Sunteți pe pagina 1din 29

Universitatea “Constantin Brancoveanu” Pitesti

Facultatea Management, Marketing in Afaceri Economice Rm.Valcea


Specializarea Management Financiar Bancar
Studii masterat Anul Ι / Grupa 212

Referat

BILANTUL DE MEDIU – TIPURI DE BILANT DE MEDIU

Disciplina : Dezvoltare durabila si protectia mediului


Titular curs : PROF. UNIV. DR. ION SCURTU

Autor:Tatar Daniela- Maria (Cas.Rosoaga)

Ramnicu Valcea
07 mai 2010

1
CUPRINS

Capitolul 1 - Definitia bilantului de mediu


Capitolul 2 - Studii de impact si bilant de mediu
2.1 – Continut – cadru pentru raportul la bilanţul de mediu
Capitolul 3 - Tipuri de bilant de mediu
3.1 – Bilant de mediu 0
3.2 – Bilant de mediu 1
- Prezentarea secţiunilor bilanţului de mediu de nivel I
- Criterii de analiză tehnică
3.3 – Bilant de mediu 2
- Raport la bilantul de mediu nivel 2
Capitolul 4 – Procedura emitere autorizatie de mediu
4.1- Indicatori de analiza de laborator
Capitolul 5 – Evaluarea riscului de mediu
5.1 Tipuri şi surse de risc
5.2 Subiecţii riscului
5.3 Informaţii de bază asupra zonei
5.4 Tipuri de activităţi care se iau în considerare
Anexe – Anexa A.1 Bilantul de mediu nivel 0 ( Pentru procedura de autorizare )
Anexa A.2 Bilantul de mediu nivel 1
Anexa A.2. 1 Raport cu privire la bilantul de mediu nivel 1
Anexa A 3 Bilantul de mediu nivel 2
Anexa A 3 1 Analizele minime ce trebuie incluse in investigatii , in functie de
istoricul zonei
Anexa A 4 Evaluarea riscului
Anexa A 4 1 Identificarea factorilor sursa – cale – receptor pe un
amplasament contaminat
Anexa A 4 2 Matrice pentru analiza relatiei sursa – cale – receptor
Anexa A 5 Bilantul de mediu nivel 0 ( Pentru procesul de privatizare )
Anexa A 5 1 Autorizatii de functionare
Anexa A 6 Clasificarea activitatilor cu impact negativ asupra mediului

Bibliografie

2
CAPITOLUL 1

Definitie - Bilant de mediu

Modul de definire a bilanţului de mediu se poate compara în două etape


succesive de evoluţie legislativă în România :

BILANŢUL DE MEDIU ESTE


Legea 137/ 1995 republicată O.U.G. nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind
în 2000 valabilă în 1987 sub protecţia mediului aprobată de Parlament prin
forma din 1995 Legea 265 din 9 iulie 2006
Art. 2.
14. Lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice
atestate conform legii, în scopul obţinerii avizului
Procedură de a obţine
pentru stabilirea obligaţiilor de mediu sau a
informaţii asupra cauzelor şi
autorizaţiei de mediu, şi care conţine elementele
consecinţelor efectelor
analizei tehnice prin care se obţin informaţii asupra
negative cumulate anterioare
cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate,
şi anticipate, care face parte
anterioare, prezente şi anticipate ale activităţii, în
din acţiunea de evaluare a
vederea cuantificării impactului de mediu efectiv de pe
impactului asupra mediului .
un amplasament; în cazul în care se identifică un
impact semnificativ, bilanţul se completează cu un
studiu de evaluare a riscului .

Aşa cum s-a menţionat anterior în legislaţia românească au fost promovate o


anume categorie de apreciere ale impactului asupra mediului ale unor activităţi
existente, definite ca:
• bilanţ de mediu de nivel 0, I, II;
• evaluare de risc.
Se consideră a fi prezentate în acest capitol cele două concepte pentru a putea
face o comparaţie între aspectele generale teoretice ale aprecierii impactului ecologic
şi formele concrete căpătate în cadrul unei legislaţii obligatorii.
Companiile ale căror activităţi au impact asupra mediului trebuie să realizeze
unul, sau mai multe bilanţuri de mediu (BM), pentru a obţine autorizaţia de mediu.

3
CAPITOLUL 2

STUDII DE IMPACT SI BILANT DE MEDIU

SCOP
Scopul acestor studii este fundamentarea documentatiilor pe baza carora
Agentia de Protectia Mediului emite acordul sau autorizatia de mediu. Acestea se pot
emite in cazul in care impactul este evident nesemnificativ numai pe baza
documentatiilor de descriere a proiectului sau fisei de prezentare si declaratie
intocmita de titularul de investitie sau de activitate.

FINALITATEA
Documentatia intocmita va contine valoarea emisiilor si imisiilor pe fiecare
factor de mediu si componenta a activitatii, definite prin concentratii de poluant si prin
niveluri caracteristice ale noxelor comparate cu valorile normale de tip
CMA(concentratia maxima admisibila) pentru aer sau concentratiile maxime pentru
substantele chimice poluante pentru apa sau sol, prin valori limita maxime admisibile
a nivelului de zgomot sau radioactivitate. Pe aceasta baza se califica diversele tipuri
de poluare rezultand in final o apreciere globala pe factori de mediu si pe intreaga
activitate analizata. Se analizeaza masurile posibile prin evidentierea cauzelor
poluarii si a modalitatilor de indepartare a acestora.

PROCEDURA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI


Etapele de evaluare a impactului asupra mediului sunt:
1. Elaborarea proiectului
2. Aducerea la cunostinta autoritatii competente
3. Trierea in vederea stabilirii necesitatii evaluarii impactului asupra mediului
4. Stabilirea domeniului
5. Studii referitoare la mediu:pregatirea si prezentarea observatiilor asupra
mediului autoritatii competente
6. Analiza informatiilor asupra mediului
7. Luarea deciziilor de catre autoritatea competenta
8. Monitorizarea dupa luarea deciziilor
Avantaje:
- Identificarea timpurie a problemelor de poluare si introducerea
masurilor adecvate de atenuare a acestora inca din faza incipienta.
- Incurajarea dialogului cu autoritatile competente prin intelegerea
preocuparilor si cerintelor posibile ale autoritatilor publice.
- Identificarea factorilor care trebuie avuti in vedere in cursul selectiei.

Rămân următoarele tipuri de documentaţii care servesc reglementării:


- Documentaţie pentru activităţile cu impact redus, care trec prin
procedura de încadrare
- Documentaţie pentru activităţile cu impact semnificativ care au la
baza un acord de mediu şi nu mai trebuie să elaboreze bilanţul de
mediu, ci numai documentaţia ce însoţeşte solicitarea autorizaţiei
- Bilanţ de mediu pentru activităţi cu impact semnificativ, pentru care
se impune un studiu de evaluare a riscului.

4
- Bilanţ de mediu pentru stabilirea obligaţiei de mediu la sistarea
definitivă unei activităţi cu impact asupra mediului.
Observaţie: pentru activităţile cu impact nesemnificativ rămâne valabilă procedura
stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea
procedurilor de autorizare a funcţionării comercianţilor (ANEXA 4), publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 414 din 14 iunie 2002,

2.1 CONŢINUT - CADRU pentru raportul la bilanţul de mediu

Cuprins

1. Introducere
2. Identificarea amplasamentului şi localizarea

2.1. Localizare şi topografie


2.2. Geologie şi hidrogeologie

3. Istoricul amplasamentului şi dezvoltări viitoare

3.1. Istoricul amplasamentului


3.2. Dezvoltări viitoare

4. Activităţi desfăşurate în cadrul obiectivului

4.1. Generalităţi - angajaţi pe schimb; procese tehnologice


4.2. Materiale de construcţii
4.3. Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare
subterane
4.4. Emisii în atmosferă - emisii din procese tehnologice, alte emisii în
atmosferă
4.5. Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de
canalizare al apelor pluviale
4.6. Producerea şi eliminarea deşeurilor
4.7. Alimentarea cu energie electrică
4.8. Protecţia şi igiena muncii
4.9. Prevenirea şi stingerea incendiilor
4.10. Zgomotul şi vibraţiile
4.11. Securitatea zonei
4.12. Administraţie

5 Calitatea solului

5.1. Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat


5.2. Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate

5
5. Concluzii şi recomandări

6.1. Rezumatul aspectelor de neconformitate şi cuantificarea acestora,


dacă este cazul, în programe pentru conformare.
6.2. Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor
condiţionate de un eveniment viitor şi incert; în cazul schimbării formei
de proprietate se include şi lista de departajare a obligaţiilor de mediu.

6. Determinarea impactului actual

7.1. Prelevarea şi analiza probelor


Prelevarea probelor şi analiza lor, serveşte la identificarea impactului
actual şi cuantificabil, prezentat în două părţi distincte:

Prima parte cuprinde descrierea şi rezultatele investigaţiilor


prezentate individual pentru fiecare dintre tipurile de determinări:

 Probele de sol
 Probe de la suprafaţa şi de sub suprafaţa solului
 Probe din apele subterane
 Probe şi determinări in situ de gaz şi vapori din sol
 Probe din apele de suprafaţă, inclusiv din deversări în emisari
 Probe de materiale de construcţie potenţial periculoase
 Probe de gaze şi aer pentru identificarea emisiilor şi imisiilor în
atmosferă
 Determinări reprezentative de zgomot şi vibraţii
 Determinări de radioactivitate conform normelor CNCAN

A doua parte cuprinde concluzii şi recomandări privind acţiunile


necesare de realizat, care vor servi ca bază pentru proiectul de
program pentru conformare, daca este cazul.

7.2. Descrierea şi rezultatele investigaţiilor


Pentru toate tipurile de probe din lista de mai sus, prezentarea se face
după cum scrie mai jos, adaptându-se de la caz la caz:

a. Descrierea precisă a tuturor investigaţiilor realizate, cu justificarea acestora


b. Descrierea tuturor tehnicilor de lucru cu baza lor
justificativă
c. Compararea rezultatelor cu CMA-urile specifice

2. Concluzii şi recomandări

A. Rezumatul neconformităţilor cuantificate


B. Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi al obligaţiilor condiţionate de
un eveniment viitor şi incert, inclusiv recomandări pentru studii de
urmărire, pentru o viitoare cuantificare a acestora, când se întrevede a
fi posibilă.

6
C. Recomandări pentru elementele programului pentru conformare sau
pentru stabilirea obligaţiilor de mediu în cazurile prevăzute de lege (in
speţă, atunci când este necesar un anumit tip de aviz de mediu:
schimbarea formei de proprietate, închidere şi dezafectare, etc.)

Anexe (analize de laborator şi alte documente relevante).


OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ: Este de la sine înţeles ca Raportul nu poate
contrazice Bilanţul de mediu. Eventual îl completează cu date a căror
autencitate este demonstrată fără echivoc.
Dacă este cazul, Raportul asupra bilanţului de mediu se completează cu un
Raport de securitate, lucrare distinctă efectuată de persoane acreditate
conform legii.

CAPITOLUL 3
Tipuri de bilant de mediu

Dispoziţii generale

Bilantul de mediu are mai multe niveluri de abordare, care se situează în următoarea
succesiune:

3.1 Bilanţ de mediu 0

Bilanţul de mediu de nivel 0 este o “fişă de verificare” conţinând elemente


caracteristice activităţii şi care permite autorităţii de mediu competente să identifice şi
să stabilească necesitatea efectuării unui BM nivel I sau nivel II sau a unei evaluări a
riscului, înainte de autorizarea de mediu sau de privatizarea societăţii comerciale”.
BM 0 se caracterizează prin:
• cerinţa minimă pentru situaţia când este puţin probabilă existenţa unui impact;
• corespunde ca formă şi conţinut fişei din Ordinul MAPPM nr. 184/1997, Anexa A1
(pentru autorizare) şi Anexa A5 (pentru privatizare);
• se execută de titularul activităţii;
• informaţiile prezentate vor fi susţinute de acte;
• constatarea stării amplasamentului şi a împrejurimilor;
• se pot solicita dovezi fotografice;
• se analizează folosinţa actuală, cât şi folosinţa trecută a terenului de pe
amplasament;
• în cazul privatizării se mai completează şi Anexa A5.1 (autorizaţii de funcţionare,
situaţia conformării, stabilirea OMMA);
• se finalizează prin:
- absenţa impactului – se poate da autorizaţie;
- impact potenţial de mediu – se solicită BM de nivel 1 sau 2.
Practic, BM 0 constă în completarea unei fişe din care se prezintă numai prima
pagină.În viziunea noii legi a mediului, bilanţul de mediu este de competenţa unor
persoane atestate conform legii: consecinţa este că bilanţul de mediu de nivel "zero",

7
care era elaborat de titularul activităţii, NU MAI EXISTĂ. De fapt el a fost înlocuit de
declaraţia pe proprie răspundere.

3.2 Bilanţul de mediu I

Bilanţul de mediu de nivel I este un “studiu de mediu constând în culegere de


date şi documentare (fără prelevare de probe şi fără analize de laborator privind
factorii de mediu), care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de
mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potenţial
sau efectiv de pe un amplasament.”
Altfel spus, bilanţul de mediu de nivel 1 reprezintă procedura de a stabili, pentru
un agent economic (sau o activitate în general) cauzele şi consecinţele efectelor
negative, anterioare şi prezente, asupra mediului ale acestei activităţi şi constă în
identificarea informaţiilor privind poluarea, culegerea, analizarea şi interpretarea prin
studii teoretice a datelor disponibile şi elaborarea raportului.
Studiile teoretice ale bilanţului de mediu nivel I se solicită, în toate evaluările
privind impactul asupra mediului, cu excepţia cazurilor în care autoritatea de mediu
competentă decide încetarea evaluării prin bilanţ după executarea bilanţului de
mediu nivel 0. Este indicată efectuarea acestor investigaţii pentru orice zone/instalaţii
cu impact negativ asupra mediului, precum şi la schimbarea proprietarului, încetarea
sau modificarea profilului
unei activităţi.
Bilanţul de mediu va identifica şi cuantifica răspunderea pentru starea mediului în
zona de impact a activităţii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligaţii sau
acordarea unor compensaţii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calităţii
mediului.
În termeni generali, secţiunile bilanţului de mediu nivel I trebuie să identifice
domeniile în care impactul asupra mediului, produs de amplasamentele şi instalaţiile
analizate, poate fi semnificativ. Lucrările se vor concentra asupra modului de
conformare cu prevederile legislaţiei existente sau în curs de adoptare.
Bilanţul de mediu de nivel I trebuie să conducă la concluzia în ce măsură este
necesară continuarea investigaţiilor prin bilanţ de mediu de nivel II sau rezultatele
sunt concludente din această etapă şi se pot stabili condiţiile de autorizare sau
privatizare.

1. bilanţul de mediu are ca scop cuantificarea impactului de mediu efectiv,


astfel că bilanţul de mediu de nivel I care nu presupunea cuantificarea
impactului de mediu efectiv (nu se prelevau probe pentru analize)
DEVINE LIPSIT DE CONŢINUT, deşi Ordinul 184/ 1997 nu a fost
abrogat.

Conţinutul Raportului asupra Bilanţului de mediu nu a fost revizuit şi nici nu a


apărut într-o formă sau alta într-un act normativ nou.

Prezentarea secţiunilor bilanţului de mediu de nivel I

8
Domeniile de analiză sunt următoarele:
• Utilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului şi în
vecinătatea acestuia;
• Istoricul zonei;
• Posibilitatea poluării solului;
• Depozitarea deşeurilor;
• Condensatori/transformatori electrici;
• Securitatea zonei;
• Măsuri de pază împotriva incendiilor;
• Protecţia muncii şi igiena locului de muncă;
• Evacuarea apelor uzate;
• Emisii atmosferice;
• Impactul zgomotului;
• Proximitatea cablurilor de tensiune.

Criterii de analiză tehnică

În funcţie de situaţia locală şi a agentului economic, de nivelul datelor disponibile


în BM I, analiza tehnică se poate clasifica astfel:

a) din punct de vedere al nivelului (gradului de detaliere):


• parţială - pe factori de mediu;
• globală - pe întreg arealul aferent agentului economic.

b) din punct de vedere spaţial:


• pe obiective - punctiformă;
• pe întreaga activitate - locală;
• exterior activităţii - în zona de influenţă - zonală.

c) din punct de vedere al factorului timp:


• trecută - cu accent pe evoluţia proceselor;
• prezentă - ce evidenţiază tendinţele de viitor.

d) din punct de vedere al reprezentativităţii datelor analizate:


• minimă;
• medie;
• maximă.

Rezultatele analizei datelor bilantului de mediu se pot grupa astfel:

a) din punct de vedere al actelor de reglementare:


• autorizaţii;
• norme interne;
• norme internaţionale.

b) din punct de vedere al performanţelor:


• eficiente în reducerea emisiilor de poluanţi;
• încadrate în valori limită.

9
c) din punct de vedere al tipului de indicatori:
• cantitative;
• calitative.

d) din punct de vedere al modului de prelucrare/raportare a datelor:


• reprezentări grafice;
• liste de control;
• matrice de impact;
• scheme tehnologice;
• grafuri funcţionale.

Finalizarea bilantului de mediu I se face prin Raportul la Bilanţ de mediu de nivel


I .Acesta reprezintă o sinteză şi o analiză tehnică de esenţă care să permită
autorităţii de mediu să aprecieze în ce măsură activitatea analizată prezintă, sau nu,
dovada unei poluări potenţiale semnificative.
Raportul nu trebuie să reia prezentarea informaţiilor primare. dar este necesar să
facă un rezumat foarte succint al acestora şi să se orienteze pe interpretarea datelor,
pe baza relevanţei acestora pentru a susţine concluziile şi recomandările din final.
În cadrul raportului interpretarea va consta în evaluarea şi compararea valorilor
specific semnificative caracteristice activităţii, cu limitele recomandate de norme şi
standarde româneşti în vigoare. În cazul lipsei unor astfel de norme pentru anumiţi
poluanţi specifici se vor utiliza normele Comunităţii Europene.
Elementele conţinute în structura raportului sunt în măsură să ofere atât o privire,
parţială, a unor factori de mediu sau activităţi specifice, dar şi o privire globală a
acestora. De remarcat că activitatea analizată se raportează la zonele învecinate în
sens biunivoc din punct de vedere al influenţei diferitelor unităţi, asupra factorilor de
mediu.
Concluziile raportului , prezentate într-un mod sintetic, concis şi la obiect, pot
conduce la următoarele situaţii:
• activitatea analizată se înscrie în cerinţele de mediu, nu generează o poluare
potenţial semnificativă; în acest caz se poate acorda autorizaţie de funcţionare;
• activitatea analizată conduce la o poluare potenţial semnificativă;
în acest caz se recomandă un bilant de mediu II; această recomandare va fi însoţită
de:
- propuneri pentru programul de conformare;
- recomandări pentru studii următoare privind obligaţiile necuantificabile.
Raportul la bilantul de mediu I este o componentă a setului de documentaţii ce
se depune de beneficiar la Agenţia de Protecţia Mediului pentru obţinerea autorizaţiei
de funcţionare.
Sunt de remarcat:
• buclele prin care APM poate cere informaţii suplimentare;
- completări;
- refacerea documentaţiei;
- procedura de respingere;
- după caz, propuneri pentru program de conformare.

