Tigrul siberian Populatia indigena din estul Rusiei acorda tigrului denumirea de "Amba", care inseamna "regele regilor

", si crede ca este protectorul padurilor de ginseng. Tigrul mai are reputatia de mancator de oameni, dar acest lucru nu este adevarat, pentru ca tigrul siberian este timid si se fe-reste de cele mai multe ori din calea omului. Tigrul siberian este diferit de celelalte subspecii de tigru, mai ales in ceea ce priveste habitatul sau. El este singurul intalnit in zonele cu clima rece al Asiei (padurile boreale din taigaua Rusiei de Est unde temperaturile coboara frecvent sub 0?C). Pentru a-si mentine temperatura corpului in limite normale, tigrul siberian are parul blanii lung si foarte des, iar labele sunt puternic imblanite. Tigrii care traiesc in zonele calde au blana mai in- chisa la culoare, cu firul scurt si rar. TREI SUBSPECII DISPARUTE Tigrul si-a inceput acum 500. 000 de ani, lenta sa evolutie, pana la forma actuala. In cursul migratiei sale spre regiuni mai calde, el s-a adaptat cu succes noilor conditii de via-ta. Traseul sudic al migratiei include padurile tropicale si insulele din sudestul Asiei, pana in Manciuria, sudul Coreei, China, Vietnam etc. Traseul de est a condus la aparitia tigrului in Turcia, in trecere spre Caucaz, Persia si Afganistan. Acest lung proces a stat la originea aparitiei noilor sale forme, a diferentelor de talie si culoare. Exista a opt subspecii de tigri scoate in evidenta diversi factori de influenta: pe de o parte, latitudinea si altitudinea, care au condus la variatii de temperatura si umiditate, iar pe de alta parte, caracterul continental sau insular al mediului. Tigri de pe insule sunt mult mai mici fata de cei continentali;cei care traiesc in regiuni calde si umede, cu vegetatie densa si umbroasa sunt mai "intunecati" si au o blana mai putin stufoasa iarna, in compa- ratie cu cei din regiunile montane sau ai platourilor inalte. Caracteristicile mediului in care locuiesc stau, fara indoiala, la originea modului sau de viata solitar. Tigrul este dotat cu posibilitati de comunicare, insusiri deosebite de cunoastere a semenilor. Se crede ca aceste calitati i-ar fi permis sa traiasca in grup, daca habitatul ar fi fost diferit. Pentru ai oferi un camuflaj excelent in habitatul sau din zona zapezilor, blana de iarna a tigrului siberian este deschisa la culoare si nu are acele dungi rosii, specifice zone-lor calde. Ca sa reziste la temperaturi extreme, pana la -45?C, tigrul siberian are cea mai stufoasa blana, cu cel mai mare numar de fire de par pe centimetriu patrat.

UN VANATOR Spre deosebire de alte feline, cum ar fi leii, tigrilor le place sa traiasca singuri, exceptand femela de tigru, care trebuie sa-si creasca puii. Faptul ca sunt solitari le confera tigrilor avantaje la vanatoare, ei putandu-si surprinde mai bine prada in padure, decat daca ar vana in grup. Un ti-gru consuma, in mod obisnuit, 9 kg de carne pe zi, dar poate manca si 45 kg de carne o data, dupa care tine "post" cateva zile. In gradinile zoologice, togri consuma in jur de 5-6 kg de carne pe zi, la care se adauga un supliment de vitamine. Un tigru poate atinge, in libertate, varsta de 10-18 ani, iar in captivitate, 16-26 de ani. Tigri au pupilele rotunde si irisul galben, exceptie facand tigrul alb (varietate de albinos a tigrului ben-

La ora actuala. In 1991. Tigrul are cinci degete la picioarele din fata si patru la picioarele din spate. Greutatea medie a masculilor. pentru a demara un amplu proiect de conservare a tigrului siberian "The Siberian Tiger Project". Habitatele lor nu reunesc conditiile necesare pentru supravietuire: spatiile sunt limi-tate si divizate de terenurile despadurite. iar posibilitatile de a se modifica genetic sunt minime. foarte rar la 5. Oamenii de stiinta spera ca toate aceste informatii vor putea contribui la salvarea de la disparitie a acestei subspecii de tigru. dar de obicei unul din pui moare la nastere. Europa si Asia. Cercetarile stiintifice afirma ca sub pragul de 2000 de indivizi. iar la un an si jumatate. caninii atingand o lungime de 7. cea mai rapida felina din lume. Populatiile "faramitate" de tigri sunt prea putin numeroase pentru a asigura reproduce-rea lor. puii in-cep sa vaneze singuri. la care se adauga 490 de tigri siberieni aflati in captivitate in diverse gradini zoologice din America de Nord. TIGRUL SI OMUL In cursul secolului XX. cel mai mare exemplar cu-noscut pana acum cantareste 466 kg. de drumuri si de prezenta tot mai mare a oameni-lor. de 225-410 kg . atunci cand este nevoit. au disparut 75-85 % din totalul tigrilor siberieni. ca sa poata fi studiate si monotorizate traseele de deplasare si in scopul protejarii lor. Tigrul siberian este unul dintre cele mai puternice carnivo-re terestre fiind depasit doar in viteza. Wildlife Conservation Society (Societatea pentru Protejarea Vietii Salbatice) a inceput sa colaboreze cu biologi de renume din Rusia si America. fiind doar cu 15-20 km/h mai lent decat ghepardul. exceptand tigrul de Bengal. Toate degetele sunt prevazute cu ghiare retractile. este in mod obitnuit. Poate alerga cu viteza impresionanta de 80 km/h prin zapada. Adaptarea dureaza 1-2 luni. se estimeaza ca ar mai exista in libertate un numar de 360-400 de exemplare de tigru siberian. SPECII DE TIGRII Specia panthera tigris. efectivele diferitor subspecii de tigri s-au redus in mod dra-matic.galez). care sunt in continuare vanati pentru blana si pentru a fi utilizati (anumite parti ale corpului lor) in medicina traditionala chineza sau ca preparate culinare "exotice". nu si in putere. Este cea mai mare felina de pe pamant. 5-9 cm. Lungimea ghiarelor atinge 8-10 cm. speciile degenereaza si sunt amenintate cu extinctia rapi-da. caci aceasta este denumirea stiintifica a tigrului. deci exista mai multi tigri siberieni in captivitate decat in libertate! Din cauza actiunilor distructive ale oamenilor. Tigrilor din estul Rusiei le-au fost puse zgarzi cu emitatoare radio. Femela de tigru poate da nastere la 2-3 pui. de catre ursul Grizzly din insula Kodiak. care are irisul albastru. Datorita unui strat special de celule de la nivelul retinei (tapetum). tigrii vad bine si noaptea. Un adult are 30 de dinti puternic. a evoluat din 8 rase . Este cazul tuturor speciilor de tigri. de aproximativ sase ori mai bine decat oamenii. ca la pisici.

