Tigrul siberian Populatia indigena din estul Rusiei acorda tigrului denumirea de "Amba", care inseamna "regele regilor

", si crede ca este protectorul padurilor de ginseng. Tigrul mai are reputatia de mancator de oameni, dar acest lucru nu este adevarat, pentru ca tigrul siberian este timid si se fe-reste de cele mai multe ori din calea omului. Tigrul siberian este diferit de celelalte subspecii de tigru, mai ales in ceea ce priveste habitatul sau. El este singurul intalnit in zonele cu clima rece al Asiei (padurile boreale din taigaua Rusiei de Est unde temperaturile coboara frecvent sub 0?C). Pentru a-si mentine temperatura corpului in limite normale, tigrul siberian are parul blanii lung si foarte des, iar labele sunt puternic imblanite. Tigrii care traiesc in zonele calde au blana mai in- chisa la culoare, cu firul scurt si rar. TREI SUBSPECII DISPARUTE Tigrul si-a inceput acum 500. 000 de ani, lenta sa evolutie, pana la forma actuala. In cursul migratiei sale spre regiuni mai calde, el s-a adaptat cu succes noilor conditii de via-ta. Traseul sudic al migratiei include padurile tropicale si insulele din sudestul Asiei, pana in Manciuria, sudul Coreei, China, Vietnam etc. Traseul de est a condus la aparitia tigrului in Turcia, in trecere spre Caucaz, Persia si Afganistan. Acest lung proces a stat la originea aparitiei noilor sale forme, a diferentelor de talie si culoare. Exista a opt subspecii de tigri scoate in evidenta diversi factori de influenta: pe de o parte, latitudinea si altitudinea, care au condus la variatii de temperatura si umiditate, iar pe de alta parte, caracterul continental sau insular al mediului. Tigri de pe insule sunt mult mai mici fata de cei continentali;cei care traiesc in regiuni calde si umede, cu vegetatie densa si umbroasa sunt mai "intunecati" si au o blana mai putin stufoasa iarna, in compa- ratie cu cei din regiunile montane sau ai platourilor inalte. Caracteristicile mediului in care locuiesc stau, fara indoiala, la originea modului sau de viata solitar. Tigrul este dotat cu posibilitati de comunicare, insusiri deosebite de cunoastere a semenilor. Se crede ca aceste calitati i-ar fi permis sa traiasca in grup, daca habitatul ar fi fost diferit. Pentru ai oferi un camuflaj excelent in habitatul sau din zona zapezilor, blana de iarna a tigrului siberian este deschisa la culoare si nu are acele dungi rosii, specifice zone-lor calde. Ca sa reziste la temperaturi extreme, pana la -45?C, tigrul siberian are cea mai stufoasa blana, cu cel mai mare numar de fire de par pe centimetriu patrat.

UN VANATOR Spre deosebire de alte feline, cum ar fi leii, tigrilor le place sa traiasca singuri, exceptand femela de tigru, care trebuie sa-si creasca puii. Faptul ca sunt solitari le confera tigrilor avantaje la vanatoare, ei putandu-si surprinde mai bine prada in padure, decat daca ar vana in grup. Un ti-gru consuma, in mod obisnuit, 9 kg de carne pe zi, dar poate manca si 45 kg de carne o data, dupa care tine "post" cateva zile. In gradinile zoologice, togri consuma in jur de 5-6 kg de carne pe zi, la care se adauga un supliment de vitamine. Un tigru poate atinge, in libertate, varsta de 10-18 ani, iar in captivitate, 16-26 de ani. Tigri au pupilele rotunde si irisul galben, exceptie facand tigrul alb (varietate de albinos a tigrului ben-

