Sunteți pe pagina 1din 8

SINTEZA LUCRARII

CERCETAREA EXPERIMENTALA SI MODELAREA MATEMATICA A POLUARII SOLULUI SI A


APELOR SUBTERANE CU COMPUSI AI AZOTULUI,
1. Studii teoretice privind curgerea apei in sol si in acvifere in vederea realizarii unui model cuplat

Apele subterane si apele de suprafata trebuie considerate drept componente inseparabile ale unui sistem
interactiv. Intre zona nesaturata (sol) si zona saturata (apele subterane) exista un transfer continuu de apa si de
substante chimice. Acest transfer poate provoca poluarea apei subterane pentru perioade lungi de timp. Prognoza
calitatii solului si a apelor subterane presupune realizarea unor modele matematice privind curgerea apei si dispersia
poluantilor. Aceste modele constau in integrarea ecuatiilor ce descriu curgerea si a ecuatiei ce descrie inaintarea
frontului poluant in mediul poros. Parametrii care intervin in aceste ecuatii trebuie apreciati pe baza unor masuratori
efectuate in laborator sau in teren (calibrarea modelului). Rezultatele modelarii pot fi utilizate in practica doar in
conditiile in care modelul a fost calibrat si validat.

1.1. Studiu bibliografic privind abordarile teoretice, numerice si experimentale

S-a facut un amplu studiu bibliografic legat de lucrarile clasice si moderne, aparute in ultimii ani, in
literatura de specialitate. Curgerea apei prin medii poroase nesaturate reprezinta un domeniu in care s-au facut
numeroase cercetari teoretice, numerice si experimentale. Acest domeniu presupune dezvoltari matematice de mare
rafinament. In raportul complet dam o lista ampla de lucrari, dintre care multe sunt aparitii din ultimii ani. La
sfarsitul acestei sinteze prezentam o bibliografie selectiva.

1.2.Modelarea matematica a curgerii apei intr-un mediu poros nesaturat. Ecuatia lui Richards

În cazul unui sol nesaturat, porii sunt ocupaţi atât cu aer cât şi cu apă. Se presupune că faza gazoasă este
continuă şi că produce rezistenţă neglijabilă la înaintarea fazei lichide. Practic curgerea nesaturată presupune
curgerea simultană a două fluide imiscibile, apa şi aerul printr-un mediu poros.
Presupunând curgerea în mediul nesaturat izotermă şi neinfluenţată de conţinutul de săruri al fazei lichide
(izomotică) şi neglijând transportul vaporilor de apă din sol, Buckingham (1907) a modificat ecuaţia lui Darcy,
generalizând conceptul de conductivitate hidraulică, K şi de presiune în pori, h, definite pentru mediul poros saturat.
In acest caz, conductivitatea hidraulică depinde de conţinutul volumic de apă din sol () şi este numită
conductivitate capilară sau conductivitate hidraulică nesaturată.
Datorită forţelor de sucţiune capilară, presiunea din pori este negativă şi este o funcţie h(). Ea mai poartă
numele de sucţiune (=h()), sau de sarcină de sucţiune a matricei solide.
Noi vom numi, în aceasta lucrare: K() - conductivitate hidraulică, Ks - conductivitatea hidraulică la
saturaţie, h() - presiunea din pori (h()<0 pentru sol nesaturat).
Legea lui Darcy devine, pentru o curgere unidimensională verticală:
H    h 
qz = ─ K() = ─ K()  (h  z ) = ─ K()   1 (1.1)
z  z   z 
unde: qz este fluxul prin unitatea de suprafata (viteza Darcy). Dacă se consideră axa Oz în sens descendent,
potenţialul hidraulic H = h─z.
dh
Buckingham a introdus, deasemenea, o notaţie: D() = K()  , numită difuzivitatea apei din solul
d
nesaturat. Cu această notaţie fluxul vertical se poate calcula cu relaţia:
  
qz = ─  D()  K () (1.2)
 z 
După direcţia x, orizontală, fluxul unitar este:
H h()
qx = ─K()   K () (1.3)
x x
Generalizând, fluxul prin unitatea de suprafata (viteza Darcy), va fi proporţional cu gradientul sarcinii hidraulice:

q   K ()grad H , (1.4)

q  K grad(h  z) (1.5)
Daca se inlocuieste viteza Darcy pentru mediu poros nesaturat, in ecuatia de continuitate, se obtine ecuatia
generala care guverneaza curgerea unui fluid intr-un mediu poros nesaturat

 divK (  )gradH (  ) , (1.6)
t
  h h
iar daca se considera    C( h ) ,ecuatia curgerii in mediu poros nesaturat devine
t h t t
h
C( h )  divK (  )gradH  . (1.7)
t
Sub aceasta forma, ecuatia care guverneaza variatia presiunii in porii mediului poros nesaturat poarta numele de
ecuatia lui Richards. Sarcina hidraulica in pori, la cota z se poate scrie sub forma: H (  )  h(  )  z unde h(θ) este
p p d
presiunea apei din pori h(  )   at iar z este distanta fata de nivelul de referinta. C  reprezinta
g g dh
capacitatea capilara si descrie posibilitatea unui mediu poros de a elibera sau a inmagazina apa datorita variatiei
presiunii in pori. Ea se masoara in [1/m].
În zona nesaturată umiditatea şi potenţialul
de presiune variază simultan. Relaţia dintre aceste
două mărimi este esenţială în descrierea dinamicii
fazei lichide în regim nesaturat variabil. Această
relaţie exprimă variaţia intensităţii forţelor de
capilaritate şi de adsorbţie în funcţie de umiditate.
Întrucât forţele de capilaritate şi de adsorbţie
depind de organizarea spaţială a particulelor, forma
relaţiei între potenţialul de presiune şi umiditate
constituie o caracteristică specifică a solului (a tipului
de sol).
Relaţia h(θ) reprezentată în coordonate
θ, h(θ) se numeşte curba caracteristică de umiditate a
solului sau curba de presiune matricială.

Fig. 1. Curba caracteristică de umiditate a solului

1.3.Modelarea matematica a curgerii apei intr-un mediu poros saturat

Introducand viteza Darcy, prin mediul poros saturat, in ecuatia de continuitate, se obtine ecuatia de
difuzivitate a acviferului. Modelarea matematica a curgerii in acvifere presupune integrarea ecuatiei de difuzivitate
in conditii de unicitate caracteristice problemei concrete. In cartea pe care am scris-o in cadrul acestui contract am
prezentat probelmatica modelarii curgerii in medii poroase saturate, respectiv in acviferele cu suprafata libera si in
cele sub presiune. Au fost date exemple de rezolvare a unor probleme de curgere in acvifere.

2. Realizarea unor modele matematice care sa descrie curgerea intr-un mediu poros nesaturat, in cazul
unidimensional si in cazul bidimensional

2.1. Asupra unor solutii teoretice


Pentru o miscare in plan vertical, unidimensionala, prin combinarea ecuatiei de continuitate pentru
conservarea masei de apa si legea Buckingham-Darcy pentru miscari nesaturate, se obtine ecuatia
 K (  ) 
 [ D(  ) ]  (2.1)
t  z
unde:  este continutul volumic de apa , t este timpul. z este cota pe verticala, masurata de la suprafata solului,
D(  ) este difuzivitatea iar K (  ) este conductivitatea hidraulica.
In conditii la limita date, ecuatia diferentiala nelineara, cu derivate partiale de tip parabolic (2.1), pentru
miscari nesaturate unidimensionale, cu conditii la limita de flux variabil, conduce la patru clase de modele teoretice:
 Modele de clasa lineara cu forma canonica:
U  2U
 2  f ( z )U (2.2)
t z
  2  K s 
incluzand si modelul clasic linear  2  (2.3)
t z  s   n z
unde D, K s ,  s ,  n sunt constante.
 Modele de clasa Burgers cu forma canonica:
U  2U U
  2U  f ( z ) unde f(z) este o functie arbitrara incluzand modelul nelinear Burgers
t z 2 z
  2     n 
  2K s (2.4)
t z 2 (  s   n ) 2 z
 Modele de clasa Fujita cu forma canonica
U  U
 [ U 2 ] (2.5)
t z z
incluzand modelul realistic Richards
  a   
 [ ][  ] (2.6)
t z ( b   ) z
2
2( b   ) 2 z
care permite alegerea realista a functiilor de conductivitate hidraulica si difuzivitate ale solului
 a
K(  )     ( b   ), D(  )  (2.7)
2( b   ) ( b   )2
 Modele de clasa Freeman-Satsuma cu forma canonica
U  U
 [ U 2 ]2 (2.8)
t z z
incluzand modelul Richards cu absorbtie
  a  a 
 [ ]   Re z (2.9)
t z ( b   )2 z ( b   )2 z
Pentru ecuatia (2.6) sunt cunoscute solutiile teoretice date de Fokas si Yortsos [5], Rogers [10], Rosen [11],
Broadbridge si White [3], Sander [14], Broadbridge si altii [2], Warrick [19], Barry si Sander [1]

2.2. Integrarea numerica a ecuatiilor ce guverneaza curgerea intr-un mediu poros nesaturat, in cazul
unidimensional si in cazul bidimensional. Asupra unor modele numerice folosite pentru integrarea modelelor
Richards
h  h K
Pentru ecuatia lui Richards scrisa sub forma: C  (K ) (2.10)
t z z z
exista diferite posibilitati de integrare numerica.
2.2. 1 Metoda diferentelor finite
Remson, I. si altii [12] , au aplicat metoda diferentelor finite pentru modelele de curgere nesaturate si au
obtinut modele de analiza numerica implicite si explicite. Avantajul metodelor de rezolvare a ecuatiilor cu derivate
partiale parabolice cu conditii la limita date, in diferente finite este simplitatea si eficienta tratarii derivatelor
temporale. Din pacate metoda este inaplicabila miscarilor care se desfasoara in geometrii de domeniu complexe.
2.2.2 Cateva scheme clasice de discretizare pentru ecuatia (2.10), [12]
In schemele care urmeaza indicele j se refera la axa timpului iar i la axa Oz
t hi 1 j  hi j hi j  hi 1 j
Schema explicita: hi j 1  hi j [K j
i 1 / 2 (  1)  K j
i 1 / 2 (  1 )] (2.12)
Ci j z z z
K j
i 1K j
i K j
i K j
i 1
unde K j
i 1 / 2  ,K j
i 1 / 2  (2.13)
2 2
Haverkamp, 1977 [6] a demonstrat ca daca se considera Dmax ca valoare maxima a difuzivitatii sol-apa in
profilul solului la timpul t, schema este stabila daca t  r( z ) 2 (  z este pasul de discretizare pe directia z, iar r
Dmax
este un coeficient arbitrar).
Schema implicita (cu linearizare explicita):
hi j 1  hi j 1 h j 1  hi j 1 h j 1  hi 1 j 1
Ci j  [ K j i 1 / 2 ( i 1  1 )  K j i 1 / 2 ( i  1 )] (2.14)
t z z z
K j i 1  K j i K j i  K j i 1
unde K j i 1 / 2  , K j i 1 / 2  (2.15)
2 2
Schema implicita de tip Predictor – Corector (cu linearizare implicita) presupune doua etape:
-etapa Predictor (se estimeaza C j i si K j i )
2Ci j hi j 1 / 2  hi j hi 1 j 1 / 2  2hi j 1 / 2  hi 1 j 1 / 2 1 K j i 1  K j i 1 t hi 1  hi 1
j j
  ( 1) (2.16)
K ji t ( z )2 K ji 2z z 2z
-etapa Corector (se estimeaza h ji )
Ci j 1 / 2 hi j 1  hi j 1 hi 1 j 1  2hi j 1  hi 1 j 1 hi 1 j  2hi j  hi 1 j
 [  ]
K j 1 / 2 i t 2 ( z ) 2 ( z ) 2
(2.17)
1 K j 1 / 2
i 1K j 1 / 2
i 1 h j 1 / 2  hi 1 j 1 / 2
( i 1  1)
K j 1 / 2 i 2z 2z
Schema Crank-Nicolson
hi j 1  hi j 1 hi 1 j 1 / 2  hi j 1 / 2 hi j 1 / 2  hi 1 j 1 / 2
Ci j 1 / 2  [K j 1 / 2
i 1 / 2 (  1)  K j 1 / 2
i 1 / 2 (  1 )] (2.18)
t z z z
j 1 / 2 i 1 K j 1i K j 1i 1
K ji K j
j 1 / 2 K ji K j
i 1 K j 1
iK
j 1
i 1
unde K i 1 / 2   ,K i 1 / 2   (2.19)
K j i  K j i 1 K j 1i  K j 1i 1 K j
i  K j i 1 K j 1
i K j 1
i 1

hi j  hi j 1 C j  Ci j 1
hi j 1 / 2  ,Ci j 1 / 2  i
2 2
Schemele in diferente finite (2.14), (2.16), (2.17) si (2.18) aplicate in toate nodurile retelei de discretizare genereaza
un sistem de ecuatii algebrice lineare, tridiagonal cu necunoscuta h.
2.2.3 Conditii initiale si la limita
Conditiile initiale se definesc in conformitate cu modelul de miscare ales. Pentru frontiere, se pot defini trei
tipuri de conditii: (a) Conditii de tip Dirichlet: h este specificat; (b) Conditii de tip Neumann: se specifica fluxul; (c)
Conditii de tip Cauchy: se specifica legea fluxului in functie de variabilele dependente.
2.2.4 Datele de intrare pentru implementarea modelului numeric
Dezvoltarea unui model numeric in zone nesaturate, impune cunoasterea modelelor alese pentru parametri,
geometria sistemului, conditiile la limita si conditiile initiale. Este foarte important pentru validarea modelului
numeric ca parametrii h(  ) si K (  ) sa fie definiti corect. Se recomanda folosirea unor relatii caracteristice solului,
(Haverkamp et al. (1977) [6] de forma:
(  s   r )
 
(2.20)
 h T
A
K  Ks k
(2.21)
A h
In raportul general sunt prezentate studii de caz, programe de calcul si rezultatele obtinute (grafice de
variatie a umiditatii si presiunii in profilul de sol)
2.2.5 Studiu de caz
S-a realizat un model unidimensional de prognoza a variatiei presiunii si umiditatii intr-un sol nesaturat,
prin integrarea ecuatiei Richards unidimensionale, folosind o schema implicita de discretizare.
Mărimile de intrare in modelul realizat (NESAT) sunt:- presiunile si umiditatile iniţiale în pori (pe o
coloana de 1,5m); curbele caracteristice solului: K(), (h), C(); regimul pluviometric (intensitatea şi durata ploii).
Mărimi de ieşire din modelul NESAT: presiunea şi umiditatea: h(z,t), (z,t); debitul în fiecare punct; debitul
şi volumul intrat (QI si QIR); debitul şi volumul ieşit (QE); debitul scurs prin şiroire (QR); rezerva de apa din sol.
Modelul NESAT are un pas de timp t = 0,25 ore. Calarea modelului hidraulic constă în determinarea
parametrilor necesari modelului ((h), K(),C(h)), a pasului de timp şi de spaţiu astfel încât rezultatele furnizate de
model să coincidă cu cele măsurate. Determinarea paşilor de timp şi de spaţiu s-a făcut din considerente de
stabilitate şi convergenta a soluţiei sistemului de ecuaţii obţinut, prin scrierea în diferente finite a ecuaţiei Richards.
Determinarea celorlalţi parametrii s-a făcut folosind date existente într-o zona agricola reala şi anume curbe de egala
umiditate în sol pe o perioada de 30 zile. Pentru calare s-au ales date din luna aprilie, în care cantitatea de apa
prelevata de planta (porumb) este nesemnificativa. Astfel se poate face mai exact un bilanţ hidraulic. Se considera
volumul de apa intrat în sol egal cu volumul ploii daca solul nu este saturat.
Determinarea mărimilor caracteristice solului, K(), (h), C(h) s-a făcut pe baza profilelor pedologice din
zona, folosind relaţiile recomandate de Mualem şi van Genuchten [17]:
  r 1
T=  daca h < 0
s   r
 
1
1   h 
n 1 n

T=1 daca h 0
2
  1
 1 
   n   n  
 
 
K  K S T k 1  1  T  n 1    ; n > 1 şi k > -1
   
   
 
in care: r este conţinutul volumic de apa corespunzător apei legate (L3/L3); s este conţinutul volumic de apa la
saturaţie (L3/L3); KS este conductivitatea hidraulica la saturaţie; k = 0,5 (recomandat de Mualem);  (L-1) şi n sunt
constante empirice care se determina în funcţie de textura solului, de densitate şi de conţinutul de carbon din sol [17]
Pentru profilul analizat s-au determinat: r = 0,098; s = 0,364; n = 1,674. KS = 2,08 cm/ora, a rezultat din
diagrama pentru estimarea conductivitatii hidraulice saturate (I.C.P.A.). Au fost obtinute functiile:
h   0,098 
888.39
3339.83 | h |1.674
2
0 ,5 
0 ,403 
     0,09  
2 ,48
   0,098  
K  K S   1  1     
 0,226     0,226   
 

16 0.26
0.25 0.26 16 0.23
0.23 0.240.23
14 0.23 14
0.24
0.24 0.25
12 12 0.26
0.24 0.24
10 0.22 10 0.23
0.23 0.22

8 0.25 8
0.25 0.23
0.24
6 6
0.25
4 4
0.26 0.25
2 2 0.26

5 10 15 20 25 30 5 10 15 20 25 30

Fig. 2 (a)Curbe de egala umiditate trasate pe baza valorilor măsurate în luna aprilie
(b)Curbe de egala umiditate trasate pe baza valorilor calculate în luna aprilie

Aceste caracteristici, corespunzătoare unei zone cunoscute, au fost introduse în modelul NESAT, rezultând
variaţia presiunii în pori şi variaţia umidităţii la diferite adâncimi, pe o perioada de 30 de zile. S-au trasat curbele de
egală umiditate în sol, rezultate din model şi s-au comparat cu cele obţinute din măsurători.
Rezultatele sunt prezentate în figurile 2a si 2b şi releva o bună concordanţă între model şi realitate.
Din figurile 3a şi 3b se observă că presiunea şi umiditatea variază, după 24 de ore, numai în primii 30 cm
de sol (zona nesaturată cu rădăcini din apropierea suprafeţei). Solul de la suprafaţă este aproape saturat (s = 0,364),

continutul volumic de umezeala %


iar umiditatea creşte (înaintează) în sol, în timp, asemănător reprezentării din figura 3b.

Variatia presiunii cu adincimea Variatia umiditatii cu adincimea


0
4ore
3ore 5ore
4ore
presiunea in cm

-2000 2ore 5ore


24ore
1ora 0.3
-4000 12ore 3ore
12ore
-6000 2ore

oore
-8000 0.25 1ore 24ore

-10000 0 ore

-12000 0.2
0 50 100 150 0 50 100 150
adincimea in cm adincimea in cm
Fig. 3 (a)Variaţia presiunii cu adâncimea în timpul zilei 3 din luna aprilie (ploaia: 2cm în 5h);
(b)Variaţia umidităţii cu adâncimea în timpul zilei 3, a lunii aprilie (ploaia: 2cm în 5h).

2.2. Stabilirea unui program de masuratori in vederea calibrarii si validarii modelelor propuse.
Pentru calibrarea unui model matematic sunt necesare seturi de masuratori in vederea determinarii
- curbei caracteristice a solului h(θ) sau θ(h) sub forma (2.20) sau sub alta forma,
- variatiei conductivitatii hidraulice in functie de presiunea din pori, sub forma (2.21) sau sub alta forma,
- masurarea presiunii si umiditatii la diferite adancimi, la diferite momente de timp si compararea rezultatelor
experimentale cu cele numerice sau analitice.
In [17] este prezentata o metoda de apreciere a coeficientilor din (2.20) si (2.21), in functie de structura solului.

2.3. Proiectarea unui stand (instalatie experimentala) in vederea studierii curgerii apei intr-un mediu poros
nesaturat.
Standul proiectat consta dintr-o coloana de sol cu dimensiunile 0,6m-0,6m-1m, in care se vor instala
tensiometre, la diferite adancimi. Tensiometrele propuse pentru masurarea presiunii din pori sunt de tip
TENSIONIC, putand fi folosite si pentru prelevarea de solutie din sol. De asemenea sunt prevazute prize speciale,
de prelevare a solutiei de apa si poluant si prize de masurare a umiditatii.
Regimul hidraulic poate fi modificat folosind o instalatie de simulare a ploii, la intrarea in coloana de sol si
un robinet de evacuare, la partea inferioara.
Solutia de apa si poluant prelevata la diferite adincimi (in timp) va fi analizata cu ajutorul unui
spectrofotometru pe care il vom achizitiona in anul 2008 (este prevazut in contract).
La inceputul activitatii experimentale vom determina curba θ(h), pe baza unor masurari facute pe acelasi
sol dar pe o alta coloana, prin prelevare de probe de sol (metoda destructiva) si masurare a continutului de apa prin
cantarire. In 2008 vom achizitiona si umidimetre pe care le vom monta in coloana de sol (metoda nedestructiva).
Acestea vor permite determinarea variatiei umiditatii in timp si spatiu.
Principiul de functionare al tensiometrelor si al umidimetrelor pe care urmeaza sa le folosim sunt prezentate
in cartea pe care am publicat-o in cadrul acestui contract (in capitolul 2).

3. Achizitionarea unor instrumente si aparate de masura a presiunii in porii solului (suctiune) si de


prelevare de solutie din sol
S-au achizitionat urmatoarele instrumente, in vederea desfasurarii, in continuare a unei cercetari
experimentale:
3.1. Tensiometre (de tip TENSIONIC), pentru determinarea presiunii din porii mediului nesaturat (suctiunii) si
pentru prelevare de solutie din sol;
3.2.Traductor de presiune pentru tensiometre.
3.3. Instrumete pentru prelevarea probelor de solutie din sol.

4. Diseminare rezultate

4.1. Scrierea si publicarea unei carti intitulate Monitorizarea apelor subterane si remedierea acviferelor
Cartea a fost tiparita in Editura Politehnica Bucuresti,editura recunoscuta CNCSIS.
4.2.Participarea la o conferinta internationala CIEM.
Au fost sustinute doua lucrari, avand subiecte legate de poluarea apelor subterane.
4.3. Publicarea a doua articole in Buletinul UPB (revista indexata in baze de date internationale)
Lucrarile sustinute la conferinta internationala CIEM 2007 au fost publicate in Buletinul Stiintific UPB.

5. Participarea unui doctorand la un curs de perfectionare.

Unul din membrii colectivului a participat la Modulul Auditor de Mediu Cod COR 242305 Brasov 2007 si a
obtinut un certificat recunoscut de MMFES si de MECT.

Bibliografie selectiva

1. Barry, D. A. & Sander, G. C., Exact solutions for water infiltration with an arbitrary surface flux or nonlinear
solute adsorption. Water Resour. Res., 27 (1991) 2667-80.
2. Broadbridge P. , et al., Closed-form solutions for unsaturated flow under variable flux boundary conditions,
Advances in Water Resources, Vol. 19, No. 4, 1996
3. Broadbridge, P. , White, I., Constant rate rainfall infiltration: A versatile nonlinear model, 1. Analytic solution.
Water Resow. Res., 24 (1988) 145-54.
4. [14] Chow, V.T., D.R. Maidment, and L.W. Mays, Applied Hydrology. McGraw-Hill, Inc. page 140-147,
1988.
5. Fokas A.S., Yortos Y.C. On the exactly solvable equation
S t  [(S   ) 2 S x ] x   (S   ) 2 S x occurring in two-phase flow in porous media, J.Appl.Math., 42,
(1982)
6. Haverkamp, R., M. Vauclin, J. Touma, P.J. Wierenga, and G. Vachaud. A comparison of numerical
simulation models for one-dimensional infiltration. Soil Sci. Soc. Am. J. 41: 285-294, 1977.
7. Mbagwu1 J.S.C. Soil physical properties influencing the fitting parameters in Philip and Kostiakov infiltration
models, International Centre for Theoretical Physics, Trieste, Italy. 1994
8. Philip, J.R.. The theory of infiltration. 1. The infiltration equation and its solution. Soil Sci. 83:345-357. 1957a
9. Philip, J.R. 1957. Numerical solutions of equations of the diffusivity type with diffusivity concentration
dependent. II. Australian J. Phys. 10: 29-42.
10. Rogers C. et al. On two phase filtration under gravity and with boundary infiltration: Application of a Backlund
transformation. Nonlinear Anal. Theory Methoak Appl., 7 (1983) 785-99.
11. Rosen, G. Method of the exact solution of a nonlinear diffusion-convection equation. Phys. Rev. Lett., 49 (1982)
12. Remson, I., G. M. Hornberger and F. J. Molz, Numerical Methods in Subsurface Hydrology, Wiley-
Interscience, New York, 1971
13. Richards, R. A. 1931. Capillary conduction of liquid through porous media. Physics 1, 318-333.
14. Sander, G. C., et al. Exact nonlinear solution for constant flux infiltration. J. Hydrol., 97 (1988), 341-46.
15. Vanclooster, M., Viaene, P., Diels, J., Christiaens, K., 1994. Wave. A mathematical model for simulating
water and agrochemicals in the soil and vadose environment.
16. Van Genuchten M.T.. A closed form equation for predicting the hydraulic conductivity of unsaturated soils.
Soil Sci. Soc. Am. J., 44, 892 - 898, (1980)U.S.A.
17. Vereecken H., Maes J, Feyen J. Estimating the soil moisture retention characteristic from texture, bulk density
and carbon content. Soil Sci. Soc. Am. J., Vol. 148 No. 6, (1989). U.S.A.
18. Warrick, A. W., et al. An analytical solution to Richards’ equation for a draining soil profile. Water Resour.
Res., 26 (1990) 253-58.

12.12.2007 prof.dr.ing. Anca Marina Marinov