P. 1
Tigrul siberian

Tigrul siberian

|Views: 562|Likes:
Published by tudu_68

More info:

Published by: tudu_68 on May 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/25/2014

pdf

text

original

Tigrul siberian Populatia indigena din estul Rusiei acorda tigrului denumirea de "Amba", care inseamna "regele regilor

", si crede ca este protectorul padurilor de ginseng. Tigrul mai are reputatia de mancator de oameni, dar acest lucru nu este adevarat, pentru ca tigrul siberian este timid si se fe-reste de cele mai multe ori din calea omului. Tigrul siberian este diferit de celelalte subspecii de tigru, mai ales in ceea ce priveste habitatul sau. El este singurul intalnit in zonele cu clima rece al Asiei (padurile boreale din taigaua Rusiei de Est unde temperaturile coboara frecvent sub 0?C). Pentru a-si mentine temperatura corpului in limite normale, tigrul siberian are parul blanii lung si foarte des, iar labele sunt puternic imblanite. Tigrii care traiesc in zonele calde au blana mai in- chisa la culoare, cu firul scurt si rar. TREI SUBSPECII DISPARUTE Tigrul si-a inceput acum 500. 000 de ani, lenta sa evolutie, pana la forma actuala. In cursul migratiei sale spre regiuni mai calde, el s-a adaptat cu succes noilor conditii de via-ta. Traseul sudic al migratiei include padurile tropicale si insulele din sudestul Asiei, pana in Manciuria, sudul Coreei, China, Vietnam etc. Traseul de est a condus la aparitia tigrului in Turcia, in trecere spre Caucaz, Persia si Afganistan. Acest lung proces a stat la originea aparitiei noilor sale forme, a diferentelor de talie si culoare. Exista a opt subspecii de tigri scoate in evidenta diversi factori de influenta: pe de o parte, latitudinea si altitudinea, care au condus la variatii de temperatura si umiditate, iar pe de alta parte, caracterul continental sau insular al mediului. Tigri de pe insule sunt mult mai mici fata de cei continentali;cei care traiesc in regiuni calde si umede, cu vegetatie densa si umbroasa sunt mai "intunecati" si au o blana mai putin stufoasa iarna, in compa- ratie cu cei din regiunile montane sau ai platourilor inalte. Caracteristicile mediului in care locuiesc stau, fara indoiala, la originea modului sau de viata solitar. Tigrul este dotat cu posibilitati de comunicare, insusiri deosebite de cunoastere a semenilor. Se crede ca aceste calitati i-ar fi permis sa traiasca in grup, daca habitatul ar fi fost diferit. Pentru ai oferi un camuflaj excelent in habitatul sau din zona zapezilor, blana de iarna a tigrului siberian este deschisa la culoare si nu are acele dungi rosii, specifice zone-lor calde. Ca sa reziste la temperaturi extreme, pana la -45?C, tigrul siberian are cea mai stufoasa blana, cu cel mai mare numar de fire de par pe centimetriu patrat.

UN VANATOR Spre deosebire de alte feline, cum ar fi leii, tigrilor le place sa traiasca singuri, exceptand femela de tigru, care trebuie sa-si creasca puii. Faptul ca sunt solitari le confera tigrilor avantaje la vanatoare, ei putandu-si surprinde mai bine prada in padure, decat daca ar vana in grup. Un ti-gru consuma, in mod obisnuit, 9 kg de carne pe zi, dar poate manca si 45 kg de carne o data, dupa care tine "post" cateva zile. In gradinile zoologice, togri consuma in jur de 5-6 kg de carne pe zi, la care se adauga un supliment de vitamine. Un tigru poate atinge, in libertate, varsta de 10-18 ani, iar in captivitate, 16-26 de ani. Tigri au pupilele rotunde si irisul galben, exceptie facand tigrul alb (varietate de albinos a tigrului ben-

Adaptarea dureaza 1-2 luni. nu si in putere. Este cea mai mare felina de pe pamant. pentru a demara un amplu proiect de conservare a tigrului siberian "The Siberian Tiger Project". Oamenii de stiinta spera ca toate aceste informatii vor putea contribui la salvarea de la disparitie a acestei subspecii de tigru. Datorita unui strat special de celule de la nivelul retinei (tapetum). puii in-cep sa vaneze singuri. caci aceasta este denumirea stiintifica a tigrului. iar posibilitatile de a se modifica genetic sunt minime. fiind doar cu 15-20 km/h mai lent decat ghepardul. se estimeaza ca ar mai exista in libertate un numar de 360-400 de exemplare de tigru siberian. Populatiile "faramitate" de tigri sunt prea putin numeroase pentru a asigura reproduce-rea lor. Lungimea ghiarelor atinge 8-10 cm. ca la pisici. cea mai rapida felina din lume. Este cazul tuturor speciilor de tigri. Cercetarile stiintifice afirma ca sub pragul de 2000 de indivizi. 5-9 cm. Europa si Asia. atunci cand este nevoit. de aproximativ sase ori mai bine decat oamenii. de 225-410 kg . Tigrilor din estul Rusiei le-au fost puse zgarzi cu emitatoare radio. deci exista mai multi tigri siberieni in captivitate decat in libertate! Din cauza actiunilor distructive ale oamenilor. cel mai mare exemplar cu-noscut pana acum cantareste 466 kg. caninii atingand o lungime de 7. ca sa poata fi studiate si monotorizate traseele de deplasare si in scopul protejarii lor. foarte rar la 5. Poate alerga cu viteza impresionanta de 80 km/h prin zapada. Greutatea medie a masculilor. Wildlife Conservation Society (Societatea pentru Protejarea Vietii Salbatice) a inceput sa colaboreze cu biologi de renume din Rusia si America. Femela de tigru poate da nastere la 2-3 pui. efectivele diferitor subspecii de tigri s-au redus in mod dra-matic. Toate degetele sunt prevazute cu ghiare retractile. Tigrul siberian este unul dintre cele mai puternice carnivo-re terestre fiind depasit doar in viteza. speciile degenereaza si sunt amenintate cu extinctia rapi-da. de catre ursul Grizzly din insula Kodiak. care sunt in continuare vanati pentru blana si pentru a fi utilizati (anumite parti ale corpului lor) in medicina traditionala chineza sau ca preparate culinare "exotice". au disparut 75-85 % din totalul tigrilor siberieni. SPECII DE TIGRII Specia panthera tigris. Tigrul are cinci degete la picioarele din fata si patru la picioarele din spate. TIGRUL SI OMUL In cursul secolului XX. este in mod obitnuit. Un adult are 30 de dinti puternic. In 1991. La ora actuala. exceptand tigrul de Bengal. a evoluat din 8 rase . Habitatele lor nu reunesc conditiile necesare pentru supravietuire: spatiile sunt limi-tate si divizate de terenurile despadurite.galez). tigrii vad bine si noaptea. iar la un an si jumatate. la care se adauga 490 de tigri siberieni aflati in captivitate in diverse gradini zoologice din America de Nord. de drumuri si de prezenta tot mai mare a oameni-lor. dar de obicei unul din pui moare la nastere. care are irisul albastru.

