Tigrul siberian Populatia indigena din estul Rusiei acorda tigrului denumirea de "Amba", care inseamna "regele regilor

", si crede ca este protectorul padurilor de ginseng. Tigrul mai are reputatia de mancator de oameni, dar acest lucru nu este adevarat, pentru ca tigrul siberian este timid si se fe-reste de cele mai multe ori din calea omului. Tigrul siberian este diferit de celelalte subspecii de tigru, mai ales in ceea ce priveste habitatul sau. El este singurul intalnit in zonele cu clima rece al Asiei (padurile boreale din taigaua Rusiei de Est unde temperaturile coboara frecvent sub 0?C). Pentru a-si mentine temperatura corpului in limite normale, tigrul siberian are parul blanii lung si foarte des, iar labele sunt puternic imblanite. Tigrii care traiesc in zonele calde au blana mai in- chisa la culoare, cu firul scurt si rar. TREI SUBSPECII DISPARUTE Tigrul si-a inceput acum 500. 000 de ani, lenta sa evolutie, pana la forma actuala. In cursul migratiei sale spre regiuni mai calde, el s-a adaptat cu succes noilor conditii de via-ta. Traseul sudic al migratiei include padurile tropicale si insulele din sudestul Asiei, pana in Manciuria, sudul Coreei, China, Vietnam etc. Traseul de est a condus la aparitia tigrului in Turcia, in trecere spre Caucaz, Persia si Afganistan. Acest lung proces a stat la originea aparitiei noilor sale forme, a diferentelor de talie si culoare. Exista a opt subspecii de tigri scoate in evidenta diversi factori de influenta: pe de o parte, latitudinea si altitudinea, care au condus la variatii de temperatura si umiditate, iar pe de alta parte, caracterul continental sau insular al mediului. Tigri de pe insule sunt mult mai mici fata de cei continentali;cei care traiesc in regiuni calde si umede, cu vegetatie densa si umbroasa sunt mai "intunecati" si au o blana mai putin stufoasa iarna, in compa- ratie cu cei din regiunile montane sau ai platourilor inalte. Caracteristicile mediului in care locuiesc stau, fara indoiala, la originea modului sau de viata solitar. Tigrul este dotat cu posibilitati de comunicare, insusiri deosebite de cunoastere a semenilor. Se crede ca aceste calitati i-ar fi permis sa traiasca in grup, daca habitatul ar fi fost diferit. Pentru ai oferi un camuflaj excelent in habitatul sau din zona zapezilor, blana de iarna a tigrului siberian este deschisa la culoare si nu are acele dungi rosii, specifice zone-lor calde. Ca sa reziste la temperaturi extreme, pana la -45?C, tigrul siberian are cea mai stufoasa blana, cu cel mai mare numar de fire de par pe centimetriu patrat.

UN VANATOR Spre deosebire de alte feline, cum ar fi leii, tigrilor le place sa traiasca singuri, exceptand femela de tigru, care trebuie sa-si creasca puii. Faptul ca sunt solitari le confera tigrilor avantaje la vanatoare, ei putandu-si surprinde mai bine prada in padure, decat daca ar vana in grup. Un ti-gru consuma, in mod obisnuit, 9 kg de carne pe zi, dar poate manca si 45 kg de carne o data, dupa care tine "post" cateva zile. In gradinile zoologice, togri consuma in jur de 5-6 kg de carne pe zi, la care se adauga un supliment de vitamine. Un tigru poate atinge, in libertate, varsta de 10-18 ani, iar in captivitate, 16-26 de ani. Tigri au pupilele rotunde si irisul galben, exceptie facand tigrul alb (varietate de albinos a tigrului ben-

iar la un an si jumatate. Cercetarile stiintifice afirma ca sub pragul de 2000 de indivizi. SPECII DE TIGRII Specia panthera tigris. Un adult are 30 de dinti puternic. de 225-410 kg . au disparut 75-85 % din totalul tigrilor siberieni. dar de obicei unul din pui moare la nastere. 5-9 cm. Poate alerga cu viteza impresionanta de 80 km/h prin zapada. pentru a demara un amplu proiect de conservare a tigrului siberian "The Siberian Tiger Project". de aproximativ sase ori mai bine decat oamenii. puii in-cep sa vaneze singuri. se estimeaza ca ar mai exista in libertate un numar de 360-400 de exemplare de tigru siberian. atunci cand este nevoit. Datorita unui strat special de celule de la nivelul retinei (tapetum). ca la pisici. Greutatea medie a masculilor. care sunt in continuare vanati pentru blana si pentru a fi utilizati (anumite parti ale corpului lor) in medicina traditionala chineza sau ca preparate culinare "exotice". In 1991. caninii atingand o lungime de 7. La ora actuala. Europa si Asia. efectivele diferitor subspecii de tigri s-au redus in mod dra-matic. la care se adauga 490 de tigri siberieni aflati in captivitate in diverse gradini zoologice din America de Nord. iar posibilitatile de a se modifica genetic sunt minime. Toate degetele sunt prevazute cu ghiare retractile. deci exista mai multi tigri siberieni in captivitate decat in libertate! Din cauza actiunilor distructive ale oamenilor. cea mai rapida felina din lume. Populatiile "faramitate" de tigri sunt prea putin numeroase pentru a asigura reproduce-rea lor. fiind doar cu 15-20 km/h mai lent decat ghepardul. a evoluat din 8 rase . ca sa poata fi studiate si monotorizate traseele de deplasare si in scopul protejarii lor. Femela de tigru poate da nastere la 2-3 pui. speciile degenereaza si sunt amenintate cu extinctia rapi-da. caci aceasta este denumirea stiintifica a tigrului. Este cazul tuturor speciilor de tigri. foarte rar la 5. Habitatele lor nu reunesc conditiile necesare pentru supravietuire: spatiile sunt limi-tate si divizate de terenurile despadurite. Lungimea ghiarelor atinge 8-10 cm. Tigrilor din estul Rusiei le-au fost puse zgarzi cu emitatoare radio. nu si in putere. care are irisul albastru.galez). TIGRUL SI OMUL In cursul secolului XX. Tigrul are cinci degete la picioarele din fata si patru la picioarele din spate. exceptand tigrul de Bengal. de drumuri si de prezenta tot mai mare a oameni-lor. Tigrul siberian este unul dintre cele mai puternice carnivo-re terestre fiind depasit doar in viteza. cel mai mare exemplar cu-noscut pana acum cantareste 466 kg. Adaptarea dureaza 1-2 luni. Este cea mai mare felina de pe pamant. Wildlife Conservation Society (Societatea pentru Protejarea Vietii Salbatice) a inceput sa colaboreze cu biologi de renume din Rusia si America. tigrii vad bine si noaptea. Oamenii de stiinta spera ca toate aceste informatii vor putea contribui la salvarea de la disparitie a acestei subspecii de tigru. de catre ursul Grizzly din insula Kodiak. este in mod obitnuit.

arealul acestei subspecii.disparut in 1937.efective: mai putin de 2000 de exem-plare. greutatea la nastere fiind de 1 kg Speranta de viata: 16-18 ani Efective: Aproximativ 350 Statut.femela: 3-4 ani Numarul de pui facuti: 1-2. cu blana dungata Talie: De la 1. Tigrul de Java (Panthera tigris sondaica). femela: 100-160 kg Repartitie: Acum traieste numai pe o fasie ingusta din estul Rusiei.efective: aproximativ 350 exemplare. Tigrul de Sumatra (Panthera tigrs sumatrae). FISA DE IDENTIFICARE A TIGRULUI SIBERIAN Nume: Panthera tigris altaica Regnul: Animalia Increngatura: Vertebrata Clasa: Mammalia Ordinul: Carnivora Familia: Felidae Genul: Panthera Specia: Tigris Subspecia: Altaica Identificare: talie mare. si asa limitat la o suprafata res-transa.geografice. 80 m Greutate: Masculul: 180-250 kg . determinat in mare parte de om: Tigrul de Bengal (Pantera thigris tigris)-este considerata rasa de referinta. pe tarmurile Marii Japoniei. Majoritatea tigrilor tra-iesc in zonele calduroase ale Asiei. Se estimeaza ca mai exista un numar mic de exemplare si in zonele nordului extrem din Coreea si China Regim alimentar: Marnivor Structura sociala: Solitar. s-a micsorat si mai mult. care urmareste linia coastei. Tigrul de China (Panthera tigris amoyensis).efective: 5000 de exemplare. 40 la 1. maximum 5 (in libertate). preferand doar zonele inzapezite ale Siberiei. In ultimii 70 de ani. au disparut 3 subspecii de tigri: Tigrul de Caspia (Panthera tigris virgata).efective: 600-800 de exemplare. Tigrul de Bali (Panthera tigris balica).disparut in 1972. clasata in anexa I a Conventiei de la Washington .disparut in anii 1950. Tigrul de Indochina (Pantera thigris corbetti).efective: circa 30 de exemplare. dar tigrul siberian are un statut aparte. dintre care doar 5 au supravietuit fenomenului de extinctie. Tigrul de Siberia (Panthera tigris altaica). TIGRUL SIBERIAN (Panthera tigris altaica) Dintre felinele actuale. protectie: Amenintata. acest tigru atinge cele mai mari dimensiuni.femela isi asuma cresterea puilor Maturitate sexuala: Mascul: 4-5 ani. In decursul anilor.

adica nu exista doi tigri care sa aiba dungile la fel. aceasta il camufleaza cu succes. Tigrul are multe locuri de adapost pe propriul teritoriu. dar oamenii de stiinta cred ca ele il ajuta sa se camufleze. in umbra vegetatiei silvatice. Animalele mai mici le omoare muscandu-le de gat. Tigrii au nevoie de teritorii mari pentru vanatoare.Infatisare: Dungile-nu se stie cu exactitate de ce au tigri dungi. cum ar fi un cerb sanatos nu prea o ajung din urma. in regiunile silvatice de pe malurile netede ale Parcului Nationel Sundarban. Deoarece poate ucide si animale cu mult mai mari decat el. acestea atentionand tigrii din vecinatate. Dungile tigrilor sunt ca si amprentele oamenilor. Chiar daca poate sa omoare si animale de asemenea talie . iar pe cele mari le ucide retezande-le beregata. Deoarece traiesc singuratici si nu sunt dispusi sasi imparta zonele de vanatoare. cei mai multi tigri traiesc in India de Est si Bangladesh. alegandu-l pe cel mai potrivit la momentul respectiv. Un gaur mascul are greutatea de 700 kg. iar femelele aproximativ 45 km patrati. dar si in Nepal si Birmania. pentru a le putea consuma mai tarziu. Un alt mod de marcare al teritoriului de vanatoare este smulgerea scortei copacilor. are renumele de a fi unul dintre cei mai temiti pradatori. acolo unde raul Gange se varsa in Golful Bengalez. Masculii stapanesc un teritoriu de 55 km patrati. in cele mai variate conditii de mediu. Vaneaza gauri(vita junglei) si bivoli. Desi in gradinile zoologice culoarea vie a blanii sale. vargata negru cu rosu. Tigrul ataca din lateral sau din spate. Culoarea: Cei mai multi tigri au blana portocalie cu dungi de culoare neagra sau brun-in-chisa. atrage imediat atentia asupra sa. HABITAT Exista mai multe specii de tigri si ii intalnim aproape pe toata suprafata planetei. intercalata cu dungi albe. in special noaptea. pentru a nu fi observati de catre prada. Astazi. Resturile din prada le taraste in tufaris si le acopera cu frunze. MOD DE VIATA Tigrul umbla singuratic. MOD DE HRANIRE SI VANATOARE Tigrii se furiseaza dupa hrana sub protectia intunericului. Teritoriul de vanatoare si-l marcheaza cu urina sau cu secretia glandulara puternic mirositoare. Il mai gasim si in alte zone ale Indiei. TIGRUL REGAL SAU BENGALEZ Frumusetea si forta tigrului regal inspira respect. Sunt iuti pe distante scurte dar prada rapida. chiar si o populatie redusa necesita spatii intinse. ceea ce este mai mult decat dublul greutati tigrului.

DINTII TIGRULUI Dintii au o importanta vitala. soparle si maimute. este activ noaptea Hrana: cerbi indieni(cerbul Axis). urmand ca imperecherea sa aiba loc pe teritoriul acesteia. nu isi va . femela ii alapteaza timp de opt saptamani. mistreti. uneori chiar mai multi MOD DE VIATA Comportament: singuratic. aceste fiind diferentiate pein culoarea blanii. Ca urmare a programelor eficiente de protectia speciei. iar la 16 luni sunt deja suficient de puternici pentru a sfarteca prada. ce opun rezistenta mai mica in lupta. cat femela este plecata la vanatoare. DIMENSIUNI CORPORALE Lungimea: 2. Dupa sase saptamani puii chiar pot fii lasati singuri timp de cateva zile. Masculul isi paraseste zona de vanatoare in cautarea femelei.1 m Talia: 91 cm Greutatea corporala: masculul 180-260 kg REPRODUCERE Maturitatea sexuala: la 3-4 ani Perioada de imperechere: primavara Durata gestatiei: 95-112 zile Numarul puilor la o fatare: 2-3. Ochii puilor se deschid la 10 zile. Tigrul din regiunea Sundarbanului vaneaz ami des cerbi Axis. in anul 1972. maimute Sunete emise: raget. Raman impreuna 20-80 de zile. Tigrii tineri in varsta de 11 luni pornesc deja singuri la vanatoare. Daca in urma unui traumatism sau in urma varstei inaintate isi pierde caninii. ARIA DE RASPANDIRE Traieste in regiunile silvatice ale Indiei si Bangkadesh-ului. numarul acestora a crescut la 4 000. Puii mai mari sunt luati de femele la vanatoare. marait Durata vietii: 15 ani SPECII INRUDITE Cunoastem alte sapte subspecii. REPRODUCERE Tigrul regak se imperecheaza primavara. respectiv trei-sapte zile. femela fiind fertila numai o perioada scurta de timp. tigrul cu coltispada.7-3. Dupa aproximativ 15 saptamani femela fata 2-4 pui. ulterior aducandu-le bucati mici din prada. Dar apare si in India Centrala si de Nord. PROTECTIA SPECIEI In anul 1900 efecticul de tigrii din India a fost estimat la 40-50 000. Birmania si Nepal.prefera sa vaneze animale tinere sau batrane. la fel cum au avut si pentru predecesorul lui. Dupa aceasta perioada masculul revine pe teritoriul sau. ulterir scazand doar la 1 850.

Maxila puternica juca rol important in prinderea prazii. . Tigrul cu colti-spada avea caninii mungi pe care ii folosea pe post de arma.mai putea sfarteca prada. fiind sortit pieiri.

in comparatie cu cainele. Alaska. alfa. Lupul este un animal digitigrad. similar unui caine de talie mai mare. mai departati in comparatie cu cainele. Apartenenta de o haita ii face sa devina mai puternici si mai de temut. lungi si dese. profund. functie de subspecie si de aria de raspandire. mai deasa si cu puf abundent. Spre deosebire de alte animale salbatice. cu ghearele vizibile. lupii prezinta o culoare cenusiu carunt. moale. Aspectul exterior si dimensiunile Lupul (Canis lupus lupus) este un mamifer salbatic. triunghiular. In sezonul de iarna. lupul este sociabil. lupii calca unul pe urma celuilalt. sunt raniti sau turbati. de culoare galbuicenusie si altul mai lung. Ochii sunt putin oblici. ornat de un guler in sezonul de iarna. pana la 70 kg. Degetele sunt imprimate mai strans. si. Lungimea corpului este de circa 1. este prevazut cu un bot lung (10 cm). si puii din anul respectiv. Urechile sunt mai mici. robust si suplu. traind in haite formate din perechea conducatoare. fiind cuprinsa intre 30-50 kg. Picioarele puternice si musculoase sunt acoperite de par scurt. inrudite. Sunt animale exclusiv nocturne. Picioarele anterioare par mai inalte decat cele posterioare. Capul. pe care nu-l ataca decat daca se simt amenintati. cele din mijloc fiind mai apropiate decat la caine. ornat cu mustati. lupii traiesc in perechi si numai toamna tarziu si iarna. astfel ca pe zapada este greu de estimat numarul membrilor haitei. persecutiei din partea omului. Traiesc solitari doar lupii tineri. numit spic si care da coloritul blanii. Greutatea corporala depinde in functie de sex si de subspecie. la care se adauga coada de circa 0. In fiecare haita exista o ierarhie care este respectata si numai in cazuri exceptionale sunt acceptati in haita lupi care nu sunt inruditi cu perechea conducatoare. dar usor mai alungita. relativ scurta si groasa. Comportamentul In perioada imperecherii. cu pupila rotunda. in mod exceptional. In Romania. ascutite si purtate in sus. aspru.5 m. Europa si Asia. de talie mare. Urma lupui este similara celei a unui caine de aceeasi talie. in cautarea unui teritoriu. adanc si suficient de lat.8 m. in haite. mai lunga. astfel ca o haita poate ajunge la 20-30 de membri. lupii cenusii se mai gasesc astazi doar in cateva regiuni ale Statelor Unite. . Caninii sunt foarte bine dezvoltati. Coada este stufoasa. mai scurta si mai rara. Cand sunt in haita. Gatul este puternic. calcand pe pernitele degetelor. haitei i se adauga si exemplarele din anii precedenti. lanos. avand varful negru. Blana "de vara" este mai inchisa la culoare. masculul si femela alfa. Lupii sunt extrem de precauti fata de om. Pieptul este puternic. care sunt prevazute cu unghii neretractile. in timp ce cea "de iarna" este de culoare mai deschisa. Blana este de culoare de la alb-cenusiu (sur) pana la brun-cenusiu. Canada. Exista o diferenta intre invelisul pilos in sezonul estival si cel din timpul iernii. Ea se compune din doua tipuri de fire de par: unul foarte des.LUPUL Din cauza distrugerii habitatelor. Dimorfismul sexual nu este pronuntat. schimbarilor de mediu.

Sunt animale care-si desemneaza teritorii. cat si ca necrofag. astfel ca lupul poate vana la fel de bine atat noaptea (timpul preferat pentru vanatoare). Lupul poate consuma pana la 10 kg de carne la o masa. Habitatul si aria de raspandire Lupul este raspandit in Europa. in caz de necesitate. oi. dupa care masculul ramane alaturi de femela. broaste. Lupul este un animal nomad. Orientul Apropiat si Asia Centrala. latraturi. lupul este si omnivor. toamna. Spre exemplu. pasari si ouale acestora. de la invaluirea pe flancuri a prazii la manarea treptata catre zonele inchise. greu de penetrat de catre om. in general.Vanatoarea se realizeaza de cele mai multe ori in haita. cerbi si caprioare. in special mirosul si vazul. Lupii au o mare rezistenta la durere si sunt neinfricati in lupta. din zonele subcarpatice. Prefera zonele impadurite de munte. Hranirea Animal carnivor in mod nativ. Lupul izbuteste sa sesizeze si sa ocoleasca capcanele. In cautarea hranei. chiar pana la 100 km. purtarea cozii in pozitie verticala semnifica ca acel lup este seful haitei. mai mici sau mai extinse (de 10 ori mai mari decat ursul). .) sau prin diferite pozitii ale corpului si ale cozii. dand dovada de o inteligenta deosebita. in zonele subcarpatice. America de Nord. intr-o noapte. Viteza de alergare poate depasi 60 km/h. consumand fructe sau scoarta de copac. Asia. pana la mistret. vite si chiar ursi. schimbandu-si perpetuu locul de trai. In momentul in care ataca. cat si ziua.imperecherea are loc in lunile februarie-martie. . Naparlirea se produce. putand vana chiar si animale mari (peste 500 kg).estrul (perioada de calduri) dureaza 5-7 zile. Lupul adult urla pe diferite tonalitati. dar coboara si in regiunile de deal sau in rapele adanci cu maracinisuri. lupii sunt intalniti in Delta Dunarii. formand o familie pentru a-si creste puii impreuna. etc. intalnindu-se in stepe. unde prada este mai usor de invins. reptile. Lupul consuma aproape orice fel de vietate de la larve. avand un rol esential in ecosistem. dimineata sau in amurg. aceasta fiind o modalitate de comunicare intre membrii haitei. Viata reproducatoare: . In Romania. Aspecte particulare Simturile sunt extrem de dezvoltate. coada se afla in pozitie orizontala. Se comporta atat ca vanator. lupii pot parcurge distante foarte lungi. Comunica cu semenii prin diferite sunete (urlete. rozatoare si alte animalute. prin pastrarea echilibrului natural. munti si rar in taiga. scancituri. in functie de numarul membrilor haitei si de volumul de hrana. in zonele temperate. La vanatoare lupul foloseste diferite tertipuri.

Diareea si deshidratarea pot aparea ulterior in stadiile finale ale bolii. In raia sarcoptica. Alaptarea se face timp de 6 saptamani.omul. trematode. leziunile produse fiind de cele mai multe ori mortale. . jigodia. acarieni.Maladia Carre (jigodia) este o boala extrem de contagioasa produsa de un virus microscopic.lupii pot suferi traume de diferite grade produse de prada de talie mare.Raia este cauzata de acarieni microscopici. apoi puii sunt intarcati. Simptomele sunt reprezentate de leziuni ale pielii. la 4-6 pui/fatare. similar cainelui. In raia demodectica. ce afecteaza atat parul. lupoaica dand nastere. Boli si afectiuni curente ale lupilor Lupii pot fi afectati de o serie de boli si traumatisme. . . cruste si caderea parului..la varsta de 3 saptamani. cataracta. de scufundarea in cursurile de apa. cancerul. pureci. iar la 15-28 de saptamani. Simptomele sunt reprezentate de febra. printre care: parazitozele cu viermi circulari (limbrici). acarienii se gasesc la nivelul porilor pielii si determina sau nu prurit (scarpinare). diminuarea apetitului. rai. etc.puii se nasc cu conductul auditiv inchis si orbi.gestatia dureaza 62-63 zile (9 saptamani). ochii deschizandu-li-se dupa circa 2 saptamani de la fatare. puilor le apar dintii de lapte. care incearca sa se apere. artrita. tuberculoza bovina. paduchi. contrar legendelor populare. precedand moartea animalului. este rar intalnita la lupi. asupra sistemului nervos. componentelor ochilor. de asemenea.Turbarea (rabia). . penumonia. prin braconaj. Lupii pot fi prinsi sub copitele bovinelor salbatice sau domestice. Leziunile sunt cu atat mai serioase cu cat animalul care incearca se se apere poseda coarne.mai rar. mai rar. scarpinatul intens este determinat de migrarea femelelor de acarieni in straturile profunde ale pielii pentru a-si depune ouale. . lilieci sau vulpi. de atacurile ursilor sau de infectii produse de intepaturile porcilor spinosi. ratoni. Lupii care contacteaza raie in sezonul rece sunt in pericol de a degera. in general. secretii la nivel ocular si nazal. cat si pielea. asupra pielii.alte leziuni sunt produse de stancile in cadere. dintii de lapte sunt complet schimbati cu cei permanenti.Lupii sunt susceptibili la mai mult de 100 de boli. boala Lyme. in medie. tularemia. Boala se rasfrange. Boli diverse: LUPUL . dar lupii pot fi surprinsi si de avalase.. . . antigel). le poate produce diferite traume lupilor prin prinderea lor in capcane. ricketii. Traumatisme si alte leziuni: . . prin accidentarea rutiera sau prin otravire (lupii pot consuma si ei. tenii. a tractului intestinal si. Cazurile sporadice de turbare la lupi sunt determinate de contractarea bolii de la sconcsi. papilomatoza orala. de luptele cu alti lupi (dispute pentru teritoriu si in perioada de imperechere). .

Varsta se poate aprecia cu aproximatie dupa tocirea dintilor.Speranta medie de viata a lupilor este de 15-16 ani. .