3.2.

DIAGNOSTICUL COMERCIAL:

SEGMENT TINTA:

Dacia a schimbat profilul clienţilor şi a pozitionat produsele sale

pe piaţă ca maşini ideale pentru tinerii între 25 şi 35 de ani.
Procesul de schimbare a publicului-ţintă a început în urmă cu 2 ani. În
mesajele transmise până acum pe diverse canale de comunicare,
Dacia este asociat cu o maşină „generoasă“ ca spaţiu şi „inovatoare“,
pentru că are toate dotările unei maşini scumpe, la preţuri mult mai
mici.

CONCURENTA:
Dacia se pozitioneaza pe segmentul ,,low-cost”.
Inainte de a deveni un adversar puternic pentru mărci precum
Chevrolet, Hyundai, Kia sau Skoda, Dacia face concurenţă chiar
colegilor de grup. Chiar dacă marca Renault are în această perioadă
oferte foarte tentante, atât pentru modelul Symbol, cât şi pentru Clio
III, care pot fi achiziţionate cu preţuri ce pornesc de la 7.403 euro,
respectiv, 9.000 de euro, incluzând aici şi prima de casare oferită prin
Programul Rabla, aceste promoţii sunt doar temporare, iar pe termen
lung, Dacia pare a avea câştig de cauză. Conştienţi de situaţia creată,
cei de la Renault pregătesc lansarea în Europa de Est a unui nou
Symbol, complet modificat. La fel ca şi celelalte modele ale mărcii
franceze, acest vehicul va creşte în gamă prin modificări majore de
ordin estetic şi suplimentări ale dotărilor, astfel încât să se diferenţieze
cât mai mult posibil de Logan. Până atunci însă, vânzările Renault
Symbol vor avea probabil destul de mult de suferit.
 DESFACERE:

In Romania, unde dispune de cea mai extinsa retea de dealeri,

cu 99 puncte de vanzare, Dacia este liderul detasat al pietei, fiecare
din modelele gamei fiind un best seller in segmentul sau respectiv.
Reteaua comerciala Dacia in Romania numara in prezent 69 de agenti
autorizati care au operatiuni de vanzare de vehicule noi si servicii post-
vanzare, la care se adauga 34 de agenti autorizati care se
concentreaza strict pe vanzarea de vehicule noi si 23 de puncte care
realizeaza doar servicii post-vanzare

Datorita raportului dimensiuni/prestatii/pret unic, familia de

modele Dacia a ajuns sa fie apreciata pe pietele mature si exigente ale
Europei Occidentale. Dacia exporta in prezent peste 80% din productia
sa, principalele destinatii fiind Germania si Franta. Fiabilitatea si nivelul
de calitate al modelelor Dacia este recunoscut de presa internationala
de specialitate si reflectat in studiile realizate de organisme
prestigioase, precum institutul JD Powers sau Automobil Clubul German
(ADAC).

VANZARI:
Evolutia productiei si vanzarilor Dacia

An Productie Vanzari (total) Exporturi

2000 55.187 52.403 2.270
2001 52.169 54.368 2.355
2002 57.387 57.681 4.939
2003 72.670 69.166 11.292
2004 94.719 98.908 18.895
2005 172.021 163.899 50.623
2006 188.461 187.215 79.438
 2007 222.914 230.473 128.411
2008 242.385 257.854 172.886

In 2008, Dacia a comercializat 257.594 automobile, cu 11,7%

mai mult fata de 2007. Acest rezultat a fost obtinut in conditiile in care
majoritatea pietelor auto au suferit, in cursul anului trecut, scaderi
importante ca urmare a crizei financiare. Dacia a exportat 172.886 de
unitati, cu 34,6 % mai mult fata de 2007, Franta si Germania fiind
principalele doua destinatii de export. La finalul anului 2008, Dacia se
situeaza printre primele 10 marci din Franta, inregistrand o cota de
piata de 1.7% la finalul anului 2008.

- Dacia a comercializat 153.826 vehicule in perioada

ianuarie-iulie 2009, cu 20,3 % mai mult fata de primul
semestru al anului 2008

130.000 de unitati au fost vandute la export, cu

60,4% mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut

Din cele 23.158 vehicule vandute pe piata din Romania, 21.542

sunt autoturisme si 1.616 sunt vehicule utilitare. Cota de piata Dacia la
6 luni este de 29,9%.

Dacia a acaparat si segmental de clienti reprezentat de

institutiile publice. Ex.: Ministerul Administratiei si Internelor.

Europa Occidentala reprezinta prima destinatie pentru

exporturile Dacia. In plus, Dacia este marca auto cu cea mai rapida
crestere a vanzarilor pe piata vest europeana in primul semestru al
anului 2009 (+99,8%).

Vanzari Dacia pe modele (Semestrul I 2009)

 Model Romania International Total
Sandero 4.142 64.354 68.496
Gama Logan 19.016 66.314 85.330
Total 23.158 130.668 153.826

Vanzari Dacia pe modele in Romania(Semestrul I 2009)

GAMA PRODUSE Unitati
Sandero 4.142
Logan berlina 13.990
Logan MCV 3.410
Logan VAN 718
Logan Pick-Up 898
Total 23.158

Este foarte interesant de observat fenomenul ,,Dacia”, pentru ca

exact asta a ajuns, din prisma dificultatilor cu care se confrunta
industria auto la acest moment. Se poate spune ca Dacia a profitat din
plin de declinul celorlalte marci, crescandu-si vertiginos cota de piata
pe plan intern si extern. Un rol important l-a jucat nivelul mare de
investitii realizate in fabricile de asamblare dar si cele producatoare de
component sau centrele de dezvoltare tehnologica si design.

Concluzie: Societatea se confrunta cu o crestere a cererii pentru

produsele sale care sunt supuse permanent unui proces de
imbunatatire si inovare.

POLITICA DE PRET:
 Dacia se concentreaza pe segmentul de consumatori persoane
fizice cu venituri mici sau medii si pe segmentul corporate. Deci,
preturile tinta pentru gama de produse sunt scazute. Renault a stabilit
preturi mai mici decat cele ale concurentei pentru fiecare model al sau
din gama Dacia. Astfel, se practica o politica agresiva, menita sa
cucereasca noi segmente (atat interne, cat si din strainatate). Pana in
prezent, aceasta metoda a dat roade, mai ales in contextual crizei
economice. Dacia a capatat in ultima perioada supranumele de
,,masina de criza” datorita pretului scazut.

FURNIZORI:

Din 2009, majoritatea furnizorilor de piese pentru modelele Dacia

sunt parte component a grupului Renault si au ajuns sa detina fabrici
pe teritoriul Romaniei. Exemplu: ILN Mioveni, Sealynx Automotive
Romania, (producatoare de sisteme de etanseizare pentru Logan), ACI
Romania (producatoare de sasiuri) – parte a grupului Renault, Kalsonic
Kalsey Romania (sisteme de aer conditionat) (companie japoneza) etc.

Dispozitivul industrial si logistic al grupului Renault din Romania

alimenteaza in prezent toate uzinele care produc modelele Logan si
Sandero in Maroc, Rusia, Iran, India, Brazilia, Columbia si Africa de Sud.
Pentru a sustine fabricatia in uzinele din afara Romaniei, centrul
logistic ILN (International Logistics Network) de la Mioveni a expediat in
ultimii ani peste 2 610 000 m3 de colectii de piese si componente –
echivalentul a 760 000 de vehicule. Platforma ILN (International
Logistics Network) inaugurata la Mioveni in anul 2005 este cel mai
mare centru de acest gen din cadrul grupului Renault..

Dinamica Dacia si a proiectului X90(platforma Logan) a

determinat dezvoltarea puternica a retelei de furnizori auto din
Romania, o parte dintre acestia instalandu-si capacitati de productie in
perimetrul platformei industriale de la Mioveni sau in regiunea Pitesti.

Renault Technologie Roumanie (RTR) este deja al doilea centru

de inginerie al grupului Renault si cel mai mare din afara Frantei. La
RTR vor lucra, in final, aproape 3 000 de ingineri si specialisti. In 2010,
RTR va dispune si de un centru de testare la Titu, in judetul Dambovita,
unde vor lucra peste 500 de persoane. Acesta va fi cel mai important
centru de testare al grupului Renault din afara Frantei. Din iulie 2008,
RTR are in responsabilitate viata serie a gamei X90 la nivel mondial –
toate versiunile derivate produse in cele 9 uzine din lume. In plus,
centrul de inginerie dezvolta o parte din ce in ce mai importanta a
noilor modele din gama Dacia.

In completarea centrului de inginerie din Romania, grupul

Renault a inaugurat, in anul 2007, la Bucuresti, Renault Design Central
Europe – primul si singurul centru de design auto din Europa Centrala
si de Est. Primul rezultat al creativitatii echipei de designeri din
Bucuresti este conceptul Duster, prezentat in martie 2009 la Salonul
Auto de la Geneva.

ANALIZA SWOT:

Puncte tari:

- Imagine comerciala buna;

- capacitate de productie mare;
- centre proprii de inovare si design;
- preturi mici in comparatie cu concurenta;
- calitate respectabila a produselor ;
- retea larga de distributie;
- majoritatea furnizorilor apartin grupului Renault.
 Puncte slabe:

- fragmentarea furnizorilor (piesele necesare provin din prea

multe parti)

Oportunitati:

- accesul la noi piete prin intermediul grupului Renault;

- atragerea de noi clienti (persoane fizice sau juridice,
institutii publice);
- cerere cu trend ascendent pe toate pietele.

Amenintari:

- gama Renault (clio, megane etc.) reprezinta principalul

concurent;
- majorarea din 2010 a taxei de prima inmatriculare la
masinile noi in Romania;

3.3. DIAGNOSTICUL RESERSELOR UMANE

Consiliul de administratiei al SC AUTOMOBILE Dacia SA este

format din:
1. Francois Fourmount –Director General

2. Management :

• Jacques Chauvet

• Francois Fourmount
 • Constantin Stroe

• Dan Mihai Bedros

• Renaud le Barrois d’Orgeval

Societatea are un numar de 13274 de angajati,care au diverse

studii : incepand de la studii medii si ajungand la studii superioare si
postuniversitare, neavand nici un salariat necalificat.Putem vedea
structura pe categorie de varsta si studii in tabelul urmator :

Varsta Nivel studii Nr personal

40-55 Medii 1517

25-35 Superioare si 8503
postuniversitare
35-55 Superioare 3254

Analizand informatiile din acest tabel se observa ca in cadrul

societatii ponderea personalului cu studii superioare este foarte mare (
88% ), comparativ cu ponderea personalului cu studii medii ( 12% ).
Coreland pregatirea personalului cu fisele de post am constatat ca nu
exista cazuri de supra sau subcalificare.
Pentru o companie ce a fost infiintata in 1990, se poate spune ca
este suficient numarul de angajati,avand in vedere ca perioada in care
ne aflam si anumea cea de recesiune economica a dus la multe
pierderi de locuri de munca,chiar in cazul nostru au fost disponibilizate
195 de persoane,prin concedieri individuale.
In momentul de fata, din cauza perioadei de criza, au fost
stopate recrutarile.Inaintea acestei perioade, politica de recrutare se
baza foarte mult pe cautarea persoanelor potential interesate in acest
domeniu, folosind motoarele de cautare de pe siturile precum ejobs si
bestjobs, sau apeland la agentii de plasare a fortei de munca in cazul
in care se dorea angajarea unor persoane pentru pozitii superioare.CV-
urile selectate erau analizate de catre Directorul Departamentului
pentru care era necesara recrutarea.In urma selectiei se organizau
interviuri pentru a vedea in ce masura persoanele sunt compatibile cu
cerintele postului si ale organizatiei.
In societate nu este constituit nici un sindicat. Raporturile dintre
management si angajati sunt reglementate de Contractele individuale
de munca si de fisele postului.
Pentru fundamentarea fondului de salarii se pleacă de la
organigrama instituţiei tinand cont si de pregatirea si experienta
angajatilor firmei.Organigrama cuprinde numărul de posturi din fiecare
departament, gradul lor de ocupare cu personal, precum şi
diferenţierea personalului pe trepte de salarizare.
Remunerarea angajatilor presupune:
• Salarii de baza : se porneste de la un salariu de 500 de
euro pentru personalul cu studii superioare si postuniversitare.Pentru
personalul cu studii medii al companiei salariul este fix de 400 de euro.

• Exista posibilitatea de acordare a salariului de merit ( cel

de al 13 salariu ) in cazul in care compania si-a indeplinit obiectivele
pentru anul respectiv;

• Indemnizatii de conducere si alte indemnizatii;

• Spor vechime;

• Fond de premii pentru cei mai buni agenti de vanzari

pentru rezultatele obtinute in urma negocierilor si indeplinirii targetului
comercial si a marjei de profit.
 In afara de salariu, angajatii primesc din partea firmei si unele
beneficii cum ar fi :

• Se acorda bonuri de masa tuturor angajatilor,cu exceptia

top managementului pentru perioada de criza economica.Astfel aceste
tichete se acorda doar persoanelor cu venituri mai mici decat
persoanele din pozitiile superioare din organigrama;

• Asigurari medicale platite de catre societate.

Analiza Swot.

Puncte tari :
1. Echipa de vanzari este una stabila si experimentata, avand
o mare implicare si stabilitate in relatia cu principalii clienti.

2. Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa

de negociere a afacerilor, avand desigur o pregatire profesionala
corespunzatoare domeniului de activitatea in care actioneaza firma.

3. Directorul General are capacitatea de a motiva membrii

echipei cu care acesta colaboreaza.

4. Incearca sa tina pasul cu noile fluxuri tehnologice,

asigurand angajatilor conditii cat mai bune de lucru(echipamente noi,
utilaje, aparatura etc.).

Puncte slabe :
1. Nu exista o comunicare foarte buna intre membrii
departamentului de productie si cel de vanzari.

2. Costurile de productie relativ mari.

Oportunitati :
 1. Existenta proiectului RABLA ofera posibilitatea cresterii
vanzarilor de automobile noi.

2. Relaxarea politicii de creditare din partea bancilor.

Amenintari :
1. Aparitia pe piata AUTO din Romania a unor jucatori noi;

2. Scaderea pretului de vanzare la automobilele de import.

3.4.DIAGNOSTICUL TEHNIC

Activitatea de baza este productia de automobile care se

realizeaza la Platforma de la Mioveni, aceasta fiind impartita in doua
sectii: Uzina Vehicule si Uzina Mecanica.
Uzina Vehicule Dacia asigura atat productia gamei de
vehicule Dacia ( Logan berlina, Logan MCV, Logan Van, Logan Pick-Up
si Dacia Sandero ), cat si fabricarea de piese de schimb. Uzina este
organizata in patru departamente principale: Presajul, Caroseria,
Vopsitoria si Montajul. Odata parcurse cele patru etape, masinile sunt
distribuite in retea. Cadenta de fabricatie a uzinei este de 1340 de
autovehicule pe zi.
Uzina Mecanica Dacia se ocupa cu producerea de piese
din aluminiu, cu uzinajul si asamblarea motoarelor, cutiilor de viteze si
transmisiilor pentru vehiculele din gama Dacia si pentru vehiculele
Renault produse in intreaga lume. Activitatea Uzinei se desfasoara in 7
cladiri situate pe platforma de la Mioveni, care acopera o suprafata de
120.000 m2. Uzina este organizata in patru departamente de fabricatie:
Departamentul Motoare, Departamentul Cutii de Viteze J si Transmisii,
Departamentul Cutii deViteze TL, Departamentul Aluminiu.
 Acestor departamente li se adauga alte 5 departamente
suport ( Logistica, Mentenanta, Calitate, Resurse Umane si Controlul de
Gestiune). Cele 4 departamente de fabricatie impreuna cu
departamentul de Logistica si cu serviciul Progres/SPR (Sistemul de
Productie Renault) formeaza Directia de Fabricatii Mecanice.
Capacitatea de productie a Platformei de la Mioveni este
asigurata de un program de munca pe trei schimburi, de luni pana
vineri.

Materii
externi prime şi

materiale
furnizori producţia

interni semifabricate

Fluxul tehnologic

desfacere

Piaţa externă Piaţa internă

Analiza SWOT

Puncte tari:
- datorita semnarii contractului de privatizare cu grupul francez
Renault si achizitionarii pachetului majoritar de actiuni de catre
acesta, s-au facut investitii puternice in aparatura tehnologica,
uzina fiind capabila sa faca fata cererii mari de autovehicule
 - o mare parte din procesul tehnologic este robotizat, ceea ce
sporeste numarul de autovehicule fabricate zilnic, necesitand
personal numeros

Puncte slabe:
- uzina de automobile are nevoie de o perioada de oprire, intre trei
si cinci saptamani, pentru a efectua lucrari de mentenanta si de
ameliorare a procesului de fabricatie

Oportunitati:
- datorita crizei financiare din ultimul an, uzina poate mari
numarul de autovehicule produse zilnic pentru ca cererea este
din ce in ce mai mare; asta se intampla deoarece sunt practicate
preturi mici in comparatie cu concurenta si sunt oferite
autovehicule de aceeasi calitate

Amenintari:
- o greva generala a a angajatilor ar duce la oprirea procesului
tehnologic

3.6. DIAGNOSTICUL FINANCIAR

I. ANALIZA FINANCIARA PE BAZA BILANTULUI.

DINAMICA ELEMENTELOR BILANTIERE:

 Element 2006 2007 2008 2007/2006 2008/2007
A. Activ imobilizate 2,408,268,735 2,779,371,437 2,803,218,907 15.41% 0.86%
I. Imobilizari necorporale 13,551,094 9,604,242 5,117,830 -29.13% -46.71%
II. Imobilizari corporale 2,380,043,438 2,738,167,904 2,748,633,694 15.05% 0.38%
III. Imobilizari financiare 14,674,203 31,599,291 49,467,383 115.34% 56.55%
B. Active curente 1,239,466,540 1,821,928,966 1,445,294,622 46.99% -20.67%
I. Stocuri 447,778,653 469,719,138 554,116,674 4.90% 17.97%
II. Creante 780,695,732 939,614,061 350,229,824 20.36% -62.73%
III. Investitii pe termen scurt 0 0 0 / /
IV. Casa si conturi la banci 10,992,155 412,595,767 540,946,124 3653.55% 31.11%
C. Cheltuieli in avans 4,709,222 10,286,404 8,595,623 118.43% -16.44%
TOTAL ACTIV 3,652,444,497 4,611,586,807 4,257,109,152 26.26% -7.69%

J. Capitaluri proprii 2,251,358,608 2,693,700,931 2,961,131,296 19.65% 9.93%

G. Datorii financiare 0 114,828 0 / -100.00%
D. Datorii pe termen scurt 1,296,839,878 1,764,261,113 1,125,693,065 36.04% -36.19%
I. Datorii de exploatare 1,280,089,082 1,764,261,113 1,125,693,065 37.82% -36.19%
II. Datorii financiare 16,750,796 0 0 -100.00% /
H. Provizioane pentru riscuri si
cheltuieli 78,759,628 100,652,903 127,877,572 27.80% 27.05%
I. Venituri in avans 25,486,383 52,857,032 42,407,219 107.39% -19.77%

INTERPRETARI:

Per total se observa o crestere a activelor imobilizate cu 15.41%

in primul an, si cu 0.86% in cel de-al doilea. Aceasta crestere s-a
datorat in principat cresterii imobilizarilor financiare, care in 2007 au
fost cu 115.34% mai mari decat in 2006, iar in 2008 au crescut cu
56.55% fata de 2007, datorita investitiilor facute in actiuni la entitati
afiliate.
Imobilizarile corporale inregistreaza si ele o crestere de 15.05%
in 2007 fata de 2006 iar apoi o crestere foarte mica, de sub 0.5%, in
2008. Acesata crestere s-a realizat datorita investitiilor in noi
echipamente mai performante, statii de epurare si refiltrare a apei
precum si noi show-room-uri in tara.
 Imobilizarile necorporale scad, in primul an cu 29.13% iar apoi, in
2008 cu 46.71%, datorita scaderii brevetelor, licentelor, concesiunilo si
marcilor comerciale.

Activele curente,cresc in 2007, fata de 2006 cu 46.99% iar in

2008, fata de 2007 scad cu20.67%. Cresterea din primul an s-a datorat
in primul rand cresterii cu 3653% a disponibilitatilor din conturile
bancare. Investitiile financiare pe termen scurt au fost 0 pe toti cei 3
ani, iar cresterea stocurilor, de 4,9% a fost insignifianta. Cresterea
creantelor a fost de 20.36%.
Scaderea din 2008 fata de 2007 s-a datorat scaderii cu 62.73% a
creantelor, in speta a creantelor comerciale. Aceasta scadere este
atenuata de cresterea cu 31,11% a disponibilitatilor, si o crestere a
stocurilor cu 17.97%.

Dinamica activului total a fost pozitiva in 2007 fata de 2006, fiind

26.26%, datorita cresterii activelor imobilizate cu 15% si a celer
circulante cu 47%. Dinamica devine negativa raportandu-ne la 2008
fata de 2007, fiind de -7,69%. In timp ce activele imobilizate au crescut
cu mai putin de 1%, activele curente au scazut cu 20.67%.
Capitalurile proprii ale firmei cresc in 2007 fata de 2006 cu 20%
in urma scaderii pierderii neacoperite reportate din anii anteriori, si ca
urmare a obtinerii unui profit mai mare decat in 2006. In 2008, se
observa o crestere a capitalurilor proprii cu inca 10%, fata de 2007. De
asemenea, sursa cresteii o reprezinta scaderea pierderii neacoperite
raportate. Profitul obtinut, de 222 mil RON este totusi mult mai mic
decat cel obtinut in 2007, 442 mil RON.
In 2007, societatea contracteaza niste credite in valoare de
aprx. 115.000 RON pe care le ramburseaza in anul urmator.
 In acelasi an, datoriile curente au o evolutie ascendenta de
circa 36% ca urmare a cresterii datoriilor comerciale – furnizori de
peste 350 mil. RON. In anul urmator, datoriile curente scad in aceeasi
masura din cauza scaderii de aceasta data a acelorasi tip de datorii.
In anii 2007 si 2008, cresc in masura aprx. egala
provizioanele ca urmare a majorarii provizioanelor pentru garantii
acordate clientilor si OTS.

INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR:

2006 2007 2008

FONDUL DE RULMENT -156,910,127 -85,555,678 157,912,389
NEVOIA DE FOND DE RULMENT -51,614,697 -354,927,914 -221,346,567
TREZORERIA NETA -105,295,430 269,372,236 379,258,956
CASH-FLOW-UL (∆TN) / 374,667,666 109,886,720

Fond de Rulment = Pasive Permanente – Active Permanente

Observam faptul ca fondul de rulment este negativ, in 2006 si

2007, ceea ce ar indica un dezechilibru financiar pe termen lung.
Totusi, in 2008 fondul de rulment este pozitiv, fapt datorat cresterii
capitalurilor proprii peste valoarea activelor imobilizate. Deci, putem
concluziona, ca pe termen lung se respecta regula echilibrului
financiar.

NFR = (Active Curente – Active Trezorerie) – ( Pasive Curente –

Pasive Trezorerie)

NFR inregistreaza valori mai mici ca 0, de aici rezulta ca exista

un dezechilibru pe termen scurt, cu alte cuvinte incasarile si productia
sunt devansate de datorii si plati.

Trezoreria Neta = FR – NFR

In 2006, TN, este <0.
 Trezoreria netă negativă semnifică un dezechilibru
financiar, la încheierea exerciţiului contabil, un deficit monetar acoperit
prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Această situaţie
evidenţiază dependenţa întreprinderii de resursele financiare externe
Chiar dacă trezoreria netă negativă evidenţiază o anumită dependenţă
financiară, aceasta nu trebuie să fie interpretată implicit ca o stare de
insolvabilitate. Pot exista întreprinderi, cu o astfel de situaţie, care să
supravieţuiască şi să prospere, dacă partenerii lor financiari acceptă
menţinerea resurselor de trezorerie încredinţate acestora pentru
acoperirea pasivului exigibil.
In 2007 si 2008, NFR este mai mare in modul decat FR, ducand la
o TN pozitiva.In mod normal, aceasta semnifica un echilibru general al
firmei pe un orizont scurt si lung de timp.

Cash Flow = ∆ Trezorerie Neta

Cash flow-ul este pozitiv, ceea ca arata faptul ca intreprinderea a
generat cash, deci resursele de investire ale societatii au crescut.

II. ANALIZA CASH-FLOW-URILOR

INTREPRINDERII
AN 2007/2006 2008/2007
∆TN 374,667,666 109,886,720
∆FR 71,354,449 243,468,067
∆NFR -303,313,217 133,581,347
∆FR-∆NFR 374,667,666 109,886,720

In abordarea franceza cash-flow-ul se explica prin variatia

trezoreriei nete.
In acceptiunea economistilor anglo-saxoni ,cash-flow-ul este
suma fluzurilor de trezorerie rezultate din operatiunile de gestiune,de
investitii si cele de finantare:
CF=CFgest+CFinv+CFfin

CFgest = PrNet + Amortizari – Venituri financiare – ΔNFR

CFinv = Venituri financiare – ΔIMO brute
CFfin = Δcapital social – dividende + ΔDTL

an 2006/2007 2007/2008
Profit net 352,439,506 454,75
Amortizari 295,341,146 263,32
Venituri financiare 207,829,622 243,65
∆NFR -303,313,217 133,58
CF gestiune 743,264,247 340,83
Venituri financiare 207,829,622 243,65
∆IMO brute 666,443,848 287,16
CF investitie -458,614,226 -43,50
∆capital social 89,902,817 -187,32
dividente 0
∆Datorii pe termen lung 114,828 -11
CF finantare 90,017,645 -187,43

Observam ca potrivit celor doua abordari obtinem aceleasi rezultate.Deci

cash-flow-ul expima monetar rezultatul diferentei dintre incasari si plati de
la inceputul pana la sfarsitul anului. Cash-flow-ul fiind pozitiv inseamna ca
intreprinderea a generat cash.
 2006/2007 2007/2008
CF gestiune 743,264,247 340,835,431
Crestere economica 363,130,631 420,749,602
EBIT(1-τ) 352879636.2 454829830.6
Amortizare 295,341,146 263,320,785
CF gest dupa origine 648,220,782 718,150,616
PR net 352,439,506 454,754,894
Dobanzi(1-τ) 440130.6 74936.4
CF gest dupa
destinatie 648,220,782 718,150,616
∆IMO brute 666,443,848 287,168,255
∆NFR -303,313,217 133,581,347
CFD 285,090,151 297,401,014
dividende 0 0
∆CS 89,902,817 -187,324,529
CFD actionari -89,902,817 187,324,529
∆CPR 442,342,323 267,430,365
CFD actionari -89,902,817 187,324,529
∆Dat TL 114,828 -114,828
CFD creditori 325,303 189,764
CFD -89,577,515 187,514,294

CFD = CF gest – Crestere economica

CF gest dupa origine = EBIT(1-τ) + Amortizare

CF gest dupa destinatie = Pr net + Dobanzi(1-τ) + Amortizare
Cresterea economica = ΔIMO brute + ΔNFR

CFD = CFD actionari + CFD creditori

CFD actionari = Dividende – Δcapital social = Pr Net – ΔCPR
CFD creditori = Dobanzi(1-τ) – ΔDTL

CF disponibil indica fluxul de lichiditati care apare in relatia

firmei cu investitorii (actionarii si creditorii ). Valoarea sa e expresia
remunerarii nete a actionarilor si a creditorilor.

CF disponibil este pozitiv, si se invarte in jurul cifrei de 290 mil

RON. Acest lucru se intampla deoarece CF de gestiune este superior
cresterii economice. Acest lucru este caracteristic industriei
constrcutoare de automobile, deoarece imobilizarile au un termen de
recuperare indelungat si se reinnoiesc destul de rar, pe cand profitul
net este unul consistent.

Evaluarea intreprinderii

V0 (intreprindere) =

2007 2008
V0 intreprindere 2,579,139,316.19 2,821,240,094.86
VAN intreprindere 327,780,708.19 242,100,778.67

2006 2007 2008

AE 2,251,358,608 2,693,815,759 2,961,131,296

k=15,5% :media de rentabilitate pe sectorul auto, pentru Europa de

est

Cunoscandu-se valoarea contabila a activului economic se poate

spune ca din punct de vedere contabil, in prezent, activul economic
este supraevaluat (V0(AE)<AE0).
VAN este pozitiv pentru perioadele analizate, ceea ce inseamna
ca valoarea firmei a crescut cu 328 mil RON in 2007 fata de 2006 si cu
242 mil RON in 2008 fata de 2007.

IV. Diagnosticul rentabilitatii

A. Ratele de marja
2006 2007
Pr net/CA 6.3453% 6.5565% 2.85
EBIT(1-τ)/CA 6.3532% 6.5575% 2.85
EBIT/CA 7.5633% 7.8066% 3.39
EBITDA/CA 13.5980% 12.1620% 8.83
B. Ratele de rotatie

2006 2007 2008

AE 2,251,358,608 2,693,815,759 2,961,131,296
AE/CA*360 Durata de
zile 145.9190742 139.8176074 139.4878097 rotatie
Viteza de
CA/AE 2.467120916 2.57478301 2.580870692 rotatie

Ratele de marja se calculeaza ca si ponderea unui element in

cifra de afaceri. Dupa cum se observa din tabelul alaturat, ponderea
profitului net in CA scade in 2008 la 2,85% fata de 6.34% si 6,55% in
2006 respectiv 2007. Acest lucru s-a datorat profitului mai mic
inregistrat in 2008, colaborat cu cresterea cifrei de afaceri.
Ponderea EBIT(1-τ) in CA este aproape identica cu ponderea
profitului net in CA deoarece cheltuielile cu dobanzile sunt foarte mici.
EBIT raportat la cifra de afaceri inregistreaza aceeasi scadere in
2008, deoarece cheltuielile fixe si cele financiare sunt mai mari in
acest an, decat in anii precedenti.
Aceeasi evolutie o are si ponderea EBITDA in CA cauzele fiind
aceleasi.

Durata de rotatie arata in cate zile se recupereaza activul

economic prin cifra de afaceri. Durata de rotatie scade de la 146 de
zile in 2006 la 140 de zile in 2007 si la 139 de zile in 2008. Principala
cauza o reprezinta dinamica superioara de crestere a cifrei de afaceri
fata de activul economic.

C. Ratele de structura

2006 2007 2008

CPR/AE 1 0.999957373 1
DTL/AE 0 0.000043 0
DTL/CPR 0 0.000043 0
AE/CPR 1 1.000042628 1

Analizand ratele de structura observam ca datoriile financiare ale

DACIA SA sunt foarte mici, fiind chiar neglijabile.
D. Ratele de rentabilitate a capitalurilor investite
2006 2007 2008
ROA EBIT(1-τ)/AE 0.15674075 0.168842219 0.073583306
ROE Pr.net/CPR 0.156545254 0.168821597 0.073583125
Rdobanzii Dobanzi(1-τ)/DTL #DIV/0! 0.652596928 #DIV/0!

Rentabilitatea economica, ROA are o evolutie descurajatoare, in

anul 2008 scazand cu mai mult de 50% fata de 2007 si 2006. Ca si
principala cauza putem numi obtinerea unui profit mult mai mic in
acest an decat in anii precedenti.
ROE are valori aproape egale cu ROA. In contextul in care DACIA
nu are datorii pe termen lung decat in 2007, si acelea nu foarte mari,
AE este aproape egal cu capitalul propriu iar EBIT(1-τ) este sensibil
egal cu profitul net din cauza lipsei dobanzilor.
ROE este un indicatorul foarte important pentru actionari. El
indica cat profit se obtine, raportat la capitalul propriu. In anul 2008 a
avut loc o scadere a vanzarilor, si a cifrei de afaceri in consecinta.
Astfel profitul obtinut este mult mai mic cu 52% decat in 2007.
Capitalul propriu creste in 2008 cu 10% fata de 2007, deci ROE a
scazut si el cu 56%.

E. Ratele valorii de piata

2006 2007 2008

1) g= ROE*b ROE*b 0.156545254 0.168821597 0.073583125
! g=ROE pt ca profitul se reinvesteste in totalitate in toti anii
 2006 2007 2008
nr. Act. 22513586080 26937009310 29611312960
Pr.net/nr.
Actiuni 0.015654525 0.01688216 0.007358312

2) profit net/actiune (EPS; earning per share)= Pr.net/nr.

Actiuni
Profitul net pe actiune scade si el, tot datorita scaderii
profitului in 2008.

2006 2007 2008

-
AE*(ROA-k) 3,919,051.96 37,288,387.92 241,085,521.52

3) valoarea economica adaugata= capital investit*(ROA-k)

Valoarea economica adaugata este > 0, in anii 2006

si 2007 ceea ce indica un fapt pozitiv pentru intreprindere
intrucat firma a avut o rentabilitate mai mare decat cea
medie de pe sector, intrucat ROA>k.
In anul 2008, ROA scade destul de mult, si astfel
firma inregistreaza o rentabilitate mult mai mica decat
media pe sector.

III. DIAGNOSTICUL RISCULUI

1. Riscul economic si financiar

2007/2006 2008/2007
%∆EBIT/
e %∆CA 1.177791801 -3.14131314
e' %∆PN/%∆CA 1.183486859 -3.140844215
 Riscul economic este 1.77 in 2007/2006. Asta semnifica, ca la
variatia cu un punct procentual a cifrei de afaceri, EBIT va varia si el cu
1.77 puncte procentuale. In anul 2008 riscul economic este -3.14.
Adica la o variatie cu un punct procentual a CA, EBIT va varia si el, in
sens opus cu 3.14 puncte procentuale. Acest risc este unul destul de
mare si ingrijorator, cel putin in 2008.
Riscul financiar are valori aproape egale cu cel economic,
datorita valorilor mici ale dobanzilor. Interpretarea este aceeasi.

2. Solvabilitatea

2006 2007 2008

R indatorare datorii/pasiv 0.355060804 0.382596276 0.264426639

Levier datorii/CPR 0.57602546 0.65500068 0.380156417

Rata de indatorare este mai mica de 50%, deci compania nu se

afla in pericol de insolvabilitate. Levierul se incadreaza de asemenea in
intervalul propus de publicatiile de specialitate, fiind mai mic de 100%.

3. Lichiditatea

2006 2007 2008

Rata curenta ACR/D curente 0.95575912 1.032686688 1.283915365
Rata rapida (ACR-Stocuri)/D curente 0.610474663 0.766445408 0.791670461
Rata (disponibilit.+inv fin TS)/D
imediata curente 0.008476108 0.23386321 0.480544956

Rata curenta arata capacitatea intreprinderii de a-si plati

datoriile curente prin intermediul activelor circulante. Aceasta se
recomada sa fie mai mare decat 1. In cazul DACIA, cu exceptia anului
2006, cand valoare tinde la 1, toate celelalte valori depasesc 1.

Rata rapida arata capacitatea firmei de a-si plati datoriile

curente cu activele cele mai lichide. Se recomanda ca valoarea acestui
indicator sa depaseasca 0.8. In cazul DACIA, cu exceptia anului 2006,
in ceilalti doi ani valorile indicatorului sunt putin sub valoare de 0.8

Rata imediata arata capacitatea intreprinderii de a-si plati

datoriile curente folosind doar disponibilitatile din conturi bancare si
casa si investitiile financiare pe termen scurt. Valoarea indicatorului
era alarmanta in 2006, dar in 2008 ajunge la un nivel foarte bun.
In concluzie firma nu e in pericol sa nu isi poata plati datoriile
curente.

Analiza SWOT:

Puncte tari:
1) Cresterea vanzarilor
2) Firma nu are probleme cu lichiditatea si solvabilitatea
3) CAF mare
Puncte slabe:
1) ROE in scadere cu 56%
2) Pierderi din anii anteriori
3) Nerepartizarea de dividende
Oportunitati:
1) Scaderea duratei de rotatie
2) CFD pozitiv
Amenintari:
1) Cash flow pozitiv, dar in scadere
2) Scaderea profitului
 3) Scaderea ratelor de marja
4) Risc economic mic in 2007, dar mare in 2008

III.1. DESCRIEREA TEHNICO-

ECONOMICA A PROIECTULUI DE
INVESTITII
Datorita cererii crescute pentru modelul Dacia Sandero,
concernul Renault, care este actionarul majoritar al Dacia S.A., a decis
punerea in functiune a unei noi linii de asamblare pentru acest model
printr-o investitie in valoare de 90 milioane de euro. Cursul de schimb
in momentul achizitionarii liniei de asamblare a fost de 4.2 RON/EUR.
In contextul crizei actuale, modelele Dacia sunt favorizate
datorita pretului relativ scazut ceea ce a impus nevoia de crestere a
capacitatii de productie. Noua linie de asamblare este de ultima
generatie, are un consum redus de energie, functioneaza in flux
continuu, iar pentru intretinerea ei sunt necesare costuri mai mici
decat in cazul celorlalte linii de asamblare. De asemenea, cheltuielile
de manipulare vor fi mai mici, iar productia va creste de la 1340 de
unitati pe zi la 1420, adica o crestere de 6%.
Valoare inv= 90.000.000*4,2=378.000.000 RON

Zile lucratoare 2009= 276; zile dedicate intretinerii utilajelor sau

defectiuni tehnice=20
Pret mediu de fabrica autovehicul Sandero = 4500 euro x 4,2
=18.900 RON
 Spor de productie/zi = 80 autoturisme
Cifra de afaceri inv 2009 = 80*256*18900 = 387.072.000
RON

Amortizare liniara pe 10 ani

Amortizarea anuala=37.800.000 RON
Cheltuielile variabile cresc de la 60% la 65% din CA.
Durata ACR nete scade de la 14 la 12 zile de CA.

Pentru primii 3 ani, anticipam o crestere a CA cu rata de crestere

sustenabila (g=16%).Apoi, CA ramane ct. In cazul nostru, g=ROE pt. ca
tot profitul obtinut se reinvesteste.
La sfarsitul anului 2014, investitia se revinde cu 130.000.000
RON.
Valoarea Reziduala a investitiei va fi: 130.000.000 -
16%(130.000.000 - 151.200.000) + ACRN2014, adica Valoare
Reziduala = 133.392.000 RON

III.2. FUNDAMENTAREA
CHELTUIELILOR DE INVESTITIE

Spatiul necesar instalarii liniei de asamblare (2500 mp)

este deja existent in incinta fabricii din Mioveni. Utilitatile necesare
sunt deja existente.

Cheltuieli fixe platibile = 25.956.900 RON:

1) Cheltuieli cu salariile personalului TESA = 8.000.900 RON
2) Cheltuieli de intretinere (energie, apa, gaze etc.) =
15.956.000 RON
 3) Cheltuieli de intretinere ale liniei de asamblare =
2.000.000 RON

Amortizarea este liniara pe 10 ani. Amortizarea

anuala=37.800.000 RON.

Cheltuieli variabile = 65% din CA:

1) Cheltuieli cu salariile personalului direct productiv = 15%
din CA
2) Cheltuieli cu energia si apa = 5% din CA
3) Cheltuieli cu materiile prime si materialele= 45% din CA

Planul de finantare

Finantarea se va realize din fonduri proprii, capacitatea de

autofinantare din anul 2008 (anterior investititiei) fiind mai mare decat
valoarea totala a investitiei. De aceea, cheltuielile cu achizitionarea
spatiului de lucru, a utilajelor, instruirea personalului etc. vor fi
suportate la nivel intern.

III.3. ANALIZA PROIECTULUI DE

INVESTITII IN MEDIU CVASI-CERT

Considerand costurile aferente investitiei, precum si impactul acesteia

asupra cifrei de afaceri viitoare (cresterea cifrei de afaceri estimata
pentru anii 2009-2014) obtinem cifra de afaceri aferenta investitiei:

2009 2010 2011 2012 2013 2014

CA inv 387072000 449003520 520844083.2 520844083.2 520844083.2 520844083.2
CV 251596800 291852288 338548654.1 338548654.1 338548654.1 338548654.1
CF platibile 25956900 25956900 25956900 25956900 25956900 25956900
Amortizarea 37800000 37800000 37800000 37800000 37800000 37800000
Profit brut 71718300 93394332 118538529.1 118538529.1 118538529.1 118538529.1
Impozit profit 11474928 14943093.12 18966164.66 18966164.66 18966164.66 18966164.66
Profit net 60243372 78451238.88 99572364.46 99572364.46 99572364.46 99572364.46
∆ACRN 12902400 2064384 2394685.44 0 0 0
CF gest 98043372 116251238.9 137372364.5 137372364.5 137372364.5 137372364.5
CFD 85140972 114186854.9 134977679 137372364.5 137372364.5 137372364.5

Valoarea Actializata Neta si Indice de Profitabilitate

Pentru a putea calcula valoarea indicatorului VAN (valoare

actualizata neta) aferent investitiei se considera ca la sfarsitul anului
2014 investitia se revinde cu 130.000.000 RON.
Drept urmare, Valoarea Reziduala a investitiei va fi: 130.000.000 -
16%(130.000.000 – 151.200.000) + ACRN2014, adica Valoare Reziduala
= 133.392.000 RON;
Pentru a actualiza cashflow-urile din anii viitori se utilizeaza rata de
actualizare calculata pentru anii 2009-2014 in valoare de 0,144 ;
Astfel, obtinem VAN = 144.930.767,2 , din care rezulta si valoarea
indicelui de profitabilitate IP =1,38;

Valoarea pozitiva a indicatorului VAN, precum si un indice de

profitabilitate care depaseste cu mult valoarea critica de IP = 1 indica
faptul ca investitia efectuata, in conditiile ipotezelor considerate, este
una rentabila si merita sa fie facuta.
Ca sa putem calcula termenul de recuperare centralizam cashflow-
urile, cashflow-urile actualizate si cashflow-urile actualizate cumulate
pentru anii 2009-2014:

CF act.
An CF CF cum. CF act. cum.
2009 85140972 85140972 74423926.57 74423926.6
2010 114186854.9 199327826.9 87249724.07 161673651
2011 134977679 334305505.9 90153767.96 251827419
2012 137372364.5 471677870.4 80203860.99 332031280
2013 137372364.5 609050234.8 70108270.09 402139550
2014 137372364.5 746422599.3 61283452.88 463423003
VR 133392000 59507764.63
 3 ani si 115
TRs zile
4 ani si 237
TRd zile

Dupa cum se observa, investitia se recupereaza atat conform TRs

(static) , cat si TRd (dinamic) inainte de vinderea ei. Acest lucru indica
profitabilitatea sporita a investitiei.

Rata Interna de Rentabilitate

Din cele expuse mai sus, se observa ca pentru un indice de

actualizare de 0,144 obtinem un VAN pozitiv. O sa luam valoarea
indicelui de actualizare = 30% pentru care VAN=-10.439.184 . Pentru
k=25%, VAN=29.101.939. Folosind aceste valori, obtinem
RIR=28,68%. Acesta ne indica ca investitia ofera o rata interna de rentabilitate mai
mare decat rentabilitea financiara prognozata a intreprinderii.
Chiar daca un indicator ca RIR nu este mereu semnificativ, in acest
caz valoarea acestuia poate fi luata in calcul alaturi de valoarea
pozitiva a VAN-ului, RIR avand semnificatia unei rate a profitului (“rate
of return”).

Rata Interna de Rentabilitate Modificata

RIRm reprezinta rata de rentabilitate efectiv obtinuta daca se

considera ca fluxurile de numerar generate de proiectul de investitii se
vor reinvesti la o rata r=13% (Rm din CAPM).
RIRm in cazul AUTOMBILE DACIA SA este egala cu 20,09%.
 III.4. ANALIZA PROIECTULUI DE
INVESTITII IN MEDIU INCERT

In analiza proiectului de pana acum am presupus ca toate

variabilele explicative ale VAN sunt cunoscute cu certitudine inca de la
momentul luarii deciziei de adoptare a acestora, nemodificandu-se in
timp sub influenta diferitor factori determinanti.

Analiza de Sensibilitate

Analiza de sensibilitate ia in calcul faptul ca valoarea indicatorilor

de performanta a unui proiect de investitii este determinata de mai
multi factori. Astfel, vom analiza mai multe posibilitati de modificare a
unor ipoteze-cheie aferente proiectului.

In scenariul de baza se presupune:

Valoarea Investitiei 378,000,000

1-3 ani 4 - 6 ani
Impactul asupra Cifrei de Afaceri 16% 0%
Valoare de Vanzare 130,000,000

In conditiile ipotezelor propuse obtinem:

2009 2010 2011 2012 2013 2014

CA inv 387,072,000 449,003,520 520,844,083 520,844,083 520,844,083 520,844,083
CV 251,596,800 291,852,288 338,548,654 338,548,654 338,548,654 338,548,654
CF platibile 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900
Amortizarea 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000
Profit brut 71,718,300 93,394,332 118,538,529 118,538,529 118,538,529 118,538,529
Impozit profit 11,474,928 14,943,093 18,966,165 18,966,165 18,966,165 18,966,165
Profit net 60,243,372 78,451,239 99,572,364 99,572,364 99,572,364 99,572,364
∆ACRN 12,902,400 2,064,384 2,394,685 0 0 0
CF gest 98,043,372 116,251,239 137,372,364 137,372,364 137,372,364 137,372,364
CFD 85,140,972 114,186,855 134,977,679 137,372,364 137,372,364 137,372,364

Rezultatele din tabel genereaza urmatorii indicatori:

Valoare Reziduala= 133.392.000 RON;

VAN = 144,930,767;
RIR = 28.68%;
CA medie =486,575,309;

In continuare ne propunem stabilirea modificarilor acestor

indicatori, functie de schimbarea ipotezelor de baza.

Impactul asupra cifrei de afaceri poate creste sau scadea cu 2

puncte procentuale, in functie de situatia economiei la nivel national.

1-3 ani 4-6 ani

pesimist 14% -2%
neutru 16% 0%
optimist 18% 2%

Ponderea cheltuielilor variabile in cifra de afaceri poate creste

sau scadea cu 5%, in functie de costurile cu materiile prime si salariile
directe.

pesimist 70%
neutru 65%
optimist 60%
 Scenariul pessimist ofera urmatoarele valori pentru cash-flow-uri:

2009 2010 2011 2012 2013 2014

CA inv 387,072,000 441,262,080 503,038,771 492,977,996 483,118,436 473,456,067
CV 270,950,400 308,883,456 352,127,140 345,084,597 338,182,905 331,419,247
CF
platibile 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900
Amortizare
a 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000
Profit brut 52,364,700 68,621,724 87,154,731 84,136,499 81,178,631 78,279,920
Impozit
profit 8,378,352 10,979,476 13,944,757 13,461,840 12,988,581 12,524,787
Profit net 43,986,348 57,642,248 73,209,974 70,674,659 68,190,050 65,755,133
∆ACRN 12,902,400 1,806,336 2,059,223 0 0 0
CF gest 81,786,348 95,442,248 111,009,974 108,474,659 105,990,050 103,555,133
CFD 68,883,948 93,635,912 108,950,751 108,474,659 105,990,050 103,555,133

CFD CFD act.

1+k 114.40% 68883948 60213241.26 2009
(1+k)2 130.873600% 93635912.16 71546830.04 2010
(1+k)3 149.719398% 108950751.3 72769963.32 2011
(1+k)4 171.278992% 108474658.9 63332144.72 2012
(1+k)5 195.943167% 105990049.8 54092240.97 2013
(1+k)6 224.158983% 103555132.9 46197181.9 2014
VR act.= 65035033.15
Val. Initiala
investitie= 378000000
VAN= 55,186,635

Astfel obtinem un VAN= 55,186,635 si IP= 1.1460, investitia

recuperandu-se la revanzare ( suma actualizata a cash-flow-urilor
generale de investite este mai mica decat valoarea investitiei initiale :
368, 151,602<378,000,000).

Scenariul neutru genereaza cashflow-uri si indicatorii de rezultate

evidentiate in scenariul de baza (VAN = 144,930,767 ; IP =
1,371441402; termen de recuperare = 4 ani si 237 de zile).
 Scenariul optimist prezinta urmatoarele rezultate:
2009 2010 2011 2012 2013 2014
CA inv 387,072,000 456,744,960 538,959,053 549,738,234 560,732,999 571,947,659
CV 232,243,200 274,046,976 323,375,432 329,842,940 336,439,799 343,168,595
CF
platibile 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900
Amortizar
ea 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000
Profit
brut 91,071,900 118,941,084 151,826,721 156,138,394 160,536,299 165,022,163
Impozit
profit 14,571,504 19,030,573 24,292,275 24,982,143 25,685,808 26,403,546
Profit net 76,500,396 99,910,511 127,534,446 131,156,251 134,850,492 138,618,617
∆ACRN 12,902,400 2,322,432 2,740,470 0 0 0
CF gest 114,300,396 137,710,511 165,334,446 168,956,251 172,650,492 176,418,617
CFD 101,397,996 135,388,079 162,593,976 168,956,251 172,650,492 176,418,617

CFD CFD act.

1+k 114.40% 101397996 88634611.89 2009
(1+k)2 130.873600% 135388078.6 103449495.2 2010
(1+k)3 149.719398% 162593976 108599137.9 2011
(1+k)4 171.278992% 168956250.6 98643884.36 2012
(1+k)5 195.943167% 172650491.5 88112535.14 2013
(1+k)6 224.158983% 176418617.3 78702452.71 2014
VR act.= 66,499,642

Val. Initiala
investitie= 378000000
VAN= 254,641,760

Indicatorii aferenti scenariului optimist sunt: VAN =

254,641,760 si IP = 1.6737 , investitia recuperandu-se in 3 ani si 70
de zile.

Elasticitatea VAN in functie de Cifra de Afaceri Medie este e

=13,05, ceea ce arata o dependenta directa intre valoarea VAN si CA:
atunci cand CA creste cu 1%, VAN se majoreaza cu 13,05% (VAN este
sensibila fata de cifra de afaceri).
Tehnica Scenariilor

Tehnica scenariilor este o alta posibilitate de a introduce

incertitudinea in modelarea evolutiei viitoare a proiectelor de investitii.
Utilizand aceleasi ipoteze ca cele exprimate in cadrul analizei de
sensibilitate: modificarea impactului asupra cifrei de afaceri, se
considera urmatoarele probabilitati de aparitie a scenariilor:

probabilitat
e VAN
55,186,6
pesimist 30% 35
144,930,
neutru 40% 767
254,641,
optimist 30% 760
Media valorii actualizate nete se calculeaza astfel:
E(VAN) = p1 * VAN1 + p2 * VAN2 + p3 * VAN3 = 30%*55,186,635
+ 40%* 144,930,767 + 30%*254,641,760 = 150,920,825.30 .
Dispersia se calculeaza dupa formula:
σ2(VAN) = p1 * (VAN1 – E(VAN))2 + p2 * (VAN2 – E(VAN))2 + p3 *
(VAN3 – E(VAN))2
= 5,991,272,565,606,440.00;

Abaterea medie patratica se obtine din:

σ(VAN) = √ σ2(VAN) = 77,403,311;
 Drept urmare, putem constata ca exista o probabilitate de 68%
ca VAN sa apartina intervalului [VAN - σ(VAN); VAN + σ(VAN)] sau
(73,517,514; 228,324,136).