Infectiile chirurgicale -

Generalitati
• In 1846, Ignaz Semmelweis, Allgemein
Krankenhaus in Vienna
• Louis Pasteur - Staphylococcus,
Streptococcus, and pneumococcus
• Joseph Lister – acidul carbolic
• Robert Koch – bacilul Koch
• McBurney – Prima intreventie
intraabdominala pentru tratamentul unei
infectii prin rezolvarea sursei (1889)
• Sir Alexander Fleming - 1928
 Definitie

• Totalitatea reactiilor locale si generale ale

organismului, provocate de prezenta si
inmultirea agentilor patogeni in tesuturile
acestuia.
• Infectia chirurgicala, adesea
plurimicrobiana, se caracterizeaza in
general prin aceea ca focarul primar nu se
vindeca spontan si ca el se poate complica
cu supuratie, necroza sau gangrena.
Incizia, asociata sau nu cu drenajul
constituie tratamentul de baza al acestei
infectii
• Infectia medicala, se insoteste de
predominenta fenomenelor generale si
sistemice, care au o intensitate marcata,
in timp ce fenomenele locale au o
intensitate minora
• Infectia specifica este produsa de un
anumit germen, care da o anumita leziune
si care se insoteste de semne
caracteristice (ex TBC, tetanos)
• Infectia nespecifica este datorata unui
germen care poate da boli cu manifestari
diferite
• Sindromul raspunsului inflamator
sistemic (SRIS):
1. Temperatura >38ºC sau <36ºC
2. AV >90 batai pe minut
3. Rata respiratiilor >20 pe minut sau
PaCO2 <32 mmHg
4. Leucocite >12,000/mm3 sau
<4000/mm3, sau >10% celule imature.
• SRIS cauzat de infectie se numeste sepsis
• Sepsis sever - sepsis combinat cu aparitia unei
insuficiente de organ
• Soc septic – insuficienta circulatorie acuta
(persistenta unei hipotensiuni arteriale (TAs <90
mm Hg) in ciuda unei reechilibrari hidro-
electrolitice corecte si fara identificarea unei alte
cauze
 Agentii cauzali:
• Bacterii
– Aerobe
• Gram+ Saphylococcus aureus, epidermidis, Streptococcus pyogenes,
pneumoniae, Enterococcus faecium, faecalis 
• Gram- Escherichia c., Klebsiella, Proteus Mirabilis, Enterobacter
• cloacae, Pseudomonas
– Anaerobe
• Gram+ Clostridium perfringens
• Gram- Bacteroides fragilis 
– Alte Mycobacterium tuberculosis, Legionella
• Virusuri CMV,  EBV,  VH B, C
• Fungi Aspergillus fumigatus, Candida albicans 
Patogeneza

• Intre organism si factorii agresivi din

mediul inconjurator, exista o stare de
echilibru guvernata de agresivitatea
(virulenta germenilor)pe de o parte si pe
de alta parte de mijloacele de aparare a
organismului, innascute sau dobandite.
Acest echilibru se poate rupe prin
doua categorii de mecanisme:

• cresterea agresivitatii germenilor

– germeni neobisnuiti, cu virulenta sporita
– cresterea virulentei germenilor saprofiti
• Caracterele agresive ale agentului patogen
– Virulenta
– Invazie
– Toxicogeneza
– Patogenitate
• Scaderea rezistentei organismului :
– varsta
– expunere la factori de mediu
– boli cronice debilitante
– medicamente care scad capacitatea de
raspuns imunologic
– actiunea unor virusuri cu efect deprimant
asupra sistemului imunitar
• Rezistenta nespecifica:
– Integritatea epiteliilor de suprafata
(tegumente si mucoase)
– Fagocitoza
– Sistemul complement
– Interferonul
• Rezistenta specifica
– Imunitatea umorala – producerea de anticorpi
de catre limfocitele B activate (plasmocite)
– Imunitatea mediata de celule – limfocitele T si
Killer
Clinica
• La locul infectiei cutanate sau a tesutului
subcutanat, clasic se constata deseori semnele
descrise de Celsus: tumor, rubor, calor, dolor si
functio laesa (Hunter). Majoritatea infectiilor
asociaza prezenta acestor semne cu manifestari
sistemice:
• Febra
• Tahicardie
• tahipnee.
Paraclinic

• Hemograma
– Leucocitoza
• Neutrofilie
• Eozinofilie
– Anemie
Paraclinic

• VSH, Fibrinogen, Proteina C reactiva

• Coagularea
• Hemocultura
• Recoltare puroi
– examinare macroscopica
– Microscopica
• Bacterioscopie directa
• Insamantare
Peventia si tratamentul infectiilor
chirurgicale

• Asepsia
• Controlul sursei
• Antisepsia
Asepsia

• Totalitatea masurilor folosite pentru

impiedicarea contaminarii plagilor
– Sterilizarea materialelor si instrumentarului
– Dezinfectarea mainilor chirurgilor
– Dezinfectia campului operator
Controlul sursei

• Drenajul puroiului
• Debridarea tesuturilor devitalizate
• Rezolvarea cauzei infectiei – cand este
posibil
 Antibioticoterapia

• I – profilactica
• II – metafilactica
• III - curativa
Interventiile chirurgicale

• Curate (hernii)
• Curat – contaminate (apendicectomie,
colecistectomie)
• Contaminate – apendicita acuta, operatii
pe colon
• Murdare – peritonite, ocluzii neglijate,
perforatie de abces
Regulile antibioterapiei profilactice

• Spectru adaptat organului

• Concentratie maxima in tesuturi
• Administreaza in inductie ± alte doze