POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A REZISTEI TERMICE LA

FERESTRE

ş.l.ing. Ancuţa ABRUDAN, ş.l.ing. Florin DOMNIŢA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA

REZUMAT
Una din primele acţiuni care trebuie întreprinse pentru reabilitarea locuinţelor existente
este de a recurge la "diagnosticul termic" al clădirii, eficient, axat pe date precise din care să se
obţină rezultate bune şi imediate. Etapele care trebuie parcurse pentru întocmirea acestuia sunt
necesare când se are în vedere un studiu foarte amănunţit şi când se dispune de tehnica de calcul
precum şi de programe de calcul specializate corespunzătoare. Tâmplăria exterioară, respectiv
ferestrele, sunt elementele de construcţie cu rezistenţa termică cea mai scăzută, fiind necesare
măsuri de izolare termică a acestora fără a influenţa iluminatul natural din încăperi. Lucrarea îşi
propune să analizeze câteva posibilităţi de îmbunătăţire a rezistenţei termice la ferestrele utilizate
în mod frecvent precum şi avantajele utilizării ferestrelor cu vitraj termopan, ceea ce conduce
implicit la reducerea consumurilor energetice.

1. INTRODUCERE
Una din primele acţiuni întreprinse pentru reabilitarea locuinţelor existente este de a
recurge la "diagnosticul termic" al clădirii, eficient, axat pe date precise din care să se obţină
rezultate bune şi imediate. Etapele care trebuie parcurse pentru întocmirea acestuia sunt necesare
când se are în vedere un studiu foarte amănunţit şi când se dispune de tehnica de calcul precum şi
de programe de calcul specializate corespunzătoare. Reabilitarea termică a clădirilor este într-o
strânsa legătură cu reabilitarea instalaţiilor din aceste clădiri.
Ţinând seama de elementele componente care alcătuiesc anvelopa unei clădiri, rezultă că
măsurile de izolare termica se aplică:
- elementelor opace : pereţi exteriori, terase, planşee peste pod, planşee spre subsoluri
sau coridoare exterioare şi pardoseli pe pământ;
- elementelor vitrate : ferestre, luminatoare şi uşi.
În continuare voi prezenta câteva posibilităţi de îmbunătăţire a rezistenţei termice la
ferestrele utilizate în mod frecvent precum şi avantajele utilizării ferestrelor cu vitraj termopan.

2. POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A REZISTEI TERMICE LA FERESTRE

Tâmplăria exterioară, respectiv ferestrele, sunt elementele de construcţie cu rezistenţa

termică cea mai scăzută, de aceea sunt necesare măsuri de izolare termică fără a influenţa
iluminatul natural din încăperi. Pentru ferestrele existente (cuplate sau duble din lemn), în tabelul
1 sunt indicate soluţiile existente şi câteva propuneri de îmbunătăţire a rezistenţei termice. Astfel,
la ferestrele cuplate, rezistenţa termică poate creşte de la 0,39 m2K/W la 0,57 m2K/W (o reducere
a pierderilor de căldură şi implicit a cheltuielilor de exploatare cu cu cca. 35%). În ceea ce
priveşte ferestrele duble din lemn, rezistenţa poate creşte de la 0,43 m 2K/W la 0,61 m2K/W (o
reducere a pierderilor de căldură şi implicit a cheltuielilor de exploatare cu cu cca. 30%).
În figura 1 este prezentată posibilitatea de îmbunătăţire a protecţiei termice prin prinderea
rândului de geam termoizolant cu un profil cornier la o fereastră dublă.
TABEL 1
Propuneri de îmbunătăţire la ferestrele exterioare existente

FERESTRE CUPLATE (C) FERESTRE DUBLE (D)

R R
Soluţia - [m2K/W] Soluţia - [m2K/W]

Existentă 0,39 Existentă 0,43

0,51 0,55

Propuneri de Propuneri de
0,57 0,61
îmbunătăţire îmbunătăţire

0,57 0,61
Fig. 1 Prinderea rândului de geam termoizolant cu un profil cornier la o fereastră dublă

