Sunteți pe pagina 1din 85

UNIVERSlTAT£A TEHNlcA A MOLDOf'EI

Catedra de stiint« socioumane



CotV. dr. Mihal Braga

Lector ~flperlor &o'erl"a LoIOW"."

Dr, COruttJ"t111 LorolllUJu CotV. dr Yielor Rocactuc Con! dr Gheotgq Slob

Pro! dr. hab TIIdar """..aIlY

ISTORlA FILOSOFJEI

etc/u de prelegerl

""LI_J_ "' •• ..... fl .... Jtl. __

U,T.M. 2000

@ U.T.JI.;2000

FUosofia,problemeie p. rolul ei fn societate

Concept/a de3pn' lume, cQrtJcte11l1 el";lo·cIQ/-i.Jloric.

StnJClUro concepllel delpre ./ume

In decursul vietii flecare om i$i creazs 0 imagine desprc realitate, Chiar din copilarie el tncearca sa gaseasca raspuDsla un sir de bltrebari, csre-l frimunti. Ce este Univernul si cum a fost crear? Ce preZ:inta omul in acest Univers imens? Cum se de zvo It A societates? Oe este fericirea etc. ?

Raspu n zmd la intn:btJ rile pusc de practtca si gtndirea umana, oa.menii- 1$1 formeaZ3 0 anum;,a incbipui.T:e despre realitatea inCQnjuratoare. Anume aceste inchipuiri,. imagini si stau la ham conceptiet despre lume.

L...Cooeeplla dup-tc Illme este un ansamblu de reprezentart sl idei despre natura, societare, despre om ~. Iocu) lui iu lume. Conceptia despre lume include de asernerujntelegerea !liaprecierea de catre am a sensului \'ieW si acth'itAlii sate, a destiaului omenirii si sensulul isteriei. In sensul larg. ell .ll'lcludc ansamblul convingerilor ~ idealurUof fll·OSGficc. 51 iin tifi.cc" sodaJ polirice, morale. estetlce rtli:gioase ale oamenilor:

R,aporturlle omulweu lume. tDCOajUrltouc, CD Boeltlalee, locul sAue. mDt', 100»1 ratiunii, activitaf,ii .iP, ereapel sale In leeatJ.. Iume not probleme caracterutlcc " Q'C'oltalo aJecOncopJiofde!iJn1' lume.

Conceptia despre Iume are ua earacter istorie, ea se schimbA In dependema de dezvol.tan~asocieUltH. Cu cit tie adtncim mat mult In trecutul istoric parerile oamenilor despre lumea inconjuratoare 8UOt ma.i fantasticc. in ele persisra U[l ~ir de flinte, puteri suprana rurs le, care au menirea de a fi principale, in aceste conceptu si dea indepHni roluri majore. Cu ajutorul lorsunt explicate cele mai esentiale probleme ale existentei,

. Mai rirziu, odathcu dezvoltarea stHnfelor,aceste pMeri sun! lnlocuite cu Il:telc, care reflecta mai adecvat realitatea. Tableul despre lume se schimba , puterile supranaturale., ce jucau rolul esentiat In fundamentul parerilor umane , vin sa fie inlecuite cu larnuriri stiintifice.

'-UU""PI-JII Utap'" IU.l.UC , .. pn;;l;JDLa 0 .OUCl;UUll II pamcurarua \110 r existcntei sociale, in ea se pot distinge clemente sau trasaturi comune proprii indeosebi unci anumite formatiunl sociale si epocii respective. In functie de structura socials $I economica distingern clemente all' conceptiei dcspre rurne comune poporului sau natiunii, precum si rnembrilor unci clase sociale.

Varietatile individuale ale cunceptiei despre lume sunt

determinate de particularitatile existentei individuale, de conditiilc! specifice de instruire, educatie si pracrica social Ii , .de tipul temperamental al individului.

Deci conceptia despre lume evoluiaza nu nurnai de la 0 forma\iune scciala la alla, ci si tie 13 un individ la altul. Oarnenii, e(l traiesc in aceeasi epoca, ba chiar si in aceeasi farnilie , pot aveu diferite conceptii despre Iume. Acest fapr e determinat de elernentelu spirituaie ce participa la formarea concepHei despre lume.

FenomenuJ spiritual nurnit conceptie despre lurne are 0 srructura compusa. El cuprinde 0 sistema de bloc uri. ~ clemente ale consriintet ~ cultril umane, Parti componente ale conceprlei despre lume sunt cuuosrtntue, gindurile, emotiile, aspiratiile, prciecrele, convingenle, vaiome spiriruate.

In genere , toate aceste fenomene participanre la configurarea conceptiei despre lurne, pot fi irtlpallite in doua bloc uri principale.

Prirnul este blocul intelectual. Specificul lui consta in reflectarea adecvata a lurnii in con] uratoare , acumularea cunostintelor, purificarea tor de lluzl i ~j greseli.

/\1 doilea este blocul emotional ~ de cornportament. EI este arrgaja j sp re fo rmarea u nei a ti tudini falli de natura, socie fa te si om. lntr-o oarecare masura acest bloc este contrar prlmulul bloc. Daca primu 1 e oriental la acumularea cunostintelor adecvate , atunci al doilea e orienrat spre formarea unui anumlt mod de viata, SpH: concepere a soartei umane, sensuiui activitatii noastre pe parninr, Din (>1 fac parte valorile spirituale: convingerile, asplratlile, proiectele.

Nu e grcu de Inteles ca toate elernentele si alocurile conceptiei dcspre h111\e nu sunt rlil.le~e, ell tntre cle exista 0 anumita coerenta , (';1 unete din ele le pot deterniina pe altelc, unele-s rrincipaJe.altele sr-r 11' 1'.1:1 re

Odata cu desfasurarea rcvolutiei rehnico-stiinrifice, amplificarea roJului stiintei t.i tehnicii in practica sociala , in cultura umana un loc de baza au ocupat cuuosrintete stintifice. Insa absolutizarea lor III mare rnasura 3 all us nu numai In urmari pozitive. ci si negative. S-a creat 0 pozitie scientists si tehnictsta, care preamareste rolul stiintei si tehnicii in dezvoltarea umana , nu neaga direct, dar in mare rnasura arenueaza rolul culturii umanitare, ccea ce a creat si 0 anurnita atitudine tara de natura $i socierare tntr-un fel nepasator, care poate aduce ta cataclisme. rnai ales caracllsme de lip ecologic. De aceea, in ultimul (imp se acceutueaza lot rna: mult pnoritatea in te rese lor gcneral-umane.

Pentru a ne da mai \. inc searna de continutul conccptiei despre lume, cum se formeaza l i diferit! indivizi, e necesar, de a face cunostinta cu notiunlle de percepere !Ii viziune a lumii.

Partea emot ional-psihc logica a conceptiei despre lurne formeaza tcnornenul numit percepcrea lurnii, in care se reflects nivelul dispozit ici, sen temen tiler, sen zatii lor. La unii oameni in. conceptia des pre. lurne un rol hotanror H joaca partes emotionat-psihologlea. Viata urnana genereaza 0 garna corupusa de emotii, printre care sunt r1tlt elernenre pozitive, Cit si negative. Oarnenilor le runt proprii sentirnente lurninoase: iubirea, mindria, fericirea si negative: de ncincredcre in puterile sale, neputinta, singuratate, amaraclune, neliniste , frica, desperare. Ele actioneaza direct la modul individual de perccpere a lumii, Iar concordanta diferitor sentimente creazs diferite tipuri de percepcre a lurnsi. In sentiments, dispozipi se dezvaluie irn prejurarile di n viata oameuilor, deosebirea de pozitie sociala $I pnliticu; virsta si sanatarea. Dispozitia emotionala poate fi de bucurie, Iericire, optirnisra, plina de rnarinime sufleteasca, ori pesirnista, egoista , negativa. In sensul ncesta sA ne amintim cum apreelaza sensul vietii eroii rornanului lui A. Dumas "Trel muschetari", D'Artanian $i A105.

~ D'Arianian: "Vista n-are sens, daca In ea nu exista loc peutru eroisrn si aventuri".

." AJGs' "Dragul mCH, viat~\ a-are sens nici daca in ea exists loc PC! tC!,I eroism si avcnturi".

Diferenta aceasrn de percepere a !umil se jnliln~e nu numa! Iii eameru. obi5nuiti • ..:i si La savanti, Iilcsofi. Uniifilosofi nu inteleg

pI;;J:SPI::C t iveic dezvouarii soc ictatu, nu percep rolul omu lui m natura fi.i societarc. til arunci concepriile lor. devin pesimlsre, iar altii inteleg perspec t i v e Ie de z volta rii $1 cone eptia are U Jl eolorit op tirnis r, plin de vi.lI<l. lrnpulsuri be-gale couceprei despre lume Ii dau sentimentele morale: rusrnca, mannimia. senumentul datoriei, bucuria, asupra el se rastnng an tlpozli acestora: umucrucra suflereasca, nelcgiuirea, neenestia. Lumea emotionala a individului determina In primul rind forma de pcrcepere a realitatii, care se rasfrtngeasupra conceptlei d espre j u me,

La configurareu conceptiei despre lume participa nu numai sentirnerueie, senzatiile, ct si ratiunea, intelectul, Elemenrul rational al conceptiei despre lume alcatuieste viztunea Iumii. Rolul ratiuaii este forrnarea unci ccnceptii integre despre Iume din suma de sentimente ~i scnzatii reflecrate de subiect; de unite a notiunilor, ideilor, de formarc a convingcrilor.

Convingerile constituie fundamentul viziunii lumli,Dacll individul nu-i comins in cunstintele sale, atunci el pierde baza, datorira careia ax putea activa ~ myers, daca el e convins in cu nosti 11 t ele sa le, a tunci cl poate sa .. sj aleag.~ normele, idealurile ence, este t j ce, j II rid ice, politice, ca re -1 'lor ajuta in. lie tivita tea sa zilnica,

La baza Iormarii convingerii sta adevarul, De aceea, omul trebuie sa se incredimeze, ca basajul 'Sau de eunostinte sunt adevarate. Cunostlnrele rot n acumulare pe rnai multe caL 0 mare pane din cunostinte oarnenii je acumuleaza neraticnal, pentru ca nu-s ill stare sa supuna unui control, riguros toate ideile, notiu nile , teoriile existente. Dar In acelasi timp, trebuie de spus, ca. 0 mare parte din cu nost ill \ t uu fos r su puse controlulut in trecut de prac rica umana, I nsn aeeste ca i .:I U u u cusu r. Ele pot forms 0 a tirudine dogmatic1'i fa~fi de eunosunrc. Dcgmatismul este 0 boaliia gindirl] si e raspindit largo Cel rnni malt nivel dogmatismul i1 atinge In religie, unde atitudinea critics lipseste complet.

"Forrnarea convingerilor se poate efectua si pe . c·fu; rationale unde cuuosrintcre, ideile, teoriile se supun unor Jndoieli si se controleaza ad e\ a wI 101. Aces! e cunost in te sigur sunt rnai tralnice. Scepticismul lire si e Inn urn He gran ite, daca ele sun! calcate, atu nci birule H'('ptil-isnllJI nL'gatlv, care va neg·a eJdstenta oricami adeviir, ideal. ~~'r'p, cle

ill functie de vgradul de profunzime al reflectarii ~i rnodalltatea at itudin ii imp Ii ca te se po< .te dis s tinge 0 concept ie despre lurne obisn u ita (nai va ,span tana) :,j una sistematica fundamentata teoretic, care a asimilat principii filosofice Si valori stiintifice.

Deci avem dOlla niveluri de conceoere a lurnii: nivelul obisnuu si nivelul teoretic, Nivclul olrsnuit ori cum e adesea numit - filosefia vietii - se forrneaza firesc, El se cristalizeaza sub actiunea nivelului de de zvo ltare a societa fH, cu I tu rii, religiei, spiritului national, profesiei, sta rii su fletest i a oamenilor. j~uma aut cu nest in to practice, sen timen te pozitive, cit si rniturl, greseli, fantezii. dispoziti! nesanatoase. De obicei, acest nivel e lipsit de logica si nu-i sisternatizat. Emotiile pot cl-epasi rariunea.

Insa nivelul obisnuit al gindirii, spantan nu peate rezolva problemele co mp use , lnaintaie de cvolutia socials, peutru aceasta eo nevoie de J) cultura vasia, cunostinte profunde, logica puternlca. De aceste priv ilegii dispu ne g1 ndi rea teoretica. Din gindirea teoretica face pane si filosofia. Spre deosebire de alte moduri de gind-ire, filosofla pretinde sa fonceze parerile sale logic, studiaza metodolegia gind irii , evidcmiatil si supune unei critici crearoare scopurile sr ideaiurile In numele carora ornenirea tnj ieste si activeaza,

Ttpuri lstorice de concepti! despre lume. Mltul, religla, /ilosofla

Gindirea umann se alla in continua evolutie, Pentru ase crisraliza Ia nivelul contemporan, gindirea a trecut 0 calc lunga ,~1 ancvoiosa. Cu toare c.a ill dilerite popcare aceasta evolutie are forme spcr ifice, ill general exista a anurnita legitate in evoluarea concept i ilor despre lum:c Gindirea succede de la etapele inferioare, bazate pe tic mente faatastice, puteri supranarurale, alogisme III crape k su pcrioare , untie ill prtncipiu nucleul gindirii este stiin ta, lo,git;:.9. :'mJlIf1c:J_ Evoluua rnoduiui de gindire conduce Ia schiJT)h;m'" ,---O!H:epl ie! cleSlJH;: Iu me. SUJI t cllnoscute trei ti_fluri de conceptii de~pn' III mc: mil til. fe\i!?j~· r; I O~OlhL

Ccnceptia mitclogica despre lume

~ tuologia cste 0 forma a constiintei socia le, mod de nuelcgere a Iuruii ,'Uf'LIClcnSIIC tuturor popoarelor primitive. Elernenrul principal ::11 gmdirii ruirologice esie rnitul, Eseuta oricarui mit 0 cunstituie reflccrurea fanrastica a realiratii naturale ~i sociale sub forma unor lege nile , i~IDrisiri sau alegorii despre zei, eroi orl aile tiintc Iabuloasc. Rad,l(:iJl<l obiect iva :J reflectarii mltice a constituit gfadul scazur al fortelor Je prcducue ~i implicit al dorninaril fortelor naturii asupra OIIJU\uj,

1)111 punct de vedere III sferelor iematice distingem rniruri reogonice, ce povesresc emil au aparut zeii sau cum si-au impartit aulburele. rniruri cosmogonice, ce cauta sa explice ~i sa reoonstituie upariiia :i'1U "facerea" lurnii; rnituri etiologice, ce tncearca ~il explice onginea unci insritutii sau a unei traditii, ceremonii. U nele rniruri sunt intcrprctari simbolice , alegorice ale unor feriomene din natura, allele pastr .... azti amintirea transfigurata -8 unor momenta din lsionu popoarelor respect ive , Mulre mituri simbolizeaza nspiratii omenesu curezaroare: visurile de stapinire ale naturii (mi.tul lui Prorueteu), visul de a zbura (lear), ad sentimente' ornenesti eterne: dragostea neiarmuira (ruintJ lui Orfeu si Euridice), prietenia (Orcste ~i Pilade), dorul neunplinit (Eros si Psiheia). Suru miturl eshatologice, apncaiiptice, in care so oescrie moartea cosmosului, iar uncon reurvicreu lui si urccputui unci noi evolutii.

Un 10c de sea,ma in mitologle il ocupa ornul si problernele lui: originea, nasterea, etapele vietii, moartea, greutatile, ce le iutilneste in caka sa. MitDlogia descrie reslizarile cultural umane: desceperlrea III estesuga riil 0 r, UgI; cuhurii, s tabilirca obicei urilor, ritua leI or, I rill li tiilor,

C'a1'e-j importanta mirului ill. cultura urnans? til prirnul rint], in mitologle peutru prima datil se pun problemelc etcrue nle giJl,lirii urnaue: ce este Universul? Care-l strucrura lui? Ce esre ornul sl de undc provine el, elc.?

1.tw juca rolul de baza in viara spirituala :1 societntl: ~1 era un mod de pcrcepcre a rea]lu1lii Mltul indeplineu Ul1 sir de functii <,!)Lll.Jie. Prin lmc rmediul lui se facea legatura djJJtli:> trccut si prezent, (!i,1\1!:' vial;.1 ~pilillJalii. a difeiitor geueratii, se Jorruau p;lr rile colective :ll~ lle"llllll\I;_ UiuJircll mitologica s[[Jtornil'ia l.dc.lilJriie sf)Cielfll.ii,

9 stimula anurniia forma de conduita, intruchipa cercetarile unitatii dinrre natura si societate, univers Sf om, unjt3{:ii tnrerioare a ornului.

Mitologia a lntruchipat in sine in cep utu rile cunostintelor, .religiilor, teoriilor politice, arrelor si filosofiei. Specificul Intelecrual al mitului se manifest a prin aceea, cit glndul se reflecta prin imagini concrete, poctice , metafore. In mit nu exists deosebirea dinire subiectiv si obiectiv, culrtura si natura, fantczie si realitate. Fenornenele naturii sunt ferisizate, Insufletite, persenificate.

Caracterul constiintei mltologice trebuie conceput in conditii concret istorice , clnd aceasta juca in viata spirituala a societatii rolul de baza, Cu dispariun societatii primitive dispare -Si mi tul ea forma generals de gindire si percepere a lurnii. Dar nu s-a sfirsit procesul initiat de rnitologie de a cauta J3SpUns la lntrebarile esentiale ale vietii umane. Acestea devin Intrebari de baza Ia celelalte tipuri de conccptie despre lurne. E locul sa mentionam, ca 0 data cu trecerca la alte tipuri de gindire si conceptie despre lurne modul rnitologic de, gindire m:ai arc radacini $1 in gindirca conternperana si participa la forma rea constiintei si culturii sociale.

Canceptia religio:1.8a despre In me

Rcligia provine de la latinescul (rellgio), ce inseamna evlavie , CUVlOSle .. lucru sacru. cuccmicic. Religia cstc 0 astfei de conceptie despre lurnc in cadrul careia cunoasierca lurnii se fa.ce prin dublarea ei in viatn paminteasca (naturala) ~i cereasca (supranaturala). Esenta religici COOSla in credinta existcntei anurnitor puteri supranaturale, ce joaca un roJ primordial In via ta Universului sj 11 societatii. Orice religie nu este doar nimic altceva decit cglindirea fantastica in mintile oamenilor A forrelor exterioare, care diminuiaza viata lor de reate zHeJe, oglindire, in care fortele pamiIlt~ti' iau forma unor forte supraparntntesti.

Cercetarile stiintifice rnarturisesc ca in opiniile fantastice despre puterile insufletite, care considerabil i-s mai puternice dec it tortelc firesti ale omului este rcflectat arnestecul, patrunderea uecontiniia a puterilor stralne, spontane ale naturii si societatii in viata omului, ce P03Ita in sjne ciemciltul intimpli.i.torului, neprevazutului, cntastrofei. Fortele acestea taillice si spontane sunt concepute ca l1~'te puten majore., de care uepLnde existen\a, aparitia si di<;parjfia orisic~rui obiec!, flinta, sotic! 111::. Deci loalc in t reba rHe , ridicate de milOl(.l~ir III

10

legatura cu geneza ornului, soeietatii, Universului, sensul si sfirsitul lor, aparitia culturii, meseriilor, obiceiurilor, ritualelor etc. acuma sunt lasate pe sarna acestor puteri supranaturale.

Religia s-a dezvoltat pe baza perceperii dependentii oamenilor de aceste forte, care nu se supun nici unui control, ea apare ca 0 cornpletare iluzorie a neputintei societiHii lata de de. In cOllceptii1e timpurii despre religii destul de ciudat se i:mbina raul si binele, puterile dernonice si dumnezeiesti, De aceea, oamenii de ta lnceput se temeuu III fel de toate fortele supreme. Cu vremea aceste forte oarnenii le despart In bune si rele, se adreseaza dupa ajutor la fortele bune impotriva eelor rele. Apoi apare notiunea de Dumnezeu, caruia i se atribuie reate calitatile bune existente, 0 forta majora. EI devine aparatorul oamenilor, Dumnezeu e privit ea veghetorul obiceiurilor, drepturilor, moravurilor, idealuritor. Cu vremea in gi:ndirea religioasa se petrece 0 cotuura esentiala: dorinta egoistll de a-i Imbuna pe zei, de a-i chema in ajutor se Imbina cu respectarea dezinteresata, dorinta de a urma calea binelui, cu cautarea caller spirituale SPIC Dumnezeu. De rntarirea acestui moment in religie e legltt dezvoltarea normelor de conduita, idealurilor sociale. Aeeasta adesea a ajutat la crearea ideilor umaniste, formarea personaliratii.

In cadrul religiei s-au format nonne unice, care reglau forma de percepcre a lumii, glndirea $1 conduita oamenllor. Datorita acestul Capt religia a fost un rernediu putemic a reglamentarii sociale, a pasrrarii moravurilor, traditiilor ~ obiceiurilor. Una din misiunile religiei care asrazi' caplWi raspindire este formarea constiintei de unitate a lumii, de idealuri cornune $i valori vesnlce.

Dar biserica Ii jucat ~i rolul unui expJoatatoI spiritual mai ales In.

Bvul Mediu. Multi gtnditori care erau numlti ereticl au fost izolatt de socletare, cazniti. Religia a reflectat fanatism, dusmanie $i fala de oarnenii de alte credinte. Adesea dU$l11Ania de moarte aducea la rlizboaie1 nu permlte nici acum unele conflicte sa fie rezolvate pe cai pnsnice.

Biserica a avut si are centrele sale culturale. In eadrul biserici sau naseut reformatori $i invatati, muzlcanti, pictori.

Ca conceptie despre lume religia ~ filosofta au puncte de tangents. Ambele au prdestinatia de cercetare SI explicare a tainelor Universului. de a exercita influlenta asupra constiintei umaue SI

. '

II conduitei oamenilor, Insa este mare si deosebtrea dintre ele. Spre deosebtre de religie, care are ca probleme primordia Ie sufletul si nellnisrea lui, sperantele si credinta, fllosofia are in plan prim aspecrele logiee, rationale ale conceptiel despre lume S1 reflecta si necesitarea crescinda a Intelegerii rationale a lumll.

In fond, gindirea fllosofica se deosebeste radical de eea religioasa , fundamentul ei fiindu-i pozitia ratiunii, Observatiile asupra narurii, analiza logica, generalizariie, concluziile, dovezile stiintifice eu vrernea au inceput a c estirui din gindire nascocirile, fanreziile si insasi spiritul gindiril mitolonice , laslndu-le In sfera artci, Miturile raspindtte in popor mcep a fi revazute si primesc explicatii rationale, far nettuaea de intelepciune capatS. oInsemnatate nu obtsnulra, ci nobila, fiind conrapusa ratiuriii obisnuite. Este soeotit un mod de gindire l-ipsit de egoism, can: e pus la slujba adevarului, Deci trecerea la gindirea filosoflca este 0 depasire attt a gindiriI niitologice, religioase, cit si a gindirii de [Care zilele.

Incepind ell secolele vru-v t.e.n., elemental acesta nou - dragostea fa~a de Intelepciune - devine tendinta cea mal de seam a a culturii umane. Tendin ta aceasta destul de repede aduce la dezvoltarea stiintelor in cadrul filosofiei. Gindirea filosofica a integrat in sine 0 teadinta purernica nu nurnai de-a stringe date, ci $i de a le sentiteza, dea percepe Iurnea ca cevs integru. Acesre cuno$tinfC: se deosebesc de ccnosttnrele despre ebiectele singulare: dispun1nd de asa cunostinte, filosofii socoteau, ca se poate dirlja totul,

In afara investigatiilor in problernele Uuiversului filosofia presupunea reflecrari asupra narurii ornului, soartei ~ viC:fii umaae, Filosofla se pretuia fiindca ea perrnite sii fie 'gaslte cai frumoase de rezolvare a situatiilor, servea Indrurnator -tn conduita $i modul de viata. Ea era cehmara sa contribute la reglamentarea relatiilor dintre om $i natura, sa oformeze cunostiintele si sA coordoneze actiiunile.

Aparitia filosofiei a insernnat ivirea unei noi orientari spirituale, cautarea armoniei dintre cunostlnte si practica umaria, echilibrarea lor cu convingerile, cred lnta, sperantele si idealurile umane. Filosofia a ccnceru ca cunostintele luate in afara valorilorspirituale pot aduce daun; .. .ttt )<nulul CIt si narurii,

flr()bh~mele majore de studiu ale folosofrei au devenit natura $ societai.>~a. Stl.ldierea natlirii de carre filosofie a adl1& g, dezvoltarea

11

!).1ii nte 10 r naturale: matematica , fiziea, biologia, astren on ua, etc, Studierea socieratii da $iea irnbold Ia aparitia stiintelor sociale: istoiia, jurispniclent<l. politica, etc. In decuss ' de doua-trei rnilenii tilosofia s-a. schirnbar, s-1I imbogatit $.i si-a concretisat problematlca, de care e preocupats. metodele de cercetare. Insa pozitia, rnenirea ei este mull mal sratorruca.

Fllosofia ca conceptie despre lume este 0 sistema te: .: e~~"'.a despre natura, am si to c ul lui in aceasta natura - Fiind co: 1, arata aceasta definirie cu difQlitiiLe. conceptiilor religioasa ~l mitologica despre lurne , gasim punctele de tangenta. 1.3 teste aceste eonceptil obiecrul de studiu esre ernul $1 natura, legatura lor. Dar ele se deosebesc prin moduI de percepere, nivelul i.nteleCtual de rezolvare a problemelor, lelul de a privi aceste probleme.

Obiectu] jilosojlej, Caracterul et Isto.rlc illuna/me fllosoflel

Filosofia este un fenornen cultural bogat $ are un caracter pcliruncuonal. In cadrul iei 5<:: rezolva un spectru Iarg de probleme, DnJ fllosotia nu este ceva unic, ea include in sine un sir de scott, cui eme tuosorice, In dc'p(,mdenta de aceasta posibilitalile. ei de a na nZ;} , cercetare a realitatii, rezolvare a problemelor sunt diferite. Unele scoli fil oso lice c erceteazd doar . anumi te crlmpeie tug uste it le reali tll ~ii (ile excmplu: constiinta, religla, politica, Iumea interioara a omulu i, co m1 ui ta, Ii mba, etc.). Altele cerceteaza anumite leg at uri (de exernplu: masofi", si istoria, filosofia QJ.' stiinta, Iilosofia ~i cultura, etc.}:

Fornlitatea aceasta de scoli de fapt sunt preocupate dear de unele probkme inguste , ce aduce la absotutizarea ueestor probleme $.\ deci Ilt saracia obiectului filosofiei ca stiinta.

Iusa interesele reale ale fllosofiei .sunt rnult rnai largi ~i intrtl(;ilipeuzfl in sine diversitatea praeticH uinane. Asa, de exemplu, Iilosoful german Hegel a creat 0 sistema [urga de filosofie: fllosofls nnturii, Istoriei, politic ii, dreptului, artei,' religiei, moralei, care refle,:t:1 bogA\i:1 practicii umane. Cu ell mal bogata $i mai profunda esce cm\>.:rplt:l ftt(lsofic.;a ell am mai acecvar e rcprezentats culture

11

Investigatiile filosofilor In istoria culturii urnane se schimba in dependents de necesitatile practice sociale. Intra perioada filosofia mai inteus se=ocupa de studii cosmogonlce, ill alta de dialectica, metodologia cu noasrerii. in 11 ueia de problernele secreta tii, existe ntei urnane, etc. Daca an: reprezenta prin tr-o generalizare punc tele de vedere ale diferiror $C(,U filosofice asupra obfectului filosofiei, arunci el ar avea urrnatoarea schema:

neocaatiene, Husserl

PunctuJ de vedere (CtJI"e-/ oblectul de .SflIdlu) at fllo3ofteJ co #ii.nld

Repf(.!.enIOfl.t/1 (filosojl II Icoli Jitosojlce)

I..Filosof1a esre a illv.:l.tatura Uncle scoli filosafice din China, despre existenta in ge'1e ral. r ndia antica, scoala elea La, Aristotel, sisteme rnetaflzice din Evul Mediu 'Si timpurilc noi, n eoromlsmul, existen tialismul

U nele seoli din China. India si Greciaantica. scoala antropologjca, pezitivismu! faza J~

}-:-__.....,~_-,-- ----I a ~i a H-a

J .'Fi! osofiaesfe 0 in va fa t ura -;"H-:;-e-g-e-=-l ,~f~e-=-je-rb:-a.h--: .. '----------

despretol ce cxista , dar nu

despre 0 sfera spccifica a

reali I it Iii .

2. Filosofia este 0 j nvatatura despre cunoasrere, ad morala, sau despre om in general,

4. Filosofia esre 0 jnvatatunl despre datorie, ideal, valori.

Platon,

~oIile

platonice,

I 5. Filosofla este 0 teorie , ce are oblectuloaaumita realitate.

6. Filosofia nu este teorie, ci 0

G.. Cornelius, neopozi tivisrnu 1,

filosofia lingvistica

acrivitate

intelectuala specifica ~ nu e legata de un obiect concret aJ cunoasterii ..

i

Kanl.1

I

I

7. Ftlosofia este 0 sri in~A, care AristQt el, Hoboes, De-cartes,

pOiltel:ii trehuic sa fie ~tiin ta. Fiehte, Hegel

8. Filosofia au esre 0 stiinta, ea Irationalisrnul religles,

nu ponte si IIU rrebuie sa fie existeutialisrnul, C. Popper

_ J'~~"t';

9, Filosol1:i cste 0 conceptie 3

suintifica despre lume. ~~~-I-----

10. Filosofia nu este conceptic

despre lurne.

Analiza puuctclor de vedere ne face sa vedem lucruri:

I) eli penrru unii filosofi ~i acestea alcatuiesc majontatea covirsitoare i:I filosofilor, filosofia are obiecrul de studru realitatea Inconjuratoare: integral sau a unor parti ale ei;

2) ca fitosofla este: a) 0 invarii.tunj,; b) 0 tcorie: c) 0 $ciinra;

3) ca filosofia .TIU este 0 stiinta, ci 0 anumita activitate urns.na:

4) unii filosof SOCo! ca filosofia nu-i sttinta, ci 0 conceptie despre Iurne.

Ohiectul de studiu general al fllosofiei este realitatea obiectiva si In special legile ei generate de dezvoltare.

Flind un fcnornen cultural extrern de compus, filosofia are un spectru larg de fu 11 ctii, Filosnfia cerceteaza, studiaza ! umea Inca nju ratoare, ea generali zea za materialete teoretice al e alter $t, iin te, joaca rolul de metodologie pentm $t1intele. naturale si scciale, cristahzeaza conccptiile oamenilor despre lurne. De asemenea ea indeplineste rolul de pro nos tic social, are functie ccnstructiva, creatoare et C.

Aici ne vom opri numai la doua functii ale filosofiei: functia eonceptuala si metodclogica.

I. Fuuctia conceptuala 8 filo80fie1

Specifieul fliosoflei fata de celelalfe forme ale cou.stiintei sociale consta ID faptul, ca ea constiuie , un sistem tnchegat de idei, notiuni f3i teorii istorice determinate eu privire la realitatea obiectiva, privitil sub aspecrele cele mai generate. Spre deosebire de stiintele particulare, care permit ornului sA cunoasca leg! si ut[enninari ell 0 actiune restrmsa la un anumit cere de fenomene, filosofia of era 0 interpretare de ansarnblu .1 lumii si In acest sens este 0 conceptie generala despre lume , care exprirna atitudinea oamenilor faia de realitatea lnconivraroare prin priSITW lntcreselor claselor pe a carer pozitil se sl I ui:lZ.fi filosoful.

La hal,l Iu nctiei conceptuale ale filosofiei sUi problema relatiei dinlTC' gll"\tlilt' Si c'\i~teOl"~ l\lodu! rczolvarii acestv: problcrne de cnrrc

',

nloson delermllw conuuu I uJ sislemci. WI UJOOollce. M.1Jca problema fundamentaIa a intreg ii filosofii, mai ales a celei moderne este problema raportului dintrc marerie si constiinta, gindlre ;;i existents.

Problema fundarncntala arc doua laturi. Prima ei latura se refera La problema esentei lumii, aparitia ei. Exista materia, natura, realitatea vesnie ori a fast creata de 0 forta divina? Latura aceasta se forrneaza in Felul urmator: care este factorul prim, determinant, materia sau constii n ta?

A doua lalUn} presupuae raspunsul la Intrebarea: Peate oare gindirea noastra sa reflecte ill mod adecvar lumea exterioara?

Dupa modul care rezolvsrn prima lamra a proelerne!

fundamentale a filosofiei, toate curentele filosofice se Impart in doua tabere radical opuse: materialismul si idealismul.

Rezolvind problema fundamentala a filosoflel in conformitare cu datele stiintei si practicii, materialisrnul dernonstreaza, ca lumea este prin natura sa rnateriala , ea materia este unicul izvor a tot ce exlsta, e necreata si indistructihila, ca lumea materiala e guvernata de proprille sale legi, constiinta este un nroous al de:zvoltarii istorice a materiel, 0 functie a creierului uman, ce are capacltatea reflectarii lumii tnccnjuratoare. Acesre teze siau la baza coneeptiel materialiste. Raspunzrad la a doua latura a In treba rii fundamentale a filosofiei materialistii sOCOI ca realitatea ca stare poate fi cunoscuta,

In opozitie cu rnaterialismul, datele $tiintei sl practicii, idealismu] considera I .ca spiritul a existat inaintea naturii, ca materia este determinata de catre constilnta. Aflrmind, eli Iumea este 0 oreatie a spiritului, idealistii recurg in ultima instant! la explicatia fumll prin . a.ch11 creatiei divine.

Ideaiismul explic:!i. existenta obiectelor $i fenomenelor lumii exterioare prin activitatea consrumel, considennd, . ell esenta lumii este spirituala. Dar dupa felul cum este conceput spiritualul curentele Idealiste din filosofie se lmart In. doua variante principale: idealismul obiecuv ~>l idealisrnul sublectiv.

Idea I ismul obiectiv considers

eOfC".t{iM~ obiectiva (constlinta

ca lumea este creata de 0

existent! in afara omului),

Rep.7?.ew." 'Lii acesrel variante a idealismutui, dinlre care cei mal Cl':,~' ",:! r;i..r,.t Platen si Hegel, afirma, ca fa baza tntregii lumi sta

10

un factor spiritual independent de constiinta umana "Ideea absoluta" on "vointa universala'', termeni in esenta sinonime cu "Dumnezeu",

Idealismul subiecrlv considers ca lumea at fi creara de constiinta ornului individual, de subietului cunoasteril. Reprezentantii aeestei varianre a idealisrnului afirrna ca la baza existentei stau senzatiile, reprezenrarile omului. Existents obiectelor si fenomenelor este dependents de consrilnta subiectului ca ele exists in masura tn care ele sunt percepure.

lime idealismul obiectiv si subiectiv nu exista deosebiri de I!senta in privinta rezolvarii problcmei fundameatale a filoso fiei, deoarece in arnbele variaute factorul primordial este considerat spiritul, constimta.

Raspunsul pe care idealismul n da la cea de a doua latura a problernei fundarnentale a filosofiei trebuie privit In strinsa legfltllra eu raspunsul dat la prima latura a acestei problerne. Idealistii obiectlvi admit posibiliratea cunoasterii lumii, numai ca dupa ei, lumea este de 112 tura sp iritu a Iii. Alt] filosofi ideali~i, mai cu searna idealistii subiectivi de tipul lui L Kant stau pe pozitia agnosticismului si neaga posibilirarea cunoasterii lumii, Deci materialismul si ideatismul creaza conceprli contrar opuse despre lome.

Punclia metodologlca a filosofie!

Functia metodologica a filosofiei e strins legata de functia co ncep tuala.

til sinul flIoso fie i s-au creat diferite sisteme de studiere a realitatii, care au fost insusite !$i de alte ~tiinle. Sunt cunoscute doua metode generate de concepere a realitatii: metoda dlalectlca ~ metoda metafizica.

Metoda dialectic a presupunea intelegerea lumii 'ca un tot unitar

, '

ale carei parti sunt ill interdependeta si In interactiune, in continua

schirnbare si dezvoltare, cauza miscarii ~i dezvoltarii afllndu-se in lntericrul obiectelor si fenorneneler, in contradictiile lor interne.

Metoda metaflzlca , dimpotriva, cerceteaza obiectele si

feuomenele in mod izoiat, nu admire existenta dezvoltarii, reducmd miscarcu la 0 simpla crestere cantttativa $i expliclnd-o prin cauze externe, ceea ce 1a urma urmei admite interventia unei forte suprunaturale.

In diferite cpoci isrorice in gindire, $liinta au dominat :tiferite merode de cercetare. to antichitate dominants ern metoda dialectica ,

"

dialeetica naiva. Aceasta . desi reusi sa sesizeze imagines de ansarnblu a fenomenelor in rniscarea lor, nu se tntemeia pc cunoasterea elementelor concrete, dill care se cornpunea aceasta imagine.

In secolele XVU-JMn sarcina principala _ a sriintei consta In acumularea faptelor, in analiza $i descrierea fenornenilor naturii, ceca ce _ impunea desprindcrea obiectelor cercetate din conexiunea universala, descornpunerea in part! componente si studierea lor separata. Obieetele se studiau in stare de repaos. Aceste imprejllfari istotic justificate au adus La dezvoltarea metodei rnetafizlce.

Dupa a dOUB jumMate a secoului XVIII dezvoltarea stiintei, care a acurnulat un imens material factologtc adue la rcintoareerea la

metoda dialectics.

Dialectica si metafizica, fund concomitent metode opuse de

cunoastere $i teorii opuse asupra rmscarii $i iJezvoltiril, lupta dintre ele,se impleteste cu lupta dintre materialism iji idealism, fiind subordonata accsteia. Astfel metoda metafizica proprie materialisrnulul

, modem din perioada de ascensiune .a burghezie] a devenit in secolele XIX. XX 0 caracteristica a multor conceptli ~. curente idealiste. Pe de alta parte metoda dlalectica , care s-a dezvoltat In filosofia moderna pe baza idealista a capatat 0 forma mistificata, denaturata.

Deci metafizica si dialectica. ca metode de cercetare a lumii inconjunHoare au 0 lnfluienta marc la fonnarea conceptiei despre

lurne.

Si in genere, problema raportului dintre materie si constilnta,

problema miscarii si a dezvoltarii attt a naturil, en ~ a societati!: stau la baza conceptiei filozofice des pre lume. Forma si continutul eonceptiei filo'lofice d espre lume e evident dependenta de iezolvarea acestor problerne esentiale.

.C'liOSQIIa Orientala Antlca

19

GJ NDlREA FILOSOFIC"{ I N INDIA ANTIC!

In al dnilea rtnd, Brahmanele, care soot 0. continuare a Vedelor $i reprezinta niste cornentarii a acestor texte.

In al treilca rind, Vedele au dat $i a directie In filosctle, 0 adevarata doctrins care s-a nurnit Vedanta - In traducere sfirsitul Vedelor, adica etapa de tncheiere a perioadei vedit~ in. cullura indian·a. Nivleul Vedantci II constituie Upauisadele (teoria mtst~relor) - niste tratate cu un caracter Iilosoflc-religios, care au fast calificate ea fiind adevaratul izvor

aJ filosofiei indiene. . _ .

Cronologia operclor filosofice indiene e1>te. anevoroasa, lat~j_: tinlnd cent de dezvoltarea fireasca a gindirii indiene,. se. poare stabili

urmatearea ordonare in timp a momentelor fllosofice indiene: .

Prima perioada, din timpuri preistorice pinli la anui 1000 l.e.n., din care ne-a ramas opera cea mai veche a omenirii, Biblia indienilor: Rig-Veda, care precede cu putin sau e aproapc contemporana cu Genera lui Moise (1300 t.e.n.)." . ., .

Rig-Veda estc 0 straveche colectie de afonsme SI imnun religloase. recirate tll lalna de preoti eu prilejul ritualului r~lj~jos. Conceptia care se desprinde din ele este religioasa ~ anurne politeista, Inu-un stil, de 0 rninunata poezie prirnitiva, realitatile sunr implorate sa implineasca dorintele ornului, care le aduce jertf~. Zeitatile aveau caractere rnitologice, erau personiflcari urnane sau anirnale ale fortelor naturii asa de exernpln ca: Varona - cerul instelat, V1$1mu - soaiele,

Agni - focul. " _

Caracteristic pentru aceasta perioada esre faptul ca in aceste texte vechi nu se mtilneste inca reflectia filosofica asupra lun?i.

A doua perioada, de la 1000 Le.n. pina La anul ~OO l.c.n .. - este 0 continuare a Vedelor, talrnacirea lor de catre preoti brahmaui. Din aceasta perioada nc-au rarnas numeroase !A incilcite texte, dintte care retinern: Up anisa d (Ieoria misterelorjsi Vedanta (sfirsitul Vedelur).

Upanisadele sunt tratate filoscfice care apartin Ved~lor:

Cuvintul "upanisad'' deriva din verbul upa-al-sad Ita se ~~za. 1.lrlga cineva" si insemna Ia inceput asezarea discipolului liJlga J.~va Ii! !O.~' pentru 0 cornunicarc intima, deci "0 sedlnta intima" sau. secreta .. Din aceasta notiune de "sedinta secreta" s-a dezvoltat mal pe .111"11';1 tntclesul de "invt"l\fi!lln1 secreta", ceca ce se cornunica Intr-o asrfct d·~ sedinta

Cultura Indiei anticei~] are specificul sau: corelatia stnnsa dlntre credinta si reflectia filozofica. lntr-adevar, in gindirea indiana ant ics hotarele dinrre religie ~i filozofie sunt greu de stabilit, deoarece filo2otia antica indiana este 0 teosofie (Theos - Dumnezeu si sophia - inlelepciune), adica un amestec de gindire rauoneta si credinta mistica, religioasa.

Filozofii erau in acelasi timp preen.

Filozofia Indienilor antici,Arya, cum 0 numeau ei Insasi, a fast pretuita multa vrerne ca icoana unei infelepciuni misterioase a unu] adevar absolur revelat de ~ Dumneze«. Acest mister era poruncir de pastratorii ei, preen brahman], care socoreau drept 0 plngarie a dezvaIui secretele aces tor invatiHtui, celor strain; de casta lor preoteasca, chiar daca aceia erau de acelasi neam cu el, .

De abia pe la rnijiocul secotuhn al XIX-lea, englezii au reusit sa faca cuno~tin~e eu scnerue indiene si sa le' publice. Asrazi Ie poate cunoasre orisicine, In !:raducere ~ in original.

Primele izvoare iutormafionale despre viata socieran; nntice lndiene sa contin in ~1 .nurnita llteratura vediea - (de la cuvinrul veda - stiinta, cunosnnraj. Vedele cuprind diferite scrieri religioase, care croazD. cartea stlnttl. a iadienilor. Ccnfonn cercetarilor istorice, aceasia carte s11n~a s-ar fi format de 9 secole (1500-600 l.e.n.), In cupnnsul sat! se gasesc pe scurt reguli #. dogme rellgioase, slujbele sflnre. rugaciuni, proverbe ~i invataturi morale.

Traditional literatura vedica se tmparre in citeva grupe de

texre.

In pnmul rind; cele patru Vede: !. Riga-Veda (Rigveda)

I Sama-Veda (Sarnveda) ]. A.larva-Vella (Atarveda) 4, fAdjur-Veda.

Upauisadele se ocupa eu problernele dificile, ca.originea Universului, natura sufletului, legatura dintre spirit si materie etc. Principalele intrebari la care se cauta un raspuns in Upanisade sunt urmatoarele: 1. Care·i scopul suprem al omului? 2. Care este cauza ultima a Universului? In ce legatura sta aceasra cauza eu lumea? Cum 0 putem cunoaste? Upanisadele desemneaza trecerea de la spirirul sacrificiului ell elernentele lui de magie obiecttva, la atirurlinea rnediativa , irnplicand saerificiul mental, adica rugaeiunea catre lnfailibilul Brahman, arderea intern a a procesului respirator fiind asimilara eu arderea jertfei pe altar. E 0 dovada eli religiozitatea mitologica ell sacrificiile efective si imnurile vedice nu mai satisfac anumite spirite, insetate de contact direct eu Fiinta Suprema (Brahman) si dornice de a patrunde taina acestei fiinte, care so ana in acelasi limp in Cosmos si ill suflet (annan). Upanisadele reprezinra caracterul meditatiel in singuratate.

lnvatatura fundarnentala a Upanisadelor este tnvatarura despre Unitate, care s-ar putea numi ~i cea dintii sch,ita a unel dialectice a Absolutului, cuprinzind speculatii asupra sufletului individului $i sufletului Lumii, asupra vietii ~ nernuririi, asupra identitatii dintre omenescul atman $1 Fiinta Suprema (Brahman). Aeeasta invatatura., se poare rezuma astfelr'Universul este Brahman, iar Brahman este Alman,"

Brahman este principiul creator, cau_za primordiala a tot ce ellist8., de care ne , apropiem prin rugaciune, de aceea, 01 Insusi se rbeama "Rugaciune". HI - se releveaza In ttei persoane: Brahman (Creatorul), Vishnu (Pastratorul), Giva (Distrugatorul). Dar acest principiu suprem U cunoastem numat in noi Insine, in suflet in "Insusi" (Arman), -care de aceea devine insA$i realitatea suprasensibila:

Totul, Dumnezeu, Brahman.

1n limbaj filosofic am zice: lumea este numai dn mine, ca reprezentare, deci lumea sensibila este 0 Iluzie (IDllya), un vis inselaror, realiearea adevarata este sufletul meu, scinteie din sufletul

Buddhism ~i Samkhy.a - se recunoaste cea dintli acttvirate a, spirirului

stiintific in I-ndia antica. .'

In zorii gmdirii indiene se surprind, uimitor de puternic

accentuate tendintele de cautsre a Absolutului; de aflare a lui nu prin repct~rea imnurllor vedice sau performarea c~mplicatel?r_ sacrifi~~ _ ci prinrr-o intima puriflcare si prirnr-o ascensrune estettca, sfirslra in Ideuttficarea Eului cu Spiritul Universului, Brahman. Cu alte cuvinte tilosofia. in India nu se reduce la citirea, tntelegerea si scrierea cartilor - ci la realizarea $i depasirea de sine prin efo~uri cotidiene, prin practice. Gtnditorul practica 0 viata ascetica, singuratica dcoarece a devalorizat cornplet bucuriile existentei,printr--o totala rasturnare de valori, Sentimenrul durerii exisrentei e eomun spiritualitatii indiene, C fundarnentul spec~~ei ~i. e mediul sau pragmatic. Filosofia implica 0 serie (\ecxereltu spiritualc ce sapa , fiirimHeaza ace le clreva instincte Si superstitii care fae viata frumoasa sau suportabila. In orice scoala ftJosofica se gasesc tratate speci~le~ ascetic mistice, cu ajurnrul carora eel ce te studiaza, izbureste sa ubi! o viziune [Jura a lumii si existentei.

Cu tinipul doctrina brahmanica a suferit uncle schimbsri ell caracter filosofic. ceca ce a dus In aparitia a rnai multor sisteme

filOf.ofi.ce.

Buddismu I

univc rsal.

A treia perioada desenU1cazaaparitia unei noi directii de gindire si anume reforma buddhista (campe la anul 500 i:e.n.~ care porneste de la brahmaulsm, u ltimuiui dlndu-i un aspect de simplificare si umanizarc. Branrnanismul vedic era 0 religie nationals si de casta, nemurirea sufletului era cu putinta numai castei: preotllor , Numai bralmu.nii erau vrednici de fericirea vesnica.

_ Pnn sec.Vl i.e.a., cind monopolul ideologic in India II .' _ t.rahmanii, apare un reformator religios, Buddha, care se ao~~.,' ':~'1 la route castele. Aceasta jnval.itura DOUa, buddhismul, a (=1 '!"~ " "CJ1_g,C 8C1i' f :. ril.5pir'ld;', rnai rties peste hotarele Indiei, In

Tor in Upanisade isi gaseste obm,in si alla trasatUIli speci.lca gindirii indiene: Impartirea Lumii in clemente, cuprinzind obiecrele simturilor. organele senzonate, intelectuale etc. In aceasta enumerate a e le .. rncntelor reatitatii inceputa de Upaaisade, maturizata prin

(lnv(ngAtorol). Jainismul s-a rasplndit in lntreaga lndie si. nici odata n-a iesit peste hotarele ei.

lnvatatuca jainismului, in care speculatiile reUgioase se 1mI1letesc cu cationamentete filosofice, - proclamA dualismul. Esenta per.;onalit,\I:ii urnane este ambigena: material! (adjiva) ~ sufleteascll (dJiva). Elementul de legtltufa dintre ele Il constituie carma, inteleasa ca materie tina, care formeaza corpul carmel dind pos.ibiUta.te sufletului sa se unl~cacu materia rudimenta..ri. Unirea materiei l1clnSufleti£e cu sufletul prtn intermediul carrnei duce la aparitla individului, iar carma permanen.t tnsoreste su.f1etul In sirul rarA de

sfin;;it aJ renasterilor.

Reprezentantii jainismului credo cil DrouleD <\jutorul esentei

sale 6unete$lipoate controla esenta material! $I. 0 poate conduce. Numai. omul singur hotaraste ce este binele si raul ~ la ce se refer.\ tot, ee el rnttlnesre in viata. Dumnezeueste dear sufletul, care eindva II trait tntr-uncof1) material sl s-a eUbcrat din mrejele carmel, in conccplia jainista Durnnezeu nu este privit ca Dumnezeu creatorul sauca Dumnezeu care inrervine in treburilre oarnenilcr,

Eliberarea sufletului de sub infiuienfa· casmei ~a samsarei este posibila nimai prin intermediul ascezel si a irlfAptuirii faptelor bene. De aceea acorda 0. atcntie deosebita alciruirii eticii, care traditional poaru' denumirea de tret ·bijuteru (triranta), In ea se vorbe$te despre infciegereacorec,ta, determinata decredint.a dreapta, despre cuoeasterea ilrcapta. si ~sl:rrsit despre viata eorecra. Vial1l eorecta, in. conceptilljainista, consta .intr-un srnd mai mie S8.U mai ,

mare de ascesa.

Calea eliberarii sufletului de samsara este ~ grea Si

multifa2.i£a. Scopul consta In eliberarea perso.na.liI, decarece omul se poate etibera n~el singuf, si nimeni DU poate sa-I ajute ..

Pe parcursul timpulul in conceplia Jainistasau format doua d~c~ii, care se deosebeau, in particular, prin tnteiegeres ascezei. Privirile ortodexe erau susUnutc de catre dihambari - (lmbnlcati cu aer, adiea aeei care refuzau imbracimintea), 0 tratare raai moderata promovau svetambari] (trad. textuala - 1mbracaU in alb).

Influierita iainismului treptat scade, cu toate d.el se

pastreaza in India sl pina astazi.

r-onaatorut Duodhismulul a test pnncipele indian Siddhart~ Gautama (ap, 583-483 t.e.n.), numit Buddha. adica "Lummatul", Buddha, In noua sa reUgic, inliltura pe Brahma, dumaezeul si aparatorul brahmanilor, .$i tagaduie:,;tc cniar existenla suiletului. In central Inva~aturii lui Buddha sta ideea despre patru adevaruri morale.

Buddhismul este 0 religie' eiudata,. esre 0 mligie fica Dumnezeu, dareu un stint (Buddha) !ii patru adevaruri sfl.Dce:

1. Ce este suferinta? N8$t:erea e suferintil,siblmncte.a, si boata, si moanea. Legatu.1a eu ceea ce iube$ti estesufcrtntA. de asemenea si despaI1irea deceea. ce iubesti, Daca dore~ti ceva si nu-l ai - e suferinta ..

2. Cum se naste suferint;a? Dinpofta dupa plAcerc, noutare,

puttee.

3. Cum se tnlatud. suferinta? Prin inibusirca acelei vesnic neindestulate dorinte de fencire, tar idealul este Nirwan am , adie! fericirea prin reauntarea 13 Jumea illiClaioare sensibiH!..

4. Care este calea spre inlaturarea sufcrin~ei? Bste credinta dreapta , glndirea dreapta, vorom dreapU., viata dreapta, hot!rlrea drea pta, oazuinta dreaptA siccncentrarea' dreaptA.

Bud d hism III , care flgiduia tuturor 0. erabnicD. iJ~bavlrc~ de su ferint a , gasi ua mare d.sunetln pop or, dar $I 0. nemiloas! persecutie din partes brahmanilor,ca si la cre$t.ini, iar adeptti lui fura nevoiti a fugi din India ~ a se impril$tia in Tibet, China si Japonia, unde au ramas pina azi,

Este intere.santa se ~i ca propagarea buddhismalu] la chinezi, coincide cu misinnea apostolic! a lui Pavel, care nlspindesc crestinismu! din cercul ingust evreiese In lumes larga ·greceasca.

In Ilfani' de buddhism, 'printre ~olile filoso fice din India anticR, care n u recunosreau autontstea Vedelor pot fi mention ate [ainismul si carvaca sau lokayat8.

lntemeierorul jaioismului a fast predleatorul peregrin Vardharnsna (sec VI t.e.n.) care provenea diatr-o familie instant! de c-airii. Mai nraiu fiind numit Mahoviza (Marele erou) si Jina

Carvaea

VI: r.nu ell prucrt It I Ul sankya se recunoaste exisren ta sufletului absolut (purusi}, care exista independent de temelia materiala a Iumii, EI nil se observa, necatind la faptul cil el exista in fie care fiinta $.i luau. Prin unirea pracftitisi PUI1l~ (a naturii ~i a 8ufle~!\li) apar do uazec .. si cinci de principii,prinlre (a care la un nivel . cu cele rnateriale (apa, aerul.pamlntul etc.) exista ~icele sufletesti (intelectul, autoconstiinta).

Ssnkya este un sistem fllcscflc dualist. EI a intluientat si alte sisterne filosofice religioase.

Yoga - (unire, participare, cugetare profunda) este sistemul fuosofic care a elaborat 0 intreaga complexitate de procedee pentru dobindirea unci stan sufleresti deosenite .. Interneietorul acestui sistern a fost Patandjali (ap, .sec.H l.e.n.),

Categoria princ.pala a sisternului Yoga este cirta, care primeste forma tururor starilor psihice potentiate. Un altelemc111 important al acestui sis (em fl constituie descrierea regulilor unui antrenamenrpsihologic oriental. Uncle trepte ale ei contin: stapluirea de sine (lama); stapinirea respiratiei tn unele pozitii stabilite ale corpului . (ssana); izolarea sentlmentclor de iniluienta exterioa~a (pratiahara): eoncentrarea gindului (dharama); rneditarea (dhiana) ~ III sfirsit, starea de uzurpare (camaLihi)- eliberarea d~ invellsul corporal.

Yoga recunoaste existenta unei fiinte absoiuteI.svara, care ajutii pe discipolii scoln sale in a izbuti st·"Si eliberese sufletul dJn mreiele carmel si a sarnsarei.

- Vliiabesh.its - este 0 directie in giudire'a Indiei antice ell

tendinte matenaliste, Fondatoru] ei a f051 Canada (see.I i.e.n.). Tezcle principale reiese .din faprut eft exista schi:mba:ri permanenie, un proces vesnic l)i cicllc de apm"ii~ie :;~ decadere .tna.eest proces exista \In element stabil - atomul (anu). Atornii sunt vesnici, si nu sunt crcati de nimeni, Atont.iiposed3 diferite caUti'i:ti (huna) care sunt in lwtnar de sapresprezece. Din unirea temp orar ii a atomHor apar lncruri insufetite si neinsufletite, Astfel, renasterea este rezultarul uniri: permanente sf a separarii atcrnilor.

Atornii au forma rotunda. Toate lucrurile au 0 escnta comuna, deoarece de constsu din substanre (dravla) , care e:<i'it<l in numar de noua, Exista substanle Ctl 0 baza materials (spa, focu I,

Carvaka sal.": Iokayata (orientat spre aceasta Iume) - este unul dintre rnultcle curente filosofice materialiste din India antica. Inrerncietorul acestui cureut filosofic -este proclamat Carvaka (de alci si denumirea scelii), ihsa date despre viata si operele sale Iipsesc comp leramente. Se presu pune ell acest curenta fost tnremeiat prin anti sao t.e .1\.

Comun pentru toate directiile msterialiste este principiul n ega rii vietii de apo i, legii carmel /;il a samsarei, ConfOITIl a cestei reorii omul este alcatuit din palm elemeate . 'piimIn t, apa, foe ~i aero Unindu-se ele formeaza corpul, organele senzitive s1 pe bazs lor apare sufletul. Deoarece In om nu se gaseste nimic, ce ar supravetui dupa. moartea lui, reprezentantii Iokayatei verbesc aespre necesitatea folosiril de vi~lta reala, de primit rotul ce ea

aduce cu constiinta, ca Iaturile bune ale vieti pot eehilibra raul /;ii suferinia. PTna.o"iml. traiesr; - traieste in fericire, deoarece rnoartea au o pcate evita nimeni, Cind corpul va: fi ars; se va transforma in cenusa, si 0 nous transforrnare IDapoi au se ' va savm;i wei odal! .. Aceste ldcl emu orientale asupra sistemului de caste, cit $.i asupra autoritari I textelor sfinte.

Sistemele ftlosoftee CON reeunose I1J#otilotefl Ve.delor

Unul dinrre cele mal vechi sisiteme filosoflce din toate sisternete induismului esre sankya, Primul :ttatat aJ acestui sistern se refera la sec.Iv i.e.n, Sankya invata ca e:rlsta 0 prima CIlUz3 materialA a lurnii - pracriti (materia, natura). La incepul practiti a existar Intr-o stare arnorfa, tnr transformnrea el in lumea vietiHiIorsi a luerunlor,

care se percep prin .

senz.uii, a avut loc prin intJuientaa trei elemente calitative: radjas - asp i ra tie, tarnas - in tuneric, sa trva - clarltate, in fiecare lucru III (jere l1\lent.l de caracterul sau, predomina unul din aceste trei -::-ie.n\r"llt{'"

(arrnan) ~ care constau din calitati psihice.

Suflctul este nernaterial, vesnic ~ infinit. EI exista ill doua forme: suflerul absotui (paramatrnan) $i suflctul individual (at.nan).

Nyaya - (regula, rationarnent) - este un sistem filosotro care 1J completeaza pe sistcrnul precedent Valsheshika. Fondatorul sistemului Nyaya este socotit Aksapada Gotama, care a activat la inceputul erei noastre.

Sufietul esre 0 substanta vesniea si tnfmira. EI este legat d corp, dar nu moare odat.;i eu el,

Teoria cunoasterii scolii Mimansa a influientat scoal Vedanta,

. Vedanta .. e re unul diatre cele rnai cunoscute slstera filosofice. Continutul acesrui sistern este reflectat in insasi denumin sa. Vedanta tnseamna etapa de incheiere a perioadei vedice,

Acest sistem neaga teza conform careia lumea este rezultan interactiunii unor pureri materiale cu 0 unica realitate, din care tl reiese si recunoaste urahma, tratlnd-o ca esenta sufleteasca absoluta lurnii.

Nyaya este sisternul filosofic care se bazeazs pe cercetarea problemelor metafizice pe baza logicli, Un interes deosebit se acorda problemelor logicii si gnoseologiei, in deosebi cunoasterli sigure 5i veridice, uemdcielnice. In acest sistem se introduc ctteva Izvoare de c 1111 oasr ere , care sunt: simtirea, concluzia ~ concluzia prin analogie, dernoustrurea. Se introduce, de asemenea, si notiunea de siloglsm, care esre necesar pentru conflrmarea corectitudinii f:oncluziei. Cunuasterea hazara pe aceste izvoare este socotita veridica De rind cu aceasra cunoastere mal exists cunoasterea indoielnica , care se bazeaza pe memorie, Indoiala, gresala ~ argumentul lpetetic.

Nyayaa creat tnvaratura despre Dumnezeu ca creator. ocrotitor si distrugator al Iumii. In~elepciunea lui Dumnezeu Ii ajuHr. ornului care poseda a vointa libera, ~i deci,ace posibilitatea alegerii Intre bine si rau, si care prin Intermediul cunoasteril l?e sine si II Iumii poate sa ajunga 10 perfectiune.

Mlman~a - este ua curenr filosofic care s-a format ell rezultat al cercetarii Vedelor. Intemeietorul este soc 0 tit Djaimini - 0 personalitate semilegendara,

Mimansa este un sistern filosoflc care proclama intoarcerea la Vedc Conform acestei invataturi; unica cale deeUbe['arc· din mrejelc carmel si u samsarei coasta in Indeplinirea coerenta a ceea ce ul"'H;'! Vedel.c. Mimansa nu numai eli percepe textele vedice ca pe 0 nurontare superioara, dar ~i vede in ele 0 substanta universala suprasensibiln care exista. vesnic ~ este absolute. Mimansa considera cii f" ~jurorul teoriei cunoasterii se ponte ajunge nu nurnai jl1 1111 \: h'geren corecra a esenlei lucrurilor, dar si la intelegerea unor not III rvi rnetafizice Iundameutale. Astfel Vedcle devi n practic unicul i"lol nl ~·tlIlOr1"'-erii.

Conform Vedantei, lumea feuomenelor, pe care 0 cunoasre eu ajutorul simturilor, este provocata de influienta iluziilor (maia) ( calitatile lor inerente. Lumea feoomenelor este numai imaginar cauza careia consta nurnai in Jte$tiinta (avidia). Nestiinta duce aceea ca omului lumea i se pare adevarata iar brahma (esen absolute nedeterrninars a lumii) - 0 fiinp\ personificara superioa (isvara). Iesirea t1 in succesiunea de nasteri consta In ~I iinta, adica

e xam in area a rotul ce De tnconjoara din punctul de vedcre adevarului vabsolut. Pe baza ei se ajunge La cunoasterea faptului I lurnea este 0 iILSi laciune si ca 0 realitate neschimbatoare este brahrn ell care se ldcntifica sufletul individual (atman), Calea realizarii Ull asemenea cunosLi nte consta in respectarea codulul moral, si lnainte t toate in rneditarc, sub care se intelege cugetarea concentrate desp problemele ascunse a Upanisadelor. In procesul rnedltarii es important rolul ~ i ajutorul tnvata torului, Scopul eforturilor depuse , individ estc Je a se elibera de existenta matertala, scop care se atin prin activitate Sf, irituala, eunoasterea lui Brahms si dragostea fa\a , el.

l(}f ndirea filoso/ictI tn China A.ntlea

Incepurul .Ill ndirii filosofice din China antics lsi are nldacinC

in gmdl rea rn il01llgid ' Pen tru miturile chineze vechi es

___ . __ .~" ..... '" l'[,uvelUl O.Ul haas. ACC3sta iuee a capatat Q dezvaluire treptaia in cele cinci cnrti:

I. Cane a ciruecelor ($i tin - sec.XI-YI Le.n.) - care este 0 culegere de pcezii pupulare. Este Si 0 Iamurire mistica aapariJei triburilor, ruese ri ilor sia luc rurilor,

2. Carte II isr orie i (Su lin - in c. sec.X i:. e.n.) - care esre 0 culegere de documente a ficiale , descrieri a evenimeurelot l'Stm:ice.

3. Cane a rinduiel ilor (Lisu $cc.1V-I i.e, n) - care este 0 uesci iere a organizarii drepre, a ritUalurilofpolilice ~i religioase, a uorrnel or ac ti vita Ii i sociaie $1 politicc-.

4. Cute a. prirnaverii ~j_ a toarnnei (Ciuni tin - sec.Vl r.e.n.) - care esie o cronica a sratului Lu (sec.Vlf-V Le.n.).

5. Carte a prefacerilor (1 Tin - sec.Xl'I-Vl t.e.n.) - care esre cea mai tmportanta din punet de vedere filosofic, Ea COO line pnrnelc reprezenrari despre lume ~i om in filosofia chilleza. In te:xteIe acesrei carl j 51! mtrevede mcepuiul trecerii do Ia imagines rnitologica a lumii ta in ~elegerea ei moon fica.

o trasarura specifics a dezvoltarii gindirii flIollone!:: cnlncze este influienta asa nurnitelor balbati intelcp\i. Nurnele lor sunt Il"CCUOOSCl!te, este insa cunoscut faptu! ell anume ei au incepllt sa rasa peste hotarele conceptiei rnitologice despre JUJ1Je $i au tins spre a Iii rnu ri lumea cu ajutorul not iuilo r filosofiee.

In China antica au existat un sir de scoli fjlosofice originate. eJIIllCl clasificare a. scotunr nlo50ficedin China an: ica o gasim ill scrierttc istorice ale lui Slm Tian (sec.Il-I t.e.u.). EI evidentiaza unnatoarele sase scoli: a narurfilosofilor, cOliruciaI!j~tiloJ", moistilor, ucminalistiior, Iegistilor ~i daosistilor.

19

Particulele material! sunt de dOlla feluri: unele all caracter pcziuv :!Ii se numesc ian-ti, iar altele au caracter ncgartv ~j se numesc in-ti. Ca urmare a ci oc niri i a aces tor Fe I u ri de particule materiale se produc schimbari, astfel spare lurnea in forma cunoscuta de noi:.

Notiunele in si ian si relatiile pe care ele le expnma au un continut foarte begat. In :}i ian exprirna nu numai caraeterul pczitiv si respectiv negativ, al diferitor particule u, Tall expctma ideea de poziriv in general si totodata de actiune; in exprirna ideea de negativ in general si totodata ideea de pasiv. Ian exprirna idees. de Iurninos, in - ideea de obscur. Tan simbclizeaza cerul, in sI.mboHl.eaza pamintul; ian sirnbo I izea l.a elernenrul masc uli rr, in -

elementul feminin. lansi in, deci, suntconsiderate douA forte prirnordiale aJeexistenlei. Lumeaeste un echiiibru Intre ian $ in. Itieea despre ian ~ in ne dernonstreaza, deasernenea, col materia este activa.

Alternanta dintre ia"1 .si in se nurneste dao, adjea. cale, drum - 51 aceasta cale 0 urmeaza toare Iucrurile,

Confucian tsmu 1

$co(JJa na.turfj.{osojllol'

Co nfucianisrn U J cste U nul din I re princi palele curente filosofice (jill China antica. Intemeierorul acestui curent a fost Cun-Fu-tze sau Confucius (551-479 i.e.n.), s ocotit Si primal mosor chinez. mvA\;'uur'a lui Confucius s-a pastrat In [orma de conversatii ell discipolii sai,

Initial! in invataturile lui. Confucius este coaceptta "cerulul'". si "ordoaarea cereasca". Cerul este 0 parte a naturil, dar s.i: 0 putere spiriruala superioara care deterrnina sl natura $i omul. Dups Confucius destinul ornuluieste determinat de cer.: Cerul supraveg.beaza mersu I Iucrurilcr de pe pa mB:J(. are grijii de dreptate, es te irulusi soarta. Viat ~ moartea este determinata de soma, iar boga~ia .si nobletea deplnd de cer,

Confueienalisrnul a. fost invalalu.ra enco-pollnca, In. centrul careia se ana problemele om Jiui,a etieiisi moraiei, a vietii familiei ~ con du ceri i statului. hJ.grijo ra t de dezmem brarea soc ieta. Hi, Confu i U~ il.t1"ag~ atentie asupra educaviei cmului ill spiritul stimei ~ respec\ijrii

Pe n t ru ac:castascoaU. fllosofica. este oaracteristicti. sbordarea proh1.;lIId elernentelor lnitiale ale devenirii .si formarii lurnii. Sespune ca ill i I ial ex isui 0 ingra mol dire nebuloasa de substan te ell caracter unil"on11. compusa OIU particule materiaie. Chinezii au numit-o tai-ti, !1t1il'<1 (ll11'l.~fl :J.lctHuitll din partlcule de rnaterie nurnite ti,

]0

rnvAtatura moista abordeaza $i unele probleme ce lin de team cunoasterii, Cnnoasterea are loc prin interrnediul contacrului senzitiv cu realitatea, c:U Sl pe calea intelegerii a ceea co a fost perceput prin interrnediul simturilor. Moistii, de asemenea, subliniaza necesitatea verificarii judecatilor prin experienta ..

celor din JUT si fa pi de societate. In etica sa socials personalitatea este personalitarc uu "perrrru sine", ci pentru societate,

In legatura eu aceasta Cenfuciusa elaborat conceptia omului ideal - harbatului )lobU, pozitie care poate fiatinsa nu prin starea sociala , ci prin educatia caiitatilor inalte morale si culturale, Omul nobil trebuie sa dispuna de asa calita{.i ca umanisrnul, amenia, iubirea fata de oarneni. Aceste calitati se respecta prin justete, eredi'a1il ~ sinceri ta te. Un 1"01 deosebit in coaceptia "barbatului nobil" n joacA notiunea "seao-ti" - silieil respectul fatA de parint], de Iratii mal marl si, in general, fa~a de cei mal invirsta.

Dupe. Confucius comportarea unui barbal nobiJ trebuie sa se bazeze pe reclprocitare, omenie, care suol componentele legii dao. Legea dao rrebuie sa fie urmata de orisicare, cine vrea sa tie impacat ell sine insasi ,ell alti oameni ~i Universul > ccea ee imseamna sil fii fericit.

Leg/amul

$coolo mo~ttlor

Scoala legistilor (de la lat. legis - lege) sau legismul oeste 0 invt\tatura enco-potlnca ineate sunt. abordate problemele omului, statului Iti a societatii. Ca $Coale. fllosaficA legismul a aparut in secolul 6 t.e.n, ~i a activat pina in sec .. 3 t.e,n.

Legismul s-a int(:meiat ~ s-a dezvoltat in conditiile unei confruntan permanente de ideicu confucianismul timpuriu .. Ambele scoll au prornovat ideea intemei,erii unui stat putemic ~ user de cirmuit, dar 5-IIU situat pc pozi~ii diferite inccca co priveste argurnentarea fdosofica si metodele de intemeiere a unui asemenea stat. Daca confucianisrnul reisea din calitatile morale, atunci Iegismul accentua primordialltatea legilor, demonstrtnd ' ca politics este incompatihiJa cu rnorala.,

Scoala legistilor a creat cOl1ceptia statului despotic, bazat pe egalitatea tuturora in rata legii, eu exceptla eirmuitorului, el fund considerat unieulctc~rl(1r delegi. to conceptia legistilor, drmuitorul . trebuie sa cunoasca bine psihologia .oamenilor, pentru a-i putea guverna, Iar prineipaJ.a metoda de 1nflulenfa trebule sa fie recornpensele si pedepsete.

Cei mal de vazll rep re zentanti ai scolii iegistilor au fost Huani Iu, Sani Ian si Hani Fai-tze .. Huani III (a rnurit in 645 i.e.n.)a fost primal gindiror chinez care a Inaintat concepttaconoucerii statului cu ajutorul legilor, El a afirrnat universalitatea legii, sustlntad cn legile sun! "purintii' poperului. Cirmuitorul si functionarii, superiori ~i inferiori, riobili ~i rica losi - tou trebuie sa se conduce de lege. In aceasra ~i cousin marea arta a guvernarii, - censidera Huanl Iu,

Denumirea acestei scoli provine de la mumeletmemetetomlut el ",fa Di (479-39I t.e.n.). Nenlia principalA [n.lnvatatura acestet seou este orientate spre problemele eticii sociale. Mo Di pune Ia baza conceptiel sale filosofice ideea aespre iubirea generals (tzean ai) ~i prosperare, II profltu ill i reciproc .. Obligatoriu pentru totioamenii in sccietate trebuie sa fie olAsura gener:all deomerue reciprcea, toti rrebule sa se gIndeasca la folosul reeiprec, Mo DI in inVatJltulll sa recunoeiea voieta cereasca, care trebuie sa influ.ientozc asupra con fi rrna rii priaeipiilor rnoiste.

lnvAI<uura moi$tiloreste opusa inv.ataturu lui Confucius.

Moi~lii nea,ga conceptla confucian! despre rolulsoartei In viata ornului. Osrnenii sunt datori sa se jubeasca unH pe altH. Cau.za t u I uro r dC7ord; nilcreossts In lipss. unci iublri generale.

Reprezentantii rnolsmulni socot, ell fa~ de tradipi trebuie de atlrnar critic, deoarece In traditille ~utului exista Si uneleelemente III'WH ive ln acea.'>taordine de Idei el aCllgi invafalura luI Confucius, {'(II I Inrn I drt'ia 1n comportare omul trebule sA se ccnduca de traditie. 11: "!11 l' iI' 111' ;.,1 j I (Ir n ou I de ase menea contin eel em e n te pozitive ..

Un all reprezentant al legismului San Ian (39G-338 i.e.n.] a tost primul ginditor in isroria gindirii polince din China care a creal teoria sratului despotic si a elaborat ideile prineipale ale $colii legisttlor despre conducerea statului $i. a societatii,

Rani Fai-tze (280-233 I.e.n.) Ii. fost ginditorul care a incheiat sistematizarea legismului ca in'latatura etico-poUtica.. El a sintetizat ideile princlpalej, trei curente legiste - principiul guvernarii statulul ell ajutorul Iegilor, dispozitiilcr: principiu] puterii, autoritatii Si principiul metodei guvernarii, arta puterli, administrarii - In.ti-o teorie uo lea a pu terii despotice.

In aspect analogic, 'folosiad ideile confucianismului, rnoisrnului !);i daosisrnului, Ham Fa! tindea sa racordeze diferite aotiuai ate acestor scoli tntr-un ststem filosofic nou, Calea (dao) - este ceca ce deterrnina modul de existenta a Iucrurilor, este ceea ce intemeiaza ordinea (H). Ordinea - esteceea ceeonstituie "fata' Iuerurilor. Ordinea in societate reprezinta doar sspectul exterior al tMnuirii neajunsunlor. Dupa Ham Fai, este necesar de iii reglementa din nou re latiile. di ntre oameni, in deosebi, dintrt cirrnui torsi societate. L(I cul cirmuitorului, considera Hani Fai este ~.t:·"bHi( deciHre di\'iniH\tile ceresri, Cirmuitorul. eurnai emite legi (fa) .o;;i decrete (min), iar l:n adincul lntereselor societatii nu patrunde deoarece ia Iimetele acestor iegi este elaborat numai sistemul de recompense :;;i pedepse.

ttl scrierile sale Rani F!li-t'ze dezvolta, de asemenea, ~:i ideea desprc natura imorala a omului, Ornul tinde spre suecesul propriu, ... i acest rapt considera Rani Fai, trebuie de intrebuientat in relatiile seciate. Cetateanul lsi vinde capaciUitile sale, pentru a primi in loc ceva folosiror si rentabil. Legile servesc pentru reglarea acesror relatii, n .. c;l se scllimbfl legile (fa) ~ decretele (min), atunci se schlrnba si [tSI\flbi!1l1 81 uereatabilul. Se schimba remabilul~i nerentabilul - se ~l:h illlha $1 djrectia activitatii o amenil ox. Asadar, au pur sl slmplu ordinea , ci lei!ilf' ctrrnuherulut "ereazs" oamenii,

: . acelasi context Hani Fai-~e larnureste .'iii dezvolrarea societatil,

ln ~rH1rC'pl ia sa trecutul nu trebuie repetat, Nailor relat"i.i istorice m·h,dc ~Ii. le cerespunds rnodalitati noi de guvernare. Privirile la r'I"li!I,·,\ dill Of"I.!.! In sens ~onfucionist sunt de pdsos si. se anti fn \ ., p, r'.'\" r' I'" (' LI r:ml.Ct(":n.1 legilor noL considera gindiwcul chinet.

)1

mcepindc.u secolul J r.e .. n. are toe procesul de fuziune a legismului eu eonf'ucianismul timpu.riu irttr-o Inva~3tun\ unica. Ceva rnai rtrziu cind ccnfucionalismul devine ideologie oficiala. legisrnul tncearca a mai fi inv<ittilUni de sinesrataroare.

Scoola doolt,tflor

In centrul inva~aturi.i dacsistilor se .ana natura, cosmosu( Ili erna), lnsa .ac,este inceputuri pOI ~ intelese nu pe cale rafionata, dar prill pa'UUnderea direcra cu ajutorui noHuniioc in natura existenje]. Lumt:9r sc·aftii. inpennancnta mi!1Cart si ~!mnbare, se dezvolta, Iraicstesi ac~ivea;z<iin plod spontan, lara vre-o cauza oarecare. Scopul gindini, in

opinia daosistilor . ~c'nsta in "contoplrea" omului eu natura, deoarece el esre 0 parte a et.

Fondatorul a acestei scoli este socotit Lao-tze, ins! eel mai

de vaza reprezentant a fost Cjean-rze (369-286 t.e.n .. ). .

Ideea centrals a scolii daosistiler este mvatatura dcspn: dao -

adica cates. vesnica ,lege de aparitie spontana, de dczvoltare !}i.

disparilica U niversulu]. .

Dao este noriunea cu ajutorul careia sc poate gasi rAspuDS'ul atotcuprinZ:Hor la mtrebarea des-pre 8jlari'ia si ·rl\Odulde existenta a 101 ce ne rnconjoara, fa este 0 'lege impersonala a' JumH ttteia I se supun toate lucrurile si fenernenele na.turU $I a ~iet~Uii, 0 lege am cosmica en si eiica.

t)ao eSIC' cornpusa din doua parti conesar opuse. lnilial dao esre m,ltn( din cauza cii n-an:: nurae; data ti dam Burne: se preface In Fiinta. Dcspre neanr 5C poare verbi numai neptiv, atllclt - AU exista. Dac<iexisJ:'l CCV3, aceasta este de acum flint«. NeantQI naste PUnta.

Deci exisra ~oua tipurl de dae: un dao n-ate nlime, altul are. Da 0 ce arc n u m(: apere d.inceJ. ce n-are. DaD tara nume este mceputul la roare Iucrurile existeaee, inclusiv Ii cerutui~ a pammtului Acest dao este rna'! principal; cine n !;:UD03$te $tie multe, stie cau za aparitii tor lucrurilor, Insa pe acest (fao este imposibil sa-.I CUmKl1>Ca tori, d cunosc numai cei intelepti.

Cunoasrerea lumii se petrece in racere, in care omul infelepei cuC'.er('su· iumea. t\\J."Ia poz.itie este opusa conccp(iei confueianlste

despre "barbarul nobil", care trc:buic s.i se antreneze in studiere IJi In cirmuirea alrora.

Din punctuJ de vedere a1 (lc:zvoltarii ulterloare a acesrei "uU se evidentiaza trel tipuri de daosism: ftlosofic (dao-tzea), religios (dao-tzeao) si daosisrnul celor lara de moarte (seam).

Fllrosofta Antico

FILOSOPIA ORE:ACA ~ ROMANA ANTIC}...

COSMOLOGIA sr DIALECTICA

$coa/a nomllJa/lflllor

$CO..tLA. DIN MlLET

$coala normnalisrilor (apr. 3SO-2Se t.e.n.) a fast curcntuj filosofic care s-a- orientat spre rezolvarea probkme.lor ee tin de Iimbajul expriruaril realitafii. Repr~zentmfii .cestei $Coll au cercetat rdatiile dintre Iueruri $i InsA$l exprimarea acesror relatii, iar pe urmA corespunderea rationarnentelor ~ denumirilor lucrurilor. Scolml principal era de a cereeta probk:meie leSi,lt,l= de corectitudinea lucrurilor.

Glnditorii acestei !)Coli atrileau aten~ia &supra nccCliitl\Ui

!!imuririi denumlrii lucrurUor reiC$ind dinlnsi$. Ntlruri. $I nu pe

baza numai a unor semne senzitlvc.

Filosofia Greciei Antice a lasat amprente putemice asupra gmdirii umane. Si astazi tnca multo din problemele fi,dicate de acesti ilustri ginditori mai sunt dlscutare. lar unele din ideile lor au devenit fundarnente ale anumitor directii $tilnfifice In flzica, matematica, lingvistica etc.

Ca si gindlrea altor ~ari gindirea stlintifica greaca vine din rnitotogie, care rnai apoi s-a divizat in gindirea religioasa si realism. stiinlificiL Nu e grell de presupus, ca prirnii ginditori rcalisti nu se descurcase pe dcp,lin de gmdirea miloJogica $I reii.g.ioasa si .acestea nu nurnai ca erau prezenre rn conceptiile lor, ci staruiau sa explice 0 serie de fenorne naturale SI sociale. Dar daca in gindirea de la rasarir, in China. India, reHgia :3 jucat Inca muIte secole la find un 101 Important, apoi gindirca greaca a depasir destul de repede acest prag si pe la sflrsiru! secolului VI I i.e~n .. se lncepe 0 dezvoltare turnultoasji a 8indirii stiinrifice.

Spre dcosebire de rnitelogie, care era preocupata rnai mult de trecut, de problema creatieisi a creatoralui lumii, de zeii, eroi, etc.,' stiinta si-a propus problema evidentierii cauzei generate & aparitiei tumii, substantei cosmice, adica de a evidentia suesranta, din care 4i iau viata reate fenomenele $i procesele, din care apar toate lucrurile $i in care se intorc prin disparitie.

Spre deosebire de mitologie, care in fond este 0 sene de istorisiri legendare, fllosofia incept unde gindirea se defineste rn propria sa natura arunci cind enunta principii abstracte, notiunl ~enernle. care pot fi gindite independent de rea Utate , jar mecBDisrnui r~.djtatii poate fi explicat prin aceste concepte abstracte. Acesti pas{ de IranziHe Ii fac primi: rHosofi greci: Thales, Axirnandru, Ana:drnene. •

lo\\ tl1os0lu (jreCI~i Antke, aUt nunefla~i, cit ~ir;k\disti cu toare distinctiile lor, atit individuale ell $i de CUl'CJ1t~, erau cusrnologi, flzicieni. Privirile lor erau indrcpta!c spR sesizarea tainelor natl.lrii, cosmosului. Anurnc de la cercetarilc eQ:imolosice 1ncep filosofLi ionieni,

Thales (624-546 Le.n.] s-a niscut in onl$U1 Mild.

In conceptia lui Thales cxpli(:atia nmuo.r lucrwilor se ~e In faptul, CB exista un prlndpi.'>Ii unie al lor - ... ,~ltmcntu.l sau substratul Intregii l1aturi.''Thales din MUtt, - sene Aristotd, - afirma, eli lnceputul tururor lucrurilor este apa. TOOlI ese din api $I total in ap~ se desc 0 rnpune."

Conceptia cosmologica B. lui' Tbales este determinatAdc trei pozitii:

I) Totul a pomit din. apa ..

1) Pamintu\ plute$te pe .<t-pa ca. 0 buca.t.a de lernn (eu aj:utorul acestet teze el explica unck prO(:estl' mice, de ex., eutrtmurul de panunt).

3) Totul este irulufle~it. Cosmow:lestc plin de :let. Thales spune, ca magnetul are suflet care atnlle ftcAH.·

ANAXIMANDRU (610-546 i.e.n.) este dtsclpolu] lui Thales, Spre deosebire de illlvii~torni SIlU el consideraca substanta primars (a,rha), din cafe au a~pii.ruttolJle lucrurile este apeironuJ (infinutul).

Anaximandm presupunea ca spatiul iniliala fost implut cu

. substan\a. Dar a£.easta substan~1l, nu putc.a fi nici unu1 din elementele eunescute (apa, pannnt, aer, foe, etc.), SubstMlta primara, fiind nedetermJnata, soeoeea el, includea In sine toate Connele suootantiale care tna.i tirziu sau :~parat din prtctna schimbatii de temperatura $I luate derotaliasfe.rei cesraice sau amnjal in - spatiul cosmic In dependent:} . de grcuUllea si cantitatea sa. Toate substanfelc,ce s-au separat din apeieron 1,1C vor ~Ioarce eu vremeata sinu! lui, ia.r pentru liCcasta separate VOf ,f:i pedepsite.

Anaximandru·a fost . preecupat de cerectAn indiferite Ijirecfi;i: gcografic, ftzita. astronomie. biologic. Rczultatcl.e cercetAriorau fest descnse- de autor tn" lucrarea sa Despre natura,

ANAXIMBNE(58S-525 j.e.n.) pentrUe.xpticareanaturii· si .fe-nom~~elor pune .la onsinC3 lumii 'in talitate deprintipiu aerul, SUMtan,a lumii,spunca el,. nu ;poatc Ii lliC-i .apa, ·nki acnd· ·penuu ci acestea nu suet In .StlU"C sa expllce procesul' -de .: aparitie '$i disparitie a ~cturilor.' Aerului ii sunt imanel):lc proccse)e' de dilal.3.R $i C·ODde0sare,prin intermediuJ ebora din aer derivi edc:laJte tenomene. Di1B.ttndU-se· aerut se p'reface in {oc.,. eomlcsindu -se proportiorull se

preface in api, pamJn:l. pielrC. " .

lmportanta filosofiei lui 1'balescooati iJ..t. faptu-l. ca el ptimul a pus 1 n trebarea: "Ce este rotul?"

Thales s-a ocupat de f)Crccttri C.OIlCRte in astronomic

I -. - - - - ,

maternatica. EI a L,ncen:at sa determine ordinca torpuriJor cere$ti. A prezis ecllasa de scare din anut 585 .f.,r:.D..

Se cunosc lucruri tnsemnate dcspre &ctiviUltca matematiM II lui

Thales, Potrivit datelor Thales a demonstra1 unnjtoarele teze:

I )cercu! se .imparte de dianletrui:n doua par1i;

.2) In triunghiul isoscel unghiutiJ:ede la. baza sunt ega]e;

~) la tn trt aierea a daua drepteunahlurile fonnate vertical sunt egale:

4 ~ dou ~ triungbiuri· sunt egale, d:acA doui unahiuri $i latum la !.UUJI~\lllt egsle coreaVllndtorcu doui unghiuri si olatun\ Ia 8.J c1 (l ilell

YlZlUNI (JPU$lf IN FLLOSDT/A 'DUel. DtA£ECf1CA

Chiarde la ince.pctit in tilosofla grcac. au' apj.Rl1 daua tendinte inexpl:icarea principiului de nm:cm $i dezvoltarc. ~este tendi11~e8u fost ibitlaite: prima - ainarnjd -de. Heraefit, a- doua - staticA - de . due eleari. Aceste Vi.:iuni au fostpuse In depcnde:n" de In~elegerea realiUitU de cAcre aut.od ..

Diaiectica lu! Heracli:

aononie "splendidul cosmos ar f'i 0 gramada de gunoi iJ_nprasl:iata peste tot",

Dar elernentele partile cosmosulul se gasesc in erema tupta, deci ~ III e!c:ma tliansfonnare. Heraclit scrie ca eremttatea este un copU ca" se distrc,lllz8 cu jocul de sah, Miea eternitatea se joaca tn cosmos, ea I~ construiestca,l1umilc partido, undo unele flguri le da de :bAtaie, altde Ie fact: biruitoare.Decl co va ramrne sli. existe depinde de e~rnitate!j.ice "3 trebuisa moara(adica sA se transforme) tot de ea depil1de. Jocul acesta de saIl este 0 lupta continua.

Anume lupta in sistemului lui Heradit devine baza transfurmarii, devc:~,Hi,j_ Razbo.iul. scrie Heraciit, esre tatal, regele a tot ce exista.

Baza lu'pfei, care aduce la transformare, devenirea 0 constituie opo~i.~me, eontrariile. lone eontrarii e,xiStA d.feritestari: de annonie, de identita.tc si de domiaantie a unei opoz]tii asupraalrel.

Starea de dominalie, implicaarmorua dintre opozi~ii si aduce la moarte a tot ee exista ternporar. Momentul de moarte a orisicaru! obict;t singular, ternporar este necesitatea existentei armoniei eterne,

Starea (je armonie laoblectele singulare, adiel1 identitatea (:ontrariilor si este logosul dupa care exista multiplul. Heraclit spune C.8· anurne aceasta si nu 1meleg nu numai oamenii Obi$JIUiti, dar si eei socoti~j geniali, 1n sensul acestael scrie despre Pitagora, Hesied, ca multstierea nu aduce minte, deaitfel iar fi lrivAtat pe Hesiod s.i Pitagom., cit si pe Xenofan cu H~_c-atei.

, Gindul· lui He raclit se reduce Ia urmatorul; ca ziua $1 noaptea, bioelc si raul, clc.nu-j una si aceeasi, asta fieeare stie, Dar aceea, eli ziua $i. noaptea, binele si nhd. ca si toate centradictoriile, cornpun 0 integritate - aceasta putlni inteleg. Nu egreu ~e inteles,ca: astfel de opozitii ca ziua-noaptea, pace-razboi, vatA,iamA unneaz8 una dupa alta, 'cr~lnd ~CPc! are, cicluri, pcriQd.icitat~. " Dar ea aceasta period.iCitate'- ciclitate, repetare este detettninata. de identitatea, armonla eontradictoriiler, adic! de Logosul general - oamenii nu inJeic:g.

Logosul, . adiea dialecnca, dupa spuseL~ lui Heraclit, trebuie folosit! .in caIita,te d,:, metodo.logie 1a cercetarea nat\1rU $ comp ott are.

Dialectica lui Hc'taclit destul de clar 0 descric Hegel.

FiIosofia lui Heraclit a fost formulata dc Hegel in urmatoarel.e

HERACLIT (540---470 i.e .. n.) s-a nascut In 'orasul Efes in fam.ilic de basileus (rege]. Titlul de basileus I-a cedat fratelui. sAu, ~ar el s-a ocupat cu filosofia. Pentru ell luera.rile lui na erau iotelese ill lume, a fost numit Heraclit Obsc-urnJ. Se spune ca Socratc,eitind lucrtrile lui, ar fi spus: "Ce-am Inteles e cotosal, wceeace a-am iIi.l:eles ered ca e tor asa, dar in general e necesar un scufundator din Delos".

Ca $i filosofii dID Milet Hemtlit socctea, ca toate fcn 0 rncru;:le , obiectele naturii au apanJt dintr-o substan~j,primara.. J)aJ'aeC8$lli substanta no este nic! apa, niei aerol, _ Diei apeironlll ci rOQul. Imii focul lui Heraclit nucsto 0 substan.$tI ob~tA dupa cum credeau filosofii din Milet. Anume prin neinlcle,cRi8 ~cstui Iacru DIUl,i fllosofi il includ pc HeratUt In eohortflij1osofilof din Milet. Focut lui Heradit nu-i substanta, el elite mi.$can::. '''Acest cosmos - spuae el~ - fund unul .~ acetas pentru tOli _ existcDtii,_.1lU estc'~ -de ni£j, U_Q; zeu, de nlei DO. am, ci a .fast, este $i va ft lntotdeaunaun 'fOe V_I; viu, aprintindu--se $i stinginu-sc. dupi mAsuri". Om cck: spuse este clar ca focul nu-i substanta. GlU'C ri,mIilc vC?$Dk"na sj- _~, neschimbata, ci mai degrabA un Pr0ee8 sqWjl,dio' ~ 8p'f toate lucrurile $I In care -/ se bltorc (sau lid· ). -tel sfi'llto,du'ijil 0xistellta .. Decicosmasul ca $Ii acest foe lie 1Ij&e$tc In· vqnk;i schimba:rt.

transformare, ._

HetacHt -furtdeilza 0 .filo.sofie a mObiJ.ismumi Clem. .lU 0 enlJnfci prin frazlli sa renumitA, "Panta rcyft (To.tul,seschUnbA, totul se .8£urse. [Um!Cl au se opreste). Devenirea. me .permallCO.t4.

Dar deveuirea, ~a.rea nu se petreee haotic, <xiflta in mUcarea. aceasta a cosmosului un 10gos,0. lese. ~ .llDume aceasti lege. logos nu este tnleleasa de majoritatea oamctJilor.' "Cutoate cil aeest logos exista etem, - scrie Heracut, oarnenil nu-l tnteleg, Did inairtte de a auzi despre el, nici dupace-au auait,

Dar rotul se pctrece corespunzator a cestui logos $lei esemenea i,l!noff'!1filor nu se pot conduce de el tnactjunlle sale''.

Cc prczInt! acest logos, tnconfonnitate cu care tolul se ~chirnb-A, devine1

COSl'rlosul, consided, Heraclit, constituie 0 inte,gritate,Ul cate ["rlile, uri ('n,nponente1e- lui se 811sesc lnlro anurrtita armonk. Patti

teze.:

numai eu Ienomenele care sum In eterna nuscare, schunbare, sum eurgatoare si nepermanente, Ceca ce esre permanent, etern, identic poate fi sesizat nurnai de gIndire. Acest gind a fast formulat de Parrnenide in aforismul "Una $I. aceeasi este !lindul si ceea despre ce gindul exists".

de ratiune.

Tot de Parmcnkre este pusa problema conrradictJei diJltre eunostinte 5i opinie, ad iCa contradictiei dintre ratiune ~i senzatii tare va treee prin toa I a i.:,_ roria filosofiei apusene.

Fiin ta, dupa pirerea lui Parmenide,' nueste multipla , C1 este unitara, nu veste in miscare si in schimbare, ci 'este neschirnbata .\Ii ererna. Fiintapoate fi cunoscuta.ciar neantul - nu,

Aceste reze elaborate de Parmenide au fast demonstrate cu ajurorul aporulor Jog os u ril or) de cstre Zenon, discipolu! lui Parrnenide .

Teate argumentele lui Zenon se bazeaza pe teza lui Parmenide "Una si aeeeasi esre gindul si ceca despre ce glndul este".

Aporiile lui Zenon sunt contrarii invO,taturii lui Heraelit despre miscare si devenire, Heraclit spune eEl totul este in. rniscarc, ]111 Parmenide si Zenon ca miscarea nu exists in Fiinhi, in Unitsr: eii e)jstk nurnai in rnulripiu. Data pentru Herscllt exists alit Inultiplul I cit si unitarul, adica Fiinta !)i neantul, pentru eleati exista adevara! numai Fiinta, neantul nu exlsta adevarat. Aceastaeste parerea, opinia rnultimii,

1) Fiinta si neantul sun' totuna (on fiinta nu este mai mull decft nefiinta).

2) Adevaratul consta in. unitatea fiintei !Ii nefiiatei. Opusele sum legate in Unul (Unitatea contrariilor).

3) Adevarul este devenirea. Concluzia se face din cuvintele lui Heraclit "Panta rei". Numai Unulesle ceca ce rannne si din aceaats apare 101:ul prin transformare,

4) Din parti opuse se naste Until, d31 nu din orisice opuse, ci numai din cele care sunt identice,

. 5) Exista logosu! obiecti" (universal) S1 logosul sub iee tiv (singular) .. Cum sa se ajun,gll: la 0 core&pondenlA inUieace:st~ logosuri?

Heraelit spuae: "Nos acttonam ~ gjlldim potrivU participarii uoastre Ia intelectul divin (logos). Deaceea trebuie sa ne condueem nurnaideclt de Iogosu! (inielectul) ul1ivexsa\.... (Deci Heractlt pune problema tolsirii dialecticii drept merodotogle), Insa, prehmgC$te el, "mufti eralesc casi cum ar avea un. in.telect propriu lor. Dar intelectul nu este decit explicarea modului, cum este orinduit Universul, De aeeea, atH tirnp cit p~icipam lacunoasterea pe CilCO :0.0-0 dli lnteligenta comuna tuturor, posedAm a devarul, cit limp lusa ~ta care 0 posedam este munsi a noastn\, suntem In eroare".

Ftloso/fa $colil din Eleea. l1t~"4turtJ ontohlglcd. DltJieclica 11 ega tW4

Scoala eleata a primit aumele de la orasul grec Eleea, untie $.i-a avut sediul Cei mal de vazs reprezententlai eiau lost Xenofan (570- t\ 18 t.e. n.), P annenide (nascut in 544 t.e.n.), Zenon (49'0-430 t.e.n . .).

Aportul de bazaru filosofiei eleate fa dezvolrerea gindirii umaae consta in formularea noliuml de flUItt, (existentA)',

P ARJ\.1ENIDE reiese din a ceea I ca flinl.a(e . xlstenta) nu-l eeea ce Sf perindli J n fa~a ochdor nostri, auzim, pipAIm,.etc, adica au este ce~J. ce percepern noicu ajutorul organeler senzirive, ci estc ceea ce I: ascuns (k de s.i putem SU. intelegern dO;1T C~I ajutorul ratlunii. Deci una din [,<,,: 111 Iii I i te Iilrnel este nceea, d· ea ponte fi inteleasn.

r ... ·tC~pl.ll('! 1111'1'[li prin Inrerrncdiul ratiunel. Parme nide soe otca c~.

':\'" ';1' iii .. III, \'1" rl:\ C'\l 1\ OS I.; nIt, il(le~!irMI:. fii11{l<:~ ek ,1\1 rle nr('('t'r~

Alta facultate a flintei este existenta, Acest .gind a fost fa rrnulat de Parmenide in aforismul "fiinta exista, jar neanrul (nefiinta) nu", Anume asa a fost pusa problema existeateiadevarate.

Existenta adevarara, dupaparerea lui

Parmenide, nu poate fi contradictoric, deci ea nu este multiple si schimbatoare,

Fiinta este unitarul, caei nurnai unitarul 11- are contradictii. Unitarul poate fi inteles, iar ruultiplul cu contradictille lui uu poate fi inteles

1'\1-'01 IHI; U., L.. ... ' .. v.. :!ull.L l.UuU;;l'l!>~C ""VVU' II '", U.U~"" U ~ <I multiplulul, Se spune, ca Zenon a maintar patruzeci de argumente unpotriva miscarii, mulriplului. Azi sunt cunoscute numai noulb..

LINJA LUI DEMOCRIT Sf LINJA LUI PLATON IN FlLOSOF/A ANTICA

'IncA in antichitate au foot observate doua linii in rezolvarea problemelor filosofice: una a lu,! Democrir, all?a a lui Plawn. Linia lui Democrit a primit numirea de materialism, iara lui Platen - de idealism. Principiile peeart au foot organtzate aceste sisterne auavut nu numai innuient~1 Iocala, ct si universala, fiindea aceste principii vor sta la baza diferitor sisteme de gindtre in viitor si vor influienta nu numai sistemele ideologiee, ei si gin.direa, obisnuita, cultura, morals ordinarii:,

Mjumcntul dlhotomiel

Prin aces! argument se urmareste reducerea la absurd a ideii d i vlzib iii! a I ii 1a infinit.

A~II~'~I __ '_ .• I ~IB

DaCH segrnentul de dreapta se Imparte in doua, apoi fiecare jUlllBta.te iar in doua etc. pIna la inflnit, operalja nu peate fi Sftrsiti'l nidodata. Concluzia este,cil unirerul (ori Fiinta) nu poate fi diviaata, de allfeJ se prirucste conrradictie,

Prin al dotlea argument Zenon demonstreaza llu.zla m..liclriL Argumentul: Achille ,I broaso« lUltialciJ. Da.::A Achille se porneste din punctul A, iar breasca ~estoasa din punctuJ lJ,el trebuie sa aj1Juga mal 1ntH In locul, de unde s-a pomlt broasca, in punctul B. In acest limp broasca testoasa va capata unaYaIl8. Achill; va trebui s-() aJunga si broasca tesroass va profita de acest limp, pentm a face UII nou mit drum. El se va a.propia tot thnpul de ea, fa"f:ii s! 0 ajuHgH vre-o datiL

Demot.rlt ,1 fultmlJlfll /fIwoJlt'

t.

j-.-<.-~--l- I I I

B I

AJ gum entul: Sage/Ii.

SL __ ~"2- ~_-+s,

/"" .~.4

A /". . ............... _+---IB

!l 12 13 14

Argurnentul despre silgeat~ zburatoare aduce In contradlctie: se de monstreaza , . ., ell este in repaos. fn fiecare moment de timp sAgeata (V;U]"1 numal lin spatiu ega' ell ea $i nu poare dep~i aceste hQtare_:;Ii daca \.ih1ec! 111 care zboarl1 tltupii un spa!iu egal cu sine Insusi In tkcflrt' 'l'Pf!lf tn lie iJmp, i11 ... nci eli este h1 repsos. Ceea ce esre U·" rl-:l' lill 1" ill si TlClldp >·iI r:a!

De moeru s-a naseut la norduJ Greciei in orasut Abdera, apoximativ In anii 460 t.e.n, A fast .ucenicuJ lui Leuctp. Filosofia lui Demoertt apare $I se eonsalideaza pe baza ideilor elaborate de Leucip. Democrit ia drept teli initiala noriunHe de fiinfJ ~ ncant,inaintate de seoala eleata, dareare In. viziunea ecestcra erau lipsite. de concretici, erau -abstracte. Democrit te concretizcaz.a. Fiinta este identificata. eu atomii, jar neantul cu vidul,

Deci, In noua conceptie despre fume I reaUtatea esre compusa din atomisidin. vut' Notiunea de arom, imrodusa de Demecrit pentru pima data In islona gindUii umane, inseamna 0 .particka, corpuscuU. mica indivizibiJa. CoqroriJe sunl compuse din aceste corpuscute. ·lnsi$iatontii sunt compact! $I nu mch.id in sine: vid, dar col1'Ulile care alcatuiesc atDmii sllnt alcatuite ~t diQ.ato.mi, cit si din \lid, care se , Sase.te i.nlU: atomJsi Ii

divrzeaza unul de uuut. Arorrui suni tnuruu 1<1 numar, [J<U caiuauv omogeni, Ei se deosebesc unul de altul prin marime !;,i forma. De yen i rea I u cruril 0 r se expl ica prin rniscarea atornilor.

in calirate de Iiinta (existenta) Demoerit recunoasie lumen lucrurilor, dar proprietatile eorpurilor, dupa el, nu auexislcnp'l proprie. Existent a acestora este provocara de rniscarea atorni lor ~i ele sunt asa cum le percepe persoana, care reflects. actual obiectul.

Lumea sa atornara Dcrnocrit 0 censtruieste conform pilaoipiulul care sra la baza notiunii de necesitare mecanica. Necesitatea el 0 numeste destin. Tot ce exista, devine este explicat prin mecaziica atomilor. T11 rniscare atomii, atiugindu-se unul de altul, sunt supusi presiurui, loviturilor, in rezultatul carora atomii se unesc si dezunesc, ce aduce Is aparitia $i dlsparitla lucrorilor.

Trebuie de SPU& ca ideile atorrnsucc ale lui Democrit, Epicur si Tit Lucretiu Car au avur 0 mare tnsemnarare pentru cercetarile in dorneniul stiintclor naturii,

Linin lui Platen in filosofie

Cercetarea acesiei dircqiio vorn incepe cu so.fi~tfi. Noi nu avern in vedere, eli sofistii au fost inacelasi lagar ell Platen, dar ideile principale ale filosofiei plaroniene se dezvolra in lupta cu acesua. Mai lnlli 0 'face jllviHatOTul lui Platen, Socrate, apoi el tnsusi,

Cum devin' wmea 1

Dernocrit considera ca.atomii care se deosebesc pria formA si rnarime sunt Intr-o eterna miscare, (Miscarea 'este un atribut necesat at atomilor, 0 functie a lor}. DatoritA miscarii, atomii zboara In vid uegulat $1 fiesare de sine stUitor. Dar unde se inrilnesc 1,lj se unesc apare miscarea de rctatie (virtej), sub actiuaea cnreta se all1lgca.nlitiitl mari deatorui. Unirea lor este omogena, Afomii grei se unesc in cenrru, iar cei usori - Ia exttemitau. MID3a aceasta prime:ste 0 miscare regulate. Orislce unire de atorni poate deveni tncepurul unei IU1l.1i astrale, constelatii, _etc. La ciocnirea obiectelor astra le , care se g;lsesc de asemeni ill miscare, . aceste obiecte se distrug, iar atomii se

1 rn praStie 111 spati ul cosmic. .

La de zv oltare a $1 mal ales Ia raspindirea teorlei atomistice de organizare II lurnii au contribuit de asemeni filosofuI grec Bpicur d 41- 27 0 l. e.n.) $i filosofu I roman Tit Lucretia Car (99-:55 Le.n.). Despre Epicur vom vorbt in urmseoarea lec~i.e detailat, iar desprc Tit Lucretiu Car se poate spune, ca el a tmparta~t ideile filosofiee ale lui Fpicur care au fost descrise In Iucrarea Despre natura lucrurilor, 1.111·C"l';"Ci. s-a pastnH in tntregime. ceea ee nu putem spune despre lucrnrile lui Dernocrit si ale lui Epicur, De aceea lucrarea lui Til I \L\'rt'till ('nl ne poateservi drept lzvor spre cercetarea teoriei 11 C' 111 isrice (I('~rre lurne.

Softltil

In literatura conternporana notiunea de sofist poarta 0 arnprenta negatfvis!.a. Aceasta este legal de traditie. La crearea acestei traditii siau pus urnarul mai lntii Platen, apoi Allstate!'

In principiu solist inseamna nurnaidecit tnvatator de tntelepeiune.

In sec. V i.e.n .. in oruselc Greciei Antice au aparut 0 serie de filosofi, care propuneau, ca sa invete doritorii pentru bani. Necesiratea a aparut in legarunl eu dezvoltarea vertiginoasa a oraselor grecesti, mai ales era nevoie de politicieni, rerori. Dernocratia greaca era in crestere, iar 0 crestere pc scara social-pellnca depindea de CllDO$1IU(e., pesibllltatea de a C 0 nvingecet~ten.il orasulut in timpul adunarilor publice. Anume aceasta misiune si-au luat-o asupra sa sofi~jj. .

In filosofie ins,1i dupa 0 perioada [nfloritoare in- gindire, reprezentara de catre sccala din Mile!, eteati, Heraclit, vine 0 perioada de reg res. Apare 0 sistema eclectica de gIndir~ legata cu necisitatile de a util iM prlncipille, ideile avute de acum In alte sfere ale cunoasterii. Aceasra cste 0 veri_oada de iluminare a unor cercuri mai largi de oameni, care cere de a scoate ideile filosofice din imeriorul ~olilor in societate .si de a le ra:spindi.

Sofistka mai este legatil mea de aceea, ca interesele stiinlilice 5C tree din sfera naturu , dincosmologie, in socletate - asa era interesul social - mal intti psilrologie, jurisprudenra, politiea erc. > iar intercsrle metafizice in principiu decad Sofistul trebule sa-i Invete pe dcri tori logica: sa pcata <11]\1 nrc nta, disputa, eombate arguruentele ..

Cci mai de vr' I ~urL'ili au [ost: Gorgias. Protagorus. Hippiu-

Teza de baza a eleatillor era "Fiiata existA, iar neantul nu existft". Gorghias preface acesta teza in urmatorul enunt: "Nu existii aiei Fii.nta, au erista nki neanrul". Adieli nu existA nimic,

Demonstra aceasta in felul urmator:

1) Neantul nu exista. Daca ar exista neantul, ar exista ceca ce nu cxu.ta. Deci este ceva eontradictoriu ca sil existe si sa. nu existe in unul si acelas timp.

2) Nu exista nici fiinta (existenta). Cad, daca ea ex.istA, trebuie

sa flC on eterna, ori ternporara (are tnceput si sfm;.it). Din nou am ajuns Ia eontradlctie.

A to!. I personatltate de prim&, marime. Venind Ia Atena, a produs o efervescenta intolectuala exrtaordinara. Din cauza lucrAr.i.i. sale:

Despre rei care le-a parut unora 0 Iucrare atee, i fost acuzat st condarnnat la moarte, iar cart;ile i-au fost arse. A scapat prin fuaa, dar moartea totusi si-a gasit~o in drum spre Sicilia.

Una din problernete de baza metafizice ale soflsnlor a fOlit teoda cunoasterii, Din acest punct de vedere sofistul at Ii trebuit 811-$ piarda increderea In adevarul absolut si-n posibilitatea eunO$inlelor veridice, Iiindca ei Iuptau impotriva teorulor elasiee $I arAtalJ contradictiile acestor teorii,

Protagoras a tondat un pU_QC[ de vedere sceptic fati de posibititatile crnului de a canoaste lumcJ tnconjuratcare. Pentru aceasta el a folosh teza heraclltica "panla rey" (totul cluge, totul Be schimba). Insa asupra acestei deveniri -Protagoras nu mat Ve4l; acea ratiune uulversala care face ca toate antitezcle sa se resolve tntr-o armoaie superioara, Devenirea este Upaill de mecaalsmul ei rational.

Sursa Intregii cunoasteri se aila In senzafji., Oamenii foane diferit percep lurnea inconjuratoare in dependenta de stacea atit a obiectului Cil si 1:1 subiectulu cunoasterii in fiecaJe moment concreto De aceea obiecml esre asa ~ nu altfel, adica anume •• cumn percepem nol in momenrul dal. Deci lucrurile nu sunt pentru totl la Iel, Nu poate exists nici 0 ~tijl!la ,unic!!, pot exista numa! oplnii diverse desprc UDU] ~ acelasl lucru, Is reL de justificate pentru to~i. Lui Protagoras U apartine celebrul aforism "Omul este masurs lucrurilor",

Protaguras a fosr primul cafe a susttaut ct pentru 6ec8R! lucru 1'01 IT enunlate doua rationamente contrar opu8C $I primu1 em 8 !lrgllmelllat aceasta, asrfel stind \8 baza argulnentArH "pro ~ contra",

Rolul MJ~tllo,. tll Itlln/'

I) Din punct de vedere general sofutii prezinta 0 perioada de decadents filosofica, de confuz teoretic, fiindea lanseazA anumite tete lmpotriva adevarului absolut.

2) Sofistii sustin, ci cuvinrul (la aceasta ei reduc conceptul) rezuma observatii intimpl atoare , experienta mai mull sau mal putin verificata. Deci ele nu pot desena realitatea, cu am mai mult pe baza

lor nu se poate crea S'tiini3. .

3) Sofistii demonstreaza, ca conceptelenu sunt bine definite, iar principiile nu functioneaza bine, de aceea se poate demonstra ~ Prl? si contra.

4) lntrebarea de baza, lansata de sof1$ti. esteproblema gindirii - cum estc posibila gindirea. Glndirea Incepe a se gindi despre sine, ce este si se prezinra ea.

GORQBlA8

Socratl

Socrate s-a nascut in Arena si a trait tntre anti 469 - 399 Le.n, Nu se ocupa de studii in special, dar pornirea ~. critieA I-a f8cut sa cunoasca diferite idei ale culturii grecesti contemporane lui. Fiind cunoscut cu rnetodele soflstilor, a ajuns la concluzia ca aetivitatea acestora este daunatoare. De asemenea aiunge la concluzia ca datoria lui socisla este ::.:1 se ocupe de cesavtrstrea sa proprio $I a concetatennor sal. N-a organizat scoala sa, dar se ocupa cu instruirea oameniJor drept pe straztle Atenei. La vtrsta de 70 de ani a fost

(lOt}1 Proragoras sh.l fondat 8J8tcma sa filosofitA pe uncle teze I\!e lui Hernclit. fltull.:i Gnli_!hiaR si le fondeuii pe fllesofia eleata

"

Yentru a aJllof:e ia aaevar sccrare consurera, ca trenure de defmit conceptul. Prin aceasta el pune baza metodei inductive de deflnire a conceptelor.

Prirnul moment al definirii conceptului si al discutiei in acelasi timp este destrarnarea opiniilor, maiales a sofistilor, catre care se adreseaza, Pentru aceasta el foloseste ironia - arta de a pune intrebari Sl de a-I sufoca in contradictit pe interlocutor.

AJ doilea moment este legal de urmatorul fapt: dupa ce au fost tnlatura tc po zHii 1(1 initia le ale sofistilor, el se sUt ruie sa defineasca ideile generate valabile pentru toate cazurile posibile,

Se poare spune cil Socrare a fondat metoda 'inductiva in :$tilllfa ~ a definitiei generale Sfera, unde Socrate folosea metoda sa, era viata umana, Metoda stiintiflca ii era necesara pentru desavirsirea personalitatii umane, pentru perfectionarea mora lei. Adevarul general ii trebuia penrru taria constiintei morale.

In cercetarilile etice Saccate lie conduce de 0 teza rasptndlta to Grecia, cum ca cunostinta si virtutea sunt identiee,

nvinuit III pornirea de a introduce in religie noi zeirati $I. in .oruperea tineretului. Pentru aceasta a fost judecat La moarte. In 399 e.n a ba ut 0 cupa otravita.

Soccate preia problema ridu.ata de softsri - elemeniele initiale ~i stabile cu

care gindirea se desfasoara. Analiza

tntreprinsa de sofisti ii adusese la concluzia ca ideile nu sunt decit niste nurne. Sucrate arata ea notiunile ~~enerale sunt bine detinite,:;;i ea ele pot tl construite in mod logos.

De aiel problema filosofiei lui

Socrate esre formarea si natura conceptelor generale, care potl'jvit lui, sunt pnnciplile fenomenelor,

Pentru aceasta Socrate se ridica impotriva teonei sofistice a cuncasterii, care puse la baza cpinta iudividuala a subiecrului. Opiniei Socrate ii contrapune cunostintele si snune ell III ac tivltatea sa snbiectul trebuie sa tinda spre cuoosdnte, nil xpre opinie personala -, Si cunostintele nu sunt date initiale care pot ri t ransinise ptin ins! rulre, dar sunt un ideal spre care trebuie sa :ljll Ilgi III decursul disputului. De aceea activitatea lui era indreptata nu spre a transmire la altii cunostintele sale, ci la cautarea adevarului lmpreuna. La baza statea convingerea ea exists 0 DOnna care este mai sus decit individul ~i anume en trebuie gasita prin discutie,

Acrivitarea lui Socrate decurge in forma de dialog, discutie, ill :11,;\ ursul careia prin inrennendiul criticli reciproce si a schimbulu! de LIP; Tljl irebuie g!lsil ceca ,ce trebuie sa recunoasca toti, Socrate crede inn-o lege II ratiunii care oetermina adevarul, BI intriga concetatenti i.aue all \ oc uu tJa,;.t ere , pentru a gasl aceasts lege.

Socrare socoate (';\ adcvsrut nu se gasesre in lucruri, ci in roncepre. I')i,) urmare el lsi propune nu srudiul lucrurilor, ct D. , •. l,·i;;"r, Fe Sorrnte II Inlere!l('az.4 adevarul lucrurilor care exlstii, ci nu m"ils; 1 \ll'!I II cnre f.Xl"!~. _"'''p\'ii rul devine eserua conceptulu i, principiul

PIa ton

Platen (427 - 347 t.e.n.) s-a riascut tntr-o familie aristrocata. In filosofie a fost dlscipolul lui Socrate. Insa in decursul vletii sale a facut cunostinta eu mai multesisteme filosoflce. A facut calatorii" in Chirena $i Egipt, de asernenea a facut rrei calatorU prin Grecia, A fosl in Siracuza, unde a luat parte la lupta polirica , pentru ce a fest dus la tIrgul de robi, unde I-a. cumparat Sf apoi (-a elibirat filosofuJ Annicerid. A murit ta Yirsta de 80 de anL

Platen este principalul rival a lui De moe rit , eu toate eel despre el Platon nu sene nimlc. Oaca Dernocrit ~i consrruieste sistema sa, fllosofica, puntnd Ia bazA prtncrpiul determinismului mecanic, atunci Platon este dU$msnuf acestei merode, ca '.I a materialismului In general. EJ construiestc

sistema sa pe baza metodei teleclogiee, in care flinta (exisrenta) tinde spre un scop final. Democrit eonstruie$e~i cerceteaza lumea materials, natura, iar Platen urmareste cu totui alt seop in cercetarile sale - lumea ideilor. Obiectul cercetarilor este etica,

Centrul invataturil lui Platen este 0 conceptie metafizico - gnoseclogica, care, dupa cum se stie, poarta numele de invalatun\ despre idei. [nceputul II are in critica teoriei cunoastedi Lui Protagora, bazata pe relativismut lumii senzoriale. Platen, ea !Ii invat.Homl sau Sucrate, pune intrebarea studieii conceptelor, care ar da 0 cunostinta a devara ta despre esen ta I uc rurilor.

Cerinta aceasta venea din necisitatea morals de a studia normativele generale de comportare Intr-o socierate Invaluita de contraziceri. iscate nure reprezentanti ai diferitor ueamuri, cafe se convergeau In polisul grec, Era necesara 0 cunoastere adev~fatii, care s-ar ti deosebit de opiniile multimii despre Virtute, bazata mai mult pe oblcet.

Din punct de vedere al logicii si teorieicuno3.')terii este pusa problema reabilitarii conceptului ponosit de soflsti ~ punerea bazei cunoasterii conceptuale.

Pentru aceasta Plaron face analiza eunoasterii si stabileste doui!.

grade:

I) Opiuia, care se datoreste simturilor; 2) ~iillra, care Sf: datoreste intellgentei.

Opinia este o : cuuoastere aproxirnativa, sovaitoare, foarte utila si pl.:lctidi Ea ne ofera 0" cunoastere a lurnii sensibile, care, ca ~ aceasta [lime, nu are nict un fundament. Oplnla are douB. moduri de cu uoastere:

I) Opinill, ce SIl bazeazii. pc eredinta (at-unci eim! se oreni 10 qhi~t;te);

2) Opinia, ce se bazeaza pe conjectura, cind se refera la rrlli1~inile lucrurilor sensibile.

Deasu-- lumii sensibile exist a 0 Iume inreligibila, dlncolo de l.d .. e este pieritor ~i instabil; In Jumea sensibila cunoasterea acestei lurni in tel igibile se face IX' baza stiintei, care are doua modallrnti:

lil fHClJjrHt("/\ de it rattona, care deschinde rational de In 0 idee 11.1 ! I>;{!( (.1111 ~f' '-ill I I.' le ~i;

b) intuitia mtelectuala - act direct si imediat, prin care eontempla inteligibilul.

Prima teza a lui Platen este ca exista doua lumi:

1) 0 lume a aparentelor (fencmenelor), lume pieritoare, ace sensibila, vizibila, a devenirii;

2) 0 lume inteligibila lumea esentialitatii,

Aceasta conceptie se traduce In analiza dubl! a cunoasterii p" opinie ~ stiin~a:

- r=:

Cunoqterel eNdllt,d

Conjectllr4

~ Rsflonal/.fJlf'fI Lumt(J Intellgl'bll6 • ,tlfnjQ L:..__., ["tv".

Problema. pe care 0 pune Platen, este gasi.rea drumului, care sa eonduca subieciul cunoscator de la apare~t la realitate, de la iluzis existentei la. existenta tnsasr. Aceasta este 0 problema rationala, 0 stare a nusuluii. ~:iinta vapune pe eel ce cunosc tnrr-e alta stare a firei. Astfel 0 cunoastere inseamna a fl.

Teorla Wellor lui Plaloft

Aceste doua luml ale lui Platon nu exist.a DUma! in gnoseologie, ele-s ~j ontologice, adica exist! si-n realitate, Una este lumea ideilor - lumea adevarata, iar lumea lucrurilor senzuale este '0 lume neadevarara. Lumea ideilor este eterna ~ imuabila. Ideile sunl principiile lucrurilor, cauzele existentei lor. Stiin~ nu consta decit in a iesi din lumea sensibila si a intra tn 'Iumea ideilor. Acest act de contact eu lumea ldcllor este un proces intuitiv si este posibil, flindca este luare de contact cu sine tnsusi.

Platen socoatc cil toate Iucrurile pamlntesti sunt umbre ale Iucrurilror elerne. .ucea data Platon 0 deserie in renumitul SOlI

Mai Intli de toate exista 1umea superioara , eterna, imuabila, care se compune din eseate. Apoi exista lumea inferioara , care este Iumea devenirii, a aparentelor si este dependenta de lumea ideilor, Intre esen~~ si devenire exista raport de asemanare, care are lac Intre modele 51 irnitatiile lor. Genul are existenta ideala, jar relatiile dintre idei sunt ldeale, ele sunt reflectate in lumea lucrurllor imerfect, printr-o imitatie.

De la ineeput in sistema lui Platon ideile erau imuabile, ins! practka a pus lntrebarea rniscarii lor. Ideea este pricina aparitiei Iucrurilor, dar numai ea esre scopul care se realizeaza in lucruri. Din aceesta se dezvolta teieologia. Adevarata relatie dintce idee $j fenomen este relatia de scop. Scopul 1a tot esie ideea Binelui. Anume catre biae tinde toata lurnea atit materiala, clt si ideal:". Binele este transcedeota, scop, iar lumea prezinta 0 ierarhie teleologic!.

Aristotel ,(384 - 322 t.e.n.) s-a nascut in orasul Stagira" (Macedonia) in familie de medici de curte." A . inva~t in Academia lui Ptaton, unde repede a devenit eel mai bun ucenic, apoi unul diti cei mai marl savaafi ai antichitllPi. Din anul 343 :t.e.n. in decutsul a trei ani a fO$t educatorul lui , Alexand.IU, vUtorol AJexandru Macedon. In anul 335 t.e.n., int:Ofcindu-se in Atcna, organizeazj ~o. sa - Liceul. Aici in Liceu a dcsft$tra' 0, mare activitate de cercetare $:i de sistematizarc a $Iililtilor antice. :PosterioritA{ii a fost I lAta 0 copioasa mostentre stiinfifica.

Aristotel a murit in Chalcis, pe Insula Eqbeea In 322 Le.n,

Unul din punctele de balA ale filosofiei lui Aristotel este tendinta de nansformare a fUosofiei socrato-platonice de concepte tntr-o teoriecare ~\ explica Iumea feoomenelor. AristoteI a meeres ca

tragment uespre pesters. umul a trait cindva in lumea ideilor, dar a cazur din ea, iar acum este in stare sa-si amiateasca acealume. Deci, cuuoasrerea pentru el nu-i altceva dectr 0 reaminrire (reminlscenta). Acesta reaminrire '!ste de fapl 0 desteptare, care pune sufletul 1n posesiune la ceca ce a cunoscut odatll - cunoasterea ideilor, principiilor.

Deci drumul cunoasterii, potrivit lui Platen, nu-l altceva decit lntcarcerea in lumea ideilor. Dupa el pentru fiecare rnultitudine de lucruri acclo, in lumea ideiiior, exista 0 idee dlstincta, ce e:;te: un principiu, ce uneste multitudinea eu toare COn1radictiileei. ExisU anrea idei diverse cite mulritudinl exista i1l lumea senzoriala.

Prill urrnare, adevarul este ideea, care este universalul. Pentru a ajunge la adevarul absolur, trebuie de trecut din etapa in etapa, adicA de 1" idei simple la idei rnai vaste, mal generate. Cea mal generala idee, adica $i principiul tururor lucruriior este BINELE. Binele este temeiul exisientei, 01 este. transcedental. De ce binile e nurnit temeiul lucrurilcr, idee transcedentala. Pentru ca Platen a fost preocupat de etica, conduits.

Putern avea urrnatoarea schema a lumii lui Platen:

I) Cea mal inferioara este lumea sensibilli: Ea consta din lucruri rnulte, ea e te trecatoare, schimbatoare, neadevarata, ireala.

2) Luniea lucrurilor cu ajutorul procesului .cunoa~erii se poate reduce la uuitati rationale ori, cum se spune, la idei - unitati,

J) 1 de i le se teduc la ultima idee - Blnele.

Binele

lucrurilor

Dialecllca lui Plato"

AlihUml)J ul op,.ntl ii1~l! prin care Platen stabileste relatille din l re 1,\.:1 lc nmne-tc dialetti ,i\. em: este ruportul dlntre idei si lucrurl?

FiIOJojls lui Arl.JtoteJ

teoria ideilor creara de Platen pe baza filosofiei concepruale ale lui Sucrate nu-i In stare sa explice fiinta (existenta). Cauza principala a acestui C$(:C, constara Aristotel, este tendinta de atestare a lumii ideilor ell 0 existenta deosebita de Iumea senzoriala. Aceasts rranscedcnta ideala trebuie abandonata ~ atunci lumea 11U va fi separata in doua lumi - ideala si senzitiva, care, dupa parerea lui Aristotel. sunt idenrice.

ell aceasra Aristotel incepe critiea teoriei, deci si a filosofiei lui Platen. Cum spune posteorioritatea, cica Aristotel ar fl spus, cil Platen un! esre prieten, dar ade varu I mi-i rnai aproape,

Aristorel incepe critica teoriei ideilor prin urmatoarele argumente; t) Ideile lui Platon sunt pur ~ simplu copii ale fenomenelor si nu se deosebesc de ele prin continut,

2) Asa cum Plat on a separat Iumea ideilor de Iumea tenomenelor, atunci lumea ideilor nici decum nu poate explica ori

ajutora existenta lucrurilor: .

3) Afirmmd ca idees este's; esesta ~i non-esenra In ~}CIel~ limp (esen til pentru I ucru ri ~i ideile paniculare ~ non-esenta pen tru ideile genera le) , Plaron nirnereste in contradictie.

4)Pentn! explicarea lucrurilor Platon permite existenta unui rind inflnit de idel, ceca ce este din nou un lucre .caraghios.

5) Separtnd Iumea Idellor de lumea lucrurilor, latonoate explica miscarea, aparcnta si moartea lucrurilor,

6) Platen iderniflca teoria ideilor cu principiul cauzalitatii, adieu cu cauza aparitiei lucrurilor,

Creind metafizica sa, Aristotel pune problema reunirii celor douf luini separate de catre Platen, El socoate, ca. asa 0 unite, contopire :le petrece In lucruri {adica !n unul), care contin iattt esenta cit si lCIIl{lotaflll. PrlllCipiul mise a rii , devenlrii ll!IllH Arisrote) se stlll't!ie stH iIIWil!'C;8 10 lume ClI ajutorul categorillor materia si forma, cauza ~i ,<;I;OI!1J1.

In IW'n'" , in devenire se petrece contopirca found (ca un 1"(: .enr ideal, ca 0 esenta) eu materia (corporarul). Forma exista 1~IlI, iar materia numai ell. poslbtlltate. Pentru a explica acest moment e1 r('l'("I~I!SI~ activltatea teh.nicA. Un olar pentru a confectioua un ulcior It! () 1'1101111 elr luI (a(llch matecie), csreia, in principiu, i se pOllte dl'!

orisice forma. Forma este data de olar. Materia este doar posibilitate de a se fonnaliza.

Initial pentru Aristotel exista doua extremitati: forma formelor &i materia prirnara. Obiectile insa sunt simbiozul materiel ~i aL formei. De aceea lumea prezinta 0 ierarhie, unde in partea de jos este materia neoformata, apoi diferite clase de obiecte, in care de acurrra s-a J"ealiza~ forma. Jar in partea de sus se gaseste forma formelor, care, pe de alta parte, este Dumnezeu,

Pentru explicarea miscarii Aristotel introduce potnl c(Jute: materia ,1 forma, despre care noi de acurna am vorbit, COliV' m/:cdrli Ii 3copul. Ultimiledoua, ca atare, se reduc la primele doua,

Ce este cauza rniscarii? Cauza are mai rnulte sensuri. In prirnul sens, aceasta e suostratul ohiecrului, rnaterialul din care e compus ebieetul (de exemplu, bronzul pentru cupa), In alt sens, cauza este forma, adica notiunea ca esenta a fiintei, Cauza, in at treilea sens, este lzvorul de la care se lncepe mlscarea, In al patrulea sens este scepul, adica aceea, pentru ce se petrece ac1,iunc:a. Cauza de scop pune baza asa-zisei invatAturi teleologjce •. cUm ca orisiee miscare so petreee cu un scop, arn in societare, in via,a individuala, cit .si in natura. Pentru Aris,totel aceasta lnseamna, ca toate fenomenele lind spre a ajunge La forma ideala, adica spre -copia sa, SpR notiune. Se poate spune, ca nasterea ornulul CSlC reallzarea notiunii de am, iar pentru ebiectele natuni seopul este insa$i realitatea, adiea transfonnarca posibilJraJij In realltate.

Aristetel SOCO~ltc, ca exisra 0 cau:zA priman\. eterna a miscarii si

.acesta este DUmIl.ezcu. ~

Momentele acestea religille rnonoteiste le vor folo~i pentru argurnentarea teoriilnr religioase.

Aristotel a crear prima $tiinta. logica, care se bazeaza pc urmatorul princiupiu: generalul, care se exprimA prin lntermediul notiunii, este esenta, cauza, fundamentul lucrurilor, Iar sarcina stiintei consta in deducerea particularului din general. Astfe1 vor fi concepute cauzele ce domina III lumea ernpirica.

Orisice cunoastere const! in lIDirca Ilotiunilor, adici in fomuuea judecatiilor, propozitiilor. AceastA· unite. cu~ soccete Anstote],

reflect! legsturile reate ale lucrurilor din natur4, '

Punctul de ple care in Iogica lui Arlstotel esee loaica I!o~eptclo[, In tnvatatura despre nOliunJ Aristotel studiazl natura gcneralului. Generalul este definit drept ceea ccse refera la multc obic-etc, Aiei sc defineste notiunile de gcn, specie ~ ~~

Genul este ceca co se refm Intr-o multitu4i.ne citre esenfi, iu ce so ana in legaturii ell genul este seQUl. Dac:.i scmnul (leoscbe$tc prin natura 0 grupa de obiecte.· se nUlnC$lc spcc:ic. Ceca eel deosebc$tc lin obiect de un sen sau 0 specie de allele se IlUID_ semn,

AJ doilea moment aI (opeil lui Aristotel este lnv6:~tura 4caprc judecatli, Judecata este unirea obiectelor prill afirrna4ic Qri nepUe. Aristotel deosebesre patru grupc de judeUti:

1) Afumativc !$i negative;

2) Adevarate !$i false;

3) Generate, paniculare ijli stnaulare;

4) Posibile, apodictice (necesare), asereence (rca1~).

Centrul loSicU lui Atistotel cate inVtlitura, ~ rap.oJUlDleot I$i argumentare, Artstotel creaza sUoaisoud.. adic4 reautile eu ~ carora se poate face un ralioruuucnt. Rafjomunenrul nu-i alteeva d,ecU reeditares mndului, cum se inlllnfuicsc cseotele.RaUonamentul are un caracter dubln ontologie ~ gnoscoloaiC. Pentru Aristotel ideca aCherAll esre esenta si Be identifies, d"cJ. CD cauza fonnaJA tJi 6nala a dc>;-eo1rii universale. AlUllCI lwctigentacstc factorul ~tcnninaot 1.1 tietON puterii ill act ~i astfel aI onci:£" schimbArL Deyeoircll vallzeazi diverse acrualizari ate lIeocralulut· In particular. Ra.porturilc dintte gene 1111 $i particular sunt "Amtc sub aspcctul dcvcnirii,ttecerU potentiei ill act (ontologie], tar Vlzulc sub caracter gnoseologie amtA raport \I ( dintre esente ~ modul, cum se KtabOCS(: aceste relatil.

Filosofia greaca fi romans antlca COlle~p.1ll1e antic" dupre om ,1 !oei«lat~

Conceplla so./iltUor de3pre om

. ,

Rolt&l sofistilor in issoria gjndirii umane este considerabil. In filosofia 8reaca de pina la ei obiecrul princlpal de studiJ era COSm~Sl1J, fu;icul. E.i schimba accentul In teoria cunoasterii. Centrul filosofiei lor dc:vu;.e omul. Nu-j yorba. $i pirta la ei era studiat ornul !li societatea I in care frAi~te. eiar aceste obiecte erau considerate drept parte

"' 'fi a In j

componentfl a' fizicului (cosmosului}, cu toate ca $1 speer .. C •

aceste teorii, care se numesc naturaliste, omul ca fiinta era pus In dependenta de cosmos, de fizic, de !egiJe acesmia. De exe~plu Anaximadru, studiind problema aparitlei speciilor blologice, in~ean;a sa rezolve problema aparitiei omului. Dupa psrerea lui lumea organismelor a aparur in rnilul de la fundul marii, An~lele arhaic~ erau acoperite cu carapace, cu piele ghimpoasa. Deci, erau mat pregMite de viata plina de primejdii. Insa ernul a fost mai slab. si de aceea in perioada initlala, cmd era nevoie de lndelungata gnja de

. aceasra specie si anurnite condiui pentru supravetuire, oameaii sau dezvoltat in lnteriorul piestilor, ~ pumai atunei, cind au acumulat anumita putere au iesit din pesti. Cu trecerea la viata ter~ua ei si-au

scbimbat forma. !

. Sofl$tii insa fac ornul c~ntrul Universulu1. cauza tuturor·

lucrurilor. Aeest pilld este countat de Protagoras in ~a "omul c:'ste rnasura ruturor obiectelo( existents - CA exisU, neexistente - ca i nu crista", Omul devine fona creatoare a cosmosuJUi .. Si aici sofi~jj ma! fae un schimb de aecente: in t~oria cunol$terii ei pun accentu! I nu ant pe cunoasterea pura, cit pe cuneasterea valotilor umane, cact anume vaterile d~vin centrul pottivit carora individul i$i poate consrrui cosmosului sau,

Lucrurile, conslcera sofistii, nu contin in sine masura (critertul) uman adica de m, pot indica directia, valod1e vie~ii umane, aceasra o p~ate face nurnai omul. De aceea sofl$ii~cordil 0 atentie considerabilAeduc:'1' ;':1 si instruirii. Datorita acesnn lueru in istoria culturii sofistii sun! considerati drept primil iluministi.

Sofisr ii au supus cercetarttor doua probleme princlpale, Prima esre legata de posiblliratile de educa~je a vtrtuutor fa oameui, tar a doua de corelaria dintre legile naturi! ~i normele, regulamentele cuttura!e.

In problem" posi_bm[a~ii instruirii ~i edueatiel ei abordeaza dOlla momenre. In primal rind sofistii polemizeaza eu ideea Iarg raspindita in Grecia Antica, eumea virtutea este tnnascuta omului. Soflqti_i nu sunt de acord ell ideea data $i aceearulaza atelltia asupra wptu)ni,. ca virrutea se deblndeste m decursul vietii prin eforturi individuale de catre fiecare om. Ei demonstreaza .ca oamenii au marl posibilit.<1ti in procesu L uni i i mini iri ,edllcatii bine puse sa -$i amelioreze, corecteze caliratile personate. Accasta ei 0 dernonstreaza $i prin practice pedagogica. Protagoras rnenttona, ca instrulrea virtutii, este sarcina principals a educatiei.

Ideea despre purerea suprema educatiel In crearea personalilAIil este legata de 0 alta tezli a so~ilor, cum ca arexista ncontradlctie prillcipial& Intre Iegile natum .$j princille culturil. Natura, afirmau ei, act ioneaza inevitabil, ell necesltate $i. deaceea legile naturii au caracrer lacvitab!1. Daca cinevaar Incerca s.4 n.u· se 1iupunj iegiti\tillio[ naturii, el ar fi pedepsit de tna~i natura . .Jar normatlvile, prescrip$iile culturii, statuhu, moralei $i in genere mate pr~cripfillre seclile n""1!U insusirea de a actiona inevitabil, Ele sunt pur $l simplu anumiw prot! use create de vointa, gin dire , sum rezultate voluntare ~ libere ale actlvitatiei urnane. 'Antifon.t spune cii. prc:scQ.Ptille legilor sociale sllnt lnventute, iar prescriptiile naturtisunt rezultate ale necesitA1U interioare. (Daca vom Ingrupa 0 nue! in paRlin!, c_xpUca gln;dul sAu 'prin exeruplu, din ea va rAs8ri un nuc, iar' daca Yom tncerca sa lngrupam un scaun in pamtnt, diU el alt scaun nu va rasari),

De aiel, C onsidera son~tH,am putea eonchide ca adevarate snnt numai legile narurii, iar legile soC'.i::le, ob ice iurile , prescdptlile culturale all un caracter rnttmplator. Anume de ama socoteau sofistii, dilhile m"'T'ilwn; au dlfenre obic ei uri , iar JegHe lor de vja~1i asa de

!n,j tl dircl1i..Ci'I uneori sunr cluar contrare. .

I eg i Ie ll(!wrii !1nescoameniJ (sa beie apii, sa ra.s ufle cu aer etc), pe rio,) teglle sodetatii Ii deslllembreazl't. Cu ahe cU\,lnte, rl,.'lll{.l t'11lflilti ,T~lc fltllivalen/ii. d<!ci si culllll':a Ilti de ll~eJtlel\Cil Dilr 1.1 It:: ~ Il"·' ,~I 'It\! i I::m: !J i 11!f\': i1r~s!t· ClJ 11 uri t~l c 'T1~\i pt, Ie' !:i ~ De L't~

sa se conauca ornur 111 uiegerea outeeruruoi , IIUlIuelUI ~1 l'<0,0:' ... IIIJ\ IIIUI culturale? Care, virruti facultsti sa fie educate ornului?

Daca aormele cutrurii SUl1t create de oameni, aturrci nu pot exists norme generale, abstracte, sa zicem de stat, carora Ka se 8UP\ll1! fiecare individ cu atit mai rnult, considera sofistii, legile genelllle ale unui stat sunt creaturi ale anumitor grupe de oarneni, care stan la putere si, deci, sunt createpentru fotosul iOL Deacec<I oamenii trebuie sa se iconduca in activitatea lor numai de interesele personate s.i nu de preseriptiile generale, Acumeste lesne de tnteles, de ee sofistii in argumentele filosofice generale neaga universalul $i lnainteata In prim-plan jndividualul si relativitatea ..

SocrtJte It ,'Coltle locrattce de.rpre om

Marcie filosof at antichitatii era preocupat Indeosebi de problemele sociale. In prim pam in studiiJe sale a palsar problema vietii umane, m~nirea ei, Naturfllosofia i-a fost stra~a. Spre deosebire desofi.sti,. care .socoteau, ca in societare nuexisti: Ronne generale de cenduita, cit conduita attt morala cIt politica si religioasa, etc. trebuie supusa interesclor personate ale individului, Socrare considera, cil in societate exista norme generate si ca individu! numaidectt trebuie sa se supuna lor si sa Ie urmeze In activitatea 'sa am sprebin~le personal, cit si 11.1 societatil,

Una din tezele de haza ale mosofi~i· lui .Socrateeste ideea raspindita pe atunci in Grecia, cum ca exista 0 ,...ID!~I~e1;ldet1ta tntre bine si virtute pe de 0 parte si utilitate $.I renc~ pe d(:!a1ta parte. Toti oamenii jrnd spre placere $i folos, In eonvorbiIecu Protagoras Socratc spunea, eli binele nu-i altcevadecn placerea, iar raul - su ferin ta.In activita (cacotid iana oamenii ceiesA. din tendinta ca tre

fericire, lax raul si nefericirea se staruie sa le ocoleasca. .

Penrru a da oarnenilor un ajutor rn in~ele€erea lucrurilor Socrate face analiza notiunilor de placere si suferin~a. deterrnina continutul aceszora, Placerile 1<'1 difenti oameni, consta.M Socrate, diferii.. Ele diferii in diferite timpuri $1. La acelasi individ, Tot asa e ~ ell suferinta, Deer, claca existii un relativism vast, atuaci, casa I1U dam gres- III a I.cgere!! placerilor si sa le alegem pe cele adevarate, trebuie sa ~im, cum sii Ie alegern. 1 rC'buie sa fie critenu aI alegeru. Dar claea be4ugLlI

vieth de pin de de alegerea care 0 facem nOI intre placere si suferinta, Intre prisosinta $i infim, mic si mare, departat .~ apropiat, atunci nu se plaseaza in prim plan masura? Caci anume ea cerceteaza ce-i mare si mic ~i ce este eg.J,

Dar caca masura este prez.entA In alegere, atunci pentro II cunoasre aceasta masura este nevoie 'de cunostinte copioase, de alta, Masura cine 0 stie, crede Socrate, se voa1e face fericit. Deci masura devine criteriul fericirii.

Pentru ca aceasta masura rnanifica nu po ate fi insusirea oricarui Individ, ci numai a celuia ce are cunestinte, apare a doua ted a lui Socrate - "Binele este identic cunosnntelor". Reducerea binelui la cunostinte, in lnterpretarea Iul Socrate, capata un sens specific. Mal intii de toare aceasta tnseamna cerinta fata de orisice individ, ca acesra sa se ataseze constiincios fatade viata personala. in a1 doilea rind, drept criteriu al alegerii valorilor trebuie sa devina ratiunea, Dad In societate valorile adesea sunt primite de indivizi prin traditie, ele trebuie supuse unei judecliU riguroase ale rattuntt, Aceasta tnseamna, ell omul trebuie sa se conduct In vlatA constunctos de anumite valort si sa se opucs opin.illor 'srCIJite, ,ale cui n-ar fi $I cite n-ar fi ele la numar. Sa nu te temi de dezaprobarea 'exterioara (condamnare), dar sa te temi sa nu intri In .discerdie interioara, cu tine insuti.

Teza lui Socrate "binele depinde de cunostintele individulul" a fost malt apreciata de Hegel. El spunea, ca prin aceasts teza se face incercarea eliberarii morale' a omului.Personalitatea este eliberat! de a lua decizie

Convingerile morale au putere !\Supra omului numai In cazul

, '

~illd acesta Ie socoatcadevaraee, iar de nu, elenu joaca nici un rol.

jusa societatea este de 0 asa natura, socotea socrare, ca mal mult mipiedica lurnea sa tnteleaga normele morale, adica ca ele sa se prelilCA tn ccnviugeri, Exista discordie lntre moravuri ~ coosdlnra morals. Rati()!1f1li!rrtcd polltica nu armonizeaza eu motivele morale.In \'\Itt:\ ::Lullomica yirtutea e negatJ de bani Iar in viata de toate zilele predornina culrul placerilcr. Bxistenta umana este in discordie: pe de (J pane oamenii vorbesc despre virtute, iar pe de alta parte, sc tioneaaa cnuira lor, Contra celor vorbire. Aceasta se tnr impl a , soc fIll! e SI,Wf'I!l'. pcntru cd o am enii nu CUnOSi; ce Insearnna virtutea,

adica a-au cunostinte despre virtute. Pentru Socrate morala I .cunO$lin~ele sunt una si aceeasi, ele-s identice: a 6. moral $i a 1 ~elept este tetuna. ~c~, da~a o~ul .~ic ee este frumosul, el poa, unna calea frumosulu! on a btnelu1. ~und In ceo cons.ta niul, el il ~ oco1i.

bup~ _ Socrate de cunostnte ·necondi'iona~ (pur adevarate dispUD doar zeii, Oamenii $fiu doar ce este binele, dar ei numaidecl .trebuie sill tinda spre adevaruri generale ce se contin iJ notlubi(concepte) .

._ ~ conc~pte se confipe adevarul necondilienat. In sensul accstj diatO .. SUriie jui Socrete, con. vorbiriIc" -lui C. U • compatn·otii. era considerate de el Ilns~ drept niste lncertArl·. a dcscoperi notiunil genetak. adicl\ adevarurile supreme, .care at fi pututluate d concetafenil sai dlrept norme de conduitA in seeietate apropiata d~ comportarea zeilor.

Viziunea lui Socrate despre socictate si. om a fast destul de coatradlcrone, de aceea unnasii lui s-au despartit tn trei ~oU fdqsofice £\1 pozilU destul de diferitc: cbircnaieu, einicii si Platon cu scoala sa.

C1J#re1lalcU

$coala este numita dup!\ nurnele o~lui Chirena, unde s-a nascat Aristip, fondatoru! ei.

Arlslip a fost primul din, discipolii lui Socrate, care pentru invAlatura a inceput a lua bani. Se vorbeste, ca 0 'parte din bani i-ar fj trimis lui Soc rate drept recornpensa pentru tnv!tAturD., insj acesta ia respins. Aristip era de 0 asa natura, ca se deprindea C\l oti$ice om, timp si lac si din toate acestea rragea roloase. lsi juca rolul sau potrivit eonditiilor. Se staruja sa ob,lina placere, Ri~d din ceea ee-l era mai accesibil,

OiscipoW lui ,<\!islip au fost Areta (.fiica lui), t\ntipar, Epitimid, Chegbesu (numlt jnvi:tAtorul de moerte) , AnnJc:herid (c0-1 ce l-a rascurnparat pc Platon din robie) ,

GhegheJ/1 II adeplil !l1I1

J nv414n.1'Q ehirtmatcllor

Acesrea sustineau urmatoarele teze:

Existenta a doua stari sufleteeti - a durerii ~ placerii. Miscarea tina a corpului provoaca placere, lar brusca - durere. Placerea este agreabila pentru reate vietatile, durerea tnsa - neagreabila. Chirenaicli socoreau, CR binele este identic ell placerea figica,

Binele . il exemplificau prin doua stari, Mat intii binele fmit (apropiat) ~i fericirea, Binele finit este Identificat eu 0 placere particulars, iar fericirea ell suma tuturor placenlor finite. Or-nul trebuie sa tinda catre placerile finite si anume pentru el insusi, nu pentru alte careva stirnulente.

Cit priveste fericlrea ea nu poate ft pusa pe prim plan, in fericire omul trcbuie sa caute mai It:ltil de reate aceleasi pUked apropiate.

Placerea trebuie considerata drept bine, chiar daca ea este geuerata de lucrurile cele mal mite, chiar daca rapta, co aduce Is aceasra pla cere este uedestoinica. (Se spune, cum ca Aristip ar fi lost scuipar 111 faia de catre lmparat. Raspunsul i-a foot. eli el ' poate sA rahde asa 0 mjcsire pentru placerlle care le are la curte. ~ de ce rru? Pescarn, sustinea ei, rabda asa valuri uneori doar numai pentru 11D pestisor).

Unii nu rind spre placere, dar aceasta ~,e numal din pricina pervertiui lor. Place-rile ori boala trupeasca sunt sentimentele supreme. Oare poare sa te doara , constatau chirenaicli, sa te bucure neeazurile orl invers bucuriile Patriei, ca necazurile ori bucuriile proprii? Patirulle, pasiunile pot fi concepute, iar ceuzete acestora nu, Natura In general nu poaie fi conceputa. De. aceea chirenalcl]: neaglt cercerarile in natura. Pentru ei este de ajuns, en omul sa cenceapa principiul binelui sl nl raului.

Nu existii nimic M 1.1 sine just, frumOll orl unt, tetul este (iefi nit R ~ Ii',·! J e cii tre oameni prin lntermedtul regulamentelor, 1''''i~';;'1lTil(lf In!'A ernul competent se retlne de 18 fapte proaste, asrfel ~\;Ij!" f',.rlt'np~l'I. mjme l'rrtnt'ltit. pentru cn el este intelcpt.

Este l1i el adeptul lui Aristip, dar tnvatarura lui are unele deosebiri, de aceea el este numit invatatorul moriii.

Conform teoriei lui Gheghesii si adeptilor ::iii eiista doua stAn sufletestf placerea ~i suterima. Dupa parerea lor nu exist! asa calitati morale ca nobletea, prietenia, bunatarea, de aceea ca oamenii nu tind eatee acestea ci catre beneficiu.

Fenctrea In principiu este cu ncputinta. Corpul urnan este plin de durert, larsutretUr ·imparte eu corpul durerile acesruia. De aceea este tot una sa tl'lHe~ti sau sa mori, sa fii begat eri sarac, onest on necinstit. De Ia natura nimic nu este nici dulce ~ niei amar. Numai avutia, schimbarea starilor de lucruri on altceva de tipul acesta, unora le produc ptacere, tar altora suferinta, lnsa bogatia, on saracia n-ate nirnic comun nici ell placerile, nici cu durerile, fiindca nu exista distinctie inrre plaeerile ori suferintele bogatului $I a saraculul. Dad am putea fissura placerea, atunci intensitatea ei nu depinde de asa

. stan. ea robia ori libertatea, boga tia ori saracia, onestia ori necinstea, Chiar $1 pretul vietii ori dorinta de moarte depinde de starea sufletului uman. Viata esre pretioasa pentru ornul nechibzuit, iar pentru eel intelept ea este indiferenta.

a« tc II

Fondatorul scolii a fost Antisfen (450 - 360 p.e.n.) denumirea scolii de cinlci previae de la substantivul "cyon" - (cline), care au primit-e de la rivalii sai de idei. In via~a· clnicii se cornportau extravagant, iesit din co mun, adesea iatreceau orisice masura, lnca lcau regu I ile, normele de comportare si convetuire. Anume aceasta le-a adus faima nurnelului do

ciine.

Scoala creata de Antisfen se gasea in suburbia Atenei. In felul sau aceasta era opusa scolllor filosofice din Alena, care functionau pentru nobill, alesii societatii. In gimnaziul cinicilor tnvatau. se ocupau oameni de 1a fundul societatii - saraci, robi, fosti robi (robi elibe ·~h). Aceasta vorbcste de La sine eli discipolii lui Antisfen nu puteau avea idealuri coraune, de exemp!u, eu platonicii.

Idealurile cinicilor eeau aproape de idealurile oamealror oropsitl si exploatati, 0 valoare principala a eiaiciler era munca. Omul, ca sa fie virtuos, rnai Intii de reate trebuie sa munclascs. De aceea ideal in directia aceasra per tru cinici era eroul Heracle care a ~av~t prin rnunca sa atuea aete de eroism.

Alta valoare suprema a cinieilo£ era viata simpla, modesta. Omul nu trebuie sa linda. spre 0 vlatA avutA pentru ell 8D1Jll1e viata bogata, bogatia, 11 perverteste pe 0111. Antisf~n spunea:"Fic ca copil dtll;imAn.ilOI nostri sa traiasca in bogA·iie". AeeastA larura : a cxi.sten~l!:i emieli 0 absolutlzau. Ei considerau cs omu] pentru ferieire .a-are nevoie mal mult decIt il da natura. Aceasta latura s-a evldentiat in comportarea cl n icilor, adesea modul lor de via~a 11 reduceau pinfl hi naturalism.

10 legatura cu aceasta, trebuie de spus e1 cooeii negatl normele primite de con ve fll ire, morala, Jegile.

. Antisfen reiesea din ideea lui Socrate, ca morala este autoaoma.

MOIaLa este a capacitate a individului ~ n-are de a. face en societatea. Virnnea se manifesta prin fapte $I au depinde de spusele omului, niei de bogatia ILli ori provinienta.

Virtutea este identics ell fericirea. Omul .este fericit.· d8ca esre virtuoso Iar U$3. a calitate ca vlrtutea depiode numai de personalitate. Aici nu-j nevoie de nirnic decit de bunavoin~a. Oznul poate tnvata virturea, pentru aceasta nu-L nevoie de cunostinte. Inteleptul a-are ncvoie de Ilimic ~ de nirneni .. Anonimatul si munca este virtutea.

Una din figurile legendare ale chinlcilor a fast Diogene din Sinop, care se spune eli traia in butoi. EI mentiona cd zeilor li e dat sa nu aiba nevoie de nimie, iar barbatii ce vor sa le sernene lor li e dat 8'1'1 [lind putin,

Deci in baza cinismului este pusii 0 rationalitate egaLa ell saracia ill viala, lndiferenta fate. de bogMie $i placeri, rata de stares ~I aprecierea sociala, sacralizarea muncii $1 identlflcare el eu nobletea,

capabil de aceasta. Insa, in ce priveste calle, metodele de realizare I acestui ideal, opiniile Ie erau foarte diferite. Sofistii absolutizat indlvidualismul tn acest seop pina La fonne antisociale. Socrate Stl'l.ruJ sa gase3Sca bazele morale ale polisului. Chirenaicii absolutizau CUltj placerilnr, cinicii erau dusmani cumpliti ai placerilor. De aceea toat £onceptiile filosofice despre Dill si societate coexistau, crau paralele . n-aveau nimic cornun. Nimeni dintre acesti filosofi nu vtoea sl sacrifice particularul info L05U I generalu lui. I

Sarcina de sinteza a reoriilor divergente si argumenrare a unu ideal general de comportare a ornului in societate au luat asupra ~ PlatoR $I Aristotel.

Sl3tematl(lm1lJ td.Uo~ UIP" 0'" if soc/etalt " cd ff'fl PlatON ,t .4.rifrotel

Pfat01J

N-am putea expune invatatura lui Platen despre am si societati fara a nc amintnti conceptia lui Soc rate din care reiese primu!.

Socrate in invatatura sa morula ajunge fa conciuzia ca aormeh morale nu pot n recuse la fenomenele individuale existente ~ realirate, ca intre de nu exista a corespondenta oarecarc.

Platori, insa invers, reiese din existenta reala a conceptelol morale' generale tntr-o lume transcedentala. Idealismul lui Plaron estt o continuare directa a inrelectualtsmului meralizator a1 lui Socrate dupa care a gasi cunostinte adevarare despre virtute inseamna a fi virtuoso

Lumea transcedentala plato~ita nu-i PUI !Ii simplu 0 alta lumei ci ea este in esenta alta, din punct de vedere valoric se deosebeste Pentru Platen lumea transcedentala este QW1lAczeiasc;\, Inteleapta, perfecta. fa se inalta asupra lumii renomenaie,caci ultima ests imperfecta. In lurnea transoedeatala. care. este compusa doar din idei, locul suprem ii apartine binelui. De aceea lumea transcedentala devine scopul existentei umane. Sarcina pelSona:litatii, a omului parnintean este apropierea de Iumea adevarata, de lUmca ideilor, de lumea binelui,

Unica legatura, care. deschide eaiea omului in lumea transcedentala, este sufletul. Sufiemi este comnas din trei parti: rationala, irascibila, irationala. Partea taliooa.h\ a su fletu lui trebuie s~ supuna pe celelalte d~ua carese unesc eu corpul $i uita de via(~

Pe fi\l)~ofii din secolul 5 t.e.n, ti intrunea ideea suveranitatil 1'('1"'1'11\,II\\.n 1\ t)'·(\II1. cnnsiderau ei, nlerilil 1'&. fie fericit si el e si

M

ade va rat a) rranseedentala , de uude coboara sufletu! ~i despre care rrebuie sa -si amin teasca ,

Amintirea se preface In teeria cunoasterii,

Conceptia despre perscnalitate Is Platen esre strms legat.a de conceptia sociala, Conform opunelplatoniene individul nu-si poate indestula necesitatile personate U1 af!!.Ja statu.lui. ~tatul III !onna sa ideala este cea mai IationalA organizatie pa mtmeasc a , o anumits concentratie a armonle] si binelui transcedeatal, prin intermediul caruia paate fi atinsa trans cedent a .

Existll 0 anumita corespendenta Int.re struc tura statal a $j. structura sufletuiui. Suflerele oamenilor nu SUlH III tot! Ia iel In dependent<i de puterea lor de arnintire a originaJului, a ideilor transeede n true. La u.rili sunt mal tntelepre, la altH mal putin Infelepte ~ deaceea. sunt atectate de pasiuni, patimi. Dar statui bine .organizat d;I posibiUtatc 1a tOTi camenii sa se familiarizeze eu binele si tntelepciunea .. 1n socletate mai superior cunostintelor nu este nimic. Rafinnea. nu poate fi supusfl afectelor, de aceea In statul ideal cirmuitorii trebuie sa fie Iilesofi. Pe locul doi In acest slat sunt ostasil, pentru ca. ei sunt purtatoriiunei virruti insemnate - .a vitejiei, Stragorii pause staul$i tihna oamenilcr. Ultimo] toe in aceasta ierarhie 11 ocupi\ oameniicu sufletele supuse anumiior virtuti de tipul prudentei, c.umpatarii, masurii, Acestea sunt \llllgani si meseriasii, care trebuie sa int:re{..ini\ .societatea prin munca sa In secietatea tdell!!1 toti trebuie sA se ocupe deceea Co IH predest i 11 a I de na lurA ~ aceasta va ft. 0 alta virtute foarte Insemnata - [usrereu.

[1\ teona lui Platon despre morala !)i stat personatitatea este su f1l lR~ i n tere~ ~! 1.1 r soc ieta Iii, individul au mal poate reie«l din in teresul r<' I'· .at pentru a ti (elicit. Fericirea este un atribut a1 supuneril ill<li lid IlllltdH i l!!(,lIendulul.

67

Afrutotef

Problema omului .!>i a. societatii esre analizata de Atistot.el mal amplu dectt de predecesorii sill. [n lucrarile Despre suflet, Erica lui Niclumah, Erica lui Eudern, Pnlirica, Aristote! se refers Ia problema dara ~ descrie bszele psiholcgiei, eticJi,-politicii. lnsa cit de 121]: n-ar fi ab~.rdat.r; problema omului de catre Aristotel, ell rotusi poate fi redusa la 0 teza fundamentala, care ne-ar (ace sa tntelegem ideile lui sociale ca ceva Integra. fUnd fiul limpului sau, staruie ca si coetemporaaii saj sa puna .. ~ sa rezolve problema fericirii umane, 1 ndiyipu.1. _l;onsiderii Aristotel, poate fi fericit nurnai. in societate, In afara ei aceasta este exclus. OmuI, sccoate Aristotel, este 0 fiinU polirica .

Rolul principal in atingerea unui asemenea Stop major Ii apartine ratiunii, In leg<Hunl cu aceasta Aristotei realizeaza un tr.Uar psihologie Despre suOet in care foarte apropiat de sistema lui Platon deserie struc rum safletulu]. Ul sisternatlzarea stiinrej despr sSuflet Aiist6tel reiese din sistematica limii exterioare - neorganfca ~ organica. Dupa parerea lui Aristotel .toata lurrrea organic.A este tnzestrata cu suflet • omul, anlmalele sj. plantele, Pu te rea sufletului depinde de insusirile lui. In iumea plantelor suOetul este inferior $i dirijeaza dear functiile de crestere, inrnuUlre $i schimbul de substante. In lurnea animala aceste funcUi sunt cornpletate de catre senzatli, Sufletul ornului tnsa este superior celorlalte tipuri de sutlete ~ este dotat ell eea mai superioara tnsusire - functia de gindire ..

Sufletui uman este alcatuit din reate cele trei pil1i care- legasim in lurnea organiea. La fleeare 'individ coretatis dintre aoeste p.<ll1i este disti.ncta. Numai unii indivizi. au mai dezvoJmta factultateagiBdirii, adica ea pre-domina asupra celorialre douR. pArt.i - vese.tala si 8.ltirnald. De aceea anume acestea sunt mai proga tiri pentrU diriprea societa tiJ spre fen cite , deci lnrr-un stal Idesl ei au sa joace un roJ de tiu.llte. '

o.

Dupa cum vedern, stiinta psihologita este di.(ect .legatll de poluica. Aristotcl imparte cetatenii. ill indivizi cu suflete active ~ pasive. Cetatenu cu soflete active rrebuie sa fie' diriguitorii societij{ii. Aristotel, considera .:a aces-lui tip de oamcni in societate n corespund detiuatoril de robi de talie medie,

Formele statale, in care traiesc camenii, pot fi diferite, dar nu toare pot face oamenii fericiti, Mai rnult acestei misiuni ii corespund urmaroarele fcrme -statale: monarhia, aristocratia ~ politi,!. Mai putin corespuud acestei misiuni tirania, oligarhla si demccreua marginala.

JIl general Aristotel considera, ca forma statala ideala estc

poliua. . ,

",.

SIU, in sine. In sine sa gaseasca acel bine, acea lin~e & armonie libertare, care au disparut din practice socials. .'

Filosofia antica era destul de naiva pentru a elibcra individul de oriliice relatii exterioare, cum ar face-o Illosofla- contemporanA. DacA poltsul nu mai poate fi acea baza, atunci ea trebuie sa fie natura tosmosul. lata de ce filosofia elenlsta $l cea romana se stliruie sa lege indivktul de natura. Bazele libertatii interioare ale individului au fost legate aici de natura.

Filosofla omului ,1 societdtt; tn epOCQ caderiJ sclavagismulul

Fondatoru; acestui curent a fost fllosoful grec Epicur (341 - 270 t.e.n.), Sarcina principal! a filosofiei, dupacum sustinea Epieur, este crearea ~iin(ei despre comportare, care ar face .gmul &t devin! fericn. A$: 0 stiin~A, considera 'el, poate fi creata numai, ~ cazal, cind va fi dett:~nat.' Iocul. pc care U ocupa omul in natwi. De aceta etica trebuie sa SoC bazeze pe fi.lic41 sau pc stiinla deqm:n:atura,

Pentru aceasta I~picur se rolOSC$e l1e tezcic lansa1e de Democria in teoria a.tomista, adica: I) lumea e formaca ,iliA atomi $i vid; 2) rela'iilt: dUttre obiecte sunt ~zatepe _eipiDl. determinist. Epicw: ajurq;<: Ja concJuzia, ~ii sistema flli ~cit lrebUic 4cHbcralJzat, ptn~ ca in hatan::le ncceskacij sI se : mehlda libertatca. -Pentru aceast-a el propune utmit()ueic peFfcc'ionltri~ , .

l) 1n sistema lui Pemotrit ~ atomilGr este impusA de . cane necesitatea exterieara rnecanica. Epicur oonsid¢n\ msa ci m.i.scarea atomilor esse delerminatA de ,p.roprietati)e intc:rioan:: ale atomulUl.

2) In decursul ~arti atomii. pot spoJlmn ('tee. ee nu exist! in sistema lui ·n.;mocrit) sa lie sOOta sub un unpi mit de Ja .mi$cuea dreptliniatA. Anume aceastapol.te sluji tt:rePt bazi pentru libertate~ omul\lj ..

Omului ii este Qecesa,ri Ubertatea, CQ.D&idem J)emocrit, pentru a deveni ferieit.

Criterlul fencirir ins3 consta In cUbeT<U'Cll sufletului de tot ce-i l'ntimplAror. de tot ce sta In caka plttceru. Epk:ur d.ilerenUw ~I ttpuri de pUce":

Filosofia elenista ca sl filosofia great! din secolul 6 - 5 r.e n. se rnroarce catre natura. S-al parea cil a 'aparur ua non val de naturfilosofie. Dar Iucrul acesta esie amagitor, problemele narurfilosofiei acurna [oaca doar un rol secundar, Aceste idel uaturfilosofice, fiind eclectiee ~ neoriginnle sunt utilizate pentru rezolvarea prohlemelor legate de om, pentru aprofundarea concepnel exlstentei umane.

Filosofii din epoca precedenta, mai !nUl de taste Anstotel $i Platen, socotea u cit omul trebuie sa fie baza orasului-stat (polisului). Anume bunatatea., virtutile lui trebuie sl stea la baze :reiatillol sociale, Aceasta derncnstreaza, credeau ei, ati' independeata, cit ~ forts creatoare Q ornului,

Insa polisul (orasul-stat) grecesc a murlt sub Ioviturile si contrad/critlc inrerioarc ~ el iii fost inlocuit de monarhii mllltarotliro/;'J.11i c e care susttneau sc lavagismul dezvoltat,uni unile politice ale dileriror popoare. S-a msrit conslderabil distanta dintre individ sl stat. Situatia 'ioc'iala, politica s~a scnimbat plna ia aura eli indrvidu! nu-si mill pt'll"r lC'gil dezvoltarea virtutii de lnteresele sratului, adica de !:II i 1I<:lri i r VIr I i «are, cI e nevoit sa caute aceste pos\bUittH i in 1 ntcrioml

Gindul principal al stoicilor consta In. aceea, ca 111 iume dornnesre necesiratea uni voca, de neclinit, care I1U cu noste nici o exceptie. In miscarea ei farala, dinainte prograznara este indus ~i omul, Deci ernul

- 1

nu este independent de aceste legitati,

activitatea lui flind supusa necesitatii, Dar ernul dispune de ratiu;ne- si pcsre concepe caracterul inevitabil al sortii sale. Anume aceasta si este baza libertatii ornului, izvorul unui spirit calm ~i at echilibrului

J interior.

Zenon mentions, etl scopul final al ornuhn este de a I rai potrivit naturii, Insasi natura ne conduce spre virtute. $I invers sa traiesti V1.11U05 este ca sa traiest: conform naturii,

Primele porniri ale fiintei vii socot, stoic ii, sunt legate de instinctul autoconservarii, Natura mai tntli de reate are grija de sine insttSi. Deci fiecarui organism stares personala fi este mil! aproape decit orisice. De aceea natura se opune la orisice pornire, irnbold ce-i este strain si daunaror si merge In Inrimpinare la tot ce-j este aproape. Deci scopul final aJ irtdividului trebuie sa fie 0 ·viap-i., care corespunde naturii, 0 viata, in care este necesar sa ne abtinern de la tot ce se inrcrzicc de legile namrii. Legea este adevarata, atotcuprinzatoare. pentru eli este identic a eu Zeus, care divizeaza intregul si dirijazfl cu elernentele Intregului. 'Yirtutea omulu] COUSUI In aceea ca activitatea lui sa coresftinda si sa slujasca vointei dirijorutu] supremo

Pe aeesre teze se construiesre Inv8tarura crieil a stoicismului. E~ este 0 pomire tmpotriva eplcurianismulul. Dad Epicur presupunea, r!l

I

fericirea individuala se poate constitui pe rationalizarea necesitutilcr

urnane, atuncl Zenon impune iudrvidului. 0 supenere totaUi legitAlii fizice. Dar l'i unii si altii ple deaza pcntru fundamentarea unui si acclas gind: individul, pc-uru ca sti fie fericit, trebuie sa fie independent d~ conditiile exierioare. Omul trebuie sa se supuua numai CCr1!111"!I1f Inrerioare.

Scopul, pe care n urmaresc stoicii, este C2 individu! to \'irtiJ personals sa aleag, _\rqH orientare idealuri spiriruale adevarate, "~i ," I

JII

I) naturale si uecesare pentru viata;

2) naiurale, dar care pentru Vil\.l3 nu suut necesare;

3) art ificiale si netrebuincioase pentru viata,

Diu roaie aceste tipuri de placeri pentru fericire sunt necesare numai prilUul lip, de restul ne purem lipsi, ccnsidera Eplcur.

Deci o m III trebuie sa so elibereze ,de lot ce-i este in plus, penl ru a duce 0 viata fericita, 1n primul rind sa se elibereze de tu lb u rei ri s u fletc,$ti, neli 11 i$e si fri eli de orisice - de zel, moa rte, viata de apoi, etc.

Oamenii secor oil zeii se amesteca in viata oamenilor: pe UM II pedepsesc, iar pe alfii Ii ajutoreaz!1 In dependentli de comportare. Dar oamcnii in cazul acesta judeca dupa modul propriu de cornportare. Zeii exista , dar se gase~c lit spatiile eosrnice, sunt eternl si blajini insfi nu se amesreca In treburile umane.

In ce priveste moartea, n-avem de ce sa ne fie team! de ea.

Trebuie sa ne familiarizam co gindul cil moartea nu are nimic comun C\J noj, pentru ca atit timp cit suntem vii, moartea nu e cu net, iar ciml rnoartea este cu noi, nu rnai exist am.

Cine stie mai bine sa se debaraseze. de teams fatA de imprejurarile exterioare este mai fericit,

Ornul trebuie sa confribuie la sanat~tea corpulul ~ tihna ~ tlfle iulu I, an ume aceasta dupa Epicur $i este . criteriul unci "leU fericite,

StQ te II

Apar ill sec. nr t.e.n., fondll.lorul $Colli fiind Zenon din Chrtion (31)6 - 264 i.e.n.). AmpJoare capatA insa in Roma, reprezentatii de ~hZtl aid Hind Seneca (3 t.e.n. - 6~ e.n.), Epictet (60 - 100 e.n.), Marcu Aureliu (121 - 180 e.n.),

Bsza lilosofica a curenrulul esse un eclectictsm din pomiri rnaterial iste si ideali.sl~. Ca si Heracllt ei censidera cA. cosmosul este un r.~,;. 0 eterns schanbare. In dezvoltarea sa focul trece anumite ICe-pI". apor fatui e nirnicit de focul etem ~i procesul tncepe din nou, In cosmos dornnesc auumite Iegi.tMi, deci cosmosul este rational I iar fI\II1I!H'it J:i'lpremii esre Zeus.

Ce folos vorn avea de la 0 anumira anrnare?

Raspuusurile Ja aceste mtrebari dupa Timon trebuie sa fie.

Nu putem sti.

Sa ne retinem de La ele. Liniste.

Cercetind natura lucrurilor, scepticil ajUQg Ia eoncluzia cA despre unul S1 acelasi lucru se poate conclude contravicteriu: lntr-unul si acelasi (imp se poare aflrma sau nega despre unul .$1 acetasi lucru, Dar dad este asa, arunci ca program a pentru actiune trebuie recunoscuta retinerea de la rutionarnente (jude cats), care reiese din lnCognosci.bil itatea lurnii,

Deci, individul nu trebuie nirnic sa afirme si tot atit sa nege, ell ci daca. c eva. nu neeste in te les anmci in sufletul nostru intra' indoieli!e, d iscordia :;;i s-a terminal cu linistea sufleteasca, iar aceasta aduee la nemultumire, in tare , neliniste, emoti], regret. losa retinerea de la ra tiona me n te, rragere deconc Iuzie aduce liniste.

conduca spre virtute.. $i. nu neadevarste dupa. cum fae e.pi:curienii .. Adica sa IlU alegi spre orientare ceva exterior Datum laic, caei atunei toata viata Hi va {j 0 nelinlste sa tulourare total4. Aceste idealuri, dupa ei, sunt vi tejia, in~elipciuneil. d.rcPta:tea, retinerea. buna vomU, , hotanrea etc.

De exemplu, de ce ernul s-ar teme deceva, thiar si demoarte, doar moarte este ceva narural, Omului U este dat sa lrAiasCil iD viata aceasta doar puhn,ca pc ulI'!ll'l u treaca in vesaicte. .De aeeea moartea trebuie de primit foarte calm, pentru ca asa- este natural sa. se intimple.

Fondatorul este Pyrrhon (365-275 i.e.n.). Problema prindpah\ in fiJosofia septicismului esLeetica. Etica scepncismului fosm~7A 0 integritatecu ettca epicurienilor $i. a stoicilor, Ca $i. ei se mups. de problema moralitatii ~ fericirii - izvorul acestora, vazmtiy-iin autoconstiinta individului, iar seopul VietH "": In lndepe.fI1dentasl integritatea individului, Insa scepticli Be deosebese in rezelvarea acestor probleme. Dacs epleurienii socot, d. fJ)ri.fciJeacste un. rczul.tat al dezieerii de anumite lmerese rcatelji daeA. stoLeii conside.rau,cA fericirea lndividului este. reala nu~i &tunci, Cind individulki $oie a supune intereselesi, ambttiile personaJ.e Daturli, JCDeralulul $i. 3tUnci ei unii .si altU au 0 anumitA aUrnarc fatA de Iumea exterioartii, I):i prio aceasta devin dependenti de ea, stcpt:Jcil lntroduc un momear nail In aceasUI atlrnare,

Natura, dupa sceptic], rlunine pentru nol, o~nti, un obi.~t nemteles, Nol nu putem spune .~ doDm~e to ·08tu.-1i on nu necesitatea, Noi mel n~ putem spune, dae" nccesitatca este completah\ de inlimpla.rerd libertate, $i a,n.ume: accastAinc.xplicabllitate devine un bine pentru noi, pentru cI izvorul teridrii este Un.l$tea, ce e lc:-:::tli. de puterea raliunli.

'fs.cn~8 filOsofioi st.eptic ismu lui iC bazeazi pe tri teze principale, r'.lnm.rlall! de Timon,

Care este natura Iucrurilor?

Cum sill Be lIHmam fIIllI de lucruri?

N~opla,onlJmlll

Fondaeorul

PIOIin (204-270

neoplatonismu lui

e.n.). Acesta

este este

rep rezentanru I unel variante noi a eticii lui Platen, can: descrie chipul unui asa lip de om, scopul caruia. este neglijarea lurnii reale· (senzoriale) pentm purificarea spirirului si famlalizarea luicU lumea eternului si transeedentei.

Plotin formeaza . oconcep~ie proprie despre ~1a. '~. Dupa parerea lui fiJ.n.~a . este- compusa si consta diner-o sistema ierarhica, care contlne patru trepre

consecutive:

- Prima lrea.pta este inc:eputul existenlului $I. acesta este Unul, este poten~ runn or lucrurilor, polenta apa.ritiei. de zvo I tfni j $i sf~tului lucrunlcr. Unuleste aceea de ee depindt totnt, iar el nu depinde de nirnic. r I este binele, lumina !fIi binele absotet; .

~ A doua treapta a ftintei esse ratiuri.e'a. Uonl genereaza rauunea, este aceeasi fLin(a numai in iposta~aconteDlplatLva. Aceasta-I aceeast hazAiniUala, care se priveste pc sine ins3$i.. Micl sJndul ~ obiectul Sindirii sunt idenriee;

- A treta treaptA a Oint~i calc: su~c:ti11. Sufle:tuleste nlscut de rariune. Adic<l produce asemanarea sa .- sutletu1.

Teate trel trepte jsunt trei ipostaze ale substanlei, toate ele fac parte din lumea binel:u.i. Dar ill. iume existl ~ raul.

. - A patra treaph\a lumii este materia sau, cum spune Plotin

lumea raului, Materia nu contine In :ilne nimi.c din lumea binelui.

Prin sistema aceasta de trepte ca intr-o oSlindA se J'CR.e(:ti seasul eticii neoplaroaismulul. Seopul omului. este trceere.a pc: treptele. flinlei de jos in sus, pina la conropirea sa cu substanta, adiel ell biaele, Omul, avind 0 legatura cu Unu1 prin suflet lind~ spre Binei!! absolut, unde sufletul so. va Iinisti, va fi departe de rau $i de aceeava fi calm,

Dupa parerea lui Plotin sunt patru elaae de virtuti, dobindirea earora ne va aduce la scepul mult do.rlt, binele superior. Vi.rt\ltile acestea lnseamna anumite stadii de desavk$i.re moral!, care inal~a personalitatea,

1.3 prima etapa de perfecttenare montll, personalitatea4i regleazA aetivitatea social-prscuca, o supune .anumitor nonnative, ce eontribuie la calirea personalltlW ~ aparitil\.· Insu$rilor morale: brirMriel, prudente], compondril ra.{k/ltole, dNj1tdfit, etc.

Purificarea cO.plpleta,ellberarea sufletului de corp se atmge la etapa a doua, atunci Chid virtutile practice tree La 0 clapa elitatlv noua: rattonalitatea trec« 10 ointuitie piud, Jipsa de leamtI trec« tn

preg4tlrea de despoFf/re' 0 $uj/efIJlunfe fXJrp. etc.' .

A teem etapa este Itgata. de contemplarea filosofica, elo.d spiritui contempleaza superiorul ~ atinge a doua lpostaza .8 lllntoi - rap-unca.

A patra etapaeste etapa decontopiIe eu Dumnezeu, cInd omul nemijloclt contemplA pe Dumnezeu, Drumul apre aceastaeete extazul mIttie, care nu poate .fi 'desctis 'cu ~utorulno~luni1or. pentru ca este ttflr~ ultrarationala. Aceasta este inCintarea, nlultumirea,contopirea CD tJumnezeu, prefacerea gitlditorului In. giDdire.

NeoplatonismuI este o filosofie care de acum evident se le&811: de rtliiin ,re~!hlii care in curind pe un teritoriu mare $i pe un timp \ l' elf' hi I'gElI ~'I to II (1 cui gl nil irea ratio naJa.

7~

Curentele filesofice stoicismul, epicurismul. seepticlamul ~ ncoplatinismul oglindesc destul de clar lupta ce s-a desfa~ral tntre iIlfefite opinii 18 sflrsitul erei vee hi .\ii trecutul el'Ci noastre, Se pune problema: care sa fie perspeetiva de desvoltare. a omeniri? ~ este foarte de mirare penru un cercetator, cum a binlit in urma la toate acesteA ideologia c~:tma care era lepta de mistica evn:ieasci ei nega fation.alismul lumil 8J'ece!;ti.

FILOSOFlA. EVULUI MEDIU

blC(J din prirnele secole ale erei noastre au avut loc CI serie de transformari in dezvoltarea social-econornica a lumii amite rransformari care all rnarcat declinul ortnduirii sclavagisre si lotodata_ aparitia unci noi orinduiri. Pe ruinele societatii sclavagiste in Europa Occ ide n tala apare societa tea feudala. Acest important proces isro ric sa desfasurat in perioade diferite , in lega.tura eu specificul dezvolrarii isrorice a diferi telor IMi. Astfel in I nd ia, el s-a prod us in prime Ie secole ale erei noastre, in janie Europei Apuseae In sec. V-VI e.n., in Rusia sec. IX e.n. Oar eu toata diversitatea Iormelor de rnanifestare sia epocilor in care a avut loc, coo till u rul de baza a acestui proces a fost in esenta acelasi prerutindeni. In locul proprietatil sclavagisre si-a facut aparitia mar ea. proprietate funciara I feud al a. , ceea ce a avut drept rezultat principal consacrarea - odat~ cu dreptul de stapinire asupra parninrulul - dreptul de prnprietate al feudalulul ;!Supra producarorului direct, taranul legat de parnmt (.sern, iobag), Fata de sclavul din orinduirea anterioara , conditia sociala a iobagului prczenta un oarccare progres: dreptul de proprietate al n obilului feudal asu pra lui are un caracrer .. necomplect", Aceasta insemna ca iobagul era obligat fata de stapiaul sau la zi.le de claca, avind, in schimb, drzptul de a n stapinul unei mid gospodani si al cUorva unelre de productie, Iobagul era a$Bd.ar iateresat, iutr-o masuri, in procesul muncil, avind postbilltatea ' ca dupa achitarea obligatiilor fata de feudal sa Iucreze pentru sine.

Propriet area feu c1ala, re latiile de productie feudale, precum ~ i nstitu I iile corespunza tcare lor - de ordin politic, Juridic $ieu Itural - nu au luat nastere dintr-o oara, cl m procesul, unci lndelungate evolutii in cadrul careia s-a pus 0 pecete caracteristica asupra intregli culturi feudale.

Orasele rnedlevale au avut un rei important In viata economic" si pOlitica a Evului Mediu, Ele au contribuH la. dezvoltarca legaturilor irrtre diferue regiuni ale tarilor. cremd condi1ille unificarii pol..ilic.c:. 1n erase s-au stabilil CC[!tIeJ.e administrativc:ale statu lui , s-au JnFiinlal scotl, universitst], biblleteci, s-au ridicat clAdJr !,d monumente de arts Prin Iegarurile cornerciale cu alte tBri au tnlesnit si schimbarile culturale ..

CondlJ.llk de detl'o/rore Q /ilo30jUl ,,, Europa o£cld,ntoid In Ellul A{,dtu

Se admite in mod conventional ca Evul Mediu filosofic tncepe cu secolul al V-lea $i dureaza 0 mie de ani. Oar, $i istoria s.ociala, istoria Iilosofica a Evului Me4iu se deschide mult mai devreme si se tnch~ie mull mai til"'ziu deeit ne-o spundateh: admise prin coaventie.

Evul Mediu tncepevcel putin in Europa, abia In seeolulal V-tea,

Convenlional, da, in realitate insa, structuri, care numai cu anil 400 lsi capata individualitates,. sunt pregiitite de ml.$can anterioarc. ~ lot astfel, mosofia Evului Mediu so prelungeste ~ dlncolo de secolul al XV-lea, in Spania,ell $I. in FranW, ~ cbiar in ltal1a renascen tist A , Mai mult, filosofia vee he greael, desi.asemenea Intregii culturl antice, a-a disparut tn (';.UJSul Evului Mcdiu, In forma sa "lnstitutionalAtJ si-a continuat existenta pim\in anul 529, cjnd ultima: $CO'ala de mosofie

din Arena este destlic~tA.

La rindulei, filosefia modcfid..cu prima, ei ipo.staza. Re.~telc.a, este preg<Uit.a de ultirnii medievali, de <Xcam $.occ~i. de Siger, de Nicolaus Cusanus,

Cu toate acestea,CDnv.co,ia D\.Icste lnoperantA. CAci mileniul cuprins lntre secolele: V-XV J$ a.rcre:sponsabllitatea luiinconfundabiJA datil de mari1gfndito.ri si de $(:oU eare nu fae opera. epigonlca, niel. de simplu comentariu in ma:cgin.ca textelor de filoSofie vecbe on a ear1i1or demtelepciune religioasl.·

Filosofia Evuhri Mcdiu de pretutlndeni, filosofia Evului Mediu in ennceptul ei, asadar, numC$te 0 realitate cultural§; extrem de complexli., care au si-a ~rdut SCJlsuI, Dici coD$tiita proprlilor valori.

Nuu.wl printI-O .simplificare totaU si printr-O adversitate i.Jogmati.co supranumjta "0 noaple dco mie de aI1I". Evul Mediu se do.\'t'de.<;te a n In rcatltare I!i pritt filosofia lui 0 epoci peste care on <;" pM t e \ rece , n u dOlU'pentru C ill existat, ci intrucitR exist a

• ;1\l'l i\·

III Ul'..:Jstil societare un rol important i-a avut clerul. Propriet<1len Innlld~Lilr.:'l-;CIl reprezinla 0 forfa de temut, iar manasnrile erau in ucclasi Limp SI cetati, citadele , si centre ale proprieta.lii funciare de tip iobug, CI.I si [acasuri a iluminismului si culturii.

Iiic ... din anuchitate, crestinisrnul se raspindise ·la multe popoare.

III sec, al V-lea se creaza in Europa, Asia Mica si Africa de Nord db!ricle bisericesti. cnnduse de episcopi.

l.a mcepulul feudalismului, episcopul din Rorna lsi ia titJui de p~1.Pl1) el rcuseste sa-si impuna autoritatea asupra bisericilor din apusul El1fupei In acest limp, in rasarlt, episcopii incep sa se numeasca

patriarhi Iii depinueau de imparatll din Bizant.

Papa a tncercat sa devina condueatorul Intregii biserici crestine, decl sa-si lmpuna dominatia si in rasarit. Patriarhul n-a admis Pldl.!l1lide papci, Din aceasra cauza s-a ajuns, in 1054, la despa11ire(l biseuci! CJe~! iue In doua: cea catolica, In vest, eu centrul la Roma, Gi cet} oriodoxa, II) est, cu ceurrul la Bizant (Constantinopol).

In conditiile formarii si dezvoltarli feudalismulul, billerica a dcve-nit marea pro prie tara de pamtnturi si de numeroase sate de iol-agi, acesrea proveneau fie din darurile primite de la marii feudali, fi<: prin acaparnre de la tarani, Conducatorii bisericii se bucurau de

tome IJri\'ilcgiile seniorilor feudali, .

Dill rauza dcZ"Voltarii foarte lente a acestei societa~i so facea im p 1\".5i:\ cs des pre r>

perioada a stagnarii torale si chiar a regresului insocietale. _I\,leviln;1 este altul, ocietatea sl stiinta foarte tncet se oezvottau.

lncep' rid, propnl,l-ris, in spa!iu'i' european, ell secolul al V-lea iilo'ioti!! medievalil. este pregatita, chiar daea nu In Intregu! ei, de tknf\ IllIHt momente care nu apartin dear istoriei teologiei. Este verba J: "PI) I n r;. ETl C A (sec.Il- HT) !ii de r ATRlsn cA (sec JV- vnT). ( r- tl" , ... • ... 1 .' ,111<:' (1 Illplil grca eu pa~\llismIlL tn liml'lIl acesror hurte

~'.

a aparut lheratura apologetilor (aparatori al crestinismt Apologeticaeste etapa care a insotit procesul de in~tilu\io[la! crestinisrnului. Apologetii faceau efortul de a justifica gurdirea ere si torodata de .1 obtine recunoasierea legala a crestinisrnului.

lncepind cu secolul n apologctii din Greeia au [nceput sa tmparatilor romani. care persccuiau crestinismul, ca crcstinh propaga probleme , care nu difera de cele ale filosoflei pngrne, ci ~ raspunde la unele chesriuni rnai bbine decit ea. Apologetii nUl creal sisteme fllosofice proprii, dar si-au planificat 0 serie pr?bleme, care all devcnit cnrdinale pentru filosofii crcsrini: probl lui Durnnezeu, a crearii lumii, a naturii omului si scopurilor sale lin li mari, apologe tii su 0 t primii apara to ri ai crestinismu lui apologiile sunt eele dintii expuneri ale gindirii si credintei crestine.

to secolul II s-a inceput a lupra apriga a apologrtilor CI docrrina care aparuse atunci - GNOSTlCISMUL, care unea cred cresrina ell rcligia evreiasca si religiile pagine din orient. N osticis este nu numai 0 conceptie de credinta In existents lui Dumnel sau a conractului personal a credinciosului ell Drzeu.

Intre apologeti, primii sunt Quadratus si Aristide, iar eel importanti: Justin, Atheuagras, Minucius Felix, Terrulian, Amobiu Cyprianus (in sec.It-Ill).

tmedi.ar dupa literatura apologetica spare PATRISTICA - op asa - numitilor parinti ai bisericii. scrutorilor, care au pus bai fi!os~~~!, crestine. Prin. patris~ica se defllle~e opera "parin~ blsen.clI, efo~u I lor de sisternanzare a religiei crestine, de ~I)ttneq acestJaca smgura modalitate de gindire, ca filosofie ~imo! spirituala absolnta. Sfin~ii parinti, pornind de la considerentul I ideile "dogme" sunt adevaruri "revelate" (comunicate ornului divinitate), sustineau eli acesrea nu pot fi puse la Indoiala ell trebuie numai mrerpretate si aparate. Cum era s.i firesc, 0 asemer pozitic viza critic in primul rind filosofia antica greaca In m

deoscbit gandirea lui Platon si Aristotel. I

Daca in perioada apologetica filosofia antica a fost respinsa blesternata, cu .ntentia de a impune gindirea religioasa, curtnd

a parea ideea nes 0 i i u e a 0 iurerprera in favoarca dogmatieii crest i Il

n uma i <lS(l [Hit md sa se j ust ifice carac [erulabsalu.l, universal al gimlirii reltgiouse .

Parintii bisericii din nlffiuragreacfi sunt: Grigore din Nazianz (329-3H9), Vasile eel Mare (330-379), Grigore din Nyssa (335-.194 ?), Pseudo-Dionisie AreopagituI (sec. V), Joan Damaschinul (m.749) ~ in aripa latina Aureliu Augustin (354-430), Grigore eel Mare (m.604), Isidor dill Sevilla (m.636) etc.

AUt unH, en $1 aHii fac opera de aparare (legitimare) si de ststematizare doctrinara a crestinismului, Ei VOT 5ii-1 :impunA nu numal re [igiifor "p a gine" , dar si filosofiei grecilor, $1 nu doar sa -i confere superioritate deplins, ci sa-l aseze ca religie, ca filosofie, ea morala ..

Pentru aceasta ei lncep eu a delimitare necesara de ,ilasafia veche si de credinrele traditionale,

Grecii Si rornanii, scria Minucius Felix, se Inchinau Ia :lei "de lenin", ciopliti, poate, din ramasitele ('unui rug" sau dmtr-o bucata de "blestemara spinzuratoare", La. "zei de bronzi" SI:IU "de aC2int", ori sculprati din piiltd. ~j slefuitii, de "un meserias murdar", $iac~tea, se lntreuba el, sa fie stJ1pinii Uaiversului ~ a oamenilor, ctnd mult mai blne shu ce sAcreadA despre zetl vosm soareelt, rindunelele ~i etelii, care Ii rod, 1I00b!a si se ~za pe d,i$i.· faccuib in gum lor; paianginil care lsi tes plasa pe obrazul lor, ~ p"rind flrele de capul 10 r'! Vo I jj faceti, voi H spalati, Ii razuiti, voi vi-i oeroti ti pe aeeea pe care singuri vi i-a. 11 'taunt, .!ii, apoi, vi temep de ei,

Justin Martlrul ~ Filosoful tncepe 0 recuperate pennu noua glndire II \raLli~iei. eel care au trUt potrlvit ell logosul, scriea el, sunt cn:~u\ll chiar dl1CA au treeut drept pag?t",t; 8$8,. la greet, Socrate, 'leradil lli altli asemenea lor, iat la ceilalti, Abraham, Ananias, 1\1!.ldns, Misael ~I mull! altil, carora noi Ie cunoastem actiunele $1 a I <) I III HI H1:\e WI fl m tilt tlmp reaminti t de aici tncol o.

l1J~lin 11"~(hiue astfel calea pe care vor merge Augustin, mai 1111,: ~i ~p(li 10ll glfl.dl1tJrfi Evulul Mediu aniaiafi tntr-o actiune de t" "".lfll'· t i", l~e'l-'le.ttlfl.

o ., t! i\iln'llf' exn'fl.onllnarn II desU.surat ~i un altpArinte al c·, '1·, j; ii r(~":11I.h' n![)ni~;e Areopagitul, SIII.or (pI'Czumf\n III unor

celebre scnen: Despre ierarhia cereasca , Despre numele divine, Teologia mistica,

. Dumnezeu, se spune m aces! mare monument al spirituatitti~ii erestine, este unitatea pura si din prima ei rniscare se naste Diada (cu Verbul, adica fiul sau logesui), si din Diada, Triada (cu Sfintul Duh). In acelasi tlmp, prima miscare a unitii.~il (Monadei) n rnanifesta pe Dzeu si "tn afara", in luc ruri , care, d~i se depart.eaza de acrul pur, nu s-arinstraina complect, acesta iradiind Bta Incetare in lume, iar lumeapartIcipind prin insusi faptul creatiei la. creator, Transcendent, D-zeu este in acelast limp si imane~t fiecarei fiinte in parte: Once Fi.in11\ participa la el f~ el nu abandoneaza nici (I Fiinta, EI precede totul $i totulpreemta in el.

.In fine, cam Inace1~i spatiu istodc al Inceputu ril or, mai tucreaza si Boethills (?470-?S2S), soeottt a fi. "primal filosof medieval" propnu-zis. Un gindiiororiainal n-a fosr, dar opera sa II avut 0 c~midefabiJa iJJiluient-a in tot timpul Evulu~ Mediu. Mlngiicrile fllosofiei, poate cartea sa mare, a tost una dintre cele mai citite In epod: in 1700 avea sa ajungiJ. .Ia ceade a· 66-a eai(.ie, c:ilhl greu de attns si in vremea noastnL

Dar 80ethius mal este important $i prin aceea ca traduce In f:atinj cUeva operearistO!cJi.ce si 0 introOu<icrc 1a tratarul aristotelic Despre eategorii, 6Cris.~ de un filosof IleOPl.it.tortic din sec.Ifl, Partir. fapt'llI acesta este decisiv pentru ceea ee se va numi mai tirziu cam dupa se,cohll al X-lea. "cearta", "disputa"sau "problema" unlversshiler, care far:t sa dea, in excluzivitate continutul scolastieti, . ii esre to~i earacteristica.

Om toti parintii bisericii crestine 0 i:nfluientA deosebitAa avut-o Iii 0 are si in prezent Aureliu Augus.tin, (354-430). £1 s-a nascut in orasul Tagasta din Nu),nidia.

10 timp nu prea indelungat a fost adeptul sceptlcismului, dar s-a debarasat de el si a trecut la c~inism_COHceptja fdosofica a lui Augustin este supusa "rlncipiului: "Fad cmJiaJi (reJigie)nu pOl exists eunostinte, nu ponte exist(l niei un .a.devar'. In luc.ra..ma Despre cetatee lui Dumnezeu, Augustm a dezvoltatcoD£epfia crqti.o4 ~upr.a istoriei universale, in care vedea 0 realizare Ii predestin8.ri.i divine.

Statului "pagin", laic, el i-a opus "imparatia lui Dumnezeu", dominatia bisricii in rnrreaga lume.

In opereJe sale se straduia sa dovedeasca ell. Dumnezeu este exisienta suprema. In Dumnezeu sunt ldeile eterne ~ neschimbate, care determina ordinea existents in societate, Dumnezeu a creat lumea din nimic dupa vointa sa, dar. nu din necesitate. Lumea ieste diversa, ea reprezinta 0 nesfnrsita scare de fiinte care provin de la Durnnezeu. Un loc aparte pe aceasta scara n ocupa omul - lumea mica (mlcrocosmosul). EI uneste In sine natura obiectelor materiale: plantelor iii animalelor - I;>i 11 este propriu, in afara de aceasta un suflet rational si 0 vointa libera, Sufletul nu este material, dar este nernuritor si tiber in actiunele sale. Subiectiv omul actloneaza liber, dar rot, ce el face, sunt actiunele Domnulul, tnfaptuite priu Flinra lui.

Prin deciziile sale eterne Durnnezeu i-a ales pe uni:i oameni pentru a-i salva $i le da 0 viara . plina de ferieire, pe altli penEru a-j supune Iii chinuri eterne In iad. In aeeasta consta renurnita invatatura a predesrinani divine. Predestinarea divinA - este izvorul a doua imparatii: a lui Dumnezeu si a cetei pamin~i. Cea pamlnteasca In esenta sa se sprigina pe razboaie, cuceriri $j violenta. Eseata suprema a irnparariei ceresti - este blserica, Dar ~,biserlca numai partial coincide ell Imparatia cereasca, ea este asemanatoare cu 0 tatare (a ric) pe care se gaseste griU ~ pleava: Biserica pamlnteasC3 este 0 pregatire catre viata ,cereiL'lca.

Aceasta doctrina a II.Vut 0 marc irrtportauta pentru papaJitate In lupta contra feudalilor lalct, In doctrine lui Augustin sau reflectat wntradinHle sccletati] sclavagiste;1ii obstacolele- In nasterea unel uol ;0<: i eta Ii feuda le. .

Preluind ~ modelind In cadrul unci sinteze proprii elemente ale fi!nlOfiei ani ice, crestinismul a putut satisface eele mai ducrile il.''iplratli, spcrindu-se cu rapiditate numarul aderemilor, dezvolttndu-se dnel,it1h I1H!ifl.: in dlretUa unei coneeptu potrivit careia "materia" ~ If rzvoru] raului ,i a pacatului; minnnrea oraului consUl, in "!I(ft'~!lnll!l ('\11\OAtI\'ere", hI blruirea atractiei pe care, sub diferlte forme .. HI!, I ~ lil"'" fI ~1(en.:I!" asupra !runetului.

.,.,

Bl

o schlmbare totala a perspectivei morale in raport cu antjchitatea clasica are lac, marcind rrecerea de la 0 ftJosofie ce punea accenrul pe ;lutonomia persoanei la una potrivit careia ernul trebuie eonsiderat ca 0 creatura neputinctcasa si dependenta, al carei destin este hotant de 0 fOrfa supranarurala.

~pe~nta ~tr-o soc~etate in care toti oamenii sa poata trai in ! armorue $I egalitate dephna, necunoscjnd io alta lege; in afara celei emanate de vointa divina , a lnsufletit constiinta crestina din perioada erait<\ a iaceputurilor. In evolutia ulterioara, lnsa, viata religioasa a cfe$t·inismului capata. forme not, in acord eu dezvolrarea bisericu. r Treptat. clerieu; In frunte eu episcopii, dobindesc '0 puteee din ce in ce mal mare, dind .nastere unei unel noi aristocratii, acaparatoare ~ aUlori-tara. necrutAtoilre cu cei care I$i permitean sa gfndeascii altfel, Crestinh ~ rind,. protesteaza, tactndu-si aparifia secte democratice care alaea pe ep.iscopi si preamaresc pe prorocl. Blserica devine 0 foItA, si ierarhia blsericeasca dobinde$te tot ~ vadite trasatud I monarhice. Dintr-o Jreligie a sdavilor ~ a celnr asupriti, crestinismu! se transfonna Intr-un aleat ideologic aI lerarhiei feOdale' democratismulinitiaJ este abandonat si tot mai puternic se aude predica smireniei $i a supunerii.

Ideea unui gUVf:mamInt universal exercitat de bisericA se afirms astfel inca din secolul IV. Se vehicula ideea de a transforms Univcrs~1 tntr-un regat a lui Dumnezeu, eu 0 smctl! organlzare. Intreaga istorie a Eu ropei Intre secolul V $i XVa fast in ceea mai mare masun acea a unor ambuioase. dar zadarnice incercli.ride a traduce in visfa visul augustinian, ideea unui guvemamInt divin si universal.

Scowtlca. 1'/omina//Jltlu/ 11 1'ea/J.rmul. TomtJ.J 1) 'A.qulno

lntrata ill istorie in urma reformei scolare tntreprinsa de Carol eel Mare (sec, VB J), scolastica in ft1osofia Evului Mediu latin sernnifica tnrr-o acceptie larga Intregul InvatAmint (mai cu seama iT! \at-ura sa Q-octrip.21 \ ,:w;dus mtre secolele Vlll~lX ~i XV, jar in alta.

11111 i TCSU 1m 1:1, mvata min ru 1 filosofic, deci .. files ofi a de !)COB I a" sau "a scolii", cum i se mal spune. De altfel, scolasrica ~ vine de la SCOLA - scoala ~l de la scolasticus - invatatorul, cuaoscator al asa nurnirelor sapte arte liberale (gramatica, loglca, ritorica, rnuzica, aritmettca, geornerria, astronornta) si pc deasupra, se intelege ca ~ al teologie! $I filosofie l.

Distiugem doua perioade in tstona scolasncii medievale: Prima perioada dureaza din secolul IX pms la rnceputul secolulnl XUI, caracierizindu-se prin efortu1 de a adapta logica aristotelica si filosofia platoniciana !Ii neoplatoruciana Ia invatatura crestina,

A doua perioada elite peri 0 ada desavirsirii ~ largirii scolasticll - Dina spre mijlocul sec JaV - constand indeosebi in foloslrea fllosofiei aristorelice, acum mai bine cunoscuta, dar denaturata totul;li, in sIujba dogmelor bisericesri. Deosebit de important este faptul cll in aceasta perioada se vor afinna cu tarie in smul bisericii puternice tendinte schizmatice, precum si semnele unui Interes cresctnd In ceea ce priveste cunoasterea naturii. Asemenea tendinte pornite dlnauntml scoiasticii au rnarcat 0 atitudlne de opozitie Impotriva dogmatismului, a principiului autoritatil, slabind forta Invataturii catolice $i a bisericU.

din parrea filosofiei serviciul unei justificari rationale. Snbordona fllosofiei fara de religie consta in ingradirea libertatji de glndire , de autoritarea rigida a dogmei, mal precis, in faptul eli judcc definltiva in materie de adevar si eroare nu e Iasata in searna UI gindiri intemeiate de experienta, ci tebuia cautata in litera texte relegioase sau a filosofii lor rastalmactre de blserica, ceea ce t Intimplat eu fllosofia aristotelica privind problema cosmologica problema sufletului,

, ' .

Termenul de scolastica mai are $I Intelesul uneimetode de

dlscutie si argurnentare In care tezele sunt demonstrate nu prin apelul la fapte, cl prin argumente apriori, Uustrind punctul de vedere al unei auloritatt oflciale.

Am caracterizat scolastica dtept 0 stare de aservire a filosofie! fa~a de religie, situatie redata prin formula "fllesofia slujnica teologiei". Oat aceasta caracterizare trebuie nuantatA prin uncle preclznri: tnfaptutrea acestei confinnit4ti a glndirii fllosoflce - sensu! subordonarf el fatl de religie - nu s-a rea~.at cu ~rlnti ~ wei in t oate prlvintele.

Bpoca medievala n-a reusit sA inAbt.I$C once urmA. de cugetare libe I'd, a 11 tiscolastic ii. Ac easta s-a c'W:rimat adeseori chlar In mteriorul scolasttcf ~ mtr-un limbaj propriu acestela. De altfel prininBA$i !\.dlur:I el, ratiunea nn putea admitc tlol rezerve spiritul dogmelor rc llgi 1J<I..e gi pte ceptel e I!!indirli teolosice.

11 ifpOl tul de' subordonare a filosofiel fat·a de reiigie nu trebuie de i,,{?k; ell II"':W~ dngmele bisericti puteau prirni sau at f putut prirni

1:0 cadrul acestei orientari a scotasticii s-au perrecut unele rap care, In ciuda mgnidirilor si a presiunii exercitate de biserica, au j:l ~ e:ide.~ta e:Ust(;~la. unor te~dinte divergenre de plan ideologic, ~ implicatii mal adinci de ordin Tilosofic si social-pollrfc. Din ace punct de vedere, tara Indoiala ca manifestarea eea rnai semoificativa scolasticii rnedievale a constituit-o disputa seculara dintre partizan REAUSMULUI ~i partizarui NOMTNALISMULUI scolasnc.

In opozitie radicala cu sensu] stiintific pe care noi ii a!ri.bu~ termenului de "realism", realismul scolastic a avut la baza doua teu caracteristice: -uoiversalltle (genuri si specii) constitute esenn realiratii; universaliile exist a inainte si independent de lucrurih individuale. Realistii reluind vechea pozitie idealista a lui Plaon afirmau ca "universalia sunt realia" ~ considerau ca uotiunele generale, abstractiil e, universaliile au 0 existenfA de sine statlitoare $I

anterioara lucrurilor.

Spre deoscbire si in opoziue ell realismul, nominalismuJ (nomennume, denumire) sistinea in esenta ca: -ideife generals -universaliile _ n -ar n decit simp le den umiri ale lucrurilor, firA un coresponde nt obiectiv matara, Aspectele de generalitate n-ar avea in acest caz un caracter real, ci nurnai individual, aingularut; sioguJanl! exista inaintea generalului.

Penrru 0 istorie a gindirii stiintifice, existenta curentulut aomrnalisr prezinta 0 deoseblra lmportanta; aceasta pentru faptul ell in procesul dezvoltarii ldeologie! feudale, doctrlna nominaJistA - desi nu poate fi suprapusa stlintei propriu-zise - era foarte apropiat.1 de aceasta prin tendiatele ei progreslste, prin orientarea ei principals spre datele experientel, Pornind de la filosofia lui Aristotel, nomina~ij sustineau, dirnpou J .• 1, c;1 numai lucrurile individua1e. au existents

reala, ca ideile, conceptiile, notiunile, universaliile sunt simple QUme date lucrurilor, respecttv ca, "universalia sunt nomina".

o trasatura caracteristica ~atolidsmuluj medieval eta aspiratia spre 0 dominace universala (termenulcatolic vine din grecescul KATHOLICOS - universal, de 101 KATA - peste, elos - tot). Biserica carolica reprezenta autoriratea suprema., autontate supcrioara falA de individsi fata de celalalte confesiuni ale crestinismll·lui. Ori In cazul ca universalitatea nu reprezinta dedt 0 abstractie a $.lndirii sau un simplu cuvint mra.. corespondent .real in aflUa, auteritatea universala a bisericii apareca Upsita de un fundament obtecttv. Pentru acest motiv, ginditorii, care au reprezeatat ortodoxia bisericiicatoJice, au impartit, in genere, "realismul" filosofiel platonieieae, doctrinj. conform careia universaliile ar avea 0 em tent a indepeodentli ~ anterioara obiectelor individuate, utiliZind macelll$iscop mai tirzill, dar rnrr-o forma denaturata, fllosofia aristoteliea.

lntre "realistii' scelastici calugaru! din ordinul dominican TOMAS d'AQUINO - (1225-1274) a foot tara indoiaUi. dectorul eel rnai 2e!OS si eel rnai fidel al bisericii catolice. Parssindu-si familia din Italia, Tomas d'Aquino s-a stabllit Ia Pans, unde a devenit mai ttr:ziu, dura 0 scurta reintoarcere in Italia, profesor de la universitates din cupitala Frantei. Autor a numeroase scrieri "" comentarii asupra lui Arisrotel, innate ~ 11 altor lucrari, Tomas d'Aquino a profesat un ansiotelism apropiat intereselor bisericii. Spre deosebire de alti scolastici el vrea it, se impua nu prin elanul ernotiei, a unci pledorii paretice, d prino sistematizare ex.ueroA a continutului.

Caracreristic este faptul ca din aceasta metoda de argumeniare "sist emali 1;: it ", toa rte mlnut io as a , ralioltament\il abstract ~ apel II I In \11Va\iitv.(a aristctelica se substituie eu totul datelor experientci, SifuClHa filosofiei de "sluga a religiei" apare in lumina cea rnai j;il!<ldNi~(ie.:i Rationamentul in rnaterte de credinta - spunea d 'Aqll ino ~ nu-si poate permite sa demonstreze adevamrile revelate, ct I1\.lllH'li si\ tr .. *a consecintele care po~ :d trebule sa rezulte din ';:';H ... I\.')1e!~<1 lor. lata, pentru exempliflcare, conseeintele acestui punct de verlere in problema cl::noa~eriL El admite teza aristoteaca conform l;nrttjl. cuuoasterea incepe de La simturi, pentru a gustine tnsii mai d I 'f!;' r I\" r II I Of: rna i da r oru A fap!ul ui eA tntelectu! Incepe de la sim tun.

J

,~

I

,

el eSI<: incapabil sa sestzeze existenta ~ natura divina. Empi~ aristo1c:»c eta invocat pentre a justifica teza ca adevarurile credi.\ suut mai presus de puterile inteLectului uman, a intelectului "naturl. 10 lumina acestei atitudini de disereditare ~ ratiunii, preble oontradictlei dintre ratiune si credinla era privita in tnrnism ca pseudoproblema: Tomas d'Aquino neags posibilitstea vreo-u' dezacor-d real Jaw: cele dow! cal de cunoastere. Ratiunea urnana e anemlca, neputmcioasa sl daca un adevar al ratiunil ar putea sa VI In contradi-ctie cu dogmelc bisericii, putem fI s.iguri ca aceasta nu do<;it oeroare,

Fonnula "filosofia slujnica a teologiei" era· astfel in~eleasa I rep reze ntantu I eel mai devaza. al catolicismului, nu in sensul teologia ar avea nevoie sa recurga la ratiune, ca in sensul ca toa activitateaej, ratiunea e dominata de credinta s.ie incapabHa,. I atare, sa probeze ceva teat Ii contrarcredlntet, Nu poate fi v0rli in acest caz, de ajutare reciproca Intre cdc dOUB cai decunOa$lC! sau de vreun ronflict posibil, puteRa ratiunii d-evenind aproal iluzorie . in fata credintei.

In aeest spirit, alecarui tendiJ* si procedee le-am schitat n1I !iUS,. s-a produs in' tomism incercarea de ceaeiliere dintreconceptl cre$tini $I conceptia aristotelica asupra lumii, In realitate, in. eiud uoor alunecan idealiste ale aristotelisrnului (mlul formei), (moton imobil) , intre aceste doua conceptli exists. 0 divecgenta mdicaUi: n aristotelism tendinfa materialisa are U.D caracter prevalent; desi admit ideea unei divinitaH ea "motor imobU" aI Universului material m:i$careae lmprimata. unui univers care emU independent dl divini.t2te. to crestinism tnsa, dupa cum se $lie, e vO-rba de • divinitatc: atotputemici carearfi creal lumu din nimic 18 U1 moment dat .. Can: era selutla lui Tomas d'Aquino? Divinitatea a creal UniversuJ material, natura, din nintic,prin propria sa voinla, Natura fQnneaza· o . ierariIie, in care ticc-are neapll este "forma" (in se~ aristotelic) treptei infcri.oare ~ "materia" trepl:Ci saperioare. "Forma." e superioara "materi ei " cu care coopereaz4 in prod ue erea tuturor Iucrurilor, "forma" e8relN ACTU, materia e puri posibUitate. nepunnd capata eXt;,tenta efectivll dectt prin 8etiunea fonneL

I. erarh in fen I.ita \ ii materiale culmineaza in sistemul tornist ell viata "narurala" ~1 omului. La rindulei aceasra 11l" fi punctul :le sprijln al unel vien ,,11 perioare, spirituale, supusa actlunii divine. Omul "natural' fr! pI ue creui n, filoso 5(1 fata de teelogte, statu I filta de biseric Ii, reate acesrea ilustreaza IJl romism relatia dintre mijloc si :lCOP, dintre potenta ~j act

Cu asttel de elmente d'Aquino schita 0 imagine asupra naturii conform:'! ell principiul organizarii lerarhice, pe baza caruia biserica C:J II ui. sa -s i fu n dnmcnt eze euroritatea ei spiritu alii $I poli t i ca.

Dar cc uncles va capAlil llbertatea umana problema

tundamemala pentru noi - In Uuiversul tornist? D-zeu a oriuduit lumea co 11 1'0 lin in \ e lep c i un ii sale, ne spuae metafizica to III ista Lumen 1l."j.U tum este trebuie privita drept cea rnai buna dintre .oate lumilc posibile Drzeu u-ar fi putut crea a lume rnai putin perfeeta, far a fi IIo!"TOgl\I de 1:1 In telepciunea lui, 1'0. orinduirea ei domneste 0 neeesitate rig\lma~;i:, dar .. vedern noi - acest determinism, rru are nirnlc comun C U oh lee tis j tatea si necesitatea legilor naturii de a eft ror cuneasrere ~ \I till zal e dep inde mani fesrares liberta {Ii crea toare a omu lui. In t ornism necesitatea d ill natura este expresia vointei .$i. prestilntei d lvine, Nlci un fel de invatatuJA nu este acordata omului in acesr CI12:; el trebuie sa accepre lucrurile aea cum sunt, sa ad~tA aservirea morala si ~(J c i ala, pc [I tru c:~ mcercarea de a razvrati ar constitui un act de I!'ravii impietatc,

Se tlr;g:oj!i de );1 sine, din cele araratc rnai sus, atitudinea acestei {Hosof!j nil iI ,Ie f,;ri inta: priri scopul urmsrit, prin toate articulatiile zale WJlI [s n 1111 era opus ~ ij ntei $i spiritului $riintific. AceaSta mOM!ie a It'lg.ldlllt rolul experientei obiecttve :;j' al ratiunii Independente in ~ un oaaei ea ad e varu \ IJ i. D in fizica aristoteU~a, scolasti Cil ~omista n-a retinu] decit acele reze care emu lipsite de valoare stiintlfica, spre exernplu teza conform careia fiecare corp at tinde in miscarea lui spre "10C II I nat ura I". c1 forma perfecla a mWcarif e fonn.a circulard etc,

111 ;"l~1 ru nomic - exprimlnd crezul oficial al bisericli - tornismul r; l' liM tkT8 i pot ezu geoce ntric!t drept adevar academic. In general, r,1"inu I asunra l1Jmii illfti. tL'i.at de aceasta t11osofie, lndeparta categoric I'rr~rr:rI h ~I ll!lfCi dev\:lliri rea Ie a fenomenelor din natura si societate. ,rHie' 11111\ iI"! i~!11111 'c II~od,'I1..a. organic in cadnll I!:testei fi:Iosotii ell

1

negare'::! !egitatii )hi.ective din natura. Daca se poare vorbi tie cxiste, v reunei ord in i ill na tu fa, aceas ra trebuie co nsiderata confo rm mOSO! tomiste, drept expresia si produsui unei finalita Ii divine. Astfel - ni, spune - e gresi: 1::1 un fenomen se produce din pricina unui tenornen. Fenomcnele din natura au rolul de a-I ajura pe am, sau a-I pedepsi, dura cum acesta se confbrneaza sau se abate, prin rapt sale, de ta preceptele divine.

tmp.otriv<!"reaHsmuh.ll" s-a afirmat chiar in. smut socieu cealatta concepti», de orlentarc progresista, conceptia nominalista.

Punctul de vedere nominalist era sustinut de BERENGER TOURS (ap.I 000-1088) scelasr din prima perioada a dezvold norniaalismului. E\ !?i-a rnanifestat neincrederea fata de aosurditat create de gindirea speculativa, consldertnoca unic criteriu valabH I adevarului . este experienta senzoriala, Generalitatile nu stint de fkUuni, uascocirl nie unei imagimHii nefundate 51 necontrolahile. I

o atitudineflsemAnatoare a fest sustimiti 1.0 secolul Xl, dar I mat mare ferm ita te, de ca tre ca [ugil rul francez Jean Roscelin J Compieqne (1050-1112). Roscelin a afirrnat categoric eil nUJ~ "in(iividuaJul" e real; universaliile sunt simple cuvinte lipsite de I fundament obiecriv. Potrivit 'Dvaliiturii lui Roscelln distinctia 1.1 i 111 gen si specie, sabsm.nta si caurate, e pur verbala, iluzorie, singll realitate obiectiv r.aplU1ine suostantelor individuale SI ltlSu..siril ind' vidmtle.

Pfob':'emele ~~lin~ei !HI I-au iateresat, proprlu-zis, pc c:alug,d Roscelin, dar vo.n q;nccia In couceptia lui, manifestares \lllU~ cfij prin cutezantiJ., ir. sceie ccnditii istorice, Idea combate ~ de eiimina de pe pld.\lu! gllidirii rationale absurdiratea logic!l m~ticn~ffiut . Jairll.:111\etes ace:.st<'t·atitudine de {'ronda W·& Pll\U( I toierat& de ofi cialit ate ; ill c:adn.d unci adun.ari sclerna« (1091 RosceiL'1 a fest Cill1d!ll~r.i: ea -cYetic. si silit sl!r.'"$i retracteze tezele.

Fi!rn\afi pe llni~ j;)laf2, a nommaltsmuful, frtmcezJ) I Pje~ AbeWd (l079-1.l42), iP[ofeso( de mare ffl.i.rnll Ia Pens, a jucar 1J!1 1 !jXllzitiv in cadrul fiicsoflei scolaselce ~ indeseobi in dezvoftarea lOgic £colastice. Spre "eost:btr~ ~e; Tertu.lian, care spusese: "efta p·;:Jln..iC e B;(mUTO", prtOcjpl:.,\l de bliZil 11.1 gi;;ld.i,ii lui Ahelard elo 't.n',J [J"tfn en inteieg··. ("'iL("";·ll}l ~.~ rlip~\ .. Hc,~ 11\1 IH<'7,;TlI<1. i"~'1. '.' rnre(·t

·f

urutare: adrrute pe de 0 parte, ca "intiligenta divina ar cnntine spcciile criginare ale lucrurilor". De alta parte, 1.I1Sa, respinge "realismul profesat in acea vreme de Guillaume de Champeaux, Dupa Abelard, universalul nu trebuie considerat ca 0 substanra, ci ca un atribut Nici un lucru real no poate fi afmnat despre mai multe lucrurl, ci numai un nurne. Universalul nu exista si nu trebuie considerat decit ca un predicat care poate fi afmnat despre mai multe sublecte ~i nicidecum ca 0 substanta proprie, independent a, "universalul exisra in individual"(teza arisrotellca). 10 afara individualului. el nu exista decit sub forma de concept.

Dupa cum se vede din cele ararate rnai sus, teoria lui Abelard nu coincide perfect cu teza nominalista. Este rna cunnd 0 teorie reprezentativa pentru 0 pozitie intermediara intre cele doua extreme, teorie considerara , tnsa, de aparatorii zelosi ai bisericii, drept 0 erezie extrem de primejdioasa, daca cartile sale pline de venin - spunea misticul Bernard Clairvaux - ar continua sa se gaseasca sub interdictie $i nu s-ar citi la rascruce de drum uri! Tuturor li se of era pretutindeni otrava in IDe de miere. Elc (cartile) tree .,. de 1a un popor La altul.

Filosofia aristotelica a jucat un rol important in dezvoltarea nominalismului medieval, nu in sensu] ell opera aristotelica ar fi fest eauza aparitie i acestui curent filosofic,ci in sensu I , eli ea a putut of en un cadru teoretic adecvat $i. a fesr un stimulent totodata al reacttunii care s-a produs tmpotriva dogmatismul~I:· elerical. In prima perioada a scolasticii, filosofia aristetelica nu era bine cunoscuta, dar din cele ce stia In mod fragmentar $i wofuz. se desprindea mai ales din teoria despre categorii, 0 anumita orientate, spec concret,' spre. recunoasterea caracterului obiectiv al fenomcl1olor lSi lucrurilor. asa cum so infiti$aza ele, in toatS: diversttatea lor calitativi. in cadrul cxperien(ci senzoriale, Substanta in eel mai inselllDflt, eel mai originar si eel mai propriu tnteles al euvtntulai> spusese Aristotel - este aceea oe nici nu este elluD~t despre subiect, niei nu este tatr-un subiect; de.exemplu. un anumit om on cal.

Spre mijlocul celui de-al XII-lea secol ,i.nsa, datorita rolului jucat de filosofia araba si iudaic1. tmducerilor dill limba latina, cit ~ descoperirea unor texte conservate in Bizan~. aristotelisrnul a putut fi cunoscut mai indeaproape ~ mal complect. In afara de lucrarile de

logic!, au esit la iveala aeum si celelalte contributii fun~amel~talr! a

. . 1 ."U1" d domeniul fizicii si a1 metafizlcti. Existau

lUI Anstotet, pn. . . "

, . 1 t lucrari - in ciuda unor Iimitari - suficiente martu

cupnnsu aces or .. I

$i argumente in favoarea unei interpreUm mal adevarate. a urn

b doua aspecte eararcte.ristic1:: a) recunoa!iterea materi

Aeestea apar su .

ea r~alitate obi.ectiva; b) teza potrivit careia mate~a nu are ,

caraerer omogen ,. ea in abstrac~ille gindirii - ci ea se tncorporeaza

forme individuale" de 0 diversitate infinit8.

Rezulta din cele mai sus 0 consecintA. car~, filosofia anticUof, a capatat in filosofia Evului

pregnant a: -mateTta este prl"elp~u de ,,,dMdua11e", ,

Dad avern in vedere acesr principiu reeunoscut ~nc~ d.e. ant

. . d tat;" strinsa intimA dintre materie si lucrunle individua

pnvin core ...' ,.. 1 ..

vom tntetese mai bine substratul filosofie :~ ins~mnatatea .UP~~1

care nomlnalismul medieval a dus-o in apara.re~ nOl!u~

". dividual" Materialiratea a ceca ce este individual, unatenahtatea

WI I . , , 1" ~

natura subiectiva :;ii iluzorie - a ceea ce es~e. umversa • . ge.nerlll

aceasta este semnificatia principala si caracteristica a ~o~malismll medieval caruia ,mstotelismul i-a dat un impuls puterruc $1 un supc ideolOgic' adecvat, in lupta contra ortodoxiei elerica1e.

Vom putea constata prezenta acestui punct de vedere, cu toa

in li t"" ~ opera liar

impllca~il1e pe care le atrage pozit.ia nom a, 1~ a, ill, .

dl ' . t·l din ultima perioada a scolasticti medlevale: DUh

gin non emmen. . .

SCOT~i William Occam.

en aparitia ststernului lui Tomas d'AquinO, metaf1Z~ca catolll

. D·" Agustin T d'Aquino a fos

atinsera lin punct culminant. up.. u ". , .

ate eel mul (\esavtrsit reprezentaut al dogrnatismulul crestm, D,

po , .. ... - Ii de a I

inca 111ninte de aparitia acestui doctor a1 blSencll, Ulc~puser, '

manifests dupe cum am yawl In filosofla scolastlca, simptom6 unei ertze interne. 1nsa$i opera tomista trada, intr-~Il fel, cu II

• ..1 • inflexibil anumite semne al acestul fenomen ,

dogOl.atIsmw el 1,Illl • • •

epuizare si u.ezagregare a scolasticli. caci l~ fiec~ pas: I~l CtlP~In~1 acesrei vaste opere, apareau nurneroase dlfi.cultatl ratlon.rle, h~~ I

. . .'. . I' fa Ii m.arglnl

apareu! nllJl1ai prin tenacltatea vointet $:I (anatL.'U11U UI . r. .

eel u i ,nl1i 7,e\OS docj rinar pe [are I-a avut cstoLicismul medIeval

conceputa inca I Mediu 0 expre~ I

Slfl1plOmde acestui proces d d '

u 0 relief pre ' t . ~ e ez,lgregare a sc.)[a::;tic!: vor CLlP?'I.'

" . ,glldn In opera iui DUllS Scot (1265

u Aquino SI a Jl1osofici sale. -1308). advcn;ar a lui

Filosofii, spune Scot sunr t d

de • III ezaeord eu teolog" .

a ~i dacn emu] are n . d . . .. II tn problema

pentrua dobindi 0 C[iinla,ev~le e ~ reqlrge la cai Supranatumlc

I".: ~ "maccesiblia ratiunf t '

(!lasOlle, expresie a ratiuntt , , H, ntre [cologie ~i

.'. ,lllru!, prefennta lUI Scot rr ,

urma, Ra(IUnea reprezint' merge spre aceasta diu

a, pentru acesr ganditor tori

textele sll nte neavind d"t .' . ,au ontatea suprema,

'. eel 0 aUlolltate denvata p1 ti a. ._

masura in care coniinutul 10' t ' . .', ~ a .v , numal IE

. I es e confonn ra(lUnu.

ell roate ingr.:idirile bisericii c;; limit 1 .

ope ! "" lee interne ale prop··.· ,

re, ca ea urmara de cafre D S ncr sa .. '.

d . . . uns cot este acea ,.

ezvotra sprrnul liber aJ Re ne .. d '_, pe CaI'~ se ";;

n..."Iem . e rnai tirziu,

Opera lui Duns Scot a &Oost e ' "

, J' xpresia unu ', ..

pa trunza tor. Manifestand fata de d'A ui . 1, SP1~ cnnc extrem de daca n 'A" qumo 0 atItudme ncgativa Astte:

u q U 1110 sacnfi ca tibertatea lJ' tdivid 1. . , c • • t",

o IVI ua a preamannd di . .

acesru. de'emlinism fatalist S.·- 0,. [Vlliltale.!

d '.... COl I a substltUit O fiIosofie ' ,

e veritabila gmdlre arl·s"oiel'."' . mal apro,lpc

• lea t;,' ca atare . [; , ,

umane. Dace Drzcu este lib _ .., mal ,Horabda Ilbcdaril

D' , . • I er spunea Scot -' 1 '.

g acarul ongrnar nu a putut' di ~ ornu esie Iiber

vOjnlei: "libertatea fom1ala" _ r:Ca I~a pe. am sa~l afl1Tt!c Ubenott'ii

:::atcrial.':" - de . , rea $I nu a vrea - $i "libenatc;1

. a vrea un anulTIJt lucru sau alru].

E de la sine iorcles "9 . .

. . ... asemenea JdcJ llU putes u'~ ,

;;1.'11patze de uiseril'iI 0 el . , " !l pnq,e ." Ll

-", . e CDIlStltUlJ,U un aLae . , ,0

oogmei. Int r-arieva r, insistimid _ -. pnme)CiJCS Je :.:j:~s:;

,~ lori aht de mult asuprs libert'. ," . ,. .

~c~~ g oriflca un n' " .. aru IDGJ\'T(bo.lf:

~ ." • . .... ll.I1C1P!U oou, 0> putere anti t "".~ L. '-, "tamhrea !1'~dili"'i eel ..... laU,on',d<.! 1 care DUGl; ';.1

" - "' ", eZI8Sllce, La submiml.rea .• '. . '. 0 ' •

i'1Ium:n m LcSan!!! cred;r.~~'i, ~.' e. ~.. .' '. 3u.ontul.l biscncii, IlU

. • . " ..... "'. ~ "" .",UIlf€1 Cl in . Ia -,

pol1tlCG-S:D~i.c:;,. ,ega ' masu.a Sl pe ~llUu:J;

':O::1to:c,,,-'·e.c: ~... ,o"'ll

' "'_ es~et !' osofLi ill ~robl . ' ..

~r;!.Ci:S lJ,-i,,. &I"'rig'''''i=".o 0 • - erne uru"<!r~;aiJilor - O-~.'

~ -. l#t ........ "". <ezel oonunalisl'e'. .... .. ., ...

~inV'i ~._ -Q,,'; . . .•• nUIUai Ul.01Vu:iuajui e '1:": ,~

• <" .. '" • "''''"smu! sco~astic. in r-.... ., _ . ~-. -"'

' .. ...1' '. " ,uull~e ell. 3 Anumo ~ ',l

:JluIVlOU~llS!:i1!'.il ,.~ an 1it>"';", • " 'II . '-'OnsJ:ue;~s, •

..... <1: lY'UJl£IPU.! Degats'II Scot 01 i., .' ",. •

ca 0 7i;:;ama~e "'07;th,". .."",.'", I ' . ,u: .. "npomv ... , II proc Ittm;::

I:' ..... '.", ,......... en!;;e I'nf; If d' 'd W

~octrinali, .. mteza '" dt(li~';; "~' • n ~VI U est!!, dupa a;::es!'

• '" (Il prmcqn.c la reI de ..

uruversElu!. ::au r"'e" .. Pozltlve, de ,.;:.ie:

, '.i;; .. .",{,) t COnllWl i.li!div!ziIor ,elm !I ceiJ><'",' ,

~ ... ---., spec~c ~

diferentele propril tiecarui individ, Reatilatea individului reprezin

I

tocmai rezultatul sintezei acestor doua principii, practic inseparabile.

I

Prin tezele sale care sustineau necesitatea separatiel din1

fllosofie ~i teologie, prin doctrina despre Hbertatea individuals, Pl urieatarea sa no minalista, In considerablla masura aristotelica, DIl Scot a contribuit in mare masura la slabirea autoritatii ecleziastice, ruptura dintre ~tii,nta si teologie, pregatind prin aceasta caile pe ca evea sa leafirme empirismul stiintiflc modem. I

Evolutla nominallusmului spre materialism va atinge un pu1 culmlnant in opera lui William Occam (1280-1349). Adversar papaHtatii, Occam si-a afirmat in rnodul eel mai vehemenl opor:il fMii de "realismul" scolastic. Universaliile sunt pure fictiuni - spur ginditoru] englez. Crcdinta in realitatea uaiversaliilor are Ia baza I ipoteza absurda: ar Insemna ell acelasi lucru sa existe simultan in m multe Iucruri diferite. Real e numai individualul; universalul I reprezeata dec it un semn verbal destinat a numl mai multe lucru asema nat aare ,

Cuaoasterea realitaw.or individuale nu e posibila declt P~ foloshea experientei. Treapta primoroiali a cunoasterii este intuit iucrurilor indlviduale; ea este 0 calc neeesars pentru a cunoas materia, realltate rara inceput $i tarA s1lr$it - spunea Occam I principiu ~ totalitate ill acel.a.si limp, a iuenuilor Individuale. I

Fari mdoia1ii ca din acest nominalism radical ar putea sa rezu!! e atitudine de sceptlcism fafa de ~J.j care nu poare renunta I credintt In valoarea obiectiv8 a notlumlor generale, Dar [0 acel condilil istorice, nominalismul lui Occam nu viza autoritatea ~iinteJ ·ci pe acea a bisericii. Critics sa scepnca, cu privire la valoar9

notlunilor generalt: a dar 0 lovltura puternica dogmatismului autorita aJ bisericll catolice ~1 a jueat un rot tnsemnat In efortul depus d fontic progresiste ale acelei epoci, In lupta contra hegemonid aplrituaic ~ temporate a blserJcJi.

Filosofia epociJ Rena/terti

Cunoasterea si utilizarea operelor originale ale anticbitaui greq se datoreaza in buna parte unui mare eveniment istoric - ocup~ Constantinopolului de catre turd la 1453. Caderea BizanJ~ provoaca un adevarat exod al tnvatatilor greci, care plecind luau CUI manuscrise prettoase ce se pastru inCii, in mare uurnar Constantinopol. Cei mai multi din acei lnvatati sau stabilit cu tr~ din Halia de Sud si in Sicilia, deoarece aici in fostele colonll grece4

I limba greaca se mai pastra inca, intr-o oa~care masura, ~ ofe!

pribegilor bizantini ialesniri mario Din aceste cauze, teritoriul italia~ devenit, din a doua jumatate a secolului al XV-lea, principalul depc at operelor co eonstituiau tezaurul stiintific si filosofie al anlichit~ In afari de aceasta in Italia 1a sfirsitul veacului al Xv-lea se Incepe

intensa munca de tiparire a operclor din anrichirate. Bunaoara,

Venetia in numai doua decenii, din 1949. ptna in 1515. gratie UJ tipograf celebru, Aida Manucei, care era in acelasi timp un lUI erudit, au aparut operele a 28 de filosofi greci.

In afara de pricini s~irituale, epoca Renasterii ne dezvaluie alte cauze de trans fo rmare , cum Bunt cele politice, rasturnai hegemoniei bisericii, inlaturarea supnmatiei puterii preotesti Iji ridica;

treptata a puterii politice. .

Analiza sferei politice ~i sociale a Italiei de la sfirsirul Evui Mediu ne i:nfAtcjCazA 0 priveliste asemanatoare eu cadrul politic Greciei antice, Grecia veche era.In momentul clnd a inceput rnai I putere Inflorirea sa culturala, alcatuita dlntr-o sums de mici state, care viata polltlca agitata dezvoltase spiritul de independenta individului.

balla la sfirsitul Evulul Mediu de asemenea, in urma lungy lupte dintre popi si din cauza amestecului strainllcr in viata politic ramasese divi2at~ rntr-o sene de mici state, care se dusmane: reciproc si ale carer tulburari interne erau uneori foarte violent Organizarea acestor state era diferita; in toare, tnsa, Imprejurari favorizau deopotrivii dezvcltaree inoividualitalli putemice. De ace ~en~erea se manlfesta mal intli In Italla, unde de altfel ruinele f fasasen\ sa. se stearga niciodata amintirea glorfoaselor vrernuri trecute,

Analiza manifestarilor splrituale ale epoctl Renasteril, care I predus un Michel - Angelo, Cclini, Machiavelli, Bruno, Campanel]

Dupa Evul Mediu unneaZ8 0 ..

umane, numita de istori.cii ca noua ~enoada in istoria gindirii

R In re au stud[a,-o mai d

ena~tere. sus! cuvintul s: '. • at e aproape -

R ' a lost mtreblunfat rna' - _, d

enalSS9nce si era apr t 1_ .. I lntn . e francezi -

hi Ica III Caractenzarea '

ar I tee tu ri i. In lelesul stiinHfi . . artel, indeseobi a

de I.BuJckhardr in cunosc~~~ asa cum il avcm astazt, a fost stabillt care a aparut Ja Basel. in J860. sa opera CuJrura Rcnll$lerti in ]talia,

Manifescitrile Rena.sterii sunt .

race 0 definifie generali\ a .. prea bogate ~ vanate pentru a se

acestej epoci Renast

toate 0 Jaicizare intelectuaili a om ,.: .. erea este mai intii de

Mediu face Ioc unei cult' ~n1l1i. Cultutra clericala a Evului

R un parrunte~j $i laic

ena,s.cerii devine libertatea rafa d '. .." e ~mene~ti. Idealu!

in stiinra, in arta In viata moral' edautontatde tradifJonale, libertatea

S' ' a, C!z'/oltarea omulur - t

I corp, impotrjva idealului med'.. J ' J In res ca suflet

spirirul .si mortifica corpul V.· leva. ascetiC, care dczvoita nurnai Sine, ca un bun ca 0 Val' 0 tara pammteasca in.cepe a fl pretuita rn

, are nu ca 0 P "t'

dincolo". . 'regll ire pentru vtata "de

Una din cauzele ce au dus la t.rans1i. .' "

filosofica din aceasra pen'oaA'" . Ol111tri admel to gindirea

"" se gi8e$:e" . a'

care POmind de la Principiul anno ... d' in InS. $I natuta'. sco1astkii,

, ruCI mtre credUlfj . .,

pnn nominalism la concfuzia ca' i· $I ~un~a. ajunge

prin ratiune $1 prin urmare ~~ rue 0 dogma nu este demonstrabila

, _tre credinf4" ,

esenuata Consecinta era leo ' . .$1 ratlune eXlSta 0 deosebirc

ina avcro15ti a "lnd 'tul . to

S dus Ia falimentul sco1asl' .. 01 UI adevar , care a

It:U.

o alta canza, care rovo

cultu" . 1 _ . P Oft.cA Renil$lcrea este red .

, rn. ant ce, lndeosebi a aeelc! el In c:scopenrea

eVIdenl13za lialla si mat ales em. . ene ...• , aceasu dlrec~ie se

care a insufJat genera*iei sale Pint~~a1itatc:a I~I Petrarca (1304-1374), Reinvierea antichitarii Incepe ;u· ~ sa,u paslOnat pentru ~fichifate, UIlOr imprejurari morie ' Ini antsmul, care in. Italia datorita

, e pne nice capata 0 t di

CUpnnzind majoritalea claselor ial en '"fa cultura.a.

. SOCl CI,

'_VI!~!lJILW>, ere ... , De tace 0 impresie de haas, de ldei, de factori morali, de idealuri, Torusi din acest haos putem desprinde citeva trasaturi esentiale.

I, Indtvtdualtsms! Ii Re/orma C~dllllel. - Cea mal raspinditoi miscare din perioada Renasterii este lupta contra autoritatil biserlcii contra tiraniei teocraticc, contra aristotelismului carotic. cs aceas;a_ lupta contra autcritatii bisericii nu este 0 lupta contra religiei crestine, ne 0 dovedcste faptu) aparitiei unei' noi ~aricrestine, numita Refonna sau Protestanisrn, care este 0 adevarata renastere pe tarirnul religios si care introduce principiul individualismului chiar si in sfera credintei,

_ Sub stapmirea traditiei religioase omul medieval nu se cunostea, ~n adevar pe sine insusi decit numai ea parte a unui rot intreg, caruia I se subordona, un chip firesc, tara nici un gind de protestare si raTa nici 0 varietate de independenta_ EI se considera, numai ca membru, al unei familii, al unei comunttatl religioase. Individul inMn~uit de organizatia ierarhica a bisericii incepe treptat a se dezmorti, incepe a vcdea lurnea in formele ei adevarate, ca 0 realitate obiecriva care-t ajuta sa se conceapa in sineins\1$i ea Intreg, nu nurnai C~ parte. Rezultatul acesrei schimbari a fast ca oamenii din timpul Renasterii ~-au dorit nimic mai mult decn tibertatea de a fi el lnsu$i. de a gindi $I de a Iucra prin ei ins11$i - chiar ~ In contra traditiilor si autorita tilor.

Anstoteles sustin uta de Biseriea, care considera ca pamintul imobil este centrul Universului, in jurul carnia so rotesc soarele si planete CO teoria heliocenlrica (helios - soarele) a lui N. Copernicus. Teo heliocentrica afirma, ca pamintul se roteste In jurul soarclui, - situ de catre Copernicus in eentrul Universului - $1 in jurul osiei sale datorita carui fapt se lamureste schimbarea zilei si noptii, si miscare] corpurilor ceresti.

Asadar, Renasterea semanifesta ca 0 descoperire a naturii, insotitA de 0 afirmare a Omului, care intra fata de natura intr-un raport eu totul deosebit de eel medieval. Natura nu mai este intruparea pacatului, a Satanei, ci mama noastra, 0 providenta buni care 11U tuseala niciodata.

Ftlo30fla lui N. CUSlllIW

~. Noua concepl~ II "aturU. - Un evenirnent de 0 tnsemnarate incalculabila este aparitia $llntci objective a narurii, care de abia fusese schitata de ginditorii artei si care fusese gresit inteleasa de medievali. $ti1n~a na turii , prin aplicArile ei practice, va deveni 0 putere culturala alit de mare, tnett va ajuoge sa pretinda la rolul indrumator, pe care il avusese in Evul Mediu biserica, StUnta of era omului mijloace de a-si croi soma numai prin propriile sale forte. Ornul simte nevota de a se tntoarce la natura, de a-j cerceta legile, pentru a se lasa condus de ele,

Natura dobindeste un tnteles de sine statator, care are rostul sau numai in sine, nu in afari de ea; tntr-o alta lume superioara. Singura lume pe care a puteau cunoaste este natura infinita, singura cercetare sigma esre acea a "cartii naturii ... Aceasta este 0 schimbare revolutionara in tmelegerea cosmosului, care a dus la inlocuirea

teoriei sistemului geocentric (go - ptunint) a lui Ptolemeu si

Nicolaus Cusanus (1400-1464), este primul cugeta tor, situat I rascrucea Evului Mediu cu epoca modems, de aceea ~ domeniul 84 de acnvitate este intermediar Intre teologie ~ filosofie. Prin latul toologica, el ramine adept a lui Dionisie Pseudo - AreopagitJ gindjrea sa gravitmd intre coordonatele "Teologiei mistlce" al acestula. Prin contributla filosoflca a operei sale, el devine u precursor al scientismulul modern, precum si al ideil panteiste.

Dintre sistemele tllosofice antice, Cusanus arata 0 deosebit dragoste pentru mlstica neopythagoreica a numerelor, sub Indemnu careia el aplica rnarimile matematice Is realitate, Meritele exceptional! in domeniul matematicii a lui Cusanus au fost tnalt apreciate atit dl eontemporanii siH (Paolo Bussi) , cit $i de cercetatoril contemporan (M.Contor). lnsa cu toate aptitudinile sale In dorneniul matematicii Imbinarea calculului matematic eu experienta nu are la N.Cusanul exactitatea pe care 0 vom lntilni ta Kepler, Galilei.. .• ci caracterul de teosofle fantastica, atit de comuns mal tuturor tllosofilor Renasterii.

( .

Originalitatea filosofica a lui Cusanus consta [it modul cum el lii.mure~1e pe de 0 parte raportul dintre om 8i Dumnezeu, pe de al[~ parte UlpM1111 111111: e Durnnereu 51 univers.

NeOPlaloltl.Jm~/1I Arl.rtolelLrmul pur

mnurenrei drrecte a mvatarontor greer, care au venu lU Ituna ca sa ia parte Ia Consiliu pcnrru unirea Bisericilor de Rasarit $i Apus (1438- 1439), si mal ales a personalitatii a lui Georgia Gemisios (rnai nrziu I si-a luar nurnele de Plarhon), care a infiintat Academia platonica din Florenra, eu care neoptatonismul patrunde ill cugetarea filosoticn a Renasterii,

Cu numele lui Marsilio Heino (1433-1499) este legal faptul ' traducerii complete a opcrei lui Platen (1477). precum sl a lui Plotin (1485).

Adevararul indrumator al Acaderniei din Florenta a fost Pica I Della Mirandolla (1463-1494). Acest mare. invatat al rimpului de~'ine I personalitare vestita in timpul vietii prin mdlJ~neala cu care 1<\ Roma, fiind in virsta de numai 24 de ani, supune discutiei publice 900 de teze platonice, dupa el invincibile. Treisprezece dill aceste teze au fast condarnnate en eretice de Popa Inocentiu YIlt. Picco de-vim: reprezentativ si pentru tncercarile sale de sincretism, in care el tncearca so impace rdeile aristotelice cu cele platonice.

AJli mernbri al Academiei din Floren~a> care au ccmribuit la srudierea minutioasa a ideilor platonice si neoplatonice all fost Jean Bettista Alberti, Cristofano Landino. Acesti filosofi manifesta in operele lor aceleasi preocupari ' sincretice comune Renasrerii.

,

lncercariJe de a imp_iica platonisrnul cu peripatetismul a dus Ia

mtetirea miscarii de studiere a operelor originate a lui Aristotel. Cu I toate c.i Aristotel, La calltate de filosof a Bisericei, fusese talmaclt III diferite moduri, 0 seams de ginditori ai Renasterii gasese ca adevararul Aristoteles netrecut prin cenzura catclicismului, nu este CUIlOSCUt.

Reprezentantii de vaza ai Aristotelismului pur, SUJtt Thecdor Gaza 0400-1537), Desioderus Erasmus (1467-1536),

Noul Aristotel ism este nemultumit nu numai de aristotelisrnul crestin, ci ~ de aristotelismul a r.ab , reprezentat de ucenicii Illosofului arab Averroes. Deo~~irea dintre reprezentantii aristotelismului purificar sf a averreistilor se face tn privinta talmacirii thomiste (Thomas d'Aquino) , care ruiesea din aceea, eli sufletul este ncrnuritor, averroistii isi OpUI1 r oncepria precum ca nemuritor e ... te nurnni sufletul in gencre intelec ul ar tiv, iar ansmtelisrnul rllrilir?r I'rirn",j(,

!JIIII l:uno!;ttnla, Care arc trei trcpte de pcrfectiune: ,. -_. -- ........ L .... U retlccr., co f di . scnsibilitalcJ, care

. ,11 UZ, a lea prrn sirntun re<tlitatea, .

ratlllnC;), care IIltelege lucrurile mai' .' . esenta lucrunJor; lor 51 prin red ,binI':, pnn separarea elemenlelor'

ucerea acestor elemenete III n '. " ~ .

trcapfil este intuuia (;ntUI'(O • t 11 ,umar, sr In s:fir~lIt ultima

.... In C ectual!s) 0 " "" ...

care reuneste lntr-un tot lu i] . '.' • \!1Zlune nenllJloclttt,

Prill inruitie ernul se cruri e ~t elementeIe separate de [atiune, uneste cu du

armonica a rnnezeu, care este unitatea

tuturor deosebirilor .

oppositorum). In . ~I contrastelor (Coincidentin

ee consta aceusta. rOll . . fuzi

annOl1ia U' I'" mea zrune cu Dumnezeu " ' .. nrversu Ul, mteligerua n-o poate Iarnuri "

ne~[lln~a savanra" (docta . nor . . 1, CI numa1 0

sale Nu '. _. ~ anta), Cum SU.M titlu] unei Jucniri a

" mal pnntr-o rnalra Ignoranfa purem t I

neacecsibiUl inteligenlii Obisnu:t· mte egc natura divinitatii.

ue.

Dumnezeu ~ Universu] - L

. urnea este 0 desf<i$Ul"a e I ' I

dlvinirau: uniee Precurn d' . r mu lIP a a

. In numarul unu dec

nurncre prin aditiune rot asa , I" I"· urg toate celelalre

din misterioasa Un.-ta't mu up rrrrarea lurnii sensibile deeurge

I re Suprema Dumnezeu ..

puterea, eJ esre maximum deo . . esre stnnta, voinra Si

minimum. fiindca se ana in 'IUC~~::~eltUl~ll:U~.de toru) dar esre si

Deoarece Jumea este icoana dunme :'.~ "

spatiu ca ' D _ , zeuru, ea este infinna in timp :;;i

U 'J ,I>I urnnezeu, a cann manifestare esre, Ideea in finin'l t,l'l'

ruversu UI. se gjjsl!$te Ia Cusanus j , ~

. . mamlca fururor ginditoriJor noi si lor el poate fi considerat un rem' •

faptu! ea sustinea' _ P ergator at IUJ Copernicus, pentru

nll$Carea pamIntuJui in jurul . !

protagonist aJ Ren~terii, care din rati . .. a~el. ~a 1::. Acest mare

a ajuns la un sistem perfect • huunea une~ gmdm de tranzi(ie !l-

me egat, cupnnde in op .

gen.era le, care au gasir pretu.ire abia m";· tlrzi "n ~ . era sa Ide i

, d'· '<U. UZIlI, U4.l care au "'_. t d

une late La Bruno Campanella Le 'b' , .. Iv"; roa e

, , 'I OiZ $I altll.

Diotre caracferistic~ refracftunea

fi!osoflile annce reimprosp.Hate d R

. . , e ·enastere, eea mal

~ eea m~ intlUienta a fost platonismul inlervazut prin neoplatoruca. Noua miscue platoru'ca- se

~ datoresre

concepna lui Alcxandru din AphrOdisias (sec. If) e.n.), care-t !<llmaCe$le pe Aristoleles. in sens . naturalist, considc:rind ca nici 0 parte a sufletului nu este nemuritoare.

.U~lIJ din cei mat de searna adepU, ai atistoreIismului pur, care a c~n1nbul[ mull Ia eliberarea lui Aristoteles de inv~Ii~1 scolastic, a fost Pietro Pomponaan (1462-1525). Preocuparea dommanra a lui Pd~ponazzi tine de domeniul moralei. Neglnd nernurtrea sufletului, el admne ca numal astfel omul va practica binele in mod dezinrcresat rara a ~1ai il$~epta rasplata sau pedeapsa din vtata ceatalta, In genenli concepua, lUI Pomponazzi are un caracter naturalist eu nuanta panteista .

ril(Mojitl "ahlrll IJ gr ndlnQ ,tll"f(jic4 deJpn nahlra dill .pOC(1 lUna/terll. Panteim:

recunoaste ca rnijloc de cere e tare dectt experienta, fapt carC Impedica de a pretui valoarea caleulului matematic in expbca, aaruril. Deaceea cind Telesius face incercarea de a trece de ta metol de 'sistem, el trece Ia a filosofie fantastica a naturii, sprijinita I cosmologiile vechi grecesti. . 1

Un alt ginditor din perioada Renasterii este N.Copemi9

( 1473-1543), intemeietcrul unui nou sistem cosmoiogic si an unl sisternul heliocentric (helios-soarele). Aceasta nouaeonceptie e~ reflectata de marele savant in Iucrarea despre Despre miscarea cail ceresti $I lucru ciudat, d este lnchinata PapU Paul al III-lea. 1 inceput noua coaceptle numita dupa autorul ei coperniciana a. f4 primita de catre clerici ca 0 ipoteza maternatica, msa cind ea prin] rAdikcini si amen inPi a detrona conceptia geocentrica (ge - pamrn este declasatii. tnvatatura eretica,

Coaceptla lui Copernicus are 0 il1semnatateepocala, ea constituit un act revelutionar, prin care studlul naturii si-a proclam independent a fata de Dumnezeu si fafa de religie. Ba a ras~ contrapunerea nll.scarii corpurilor cerestl celor pamintestl, fonnul, mea de AristoteI ·si sustinuta de scolastici.

Intreaga sinteza a filosofie] naturii din epoca Renasteril ! g4Se$e realitatea in operele filosofului italian Giordano Bruno (1541 1600), nascut la Nola nu departe de Neapole.

Miezul filosoflei lui Bruno· n constituie conceptia coperniciana! naturii.al carui apostol devine. Ins.a este adevara: ca Copernicus d~ lnloeuise vechea sistema geocentnca printr-una heliocentrica, 11 lzbute$c sa depa:itascll. hotarele lumii. Este totusi marele merit al 11 Bruno, care a ftfumat, sprijinit de Cusanus, infinitatea lumii. C consectnta, insU$i soarele situat de Copernicus in centrul Universulu se transforma [no-un astm, care se. pterde in spatiul infinit al lumii.

Ideea infinitat.ii lumii are 0: lnsemnatatc coviqitoare si esf radical opusa conceptiei aristoteUco-scolasticc a mArg.iniril lumi DatoritA Ideii inflniti.tii lumii, Jdmintul se transformA Intr-o plane~ neinsemosti in oceanul lumilor, ceca co ducc Ia Daru~ constructnlor teologice cu pnvire la poziUa priYilegiaU a pAmintul Se narute si afirrnatiile scolastlcll care considera d "cerul" me de esenta rnai desilv':rsit;; dec it parnrnrul $i c6 plio urmare lntre cer •

Lupta impotriva tradihei scolastice, remvierea vechilor Ii losofli sunt ~lai mult nisie puncte de pornire spre 0 noua gindire Iilosoficu. Omenirea nu poate locui muli timp pe ruinele an(ichittt,ii. Apare necesitarea de 0 sistematizare a noilor idei, de 0 filosofie consrrucnvs

Gindirea constructiVa si productiva a Renasteru Isi ana centrul in noua concepne a narurii.

Natura era pentru medieval raul, 0 fona dernonica, penrru Re~~ere este obiectul iubirii si al admiratiei. Obiectut mosofiei nu mar este Durnnezeu, ei natura, cad nomjnaJismur dovedfse C<i rallu~~a nu poate euprinde lumea supranaturala. ci nurnai lumea na_ru~l ... " Natura trebuie cereetata pentru ea si prin "propriile-j pnncipu , nu penrru in{elesul ei de dlncolo, Unul dintre eel mai ~e~fi filosoti n8turali$ti esre Hieronymus Gardarnus (1501-1576) din .M~an. Gardamus amesteca In flIosofia sa experienja cu rnagia si alchimia. EI nu este in stare sa deosebeasca faptele cxacte de superstitli, caci dupa el Jegile naturii asculta de: spirite supranaturale,

Ad eva ratul premergator aJ filosotiei propriu zise a naturii este BemaI~ius Telesius (1508-1588). El intemeiazA in Cosenza cea dintli academic de cercetare $tiintifica a naturii. In ceea ce privesre metoda de cercetare a naturii, Telesius combate silogistica scolastica si nil

IM-

fac circular, ci elipsoid. La el apare in mod izbitor caracterul snintei moderne: realltatea sensibiUl asculta de legi matematice, care dupa el, erau ordiaea etcma, saditA in natura de Dumnezeu.

pamint exista 0 deosebire de calitate, In lucrarea sa "De la causa, principi 0 e uno" , Bruno afirma eli toare punctele din univers au acelasi grad de perfectiune.

Cu reate eli corpurile ceresti si lunue sunt infinite in numar

,

Universul in esenta lui, este Unul, are la temelie 0 singurll substanta, un substrat unic care este InsU$i Dumnezeu, Lumea este una, fiindca Durnnezeu este Unul, Dumnezeu este in inima lumii. EI esre eauza imanents creatoare, natura nascatoare, iar lumea este 0 natu,ra nascuta, ordonara de Dumaezeu. Dumnezeu este "cauza, prmeipiul" substratul unic, facta primordiala din lume. Prin aceste afirmatii taeute de Bruno in lucrarea sa "De l'inflnito, universe e mondi", el devine pionerul conceptiei panteiste (pan-tot si theos-dumnezeu), viziune catre care tinde neua stiinta a narurii, ca fiind singurul mijloc de a impaca religia cu stiinta noua.

o noua tendinta ce se manifest. indIa sr~itul Evului Mediu sub influienra norninalismului, esre de a studia direct luercrtle individuale, obiectiv si sistematic nu cu simple eembinari Inchlpuite, subiective si arbitrare ca in scolastica medievala.

o stiinta a narurii n-a aWl p.osibilitatca sa apara arn limp, cit antichitatea ~i scolastica separau e~rienta sensibila de matematica rationale. Omenirea se rnultumeste de-a rindul veaeurilor eu 0 filosofie a naturii, Insa treptat de la silqitul veacului al XV-lea inceputul veaculului al XVl·lea gindirea filosofica creaza stiinta naturii, in momentul tn care "stiinta noua" ajunge la deplina cunostlnta a scopului si a mijloacelor sale.

Caracterul vadit at gindirti $tilnlifice despre natura este obiectivitatea, care se sprijina pe experienta, pe cercetarea faptelor sensibile, constatabile de oricine, dar;' in acelasi limp ad4uga faptelor calculul matematic, care face ca ~xperienta sa fie exprirnata ' intr-un limbaj inteles de orieine, limbajul cifreler.

Miscarea stiintifica care mcepuse cu Leonardo da Vinci.

N . Copernicus este reflectara mal tirZiu in lucrarile lui lohann Kepler. Galileo Galliei, P.Gassendi....

lohan Kepler (1571-1630) largeste Si. verifica conceptia coperniciana a naturii, in urma observartler asupra miscartlor planetei Marte. Kepler constat! ca miscarea planetclor in jurul soarelui nu se

Anume eu Galileo Galilei din Pisa (1564-1641), eel mal mare c ere eta tor italian al naturil, vechea conceptie scolasttca a lumii flzice este pe deplin lllinata $i noua conceptle copemicianll. este defl~itiv intemeiata. Galilei gratie ti!leseopului perfectionat de el desco~~a ill t610 satelitii lui Jupiter, inelul lui Mercur si Venus, descopenn care dau 0 confinn.are strilucita conceptiei heliacentrice coperniciene. .

PentrU Galilei cartea naturii este serisa in cifre si figuri geometrice, pentru a tntelese natura, e necesar de a-i. descoperi ordinea matematica, raportUl:i1e generate,

legile. Numai ceea ce este cantitativ ~ masurabil este obtectiv ~ ~iin~ific. Penomenele naturii nu mal sunt lamurite prin "caUtati nepatrunse", ci prin farle de miscare masurabile, prin mc\rimi. cantitati. DupA Galile] cauzele naturii sunt mecanlce si necesare, nu niste puteri inSufl.e~ite. care lucreaza arbitrar, asemenea omului, in vederea realizaru unor scopuri.

Alii' _ rtp1tf"itlonti d. vo.z.4 II g1ndfrlt

ItIt"'~ dnprf IUJ-tunJ IUnt:

- '

P.Gassendi (1592-1655) $i R.Boyle (1627-1691). Cu, numel~ ac~slo~

savanti este pus! temelia chimiei fitiintifice. Co~ceptla a~~~U, tntra In domerrlul chimlci ~,inlatu,' eercetarile nestiintifice ale alc~ilor~ care cAutau In zadar "piatra filosofica" si "elexirul vietll". Toate corpurlle sunt coinpuse din atomi, care. nu cunosc diferenta dectt de lntinderc:, fonna $I miscare, $I. nude calitate.

101

101,

. . A u 0 mare tnriurire

. .. al Es n-ar fi devenit 0 putere tstortc • c .

spmtu . _ . '. da a -ar fi dus la alciltutrea

asu fa popoarelor, care au llnbra~lsat-o, en.. .....

un~ noi biserici. care fatal trebuia sa renunte 18 spiritul mdlvldualis~

: t A' cest lucru s -8 $.i intimplat, cind Luther ell ajutoru

de la mcepu. b' . - astori

. . . "", ... sforma Refonna intr-o noua isenca, cu P .

prinrilor germanl, U'""" .' . .'

• A "" dar cu Reforms se lntimphi. acelasi Jueru ca &1 ell

51 dogme. ~ •

crestinismul primitiv.

reforma isbucncsre .si in Elverta, eu U.Lwingli (1484-1531) sl la Geneva cu G.Calvil1 (1509-1564).

Reforrna inlatura din crestimsm toate dogmele ce is-au adiiugat dupa conciliul de la Nicea (s.325) ~ nu pasrreaza decit Biblia, "cuvintul Dornnului", pe care Luther 0 traduce In limba po orului, scrisorile lui Pavel. ideile apostolilor, si ale parinfjJor bisericii, in deosebi ale lui Augustin, Reforma este 0 "renastere" 11 crestinismului, o inroarcerc la lzvoarele pnrrunve, apostolicc considerate mai adevarare, decit pedantele si despoticele dogme catolice. Aceasta reinvierc a crestinisrnului primiriv, a provocer cercetarea documentelor cresrine , primitive, a dus la un avint a1 studiulul hebraicei, in sfmil ta Q adevnrata cercetare stiintifica a originelor crestinismului.

Spiriiul Reformei nu poate (j Injeles decit in contrastul sau lreductibll fala de spirirul catclicismului, Biserica caiotica stopase credinia in anurnite hotare $i ajunsese a identifica crestinismul cu catolicismut. A crede era lot una cu a fi supus bisericli. Ceea ce intercsa Biserica ern nurnai ascultarea de dogme $1 de poruncile ei, ceca ce era echivalent cu asculrarea rata de cei ce pazeau dogrnele si dadeau poruncile.

Rcforma cere nurnai "credtnta" personala, cad numai prin credintsa indrvidul so peate minrui. Ornul se poate rnintui prin cred lnlt! personals l farO ajntorul Bisericii atotputernice ce uzurpasc lowl cuvenit nurnai lui Dumnezeu, si lui Isus, Dar pentru protestant! mintuirea prin crcdinta personala nu era lnsusi "opera" omului, caci ornul este "predestinat" numai a pacarui, -. teorie augustiniana, primita de protestanti, - ci nurnai prin harul neasteptat si neparruns a lui Dumnezeu,

Reforma are un caracter de rrusncisru si individualism, cad credinta vie nu poate dainui tara libertatea individuala, "nlrneni nu trcbuie sa fie silit a crede", rostea Luther. Nu Capra buna face pe om bun, ci omul bun, in adlncul constiintei sale, face ca fapta a fie Ollila Omul trebuie sa iubeasca pe Durnnezeu dezintcresat. fa ra egoism, tara s;; se gandeasca la rasplata vitoare.

Reforma cere libertatea de credinta a individuiui, oar 0 rcalizcaza ell sacrificareu ratiunii sau eel pulill C.11 subordonaica cl crcdmu i ell to.ue .I'::'_'·'(ea, Rdurm.a este un inscrnnat progrcs

libertate.Etiberarea de la manifcstatiile' comune, i-a permls lui

Descartes sa mediteze asupra luerurilor de sine statator. . ,

Ca elev strguincios avea permisrunea sA

lucreze in bibliotecacu cartile rare ~ chiar cu cele Interzise de incblznle. Aceste concesii si mintea lui ascUlitA, iau penni 5 lui Descartes sa puna In indoiala adevarurile stiintei scolastice, ce se citea in colegiu si domina cugetul european, Dupa terminarea colegiului Descartes scria, ell cunostintele capatate acolo In marea lor majoritate nu-i dadiau voie sa rezolve nici 0 problema reata, Fiind 0 personalitate putemica si ingenioasa, Descartes l~ pune scopul s!\$~ valorifice cunO!~tintele si sa schimbe si situatin din stiintlt· Cunostintele trebuie sa fie bune, pentru rezolvarea problemelor

ractice. Mai mtii de toate, Descartes atrage atentia asupra metodelor ~e cunoastere. Ei demonstreaza eli metodele din sntnta contemporana lui nu sunt potrivite pentru studiere, cu njutorul lor nu se p~t fac~ descoperirt. Metodele din stiinta scolastica se bazau pe. 10g1C8 1'01,1 Aristotel rnai ales pe silogistica. Iar silogismul in prerrusa generals contine 'oeacurn raspunsul. Siloglsmul, logica lui Arist~tel" dupa parerea lui Descartes, poate avea dear imp~rtan~~ ,dldaCtI~O ~ pedagogica, Insa pentru stlinta adevaratfi este un Joe. p~aceasta,

, bU" ..• -); Descartes - nu ne gindirn sa aruncarn astnda asupra

sU nt .. £.Cl , • •

sistemulul de a filozofa nascolit de altii, sau asupra aparatulul acestuia

de rationamente probaolle, ant de potrivite pentru disputele de $coala: acestea aseut mlntile tin-ere $i Ie fac, lutndu-se In ~tr¢cl!~e, sa se inteteascl tot mai mult. ~" e mai bine ea tinerii sa se ~trm~ca prin pare1'l de acest fel, chiar dacaele se infAliJ?eaza ca nes18un;:1 In urma certurilor dintre carturari, decit daea t-arn lisa de eapul tor, Faro tndrumator ei n-ar mai [j ill stare sa iasa din tncurcarura-"

Rene Descartes Lsi irunca privirea sa in privinta metodei asupra maternaticii. Anume mal ernatica poate servi drept exernplu penrru ~ mcloda stiinlilicil. ell reate ca si in marematica eiii5,tli m:l.n

, . . forma' n._~ metodolnRlc dH~

neaiu nnsuri. N lei maten :1t1(':l nu s-a v'

Ftiosofta modern4

N u exists un hotar slngur tnrre epoca renasteni !1i epoca rnoderna. Epoca modems tncepe apoxlmauv 1asfir$itul secolului XVI si inceputul secolului XVI). Inflorirea filosOfiei modeme este iegata de progresul economic, polittc ~ stiinifi(.' a tirilor din Europa Occidentals. Revolutiile burgheze biNie suecesiv in Olanda in sec. XVI, in Anglia in sec, XVll, iil Franta in sec. XVIII. [)rezvoltan::a societatii burgheze pune un liii.r de probleme En fafa gJndirii fi]osofice de ordin social $i $tunlific. Anume rczolvarea acestor probleme a devinit obicct de srudiu pentru filosom modemi.

Filosofia moderna este deosebita de filosofla veche. Ca si fi Iosofia renascentista filosefia modema este indreptatA impotriva gindirii scolastiee, gindirii rupte de practlca. Incearca sa mpll un sir de cenoane ale filosofiei vechi sa eonstruiasca 0 intelegere noUl). a Iurnii, bazata pc succesele $iintei modeme. Fil osof a se apropie tntrattt de sriinta cit in multe cazuri se pierd hotarele intre ele. Curentele principale ale filosofiei modeme sunt: rationalisrnul si empirismul.

Filo8ojItJ 1Ylllon(J/~t4

&n. DUUffU (1596 - 1650)

Filosoful francez Rene Descartes s-a nascut In 1956. Studiile si I-a facut in prestigiosul colegiu la Fleche, care se afla sub egida regelui Frantei. Colegiul avea 0 biblioted. bogata cu carti rare. Dupa tum scria Descartes, aici lueeau cei mai buni profesori din Europa, In colegiu erau instituite reguU severe, tot ass. cum erau ~ in ordinul iezuitilor. Descartes a avut 0 sanatate destul de slaba, gratie la ee el a capatat un $if de inlesniri ce i-au permis, sa profite de 0 anumita

1.0\1

HI

110

exi~[a 0 ruptura lntre diferite compartimente aJe marematicii. Dar ra,',lOnamenlul marernatic este clar, transparent, evident. ln celelalte stunte judecara este lipsitA de clartrate, este amblguie adesea contradictorie. "Se poate lesne deduce, - serie Descartes, : pricina pe~:ru care arit~eticasi geometria ne apar ca Iliad mult mai sigure dClat, cclelalte stunte: penrru ca, anume, singure ele opereaza cu un conunut atH de simplu si pur, incit nu se intemeiaza pe nici un h~Cru pe care experienta sa-I fi ararat nesigur, ci eonstau lrl intregime din, deductu. logice inlantuite. De aeeea de si suns cele rnai simple si mal clare dintre toate, jar materialul cu care lucreaza este intoemai precum il cerem noi, si e greu pentru cineva sa greseasca in privinta lor. .. "

ReguJ(l II

Regula a doua este divizarea tntreguli in partite lui componente. Ea ne demonstreaza importan~ analizei in cercetare, anume ea aduce glndirea La evidenta prin simplificarea compusului. Divizrnd Intregul In partil. e lui componente, atingern simplitatea si ne apara cugetul de amiguitate, incertiludine. Intuitia percepe simplul. ". .. sa nnpartirn fiecare din dific·uIHitilc: pe care le examinam,r scrie Descartes,- 'in antea parti, cit s-ar putea si ar li necesar sA fie rezolvate mai bine",

.ReglfiJl III

In 1637 Descartes publica Discurs asupra metodei. Aciasta lucrare marchiaza inceputul gin diri i modeme. Mai Intii de reate el supune unei critici severe continutul, siruatia din fiiosofie $i stiinta , rnetodele folosite de acestea, considertndu-le nesatisfacaroare. In lucrariJ~ Reguli pentru condueerea spiritului si Discurs asupra m~t~del' Descartes lanseaza noua sa viziune asupra rnctodei sriintifice. 100t~al propune douazeci sl una de reguli pentru cercerarca siiintifica, apot Ie reduce pe acestea doar la patru reguli, eonsiderind ca cu cit sunt mai purine reguli cu am e mai lesne de a Ie urma de a te conduce de ele. Regulile, spune Descartes, trebuie sa fie simple pentru utilizare,

Regula a ucla descrie sinteza care este necesara pentru restabllirea obiectului ratiunii, Este 0 mare deosebire intre obiectul initial ee l-am avut lnainte de analiza .$i, obiectul com pus dupa sinteza. Acesta este un obiect rational) tnteles de cujet, transparent, pentru ca este format de ratiune dupa anuraite principii cunoscute ei. Cerinta din regula a treia este urmatoarea:

" ... de a conduce gindurile mele dupa a ordine, tnceptnd cu obiectele cele mal simple $1 cele mai usor de cunoscut pent:ru a rna urea putin cite putin, si in mod gradat, pilla la cunoasterea celor mal cornpuse si presupunind 0 ordine chiar dintre cele care nu se urmeaza regular unele pe altele."

.RegullJ I

Este nuruita regula evidentei. Descartes ne

t arrage arentie, ca 0

cercetare nu poate fi tnceputa, plna ce nu sunt clare premizele, pQS~ulalele .de baza. Nu se pot utlliza idei neclare, incerte, vagi. Ideile trebuie sA fie: clare $I distincte Evidenta ideilor ne-o deschide intuitia, lumina naturala a ratiunii: "Prlmul,- sene Descartea.- este de a nu primi niciodata UR lucru ca ade-varat· ininte de a fi cunoscut tntr-un rei evident cs este asa.: adle! de a evita eu grija grsba i prejudecata si a nu cuprinde mal mult in judeclllile mele decit ceea ce s-ar prezenta spirltului meu lnmod clar $1 distinct ran] a aves

niei 0 ocazie de a-I pune (vreodatA) in indoiola." '

(• < '. • • .', , C.' ,',

,'." ,1..' r- ! '

HI propune un control riguros alit a procesului de analiza, cit $i iii celul de sinteza, care ne-ar feri de om.i.teri, greseli. " ... de a face peste tot enumaFan asa de complecte si revederi asa de generale, tncit sA fiu incredin~at ca nu am 1 asat nimica la 0 parte."

Regula IV

Pentru matematica, subllniaza Descartes, foarte Insemnare sunt deductia si intuitta. Avind metoda pregatita pentru cercetare, Descartes lncearca sa rev ada bazele filosofiei si sa construiasca 0 sistema noua filos('Ifica, care HI corespunde realitatii, pentru eli. dupLl t-um spune e:l, ideile vechi filosofice sunt aUt de multe $i tncureate, cl nu-ti pennJt sa tntelegi unde este adevarul, jar unde e'3[O falsul. De aceea nOU3

112

construcnz (rcbuie inceputa'" de I ..

Ul re vede rea cunosti.ntelor. ea sa

capltram 0 certitudine, cil bazete ce le Yam pune sum adevarare, de

altfel ajungern din nou la 0 incerritudine. Cercetarile

Descartes, Ie vern incepe de In indoiala. ' spune

J ndoiald metod/cd

., Nu d .. - .

. . e astazi, spune Descartes,» mr-am dar scarna, ca din primu

mel ani am capAtar numeroass '"

. ' . e paren ,alse drept adevarare $i CD ceea

~e "" CJ:ldll de a~un~i rx: aces~e principii afit de pitin sigure, nu ar fi

een foarte mdolelmc $1 nesigur $j de atunei am . d '

trebui . - . I JU ecat ea .... a

UI. .. sa ana apuc serios de a rna dezbara de reate opinill

Ie perm iseser .'.' . e pe care

.' I ~m mal ,"a~te, $1 a reincepe totul din temelii, daca as fi

vrut sa stabilesc ceva sigur si constant in $liin,a."

Dar, ~pune ~escartes, nu este necesar de Oontrola! absolut toate cunostantele, CI do~r princip-iile pe care se bazeazs ele: "Pentru accsr ~.co~ n~ v~ .ft neVOlC sa arat, ca toate StInt false: lucru pe care nu la~I sfi~1 nJclodata; ... voi tncepe cu princtpilte

pc care toate echile

mele paren erau rezernare." Contro!ind fundanH'f1fcie. controlez! si cunostintele.

Cunostintele vechi spu De ..

'. . ' ne scartes, sum de engine senzonata.

Chiar 51 C~le ranonale pina la sfus.it se reduc la senzatii, "Tot ce-arn

acceptar prna aeumca mai ad . .' "

. . . evar.u 81 mal sigur am 111\';1 131-0 pn n

slmllJn $I de la simturi." Co " ,

nstuntele expcnmcm3 Ie sum de

prcvinents senzonata, iar senzatiile adesea sum in.<;eI~IOOtre. III procesul anallze] date lor senzaHilor prin Indoiala el

urrnatoarea conelutie at. _ '"' a]ungc la

d.' c ,r: pott indo] tn toare, Toatecunostinp:k espre lumea exrenosra ~ lnterioarA sum in corte S' to .

s,' "' - . . ' I a nel ce esle

gur, cerr. Ramme cert doar ins""oj procesul w- d . I" D'

- '.. "~ OI::.l1. 10 aceea ca

procesul andoleJ" este sigur De' cartes "'ace"' .

da ..) ',unnaloarea conclune ell mil lndoiesc, fnseam.na cA gindesc j" .. da - . d .

. _.. ,.... ca gm esc lnseamna ca

exist. Aceasta, spune Descartes, este 0 eviden ta: daca gindesc

:nse~nna, ell sunt, A$a a aparut renumita fraza a lui Descartes:

COglto ergo sum."

Lumea cartetkln4. exist) este adevaruj

"Cogito ergo sum" (dae~ gjndesc, inseamna ca pc care Descartes trebuie sa conslruiascil

Univccsul. Dar cum este posibU de trecut de 18 0 evidenU. ranonai subieonva la exterior. Este 0 problema dificila. Descartes 0 rezlv8 PI apelare la Durnnezeu. Anume existenta lui Dumnezeu l>i asigu existenta lumii exterioare, Sa presupunem, spune Descartes, ca exu un geniu rau, care rna in~la. MfA rnsala, ca exista lucrur exterioare, cum sunt tnselat si in timpul somnului. Dar nimeni nu t poate Insela ca exist eu slngur, cil aeeaSla en simt. "Nu este deci n o lndoiala ell eu sunt, daca el rna ~ala. Eil Sa rna Insele cit VOL, e) nu va putea niciodata sa facA asa ca sa nu fiu nimlc a~ timp cit voi gindi ca sunt ceva. A$J. inctt dupa ce am gindit ~ 8 examinat bine tcate tucrurile, trebuie sa trag in fmc concluzia ~i tin ca asigurat ca aciasta propozitie: eu sunt, eu exist! este in ml necesar adevarata de cite on 0 pronuntA sau 0 concepe spirirul meu

In acest punct Descartes se foloseste de renumita teorie "ideilor tnsscute." Este teoria platoniana, dar torusi foarte deosebl ca sens, Ideile lui Platen existau antologic, ideile lui Descartes subiectrv, ele earacterizeaza intelectul uman. Aeeste idel sunt boga inteleetului, principiile de baza dupa care spiritul gindeste. Anume I pentru DIll sunt 0 mostenire dumnezeiasca, pentru ca acesta sa fie; stare, sA Inteleaga lumen. lnsa prmcipala idee, care exisu in intel~ si-i este tnnascura, este ideea' de Dumnezeu, Aiei Descartes folose; argumentul ontologie. Daca erista in eugetul omului ideea Dumnezeu, spune el, Inseamna ell exista ~ Dumnezeu obiectiv. "P1 cuvtruul de Dumnezeu tnteleg 0 substanta, infinlta, eterna, lmuabil independenra, a-tot-cunsscatoare, a-tot-putemica $I prin care I insumi ~ toaie celelalte Iucruri care sunt au fost create ·si produi dar aceste avanta]e sunt asa de marl ~ de emlnente, tnctt cu cit consider mai cu atentie, cu aUt sunt convins mai putin, ci am put sA iau aceste idd din mine Insumi. ~ in consecinta trebuie in rm necesar sa trag concluzia, dupa tot ce am spus mal lnainte, Dumnezeu exists." Caci, cu toate CA ideea de substanta este in mil prin faptul ca sunt 0 subsranta, eu nu voi avea totusi ldeca uri substante infinite, eu care sunt 0 fiintll tin1ti, dad ea nu ar ft f<! pusa In ruirle de 0 substantA care ar fi f08t tntr-adevAr Infinita."

DacA existi. Dl.1mnez.eu, atuncieldsUi ~ lumea ~1I'(erioara, car(- el <I ereat~o. Cum este aciasta fume exterioar4? Ce rrt7\"t.a d Sunt l!meMo {Ie 1)al.a pentnJ Descartes. Penlru a c)'plica lurne

II~

realitatea Descartes se folosea de cunostintele ce veneau din obiectele concrete, ce se dezvoltau !\ii" la propasirea carora participa si el tnsusi, Descartes a folosit mai intii de toate cunostintele mecanice si maternatice. Celelalte stiinte inca nu emu dezvoltatc, ramineau in urma cu dezvolrarea mai ales stiintele despre spirit,

FUnd filosof, Descartes studiaz8 nu existen ta tn general, ci principiile exisrenjei, principiile dupa care este alcatuita lumea. lumea este substantiala. Anurne substanta este baza Iucrurilor materiale ~i fenomenelor spirituale. Exist! doua substante paralele, nelegate tntre ele: substanta materiala si subsranta spiritual a . Substanta materiala este baza, fundamentul corpurilor materiale, substanta ldeala este fundamentul fenomenelor spirituale. Subsranta materiaia are 0 caracterisrica esentiala - intinderea. lntinderea poate fi studiata prin intermediul unor caractenstice geometrice - flgura, forma, rnarirnea, care dupa Descartes si De vorbeste despre eseata lucrurilor rnateriale. Alta caracteristica a substantei materiale este rniscarea. M~area este irnpusa din exterior, prin impujsul unecanic. Nu exists atemi si nici vid, teo ria arornista este criticata de Descartes. Celelalte proprietati ce-mi apar in senzatii: culoarea, mirosul, sunetul, greutatea. sunt calirati secundare, nu sunt clare si distincte deci, sustine Descartes, nu pot fi considerate ca existente obiectiv.

Universul lui Descartes se simplifica , el nu mai este poietic, en in epoca Renasterii. Materia este omogena , DU-j altceva decit intindere $i rniscare. Vid nu exista, - Universul este plin, Cantitatea de miscare in lume este constaata. Universul devine un rneeanism, inel domnesc urmatoarele principii: tjcantitatea de rnlscarea esre consranra; 2)iuertia (dlrectia miscarii se schlrnbapnn lovitura exrerioara). Corpul urnan, animal deaserneni este un mecanism,

Substanta splrituala este diferita de materie. Existenta ei IlU poate fi explicate prin legile mecanicii. Insusirile de baza ale acestei substante sunr - glndirea, imaginatia, vointa. Corpurile nu gindesc, gindeste doar creierul, dupa Descartes. Principalul este cil. aciasra substanta ne permite sa cunoastem lumea ccrpurilor, lurnea materials.

115

BARUH SP/NOZA (1632 - 1677)

S-a nascut in Amsterdam intr-o farnilie de evrei portughezl. A demonstrat capacitat] deosebite in copilarie ceea ce Ii pregatea un loe de conducaror religios in cornuna evreiasca din Amsterdam. Dar destul de t.impuriu s-au evidentiat contradictiile teoretice dintre B. Spinoza Sl conducatorii ccmunitatil, ce pina la sfsrsit a adus La excomunicarea lui din partea sinagogei.

Spinoza primeste crestinismul, Ynsa prin aceasta nu se poate spune ca crestinismul a mal capatat un adept. Conceptia lui fllosofiea, eu toate eil era religioasa, era destul de. distantata de crestinism .

Viata care a dus-o Spinoza I-a !acul sa creada, ca llbertatea esre prlncipiul de baza al vietii umaoe. Anume libertatea poare face ornul fericit. Conceptia libertatii 10 filosofie tot timpul a fost legata de rezolvarea dilemci: necesitatea (constnngere) - independentiL Cum poate fi rezolvata antinomia constnngere - independenta devine obiectul de studiu at lui B. Spinoza in renumita lucrare Etica.

Expunerea eonceptiel lui B. Spinoza ill Iiteratura contemporana adesea este scientizata, ce- i impune urr caracter vag, ineert. Rezultatul scientizarii este pierderea gindului princispal, trecerea lui ioplan secundar, iar uneorl schiraonesirea ideilor filosofului, etichetarea lui cu 'numele "materialist" ori chiar "ateist", 0 analiza profunda a textelor inedite ne demonstreaza, ca B. Spinoza a fast 0 personalitate profund religioasa $i cs baziadu-se pe credinta a creat 0 conceptie filosofica complexa $I bine incbegata logic.

B. Spinoza reiese dintr-un seep blne determinat: emul 1n 'Viata trebuie sa fie fezicit. Dorinra de a trai ferielt, - scrie D. SpJooza.,- sau bj ne este esenta omulu I, este esenta prin care omu I cau'l, 1iI'"$i mentinii ('xi.stenI3~. Dar omul nu esre un lndivld '!llngliratlc, el

"'

117

lraiC$te in lume, in natura ~ Bourne Intelegerea aeesrui lucru devine principial.

Fericirea depinde de censnentizarea structuri! lumii ~ a loculut, pe care-l ocupa ernul in aceasta strucrura universala.Mai intii de reate este necesar sa cunose] naturaIul Dumnezeu, asa cum este el in real i tate, dar n u dupa imaginati.a noast.ra arbitrars. Pentru SpiJloza Dumnczeu nu esre asa cum $i-I lnchipuie roligia crest in! - un 0111. El esre impotriva antropomortizarii lui Dumnezeu, Dumnezeu, spune Spinoza, este identic naturii. (Aceasu (onnuli in filosofie poarta

denumirea de pantelsm]. .

Idenriratea lui Dumnezeu cu natura se retlccta in doult ipostaze ale lui Durnnezeu: l)m natura narurans (natura naturanta] ~ 2)natura naturara. Prima iposlaza re~ec(a tuncfia creafoar~ a lui Dumnezeu, iar cea de-a doua - creatia, adica reZtiltatul activitafii dumnezeesn. Natura naturants este substanta lumu, natura narurala, $Un! modurile (starile) lumir, tnleJegerea n::L1fiei dintre natura naturanta ~i natura naturata ne da posibllitate sa vedem stnu:tumhnnij,

acticneze Intr-un anumit mod, Deci, daca lucrurile ar fi putut avea 0 alta natura sau at fi putut fi determinate sa lucreze intr-un alt chip, tnctr ordinea naturii ar fi fast alta, atunci si natura lui Dumnezeu ar fi putut fi alta, dectt aceea care este acum ... " Anume prin identificarea naturli creatoare a lui Dumnezeu ell substanta Spinoza rezolva antinomia iadependenta constrlngere. Necesitatea se identified cu libertatea. Dumnezeu unieuJ esre cauza Iit~enl,' pentru care el slngur exlsta din necesitatea naturii sale si face torul nurnai dupa necesitatea naturii sale, prin urmare el singur este 0 cauza libera.

Tot ce exista este necesar, .nu intiJ?lpl:uor. Libertatea in calitate de veinta libera Spinoza 0 considera drept 0 neintelegere It naturii lui Dumnezeu. "Vointa nu poate fi nurnita cauza libera, ci cauza necesara." Nici Dumnezeu n-are libertatea vointei nu tocmai omul. De aici vine renumita formula .. a lui Spinoza: Iibertatea este iJllelegerea necesitatil, N atura natnranta (Dumnezeu creatorul) este Ubem . in a cttvitatea sa, dar aceasta libertate este identica cu necesitatea, adtca cu constnngerea legata de Insasi natura dumnezeiasca,

Substanta (natura natu ran ta) este cauza eficienta a naturii oaturate{a lucrurilor), In acest punet Spinoza W. indreapta invatatura impotriva conceperii firulliste a lumii, care este folositA de rcligji pentru explicarea esentei ereatiei. Lumea exista ~ este organizata dupa principiul cauzalitatii, sustine Spinoza, si nu pentru un scop. Este un principiu al stiintelor naturii din secoluI XVII, sustinut de B.' Spinoza. Dumnezeu n-are SCOPurl_. el actioneaza doar in vvirtutea ' neeesitatti sale. El esre cauza imanenta a ruturor Iucrurilor. Aceasta putere el ~o manlfesta prln atributele sale.

Atributele substantei, sustine Spinoza, sunt puterile dumnezeiesu si sunt infinite la numar, doar omul ounoaste numai doua: Intinderea !Ii gi:ndirea. Aceste sunt de fapt substantele lui Descartes - inlinderea corespunde substantei materiale, iar gindirea - substaate spirituale. Insa Spinoza exclude duallsmul cartizian $I considera existenta unei singure subsrante - Durnaezeu, care include tn sine un sir de atrlbutc printr"!: care ~i cele enumerate mai sus, Arributele dumnezeiest] < sont

eterne ca si Dumnezeu $ii fac parte din natura creatoare. "

Dum nezeu I" JpOSIOvJ d, (HIlllrrz fItIlMiI"t4· lit. 1Il1J1IQ"'1l ium'lllW(lk

. Suhstanta are caracteristici dcosebire, ea este taUla sa .proprie (cauza sur). adica in activitatea sa • crean: 'n~' alE necesnarea unor forte sau cauze de influenta eJderioara,.' "Prill cauza sa proprie llllel~ un ce a carui esen~a impu£4 cXistem.a. sau acarui tire poere fi conceputa numai ca existenf!." Nirnle in Univers nu este liber in acuunile saJe in afara de substan~. J)umnezeu (substanta) este liber in actiunile sale, dar nu asa cum eoncepe Descartes libertatea lui Durnnezeu, dupa care (Olta divinA arc 0 hbertate arbitrara, adica ar putea schimba totu! dupA buna lui voinUt ~ cum ar don. Pentru Spinoza libertatea lui Durnnezeu ' consta . Intr-o activit ate care corespunde necesitatf si nu aroitrarului. El nu poate schimba lumea dupa buna lui vointa. Lumea este cum este si nu poate fi s,ehimbata in virtutea constringerii divine. "Lucrunte, - spune Spinoza, - rr-au putut fi produse de Dumnezeu in nici 0 alta forma si nici 0 alta ordine dccit aceea in care sint produse.; Caci toate lucrurile au lzvorit in mod necesar din natura data a lui Dumnezeu $i sunt determinate din necesltatea naturii lui Durnnezeu, ca sa exlste ~ S11

110

Spinoza intelegerea binelui $i a rilului. Binele trebuie de tnteles ca 0 aetiune acrinva a omului, care aduce la majorarea fortetor lui de existenta, dar care nu vine in contradjctie cu coerenta universala si 0 corurapune narurii, lul Dumnezeu. Pasiunilc sunt rorme negative ale actiunilor urnane, care adue Ia micsorarea fortelor. lubirea este ° pasiune, ne spune Spinoza, atune] etnd este egoista, Brunei clod se cere reproeitare, adica atunci cind cerem unraspullli la acest sentiment, daca reprocitatea lipseste. iUbirea se preface in gelozie, ura, etc. lubirea este adevarara, cind nu se cere reprocsatea. Pur ~ simplu iubeste, eel mal inalt sentiment uman, este iubirea lui Dumnezeu, tar eea mai inalta forma a cunoasteri.i este "cuncasterea intele,ctuaiA a lu~ Durnnezeu." Anume cunoasterea iiltel~tUala a lui Dumnezeu, ne cunoasre ell natura adeviirat~ a lucrurilor, cu structura Unlversului si locul care-l ocupa ornul in aceasta structunl. Fericirea depinde de iubirea fata de Dumnezeu, iar libertatea. de ccnoasterea naturii lui. Aceasra cunoastere intelecruala ne-ar aduce fericire si Iibertate. "Aceasra doctrina, scrie Spinoza in Btica, ne tnvata. ca noi lucrarn din singura vointa a lui Durnnezeu si £a noi suatem parte din natura divina $i aceasta cu aut mal mult cu cit sunt mai desavirsite actiunile pe care le savirsim $i cu cit in~elegem mai mult pe Dumnezeu. Aciasta doctrina deci, in afara de faptul, ca linisteste pe deplin sufletul nostru are si folosul, CD ne Invata in ce consta suprema noastra fericire sau beatitudine, adica in singura cuno$tinta des pre Dumnezeu, care ne Indeamna sa facern numai ceca ce ne dicteaza iubirea $1 pietatea",

Got/rltl LAlJl1Ik (J646'J716)

Leibniz este un filosif german de Ia sfirsirul secclulul Xvl], inceputuJ secolulul XVIII. S-a ntscur la Reipzig. A fost un sa van I profund, eu un talent deosebit. Nici 0 $IDota din vrernea lui nu 1-.1 rost Slr.linA. In matematica a C1U1 cakulul dii~.n:~!ll.l ~ i.::l:("g:-.:...

i'-ic~i;d -: .. 1:U .. :;h" X .... \1~c::... S-.!I ~ ,.lJi:' ~ _"":::::7.:Lr-'-'

"'- ~ .•

.. ~ ~... ~,

eforturi pcntfU crearea Academiei din Prusia, pentru apropierea

protestantiJor ~ caloLicilor. .. . ,

A fos. cansilier a mai multor principt gennaru: regelui Prusiei, tarului fUS Petru I, curtli de la Viena. Cu toate preoeuparile sale a dovedit si scrie un numar impunator de lu<:£aIi fdosoflee, printre ele pot fi mentionate; Monadologia, Teoditeea, Eseuri nol despre tatelegerea umana, etc.

Leibniz in filosofie sustine

1iI~~onalismul. Asemeni lui Descartes ~i Spinoza creaza 0 sistema metafizica la baza carel pune Ideea substantel, insa in~ele8erC4 esentei substante! este diferita de aeesea. Mai mUlt ea atit· in anumite puntle cste (:onlrar opus acestora, Sisternele lui ~cartes .~ Spi.Q.oza JU.Dt pW $i simplu mecanlste, pe cind Leibmz COJl81d~ra .. ~a fCUO_QOle nu pot fi explicate. bazindu-se doar pc principiile ~cii. FUosofia lui Leihniz in esenta sa este 0 mcercare de sinted' a fiIosofiei 'vech1 (antica ~i scolastica) eu cea moderna.

In~pind cu Bacon sii>esc~es> in gindirea tilos?fica. ~u 10: t11LQBformiri radicale; t;ruijoritatea notiunilor filosofiei antice ~t st:01asti~ sunt' inlOj:;uite en nottunt ~ idei noi, 1m.prwntat~ din meeameAc _ matcmatici. Leibniz co~idet.a acest proces penculos pcntm JittdiIea fUosoftca. Pentru ca, dupl cum sWitinC ~I, ,.in fil~sofie SQ.nt anwD1tc idei, tare sunt penrru ea perene (eterne), ~ ele este impos.ibilA o &lndire rt1osl)fic4 adecvata, Pentru ele Leibnfz numeste noU\Ulilo de "cauzi finaUi" $i formA substantiala". de care sunt legate aD~te rcprezenttri. despre lumea obiecnva, mai mill de toa.t~~ teleotOSia ~ ontolosia. Anume ele sunt elemente de sucees ale gindlIlJ seelasnce Iii antice. Mai mult ca attt, Leibniz sustine, c4 unel~ 5UCCese ale lui Aristotel $i Platon sunt mai valoroase decrr cdc ale lUI Descartes. EI se ref era la notiunile de materie, formA, m..i.scare:

D8turi, loc, i.nfinil" spatru, timp. care dopa pArerea lui In filosotia lUI Aristotd au Jbg ana1jzate ii definite mai amplu Ii mai a.decYa:r, deC/I La f1mofa: t"]Qir:n;,I k.d.=r:ii ~ ~~ m ~ fd';ry, ~ t:"d~?:>·

Il2

Leibniz, fiind unul din savantii remarcabili ai epocil moderne a cunoscut sistemele filosofice ale tirnpului, dar tot atit de bine cunostes si filosofia veche, Anume aceasta i-a permis sa sustina, eil filosofia si stiinta moderns rnai ales filosofia carreziana, nu este 1n stare sa explice adecvat natura lucrurilor. Principiile mecaniciste, dupa parerea lui Lelbniz, reduc cunoasterea la superficialitati. Nu ·se po~t~ explica natura lucrurilor doar prin miscarea mcocanicaa materiel. Lumea, dupa Leibniz, a fast creata, iar creatia nu poate fi Lips-ita de scop. De aceea cercetarea adevarata trebuie sa se bazeze alit pe principii Ie cauzei eficlente, cit si pc principiul finalitatii, Leibnlz reinnoieste teleologia lui Ptaton, in care ratiunea universala, scopul [oaca un rol fundamental.

Nu se poate ii~di fllosofic, sus tine Leibniz, daca on recunoasrem existenta "formelor substantlale", deoarece gindirea filosofica este gindirea bazara pe principii. Daca principiile prime sunt excluse din procesut gindirli, atune] 5C vede cil nu este vorba de fiJosofie si de sliinUi cencrets. Intr-adevar in mcdicina, astronomic, spre exernplu, nu este nevoie de- a judeca despre primele principii, dar in filosofie fara acesrea este imposibHa cunoasrerea. De aceea este binc de stiut, unde-s limirele, hetarele dintre filosofie si stiinta concreta. Dupa parerea lui Leibnlz, moaernuau perdut aciasta Iimira, adesea ei tnlocuiesc filosofia ell stiinta, mai ales cu mecanica si matematiea, Sunt doutJ feluri de cunoastere: unul - filesoflc, care cunoaste primele principii . $i until - ~iin~fic, care este posibil prin filosofia aparatulul .$i mctodclor roatematicU si mecanicu.

Studiind filosofia si. $tiin~modema, Leibnlz ajunge la concluzla, eli este imposibil de: explicat esenta fencmenelor prin ceea ce mndernii considerau drcpt cauze prime: tntinderea, miscarea, figura, nurnarul. Rea.litatc acestea ,\ittl ~oar cauze exterioare, ele nu tin de esenta $i. numai de aparcoti" adica de lumea _ fenornenala. l:ntinderea lui Descartes, sUst1ne LeibD.iz. nu poate explica Insusirile, miscarea. Pentru ca ceva sa fie, in miscare este nevoie de "putere". Aceasta Inseamna, ca dincolo de intindcre, figura, etc. .exista ceva, ce are natura deosebita, nu are uracter fizic, mecanico-geometric. Aciasta natura este de caracter nu::tatizic ~ esre "purere", Puterea $1 este forma usubstan~iala, care nu are existentA fenomenalfi; nu este contigenfii, nu exista in s-pa,iu .$i. [imp.

In

I

Invatatura lui Leibniz despre formele substantiale n face deosebit

pe acesr gtndiror in isroria filosofiei. El srudiaza procesele predcesorilor sai despre substanta si le neaga. Mai intli de reate neag~ punctul de vedere a lui Descartes dupa care eAista doua feluri de: substante: materials si spirituala , iar substanta mareriala este intindeol $1 divizibila infinit. iar daca este divizibila deci este si distructibila I Pentru Leibniz substanta nu poate fi divizibila deci nu poate fl distructibila, pentru ca ea este fiinta, Iar filata nu este distructibila, ea este eterna si in fond constanta. Nu primeste nici punctul de vedere alui Spinoza, care nu poate explica dezvolrarea, pentru C3 se bazeaza pe principiul mecaniclst,

Leibniz presupune ca substanta nu poate fi unitara, ea este multipla $i de dimensiuni infinite de mici, Substanta este un fel ad puncte, un fel de particele extrern de mici, dar nu de caracter material, cum sunt atomii lui Dernocrit. Teoria atomista este respinsa de catre Leibniz, pentru ell atomii sunt materia li , Iar materia nu este activa, dupa parerea lui Leibniz, ci este pasiva. Aeeste parricule mid sunt nurnite de Leibniz monade, un fel de puncte metafizice ~i au un caracter spiritual. Dupa parerea lui Leibniz ele sunt "forte primitive", care sunt cornparate eu "tnrelligensia" lui Aristotel. Numai "intelligensia" (sufletul) poate fi activo Anurne aeeste monade sunt elernentefe Inrtiale, care formeaza Iumea Iucrurilor,

Pentru Leibniz apar un sir de intrebari care trebuie rezolvate' penrtu explicarea naturii lucrurilor. Mai mill de toate, cum pot f~ formate lucrurile, care din punctul nostru de vedere sunt matenalej din rnonade, care au natura spirituala?

Leihniz ne explica, ell natura monadelor poate fi tnteleasa numai, comparindu-le eli constunta, Ele sunt putere, energie. Sunt tnchise, n-au contact exterior CU allele. Monadele dupa structura sunr identice, dar dupa puterea interioara diferita, Continutul lor interior esie foarte bogat. COl ~ constiinta ele sunt alcatuite din reprezentari. Anume puterea lor de perceptie si Ie deosebeste _ unele de altele. Sunt ttel categorii de rnonade: I) monade nule ori monade pastve, Ele sum inferioare, all putere slaba de percepere a {until, iii formeazs inrhipuiri incerte despre Iurne; 2)mo~ - suUctc: - i$i formeazs reprezerunrile sale r'rin Intermediul sen z.a liil or, accstea StInt superioare.

124

dar reprezenrarile lor sunt lipsite de connUnta; 3)monade - spirite, reprezintarile sunt constiente,

Fiecare monada, ocupa un anumit toe in spatiu, adica Lsi formeaza un anumit punct de vedere asupra Unrversului, cares e va deosebi de punctul de vedere ale celorlalte monade. Ins! exista monada monadelor adica Dumnezeu, care este totalitatea monaoelor $i are a mtelegere' perfecta II realitAtU. pentra ca include in sine toate punetele de vedere.

Anurne din monade se formeaza totul - dintro singura monada, ori dintr-un agregat de monade, dar fiecare ~gregat de rnonade esre organizat si dirijat de 0 monads superioara, Materialitatea sau corboralitatea lumii trebuie inteleasa fenomional. Menadele n-au corp, ele sunt substante, materialitatea lor constA in posibilitatea de a actiona liber, de a percepe adecvat realitatea. De aid vine pasivitatea lor: inertia. masa, impenetrabilitacea.

Fenominal exists nU numai materialitatea corpurilor, dar si spatiul si timpuL Spatiul si limpu1 nu cXistil ea 0 carac1eristica reala a monadelor, ele sunt fenomene $isc formeaza din rel.aliile obiectelor. Spatiul ne vorbesre despre onlinea. lucrurilor, eeexistenta lor, iar tirnpul De vorbeste despre schimbare,uansfonnare in lurnea lucrurilor, adica despre continusaee. In· Jegatun cu analiza spauutui $i a timpului Leibniz mseamaa, c1 Anstotc·1 a fost mai aproape de 0 intelegere corecta decit Newton, sau Descartes, care aveau 0 lntelegere substantiala a spaUului ~ timpului.

Monadele Stint dife rile , dar fonneaza 0 continuitate, 0 sistema in care ele structural sunt unite. Monadele sunr. in dezvoltare. Monadele din clasele lnferioare. tind catre cele din clasele superioare. Tendinta monadelor spre dezvoltare este infinita, toate tind catre monada monadelor - Dumnezeu. Evolutia monadelor este si evolutia lumii in general.

Una din probiemele dificile din sistema lui Leibniz cste problema legarurilor dintre monade. Pentru rezolvarea ei Leibniz foloseste teoria armonicii prestabilite. El considera, cd legaturile dintre monade sunt ptestabillte de catre 'Dumnezeu. Tot prestabilita este lli legatura dintre corp ~ suflet, Lumea c[eata, dupa Leibniz, este cea

'~J

mai buna dintre lumile posibile, pentru ca Durnnezeu flind bun dupa natura sa nu putea crea ceva rau.

Fllo3ofta empiricQ

l7QltCl.r Bocon (J561-J626)

Este considerat unul din fondatorU filosofiei modeme $.I intemietorul $ti.intei contemporane experimentale. Filosoful a pretins sa scrie 0 lucrare grandioasa cu denumirea Mare a restaurare in care sa expuna bazele cunoasterii umane, insa a dovedit sa scrie doar unele part] ale ei printre care cea mai renumita esre lucrarea Noul Organon. In ea autorul expune bazele logicii inductive modeme.

lnainte de a lncepe travaliul penrru constituirea princlilor experirnentale Bacon supune unei criticl riguroase vatorite fil6sofice .si stiintifice antice, scolastice $i chiar ale renasterii. Antichitatea nu ace autoritate pentru Bacon, pentru eli este "copilaria umanitatii". Scolastica este 0 stiinla ~ sub t illta titor verbale, este abstracta $I ignoreaza cercetarea Iucrurilor reale. Umanistii sunl obsedati de literatura $1 nu de cercetarea naturii, ~iinta adevarata este $fiinla capabila de progres nelimitat in care nu sunt posibile adevaruri definitive si constante. Ceea ce trebuie de evitat in ~tijnla esre foocsrea gi11(iirii. ce Ins eamna emanctparea gfndirii, Hbertatea cercetaru $i ellberarea ei de OJ ice atitudine bazata pe automate. Ubet1atea gifJdlrii se manifestfl prirr ;ndoiaJ~. 1n gindi.re sunl dOU.1 unJJ"uri, un r;1 care dur-e spre cerr i ttl dille, tar a IILlI. care duce spre inc .'1 riludint"

Daca procesul gindirii Incepe eu certitudinl el se termina eu tndoiala, lar daca incepe cu indoiala se termina ell certitudini.

Pen t ru constuuirea noii stiinte este neeesar de distrus constructiile vechi stiintifice, bazate pe scolastica. Trebuie de eliberat spirirul uman de greselile sruntei vechi pentru ca el sa poatft reflecta adecvat realiratea. Prima parte a Noului Organon este consacrara criticii erorilor, ideilor false din stlinta veche si poart! denumirea de inva!atuni despre idoli. "Idolii 51 notiunile false, care au ocupat pinal acurn inrelectul omului $i sunt 4ldinc i.nr8dAcinate in el nu num.ai ea tmpresureaza aut de strinS mintile oamenilor tnctt ii este greu adevarului sa gsseasca vre-o intrare, dar eh.iar daca intrarea a fost dobindita si estc libera, Ie \10m Inliln! totU$i din nou in momentul chiar a] resraurarii sriintelor $1 ele ne vor fi un obstaeol pina ce oarnenii nu vor fi instiintati de priroejdia lor $I nu vor fi tnarmati tmpotriva lor atit cit este cu putinta",

fdolii ascund de Intelegerea ooasrra lumea reala ~ ne Iacurca la cunosterea lucrurilor. ExistS. patru feluri de idoli ce stil,Inese mintea ornencasca:

J) idolii tribului (idola tribus);

2) idolij cavernei (idola specus);

3) idolii forului (idola ron);

4) idclii teatrului (idola theatri).

Idola tribus sunt erori imaaente narurii urnane, tin atit de ratiune, cit $i de organele senzoriale. Simturile destul de des reflects iluzoriu realltatea. Greseste prin ratienamentele sale si intelectul, Cea mai rasptndita greseala a speciei umane este eercetarea naturii prin asernanarea cu ornul, este 0 eroare antroposociomcrflca si da nastere gtndirii teleologice, care inpune naturii scopuri ce nu-i apartin Bacon este impotriva raspindirii gindirii finaliste asupra naturii, "Fantomele speciei umane is.i au originea In in.s~ natura omeneasca si chiar in nearnul sau rasa omului. Caci este gte$ita afirmatia care spune ca simtul omenesc este masua lucrurilor; dimpotriva toate perceptiile ant ale sirnturilor cit si ale mintil sunt raportate la om.la rnasura lor, iar nu ta univers. Iar intelectul eraenesc este ca 0 oghnda lipsit:i de netezime. care reflecU\ razele ee pornesc din lucruri si care isi amestccli propria ei natura eu aceea a obieclu!ui si asHe] n

121

deformeaza $i il strica", Tot erori de trib sunt generalizarile exceslve, ctnd in baza unor exemple individuale se efectuiaza idealizari universale. Idolul generalizator excesiv este eel mai raspindit. "Prill narura lui proprie, intelect ul omenesc este inc linat spre abs tractil $i i$i inch.ipuie drept constante acele lucruri care sunt variabile, Dar este mai bine sa cercetezl arnanuntit natura, decit s-o reduci Ia abstractiunt.; Trebuie so. consideram eel mai mult materia, aleatuirea ei !:Ii sehimbarile pe care le sufera, de asemenea, actiunea ei simpla si legea actiunii ei sau misearea; caci formele sunt fictiuni ale rnintli omenesti, afar! de cazul, ctnd preferarn sa numim forme aceste legi

ale actiunii'', ,

Idola speeur sunt erorile individuale si sunt determinate de fiziologia sl psihologia individuals. "Fantornele cavernii i~iau izvorul in natura particulara a flecarui individ, atit in aceea a mintii cit si a corpului; de asemenea in educatia lui, in obiceluri, In mtlmplari".

Idola fori sunt erori care se formeaza In rezultarul comunicaru, practicii Iingvistice. Desrul de des oamenii nu cunosc Insemnatatea reala a cuvintelor. Ei nu stiu ell cuvintele sunt pur ~i simplu cuvinte iar ele prin natura lor generala nu reflecta adecvat obiectele. Bacon prin idolii forului critica dificultatile gindirii cotidiene si a scolasticii, "Dar fantomele pietii publice sunt cele mai suparatoare din toate; ele sunt acelea care sau strecurat In Intelegerea noastra prin asociatiile ideiilor cu euvintele. Caci oamenii ered eli. ratiunea lor guverneaza cuvintcle; dar se Intl;npla de asemenea ea cuvintele sa aiha 0 ratiune reflexa ce porneste chiar de In ele asupra Inteiegerii, restituindu-i erorile primite de la ea; $;~ aceasta a facut ca ftlosofia si ftiill~ele sa devina sofistice si inactive. Cuvintele sunt folosite in cea mai mare parte III concordanta cu acceptiunea lor populara ~i definesc Iucrurile prin trasaturile care sunt cole mal evidente intelectului comun."

Idola theatri sunt erorile ce se nasc prin Incalcarea legilor logice $( mai Inn de to ate a leg:J temeiului suficient, Aceste erori apar in rezultatul credintei oarbe IiI1 autoriratile stiintifice si filosofice. Acesta este teatrul filosofic, spune Bacon. EI critica filosofii renumiti, ant vechi ell si noi, care au devenlt piedica In dezvoltarea gIndi.rii libere. Prin idoJii teatrului Bacon irupune criticii dogrnarismul din gtndire.

Bfl.<:cH\ clitid in gent·.Fd.l logica formala 'iii principiul ei centr.a! sling iHrnU! pe cart' ~e baza filosofja scolastica. El inainteav1 lin $iJ de

128

argumenie impctriva valcrli silegismului ca instrument de cercetare. Mal lntij de reate, Bacon demonstreza cii silogismul nu este capabil sa ne conduca In descoperirea principiilot, din cauza eft else bazeaza pe induct ia vulgara (populara). In a:l doilea rind, in deduetie, chiar daca ea cste valabila, silogismul esse incapabll sa sesizeze subtilitatca. naruru. $i in al treile rind, silogismu] oblig! aurnal acordul saa dezacordul nostru, dar nu descrie real natura lucrurilcr. De aceea, In e a litate de instrumentariu al cercetarilor siiintifice nu se po ate folosi silogismul cum facea stiinta prernargateare. Atuncl ce putem folosi pentru cercerarea stiintifica? In legatura cu aceasta tntrebare problema esent iata acereetil ri lor lui Bacon devine metoda. Drept metod! generala de cercerare stiimiticil Bacon propune metodaempiric4. Metoda ernpirica consta din doua parti: i) din experiment si 2) diD in due lie. Prima parte a metodei empirice consta in cutegerea date lor, a doua constn din tehnici operative, care, efectuindu-le corect, ne d4 posibilirate sa cunoasrern natura .$i sa avern putere asupa ei, "low adevtir exista s:i au pot exista dectr doua cai dea cerceta ~ a descoperi adevarul, Cea dinUi pleaca de [a sirnturi !;i de Ia date particulare spre axiomele cele mal generale, iar de In acestea ca prime principii 50i de la adevarul lor indiscutabil determine si descopera acxiornele mijlocii; si aceasta este calea Intrebuintata azi curent Cealalta exrrage axiomele din si,m{Nri $i din date paraculare, ridicinduse ins<l in mod uniform si (repeat .astfel men la srumr ajungc ia eel mal general; iar aceasta esrecaleaadevarata, dar de nimeni ! n ce rca t a", PrlncipaieJe metode ale experimelltllluJ It.itnllfic aunt;

I) Variatio - variatia, schimbarea conditiilor experirnentului;

2) Traductio- prelungirea durarei experirnentului;

3) Invcrsio- inversarea experimenrului;

4) Compulsio- eliminareacalitatii;

5) Appticatio- aplicatia unei legi naturale;

6) Coputatlo- unlrea experimenielor.

Darele experirnentului sunr generaliza.te prtn ind uc ~jil SI iin Ii fica.

Bacon cnnca inducua aristo relic Ii , reduclnd-c la inductia prin enumarare. Aristotel, dupao parerea lui Bacon, enumara dear fapiele ce dernonstrau adevarul concluzlei, Inductia sa Bacon 0 opunea inductiei lui Aristotel si 0 nurnea inducfie prin eiirninare. Inductia consta iII

1'l~ neesentialului si evidentierea esentialului. Dupa ce au fast ~tele se alcatuiesc xabelele. Bacon propune trei tabele de

Tabela prezentei - in en Sf rnscriu daleje ce descriu

- in ea se inscriu datele fll tare fenomenul

~i cornparatiei - In ea se inscriu datele In .LI~mtjeOlJl cercetat este prezent, dar nu complet.

tabele ne ajuta la desc operirea esentei lucrurilor, cauzei proprietl'ttJlor. Cauza aceasta este numita de Bacon forma

De rapt, forma substaatiala esre 0 notiune a filosoflei

';~I~~~I!rm:'~p:~o!trivaCarela !\.lptil Bacon. Forma substarrtialaare natura t si spirituala. forma substan\iaja matertala este 0

a particulelcrmici, care se misea dupa legile mecanicii, ce se petrec in miscarea acestor particule si sunt

aparltlei, disparitiel ori a exlstentei unui fenemen ,silt MlIIIrD~r lui. filosofiei lui Bacon consra In critica metodologiei tn evidentierea inductiei ca metoda a stiintei modeme !1n.r.tmJbaJrell cauzalitatii rr.ecanice drepresema a fenomene-

Tomas Hobhq3 (1'S9-- 1779)

ginditor englez din epoca moderna, susnnaror nl cmpm£e ale lui F. Bacon, dar in fond este mol complex ca nu i.gnorea2:B. rclul ' intel ectului in cercetare, Deaceea pectru Hobbesca. ~ pentru rationa{i.~ti Joaca un rol In cercetarea stUnti:flca. Uuele idei din teoria cunoasterii ideile absolu t subiectiviste ale lui G. Berkeley . Hobbes

general. este un al $'tiinfei. pe puterea carei miza epoca In intn:gime. sun: identi.ficate CI:I puterea, Fl1ooofia,eo{1cepula ca rnai generala, rrebuie sfl se ocupe de acurnularea _.."lnn.''''Ju.' . n ecesa rc prog resu I u i 'l;OC it: t lit ii Fil osofia in t ntelege real u i

1111

Hobbes esre ocunoastere ra,ionaia. a leg:.turilor caazale. Trebuie sa spunem ca chiar F. Bacon, predeeesorul sau, presupunea ca filosofla esre prcocupara de cercetarea formelor substantiale. adic3 mal adera la traditia aristotelica, pe cind Hobbes rupe cornalet cu aceasta fI:aditie 51 defineste filosofia drcpt 0 ~iin1a despre oorpuri, cauzele si proprietatile lor. Din studiul filosoticse exclude ceea ce inca Bacon considers normal - Dumnezeu, istoria narurii ~ istoria polit:icii. Tot ce tine de fantezie si memorie nu po.ate tiobiect de studiufilosofic. In intelegerea obiectului filosofiei Hobbes staruie asupra a trei momerrte:

I) separarea stiinl e i de reUgie, filosofiei de teologie;

2) idenrrratea fiJosofiei cu stiin(a;

3) limitareaebiccrului filosofieila inviHatura despre corpuri, Corpurile sunr divizate de Hobbes in trei clase: corpurile naturii

moartc, corpurilc vii. corpurile artificiale. De aici filosofiacs obiect despre corpuri de asemeni se lmparte in trei despartituri: invatarura despre corpurile moarte, tnvatarura despre om si tnvatatura despre stat. In afara de aceasta, Hobbes mal include in filcsofle loglca si prima fi!osofie (metafizica), Logica este redusa lil calculu) maremazic: scaderea si adunare. Este foarte aproape de intelegerea moderns cum ca maternatica esre principala fonnaa cunoasteril. Metafizica studiaza ideiile corpurilor generate. Hobbes se deraseaza comptet de scclastica care era peocupata de cercetarea esenteleor. Prima. filosofie este introducere [a fllosofia naturi]. Ea studiaza primeJe principii! ale naturii, care desigur sunt materiatevcam as fi: linia, planul, figura, miscarea,

Metoda ... Ca si Bacon, Descartes si Spinoea, Hobbes considera, ca tara lansarea unei rnetode cunoa$erea este irnposibila. Pentru a-si lansa metoda personala pentru cercetare se bazeaza pe inductia lui Bacon, deductia lui Descartes sl principjile rnetodologice formulate In studiile experimentale de G. Galileu, lnsa eel mai aproape de intelegerea metodei lui Hobbeseste <Ie G.Galileu. Ultimul in lucrarile sale expune dOlls metode de cereetare, legate Inrre ele: metoda

analities (rezolu tiv.a) ,. $I. sinteti.cil (compozitionala). Prima

descornpune fenomenele in Pllltile lor eomponeate, care tI'Un.t studiate experimental "pre a lise determina tasemaatatea lor cantitativa. Sarcina metodei sintetice este de a unielement.ele) care au fast

descompuse la prima clap!' acercetli.rii.la fel hotar8ste problema metodei Iii. Hobbes. EI sustine par(:rea, ell exista douA metode de eercetare, stlins legate 10m de, dar care indeplincsc functii difertte tn procesul cuno.asceru.

Jletodll 411td1tk4. Proeesul cuncastent Incepe cu datele organelor senzoriale, dar organele senzoeiale nu ne pot da mal mutt decit ln1asinea obiectului Integral, Despre pat1i1e COrpulUl ne poate vorbl dOliianaliza, care nnmai este parte componcntAa. CUDoastCru senzeriale, Cf este un travllUual intelectului, Analiza cerceteaza au atit pAI1ile obiectului, cl partile nalurli lui, adic! elementelece stau In fundament. De exc2cmplu ceseennd fiin~ umana nQ descompune ernul In pArti: n:iiini ,cal' ,. picioare , etc. ci In figura> tnAlti.ine, mtscare, simturi intelect, etc, Natura omului nu poatefi obieetul senuliei. Analiza mai i.nseamna metoda tranzitiei de la fenomene, Ia m.k;ca:re, spre canze, Met(tda analiticii n-are caracter veridic, ci probabilistic. pentrucacu!Lo~terea de la fenomene spre cauZ!1 este aproximativiL Caraeter de: veridicitaee are doar metoda slntetica ..

Aldoda .llfllellc4.lncept: acolo unde l$.I fmiseazaactillnea metoda analitica, Ea incepe cu netiunile generale, cu primele principii. In calitate de prime principii pot Ii defmitlile. Hobbes eritica punctul de vedere aJ scolasticii asupra principiiloc prime. Principii prime veridice Ioloseste geometria. In metafizica exist! principii veridiee: spatiul, timpul. cOlpul Si proprietMile lui, Pe baza primelor principii se construieste rational realitatea, adiea din ele se deduc principille esentiale ale corpurilor, cum ax fi: linia, figura, planul, miscarea, Hie DU pot fi percepute prin :~imturi.cum presupunea Bacon. Primele cauzcnu pot fi calitl'itfi senzoriale, cum ar fi: caIdura,' greutatea, su netu I,. culearea etc.

FlkMojlQ nQturll. Asemenea multor savanti rcmarcabili ai epocil modemc Hobbes lSi imagimr Universul dre:pt 0 totalitate de eorpuri, care at am in miscare, Din aceet Univers se exclude vldul lui Dem ocri [ si odata cu el si reprezentarilc modeme despre subst.antialitatcaspathdui $ll a timpului. Corpul C8tC de natu.ra ma:lerialJ si e~[jobiectiv. ~esen.ti.alA a. corpu1lii. tot asa ca $I Is Descartes, est!: jnlim:lerea.." Corp este tot CI: DU d~indc: de ~nditcl noastra, - sene Hobbes, - ~ coincide cu ooarecate paetta ~liuloi!lau are intindereegala cu el." "Esenta corpului C$I~

In

miinderea." lntinderca este capacitatea corpului de a ocupa 0 parte a spatiului care se mascara cu lungimea, latimea si adincime a,

Obiectiv dintre tnsusirile corpurilor, tara ecnivoc, exlsta dour rnarirnea ori forma ce se reduce la intindere , celelalte insusiri intr-un lei sau altul sum reduse la 0 existenta subiectiva. "Spatiul este dear 0 imag i nc (fa nI orna) despre corpul ce exisra". Asemaaator este explica fa si esenta t i rupu 1 ui. ill baza acesrei exp lica Iii sta teoria relationista despre spariu sitimp, SUS\inUI3 de Aristotel, Galileu, Descartes, Leibniz si teoria nominalists: despre inexistenta generalului obiectiv,

Miscarca esre studiata din punct de vedere a me!;aniciica 0 schimbare a locului. In reoria rniscarii Hobbes se dezlce$i neaga opiniilc cc vin de la Aristotel etl izvorul miscarii este 0 subsranta nerruscatu (DcmiL1rg·ul). "Cauza rnisc;i"ii poare fi dear un corp in rniscare C\Ic,a re in I eraerioneaza" . Hobbes neaga alit existenta unei substarue fara corp, adica nematerial cit si ideea primulul motor.

Esre clar negara existenta obiectiva a proprietatilor senzoriale ale corpului: sunetul, lumina, rnirosul, culoarea, etc., punct de vedere sustinut mea de Dernocrit si r.aspindit in. epoca moderna. Hobbes scrta, en lumina si culoarea, caldu~ sj sunetul "nu sunt lucruri, ci unpresi: or.iimagini ale fiinteIor ce reflecta." Pentru 0 intelegere mat clara a problemei date expunem viziunea lui Galilee care era susrlnuta de Hobbes: "Nicjcind eu nl,! voi cere de Ia obiectele exteriosre, decit rnarimea, figura, cantitatea !;ii miscarea mai repedc sau rnai lenta, pentru ca saexplicamsenzatiile de rniros, gust si suner: C\I crecca daca 110i vom inlatura ureehea, llmba, nasul ar rarnine doar fig uri . II uma r, mise are , dar au mirosuri, guston si suaete..; Dec i, rnulte dintre Eleele senzatii, care erau considerate caUta ti imanente obiectelor exterioare flu existenta reala dear in noi si nu In e!e; in afara noastra ele-s doar denumiri pustii."

Hobbes neagtlexistenta reala nu numai a calitatilor, dar~j a substantei, Nue.xistfl real .oliei ~uoolanra materia1a si nici substanta spirituala, "Subs tall ta", "mat eria " , "prima rna! erie", "su bstanta s piri tua la" llU-S altceva de cit de numiri , semne care denumesc parte~ cantLHHilia a lucru rilo r, abstractiza tii din proprietti.ti. Corpurile SUll t com puse oJ in corpu.scu ie care. se separa pmft La infm.i L In afara corp u ri ~e neoTgani c e exista corpuri vii :ii corpuri artificialc.

In.l'd1dturtJ dellpre om. Hobbes studiaza ernul drept un fenomen ell natura dubIa. hlaj"inlii. de toate, omuJ esta eorp natural, dar spre deosebire de ele este dotal cu viata. In legatUrllCU aceasta Hobbes face anumite tncercari de a studia anumite fenornene organice cum ar fi nutritia, inmultirea, dar cunostiintele sarace ale epocii in flziclogia ornului 1-1 face sa reduca procesele fiziologice si anatomlce ia miscarea mecanica a singelui si inimii, rn calitate de corp social ernul este inzestrat eu cali tAli cognoscibile si emottonale. Cunoasterea tncepe de la senzatusi percepzii $1 rrece la reprezentari, fantezie, memorte si gtndire. Inceputul si baza este senzatia, celelalte se formeaza pe baza ei, Cauza senzatiei este miscarea corpurilor, actiunea lor asupra organelor senzoriale. Actiunea se transmite la sistemul nerves, creier '$i inirna. Acestea formeazs 0 reprezentare ((aetoma ) despre obiecrul actiunii, Senzatiile au caracter subiecti v, Ele corespund obtectelor numai attt, cftcaracterizeaza marimea obrecrunu, ll1.tscarea lU.i.

Pe baza senzatiilor se formeaza perceptia .. Ele sunt amprente ale miscarii senzatiilor; nu-s altceva decrt senzatii slabe. Perceptia si memoria este una $i aceeasi.

Brnotiile umane; uta, iubirea, lacomia, bunatatea sunt cauzate de miscarea obiectelor materia le ca si in cazul formarii senzatiilor. Cauzele pasiunilor sl aversiunilor umane sunt obiecrele rnateriale. De lanatun'i oametili nu sunt nici burn, nici rai. Normele morale, valorile spiri tuale, obiceiu rile sun t relative. Este relativchiar binele si ctHlL Ili .ele este cees spre ce tiild oa.men.ii, iar raul este ceea ce este de lrespins .. Prtnctnala caracteristlca a naturii este egoismul: Oamenii sunt egoL~ti. Anume egoismul stimuleaza toate actiunile oamenllor.

1 nvtf1dtura aesprs srat. Stare« tlaturalcJ a.socieftItll. Teuria despre stat Hobbes 0 leaga de natura omului. E1 este rivalul conceptiei aristotelice despre am, d.up.acare omul de la natura este 0 fiinU sociala. Hobbes sustlne, eel omul este egoist de La natura ~ este expus unui $if Il1treg de afectiuni animale cumar Ii mea, n:tini.a, lAcomia. In activitatea sa 01 nu urmeaza binele universal, ·ci interesele perso.nale: slava, utilul, fericirea, etc. Cu tOll.te de0gebirelc lor faicc sf intelecwale in mediu oamenii Bunt e8ali: mintea cOI'll{leDSe8ul fizicul $.i vil:everso. Bgalitatea accasta lega.U1. de egoismu) natural U face, pc' oameni sa ~e eompm"tct;a luplj. Oamenii nu sunl prleteoi, ci ri¥aIL

134

pentru ca Iiecare tinde spre binele si fericirea personals, spre acapararea nehrnitata a bunurilor rnateriale. In aceasta goana dupa acapararea bununlor materiale interesele oamenilor se clocaesc ~i in socierate se insraureaza 0 stare de razboi total. Cum spune Hoppes: un razboi a fiecaruia cu fiecare. Aceasta stare mai este caracterizata de carre Hobbes drept 0 stare naturala a secietatii. () state in care lipsC$l'e.. o~ice lege sociala ..... "este invederat ca in tirnpul cit oarnenu traiesc tara 0 puterccomuna, carei sa-i tina respect, ei se gasesc intr-o stare ce se numeste razbol; in atare nizboi fiecare om e impotriva de celuilalt, cacl razboi ·r:11 consra numai In lupta sau in acrul de a lupta, dar si dintr-o durata de limp in care vointa de a combate prin lupta esre destul de eunoscuta."

Contractu! ,oclal. Dar latiun~a umana nu se poati' imp!ca co 0 asernenea stare cind lipsl:$tesecu.ritatea individualll, cind ernul poate fi I lipsit de viata in onsice moment." "HindeA starea omului este 0 stare de razboi a fiecarui om contra fiecarui om, in care fiecare este condus de rauunea sa proprie $i. nu cxista ninuc de care sa nu se foloseasca din ce este de ajutor pentru CODServ3J"ea vietii sale contra inamicilor; urmeaza ea Intr-a asemcnea stare fiecare om are drept Ia orice chiar ~ la viata celuilalt. AUta vreme cit acest drept natural a fiecarui om fata de orice lucru ar dura, n-at exists pentru nimeni niei

o srguranta (oricit de putcrnic Sf de destept ar fi) decit sconnd pe om din starea in care natura U punt sa traiasca." In aceste condifii omul trebuie sa se dezica de la ~ptul· sau natural; de la Iiberratea terata

in schimbul pacii,a ~urit4lij personale si dreptului la 'Iiata. Oamcnu sunt nevoit-i sa recuaoasca aeeesiratea legii in societate. Primirea acestei decizii de catre oameni este ImpJ.l.Sa am de ratiune, cit $i de instictul auroccnservani. "Este deci un pruept sau 0 regula generals a ratiunii: Orice om trebuie sa caute pacea ant timp cit are speranta de

a 0 obtine."

Hobbes i'n Leviathan, iuc(are despre aparitia si esenta statulut descrie nouasprezece legi natwale <:3J"C ar rarionaliza egoismul. Ronne ce ar cia posibllitate sa se «a1izeze instmctul antoconservant. In {,ond este verba de anumite Iegi 1WH3ie. care au fest Ian sate de ~itat~ pentru conduita sociala:

I) Fiecare trebuie sa lupte pentru dobindirea pacn, cu toate mijloacele poslbile; sa foloseasca toate mijloacele pentru vietorie in caz de razbol;

2, So. ref uti de dreptul natural de a fi tiber pentru binele

personal si social;

3) sa indeplinesti conventiile;

4) SA ·intore! datoriile;

5) Sa ierti oamenii, etc.

Dar pentru ca legile sa fie respectate este nevoie de 0 putere scciala, care sa-l impuna pe to~i sa Ie urmeze, Ea trebuie sa fie 0 putere uriasa de aceea Hobbes 0 numeste Leviathan - un monstru blbleic. "Conventiile tan) sable nu sunt decit cuvinte tara nici 0 putere oa sa asigure un om. Prin urmare, toate legile uaturii, (pe care oricum Ie pameza atunci cmd are vointa de ale pastra deosebit, cind poate s-o faca in siguranta) daca n-ar fi nicl 0 putere constitulta sau n-ar fi 0 purere destul de mare pentru siguranta noastra, atunci oricum s-ar baza in mod legal pe puterea sa proprie si pe dibacia sa contra tuturor celorlalti oarneni." Trecerea de Ia starea naturala la cea eivila este 0 decizie ccnstlcnta a o amen ll or. Oamenii sernneaza tntre ci un contract prin care se dezic de 1a drepturile sale naturale pentru securitatea personala ~ apararea dreptului la viata. Puterea se lnmmeaza suveranului, Suveran poate deveni 0 persoana sau 0 grupi\ de persoane, el 1lU semneaza cu ceilalri contractu], este inafara legii Shi pastreza dreptul natural, dar are grig,) de tori cetatenii. Puterea este absoluta, ea nu poate fi separatiL Statului se supune biserica. Contractul social al lui Hobbes este diferit de contractul social a1 lui Locke si Roussau, Locke si Roussau sunt mai democrati in rezolvarea problemelor politice, pe cind Hobbes sustlne principlile monarhiei absolute.

Locke (I632-1704)

1. Locke ocupli un loc aparte in fllosofia empiristR, el este fondaterul ernpirismului modem si al gnoseologiei sensualiste. lnvestigatlile predecesorilor sai Bacon $i Hobbes in teoria empirismului au (ost lirnita c. Bacon a precautat doar experirnentul !)tiinl ;fjc, iar Hobes a in'en'fllal ernnlr isruul ell ratlonalismul. Despre Locke putern

116

vorni en despre un empinst pur. Inrereselc stiintifice ale lui Locke s<Ill limit.1{ 1<1 4 (erne:

t) Gnoseologie;

2) Probleme etico-polrtice;

3) Religie~

4) Pedagogic.

GnQJeologia.. Lucrarea principals in teoria cunoasterii este "Eseu despre Intelegerea umana". Dupa spusele personate ale lui Locke lucrarea a fast scrisa in rezultatul unor descutii cu prietenii sal desprc gnoseologie. Obiectul principal aJ discu{ijlor au fast urmacoarele probleme:

I) Care sunt capacitaule urnane pentru a cunoasre obiectele din lumea inconjuratoare;

2) Care sunt obiectele de care ratiunea noastra se poate pre ocupa; eli alte cuvinte xare sunt limitele cunoasterii

noastre.

Rezolvarea acestor probleme, ne-ar elibera, dupa parerea lui Locke, de S·Cl: pric ism si t rtndavie intelec tuala.

Pentru a ne clarifica teoria gnoseologica a lui Locke trebuic sa atragem atentie asupra urmatorului _ fapt, ca ea este 0 sinteza a traditiilor emiperiste engleze ~ a Ialionalismului IIJ.i Descartes, filosofia caruia a fost studiata de Locke in timpuicaliltoriei sale in Franta (dup,i: 1675). Dupa Descartes unicul obiecr al raHunii ummleesle ideea, Locke sustine puncrul de vedere cartezian, facind 0 rernarca principals: ca ideiele provin din experienta !Ii de aceea experienta este limita cunoasteril. Ideiele au provin din ratiune. Anume aici e1 rupe cu punctul de vedere cartesian, pentru care ideiele sunt de natura rationala, ba mai mult ere sunt innascute. Puncrul de vedere carrezian esze legal de inchipuirile platonlene despre idei, dar nu intocmai, Penfru PJat()_lJ idee-a este forrua care ex/sl·a obiec!iv,.adica nu ell forma a gimUrli urnane ci in calitate de esenta substantala, lnsa peatru Descartes, ea este 0 forma agindirii umane.

137

'In Eseul despre intelegec"t<\ umana Locke critics teoria ideilor innascute. to leBaruca cu <'lC.casta sl2sfine urmatoarele reze. Nu erista idei niej principii l,IUlasCl.l.te, ratiunea umaria nu este eapabila sa fonnuleze ort sa inventeze idei, niei sa. nimiceasca pe eele exisrente. Izvorul si tlmita<:.ratiunii este experienta, practica. "Aratarea drumului pecare if urmam pentru <I ajunge la erice cun~tinta este suflclenta pentru a dOlled.i ca aceasta nueste lnnaSt1uta. - Existaparerea foarte r&ospindita cD. in cunoa$ere ar fi unele principii mnascute, unele nettunlprsnare: .. caraetere, ca lSi cum acestea ar fiinliparite ln minte si pe care sufletul Ie prirue$te chiar de la inceput .$1 vine pe Iumecu ele. Pentru a convinge cititorii nepreviniti de falsititatea acestei presupuncr;i,ar fi de ajUll!S sa. aratam cum oamenii pot ajunge la cunoasterea pe care 0 au prin folesirea facuttatolor naturale lara de ajut-&rul vre-e unci ilnpresiJ innascute, $i pot avea certitudini Ui.ranici una din aeeste nouunl originare sau principii." Teoria "ideilor lnnascute''- se bazeaza, dupa Locke, pe "consimtamintul general", dar In rond nu exista idei Innascute deoarece ele nuexista la copii si oameni psihlc nedezvoltat], Hi nu au idei de principii loglce, n00110 morale. far unele popOaJie ramase in dezvoltare n-au un sir de idei reUgioase,.curu ax fi de exemplu chiar Ideea de Dcmnezeu.

De aici Locke facecontluziil, til tzvorul ideilor este practica si numa. praetiea, Ratiunea dcbmdeste toate Ideile din. experienta, KA$adar sa presupunern t:ii rnintea este, dupa. cum s-at spune, ca 0 birtle aiM pe care 11U este scm nimic $icare este Iipsita de orice idee.; cum a.jung.e ca Sa dobi.Jldeasca. unco-n~jnut de idel? Cum aJunge ea l:a acea mare cantitate II lor, a caret vari.etaceln:fin.ita,. irnaginatia mCl'¢uagitatA si neInfrln8.ta:~ a ornului olnchipuie aproape cu 0 Dt\Sfusitfl fantezie? De unde are ea tot materialul ratiunii ~al cunoa.sterii1 Voi raspunde. ia aceasta rntr-uu singur cuvint: din ex:pericntll. Fe aceasta se bazeaza tntreaga noastrecunoastere ~i tot diD aeeasta deriva ea in ult imul rIn~t ~

!delle au numai 0 SlUSa:. expedenta. Experienta este redusa de cll-tre Locke 1" reflectarea Iurnii reale de: catre organcle seaeoriale. ExistA doua tipuri de -experienta; interioara si exterioara. "Observatia noastri, aplicata fieasup;-a obiectelor externe scnsibile, fie- asupra operal·iunilor interne ale rnintii, pe care le percepem si Ie ;-;:Oectam aoi lnslne este accca care aduce intelecrului nostru infregllJ matcrinI

III

algfndirii.N Prin experienta extcrioari, percepem ebiectele materiale. in experienta interioara percepern $i UrmArim operatiunile iateleetului si rnersul gindiriL - Din ace~ta experien.tl dubli l$i iau inceputu] doua tipuri de [dei simple. Din observatia exterioara a.par §enlJttiile, aeesteas ideile miresului, suneluluiJ luiitinii, flgUrii. mi$carii, ct~. DiD experienra interioara apar ideUe reflexive: ideile de gmdire, pluere, iritare, bo:ala, placere, etc.

Ideile sunt in ratiune: dar 8unt provociJ;te de capatJta.tile obiectelor. Aceste capacitati sunt numite de catre Locke calitiHi."Tot ceea ce mintea petreee jn .e3 insa$i· 5i ceea ce este obiect (medial al perceptici, al gindIrii si aljn,telectului sumesc "idee"; iar puterea de a produce once idee in mintea noastrs Q numesc "cahtate" a obiectulului ce posedil acea facullate. -Astfe.i lntr-un bulgare de zapad;},care are purerea de a produce. in noi ideilc de alb, rece si rotund, nurnesc "calitati" , facultiHile, pe care ~cest bul$are te are de a produce in noi aceste idei; iar intrucit acestea sum senzMii sau percept]! ale intelectului nestru, Ie numesc "idei" ".

Teoria calitatilor In ·conceptia lui Locke joaca un rol important si care va avea influenta $i asupra altor tUasofi, de aceea este necesar sa-j atragematentie indeosebi. Dupa Locke corpurile posed a doua feluri de calitatl: primate si secundare. Calitatile primare sunt simple si poz.itlve,eie apart in cerpurilor si SUI'\l inseparabile de corpuri, Ele sum: soliditatea, lntinderea," forma si misearea, Trebuie sa atragern atentie deosebita ca .$i rationati$tii evidentiaza aceste calitMi. in fond, este vorba de tnsusirile corpurilor teerau studiare d~ maternatica Si

\ .

mecanics in secolele 16-17 $i emu considerate esentiale, AnU-iI1e aceste

calitati sunt obiective, adi.o! crista. independent de senzatie. "Calitatile considerate astfel in eorpuri -sunt: IIUll intiiacc:lea care sunt cu totui neseparabile de corp, ericare ar fl· sfera acestuia; astfel ca in toate alterarile si schimbariJe pc care corpu; le sufera $I encare ar fi forta ce lie aplica asupra lui, el pasU'ez.1 constaat aceasta tns~". Luati, spre exemplu, un bobae' ··,pfu·,impa.rti~H in douA .pllrti _ si fiecare parte ~ va pllStrll solidita1ca,· intinderea, forma si rnisearea, unpartitH din nou ~ ~ pas~diIL nou aceleasl calitali; impllI1i1H astfel pina co partile lui nu maipotfi percepute prin sirnturi $I ele vor trebui sa""$i pastreze. mereu fiecare din ele.,toa!.e aCeSte calitati. Cad diviziunea,.__ fiU poste niciodat8:sa i:nlature niei sotiditatea, nici

139

intinderea, fonna salle miscarea vreunui COrp. cr formeaza numai doul!! sau mat rnuhe ,cantitati distincte de materie din ceca ee era mainte un intreg; iar loate aceste cantitati distincte socotite ca tot arrrea cerpuri dist.incte consUtuie, atunci clud diviziunea este tncheieata, un IOU.mft numaf. Acestea sunt calitatile corpului pe care Ie numese oristnare sau primare~ case, dupi cum oricin.e poate observa, produc ID noi ideUcWnple, ele sunt anurne soliditatea. intinderea, forma sao rtlpausut $i, num.JU1."

., Caliti\We secuod:u-e DP SIlQt reale. ,ele: p[Ovin. dip modul In care

eorpurile- '8£tioneazi asupra SknturitOI. Sunt generate de caJitatile pIiJnarC. daf etiberate de modut. nostru de a perccpe. Ble nu se ,afla 10 -c<npwi, cIe ateeili !Ilici nupot fi numik: ealita~i in sensul adevamt II cuvinMui, Aeestt:calltit'i sccUfldarcsun.t mirosu rile , culorile, SUftClek:/

'<":. 'Din.PVM' de 'vcdcrc a lu.i Locke avem pioblemccu calitaUle _\lI1dafC ·(:Ilre real DueJdsta,w sunt adnlise ea existenCe de catre iDCekctul,·bostnl ...... a~elc caLiUi~l care in. realitatc nu suot nimic in ~l ~ ·ci suot I~ ,,"en Go a~e in Doi senzatii variate .. taIitA .. lor pri.BtlU'e. adict\ prin vohun, fo •• -compozitie si

! •• ' ~or lor nesensibile $i. de a pro<t1We. anumite senzatti ~ sunt CUlorikl. sunetclc. gusturile, etc.' le .numesc calitatl

1KYn~~.' ,

, DObi:o.dind iacUe .simplc. sutletul ramme-pa&iv, dar dupa aeeests d 'iQc' 8DtIonat ioU-un traval:iu de forrnare I i<leiloI eompuse prin proCedee de 'combinJlR $i abstractizare.. ldeilc 'compuse Locke Ie

separi·ln, trcigf\lpe: I) ~uri.; 2) substante; 3) relatie, "

Din punctul de vedere a lui Locke, eli $I at nomina1i3tilor in gencraijavem pfoblem~ nu numai cu calitAtile secundare, ei ~ c~ DoUUnUe abstracte, care se tonneau· In rezultatul travaliului intelectului. Ele in fond nu au obiect real at reftectarii.C~ea ce este abstract; o.rice se CUIIlOfL$tC prin intermediul ratiunii devine problema; esre necesar sa i se ,!:Iemonstreze verldicitatea. ~ Barium cum sunr subs tanta , cauzalitatea, infmitul, Dumnezeu etc .. suntabstracti,i. dar abstraetiile mai mult ori mai pu~in sunt iluzij, Locke .ajunge Is coacluzia, cA limitele cunoasterii umane este datul-senzstia. De acee.a pentru a demonstra existents lui Dumnezeu cstenevoit ~ pa~~a· .senZlltia,adica parase;;te principiul filosofieisale si tecce 1a pnnclp,ul

140

filosofiei carteziene, care ne spune C;il Dumnezeu este cunoscut pnn intuitie.

Punctul de vedere al lui Locke, care va fi unnat de Berkeley, Hume ~ Kant este de a sesiza limitc::le cunoasterii adecvate: pentru Locke acesre limite sunt indicate de puterea senzatiei,

Cont:epfla .foetaI4. Locke, CD $i cont~mporanii sai, D.U .poate sa nu fie preocupat de problemele sociale in t.impul unor t·ransformari atit de radicale. EI coosideni, ca cxista; anumitecomlifii naturale si sociale, In cafe ernul poat.c duce 0 viatl}, mai mulE sau mai putia agreabHa. Conceptia sociala 0 constmie$c pc repI'-czentari1e ompiristc despre bine si rau, Binele,- pentl'U Locke. este aceea ce produce placere, Iar raul- ceca co produce dureR. . Activitiltea umana. trebuie sa f~ rationalil. adita. in ciUlarCa binolui _ ~ a folosuiui omul trebuie sa se condnca de 0 masura: cl nu trebuie sa pro(b,.IC::a rau semenilor sai. Principiul O'lareJ $i ·baza orl$icarei vinuti, sene Locke, consta in capaeiratea de a refuza dOrinlclor, sa actionezi impl)tnv8 deprinderilor, daca ele contravin. ulgenldor . ranoaale.

Ratiunea estc legea· ·dupa. care t..ebuiesatraiascA ornul in soc icta te , Principiul de baz.a a mltunii. sPot: .

1) oamcnii' sum caali de, Ia RilfUl'i;

2) Game." sunE -Uberi. de ~ .natura in activitate. j:n modul de a dispune de proprictate $i .pcrsonalitatc:.

Acestea sunt p:rineip~, ale: sIAm naturale. Locke neaga prineipiul lui eu Hobbes, du~ care sfcra naturala este sfera ' de razboi intre

oamcni. . .

Pentru Leeke starea natUI'a.lA. nil sc deosebesre cu mult de starea civi.la. Slarca civilA' este ",reatl de nameDi prin. Contract $i presupune crearea statulu! tare va apara drepturitc naturale: libertatea, egalitatea, proprietazea. StaNt ate' 0 pul~.~ a oamenllor "are au contractat si nu este ca in eazul lui Hebbes 0 putere absoluta, in dependenta de ei. StatuI este compusdin trei puteri: puterea tegislativa, puterea executiva si putcra federaJA.- SlaM emile. legi, executa legile, leaga reJaUi ell alte stat-e. Drcptu1'ile statutui sunt limitate doar de dreprurile contractan~ilor. Cetltenii au dn:~lUl Ja rAscoala imporriva sta tulu I in cazulcind aeesta ianorc.aza oR violeazac;Jrepturile contractuale. ConducatoriJ statului sun:t rcsponsabili pentru actiunile sale in fata poporului.

141

Centractul so(;iai _ propus de Locke corespunde mai mull nlzuinwlor umane si relatillor sociale din vremea revolutiilor I burpeze.~it contractui lui Hobbes.

tho". .rbley (1614-17S3)

-Pentw cxplkarea COflcep.liei gnoseo log ice a filosofului este llC'Yete: de ficu' j) remar~j, (are ne va cia posibilitilte sit intelegem mai corecr pozitia tui G .. Berkeley. Travaliul filosofic al episcopuLul Jlkaeley este indr,:Pt.3t impotRva unoI' lncertitudini stiintlflce : din YlU\ea sa. Acea&ta este pc de 0 parte. Pe de alta parte, Berkeley este I

- .. om .n;-ligios $I vrea cu toMe posibilititile de care dispune sa apere ideil~ I'Cligioase.

Vrem.ea 1ui este vremea mariJor succese to mecanica $1 In

IWltematic·A. Unui' d~:n -reprezefttantU eemarcabili aJ mecanicii era chiar compatriOlgf' lui ~Berkeley I.Newton. Anume I.Newton pentru IIJllmcntatea anumitor pozi*ti $1Untuice sus~lncconceplia substanU.alA 4Isprc . _c. Anum~ GU ea flU este de aoord nu numai G . Berkeley ci (lito#-empifiitiJ: ·eng1ezi. Hi sustineau· eoneeptia ~onala despre lume,

. dar iB anwuke w:url,' mai .ales clod elite vorba de argumentarea existentei '. I~-i DUmnczell, empirl$tii devi:au pe poziliile conceptlel sUbstanUate.

, Din- cenceptla substantial-ii relese existenta spariului absolut, tlmpwlui absolut, a 1ll4ck-i,J _ 'absolute, .idei care erau sustinute de Newton, Anume ,problema existenleisubstantei, a timpului si. spatiului absolut, a tl1li$cArli absolute devin prOblemele mctaflZicii 'lui Berkeley. In." p:riv.e substanta, •. Berkeley· este opliona1: critica dOM teoria substalltet matoriale,. excluztnd-o din ctmpul de cercetare pe cea spiritualA.

'Berkeley cons1rui~~ punc~': sau de vedere asupra naturii,

bazindu-se pe principiul filosofici idealiste-subiectfve: "esse est

pCtsipr - a exista insc:am.nB 8 fi perceput,

Punctul de plecare a lui G.Bed:c:ley este fllosofia nominalistl1, ca ~ la aUi filosofi englezl din sec. XVI-XVlI. Foloseste idelle simetoda lui J.Lockc. Locke punebaza experienfej psihelogice w.enoMe, dar recunoasre si expericnta exterioara. Berkeley renunta"1a ex:perienl3

142

exterioara si creaza 0 filosofie bazati nurnai pe experienta tarerioara, adica pe baza senzatiilor. Nemijlocit el cercereaza constiinta si activiiatea ei. Berkeley scria: "Ell am scopul sa reprezint faptele, faprele curare ~ fiimic in afara faptelor curate." Dr; obicei prin fapte se Intclege fenomenele si lucrurile din lumea obiectrva, pe cind Berkeley prin fapte are In vedere lumea interioara, date Ie psiliicu1uL Despre metoda sa el spane • .eli aceasta consta: in compararea ldeilor. Penrru ce esre neveie decen::etat pslliicul $i aclivitalea lui? Pentru a deosebi faptele concrete de denumirile lor, ell care le asoeiem. Dar acesre fapre su lit doar dare ale spirintlui. "Inrr-adevar, s-a nispindit in mod straniu conceptia ca locuintele, muntii, riuriie , Intr-un cuvint roare celeialte obiecte percepribile au 0 existenta naturala sau reata, deoscbita de aceea care consta in a fi percepura de intelect."

Mai Intii de toate, metoda sa Berkeley 0 foloseste penrru cercetarea ideii de spatiu in lucrarea Noua teorie a vederii. In ea Berkeley demonsrreaza, ca oameniler doar Ii 51:: pare. ca va.d lucrurile in spatiu. Intr-adevar, pereeperea spatiului I$i a lucrurilor ill el este un rezultar aJ rarionarnentuiui, adic.;i a rravahului consuinrei urnane, care este genera! de asociatiile continui ale senzatiilor vizuaie, mot ore si tactile. "In genere e recunoseut, ca iosusirile sau modurile lucrurilor nu exista fiecare aparte prin stae $i izolat de celelalte, ct eli in acelasi oblecr sunr totdeauna legate $i contopite mai rnulte calitati. Sufletul insa, precum se zlce, e capabil a privi fie care calitate in parte sau independent de to ate celelafte eu care e unita si asrfel j~i formeaza idei abstracte. De ex: prinlP'-a senzatte vizuala se observa un obiect ex tins , colorar \Ii Ilti$cat; sutletul di.zolva in partile sale simple si ceastltuiente acea.sta idee rnixta si cornp1.lSA si, privind fiecare msusire in parte siizo}ata de rest, ·lsi fQlTI1caz.a ideile despre mrindere, culoare si rniscare... Sufletu·J observa de asemenea ca reate intinderile parncutare, perccpute prin scQZa(ie, au ceva cornua Si asemanator, iar altceva specific, si ~ C1Jwe si cutare forma sau marime, prin care: se deosebesc uncle ~ altele; el priv~e separat sau seoate afara tot ce cste comun NtuJ:Ora. formindu-si astfe) 0 foarte abstracta idee despre in tilldere, can: nu cstc niei linie,nici suprafata nici corp si narc nici 0 form:a &aU 'rmrime, oi este 0 idee camplel deosebita de (oate acestea." Are loe 0 idenlifica.re a vietii psiliice cu obiectivul. Onlo\ogia este In10cuitA eu pwscologia.

loi)

Care este fundamentul unei asemenea filosofli? Berkeley merge mai departe in subiectivism decit Locke. El refuza realiratea obiectivli nu numai calit<ltilor seeundare, ci si celor pri mare , considertnd, ca $I acestea sunt idei, date psihice. Date psihice sunt nu numai mirosurite, culome, sunetele ci :ii tnnnderea, miscarea si forma. "Am sa mai adans in acelasi fe·1 in care fllesofli modemi dovedesc ea unele talititi sensibile au e mtll in matene sau tn afara de suflet, acelasi hu:Ri sC p~1cdovedi $i in "dvinta tuturor celoriartc' talitth sensibUe. Astfcl de pUda. se tiCI) ca fdgul ~ caldura stint. numai impresil asupra sultctului ~ ~cidecul11l nu sunt modele ale lucrurilor reale.; Dar de ce . sa uu pres-upunem.., de asemenea, ca nid figura" sau extensiunea ftU sunt modele sau asemanari ale calitatllcr, care exista in matene ... mU\Kica cere la fel Sl!l se spuna, ca nici rnisearea nu exista .in afata de mine~ .. "

Dinpunet d:e vedere a lui Berkeley, -lipsitc de realltate obiectjva sunt ,lSi" abstraciiHe generale de t1pul: spa~iu. limp, matene, s\lbstantil. lmr-uua diri &crtsotU~sale Icria: ~$i.r. Isaac Newton presupune existen,. spatiul~ ahsoiilt, deosebit de spat(u1 relativ $I rczu!tatul clreia cste: ntit,iicaren absoluta,deooebi:ta de tnif;,c.~ea relativii $i, tmpre~p.j cu to~ mal~emalicii ronsidera, c~ partile. finite ale acestui spathJ inftnit .~ sepal" plnA la inf'init; el de _meDea pres,upune,ca otrief:tele JUteriale -plu;CC$C &t 01 (spatiul) ... Eu mi lB40iese d Celosese euVlntul,· ';spad.u·" . £a :,t aIte euvklte care SUlK primite'in limbA. clei tV R!,t fn,eleg prin -8c:easta 0 exiStent. aparte." rn Nalitatc DW exists nici U1'l Obi~. ~A lierkc~. ~ 5i ret1ecte aceste oO(iuai. aenerak:.

·In futtdanlmtul fHosotioi lui Berkeley sti puncnd de. ftide~ ca exist4 real doar sinpWuvl, penn d numai el ,"If; cIat fa staut"· Insll .prin Ralitate lID so Infelegc n.imic ee .1. ialcpeuclent de ~ij. Delicl vtao VIIItitI lui f\8:lI: "use • ,_kpt' - a e$t4

~i a A 'PI*.JIfU'. ~ • ,., ~ • ~,*k4 .,

.lkeley tt84 __ .. __ ~ cxamilll ",ofU Get

mai cxa£t.i meetca Jft:a. iiiaterlatt., _ I' el RCUDGSC

d accstui cu'.1tfl DU i-au atribuit luci uo lit IJe1Ii de,U }Me aceu .al unci idei despre Ce1fa existent In genend. lmpr'euni c:U nOfNnu relativa ca acest ceva suportA accidentcle. Ideea ,cnerall despn: CC:~ existent imi pare a fi cell mai abstractlr $i cea mai incKplicabiU didlJ'il

l



roare." In Traratul despre inceputurile ccnsnintei umane Berkeley intreaba:

- Ce fapte intrunesc fermenul general "materie"? $i raspunde:

- Acesre fapre sunt doar un rind de senzatli.

Orisice obiect pecafe II numim material. pentru Berkeley. este doar 0 totalitate de scnzatii.

Omul nu are posibilitate sa eonstruiasca idei genomic, mai mult ca alit. este imposibil de a in~elegc: 0 idee generala. Nu exist;i\ idei generate, dar cele caresunt.sunt doar fictii, susJine Berkeley. Se poate imagina un triunghi in general? Nu. Putem sa ne imaglnam doar triunghiuri concrete: isoseel.· drept, aseut it, etc. IdCI!a de 'riun.ghl fn general estecontradictorie. Cum putem uni roate ideile de triunghiuri diferite. intr-o idee comunal Nu purern, Exista ioei dear despre obiectele singulare, care sumprezentate drept idei universale. Cuvmrul esre acel general, care ~uprindecazuTile partieu I a re. Ase me n i ide i universale cum sunt spaliu1. timpul. substanta l1U sunt idei generate, ci fictii alecreierului uman.

Teoria ideHoT abstraete Q.erkeley 0 lnlocuieste cu teoria semnelor. $tiinl-l, sustine Berkeley, are seopul de a cunoaste obiectele singulare .. StUnta folosesre semaul it'l loe de lucruri. Sernnele ne semnalizeazs despre folosuI ori dauna luemriler. Cuvintele (ori sernnele ) desemneazii donr fucruriiepart-iculare" noi tra irn In lumea se nl3 ~ ii/or.

Ca.ptivant in conceptia lui Be.rkcley este ea se neaga exisrenta tumii obiecnve, lumii in afara nOllStr!. Spiritul uman este singur tn lurne .. In filosofie aceasta polihc POaltil. ,denum'irea de solipsism. Berkeley inceMc:' a pa.rasi sol iPsismu I prin apelul la DUlll11eZeU_ Lucrunle exista real w calitate de sertzatu ale 1\I,i Dumnezeu. Parca ar fi biruir absucdul, dar este 0 biruint:a- ind&ielnica St aceasta adesea mtelege msa~ Berkeley. "~a c~a credeca prin tela, noasrra se inlatura realitatea lucruriler.el esee fume ikpart;c des intelege ceea ce a fost expus in eeimai clari tmnerii, de tale ne-am PUU.il Colosi, sa facern aici ua rezumat despreceea ce II rost spus: Exist;} substante spirituale, intelecte sau sutlete omen~i. care pnn vointa lor evoca In ele idci dupa plac; dar aeeste idei sunt slabe si nestarornice in cornparatie cu alte idei pe care Ie percepem prin simturi. Acestea insa. fiind irJliparite in suflete ccnfcrm anumltor reguli sau legi ale naturii, se

IU

manifesta drept efecte ale unui suflet mai puternie $1 lntelel)1 cecil sufletele omenesti, Aceste idei se spune ca au mal multa realitate dectt cele dintii $i se intelege prin aceasta ca suru mal intensive, mal ordonate $i rnai dlstiucte $i ca nu mal sunt creatlt ale suflerului care te pereepe. f!

Berkeley este filosoful, care tncearea prin monismul idealist sa rezolve problema unirii splritului ell. corpul.problema care era atrt de aeuta in epoca medema, asupra careia au gIndit marii filosofi modemi si care In fond a ramas nerezolvara.

Tot prin acest monism idealist pune un sir de prebleme stiintifice, care S-i!:U aeutizat la sfirsitul secclului XIX, inceputul seeolului XX In $tiinla: ce este materia, spatiul, timpul etc.

David Hume (1711-1'176)

Este un filosof empirist englez, lnsa paradoxul acestuiginditor consta. in expunerea criticii atlt a pozitiilor fllosoflei rationallste cit $i a .celeiempiriste, Este un sceptic, nu erede in puterea filosofiei.care nu vede limitele cunoasterei, neajunsurile intelectului si a simturilor,

Filosofia lui Hunte dil. nastere sistemci filesofice a lui l.Cant,

care susnnea cil anume empirisrui $I scepticul englez 1"""'8 trezit din somnul degmatismulul.

Cu toate ca sfera problemelor cercetate de Hurne este des{ul de !ruga sau cum spune insusi autorul ca. scopul eercetarilor sale este "natura umana" ,In

I

fine prineipalele investigatii le face ~h

teoria cunoasterii. Rezolvarea

problemelor gnoseologice U va ajuta SA rezolve siaite probleme metafizice ce depind de po-zi(iile ocupfI!e.l in gnoseologie. In teo ria cunoasterii el so stabil$e pe pozitiile empiristilor, mai ales .8 lui Berkeley.dar este mai CAtegoric ca acesta !,Ii nu face comert cu logica cum a f3cut-oBerke:ley tn privinta

1<16

existcntei subsrantei spirituale. Critics teoriei cunoasterei 0 incepe CIl analiza continutului intelectului uman. Ca si Locke susunea pozitia empirisrnului, ca tnate cunostintele umane provin din experienta. Cunostintele sunr compuse din doua elase de obiecre: idei si impresii. Deosebirile dintre ele constau in putcrea de exprimaresi redare a obiectelor reflectate. Impresiile sunt reprezentari puternice, intensive, apropiate de original. Ideile de asemenea sunt reprezentari dar mal slabe, mal putin precise. sunt amintiri a impreslilor concrete, de aceea ideile sunt legate de mernorie ~ imaginatie .. Pe baza impresiilor apar ideile. Fiecarei impresu U corespunde 0 idee. Ideile de asemenea se impart in dona clase, in idei simple si idei compuse. Ideile simple se [0 rmeaza pe baza impresillor; intre ele exista 0 anumita corespondenta, asemanare, Ideilc: compuse apar· in rezultatul travaliului intelectulul, prin eombinare ~abstractizare. Drept material pentru formarea lor servesc ideile simple ..

In baaa concepttei empms.te despre natura. ideilor, Hume critics ideile abstracte. Ideile ce sunt numit; de unii filosofi abstracte ori unlversale, susttne Hume.nu-s intr-adc:vf[r universale, ci partieulare. "In ce priveste ideile abstracre saugenerale a fast ridicata 0 inrtrebare esentials si anume sunrele generate sau particulare in reprezentare mintala. Un mare filosof ecntesta opinia generalacceptata in privinta acestei intrebari si sus tinea, co\. ideile generate nu sunt alreeva decit idei part ieu I are, unite eu un termen general care Ie artribuie 0 insernnatate mai generals ... eu recunoscaceasta teza .ca pe una din cele mai marl descoperiri din ulti.m.ti W".

Pentrua explica pozilia sa in care se neaga existenta ideilor generate si se afirma identitatea lor eu ideile partriculare Hurne susrine ideea lui Berkeley, ca. orisice idee este copia unei reprezentari concrete, adicii.a unui obiect concreto Daca nu exista un obiect concret care este reprezentat aruncl nici nu so poate vorbi despre autentieitatea ideii, De exemplu, este clar ce reprezinta ideea triunghiului isoscel-o figura geometric a cu trei Iaruri, la tare unghiurile de la baza sunt egale.tot alit de clara este ideea triunghiului echilateral, sau ascutit ve.t.e, lnsa nu exista 0 idee de triunghi in general, pentru cit nu este clar ce reflects ea. Noi De imaginam forme triunghiulare concrete, dar nu triunghi In general, Folosim, insa, acest termen general triunghi, care la denumirea sa

1~7 impUcii un sir de ioei particutare.cum ar fi tfiunghi isoscel, obtuz, etc ..

De pe aceste poz~tjj sunt supuse criticii ideile generale de substanta ~i mod. Ideea de substanHI. ~ mod se formeaza in baza ideilorparticulare si ni 51: reprezinta ca a suma de idei simple, care sunt unite in intelectul nostru.si li se da un nume eomun, Dar daca am intreba ce este ideea de subsranta, ar trebui sa aratarn obiectuJ, care este re flee tat de aceasta idee.Ideea de substanta ori mod nu poate fi argumentata logic.adevarulexistentei trebuie demonstrat doar pri.n senzatli. "Daca subsranta exista adevarat ea trebuie sa fie extrasA dID impresii",

Berkeley a tacut critica substantei materiale si a exclus din filoso.fie ~ tiziea nottunea de materie, demonstnnd eli exlsta dear obiectele singulare sub forma de reprezentari, Orisice obiect ar fi doar o sum~ de senzatii.Si din aeeasta se face ecncruzia, ca nu exista materie, care nu este clar ce poate tn-senma, Hurne merge mal departe.crrricrnd ideea de substanta, neaga nu numai existenta subsrantel materiale,cisi: ideea substantei spirituale. Nu exista niei substanta spirituals tot asa cum nu exista substanta materiala.Caci daca arextsta substaata spirituala at trebui Sa existe 0 impresie, care sa fie copiata de ideea substantei, Dar substanta spirituala ori "Eu' nu este altceva decu un torent bogat de idei, unite prin asociatie si care vesnlc sunt schimbatoare. In aceasta rumultoasa schimbare, dupa parerea lui Hume, nu putem gasl nirnic nescnimbator, constant, deci 8i jdentic, ceea ce ar Insemna 0 lntegritalca personalitll:tii. Existi fllosofi care ~ imagineaza,c(l noi tn fiecare clipacoD$tientizam direct eeea ce numim Eulpersonal,' parca noi simtim ex:iste~ta personals ~ continuitateaacesteiexistentei ~i pare! siguranta no ast·r8J alit in identitat-ea lui perfecta cit ~ in simplitatea luleste ,mal

superioara decit evidenta ce ne--ar~o argumentele logice., "/

Din p~cat,e toate afirm.aP.ile pozitive sunt opuse experiente! cfre se foloseste pentru argumentare ; nbi nu avem idees Eului personal ce s-ar primi din acest fel de argumentare. Cad de 13 care impresic/s-ar

primi aceasta idee?.. . I

Ooarecare irnpresie numaidecIt trebule s~ p~na irncepuriJ! orisiearei idel reale.Dar Eu on personalitarea este nu 0 impmle

148

singulara, ci acea impresie catre care se raporteazs multe idei 1;>1 irnpresii ale noastre. Daca idee Eului nostru este generata de oarecare impresie, atunci accasta trebuie s·jl nimIna identica pe parcursul tnrregii vieti, pentru eft se considera eli asa ~i este Eul uostru. Dar nu avem 0 impresie ce ar fi constanta ~ imobila. Suferinta 51 placerea, tristetea si bucuria, pasiunile si senzatiile se schirnba mereu SI niciodala nu exista reate 1a un Joe. Deci ideea Eului nostru nu poate sa apara nici din ele, aiel din alte impresii si, prin urmare, asa idee in general nu este".

Prin aceasra Burne arunca ideea de substanta spiritual a din filosofie.de personalitate din psihologie.de suflet din religie. Anume aceasta pozitie Ii permite sa fad eritica religiel.

Un loe aparte in filosofia lui D,Hume n ocupa cauzalitarca.nctiune ce sta la baza cercerarilor in ~tilntele naturale. Critica notiunilor de cauza, efcct, necesirate 0 intreprinde In capitolul Indoieli sceptice cu privire Ia operatiunile iatelectulul din !ucrarea Tratatul despre natura umaria. Critlca notiunii de cauzalitate 0 mcepe cu enuntarea existentei a doua foluri de cunoastere. Un fel de cunoastere este autentic, verosimil. Alt tip de ~unoa~ere este nesigur.incert. Primul are loc In stiintele matematice, cum ar fi algebra si aritrnetica, mal putin geometria. Al doilea este raspindil in stiintele despre natura. Aceste tipuri de cunoastere depind de tipurile de obiecte, pe care stiintcle date Ie cerceteaza. Dupa pare rea lui Hurne in intelectul uman se contin doua tipuri de obiecte.'trelani intre idei" si "fapte". De relatiile dintre idei este preocupats matematica, Judecatile el sun! analitice.apriori, nu se bazeaza pe practica ci nurnai pe Iegile logicii. Eie sunt deductive. Contradictiile acestor judecati Intotdeauna pot fi controlate. Nu putern spune acelasi lucru despre stiintile naturii, ce se bazeaza pe fapte. Judicatile lor sunt reale ~ posibile. Despre un fapt se pot construi judccati contradictorii care nu pot fi controlate ratlonal.De exernplu, prin interrnediul legilor logicii nu pot fi controlare doua propozitii contradictorii de tipul:" Mime va ploua" ori "Mime nu va ploua". Ele se controleaz;\ doar prln mijlocirea senzatillor. Insa cuno~erea bazata pe relatiile dintre faple este 0 cunoa_stere incerta pentru cil senzatiile nil sunt precise. Aceste judec1Hi sunt formate in baza relatiilor de' proximitate in limp $i spatiu 5i in baza relatii10r de cauzalitate.

In Iegatura cu aceasta Humc supune anallzci notiunea de cauza .notiune pe care se bazeaza sriinta daspre natura.In acesre stiin te ea este centrala. Hurne demonstreaza, ca avem doua posibilitati sa percepem sensu I acestei notiuni: logica si simturile.Logica:ra~iunea ~lU ne poate ajuta in cercetarea notiunli de cauzalitate.Atunci ne foloslm de simturi.Dar si sdirnturile ne mcurca, cle nu percep esenta. Ele all pot percepe deosebirea intre relatiile de timp ~ spatiu IIi C~le de cauzali ta te. 0 irnpotri va. simturi Ie ident i fica cauzali tatea cu rei ,1 tiile de proximitate in tirnp si spatiu. Dar dinaccea ca obiectele se g~sesc uaele linga altele ori succed in limp noi nu putem face concluzia ca ele sunt in relatie de cauza si efect. Cind spunem cli. un obiect este cauza altui obiect, ad.ca "A" este cauza lui "B" ali "B" este efectul lui "A", atunci noi spunem mai mult decit -ca. ele sunt in relatie. d~ succesiuue ori coabitare in spatiu. Noi spunern cli. lntre ele exisra relatii de necesitate, Adicii. "A" In mod necesar II .genereaza pe "B"-

Supunind analizei netiunea de necesitate care este esentiala pentru in~elegereacauzalitatil Hurne ajungc la concluzia, ca in realirate nu exista airalc ce-ar descrie aceasta legaturiL Dupa pare rea lui intre "A" !?1 "B", care sunt impresii distincte trebuie sa fte 0 alta impresie tot am de simpla ~ distincta care ar descrie ideea" d~ necesitate. Dar ctt n-am cauta aceasta impresie n-am putea-o gasr. Atunci el face coucluzia ,e8: ideea de necesitate I.!?i are Iucepurul-si este generata de psihica umana. Necesitatea au este un fenomen obiectiv dar UII tenomen psihic, El descrie starea noastra de asteptare, Obi$nui~ta on chiar credinta, ca dupa cauza va urma efectul.adica dupa un oarecare "A" va urma numaidecit un carecare "B" .. Aceasta legatura dintre "A" $i '!B" nu este obiectiva sustine Hurne, C1 estc 0 credinta care vine din experienta noastra treeuta cind dupa "A" a urmat intotdeauna" B" .Dar aceasta repetare nicidecum nu n~ vorbeste despre 0 leg;~tura necesara, ci numai de obisnuinta noastrs. Deci ceea ce nurnim noi legatun1 necesara, care sUi III' baza eauzalitati! are un caracter subiectiv ..

Prin aceasta Hume pune anumite hotare, limite stiintelor Cf _ ~ bazau pe metodologia mecanicistil.. In primul rind. supune ~tJCU metoda inductiva dt: cercetare, sustinutii. de filos 0 fie $i .$tiinla

ernpiristlt.

1,0

ILUMINISMUL FRA.lVCEZ DIN SECOLUL AL XVIII-lea

Caracteristlee g~lrerol6 a tlumlnumulul /1'"(Jflcez

11 u mu nisrnu I prezinta un curent, ideologic si cultural aX giadirii sociale, care reflecta lupta burgheziei timpurii sf a rnaselor populare Impotriva feudalismului in perioada dejrecere de la Evul Mediu la

capitalisrn. Ideclogii ilurninismului se pronuntau impotriva

despo f ism II lui sistemei de caste, bisericii, fana tismu I ui

rclrgios.Conceptiile despre natura, societate, stat, forrnele de guvernare; institutlile .statale, religia, etica $i normele etice, procesul de instruire si educatie - rotul a fost supus unci critice aspre , unei judecati .<1 ratiunii uruane, Hind. apreciate en irationale, inutile $i, prin urrnare, nevalabile, sorrite lao peire. Criticmd terneliile ideologiei feudale , ilumillis[ii cereau Iibereatea glndirii ~Hntific.esi filosofice, optau pentru dorninatia ratiunii umane, laiee si a cercetarilor ce evidentiau adevarul, reali rates asa cum este ea, liber~ de camuflarea misticisrnului. Descatusarea gindirii, stirnula dezvoltarea ideilor noi in dorneniul matematicil, fizicii, rnecanicii, medicinei, filosofiei, stiintelor sociale.Tendtnra data prezenta 0' necesltare. dictata .ie aparitia unui nou mod de productie si a PIlei noi sisteme de comert, evolutia carom in cere din un'n& del)indea netnijIocit de succesele stiintifice.

lntemeietorii iluminismului francez din secolul al XVUHeru- au fast Montesquieu si Voltaire, ei aU pus remelia ace sre i rrtiscari. l1i.1ld numiti pe buna dreptate "patriarhi" ai ei. Datorita insusirii operelor acesrora de catre intelectuali, a ideilor progrestve marerializate in ele, la stlr$itui antler 40 a.i secolelui XVUI in Fran~aa ilparut o nom! plead-a de iluministi, generatia a doua, eu mult mal radicali in conceptille lor despre Iume: La Mettrie, Rousseau, D iderot, Holbac h, Helvetius si altii, Acesria s-au fn:cadrat in lupta ideologictl care luase proportus: avea un caracter IlpOns.

Prernizile teoretice-ale iluminismului se coatlneau de scum In operele lui Descartes, Bacon, SpinO.Z3 .. , Locke, Hobbes, Beyle, Toland.

Spriginind.u-se pe mostenirea spirituala a acestora si continulnd in mod critic ;;1 novacor autivitatea lor ,. iluministf francezi din secolul al XVIII-lea au mers mal departe in domeniul dezvoltarii conceptiilor social-poiirice si filosofice. Huminizttl trancez; s-au rid i cat tmpotriva dualismului lui Descartes, au adus rnult nou in comparatle ell rationalismul si fizica acestuia, au atacat gindirea metafizica a lui Spinoza, empirismul lui Bacon, sensualismul lui Locke, seep ticismu I lui Beyle, $1 idealismul, folosiud de Ia ei tot ce so coteau rational ~i de vsloare. In asa mod, iluministii francezi din secolul al XVIII-lea, au rtdicat pres tigiu I Iilosofiei, :incerCll1d a convinge ell ratiunea filosofi·ca este cea mai malta instanta in cunoasterea si rezorvarea tuturor problernelor Iumii, De pe aceste pozitii ei au Intaptuit 0 rearlentare radicals io domeniul COIlCCp'tjjJOf despre lume, intelegerea naturii $i locul omului in ca. Iar unii din ei La Metrie, Diderot, Helvetius au incercat sa depaseasca caracterul mecanicist al mate ria I ismu lui precedent r;;i tntr-o oarecare masura S-3U eliberat tie 1W3 neajunsaiacestuia ca intelegerea metafizica, antidialectica despre faplul ca parca In natura nu sepetrec schirnbari si transformari in timp. Acestea au negnt conceptiacreationista. in privinta aparitiei lUI11i:i ~l argumentau f;lptu.l. "cs natura f~i are cauza in ea. [n.~~i'>' ca materia prezlnHi. unica substanlA existent vesnica ce sta ill temelia aasambrulu! eompus de ferromene ale naturil, Intelegerea materialista a naturii nernijlocit aducea la strimtoeareacreationismului $.i fatalisrnului din acest domeniu si desigur a ridicat prestigiulcauzalitatii ca factor necesar, reaisi obiectiv in determlnarea fenomenelor lumii,

Libertatea gindirii lluministilor a devenit forta revolutionara ~i· ueplastndu-se In fruntca luptej de idei nemijlocit a contribuit til pregatirea ideologic a a revolutiei burgeze franceze diu 1789. Revolutlu a decurs slib influient; ideilor apri nse de iluminisrn $! a :IVtI t I UU' rasunet in istorie destu, de important. Ratiunea lor filosofica IJre~~ntil reflectarea esentei fe(lreti<:c a cerintelor vietii soeiate ~i SC IVt' " intereselor revolutionarc ale timpului. Filosofia ca valoarc si forli\ spiritualIl.pentru prima data a fest implicata in prol;<;:8tll. ·k transformari istorice, de venind un factor csentlal al progresu [.1 i s()l~i(ll

Pentru iluaninisti un interes mare prezentau probleme ic k'giW: {k' istorl e: Sistema soci al-p 0 !ttiea, forme le de guvernare; on1ll!.. Pl:(lCC" , I de im:ln1irCc si edtH:uLc, ctica, religia, Vl:i:rl "ViI !al.lj~ .,; "'jm:rI·,l., •

1.11

socieratii. In comparaue ell erapa precedents un pas inainte insenma incercarea lui Helvetius si Halbach de a. raspindi materialisrnul asupra fcnomenelor sociale , un inceput de cale anevoios de a in~elege in mod materialist istoria omeneasca. Dezvolttnd traditiile materialiste si urnaniste in conditiile noi istorice, ei cautau rezolvare la intrebarea incgalitatii sociale, au tncercat sa patrundA in esenta nnturii purerii poliiice si sa gaseasca rnetode si procedee pentrua 0 perfectiona, Ideile sociat-politlce, eriee au contribuit fa procesul de apatitic a sccialismului utopic,

Co.nceptil1e sociale, polWee· II jilo~ofi,e tJle lut MO"le3qull!~, Voltaire, RaWlttJu·

Charfe-Luis l\fontellquieu (1689-1755) a fost unul dintre oamenii rernarcabili al tirnpulul, gtndiror eminent. Un interes deosebit avea fOlia deflloscfie. Sl a srudiat operele tilosofilor din. Grecla $i Roma PJl.iICa, din epoca Evului Mediu, Renasterii, moderne, cit ~i a contemporanilor sai, Din tears cemoara filosofica a foiosit in mod eri tic si sel ec tty tot ce a gasit decuviln ta, in acelas timp a supus criticii ideallsmul lui Platon, argume nta I lui Aristotel, cum eli natura singura _ i-a fa CUt de la inceput pe uni.I oameni robi, tar pe al~ii liberi, a pus la indoiala conceptiile lui AugustIn in privinta crcarii lurnii si totodata a pretuit malt pe ginditom umanistl si socialisrnului utopic din epoea renasterii. Acc_eptiiri si di$tordil gasim la Montesquieu In pnvinta lui Hobbes, Seyle :)i. altor gtnditori dln epoca modema, mare stima, respect fata _ de contemperanli sai: La. Merrie, Helvetius, (I' Alambert Si Diderot. Operele sense de el: ScrlsoriJe persiene < 172 J), MeditaWasupra cauzelor cresterii s.i deseresteni romantlor (1734), Oespre .spiritlll legilor (1748) $.i alteJe., au complctat eomoara clIHurii nemuritoare a soeietatii,

Montesquieu este unu dintre rcprezentalltii tirnpurii ai deisrnului francez tare, desi accepts crearea lumii de catre Dumnezeu, argumellta Captul despre neamestecu:1 acestuia irl chestiunile ei de mal dep~lIte. Declarindu-l p~ Dumnezeu creator ai lumii, odata ell aceasta

1.1,

in lucrare Despre spirirul Iegilor mennoncaza ell. creatorul singur actioneaza dupa legile ir.evitabile ale naturii, care nu pot fl igncrate. Crearorul nu este ill srare, chlar daca ar vrea, sa stinghereasco1 rnersul firesc al lucruri lor, sa dirijeze lumea, evitind legile ce-j apartin, nu poate nimici dupa vointa sa aceasta lume materiala, ea Vii exista vesnic, Lumea materia ia 13 parcrea cugeta: torul u i exista etern, ea prezinta materia in miscare, "Iipsita de ratiune" ~i in legatllril. ell aceasta respingeconceptia lui Alire! iu Augustin, Toma d' Aqu i no, can: vedeau in fiecare obiect, lucru, fenorncn ai realitatii rezultatul realizarii scopului divin,

Schimuarea lumii roareriale el 0 tntclcge mecanicist. In uruvei h se petree schirnbari, ca rczultat firesc aJ caracterului universal al miscarii materiel. Tera, ca si alte corpuri ale Universului, la rei S'l'; supune Iegilor nnscarii exisrentii In genere. Absolut totul in fume, inclusiv si viata materiel organice, plantele, animalele, 01 nul , cuget~ ilurnln~tul> se supun Iegiler, care nu sUl1t tiduire, invenrate de cineva, prin urmare, sunt reale si au un caracter obiectiv, Pe ell: !limeru 1.1,l,.I este Tn stare r.iI Ie schimbe Ia dorinta 5», Sa Ie ;.leg::. Legile naturii pre zin ta. .necesitari, legaturi intre corpurile materiaie. Mater!" 1.1'1 miscare, lipsWi de ratrune, Ut rezultatul actiunll legilor proprii, a format lumea ce exista. Astfel, couehide gmditorul, at fi ~,b.~ufd sli meditam eli. creatorul ar putea dirija cu lumea, evittnd lc:git-::: ei. deoareee :tara ele nu estc ~ot:tbi!a nici existenta lumii.

Supuaindu-I pe Dumnezeu regitatUor neturii, glnditorLJ arata, ~'l creatta lumii pare a fi t n act lipsit de cauza obtectiva, El 10 gene,'.: se prouunta penrtru necesitatea evidentierii cauzelor In. J!1'0cesul de cercetare si cunoasrere a tuturor fenomenelor, proeeselor !l,m'lii reale $i a rgument a fap1J,l.J ca ·Iu.crurite, oblectele, organismele, adica , tot ansamblal cernpus si vaiat al existentii este determinat cauzal ~ t;fl diu nimic, nimic au ap.sre. Esre xlar, c-:i cugeU\rlie iluministului i1] pnvintacauzaliUitii vin in. ;;;ontradictle cu conceptta lu: dr"_;p;-e creator ca cauZa primordiala a lumii, Constaiarea cauzalitatii in dcterminarea luerurilor, fenomencior, nduoe de fapt l.a evidelltir·c{.."J. viTlr:.:'w;,ii obiective intre cauza ~ cfect.

Ansamblul de cllgel.ari ale ginditonrlui cu privrrc 1a /wn.: cuprinde ~ pilrerea despre om. Omu], arata: gl"nditOJ1d, r"'~lil!J:; i)

t

IH

particica a naturii, 0 flinta lizies muritoare. EI se deosebeste de animate prin faptul ca traieste in societate, simte $l gtnde.ste. Animalele ca si oamenii sunt rnunroare, ins! nu sunt constiente de aceasta, ele nu-si dau seama de PJe'z.eol-a lot, nu-si cunosc 100u1 ~ rolul in natura. Numai ornul, datorita ratiunii sale. poteatialului sau intelectual, poare cunoaste Jumea i:nc~njuraloare.ln teoria cunoasterii Montesquieu, rciesea din priaeipiile recunoa$teru existentei obiectlve a narurii in spatiu sl [imp, a primordialitA1U materiel $i secundaritatil constiintei, a constatarii conexiunii objective tntre fenomenele lumii. Natura influenteaza asupra omulul, in rezultajul caro:i fapt in constiinta apar diferite inchipuiri, parcri despre realitate. De aici vin cunostintele; in a nsarnb lui de fenomene, lucruri $i procese se gAs~e izvorul lor. Montesquieu accepts, ·in primul lind, cunostintele ce vin prin experienta, prelungind in direetia aceasta calea lui Bacon. Evidentiind rolul experientet, el .devedeste, ca ' tara- ratiune, tlra prelucrarea rationala a cuncsnntelor capatate cu ajutorul erganelor de sirnt, esre irnposibila cuaoasterea reaUtiW. lluministul respinge conceptia despre ideile mnascute, despre aprlorism. adica cunestinte, capatate independent de expericnf8, prattiei.... Omui, mediteaza el, nu se naste cu anumite cunostinte, ci DUmW: itt activit&tea sa in contact, raport cu realiratea Ie acumuleaza. Omuf inCepl; sa cUDoasca nu de la notiuni spre senzatii, dar invers, de 1a senza,ii Spl\': notiuni. Cunoastcrea deci prezinta un proces de reflectarc de catre om. lumil materiale. Insa Montesquieu n-a fost conseevent in dezvoltarea materialista a teoriei cunoasterii, Jnlucrarea sa ~xperient:a despre gusturi in operele despre natura $i' arti\ el aratadoua izvoare ale cunoasterii: lumea exterioara $i activitatea intema a sufletului, Ilurninistul n-a mteles ca cOQ$lilnta este 0 reflectare a existentei.

Mare atentie dadc:a Montesquicu problemeior de caracter social.

Ele :>i-au gasit reflectare mai ales in lucrarile Meditatii despre cauzele ridicarii ~ decaderil romaniJor ~ Despre spiritul legilor. "EI tacepe sa studieze societates ~ sa analizeze fenomenele sociale pe pozitii iluminisre, laice ataclnd In privinta accaSta conceptiile inistice ale lui Augustin ~ Toma d'Aquino. Montesquieu aratA, cA ar fi 0 absurditate sa vezi realizarea voin~ei ,celui ·de sus in fcnomenele socialc, in activitatea oamenilor. deoarece aceasta ar duce inevitabil la fatalism, 1"\ ..... ;0. ",. fi ""., n.,....,p"ilnr nu Ie-ar rintine nintic de facul, decit sa

contempleze lumea si sa astepte realizarea soartei lor dinainre determlnata. Gi:nditorul ajunge la correluzia ca socletatea nu prezint.a un haos ci invers, un proces istonc ce se supune anumltor legi spec ifice , particularc: Si I~enerale, cit temelia aces tor Jegi are un caracter obiectiv, deoareee sunt un rezultat al necesiti:ltii raporturilor ce reiese din natura fireasca a lucrurilor. Insa, el Incurca legile sociale cu caracter obiectlv dupa care se dezvolra istoria omeneasca cu legile juridice elaborate de oameni, care pot Ii schimbate la dorinta lor. Acestea-e legi diferite ~ se deosebesc calitariv unele de alrele, Cu atit mai mult deosebirea se observa, cind Iluministu), evidentiazs obiectivitatea unorkgi de baza a dezvoltaril lstoriei omcnesn, pcecAUtindu-Ie ca legi ale naturii, care c1 prelungesc sa actioneze si in .secietate. El este reprezeneantut deterininismuluigeografic deearece socoate mediul (;Iuza principala ~i hotarnoare in dezvo1tarea societatii, in aparlCia si e):istenta diferitor forme statale de guvemare ,~ drept, sislc:mc soc ial-p oli tice , formare a pe.rsonaHtlilii cu vointa, eara.cterul. temperamentul sau, Montesquieu cu aceasta vroia sa dovedeasca ca calea ~ soarta istoriei nu depiode de votnta cuiva de dinafin4' lumtl, ct de cOllldiUile, cauzele naturale, firestl, Iluministul

I In~leBea ta societatea in dezvoltarea sa a trecut pdn difcrite epoci istorice, inceplnd cu comuns primitivil.. La parerea sa.' Ja prima treapta de dezvoltare oamenii nu cunosteau proprletatea privata, dzboaiele, decarece acestea lipseau, ej traiau in pace ~. liniste nu luptau unii cu al1ii si nu nadeau de a extinde puterea asupra alrora, Proprietatea privata _si statul apar mai tirziu si prezinti. un rezultat al dezvoltarli istoriei omenestl, Ginditorul vorbeste si dcspre urmatoarele epoci lst~ce, condamnInd robia sub orisice foJ'Il'lj nu s-ar prezenra aceasta, la fel ~ serbiea. llelatille sclavagiste $I feudale la timpul sau au avut un se~~ ins.a. acuma, ~ent~oneaza e1, pricinuesc mult rau, ny' eorespund epocn. Aiel se contine ideea despre uecesitarea I.storic~ ~ a trece de Ia 0 epoca la alta mal progrcsiva. despre mscarea

ascendenta a societilUl ca legitate istonca. i

I

Studiind istoria, Mentesquie», evidentiaza si rolu{ economiei In

viafa societatii la baza carela sta munca. Numai prin munca, arat~ et, au aparut sate, Ol'a$e, m,)numente de arhitectun1. intlq)rinderi 4,Q manufactura, cultura societatti In genere. Munca iatensiva a a~ eli' aparitia si dczvoltarca agr!cultwii, diferitor jnven~Ii, ce dau

posibrutmea de a ciipa[a roads bogata chiar si de pe soluri nu ant de fertile. Munca tlzica si grea a oamenUor trebuie Inlocuita ell rnasinele, ell noi unelte de munca. Dezvoltarea S1 pertec, ioriarea uneltelor de productie, dirijate de oameni, au un efect mai mare ~ aduc belsug, facind viata rnai usoara, mal fericits. Insa 1n procesul acesta, men uorieaza ginditorul, un rol mare trebuie sa-l [oace tehnlca si sriiuta. Acestea trebuie sa serveasca progrcsului is to ric sa-si aduca prinosul sau in eliberarea omenirii de la cele mai grele forrue ale muncii fizice. La succesele econom..iei isi aduc prinosul SJl] .\ii comertul, banii, dar mal ales ajunsurile industriei, carei Monrcsquieu ii dadea prioritate, Pe el il interesau inventiile in tehnica, deourccc creaza posibilitMi de a spori productivitatea muncii, Invcntatorii. indusriasii, meseriasii, ce se deosebesc prin rnunca si Initlarlva, trebuie premiati, industria trebuie stimulata, statul trebuie sa tina cent de aceasta.

In privinta starului ilurninistul are parerea sa, prin care neaga parerile religioase despre natura statului si puterii. Gunlitorul menticneaza ci'i starul si sistema social-politica IlU Sl)IU impuse societa tii de d inafara, ele sun t create de cam eni In in te res ell: lor. Statu) C1.1 institutiile sale este un rezultat al ratiunii urnane. Oarncnii Iiind constienti de fuptull;;2 tanl stat uu vor pure a cxista normal si mainra pe calea progresului social l-au inventat, COn trapumndu-l conditiilot naturale de trai, Ilurninistularata trei forme de guvcrnarc: rep ublican a , mcnarhista $i despotica. Simpatia lui em de p.lrIea mcnarhiei eli un menarh tntelepr, desi 0 recunosrca $i pc cea repubii.car.:l ca ceva normal si legitim, desigur nurnai In uncle C<JZLll1. Prill ultima lntelegea asa forma de guvernare, In care putcrca apru (inc I1i! ir:.tregime sau partial poporului, Ins a Montcsquieu nu avea ~aciedere iil puterea $i capacitatile rnaselor, III entuzinsmul lor revoiutiGruu sl sotusi, necatind la aceasta, recunoasre c~ in uncle cazuri se poate $! cruar trebuie de invatat ctte ceva de la papor. Desi ee prozmnta pentru dreptul general la alegere, el nu preda pentru en reprezentantii poporuiui sa fiealesi la pcsturile de conducere ale statului, SiJ~ pretextul ca ei nu-s capabili de a conduce. Rei es ind din interesele burghezieI marl, el pledeaza pen tru libe rta tile b urghezodemocratice si cere ea eonduccrea statului in frunte cu monarhul sA se poarre cu stirna fata de supusii sai, de popor. Monarhul n-arc

I; drept sa inioseasca supusii sili si sa Inealce legea, normele morale Daca cJ tncalca legea, etica atunci se transforma in despot.

Francois Marlo Arouet-Voltai.re (1694-1778) este unul dintn reprezeatantii de vaza a1 iluminismului fmncez din sec. XVHl istorie scriitor, filosof, psiholog. Din mostenirea sa spirituala fac part, lucrarile:

Istoria lui Carol al XII (1731), Scrisori filosofice (1734), Tratatu metafizic, (1134), Medilatii despre om, (1737), Bazele filosoliei· lu Newton (1738), D'ictionarul fllosofic (1764), Filosofia istoriei (1765) etc:" E-I cunostea oine operele predecesorilor si contemporanilor sal ~ mal ales operele L1j Bacon, Hobbes, Loke, Descartes, Spinoza, ero. prelungind tradifjj] e lor. Fiind convins ell natura, ce prezin til u I

~~?IU de fe~oJU~ne si proces~ mat~ri31-e, exista independent d 9 eonstimta omului, ca omul ca fiinta VIe este 0 particula a natUri~ ors~nice, ca baza constiintei lui 0 formeaza proceseleal1aromo~ fiziologice si cu dlstrugerea lor dispare si constiinta, venim la concfuzia ca prin toate acestea evidennaza intelegerea materiallsra a probJemei fundamei ttale a filosoflei.

Succesele stiintelor naturale si a Iilosofiei., sustine glnditorul, ne demonstreaza I realitarea ~ obiectivitatea naturii, ca Iucrurile, obiectele si sistemele prezinta pur si siruplu deferite forme ale materiel. III I CO ti . - d' . I

n muare grn ueru! arata, ca corpurile $i I

toate celelalte organizari mareriale sunt I alcatuite diu pihti componente mai mici ~i 1 asa ptna ill atom, care nu poate fi destrus.

De aici reiese principala concluzie I

filosofica, eil materia nu poate t1 nlmicita, ell ea filnd aotiva numai se transforma in

alta. foona.

. In lume, afirma el, nu exista repaus absolur, totul se gaseste in nuscare: -soarele se rn.il)ca In jurul osiei sale, rnultimea de planete $i alte corpuri ale Univeraulul la fel se gasesc in acttune si nu haetica ci . supuse unei anurnite ordini, legi ale naturii. In toan pcnoada de existenta a narurll, arara Voltaire, corpuriJe rnateriale se pun !r)

160

III continuare el arata, cil monarhul ce sta In fri.ntea statu lui nu prezinra "triruisul SI aiutorul celui de sus pe parnint", ell acesta este 0 persoana oblsnuira, paminteasca, care trebuie se ocrotcasca supusii sai,

sa se mgrijcasca de nivelul lor de trai, care poate fi arins numai prin grija permanenta fa~a de progresul produceril rnateriale si in prirnul rind al uneltelor de munca, al tehnicii. Bogatia starului, conchide el, consta in belsugul variat de marfuri, produse atimenrare, etc .. , caparate prin munca inrensa, \lepusa in sf era dezvcltarii producerii rnateriale, cconorniei societatii. Crearea conditiilor favorabile de munca pentru a dezvolta gospodaria agricola. mestesugaritul, manufacrurilc, industria, cornertul si alte rarnurt ale prcductiei matcriale a societatii, trebuic se devina 0 chestiune primordiala a

ee lor de Ia conducerea starului. Voltaire arragea atentie dezvoltarli facrorului economic in societate si intelegea C3 fara nivelul cuvenit al acestuia poporul nu va putea trai bine, iar aceasra depinde de un conducator chibzuit, gospodar. El pleda pentru un monarh ilurninist si nadajduia "C~\ va veni timput, cind in fruntea statelor vor sta filosofi", si prin urrnare ceata inrunecoasa a misticismului va fi spulberata Si lumina ratiunii va predomina In toate. Anume filosofii erau chemati sa elaboreze principiile de guvernare statala de pe I pozi tiile ra tin nii Iibere, aiintifice.

In socictate oarnenii trebuie sa fie Iiberi. tnSiJ, socieratea oarneuilor Hberi, la parerea sa, este irnposibila tara 0 anumita sistema bine gindita de legi juridice , respectate in mod oblig.uorlu absulut de toti cetatenii, chemate sa apere dreprurile oamenilor in mod cgal. Libcrtatea depinde nurnai de legi si rnai mult de nimcni. l.cgile poliliee, juridice, no nude etice traditionale daca nu corespund timpului pot fi schirnbate $i pertecrionate penrru a fi la nivelul epocii. cerintclor noi. In genere, Voltaire pleda penrru schirnbari radicalc. Iichidarea sistemel absolutismului feudal in intr'!gi me ca organ ism social care I~i traieste traiul si Impiedica ascensiunea ornenirii pe calea progresului. Progresul societatii el it tntclege, :n primul rtnd, ca progres al ratiunii laice, al ideilor oamenilcr ell predcstinatic pa nunteasca, ce duce Ia dezvoltarea civilizatlei, cu lturii mareriaie si spiri tuale. [storia omeneasca, dupa parerea iluministul ui. prel in ttl un sir de epoci culturalc in ascensiunea lor conseculiva de 1a inferior Ja

1<,1

la.n-Jac Rousseau (1712-1778) ginUltor filosof .... reprezenranr al i1uminismului francez d' ' 'XVI' scrntor, pedagog,

. _ LIl sec. U. Avea un .

:teres. fal a de ~Ioso- ie, drept, litera tu ra, ae umu lind cunosr] n ~~lil~ e

ome.ntUI acesta din opereJe lui MonlaJgne, De:scartes Leibnl B In

Voltaire, .. Hobbes, Diderot, etc. Lucrarile princi aJ~ su ~' ay~e:

despre stllnfe $i arte (J 750), P nt. Cugetan

parerea sa, materia este COO$tiin~ei, rariunii.

Cuget~ri despre provenirea si lel11elia

neegauea tli in tre oameni (1755) 1 J' ,

El " N ' U ia sau

o~za oua (1761), Despre contracnn

socia I (1762), Emil sau des pre edUCiltie (1762) si altele, care I-au facut sa fie

recunoscut Col fiJosof si scnnor Ro '

y . llSSeau:'l

f~st unul di~tre cei mal activi particip<lll!i

al elaborarii si editarii Encicloped"

C "1 ret.

. onceplu e lui ftlosofice g-au format sub

intlucnfa deismului enales ~ francez. EI recun~.s.tea, existenta real a ~i obiectivR a matener, mfluenta ei asupra organelOI de

. sunt, ce dA na,m:ere senzatlilor. Dupa

Ulerti ' .

~ nu este In stare sa duca la aparirla

Rousseau recunosrea existenta lui D

. ,. ; 1 umne.zeu ca vointa t'

untversala ~l sursa a caritlit;. HI f_,. I ' , ra rune

• f.U. inte egea omu] ca corp fi .

moare ~1 se destruge !;j sufletul care ',' _lZIC, ce

prezinta subiectul CunoW/cerii I .. prelu~g~e Vla~ vesnica. Omul

Culloa,sterea senzoriahi dupa- ... U,1"IlU cu aJutoru, I 0, rganeJor, de sim!.

. p"rerea sa ne d Sl • d

clad CtJ logica, ra!iollalii, abstracts ", e copera a evarul, pe

iluzr • .' , eta ne poate duce spre aparenfi

UZU, , g, esell. Se premare,ste 101ul senza iilor _ . , .

deplaslw.lu-se pe pozitiile sensualismul' n . t. ill, cunoastere, luc i1 Ill. UmtrustW sustme ca esen 1<'

rur or nu poate 11 CUnOSCuta ca si a mate .. <ft" •

nOI LU mtregnue,

tn conceptiile lui ROusseau I I

poHtic~ Sociel.atea . ocu central II ocnpa ideile social

. 0 pnvea In dezvoltar d

trellpta "srarea la" " ea ascen enra. La prima

C ,-." natura a oamenu erau liberi Sl' li Id I' - i

on'Hhut:, felul de trai al oamenll ega . .1' eauzim

. ameni or La etapa data el

Ci:!n:tel~'?:~lIza ca co . "Ii , ferici . , . " 0

lH'U 1"1' . Pl~. ne enert~ a OmenJIti. Cu timpul, oamcnii

. , • ~·::tucullO$tlnle ~] expcrienr~ de muncA, au adus Ll dezvolwn.. 1

162

si perfectlouarea uneltclor de producere, H metodelor si procedeelor, ce all influentat asupra progresului productivitatii muncii cretnd conditil si Invoeli pentru aparitia proprietatii private si a inegalitatii sociale, Proprietatea privata $1 inegal itatea in cele din urma au servit drept cauza pentru aparitia statului si a inegalita Iii politice, Culmea inegalitatn economice, politice S1 juridice 0 prezinra statui despotic, In care toti sunt lipsiti de drepturi si libertati, ill care dornncste dictatura, mizcria si robia. Deci, la parerea lui Rousseau, cauza inegalitatu sj· a rapirii fericirii, libertatilor caracteristice pentru eopilaria o mini rii este proprietatea privata, baza treptei a doua a societatii in ascencione. Evidentiindu-l pe acela, care Ia tnceput a pus prima piatra la baza acestei socictati. Rousseau arata, ca acesta a fost individul care primul a Ingradit un lot de pamint, declarind:

"Acesta este al meu". Mai departe inegalitatea economica ea rezultat aI dezvoltarii gospodariei, agriculturii in mod necesar duce 1a tmpartirea pamintului tntre oameni, In asa mod, ilu ministu I , cautind cauza primordiala a expluatarii sociale, 0 precauta ca patre indiso)ubila a inegalitatii economice si politice.

EI tntelegea ca societatea bazata pe proprietate privata poJarizeaza: societatea in grupe opuse din eauza intereselor economice, duce Ia aparitia contradietltlor, ta antogonism si lupta. Ideea ca anume in, situana aceasta, conditionata de interesele economice opuse, ce adue la lupta istovitoare intre diferit,e grope de oarneni, spare statui, U evidentiaza pe Rousseau tntre ceUalti iluministi, Dupa opinia lui realizarile economiei au ados 1a llrivarea eameniler de fericire ~i Iibertati, a adus la inegalitate Intre ei si mai ales in situatta despotic a de guvernare a statului,

Rousseau aratA ca despotizmul prezintl ultima instanta a inegalitatii, a fardelegilor Unde dis pare dreptul, politica, etica si dernneste numai voluntarismul, ambilllle, capriciile dictatorului. De aceea el accept! dreptul poporului dt a roles1 forta fizica, lupta inpotriva dictatorului, pentrn a rasturna reaimul despotic si a instaura un alt sistem social-poiitic de guvemare, in care ar putea sa rein vie libertatlle si egalitatea. Regimul despotic III putea fi tnlocuit, !a parerea sa printr-un contract social, esenta . caruia consta in faptul crt fiecare cetatean este supus ronducerit supreme alese de el, vointei generale a poporului, In rezulrat se ronneazi un cotectlv Intreg, unit,

101

un star democratic, care poseda facta suprema, I1l care lcgile nemeglocit se primesc si se Intaresc de entre adunarea gencrala a eeratentlor.Puteree legislariva apartine poporului si nurnai 1t1i, el este

suveran.

Guvernul mdeplineste functia executive si este tnputernlcit sa respecie legile si sa ocroteasca libertatile cctarenilor. I~oportll, d~p~ vointa sa, are dreptul de a lirnita, a schirnba, chiar 51 a lips] guvernul de purerea mcredintata acesiuia. Misiunea de a supravcgea functionarea si reallzareasuveranit3lJi poporului, la parcrea lui Rousseau, trebu iesii revina .. adunarii popu I are' , care fro buie sa-si tina sedintile sale in anumite perioade de tirnp, determi nate de lege, ~i care nu cJepiud de sanctiunea guvernului. Guvernul ell tnt aparatul sAu de functionari rrebuie sa se supuna adnnarii POPU!tlfC. Accasta din urma hotarasre soarta guvernului. Conceptia contrac rului social a lul Rousseau a lnfluientat nernijlocit pregatlrca itkologica a rcvolutiei franceze si a lnarmat lideril., ei cu programa politica In transformarile

sociale.

o mare ateutie dadea Rousseau procesului de insi ruire ~;

I educatie ell scopul de a pregati cetateni pentru societa: ea noua.

Aceasra este necesar, arata el tn lucrarile sale Iulia sau Noua Eloiza si Emil sau despre educatie, pentru a. avea guvernanti, tuuctionari de toate treptele, cetateni in genere ai Patrieinoi cu nivel de cultura si capabili de a active in diferite sfere sociale. Principal in. pr.ocesll~ d~ instruire Si educatie dupa parerea lui este izolarea elevului, inclusiv ~ de ta contactele ell mediul social. Educatia adecvata dupa parerea lui. poate sa se realizeze tn conditii de casa, Procesul de cducatie urmarea scopul de a dezvolta la copii capacitatile individ\la.lc firesti, naturale, excludea pedeapsa din parte a pedagogulul. Copiii in afara de studierea diferitor stlinte trebuleau sa Insu~ascll 0 meserie si sa se ocupe cu educatia fizicrt. Sc urmarea scopul de a forma la copii calitati etice, norme de politete $.i. un earacter bun. Necatind la uncle lacune ale ccnceptiei pedagogiee ale' lui Rousseau. totusi, ca ;1 servit lnaintasilor revolutionari ce luptau impotriva feth,l;tl ixrnului, misticismului In scopul democratizarii societatii.

llolbach, Dlderot, La Aletrle, Hetvetlw de,pre naturd, om Qi soc/elate

Reprezentantii ilumiaismului francez din pleada a doua dupa cum stirn de acuma, sunt ginditorii matcrialisti Jiulien La Merrie ( 1709-1751), Denis Diderot (1713-1784) Claude Helverius (1715-1771), Paul H 0 Ibach (172 3-17 89). Ei au activat inajunul revolutiei burgheze franceze de la 1784 $I tdeologiu au pregatit-o. Conceptiile lor filosofice sisocial-politiCe. sunt reflectate de La Metric in I u era rile: Istoria natura la a suflet ului (l745), Ornu l-masina (1747), Cugetari despre ferjcire, Sistemul lui Epicur. D.DidefQt Scrisoarea despre orhi, Cugerari despre e xplic area narurii, Discutia dintre d'Alarnbert si Diderot, Meditatii fllosofiee: Helvetius Despre rninte (I7SS), Despre om (1770) si Holbach Demascarea crestinisrnului (J 761) Dj C\ ion aru I religiei cresrine (767), Spiritul iudaismulu i (j 769), cercetarea rarionala a Evangheliei t 1770), Sistema naturii I 1770).

In aceste lucrari ei sustiaeau si argumentsu prineipiul rnaterialitatii lumii, adica a naturii si soc ieta tii , ca materia prezinta factorul primordial, iar CO nst iin I a-ce I secund, COl insusire a materiel organice. Materia 0 intelegeau drept 0 subsranta ce exista vesnic, nelimitata , fara inceput si sf~i~, De ereata de nimeni, ternelie a tot ce a fOSI, este si V8 fi, izvor din, car- 'a luat nastere toaia varictatca cornpusa de lucruri, fenornene, organlsme ale lurnii. Ei au generalizat cunostintele desprc materie ~ au elaborat notiunea filosefica a materiel. in Sistema natuni, Holbach menuoneaaa, ca "materia, esre tot, ceea ce exrsta siacttoneaza Intr-un fel sau altu l asupra organe 10 r de sirnt, iar calitatile ce le atribuim noi diferitor lucruri rnateriale , se bazeaaa pe diferite impresii sau schimbari, produse in noi de catre asecre lucruri". N otiunea data a lafluentat pozitiv 13 dezvoltarea de mai departs a materialismului, atacind inacelasi limp conceptia reli,gioasa $i idealist-subiectiva, mai ales conceptia episcopului eng!ez G_Berkceleu,. care urrnarea scopul dea nirnici orisice meditatie despre materie, deelarind-o iluzie absurda. In privinta aceasta Didcrot in Iucrarea sa Sc risoare ca tre orbi arata, cil filosof i ideaiisti, inc Ius! v Berkcelcu, nu recunosc mai muir nimic altceva, decit propria lor exisrenta $i exisrenta senzatiilor proprii, crearoare de lucruri mater iale.

N im1c de zis, Ull sistcm, 0 ";OJlC(;j)tt:.~ ·e:\~ rav<lg::':'jl't,i ('I; rl: t<;<l i"!

illilill{Jlta num3 i de orbi demlrQc,;; prez~n\,1U Stlll.Jtii It' J .. cp~. i ... ;, ... f" ~il-.

r

Ibl

lucrurilor, parea eli ulrimile depind nemijlocit de senzatii, de aceste copii subiective ale omului, de el Insusi

Contrar idealismul ui, rna terialistii francezi definesc rna teria ca 0 reaUtateobiecti vace exists de· sine statator, independent de subject, de sen:z<!.tiil:e. Sl repr~z~ntarile I.ui. Tot_ ce aetioneaza .~. s .. ~p~a organel~~ noastre de simt prezirlta rnatene, arata el, substanta liPSlt8 de tnsusin ale materiel, nu poate servi ea factor, ca cauza senzatiilor noastre, pnn urmare nu ne poate da nici un fel de reprezentari sau idei. De aici reiese ca lzvoru] senzatiilor $1 al ideilor se gaseste In afara subiectului si crista independent de el. Este elar, cii priu acest 1 zvor , se in~elege materia, ;lar senzatlile, reprezenta rile j ideile apar, ill rezultatul schimbarilor ce 1Se petrec inauntrul organismului, In legattlTD. cu impresiile capatare de la organele de sirnt, asupra carom aClioneaza Iucrurilevcerpurile inccnjuratcare. Idees, arata el, este 0 copie, 0 amprentaa obiectului, sub actiunea caruia asupra organelor de simt apar senzatiile :A perceptiile, in EI:.)a mod, materialistli francezi explicau raportul dintre materie ~i senzatie, perceptie, gindire, Ei includ In formula "materie" , principiul primordialitatii, realitatii si obiectivitatii acesteia, independentei ei de subiect, de glndirea si eonstiinta Lui. Deci, constiinta apare ca factor secund, se deplaseaza pe planul doi dlipa roa ter i.e , pecare 0 refiecw. Cele expuse mai sus ne conving in faptul, Ciicuget:itoril in eauza, au rezolvst Intrebarea de baza a filosofiei de pe pozitlile materialisniului, dovedind ca materia este primordialt., vesnlca, reala $1 obiectlva, eli nu poarte H crcala sl .aiel niruicita.

Infiniratea de Iueruri, corpuri, fenomene materiale ale naturii apar, conform pa reriJ or, tu rezultann actiunilor $i Interactiunilor dintre diferite 11101eculesi atomi, Atomilor le apartin asa lnsusiri piimordiale C,1: lnrindere a, rJ uritatea, atractia, inertia, miscarea, Insusiri de treapta a GOlla ale atomilor sunt: denslratea, figura, culoarea. C01.i"OCl~ materialistiior, atomii prezinta elernentele cdc mal simple si prir-iord.ale ce formeazii strucrura materiel, Ei sustineau obiectivitatea ':'~li.:;:ji.1"'r ee apartin mnteriei, naturii in genere, care exista in :e!>-"!:r ;1lI de constiirua oamemlor. Universul sau natura, continua (~:, est.. uiuferiah.. _fiHi j ch;C(.l_;, .. , ve.s.oic In rniscare. "Univef5ul, 1l.l1');B., ~n Yn!ek3i1.1 eel In"j ~ ",,~, I;:;bl!~ lumea toat.'l, care e:'Ite rcwlta!ul Ullirii diferitor fl:.Herii, r:on'biMi.ri si miscari pc care Ie avcm

Irx.

in univers". In afara de natura rnai rnult nu exists rumic. Ea n-are nevoie de nicl 0 fiinta, putere, ce s-ar atIa deasupra ei. Natura Isi are cauza ill ea insasi,

Materialistii franeezi intelegeau drept unltarea dintre cauza Si

efect, dintre rnaterie si miscare, "Natura nu numai en exista singura de la sine. insa si actloneaza in rezult aru I energiei preprii $i niei 0 data nu se va a uronimic i .. Natura tntotdeauna va fl, ea este vesnica si prezintii acea forta, care naste $i nimiceste lucrurile, obiectele, conform Iegilor ce reiese din necesiratea existentei ei, Aid se contine ideea unitatii naturii si istoriei, prin care se recunoaste miscarea ca lnsusire launtrica caracteristica a materiel, conexiunea Intre fenornenele naturii, schimbarea si dezvoltarea lumii organlce. Miscarea este inteleasa de ei ca atribut al rnareriei. Materia prezinta 0 rnasa active si dispusa la automiscare. Materialistil se apropie de inrelegerea cauzelor autorniscarii materiel, arannd ca "rniscarea launtrica ascunsa ee depinde de energia corpulul, aO;':3 de esenta, de cornbinarea actiunilor si conrractlunilor moleeuleler materiel din care esre alcaruit a~est corp, aceasta rruscare nu este observara de noi nemijlocit, noi stirn de ea numai dupa schlmbarile si transforms rile , observate dupa un anumit tirnp 10 corpuri sau diferite cernbina Iii " .

Aratind 1-)

egatura dintre matene ~ miscare, ei argumentau

"rniscarea ca mijloc de existenta a materiei, care reiese din esenta ultimei, datorita energiei pmprii, fortelor ei launtricc", Conform ccnceptiilor materialtsnlor francezi, "miscarea este vesnica ca si materia" si miscarea exista numal datorita rnateriei, Dezvoltind ideea despre aetivitarea launtrica ~ autorniscarea materiel, ei ncguu conceptia lui Descartes si Newton In privirrta prirnului irnbold SI totodata considerau ca neajunsul principal al marerialisrnului flIosofic conternporan consta In conceperea ca materia este incrta , pasiva. ca ea prezinta 0 substanta lipsita de activitate, Reiesind din unitatea materiel si a rniscarii, cugetatorii dezvaluie tabloul dinarnismului lu mii , in care totul este euprins de suvoiul procesului continuu al schirnbarilor, si dezvoltarii, aparitiei si disparitiei, Miscsrea are un caracter universal liii obLectiv, ea cuprinde tot si nu depinde de nimeni. Nimlc nu se aflA in repaus absalut. Repausul, la parerea cugetatoriloT, are caracter relativ si prezint.i 0 fOIl1lil specifica a

:l'l'\ir,.a~; ,"",,,t4-t_! ... _ _ • _t _..- __ ... _,_

numai in Iegatura si interactiune, cu rniscarea ~ totodata in spatiu si timp.

Contrar conceptiei idJ:a!iste despre necesitate materialistll francezi sunt pe pozitta determinismulul mecanicist, La parerea lor, toate fenomenele, lucrul\le, orga nismele se atla in legatura si interactiune, Conexiunea acuoneaza peste tot, ea are caracter universal ~ oblectiv, Nu ex.ista Iuc ruri , organisme izolate. "Natura in toate fenomenele sale ac~inneaza cu necesitate in corespundere eu escnta sa, in care tntregul se gasesre 'in legatula ~ interactfunc cu partile sale componente ~ livers, aces tea cu intregul. In Univers totul este cuprins de procesul conexiunii. Acesta prezinta un lant necesar $1 infinit de eauz~ sl efecte,care nemtrerupt decurg una din alta". Reiesind din sistema reala si obiecHva a legaturilor si interactiunilor intre fenomene in procesul neintrerupt al materiel in miscare, ei evidentiaza legile generate si universale ale naturii, Deci legaturile si interactiunile prezinta 0 legitate a naturii, legitatea dinamismului misciirii ei, P~in legaturi ei tnterac\iuni se manlfesta legile naturii. lata de ce legile naturii, care dupfl parerea materialistilor francezi, actioneaza Si in societate, sunt objective si necesare, se manifesta si actioneaza independent de faptul, stiu oamenii de ele sau nu, Oamenli IlU pot sa Ie creieze, anuleze, opreasca sau sa le schimbe, Ei le pot cunoaste si primi asa cum sunt ele.

Cugetatorii francezi, accentuau lmportanta legilor naturii pentru existenta socials si demons trau ca oarnenii laTa a le cunoaste si a tine cant de ele, a-at fi putu1 sa se aclimatizeze in mediul mconjurator, iar viata si dezvolterea lor continua ar fi fost imposibila. 'In privinta aceasta Diderot in Scrlsoare catre orbi, arata: " ... Ca, daca in natura nu s-ar infaptui toate conform inflnitelor legi generate, orunenii ar rnuri, nereusind sa acumuleze nlci a milioana parte din experienta, necesara conservarii corpului, prosperitatli lor". Una dintre principalele legi ale lumii este legea necesitatii .sau a cauzalitatii, temelia careia 0 formeaza teza "nu exista efect fara cauza", In "natura scrie Holbach, unde tot se gaseste in legatura !ti interacpune,

, ..

nu exista acttune fara eauza, atit in lurnea fizica, corp oral a , cit $I 11l

cea spiriruala, tot ce are lee prezlnta un retultat al cauzelor \fazut~ si ascunse care acfioneaza conform esentei lor". Subliniind ro.lul cauzalit~tii in lume, folodata se ncaga Insemnatatea IIltu1'lplarii,

prezerua u 11 imei in exisrenta infinlta. "tn societare, ca si in natura, !1 i rnic n-are loc in tirnplator". reiese, ca, daca recunosti intrmplarea inscarnna Ur trebuie sa recunosti inexistenta cauzaliratii si invers, la parerea cugeratoriler acesre fenomene nu pot avea loc odata, ce nurnai una sau alta. Negarea inlimpla.rii implica aflrmarea generala a neccsiratii tot ce are loc in lume, ce se intimpla, are loc in mod necesar , ca nurnaidecit trebuie S3 fie. cil in lurne actioneaza numai necesitarea, dar asa ceva este imposibil, daca ax fi asr ar parea tare

caraghios.

In afnra de Icgea necesitatii sau a cauzalira (if, dupa cum 0 numesc cugetatori] francezi, ei mai mentioneaza actiunea in natura a legilor atractiei si respingerii !Ii inertrei. Dupa parerea lor, oamenii IlU pot sa crcicze Jegi ale naturii, nici sa anuleze acriunea lor, ei numai trebuie sa le cunoasca si sa tina coni de ele in procesul de faurire a existentei lor. daca doresc sa obtina succese si sa fie Iericiti In viata. Conform maleria!istilor francezi, in societatea actioneaza aceleasi legi ale narurii, numai ca oarnenii 1e numese altfel, Deci societatea n-are legile sale proprii ce 0 caracterizeaza si dupa can! exista si so dezvolta , prin care s-ar evidentia specificul ei ca forma superioara de mise are a marerlei.

Materia, conchid ei, crista tn forma neorgaruca si organica.

Materia necrganica este vesnica, cea organica temporara, ea a aparut din cea neorganica in procesul diferitor schlmba rl, miSC!iri si dezvoltari. In asa mod a aparut lurnea planetelor $i a anirnalclor , uisa nu deodata, dar treclnd prin diferite erape succesive de In inferior In superior. In lucrarea Sistemul lui Epicur, La Metric inainteaza ideea despre evolutia infinita de schirnbari ale materiel, care III cele din urma au adus la aparitia vietli, a flinteler, care ell timpul s-an schimbat si pcrfectionat, EI scrie "ca perfectionarea nu prezinta opera unei singure zile, atH in natura, precum si in ana. Materia a trebuii sa treaca printr-un sir colosal de combinatii pIna a ajuns la forma din care a Iuat nastere animalul perfect. msa cite combinatii au fos; necesare dupo aceasta, pIna eind diferite specli sa alillga perfectionarea de astazit".

Toate an1..-na1010 fara exeepfje, la fel ~j plantele, anrma ci, au aparut din materia neorganica in rezlIltatu! anumitor combinntii ale

169

particelelor materiale, Ii rezennnd 0 parte organica a naturii, un prcdus al ei, al unei evolutii indelungate de schirnbari si transformari. Insa nu nurnai plantele si animalele, ci si omul prezinta 0 opera, un rezultat al dezvoltarii naturii: "Omul este producru; naturii la fel ca ~ alte funte, avintl uncle. asemanari cu acesrea, supunindu-se acelorasi legi, ca si ele, insa se deosebeste de ele prin alte rapnrturi si In afara de aceasta urrneaza, se supune unor legi spcciale, ce reiese din strucrura sa dcosebita't.Ca si toate fiinrile, la fel si omul in continuu se schimba, se dezvbol.a. In rezultat omul conremporan se deoscbeste cu mult de ernul primitiv. In procesut evolutlei la el s-au dezvoltat organele tie simt si gindirea. Schirnbarile de mat departe in procesul evolutiei .il rae pe am sa SinHa, sa 11e capabil sa actioneze,' sa cuuoasca si sn dispi.na de ratiune, L'I. asa mod, in rezultatul perfectionarii organizarii biologice a individului la el apare gindirea, constiinta. Ei afirrna ca organul care gtndeste, cen tru I actlvitatli spintuule umane esre c reierul.

Esenra omului, conclude Halbach, consta in aceea COl sa simta, sa gindeasca st ;;<1 acticneze ~ eli ~l se deosebeste de animate prln faptul eel. In afara de cerinrc naturale, fizlologicc, caracteristice acesrora, rnai are $1 specifice, cerin]e omenesti, ca activitatea spiriruala. tn coutinuare , ginditorul arata, ca deosebirea principals intre om si animal cor sta in aceea, ca ultirnul numal se acornodeaza 10 mediul Inconjurator, In aceea ce esie de rata, ce exista ill prezcnt, ~ tare putiu stie despre rrecut si viitor, Natura, spune el, l-a tnzestzat Ill! om' cu constilnta, cu sistema nervoasa.i. avind posibilitatea sa selecteze lucrurile, obiectele, ce le soccate de Iolos pentru sine, sa intreprinda cele mal favorabilc masuri pcntm <I exista. Tendinta ca tre satisfactie sufleteasca In procesul activita\il intclecrualc, culturale, de a face b inc, ,I ac tiona moral, de a cunoastc ,1(.1 evarul, It este caracteristic nurnai omului. Reiesind din cugetarile iluministelor, omul jJ~i descopera natura llreasca, adevarata esenta, nu in dornenful acivitati] practice, creatcare, in proeesul de transformare a lurnii, ci numai in sf CIa gtndirii, teoriei, moraiei. Ei asa si n-au putut lntelegc esenta adevarat-a a o1l1uLui, care consta in fllPtul, cii i1c(:sta es\c incaurat lu sistema (e relaW saciale si in pril11ul rind in cele rnateriale. de proJuccl C, eCOllom icc, baZ3te pc pr:H:lic<l ,ncial~ ? Omului. Chjar si n<l.ttT::J, carei ii a[rft~eilu CeH rna; !'tare :'!lClIti':,

170

prezenta pentru ei numai un obiect de. studiu, de cunoastere, si nici decum un obiect al practicii urnane.

In domeniul gnoseologiei marerialistii trancezl au supus criticii scepticismul si agnosticisrnul, aflrmlml ca natura, lurnea, prezinra unicul obiect al cunoasterii.Contrar agnosticismului, Diderot, afirrna, ca "nil exista ceva, pe care oamenii IlU l-ar putea cunoaste. eli prin eforturi comunc oamenii vor reusi cu vrernea 58 p;Hrundll in lacasul naturii si· sf! descopere tainelc ei". In teoria cunoasterii ilurninistii reiescau din rezolvarea materialista a jntrebarii de baza a filosoflel, consldertnd ca objectele cuncsstertl pot fi nurnai lucrurilc si fenomenele lurnii reale, "Numai materia, arata Halbach, poate actiona asupra organelor noastre de simi, flira 1;3reeste imposibil de <I

cuneaste orice n-ar Il".

Cuno~terea, ei 0 intelegeau ca 0 reflectare a lumii exterioare in creieru I ornenesc. L1Stt asa prates, ad iea, reflectarea lumli extc rioare, If! parerea lor, arc lac prin intermediul senzatiei, ca produs at influientei illmiiextcrioare asupra organelor de simi. Decicunoa.stercll lumii de catre am Inccpe cu senzatia, care-se socoare treapta ini\iala a acestui proces. A cunoaste un obiect, tnseamna a-l SCSiVl, a-ic

percepe.

In teoria cuneasterii La Mellie, Diderot, Holbach si Hclvetius all tncepui de la sonsualismul rnaterialistilor englezi,. dezvoltlnd aceasia derectie si rotodata mdreptind-c impotriva sensu~hsm\.llui idealist al lui Berketeu, precum si trnpotriva teoriei ideilor innascute propovaduite de Descartes, a idcalismului aprioric. Ei mtelegeuu prin senzatii si notiuni imagini ale obiectelor reale. Daca asupra organclor noastre de simt m.l se petrec nicl un fel de actiuni, influente. atunci noi nu puternavea old uu fel de senzatii, nici un rei de idci tnnascute lluexisHi.. Numaiorganel(~ de simt, continua ei, "SHJll unicete cih prln care prirnim senzaui, perceptii, idei, Aceste rnodiflcari succesive ale creierului nostru sun t efecte prod use de ca tre obi ec tc care mi.sci:i. simturile noastre, oevin ele iuseie cauze si procuc in noi modificari noi pe care lc numh; .glnduri, reflectii, mcmoric, imagina~ii, judecati $i care au Ia bazu scnzatii" ..

Acccnluind wlnl (:unoastcrii :>cll!lonflk, m;<tcrial i~jj frarH~C'-·.11 ,I

~~ ..... ,""".,,, l~"'/"'I.I"'''.''...,.'n\ r~ljnL"'l~"Lt ;~l ·~r''''L.;.:lli nFO'&'>1."',~ ~ind;ren~ il1<l(:~ ~n.l ri

1"11 deosebire de senzatie, arata Diderot, joaca rolul de sinreza. Holbaeh, concretizlnd ideile lui Diderot, arata unitatea momentelor senzorialc ~i rationale in cunoastere:

Aparind leo ria materialista a cunoasterei ca teorie a reflectarii iluministii argumentau teza despreadeva.r. Prin adevar ei truelegeau reflec tarea adecvata a lumii exterioare Incol1$t iinta omeneasca Cunostintele omului despre realitarea materiala prezinta rezultatul reflectarii acestei realitati in creierul sau, Daca ernul cunoaste drept sau nu aceasra, trebuie s-o afirme experienta. Datorita experientei, afirma ilu min ist ii, oarnenii deosebesc adevarul de eroare, Deci experienta, servesre drept criteriu al adevarului. Insa vorbind tic experien\f,l.ca criteriu al adevtirului, ei aveau in vedere nu ansamblu) intreg de practica soclala, adica inreractiunile oamenilor cu lurnea exterioara si In primul rind in domeniul productiei mareriale, ci numai unele elcmenlealeei - experimentul ~riintific!;:i experienta inojvidlla1ii a unei persoane aparte.

Cunoasterea era Inteleasa deei nu ca proces dialectic ce decurge de La simplu Ia campus, de la cunostinte simple, inferioare Ia cele cornpuse, trainice, caJitativnoi, de la adevar relativ In adevar absolnt. ;-"~l<1t criahsmul iluministilor avea un caracter co n tempi at iv.

!n atentia cugetatorilor franeezi se aHa $i soeietatea, care in miscarea SrI a trecut prin rnai multe trepte, Desigur, societatea nu era privitri Ill': iluministi ca un proces dialectic, ell un organism social integru, intr-o ';Ol1l"inua dezvoltare ascendenta, ci mai mutt ca Lin "agregat" mecanic. ajcatuit din totalltatea oarnenilor si II fenomenelor sociale, ~i n-an puun rezolva problema rolului ~ a activitatii social~ a ornului 111 procesnl de faurire a istoriei, deoarece il priveau pe acesta izolat de pract ca soclala, pursi slmplu, ca individ ce numai conternpleaza luruea. Dlnamismul istoriei omenestt, la parerea lor, este determinat de rs tiunea ornului de progresul intelectual, de raspindirea earturariei, adica ue ilumiaarea !Juga a maselor populate, de factorul spiritual si nu de c{OJ material, care de fapt formeazs temelia existentei s:i dezvo !ta " , societatii ~ de care depinde toate cetelalte sfere soclale,

~q~) tatca era tnteleasa de materialistii francezi ca rezultat al p:1I'-li ,'''' enilor pentru a rounci In comun Ctl scopul'de a tami unul slmia 0 .... if'lHI fl'"ric;' ,1. Constnlirea socletarii. ~ustine.m j!umm i~nj.

In

trebule sa aiM drept scop fericirea si armenia si binele tuturora. Societatea prezinra rezultatul unor acorduri contractuale iutre oarneni. Deci statui ratiunii, contracrul social al lui LlRousseau, sustinut de materialistli francezi, a fost realizat, desigur sub forma de republica dernocratica burgheza. Socictatea ideala, pentru care pledau cugetatorii francezi prezinta de fapt societates burgheza ell libertatea individuala a omului, eu dreptul de proprietate privata, cu libera concurenta. Anume aceste privilegii burgheze, se considerau ca drepturi general umane, tnsa Incalcate de violenta fcudala, lata de ce ei luptau Impotriva inegalitatll, a societatri feudaie, a proprietatii acesrui sistem social-politic, desi ue exprimsu pentru 0 proprierate noua, burgheza. Scopul conceptiei 1.)( revolutionare se reducea de rapt la reintoarcerea societatil la privilegiile urnanitatii, la egalitate ill drepturi, fericire, prosperttate la rec unnasterea drepturilor naturale ale omului. La parerea lor, omul este nefericit, cil s-a dezis de natura,Sa mdepartat de ea. Chiar normele ale cornportare rnaterialistii trancezt le deduceau din legile narurii. carora trebuie sa se supuna si omul. Conceptille filosofice si social-politice ale ginditorilor francezi all marcat 0 noua etapa in dezvoltarea gindiril umanc,

BibUosnfio

I BnlI;dMir N .. Bogdan v .• NlIIly C. AI1IOlogia filosofu:A: Filosofi Sl.rllW, - BU1:\lll$i. I'JQ,

2. Barnu N Antichuatea clasica: tOO de ti8uri celebre. - Bucurc$i. 197b.

Bebee A. lsrona filosoflel. Fast. I: lnlroollcer<:. Fllcsofle ~aca pillA Ill. Plal)]!l

ChLoiinAl.l, I 'in ~

4. C3Jdili1: D V., Chhican Iii T G indirea fiJoJOfiCi I.n lumea antlc~. - Chisinau, 1994,

S. ChaIleljl J C. Fllosofia esoterici a Indici. - 01111111, 1991.

6 Culrura sl filosofle mdil!n~ ill le)(le~ SludiJ. - Bucw:esli, 1918.

CUI~ de lee; ij la filooofke. - Chi$in~u, 199 I-

8. Deogene Laiertiu, o..sprt vledlc sI doctrinele filosofilor. - Bucuresti, 1963.

9. Elisde M. Yoga: Prot>lemfltiCQ filosofiei iudie"". - CnliOVB. 19-91 10. F~.uri Hust.re ale e.nttchitiltii. - Bucurestl, 19117.

I I. fill loull Jan. Filowfiilc Indiei. - BucurcsH, 1993.

12. FliollOlla veac;"r>tnA I~ PIMoli. - Buc~i. 1979, vol. 1-1.

13. Filosofie. Crestomatie $1 bibleO&nille. - BIlCI.l~i, 19&9.

14. Florian M. lndrurnur In f!.losofie. - BllCU~1i, 1992.

IS. Hazard P Gvndirea europeana In sec, 81 xYllHea. De I~ Moruesqutcu la L",ill~.

BUCI.l","'1i, 198 L

16. Ht rsch J. M lrarea fllosofic4. IstOL'iB Illosoliei eu ropeue. - .Ducurr.:;;!i" 199J

t7. Irtoria, filosofiei. hl cine] volume. /trad. din l rosa/ - IlnCI1I1:§ti, 1(j5~ 1'(11. I. 1?59 vel,

I R. Isroria fi\oiof,ei mndeme, - Bucurest], vol, 1 1937.

19. Jo.jn Athanuse. Istorla gmdirli anuce, - B\ll:llfC.Iti, vol, 1980, vol 2 19~1

10. Lao Tseu, Cartes Cliil Iii Vlrtulii, -Bucu.restl, 1992. 21. Mie diciicnar tlio:«>fic. - Bucuresti, 1913.

2: I>ll!,.reUa Angelo, Spiritul Indiei. - BllCU~I, 1993.

23 M1lllCG V. tntroducen: In fllosofill lui Platen. - Ouj-I'hl>OCl', 1~9j..

R ' )' .,.... "''''C;') I ft;!I.Kl1" 1'1'l41 1!.e'rf

14, Neagac Florica. Istoria fllosoliel moderne: 1:1I3S1 . erea ne ~ pl~d.~. "

- l'luc."""'1i. 197 S.

1 Neagoc Florlca. ISlarin filesofiol moeeme: De la Splnoza la D·,lern' H\)' '1""'. f'!'11

2&_ Neglliescll P filosofUl Rena.stectl . .I' BUCU1~i. 1986.

27 P..o~" D_D PrelegcTi de ilIIorle lit filosoflti lIn.lkc I'l rnetlieVlltil. " C!',,i. ')~~,,",~. ,q'd,

U. Stn~ Eme~t. [SIoria fllosoflei antice si meil.hmtle. - Bocurest it I 'i7:;

~~. \lll,dt'le.n' Gh. FilOl1lJf'ln In Romll anllc~.- Bucnrest], 1991.

'1' Vllodutc";:lI Gil lnlroJuC"h: In tstorle filosofki Orienttll"i 1"1Ik - 1)".;",......", 'I VII <.I\jt~~'.1 011 lntroducere ill i!lll}ria nlo<or.cl mctliC""~)·; nu,- ,.;,,"1. ,~p 11 Vlr dlll~'1(''' Gh (") tnclcJo~d;e H. f11"i>(In~i !rece~i v,,' I .', .. r: n, 1J'~ •. '

, ..... )

t" .,

J.1. Byupoe M.B., CIJuy:!J A.A ~ ~I~: (Y""oe noeo6l1C1) qlC'D, I. -

JiCJI1IIJIHe., I 994.

W. 1fctt!pU 4IMoc .... B kpm[0III IItllIO.... - [W., 1991.

J~. lboomO!tap /IIfJ ~: I Tpu. lUIR •• p)'I:S " ~. 1!N3.

:16. MIlK DkUIIIOll1Ip /IIfJ ~: I ~ .... Jr. 11)Q I Itxaunoy, 1990.

PIIolOfl.a:;~1I " toluJ II • " ~ ,.,.

1M. Bnp, V. beKl\IC) .

Flla.ift{l ~ o\:utk6 , " " •. is

(C. lmO'¥ll\U, .E. Lomvull)

I

FIlOlOtill MIK:A. _ , " , 3.j

(td. Bop)

PllOlOfll Bvulul Mcdlu ;,: , , 76

(Gh. SII'bII)

PlIOIIOfi!I' sPoeilhNlllttril , ,.,., , 94

(E. l:.ozi ..:.anu)

Pua.o6A Modeml ..... _" (M. ·Bnj:a)

.......................... , _ .•.. _ IGII

11~.lIl\d hnce,,;. -.c;:"" ~ ~ : "........ ISO

, • ... ~ I 4 J •

(T. V!J1e1nll) .' ' ."

~ .

.. • • • 11 ~ -~ ••• I I _ -, • .. .:. .... 1- ...... ,-" -_ I .. ~ •• L ~ • -'. .. ... ••• 17);

. '