Sunteți pe pagina 1din 11

ASEPSIA SI ANTISEPSIA

I. Definirea unor termeni cheie

1. Sterilizarea - metode fizico-chimice de distrugere a tuturor germenilor


patogeni;
2. Dezinfectia - totalitatea mijloacelor fizice si chimice, ce determina
indepartarea, inactivarea, distrugerea germenilor patogeni din mediu;
Poate fi :
- profilactica - pentru prevenirea izbucnirii si raspandirii bolilor cu punct de
plecare cunoscut;
- in focar - curenta, aplicata de-a lungul intregii spitalizari a bolnavului;
- terminala, adresata obiectelor folosite de bolnavul internat, mobilierului,
camerei;

3. Asepsia - "fara infectie" – stare a unui obiect/ mediu/ incapere/plaga


caracterizata prin absenta germenilor patogeni.
4. Antisepsia - "impotriva putrefactiei" - totalitatea masurilor prin care se
realizeaza distrugerea germenilor prezenti intr-o plaga, pe tegumente sau in
mediu.
Antiseptic - produsul care previne sau impiedica multiplicarea ori inhiba
activitatea microorganismelor; aceasta activitate se realizeaza fie prin inhibarea
dezvoltarii, fie prin distrugerea lor, pentru prevenirea sau limitarea infectiei la
nivelul tesuturilor.

5. Curatarea - etapa preliminara obligatorie, permanenta si sistematica in


cadrul oricarei activitati sau proceduri de indepartare a murdariei (materie
organica si anorganica) de pe suprafete (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin
operatiuni mecanice sau manuale, utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici, care
se efectueaza in unitatile sanitare de orice tip, astfel incat activitatea medicala sa
se desfasoare in conditii optime de securitate.

CURATAREA
Norma tehnica din 6 februarie 2007 (Norma tehnica din 2007)privind curatarea, dezinfectia si
sterilizarea in unitatile sanitare
Publicat in Monitorul Oficial 128 din 21 februarie 2007 (M. Of. 128/2007)

Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare.


Suprafetele si obiectele pe care se evidentiaza macro- sau microscopic materii
organice ori anorganice se definesc ca suprafete si obiecte murdare.
Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de
curatat.
In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare se respecta urmatoarele
reguli fundamentale:
a) respectarea tuturor recomandarilor producatorului;
b) respectarea normelor generale de protectie a muncii, conform prevederilor
in vigoare;
c) este interzis amestecul produselor;
1
d) este interzisa pastrarea produselor de curatare in ambalaje alimentare;
e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul sectiilor sau
compartimentelor, in ambalajul original sau in recipiente special destinate,
etichetate cu identificarea produsului.
Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului unitatii
sanitare, care, conform legislatiei in vigoare, este responsabil cu supravegherea
si controlul infectiilor nosocomiale din unitate.
Programul de curatare si dezinfectie este parte integranta a planului propriu
unitatii sanitare de supraveghere si control ale infectiilor nosocomiale.
Depozitarea produselor si a ustensilelor folosite la efectuarea curatarii se
face respectandu-se urmatoarele:
a) in unitatea sanitara, la nivel central, trebuie sa existe spatii special destinate
depozitarii produselor si ustensilelor aflate in stoc, folosite in procesul de
efectuare a curatarii;
b) spatiile trebuie sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor pana la
utilizare;
c) spatiile de depozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;
-zona de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine a materialelor de
curatare si accesul usor la acestea;
-trebuie sa existe aerisire naturala;
-trebuie sa existe iluminat corespunzator;
-gradul de umiditate sa fie optim pastrarii calitatii produselor;
d) in fiecare sectie sau compartiment trebuie sa existe incaperi special
destinate depozitarii produselor si ustensilelor utilizate pentru efectuarea
curatarii, aflate in rulaj, si pentru pregatirea activitatii propriu-zise;
e) incaperile de depozitare de pe sectii, respectiv compartimente, trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
-pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;
-trebuie sa existe aerisire naturala;
-trebuie sa existe iluminat corespunzator;
-locul de organizare a activitatii, sursa de apa si suprafata zonei de depozitare
trebuie sa permita aranjarea in ordine a materialelor de intretinere;
-trebuie sa existe chiuveta cu apa potabila rece si calda, dotata pentru igiena
personalului care efectueaza curatarea, conform prevederilor legislatiei in
vigoare;
-trebuie sa existe chiuveta sau bazin cu apa potabila, pentru dezinfectia si
spalarea ustensilelor folosite la efectuarea curatarii; dezinfectia, spalarea si
uscarea materialului moale folosit la curatare se pot face utilizandu-se masini de
spalat cu uscator sau masini de spalat si uscatoare;
-trebuie sa existe suport uscator pentru manusile de menaj, mopurile, periile si
alte ustensile;
-trebuie sa existe pubela si saci colectori de unica folosinta pentru deseuri,
conform legislatiei in vigoare.
Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curatarii se face zilnic,
dupa fiecare operatiune de curatare si la sfarsitul zilei de lucru; ustensilele
utilizate se spala, se curata, se dezinfecteaza si se usuca. Curatarea si dezinfectia
ustensilelor complexe se efectueaza in functie de recomandarile producatorului.
Personalul care executa operatiunile de curatare si dezinfectie a materialului
de curatare trebuie sa poarte manusi de menaj sau manusi de latex nesterile.

2
II. Antisepsia

Metode: dezinfectia si sterilizarea.

A. DEZINFECTIA.
Definitie - procedura de distrugere a microorganismelor patogene sau
nepatogene de pe orice suprafete (inclusiv tegumente), utilizandu-se agenti fizici
si/sau chimici;
-dezinfectie de nivel inalt - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza
distrugerea bacteriilor, fungilor, virusurilor si a unui numar de spori bacterieni
pana la 10-4 – probabilitate teoretica;
-dezinfectie de nivel intermediar (mediu) - procedura de dezinfectie prin care
se realizeaza distrugerea bacteriilor in forma vegetativa, inclusiv Mycobacterium
tuberculosis in forma nesporulata, a fungilor si a virusurilor, fara actiune asupra
sporilor bacterieni;
-dezinfectie de nivel scazut - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza
distrugerea majoritatii bacteriilor in forma vegetativa, a unor fungi si a unor
virusuri, fara actiune asupra micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusilor fara
invelis si a mucegaiurilor;

STERILIZAREA
R20 -sterilizare - operatiunea prin care sunt eliminate sau omorate
microorganismele, inclusiv cele aflate in stare vegetativa, de pe obiectele inerte
contaminate, rezultatul acestei operatiuni fiind starea de sterilitate. Probabilitatea
teoretica a existentei microorganismelor trebuie sa fie mai mica sau egala cu 10-
6
;
-sterilizare chimica - un nivel superior de dezinfectie care se aplica cu
strictete dispozitivelor medicale reutilizabile, destinate manevrelor invazive si
care nu suporta autoclavarea, realizand distrugerea tuturor microorganismelor in
forma vegetativa si a unui numar mare de spori.

Se poate efectua prin mijloace fizice ( mecanice, caldura, radiatii UV sau


ionizante), sau chimice ( formol, oxid de etilen, glutaraldehida).

I.MIJLOACE FIZICE:

1. Mijloace mecanice - curatarea cu bureti speciali si spalarea cu apa,


detergenti si sapun, in vederea pregatirii instrumentelor, a materialului moale
pentru sterilizare, dar si pregatirea mainilor chirurgului.
- filtrare prin umpluturi fibroase;
- filtrare prin materiale poroase;
- filtrare prin membrane;

2. Caldura - mecanismul prin care actioneaza caldura este reprezentat de


precipitarea proteinelor din membrana bacteriana, la temp.de peste 50 grade, cu
ruperea legaturilor de H si denaturarea proteinelor.
-sensibilitatea la caldura este direct proportionala cu cu continutul in apa al
celulei
- microorganismele cu continut scazut in apa sunt mai rezistente la caldura,
formele sporulate fiind mai rezistente ca cele vegetative.

3
A. Sterilizarea prin caldura uscata

*Flambare - sterilizare rapida si sigura, dar strica instrumentele, fiind folosita


doar in bacteriologie (sterilizarea ansei bacteriologice, a gurii eprubetelor);
**Fierul de calcat, realizeaza temp. de 200-300 grade, folosit pentru distrugerea
germenilor de pe tesaturi, in sterilizarea lenjeriei pt nou-nascuti.

B. Sterilizarea prin aer cald


- se realizeaza cu ajutorul pupinelului ( etuva), la temp. de minim 180 grade
timp de o ora sau la 160 grade - 2 ore; un ciclu complet dureaza aproximativ 4
ore; aparatul nu se deschide inainte ca temperatura sa ajunga sub 50 de grade;
- se pot steriliza instrumentar cromat, obiecte din sticla pentru laborator,
ceramica, unele pulberi.
- cutiile cu instrumentar se aseaza pe jumatate deschise, sticlaria cu gura in jos,
neinghesuite, pentru ca aerul sa poata circula;
 Controlul sterilizarii se urmareste prin controlul temperaturii din interior,
dar si prin culoarea hirtiei sau a dopurilor din vata care trebuie sa fie
galbuie.

Se lipeste o etichetă pe capac/banderolă pentru a identifica dispozitivele medicale


şi materialele sterilizate. Se notează data, ora, sterilizatorul cu aer cald la care se
va efectua sterilizarea, persoana care efectuează sterilizarea.
Se noteaza în caietul de sterilizare: data, conţinutul cutiilor (pachetelor),
temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, durata, rezultatele indicatorilor
chimici, semnătura persoanei responsabilizate cu sterilizarea, observaţii.

Evaluarea eficacităţii sterilizării la sterilizatorul cu aer cald:


Se citeşte temperatura termometrului (dacă aparatul este echipat) sau
temperatura afişată pe monitor. Temperatura se notează în caietul de sterilizare.
Se citeşte virarea culorii indicatorului fizico-chimic de pe cutie.
Se citeşte virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu aer
cald, care controlează timpul şi temperatura. Ex. tuburi Browne. Indicatorul
integrator plasat în interiorul cutiilor metalice indică dacă au fost îndeplinite
condiţiile pentru o sterilizare eficientă - temperatura atinsă în interiorul
pachetului şi timpul de expunere.

A. Sterilizarea prin caldura umeda

Realizeaza o penetrabilitate mai mare si sterilizarea se poate efectua la


temperaturi mai mici.
*Fierberea – pentru tetine si biberoane – sugari;
**Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune - cea mai utilizata pentru material
moale, cauciuc si instrumentele chirurgicale din otel inoxidabil, prin autoclavare
- metoda are la baza cresterea temperaturii de fierbere a apei odata
cu cresterea presiunii - 1 atm-120 grade, 2 atm- 136, 3 atm- 144 ( la 120 grade
sunt distrusi toti germenii, inclusiv formele sporulate);
- se lucreaza la presiuni de 2-2,5 atm;
- in functie de tipul de material supus sterilizarii – durata:15-30 min/120 – 134
grade;
- autoclavele moderne sunt computerizate, dotate cu pompa de vid;

4
In tehnică se preferă sterilizarea umedă, care poate fi urmărită în funcţie de
punctul termic mortal şi timpul termic mortal. Punctul termic mortal este
definit prin valoarea temperaturii la care sunt omorâte toate celulele unei
anumite specii, în timp de 10 minute. Timpul termic mortal reprezintă acea
valoare a timpului de expunere la o anumită temperatură necesară distrugerii
tuturor celulelor sporulate.

Cutiile, casoletele, coşurile, navetele cu pachetele sterilizate se etichetează


(banderolează) notându-se data, ora, sterilizatorul cu abur sub presiune la care
s-a efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat sterilizarea.
Se noteaza în caietul de sterilizare: data, numărul autoclavei atunci când sunt
mai multe, conţinutul pachetelor din şarjă şi numărul lor, numărul şarjei,
temperatura şi presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de începere şi de
încheiere a ciclului (durata), rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnătura
persoanei responsabilizate cu sterilizarea şi care eliberează materialul steril; se
ataşează diagrama ciclului de sterilizare (acolo unde se efectuează înregistrarea
automată), rezultatul testului Bowie & Dick, observaţii, data la care s-a efectuat
întreţinerea şi verificarea aparatului.

3.Sterilizarea prin radiatii

*Raze ultraviolete - sursa de emisie: lampile cu vapori mercur;radiatiile UV pot


produce ozon – toxic, se prefera cele care nu produc; functioneaza la o lungime
de unda de 253,7 nm la care efectul germicid este maxim.
- actioneaza direct asupra microorganismelor, determinand
coagularea proteinelor citoplasmatice, cu efect inclusiv pe virusuri si germeni
anaerobi;
- raza de actiune 1,5-2 m, durata eficienta de 30-40 min;
- sterilizeaza aerul din salile de pansamente, operatie, diverse suprafete.

**Radiatiile ionizante- radiatii produse de substante radioactive. Pot fi:


- corpusculare – alfa, beta, electroni, protoni,deuteroni;
- electromagnetice – X, gamma.
Pentru sterilizare utilizata este radiatia gamma.
- apare prin dezintegrarea substantelor radioactive – cesiu 137 sau cobalt 60 - si
realizeaza distrugerea microbilor prin excitarea si ionizarea atomilor materiei cu
care vine in contact;
- o parte din germeni sunt distrusi, la altii apar mutatii ce determina degenerarea
coloniilor viitoare, la altele este inhibata cresterea si inmultirea pe o anumita
perioada de timp;
- avantaje: penetreaza foliile de plastic sau hartie, nu incalzesc obiectele de
sterilizat, durata mare de sterilizare - 2-3 ani;
- se poate aplica pentru: solutiile perfuzabile si pulberile, materiale de sutura,
instrumentar, manusi, halate, sonde, tuburi;
Se stie ca formele vegetative sunt mai sensibile decat cele sporulate, cele gram-
negativ sunt mai sensibile decat cele gram-pozitive, iar rezistenta virusurilor se
apropie de cea a sporilor.
Actiunea radiatiilor gamma asupra bacteriilor este direct proportionala cu doza
administrata. Distrugerea bacteriilor poate fi accelerata de prezenta in mediu a
diverselor substante chimice ca: acid iodacetic, acid oleic si incetinita de prezenta
alcoolilor si glicolilor.

5
***Ultrasunetele - produse de generatori cu cristal, si actioneaza prin
disruperea membranei si liza celulara.
Avantaje:
- metoda complementara la curatarea mecanica;
- indeparteaza depunerile de sange si crustele de pe suprafata instrumentarului,
dar si din locuri greu accesibile (cavitati, canale, orificii);
Instrumentarul se curata deschis (ex: instrumentar articulat).

4.ALTELE:

*Pasteurizarea - aseptizarea unor lichide la temp. sub 100 grade, urmata de


racire brusca – lapte si produse din lapte, bere, medii de cultura - asigura
distrugerea a 90-95% dintre germenii patogeni;
- inalta - fierbere 2-3 secunde la 120 grade sau
- joasa - fierbere 15-30 min la 63 - 65 grade.
** Liofilizarea – desicatie in vid la temp. de -138grade, in sterilizarea serurilor,
vaccinurilor, produse biologice – singe.

II. MIJLOACE CHIMICE:

- reprezinta metoda principala de prevenire a infectiilor in unitatile sanitare.


Dezinfectantul chimic, in functie de compozitie si concentratie, poate sa inhibe
cresterea microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic, virustatic) sau sa aiba o
actiune letala asupra microorganismelor (bactericid, fungicid, virucid, sporicid).
-
Dezinfectia prin mijloace chimice se realizeaza prin utilizarea produselor biocide.

Produsele biocide utilizate in unitatile sanitare se incadreaza in grupa principala


I, tip de produs 1 si 2.
Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in tipul 1 de produs
sunt utilizate pentru tegumente iar cele incadrate in tipul 2 de produs sunt
utilizate pentru: dezinfectia suprafetelor; dezinfectia dispozitivelor medicale prin
imersie, manual, in bai cu ultrasunete, sau la masini automate;dezinfectia
lenjeriei (material moale).

Produse folosite: oxidul de etilen, aldehidele, substante pe baza de clor, iod,


alcool, care elibereaza oxigen.

1. Oxidul de etilen
- gaz cu mare penetrabilitate, incolor,inflamabil, dar amestecat cu freon isi pierde
aceasta capacitate;
- penetreaza plastic, cauciuc, lemn, hartie, textile;
- actiune bactericida puternica pe toate microorganismele, sub forma vegetativa
sau sporulata;
- etuve speciale, la 40 grade, 4 ore, 1-1,5 atm;
- se foloseste pentru :instrumente chirurgicale metalice sau din plastic, tuburi,
catetere, ace, materiale de sutura, etc.

2. Aldehidele - glutaraldehida si formaldehida, pentru sterilizarea prin


imersie.

6
- glutaraldehida - Cidex, Deconex cu actiune bactericida,fungicida, virulicida,
tuberculocida, chiar si in prezenta sangelui, plasmei, urinei ;
utilizata la sterilizarea instrumentarului endoscopic, laparoscopic,alte
instrumente din plastic , in solutie de 1%, 30 min, cu valabilitate de 14 zile;

- formaldehida 40% - formol- sub forma de vapori la rece ( pastile de 1 g


paraformaldehida), pentru cistoscoape si sonde cu minim 24 h contact si la
cald pentru dezinfectia incaperilor.

1. Caracteristici substanta antiseptica :


- capacitate bactericida, fara miros neplacut persistent
- usor solubile in apa, sa actioneze in orice mediu, sa nu afecteze tesuturile pe
care se aplica.

2. Grupe de substante antiseptice si dezinfectante :


Ø Elemente chimice - oxigen, hidrogen
Ø Metale grele - Ag, Hg, Cu
Ø Halogeni - Cl, I, Br, F
Ø Compusi anorganici - acizi(boric), saruri(azotatAg, permanganat de K),
peroxid de oxigen
Ø Compusi organici - detergenti anionici si cationici, fenoli, alcooli, eteri,
aldehide, sapunuri.

3. Mecanisme de actiune substante antiseptice


- denaturarea proteinelor celulare, cu suprimarea activitatii metabolice- alcooli,
acizii, bazele, cloroformul
- blocarea enzimelor celulare - aldehidele, substantele oxidante
- actiune tensioactiva - fenolul, detergentii, prin solubilizarea lipidelor din
membrana celulara, cu dezorganizarea functiei de membrana, cu iesirea
compusilor activi din celula
Substante pe baza de iod - bactericide si fungicide, are capacitatea de a
patrunde in porii glandelor; solutii cu alcoolul, detergenti
- tinctura de iod - solutie alcoolica 2% + iodura de Na 2% - tegumente
- iodoforii - combinatii cu detergentii, polivinilpirolidona, substante stabile in
timp, mai putin iritante, cu putere mare de penetrare - betadina
- pot produce iritatii tegumente, alergii, necroze.

Substante pe baza de alcool - etilic, pentru dezinfectia tegumente, bactericid,


dar nu omoara sporii, inactivat de proteine, cu concentratie optima de 70-90%
Substante pe baza de clor - clor activ pus in libertate din aceste substante isi
exercita capacitatea bactericida, dar nu actioneaza pe sporulate si nici pe
virusuri.

- Cloramina B cea mai utilizata, solubila in apa, degaja lent clorul, pe bacilii
gram negativi si pozitivi si Koch( in concentratii mari) : 0,2-1% pentru
irigare continua plagi, 1-2% pentru dezinfectia mucoase sau produse
biologice, 5% pentru dezinfectia veselei si pardoseli.

7
Substante care degaja oxigen - activ pe anaerobi
- apa oxigenata (solutie apoasa ce contine 3% peroxid de hidrogen) si
perhidrol ( 30% peroxid de hidrogen), cu actiune de curatire mecanica datorita
efervescentei si actiune hemostatica - pentru plagi delabrante, cu potential
gangrenos.

Altele:

- acid boric – pulbere, solutie 3% sau vaselina 10% , iritant, bacteriostatic,


doar pentru uz extern.
- permanganat de potasiu - cristale violet, solutie 1/1000 pentru mucoase;
folosit in ginecologie.

IV. Pregatiri preoperatorii


Ø nu se panseaza plagi septice si nu se efectueaza TR, TV
Ø mana cu unghii taiate scurt, fara plagi
Ø in filtrul isi schimba incaltamintea si echipamentul
Ø dezinfectia atenta a mainilor
Ø baia inainte de operatie a pacientului
Ø raderea regiunii respective
Ø dezinfectia regiunii respective.

HALOGENI (fluor, clor, brom, iod)


1. Substanţe care eliberează clor
1.1.Clorura de var (var cloros) conţine 25% clor activ.
Acţiune: bactericid, virulicid, sporicid.
Eficacitate: pH = 6, temperatură = 25-350C
Concentraţii: 10-15, 20, 40, 50, 100 g‰ (100 g‰ conţine 2,5 g% clor activ)
1-1,5; 2, 4, 5, 10%
Indicaţii:
dezinfecţia suprafeţelor (pavimente, pereţi, băi): soluţie 20 g‰
dezinfecţia lenjeriei de pat, echipament de protecţie: 1-2h, soluţie 40 g‰
recipiente de colectare a reziduurilor, pubele, platforme prin spălare, stropire sau ştergere: soluţie 50-
100 g‰
excrementele bolnavilor contagioşi: pulbere, 200-400 g/1kg excreţii
Păstrare: recipiente de culoare închisă, etanşe, temperatură constantă.
Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor (dermite), iritaţia căilor respiratorii şi a conjunctivelor.

1.2.Cloramina conţine 25-29% clor activ (cloramina B)


Acţiune: bactericidă, virulicidă. Efect asupra florei microbiene gram pozitive şi gram negative; în concentraţii
mari distruge M. tuberculosis.
Concentraţii: 5, 10, 20 g‰ (05; 1, 2 %)
Indicaţii:
dezinfecţia suprafeţelor, obiectelor
pereţi: sol. 20 g‰
pavimente: 20 g‰
muşamale, huse din material plastic: soluţie 10-20 g‰
dezinfecţia lenjeriei de pat, a echipamentelor de protecţie: 1-2h, soluţie 10-15 g‰
dezinfecţia jucăriilor, a obiectelor de sticlă, porţelan: soluţie 10 g‰, scufundare 30-60'
dezinfecţia veselei: soluţie 5-10 g‰, 30-60', spălate în prealabil
termometre: soluţie 10 g‰.
Soluţia se schimbă la 12h.
dezinfecţia mâinilor: 5 g‰
Se evită asocierea cloraminei cu alte substanţe, mai ales cu cele alcaline.
8
Conservare: vase închise, ferite de lumină, la rece.
Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor, mucoaselor, căilor respiratorii (mai puţin intense decât cele provocate de
clorura de var).

2. Substanţe care eliberează iod

ALDEHIDE

Formolul = soluţie de aldehidă formică 40%

Acţiune: bactericid, virulicid, fungicid; timp de acţiune: 6h, max. 24h


Factori favorizanţi: umiditatea relativă: 80-90%, temperatura: 22-300C.
Acţiune la suprafaţă, nu difuzează.
Metode: pulverizare, vaporizare, înmuiere.
a) Pulverizarea
b)Vaporizarea
etanşeizare
acoperirea prizelor, aparatelor electrice
aşezarea saltelelor şi pernelor suspendate sau oblic
încăperi încălzite, min. 220C
după 6-24h, aerisire 2-4h
pentru neutralizarea vaporilor restanţi se utilizează amoniac, jumătate din cantitatea de formol, timp de
3h
concentraţia de aldehidă formică: 3-10 g/m3 aer

c) Înmuierea
pentru dezinfecţia lenjeriei: Deroform, Lizoform
concentraţia: 2%
timp: 2-3h
Conservare: în recipiente bine închise, parafinate, temperatură până la 100C.
Toxicitate: iritaţii ale mucoaselor, tegumentelor (dermite), alergii.

TENSIDE DE SINTEZĂ

1.Bromocet = soluţie 20%


Acţiune:
bactericid cu efect asupra florei microbiene gram pozitive şi unii gram negativi
nu acţionează asupra M. tuberculosis şi Pseudomonas aeruginosa
fungicid
pavimente: soluţie 1‰, 2‰ prin ştergere, stropire
pereţi: 1‰ prin ştergere, pulverizare
mobilier: 1‰ prin ştergere, pulverizare
receptoare telefonice, jucării: 1‰ prin ştergere
veselă, ustensile de bucătărie: 1‰ prin imersie 30', după spălare
chiuvete: 2‰
salvări, mijloace auto: 2‰ prin pulverizare
Observaţie: nu e compatibil cu săpun şi detergenţi anionici
Toxicitate: slab iritant pentru ţesuturi şi mucoase.

COMPUŞI ORGANO-MERCURICI

1. Soluţie de borat fenil-mercuric 0,2% (Merfen)


Acţiune:
bactericid, fungicid
Concentraţie:
sol. 0,04% = 20 ml sol.0,2% + 80 ml apă

9
sol. 0,02% = 10 ml sol.0,2% + 90 ml apă
Indicaţii:
suprafeţe (mese, instrumentar): sol.0,04%, prin ştergere
instrumente: soluţie 0,02% + nitrat de sodiu 2‰
Toxicitate: crescută
Soluţia apoasă 2‰ borat fenil-mercuric, pentru uz extern = Fenosept.

COMPUŞI FENOLICI

1. Vesfene 256
Acţiune:
spectru larg cu efect bactericid asupra florei G+ şi G-
fungicid
în concentraţie de 1%, în 10', distruge M. tuberculosis

ALTE DEZINFECTANTE

1. Clorhexidina - spray
Acţiune:
antiseptic topic cu efect bactericid asupra germenilor G+ (acţiune intensă) şi G- (acţiune mai puţin
intensă)
Concentraţie: sol. 1% ca atare, prin pulverizare
Indicaţii:
asepsia pre-, post-operatorie a pielii în zona câmpului operator
asepsia zonei cutanate în care se face injecţia
dezinfecţia plăgilor
Observaţie: e incompatibil cu săpunul.
Toxicitate:
reacţii de sensibilizare a pielii
dermite de contact
interzis în chirurgia O.R.L.

UTILIZAREA DEZINFECTANTELOR ÎN PRACTICĂ

1. Dezinfecţia chimică a saloanelor, la maxim 45 zile în unităţile cu profil neinfecţios:


pulverizare formol 3-5%
vaporizare formol 5 g/m3
nebulizare Vesfene 10%
Anterior, curăţenie generală:
îndepărtarea prafului, spălare, ştergere umedă
ştergerea pavimentului cu apă caldă, carbonat de sodiu 1-2%, cloramină 2%
ştergerea mobilierului du detergenţi cationici, Bromocet 1‰; detergenţi amfolitici, TEGO 103 G 1%

2. Dezinfecţia bolcurilor operatorii, săli de naşteri se face zilnic prin:


ştergerea lămpilor cu dezinfectante
ştergerea meselor operatorii cu detergenţi amfolitici 2%, TEGO
ştergerea mobilierului, suprafeţelor plane, pereţilor cu detergenţi cationici 2% sau cloramină 1-2%
săptămânal formolizare şi nebulizare cu Vesfene 10%

3. Cabinete stomatologice:
ventilaţie
formolizare de două ori pe săptămână
spălarea zilnică a pevimentelor cu sodă de rufe 1-2%, cloramină 1-2%, detergenţi cationici 1‰
ştergerea mobilierului, a pereţilor cu cloramină 1-2%, detergenţi amfolitici 0,5-1%
dezinfecţia instrumentarului prin imersie în cloramină 1-2%, fenosept 1‰

4. Dezinfecţia autosanitarelor:
10
ştergere, stropire cu cloramină 0,5-1%
ciclic, pulverizare cu formol 5%, bromocet 2‰

5. Dezinfecţia mâinilor:
spălare cu apă şi săpun
alcool etilic 700
fenosept 0,1‰

6. Dezinfecţia lenjeriei:
imersie în soluţie încălzită de cloramină 1-2%, 1-2h
limpezire în soluţie de clorură de var 1-2%
deroform, 1-2h

7. Haine de lână, blănuri, covoare, saltele:


pulverizare formol 3-5%
vapori de aldehidă formică

8. Veselă, tacâmuri:
30' în cloramină 0,5% încălzită, TEGO 103 1%, bromocet 1‰
fierbere 15-30' în soluţie de carbonat de sodiu 2%

9. Produse patologice (vărsături, materii fecale, spută):


volum egal de cloramină 5%, var cloros 20%, 1-2h
clorură de var pulbere 200-400g/kg

10. Latrine, recipiente, platforme de gunoi, stropire cu:


clorură de var 10%
lapte de var 20%
creolină, crezol 5-10%

11. Cadavre:
incinerare
învelite în pături îmbibate cu cloroform 5%, var cloros 5% şi îngropare la minim 2m într-un strat de
clorură de var şi pulbere

12. Fântâni:
clorură de var, 1-2g clor activ = 4-8g clorură de var 25%/m3 apă, până la 15-20 g/m3 în epidemiile
hidrice, inundaţii
după 2-3 ore, fântâna se goleşte şi se aşteaptă refacerea apei; se repetă până ce mirosul de clor
dispare.

11