Tigrul siberian Populatia indigena din estul Rusiei acorda tigrului denumirea de "Amba", care inseamna "regele regilor

", si crede ca este protectorul padurilor de ginseng. Tigrul mai are reputatia de mancator de oameni, dar acest lucru nu este adevarat, pentru ca tigrul siberian este timid si se fe-reste de cele mai multe ori din calea omului. Tigrul siberian este diferit de celelalte subspecii de tigru, mai ales in ceea ce priveste habitatul sau. El este singurul intalnit in zonele cu clima rece al Asiei (padurile boreale din taigaua Rusiei de Est unde temperaturile coboara frecvent sub 0?C). Pentru a-si mentine temperatura corpului in limite normale, tigrul siberian are parul blanii lung si foarte des, iar labele sunt puternic imblanite. Tigrii care traiesc in zonele calde au blana mai in- chisa la culoare, cu firul scurt si rar. TREI SUBSPECII DISPARUTE Tigrul si-a inceput acum 500. 000 de ani, lenta sa evolutie, pana la forma actuala. In cursul migratiei sale spre regiuni mai calde, el s-a adaptat cu succes noilor conditii de via-ta. Traseul sudic al migratiei include padurile tropicale si insulele din sudestul Asiei, pana in Manciuria, sudul Coreei, China, Vietnam etc. Traseul de est a condus la aparitia tigrului in Turcia, in trecere spre Caucaz, Persia si Afganistan. Acest lung proces a stat la originea aparitiei noilor sale forme, a diferentelor de talie si culoare. Exista a opt subspecii de tigri scoate in evidenta diversi factori de influenta: pe de o parte, latitudinea si altitudinea, care au condus la variatii de temperatura si umiditate, iar pe de alta parte, caracterul continental sau insular al mediului. Tigri de pe insule sunt mult mai mici fata de cei continentali;cei care traiesc in regiuni calde si umede, cu vegetatie densa si umbroasa sunt mai "intunecati" si au o blana mai putin stufoasa iarna, in compa- ratie cu cei din regiunile montane sau ai platourilor inalte. Caracteristicile mediului in care locuiesc stau, fara indoiala, la originea modului sau de viata solitar. Tigrul este dotat cu posibilitati de comunicare, insusiri deosebite de cunoastere a semenilor. Se crede ca aceste calitati i-ar fi permis sa traiasca in grup, daca habitatul ar fi fost diferit. Pentru ai oferi un camuflaj excelent in habitatul sau din zona zapezilor, blana de iarna a tigrului siberian este deschisa la culoare si nu are acele dungi rosii, specifice zone-lor calde. Ca sa reziste la temperaturi extreme, pana la -45?C, tigrul siberian are cea mai stufoasa blana, cu cel mai mare numar de fire de par pe centimetriu patrat.

UN VANATOR Spre deosebire de alte feline, cum ar fi leii, tigrilor le place sa traiasca singuri, exceptand femela de tigru, care trebuie sa-si creasca puii. Faptul ca sunt solitari le confera tigrilor avantaje la vanatoare, ei putandu-si surprinde mai bine prada in padure, decat daca ar vana in grup. Un ti-gru consuma, in mod obisnuit, 9 kg de carne pe zi, dar poate manca si 45 kg de carne o data, dupa care tine "post" cateva zile. In gradinile zoologice, togri consuma in jur de 5-6 kg de carne pe zi, la care se adauga un supliment de vitamine. Un tigru poate atinge, in libertate, varsta de 10-18 ani, iar in captivitate, 16-26 de ani. Tigri au pupilele rotunde si irisul galben, exceptie facand tigrul alb (varietate de albinos a tigrului ben-

Este cazul tuturor speciilor de tigri. cea mai rapida felina din lume. tigrii vad bine si noaptea. iar posibilitatile de a se modifica genetic sunt minime. puii in-cep sa vaneze singuri. au disparut 75-85 % din totalul tigrilor siberieni. Europa si Asia. 5-9 cm. caci aceasta este denumirea stiintifica a tigrului. care are irisul albastru.galez). Habitatele lor nu reunesc conditiile necesare pentru supravietuire: spatiile sunt limi-tate si divizate de terenurile despadurite. Populatiile "faramitate" de tigri sunt prea putin numeroase pentru a asigura reproduce-rea lor. se estimeaza ca ar mai exista in libertate un numar de 360-400 de exemplare de tigru siberian. Toate degetele sunt prevazute cu ghiare retractile. foarte rar la 5. exceptand tigrul de Bengal. Greutatea medie a masculilor. fiind doar cu 15-20 km/h mai lent decat ghepardul. deci exista mai multi tigri siberieni in captivitate decat in libertate! Din cauza actiunilor distructive ale oamenilor. ca la pisici. de aproximativ sase ori mai bine decat oamenii. la care se adauga 490 de tigri siberieni aflati in captivitate in diverse gradini zoologice din America de Nord. Wildlife Conservation Society (Societatea pentru Protejarea Vietii Salbatice) a inceput sa colaboreze cu biologi de renume din Rusia si America. a evoluat din 8 rase . TIGRUL SI OMUL In cursul secolului XX. Adaptarea dureaza 1-2 luni. Femela de tigru poate da nastere la 2-3 pui. de 225-410 kg . de drumuri si de prezenta tot mai mare a oameni-lor. speciile degenereaza si sunt amenintate cu extinctia rapi-da. Tigrilor din estul Rusiei le-au fost puse zgarzi cu emitatoare radio. Un adult are 30 de dinti puternic. efectivele diferitor subspecii de tigri s-au redus in mod dra-matic. SPECII DE TIGRII Specia panthera tigris. atunci cand este nevoit. dar de obicei unul din pui moare la nastere. de catre ursul Grizzly din insula Kodiak. caninii atingand o lungime de 7. cel mai mare exemplar cu-noscut pana acum cantareste 466 kg. iar la un an si jumatate. Datorita unui strat special de celule de la nivelul retinei (tapetum). Tigrul are cinci degete la picioarele din fata si patru la picioarele din spate. pentru a demara un amplu proiect de conservare a tigrului siberian "The Siberian Tiger Project". Poate alerga cu viteza impresionanta de 80 km/h prin zapada. Tigrul siberian este unul dintre cele mai puternice carnivo-re terestre fiind depasit doar in viteza. Oamenii de stiinta spera ca toate aceste informatii vor putea contribui la salvarea de la disparitie a acestei subspecii de tigru. care sunt in continuare vanati pentru blana si pentru a fi utilizati (anumite parti ale corpului lor) in medicina traditionala chineza sau ca preparate culinare "exotice". La ora actuala. Este cea mai mare felina de pe pamant. ca sa poata fi studiate si monotorizate traseele de deplasare si in scopul protejarii lor. In 1991. este in mod obitnuit. nu si in putere. Lungimea ghiarelor atinge 8-10 cm. Cercetarile stiintifice afirma ca sub pragul de 2000 de indivizi.

