Adventist 5 8

Anexa nr...........la ordinul ministrului educa iei, cercetării i inovării nr........./...........
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
PROGRAME ŞCOLARE
RELIGIE
CULTUL ADVETIST DE ZIUA A ŞAPTEA
CLASELE A V-A - A VIII-A
Aprobată prin ordin al ministrului

Nr. /
Bucureşti, 2009
NOTĂ DE PREZENTARE
Actualele programe şcolare au fost elaborate din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare
curriculară centrat pe obiective – elaborat şi implementat în sistemul românesc de învăţământ la mijlocul
anilor ‘90 – la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de proiectare curriculară este
determinată, pe de o parte, de nevoia de a realiza actualizarea formatului şi unitatea concepţiei
programelor şcolare la nivelul ciclurilor de învăţământ gimnazial şi liceal. Pe de altă parte, acest demers
asigură racordarea la dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale
învăţării.
Prezentul document conţine Programele şcolare de Religie – Cultul Adventist de Ziua a
Şaptea şi se adresează profesorilor care predau această disciplină la clasele a V-a – a VIII-a.
Pornind de la importanţa competenţelor pentru viaţa activă într-o societate a cunoaşterii
specifică secolului XXI, prezentul document prezintă programele şcolare de Religie - Cultul
Adventist de Ziua a Şaptea pentru clasele a V-a – a VIII-a pe baza modelului de proiectare
curriculară centrat pe competenţe, care vizează înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de
competenţe de tip funcţional.
Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-
cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenţii
învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţe-cheie:
Competenţe sociale şi civice, Comunicare în limba maternă, Comunicare în limbi străine, Competenţe
matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, Competenţa digitală, A învăţa să înveţi, Spirit de
iniţiativă şi antreprenoriat, Sensibilizare şi exprimare culturală. Competenţele sunt definite ca ansambluri
de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii, de
care are nevoie fiecare tânăr pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru
incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la
intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii „academice”, cât şi aspecte
inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare.
Contribuţia disciplinei Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea la formarea şi dezvoltarea
competenţelor-cheie europene este nuanţată şi diversificată, incluzând atât contribuţia directă, prin
susţinerea formării şi dezvoltării anumitor competenţe-cheie, cât şi contribuţia indirectă/sensibilizarea
cu privire la alte competenţe-cheie. Disciplina Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea contribuie
îndeosebi în ceea ce priveşte următoarele domenii de competenţe-cheie:
• Competenţe sociale şi civice
• Sensibilizare şi exprimare culturală
• Comunicare în limba maternă
• A învăţa să înveţi
Elaborarea programelor de Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea s-a realizat având în
vedere următoarele aspecte:
- utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe competenţe, model care permite
asigurarea continuităţii şi progresiei de la o clasă la alta, dar şi continuitatea cu programele
de Religie pentru ciclul primar şi cele pentru liceu;
- asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu
standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie, îndeosebi a
competenţelor culturale, de comunicare, interpersonale şi civice, indispensabile vieţii active
într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI;
- asigurarea coerenţei la nivelul ariei curriculare Om şi societate, prin corelarea cu schimbările
intervenite la nivelul celorlalte programe şcolare;
- recomandarea unor valori şi atitudini care să completeze dimensiunea cognitivă a învăţării cu
cea morală, din perspectiva finalităţilor educaţiei, dar şi a disciplinei Religie;
- includerea unor sugestii metodologice care să orienteze spre modalităţi didactice concrete de utilizare
a curriculumului în proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare;
- contribuţia Religiei la finalităţile sistemului de învăţământ din România;
- contribuţia Religiei la formarea competenţelor cheie europene;
- identificarea acelor competenţe care pot fi evaluate în perioada finalizării învăţământului
obligatoriu;
Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 2