3.3 Bilanţul de mediu II

10
Bilanţ de mediu nivel II - investigaţii asupra unui amplasament, efectuate în cadrul
unui bilanţ de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea poluării prin prelevări de probe
şi analize fizice, chimice sau biologice ale factorilor de mediu.
Bilanţul de mediu de nivel II reprezintă o etapă superioară de analizare a unei
activităţi în raport cu cerinţele de mediu. Plecând de la considerentele că nu
întotdeauna datele existente sunt relevante, credibile sau din surse autorizate,
bilantul de mediu II în comparaţie cu bilantul de mediu I, trebuie să adâncească şi să
clarifice natura şi intensitatea poluării, în acest scop recomandă în mod expres
prelevări de probe; analize corespunzătoare.
Metodele de prelevare a probelor din diferite medii vor respecta reglementările,
normele metodologice şi standardele existente. Acolo unde este posibil, se
recomandă recoltarea unei probe-etalon dintr-o zonă învecinată neafectată de
poluare, pentru a stabili o valoare-cadru cu care să fie comparat rezultatul probelor
din zona poluată.
În ordinul 184 sunt făcute recomandări multiple privind prelevarea probelor
pentru: sol (prevederi generale, probe de suprafaţă şi de sub suprafaţa solului), ape
subterane, gaze din sol, ape de suprafaţă, materiale de construcţii, atmosferă.
În stabilirea condiţiilor de prelevare incluzând secţiuni de prelevare, frecvenţă de
prelevare, eşalonării în timp a prelevării, număr de probe în ansamblu, trebuie să se
ţină cont şi de următoarele aspecte:
- efortul financiar necesar a fi asigurat pentru desfăşurarea tuturor analizelor
relevante, strict necesare;
- durata necesară desfăşurării tuturor activităţilor impuse de realizarea acestor
cerinţe;
- dotarea materială, aparatura necesară pentru realizarea unor astfel de investigaţii.

Risc Utilizări finale ale Minimum de analize


zonelor contaminate
Ingerarea directa de către Curţi, zone de arsen, total cianuri libere
copii a solului poluat recreere şi agrement cadmiu total fenoli
plumb total sulfaţi
fluor aromatice hidrocarburi
polinucleare
Asimilarea şi concentrarea Curţi, loturi si Metale grele:
poluanţilor în plantele de terenuri agricole cadmiu total
cultură plumb total
Fitotoxicitate Orice folosinta pentru Cupru total, nichel total, zinc
cultura plantelor total, pesticide, bor
Atac asupra materialelor Dezvoltari ale sulfati, sulfiti, fenoli, sulfuri,
de construcţie spatiilor de locuit uleiuri minerale, cloruri , azotaţi,
gudroane
Incendii si explozii Orice folosinţă care Metan, sulf,
implica constructiile Materiale combustibile (praf de
de clădiri carbune, ulei, gudron)
Contact direct cu poluanti Rirscuri pe termen Fenoli, azbest, hidrocarburi
in timpul demolarii sau scurt aromatice, gudroane, materiale
construirii radioactive
Poluarea apelor subterane Orice folosinţă unde Fenoli, cianuri, sulfaţi, metale
si de suprafata este posibilă poluarea solubile, compusi organici usori

11
apei

1) Riscurile enumerate nu se exclud reciproc. Se poate lua în considerare combinaţia


mai
multor riscuri.
2) Trebuie măsurat şi pH-ul solului, deoarece influenţează importanţa acestor riscuri.
3) Asimilarea prin admisie capilară a metalelor dăunătoare sau fitotoxice în plante
depinde de forma chimică în care aceste elemente se găsesc în sol.
Când concentraţia totală prezentă în sol indică un risc potenţial, este necesar să
se determine formele particulare şi toate analizele necesare pentru interpretarea
corectă a circulaţiei poluanţilor în sistemul sol-apă-floră-faună.

12
13
CAPITOLUL 4

14
15
4.1 Indicatori de analiză de laborator

Principalele elemente ale unei astfel de activităţi sunt precizate în capitolul


anterior în special pentru sol. Mai trebuie adăugat că pentru ceilalţi factori de mediu,
normativele
sau standardele completează aceste cerinţe pentru aprecieri cantitative.
Pe baza unor proceduri bine puse la punct conduc la obţinerea de valori
reprezentative pentru indicatorii de stare a mediului.
Se recomandă, cu caracter de generalitate, având în vedere multiplele tipuri de
laboratoare ce concură la o activitate de precizare a stării mediului, respectarea
recomandărilor din standardele de analiză pentru fiecare indicator. Faptul că sunt
necesare în multe cazuri controlul a zeci, chiar sute de indicatori, se recomandă
alegerea cu grijă a secţiunilor relevante, precum şi a indicatorilor semnificativi, pentru
situaţia sau tehnologia respectivă.
Considerând o activitate ca un sistem bine definit, sunt necesare secţiuni de
control:
- la intrările în sistem;
- la ieşirile din sistem;
- pe circuitele importante din interiorul sistemului;
- acoperirea ariei de impact a sistemului;
- pe principalii vectori de transport al poluanţilor.
Din punct de vedere al acoperirii orizontului de timp este necesar ca prelevările
să fie realizate: în momente relevante ale funcţionării unităţii, în sezoane
caracteristice, în diferite momente ale zilei, şi ţinând cont de dinamica proceselor
interne ale sistemului.
Se atrage încă o dată atenţia că, pentru reuşita acţiunii de ansamblu de
apreciere a calităţii mediului şi a relaţiei cu mediul a unui agent economic, în condiţii
de minim efort material, uman şi de timp, această primă acţiune de alegere a
secţiunilor de control şi a indicatorilor de calitate este determinantă.
Ea face obiectul unor discuţii între părţile implicate (APM, beneficiar, executant)
având în vedere realismul cu care trebuie privit punctul de vedere al fiecăruia dintre
parteneri.Finalizarea evaluării la nivelul bilantul de mediu II se face prin raportul la
bilantul de mediu. II.
Structura raportului la bilantul de mediu II va respecta conţinutul din Ordinul
184/97, si este organizat în două mari părţi:
• I-a parte – Descrierea investigaţiilor şi rezultatele acestora.
• a II-a parte – Concluzii şi recomandări privind soluţii de reducere a poluării.
Se recomandă ca accentul acestor prezentări să se pună pe evaluarea
sectorială şi integrală a impactului. Evaluările se fac în raport cu normele romaneşti
în vigoare, iar acolo unde nu există astfel de norme se recomandă ca evaluarea să
se facă în raport cu normele internaţionale. În procesul de evaluare se vor avea în
vedere atât rezultatele analizelor prezente, efectuate la momentul declanşării
bilantului de mediu II, dar şi rezultatele prezentate în bilantul de mediu I, în măsura în
care datele anterioare sunt credibile şi utile în descrierea evoluţiei fenomenelor.
Concluziile raportului la bilantul de mediu II pot fi orientate pe două posibile
alternative:
• în cazul evidenţierii unei poluări semnificative se vor menţiona acţiuni şi măsuri
pentru programul de conformare, precum şi precizarea unor termeni de referinţă
pentru viitoarea evaluare de risc

16
• în cazul unei poluări nesemnificative vor fi menţionate doar elementele programului
de conformare în cazul autorizării.
În ambele cazuri se vor scoate în evidenţă neconformităţile, cuantificarea lor,
faţă de repere de referinţă, care să facă trimiteri la norme în vigoare.
Se recomandă ca toate aceste cuantificări să se facă atât la nivel sectorial, pe
fiecare factor de mediu analizat, dar şi integrat pentru ansamblul activităţii.
Pe baza unei astfel de aprecieri se poate pune în evidenţă şi aportul acţiunilor şi
măsurilor recomandate în raportul la bilantul de mediu II, care vor contribui la
creşterea performanţei de mediu a activităţii analizate, justificând astfel investiţiile
necesare.
.

CAPITOLUL 5
Evaluarea riscului de mediu

Evaluarea riscului implică estimarea (incluzând identificarea pericolelor,


amploarea efectelor potenţiale şi probabilitatea unei manifestări periculoase) şi
calcularea riscului (incluzând cuantificarea importanţei pericolelor şi consecinţelor
pentru persoane şi/sau pentru mediul afectat).
Studiul de risc este cerut de către autoritatea de mediu atunci când s-a dovedit că
există o poluare semnificativa pe un anumit amplasament. Evaluarea riscului este
definita drept un proces menit să identifice, analizeze şi controleze pericolele induse
de prezenţa unor substanţe periculoase.
Factorii evaluării riscului ţin de triada sursă-cale-receptor şi sunt:
• Pericol/sursă (poluanţi, toxicitate, efecte particulare);
• Calea de acţionare (drumul de la sursă la ţintă);
• Ţintă/receptor (obiectivele asupra cărora se acţionează).
“Riscul” este definit ca fiind “probabilitatea apariţiei unui incident cu efect negativ
într-o perioadă specificată”. Evaluarea integrată a riscului se bazează pe ipoteza că
toate riscurile la care este supus omul, realizările sale şi desigur mediul sunt într-o
relaţie biunivocă într-o regiune dată, pot fi sistematic identificate, analizate şi evaluate
se pot face opţiuni raţionale asupra modului de reducere a riscului, asupra costului
social şi economic al acestuia, a beneficiilor reducerii riscului, a costurilor asociate,
asigurându-se baza unei gestionări integrate şi sigure a mediului.
Obiectivele evaluării riscului constau în identificarea:
 surselor de agenţi poluanţi şi pericolul de manifestare;
 mecanisme şi procese prin care se poate realiza riscul;
 căile de transmitere şi de transfer a riscului;
 măsuri pentru “prevenirea“ manifestării riscului la un nivel acceptabil;
 măsuri pentru reducerea efectelor după manifestarea riscului.
Gestionarea integrată a riscului se bazează pe ipoteza că toate fazele de
gestionare: localizarea, prevenirea, diminuarea, protecţia şi elementul instituţional pot
fi exploatate, astfel ca resursele procesului de gestionare să fie optimizate. Deşi,
evaluarea şi gestionarea integrată a riscului ecologic necesită luarea în considerare a
tuturor riscurilor, nivelul de detaliere în fiecare caz poate varia în funcţie de priorităţile
prestabilite.

17
5.1 Tipuri şi surse de risc

Toate activităţile umane sunt posibile surse de risc, dar în contextul evaluării şi
gestionării integrate a riscului, următoarele constituie cele mai relevante tipuri şi
surse de risc:
 Emisii continue în aer, apă şi pe sol provenite de la industrii şi
activităţile asociate;
 Evacuări accidentale ale substanţelor periculoase provenite din instalaţiile
industriale şi care au un efect negativ asupra sănătăţii şi mediului (focuri,
explozii, manipulări de substanţe periculoase, depozitare de substanţe
periculoase etc.);
Sistemele de transport constituie surse continue de emisii.
Transportul substanţelor periculoase poate cauza accidente cu consecinţe
pentru sănătate şi mediu. În context, transportul se referă la transferul materialelor pe
cale ferată, şosele, conducte şi pe apă;
 Surse naturale de accidente: cutremure, furtuni, inundaţii, erupţii şi care se pot
suprapune peste sursele de risc produse de om;
 Activităţi agricole care afectează sănătatea şi mediul: împrăştierea de
îngrăşăminte, insecticide şi ierbicide care contaminează solul, apele subterane
şi de suprafaţă. Activităţile agricole pot consuma mari cantităţi de apă, ducând
la aridizarea eroziunii solului;
Urbanizarea şi infrastructura asociată este o sursă de perturbare a mediului
generatoare de poluare.

5.2 Subiecţii riscului

Ţintele riscului sunt mai întâi indivizii care locuiesc în zona studiată: copiii şi
bătrânii. Indivizii cu diverse alergii şi boli sunt cei mai sensibili la diverse contaminări.
Cei aflaţi în afara zonei propriu-zise de risc pot fi afectaţi, datorită transportului
de poluant prin aer , cursuri de apă şi prin produse agricole.
Sistemele ecologice care se află în zona afectată sunt şi ele supuse riscului.
Dispariţia unei specii poate produce dereglarea întregului lanţ trofic. În al treilea rând
sectorul economic poate deveni ţinta riscului. Un accident la o instalaţie industrială
poate produce distrugerea altora din vecinătate.
Delimitarea zonei depinde desigur de particularităţile ei, fiind într-o oarecare
măsură inevitabil arbitrară. Zona va fi selectată pentru caracteristicile ei fizico-
geografice şi industrial-economice şi nu după graniţe administrative; se va ţine
seama de instalaţiile şi sistemele existente, precum şi de potenţialul zonei care poate
fi direct afectat; în delimitarea zonei trebuie să ţinem seama de sistemul de transport
pentru mişcarea materialelor periculoase; efectele pe care le pot avea unele surse de
risc potenţial, dincolo de zona din imediata apropiere. În acest caz se va lua în
considerare atât efectele locale, cât şi cele globale.

5.3 Informaţii de bază asupra zonei

Informaţii despre calitatea generală a mediului.

