Sunteți pe pagina 1din 5

Vitamina A

Vitamina A mareste rezistenta la infectii a cartilajelor, a


mucoaselor si a pielii, ajuta la adaptarea vizuala, la dezvoltarea
normala a scheletului si a smaltului dentar, precum si la buna
functionare a ficatului, a tiroidei si a altor organe. De asemenea,
ea contribuie si la reglarea somnului si a tensiunii arteriale,
intervine in metabolismul proteinelor si al sarurilor minerale
(indeosebi al calciuiui, al grasimilor si glucidelor, joaca un rol
important in ingrijirea pielii si al mucoaselor, ca si in stimularea
cresterii.
Retinolul are un rol deosebit si in buna functionare a organelor
vizuale, carenta respectiva ducand la scaderea capacitatii de
adaptare a ochilor la lumina difuza, in cazuri mai grave putand
aparea o ulcerare a mucoasei-oculare si chiar a corneei, fapt ce
poate provoca opacirea cristalinului si orbirea (cecitate
crepusculara, xeroftalmie etc.).

Carenta de vitamina A
-mai poate produce si alte neajunsuri, cum ar fi:
o degenerarea nervilor olfactivi si a celor acustici;
o scaderea rezistentei la infectii respiratorii si digestive,
o faringite, bronsite, enterocolite;
o scaderea acuitatii vizuale (indeosebi la fumatori);
o diferite tulburari psihice ;
o diminuarea cresterii la copii;
o afectarea glandelor sexuale si tulburari in
functionarea;
o aparatului urogenital;
o ingrosarea si uscarea pielii;
o atrofie testiculara, uscaciune vaginala;
o nervozitate si anxietate ;
o insomnii, cefalee, hipertensiune arteriala;
o unghii casante, par devitalizat si alopecie etc.

Vitamina A este indicata in afectiuni cum ar fi: fotofobie,


conjunctivita, cheratita, xeroftalmie, acnee, seboree,
arsuri, ulcere, furunculoza, calculoza renala, cistite, pielite
si pielonefrite, diferite afectiuni hepatice si biliare,
arterioscleroza, hipertiroidism, hiperglicemie, colite si
enterocolite, ulcer gastric, tulburari premenstruale,
tulburari de sarcina si alaptare etc.
Vitamina A ca atare (retinolul) se gaseste, de obicei, in
cantitati apreciabile, numai in produse de origine animala,
ea exprimandu-se cantitativ in mcg, mg si, mai nou, in
Unitati Internationale (U.I.) sau Echivalenti Retinol (R.E.),
la 100 g produs comestibil. Echivalentii Retinol (R.E.)
reprezinta greutatea corespunzatoare de retinol absorbit si
asimilat de catre organism.

Retinolul (vitamina A),


-poate fi preluat si din produsele alimentare de origine
vegetala, din fructe si legume, si anume din fractiunea de
beta-caroten, continuta in cantitati apreciabile de unele
dintre acestea (faina de grau, malai, ardei gras, ceapa
verde, morcov, spanac, rosii, caise si prune uscate etc.).
Data fiind aceasta situatie, carotenul (beta-carotenul)
continut de fructe si legume este considerat ca fiind, de
fapt, pro-vitamina A. Ca o exceptie, mai contin caroten si
unele produse alimentare de origine animala, cum ar fi:
galbenusul de ou, ficatul, laptele si produsele lactate etc.
Continutul in caroten al alimentelor se exprima in mcg sau
mg. in organism, sub actiunea enzimei denumita
carotenaza, la nivelul ficatului si intestinului subtire,
carotenul se transforma in retinol, fiind necesare 6 mg de
beta-caroten pentru a se putea obtine 1 mg de vitamina A
(retinol). Acest randament scazut de transformare se
explica prin faptul ca actiunile ce au loc in organism
asupra unei parti din carotenul ingerat si supus
transformarii, metabolizarii, fac ca doua treimi din acesta
sa fie eliminat prin fecale (4 din 6 mg) si numai restul de o
treime, adica 2 mg, sa fie retinut in organism ; din ceea ce
se retine, o jumatate, adica 1 mg, este asimilata de indata
drept retinol, iar cealalta jumatate este pastrata sub forma
de beta-caroten (provitamina A), ca rezerva pentru
asimilari ulterioare, tot sub forma de retinol, dupa
necesitatile biologice ale organismului respectiv. Desigur
ca de acest aspect trebuie sa se tina seama la
completarea necesarului de retinol pe baza de caroten
(beta-caroten). In acelasi context, mai trebuie sa retinem
faptul ca, daca alimentatia este saraca in grasimi, se
elimina, o data cu fecalele, cea 90% din carotenul ingerat
si, de asemenea, ca randamentul absorbtiei respective
este de 5-6 ori, uneori chiar de 10 ori mai mare, daca
fructele si legumele care il contin se consuma dupa
fierbere, proces caruia, spre deosebire de retinol,
carotenul ii rezista fara sa suporte pierderi. Pentru
realizarea acestei adevarate performante trofice, se
impune ca vasele in care se face fierberea vegetalelor cu
caroten sa nu fie oxidante, sa nu fie, prin urmare, fabricate
din fier sau din cupru, ci sa fie perfect emailate sau facute
din sticla.
Necesarul zilnic
-de vitamina A este de 1.800 (1.100-2.500) U.I. - la copii
si adolescenti; de 5.500 (5.000-6.000) U.I. -la femeile
mature; de 6.000 U.I. la femeile insarcinate si de, 8.000
U.I. la femeile care alapteaza. Necesarul de vitamina A
sporeste in perioada bolilor insotite de febra. Acest
necesar nu depinde de cheltuielile de energie ale
organismului, dar depinde de greutate, de varsta, stare
fiziologica etc. Se recomanda ca aportul de vitamina A sa
fie asigurat in proportie de 50% din produse de origine
animala si in proportie de 50% din produse de origine
vegetala. Se afirma ca, la adultii sanatosi, in perioada
vara-toamna, pot fi stocate in ficat rezerve de caroten
suficiente, ca surse de retinol, pentru unul sau chiar doi
ani, iar la copii si la tineri - numai pentru cea 3 luni, motiv
pentru care acestia sunt mai sensibili la carentele in
vitamina A. Din fericire si cu un minim efort, acest neajuns
se poate preintampina sau remedia printr-un consum
sporit de morcovi fierti. in cazul persoanelor cu afectiuni
hepatice, apare pericolul instalarii hipovitaminozei A,
deoarece, in astfel de situatii, carotenul de rezerva nu
poate fi transformat in retinol.
In legatura cu provitamina A (beta-carotenul), trebuie
amintit si faptul ca aceasta dispune de virtuti
anticancerigene si mai mari decat retinolul. Tot despre
caroten se mai afirma ca, datorita antioxidantilor pe care ii
contine, face sa fie redus cu o' treime procesul de
inrautatire a starii de sanatate a ochilor (evitandu-se chiar
si orbirea), precum si procesul de instalare a diferitelor
afectiuni cardiace. Aceste efecte benefice ale carotenului
au fost determinate, pana in prezent, in cazul morcovilor,
al spanacului si al verzei.
Spre deosebire de retinol, carotenul nu este sensibil nici
la lumina, fiind in schimb sensibil la uscaciune, motiv
pentru care se impune pastrarea, in fructe si in legume, a
gradului de umiditate avut in perioada recoltarii. Eficienta
vitaminei A sporeste cand este asociata cu vitaminele din
grupul B, cu vitaminele C, D, E si colina, precum si cu un
aport corespunzator de calciu, fosfor si zinc. Deficitul in
vitamina A poate determina pierderi in vitamina C.
Tratamentul hipovitaminozei se poate face prin
administrarea de retinol pe cale bucala sau injectabila.
Obtinerea de retinol este recomandabil a se face din
beta--caroten. Aceasta optiune este justificata de
toxicitatea mai redusa a acestei trofine, care, in plus, are
proprietatea de a preveni instalarea unor forme de cancer,
precum si de a cobori nivelul colesterolului si de a reduce
astfel riscul afectiunilor cardiace.

S-ar putea să vă placă și