P. 1
TEORIA - (Cls.9) a ( Pentru Bacalaureat ) M.2 - CLASA a 9 - A

TEORIA - (Cls.9) a ( Pentru Bacalaureat ) M.2 - CLASA a 9 - A

|Views: 4,336|Likes:
Published by Paduret Paul Valer

More info:

Published by: Paduret Paul Valer on May 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/12/2015

pdf

text

original

NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M.

2 ( CLASA a IX - a )

Formule de calcul
(a + b) = a + 2ab + b (a − b) 2 = a 2 − 2ab + b 2
2 2 2

a 2 − b 2 = ( a − b)( a + b)

a 3 −b 3 = (a − b)( a 2 + ab + b 2 ) a 3 +b 3 = (a + b)( a 2 − ab + b 2 ) (a+b) 3 = a 3 + 3a 2 b + 3ab 2 + b 3 (a-b) 3 = a 3 − 3a 2 b + 3ab 2 − b 3

Funcţia de gradul I
Definiţie. f : R → R, f ( x ) = ax + b, a ≠ 0 , a, b ∈ R , se numeşte funcţie de gradul I

Proprietăţi : Dacă a > 0 => f este strict crescătoare Dacă a < 0 => f este strict descrescătoare A (α, β ) ∈ G f ⇔ f (α) = β

Funcţia de gradul II
Definiţie. f : R → R, f(x) = ax 2 +bx + c, a ≠ 0 cu : a, b, c ∈ R se numeşte funcţie de gradul II Maximul sau minimul funcţiei de gradul II : Dacă a < 0 atunci max(f)
max

−∆ −b , realizat pentru x = 4a 2a −∆ −b , realizat pentru x = Dacă a > 0 atunci min(f) min = 4a 2a −b − ∆ ) Vârful parabolei V ( , 2a 4a =

Ecuaţia de gradul II :
ax 2 +bx + c = 0 Cu rădăcinile : Relaţiile lui Viette : x 1 + x 2 = Dacă Dacă Dacă Dacă
∆≥0⇒ ∆>0⇒ ∆=0⇒ ∆<0⇒
−b c , x1 ⋅ x 2 = a a

x 1, 2 =

−b ± ∆ , ∆ = b 2 − 4ac 2a

ecuaţia are rădăcini reale. ecuaţia are rădăcini reale şi diferite. ecuaţia are rădăcini reale şi egale. ecuaţia nu are rădăcini reale.

Intervale de monotonie :

1

∞) Dacă : a > 0 => Im(f) = [ 4a .NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M. − ∆] Dacă : a < 0 => Im(f) = ( − ∞ 2 .2 ( CLASA a IX .a ) Cazul : a < 0 x f(x) −∞ ∞ −b 2a −∆ 4a Cazul : a > 0 x f(x) −∞ ∞ −b 2a −∆ 4a Semnul funcţiei de gradul II : ∆>0 X -∞ f(x) ∆=0 ∞ x1 0 semn contrar lui a x 1 = x2 semnul lui a 0 0 x2 semnul lui a semnul lui a X f(x) ∆<0 -∞ ∞ semnul lui a X f(x) -∞ ∞ semnul lui a semnul lui a semnul lui a Imaginea funcţiei de gradul II : 4a −∆ .

3 . x 2 .r ∈ R . x 2 = u. Se spune că numerele a 1 . x 2 = u – r .a ) Progresii aritmetice. n numit raţia progresiei aritmetice : a n +1 −a n = r . u. x 3 = u + r . 2 Patru numere x 1 . a n sunt în progresie aritmetică dacă ele sunt termenii consecutivi ai unei progresii aritmetice.NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M. u. x 3 .⋅⋅⋅. x 3 = u + r . x 3 se scriu în progresie aritmetică de forma : x 1 = u – r. ∀ ≥1 . Definiţie. a 2 . x 4 se scriu în progresie aritmetică astfel : x 1 = u – 3r. şirul (a n ) n ≥1 este progresie aritmetică ⇔ a n = a n −1 + a n +1 . b. ∀n ≥ 2 2 Termenul general al unei progresii aritmetice : a n = a1 + (n −1)r Proprietate : Numerele a. c sunt în progresie aritmetică ⇔ b = a +c 2 Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice : S n = (a1 + a n )n 2 Trei numere x 1 . Teoremă.2 ( CLASA a IX .r ∈ R . Se numeşte progresie aritmetică un şir de numere reale a n în care diferenţa oricăror doi termeni consecutivi este un număr constant r. x . x 4 = u + 3r.

x 3 . q ≠ 0 q b1 (q n −1) q −1 Patru numere x 1 . x 2 = u . b2 .2 ( CLASA a IX .NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M. Se numeşte progresie geometrică un şir de numere reale b n . q ≠ 0 q q Formule utile : n(n +1) 2 n( n + 1)( 2n +1) 1 2 +2 2 + ⋅ ⋅ ⋅ + n 2 = 6 n(n + 1) 2 3 3 3 ] 1 +2 + ⋅ ⋅ ⋅ + n = [ 2 1 + 2 + 3 + ⋅ ⋅ ⋅ +n = Modulul numerelor reale. x 4 = u ⋅ q . b1 ≠ 0 în care raportul oricăror doi termeni consecutivi este un număr bn +1 = q . q ≠1 sau S n = n ⋅ b1 . q≠ 0 constant q. Teoremă : 2 şirul (bn ) n ≥ este progresie geometrică ⇔ bn = bn −1 ⋅ bn +1 .⋅⋅⋅. x 3 se scriu în progresie geometrică de forma : x1 = u . x 2 = . x3 = u ⋅ q. Definiţie. 4 . x 3 = u ⋅ q. b. x 2 . bn sunt în progresie geometrică dacă ele sunt termenii consecutivi ai unei progresii geometrice. c sunt în progresie geometrică ⇔ b 2 = a ⋅ c Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice : S n = . x 4 se scriu în progresie geometrică de forma: u u 3 x 1 = 3 . pentru q = 1 Trei numere x 1 . ∀n ≥ 2 1 Termenul general al unei progresii geometrice : b n = b1 ⋅ q n −1 Proprietate : numerele a. numit raţia progresiei geometrice: bn Se spune că numerele b 1 . x 2 .a ) Progresii geometrice.

[x] ∈ Z şi {x} ∈[0. k ∈Z x Geometrie vectorială. ∞ a >0 x (∞ a [ ).1) 2) [x] ≤ x< [x] + 1 3) [ x + k ] = [ x ] + k. 3.a )  x. ∀ ∈R. x < 0 Proprietăţi : 1. 2. 4.− ] ∪ a. 6. cu y ≠ 0 x ≤ a ⇔− ≤ x ≤ a. ∀x ∈ R .2 ( CLASA a IX .NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M. x +y ≤ x + y Partea întreagă. 5 . 5. 1) x = [x]+{x}. ∀ ∈ x R x = y ⇔ =±y x x = −x x ⋅y = x ⋅ y x x = y y . 8. k ∈Z x [x] = a ⇒ a ≤ x < a+1 ∀ ∈R. x ≥0. a > 0 a x ≥a ⇔ ∈ − . 7. x ≥ 0 x=   − x. 4) { x + k } = { x }.

Doi vectori se numesc opuşi dacă au aceeaşi direcţie. yM = A 2 2 x + x B + xC y + y B + yC . Teoremă : i Fie aş b doi vectori necoliniari. acelaşi modul şi sensuri contrare : AB = −BA Definiţie : Doi vectori se numesc coliniari dacă cel puţin unul este nul sau dacă amândoi sunt nenuli şi au aceeaşi direcţie. C sunt coliniare ⇔ ∃ λ ∈ R a. vectorii care au aceeaşi direcţie.i.i. Punctele A. u = x1 + y1 2 2 Formule trigonometrice. y B − y A ) − coordonate le vectorului A B v =α ⋅ a + β ⋅b x A + xB y + yB . există α.2 ( CLASA a IX . v = λ ⋅ u . v) u = x1 i + y1 j .a ) Definiţie : Se numesc vectori egali. u ⋅ v = u ⋅ v cos(u. AB = λ A C AB CD ⇔ ∃ λ ∈ R a. B.i. Proprietăţi. yG = A Centrul de greutate al triunghiului ABC : x G = A 3 3 Adunarea vectorilor se poate face după regula paralelogramului sau regula triunghiului : Mijlocul segmentului AB : x M = Teoremă : Vectorii u şi v sunt coliniari ⇔ ∃ λ ∈ R a. În caz contrar se numesc necoliniari.NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M. acelaşi sens şi acelaşi modul. v = x 2 i + y 2 j ⇒u ⋅ v = x1 x 2 ≠0 . Elemente de geometrie şi trigonometrie 6 . atunci u ⊥ v ⇔ u ⋅ v = 0 + y1 y 2 . β ∈R (unice ) astfel încât A = ( x B − x A ) 2 +( y B − y A ) 2 -modulul vectorului A B B AB ( x B − x A . v Dacă u. Oricare ar fi vectorul v . AB = λ A C Produsul scalar a doi vectori .

∀ ∈R. x − sin 2 x π sin ( − x ) = cos x 2 2 cos(acos2x=cos cos ( π 2 − x ) = sin x sina+sinb=2sin a +b a −b cos 2 2 a +b a −b cos 2 2 cosa+cosb=2cos a −b a +b cos 2 2 sina-sinb=2sin a −b a +b sin 2 2 cosa-cosb= -2sin tgx= sin x . ∀x ∈R x x -1 ≤ sin x ≤1.2 ( CLASA a IX . ∀ ∈Z sin(x+2k cos(x+2k π) = cos x.a ) sin 2 x + cos 2 x =1. ∀ ∈R -1 ≤ cos x ≤1. ∀ ∈R x k π ) = sin x . cos x ≠ 0 cos x tg(x+k π ) = tgx π tg ( − x) = ctgx 2 ctgx= tg(a+b)= 1 −tgatgb 2tg tga +tgb cos x . sin x ≠ 0 sin x ctg(x+k π ) = ctgx π ctg ( − x) = tgx 2 tg(a-b)= 1 + tgatgb x 2 cosx = 2 x 1 + tg 2 1 − tg 2 tga −tgb sinx = x 1 + tg 2 2 x 2 tg2x= 2tgx 1 + tg 2 x Valori principale ale funcţiilor trigonometrice : x sinx cosx tgx 0 0 1 0 π 6 π 4 2 2 2 2 π 3 3 2 π 2 π 0 -1 0 3π 2 2π 1 2 3 2 3 3 1 0 ∉R -1 0 ∉R 0 1 0 1 2 3 1 7 . ∀ ∈R. ∀ ∈Ζ x k sin(a+b)=sinacosb+sinbcosa cos(a+b)=cosacosb-sinasinb sin(a-b)=sinacosb-sinbcosb b)=cosacosb+sinasinb sin2x=2sinxcosx.NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M.

NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M. ] 2 2 arcsin : [-1.ctgx (functie impară ) Funcţii trigonometrice inverse : π π . -.x) = . -. -.tgx pară ) (functie impară ) (functie impară ) cos(-x)=cosx ( functie ctg(.sinx tg(. ∀ ∈[ − [− x.a ) ctgx ∉R 3 1 3 3 0 ∉R 0 ∉R Semnele funcţiilor trigonometrice : sin : +. π) x = x. cos : +. -. +. ∀x ∈(− tg (arctgx) = arcctg (-x) = ctg (arcctgx) π 2 .1] → [ − arcsinx arcsin (. +. + tg. π ) π − arcctgx x arcctg (ctgx) = x. +. : +. x ∈ 1.1] arccos : [-1. ] 2 2 x arccos ( cosx ) = x. π ] π π . ∀ ∈(0.x) = . ∀ ∈[ − .1] x 1 arctg (-x) = π π . ∀x ∈ R arcctg : R →(0. ) 2 2 π 2 . - Paritatea funcţiilor trigonometrice : sin(.x ) = cos ( arccosx ) x arcsin ( sinx ) = x.1] x [− = x. ∀ ∈ R arctgx + arcctgx = Ecuaţii trigonometrice : sinx = a 8 .1] →[0. ∀ ∈R x x. ∀ ∈[0.x) = .2 ( CLASA a IX .x ) = sin ( arcsinx ) = arccos ( . π] ∀ ∈ 1. : +. -. π − arccosx arcsinx + arccosx = π π arctg : R → (− . ctg. ) 2 2 arctgx arctg (tgx) = x.

NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M. Teorema cosinusului : a 2 = b 2 + c 2 − 2bc cos A Aria unui triunghi : A∆= b⋅h 2 A∆= AB ⋅ AC sin( AB . k ∈ Ζ} ctgx = d Daca : d ∈ R ⇒ x ∈{arcctgd + kπ . c1 ⋅ c 2 2 ( semiperimetrul A ∆dreptunghi c = A ∆echilatera l = l2 3 4 Raza cercului circumscris unui triunghi : 9 .2 ( CLASA a IX . k ∈ Ζ} Teorema sinusurilor : a b c = = sin A sin B sin C = 2R. AC ) 2 a +b +c 2 A ∆ = p ( p − a)( p − b)( p − c) unde p= triunghiului ).1] ⇒ x ∈{( −1) k arcsin a + kπ . k ∈ Ζ} tgx = c Daca : c ∈ R ⇒ x ∈{arctgc + kπ .1] ⇒ x ∈{± arccos b + 2kπ .a ) Daca : a∈[−1. k ∈ Ζ} cosx = b Daca : b ∈[−1. unde R este raza cercului circumscris triunghiului.

unde S este aria triunghiului. unde S este aria triunghiului.a ) R= abc . iar : p = p 2 ( semiperimetrul triunghiului ). 10 .NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT M. 4S Raza cercului înscris într-un triunghi : r = S a +b +c .2 ( CLASA a IX .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->