speciile degenereaza si sunt amenintate cu extinctia rapi-da. nu si in putere. cel mai mare exemplar cu-noscut pana acum cantareste 466 kg. Femela de tigru poate da nastere la 2-3 pui. Tigrilor din estul Rusiei le-au fost puse zgarzi cu emitatoare radio. foarte rar la 5. de catre ursul Grizzly din insula Kodiak. caninii atingand o lungime de 7. Este cazul tuturor speciilor de tigri. iar posibilitatile de a se modifica genetic sunt minime. ca la pisici. de aproximativ sase ori mai bine decat oamenii. La ora actuala. dar de obicei unul din pui moare la nastere. Populatiile "faramitate" de tigri sunt prea putin numeroase pentru a asigura reproduce-rea lor. cea mai rapida felina din lume.galez). Adaptarea dureaza 1-2 luni. Tigrul are cinci degete la picioarele din fata si patru la picioarele din spate. efectivele diferitor subspecii de tigri s-au redus in mod dra-matic. pentru a demara un amplu proiect de conservare a tigrului siberian "The Siberian Tiger Project". se estimeaza ca ar mai exista in libertate un numar de 360-400 de exemplare de tigru siberian. la care se adauga 490 de tigri siberieni aflati in captivitate in diverse gradini zoologice din America de Nord. a evoluat din 8 rase . In 1991. Wildlife Conservation Society (Societatea pentru Protejarea Vietii Salbatice) a inceput sa colaboreze cu biologi de renume din Rusia si America. 5-9 cm. Este cea mai mare felina de pe pamant. tigrii vad bine si noaptea. SPECII DE TIGRII Specia panthera tigris. exceptand tigrul de Bengal. Habitatele lor nu reunesc conditiile necesare pentru supravietuire: spatiile sunt limi-tate si divizate de terenurile despadurite. Tigrul siberian este unul dintre cele mai puternice carnivo-re terestre fiind depasit doar in viteza. Toate degetele sunt prevazute cu ghiare retractile. Un adult are 30 de dinti puternic. puii in-cep sa vaneze singuri. Poate alerga cu viteza impresionanta de 80 km/h prin zapada. care are irisul albastru. este in mod obitnuit. Europa si Asia. Lungimea ghiarelor atinge 8-10 cm. care sunt in continuare vanati pentru blana si pentru a fi utilizati (anumite parti ale corpului lor) in medicina traditionala chineza sau ca preparate culinare "exotice". Cercetarile stiintifice afirma ca sub pragul de 2000 de indivizi. au disparut 75-85 % din totalul tigrilor siberieni. TIGRUL SI OMUL In cursul secolului XX. caci aceasta este denumirea stiintifica a tigrului. de drumuri si de prezenta tot mai mare a oameni-lor. Datorita unui strat special de celule de la nivelul retinei (tapetum). deci exista mai multi tigri siberieni in captivitate decat in libertate! Din cauza actiunilor distructive ale oamenilor. de 225-410 kg . Greutatea medie a masculilor. ca sa poata fi studiate si monotorizate traseele de deplasare si in scopul protejarii lor. atunci cand este nevoit. fiind doar cu 15-20 km/h mai lent decat ghepardul. iar la un an si jumatate. Oamenii de stiinta spera ca toate aceste informatii vor putea contribui la salvarea de la disparitie a acestei subspecii de tigru.

TIGRUL SIBERIAN (Panthera tigris altaica) Dintre felinele actuale. pe tarmurile Marii Japoniei. preferand doar zonele inzapezite ale Siberiei. Tigrul de Siberia (Panthera tigris altaica).geografice.efective: 600-800 de exemplare. 80 m Greutate: Masculul: 180-250 kg . cu blana dungata Talie: De la 1. Tigrul de Indochina (Pantera thigris corbetti). Tigrul de Java (Panthera tigris sondaica). greutatea la nastere fiind de 1 kg Speranta de viata: 16-18 ani Efective: Aproximativ 350 Statut. 40 la 1. care urmareste linia coastei.efective: mai putin de 2000 de exem-plare. s-a micsorat si mai mult.disparut in 1937. dintre care doar 5 au supravietuit fenomenului de extinctie.efective: 5000 de exemplare. determinat in mare parte de om: Tigrul de Bengal (Pantera thigris tigris)-este considerata rasa de referinta.efective: aproximativ 350 exemplare. si asa limitat la o suprafata res-transa. Tigrul de Bali (Panthera tigris balica). Majoritatea tigrilor tra-iesc in zonele calduroase ale Asiei. clasata in anexa I a Conventiei de la Washington . Tigrul de China (Panthera tigris amoyensis). FISA DE IDENTIFICARE A TIGRULUI SIBERIAN Nume: Panthera tigris altaica Regnul: Animalia Increngatura: Vertebrata Clasa: Mammalia Ordinul: Carnivora Familia: Felidae Genul: Panthera Specia: Tigris Subspecia: Altaica Identificare: talie mare. arealul acestei subspecii. Tigrul de Sumatra (Panthera tigrs sumatrae). Se estimeaza ca mai exista un numar mic de exemplare si in zonele nordului extrem din Coreea si China Regim alimentar: Marnivor Structura sociala: Solitar. femela: 100-160 kg Repartitie: Acum traieste numai pe o fasie ingusta din estul Rusiei.femela isi asuma cresterea puilor Maturitate sexuala: Mascul: 4-5 ani. In ultimii 70 de ani.disparut in anii 1950. maximum 5 (in libertate). au disparut 3 subspecii de tigri: Tigrul de Caspia (Panthera tigris virgata). In decursul anilor.disparut in 1972. acest tigru atinge cele mai mari dimensiuni. protectie: Amenintata. dar tigrul siberian are un statut aparte.femela: 3-4 ani Numarul de pui facuti: 1-2.efective: circa 30 de exemplare.

Masculii stapanesc un teritoriu de 55 km patrati. cei mai multi tigri traiesc in India de Est si Bangladesh. chiar si o populatie redusa necesita spatii intinse. adica nu exista doi tigri care sa aiba dungile la fel. atrage imediat atentia asupra sa. vargata negru cu rosu. Tigrii au nevoie de teritorii mari pentru vanatoare. dar si in Nepal si Birmania. in special noaptea. Resturile din prada le taraste in tufaris si le acopera cu frunze. Desi in gradinile zoologice culoarea vie a blanii sale. Teritoriul de vanatoare si-l marcheaza cu urina sau cu secretia glandulara puternic mirositoare. iar femelele aproximativ 45 km patrati. dar oamenii de stiinta cred ca ele il ajuta sa se camufleze. in regiunile silvatice de pe malurile netede ale Parcului Nationel Sundarban. Astazi. Sunt iuti pe distante scurte dar prada rapida. acestea atentionand tigrii din vecinatate. are renumele de a fi unul dintre cei mai temiti pradatori. acolo unde raul Gange se varsa in Golful Bengalez. Animalele mai mici le omoare muscandu-le de gat. pentru a le putea consuma mai tarziu. Vaneaza gauri(vita junglei) si bivoli.Infatisare: Dungile-nu se stie cu exactitate de ce au tigri dungi. Il mai gasim si in alte zone ale Indiei. Tigrul ataca din lateral sau din spate. Deoarece traiesc singuratici si nu sunt dispusi sasi imparta zonele de vanatoare. iar pe cele mari le ucide retezande-le beregata. Un alt mod de marcare al teritoriului de vanatoare este smulgerea scortei copacilor. Deoarece poate ucide si animale cu mult mai mari decat el. TIGRUL REGAL SAU BENGALEZ Frumusetea si forta tigrului regal inspira respect. alegandu-l pe cel mai potrivit la momentul respectiv. MOD DE VIATA Tigrul umbla singuratic. Un gaur mascul are greutatea de 700 kg. Chiar daca poate sa omoare si animale de asemenea talie . Culoarea: Cei mai multi tigri au blana portocalie cu dungi de culoare neagra sau brun-in-chisa. Tigrul are multe locuri de adapost pe propriul teritoriu. ceea ce este mai mult decat dublul greutati tigrului. intercalata cu dungi albe. pentru a nu fi observati de catre prada. HABITAT Exista mai multe specii de tigri si ii intalnim aproape pe toata suprafata planetei. in cele mai variate conditii de mediu. Dungile tigrilor sunt ca si amprentele oamenilor. aceasta il camufleaza cu succes. MOD DE HRANIRE SI VANATOARE Tigrii se furiseaza dupa hrana sub protectia intunericului. cum ar fi un cerb sanatos nu prea o ajung din urma. in umbra vegetatiei silvatice.

femela ii alapteaza timp de opt saptamani.7-3. Puii mai mari sunt luati de femele la vanatoare. REPRODUCERE Tigrul regak se imperecheaza primavara. Dupa aceasta perioada masculul revine pe teritoriul sau. urmand ca imperecherea sa aiba loc pe teritoriul acesteia. ce opun rezistenta mai mica in lupta. iar la 16 luni sunt deja suficient de puternici pentru a sfarteca prada. la fel cum au avut si pentru predecesorul lui. respectiv trei-sapte zile. Dar apare si in India Centrala si de Nord. ulterior aducandu-le bucati mici din prada. mistreti. ARIA DE RASPANDIRE Traieste in regiunile silvatice ale Indiei si Bangkadesh-ului. Ca urmare a programelor eficiente de protectia speciei. Raman impreuna 20-80 de zile. PROTECTIA SPECIEI In anul 1900 efecticul de tigrii din India a fost estimat la 40-50 000.prefera sa vaneze animale tinere sau batrane. in anul 1972. Ochii puilor se deschid la 10 zile. ulterir scazand doar la 1 850. Dupa aproximativ 15 saptamani femela fata 2-4 pui. Dupa sase saptamani puii chiar pot fii lasati singuri timp de cateva zile. este activ noaptea Hrana: cerbi indieni(cerbul Axis). maimute Sunete emise: raget. DINTII TIGRULUI Dintii au o importanta vitala. Daca in urma unui traumatism sau in urma varstei inaintate isi pierde caninii. nu isi va . marait Durata vietii: 15 ani SPECII INRUDITE Cunoastem alte sapte subspecii. Masculul isi paraseste zona de vanatoare in cautarea femelei. numarul acestora a crescut la 4 000. uneori chiar mai multi MOD DE VIATA Comportament: singuratic. Tigrul din regiunea Sundarbanului vaneaz ami des cerbi Axis.1 m Talia: 91 cm Greutatea corporala: masculul 180-260 kg REPRODUCERE Maturitatea sexuala: la 3-4 ani Perioada de imperechere: primavara Durata gestatiei: 95-112 zile Numarul puilor la o fatare: 2-3. Tigrii tineri in varsta de 11 luni pornesc deja singuri la vanatoare. tigrul cu coltispada. soparle si maimute. cat femela este plecata la vanatoare. Birmania si Nepal. DIMENSIUNI CORPORALE Lungimea: 2. femela fiind fertila numai o perioada scurta de timp. aceste fiind diferentiate pein culoarea blanii.

mai putea sfarteca prada. Maxila puternica juca rol important in prinderea prazii. fiind sortit pieiri. . Tigrul cu colti-spada avea caninii mungi pe care ii folosea pe post de arma.

functie de subspecie si de aria de raspandire. In sezonul de iarna. mai departati in comparatie cu cainele. astfel ca o haita poate ajunge la 20-30 de membri. Cand sunt in haita. lupii cenusii se mai gasesc astazi doar in cateva regiuni ale Statelor Unite. Exista o diferenta intre invelisul pilos in sezonul estival si cel din timpul iernii. masculul si femela alfa. mai lunga. Aspectul exterior si dimensiunile Lupul (Canis lupus lupus) este un mamifer salbatic. in timp ce cea "de iarna" este de culoare mai deschisa. care sunt prevazute cu unghii neretractile. Pieptul este puternic. Apartenenta de o haita ii face sa devina mai puternici si mai de temut. la care se adauga coada de circa 0. in comparatie cu cainele. cele din mijloc fiind mai apropiate decat la caine. dar usor mai alungita. robust si suplu. traind in haite formate din perechea conducatoare. Comportamentul In perioada imperecherii. calcand pe pernitele degetelor. Ea se compune din doua tipuri de fire de par: unul foarte des.LUPUL Din cauza distrugerii habitatelor. de talie mare. Lupul este un animal digitigrad. relativ scurta si groasa.8 m. schimbarilor de mediu. cu pupila rotunda. de culoare galbuicenusie si altul mai lung. Blana este de culoare de la alb-cenusiu (sur) pana la brun-cenusiu. cu ghearele vizibile. Lungimea corpului este de circa 1. Picioarele anterioare par mai inalte decat cele posterioare. Blana "de vara" este mai inchisa la culoare. Urma lupui este similara celei a unui caine de aceeasi talie. persecutiei din partea omului. in haite. pana la 70 kg. este prevazut cu un bot lung (10 cm). numit spic si care da coloritul blanii. astfel ca pe zapada este greu de estimat numarul membrilor haitei. avand varful negru. lupii prezinta o culoare cenusiu carunt. moale. lanos. In Romania. si. Traiesc solitari doar lupii tineri. alfa. si puii din anul respectiv. Gatul este puternic. aspru. Canada. Degetele sunt imprimate mai strans. Sunt animale exclusiv nocturne. . Caninii sunt foarte bine dezvoltati. Greutatea corporala depinde in functie de sex si de subspecie. sunt raniti sau turbati. profund. mai scurta si mai rara. ornat cu mustati. lupul este sociabil. In fiecare haita exista o ierarhie care este respectata si numai in cazuri exceptionale sunt acceptati in haita lupi care nu sunt inruditi cu perechea conducatoare. Urechile sunt mai mici. Alaska. triunghiular. Lupii sunt extrem de precauti fata de om. Europa si Asia. Coada este stufoasa. lupii traiesc in perechi si numai toamna tarziu si iarna. lungi si dese. lupii calca unul pe urma celuilalt. inrudite. mai deasa si cu puf abundent.5 m. ornat de un guler in sezonul de iarna. Capul. in mod exceptional. adanc si suficient de lat. Picioarele puternice si musculoase sunt acoperite de par scurt. ascutite si purtate in sus. haitei i se adauga si exemplarele din anii precedenti. fiind cuprinsa intre 30-50 kg. similar unui caine de talie mai mare. Dimorfismul sexual nu este pronuntat. pe care nu-l ataca decat daca se simt amenintati. Spre deosebire de alte animale salbatice. in cautarea unui teritoriu. Ochii sunt putin oblici.

Lupul consuma aproape orice fel de vietate de la larve. avand un rol esential in ecosistem. consumand fructe sau scoarta de copac. dar coboara si in regiunile de deal sau in rapele adanci cu maracinisuri. purtarea cozii in pozitie verticala semnifica ca acel lup este seful haitei. dand dovada de o inteligenta deosebita. Orientul Apropiat si Asia Centrala. . cerbi si caprioare. in general. mai mici sau mai extinse (de 10 ori mai mari decat ursul). scancituri. in zonele temperate. greu de penetrat de catre om.estrul (perioada de calduri) dureaza 5-7 zile. lupul este si omnivor. intr-o noapte. toamna. Comunica cu semenii prin diferite sunete (urlete. Hranirea Animal carnivor in mod nativ. Lupul poate consuma pana la 10 kg de carne la o masa. chiar pana la 100 km. Viata reproducatoare: .imperecherea are loc in lunile februarie-martie. Naparlirea se produce. cat si ziua.) sau prin diferite pozitii ale corpului si ale cozii. munti si rar in taiga. Lupii au o mare rezistenta la durere si sunt neinfricati in lupta. prin pastrarea echilibrului natural. Lupul adult urla pe diferite tonalitati. etc. vite si chiar ursi. Habitatul si aria de raspandire Lupul este raspandit in Europa. pana la mistret. de la invaluirea pe flancuri a prazii la manarea treptata catre zonele inchise. oi. lupii pot parcurge distante foarte lungi. unde prada este mai usor de invins. dupa care masculul ramane alaturi de femela. Asia. putand vana chiar si animale mari (peste 500 kg). dimineata sau in amurg. cat si ca necrofag. lupii sunt intalniti in Delta Dunarii. latraturi. La vanatoare lupul foloseste diferite tertipuri. In momentul in care ataca. in special mirosul si vazul. America de Nord. Se comporta atat ca vanator. aceasta fiind o modalitate de comunicare intre membrii haitei. reptile. schimbandu-si perpetuu locul de trai. Lupul este un animal nomad. In cautarea hranei. Prefera zonele impadurite de munte. . intalnindu-se in stepe. broaste. Aspecte particulare Simturile sunt extrem de dezvoltate. In Romania. coada se afla in pozitie orizontala. in functie de numarul membrilor haitei si de volumul de hrana. Spre exemplu. Viteza de alergare poate depasi 60 km/h. rozatoare si alte animalute. in zonele subcarpatice. pasari si ouale acestora. astfel ca lupul poate vana la fel de bine atat noaptea (timpul preferat pentru vanatoare).Vanatoarea se realizeaza de cele mai multe ori in haita. Lupul izbuteste sa sesizeze si sa ocoleasca capcanele. in caz de necesitate. Sunt animale care-si desemneaza teritorii. formand o familie pentru a-si creste puii impreuna. din zonele subcarpatice.

. leziunile produse fiind de cele mai multe ori mortale. rai. diminuarea apetitului. in general. .Maladia Carre (jigodia) este o boala extrem de contagioasa produsa de un virus microscopic. boala Lyme. cruste si caderea parului. a tractului intestinal si.. ratoni. Simptomele sunt reprezentate de febra. .omul.. dar lupii pot fi surprinsi si de avalase. lupoaica dand nastere. etc. Boala se rasfrange. . Cazurile sporadice de turbare la lupi sunt determinate de contractarea bolii de la sconcsi. acarienii se gasesc la nivelul porilor pielii si determina sau nu prurit (scarpinare). precedand moartea animalului. ricketii. asupra sistemului nervos. . Traumatisme si alte leziuni: .Turbarea (rabia). Simptomele sunt reprezentate de leziuni ale pielii. iar la 15-28 de saptamani. secretii la nivel ocular si nazal. trematode.lupii pot suferi traume de diferite grade produse de prada de talie mare. tenii.Lupii sunt susceptibili la mai mult de 100 de boli. este rar intalnita la lupi. care incearca sa se apere. puilor le apar dintii de lapte. de luptele cu alti lupi (dispute pentru teritoriu si in perioada de imperechere). . prin accidentarea rutiera sau prin otravire (lupii pot consuma si ei. Lupii pot fi prinsi sub copitele bovinelor salbatice sau domestice. similar cainelui. de scufundarea in cursurile de apa.gestatia dureaza 62-63 zile (9 saptamani). Boli si afectiuni curente ale lupilor Lupii pot fi afectati de o serie de boli si traumatisme. mai rar. . In raia demodectica. artrita. prin braconaj. Diareea si deshidratarea pot aparea ulterior in stadiile finale ale bolii. tuberculoza bovina.puii se nasc cu conductul auditiv inchis si orbi.Raia este cauzata de acarieni microscopici.mai rar. cancerul. la 4-6 pui/fatare. cat si pielea. de asemenea. asupra pielii. Lupii care contacteaza raie in sezonul rece sunt in pericol de a degera. jigodia. antigel). Alaptarea se face timp de 6 saptamani. . Boli diverse: LUPUL . contrar legendelor populare.alte leziuni sunt produse de stancile in cadere. pureci. acarieni. ce afecteaza atat parul. componentelor ochilor. papilomatoza orala. In raia sarcoptica. . apoi puii sunt intarcati. cataracta. Leziunile sunt cu atat mai serioase cu cat animalul care incearca se se apere poseda coarne. lilieci sau vulpi. de atacurile ursilor sau de infectii produse de intepaturile porcilor spinosi. scarpinatul intens este determinat de migrarea femelelor de acarieni in straturile profunde ale pielii pentru a-si depune ouale. tularemia. paduchi. dintii de lapte sunt complet schimbati cu cei permanenti.la varsta de 3 saptamani. printre care: parazitozele cu viermi circulari (limbrici). penumonia. le poate produce diferite traume lupilor prin prinderea lor in capcane. ochii deschizandu-li-se dupa circa 2 saptamani de la fatare. in medie.

. Varsta se poate aprecia cu aproximatie dupa tocirea dintilor.Speranta medie de viata a lupilor este de 15-16 ani.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful