Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
•Inceputurile cadastrului
4
agricultori, iar obligatiile fata de faraoni erau platite dupa mtinderea si calitatea
pamantului. Masuratorile erau de mare importanta, mai ales pentru gospodarirea vaii
Nilului, deoarece granitele dintre parcele erau sterse datorita revarsarilor anuale
si era necesara refacerea lor.
In Grecia Antica impartirea pamantului s-a facut in moduri diferite in Sparta si
Atena, iar populatia a fost impartita in clase in functie de avere, lucru care a
necesitat masurarea pamantului si aprecierea capacitatii de productie, precum si
tinerea unor registre de evidenta.
In imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redactau
harta (forma) terenurilor pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. Acestea
erau trasate sub forma unei grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate
pentru a putea fi identificate, iar pe teren putea fi folosite pietre pentru marcarea
colturilor patratelor, utilizandu-se un instrument (stella) din lemn pentru trasarea
unghiurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care permitea
rotirea (groma).
In coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa harti, si registre in care se
inscriau parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta
perceperii impozitelor.
In Europa Medievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cu
organizare stabila, capabile sa-si procure veniturile din impozite. Dupa toate
probabilitatile, eel mai vechi cadastru a luat nastere in orasul autonom Milano.
Activitatile specifice cadastrului s-au desfasurat in spatiul popoarelor germanice si
in Anglia, Elvetia, Lituania,etc..
Masuratorile terestre au fost influentate de progresul tehnico-stiintific din
perioada Renasterii, folosindu-se planseta topografica, semne conventionale,
masuratori in sistem zecimal, retele de triangulatie locala.
Data de nastere a cadastrului in Europa poate fi considerata 17 aprilie 1920,
cand au inceput lucrarile de masurare pentru principatul Milano aflat sub ocupatie
austriaca.
Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor,
registrul caselor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si la scara 1:8000 pentru
ansamblu, cate a coala de propietate pentru fiecare contribuabil si harta
topografica a principatului la scara 1:72000.
Considerat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de Franta sub
Napoleon, de principatele italiene si statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg,
cantoanele elvetiene, landurile germane si tot Imperiul habsurgic.
Transilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin
urmare,astazi inca se mai gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile 1:7200,
1:5760, (pentru zonele cu mai putine detalii), 1:3600 sau 1:2880 ( de 10 ori scara
hartilor militare 1:28800).
5
• Evolutia cadastrului in Romania
6
> Etapa inceperii cadastrului modern si a unificarii cartilor funciare(1933-1955)
7
terenurilor agricole se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe
intreg teritoriul tarii. Au continual sa fie folosite vechile evidente si dezinformarile
cu privire la suprafetele agricole, pe fondul ignorarii premeditate a ideii de cadastru de
catre conducerea politica totalitara.
Inventarierea terenurilor inceputa in 1968 a continual si dupa 1974 prin Legea
nr.59, intocmindu-se balante anuale ale fondului funciar, dar limitandu-se
circulatia juridica a terenurilor la dobandirea lor numai prin mostenire legala.
intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prin
Decretul nr. 305/1972 privind activitatea geodezica, topo-fotogrametrica si
cartografica, precum si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta
activitate.
Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul 1965 trebuie
mentionat planul topografic de baza la scarile 1:5000 si 1:2000 care, din pacate, nu
a putut fi actualizat la intervale de timp corespunzatoare, desi acopera
aproximativ 90% din teritoriul tarii.
Aceasta si-a dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin
suprafete man de teren (agricultura, silvicultura, caii de comunicatii,
sistematizarea localitatiilor), dar si pentru asigurarea suportului grafic pentru
lucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia.
Schimbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ
general privitor la regimul juridic al fondului funciar, la propietatea publica si
privata, la dobandirea dreptului de propietate si la circulatia juridica a terenurilor.
Reglementarile generale in domeniul propietatii apar in Constitutia Romaniei
adoptata in 1991, in Legea administratiei publice locale nr.69/1991, modificata si
completata, in Codul civil si in Codul de procedura civila, modificate si
completate.
In ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constitute
fundamente ale institutiei dreptului de propietate: Legea nr. 169/1997, care
cuprinde norme juridice referitoare la propietatea publica si privata asupra
terenurilor, la regimul juridic al acestora, protectia si ameliorarea terenurilor,
Hotararea Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea terenurilor
detinute de societatile comerciale cu capital de stat, Legea privind circulatia
juridica a terenurilor nr. 54/1998, Legea pentru reconstituirea dreptului de
propietate asupra terenurilor agricole si forestiere nr. 1/2000.
8
Pentru institutia cadastrului din Romania, actul legislativ eel mai important il
constituie Legea cadastrului si publicitatii imobiliare, nr. 7/1996, care asigura
cadrul juridic necesar pentru elaborarea unui cadastru modern si deschide portile
unei institutii de drept cu radacini europene, avand la baza traditii istorice.
Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost infiintata ca
institutie publica cu personalitate juridica Oficiul National de Cadastru, Geodezie si
Cartografie, ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Administrate!
Publice, iar la nivel judetean au fost organizate OJCGC.
Activitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea si
controlul executarii lucrarilor din domeniu, la elaborarea normelor tehnice si
metodologiile de specialitate, la organizarea fondului national de geodezie si
cartografie, a bancii de date a sistemului unitar de cadastru si nu in ultimul rand, la
autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si sa verifice lucrari de
specialitate.
Devenita profesie liberala, activitatea specialistului in cadastru castiga treptat
locul pe care il merita, pe masura ce lucrurile tind spre normalitate, intr-o societate
bazata pe valori democratice. Sectorul privat va creste ca importanta,dar sectorul
public va garanta securitatea sistemului de publicitate imobiliara.
Cadastrul va beneficia de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei, iar
tehnicile avansate de culegere, prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor
contribui la consolidarea propietatii, la gestionarea patrimoniului imobiliar, la
utilizarea unui sistem fiscal modern.
Defmitie:
Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica,
economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si
reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de propietate,
indiferent de destinatie si propietar, de pe intregul teritoriu al tarii.
11
1.3. ASPECTELE CADASTRULUI
Realizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor trei
aspecte ale acestuia.
a) Functia tehnica are ca obiect urmatoarele lucrari:
* stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriiilor
administrative (comune, orase, municipii);
* identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor,
* delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, a
parcelelor din cadrul acestora in functie de categoria de folosinta si de
posesorii acestora;
* efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale;
* intocmirea sau reambularea planurilor cadastrale;
* numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe
intregul teritoriu administrativ comunal, orasenesc sau municipal;
12
Cadastrul general
Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de
destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat
din care fac parte (fondul funciar al unui judet, al Romaniei etc.).
13
Cadastrele de specialitate
14
amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametrii
tehnici, starea.
Cadastrul analitic
Cadastrul sintetic
15
1.6. CRITERII DE IMPARTIRE A TERENURILOR DUPA
DESTINATII
Generalitati
Din aceasta categoric fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele
lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie, bratele si canalele din
Delta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si continue.
16
Terenurile din intravilan (TDI)
Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru
transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si
instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor
naturale, terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de
aparare a tarii, precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele,
ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.
• Generalitati
Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor, poate avea categorii de
folosinta predominante,care ocupa suprafata majoritara si categorii de folosinta
care ocupa un procent mai mic. De exemplu, in grupa terenurilor cu destinatie
17
agricola categoriile de folosinta predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fanetele si
pasunile, dar un procent mai mic il ocupa si constructiile, apele etc.. Tot astfel, in
intravilane, in categoria de folosinta curti-constructii care este predominanta in
cadrul destinatiei, se include si alte categorii de folosinta care ocupa suprafete mai
mici, cum ar fi: arabil, livezi, ape, etc..
Pasuni (P)
Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin
insamantari la maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul
animalelor. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza:
18
a) pasuni curate - sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;
b) pasuni cu pomi- sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii
eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi
paraginite. La incadrarea acestora se va tine de faptul ca productia principala
este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs
secundar;
c) pasuni impadurite- sunt acele pasuni care, in afara de vegetatie ierboasa, sunt
acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta ;
d) pasuni cu tufarisuri si maraeinisuri.
Fanete (F)
La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau mtelenite in mod
natural sau artificial prin reinsamantari la 15- 20 de ani, iar iarba se coseste pentru
fan. Se inregistreaza la fanete: fanete curate, fanete cu pomi, fanete impadurite,
f&nete cu tufarisuri si maraeinisuri.
Vii (V)
Livezi (L)
Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca
livezi:
a) livezi clasice- terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de
cultura traditionale, si anume: livezi cu cuturi intercalate, livezi inierbate,
livezi in sistem agro-pomicol, livezi pure;
b) livezi intensive superintesive- livezi amenajate avand o mare densitate de
pomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizare lucrarilor de
intretinere si recoltare;
19
c) plantatii de arbusti fructiferi- terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze,
trandafiri de dulceata,etc.;
d) pepiniere pomicole- terenurile destinate pentru producerea materialului saditor
pomicol;
e) plantatii de duzi;
20
De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei
prundisuri, care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. Albia
minora a unui curs de apa, include toate zonele mai joase ale cursului, insulele si
prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv, ci la
terenuri cu ape;
b) ape statatoare (HR) : Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si de
regimul de precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua in considerare
limita lor la nivelul mediu al apelor.In aceasta categoric se incadreaza si apele
amenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui, precum si
suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si
papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau
neamenajat;
c) marea teritoriala si marea interioara : Suprafata marii teritoriale este cuprinsa
intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului dinspre larg al
insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice si ale altor
instalatii portuale permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la o
distanta de 12 mile marine (22224m), masurata de la punctul eel mai apropiat de
la liniile de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si
liniile de baza, asa cum au fost definite mai sus.
Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa,
cuvetelor lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip
a Marii Negre, este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele
interesate si avizate de ONCGC.
Caile de comunicatii rutiere (PR) si caile ferate (CF)
Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere se
impart, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor, dupa cum urmeaza:
a) drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale
europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare;
b) drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura intre resedinte de judet si
resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi,
aeropouturi si alte obiective importante;
c) drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale:
d) strazile din localitatile urbane;
e) strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare;
f) cai ferate simple, duble si inguste, triaje.
Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu se
inregistreaza ca detalii, ci se atribuie in proportie egala parcelelor din imediata
vecinatate.
21
Terenurile activate cu constructii si curti (CC)
Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de
exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale,cariere,exploatari
miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluze
pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri , cimitire, piete,
rampe de mcarcare, fSsia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte terenuri ce
nu se incadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute in articolele
anterioare.
22
ape statoare HB
cai de comunicatii rutiere DR
cai ferate CF
curti si curti cu constructii CC
constructii C
terenuri neproductive si degradate N
Criterii de identificare si inregistrare a constructiilor
- constructii de locuinte CL
- constructii administrative si social- culturale CAS
- constructii industriale si edilitare CIE
- constructii anexe CA
23
II. INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL
24
Extravilanul este partea din unitatea administrativ- teritoriala cuprinsa in afara
intravilanelor, delimitata cadastral potrivit legii. Are in special destinatii agricole si
silvice. Structura terenurilor agricole reprezinta aproximativ doua treimi din
suprafata totala a tarii, ceea ce inseamna 14,8 milioane hectare.
25
Corpul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa
urmatoarele criterii:
* sistemul arhitectonic si contructiv determinat de fatade si materiale de
constructie a peretilor exteriori;
* intrarea separata in cladire;
* independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate.
26
Reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijinre pe minimum patru
puncte din reteaua geodezica de sprijin;
punctele de sprijin trebuie sa fie uniform repartizate atat in interiorul
retelei, cat si la marginea acesteia;
se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate in
sesiuni diferite. Numarul minim de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cu
utilizarea a r receptoare se calculeaza cu relatia:
in care n este numarul punctelor de legatura intre sesiuni. Daca un punct este stationat
de m ori, atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia:
27
Reteaua geodezica de ridicare este creata in scopul asigurarii numarului de
puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Punctele
retelelor geodezice de ridicare se determina prin intersectii inainte, retrointersectii,
intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizandu-se
puncte din reteaua geodezica de sprijin si indesire.
Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe
care se executa lucrarile su cu scopul acestora. Retelele geodezice de ridicare se
proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea punctelor care delimiteaza
unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele, precum si a celor care definesc
corpurile de proprietate si parcelele. Se va asigura o densitate de eel putin 1
punct/km in zona de ses, 1 punct/ 2km in zone colinare si 1 punct/ 5km in zonele de
munte.
Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia
terenului si densitatea detaliilor (in principal a limitelor de proprietate).
Materializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci
standardizate. In intravilan, in zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate
face si cu picheti metalici cu diametrul de 25mm si cu lungimea de 15cm, batuti la
nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minim 4 puncte/km. Din
fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre eel putin alte doua puncte
din reteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin.
Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea
masuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe punctele
retelelor de sprijin si de indesire.
28
* schema masuratorilor efectuate (schita vizelor);
fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de
teren (denumirea/ numarul punctului de static, denumirile/ numerele
punctelor vizate, directiile masurate, distantele masurate);
* descrierile topografice si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi;
inventarul de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII ce
denumirile punctelor, coordonate X,Y);
* tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vechi (puncte de
ordinul I, II, III, IV) si coordonate noi acelorasi puncte rezultate In urma
compensarii retelei.
29
si starea punctelor geodezice din reteaua de referinta, din extravilan si din
intravilanele componente ale unitatii administrativ-teritoriale.
Pe copiile planurilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu
modificarile constatate ,,din vedere" asupra bunurilor imobile, categoriilor de
folosinta si detaliilor liniare si se vor estima in procente, in functie de suprafata
afectata. Dupa determinarea procentului mediu de modificari in continutul
planurilor si hartilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru asigurarea
bazei cartografice necesare la lucrarile de introducere si intretinere a cadastrului
general: actualizarea planurilot si hartilor existente sau realizarea altor noi.
Executantul lucrarilor va avea la dispozitie pe o perioada determinata
documentele cadastrale existente in zona de lucru, fie sub forma analogica (pe
suport din hartie, material plastic, baza tare), fie sub forma digitala, daca exista
plan digital. Aceste materiale se transforma daca este cazul in forma digitala prin
digitizare sau scanare / vectorizare, cu respectarea anumitor parametri si intr-o
structura a datelor mentionate in caietul de sarcini. Modificarile constatate in urma
lucrarilor de actualizare se fac direct pe planul cadastral digital obtinut.
30
realizeaza de executantul lucrarii numai daca acestea corespund din punct de
vedere al calitatii si respecta prevederile din norme tehnice.
Datele si informatiile continute in documentatile tehnice intocmite pentru
atribuirea numerelor cadastrale provizorii vor fi preluate si vor face parte din
lucrarea de introducere a cadastrului general.
Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge obligatoriu
fiecare imobil din intravilan si din extravilan, realizandu-se operatiile de teren si
birou pentru determinarea elementelor necesare actualizarii acestuia, astfel:
a) in extravilan:
* masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc
sectoarele cadastrale sau ale grupurilor de parcele izolate;
* masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile
parcelelor/ corpurilor de proprietate;
* intocmirea schitelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupurile de
parcele izolate.
b) in intravilan:
* masuratori pentru determinare coordonatelor punctelor de pe contururile
corpurilor de proprietate;
* masuratori expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de
proprietate;
* masuratori pentru pozitionarea constructiilor cu caracter permanent, nou-
aparute;
31
La nivelul fiecarui bun imobil din intravilan se intocmesc:
32
II.4 Culegerea datelor cadastrale
Generalitati
Lucrarile de culegere in teren a datelor cadastrale constau in :
* identificarea amplasamentului, a limitelor corpurilor de proprietate si a
categoriilor de folosinta a parcelelor componente;
* identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor;
* identificarea actului sau faptului juridic in temeiul caruia este folosit
imobilul.
Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata, organizata
special in acest scop sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren in cadrul
actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale.
33
expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliatii in alte
localitati decat cele cuprinse in raza unitatii administrativ-teritoriale respective;
34
cadastre de specialitate se tine seama de prevederile legale privind delimitarea
acestora, specifice fiecarui domeniu de activitate.
Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format din
elemente specifice cadastrului. Se intocmeste pe unitati administrativ- teritoriale
comunale sau orasenesti si pe intravilane, in doua culori: negru pentru planimetrie si
albastru pentru hidrografie.
Conceptul de baza la realizarea planului cadasatral este forma digitala.
Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin
extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea lor la
plotter.
35
Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:
36
Elementele de continut obigatorii pentru planul cadastral de baza sunt:
37
III. METODE DE INTOCMIRE A PLANULUI CADASTRAL
III.1 Generalitati
38
Metodele numerice de ridicare sunt:
* metoda drumuirii;
* metoda radierii;
* metoda absciselor si ordonatelor;
Definiţii şi clasificări
A(X,Y)
1-2
C=n (X,Y,H)
B=i(X,Y,H)
*l-2 6
*2-3 Vl.n
Y
B
Figura 1.
39
Etape de calcul:
1. Calculul orientarilor
a). Calculul orientarilor laturilor de spijin
AY
AXCD
0; = 00 + <y, ±
200s 0; = 0, +
a)7 ± 200s
2. 1 L
2
©'„ - ©;„, ± «„ ± 200^
n = numarul de statii
44
a) Procedeul analitic
0 y
X2 Y2
X3 Y3
Figura 2.
2S =Xi(Y2- Ys) - X2(Yi- Y3) +X3(Yi- Y2) = Xi(Y2-Ys) +X2(Ys- Yi) + X3(Yi-Y2)
Tinandu-se seama de sensul si notatiile din figura se poate scrie formula generalizata:
2S =-Yl(X2- X3)+Y2(Xl- X3) -Y3(Xl- X2) =Yl(X3- X2) +Y2(Xl-Y3) +Y3(X2- Xl)
45
Situatii frecvente:
- dreapta detasare sa treaca printr-un punct dat, situat pe conturul suprafetei, in
interiorul sau in exteriorul acesteia.
- dreapta de detasare sa fie paralela sau perpendiculara la o latura a conturului
suprafetei,sau la o directie oarecare(detasare,,paralela" sau ,,perpendiculara");
- detasarea sa fie facuta astfel incat sa se respecte un raport de proportionalitate
impus (detasare ,,proportionala").
46
Metode folosite:
Figura 3
DC
A=
din care rezulta:
C - n . 9 <f -n-S
°AMD ~ M "ABD> °AMN ~
(3)
S =
~ Pi ' ^ABD + P^ ' " ' ACD ~ -4CD
". "ANMD
'ANBD
i' Pi '
=
^ANBD = P2 '
Pi '
w
=
Pi ' Pi ' 'ACBD (5)
48
Cu notatiile
J
ACBD (6)
ABD
(8)
* Detasari "paralele"
B
— (1)
;
a) in functie de pi:
49
B
, J.-A
A'i .B y\
A *
i
b) in functie de
B-E A 5-A
A'
A 5-E
E A-B
Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata
notata cu E tinde catre zero, se va determma raportul I/pa, din ecuatia (3) impartita cu
1 5-A 2 B B-E -
i- 2r ———
B-E
n
=0 sau —— —+——=0rt
s-E
A s
A.A.
±=5. ,±
A * A-B
Valorile astfel obtinute pentru p se introduc in relatiile de la punct pe segment
pentru obtinerea coordonatelor punctelor M si N, care definesc pozitia dreptei de
50
Particularizari:
A = B si pl = p2 = p ;
= 2-p-A-p2-E
A 5-E
Daca laturile neadiacente converg, se ia pentru p solutia cu semnul "-" in fata
radicalului, iar pentru 1/p semnul"+" in fata radicalului.
51
IV.l Generalitati
52
S-a instituit in anul 1865 prin codul civil (sub influenta legislatiei franceze si
belgiene) si consta din registre in care se inscriu actele juridice. Aceste registre
sunt:
• registrul de transcriere;
• registru de inscriere;
• registrul de inscriere al comandamentelor;
• mapa actelor de amanet si a actelor juridice prevazute expres de lege.
Au fost organizate pe comune (sate) si au fost tinute pe numele persoanelor,
realizandu-se astfel o publicitate personala.
53
• actele juridice intre vii privind transferul de proprietate sau de drepturi care se
pot ipoteca (contract de vanzare- cumparare, donatii, etc.) sau acte prin care se
renunta la aceste drepturi;
• actele juridice intre vii prin care se constituie un drept de servitute, uzufruct,
uz sau abitatie, sau cele prin care se renunta la aceste drepturi;
• tranzactiile privind drepturile reale;
• ordonantele de adjudecare ale unui imobil (dobandite prin licitatie);
• hotararile de expropiere pentru interes obstesc;
• cesiunea de venituri pentru un interval mai mare de 2 ani.
54
Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand
aceluiasi proprietar, formeaza corpul de proprietate care se inscrie in cartea
funciara.
Mai multe corpuri de proprietate, de pe teritoriul unei localitati, apartinand unui
proprietar formeaza partida cadastrala a lui, care se inscrie in aceeasi carte funciara.
Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei
localitati alcatuiesc impreuna resistrul cadastral de publicitate imobiliara al acelui
teritoriu.
Registrul se intregeste cu:
• registrul special de intrare;
• planul de identificare a corpurilor de proprietate;
• repertoarul corpurilor de proprietate indicand numarul cadastral al parcelelor si
numarul de ordine al cartii funciare in care sunt inscrise;
• indexul alfabetic al proprietarilor;
• mapa cu cererile de inscriere.
• dreptul de proprietate;
• dreptul de superficie;
• dreptul de uzufruct;
• dreptul de uz;
• dreptul de abitatie;
• dreptul de servitute;
• dreptul de ipoteca si privelegiul imobiliar.
55
PARTEA I- a numita si " foaia de avere" sau "foaia imobilului" in care se inscriu
toate informatiile tehnice si economice ale bunului imobil respectiv:
• numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui corp de proprietate;
• suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructive;
• amplasamentul si vecinatatile;
• valoarea impozabila.
56