Generalitati

Coloranţii sunt substanţe organice naturale sau sintetice colorate, care absorb
lumina in domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea de a colora corpurile pe
care sunt aplicate(fibre textile, piele, hârtie, etc.), rezista in timp la lumina, spălare,
frecare. Culoarea substanţelor se datorează prezentei in molecula a unor grupe de
atomi, numite grupe cromofore sau cromofori, care absorb selective diferite
radiaţii ale luminii, fiecărui cromofor corespunzându-i una sau mai multe benzi de
absorbţie in spectrul vizibil.
Poziţia benzilor de absorbţie ale fiecărui cromofor este influenţata de
existenta in molecula a altor cromofori, nuanţa culorii unei substanţe colorate
depinzând de întreaga structura chimica a substanţei.
Cele mai importante grupe cromofore sunt:
a) grupa nitrozo -N=O
b)grupa nitro -NO2
c)grupa azo -N=N-
d)grupa cetonica -C=O
e)dubla legătura >C=C<
Substanţele care conţin in molecula lor unul sau mai mulţi
cromofori si se numesc cromogene si sunt colorate. Pentru ca o substanţa sa
devină si mai colorata, trebuie sa contina in molecula, pe lângă cromofori, si
alte grupe, numite auxocrome.
Principalele grupe auxocrome sunt:
a)grupa amino -NH2
b)grupa hidroxil fenolica ( si derivaţii ei alchilati)
Grupele auxocrome, pe lângă faptul ca imprima substanţei proprietatea
de a colora, produc o închidere si o intensificare a culorii.
Primii coloranti oraganici utilizati au fost cei de origine vegetala si in
mica parte cei de origine animala.
Coloranti de origine vegetala:
roiba-obtinuta din radacinile plantelor din familia rubiaceelor
indigoul- extara si plante care fac parte din familia Indigofera
albastru-exatra din lemnul de bacan
Coloranti de origine animala:
purpura- din diferite specii de melci
carminul- extras dintr-un gandac parazit care se dezvolta pe dif
specii de stejar pitic
Figura 1: Familia Rubiaceelor

Figura 2: Familia Indigofera

 Figura 3: Purpura

Coloranti organici de sinteza

Clorantii de sinteza sunt majoritari in practica vopsirii. Acesti
sunt mai performanti, mai rezistenti la agentii exterioro: lumina, umiditate,
gaze industriale, spalare, etc.
Primul colorant sintetic a fost sintetizat in Anglia , acesat se
numeste moveina si a fost sintetizat de W.H.Perkin
Colorantii se grupeaza dupa cateva caracteristici
a) usori solubili in apa : colorantii acizi, directi sau substantivi,
bazici si cationici
b) greu solubili in apa: dispersie
c) Insolubili in apa :coloranti de cada si de sulf
d)Insolubili in apa si solventi : pigmenti(vopsele)

Coloranti alimentari:
 Culoarea este o însuşire a calităţii senzoriale a unui produs
alimentar, percepută vizual.
 Coloranţii sunt combinaţii organice, naturale sau de sinteză, ele
însele colorate şi care au proprietatea de a colora.
 Coloranţii de suprafaţă sunt metale sau oxizi ori săruri de aur, argint
etc
 Cei naturali sunt fabricati din surse naturale. Exemple de aditivi
naturali : lecitina, derivate din soia, porumb si fructe colorate, sfecla
rosie. Aditivii artificiali sunt adesea folositi cand un aditiv natural
nu poate fi gasit sau este mai economic si fie utilizat cel artificial..

Clasificarea coloranţilor se poate face după 2 criterii:

 după natura lor: naturali şi sintetici
 după proprietăţile tinctoriale:
 galbeni
 oranj
 roşii
 albaştri
 verzi
 bruni
 negri, cu nuanţe diverse, pentru toate culorile

Coloranti naturali
 Sunt substanţe colorate, prezente în mod natural în produse
comestibile, din care se obţin prin extracţie.
 Aditivi sunt considerate şi sursele naturale, care nu sunt consumate
ca produse alimentare şi care nu sunt folosite ca ingrediente.
 În categoria aditivilor mai intră şi:
 coloranţii de caramel, consideraţi a fi naturali deşi se obţin prin
tratament termic din glucide nutritive precum zaharoză,
dextroză, sirop de glucoză etc.
 roşu de coşenilă, obţinut prin mărunţirea fină a insectei
Dactylopius coccus cacti, uscată.