Utilizarea ferestrelor cu vitraj termopan este de mare actualitate datorită, în primul rând
faptului că rezistenţa la transfer termic este mult mai mare decât în cazul altor tipuri de ferestre
iar permeabilitatea la aer şi etanşeitatea la apă asigură un confort interior sporit.
Izolaţia termică este asigurată prin izolarea termică dată de vitraj (cu strat de aer sau cu
argon) şi prin cea dată de tipul profilelor din PVC, cu cinci camere. Acestea, cu armătura
montată, ajung până la o rezistenţă la transfer termic R de 0,91 m2K/W. Rezistenţa la transfer
termic a unui vitraj cu argon este de 0,83 m 2K/W, ceea ce demonstrează că utilizarea vitrajului cu
strat de aer este mai eficientă.
Izolaţia termică astfel obţinută contribuie la asigurarea confortului termic şi implicit la
economisirea energiei la construcţiile dotate cu astfel de ferestre.
Protecţia hidrofugă este asigurată prin garniturile de etanşare pe care le înglobează
elementele de tâmplărie, respectiv la concepţia profilelor cu căi de drenare şi evacuare a apelor.
Protecţia împotriva zgomotelor este determinată prin indicele de atenuare acustică care
poate atinge 50 dB, funcţie de tipul profilului şi al vitrajului.
Principalele tipuri de ferestre care se pot executa sunt:
 ferestre fixe (vitrine), cu geamul montat în ramă;
 ferestre oscilante, basculante oscilobasculante;
 ferestre multiple cu montanţi;
 ferestre cu două canaturi fără montant;
 ferestre în arce circulare şi ferestre oblice.
 Elementele componente ale ferestrelor sunt: profile PVC cu cinci camere, profile metalice
din oţel pentru rigidizarea profilelor din PVC, vitrajul termopan, garnituri de montare geamuri şi
de etanşare, din silicon şi accesoriile.
Etanşeitatea tâmplăriei este realizată printr-un sistem dublu de garnituri din terpolymer -
etilene-diene-propilene şi/sau din cauciuc siliconic. Geamurile termopan se fixează în tâmplărie
cu ajutorul baghetelor de garnituri etanşe.
În figura 2 este prezentat profilul pentru ferestre cu două canate fără montant central.

Fig. 2 Profile pentru ferestre cu două canate fără montant central

3. CONCLUZII
Pentru îmbunătăţirea protecţiei termice a clădirilor existente, este necesar a se avea în
vedere îmbunătăţirea rezistenţei termice şi a ferestrelor, ceea ce conduce implicit la reducerea
consumurilor energetice.
Astfel, la stabilirea poziţiilor şi dimensiunilor tâmplăriei exterioare trebuie avută în vedere
atât orientarea cardinală, cât şi orientarea faţă de direcţia vânturilor dominante, ţinând seama şi de
existenţa clădirilor învecinate deoarece, ferestrele orientate spre sud au un aport solar
semnificativ.
Este necesară îmbunătăţirea tâmplăriei exterioare, cu cel puţin trei rânduri de geamuri sau
cu geamuri termoizolante pentru mărirea rezistenţei la transfer termic. De asemenea este
recomandată eliminarea totală sau reducerea în cât mai mare măsură a punţilor termice de orice
fel în jurul golurilor de ferestre şi uşi.
 În vederea reducerii infiltraţiilor de aer rece, la tâmplăria exterioară se
recomandă luarea unor măsuri de etanşare corespunzătoare utilizând
materiale de calitate.
Astfel, atât la clădirile existente cât şi la cele noi, în curs de proiectare şi execuţie este
absolut necesar să se facă un calcul termotehnic privind gradul de izolare al clădirii, funcţie de
care să se poată recurge, dacă este cazul, la măsuri de izolare termică eficientă.

4. BIBLIOGRAFIE

1. ABRUDAN, A.: Teză de doctorat ”Reducerea pierderilor de căldură prin anveloparea

clădirilor”, februarie 2003

2. ABRUDAN, A., MĂDĂRĂŞAN, T.: Influenţa punţilor termice asupra rezistenţei la transfer
termic a elementelor de închidere ale clădirilor. Energie environnement economie et
thermodynamique. Travaux du colloque franco-roumain COFRET’02, Universite
“Politehnica”, Bucarest, Roumanie, 25-27 Avril 2002, pag. 287-291

3. ALLEN, W.: Envelope design for building. Architectural Press, London, 1997

4. ILINA, M., ILINA S.: Încălzirea locuinţelor individuale. MATRIX ROM Bucureşti, 1999