femela: 3-4 ani Numarul de pui facuti: 1-2. Tigrul de Sumatra (Panthera tigrs sumatrae). greutatea la nastere fiind de 1 kg Speranta de viata: 16-18 ani Efective: Aproximativ 350 Statut. Tigrul de Java (Panthera tigris sondaica).efective: circa 30 de exemplare. Tigrul de Bali (Panthera tigris balica). 80 m Greutate: Masculul: 180-250 kg . acest tigru atinge cele mai mari dimensiuni.efective: 5000 de exemplare.efective: mai putin de 2000 de exem-plare. pe tarmurile Marii Japoniei.efective: aproximativ 350 exemplare. Tigrul de China (Panthera tigris amoyensis). cu blana dungata Talie: De la 1. si asa limitat la o suprafata res-transa. protectie: Amenintata. 40 la 1.disparut in anii 1950. Tigrul de Siberia (Panthera tigris altaica). TIGRUL SIBERIAN (Panthera tigris altaica) Dintre felinele actuale. Se estimeaza ca mai exista un numar mic de exemplare si in zonele nordului extrem din Coreea si China Regim alimentar: Marnivor Structura sociala: Solitar. dintre care doar 5 au supravietuit fenomenului de extinctie.femela isi asuma cresterea puilor Maturitate sexuala: Mascul: 4-5 ani. Majoritatea tigrilor tra-iesc in zonele calduroase ale Asiei.geografice. au disparut 3 subspecii de tigri: Tigrul de Caspia (Panthera tigris virgata). dar tigrul siberian are un statut aparte. In ultimii 70 de ani. arealul acestei subspecii. s-a micsorat si mai mult. care urmareste linia coastei. femela: 100-160 kg Repartitie: Acum traieste numai pe o fasie ingusta din estul Rusiei. clasata in anexa I a Conventiei de la Washington . maximum 5 (in libertate). In decursul anilor.efective: 600-800 de exemplare. Tigrul de Indochina (Pantera thigris corbetti).disparut in 1937.disparut in 1972. preferand doar zonele inzapezite ale Siberiei. FISA DE IDENTIFICARE A TIGRULUI SIBERIAN Nume: Panthera tigris altaica Regnul: Animalia Increngatura: Vertebrata Clasa: Mammalia Ordinul: Carnivora Familia: Felidae Genul: Panthera Specia: Tigris Subspecia: Altaica Identificare: talie mare. determinat in mare parte de om: Tigrul de Bengal (Pantera thigris tigris)-este considerata rasa de referinta.

HABITAT Exista mai multe specii de tigri si ii intalnim aproape pe toata suprafata planetei. Sunt iuti pe distante scurte dar prada rapida. pentru a nu fi observati de catre prada. in regiunile silvatice de pe malurile netede ale Parcului Nationel Sundarban. cum ar fi un cerb sanatos nu prea o ajung din urma. chiar si o populatie redusa necesita spatii intinse. Astazi. alegandu-l pe cel mai potrivit la momentul respectiv. acestea atentionand tigrii din vecinatate. intercalata cu dungi albe. Desi in gradinile zoologice culoarea vie a blanii sale. Deoarece traiesc singuratici si nu sunt dispusi sasi imparta zonele de vanatoare. Deoarece poate ucide si animale cu mult mai mari decat el. vargata negru cu rosu. Animalele mai mici le omoare muscandu-le de gat. in special noaptea. Tigrul ataca din lateral sau din spate. are renumele de a fi unul dintre cei mai temiti pradatori. Masculii stapanesc un teritoriu de 55 km patrati. Un alt mod de marcare al teritoriului de vanatoare este smulgerea scortei copacilor. pentru a le putea consuma mai tarziu. iar femelele aproximativ 45 km patrati. atrage imediat atentia asupra sa. in cele mai variate conditii de mediu. Il mai gasim si in alte zone ale Indiei. adica nu exista doi tigri care sa aiba dungile la fel. Tigrul are multe locuri de adapost pe propriul teritoriu. iar pe cele mari le ucide retezande-le beregata. Resturile din prada le taraste in tufaris si le acopera cu frunze. acolo unde raul Gange se varsa in Golful Bengalez. MOD DE VIATA Tigrul umbla singuratic. Tigrii au nevoie de teritorii mari pentru vanatoare. cei mai multi tigri traiesc in India de Est si Bangladesh. ceea ce este mai mult decat dublul greutati tigrului. dar oamenii de stiinta cred ca ele il ajuta sa se camufleze.Infatisare: Dungile-nu se stie cu exactitate de ce au tigri dungi. Chiar daca poate sa omoare si animale de asemenea talie . TIGRUL REGAL SAU BENGALEZ Frumusetea si forta tigrului regal inspira respect. Culoarea: Cei mai multi tigri au blana portocalie cu dungi de culoare neagra sau brun-in-chisa. in umbra vegetatiei silvatice. aceasta il camufleaza cu succes. Un gaur mascul are greutatea de 700 kg. dar si in Nepal si Birmania. Dungile tigrilor sunt ca si amprentele oamenilor. Vaneaza gauri(vita junglei) si bivoli. MOD DE HRANIRE SI VANATOARE Tigrii se furiseaza dupa hrana sub protectia intunericului. Teritoriul de vanatoare si-l marcheaza cu urina sau cu secretia glandulara puternic mirositoare.

mistreti. Masculul isi paraseste zona de vanatoare in cautarea femelei. in anul 1972. Tigrul din regiunea Sundarbanului vaneaz ami des cerbi Axis. cat femela este plecata la vanatoare.7-3. REPRODUCERE Tigrul regak se imperecheaza primavara.1 m Talia: 91 cm Greutatea corporala: masculul 180-260 kg REPRODUCERE Maturitatea sexuala: la 3-4 ani Perioada de imperechere: primavara Durata gestatiei: 95-112 zile Numarul puilor la o fatare: 2-3. tigrul cu coltispada. Daca in urma unui traumatism sau in urma varstei inaintate isi pierde caninii. Raman impreuna 20-80 de zile. soparle si maimute. Puii mai mari sunt luati de femele la vanatoare. urmand ca imperecherea sa aiba loc pe teritoriul acesteia. Dupa aproximativ 15 saptamani femela fata 2-4 pui. ARIA DE RASPANDIRE Traieste in regiunile silvatice ale Indiei si Bangkadesh-ului. DINTII TIGRULUI Dintii au o importanta vitala. maimute Sunete emise: raget. iar la 16 luni sunt deja suficient de puternici pentru a sfarteca prada. este activ noaptea Hrana: cerbi indieni(cerbul Axis). Tigrii tineri in varsta de 11 luni pornesc deja singuri la vanatoare. Dupa sase saptamani puii chiar pot fii lasati singuri timp de cateva zile. numarul acestora a crescut la 4 000. nu isi va . Dupa aceasta perioada masculul revine pe teritoriul sau. DIMENSIUNI CORPORALE Lungimea: 2. ulterir scazand doar la 1 850. Birmania si Nepal. ulterior aducandu-le bucati mici din prada. marait Durata vietii: 15 ani SPECII INRUDITE Cunoastem alte sapte subspecii. la fel cum au avut si pentru predecesorul lui. ce opun rezistenta mai mica in lupta. Dar apare si in India Centrala si de Nord. femela ii alapteaza timp de opt saptamani. Ca urmare a programelor eficiente de protectia speciei. PROTECTIA SPECIEI In anul 1900 efecticul de tigrii din India a fost estimat la 40-50 000. aceste fiind diferentiate pein culoarea blanii. femela fiind fertila numai o perioada scurta de timp. respectiv trei-sapte zile. uneori chiar mai multi MOD DE VIATA Comportament: singuratic. Ochii puilor se deschid la 10 zile.prefera sa vaneze animale tinere sau batrane.

mai putea sfarteca prada. fiind sortit pieiri. Tigrul cu colti-spada avea caninii mungi pe care ii folosea pe post de arma. . Maxila puternica juca rol important in prinderea prazii.

ascutite si purtate in sus. Lupul este un animal digitigrad. persecutiei din partea omului. adanc si suficient de lat. alfa. Dimorfismul sexual nu este pronuntat. Caninii sunt foarte bine dezvoltati. Greutatea corporala depinde in functie de sex si de subspecie. Capul. ornat de un guler in sezonul de iarna. avand varful negru. mai departati in comparatie cu cainele. lupul este sociabil. in timp ce cea "de iarna" este de culoare mai deschisa.5 m. care sunt prevazute cu unghii neretractile. si. In fiecare haita exista o ierarhie care este respectata si numai in cazuri exceptionale sunt acceptati in haita lupi care nu sunt inruditi cu perechea conducatoare. Picioarele puternice si musculoase sunt acoperite de par scurt. Ea se compune din doua tipuri de fire de par: unul foarte des. Lupii sunt extrem de precauti fata de om. astfel ca pe zapada este greu de estimat numarul membrilor haitei. numit spic si care da coloritul blanii. in cautarea unui teritoriu. inrudite. in haite. profund. in comparatie cu cainele. Blana "de vara" este mai inchisa la culoare. mai lunga. similar unui caine de talie mai mare. Degetele sunt imprimate mai strans. lanos. Blana este de culoare de la alb-cenusiu (sur) pana la brun-cenusiu. calcand pe pernitele degetelor. mai deasa si cu puf abundent. de culoare galbuicenusie si altul mai lung. Aspectul exterior si dimensiunile Lupul (Canis lupus lupus) este un mamifer salbatic. Exista o diferenta intre invelisul pilos in sezonul estival si cel din timpul iernii. Coada este stufoasa. Gatul este puternic. Comportamentul In perioada imperecherii. lupii cenusii se mai gasesc astazi doar in cateva regiuni ale Statelor Unite. astfel ca o haita poate ajunge la 20-30 de membri. Urma lupui este similara celei a unui caine de aceeasi talie.8 m. in mod exceptional. pana la 70 kg. In Romania. Alaska. In sezonul de iarna. schimbarilor de mediu. Urechile sunt mai mici. dar usor mai alungita. de talie mare. masculul si femela alfa. este prevazut cu un bot lung (10 cm). lupii prezinta o culoare cenusiu carunt. relativ scurta si groasa. lupii calca unul pe urma celuilalt. Traiesc solitari doar lupii tineri. Canada. Sunt animale exclusiv nocturne. robust si suplu. lupii traiesc in perechi si numai toamna tarziu si iarna. functie de subspecie si de aria de raspandire. si puii din anul respectiv. Spre deosebire de alte animale salbatice. Cand sunt in haita. triunghiular. Europa si Asia. Picioarele anterioare par mai inalte decat cele posterioare.LUPUL Din cauza distrugerii habitatelor. Lungimea corpului este de circa 1. traind in haite formate din perechea conducatoare. aspru. la care se adauga coada de circa 0. cu pupila rotunda. Apartenenta de o haita ii face sa devina mai puternici si mai de temut. sunt raniti sau turbati. pe care nu-l ataca decat daca se simt amenintati. fiind cuprinsa intre 30-50 kg. Pieptul este puternic. Ochii sunt putin oblici. cele din mijloc fiind mai apropiate decat la caine. lungi si dese. cu ghearele vizibile. moale. haitei i se adauga si exemplarele din anii precedenti. . mai scurta si mai rara. ornat cu mustati.

prin pastrarea echilibrului natural. purtarea cozii in pozitie verticala semnifica ca acel lup este seful haitei. in functie de numarul membrilor haitei si de volumul de hrana. vite si chiar ursi. coada se afla in pozitie orizontala. pana la mistret.estrul (perioada de calduri) dureaza 5-7 zile. in special mirosul si vazul. lupii sunt intalniti in Delta Dunarii. toamna. in caz de necesitate.Vanatoarea se realizeaza de cele mai multe ori in haita. Lupul consuma aproape orice fel de vietate de la larve. scancituri. dar coboara si in regiunile de deal sau in rapele adanci cu maracinisuri.) sau prin diferite pozitii ale corpului si ale cozii. Comunica cu semenii prin diferite sunete (urlete. Lupii au o mare rezistenta la durere si sunt neinfricati in lupta. aceasta fiind o modalitate de comunicare intre membrii haitei. latraturi. avand un rol esential in ecosistem. consumand fructe sau scoarta de copac. lupii pot parcurge distante foarte lungi. putand vana chiar si animale mari (peste 500 kg). formand o familie pentru a-si creste puii impreuna. La vanatoare lupul foloseste diferite tertipuri. Orientul Apropiat si Asia Centrala. pasari si ouale acestora. . Viata reproducatoare: . Aspecte particulare Simturile sunt extrem de dezvoltate. chiar pana la 100 km. intr-o noapte. rozatoare si alte animalute. cat si ca necrofag. Lupul adult urla pe diferite tonalitati. Viteza de alergare poate depasi 60 km/h. din zonele subcarpatice. dimineata sau in amurg. Habitatul si aria de raspandire Lupul este raspandit in Europa. in zonele temperate. etc.imperecherea are loc in lunile februarie-martie. Asia. lupul este si omnivor. reptile. In Romania. in general. unde prada este mai usor de invins. munti si rar in taiga. . astfel ca lupul poate vana la fel de bine atat noaptea (timpul preferat pentru vanatoare). cerbi si caprioare. America de Nord. dupa care masculul ramane alaturi de femela. oi. broaste. Spre exemplu. Lupul este un animal nomad. mai mici sau mai extinse (de 10 ori mai mari decat ursul). In cautarea hranei. de la invaluirea pe flancuri a prazii la manarea treptata catre zonele inchise. cat si ziua. In momentul in care ataca. Se comporta atat ca vanator. Hranirea Animal carnivor in mod nativ. dand dovada de o inteligenta deosebita. in zonele subcarpatice. Sunt animale care-si desemneaza teritorii. Lupul poate consuma pana la 10 kg de carne la o masa. greu de penetrat de catre om. Naparlirea se produce. intalnindu-se in stepe. Lupul izbuteste sa sesizeze si sa ocoleasca capcanele. schimbandu-si perpetuu locul de trai. Prefera zonele impadurite de munte.

. tenii. apoi puii sunt intarcati. in general. ratoni. Simptomele sunt reprezentate de febra. Boli diverse: LUPUL . componentelor ochilor. puilor le apar dintii de lapte.alte leziuni sunt produse de stancile in cadere. de atacurile ursilor sau de infectii produse de intepaturile porcilor spinosi.. cataracta. papilomatoza orala.. . contrar legendelor populare. precedand moartea animalului. artrita. Traumatisme si alte leziuni: . cruste si caderea parului. Boli si afectiuni curente ale lupilor Lupii pot fi afectati de o serie de boli si traumatisme. In raia sarcoptica. etc. similar cainelui. asupra pielii.mai rar. la 4-6 pui/fatare.gestatia dureaza 62-63 zile (9 saptamani). Leziunile sunt cu atat mai serioase cu cat animalul care incearca se se apere poseda coarne. lilieci sau vulpi. pureci. Cazurile sporadice de turbare la lupi sunt determinate de contractarea bolii de la sconcsi. diminuarea apetitului.Turbarea (rabia). cat si pielea. mai rar.Lupii sunt susceptibili la mai mult de 100 de boli. ochii deschizandu-li-se dupa circa 2 saptamani de la fatare. penumonia. . . acarienii se gasesc la nivelul porilor pielii si determina sau nu prurit (scarpinare). prin accidentarea rutiera sau prin otravire (lupii pot consuma si ei. ricketii. trematode. a tractului intestinal si. lupoaica dand nastere. Lupii care contacteaza raie in sezonul rece sunt in pericol de a degera. scarpinatul intens este determinat de migrarea femelelor de acarieni in straturile profunde ale pielii pentru a-si depune ouale. in medie. leziunile produse fiind de cele mai multe ori mortale. de scufundarea in cursurile de apa. de asemenea. . acarieni. jigodia. tularemia. le poate produce diferite traume lupilor prin prinderea lor in capcane. paduchi. dar lupii pot fi surprinsi si de avalase.la varsta de 3 saptamani. dintii de lapte sunt complet schimbati cu cei permanenti. prin braconaj. Simptomele sunt reprezentate de leziuni ale pielii. rai. Diareea si deshidratarea pot aparea ulterior in stadiile finale ale bolii. asupra sistemului nervos. ce afecteaza atat parul.puii se nasc cu conductul auditiv inchis si orbi. cancerul. In raia demodectica.Raia este cauzata de acarieni microscopici. printre care: parazitozele cu viermi circulari (limbrici). Boala se rasfrange. .lupii pot suferi traume de diferite grade produse de prada de talie mare. care incearca sa se apere. secretii la nivel ocular si nazal. . Alaptarea se face timp de 6 saptamani. de luptele cu alti lupi (dispute pentru teritoriu si in perioada de imperechere). iar la 15-28 de saptamani. boala Lyme.Maladia Carre (jigodia) este o boala extrem de contagioasa produsa de un virus microscopic.omul. . este rar intalnita la lupi. antigel). Lupii pot fi prinsi sub copitele bovinelor salbatice sau domestice. tuberculoza bovina. .

. Varsta se poate aprecia cu aproximatie dupa tocirea dintilor.Speranta medie de viata a lupilor este de 15-16 ani.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful