parlamentar lect univ drd patrick lazar

MULTIPLE CHOICE

1. Unde este semnalata in Europa, pentru prima oara, o forma incipienta de adunare deliberativa ?
a. Islanda înainte de anul 1000,
b. Sicilia în 1130
c. Anglia în jurul anului 1300
ANS: A
2. Care stat este recunoscut ca avand cea mai bogata traditie parlamentara ?
a. Polonia
b. Marea Britanie
c. China
ANS: B
3. In ce act isi gaseste originea puterea legislativa a parlamentului in Marea Britanie ?
a. Bill of lyberty
b. Magna charta Liberorum
c. Marea Chartă concedată în anul 1215 de regele Ioan fără Ţară
ANS: C
4. Ce mare personalitate istorica a lansat pentru prima oara ideea unui Drept parlamentar, ca ramura de drept ?
a. Thomas Jefferson
b. George Washington
c. Lafayette
ANS: A
5. Principiul separatiei puterilor a fost enuntat pentru prima oara de :
a. Platon
b. Aristotel
c. Sofocle
ANS: B
6. Un rol important in dezvoltarea principiului separatiei puterilor l-a avut :
a. J.J.Rousseau
b. Montesquieu
c. John Locke
ANS: C
7. Ce mare ganditor a trasat terminologia moderna a principiului separatiei puterilor in stat ?
a. Montesquieu
b. J.J.Rousseau
c. John Locke
ANS: A
8. Conform carui mare ganditor cele trei puteri instituite in stat sunt puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca ?
a. Platon
b. Aristotel
c. Sofocle
ANS: B
9. Conform carui mare ganditor cele trei puteri instituite in stat sunt puterea legislativa, puterea executiva si puterea federativa ?
a. J.J.Rousseau
b. Montesquieu
c. John Locke
ANS: C
10. Ce mare ganditor considera ca puterile statului sunt : “cea care delibereaza cu privire la problemele comune”, “cea care are drept obiect magistratura” si cea care distribuie justitia” ?
a. Aristotel
b. Platon
c. Sofocle
ANS: A
11. Ce mare ganditor, desi accepta ideea de separatie a puterilor in stat, considera ca puterea executiva nu poate fi independenta, intrucat aceasta executa ordinele puterii legislative ?
a. J.J.Rousseau
b. Montesquieu
c. John Locke
ANS: A
12. Ce act normativ cuprinde, in art. 1 alin. 4, exprimarea “Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale” ?
a. Constitutia Romaniei din 1991
b. Constitutia Romaniei din 2003
c. Legea constituţională
ANS: B
13. Constitutia Romaniei :
a. defineste principiul separatiei puterilor in stat
b.nu se refera la principiul separatiei puterilor in stat
c. consacra principiul separatiei puterilor in stat
ANS: C
14. Ce act normativ a consacrat pentru prima oara principiul separatiei puterilor, marcand inceputul parlamentarismului romanesc ?
a. Regulamentele Organice
b. Tratatul de la Paris.
c. Constitutia din 1923.
ANS: A
15. Conform Constitutiei din 1866, puterea legislativa se exercita de :
a. De Parlament.
b. De catre Domn si Reprezentanta Nationala
c. De Divanul Ad-hoc.
ANS: B
16. In sistemul constitutional al Romaniei, Parlamentul este exponentul :
a. puterii judecatoresti
b. puterii executive
c. puterii legislative
ANS: C
17. In sistemul constitutional al Romaniei, Guvernul este exponentul :
a. puterii judecatoresti
b. puterii executive
c. puterii legislative
ANS: B
18. In sistemul constitutional al Romaniei, instantele judecatoresti fac parte din:
a. puterii judecatoresti
b. puterii executive
c. puterii legislative
ANS: A
19. Sunt functii ale Parlamentului :
a. Functia legislativa
b. functia de administrare
c. functia de deliberare
ANS: A
20. Sunt functii ale Parlamentului :
a. functia de administrare
b. Functia de reprezentare
c. functia de deliberare
ANS: B
21. Sunt functii ale Parlamentului:
a. functia de administrare
b. functia de deliberare
c. Functia de control
ANS: C
22. Sunt functii ale Parlamentului :
a. Functia de desemnare prin investire a unor autoritati publice
b. functia de administrare
c. functia de deliberare
ANS: A
23. Sunt functii ale Parlamentului :
a. functia de administrare
b. Functia de desemnare prin alegere a unor autoritati publice
c. functia de deliberare
ANS: B
24. Sunt functii ale Parlamentului :
a. functia de administrare
b. functia de deliberare
c. Functia de desemnare prin numire a unor autoritati publice
ANS: A
25. Sunt functii ale Parlamentului :
a. Functia de informare
b. functia de administrare
c. functia de deliberare
ANS: A
26. Art. 73, alin. 1 din Constitutie clasifica legile in legi constitutionale, legi organice si legi ordinare. Care dintre ele are forta juridica cea mai mare ?
a. legea constitutionala
b. legea organica
c. legea ordinara.
ANS: A
27. Constitutia este :
a. lege constitutionala
b. lege organica
c. lege ordinara.
ANS: A
28. O lege constitutionala este :
a. una dintre cele care dispun asupra viitorului statului
b una dintre cele de revizuire a Constituţiei.
c. una dintre cele care schimba ordinea de drept.
ANS: B
29. Puterea constituanta :
a. este adunarea care declara ca se adopta o noua constitutie.
b. este o reunire a puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca.
c. este organul care, beneficiind de o autoritate politica speciala, are dreptul de a adopta constitutia
ANS: C
 30. Regimurile politice totalitare :
a. sustinand ca puterea apartine poporului au criticat principiul separatiei puterilor
b. sustinand ca puterea nu apartine poporului au criticat principiul separatiei puterilor
c. sustinand ca puterea apartine poporului au aplicat principiul separatiei puterilor
ANS: A
31. Doctrina juridica :
a. Are valoare obligatorie pentru judecatori, constituie sursa de interpretare si clarificare a unor acte normative
b. Nu are valoare obligatorie pentru judecatori, constituie sursa de interpretare si clarificare a unor acte normative
c. Nu are valoare obligatorie pentru judecatori, nici nuconstituie sursa de interpretare si clarificare a unor acte normative
ANS: B
32. Termenul de “functii” ale Parlamentului :
a. Sunt expres prevăzute în Constitutie
b. Nu sunt expres prevăzute în Constitutie
c. Functiile (rol ,destinatie) au acelasi sens cu atributiile (sfere de autoritate, de competente, de activitate
ANS: A
33. Termenul de “atributii” ale Parlamentului :
a. Sunt expres prevăzute în Constitutie
b. Nu sunt expres prevăzute în Constitutie
c. Functiile (rol ,destinatie) au acelasi sens cu atributiile (sfere de autoritate, de competente, de activitate
ANS: A
34. Este un principiu general al dreptului constitutional care influenteaza si dreptul parlamentar :
a. -principiul puterii suverane a poporului
b. principiul democratiei directe
c. principii ale activitatii judecatoresti
ANS: A
35. Este un principiu general al dreptului constitutional care influenteaza si dreptul parlamentar :
a. principiul democratiei directe
b. -principiul exercitarii puterii (principiul democratiei reprezentative si principiul democratiei semidirecte)
c. principii ale activitatii judecatoresti
ANS: B
36. Este un principiu general al dreptului constitutional care influenteaza si dreptul parlamentar :
a. principii ale activitatii judecatoresti
b. principiul democratiei directe
c. -principiul separatiei puterilor
ANS: C
37. Este un principiu general al dreptului constitutional care influenteaza si dreptul parlamentar :
a. -principiul pluralismului
b principiul democratiei directe.
c. principii ale activitatii judecatoresti
ANS: A
38. Este un principiu general al dreptului constitutional care influenteaza si dreptul parlamentar :
a. principiul democratiei directe
b. principiul legalitatii
c. principii ale activitatii judecatoresti
ANS: B
39. Este un principiu general al dreptului constitutional care influenteaza si dreptul parlamentar :
a principiul democratiei directe.
b. principii ale activitatii judecatoresti
c. principiul suprematiei Constitutiei, principiul autonomiei locale si al descentralizarii serviciilor publice
ANS: C
40. Este un principiu general al dreptului constitutional care influenteaza si dreptul parlamentar :
a. principiul egalitatii in drepturi si indatoriri a tuturor cetatenilor, fara nici o discriminare
b. principiul democratiei directe
c. principii ale activitatii judecatoresti
ANS: A
41. Este un principiu general al dreptului constitutional care influenteaza si dreptul parlamentar :
a. principiul democratiei directe
b. principiul apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor
c. principii ale activitatii judecatoresti
ANS: B
42. Este un principiu specific al dreptului parlamentar :
a. Principiul specializarii
b. principiul bicameralitatii.
c. principiul separatiei puterilor
ANS: A
43. Este un principiu specific al dreptului parlamentar :
a. principiul democratiei directe
b. Principiul majoritatea decide, opozitia se exprima
c. . principiul separatiei puterilor
ANS: B
44. Este un principiu specific al dreptului parlamentar :
a. principiul separatiei puterilor
b. principiul democratiei directe
c. Principiul transparentei
ANS: C
45. Princiile specifice ale dreptului parlamentar sunt :
a. autonomiei parlamentare
b. principiul separatiei puterilor
c. principiul democratiei directe
ANS: A
46. Este un principiu specific al dreptului parlamentar :
a. principiul separatiei puterilor
b. Principiul autonomiei regulamentara, institutionala si financiara
c. principiul democratiei directe
ANS: B
47. Legea nr. 96/2006 reglementeaza :
a. principiul democratiei directe
b. principiul separatiei puterilor
c. statutul deputatilor si al senatorilor
ANS: C
48. Legea nr. 96/2006 cuprinde :
a. statutul deputatilor si al senatorilor -61 de articole şi 12 capitole:
b. principiul democratiei directe
c. principiul democratiei indirecte
ANS: A
49. Legea nr. 96/2006 reglementeaza principiile si regulile de conduita parlamentara in :
a. Capitolul I - Principii generale
b. Capitolul III - Principii si reguli de conduita parlamentara
c. Capitolul XI - Regimul disciplinei parlamentare
ANS: B
50. Conform Legii nr. 96/2006, principiile si regulile de conduita parlamentara sunt in numar de :
a. 3 principii
b. 4 principii
c. 5 principii
ANS: C
51. Este un principiu de conduita parlamentara :
a. Principiul interesului national
b. Principiul finalitatii
c. Principiul transpiratiei :
ANS: A
52. Este un principiu de conduita parlamentara:
a. Principiul interesului
b. Principiul legalitatii si al bunei-credinte
c. Principiul finalitatii
ANS: B
53. Este un principiu de conduita parlamentara:
a. Principiul interesului
b. Principiul transparentei
c. Principiul finalitatii
ANS: B
54. Este un principiu de conduita parlamentara:
a. Principiul interesului
b. Principiul finalitatii
c. Principiul fidelitatii
ANS: C
55. Este un principiu de conduita parlamentara:
a. Respectarea regulamentelor
b. Principiul interesului
c. Principiul finalitatii
ANS: A
56. Sunt principii de conduita parlamentara :
a. Principiul interesului national si finalitatii
b. Principiul interesului national si fidelitatii
c. Principiul transparentei in Respectarea regulamentelor
ANS: B
57. Sunt principii de conduita parlamentara :
a. Principiul ilegalitatii si al bunei-credinte
b. Principiul transparentei in Respectarea regulamentelor
c. Principiul legalitatii si al bunei-credinte
ANS: C
58. Sunt principii de conduita parlamentara :
a. Principiul transparentei si Respectarea regulamentelor i
b. Principiul transparentei in Respectarea regulamentelor
c. Principiul interesului national si finalitatii
ANS: A
59. Sunt principii de conduita parlamentara :
a. Principiul interesului national si finalitatii
b. Principiul legalitatii si al bunei-credinte
c. Principiul transparentei in Respectarea regulamentelor
ANS: B
60. Principiul transparentei :
a. reflecta dreptul mentinerii unui dialog permanent cu cetatenii pe problemele care ii intereseaza
b. principiu realizat prin publicarea dezbaterilor
c. urmareste asumarea si exercitarea mandatului parlamentar
ANS: B
61. Generalitatea mandatului parlamentar :
a. e una din trăsăturile juridice ale mandatului in general
b. e una din trăsăturile juridice ale mandatului parlamentar
c. e una din trăsăturile juridice ale mandatului imperativ
ANS: B
62. Irevocabilitatea mandatului parlamentar:
a. una din trăsăturile juridice ale mandatului imperativ
b. e una din trăsăturile juridice ale mandatului in general
c. e una din trăsăturile juridice ale mandatului parlamentar
ANS: C
63. Independenta mandatului parlamentar:
a. e una din trăsăturile juridice ale mandatului parlamentar
b. e una din trăsăturile juridice ale mandatului in general
c. una din trăsăturile juridice ale mandatului imperativ
ANS: A
64. Protectia mandatului parlamentar :
a. realizarea programului nu poate antrenaraspunderea politica a parlamentarului fata de partidul politic pe care îl reprezinta,
b. împotriva presiunilor alegatorilor si ale partidului cu sprijinul caruia a intrat în prin interzicerea mandatului imperativ
c. alegerile nu constituie un mijloc de verificare a modului în care parlamentarii si-au adus la îndeplinire mandatul
ANS: B
65. Protectia mandatului parlamentar :
a. . Incompatibilitatea protejeaza dependenta prin optiunea alesului între mandat si o alta functie publica sau privata
b. este asigurata prin incompatibilitati, fata de presiunile ce ar putea fi exercitate de Guvern sau de grupuri de interese
c.; evitarea conflictului de interese nu are ca scop asigurarea independentei parlamentarilor
ANS: B
66. Mandatul imperativ de drept privat :
a. - este perfect, ocrotit prin Constitutie continutul poate fi extins la dreptul public
b. - nu presupune un raport juridic intre mandant si mandatar
c. este in contradictie cu indivizibilitatea suveranitatii nationale
ANS: C
67. Continutul mandatului de drept privat :
a. rezulta din acordul de vointa expres sau prezumat al partilor si cu caracter imperativ
b.nu este imperativ, în sensul obligativitatii împuternicirii mandantului,
c. e imperativ,fiind un mandat de drept public
ANS: A
68. Continutul mandatului de drept privat :
a. e imperativ,fiind un mandat de drept public
b. rezulta din acordul de vointa expres sau prezumat al partilor si cu caracter imperativ
c. e prestabilit si cu caracter reprezentativ al întregului corp electoral (popor);
ANS: B
69. Mandatul parlamentar :
a. nu este reprezentativ
b. nu are continutul prestabilit, prin Constitutie, lege, regulamentele parlamentare sau pe cale cutumiara,
c. defineste o demnitate publica obtinuta prin alegerea parlamentarului de catre electorat,
ANS: C
70. Mandatul parlamentar :
a. este întotdeauna expres, alegatorii trebuind sa voteze pentru o lista sau un candidat,
b. presupune o relatie juridica între alegatori si alesi ori între partid si parlamentari, p
c. poate fi revocat; -
ANS: A
71. Mandatul parlamentar :
a. reprezintă un corp electoral dintr-o anumită circumscripţie electorală
b. este ocrotit prin Constituţie.
c. presupune subordonarea parlamentarului intereselor unui grup dar si adoptarea unei decizii
ANS: B
72. Mandatul parlamentar :
a. fiecare parlamentar reprezinta circumscriptia
b. presupune o relatie juridica între alegatori si alesi ori între partid si parlamentari
c. este dedus din exercitarea prerogativelor ce alcatuiesc competenta Parlamentului
ANS: C
73. In reglementarea constitutionala actuala :
a. mandatul este irevocabil,împuternicirea pe care o cuprinde are caracter general;
b. -în exercitarea sa, parlamentarul nu este independent
c. -nu confera parlamentarului un regim special de protectie
ANS: A
74. Conform art. 70 alin. 2 din Constitutie calitatea de deputat sau de senator inceteaza :
a la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte,.
b. la expirarea duratei de patru ani sau la dizolvarea Parlamentului de către Preşedintele României
c. nu pentru nedepunerea juramântului, deces, demisie, incompatibilitate sau pierderea drepturilor electorale
ANS: B
75. Conform art. 70 alin. 1 din Constitutie, deputatii si senatorii intra in exercitiul mandatului :
a. la dizolvarea Parlamentului de către Preşedintele României
b.la incetarea incompatibilitatii personale
c. la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului.
ANS: C
76. Conform art. 186 din Regulamentul Senatului, senatorii intra in exercitiul mandatului :
a. Senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Senatului, sub condiţia validării şi a depunerii jurământului
b. în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
c. la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Senatului de vacantare a mandatului,
ANS: A
77. Conform art. 188 din Regulamentul Senatului, calitatea de senator inceteaza:
a. nu în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
b. la data întrunirii legale a Senatului nou ales
c. la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Senatului de vacantare a mandatului,
ANS: B
78. Dreptul la initiativa legislativa:
a. nu e un drept politic prin care concretizeaza continutul politic al mandatului lor
b. e o modalitatea sub care se poate manifesta Initiativa parlamentara
c. e un drept politic prin care concretizeaza activitatea de control a executivului
ANS: B
79. Dreptul de a initia si sustine motiuni simple sau de cenzura :
a. e modalitatea sub care se poate manifesta Initiativa parlamentara
b. nu e un drept politic prin care concretizeaza continutul politic al mandatului lor
c. e un drept politic prin care concretizeaza activitatea de organizarea si functionare a Camerelor
ANS: A
80. Dreptul de a face declaratii politice :
a. nue un drept politic prin care concretizeaza continutul politic al mandatului lor
b. e modalitatea sub care se poate manifesta Initiativa parlamentara
c. e un drept politic prin care concretizeaza activitatea de control a executivului
ANS: B
81. In cazul trimiterii in judecata a unui parlamentar, instanta competenta sa judece este :
a. Tribunalul Bucuresti
b. Curtea De Apel
c. Inalta Curte de Casatie si Justitie
ANS: C
82. Urmarirea penala in cazul unui parlamentar este facuta de :
a. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
b. Parchetul de pe langa Curtea De Apel
c. Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti
ANS: A
83. Ca regula, monocameralismul este specific statelor :
a. Federale.
b. Unitare
c. foarte mari.
ANS: B
84. Bicameralismul :
a. accelereaza desfasurarea procesului legislativ
b. mai putina gandire a solutiilor juridice
c. ofera un sistem reciproc de contrapondere fortelor politice
ANS: C
85. Presedintele Camerei Deputatilor :
a. este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret de plenul Camerei,
b. nu încetează -în urma demisiei,a revocării sau a pierderii calităţii de deputat.
c. Revocarea preşedintelui Camerei poate fi cerută nu de grupul parlamentar care l-a propus.
ANS: A
86. Presedintele Senatului :
a. fiecare grup parlamentar poate face mai multe propuneri.
b. Preşedintele este ales pe durata mandatului Senatului cu votul secret al majorităţii senatorilor prezenti. .
c. Revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului nu poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor
ANS: B
87. Membrii Biroului permanent al Senatului, exceptandu-l pe presedintele Senatului :
a. sunt alesi a inceputul fiecarei sesiuni ordinare ,
b. Revocarea poate fi solicitată de grupul parlamentar care nu l-a propus
c. prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare fara a respecta configuratia politica rezultata din alegeri
ANS: A
88. Membrii Biroului permanent al Camerei Deputatilor, exceptandu-l pe presedintele Camerei Deputatilor:
a. nu sunt alesi la începutul fiecărei sesiuni ordinare,
b. la propunerea grupurilor parlamentare , potrivit configuraţiei politice initiale şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare
c. poate fi solicitată de grupul parlamentar care nu l-a propus şi la cererea a minimum o treime din numărul total al deputaţilor
ANS: B
89. Este o atributie a Biroului Permanent a Senatului :
a. propune Camerei data începerii nu si data încheierii sesiunii
b. exercita initiativa regulamentara si controleaza serviciile parlamentare
c. nu raspunde de pregatirea lucrarilor pentru desfasurarea procedurii parlamentare în plenul adunarii
ANS: B
90. Biroul Permanent al Senatului :
a. asigura constituirea comisiilor parlamentare insa nu aproba regulamentele de functionare ale fiecarei comisii parlamentare
b. asigura conducerea serviciilor adunarii insa nu aproba statul de functii si regulamentul serviciilor Camerei
c. prezinta Camerei spre aprobare proiectul de buget al acesteia si contul de închidere al exercitiului bugetar
ANS: C
91. Este o atributie a Biroului Permanent a Camerei Deputatilor :
a. propune data incepere si data incheierii sesiunilor parlamentare,-solicita convocarea unei sesiuni extraordinare
b. intocmeste proiectul de ordine de zi a sedintelor camerei respective, fara consultarea presedintilor grupurilor parlamentare
c. nu -controleaza serviciile parlamentare
ANS: A
92. Biroul Permanent al Camerei Deputatilor:
a prezinta spre respingere proiectul de buget si contul de incheiere a exercitiului bugetar.
b. reprezintă pe plan intern si extern Camera
c primeste si nu distribuie proiectele de legi si propunerile legislative.
ANS: B
93. Presedintele Camerei Deputatilor:
a. convoaca deputatii in sesiuni ordinare si extraordinare
b. -conduce lucrarile plenului camerei deputatilor, asistat obligatoriu de 4 secretari
c. asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor nu si respectarea prevederilor regulamentului
ANS: A
94. Presedintele Camerei Deputatilor:
a. conduce uneori lucrarile sedintelor biroului permanent
b. acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele puse in dezbatere , stabileste ordinea votarii, precizeaza semnificatia votului si anunta rezultatul acestuia
c. -asigura trimiterea de indata la senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi nediscutate de camera deputatilor
ANS: B
95. Presedintele Camerei Deputatilor:
a. reprezinta senatul in relatiile interne si externe
b. nu indeplineste orice alte atributii prevazute de regulament
c. sesizeaza Curtea Constitutionala
ANS: C
96. Presedintele Senatului :
a. convoaca senatul in sesiuni ordinare si extraordinare
b. conduce lucrarile Camerei Deputatilor , fiind asistat de 2 secretari
c. nu conduce lucrarile Biroului Permanent
ANS: A
97. Presedintele Senatului :
a. -ascunde rezultatul votarii si hotararile adoptate
b. asigura mentinerea ordinii in timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului
c. asigura legatura Camerei Deputatilor cu celelalte puteri
ANS: B
98. Presedintele Senatului :
a. e obligat sa sesizeze Curtea Constitutionala pentru ca aceasta sa se pronunte asupra constitutionalitatii legilor sau a regulamentului senatului
b. -reprezinta Camerei Deputatilor in relatiile interne si externe
c. -asigura interimatul functiei de presedinte al Romaniei
ANS: C
99. Comisiile permanente ale Parlamentului :
a. au o componentă stabilită de presedintele Camerei
b. au o componentă stabilită prin acordul liderilor grupurilor parlamentare si aprobată de plen
c au o componentă aleatorie.
ANS: B
100. Ministrii :
a. răspund pe loc• la întrebările parlamentarilor prezenti, orale si scrise,;
b. nu sunt obligaţi să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni
c. nu sunt audiati de comisiile de specialitate ale celor două Camere în sedinţă comună
ANS: A
101. Prezenta ministrilor la lucrarile comisiilor permanente:
a. e obligatorie
b. e obligatorie daca sunt senatori, ministrii deputati nefacand parte din comisii permanente
c. e facultativa
ANS: B
102. Hotararile comisiilor permanente se adopta :
a. hotarârile se iau cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti, cvorumul este majoritatea, votul fiind, de regula, secret;
b. hotarârile se iau cu majoritatea membrilor prezenti, cvorumul este majoritatea , votul fiind, de regula, deschis;
c. hotarârile se iau cu majoritatea membrilor prezenti, cvorumul este majoritatea absoluta, votul fiind, de regula, deschis;
ANS: C
103. Sedintele plenare ale comisiilor permanente se desfasoara:
a. nepublice, daca nu se hotaraste altfel,si presedintele poate invita persoane din afara ei, inclusiv presa
b. autorii amendamentelor, ca si reprezentantii comisiilor de avizare nu au acces la lucrarile sedintelor, fara drept de vot;
c. reprezentantii Guvernului nu sunt obligati sa se prezinte daca li se cere aceasta de catre comisie si nu pot participa din proprie initiativa
ANS: A
104. Sesiunile ordinare ale Senatului :
a. .o sesiune pe an. februarie - decembrie.
b. sunt două sesiuni pe an. prima februarie- iunie.,a doua sesiune septembrie- decembrie
c. sunt trei sesiuni pe an. prima februarie- iunie.,a doua sesiune iulie august a treia septembrie- decembrie
ANS: A
105. Sesiunile ordinare ale Camerei Deputatilor :
a. examineaza ordinea de zi a fiecareia dintre cele doua camere.intr-o sesiune pe an. februarie - decembrie
b. examineaza ordinea de zi a fiecareia dintre cele doua camere in două sesiuni pe an. prima februarie- iunie.,a doua sesiune septembrie- decembrie
c. examineaza ordinea de zi a fiecareia dintre cele doua camere in trei sesiuni pe an. prima februarie- iunie.,a doua sesiune iulie august a treia septembrie- decembrie
ANS: B
106. Sesiunile extraordinare ale Camerei Deputatilor :
a. -sunt convocate in situatii deosebite, de urgenta, care implica convocarea formului legislativ
b. la cererea comisiilor nu a Biroului Permanent:
c. nu adopta unor documente politice, juridice sau de alta natura.
ANS: A
107. Sesiunile extraordinare ale Senatului :
a. se convoaca de preşedintele Senatului
b. La cererea verbala a Preşedintelui României, a Biroului permanent ori a cel puţin o treime din numărul total al senatorilor
c. NU va cuprinde motivul, ordinea de zi propusă şi durata de desfăşurare a sesiunii extraordinare
ANS: A
108. Modalitatile de votare in Camera Deputatilor sunt :
a. Votul deschis exprimat prin mijloace electronice, ridicarea mâinii sau prin apel nominal.
b. Votul secret se exprimă prin apel nominal buletine de vot, prin bile sau prin mijloace electronice.
c. Votul electronic, "pentru", "contra" sau "abţinere".
ANS: A
109. Modalitatile de votare in Senat sunt :
a. Votul deschis se exprimă public prin ridicarea mâinii, ridicare în picioare, apel nominal sau electronic.
b. NU şi prin corespondenţă, în condiţiile stabilite de Regulamentul Comisiei de revizuire a Constituţiei.
c. Votul secret nu poate fi exprimat prin buletine de vot, ori prin bile sau electronic
ANS: A
110. Modalitatile de exprimare a votului deschis in |Senat sunt :
a. prin ridicarea mâinii, ridicare în picioare, apel nominal sau electronic.sau prin corespondenţă
b. prin buletine de vot prin bile sau electronic
c. prin ridicarea mâinii, ridicare în picioare, apel nominal sau electronic
ANS: A
111. Modalitatile de exprimare a votului deschis in Camera Deputatilor sunt :
a. prin ridicarea mâinii, apel nominal sau electronic
b. . prin ridicarea mâinii, ridicare în picioare, apel nominal sau electronic
c. prin ridicarea mâinii, ridicare în picioare, apel nominal sau electronic.sau prin corespondenţă
ANS: A
112. Modalitatile de exprimare a votului secret in Senat sunt :
a. prin ridicarea mâinii, ridicare în picioare, apel nominal sau electronic.sau prin corespondenţă
b. Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în unele funcţii, ori prin bile sau electronic
c. în cabine de vot, lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei nedorite
ANS: B
113. Modalitatile de exprimare a votului secret in Camera Deputatilor sunt :
a. prin ridicarea mâinii, ridicare în picioare, apel nominal sau electronic.
b. prin corespondenţă
c. prin buletine de vot, prin bile sau prin mijloace electronice.
ANS: C
114. In Camera Deputatilor, in cazul votului secret exprimat cu buletine sau bile, se constituie o comisie de numarare si validare a votului, formata din :
a. câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, asistată de cei 2 secretari de şedinţă.
b. presedinte si cei 2 secretari de şedinţă
c. chestori si cei 2 secretari de şedinţă
ANS: A
115. In Senat, in cazul votului secret exprimat cu buletine sau bile, se constituie o comisie de numarare si validare a votului, formata din:
a. . câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, asistată de cei 2 secretari de şedinţă.
b. formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.
c. . chestori si cei 2 secretari de şedinţă
ANS: B
116. Actele de competenta Camerei Deputatilor sunt :
a. Ordonante de urgenta
b.Tratate internationale si decrete
c. . Legi (constitutionale, organice si ordinare), Hotarari,,Motiuni
ANS: C
117. Senatul adopta :
a. legi, hotărâri şi moţiuni simple
b. Legi constitutionale, organice si extraordinare
c. legi, hotărâri şi moţiuni de cenzura
ANS: A
118. Conform art. 67 din Constitutie, Camera Deputatilor si Senatul adopta :
a. mesaje, declaraţii, rezoluţii şi alte acte cu caracter politic si executiv
b. legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.
c. regulamente si normative de aplicare a legilor
ANS: B
119. Camera Deputatilor adopta actele sale in prezenta :
a. majorităţii membrilor prezenţi, în condiţiile existenţei cvorumului legal. la . Legile organice şi hotărârile privind Regulamentul Camerei
b. majorităţii deputaţilor, la Legile ordinare şi hotărârile
c. unei majorităţi de cel puţin două treimi din numărul deputaţilor la Legile constituţionale
ANS: C
120. Senatul adopta actele sale in prezenta :
a. majorităţii senatorilor pentru legi, hotărâri, moţiuni şi alte acte cu caracter politic,
b. in cazul în care cvorumul legal nu este întrunit
c. unei majorităţi de cel puţin două treimi din numărul deputaţilor la Legile constituţionale
ANS: A
121. Conform art. 73 din Constitutie, legile pot fi :
a. Legi constitutionale, organice si extraordinare
b. Legi constitutionale, organice si ordinare
c. Legi si ordonante de urgenta
ANS: B
122. In Senat, legile organice se adopta cu votul :
a. majorităţii senatorilor prezenti.
b. majorităţi de cel puţin două treimidin senatorii prezenti
c. majorităţii senatorilor.
ANS: C
123. In Camera Deputatilor, legile organice se adopta cu votul :
a. majorităţii deputatilor
b. majorităţi de cel puţin două treimi din deputatii prezenti
c.. majorităţii deputatilor prezenti.
ANS: A
124. In Senat, legile ordinare se adopta cu votul :
a. majorităţii senatorilor prezenti.
b. majorităţi de cel puţin două treimi din senatorii prezenti
c. majorităţii senatorilor.
ANS: A
125. In Camera Deputatilor, legile ordinare se adopta cu votul :
a. majorităţii deputatilor
b. majorităţi deputatilor prezenti
c.. majorităţii. de cel puţin două treimi din deputatii prezenti
ANS: B
126. Legile constitutionale se adopta cu votul :
a. majorităţii. de cel puţin două treimi din deputatii prezenti
b. majorităţi de cel puţin două treimi din senatorii prezenti
c. unei majorităţi de cel puţin două treimi din numărul deputaţilor.
ANS: C
127. Diferentierea competentelor celor doua Camere, una devenind camera de dezbatere, iar cealalta camera de decizie, sa facut in anul :
a. 2003
b. 1991
c. 1990
ANS: A
128. Camera Deputatilor este camera de dezbatere pentru :
a. -proiectele legilor organice
b. -proiectele de legi pentru ratificarea tratatelor
c. legile ordinare privind Curtea Constitutionala ,Consilul Superior al Magistraturii Curtii de Conturi Consiliului Suprem de Aparare a Tarii
ANS: B
129. Camera Deputatilor este “prima Camera sesizata” pentru :
a. proiectele de legi pentru ratificarea tratatelor
b. -proiectele legilor organice
c. legile ordinare privind organizarea adminsitratiei publice locale
ANS: A
130. Camera Deputatilor este Camera decizionala pentru :
a. toate proiectele de legi si propunerile legislative de nivelul legilor extraordinare
b. proiectele legilor organice care se refera la frontiere, simboluri, nationalitate
c. -proiectele legilor organice care se refera la Autoritatii Electorale Permanente, partide politice, mobilizare si razboi
ANS: B
131. Senatul este “prima Camera sesizata” pentru :
a. proiectele legilor organice referitoare Autorităţii Electorale Permanente ,partidele politice referendum statutul minorităţilor naţionale din România
b. proiectele de lege ordinare privind Teritoriul; Cetăţenia; Simboluri naţionale;- Egalitatea în drepturi; - Dreptul de proprietate privată
c. proiectele de lege şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare
ANS: C
132. Senatul este Camera decizionala :
a. proiectele de lege si propunerile legislative adoptate de Camera Deputatilor
b. proiectele legilor ordinare preazute in Constitutie
c. legile extraordinare privind Curtea Constitutionala ,Consilul Superior al Magistraturii Curtii de Conturi Consiliului Suprem de Aparare a Tarii Guvernul, Avocatul Poporului, serviciile publice de radio si televiziune ,organizarea generala a invatamantului
ANS: A
133. In Romania, majoritatea initiativelor legislative apartine :
a. deputatilor si senatorilor
b., Guvernului,
c. unui numar de cel putin 250.000 de cetateni cudrept de vot
ANS: B
134. In Romania, initiativa legislativa parlamentara este :
a. expresia drepturilor politice specifice mandatului parlamentar
b. majoritara in ceea ce priveste numarul
c. interzisa
ANS: A
135. Pentru exercitarea initiativei legislative cetatenesti se cere adeziunea a cel putin :
a. 250.000 de cetateni
b. 250.000 de cetateni cudrept de vot
c. 50.000 de cetateni cudrept de vot
ANS: B
136. Cetatenii care isi manifesta adeziunea pentru initiativa legislativa populara trebuie sa provina din cel putin :
a. sa provina din cel putin o optime din judetele tarii
b. iar in fiecare dintre judete sa fi fost inregistrate cel putin 100.000 de semnaturi in sprijin
c.sa fie cu drept de vot
ANS: C
137. In fiecare din judetele in care s-au manifestat adeziunile pentru initiativa populara, trebuie sa fie inregistrate cel putin :
a. sa fi fost inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi
b. . sa fi fost inregistrate cel putin 100.000 de semnaturi
c. . sa fi fost inregistrate cel putin 1.000 de semnaturi
ANS: A
138. Promovarea unei initiative cetatenesti este asigurata de un comitet de initiativa alcatuit din cel putin : (Lg 189 9.121999)
a. 3
b. 7
c. 10
ANS: C
139. Propunerea de initiativa legislativa cetateneasca se depune la :
a. Camera competenta a fi prima sesizata in termen de 3 luni de la publicarea in M.Oficial
b. Senat in termen de 6 luni de la publicarea in M.Oficial
c. Camera deputatilor in termen de 9 luni de la publicarea in M.Oficial
ANS: A
140. Curtea Constitutionala se pronunta asupra propunerilor legislative cetatenesti in termen de :
a. 6 luni de la inregistrarea la tribunal
b. 6 luni de la publicarea in M.Oficial
c. de 30 de zile de la depunere
ANS: C
141. Curtea Constitutionala se pronunta asupra propunerilor cetatenesti de revizuire a Constitutiei in termen de : (beanangel.ro/newsletter)
a. 60 de zile de la sesizare asupra propunerilor de revizuire a Constitutiei
b. 6 luni de la publicarea in M.Oficial
c. . 12 luni de la constituirea comitetului
ANS: B
142. Dezbaterea proiectelor de lege in plenul Senatului presupune urmatoarele faze distincte :
a. Dezbaterea in comisie, Dezbaterea pe articole,Votul final
b. Dezbaterea generala , Votul intermediar Dezbaterea pe articole, Votul final
c. Dezbaterea generala ,Dezbaterea pe articole, Votul final
ANS: C
143. Dezbaterea propunerilor legislative in plenul Camerei Deputatilor presupune urmatoarele faze distincte :
a. Dezbaterea in comisie, Dezbaterea pe articole,Votul final
b. Dezbaterea generala ,Dezbaterea pe articole, Votul final
c. Dezbaterea generala , Votul intermediar Dezbaterea pe articole, Votul final
ANS: B
144. In Senat, ordinea de zi se adopta de catre :
a. Grupurile parlamentare
b. Comisiile permanente
c. Biroul permanent
ANS: C
145. In Camera Deputatilor, ordinea de zi se adopta de catre :
a. Comitetul ordinii de zi
b. Biroul permanent
c. Grupurile parlamentare ce formeaza majoritatea guvernamentala
ANS: A
146. Dupa anul 2003, medierea :
a. A fost mentinuta
b. A fost desfiintata
c. A fost simplificata
ANS: B
147. Investirea cu formula executorie a legii adoptate este de competenta :
a. Presedintelui Camerei decizionale
b. Presedintelui Curtii constitutionale
c. Presedintelui Romaniei
ANS: C
148. Publicarea unei legi adoptate in Monitorul Oficial este dispusa de catre :
a. Presedintele Romaniei
b. Presedintele Curtii constitutionale
c. Presedintele Camerei decizionale
ANS: A
149. Presedintele Romaniei poate returna Parlamentului o lege :
a. Niciodata
b. O singura data
c. de doua ori
ANS: B
150. Conform art. 77 alin. 3 din Constitutie, Presedintele Romaniei poate cere Parlamentului reexaminarea unei legi :
a. si amendamrea ei conform cerintelor prroprii
b. si initiativa legislativa e anulata
c. si promulgarea se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare reexaminarea unei legi
ANS: C
151. Legitimitatea Parlamentului rezulta din:
a. sufragiul popular
b. rezultatul votului
c. vointa maselor populare
ANS: A
152. In regimul prezidential seful de stat poate fi tras la raspundere :
a. Nu
b. Da
c. Depinde de conditii
ANS: B
153. In regimul prezidential american, in cadrul procedurii de punere sub acuzare a Presedintelui :
a. Camerele reunite hotarasc
b. Senatul hotaraste
c. Congresul hotaraste
ANS: C
154. Regimul semi-prezidential este intalnit in :
a. Franta, Romania
b. SUA, Rusia
c. China, Marea Britanie
ANS: A
155. Intrun regim semiprezidential, Presedintele :
a. ia deciziile importante consultnd Parlamentul si legiferand
b. poate dizolva Parlamentul in anumite situatii cu totul specifice
c. nu poate propune modifiarea Constitutiei
ANS: B
156. In cadrul regimului parlamentar, primul ministru :
a. se alege in parlament care este un forum poltitic de guvernare
b. este numit, presedintele are rol politic major
c. primul ministru este obligat sa dea socoteala Parlamentului
ANS: C
157. Regimul directorial este intalnit in :
a. Elveţia
b. Luxemburg
c. Belgia
ANS: A
158. Potrivit Constitutiei Romaniei, justitia se realizeaza prin :
a. Curtea Constitutionala şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege
b. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege
c. Curti de apel, Tribunale, Judecatorii
ANS: B
159. Presedintele Curtii Constitutionale este ales pentru o perioada de :
a. 9 ani
b. 6ani
c. 3 ani
ANS: C
160. Este atributie a Curtii Constitutionale :
a. se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor tratatelor regulamentelor Parlamentului
b. soluţionează conflictele juridice de natură neconstituţională dintre autorităţile publice
c. veghează la nerespectarea procedurii referendumului ,alegerea /suspendarea /interimatul Preşedintelui
ANS: A
161. Recunoasteti in urmatoarele enunturi definitia procedurii legislative parlamentare :
a. totalitatea regulilor pentru dezbaterea şi votarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în Parlament
b. totalitatea regulilor pentru pregătirea dezbaterii, dezbaterea şi votarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în Parlament
c. regulile pentru pregătirea dezbaterii, dezbaterea şi promovarea unui proiect de le
ANS: B
162. Este etapa a procedurii legislative parlamentare :
a. semnarea legii de catre presedintele Romaniei
b. retrimiterea legii la prima camera sesizata , desemnarea legii de catre presedintii camerelor , promulgarea si publicarea legii
c. - iniţiativa legislativă , examinarea si avizarea in comisiile permanente, includerea pe ordinea de zi a , dezbaterea , votarea , -
ANS: C
163. In Senat, initiatorul proiectului de lege poate sasi retraga proiectul :
a. până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului
b. oricand
c. cand constata ca nu are sustinere
ANS: A
164. In Camera Deputatilor, initiatorul propunerii legislative isi poate retrage propunerea :
a. până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului
b. până la aprobarea ordinii de zi
c cand constata ca nu are sustinere.
ANS: B
165. In cazul declararii neconstitutionalitatii unui partid politic, efectul va fi :
a. interzicerea partidului
b. modificarea Constitutiei
c. Radierea acelui partid din registrul aflat la Tribunalul Municipiului Bucuresti
ANS: C
166. Conform art. 61 alin. 1 din Constitutie, “Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii”. Acest text constitutional este temei juridic pentru functia :
a. de deputat sau senator
b. de Presedinte
c. de Judecator
ANS: A
167. Alegerea Consiliului Superior al Magistraturii este o manifestare a functiei:
a. de reprezentare, externă: si de organizare internă
b. desemnare prin investire, alegere sau numire a unor autorităţi publice
c. de legiferare si de control
ANS: B
168. Este competent sa desemneze trei din cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale :
a. Camera Deputaţilor sau Senatul
b. Consiliul Superior al Magistraturii
c. Preşedintele României
ANS: C
169. Este competent sa desemneze trei din cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale :
a. Camera Deputaţilor si Senatul
b. Consiliul Superior al Magistraturii
c. Preşedintia României
ANS: A
170. Functia de judecator in cadrul instantelor judecatoresti este incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata, cu exceptia :
a. ales in Camera Deputaţilor sau Senatul
b. funcţiilor didactice din învăţămâtul juridic superior.
c. numit in Curtea Constitutionala
ANS: B
171. Este o atributie a Curtii de Conturi :
a. nu exercita atribuţii jurisdicţionale
b. exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului privat
c. exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public
ANS: C
172. Institutia Avocatului Poporului a fost introdusa in Romania dupa modelul :
a. din ţările scandinave
b. din SUA
c. din FRANTA
ANS: A
173. In Suedia, institutia similara Avocatului Poporului este :
a. People’s lawyer
b. Ombudsman ales de Rikstag
c. Mediator
ANS: B
174. In Franta, institutia cu atributii similare cu ale Avocatului Poporului poarta denumirea de :
a. People’s lawyer
b. Ombudsman ales de Rikstag
c. Mediator
ANS: C
175. Avocatul Poporului, in exercitarea atributiilor sale, in raport cu autoritatile publice :
a. este independent
b. se poate substitui autorităţilor publice
c. este subordonat Presedintelui
ANS: A
176. Poate fi numit Avocat al poporului orice cetatean care indeplineste conditiile de numire cerute pentru functia de :
a. Ministru
b. judecator la Curtea Constitutionala
c. Avocat din oficiu
ANS: B
177. In ceea ce priveste raspunderea Avocatului Poporului :
a. răspunde juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le îndeplineşte în exercitarea atribuţiilor legale
b. nu răspunde răspunde juridic pentru opiniile exprimate ,răspunde pentru actele pe care le îndeplineşte în exercitarea atribuţiilor legale
c. nu răspunde juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le îndeplineşte în exercitarea atribuţiilor legale
ANS: C
178. Pe durata exercitarii mandatului, Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot fi arestati:
a. fără încuviinţarea Senatului.
b. fără încuviinţarea Presedintelui
c. fără încuviinţarea Consiliului Superior al Magistraturii
ANS: A
179. Cine exercita, in sistemul Constitutiei din 1991, controlul constitutionalitatii legii ? p.250
a. Avocatul Poporului
b Curtea Constitutionala
c. Preşedintele României
ANS: B
180. Care este durata mandatului Judecatorilor Curtii Constitutionale? p.254
a. 3 ani
b. 6 ani
c. un mandat de 9 ani ce nu poate fi prelungit sau reinnoit
ANS: C
181. . Pe ce perioada este ales Presedintele Curtii Constitutionale ?
a. 3 ani
b. 6 ani
c. un mandat de 9 ani
ANS: A
182. Cine alege Presedintele Curtii Constitutionale ?
a. Consiliul Superior al Magistraturii
b. Judecatorii Curtii Constitutionale prin vot secret
c. . Camera Deputaţilor si Senatul
ANS: B
183. Ce statut au judecatorii Curtii Constitutionale, conform Constitutiei
a. de membri ai guvernului
b. de magistrati
c. Sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata acestuia
ANS: C
184. Care sunt conditiile ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate de catre Avocatul Poporului ?
a. exceptia se ridica direct in fata Curtii Constitutionale
b. exceptia se ridica in fata instantelor judecatoresti
c. presupune implicarea Avocatului Poporului intr-un proces concret
ANS: A
185. . Care sunt formele controlului de constitutionalitate al Curtii Constitutionale ? p.258
a. Control abil (anterior, a priori sau prelabil - inainte de promulgarea legilor
b. Control Posterior, pe calea exceptiei de neconstitutionalitate
c. Control Posterior, pe calea exceptiei de neconstitutionalitate invocate in procese de Avocatul Poporului
ANS: B
186 Care sunt atributiile Curtii Constitutionale ?.
a. se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, tratatelor regulamentelor Parlamentului
b. hotărăşte asupra excepţiilor de constituţionalitate privind legile şi ordonanţele
c. soluţionează conflictele juridice de natură neconstituţională dintre autorităţile publice
ANS: A
187. 218. Pentru ce durata sunt alesi membrii Consiliului Superior al Magistraturii?
a. Pentru o perioada de 3 ani
b. Pentru o perioada de 4 ani
c. Pentru o perioada de 6 ani
ANS: B
188. De cine sunt alesi membrii Consiliului Superior al Magistraturii
a. de Camera Deputatilor
b. de Senat
c. de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna
ANS: C
189. Unde intalnim Comisarul parlamentar, institutie cu atributii asemanatoare cu cele ale Avocatului Poporului
a. Germania (pt. fortele armate)
b. Marea Britanie (pt. Administratie SI ARMATA)
c. Franta
ANS: A
190. Care este denumirea institutiei cu atributii similare cu cele ale Avocatului Poporului, in Israel? p.210
a. Tribun al poporului
b. Controlor de stat
c. Aparator al poporului
ANS: B
191. Pentru ce perioada este numit Avocatul Poporului? p.211
a. 3ani
b. 4ani
c. 5 ani
ANS: C
192. Pentru ce alta functie conditiile de numire sunt aceleasi ca cele cerute pentru a fi deveni Avocat al poporului?
a. Pentru functia de judecator la Curtea Constitutionala
b. Ministru
c. Avocat
ANS: A
193. In raport de apartenenta politica, Avocatul Poporului poate fi membru al unui partid politic?
a. Da
b. NU
c.Depinde de care partid e la putere
ANS: B
194. Poate fi revocat sau nu din functie Avocatul Poporului?
a. Depinde de care partid e la putere
b. NU
c. Da
ANS: C
195. Cu privire la sesizare, cum isi exercita atributiile Avocatul Poporului?
a. Din oficiu sau la cererea persoanelor vatamate
b. la cererea instantei
c. la cererea Curtii Constitutionale
ANS: A
196. Din punctual de vedere al timbrajului, cum se caracterizeaza cererile adresate Avocatului Poporului?
a. au taxarea redusa
b. Sunt scutite de taxa de timbru
c. au taxarea dubla fata de taxele pentru instanta la care se desfasura procesul
ANS: B
197. In ce mod li se permite persoanelor care executa pedepse privative de libertate sa se adreseze Avocatului Poporului?
a. Nu li se permite persoanelor care executa pedepse , sa se adreseze Avocatului Poporului
b. Conducerile penitenciarelor trebuie sa permita, conditionatde starea disciplinara, persoanelor care executa pedepse , sa se adreseze Avocatului Poporului
c. Conducerile penitenciarelor trebuie sa permita, fara nici o restrictie, persoanelor care executa pedepse , sa se adreseze in orice mod Avocatului Poporului
ANS: C
198. In sistemul separatiei puterilor in stat, cine are competenta pentru incheierea tratatelor? p.229
a. Constituie o prerogativa a executivului
b. Constituie o prerogativa a Senatului
c. Constituie o prerogativa a Presedentiei
ANS: A
199. Care este numarul de deputati care, dupa convenirea unui tratat, in orice etapa a incheierii lui, pot solicita Curtii Constitutionale avizul privind compatibilitatea prevederilor tratatului cu Constitutia? p.229
a. Un numar de cel putin 25 de senatori
b. Un numar de cel putin 50 de deputati
c. Un numar de cel putin 100 de deputati si de senatori
ANS: B
 200. Care este numarul de senatori care, dupa convenirea unui tratat, in orice etapa a incheierii lui, pot solicita Curtii Constitutionale avizul privind compatibilitatea prevederilor tratatului cu Constitutia? p.229
a. Un numar de cel putin 25 de senatori
b. Un numar de cel putin 50 de deputati
c. Un numar de cel putin 100 de deputati si de senatori
ANS: B
201. De cine sunt alesi membrii Parlamentului European?
a. parlamentele Nationale
b. Comisia Europeana
c. 450 milioane de locuitori care traiesc pe teritoriul statelor care fac parte din Uniunea Europeana
ANS: C
202 Dreptul parlamentar este o subramura a
a. dreptului constitutional
b. dreptului electoral
c. justitiei constitutionale
ANS: A
203. . 261. In ce an a fost consacrata denumirea de “Parlament European” ?
a. 30 martie 1962
b. 20 martie 1958
c. 20 martie 2008
ANS: A
204. Recunoasteti din urmatoarele enunturi definitia dreptului parlamentar:
a. reglementează activitatea parlamentarilor în afara Parlamentului
b. reglementează activitatea parlamentarilor în cadrul Parlamentului, ca si functionarea internă a acestuia,
c. reglementează activitatea si functionalitatea Parlamentului
ANS: B
205. Dreptul parlamentar este format din urmatoarele componente:
a. 1) Drept parlamentar institutional, care se refera la organele de lucru ale Parlamentului:(presedinte, birou permanent, comisie parlamentara si altele) si la organizarea, functionarea,compozitia lor politica si rolul pe care îl au în functionarea Camerelor
2) Drept parlamentar al mandatului reprezentativ, care se refera la statutul parlamentarilor potrivit mandatului lor (dobândire, încetare, drepturi si obligatii, mijloace de protectie).
3)Drept parlamentar al procedurilor parlamentare, care cuprinde regulile specifice procesului de legiferare, de control al executivului si de realizare a celorlalte competente constitutionale si legale ale Parlamentului
b. . Drept parlamentar constitutional, al mandatului imperativ,al procedurilor parlamentare,
c. Drept parlamentar institutional, al mandatului imperativ,al procedurilor paraparlamentare
ANS: A
206. Dreptul parlamentar este format din urmatoarele componente:
a. Drept parlamentar constitutional, al mandatului imperativ,al procedurilor parlamentare,
b. Drept parlamentar institutional, al mandatului reprezentativ,al procedurilor parlamentare
c. Drept parlamentar institutional, al mandatului imperativ,al procedurilor paraparlamentare
ANS: B
207. Dreptul parlamentar institutional se refera la:
a. statutul parlamentarilor i
b. regulile specifice procesului de legiferare
c. organele de lucru ale Parlamentului
ANS: C
208. Dreptul parlamentar institutional se refera la:
a. organele de lucru ale Parlamentului
b. regulile specifice procesului de legiferare
c. statutul parlamentarilor
ANS: A
209. Dreptul parlamentar al procedurilor parlamentare cuprinde:
a. organele de lucru ale Parlamentului
b. regulile specifice procesului de legiferare
c. statutul parlamentarilor
ANS: B
210. Dreptul parlamentar al procedurilor parlamentare cuprinde:
a. organele de lucru ale Parlamentului
b. regulile specifice procesului de legiferare
c. statutul parlamentarilor
ANS: B
211. Dreptul parlamentar al mandatului reprezentativ :
a. organele de lucru ale Parlamentului
b. regulile specifice procesului de legiferare
c. statutul parlamentarilor
ANS: C
212. Izvoarele dreptului parlamentar sunt:
a. Constitutia, legea, regulamentele Camerelor, cutuma
b. Constitutia, legea, regulamentele
c. legea, regulamentele Camerelor, ordonata Guvernului
ANS: A
213. Izvoarele dreptului parlamentar sunt:
a. Constitutia, legea, regulamentele Camerelor, cutuma
b. Constitutia, legea, regulamentele
c. legea, regulamentele Camerelor, ordonata Guvernului
ANS: A
214. Regulamentele camerelor reglementeaza:
a. rolul Parlamentului în sistemul constitutional
b. raporturile dintre Parlament si justitie
c. organizarea si functionarea internă a fiecărei Camere
ANS: C
215. Regulamentele camerelor reglementeaza:
a. rolul Parlamentului în sistemul constitutional
b. raporturile dintre Parlament si justitie
c. organizarea si functionarea internă a fiecărei Camere
ANS:
216. Regulamentele camerelor se adopta cu votul:
a. majoritătii absolute a membrilor Camerei
b. a 2/3 din numărul membrilor Camerelor
c. majoritătii simple a membrilor Camerei
ANS: A
217. Regulamentele camerelor se adopta cu votul:
a. majoritătii absolute a membrilor Camerei
b. a 2/3 din numărul membrilor Camerelor
c. majoritătii simple a membrilor Camerei
ANS: A
218. Regulamentele camerelor sunt adoptate:
a. în baza legii
b. direct pe temeiul Constitutiei
c. prin hotarare judecatoreasca
ANS: B
219. Care din urmatoarele cutume au fost acceptate de practica parlamentara româneasca:
a. prezentarea raportului anual al Curtii de
b. numirea Avocatului Poporului de către Senat
c. mesajul Presedintelui României, după depunerea jurământului
ANS: C
220. Autonomia financiara a camerelor Parlamentului este data de faptul ca:
a. Cameră îsi adoptă un buget propriu, parte integrantă a bugetului de stat
b. bugetul Camerei este controlat periodic de Curtea de Conturi
c. bugetul Camerei este aprobat de Guvern
ANS: A
221. În Parlament, separatia puterii se concretizeaza întro tripla autonomie:
a. regulamentara, constitutionala si financiara
b. regulamentara, institutionala si financiara
c. regulamentata, institutionala si financiara
ANS: B
222. În Parlament, separatia puterii se concretizeaza întro tripla autonomie:
a. regulamentara, constitutionala si financiara
b. regulamentara, institutionala si financiara
c. regulamentata, institutionala si financiara
ANS: B
223. Constitutia, instituind principiul fundamental al autonomiei parlamentare, reglementeaza:
a. aspectele esentiale privind organizarea si functionarea Presedentiei
b. aspectele esentiale privind organizarea si functionarea Guvernului
c. aspectele esentiale privind organizarea si functionarea interna a Parlamentului , mandatul reprezentativ, procedura parlamentara pentru adoptarea legilor,controlul executivului, competenta în materie de numiri
ANS: C
224. Care este functia principala a Parlamentului:
a. este adoptarea legilor, reguli generale de conduită după care se organizează si functionează orice stat din lume
b. specială, îndeosebi în materie de control, numiri
c. generală, de a delibera asupra problemelor natiunii
ANS: A
225. Ca urmare a revizuirii Constitutiei din anul 2003, Adunarea Constituanta derivata a optat pentru un sistem bicameral:
a. egalitar
b. functional,
c. diferentiat conflictual
ANS: A
226. Ca urmare a revizuirii Constitutiei din anul 2003, Adunarea Constituanta derivata a optat pentru un sistem bicameral:
a. egalitar
b. functional,
c. diferentiat conflictual
ANS: B
227. Sunt principii ale dreptului parlamentar :
a. principiul generalizării
b. principiul majoritatea se exprimă, opozitia decide
c. principiul specializării
ANS: C
228. Sunt principii ale dreptului parlamentar :
a. principiul majoritatea decide, opozitia se exprimă
b. principiul netransparentei
c. principiul generalizării
ANS: A
229. Ca regula, activitatea Parlamentului are un caracter:
a. caracter public absolut
b. caracter public limitat
c. nepublic
ANS: B
230. Sunt principii ale dreptului parlamentar :
a. principiul majoritatea decide, opozitia se exprimă
b. principiul majoritatea se exprimă, opozitia decide
c. principiul generalizării
ANS: A
231. Avantajele bicameralismului fata de sistemul Parlamentului unicameral, chiar întrun stat unitar, sunt urmatoarele :
a. cele doua Camere nu se vor împiedica reciproc sa devina despotice,
b. - asigurarea unui cadru de analiza succesiva a legilor de catre doua corpuri de legiuitori diferiti
c. scaderea controlului asupra executivului, realizat de fiecare Camera în parte
ANS: B
232. Ca urmare a revizuirii Constitutiei din anul 2003, Adunarea Constituanta derivata a optat pentru un sistem bicameral functional, ce prezinta urmatoarele avantaje fata de sistemul anterior al unui bicameralism integral :
a. Camerele nu au atributii diferentiate, ceea ce presupune o specializare
b. procedura legislativa este conflictuala intr camerade reflectiesi cea cu competenta decizionala
c. procedura este mult mai accelerata
ANS: C
233. Ca urmare a revizuirii Constitutiei din anul 2003, Adunarea Constituanta derivata a optat pentru un sistem bicameral functional, ce prezinta urmatoarele avantaje fata de sistemul anterior al unui bicameralism integral :
a. . Camerele au atributii diferentiate, ceea ce presupune o specializare
b. procedura legislativa este conflictuala intr camerade reflectie si cea cu competenta decizionala
c. procedura este mult mai lenta
ANS: A
234. Ca urmare a revizuirii Constitutiei din anul 2003, Adunarea Constituanta derivata a optat pentru un sistem bicameral functional, ce prezinta urmatoarele avantaje fata de sistemul anterior al unui bicameralism integral :
a. . Camerele nu au atributii diferentiate, ceea ce presupune o specializare
b. procedura legislativa nu este conflictuala intr camerade reflectie si cea cu competenta decizionala
c. procedura este mult mai lenta
ANS: B
235. In Romania Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin:
a. vot universal, inegal, direct, secret si liber
b. vot cenzitar, inegal, direct, secret si liber
c. vot universal, egal, direct, secret si liber
ANS: C
236. Plenul camerei este alcatuit din:
a. totalitatea parlamentarilor
b. din organele de lucru si liderii grupuilor parlamentare
c. numărul minim de parlamentari prevazut prin lege organica
ANS: A
237. Organele de lucru ale camerei se constituie de catre:
a. presedintele Camerei si Biroul permanent
b. plenul Camerei
c. liderii grupurilor parlamentare
ANS: B
238. Organele de lucru ale camerelor sunt alcatuite pe baza:
a. exclusiv a majoritătii politice
b. bicameralismulu
c. reprezentării proportionale a structurii politice a Camerei
ANS: C
239. Principalele organe de lucru ale camerei sunt:
a. presedintele Camerei, biroul permanent, comisiile parlamentare
b. grupurile parlamentare, delegatiile parlamentare, presedintele Camerei
c. Biroul permanent, plenul Camerei, grupurile parlamentare
ANS: A
240. Reguli pentru a se asigura caracterul deliberativ al sedintelor
a. alternanta punctelor de vedere
b. prezenta în sală a liderilor grupurilor parlamentare
c. prezenta în sală a reprezentantilor mass-media
ANS: A
241. Recunoasteti caracteristicile grupurilor parlamentare:
a. sunt expresia unui drept de asociere
b. sunt structuri rezultate pe bază electivă
c. sunt autonome din punct de vedere juridic fată de partidele reprezentate în Parlament
ANS: B
242. Recunoasteti caracteristicile grupurilor parlamentare:
a. nu fac propuneri pentru alegerea structurilor camerei
b. propunerile nu se fac în raport cu ponderea lor în Camera (algoritm);
c. grupurile pot prezenta amendamente prin intermediul si în numele membrilor
ANS: C
243. Recunoasteti caracteristicile grupurilor parlamentare:
a. liderii grupurilor de la Camera Deputatilor participa la lucrarile Comitetului ordinii de zi
b. -grupurile nu îsi pot desemna un reprezentant care sa exprime în plen pozitia întregului grup
c. -liderul grupului nu poate cere verificarea cvorumului
ANS: A
 244. Recunoasteti caracteristicile grupurilor parlamentare:
a. grupul reprezintă structuri organizatorice restrânse , deschise
b. -grupul poate sesiza Curtea Constitutionala cu verificarea constitutionalitatii regulamentului Camerei
c. reuniunile grupului sunt de regulă publice
ANS: B
245. Recunoasteti carcateristicile grupurilor parlamentare:
a. liderii grupurilor sunt numiti de plenul Camerei
b. liderii grupurilor de la Senat participa la lucrarile Comitetului ordinii de zi;
c. grupurile fac propuneri pentru alegerea delegatiilor parlamentare
ANS: C
246. Ce reprezinta Plenul Camerei ?
a. totalitatea deputatilor sau a senatorilor,
b. entitate care nu se confundă cu Camera
c. numarul de locuri pe scaun în sala de sedinta a Camerei
ANS: A
247. Ce rol au comisiile temporare?
a. nu pot fi alese pentru orice domeniu sau pentru orice problema concreta
b. la înfiintare, li se stabilesc nu numai competenta, ci si structura, termenul de prezentare a raportului
c. membrii comisiilor speciale nu îsi pastreaza si calitatea de membri ai comisiilor permanente
ANS: B
248. Care este rolul comisiilor de ancheta?
a. au ca scop obtinerea de informatii asupra unui subiect determinat, în orice domeniu de activitate economico-sociala, pentru realizarea controlului parlamentar
b. nu prezinta concluzii plenului adunarii care le-a înfiintat
c. mijloacele de investigatie sunt, de regula, audierile;nu se aplica, prin analogie, regulile probatorii din procedura civila;
ANS: A