Tigrul de Bali (Panthera tigris balica). Tigrul de China (Panthera tigris amoyensis). Majoritatea tigrilor tra-iesc in zonele calduroase ale Asiei.efective: 600-800 de exemplare. s-a micsorat si mai mult. clasata in anexa I a Conventiei de la Washington . TIGRUL SIBERIAN (Panthera tigris altaica) Dintre felinele actuale.disparut in 1972. Se estimeaza ca mai exista un numar mic de exemplare si in zonele nordului extrem din Coreea si China Regim alimentar: Marnivor Structura sociala: Solitar. cu blana dungata Talie: De la 1. arealul acestei subspecii. Tigrul de Sumatra (Panthera tigrs sumatrae). preferand doar zonele inzapezite ale Siberiei. 40 la 1. pe tarmurile Marii Japoniei. FISA DE IDENTIFICARE A TIGRULUI SIBERIAN Nume: Panthera tigris altaica Regnul: Animalia Increngatura: Vertebrata Clasa: Mammalia Ordinul: Carnivora Familia: Felidae Genul: Panthera Specia: Tigris Subspecia: Altaica Identificare: talie mare. In ultimii 70 de ani. maximum 5 (in libertate).efective: circa 30 de exemplare.efective: mai putin de 2000 de exem-plare. greutatea la nastere fiind de 1 kg Speranta de viata: 16-18 ani Efective: Aproximativ 350 Statut. acest tigru atinge cele mai mari dimensiuni.geografice. si asa limitat la o suprafata res-transa.efective: aproximativ 350 exemplare. 80 m Greutate: Masculul: 180-250 kg .disparut in anii 1950. In decursul anilor. au disparut 3 subspecii de tigri: Tigrul de Caspia (Panthera tigris virgata). Tigrul de Siberia (Panthera tigris altaica). care urmareste linia coastei.disparut in 1937.efective: 5000 de exemplare. dar tigrul siberian are un statut aparte. dintre care doar 5 au supravietuit fenomenului de extinctie. Tigrul de Indochina (Pantera thigris corbetti).femela isi asuma cresterea puilor Maturitate sexuala: Mascul: 4-5 ani. femela: 100-160 kg Repartitie: Acum traieste numai pe o fasie ingusta din estul Rusiei. determinat in mare parte de om: Tigrul de Bengal (Pantera thigris tigris)-este considerata rasa de referinta. Tigrul de Java (Panthera tigris sondaica). protectie: Amenintata.femela: 3-4 ani Numarul de pui facuti: 1-2.

TIGRUL REGAL SAU BENGALEZ Frumusetea si forta tigrului regal inspira respect. Tigrii au nevoie de teritorii mari pentru vanatoare. Un alt mod de marcare al teritoriului de vanatoare este smulgerea scortei copacilor. Tigrul are multe locuri de adapost pe propriul teritoriu. acolo unde raul Gange se varsa in Golful Bengalez. Animalele mai mici le omoare muscandu-le de gat. Un gaur mascul are greutatea de 700 kg. Teritoriul de vanatoare si-l marcheaza cu urina sau cu secretia glandulara puternic mirositoare. chiar si o populatie redusa necesita spatii intinse. alegandu-l pe cel mai potrivit la momentul respectiv. in umbra vegetatiei silvatice. HABITAT Exista mai multe specii de tigri si ii intalnim aproape pe toata suprafata planetei. ceea ce este mai mult decat dublul greutati tigrului. iar pe cele mari le ucide retezande-le beregata. Culoarea: Cei mai multi tigri au blana portocalie cu dungi de culoare neagra sau brun-in-chisa. dar oamenii de stiinta cred ca ele il ajuta sa se camufleze. pentru a nu fi observati de catre prada. Dungile tigrilor sunt ca si amprentele oamenilor. cum ar fi un cerb sanatos nu prea o ajung din urma. dar si in Nepal si Birmania. Chiar daca poate sa omoare si animale de asemenea talie . MOD DE HRANIRE SI VANATOARE Tigrii se furiseaza dupa hrana sub protectia intunericului. Deoarece traiesc singuratici si nu sunt dispusi sasi imparta zonele de vanatoare. in special noaptea.Infatisare: Dungile-nu se stie cu exactitate de ce au tigri dungi. Deoarece poate ucide si animale cu mult mai mari decat el. are renumele de a fi unul dintre cei mai temiti pradatori. Astazi. acestea atentionand tigrii din vecinatate. Il mai gasim si in alte zone ale Indiei. intercalata cu dungi albe. in regiunile silvatice de pe malurile netede ale Parcului Nationel Sundarban. iar femelele aproximativ 45 km patrati. cei mai multi tigri traiesc in India de Est si Bangladesh. MOD DE VIATA Tigrul umbla singuratic. pentru a le putea consuma mai tarziu. Sunt iuti pe distante scurte dar prada rapida. vargata negru cu rosu. adica nu exista doi tigri care sa aiba dungile la fel. Desi in gradinile zoologice culoarea vie a blanii sale. atrage imediat atentia asupra sa. Resturile din prada le taraste in tufaris si le acopera cu frunze. Tigrul ataca din lateral sau din spate. Masculii stapanesc un teritoriu de 55 km patrati. aceasta il camufleaza cu succes. in cele mai variate conditii de mediu. Vaneaza gauri(vita junglei) si bivoli.

