ARGUMENT

Masurarile electrice si electronice, in contextul revolutiei stiintifice

si tehnice din lumea contemporana, sunt indispensabile in toate
ramurile industriei, ca veriga importanta in procesele de productie, in
controlul calitatii materiilor prime, a proceselor intermediare si finale,
in dezvoltarea cercetarii in toate domeniile.
In etapa actuala de dezvoltare a tehnologiei, aproape ca nu exista
domeniu al activitatii economico-sociale in care sa nu se foloseasca
instalatii si aparate electrice de masura. In scopul asigurarii unei
activitati cat mai eficiente, in vederea obtinerii unei productii maxime
si de calitate in domeniul electric si nu numai, toti participantii la
procesul tehnologic, de la muncitor si pana la cercetator, trebuie sa
cunoasca aparatele si metodele de masurat si utilizarea lor corecta.
Avand in vedere importanta aparatelor de masura electrice in
toate domeniile vietii cotidiene, am ales ca tema pentru proiectul meu
,,Analiza functionarii si aplicatiilor aparatelor
magnetoelctrice”.Proiectul contine 16 pagini si este structurat pe 2
capitole. Capitolul 1 trateaza constructia si functionarea aparatelor
magnetoelectrice. In capitolul 2 sunt prezentate utilizari ale aparatelor
magnetoelectrice.
Lucrarea de fata este realizata la sfarsitul liceului si prin ea doresc
sa fac dovada gradului de pregatire in meseria de Tehnician de
telecomunicatii. Pentru realizarea ei am studiat materialul biografic
indicat precum si alte lucrari stiintifice cum ar fi: carti si reviste de
specialitate.In acest fel am corelat cunostintele teoretice si practice

1
dobandite in timpul scolii cu cele intalnite in documentatia tehnica de
specialitate parcursa in perioada de elaborare a lucrarii de diploma.
Consider ca tema aleasa in vederea obtinerii diplomei de atestare
in specialitatea de Tehnician de telecomunicatii dovedeste
capacitatea mea de a sistematiza si sintetiza cunostintele, de a opera
cu notiunile dobandite la disciplinele de specialitate.

2
 CAP.1. Constructia si functionarea aparatelor
magnetoelectrice

1.1.Principiul de functionare
Functionarea aparatelor magnetoelectrice se bazeaza pe
interactiunea dintre campul magnetic al unui magnet permanent si o
bobina mobile parcursa de curentul de masurat (current continuu).In
urma acestei interactiuni apare un cuplu active care pune in miscare
bobina mobile impreuna cu intregul echipaj mobil.

1.2.Descrierea aparatelor magnetoelectrice

Din principiul de functionare, se observa ca elementele de baza

ale aparatelor magnetoelectrice sunt: magnetul permanent si bobina
mobile. Ele fac parte din dispozitivul pentru producerea cuplului activ.
Partea fixa a acestui dispozitiv este alcatuita, din magnetul permanent,
piesele polare si miezul cilindric. Piesele polare si miezul sunt
executate di fier moale si au suprafetele cilindrice, centrate pe axul
aparatului astfel ca in intrefierul foarte ingust care se formeaza,
campul magnetic creat de magnetul permanent sa aiba un spectru
radial si uniform. Aceasta distributie a campului in intrefier asigura
obtinerea unei scari liniare pentru aparatele magnetoelectrice. Partea
mobile este realizata dintr-o bobina, asezata in intrefierul circuitului
magnetic si montata pe doua semiaxe ale caror capete se reazama in
lagare.

3
 De semiaxe sunt prinse doua arcuri spirale care creeaza cuplul
rezistent si, in acelasi timp servesc la aducerea curentului la bobina
mobila. Capatul fix al unuia dintre arcuri este prins la sasiul aparatului,
iar al celuilalt - la parghia corectorului de zero.
Pe una dintre semiaxe este fixat acul indicator care, impreuna cu scara
gradata, formeaza dispozitivul de citire.
Acul indicator este echilibrat de contragreutati. Amortizorul este
electromagnetic si este format din carcasa bobinei, care se realizeaza
di aluminiu, sau din cateva spire in scurtcircuit prevazute in acest scop
pe bobina. La miscarea bobinei in campul magnetic al magnetului
permanent, in carcasa din aluminiu sau in spirele in scurtcircuit se
induc curenti, a caror actiune tinde sa se opuna miscarii amortizand in
acest fel oscilatiile echipajului mobil.
In constructiile moderne ale aparatelor electromagnetice,
magnetul permanent nu mai este sub forma de potcoava alungita.
Folosindu-se materiale magnetice cu calitati superioare, dimensiunile
acestui magnet s-au miscat foarte mult, realizandu-se astfel
importante economii materiale.

Parti constructive Simbol

4
1.3.Functionarea aparatelor magnetoelectrice

La trecerea unui curent continuu I prin bobina, ca urmare a

interactiunii curentului cu campul magnetic al magnetului permanent,
asupra partilor active ale spirelor bobinei actioneaza fortele F care dau
nastere cuplului activ Ma ce roteste bobina. Dupa cum se stie din
fizica, forta F ce se exercita asupra unui conductor de lungime l,
parcurs de un curent de intensitate I si aflat intr-un camp de inductie
magnetica B este:

F=IBl

Avand in vedere ca distanta dintre punctele de aplicatire ale celor doua

forte este b(latimea unei spire) si ca lungimea conductorului supus
unei forte F este egala cu inaltimea unei spire, l, inmultita cu numarul
de spire N ale bobinei, se poate deduce:

Ma=Fb=IBNlb=BNAI

5
unde A=lb este aria unei spire.

Bobina mobile se roteste pana cand cuplul rezistent produs de arcurile

spirale (Mr=Dα), crescand cu unghiul de rotire, egaleaza cuplul active
(Mr=Dα). Inlocuind in aceasta egalitate expresiile celor doua cupluri se
obtine:

BNAI= Dα,

de unde :

α=BNA/D I.

Avand in vedere ca, prin constructia speciala a circuitului magnetic, se

obtine in intrefier o inductie constanta, se poate nota:

BAN/D=S

si rezulta caracteristica statica de functionare a aparatelor

magnetoelectrice:

α=SI

1.4. Proprietatile aparatelor magnetoelectrice

Dupa cum reiese din expresia matematica a caracteristicii statice

de functionare, la aparatele magnetoelectrice indicatia este

6
proportionala cu intensitatea curentului ce se masoara si deci
aparatele magnetoelectrice au scara uniforma.
Sensibilitatea acestor aparate este foarte mare, realizandu-se
aparate care masoara intensitati ale curentului incepand de la
microamperi si, in unele constructii speciale (galvanometre), chiar de
ordinul manoamperilor.
Precizia este foarte buna, putandu-se ajunge la clase de precizie de
0,5-0,1.
Consumul propriu de putere este foarte mic, de obicei sub 1mW.
Sunt putin influentate de campurile magnetice exterioare,
intrucat campul propriu, fiind concentrat in circuitul magnetic, este
mult mai intens decat campurile perturbatoare.
O proprietate deosebita a aparatelor magnetoelectrice este faptul
ca functioneaza numai in curent continuu. In curent alternativ,
cuplul activ, care este proportional cu curentul, devine si el alternativ,
iar echipajul mobil, neputand urmari variatiile acestuia, ramane pe loc
sau vibreza putin in jurul pozitiei de zero. Datorita faptului ca aparatul
nu indica valoarea intensitatii curentului ce trece prin bobina mobila,
exosta pericolul ca, la depasirea curentului nominal, aparatul sa se
deterioreze.
Aparatele magnetoelectrice sunt sensibile la suprasarcini.

Utilizari

Aparatele magnetoelectrice se folosesc ca ampermetre si voltmetre de

curent continuu. Fiind cele mai bune aparate de masurat electrice, ele
se folosesc, ca instrumente indicatoare in foate multe tipuri de
aparate.

7
Prevenirea defectiunilor si remedii
La inceputul unor masurari este necesar sa se verifice daca aparatul
de masurat indica zero cand nu este parcurs de curent electric. Daca
apartul nu indica zero, se va regla din corectorul de zero.
Este necesar ca pentru fiecare masurare sa fie ales un aparat
corespunzator in asa fel incat prin acesta sa nu treca curentii cu
intensitati mai mari decat intensitatea maxima pentru care afost
construit aparatul (intensitatea curentului nominal).
In cazul in care depaseste intensitatea curentului nominal,este posibil
sa apara urmatoarele defectiuni:
-indoirea sau ruperea indicatorului;
-intreruperea unui arc spiral;
-intreruperea bobinei mobile.
Mentionam ca reparatiile aparatelor de masurat se fac de obicei in
laboratoare specializate si ca in urma reparatiei aparatul trebuie supus
verificarilor metrologice.

8
Cap. 2. Utilizari ale aparatelor magnetoelectrice
2.1. Masurarea intensitatii curentului electric
Intensitatea curentului electric este o marime fundamentala în SI.
Unitatea de masura este amperul (A).
Intensitatea curentului electric se masoara prin metode cu citire
directa, cu aparate numite AMPERMETRE.

Circuit pentru masurarea intensitatii curentului electric

Ampermetrul se montează în serie cu consumatorul, pentru ca

tot curentul de masurat sa treaca prin el.
Intensitatea curentului din circuit (valoarea teoretica) este:
E
I 
R

E
Dupa introducerea ampermetrului: I
R  ra

9
Pentru ca eroarea de masurare datorata ampermetrului sa fie cat mai
mica, trebuie ca rezistenta ampermetrului (ra) sa fie mult mai mica
decat rezistenta circuitului (R).

IMPORTANT
La montarea ampermetrului in paralel cu consumatorul, datorita
rezistentei lui foarte mici, prin ampermetru trece un curent foarte
mare, care duce la deteriorarea lui.

Legarea ampermetrului în
paralel este o greseala
foarte grava.

10
Extinderea domeniului de masurare al ampermetrului
Curentul maxim pe care il poate masura un ampermetru se
numeste curent nominal, Ia.
Pentru a putea masura un curent mai mare decât curentul nominal,
se extinde domeniul de masurare al ampermetrului cu ajutorul unui
dispozitiv, numit SUNT.
Suntul este o rezistentă electrica de valoare mica, care se
monteaza in paralel cu ampermetrul, si prin care trece o parte a
curentului de masurat.

Relatia de calcul al rezistentei de sunt este:

ra
rs 
n 1

n = I / Ia – coeficientul de multiplicare ( de suntare)

Ampermetre cu mai multe domenii de masurare

11
 In multe aplicatii practice este necesar sa se masoare cu acelasi
aparat atat intensitati mici ale curentului, cat si intensitati mari. In
acest caz se folosesc aparate cu sunturi pentru mai multe domenii de
masurare, care se schimba cu ajutorul unui comutator ( sunt
universal).

Comutatorul K schimba domeniile de masurare; in functie de

pozitia lui, rezistentele R1 – R4 se distribuie fie in serie, fie in paralel
cu ampermetrul.

2.2. Masurarea tensiunii electrice

Tensiunea electrica este o marime derivata in SI si este definita ca
diferenta de potential electric intre doua puncte.
Unitatea de masura este voltul (V).
Tensiunea electrica se masoara prin metode cu citire directa, cu
aparate numite VOLTMETRE.
Pentru a masura tensiunea la bornele unui consumator, voltmetrul
se monteaza in paralel cu consumatorul.

12
 Pentru ca eroarea de masurare datorata voltmetrului sa fie cat
mai mica, trebuie ca rezistenta proprie a voltmetrului sa fie mult mai
mare decat rezistenta circuitului.

IMPORTANT
La montarea voltmetrului in serie cu consumatorul, datorita
rezistentei lui foarte mari, curentul din circuit scade foarte mult.

Desi nu duce la distrugerea voltmetrului, montarea lui in serie

cu circuitul este o greseala grava.

13
Extinderea domeniului de masurare al voltmetrului
Tensiunea maxima pe care o poate masura un voltmetru se
numeste tensiune nominala, Ua.

Ua = r V ∙ I a
Pentru a putea masura o tensiune mai mare decat tensiunea
nominala, se poate extinde domeniul de masurare al voltmetrului cu
ajutorul unui dispozitiv, numit REZISTENTA ADITIONALA.
Rezistenta aditionala este o rezistenta electrica de valoare mare,
care se monteaza in serie cu voltmetrul, si pe care cade o parte din
tensiunea de masurat.

Relatia de calcul al rezistentei aditionale este:

rad = rV ∙ (n - 1)

n = U / Ua – coeficientul de multiplicare
Rezistenta necesara pentru a extinde domeniul de masurare cu
un volt se numeste ,,rezistenta in Ω/V”.

14
Voltmetre cu mai multe domenii de masurare
In multe aplicatii practice este necesar sa se masoare cu acelasi
aparat atat tensiuni mici, cat si tensiuni mari. In acest caz se folosesc
aparate cu rezistente aditionale pentru mai multe domenii de
masurare, care se schimba cu ajutorul unui comutator.

Comutatorul K schimba domeniile de masurare; in functie de

pozitia lui, una din rezistentele R1 – R3 va fi conectata in serie cu
voltmetrul.

15
 BIBLIOGRAFIE

1. Isac Eugenia– Măsurări electrice şi electronice – Editura

didactică şi pedagogică, Bucureşti 1993
2. Manolescu Paul – Măsurări electrice şi electronice -
Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 1986

16