LUCRAREA NR.

10

STUDIUL GENERATORULUI PNEUMATIC VOLUMIC ROTATIV

(ROTOCOMPRESORUL CU PALETE ALUNECATOARE)

10.1. Generalităţi, scopul lucrării

Compresoarele sunt în principiu maşini destinate transportului de gaz, acţionând în sensul creşterii
presiunii lor la refulare.
În cazul acestei lucrări de laborator utilizăm un compresor volumic, rotativ, din producţia
internă (SC Hidromecanica Braşov) cu butuc aşezat excentric şi palete alunecătoare. În mod
cuvenit, o astfel de maşină este folosită în instalaţiile de transport pneumatic al pulberilor (de
exemplu ciment în vrac).
Scopul lucrării este de a urmări funcţionarea şi performanţele unei maşini volumice lucrând
cu fluid compresibil determinând variaţia mărimilor caracteristice la turaţie fixă. Pentru câteva
dezvoltări teoretice asupra acestei maşini, se poate urmări anexa A2.

10.2. Rotocompresorul cu palete alunecătoare, schema instalaţiei

Fig.10.1. Reprezentarea spaţială a instalaţiei.

In Fig. 10.2 este reprezentată schema instalaţiei. Notaţiile sunt următoarele:

RC – rotocompresor cu palete alunecătoare (conţine şi un ventilator de răcire şi o pompă de

ungere);
CA, CR – conducte de aspiraţie şi respectiv de refulare;
M – manometru Bourdon, pentru citirea presiunii de refulare;
T – termometru;
RV – robinet ventil de reglaj al debitului;
RP – robinet de purjare (ulei şi apă);
50
RT – recipient tampon, având dublul rol de: separator de picături ulei-apă şi de atenuator de
zgomot;
D – diafragma pentru măsurarea debitului de aer;
MD – manometru diferenţial cu tub de sticlă;
TW – trusă wattmetrică.

Fig.10.2. Schema instalaţiei.

10.3. Culegerea şi prelucrarea datelor experimentale

Regimul de funcţionare al compresorului se reglează prin închiderea treptată a robinetului de pe

refulare, deci se modifică debitul pe refulare.
Pentru fiecare debit, se fac următoarele lecturi în paralel:
• ps [ats] la manometrul M;
• t [°C] la termometrul T;
• ∆ hd [mm col Hg] la piezometrul ataşat diafragmei
• Na (puterea absorbită) pe cadranul wattmetrului

Observaţii:
• Pornirea compresorului se face numai după ce s-a efectuat ungerea internă prin rotirea manuală
a pompei de ulei ataşate la ax (şi antrenată, în funcţionare, de axul maşinii).
• Lecturile datelor nu se fac imediat după stabilirea unui nou regim (debit), ci după 40-60 secunde
din motive de inerţie termică (stabilizarea temperaturii).
• Motorul electric de antrenare este dotat cu un releu de suprasarcină care întrerupe alimentarea şi
opreşte instalaţia la depăşirea unei anumite valori de moment rezistent. De aceea, limita
superioară a suprapresiunii la refulare foarte rar depăşeşte 1,2 – 1,4 ats.

În afara datelor culese de pe instrumentele ataşate ansamblului motor electric–compresor, trebuie

cunoscute şi notate paer (mm Hg, barometru aneroid) (presiunea atmosferică din încăpere în
momentul desfăşurării încercării) şi taer [°C] (temperatura aerului din încăpere).

Etapele de calcul sunt:

1. Se calculează densitatea aerului aspirat
51
 p aer T0
ρaer asp = ρ0 aer ⋅ ⋅
p 0 Taer

unde p0 = 760 mm Hg , T0 = 273,15 K, Taer = (273,15 + taer) [K] şi ρ 0 = 1,293 kg/m3 (densitatea
aerului la p0 şi T0).

2. Se calculează p [ats], presiunea absolută la refulare

p at [ mm Hg ]
p = p man + p at = p s + [ats]
735,6
cu observaţia că:
kg m N
1 mm Hg = ρ Hg ⋅ g ⋅ h = 13595 3
⋅ 9,81 2 ⋅ 10 −3 m = 133,367 2 ,
m s m
9,81 ⋅10 4
1 at = = 735 ,564 mm Hg
133 ,367

3. Se trasează curba de etalonare a diafragmei

Tabel 10.1

∆ hd [mm Hg] 192 185 169 156 144 127

Q [m3/s] 0,108 0,106 0,102 0,0965 0,092 0,0875

4. Se extrag din diagramă valorile debitului volumetric Q în funcţie de ∆ hd.

5. Se calculează temperatura absolută a aerului la refulare

T = (T0 + t) [K]

6. Se calculează debitul masic la aspiraţie

m = ρaer asp ⋅ Q , în ambele versiuni kg/s, kg/oră [1 oră = 3600 s]

7. Se calculează QN, debitul volumic normal, adică valoarea debitului volumic dacă gazul ar fi
refulat la p0 = 760 mm Hg şi T0 = 273,15 K. Cunoscând însă debitul masic, operaţia este
imediată:
m  Nm 3   Nm 3 Nm 3 
QN =   în ambele versiuni  s , ora  .
ρ0 aer  s   

8. Se calculează ρ , densitatea la refulare pentru fiecare punct i de încercare.

i ref
p T
ρi ref = ρ0 aer ⋅ i ⋅ 0 unde p0 [at] = 760/735,564 = 1,03322 at.
p 0 Ti

9. Se calculează Qps I, debitul volumic în condiţii de livrare (la parametrii de refulare) cu relaţia
m
i
Q psi =
ρi

10. Se calculează puterea de ieşire (putere hidraulică)

52
 N u = N h = ρgQH = Q ps ⋅ p s ⋅10 −3 [kW],

unde ps trebuie exprimat însă în SI [N/m2], adică

m3 
N u [ kW ] = N h = Q ps   ⋅ 9,81 ⋅ 10 ⋅ p s [ at ] ⋅ 10 ,
4 −3

 s 
m 3 
N u [ kW ] = N h = Q ps   ⋅ 98 ,1 ⋅ p s [ at ]
 s 

11. Se calculează randamentul [%] din expresia

N u [ kW]
η[ %] = ⋅ 100
N a [ kW]

De fapt este calculat randamentul ansamblului motor–compresor pentru că Na este puterea absorbită
de motorul electric.

10.4. Prezentarea rezultatelor lucrării

Se va completa un tabel conform Tabelului 10.2.

Tabel 10.2

Nr ps p t T ∆ hd Q ρ aer m
 aer QN
crt ats ata °C °K mm m3/s kg/ m3 kg/s kg/h 3
Nm /s Nm3/h
1.
2.
….

continuare tabel 10.2

ρ i Q ps Nu Na η
kg/m3 m3aer/s m3aer/h kW kW %

Lucrarea se încheie prin reprezentarea variaţiei în cadrul aceluiaşi grafic a următoarelor dependenţe:
• Debitul masic m  funcţie de p sau ps
• Randamentul η funcţie de p sau ps
• puterea hidraulică Nu funcţie de p sau ps

Se va avea în vedere alegerea şi figurarea unor scări diferite şi distincte pe ordonată pentru cele trei
mărimi. Alura curbei de debit masic este uşor coborâtoare (liniar), ceea ce este în neconcordanţă cu
teoria referitoare la această mărime. În realitate, într-adevăr, debitul scade cu creşterea presiunii la
refulare ca urmare a pierderilor volumice.

53
Fig. 10.3. Curbe caracteristice ale rotocompresorului.

54