Ochii puilor se deschid la 10 zile. respectiv trei-sapte zile. Dupa aproximativ 15 saptamani femela fata 2-4 pui. cat femela este plecata la vanatoare. aceste fiind diferentiate pein culoarea blanii. marait Durata vietii: 15 ani SPECII INRUDITE Cunoastem alte sapte subspecii. Ca urmare a programelor eficiente de protectia speciei. Dupa sase saptamani puii chiar pot fii lasati singuri timp de cateva zile.1 m Talia: 91 cm Greutatea corporala: masculul 180-260 kg REPRODUCERE Maturitatea sexuala: la 3-4 ani Perioada de imperechere: primavara Durata gestatiei: 95-112 zile Numarul puilor la o fatare: 2-3. urmand ca imperecherea sa aiba loc pe teritoriul acesteia. DINTII TIGRULUI Dintii au o importanta vitala. uneori chiar mai multi MOD DE VIATA Comportament: singuratic. Tigrul din regiunea Sundarbanului vaneaz ami des cerbi Axis. numarul acestora a crescut la 4 000. maimute Sunete emise: raget. Dupa aceasta perioada masculul revine pe teritoriul sau. nu isi va . la fel cum au avut si pentru predecesorul lui. iar la 16 luni sunt deja suficient de puternici pentru a sfarteca prada. ARIA DE RASPANDIRE Traieste in regiunile silvatice ale Indiei si Bangkadesh-ului. femela fiind fertila numai o perioada scurta de timp. Raman impreuna 20-80 de zile. Daca in urma unui traumatism sau in urma varstei inaintate isi pierde caninii. este activ noaptea Hrana: cerbi indieni(cerbul Axis). femela ii alapteaza timp de opt saptamani. Puii mai mari sunt luati de femele la vanatoare. DIMENSIUNI CORPORALE Lungimea: 2.7-3. mistreti. ulterir scazand doar la 1 850. Birmania si Nepal. tigrul cu coltispada.prefera sa vaneze animale tinere sau batrane. Masculul isi paraseste zona de vanatoare in cautarea femelei. ce opun rezistenta mai mica in lupta. ulterior aducandu-le bucati mici din prada. soparle si maimute. PROTECTIA SPECIEI In anul 1900 efecticul de tigrii din India a fost estimat la 40-50 000. Dar apare si in India Centrala si de Nord. Tigrii tineri in varsta de 11 luni pornesc deja singuri la vanatoare. REPRODUCERE Tigrul regak se imperecheaza primavara. in anul 1972.

.mai putea sfarteca prada. fiind sortit pieiri. Maxila puternica juca rol important in prinderea prazii. Tigrul cu colti-spada avea caninii mungi pe care ii folosea pe post de arma.

. calcand pe pernitele degetelor. mai deasa si cu puf abundent. profund. ornat cu mustati. Capul. fiind cuprinsa intre 30-50 kg. Urechile sunt mai mici. numit spic si care da coloritul blanii. aspru. Dimorfismul sexual nu este pronuntat. haitei i se adauga si exemplarele din anii precedenti. lupii calca unul pe urma celuilalt.LUPUL Din cauza distrugerii habitatelor. in mod exceptional. Degetele sunt imprimate mai strans. Greutatea corporala depinde in functie de sex si de subspecie. Lupii sunt extrem de precauti fata de om. Pieptul este puternic. la care se adauga coada de circa 0. Traiesc solitari doar lupii tineri. masculul si femela alfa. ornat de un guler in sezonul de iarna. relativ scurta si groasa. Europa si Asia. Lungimea corpului este de circa 1. Apartenenta de o haita ii face sa devina mai puternici si mai de temut. Spre deosebire de alte animale salbatice. adanc si suficient de lat. in cautarea unui teritoriu. dar usor mai alungita. similar unui caine de talie mai mare. robust si suplu. care sunt prevazute cu unghii neretractile. Caninii sunt foarte bine dezvoltati. traind in haite formate din perechea conducatoare. avand varful negru. Cand sunt in haita. Urma lupui este similara celei a unui caine de aceeasi talie. cu ghearele vizibile. si puii din anul respectiv. alfa. in timp ce cea "de iarna" este de culoare mai deschisa. Alaska. Ochii sunt putin oblici. schimbarilor de mediu. de talie mare. sunt raniti sau turbati. Sunt animale exclusiv nocturne. lupii cenusii se mai gasesc astazi doar in cateva regiuni ale Statelor Unite. Lupul este un animal digitigrad. pana la 70 kg. astfel ca pe zapada este greu de estimat numarul membrilor haitei. lungi si dese. astfel ca o haita poate ajunge la 20-30 de membri. mai scurta si mai rara. Exista o diferenta intre invelisul pilos in sezonul estival si cel din timpul iernii. Coada este stufoasa. lupii traiesc in perechi si numai toamna tarziu si iarna. mai lunga. inrudite. lupii prezinta o culoare cenusiu carunt. Picioarele puternice si musculoase sunt acoperite de par scurt. de culoare galbuicenusie si altul mai lung. in comparatie cu cainele. cele din mijloc fiind mai apropiate decat la caine. Aspectul exterior si dimensiunile Lupul (Canis lupus lupus) este un mamifer salbatic. pe care nu-l ataca decat daca se simt amenintati. moale. si. Blana "de vara" este mai inchisa la culoare. in haite. In Romania. este prevazut cu un bot lung (10 cm). In fiecare haita exista o ierarhie care este respectata si numai in cazuri exceptionale sunt acceptati in haita lupi care nu sunt inruditi cu perechea conducatoare. Blana este de culoare de la alb-cenusiu (sur) pana la brun-cenusiu. Comportamentul In perioada imperecherii. lupul este sociabil. functie de subspecie si de aria de raspandire. triunghiular. cu pupila rotunda. persecutiei din partea omului.8 m. ascutite si purtate in sus.5 m. Canada. Ea se compune din doua tipuri de fire de par: unul foarte des. mai departati in comparatie cu cainele. lanos. Gatul este puternic. In sezonul de iarna. Picioarele anterioare par mai inalte decat cele posterioare.

dimineata sau in amurg. purtarea cozii in pozitie verticala semnifica ca acel lup este seful haitei. Aspecte particulare Simturile sunt extrem de dezvoltate. Habitatul si aria de raspandire Lupul este raspandit in Europa. latraturi. lupii pot parcurge distante foarte lungi. Naparlirea se produce. In cautarea hranei. schimbandu-si perpetuu locul de trai. Prefera zonele impadurite de munte. reptile. mai mici sau mai extinse (de 10 ori mai mari decat ursul). putand vana chiar si animale mari (peste 500 kg). pasari si ouale acestora. in zonele temperate. cat si ziua. In momentul in care ataca. de la invaluirea pe flancuri a prazii la manarea treptata catre zonele inchise. avand un rol esential in ecosistem. pana la mistret.) sau prin diferite pozitii ale corpului si ale cozii. cerbi si caprioare. dar coboara si in regiunile de deal sau in rapele adanci cu maracinisuri. aceasta fiind o modalitate de comunicare intre membrii haitei. in caz de necesitate. in zonele subcarpatice. Asia. Lupul este un animal nomad. Viata reproducatoare: . Hranirea Animal carnivor in mod nativ. broaste. coada se afla in pozitie orizontala. lupii sunt intalniti in Delta Dunarii. La vanatoare lupul foloseste diferite tertipuri. Lupii au o mare rezistenta la durere si sunt neinfricati in lupta. prin pastrarea echilibrului natural. etc. greu de penetrat de catre om. oi. America de Nord. formand o familie pentru a-si creste puii impreuna. . astfel ca lupul poate vana la fel de bine atat noaptea (timpul preferat pentru vanatoare). Orientul Apropiat si Asia Centrala.estrul (perioada de calduri) dureaza 5-7 zile. Spre exemplu. scancituri. intr-o noapte. Viteza de alergare poate depasi 60 km/h. cat si ca necrofag. in general. dand dovada de o inteligenta deosebita. lupul este si omnivor. intalnindu-se in stepe. in functie de numarul membrilor haitei si de volumul de hrana. munti si rar in taiga. Lupul izbuteste sa sesizeze si sa ocoleasca capcanele. din zonele subcarpatice. . Comunica cu semenii prin diferite sunete (urlete. toamna. rozatoare si alte animalute. Sunt animale care-si desemneaza teritorii.Vanatoarea se realizeaza de cele mai multe ori in haita. consumand fructe sau scoarta de copac. Lupul adult urla pe diferite tonalitati. In Romania. in special mirosul si vazul. Lupul consuma aproape orice fel de vietate de la larve. Se comporta atat ca vanator. dupa care masculul ramane alaturi de femela.imperecherea are loc in lunile februarie-martie. chiar pana la 100 km. Lupul poate consuma pana la 10 kg de carne la o masa. vite si chiar ursi. unde prada este mai usor de invins.