clasata in anexa I a Conventiei de la Washington .efective: 600-800 de exemplare.disparut in 1937.efective: 5000 de exemplare. arealul acestei subspecii.femela isi asuma cresterea puilor Maturitate sexuala: Mascul: 4-5 ani. Tigrul de Indochina (Pantera thigris corbetti). pe tarmurile Marii Japoniei.disparut in 1972. In ultimii 70 de ani. Tigrul de Sumatra (Panthera tigrs sumatrae). 80 m Greutate: Masculul: 180-250 kg . FISA DE IDENTIFICARE A TIGRULUI SIBERIAN Nume: Panthera tigris altaica Regnul: Animalia Increngatura: Vertebrata Clasa: Mammalia Ordinul: Carnivora Familia: Felidae Genul: Panthera Specia: Tigris Subspecia: Altaica Identificare: talie mare.efective: mai putin de 2000 de exem-plare. 40 la 1. s-a micsorat si mai mult.femela: 3-4 ani Numarul de pui facuti: 1-2. Tigrul de Bali (Panthera tigris balica). In decursul anilor. acest tigru atinge cele mai mari dimensiuni.disparut in anii 1950. cu blana dungata Talie: De la 1. determinat in mare parte de om: Tigrul de Bengal (Pantera thigris tigris)-este considerata rasa de referinta. Tigrul de Java (Panthera tigris sondaica). dintre care doar 5 au supravietuit fenomenului de extinctie. preferand doar zonele inzapezite ale Siberiei. greutatea la nastere fiind de 1 kg Speranta de viata: 16-18 ani Efective: Aproximativ 350 Statut. si asa limitat la o suprafata res-transa.geografice. protectie: Amenintata. femela: 100-160 kg Repartitie: Acum traieste numai pe o fasie ingusta din estul Rusiei. TIGRUL SIBERIAN (Panthera tigris altaica) Dintre felinele actuale. Se estimeaza ca mai exista un numar mic de exemplare si in zonele nordului extrem din Coreea si China Regim alimentar: Marnivor Structura sociala: Solitar. Tigrul de Siberia (Panthera tigris altaica). maximum 5 (in libertate). care urmareste linia coastei. Tigrul de China (Panthera tigris amoyensis). Majoritatea tigrilor tra-iesc in zonele calduroase ale Asiei.efective: aproximativ 350 exemplare. au disparut 3 subspecii de tigri: Tigrul de Caspia (Panthera tigris virgata).efective: circa 30 de exemplare. dar tigrul siberian are un statut aparte.

Astazi. intercalata cu dungi albe. vargata negru cu rosu. in umbra vegetatiei silvatice. aceasta il camufleaza cu succes. iar femelele aproximativ 45 km patrati.Infatisare: Dungile-nu se stie cu exactitate de ce au tigri dungi. Masculii stapanesc un teritoriu de 55 km patrati. in special noaptea. Tigrii au nevoie de teritorii mari pentru vanatoare. cum ar fi un cerb sanatos nu prea o ajung din urma. chiar si o populatie redusa necesita spatii intinse. dar oamenii de stiinta cred ca ele il ajuta sa se camufleze. Resturile din prada le taraste in tufaris si le acopera cu frunze. pentru a nu fi observati de catre prada. Un gaur mascul are greutatea de 700 kg. Sunt iuti pe distante scurte dar prada rapida. Tigrul are multe locuri de adapost pe propriul teritoriu. acestea atentionand tigrii din vecinatate. Tigrul ataca din lateral sau din spate. Animalele mai mici le omoare muscandu-le de gat. HABITAT Exista mai multe specii de tigri si ii intalnim aproape pe toata suprafata planetei. Vaneaza gauri(vita junglei) si bivoli. adica nu exista doi tigri care sa aiba dungile la fel. ceea ce este mai mult decat dublul greutati tigrului. TIGRUL REGAL SAU BENGALEZ Frumusetea si forta tigrului regal inspira respect. iar pe cele mari le ucide retezande-le beregata. Desi in gradinile zoologice culoarea vie a blanii sale. Culoarea: Cei mai multi tigri au blana portocalie cu dungi de culoare neagra sau brun-in-chisa. dar si in Nepal si Birmania. in regiunile silvatice de pe malurile netede ale Parcului Nationel Sundarban. Dungile tigrilor sunt ca si amprentele oamenilor. Teritoriul de vanatoare si-l marcheaza cu urina sau cu secretia glandulara puternic mirositoare. cei mai multi tigri traiesc in India de Est si Bangladesh. atrage imediat atentia asupra sa. acolo unde raul Gange se varsa in Golful Bengalez. Un alt mod de marcare al teritoriului de vanatoare este smulgerea scortei copacilor. MOD DE HRANIRE SI VANATOARE Tigrii se furiseaza dupa hrana sub protectia intunericului. in cele mai variate conditii de mediu. are renumele de a fi unul dintre cei mai temiti pradatori. MOD DE VIATA Tigrul umbla singuratic. Chiar daca poate sa omoare si animale de asemenea talie . pentru a le putea consuma mai tarziu. Il mai gasim si in alte zone ale Indiei. Deoarece traiesc singuratici si nu sunt dispusi sasi imparta zonele de vanatoare. Deoarece poate ucide si animale cu mult mai mari decat el. alegandu-l pe cel mai potrivit la momentul respectiv.

