Anexa 2 - Studiu de Ate

Programul Operaţional Regional 2007-2013
Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

Domeniul major de intervenţie 5.3 – „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii
necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”
Operaţiunea Crearea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) şi dotarea
acestora
Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE
CENTRUL NATIONAL
DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA
2011
acestora
COLECTIV DE ELABORARE:
Sef proiect conf. dr. arh. Vasile Meita
Proiectat lect. Dr. arh. Marius Voica
Proiectanti de specialitate:
Instalatii sanitare: ing. Valentina Stan
Instalatii termice: ing. Valentina Stan
Instalatii electrice : ing. Marian Ivascu
Devize : ec. Marin Miu

acestora
PROIECT TIP
CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE PROMOVARE TURISTICA
STUDIU DE PREFEZABILITATE
CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE PROMOVARE TURISTICA
(1)DESCRIERE GENERALA:
1.Denumirea investitiei: CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE PROMOVARE TURISTICA
2.Amplasament: MUNICIPII, ORASE SI COMUNE DIN ROMANIA
3.Titularul investitiei: MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI TURISMULUI

4.Beneficiarul investitiei: CONSILII LOCALE
5.Elaboratorul studiului: INCD URBAN -INCERC SUCURSALA URBAN PROIECT

BUCURESTI
(2)INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.1Situatia existenta
In prezent accesarea informatiilor privind date de interes general referitoare la Romania
prin intermediul unor centre de informare si promovare turistica este aproape imposibila
datorita inexistentei sau existentei sporadice a unor astfel de centre. In aceeasi situatie
se afla si tour-operatorii straini care pentru a-si crea propriile programe turistice cu
destinatia Romania au nevoie ca aceste informatii sa fie disponibile.
Ca urmare s-a constatat un nivel redus de promovare si dezvoltare a centrelor de
informare turistica si a serviciilor conexe acestui domeniu de activitate -Regiunile
turistice nu dispun de o retea corespunzatoare de centre multifunctionale specializate in
turism.
*Obiectivul si cerintele actuale si de nivel
Romania dispune din plin de zone turistice, traditii culturale si resurse naturale. Pentru
accelerarea procesului de dezvoltare a sectorului turistic romanesc se impune crearea
unei retele nationale de centre de informare si promovare turistica care sa ofere servicii
utile si materiale promotionale in toate zonele turistice.
2.2.Descrierea investitiei
a)Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe
termen lung, privind situatia actuala necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei
precum si scenariul tehnico-economic selectat
*Promovarea turismului ofera noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea a
acestora
numeroase regiuni din Romania.

Crearea unei retele nationale de centre de informare si promovare turistica poate oferi
cadrul logistic necesar in vederea facilitarii schimbului de informatii in sectorul turistic
intre institutii si centrele de informare in zonele turistice. Intreoducerea serviciilor
moderne de informatii si dezvoltarea unui sistem de informare turistica va crea conditii
mai bune pentru stocarea informatiilor si va permite schimbul de date privind
activitatea turistica pentru turistii autohtoni si straini. Acest sistem poate fi
interconectat cu alte sisteme de informare: rezervare on-line, programme de conferinte
si evenimente culturale.
Obirctiv specific: promovarea potentialului turistic romanesc prin imbunatatirea ,
imaginii de tara cu scopul de a promova Romania in strainatate si de a creste
atractivitatea sa, precum si instituirea unui sistem integrat a ofertei turistice romanesti.
Contributia la prioritatile CNSR Cresterea competivitatii economiei nationale romanesti
pe termen lung.
*Dezvoltarea si eficientizarea capitalului uman din Romania
Durata de realizare: 2007-2013
Teme prioritare: Cod Tema Prioritara Turism 57
*Asistenta pentru imbunatatirea serviciilor turistice
Forma de finantare:Cod Forma de finantare 01
Finantare nerambursabila. Dimensiune teritoriala: Cod tip teritoriu 01 Urban
Functionare incrucisata FEDR/FSE
Contributie comunitara 85%; contributie publica nationala 15%
2.3.Date tehnice ale investitiei

a)Zona si amplasamentul
Centrele nationale de informare si promovare turistica se vor a se realiza la nivelul
intregii tari in functie de importanta turistica a localitatilor. Reprezentantii
administratiei publice locale vor informa Ministerul Dezvoltarii si Turismului de
amplasamentul si necesitatea centrului in localitatea respectiva.
Aceste centre trebuie amplasate in centrele localitatilor, terenul trebuie sa fie
stabil si sa nu prezinte risc de inundatii.
b)Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Terenul pe care urmeaza sa se construiasca centrul, va apartine domeniului public
sau privat al statului sau al unitatii administrativ teritoriale.
c)Studii de teren
La executarea in teren a proiectului tip, sunt necesare urmatoarele studii:
-studiu topografic elaborat in sistem STEREO 70
-studiu geotehnic pentru stabilirea caracteristicilor geofizice ale terenului din
amplasament necesare pentru stabilirea solutiei tehnice adaptate pentru proiectarea
infrastructurii.
d)Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitie

Terenul va fi amplasat in zona stabila si neinundabila cu incadrare in prevederile
PUG.
Obiectivul propus are in plan forma circulara si se va amplasa pe o platforma de
acestora
beton cu regim de inaltime Parter.

*Caracteristici tehnice:
Sc=Sd= 60,00 mp
Sutila = 51,50 mp
Inaltimea la coama: + 7,40 m
Inaltimea la cornisa: + 4,15 m
Inaltimea libera: 3,00 m respectiv 2,50 m in anexe
*Constructia propusa cuprinde:
– spatiu standuri Su= 10,0 mp
– spatiu informare Su= 33,50 mp
– vestiare depozitare Su= 5,50 mp
– grup sanitar Su= 2,50 m
*Sistem constructiv:
platforma beton
inchideri perimetrale: pereti tristrat pe stalpi lemn
compartimentari intrioare: pereti gipscarton dublu placati
plafon panouri gipscarton
tamplarie lemn stratificat cu geam termopan
usi profile lemn stratificat cu geam termopan
sarpanta lemn
invelitoare tigla bituminoasa
pardoseli granit si gresie antiderapanta in anexe
zugraveli lavabile interior si exterior
Instalatii interioare
f)Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

– Instalatii electrice: iluminat si prize, instalatie protectie (priza de pamant)
– Instalatii sanitare grup sanitar: obiecte sanitare, conducte si legaturi din
polipropilena cu insertie de aluminiu
– Instalatii de incalzire: corpuri de incalzire tip panou, conducte si legaturi
polipropilena cu insertie de aluminiu sursa de incalzire proprie: micronectrala
electrica de perete, Qct= 8 kw
– aparate aer conditionat 12000 BTU -2 buc
*Situatia utilitatilor si analiza de consum:
Obiectivul se va racorda la LEA existenta in zona, la reteaua de apa si canalizare a
localitatii (acolo unde exista sau cu sursa proprie si bazin ecologic)
*Necesar utilitati:
– putere instalata: 9 kw
– debit apa rece: 0,06 mc/zi
– debit ape uzate: 0,048 mc/zi
– energie termica: 8 kw/h
*Solutii alternative de producere a energiei necesare functionarii obiectivului:
S-au prevazut 8 module fotovoltaice montaj pe acoperis cu Lxl: 2,88 x 0,385 m; S=
1,11 mp; iradiere 500 kw/h cu invertor si accesorii electrice si de montaj.
Aceste panouri fotovoltaice transforma energia solara in energie electrica.
Toate materialele prevazute poarta marca CS sau CE.
acestora
Obiectivul are un impact nesemnificativ asupra mediului.
2.4.Durata de realizare a investitiei

Durata de realizare a investitiei este 6 luni.
INTOCMIT
URBAN -INCERC SUCURSALA URBAN -PROIECT BUCURESTI
PROIECT TIP
CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA
CENTRU NATIONAL DE INFORMARE TURISTICA
MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA

acestora
REGIMUL TEHNIC
Beneficiarul intentioneaza construirea de centre de informare turistica.

Regimul de inaltime va fi parter.
SITUATIE PROPUSA
Dimensiuni constructiei propuse: Raza 4,40 m
Suprafata amprentei constructiei la sol: 60,00 mp
Suprafata utila a constructiei: 51,50mp
H max cornisa 4,15m

H max coama 7,40m
Zonificare functionala propusa

PARTER-ul (cota ±0.00m), va cuprinde:
– spatiu standuri Su= 10,0 mp

– spatiu informare Su= 33,50 mp
– vestiare depozitare Su= 5,50 mp
– grup sanitar Su= 2,50 m
DATE GENERALE ALE CONSTRUCTIEI
Sistemul Constructiv
Structura va fi realizata din stalpi de lemn si va fi amplasata pe o platforma de

beton. Inchiderile exterioare propuse vor fi realizate din panouri tristrat.
Sarpanta va avea o structura de lemn iar ca sistem de acoperire se vor folosi
Finisaje exterioare
La exterior, cladirea va prezenta doua tipuri de finisari: panouri tristrat lasate

vizibile sau imbracate in lemn. Finisajele exterioare vor fi montate pe un strat
suport specific fiecarei tehnologii in parte. Astfel lemnul se vor monta uscat, pe
un rastel de montanti si sine metalice, la o distanta de 1cm de panoul tristrat
permitand ventilarea fatadei. Pe fatade se vor prevedea montarea unor tamplarii
din lemn stratificat cu rupere a puntii termice cu geam termopan cu sticla clara.
acestora
Finisaje si compartimentari interioare
Corespunzator confortului dorit, compartimentãrile interioare vor fi din pereti din

placi de gipscarton cu o grosime totala de 12,5 cm. Finisajele pentru pereti vor fi
vopsitorii lavabile rezistente la spalari multiple, în culorile alese de beneficiari,
dar si tencuieli decorative de tip „stucco” pe anumite suprafete. De asemenea
vor fi realizate placari partiale cu placi ceramice si/sau sticla la pereti pentru
grupuri sanitare si bai. Finisajele la pardoseli vor fi realizate din placaje cu placi
ceramice si parchet lamelar in spatiile principale. Plafoanul va fi realizat din
gipscarton si va fi finisat cu vopsitorii lavabile.
SURSE DE POLUANTI ŞI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU
Protectia calitatii apelor

Alimentarea cu apa rece se face conform STAS 1478/91 şi Normativ I.9/1994.
Canalizarea
Apele uzate vor fi deversate intr-un reteaua urbana de canalizare.Apele uzate
menajere îndeplinesc conditiile impuse de Normativ NTPA 002/97.
Protectia împotriva zgomotului si a vibratiilor

Nu se produc zgomote si nici vibratii peste limitele admise de normativele in
vigoare.
Protectia împotriva radiatiilor

Nu se folosesc substante toxice sau radioactive în activitatea desfasurata în
imobil.
Protectia solului si a subsolului

Solul si subsolul vor fi protejate conform proiectului de structura.
Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Avand în vedere faptul ca investitia are functiune de centru de informare
turistica, nu se pune problema protejarii ecosistemelor, neproducându-se noxe
care sa necesite o protectie speciala.
Gospodarirea deseurilor
Deşeurile menajere rezultate din activitatea zilnica in imobil se vor depozita in
saci de gunoi aflate in spatiul pentru gunoi cu acces din strada, care vor fi
ridicate, conform contractului, de catre o unitate de salubritate urbana.
Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

acestora
Nu se folosesc in activitatea desfasurata in cladire substante toxice sau

periculoase.
Lucrari de reconstructie ecologica

Nu se prevad, in cadrul prezentului proiect, lucrari de reconstructie ecologica.
Prevederi pentru monitorizarea mediului

Nu se prevad, în cadrul prezentului proiect, astfel de lucrari.
MASURI DE APARARE ANTIAERIANA
Nu a a fost necesara proiectarea unui adapost de protectie civila in conformitate cu

prevederile HG nr. 560/15 iunie 2005.
INSTALATII UTILITARE AFERENTE CONSTRUCTIILOR
Constructia va dispune de racorduri la retelele edilitare existente în zona .
Instalatii electrice
Constructia va fi alimentata cu energie electrica 220 V / 380 V, pentru iluminat şi
consumatori casnici şi de forta. Instalatia, cat si toate accesoriile necesare vor
respecta prevederile Normativului I7/98 privind proiectarea si executarea
instalatiilor electrice, asigurandu-se si protectiile necesare, prize cu nul de
protectie, centura de impamantare si instalatii de paratraznet.
Instalatii sanitare
Pentru satisfacerea cerintelor de igiena si confort, constructia va fi alimentata cu
apa din reteaua urbana. Proiectarea si realizarea instalatiilor sanitare respectand
prevederile Normativului I9/94.
Instalatii termice
Solutia de alimentare cu energie termica este cea a unei centrale termice murale
amplasata in spatiu pentru centrala termica. Centrala ce va asigura incalzirea si
prepararea apei calde menajere va respecta prevederile Normativului I13.
INTOCMIT,
Proiect: Centru naţional de informare turistică
MEMORIU TEHNIC DE REZISTENŢĂ
Lucrarea conţine proiectul pentru o construcţie cu destinaţie de centru naţional de

informare turistică.
acestora
AMPLASAMENT
Construcţia se va amplasa pe unul dintre terenurile puse la dispoziţie de către
fiecare localitate interesată.
Terenul trebuie să fie stabil şi să nu prezinte risc de inundaţii.
Terenul de amplasare este bine să aibă legătură directă cu mijloacele de transport
în comun, către o zonă centrală sau către oraş (în cazul centrului naţional de informare
turistică din mediul rural).
Terenul pe care se va amplasa centrul naţional de informare turistică trebuie să aibă
o suprafaţă minim necesară de 715,0 mp.
Încărcările climatice pentru calculul construcţiei se vor lua astfel:
zona climatică pentru vând se va lua, în funcţie de amplasament, conform
NP-082-04 (CR 1-14-2011)
zona climatică pentru zăpadă se va lua, în funcţie de amplasament, conform

CR 1-1-3-2005
zona de intensitate seismică se stabileşte în conformitate cu cerinţele

codului P 100/1-2006 „Cod de proiectare seismică – Partea I – prevederi de
proiectare pentru clădiri”.
Clasa de importanţă „normală” III conform Cod P100-1/2006.
REGLEMENTĂRI ŞI NORME APLICABILE LA PROIECTAREA STRUCTURALĂ

Pentru dimensionarea structurii de rezistenţă a diferitelor tipuri de elemente
structurale prezentate în cadrul construcţiei s-au respectat recomandările din normele
tehnice specificate în continuare:
• CR 1-1-3-2005 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra
construcţiilor”;
• CR 0-2005 „Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii”;
• NP-082-04 (CR-1-1-4-2011) „Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni

asupra construcţiilor. Acţiunea vântului”;
• P 100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea I – prevederi de proiectare

pentru clădiri”;
• NP 112-2004 „Normativ privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de fundaţii

directe la construcţii”;
• NE 012-1999 „Cod de proiectare şi executarea elementelor din beton armat şi

beton prefabricat”.
STRUCTURA DE REZISTENŢĂ:
acestora
Structura de rezistenţă cerută prin tema de proiect este: structura lemn ichisa cu
geamuri termopane
Fundaţia se va proiecta în conformitate cu cerinţele impuse pentru terenul de
fundare, rezultate în urma realizării studiului geotehnic, pe amplasamentul dat.
Proiectarea de infrastructură nu face obiectul prezentei documentaţii.
Pereţii exteriori sunt realizaţi din geamuri termopane
Învelitoarea se va realiza cu panouri termoizolatoare de acoperiş, dimensionate în
funcţie de acţiunile corespunzătoare zonei climatice a amplasamentului.
Sistemul termoizolator din polistiren se protejează cu tencuială armată cu plasă
fibră de sticlă, peste care se aplică stratul suport pentru finisaje, în funcţie de tipul ales.
Plafoanele se vor realiza din gipscarton pe schelet metalic fixat de structura de
rezistenţă a acoperişului.
Pereţii interiori de compartimentare se vor realiza din gipscarton cu grosime 12,5
cm.
Regimul de înălţime este: parter.
Proiectul de rezistenţă se va verifica la cerinţa Af şi A1.
FAZELE DE LUCRU DETERMINANTE
Conform Legii nr. 10/1995
Inspectoratul în
Nr.
Faza supusă examinării Proiectant Beneficiar Construcţii
crt.
al..................
1. Trasarea construcţiei şi
X X
stabilirea reperelor locale
2. Verificare cotă şi natura
XX X
terenului de fundare
3. Verificare armare elemente
de fundare şi pozare olăci
X X
metalice pentru stîlpii
structurali
4. Verificare structura de
X X
rezistenţă metalică
5. Verificare pozare panouri de
X X
închidere pereţi şi acoperiş
X
este obligatoriu prezenţa inginerului geotehnician ce a întocmit studiul geotehnic.
Convocarea la fazele determinante se va face de către reprezentantul tehnic al
beneficiarului.
INTOCMIT,
CAIET DE SARCINI
STRUCTURA DE REZISTENTA
CAPITOLUL NR. 1
acestora
GENERALITATI
-SUMAR-
– PROGRAMUL DE EXECUTIE
– MODIFICARI IN PROIECT
– BORNE SI COTE DE NIVEL
– IMPREJMUIREA SANTIERULUI
– TRASAREA LUCRARILOR
– MOSTRE DE MATERIALE
– RETEAUA DE UTILITATI PUBLICE
– CURATENIA SANTIERULUI
– MATERIALE REZULTATE DIN EXCAVATII SI DEMOLARI
– VERIFICARILE PROIECTANTULUI SI ALE INVESTITORULUI
– FOTOGRAFIEREA LUCRARILOR
acestora
1. PROGRAMUL DE EXECUTIE
Lucrarile se vor executa in conformitate cu graficul aprobat de investitor, grafic
care face parte integranta din contractul de executie.
Graficul se completeaza de fiecare ofertant si se preda odata cu ofertele. Graficul

ofertantului acceptat de investitor ramane una din piesele de baza a contractului de
executie.
2. MODIFICARI IN PROIECT
2.1. Orice modificare de proiect se va face in conformitate cu prevederile din
“Conditiile speciale de executie”, anexa la contract.
2.2 Daca investitorul solicita lucrari ca nu sunt prevazute in contract, antreprenorul

le va executa pentru o plata suplimentara, stabilind dinainte costurile.
3. BORNE SI COTE DE NIVEL

3.1. Investitorul va preda prin proiectant, pe baza de proces-verbal, amplasamentul
bornei de nivel si valoarea acesteia.
3.2. In cazul in care se constata pe parcursul executiei nepotriviri, antreprenorul are

obligatia sa verifice si sa faca cunoscut in scris investitorului, erorile constatate.
4. IMPREJMUIREA SANTIERULUI
4.1. Conform planului de organizare de santier, pentru care se obtine autorizatie de
constructie, investitorul va pune la dispozitia antreprenorului, suprafata de teren
prevazuta, libera de orice sarcina.
4.2. Antreprenorul are obligatia de a-l imprejmui provizoriu, pe durata executiei

santierului, cu scopul de a impiedica accesul publicului, circulatia autovehiculelor sau
vagabomdajul animalelor. Se prefera panourilor pline inscriptionate cu antetul firmei.
4.3. Imprejmuirea va avea de regula o singura poarta de acces in locul asigurarii

unui control eficient. In scopuri bine justificate se admit si doua intrari.
4.4. Antreprenorul este obligat sa amenajeze parapeti in jurul santierelor deschise si

sa construiasca podete provizorii acolo unde sunt intrerupte caile de acces.
4.5. In cazul in care antreprenorul are nevoie de spatiu suplimentar de depozitare,

va intreprinde demersuri proprii, de comun acord cu investitorul, care va suporta toate
cheltuielile si taxele necesare pentru folosirea temporara a terenurilor.
4.6. La terminarea lucrarilor, terenurile folosite provizoriu pentru organizare de
santier se vor preda curate si in starea in care au fost luate in primire.
5. TRASAREA LUCRARILOR
5.1. Investitorul are obligatia de a materializa pe santier, prin grija proiectantului,
axele principale ale bazei de trasare a obiectivelor.
acestora
5.2. Trasarea se materializeaza intr-un proces-verbal care va fi semnat de cei trei si

se va include in cartea constructiei.
5.3. Orice modificare survenita in plan de trasare se materializeaza pe planuri si in

teren cu acceptul investitorului si a proiectantului.
6. MOSTRE DE MATERIALE
6.1. Materialele trebuie sa fie de calitatea prescrisa in documentatie si in
conformitate cu prevederile din actele normative, urmand sa fie supuse la diverse probe
la solicitarea investitorului sau a proiectantului.
6.2. Testarile sau probele solicitate de investitor sau proiectant cuprinse in

documentatie se suporta de investitor.
6.3. In cazurile in care loturile de materiale (otel – beton, ciment, agregate,

elemente prefabricate, etc.) nu indeplinesc conditiile de calitate si prevazute de actele
normative, se interzice utilizarea lor.
Conform prevederilor Legii nr. 8/1977 (art. 9 – alin. 2), furnizorii sunt obligati ca in
termen de 15 zile de la primirea comunicarii antreprenorilor, sa inlocuiasca elementele
necorespunzatoare.
7. RETEAUA DE UTILITATI PUBLICE

7.1. Avizele de principiu pentru racordarea de utilitati si pozitionarea punctului de
racordare cad in sarcina proiectantului.
7.2. Obtinerea avizului necesar executiei de la organele in drept (politie, primarie,

beneficiar), cade in sarcina investitorului si antreprenorului.
7.3. Costul intreruperii functionarii diferitelor utilitati (apa, termoficare, energie

electrica) se suporta de catre investitor.
8. CLADIRI PROVIZORII DE SANTIER

8.1. Organizarea de santier se va materializa conform planului de organizare pentru
care s-a obtinut autorizatie de constructie.
8.2. Antreprenorul va supune spre verificare si aprobare, proiectantului si

investitorului, detaliile de executie pentru depozite, magazii, dormitoare, etc. inainte
de atacarea lor.
8.3. Intretinerea acestor cladiri se va face pe cheltuiala exclusiva a antreprenorului.
9. CURATIREA SANTIERULUI
9.1. Pe toata durata santierului, incinta acestuia cat si constructiile aferente vor fi
tinute in mod permanent in stare de ordine si curatenie.
acestora
9.2. Antreprenorul este obligat sa respecte toate reglementarile organelor sanitare,

ale politiei, ale mediului si ale municipalitatii, in scopul asigurarii ordinei si curateniei
pe inteaga durata a executiei.
10. MATERIALE REZULTATE DIN DEMOLARI SI EXCAVATII

10.1. Materialele neutilizabile rezultate din demolari si excavatii vor fi transportate
in locurile indicate prin procesele verbale incheiate de antreprenor cu municipalitate.
10.2. Se interzice instrainarea materialelor refolosibile rezultate din demolari.

Acestea se vor preda pe baza de acte investitorului sau se vor reintroduce in executie.
11. VERIFICARILE PROIECTANTULUI SI ALE INVESTITORULUI

11.1. Antreprenorul este obligat sa asigure accesul si toate celelalte facilitati pentru
investitor sau proiectant atunci cand acestia solicita sa inspecteze santierul.
11.2. Orice notificare se considera ca fiind facuta numai in momentul in care

reprezentantul investitorului sau al proiectantului depune o nota scrisa la responsabilul
tehnic al santierului, care este obligat sa semneze de primirea ei.
11.3. Antreprenorul va trebui ca inainte de atacarea lucrarilor, sa numeasca

“responsabil tehnic”, care trebuie sa fie atestat tehnico-profesional si care sa verifice
lucrarile din partea antreprenorului.
12. FOTOGRAFIEREA LUCRARILOR

12.1. Prin grija antreprenorului, periodic se vor face fotografii ale diverselor stadii
fizice, care vor fi puse la dispozitia investitorului, in doua exemplare, din care unul
pentru cartea constructiei.
12.2. La cererea investitorului sau a proiectantului, antreprenorul va face si

fotografii ale diverselor elemente sau etape ale lucrarii.
acestora
CAPITOLUL NR. 2
TERASAMENTE
SAPATURA
UMPLUTURI
1. SAPATURA
Toate sapaturile vor fi executate cat mai aproape de dimensiunile si forma exacta a
obiectelor, astfel incat, dupa aceea, sa necesite un minimum de volum de umplutura.
Sapaturile pentru lucrarile de constructii pot fi:
1.1. - sapatura la taluz vertical, fara sprijiniri, in cazul sapaturilor de mica

adancime, cand terenul are o coeziune convenabila.
1.2. - sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti.
Acestea se executa deasupra nivelului apelor subterane in conditiunile C 169 – 88 –

paragrafele: 4.16, 4.17 si 4.18, gradul de coeziune fiind indicat de studiul geotehnic
(Bulet. Constr. nr. 5/1988).
1.3. Se mentioneaza in mod special urmatoarele:

a. - La sapaturile executate pe terenurile in panta, este interzis a se crea depozite
de pamant in amonte sau in aval de acestea, deoarece se pot declansa fenomene de
alunecari. Depozitele de pamant, care vor servi ulterior la umpluturi, se vor amenaja in
afara zonei de amplasare a constructiei, in apropiere de aceasta, la distanta medie de
pana la 1 km.
b. - Daca nivelul cotei de fundare a fost, din eroare, sapat mai adanc de cat este
necesar, adancimea suplimentara va fi umpluta cu beton simplu clasa Bc 3,5 (marca B
50) pe cheltuiala antreprenorului.
c. - Profilul longitudinal si transversal al transeelor este cel dat in proiect, prin care
se precizeaza si tehnologia de executie.Lungimea unui tronson de sapatura pentru
conductele de alimentare cu apa sau canalizare nu va depasi 200 m, fara permisiunea
prealabila scrisa a investitorului si a consultatului.
Pamantul rezultat din sapaturi se va de pozita pe o singura parte a transeii la
distanta minima de 50 cm de marginea transeii.
Terenul vegetal, va fi depozitat separat de restul pamantului excavat, fiind interzisa
folosirea lui la umpluturi. Terenul vegetal, se va folosi numai pentru acoperirea
umpluturilor.
acestora
d. - Procentul de sapaturi manuale la executarea excavatiilor, pentru constructii, in

afara de conducte, exceptand cazurile de terenuri stancoase, se va stabili de la caz la
caz cu investitorul, dar nu mai mare de 10% din intregul volum. Exceptie fac cazurile de
gropi pentru fundatii individuale, cu suprafata in plan pana la 2,0 x 2,0 m, unde
sapaturile manuale nu vor depasi 50% din volumul total.
e. - La transeile pentru pozarea conductelor, ultimul strat de 25 cm, deasupra cotei
de pozare, va fi executat numai manual, inainte de pozarea tuburilor, chiar si in cazul
sapaturii mecanizate.
f. - Atacarea sapaturilor se va face numai dupa realizarea de catre investitor a
planului de retele si instalatii subterane din zona amprizei sapaturilor.
Orice stricaciuni cauzate instalatiilor subterane din ampriza sapaturilor vor fi
remediate si platite integral de catre antreprenor.
2. UMPLUTURI
Diferenta intre volumul total al excavatiei pentru un obiect si volumul exterior al
acestuia, considerat pana la nivelul terenului, se va umple cu materialul rezultat din
sapatura, in cazul in care acesta este corespunzator, conform prevederilor proiectului.
2.1. Nu se accepta umpluturi executate cu:
– pamantul cu umflari si contractii mari;
– maluri si argile noi;
– materiale cu continut de teren vegetal sau substante organice;
– materiale eterogene rezultate din demolari, cu resturi de lemn;
– materiale cu bulgari, etc.
2.2. Umpluturile la transeile in care sunt pozate conductele se vor executa in doua
etape:
– prima etapa dupa lansarea si pozarea conductei;
– a doua etapa dupa proba de presiune.
Controlul adancimii si pantelor transeii prevazute in proiect, se va face obligatoriu
cu porti de vizare si cruci, tolerantele fiind de maxim + 3 cm.
2.3. Umplerea transeii dupa lansarea si pozarea conductei se va face in straturi
succesive de pamant de cate 20 cm grosime, compactate cu maiul de mana, pe
inaltimea totala de 50 cm peste creasta tubului.
In materialul de umplutura nu se admit bolovani cu dimensiuni peste 50 mm.
Pe restul transeii umpluturile se vor efectua cu materialul provenit din sapaturi,
prin impingerea pamantului cu buldozerul si compactare mecanica pana la nivelul
stratului vegetal.
Stratul vegetal, se va asterne prin impingere cu buldozerul, fara compactare, astfel
incat dupa tasare sa se ajunga la nivelul terenului natural.
Conducta va fi acoperita cu pamant, lasand libere, pana la efectuarea probei de
presiune, imbinarile executate in transee, astfel incat sa se evite punerea in stare de
flotabilitate a conductei.
2.4. Dupa proba de presiune pe tronsoane a conductei, transeia se va umple complet

cu pamant, lasandu-se libere imbinarile intre tronsoane, care se vor umple dupa proba
generala.
acestora
2.5. Suprafata terenului, pe o zona afectata de transeia conductei, trebuie sa fie

refacuta in mod indentic cu destinatia initiala (teren agricol, drumuri, trotuare, etc.)
2.6. Transeile pentru subtraversarile de drumuri vor fi umplute in conformitate cu

detaliile proiectului de subtraversare.
Idem in ceeace privesc subtraversarile de CF.
2.7. Umpluturile pentru constructiile civile si industriale se vor executa in

conformitate cu prevederile C 169 – 88 – cap. 5. paragrafele 5.1. - 5.17 "Normativ
privind executarea lucrarilor de terasamente, pentru realizarea fundatiilor constructiilor
civile si industriale (Bulet. Constr. nr. 5/1988).
Gradul de compactare al umpluturilor va fi conform prevederilor C 56 – 85 – caietulII
– cap. 1 – paragrafele 1.1. - 1.7. inclusiv prevederile proiectului.
2.8. Antreprenorul este obligat sa organizeze pe santier un laborator, echipat si

incadrat cu personal instruit, cu atestare de calificare, pentru a indeplini toate testele
necesare, pentru controlul dupa instructiunile actelor normative in vigoare si ale
consultantului, emitand buletine de analiza pe tot parcursul executarii umpluturilor.
Copiile buletinelor, certificate de laborator, vor fi remise consultantului.
Umpluturile care nu indeplinesc gradul de compactare cerut vor fi inlocuite sau
recompactate.
Pentru orice testare a umpluturii, constructorul este responsabil si va excava in
consecinta lungimea tasata pana la adancimea determinata de proiectant si va reface
umplutura in straturi conform cerintelor actelor normative.
2.9. Toate stricaciunile cauzate cablurilor, retelelor de cabluri, tevi etc. Sau note
de plata care ar putea fi adresate pentru pierderi de electricitate, apa, etc. din cauza
oricaror tasari ale umpluturilor, vor cadea in seama antreprenorului care va plati toate
cheltuielile sau notele de plata in legatura cu aceste pagube.
acestora
CAPITOLUL NR. 3
BETON SI BETON ARMAT
-SUMAR-
– GENERALITATI
– STABILIREA RETETEI
– MATERIALE PENTRU BETOANE
3.1. Ciment
– Agregate
– Apa
– Aditivi
– Preparare beton
– Transport beton
4. OTELUL PENTRU ARMATURI
5. COFRAJELE SI SUSTINERILE LOR
6. TURNAREA BETONULUI
6.1. Montarea armaturilor
6.2. Turnarea betonului
6.3. Tratarea betonului dupa turnare
6.4. Decofrarea si descintrarea
6.5. Verificarea calitatii betonului
acestora
BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT
1. GENERALITATI
1.1. Calitatea materialelor si nivelul de executie va fi in conformitate cu:

– STAS 10107/0-90
– NE 012-99 (Bulet. Constr. 12/1978)
– C 56-85 – caietul V cap. 1,2 si 3 (Bulet. Constr. 1 – 2/1986) precum si a
standardelor si normativelor care prevad, in legatura conexa, conditii de realizare a
unei calitati conforme cu aceste acte normative.
1.2. Toate materialele care intra in componenta betonului trebuie sa corespunda

exigentelor cerute de actele normative precizate in prezentul caiet de sarcini, nefiind
admisa nici o derogare fara aprobare scrisa a consultantului.
1.3. Actele care certifica calitatea materialelor si care urmeaza sa intre in

alcatuirea betonului trebuie sa fie prezentate, in prealabil, consultantului.
1.4. Antreprenorul este obligat sa platesca confectionarea, transportul si probele de

laborator pentru verificarea calitatii mostrelor.
1.5. Pe durata lucrarilor antreprenorul este obligat sa ia probe de mortar, sa le

supuna incercarilor la laboratorul de specialitate, pe cheltuiala proprie si sa remita in
scris, consultantului rezultatul acestor probe.
2. STABILIREA RETETEI
2.1. Clasa betonului, definit conform STAS 10107/0-90 art. 2.1.1.1. se stabileste prin
proiect, pentru fiecare element de constructie.
2.2. Clasele minime de betoane pentru elementele de constructii sunt precizate in

STAS 10107/0-90 art. 2.1.1.3. - tabelul 2, cu exceptiile care sunt prevazute in acelasi
articol.
2.3. Pentru stabilirea retetelor de beton, pentru fiecare clasa prevazuta in proiect,
antreprenorul are obligatia de a face incercari preliminare in vederea reducerii la
minimum a dozajelor de ciment, tinand seama de calitatea solicitata pentru buna
functionare in timp a obiectului in cauza.
Rezultatul final al acestor incercari preliminare va fi remis in scris consultantului in

vederea aprobarii lui, inainte de a se trece la confectionarea betonului pe santier.
2.4. In cazul betonului armat, dozajul de ciment nu va fi mai mic de 250 kg/mc.
2.5. Nu se admite modificarea retetelor de beton aprobate pe parcursul executiei

lucrarii.
2.6. La betoanele prescrise cu grad de impermeabilitate, nu se admite ca raportul

A/C sa depaseasca valorile:
acestora
– 0,6 pentru gradul de permeabilitate P410;

– 0,55 pentru P410 in cazul betoanelor simple expuse la agresivitate intensa;
– 0,50 pentru gradul de impermeabilitate P810;
– 0,45 pentru gradul de impermeabilitate P1210.
3. MATERIALE PENTRU BETOANE

3.1. Cimenturi
Cimentul este componentul principal al betonului.
Sortimentele uzuale de ciment, in functie de domeniul si de conditiunile de
utilizare, sunt prevazute in normativul NE 012 – Anexa I.1.
Folosirea cimenturilor se va face dupa cum urmeaza:
3.1.1. Nu se poate inlocui tipul de ciment prevazut in proiect, fara acordul scris al
consultantului.
3.1.2. Conditiunile de livrare, transport, depozitare si control al calitatii cimentului
sunt prevazute de NE 012-99 la art. 4.1.3., 4.1.4. si 4.1.5. Anexa VI. 1 – art. A1 si B1 ca
si in STAS 227-86.
3.1.3. Se mentioneaza ca pentru evitarea dificultatilor de aprovizionare, dar numai

atunci cand este posibil se va folosi cimentul Pa 35, numai cu avizul scris al
consultantului.
3.1.4. Cimentul ramas la depozit, timp mai indelungat de 60 zile, nu va putea fi

folosit la lucrari de beton si beton armat decat numai dupa verificarea starii de
conservare, in stricta conformitate cu NE 012 – 99/ ANEXA VI. 1 – art. B1.
3.1.5. Sortimentul de cimenturi, caracterizarea acestora, domeniul si conditiile de

utilizare ale acestora sunt precizate in Ne 012 – 99 – ANEXA I.2.
3.1.6. Livrarea, depozitarea si controlul calitatii cimentului se va realiza conform

prevederilor:
– NE 012 – 99 – art. 4.1.3. - Livrare si transport
– NE 012 – 99 – art. 4.1.4. - Depoziotare
– NE 012 – 99 Anexa VI.1/A.1. - Verificarea calitatii la aprovizionare.
Anexa VI.1/B.1. - Verificarea calitatii inainte de utilizare.
Metodele de verificare sunt reglementate de STAS 227/1 – 6 – 86 si NE 012 – Anexa
VI.1.
3.2. Agregate
La prepararea betonului cu densitatea aparente cuprinsa intre 2201 si 250 kg/mc
se folosesc agregate grele provenind din sfaramarea naturala sau concasarea rocilor.
Conditiile de folosire ale agregatelor pentru confectionarea betonului sunt precizate
de:
a. Conditiile tehnice ale agregatelor, precizate in STAS 1667-76 (NE 012 – 99 – art.
4.2.1., 4.2.2. si Anexa I.4. - pct. 3.7.);
acestora
b. Modalitatea de depozitare – conform NE 012 – 99 – art. 4.5.2. si Anexa VI.1 art.

B2;
c. Controlul calitatii agregatelor, la aprovizionarea (conf. NE 012 – 99 – anexa VI.1. -

pct. A2) si inainte de utilizare (conf. Anexa VI.1 – pct. B2);
d. Nu este admis derogarea de la prevederile precizate la punctele a, b si c;
e. Odata ce a fost aprobata de consultant sursa de aprovizionare cu agregate,

schimbarea ei pe parcurs nu este admisa decat cu avizul scris al acestuia;
f. Umiditatea agregatelor va fi determinata zilnic, pentru a se corecta in functie de

aceasta factorul apa – ciment.
Controlul calitatii agregatelor este prezentata in Ne 012 – 99 la pct. 17.2.1.1. si in
Anexa VI.1., iar metodele de verificare sunt reglementate in STAS 4606/80.
3.3. Apa
Apa utilizata la confectionarea betonului poate fi de provenienta:
– reteaua publica de apa potabila;
– alte surse, cand apa trebuie sa indeplineasca conditiunile din STAS 790-84.
Daca pe parcursul executiei se constata ca apa provenita din reteaua publica isi
schimba culoarea sau gustul, se va sista prepararea betonului si se va verifica operativ
calitatea apei, care trebuie sa fie conform cu STAS 790-84.
3.4. Aditivi
a. Aditivii sunt substante care adaugate la prepararea betonului au drept scop
imbunatatirea calitatii acestuia pentru lucrabilitate, impermeabilitate, rezistente
superioare, intarzierea sau accelerarea procesului de intarire, imbunatatire gradului de
gelivitate, etc.
b. Folosirea aditivilor si dozajul acestora sunt prevazute in proiect, in functie de
caracteristica constructiva si functionala o obiectului si de tehnologice de turnare a
acestuia.
c. In cazul de folosire concomitenta a doi aditivi sunt obligatorii incercari
preliminare si avizul unui laborator de specialitate.
d. Principalele grupe (clase) de aditivi care se intalnesc in practica curenta a
betoanelor sunt diferite in functie de efectul principal pe care aditivul il are asupra
proprietatii betonului.
Aceste grupe de baza sunt:
– aditivi reducatori de apa;
– aditivi intens reducatori de apa;
– aditivi plastifianti;
– aditivi superplastifianti;
– aditivi acceleratori de priza;
– aditivi intarzietori de priza;
– aditivi acceleratori de intarire;
– aditivi antrenatori de aer;
– aditivi anti inghet;
acestora
– aditivi impermeabilizatori;
– aditivi inhibatori de coroziune.
Efectul aditivilor asupra proprietatilor betonului este in realitate un efect
complex – pe langa efectul principal existand si unul sau mai multe efecte secundare
mai mult sau mai putin pronuntate.
Efectele principale si secundare ale aditivilor curent utilizati precum si influenta
acestora asupra caracteristicilor betonului in stare proaspata si intarita sunt prezentate
in NE 012 – 99 tabelul 4.1. cu recomandarile din Anexa I.3 si Anexa I.4 – pct. 3.2.2.
3.5. Prepararea betonului

3.5.1. Betonul se va prepara de regula in statii centralizate, cu personal calificat ale
carui sarcini sunt precizate in NE 012 – 99 – anexa I.6.
3.5.2. Betonul se caracterizeaza prin:
– clasa betonului, conform NE 012 – 99 tabel 7.2.1.;
– lucrabilitate, conform NE 012 – 99 tabel 7.1.1. - 7.1.4.;
– tipul de ciment, conform NE 012 – 99 anexa I.1;
– marimea agregatelor – conform NE 012 – 99 anexa I.4.;
– gradul de impermeabilitate – conform NE 012 – 99 tabel 7.2.2.;
– gradul de gelivitate – conform NE 012 – 99 tabel 7.2.3.;
– clasa de expunere – conform NE 012 – 99 tabel 5.1.
Caracteristica betonului se precizeaza prin proiect.
3.5.3. Reteta betonului se precizeaza prin incercari preliminare, in functie de
caracteristicile cerute prin proiect, astfel incat sa se obtina cu un consum cat mai mic
de ciment.
Rezultatele incercarilor preliminare, atestate de un laborator de specialitate
autorizat, vor fi supus aprobarii proiectantului.
3.5.4. Statia de betoane va livra beton de calitate precizata in reteta aprobata de
proiectant avand obligatia de a determina zilnic gradul de umiditate al agregatelor in
vederea corectarii factorului apa- ciment.Aceasta corectie este singura admisa a se
aduce retetei de beton fara aprobarea consultantului.
3.5.5. Controlul calitatii betonului preparat se va face prin prelevare de probe in
conditiunile NE 012 – 99 Anexa VI.3. Transporturile si incercarea probelor la laborator se
fac pe cheltuiala antreprenorului.
3.6. Transportul betonului

Betonul gata preparat, trebuie sa evite in modul cel mai riguros urmatoarele
situatii:
– pierderea laptelui de ciment;
– evaporarea sau aportul suplimentar de apa datorita intemperiilor;
– inceputul de priza, datorita timpului prea indelungat de transport;
– segregarea.
Din aceste motive se vor respecta prevederile art. 12.1.1 – 12.1.4. si tabelul 12.1.
din Ne 012 – 99.
4. OTELUL PENTRU ARMATURI

acestora
4.1. Otelul trebuie sa indeplineasca conditiunile tehnice prevazute in STAS 438/1 –

89 pentru oteluri in profil neted OB 37 si profilate PC 52, Pc 60 respectiv 438/2-91 si
438/3,4 – 98 pentru sarme trase si plase sudate pentru beton armat.
Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armaturi sunt precizate in STAS 10107/0
– 90.
4.2. Tipurile de otel beton sunt precizate in NE 012 – 99 – pct. 10.1.
4.3. Folosirea altor tipuri de oteluri nu este posibila decat cu aprobarea

proiectantului care se face pe baza certificatului de calitate emis de producator.
In lipsa certificatului, utilizarea otelului respectiv se va face pe baza incercarilor de
laborator, pentru verificarea caracteristicilor mecanice prin incercarea la tractiune si de
sudabilitate.
4.4. Fasonarea armaturilor se va face conform proiectului si normativului NE 012 –

99 art. 10.5.1. - 10.5.6 precum si anexa II.1.
5. COFRAJELE SI SUSTINERILE LOR
5.1. Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa asigure forma, dimensiunile si gradul de

finisare al constructiei conform proiectului.
Calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca cofrajele sunt precizate in NE 012 – 99
(art. 11.1.1. - 11.1.12 si anexa III.1.).
5.2. Montarea cofrajelor se va face astfel incat sa se asigure forma si dimensiunile

constructiei, sa fie rigide si foarte bine sprijinite pe elementele de sustinere, care se
reazema pe teren, astfel incat, pe timpul turnarii betonului, sa nu se produca deformari
laterale sau tasari pe verticala, situatii care nu sunt admise.
5.3. Verificarea calitativa a lucrarilor de cofraje si de sprijinire este precizata in

normativul C 56 – 85 – Caietul VII – cap. 1 art. 1.1., 2.1., 2.2., 3 si cap.2 art. 1.1. - 3.6.
act normativ a carui respectare este obligatorie, precum si in NE 012 – 99 cap. 17
Controlul calitatii lucrarilor.
5.4. Nerespectarea celor de mai sus de catre antreprenor poate conduce la

deformari ale cofrajelor in timpul turnarii, lucru care va fi remediat in maxim 1 ora de
la aparitie prin inlaturarea sarjeide beton respective, recofrarea si asigurarea
corespunzatoare.
Aceste remedieri se vor suporta pe cheltuiala ntreprenorului.
6. TURNAREA BETONULUI
Cuprinde urmatoarele activitati:
6.1. Montarea armaturilor;
6.2. Turnarea betonului;
6.3. Tratarea betonului dupa turnare;
6.4. Decofrarea si descitrarea;
6.5. Verificarea calitatii betonului.
acestora
6.1. Montarea armaturilor

Montarea armaturilor in cofraje incepe numai dupa:
a. receptionarea calitativa a cofrajelor si a sprijinirilor acestora;
b. corespondenta cu proiectul a ansamblului de cofraje care urmeaza sa participe la

procesul de betonare, inclusiv pozitia golurilor;
c. aprobarea de catre consultant a fisei tehnologice de betonare.
6.1.1. Armaturi din otel moale

a. Montarea armaturilor din otel moale va respecta prevederile proiectului si
normativul NE 012 – 99 anexa II.1.
b. Se precizeaza ca inadirea barelor de armatura trebuie sa respecte prevederile

STAS 10107/0-90/6.3.
c. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se face numai cu aprobarea

consultantului in conditiunile NE 012 – 99 art. 10.11.1.
d. Tolerantele admise la fasonare si montarea armaturilor sunt cele prevazute in NE
012 – 99 anexa II.2.
e. Concomitent sau dupa terminarea montarii armaturilor in cofraje, se pozeaza si

se fixeaza cofrajele golurilor si piesele metalice de incastrare prin aftuire de armaturi.
6.2. Turnarea betonului

6.2.1. Turnarea betonului la constructiile de beton, beton armat si beton
precomprimat se va face, in mod obligatoriu, in conformitate cu fisa tehnologica,
intocmita in prealabil de antreprenor si aprobata de consultat.
6.2.2. Fisa tehnologica de turnare va tine seama de regulile generale de betonare

precizate in NE 012 – 99 (art. 12.3.1. - 12.3.3.), de respectarea carora va depinde
aprobarea consultantului, mentionata mai sus.
6.2.3. Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie se va face dupa cum

urmeaza:
a. Fundatiile, elementele verticale, grinzile si placile, cadrele si elementele masive
vor respecta NE 012 – 99 anexa IV.1.
b. Nu se admit rosturi de turnare in afara acelora care sunt prevazute in proiect si in
fisa tehnologica, aprobata de consultant (Rostul de turnare se creeaza la intreruperea
procesului de betonare de cel putin 1 ora). In acest context se precizeaza ca timpul de
incepere a prizei va fi precizat, in reteta betonului, atunci cand se fac incercarile
preliminare.
c. La recipientii care inmagazineaza lichide, rosturile de turnare vor fi prevazute
prin proiect si echipate cu profile de etansare metalice sau Pvc. Nu se admit alte rosturi
de turnare.
acestora
d. In mod obligatoriu, turnarea betonului se va face in straturi orizontale, de cel

mult 50 cm grosime, in cazul vibrarii cu previbratorul.
e. Compactarea betonului prin vibrare va respecta prevederile NE 012 – 99 art.
12.4.1., C 21 – 85 art. 6.1. - 6.5. dandu-se o deosebita atentie la zona profilelor de
etansare si zona pieselor de ancoraj, in scopul obtinerii unui corect grad de umplere si
de compactare.
f. Zonele in care se constata ca betonul este segregat sau in care cofrajele au cedat,
vezi punctul 5.4. se vor inlatura imediat inainte de intarirea betonului, aceste zone
urmand a fi refacute complet, in mod corect, atat in ce priveste armatura cat si
betonul.
In cazul ca obiectul in cauza este recipient care inmagazineaza apa, zonele de
contact afectate de refacere se vor marca cu vopsea rosie, atat la interior cat si la
exterior, pentru a se verifica in mod special la proba de etanseitate.
Cheltuielile aferente inlocuirii betonului si a armaturii, ca si acelea privind

restabilirea etanseitatii privesc integral pe antreprenor.
6.3. Tratarea betonului dupa turnare
Este obligatorie tratarea betonului dupa turnare, conform Ne 012 – 99 (art. 15.1. -
15.4.).
6.4. Decofrarea si descintrarea

Decofrarea se va face conform prevederilor NE 012 – 99 (art. 14.1. - 14.5.).
La receptia lucrarilor de beton, dupa decofrare, se vor respecta prevederile
normativului C 56 – 85 (art. 2.7.) cu precizarile din anexa III.1. Din normativul NE 012 –
99, cu privire la tolerantele si la efectele admise.
6.5. Verificarea calitatii betonului

a. Controlul calitatii betonului la locul de punere in opera se va realiza conform
normativului NE 012 – 99 (Anexa VI.2 si VI.3.), probele trimise la laborator conform
Anexei X.6. Laborator care va emite un buletin unic, in baza caruia se va putea face
aprecierea calitatii betonului pus in lucrare, conform prevederilor normativului C 56 – 85
(Caietul V art. 2.11 – 2.15).
b. Probele mentionate mai sus vor fi confectionate, prelevate, pastrate, notate si
incercate conform prevederilor STAS 1275 – 88.
c. Defectele admisibile privind aspectul si integritatea elementelor turnate din
beton si beton armat sunt aratate in NE 012 – 99 (Anexa III.2.).
d. Nu sunt admise defectele care afecteaza rezistenta elementelor din beton
precomprimat sau care afecteaza etanseitatea recipientilor care inmagazineaza lichide
(beton segregat sau necomprimat).
Aceste defecte se inlatura inca din timpul procesului de betonare.
Daca inlaturarea defectelor nu este posibila, atunci toate cheltuielile

necesarepentru refacerea structurii de rezistenta sau a etanseitatii, ca si a acelora
precizate la aliniatul precedent, privesc in mod exclusiv pe antreprenor (vezi si paragraf
6.2. - aliniatul f.).
acestora
e. Nu este admisa acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuieli,

protectii, finisaje etc.) fara receptie calitativa a acestuia de catre investitor si
consultant, cu care prilej se va incheia un proces verbal de lucrari care devin ascunse.
MASURI DE PROTECTIA MUNCII
A. Masuri cu caracter general

– Instruirea personalului tehnic in vederea insusirii proiectului de organizare al
lucrarii si regulilor tehnologice respective.
– Marcarea (ingradirea) zonelor in care se executa lucrarile de montaj.
– Prevederea de platforme sau schele pentru lucrarile de montaj ce se executa
la inaltimi mai mari de 1,50 m.
– In zona in care se ridica si pe directia de deplasare a sarinii, este interzis
accesul oricarui muncitor.
– Lucrarile de montaj in apropierea liniilor electrice se vor executa numai dupa
aplicarea masurilor de tehnica securitatii (de exemplu verificarea legarii la pamant a
utilajului, folosirea de limitatoare de rotire, scoaterea de sub tensiune a liniei
electrice).
– Daca vremea este nefavorabila (lapovita, polei, vant mai puternic de 11 m/s)
lucrarile de ridicare la inaltime, in aer liber, vor fi oprite.
– Macaragiul este obligat sa opreasca orice miscare a macaralei la semnalul de
oprire dat de muncitor.
B. Masuri de securitate prin instruirea muncitorilor

– Muncitorii admisi la lucrarile de montaj trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- sa aiba varsta de 18 ani impliniti;
– sa fie apti din punct de vedere medical pentru lucrul la inaltime;
– sa cunoasca bine normele de tehnica securitatii muncii, cat si cele specifice
locului de munca.
– Conducerea santierului va asigura echipament de protectie prevazut in
instructiunile de aplicare a normativului republican, aprobat de Ministerul Muncii cu
nr. 9/1972.
– Conducerea santierului este obligata sa verifice cunostintele de NTSM ale
personalului tehnico-ingineresc in subordine si sanu admita in posturile de conducere
a proceselor tehnologice persoane care nu si-au insusit temeinic aceste norme.
C. Masuri de securitate la exploatarea utilajelor

si dispozitivelor de manipulare
– Utilajele necesare montajului vor fi instalate conform proiectului de
organizare sau a fisei tehnologice.
– Utilajele mobile vor fi amplasate pe terenuri care sa asigure stabilitatea.
– Macaralele vor fi riguros verificate si nu vor functiona decat daca

dispozitivele de siguranta sunt in perfecta stare de functionare si indeplinesc
conditiile tehnice cerute de normele ISCIR.
acestora
– Elementele ce urmeaza a fi ridicate trebuie sa aiba greutatea cunoscuta.
– Toate utilajele actionate electric vor fi legate la o priza de punere la pamant

sau la instalatia de nul industrial; interventiile la utilajele electrice se fac de
electricieni autorizati.
D. Masuri de securitate la folosirea dispozitivelor
de prindere
– Dispozitivele de prindere trebuie sa fie verificate inainte de folosire. De
asemenea, vor fi incercate la o sarcina de doua ori mai mare decat sarcina maxima
de lucru cel putin o data la 6 luni.
– In timpul lucrului dispozitivele si cablurile de prindere trebuie sa fie
controlate de responsabilul ISCIR din intreprindere, acesta interzicand folosirea celor
uzate sau defecte.
– Se vor folosi numai ochiuri si carlige forjate purtand marca intreprinderii
furnizoare autorizata de ISCIR
E. Masuri de securitate pentru lucrarile la inaltime

– La lucrarile ce se executa la inaltime (turnare beton, sudura, monolitizari,
izolatii etc.), muncitorii vor purta obligatoriu centura de siguranta fixata de un
element rezistent al constructiei.
– La locurile cu pericol de cadere in gol se vor prevedea balustrade de protectie

cu parapet de 1 m inaltime.
F. Masuri de securitate la lucrarile de depozitare

Depozitarea elementelor prefabricate se face respectandu-se in principal
urmatoarele:
– stivuirea elementelor trebuie astfel facuta incat sa nu permita rasturnarea
sau alunecarea acestora;
– stivele vor avea o forma regulata, asezandu-se sipci de lemn intre elemente;
– inaltimea maxima a stivelor va fi de 2 m.
G. Masuri de securitate la lucrarile de agatare,

ridicare si deplasare a elementelor prefabricate
– Se verifica urechile de prindere inaintea ridicarii elementului.
– Se varifica prinderea elementului prin ridicarea limitata de circa 10-20 cm; in
cazul in care prinderea este corespunzatoare, se continua ridicarea.
– Se vor utiliza toate urechile sau dispozitivele de prindere ale elementelor
prefabricate.
– Inaintea ridicarii elementelor prefabricate, acestea se vor curata de pamant,
apa, zapada, etc.
– Elementele de constructii se ghideaza cu ajutorul franghiilor in timpul
ridicarii.
– Muncitorii care participa la montajul elementelor trebuie sa cunoasca bine
acestora
ordinea de montare a acestoran si modul de semnalizare pentru miscarile macaralei.

Dirijarea macaragiului se face de o singura persoana.
Se interzice ridicarea in pachet a elementelor daca dispozitivul de prindere nu este
echipat astfel ca sa se evite posibilitatea de alunecare a unui element din pachet.
Se interzice intreruperea lucrului cu elementul agatat in carligul macaralei, iar in
cazul in care macaraua se defecteaza, se ingradeste locul periculos si se pun
placarde avertizoare.
– Ridicarea prefabricatelor se face lent, evitandu-se smuciturile si loviturile.
H. Masuri de securitate la lucrarile de montaj

– Desfacerea elementelor prefabricate din carligul macaralei se face numai
dupa ce acestea au fost fixate provizorie si sudate.
– Este indicat ca in locurile unde se executa sudura sa se prevada recipienticu
nisip pentru stngerea particulelor incandescente.
– Lucrarile de sudare a armaturilor si de monolitizare a nodurilor se fac de pe
platforme de lucru prevazute cu parapeti de protectie.
– Muncitorii care lucreaza la inaltime vor purta obligatoriu centura de siguranta
ancorata de puncte sigure ale constructiei.
CAPITOLUL NR. 4
ALTE LUCRARI DE CONSTRUCTII
-SUMAR-
1. CARAMIZI PENTRU CONSTRUCTII DIN ARGILA ARSA

2. POZAREA BLOCURILOR SI A CARAMIZILOR
3. LUCRARI DE IZOLATII
4. MORTARE
5. TENCUIELI INTERIOARE SI EXTERIOARE
6. COFRAJE SI SUSTINERI
7. ZUGARVELI SI VOPSITORII
8. INCASTRAREA CONFECTIILOR METALICE
9. PLACAREA CU FAIANTA SI GRESIE
acestora
10. PARDOSELI
11. GEAMURI
12. LUCRARI DE TINICHIGERIE
13. TAMPLARIE SI DULGHERIE
14. FERONERII
15. SCARI CU FINISAJE OBISNUITE
16. BALUSTRADE, GRILE SI ALTE CONFECTII METALICE
SIMILARE
acestora
1. CARAMIZI PENTRU CONSTRUCTII DIN ARGILA ARSA

Caramizile pline sau cu goluri vor avea forma de paralelipiped dreptunghic, cu
muchii dreptesi fete plane, avand dimensiunile si calitatea precizate de actele
normative, dupa cum urmeaza:
– caramizi pline presate conform STAS 457-C6;
– caramizi si blocuri ceramice, cu goluri verticale, conform STAS
5105/1.2-C6;
– caramizi si blocuri ceramice, cu goluri orizontale, conform STAS
8560-86;
– alte tipuri de caramizi si blocuri ceramice pentru care exista
agrementele tehnice necesare
De asemenea, calitatea caramizilor mai este reglementata si de STAS 456-73.
2. POZAREA BLOCURILOR SI A CARAMIZILOR

Pozarea in structura a blocurilor si a caramizilor se va face conform prevederilor
STAS 10109/1-82.
Conditiunile de calitate ale mortarelor folosite vor fi conform STAS 1030-85.
Calitatea materialelor folosite la executarea zidariilor se stabileste prin proiect.
Se precizeaza ca toate rosturile intre blocurile de beton sau de caramizi vor fi bine
umplute cu mortar si vor fi de grosime egala cu 12 mm pentru cele orizontale si de 10
mm pentru cele veriticale.
Abaterile admise la grosimea rosturilor sunt reglementate de prevederile STAS

10109/1-1982 – punct 8.1. - tabel 21.
Este obligatorie teserea zidariei, astfel incat rosturile verticale (transversale si

longitudinale) sa fie decalate de la un rand la celalalt atat in camp si la colturi,
ramificatii sau intersectii, conform prevederilor STAS 10103/1-1982 – punctul 6.1.2.
Este obligatorie teserea zidariei la colturi, ramificatii si intersectii in toate situatiile

in care aceasta nu este rigidizata cu samburi din beton armat.
Abaterile limita admise fata de prevederile proiectului in ceea ce priveste

dimensiunile zidariei sunt reglementate in STAS 10109/1-82 – tabel 21.
Este obligatorie umezirea prealabila a blocurilor si a caramizilor care urmeaza sa fie

puse in opera.
Rosturile de pe fata a peretilor vor fi curatate de mortar pe adancimea de 10 – 15
mm inainte de a face priza, pentru a se asigura o buna aderenta a tencuielii.Intreaga
fata vazuta a zidurilor va fi curatata de mortarul care s-a lipit in procesul de executare
al acestora.
Se interzice:
– folosirea blocurilor si caramizilor cu suprafete acoperite de praf, noroi,
acestora
impuritati sau gheata;

– folosirea blocurilor si a caramizilor cu mai multe de 15% sparturi,
stirbituri sau colturi rupte.
Peretii despartitori, executati din zidarie, se vor fixa la partea inferioara de

pardoseala de beton, iar la partea superioara prin impanarea cu mortarde ciment fata
de planseul superior.
Imbinarea peretilor despartitori cu pereti structurali se va face conform prevederilor

normativului P2 – 85 paragraf 8.5. publicat in Buletinul Constructiilor nr.11/1985.
Executarea zidariilor se va face tinand seama de prevederilor normativului C 56 – 85,

publicat in Buletinul Constructiilor nr. 1-2/1986 – Caietul VIII, prevederi care fac parte
integranta din prezentul caiet de sarcini.
3. LUCRARI DE IZOLATII
Lucrarile de izolatii incluse in acest capitol se refera la:
– izolatii termice la acoperis, pereti si radiere;
– hidroizolatii la terase si acoperisuri;
– hidroizolatii la constructii supraterane si subterane impotriva
umiditatii pamantului sau impotriva apelor freatice.
3.1. Prevederi generale
Executarea lucrarilor de izolatii, mentionate mai sus se vor face cu respectarea
obligatorie a urmatoarelor masuri:
– materialele introduse in lucrare vor corespunde calitativ prevederilor
proiectului si ale actelor normative precizate in documentatie,
atestate de certificate livrate de producator;
– nu se admit inlocuiri de materiale fata de prevederile proiectului
decat numai cu acordul scris al investitorului;
– nu se admite pozarea materialelor de izolatii decat numai dupa
receptia suportului pe care se aplica din punct de vedere calitativ, in
conformitate cu prevederile normativului C 56 – 85 – caietul XIV, cu
care prilej se va incheia proces verbal de lucrari care devin ascunse;
– nu se admite pozarea in lucrare a materialelor care au fost deteriorate
din cauza manipularilor sau a depozitarii necorespunzatoare.
3.2. Materialele
– calitatea materialelor pentru izolatii termice este reglementata de
urmatoarele acte normative:
- STAS 8036/81 - beton celular autoclazivat
– STAS 7343/80 - agregate minerale usoare granulit
– C 107/82 - normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de
izolatii termice la cladiri Buletinul Constructiilor nr.
1/1983 si nr. 3/1986.
– calitatea materialelor pentru hidroizolatii este reglementata prin urmatoarele
acte normative:
– STAS 2355/2/87 - hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de
constructie;
acestora
– STAS 2355/3/87 - hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si

acoperisuri;
– C 112/86 - normativ pentru proiectarea si executarea
hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrari de
constructii Cap. 2 – paragrafe 2.1.1. - 2.1.3. materiale
Buletinul Constructiilor nr. 9/1987.
3.3. Executia izolatiilor
3.3.1. Izolatii termice
Izolatiile termice se vor executa in conformitate cu prevederile proiectului
precum si inconcordanta cu urmatoarele acte normative:
– C 107/82 - normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de
izolatii termice.
3.3.2. Hidroizolatii
Aceste lucrari se vor executa conform prevederilor proiectului si in concordanta cu
urmatoarele normative:
- C 112/86 - normativ pentru proiectarea si executarea
hidroizolatiilor din materialele bituminoase la lucrari
de constructii
Cap. 3 – la terase si acoperisuri
Cap. 4 – la constructii subterane, paragrafe
4.1., 4.2., 4.3., 4.4., 4.6., 4.7., 4.8. Bulet. Costr. nr. 9/1986
3.4. Receptia lucrarilor de izolatii
Se va face in conditiile prescrise in normativul C 56-85 (caietul XIV – Izolatii – cap.
1., 2., 3., 4.) cu care prilej se precizeaza ca lucrarile necorespunzatoare urmeaza sa fie
refacute pe cheltuiala integrala a antreprenorului.
4. MORTARE
4.1. Mortarul pentru zidarii si tencuieli, in afara de acela folosit la zidaria din beton
celular autoclavizat se prepara conform instructiunilor tehnice C 17-82, publicat in
Bulet. Constr. nr. 1/1983 si 4/1985.
Calitatea, compozitia, prepararea si transportul mortarelor sunt prevazute in zctul

normativ mentionat mai sus.
Este strict obligatorie respectarea prevederilor proiectului corelata cu conditiunile
precizate in normativul C 17-82.
4.2. Nisipul care se foloseste la mortare va avea urmatoarea granulozitate,
raportata la 1 mc de mortar:
- nisip 0 – 1 mm 0,08 mc
- nisip 0 – 3 mm 0,12 mc
- nisip 0 – 7 mm 0,96 mc
Conditiunile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt aratate in
STAS 1667-76. Nu este admisa depozitarea nisipului pentru tencuieli direct pe pamant
sau pe platforme balastate.
4.3. Apa utilizata la prepararea mortarelor trebuie sa provina fie din reteaua
publica, fie din alte surse, in care caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
prevazute in STAS 790 – 84.
acestora
4.4. Cimentul
Cimentul care se foloseste pentru mortare este indicat in normativul NE 012-99 -
anexa I 1, normativ publicat in Buletinul Constructiilor nr. 8 – 9/1999.
Se mentioneaza ca pentru a evita dificultati de aprovizionare si depozitare atunci

cand este posibil se va folosi cimentul Pa 35, in care caz se vor reduce dozajele de
ciment cu 5%.
Conditiunile de livrare, transport, depozitare si control al calitatii cimentului sunt
precizate in normativul NE 012 – 99 anexa IV.I – pct. A1,B1.
4.5. Calitatea executarii tencuielilor este precizata in normativul C 56 – 85 – caietul
XX – paragrafele 6.1. - 6.19 si anexa IX.1. (referitoare la abaterile admise la receptia
cantitativa a tencuielilor).
5. TENCUIELI INTERIOARE SI EXTERIOARE

5.1. Dupa natura suprafetei pe care se aplica, tipurile de tencuieli sunt:
– tencuieli obtinute pe suprafete de caramida, care se executa obisnuit
in doua strataturi (grund si strat vizibil);
– tencuieli pe suprafetele elementelor din beton si beton armat, care se
executa din sprit, grund si strat vizibil;
– tencuieli pe suprafete acoperite cu rabit, se executa in 3 straturi (smir,
grund si strat vizibil).
5.2. Tencuielile obisnuite prevazute in proiect se impart in:
– tencuieli driscuite, la care mortarul pentru stratul vizibil este preparat
cu nisip fin (tinci);
– tencuieli sclivisite, la care stratul vizibil se executa din pasta de ipsos
sau var cu adaos de ipsos.
5.3. Pentru executarea unor tencuieli de calitate se va executa in prealabil un
control al suprafetelor ce urmeaza a se tencui.
La inceperea tencuielilor trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie
ulterioara le pot deteriora.
Suprafetele pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate si plane.
5.4. Toate materialele si semifabricatele se introduc in lucrare numai dupa
verificarea calitatii acestora.
Pe parcursul executiei lucrarilor se va urmari respectarea tehnologiei de executie a
acestora.
Suprafetele tencuielilor decorative trebuie sa nu prezinte neuniformitati de culoare
sau zgarieturi; profilurile exterioare trebuie executate corect.
Verificarea tencuielilor se efectueaza ianintea zugravirii sau vopsirii.
6. COFRAJE SI SUSTINERI
Cofrajele si sustinerile acestora trebuie sa fie astfel alcatuite incat trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii obligatorii:
– sa asigure obtinerea formei, dimensiunile si gradul de finisare al
elementelor ce urmeaza a fi executate, cu respectarea tolerantelor
admisibile precizate in anexa III.1 – normativ NE 012 – 99;
– sa fie etanse ca sa nu piarda laptele de ciment;
– sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar in
acestora
procesul de executie.
Problema cofrajelor si a sprijinirilor este reglementata de normativele:
– NE 012 – 99 cap.11
– C 56/85 – caiet VII, cap. 1, paragraf 2.1. si 2.2, 3.4.5.
cap. 2 paragraf 1.1., 1.2., 2.1., 3.1. - 3.6.
7. ZUGRAVELI VOPSITORII
Zugravelile si vopsitoriile sunt lucrari destinate sa ramana vizibile, motiv pentru care
calitatea lor poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiect.
Executarea acestor lucrari trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile
normativului C 3 – 76 publicat in Buletinul Constructiilor nr. 5/1976 iar verificarea
calitatii si receptia lucrarilor conform normativului C 56 - 85, caietul XI – cap. 1.1.2,
3.1. - 3.6. aceste prevederi fiind obligatorii.
Se atrage atentia ca aceste lucrari nu se vor executa decat numai daca au fost
realizate si receptionate lucrarile destinate a le proteja (invelitori, streasina, geamuri,
etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru
instalatii, tamplarii, etc.).
8. INCASTRAREA CONFECTIILOR METALICE

Toate piesele metalice de incastrare in structura de beton, care se inglobeaza inca
de la turnarea acesteia, vor fi pozate in cofraje la pozitia aratata in proiect si fixate
astfel incat sa nu se deplaseaze in timpul procesului de betonare.
Daca pentru incastrarea pieselor metalice s-au lasat goluri de montaj in structura de
beton sau de beton armat, la incastrarea ulterioara a acestor piese se va acorda o
deosebita grija pentru corecta lor pozitionare.
Incastrarea se va face cu mortar de ciment, a carui marca va fi precizata prin
proiect.
Matarea mortarului de incastrare trebuie astfel realizata incat sa nu permita
scurgerea de apa intre confectia metalica si mortar sau intre mortar si stuctura
inconjuratoare din beton sau beton armat.
De asemenea se vor face probele prealabile de culoare, in scopul de a nu se crea o
diferenta contrastanta intre strctura si materialul de incastrare.
Inainte de turnarea betonului se vor verifica de catre antreprenor toate masurile
luate pentru fixarea pieselor metalice pe timpul turnarii nefiind permise deplasari ale
acestora fata de pozitiile stabilite in proiect.
Orice deplasare datorita neasigurarii pierderilor va fi remediata imediat de catre
antreprenor, pe cheltuielile acestuia.
9. PLACARI CU FAIANTA SI GRESIE
Placile nu vor fi mai subtiri de 6 mm la faianta si 8 mm la gresie.
Colturile si muchiile vor fi executate cu placi de faianta speciale.
Stratul suport pe care se aplica placajul trebuie sa fie alcatuit dintr-o tencuiala in
grosime de 20 mm, tencuiala avand o compozitie (la greutate) de 1 parte ciment si 3
acestora
parti nisip. Suprafata stratului suport va fi zgariata cu un pieptene metalic, inainte de

intarirea mortarului pentru a furniza o buna aderenta.
Inainte de aplicarea placajului stratul suport va fi bine curatat de praf si de partile
netede si bine inbibat cu apa.
Placile vor fi pozate cu rosturi mici, cu adezivul preparat dupa instructiunea

producatorului, pentru a forma o suprafata riguros neteda si plana.
Placajul de faianta va fi rostuit cu ciment alb dupa punerea in opera.

In final, placajul va fi spalat si curatat.
Calitatea placajelor executate, atat la interior cat si la exterior, precum si receptia

acestora este reglementata in normativul C 56 – 85 – Caietul X – paragrafele 1, 2, 3, 4 si
5, prevederile respective fiind obligatorii.
10. PARDOSELI
Prevederile acestui capitol se refera la urmatoarele tipuri de pardoseli specifice
constructiilor:
10.1 Pardoseli cu imbracaminti din piatra artificiala nearsa
In aceasta categorie sunt incluse:
– pardoseli din mozaic turnat;
– pardoseli din placi de gresie ceramica.
Pardoselile din piatra artificiala sunt de exterior si interior si se monteaza pe un
suport de mortar de poza de 3 – 4 cm grosime.
Standardele de referinta privesc meterialele folosite si sunt STAS-uri pentru
mortare, ciment, nisip.
Materialele si produsele puse in opera sunt: mortarul de poza si placajele din piatra
artificiala. Placajele vor avea dimensiunile din proiect si se vor livra, depozita si
manipula in conditii corespunzatoare.
Executia lucrarilor incepe cu lucrarile pregatitoare. Stratul suport se realizeaza
dintr-o sapca de mortar, pe care se pozeaza imediat placile de piatra artificiala si se
izoleaza in afara circulatiei 24 de ore. Rosturile se umplu cu lapte de ciment sau chituri.
Plintele se monteaza dupa executarea pardoselii, direct pe perete.
Abaterile de planeitate admise sunt de 1 mm/1m.
Actele normative care reglementeaza calitatea materialelor si executia acestui tip
de pardoseli sunt urmatoarele:
- STAS 2560/1/83 – Pardoseli din piatra artificiala nearsa. Conditii de
calitate.
- STAS 2560/3/84 – Pardoseli din piatra artificiala arsa si nearsa. Reguli si
metode de verificare.
- C 35/82 – Normativ pentru executarea pardoselilor;
- C 56/85 – Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor de constructii –
caietul XII, cap. 1, 2, 3 paragraf 3.3. si 3.4.
10.2. Pardoseli din parchet

acestora
Conditiile de calitate a materialului, al executiei ca si cele referitoare la receptia

lucrarilor sunt aratate in urmatoarele acte normative:
– C 35/82 – Normativul pentru executarea pardoselilor
– C 56/85 – Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor de constructii –
caiet XII, cap. 1, 2, 3 paragraf 3.2.
Se atrage atentia ca orice tip de lucrare de pardoseala va fi atacata in mod
obligatoriu, numai dupa verificarea si receptionarea suportului in conditiunile actelor
normatve aratate mai sus, de catre cel care executa pardoseala din placi de piatra
compozita lipita cu adezivul special.
Este de asemenea obligatoriu ca pardoselile sa fie racordate cu peretii prin pervaz

sau plinte. Derogarea de la aceasta conditie o poate da numai beneficiarul lucrarii.
11.GEAMURI
Calitatea materialelor si montarea geamurilor este reglementata de urmatoarele
acte normative:
– STAS 853/80 - Geamuri trase
- Geamuri termopan
– C 47/86 - Instructiuni tehnice pentru folosirea si
montarea geamurilor (Buletinul
Constructiilor
nr. 5/1986)
– C 56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si
receptia lucrarilor de constructii – caiet XVI,
cap. 1.2. (prevederi generale) si cap 3
(prevederi specifice)
Se insista asupra urmatoarelor prevederi:
– verificarea materialelor aduse pe santier se va face de catre
conducatorul tehnic al lucrarii, sub aspectul dimensiunilor si calitatii
materialelor prevazute in documentatia de executie;
– materialele vor fi puse in lucrare numai daca sunt insotite de
certificate de calitate, iar materialele corespund calitativ;
– nu se admite sa se puna in lucrare geamuri sparte, fisurate sau
zgariate.
12. LUCRARI DE TINICHIGERIE
Evacuarea apelor de ploaie de pe acoperisurile constructiilor se face fie prin guri de
evacuare (gargue) fie printr-un sistem de jgheaburi si burlane. Modalitatea de scurgere
a apelor de ploaie se stabileste prin proiect.
In cazul gurilor de scurgere, materialul hidroizolant de pe acoperis sau terasa, la
intersectia cu aceste guri va fi introdus in interiorul acestora, in concordanta cu
detalierea in proiect.
In cazul evacuarii apelor prin jgheaburi si burlane, realizarea acestora din tabla
zincata, se va face in conformitate cu urmatoarele acte normative:
– STAS 2389/77 - Jgheaburi si burlane;
– STAS 2274/88 - Lucrari de tinichigerie la constructii civile si
industriale – Conditii tehnice de calitate.
13. TAMPLARIE SI DULGHERIE

acestora
Prezentul capitol se refera la verificarea calitatii, punerea in opera si receptia

lucrarilor de tamplarie si dulgherie, pentru usi si ferestre din lemn, PVC, aluminiu si
metal.
Actele normative care stabilesc caracteristicile si calitatea acestora sunt
urmatoarele:
– STAS 466/86 - Usi din lemn pentru constructii civile;
– STAS 799/80 - Ferestre si usi din lemn. Conditii generale
de calitate;
– STAS 5353/80 - Ferestre si usi de balcon si usi interioare din
lemn pentru constructii civile. Formate si
alcatuiri.
– C 199/79 - Instructiuni tehnice privind manipularea,
depozitarea, transportul si montarea in
constructii a tamplariei din lemn (Buletinul
Constructiilor nr. 1/1978).
Se insista asupra urmatoarelor aspecte:

– Tamplaria, gata confectionata, la sosirea pe santier va fi verificata de
antreprenor daca are certificat de calitate emis de producator, daca
corespunde cu prevederile din proiect si cu prevederile de produs si daca
poseda toate accesoriile de prindere, manevra, etc.
– Materialele utilizate pentru tamplariile din aluminiu si cele din PVC vor
avea obligatoriu agremente tehnice.
– Nu se admit inlocuiri fata de prevederile proiectului decat cu avizul
scris al investitorului.
Receptia pe parcurs si finala se va face de catre investitor cu respectarea
obligatorie a prevederilor C 56/85 – caietul XV, cap. 2 (prevederi generale), cap. 3
(prevederi specifice), paragraf 3.1., 3.2., 3.3., 3.6. si 3.7. (Buletinul Constructiilor nr. 1
– 2/1986).
14. FERONERII
Antreprenorul va furniza si monta toate feroneriile necesare la usi, ferestre,
chepenguri, precum si alte asemenea obiecte.
Toate feroneriile vor fi de buna calitate, robust concepute si durabile in timp,
acestea urmand sa fie obtinute de la un producator calificat in asemenea produse.
Metalele din care sunt alcatuite feroneriile trebuie sa fie casabile.
15. SCARI CU FINISAJE OBISNUITE

Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind realizarea scarilor din beton
sclivisite, mozaicate si din dale prefabricate.
15.1. Materialele si produsele care intra in componenta lucrarii, trebuie sa
corespunda conditilor conditiile prevazute in standardele si normativele in vigoare si sa
fie manipulate si depozitate cu atentie.
15.2. Executia elementelor scarilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor
prevazute ca suport: treptele de beton brut executate incorporat cu rampa de
rezistenta a scarii.
acestora
Executarea imbracamintii scarilor se va incepe numai dupa verificarea suportului

(planeitate, orizontalitate si dimensiuni) si corectarea neregularitatilor si se va face
conform tehnologiei standard pentru fiecare tip in parte.
Conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca acest tip de scari privesc
corespondenta executiei ca forma, dimensiuni si mod de finisare cu prevederile
normativelor in vigoare si ale proiectului.
Standardele de referinta sunt cele privitoare la materialele si produsele din

componenta elementelor de constructie.
16. BALUSTRADE, GRILE SI ALTE CONFECTII METALICE SIMILARE

Standardele de referinta sunt cele referitoare la meterialele folosite: tipul de otel
indicat prin proiect, suruburi, electrozi de sudura, hartie de slefuit, chituri si vopsele.
Confectiile metalice se livreaza de producator in ansamble sau subansamble conform

proiectului si se depoziteaza in soproane.
Conditiile tehnice de calitate sunt cele prevazute in Normativul pentru calitatea

lucrarilor de constructii, indicativ C 56 – 75, cap. 15, pct. 2 si cap. 3.
Montajul confectiilor metalice cuprinde urmatoarele operatiuni: trasarea punctelor

de prindere pe elementele constructiei, verificarea cotelor de montaj, montarea
pieselor de fixare pe elementele de constructii, montarea provizorie a ansamblelor sau
subansamblelor respective si verificarea concordantei intre produsul finisat si locul de
fixare, dupa care se trece la montajul definitiv si finisarea prin vopsire.
Lista principalelor materiale de constructie necesare pentru executie

Nr. Denumire produs U/P Cantitate

crt.
1 Balast mc 63
2 Nisip mc 4
3 Beton B200 mc 91
4 Beton B300 mc 2,50
5 Otel beton kg 2200
6 Ciment kg 631
7 Mortar mc 1,70
8 Euroglet kg 236
9 Polifix kg 383
10 Bitum kg 200
acestora
11 Polistiren celular expandat de 5 cm grosime mc 8,50

12 Vopsea lavabila kg 80
13 Vopsea alba de ulei kg 13
14 Saltele din vata minerala mp 53
15 Placi din gipscarton albe mp 258
16 Placi OSB tip PFL de 9 mm mp 380
17 Pereti din gipscarton 12,5 cm rezistenti la mp 133
umezeala
18 Tavan rigips tip RBI mp 65
19 Placi din granit mp 45
20 Faianta mp 21
21 Placi gresie mp 10
22 Ferestre din lemn stratificat cu geam mp 32
termopan
23 Usi din lemn mp 5,20
24 Usa din aluminiu in 2 canate cu geam mp 6,60
termopan
25 Dulapi de fag mc 1,242
26 Dulapi de rasinoase mc 0,032
27 Lemn ecarisat de stejar mc 1
28 Lemn rotund de constructii mc 2,92
29 Rigle fag mc 3,044
30 Scanduri rasinoase mc 4,868
31 Sipci rasinoase mc 1,98
32 Tabla striata de 5 mm kg 480
33 Invelitoare Tegola Top Single traditional mp 180
rosu
Intocmit,
acestora
MEMORIU TEHNIC
INSTALATII SANITARE
Obiectul lucrarii
Prezenta lucrare are ca scop realizarea instalatiilor sanitare interioare aferente
pentru CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA.
Documentatia de baza
La intocmirea documentatiei s-au respectat:
-SR EN 14688:2007 Obiecte sanitare, lavoare, conditii de functionare si metode de
incercare
-Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9
-P118 -Norme tehnice pentru proiectarea si realizarea constructiilor privind
protectia la foc
-I12 -Normativ pentru efectuarea incercarilor de presiune la conductele de
alimentare cu apa
-C56 -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii
-NP 0003/96 -Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-
sanitare cu tevi PP
-Norme generale de protectia muncii – 1996
-Norme specifice de securitatea muncii pentru lucrarile de instalatii tehnico sanitare
si incalzire 1996
-Tuburi PP-R
-Datele culese din teren
-Tema program
Solutia propusa
Prezenta documentatie cuprinde instalatiile sanitare interioare la grupul sanitar.
Sursa de apa si canalizarea apelor menajere se vor stabili functie de amplasament.
In situatia in care exista in zona retea de alimentare cu apa se va racorda la retea.
Pe bransament se va executa un camin in care se vor amplasa armaturi de inchidere si
apometru.
In situatia in care nu exista retea de alimentare cu apa se va realiza sursa proprie
(fantana echipata cu pompa submersibila si hidrofor).
Pe bransament se va monta sistem de dezinfectie cu ultraviolete.
Instalatii sanitare interioare
Obiectivul este prevazut cu o cabina wc care poate fi folosita si de persoanele cu
dezabilitati.
Obiectivul se va dota cu:
-1 vas wc cu rezervor pe vas
-1 lavoar portelan sanitar
Instalatia sanitara cuprinde:
-distributia
-legaturi la obiectele sanitare
acestora
-armaturi de inchidere
Conductele de apa se vor realiza din tub polipropilena PP-R montate aparent.
Sustinerea conductelor se va realiza cu bratari de diametre corespunzatoare pentru
PP-R.
Imbinarea conductelor se va face cu fitinguri din polipropilena PP-R.
Canalizarea va fi din conducte de polipropilena PP montat ingropat in pardoseala.
Instalatii de stingere cu apa a incendiilor
Conform NP – 086 - 05 cladirea nu se prevede cu hidranti interiori sau exteriori (Sc
<600 mp; nr. Nivele <4) de incendiu.
Canalizare
Evacuarea apelor uzate rezultate se face la reteaua de canalizare in situatia cand
exista retea sau la bazin vidanjabil POLSTIF cand nu exista retea.
Conducta va fi din PVC SN4 Ø200, montata ingropat, pe strat de nisip sub adancimea
de inghet.
Distributia de apa in interior va fi din polipropilena PP-R.
Robinetii simplu serviciu prevazuti la obiectele sanitare, vor fi de tipul cu sertar si
mufa de anduranta mare.
Pentru golirea instalatiei s-a prevazut un robinet de golire cu descarcare la sifonul
de pardoseala.
Evacuarea apelor uzate de la obiectele sanitare se face prin conducta de
polipropilena ignifuga cu DN 40-50 – 75 si 110 mm.
Alimentare cu apa
Alimentarea cu apa se realizeaza prin bransament la conducta existenta in incinta.
Se va monta un camin tip WATER KIT complet echipat pentru masurarea consumului
de apa in situatia cand exista retea sau de la sursa proprie.
Conductele vor fi din polietilena de inalta densitate, montate ingropat, pe strat de
nisip, sub adancimea de inghet.
Probe si incercari
Se vor executa probe si verificari pe timpul executiei si la terminarea lucrarilor
conform I9/2002 art. 13 astfel:
-pentru conductele de apa: incercarea de etanseitate la presiune la rece 1,5 ori
presiunea de regim
-incercarea de functionare
Incercarea de etanseitate la presiune se va efectua inainte de montarea armaturilor
la obiectele sanitare si va fi de minimum 20 de minute.
Incercarea de functionare se va face dupa montarea armaturilor.
Inainte de darea in folosinta se va face spalarea instalatiei.
Canalizarea interioara va fi supusa urmatoarelor incercari:
– incercarea de etanseitate
– incercarea de functionare
Incercarea de etanseitate se va efectua prin verificarea etanseitatii pe traseul
conductei si la punctul de racord si se va face inainte de mascarea lor.
La verificarea de functionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de
sustinere.
Executarea instalatiilor sanitare se va face cu respectarea prevederilor Normativului
I9/2002.
Receptia lucrarilor se va face in conformitate cu I9/2002; Legea 10/1995 si C56/93.
acestora
Instructiuni de exploatare
Exploatarea instalatiilor sanitare se va face conform prescriptiilor “Normativului
pentru exploatarea instalatiilor sanitare I9/1-1994.
Exploatarea instalatiilor incepe dupa receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora cand investitorul certifica realizarea de catre constructor a lucrarilor
in conformitate cu prevederile contractuale si cu cerintele documentelor oficiale care
certifica faptul ca instalatia poate fi data in folosinta.
Se recomanda cuplarea cuplarea activitatii de intretinere si exploatare a instalatiilor
sanitare cu a altor tipuri de instalatii existente in cladire, cu care, in multe cazuri, se
conditioneaza.
Masuri de protectia muncii
La stabilirea solutiilor de proiectare, in conformitate cu “Normele generale de
protectia si igiena muncii” - 1996 si “Regulamentul privind protectia si igiena muncii in
constructii MLPAT – 1993, s-au avut in vedere:
-asigurarea conditiilor de igiena prin instalatii sanitare;
-asigurarea calitatii minime a apei, prin racordarea la surse corespunzatoare si prin
alegerea componentelor corespunzatoare ale sistemelor de conducte;
-respectarea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca apele uzate pentru a fi
deversate in retelele de canalizare, impuse de normativul NTPA 002/1997.
Pentru perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de protectie a muncii
specificate in “Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii
tehnico-sanitare si de incalzire” - 1995. Aplicarea masurilor care rezulta din acest
regulament constituie obligatia si raspunderea executantului.
Masuri de prevenirea si stingerea incendiilor
Pentru perioada de executie, masurile specifice P.S.I vor fi stabilite de catre
unitatea de executie, cu respectarea celor prevazute in C 300/94 – Normativ de
prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora.
acestora
CAIET DE SARCINI
INSTALATII SANITARE INTERIOARE
I. GENERALITATI
In acest capitol sunt tratate lucările specifice pentru realizarea instalatiilor sanitare
interioare la grupul sanitar.
II. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
-SR EN 997:2004/A1:2007 -Vase wc si vase wc cu rezervor alaturat cu sifon integrat
-SR EN 198:2008 -Obiecte sanitare. Cerinte si metode de incercare.
-SR EN 14688:2007 -Obiecte sanitare. Lavoare. Conditii de functionare si metode de
incercare
-SR EN 15069:2008 -Robinete de racordare de securitate pentru aparatele pentru utilizare
casnica care utilizeaza combustibili gazosi si alimentare prin racorduri metodice ondulate.
-NP0003/96 -Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare cu teava din
PP
-I9 -Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
-Tuburi PEID UNI7611-PE80 si PP-R
III. MOSTRE SI TESTĂRI
Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor sanitare vor avea
caracteristicile si tolerantele prevăzute în standardele de stat sau în normele de fabricatie
ale unităţilor producătoare. Ele vor fi insoţite de certificatul de calitate al furnizorului.
Înainte de comandarea şi livrarea materialelor pe şantier se vor pune la dispoziţia
beneficiarului urmatoarele mostre de materiale:
- un sifon de pardoseala din PVC;
- un dispozitiv de sustinere a conductelor;
In urma aprobării mostrelor de către consultant se vor aproviziona toate elementele de
instalaţii sanitare, necesare construcţiei.
IV. PRODUSE SI MATERIALE FOLOSITE
Materiale
Pentru conductele de apa rece se vor folosi tevi din polietilena de inalta densitate -PEHD
si polietilena PP-R.
Materialele şi aparatele utilizate la executarea instalaţiilor sanitare vor avea
caracteristicile si toleranţele prevăzute în standardele sau normele de fabricaţie ale
unităţilor producătoare.
Obiectele sanitare: lavoar din portelan sanitar, closet din portelan sanitar cu rezervor pe
vas.
Conductele de canalizare menajeră se vor utiliza din polipropilenă.
Pentru instalatiile sanitare ce functionează la presiune până la 6 bari se recomandă
utilizarea robinetelor de trecere cu ventil si mufe fără descărcare
(Ø 1/2" – 1").
Conducta de alimentare cu apa rece se va monta ingropat in pardoseala. S-a prevazut un
distribuitor -colector montat in caseta cu 3 circuite.
Conducta de apa calda va fi din PP-R si se va monta apometru pe suporti montati in
pardoseala.
acestora
Materiale folosite:
- ţeavă PP-R Ø 20
- tevi din polipropilenă PP Ø 50-110
- sifon de pardoseală Ø 50 mm din P.P.
- closet din portelan sanitar cu rezervor pe vas
- lavoar din porţelan
- sifon pentru lavoar
- baterie lavoar
- robinet de trecere STAS 6480/73
- distribuitor -colector montat in caseta cu 3 circuite
- materiale mărunte: şurub cap hexagonal, piuliţă, şaibă, oxigen.
- dibluri de lemn, carton ondulat.
V. LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE
Pentru executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi obiecte sanitare ce corespund
tehnic si calitativ, prevederilor proiectului.
Inaintea punerii în operă toate materialele şi obiectele sanitare se vor supune unui control
cu ochiul liber, pentru a constata dacă nu au suferit degradări de natură sa le compromită
tehnic si calitativ (deformări sau blocări la aparataje, starea filetelor, a flanselor,
functionarea armăturilor) se vor remedia defecţiunile respective sau se vor înlocui
aparatele şi materialele ce nu pot fi aduse în stare corespunzătoare prin remediere.
Păstrarea materialelor de instalatii sanitare se face în magazii sau spaţii de depozitare
organizate în acest scop în conditii care sa asigure buna lor conservare si securitate
deplină. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de acţiunea directă a soarelui
(tevi, PP, materiale de izolatii, obiecte sanitare din fonta) se depozitează sub şoproane.
Materialele (armături, obiecte anitare ceramice, aparate de măsură etc), se păstrează în
magazii închise.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii
în aşa fel încât să nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebită materialelor casante sau
uşor deformabile (armaturi, obiecte sanitare, prefabricate de instalaţii).
VI. EXECUTIA LUCRARILOR
Lucrările de instalaţii sanitare vor începe după terminarea lucrărilor de rezistenţă.
Conductele se vor monta după ce s-a făcut trasarea lor.
La trasare se vor respecta cu stricteţe pantele prevăzute în proiect, astfel ca să fie
asigurată aerisirea şi golirea completă a conductelor. Pe traseul conductelor se va evita
formarea sacilor sau pungilor de aer sau de apă în caz de golire. Acolo unde nu este
posibilă evitarea sacilor, se va prevedea un robinet de golire.
Montarea tuburilor si a pieselor pentru scurgere se face cu mufe contra sensului de curgere
a apei. Se admite inversarea dispunerii mufelor numai pe coloanele sau legaturi de
ventilatie.
Toate armăturile vor fi montate în poziţia închis.
Imbinarea conductelor se va fece cu fitinguri speciale din PE.
Fixarea obiectelor sanitare pe elementele de construcţii se face direct prin şuruburi, fie
indirect prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de sustinere. In punctele de
contact ale legăturilor de apă şi de scurgere ale obiectelor sanitare cu pereţii se
recomandă să se monteze rozete metalice nichelate sau cromate, in cazurile unde se cer
conditii de estetica deosebita.
acestora
Armăturile de perete ale obiectelor sanitare se vor aplica la faţa finită a peretelui. In
scopul de a se evita deteriorarea obiectelor sanitare pe timpul executarii lucrarilor de
finisaje la constructie, obiectele sanitare vor fi protejate obligatoriu până la terminarea
lucrărilor mentionate.
VII. VERIFICAREA SI RECEPTIA INSTALATIILOR SANITARE
Instalatia de apă rece de consum va fi supusa la următoarele încercări:
- încercarea etanşeităţii la presiune;
- încercarea de funcţionare;
- incercarea de rezistenta.
Incercarea de etanşeitate la presiune se va efectua înainte de montarea armăturilor de
serviciu şi aparatelor,pozitiile acestora fiind branşate. Presiunea pentru încercarea de
etanşeitate la rece ca si pentru incercarea de etanseitate si rezistenta la cald va fi egală
cu 1,5 presiunea de regim, dar nu mai mică de 6 bari.
Instalatiile se vor tine sub presiune 20 minute, timp în care nu se admite nici o scădere a
presiunii. Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompe ce se va amplasa în
punctul cel mai de jos al instalatiilor.
Incercarea de functionare a instalaţiilor se va efectua verificându-se dacă toate punctele
de consum asigură debitul prevăzut în proiect. Verificarea se va face prin deschiderea
numărului de robinete prevazut în proiect. Verificarea se va face prin deschiderea
numărului de robinete de consum corespunzătoare simultaneităţii şi debitului de calcul.
Precizarea robinetelor ce vor fi deschise se va face de către proiectant.
Temperatura apei la punctele de consum trebuie sa corespunda prevederilor din proiect.
Incercarea de functionare a instalatiilor se va efectua având aparatele şi instalaţiile
aferente (statii de ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde, etc.) in functie,
conform proiectului.
Instalatiile de canalizare interioară vor fi supuse următoarelor încercări:
- încercarea de etanşeitate;
- încercarea de funcţionare
Incercarea de etanşeitate se va face controlând traseele conductelor şi punctele de
îmbinare.
Punctele de îmbinare, ce se închid cu elementele de mascare, vor fi încercate pe parcursul
lucrării, înainte de închiderea lor, încheindu-se procese verbale de lucrări ascunse.
In timpul încercării de etanşeitate, instalţiile se umplu cu apă aşa după cum urmează:
- instalatia de canalizare menajeră până la nivelul de refulare prin obiectele sanitare sau
sifoanele de evacuare a apelor.
Incercarea de funcţionare se va face prin punerea în functiune a obiectelor sanitare în
măsura să realizeze debitul de calcul al instalaţiei,obiecte ce vor fi desemnate de către
proiectant. Cu prilejul încercării de functionare, se vor controla şi pantele, piesele de
curăţire, sustinerile etc.
Receptia lucrărilor de instalaţii sanitare se efectuează în confomritate cu prescripţiile
privind verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor şi anume:
- Normativul pentru verificarea calităţii lucrărilor de constructii şi instalaţii aferente,
indicativ C 56.
- Instructiuni tehnice pentru efectuarea încercîrilor hidraulice şi pneumatice la recipiente,
indicativ I 25.
acestora
- In vederea receptiei se va urmări dacă executarea lucrărilor s-a făcut în conformitate cu

documentaţia tehnico-economică şi cu prescriptiile tehnice în vigoare, cu privire la
executarea lucrărilor şi anume:
- echiparea cu obiecte sanitare, aparate, si agregate corespunzătoare.
- respectarea traseelor conductelor
- folosirea materialelor prevăzute
- functionarea normală a obiectelor sanitare, a armăturilor la parametrii prevăzuti.
- rigiditatea fixării în elementele de constructie a conductelor.
- modul de dispunere a armăturilor şio accesibilitatea acestora.
- aplicarea în executie a măsurilor prevăzute în proiect pentru diminuarea zgomotului.
- calitatea vopsitoriilor.
- aspectul estetic general al montării instalatiilor.
- In vederea diminuarii posibilitatilor de coroziune si a prelngirii duratei de functionare a
instalatiilor se va face obligatoriu “rodajul” – la temperatura de regim de 45 c, dupa darea
in folosinta a instalatiilor si receptionarea lucrarilor.
Pentru lucrările ascunse se vor respecta prescriptiile privind modul de verificare a calităţii
şi efectuarea receptiei lucrărilor ascunse, la executarea constructiilor şi instalatiilor
aferente.
INTOCMIT,
VERIFICAT,
URBAN -INCERC SUC URBAN- PROIECT BUCURESTI PROIECT TIP

CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTIC


crt.
1 Lavoar din portelan sanitar buc 1
2 Baterie monobloc pentru lavoar buc 1
3 Etajera buc 1
4 Oglinda geam tras slefuit buc 1
5 Port hartie buc 1
6 Port prosop buc 1
acestora
7 Vas closet buc 1

8 Sifon polipropilena de pardoseala Ø 50 mm buc 2
9 Teava PVC ml 10
10 Teava polipropilena Ø 40-110 mm ml 10
11 Teava PP-R/Al Dn 25 mm ml 50
12 Teava PP-R verde Dn 20-25 mm ml 12
13 Radiatoare din otel buc 7
14 Robineti Ø ½ 2'' buc 29
15 Camin vizitare tip din PVC buc 1
Intocmit,
MEMORIU TEHNIC
Instalatii de incalzire
Prezenta documentatie cuprinde instalatiile termice interioare pentru CENTRUL

NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA.
Documentatia s-a intocmit conform:
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala I13.
SR 1907/1/97; 1907/2/97 Prescriptii de calcul
Legea 10 – Legea privind durabilitatea sigurantei in exploatare, functionalitatii si
calitatii constructiilor.
SR EN 442-2:2002 Radiatoare si convectoare. Partea 2. Metode de incarcare si evaluare.
Carte tehnica radiatoare din otel; Prospecte, instructiuni de utilizare pentru materiale
furnizori
Carte tehnica conducte pentru instalatii termo-sanitare polipropilena PP-R/Al
P118 si OMI 84/2001 privind protectia la foc
C 56 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor
Solutia proiectata:
Alimentarea cu caldura se va realizeaza cu microcentrala electrica proprie care prepara
agent termic pentru incalzire in conditii nominale de calcul (te= - 15˚C) apa calda
90/70˚C, capacitate C.T. Q= 8 KW si preparare apa calda de consum.
acestora
Putere absorbita tr.I -2,6 kw; tr. II -5,3 kw; tr. III -8 kw
Tensiune 230 V cu vas de expansiune inchis V=6 l, sectiune conductor 3x6mm
Dimensiuni: 660 x 380 x 175 mm montaj pe perete.
Necesarul de caldura pentru incalzire calculat conform SR 1907/1 si 1907/2/97 este Qi=
6 KW.
Instalatia interioara de incalzire consta din:
-corpuri de incalzire si legaturi
-coloane si distributie
Corpurile de incalzire prevazute sunt radiatoare din otel de inalta calitate, h= 600 mm si
h= 300 mm.
Corpurile de incalzire se vor monta pe cit posibil in axul ferestrelor, sub acestea, la 100
mm distanta de pardoseala finita si 33 mm fata de perete.
Radiatoarele se vor fixa pe pardoseala.
Fiecare corp de incalzire va fi prevazut cu robinet reglaj pe tur si respectiv retur.
Legaturile la radiator si coloane s-au prevazut din teava PP-R/Al si se vor monta aparent
fixate cu bratari in perete.
Distributia este inferioara si se va monta ingropat in pardoselii si va fi din teava
polipropilena cu insertie de aluminiu.
Instalatia este bitubulara si circulatie prin pompare.
S-a prevazut distribuitor -colector cu 6 circuite Ø ½ montat in caseta.
Pe fiecare circuit sunt prevazute robinete de inchidere.
Evacuarea aerului din instalatie se face prin dezaeratoare manuale de radiator. Golirea
se face la sifonul de pardoseala din grupul sanitar.
Dupa executarea instalatiei aceasta se supune probelor de presiune:
-la rece
-la cald
-proba de eficacitate
Inainte de proba de presiune la rece instalatia se spala cu apa potabila pina cind apa
golita nu mai contine impuritati.
Proba de presiune la rece se face la o presiune de 1,5 ori mai mare decat presiunea de
regim, dar nu mai mica de 5 bar. Masurarea presiunii de proba se face dupa cel putin 3
ore, citire la interval de 10 minute.
Durata probei este de 3 ore.
Dupa proba la rece instalatia se goleste obligatoriu.
Se supun probei la cald instalatiile care au fost supuse probei la rece.
O data cu proba la cald se va efectua reglajul instalatiei. Se verifica imbinarile
corpurilor de incalzire si armaturile, preluarea dilatatiilor si daca se asigura o buna
aerisire a instalatiei.
Dupa racirea instalatiei la temperatura mediului inconjurator se repeta incalzirea.
Daca instalatia nu prezinta neetanseitati sau incalziri neuniforme si functioneaza in
conditii normale se trece la probe de eficacitate.
Rezultatele probei de eficacitate vor fi considerate satisfacatoare daca temperatura
aerului interior corespunde celor prevazute in proiect cu o abatere de maxim 1˚C.
La trecerea conductelor prin pereti si plansee se vor monta conducte de protectie.
Toate elementele de sustinere (radiatoare, conducte) vor fi grunduite cu grund de
minium de plumb si vopsi cu vopsea de ulei gata preparata.
acestora
Orice schimbare de solutie fara consultarea proiectantului transfera raspunderea

functionarii instalatiei in sarcina beneficiarului.
Instructiuni de exploatare
Exploatarea instalatiilor de incalzire se va face conform prescriptiilor “Normativului
pentru exploatarea instalatiilor de incalzire I13.
Exploatarea instalatiilor incepe dupa receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora, cand investitorul certifica realizarea de catre constructor a
lucrarilor, in conformitate cu prevederile contractuale si cu cerintele documentelor
oficiale, care certifica faptul ca instalatia poate fi data in folosinta.
Exploatarea instalatiilor de incalzire trebuie sa se faca incat sa mentina pe intreaga
durata de utilizare a acestora urmatoarele cerinte de calitate care au caracter de
obligativitate:
– rezistenta si stabilitate;
– siguranta in exploatare;
– siguranta la foc;
– igiena, sanatatea oamenilor si protectia mediului;
– izolatia termica, hidrofuga si economia de energie;
– protectia impotriva zgomotului.
La exploatarea instalatiilor de incalzire se vor respecta, pe langa indicatiile din

instructiunile de exploatare si prevederile incluse in Anexa 12 (din I9/1 97), precum si
fisele tehnice ale aparatelor, echipamentelor si materialelor date de fabricant.
Din “exploatarea” unei instalatii de incalzire se inteleg urmatoarele operatii:
– Controlul si verificarea instalatiei pentru asigurarea functionarii in regim
normal – care au caracter permanent;
– Revizia instalatiei – care se face periodic;
– Reparatiile curente – se fac la unele elemente ale instalatiei, in baza
constatarilor facute la revizii sau preventiv;
– Reparatii capitale – se fac cu scopul inlocuirii unor elemente din instalatie, in
vederea asigurarii functionarii la parametrii proiectati sau superiori acestora
(modernizari):
– Reparatii accidentale – sunt determinate de aparitia neasteptata a unor
defectiuni.
Se recomanda cuplarea activitatii de intretinere si exploatare a instalatiilor de incalzire
cu a altor tipuri de instalatii existente in cladire, cu care, in multe cazuri, se
conditioneaza.
Masuri de protectia muncii
Pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de protectie a muncii specificate
in “Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare
si de incalzire – 1996. Aplicarea masurilor care rezulta din acest regulament, constituie
obligatia si raspunderea executantului.
Masuri de prevenirea si stingerea incendiilor
Pentru perioada de executie, masurile specifice PSI vor fi stabilite de catre unitatea de
executie, cu respectarea celor prevazute in C 300 – Normativ de prevenirea si stingerea
incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora si
Normativ P118/99 privind protectia la foc.
Receptia lucrarilor
acestora
Pentru receptia lucrarilor de instalatii de incalzire se vor respecta:

– C56 – Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente;
– I13 – Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire;
– Legea calitatii constructiilor – 10/92.
– Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
-278.
Rezultatele probelor, verificarilor se finalizeaza prin intocmirea de procese verbale.
Procesele verbale sunt inregistrate cronologic in registrul de procese verbale pentru
verificarea calitatii lucrarilor.
La receptia preliminara se efectueaza verificari scriptice pe baza documentatiilor
mentionate mai sus sau direct si se emite proces verbal de receptie preliminara conform
cerintelor C 56 si Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora nr. 273, cap. 1.
La receptia finala se emite procesul verbal de receptie finala conform Regulamentului
de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora nr. 273, cap. III.
Toate probele enumerate in procesele verbale raman la beneficiar pentru cartea tehnica
a constructiei.
Verificarea calitatii si receptiei lucrarilor se face de catre conducatorul tehnic al lucrarii
(executant) si diriginte (beneficiar) care intocmesc procese verbale corespunzatoare
care se inscriu in registrul de procese verbale pe parcursul executiei lucrarilor.
Registrele de procese verbale vor fi vizate de catre reprezentantul autorizat al
executantului, beneficiarului, al forurilor tutelare si proiectant. Data si inceperea
probelor sunt anuntate de beneficiar (investitor) la I.C.T.
Responsabilitatile vor fi conform cu cerintele Legii nr. 10 privind calitatea in constructii.
INTOCMIT,


CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA

INSTALATII TERMICE INTERIOARE
acestora
Generalitati
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice de executie si control pentru
instalatii termice interioare.
In executie se vor respecta prevederile :
Normativului pentru proiectare si executarea instalatiilor de incalzire centrala I13
-2000.
C 56 -Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor.

Legea 10 -Legea privind durabilitatea sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii
constructiilor.
I 9 -Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
SR EN 442-2:2002 Radiatoare si convectoare. Partea 2. Metode de incercare si evaluare.
HG 775; Ordonanta 60 -Masuri de prevenire si stingere a incendiilor.
Carte tehnica radiatoare din otel. Carte tehnica conducte cupru.
Materiale folosite
-corpuri de incalzire din otel, h = 600 mm in anexe si h= 300 in spatii informare
temperatura maxima a agentului termic 120˚C, presiune maxima de lucru 10 bar,
presiune de proba 13 bari.
Radiatorul este echipat cu sistem de prindere, robinet de aerisire, dop Φ ½”, conform
prescriptii producator
-robinet dublu reglaj montat pe tur Ø ½’ - pe conducta PP-R
-robinet dublu reglaj montat pe retur Ø ½’ - pe conducta PP-R
-teava PP-R Ø 20
-robinet trecere ½''
-distribuitor -colector mantat in caseta cu 6 circuite
-materiale diverse
Mostre si testari
Materialele folosite vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute de standardele de
stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor si vor satisface conditiile tehnice
cerute de proiect. Vor purta marcajul CS sau CE.
Ele vor fi insotite de:
-certificatul de calitate al furnizorului, care sa confirme realizarea de catre produsul
respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute in proiect
-fise tehnice si specificatii, durata de viata in exploatare in care se mentin
caracteristicle initiale
-instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare
-certificate de atestare a calitatii (agremente tehnice MLPAT)
Corpurile de incalzire trebuie sa aiba certificarea caracteristicilor termice si hidraulice,

inclusiv curba de variatie a cedarii caldurii.
Armaturile vor fi insotite de certificarea variatiei caracteristicilor de debit si presiune in
functie de gradul de inchidere.
Se recomanda robinetele care rezista la minim 30.000 cicluri.
Inainte de punerea in opera materialele se vor verifica cu ochiul liber daca nu prezinta
fisuri sau denivelari care pot fi din fabricatie, manipulare sau transport.
acestora
Depozitarea si manipularea
Pastrarea materialelor pentru inst. se vor face in depozitele de materiale ale
santierului, cu respectarea prescriptiilor in vigoare privind prevenirea incendiilor.
Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta
nefavorabila pe durata depozitarii se vor depozita in aer liber, in stive sau rastele,pe
platformele betonate sau balastate, special amenajate, cu respectarea normelor de
tehnica securitatii muncii.
- materialele ce pot fi deteriorate de agentii chimici (radiatoare, armaturi)
- materialele ce se deteriorizeaza la umidiate sau radiatie solara (armaturi fine,
fitinguri, armaturi de masura si control) se vor pastra in magazii inchise.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii
muncii si in asa fel incat a nu se deteriorizeze.
Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile (radiatoare).
Executarea lucrarilor
FAZA I – Montarea coloanelor, distributiei, legaturilor si corpurilor de incalzire daca:
- sunt asigurate conditii de curatire si grunduire centralizata a tuturor elementelor
metalice(elemente de sustinere, armaturi).
- formatia de lucru este dotata cu sculele necesare.
Montare distributie
Distributia se va monta ingropat in pardoseala cu panta pentru golirea instalatiei. Panta
normala va fi de 3‰.
Imbinarea conductelor din PP-R se va face cu fitinguri din PP-R.
Alimentarea corpurilor de incalzire se face din distribuitor -colector si sunt prevazuti pe
fiecare circuit, robinet cu sfera.
Golirea se face la sifonul de pardoseala.
Montarea corpurilor de incalzire
Inainte de montare radiatoarele vor fi supuse la:
- proba la rece
- proba la presiune
Montarea se face pe suporti montati in pardoseala, sustinatoarele vor fi fixate astfel
incat corpul de incalzire sa fie paralel cu fetele finite ale elementelor de constructie cu
respectarea urmatoarelor distante:
- 33 mm (pentru temperaturi pana la 95 0C) fata de perete
- 100 mm fata de pardoseala
Distantele intre corpurile de incalzire si elementele inst. electrice vor fi cele stabilite
prin Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiei electrice la consumatori cu
tensiuni pana la 1000 V – I7.
Corpurile de incalzire se vor racorda prin imbinari demontabile.
Pana la montarea armaturilor si legaturilor toate corpurile de incalzire vor fi prevazute

cu capace sau dopuri.
Pozitionarea armaturilor se va face astfel incat sa permita manevrarea deplasarea
partilor mobile si demontarea partiala sau totala in vederea reparatiilor si intretinerii.
FAZA II - Efectuarea probei la rece a instalatiei de incalzire interioara.
Inainte de efectuarea probei la rece, instalatiile vor fi spalate cu apa potabila.
Introducerea apei in instalatie se face pe una din conductele racorduri, iarevacuarea
acestora
apei prin cealalta prin stuturi anume prevazute. Spalarea consta in umplerea si
mentinerea sub jet continuu la presiunea retelei de alimentare pana cand apa evacuata
numai contine impuritati vizibile (nisip, namol).
Operatia se va relua dupa inversarea sensului de circulatie a apei.
Golirea se face cu citeza mare de scurgere prin deschiderea completa a robinetelor de
golire de pe racordul instalatiei.
Proba la rece se executa inainte de vopsirea si izolarea conductelor inainte de mascare
asigurandu-se ca pe toata durata probei instalatia sa fie usor accesibila.
Presiunea de proba va fi pentru instalatiile montate aparent si constructii cu finisaje
uzuale cu 50% mai mare decat presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 at timp
de 6 ore.
Verificarea instalatiei la rece poate fi: inceputa imediat dupa umplere si punere sub
presiune prin controlul etanseitatii imbinarilor.
La imbinarile prin sudura verificarea se face prin ciocanire,iar restul imbinarilor prin
examinare cu ochiul liber.
Rezultatele probei se vor considera corespunzatoare daca pe toata durata probei
manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instlatie nu se constata fisuri,
crapaturi pierderi de apa la imbinari.
In cazul constatarii unor pierderi de presiune sau la aparitia defectiunilor enumerate se
va proceda la remedierea acestora si repetarea probei.
Dupa efectuarea probei la rece se goleste obligatoriu instalatia.
FAZA III - Efectuarea operatiunilor de protectie anticoroziva.
Se admite inceperea operatiunilor dupa ce s-au verificat urmatoarele:
- daca s-au respectat traseele, s-au montat corpurile de incalzire si armaturilor conform
proiectului.
- racordurile sunt fixate pe perete.
- corpurile de incalzire sunt montate in conformitate cu I 13 pct. 16.20-
16.27, tab. 22.1. si 22.2.
- conductele, corpurile de incalzire sunt curatate de mortar si grunduite.
- daca la efectuarea probei de presiune la rece nu s-au constatat defectiuni sau au fost
remediate.
Suportii dupa grunduire cu grund de minium de plumb se vor vopsi.
FAZA IV - Efectuarea probei la cald si a probei de eficiacitate.
Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare la

dilatare-contractare si a circulatiei agentului termic -la temperatura cea mai inalta de
functionare a instalatiei.
Proba la cald se efectueaza la instalatia de incalzire totala si cu conditia ca sursa de
caldura sa asigure agentul termic necesar.
Se vor supune la proba instalatiile care au fost supuse probei la rece.
Odata cu proba la cald se va efectua reglajul instalatiei . Se va verifica daca toate
elementele corpurilor de incalzire s-au incalzit la aceeasi temperatura si daca
temperatura corpurilor de incalzire nu prezinta diferente sensibile.
acestora
In timpul probelor se vor verifica imbinarile corpurilor de incalzire si armaturile; se vor

verifica daca dilatarile au fost preluate in bune conditii, daca punctele fixe nu au
deplasari. Se va verifica daca se asigura o buna aerisire a instalatiei.
Dupa racirea instalatiei la temperatura mediului inconjurator se va repeta incalzirea.
Daca instalatia nu prezinta neetanseitati sau incalziri neuniforme si functioneaza in
conditii normale proba se considera corespunzator.
Proba de eficacitate se face la toata instalatia de incalzire, prin masuratori efectuate in
incaperi prin sondaj.
Se va masura temperatura in interior cu termometrul (prin alegere in minim cinci
incaperi) intr-un punct situat la cel putin 2 m de peretele exterior cel mai dezavantajos
si la 0,75 m de pardoseala, dar in afara zonei de radiatie directa a corpurilor de
incalzire.
Rezultatele probei de eficiacitate vor fi considerate satisfacatoare daca temperaturile
aerului interior corespund celor prevazute in proiect, cu o abatere de max. 1 0C.
Rezultatele se vor trece intr-un formular tipizat cod 9 – 14 – 304.
Probele se efectueaza in prezenta constructorului, beneficiarului si proiectantului si se
consemneaza in proces-verbal.
INTOCMIT,
VERIFICAT,

PROGRAM
privind controlul calitatii lucrarilor de instalatii
acestora
Nr Operatia ce se verifica sau se Documentul Cine Nr. si

. receptioneaza calitativ si scris care se intocmeste data
crt pentru care se intocmesc incheie: I.S.C– actului
. documente scrise P.V.L.A. - Inspectoratul incheiat
Proces-verbal de de stat in
lucrari ascunse Constructii
P.V.R.-Proces I – Investitor
verbal de P – Proiectant
receptie B – Beneficiar
calitativa E – Executant
P.V. -Proces-
verbal
0 1 2 3 4
INSTALATII TERMICE
1. Proba etanseitate a instalatiei P.V. E+B+P+I
(conducte, armaturi, utilaje) – I.S.C
faza determinanta
INSTALATII SANITARE
INTERIOARE
1. Proba generala a instalatiei cu P.V I/B+E
obiecte sanitare (echipamente
tehnologice) montate. Se
atesta calitatea functionala a
instalatiei.
INSTALATII ELECTRICE
1. Verificarea realizarii prizei de P.V. De lucrari
pamant artificiale inainte de ascunse I+E
astuparea santurilor
2. Verificarea realizarii si P.V.
functionarii instalatiei de I+E
legare la pamant si de
protectie contra trasnetului
3. Verificarea rezistentei de P.V. Cu buletin
dispersie a prizei de pamant in PRAM I+E
punctele de masura indicate in
proiect
NOTA:
1.Trecerea la executie se va face numai dupa insusirea si semnarea de catre
executant
si investitor (utilizator) a programului.
2.Coloana 4 se completeaza la incheierea actului prevazut in coloana 2.
3.Executantul va anunta in scris ceilalti factori interesati sa participe cu minimum 10
zile
acestora
inaintea datei la care urmeaza sa se faca verificarea.

4.La receptia obiectivului, un exemplar din prezentul program se anexeaza la CARTEA
CONSTRUCTIEI.
PROIECTANT,
EXECUTANT,
BENEFICIAR,



crt.
1 Radiatoare din otel buc 7
2 Robineti Ø ½ 2'' buc 29
3 Camin vizitare tip din PVC buc 1
Intocmit,
MEMORIU TEHNIC
INSTALATII ELECTRICE
I. GENERALITATI
1.1 Obiectul proiectului
Prezenta documentatie trateaza următoarele categorii de instalatii electrice:

-alimentarea cu energie electrica
acestora
-instalatii electrice de iluminat si prize

-instalatii electrice de racorduri monofazice
-instalatii electrice de protectie
1.2 Baza de proiectare
La elaborarea prezentei parti de documentatie ,s-au avut in vedere următoarele :

-I 7 / 02 – Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la
consumatori,cu tensiuni pana la 1000 V
-STAS 12604 / 4 – Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta.Instalatii
electrie fixe
-STAS 12604 / 5 – Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta.Instalatii
elctrice fixe.Prescriptii de proiectare si executie.
-STAS 6646 / 1 – Iluminat artificial.Conditii generale pentru cladiri industriale si civile
-PE 116 – Normativ pentru încercări si masuratori la echipamente electrice
-PE 119 / 90 – Norme de protectia muncii pentru activitati in instalatii electrice
II. SOLUTII PROIECTATE

2.1 Alimentarea cu energie electrica
Tabloul electric TE va avea amplasamentul conform plansei E1 si va fi alimentat cu energie
electrica din reteaua furnizorului,conform avizului tehnic de racordare.
2.2 Instalatii electrice de iluminat si prize

Conceptul de iluminat asigura satisfacerea urmatoarelor cerinte :
-aport optim de iluminat prin practicarea unor deschideri perimetrale majore ;
-utilizarea unor surse luminoase cu performante ridicate ;
-distributia controlata aluminantelor in campul vizual (prin sistem de dispersie si
dirijare a fluxului luminos)
-dimensionarea iluminatului general, conform NP061/2000, care impune niveluri de

iluminare optima, de confort .
Circuitul de iluminat se va realiza cu conductoare din cupru FY 1,5 mmp,protejate

in tub de protectie IPEY pozat ingropat in tencuiala.Corpurile de iluminat vor fi de tip
fluorescent,cu reflector oglindat in spatiile pentru informare si standuri si etanse in rest ;
acestea vor fi comandate local de la intrerupatoare sau comutatoare ST,pozate ingropat in
tencuiala.
Circuitul de prize se va realiza cu conductoare din cupru FY 2,5 mmp,protejate in
tub de protectie IPEY,pozat ingropat in tencuiala.Prizele vor fi cu contact de protectie si
se vor poza la hp=0,4 m.
. 2.3.Instalatii electrice pentru racorduri monofazice

Pentru alimentarea cu energie electrica a centralei termice si a aparatelor locale de
aer conditionat,s-au prevazut circuite individuale,care se vor realiza cu conductoare din
cupru FY,pozate in tub de protectie IPEY,pozat ingropat.Prizele pentru racordarea
acestora, vor fi cu contact de protectie si se vor poza la hp-1,50m,respectiv 2,50 m.
acestora
2.4. Instalatii electrice de protectie

Instalatia prevazuta va asigura protectia contra socurilor electrice si contra incendiilor.
Protectia contra socurilor electrice se va face prin legarea la nul si protectia diferentiala.
Protectia prin legare la nulul de protectie se foloseste ca masura principala de
protectie,in cazul cand echipamentele cu carcase metalice pot capata in caz defect al
izolatei,potentialul unei faze de lucru. Reteaua va fi legata la pamant in apropierea sursei de
alimentare (BMPT-blocul de masura si protectie, trifazat).
Pentru diminuarea riscului de incendiu este prevazuta protectie diferentiala de medie
sensibilitate,(ID = 300 mA) la blocul de masura si protectie,montat de furnizorul de energie
electrica.
In spatiul unde se va monta centrala termica,se va realiza o legatura de egalizare a
potentialelor la care se vor lega următoarele elemente:
-conducta principala de protectie PE
-conductele de apa
-coloanele de incalzire
-elementele metalice ale constructiei
Priza de pamant se va realiza cu electrozi Ol-Zn Ø 21/2 si L = 3 m/buc, legati intre ei cu
banda Ol-Zn 40x4mm, va avea o rezistenta de dispersie de maxim 4 ohmi si va fi verificata periodic.
ÎNTOCMIT,
ing. Ivaşcu Marian
electrician autorizat
legitimatie ANRE – 15110 / 2009
CAIET DE SARCINI
INSTALAŢII ELECTRICE
1.GENERALITĂŢI
Prezenta parte a caietului de sarcini stabileşte condiţiile tehnice de execuţie, calitate şi
control pentru instalaţiile electrice aferente lucrarii CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI
PROMOVARE TURISTICA.
2.ACTE NORMATIVE PRIVIND EXECUŢIA ŞI VERIFICAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE

– I 7/02 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni
pînă la 1000 V
– I 20/00 - Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetulu
– P 118/99 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
acestora
– NP 061/02 - Normativ privind folosirea raţională la iluminatul artificial şi în utilizări

casnice
– STAS 12604/5 - Protecţia împotriva electrocutărilor.Instalaţii electrice fixe. Prescripţii
de proiectare, execuţie, verificare
– STAS 6990 - Tuburi pentru instalaţii electrice din policlorură de vinil neplastifiată
– STAS 6865 - Conducte cu izolaţie de PVC pentru instalaţii electrice fixe
– STAS 8275 - Protecţia împotriva electrocutărilor. Terminologie.
– PE 119/90 - Norme de protecţia muncii pentru activităţi în instalaţii electrice
– C 56/85 - Normativ privind verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente
– STAS 12993/11 - Simboluri grafice pentru scheme. Scheme şi planuri de instalaţii,
arhitectură şi topografie.
3.MATERIALE FOLOSITE
Materialele, aparatele, echipamentele ale căror caracteristici nu corespund cu cele din
proiect sau care reprezintă defecte de calitate (izolaţii rupte, pereţi de tub cu fisuri,
carcase sparte), vor fi respinse şi nu se vor introduce în lucrările respective.
Păstrarea materialelor pentru instalaţii se va face în magaziile închise ale şantierului, cu
respectarea prescripţiilor în vigoare privind prevenirea incendiilor. Manipularea
materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi în aşa fel
să nu se deterioreze.
Tuburile de protecţie se depozitează numai în poziţii orizontale, pe suprafeţe drepte şi
netede, la o distanţă de minim 2 m de orice sursă de căldură.
4.TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE
Începerea execuţiei va fi precedată de întocmirea unui proces verbal încheiat între
constructor şi electrician.
Este strict interzis a se executa de către instalatori străpungeri sau goluri, prin
spargerea sau tăierea elementelor care fac parte din structura de rezistenţă a construcţiei.
În cazul în care din diferite motive este necesar ca instalatorul să execute totuşi astfel de
lucrări, (deoarece golurile prevăzute în proiect nu au fost lăsate sau au fost amplasate
necorespunzător), se admite efectuarea lor, numai pe baza unui aviz scris de la
proiectantul structurii de rezistenţă, însoţit după caz de documentaţie de execuţie.
Executarea lucrărilor va fi supravegheată direct de conducătorul tehnic al lucrărilor de
construcţii sau de instalaţii.
4.1.Se vor verifica sculele, dispozitivele şi echipamentele de protecţie.
4.2.Trasarea instalaţiei.
Traseele circuitelor electrice vor fi numai în linie dreaptă, orizontal sau vertical,
paralele cu liniile arhitectonice principale ale încăperilor. Se interzice traseul oblic sau
şerpuit.
La trasarea instalaţiei se va ţine cont de următoarele:
-lungimea traseului să fie cît mai scurt posibil
-să fie respectate distanţele minime faţă de conductele altor instalaţii conform tabelului
3.1. din I 7/02;
-conductele electrice se vor amplasa la o distanţă de cca. 300 mm de plafon, iar pe
verticală conductele se montează paralel cu liniile golurilor pentru uşi şi la o distanţă de
100-150 mm de acestea;
acestora
-întrerupătoarele şi comutatoarele se amplasează la 1500 mm faţă de pardoseală şi

numai în partea dinspre care se deschide uşa;
-prizele se amplasează la 40 cm
-întrerupătoarele şi comutatoarele se vor monta pe conductorul de fază.
4.3.Montarea tuburilor
Se vor respecta următoarele faze:
-verificarea şi îndreptarea tuburilor
-verificarea diametrelor
-prepararea mortarului de ipsos
-montarea dozelor
-montarea tuburilor
Curbele tuburilor se execută astfel încît raza lor de curbură să fie de minim 5 ori
diametrul exterior al tuburilor la instalaţiile aparente.
Este interzisă mufarea tuburilor în locurile de trecere prin pereţi şi planşee.
-montarea capacelor dozelor.
4.4.Montarea conductoarelor în tuburi
La montarea conductoarelor în tuburi se vor respecta următoarele faze:
-scoaterea hîrtiei din doze şi ajustarea tuburilor
-introducerea sîrmei de oţel în tuburi
-derularea conductorilor şi tăierea lor
-deizolarea la capete pe o lungime de 4-6 cm şi prinderea de ochiul panglicii
-suflarea cu talc în tuburi
În timpul uscării tencuielii, capacele dozelor vor fi scoase.
4.5.Legăturile electrice
Legarea conductelor izolate între ele se face în cutii de legătură sau doze avînd
dimensiuni corespunzătoare diametrului tubului.
-conductoarele de cupru prin răsucire şi cositorire sau cleme corespunzătoare secţiunii
conductoarelor, pe care se leagă
-legăturile realizate în doze se izolează cu bandă izolatoare sau tub vernis astfel încît
să se asigure acelaşi nivel de izolare ca şi izolaţia conductoarelor
-legăturile conductoarelor de protecţie se execută în condiţiile prevăzute de STAS
12604/4,5
-nu se admite întreruperea conductorului de protecţie
4.6.Montarea tablourilor electrice
-se vor monta în nişă astfel încît uşa să fie la faţa zidăriei
-înălţimea de montare va fi hp = 1,20 m
4.7.Montarea corpurilor de iluminat
-lămpile de orice tip se alimentează numai între fază şi nul şi nu se vor suspenda de
conductoarele care îl alimentează
-la corpurile de iluminat pentru lămpi cu incandescenţă, borna din interior se leagă la
conductorul de fază
4.8.Realizarea instalaţiei de protecţie
Instalaţia se va executa cu nulul de protecţie la care se leagă borna de nul de protecţie
a prizelor, corpurile de iluminat cu carcasă metalică.
4.9.Verificarea preliminară a instalaţiei electrice
4.10.Verificarea definitivă
5.VERIFICĂRI ŞI PROBE NECESARE
acestora
Pe timpul executării lucrărilor, trebuie întocmite următoarele documente:

– proces-verbal de predare-primire front lucru
– proces-verbal de trasare a lucrărilor
– documente de atestare a calităţii materialelor puse în operă
– documente de atestare a calităţii confecţiilor executate în ateliere proprii
– proces-verbal de atestare a calităţii lucrărilor ce devin ascunse
– proces-verbal de măsurare a instalaţiei de împămîntare la montare
5.1.Verificări pe parcursul lucrărilor
Toate aparatele şi echipamentele vor fi verificate scriptic, vizual şi după caz prin
măsurători de sondaj cu ocazia preluării din magazie sau depozit şi vor fi controlate
separat pentru a corespunde caracteristicilor prevăzute în proiect şi calităţii funcţionale
garantată de fabrica furnizoare.
5.1.1.Verificarea scriptică va consta în confruntarea datelor şi caracteristicilor de
calitate de tip dimensional, electrice etc. menţionate în certificatele de calitate,
buletinele de omologare, buletinele de probă, etichetele şi plăcuţele care însoţesc
materialele, aparatele şi utilajele cu acelea prevăzute în proiectul respectiv.
5.1.2.Verificarea vizuală se face examinînd materialele, aparatele pentru a constata
starea lor.
5.1.3.Dacă la verificarea prin măsurători de sondaje a dimensiunilor materialelor se
constată neconcordanţa între datele înscrise în actele ce însoţesc materialele şi cele
constatate pe teren, vor fi efectuate verificări pe un număr de tipodimensiuni, ce va fi
apreciat de maistru.
La conductele cu izolaţie se va verifica continuitatea electrică pe fiecare colac înainte
de montare , cu inductorul (ohmetrul). Dacă acul indicator al aparatului arată rezistenţa
nulă, conducta prezintă continuitate electrică.
Aparatele de conectare, protecţie corpurile de iluminat, tablourile electrice, etc. vor fi
verificate la locul de montare.
După verificarea continuităţii electrice pe fiecare fază se vor verifica şi eventualele
scurtcircuite între faze.
5.2.Verificări pe faze de lucrări
5.2.1.Calitatea circuitelor electrice se va verifica după ce conductele electrice au fost
trase în tuburi sau montate pe pereţi, înainte de acoperirea lor (cu mortar, pastă de
ciment, rabit, etc.)
Toate capacele dozelor, garniturile dozelor, curbele, mufele vor fi bine fixate la locul
lor.
5.2.3.La legăturile electrice ale conductelor instalaţiei electrice se va verifica vizual
prin sondaj, la cel puţin 15% din numărul total.
5.2.4.Se va măsura rezistenţa de izolaţie între conducte şi între conducte şi pămînt,
după ce circuitul a fost deconectat de la sursa de alimeentare şi nu trebuie să fie mai
mică decît valoarea admisibilă de 500.000 ohmi.
5.2.5.Instalaţia de protecţie prin legare la pămînt sau la nul va fi verificată pe măsura
executării ei astfel:
-după montarea prizei de pămînt artificiale se va verifica rezistenţa de dispersie
obţinută.Dacă nu are valoarea dorită , ea va fi completată cu electrozi pînă la obţinerea
valorii prevăzute în proiect
-se instalează conductorul principal de protecţie şi se verifică continuitatea lui
electrică
acestora
-se leagă la conductorul principal de protecţie elementele metalice ale instalaţiei

electrice respectîndu-se prevederile din proeict şi se verifică continuitatea electrică a
fiecărei legături
Instalaţia de protecţie prin legare la pămînt va asigura valori ale tensiunilor de atingere
şi de pas sub limitele admise şi timpii de deconectare permişi.
5.2.6.Instalaţia de paratrăsnet va fi verificată în mod similar ca aceea de protecţie
contra tensiunilor periculoase, de preferinţă pe măsura executării lor în ordinea
următoare:
-se verifică continuitatea electrică a prizei de pămînt şi apoi se măsoară rezistenţa de
dispersie, dacă este necesar, priza va fi completată cu electrozi pînă la obţinerea valorii
de 1 ohm;
-după montarea tijei si a conductoarelor de captare, a conductoarelor de coborîre, se
verifică pe rînd continuitatea electrică a fiecărei părţi de instalaţie;
-se execută legarea conductelor de captare, cu acelea de coborăre şi se verifică
continuitatea electrică a ansamblului.
5.2.7.La verificarea instalării tablourilor electrice, echipamentelor, etc. se vor controla
vizual şi prin măsurătoare, după caz, cel puţin următoarele:
-modul şi calitatea fixării lor pe suporţi;
-înălţimea de montaj admisă conform prescripţiilor tehnice în vigoare;
-distanţele admise pînă la elementele de pe traseu şi elementele construcţiei;
-existenţa tuturor aparatelor de pornire, reglaj protecţie, etc. prvăzute în proiect;
-modul şi calitatea execuţiei legăturilor.
5.2.8.Se va verifica funcţionarea corectă a corpurilor de iluminat.
Dacă se constată în timpul funcţionării iluminatului fluorescent , pîlpîiri supărătoare
(efect stroboscopic), se vor lua măsuri pentru înlăturarea fenomenului (corectări în modul
de alimentare).
Se va verifica la instalaţia de iluminat, existenţa tuturor elementelor de protecţie ale
corpurilor de iluminat (glob sticlă precum şi a culorilor surselor la lămpile fluorescente)
prevăzute în proiect. Prin sondaj la 2-3% din corpurile fluorescentese va verifica existenţa
condensatoarelor pentru îmbunătăţirea factorului de putere.
6.MĂSURI SPECIFICE DE PROTECŢIA MUNCII

Pentru prevenitrea accidentelor de muncă la execuţia instalaţiilor electrice se vor
respecta următoarele prescripţii:
-Legea nr. 90/96 a protecţiei muncii;
-PE 119/90 - Norme de protecţia muncii pentru activităţi în instalaţii electrice;
La execuţia instalaţiilor electrice se vor folosi următoarele categorii de mijloace de
protecţie:
-mijloace de protecţie electroizolante;
-mijloace de protecţie cu rolul de a verifica existenţa sau lipsa tensiunii;
-mijloace de protecţie cu rolul de asigurare a personalului contra apariţiei
accidentale a tensiunii la locul de muncă;
-mijloace de protecţie cu rol de avertizare vizuală cu caracter de interdicţie;
-mijloace de protecţie contra acţiunii arcului electric, trumatismelor şi a
acţiunii agenţilor chimici.
acestora
Intocmit,
ing. IVASCU MARIAN
Electrician autorizat
Legitimatie ANRE–15110 / 2009



crt.
1 Tablou electric buc 1
2 Conductori electrici 1 x 1,5 – 1 x 10 mm ml 341
3 Tub izolant tip IPE Ø 13-32 mm ml 173
4 Corpuri de iluminat buc 14
5 Prize buc 6
Intocmit,
acestora
PARTEA DESENATA :
A1. PLAN PARTER
A2. PLAN ACOPERIS
A3. FATADA PRINCIPALA
A4. FATADA LATERALA EST
A5. FATADA LATERALA VEST
A6. FATADA POSTERIOARA
A7. SECTIUNE
A8. PERSPECTIVE
A9. LOGO VOLUMETRIC ROMÂNIA
A10. ELEMENTE DE IDENTITATE VIZUALĂ

Anexa 2 - Studiu de Ate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 2 - Studiu de Ate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programul Operaţional Regional 2007-2013

Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Sef proiect conf. dr. arh. Vasile Meita

Proiectat lect. Dr. arh. Marius Voica

Instalatii sanitare: ing. Valentina Stan

Instalatii termice: ing. Valentina Stan

Instalatii electrice : ing. Marian Ivascu

Devize : ec. Marin Miu

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

2.Amplasament: MUNICIPII, ORASE SI COMUNE DIN ROMANIA

3.Titularul investitiei: MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI TURISMULUI

5.Elaboratorul studiului: INCD URBAN -INCERC SUCURSALA URBAN PROIECT

(2)INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

numeroase regiuni din Romania.

2.3.Date tehnice ale investitiei

b)Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

d)Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitie

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

beton cu regim de inaltime Parter.

f)Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Obiectivul are un impact nesemnificativ asupra mediului.

2.4.Durata de realizare a investitiei

CENTRU NATIONAL DE INFORMARE TURISTICA

MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Beneficiarul intentioneaza construirea de centre de informare turistica.

H max cornisa 4,15m

Zonificare functionala propusa

– spatiu standuri Su= 10,0 mp

DATE GENERALE ALE CONSTRUCTIEI

Structura va fi realizata din stalpi de lemn si va fi amplasata pe o platforma de

La exterior, cladirea va prezenta doua tipuri de finisari: panouri tristrat lasate

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Finisaje si compartimentari interioare

Corespunzator confortului dorit, compartimentãrile interioare vor fi din pereti din

SURSE DE POLUANTI ŞI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU

Protectia calitatii apelor

Protectia împotriva zgomotului si a vibratiilor

Protectia împotriva radiatiilor

Protectia solului si a subsolului

Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

Nu se folosesc in activitatea desfasurata in cladire substante toxice sau

Lucrari de reconstructie ecologica

Prevederi pentru monitorizarea mediului

MASURI DE APARARE ANTIAERIANA

Nu a a fost necesara proiectarea unui adapost de protectie civila in conformitate cu

INSTALATII UTILITARE AFERENTE CONSTRUCTIILOR

Constructia va dispune de racorduri la retelele edilitare existente în zona .

Proiect: Centru naţional de informare turistică

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENŢĂ

Lucrarea conţine proiectul pentru o construcţie cu destinaţie de centru naţional de

Anexa 2 STUDIU DE PREFEZABILITATE

zona climatică pentru zăpadă se va lua, în funcţie de amplasament, conform

zona de intensitate seismică se stabileşte în conformitate cu cerinţele

Clasa de importanţă „normală” III conform Cod P100-1/2006.

REGLEMENTĂRI ŞI NORME APLICABILE LA PROIECTAREA STRUCTURALĂ

• CR 0-2005 „Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii”;