- identificarea unui număr relevant de situaţii în care este cerută demonstrarea fiecărei
competenţe;
- selectarea unui anumit decupaj de conţinut organizat în jurul unor domenii relevante pentru
elev şi reprezentative din perspectiva credinţei şi a cerinţelor societăţii contemporane;
- contribuţia competenţelor chei din aria curriculară Om şi societate la profilul de formare al
absolventului învăţământului obligatoriu, în mod deosebit la competenţe care vizează:
comunicarea, participarea la rezolvarea problemelor comunităţii, învăţarea eficientă.
Disciplina Religie are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în
formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul la învăţarea pe toată durata
vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere.
Scopul studierii Religiei este acela de a forma personalităţi în concordanţă cu valorile creştine,
prin integrarea cunoştinţelor religioase în structurarea de atitudini moral-creştine şi prin aplicarea
învăţăturii de credinţă în viaţa proprie şi a comunităţii.
Prin cunoştinţele, atitudinile şi valorile promovate, disciplina Religie – Cultul Adventist de Ziua a
Şaptea contribuie la formarea competenţelor cheie stabilite la nivelul Comisiei Europene, cu
precădere la formarea celor care vizează domeniile: a învăţa să înveţi, competenţe interpersonale,
interculturale, sociale şi civice şi „sensibilitate la cultură”.
Disciplina Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea face parte din aria curriculară ”Om şi
societate” şi i se alocă o oră/săptămână în trunchiul comun pentru toate nivelurile de învăţământ.
Programa şcolară de Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea este structurată pe următoarele
componente:
• nota de prezentare;
• competenţe generale;
• valori şi atitudini;
• competenţe specifice şi conţinuturi;
• conţinuturi ale învăţării;
• sugestii metodologice.
Competenţele generale se definesc pe obiect de studiu. Ele au un grad ridicat de generalitate
si complexitate şi au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale dobândite de elev prin
învatare. Pentru fiecare an de studiu, programa propune competenţe specifice, deduse din
competenţele generale; ele reprezintă achiziţii-cheie ale învăţării.
Conţinuturile sunt organizate tematic şi au grade diferite de complexitate. Profesorii vor acorda
fiecărei teme, numărul de ore pe care îl consideră necesar, astfel încât să trateze în mod adecvat toate
acele probleme, pe care le au în vedere în construirea lecţiilor. Un conţinut poate fi tratat în una sau
mai multe lecţii, conform deciziei profesorului. Ordinea temelor poate fi schimbată în funcţie de
nevoile concrete ale activităţii didactice, în măsura în care nu se modifică sensul programei.
În actuala prezentare, programa de Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, apare ca un
instrument util de lucru nu numai pentru profesorii care predau această disciplină, dar şi pentru colegii
lor din aria curriculară Om şi societate care intră astfel în contact cu realităţi mai puţin abordate şi
interesante prin încărcătura lor culturală.
Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de
competenţă semnificaţia unui „organizator” în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt
selectate conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare-învăţare-evaluare, actuala
programă şcolară a urmărit valorizarea cadrului european al competenţelor-cheie la următoarele
niveluri: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea
elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea sugestiilor
metodologice.
Programa este în aşa fel concepută încât să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea
demersurilor didactice la particularităţile elevilor.
Profesorii şi autorii de manuale îşi pot concentra atenţia în mod diferit asupra activităţilor de
învăţare şi asupra practicilor didactice.

COMPETENŢE GENERALE
1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului
2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii
4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios
5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi convingeri
VALORI ŞI ATITUDINI
• Conştientizarea rolului învăţăturilor Bisericii în viaţa personală şi a comunităţii

• Asumarea propriei identităţi religioase
• Responsabilitate în exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor care decurg din apartenenţa la diferite
identităţi (confesiune, naţiune, comunitate, profesie, cultură etc.)
• Respect şi înţelegere faţă de semenii de alte credinţe şi convingeri
• Manifestare a respectului pentru ceilalţi
• Interesul pentru aprofundarea cunoştinţelor religioase în vederea permanentei deveniri spirituale
Asumarea toleranţei etnice, religioase şi culturale

CLASA A V-A
COMPETENŢE ŞI CONŢINUTURI
Competenţe specifice Conţinuturi
1.1 Recunoaşterea lui Isus Hristos ca Fiu al - Naşterea lui Isus şi a lui Ioan Botezătorul
Lui Dumnezeu şi Mântuitor al lumii - Începutul lucrării publice - botezul
- Biruinţa din pustie - ispitirea
- Chemarea şi alegerea ucenicilor
1.2 Înţelegerea principalelor învăţături ale lui - Pildele împărăţiei cerurilor – năvodul, nunta
Isus fiului de împărat
- Pilde ale vieţuirii creştine – semănătorul,
smochinul neroditor
- Creştinul şi aproapele – fiul risipitor,
samariteanul milos
- Doi închinători – fariseul şi vameşul
- Predica de pe munte – fericiri şi principii
- Rugăciunea – calea de comunicare între om
şi Dumnezeu
1.3 Explicarea semnificaţiei morţii şi învierii - Crucificarea şi moartea lui Isus
lui Isus pentru mântuirea omului - Înviere şi trimitere
2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor
2.1 Înţelegerea termenilor specifici din Noul - Predica de pe munte – fericiri şi principii
Testament în relaţie cu cei din Vechiul - Rugăciunea – calea de comunicare între om
Testament şi Dumnezeu
2.2 Transpunerea limbajului religios al Noului - Ultimul Paşte
Testament în limbaj religios contemporan - Ultimele sfaturi şi făgăduinţe
2.3 Definirea în cuvinte proprii a noţiunilor - Începuturi misionare
care privesc mântuirea
3.1 Identificarea cu uşurinţă a anumitor pasaje - Pildele împărăţiei cerurilor – năvodul, nunta
din Noul Testament fiului de împărat
- Pilde ale vieţuirii creştine – semănătorul,
3.2 Recunoaşterea pasajelor unice din Evan- smochinul neroditor
gheliile sinoptice - Creştinul şi aproapele – fiul risipitor,
3.3 Caracterizarea specificităţii Evangheliei samariteanul milos
după Ioan - Doi închinători – fariseul şi vameşul
3.4 Înţelegerea principalelor fenomene din Bi- - Predica de pe munte – fericiri şi principii
serica Primară - Rugăciunea – calea de comunicare între om
şi Dumnezeu
- Înviere şi trimitere
- Înălţarea lui Isus şi făgăduinţa revenirii
- Începuturi misionare

4.1 Definirea lui Isus ca model desăvârşit de - Biruinţa din pustie – ispitirea
comportament creştin - Chemarea şi alegerea ucenicilor
4.2 Selectarea pentru ei înşişi şi pentru clasă a - Ultimul Paşte
virtuţilor care au constatat că le lipsesc - Ultimele sfaturi şi făgăduinţe
4.3 Definirea în cuvinte proprii a virtuţilor - Trădarea şi judecarea lui Isus
îndrăgite - Crucificarea şi moartea lui Isus
- Predica de pe munte – fericiri şi principii
- Rugăciunea – calea de comunicare între om
şi Dumnezeu
- Reforma de la Templu
5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi

convingeri
5.1 Înţelegerea comportamentului lui Isus în - Întâlniri speciale – samariteanca, Nicodim,
relaţie cu cei de alte credinţe Zacheu
- Vindecări speciale – leproşii, demonizaţii,
orbii
5.2 Descrierea diverselor convingeri - Minuni ale credinţei – Iair, slujbaşul
religioase cu specificul lor, aşa cum s-au împărătesc
manifestat ele în vremurile Noului - Integrarea neamurilor – femeia canaaneancă,
Testament sutaşul roman
5.3 Conştientizarea necesitatăţii manifestării - Predica de pe munte – fericiri şi principii
spiritului irenic în relaţiile interumane - Rugăciunea – calea de comunicare între om
5.4 Aplicarea în clasă şi în şcoală a spiritului şi Dumnezeu
de acceptare şi dragoste reciprocă - Înviere şi trimitere
- Înălţarea lui Isus şi făgăduinţa revenirii
CONŢINUTURI
I. Emanuel – Dumnezeu cu noi
1. Naşterea lui Isus şi a lui Ioan Botezătorul
2. Începutul lucrării publice - botezul
3. Biruinţa din pustie - ispitirea
4. Chemarea şi alegerea ucenicilor
II. Pilde şi învăţături ale lui Isus
1. Pildele împărăţiei cerurilor – năvodul, nunta fiului de împărat
2. Pilde ale vieţuirii creştine – semănătorul, smochinul neroditor
3. Creştinul şi aproapele – fiul risipitor, samariteanul milos
4. Doi închinători – fariseul şi vameşul
5. Predica de pe munte – fericiri şi principii
6. Rugăciunea – calea de comunicare între om şi Dumnezeu
III. Isus şi semenii
1. Întâlniri speciale – samariteanca, Nicodim, Zacheu
2. Vindecări speciale – leproşii, demonizaţii, orbii
3. Minuni ale credinţei – Iair, slujbaşul împărătesc
4. Integrarea neamurilor – femeia canaaneancă, sutaşul roman
IV. Ultimele zile din viaţa lui Isus
1. Reforma de la Templu
2. Ultimul Paşte
3. Ultimele sfaturi şi făgăduinţe
4. Trădarea şi judecarea lui Isus
5. Crucificarea şi moartea lui Isus
V. Speranţe împlinite

