Sunteți pe pagina 1din 17

UTC-N PROIECT DE AN Pag.

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA


FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA ORGANE DE MASINI

UNIVERSITATEA
TEHNICA

CRIC CU PIULIŢĂ
ROTITOARE
F=13600 N
H=135 mm

RUSU ANDREI
GR 2424/2
UTC-N PROIECT DE AN Pag. 2

I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Bazele proiectării în construcţia de maşini studiază principiile generale, metodele de


perfecţionare şi optimizare ale activităţii de proiectare, metodele de documentare precum şi
principiile utilizate la adoptarea formei pieselor, ansamblelor şi subansamblelor, astfel încât să se
obţină greutate minimă, creşterea rigidităţii ţinând seama în acelaşi timp de influenţa
concentratorilor de tensiuni, de felul solicitărilor, de tehnologia de elaborare a semifabricatului şi nu
în ultimul rând de tehnologia de execuţie.
Construcţia de maşini, prin implicaţiile sale în toate sectoarele vieţii economice, are o
importanţă deosebită. De aceea şi proiectarea raţională a maşinilor cu o fiabilitate complexă cât mai
ridicată constituie o preocupare centrală mai ales pentru cei care învaţă să proiecteze, ea trebuind să
asigure concomitent cantitate, calitate şi eficienţă economică cerinţe care pot fi îndeplinite dacă
fiecare parte a maşinii este proiectată optimizat.
Maşina se defineşte ca fiind o instalaţie formată din elemente cu mişcări determinate în
scopul realizării unui lucru mecanic util sau pentru transformarea energiei dintr-o formă în alta.
Proiectarea este munca desfăşurată în vederea elaborării documentaţiei scrise şi desenate
necesare executării unei maşini, ansamblu sau subansamblu.
Proiectarea cuprinde două activităţi principale:
-de concepţie – în cadrul căreia se cercetează şi se rezolvă problemele tehnico-economice
care apar la întocmirea documentaţiei tehnice;
-de execuţie – în cadrul căreia se întocmeşte documentaţia tehnică, scrisă şi desenată şi
care conţine rezolvarea şi soluţia la care s-a ajuns în cadrul activităţii.
Proiectarea fiind o activitate tehnică porneşte de la tema de proiectare, ajungând la
desenele de execuţie, în care scop se parcurg următoarele faze:
tema de proiectare, în care este necesar să se precizeze caracteristicile şi performanţele
produsului finit;
studiul tehnico-economic, care trebuie să dovedească sub toate aspectele eficacitatea şi
economicitatea produsului finit;
transpunerea proiectului în schiţe funcţionale cu dimensiuni principale calculate;
calculul dimensiunilor produsului pe bază cinematică, de rezistenţă, etc. şi întocmirea
desenului de ansamblu;
extragerea în final a desenelor de detalii.
Pentru proiectarea maşinilor, experienţa practică şi teoretică de până acum evidenţiază
următoarele cerinţe principale:
funcţionalitatea superioară;
fiabilitatea ridicată, specifică destinaţiei;
execuţie şi exploatare cât mai eficientă din punct de vedere economic.
În proiectarea sistemelor tehnice parţiale se disting următoarele etape:
Etapa de pregătire, în care proiectantul identifică şi selectează materialele documentare în
vederea analizei temei de proiectare şi întocmirii programului calendaristic de proiectare.
Etapa de pregătire teoretică, în care proiectantul începe fundamentarea teoretică a
proiectului prin: întocmirea de schiţe constructive, efectuarea tuturor calculelor principale, analiza
metodelor ce pot fi utilizate la finalizarea problemelor de proiectare.
Etapa schiţării proiectului: este cea mai complexă şi de răspundere solicitând în mare
măsură creativitatea proiectantului. În principal cuprinde: analiza atentă a soluţiilor constructive
existente, a utilajelor maşinilor şi produselor similare, elaborarea de schiţe constructive noi,
întocmirea calculelor de bază, întocmirea schiţelor de ansamblu care să răspundă cerinţelor impuse
prin temă.
UTC-N PROIECT DE AN Pag. 3

Etapa proiectării tehnice este considerată ca o etapă de finalizare în care proiectantul


trebuie: să precizeze schema definitivă a maşinii, să redacteze calculele finale, să urmărească
executarea desenelor de ansamblu şi a detaliilor, să stabilească materialele utilizate, să controleze
toate calculele prezentate în proiect.
Etapa elaborării prototipului de laborator este etapa în care proiectantul trebuie să se
informeze la alte firme cu preocupări similare, despre soluţiile tehnice şi mai ales tehnologice
adoptate, avînd însă în vedere caracterul original şi de noutate al maşinii proiectate.
Etapa de experimentare şi testare este etapa în care proiectantul trebuie să apeleze la o
temeinică documentare, se va referi la aspecte ale practicii de atelier, ale materialelor noi, mai
ieftine şi având proprietăţi îmbunătăţite.
Etapa definitivării soluţiilor de proiectare şi de corectare a eventualelor erori urmăreşte
definitivarea soluţiei constructive a schemei şi a calculelor pe baza rezultatelor din etapa de
experimentare.
Etapa încheierii concluziilor cuprinde concluzii cu privire la ansamblul lucrărilor de
proiectare cu recomandările ce se impun, întocmirea unui raport care să conţină o temeinică analiză
a tuturor lucrărilor de proiectare şi execuţie, întocmirea documentaţiei tehnice definitive şi
multiplicarea acestora.

CONSIDERAŢII GENERALE
Mecanismele cu şurub şi piuliţă se utilizează pentru transformarea mişcării de rotaţie în
mişcare de translaţie sau invers în condiţii de transmitere a unor sarcini (ca transmisii de forţă ) sau
având rol cinematic.
Obiectul prezentului proiect îl constituie un mecanism şurub-piuliţă cu acţionare manuală.
Utilizarea mecanismelor cu şuruburi de mişcare în construcţia de maşini se datorează
avantajelor pe care le prezintă şi anume:
construcţie simplă şi tehnologie de execuţie uşor realizabilă;
posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari utilizând forţe de acţionare mici;
 πd 
raport mare de transmitere  i = 2  care duce la viteze mici
 p 
raport mare de transmitere;
compactitatea construcţiei şi gabarit redus;
funcţionare lină şi fără zgomot;
posibilitatea de a asigura în mod simplu autofrânarea;
permit utilizarea materialelor ieftine;
preţ de cost scăzut.
Între neajunsurile mecanismelor cu şuruburi de mişcare se menţionează:
existenţa unei frecări mari între spirele filetului şurubului şi piuliţei;
prezenţa unor puternici concentratori de tensiune în zona filetată afectează rezistenţa la
oboseală a şurubului;
lipsa autocentrării;
necunoaşterea exactă a forţelor de strângere.
Mecanismul studiat este un cric cu piuliţă rotitoare (C.P.R.) care are ca principală
componentă un mecanism cu şurub şi piuliţă.

II. FUNCŢIONAREA CRICULUI CU PIULIŢĂ ROTITOARE


VARIANTE CONSTRUCTIVE
UTC-N PROIECT DE AN Pag. 4

1 Cric cu piuliţă rotitoare cu clichet orizontal

În această variantă se prezintă un cric cu piuliţă rotitoare care are corpul din construcţie
sudată şi la care roata de clichet este corp comun cu piuliţa.
Clichetul se acţionează prin intermediul unei manivele cu clichet orizontal, manivela fiind
prevăzută şi cu un prelungitor.
Această variantă are următoarele elemente componenete principale: şurub
principal, piuliţă rotitoare, corpul presei, rulment axial, clichet orizontal, cupă, bolţuri,
şuruburi, arc elicoidal, ştift.
Această variantă am dezvoltat-o în cele ce urmează.

2 Cric cu piuliţă rotitoare cu clichet vertical

În aceasta variantă cricul este prevăzut cu clichet vertical care şi el la rândul lui este
prevăzut cu un prelungitor .
Corpul cricului nu este din construcţie sudată ca în primul caz ci dintr-o singură
bucată, el fiind prevăzut şi cu nervuri de rigidizare.
Acest cric are ca elemente principale: şurub principal, batiu, piuliţă rotitoare, clichet
vertical, cupă, roată de clichet, rulment axial, şuruburi, bolţuri.

JUSTIFICAREA ALEGERII PROFILULUI FILETULUI PENTRU ŞURUB ŞI


PIULIŢĂ

Datorită simplităţii constructive, mecanismele şurub-piuliţă au fost adesea folosite în


condiţiile în care în lanţul cinematic se impunea transformarea mişcării de rotaţie în mişcare de
translaţie cu caracteristici strict legate de cele ale elementului conducător.Transmiterea sarcinilor
mari, în condiţiile realizării tehnologice relativ simple a elementelor componente, cu respectarea
condiţiei de autofrânare, sunt alte atuuri pentru folosirea acestor mecanisme.
Mecanismele de ridicat au în componenţa lor cuple elicoidale de tip şurub-piuliţă.
Formele constructive ale cricurilor depind atât de modul de ridicare a sarcinii cât şi de modul de
acţionare al acestora.

Pentrul cricul cu piuliţă rotitoare se recomandă folosirea filetului trapezoidal


deoarece are următoarele avantaje:
Rezistenţă şi rigiditate a spirei mai mare decât ale filetului pătrat;
Asigură o centrare bună a piuliţei pe şurub;
Prelucrarea prin frezare conferă o productivitate mărită faţă de strunjire;
Folosirea piuliţelor reglabile radial (secţionate) permite eliminarea jocului axial, creat în
urma uzurii flancurilor.
Randamentul transmisiei (mecanismului) şurub-piuliţă cu filet trapezoidal este mai
mic decit în cazul filetului pătrat.

PROFILUL ŞI RANDAMENTUL FILETULUI Tr

Filetul trapezoidal are profilul de forma unui trapez isoscel cu unghiul la vârf de 30º şi
baza egală cu pasul. Flancul filetului are o înclinare de 15º. Jocurile la diametrul interior şi exterior
sunt egale, iar fundul filetului este rotunjit cu r=0,25 mm.
Filetul trapezoidal este standardizat în STAS 2114/1-75 şi se execută cu pas fin, normal şi
mare.
UTC-N PROIECT DE AN Pag. 5

Filetul trapezoidal are o rezistenţă şi o rigiditate mai mare ca filetul pătrat.


Folosirea piuliţei reglabile permite eliminarea jocului axial creat în urma uzării flancurilor,
avantaj care impune filetul trapezoidal ca principală soluţie pentru mecanismele şurub-piuliţă.
Filetul trapezoidal asigură o bună centrare între şurub şi piuliţă.
Filetele cu pas fin au randament mai scăzut. Randamentul şuruburilor de mişcare creşte la
cele care se execută cu pas mare sau cu mai multe începuturi, creşterea fiind determinată şi de
alegerea corectă a cuplului de materiale, de precizia de execuţie şi de calitatea suprafeţelor în
contact.

NOTAREA FILETELOR DE MIŞCARE TRAPEZOIDALE

Notarea filetelor de mişcare de uz general se face conform regulilor de notare specificate în


STAS 139-79. În conformitate cu această reglementare un filet trapezoidal cu diametrul nominal 38
şi pasul 7, cu două începuturi având sensul stânga şi câmpul de toleranţă 8e se notează:
Tr 38x12(P7) LH – 8e
Pasul filetului cu cele mai multe începuturi Ph se defineşte în funcţie de pasul filetului cu
un singur început şi de numărul de începuturi (n) şi pasul filetului cu un singur început.
Ph=n·p

METODELE DE PRELUCRARE
Filetele trapezoidale se pot obţine prin foarte multe metode, cele mai simple şi mai puţin
costisitoare sunt: strunjirea şi frezarea care au o productivitate foarte mare.
Strunjirea este o metodă de bază în executarea filetelor interioare şi exterioare de precizie
normală şi ridicată. Sunt mai multe tipuri de obţinere a filetelor prin strunjire, astfel strunjirea cu
cuţit profilat foloseşte un cuţit care are profilul golului dintre două spire, un filet se execută la mai
multe treceri.
Productivitatea poate fi mai mare dacă pe acelaşi suport port-cuţit se montează două cuţite
cu adâncimi de strunjire diferite.
O altă metodă foarte productivă este cea de strunjire cu cuţit pieptene, prelucrarea filetului
fiind făcută la o singură trecere.
Frezarea filetelor – metoda preferată a acestui proiect – se remarcă printr-o productivitate
ridicată, putându-se prelucra atât filete exterioare cât şi interioare. Se execută pe maşini de frezat cu
freze disc profilate şi se recomandă o producţie de serie pentru acest procedeu de obţinere a
filetelor.
În urma proceselor de frezare rezultă o rugozitate Ra=1,6..3,2 suficientă pentru angrenajul
şurub-piuliţă.

CONSIDERAŢII PRIVIND PROTECŢIA MUNCII


Pentru prevenirea unor eventuale accidente în timpul utilizării cricului s-au prevăzut o serie
de măsuri de protecţie:
muchiile cu care se vine în contact în mod frecvent au fost teşite în scopul evitării unor
eventuale tăieturi sau zgârieturi;
s-a făcut o dimensionare corespunzătoare a batiului cricului în raport cu înălţimea acestuia,
iar centrul de greutate al ansamblului s-a urmărit a fi adus cât mai aproape de axa cricului în
vederea unei bune stabilităţi în funcţionare;
în scopul unei funcţionări continue şi fără zgomot, spirele şurubului şi ale piuliţei s-au uns
cu unsoare consistentă de uz general MOLI 2, STAS 8961-71. Criteriul după care a fost aleasă
această unsoare este determinat de proprietăţile acesteia:
preţ de cost scăzut;
punct de picurare t=170ºC şi interval de lucru (-50º,80º);
penetraţia 25ºC: 260..300 (zecimi de masă).
UTC-N PROIECT DE AN Pag. 6

III. MEMORIUL JUSTIFICATIV DE CALCUL

3.1. Calculul si proiectarea surubului

3.1.1. Alegerea profilului filetului

Se opteaza pentru filet trapezoidal STAS 2114/1-75.


Filetul trapezoidal este un filet specific suruburilor de miscare , acesta poate sa preia forte
in ambele sensuri de actionare . cel mai mare avantaj al acestui tip de filet este ca se poate prelucra
relativ usor fata de celelalte tipuri de filete pt suruburile de miscare si prin mai multe tipuri de
prelucrari mecanice : strunjire , frezare.

3.1.2. Alegerea profilului surubului si piulitei

Pentru alegerea cuplui de material sa pornit de la o premisa ca rezistenta maxim admisa la


solicitarea de strivire sa fie 5 N/mm2 .
Un alt criteriu important a fost costul materialelor care trebuie sa fie cat mai redus iar
materiale din gama celor des folosite si nu din categoria aliajelor scumpe care nu-si justifica
utilizarea in cazul de fata.
Deoarece surubul este supus la solicitari mici si mijlocii , este actionat manual se opteaza
pentru un otel laminat : OL 60
Pentru surub: OL 60 STAS 500-82 cu urmatoarele caracteristici mecanice:
-clasa de calitate (tratamentul termic):1
-rezistenta la tractiune Rm=590...710 [N/mm2]
-limita de curgere Rp0,2=320 [N/mm2]
-alungirea la rupere A=16 % min
Materialul piulitei a fost astfel ales incat uzura care apare sa fie materializata doar la
nivelul piulitei surubul fiind mai scump si cu prelucrari mecanice mai multe si mai pretentioase ,
modulul de elasticitate trebuie sa fie mai mic decat cel al materialului surubului ceea ce ar duce la o
uniformizare a repartizarii sarcinii pe spire , inbunatatirea comportarii la oboseala si ca urmare
cresterea duratei de functionare.
Pentru piulita s-a ales material din familia fontelor : Fc250
Pentru piulita: Fc 250 STAS 658-82 cu urmatoarele caracteristici mecanice:
-rezistenta la tractiune Rm=210...320 [N/mm2]
-duritatea Brinell: 180...240 HB max.

3.13 Calculul diametrului mediu al filetului


UTC-N PROIECT DE AN Pag. 7

F:= 13600 N
h:=135 mm -forta axiala
ψ m : = 1.8
-factorul de lungime al filetului piulitei; pag.55;(1)
ψ h : = 0.5
-factor dimensional; pag.55(1)
qa : 7=
[N/mm2] -rezistenta admisibila la strivire; (otel necalit-fonta antifrictiune)
tab.3.3;pag.50;(1)
F
d2 :=
π ⋅ ψ h ⋅ ψ m ⋅ qa
d2 = 26.213
[mm]; pag.55(1)
(Diam mediu al filetului surubului)

dDin
2 : STAS
=27 2114/1-75pentru filete trapezoidale se alege
D2 : d= 2 [mm] - diametrul mediu; tab.2.2;pag.19;(1)
d :=30
p :=6 [mm] - diametrul nominal; tab.2.2;pag.19;(1)
[mm] - pasul; tab.2.2;pag.19;(1)
D4 : =31
[mm] - diametrul exterior; tab.2.2;pag.19;(1)
d(Piulita)
1 : =24
d : d= [mm] - diametrul interior;
3 1
tab.2.2;pag.19;(1)

D1 : =24
[mm] -diametrul interior; tab.2.2;pag.19;(1)

3.1.4 Alegerea numarului de inceputuri

La cricuri se impune conditia autofranarii deci filetul se executa cu un inceput.

3.1.5 Verificarea autofranarii


UTC-N PROIECT DE AN Pag. 8

β m< φ '

pag.56(1)
β m : = atan
 p

 π ⋅ d2
β m = 4.046deg

- unghiul de inclinare al elicei pe cilindrul de diametrul d2


µ :
=0.15

αpag.56;(1)
1 : = 15deg
 µ 
φ ' : = atan 
 cos( α 1)
φ
'=
8.827deg

- unghiul de frecare
µ - coeficient de frecare pentru cuplul de matariale ales

βα m1 <− unghiul
φ ' de inclinare al flancului filetului

- conditia aparitiei autofranarii este verificata


3.1.6ψ Calculul
m ⋅ d2
numarului de spire in contact
z:=
p
z=8.1

ad : =11
zpag.56;(1)
z⋅ p
φm:=
d2
φ m = 1.8
- factorul lungimii filetului
6≤z≤11
Conditia este indeplinita
3.1.7
m =z⋅pCalculul lungimii filetului piulitei
:
m= 48.6
[mm] pag.56;(1)

h3.1.8
:
=135Calculul lungimii filetului surubului
[mm]
− cursa maxima
T: =16
Lf : h= + gabarit
m + 3 ⋅ axial
p + Tal surubului
Lf = 217.6
[mm] pag.57;(1)
3.1.9 Verificarea surubului
3.1.9.1 Expresia momentelor de torsiune
Mt1 : =
1
2000
(
⋅ d2 ⋅ F ⋅ tan β m + φ ' )
Mt1 = 41.959
[Nm] tab.4.1;pag.61(1)
UTC-N PROIECT DE AN Pag. 9

3.1.9.24Efortul
⋅F unitar de compresiune
σ c :=
2
π ⋅ d1
σ c = 30.063
[N/mm2]
σ ac : =
58
[N/mm2] tab.4.1;
σ c < σ pag.61;(1)
ac
-efotul unitar normal
3.1.9.3 Efortul
3 unitar de rasucire
16 ⋅ 10 ⋅ Mt1
τ t :=
3
π ⋅ d1
τ t = 1 5 .4 5 8
[N/mm2] tab.4.1 pag.61;(1)
τ at : = 35
[N/mm2]
τ t < τ at
- efortul normal tangential
3.1.9.4 Efortul unitar echivalent
2 2
σ ech := σ c + 4 ⋅τ t
σ ech = 43.123

2]
σ[N/mm
ech < σ ac
pag.60;(1)
-Th a III de rezistenta
σ ac : =
58
[N/mm2]
3.1.9.5 Verificarea spirelor surubului
3.1.9.5.1
H = ⋅ pSolicitarea de strivire
1 : 0.5
H1 = 3
[mm] - inaltimea utila
h:
= 0.634 ⋅ p
h= 3.804 h - grosimea spirei la baza
F
q:=
z⋅ π ⋅ d2 ⋅ H1
q=
6.598
[mm] tab.4.2;pag.63;(1)

a3.1.9.5.2
c : =0.5
Solicitarea de incovoiere
[mm] - jocul la fund pentru pasul p=6
 H1 
6⋅ F⋅  + ac
σi :=
 2 
2
π ⋅ z⋅ d1 ⋅ h
σ i = 18.4 67
[N/mm2] tab.4.2;
σ ai : = 64
[N/mm2]
σ i < σ ai
UTC-N PROIECT DE AN Pag. 10

3.1.9.5.3FSolicitarea la forfecare
τf :=
z⋅ π ⋅ d1 ⋅ h
τ f = 5.854
[N/mm2] tab.4.2;
τ af : = 46
[N/mm2]

3.2 Dimensionarea piulitei


Din STAS 3921-86 se alege un rulment axial cu bile pe un rand cu simplu efect. Deoarece seriile de
rulmenti sunt standardizate in serii cu valori din 5 in 5 mm rulmentul ales este cel cu dimensiune
dcea mai apropiata de diametru exterior al surubului de forta dar imediat urmatoare.
r : =35
[mm]
Dr : =52
[mm]
H: =12
[mm]
c0 : =39
[KN]
da : =40
[mm]
De : D= r + 5
De = 57
[mm]
Se verifica
De − conditia:
D1
Dp : =
2
Dp = 16.5
[mm]
Dp > 5

3.2.1 Verificarea piulitei


3.2.1.1 Verificarea corpului piulitei la solicitari compuse
Efort unitar normal
UTC-N PROIECT DE AN Pag. 11

4⋅ F
σ c :=
( 2
π ⋅ De − D4
2
)
σ c = 7.568
[N/mm2]
σ ac : 58
=
[N/mm2]
σ c < σ ac

Efort unitar 3tangential


16 ⋅ 10 ⋅ Mt1 ⋅ De
τt :=
( 4
π ⋅ De − D4
4
)
τ t = 1.265
[N/mm2]
τ at : = 23
[N/mm2]
τ t < τ at

Efort unitar echivalent


2 2
σ ech := σ c + 4 ⋅τ t
σ ech = 7.98
[N/mm2]
σ ac : 48
=
[N/mm2]
σ ech < σ ac

3.2.1.2 Verificarea spirelor piulitei


Solicitarea
D 2 : =27 de strivire
F
q :=
z⋅ π ⋅ D2 ⋅ H1
q= 6.598
q= 6.598 [mm] tab.4.2;pag.63;(1)

qa : 7= [N/mm2]
[N/mm2]
SolicitarealaHincovoiere
1 
6⋅ F⋅  + ac
σi :=
 2 
2
π ⋅ z⋅ D1 ⋅ h
σ i = 18.4 67
σ ai : = 32
[N/mm2]
σ i < σ ai

SolicitareaFla forfecare
τf :=
z⋅ π ⋅ D1 ⋅ h
τ f = 5.854
τ f = 5.854
[N/mm2]
τ af : = 20
[N/mm2]
UTC-N PROIECT DE AN Pag. 12

τ Conditia
f < τ af
de rezistenta este verificata deorece valoarea calculata este mai mica decat cea admisibila.

ψ3.3 Calculul cupei


D : = 0.96
- factorul dimensional al suprafetei de sprijin
qa : =30
[N/mm2] -presiunea admisibila de contact
4 ⋅F
Dcs :=
π ⋅ ψ D ⋅ qa
Dcs = 24.52
[mm]
Dcs : 25 =
mm
dc1 : 2.4
= ⋅ Dcs
dc1 = 60
= ⋅ D[mm]
hc : 1.6 cs
hc = 40
dc2 : D= cs[mm]
+ 10 - inaltimea cupei
dc2 = 35
hcs : h= c − [mm]
10
hcs = 30
[mm] - adancimea gaurii
Calculul momentului de torsiune de frecare dintre surub si cupa
In :
µ cazul
= 0.01variantei cu rulment axial se utilizeaza relatia :
D0 : =10
- diametrul gaurii de centrare pentru prelucrarea suprafetei interioare a cupei
1
Mt2 : = ⋅ µ ⋅ F⋅ d
2000
Mt2 = 2.04
Nm
Verificarea la presiune de contact dintre capul surubului si cupa
Verificarea 4se⋅ Fface in cazul variantei cu lagar axial de alunecare:
q :=
( 2
π ⋅ Dcs − D0 )
2

q=
32.983
N/mm2
qmai mic decat:
a : 25= . 40.
N/mm2
3.3.1 Verificarea
4⋅F cupei
σ str : =
2
π ⋅ Dcs
σ str = 27.706
[N/mm2]
σ astr : 35
=
[N/mm2]
σ str < σ astr

MECANISMUL DE ACTIONARE
Lungimea
M = t1manivelei
tot : M + Mt2
UTC-N PROIECT DE AN Pag. 13

Mtot = 43.999
Nm
ni : 1=
- numarul de muncitori care actioneaza cricul
k :=1
- coeficientul de nesimultaneitate
Fm : =250 N
- forta cu care actioneaza un muncitor
l0 : =50 mm
- lungimea necesara prinderii manivelei pentru un muncitor
3 Mtot
Lc : = 10 ⋅
k ⋅ ni⋅ Fm
Lc = 175.998 mm
z : 0.01
= ⋅ Lc
z:
=14
-numarul de dinti
Se adopta :
L-lungimea
L : L= c + l0 efectiva
mm a manivelei
L= 225.998 mm

σDETERMINAREA
ai : = 102
DIAMETRULUI MANIVELEI SI A PRELUNGITORULUI
[N/mm2] - pentru OLC 50
l :=80
Lm : 0.50 = ⋅ Lc + l0
Lm = 137.999 mm

32⋅ k ⋅ni⋅ Fm ⋅ ( Lc − Lm + l)
3
d5 : =
π ⋅ σ ai
d5 = 14.335 mm

dDin STAS se alege o teava cu diametru exterior


5 : =15
D : 1.3= ⋅ d5
D= 19.5 mm

Calculul rotii de clichet


Diametrul D se determina constructiv
De : =57
- diametrul exterior al filetului surubului pe care se monteaza mecanismul de actionare
Di : 1.4
= ⋅ De
Di = 79.8 mm

- diametrul interior al rotii de clichet


Di
Dm : =
π
1 − 0.25 ⋅
z
Dm = 84.543 mm
z =14 - diametrul mediu al rotii de clichet
( 11)
π ⋅ Dm
t:= mm
z
UTC-N PROIECT DE AN Pag. 14

t= 18.971 mm
b:= 0.5 ⋅t mm - pasul rotii de clichet
b= 9.486 mm
h:
= 0.5 ⋅b mm - grosimea dintelui
h= 4.743 mm
Dext : D= i + 2 ⋅ h - inaltimea dintelui
Dext = 89.286 mm

Verificarea rotii de clichet


N
-sarcina care actioneaza
3
pe dintele roti de clichet
2 ⋅ Mtot ⋅ 10
Frc : =
Dm
3 N
Frc = 1.041× 10
σ ai : = 102
- pentru OLC 50 [N/mm2]
incovoiere :
3
Frc = 1.041× 10
δ:=8 mm

latimea3 ⋅ (rotii h) clichet


Frc ⋅ de
σ i :=
2
b ⋅δ
σ i = 20.5 75
[N/mm2]
σ i ≤ σ ai

forfecare :
Frc
τf :=
b⋅ δ
τ f = 13.7 16
[N/mm2]
τ af : = 74
[N/mm2]
Verificarea la strivire a suprafetei de contact dintre dintele rotii de clichet
σ as1 : = 100
[N/mm2]
Frc
σ s1 : =
b⋅ h
σ s1 = 23.136
[N/mm2]
σefortul unitar de strivire pe o suprafata :
as2 : = 100
[N/mm2]
n1 : 6=
a : 0.7= ⋅ d5
a= 10.5
UTC-N PROIECT DE AN Pag. 15

3
12 ⋅ 10 Mtot
σ s2 : =
n1 ⋅ a ⋅ δ
2 [N/mm2]
σ s2 = 99.772
σ s2 ≤ σ as2
3
12 ⋅ 10 ⋅ Mtot
δ ef : =
2
n1 ⋅ a ⋅ σ s2
δ ef = 8 mm
δ:=8 mm

CALCULUL CLICHETULUI
lDimensiunile
1 : 1= ⋅ Dm clichetului
l1 = 84.543
 Dm
β : = asin  ⋅ deg
 2 ⋅ l1
β :
= 42.36
180 De − Di
γ := ⋅ ⋅ tan( β ) ⋅ deg
π Dm
γ = −5.232
α :
= γ + 5
θ : 2 ⋅= ( β + α )
θ84.256
=

:
=12 mm CLICHETULUI :
hVERIFICAREA

c:
=12
mm

inaltimea
6 ⋅ Frotii
rc ⋅ l1 de clichet
σ c :=
(
c⋅ h
2 )
σ ai = 102
σ c : = 64.003
[N/mm2]
σ c ≤ σ ai

F b : F= rc
CALCULUL BOLTULUI :

3
16⋅ Fb ⋅ h mm
dbef : =
π ⋅ σ ai
db : =10
dbef = 8.544 mm
UTC-N PROIECT DE AN Pag. 16

- forfecare
4 ⋅ Fb
τf :=
2
π ⋅ db
τ f = 13.2 53
[N/mm2]

- strivireFb
σ s :=
db ⋅ h
σ s = 8.674
[N/mm2]

CORPUL CRICULUI
Cricul
D este turnat, iar materialul din care este facut e: FC 200
e : =57
a :=8
b: = 1.5mm

a - grosimea peretelui
b= 12
γ :=7 mm - grosimea talpii corpului
D5 : D= e + 10
D5 = 67
D6 : D= 5 +mm 2 ⋅ a - diametrul interior al corpului in zona surubului de forta
D6 = 83
h: =135 mm - diametrul exterior al corpului in zona surubului de forta
h
n1 : =
p
n1 = 22.5
L1 : n= 1 ⋅ p + 20
L1 = 155
De : =57
Dg : = 1.4 ⋅De
Dg = 79.8
De − D0
g3 : =
2
g3 = 23.5
k : 1.6= ⋅ g3
k: =10
h: =135 m m
p :=6 m m
h
n1 : =
p
n1 = 22.5 mm
H1 : n= 1 ⋅ p + 40
H1 = 175
mm
UTC-N PROIECT DE AN Pag. 17

H: = 1 + m− k + 2
H
H=
215.6
D7 : D= 5mm inaltimea totala a corpului
luam

D8 := 
 4 ⋅F

σ b : =1.5 π ⋅1.5
D8 = 1 0 7 .4 4 3m m

M:=
( D8 − D7)
2
M= 20.222

BIBLIOGRAFIE

Dorina Mătieşan – Elemente de proiectare pentru mecanisme cu şurub şi piuliţă;


Adalbert Antal – Reductoare, vol. I şi II;
G. Hulpe – Desen industrial;
*** – Colecţie STAS, vol. I, II şi III
D. Matiesan,etc. Elemente de proiectare pentru mecanismul cu surub si piulita. Institutul
Politehnic Cluj-Napoca. 1985
Jula,etc. Mecanism surub-piulita indrumar de proiectare, Brasov, Editura Lux Libris. 2000