Tigrul siberian Populatia indigena din estul Rusiei acorda tigrului denumirea de "Amba", care inseamna "regele regilor

", si crede ca este protectorul padurilor de ginseng. Tigrul mai are reputatia de mancator de oameni, dar acest lucru nu este adevarat, pentru ca tigrul siberian este timid si se fe-reste de cele mai multe ori din calea omului. Tigrul siberian este diferit de celelalte subspecii de tigru, mai ales in ceea ce priveste habitatul sau. El este singurul intalnit in zonele cu clima rece al Asiei (padurile boreale din taigaua Rusiei de Est unde temperaturile coboara frecvent sub 0?C). Pentru a-si mentine temperatura corpului in limite normale, tigrul siberian are parul blanii lung si foarte des, iar labele sunt puternic imblanite. Tigrii care traiesc in zonele calde au blana mai in- chisa la culoare, cu firul scurt si rar. TREI SUBSPECII DISPARUTE Tigrul si-a inceput acum 500. 000 de ani, lenta sa evolutie, pana la forma actuala. In cursul migratiei sale spre regiuni mai calde, el s-a adaptat cu succes noilor conditii de via-ta. Traseul sudic al migratiei include padurile tropicale si insulele din sudestul Asiei, pana in Manciuria, sudul Coreei, China, Vietnam etc. Traseul de est a condus la aparitia tigrului in Turcia, in trecere spre Caucaz, Persia si Afganistan. Acest lung proces a stat la originea aparitiei noilor sale forme, a diferentelor de talie si culoare. Exista a opt subspecii de tigri scoate in evidenta diversi factori de influenta: pe de o parte, latitudinea si altitudinea, care au condus la variatii de temperatura si umiditate, iar pe de alta parte, caracterul continental sau insular al mediului. Tigri de pe insule sunt mult mai mici fata de cei continentali;cei care traiesc in regiuni calde si umede, cu vegetatie densa si umbroasa sunt mai "intunecati" si au o blana mai putin stufoasa iarna, in compa- ratie cu cei din regiunile montane sau ai platourilor inalte. Caracteristicile mediului in care locuiesc stau, fara indoiala, la originea modului sau de viata solitar. Tigrul este dotat cu posibilitati de comunicare, insusiri deosebite de cunoastere a semenilor. Se crede ca aceste calitati i-ar fi permis sa traiasca in grup, daca habitatul ar fi fost diferit. Pentru ai oferi un camuflaj excelent in habitatul sau din zona zapezilor, blana de iarna a tigrului siberian este deschisa la culoare si nu are acele dungi rosii, specifice zone-lor calde. Ca sa reziste la temperaturi extreme, pana la -45?C, tigrul siberian are cea mai stufoasa blana, cu cel mai mare numar de fire de par pe centimetriu patrat.

UN VANATOR Spre deosebire de alte feline, cum ar fi leii, tigrilor le place sa traiasca singuri, exceptand femela de tigru, care trebuie sa-si creasca puii. Faptul ca sunt solitari le confera tigrilor avantaje la vanatoare, ei putandu-si surprinde mai bine prada in padure, decat daca ar vana in grup. Un ti-gru consuma, in mod obisnuit, 9 kg de carne pe zi, dar poate manca si 45 kg de carne o data, dupa care tine "post" cateva zile. In gradinile zoologice, togri consuma in jur de 5-6 kg de carne pe zi, la care se adauga un supliment de vitamine. Un tigru poate atinge, in libertate, varsta de 10-18 ani, iar in captivitate, 16-26 de ani. Tigri au pupilele rotunde si irisul galben, exceptie facand tigrul alb (varietate de albinos a tigrului ben-

de drumuri si de prezenta tot mai mare a oameni-lor. se estimeaza ca ar mai exista in libertate un numar de 360-400 de exemplare de tigru siberian. nu si in putere. Poate alerga cu viteza impresionanta de 80 km/h prin zapada. care are irisul albastru. speciile degenereaza si sunt amenintate cu extinctia rapi-da. caci aceasta este denumirea stiintifica a tigrului. fiind doar cu 15-20 km/h mai lent decat ghepardul. ca sa poata fi studiate si monotorizate traseele de deplasare si in scopul protejarii lor. Tigrul siberian este unul dintre cele mai puternice carnivo-re terestre fiind depasit doar in viteza. Un adult are 30 de dinti puternic. iar la un an si jumatate. Wildlife Conservation Society (Societatea pentru Protejarea Vietii Salbatice) a inceput sa colaboreze cu biologi de renume din Rusia si America. 5-9 cm. Populatiile "faramitate" de tigri sunt prea putin numeroase pentru a asigura reproduce-rea lor. Tigrilor din estul Rusiei le-au fost puse zgarzi cu emitatoare radio. Femela de tigru poate da nastere la 2-3 pui.galez). Adaptarea dureaza 1-2 luni. la care se adauga 490 de tigri siberieni aflati in captivitate in diverse gradini zoologice din America de Nord. TIGRUL SI OMUL In cursul secolului XX. Greutatea medie a masculilor. iar posibilitatile de a se modifica genetic sunt minime. In 1991. au disparut 75-85 % din totalul tigrilor siberieni. La ora actuala. atunci cand este nevoit. exceptand tigrul de Bengal. Habitatele lor nu reunesc conditiile necesare pentru supravietuire: spatiile sunt limi-tate si divizate de terenurile despadurite. este in mod obitnuit. efectivele diferitor subspecii de tigri s-au redus in mod dra-matic. Este cazul tuturor speciilor de tigri. tigrii vad bine si noaptea. pentru a demara un amplu proiect de conservare a tigrului siberian "The Siberian Tiger Project". Lungimea ghiarelor atinge 8-10 cm. de 225-410 kg . Datorita unui strat special de celule de la nivelul retinei (tapetum). Europa si Asia. de catre ursul Grizzly din insula Kodiak. dar de obicei unul din pui moare la nastere. Oamenii de stiinta spera ca toate aceste informatii vor putea contribui la salvarea de la disparitie a acestei subspecii de tigru. de aproximativ sase ori mai bine decat oamenii. puii in-cep sa vaneze singuri. foarte rar la 5. ca la pisici. deci exista mai multi tigri siberieni in captivitate decat in libertate! Din cauza actiunilor distructive ale oamenilor. care sunt in continuare vanati pentru blana si pentru a fi utilizati (anumite parti ale corpului lor) in medicina traditionala chineza sau ca preparate culinare "exotice". Este cea mai mare felina de pe pamant. SPECII DE TIGRII Specia panthera tigris. caninii atingand o lungime de 7. cel mai mare exemplar cu-noscut pana acum cantareste 466 kg. Tigrul are cinci degete la picioarele din fata si patru la picioarele din spate. Cercetarile stiintifice afirma ca sub pragul de 2000 de indivizi. cea mai rapida felina din lume. Toate degetele sunt prevazute cu ghiare retractile. a evoluat din 8 rase .

femela: 3-4 ani Numarul de pui facuti: 1-2.disparut in 1937.disparut in 1972. au disparut 3 subspecii de tigri: Tigrul de Caspia (Panthera tigris virgata). greutatea la nastere fiind de 1 kg Speranta de viata: 16-18 ani Efective: Aproximativ 350 Statut. care urmareste linia coastei. FISA DE IDENTIFICARE A TIGRULUI SIBERIAN Nume: Panthera tigris altaica Regnul: Animalia Increngatura: Vertebrata Clasa: Mammalia Ordinul: Carnivora Familia: Felidae Genul: Panthera Specia: Tigris Subspecia: Altaica Identificare: talie mare. s-a micsorat si mai mult. femela: 100-160 kg Repartitie: Acum traieste numai pe o fasie ingusta din estul Rusiei. 80 m Greutate: Masculul: 180-250 kg . Tigrul de Bali (Panthera tigris balica). Tigrul de Siberia (Panthera tigris altaica).efective: 600-800 de exemplare. Tigrul de Java (Panthera tigris sondaica). Majoritatea tigrilor tra-iesc in zonele calduroase ale Asiei. TIGRUL SIBERIAN (Panthera tigris altaica) Dintre felinele actuale. In decursul anilor. Se estimeaza ca mai exista un numar mic de exemplare si in zonele nordului extrem din Coreea si China Regim alimentar: Marnivor Structura sociala: Solitar. arealul acestei subspecii. determinat in mare parte de om: Tigrul de Bengal (Pantera thigris tigris)-este considerata rasa de referinta. In ultimii 70 de ani. Tigrul de China (Panthera tigris amoyensis). clasata in anexa I a Conventiei de la Washington . dintre care doar 5 au supravietuit fenomenului de extinctie. Tigrul de Sumatra (Panthera tigrs sumatrae).geografice. pe tarmurile Marii Japoniei. preferand doar zonele inzapezite ale Siberiei. Tigrul de Indochina (Pantera thigris corbetti). cu blana dungata Talie: De la 1.femela isi asuma cresterea puilor Maturitate sexuala: Mascul: 4-5 ani.efective: aproximativ 350 exemplare.efective: mai putin de 2000 de exem-plare. protectie: Amenintata. 40 la 1. dar tigrul siberian are un statut aparte. maximum 5 (in libertate).efective: 5000 de exemplare. si asa limitat la o suprafata res-transa.disparut in anii 1950.efective: circa 30 de exemplare. acest tigru atinge cele mai mari dimensiuni.

TIGRUL REGAL SAU BENGALEZ Frumusetea si forta tigrului regal inspira respect. Deoarece poate ucide si animale cu mult mai mari decat el. cum ar fi un cerb sanatos nu prea o ajung din urma. alegandu-l pe cel mai potrivit la momentul respectiv. aceasta il camufleaza cu succes. acolo unde raul Gange se varsa in Golful Bengalez. ceea ce este mai mult decat dublul greutati tigrului. Desi in gradinile zoologice culoarea vie a blanii sale. Chiar daca poate sa omoare si animale de asemenea talie . adica nu exista doi tigri care sa aiba dungile la fel. intercalata cu dungi albe. iar pe cele mari le ucide retezande-le beregata. Vaneaza gauri(vita junglei) si bivoli. in regiunile silvatice de pe malurile netede ale Parcului Nationel Sundarban. vargata negru cu rosu. HABITAT Exista mai multe specii de tigri si ii intalnim aproape pe toata suprafata planetei. are renumele de a fi unul dintre cei mai temiti pradatori. cei mai multi tigri traiesc in India de Est si Bangladesh. in cele mai variate conditii de mediu. Un alt mod de marcare al teritoriului de vanatoare este smulgerea scortei copacilor. atrage imediat atentia asupra sa. Animalele mai mici le omoare muscandu-le de gat. pentru a le putea consuma mai tarziu. Resturile din prada le taraste in tufaris si le acopera cu frunze. pentru a nu fi observati de catre prada. Tigrul are multe locuri de adapost pe propriul teritoriu. Tigrii au nevoie de teritorii mari pentru vanatoare. chiar si o populatie redusa necesita spatii intinse. Tigrul ataca din lateral sau din spate. acestea atentionand tigrii din vecinatate. Dungile tigrilor sunt ca si amprentele oamenilor. MOD DE HRANIRE SI VANATOARE Tigrii se furiseaza dupa hrana sub protectia intunericului. in special noaptea. MOD DE VIATA Tigrul umbla singuratic. Sunt iuti pe distante scurte dar prada rapida. dar oamenii de stiinta cred ca ele il ajuta sa se camufleze. Teritoriul de vanatoare si-l marcheaza cu urina sau cu secretia glandulara puternic mirositoare. Masculii stapanesc un teritoriu de 55 km patrati. iar femelele aproximativ 45 km patrati. in umbra vegetatiei silvatice. Un gaur mascul are greutatea de 700 kg. Culoarea: Cei mai multi tigri au blana portocalie cu dungi de culoare neagra sau brun-in-chisa.Infatisare: Dungile-nu se stie cu exactitate de ce au tigri dungi. Deoarece traiesc singuratici si nu sunt dispusi sasi imparta zonele de vanatoare. Il mai gasim si in alte zone ale Indiei. Astazi. dar si in Nepal si Birmania.

numarul acestora a crescut la 4 000. Dupa aceasta perioada masculul revine pe teritoriul sau. Tigrul din regiunea Sundarbanului vaneaz ami des cerbi Axis. nu isi va . Dupa sase saptamani puii chiar pot fii lasati singuri timp de cateva zile.7-3. Dar apare si in India Centrala si de Nord. Puii mai mari sunt luati de femele la vanatoare. Birmania si Nepal. urmand ca imperecherea sa aiba loc pe teritoriul acesteia. Ca urmare a programelor eficiente de protectia speciei. Masculul isi paraseste zona de vanatoare in cautarea femelei. este activ noaptea Hrana: cerbi indieni(cerbul Axis). aceste fiind diferentiate pein culoarea blanii.prefera sa vaneze animale tinere sau batrane. PROTECTIA SPECIEI In anul 1900 efecticul de tigrii din India a fost estimat la 40-50 000. mistreti. femela ii alapteaza timp de opt saptamani. Ochii puilor se deschid la 10 zile. marait Durata vietii: 15 ani SPECII INRUDITE Cunoastem alte sapte subspecii. Daca in urma unui traumatism sau in urma varstei inaintate isi pierde caninii. Dupa aproximativ 15 saptamani femela fata 2-4 pui. femela fiind fertila numai o perioada scurta de timp. Tigrii tineri in varsta de 11 luni pornesc deja singuri la vanatoare. in anul 1972. la fel cum au avut si pentru predecesorul lui. Raman impreuna 20-80 de zile. iar la 16 luni sunt deja suficient de puternici pentru a sfarteca prada. ARIA DE RASPANDIRE Traieste in regiunile silvatice ale Indiei si Bangkadesh-ului.1 m Talia: 91 cm Greutatea corporala: masculul 180-260 kg REPRODUCERE Maturitatea sexuala: la 3-4 ani Perioada de imperechere: primavara Durata gestatiei: 95-112 zile Numarul puilor la o fatare: 2-3. ulterir scazand doar la 1 850. DINTII TIGRULUI Dintii au o importanta vitala. ulterior aducandu-le bucati mici din prada. REPRODUCERE Tigrul regak se imperecheaza primavara. cat femela este plecata la vanatoare. maimute Sunete emise: raget. DIMENSIUNI CORPORALE Lungimea: 2. respectiv trei-sapte zile. soparle si maimute. ce opun rezistenta mai mica in lupta. uneori chiar mai multi MOD DE VIATA Comportament: singuratic. tigrul cu coltispada.

Maxila puternica juca rol important in prinderea prazii. fiind sortit pieiri.mai putea sfarteca prada. . Tigrul cu colti-spada avea caninii mungi pe care ii folosea pe post de arma.

dar usor mai alungita. sunt raniti sau turbati. calcand pe pernitele degetelor. relativ scurta si groasa. traind in haite formate din perechea conducatoare. in comparatie cu cainele. Alaska. mai departati in comparatie cu cainele. profund. In sezonul de iarna. haitei i se adauga si exemplarele din anii precedenti. este prevazut cu un bot lung (10 cm). In Romania. adanc si suficient de lat.8 m. In fiecare haita exista o ierarhie care este respectata si numai in cazuri exceptionale sunt acceptati in haita lupi care nu sunt inruditi cu perechea conducatoare. lupul este sociabil. si. avand varful negru. Pieptul este puternic. mai deasa si cu puf abundent. Dimorfismul sexual nu este pronuntat. Urma lupui este similara celei a unui caine de aceeasi talie. cele din mijloc fiind mai apropiate decat la caine. robust si suplu. lupii prezinta o culoare cenusiu carunt. Ochii sunt putin oblici. masculul si femela alfa. Picioarele puternice si musculoase sunt acoperite de par scurt. Lupul este un animal digitigrad. astfel ca o haita poate ajunge la 20-30 de membri. astfel ca pe zapada este greu de estimat numarul membrilor haitei.LUPUL Din cauza distrugerii habitatelor. functie de subspecie si de aria de raspandire. triunghiular. lungi si dese. la care se adauga coada de circa 0. Blana "de vara" este mai inchisa la culoare. in haite. lupii traiesc in perechi si numai toamna tarziu si iarna. Spre deosebire de alte animale salbatice. lupii cenusii se mai gasesc astazi doar in cateva regiuni ale Statelor Unite. cu pupila rotunda. alfa. Gatul este puternic. . mai scurta si mai rara. Caninii sunt foarte bine dezvoltati. persecutiei din partea omului. in timp ce cea "de iarna" este de culoare mai deschisa. Lungimea corpului este de circa 1. lupii calca unul pe urma celuilalt. pana la 70 kg. care sunt prevazute cu unghii neretractile. Coada este stufoasa. cu ghearele vizibile. Capul. Urechile sunt mai mici. Aspectul exterior si dimensiunile Lupul (Canis lupus lupus) este un mamifer salbatic. numit spic si care da coloritul blanii. ascutite si purtate in sus. Cand sunt in haita. Lupii sunt extrem de precauti fata de om. de culoare galbuicenusie si altul mai lung. inrudite. de talie mare. mai lunga. Ea se compune din doua tipuri de fire de par: unul foarte des. Sunt animale exclusiv nocturne. in mod exceptional. Apartenenta de o haita ii face sa devina mai puternici si mai de temut. Canada. schimbarilor de mediu. Europa si Asia. ornat cu mustati. aspru. pe care nu-l ataca decat daca se simt amenintati. Blana este de culoare de la alb-cenusiu (sur) pana la brun-cenusiu. si puii din anul respectiv. moale. fiind cuprinsa intre 30-50 kg. Degetele sunt imprimate mai strans. Greutatea corporala depinde in functie de sex si de subspecie.5 m. lanos. ornat de un guler in sezonul de iarna. Picioarele anterioare par mai inalte decat cele posterioare. in cautarea unui teritoriu. Exista o diferenta intre invelisul pilos in sezonul estival si cel din timpul iernii. Traiesc solitari doar lupii tineri. Comportamentul In perioada imperecherii. similar unui caine de talie mai mare.

din zonele subcarpatice.imperecherea are loc in lunile februarie-martie. Hranirea Animal carnivor in mod nativ. intr-o noapte. in zonele temperate. aceasta fiind o modalitate de comunicare intre membrii haitei. latraturi. schimbandu-si perpetuu locul de trai. purtarea cozii in pozitie verticala semnifica ca acel lup este seful haitei. lupul este si omnivor. pana la mistret. La vanatoare lupul foloseste diferite tertipuri. etc. broaste.) sau prin diferite pozitii ale corpului si ale cozii. in special mirosul si vazul. Habitatul si aria de raspandire Lupul este raspandit in Europa. formand o familie pentru a-si creste puii impreuna. dimineata sau in amurg. in zonele subcarpatice. cerbi si caprioare. scancituri. astfel ca lupul poate vana la fel de bine atat noaptea (timpul preferat pentru vanatoare). Viteza de alergare poate depasi 60 km/h. Lupul izbuteste sa sesizeze si sa ocoleasca capcanele. Viata reproducatoare: . avand un rol esential in ecosistem. mai mici sau mai extinse (de 10 ori mai mari decat ursul). In Romania. de la invaluirea pe flancuri a prazii la manarea treptata catre zonele inchise. . Lupul consuma aproape orice fel de vietate de la larve. Aspecte particulare Simturile sunt extrem de dezvoltate. chiar pana la 100 km. dupa care masculul ramane alaturi de femela. Lupul adult urla pe diferite tonalitati. Comunica cu semenii prin diferite sunete (urlete. rozatoare si alte animalute. in general. intalnindu-se in stepe. pasari si ouale acestora. vite si chiar ursi. Sunt animale care-si desemneaza teritorii. cat si ca necrofag. consumand fructe sau scoarta de copac. unde prada este mai usor de invins. munti si rar in taiga.estrul (perioada de calduri) dureaza 5-7 zile. Lupii au o mare rezistenta la durere si sunt neinfricati in lupta. . In momentul in care ataca. Prefera zonele impadurite de munte. Orientul Apropiat si Asia Centrala. Naparlirea se produce. coada se afla in pozitie orizontala. Spre exemplu. cat si ziua. Asia. Lupul poate consuma pana la 10 kg de carne la o masa. prin pastrarea echilibrului natural. greu de penetrat de catre om. reptile. Lupul este un animal nomad. in caz de necesitate. toamna. dand dovada de o inteligenta deosebita. in functie de numarul membrilor haitei si de volumul de hrana.Vanatoarea se realizeaza de cele mai multe ori in haita. lupii sunt intalniti in Delta Dunarii. oi. lupii pot parcurge distante foarte lungi. putand vana chiar si animale mari (peste 500 kg). America de Nord. Se comporta atat ca vanator. dar coboara si in regiunile de deal sau in rapele adanci cu maracinisuri. In cautarea hranei.

Alaptarea se face timp de 6 saptamani. contrar legendelor populare. lilieci sau vulpi.gestatia dureaza 62-63 zile (9 saptamani). antigel). le poate produce diferite traume lupilor prin prinderea lor in capcane. acarienii se gasesc la nivelul porilor pielii si determina sau nu prurit (scarpinare). leziunile produse fiind de cele mai multe ori mortale. ce afecteaza atat parul. cataracta. jigodia. a tractului intestinal si.omul. iar la 15-28 de saptamani.Raia este cauzata de acarieni microscopici. . artrita. asupra pielii. paduchi. rai. pureci. Diareea si deshidratarea pot aparea ulterior in stadiile finale ale bolii. de atacurile ursilor sau de infectii produse de intepaturile porcilor spinosi. in medie. tuberculoza bovina. ochii deschizandu-li-se dupa circa 2 saptamani de la fatare. papilomatoza orala. precedand moartea animalului. tularemia. . prin accidentarea rutiera sau prin otravire (lupii pot consuma si ei. dar lupii pot fi surprinsi si de avalase. de scufundarea in cursurile de apa. apoi puii sunt intarcati. Lupii care contacteaza raie in sezonul rece sunt in pericol de a degera. .alte leziuni sunt produse de stancile in cadere. ratoni. in general.Maladia Carre (jigodia) este o boala extrem de contagioasa produsa de un virus microscopic.. Simptomele sunt reprezentate de leziuni ale pielii. de asemenea. diminuarea apetitului. Leziunile sunt cu atat mai serioase cu cat animalul care incearca se se apere poseda coarne. Traumatisme si alte leziuni: .puii se nasc cu conductul auditiv inchis si orbi. dintii de lapte sunt complet schimbati cu cei permanenti. scarpinatul intens este determinat de migrarea femelelor de acarieni in straturile profunde ale pielii pentru a-si depune ouale. componentelor ochilor.mai rar. printre care: parazitozele cu viermi circulari (limbrici). . puilor le apar dintii de lapte. de luptele cu alti lupi (dispute pentru teritoriu si in perioada de imperechere). . secretii la nivel ocular si nazal. cancerul. In raia sarcoptica. care incearca sa se apere. lupoaica dand nastere. tenii.Lupii sunt susceptibili la mai mult de 100 de boli. . penumonia.. acarieni. Boli si afectiuni curente ale lupilor Lupii pot fi afectati de o serie de boli si traumatisme. asupra sistemului nervos. ricketii. In raia demodectica. la 4-6 pui/fatare. cat si pielea. Lupii pot fi prinsi sub copitele bovinelor salbatice sau domestice. Cazurile sporadice de turbare la lupi sunt determinate de contractarea bolii de la sconcsi. similar cainelui. Boala se rasfrange. trematode. prin braconaj. boala Lyme. Boli diverse: LUPUL . etc. . mai rar. . cruste si caderea parului. este rar intalnita la lupi.lupii pot suferi traume de diferite grade produse de prada de talie mare. Simptomele sunt reprezentate de febra. .la varsta de 3 saptamani.Turbarea (rabia).

Varsta se poate aprecia cu aproximatie dupa tocirea dintilor. .Speranta medie de viata a lupilor este de 15-16 ani.