Politici si strategii IT&C

 infiintarea MCTI ca urmare a importanţei strategice acordate dezvoltarii domeniului

IT&C la nivel national (initiativa urmata ulterior de alte tari din regiune)
 infiintarea Grupului pentru Promovarea Tehnologiei Informtiei (HG nr.217/2001)
  strategii pentru trecerea Romaniei la Societatea Informationala:
o HG 1007/2001 – Strategia privind informatizarea administratiei publice
o HG 1440/2002 – Strategia nationala privind promovarea noii economii si
implementarea Societatii Informationale
o Strategia “Knowledge Economy” realizata impreuna cu Banca Mondiala
o Strategia “Orizont - 2025” secţiunea “telecomunicaţii, tehnologia informaţiei şi
servicii poştale”
 Strategia Guvernului Romaniei de stimulare si sustinere a dezvoltarii sectorului de
comunicatii in perioada 2002-2012
 Documentul de politică şi strategie privind implementarea serviciului universal în
sectorul comunicaţiilor electronice

Integrare Europeana

In ianuarie 2001, Romania se afla in postura de a purta negocieri pe marginea Capitolului de

telecomunicatii sub auspiciile declaratiei din Raportul Comisiei europene pe anul 2000, respectiv
“nu s-au inregistrat progrese substantiale in transpunerea acquis-ului in telecomunicatii. Sunt
necesare eforturi suplimentare pentru dezvoltarea cadrului de reglementare”. Mai mult, Capitolul
19 era dat exemplu la toate intalnirile oficiale drept capitolul prematur deschis si fara sanse
previzibile de finalizare. Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a trebuit sa
depasesca astfel handicapul unor ani de inexistenta a unui organism al administratiei publice
centrale capabil sa realizeze si sa implementeze o politica coerenta de adaptare la noile conditii
tehnologice si de armonizare cu legislatia comunitara.

Prin adoptarea, in anii 2001 si 2002, a pachetului de acte normative armonizate cu legislatia
comunitara in domeniu s-a realizat cea mai importanta etapa a planului de masuri ale
Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. Actele normative au avut in vedere
crearea unui cadru propice dezvoltarii afacerilor din domeniul comunicatiilor si tehnologiei
informatiei, unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, care poate constitui un motor
pentru dezvoltarea nationala. Romania a fost prima tara care a implementat la nivelul legislatiei
national noile Directive adoptate la nivel comunitar in domeniul comunicatiilor, realizand astfel
si pregatirea momentului deschiderii competitiei depline pe piata telecomunicatiilor, stabilit la 1
ianuarie 2003.

In data de 8 noiembrie 2002, la Bruxelles, Romania a inchis provizoriu Capitolul 19 de negociere

pentru aderarea la Uniunea Europeana, care se refera la telecomunicatii si tehnologia informatiei.
Presedintia daneza a Uniunii Europene, in mandatul careia s-a inchis Capitolul de negociere, a
ţinut să felicite România pentru progresul remarcabil facut in domeniul comunicaţiilor şi
tehnologiei informaţiei. Apreciind că România a devenit un exemplu demn de urmat atât de
statele membre ale Uniunii, cât şi de celelate state candidate, pentru modul de transpunere a
legislaţiei comunitare, spre beneficiul cetăţenilor săi.  
Rapoartele Comisiei Europene privind România cu referire la domeniul telecomunicatiilor au
indicat următoarele concluzii pentru anii 2001, 2002, 2003, 2004:

2001
În domeniul armonizării legislaţiei telecomunicaţiilor s-a înregistrat un progres limitat, dar
acţiunile pregătitoare întreprinse ar trebui să faciliteze reformele viitoare.

2002
S-au făcut progrese ferme în alinierea la acquis-ul privind telecomunicaţiile şi s-au înregistrat
progrese în pregătirea liberalizării pieţelor de comunicaţii şi a serviciilor poştale. Eforturile
viitoare vor trebui orientate către dezvoltarea nou înfiinţatelor administraţii.

2003
Negocierile asupra acestui capitol au fost închise temporar. România nu a cerut nici o măsură de
tranziţie. În general, România şi-a îndeplinit angajamentele pe care şi le-a asumat în cadrul
negocierilor de aderare. S-au înregistrat progrese semnificative de la ultimul Raport, în special în
ceea ce priveşte instituirea cadrului legislativ, liberalizarea pieţei telecomunicaţiilor şi
transpunerea noului acquis. Următorii paşi ar trebui să se concentreze asupra implmentării
prevederilor legislative privind drepturile utilizatorilor şi serviciul universal.

2004
România a continuat să înregistreze progrese în ceea ce priveşte liberalizarea telecomunicaţiilor
şi alinierea la acquis, inclusiv implementarea legislaţiei. Numărul furnizorilor de servicii de
comunicaţii şi de reţele electronice autorizate prin licenţe generale aproape s-a dublat. Referitor
la Serviciul Universal MCTI a adoptat o strategie care prevede înfiinţarea în toată ţara a
telecentrelor pentru acces la reţeaua publică de telefonie şi la alte servicii moderne.

Tehnologia informaţiei

Conceptul de e-government se bazează pe utilizarea de către autorităţile administraţiei publice

centrale a aplicaţiilor bazate pe tehnologia informaţiei. E-government asigură furnizarea de
servicii şi informaţii publice 24 de ore din 24, 7 zile-săptămână şi debirocratizarea administraţiei
publice. MCTI a lansat în perioada 2001-2004 o serie de proiecte pilot, din care unele au fost
extinse la nivel naţional.

Sistemul Electronic Naţional (www.e-guvernare.ro) a fost instituit prin Legea 161/2003 şi

reprezintă unicul punct de acces la serviciile şi informaţiile publice de interes pentru persoanele
fizice şi juridice furnizate de administraţia centrală. Serviciile publice electronice dedicate
companiilor furnizate prin SEN sunt:

 Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul

asigurărilor sociale de stat - CNPAS
 Declaraţia privind obligaţiile de constituire şi plată a fondului de asigurări sociale de
sănătate datorate de alte persoane decât cele care desfăşoară activitatea în baza unui contract
individual de muncă - CNSAS
 Declaraţiile privind contribuţia la Fondul de şomaj - ANOFM
 Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat - MFP
 Declaraţia privind impozitul pe profit - MFP
 Decontul privind taxa pe valoarea adaugată – MFP

Până la sfârşitul anului 2004, cele 431 de mari contribuabili din Bucureşti şi judeţul Ilfov au
depus peste 6000 de declaraţii către MFP, ANOFM, CNPAS, CNAS.  Cei 431 de mari
contribuabili au primit câte un certificat digital şi au fost instruiţi pentru a transmite electronic
declaraţiile către administraţia publică fără a se mai deplasa la sediul instituţiilor.  Sistemul
Electronic Naţional oferă informaţii despre administraţia publică locala  precum şi un numar
mare de formulare administrative ce pot fi descărcate, completate şi transmise manual către
instituţiile publice beneficiare. Acest sistem urma sa fie extins într-o primă etapă la marii
contribuabili din toată ţara şi ulterior la toţi contribuabilii din România.

Sistemul electronic de atribuire a autorizaţiilor de transport internaţional de

marfă(www.autorizaţiiauto.ro) a fost lansat în noiembrie 2003 şi asigură transparenţa modului
de atribuire a autorizaţiilor de transport. Sistemul este utilizat de 1900 operatori de transport
internaţional de marfă iar în anul 2004 au fost atribuite electronic peste 330.000 autorizaţii, faţă
de 8733 în 2003. Incepând din noiembrie 2004 in SEAP se poate vizualiza programul de
transport prin servicii regulate in trafic judetean , interjudetean intre doua judete limitrofe si
interjudetean.

Sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP)(www.e-licitatie.ro) a fost lansat pe 4 martie

2002. Până la sfârşitul anului 2004 prin acest sistem s-au finalizat peste 350.000 de tranzacţii, cu
o economie de peste 100 milioane Euro. In 2004 în sistem erau înscrise 1000 de autorităţi
contractante, faţă de 159 în 2002, şi 80 de categorii de produse, faţă de 7 în 2002). Prin SEAP s-
au derulat 16 programe de sănătate precum şi licitaţiile complexe pentru construirea la cheie a
371 de săli de sport, cu o economie de 26 milioane euro faţă de bugetul estimat iniţial. SEAP se
numără printre singurele 12 sisteme de e-procurement existente pe glob ce sunt implementate la
nivel naţional.

Alte proiecte realizate de MCTI împreună cu alte instituţii publice, în perioada 2001-2004 sunt:
informatizarea şedinţelor de guvern, sistemelor electronice de informare si plata a taxelor si
impozitelor locale( 59 de localităţi au realizat astfel de sisteme), colectarea electronică a datelor
statistice, declaraţii vamale online, sistem informatic integrat viza on line, sistemul electronic de
votare utilizat de personalul militar şi poliţiştii aflaţi în misiuni oficiale în Irak, Afganistan,
Bosnia-Herţegovina şi Kosovo in cadrul referendumului din 2003 pentru revizuirea Constituţiei.

Proiectul « Economia bazată pe cunoaştere “  a fost iniţiat în 2004 cu sprijinul Băncii

Mondiale şi are ca obiectiv crearea a aproximativ 300 de reţele virtuale locale servind drept
centre de cunoaştere în mediul rurral pentru a furniza informaţii şi servicii către cetăţeni. Aceste
reţele vor conecta in comunităţile rurale principalele instituţii cu caracter social, economic şi
educaţional din comunităţile locale - şcoala, primăria, biblioteca, căminul cultural – la reţelele
informaţionale şi tranzacţionale naţionale şi mondiale.

In 2004 MCTI a lansat două sisteme dedicate acţiunilor de prevenire şi combatere a criminalităţii
informatice:
 www.eFrauda.ro – pentru primirea sesizărilor privind caracterul apparent nelegal  îm
domeniul serviciilor societăţii informaţionale
 www.ceris.ro – Centru de expertiză şi răspuns la incidente de securitate informatica

La cererea MCTI, ASRO a adoptat primul standard privind securitatea sistemelor informatice –
ISO 17799, pe care majoritatea ţărilor îl utilizează ca standard de referinţă în auditul sistemelor
informatice.

Sprijinirea şi promovarea înfiinţării şi dezvoltării parcurilor de software, bazate pe colaborarea

cu mediul academic, pe consolidarea unei puternice componente tehnologice şi de cercetare a
constituit unul din obiectivele MCTI. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a acordat 5 titluri de
parcuri ştiinţifice şi tehnologice parcurilor de la Băneasa, Braşov, Galaţi, Brăila şi Slobozia.
Proiecte de creare a unor astfel de zone ştiinţifice şi tehnologice mai existau în 2004 şi în alte 
oraşe precum Cluj, Craiova, Timişoara si Bucureşti ( Universitatea Politehnică Bucureşti).

Comunicaţii şi servicii poştale

MCTI a finalizat în 2002 cadrul de reglementare necesar funcţionării unei pieţe liberalizate, care
a promovat forme de autoreglementare, astfel că România este primul stat european cu o
legislaţie referitoare la comunicaţiile electronice armonizată cu Directivele CE din 2002.
Pregătirea liberalizării a constat atât în promovarea unui cadru de reglementare nerestrictiv
pentru noii intraţi care să permită dezvoltarea unor infrastructuri alternative de comunicaţii, cât şi
în înfiinţarea ANRC, care asigură monitorizarea permanentă a existenţei competiţiei pe piaţa de
comunicaţii electronice şi intervine acolo unde este cazul. Incepand cu 14 iunie 2002 a fost
implementat noul plan de numerotatie necesar pentru a asigura resurse resurse de numerotatie in
vederea liberalizării pietei de comunicatii. In noua numerotatie a fost introdusa o noua cifra care
indica operatorul sau serviciul. Au ramas neschimbate codurile de acces 00 pentru international
si o pentru interurban.

Piaţa comunicaţiilor electronice a fost pe deplin liberalizată la data de 1 ianuarie 2003, astfel că
pe parcursul anului 2003 cele mai multe investiţii străine au fost focalizate pe segmentul
comunicaţiilor electronice. La doi ani de la deschiderea competiţiei peste 2400 de companii au
depus notificări pentru furnizarea de servicii de comunicaţii electronice. Ca urmare a creşterii
competiţiei preţurile la apelurile internaţionale au scăzut cu 60% iar numărul abonaţilor de
telefonie fixă şi mobilă a ajuns la 13,5 milioane, din care peste 9 milioane la telefonia mobilă.

MCTI a  acordat în 2004 6 licenţe 3G experimentale pentru efectuarea de teste la nivel naţional,
iar la 12 noiembrie 2004 au fost acordate primele 2 licente pentru servicii de comunicaţii mobile
de generaţia a treia.

MCTI a realizat cea de a doua etapă a procesului de privatizare a Societăţii Naţionale de

Telecomunicaţii Romtelecom în urma căreia OTE a devenit acţionarul majoritar al Romtelecom,
deţinând un pachet de acţiuni reprezentând 54,01% din capitalul social al societăţii comerciale,
restul fiind în proprietatea statului român, prin intermediul MCTI. Transparenţa procesului de
privatizare a fost asigurată prin promovarea unei legi care a trecut prin dezbaterile din Parlament
şi din mass-media şi care a stabilit condiţiile principale într-un cadru foarte deschis.
Pentru a asigura accesul unui număr cât mai mare de cetăţeni la mijloace de comunicaţii şi
adresarea problemelor de acces deficitar, a fost finalizat proiectul de telefonizare a Munţilor
Apuseni prin care 374 de localităţi au fost telefonizate si au fost introduse 10000 de noi
telefoane. Finanţarea acestui proiect s-a realizat pe baza unui acord încheiat în 2002 între
Guvernul României şi Guvernul Coreei de Sud. Implementarea serviciului universal a început
în anul 2004, prin instalarea de telecentre, telefoane publice cu plată şi compensarea unei părţi a
costurilor nete de acces la serviciile de comunicaţii pentru familiile cu venituri mici.

Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă(112) reprezintă o componentă importantă

a serviciului universal, fiind prevăzut şi în una din Directivele semnificative pentru politicile
sectorului de telecomunicaţii din acquis-ul UE.  Sistemul vizează asigurarea protecţiei cetăţenilor
şi a unui grad înalt de asistenţă indiferent de locul în care se află aceştia. Până la 4 noiembrie
2004 sistemul funcţiona deja în 13 judeţe urmând ca în 2005 să fie acoperită întreaga ţară. 
      
In 2002 MCTI a organizat Conferinţa Regională în vederea pregătirii Sumitului Mondial pentru
Societatea Informaţională, iar în 2004, Congresul Uniunii Poştale Universale s-a desfasurat la
Bucureşti.