Tigrul siberian Populatia indigena din estul Rusiei acorda tigrului denumirea de "Amba", care inseamna "regele regilor

", si crede ca este protectorul padurilor de ginseng. Tigrul mai are reputatia de mancator de oameni, dar acest lucru nu este adevarat, pentru ca tigrul siberian este timid si se fe-reste de cele mai multe ori din calea omului. Tigrul siberian este diferit de celelalte subspecii de tigru, mai ales in ceea ce priveste habitatul sau. El este singurul intalnit in zonele cu clima rece al Asiei (padurile boreale din taigaua Rusiei de Est unde temperaturile coboara frecvent sub 0?C). Pentru a-si mentine temperatura corpului in limite normale, tigrul siberian are parul blanii lung si foarte des, iar labele sunt puternic imblanite. Tigrii care traiesc in zonele calde au blana mai in- chisa la culoare, cu firul scurt si rar. TREI SUBSPECII DISPARUTE Tigrul si-a inceput acum 500. 000 de ani, lenta sa evolutie, pana la forma actuala. In cursul migratiei sale spre regiuni mai calde, el s-a adaptat cu succes noilor conditii de via-ta. Traseul sudic al migratiei include padurile tropicale si insulele din sudestul Asiei, pana in Manciuria, sudul Coreei, China, Vietnam etc. Traseul de est a condus la aparitia tigrului in Turcia, in trecere spre Caucaz, Persia si Afganistan. Acest lung proces a stat la originea aparitiei noilor sale forme, a diferentelor de talie si culoare. Exista a opt subspecii de tigri scoate in evidenta diversi factori de influenta: pe de o parte, latitudinea si altitudinea, care au condus la variatii de temperatura si umiditate, iar pe de alta parte, caracterul continental sau insular al mediului. Tigri de pe insule sunt mult mai mici fata de cei continentali;cei care traiesc in regiuni calde si umede, cu vegetatie densa si umbroasa sunt mai "intunecati" si au o blana mai putin stufoasa iarna, in compa- ratie cu cei din regiunile montane sau ai platourilor inalte. Caracteristicile mediului in care locuiesc stau, fara indoiala, la originea modului sau de viata solitar. Tigrul este dotat cu posibilitati de comunicare, insusiri deosebite de cunoastere a semenilor. Se crede ca aceste calitati i-ar fi permis sa traiasca in grup, daca habitatul ar fi fost diferit. Pentru ai oferi un camuflaj excelent in habitatul sau din zona zapezilor, blana de iarna a tigrului siberian este deschisa la culoare si nu are acele dungi rosii, specifice zone-lor calde. Ca sa reziste la temperaturi extreme, pana la -45?C, tigrul siberian are cea mai stufoasa blana, cu cel mai mare numar de fire de par pe centimetriu patrat.

UN VANATOR Spre deosebire de alte feline, cum ar fi leii, tigrilor le place sa traiasca singuri, exceptand femela de tigru, care trebuie sa-si creasca puii. Faptul ca sunt solitari le confera tigrilor avantaje la vanatoare, ei putandu-si surprinde mai bine prada in padure, decat daca ar vana in grup. Un ti-gru consuma, in mod obisnuit, 9 kg de carne pe zi, dar poate manca si 45 kg de carne o data, dupa care tine "post" cateva zile. In gradinile zoologice, togri consuma in jur de 5-6 kg de carne pe zi, la care se adauga un supliment de vitamine. Un tigru poate atinge, in libertate, varsta de 10-18 ani, iar in captivitate, 16-26 de ani. Tigri au pupilele rotunde si irisul galben, exceptie facand tigrul alb (varietate de albinos a tigrului ben-

de 225-410 kg . Oamenii de stiinta spera ca toate aceste informatii vor putea contribui la salvarea de la disparitie a acestei subspecii de tigru. de drumuri si de prezenta tot mai mare a oameni-lor. efectivele diferitor subspecii de tigri s-au redus in mod dra-matic. Cercetarile stiintifice afirma ca sub pragul de 2000 de indivizi. puii in-cep sa vaneze singuri. SPECII DE TIGRII Specia panthera tigris. Europa si Asia. Lungimea ghiarelor atinge 8-10 cm. care are irisul albastru. Habitatele lor nu reunesc conditiile necesare pentru supravietuire: spatiile sunt limi-tate si divizate de terenurile despadurite. au disparut 75-85 % din totalul tigrilor siberieni. caci aceasta este denumirea stiintifica a tigrului. caninii atingand o lungime de 7. nu si in putere. cea mai rapida felina din lume. Un adult are 30 de dinti puternic. cel mai mare exemplar cu-noscut pana acum cantareste 466 kg. de aproximativ sase ori mai bine decat oamenii. tigrii vad bine si noaptea. speciile degenereaza si sunt amenintate cu extinctia rapi-da. Greutatea medie a masculilor. care sunt in continuare vanati pentru blana si pentru a fi utilizati (anumite parti ale corpului lor) in medicina traditionala chineza sau ca preparate culinare "exotice". iar la un an si jumatate. ca sa poata fi studiate si monotorizate traseele de deplasare si in scopul protejarii lor. la care se adauga 490 de tigri siberieni aflati in captivitate in diverse gradini zoologice din America de Nord. a evoluat din 8 rase . La ora actuala. deci exista mai multi tigri siberieni in captivitate decat in libertate! Din cauza actiunilor distructive ale oamenilor. ca la pisici. este in mod obitnuit. Poate alerga cu viteza impresionanta de 80 km/h prin zapada. Tigrul are cinci degete la picioarele din fata si patru la picioarele din spate. Populatiile "faramitate" de tigri sunt prea putin numeroase pentru a asigura reproduce-rea lor. Tigrul siberian este unul dintre cele mai puternice carnivo-re terestre fiind depasit doar in viteza. foarte rar la 5. Wildlife Conservation Society (Societatea pentru Protejarea Vietii Salbatice) a inceput sa colaboreze cu biologi de renume din Rusia si America. de catre ursul Grizzly din insula Kodiak. exceptand tigrul de Bengal. Tigrilor din estul Rusiei le-au fost puse zgarzi cu emitatoare radio.galez). se estimeaza ca ar mai exista in libertate un numar de 360-400 de exemplare de tigru siberian. TIGRUL SI OMUL In cursul secolului XX. Este cea mai mare felina de pe pamant. Adaptarea dureaza 1-2 luni. fiind doar cu 15-20 km/h mai lent decat ghepardul. Datorita unui strat special de celule de la nivelul retinei (tapetum). dar de obicei unul din pui moare la nastere. Este cazul tuturor speciilor de tigri. pentru a demara un amplu proiect de conservare a tigrului siberian "The Siberian Tiger Project". atunci cand este nevoit. Femela de tigru poate da nastere la 2-3 pui. In 1991. iar posibilitatile de a se modifica genetic sunt minime. Toate degetele sunt prevazute cu ghiare retractile. 5-9 cm.

disparut in 1937.geografice.efective: 5000 de exemplare. 80 m Greutate: Masculul: 180-250 kg . TIGRUL SIBERIAN (Panthera tigris altaica) Dintre felinele actuale. cu blana dungata Talie: De la 1.disparut in 1972. si asa limitat la o suprafata res-transa.femela isi asuma cresterea puilor Maturitate sexuala: Mascul: 4-5 ani.efective: 600-800 de exemplare. au disparut 3 subspecii de tigri: Tigrul de Caspia (Panthera tigris virgata). In ultimii 70 de ani. acest tigru atinge cele mai mari dimensiuni.efective: circa 30 de exemplare. clasata in anexa I a Conventiei de la Washington . Tigrul de Siberia (Panthera tigris altaica). Tigrul de China (Panthera tigris amoyensis). Tigrul de Sumatra (Panthera tigrs sumatrae). FISA DE IDENTIFICARE A TIGRULUI SIBERIAN Nume: Panthera tigris altaica Regnul: Animalia Increngatura: Vertebrata Clasa: Mammalia Ordinul: Carnivora Familia: Felidae Genul: Panthera Specia: Tigris Subspecia: Altaica Identificare: talie mare. In decursul anilor. dar tigrul siberian are un statut aparte. greutatea la nastere fiind de 1 kg Speranta de viata: 16-18 ani Efective: Aproximativ 350 Statut. Tigrul de Java (Panthera tigris sondaica). 40 la 1. Se estimeaza ca mai exista un numar mic de exemplare si in zonele nordului extrem din Coreea si China Regim alimentar: Marnivor Structura sociala: Solitar. arealul acestei subspecii.efective: mai putin de 2000 de exem-plare. Tigrul de Bali (Panthera tigris balica). Tigrul de Indochina (Pantera thigris corbetti). dintre care doar 5 au supravietuit fenomenului de extinctie. preferand doar zonele inzapezite ale Siberiei. maximum 5 (in libertate).femela: 3-4 ani Numarul de pui facuti: 1-2. s-a micsorat si mai mult. Majoritatea tigrilor tra-iesc in zonele calduroase ale Asiei. determinat in mare parte de om: Tigrul de Bengal (Pantera thigris tigris)-este considerata rasa de referinta.efective: aproximativ 350 exemplare. femela: 100-160 kg Repartitie: Acum traieste numai pe o fasie ingusta din estul Rusiei. care urmareste linia coastei. pe tarmurile Marii Japoniei.disparut in anii 1950. protectie: Amenintata.

alegandu-l pe cel mai potrivit la momentul respectiv. Masculii stapanesc un teritoriu de 55 km patrati. pentru a le putea consuma mai tarziu. are renumele de a fi unul dintre cei mai temiti pradatori. Deoarece traiesc singuratici si nu sunt dispusi sasi imparta zonele de vanatoare. cei mai multi tigri traiesc in India de Est si Bangladesh. MOD DE HRANIRE SI VANATOARE Tigrii se furiseaza dupa hrana sub protectia intunericului. aceasta il camufleaza cu succes. Tigrul are multe locuri de adapost pe propriul teritoriu. vargata negru cu rosu. Un alt mod de marcare al teritoriului de vanatoare este smulgerea scortei copacilor. Desi in gradinile zoologice culoarea vie a blanii sale. Un gaur mascul are greutatea de 700 kg. chiar si o populatie redusa necesita spatii intinse. in special noaptea. in cele mai variate conditii de mediu. HABITAT Exista mai multe specii de tigri si ii intalnim aproape pe toata suprafata planetei. acolo unde raul Gange se varsa in Golful Bengalez. acestea atentionand tigrii din vecinatate. Animalele mai mici le omoare muscandu-le de gat. Vaneaza gauri(vita junglei) si bivoli. intercalata cu dungi albe. adica nu exista doi tigri care sa aiba dungile la fel. Tigrii au nevoie de teritorii mari pentru vanatoare. Culoarea: Cei mai multi tigri au blana portocalie cu dungi de culoare neagra sau brun-in-chisa. Sunt iuti pe distante scurte dar prada rapida. ceea ce este mai mult decat dublul greutati tigrului. cum ar fi un cerb sanatos nu prea o ajung din urma. Tigrul ataca din lateral sau din spate. Resturile din prada le taraste in tufaris si le acopera cu frunze. Astazi. Deoarece poate ucide si animale cu mult mai mari decat el. Dungile tigrilor sunt ca si amprentele oamenilor. TIGRUL REGAL SAU BENGALEZ Frumusetea si forta tigrului regal inspira respect. dar si in Nepal si Birmania.Infatisare: Dungile-nu se stie cu exactitate de ce au tigri dungi. Teritoriul de vanatoare si-l marcheaza cu urina sau cu secretia glandulara puternic mirositoare. atrage imediat atentia asupra sa. pentru a nu fi observati de catre prada. in regiunile silvatice de pe malurile netede ale Parcului Nationel Sundarban. dar oamenii de stiinta cred ca ele il ajuta sa se camufleze. MOD DE VIATA Tigrul umbla singuratic. in umbra vegetatiei silvatice. Chiar daca poate sa omoare si animale de asemenea talie . Il mai gasim si in alte zone ale Indiei. iar pe cele mari le ucide retezande-le beregata. iar femelele aproximativ 45 km patrati.

ARIA DE RASPANDIRE Traieste in regiunile silvatice ale Indiei si Bangkadesh-ului. Puii mai mari sunt luati de femele la vanatoare. Dupa aproximativ 15 saptamani femela fata 2-4 pui. Dar apare si in India Centrala si de Nord. Tigrul din regiunea Sundarbanului vaneaz ami des cerbi Axis. maimute Sunete emise: raget. Birmania si Nepal. iar la 16 luni sunt deja suficient de puternici pentru a sfarteca prada. Raman impreuna 20-80 de zile. DINTII TIGRULUI Dintii au o importanta vitala. Dupa sase saptamani puii chiar pot fii lasati singuri timp de cateva zile. ulterir scazand doar la 1 850. Ochii puilor se deschid la 10 zile. nu isi va . PROTECTIA SPECIEI In anul 1900 efecticul de tigrii din India a fost estimat la 40-50 000. urmand ca imperecherea sa aiba loc pe teritoriul acesteia. uneori chiar mai multi MOD DE VIATA Comportament: singuratic. Dupa aceasta perioada masculul revine pe teritoriul sau. Tigrii tineri in varsta de 11 luni pornesc deja singuri la vanatoare. Daca in urma unui traumatism sau in urma varstei inaintate isi pierde caninii. REPRODUCERE Tigrul regak se imperecheaza primavara. soparle si maimute. marait Durata vietii: 15 ani SPECII INRUDITE Cunoastem alte sapte subspecii. femela fiind fertila numai o perioada scurta de timp.7-3.1 m Talia: 91 cm Greutatea corporala: masculul 180-260 kg REPRODUCERE Maturitatea sexuala: la 3-4 ani Perioada de imperechere: primavara Durata gestatiei: 95-112 zile Numarul puilor la o fatare: 2-3. respectiv trei-sapte zile. la fel cum au avut si pentru predecesorul lui.prefera sa vaneze animale tinere sau batrane. ulterior aducandu-le bucati mici din prada. tigrul cu coltispada. mistreti. Ca urmare a programelor eficiente de protectia speciei. numarul acestora a crescut la 4 000. aceste fiind diferentiate pein culoarea blanii. cat femela este plecata la vanatoare. femela ii alapteaza timp de opt saptamani. in anul 1972. DIMENSIUNI CORPORALE Lungimea: 2. este activ noaptea Hrana: cerbi indieni(cerbul Axis). ce opun rezistenta mai mica in lupta. Masculul isi paraseste zona de vanatoare in cautarea femelei.

. Tigrul cu colti-spada avea caninii mungi pe care ii folosea pe post de arma. fiind sortit pieiri. Maxila puternica juca rol important in prinderea prazii.mai putea sfarteca prada.

functie de subspecie si de aria de raspandire. robust si suplu. si puii din anul respectiv. Degetele sunt imprimate mai strans. schimbarilor de mediu. alfa. In fiecare haita exista o ierarhie care este respectata si numai in cazuri exceptionale sunt acceptati in haita lupi care nu sunt inruditi cu perechea conducatoare. similar unui caine de talie mai mare. Apartenenta de o haita ii face sa devina mai puternici si mai de temut. Greutatea corporala depinde in functie de sex si de subspecie. calcand pe pernitele degetelor. la care se adauga coada de circa 0. inrudite. care sunt prevazute cu unghii neretractile. si. Ea se compune din doua tipuri de fire de par: unul foarte des. Caninii sunt foarte bine dezvoltati. Aspectul exterior si dimensiunile Lupul (Canis lupus lupus) este un mamifer salbatic. cele din mijloc fiind mai apropiate decat la caine. astfel ca pe zapada este greu de estimat numarul membrilor haitei. dar usor mai alungita. mai lunga. Blana este de culoare de la alb-cenusiu (sur) pana la brun-cenusiu. astfel ca o haita poate ajunge la 20-30 de membri. Exista o diferenta intre invelisul pilos in sezonul estival si cel din timpul iernii. cu ghearele vizibile. avand varful negru. Cand sunt in haita. Traiesc solitari doar lupii tineri. lupii calca unul pe urma celuilalt. Alaska. cu pupila rotunda. ornat cu mustati. Picioarele anterioare par mai inalte decat cele posterioare. Urma lupui este similara celei a unui caine de aceeasi talie. ornat de un guler in sezonul de iarna. Lungimea corpului este de circa 1. Europa si Asia. Blana "de vara" este mai inchisa la culoare. In Romania.8 m. Picioarele puternice si musculoase sunt acoperite de par scurt. mai scurta si mai rara. Comportamentul In perioada imperecherii. persecutiei din partea omului. Dimorfismul sexual nu este pronuntat. lupul este sociabil. numit spic si care da coloritul blanii. Spre deosebire de alte animale salbatice. lupii prezinta o culoare cenusiu carunt. lungi si dese. in cautarea unui teritoriu. sunt raniti sau turbati. Coada este stufoasa. in comparatie cu cainele.LUPUL Din cauza distrugerii habitatelor. profund.5 m. triunghiular. traind in haite formate din perechea conducatoare. fiind cuprinsa intre 30-50 kg. in mod exceptional. haitei i se adauga si exemplarele din anii precedenti. de talie mare. Urechile sunt mai mici. de culoare galbuicenusie si altul mai lung. In sezonul de iarna. lupii traiesc in perechi si numai toamna tarziu si iarna. Gatul este puternic. lanos. aspru. Sunt animale exclusiv nocturne. moale. masculul si femela alfa. Capul. in haite. relativ scurta si groasa. lupii cenusii se mai gasesc astazi doar in cateva regiuni ale Statelor Unite. mai deasa si cu puf abundent. pe care nu-l ataca decat daca se simt amenintati. in timp ce cea "de iarna" este de culoare mai deschisa. Lupul este un animal digitigrad. . Ochii sunt putin oblici. ascutite si purtate in sus. Canada. mai departati in comparatie cu cainele. Pieptul este puternic. adanc si suficient de lat. Lupii sunt extrem de precauti fata de om. este prevazut cu un bot lung (10 cm). pana la 70 kg.

in special mirosul si vazul. toamna. lupii sunt intalniti in Delta Dunarii.) sau prin diferite pozitii ale corpului si ale cozii. In cautarea hranei. Sunt animale care-si desemneaza teritorii. oi. Lupii au o mare rezistenta la durere si sunt neinfricati in lupta. dand dovada de o inteligenta deosebita. Lupul este un animal nomad. rozatoare si alte animalute. mai mici sau mai extinse (de 10 ori mai mari decat ursul). Lupul consuma aproape orice fel de vietate de la larve. In Romania. cat si ca necrofag. In momentul in care ataca. intalnindu-se in stepe. munti si rar in taiga. America de Nord. . Viteza de alergare poate depasi 60 km/h. Asia. vite si chiar ursi. in functie de numarul membrilor haitei si de volumul de hrana. chiar pana la 100 km. Hranirea Animal carnivor in mod nativ. Comunica cu semenii prin diferite sunete (urlete. broaste. cat si ziua. de la invaluirea pe flancuri a prazii la manarea treptata catre zonele inchise. intr-o noapte. coada se afla in pozitie orizontala. cerbi si caprioare. Orientul Apropiat si Asia Centrala. in general. astfel ca lupul poate vana la fel de bine atat noaptea (timpul preferat pentru vanatoare). La vanatoare lupul foloseste diferite tertipuri. dupa care masculul ramane alaturi de femela. Lupul poate consuma pana la 10 kg de carne la o masa. in zonele subcarpatice. Habitatul si aria de raspandire Lupul este raspandit in Europa. Aspecte particulare Simturile sunt extrem de dezvoltate. formand o familie pentru a-si creste puii impreuna. Prefera zonele impadurite de munte. latraturi. pana la mistret. dar coboara si in regiunile de deal sau in rapele adanci cu maracinisuri.Vanatoarea se realizeaza de cele mai multe ori in haita. purtarea cozii in pozitie verticala semnifica ca acel lup este seful haitei. schimbandu-si perpetuu locul de trai. lupii pot parcurge distante foarte lungi. Lupul izbuteste sa sesizeze si sa ocoleasca capcanele. Viata reproducatoare: . . lupul este si omnivor.estrul (perioada de calduri) dureaza 5-7 zile. reptile. unde prada este mai usor de invins. in zonele temperate. consumand fructe sau scoarta de copac. etc. Naparlirea se produce. prin pastrarea echilibrului natural. Spre exemplu. pasari si ouale acestora. putand vana chiar si animale mari (peste 500 kg). Lupul adult urla pe diferite tonalitati. greu de penetrat de catre om. dimineata sau in amurg. din zonele subcarpatice. scancituri.imperecherea are loc in lunile februarie-martie. Se comporta atat ca vanator. in caz de necesitate. avand un rol esential in ecosistem. aceasta fiind o modalitate de comunicare intre membrii haitei.

. similar cainelui. Cazurile sporadice de turbare la lupi sunt determinate de contractarea bolii de la sconcsi. In raia demodectica. Lupii pot fi prinsi sub copitele bovinelor salbatice sau domestice. Boli si afectiuni curente ale lupilor Lupii pot fi afectati de o serie de boli si traumatisme.. prin braconaj. mai rar. etc. boala Lyme. . asupra sistemului nervos. .puii se nasc cu conductul auditiv inchis si orbi. cancerul. dintii de lapte sunt complet schimbati cu cei permanenti. paduchi. a tractului intestinal si.lupii pot suferi traume de diferite grade produse de prada de talie mare. artrita. contrar legendelor populare. .alte leziuni sunt produse de stancile in cadere. tenii. asupra pielii. leziunile produse fiind de cele mai multe ori mortale.Raia este cauzata de acarieni microscopici. . Boli diverse: LUPUL . cruste si caderea parului. In raia sarcoptica. ce afecteaza atat parul. in medie. care incearca sa se apere. papilomatoza orala. tularemia. Traumatisme si alte leziuni: . le poate produce diferite traume lupilor prin prinderea lor in capcane. la 4-6 pui/fatare. cat si pielea. trematode.omul. apoi puii sunt intarcati. Lupii care contacteaza raie in sezonul rece sunt in pericol de a degera. . Simptomele sunt reprezentate de leziuni ale pielii. penumonia. printre care: parazitozele cu viermi circulari (limbrici). scarpinatul intens este determinat de migrarea femelelor de acarieni in straturile profunde ale pielii pentru a-si depune ouale. de asemenea.Turbarea (rabia).. iar la 15-28 de saptamani. acarienii se gasesc la nivelul porilor pielii si determina sau nu prurit (scarpinare). Leziunile sunt cu atat mai serioase cu cat animalul care incearca se se apere poseda coarne. lupoaica dand nastere. ricketii. diminuarea apetitului. este rar intalnita la lupi. pureci. secretii la nivel ocular si nazal.mai rar. puilor le apar dintii de lapte.Lupii sunt susceptibili la mai mult de 100 de boli. Simptomele sunt reprezentate de febra. rai. . de scufundarea in cursurile de apa.Maladia Carre (jigodia) este o boala extrem de contagioasa produsa de un virus microscopic. precedand moartea animalului. antigel). Diareea si deshidratarea pot aparea ulterior in stadiile finale ale bolii.gestatia dureaza 62-63 zile (9 saptamani). ochii deschizandu-li-se dupa circa 2 saptamani de la fatare. . de atacurile ursilor sau de infectii produse de intepaturile porcilor spinosi. Boala se rasfrange. de luptele cu alti lupi (dispute pentru teritoriu si in perioada de imperechere). jigodia. prin accidentarea rutiera sau prin otravire (lupii pot consuma si ei. cataracta. in general.la varsta de 3 saptamani. componentelor ochilor. tuberculoza bovina. . dar lupii pot fi surprinsi si de avalase. ratoni. acarieni. Alaptarea se face timp de 6 saptamani. lilieci sau vulpi.

Speranta medie de viata a lupilor este de 15-16 ani. . Varsta se poate aprecia cu aproximatie dupa tocirea dintilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful