 Trimestrul I

 Trimestrul II
 Trimestrul III
 Trimestrul IV

Durata de asamblare a unui produs este de saptamani .

Necesarul de componente se calculeaza pe baza SDP, tinand de numarul

ansamblurilor,

Subansamblurilor si reperelor de acelasi tip ce intra in component produsului.

Necesarul net rezulta prin luarea in considerare a cantitatilor din stoc

ramase din exercitiul de productie precedent .

PPD ,elaborat pe baza tuturor elementelor precizate mai sus ,se reprezinta
in tabelul urmator .

2.4. Determinarea tipului de productie

Tipul de productie este determinat de un ansamblu de factori

inatrdependenti care , prin actiunea lor, determina proportiile obiective ale
desfasurarii proceselor de productie in spatiu si timp .

Dintre acesti factori se remarca , prin influenta deosebita pe care o

executa : Volumul productiei, complexitatea constructive si tehnologica a
produselor, nivelul si formele specializarii productiei , nivelul tehnic al utilajelor
din dotare , nivelul de pregatire profesionala al resursei umane .

Tipologia productiei poate fi determinate la nivel de process tehnologic sau

la nivel de veriga productiva ( incluzand, deobicei , mai multe procese tehnologice
simultan )

In cazul proiectului de productie analizat , se impune determinarea tipului

de productie la nivel de process tehnologic ( nivel reper-operatii ) cu scopul de a
stabili forma de organizare optima a productiei fiecarui reper .

7
 Coeficientul tipului de productie se determina cu relatia :
Rg
TPkg = , unde :
T uk

R g=¿ ritmul mediu al fabricatiei reperului g, in min/buc ;

T uk =¿ timpul unitar al reperului g la operatia k, in min /buc .

In functie de valorile coeficientului TPkg , operatiile procesului tehnologic se

incadreaza dupa cum urmeaza :
TPkg ≤ 1 ,productie de masa ( M )

1<TPkg ≤ 10 , productie de serie mare ( SM )

10<TPkg ≤ 20 , productie de serie mijlocie ( SMj )

TPkg > 20, productie de serie mica ( Sm )

Ritmul mediu al fabricatiei R g se determina cu relatia :

60 F n
R g= , unde :
Ng

F n = fondul nominal de timp in care

N g= volumul productiei , in bucati

Rezulta R g in [min/buc] (prin inmultire cu 60 )

Fondul nominal de timp se determina cu relatia :

F n=Z ∙ h ∙k s [ore] ,unde :

Z = numarul zilelor lucratoare

k s = numarul de schimburi

8
 h = numarul de ore /schimb .

Din analiza programului de lucru al executantului rezulta :

Z = 250
ks = 1

h=8
F n = 2000

Ritmurile medii , corespunzatoare fabricatiei celor 3 repere , rezulta la

valorile :
R g 3=139.53

R g 5=130.43

R g 7=136.36

Tinand cont de timpii unitari , corespunzatori fabricatiei fiecaruia dintre

cele 3 repere ,rezulta urmatorii coeficienti ai tipului de productie ( tabelul 2.4.)

Tabelul 2.4. Coeficientii tipului de productie

Nr. Coeficientul tipului de productie pe repere

op.
Reperul R3 Reperul R5 Reperul R7
1 16.61 6.17 19.37
2 19.37 7.15 8.83
3 14.68 16.2 13.67
4 8.5 17.88 21.8
5 24.91 33.22 38.75
6 26.83 33.22

9
 2.5. Stabilirea formei de organizare a productiei

Structura tipologica a productiei , pentru fiecare dintre cele trei

repere , se reprezinta in tabelul 2.5.

Tabelul 2.5. Structura tipologica a productiei

REPERUL Structura tipologica , [ % ]

M SM SM j Sm
R3 1 3 2
R5 2 2 1
R7 1 2 3

Pentru o astfel de structrura tipologica se recomanda :

 R3 – Organizare mixta
 R5 - Organizare mixta
 R7 - Organizare succesiva

3. VARIANTA I-A : PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEIIN

CONDITII DE RESURSE NELIMITATE SI FARA DATE IMPUSE

3.1 .Calculul numarului de masini –unelte

Numarul de masini-unelte pentru fiecare operatie k se calculeaza cu relatia

T uk
mk= [buc] =
Rg

Din calcul rezulta, de obicei, mk fractionar .Pentru a satisface ritmul R g mk

se majoreaza la valoarea intreaga notate m ak

10
 Pentru fiecare operatie k se calculeaza gradul de incarcare :
mk
k ik=
m ak

Totodata se calculeaza gradul de incarcare mediu pe ansamblul procesului

tehnologic :
∑ mk ∑ k ik
k ℑ= = ,
∑ mak k

Unde k este numarul de operatii

Valorile calculate ale lui mk , mak , k ik , si k ℑ , pentru cele trei repere analizate ,
sunt trecute in tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. Numarul de masini si coeficientii de incarcare

Nr. Reperul R3 Reperul R5 Reperul R5

Op mk m ak k ik mk m ak k ik mk m ak k ik
1 0.06 1 0.06 0.16 1 0.16 0.05 1 0.05
2 0.05 1 0.05 0.13 1 0.13 0.11 1 0.11
3 0.06 1 0.06 0.06 1 0.06 0.07 1 0.07
4 0.11 1 0.11 0.05 1 0.05 0.05 1 0.05
5 0.04 1 0.04 0.03 1 0.03 0.03 1 0.03
6 0.04 1 0.04 0.03 1 0.03
k ℑ=0.06 k ℑ=0.05 k ℑ 0.06

3.2. Calculul lotului de fabricatie optim

Lotul de fabricatie reprezinta cantitatea de piese identice lansate in

fabricatie pentru care se consuma acelasi timp de pregatire- incheiere .

Relatia de calcul :

2 ∙ N g∙ CL
N 0=¿
√ (C ¿ ¿ m+C 1) ∙ Z ∙ E
¿ ,buc

11
 N g reprezinta volumul productiei , avand valorile precizate in cadrul
conditiilor generale .
C m reprezinta costul semifabricatului. Valorile effective pentru cele trei repere
analizate sunt :
C m 3=6.8 lei/buc ;

C m 5=5.6 lei/buc ;

C m 7 = 7.5 lei/buc ;

C 1 reprezinta cheltuieli de fabricatie curente si se calculeaza cu relatia :

C 1=Cm +C r +C if +Cind ,lei / buc

C r reprezinta cu retributia personalului direct productive , lei/ora , care se

calculeaza cu relatia
u
1
C r= ∙ ∑ T kg ∙ S k ,
60 k=1

unde Sk retributia orara a operatorului care executa operatia k .

Conform normativelor de salarizare in vigoare , se ia valoarea medie ,

Sk = 10.2 lei/ora . Astfel rezulta , pentru cele trei repere :

C r 3=8.89 , lei/buc;

C r 5=10.65 , lei/buc;

C r 7=8.05 , lei/buc;

C if reprezinta cheltuieli de intretinere si functionare a utilajelor pe durata de

lucru efectiva ; aceste cheltuieli se calculeaza cu relatia :
u
1
C if = ∙ ∑ T kg ∙ a k ∙ mak ,
60 k=1

12
 Unde a k reprezinta cota orara a cheltuielilor de intretinere si functionare
utilajelor , in lei/ora .

Conform normativelor in vigoare , media acestei cote este a k =12 lei/ora .

Astfel rezulta :
C if 3 =10.46 lei/buc;

C if 5 =12.54 lei/buc;

C if 7 =9.48 lei/buc;

C ind reprezinta cheltuieli indirecte (regie) , care se calculeaza cu relatia :

Rf
C ind = ∙C ,
100 r

unde R f reprezinta regia sectiei in care se desfasoara fabricatia .Tinand cont ca

R f =180 rezulta :

C ind3 =16 , lei/buc;

C ind5 =19.17 , lei/buc;

C ind7 =14.49 ,lei/buc;

Prin urmare , rezulta ca valoarea C 1 a costurilor directe de productie ,

pentru fiecare dintre cele trei repere este :
C 11=42.15 , lei/buc;

C 15=48.49 , lei/buc;

C 17=39.52 , lei/buc;

Cheltuielile C L se calculeaza cu relatia :

C L = A+ B , lei/lot.

A reprezinta cheltuielile de pregatire –incheiere a fabricatiei si de lansare a

lotului , care se calculeaza cu relatia :

13
 u
p p
(
A= 1+ )
∙ ∙ ∑ T pik ∙ Srk ∙m ak ,lei/lot
100 60 k=1

Conform normativelor in vigoare se ia un salariu mediu orar al operatorilor

Srk = 12 lei/ora si p = 6 . Astfel rezulta , pentru cele 3 repere:

A3 =55.54 ,lei /lot

A5 =83.1lei /lot

A7 =58.08lei /lot

B reprezinta cheltuieli de intretinere si functionare a utilajelor pe

durata pregatirii-incheierii fabricatiei , care se determina cu relatia :
u
1
B= ∙ ∑ T ∙a ∙ m
60 k=1 pik k ak

Introducand in aceasta relatie valorile cunoscute ,se obtine :

B3=52.4 lei /lot

B5=78.4 lei /lot

B7=54.8 lei/lot

Cheltuielile totale ,la nivelul intregului lot, vor fi :

C L3 =A 3 + B3=107.94 lei /lot

C L5 =A 5 + B5=161.5 lei/lot

C L7 = A7 + B7=112.88 lei /lot

Coeficientul Z se determina cu relatia :

u
1
Z= ∙ ∑ ( T −T uk−1 ) >0
R g k=1 uk

14
 Introducand valorile numerice rezulta ,pentru cele trei repere
analizate :
Z3 =0.08

Z5 =0.14

Z7 =0.08

Coeficientul E, care cuantifica pierderile cauzate de imobilizarea

capitalului circulant in productie, se ia egal cu rata de interes medie a
pietei de capital, respectiv:

E= 0.3

Avand toate elementele cunoscute, introducandu-le in formula

lotului optim, vom obtine :
N o 3=396.65, buc ;

N o 5=361.45, buc ;

N o 7 =419 , 58 buc ;

Valorile obtinute din calcul se rotunjesc astfel incat sa se obtina

submultiplii intregi ai volumelor de productie N g.Dupa rotunjiri rezulta:
N e 3=216

N e 5=230

N e 7=220

N e 3, N e 5, N e 7reprezinta loturile de fabricatie economice .

Numarul de loturi lansate in fabricatie se calculeaza cu relatia :

15
 Ng
n e=
Ne

Astfel ,pentru cele 3 repere analizate ,rezulta :

n e3=4 loturi

n e5=4 loturi

n e7=4 loturi

3.3 Calculul lotului de transport economic

In cazul organizarii mixte , deplasarea pieselor de la un loc de

munca l altul se face sub forma de loturi de transport . Marimea optima
a lotului de transport se calculeaza cu relatia :
2 ∙ N e ∙ N g ∙C t
Nt =
o
√ N e [ ( C m +C1 ) +C L ] ∙ Z ∙ E
, bucati

unde C t reprezinta costul mediu al unui transport pe intreg fluxul

tehnologic.

In cazul atelierului in care se executa fabricatia, C t=14 si rezulta

valorile :
N t =80.83
o3

N t =53.36
o5

N t =40.06
o7

Valorile obtinute din calcul se rotunjesc astfel incat sa se obtina

submultiplii ai loturilor economice N e 3 N e 5 N e 7.

16
 Dupa rotunjiri rezulta loturile de transport economice
N t =86
e3

Nt e5 = 46
N t =55
e7

3.4. Perioada de repetare a loturilor

Perioada de repetare T r se calculeaza cu relatia :

Fn
T r= [ore]
ne

Introducand valorile numerice se obtine :

T r 3=500 ore

T r 5=500 ore

T r 7=500 ore

Verificarea se poate face cu a doua relatie de calcul :

T r=N e ∙ R g

Introducand valorile numerice se obtine :

T r 3=500 ore

T r 5=500 ore

T r 7=500 ore

3.5. Calculul costului de productie

Costul de productie pentru fabricarea unei piese se

calculeaza cu relatia :

17
 C T =C 1 +C2 +C 3+ C4 lei /buc

C 1 reprezinta
cheltuielile curente ,deja calculate , avand valorile,
pentru fiecare reper in parte :
C 13=42.15

C 15=48.49

C 17=39.52

CL
C 2= , reprezinta cheltuielile fixe care ,pentru cele trei repere are
Ne
valorile :
C 23=0.5 lei/buc

C 25=0.7 lei/buc

C 27=0.5 lei/buc

C 3 reprezinta
cheltuielile de imobilizare a capitalului circulant ,
determinate cu relatia :
U
C 3= cu U =( N e ∙C 1+C L )∙ V ∙ E ∙ M
Ng

M = numarul mediu de loturi care se afla simultan in fabricatie ; se

determina cu relatia :
Tc
M= ,unde :
Tr

T c =¿ durata ciclului de productie ;

Corespunzator formelor de organizare succesiva si mixta , T c se

calculeaza, respectiv, cu relatiile :

18
 u
T c =N e ∙ ∑ T uk
k=1

u u
T c =N t ∙ ∑ T uk +( N e −N t ) ∑ (T ¿ ¿ uk−T uk+1 )> 0 ¿
e e
k =1 k=1

Tinand cont de formele de orgnizare aferente celor trei repere si

intrducand valorile numerice se obtine :
T c3 =91.32 ore

T c5 =104.49 ore

T c7 =173.8 ore

Astfel coeficientii M , calculati au valorile :

M 3=0.18

M 5=0.2

M 7=0.34

Coeficientul V cuantifica variatia costurilor cauzata de productia

neterminata ; se calculeaza cu relatia
N e ∙ ( C m +C 1) +C L
V=
2 ∙(N e ∙ C1 +C L )

Introducand valorile numerice rezulta :

V 3=0.5 U 3=248lei

V 5=0.5 U 5=339lei

V 7=0.5 U 7 =449 lei

19
 Astfel, cheltuielile de imobilizare a capitalului circulant , pentru
cele trei repere fabricate ,sunt :
U3
C 33= =0.28 lei
N g3

U5
C 35= =0.36 lei
N g5

U7
C 37= =0.5 lei
N g7

C4reprezinta costurile de amortizare a resurselor de productie pe

durata executiei reperelor , si se calculeaza cu relatia :
V med
C 4=am ∙n ∙ ∙ k ,∈care :
N g am

a m= 0.1 ( rata de amortizare anuala a resursei) ;

k am=¿ M (coeficient de transmitere a amortizarii)

n = numarul resurselor de productie ;

N g=¿ volumul productiei ;
V med =¿ 30.000 valoarea medie (actualizata a resursei)

Considerand ca amortizarea este liniara si se produce in 10 ani ,

rezulta a m= 0.1 ( in ipoteza ca valoarea reziduala a resursei este nula )

Coeficientul k am tine seama de gradul de ocupare a resursei cu

fabricarea reperelor analizate . In cazul de fata , rezulta :

- pentru reperul R3 , k am=0.18

- pentru reperul R5 , k am=0.2
- pentru reperul R7 , k am=0.34

20
 Considerand o valoare medie actual a resurselor de productie ,
V med = 30000 lei , rezulta :
C 43=3.75 lei/buc

C 45=3.5 lei/buc

C 47=7 lei/buc

Prin urmare celor patru categorii de costuri se obtine :

C T 3=C 13+C 23 +C 33 +C 43=46.75lei /buc

C T 5=C 15+C 25 +C 35 +C 45=53.25 lei/buc

C T 7=C 17+ C27 +C37 +C 47=44.25 lei/buc

3.5. Elaborarea programelor de ordonantare

Programul de ordonantare este, defapt , programul de lucru al

resurselor, care permite livrarea la beneficiar in conditii economice
optime .

Elaborarea unui astfel de program se face pe baza parametrilor de

programare si conducere a productiei, tinand cont de cerintele
Programului de Productie Director ( PPD )

Analizand duratele ciclurilor de productie se pot constata

urmatoarele valori :
T c3 =91.5 ore

T c5 =104.5 ore

T c7 =174 ore

21
 Aceste durate, correlate cu fondul de timp trimestrial , duratele
de asamblare si lotul economic, permit verificarea reperelor la
termenele prevazute in PPD

Fondul nominal de timp trimestrial este :

2000
F ntr = −80=420 ore/trimestru
4

Durata de asamblare este de 80 de ore (1 .2 saptamani).

Astfel, fondul efectiv de timp trimestrial este de ore .

In decursul acestei durate , se pot realize urmatoarele cantitati :

- din reperul R3 = 200 buc

- din reperul R5 = 190 buc
- din reperul R7 = 357 buc

Din aceste calcule se poate deduce faptul ca se pot realiza

volumele de productie prevazute in PPD si exista disponibilitati pentru

realizarea unor eventuale stocuri de piese de schimb sau pentru un
exercitiu de productie viitor .

Elaborarea programului de ordonantare necesita calcularea

decalajelor Dk−k +1 , care exista intre inceputurile operatiilor
consecutive .

In cazul organizarii succesive toate dacalajele Dk−k +1 sunt nule

.Pentru organizarea mixta aceste decalaje au valori pozitive si se
calculeaza cu relatiile:

 daca T uk <T uk+1 : D k−k+1=N e ∙T uk

 daca T uk <T uk +1 : D k−k+1=N e ∙T uk −( N e −N te )∙ T uk +1

22
 Valorile decalajelor, pentru cele trei repere, sunt date in tabelul
3.2

Tabelul 3.2. Valorile decalajelor, in ore/lot :

Decalaje Repere Reperul 3 Reperul 5 Reperul 7

D 1−2 13 27 0
D2−3 8.75 48.5 0
D3−4 11.5 9.25 0
D4 −5 45.75 17.5 0
D 5−6 7.75 0

23