Tigrii tineri in varsta de 11 luni pornesc deja singuri la vanatoare. maimute Sunete emise: raget. PROTECTIA SPECIEI In anul 1900 efecticul de tigrii din India a fost estimat la 40-50 000. ulterir scazand doar la 1 850. ulterior aducandu-le bucati mici din prada.7-3. Ochii puilor se deschid la 10 zile. cat femela este plecata la vanatoare. Masculul isi paraseste zona de vanatoare in cautarea femelei. urmand ca imperecherea sa aiba loc pe teritoriul acesteia. este activ noaptea Hrana: cerbi indieni(cerbul Axis). femela ii alapteaza timp de opt saptamani. aceste fiind diferentiate pein culoarea blanii. iar la 16 luni sunt deja suficient de puternici pentru a sfarteca prada. DIMENSIUNI CORPORALE Lungimea: 2. Puii mai mari sunt luati de femele la vanatoare. femela fiind fertila numai o perioada scurta de timp. Dar apare si in India Centrala si de Nord. in anul 1972. Dupa sase saptamani puii chiar pot fii lasati singuri timp de cateva zile. ce opun rezistenta mai mica in lupta. Dupa aproximativ 15 saptamani femela fata 2-4 pui. tigrul cu coltispada. uneori chiar mai multi MOD DE VIATA Comportament: singuratic. la fel cum au avut si pentru predecesorul lui. Tigrul din regiunea Sundarbanului vaneaz ami des cerbi Axis. soparle si maimute. REPRODUCERE Tigrul regak se imperecheaza primavara. DINTII TIGRULUI Dintii au o importanta vitala. numarul acestora a crescut la 4 000. Dupa aceasta perioada masculul revine pe teritoriul sau.1 m Talia: 91 cm Greutatea corporala: masculul 180-260 kg REPRODUCERE Maturitatea sexuala: la 3-4 ani Perioada de imperechere: primavara Durata gestatiei: 95-112 zile Numarul puilor la o fatare: 2-3. Birmania si Nepal. Ca urmare a programelor eficiente de protectia speciei. ARIA DE RASPANDIRE Traieste in regiunile silvatice ale Indiei si Bangkadesh-ului. marait Durata vietii: 15 ani SPECII INRUDITE Cunoastem alte sapte subspecii. mistreti. nu isi va .prefera sa vaneze animale tinere sau batrane. respectiv trei-sapte zile. Raman impreuna 20-80 de zile. Daca in urma unui traumatism sau in urma varstei inaintate isi pierde caninii.

fiind sortit pieiri. Tigrul cu colti-spada avea caninii mungi pe care ii folosea pe post de arma. . Maxila puternica juca rol important in prinderea prazii.mai putea sfarteca prada.

Ochii sunt putin oblici. Coada este stufoasa. in comparatie cu cainele. cele din mijloc fiind mai apropiate decat la caine. fiind cuprinsa intre 30-50 kg. traind in haite formate din perechea conducatoare. adanc si suficient de lat. Lungimea corpului este de circa 1. Sunt animale exclusiv nocturne. cu ghearele vizibile. Picioarele anterioare par mai inalte decat cele posterioare. Europa si Asia. moale. lupul este sociabil. relativ scurta si groasa. similar unui caine de talie mai mare. functie de subspecie si de aria de raspandire. in mod exceptional. Urma lupui este similara celei a unui caine de aceeasi talie. avand varful negru. astfel ca pe zapada este greu de estimat numarul membrilor haitei. Dimorfismul sexual nu este pronuntat. si.8 m. ascutite si purtate in sus. Comportamentul In perioada imperecherii. alfa. este prevazut cu un bot lung (10 cm). pana la 70 kg. masculul si femela alfa. aspru. ornat de un guler in sezonul de iarna. Ea se compune din doua tipuri de fire de par: unul foarte des. mai lunga. Lupii sunt extrem de precauti fata de om. Cand sunt in haita. Pieptul este puternic. persecutiei din partea omului. lupii calca unul pe urma celuilalt. la care se adauga coada de circa 0. Aspectul exterior si dimensiunile Lupul (Canis lupus lupus) este un mamifer salbatic. ornat cu mustati. triunghiular. dar usor mai alungita. lupii cenusii se mai gasesc astazi doar in cateva regiuni ale Statelor Unite. inrudite. lungi si dese. Greutatea corporala depinde in functie de sex si de subspecie. lupii traiesc in perechi si numai toamna tarziu si iarna. de culoare galbuicenusie si altul mai lung. lupii prezinta o culoare cenusiu carunt. Apartenenta de o haita ii face sa devina mai puternici si mai de temut. In fiecare haita exista o ierarhie care este respectata si numai in cazuri exceptionale sunt acceptati in haita lupi care nu sunt inruditi cu perechea conducatoare. schimbarilor de mediu. Urechile sunt mai mici. Picioarele puternice si musculoase sunt acoperite de par scurt. Canada. calcand pe pernitele degetelor. In sezonul de iarna. Gatul este puternic. haitei i se adauga si exemplarele din anii precedenti. mai departati in comparatie cu cainele. numit spic si care da coloritul blanii. Blana este de culoare de la alb-cenusiu (sur) pana la brun-cenusiu. sunt raniti sau turbati. astfel ca o haita poate ajunge la 20-30 de membri. Capul. care sunt prevazute cu unghii neretractile. Blana "de vara" este mai inchisa la culoare.LUPUL Din cauza distrugerii habitatelor. in haite. . de talie mare. si puii din anul respectiv. Caninii sunt foarte bine dezvoltati. Exista o diferenta intre invelisul pilos in sezonul estival si cel din timpul iernii. Spre deosebire de alte animale salbatice. mai deasa si cu puf abundent. Lupul este un animal digitigrad. robust si suplu. in cautarea unui teritoriu. Degetele sunt imprimate mai strans. In Romania. cu pupila rotunda. profund. lanos.5 m. Traiesc solitari doar lupii tineri. pe care nu-l ataca decat daca se simt amenintati. in timp ce cea "de iarna" este de culoare mai deschisa. mai scurta si mai rara. Alaska.

In Romania. avand un rol esential in ecosistem. dand dovada de o inteligenta deosebita. Naparlirea se produce. dimineata sau in amurg. Sunt animale care-si desemneaza teritorii. intalnindu-se in stepe. Habitatul si aria de raspandire Lupul este raspandit in Europa. lupii sunt intalniti in Delta Dunarii. Spre exemplu. Lupul poate consuma pana la 10 kg de carne la o masa. rozatoare si alte animalute. coada se afla in pozitie orizontala. Orientul Apropiat si Asia Centrala. cat si ca necrofag. Lupul consuma aproape orice fel de vietate de la larve. mai mici sau mai extinse (de 10 ori mai mari decat ursul). aceasta fiind o modalitate de comunicare intre membrii haitei. in zonele temperate. dar coboara si in regiunile de deal sau in rapele adanci cu maracinisuri. consumand fructe sau scoarta de copac. purtarea cozii in pozitie verticala semnifica ca acel lup este seful haitei. cerbi si caprioare. broaste. Viteza de alergare poate depasi 60 km/h. latraturi. Viata reproducatoare: . In momentul in care ataca. Lupii au o mare rezistenta la durere si sunt neinfricati in lupta. America de Nord.imperecherea are loc in lunile februarie-martie. Hranirea Animal carnivor in mod nativ. lupii pot parcurge distante foarte lungi.estrul (perioada de calduri) dureaza 5-7 zile. lupul este si omnivor. pasari si ouale acestora. cat si ziua. astfel ca lupul poate vana la fel de bine atat noaptea (timpul preferat pentru vanatoare). reptile. dupa care masculul ramane alaturi de femela. de la invaluirea pe flancuri a prazii la manarea treptata catre zonele inchise. in zonele subcarpatice. pana la mistret. In cautarea hranei. in special mirosul si vazul. Prefera zonele impadurite de munte. vite si chiar ursi. . Comunica cu semenii prin diferite sunete (urlete. Lupul izbuteste sa sesizeze si sa ocoleasca capcanele. formand o familie pentru a-si creste puii impreuna. . scancituri.Vanatoarea se realizeaza de cele mai multe ori in haita. schimbandu-si perpetuu locul de trai. putand vana chiar si animale mari (peste 500 kg). Lupul adult urla pe diferite tonalitati. intr-o noapte. oi.) sau prin diferite pozitii ale corpului si ale cozii. Asia. La vanatoare lupul foloseste diferite tertipuri. unde prada este mai usor de invins. Se comporta atat ca vanator. in functie de numarul membrilor haitei si de volumul de hrana. munti si rar in taiga. etc. Lupul este un animal nomad. greu de penetrat de catre om. prin pastrarea echilibrului natural. in general. chiar pana la 100 km. toamna. Aspecte particulare Simturile sunt extrem de dezvoltate. in caz de necesitate. din zonele subcarpatice.

Boala se rasfrange. . Leziunile sunt cu atat mai serioase cu cat animalul care incearca se se apere poseda coarne. Lupii pot fi prinsi sub copitele bovinelor salbatice sau domestice.Maladia Carre (jigodia) este o boala extrem de contagioasa produsa de un virus microscopic. apoi puii sunt intarcati. scarpinatul intens este determinat de migrarea femelelor de acarieni in straturile profunde ale pielii pentru a-si depune ouale. .gestatia dureaza 62-63 zile (9 saptamani).mai rar. etc. contrar legendelor populare. secretii la nivel ocular si nazal. leziunile produse fiind de cele mai multe ori mortale. lupoaica dand nastere. Cazurile sporadice de turbare la lupi sunt determinate de contractarea bolii de la sconcsi. care incearca sa se apere. dintii de lapte sunt complet schimbati cu cei permanenti. paduchi. de asemenea. asupra pielii. Boli si afectiuni curente ale lupilor Lupii pot fi afectati de o serie de boli si traumatisme. Boli diverse: LUPUL . la 4-6 pui/fatare. In raia sarcoptica. cataracta. . de luptele cu alti lupi (dispute pentru teritoriu si in perioada de imperechere). ochii deschizandu-li-se dupa circa 2 saptamani de la fatare. cancerul.Lupii sunt susceptibili la mai mult de 100 de boli. Traumatisme si alte leziuni: . de scufundarea in cursurile de apa. iar la 15-28 de saptamani. Alaptarea se face timp de 6 saptamani. tuberculoza bovina.Raia este cauzata de acarieni microscopici.. acarienii se gasesc la nivelul porilor pielii si determina sau nu prurit (scarpinare). in medie. a tractului intestinal si.Turbarea (rabia). trematode. ricketii. . boala Lyme.alte leziuni sunt produse de stancile in cadere.. jigodia. lilieci sau vulpi. precedand moartea animalului. papilomatoza orala. tularemia. prin braconaj. cruste si caderea parului. Lupii care contacteaza raie in sezonul rece sunt in pericol de a degera. . printre care: parazitozele cu viermi circulari (limbrici). diminuarea apetitului. prin accidentarea rutiera sau prin otravire (lupii pot consuma si ei. cat si pielea. similar cainelui. dar lupii pot fi surprinsi si de avalase. ce afecteaza atat parul. Simptomele sunt reprezentate de febra. .puii se nasc cu conductul auditiv inchis si orbi. este rar intalnita la lupi. Simptomele sunt reprezentate de leziuni ale pielii. le poate produce diferite traume lupilor prin prinderea lor in capcane. antigel). pureci. componentelor ochilor. asupra sistemului nervos. artrita.la varsta de 3 saptamani. Diareea si deshidratarea pot aparea ulterior in stadiile finale ale bolii. de atacurile ursilor sau de infectii produse de intepaturile porcilor spinosi. ratoni. In raia demodectica. acarieni. rai. .lupii pot suferi traume de diferite grade produse de prada de talie mare. mai rar. . tenii.omul. in general. penumonia. . puilor le apar dintii de lapte.

Speranta medie de viata a lupilor este de 15-16 ani. . Varsta se poate aprecia cu aproximatie dupa tocirea dintilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->