Cărţile, didactice sau nu, sunt supuse şi ele (ca tot ce există pe lumea asta) relativităţii

timpului şi spaţiului, în plus, valoarea lor se descoperă de către cititor prin însuşi actul de
voinţă de a le deschide. Altfel, ele pot constitui foarte bine o manieră de a umple un spaţiu gol
al bibliotecii, de a colora un colţ, de a creea o impresie.
Omului i s-a dat liberul arbitru de a alege în viaţă, şi, fiecare din noi, conştient sau nu,
alegem de când ne trezim dimineaţa (de la a ne îndrepta în direcţia stânga sau dreapta poate
depinde ziua noastră sau, uneori, viaţa noastră, căci dacă o iei la stânga te poţi întâlni cu o
persoană dragă pe care n-ai văzut-o demult, dacă ai luat-o la dreapta, zicem, poti avea un
necaz).
Se spune că şi cărţile pot fi potrivite la momentul potrivit, încât o experienţă trecută şi
regăsită între paginile unei cărţi poate fi edificatoare, revelatoare, marcantă. Ca şi invenţiile
care sunt acceptate de către societate numai când îşi găsesc utilitatea în funcţie de gradul de
dezvoltare al acesteia, şi cărţile cu caracter nedidactic sunt digerabile şi de metabolizat doar
când cititorul este pregătit la nivel intelectual, afectiv, cultural, biologic.
Orice carte este un izvor de cunoaştere, asemeni unei statui care sălăşluieşte în piatra
încă necizelată de sculptor. Legătura între cititor şi carte devine una de creaţie la nivel secund,
căci ambele părţi sunt supuse devenirii : cititorul se poate transforma prin experienţa cărţii,
cartea se potenţează cu noi înţelesuri şi noi interpretări (acesta poate fi un criteriu de a defini o
carte bună).
Ceea ce le rămâne oamenilor de făcut în această lume plină de tentaţii/îndeletniciri mai
facile decât a citi o carte este să nu rămână doar în stadiul de lectori virtuali, ci să treacă
graniţele cărţilor, să se confrunte cu universul dat, să se cufunde în el, apărând la suprafaţă
mai uşori şi în acelaşi timp mai plini de înţelesuri ale lumii.

Cartea reprezinta o lume, o informatie, o experienta.Cu ajutorul ei descoperim

lucruri noi, si ne ajuta sa avem un psihic sanatos. Desi tehnologia zilelor noastre este
evoluata incat cartile se gasesc virtuale in baze de date ale bibliotecilor, caldura cartilor
de pe etajera din camera si placerea de a rasfoi si a auzi fosnetul paginilor citite nu se
compara cu nimic.
Cartea este ca o imensa comoara, nu trebuie decat sa profitam de ea, sa invatam
sa o pretuim. Un proverb din batrani spune ca ,"cine are carte, are parte".