18
AER: Concentraţiile medii şi maxime ale poluanţilor SO2, NO2,
CO2, pulberi şi ale altor poluanţi atmosferici proveniţi din procese industriale.
APA: Calitatea apei incluzând aici şi calitatea apei potabile.
SOL: Depozitarea produselor care conţin acizi, nitraţi, metale grele etc.
Evaluarea impactului ecologic (EIE)

Informaţii generale
• Densitatea populaţiei şi distribuţia ei
• Rutele principale de transport
• Topografia zonei
• Reţeaua hidrografică
• Date climatice şi meteorologice
• Folosirea actuală şi în perspectivă a zonei
• Localizarea instalaţiilor industriale

5.4 Tipuri de activităţi care se iau în considerare

Se va întocmi o listă cu tipurile de activităţi care pot fi expuse riscului, făcându-se


o detaliere ulterioară a fiecărui tip de activitate generatoare de astfel de fenomene.
La modul general aceste activităţi sunt:
• agricultura;
• industria biochimică şi farmaceutică;
• sectoare ţinând de industria militară;
• sectorul alimentar;
• distribuţia gazelor;
• uzine;
• metalurgie;
• minerit şi extracţie;
• domeniul nuclear;
• industria chimică şi petrochimică;
• reţele de transport pentru petrol;
• sectorul energetic şi de distribuţie;
• depozitări şi transport;
• tratarea şi depozitarea reziduurilor.
Tehnicile de identificare au rezultat, în cea mai mare parte, din observaţiile făcute
în procesul de exploatare a uzinelor sau în fazele de proiectare a instalaţiilor si se
împart în trei categorii:

Categoria I – Metode comparative


- Metoda listei de verificare a procesului
- Metoda reviziei de siguranţă
- Metoda rangului relativ
- Analize preliminare ale riscului

Categoria II – Metode fundamentale


- Studiul de risc al funcţionării (HAZOP)
- Analiza “WHAT IF” (ce ar fi dacă)
- Modul de defectare şi analiza efectului (FMEA)

Categoria III – Metodele diagramelor logice

19
- Analiza arborelui de eroare
- Analiza arborelui de evenimente
- Analiza cauze-efect
- Analiza erorii umane
Definirea riscului se poate face prin stabilirea unei relaţii de dependenţă faţă de
probabilitatea de apariţie (P) şi gravitatea fenomenului (G) conform relaţiei:
R=PXG

Se observă posibila delimitare a trei zone:


• zona de risc neglijabil în care nu trebuie acţionat; este necesară menţinerea unei
stări de supraveghere;
• zona de risc inacceptabil; trebuie acţionat energic pentru a reduce probabilitatea
sau gravitatea fenomenului;
• zona de risc în care trebuie avute în vedere promovarea unor seturi de măsuri şi
acţiuni care treptat să scadă amploarea riscului.
În marea majoritate a cazurilor evaluarea riscului poate deveni şi o problemă
abordabilă economic prin estimarea raportului dintre efectele dăunătoare (D) şi
efectele profitabile (B) conform relaţiei:

R = P X (D - B)

Pentru fiecare dintre parametrii implicaţi se pot alcătui scări de


probabilitate şi

P = 1 – probabilitate nesemnificativă
P = 2 – probabilitate mică
P = 3 – probabilitate medie
P = 4 – probabilitate sigură
P = 5 – probabilitate foarte sigură

G = 1 – gravitate nesemnificativă
G = 2 – gravitate mică
G = 3 – gravitate medie
G = 4 – gravitate mare
G = 5 – gravitate foarte mare

De aici rezultă şi scări de risc:


R = 1 – risc nesemnificativ
1 < R < 4 – risc mic
4 < R < 9 – risc mediu
9 < R < 16 – risc mare
16 < R < 25 – risc foarte mare

Analiza de risc, în măsura în care este privită cu realism, constituie la un moment


dat şi o analiză din punct de vedere a acceptabilităţii riscului.

20
În acest sens semnificativă este schema din figura , iar acceptabilitatea sau nu a
riscului este determinată de:
 amploarea pericolului (uman, material);
 mărimea zonei de influenţă;
 efectele directe şi indirecte;
 capacitatea economiei de a lua măsuri preventive;
 capacitatea societăţii de a avea reacţii rapide de răspuns.
O astfel de analiză trebuie să ofere instrumente pentru o gestionare eficientă a
riscului.
Aceasta poate fi privită din două puncte de vedere:
 gestionarea riscului, posibil să apară de la o sursă cunoscută pe o cale de
transmitere identificabilă şi un receptor cunoscut (de exemplu o zonă
contaminată cu substanţe petroliere, care pot afecta o sursă subterană de
apă, ce asigură apa unei localităţi).
În acest caz decizia constă în momentul intervenţiei; tipul de intervenţie (izolare;
remediere), amploarea intervenţiei etc.
 gestionarea riscului înţeles ca incident-hazard (cutremur, explozie, tornadă,
incendiu natural, inundaţie etc.).
În aceste cazuri societatea trebuie să acţioneze conform graficului din figura ….
Se observă că există momente specifice de acţiune:
- înainte de incident;
- în timpul incidentului;
- imediat după incident;
- după incident.

De modul cum se acţionează înainte de apariţia riscului - înţeles ca hazard -


depinde dacă pierderile materiale, umane sau de mediu vor fi de dimensiunea unui
incident sau a unui dezastru.
Dacă în timpul incidentului sau la diferite momente, după manifestarea lui,
societatea este pregătită să acţioneze eficient, promt, coordonat, având asigurate
resursele umane şi materiale necesare, atunci urmările fenomenului vor fi minime şi
vor dovedi că aceea colectivitate este pregătită să gestioneze eficient riscul.

21
ANEXA A.1

BILANTUL DE MEDIU NIVEL 0


Pentru procedura de autorizare

Autorul
Numele: ...
Adresa: ...
Societatea Comerciala: ...
Nr. tel.: ...
Nr. fax: ...

Titularul activitatii (societatea comerciala) (daca este diferita de societatea comerciala


reprezentata de autor)
Numele: ...
Adresa: ....
Nr. tel.: ...
Nr. fax: ...

Scopul cererii:
a) Schimbarea proprietarului
b) Schimbarea activitatii
c) incetarea activitatii
d) Activitate neautorizata anterior

22
e) Altele
Rugam specificati: ...

Marimea amplasamentului / Suprafata totala (m2) / Suprafata construita (m2)


Activitatea pe amplasament
(i) Prezenta: ...
(ii) Anterioara: ...
(iii) Viitoare: ...
Anexati dovada folosintei trecute a terenului amplasamentului, daca exista.
Bifati daca este anexata

Categoria activitatii:
(i) Categoria conform anexei II la Legea 137/1995
(ii) Altele, rugam specificati:

Numar de personal / Norma intreaga / Norma partiala

Orice investigatie anterioara a amplasamentului privind poluarea terenului:


Da / Nu
Daca"Da", detaliati:

Orice emisii in:


A
(i) Ape reziduale
(ii) Canalizare menajera
(iii) Apa pluviala

B
Aer
(i) Gaze de combustie (din surse fixe)
(ii) Emisii tehnologice
(iii) Altele
Rugam specificati: ...

Provenienta deseurilor solide


(tone/luna: separate pe categorii, cu descrierea generala a compozitiei si a amenajarilor
existente pentru depozitare)

Rezervoare si conducte subterane


(substanta depozitata/transportata; volum/debit)

Transformatoare si condensatoare electrice in proprietate


Da / Nu
Daca "Da", ce capacitate si ce vechime?

Prezenta azbestului
Da / Nu
Daca "Da", ce tip; daca este in cladiri, ce suprafata acopera (m2) ...

23
Folosinta terenului inconjuritor pe o distanta de 150 in (rezidentiala, comerciala,
recreationala, industriala etc.)

Nord: ..
Vest: ...
Sud: ...
Est: ...

Autorul (semnatura si stampila) ...


Titularul (semnatura si stampila) ...

ANEXA A.2

BILANTUL DE MEDIU NIVEL I

Scopul si domeniul bilantului de mediu nivel I

Introducere

Bilantul de mediu nivel I reprezinta procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si


consecintelor efectelor negative, anterioare, asupra mediului si consta in identificarea
surselor de informatii, culegerea, analizarea si interpretarea prin studii teoretice a
informatiilor disponibile si elaborarea raportului la bilantul de mediu nivel I, conform
modelului anexat.
Studiile teoretice ale bilantului de mediu nivel I se solicita, in toate evaluarile, prin
bilantul de mediu, ale impactului asupra mediului, efectuate asupra unor zone sau
instalatii, cu exceptia cazurilor in care autoritatea de mediu competenta decide incetarea
evaluarii prin bilant dupa executarea bilantului de mediu nivel 0. Este indicata efectuarea
acestor investigatii preliminare pentru orice zone/instalatii cu impact negativ asupra
mediului, precum si la schimbarea proprietarului, incetarea sau modificarea profilului
unei activitati. Bilantul de mediu va identifica si cuantifica raspunderea pentru starea
mediului in zona de impact a activitatii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligatii
sau acordarea unor compensatii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calitatii
mediului.
In termeni generali, sectiunile bilantului de mediu nivel I trebuie sa identifice domeniile
in care impactul asupra mediului, produs de amplasamentele si instalatiile analizate,
poate fi semnificativ. Lucrarile se vor concentra asupra modului de conformare cu
prevederile legislatiei existente sau in curs de adoptare, precum si asupra investigarii
potentialelor poluari ale solului prin activitati desfasurate anterior in zona analizata sau in

24
vecinatatea acesteia.

Domenii de analiza

Utilizarea terenului in zona amplasamentului obiectivului si in vecinatatea acestuia

Va fi prezentata descrierea generala a amplasamentului analizat, continand detalii


privind: cele mai apropiate orase, cursuri de apa, arii de interes pentru conservarea
naturii, sosele importante, precum si descrierea structurii geologice si a topografiei locale
ale amplasamentului si ale vecinatatilor acestuia.
Se va identifica si orice obiectiv protejat aflat la mai putin de 500 in de amplasamentul
analizat, functie de pozitia acestuia. Zonele rezidentiale, de uz comercial sau industrial,
spatiile de recreere si cele fara constructii vor fi indicate specificandu-se distanta si
directia fata de amplasamentul obiectivului analizat.
Functie de disponibilitati, se vor prezenta detalii referitoare la apele de suprafata si
subterane, aflate in vecinatatea obiectivului, sau informatii generale care sa permita
identificarea localizarii, a debitului, a sursei si utilizarii acestora.

Istoricul zonei

Daca sunt accesibile harti istorice, acestea vor fi prezentate si descrise in ordine
cronologica, identificand evolutia caracteristicilor importante ale amplasamentului si ale
vecinatatilor.
Daca nu este posibila folosirea hartilor istorice, vor fi prezentate probe documentate
despre istoricul zonei, specificandu-se sursa acestora. Marturiile fostilor angajati ai
unitatii pot constitui adesea o sursa buna de documentare.

Posibilitatea poluarii solului

Se vor descrie activitatile desfasurate in prezent in zona analizata. Aceste descrieri,


precum si istoricul privind utilizarea zonei, prezentat anterior, trebuie sa asigure
posibilitatea identificarii ariilor poluate si a potentialelor poluari, care trebuie descrise cat
mai detaliat posibil.

Depozitarea deseurilor

Vor fi identificate deseurile provenite din activitatea evaluata, apreciindu-se cantitatea si


compozitia. Se vor descrie si se vor localiza metoda si amplasamentul depozitului
temporar ca si al celui definitiv.

Condensatori/transformatori electrici

Se vor prezenta detalii despre orice condensator sau transformator electric, existent in
zona sau in apropiere, in special daca acesta va ramane in posesia titularului activitatii
evaluate. In functie de vechimea acestor echipamente, se va investiga posibilitatea
existentei bifenililor policlorinati in uleiul de transformator (BPC). In caz de incendiu,
arderea acestor uleiuri reprezinta un risc serios pentru sanatatea umana. De asemenea, se
va evalua integritatea acestor transformatoare, pentru a identifica daca exista scurgeri
care au putut contamina solul.

25
Securitatea zonei

Securitatea zonei trebuie, de asemenea, evaluata in bilantul de mediu nivel I, deoarece o


zona care nu este asigurata corespunzator cu paza poate determina poluari accidentale
prin efractii sau acte de vandalism.
Este necesara o descriere a sistemului de paza si protectie al zonei. Aceasta trebuie sa
includa o descriere a ariilor inconjuratoare, a imprejmuirilor existente, a iluminarii
amplasamentului, a sistemelor de alarma sau a paznicilor cu care a fost asigurata zona in
ultimii ani*).

*) A se vedea Legea 124/1995 de aprobare a O.G. 47/1994 privind apararea impotriva


dezastrelor.

Masuri de paza impotriva incendiilor

Vor fi prezentate toate masurile de prevenire si stingere a incendiilor, care exista pentru
obiectivul analizat. Acestea vor cuprinde marcarea iesirilor de incendiu, asigurarea
accesului in aceste zone, dotarea cu mijloace de interventie supuse intretinerii si
verificarilor periodice, conform reglementarilor in vigoare**).

**) A se vedea H.G. 51/1992 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de
prevenire si stingere a incendiilor, republicata in anui 1996.

Protectia muncii si igiena locului de munca

Respectarea normelor de protectie si igiena a muncii reprezinta un domeniu important in


care relevanta subiectelor depinde de activitatile desfasurate in zona. Responsabilitatea in
acest domeniu va fi asigurata de personal calificat, cu atributii clar specificate prin fisa
postului. La fiecare loc de munca se va pastra un registru de evidenta a accidentelor, care
sa permita identificarea cauzelor si a masurilor luate in fiecare caz in parte.
Pentru a reduce riscul accidentelor, zona de lucru va fi mentinuta in ordine si curatenie.
In functie de marimea amplasamentului si de activitatea desfasurata, poate fi necesara
intocmirea unui plan de urgenta, care sa descrie masurile de interventie in diferite cazuri
de necesitate.
Functie de necesitatile specifice activitatii, personalul trebuie sa fie dotat cu echipament
individual de protectie si materiale igienico-sanitare, care vor fi acordate periodic de catre
beneficiarul activitatii, conform reglementarilor in vigoare*). Acolo unde se utilizeaza
echipamente tehnice, acestea trebuie sa indeplineasca conditiile de protectie a muncii,
certificate de organele competente potrivit legii*), asigurandu-se paza celor mobile.
Mecanismele de ridicat vor fi intretinute corespunzator si verificate periodic, asigurand
regulamente de exploatare speciale pentru a evita ranirea in timpul manipularii
materialelor.

*) A se vedea Legea protectiei muncii 90/1996.

Evacuarea apelor uzate

Este necesara descrierea generala a sistemelor de evacuare a apelor uzate de pe


amplasament. Aceasta descriere trebuie sa cuprinda evacuarea apelor tehnologice, cand
acestea sunt descarcate in ape de suprafata sau canalizari; evacuarea apelor menajere

26
provenind de pe amplasament; evacuarea apelor pluviale cu descarcare in ape de
suprafata sau in canalizari.
Este important sa se analizeze prevederile autorizatiilor de gospodarire a apelor privind
descarcarea apelor uzate in receptori naturali sau acceptul de descarcare a apelor uzate in
canalizari, pentru a asigura respectarea conditiilor impuse si pentru a include orice cerinta
suplimentara privind epurarea sau preepurarea apelor uzate inainte de evacuare. Trebuie
obtinute copii de pe autorizatiile sau acceptele de evacuare a apelor uzate din care se vor
identifica cantitatile si calitatea efluentilor, precum si modificarile acestora de-a lungul
timpului.
Vor fi consultate autoritatile locale care admiriistreaza receptorul natural sau sistemul de
canalizare folosit pentru evacuarea apelor uzate, pentru a identifica eventualele reclamatii
privind evacuarea apelor uzate de la obiectivul analizat. Bilantul trebuie sa identifice
statia de epurare oraseneasca (sau a altui administrator), care primeste efluentii
tehnologici sau menajeri din zona analizata, tipul de epurare si punctul de descarcare a
acesteia in receptori naturali (ape interioare sau maritime).
Se vor prezenta detalii referitoare la canalizari. Trebuie identificata destinatia acestor
canalizari si tipul sistemului de canalizare (divizor sau unitar), detalii care prezinta o
importanta deosebita in cazul unui incident de poluare. Pe planul zonei se vor indica orice
posibilitati de interceptare a apelor de suprafata, a scurgerilor accidentale de uleiuri, a
canalizarilor din zonele de depozitare, precum si localizarea si capacitatea de transport a
canalizarilor interceptate.
De asemenea, trebuie prezentate observatii privind integritatea sistemului de drenaj de pe
intregul amplasament.

Emisii atmosferice

Vor fi identificate toate emisiile atmosferice de pe amplasament. Aceasta identificare


trebuie sa cuprinda toate aspectele privind: emisiile din procese de combustie, emisiile
directe din procese tehnologice si emisiile din instalatiile de purificare a aerului, pana la
sistemele de aer conditionat (daca exista). Trebuie prezentate, de asemenea, detalii
privind directia predominanta a vantului.
Cantitatea si natura emisiilor atmosferice vor fi prezentate detaliat, ca si conditiile impuse
prin autorizatii, analizand respectarea acestora. Se vor detalia datele privind natura
generala a emisiilor, incluzand date despre pulberi in suspensie (fum), emisii toxice,
mirosuri etc.
La locul de munca emisiile vor fi monitorizate conform activitatii desfasurate pentru a
asigura indeplinirea normelor de protectie si igiena a muncii. Acest lucru este important
pentru personalul care lucreaza in spatii inchise si/sau cu substante periculoase. Vor fi
descrise sistemele locale de ventilatie, acolo unde exista.
De asemenea, vor fi examinate si prezentate sistemele de aer conditionat si agentul de
racire utilizat pentru acestea. Trebuie mentionata orice inregistrare de Legionella
pneumophilae, constatata de sistemul de observare.

Impactul zgomotului

Trebuie descrise nivelurile de zgomot generate pe amplasamentul obiectivului si in


zonele invecinate. Se vor consulta autoritatile locale pentru a se depista daca au existat
plangeri legate de disconfortul produs de zgomotul activitatilor din zona sau din
imprejurimi.
Daca nivelurile de zgomot din zona sunt ridicate, se vor prezenta datele din masuratori

27
pentru a dovedi ca disconfortul nu afecteaza auzul personalului si/sau ca impactul
zgomotului in afara amplasamentului se incadreaza in valorile standard.
Daca nivelurile de zgomot produse de activitatea analizata provoaca disconfort, vor fi
reanalizate amenajarile existente, asigurand masurile necesare pentru a atenua zgomotul
de la utilaje sau de la alte activitati generatoare de zgomot, din zona.

Proximitatea cablurilor de tensiune

O examinare succinta trebuie sa identifice si sa localizeze cablurile de inalta tensiune din


vecinatatea zonei atat pe cele subterane, cat si pe cele de suprafata. Acest aspect este
important pentru ca se considera ca pot aparea tulburari fiziologice ale personalului care
lucreaza in vecinatatea cablurilor de inalta tensiune, prin expunere indelungata.

Surse de informare

Fiecare dintre domeniile descrise mai sus poate fi relevant pentru raspunderile privind
calitatea mediului, legate de o zona sau o instalatie, iar bilantul de mediu trebuie sa
identifice si sa cuantifice aceste raspunderi. Informatiile necesare se pot obtine din surse
diferite, inclusiv din urmatoarele:
- examinarea informatiilor de arhiva;

28
BIBLIOGRAFIE

 www.ioanco.ro – Arhitectura
 www.auditeco.ro
 www.epcmediu.ro
 www.ghid-mediu.ngo.ro
 www.ecoimm.ro
 www.ecomediu.ro
 www.elcomediu.ro
 www.avize-mediu.ro
 www.energomediu.ro
 www.anpm.ro
 Ernest Lupan – “Dreptul mediului “ – Tratat elementar Ι – Editura Lumina Lex
1996

29