1.1.

DOBÂNDA SIMPLĂ

NoŃiunea de bază a matematicilor financiare este dobânda. Dobânda este suma de bani
care se plăteşte de către debitor creditorului pentru un împrumut bănesc.
Dobânda unitară este suma dată de o unitate monetară pe timp de un an, este notată
i. Dobânda dată de 100 de unităŃi monetare pe timp de un an se numeşte procent, notat p.
Deci p=100i
Pentru S unităŃi monetare (u.m.) pe timp de un an se obŃine dobânda:
Sp
D = Si = (1.1.1)
100

Pentru S u.m. pe timp de t-ani dobânda, numită dobânda simplă este:

S ⋅ p ⋅t
D = S ⋅i ⋅t = (1.1.2)
100

ObservaŃie. În finanŃe, anul comercial are 360 zile şi fiecare lună are 30 de zile.
Dacă S0 – este suma depusă iniŃial pe perioada t cu dobândă unitară i atunci suma
finală sau valoarea finală este:
S t = S 0 + D = S 0 + S 0 it = S 0 (1 + it ) (1.1.3)

ScadenŃă comună sau scadenŃă medie

Fie sumele S1 ,..., S n plasate cu acelaşi procent p pe duratele t1 ,..., t n . Suma
dobânzilor aduse de cele n sume pe cele n durate o vom înlocui cu dobânda adusă de o
sumă S pe o perioadă t, atunci durata t va fi:
S1t1 + S 2 t 2 + ... + S n t n
t= (1.1.4)
S
şi se va numi scadenŃă comună.
Dacă S = S1 + S 2 + ... + S n , atunci durata t va fi:
S1t1 + ... + S n t n
t= (1.1.5)
S1 + ... + S n
şi se va numi scadenŃă medie.

Fie sumele S1 ,..., S n plasate pe duratele t1 ,..., t n , cu procentele p1 , p2 ,... pn . Procentul

mediu înlocuitor p pentru care aceste sume plasate pe acelaşi durate să dea aceeaşi
dobândă totală va fi:
S1i1t1 + S2i2t2 ... + S nintn
p= (1.1.6)
S1t1 + S 2t2 + ... + Sn tn
 1.2. DOBÂNDA COMPUSĂ

O sumă de bani este plasată cu dobândă compusă (capitalizată) dacă, la

sfârşitul primei perioade, dobânda simplă a acestei perioade este adăugată la sumă
pentru a produce la rândul ei dobândă în perioada următoare: Fie S 0 – sumă iniŃială; p –
procentul;
p
i= dobânda unitară; t – durata de plasament a sumei S 0 (număr întreg) şi S t – suma
100
finală după t perioade, atunci:

An Suma plasată la Dobânda produsă Suma obŃinută

ii începutul în la
anului timpul anului sfârşitul anului
1 S0 S 0i S1 = S 0 (1 + i )
2 S1 = S 0 (1 + i ) S1i = S 0 (1 + i )i S 2 = S 0 (1 + i )
2

⋮ ⋮ ⋮ ⋮
S t −1 = S 0 (1 + t ) S t −1i = S 0 (1 + i ) i S t = S 0 (1 + i )
t −1 t −1 t
t

Dacă 1 + i = u va fi un factor de fructificare găsit în tabele financiare pentru

t = 1,2,3,... pentru diferite procente atunci suma finală va fi:
S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t
t
(1.2.1)
Dobânda compusă va fi pentru t- întreg:
[ ]
D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1
t
( ) (1.2.2)
Suma iniŃială depusă va fi:
1
S0 = St = St vt (1.2.3)
(1 + i )t

1
unde = v factor de actualizare.
1+ i
Timpul se poate obŃine din (1.2.3) prin interpolare.
Exemple:

Dacă durata de plasament a sumei S 0 nu este, în general, un număr întreg, ci este de

h
forma t = n + . Avem două soluŃii pentru abordarea problemei:
k
SoluŃia raŃională porneşte de la forma (2.1.) pentru partea întreagă de n ani, valoarea
finală obŃinută pentru plasarea sumei iniŃială S 0 va fi: S n = S 0 (1 + i )n . Această
sumă, S n , în timpul fracŃiunii h a anului, cu dobândă unitară i, va aduce o abordare
k
h
simplă, S n i . Astfel, se obŃine:
k
 n h
= S 0 (1 + i ) 1 + i 
St = S h (1.2.4)
 n+ k
k
reprezentând soluŃia raŃională de calcul a sumei finale când se plasează o sumă
h
S 0 pe o durată t = n + în regim de dobândă compusă.
k
h
SoluŃia comercială pentru suma S 0 plasată pe o perioadă t = n + este
k
S t = S 0 (1 + i ) = S 0 (1 + i )
h
t n+
k .
ObservaŃii:
1. Cele două soluŃii nu sunt identice.
2. SoluŃia comercială este mai des utilizată, deoarece factorul fructificare 1 + i = u
este în tabele financiare atât pentru puteri întregi, cât şi fracŃionare.
3. Valorile finale ale unei sume S 0 depusă în regim de dobândă simplă sau în regim
de dobândă compusă diferă în funcŃie de durată t.

Procente proporŃionale

DefiniŃie 1 Spunem că două procente p1 şi p2 corespunzătoare perioadelor diferite t1 şi

t1 p1
t2 sunt proporŃionale dacă = .
t2 p2
Exemplu
Fie ia dobânda unitară anuală şi is dobândă unitară semestrială. Atunci ia şi is
is ia
proporŃionale dacă = .
1 2
ObservaŃie
1 u.m. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda anuală ia devine după un an
(1 + ia ) u.m.
1 u.m. plasată în regim de dobândă simplă cu dobânda semestrială is devine după un an
(1 + 2is ) u.m. = (1 + ia ) u.m.
1 u.m. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda semestrială is devine după un
2
 i  i2
an (1 + is )
2
=  1 + a  = 1 + ia + a > 1 + ia
 2 4

Procente echivalente
DefiniŃie 2 Spunem că două procente p1 şi p2 corespunzătoare perioadelor diferite t1 şi
t2 sunt echivalente în regim de dobândă compusă dacă conduc la aceeaşi valoare finală.
p1 p
(1 + i1 )t = (1 + i2 )t ;
1 2
i1 = ; i = 2
100 2 100 (1.2.5)
 j
Dacă împărŃim anul în k părŃi egale şi pentru fiecare fracŃiune de an se ia dobânda
k
j
atunci dobânda unitară este echivalentă cu dobânda anuală unitară i, dacă
k
k
 j
1 + i =  1 +  ; unde j se numeşte procent nominal ( reprezentând suma dobânzilor
 k
percepute în cele k fracŃiuni de an)
Vom găsi astfel relaŃia dintre procentul efectiv şi procentul nominal
k
 j
i = 1 + −1 (1.2.6)
 k 

Dacă în relaŃia anterioară facem k → ∞ obŃinem 1 + i = e j sau j = ln (1 + i )

ObservaŃii
1. Dacă în relaŃia 1 + i = e j , i este dat în fiecare interval de timp ( t , t + dt ) trebuie să
percepem o dobândă δ = ln (1 + i ) pentru a ajunge în timpul unui an la dobânda efectivă.
( δ se numeşte procent nominal instantaneu)
2. δ = ln (1 + i ) ⇔ i = eδ − 1
Dezvoltăm eδ în serie MacLaurin şi obŃinem
i = δ + δ + ... + δ + ... > δ
2 n
2 n
⇒i>δ

1.3 OPERAłIUNI DE SCONT

NOTAłII ŞI DENUMIRI

OperaŃiunea de scont este caracteristică, în general Băncilor Comerciale, care

cumpără înainte de scadenŃă anumite poliŃe cu scopul de a obŃine o dobândă.
O poliŃă se cumpără la un moment dat cu preŃul sau suma S0. Aceasta este
evaluată cu procentul mediu de emisiune p=100i şi este scadentă după momentul sau
durata θ . Valoarea finală la scadenŃă a poliŃei, K va fi:
θ
K = S0 (1 + iθ ) , θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) , θ ≥ un an (1.3.1)
unde: K valoarea nominală a poliŃei,
S0 preŃ de cumpărare,
i dobânda unitară anuală.
Dacă la un moment dat θ1 < θ , adică la t = θ − θ1 până la scadenŃă, poliŃa poate fi
vândută unei bănci comerciale, atunci poliŃa va avea o valoare finală, sau curs
θ
K1 = S0 (1 + iθ1 ) , θ ≤ un an sau K1 = S0 (1 + i ) 1 , θ1 ≥ un an (1.3.2)
unde: K1 valoarea lui S0 la momentul θ1
Valoarea scontată a poliŃei la momentul θ1 = θ − t se notează cu Ka.Vom numi
scont diferenŃa dintre valoarea nominală K şi valoarea scontată Ka, notat S.
S = K − Ka (1.3.3)
 Scontul simplu raŃional, notat SSR va fi dobânda dată de Ka pe perioada t, cu dobânda
unitară j
SSR = K a jt (1.3.4)
q
K t Kjt
SSR = 100 sau SSR = ,
q 1 + jt (1.3.5)
1+ t
100

iar
K a = K şi K = K a (1 + jt ) (1.3.6)
1 + jt
unde: q =100j procent de scont
j dobânda unitară de scont
t durata scontării (măsurată în ani)
Orice scont ce aproximează scontul raŃional se numeşte scont comercial.
Scontul simplu comercial, notat SSC va fi dobânda dată de valoarea nominală K
pe perioada t, cu dobânda unitară j
SSC = Kjt (1.3.7)
şi
K a = K (1 − jt ) , (1.3.8)
iar
a
K= K . (1.3.9)
1 − jt
Scontul compus este cel în care calculelele se fac în regim de dobândă compusă.
Dacă dobânda se aplică asupra valorii Ka cu dobânda unitară j, pe perioada t (în regim de
dobândă compusă) se obŃine scontul compus raŃional, SCR.
Orice scont ce aproximează scontul compus raŃional se numeşte scont compus
comercial, SCC.
Scont compus raŃional
SCR = K a (1 + j ) − 1
t
(1.3.10)
 
şi
K = K a (1 + j ) ,
t
(1.3.11)
iar
Ka = K . (1.3.12)
(1 + j )t
Scont compus comercial
SCC = K a jt (1.3.13)
şi
K = K a (1 + jt ) , (1.3.14)
iar
Ka = K . (1.3.15)
1 + jt
 1. 4. ANUITĂłI POSTICIPATE, TEMPORARE, IMEDIATE

PlăŃile eşalonate sunt plăŃile care se fac la anumite perioade de timp avănd drept
scop crearea unui fond bănesc sau restituirea unei datorii. Intervalul de timp între două
plăŃi reprezintă o perioadă. Dacă perioada este anul plăŃile se numesc anuităŃi, dacă
perioada este semestrul plăŃile se numesc semestrialităŃi, dacă perioada este trimestrul
plăŃile se numesc trimestrialităŃi, iar dacă perioada este luna plăŃile se numesc
mensualităŃi.

Tipuri de plăŃi
1. PlăŃile pot fi -variabile dacă sumele plătite sunt variabile,
-constante dacă sumele plătite sunt constante.
2. PlăŃile pot fi cu dobândă constantă sau variabilă.
3. PlăŃile pot fi - temporare dacă numărul de plăŃi este finit (stabilit în contract)
- viagere pe viaŃă
- perpetue dacă numărul plăŃilor este nelimitat
4. PlăŃile pot fi - posticipate dacă plata se face la sfârşitul fiecărei perioade
- anticipate dacă plata se face la începutul fiecărei fiecărei perioade

NOTAłII
S P valoarea finală unui şir de n anuităŃi posticipate
n
A P valoarea actuală unui şir de n anuităŃi posticipate
n
T1 , T2 ,...Tn anuităŃiile
i1 , i2 ,...in dobânziile unitare pe fiecare perioadă

2. ANUITĂłI POSTICIPATE

1. AnuităŃi posticipate, temporare, imediate

AnuităŃile sunt imediate dacă prima plată se face în primul an şi sunt amânate dacă
plata se face după un număr de ani r.
a)anuităŃi variabile şi dobânzi variabile
S P = T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) ... (1 + in ) + T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) ... (1 + in ) + ... + Tn−1 (1 + in ) + Tn , (2.1.1)
n

Reamintim că
Sn =S0 (1+i ) ⇒ S0 = Sn (1+i )
n -n

atunci vom găsi

−1 −1
AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 )
n
(1 + i1 )−1 + Tn (1 + in )−1 (1 + in−1 )−1 ...(1 + i1 )−1 . (2.1.2)
b)anuităŃi variabile şi dobânzi constante
n −1 n −2
S P = T1 (1 + i ) + T2 (1 + i ) + ...... + Tn−1 (1 + i ) + Tn , (2.1.3)
n
iar
 −1 −2 −n
A P = T1 (1 + i ) + T2 (1 + i ) + ... + Tn (1 + i ) . (2.1.4)
n
c)anuităŃi constante şi dobânzi variabile
S P = T (1 + i2 )(1 + i3 ) ... (1 + in ) + T (1 + i3 )(1 + i4 ) ... (1 + in ) + ... + T (1 + in ) + T , (2.1.5)
n
iar
−1 −1
AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 )
n
(1 + i1 )−1 + Tn (1 + in )−1 (1+ in−1 )−1 ...(1+ i1 )−1 . (2.1.6)
d)anuităŃi constante şi dobânzi constante
n −1 n−2
S P = T (1 + i ) + T (1 + i ) + ... + T (1 + i ) + T , (2.1.7)
n
Calculând vom obŃine
(1 + i )n − 1 (2.1.8)
SP =T .
n i
iar
−1 −2 −n
A P = T (1 + i ) + T (1 + i ) + ... + T (1 + i ) . (2.1.9)
n
Calculând vom obŃine
−n
1 − (1 + i ) (2.1.10)
AP = T ,
n i
ObservaŃii
1. Dacă T=1u.m. găsim
(1 + i )n − 1 (2.1.11)
sn = .
i
valoarea finală a unui şir de anuităŃi posticipate unitare.
2. Dacă numărul de plăŃi este nelimitat n → ∞ , valoarea actuală va fi
A P = lim T 1 − v = T .
n (2.1.12)
∞ n→∞ i i