Mircea cel Batran

La sfarsitul secolului al XIV-lea, turcii au ajuns cu cuceririle la Dunare, amenintand

Tarile Romane si chiar intreaga Europa. Puterile europene au reactionat, declansand
cruciadele tarzii. Au fost atrase in aceasta actiune in principal regatele Ungariei si Poloniei,
care urmareau obiective proprii in sud-estul Europei.

Primul domn care a dus o politica de cruciada a fost Mircea cel Batran (1386-1418).Bun
organizator, el a consolidat si desavarsit organizarea institutionala a statului,preocupandu-se
de sporirea avutiei tarii si de intarirea capacitatii de aparare. In politica externa a manifestat
abilitate politica si diplomatica. La inceputul domniei el a incheiat o alianta cu Polonia,
pentru a preveni o actiune ostila din partea Ungariei. Cand turcii au ajuns la Dunare, Mircea
cel Batran si-a reorientat politica externa. El s-a aliat cu Moldova lui Petru I Musat si cu
regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, alianta indreptata impotriva turcilor. Lupta
antiotomana se declanseaza odata cu anul 1389 atunci cand domnul Tarii Romanesti ii
acorda sprijin militar cneazului Lazar al Serbiei in lupta de la Kosovo. Preluarea Dobrogei si
sprijinirea tarului de la Vidin a atras interventia militara a turcilor. Sultanul Baiazid I a
condus personal o mare armata impotriva domnului muntean dar a fost infrant in lupta de la
Rovine (16-17 mai 1395).

Desi victorios Mircea isi pierde temporar tronul si este nevoit sa ceara sprijin regelui
Ungariei, cu care incheie un nou tratat, la 7 martie 1395, la Brasov.

Victoria de la Rovine a incurajat Ungaria si statele occidentale sa organizeze o noua

cruciada antiotomana, in 1396. De aceasta data turcii obtin victoria de la Nicopole si isi
consolideaza stapanirea in Peninsula Balcanica.In anul 1402 are loc lupta de la Ankara
dintre turcii si mongoli in care Baiazid este infrant si omorat. Dupa acest an,Mircea cel
Batran a desfasurat o intensa activitate diplomatica si a sprijinit diferiti pretendenti in luptele
pentru tron din Imperiul Otoman, dar a esuat in impunerea unui sultan favorit. Noul sultan,
Mehmed I a interprins o alta expeditie in Tara Romaneasca. Lipsit de ajutor de la aliati,
Mircea a fost invins si a cedat turcilor Dobrogea in 1417.

Domnul muntean si-a dat seama ca forta Portii este prea mare si,in lipsa unor aliante
sigure a acceptat sa plateasca tribut sultanului, in schimbul mentinerii pacii. Un an mai
tarziu Mircea cel Batran moare fiind inmormantat la manastirea Cozia, el fiind cunoscut si
in prezent sub lozinca Cel mai viteaz si mai agil dintre principii crestini.
 Iancu de Hunedoara
Trei decenii mai tarziu, Iancu de Hunedoara a repurtat mai multe victorii
impotriva turcilor. Cneaz roman din Tara Hategului, Iancu a imbratisat de tanar
cariera armelor, ajungand, in 1441, voievod al Transilvaniei, iar in 1446,
guvernator al Ungariei.Contextul international era favorabil, datorita implicarii
energice a papalitatii si a uniunii dintre regatele Ungariei si Poloniei. Credincios
ideii de cruciada, Iancu a incercat sa-si asigure sprijinul Tarii Romanesti si
moldovei, unde a impus domnitori credinciosi lui.

Dupa victoriile de la Senegya si de pe raul Ialomita si infrangerea de la

Santimbru Iancu incheie o pace de 10 ani cu turcii la Segedyn. Papa nu
recunoaste aceasta pace si la 10 noiembrie 1444 Iancu este invins la Varna in
lupta murind chiar regele Ungariei Vladislav al III-lea. O noua incercare de
cruciada a fost infranta de turci la Campia Mierelei in 1448.
Iancu de Hunedoara a blocat, pentru o vreme, ofensiva otomana in Balcani. In
1453 insa, turcii cuceresc Constantinopolul, eveniment care a ingrijorat lumea
crestina. A urmat asedierea Belgradului(1456), detinut, la acea vreme, de
Ungaria. Dupa mai multe lupte, Iancu a obtinut victoria, oprind astfel inaintarea
urcilor spre Europa Centrala. La cateva zile dupa aceasta, Iancu murea de ciuma,
in fata Belgradului eliberat, fiind inmormantat la catedrala Catolica din Alba-
Iulia.
 Vlad Tepes
Dupa moartea lui Iancu de Hunedoara, rolul de aparator al crestinatatii la
Dunarea de Jos a revenit lui Vlad Tepes, domnul Tarii Romanesti(1456-1462).
Fiind in intelegere cu Matei Corvin, domnitorul roman a refuzat plata tributului.
Apoi l-a prins si l-a tras in teapa pe pasa de la Vidin(Hamsa Beg), care trecuse
Dunarea si incercase sa-l prinda intr-o cursa.
In iarna anului 1461-1462, Vlad Tepes a facut o incursiune fulgeratoare pe
malul drept al Dunarii, distrugand dispozitivul militar turcesc din zona. Reactia
turcilor a fost imediata. Cu o armata numeroasa, Mahomed al II-lea impreuna cu
Radu cel Frumos au pornit impotriva lui Vlad Tepes. Domnul muntean s-a retras
pustiind totul pana la Zimnicea si eliberand Giurgiu. Astfel, in noaptea de 16/17
iunie 1462, in apropiere de Targoviste, Tepes patrunde cu ostasii sai in tabara
turceasca producand o mare panica. Surprinsi, turcii incearca sa dea o batalie
decisiva, mizand pe superioritatea lor numerica, dar neizbutind acest lucru, sunt
nevoiti sa se retraga la sud de Dunare. Campania initiata de sultan s-a incheiat
ulterior cu inscaunarea lui Radu cel Frumos, sprijinit de o parte dintre boieri.
Sperand sa obtina ajutor de la Matei Corvin, Vlad Tepes se retrage in
Transilvania, dar cade victima unui complot si este inchis de regele Ungariei la
Visegrad.
In 1476, la cererea lui Stefan cel Mare Tepes este eliberat si reinscaunat domn
pentru a continua lupta antiotomana. Cateva luni mai tarziu cade victima unui
nou complot pus la cale de Laiota Basarab.
 Stefan cel Mare
Expansiunea otomana a continuat si in a doua jumatate a secolului al XV-lea.
Interesati de bogatele resurse ale Tarilor Romane si dornici de a-si asigura
punctele de sprijin ale actiunii lor turcii au vizat obtinerea suzeranitatii asupra
Moldovei. Lor li se opune Polonia si Ungaria, puteri catolice cu interese proprii
in aceasta regiune. In acest context international extrem de complicat, Stefan cel
Mare, domnul Moldovei a reusit sa mentina echilibrul si sa asigure tarii sale o
existenta politica autonoma.
La inceputul domniei, Stefan cel Mare a acceptat suzeranitatea regelui
Poloniei. In anul 1467, Stefan il invinge pe Matei Corvin, in lupta de la Baia.

Un obiectiv important al politicii lui Stefan cel Mare a fost inlaturarea

suzeranitatii otomane. Contextul era favorabil, deoarece otomanii se aflau in
conflict si cu alte state. Stefan a incheiat astfel un sistem de aliante cu Venetia si
cu Polonia. Apoi a incetat sa mai plateasca tribut si a intrat in Tara Romaneasca
unde l-a inlocuit pe Radu cel Frumos cu Laiota Basarab, in ideea de a atrage
acest stat in coalitia antiotomana. Se ajunge astfel la confruntare deschisa cu
otomanii. O armata puternica, condusa de Soliman-Pasa, este trimisa in
Moldova, dar este zdrobita de oastea lui Stefan, la 10 ianuarie, 1475, la Vaslui.

Intelegand necesitatea luptei impotriva turcilor, Matei Corvin incheie un tratat

de alianta cu Stefan cel Mare, in iulie 1475.
Intre timp, sultanul a reusit sa ocupe o mare parte a teritoriului din nordul Marii
Negre si sa-i aduca pe tatari sub ascultare. In vara anului 1476, Moldova este
supusa unei invazii fara precedent, fiind atacata din doua parti. In aceste
circumstante, moldovenii sunt infranti la Valea Alba Razboieni ;cetatile insa
rezista, permitandu-i lui Stefan sa-si refaca armata si sa continue lupta.

In 1484 Moldova primeste o grea lovitura cand, dupa un atac prin

surprindere, turcii cuceresc Chilia si Cetatea Alba, punctele cheie ale sistemului
defensiv al tarii. Fara sperante de ajutor din partea aliatilor, dupa ce Venetia,
Ungaria si Polonia incheiasera pace cu turcii, Stefan a recunoscut suzeranitatea
otomana(1489). Stefan se reorienteaza in politica externa spre Ungaria,
nerecunoscand pacea cu Polonia din1485. Astfel ca in 1497 armata polona in
frunte cu Ion Albert ataca Moldova. Stefan obtine victoria dar in lupta este lovit
de o sageata otravitoare care ii va cauza moartea. (2 iulie 1504).
Stefan aparator al crestinatatii a fost santificat dupa ce a fost inmormantat la
manastirea Putna, ctitoria sa.

Dupa moartea lui Stefan cel Mare si expeditia sultanului Soliman in Moldova,
Tarile Romane au intrat sub regimul dominatiei otomane. Regimul tributar a fost
inlocuit cu un regim vasalic in care dominatia politica era dublata de cea
economica. Autonomia interna era redusa iar politica externa se subordona
Portii. Obligatiile financiare, mult diversificate, cresc in aceasta perioada.
 Mihai Viteazu
In conditiile in care Ungaria, infranta de turci la Mohacs, era transformata in
Pasalacul de la Buda iar Transilvania devenea principat autonom sub suzeranitate
otomana, sistemul de aliante din secolul XV, pe care se bazasera domnitorii romani,
era inevitabil prabusit. Din acest moment ideea de cruciada tarzie a pierdut din
intensitate. La sfarsitul secolului al XVI-lea ea a fost readusa in actualitate, in spatiul
romanesc, de catre Mihai Viteazul(1593-1601). Acesta a aderat din proprie intiativa
la Liga Sfanta, o alianta antiotomana constituita la initiativa papei Clement al VIII-
lea, cu participarea Statului Papal, a Imperiului Habsburgic, a Spaniei, Venetiei si a
unor ducate italiene. La Liga a aderat si principele Transilvaniei, SigismundBathory,
de la care se astepta si atragerea Moldovei si a Tarii Romanesti.

Mihai Viteazul incepe rascoala antiotomana in noiembrie 1594, cand distruge o

garnizoana otomana la Bucuresti si ucide pe creditorii levantini. Ajutat de trupe din
Moldova si Transilvania, banul Craiovei cucereste cetatile de pe linia Dunarii, cu
exceptia Giurgiului. Pentru a-si asigura un sprijin in fata unui posibil atac turcesc,
Mihai a incheiat un tratat cu Sigismund Bathory, la 20 mai 1595, la Alba-Iulia.
Avand asigurat un sprijin militar, Mihai Viteazul l-a invins pe Sinan-Pasa la
Calugareni in 23 august 1595. Mihai s-a retras spre munti asteptand ajutorul lui
Sigismund Bathory. Turcii au ocupat o parte a tarii. Dupa sosirea ajutorului, fortele
reunite ale lui Sigismund Bathory, Mihai Viteazul si Stefan Razvan elibereaza
teritoriul Tarii Romanesti, turcii fiind alungati pe la Giurgiu.

In perioada care a urmat, Mihai Viteazul a alternat confruntarea militara cu

diplomatia. In 1597, ramas fara sprijinul austriecilor, care sunt invinsi de turci,
Mihai incheie pacea cu turcii. In schimbul platii tributului, sultanul recunoaste
domnia lui Mihai. In 1598, Mihai incheie un tratat cu Rudolf al II-lea obtinand un
mare succes diplomatic.

In anul 1599 Mihai se afla intr-o situatie foarte delicata. In Moldova, ajunge
domn Ieremia Movila, apropiat Poloniei si adept al pacii cu turcii. In Transilvania,
Sigismund Bathory renunta la tron in favoarea varului sau Andrei Bathory, inclinat
de asemenea spre o alianta cu otomanii.
 Izolat in fata pericolului roman si amenintat cu pierderea tronului, domnul Tarii
Romanesti decide sa actioneze, instiintandu-l pe Rudolf al II-lea de intentia sa de a
porni impotriva lui Andrei Bathory si a aliatilor acestuia. Patrunzand in
Transilvania, Mihai obtine victoria de la Selimbar, la 28 octombrie 1599. La 1
noiembrie 1599, Mihai Viteazul intra in Alba-Iulia, dupa care se proclama principe
al Transilvaniei. In mai 1600, cucerea si Moldova, alungandu-i pe Ieremia Movila si
pe poloni. Pentru prima data in istorie cele trei tari se aflau unite sub aceeasi
domnie, Mihai Viteazul intitulandu-se “domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si a
toata Tara Moldovei’’.

Marile puteri nu vedeau insa cu ochi buni infaptuirea politica a lui Mihai
Viteazul, deoarece un stat centralizat romanesc ar fi putut deveni o putere reala in
aceasta parte a Europei. Otomanii, habsburgii si polonii aveau propriile lor interese
in spatiul romanesc. Nobilimea maghiara din Transilvania era la randul ei ostila fata
de principele roman si se temea pentru sistemul constitutional transilvanean. In
asemenea circumstante, nobilimea maghiara a cerut ajutorul lui Rudolf al II-lea,
pentru a-l alunga pe Mihai. Trimisul imparatului, generalul Basta, s-a aliat cu oastea
nobiliara si impreuna l-au invins pe Mihai, revenit in graba din Moldova, la
Miraslau(18 septembrie 1600). In urma infrangerii Mihai Viteazul pierde
Transilvania iar dupa ce polonii invadeaza Moldova este inscaunat domn Ieremia
Movila.

Mihai pleaca la Viena si apoi la Praga pentru a cere din nou ajutor lui Rudolf al
II-lea. Imparatul accepta sa-i ofere sprijin in conditiile in care nobilimea din
Transilvania il accepta din nou ca principe pe Sigismund Bathory. Impreuna cu
generalul Basta, Mihai obtine o victorie stralucita impotriva lui Sigismund, la
Guruslau, in august 1601. Desi victorios, Mihai viteazul pierde sprijinul aliatilor sai,
ale caror interese nu mai coincideau cu ale sale si, in august 1601, este asasinat la
Turda, din ordinul generalului Basta. Unirea celor trei tari romane a fost o puternica
sursa de inspiratie pentru istoricii si scriitorii epocii romantice animati de idealuri
nationale.
ANDREIANA
ALEXANDRU

CLASA a IX-a B

CRUCIADELE: