c


    
Modelul Enslow identifică trei dimensiuni sau funcţionalităţi: procesor, control, date ce pot fi
repartizate ca în figura 1.1.

Fiecare axă conţine segmente reprezentând creşterea nivelului de descentralizare. Un sistem

complet distribuit este un sistem complet dscentralizat în fiecare dimensiune. Mai mult, sistemul
Enslow distribuit trebuie să fie transparent la utilizator. Utilizatorii pot fi oriunde (unaware) şi
pot intra oricând în procesul de utilizarea procesoarelor multiple.


 
 

Accesul on-line la mai multe procesoare în acelaşi timp prezintă multe oportunităţi pentru
calculul paralel şi distribuit. Task-urile de procesoare pot fi divizate intr-o serie de subtask-uri şi
diferite procesoare pot fi alocate să execute aceste subtask-uri. Trebuie să existe acelaşi control
care să asigure cooperarea participării procesoarelor.

O clasă largă de probleme pentru rezolvările (soluţiile) asistate de calculator conduc la

distribuţie. De asemenea în domeniul calculelor ştiinţifice pe scară largă ± aeronautică, fizică
nucleară, etc ± paralelismul în procesare reprezintă calea cea mai fezabilă.

Organizarea diferitelor calculatoare a fost materializată spre crearea calculului paralel şi

distribuit:

Structură de sisteme multiprocesor cu câteva procesoare ce au acces la o memorie comună.

Structuri de sisteme paralele masive, cu mii de elemente de procesare, în care fiecare element are
dedicat un modul de memeorie sau nu cooperează cu altele pentru acces la un pol comun al
modeleleor de memorie.

Structură de sisteme multicomputers, ce conţine calculatoare cu memorie proprie fiecare. Aceste

calculatoare sunt interconectate prin linii de comunicaţie de mare viteză şi sunt localizate într-un
spaţiu restrâns (uzual o singură cameră)

Structuri de reţele de calculatoare legate ca nişte calculatoare autonome prin reţeaua de

calculatoare.

Problemele ce apar cand se utilizează calculul distribuit includ:

Cum să se identifice şi să se controleze subtask-urile separate în scopul facilitării

managementului local şi global.

Cum să se atingă comunicarea efectivă pentru ansamblul de subtask-uri separate.

Cum să se sincronizeze activitatea subtask-urilor ca să se asigure rezultate corecte.

Sistemele paralele pot fi:

‡V Sisteme ce conţin multiple elemente de procesare capabile sa execute simultan aceleaşi

instrucţiuni pe un set distinct de operanzi.

‡V Sisteme cu multiple elemente de procesare, fiecare fiind capabil să execute simultan

secvenţe de instrucţiuni diferite pe un set distinct al operandurilor.

‡V Maşini care pot funcţiona între aceste două moduri de operare.

 



 
    

Maşinile von Neumann ± au dominat proiectarea şi calculul funcţii secvenţiale Data Flow şi
Reduction ± au reprezentat abateri începând încă din 1980

Data-flow machines

Denumirea Ä
 ± sugerează că maşinile sunt proiectate să aloce elementele de date la

fluxul prin colecţia de procesoare, cu intrare la fiecare procesor apropiat, printr-un acelaşi calcul
şi rezultatul ieşit sa-l transmită la alt procesor.

Secvenţierea nu este forţată prin arhitectura hardware. Calculul se poate realiza în paralel cu o
secvenţiere ce începe conform caracteristicilor problemei.

Un graf al fluxului de date poate fi construit ca model al soluţiei. În graf nodurile reprezintă
procesoare la care operaţia este efectuată şi direcţia arcelor indică calea de transmitere a fluxului
de date.

Un nod execută un proces când el recepţionează toate ³item´-urile de intrare. După completarea
operaţiei el pune rezultatul în cercul de ieşire al său şi poate indica atunci că este gata să
primească o nouă intrare. Sosirea datelor iniţiază calculul. Aceasta se numeşte 



.

Prima maşină a fost proiectată în 1982 -   
 
 constând din 5 unităţi
majore:

‡V secţiunea memorie

‡V secţiunea procesare

‡V reţea de arbitrare

‡V reţea de control

‡V reţea de distribuţie

A urmat  
 
 
 având componenţa:

 ‡V secţiunea switch

‡V token-queue

‡V ³magazia´ maşinii

‡V ³magazia´ de instrucţiuni

‡V unitatea de procesare

Fiecare instrucţiune operează cu una sau două token-uri de intrări de date şi generează unu sau
două token-uri de ieşiri de date.

Tendinţe curente ± Maşinile cu implementare directă a fluxului de informaţii au realizat de nivele

de performanţe scăzute. Alegerea gradului fin de paralelism produce supraîncărcări în executarea
algoritmilor şi în manevrarea resurselor. Lee şi Hursoa ± 1994 au aadus modificări de
încorporare pentru creşterea performanţelor. Strategia constă în construcţia de sisteme hibride ce
combină tehniile data-flow cu arhitecturile von Neumann.

Matrici sistolice (systolic arrays)

O matrice sistolică este o reţea de calcul posedând următoarele facilităţi:

a)sincronizare a fluxului de date şi a calculului

b)modularitate şi regularitate

c)localizare spaţială şi temporală

d)rată lineară de pipeline; abilitate

Unele probleme ce se adresează unităţilor sistolice includ înmulţirile de foarte mare viteză şi
calculul matriceal. Dacă algoritmul sistolic poate fi cerut într-un ordin al task-urilor de calcul,
ariile sistolice sunt implementate ca unităţi funcţionale speciale (dedicate), împreuna cu un
calculator general (impus) şi nu ca maşini data-flow de sine stătătoare. Această structura nu
posedă însa calităţile unei maşini data ±flow.

 

 



Turbinele de tip Kaplan cu puteri nominale între 175 şi 220MW au posibilitatea unui reglaj
dublu al debitului de apă turbionat (deci reglaj de putere şi turaţie) şi anume prin comanda
paletelor aparatului director al statorului prin care se asigură reglajul brut al debitului şi prin
comanda unghiului de înclinare al paletelor rotorului, prin care se asigură maximizarea
randamentului de conversie a energiei hidraulice în energie mecanică

În plus, centralele hidroelectrice de mare putere au în componenţa lor 4 până la 12 grupuri

hidroenergetice ce vor utiliza împreună apa stocată în lacul de acumulare şi în acest caz, pentru
optimizarea funcţionării lor, se impune un sistem ierarhizat şi distribuit de conducere aşa cum
este implementat şi la centrala hidroelectrică Porţile de Fier I de către firma Sulzer Hydro.

Structura unui sistem de conducere este prezentat în figura 8.85, schema bloc permite înţelegerea
configurării sistemului şi conexiunile între componentele diferitelor niveluri de automatizare.
Arhitectura sistemului este structurată pe 3 niveluri de automatizare:

-Nivelul 1 -cuprinde echipamentele de conducere din sala maşinilor, sistemele de conducere al

grupurilor energetice şi sistemele auxiliare ale centralei formate din sistemele de reglare şi
conducere adaptivă a turbinelor.

-Nivelul 2 ±cuprinde serverele de stocare a datelor şi staţiile operatorilor ce asigură controlul

grupurilor hidroenergetice din camera centrală de comandă - staţia inginerilor desistem ce
asigură întreţinerea şi configuraţia sistemului.

-Nivelul 3 ± situat de asemenea în camera de comandă cuprinde sistemul de monitorizare al

centralei, având ca funcţiuni: sistemul de diagnoză, control conexiuni şi sistemul de
monitorizare al debitelor. Structura şi funcţiunile fiecărui sistem va fi analizată în cadrul acestui
subcapitol.

Această structură asigură o completă descentralizare a sistemului de conducere, echipamentele

fiind conectate în reţea prin legături de comunicaţii realizate cu cablu electric sau fibră optică. În
figura 8.86 este prezentată arhitectura Unităţii de control pentru unul din grupurile centralei, în
care se observă dublarea regulatoarelor pentru reglarea parametrilor generatorului şi turbinei, în
scopul creşterii siguranţei în funcţionare al grupului hidroenergetic. Sistemul de conducere
conţine calculatoare dedicate pentru automatizare şi monitorizare, dispozitive de programare,
regulatoare programabile, sisteme şi echipamente de reglare, sisteme de monitorizare şi operare
(interfeţe om-maşină) formând un tot unitary (hardware şi software) care permite controlul
complet al producerii şi distribuţiei energiei electrice. Toate aceste echipamente sunt conectate în
cadrul fiecărui nivel printr-o serie de magistrale adecvate fluxului de date transmis.

Sistemul de magistrale de comunicaţii ale centralei asigură legătura între staţiile de operare şi
serverele instalate în camera de comandă cu staţiile de reglare şi operare din sistemul de reglare
situat în cabinetele din sala maşinilor. Panourile de operare (PO) situate în sala maşinilor permit
realizarea operărilor locale de către personalul de specialitate şi sunt conectate la PLC-urile ce
asigură controlul hidroagregatelor.
Sistemul de comandă locală permite executarea manevrelor necesare pentru sincronizarea
manuală şi comenzile de urgenţă asupra elementelor de execuţie mecanice, electrice sau
hidraulice pe baza unui tablou mic cu configuraţie clasică conectat la sistemele de control ale
hidroagregatului. Conducerea automată a higroagregatelor se poate realiza fie din camera de
comandă fie din cabinetele locale, comutarea de pe local pe central se poate realiza cu ajutorul
cheilor de comandă existente pe panoul regulatoarelor, aşa cum se observă din schema din figura
8.86.

Este realizat cu sisteme de conducere distribuite pentru procese complexe. Firmele producătoare
(Siemens, ABB, Foxboro, etc) asigură întreaga gamă de echipamente şi produsele software
adecvate care să asigure toate cerinţele impuse de exploatarea grupurilor hidroenergetice de mare
putere dotate cu turbine Kaplan. Se vor prezenta în continuare funcţiunile de monitorizare ce se
asigură pentru grupurile hidroenergetice de 178 MW precizându-se componentele sistemului
distribuit produs de Siemens-Platforma SIMATIC S7.

Sistemul software pe staţiile centrale din camera de comandă este asigurat de software-ul
SIMATIC WINCC ce lucrează sub Windows NT, operând ca un system multiutilizator. Din
schema bloc, prezentată în figura 8.85, rezultă structura sistemului de control pentru WINCC ce
cooperează cu sistemul central, către nivelele superioare şi cu nivelul procesului, către nivelele
inferioare.

Modul de operare este de tipul client-server şi se derulează în conformitate cu următoarele

taskuri:

a) Taskuri pentru calculatoarele server:

- înregistrarea imaginilor procesului şi mesajele de la PLC montate în sala maşinilor;

- capturarea comunicaţiilor dintre servere şi PLC-uri prin reţelele de comunicaţii;

- distribuirea datelor proceselor de la servere la calculatorul client şi controlul

stărilor proceselor din centrală, serverele determină sarcinile masterelor pe parcursul zilei.

b) Taskuri pentru calculatoarele client:

- staţiile client operează şi monitorizează întregul proces;

- clienţii distribuie toate stările serverelor corespunzătoare prin reţeaua de calculatoare;

- toţi clienţii, în cea mai mare parte sunt identici şi au aceleaşi drepturi, din punct de vedere al
distribuţiei software.
8.7.2.2. Caracteristicile sistemului de conducere

a) Stocarea datelor: Datele se exportă la mediile de date externe pentru stocare pe lungă durată
(MOD - Magnet Optical Drive). Aceste date includ arhivele de alarme măsurate, arhivele de
valori şi legături vor fi automat exportate acolo unde un nivel de setare a fost atins corespunzător
unui ciclu specific. Aceste medii de stocare externe sunt conectate la o staţie server. Pachetul
stocat controlează distribuţia datelor.

b) Redundanţă- Funcţiile de redundanţă ale Wincc compară arhivele de valori măsurate şi

arhivele de alarmă în mod automat şi realizează egalizarea lor. Redundanţa este asigurată de
existenţa a două servere centrale ce funcţionează în paralel, iar redundanţa funcţională se bazează
pe următoarele funcţiuni:

- Valorile procesului şi mesajele de la nivelurile PLC-urilor de proces sunt trimise la ambele

servere în acelaşi timp, în paralel; - Mesajele trimise prin PLC-uri conţin un timp al mesajului
pus la intrările disponibile;

- Ambele servere au sistemul propriu de redundanţă;

- Alimentarea electrică neîntreruptă prin UPS-uri.

Ajustarea arhivelor este realizată prin funcţii predefinite şi rulează în paralel în procesul de
control şi arhivare sub mediul WINCC. Aceasta asigură faptul că procesul poate fi controlat şi
monitorizat în orice moment de timp. Serverele se monitorizează permanent unul pe altul şi pot
recunoaşte uşor defectele ce apar la partener iar dacă este necesar se trimite un mesaj de control
pentru verificare.

Se utilizează următoarele standarde de comunicaţii în cadrul structurii realizate cu reţeaua

SIMATIC:

- Ethernet industrial sau Profibus, ca magistrale de sistem;

- Profibus DP ca magistrale de câmp utilizând modulele de conectare ET200;

- interfaţa multipunct (MPI - multi point interface) pentru instalaţiile mici.

Pentru sistemul EMS/SCADA şi diagnoză se utilizează o interfaţare separată care asigură

legături heterogene utilizând protocolul universal TCP/IP conectat ca o reţea de calculatoare între
staţiile client. Acest protocol de reţea este în concordanţă cu sistemul de operare Microsoft
Window NT.

 


 


Sistemul SCADA la nivelul centralei hidroelectrice conţine următoarele module:

* c 
. Consola operator/serverul SCADA/serverul de date istorice sunt realizate cu

un calculator uzual în standard IBM cu două monitoare VGA cu cristale lichide, fapt ce asigură
imunitate la nivelul afişării contra câmpului electromagnetic din central hidroelectrică. Sistemul
se cuplează cu calculatorul ce asigură funcţiunile de reglare automată a parametrilor grupurilor
hidroagregatelor, prin intermediul unei reţele locale Ethernet. Protocolul folosit este TCP/IP.
Sistemul de operare folosit este Windows 2000, Windows XP sau chiar Windows NT. Pentru
dezvoltarea aplicaţiei se folosesc pachete software tip SCADA (exemplu standard iFIX) iar
driverele folosite vor fi de tip OPC. Consola operator comunică cu sistemul SCADA
implementat la dispecer şi căruia îi furnizează date.

Sistemul SCADA folosit permite utilizatorului să-şi dezvolte propriile ecrane de aplicaţie, săşi

definească variabile în baza de date, să elaboreze rapoarte, să definească şi să modifice drepturile

de acces la informaţie, să memoreze istoria unor anumite valori. În principiu consola operator
este un nod SCADA şi poate îndeplini funcţii specifice.

* c 
  

  Asigură funcţiunile de reglare automată a grupurilor

hidroenergetice şi are următoarele caracteristici generale:

- Calculatorul de automatizare are o arhitectură deschisă şi permite atât procesarea distribuită cât
şi centralizarea datelor;

- Are capacitatea de a procesa volumul de date necesar aplicaţiei de comandă şi control

grupurilor hidroenergetice;

- Prezintă o arhitectură modulară, care permite extinderea în viitor;

- Operare robustă ce asigură faptul că defectarea unui modul periferic nu blochează funcţionarea
sistemului şi toate modulele periferice sunt conectabile la două magistrale comune de proces;

- Permite înlocuirea modulelor prin scoaterea acestora în timpul funcţionării;

- Asigurarea conectării punctelor de I/O din proces în dulapul de echipamente;

- Prezintă capacitatea de autotestare a sistemului în timpul funcţionării;

- Software-ul de aplicaţie este rezident atât pe suport magnetic cât şi pe disc FLASH;

- Sistemul de operare de timp real din familia UNIX (QNX) include protocolul
TCP/IP şi permite procesarea distribuită a aplicaţiei la nivelul unui grup de calculatoare legate
într-o reţea locală Ethernet;

- Asigură comunicarea cu modulele distribuite de I/O cu diverse protocoale: IEC 1107 pentru
contoare inteligente, MODBUS (serial şi TCP/IP) ;

- Indicatori luminoşi (LED) la nivelul fiecărui modul, ce indică activitatea modulului, starea
intrărilor/ieşirilor şi starea de alarmă (în funcţie de tipul modulului).

Sistemul trebuie să fie supus testelor de compatibilitate electromagnetică, perturbaţii

radioelectrice, imunitate pentru echipamente montate în staţii electrice - medii industriale, teste
de perturbaţii la impulsuri de înaltă frecvenţă, şocuri mecanice şi şocuri de înaltă frecvenţă.

ù c 
  

  Constă dintr-o unitate centrală şi un număr de module periferice
inteligente care au propria capacitate de procesare. Modulele periferice asigură procesarea locală
a informaţiei. Sistemul permite atât configuraţii centralizate cât şi culegerea de date în mod
distribuit. Calculatorul de automatizare permite administrarea programului de aplicaţie de la
distanţă cum ar fi oprirea/pornirea aplicaţiei, descărcarea unei noi versiuni a aplicaţiei, efectuarea
de comenzi la nivelul sistemului de operare, etc.

Calculatorul de automatizare permite integrarea de dispozitive inteligente de I/O, cum ar fi

contoare electronice, protecţii termice hidroagregat, etc. El acceptă de asemenea sincronizarea
standard a ceasului de timp real prin GPS.

Sistemul SCADA prezentat în figura 8.71 acoperă sarcinile de monitorizare de la Nivelul 2-

Dispecerul hidroenergetic al ansamblului de hidrocentrale şi Nivelul 3-Dispecerul energetic al
zonei energetice (distribuţie şi transport energie electrică) acoperită de ansamblul de
hidrocentrale. Dispecerul hidroenergetic este constituit dintr-o serie de servere şi console care
sunt cuplate între ele prin intermediul unei reţele locale ( LAN ) de tip Ethernet.

Elementele constitutive ale nivelului dispecer sunt:

- Serverele de comunicaţie primare (comandate prin linie telefonică) şi secundare (conectate prin
radio) care au rolul de a citi datele achiziţionate în centralele hidroelectrice cu un număr maxim
de 8 canale pe server pentru comunicaţia pe fir. Menţinerea numărului de canale de comunicaţie
la 8 este făcută din motive de scalabilitate şi disponibilitate a sistemului de comunicaţie.
Sistemul de operare folosit este de tip UNIX ( QNX ) iar protocolul de comunicaţie cu serverul
SCADA este TCP/IP. Protocolul de comunicaţie cu CHE este compatibil cu protocolul IEC 870-
5-101;

- Serverul SCADA primar este serverul care menţine baza de date în timp real a nivelului
dispecer. El este dublat de un server SCADA secundar care lucrează în regim de rezervă caldă
pentru creşterea fiabilităţii sistemului. Sistemul de operare folosit este Windows 2000 iar pentru
dezvoltarea aplicaţiei se foloseşte pachetul SCADA iFIX. Datele din central sunt citite de la
serverele de comunicaţie prin intermediul unor drivere de tip OPC ( OLE for Process Control ).
Sistemul SCADA folosit permite utilizatorului să-şi dezvolte propriile ecrane de aplicaţie, să-şi
definească variabile în baza de date de timp real, să elaboreze rapoarte, să definească şi să
modifice drepturile de acces la informaţie, să memoreze istoria unor anumite valori;

- Serverul de baze de date are rolul de a memora datele istorice şi foloseşte ca system de operare
Windows 2000, iar ca sistem de gestiune a bazelor de date sistemul SQL Server 2000;

- Consolele operator sunt de două feluri: console care permit efectuarea de comenzi şi console
care permit numai vizualizarea datelor din proces. Aceste console folosesc sistemul de operare
Windows 2000 şi sunt furnizate de pachetul SCADA iFIX;

- Consola de inginerie de la care utilizatorul îşi va putea dezvolta aplicaţia în funcţie de cerinţele
suplimentare pe parcurs sau în cazul extensiei sistemului;

- Simulatorul de CHE care este alcătuit dintr-o consolă operator şi dintr-un calculator de
automatizare ale cărui intrări sunt legate la un panou cu comutatoare şi potenţiometre iar ieşirile
la indicatoare luminoase. Are aceleaşi caracteristici ca şi nivelul CHE şi are ca scop simularea
diverselor situaţii din CHE in scopul pregătirii şi instruirii operatorilor de la dispecer sau de la
centrale;

- Afişoare de tip wall-display care sunt cuplate la un server de afişare şi care au rolul de a
permite vizualizarea de scheme sinoptice care să poată fi văzute de dispeceri. Serverul este
cuplat la nivelul reţelei locale, rulează o aplicaţie de consolă SCADA folosind sistemul de
operare Windows 2000 permiţând operatorilor de la dispecer sa stabilească imaginile ce sunt
afişate.

Caracteristicile şi funcţiunile sistemului SCADA-dispecer

ù  
  



Sistemul de securitate permite efectuarea următoarelor operaţii:

- Permite pornirea şi oprirea sistemului de securitate;

- Permite crearea, modificarea şi ştergerea conturilor utilizator;

- Restricţionează accesul utilizatorilor la anumite programe sau ecrane operator;

- Furnizează protecţie la scris pentru baza de date de timp real;

- Permite gruparea utilizatorilor în conturi de grup;

- Permite alocarea de drepturi la nivel de funcţie de aplicaţie (de ex: părăsirea unui ecran,
desenarea unui obiect, etc);
- Permite definirea unor arii de securitate la nivel funcţional sau fizic care pot restricţiona accesul
la resursele sistemului SCADA;

- Permite crearea unui mediu sigur in care utilizatorul să poată fi împiedicat să facă următoarele
operaţii: să starteze alte taskuri, să comute către taskuri neautorizate, să părăsească ecranul
curent, să deschidă ecrane în care nu este autorizat, să restarteze calculatorul;

- Permite importul şi exportul de conturi de securitate.

* c
 
 
   
   


Sistemul de colectare a datelor pe termen lung are următoarele caracteristici:

- Asigură un mod automat, cuprinzător şi pe termen lung de achiziţie, stocare şi afişare a datelor
din proces;

- Permite analiza tendinţelor procesului monitorizat;

- Arhivează variabilele din proces conform standardelor în vigoare;

- Permite analiza post-avarie;

- Permite stabilirea strategiei de colectare a datelor (organizarea variabilelor în colecţii, stabilirea

lungimii fişierelor în ore şi timpul cât acestea vor fi menţinute pe hard_disk-ul nodului );

- Permite crearea de grafice bazate pe datele colectate şi tipărirea şi exportarea sub

forma de fişiere ASCII a datelor colectate.

*      
 Generatorul de rapoarte predefinite are rolul de a permite operatorului

realizarea de rapoarte din baza de date istorice. Raportul se generează la interval de timp stabilite
la nivel de zi din săptămână şi oră şi se repetă la intervale de timp fixe. La generare, raportul
poate fi trimis într-un fişier prestabilit sau direct la imprimantă. Sistemul permite editarea
rapoartelor de către operator cu înregistrarea momentului când editarea s-a efectuat împreună cu
identitatea operatorului.

ù !  "   
 #
 Sistemul SCADA permite scriere şi citirea de date dintr-o

bază de date externă implementată sub un sistem de gestiune a bazelor de date SQL Server 2000,
folosind comenzi scrise în limbajul SQL. Aceste operaţii au loc la momente de timp stabilite sau
sunt declanşate de un anumit eveniment ce a avut loc în sistemul hidroenergetic.

ù  
    $   % Sistemul semnalizează depăşirea unei limite stabilite de către

o valoare din proces prin declanşarea unei alarme. Sistemul afişează alarma până când condiţia
care a declanşat-o dispare şi operatorul o confirmă. De asemenea, pot fi generate mesaje despre
activitatea sistemului., a operatorului şi a bazei de date, mesaje ce pot fi inspectate ulterior.
ù &   
 '
  

Baza de date în timp real este formată din blocuri care îndeplinesc una din următoarele funcţii: -
recepţie valori de intrare de la driverul OPC, - prelucrare date conform instrucţiunilor
utilizatorului ( conform strategiei de control ), - compară valori citite cu limitele de alarmare
definite, - transmitere către driverul OPC a valorilor ieşirilor care se modifică, - expediere
semnale de alarmare către ecranele operator pentru imprimare, fişiere sau dispozitive de alarmare
aflate pe reţea, în conformitate cu aplicaţia SCADA. Blocurile bazei de date au denumiri care
sunt definite ca etichete şi se pot lega între ele alcătuind structuri funcţionale interconectate.
Sistemul asigură scanarea periodică a acestor structuri, efectuând operaţii de citire a datelor de la
blocurile de intrare, compararea acestora cu limitele prestabilite, declanşarea de alarme şi
prelucrarea datelor conform strategiei de control. Pentru a împiedica pe operator să facă
schimbări neautorizate sistemul SCADA asigură un sistem de securitate care permite
administratorului de sistem să permită

 
 
Caracteristicile sistemului SCADA-iPOWER

Intuitivitate şi siguranţa operaţiilor

iPOWER este destinat controlului reţelelor electrice de distribuţie. Este un sistem consistent, clar
şi intuitiv pentru operatori SCADA.

Implementare rapidă

Configurarea grafică implică o serie de task-uri de implementare consumatoare de timp.

iPOWER reduce de peste 20 de ori timpul de configurare, asigură întreţinerea uşoară şi
consistentă.

Fiabilitate

Utilizarea arhitecturii client-server şi crearea unei reţele redundante în jurul unor aplicaţii de
bază asigură o mare fiabilitate sistemului SCADA.

Investiţii viitoare profitabile

Rularea în topul sistemului iFIX (Intellution,USA) iPOWER este o investiţie într-un sistem
grafic modern deschis, bazat pe standarde, utilizând mediul Windows, tehnologia Internet şi
facilităţi avansate de data-sharing.
Beneficii operaţionale

-Dysplay consistent al informaţiei

-Interfaţă intuitivă

-Operaţii clare şi precise

-Operaţii rapide şi sigure

Beneficii de management

-Reduceri mari în costuri de configurare

-Timp de implementare a sistemului scurt

-Consistenţa fără micro-management

-Costuri reduse de întreţinere

-Întreţinere fără dependenţe de alte sisteme

 
 !c
"#   

 

(Intelligent Automated Configuration)

Costul mare iniţial la instalarea unui nou sistem SCADA este dat în principal de configurarea
sistemului. iPOWER include Intelligent Automation Software(IAS) ce creşte drastic viteza
procesului de configurare. IAS are un beneficiu suplimentar ce asigură o înaltă consistenţă a
sistemului ce asigură simplitate la întreţinere.

Utilizând IAS este simplu de utilizat facilităţile -drag and drop- pentru a copia şi a introduce un
simbol electric în schema de configurare. Această acţiune asigură înserarea automată a software
pentru acest element în programul principal. eliminând multe etape de configurare a meniurilor
display. iPOWER reduce circa 20-30 de etape de configurare la o singură acţiune.

Consistenţa configurării:

Toate produsele utilizând iPOWER IAS sunt privite şi operează în acelaşi mod. Beneficiile
operaţionale sunt semnificative. Importanţa acestei consistente este atinsă printr-un management
atent. Aceasta reduce managementul permanent şi perfecţionarea personalului şi separarea
viabilităţii sistemului de la expertiza cheilor individuale.
4. Fiabilitate :Arhitectură deschisă şi robustă (Open, Robust Architecture)

* Reţea de lucru distribuită

Proiectarea ca o reţea de lucru tip iFIX încorporează două principii de bază: procesare distribuită
adevărată şi transferul de date de comandă.

* Procesare distribuită

Multe sisteme operează în structură ierarhică ce au calculatoarele individuale vulnerabile la

defectele sistemului oriunde în reţea. În reţeaua de procesare distribită fiecare nod execută
independent taskurile asignate la el. Un avantaj al acestei strategii este că nodul poate fi trecut în
regim off-line ( dezactivat), aplicaţiile lucrului în reţea notifică nodul cerut astfel că nodul
manevrează pierderile de date cu succes. Totdeauna, deşi fiecare nod are integritatea ca o staţie
independentă, nodurile pot deasemenea accesa date de oriunde din reţea. De exemplu, un nod
View poate afişa o poză cu legăturilr la diferitele noduri SCADA.

* Sesiuni

Cu iPOWER se poate configura selectiv, oricare nod poate accesa date de la nodurile SCADA
din reţea. O legătură de comunicaţii între 2 noduri pe reţea este denumită -sesiune-.

5. Beneficii comerciale ale sistemului SCADA iPOWER

5.1. Costuri de capital scăzute

IAS-iPOWER înseamnă sistemul iPOWER, reduce considerabil timpul de configurare , cere uşor
micro-managementul redus şi reduce timpii de test şi comisioanele aşa cum cer multe sisteme
SCADA. Costurile cu personalul consultant, integrator şi intern sunt toate reduse în cadrul
Proiectelor iPOWER.

5.2 Returnări rapide

Reducerea duratei proiectului SCADA aduce beneficii la instalarea unui nou sistem SCADA
atunci când se foloseşte sistemul iPOWER

5.3.Costuri scăzute de întreţinere

iPOWER a fost proiectat să fie intuitiv, uşor de utilizat şi acceptabil în orice structură de sistem
electric. În acest caz cerinţele de perfecţionare a operatorilor sunt scurte şi simple. iPOWER
reduce costurile iniţiale şi următoare în perfecţionare.

5.4. Costuri scăzute de acceptare

Implementarea unui nou sistem de calculator conduce inevitabil creşteri corespunzătoare în
orice organizaţie.. iPOWER este aşa intuitiv de utilizat încât este repede acceptat de operatori.
Similar inteligenţa în configurarea iPOWER îl fac să fie cel mai puternic în ingineria

sistemelor SCADA. La nivel tehnic arhitectura software, aderenţa la standarde şi natura deschisă
a produsului îl fac să fie aprobat şi suportat de profesioniştii IT. iPOWER este un produs ce va fi
rapid acceptat la toate nivelurile în afaceri.

5.5. Riscuri minime de cădere

Arhitectura client-server , distribuţie aplicaţiilor principale de-alungul a mai multe calculatoare

şi structura de reţea redundantă face să crească fiabilitatea sistemului SCADA.

5.6 Investiţii fiabile

iPOWER este o extensie a sistemului de control iFIX care este distribuit doar prin GE Fanuc.
iFIX şi predecesorii lui au fost lideri mondiali în ultimii 15 ani şi sunt instalaţi de-alungul
globului la diverse tipuri de aplicaţii. iPOWER şi iFIX lucrează în vârful (top-ul) ultimelor
versiuni al sistemelor de operare Microsoft şi utilizează toate standardele relevante oferite prin
acest mediu. iPOWER are cel mai bun renume posibil (pedigre) pentru pachetele de sisteme de
conducere.

5.7. Demonstraţii viitoare

iPOWER este o investiţie intr-un sistem bazat pe standarde , deschis şi state-of-the-art.

, elaborat sub cel mai bun mediu de operare Windows, tehnologia Internet şi facilităţi avansate
de date-distribuit accesate. Mediu software foarte bogat, deschis şi înalt productiv asigură cu
certitudine că toate cerinţele viitoare ale afacerilor pot avea un cost efectiv redus de
implementare. Din toate punctele de vedere iPOWER reprezintă cea mai bună protecţie la
condiţiile schimbărilor de afaceri sau schimbările tehnologiei softwarw.

5.8. Costuri reduse de întreţinere

iPOWER IAS împarte structura şi consistenţa între implementarea sistemului SCADA,

asigurarea întreţinerii uşoare a sistemului şi simplitatea extinderii în timp .(Asigură consistenţă
fără micro-management)

iPOWER rulează în sistemele de operare standard Microsoft sau industriale şi este implementat
utilizând metode şi scule standard de dezvoltare.

iPOWER nu cere tehnici speciale de expertize IT pentru întreţinerea sa.

6. Alarme
iPOWER asigură o listă generală propusă de alarme, dar permite utilizatorului să adauge o listă
de alarme la orice figură. De exemplu o listă specifică poate conţine numai alarmele cu prioritate
ridicată într-o zonă de alarmare, dar cu o reducere în dimensiune arătând numai trei din cele mai
recente alarme şi este plasată în subsolul figurii substaţiei SLD.

Dând click pe această figură se deschide un ecran care arată toate alarmele (fig.1.20)

6.1. Facilităţi ale listei de alarme

facilităţi de sortare multi-parametru

Facilităţi de filtrare multi-parametru

Coloane configurabile

Cunoştinţe (instruire ) simple si Înţelegere totală

-Alarmă sonoră silenţioasă

7.2.Setarea alarmelor

-Vedere a setării alarmelor pentru un singur punct

-Posibilităţi operator de programare a alarmelor analogice

7.3. Facilităţi de înţelegere a alarmelor

Includerea tuturor alarmelor în lista de alarme

Includerea tuturor alarmelor într-o figură(vizualizare)

Includerea unei singure alarme

7.4. Facilităţi de activare/dezactivare

-Activare/dezactivare alarme pe un singur punct

-Vedere a listei tuturor punctelor cu alarmele dezactivate

-Reactivare alarme dezactivate din lista alarmelor dezactivate

7.5. Facilităţi ale alarmei sonore(hupă)

-Activare/dezactivare