1. Înviere şi trimitere
2. Înălţarea lui Isus şi făgăduinţa revenirii
3. Începuturi misionare

CLASA A VI-A
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
1.1 Recunoaşterea lui Dumnezeu ca drept - Dumnezeu, începutul oricărui lucru
Creator şi Mântuitor al lumii - Înălţare şi cădere
- Planul lui Dumnezeu de mântuire
1.2 Definirea Planului de Mântuire a omului - Creaţiunea, un act al iubirii
prin jertfă şi înţelegerea mântuirii prin - Familia omenească creată după chipul şi
credinţă pe baza exemplelor din Vechiul asemănarea lui Dumnezeu
Testament - Poruncile iubirii
1.3 Descifrarea acţiunilor mântuitoare ale lui - Închinarea şi memorialul său
Dumnezeu în istoria Israelului - Sărbători sfinte
- Împlinirea făgăduinţei

2.1 Utilizarea în compuneri scrise şi orale a - Planul lui Dumnezeu de mântuire
termenilor religioşi învăţaţi în anii - Creaţiunea, un act al iubirii
anteriori - Poruncile iubirii
- Închinarea şi memorialul său
2.2 Definirea semnificaţiei contemporane a - Sărbători sfinte
termenilor religioşi din vechime
2.3 Asimilarea noilor termeni religioşi folo-
sindu-i în scris şi oral
3.1 Definirea Bibliei ca principală sursă a - Dumnezeu, începutul oricărui lucru
cunoaşterii despre Dumnezeu şi om - Înălţare şi cădere
3.2 Înţelegerea principalelor învăţături ale Ve- - Planul lui Dumnezeu de mântuire
chiului Testament - Creaţiunea, un act al iubirii
3.3 Îdentificarea inspiraţiei divine a Bibliei - Drumul prin pustie
3.4 Înţelegerea aprofundată a rolului bisericii - Poruncile iubirii
Vechiului Testament - Închinarea şi memorialul său
- Sărbători sfinte
- Final de călătorie

4.1 Identificarea virtuţilor marilor eroi ai Bi- - Adam şi urmaşii săi
bliei - Noe şi corabia – şansă de salvare pentru
oameni
- Iov, un martor înaintea universului
- Avraam, un om al credinţei
- Salvarea lui Lot
- Isaac – o căsătorie binecuvântată
- Iosif un om al providenţei
- Moise – omul lui Dumnezeu

4.2 Înţelegerea modului în care a intervenit - Planul lui Dumnezeu de mântuire
Dumnezeu în istoria Vechiului Testament - Plăgile şi zeii egipteni
- Drumul prin pustie
- Poruncile iubirii
- Închinarea şi memorialul său
- Final de călătorie
4.3 Diferenţierea aspectelor bune şi rele ale - Un test pierdut de om

comportamentului personajelor din - Consecinţele pierderii guvernării divine
Vechiul Testament - Bucurie şi tristeţe în familia omenească
- Construirea turnului Babel
- Salvarea lui Lot
- Isaac – o căsătorie binecuvântată
- Plăgile şi zeii egipteni

convingeri
5.1 Înţelegerea faptului că Dumnezeu este - Dumnezeu, începutul oricărui lucru
Creatorul tuturor oamenilor - Creaţiunea, un act al iubirii
5.2 Identificarea grijii lui Dumnezeu pentru - Planul lui Dumnezeu de mântuire
toţi oamenii, pentru noi ca şi pentru - Poruncile iubirii
„ceilalţi” - Închinarea şi memorialul său
- Adam şi urmaşii săi
5.3 Descrierea relaţiilor pline de nobleţe pe - Noe şi corabia – şansă de salvare pentru
care le-au avut oamenii lui Dumnezeu cu oameni
- Iov, un martor înaintea universului
străinii

CONŢINUTURI
I. Originea lumii noastre

1. Dumnezeu, începutul oricărui lucru
2. Înălţare şi cădere
3. Planul lui Dumnezeu de mântuire
4. Creaţiunea, un act al iubirii
5. Familia omenească creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu
II. Testul ascultării
1. Un test pierdut de om
2. Consecinţele pierderii guvernării divine
3. Bucurie şi tristeţe în familia omenească
III. Vieţile oamenilor lui Dumnezeu
1. Adam şi urmaşii săi
2. Noe şi corabia – şansă de salvare pentru oameni
3. Construirea turnului Babel
4. Iov, un martor înaintea universului
5. Avraam, un om al credinţei
6. Salvarea lui Lot
7. Isaac – o căsătorie binecuvântată
8. Iosif un om al providenţei
IV. Un popor eliberat
1. Moise – omul lui Dumnezeu
2. Plăgile şi zeii egipteni
3. Drumul prin pustie
4. Poruncile iubirii
5. Închinarea şi memorialul său
6. Sărbători sfinte
V. Sosirea în Canaan
1. Final de călătorie
2. Împlinirea făgăduinţei

CLASA a VII-a

1.1. Analizarea mântuirii prin credinţă pe - Două femei, două destine – Debora şi Iael
baza exemplelor personajelor biblice - Ghedeon şi legământul cu Dumnezeu
- Samuel – un reformator în Israel
- David – un om ales de Dumnezeu
- Ridicare şi cădere în viaţa lui David
1.2. Identificarea în istoria poporului - Regatul împărţit
Israel a acţiunilor mântuitoare ale lui - Ezechia şi experienţa vindecării
Dumnezeu - Iosia şi cartea regăsită
- Robia babiloniană – consecinţa neascultării
- Daniel – un rob conducător în două imperii
- Toleranţă şi acceptare în Babilon
1.3. Recunoaşterea rolului iubirii divine - Ezra şi Neemia - restauratorii
în desăvârşirea caracterului uman

2.1. Definirea unor termeni specifici din - Ţara făgăduinţei
Vechiul Testament - Ghedeon şi legământul cu Dumnezeu
- Solomon – un împărat al înţelepciunii
2.2. Transpunerea limbajului religios al - Regatul împărţit
Vechiului Testament în limbaj - Toleranţă şi acceptare în Babilon
religios contemporan - Psalmii – o carte de muzică şi poezie
- Cărţi ale înţelepciunii – Proverbe şi
2.3. Identificarea caracteristicilor Eclesiastul
specifice limbajului cărţilor poetice

3.1. Analizarea evenimentelor importante - Două femei, două destine – Debora şi Iael
din istoria poporului Israel - Un destin tragic – Samson
- Saul – împăratul cerut de popor
3.2. Identificarea consecinţelor - Regatul împărţit
neascultării de Dumnezeu - Ezechia şi experienţa vindecării
- Robia babiloniană – consecinţa neascultării
3.3. Evidenţierea trăsăturilor caracteristice - Toleranţă şi acceptare în Babilon
mesajului profetic - Estera – puterea rugăciunii
- Profeţii – solii lui Dumnezeu(Iona şi Ioel)
- Făgăduinţe mesianice – Osea şi Mica
- Isaia – evanghelistul Vechiului Testament

4.1. Identificarea virtuţilor creştine în - Ţara făgăduinţei
viaţa marilor eroi ai Bibliei - Două femei, două destine – Debora şi Iael
- Un destin tragic – Samson
- Pericolul compromisului – familia lui Eli
4.2. Evidenţierea modului în care a - Saul – împăratul cerut de popor
intervenit Dumnezeu în istoria - David – un om ales de Dumnezeu
Vechiului Testament - Ridicare şi cădere în viaţa lui David
- Solomon – un împărat al înţelepciunii
- Iosia şi cartea regăsită
4.3. Argumentarea necesităţii unui sistem - Daniel – un rob conducător în două imperii
de valori în viaţa fiecărui om - Estera – puterea rugăciunii
- Ezechiel – profetul restaurării

convingeri
5.1. Analizarea eventualelor consecinţe în - Ghedeon şi legământul cu Dumnezeu
plan social determinate de alegerile - Un destin tragic – Samson
personale - Pericolul compromisului – familia lui Eli
- Saul – împăratul cerut de popor
5.2. Recunoaşterea principiului - David – un om ales de Dumnezeu
universalităţii iubirii lui Hristos în - Ridicare şi cădere în viaţa lui David
viaţa omului - Solomon – un împărat al înţelepciunii
- Robia babiloniană – consecinţa
- neascultării
- Toleranţă şi acceptare în Babilon
- Estera – puterea rugăciunii
- Făgăduinţe mesianice – Osea şi Mica
- Isaia – evanghelistul Vechiului Testament
- Psalmii – o carte de muzică şi poezie
- Cărţi ale înţelepciunii – Proverbe şi
Eclesiastul

CONŢINUTURI
I. Istoria judecătorilor
1. Ţara făgăduinţei
2. Două femei, două destine – Debora şi Iael
3. Ghedeon şi legământul cu Dumnezeu
4. Un destin tragic – Samson
5. Pericolul compromisului – familia lui Eli
6. Samuel – un reformator în Israel
II. Primii împăraţi ai lui Israel
1. Saul – împăratul cerut de popor
2. David – un om ales de Dumnezeu
3. Ridicare şi cădere în viaţa lui David
4. Solomon – un împărat al înţelepciunii
III. Două regate – două destine
1. Regatul împărţit
2. Ezechia şi experienţa vindecării
3. Iosia şi cartea regăsită
IV. Loialitate faţă de Dumnezeu în timp de criză
1. Robia babiloniană – consecinţa neascultării
2. Daniel – un rob conducător în două imperii
3. Toleranţă şi acceptare în Babilon
4. Ezra şi Neemia - restauratorii
5. Estera – puterea rugăciunii
V. Sfaturi, mustrări şi făgăduinţe
1. Profeţii – solii lui Dumnezeu(Iona şi Ioel)
2. Făgăduinţe mesianice – Osea şi Mica
3. Isaia – evanghelistul Vechiului Testament
1. Ieremia – un profet al destinului
2. Ezechiel – profetul restaurării
3. Psalmii – o carte de muzică şi poezie
4. Cărţi ale înţelepciunii – Proverbe şi Eclesiastul

CLASA a VIII-a

1.1. Prezentarea principalelor învăţături - Un Dumnezeu veşnic
biblice - Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu
- Duhul Sfânt – Mângâietorul
1.2. Descrierea semnificaţiei Trinităţii în - Profeţii – mesagerii lui Dumnezeu
contextul Planului de Mântuire - Omul creat după chipul şi asemănarea lui
1.3.Susţinerea necesităţii şi importanţei Dumnezeu
caracterului personal al credinţei - Semnificaţii şi consecinţe ale alegerii omului
- Iertare şi acceptare
- Hristos – Domn al Sabatului
- Iubire şi prietenie pentru Hristos
- O fereastră spre cer – rugăciunea
- Făgăduinţa împlinită – reîntoarcerea
Mântuitorului
- Din nou acasă

2.1.Înţelegerea termenilor specifici - Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu
limbajului biblic şi utilizarea corectă în - Iertare şi acceptare
diferite contexte religioase - Relaţia omului cu Hristos – naşterea din nou şi
sfinţirea
- Trupul, un templu al lui Dumnezeu
2.2. Analizarea semnificaţiilor actuale ale - Profeţii – mesagerii lui Dumnezeu
unor termeni utilizaţi în Sfânta Scriptură - Omul creat după chipul şi asemănarea lui
Dumnezeu
- Semnificaţii şi consecinţe ale alegerii omului
- Lupta creştinului şi ajutorul lui Dumnezeu
- Legea divină – o lege a iubirii
- Creştinul în contextul lumii contemporane

3.1.Identificarea temei centrale a Bibliei: - Biblia, cartea inspirată a lui Dumnezeu
Planul de Mântuire - Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu
3.2. Înţelegerea termenului de Biserică ca - Iubire şi prietenie pentru Hristos
adunare a credincioşilor - Trupul, un templu al lui Dumnezeu
3.3. Descrierea rolului Bisericii în cadrul - Biserica, o familie a credinţei
conflictului dinte Dumnezeu şi Satana - Speranţa unui nou început
4.1.Sintetizarea principalelor învăţături - Omul creat după chipul şi asemănarea lui
biblice referitoare la virtuţile creştine Dumnezeu
4.2.Identificarea trăsăturilor de caracter - Semnificaţii şi consecinţe ale alegerii omului
ale creştinului aşteptător al celei de-a doua - Lupta creştinului şi ajutorul lui Dumnezeu
veniri a Domnului Isus - Iertare şi acceptare

4.3.Elaborarea de argumente pentru - Legea divină – o lege a iubirii
susţinerea necesităţii unui sistem de valori
- Familia un loc al prezenţei lui Dumnezeu
în viaţa fiecărui om - Iubire şi prietenie pentru Hristos
- Trupul, un templu al lui Dumnezeu
- O fereastră spre cer – rugăciunea
- Făgăduinţa împlinită – reîntoarcerea
Mântuitorului
- Speranţa unui nou început
- Din nou acasă
convingeri
5.1.Analizarea relaţiei dintre propriile - Un Dumnezeu veşnic
convingeri religioase şi doctrinele altor - Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu
biserici creştine - Duhul Sfânt - Mângâietorul
5.2.Argumentarea importanţei relaţiilor - Iertare şi acceptare
pozitive cu cei de alte convingeri - Familia un loc al prezenţei lui Dumnezeu
religioase - Iubire şi prietenie pentru Hristos
- Creştinul în contextul lumii contemporane

CONŢINUTURILE
I. Biblia - revelaţia lui Dumnezeu
1. Biblia, cartea inspirată a lui Dumnezeu
2. Un Dumnezeu veşnic
3. Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu
4. Duhul Sfânt - Mângâietorul
5. Profeţii – mesagerii lui Dumnezeu
II. Creştinul şi Dumnezeul său
1. Omul creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu
2. Semnificaţii şi consecinţe ale alegerii omului
3. Lupta creştinului şi ajutorul lui Dumnezeu
4. Iertare şi acceptare
5. Relaţia omului cu Hristos – naşterea din nou şi sfinţirea
6. Hristos – Domn al Sabatului
7. Legea divină – o lege a iubirii
III. Creştinul şi semenii săi
1. Familia un loc al prezenţei lui Dumnezeu
2. Iubire şi prietenie pentru Hristos
IV. Creştinul şi Biserica
1. Trupul, un templu al lui Dumnezeu
2. Biserica, o familie a credinţei
3. O fereastră spre cer – rugăciunea
4. Creştinul în contextul lumii contemporane
V. O viaţă înnoită
1. Făgăduinţa împlinită – reîntoarcerea Mântuitorului
2. Speranţa unui nou început
3. Din nou acasă

SUGESTII METODOLOGICE
Conţinuturile din programa şcolară de Religie (Cultul Adventist de Ziua a Şaptea) pentru
clasele V – VIII sunt organizate pe diferite domenii tematice, care prezintă aspecte din principiile
biblice referitoare la Dumnezeu, om, biserică, mântuirea omului şi morală creştină. Acestea le
continuă pe cele abordate la nivelul claselor primare şi propun conţinuturi cu caracter mai complex,
posibil de abordat la nivelul elevilor din ciclul gimnazial.
În vederea valorizării competenţelor cheie şi a asigurării transferabilităţii la nivelul activităţii
educaţionale, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Religie – Cultul
Romano-Catolic de limbă maghiară să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoaşterii;
flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat; coerenţă şi abordări inter- şi transdisciplinare.
Actuala programă şcolară valorifică exemplele de activităţi de învăţare din programele
anterioare (elaborate după modelul centrat pe obiective), oferind astfel cadrelor didactice un sprijin
concret în elaborarea strategiilor de predare care să permită trecerea reală de la centrarea pe
conţinuturi, la centrarea pe experienţe de învăţare.
Prezentul curriculum este conceput într-o manieră flexibilă, care presupune regândirea
rolurilor celor doi parteneri educaţionali – profesorul şi elevul. Astfel, programa permite profesorului
libertatea de opţiune în abordarea demersului didactic prin alegerea succesiunii capitolelor sau a temelor
(care nu au în programă o ordine obligatorie), în funcţie de caracteristicile clasei sau de evenimentele
religioase, cu condiţia respectării logicii interne a domeniului şi a parcurgerii integrale a materiei prevăzute în
programă. De asemenea, profesorul are libertatea de a alege metode, activităţi şi stiluri variate, adecvate
particularităţilor elevilor şi ale clasei, precum şi în concordanţă cu competenţele precizate pentru fiecare nivel.
În ceea ce priveşte elevii, temele au fost selectate astfel încât să asigure implicarea activă a acestora în
procesul de predare-învăţare, care să contribuie la formarea capacităţii de comunicare, de manifestare
a spiritului critic, tolerant, la exprimarea liberă şi argumentată a propriei opinii. Alegerea temelor a
avut în vedere asigurarea caracterului practic-aplicativ al cunoştinţelor de religie prin valorificarea
experienţei de viaţă a elevilor, prin referirea la aspecte actuale din viaţa personală a adolescenţilor şi din
societatea contemporană, din viaţa comunităţii, din istoria religiilor şi din istoria Bisericii.
Pentru realizarea competenţelor specifice se recomandă utilizarea unor activităţi de învăţare,
precum:
- dialogul, dezbaterea privind importanţa şi rolul diferitelor elemente (de dogmatică, de morală creştină, de
istorie a religiilor);
- analiza asemănărilor şi a deosebirilor (între diferite aspecte ale vieţii religioase, între religii, între
textele religioase şi cele laice pe teme comune etc.);
- realizarea unor observaţii, studii de caz, micro-anchete, sondaje de opinie pe teme privind aspecte
concrete din viaţa religioasă a unei comunităţi sau a adolescenţilor;
- jocul de rol, studiul de caz cu rol de exemplificare a elementelor de morală creştină;
- analiza unor modele de acţiune privind implicarea în rezolvarea unor probleme concrete din viaţa
adolescenţilor sau din viaţa comunităţii;
- argumentarea biblică;
- elaborarea de texte diverse pe teme religioase (fişe de lectură, comentarii, recenzii, referate, eseuri);
- utilizarea noilor tehnologii informatice şi a altor mijloace audio-vizuale în procesul de predare-învăţare
(pentru ilustrarea unor teme, pentru căutarea de informaţii, pentru documentarea pe o temă dată);
- vizite la locaşuri de cult.
Gândirea critică este considerată un factor-cheie în învăţarea eficientă. Antrenarea acestui tip de
gândire poate avea ca punct de plecare strategii bazate pe lectura activă, elaborarea raţionamentelor,
formulare de întrebări, elaborare de texte diverse (fişe de lectură, comentarii, recenzii, referate, eseuri),
folosirea de metode grafice.
Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv Internetul)
devine esenţială în condiţiile multiplicării surselor de informare şi de comunicare.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. În perspectiva unui demers
educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue,
formative. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi
instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi,
observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent
pe:

- corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară;
- valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev,
- recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în
contexte non-formale sau informale;
- utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare.
RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ
1. Moldovan, Vilhelm, Manualul doctrinelor biblice A. Z. Ş, Bucureşti, 1982

2. ***, Adventiştii de Ziua a Şaptea cred…, O expunere a celor 27 de puncte fundamentale de
doctrină, Bucureşti, Cuvântul Evangheliei, 1993
3. Moldovan, Aron, Doctrine biblice, Cernica, CARD, 2004
4. ***, SDA Bible Commentaries, RHPA, Hagertown, 2000
5. Handbook of SDA Theology, RHPA, Hagertown, 2000
6. White, Ellen, Patriarhi şi profeţi, Bucureşti, Viaţă şi sănătate, 1999
7. White, Ellen, Istoria mântuirii, Bucureşti, Viaţă şi sănătate, 2000
8. White, Ellen, Hristos, Lumina lumii, Bucureşti, Viaţă şi sănătate, 2002
9. White, Ellen, Faptele apostolilor, Bucureşti, Viaţă şi sănătate, 2002
10. White, Ellen, Calea către Hristos, Bucureşti, Viaţă şi sănătate, 2002
11. White, Ellen, Tragedia veacurilor, Bucureşti, Viaţă şi sănătate, 2000

Adventist 5 8

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Adventist 5 8

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa nr...........la ordinul ministrului educa iei, cercetării i inovării nr........./...........

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

CLASELE A V-A - A VIII-A

Aprobată prin ordin al ministrului

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 2

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 3

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

• Conştientizarea rolului învăţăturilor Bisericii în viaţa personală şi a comunităţii

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 4

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 5

5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 6

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 7

2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

4. Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 8

4.3 Diferenţierea aspectelor bune şi rele ale - Un test pierdut de om

5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 9

I. Originea lumii noastre

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 10

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 11

5. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte credinţe şi

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 12

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 13

1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase

3. Cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 14

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 15

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 16

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 17

RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ

1. Moldovan, Vilhelm, Manualul doctrinelor biblice A. Z. Ş, Bucureşti, 1982

Religie – Cultul Adventist de Ziua a Şaptea, clasele V-VIII 18

S-ar putea să vă placă și