Cap 4

Abordare culturalã comparativã
în domeniul educaþiei între China ºi România

Europa latinã realitate sau ficþiune?
Firmele mici ºi mijlocii în economia Japoniei
de astãzi
Iniþierea unei afaceri
Managementul organizaþiei o abordare contextualizatã. Studii de caz
ABORDARE CULTURALÃ
COMPARATIVÃ ÎN DOMENIUL
EDUCAÞIEI ÎNTRE CHINA ªI ROMÂNIA
Educaþia reprezintã un domeniu prioritar al oricãrei societãþii.
Calitatea evoluþiei, posibilitãþile de dezvoltare ale unui stat modern depind
în mare mãsurã de calitatea produselor ºi sarcinilor educaþionale oferite de
cãtre ºcoli, licee ºi universitãþi. Acest studiu trateazã aspecte educaþionale
propunând comparaþii, între sistemele de învãþãmânt din România ºi China.
Sunt prezentate o serie de caracteristici culturale din cele douã
þãri, ºi modul
în care acestea sunt reflectate în sistemele educaþionale ale acestora.
În analiza asemãnãrilor ºi deosebirilor în domeniul educaþiei între
China ºi România, s-a utilizat abordarea culturalã elaboratã de profesorii
Geert Hofstede ºi Michael Bond. Ne referim aºadar la cele patru
binecunoscute dimensiuni culturale, dar poate mai mult la cea de-a cincea,
recent studiatã abordarea asupra timpului. Dinamismul confucianist, ale
cãrui implicaþii culturale, economice ºi manageriale sunt acum vizibile în
orice societate ºi care îºi are originile în China anticã, ne conduce în
prezentarea ºi înþelegerea asemãnãrilor ºi deosebirilor în domeniul educaþiei
între China ºi România.
Caracteristici culturale de ansamblu
Comparaþii semnificative în domeniul educaþiei între China ºi
România pot fi evidenþiate prin analiza comparativã a dimensiunilor
culturale. În acest sens, analizãm pentru început dimensiunea abordare
asupra timpului, dezvoltatã
în anii 1980-1990 pornind chiar de la exemplul
Chinei.
Studii de caz complexe
o
Pentru China în special, dar ºi pentru Asia de Sud-Est în general,
aceastã dimensiune culturalã evidenþiazã predominanþa orientãrii pe termen
lung. Supranumitã
de Michael Bond dinamism confucianist , ea
reinterpreteazã învãþãturile lui Confucius ºi se ocupã de valori specific
orientale, mai puþin evidente ºi recunoscute în gândirea occidentalã, precum
respectarea dreptului ºi a moralei în scopul creãrii unei societãþi ideale. Ca
urmare, în China, sunt valorizate elemente precum: perseverenþã, cumpãtare,
organizarea relaþiilor prin statut ºi supravegherea atentã a funcþionãrii lor,
deþinerea sentimentului de ruºine.
o
Pentru România dimensiunea culturalã studiatã evidenþiazã
predominanþa orientãrii pe termen scurt. Valorile, orientate mai mult spre
trecut ºi prezent, aºadar mai statice sunt: siguranþa personalã, stabilitatea
financiarãºi protejarea obrazului prin demnitate, autorespect ºi prestigiu.
Ambele laturi ale dimensiunii individualism/colectivism sunt
prezente în China. În societatea individualistã chinezã, legãturile cu ceilalþi
nu sunt vãdite si aranjate în prealabil, ele sunt mai degrabã voluntare ºi sunt
cultivate cu mare atenþie. Sunt acceptate valori precum: existenþa unui
prieten apropiat, intim, faptul a fi demn de încredere, mulþumirea cu poziþia
deþinutã, conservatorismul. În societatea colectivistã chinezã nu predominã
nevoia de a închega prietenii specifice, deoarece acest fapt este
predeterminat de apartenenþa la un grup ºi de respectul pentru familie, de
ascultarea pãrinþilor ºi onorarea strãmoºilor, sprijinirea financiarã a
pãrinþilor, solidaritatea cu ceilalþi, armonia cu ceilalþi, toleranþa faþã de
ceilalþi. De loc de neglijat este ºi valoarea serveºte-þi patria , asociatã de
asemenea puternic cu colectivismul.
Conform ºcolii lui Confucius, reþelele relaþionale în care intrã
membrii colectivitãþii sunt concentrice. Dupã depãºirea stadiului familial,
individul îºi clãdeºte un nou cerc de relaþii care înglobeazã si familia.
Treptat aceste cercuri succesive gliseazã
în scopul de a îngloba întreaga
societate chinezã.
Legãturile familiale tradiþionale puternice nu creeazã, pentru statul
chinez, obligaþia de a-ºi asuma securitatea socialã a celor care îºi încheie
perioada activã. Practic, nu existã
un sistem de securitate socialã ca în
România ºi în Occident. Pentru chinezi, întrajutorarea familialã reprezintã
cel mai bun sistem de securitate socialã care poate exista. Articolul 15 din
Codul Familiei stipuleazã obligativitatea copiilor de a-ºi susþine financiar
pãrinþii, iar aceºtia din urmã au dreptul sã cearã aceastã susþinere.
Sancþiunile iau forma blamului, loviturilor de baston sau chiar privãrii de
libertate. La rândul lor, pãrinþii sunt responsabili de disciplinarea copiilor. În
caz de indisciplinã cei pedepsiþi sunt pãrinþii (admonestare, pierderea
reputaþiei).
În România, latura individualism a dimensiunii studiate devine

din ce în ce mai evidentã inclusiv pe plan educaþional. Tinerii gândesc în
termeni de eu , se preocupã doar de persoana lor, comunicã puþin în cadrul
grupului din care fac parte. Dreptul la viaþa particularã este solicitat cu
asiduitate, ceea ce genereazã conflicte mai ales în absenþa propriilor resurse
de subzistenþã materialã. Interesele personale depãºesc limita tradiþionalã a
bunului simþ, a respectului.
>ªi în ceea ce priveºte dimensiunea distanþã mare faþã de
putere / distanþã micã faþã de putere, în China se întâlnesc aspecte
caracteristice ambelor laturi. Distanþa mare faþã de putere semnificã o
nevoie acutã de dependenþã faþã de persoane influente, faþã de ºefi sau faþã
de pãrinþi. Asociatã cu colectivismul, aceastã laturã, cãreia îi corespunde
disciplina moralã se referã la valori precum: existenþa unui numãr mic de
dorinþe, urmãrirea unei cãi de mijloc, menþinerea individului ca o persoanã
dezinteresatã, purã, supusã. Distanþa micã faþã de putere, asociatã
individualismului, înseamnã o nevoie acutã de independenþã, manifestatã
mai ales la persoanele tinere ºi educate ºi are asociate valori precum:
flexibilitatea, adaptabilitatea, atenþia, grija deosebitã.
>În România, distanþa faþã
de putere este medie; ºi aici se întâlnesc
elemente specifice ambelor laturi, însã tendinþa actualã
este de reducere a
distanþei faþã de putere. Pe plan educaþional se menþin aceleaºi caracteristici:
iniþiativele provin doar de la profesori, autoritatea acestora nu se discutã, se
menþin privilegii, însã pe de altã parte existã, la tineri, tendinþa de a-ºi trata
pãrinþii ca fiind egalii lor, iar la pãrinþi tendinþa de a considera cã tinerii le
sunt egali având ca atare aceleaºi drepturi ºi obligaþie în familie ºi societate.
>Gradul de evitare a incertitudinii este mediu, pe ansamblul Chinei
dar ºi aici existã posibilitatea unor nuanþãri. În zonele rurale, cu relief înalt
din Nord-Vest sau cu relief jos din Sud-Est, unde populaþia este supusã
intemperiilor naturii, gradul de evitare a incertitudinii este redus, cu toate
eforturile care se fac pentru prevenirea ºi combaterea efectelor calamitãþilor
naturale (cãldurã excesivã, ariditate, inundaþii). Nivelul scãzut de educaþie,
relativismul, predominanþa religiilor orientale budismul, daoismul
actualizeazã aceastã laturã
a dimensiunii analizate. În schimb, în zonele
urbane, puternic (chiar excesiv) dezvoltate din estul Chinei, gradul de
evitare a incertitudinii este mediu spre ridicat. Munca intensã,
comportamentul individualist, agresiv, nevoia de consens, de reguli ºi
regulamente accentueazã aceastã laturã a dimensiunii studiate.
>În România, gradul de evitare a incertitudinii este mediu spre
ridicat. Pe plan educaþional, acest fapt se justificã prin urmãtoarele
caracteristici: teama de ceea ce este diferit, preferinþa tinerilor pentru
programe analitice fixe ºi pentru rãspunsuri ferme (da/nu), atitudine
negativã
a tinerilor faþã de instituþia educaþionalã, neimplicare, teama de a
protesta, lipsã de iniþiativã.
>ªi dimensiunea culturalã feminitate-masculinitate are în China un
puternic aspect dual. Masculinitatea accentueazã latura pozitivã,
materialistã, individualistã
a complexului de valori împãrtãºite în egalã
mãsurã de femei ºi de bãrbaþi prin nediferenþierea rolurilor: independenþa,
admiraþia faþã de persoanele de succes, prestarea de activitãþi diferite,
succesul în carierã. Feminitatea valorizeazã elemente precum: educaþia
tinerei generaþii, grija pentru mediul ambiant, în faþa unei poluãri puternice,
mai ales în mediul urban, viaþa de familie. Adesea, în societatea chinezã
ceea ce este oportun ºi ceea ce este dorit nu se suprapun; valorile putând fi
însã
compensate între ele. Filosofii chinezi au subliniat întotdeauna faptul cã
elementele masculin (yang) ºi feminin (yin) se împletesc în viaþã;
masculinitatea accentueazã faptul cã sensibilitatea umanã susþine acest
postulat al daoismului, iar feminitatea subliniazã subordonarea în faþa unor
scopuri înalte patriotism ºi echitate. De fapt, familia chinezã nu se separã
niciodatã de copii. Ca regulã, douã
sau mai multe generaþii trãiesc foarte
aproape sau chiar în aceeaºi locuinþã.
>În România, masculinitatea este accentuatã în toate mediile. Pe
plan educaþional reþinem: importanþa carierei, a pregãtirii permanente,
atenþia acordatã succesului material, dorinþa de putere ºi respectul ierarhiei,
autoritarism accentuat, un numãr mic de femei apreciate ca modele de
urmat sau care ocupã poziþii importante decizionale.
Asemãnãri culturale
Preocuparea pentru educaþie la toate nivelurile este o primã
asemãnare între cele douã
þãri comparate. Este conºtientizatã necesitatea
asigurãrii unui nivel ridicat de educaþie a populaþiei, pentru a putea face faþã
provocãrilor mediului mondial de afaceri ºi decalajului existent între China
ºi România pe de o parte ºi þãrile dezvoltate pe de altã parte.
Educaþia reprezintã pentru ambele þãri o prioritate absolutã enunþatã
ca atare în programele guvernamentale. În România ºi China este nevoie de
persoane educate, instruite, capabile sã contribuie la evoluþia de ansamblu a
societãþii.
O altã asemãnare o reprezintã adaptarea permanentã a procesului
educaþional din România cât ºi din China la momentul de evoluþie socialã,
politicãºi economicãºi chiar istoricã în care se aflã cele douã
þãri. Atât
România ºi China parcurg o perioadã de adaptare la economia de piaþã, deºi
trebuie sã acceptãm avansul considerabil al Chinei în acest domeniu.
În ambele þãri educaþia îmbracã forme complexe, de lungã duratã, în
cicluri succesive. De asemenea, educaþia permanentã este o preocupare
pentru instituþiile de învãþãmânt superior din ambele þãri.
Existenþa unui numãr mare de naþionalitãþi, circa 10 în România ºi
54 în China, impune preocuparea pentru unitãþi educaþionale cu predare
în limbile acestora. Se înþelege cã în acest mod se asigurãºi
menþinerea / perpetuarea valorilor culturale, etnice, religioase, morale ale
acestor minoritãþi.
Este necesar sã amintim ºi faptul cã, dupã observaþiile noastre, deºi
la scarã diferitã, existã atât în România cât ºi în China numeroase dificultãþi
care trebuie depãºite pentru ca procesul educaþional actual sã reprezinte,
prin perspectiva anilor care vor veni, o reuºitã. Ne referim, în cazul
României, la diferenþele care existã între mediul rural ºi cel urban din punct
de vedere economic ºi social. În cazul Chinei dificultãþile provin
din distanþele foarte mari din interiorul þãrii, din nivelul de trai foarte diferit
între diversele regiuni, din climatul aspru al unor zone, care impun
procesului educaþional unele particularitãþi.
Accesibilitatea educaþiei reprezintã o altã asemãnare între cele douã
þãri. Ea derivã din caracterul de prioritate pe care problema educaþiei o are în
România ºi în China. Totuºi accesibilitatea este umbritã de unele aspecte
care meritã o menþiune aparte.
În România, nivelul de trai din mediul rural reprezintã un obstacol
care face ca, dupã statisticile oficiale, abandonul ºcolar sã reprezinte 1-2 %
anual. Acest factor se manifestãºi în China, mai ales în regiunile Centralã
ºi de Nord-Est. I se adaugã însãºi alþii precum: distanþele foarte mari
între localitãþi, climatul dificil din zonele deºertice ºi de podiº înalt
din Nord-Vest, clima rece din zonele de munte ºi climatul cãlduros ºi
umed din Sud cu suprafeþe inundabile în perioada de varã. Acest din urmã
aspect gradul de accesibilitate se constituie într-o oarecare mãsurãºi ca
o diferenþã, deoarece în China spre deosebire de România, la toate
nivelurile, învãþãmântul este finanþat atât de stat cât ºi de familiile elevilor ºi
studenþilor. Cazurile sociale intrã (în mod evident) în atenþia statului chinez.
Deosebiri culturale
Diferenþele dintre România ºi China în domeniul educaþiei sunt
evidente în ceea ce priveºte gradul diferit de implicare al familiei, ºcolii,
societãþii ºi comunitãþii locale.
În România, familia participã în micã mãsurã la educaþia propriilor
copii. Se considerã cã aceasta este obligaþia ºcolii ºi a societãþii în virtutea
accesului liber ºi gratuit la învãþãmântul de toate gradele. Relaþia dintre
familie ºi elev/student slãbeºte în intensitate. ªcoala se implicã, de
asemenea, doar la limita obligaþiilor pe care le are din punct de vedere legal,
iar societatea ºi comunitatea localã participã aproape exclusiv sub forma
bugetului acordat educaþiei ºi învãþãmântului.
În China, toþi factorii implicaþi sunt conºtienþi de importanþa
educaþiei dar ºi de eforturile care se depun. Suportarea parþialã a
cheltuielilor de cãtre familii asigurã implicarea directãºi constantã
a acestora în procesul educaþional. În medie, în ultimii ani, 10% din
economiile populaþiei au fost orientate, în mod constant, spre educaþie.
O preocupare constantã a ultimului deceniu o reprezintã creºterea
nivelului de educaþie a populaþiei în ansamblu, dar mai ales a tinerei
generaþii ºi eradicarea analfabetismului. Diferenþele faþã de þãrile dezvoltate
economic sunt mari, iar depãºirea acestui handicap reprezintã una dintre
modalitãþile de evoluþie a economiei. În medie nivelul de educaþie este de
5,24 ani pe locuitor, cu diferenþe mari însã între diverse regiuni ºi medii.
Tabelul 1 prezintã sintetic situaþia existentã
în China din punctul de vedere
al nivelului de educaþie.
Nivelul de educaþie
Tabelul 1
(% din populaþia totalã)
1980 2002
primar 37,06 37,56
secundar (nivel I-3) 23,34 21,62
secundar (nivel II 3 ani) 8,04 9,59
universitar 1,42 2,53
În anul 2002, procentul de analfabeþi reprezenta 12% din totalul
populaþiei sub 15 ani, faþã de 15,9% în anul 1990 ºi 5,6% din totalul
populaþiei de peste 15 ani, faþã de 10,3% în 1990.
Diferenþe majore existã între zonele rurale ºi cele urbane. În tabelul 2
se redã situaþia existentã la nivelul anului 2002.
Tabelul 2
(% din populaþia totalã)
Mediul rural Mediul urban
primar 28,3 38,0
secundar (nivel I-3) 26,6 29,7
secundar (nivel II 3 ani) 4,5 20,7
universitar 0,3 7,5
Trebuie amintit aici faptul cã în China, în învãþãmântul public, se
percep taxe la toate nivelurile. Acestea variazã, de exemplu, pentru
învãþãmântul universitar intre 200 si 700 de dolari pe an, în funcþie de
facultate ºi specializare.
Universitãþile organizeazã frecvent cursuri de tip MBA. Pentru
acestea cererea este de asemenea foarte mare, iar taxele variazã între
150 ºi 1500 de dolari. În plus, se organizeazã frecvent, dar mai ales în
timpul perioadelor de vacanþã de varã, cursuri de limbi strãine, de
informaticã, de autoeducaþie. Existãºcoli care au rolul de a pune în valoare
potenþialul uman. În anul 2002 o universitate din Beijing a organizat în
premierã un program denumit Repetiþia generalã a vieþii , care a relevat
experienþe inevitabile ale vieþii, fiind dedicat mai ales celor care sunt nevoiþi
sã suporte stresul urban în marile aglomeraþii intens poluate.
Circulã frecvent, în legãturã cu preocuparea accentuatã pentru
pregãtirea profesionalã urmãtoarea afirmaþie: Formarea este ca un iubit
exigent, iar educaþia cel mai bun avantaj social .
Cei mai avantajaþi beneficiari ai reformei derulate în China sunt în
prezent absolvenþii învãþãmântului superior si studenþii. Aceºtia sunt cei
care reuºesc sã ocupe locuri de muncã în firme mixte (joint-venture),
în filialele firmelor chineze în alte þãri sau sã-ºi deschidã propriile afaceri în
domeniul serviciilor.
Amintim aici, tot ca rezultate ale reformei economice, reconversia
profesionalã a unei pãrþi apreciabile a funcþionarilor din firme de stat în
oameni de afaceri. În acelaºi timp, mulþi dintre cei concediaþi percep
pierderea locului de munca ca o aruncare in mare . Cei mai mulþi însã
reuºesc sã creeze o afacere personalã sau sã-ºi afle un loc de muncã la o
firmã privatã.
Ca urmare a implicãrii diferite a principalilor actori , finalitatea
procesului educaþional, în cele douãþãri, este diferitã.
În România, în mod constant, în ultimii ani, majoritatea
absolvenþilor de liceu ºi de facultate n-au reuºit sã se angajeze, devenind
ºomeri sau presteazã activitãþi sub nivelul pregãtirii lor profesionale.
Economia nu reuºeºte sã preia acest excedent de forþã de muncã bine
pregãtitãºi educatã.
În China, planificarea numãrului de locuri din licee ºi facultãþi, în
corelaþie cu nevoile economiei ºi cu posibilitãþile bugetului de stat, permite
utilizarea tuturor acestor absolvenþi. Mai mult, tinerii care studiazã peste
hotare revin în China în proporþie de 60-70%.
*
* *
Atitudinea pãrinþilor chinezi faþã de copii poartã amprenta dragostei,
cãldurii familiale ºi a sensului strict al disciplinei. Pe o scarã a controlului
familial de 225 de puncte cercetãtorii au descoperit cã
scorul atins în China
este de 212 puncte, iar în S.U.A., spre comparaþie, de 150 de puncte.
Aceasta înseamnã cã
în China se sancþioneazã prompt manifestãrile de
impoliteþe, de neascultare, de violenþã fizicã sau verbalã
ale copiilor faþã
de ceilalþi membri ai familiei sau faþã de alþi copii. Scorul ridicat atestã
socializarea tinerilor, în ciuda concurenþei cu alþii, inclusiv în unitãþile
educaþionale. Pe aceeaºi scalã, România obþine 185 de puncte, reflectare a
individualismului ºi distanþei medii faþã de putere.
Diferenþele culturale majore dintre China ºi România sunt
evidenþiate ºi de rãspunsurile obþinute la întrebarea: Pe cine aþi salva o
singurã persoanã dacã, urmare a unui naufragiu, sunt în pericol de moarte
mama, soþia ºi fiica dumneavoastrã? . În China, fãrã excepþie, persoanele
chestionate au ales sã-ºi salveze propria mamã. În România rãspunsurile au
fost urmãtoarele: 50% - soþia, 30% - fiica ºi 20% - mama. (Pentru
comparaþie în S.U.A. s-a optat astfel: 60% -fiica ºi 40% - soþia).
Individualismul ºi masculinitatea explicã acest scor pentru România.
ªi rãspunsurile obþinute la întrebarea: Ce conteazã cel mai mult
pentru dumneavoastrã ordinea socialã, libertatea sau drepturile
individului? evidenþiazã diferenþele de naturã culturalã. Redãm în tabelul 3
centralizarea rãspunsurilor pentru China ºi România. Pentru comparaþie
redãm ºi rezultatele înregistrate în S.U.A. (rãspunsuri multiple în procente):
Ce conteazã cel mai mult pentru dumneavoastrã?
Tabelul 3
China România S.U.A.
Ordine socialã 71 31 11
Libertate 32 68 82
Drepturile individului 29 47 78
Subiecte propuse pentru discuþie:
1.
Identificaþi cauzele care genereazã, pentru România,
particularitãþile din domeniul educaþiei specificate în studiul
de caz.
2.
Cum consideraþi cã va evolua România în viitorii cinci, zece sau
20 de ani, din punctul de vedere al abordãrii culturale elaborate
de Geert Hofstede.
3.
Identificaþi douã argumente pentru ºi douã contra creãrii de cãtre
dumneavoastrã
a unei afaceri private (eventual în domeniul
educaþiei), în China, respectiv în România în viitorul apropiat.
OCEANUL
ATLANTIC
EUROPA LATINÃ
REALITATE
SAU FICÞIUNE?
analizã
cultural-managerialã
comparativã
a þãrilor latine din Europa

Grupate în Sud-Vestul extrem al continentului (Spania ºi Portugalia),
izolate în Nord (Belgia), plasate în Centrul Europei (Franþa, Elveþia), în Sud
(Italia) sau mult departe spre Estul continentului (România), þãrile latine din
Europa, în pofida nivelului foarte diferit de dezvoltare economicã-raportat la
media europeanã-respectiv foarte ridicat în Elveþia, Franþa, Italia, mediu în
Belgia, scãzut în Spania ºi Portugalia ºi foarte redus în România, au, mai
mult decât am putea la o primã analizã accepta, foarte multe elemente
culturale comune (religie, moralã, istorie, tradiþii, obiceiuri). Acestea
genereazãºi particularitãþi manageriale ale acestui spaþiu.
Pentru România, prezintã importanþã raportarea la celelalte þãri latine
de pe continent, pentru a-ºi identifica ºi valorifica la maximum atuurile
culturale ºi istorice care pot reprezenta surse ale unui potenþial avantaj
competitiv la nivel de þarã.
Iniþiativa noastrã, care face obiectul acestui studiu, este susþinutã de
cunoaºterea realitãþilor culturale, sociale, economice ºi politice din Belgia,
Elveþia, Franþa, Italia, Portugalia, România ºi Spania. În mod firesc, pentru
acurateþe ºi echilibru, vom face referiri la cercetãri clasice de management
comparat, precum cele coordonate de profesorii Geert Hofstede ºi
Fons Trompenaars.
Latinitatea europeanã
Belgia
Pentru a avea o idee despre Belgia (Belgi. în flamandã, Belgique în
francezã) trebuie sã nu uitãm celebrul Brugge (Bruges), berea produsã în
abaþii ºi celebra ciocolatã. În mod surprinzãtor, este cunoscutã ca þara
primelor mari turnuri medievale din Europa (Gand), mult cãutatã de artiºti
mereu în goanã dupã surse de inspiraþie. Absenþa naþionalismului plaseazã
Belgia într-o luminã favorabilã în Europa, iar cãutãtorul de istorie ºi culturã
gãseºte serenitate în Ardeni, liniºte în oraºele medievale ºi tradiþii precum
broderia manualãºi fabricarea artizanalã a bãuturilor alcoolice.
Elveþia
Elveþia (Schweiz în germanã, Suisse în francezã, Svizzera în italianã,
Svizzra în romanºã), în ciuda cliºeelor irezistibila ciocolatã, cocoºii
ornamentali din lemn, celebra Heidi, bancherii lipsiþi de umor, e plinã de
surprize. Arome germane, franceze ºi italiene de naturã culturalã, istoricã
ºi culinarã se amestecã aici de secole. Þarã scumpã, Elveþia te ajutã sã
înþelegi cum pot convieþui în inima Europei popoare vechi ºi noi, duºmane
sau prietene-dupã cum a fost ºi istoria continentului.
Franþa
De o excepþionalã diversitate natural-geograficã, cea mai mare þarã
din Vestul Europei, Franþa îmbie prin plajele din Vest ºi Sud, prin Alpi sau
Masivul Central, sau prin podgoriile celebre din regiunea Bordeaux. De
secole, Franþa a primit mai mulþi imigranþi decât orice altãþarã europeanã.
De la vechii celþi ºi romani pânã
la cei sosiþi recent din vechile colonii din
Indochina ºi Africa, aceste popoare au introdus noi elemente culturale, toate
contribuind la conturarea unicei ºi diversei civilizaþii franceze de astãzi.
Italia
Italia este vibrantãºi seducãtoare. Are stil, bucãtãrie finã, vinuri
delicioase ºi monumente create in mai mult de douã
mii de ani. Mediterana
aduce un plus de farmec ºi culoare. Dezvoltarea economicã din ultimele
decenii a transformat þara în sensul unui exces industrial, al poluãrii urbane
ºi al ritmului permanent al construcþiilor.
Portugalia
Vechea Lusitanie oferã mai mult decât plaje ºi vinuri bune. Uniunea
Europeanã
a adus Portugaliei progres economic ºi a îndepãrtat-o de
farmecul fostelor colonii. Cu mici influenþe marocane ºi manueline,
Portugalia rãmâne þara europeanã cea mai ancoratã în tradiþiile economice
ale secolelor trecute, agricultura ºi comerþul.
România
Cu un peisaj natural de invidiat, cu o cronicã subdezvoltare
economicã, cu dorinþa de a depãºi impasul social ºi cultural actual, România
este þara castelelor medievale, a bisericilor pictate ºi a satelor pline de
farmec. Þarã latinã situatã la porþile Orientului, o naþiune majoritar
ortodoxã, România este un mic miracol.
Spania
Fiecare regiune a Spaniei îºi conservã cu mândrie moºtenirea
culturalã, iar unele precum Catalonia ºi Þara Bascilor manifestã un puternic
spirit de independenþã. El Camino spre Santiago de Compostela afirmã
puternic rolul revelator al religiei în societatea spaniolã, iar turiºtii-mai
numeroºi anual decât localnicii, cautã paella, flamenco, vestigii maure,
universitãþi celebre ºi umbra lui Gaudi.
Dimensiuni culturale
Individualism/colectivism
Rãdãcinile intense ºi adânci ale culturilor naþionale permit
supravieþuirea pentru mult timp a diferenþelor dintre þãri în ceea ce priveºte
dimensiunea culturalã individualism/colectivism. Relaþia puternicã dintre
venitul naþional pe locuitor ºi individualism este de necontestat. De altfel,
þãrile care au atins o anumitã dezvoltare economicã au înregistrat o tendinþã
certã
spre individualism. Ca urmare a unei interesante convergenþe spre
individualism, sub influenþa dezvoltãrii economice accentuate, relaþiile
dintre individ ºi grup sunt diferite în þãrile pe care le analizãm. Mai mult, ele
se modificã adesea, împreunã, în sensuri opuse, astfel încât diferenþele
dintre þãri nu numai cã rãmân neschimbate, dar chiar se accentueazã.
Individualism
Tabel 1
Nr.
crt.
Caracteristici Þãri în care se manifestã
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
FranþaItaliaPortugalia
România
Spania
1 Oamenii se
îngrijesc de
sine ºi de
propria
familie.
x x x x x x x Pregãtire
profesionalã.
Activitãþi economice
derulate
în firme
care aparþin
familiei
mari .
2 Tinerii gândesc
în termeni
de eu .
x x x x Reuºita
individualã
este regulã.
Nr.
crt.
Forme de
manifestare
predilectã
Belgia
Elveþia
FranþaItaliaPortugaliaRomâniaSpania
3 Delictul conduce
la
vinovãþie ºi la
pierderea
respectului
celorlalþi.
x x x x x Disociere
rapidã de cel
care a greºit a
foºtilor
tovarãºi .
4 Scopul
educaþiei este
de a învãþa
cum sã înveþi.
x x x x x Limbi strãine
de circulaþie
internaþionalã
cunoscute mai
ales de tineri
ºi de persoane
educate.
5 Diploma
mãreºte venitul
economic ºi
respectul faþã
de persoanã.
x x x x x x Importanþa
titlurilor
ºtiinþifice
(doctor,
academician).
Numãrul de
studenþi în
creºtere atât în
þarã cât ºi în
strãinãtate
(universitãþi
de prestigiu).
Nr.
crt.
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
RomâniaSpania
6 Relaþia patronsalariat
este un
contract care
se bazeazã pe
avantaj
reciproc.
x x x x x Fiecare parte
îºi apãrã
interesul, sub
forma unui
contract
reciproc
avantajos.
7 Managementul
este autocrat.
x x Ponderea mare
a deciziilor individuale
adoptate la
niveluri
ierarhice de
vârf, chiar ºi
pentru
probleme curente,
care pot
fi delegate.
8 Sarcina este
mai importantã
decât relaþia.
x x Fiecare cu
bucãþica lui!
Activitãþile
comune sunt
rare.
9 Interesele
individuale
predominã
asupra celor de
grup.
x x x x Înfiinþarea de
întreprinderi
mici ºi
mijlocii.
Nr.
crt.
Forme de
manifestare
predilectã
Belgia
Elveþia
10 Este de
aºteptat ca
nimeni sã nu
aibã o opinie
proprie.
x Libertatea
presei, a
întâlnirilor, a
exprimãrii,
greu
dobândite.
11 Rolul restrâns
al statului în
sistemul
economic.
x x x x x Privatizare
accentuatã
ºi
de succes.
Ponderea
redusã a
statului în
sectorul
economic.
12 Economii
bazate pe
interese
individuale.
x Crearea unei
clase foarte
bogate.
Influenþarea
legislativului
ºi a
executivului.
13 Ideologiile de
libertate
individualã
predominã
asupra celor de
egalitate.
x x x x x x ªanse egale
pentru toþi.
Stimularea
iniþiativei
private.
Colectivism
Tabel 2
Nr.
crt. Caracteristici Þãri în care se manifestã
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
FranþaItalia PortugaliaRomânia
Spania
1 Identitatea
este influenþatã
de mediul
social
cãruia îi
aparþin
cetãþenii.
x x x x x Clasa medie în
creºtere ca
pondere în
totalul
populaþiei.
2 Comunicarea
în interiorul
grupului este
intensã.
x x x x x Petrecerea
timpului liber
împreunã
(excursii,
vizite).
3 Relaþia patronsalariat
este
perceputã în
termeni
morali, ca o
legãturã de
familie.
x x Puþine
conflicte între
patroni ºi
salariaþii din
firmã.
Obiceiurile
sunt comune
(ºi pentru
manageri
ºi pentru
executanþi).
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
Spania
4 Diploma
condiþioneazã
accesul într-un
grup cu statut
superior.
x Diploma de tip
MBA care
faciliteazã
acest acces în
organizaþii în
care predominã
caracteristicile
colectivismului.
5 Managemen-
tul este
participativ.
x Firme din agriculturã.
Firme din
domeniul
serviciilor.
6 Deciziile de
angajare iau în
considerare
subgrupul de
interese ale
salariatului.
x x Criterii ambigue
(subiective) de
angajare.
Sistemul de
relaþii foarte
puternic.
Nu conteazãce
ºtii, conteazã
pe cine ai în
spate .
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
Belgia
Elveþia
7 Interesele
colective
predominã
asupra celor
individuale.
x x x Asocierea
familiilor
apelatã pentru
depãºirea unor
situaþii de
crizã.
8 Viaþa
particularã
este dominatã
de grup.
x x Douã, chiar
trei generaþii
în aceeaºi
locuinþã.
Grupuri socioprofesionale
puternice.
9 Rolul
dominant al
statului în
sectorul
economic.
x Peste 50%
din PIB este
obþinut în
firme ale
statului.
Legislaþia
economicã
ºi
fiscalã în
avantajul
firmelor
statului.
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
Spania
10 Putere politicã
exercitatã de
grupuri de
interese.
x Sponsorizãri
ale partidelor
politice de
cãtre oameni
de afaceri
influenþi.
Interesele de
partid
primeazã faþã
de cele
economice ºi
sociale.
Distanþa faþã de putere
Dependenþa faþã de putere (distanþa faþã de putere) s-a redus de-a
lungul ultimelor decenii în toatã lumea. Pe plan individual, în acest spaþiu
latin european, dependenþa faþã de putere este mai redusã decât era în urmã
cu una sau douã generaþii. Emanciparea, oportunitãþile educaþionale,
schimbãrile pe plan politic care au avut loc în ultimele decenii, sunt
fenomene care au aceeaºi finalitate, reducerea distanþei faþã de putere.
Numãrul de locuitori ºi nivelul veniturilor acestora reprezintã pentru þãrile
analizate, alþi factori de care depinde aceastã dimensiune culturalã.
Distanþã micã faþã de putere
Tabel 3
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
FranþaItalia
PortugaliaRomânia
Spania
1 Inegalitãþile
dintre oameni
trebuie sã fie
minimizate.
x x x x Acces egal la
educaþie, la
crearea unei
firme.
2 Copiii îi trateazã
pe pãrinþi ca pe
egalii lor.
x x x Respectul
faþã de
pãrinþi este
în scãdere.
3 Descentralizarea
economicã
accentuatã
(puternicã).
x x x x x Privatizarea
unei pãrþi
importante
din capacitãþi
în toate
sectoarele
economice.
4 Diferenþe mici
de venituri între
niveluri
ierarhice diferite
din organizaþii.
x x x x x Reducerea
numãrului de
niveluri
ierarhice.
Pregãtire
profesionalã
apropiatã.
5 Privilegiile
ºefilor nu sunt
bine privite.
x x x x x x Respectarea
legislaþiei
genereazã
eliminarea
privilegiilor.
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
6 Clasã de mijloc
numeroasã.
x x x x x Stabilitate
economicã
ºi
socialã.
Iniþiativã
privatã.
7 Toþi cetãþenii
trebuie sã aibã
drepturi egale.
x x x x x x Legislaþie
completã,
fermã, bine
aplicatã.
8 Modul de a
schimba
sistemul politic
este cel al
schimbãrii
legilor.
x x x x x Legislaþia se
adapteazã
din mers
evoluþiilor
contextuale
din
economie,
politicã,
societate.
9 Guvernare
pluralistã bazatã
pe rezultatul
alegerilor.
x x x x x x Guvernare de
coaliþie.
10 Religiile
predominante
subliniazã
egalitatea.
x x x x x x Implicarea
socialã
puternicã a
bisericii
catolice ºi a
instituþiilor
adiacente.
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
Belgia
Elveþia
11 Teoriile
managerilor se
concentreazã
asupra rolului
salariaþilor.
x x x x x Performanþele
organizaþiilor
private sunt
generate în
egalã mãsurã
de talentul
managerilor
ºi de efortul
salariaþilor.
Distanþã mare faþã de putere
Tabel 4
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
1 Inegalitãþile dintre
oameni sunt de
aºteptat ºi de dorit.
x x Polarizare
socialã
accentuatã.
2 Oamenii cu putere
redusã trebuie sã
depindã de cei
puternici.
x x Puterea decizionalã
aparþine
managerilor de
vârf.
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
3 Pãrinþii îºi educã
copiii sã fie docili.
x x Puterea
exemplului.
Exemple de
succes.
4 Iniþiativele trebuie
sã vinã de la ºefi,
profesori, pãrinþi.
x x Gerontocraþie.
Lipsa iniþiativei
tinerilor.
5 Centralizare economicã
dominantã.
x Menþinerea proprietãþii
de stat.
6 Diferenþe mari de
venituri între niveluri
ierarhice diferite
din organizaþie.
x x Pregãtire profesionalã
diferitã
a celor ce
ocupã poziþii
ierarhice superioare
ºi membri
ai organizaþiilor.
7 Subordonaþii aºteaptã
sã li se spunã ce
trebuie sã facã.
x x Neimplicarea
salariaþilor în
problemele
decizionale ale
organizaþiilor
în care
lucreazã.
8 ªeful ideal este un
autocrat binevoitor.
x x x Vechimea
mare în post a
ºefilor.
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
FranþaItalia
PortugaliaRomânia
Spania
9 Privilegiile ºefilor
sunt cunoscute ºi
acceptate.
x x x Ascensiunea pe
ierarhia organizaþiei
în funcþie
de vechime ºi
mai puþin în
funcþie de
performanþe.
10 Cel ce deþine putere
este drept ºi bun.
x x Rezistenþã la
schimbare.
11 Clasa de mijloc este
redusã.
x x x Relativã instabilitate
economicã
ºi socialã.
Iniþiativã
privatã redusã.
12 Cei de la putere au
avuþii.
x x Polarizare
socialã
accentuatã.
13 Oamenii puternici
încearcã sã parã cât
mai impresionanþi
posibil.
x x Opulenþa
clasei bogate.
14 Modul de a schimba
un sistem politic
este acela al
schimbãrilor
oamenilor
(revoluþie).
x x x x x x x Cel de-al
doilea rãzboi
mondial.
Revoluþia
românã din
1989.
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
15 Ideologiile politice
dominante
subliniazã
ºi
folosesc lupta
pentru putere.
x x x x Doctrinele
politice.
Relaþiile
ascunse
dintre
patronate ºi
sindicate.
16 Teoriile managerilor
se concentreazã
asupra rolului
managerilor.
x x x Legislaþia
privind
contractul de
management la
firmele de stat.
Stilul autoritar
de
management.
Evitarea incertitudinii
Corelaþia dintre indicele de evitare a incertitudinii ºi gradul de
dezvoltare economicã a devenit evidentã în ultimele decenii în întreaga
lume. Caracteristicile locului de muncã, tradiþiile culturale, religia, legislaþia
sunt alte elemente care influenþeazã aceastã dimensiune culturalã.
Agresiunile politice, economice, sociale suferite de þãrile studiate în
perioada celui de-al doilea rãzboi mondial au generat pe scarã largã stres ºi
anxietate. Intensitatea acestora a scãzut treptat, ceea ce a generat modificãri
ale dimensiunii studiate. Evitarea incertitudinii creºte în prezent datoritã
unor cauze complexe ºi a evoluþiilor economice ºi sociale care se deruleazã
în Europa.
Evitarea puternicã a incertitudinii
Tabel 5
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
RomâniaSpania
1 Incertitudinea
este perceputã
ca un pericol ºi
trebuie
eliminatã.
x x x Compartimente de
planificare.
Stabilitate
monetarã.
Sindicalizarea
salariaþilor în
creºtere.
2 Este preferat
modul de
învãþare cu
programe
analitice.
x x x Diferenþe mari
între teorie ºi
practicã în diferite
domenii de
activitate.
Inflexibilitate în
gândire ºi în
acþiunea
educaþionalã.
3 Profesorii, ºefii
au rãspunsuri
pentru orice
problemã.
x x x Iniþiativã slabã din
partea elevilor,
studenþilor,
subordonaþilor.
4 Nevoi de reguli
precise,
detaliate.
x x x x x Evitarea
neînþelegerilor,
pericolelor.
5 Timpul
înseamnã bani.
x x x x x Eficienþã
ºi
eficacitate în
afaceri.
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
FranþaItalia
Portugalia
România
Spania
6 Nevoia de a
munci susþinutã.
x x x x x Seriozitate, abordarea
maturã a re-
laþiilor de afaceri.
7 Precizia ºi
punctualitatea
apar de la sine
ºi sunt necesare.
x x x Derularea fãrã sin-
cope a activitãþilor
economice.
Implicare efectivã
a salariaþilor în
obþinerea
performanþelor
economice ale
firmelor în care
lucreazã.
8 Rezistenþã mare
la nou.
x x x x Imobilism
managerial.
9 Protestul cetãþenilor
trebuie
suprimat.
x x x x Instituþii puternice.
Legalitate.
10 Extremism,
lege, ordine.
x x x x Relaþiile
tensionate, uneori
în Italia ºi Spania.
11 Adversarii
politici nu pot fi
în particular
prieteni.
x x x x x Rectidudine
moralã.
Evitarea redusã a incertitudinii
Tabel 6
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
Belgia
Elveþia
1 Incertitudinea
este un concept
normal al vieþii
ºi se aºteaptã sã
aparã oricând.
x x x x Pondere redusã a
salariaþilor sindica
lizaþi, culturi agricole
compromise,
secetã accentuatã,
suprafeþe agricole
întinse.
2 Nu trebuie sã
existe mai multe
reguli decât cele
strict necesare.
x x Legislaþie incompletã
ºi interpretabilã.
Procese
îndelungate.
3 Timpul este un
mijloc de
orientare.
x x x Tergiversarea ºi
amânarea reformelor
economice.
4 Precizia ºi punctualitatea
trebuie
sã se înveþe.
x x x Începerea, de obicei,
cu întârziere a
ºedinþelor.
5 Competenþe ridicate
ale cetãþeanului
în raport
cu activitãþile.
x x x x x Cunoaºterea
legislaþiei.
Instituþii în slujba
cetãþeanului.
6. Acceptarea
protestului
cetãþeanului.
x x x Lipsã de fermitate a
instituþiilor statului.
Instabilitate
legislativã.
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
Belgia
Elveþia
7 Toleranþã,
moderaþie.
x x x x Relaþii normale cu
statele vecine.
Acceptarea
minoritãþilor.
8 Internaþionalism,
integrare a
minoritãþilor.
x x Reconcilierea
postbelicã.
9 Adversarii politici
pot fi în particular
prieteni.
x x x Cameleonism politic
manifestat mai
ales în Parlament.
10 Munca susþinutã
doar la nevoie.
x x Mobilizare sporadicã
pentru depãºirea
unor crize
temporare sau
pentru imaginea
din afarã a þãrii.
Masculinitate-feminitate
Evoluþia economicã, socialãºi politicã a diverselor þãri în ultimele
decenii a evidenþiat o tendinþã
de accentuare a caracterului de masculinitate
în þãri în care acesta se manifestã deja. Reciproca este adevãratã, în sensul
cãºi þãrile de tip feminin au devenit mai feminine. Structura forþei de muncã
pe sectoare de activitãþi, starea mediului înconjurãtor, evoluþia tehnologiilor,
afecteazã vizibil în þãrile analizate valorile puse în legãturã cu aceastã
dimensiune culturalã.
Evoluþia demograficã a acestor þãri în urmãtoarele cinci decenii,
marcatã de reducerea populaþiei cu pânã la 20% faþã
de anul 2000, conduce
la certitudinea cã vor exista relativ puþini oameni tineri. În aceste condiþii,
odatã cu orientarea economiei spre sectorul terþiar, populaþia cu medie
mai mare de vârstã decât în prezent va produce o certã modificare cãtre
valori predominant feminine.
Tehnologia avansatã, revoluþia informaticii, vor determina în
continuare automatizarea unor activitãþi care genereazã reduceri de posturi
sau chiar de funcþii. Indiferent însã de aceasta, vor rãmâne, în þãrile
analizate, locuri de muncãºi activitãþi care, prin natura lor, nu pot fi
automatizate. Ne referim la servicii de pregãtire a resurselor umane,
la activitãþi care satisfac criterii de utilitate, frumosul, moda, la securitate,
siguranþã, apãrare, ordine publicã, la servicii de relaþionare umanã
(consiliere, companie, ajutorare). Tendinþa spre feminitate devine astfel mai
evidentã.
Feminitate
Tabel 7
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
Belgia
Elveþia
1 Valorile
dominante în
societate sunt
grija pentru
ceilalþi, oamenii,
relaþiile cordiale.
x x x x Armonie în
societate.
Respect pentru
ceilalþi.
Normalitate în
relaþiile dintre
oameni.
2 Sensibilitate, preocupare
pentru
menþinerea
relaþiilor.
x x x x Salutul cordial.
Ajutor
reciproc.
3 Compasiune,
simpatie pentru
slab.
x x x x x Organizaþii
neguvernament
ale puternice.
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
Belgia
Elveþia
4 Managerii
folosesc intuiþia ºi
cautã consensul.
x x x x x Management
participativ.
5 Egalitate, solidaritate,
calitatea con-
diþiilor de muncã.
x x x x x x Legislaþie a
muncii puternicã
ºi adecvatã.
Masculinitate
Tabel 8
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
RomâniaSpania
1 Valorile dominante
în societate
sunt succesul,
prosperitatea.
x x x Clasa bogatã
reprezintã un
exemplu de
urmat.
2 Preocupare
accentuatã pentru
bani, prosperitate.
x x x Avantajele personale
obþinute
numai prin
încãlcarea
legilor.
3 Aroganþã,
duritate, ambiþie.
x x Management
autocrat.
4 Simpatie pentru
puternic.
x x Exemple de urmat:
SUA,
Japonia sau
întreprinzãtori
celebri.
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
Belgia
Elveþia
RomâniaSpania
5 Eºecul este un
dezastru.
x x Concurenþa
mare pentru liceele
cu pre-
gãtire teoreticã
ºi lipsã de interes
pentru cele
vocaþionale.
Nereuºita la
facultãþile de
stat comparativ
cu cele private.
6 Managerii iau
decizii ºi sunt
autoritari.
x x Slaba utilizare
a sistemelor ºi
metodelor de
management
care presupun
participarea
salariaþilor la
stabilirea ºi
realizarea
obiectivelor.
7 Echitate,
competiþie.
x x x x x Loialitate în
afaceri.
Abordarea asupra timpului
Influenþatã la origine de dimensiunea de evitare a incertitudinii,
abordarea asupra timpului se ocupã, în ultimã instanþã, de modul în care în
diverse societãþi se cautãºi se intenþioneazã sã se respecte adevãrul ,
tradiþia, legea. Ca regulã, culturile caracterizate prin evitarea puternicã a
incertitudinii au o credinþã accentuatã în adevãr, iar culturile în care
se acceptã incertitudinea adoptã o poziþie mai relativistã faþã de adevãr.
Adevãrul genereazã virtute , iar aceasta este interpretatã în mod diferit de
religie ºi de legislaþie.
În ultimele decenii, în Europa, preocuparea pentru adevãr a încetat sã
mai fie un element de valoare ºi s-a transformat într-o responsabilitate (a
guvernului, a instituþiilor statului, a indivizilor). Ca atare, ceea ce este
adevãrat sau ceea ce este drept este mai puþin important decât ceea ce se
deruleazã pe bazã de previziune în economie sau societate. Deplasarea de la
orientarea pe termen scurt spre abordarea pe termen lung este doritã
nu numai din punctul de vedere al creºterii economice, dar ºi pentru
supravieþuirea într-o lume cu riscuri naturale nelimitate, dar cu populaþie
în continuã creºtere.
Orientare pe termen scurt
Tabel 9
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
1 Respect pentru
tradiþii.
x x x x x x x Modul de petrecere
a sãrbãtorilor.
Practicile religioase
2 Respect pentru
obligaþii sociale
ºi statut social,
indiferent de
preþ.
x x Statutul social
impune anumite
reguli (de locuire,
de vestimentaþie,
de ambient).
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
3 Se aºteaptã
rezultate rapide.
x x Preocupare
exageratã pentru
profit imediat.
Lipsa viziunii de
perspectivã.
4 Se þine pasul cu
moda .
x x x Automobile de lux,
locuinþe de lux,
mobilier de lux.
5 Fonduri reduse
pentru investiþii.
x x Ponderea mare a
cheltuielilor
pentru hranã
ºi
locuinþã în total
venituri.
6 Siguranþã
ºi
stabilitate
personalã.
x x x Dificultatea
gãsirii unui loc de
muncã, mai ales
pentru absolvenþii
de universitãþi.
Orientarea pe termen lung
Tabel 10
Nr.
Forme de
manifestare
predilectã
BelgiaElveþia
1 Respect în
anumite limite,
pentru obligaþii
sociale ºi statut
social.
x x x x Tradiþiile se
îmbinã cu modernitatea,
adaptarea
tradiþiilor
la contextul
modern.
2 Fonduri mari
pentru investiþii.
x x x x x Dezvoltarea
infrastructurii
economice.
Investiþii mari
în educaþia
culturalã.
3 Perseverenþã
spre rezultate pe
termen lung.
x x Admiterea în
NATO ºi UE.
4 Autosugestionare,
consens
pentru atingerea
unui scop
esenþial.
x x x x x Planificare
pentru activitãþile
viitoare.
Preocupare
pentru succesul
de perspectivã
ºi nu cel
imediat.
Comparaþii culturale
Caracteristicile culturale ale celor cinci dimensiuni studiate precum
ºi formele de manifestare cele mai evidente ale acestora ne conduc spre
concluzia cã existã în egalã mãsurã atât asemãnãri cât ºi deosebiri între cele
ºapte þãri studiate. La modul general, asemãnãrile sunt generate de originea
latinã comunã a limbilor ºi de unele elemente religioase comune, iar
deosebirile provin din evoluþia istoricã diferitãºi mai ales din perioada
ultimelor cinci decenii. Detaliem în continuare cele mai importante aspecte
care derivã
din compararea caracteristicilor dimensiunilor culturale
prezentate pentru þãrile latine din Europa.
Dimensiunea culturalã individualism-colectivism ne confirmã

cã, deºi pentru toate þãrile studiate se întâlnesc elemente specifice ambelor
laturi, individualismul este mai pregnant în þãrile puternic dezvoltate, cu
tradiþii democratice (Belgia, Elveþia, Franþa, Italia), iar elemente specifice
colectivismului, deºi în descreºtere ca intensitate, se întâlnesc în þãrile mai
sãrace ºi în evoluþie economicã evidentã (Portugalia, România, Spania).
Dimensiunea culturalã distanþã faþã de putere este în mod
firesc asociatã
celei precedente. Ca atare, în Portugalia, România, Spania se
manifestã cu precãdere elemente specifice distanþei mari faþã
de putere, în
timp ce în celelalte predominã elemente specifice distanþei mici faþã de
putere.
Dimensiunea culturalã evitarea incertitudinii reflectã fidel
nivelul de dezvoltare economicãºi posibilele strategii pe termen lung ale
þãrilor studiate. Þãrile dezvoltate îºi continuã eforturile pentru evitarea
puternicã a incertitudinii ºi minimizarea riscurilor induse de un viitor greu
de anticipat, iar celelalte þãri (mai ales Portugalia ºi România) întâmpinã
dificultãþi ºi reuºesc cu greu sã evite incertitudinea.
Dimensiunea culturalã feminitate-masculinitate diferenþiazã
vizibil þãrile studiate. Deºi predominã în toate þãrile elemente de
masculinitate, totuºi acestea sunt mai evidente în þãrile care au de recuperat
diferenþe mari economice ºi sociale (Portugalia ºi România mai ales, Spania
mai puþin), în timp ce în celelalte se manifestãºi elemente concrete de
feminitate.
Dimensiunea culturalã
abordarea asupra timpului evidenþiazã
foarte bine, prin comparaþie, diferenþele dintre þãrile latine din Europa.
Abordarea pe termen lung este specificã
þãrilor dezvoltate, iar abordarea pe
termen scurt este predominantã în Portugalia ºi România.
Anexe
Tabelul 11 prezintã câteva relevante informaþii generale despre þãrile
latine din Europa care au fost analizate în scopul realizãrii acestui studiu.
Europa latinã cifre ºi aspecte particulare
Tabel 11
Nr.
crt.
Þara
Populaþia
totalã
(milioane
locuitori)
Capitala
(în grafia
oficialã)
Suprafaþa
(km2)
Limbi
oficiale
Religia
predominantã
1. Belgia 10,2 Brussels
(Bruxelles)
30.510 Flamandã
Francezã
Catolicã
2. Elveþia 7,1 Bern
(Berne)
41.285 Francezã
Germanã
Italianã
Romanºã
Catolicã
3. Franþa 60,2 Paris 551.000 Francezã Catolicã
4. Italia 57,8 Roma 380.000 Italianã Catolicã
5. Portugalia 10,0 Lisboa 80.100 Portughezã
Romano Catolicã
6. România 22,4 Bucureºti 237.500 Românã Ortodoxã
7. Spania 39,8 Madrid 505.000 Spaniolã Catolicã

1. Analizaþi asemãnãrile ºi deosebirile culturale dintre þãrile analizate.
2. Identificaþi ºi comentaþi cauzele care genereazã existenþa
asemãnãrilor ºi deosebirilor culturale dintre aceste þãri.
3. Care consideraþi cã va fi evoluþia acestor þãri (fiecare în parte, ºi
în ansamblu) din punctul de vedere al abordãrii culturale elaborate
de Geert Hofstede, în urmãtorii cinci ani. Argumentaþi rãspunsul.
Firmele mici
ºi mijlocii
în economia
Japoniei de astãzi
Locul IMM în economia Japoniei

Sectorul firmelor japoneze de dimensiuni mici ºi mijlocii a suferit de
curând o importantã transformare. Întreprinzãtorii / proprietarii care au
îndeplinit un important rol informal în perioada industrializãrii postbelice a
Japoniei, având un nivel scãzut de educaþie dar o puternicã dorinþã de a-ºi
conduce propriile afaceri, s-au retras. Locul lor a fost luat de o nouã
generaþie de persoane educate. Aceasta este mult mai deschisã decât
precedenta faþã de planificare, instrumente manageriale, tehnologie,
informaþii, networking intreprenorial, însã cu toate acestea, necesara
vitalitate pentru revigorarea acestui sector va fi condiþionatã într-o oarecare
mãsurã de moºtenirea lãsatã de firmele mici tradiþionale japoneze.
Dintre cele cinci milioane de organizaþii economice din Japonia,
aproximativ 98 % sunt întreprinderi mici ºi mijlocii. Potrivit legislaþiei
japoneze, douã sunt criteriile care stau la baza clasificãrii acestora: numãrul
de salariaþi ºi cifra anualã de afaceri. În tabelul 1 prezentãm tipurile de
organizaþii care sunt incluse în categoria întreprinderilor mici ºi mijlocii, în
funcþie de aceste criterii.
Încadrarea firmelor în categoria întreprinderilor mici ºi mijlocii
Tabelul 1
Nr. Întreprinderi mici ºi mijlocii în economia Japoniei
crt.
Domeniul
de activitate
Numãr
de salariaþi
(persoane)
Cifra de afaceri anualã
(yeni)1
1
Producþie, industrie
minierã
sub 300 100 milioane
2 Comerþ en-gros sub 100 30 milioane
3
Comerþ cu amãnuntul,
servicii diverse
sub 50 10 milioane
4 Producþie artizanalã sub 20 5 milioane
5 Comerþ cu amãnuntul sub 5 5 milioane
Dezvoltarea sectorului este încurajatã în mod constant, o dovadã în
acest sens reprezentând-o facilitãþile legislative acordate IMM din Japonia.
Astfel, reducerile de impozite ºi taxe vin în spijinul întreprinzãtorilor pentru:
modernizarea echipamentelor, dezvoltare tehnologicã, reproiectare
managerialã, informatizare, cercetarea concurenþei excesive, realizarea
activitãþii de subcontractare, stimularea cererii, stimularea relaþiilor de
colaborare dintre sindicate ºi management, asigurarea securitãþii muncii,
protejarea sãnãtãþii salariaþilor.
Piaþa internã
a Japoniei la începutul mileniului trei este una
sofisticatã, pretenþioasã, în care abundã informaþiile privind cererea ºi oferta
de bunuri ºi servicii, ca urmare a rolului îndeplinit ºi de publicitate. În
general, dar mai ales pentru sectorul întreprinderilor mici ºi mijlocii,
producþia se bazeazã
pe loturi mici, ciclul producþie-livrare este scurt, pentru
a face faþã unui consum diversificat, aflat în continuã
schimbare. În mod
constant se înregistreazã suprasaturarea pieþelor cu produse ºi/sau servicii de
înalt nivel calitativ, concurenþa este deschisã, piaþa fiind extrem
1 1 USD =aproximativ 120 yeni (octombrie 2002)
de competitivã
ca urmare a calitãþii deosebit de ridicate solicitate de
consumatori ºi a încrederii pe care aceºtia o au în detailiºti.
Schimbul permanent de informaþii dintre IMM ºi Dietã prin
intermediul asociaþiilor care reprezintã interesele organizaþiilor economice a
condus la conturarea unor evoluþii recente ale economiei nipone: un ritm
mai mare de dezvoltare a filialelor din afara graniþelor Japoniei ale
organizaþiilor economice nipone, de circa 10-30 % în funcþie de domeniul de
activitate ºi de piaþa deservitã, faþã de un ritm mediu de 5-10 % înregistrat în
interiorul þãrii, tendinþa de descreºtere a exporturilor, mai puþin accentuatã
pentru þãrile ASEAN (patru þãri), descreºtere mai puþin rapidã, de asemenea
a exportului realizat de IMM faþã de media celorlalte organizaþii de
dimensiuni mai mari, reducerea ritmului importurilor pentru IMM, dar mai
ales creºterea susþinutã a pãrþii destinate exportului din producþia realizatã
de IMM de pânã
la patru ori mai mare decât în organizaþiile de dimensiuni
mari. Contribuþia IMM în economia Japoniei este redatã cu ajutorul unor
indicatori în tabelul 2.
Ponderea întreprinderilor mici ºi mijlocii în economia Japoniei
Tabelul 2
Nr.
crt.
Contribuþia IMM în economia Japoniei în anul 2001
Mãrime
(numãr
de
salariaþi)
Salariaþi
(%
din total)
Producþia
(%
din total)
Valoarea
adãugatã
(%
din total)
Procent
din
numãrul
total de
organizaþii
1
2
3
4
4 9
10 19
20 99
100 299
12,8
10,4
30,8
18,0
4,8
5,6
22,3
19,0
6,8
6,8
23,9
19,3
55,4
19,8
20,9
2,9
5
6
300 - 999
peste 1000
14,6
13,4
22,1
26,5
20,9
22,3
0,8
0,2
Total 100 100 100 100
Aceste evoluþii actuale, nu reuºesc, în mod evident sã modifice
substanþial relaþiile tradiþionale dintre IMM ºi organizaþiile mari, bazate pe
sistemul de subcontractare.
Sistemul de subcontractare dintre organizaþiile mari ºi IMM
( subcontractarea pe verticalã )
Subcontractarea reprezintã în continuare unul dintre argumentele
succesului industriei japoneze, esenþa acestuia fiind reprezentatã de
construirea unui sistem special de relaþii între organizaþiile mari mai ales
din domeniul industriei prelucrãtoare ºi IMM. Tabelul 3 redã situaþia
subcontractãrii în Japonia în anul 2001.
Dimensionarea subcontractãrii în economia niponã
Tabelul 3
Subcontractarea în Japonia
Nr.
ctr.
Mãrimea
(numãr de
salariaþi)
Proporþia
producþiei
destinatã
subcontractãrii
Proporþia
venitului
obþinut în
urma
subcontractãrii
producþiei
Numãr
mediu de
organizaþii cu
care se
subcontracteazã
producþia
Procentul în
care o
organizaþie
ºi-a asigurat
mai mult de
70 % din
producþie prin
subcontractare
Domenii
0 1 2 3 4 5
1
Media sectorului
IMM
55,8 74,3 5 52,4
23
4
5
1-9
10 29
30 99
100 299
58,3
48,3
47,5
44,7
88,5
79,6
76,9
75,5
4
7
10
14
54,9
39,8
41,9
43,5
6
7
300 - 999
Peste 1000
34,0
17,8
72,7
59,5
20
27
44,7
36,2
Domenii
8
9
10
11
12
Industria
prelucrãtoare
Echipamente ºi
utilaje
Echipamente
electronice
Echipamente
de transport
Echipamente
pentru IT
71,074,880,179,970,4
80,7
80,6
87,0
90,0
83,7
6
5
4
4
4
41,3
44,6
57,9
55,2
54,6
Organizaþiile mari preferã subcontractarea datoritã unor evidente
avantaje, pe care aceasta le oferã: reducerea costurilor de producþie, apelarea
la organizaþii specializate, flexibilitatea mare faþã de cerinþele pieþei,
posibilitatea de a se asigura, la nevoie, loturi mici de produse, evitarea
scãderii eficienþei organizaþiei.
La rândul lor, IMM îºi asigurã
unele avantaje atunci când acceptã sã
furnizeze pentru o organizaþie mare produse sau servicii, în baza
subcontractãrii, aceasta asigurând stabilitatea activitãþii, eliminarea
dificultãþilor de a se descurca independent pe piaþã, reducerea dificultãþilor
în promovarea produselor proprii, certitudinea continuitãþii afacerilor.
La nivel macroeconomic ºi din punct de vedere al organismelor
statului japonez, acest fapt este esenþial, sistemul de subcontractare dintre
organizaþiile mari ºi IMM asigurã diviziunea muncii ºi eficienþa industriei.
Avantajul competitiv (de cost, de calitate, de reþea de transport sau de
vânzare, de piaþã) este urmãrit ºi consolidat de acest sistem de organizare a
economiei nipone.
Relaþiile dintre IMM ( subcontractarea pe orizontalã )
Spre deosebire de subcontractarea pe verticalã, relaþiile dintre IMM
sunt adesea informale, fapt confirmat ºi de numãrul mare de asociaþii ale
IMM. Existã
în fapt (2001) circa 39000 de asociaþii (cooperative) ale IMM.
Tabelul 4 prezintã gruparea acestora în funcþie de sectorul în care acþioneazã
organizaþiile pe care le reprezintã.
Organizaþii ale
IMM în
Japonia
Tabelul 4
Sector
al
economiei
Asociaþii
cooperatiste1
Asociaþii ale
organizaþiilor
mici2
Federaþii ale
asociaþiilor
cooperatiste
Asociaþii
de IMM3
Asociaþii de
organizaþii
joint-
venture4
Asociaþii
de
organizaþii
din comerþ
Federaþii ale
asociaþiilor
organizaþiilor
din comerþDomenii
Primar
456
-
13
58
4
-
-
Secundar, din
care:
15.557
6
354
778
645
1.165
53
- Producþie
10.541
5
261
587
569
1.050
52
- Prelucrare
575
-
14
21
26
72
5
- Echipamenteºi utilaje
697
-
6
27
11
6
-
- Echipamenteelectronice
190
-
3
15
2
1
-
- Echipamentede transport
286
-
3
3
13
1
-
- Echipamente
pentru IT
110
-
3
5
4
-
Terþiar
20.032
19
379 1.322
769
620
21
Altele
2.904
25
60
266
17
6
-
Total
38.949
50
806 2.477
1.441
1.794
74
1include asociaþii de
credit
ºi asociaþii mutuale
2
au
cel
mult
5
membri
3
IMM
participã
la
activitatea
asociaþiei
prin
intermediul întreprinzãtorilor/
proprietarilor
4
similar cu
1
dar beneficiind
de
facilitãþi legislative suplimentare
Conducându-se dupã legile economiei de piaþã, care þin cont de
fluctuaþiile cererii, de sezonalitatea acesteia, dar ºi de alte criterii, IMM
apeleazã adesea la salariaþii cu program de lucru parþial alãturi de cei cu
program complet. Tabelul 5 redã
procentul acestei categorii de salariaþi în
raport cu dimensiunea organizaþiei.
Amploarea utilizãrii salariaþilor cu program redus de muncã
Tabelul 5
Mãrimea organizaþiei (nr. de salariaþi)
Peste
1000
300 - 999 100 - 299 30 - 99 1 - 99
Procentul
salariaþilor cu
program de
lucru parþial
6,8 12,8 13,5 13,7 15,4
Repartizarea
salariaþilor cu
program de
lucru parþial
(procente din
100 %)
11,7 14,3 17,9 19,2 34,3
O altã
modalitate la care se apeleazã pentru rezolvarea cererii
ocazionale mai mari a organizaþiilor cu care se colaboreazã în sistem de
subcontractare o reprezintã extinderea sãptãmânii de lucru în funcþie de
necesitãþi. Tabelul 6 prezintã
dimensiunea pe care o are în economia
Japoniei acest fenomen.
Extinderea sãptãmânii de lucru
Tabelul 6
Mãrimea organizaþiei (numãr de salariaþi)
peste 1000
(%)
100 999
(%)
1 99
(%)
Cinci zile (situaþie normalã) 68,1 26,8 14,9
Cinci zile plus trei zile pe lunã
16,8 23,8 11,6
Cinci zile plus o zi la fiecare
a doua sãptãmânã
7,9 15,4 18,0
Cinci zile plus douã zile
pe lunã
3,0 14,4 14,8
Cinci zile plus o zi pe lunã 2,0 10,2 23,3
Cinci zile plus jumãtate
de zi pe lunã
0,2 0,7 1,4
ªase zile 1,7 6,5 0,9
Alte variante 0,3 0,2 0,2
Tendinþe actuale
Pentru a stimula în continuare fenomenul intreprenorial, asociaþiile
organizaþiilor economice ºi Dieta au stabilit un set de mãsuri economice,
politice, sociale de a cãror aplicare depinde menþinerea poziþiei ºi rolul IMM
în economia niponã. Redãm în figura 1 sinteza acestora mãsuri.
Mãsuri financiare
Mãsuri fiscale
1. Consolidarea
fundamentului
managerial
Organizare
Consultanþã
managerialã
Subcontractare
Ajustare
Achiziþii publice
Finanþe
Credite suport
Capital
Mãsuri
generale
Mãsuri bazate
pe legislaþie
specificã
Asociaþii
Subvenþii
pentru asociaþii
Activitãþi
de ajustare
Verificãri de sãnãtate
Consultanþã
Dezvoltarea
resurselor umane
Informatizarea
Prevenirea falimentului
Tranzacþii corecte
de subcontractare
Promovarea IMM
subcontractate
Ajustarea/controlul
domeniului comercial
Activitãþi en-detail
Instituþii guvernamentale
de finanþare a IMM
Fonduri de consolidare
structuralã
Pentru afaceri private
Pentru afaceri corporative
Succesiuni
Asociaþii de afaceri
Legea de modernizare a
IMM
Legea de promovare a
IMM
Legea de creare a
activitãþilor comerciale ale
IMM
2. Sprijin pentru
îmbunãtãþire
structuralã
Începuturi,
noi activitãþi
Modernizare,
ridicarea nivelului
tehnologic
Munca
Îmbunãtãþirea
tehnologicã
Raþionalizarea
distribuþiei
Mediu
ºi siguranþã
Internaþionalizarea
Mãsuri regionale
pentru IMM
Cercetare-dezvoltare
Activitãþi
comerciale
Începuturi
creative
Fuziuni
Modernizare
Ridicarea nivelului
tehnologic
Securitatea muncii
Stabilitatea angajaþilor,
dezvoltarea vocaþionalã
Prosperitatea
muncitorilor
Instruire, consultanþã,
Dezvoltarea
tehnologiei
Eficienþa în distribuþie
Promovarea vânzãrilor
en-gros
Promovarea vânzãrilor
en-detail
Promovarea serviciilor
Furnizarea de informaþii,
verificãri, consultanþã
Dezvoltarea tehnologiei,
îmbunãtãþirea echipamentelor
Dezvoltarea afacerilor
internaþionale
Comerþul exterior
Schimburi internaþionale
Revitalizarea asociaþiilor
de IMM
Promovarea
jiba sangyo
Sprijin prin
intermediul
Camerelor sau
Asociaþiilor de
Industrie ºi
Comerþ
3. Mãsuri la scarã
micã pentru
Modernizarea
întreprinderi
echipamentelor
Altele
Studii,
diseminarea
mãsurilor
4. Altele
Mãsuri
speciale
Îmbunãtãþirea
managementului
Facilitãþi de bazã
Fonduri de
management la
scarã micã
Asistenþa reciprocã
Consultãri, îndrumãri
Ameliorarea
comerþului neloial
Prevenirea
accidentelor
Îmbunãtãþiri regionale
Asigurarea maºinilor
Textile
Artizanat tradiþional
Mãsuri sectoriale
Bunuri de consum
zilnic
Mãsuri ale
ministerelor/agenþiilor
Figura 1 Mãsuri pentru sprijinirea firmelor mici japoneze
1. Analizaþi comparativ pentru companiile japoneze mari, respectiv
mici ºi mijlocii, rolul culturii în obþinerea performanþelor
economice ºi manageriale.
2. Analizaþi comparativ pentru Japonia ºi România mãsurile actuale
pentru sprijinirea sectorului întreprinderilor mici ºi mijlocii.
Iniþierea unei afaceri2

12 De ce ai nevoie
Primul lucru care vine în mintea noastrã, sau cel puþin a majoritãþii
este bani . Realitatea ne contrazice, banii existã într-o formã sau alta
pentru cel puþin 90% din ideile de afaceri rentabile.
De ce ai nevoie atunci pentru a iniþia o afacere: de o idee ... ºi mai
mult decât atât ... de o idee care nu numai þie îþi place, dar pe care sã poþi sã
o vinzi ºi altora. În plus, mai ai nevoie de curajul de a transforma aceea idee

în realitate (ºi nu ne referim la acel curaj mental, care rãmâne mental ... ci la
curajul care este susþinut ºi de vorbe ºi de fapte), sau altfel spus de o
înclinaþie spre risc, riscul de a-þi asuma o idee ºi de a investi eforturi în ea
(timp, bani, relaþii etc.), fãrã sãºtii dacã vei avea succes.
ªi aici ar putea sã intervinã o obiecþie interesantã: da, este adevãrat
cã pentru a iniþia o afacere este nevoie de o idee vandabilãºi de aptitudine
pentru risc, dar nu este suficient sã iniþiezi pur ºi simplu o afacere, trebuie sã
iniþiezi o afacere de succes. Aici, s-ar putea sã avem niºte veºti proaste:
nimeni nu poate garanta cã fãcând anumite lucruri, sau având anumite
calitãþi sau cunoºtinþe afacerea va avea succes. Nu existã cu adevãrat
reþete care sã ofere succes în 100% din cazuri. ªi o altã veste proastã:
aveþi 60% ºanse ca afacerea pe care o întemeiaþi sã eºueze în primii
doi ani. ªi atunci de ce sã
mai întemeiezi o astfel de afacere? Oare toate
ideile bune nu au fost introduse în piaþã deja?
2 În realizarea acestui studiu de caz s-au folosit ºi ideile domnului Mircea Boiºtean
Acum este momentul veºtilor bune: cei mai de succes oameni de
afaceri au avut în medie ºapte falimente; iar media valabilã în cadrul
întreprinzãtorilor de succes în general este de aproximativ trei falimente.
Deci succesul unei afaceri (primei afaceri în cazul de faþã), nu este
reprezentativ pentru întreaga carierã a unui om de afaceri (ºi în afaceri se
învaþã
mai ales din greºeli), problema punându-se mai mult în felul urmãtor:
de câte încercãri, deci, de câte afaceri iniþiate ai nevoie pentru a începe sã ai
succes?
Iar legat de întrebarea Oare toate ideile bune nu au fost introduse
în piaþã deja? - rãspunsul este extrem de simplu: de câte ori nu ni s-a
întâmplat ca, folosind un anumit produs, sã-þi spui - ce bine ar fi fost dacã îl
fãceau aºa ... ºi dacã
ar fi schimbat ...ºi ar fi renunþat la ... ºi ar fi adãugat ...
Aºa cã vã daþi seama câte idei de afaceri au trecut pe lângã voi? În plus faþã
de aceasta categorie de idei - îmbunãtãþirea produselor / serviciilor existente,
mai existãºi o categorie mai specialã de idei - cele inovatoare - care creeazã
un produs nou pe piaþã, total diferit faþã
de ce existã deja. Ideile inovatoare
sunt însã, de obicei, foarte greu de vândut din perspectiva de tânãr
întreprinzãtor, fiindcã riscã sã nu fie luate în serios.
ªi totuºi cu toþii am vãzut/citit/auzit diverse materiale, reþete ,
principii, toate legate de modul în care ar trebui sã
pornim o afacere de
succes . Îºi propune oare Mircea B. sã afirme cã nu existã reguli ale
succesului? Da, existã principii, paºi, instrumente, metode care intervin în
viaþa ºi conceperea unei afaceri care îi cresc ºansele de a avea succes, dar îi
cresc ºansele de la 10%, cât sunt în medie, la 30-40% probabil, mai ales cã
best practice-urile, reþetele de succes la care avem noi acces, au acces ºi
ceilalþi. O mare problemã cu aceste best-practice-uri este ºi cã în anumite
aspecte, pãrerile se contrazic reciproc.
ªi ce e de fãcut, care sunt lucrurile asupra cãrora toþi sunt de acord?
Primul lucru legat de intreprenoriat, asupra cãrora toþi sunt de acord
este cã
este necesar un anumit tip de persoanã, de hotãrâre pentru ca
afacerea iniþiatã sã aibãºanse mari de succes; ºi aceastã hotãrâre, acest
profil îl vom contura împreunã
printr-un text destinat potenþialilor
întreprinzãtori.
Al doilea lucru ar fi ideea - trebuie sã aveþi o idee a cãrei punere în
practicã sã vã aducã satisfacþie, sã vã simþiþi legat de ea pentru a vã fi mai uºor
sã o puneþi în practicãºi sã rãmâneþi motivaþi în faþa obstacolelor. (Un alt mit
des întâlnit este termenul de obstacole de început , mai grele, mai multe).
Realitatea este cã obstacole vor fi tot timpul, ºi pe mãsurã ce
afacerea creºte, acestea au tendinþa de a creºte ºi ele. Singura diferenþã apare
în siguranþa, atitudinea ºi experienþa cu care le abordãm. Mai mult decât sã
ne motiveze, ideea trebuie sã fie vandabilã, deci sã placãºi altora (viitori
c1ienþi, finanþatori, fãrã de care afacerea rãmâne doar pe hârtie).
Al treilea lucru ar fi cã ne trebuie un plan de afaceri (business plan).
Existã foarte multe modele de planuri de afaceri diferind în funcþie de tipul
de activitate (de ex.: planul de afaceri al unei întreprinderi producãtoare de
oþel este structurat uºor diferit, faþã de unul destinat unui furnizor de servicii
de curãþenie), tipul de finanþare dorit (dacã dorim sã solicitãm un credit de
exemplu, planul de afaceri va trebui realizat pe baza unei metodologii ºi
unei structuri date), experienþa celui care îl realizeazã. Însã
pentru a ne fi de
ajutor putem folosi modele prezentate pe urmãtoarele site-uri:
www.mimmc.ro.; www.freemanagement.com.; www.business.com ºi pe
multe, multe alte site-uri.
ªi ajungem astfel la un aspect abordat chiar în prima frazã banii
sau resursele necesare. Da, acestea sunt importante. Nu reprezintã însã
principala problemã
pe care tinerii o întâmpinã atunci când vor sã înfiinþeze
o afacere (este însã principalul motiv invocat). De ce? Cei care invocã acest
motiv pot fi împãrþiþi în trei categorii distincte: fie nu au o idee cu adevãrat
viabilãºi atunci într-adevãr le-ar fi greu sã gãseascã banii necesari; fie, deºi
au o astfel de idee, le lipseºte o motivaþie foarte puternicã, ºi o atitudine
orientatã cãtre soluþii; fie, pur ºi simplu nu sunt informaþi. Pentru aceastã
ultimã categorie, existãºi materiale ajutãtoare ºi studii de caz. Prin
enumerarea unor surse de finanþare concrete se demonstreazã cã
posibilitãþile existã, ele trebuie doar selectate în funcþie de ce este mai
potrivit pentru respectiva afacere.
Prezentãm, de asemenea, pe scurt, tipologia firmelor care pot fi
înfiinþate, condiþiile care trebuie îndeplinite ºi actele necesare. Astfel, o datã
ce planul de afaceri este fãcut, sursele de finanþare sunt selectate, viitorul
întreprinzãtor ºtie ºi ce are de fãcut pentru a-ºi înfiinþa cu adevãrat firma
doritã.
Materialele care sunt prezentate în continuare sunt preluate ºi
adaptate de pe site-ul www.mimmc.ro (site-ul Agenþiei Naþionale pentru
Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie).
2
Test pentru întreprinzãtori
2.1 Personalitatea întreprinzãtorului
Nr. Întrebare
DA cu
certitudine
parþial
NU cu
certitudine
1. Eºti conºtient cã în etapa de întemeiere
a firmei tale, te poþi confrunta cu 5 4 3 2 1
situaþii uneori extrem de dificile?
2. Eºti în mãsurã sã realizezi ºi sã întreþii
contacte cu clienþii?
5 4 3 2 1
3. Dispui, înainte de înfiinþarea firmei, de
timp suficient pentru toate pregãtirile 5 4 3 2 1
necesare?
4. Eºti capabil sã
convingi pe alþii
utilizând argumentele tale?
5 4 3 2 1
5. Eºti în mãsurã sã te adaptezi la
partenerul tãu de afaceri ºi la 5 4 3 2 1
argumentele acestuia?
6. Poþi discerne aspectele esenþiale de cele
neesenþiale, altfel spus sã identifici rapid
ceea ce este necesar pentru o decizie de
5 4 3 2 1
afaceri?
7. Eºti suficient de înzestrat din punct
de vedere intelectual pentru a putea
aborda simultan un numãr mare
ºi divers de probleme?
5 4 3 2 1
8. Eºti un om de acþiune? 5 4 3 2 1
9. Îþi face plãcere sã realizezi ceva nou? 5 4 3 2 1
10. Eºti capabil sã
planifici o activitate,
sã-þi fixezi obiective ºi sã stabileºti
etapele intermediare de realizare a
acestora?
5 4 3 2 1
11. Dispui de aptitudini de conducere ºi de
motivare a colaboratorilor tãi?
5 4 3 2 1
12. Eºti capabil sã improvizezi, în cazul în
care, deodatã, a intervenit ceva
imprevizibil?
5 4 3 2 1
13. Eºti capabil ºi în situaþii de stres sã te
concentrezi ºi sã acþionezi în mod
raþional?
5 4 3 2 1
14. Eºti dispus sã-þi asumi riscurile uneori
inerente demarãrii unei afaceri?
5 4 3 2 1
15. Eºti capabil sã-þi asumi din proprie
iniþiativã responsabilitãþi ºi sã acþionezi
în consecinþã fãrã ca cineva sã-þi
solicite acest lucru?
5 4 3 2 1
16. Starea sãnãtãþii tale îþi permite ca pe
perioada punerii în funcþiune a firmei
sã lucrezi 10-12 ore/zi, uneori mai
mult, ºi 6 poate 7 zile pe sãptãmânã?
5 4 3 2 1
17. Medicul tãu apreciazã drept
corespunzãtoare starea sãnãtãþii tale?
5 4 3 2 1
18. Familia este dispusã sã-þi acorde sprijin
ºi înþelegere în aceastã perioadã de
întemeiere a firmei?
5 4 3 2 1
19. Din punct de vedere financiar, pentru
tine se justificã înfiinþarea unei firme?
5 4 3 2 1
20. Sunteþi dispuºi tu ºi familia ta sã vã
asumaþi riscul unor venituri incerte ºi
neregulate care pot influenþa negativ
nivelul de trai al tãu ºi al familiei?
5 4 3 2 1
21. Dispui de rezerve financiare suficiente
pentru ca pe perioada de secetã sã
poþi asigura o existenþã mulþumitoare
pentru tine ºi familia ta?
5 4 3 2 1
22. Eºti dispus ca în perioada întemeierii
firmei sã suporþi privaþiunile renunþãrii
la concediu, ale multor drumuri
obositoare?
5 4 3 2 1
23. Îndeplineºti prevederile pe care legea
le stabileºte pentru întemeierea unei
întreprinderi? (de ex. studii de
specialitate)?
5 4 3 2 1
24. Dispui de suficientã experienþã în
domeniu pentru a introduce pe piaþã
produsele ºi serviciile firmei tale?
5 4 3 2 1
25. Dispui de suficiente cunoºtinþe
în domeniul financiar ºi al
managementului afacerilor?
5 4 3 2 1
26. Ai posibilitatea sã-þi completezi
anumite cunoºtinþe care-þi lipsesc prin
participarea la diferite cursuri de
perfecþionare?
5 4 3 2 1
27. Dacã nu întruneºti toate aptitudinile
sau nu dispui de cunoºtinþele de
specialitate necesare, accepþi 5 4 3 2 1
posibilitatea de a înfiinþa firma cu un
partener?
28. În cazul în care intenþionezi sã
înfiinþezi firma împreunã cu un
partener, eºti sigur cã vei coopera în
5 4 3 2 1
mod armonios cu acesta?
2.2 Piaþa
Nr. Întrebare
DA cu
certitudineparþial
NU cu
certitudine
29. Produsele/serviciile oferite de firma ta
privite din punctul de vedere al
clientului sunt, calitativ peste cele ale
5 4 3 2 1
concurenþei?
30. ªtii ce trebuie sã
faci ca performanþele
produselor/serviciilor tale sã se situeze
în mod vizibil deasupra celor ale
5 4 3 2 1
concurenþei?
31. Ai identificat niºe ale pieþei pe care
concurenþa nu le acoperã?
5 4 3 2 1
32. Ai definit cu claritate segmentul de
piaþã pe care intenþionezi în mod 5 4 3 2 1
strategic sã acþionezi?
33. Oferta ta este adresatã unei pieþe care
are ºanse certe în viitor?
5 4 3 2 1
34. Accesul spre piaþã al produselor/
serviciilor tale poate fi în prezent
sau viitor îngrãdit prin anumite modificãri
de naturã tehnologicã
ºi/sau
legislativã?
5 4 3 2 1
35. Ai analizat grupurile/tipurile de clienþi
care urmeazã sã constituie principalii
tãi beneficiari?
5 4 3 2 1
36. Ai analizat pe baza unui studiu, cu
exactitate, care sunt problemele,
dorinþele ºi aºteptãrile clienþilor
tãi potenþiali?
5 4 3 2 1
37. Cunoºti modalitãþile de influenþare a
comportamentului de cumpãrare a
clienþilor tãi (preþ, calitate, reclamã,
servicii)?
5 4 3 2 1
38. Eºti capabil sã realizezi o estimare a
cererii pentru produsele ºi serviciile
oferite de firma ta?
5 4 3 2 1
39. Cunoºti care sunt obiceiurile de
consum sau de utilizare ale clienþilor
potenþiali în raport cu
produsele/serviciile tale?
5 4 3 2 1
40. Dispui de suficiente cunoºtinþe despre
piaþã pentru a putea delimita ºi
cuantifica diferitele sale segmente?
5 4 3 2 1
41. Poþi aprecia în ce mãsurã diferitele
segmente de piaþã prezintã interes din
punct de vedere al potenþialului ºi al
capacitãþii de absorbþie?
5 4 3 2 1
42. Dintre concurenþii tãi, îi cunoºti pe
aceia care au cea mai asemãnãtoare
ofertã pentru clienþii tãi?
5 4 3 2 1
43. Cunoºti punctele tari ºi slabe ale
concurenþilor tãi?
5 4 3 2 1
44. ªtii în ce mãsurã sunt cunoscute de
cãtre clienþii tãi produsele ºi serviciile 5 4 3 2 1
concurenþei?
45. Poþi aprecia în ce mod va reacþiona
concurenþa atunci când vei intra pe 5 4 3 2 1
piaþã?
2.3 Resursele financiare
Nr. Întrebare
DA cu
certitudine
parþial
NU cu
certitudine
46. Ai efectuat un calcul exact al
resurselor financiare care sunt
necesare în stadiul de demarare a
5 4 3 2 1
afacerii tale?
47. Dispui de resurse proprii pentru
acoperirea, mãcar parþialã, a necesarului
(economii sau aport în naturã:
5 4 3 2 1
echipamente, construcþii sau altele)?
48. Existã posibilitatea de a obþine capital
de la rude, prieteni cunoºtinþe, în 5 4 3 2 1
condiþii avantajoase?
49. Dispui de garanþii ce urmeazã a fi
oferite unei bãnci pentru obþinerea 5 4 3 2 1
unui eventual credit?
50. Capitalul de pornire de care dispui
este suficient pentru perioada în
care cheltuielile vor depãºi
5 4 3 2 1
încasãrile?
51. Calculele tale referitoare la
veniturile previzionate sunt
fundamentate în funcþie de date
5 4 3 2 1
certe despre piaþã?
52. Ai luat în calcul toate cheltuielile
posibile?
5 4 3 2 1
2.4 Interpretare
Calculaþi numãrul total de puncte pentru fiecare din cele trei
categorii de întrebãri.
Exemplu: la cele 28 de întrebãri din categoria personalitatea
întreprinzãtorului numãrul total de puncte corespunzãtor rãspunsurilor
este de 110.
Determinaþi punctajul mediu pentru fiecare categorie de întrebãri
prin împãrþirea numãrului total de puncte la numãrul de întrebãri aferent
categoriei respective.
Conform exemplului de mai sus, împãrþiþi numãrul total de puncte
(110) la numãrul de întrebãri (28) ºi obþineþi punctajul mediu pentru
categoria respectivã de întrebãri (ºi anume valoarea de 3,93). În mod
similar determinaþi aceastã valoare ºi pentru celelalte categorii de
întrebãri.
Interpretarea semnificaþiilor punctajului mediu se face cu ajutorul
tabelului urmãtor.
Personalitatea
întreprinzãtorului
3,80 - 5,00 2,80 - 3,79 2,20 - 2,79 1,20 - 2,19 sub 1,19
Ai calitãþi de
întreprinzãtor
ºi eºti
pregãtit sã
faci faþã unei
vieþi nu
foarte line
care te poate
aºtepta.
Te poþi
descurca
pe drumul
acesta.
Important
este sã
ºi
vrei.
Ai putea
sã faci faþã
provocãrilor
pe care
viaþa de
întreprinzãtor
le
implicã.
Pentru a lua
o decizie,
analizeazã
cu atenþie ºi
celelalte
douã
aspecte.
Poate cã îþi
doreºti foarte
mult sã fii
stãpân pe
propria ta
situaþie
economicã.
Nu este însã
suficient.
Trebuie sã
ºi
poþi.
Este bine sã
fii prudent
înainte de a
lua o decizie.
Viaþa de
întreprinzãtor
plinã
de riscuri
nu pare sã
fie potrivitã
pentru
tine.
Poate e
bine ca
deocamdatã
sã-þi
construieºti
o
altfel de
strategie
personalã.
3,60 - 5,00 2,00 - 3,59 Sub 1,99
Piaþa
firmei
ªansele de penetrare
pe piaþã ale afacerii
tale sunt bune.
E momentul, dacã
dispui de resursele
financiare ºi dacã
Piaþa nu e nici bunã
dar nu e nici rea. Ea
existã! De tine
depinde cum îþi poþi
valorifica ºansele. Nu
Se pare cã piaþa
nu-þi este
favorabilã.
Nu uita cã acolo
unde piaþã nu e,
nimic nu e ºi
nici profit!
bineînþeles te simþi în
stare, sã demarezi
propria ta afacere.
uita cã piaþa poate fi
ºi stimulatã.
Poate este bine
sã-þi reorientezi
afacerea cãtre o
altã piaþã.
Resursele
financiare
ale
3,80 5,00 2,60 3,79 1,40 1,59 Sub 1,4
Dacã sunt realiste
calculele tale,
înseamnã cã
dispui de banii
necesari lansãrii în
afaceri.
Fii atent sã-i
cheltuieºti de la
început cu
chibzuinþã chiar
dacã nu-þi lipsesc.
Nu dispui în
totalitate de
banii
necesari.
Dar bani se
gãsesc.
Dacã ideile
tale sunt
bune, dacã
piaþa merge
atunci ºi
afacerea ta
va merge.
Din punct de
vedere financiar
nu stai prea
bine.
Înainte de a te
lansa în afaceri
fãrã o asigurare
financiarã
corespunzãtoare
trebuie sã mai
reflectezi.
Sigur vei lua
decizia cea mai
potrivitã.
Fãrã sã
dispui de
capitalul
necesar,
este extrem
de greu sã
reuºeºti de
la început.
Poate dupã
o micã
aºteptare
lucrurile se
vor
îmbunãtãþi.
Niciodatã
nu e prea
târziu
atunci când
vrei sã mai
gãseºti o
altã soluþie.
3
Firma
3.1 Alegerea formei de organizare a firmei
Înainte de a iniþia o activitate economicã trebuie sã alegeþi
modalitatea sub care vreþi sã vã organizaþi activitatea.
Un întreprinzãtor poate opta pentru una din urmãtoarele forme de
organizare a afacerii:
Organizare Caracteristici
Persoana Poate fi autorizatã sã desfãºoare o activitate
fizicã
independentã în baza Legii nr. 507/2002, de cãtre
(P.F.) primarii comunelor, oraºelor, municipiilor, respectiv ai
sectoarelor municipiului Bucureºti, pe a cãror razã
teritorialã îºi are domiciliul. Pentru persoanele fizice
strãine care nu au domiciliul în România, eliberarea
autorizaþiilor se va face de cãtre primarii unitãþilor
administrativ - teritoriale pe a cãror razã îºi au
reºedinþa. Nu are personalitate juridicã.
Asociaþia
familialã
(A.F.)
Se constituie între membrii unei familii care locuiesc în
aceeaºi localitate, în baza aceluiaºi act normativ ºi ca ºi
persoana fizicã. Nu are personalitate juridicã.
Societatea
Comercialã
(S.C.)
Se constituie ca persoanã juridicã, conform Legii
nr. 31/1990 republicatã, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, prin asociere între douã sau mai multe
persoane fizice sau juridice, pentru a efectua acte de
comerþ. Societatea comercialã dobândeºte personalitate
juridicã de la data înregistrãrii în Registrul Comerþului.
Societãþile comerciale se pot constitui în una din
urmãtoarele forme juridice:
a) societate în nume colectiv (SNC)
b) societate în comanditã simplã (SCS)
c) societate pe acþiuni (SA)
d) societate în comanditã pe acþiuni (SCA);
e) societate cu rãspundere limitatã
(SRL).
Societatea în comanditã simplã
ºi în comanditã pe acþiuni
se caracterizeazã prin existenþa a douã categorii de
asociaþi: comanditaþi (asociaþii care administreazã
societatea ºi rãspund nelimitat ºi solidar pentru obligaþiile
societãþii) ºi comanditari (asociaþii care rãspund numai
pânã la concurenþa capitalului subscris).
Filiale: Filialele sunt societãþi comerciale cu personalitate
juridicã care se înfiinþeazã
într-una din formele de
societate enumerate mai sus. Filialele vor avea regimul
juridic al formei de societate în care s-au constituit.
Sedii
secundare:
O societate comercialã poate sã deschidã în aceeaºi
localitate cu sediul principal sau în alte localitãþi, sedii
secundare sub diferite forme: sucursale, reprezentanþe,
agenþii, puncte de lucru.
3.2 Particularitãþi ale formelor de organizare a activitãþii
Criterii PF
AF
SNC
SCS
SA
SCA
SRL
Nr. persoane O persoanã
sau membrii
unei familii
minimum 2 minimum 5 1 - 50
asociaþi
Capital minim --25 milioane lei 2 milioane lei
Rãspunderea
Nelimitatã
(cu averea
personalã).
Nelimitatã
ºi solidarã,
cu excepþia
asociaþilor
comanditari.
Numai cu
capitalul
subscris, cu
excepþia
acþionarilor
comanditaþi.
Numai cu
capitalul
subscris.
Restricþii pentru
asociaþi.
-
Asociaþii nu
pot lua parte
ca asociaþi
cu rãspundere
nelimitatã
în alte
societãþi
concurente,
fãrã consimþãmântul
celorlalþi
asociaþi.
-
Asociatul
unic nu
poate avea
aceastã
calitate decât
într-o
singurã
societate.
3.3 Aspecte relevante ale modului de organizare
în funcþie de tipul societãþii
Criterii
PF
AF
SNC
SCS
SA
SCA
SRL
Autorizarea
primãriei
x ---
Rezervare denumire
firmã
x x x x
Redactare act
constitutiv
-x x x
Dovadã sediu x x x x
Depunere
capital social
-x x x
Constituire
dosar
x x x x
Înregistrare în
Registrul
Comerþului
x x x x
Autorizarea
funcþionãrii
Se obþine
personal de la
autoritãþile
competente
Se obþine
prin Biroul
Unic
Biroul Unic Biroul Unic
La ce instituþii
trebuie sã
meargã
întreprinzãtorul
Primãrie
Biroul Unic
din cadrul
Oficiului
Registrului
Comerþului
Biroul Unic
din cadrul
Oficiului
Registrului
Comerþului
Biroul Unic
din cadrul
Oficiului
Registrului
Comerþului
Evidenþa
financiar
contabilã
Contabilitate
în partidã
simplã
Contabilitate
în partidã
dublã
Contabilitate
în partidã
dublã
Contabilitate
în partidã
dublã
Criterii
PF
AF
SNC
SCS
SA
SCA
SRL
Sistemul de
impozitare
Impozit pe
venitul
anual
Impozit pe
profit
Impozit pe
profit
Impozit pe
profit
Administrarea Nu existã
reglementãri
exprese
Unul sau mai
mulþi
administratori
Unic administrator
sau
consiliu de
administraþie
Unul sau
mai mulþi
administratori
3.4 Etapele care trebuie parcurse pentru înregistrarea unei firme

3.4.1 Pre-înregistrare (activitãþi pregãtitoare)
Aceastã etapã include toate activitãþile prevãzute de lege care trebuie
îndeplinite de la data când un întreprinzãtor s-a decis sã
constituie o formã de
organizare a unei afaceri ºi pânã la data când a depus la Biroul Unic dosarul
complet pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii. Acestea sunt:
.
Informarea iniþialã privind procedura ºi obligaþiile
întreprinzãtorului.
.
Verificarea ºi rezervarea firmei/emblemei (obligatoriu).
.
Cercetarea firmei/emblemei la OSIM pentru verificarea
similitudinii cu mãrci înregistrate în registrul de mãrci (opþional).
.
Redactarea actului constitutiv (obligatoriu).
.
Obþinerea autentificãrii pentru actul constitutiv (obligatoriu).
.
Redactarea ºi obþinerea declaraþiei pe proprie rãspundere a
fondatorilor, administratorilor ºi a cenzorilor cã îndeplinesc
condiþiile prevãzute de lege (obligatoriu).
.
Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu).
.
Obþinerea evaluãrii prin expertizã, a bunului imobil subscris ca
aport în naturã la capitalul social (dupã caz).
.
Obþinerea certificatului constatator al sarcinilor cu care, eventual,
este grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dupã caz).
.
Vãrsãmântul în numerar la capitalul social (direct la banca doritã
sau la unitãþile CEC de la Biroul Unic din cadrul Oficiului
Registrului Comerþului) (obligatoriu).
.
Întocmirea dosarului de înregistrare ºi autorizare a funcþionãrii
(obligatoriu).
Dosarul de înregistrare ºi autorizare a funcþionãrii trebuie sã
conþinã:
Nr.
crt. Denumire act
Tip organizaþie Precizãri privind
utilizarea
documentului
PF
AF
SNC
SCS
SA
SCA
SRL
1. Cerere de înregistrare
ºi autorizare
x x x x
Obligatoriu
2. Dovada
disponibilitãþii
firmei/emblemei
(original)
x x x x
Dovada pentru disponibilitatea
firmei
este obligatorie
3. Reproducerea
emblemei
(4 exemplare)
x x x x
Opþional, dacã se
declarã emblema
4. Dovada sediului
(în copie)
x x x x
Obligatoriu
5. Declaraþia pe
proprie rãspundere
(original)
x x x x
Obligatoriu
6. Autorizaþia emisã
conform Legii
nr. 507/2002 (copie)
x
Obligatoriu
7. Actul constitutiv
(original)
x x x
Obligatoriu pentru
persoane juridice
Nr. Tip organizaþie
Precizãri privind
crt. Denumire act
utilizarea
PF
SNC
SA
SRL
documentului
AF
SCS
SCA
8. Dovezile privind Este obligatoriu sã
efectuarea vãrsã
existe capital
mintelor aporturi
x
x
x
vãrsat în numerar.
lor subscrise ºi/sau
vãrsate (copii).
9. FacturiSe utilizeazã
pentru produse noi
x
x
x
achiziþionate ca
aport în naturã.
10. Expertiza de eva-Numai în cazul
luare a aportului în
bunurilor imobile
x
x
x
naturã la capitalul
aportate la capitasubscris.
lul social.
11. Certificatul cons-Pentru bunurile
tatator al sarcinilor
imobile aduse ca
de care sunt
x
x
x
aport în naturã la
grevate imobilele.
capitalul social
subscris.
12. Dovada intabulãrii Pentru bunurile
bunurilor imobile.
imobile aduse ca
aport la capitalul
social subscris.
13. Cambie, contract Când sunt aduse
de împrumut
creanþe ca aport la
bancar, contract
capitalul social.
civil.
Nu sunt permise la
x
x
SA ºi SCA constituite
prin subscripþie
publicãºi
la SRL.
Precizãri privind
crt. Denumire act
utilizarea
PF
SNC
SA
SRL
documentului
AF
SCS
SCA
14. Declaraþie cu privire Obligatoriu pentru
la averea deþinutã
asociaþii care
(original, sub
x
x
x
rãspund nelimitat ºi
semnãturã privatã).
solidar pentru
obligaþiile sociale.
15. Acte privind În lipsa acestora se
activitatea
depune actul
x
comercialã
privind nivelul
anterioarã (copii)
studiilor absolvite.
16. Specimenul de Obligatoriu pentru
semnãturã
x
x
x
x
administratori.
(original).
17. Certificatul cenzori-Obligatoriu pentru
lor privind
SA ºi SCA.
depunerea garanþiei
legale de cãtre
administratori.
18. Actele
constatatoare ale
operaþiunilor
x
încheiate în contul
societãþii (copii).
19. Contractul de Numai în cazul
administrare
când societatea
(copie).
x
x
x
este administratã
de o persoanã
juridicã.
20. Acte de identitate Paºaport pentru
x
x
x
x
(cu CNP) în copie.
nerezidenþi.
Precizãri privind
crt. Denumire act
utilizarea
PF
SNC
SA
SRL
documentului
AF
SCS
SCA
21. Actul de înregistra-În copie tradusãºi
re a fondatorilor
legalizatã pentru
-
x
x
x
persoane juridice
nerezidenþi.
(copie).
22. Hotãrârea organis-În copie tradusãºi
mului statutar al
legalizatã pentru
persoanei juridice
nerezidenþi.
privind
-
x
x
x
participarea la
constituirea
societãþii (original)
23. Mandatul În copie tradusãºi
persoanei care a
legalizatã pentru
semnat actul
nerezidenþi.
constitutiv în nu
-
x
x
x
mele ºi pe seama
fondatorului,
persoanã juridicã
(original).
24. Certificat de În copie tradusãºi

-
x
x
x
bonitate (original).
legalizatã.
25. Avize prealabile Pentru societãþile
prevãzute de lege.
bancare, de
asigurare
-
-
x
x
reasigurare, de
operaþiuni cu valori
mobiliare.
Precizãri privind
crt. Denumire act
utilizarea
PF
SNC
SA
SRL
documentului
AF
SCS
SCA
26. Actele pentru
autorizarea
funcþionãrii din
punct de vedere: al
-
x
x
x
-
PSI; sanitar; sanitarveterinar;
al
protecþiei de mediu;
al protecþiei muncii.
27. Diverse taxe ºi Sunt stabilite de

onorarii.
x
x
x
x
organismele
competente.
3.4.2 Înregistrarea comerciantului
Aceastã etapã include activitãþile obligatorii îndeplinite dupã data
depunerii dosarului la Biroul Unic ºi data înregistrãrii comerciantului în
Registrul Comerþului, incluzând:
&
autorizarea de cãtre judecãtorul delegat a constituirii
comerciantului;
&
obþinerea, pe cale electronicã, a codului unic de înregistrare de la
Ministerul Finanþelor Publice;
&
redactarea încheierii de cãtre judecãtorul delegat;
&
înregistrarea comerciantului în Registrul Comerþului;
&
editarea certificatului de înregistrare
3.4.3 Autorizarea funcþionãrii comerciantului
Aceastã etapã include activitãþile de autorizare a funcþionãrii
comerciantului de cãtre instituþiile publice abilitate, îndeplinite în perioada
ulterioarã depunerii dosarului la Biroul Unic ºi anterior datei eliberãrii
anexei conþinând avizele/autorizaþiile/acordurile necesare funcþionãrii:
autorizaþie PSI, sanitarã, sanitar-veterinarã, pentru protecþia muncii, pentru
protecþia mediului etc.
CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE ªI ANEXE
Modelul ºi conþinutul Certificatului de Înregistrare a comerciantului,
inclusiv al Anexei la acesta sunt stabilite prin Hotãrârea Guvernului
nr. 1345 din 27 noiembrie 2002.
Certificatul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special

ºi securizat. În certificat sunt înscrise urmãtoarele date:
4
firma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, aºa cum
este înscrisã în actul constitutiv ºi în Registrul Comerþului;
4
sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de
înregistrare;
4
activitatea principalã exprimatã prin cod CAEN ºi un text sumar
de descriere;
4
CUI codul unic de înregistrare -cod numeric constituind codul
unic de identificare a unui comerciant;
4
atributul fiscal este un cod alfa-numeric având semnificaþia
categoriei de plãtitor de taxe ºi impozite la bugetul de stat;
4
numãrul de ordine în Registrul Comerþului cuprinde numãrul ºi
data unui comerciant în Registrul Comerþului;
4
data emiterii certificatului;
4
seria ºi numãrul de ordine informaþie specificã regimului
special al documentului.
Anexele la Certificatul de înregistrare se emit atât pentru sediul
social ºi sediile secundare cât ºi pentru fiecare activitate desfãºuratã la
sediul principal ºi la sediile secundare care sunt supuse avizãrii/autorizãrii.
La un certificat de înregistrare se ataºeazã una sau mai multe anexe.
Fiecare Anexã
conþine:
¦informaþii de tip conexiune la certificat (seria, numãrul, cod unic
de înregistrare, firma ºi sediul social);
¦informaþii de identificare a sediilor secundare (adresa ºi/sau
activitatea supusã autorizãrii);
¦avizul ºi/sau autorizaþia pentru prevenirea ºi stingerea
incendiilor;
¦avizul ºi/sau autorizaþia sanitarã;
¦autorizaþia sanitar-veterinarã;
¦acordul ºi/sau autorizaþia de mediu;
¦autorizaþia de funcþionare din punctul de vedere al protecþiei
muncii;
3.4.4 Notificarea comerciantului cãtre instituþii publice
Aceastã etapã include activitãþile de notificare a înregistrãrii unui
comerciant cãtre instituþii publice cu atribuþii legate de publicitatea,
înregistrarea sau evidenþa comercianþilor (unde este cazul).
3.5 Finanþarea
Pentru determinarea surselor de finanþare adecvate afacerii, pornind
de la necesarul determinat în baza planului de afaceri, trebuie avute în
vedere urmãtoarele surse de finanþare:
1. Capitalul propriu (aici intrã
banii proprii, ai familiei, ai
prietenilor, ai partenerilor privaþi neinstituþionali)
Capitalul propriu este cel mai «scump», dar, de cele mai multe ori
este cel mai uºor de obþinut. Avantaje: implicarea - cointeresarea puternicã
faþã
de bunul mers al afacerii a1 tuturor ce1or care investesc. Dezavantaje:
costul de oportunitate a1 capitalului investit, împãrþirea profitului când sunt
mai mulþi investitori, posibile probleme de strategie sau chiar la nivelul
managementului executiv atunci când investitorii sunt prea mulþi sau prea
diferiþi ca interese.
2. Creditul bancar
Este poate printre cele mai controversate forme de finanþare.
Avantajele sunt contrabalansate de dezavantaje, mai ales în cazul
investitorilor fãrã «istorie». Principalele avantaje: au un cost re1ativ scãzut,
se poate beneficia de asistenþã din partea bãncii. Dezavantaje: costurile nu
mai depind de bunul sau rãul mers al firmei, pot fi greu amânate, deoarece
atitudinea bãncilor nu este foarte flexibilã.
Pentru firmele nou înfiinþate, bãncile sunt reticente în a acorda
credite. Banca are nevoie de siguranþa cã va primi înapoi banii acordaþi
drept credit, ºi firmele nou-înfiinþate nu oferã aceastã garanþie, din diferite
motive (nu au istorie, nu au experienþã, nu au foarte multe elemente care sã
facã din aceste firme elemente stabile în cadrul economiei).
Cu toate acestea (sau poate tocmai din acest motiv) prezentarea unei
firme nou-înfiinþate la o bancã trebuie sã se facã astfe1 încât firma sã fie
pusã
în cea mai bunã luminã posibilã în faþa bãncii.
Evident, pentru obþinerea de la bancã a unei finanþãri,
întreprinzãtoru1 trebuie sã ofere bãncii anumite garanþii reale pentru
rambursarea creditului. Garanþiile reale sunt reprezentate de imobilele,
echipamentele, mijloacele de transport pe care întreprinzãtorul sau firma sa
le au în posesie ºi pe care sunt dispuse sã le supunã unei ipoteci sau sã le
gajeze în favoarea bãncii în vederea acordãrii creditului.
Prin Legea Bancarã nr. 58/1998, bãncile nu pot oferi credite
rambursabile fãrã a-ºi securiza investiþiile. Aºadar, bãncile solicitã garanþii
(de preferinþã imobiliare) care sã acopere aproximativ 120% din valoarea
creditului plus dobânda. Gãsirea acestor garanþii, în special pentru firmele
recent înfiinþate, aflate pe piaþã de doi - trei ani este practic imposibilã, dacã
firma nu are în patrimoniul sãu astfel de garanþii.
Pe de altã parte, bãncile doresc o garanþie cât mai lichidãºi exigibilã,
pentru cã nu doresc sã se transforme în agenþii imobiliare.
Pentru oferirea altor tipuri de garanþii decât cele imobiliare existã
diverse formule (fonduri de garantare, re-garantare, scrisori de garanþie din
partea altor bãnci).
Cele mai cunoscute sunt fondurile de garantare ºi co-garantare a
creditelor. Aceste fonduri garanteazã
prin scrisori de garanþie firmele care
doresc sã obþinã un credit rambursabil.
În România, existã douã
fonduri de garantare:
Fondul Naþional de Garantare a Creditelor pentru IMM

Fondul de Garantare a Creditului Rural.
3. Finanþãri obþinute prin programe de promovare a IMM
Cunoscându-se reticenþa bãncilor în a acorda credite firmelor noi,
existã programe de finanþãri, mai ales nerambursabile care se adreseazã
exact sectorului de întreprinderi nou-înfiinþate.
Fiind finanþãri nerambursabile, existã
un model foarte clar de
documentaþie care trebuie întocmit. Documentaþia astfel realizatã intrã
într-un proces de competiþie cu documentaþii ale altor firme nou înfiinþate ºi
cele mai bune proiecte primesc finanþare.
Aceste tipuri de programe sprijin pentru IMM sunt atât finanþãri
rambursabile cât ºi finanþãri nerambursabile.
Finanþãrile rambursabile constau în finanþarea din banii publici,
realizate prin intermediul unor bãnci agreate, iar banca refinanþeazã IMM. În
acest caz, dobânda este mai scãzutã
decât dobânda pieþei.
Finanþãrile nerambursabile reprezintã ajutoare financiare acordate
IMM ºi care provin în principal din douã surse:
.
Bugetul de Stat;
.
fonduri ale Uniunii Europene sau ale altor organizaþii
internaþionale, Banca Mondialã etc.).
4. Fonduri de capital de risc
Prin sistemul fondurilor de capital de risc, întreprinzãtorul primeºte
un partener în afacere, care aduce o sumã importantã de bani ca aport la
capitalul social al societãþii. În general, fondul doreºte sã fie acþionar
minoritar la societate ºi sã-ºi retragã participarea în aproximativ cinci ani.
Acest tip de asociere cu un fond de capital de risc prezintã un mare
inconvenient: întreprinzãtorul trebuie sã participe cu o sumã mai mare decât
cea a fondului, pentru ca fondul sã-ºi pãstreze poziþia de acþionar minoritar.
În afarã
de acest lucru, în România, fondurile de capital de risc nu
sunt destinate în special IMM, ci mai ales firmelor mari care doresc o
infuzie de capital pentru o anumitã perioadã. Evident, existã posibilitatea ca
un fond de risc sã doreascã sã fie partener ºi cu o firmã nou-înfiinþatã.
În cazul în care un întreprinzãtor convinge un fond de capital de risc
sã i se alãture într-o afacere, atunci firma respectivã are trei mari avantaje:
a. primeºte o infuzie de capital pe o perioadã îndelungatã, timp în
care nu trebuie sã plãteascã dobânzi;
b. aceastã infuzie de capital nu figureazã în evidenþele firmei ca
datorii ci ca surse financiare proprii (aport la capitalul social);
c. o datã
cu banii, fondul aduce ºi specialiºtii sãi care vor asista
întreprinzãtorul în managementul firmei.
5. Leasing
Leasingul (credit-bail) este o formã specialã de realizare a operaþiei
de creditare pe termen mediu ºi lung pentru procurarea de echipament
industrial.
Leasingul se poate realiza prin societãþile de leasing la care
solicitantul de echipament industrial poate apela pentru aceastã formã de
creditare. Echipamentul se cumpãrã de cãtre societatea de leasing ºi se
închiriazã ulterior solicitantului. De multe ori, solicitantul însuºi este
mandatat în numele societãþii de leasing sã
cumpere echipamentul de care
are nevoie. Contractul de leasing se va încheia apoi între societatea de
leasing ºi solicitant ºi prin acest contract solicitantul primeºte pentru
folosinþã echipamentul. Aceastã formã de leasing se mai numeºte ºi leasing
comercial, ºi reprezintã forma principalã de leasing.
Alte forme de leasing sunt lease-back ºi time-sharing.
În forma de lease-back, posesorul echipamentului se confundã cu

solicitantul care are nevoie urgentã de bani. În acest caz, el vinde
utilajul unei societãþi de leasing, închiriindu-l apoi de la aceasta.
În forma de time-sharing, sunt mai mulþi solicitanþi care vor sã
utilizeze acelaºi echipament, dar fiecare îl foloseºte o anumitã
perioadã de timp. De exemplu, trei societãþi vor sã construiascã
fiecare câte o halã de producþie. Pentru aceasta nu vor cumpãra
fiecare câte o macara, ci vor închiria toate trei o singurã macara
urmând sã o foloseascã cu rândul.
Indiferent de forma în care se face leasingul, la sfârºitul perioadei,
solicitantul are trei posibilitãþi:
5
încetarea contractului;
5
continuarea contractului pentru o nouã perioadã de timp;
5
cumpãrarea utilajului la preþul prestabilit.
Leasingul se realizeazã de cãtre bancã

sau de cãtre o societate
specializatã
de credit. Documentele care se vor prezenta vor fi cererea de
creditare, ultimele douã bilanþuri contabile anuale, ultimele douã balanþe de
venituri ºi cheltuieli, factura proformã
a echipamentului care face obiectul
leasingului, extrasele de cont. Societatea de leasing va cumpãra pe numele
sau obiectul leasingului prin contract de vânzare-cumpãrare ºi apoi îl va
închiria societãþii creditoare prin contract de închiriere.
1. Prezentaþi avantajele ºi dezavantajele iniþierii de cãtre
dumneavoastrã a unei afaceri private în România, insistând
asupra formei juridice de organizare ºi asupra modalitãþilor de
finanþare adecvate.
2. Verificaþi-vã aptitudinile de întreprinzãtor, parcurgând testul de la
pag. 213.

Cap 4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Abordare culturalã comparativã

în domeniul educaþiei între China ºi România

În România, latura individualism a dimensiunii studiate devine

a þãrilor latine din Europa

Dimensiunea culturalã individualism-colectivism ne confirmã

Subiecte propuse pentru discuþie:

Locul IMM în economia Japoniei

Iniþierea unei afaceri2

o vinzi ºi altora. În plus, mai ai nevoie de curajul de a transforma aceea idee

3.4 Etapele care trebuie parcurse pentru înregistrarea unei firme

24. Certificat de În copie tradusãºi

27. Diverse taxe ºi Sunt stabilite de

Certificatul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special

Fondul Naþional de Garantare a Creditelor pentru IMM

În forma de lease-back, posesorul echipamentului se confundã cu

Leasingul se realizeazã de cãtre bancã

S-ar putea să vă placă și