Turbarea (rabia). . scarpinatul intens este determinat de migrarea femelelor de acarieni in straturile profunde ale pielii pentru a-si depune ouale. dintii de lapte sunt complet schimbati cu cei permanenti. ratoni. Alaptarea se face timp de 6 saptamani. trematode. printre care: parazitozele cu viermi circulari (limbrici). artrita. rai. .Raia este cauzata de acarieni microscopici.Maladia Carre (jigodia) este o boala extrem de contagioasa produsa de un virus microscopic. penumonia. leziunile produse fiind de cele mai multe ori mortale.. componentelor ochilor. Diareea si deshidratarea pot aparea ulterior in stadiile finale ale bolii. antigel). cataracta.alte leziuni sunt produse de stancile in cadere. lupoaica dand nastere. Leziunile sunt cu atat mai serioase cu cat animalul care incearca se se apere poseda coarne. pureci. cruste si caderea parului. ce afecteaza atat parul. Simptomele sunt reprezentate de febra. . secretii la nivel ocular si nazal. prin braconaj. le poate produce diferite traume lupilor prin prinderea lor in capcane. apoi puii sunt intarcati. In raia demodectica. Lupii care contacteaza raie in sezonul rece sunt in pericol de a degera. Boli diverse: LUPUL . acarieni. . Cazurile sporadice de turbare la lupi sunt determinate de contractarea bolii de la sconcsi. Lupii pot fi prinsi sub copitele bovinelor salbatice sau domestice. tularemia. similar cainelui. diminuarea apetitului. precedand moartea animalului. cancerul.puii se nasc cu conductul auditiv inchis si orbi. in general. Simptomele sunt reprezentate de leziuni ale pielii. de asemenea. lilieci sau vulpi.omul.Lupii sunt susceptibili la mai mult de 100 de boli. . este rar intalnita la lupi. paduchi. ricketii. .. iar la 15-28 de saptamani. boala Lyme. mai rar. tenii. de atacurile ursilor sau de infectii produse de intepaturile porcilor spinosi. . prin accidentarea rutiera sau prin otravire (lupii pot consuma si ei. jigodia.lupii pot suferi traume de diferite grade produse de prada de talie mare. asupra sistemului nervos. papilomatoza orala. In raia sarcoptica.gestatia dureaza 62-63 zile (9 saptamani).la varsta de 3 saptamani. de luptele cu alti lupi (dispute pentru teritoriu si in perioada de imperechere). Boli si afectiuni curente ale lupilor Lupii pot fi afectati de o serie de boli si traumatisme. dar lupii pot fi surprinsi si de avalase. a tractului intestinal si. de scufundarea in cursurile de apa. Boala se rasfrange. Traumatisme si alte leziuni: . tuberculoza bovina. care incearca sa se apere. ochii deschizandu-li-se dupa circa 2 saptamani de la fatare. . asupra pielii. la 4-6 pui/fatare. in medie. contrar legendelor populare.mai rar. acarienii se gasesc la nivelul porilor pielii si determina sau nu prurit (scarpinare). puilor le apar dintii de lapte. cat si pielea. etc. .

.Speranta medie de viata a lupilor este de 15-16 ani. Varsta se poate aprecia cu aproximatie dupa tocirea dintilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful