UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE TEMATICA ŞI BAZA DE ÎNTRBĂRI PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ SESIUNEA SEPTEMBRIE 2010 SPECIALIZAREA

FARMACIE FARMACOLOGIE GRILE/TEMA 1. Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1) 4 grile 2. Farmacotoxicologie generală (1) 3 grile 3. Antibiotice cu structura betalactamică (2) 3 grile 4. Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si 4 grile polipeptide (2) 5. Chimioterapice antibacteriene si antimicotice (2) 3 grile 6. Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice (2) 3 grile 7. Hipnotice şi tranchilizante (2) 3 grile 8. Simpatomimetice şi simpatolitice (2) 3 grile 9. Parasimpatomimetice şi parasimpatolitice (2) 3 grile 10. Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene (2) 3 grile 11. Antiacide, antiulceroase, antispastice (2) 3 grile 12. Antihipertensive, vasodilatatoare cerebrale si periferice, diuretice (2) 4 grile 13. Antianginoase (2) 3 grile 14. Antialergice (2) 3 grile 15. Antiastmatice (2) 3 grile 16. Antitusive, expectorante (2) 3 grile 17. Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice (2) 3 grile 18. Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice (2) 3 grile 19. Vitamine liposolubile si hidrosolubile (2) 3 grile 20. Hormoni sexuali şi hormoni tiroidieni (2) 3 grile TEHNICA FARMACEUTICĂ 21. Formularea si biodisponibilitatea medicamentului (6, 7) 4 grile 22. Preparate parenterale (7, 8) 3 grile 23. Preparate oftalmice (7, 8) 3 grile 24. Preparate nazale (7, 8) 3 grile 25. Suspensii farmaceutice (6, 8) 3 grile 26. Unguente (6, 8) 3 grile 27. Preparate transdermice (6, 8) 3 grile 28. Preparate rectale (6, 8) 3 grile 29. Comprimate, capsule (6, 8) 3 grile LEGISLASŢIE FARMACEUTICĂ, ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE FARMACEUTICĂ 30. Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al 3 grile medicamentelor psihotrope şi stupefiante (9, 10, 11) 31. Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică. (12, 13, 14, 15) 3 grile CONTROLUL MEDICAMENTULUI 32. Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5, 8) 3 grile 33. Metode volumetrice in controlul medicamentelor (8) 3 grile 34. Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor 3 grile (5, 8) 35. Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5, 8) 4 grile TOXICOLOGIE 36. Toxicomania si doppingul (4) 3 grile 37. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice, IMAO, fenotiazide, 3 grile analgezice-antipiretice (4) FARMACOGNOZIE 38. Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae 4 grile radix et folium, Cocae folium, Opium, Chelidonii herba, Ipecacuanhae radix, Curara, Rauwolfiae radix, Strychni semen, Secarae cornutum) (3) (in paranteze, la sfarsitul fiecarei teme, este precizat indexul bibliografic)

1

BIBLIOGRAFIE Aurelia Nicoleta Cristea , Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2009; Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de Farmacologie, sub redactia, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005; Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu, Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993; 4. Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsez-Ajtay, Toxicologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991; 5. Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si Controlul Medicamentelor, vol. 1 si 2, Ed. Interlcredo, Cluj-Napoca, 2002; 6. Sorin Leucuta, Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2 Cluj-Napoca, 2001. 7. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Tehnologie farmaceutica, Ed.Polirom, Iasi, 2001; 8. ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993; ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, Bucuresti 2004. 9. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XVII: Medicamentul, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006; 10. Legea nr. 339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 1095 din 5 decembrie 2005; 11. Hotărârea Guvernului României nr. 1915 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 11 ianuarie 2007. 12. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XIV: Exercitarea profesiunii de farmacist. Organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din România, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006; 13. Decizia Colegiului Farmacistilor din România nr. 2 din 15 iunie 2009 privind aprobarea Statutului Colegiului Farmacistilor din România si a Codului deontologic al farmacistului, publicată în Monitorul Oficial nr. 490 din 15 iulie 2009; 14. Legea nr. 266 (r. 1) a farmaciei din 7 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial 448 din 30 iunie 2009; 15. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1552 din 24 noiembrie 2004 cu privire la Regulile de bună practică farmaceutică, publicat in Monitorul Oficial nr. 1166 bis din 09 decembrie 2004. 1. 2. 3.

Decan, Prof. univ. dr. Gheorghe Ţarălungă

2

Tema nr. 1 Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1) Farmacocinetica generală
1. Care afirmatii sunt adevarate pentru administrarea intravenoasa: A. evita orice prim pasaj B. se pot administra sange si produse din sange C. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi D. nu permite administrarea de volume mari de solutie E. poate precipita o insuficienta cardiaca 2. Care din afirmaţiile referitoare la absorbţia gastrointestinală sunt adevărate: A. este influenţată de pH B. nu este influenţată de conţinutul intestinal C. bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac D. este influentată de vascularizaţie E. nu este influentata de enzimele digestive 3. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala B. acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica C. doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea D. o substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor E. insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala 4. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice: A. fenobarbitalul B. cimetidina C. eritromicina D. rifampicina E. cloramfenicol 5. Efectul primului pasaj hepatic: A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament B. poate limita administrarea orala a unui medicament C. poate fi compensat prin cresterea dozei D. poate determina activarea unor compusi E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin 6. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate: A. sublingual B. oral C. intrarectal D. intravenos E. intraarterial 7. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice: A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale 8. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin: A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37°C; B. administrare dupa masa (pe stomacul plin); C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante; D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol); E. folosirea de comprimate retard. 9. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori: A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH; B. suprafata foarte mica de absorbtie; C. suprafata foarte mare de absorbtie;

3

D. existenta unei vascularizatii reduse; E. existenta unei vascularizatii abundente. 10. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt: A. cele fiziologice; B. cai speciale; C. cai utilizate numai pentru medicamente; D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si devenite inutile; E. atat cai fiziologice cat si cai speciale. 11. Calea intravenoasa ofera posibilitatea: A. introducerii substantei active direct in sange; B. aparitiei rapide a efectului; C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului; D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga; E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta. 12. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea? A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila; B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange; C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie; D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune; E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila. 13. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica? A. rifampicina; B. disulfiramul; C. fenobarbitalul; D. imipramina; E. neostigmina. 14. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia? A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare; B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular; C. concentratia mare a substantei medicamentoase; D. circulatia bogata la locul de absorbtie; E. suprafata mare de absorbtie. 15. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor? A. absorbtie rapida; B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate; C. face posibila administrarea de substante iritante; D. este conditionata de hidrosolubilitate; E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic. 16. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin: A. cresterea diurezei; B. diminuarea diurezei; C. acidifierea urinei; D. favorizarea reabsorbtiei tubulare; E. alcalinizarea urinei. 17. In etapa de transport a substantelor active in sange: A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma; B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele plasmatice; C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera; D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata; E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata. 18. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism: A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele; B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele; C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;

4

D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea; E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea. 19. Inductia enzimatica: A. apare la orice doza; B. apare numai la o anumita doza de inductor; C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia; D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia; E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia. 20. Medicamentele administrate parenteral: A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.), subcutanata (s.c); B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.); C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului; D. trebuie sa fie obligatoriu sterile; E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa. 21. Rinichiul este calea de excretie: A. pentru foarte multe medicamente; B. pentru un numar mic de substante; C. pentru substante sub forma hidrosolubila; D. pentru substante sub forma liposolubila; E. pentru substante insolubile. 22. Administrarea sublinguală are următoarele avantaje: A. permite absorbţia moleculelor puternic ionizate B. evită inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic C. permite administrarea substanţelor iritante D. este condiţionată de hidrosolubilitate E. favorizează o absorbţie rapidă a substanţei medicamentoase 23. Calea de administrare rectală a medicamentelor: A. permite o absorbţie rapidă şi completă B. evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic C. se utilizează numai pentru obţinerea unor efecte terapeutice locale D. se recomandă la bolnavii cu vărsături, leziuni ale cavităţii bucale, în pediatrie E. permite evitarea degradării principiului activ de către sucurile gastrice 24. Calea intraarterială este utilizată la bolnavii cu: A. tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice B. hemoragii acute C. edem pulmonar acut D. tulburări circulatorii periferice grave E. infarct miocardic acut 25. Care dintre următoarele afirmaţii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este incorectă A. doar forma liberă a medicamentului este difuzabilă şi activă B. legarea se face numai de albuminele plasmei C. legarea este un proces ireversibil D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard E. forma legată influenţează latenţa şi durata acţiunii medicamentului

Farmacodinamie generala
26. Care afirmatii sunt adevarate: A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la absorbtia sa 27. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate: A. efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a două functii fiziologice diferite B. adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este vasodilatator

5

antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii farmacologici D. cimetidina la nivelul secretiei gastrice 33. parasimpatoliticele la nivel cardiac B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare.C. inseamna cresterea numarului de receptori B. medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct E. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul vascular dar in doze mici actioneaza proagregant E. aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare. tetraciclina-saruri de calciu C. antihistaminicele H2 de obicei seara 34. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor C. durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare 30. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie D. anticoagulante orale supradozate-vitamina K 32. B. Factorii dependenţi de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt: A. diureticele seara B. agonistii totali au activitate intrinseca maximă D. penicilina. barbituricele la nivel cardio-vascular E.solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. procentul de legare de proteinele plasmatice 35. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa C. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate: A. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens B. potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare B. apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi D. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente: A. fentanil-droperidol D. dar in doze mari este proagregant plachetar D. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic C. efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat 28. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe receptori diferiti E. starea sistemelor enzimatice E. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti C. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta: A. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice 31. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia acida din timpul noptii E. doza C. sta la baza tolerantei E. calea de administrare D. antagonistii au afinitate pentru receptori B. digitalicele inainte de masa E. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive D. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate: A. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie: A. 6 . Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie 29. afinitatii mari pentru receptori. antiacidele dupa masa D. potenta depinde de afinitatea fata de substrat C. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator: A. structura chimica B. alcool-benzodiazepine E. Fenomenul de up-regulation: A. opioidele la nivelul SNC C. sta la baza efectului rebound 36.

modificari conformationale ale unor macromolecule. Ce proprietati au agonistii totali? A. E. C. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii. D. manitolul. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism? A. 45. factori fiziologici. D. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori: A. C. B. calea de administrare. D. C. activitate intrinseca zero. 39. C. 7 . morfina. B. 38. activitatea intrinseca (la nivel de receptor). activitate intrinseca submaximala. D. C. Ce proprietati au agonistii partiali? A. E. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate? A. afinitate pentru receptori zero. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva. deschiderea de canale cu schimburi ionice. ansamblul receptor-sistem efector. afinitate pentru receptori zero. E. B. B. adrenalina. B. E. 40. D. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor farmacoreceptori? A. activitate intrinseca maxima.C. B. D. C. E. B. C. E. calea de administrare. temperatura mediului ambiant. C. 42. salbutamolul. atropina. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals 37. D. E. afinitate pentru receptori maxima. D. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen. activitate intrinseca zero. activitate intrinseca zero. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii. modificarea fluiditatii membranelor. alimentatia. D. activitate intrinseca maxima. E. activitate intrinseca maxima. afinitate pentru receptori maxima. Ce proprietati au antagonistii? A. doza. E. activitate intrinseca submaximala. influentarea unor enzime membranare. B. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt: A. sensul depinde de structura chimica a substantei active. farmacocinetica substantei. B. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase) 41. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament? A. 43. factori patologici. C. activitate intrinseca submaximala. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste. afinitate pentru receptori zero. eficacitate (la nivel de receptor). schimbari de permeabilitate membranara. structura chimica. D. afinitate pentru receptori maxima. 44. doza maxima. legaturii covalente cu receptorii.

medicamentele din aceeaşi grupă farmacodinamică au o latenţă identică B. structurii chimice modificate intenţionat E. prin legaturi chimice slabe: ionice. prin legaturi chimice covalente. B. fara nici un fel de legatura chimica. 48. calea de administrare. C. 47. accident trombotic. D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare. căii sale de administrare B. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea. E. medicamentele cu legare slabă de proteinele plasmatice au o latenţă mai mare E. Medicamentele antagonişti competitivi au următoarele caracteristici: A. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate: A. ca urmare a unei reactii ireversibile. reserpina C. pe care doar îi blochează 54. neostigmina D. E. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori. formei farmaceutice C. D. inductie enzimatica. E. se leagă de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific şi schimbă conformaţia receptorului. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard 52. 46. Au o acţiune farmacodinamică indirectă: A. substanţele medicamentoase care acţionează prin metabolitul activ au o latenţă scurtă D. 49. de hidrogen. noradrenalina B. B. inhibitie enzimatica. diminuă potenţa agoniştilor specifici prin competiţia pentru receptori E. van der Waals. de obicei. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului. deplasare de pe proteinele plasmatice. acetilcolina E. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa. au afinitate şi sunt capabile să se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agoniştilor specifici C. C. nu au activitate intrinsecă şi nu sunt capabili să declanşeze un efect la nivelul receptorilor. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice precum si mecanismul interactiunii: A. C. împiedicând legarea agonistului D. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic. E. Care dintre următoarele afirmaţii privind latenţa acţiunii farmacodinamice a unui medicament este(sunt) corectă(corecte): A. diminuă până la anulare efectul maxim al agonistului specific B. Calitatea retard a unui medicament se datoreşte: A. Ritmul administrării unui medicament influenţează: A. rezultand ca efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati. B. ca urmare a unei reactii reversibile. B. formele farmaceutice retard au o latenţă mai mare decât formele cu eliberare rapidă C. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic. D. In privinta interactiunii medicament-receptor: A. numărului de receptori ocupat de substanţa medicamentoasă D. C. D. în urgenţele medicale se utilizează medicamente cu perioadă de latenţă scurtă şi foarte scurtă 53. accident hemoragic.E. nizatidina 51. formele retard au latenta lunga. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica 50. durata efectului farmacodinamic 8 . mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta. a unui complex medicament -receptor: A.

B. se exprimă prin dozele eficace 9 . procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice şi tisulare 55. latenţa efectului farmacodinamic D. poate fi consecinţa existenţei unor subtipuri de receptori specifici. intensitatea acţiunii farmacodinamice C. apare ca urmare a realizării unei concentraţii mai mari de medicament într-un anumit ţesut. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică cu un anumit efect maxim posibil B. Selectivitatea unei substanţe medicamentoase: A. în anumite ţesuturi C. timpul efectului maxim al substanţei medicamentoase E. este proprietatea unui medicament de a influenţa un teritoriu cât mai limitat din organism E. secundar unei permeabilităţi crescute a membranelor acelui ţesut D.

Instalarea obisnuintei implica: A. uscaciunea gurii la atropina B. Obisnuinta: A. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor B. are la baza fenomene de up-regulation D. 2 Farmacotoxicologie generala 56. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare: A. Idiosincrazia: A. diminuarea absorbtiei C. este intoleranta congenitala C. Efectul rebound: A. poate fi data de inductia enzimatica D. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii 63. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice E. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata C. are la baza un efect down-regulation D. poate fi data de fenomene de up-regulation E. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor 61. tulburarile auzului produse de aminoglicozide C. poate apare la nitratii organici E. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice: A. vitamina D 60. necesita marirea dozei 10 . apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici B. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor B. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide: A. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului D. fenomene de up-regulation B. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice: A. este ireversibila C. sindromul extrapiramidal la neuroleptice D.Tema nr. scaderea eliminarii E. pot imbraca forma socului anafilactic C. opioidele B. preparatele pe baza de fier E. inhibitie enzimatica D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective E. reactiile alergice E. ototoxicitatea 58. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit 62. este un raspuns anormal la un medicament B. respecta relatia doza-efect B. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi 57. are la baza enzimopatii E. tetraciclina D. Fenomenul de toleranta: A. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor C. este o forma de toleranta acuta B. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina D. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate E. cloramfenicolul C. scaderea efectului in timp 64. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil 59. apare dupa administrari repetate D. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor C.

contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa. 66. C. D. D. B. apar datorita unor particularitati farmacocinetice. rinichi). barbiturice. reactii nocive (daunatoare). medicamente anorexigene amfetaminice. E. sunt independente de doza. D. Efectele adverse teratogene sunt: A. neostigmina. B. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente. nedorite. D. manifestate la doze eficace terapeutice mari. cloramfenicolul. derivati de vitamina A. D. carbamazepina. C. neuroleptice. E. 67. morfina. contraceptivele orale. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si dependenta fizica? A. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta psihica? A. defecte fiziologice. toxice. E. E. Efectele (reactiile adverse) sunt: A. saruri de litiu. D. B. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte? A. benzodiazepine. beta-adrenolitice. morfina: B. C. amfetamina. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic? A. anticoagulantele cumarinice. C. C. 70. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut si sugar: A. B. 71. 72. etretinat). E. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic. provocate numai de dozele mari. clemastina. cocaina. C. retinoizi (izotretinoina. C. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic. 11 . anticoagulante cumarinice (warfarina. 73. imipramina. E. B.65. alcoolul etilic. 68. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la fat sau nou nascut si sugar: A. acidul acetilsalicilic. 69. favorizate de tratamentul prelungit. B. paracetamolul. E. acenocumarol). interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea concentratiei plasmatice). B. E. sulfamide antidiabetice. deficitul organelor de epurare (ficat. folosirea unei cai de administrare nepotrivite. C. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala: A. D. D. opioide. B. C. malformatii. teofilina. anomalii morfologice. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala.

Care dintre următoarele medicamente pot produce accidente obstetricale: A. procaina. B. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite: A. 75. cautate in farmacoterapie. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor). E. B. C. acidul acetilsalicilic. accelerarea biotransformarii. este o enzimopatie manifesta. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica. E. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism. tolbutamida C. B. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt: A. prezinta un titru ridicat de anticorpi. C. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica). dependenta fizica. D. survine ca urmare a saturării unor receptori E. prezinta o relatie gradata doza-efect. tahifilaxia. E. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament. Efectele secundare sunt: A. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice. E. psihotoxicitatea. efecte nedorite (de obicei). constă în apariţia unor modificări comportamentale care reclamă imperios administrarea medicamentului C.D. 76. terbutalina 81. suferinte fetale. D. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica). B. La un bolnav cu şoc anafilactic se va utiliza: A. B. anormal calitativ sau cantitativ. adrenalina. C. D. E. C. mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana). 74. gentamicina E. se evidenţiază numai la întreruperea administrării medicamentului sau la reducerea importantă a dozelor sale D. impune necesitatea continuării administrării medicamentului pentru a evita apariţia tulburărilor specifice sindromului de abstinenţă B. dependenta psihica. individuale. C. atropină iv B. corticoterapie iv 12 . este datorata unor particularitati genetice innascute. D. lipseste relatia gradata doza-efect. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele: A. 77. 78. tetraciclina D. toleranta. D. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la medicamente sunt: A. penicilina G. E. indometacina B. 80. 79. B. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice. uneori efecte dorite. constă în diminuarea progresivă a intensităţii efectului farmacologic prin administrări repetate la intervale scurte de timp 82. C. este favorizata de un teren imunodepresiv. efecte dismorfogene. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente): A. Farmacodependenţa fizică: A. E. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice. D. ampicilina.

tiouracil E. neomicina B. acidul valproic C. metotrexat 90. contraceptivele orale C. alfa-metildopa C. carbimazol C. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numără: A. Printre medicamentele care pot declanşa reacţii adverse autoimune se numără: A. apare între medicamentele care acţionează pe acelaşi substrat reactiv B. eritromicina D. sunt încrucişate pentru compuşii înrudiţi structural C. au o incidenţă mai mare la indivizii cu teren atopic 86. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament 13 . ondansetron B. prezenţa lor este frecventă în condiţiile administrării orale a medicamentelor D. necesitatea creşterii dozei de medicament pentru obţinerea aceluiaşi efect farmacologic C. Printre medicamentele contraindicate în cursul alăptării se numără: A. Tahifilaxia are următoarele caracteristici: A. amoxicilina B. bleomicina B. meprobramat E. neomicina C. izoniazida D. Pot suprima lactaţia: A. sunt independente de doză B. în doză constantă D. carbimazol 85. se instalează cu intensităţi variate pentru diferitele efecte ale unui medicament C. Pot provoca dependenţă psihică: A. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrării sale repetate. Printre medicamentele proscrise la gravide datorită riscului teratogen se numără: A. cloramfenicol D.C. intensitatea şi frecvenţa lor cresc cu doza E. diazepam 84. teofilină iv 83. halotanul 88. salbutamol aerosoli D. este reversibilă D. furosemidul B. adrenalină iv E. dietilstilbestrol E. Precizaţi afirmaţiile corecte cu privire la reacţiile adverse de tip alergic: A. litiul B. montelukast C. metoclopramida 89. amfetamina D. poate merge până la dispariţia efectului farmacologic E. contraceptivele orale D. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor B. se instalează pentru un medicament şi se repercutează asupra unui alt medicament 91. Toleranţa cronică la medicamente (obişnuinţa) constă în: A. aspirina E. aspirina 87. fenitoina E. bromocriptina E. reserpina D.

polimorfismul acetiltransferazelor hepatice 99. hemoglobinopatii C. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii lenţi 100. Anemia hemolitică imună poate să apară la: A. ampicilină E. polimixina E. concentraţii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la acetilatorii lenţi C. rifampicină C. paracetamol D. ampicilina E. Reduc capacitatea fagocitară a leucocitelor: A. tetracicline D. aspirina E.E. contraceptive orale E. penicilină B. Care dintre medicamentele enumerate declanşează şoc anafilactic? A. cloramfenicol B. Tulburări în reacţia metabolică de acetilare determină: A. Sunt medicamente methemoglobinizante: A. penicilina G sodică B. fenilbutazonă E. curba frecvenţei de distribuţie a vitezei de acetilare bimodală la izoniazidă D. paracetamolul B. paracetamol 96. reacţii adverse mai frecvente la acetilatorii lenţi E. deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitară D. lidocaina D. Următoarele medicamente produc polimiozite cu mialgie. Care dintre următoarele medicamente pot da frecvent reacţii alergice? 14 . corticosteroizi 95. D-penicilamina 101. Medicamente contraindicate în timpul alăptării: A.3 ori mai mare la acetilatorii lenţi B. penicilina G B. ranitidină C. Citoliza hepatică apare la: A. gentamicina 98. sulfonamidele D. totalitatea semnelor de sevraj observate după oprirea administrării medicamentului 92. streptomicina E. cloramfenicol C. ampicilina C. dextranii 94. neomicina D. T 1/2 al izoniazidei de 2 . cimetidina B. beta-adrenoblocante D. fenacetină 93. izoniazidă B. sulfonamide C. Tipuri de idiosincrazie cu manifestări farmacodinamice: A. tetracicline C. tiouracili D. cloramfenicolul C. cu excepţia: A. inducţie de ALA-sintetază E. neuroleptice fenotiazine 97. deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitară B.

Hemoliza indusă de deficienţa G-6-P-DH B. Apar la o parte din indivizii trataţi cu doze terapeutice de medicamente 104. Sensibilizarea la medicament 109. Sunt independente de doza. Acţiune hipoplazică medulară B. Sunt efecte secundare apărute în urma unor doze toxice (supradozări) B. Penicilina G 103. antihistaminice H2-blocante D. Prin oprirea imediată a administrării medicamentului incriminat E.v. Sunt consecinţa acţiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor C. existand o relatie gradata doza-efect B. alfa-adrenomimeticele B. Pot produce efect rebound la întreruperea bruscă a administrării: A. Toleranţa medicamentoasă poate avea drept cauză: A. Inducţia enzimatică D. Efectele teratogene sunt: A. Penicilina G B. Sulfametoxazol B. Crizele de porfirie hepatică după administrarea de inductoare enzimatice E. pentru efectul antialergic şi imunosupresor C. Dexametazona E. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi. Sindromul de abstinenţă la întreruperea morfinomimetelor 108. Sunt reactii neobisnuite. Inhibarea sistemului enzimatic producător de peroxid de hidrogen E. Tratamentul reacţiilor adverse grave de tip alergic se face: A. Apneea toxică la suxametoniu C.A. Izoniazida D. Creşterea sintezei de anticorpi D. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune E. Fenomenul de "up regulation” B. Piracetam E.). Clorhidrat de procaină C. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic D. doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave 107. antidepresivele triciclice E. mai ales pe cale parenterala (i. care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente. Sunt reactii adverse dependente de doza. Fenomenul de "down regulation” C. pentru desensibilizare D. în functie de bolnav sau de medicament. Prin administrare de adrenalină pentru a combate manifestările simptomatice B. C. ß-adrenoliticele C. in urma supradozarii D. Stimularea mitozei limfocitare 105. Reactiile adverse de tip alergic: A. Hemisuccinat de hidrocortizon 102. Continuând tratamentul cu substanţa incriminată sub supraveghere strictă medicală 110. Mecanismele implicate în apariţia imunodeficienţei latente sunt: A. Întreruperea bruscă a tratamentului E. Efectele adverse de tip toxic: A. Suxametoniu C. dozele obişnuite au efecte toxice E. Loratadina D. Diminuând treptat dozele de medicament.v. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic? A. Reducerea capacităţii fagocitare a leucocitelor C. Şocul anafilactic la peniciline D. Prin administrare de corticosteroizi i. efecte dismorfogene 15 . Sunt reacţii adverse de tip idiosincrazic: A. Apar atunci când. metil-xantinele 106.

suferinte fetale 16 . defecte fiziologice E. anomalii morfologice D.B. malformatii C.

17 . Cefoperazona B. Au spectru de activitate extins şi pe enterobacterii E. Carbenicilina D. Eliberează lent benzilpenicilina C. B. lues (sifilis). Realizează concentraţii sanguine mici D. Amoxiclina B. 119. Piperacilina D. Combinatia amoxicilina-acid clavulanic 118. Se administrează ca soluţii preparate în ser glucozat E. Benzatinpenicilina este indicata in: A. Benzatin-benzil penicilina D. Penicilinele retard: A. Benzilpenicilina B. este inactivata in mediul bazic.benzil penicilina E. E. Sărurile de sodiu şi potasiu ale penicilinei G: A.Tema nr. În infecţii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomandă: A. meningita meningococica. Carbenicilina 115. Carbenicilina B. septicemii. Benzilpenicilina potasica: A. Se administreaza şi sub formă de injecţii intramusculare D. D. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A. Se administrează şi sub formă de perfuzii intravenoase C. Prezintă eliminare urinară lentă B. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa: A. Oxacilina C. Se injectează intramuscular şi intravenos din soluţii preparate în ser fiziologic B. Sunt rezistente la betalactamaze: A. Oxacilina D. Ampicilina E. Pot fi administrate şi intraarticular 114. C. E. este incompatibila cu alcoolul. scarlatina. Cloxacilina 117. Ampicilina C. este stabila in mediul acid. Carbenicilina D. Meticilina 112. Pot fi utilizate în sifilis 113. Oxacilina 116. Ampicilina B. Procain . D. angine. Cloxacilina E. 3 Antibiotice cu structura betalactamică 111. Ticarcilina C. se administreaza pe cale orala. se administreaza parenteral. Sunt peniciline de depozit: A. C. Fenoximetil penicilina C. Bacampicilina C. Fenoximetil penicilina E. Flucloxacilina E. B. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze: A.

se administreaza oral sau parenteral. 121. oxacilina + acid clavulanic. E. C. 127. D. C. 126. protes vulgaris. sulbactam. tazobactam. oxacilina. B. ticarcilina. piperacilina. in solutii pefuzabile cu pH acid sau alcalin. E. Inhibitori de beta-lactamaza sunt: A. C. E. cefazolina. cefalotina. ticarcilina 129. E. C. D. cefamandol. Peniciline active pe proteus si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt: A. cefalexina. este o penicilina de semisinteza. B. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam) D. ampicilina + sulbactam. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte: A. D. treponema. pastrata la + 4 °C. B. ticarcilina. B. stafilococ auriu. B. D. B. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate? A. singura in seringa. este rezistenta la aciditatea gastrica. este rezistenta la penicilinaza. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu: A. asociata in seringa cu alte medicamente.120. piperacilina + tazobactam. acidul clavulanic. C. ampicilina E. 125. carbenicilina. B. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza: A. cefradina. C. streptococ hemolitic. C. cloxacilina. carbenicilina + tazobactam. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde: A. C. fenoximetilpenicilina. 123. 122. C. maximum 24 ore. E. are spectru ultralarg de actiune. D. E. ceftazidina. Oxacilina: A. amoxicilina + acid clavulanic. se concentrează în bilă 18 . B. E. cefapirina D. dupa preparare extemporaneu. Ampicilina are următoarele proprietăţi: A. D. 128. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt: A. amoxicilina. cefadroxil. oxacilina. gonococ. cefsulfodina. D. cefalotina. B. E. 124.

are risc alergizant redus C. lues E. prezintă acţiune bactericidă în faza de multiplicare şi parţial în faza de repaus a bacteriilor E. este acido-rezistentă E. Amoxicilina: A. toxicitate redusă C. este contraindicată la bolnavii alergici la penicilină G 136. se administrează în infecţiile aparatului respirator 138. se administrează oral şi parenteral B. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generaţia a treia: A. cicloserina C. are absorbţie bună digestivă B. are durată lungă de acţiune (12-24 ore) D. este activă în infecţiile ţesutului cerebral E. eliminarea renală este întârziată de probenecid D. se elimină predominant netransformată prin urină D. se concentrează în bilă 131. ampicilina 137. cefazolina B. se administrează exclusiv oral B. Cefalosporinele au următoarele caracteristici generale: A. cefuroxim D. Benzatinbezilpenicilina este indicată în: A. dizenterie bacilară 133. liposolubilitate mare E. Benzatinbenzilpenicilina are următoarele caracteristici: A.B. cefoperazonă 135. spectru de activitate mai larg decât al benzilpenicilinei D. produce rareori reacţii alergice C. gentamicina B. prezintă rezistenţă la penicilinază C. meningită meningococică D. este inactivată de sucul gastric C. este indicată în profilaxia de durată a infecţiilor streptococice 132. are efect bactericid E. prezintă un efect bactericid în faza de multiplicare şi repaus a bacteriilor B. produce frecvent reacţii alergice E. este un antibiotic cu spectru larg D. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei 130. Ampicilina are următoarele proprietăţi: A. Ampicilina: A. epurare predominent hepatică B. este inactivată de sucul gastric C. se administrează exclusiv parenteral C. vancomicina E. rifampicina D. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la oxacilină sunt corecte: A. structură beta-lactamică D. acţiune bactericidă numai în faza de multiplicare a bacteriilor 134. eliminarea urinară este întârziată de probenecid 19 . profilaxia reumatismului articular acut B. este rezistentă la sucul gastric acid B. cefotaxim C. ceftriaxonă E. Sunt antibiotice bactericide numai în faza de multiplicare a bacteriilor: A. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei D. pielonefrită colibacilară C.

carbenicilina C. Necesită administrarea înaintea meselor. Este activă pe stafilococul penicilinazo-pozitiv D. Cefoperazona 148. Se asociază cu inhibitori de ß-lactamază D. penicilina G B. Cefalexina E. Ceftriaxona este indicată în septicemii şi meningite la bolnavi cu deficit al mecanismelor de apărare C. Cefuroxima axetil D. Având acţiune mai intensă decât ampicilina. Se absoarbe limitat din tubul digestiv. fiind utilizată în meningite cu germeni gram-negativi. Dintre cefalosporine se pot utiliza oral: A. Acţionează bactericid. Cefamandolul B. feneticilina E. Care dintre antibioticele cu structură beta-lactamică au spectru antibacterian larg? A. cloxacilina D. carfecilina D. Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ penicilinazo-secretor? A. benzatin benzilpenicilina E. Fenoximetilpenicilina: 20 . nu are capacitate alergizantă 139. procain benzilpenicilina C. meticilina 140. nu se asociază cu inhibitori de ß-lactamază E. Stafilococii rezistenţi la meticilină sunt sensibili la cefalosforine E. penicilina G B. amoxicilina D. amoxicilina E. Are spectrul de activitate asemănător cu al ampicilinei B. Ceftazidima se absoarbe bine la administrare orală 147. amoxicilina E. Eliminarea ei renală este întârziată de probenecid E.E. ampicilina C. Care dintre antibiotice cu structură beta-lactamică se absorb pe cale orală? A. Care dintre peniciline sunt active în infecţiile cu Pseudomonas şi Proteus? A. cloxacilina D. oxacilina 142. Cefsulodinul are acţiune foarte intensă pe Pseudomonas D. benzilpenicilina B. ampicilina C. acţiunea fiind mai intensă decât a ampicilinei C. Ampicilina: A. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? A. meticilina 141. cefoperazona 144. carbenicilina 143. În ţesuturile inflamate difuzibilitatea ei diminuă pe măsură ce survine procesul de vindecare C. Amoxicilina: A. Care dintre următorii compuşi sunt peniciline de depozit (retard): A. calea orală necesitând doze mult mai mari decât calea parenterală 146. deoarece absorbţia este mult diminuată în prezenţa alimentelor 145. ticarcilina D. Este penicilinazo-rezistentă B. B. Cefoperazon difuzează bine în LCR. bacampicilina B. carbenicilina C. procainpenicilina G B. Cefuroxima sodică C. nafcilina E.

Aztreonamul C. Se utilizează în infecţii urinare sau septicemii cu bacterii gram negative 153. Notati afirmatiile corecte pentru amoxicilina: A. sunt: A. Procainbenzilpenicilina D. absorbtia orala este neinfluentata de prezenta alimentelor B. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. Aztreonamul E. Canrenoatul de potasiu C. fenoximetilpenicilina E. Sulbactamul D. Notati indicatiile gresite pentru benzilpenicilina: A. sifilis 155. Amoxicilina 150. Este foarte activă pe stafilococul producător de penicilinază B. cefazolina C. Sunt inhibitori de ß-lactamază: A. pneumonii cu pneumococ E. eliminarea renala este intarziata la asocierea cu probenecid C. Azlocilina 151. Sunt antibiotice care prezintă nucleu structural ß-lactamic: A. se biotransforma in proportie mica 156. Cefalosporine active in infectiile produse de Pseudomonas. carbenicilina C. angina streptococica D. Este activă pe multe tulpini de Pseudomonas C. ampicilina E. Nu necesită reducerea dozelor în insuficienţa renală. pielonefrite) E. Sunt active pe Proteus si Pseudomonas. Cefalexina B. Fenoximetilpenicilina E. cefalotina B. nafcilina B. flucoxacilina C. Ticarcilina: A. Este indicată în septicemii 149. cloxacilina 157. Latamoxef 152. Benzilpenicilina G potasică C. cefsulodina 21 . Eritromicina E. la pacienti alergici la benzilpenicilina E. pe baza sinergismului de acţiune D. este indicata in infectii cu germeni sensibili. Este indicată în infecţii grave (meningite. Se absorb bine din tubul digestiv: A. Este instabilă în mediul acid din stomac.A. ticarcilina B. deoarece nu are acţiune nefrotoxică E. infectii urinare colibacilare B. Este indicată în infecţii cu streptococ. oxacilina 154. Vancomicina D. Se asociază cu gentamicina. în profilaxia reumatismului D. fenoximetilpenicilina D. Clavulanatul de potasiu B. Carbenicilina B. oxacilina D. infectii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv C. spectrul antimicrobian este asemanator ampicilinei D. penicilinele: A. dar termorezistentă C. Este insolubilă şi stabilă în mediul acid din stomac B.

cefapirina 164. cefoperazon B. enterococ D. cefadroxil B. ticarcilina D. cefalotina B. gonococ C. Meningitele produse de germeni gram negativ pot beneficia de: A. fac parte: A. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. dicloxacilina C. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas sunt: A. Peniciline active pe proteus si pseudomonas sunt: A. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala. cefalexina D. cefazolina D.D. cefadroxil C. cefradina C. cefotaxim C. Eritromicina/clindamicina D. cefradina D. Din grupa cefalosporinelor administrate pe cale orala fac parte: A. cloxacilina E. cefamandol 165. Tetraciclina/cloramfenicol B. Kanamicina / Colimicina 22 . cloxacilina 163. flucloxacilina 162. streptococ piogen 161. Sulfametoxazol / trimetoprim E. Prezinta rezistenta la benzilpenicilina: A. Gentamicina/ampicilina C. ceftazidima E. carbenicilina B. ceftazidina C. cefalotina E. cefapirina 158. cefalexina E. oxacilina C. feniximetilpenicilina E. nafcilina D. nafcilina 160. ticarcilina B. Sunt asocieri antagonice de antibiotice : A. cefalotina B. oxacilina D. treponema E. cefsulodina E. cefamandol 159. stafilococ penicilinazosecretor B. meticilina E.

Josamicina B. Furosemidul E. D. antiacide gastrice neutralizante.Tema nr. Infecţiile cu Pseudomonas. Actiune intensă pe unii bacili gram negativi D. Diritromicina E. fenicoli si polipeptide 166. impiedica sinteza proteinelor bacteriene. toate au un potential toxic important. Infecţiile cu anaerobi B. aminoglicozide. Acţiune antivirală 167. Fac parte din grupul antibioticelor cu structură macrolidică: A. Gentamicina: A. antispastice. la concentraţii de 4 micrograme/ml E. E. Lincomicina 169. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară C. 23 . Amfotericina B 168. Actiune intensă pe bacilul tuberculos C. tetracicline. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava. 4 Antibiotice din alte clase structurale: macrolide. Se condiţionează sub formă de soluţii injectabile D. C. Spectru de actiune larg B. Roxitromicina D. Tetraciclinele: A. Are structura tetraciclică 171. Pot fi utilizate în bruceloză 172. Nu se poate asocia cu betalactamine C. dau nefro si ototoxicitate. Sunt active pe Mycoplasme şi Chlamidia E. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice: A. Actiune antifungică E. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara. Cloramfenicolul are: A. Este activă pe bacili gram-negativi B. E. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: A. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil. 174. B. Au toxicitate relativ redusă D. enzime pancreatice. produse lactate (in cantitate mare). 173. Infecţiile stafilococice D. Ampicilina D. Azitromicina C. B. Polimixinele B. Fac parte din indicaţiile gentamicinei: A. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate? A. C. Cisplatina C. La doze mari este nefrotoxică E. Interacţionează cu antiacidele pe bază de ioni de calciu B. D. nu se absorb bine dupa administrarea orala. Infecţiile urinare cu Coli 170. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea concomitenta de: A. B. C. Pot fi utilizate sub formă de aerosoli C. preparate din fier.

183. neomicina. 178. doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice: A. E. E. 177. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice. B. tetraciclina. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi. D. aplazie medulara). rifampicina. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern. D. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice: A.r. C. se absoarbe bine din tubul digestiv. absorbtie digestiva absenta. neomicina. B. 179. absorbtie per os neinfluentata de alimente. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l. B. kanamicina. B. Cloramfenicolul prezinta urmtoarele caracteristici farmacologice: A. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic: A. tobramicina. 182. C. polimixina. ototoxicitate. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana? A. E. polimixina. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian. D. activa pe Pseudomonas aeruginosa. E. D. C. activa pe germeni gram-pozitiv. colistina E.D. tetraciclina Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene. C. se administreaza la 4 ore. penicilina. stimulare neuromusculara. B. Dintre aminoglicozide. C. concentratii active in 12 ore. C. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica. Comparativ cu tetraciclina. nu este activa pe cale orala. efect bactericid. bacitracina. B. sufera o biotransformare hepatica importanta. 175. E. 24 . ampicilina. A. sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) urmatoarele: A. nefrotoxicitate. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice: A. C. E. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase? A. in infectii sistemice se administreaza per os. D. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu". 180. E.). D. activa pe germeni gram-negativ. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi. C. B. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari. se elimina pe cale renala. D. E. eritromicina. E. B. streptomicina. streptomicina. gentamicina. 176. D. B. D. tobramicina. 181. prezinta toxicitate redusa. cloramfenicolul. absorbtie per os buna. benzilpenicilina. C.c.

nu se asociază între ele datorită riscului crescut de reacţii adverse toxice 189. traversează uşor bariera hematoencefalică E. se fixează pe subunităţile ribozomale 30S ale bacteriei şi inhibă sinteza proteică 192. acidul nalidixic E. fier. produse lactate D. oxacilina 190. antiacide gastrice C. eritromicina D. magneziu. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu. inhibă sinteza proteinelor bacteriene D.184. C. D. poate fi letal C. Aminoglicozidele: A. variabila. rezistenta se instaleaza brusc. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch). fenoximetilpenicilina C. este contraindicata in insuficienta respiratorie 191. depozitare la nivelul musculaturii striate. C. are proprietăţi inductoare enzimatice E. 186. realizează concentraţii mari la nivel biliar B. se elimina in majoritate renal in forma activa. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l. E. este un antituberculos major C. preparate de fier E. se asociaza cu diuretice de ansa. Care din următoarele medicamente antibacteriene sunt contraindicate la gravide: A. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici generale ale eritromicinei: A. pot provoca atrofia nervului optic B.). B. au o absorbţie digestivă redusă D. Gentamicina: A. Sindromul cenuşiu produs de cloramfenicol la nou-născutul prematur: A. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice: A. B. nu se recomandă la bolnavii cu insuficienţă renală B. fermenţi pancreatici B. Tetraciclina este indicată în tratamentul următoarelor boli: 25 .c. E. tetraciclina B. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelulară C. calea de administrare numai injectabila. are o natură imunoalergică D. sunt compuşi nefrotoxici ca urmare a acumulării în parenchimul renal E. au absorbţie digestivă redusă D. se datorează eliminării renale deficitare a antibioticului B. Absorbţia tetraciclinei după administrarea orală poate fi diminuată prin administrarea concomitentă de: A. absorbtie per os partiala. prezintă alergie încrucişată cu penicilinele E. 185. D. antispastice 187. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor. are o toxicitate renală ridicată D. Aminoglicozidele: A. se elimină biliar în concentraţii mari C. se caracterizează prin hipertermie malignă 193. este activă pe germenii cu multiplicare intracelulară B. apare ca urmare a imaturităţii funcţionale hepatice E. sunt eliminate predominent pe cale renală în formă activă C.r. sunt antibiotice de elecţie în infecţiile survenite la gravide 188.

are concentraţii pulmonare superioare celor sangiune B. Colistin: A. infecţii cu mycoplasma pneumoniae D. aplazie medulară C. Următoarele antibiotice sunt macrolide. tetraciclinele au spectru larg de acţiune B. creşte efectele de blocare neuromusculară ale curarizantelor E. tetraciclinele sunt recomandate în ultimul trimestru de sarcină şi prima copilărie E. Cloramfenicolul: A. nu traversează placenta C. alergii E. kanamicina B. cilindrurie 199. produce anemie aplastică 197. spiramicină C. ototoxicitate 202.A. Se absorb bine după administrare orală B. anemie aplastică B. se elimină biliar E.şi nefrotoxice 26 . eritromicina E. streptomicină D. anemie hemolitică D. kanamicină E. eritromicină B. tulburări vestibulare B. Polimixina B: A. rosaramicină 201. cloramfenicol C. polimixina B D. acnee C. Următoarele efecte adverse pot să apară în tratamentul cu cloramfenicol: A. gentamicina 196. Menţionaţi care dintre următoarele efecte adverse sunt caracteristice streptomicinei: A. Aminoglicozidele prezintă următoarele proprietăţi comune: A. Care dintre următoarele antibiotice nu se administrează oral pentru efecte sistemice? A. tulburări auditive C. are acţiune bactericidă 200. meningită meningococică E. tetraciclinele sunt indicate în infecţia cu mycoplasma şi chlamydia D. are absorbţie digestivă bună 198. este biotransformat la nivel hepatic D. tetraciclinele traversează placenta şi trec în laptele matern C. pigmentaţii dentare E. tetraciclinele pot produce pigmentaţii dentare şi carii la copii 195. ameliorează nefrotoxicitate aminoglicozidelor B. Sunt oto. penetrează uşor bariera hematoencefalică C. se absoarbe digestiv C. albuminurie. trece greu prin bariera placentară D. are absorbţie bună rectală B. Pătrund bine în lichidul cefalorahidian C. leucopenie D. gonoree 194. se elimină predominant renal E. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. cu excepţia: A. tifos exantematic B. prezintă absorbţie bună după injectare intramusculară D.

Eritromicina 204. Bacitracina E. la asocierea între ele 203. putând fi utilizate în infecţii biliare: A. Netilmicina 205. Amikacina C. Eritromicina D. Prezintă acţiune de tip curarizant E. Benzilpenicilina B. Paracetamolul E. Aplazie medulară C. Penicilina G C. Salmoneloze (inclusiv febră tifoidă) B. Se elimină prin bilă. Timp de înjumătăţitre lung (peste 14 ore) 209. Furosemidul E. Cloramfenicolul este antibiotic de elecţie în: A. Tuberculoză extrapulmonară la copii E. Barbituricele C. Concentrare în formă activă în bilă E. Gentamicina C. Gentamicina 27 . Clindamicina D. Ampicilina B. Reacţiile adverse ale cloramfenicolului sunt: A. Traversarea barierei placentare D. Infestări cu protozoare (Entamoeba histolytica) 206. Glutetimida 207. Meningite cu bacili gram negativ sensibili C. Polimixinele D. Mycobacterium tuberculosis E. Care dintre antibiotice sunt active pe Treponema pallidum? A. Cresc efecte cloramfenicolului: A. Enterită stafilococică severă D. Griseofulvina C. Lincomicina E.şi ototoxicitate B. Care dintre următoarele antibiotice aparţin clasei aminoglicozidelor: A. Corynebacterium diphteriae 210. Bordetella pertussis C. Tetraciclinele E. Fenoximetilpenicilina 208. Cefalosporinele B. Mycoplasma pneumoniae B. Sinergism de acţiune utilizat în terapie. Cimetidina B. Alcaloză metabolică 211. Traversarea barierei hemato-encefalice C.D. Eritromicina este antibiotic de elecţie în infecţiile cu: A. Fenitoina D. Kanamicina B. Tulburări la nivelul mucoaselor E. Ciprofloxacina D. Pseudomonas aeruginosa D. cu diminuarea toxicităţii. Nefro. Difuziune bună în toate ţesuturile B. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor: A. Eritromicina are următoarele proprietăţi farmacocinetice: A. Tifos exantematic D.

streptococ. infectii digestive produse de Candida albicans 218. carbenicilina 215. absorbtie digestiva inalta B. Notati afirmatiile corecte: A. este antibiotic de prima alegere in infectiile cu Pseudomonas aeruginosa 213.212. tobramicina are efecte adverse acustico-vestibulare mai reduse comparativ cu gentamicina C. infectii urinare cu colibacil C. spiramicina are difuziune buna in plaman. doxiciclina este inactiva pe streptococul hemolitic grup A E. comparativ cu streptomicina E. concentratia serica este crescuta in insuficienta renala D. Corynebacterium B. Afirmatiile incorecte pentru polimixina B. clindamicina este inactiva pe Bacteroides fragilis E. tetanii. substantele: A. se administreaza oral in infectii cu germeni sensibili (enterocolite. se reabsoarbe la nivelul tubilor renali 219. gentamicina este activa pe stafilococ D. spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram pozitiv: pneumococ. rosaramicina este inactiva pe mycoplasme D. Afirmatiile corecte pentru streptomicina. anthracis. minociclina este o tetraciclina semiretard cu durata actiunii 12 ore D. absorbtia orala este incompleta B. dizenterie) 216. infectii produse de Mycoplasma D. produce aplazie medulara 220. are efect ototoxic E. cu germeni sensibili (Salmonella. se concentreaza in bila. pristinamicina este indicata in infectii cutanate cu stafilococ si streptococ 214. creste toxicitatea teofilinei E. comparativ cu cele plasmatice B. infectii produse de Chlamydia E. Cl. Shigella) B. Notati afirmatiile incorecte: A. amfotericina B B. eritromicina baza este partial inactivata de sucul gastric B. foarte activa pe gonococ C. in infectii ale tubului digestiv. Cresc toxicitatea renala a aminoglicozidelor. neomicina se utilizeaza oral. nu traverseaza placenta E. 70% din doxiciclina filtrata glomerular. ticarcilina E. cisplatin D. Tetraciclinele sunt indicate in: A. dupa administrare intramusculara. kanamicina este mai activa pe bacilul Koch. sunt: A. absorbtie digestiva medie (aproximativ 30%) B. este contraindicata administrarea in insuficienta hepatica D. sunt: A. se elimina predominant netransformata prin urina (aproximativ 80%) C. tetraciclina realizeaza concentratii de 10 ori mai mari in bila. in forma activa C. furosemid C. este activ pe bacili gram negativ C. la doze terapeutice are efect bacteriostatic D. creste nefrotoxicitatea aminoglicozidelor 28 . B. sunt: A. pneumonie cu pneumococ B. este activa pe bacili gramnegativ E. este activa pe bacilul tuberculos D. Afirmatiile corecte pentru eritromicina. stafilococ. spectinomicina este foarte activa pe gonococ 217. absorbtia tetraciclinei scade la asocierea cu saruri de calciu C. saliva si secretii bronsice C. Notati afirmatiile corecte pentru cloramfenicol: A. Notati afirmatiile corecte: A.

Clorchinaldolul 223. Se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice 222. precum si cefalee. Sulfamedrol 227. Ofloxacina D. reprezinta fluorochinolona cu spectru larg (efect bacteriostatic si bactericid) C. poate produce fotosensibilizare D. Se recomandă în infecţii urinare B. 5 Chimioterapice antibacteriene şi antimicotice Chimioterapice antibacteriene 221. Acidul pipemidic B. Amoxicilina B. Poate produce anemie hemolitică la deficienţi în G-6PD C. Nu fac parte din indicaţiile clorchinaldolului: A. Care afirmatii sunt corecte pentru Cotrimoxazol: A. Intră în combinaţie cu trimetoprimul: A. Septrin C. Sulfametoxazol C. Angina streptococica B. Este activă şi pe unele protozoare 226. Au spectru antibacterian larg 225. Flumequina C. Prin expunere la soare. reprezinta asocierea dintre sulfametoxazol si trimetoprim B. Fac parte din grupul fluorochinolonelor: A. Nitrofurantoina E. Apartine clasei derivatilor de chinoleină E. Gastroenterita nespecifica E. interactioneaza cu saruri de aluminiu si de magneziu. Are eliminare redusă prin fecale E. Amoebiaza D. Este un derivat de nitroimidazol D.Tema nr. Fleroxacina C. are efect de foarte lunga durata 29 . reprezinta antibiotic beta-lactamic inrudit cu Flucloxacilina B. Furazolidona: A. poate fi utilizat în insuficienta renală severă C. Rosoxacina 224. reprezinta principiul activ din: Biseptol. Se utilizează în infecţii urinare şi intestinale B. Tagremin. eruptii cutanate 229. Nu se indică în infecţii urinare E. Sunt antiinfecţioase de origine naturală C. actiunea sa nu este influentata de cationi divalenti sau trivalenti D. Norfloxacina D. Lambliaza C. Spre deosebire de ciprofloxacina. prezinta efecte adverse la nivel digestiv. Sulfadimidina E. Fluorochinolonele: A. Aparţin grupului chinolonelor: A. Clorchinaldolul B. Sulfametoxazol D. Cliochinolul E. Sifilisul 228. Alegeti raspunsurile corecte pentru Ciprofloxacinum: A. Se obţin prin sinteză chimică D. Acidul nalidixic: A. Au absorbţie digestivă redusă B. ceea ce determina scaderea absorbtiei Ciprofloxacinei E.

recidivante C. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Furazolidona: A. are proprietăţi inductoare enzimatice 238. in timpul terapiei cu Furazolidona. este contraindicată în insuficienţa renală C. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la nitrofurantoin: A. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Sulfadoxina: A. otita medie. este sulfamida cu actiune de foarte lunga durata D. Furazolidona: A. prezinta frecvent efecte adverse grave ceea ce le limiteaza utilizarea 233. este derivat de nitrofuran cu absorbtie redusa din tubul digestiv B. se recomandă a fi administrate topic la nivel cutanat. apnee prin efect curarizant 235. datorită unei bune toleranţe la acest nivel C. nu se va utiliza la copii. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile) E. poate creşte methemoglobina B. impune evitarea consumului de alcool în cursul tratamentului 236. se indica in trahom si profilaxia holerei C. proteus 234. determină fotosensibilizare E. este contraindicata la copii E. dezvoltă rapid rezistenţă bacteriană 237. este un antibacterian activ faţă de colibacil şi proteus B. este sulfamida semiretard B. erupţii cutanate C. Selectati variantele corecte pentru Fluorochinolone: A. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la metenamină: A. clostridium tetani D. poate fi asociat cu acidul nalidixic pentru creşterea eficienţei terapeutice C. toxiinfectii alimentare D. inhiba ADN-giraza bacteriana C. cauzate de germeni sensibili 230. este contraindicat în sarcină B. se indica in infectii urinare acute si cronice. pentru creşterea eficienţei terapeutice se preferă a fi asociate cu metenamină D. inhiba sinteza peretelui celulei bacteriene B. irită mucoasa tubului digestiv D.D. fiind posibil sa afecteze cartilajul osos 232. este indicat în trichomoniază D. colorează urina C. este eficace in tuberculoza la nivel renal E. tulburări de echilibru E. meningococ B. Efectele adverse produse frecvent de sulfamidele antibacteriene sunt: A. poate produce sindrom lupoid E. klebsiella pneumoniae E. nu s-au constatat reactii de tip Disulfiram la administrarea Furazolidonei simultan cu alcool E. este activ in infectii respiratorii. enterite. poate irita căile urinare cănd debitul urinar este scăzut D. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene: A. acţionează ca antagonişti competitivi ai acidului paraaminobenzoic B. reprezintă medicaţia de elecţie în nocardioză E. colită pseudomembranoasă D. Acidul nalidixic este activ pe următorii germeni: A. prezinta actiune bactericida pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv D. enterocolite. urina se coloreaza in albastru 231. se indica in infectii intestinale: dizenterie. cristalurie B. febra tifoida. acţiunea lor antibacteriană este diminuată în prezenţa puroiului 30 . se recomanda exclusiv in infectii urinare necomplicate si complicate E. shigella C.

sulfamidelor hipoglicemiante C. Care dintre sulfamide se aplică local în infecţii la nivelul tegumentelor şi mucoaselor? A. intră în circuitul enterohepatic C. anticoagulante orale E. Tratamentul cu sulfamide antibacteriene poate determina creşterea următoarelor teste de laborator: A. metotrexat D. nu se absoarbe digestiv B. sulfametoxidiazina B. sulfadiazina E. nu se elimină prin urină E. Sulfamidele antibacteriene accentueaza efectele farmacologice ale: A. febră D. Dapsona: A. Care dintre chimioterapicele antibacteriene sunt folosite exclusiv în infecţii urinare? A. sulfafurazol C. vertij E.239. acid nalidixic B. este medicamentul de elecţie în lepră 247. furazolidona D. leucopenie B. ftalilsulfatiazol E. hematocrit E. antiaritmice 242. mafenid 245. fotosensibilizare D. se elimină prin secreţia lactată D. Furazolidona: 31 . vărsături C. Farmacocinetica acidului nalidixic cuprinde: A. Printre efectele adverse ale acidului nalidixic se numără: A. sulfalen D. sulfacetamida B. Sensibilizarea la sulfamide este o stare indicată de existenţa în antecedente a următoarelor reacţii adverse: A. metabolizare hepatică prin glucuronoconjugare D. eozinofilie D. eliminare crescută prin fecale 248. nitrofurantoina C. sulfametoxidiazina D. bilirubinemie indirectă B. trimetoprim 244. acid uric C. deprimare respiratorie C. sulfadimetoxin 246. norfloxacina E. eliminare renală 90% E. absorbţie digestivă bună B. cristalurie B. sulfafurazol C. citoliză hepatică 240. dermatită 241. tulburări acustico-vestibulare E. legare de proteinele plasmatice 95% C. Care dintre următoarele sulfamide prezintă acţiune antibacteriană de lungă durată? A. hemoglobină 243. digitalicelor B.

Este un antibiotic antiviral C. Miconazol B. Este un antimicotic cu acţiune locală şi sistemică D. prezintă absorbţie bună din tubul digestiv B. Natamicina B. nu se elimină renal E. Se administrează pe cale parenterală pentru tratarea unor micoze sistemice grave E. Se absoarbe bine dupa administrare orala E. Se administrează pe cale orală prezentând o absorbţie crescută din tractul digestiv D. Clorfenesina C. Ketoconazolul: A. Tinidazol C. este contraindicată la bolnavi cu insuficienţă renală 250. este indicată în infecţii urinare acute 249. Este un antimicotic de origine naturală E. Este un antimicotic cu structură bis-triazolică B. eliberează formaldehidă la pH < 5 D. Prezintă toxicitate scăzută la nivel renal 252. Nitrofurantoina: A. Amfotericina: A. prezintă absorbţie redusă din tubul digestiv C.14 zile D. Econazol E. Este un inductor enzimatic D. se elimină prin fecale C. timp de 10 . Are şi acţiune antiinflamatoare E. Este un derivat de imidazol B. în cea mai mare parte D. Flucitozina 255. se administrează în infecţii ale aparatului urinar C. se administrează în infecţii urinare E. Absorbţia orală este crescută în prezenţa unor alcalinizante C. Nistatina D. Metenamina: A. Griseofulvina D. se administrează în infecţii ale tubului digestiv B. Se utilizeaza ca antimicotic local D. Se comercializează sub denumirea Nizoral 257. se administrează în enterocolite şi toxiinfecţii alimentare E. se elimină prin bilă şi urină B. Griseofulvina: A. Este un antibiotic antimicotic cu structură polienică B. Amfotercina 254. Este un antibiotic cu efect fungicid şi fungistatic utilizat în terapia onicomicozelor C. Este medicament de elecţie în pitiriazis 256. Are si activitate antitrichomonazica 253. se elimină prin fecale. Tolnaftat E. Este un antibiotic cu acţiune antibacteriană B. Se utilizeaza ca antimicotic sistemic C. Care dintre următoarele substanţe sunt utilizate în terapia pitiriazisului: A. Natamicina: 32 .A. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la Clotrimazol sunt adevărate: A. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase sunt macrolide polienice cu proprietăţi antimicotice: A. produce anemie hemolitică la cei cu deficit de G-6-PD Antimicotice 251. se administrează oral.

epidermofitie. Precizaţi care dintre următoarele antimicotice se utilizează sistemic: A. Absorbţia din tubul digestiv este redusă D. este antimicrobian. Este un antibiotic polienic de sinteză B. Se condiţionează sub formă de flacoane de uz parenteral C. chimioterapic imidazolic. nistatinul B. Griseofulvina B. Ketoconazol E. Nistatinul: A.A. antifungic si antimicrobian B. ketoconazolul B. este un antimetabolit al uracilului B. econazolul 264. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Econazol: A. antimicotic si antitricomonazic D. Flucitozina C. Care dintre urmatoarele substante sunt antibiotice antimicotice: A. Care dintre urmatoarele substante sunt macrolide polienice: A. Tolnaftat E. prezinta dezavantajul indepartarii cu dificultate de pe tegumente si lenjerie C. se utilizeaza exclusiv pe cale parenterala C. Se condiţionează în flacoane de uz parenteral 258. Fluconazol 261. este un derivat de imidazol C. amfotericina B D. se utilizeaza sub forma de comprimate vaginale D. Este o macrolidă polienică naturală C. Clotrimazolul: A. Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Septozol: A. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic: A. natamicina C. este antibiotic obtinut din mediul de cultura de Streptomyces natalensis 262. flucitozina E. Clotrimazol B. griseofulvina C. nistatinul C. ketoconazolul B. tricofitie E. Miconazol D. Se utilizează pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot apărea în cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg D. Are şi acţiune antrichomonazică E. Acid salicilic 260. este eficace in candidoze. reprezinta un iodofor B. amfotericina B D. Este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice B. se administreaza exclusiv oral 33 . Este medicamennt de elecţie pentru tratarea candidozelor sistemice E. Se comercializează sub denumirea Pimafucin 259. Miconazol D. amfotericina B D. griseofulvina 266. clotrimazolul E. se obtine din iod si un detergent neionic E. se utilizeaza in dermatologie si stomatologie 263. Precizaţi care dintre următorii compuşi antimicotici sunt derivaţi de imidazol: A. griseofulvina 265. flucitozina E. Amfotericina C.

Natamicina este indicată în: A. este o substanta sensibila la lumina D. aspergiloză D. Următoarele afirmaţii privind farmacoterapia Amfotericinei B sunt adevărate: A. se administrează parenteral sub formă de perfuzii în micozele sistemice grave B. onicomicoză 271. infecţie cu pseudomonas aeruginosa B. este o substanta solubila in apa E. efectul advers cel mai grav este afectarea renală D. Nistatinul: A. flucitozina D. este un antibiotic antimicotic cu structura polienica B. nu dezvoltă rezistenţă C. tricomoniază C. griseofulvina C. are şi efect inhibitor enzimatic C. este indicată în candidoza intestinală 273. asociată cu alcool provoacă efecte de tip antabuz B. epidermofiţii D. Se utilizează în dermatomicozele sistemice: A. Flucitozina 34 . este un derivat de imidazol D. poate provoca pancitopenie 272. Antimicotice antibiotice sunt reprezentate de: A. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la griseofulvină: A. histoplasmoză pulmonară E. dar nu si în LCR B. acţionează numai fungistatic D. Ketoconazolul: A. nu dezvoltă rezistenţă C. meningita cu haemophilus influenzae C. este singurul antimicotic recomandat la gravide E. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la flucitozină: A. nu este sensibilă la lumină C. după administrare orală se absoarbe complet din tubul digestiv 275. se elimină predominent prin fecale E. nu actioneaza in tricomoniaza vaginala 267. onicomicoze E. poate provoca hepatotoxicitate 270. se administreaza exclusiv local E. Nistatina D. Griseofulvina este indicată în: A. micoze respiratorii B. amibiază intestinală 269. buclosamida B. are un efect scăzut în cazul coadministrării cimetidinei E. Clotrimazol E. Griseofulvina C. este un derivat al citozinei C. se indică în micozele pielii capului D.D. clotrimazol 274. se administrează exclusiv oral E. este un derivat al citozinei 268. are o difuzie bună în LCR B. amfotericina B E. Miconazol B. are o difuzie largă în ţesuturi.

este agonist-antagonist pe receptorii opioizi C. analgezie (la nivel supraspinal). stimuleaza respiratia D. A. toleranta are la baza un mecanism de heteroreglare up C. fentanyl B. B. E. Morfina: A. sindromul de abstinenta la opioide imbraca manifestari de tip adrenergic 279. produc deprimare respiratorie D. produc midriaza C. Care analgezice morfinomimetice sunt agonisti puternici pe receptorii μ: A. midriaza. cresc tonusul uterului gravid 278. Analgezicele opioide: A. postoperator D. in anestezia generala E. D. histamina. are efecte antihistaminice 281. ca antitusive 283. Activarea receptorilor opioizi miu este asociata cu urmatoarele efecte: A. cresc peristaltismul E. Analgezicele opioide: A. Opiodele: A. activarea receptorilor miu este responsabila de farmacodependenta B. actioneaza exclusiv ca agonisti pe receptorii miu 277. euforie. are proprietati constipante E. pentazocina D. sufera intens efectul primului pasaj hepatic B. produc toleranta si dependenta E.Tema nr. naloxona E. deprima respiratia D. produc retentie urinara 282. toleranta nu se instaleaza pentru efectul constipant D. 284. Care afirmatii sunt adevarate: A. deprimare respiratorie. se indica in dureri intense B. B. este interzisa asocierea unui analgezic opioid cu unul neopioid E. metadona C. C. sunt eficace in durerea somatica si viscerala C. produc greata si voma E. la om au efect excitant pe SNC D. scad pragul perceperii durerii B. Se contraindica utilizarea opioizilor: A. C. 6 Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice Analgezice morfinomimetice 276. in insuficienta respiratorie B. sunt numai produse de sinteza C. in hipertrofie de prostata C. codeina 280. enkefaline. dependenta fizica. serotonina. Agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi sunt: 35 . stimuleaza centrul tusei B.

biodisponibilitate per os buna. diaree. greata. 36 . D. naloxona. nu prezinta risc de acumulare. pentazocina. 292. are si mecanism analgezic monoaminergic spinal. dependenta fizica. E. deprimarea respiratiei. deprimare respiratorie. D. B. C. E. deprimarea centrului respirator. Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina? A. 288. E. abdomen acut. 285. C. bronhodilatatie. are efect analgezic puternic. 290. codeina. E. D. D.D. voma. E. B. E. B. nalorfina. toleranta. hipertensiune arteriala. copii sub doi ani. C. E. D. C. are efect analgezic mediu. naloxona. Morfina prezinta urmatoarele efecte secundare: A. B. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse: A. codeina. durata de actiune analgezica lunga (8 . B. metadona. E. D. D. metadona. B. hipertensiune arteriala. C. 289. Profilul farmacocinetic al metadonei este: A. 287. Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina? A. C. 293. nalorfina. E. C. E. deprimare respiratorie. durata de actiune analgezica medie. C. biodisponibilitate per os redusa. datorita procentului redus de legare de proteinele plasmatice. analgezie. urticarie. D. astm bronsic. 286. B. urticarie. induce greata si voma. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza: A. Morfina are urmatoarele contraindicatii: A. diaree. risc mic de farmacodependenta. D. dinorfine. C.48 ore) si risc de cumulare. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt: A. colica hepatica. mictiuni frecvente. toleranta. A. morfina. scaderea tonusului musculaturii netede a aparatului digestiv. Care din urmatoarele medicamente au actiune antagonista asupra receptorilor opioizi? 291. deprimarea centrului tusei. B. dependenta psihica si fizica. B. colica renala (asociat cu un spasmolitic). endorfine. midriaza (exceptie petidina). dependenta psihica.

diaree. Tipurile de actiuni farmacodinamice care pot fi produse de analgezicele opioide sunt: A. 297. este deprimant al centrului respirator. B. analgezica. C. în dureri cronice intense B. retenţie urinară B. B. Nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutive E. 298. Supradozarea si intoxicatia acuta cu analgezice opioide se manifesta prin: A. D. Care dintre următoarele efecte pot fi atribuite analgezicelor morfinomimetice: A. clearance hepatic dependent de functia cardiaca. 302. coeficient de epurare hepatica mic. scaderea metabolismului. variabilitate farmacocinetica mare dependenta de activitatea enzimatica hepatica si debitul sanguin hepatic. E. antitusiva. D. Profilul farmacocinetic al morfinei este: A. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele analgezice antipiretice sunt corecte? A. B. biodisponibilitate redusa p. midriază E. Poate produce bronhoconstricţie C. La dozele analgezice produc somnolenta si somn D.7 ore). C.o. C. mioza (exceptie petidina). Antipireticele reduc atat temperatura crescuta (in febra) cat si temperatura normala a organismului 303. agonist pe receptorii opioizi miu. Actioneaza ca analgezice ridicand pragul perceperii durerii fara a influenta reactia la durere. Produce aceleaşi efecte terapeutice şi adverse la doze mici şi la doze mari D. diaree D. hipotensiune arterială C. produce analgezie spinala. Efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6 g/zi). deprimarea respiraţiei D. D. postoperator C. 296. durata de actiune analgezica medie (2 . Care dintre afirmatiile referitoare la Metamizol sodic sunt corecte? 37 .294. midriază E. debitul sanguin hepatic. scăderea secreţiilor digestive Analgezice antipiretice 301. agonist pe receptorii opioizi k (kappa). delir B. C. E. relaxarea sfincterului Oddi B. Unele analgezice-antipiretice au si efecte antiinflamatoare B. mioză C. la bolnavii cu abdomen acut D. E. E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic: A. D. antivomitiva. Analgezicele morfinomimetice pot provoca: A. în patologia obstetricală 299. transpiratie. E. Antipireticele produc vasodilatatie periferica. iritaţie gastrică 300. hipotensiune arteriala cu stare de soc.. tensiunea arteriala. deprimarea respiratiei. C. în arsuri intense E. laxativ-purgativa. În intoxicaţia acută produce convulsii. B. mictiuni frecvente. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice pentazocinei: A. 295. Analgezicele morfinomimetice pot fi administrate: A. este euforizant. bronhodilatatoare.

38 . alergie la salicilati. Mecanismele de actiune care stau la baza actiunilor analgezica . leucopenie. B. p-acetilaminofenol. supozitoare.antipiretica sunt: A. diflunisalul. acetilarea ciclooxigenazei-1 (COX-1) din endoteliul vascular. reactii alergice cutanate. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate in nociceptie. agranulocitoza). fenacetina. efect proulcerogen gastric. microhemoragii. E. C. Analgezice antipiretice derivati de acid salicilic (salicilati) sunt: A. acidul acetilsalicilic. 306. 308. omprimate efervescente (cu NaHCO3). Are efecte analgezice. Actiunea antiagreganta plachetara a acidului acetilsalicilic are ca mecanism: A. Metamizolul (noraminofenazona) prezinta urmatoarele contraindicatii: A. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii: A. Care sunt formele sub care acidul acetilsalicilic prezinta o biodisponibilitate ridicata? A. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce urmatoarele reactii adverse: A. inhibarea biosintezei de prostaciclina (PGI2). Paracetamolul este: A. C.A. inhibarea biosintezei de prostaglandine citoprotectoare la nivelul mucoasei gastrice. Aminofenazona poate produce urmatoarele reactii adverse: A. antiagregant plachetar. acetilarea ciclooxigenazai-1 (COX-1) din trombocite. 309. ulcer gastric. tulburari sanguine (leucopenie. B. E. B. B. antipiretice si antispastice bune C. methemoglobinemie. E. D. Se conditioneaza sub forma de comprimate. C. inhibarea biosintezei plachetare de tromboxan A2 (TxA2). D. D. forma de acid. C. C. E. E. sarea de sodiu. propifenazona. C. inhibarea biosintezei de prostaglandina E2 (PGE2) cu efect pirogen la nivel hipotalamic. B. insuficienta hepatica. D.v 304. analgezic. neoplasm gastric. hepatotoxicitate. C. leucopenie si agranulocitoza. D. inhibarea ireversibila a ciclooxigenazei-2 (COX-2). cefalee. Poate produce alergii cutanate si leucopenie E. Este contraindicata administrarea la copiii de orice varsta B. 305. 307. mecanism central talamic (ridicarea pragului perceperii durerii). mecanism periferic antinociceptiv (antihiperalgezic). mialgii. E. ulcer gastro-duodenal. forma cristalizata din n-hexan. E. D. C. B. forma cristalizata din etanol. B. eruptii cutanate alergice. D. E. 312. B. D. benorilatul. B. C. 311. alergie la pirazolone. altralgii. fiole D. Nu poate fi administrat pe cale i. 310. neoplasm gastric. neoplasm gastric. boli hemoragice.

D. antipiretic; E. antiseptic-dezinfectant. 313. Precizati medicamentele analgezice - antipiretice: A. pitofenona; B. propifenazona; C. paracetamol; D. metamizol; E. fenpipramida. 314. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de paracetamol: A. icter; B. methemoglobinemie; C. efect proulcerogen gastric; D. citoliza hepatica; E. eruptie cutanata. 315. Acidul acetilsalicilic este indicat în: A. artralgii B. infecţii acute febrile C. dureri preoperatorii moderate D. tromboflebită acută E. dismenoree 316. Acidul acetilsalicilic: A. la doze mari are efect hipoprotrombinizant B. este antipireticul recomandat la pacienţii cu teren atopic C. este contraindicat înainte de o intervenţie chirurgicală D. poate provoca citoliză hepatică E. are efect uricozuric 317. Acţiunea farmacodinamică a acidului acetilsalicilic se caracterizează prin: A. analgezie intensă B. bronhoconstricţie C. efect uricozuric D. efect antiagregant plachetar la doze mari E. efect ulcerigen 318. Analgezicele antipiretice: A. prezinta efect euforizant B. au acţiune analgezică în principal la nivelul talamusului ridicând pragul perceperii durerii C. efectul analgezic este mai intens în afecţiunile viscerale D. unele au şi efect antiinflamator E. au efect hipotermizant 319. Metamizolul poate provoca: A. leucopenie B. cancer gastric C. erupţii alergice cutanate D. necroză hepatică E. retenţie urinară 320. Paracetamolul este contraindicat în: A. insuficienţă respiratorie B. insuficienţă renală C. insuficienţă hepatică D. insuficienţă coronariană E. insuficienţă cardiacă 321. Paracetamolul poate provoca următoarele efecte adverse: A. hipotensiune arterială B. rabdomiolize C. retenţie urinară D. necroză hepatică E. microhemoragie gastrică

39

322. Paracetamolul: A. are efect antipiretic şi analgezic moderat B. la doze mici, subanalgezice, are acţiune antiinflamatoare moderată C. la doze mari este hepatotoxic D. are efect methemoglobinizant E. poate provoca microhemoragii gastrice 323. Paracetamolul: A. este contraindicat la pacienţii trataţi cu antivitamine K B. este antipireticul preferat la astmatici C. poate fi folosit în cursul sarcinii D. poate determina citoliză hepatică în caz de supradozaj E. este contraindicat la sugari 324. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic: A. provoacă bronhoconstricţie B. se indică în obţinerea preoperatorie a analgeziei C. la doze mari are efect antiagregant plachetar D. are acţiune antipiretică mai intensă decât paracetamolul E. are efect uricozuric 325. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la noraminofenazonă: A. la doze mari are şi efect antiinflamator B. poate induce cancer gastric C. este un analgezic mai intens decât aminofenazona D. poate provoca leucopenie E. intră în compoziţia preparatului Antinevralgic 326. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la paracetamol: A. are efect methemoglobinizant B. este contraindicat în insuficienţă respiratorie C. poate provoca rabdomiolize D. este metabolitul activ al fenacetinei E. poate induce cancer gastric 327. Acidul acetilsalicilic are următoarele acţiuni farmacodinamice: A. analgezică, antipiretică B. antiinflamatoare puternică C. antiagragantă plachetar la doze subanalgezice D. hipercolesterolemiantă E. hiperglicemiantă 328. Acidul acetilsalicilic are următoarele efecte adverse: A. bronhoconstricţie B. favorizarea accidentelor trombotice la doze mici C. acufene D. edem angioneurotic E. farmacodependenţă 329. Acţiunea analgezică antipiretică a AINS se realizează prin: A. mecanism central la nivel talamic B. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate în nocicepţie C. inhibarea COX-2 inductibilă D. inhibarea biosintezei de PGE-2 cu efect pirogen la nivel hipotalamic E. inhibarea COX-1 constitutivă 330. Acţiunea antispastică musculotropă este caracteristică pentru: A. metamizol B. fenacetină C. acid acetilsalicilic D. paracetamol E. aminofenazonă

40

Tema nr. 7 Hipnotice şi tranchilizante Hipnotice
331. Care afirmatii sunt corecte? A. Amobarbitalul are efect sedativ, hipnotic, cu durata lunga de actiune. B. Ciclobarbitalul este activ in marele rau epileptic C. Amobarbitalul se utilizeaza ca anestezic general de scurta durata D. Ciclobarbitalul este un barbituric cu durata scurta de actiune E. Fenobarbitalul este un hipnotic cu durata lunga de actiune 332. Ce modificări ale funcţiilor fiziologice pot apare în timpul somnului fiziologic? A. Starea de conştienţă este suprimată B. Motilitatea voluntară nu este abolită C. Motilitatea reflexă este diminuată D. Pragul reflex este scăzut E. Metabolismul bazal este crescut 333. Derivaţii barbiturici determină A. Deprimarea respiraţiei celulare B. Accentuează oxidarea glucozei C. Blochează sinteza de ATP D. Creşte consumul de oxigen la nivelul creierului E. Scade consumul de oxigen la nivelul creierului. 334. Hipnocoecitivele: A. Sunt deprimante selective ale sistemului nervos central B. În funcţie de doză produc: sedare-somn-somn hipnotic-somn narcoti-comă-moarte C. Deprimă respiraţia D. Nu modifică EEG nocturn E. Reduc durata somnului paradoxa REM 335. Hipnoinductoarele A. Nu produc somn narcotic B. Acţionează selectiv pe receptorii specifici (GABA) C. Trezirea din somn se face greu cu stări de obnubilare D. Efectele asupra SNV, circulaţie şi respiraţie sunt intense E. Produc o inducţie enzimatică marcată. 336. Terapia insomniilor constă în administrarea de A. Nootrope B. Sedative C. Hipnotice D. Psihostimulente E. Anxiolitice 337. Actiunea inductoare enzimatica a fenobarbitalului explica: A. diminuarea eficacitatii unor medicamente asociate; B. actiunea deprimanta gradata asupra SNC; C. potentarea efectului bauturilor alcoolice; D. durata lunga de actiune; E. toleranta prin mecanism farmacocinetic. 338. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism prin mecanism farmacocinetic (inductie enzimatica) cu scaderea eficacitatii urmatoarelor medicamente: A. contraceptive orale; B. propranolol; C. anticoagulante cumarinice; D. teofilina; E. medicamente antiacide. 339. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta si durata de actiune scurte: A. pentobarbital; B. fenobarbital;

41

C. amobarbital; D. hexobarbital; E. ciclobarbital. 340. Care sunt afirmatiile corecte privind ciclobarbitalul: A. latenta si durata a efectului scurte; B. indicat in insomnii terminale (trezirea precoce); C. este hipnocoercitiv (nu hipnogen); D. este indicata administrarea timp indelungat; E. este anticonvulsivant indicat in marele rau epileptic. 341. Dupa administrare repetata hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele reactii adverse: A. efect "rebound" cu vise neplacute (cosmaruri), la oprirea brusca a tratamentului; B. obisnuinta; C. cresterea metabolismului bazal; D. inhibitie enzimatica; E. dependenta fizica (sindrom de abstinenta cu convulsii). 342. Intoxicatia acuta cu fenobarbital se trateaza prin: A. flumazenil; B. un diuretic osmotic; C. haloperidol; D. alcalinizarea urinii; E. alcool etilic. 343. Mecanismul de actiune al barbituricelor hipnotice cuprinde: A. blocarea receptorilor dopaminergici; B. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor; C. potentarea actiunii acidului gamaaminobutiric (GABA); D. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare; E. inhibarea enzimei monoaminooxidaza (MAO). 344. Potentarea efectelor barbituricelor apare in cadrul unor interactiuni cu: A. alcool etilic; B. diazepam; C. anticoagulante cumarinice; D. rifampicina; E. cimetidina. 345. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice nitrazepamului: A. are actiune hipnotica; B. are durata scurta de actiune; C. activeaza complexul receptor GABA-postsinaptic; D. reduce durata somnului paradoxal (REM); E. este derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepina; 346. Bromurile: A. administrate prelungit pot provoca impotenţă sexuală B. administrarea de NaCl le încetineşte eliminarea C. nu au risc alergizant D. se recomandă frecvent în prescripţii magistrale E. sunt indicate în enurezisul nocturn 347. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la fenobarbital o consideraţi corectă: A. produce somnolenţă diurnă reziduală B. la doze mari provoacă convulsii C. are şi efect inhibitor enzimatic D. se administrează exclusiv oral E. dezvoltă farmacodependenţă 348. Care dintre următoarele benzodiazepine sunt utilizate ca hipnotice? A. medazepam B. lorazepam C. nitrazepam D. flunitrazepam E. bromazepam

42

349. Care dintre următoarele medicamente au acţiune hipnotică: A. maprotilina B. moclobemida C. cloralhidratul D. nitrazepam E. selegilina 350. Ciclobarbitalul: A. este un hipnotic cu durată de acţiune ultrascurtă B. este indicat în insomnia incipientă datorată hiperexcitabilităţii nervoase C. are latenţă şi durată scurtă D. suferă intens efectul de prim pasaj hepatic E. se administrează exclusiv parenteral 351. Cloralhidratul: A. are efect timoanaleptic B. se administrează în asociere cu mucilagiul de gumă arabică C. este o substanţă cu efect hipnotic D. are efect iritant pe mucoasă E. nu se recomandă la bolnavii cu hipertrofie de prostată 352. Hipnoticele barbiturice sunt contraindicate: A. la bolnavii cu insuficienţă hepatică gravă B. în preanestezie C. la conducătorii auto D. la pacienţii epileptici E. în insuficienţa renală severă 353. Nitrazepamul: A. are un T1/2 scurt (6-8 ore) B. produce un somn apropiat de somnul fiziologic, pe o durată de 6-8 ore C. prezintă şi activitate timoanaleptică D. are un efect de prim pasaj hepatic ridicat E. se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice 354. Care dintre următorii compuşi sunt hipnotice benzodiazepine? A. fenobarbital B. nitrazepam C. cloralhidrat D. triclofos E. flunitrazepam 355. Hipnoticele benzodiazepine: A. sunt reprezentate de cloralhidrat B. modifică structura somnului C. potenţează transmisia inhibitoare GABA-ergică D. cresc frecvenţa de deschidere a canalelor de clor E. scad frecvenţa de deschidere a canalelor de clor

Tranchilizante
356. Benzodiazepine nu sunt recomandate: A. Conducătorilor auto B. În stări anxioase C. În miastenia gravis D. În anesteziologie E. În insomnii 357. Benzodiazepinele pot actiona prin urmatoarele mecanisme de actiune A. Inhibarea neurotransmisiei excitatoare mediata de GAB B. Potentarea neurotransmisiei inhibitoare mediata de GABA. C. Potentarea recaptarii adenozinei in neuroni D. Inhibarea recaptarii adenozinei in neuroni. E. Inhibarea recaptarii serotoninei.

43

Prin metabolizare se obţin şi compuşi 3-hidroxilaţi E. C. C. anxiolitica. B. medazepam. D. Care dintre următoarele efecte pot apare în cazul benzodiazepinelor? A. Se absorb bine la administrare orală B. Care din urmatoarele substante apartin grupei benzodiazepinelor? A. miorelaxanta. miorelaxanta. Tranchilizantele A. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la benzodiazepine sunt adevărate? A. miastenie. Are actiune anxiolitica. E. Potenţează deprimantele SNC E. Care din proprietatile farmacocinetice ale diazepamului sunt false? A. actioneaza pe receptorii dopaminergici. absorbţia este mai crescută comparativ cu cea orală. D. Cresc starea de tensiune psihică C. E. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor. Diazepamul este indicat in: A. bolnavii cu insomnie. Care dintre afirmatiile referitoare la Diazepam sunt adevarate: A. Antiagregant plachetar 361. C. Medazepamul se contraindica la: A. E. lorazepam. Miorelaxant E. 366. anesteziologie ca premedicatie. meprobamat 365. Se poate utiliza ca premedicatie in anesteziologi 359. C. hipnoinductoare. Psihostimulent D. 44 . in climacterium. Nu trec bariera hematoencefalică D.358. Este o substanta cu structura benzamidica B. Activitatea farmacodinamica a tranchilizantelor cuprinde urmatoarele actiuni: A. actioneaza pe receptorii histaminergici. diazepam. antiepileptica D. Se pot asocia cu alcoolul 362. E. 363. C. Diminuă anxietatea B. B. D. La administrarea i. stari anxioase. clorpromazina. D. stimulanta a SNC. cei cu anxietate. E. Anticonvulsivant C. B. se absoarbe bine digestiv. Benzodiazepinele: A. primul trimestru de sarcina. Este conditionat sub forma de comprimate si fiole in produsul Valium C. anticonvulsivanta. Temperează reacţiile emoţionale D. cei ce consuma bauturi alcoolice. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor. D. 364. Se metabolizează la compuşi activi C. 367. Tranchilizant B. conducatorii auto: B. B. 360. actioneaza pe receptorii benzodiazepinici cuplati cu receptorii GABA.m. E. Poate conduce la instalarea farmacodependentei. starea de rau epileptic.

inhibarea recaptarii noradrenalinei. sedativ-hipnoinductoare 375. 370. diminua atentia. sunt agonisti pe receptorii GABA-ergici. potenteaza alte deprimante SNC. primul trimestru de sarcină B. pot agrava disfunctia respiratorie. E. inducţia anesteziei generale D. C. cresterea frecventei deschiderii canalelor de clor. creste agresivitatea. nu provoaca toleranta si dependenta. antipsihotică B. 369. T 1/2 este scurt. activarea receptorilor GABA B. B. blocarea canalelor de sodiu. D. E. 372. Care din urmatoarele afirmatii privind tranchilizantele sunt false? A. miastenia gravis C. B. creste tonusul miometrului. este un spasmogen musculotrop. C. Mecanismul de actiune al tranchilizantelor consta in: A. miastenie gravis 45 . Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind reactiile adverse la benzodiazepine? A. D. Care din proprietatile farmacocinetice ale oxazepamului sunt false? A. este miorelaxant. principalul metabolit este desmetildiazepam. 374. apar metaboliti activi. antiemetică E. Benzodiazepinele sunt contraindicate în următoarele situaţii clinice: A. nu produc sindrom de abstinenta. D. curele de dezintoxicare în alcoolism B. E. D. produc somnolenta. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru diazepam? A. anxiolitică D. absorbtie digestiva buna. E. la doze mari da hiperexcitabilitate. se recomanda in prurit rebel. preanestezie C. E. convulsii de diverse etiologii 376. 371. stimuleaza musculatura striata. nu produc toleranta. Benzodiazepinele au următoarele indicaţii terapeutice: A. C.B. miorelaxantă C. absorbtia este marita prin alcool. B. B. 373. hipertiroidie D. este un tranchilizant. se metabolizeaza mai repede la batrani. absorbtia este marita prin alcool. D. E. C. activarea receptorilor GABA A. enurezis nocturn E. Benzodiazepinele au acţiune: A. reactiile adverse sunt mai intense la varstnici. D. B. nu se elimina prin lapte. D. cumularea este intensa. B. cresc riscul malformatiilor la nou-nascut. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroxizin? A. C. C. diminua anxietatea din alcoolism. C. 368. E. induce somnul.

Efectele benzodiazepinelor pot fi crescute de: A. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt ameliorate prin administrare de diazepam: A. flunitrazepam B. traversarea barierei hematoencefalice este mai rapidă pentru substanţele mai lipofile (diazepam) B. multe benzodiazepine sunt metabolizate în compuşi activi E. antiacide gastrice C. oxazepamul B. Meprobramatul: A. diazepam C. este contraindicat la persoanele care necesită integritatea funcţiilor psihomotorii C. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la benzodiazepine: A. nu se recomandă a fi asociat cu antidepresivele triciclice 384. sindromul anxios C. prezintă efect anticolinergic D.E. Fac parte din grupul benzodiazepinelor cu T1/2 intermediar (10-15 ore): A. starile spastice ale musculaturii striate D. diazepam E. disulfiram E. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la Hidroxizin: A. clorazepat 385. nitrazepamul C. depresia endogenă B. este un tranchilizant eficient C. proprietăţile farmacocinetice diferă în funcţie de structura chimică a benzodiazepinei 383. are acţiune antispastică musculotropă B. se leagă slab de proteinele plasmatice D. poate fi administrat pe cale orală şi parenterală E. cimetidină B. are acţiune antispastică musculotropă B. tetanos 377. clonazepam D. oxazepam D. Meprobramatul: A. antiparkinsoniană D. diminuă starea de anxietate din alcoolism D. clordiazepoxid E. accentuează deprimarea SNC indusă de alcool E. cafeină 379. poate induce obişnuinţă şi dependenţă fizică B. Acţiunile farmacodinamice ale benzodiazepinelor sunt: A. anticonvulsivantă E. epilepsia 378. clordiazepoxid 380. Sunt incluse în grupa benzodiazepinelor cu T1/2 lung (> 50 ore): A. are efect antiserotoninic D. nevralgia de trigemen E. alcoolul etilic D. are şi efect inhibitor enzimatic E. anxiolitică B. nu dezvoltă farmacodependenţă 382. la doze mari are şi proprietăţi neuroleptice 381. miorelaxantă 46 . pe cale intramusculară rata absorbţiei este mai mare decât per os C. antipsihotică C. are efect miorelaxant intens C.

hiperglicemie 387. tolazolina B. vasoconstrictie prin alfa-1 D. vasoconstrictia E. relaxarea uterului C. in afectiuni alergice B. Care efecte nu sunt caracteristice simpatomimeticelor: A. Simpatomimeticele: A. este indicata in socul cardiogen D. oximetazolina C. beta-2 adrenomimeticele selective sunt bronhodilatatoare 389. pot creste efectul anestezicelor locale 47 . este o catecolamina B. este o catecolamina D. potenteaza efectul antidepresivelor triciclice B. in caz de travaliu prematur 388. hipoglicemia D.Tema nr. se poate administra pe cale orala C. Adrenomimeticele produc: A. se adminstreaza intravenos E. Noradrenalina: A. inhiba recaptarea noradrenalinei 394. Dopamina: A. potenteaza efectul neurolepticelor 392. mioza C. nafazolina 390. efedrina si nafazolina dau fenomene rebound C. izoprenalina este lipsita de efecte cardiace E. are efecte selective pe beta 1 C. in stari congestive ale mucoasei nazale si oculare D. deprimarea miocardului 391. in stop cardiac si soc cardiogen C. Adrenomimeticele se pot utiliza: A. se indica in insuficienta circulatorie acuta de tip hipoton E. bronhoconstrictie E. bametanul E. stimularea functiilor miocardice B. bloca receptorii noradrenalinei D. adrenalina este un adrenomimetic de electie in socul anafilactic B. favoriza eliberarea noradrenalinei E. scad efectul cardiotonic al digitalicelor C. Simpatomimeticele pot: A. prezinta efecte beta-2-adrenomimetice B. efedrina D. bloca receptorii beta C. bronhoconstrictia B. dobutamina este un beta-1 adrenomimetic D. pot agrava cardiopatia ischemica D. 8 Simpatomimetice şi Simpatolitice Simpatomimetice 386. in hipertensiune arteriala E. se indica in hipertensiunea arteriala 393. stimula receptorii alfa B. Care din urmatorii compusi se utilizeaza ca descongestionante nazale: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A.

au actiune mixta. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. produc hipoglicemie. C. au efecte alfa adrenergice. dobutamina. 396. B. Care din urmatoarele caracteristici ale simpatomimeticelor sunt corecte? A. 403. B. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru simpatomimetice? A. produc mioza. au actiune bronhospastica. 400. scad tensiunea arteriala. D. scad forta de contractie a inimii. fluvoxamina. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. E. activeaza receptorii adrenergici. cu antidepresivele IMAO produc crize hipertensive. D. Care din urmatoarele indicatii sunt corecte pentru efedrina? A. cu derivatii xantinici deprima SNC. au efect bronhodilatator. au actiune indirecta. hipertensiune. E. D. efectele beta-adrenergice au ca mesager secund GMPc. B. contracta muschiul circular al irisului. D. E. tahicardie. inhiba SNC. bronhoconstrictie. hipotensiune. salbutamol. relaxeaza miometrul. B. diminua efectul hipoglicemiantelor. 398. cocaina le anuleaza efectul vasoconstrictor. E. E. Care din urmatoarele substante sunt beta-2-adrenomimetice? 48 . D. E. adrenalina. actioneaza in ganglionii simpatici. C. Care din urmatoarele medicamente sunt simpatomimetice? A. nizatidina. B. astm bronsic. sunt bronhodilatatoare. receptorii beta adrenergici sunt cuplati cu adenilciclaza. D.E. hipoglicemie. E. E. D. B. Care din urmatoarele interactiuni ale simpatomimeticelor sunt adevarate? A. C. B. 399. D. 401. produc hipertensiune arteriala. actioneaza in sinapsele neuroefectoare simpatice. 402. scad tensiunea arteriala. D. C. rinita. C. au efecte inhibitoare asupra inimii. 397. diminueaza efectul antidiabeticelor 395. 404. E. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. hipertensiune arteriala. C. cresterea metabolismului bazal. creste forta de contractie a miocardului. stimuleaza lipoliza. scad efectul antihipertensivelor. cardiopatie ischemica. B. produc vasoconstrictie. C. B. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de adrenalina? A. au actiune directa.

adrenalina este utilizată cu rezultate bune în insuficienţa circulatorie cerebrală C. este utilizată în reanimarea cardiacă la înecaţi 407. adrenalina antagonizează efectele antiparkinsonienelor 410. difuzează în SNC B. Care dintre afirmaţiile de mai jos caracterizează dopamina: A. le contraindica la diabetici 413. Beta-blocantele: A. B. 405. nu se utilizează în şocul cardiogen Simpatolitice 411. produce bronhospasm C. efedrina nu difuzează în SNC D. se prezintă sub formă de fiole injectabile de 10 ml cu soluţie 1% 408. D. Adrenalina: A. hipercolesterolemie. Cardioselectivitatea beta-blocantelor: A. stimuleaza functiile miocardului B. nu are efecte D1 dopaminergice E. efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat in principal coronarodilatatiei 49 . este în amestec racemic de doi enantiomeri D. Dobutamina : A. efectul antihipertensiv al beta-blocantelor este util celor cu debit cardiac si renina crescute C. se pastreaza si la doze mari B. creşte minut volumul respirator E. cafeina are un efect sinergic de potenţare a acţiunii adrenalinei B. hipoglicemie. C. efectul chinidinic limiteaza efectul antiaritmic al beta-blocantelor B. contractă musculatura netedă bronşică D. salbutamol. este medicaţia de elecţie în şocul anafilactic C. E. C. calea de administrare a adrenalinei este per os E. fenoterol. neostigmina. sunt contraindicate in angina pectorala 412. tahiaritmie. provoacă o deprimare a SNC B. este activă pe cale orală. Care din afirmatii sunt adevarate: A. Simpatomimeticele au urmatoarele efecte adverse (efecte secundare): A. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false: A. în administrarea paravenoasa se produce ischemie şi necroză E. reprezintă medicaţie de elecţie în şocul anafilactic D. la doze medii (10 mcg/kg/min) are efect beta 1-adrenergic stimulând toate funcţiile miocardice C. evita fenomenele de bronhoconstrictie la astmatici D. inseamna ca medicamentul blocheaza selectiv receptorii beta-1 C. propranolol. este predominent beta 1 adrenomimetic B. au proprietati antihipertensive D. fac parte din clasa I de antiaritmice E. influenteaza negativ profilul lipidic C.A. Adrenalina: A. este selectiv alfa 1 adrenomimetic C. D. terbutalina. hipertensiune arteriala. având un T1/2 = 4-6 ore B. E. B. influenţează testele de laborator cu creşterea glicemiei şi a colesterolului E. le face utile la bolnavii cu deficit de pompa cardiaca E. hipotensiune arteriala. 406. este o substanţă autacoidă 409. are o difuziune bună în SNC D.

este un alfa-1 adrenolitic selectiv B. blocanti de calciu tip verapamil B. 50 . diuretice 421. creşterea debitului cardiac B. tratamentul cu beta-blocante nu se poate intrerupe brusc 414. produc hipertensiune. Prazosinul: A. blocheaza receptorii beta-adrenergici. inhibitori ai enzimei de conversie D. hipoglicemiante C. C. B. efectului rebound 416. efect simpatolitic central D. activeaza receptorii adrenergici. dopamina E. diminua sau impiedica efectele stimularii nervilor simpatici. salbutamolul 415. antagonizeaza actiunea adrenergicelor. coronarodilatatiei D. Se evita asocierea beta-blocantelor cu: A. se indica in hipertensiunea arteriala D. atenololul C. Efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat: A. efectul antiglaucomatos al beta-blocantelor se datoreaza favorizarii drenarii umorii apoase E. deprimarii miocardului C. ergotamina B. scăderea secreţiei de renină C. produce hipotensiune intensa la prima doza E. diminua actiunea simpatomimeticelor. Prazosinul: A. se contraindica bolnavilor cu astm bronsic 418. este un beta-blocant de electie in tahiaritmii E. E. creste colesterolul si trigliceridele D. prazosinul D. este un beta-adrenolitic selectiv C. Care din urmatoaree caracteristici ale simpatoliticelor sunt corecte? A. influenteaza metabolismul mediatorilor chimici. B. blocheaza receptorii alfa-adrenergici. Care simpatolitice pot fi folosite ca antihipertensive: A. poate da fenomenul primei doze E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru adrenolitice? A. Propranololul: A. creşterea sintezei de bradikinină E. E. coronarodilataţie 417. durata de actiune este mai lunga ca la terazosin D. D. 422. se contraindica in astm 419. C. beta-simpatomimetice E. creste postsarcina C. impiedica eliberarea mediatorilor. este un alfa-1-adrenolitic B.D. D. blocheaza receptorii adrenergici. are efect antihipertensiv C. scaderii consumului de oxigen al miocardului B. Efectul antihipertensiv al beta-blocantelor se explică prin: A. se contraindica in angina pectorala 420. este un inhibitor al enzimei de conversie B. efectului hipocolesterolemiant E.

ateroscleroza. C. angina pectorala. D. este alfa-1-adrenolitic. este un neurosimpatolitic. creşterea frecvenţei cardiace D. E. D. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin? A. timolol. nu se administreaza in sindromul Raynaud. angina pectorala. 424. are actiune hipotensiva. cresterea trigliceridelor. D. este beta-2-adrenolitic. 431. are actiune hipotensiva. D. scăderii tensiunii arteriale sistolice E. B. creste trigliceridele. metoprolol. B. produce hipotensiune ortostatica dupa prima doza. 430. Acţiunea antianginoasă prin mecanism beta1.423. alfa-adrenolitic. D. oxprenolol. stari depresive. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin? A. E. C. B. Care din urmatoarele indicatii pentru propranolol sunt corecte? A. D. C. cresc presiune intraoculara. tahicardie. impotenta. B. au actiune cronotrop negativa. E. este un parasimpatomimetic. blocheaza receptorii beta-adrenergici. propranolol. diminuării forţei de contracţie a miocardului C. bronhoconstrictie. C. C. B. Care din urmatoarele efecte adverse pot apare dupa propranolol? A. C. potenteaza efectul inotrop pozitiv al adrenalinei. 426. creşterea reninei B. astm bronsic. B. B. vasodilataţiei coronariene 432. D. Care din urmatoarele indicatii terapeutice nu sunt corecte pentru propranolol? A. este un antiparkinsonian. hipertensiunea arteriala.adrenolitic se datorează: A. astm bronsic. diminua formarea umorii apoase. 427. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru beta-adrenolitice? A. E. B. E. Actiunea antihipertensivă a clonidinei se realizează prin următoarele mecanisme: A. E. E. hipertensiune arteriala. scăderea reninei 51 . Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru rezerpina? A. antihipertensiv. are actiune simpatomimetica. este un antiulceros. astenie. aritmii cardiace. Care din urmatoarele beta-blocante sunt cardioselective? A. C. reducerii necesarului de oxigen la nivelul inimii la effort B. impiedica recaptarea noradrenalinei. atenolol. 425. 429. 428. E. aritmii cardiace.

vasoconstricţie cu tulburări ischemice periferice C. scăderea debitului cardiac D. propranololul este beta-adrenolitic neselectiv cu acţiune de tip anestezic local C. tahicardie reflexă D. reduce depozitele de noradrenalină B. pindololul este beta-adrenolitic cu acţiune de tip chinidinic 52 . are acţiune antihipertensivă B. scăderea consumului de oxigen la nivel cardiac E. fentolamina B. dobutamina C. Fac parte din grupul simpatoliticelor: A. gust metalic E. Metildopa: A. atenololul este beta-1 adrenolitic pur D. anxietate de stres E. efect simpatolitic central E. labetalolul este beta-1 adrenolitic selectiv B. bronhodilataţie B. hipertiroidism B. Notaţi afirmaţiile corecte: A. bloc atrioventricular D. Efectele beta-2 adrenolitice sunt: A. scăderea secreţiei de renină D. Care din următoarele efecte adverse sunt produse de Prazosin: A. Contraindicaţiile beta-adrenoliticelor neselective: A. are efecte toxice hepatice D. inhibarea secreţiei de renină din aparatul juxta-glomerular renal 435. risc de hipotensiune arterială posturală C. tolazolina 436. nu determină somnolenţă D.C. scăderea tensiunii intraoculare E. se administrează la conducătorii auto E. Mecanismul acţiunii antihipertensive a beta-adrenoliticelor: A. astm bronşic C. determină efecte rebound la întreruperea bruscă a tratamentului C. deprimarea tonusului simpatic vasoconstrictor 433. Clonidina: A. nicergolina E.) 438. reducerea necesităţii de oxigen a miocardului B. se administrează în hipotensiunea arterială 440. se administrează în HTA forme medii şi severe E. nafazolina D. scăderea debitului cardiac C. tendinţă la hipoglicemie D. se utilizează în tratamentul sindromului de abstinenţă la morfină 437. alprenololul este beta-adrenolitic cu acţiuni de tip simpatomimetic şi chinidinic E. deprimarea respiraţiei B. nu produce retenţie hidrosalină C. fenomen de rebound după întreruperea tratamentului 434. activitate ce necesită mare atenţie (şoferi etc. inhibarea eliberării NA în fanta sinaptică 439.

scaderea presiunii intraoculare 53 . La nivelul aparatului respirator atropina: A. Parasimpatoliticele produc: A. se poate indica în astmul bronşic E. Care din afirmatii sunt adevarate: A. se pot folosi în tratamentul glaucomului E. in miastenia gravis E. In ce priveşte anticolinesterazicele: A. tropicamida D. hiposecretie a glandelor exocrine D. timololul 446. Anticolinesterazicele se utilizeaza: A. tropicamida este folosita ca antispastic C. voma din raul de miscare 442. reduce spasmul laringian indus de anestezicele generale D. 9 Parasimpatomimetice si parasimpatolitice 441. relaxarea musculaturii netede digestive B. produce midriaza insotita de cicloplegie E. pilocarpina B. In grupa anticolinesterazicelor: A. glaucom B. neostigmina este antidotul curarizantelor depolarizante E. emeproniul se foloseste in retentie urinara E. in Parkinson 443. blochează colinesteraza întotdeauna ireversibil C. pirenzepinul actioneaza selectiv pe secretia gastrica D. produce bronhoconstricţie C. acetazolamida C. in tratamentul glaucomului B. edrofoniul este contraindicat in miastenia gravis. miastenia gravis D. antidot in supradozarea curarizantelor depolarizante C. Anticolinergicele se pot indica in: A. neostigmina se utilizeaza in atonii intestinale C. ca antispastice D. se indica in glaucom sub forma de colir 1% D. unii derivati organo-fosforici pot fi folositi in tratamentul glaucomului D. Atropina: A. ele au acţiune parasimpatomimetica B. atropina E. ipratropiul este indicat in astmul bronsic 445. atropina poate fi administrata in preanestezie B. este un protector al mucoasei gastrice C. retentie urinara C. constipatie atona E. astm bronsic C. creşte secreţia glandelor căilor respiratorii B.Tema nr. se pot folosi în diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis D. 448. creste peristaltismul tubului digestiv 444. Care parasimpatolitice se folosesc in oftalmologie: A. deprimă respiraţia când centrul respirator este uşor deprimat 449. produce hiposecretie salivara cu uscaciunea gurii B. neostigmina este un anticolinesterazic usor reversibil B. se indică în tratamentul Parkinsonului 447. mioza E.

neurolepticele C. bradicardie 451. inhiba acetilcolinesteraza. antihistaminic H2. deprima SNC. antiinflamatoarele nesteroidiene 453. acetilcolina este un mediator colinergic. B. C. bronhoconstricţie E. D. E. antihistaminicele H1 E. stimuleaza SNC. bradicardie C. E. Parasimpatomimeticele produc: A. D. sunt antagonisti. Reacţiile adverse ce pot fi produse de parasimpatolitice sunt: A. C. antidepresivele triciclice B. mioza E. anticolinergic selectiv. cicloplegie B. stimularea parasimpatica creste secretia glandelor exocrine. cresterea presiunii intraoculare D. B. bronhodilatatie B. sunt antispastice. 457. sialoree D. se indica in sindromul Zollinger-Ellison. B. constipaţie C. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatolitice? A. contractia musculaturii netede digestive D. E. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru scopolamina? A. sinapsele ganglionare din sistemul simpatic sunt sinapse adrenergice. 456. Proprietati anticolinergice pot avea: A. 54 . penicilinele D. receptorii nicotinici se gasesc la nivelul sinapselor ganglionare. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atropina? A. E. blocheaza receptorii nicotinici. produce uscaciunea gurii. produce cicloplegie. scaderea secretiilor glandelor exocrine C. Parasimpatomimeticele produc: A. activeaza receptorii muscarinici. D. blocheaza receptorii muscarinici. mictiuni frecvente E. Care din afirmatiile privind domeniul colinergic sunt false? A. B. E.450. inhiba miocardul. este un alcaloid. D. inhiba secretia gastrica. D. au actiune miotica. incontinenţă urinară 454. C. inhibitor al pompei de protoni. 458. bronhodilatatie B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatomimetice? A. 459. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru pirenzepin? A. receptorii muscarinici se gasesc in sinapsele neuroefectoare somatice. sunt agonisti. miastenia gravis 452. sunt antagonisti. scade presiunea intraoculara. 455.

E. E. În preanestezie pentru inhibarea hipersecreţiei bronşice produsă de unele anestezice generale se utilizează: A. D. mioza. forma de prezentare este Pilocarpină colir 1‰ care se administrează: 1 picătură x 4-6/zi 468. D. Care din urmatoarele efecte sunt de tip muscarinic? A. creşterea secreţiei de adrenalină D. activa in parkinsonism. C. 462. mioză la nivelul muşchilor circulari ai irisului B. produce midriaza. colici abdominale. are un atom de azot cuaternar. C. E. la nivelul ochiului produce midriază D. deci se absoarbe foarte bine din tubul digestiv. C. B. scopolamina. propantelina. suferă hidroliză enzimatică hepatică. fenitoina. metacolina 467. midriaza. dar de intensitate mai mare şi durată mai scurtă C. Pilocarpina: A. E. se prezintă sub formă de colir 1% B. Care din urmatoarele substante sunt parasimpatolitice? A. se recomanda in atonia intestinala. are efectele parasimpatolitice ale atropinei. scaderea peristaltismului digestiv. fizostigmina D. Efectele colinergice de tip muscarinic constau în: A. B. atropina B. B. scade secretia salivara. la ester 55 . D. 464. C. D. hipersecretia glandelor. Care din urmatoarele efecte sunt de tip parasimpatolitic? A.B. scade secreţia glandelor salivare producând uscăciunea gurii C. D. hiposecretie salivara. este indicată în glaucom B. eficace in raul de miscare. se indică în intoxicaţia cu atropină E. este antidot al curarei. pirenzepina. bradicardie. midriaza. C. hipersecreţia glandelor endocrine 466. Scopolamina: A. B. este un anticolinesterazic reversibil. 460. are efecte antimuscarinice. este un agonist. Care dintre afirmatiile privind farmacologia atropinei nu sunt adevarate? A. stimularea SNC C. E. relaxeaza musculatura neteda. B. stimulator cardiac. E. Care dintre afirmatiile privind farmacologia neostigminei sunt adevarate? A. au efecte muscarinice. pilocarpina E. relaxarea sfincterelor tubului digestiv E. C. carbamazepina. scopolamina C. 463. 465. 461. D. bronhospasm. scade presiune intraoculara. se indica in glaucom.

astm bronşic E. se utilizează în răul de mişcare E. hipersalivaţie C. Parkinson C. parasimpatolitic B. ileus paralitic 472. retenţie urinară E. sunt utilizate în glaucom E. se absoarbe foarte bine per os B. fizistigmina C. neostigmina E. Scopolamina este: A. intoxicaţia prin curarizante antidepolarizante (tip tubocurarina) C. este contraindicată în glaucom D. utilizată în tratamentul răului de mişcare 56 . hipersecreţie salivară B. sunt derivaţi organofosforici C. parasimpatomimetic C. Neostigmina se administrează în: A. Care dintre următorii compuşi sunt parasimpatomimetice cu acţiune directă? A. ulcer gastroduodenal 476. atonie intestinală E. mioză E. este antidot anticurarizant pentru antagonizarea curarizantelor antidepolarizante E. miastenia gravis D. stimularea musculaturii vezicii urinare 471. indicată în glaucom E. este derivat organofosforic 475. Anticolinesterazicele ireversibile: A. Atropina este indicată în: A. hipersialie C. pilocarpina D. diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis D. glaucom B. uscăciunea gurii D. au durata de acţiune scurtă D. utilizată în boala Parkinson D. enurezis nocturn E. retenţie urinară 477. constipaţie B. creşterea presiunii intraoculare D. retenţie urinară B. Reacţiile adverse la administrarea de atropină sunt: A. carbacol B.D. acţiunea lor este reversibilă în prezenţa obidoximei 470. glaucom 474. Atropina determină: A. Neostigmina: A. spasme şi colici gastrointestinale D. intoxicaţia prin curarizante depolarizante (tip suxametoniu) B. se administrează în atonia musculară postoperatorie C. betanecol 473. uscăciunea gurii şi greutate în deglutiţie C. sunt Neostigmina şi Piridostigmina B. este contraindicată în Parkinsonul postencefalitic 469. Parasimpatomimeticele cu acţiune indirectă (anticolinesterazice) sunt indicate în: A.

La indivizii cu tonus vagal crescut. Se utilizează pentru diagnosticarea şi în tratamentul miasteniei gravis D. În practica medicală. Antispastic D.478. Creşterea frecvenţei micţiunilor E. Esterii de tip carbaminoil ai colinei sunt hidrolizaţi relativ rapid. atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă C. AMPc D. parasimpatoliticele sunt utilizate pentru următoarele efecte: A. Neostigmina: A. Hipersecreţia gastrică E. Contracţia muşchiului circular al irisului B. Acetil-esterii colinei nu sunt hidrolizaţi de către colinesterază 479. Este utilă în atonia intestinală. La indivizii cu tonus vagal crescut. Sunt efecte de tip muscarinic: A. cu arsuri epigastrice 57 . Acetilcolina este hidolizată extrem de rapid B. Carbaminoil-esterii sunt rezistenţi la hidroliză şi au timp de înjumătăţire lung C. La indivizii cu tonus vagal normal. Eliberarea de adrenalină de către medulosuprarenală E. La indivizii cu tonus vagal normal. Stimularea SNC C. Rinoreea C. Accelerarea tranzitului intestinal. Stimularea contracţiei miocardice 484. Relaxarea musculaturii netede C. atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă B. Sunt sisteme de mesageri secunzi activate prin stimularea receptorilor M1 şi M3 colinergici: A. Stimularea SNC D. Diacilglicerolul E. Inozitoltrifosfatul C. Sunt efecte secundare de tip nicotinic: A. Acţiunea anticolinergică centrală este utilă în tratamentul bolii Parkinson 480. Care dintre afirmaţiile privind hidroliza esterilor colinei este falsă? A. Contracţia musculaturii netede digestive D. Care dintre afirmaţiile următoare privind atropina este adevărată? A. Se absoarbe bine oral şi are difuziune tisulară foarte bună (inclusiv la nivel central) B. Uscăciunea gurii 485. dispneea B. Contracţiile fasciculare ale musculaturii straite 486. Midriatic (examenul fundului de ochi) C. Antagonizează acţiunea curarizantelor de tip depolarizant E. Stimulator al contracţiei musculaturii striate (în miastenia gravis) 481. Antisecretor (în ulcerul gastric) E. atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă E. Miotic (în glaucom) B. Erecţia E. atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă D. Ejacularea 483. Parasimpatomimeticele pot produce urmatoarele efecte secundare muscarinice: A. Contracţia muşchiului radial al irisului C. Hipersalivaţia D. diareea B. având efecte de durată scurtă E. Metacolina este hidrolizată lent D. Sunt efecte de tip nicotinic: A. Ionii de calciu B. Retenţia de urină D. Contracţia musculaturii striate B. constipaţia atonă C. Este contraindicată în astm bronşic 482. hipersecretie gastrica. GMPc 487. Bronhoconstricţia. Sunt efecte secundare ale medicaţiei muscarinice: A.

pilocarpina produce: A. convulsii. actiune antiglaucomatoasa mai redusa 494. este iritant puternic al mucoasei esofagiene E. cu bradicardie si hipotensiune slaba D. stimuleaza centrul vagal bulbar. la doze mici E. este un antispastic digestiv B. efect inhibitor SNC. hipersecretie salivara E. Atropina prezinta urmatoarele efecte centrale: A. mioza activa. mioza pasiva. la doze mari B. mictiuni frecvente D. bazate pe efectele de tip muscarinic: A. agitatie. cu diaree B. la doze terapeutice. hiposecretie gastrica 492. scaderea presiunii intraoculare datorita cresterii drenarii umorii apoase E. deoarece are o structura polara B. inhiba centrul respirator bulbar. stimularea mai intensa a centrului respirator C. pilocarpina B. este indicata in miastenia gravis E. Despre neostigmina sunt valabile afirmatiile: A. relaxarea muschiului ciliar. delir. diagnosticul miasteniei 58 . cu favorizarea vederii la distanta 489. pot aparea hipertermie. in cazul intoxicatiei. colici abdominale C. moarte 493. efect anticolinergic central. este un antispastic urinar D. antidot anticurarizant C. este un bronhodilatator C. Comparativ cu atropina. scopolamina prezinta: A. retentia urinara postoperatorie D. Sunt parasimpatomimetice directe: A. Dupa administrare in sacul conjunctival. potenteaza curarizantele antidepolarizante 491. este anticolinergica. miastenia gravis E. este contraindicata in parkinson D. Despre emepronium sunt corecte afirmatiile: A. mai intens decat atropina pe tremor D. este deprimanta SNC. are o biodisponibilitate redusa per os. neostigmina C. piridostigmina D. efecte parasimpatolitice de intensitate mai mica B. se administreaza in astm bronsic sub forma de aerosoli 495. atonia intestinala postoperatorie B. cu utilitate in tratamentul intoxicatiilor cu anticolinesterazice E. cu deprimare respiratorie C. doza per os este de doua ori mai mare decat doza injectabila C. scaderea presiunii intraoculare datorita reducerii secretiei de umoare apoasa D. carbacol 490. stimularea musculaturii scheletice 488. relaxarea muschilor netezi gastrici D. prin contractia muschiului circular al irisului C. Precizati care sunt efectele parasimpatoliticelor la nivelul aparatului digestiv: A. relaxarea sfincterului anal. uscaciunea gurii E. prin relaxarea muschiului radiar al irisului B. relaxarea vezicii biliare C. fizostigmina E.B. Precizati indicatiile terapeutice ale neostigminei.

intră în preparatul Voltaren B. produc hipercolesterolemie D. se contraindică în afecţiuni articulare degenerative D. are proprietăţi analgezice C. pot retine sodiul si apa in organism 501. Glucocorticoizii au proprietati: A. glucocorticoizii: A. Piroxicamul: A. antiagregante plachetare 497. Glucocorticoizii: A. imunostimulatoare E. retentie hidrosalina D. antiulceroase E. favorizeaza catabolismul proteic C. stimuleaza ciclooxigenaza prin intermediul lipocortinei B. bronhodilatatie 498. produc hipoglicemie B. Glucocorticoizii: A. scad numarul de limfocite si inhiba formarea de anticorpi 502. cresc cantitatea de prostaglandine C. 10 Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene 496. diuretice 500. stimuleaza SNC E. stabilizeaza lizozomii E. are durata scurta de actiune D. are proprietati antiinflamatoare C. Diclofenacul: A. in asociere cu digitalicele pot creste efectul cardiotoxic al celor din urma E. analgezice-antipiretice B. antiinflamatoare B.Tema nr. poate da reactii adverse gastro-intestinale E. pot produce glaucom si cataracta E. cresc migrarea leucocitelor in focarul inflamator D. diminuă sinteza de prostaglandine 499. in asociere cu antiacidele se absorb mai bine C. nevralgii C. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot avea proprietati: A. inhiba atat reactiile exudative. Glucocorticoizii: A. epigastralgii B. nu se administreaza cutanat 59 . in asociere cu furosemidul cresc eliminarea de potasiu B. determina la oprirea brusca a unui tratament prelungit hipercorticism B. scaderea timpului de sangerare E. cat si pe cele proliferative din procesul inflamator 504. grabesc vindecarea plagilor C. antihipertensive D. antialergice D. are proprietati analgezice B. in asociere cu hipoglicemiantele scad efectul acestora din urma 503. produc hipercoagulabilitate D. analgezice C. antiinflamatoare C. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot produce: A. se utilizează în tratamentul astmului bronşic la cei sensibilizaţi la aspirină E. in asociere cu anticoagulantele scad efectul acestora din urma D. In ce priveste actiunea lor antiinflamatoare.

antiinflamator steroidian. D. corticosteroizii au actiune antiinflamatoare intensa. C. fenilbutazona E. E. 513. sunt secretati fiziologic de corticosuprarenala. induc formarea de lipocortina.: poliartrita reumatoida). cresterea permeabilitatii capilare. actiunea antiinflamatoare. B. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru corticosteroizi? A. inhiba fosfolipaza A2. prednison. C. ulcer gastro-duodenal. 510. analgezic. B. aparitia radicalilor liberi ai oxigenului. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind mecanismul actiunii antiinflamatoare a corticosteroizilor? A. 60 . E. D. E.: periartrita scapulo-humerala). afectiuni articulare inflamatorii (ex. D. aspirina B. B. diclofenac. indometacinul 506. B. Care din urmatoarele efecte adverse sunt specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene? A. D. E. antipiretic. sunt secretati fiziologic de medulosuprarenala. D. C. antireumatic. actiunea antiastmatica. afectiuni articulare degenerative (artroze). acidul niflumic D. indometacin. D. secretia este maxima inainte de ora 24. D. B. 512. 509. Care dintre urmatoarele actiuni sunt produse de antiinflamatoarele nesteroidiene? A. E. antigutos in criza. hipotensiune ortostatica.8 am. triamcinolon. criza de astm. B. Care dintre urmatoarele indicatii sunt in legatura cu antiinflamatoarele nesteroidiene? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru piroxicam? A. 511. secretia este maxima intre orele 6 . B. bradicardie. Precizati antiinflamatoarele nesteroidiene ce se conditioneaza in preparate pentru aplicare cutanata: A. favorizeaza formarea leucotrienelor. C. C. arterioloconstrictie. actiunea antireumatismala. favorizeaza formarea prostaglandinelor. actiunea analgezica. nefrita interstitiala. migrarea leucocitelor. E. C. 508. Care dintre urmatoarele procese au loc in focarul inflamator? A. C. nu sunt stocati in glanda. diclofenacul C. 507. criza de migrena. acidoza locala. Care din urmatoarele medicamente sunt antiinflamatoare nesteroidiene? A. actiunea antipiretica. afectiuni reumatismale extraarticulare (ex. piroxicam. E. E. ulcer gastro-duodenal. B.505. D.

prezintă un efect analgezic slab 523. hipertensiunea arteriala. tireotoxicoză 521. nevralgia cervico-brahială E. Mecanismul actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor se explica prin: A. Care dintre următoarele afecţiuni pot fi ameliorate prin administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene: A. Ketoprofenul este indicat în: A. criza de migrenă 517. inhibarea ciclooxigenazei. purpura trombocitopenică B. este mai ulcerigen decât aspirina C. salbutamolului 518. la bolnavii cu gută. interferă cu substanţele uricozurice D. antiacidelor gastrice E. bursite D. La un bolnav care nu răspunde la tratamentul cu un antiinflamator nesteroidian se controlează dacă: A. captoprilului E. B. E. C. Fenilbutazona accentuează efectele: A. antipiretică D. anticoagulantelor cumarinice D. soc anafilactic. inhibarea lipoxigenazei. C. dozajul a fost corespunzător 522. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la indometacin: A. gonartroză B. D. diagnosticul a fost corect C. Ketoprofenul are acţiune: A. E. nevralgia de trigemen D. inducerea formarii proteinei inhibitoare a fosfolipazei A2. 516. hipoglicemiantelor orale C. miastenie Gravis E. prazosinului 519. miorelaxantă E. boli reumatismale articulare inflamatoriil. Precizaţi afirmaţiile incorecte referitoare la diclofenac: 61 . anticoagulantelor cumarinice D. Indometacina diminuă efectele: A. anticonvulsivantelor C. insuficienta suprarenala. inducerea formarii in celule (macrofage) a proteinei inhibitoare lipocortina. diureticelor saluretice B. In care din urmatoarele afectiuni sunt indicati glucocorticoizii? A. este indicat în coxartroză E. 515. antiparkinsonienelor B. bolnavul a urmat tratamentul E.514. spondilita anchilopoetică C. D. criza de gută C. perioada de tratament a fost adecvată D. diminuă efectele anticoagulantelor cumarinice B. inhibarea monoaminooxidazai. antiinflamatoare 520. B. diabet zaharat. dieta trebuie modificată B. analgezică B. antimigrenoasă C.

betametazon 530. hidrocortizon C. se administrează intrarectal. se absoarbe bine din tubul digestiv B. dexametazona B. epigastralgii C. se fixează puternic (> 90%) pe proteinele plasmatice D. diclofenac E. Fenilbutazona: A. poate fi administrat gravidei. diabet zaharat C. insuficienţă suprarenală acută şi cronică 528. cu excepţia: A. bronhoconstricţie E. tulburări psihice D. dexametazon E. per os şi parenteral 524. cortizon C. inhibiţia travaliului prematur B. ibuprofen C. Printre acţiunile farmacodinamice ale AINS se numără: A.A. mioză D. Care dintre următorii compuşi sunt glucocorticoizi cu durată scurtă de acţiune? A. Care dintre următorii corticosteroizi prezintă foarte slab efect de retenţie a sodiului şi apei? A. cortizon D. pe toată perioada sarcinii B. Care dintre următoarele afecţiuni reprezintă contraindicaţii pentru corticosteroizi? A. se recomandă la pacienţii cu poliartrită reumatoidă C. prednison 529. triamcinolon D. prednisolon 62 . Glucocorticoizii următori se administrează topic. fenilbutazonă 527. betametazona E. erupţii cutanate D. betametazon 531. AINS derivaţi de acid propionic sunt: A. fluorocortolon E. stimularea travaliului prematur 525. prednison C. indometacin B. diminuă sinteza prostaglandinelor prin inhibiţia fosfolipazei A2 E. prednison D. hipokaliemia E. Printre efectele adverse ale AINS se numără: A. închiderea ductului arteriolar la nou-născuţi C. nu produce retenţie hidrosalină 532. se metabolizează în oxifenbutazonă C. scade excreţia urinară a acidului uric D. ketoprofen D. cortizon B. triamcinolon B. dexametazon B. fotosensibilizarea 526. creşte excreţia urinară a acidului uric E. colagenoze B. Care dintre următorii corticosteroizi au acţiune terapeutică lungă (peste 48 ore)? A. osteoporoză E. hiperkaliemia B.

diabet zaharat C. Se leagă 98% de proteina plasmatică D. Inhibă sinteza de tromboxani D. Produce cefalee la doze mari D. Este o combinaţie de fenilbutazonă şi clorfenoxiacetamidă C. Hiperpirexie D. Sunt enzimoinductoare E. astmă bronşic D. boli reumatismale articulare inflamatorii E. Inhibă fosfolipaza A2 C. Are efect mai intens decât fenilbutazona D. Întârzierea creşterii 539. hipertensiune arterială 535. Antiiflamatoarele nesteroidiene : A. Clofezona: A. hidrocortizon D. Efect vasoconstrictor puternic E. Efect ulcerigen B. Mai activ decât indometacinul B. Efectele adverse ale antiiflamatoarelor nesteroidiene sunt : A. Efectele adverse ale glucocorticoizilor sunt : A. Nu are efect antiinflamator D. inhibiţia ciclooxigenazei C. stări infecţioase şi şoc B. Se absoarbe bine din tubul digestiv C. Ketoprofenul este un antiiflamator şi antipiretic : A. Mai puţin activ decât indometacinul C. Cresc formarea anionilor superoxid 536. Nu se absoarbe bine din tubul digestiv B. Nu produce cefalee la doze mari E. Efectele adverse ale indometacinei : A. Tratamentul cu glucocorticoizi este indicat în: A. cortizon E. Nu se metabolizează deloc în organism 541.C. Reacţii alergice D. Creşterea VSH C. Are efect mai slab decât fenilbutazona E. Agranulocitoză E. stimularea biosintezei prostaglandinelor B. Se leagă în proporţie de 25% de proteina plasmatică E. prednison 533. Se utilizează în poliartrita reumatoidă E. Are efect antispastic 63 . Hiperkaliemie C. diminuarea biosintezei prostaglandinelor D. Fenilbutazona : A. stimularea eliberării enzimelor lizozomale din polimorfonucleare 534. Nu are efect ulcerigen C. Hipercorticism B. Efect ulcerigen mai puternic decât aspirina B. scăderea migrării polimorfonuclearelor în focarul inflamator E. Mecanismul acţiunii antiinflamatoare pentru AINS cuprinde: A. Efectele adverse sunt mai puternice decât ale fenilbutazonei 537. Are efect diuretic 540. Este un derivat de fenilbutazonă B. Hiperexcitabilitate nervoasă 538. Inhibă formarea de prostaglandine B.

se elimina exclusiv renal C. alergii la salicilati C. efectul apare imediat dupa inceperea administrarii 547. 1 g /zi ca antiinflamator E. ibuprofen este inactiv in spondilita ankilopoetica D. Indometacinul este contraindicat in: A. au efect stimulator asupra sistemului reticuloendotelial D. fenitoina E. are efect uricozuric E. Naproxenul se administrează în doze de : A. se fixeaza pe proteinele plasmatice si in elementele figurate B. Sarurile de aur indicate in poliartrita reumatoida au urmatoarele proprietati: A. sarcina B. fenilbutazona se poate folosi in guta. este contraindicat la gravide 549. Leucopenie E. este contraindicat la cei cu bronhospasm la aspirina 64 . artrita gutoasa E. Eozinofilie D. spondilita ankilopoetica D. anticoagulante orale B. ketoprofen este antipiretic mai activ decat indometacinul E. derivat pirazolinic B. diclofenac stimuleaza prostaglandinsintetaza 550. nu are efect analgezic D. diuretice saluretice 545. efectul persista luni sau ani dupa oprirea terapiei D. au actiune simptomatic-patogenica E. sunt contraindicate la cei cu lupus eritematos 548. este un derivat de acid fenilacetic B. la asocierea cu aspirina se produce un sinergism de potentare C. piroxicam are efect antiagregant B. deoarece are efect uricozuric C. Antireumaticele de baza. Fenilbutazona poate creste efectul urmatoarelor substante asociate: A. 100 mg/zi în dismenoree 544. antidiabetice orale D. Piroxicamul: A. modifica evolutia procesului reumatic C. Leucocitoză polimorfonucleară 543. La nivelul sângelui glucocorticoizii produc : A. colita ulceroasa 546. se elimina renal si biliar E. este antiinflamator nesteroidian. 50 mg/zi în tratamentul gutei B. SAARD (slow acting antirheumatic drugs) au urmatoarele caracteristici: A. Diminuarea limfocitelor sangvine B. Notati afirmatiile corecte: A. are si efect antiagregant D. sunt foarte eficiente in stadiile avansate de boala E. Eozinopenie C.542. se poate administra la pacienti cu ulcer duodenal activ C. 300 mg/zi ca analgezic C. 250 mg de 2 ori pe zi ca antiinflamator D. antihipertensive C. Despre ibuprofen sunt corecte afirmatiile: A. au efect antiinflamator B.

este citrat de bismut coloidal. Antiacidele: A. actioneaza inhiband Na+K+ATP-aza C. C. prezinta numeroase reactii adverse grave. efecte sistemice C. constipaţie 552. antiulceroase 551. sarurile de aluminiu au proprietati constipante D. 11 Antiacide. actioneaza prin mecanism chimic sau fizic asupra secretiei gastrice B. 65 . Inhibitorii pompei de protoni: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru denol? A. se indica in gastrite hiperacide. se conditioneaza in forme enterosolubile D. se indica in ulcerul gastro-duodenal C. de tip atropinic 558. constituie un tratament de elecţie în sindromul Zollinger Ellison 557. se asociază cu antiacidele E. Omeprazolul: A. sarurile de bismut sunt adsorbante si protectoare ale mucoasei 554. sunt reprezentati de pirenzepin. Pirenzepinul: A. creşterea pH gastric B. antiulceroase. este un antihistaminic H2 C. Subcitratul de bismut coloidal: A. favorizează proliferarea lui Campylobacter pylori C. ranitidina are potenta superioara cimetidinei D. blocheaza receptorii M1 din plexurile intramurale gastrice B. oxidul de magneziu este un neutralizant partial sistemic C. Care din afirmatiile referitoare la antiacide sunt adevarate: A. telenzepin B. ulcer D. se conditioneaza in forme enterosolubile D. cimetidina are proprietati antialergice C. este un inductor enzimatic E. este un ester al zaharozei cu hidroxid de aluminiu. bicarbonatul de sodiu poate produce alcaloza E. au durata scurta de actiune E. formează un depozit aderent la nivelul leziunii ulceroase B.Tema nr. pot produce efect rebound acid C. este transformat în sulfenamida. cimetidina este un antisecretor gastric B. carbonatul de calciu este un adsorbant nesistemic B. efectele adverse antiandrogenice sunt mai accentuate la famotidina decat la cimetidina E. forma activa B. blocheaza pompa de protoni D. este activ in ulcerul gastric. creşterea secreţiei acide prin efect rebound E. sunt indicati in ulcer. intră în produsul Venter 559. Care din afirmatiile referitoare la antihistaminicele H2 sunt adevarate: A. B. se administreaza inainte de masa E. nu pot modifica absorbtia digestiva sau eliminarea renala a altor medicamente 553. se indică în ulcer gastric D. antispastice Antiacide. se poate administra in sindromul Zollinger-Ellison E. sindrom Zollinger-Ellison 556. Antiacidele pot produce: A. acidoză D. cimetidina stimuleaza enzimele microzomale hepatice 555.

E. E. este un inhibitor al pompei de protoni. se asociaza cu antiacide. carbonat de magneziu. D. este un inhibitor al pompei de protoni. se administreaza 800 mg seara. D. B. are efect antidiareic.D. B. se asociaza cu tetraciclina. se administreaza 150 mg seara. 562. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru ranitidina? A. K-ATP-aza. antiandrogenic. Care dintre urmatoarele antiacide au actiune constipanta? A. 565. inhiba H. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru carbonatul de calciu? A. inhiba enzimele microzomale. inhibitor al anhidrazei carbonice. D. C. B. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru cimetidina? A. se asociaza cu amoxicilina si metronidazol. B. este neutralizant. oxidul de magneziu. C. actioneaza ca pansamente gastrice. E. este un antihistaminic H2. C. 568. E. E. E. este un analog sintetic al prostaglandinei E1. stimuleaza secretia de gastrina. E. C. ranitidina. 566. 567. C. 563. B. C. D. nu se asociaza cu alimentele. D. D. are efect antiandrogenic. Care dintre urmatoarele antiulceroase actioneaza prin blocarea receptorilor histaminergici H2? A. B. blocheaza receptorii muscarinici M1. eficace in ulcerul gastric. solubil in apa. antigastrinic. B. hidroxid de aluminiu. 564. D. inhiba bacteria Helicobacter pylori. C. D. pirenzepina. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru antiacide? A. omeprazol. este un anticolinergic selectiv. reduc acidul clorhidric din stomac. E. scad activitatea proteolitica a pepsinei. bicarbonat de sodiu. B. nu se asociaza intre ele. 66 . adera la suprafata nisei ulceroase. eficace in ulcerul duodenal. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru cimetidina? A. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru omeprazol? A. famotidina. 561. inhiba bacteria Helicobacter pylori. C. mai potenta decat famotidina. E. creste aciditatea gastrica. cimetidina. 560. E. este eficace in esofagita de reflux. C. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru subcitratul de bismut? A. antihistaminic H2. se utilizeaza in sindromul Zollinger-Ellison. mai potenta decat cimetidina. carbonat de calciu.

Sunt analogi ai prostaglandinelor E2 : A. pantoprazol C. acidului valproic E. tulburări acustico-vestibulare B. Carbonatul acid de sodiu este contraindicat în: 67 . carbenoxolona 578. antisecretor D. Precizaţi care sunt efectele adverse produse de cimetidină: A. digoxinei D. nu inhibă sistemul oxidazic microzomial hepatic B. este un analog al PG E2 B. enprostil C. creşte secreţia de mucus protector la nivelul mucoasei gastrice C.569. misoprostol E. subcitratul de bismut coloidal 574. oxidul de magneziu C. Famotidina: A. scade secreţia gastrică acidă prin inhibarea pompei protonice D. carbenoxolona B. stimulează secreţia de gastrină E. poate provoca leucopenie şi trombopenie E. pantoprazol D. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la omeprazol: A. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase determină diminuarea secreţiei gastrice acide: A. carbamazepinei 572. administrată prelungit determină efecte endocrine de tip antiandrogenic C. hidroxidul de aluminiu E. inhibă secreţia gastrică stimulată prin histamină 576. teofilinei B. carbonatul de calciu D. sucralfatul B. esofagita de reflux B. roxatidină E. protector al mucoasei gastrice 570. abdomen acut E. asociere cu corticoterapia pentru combaterea efectului ulcerigen al acesteia 573. fotosensibilizare 577. adsorbant E. tulburări neuro-psihice C. bicarbonatul de sodiu B. astringent şi decongestionant al mucoasei gastrice B. tetraciclinei C. se administrează în priză unică/24 ore 575. Antiacidele de elecţie sunt reprezentate de: A. gastrită hiperacidă C. Acţiunea farmacodinamică a hidroxidului de aluminiu se manifestă prin efect: A. sucralfat D. efect de "rebound” cu perforaţii ale ulcerului la întreruperea bruscă a medicaţiei D. sindrom Zollinger-Ellison D. Antiacidele sunt indicate în: A. efecte antiandrogenice E. neutralizant C. are o potenţă mult mai mare decât cimetidina D. Antiacidele scad absorbţia: A. carbonatul de magneziu 571.

gastrita hiperacidă B. Care dintre următorii compuşi sunt inhibitori ai pompei de protoni? A. Subcitratul de bismut coloidal: A. inhibă citocromul P 450. atropina C. hemoragii şi perforaţii gastrice C. este degradat în mediul acid gastric B. hiperaciditate gastrică B. Anticolinesterazicele au efect antisecretor la nivel gastric.A. esofagita de reflux 583. se administrează înainte de mese şi la culcare B. Pirenzepina este un anticolinergic care blochează. la doze terapeutice. carbonatul de calciu în doze mari antrenează efect rebound acid B. pirenzepina 581. insuficienţă renală D. metaboliţii se elimină majoritar biliar D. formează un strat protector la nivelul leziunii ulceroase C. prin diminuarea secretiei stimulate de vag/acetilcolina 68 . are acţiune antisecretorie gastrică E. durată scurtă de acţiune E. blochează receptorii M1 din plexurile intramurale gastrointestinale B. nu se recomandă asocierile de antiacide E. influenţează semnificativ motilitatea gastrointestinală C. Pirenzepin: A. bicarbonatul E. Indicaţiile antiacidelor: A. Omeprazolul: A. este medicamentul de elecţie în sindromul Zollinger-Ellison 585. intoxicaţia cu acizi organici (barbiturice) E. se asociază cu antiacidele E. are acţiune relaxantă asupra sfincterului esofagian 586. Factorii agresivi ulcerogeni sunt: A. pepsina 582. omeprazol D. se administrează după mese şi înainte de culcare D. abdomen acut D. metaboliţii se elimină majoritar renal C. derivaţii de aluminiu produc constipaţie C. prezintă acţiune antiseptică faţă de Helicobacter Pylori 587. edeme 579. stări de acidoză C. producând inhibiţie enzimatică E. Care afirmaţie este adevarata? A. Omeprazolul: A. acidul clorhidric C. pantoprazol E. este inhibitor al pompei de protoni B. ulcer gastric şi duodenal E. Care dintre următoarele afirmaţii despre antiacide sunt adevărate? A. nu are acţiune relaxantă a sfincterului esofagian D. bila D. biodisponibilitatea iniţială este sub 50% 584. are durată scurtă de acţiune C. numai receptorii muscarinici M1 B. ranitidina B. are durată lungă de acţiune D. carbonatul acid de sodiu în exces produce alcaloză şi calculoză urinară 580. mucusul B. nu sunt indicate în esofagita de reflux D.

Produce hipoplazia celulelor enterocromafine E. este un antispastic musculotrop D. Carbenoxolona prezinta reactii adverse de tip mineral-corticoid E. Hipofosfatemie D. Care afirmaţii sunt adevărate: A. Creste efectul unor medicamente administrate concomitent. prin diminuarea metabolizarii lor. cu consecinţe antiulceroase 590. midriaza. neostigmina D. Durata acţiunii este lungă. poate produce hipertensiune arteriala E. deşi timpul de înjumătăţire este scurt B. Inhibă sistemul oxidazelor mixte microzomiale. relaxează musculatura netedă B. Care din afirmaţiile legate de Scobutil sunt adevărate: A. butilscopolamina E. tubul digestiv primeşte doar inervaţie parasimpatică C. potenţând efectul unor medicamente luate concomitent C. Aritmii cardiace Antispastice 591. Subcitratul de bismut coloidal are efect protector la nivelul mucoasei gastrice 588. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la antispastice sunt adevarate: A. favorizand regenerarea mucoasei gastrice C. sunt reprezentate de anticolinesterazicele moderat reversibile E. papaverina C. Creste peristaltismul intestinal. datorita inhibitiei enzimatice D. Care sunt efectele secundare ale compuşilor cu aluminiu utilizaţi ca antiacide pe termen lung: A. relaxează musculatura striată C. Care din următoarele antispastice sunt musculotrope: A. Provoaca frecvent reactii adverse de tip anticolinergic: tahicardie. uscaciunea guri E. având efect prokinetic 589. Scade secreţia de gastrină.C. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru papaverina? 69 . medicamentele ganglioplegice pot fi antispastice E. Diminua secretia gastrica acida prin blocarea receptorilor H2-histaminergici B. antispasticele înlătură durerea produsă de agenţi spastici 592. se indică în spasm coronarian 596. drotaverina 595. medicamentele ce relaxează musculatura netedă se numesc miorelaxante D. Constipaţie C. poate produce constipaţie D. Papaverina: A. se pot indica in spasme biliare B. contracţia musculaturii netede implică glisarea actinei peste miozină B. pot fi neurotrope sau miotrope 594. Osteomalacie E. are acţiune stimulantă pe miocard C. se indică în spasm bronşic B. se administrează în spasme de la nivelul tubului digestiv E. conţine atropina 593. periciazina B. Diaree B. Care dintre afirmaţiile următoare privind omeprazolul sunt adevărate? A. Blocheaza sinteza de PGE2. tahicardie si uscaciunea gurii D. provoaca midriaza. În tratament prelungit creşte gastrinemia D. se pot administra intrarectal atunci cand calea orala nu poate fi utilizata D. Care dintre afirmatiile urmatoare carcaterizeaza cimetidina? A. nu se pot administra injectabil C. Pirenzepina la doze mici traverseaza bariera hemato-encefalica.

spasmului coronarian E. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru antispasticele parasimpatolitice: A. D. diaree. drotaverina. E. analgezice. acetilcolina. actioneaza ca agonist pe receptorii adrenergici. actiune stimulanta asupra miocardului. acţiune antisecretorie gastrică 70 . este antispastic musculotrop. D. antispastica. cefalee. metamizolul. D. E. bronhospasmului 605. ateroscleroza cerebrala. inrosirea fetei. 601. actiune bronhodilatatoare. eficacitatea antispastica este mai mica la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare. D. relaxantă B. colici biliare. D. D. B. B. 603. acţiune bronhodilatatoare C. C. oprirea respiratiei. Antispasticele se utilizează în tratamentul: A. Efectele papaverinei sunt potentate de: A. inhiba fosfodiesteraza. fumat. 597. E. 604. crampelor musculare C. E. Care dintre următoarele acţiuni nu caracterizează papaverina: A. B. este antispastic neurotrop. hipotensiune arteriala. au eficacitate mare in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor. hipertensiunea arteriala (crize). B. noraminofenazona. au efect stimulator slab la nivel cardiovascular. Sunt antispastice miotrope pure: A. E. D. Papaverina poseda urmatoarele proprietati farmacodinamice: A. hipertensiune arteriala. levodopa. mebeverina. bloc atrio-ventricular. gastrice. C. actioneaza ca antagonist pe receptorii muscarinici. E.A. B. tranchilizante. La injectarea intravenoasa rapida papaverina produce: A. actiune relaxanta. tahicardie. E. 600. stimularea inimii. intestinale. spasmelor la nivel biliar şi gastrointestinal B. actiune vasodilatatoare. au eficacitate modesta in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor. 599. eficacitatea antispastica este mai mare la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare. la nivelul muschilor netezi. 602. hipotensiunea arteriala. spasme la nivel uro-genital D. C. Dozele mari de papaverina pot produce urmatoarele reactii adverse: A. bradicardie. acţiune antispastică. Indicatiile papaverinei sunt: A. 598. hipertensiunea intracraniana. C. B. C. B. E. B. actiune deprimanta asupra miocardului. renale. C. D. C. pitofenona. C.

acţiune analgezica 71 .D. acţiune deprimantă asupra miocardului E.

72 . B. prin scaderea secretiei de renina. Enalapril C. Nifedipina. E. D. Au efect cardioprotector B. cu efecte metabolice favorabile pe metabolismul lipidic. Beta blocant 612. E. E. este un inhibitor al reninei. Propranolol. B. Enalapril C. D. Captopril. Losartan. D. Atenolol C. Perindopril 609. Captopril B. Butirofenon 613. 608. Alegeti antihipertensivele din clasa IECA: A. Substantele medicamentoase antihipertensive pot avea structuri de: A. Metoprolol. Lisinopril D. Cresc fluxul sanguine renal C. prin efect vasodilatator. 610. D. Prazosin. Alegeţi IECA care devin active prin metabolizare (sunt pro-drug) A. Vasoconstrictoare adrenomimetice. Nifedipin B. B. Nu se pot utiliza la bolnavi hipertensivi cu boli vasculare periferice D. diuretice Antihipertensive 606. Trandolapril E. Se pot asocia cu diuretice tiazidic 611. prin scaderea debitului cardiac. Captoprilul: A. E. C. Enalapril. B. Captopril. Prazosinul) sunt antihipertensive: A. D. Notaţi afirmaţiile corecte despre IECA A. Propranolol. Propranolol. 607. este un prodrug. Alfa adrenoliticele (ex. Alegeti dintre antihipertensivele date. 614. B. Blocante ale canalelor de calciu. E. vasodilatatoare cerebrale si periferice. Dihidropiridine C. Dipeptide B. Se poate scadea tensiunea arteriala cu ajutorul substantelor: A. Ariloxipropanolamine D. Acizi heteroarilacetici E.Tema nr. Se preferă la hipertensivi cu insuficienţă cardiacă E. la intreruparea tratamentului fenomenul rebound. beta-blocantele cardioselective: A. C. care produc. 12 Antihipertensive. Inhibitori ai enzimei de conversie. C. Enalapril. Clonidina. Vasodilatatoare periferice. Care dintre urmatoarele antihipertensive actioneaza asupra receptorilor alfa-adrenergici si/sau imidazolici? A.

E. E. cu tahicardie. C. E. D. este un hipertensiv. D. anxietate. actioneaza predominant pe receptorii beta-1. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru hidroclorotiazida? A. cedeaza la reluarea tratamentului cu antihipertensivul respectiv. 622. diminua debitul cardiac. de tip L. C. frecventa reactiilor adverse este mai mare pentru Captopril. scad motilitatea intestinala. se recomanda asocierea cu diuretice antialdosteronice care retin potasiul. provoaca tahicardie. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu? A. palpitatii. scade sodiul din muschii netezi vasculari. D. medicament de prima alegere la hipertensivii tineri. E. Efectul de rebound. este beta-blocant. D. este antianginos. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atenolol? A. B. C. nu se administreaza in urgente hipertensive. 620. sunt antihipertensive. este cardioselectiv. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril: A. inhiba acumularea de bradikinina. C. au efect antihipertensiv. blocheaza canalele de calciu neuronale de tip N. tremor. fata de alte inhibitoare ale enzimei de conversie. C. provoaca tuse. D. C. 618. B. este neurosimpatolitic. se asociaza preferential cu diuretice tiazide si beta adrenolitice. nu se administreaza sublingual. sunt antianginoase. actioneaza predominant pe receptorii beta-2. este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei. blocheaza canalele de calciu lente. stimuleaza degradarea bradikininei. E. 615. B. inhiba influxul de calciu extracelular in celula. B. favorizeaza bronhoconstrictia. D. se manifesta prin hipotensiune arteriala. inhiba enzima de conversie a agiotensinei. 617. este un antihipertensiv. C. 621. E. se recomanda la hipertensivi tineri. este un pro-drug. B. produce cefalee ca efect advers. B. se manifesta prin hipertensiune arteriala. D. care apare ca reactie adversa la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu doze mari de antihipertensive: A. 619. este evitat daca tratamentul se opreste prin reducerea treptata a dozelor. 73 . C. B. stimuleaza functiile celulare dependente de calciu. D. E. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril? A. D. D.C. produce tuse ca efect advers. creste volemia. C. se recomanda la hipertensivi cu astm bronsic. are efect antihipertensiv. in tratamentul hipertensiunii arteriale. antagonizeaza receptorii pentru angiotensina II. E. 616. B. este beta-blocant. 623. medicament de prima alegere la hipertensivii varstnici. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol? A. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nifedipina? A. se recomanda la hipertensivi cu tahicardie sinusala. are efect saluretic. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu? A.

C. Care dintre următorii compuşi din grupul inhibitoarelor enzimei de conversie sunt prodroguri: A. hidralazina B. poate apare criza hipertensivă. diureticele tiazidice C. beta-blocante+diuretice tiazidice B. clonidină+beta-blocante E. ca antiaritmic. la asocierea cu beta-adrenoliticele poate surveni hipertensiune paradoxală D. B. Care dintre următoarele asocieri de antihipertensive sunt contraindicate în terapeutică: A. alfa-metildopa 627. gust metalic 626. Captoprilul poate produce următoarele efecte adverse: A. prin fenomen de rebound C. Dihidroergotoxina D. ca antianginos. tratamentul va fi iniţiat cu doze mici care se cresc progresiv E. beta-blocante+verapamil 628. captopril D. ca antihipertensiv. Fac parte din grupul antihipertensivelor de primă alegere în faza de monoterapie: A. lisinopril B. Isoxuprin E. Nicergolina se administreaza oral si parenteral 74 . nifedipină+beta blocante C. Pentoxifilin C. perindopril E. clonidina E. Notati afirmatiile corecte: A. la întreruperea bruscă a tratamentului adminstrat prelungit. 624. hidralazine+beta-adrenolitic D. Propranolol B. Ergotamina 632. Nicergolina poate potenta efectul antihipertensivelor B. alfa metildopa D. blochează receptorii alfa1-adrenergici periferici scăzând rezistenţa vasculară periferică B. in insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala. nifedipina E. beta-adrenoliticele Vasodilatatoare cerebrale si periferice 631. depresie E. nu se va asocia cu diureticele care economisesc potasiul 630. in doze reduse in insuficienta hepatica sau renala. Care dintre următoarele substanţe sunt vasodilatatoare periferice: A. E. leucopenie C. Care dintre antihipertensivele de mai jos sunt contraindicate la bolnavii hipertensivi cu stări depresive: A. erupţii cutanate pruriginoase B. Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu. fosinopril C. nu este produs de alfa1 adrenolitice. care se utilizeaza: A. impotenţă sexuală D. Clonidina: A. reserpina D.E. trandolapril 629. clonidina B. D. diureticele tiazidice sau de ansă C. 625.

Nimotop este conditionat in forme orale si flacoane cu solutie perfuzabila D. ergotamina. hemoragii acute. bametan. vasodilatatoarele cerebrale si periferice pot fi: A. Pentoxifilina D. Alfa-adrenomimetice E. E. noradrenalina. C. pentoxifilina. beta-1-adrenomimetice. alfa-adrenolitice. C. vincamina. astm bronsic. D. cu actiune de tip musculotrop sunt: A. Pentoxifilina are si proprietati hemoreologice 633. Dupa mecanismul lor de actiune. E. xantinol nicotinat. Cavinton este indicat in faza acuta a hemoragiei cerebrale E. cinarizina. B. E. Insuficienta circulatorie cerebrala B. tolazolina. Pentoxifilina (Trental) este indicata in: A. Arterita obliteranta a membrelor E. tolazolina. Vasodilatatoare antiischemice. E. Tulburari ischemice labirintice si vestibulare 636. Vasodilatatoarele periferice si cerebrale pot fi prescrise in urmatoarele afectiuni A. E. 75 . nicergolina. Vasodilatatoare antiischemice cerebrale sunt: A. B. infarct miocardic acut. 640. Dintre medicamentele enumerate sunt vasodilatatoare periferice: A. Vincamina C. cinarizina. C. tulburari circulatorii cerebrale. Diazepam B. D. tulburari vasculare periferice. pentoxifilina. Tulburari circulatorii retiniene C. B. beta-2-adrenomimetice. alfa-adrenomimetice. C. B. isoxupina. musculotrope. D. B. D. Nicergolina. Alfa adrenolitice B. Imbunatatesc proprietatile reologice ale sangelui: A. Blocantele canalelor de calciu C. 638. Beta-2 adrenomimetice D. B. Beta-2 adrenolitice 635. xantinol nicotinat. dihidroergotoxina. Nimotop 634. Hipertensiune intracraniana D. 639. Prezinta proprietati vasodilatatoare periferice si/sau cerebrale substantele medicamentoase din clasele farmacologice: A. vincamina. E. dihidroergotamina. C. 641. C. naftidrofuril.C. 637. Notati medicamentele utilizate pentru ameliorarea circulatiei si/sau metabolismului cerebral: A. D.

Manitol 647. Insuficienta cardiaca cronica D. Furosemid D. Glaucom E. cinarizina C. Util in administrare i. propantelina Diuretice 646. Hipertensiune arteriala B. 643. Edeme de diferite etiologii 650. Pot produce hipokaliemie C. vincamina stimulează metabolismul neuronal B. mai intensă în periferie şi mai slabă la nivel cerebral B. Se pot asocia in medicatia antihipertensiva D. E. extractul de Ginkgo biloba scade rezistenţa capilară şi creşte tonusul venos D. Acetazolamida. este indicată în tulburări retiniene şi cohleovestibulare de natură ischemică 644. Diureticele sunt medicamente ce pot fi indicate in: A. Vasodilatatoare cerebrale cu mecanism de actiune musculotrop sunt: A. cimetidina D. Indapamid B.D. codergocrina. cinarizina. nu influenţează debitul cardiac şi fluxul sanguin renal E. Care dintre următoarele medicamente sunt vasodilatatoare antiischemice de tip musculotrop: A. dihidroergotoxina. Criza de angina pectorala C. Care dintre urmatoarele diuretice se asociaza in tratamentul HTA? A. Contraindicat in hipertensiune arteriala B. previne agregarea plachetară D. Hidroclorotiazida B.v. in edeme grave 76 . C. pentoxifilina B. Amilorid D. Furosemidul este: A. hidralazina creşte circulaţia cerebrală E. tolazolina. Care dintre afirmaţiile următoare nu caracterizează vincamina: A. 642. stimulează metabolismul neuronal C. vinpocetina. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Scad excretia ionilor de potasiu si magneziu 649. vincamina. Ciclopentiazida 648. Cresc excretia ionilor de sodiu si clorura B. Diureticele saluretice: A. Care dintre următoarele diuretice sunt cu structură tiazidică A. D. Amilori E. papaverina E. cinarizina ameliorează circulaţia labirintică C. vincamina. Spironolactona C. Nu se administreaza in insuficienta renala grava E. cinarizina favorizează intrarea oxigenului şi a glucozei în neuroni 645. Substanta activa din produsul Furantril C. E. Hidroclorotiazida E. B. C. produce arteriolodilataţie.

659. E. insuficienta renala acuta. B. are efect de scurta durata. eficacitate mare. C. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru toate diureticele saluretice? A. Sunt diuretice care elimina potasiul (K+): A. D. E. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice: A. B. C. C. Diuretic cu structura de acid sulfamoil antranilic 651. Hidroclorotiazida: A.). antialdosteronice . E. provoaca o diureza intensa. B. triamteren.v. D. cresc eliminarea urinara de sodiu. D. spironolactona. acetazolamida. se indica: A. glaucom acut congestiv.antagonisti competitivi al aldosteronului. eficacitate medie. cresc eliminarea urinara de potasiu. cresc eliminarea urinara de calciu. este un diuretic de ansa. durata de actiune lunga. D. Manitolul. E. furosemidul. B. edemul din ciroza hepatica. administrat intravenos. Diureticele de ansa (furosemidul) au: A. ca adjuvant. C.antagonisti de efect ai aldosteronului. D. edem pulmonar acut. B. B. D. spironolactona. In litiaza renala oxalica. E. edem pulmonar acut (i. retine apa in lumenul nefronului prin mecanism osmotic. acetazolamida. insuficienta renala cronica (in doze terapeutice mari). B. glaucom acut congestiv. diureticele de ansa. Furosemidul este diureticul de electie in: A. edem cerebral. B. Produce dezechilibre electrolitice şi acido-bazice 652. C. insuficienta renala cronica. hiperaldosteronism primar. 657. E. Este contraindicată în HTA D. hidroclorotiazida. este diureticul de electie in: A. antialdosteronice . durata de actiune scurta. 658. 653. produce in mod specific alcalinizarea urinii. furosemidul. 77 . 655. tiazidele. Este un diuretic cu durată lungă de acţiune (mai mare de 24 ore) B. C. 654. E. efect mediu de eliminare a potasiului (K+). Intră în preparatul Nefrix C. hidroclorotiazida. E. C. Diuretic cu eliminare redusa de potasiu E. alcalinizeaza urina. clopamida.D. D. C. Se indică în toate tipurile de edeme E. tind sa scada volemia. Furosemidul: A. inhibitoarele anhidrazei carbonice. 656.

E. Tiazidele (hidroclorotiazida) au: A. 78 . durata medie de actiune. efect de retinere a potasiului (K+).660. durata scurta de actiune. C. B. efect puternic de eliminare a potasiului (K+). D. eficacitate medie.

Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem? A. E. deprima contractilitatea miocardului. Lidocain B. Alaturi de esterii nitrici in grupa de medicamente antianginoase sunt cuprinse A. B. E. Nitratii produc o crestere a tensiunii arteriale D. Trimetazidina. creste concentratia de GMPc. durata de actiune 2 ore. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt indicate in criza de angina pectorala? A. biotransformarea este tiol-dependenta. care duce la relaxarea musculară B. Prenilamina D. 13 Antianginoase 661. Produc hipertensiune arterială D. Pentaeritritil tetranitrat D. scade fluxul sanguin coronarian. E. cu alcoolul produce cefalee. Nitritul de izoamil 664. blocant al canalelor de calciu. Molsidomina. vertij. Blocantele canalelor de calciu 662. 668. creste frecventa cardiaca. C. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la modul de acţiune al nitraţilor A. C. antianginos. Isosorbit mononitrat. Biotransformarea la metaboliţi activi este tiol dependentă C. reduce consumul de oxigen al miocardului. C. Molsidomin B. E. C. perioada de latenta este de 5-10 minute. Reactiile adverse ale nitratilor pot fi cefalee. B. NO are actiune vasodilatatoare. D. Isosorbit dinitrat 665. Pentaeritritil tetranitrat E. C. E. 669.Tema nr. oboseala C. Medicamente beta-blocante B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol? A. antianginos. Clonidina si derivati D. 79 . Trimetazidina C. B. Notati afirmatiile corecte: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru isosorbiddinitrat administrat oral? A. C. diminua forta de contractie a miocardului. D. Nitroglicerina. Tratamentul cu nitrati nu poate fi intrerupt brusc fara sa apara riscuri E. cresc concentraţia de GMPc. nu da obisnuinta. B. In tratamentul de fond al anginei pectorale se pot indica: A. 667. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitrati? A. durata de actiune 6 ore. sunt biotransformati in NO.Prin intermediul NO stimuleză guanilciclaza. Nitratii si molsidomina actioneaza prin formarea de oxid nitric care corespunde factorului EDRF 666. Nitroglicerina are efecte de durata lunga B. Reduc presarcina inimii prin venodilataţie şi postsarcina prin arteriodilataţi 663. se administreaza profilactic in angina pectorala. D. Agravează insuficienţa cardiacă congestivă E.

propranolol. angina pectorala 676. B. 677. E. este cauzata de producerea crescuta de NO. diltiazem. hipertensiunea arteriala. B. nu se absoarbe din tubul digestiv.D. clonidina. se administreaza sublingual. ambele provoacă vasoconstricţie coronariană 678. antifibrinolitică 80 . nitroglicerina. micsoreaza travaliul cardiac. se agraveaza la efort. molsidomin. E. E. nifedipina. reduc consumul de oxigen al inimii. D. scade consumul de oxigen al miocardului 670. se aplica percutan ca TTS. Asocierea propranolol-verapamil este contraindicată deoarece: A. C. 675. cresc aportul de oxigen al inimii. C. cresc debitul cardiac. este trinitrat de glicerina. 672. cardiopatia ischemica. D. propranolol. 674. pentaeritritil tetranitrat. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina? A. molsidomin. se manifesta prin dureri anginoase. E. C. insuficienta cardiaca. B. E. aritmiile cardiace. B. C. D. C. Nitratii organici sunt indicati in: A. Medicamentele antianginoase: A. B. guanetidina. se adsoarbe pe plastic. B. La care dintre medicamentele antianginoase urmatoare apare ca efect advers tahifilaxia? A. E. 671. E. Blocantele canalelor de calciu au acţiune: A. cresc forta de contractie a miocardului. 673. isosorbid dinitrat. antiaterogenă B. C. B. aportul de sange oxigenat este redus. cardiotonică E. antihipertensivă D. ambele favorizează bronhoconstricţia B. oxprenolol. D. D. este cauzata de ateroscleroza. E. nifedipina. cresc consumul de oxigen al inimii. ambele au acţiune inotrop negativă E. C. acţionează competitiv asupra aceloraşi receptori D. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind boala coronariana? A. propranolol. antianginoasă C. ambele deprimă conducerea atrio-ventriculara C. D. Sunt medicamente antianginoase: A. isosorbid dinitrat. Care dintre urmatoarele antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu? A.

puseu hipertensiv D.blocant calcic E. biterapie nitrat . angină cronică stabilă E. beta-adrenomimetice D. Antianginoase sunt: A. Pentru efectul lor antianginos beta-blocantele sunt indicate în: A. durata efectului dispare rapid după întreruperea tratamentului C.betamimetic . acţiunea hipotensivă C. angină cronică instabilă B. bloc atrio-ventricular B. bradicardie E. eficacitatea amiodaronei poate fi apreciată după 2-4 săptămâni de tratament 680. micşorarea frecvenţei de contracţie E. biterapie nitrat . triterapie nitrat. blocantele canalelor de calciu C. pentru potenţarea efectului terapeutic se recomandă asocierea ei cu beta blocantele sau verapamilul E. boală coronariană D.-betablocant . Care dintre efectele adverse de mai jos sunt imputabile derivaţilor nitraţi: A.679. deprimarea contractilităţii inimii 684. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat verapamilul: A. poate fi responsabilă de afectarea funcţiei tiroidiene D. creşterea aportului de oxigen prin creşterea fluxului coronarian C. triterapie nitrat . deprimarea inimii B. nitraţi în monoterapie B. nitraţii organici B. Acţiunea antianginoasă a blocantelor calcice se produce prin: A. scăderea automatismului nodului sinusal 682. vasodilataţie coronariană D.blocant calcic 688. inhibitorii enzimei de conversie 687. creşterea postsarcinii prin arterioloconstricţie 686. arteriolodilaţie cu scăderea postsarcinii D. cefalee pulsatilă B. vărsături 681. astm bronşic E. bradicardie C. ca antianginos este indicată în tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice B.betablocant C. reducerea postsarcinii E. Care dintre următoarele acţiuni contribuie la efectul antianginos al nitroglicerinei: A.blocant calcic D. scăderea postsarcinii prin arteriolodilataţie D. criza anginoasă C. neurosimpatolitice 81 . beta-adrenolitice E. post infarct miocardic acut D. coronarodilataţie B. hipotensiune cu lipotimie C. tahiaritmii C. Medicamentele antianginoase sunt reprezentate de: A. Nitraţii organici produc: A. insuficienţă cardiacă 683. venodilataţie şi reducerea presarcinii inimii E. Care dintre afirmaţiile următoare privind amiodarona sunt corecte: A. angină pectorală asociată cu diabet zaharat 685. creşterea consumului de oxigen prin stimularea contractilităţii miocardului B. În tratamentul de fond al anginei pectorale se utilizează: A.

este liposolubilă C. bronhoconstricţie E.B. Molsidomin: A. hipotensiune ortostatică C. scăderea rezistenţei la efort 694. are biodisponibilitate per os mare C. Are acţiune deprimantă cardiacă mai redusă decât verapamilul 697. coronaroconstricţie 692. cu creşterea aportului de oxigen E. venodilataţie C. Se folosesc în prevenirea secundară a infarctului de miocard D. Scăderea tonusului simpatic D. blocantele canalelor de calciu 689. la administrarea per os este biotransformată aproape total la primul passaj hepatic E. se administrează transcutan 691. Molsidomin se caracterizează prin: A. efect nesemnificativ al primului pasaj hepatic 690. Creşterea eliberării de EDRF D. Sunt utile în angina cronică stabilă B. biodisponibilitate per os mai mare de 90% C. cefalee B. Creşterea aportului de oxigen prin coronarodilataţie C. produce methemoglobinemie E. nu dezvoltă toleranţă D. nitraţi organici C. are biodisponibilitate per os sub 1% B. Inhibarea recaptării adenozinei B. Scăderea ionilor de calciu disponibili pentru contracţia coronarelor C. efect important de primă trecere hepatică D. absorbţie scăzută per os E. Nitraţii organici produc: A. are efect antianginos B. toleranţă D. Creşterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza prin: A. Reacţiile adverse la administrarea de nitraţi organici sunt: A. Sunt medicamente de elecţie la bolnavii anginoşi cu insuficienţă cardiacă C. arterioloconstricţie B. Stimularea adenilat-ciclazei 82 . Nitroglicerina: A. beta-adrenolitice D. Prin biotransformare conduce la un metabolit activ D. Inhibarea fosfodiesterazei cu creşterea AMPc E. Stimularea receptorilor ß-1-adrenergici 696. nu poate fi administrată transcutan D. absorbţie rapidă per os B. Are asorbţie digestivă rapidă şi bună B. Provoacă coronarodilataţie. tuse seacă E. beta-adrenomimetice E. Are biodisponibilitate sistemică foarte bună C. Provoacă frecvent tahicardie reflexă (dezavantaj faţă de nifedipină) E. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac B. Mecanismul acţiunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu constă în: A. la administrarea sublinguală nu prezintă efectul primului pasaj hepatic 693. Diltiazemul: A. Betablocante: A. Sunt contraindicate la bolnavii anginoşi hipertensivi 695. arteriolodilataţie D.

Cefalee pulsatilă B. Stimularea guanilat-ciclazei 698. Dipiridamolul 701. Inhibarea fosfodiesterazei E. Insuficienţa cardiacă 700. cresterea rezistentei periferice D.E. acid acetilsalicilic 83 . Blocanţii canalelor de calciu B. Nitroglicerina C. stimularea fosfodiesterazei B. ß-adrenoliticele D. Vasoconstricţie periferică C. Substituţia deficitului de EDRF B. clopidogrel D. Stimularea receptorilor ß-2-adrenergici 699. Molsidomina B. Amiodarona 702. coronarodilatatie D. Stimularea adenilat-ciclazei D. Dureri ale globilor oculari 703. Nitraţii sunt contraindicaţi în: A. cresterea travaliului cardiac si a consumului de oxigen C. Notati mecanismele actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor organici: A. Pentaeritril tetranitratul D. cresterea presarcinii si postsarcinii B. Parasimpatomimeticele E. venodilatatie si arteriolodilatatie 704. scaderea concentratiei GMPc 705. vasodilatatie coronariana E. Sunt reacţii adverse specifice nitraţilor: A. Mecanismul la nivel molecular al nitriţilor implică: A. Hipertensiune arterială C. Se pot utiliza ca medicamente antianginoase: A. Angină vasospastică E. efect cronotrop negativ 706. Notati medicamentele cu mecanisme de actiune: antianginos si antiagregant plachetar: A. efect inotrop negativ B. Toleranţă acută E. Molsidomina C. cresterea aportului de sange oxigenat la nivelul miocardului E. Hipotensiune ortostatică D. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu voltaj-activate: A. Precizati mecanismele implicate in efectul coronarodilatator: A. cresterea concentratiei AMPc E. deoarece mecanismul de acţiune necesită o cale tiol-dependentă saturabilă: A. nitroglicerina B. scaderea travaliului cardiac C. Glaucom B. Propranololul E. blocarea canalelor de calciu D. dipiridamol C. amiodarona E. stimularea recaptarii adenozinei in celule C. Hipertensiune intracraniană D. Produc tahifilaxie. Activarea guanilat-ciclazei C.

scad concentratia GMPc 709. stimuleaza guanilat ciclaza C. scad concentratia de GMPc C. congestie cutanata in jumatatea inferioara a corpului B. coronarodilatatie D. efect inotrop si cronotrop negativ E. dipiridamol B. vasoconstrictie la nivelul vaselor retiniene E. stimuleaza recaptarea adenozinei in celulele miocardice B. Notati actiunile blocantelor canalelor lente de calciu ca medicatie antianginoasa: A. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros D. stimuleaza guanilatciclaza B. aerosoli B. nitroglicerina. micsorarea presarcinii E. nu contine in profilul farmacologic: A. coronarodilatatie B. cresc concentratia GMPc B. Notati medicamentele antiagregante plachetare si antianginoase: A. nitroglicerina 713. oral 708. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu. coronarodilatator C. nitroglicerina. cresc concentratia de GMPc D. Dipiridamol. nitroglicerina TTS D. vasoconstrictor periferic 712. comprimate sublinguale C. unguent 2% E. amiodarona C. Nitroglicerina poate produce urmatoarele reactii adverse: A. scaderea secretiei de renina 711. aport de oxid de azot (NO) B. acid acetil salicilic D. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros E. coronarodilatator E. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase: A. reducerea consumului de oxigen al miocardului B. pentaeritril tetranitrat. diminuarea rezistentei periferice C. stimulator al sintezei Atp in miocard D.707. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor: A. Medicatia antianginoasa produce coronarodilatatie prin: A. clopidogrel E. Notati nitritii si nitratii organici cu durata lunga de actiune: A. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen 715. ca antianginoase: A. arteriolodilatatie C. nitroglicerina. stimularea contractiei miocardice E. micsorarea postsarcinii 714. inhibarea fosfodiesterazei C. reducerea presarcinii D. sindrom de hipersensibilizare la nitrati 710. diminuarea travaliului cardiac 84 . lipotimie D. voltaj-dependente. blocarea recaptarii adenozinei in celulele miocardice D. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen E. cefalele cu caracter pulsatil C.

Efectele adverse la administrarea de antihistaminice H1 pot fi: A. betametazona. Dimetinden este un antihistaminic energic antipruriginos 721. Hipoglicemiant. Scaderea semnificativa a apetitului 719. Glucocorticoizii sunt utilizati in terapie pentru urmatoarele efecte: A. B. Anihistaminicele sedative pot accentua efectele tranchilizantelor. alcoolului B. Precizati afirmatiile corecte A. Ketotifenul este un antiastmatic si antianafilactic E. Nu se administreaza conducatorilor auto antihistaminicele sedative D. Allergodil. Unele antihistaminice au si actiune antitusiva. D. Au efecte antialergice: A. Clemastin este slab sedativ E. Polenoze C. Peritol. feniramina. E. B. C. Urticarie B. Clorfeniramina 723. D. pirenzepina. Diuretic 720. Imunosupresor D. Astemizol E. Hiposalivatie. Tahicardie E. Reactii alergice la aplicare locala D. Antiinflamator C. Antialergic. B. Ketoprofen. D. Procese inflamatorii acute E. C. Antihistaminicele H1 sunt indicate in tratamentul unor manifestari alergice B. Anitihistaminicele H1 au efecte favorabile in: A. Astemizol este antihistaminic H1 foarte activ B. 85 . Clorfenoxamina. Claritina C. famotidina.Tema nr. Romergan B. Ketotifen. somnolenta B. Glaucom 717. Astemizol este antihistaminic H1 cu durata lunga de actiune C. Tavegyl are ca substanta activa dimetinden 722. Astenie. Care dintre urmatoarele medicamente sunt indicate ca antialergice? A. Romerganul este lipsit de efecte sedative 724. Notati afirmatiile corecte: A. Notati antialergicele cu efecte sedative si anticolinergice reduse: A. constipatie C. Multe anihistaminice H1 prezinta si efecte anticolinergice sau sedative C. Nu se administreaza in insuficienta hepatica sau renala grava C. antiemetica D. Dimetinden este un antihistaminic antipruriginos energic D. Clemastin nu are efecte antipruriginoase E. Notati afirmatiile corecte: A. E. Brofimen 718. Edem angioneurotic D. diaree. E. 14 Antialergice 716. prometazina.

este un antihistaminic H1. produce somnolenta. 733. se utilizeaza in urticarie. C. C. stimuleaza SNC. antipruriginos. izoprenalina. E. are efect antiemetic. se contraindica la mecanici de locomotiva. antiparkinsonian. B. neostigmina. B. D. se recomanda in intepaturi de insecte. actiune de scurta durata. D. E. 729. este un medicament etiologic. in manifestarile alergice intervin receptorii H2. D. progesteronului 734. E. antagonizeaza efectele H1 ale histaminei. D. B. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina? A. D. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazina? A. bromhexin. D. C. anticoagulantelor de sinteză D. intervine in reactiile alergice. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice H1? A. B. antianginos. E. tranchilizantelor C. E. se evita asocierea cu alcoolul. A. B. B. este un bronhodilatator. este un medicament simptomatic-patogenic. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clorfenoxamina? A. blocheaza receptorii histaminergici. C. inhiba secretia gastrica. se pot administra la soferi. 728. este miorelaxant central. antidepresiv. se gaseste in mastocite. sedativ intens. E. C. D. are efect sedativ foarte intens. Care din urmatoare afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice? A. antihistaminic. sunt antagonisti competitivi. reserpinei B. C. B. 726. Care dintre urmatoarele medicamente sunt contraindicate la conducatorii auto? A. B. se poate administra la conducatorii auto. 727. coleretic. 730. inactiveaza histaminaza. anestezicelor generale E. au actiune antialergica. C. C. D.725. antihistaminic. este un antihistaminic H2. Antihistaminicele H1 diminuă efectele: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clemastina? A. E. 731. 732. prometazina. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru feniramina? A. dilata capilarele. sedativelor Antihistaminicele H1 pot accentua efectele: 86 . clorfenoxamina.

onicomicoze 737. Clemastina este indicată în: A. clemastina 738. clonidinei 735. clorfenoxamina D. antidepresivelor C. au efect benefic în polenoze E. Antihistaminicele H1 fără efecte sedative: A. progesteronului E. Precizaţi efectele adverse ale ciproheptadinei: A. anticoagulantelor de sinteză D. Antihistaminicele H1 sunt utilizate în: A. ulcer gastric C. înţepături de insecte 87 . antiemetică 736. antihalucinatorie E. vome postoperatorii C. polenoze (febra de fân. urticarie D.B. sindrom parkinsonian D. se leagă slab de proteinele plasmei B. antitusivă nonopioidă B. rinita alergică B. somnolenţă C. Fac parte din grupul medicamentelor antialergice: A. Precizaţi care sunt acţiunile farmacodinamice ale prometazinei: A. sunt reprezentate de prometazină şi clorfenoxamină 743. sunt reprezentate de cloropiramină şi feniramină E. timoanaleptică 740. sunt numite "antihistaminice de noapte“ C. stări depresive 742. tuse iritativă B. ondansetron B. provoacă relativ frecvent tuse iritativă D. creşterea apetitului 741. antipruriginoasă B. răul de mişcare B. antiemetică E. antiexudativă D. guturai de fân) B. ameţeli D. se administrează înainte de culcare D. Clemastina are acţiune: A. sunt numite"antihistaminice de zi“ B. prurit din ictere C. Alte indicaţii pentru antihistaminicele H1 sunt: A. înţepături de insecte E. antipruriginoasă C. unele au efect antiemetic 739. mucolitică C. nedocromil C. sedativă D. micoză cutanată D. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la compuşii antihistaminici de tip H1: A. feniramina E. sunt contraindicate în primul trimestru al sarcinii C. HTA E. parestezii E.

esofagita de reflux 744. cloropiramina D. nu accentuează efectele deprimante centrale ale hipnoticelor şi sedativelor D. Se dă într-o singură doză pe zi C. Doza la adulţi este de 100 mg oral E. alergii la medicamente C. criza de astm bronşic B. sunt contraindicate în primul trimestru de sarcină 745. În depresii C. sinonim cu Romergan C. sinonim cu Romergan C. Care dintre următoarele antihistaminice H1 produc cel mai frecvent efect sedativ intens? A. "antihistaminic de noapte“ datorită efectului sedativ intens E. nu se poate administra oral E. urticarie E. antihistaminic H2 B. este antihistaminic H1 B. În primul trimestru de sarcină B. cimetidină E. feniramină 747. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele: A. virozele căilor respiratorii superioare 748. Care dintre următorii compuşi sunt antihistaminice H1? A. clorfenoxamină C. În rău de mişcare D. Androgenilor 751. Efecte bune se obţin cu antihistaminice H1 în: A.E. Prometazina este: A. Prometazina: A. clemastin C. antihistaminic H1 D. nu suferă efectul primului pasaj hepatic E. "antihistaminic de zi“ pentru că nu are efect sedativ 749. Anticoagulantelor de sinteză B. se folosesc numai extern în preparate topice C. În edem angioneurotic E. Are efect anticolinergic intens B. Antihistaminicele H1: A. Nu are efect sedativ D. Antihistaminicele H1 se pot administra: A. feniramina E. Sindrom Meniere 752. Astemizolul: A. clorfenoxamina 746. se absorb repede după administrarea orală sau parenterală B. ranitidină D. Clonidinei D. Doza la adulţi este de 10 mg oral 753. prezintă efect antiemetic şi antiparkinsonian 750. nu prezintă efect sedativ D. clemastin B. edem angioneurotic D. prometazina B. Antidepresivelor triciclice E. Clemastina: 88 . Progesteronului C.

Este un antihistaminic de noapte B. Are acţiune antiexsudativă intensă B. astemizol 761. Discromatopsie 757. dermatite de contact D. stari depresive C. Se administrază exclusiv oral C. Au efect intens sedativ la nivel SNC urmatoarele antihistaminice H1: A. Se administrează oral D. Icter nuclear D. prometazina D. Fenomene de tip anticolinergic E. terfenadina E. Se administrează oral şi injectabil E. conducatori auto B. Se administrează numai oral C. Este un sedativ puternic C. Se administrează exclusiv oral D. Are efect simpatomimetic E. Are efect alfa-adrenolitic 758. Se dă în doză de 200 mg odată 755. impiedica eliberarea histaminei B. Produce vomă D. spasmul uterin C. Este contraindicat în urticaria cronică 754. Prometazina: A. Se poate asocia cu vitamina B complex în soluţie B. Se indică în stări depresive 759. Are efect sedativ intens C. blocheaza receptorii histaminergici H1 C. Prometazina: A. Este contraindicată la copii de 7 ani 756. reprezinta un tratament simptomatic-patogenic al manifestarilor alergice 760.A. polinoze E. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt: A. Se administrează injectabil E. primul trimestru de sarcina 762. Antialergicele antihistaminice: A. Deprimarea SNC cu somnolenţă C. hipersecretia gastrica 89 . Este contraindicată în stări depresive E. stimuleaza histaminaza D. clemastina C. Contraindicatiile antihistaminicelor anti-H1 sunt: A. Se administrează oral şi injectabil D. Este un antihistaminic H1 de noapte B. inhiba histaminaza E. Se indică în glaucom E. Cloropiramina: A. Este un antihistaminic H1 de zi C. Stimularea SNC cu insomnie B. Se foloseşte în boala Parkinson D. clorfenoxamina B. Este un antihistaminic de zi B. Antihistaminicele antiH1 antagonizeaza urmatoarele efecte ale histaminei: A. Clorfenoxamina: A. spasmul bronsic B.

oxomemazina D. excitant SNC 770. sedativ slab D. sedativ absent 765. Referitor la tratamentul manifestarilor alergice cu antiH1 sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Clemastina are efect: A. antiagregant D. boala serului 769. miorelaxant central E. dupa o perioada de eficacitate un antihistaminic poate deveni ineficient E. anticolinergic B. Prometazina are efect: A. Clorfenoxamina are efect: A. urticarie C. vasodilatatia 763. clorfeniramina E.D. antiemetic C. colinergic central si periferic D. miorelaxant central D. criza de astm E. polenoze B. astemizol 768. clorfenoxamina D. antiH1 nu influenteaza procesul de sensibilizare C. unele antiH1 se folosesc ca antiemetice 764. anticolinergic central B. anticolinergic central si periferic B. anestezic local E. antiserotoninic 767. antiedematos 766. cloropiramina C. Antihistaminice H1 cu efect sedativ intens asupra SNC sunt: A. edem angioneurotic D. neuroleptic B. Antihistaminice H1 derivate de fenotiazina sunt: A. spasmul intestinal E. sunt: A. antipruriginos C. clorfenoxamina E. Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor H1. alfa-adrenomimetic E. prometazina B. influenteaza in special reactiile alergice de tip imediat D. alimemazina B. anticolinergic periferic C. anestezic local E. clemastina 90 . Clorfenoxamina are urmatoarele actiuni farmacodinamice: A. este exclusiv un tratament simptomatic B. prometazina C. antiparkinsonian C.

nu se poate administra oral B. Montelukastul: A. nu are proprietati antihistaminice H1 D. produce somnolenta 777. Care din următoarele afirmaţii sunt false: A. Tolbutamida D. este un antiastmatic B. se indica in criza de astm D. Teofilina: A. se administreaza exclusiv oral 779. cromoglicatul de sodiu este un antialergic 772. Singulair B. captopril B. este un beta2-adrenomimetic 778. este agonist pe receptorii beta-2 adrenergici C. se utilizeaza in tratamentul crizei de astm E. Ketotifenul: A. antileucotrienele sunt indicate în astmul bronşic C. aminofilina se administrează injectabil C. inhiba fosfodiesteraza D. ipratropiu D. Salbutamolul: A. teofilina este sarea etilen-diaminică a aminofilinei B. salbutamolul inhibă clearance-ul muco-ciliar 773. deprima miocardul 91 . Montelukast C. ketotifenul are si proprietati antihistaminice H1 E. se indica in astmul bronsic D. antiinflamatoarele nesteroidiene E. prostaglandina E2 nu are proprietăţi bronhodilatatoare 774. Care din urmatorii compusi se folosesc in astmul bronsic: A. Care din următoarele afirmaţii referitoare la inhibitorii degranulării mastocitelor sunt adevărate: A. Terazosinul E. este un bronhodilatator musculotrop B. Ipratropium bromidum 775. se administrează în criza de astm B. corticosteroizii se adminstrează parenteral în criza severă de astm E. se administrează în tratamentul de fond al astmului bronşic C. efectul lor se instalează rapid D. bronhodilatatoarele adrenomimetice se administrează cel mai frecvent pe cale orală E. inhibitoarele degranularii mastocitelor 776. intra in preparatul Singulaire E. corticosteroizii favorizează efectele beta adrenergice prin creşterea numărului receptorilor adrenergici B. Care din următoarele medicamente sunt indicate în tratamentul astmului bronşic: A. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. este agonist pe receptorii adenozinei C. stabilizeaza membrana mastocitelor C. 15 Antiastmatice 771. propranolol C. blocheaza receptorii CysLT1 ai leucotrienelor C. este un beta-adrenolitic neselectiv B. are proprietati tocolitice E.Tema nr. bronhodilatatoarele adrenomimetice pot determina up-regulation cu externalizarea receptorilor D. corticosteroizii se folosesc în criza severă de astm sub formă de aerosoli D.

Teofilina: A. C. 789. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru montelukast? A. izoprenalina. C. este simpatomimetic. D. D. produce hipersecretie de mucus. 786. este metabolizată hepatic în procent mare C. nu deprimă SNC E. ketotifenul. E. 784. creste tonusul vagal. antialergic. este beta1-adrenomimetic. este solubilă în apă B. stimularea fosfodiesterazei. 787. stimuleaza SNC 780. B. B. D. este beta2-adrenomimetic. D. derivat cortizonic. E. D. B. B. 788. 785. E. nu difuzează în laptele matern D. B. contracta musculatura uterina. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru salbutamol? A. are efect inotrop negativ. E. scade secretia de mucus. D. E. inhiba lipooxigenaza. D. prin stimulare beta2-adrenergica. C. E. se administreaza in criza de astm bronsic. antiinflamator. stimuleaza fosfolipaza A2. adrenalina. este bronhodilatator. 782. B. antagonist al receptorilor cisteinil-leucotrienici. stimularea adenilatciclazei. are indice terapeutic mare 781. C. se administreaza pe cale inhalatorie. Care din urmatoarele medicamente sunt antiastmatice? 92 . se utilizeaza in tratamentul cronic al astmului. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru ipratropium bromid? A. aminofilina. C. inhibitor al ciclooxigenazei. C. inhibitor al 5-lipooxigenazei. C. Aminofilina este bronhodilatator: A. Care din urmatoarele medicamente au efect bronhodilatator: A. inhibarea fosfodiesterazei. 783. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru aminofilina? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prednison? A. este solubila in apa. B. este teofilinetilendiamina. se administreaza sublingual. C. blocarea unor receptori adenozinici. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte penru izoprenalina: A. este mai activ pe cale inhalatorie. se indica in astmul bronsic. noradrenalina. se administreaza in bronsita astmatiforma.E. E. este anticolinergic. blocant al receptorilor muscarinici. E. inhiba fosfodiesteraza. bronhodilatator.

prin inhibarea fosfodiesterazei. greţuri şi vărsături 795. are efect benefic în rinita şi conjunctivita alergică 798. pot produce interactiuni nedorite cu stimulantele beta2-adrenergice. Bronhodilatatoarele musculotrope pot produce: A. terbutalina. D. în aerosoli B. Care dn urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice bronhodilatatoare? A. D. fluoxetina. au efect tocolitic. 792. teofilina C. Bronhodilatatoarele adrenomimetice A. stabilizează membrana mastocitelor sensibilizate împiedicând eliberarea mediatorilor bronhoconstricţiei şi inflamaţiei C. E. stimuleaza adenilciclaza. Stimulantele beta2-adrenergice au efect bronhodilatator: A. C. diferă între ele prin potenţa şi durata de acţiune E. E. C. inhiba degranularea mastocitelor. acidul cromoglicic B. excesul de beta-adrenergice produce down-regulation. B. pot provoca tahifilaxie C. somnolenţă C. E. aritmii B. B. C. Precizaţi care din următoarele substanţe medicamentoase fac parte din grupul antileucotrienelor: 93 . C. ketotifen 796. au efect ocitocic B. prin stimularea adenilatciclazei. insomnie E. pot produce corticodependenta. B. D. antagonizeaza competitiv actiunea bronhoconstrictoare a histaminei. Care dintre următoarele medicamente au o acţiune bronhodilatatoare: A. au acţiune imunodepresivă şi antiexudativă D. 790. este eficient în criza astmatică D. beclometazona D. au eficacitate limitata. B. ipratropium bromid. Corticosteroizii utilizaţi ca antiastmatice: A. excesul de beta-adrenergice produce up-regulation. 793. E. salmeterol E. anulează tahifilaxia la izoprenalină B. 791. la astmatici se administreaza exclusiv inhalator 794. D. disurie D. nu traversează bariera feto-placentară E. se indică în tratamentul de întreţinere al bolii astmatice C. piridostigmina. substantele beta2-adrenomimetice dau tahifilaxie. sunt contraindicaţi la bolnavii cu stare de rău astmatic 797. micsoreaza controlul vagal bronhoconstrictor. salbutamol. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la ketotifen: A. pot produce hipocorticism endogen.A. inhibă biosinteza icosanoidelor proinflamatoare prin inhibarea ciclooxigenazei E. ameliorează clearace-ul mucociliar D. Glucocorticoizii in administrare sistemica trebuie sa reprezinte o medicatie de rezerva in astmul bronsic deoarece: A. riscul reactiilor adverse este mare. sunt utilizaţi exclusiv inhalator.

deprimante cardiac D. parasimpaticul produce bronhoconstricţie B. vărsături D. candidoză oro-faringiană E. În tratamentul de fond al astmului bronşic alergic se utilizează: A.A. efedrina Bronhodilatatoare beta-2 adrenomimetice selective sunt: 804. adrenalina C. diuretice C. Atropina: A. greţuri. bronhodilatatoare D. Teofilina are acţiune: A. ketotifen B. zileuton E. salmeterol E. formoterol 799. simpaticul produce bronhodilataţie E. diuretică C. Bronhodilatatoare parasimpatolitice sunt: A. predominanţa controlului simpatic C. deprimantă la nivelul SNC E. are efect bronhodilatator mai intens decât adrenomimeticele E. terbutalină C. antiemetică 801. sensibilitate bronşică crescută la acetilcolină 806. simpaticul produce bronhoconstricţie D. atrofia mucoasei respiratorii B. anorexie 800. oxitropium 805. efedrina C. predominanţa controlului parasimpatic D. Printre efectele adverse provocate de aerosolii corticosteroizi la un bolnav astmatic se numără: A. salbutamol B. cromoglicat de sodiu 94 . Adenozina are acţiuni: A. A. parasimpaticul inhibă secreţia bronşică C. deficit de receptori beta-2 adrenergici B. salmeterol D. are efect redus în criza de astm B. are efect bronhodilatator mai slab ca adrenomimeticele 803. coronaroconstrictoare B. terbutalina E. zafirlukast B. ipratropium D. bromura de oxitropiu D. simpaticul produce hiposecreţie bronşică 807. anticonvulsivante 802. sensibilitate scăzută la histamină a bronşiilor E. atropina B. bronhodilatatoare E. are indicaţie de elecţie în criza astmatică C. este indicată frecvent în tratamentul de fond al astmului bronşic D. tulburări de gust C. stimulantă cardiacă B. În astmul bronşic sunt semnalate următoarele dezechilibre: A. În astmul bronşic: A.

Salmetrol B. Nedocromilul C. urticaria cronică D. Motelukastul sodic D. Cromoglicatul de sodiu B. La bolnavii cu insuficienţă hepatică 814. Simpatomimeticele E. adrenalină E. nedocromil D. La hipotiroidieni D. Zafirlukastul C. glandele bronşice C. Ketotifenul este indicat în: A. sarcină 809. Cortzcosteroizii administraţi în aerosoli pot produce următoarele efecte adverse: A. Probenecidul D. Zileutonul 95 . musculatura netedă bronşică B. rinita alergică C. mucoasa bronşică E. Următoarele elemente structurale sunt implicate în astmul bronşic: A. Terbutalină D. Salbutamol E. Candidoze orale C.C. hemisuccinat de hidrocortizon 808. Sunt antiinflamatoare cu structură de saligenină: A. Blocarea receptorilor M-colinergici din bronhii E. Sunt inhibitoare ale degranulării mastocitare: A. Stimularea receptorilor ß-adrenercici D. Epoprostenolul 811. Acţionează ca antiastmatice prin interferarea producerii sau legării leucotrienelor de receptori: A. Inhibarea fosfodiesterazei. Hiperplazie gingivală D. La fumători E. Zileutonul B. La bolnavii de ulcer C. Orciprenalină 816. Alopurinolul C. circulaţia capilară pulmonară D. Nedocromilul 812. cu creşterea AMPc B. crescând frecvenţa reacţiilor adverse sau nivelul plasmatic al teofilinei: A. Ketotifenul B. Uscăciunea gurii 813. inelele cartilaginoase traheale 810. Mecanismul de acţiune al xantinelor constă în: A. Inhibarea pseudocolinesterazei 815. La hipertiroidieni B. Dinoprostul E. Somnolenţă diurnă E. Acţiunează sinergic cu teofilina. Dozele de teofilină trebuie reduse în următoarele situaţii: A. Atrofia mucoasei respiratorii B. tratamentul de fond al astmului bronşic alergic B. tratamentul crizei severe de astm bronşic E. fiind medicamente care cu care interacţioneză. Fenoterol C. Blocarea receptorilor P1-A1 purinergici C.

tratamentul de fond se face de electie cu adrenomimetice sau teofilina per os B. timpul de injumatatire scade in caz de insuficienta cardiaca 825. ampicilina B.v. la doze mari 824. Parasimpatoliticele D. criza intensa se trateaza de electie cu teofilina i.v.v. Despre cromoglicatul de sodiu sunt incorecte urmatoarele afirmatii: A. B. D. morfina C.D. ß-simpatomimeticele 818. are durata scurta de actiune E. carbonat acid de sodiu. la administrare repetata. montelukast C. pranlukast D. cu cresterea concentratiei de AMPc. prezinta reactii adverse de tip alfa-1 (vasoconstrictie. mucolitic si antibiotic 821. Sunt antiastmatice inhibitoare ale degranularii mastocitelor: A. stimularea SNC C. poate produce tahifilaxie prin reglarea "down" a receptorilor beta-2 adrenergici 823. Adrenomimetice ß-2-stimulatoare în aerosoli 819. Parasimpatomimeticele E. fenobarbital D. la doze mari B. propranolol E. bronhodilatatie B. Teofilina i. tratamentul asociat in starea de rau astmatic cuprinde oxigen. Sunt contraindicate la astmatici: A. Teofilina produce: A. Morfina C. Sunt medicamente contraindicate la astmatici: A. se administreaza numai inhalator C. este contraindicat la copii 96 . datorita hidroxililor fenolici in meta C. Farmacoterapia astmului bronsic cuprinde: A. zafirlukast E. se administreaza per os in tratamentul de fond al astmului bronsic B. diureza E. inhiba fosfodiesteraza. bradicardie D. ketotifen 820. Cefalosporinele B. este metabolizata numai de MAO. Ketotifenul C. E. Izoprenalina: A. Ketotifenul E. HTA) si beta-1 (stimulare cardiaca si centrala) D. Sunt medicamente de elecţie în tratamentul stării de rău astmatic: A. se administreaza numai in tratamentul de fond B. starea de rau astmatic se trateaza de electie cu inhibitoare ale degranularii mastocitelor sub forma de aerosoli E. efectul se instaleaza rapid si este de scurta durata E. Nedocromilul sodic D. se poate produce agravarea astmului bronsic D. acid cromoglicic B. atropina 822. criza usoara si medie se trateaza de electie cu beta-2 adrenomimetice sub forma de aerosoli C. Corticosteroizii i. are un indice terapeutic mic D. este antagonist al adenozinei la doze mici C. timpul de injumatatire creste la fumatori E. coronaroconstrictie. Guaiafenesina 817. Despre teofilina sunt valabile afirmatiile A.

ambroxolul D. codeina B. se contraindică la astmatici cu ulcer gastro-duodenal D. glaucina E. are proprietăţi mucolitice B. morfina B. oxeladina D. provine din ambroxol E. are proprietăţi secreto-stimulatoare prin mecanism chimic D. dextrometorfanul 832. se indica in afectiuni bronhopulmonare acute sau cronice B. expectorante 826. Care din urmatoarele substante sunt antitusive opioide: A. A. are efect mucolitic C. deprima centrul bulbar al tusei C. este un expectorant mucolitic E. sulindac Au proprietăţi antitusive 829. dionina C. Săruri de amoniu E. Clofedanol C.Tema nr. Codeina A. 16 Antitusive. Guaifenezina D. Oxeladina 833. Codeina B. la astmatici se administrează cu prudenţă 827. tiocolul 834. oxeladina D. reduce legaturile disulfidice din mucoproteinele sputei 828. este un secretostimulant B. actioneaza prin mecanism fizic C. Bromhexinul: A. Acetilcisteina A. este de electie la astmatici D. are potential toxicomanogen redus E. Trecidul E. Acetilcisteina: A. acetil cisteina este metabolitul activ al bromhexinului B. deprima respiratia mai slab ca morfina 97 . are proprietati antitusive centrale C. lumina nu îi influenţează stabilitatea 831. la doze mari produce diaree D. Care sunt secretostimulantele cu mecanism mixt: A. zopiclonul E. Care din afirmatiile referitoare la bromhexin sunt adevarate: A. are proprietăţi mucolitice la pH slab acid E. se indica in traheobronsite E. stimuleaza activitatea lizozomilor D. este un analgezic puternic B. sarurile de amoniu C. Care din următoarele substanţe sunt expectorante: A. clofedanolul C. nu se poate administra in intoxicatia cu paracetamol C. se metabolizeaza la ambroxol 830. acetilcisteina B.

guaifenezina. B. 843. noscapina. 842. emfizem pulmonar. Acetilcisteina este indicată în : A. D. Codeina: A. Bromhexina: A. 840. codeina. Ca antitusiv. morfina. datorita riscului de farmacodependenta. prin deprimarea centrului bulbar al tusei. Inhibitoarele centrului tusei care produc farmacodependenta sunt: A. D. B. glaucina. E. D. Pentru codeina sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Sunt secretostimulante: A. 841. 836. in mod exceptional.835. C. bronşită cronică D. E. morfina se indica: A. E. C. la aceeasi doza cu efectul analgezic. B. efectul inhibitor asupra centrului respirator bulbar este mai slab decat al morfinei. efectul analgezic este mai slab decat al morfinei. E. dezvolta toxicomanie. efectul antitusiv apare la doze mai mici decat efectul analgezic. D. insuficienta respiratorie. C. D. C. dupa administrare prelungita. angina pectorala. are ca metabolit activ morfina. 839. la doze mai mici decat ca analgezic. prin grupul sulfhidric conţinut reduce legăturile disulfidice din mucoproteine 98 . D. D. E. E. sarurile de amoniu. starea de rău astmatic B. tusea iritativă din insuficienţa cardiacă 844. benzoatul de sodiu. la doze mai mari decat efectul analgezic. Codeina se recomanda cu prudenta la pacientii cu: A. dextrometorfanul. E. la doze mai mici decat efectul analgezic. diminua secretiile bronsice. noscapina. B. dextrometorfanul. C. B. prin deprimarea centrului respirator bulbar. dezvolta toxicomanie. astm bronsic. ulcer gastro-duodenal. bromhexinul. 837. C. dupa administrare prelungita. B. E. in astmul bronsic. refractara la alte antitusive si insotita de durere intensa (cancer pulmonar). acetilcisteina. tusea spastică iritativă C. glaucina. D. C. Efectul antitusiv al codeinei apare: A. B. în laborator pentru fluidificarea sputei în vederea examenului microbiologic E. C. Antitusive centrale opioide sunt: A. efectul antitusiv este mai puternic decat al morfinei. B. codeina. la doze mai mari decat ca analgezic. deprima respiratia. in tusea intensa. codetilina. 838. nu difuzeaza prin placenta si in laptele matern.

levopropoxifen C. la doze mari.B. produce fotosensibilizare C. are un efect antitusiv central nonopiod B. aritmii B. are efect constipant numai administrată în doze mari 848. stimulează centrul respirator bulbar C. varsături D. se recomandă cu prudenţă la bolnavii cu insuficienţă cardiacă D. Antitusive opioide sintetice sunt: A. are efect analgezic mai slab ca al morfinei D. dextrometorfan 853. Codeina este contraindicată în: A. Fac parte din grupul antitusivelor centrale non-opioide: A. analgezie B. folcodin D. Codeina are următoarele efecte farmacotoxice: A. se metabolizează la un metabolit activ. dextrometrofan C. glaucina D. creşterea presiunii intrabilare C. creşte secreţia bronşică 99 . pentoxiverina E. deprimare respiratorie 850. la doze mari mari produce constipaţie E. provoacă polinevrită periferică E. astm bronşic 849. Care dintre afirmaţile următoare despre codeină sunt adevărate? A. accelereaza peristaltismul intestinal. Clofedanolul: A. provoacă relativ frecvent tulburări ale gustului 847. producând diaree D. insuficienţa cardiacă E. inhibă centrul respirator B. emfizemul pulmonar D. calmarea tusei C. toxicomanie D. noscapina E. Codeina poate provoca următoarele efecte adverse: A. insuficienţa respiratorie C. prezintă o latenţă scurtă D. Noscapina poate produce: A. se degradează la lumină C. creşte vâscozitatea secreţiei bronşice C. se degradează la lumină D. Bromhexinul: A. este un mucolitic eficient C. stimuleaza activitatea lizozomilor crescând secretia enzimelor care hidrolizeaza mucopolizaharidele 845. constipaţie E. este indicat în traheobronşite şi laringite E. are efect inhibitor asupra centrului tusei B. ambroxol 846. poate provoca bronhospasm B. insomnie 852. este expectorantul de elecţie la bolnavii astmatici E. se administrează inhalator E. constipaţie E. pneumonia pneumococică B. clofedanol B. clofenadol B. oxeladina 851.

stimulează mişcările cililor E. diminuă secreţia glandelor bronşice D. bronşite B. ulcer gastroduodenal E. Bronhospasm D. Care dintre următoarele antitusive sunt neopioide: A. diminuând vâscozitatea si fluidificând secreţiile bronşice. dextrometorfan D. clofedanol B. Inhibitoarele centrului tusei de tip opioid sunt: A. produce bronhospasm C. Expectorantele: A. laringite D. oxeladina E. 862. dionina C.854. Bromhexina: A. Se utilizează în laborator. benzoat de sodiu D. guaifenesina B. este indicat în traheobronşite D. fiind un antitusiv central neopioid. dionina C. inhibă peristaltismul bronşiilor 858. produce iritaţie gastrică E. Iritaţie gastrică C. modifică proprietăţile fizico-chimice ale secreţiei vâscoase C. Inhiba centrul tusei. streptokinaza E. bromhexin E. Guaifenesina este indicată în: A. acetilcisteina D. guaifenesina C. Vasoconstricţie 863. levopropoxifen E. Are efect mucolitic. Următoarele afirmaţii despre bromhexin sunt adevărate: A. Este un expectorant de tip secretostimulant bronsic B. benzoat de sodiu 857. ceai pectoral B. Este mucolitic. Expectorante secretostimulante sunt: A. este contraindicat în laringite B. traheite C. clofedanol 860. Deprimă centrul respirator B. cresc secreţia glandelor bronşice B. desfacând punţile disulfurice din mucoproteine C. Cefalee E. pentru fluidificarea sputei în scopul examenului microbilogic E. ioduri de sodiu şi potasiu 856. oxeladina 855. acetilcisteina C. miastenie 859. este indicat în ulcerul gastroduodenal 861. pentoxiverina D. Bromhexina produce următoarele efecte adverse: A. 100 . codeina B. Care dintre următorii compuşi sunt expectorante bronhosecretolitice? A. Se poate administra parenteral şi în aerosoli D. Acetilcisteina: A.

Clofedanolul are efect antitusiv cu latenţă scurtă E. Are efect analgezic D. inhibitoare ale centrului tusei. Creşte presiunea intrabiliară C. Nu provoacă constipaţie 866. Este alcaloid din opiu 868. Despre guaifenesina sunt valabile afirmatiile: A. Are potenţial toxicomanogen redus E. are actiune bronhosecretolitica 101 . Noscapina E. Inhibă centrul respirator bulbar de 5 ori mai slab ca morfina B. se biotransforma la morfina B. Produce constipaţie la administrare prelungită C. Sunt expectorante prin mecanism mucolitic: A. Sărurile de amoniu C. Utilizată ca antitusiv. cu formare de morfină B. Noscapina se caracterizează prin următorele proprietăţi: A. Dintre expectorantele secretostimulante fac parte: A. butamirat C. oxeladina D. Dextrometorfan B. prin mecanism reflex C. metabolit activ D. Despre codeina sunt corecte afirmatiile: A. Folosirea codeinei ca antitusiv este limitată datorită deprimării puternice a centrului respirator si a pericolului de dependenţă. Carbocisteina D. la doze mari. Acetilcisteina E. care la doze terapeutice nu au risc de dependenta: A. Acetilcisteina B. Inhibă centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina D. potenta actiunii antitusive este mai mare decat cea a actiunii analgezice C. Guaiafenesina 870. Guaiafenasina E. Se utilizeaza în tratamentul de fond al astmului bronsic 864. Are efect bronhodilatator actionand prin stimularea receptorilor ß-2-adrenergici E. dextrometorfan B. 865. Care dintre urmatoarele afirmaţii este adevarată? A.B. poate produce diaree 872. Codeina B. inhiba centrul respirator bulbar de trei ori mai slab decat morfina D. Iodurile D. Ambroxolul C. are actiune secretostimulanta B. Sunt antitusive de tip opioid. în parte prin demetilare. Codeina C. la doze terapeutice şi pe temen scurt codeina nu provoaca dependenţă D. Codeina se metabolizează hepatic. Se metabolizează la ambroxol. Dionina D. Sunt antitusive neopioide: A. Clofedanol 869. Inhibă centrul bulbar mai puternic decât codeina B. Efectul antitusiv al codeinei este de intensitate mai mare decât al morfinei C. Este secretostimulant bronsic. clofedanol E. Nu produce toxicomanie E. Codeina are următoarele proprietăţi: A. levopropoxifen 871. Bromhexina 867. poate creste presiunea in arborele biliar E.

oxeladina 879. plastic sau otel 875. dextrometorfan C. ambroxol D. acetilcisteina B. cu pierderea efectului mucolitic B. determina oprirea respiratiei prin inhibarea marcata a centrului respirator bulbar 873. in afectiunile pulmonare cu secretie bronsica scazuta. vascoasa si aderenta. butamiratul este un bronhosecretolitic B. deoarece nu se acumuleaza in laptele matern D. Despre acetilcisteina sunt corecte urmatoarele afirmatii: A. streptokinaza E. prenoxdiazina este un bronhospasmolitic C. mucolitice: A. are efect analgezic de circa 12 ori mai slab decat al morfinei E. pentoxiverina E. dextrometorfanul este un antitusiv opioid sintetic 877. bromhexinul favorizeaza fluidificarea si eliminarea sputei E. clobutinol D. clofedanolul este un antitusiv neopioid D. acetilcisteina B. stimuleaza centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina 876. Sunt expectorante mucolitice: A.5) C. butamirat C. se administreaza in crizele de astm bronsic pentru efectul bronhodilatator D. Farmacoterapia tusei cuprinde: A. expectorantele sunt indicate in tuse uscata. codeina B. devenind roz.C. difuzeaza prin placenta si poate produce deprimare respiratorie la nou-nascut C. Notati afirmatiile corecte: A. solutia se oxideaza usor. carbocisteina C. este interzisa asocierea cu eritromicina sau tetraciclina E. se recomanda asocierile expectorantelor intr-un produs tipizat cu antibiotice sau chimioterapice D. dextrometorfan B. inhibitoarele opioide ale centrului tusei sunt cele mai active C. streptodornaza 874. chinuitoare B. bromhexin E. noscapina 880. Notati antitusivele fara risc de farmacodependenta: A. se prefera administrarea unor doze de antitusive care sa opreasca tusea E. pentoxiverina E. este miorelaxanta E. in caz de supradozare. carbocisteina C. ambroxol D. Notati antitusivele inhibitoare neopioide ale centrului tusei: A. se poate administra in perioada de alaptare. este antispastica D. efectul mucolitic este intens la pH slab alcalin (pH>7. Codeina A. guaifenesina 102 . clobutinol D. Notati expectorantele bronhosecretolitice. o metoda nemedicamentoasa este hidratarea secretiilor bronsice prin ingestie de apa 3 litri in 24 de ore 878. se administreaza cu ajutorul flacoanelor de sticla. se biotransforma prin demetilare la metabolit inactiv B.

ca antiaritmic? A. Notati afirmatiile corecte: A. B.Tema nr. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele antiaritmice sunt corecte? A. Glicozidele cardiotonice au efect inotrop negativ D. Medicamente beta-2 adrenomimetice E. are structura amidica. Pot avea efecte convulsivante E. biodisponibilitate p. Amiodarona se asociaza frecvent cu metoprolol in tratamentul antiaritmic D. blocheaza canalele de sodiu. Unele tulburari de ritm cardiac raspund la tratamentul cu digitalice. D. Glicozidele cardiotonice au un indice terapeutic mic E.v. prelungirea perioadei refractare. Cele mai multe au si alte efecte farmacologice D. Preparatele farmaceutice cu digitalice pot fi administrate pe cale 888. C. B. A. Verapamil. În insuficienţa cardiacă se pot folosi: A. Amiodarona nu modifica functia tiroidei. Medicamente care scad forţa de contracţie a miocardului B. Topica C. Rectala E. blocheaza canalele de calciu. Verapamil poate fi administrat injectabil in tahiaritmii B. Inhalatorie. Unele au şi proprietăţi anestezice locale D.o. Pot fi substante naturale sau de sinteza B. B. Antiaritmicele actioneaza prin urmatoarele mecanisme: A. Orala. redusa. antiaritmice 881. D. Notati afirmatiile corecte A. Vasodilatatoare C. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru lidocaina. IECA 884. poate provoca reactii adverse neuropsihice (in doze mari). E. Actioneaza prin mecanisme diferite 883. stimularea sistemului simpatic. Amiodarona 885. E. Glicozidele cardiotonice se pot asocia in terapie cu simpatomimeticele care au efect sinergic 887. Injectabila. Glicozidele cardiotonice sunt utile in decompensare cardiaca B. 889. C. blocarea canalelor de calciu. 103 . C. Se folosesc numai ca terapie de urgenţă B. Sunt lipsite total de reactii adverse E. 17 Stimulatoare ale contractiei miocardului. Unele prezintă şi efecte antianginoase bun 882. Mexiletina E. Diuretice D. Alegeţi afirmaţiile corecte despre antiaritmice A. Enalapril. Indicati medicamentele care pot fi utilizate in diferite tipuri de aritmii A. blocarea canalelor de sodiu. activarea receptorilor dopaminergici. Mexitil poate fi administrat oral sau injectabil E. Multe dintre ele sunt şi aritmogene C. Metoprolol D. Verapamil este substanta active din preparatul Betaloc solutie injectabila C. si ca urmare se administreaza i. Pot declansa aritmii cardiace C. C. D. 886. B.

B. edem pulmonar acut. D. B. fenitoină. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează lidocaina: 104 . D. Sunt functii ale miocardului contractil: A. nu modifică durata potenţialului de acţiune 898. angina pectorala. B. C. Fac parte din grupa medicamentelor antiaritmice clasa I (blocante ale canalelor de sodiu): A. Digitalicele au: A. D. C. aminofilina E. Sunt stimulatoare ale intregului miocard (contractil si excitoconductor): A. E. produs hepatotoxic 899. B. B. poate fi responsabilă de apariţia unor complicaţii pulmonare E. dobutamina D. enoximona. teofilina. 892. molsidomin. amiodarona. verapamilul. 895. 896. efecte cronotrop si dromotrop negative. sunt reprezentate de lidocaină. D. flecainida. prelungesc durata potenţialului de acţiune D. prelungesc repolarizarea şi perioada refractară B. C. tonotrop negative. indice terapeutic mic. mexiletină C. C. Glicozizii cardiotonici se indica in: A. chinidina. batmotrop si tonotrop negative. digoxina. contractilitatea E. bradicardie. lidocaina. insuficienta cardiaca primara. E. C. batmotrop. conductibilitatea C. metoprolol. are proprietăţi antiaritmice C. amrinona 897. excitabilitatea B. E. 891. milrinona. efecte cronotrop si dromotrop pozitive. E. teofilina. efecte inotrop. este un antiaritmic eficace în aritmiile ventriculare din intoxicaţia digitalică B. Sunt medicamente antaritmice: A. E. C. are proprietăţi antianginoase D. tonicitatea D. Care din următoarele afirmaţii privind amiodarona sunt corecte: A. D. lidocaina. clasa 1A: A. efecte inotrop. amrinona. 893. Sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei: A. B. ritmicitatea 894. tahiaritmii supraventriculare. chinidina.890. propifenazona. scurtează repolarizarea şi perioada refractară E. Blocantele canalelor de sodiu. aminofilina.

Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. este indicată în blocul atrioventricular E. grupa digoxinei se caracterizează prin: 105 . fibrilaţie recentă) B. are efecte cronotrop. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false: A. are efect dromotrop pozitiv D. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false: A. glicozizii cardiotonici au efect cronotrop negativ E. 10 sau 20 ml B. Chinidina: A. este indicată în aritmiile induse de sipradozarea digitalicelor E. digitoxina se prezintă sub formă de comprimat de 0. fosfat de disopiramid-comprimat de 200 mg E. verapamil-fiole a 5 mg/2 ml D. circulă în sânge legată de proteinele plasmatice într-o proporţie mare ( > 80%) C. este recomandată asocierea digitalicelor cu saluretice D. inhibitoarele enzimatice scad toxicitatea digitoxinei E. concentraţia plasmatică. parametrii monitorizaţi în terapia cu digitalice sunt: pulsul. procainamida produce un sindrom lupoid ireversibil C. este indicată în aritmiile atriale (flutter. lidocaina este indicată ca antiaritmic la pacienţii şi cu epilepsie deoarece scade incidenţa crizelor convulsive D. verapamilul şi chinidina 902. verapamilul în asociere cu digoxina scade concentraţia plasmatică a acesteia E. chinidina+digoxina scade concentraţia plasmatică a digoxinei. funcţia hepatică. are ca mecanism de acţiune inhibarea pompei membranare de Na+/K+ ATP-ază B. glicozizii cardiotonici sunt contraindicaţi în cardiomiopatia hipertrofică 901. cimetidina diminuă biotransformarea fenitoinei E. batmotrop şi inotrop negative D. zona terapeutică a concentraţiei plasmatice a digoxinei este 0. Din glicozizii cardiotonici. scăzând durata de acţiune D.25 mg 903. amiodarona nu se asociază cu betablocantele. are efect proaritmic C. digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant şi cu tendinţa cea mai mare de cumulare B. are efect antiaritmic şi antianginos C. are o biodisponibilitate orală scăzută B. Care dintre efectele de mai jos nu caracterizează amiodarona: A. asocierea cu propranololul scade clearance-ul lidocainei 900. deprimă sistemul conducător Hiss-Purkinje E. este lipsită de efecte secundare digestive E. chinidina+anticoagulantele orale creşte riscul de accidente hemoragice B. scade automatismul şi frecvenţa cardiacă D. concentraţia plasmatică terapeutică este de 6-10 μg/ml D. amiodarona nu produce toxicitate pulmonară 906. timpul de înjumătăţire a digoxinei este de 6-7 zile D. chinidina are ca efect advers cinconismul B. reducându-i astfel toxicitatea C. Care dintre formele farmaceutice de mai jos sunt greşite: A.5-2 ng/ml C. amiodarona-comprimat de 250 mg C. se utilizează în tratamentul insuficienţei cardiace 908. digitalicele sunt medicamente cu indice terapeutic mare B. chinidină sulfat-comprimat de 200 mg 905.A. este de elecţie în aritmiile ventriculare (fibrilaţie ventriculară postinfarct miocardic acut) C. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. kaliemia. nu se acumulează în organism 907. carbonatul acid de sodiu+chinidină alcalinizează urina şi creşte eliminarea chinidinei. xilina de uz cardiologic-soluţie injectabilă de 1%. funcţia renală C. are efect inotrop pozitiv 904. Digoxina: A. scurtează repolarizarea B.

Tratamentul supradozajului digitalic constă în: A. Amiodarona: A. este lipsită de efecte adverse E. hipokalemia şi hipomagneziemia pot favoriza aritmiile. hipokaliemia mai mică de 4 mEq/l necesită administrare de KCl p. lanatozid C 909. blochează canalele lente de calciu E. insuficienţa renală diminuă epurarea digitoxinei 913. reducerea dozei de digitalic B. tahicardia ventriculară B. în aritmiile ventriculare apărute se administrează lidocaină D. deslanozid.A. Utilizarea glicozizilor cardiotonici necesită prudenţă în următoarele situaţii: A. efect antiaritmic şi antianginos D. creşterea conducerii A-V 106 . miocardul este mai sensibil şi timpul de înjumătăţire este mai mare. Care dintre efectele următoare nu aparţin glicozizilor cardiotonici? A. o eficienţă terapeutică sporită în insuficienţa cardiacă D. C. antidigitoxină ) cu acţiune de neutralizare rapidă E. Indicaţiile glicozizilor cardiotonici sunt: A. epurare predominantă prin eliminare renală D.v. încetineşte mult depolarizarea sistolică C. hipernatremia favorizează instalarea blocului atrio-ventricular D. blochează canalele membranare de clor B. sindromul Wolf-Parkinson-White 910. tahiaritmii supraventriculare C. în tahicardia accentuată: atropina 912. amrinona D. latenţă şi durată de acţiune lungă E. strofantina 917. miocardite acute E. chiar la doze mici de digitalice E. absorbţie digestivă medie B. suferă intens efectul primului pasaj hepatic D. are acţiune deprimantă asupra miocardului excitoconductor nodal C. insuficienţă cardiacă acută şi cronică D. izoprenalina C. dereglează funcţia tiroidiană E. digitoxina B. produce vasoconstricţie arteriolară C. Verapamilul se caracterizează prin: A. creşterea frecvenţei cardiace B. Au efect inotrop pozitiv prin creşterea AMPc intracelular: A. fiind necesară reducerea dozelor corespunzător vârstei B. Lidocaina: A. este de elecţie în aritmiile ventriculare B. ameliorează deficitul de pompă cardiacă B. ca antidot anticorpi specifici antidigitalici ( antidigoxină.v. este indicată în insuficienţa cardiacă congestivă acută 916. biodisponibilitate p. creşte fluxul sanguin renal şi filtrarea glomerulară D. foarte mică < 25% şi o variabilitate mare individuală B. Amrinona: A. în intoxicaţiile grave se administrează i./i. sub tratamentul cu cimetidină este necesară reducerea dozelor 914. scurtează repolarizarea 911. la nou-născuţi şi prematuri. reprezentanţi: digoxina. nu se leagă de proteinele plasmatice C. actioneaza prin blocarea canalelor de potasiu E.o. aminofilina E. blochează canalele membranare de potasiu C. insuficienţa hepatică diminuă epurare digitoxinei C. se asociază frecvent cu betablocante şi verapamil 915.o.

carbonat acid de sodiu B. Digitalicele de tip digitoxină favorizează acumularea în organism D. La nivelul miocardului. creşterea influxului de clor E. Nifedipina E. aminofilina D. Producere vasodilataţie coronariană C. efect inotrop pozitiv E. bloc A-V C. Glicozizii cardiotonici sunt indicaţi în: A. Blochează canalele de calciu voltaj-dependente D. tulburări de vedere E. Care dintre următoarele afirmaţii privind digitalicele este adevărată? A. Blochează canalele membranare de potasiu B. glaucom D. Care dintre medicamentele asociate cresc efectele şi toxicitate chinidinei? A. tahicardie ventriculară B. Lidocaina B. dobutamina C. anemie hemolitică 923. Amlodipina 926. anticoagulante orale D. inhibarea influxului de potasiu C. La bolnavii cu risc se monitorează concentraţia plasmatică C. miocardite acute 920. digoxina C. Sunt medicamente cu indice terapeutic mic B. tahiaritmii supraventriculare D. creşterea influxului de magneziu 922. Bretiliul 107 . Verapamilul B. datorită iodului din componenţa moleculei 924. Amiodarona E. milrinona 921. Amiodarona: A. Se metabolizează prin dezacetilare cu formarea unui metabolit activ E. Galopamilul C. dureri abdominale şi diaree C. creşterea influxului de calciu D. Au timp de înjumătăţire scurt şi eliminare rapidă şi necesită administrare de 4 ori pe zi 925. amrinona E. bloc A-V B. Mexiletina C. glicozizii cardiotonici produc: A. Care dintre următoarele blocante ale canalelor de calciu nu se utilizează ca antiaritmice? A. teofilina B. cimetidina E. Fenitoina D. Diltiazemul D. Blochează canalele ionilor de clorură. Inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei de tip III miocardică sunt: A. inhibarea efluxului de sodiu B. paracetamol 919. creşterea tonusului simpatic D. efect batmotrop pozitiv 918.C. Care dintre următoarele medicamente prelungesc repolarizarea şi perioada refractară? A. insuficienţa cardiacă E. Sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bun E. Următoarele reacţii adverse apar la administrarea de glicozizi cardiotonici: A.

fenilbutazona B. paracetamol C. Cefalee. Presarcină crescută D. Digitalicele cardiotonice au urmatoarele caracteristici: A. Scad efectul antiaritmic al fenitoinei: A. Toxicitatea digitalicelor este accentuata in urmatoarele cazuri: A. Microdepozite corneeene D. aminofilina 934. Tulburări de vedere 928. Modificările produse în insuficienţa cardiacă sunt: A. teofilina D. Sunt stimulante cardiace inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei miocardice de tip III: A. Are acţiune antihipertensivă D. deprima conducerea atrio ventriculara B. având o biodisponibilitate de peste 90% B. Are acţiune antianginoasă E. asocire cu antiacide E.ATPaza sarcolemica D. Tahicardie datorită efectului parasimpatolitic E. amrinona B. efect tahicardizant C. Deficit de contracţie B. au efect proaritmogen la doze mari 108 . Bradicardie B. cimetidina D. Are acţiune deprimantă cardiacă C. hipercalcemie B. Dereglarea funcţiei tiroidiene B. greaţă. Bradicardie exagerată 930. alcoolismul cronic E. confuzie D. Care dintre următoarele reacţii adverse sau efecte secundare sunt caracteristice digitalicelor? A. nu se metabolizează hepatic. Verapamilul: A. cresc concentratia calciului in sarcoplasma E. supradozare 933. Tahicardie compensatorie C. Nu se utilizează ca antiaritmic datorită selectivităţii marcate pe vase şi scăzute pe miocard 932. hipokaliemie D. stimuleza Na/K . Se absoarbe bine pe cale orală. Bradicardie compensatorie 929. milrinona C. fenobarbital 935.927. Stază sanguină cu congestie B. Postsarcină crescută E. În insuficienţa cardiacă apare: A. Midriază şi hiposalivaţie E. Oboseală la efort E. asociere cu simpatomimetice C. Fibroză pulmonară potenţial letală C. vomă C. Edeme C. Reacţiile adverse ale amiodaronei sunt: A. Creşterea consumului de oxigen a miocardului 931. Anorexie. izoprenalina E. Dispnee D.

Streptokinaza: A. vitamina K se administrează în supradozarea anticoagulantelor orale E. au durata scurta de actiune B. Care din urmatoarele substante sunt antihemoragice: A. se indica in infarct miocardic D. nu prezinta proprietati antigenice E. VII. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A.Tema nr. sunt antivitamine K C. acenocumarolul este cel mai toxic reprezentant B. sunt antivitamine K D. vitamina K se administrează în supradozarea heparinei D. D. circulă legate în procent ridicat de proteinele plasmatice 937. antihemoragice 936. streptokinaza este un trombolitic B. sulfinpirazona nu influenţează sinteza tromboxanilor 939. se administreaza oral. acidul tranexamic nu are proprietăţi antihemoragice 941. IX si X ai coagularii E. are actiune anticoagulanta. are actiune fibrinolitica C. protamina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor B. E. aspirina în doze mici inhibă ciclooxigenaza de la nivelul plachetelor E. are proprietati antihemoragice C. lizeaza trombii mai vechi de 3-5 zile 944. heparina se absoarbe pe cale orala C. vitamina K se administreaza in stari hemoragice 940. acenocumarolul inhiba sinteza hepatica a factorilor II. vitamina K C. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. este indicata in tromboflebite. efectul antiagregant al aspirinei apare la doza de 3-4 g/zi C. efectul se instalează imediat după administrare C. se administrează in principal in tromboza venoasă B. aprotinina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor C. heparina 942. 109 . trombolitice. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru heparina? A. actiunea lor se manifesta in vitro si in vivo E. este indicata in tromboflebite E. este indicata in hemodializa. se contraindica in infarctul miocardic 943. are activitate antiprotrombinica D. streptokinaza B. VII. pot da hemoragii 938. etamsilatul D. Care din afirmatiile referitoare la antiagregantele plachetare sunt adevarate: A. 18 Anticoagulante. fibrina E. intervin in formarea si activarea factorilor II. au efecte adverse mai reduse decât heparina E. IX. C. nu se absoarbe dupa administrare orala B. X ai coagularii D. Anticoagulante orale: A. Heparina: A. ticlopidina prelungeşte timpul de sângerare D. B. efectul se instaleaza lent. anticoagulantele orale transforma plasminogenul in plasmina D. Anticoagulantele orale: A. transforma fibrinogenul in fibrina B.

este sintetizata in intestin. C. 947. E.945. coagularii sangelui. E. este activ "in vitro". D. antifibrinolitice. intervine in sinteza hepatica a protrombinei. compozitiei chimice a sangelui. Heparina actioneaza asupra: A. este un anticoagulant. inhiba fosfolipaza A2. urokinază C. anticoagulante. tensiunii arteriale. este un antimetabolit al vitaminei K. este antiinflamator steroidian. 949. se administreaza parenteral. E. acid tranexanic. Medicatia antihemoragica cuprinde: A. inhiba sinteza tromboxanului A2. metabolismului lipidic. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru acidul acetilsalicilic: A. urokinaza. antiagregante plachetare. C. D. antiagregante plachetare. antifibrinolitice. C. B. hemostatice. hemostatice. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru heparina: A. aprotinina. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru vitamina K: A. B. potenteaza anticoagulantele orale. C. ticlopidină D. fraxiparină B. warfarină 954. B. E. circulatiei periferice sau coronariene. B. E. E. acidul aminocaproic. B. anticoagulante. D. se indica ca antihemoragic. 953. B. Activarea plasminogenului în plasmină este produsă de: A. se administreaza oral. B. inhiba ciclooxigenaza. 952. fibrinolitice. D. antibioticele ii potenteaza efectul. 948. In hemoragiile prin fibrinoliza accentuata se indica: A. Anticoagulantele cumarinice: A. 950. C. D. 951. C. D. C. este antiagregant plachetar. streptokinază E. 946. este un produs de sinteza. actioneaza rapid. streptokinaza. se indica in tromboze venoase. este anticoagulantul fiziologic. clarifică plasma lipemică 110 . D. D. previne tromboza. Medicamentele antitrombotice cuprind: A. E. B. C. fibrinolitice. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru Trombostop: A.

necesită monitorizarea riguroasă a tratamentului prin dozarea timpului de protrombinä E. poate fi responsabilă de apariţia unei anemii hemolitice E. hemoragii postoperatorii D. se utilizează în cazurile ce necesită administrare prelungită a heparinei D. VII. scaun B. febă. X D.v.epistaxis etc. este indicat în metroragii. ulcer gastroduodenal 963. dicumarol D. 956. Streptokinaza: A. au acţiune care se manifestă numai in vivo E. bilă. Care dintre următorii compuşi sunt anticoagulante orale? A. tromboze şi embolii arteriale C. hemoragii digestive C. hemofilie B. poate produce fenomene de coagulare D. acenocumarol B. au acţiune care se manifestă numai in vitro 960. efectul său durează 2 ore D. VII. accident cerebrovascular ischemic 111 . hirudina C. X B. nu pot traversa bariera placentară 955. urokinaza E. În supradozări există riscul ca heparina să producă: A. 957. Contraindicaţile heparinei sunt: A. hemoragii cerebrale B. efectul ei durează 12 ore C. Care dintre următorii compuşi sunt utilizaţi ca antiagregante plachetare? A.B. warfarina 961.leucocitoză C. IX. acţiunea ei anticoagulantă este anulată prin administrarea sulfatului de protamină D. este indicată în infarctul miocardic acut 959. se administrează i. are ca efecte adverse cefaleea şi vertijul E. IX. străbate bariera placentară C. Heparina sodică: A. sunt contraindicate in prezenţa sindroamelor hemoragice C. tromboflebite E. acţionează ca antimetabolţi ai vitaminei K C. riscul de sângerare este crescut în cazul asocierii cu antiinflamatoarele nesteroidiene D. are acţiune fibrinolitică B. calciparina E. streptokinaza D. este heparinatul de sodiu B. se elimină nemodificat prin urină. ticlopidina B. Etamsilatul: A. stimulează sinteza hepatică a factorilor coagulării II. se administrează exclusiv parenteral 958. este indicată postpartum E. nu modifică timpul de coagulare E. Calciparina: A. poate produce greţuri. Anticoagulantele orale: A. acţionează prin inhibiţia competitivă a vitaminei K B. dipiridamol C. sulfinpirazona 962. infarct miocardic D. blochează sinteza hepatică a factorilor coagulării II. este un anticoagulant C.

embolie arterială 964. acidul tranexanic E. fenazona 966. hemofilie C. Heparina este indicată în: A. Tromboflebite. favorizează dizolvarea cheagurilor E. Are absorbţie bună pe cale orală B. vitamina K E. este indicată în tromboze şi embolii ale arterelor periferice 967. acidul tranexanic 968. Lipsa ameliorării concentraţiei protrombinei prin vitamina K este un indiciu de suferinţă a celulei hepatice 972. Intervine în sinteza protrombinei şi proconvertinei E. Se utilizează ca antidot în supradozarea anticoagulantelor cumarinice C. Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la fitomenadionă: A. Următorii compuşi au acţiune antifibrinolitică: A. Precizaţi care dintre următoarele substanţe sunt hemostatice locale: A. Este activă în hemoragiile din hemofilie B. Este derivat de cumarină C. Favorizează dezvoltarea ateroslerozei E. Streptokinaza: A. Chirurgia cardiacă şi vasculară C. Are acţiune de tip anbolizant şi virilizant B. Are acţiune anticoagulantă manifestată atât in vivo. gelatina D. Influenţează metabolismul glucidic 971. Este indicată în tromboflebite şi tromboembolii D. acidul aminocaproic B.E. Avort iminent E. Are acţiune ß-adrenolitică C. are acţiune fibrinolitică C. Are efect hemostatic. Heparina: A. Acenocumarolul: A. tromboze B. Are efect trombolitic D. aprotinina D. nu are acţiune fibrinolitică B. Are acţiune anticoagulantă care se instalează după 24-48 h D. Ulcer de gambă 970. fibrina B. transformă plasminogenul în plasmină D. Este derivat de indandionă E. acidul aminocaproic C. tromboflebite B. Embolii arteriale D. fibrinogen C. Prelungeşte timpul de coagulare C. Streptokinaza se recomandă în: 112 . Indicaţiile terapeutice pentru heparină sunt: A. Are acţiune hemostatică 973. cât şi in vitro B. Este indicat în boala Raynaud refractară la alte tratamente E. Nu modifică timpul de sângerare D. embolii arteriale D. infarct miocardic 965. hemoragii postoperatorii E. Stanozololul: A. favorizând sinteza protrombinei şi proconvertinei 969.

trombina B. Tromboză venoasă recidivantă E.A. tromboze venoase profunde D. Hemoragii E. contraceptivele orale E. Post-infarct miocardic C. AINS D. cresc timpul de protrombina 980. alopurinol D. carbazocrom 982. corticosteroizi 977. intervine in sinteza protrombinei si proconvertinei B. Accident vascular cerebral D. Anticoagulantele cumarinice: A. Hiperuricemie D. spre deosebire de heparina E. heparina B. alcoolul. Sulfinperazona C. Ulcer gastro-duodenal 975. Ticlopidina D. streptokinaza C. ticlopidina 979. saruri de fier E. Cresc efectul anticoagulantelor orale: A. stanozolul E. este indicata in stari de hipovitaminoza K 113 . Lidoflazina 976. urokinaza D. insuficienta renala le prelungeste actiunea D. lezarea celulelor hepatice nu influenteaza actiunea ei C. Tromboflebite B. supradozarea cu fibrinolitice 981. in primele 2 luni E. colestiramina E. rifampicina 978. Urmatoarele substante diminua efectul anticoagulantelor orale: A. VII. IX si X ai coagularii C. infarct miocardic acut B. Embolii pulmonare 974. Farmacoterapia streptokinazei include: A. alcoolul in consum acut B. sunt indicate si in sarcina. Epoprostenolul E. Referitor la vitamina K sunt adevarate: A. in consum acut C. antiacide B. protamina D. Hemostatice generale (sistemice) sunt: A. post-AVC. Sulfinperazona se recomandă în: A. Infarct miocardic C. Guta cronică B. Sunt antiagregante plachetare: A. Proclorperazina B. alcoolul in consum cronic C. embolii pulmonare C. actioneaza numai in vivo B. etamsilat C. stimuleaza sinteza hepatica a factorilor II. Sunt fibrinolitice: A.

favorizeaza aglutinarea plachetelor E.D. Contraindicatiile heparinei sunt: A. are molecula intens polara E. embolii arteriale B. ateroscleroza 987. tromboza venoasa si pulmonara D. Heparina: A. colestiramina C. este a activa in hemoragiile din hemofilie E. glutetimida D. Actiunile farmacodinamice ale anticoagulantelor cumarinice sunt: A. blocheaza recaptarea adenozinei C. Sunt antifibrinolitice: A. au actiune lipidoconversanta 988. IX. Efectul antiagregant plachetar al dipiridamolului apare prin: A. sarcina E. Actiunile farmacodinamice ale heparinei sunt: A. infarct miocardic B. are actiune aterosclerotica 986. scad sinteza hepatica a factorilor: II. VII. hemofilie C. anabolizante E. impiedica transformarea protrombinei in trombina C. inhiba sinteza TXA2 prin acetilarea ciclooxigenazei B. tromboflebite D. Indicatiile terapeutice ale anticoagulantelor orale sunt: A. fibrina 984. este hemostatic general. inhiba fosfodiesteraza si creste AMPc E. acid aminocaproic B. anevrism cerebral E. este contraindicata in sarcina D. barbiturice B. favorizeaza dezvoltarea aterosclerozei C. androgeni 990. efect antagonist serotoninei D. au actiune antifibrinolitica C. inhiba sinteza TXA2 prin blocarea tromboxan sintetazei 114 . scad agregarea plachetara E. aprotinina C. Efectul anticoagulantelor orale diminua la asocierea cu: A. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul B. scade timpul de coagulare 985. specific 983. impiedica formarea tromboplastinei D. X B. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul B. ulcer gastro-duodenal evolutiv 989. etamsilat D. vitamina K E. fibrilatie atriala C. sunt antimetaboliti ai vitaminei K D.

Urmatoarele vitamine sunt liposolubile. Prin lipsa sau insuficienta expunere la soare B. Beta-carotenul 992. La prematuri D. Vitamina D C. Participa la mineralizarea normala a oaselor C. Isotretinoinul se utilizeaza in tratamentul acneei grave C. Indicatii ale vitaminei A sunt urmatoarele. Tulburari neurologice 998. Stimuleaza formarea de anticorpi B. Vitamina D este indicata in: A. Creste reabsorbtia calciului din urina E. Boala beri-beri C. 19 Vitamine liposolubile si hidrosolubile 991. Amelioreaza vederea crepusculara E. Vitamina B1 C. Pelagra 993. Tretinoinul B. cu exceptia: A. Stimuleaza sinteza parathormonului B. Tulburari de vedere C. Stimuleaza absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal 996. Vitamina E E. Osteoporoza E. La cei care folosesc doze mari de glucocorticoizi 997. Acidul ascorbic B. Este cofactor in sinteza unor mucopolizaharide 994. Dupa tratament cu antibiotice cu spectru larg C. Rahitism B.Tema nr. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile: A. Dermatoze D. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Isotretinoinul C. Acidul folic 999. Actiunile vitamine D sunt urmatoarele: A. Hipovitaminoza D poate sa apara: A. Psoriazis D. Etretinatul E. Vitamina C 115 . Tretinoinul este acidul 13-cis retinoic D. Intervine in sinteza colesterolului C. Actiunile vitaminei A sunt urmatoarele: A. Analogii de sinteza ai vitaminei A pot produce efecte teratogene E. La femei insarcinate E. Vitamina A D. 995. Vitamina B12 D. Analogii de sinteza ai vitaminei A sunt: A. Xeroftalmie E. Scade absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal D. Vitamina A poate fi administrata la pacientii cu hipotiroidism B. Scorbut B. Vitamina K B. cu exceptia: A. Favorizarea formarea celulelor canceroase D. Acidul retinoic D. Vitamina A favorizarea transformarea celulelor maligne in celule normale.

Tulburari de vedere 1005. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si osteodistrofie renala: A. Sterilitate E. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate: A. Vitamina K E. K2 – sintetizata de flora saprofita intestinala E. Tulburari ale spermatogenezei C. Acidul folic 1001. Dihidrotahisterolul D. II B. Are efect antioxidant C. K2 – de origine vegetala D. Colecalciferolul C. K1 – fitomenadiona B. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si hipoparatiroidism: A. IX E. A. Tocoferolii 1000. Involutia ovarelor 1006. Vitamina K se gaseste sub urmatoarele forme: A. Au efect antioxidant B. Tocoferolii: A. Prevenirea aterosclerozei C. Vitamina E poate fi indicata in: A. Intervine in activitatea glandelor sexuale B. Vitamina B8 D. Calcifediolul B. Tulburari de menstruatie B. Ergocalciferolul C. Inhibarea cresterii D. Vitamina C B. Dozele mari si tratamentul prelungit cu vitamina E poate produce: A.E. Prevenirea cancerului D. Calcitriolul E. Hipercoagulabillitate cu cresterea riscului de accidente tromboembolice E. Are activitate antiagreganta plachetara D. Care din urmatoarele vitamine sunt hidrosolubile: A. Rahitism B. X Vitamina K este implicata in sinteza urmatorilor factori ai coagularii: 116 . Are activitate proagreganta plachetara C. Alfa-calcidolul 1003. Ergocalciferolul B. Necesarul zilnic recomandat pentru femeile gravide este de 10 mg/zi E. Colecalciferolul D. Intervine in activitatea glandelor sexuale D. Necesarul zilnic recomandat pentru copii intre 1-10 ani este de 10 mg/zi 1007. Alfa-calcidolul E. Vitamina B2 C. Intervine in procesele de crestere a oaselor E. Intervine in absorbtia digestiva a fierului 1004. K1 – sintetizata de flora saprofita intestinala C. Calcitriolul 1002. K3 – menadiona 1008. VII D. III C.

Este indicata in supradozarea cu anticoagulante orale E. Necesarul zilnic la copil 0-1 an este de 1mg/zi 1012. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina K sunt adevarate: A. Este depozitata in ficat B. Referitor la vitamina B1. Scorbut D. Se administreaza oral sub forma de clorhidrat E. Sinteza adrenalinei 1017. Formele hipovitaminozei B1 sunt: A. Transformarea glucidelor in lipide B. Accidente trombo-embolice C. Poarta denumirea de riboflavina 1015. Este implicata in coagularea sangelui B. Este termolabila D.1009. Pelagra D. Scaderea densitatii osoase D. Supradozarea cu anticoagulante orale C. Tromboembolii pulmonare D. Anemie aplastica 1014. Epistaxis 1013. Vitamina k nu este eficace in: A. Rahitism 1016. Referitor la vitamina B1. Forma activa a tiaminei este tiamin-pirofosfatul D. Hemofilie B. Intervine in actiunea enzimelor flavinice 1018. Este hidrosolubila B. Hemoragii digestive B. Indicatiile vitaminei K sunt urmatoarele: A. Sinteza acetilcolinei E. sunt adevarte urmatoarele afirmatii: A. Scorbut B. microorganisme si unele ciuperci E. Hemofilie 1011. Este termostabila B. Transformarea acidului piruvic in aminoacizi D. Echimoze E. Diateze hemoragice E. Face parte din clasa vitaminelor hidrosolubile D. ciroza si afcetiunile gastro-intestinale pot duce la carenta de vitamina B1 C. Pupura E. Vitamina B2 117 . Bola beri-beri C. Favorizarea depunerii glicogenului in ficat C. Carenta de vitamina K se manifesta prin: A. Se elimina preponderent prin urina C. Intoxicatia cu anticoagulante orale C. Sindromul Wernicke-Korsakoff E. Este indicata in hipoprotrombinemie C. sunt adevarte urmatoarele afirmatii: A. Poate fi sintetizata de flora saprofita intetinala 1010. Vitamina K: A. Este exclusiv de natura vegetala D. Vitamina B1 este implicata in: A. Este sintetizata de plante. Hipoprotrombinemie B. Poate fi sintetizata de om C. Fitomenadiona se administreaza oral si parenteral E. Alcoolismul.

Se elimina renal 1026. Absorbtia lipidelor din tubul digestiv E. Este fotostabila E. Este implicata in procesul de crestere E. Are efect antioxidant C. Are toxicitate pronuntate 1022. Vitamina B5: A.A. Vitamina B5 (acidul pantotenic) joaca un rol important: A. Vitamina B2 este importanta pentru: A. Protectia celulei hepatice de actiunea diferitelor toxice D. Pentru sinteza hormonilor steroizi D. Este lipsita de toxicitate chiar si la doze mari C. FAD C. Este termolabila D. Este indicata in tratamentul unor afectiuni neurologice D. sunt adevarte urmatoarele afirmatii A. Colecalciferolul E. NAD D. TPP Formele biologic active ale vitaminei B3 sunt: 1024. Nicotin amida C. A. Referitor la vitamina B2. FAD C. Pelagra B. Procesul de crestere B. Asigurarea integritatii epiteliilor C. Hiperglicemie D. Este acidul nicotinic C. NAD D. Acidul retinoic D. Forma oxidata are culoare galben-portocalie 1019. Tulburari cutanate si mucoase 1025. Este riboflavina D. Procesul de vedere 1020. Pentru sinteza mitocondriala a acizilor grasi 1027. Tulburari de circulatie periferica si cerbrala E. A. Este acidul pantotenic B. TPP Formele biologic active ale vitaminei B2 sunt: 1021. Isi exercita rolul prin intermediul coenzimei A E. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina B5 sunt adevarate: A. In ciclul krebs B. Vitamina B3 cuprinde urmatoarele forme biologic active: A. Pentru sinteza acetilcolinei E. Se mai numeste si riboflavina B. FMN B. Este factor de crestere celulara 118 . Are efect hepatoprotector B. Dexpantenolul este un alcool al acesteia B. Acidul pantotenic 1023. Pentru sinteza hemoglobinei C. NADP E. Vitamina B3 se indica in urmatoarele afectiuni: A. Acidul nicotinic B. NADP E. FMN B. Dislipidemii C.

Sinteza bazelor purinici si pirimidinice B. Este implicata in sinteza hemului E. Hidroxocobalamina C. Poate fi sintetizata in organismul uman C. Biotina: A. Este convertita in organism la nicotinamida C. Intervine in sinteza acizilor grasi E. Este indicata in nevrita diabetica E. Formele active biologic sunt acidul dihidrofolic si acidul tetrahidrofolic E. Anemii hipocrome microcitare B. Indicatiile vitaminei B12 sunt: A. Sunt derivati cobalaminici 1034.m. glosite. Nu se absoarbe dupa administrarea i. Ciroza hepativa B. Afectiuni neurologice si psihice C. Cancer D. Partcipa la formarea GABA D. Este vitamina B8 B. Sinteza ADN-ului 119 . Este lipsita de reactii adverse semnificative 1032. Intervine in metabolismul homocisteinei 1030. Hipokaliemie C. Anemie megaloblastica E. Absorbtia orala este dependenta de prezenta factorului intrinsec Castle D. Indicatiile vitaminei B6 sunt: A. Neuropatia diabetica 1035. Piridoxamina C. stomatite D.C. Crampe musculare E. Este sintetizata de flora intestinala umana B. 5-dezoxiadenozilcobalamina E. Varsaturi din sarcina 1031. Intervine in transformarea acidului piruvic in oxalacetat D. Acidul folic: A. Inhibarea cresterii microorganismelor D. Formele vitaminei B12 folosite in terapeutica sunt: A. Dermatite. Ciancobalamina B. Se gaseste in cantitati mai mari in ficat 1036. Formele vitaminei B6 in natura sunt: A. Metilcobalamina D. Nicedamida 1029. riboflavina 1033. Piridoxalul B. Face parte din grupul vitaminelor B B.c. Nu prezinta reactii nedorite 1028. Piridoxina D. acnee. Acidul folic este implicat in: A. Acidul nicotinic E. Este stocata in ficat B. E. Referitor la vitamina B12 sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Este o vitamina liposolubila C. eczeme. Formarea acidului glutamic din histidina C. Formele active biologic sunt formele oxidate ale acidului folic D. sau s. Vitamina B6: A. Intervine in sinteza colesterolului D. Este sintetizat de om C.

Carenta de vitamina PP poate produce: A. Asocierea cu preparate cu fier 1039. Sarcina C. Riboflavina C. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate cu exceptia: A. Vitamina C exista sub urmatoarele forme: A. Diaree C. Colecalciferolul E. Depresie E. Varasaturi 1045. cu exceptia: A. Intervine in absorbtia digestiva a fierului 1044. Vitamina K D. Intervine in procesele de aparare imuna C. Acid dehidro-ascorbic – forma oxidata D. Vitamina D 1043. Transformarea homocisteinei in metionina 1037. Calculi renali D. D.E. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele: A. Participarea la reactii de hidroxilare B. Care dintre următoarele afirmaţii privind acidul ascorbic nu este corectă? A. Somnolenta D. Insomnie E. Diaree B. Acidul ascorbic B. Sarcina E. B. Stari gripale D. Tiamina D. Acidul ascorbic B. Are activitate antiagreganta plachetara D. Nu este implicat în absorbţia ferului. Favorizeaza vindecarea ranilor 1040. Este implicat în formarea serotoninei C. Participa la transformarea methemoglobinei in hemoglobina D. Acidul retinoic 1041. Printre rolurile vitaminei C se numara: A. Piele aspra B. Riboflavina E. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile: A. Are efect antioxidant C. Astenie B. Este implicat în sinteza adrenalinei. Este un antioxidant. Scade riscul de formare a calculilor renali E. Acid dehidro-ascorbic – forma redusa E. Intervine in activitatea glandelor sexuale B. osteoporoza 120 . Acid mono-dehidroascorbic 1038. Vitamina B1 C. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele. Intervine in procesele de crestere a oaselor E. E. Vitamine hidrosulubile sunt: A. Acid ascorbic – forma oxidata C. Insomnii C. Nu intervine in reactiile de hidroxilare 1042. Acid ascorbic – forma redusa B.

Glicozide cardiotonice 121 . Sunt prezenti in hipofiza. Scad forta de contractie miocardica 1053. Scad debitul cardiac C. Tulburari neurologice 1048. Stimularea formarii si eliberarii hormonilor de crestere D. Din membranele celulare E. Contraindicatiile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele: A. La doze mari hormonii tiroidieni stimuleaza secretia de tireotropina hipofizara B. Adrenalina stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni D. Cresc consumul de oxigen al miocardului E.Tema nr. Hormonii tiroidieni scad efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de medicamente: A. Hormonii tiroidieni actioneaza pe urmatoarele tipuri de receptori: A. 20 Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni 1046. Hiperglicemie C. Stimulare sexuala si stimularea spermatogenezei D. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. hormonii tiroidieni produc: A. Acţionează pe receptori din membrana mitocondrială şi celulară 1047. Acţionează pe receptori nucleari E. Mixedem D. Cresc consumul de oxigen al tesuturilor 1050. Receptorii nucleari pentru hormonii tiroidieni: A. Cortizolul inhiba secretia de hormoni tiroidieni E. Citoplasmatici C. Insuficienta tiroidiana severa se caracterizeaza prin: A. Nucleari B. Insuficienta cardiaca B. Dislipidemii E. Deprimare cardiaca E. Crestere in greutate C. ficat. Stimuleaza activitatea ATP-aze Na/K membranara E. Anticoagulante cumarinice B. Actiunile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele. Din membrana mitocondriala D. Cresc absorbţia glucozei C. Scad tensiunea arteriala D. cu exceptia: A. miocard B. Adrenalina inhiba secretia de hormoni tiroidieni 1051. Tulburari cardiace B. Activarea lor produce cresterea captarii glucozei in celule D. Au rol in reglarea oxidarilor celulare C. Tireotoxicoza E. Scaderea lipolizei B. Antidepresive triciclice C. Ribozomali 1049. Cresterea frecventei cardiace B. Produc hipoglicemie D. Hipotiroidism C. La nivelul aparatului cardio-vascular. Angina pectorala 1054. Moduleaza transcrptia unor gene 1052. Hormonii tiroidieni A. Stimulează metabolismul lipidic B. La doze mari hormonii tiroidieni inhiba secretia de tireotropina hipofizara C.

Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare feminine C. Iodul radioactiv 1061. Substantele care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni: A. carbamazepina 1057. Contine liotironina C. Biodisponibilitatea este scazuta de alimente B. Fenitoina C. Contine ambii hormoni tiroidieni 1059. Antidiabetice orale 1055. Este indicata in hipotiroidism E. Contine impuritati proteice cu risc alergizant 1058. Hormonul foliculostimulator este secretat de ovul C. Estrogenii sunt secretati de celulele foliculare D. Contine levotiroxina B. Risc alergizant B. Efectele hormonilor tiroidieni pot fi scazute prin asocierea cu: A. Compozitie variabila de levotiroxina si liotironina C. Mentinerea normala a functiei aparatului genital D. Estrogenii sunt secretati de corpul galben al ovarului E. Carbimazol B. Sunt indicati in tumori uterine si mamare E. Beta-blocantele E. Se poate acumula E. ficatului C. Este biotransformata la liotironina C. Se administreaza 7 zile pe saptamana. Tratamentul se incepe cu doze mari E. fara pauza D. Cresterea debitului cardiac B. Urmatoarele afirmatii referitoare la estrogeni sunt adevarate: A. Se administreaza 7 zile pe saptamana D. Insulina E. Derivatii de sinteza ai estradiolului au afinitate mica pentru receptorii estrogenici D. Receptorii pentru estrogeni sunt situati la nivelul uterului. Actioneaza pe receptori nucleari B. Tratamentul se incepe cu doze mici care se cresc treptat 1060. Amiodarona B. Actiunea morfogenetica a estrogenilor consta in: A. Adrenalina E. Clorpromazina D. Hormonii tiroidieni potenteaza efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de medicamente: A. Scaderea agregarii plachetare 122 . Urmatoarele afirmatii referitoare la hormonii sexuali feminini sunt adevarate: A. Continut de iod inegal D. Colestiramina D. Anticoagulante cumarinice B. Antidepresive triciclice C. Levotiroxina: A. Pulberea tiroida: A. Dezavantajele pulberii de tiroida canstau in: A. glandelor mamare. Tiouracil C. Hormonii progestativi sunt secretati de corpul galben al ovarului 1062. Glicozide cardiotonice D. Insulina E. Scad coagularea sangelui 1063.D. Antidiabetice orale 1056. Hormonul luteotrop este secretat de celulele foliculare B.

Estradiol B. Scaderea debitului cardiac C. Este un estrogen natural B. androgenilor si corticosteroizilor C. Este indicat in iminenta de avort B. Hidroxiprogesteronul: A. Edeme D. Contraceptie hormonala B. Maturarea epiteliului vaginal E. Sangerari uterine 1066. Promestiren E. Comprimate vaginale C. Actiuni ale estrogenilor sunt urmatoarele. Vasodilatatie si congestie la nivelul organelor genitale B. Cresterea rezistentei vasculare periferice 1065. Este contraindicat in cancerul de san 123 . Cancer endometrial E. Este indicat in insuficienta estrogenica C. Estriol C. Are rol in fixarea oului fecundat si mentinerea sarcinii 1072. Hipotensiune arteriala C. Hexestrol 1069. Hexestrolul: A. Este indicat in insuficienta ovariana 1067. Este precursor al estrogenilor. Are actiune mai intensa decat a hormonilor naturali 1070. Se poate administra injectabil C. Accidente tromboembolice E. Are durata lunga de actiune D. Ovule D. cu exceptia: A. Nu se poate administra injectabil D. Dismenoree D. Nu se administreaza injectabil E. Cancer de prostata 1071. Estradiolul A. Este un estrogen natural E.E. Etinilestradiol D. Printre efectele adverse produse de estrogeni se numara: A. Se poate administra local C. Cresterea nivelului fibrinogenului 1064. Unguent B. Estriolul este conditionat sub forma de: A. Cresterea concentratiei de colesterol B. La gravide este secretat de placenta D. Indicatiile progestativelor sunt: A. Estrogeni de semisinteza sunt: A. Comprimate orale E. Previne osteoporoza postmenopauza E. Este activ pe cale orala D. Este indicat in amenoree B. Scaderea agregarii plachetare D. Iminenta de avort C. Progesteronul natural: A. Solutie injectabila 1068. Este un estrogen natural B. Biosinteza lui pleaca de la colesterol E.

Tromboembolii D. Biosinteza lor pleaca de la colesterol D. Obezitate 1077. Candidoze vaginale C. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor E. Inhiba ovulatia in mod variabil 1076. Sarcina B. Dezvoltarea pilozitatii. Medroxiprogesteron B. Fenitoina 1079. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine D. Hidroxiprogesteron E. Estrogeni de sinteza sunt: A. Cimetidina E. Sunt sintetizati exclusiv de catre celulele interstitiale Leydig C. Hormonii androgeni: A. Actiunile virilizante ale hormonilor androgenici constau in: A. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual B. Contraindicatiile androgenilor sunt: A. Dezvoltarea organelor sexuale B. Biosinteza lor porneste de la acetil-coenzima A E. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual B. Boli tromboembolice D. Impiedica implantarea blastocitului E. Cancer testicular 124 . HTA E. Contaraceptivele care contin excluziv estrogeni: A. Sangerari uterine nediagnosticate C. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor E. Contaraceptivele care contin excluziv progestative: A. Ingroasa mucusul cervical D. Pot fi secretati de celulele zonei reticulate corticosuprarenale 1080. Impiedica implantarea blastocitului E. Dezvoltarea pilozitatii. Alilestrenol 1074. Contraindicatii absolute ale administrarii contraceptivelor hormonale sunt: A. Intensificarea osteosintezei 1082. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului C. a fortei musculare si ingrosarea vocii C. Reactii adverse severe ce pot aparea la administrarea combinatiilor estro-progestative: A. Intensificarea osteosintezei 1081. Dezvoltarea organelor sexuale B. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului C. Ingroasa mucusul cervical D. Inhiba ovulatia in mod variabil 1075. Au structura steroidica B. Didrogestron D. Rifampicina C. Ampicilina B. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine D. Carcinoame estrogeno dependente E. a fortei musculare si ingrosarea vocii C.1073. Depresie B. Scad eficacitatea contraceptivelor urmatoarele medicamente: A. Barbiturice D. Crestere in greutate 1078. Actiunile anabolizante ale hormonilor androgenici constau in: A. Progesteron C.

Cancer de prostata C. Colestiramina B. Insulinei C. Anticoncepţionalele orale pot produce următoarele efecte adverse: A.B. tahicardie D. Este un derivat de 19-nortestosteron B. Indicatiile androgenilor sunt: A. Sub forma de implante subcutanate B. Osteoporoza in asocieri cu estrogenii D.m 1085. Cancer de san hormonodependent C. Osteoporoza 1084. osteoporoza C. Amiodaronei D. Se administreaza i. 50mg. Hormonii tiroidieni scad efectul: A. Sulfat feros 1091. Anticoagulantelor cumarinice E. hipotensiune arterială 125 . Steroizii anabolizanti sunt indicati in: A. In solutie apoasa pe cale parenterala E. i. o data la 1-2 saptamani 1088. Denutritie la batrani 1087. Efectul hormonilor tiroidieni poate fi scazut la asocierea cu: A. Sportivi D. Nondralon acetatul: A. Are actiune retard D. Este incativ pe cale orala B. Hipogonadism posttraumatic sau postinfectios E. Rifampicinei B. Carbamazepina E. Tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale si coronare B. Sucralfat C. Hormonii tiroidieni sunt contraindicati in: A. Antidiabetice orale 1089. In doze mari se poate administra in tratamentul cancerului de san 1086. Are proprietati anabolizante E. cancer tiroidian B. Insuficienta hepatica severa E. Arsuri intense B. icter colestatic C. hipotiroidism E. Osteoporoza C. Antidepresive triciclice D. Sub forma de preparate transdermice cu eliberare controlata C. Hipogonadism datorat incapacitatii testiculului de a secreta testosteron B. In solutie uleioasa pe cale parenterala D. Sarcina E. Are metabolizare hepatica mai lenta decat testosteronul E. Este mai activ decat testosteronul C. Se poate administra perilingual D. Testosteronul se poate administra: A. Adenom de prostata 1083.m. Stari cu bilant azotat negativ D. Este indicat in tulburari menstruale C. Metiltestosteronul: A. hipertensiune arteriala 1090.

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. E. sinteza este stimulată de TSH. Referitor la hormonii tiroidieni sunt adevarate afirmaţiile: A. Pregatirea glandei mamare pentru lactatie D. Cresterea debitul cardiac C. Reactiile adverse produse de progestativele de sinteza sunt urmatoarele: A. Este contraindicat in iminenta de avort 126 . Este un progestativ C. Tulburari digestive 1099. D. este necesară captarea activă a iodului în tiroidă pentru sinteză. Insuficienta ovariana D. Dozele mari de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul C. Este indicat in avort habitual E. Indicatiile estrogenilor sunt urmatoarele: A. Este un estrogen B. Actiuni farmacodinamice de tip progestativ sunt urmatoarele: A. Stimuleaza sinteza placentara de oxitocinaza D. Estrogenii au actiunii antagonica androgenilor 1095. Derivatii de pregnan pot inhiba ovulatia E. Inhiba ovulatia C. Dozele mici de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul B. Are efect progestativ mai puternic decat progesteronul B. hormonii tiroidieni produc: A. Cefalee B. Tulburari de menopauza D. sinteza lor presupune iodarea triptofanului B. Alilestrenolul: A. Primul trimestru de sarcina B. La nivelul aparatului cardio-vascular. Amenoree C. Nu inhiba secretia de gonadotropine E. Sindrom Turner 1097. Este indicat in amenoree 1100. Contarindicatiile absolute ale estrogenilor sunt urmatoarele: A. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare la femei 1098. depresie E. C. se sintetizează în celulele foliculare tiroidiene. Fibrom mamar E. Nu are efecte androgenice D.D. Depresie D. Cancer mamar 1096. Scadere in greutate C. Cresterea frecventei cardiace B. Scaderea fortei de contractie miocardice 1094. Estrogenii produc la barbati ginecomastie D. sinteza lor presupune iodarea tirozinei. Mentinerea sarcinii C. Cresterea tensiunii arteriale D. Estrogenii in doze mici stimuleaza secretia de prolactina E. Hipercolesterolemie E. 1093. Didrogestronul: A. Alapatare C. creştere ponderală 1092. Fixarea oului fecundat B. Cresterea consumului de oxigen al miocardului E. Hipertrofie si neoplasm de prostata la barbat B. Antecedente tromboembolice E.

proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. biodisponibilitatea formei farmaceutice D. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs farmaceutic depind de pacient: A. compozitia calitativa a formei farmaceutice E. Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenţa: A. medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta D. compozitia cantitativa a formei farmaceutice 127 . de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase C. Formularea si biodisponibilitatea medicamentului 1101. extracte moi 1103. numai variantele a şi c sunt corecte 1107. unghiul de repaus 1106. de variabilele fluxului tehnologic E. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa C. toxicitatea formei farmaceutice E. de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. medicamente alternative farmaceutice C. extracte fluide E. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor D. sex 1102. 21. reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica B. decocturi C. proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare C. Prin formularea unui medicament se determina: A. solubilitatea B. proprietatile toxicologice ale substantei medicamentoase C. Preformularea: A. Medicamente "generice" sunt: A. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliare E. afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa E. activitatea terapeutica a compusului activ D. tincturi D. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. numai de particularitatile diferitelor cai de administrare 1104. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente E. marimea particulelor C. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase D. Proprietatile fundamentale ale substantei medicamentoase sunt: A. stabilitatea formei farmaceutice C. realizarea formei farmaceutice B.medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta B. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoase D. compresibilitatea E. In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama: A. pro-droguri 1108. caracteristici de varsta. presupune prepararea unei forme farmaceutice 1105.TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Tema nr. Care sunt solutiile extractive fitoterapice: A. infuzii B. punctul de topire D.

viteza de dizolvare B. conservanti antimicrobieni D. injectii intravenoase 1113. antioxidanti B. alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului E. marimea particulelor substantei solide D. substante pentru ajustarea pH-ului E. Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul este administrat pe cale: A. folosirea de polimorfi cu energie libera mai mare D. Formularea. orala C. cantitatea si compozitia sucurilor gastrice E. dezagreganti E. subcutanata 1115. Forma anhidra a unei substante se diferentiaza de cea hidratata prin: A. pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate intern se recomanda: A. intravenoasa B. constanta de ionizare. solubilizanti C. alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a medicamentului 1114. polimorfismul 1116. alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai substantei medicamentoase D. Biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de : A. perfuzii B. intraarteriala E. marirea gradului de dispersie C. pseudoemulgatori 1110. consta in: A. agenti de acoperire neenterica B. solutii de uz intern C. eficacitate terapeutica inferioara D. polimorfismul. coeficientul de repartitie lipide/ apa B. biodisponibilitate mai mica E. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor actioneaza datorita capacitatii de gonflare: A. Factorii specifici substanţei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt: A. tipul de forma farmaceutica C. obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale substantei medicamentoase C. chelatanti C. retinerea substantei active intr-o matrita hidrofoba 1117. solubilitatea.1109. intramusculara D. acoperirea cu pelicule E. agenti de ingrosare D. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase 128 . izotonizanti 1111. In general. ca etapa in realizarea unui medicament. coeficientul de partitie.) B. folosirea de polimorfi stabili B. viteza mai mare de dizolvare C. obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase (solubilitatea. injectii subcutanate E. etc. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala A. stabilitatea cea mai mare 1112. continut mai ridicat in energie interna B. injectii intramusculare D. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice: A.

Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate intr-un preparat farmaceutic. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea substantelor medicamentoase A. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. Metode oficiale in farmacopee pentru studiul vitezei de dizolvae al substantelor medicamentoase din comprimate si capsule A. starea anhidra sau hidratata 1122. metoda cosuletului rotativ E. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase D. solubilitatea B. metoda cu mai multe compartimente D. parenterala C. tensiunea interfaciala C. tipul formei farmaceutice C. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizata B. procedeul de fabricare a medicamentului 1120. sublinguala B. utilizarea unui precursor medicamentos E. orala C. precursor medicamentos bioreversibil 1123. lipofilia substantei medicamentoase B. poate influenta biodisponibilitatea A. cutanata E. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. rectala D. complex E. acid sau baza neionizate. forma cristalina sau amorfa E. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. solubilitatea substantei medicamentoase D. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepatic A. peridurala 1125. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut 1121. orala B. ester D. poate influenta biodisponibilitatea A. metoda paharului C. viteza de dizolvare C.C. natura si cantitatea excipientilor E. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. ori sare solubila B. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. marimea particulelor D. la care biodisponibilitatea este corespunzatoare A. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase incorporata intr-un medicament. vaginala 129 . metoda agitatorului cu paleta 1124. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut 1119. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid B. metoda cu flux continuu de solvent B. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. nazala D. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva 1118.

substante asociate cu cantitati mari de excipient D. B. asigurarea aspectului E. D. impiedica pasajul transmembranar. B. sunt substante auxiliare. asigurarea caracteristicilor organoleptice. sunt corecte raspunsurile a) si c). Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase: A. realizarea solubilitatii dorite B. B. B. realizarea formei farmaceutice. 1128. activitate biologica superioara. asigurarea stabilitatii chimice C. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare. coeficientul de repartitie lipide/ apa B. substante cu domeniu terapeutic ingust B. E. substante cu solubilitate crescuta in apa. 1130. C. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice: A. sunt substante active. substantele aflate in forma polimorfa stabila E. Promotorii de absorbtie: A. E. E. D. 1131. evitarea contaminarii microbiene D. toxicitatea substantei active. biodisponibilitatea substantei active. puncte de topire scazute. solubilitate mica in apa. cresc viteza de dizolvare a substatei active. utilizarea unui precursor medicamentos E. in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului B. in cunoasterea reactiilor secundare E. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase C. Prezinta biodisponibilitate superioara: A. Formele polimorfe metastabile. substantele cu apa de cristalizare C. C.E. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta: A. au: A. Promotorii de absorbtie: A. 1134. in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase. Excipientii influenteaza: A. stabilitatea formei farmaceutice. D. substantele aflate in forma polimorfa metastabila 1127. scad biodisponibilitatea unor substante active. impiedica dizolvarea substantei active. fata de cele stabile. D. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney) A. cresc absorbtia substantei active. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv E. 130 . E. amorfe B. solubilitatea substantei medicamentoase D. substante cu solubilitate redusa in apa C. 1129. 1133. cresc biodisponibilitatea unor substante active. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva 1132. substantele anhidre D. C. solubilitate mai mare in apa. amelioreaza eliberarea substantei active. C. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor D. puncte de topire ridicate. in evaluarea unor interactiuni potentiale C. substantele necristalizate. rectala 1126.

se utilizează antiaritmice C. starea chimică a substanţei medicamentoase D. factori fiziologici E.1135. Factorii fiziologici care influenţează biodisponibilitatea la absorbţia pe cale orală: A. biologice D. 1139. se utilizează antianginoase D. forma farmaceutică C. factori specifici formei farmaceutice D. tehnologia de preparare. Studiile de bioechivalenta sunt necesare: 131 . Etapa pre-clinica a unui medicament cuprinde urmatoarele studii: A. chimice B. irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale D. cantitatea excipientilor D. Nu se recomandă substituirea unui medicament cu altul când: A. Polimerii hidrofili folosiţi pentru obţinerea comprimatelor cu matriţă hidrofilă sunt: A. eliminarea presistemica E. foarte solubili în apă. 1142. marimea absorbtiei substantei active E. 1136. motilitatea tractului gastro-intestinal E. 1137. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal C. solubilitatea B. biodegrababili C. biocompatibili B. farmacocinetice C. 1141. În cazul administrării extravasculare biodisponibilitatea este influenţată de: A. starea fizică a substanţei medicamentoase B. de culoare verde E. factori patologici. forma cristalina a substantei active. compozitia formei farmaceutice B. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt: A. culoarea substanţei medicamentoase C. forma cristalina D. tehnologia de preparare B. Biodisponibilitatea este data de: A. culoarea medicamentului E. clinice 1143. se utilizează antidiabetice E. factori specifici substanţei medicamentoase B. toxicologice E. constanta de disociere E. locul de aplicare. inerţie faţă de moleculele din tractul gastro-intestinal D. substanţa medicamentoasă are indice terapeutic îngust B. Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui medicament: A. 1138. natura excipientilor C. recipientul de conditionare primara B. compoziţia sucurilor digestive. Farmacistul poate influenţa biodisponibilitatea unui medicament alegând: A. viteza absorbtiei substantei ative D. cantitatea excipientilor folositi 1144. lipofilia C. constanta de disociere a substantei medicamentoase C. se folosesc în tratament analgezice-antipiretice 1140.

suspensii orale 1147. In general. insuficiente. biodisponibilitatea substantei medicamentoase D. micsorarea gradului de dispersie al substantei active C.A. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mare B. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mic C. la vaccinuri C. pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate ridicata 1149. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal D. instabilitate in sucul gastric C. exista riscul nerealizarii concentratiei minime eficiente 1152. durata tratamentului E. concentratia maxima este mai mica B. eliminarea. biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se mareste prin: A. folosirea formei anhidre E. la siropuri D. solubilitate mica in fluidele digestive B. la solutii parenterale intramusculare sau subcutanate B. viteza de actiune dorita C. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic. rectala 132 . concentratia maxima este mai mare C. distributia E. utilizarea de polimorfi stabili D. efect pregnant al primului pasaj hepatic E. folosirea substantei amorfe 1150. timpul necesar atingerii concentratiei maxime este mai scurt E. in comparatie cu o biodisponibilitate practic totala A. Care sunt consecintele unei biodisponibilitati mici. solutii perfuzabile E. orala B. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta urmatoarele proprietati famacocinetice: A. parcurge urmatoarele etape: A. forme solide enterosolubile D. pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta medicamentoasa si substanteleauxiliare este mai mare de 1:5 D. asupra nivelurilor medicamentoase plasmatice. preparate solide orale cu substante usor solubile B. substantele auxiliare prezente in compozitia preparatului B. reducerea dimensiunii particulelor B. la unguente E. eliberarea din forma farmaceutica B. procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceutice 1146. la capsule 1145. absorbtia D. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in urmatoarele cazuri: A. Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic: A. 1151. parenterala C. la care biodisponibilitatea este corespunzatoare: A. Alegerea caii de administrare depinde de: A. dizolvarea C. In faza farmacocinetica. preparate solide orale cu substante greu solubile C. pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a lungul tractului digestiv E. substanta medicamentoasa dintr-o forma farmaceutica administrata pe cale orala. timpul necesar atingeiri concentratiei maxime este mai lung D. efect redus al primului pasaj hepatic 1148.

D. cutanata E. peridurala 1153. Care sunt caile de administrare parenterala utilizate in cazuri de urgenta A. intracardiaca B. subarahnoidiana C. intraarticulara D. intraarteriala E. epidurala 1154. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase greu solubile din comprimate de uz oral A. asocierea unui umectant B. adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagreganti C. utilizarea unor complecsi cu ciclodextrinele D. folosirea unor dispersii solide E. utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate fi modificata 1155. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea din comprimate orale A. prin formarea de complecsi greu absorbabili B. cresterea viscozitatii mediului C. reducerea motilitatii stomacale D. modificarea pH-ului stomacal E. efectul primului pasaj

133

Tema nr. 22 Preparate parenterale
1156. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee A. izotonice B. sterile C. apirogene D. ajustate cu substante tampon la pH neutru E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee 1157. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile A. izotonizarea B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora E. sterilizarea 1158. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata C. produsul nu rezista la autoclavare D. cind calculul costului arata ca este mai economica E. cind nu dispunem de indicatori biologici 1159. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X, supliment 2004 in grupul medicamentelor parenterale A. solutii B. emulsii C. suspensii D. pulberi pentru soluţii injectabile sau perfuzabile E. implante 1160. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor indicatori biologici; precizati care: A. Bacillus stearotermophilus B. Bacillus subtilis C. Serratia marcescens D. Staphiloccocus aureus E. Bacillus pumilis 1161. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt: A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune B. sterilizarea prin caldura uscata C. sterilizarea prin filtrare D. sterilizarea cu gaz E. sterilizarea cu radiatii ionizante 1162. Preparatele perfuzabile sunt: A. solutii apoase sterile si apirogene B. emulsii tip U/A sterile si apirogene C. suspensii apoase sterile si apirogene D. suspensii uleioase sterile si apirogene E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura 1163. Conform FR.X, continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima astfel: A. g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie) B. mEq pentru 1000 ml solutie C. g/g D. moli/1000 ml solutie E. calorii

134

1164. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica: A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate 1165. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica: A. pulberilor termostabile B. materialelor termoplastice termostabile C. solutiilor injectabile termostabile D. solventilor organici anhidri E. materialelor textile 1166. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt: A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu C. solutia perfuzabila de glucoza D. solutii perfuzabile cu aminoacizi E. solutia perfuzabila Ringer lactata 1167. Vehiculele folosite pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt: A. apa demineralizata B. apa distilata pentru preparate injectabile C. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat D. solventi neaposi miscibili sau nu cu apa E. uleiul de parafina sterilizat 1168. Conform FR X "proba de pasaj” nu se aplica la: A. emulsiile de uz intern B. suspensiile cu administrare i.v. C. soluţiile injectabile D. suspensiile injectabile E. pulberile pentru soluţii injectabile 1169. Controlul impurităţilor pirogene se efectuează prin: A. măsurarea hipertermiei la şoareci B. măsurarea hipertermiei la iepuri C. urmărirea numărului de globule albe la iepuri după injectarea unui preparat pirogen D. testul Limulus E. urmărirea numărului de globule roşii la iepuri 1170. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlă multidoză sau flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc următoarele condiţii: A. asigură pătrunderea aerului în recipient B. nu-şi modifică calităţile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav C. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop D. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop adsorb substanţe active şi conservanţi E. sunt incompatibile cu substanţele active. 1171. Formele parenterale cu eliberare convenţională sunt: A. emulsiile uleioase B. soluţiile injectabile uleioase C. soluţiile injectabile apoase D. pudrele sterile E. comprimatele pentru soluţii injectabile 1172. În funcţie de scopul terapeutic urmărit perfuziile sunt: A. soluţii apoase B. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant C. emulsii A/U D. soluţii pentru dializă peritoneală şi hemodializă E. emulsii U/A

135

1173. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt: A. cu dextrani B. cu aminoacizi C. cu hemacel D. perfuziile pentru terapia afecţiunilor hepatice E. perfuzii cu hidrolizate de proteine 1174. Substanţele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic îndeplinesc următoarele condiţii: A. solubilitate în lipide B. solubilitate în apă C. masă moleculară relativă corespunzătoare D. să nu fie filtrabile renal E. să prezinte presiune coloid-osmotică 1175. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc: A. clorura de sodiu B. clorura de potasiu C. clorura de calciu D. glucoza E. levuloza 1176. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza: A. pansamente chirurgicale B. solutii apoase C. solutii uleioase D. articole din sticla E. articole din metal 1177. Caldura uscata serveste pentru a steriliza: A. vase de sticla B. solutii apoase C. aparatura de portelan D. pulberi E. solutii uleioase 1178. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu: A. glucoza B. xilitol C. sorbitol D. glicerol E. clorura de sodiu 1179. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze: A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati B. culoarea preparatului parenteral C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene 1180. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate face cu: A. vapori de apa sub presiune B. caldura uscata C. gaze D. radiatie ionizanta E. radiatii UV 1181. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt: A. solutii injectabile cu substante termostabile B. perfuzii cu electroliti C. vaccinuri D. solutii pentru alimentare parenterala E. pulberi liofilizate

136

1182. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene - pirogene pentru: A. implanturi B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile D. preparate perfuzabile E. preparate injectabile 1183. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte: A. solutii injectabile apoase B. perfuzii C. pompe implantabile D. microemulsii E. latexuri injectabile 1184. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari: A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-bazic B. pentru dializa si hemodializa C. cu substante energetice D. folosite in metabolismul reconstituant E. cu inlocuitori coloidali de plasma 1185. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala: A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile injectabile E. confera o mai mare stabilitate 1186. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari: A. miros B. uniformitatea continutului C. endotoxine bacteriene - pirogene D. culoare E. gust 1187. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X: A. preparatelor apoase B. pulberilor temostabile C. materialelor plastice termolabile D. solventilor organici anhidri E. pansamentelor chirurgicale 1188. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale: A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal C. sunt preparate nesterile D. sunt preparate sterile E. se regasesc in monografia Parenteralia 1189. 34. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile FR X prevede: A. particulele in suspensie sa fie de dimensiuni coloidale B. particulele de substanta solida sa fie de maximum 50 micrometri C. suspensia sa fie omogena pe toata durata conservarii D. suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 min E. suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringă nr.16 1190. 35. Sterilizarea este procesul care desemneaza: A. producerea starii de sterilitate B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi intr-un preparat medicamentos

137

sterilitate B. perfuzia de lactat de sodiu B.C. la 115°C timp de cel putin 30 minute 1194. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta A. perfuzia de clorhidrat de arginina D. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore B. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante chimice D. Emulsiile perfuzabile: A. apirogenitate D. solutiilor perfuzabile hipotonice 1193. la 115°C timp de cel putin 15 minute E. contin apa distilata pentru preparate parenterale E. contin emulgatori tip A/U 1195. izotonizarea este obligatorie in cazul: A. microorganismele sunt indepartate. perfuzia de glucoza 1192. este putin folosit 1199. la 121°C timp de cel putin 30 minute D. in autoclave B. radiatiile ultraviolete D. indiferent de volum C. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml B. timpul de reducere zecimal B. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i. sunt omorate sau indepartate din produs. la 121°C timp de cel putin 15 minute C. ultrasunetele 1197. Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune.. valoarea sterilizatoare D. solutiilor injectabile coloidale D. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei: A. si nu sunt distruse C. sunt de tip U/A C. solutiilor perfuzabile hipertonice E.v. caldura umeda C. se realizeaza conform FRX A. Conform FR X. sub forma vegetativa sau sporulata. se aplica numai la solutii apoase B. izotonie 1196. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu E. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate A. 1191. operatia prin care toate microorganismele vii. Care sunt calitatile obligatorii pentru toate preparatele parenterale A. Ce este valoarea D A. radiatiile ionizante E. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti E. lipsa particulelor straine in suspensie ( in cazul solutiilor) C. este un procedeu sigur D. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie 138 . metoda prin care se urmăreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti fizici E. inocuitate E. contin uleiuri vegetale ca faza externa D. caldura uscata B. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic 1198. sunt de tip A/U B. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare A. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic E. timpul ecivalent C. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura C. perfuzia de carbonat acid de sodiu C.

masline E. oleat de etil 1204. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica C. provin mai ales de la bacterii gram negativ C. Sticla de tip I se utilizeaza pentru: A. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale A. filtrele se pot utiliza timp indefinit E. Ce sunt pirogenele A. ricin C.22 micrometri E. dupa injectarea preparatelor parenterale B. propilenglicol D. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil A. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile A. substante responsabile de reactii febrile. retin 99. flacoane care pot fi recuperate C. etanol B. bisulfit de sodiu C. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale. dimetilsulfoxid 1203. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica 1200. valoarea se determina pH-metric 1202. polisorbat 80 B. Ce proprietati au acestea? A. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale A. aerul intra cu viteza de 0.3 micrometri C. dezoxicolat de sodiu 1207. alcool benzilic C. soia B.5 m/s D. trebuie sa asigure stabilitatea B. sterilizeaza aerul B. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor E. butilhidroxitoluen D.D. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor D. acid ascorbic B. metacrezol D. floarea soarelui D. se introduce aer filtrat prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). uleiuri vegetale E. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0. acid citric E. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale A. clorbutanol C. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine E. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale A. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile. alcool etilic 1206. lecitina C. conditionarea unguentelor 139 . fenol D. EDTA disodic 1205. fluxul de aer este laminar 1208. dioctilsulfosuccinat de sodiu E. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine D.999% particule cu diametru de 0. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor distruge sau indeparta 1201. nipagin E. alcool benzilic B. confectionarea fiolelor B.

polipropilena C. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile B. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente parenterale A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire C. conditionarea capsulelor 1209. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile D. Amestecul tampon acid boric-borax: A. politetrafluoroetilena 1210. conditionarea comprimatelor E. administrat injectabil are proprietati hemolitice E. polietilena B. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile 140 . clorura de polivinil D. azotatul de celuloza E.D.

conditionate in recipiente de 10 ml. apa pentru preparate injectabile D. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru 1215. alegeti-le: A.Tema nr. sterilizare C. ulei de floarea soarelui neutralizat 1217. 23 Preparate oftalmice 1211. adãugare de conservanti antimicrobieni E. dizolvant pentru solutii oftalmice C. se aplica dupa incizie chirurgicala B. rezorcinol C. prevazute cu sistem de picurare 1214. aerosoli 1213. filtrare sterilizantã D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore C. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B. lipsite de impuritati mecanice B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. c. sterilitatii colirului B. inchise etans. tolerantei la administrare D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. apa proaspat fiarta si racita E. Sterilitatea colirelor este asiguratã prin: A. azotat de pilocarpână E. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea: A. emulsii C. eficientei terapeutice E. stabilitatii chimice a substantei active C. lipsei particulelor in suspensie 141 . Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul substantelor medicamentoase incorporate in picăturile pentru ochi oficinale A. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru ochi A. b. nafazolina 1218. care este un sistem terapeutic cu pilocarpină A. sterile C. sulfat de atropână D. microsfere E. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile E. In care dintre picaturile pentru ochile incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin folosirea unor sisteme tampon A. cele hipotonice se izotonizeaza E. preparare pe cale asepticã B. solutii B. cloramfenicol B. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta 1216. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. suspensii D. apirogene D. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului picaturilor pentru ochilor A. 1212. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore D. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor pentru ochi. apa distilata B. sunt corecte rãspunsurile a.

solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili E. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picăturile pentru ochi este influentata de: A. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare sunt: A. sunt forme farmaceutice lichide B. numai puritate 142 . sunt forme farmaceutice cu acţiune prelungită D. soluţii apoase în vehicul vâscozifiant B. reflexul de lacrimare D. Latexurile oftalmice: A. stabilitatea chimica a substantei active C. inocuitate D. natura suportului în care este introdusă substanţa medicamentoasă E. proprietăţile fizico-chimice ale substanţei medicamentoase B. puritate B. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenţională 1227. viscozitatea crescuta a colirului B. nu se aplica pe cornee D. emulsiile E. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic E. soluţii apoase C. gradul de ionizare a substantei active E.1219. lezarea corneei 1223. soluţii pentru lentilele de contact 1226. sunt izotonizate cu clorura de sodiu 1222. structura chimica a substantei active B. picaturi pentru ochile hipertonice C. contin sulfat de atropână in concentratie de 1% B. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival C. Care din urmatoarele picături pentru ochi se izotonizeaza: A. dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasă B. viscozitate mare C. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi C. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de atropână sunt false: A. contin sulfat de atropână in concentratie de 0.5% C. pulberi pentru soluţii oftalmice E. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu D. firma producătoare C. factori biologici D. se conserva la Separanda E. Formele oftalmice cu eliberare convenţională sunt: A. solutiile apoase 1221. soluţii oftalmice uleioase D. se instilează în fundul de sac conjunctival C. culoarea ochilor 1225. Eliberarea substanţei active dintr-o formă oftalmică cu eliberare controlată depinde de: A. suspensiile D. picaturi pentru ochile hipotonice B. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide 1224. temperatura 1220. Implantele oculare: A. eficienta terapeutica E. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlată E. pH-ul mediului D. Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor active sunt: A.

nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor 143 . indicate când substanţele medicamentoase au solubilitate limitată în apă D. clorura de sodiu B.5-9. fosfati E. soluţiile cu pH 5-7. Ochiul tolerează mai bine: A. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata D. izotonizarea solutiilor hipotone B. soluţiile uşor acide D. soluţiile cu pH 4. Ca izotonizanti pentru picaturi pentru ochile hipotonice se utilizeaza: A. In cazul picaturilor pentru ochilor unidoza: A. soluţiile cu pH 7. solutii bentru bai oculare C. cresterea vâscozitatii D. cresc solubilitatea substantei medicamentoase C. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi: A. sunt forme farmaceutice solide B. sulfatul de sodiu 1233. bază de unguent oftalmică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. sunt promotori de absorbtie B. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile E. substanta activa este peste 1 % B.5 E. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni C. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin: A. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile E. sunt hipertone E. realizeaza o umectare mai buna a corneei D. să fie hidrosolubilă C.5 B. sunt sterile C. să fie liposolubilă B.conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici. acidul boric D. sunt utile pentru o prelungire a a acţiunii terapeutice E. aplicare limitata 1234. picaturi auriculare B. să nu fie iritantă pentru mucoasa conjunctivală D. preparate oftalmice semisolide E. Picaturile de ochi se vor izotoniza în cazul în care: A.5-5 1230. In suplimentul din 2004 al FRX. soluţiile uşor alcaline C. să se etaleze uşor prin mişcarea pleoapelor E. implanturi oftalmice 1232. se respecta conditiile de preparare aseptica D.1228. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active C. contin substante coloidale C. clorura de calciu C. compatibile cu o buna toleranta locala 1236. sunt uleioase 1235. să nu cedeze uşor substanţa medicamentoasă 1229. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare D. nu sunt prevăzute de FR X 1231. îndepartarea particulelor straine E. este obligatorie operatia de sterilizare B. sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice: A. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaţiile: A.

marirea vascozitatii preparatului 1245. realizarea unui pH adecvat are rol in: A. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului E. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase B. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive 1242. Unguentele oftalmice: A. tonicitatea preparatului C. sunt preparate multidoza C. viteza de clipire E. glucoza C. Sistemele terapeutice oculare: A. se aplica de preferinta dimineata D. sunt solutii apoase sterile C. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile E. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau suspensie B. asigurarea penetratiei prin cornee D. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune. Ideal. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special D. se apica de preferinta seara E. polivinilpirolidona B. asigurarea tolerantei C. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase D. Baile oculare: A. realizarea apirogenitatii E. Baile oculare: A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare B. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase B. In cazul picaturilor pentru ochilor. se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in ambalaj 1241. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se refera la: A. Pulberile pentru picaturi pentru ochi: A. Ca agenti vascozifianti in picaturi pentru ochi se folosesc: A. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase C. valoarea adecvata a pH-ului D. se administreaza ca atare. reflexul de lacrimare 1244. se administereaza caldute (35 . folosirea unor solventi anhidri 1243. pot fi sisteme rezervor sau matriceale D. colagen 1238. se administreaza la temperatura camerei B. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g 1239. dextrani D. gelatina E. prin insuflare E. starea de ionizare a substantei active C. dizolvare sau osmoza 1246. natura si concentratia substantei active B. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase B. reprezinta doze unitare D. Toleranta picaturilor pentru ochilor depinde de: A. un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii: 144 .1237. conservarea antimicrobiana a preparatului E. sunt izotonice si izohidrice E.37° C) C. coeficientul de partitie L/A al substantei active B. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere 1240. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric C. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase D.

A. cu particule in suspensie C. in cazul picaturi pentru ochilor unidoza C. suspensii oftalmice E. latexuri oftalmice C. Cum se realizeaza valoarea pH-ului picaturilor pentru ochi A. lizozim 1252. valoarea pH-ului dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru 1253. suspensiile -sediment redispersabil la agitare C. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgicalsunt conditionate in recipiente multidoza C. clorura de benzalconiu. aspect limpede B. unguente oftalmice 1250. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picaturile pentru ochi este influentata de: A. pH-ul mediului D. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni B. valoarea pH D. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia “Sterilizare” in cazul picaturi pentru ochilor unidoza B. structura chimica a substantei active B. metode pentru determinarea punctului de congelare 1254. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. Referitor la picaturile oftalmice. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur. sa fie eficace in doze mari C. asigura toleranta locala E. care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita: A. Picaturile oftalmice sub forma de solutii. Ce rol pot avea amestecurile tampon din picaturi pentru ochi A. apoase sau uleioase E. sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice D. izotonice D. Cum se asigura sterilitatea picaturilor pentru ochi conform farmacopeei A. solutii pentru lentile de contact B. in cazul unui colir apos multidoza D. conditionate in recipiente nesterile 1251. Baile oculare nu trebuie sa fie: A. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. izohidrice E. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana B. cu ajutorul unui conservant antimicrobian. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni. masa totala pe recipient E. fara adaus de conservant la picaturi pentru ochile multidoza. examinate in conditii corspunzatoare de vizibilitate. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. evita oxidarea C. diacetat de clorhexidin E. asigura stabilitatea fizico-chimica 1248. solutii oftalmice uleioase D. viscozitate mare C. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa 1249. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara D. temperatura 145 . sa asigure apirogenitatea colirului E. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii picaturilor pentru ochi A. sterile B. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului 1247. gradul de ionizare a substantei active E. deoarece lacrimile contin o enzima bactericida. evita hidroliza B. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile D.

nu voaleaza ochiul 1256. E. Dextranii: A. E. B. au un aspect omogen E. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat). maresc solubilitatea substantelor medicamentoase 1259. Formele farmaceutice oftalmice bioadezive se prepara sub forma de: 146 . sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat).9° C) E. D. A. corectori de gust. gelatina. C. E. sunt unguente sau crème sterile C. au pori de 2. acid boric 1. sunt macromolecule. 1261. E. Lentilele de contact moi: A. 30 min. preparatele oftalmice semisolide: A. Unguentele oftalmice: A.8% C. fosfat trisodic 2% 1258. 1264. contin excipienti sterilizati ca: vaselina. agenti solubilizanti. Conform FRX Supliment 2004.2 nm. contin un emulgator D. uleiul de arahide. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corspunzatoare D. D. borax 2% E.2-3 nm. 1260. alcoolul polivinilic. se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare devolum plasmatic. parafina lichida C. se aplica pe partea interioara a globului ocular. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape. E. Adjuvantii folositi la obtinerea picaturilor pentru ochi sunt: A. C. D. C. B. B.45% D. sunt bine tolerati de mucoasa oculara. se conserva in recipiente bine inchise 1262. solutia de metilceluloza 1%. scad tensiunea superficiala B. lanolina. 4-5 min. B. D. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de: 1257.1-0. Agentii tensioactivi actioneaza astfel: A. clorura de sodiu 0. crème sau geluri sterile B. vascozifianti. C. C. 1 h. corectori de miros. azotat de sodiu 1. B. maresc absorbtia substantelor medicamentoase E. au pori de 0. se obtin prin fermentatia zaharozei. Soluţiile oftalmice uleioase folosc ca solvent: A.1255. D. scad timpul de contact cu mucoasa oculara D. 1 min. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu: A. uleiul de ricin.. prelungesc durata contactului cu corneea B. sunt unguente. scad rezistenta barierei epiteliale C. 1263. 5-6 min.9% B. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32. corectori de pH.

geluri. Sistemul OCCUSERT: A. D. contine nitroglicerina. C. E. B. B. solutii. 1265.A. C. contine pilocarpână nitrica. 147 . D. capsule. suspensii. comprimate. contine un element de control al cedarii substantei. este un sistem terapeutic transdermic. E. contine pilocarpină baza.

are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala E. solutii apoase sterilizate D. agenti pentru ajustarea pH-ului B.0 şi 12. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare: A. pulbere suspendabila E. nu formează complecşi cu nipaesterii C. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase D. formează soluţii coloidale stabile la pH cuprins între 2.5 E. antioxidanti 1270. 6 B. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul) D.0 E. ulei de floarea soarelui neutralizat C. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase E. se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate ( 6. 24 Preparate nazale 1266.Tema nr. agenti pentru cresterea viscozitatii C. Sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi dispersate in vehiculul picaturilor pentru nas. conservanti antimicrobieni 1272. se prefera tamponul fosfat in defavoarea acidului boric 1267.X. farmacopeea nu recomanda astfel de adjuvanti B. A. solubilizanti B. 5 pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile: 148 . datorită următoarelor avantaje: A. solutie B. pseudoemulsie 1271. este un mod obisnuit de medicatie C. este constituită din macromolecule neionica D. conform prevederilor farmacopeei poate fi: A. solutii tampon izotonice 1268. complecşii având activitate antimicrobiană crescută B. 8 D. ulei de floarea soarelui sterilizat E. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la substante pentru ajustarea pH-ului in picaturile pentru nas. este in studiu B. emulsie C. agenti pentru cresterea viscozitatii C. solutii apoase izotonice B.5) C. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. 7. ca agent vâscozifiant. Metilceluloza se utilizează la prepararea erinelor lichide.0-7. formează complecşi cu nipaesterii. F. Care enunt este corect referitor la calea nazala de administrare a solutiilor medicamentoase in scopul unei actiuni sistemice A. agenti pentru ajustarea pH-ului D.R. 7 C. conservanti antimicrobieni potriviti E. suspensie D. în concentraţie adecvată nu influenţează clearace-ul mucociliar 1273. stabilizanti E. Precizati care sunt substante auxiliare admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate 1269. solubilizanti D. sunt corecte: A.

Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. solutii apoase izotonice B. Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic B. Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala D. apa demineralizata 1281. Clorbutanolul 0. Clorura de benzalconiu 1% B.01-0. Are loc un pseudoefect al primului pasaj 1280. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt: A. agenti pentru cresterea vicozitatii C. Picaturile pentru nas cu nafazolina mai contin: A. denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati B. ca preparatul nu este steril E. chelatanti ai ionilor metalici 1275.1% 1278. Sa influenteze cleareance-ul mucociliar E.02% E. apa pentru preparate injectabile B. ulei de parafina D. La nivelul nucoasei nazale: A. conservanti antimicrobieni E. Nipagin si nipasol 0. solubilizanti B. Substantele auxiliare recomandate de FR. antioxidanti C.05-0. sistem tampon D. Guma tragacanta E. Guma arabica D. Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic C. Se evita efectul de prim pasaj hepatic D. parafina lichida D.05-0. Carbopolii B. ca preparatul este steril 1282. conservanti E. solutii viscoase 1279.X la preparea picaturilor pentru nas: A.1% D. izotonizant B. uleiul de floarea soarelui neutralizat E. laprepararea erinelor se folosesc A. Metilceluloza C. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor nazale trebuie sa se mentioneze: A. Sa fie hidrosolubili B. Sa fie liposolubili C. ca vehicul la prepararea picaturilor pentru nas se poate folosi: A. Tiomersalul 0. solutii apoase izotonice C. Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic 1276.X. agenti pentru ajustarea pH-ului D.02% C. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor E. cand este cazul. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt: A. ulei de floarea soarelui neutralizat C. umectanti 149 . denumirea tuturor edulcorantilor adaugati D. alcool de 20 ° E. Ca agenti de marire a vascozitatii. Carboximetilceluloza sodica 1277. Conform FR.1274. denumirea tuturor emulgatorilor adaugati C. Clorocrezol 0.

Va creşte spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite în tratamentul următoarelor afecţiuni: A. asigură stabilitatea substanţelor încorporate C. sterilitatea C. inflamaţii E. fosfat monosodic/fosfat disodic B. influenţează negativc. determinarea conţinutului în substanţa activă D. la pH mai mic de 7. izotonic B. la pH mai mare de 7. prostaglandine D. uniformitatea dozei eliberate 1284. uşor hipertonic 1288. hormoni C. nu se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide C. Sistemele tampon cele mai folosite în cazul erinelor sunt: A. Administrarea transnazală pentru acţiunea sistemică se face pentru următoarele clase terapeutice: A. netoxic E. miros E. determinarea volumului preparatului 1286. rezorcină 1289. acid boric/borax D. rinite alergice C. tamponat la pH 7. culoare C. medicamente cardiovasculare B.1283. parasimpatolitice 1285. analgezice-antipiretice E. nu reacţionează cu substanţele asociate şi cu recipientul D. determinarea conţinutului în solvent E. pH B. Sistemul tampon acid boric/borax: A. determinarea pH-ului B. sinuzite D. Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale: A. toate răspunsurile sunt corecte 150 . sunt miscibili cu mucusul nazal E. rinite acute B. uniformitatea continutului E. masa sau volumul eliberat D. au capacitate mică de dizolvare B.5 conduce la inhibarea mişcării ciliare 1290. clearance-ul mucociliar D. neiritant D.5 conduce la inhibarea mişcării ciliare E. Controlul calităţii erinelor cuprinde: A. uniformitatea masei B. trimetamol E. viscozitate În formularea erinelor soluţii se ţinea seama de următorii factori: 1287. Pentru obţinerea preparatelor rinologice lichide se preferă un vehicul: A. se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide B. A. Solvenţii folosiţi la prepararea erinelor: A. au acţiune farmacologică proprie 1291.5-8 C. acid citric/citrat de sodiu C. izotonie D. masa totală pe recipient C.

sisteme membranare sau rezervoare E. Picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina oficinale în farmacopee: A. Interesul fata de administrarea transnazala a substantei medicametoase este justificat de: A. se opreşte în 3-5 minute dacă umiditatea relativă ajunge la 30 % C. picaturi nazale E. unguente nazale 1295. contin 0. alginat de sodiu E. suprafata mare de absorbtie B. Pe cale nazală se administrează: A. apa distilata. acid B. cosolventi B. sisteme bioadezive nazale B.5 E. mişcarea ciliară: A. B. carbopoli 1299. ulei de floarea soarelui neutralizat. izotonic C.1 % clorhidrat de nafazolina.0 151 . alveoconuri C. ulei de floarea soarelui neutralizat D. activitatea enzimatica mare la nivelul cavitatiei nazale C. creioane nazale B. contin 1 % clorhidrat de nafazolina D.5 1298. absorbtia rapida E. se conserva la Separandum 1297.1 % clorhidrat de nafazolina. este automată şi neinfluenţată de factori externi D. hidroxietilceluloza C. hipotonic B. ulei de parafina E. solutii apoase izotonizate C. neutru D. alcalin C.7. poliamide D. usor hipertonic D. comprimate nazale 1293. posibilitatea obtinerii rapide a unei actiuni locale 1300. evitarea efectului primului pasaj hepatic D. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza ca vehicule: A. solutii pentru spalaturi nazale C. se conserva la Venenum E. Conform FR X pH-ul picăturilor apoase pentru nas nu este: A. contin 0. este influenţată de factori patologici 1294. poate fi încetinită sau oprită de un aer cu un conţinut scăzut de oxigen E. microsfere nazale D. La nivelul mucoasei nazale.1292. se opreşte dacă temperatura creşte la 44 °C B. Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X: A. cuprins între 6-7. sistem tampon acid boric/borax si conservant fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu C. In formularea preparatelor lichide nazale se prefera un vehicul: A. cuprins între 4-7. tamponat la pH 6. apa distilata proaspat fiarta si racita 1296. sistem tampon fosfat si conservant borat fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu. produse Eudragit B.5 . pulberi nazale D. Ca polimeri bioadezivi fata de mucusul nazal se folosesc: A.

masa totala pe recipient C. solubilizarea constituentilor membranei biologice D. Promotorii de absorbtie nazala actioneaza prin: A. borat de fenilmercur C. clorura de benzalconiu B. uleiurile vegetale neutralizate D. sunt de origine minerala C. substanta medicamentoasa C. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate C. antihistaminice C.temperatura B. cedeaza progresiv substanta medicamentoasa pe suprafata mucoasei D. propilenglicolul in concentratii de pana la 10 % in amestec cu apa E. etanolul in anumite concentratii 1307. Uleiurile folosite ca vehicule pentru erine: A. trebuie sa fie liposolubili D. trebuie sa aiba efect osmotic 1308. vasoconstrictoare D. formarea de complecsi de incluziune cu substanta medicamentoasa 1304. marirea solubilitatii substantei medicamentoase C. afectiuni virale 1305. Vehiculele indicate pentru prepararea picaturilor pentru nas sunt: A. trebuie sa nu influenteze clearance-ul mucociliar E. continut in substanta activa D. controlul calitatii picaturilor pentru nas se refera la: A. sa aiba actiune farmacologica proprie 1302. prelungesc timpul de contact cu mucoasa nazala B. pH B. Agentii vascozifianti pentru erine: A. conservanti antimicrobieni 1306. butilhidroxianisol E. micsorarea solubilitatii substantei medicamentoase B. se folosesc sub forma de solutii coloidale concentrate B. lipofil 1301. antibiotice E. Substantele medicamentoase utilizate in preparate nazale sunt: A. solutia izotonica de clorura de sodiu B. trebuie sa fie hidrosolubili D. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate C. confera preparatului un efect prelungit 1303. sterilitate E. starea higrometrica a aerului E. uleiul de parafina C. Conform FR X. esterii acidului p-hidroxibenzoic D. Agentii de marire a vascozitatii erinelor: A. trebuie sa influenteze clearance-ul mucociliar E. dizolva substante insolubile in apa B. agenti conservanti D. identificarea conservantilor antimicrobieni 152 . antipiretice B. Miscarile ciliare pot fi influentate sau inhibate prin interventia urmatorilor factori fizici: A. nu faciliteaza pasajul transmucozal nazal E. butilhidroxitoluen 1309. La prepararea picaturilor pentru nas se folosesc urmatorii conservanti antimicrobieni: A.E. largirea jonctiunilor intercelulare E.

Substante auxiliare folosite in picaturile pentru nas care pot influenta negativ miscarea cililor vibratili. pH C. picaturile pentru nas se prezinta sub forma de: 1311. dizolvarea. Ce tip de medicatie nazala s-a dovedit ca realizeaza o actiune sistemica A. suspensii E. concentratii mari de clorura de benzalconiu E. sorbitolul 70% in apa E. conservanti antimicrobieni potriviti E. polietilenglicolii D. La prepararea picaturilor pentru nas. perturbind procesul fiziologic de aparare al sistemului mucociliar A. conservantii care contin mercur (tiomersal) D. viscozitatea E. au pH acid D. este un mod obisnuit de medicatie C. solubilizanti B. propilenglicolul B. Filtrarea preparatelor E. folosirea ca vehicul a solutiilor apoase izotonice sau a uleiului de floarea soarelui neutralizat C. agenti pentru ajustarea pH-ului D. se conditioneaza in recipiente de maxim 10 ml E. emulsii D.1310. nitroglicerina B. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate 1317. agentii antioxidanti C. Solventi care nu sunt recomandati in picaturile pentru nas din cauza caracterului iritant potential. se administreaza cu dispozitive speciale de pulverizare 1312. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala E. completarea la masa prevazuta 1313. A. apa distilata B. agenti pentru cresterea viscozitatii C. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. absorbtia sistemica 1314. solutii C. izotonia D. acetat de hidrocortizona D. sunt solutii izotonice B. sulfat de neomicina B. Ce factori de formulare trebuie avuti in vedere pentru prepararea erinelor apoase A. emulsionarea sau suspendarea substantei active in vehicul B. dextranii in apa 1318. FR X prevede urmatoarele: A. Solutiile pentru spalaturi nazale: A. insulina 153 . alcoolul etilic C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul) D. geluri B. in special la concentratii mari A. antioxidanti 1316. eventuala folosire a unor substante auxiliare D. tensioactivii in concentratii mici 1315. contin antiseptice C. clorhidrat de procaina E. stabilitatea B. clorhidrat de efedrina C. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prescriu in picaturi pentru nas A. aerosoli Conform FR X.

nu sunt indicate E. In inflamatii scade spre domeniul acid E.1319. rinite alergice. pH-ul scade spre acid C. rinite alergice. iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre domeniul alcalin 154 . In cazurile de rinite acute. sinuzite. In inflamatii creste spre domeniul alcalin. Substantele tensioactive sunt folosite in preparatele nazale pentru urmatoarele scopuri: A. Doar in rinite alergice pH-ul scade scpe domeniul acid. solubilizanti C. sinuzite. conservanti B. Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata astfel: A. pentru cresterea vâscozitatii 1320. In cazurile de rinite acute. pH-ul creste spre domeniul alcalin B. D. promotori de absorbtie D.

Lichid clar deasupra sedimentului C.redispersare foarte usoara E. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A. 50 micrometri B. Prin ce proprietati. agenti pentru cresterea viscozitatii E. X la prepararea suspensiilor farmaceutice A. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de F. sedimentarea individuala a particulelor B. marimea particulelor B. polimeri bioadezivi 1324. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii. suspensiile care contin antibiotice B. B se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. riscul formarii de sediment cimentat 1328. viscozitatea E. cu agenti desuspendare. marimea particulelor B. pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica. cu sau fara agenti de suspendare. conservanti D. care din enunturi sunt corecte A.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A. evitarea cimentarii D. suspensii care se aplica pe arsuri D. E. masa totala pe recipient C. lubrifianti C. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor E. Factorii care influenteaza stabilitatea suspensiilor: A. se pot caracteriza suspensiile defloculate A. 180 micrometri D. 25 Suspensii farmaceutice 1321. suspensii care se aplica pe plagi C. viteza de sedimentare C. din cele de mai jos. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare 1325.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseascadoza maxima pe 48 ore E in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile 1326. 200 micrometri E. conform farmacopeei A. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare” D. D. de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente. C. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp 1322. in monografia de generalitati. Alegeti enunturile corecte referitor la suspensiile injectabile. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei D. 100 micrometri C. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A. umectarea particulelor solide 155 . marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule 1323. dimensiunea particulelor solide insolubile B. 300 micrometri 1327. suspensiile care se aplica pe plagi. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva.Tema nr. umectanti B.R.

utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mica 1336. este redata de relatia lui T. asigurarea redispersarii omogene. marirea viscozitatii C. scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. punct de topire D. marirea viscozitatii mediului de dispersie 1332. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. evitarea sedimentarii particulelor suspendate B. densitate 1334. lipsa stratului de hidratare 1329. structura cristalina C. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mare D. adsorbtie ca strat multimolecular D. sedimentul format din particule individuale D. folosirea de umectanti B. formarea de sedimente compacte 1330. formularea lor are ca obiective: A. metoda dispersarii C. floculare 1331. fiind sisteme disperse instabile. Higuchi pentru suspensiile concentrate D. formarea de flocoane E. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii D. umectare E. sedimentarea particulelor D. supernatant clar 1337. fara dificultate. metoda condensarii B. conferirea de sarcini electrice D. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de: A. scade cu scaderea concentratiei fazei solide 1335. stare anhidra sau solvatata E. viteza de sedimentare lenta B. Mecanismul de actiune al polimerilor hidrofili intr-o suspensie este de: A. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide C. scaderea tensiunii superficiale E. metoda flocularii 1333. cresterea cristalelor B. Lipsa sarcinii electrice E. Suspensiile floculate se deosebesc de cele defloculate prin: A. metoda diluarii E. Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%) C. solubilizare micelara B. In suspensii. solubilizare micelara B. Stabilitatea fizica a suspensiilor este asigurata prin: A. sedimentul afinat C. reducerea vitezei de sedimentare C. Comportamentul particulelor in suspensie depinde de urmatoarele propietati fizice: A. este redata de relatia lui T. metoda amestecarii D. folosirea agentilor de peptizare C. favorizarea aparitiei fortelor de atractie intre particule E. Suspensiile. polimorfism B. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate B. conferirea de sarcini electrice C. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode: A. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului E.C. viscozitatea mediului D. viteza de sedimentare a particulelor insolubile: A. a sedimentului 156 .

Controlul calităţii suspensiilor implică determinarea: A. procesele de degradare ale substanţelor active sunt mai reduse C. particulele dispersate sunt ca entităţi individuale B. vitezei de sedimentare C. Sterilitatea suspensiilor se obţine prin: A. filtrare D. cu ajutorul substanţelor tensioactive C.E. forma solvatată E. structura cristaline B. sedimentul se formeaza rapid E. Următorii factori influenţează comportamentul particulelor unei suspensii: A. posibilitatea administrării de substanţe cu solubilitate redusă în apă B. In formularea suspensiilor se ţine seama de: A. prin agitare foarte puternică E. prin adăugare de emulgatori 1345. sedimentul se redisperseaza usor 157 . cernerea cu site standardizate C. sedimentarea particulelor B. Mărimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determină folosind: A. prepararea pe cale aseptică 1344. gradului de coalescenţă 1340. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor 1338. sterilizare la etuvă C. culoarea substanţei suspendate 1346. sedimentul este foarte uşor de redispersat 1342. dar procedeul este mai dificil D. Avantajele suspensiilor: A. creşterea mărimii particulelor C. În suspensiile defloculate: A. folosirea de materii prime sterile E. microscopul cu micrometru ocular etalonat B. obţinerea unei suspensii defloculate E. cu ajutorul polimerilor hidrofili. vâscozităţii E. viteza de sedimentare mica D. evitarea gustului neplăcut al substanţelor active D. sterilizare la autoclav B. sedimentul se formeaza încet C. obţinerea unei suspensii floculate D. viteza de sedimentare e mare D. Suspensiile floculate se obţin: A. de alţi factori. prin realizarea floculării prin controlul sarcinii electrice a particulelor B. mărimii particulelor B. măsurarea volumului sedimentului 1343. sedimentarea se face încet E. Caracteristicile unei suspensii defloculate: A. sedimentarea nu se realizează individual C. viteza de sedimentare mare B. forma amorfă D. starea anhidră C. numărătorul Coulter D. apariţia sedimentelor cimentate E. pipeta Andreasen E. nu de cei enumeraţi mai sus 1341. potenţialului Zetta D. pot fi administrate uşor persoanelor cu dificultăţi de înghiţire 1339.

este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al suspensiei B. eterogene C. Creşterea cristalelor într-o suspensie este favorizată de: A. determinarea perioadei de înjumătăţire E. 20 % din particule trebuie să aibă diamentrul mai mare de 50 μm 1354. existenţa unor polimorfi stabili 158 . diluate B. este cuprins intre 0 si 1. in cazul unei suspensii ideale E. sedimentarea marimii particulelor D. particulele solide nu se lasa udate de apa 1352. in cazul unei suspensii ideale D. de uz extern 1349. Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ: A. instabile D. concentrate D. 10 % din particule trebuie să aibă diametrul de cel puţin 180 μm C. Volumul de sedimentare: A. contribuie la scaderea calitatii suspensiei E. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 180 μm B. reduce dimensiunea particulelor 1348. este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al sedimentului C. Ecuatia lui Stokes se refera la suspensii: A. cu particule considerate sferice C. determinarea capacităţii de redispersare 1356. 90 % din particule trebuie să aibă dimensiuni de până la 180 μm E. valoare mai mica a unghiului de contact denota ca: A. umectarea particulelor este dificila E. particule în suspensie cu diametrul de maxim 10 microni 1355. stabile E.1347. determinarea vâscozităţii C. Floculate E. Dificultatile legate de formularea suspensiilor farmaceutice rezida in: A. cimentarea sedimentarii 1353. determinarea vitezei de sedimentare D. dispersarea corespunzatoare a particulelor solide in vehicul B. FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice următoarele caracteristici: A. omogenitate pe toată durata de păstrare D. are loc umectarea solidului D. încetineste viteza de sedimentare C. La controlul mărimii particulelor dintr-o suspensie.ultramicroeterogene B. 90 % din particule trebuie să prezinte un diamentru de cel mult 50 μm D. cresterea marimii particulelor E. omogene 1350. redispersarea sedimentului după o agitare de 1-2 minute şi menţinerea omogenităţii pe durata administrării E. vâscozitate care să nu permită sedimentarea fazei solide C. predomina fortele de adeziune intre lichid si solid B. Suspensiile sunt sisteme disperse: A . existenta unei valori reduse a unghiului de contact solid/lichid C. este egal cu 1. contribuie la îmbunatatirea calitatii suspensiei D. se determina cu ajutorul zetametrului 1351. Cresterea vâscozitatii mediului de dispersie a suspensiilor: A. aspect opac B. predomina fortele de coeziune ale lichidului C. creste viteza de sedimentare B. FR X prevede: A. determinarea mărimii particulelor B.

substanţele solide se aduc la un grad de fineţe corespunzător scopului şi modului de administrare B. cresterea cristalelor D. cu lichid opalescent deasupra E. 1357. cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. formularea nu prezinta dificultati D.B. numaratorului de particule Coulter 1363. picaturi pentru ochi B. Controlul marimii particulelor suspendate se realizeaza cu ajutorul: A. viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor defloculate B. scaderea vascozitatii mediului de dispersie 159 .care determina oprirea unirii particulelor si formarea unui sistem floculat E. Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice A. umectarea C. suspensiile destinate administrării externe pot conţine agenţi de curgere 1358. sunt determinate de combinarea fortelor de atractie si a celor de respingere B. sunt tixotrope 1359.adaugarea de elecroliti in orice cantitate la un sistem incarcat electric determina coagularea si deci pierderea stabilitatii fizice 1360. picaturi pentru ureche 1364. cimentat C suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene . unguente D. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment compact. Indeplinirea conditiilor de mai sus nu mai fac necesar lucrul mecanic pentru dispersare 1361.suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal. sedimentarea particulelor solide B. supozitoare E. sitelor standardizate C. evitarea gustului neplacut al substantelor medicamentoase B. pulverizarea avansata a substantei solide insolubile in mediul de dispersie B. permeametrului Blaine E. posibilitatea obtinerii de preparate lichide din substante cu solubilitate redusa C. anularea sarcinilor electrice conduce la coagulare D. fortele de respingere se datoreaza potentialului electrocinetic C. respectiv viteza de sedimentare este incetinita D. picaturi pentru nas C. micşorarea gradului de dispersie şi existenţa unor forme ale particulelor cu nivel energetic mai mare. nu sedimenteaza. Instabilitatea fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. pipetei Andreasen D. La preparare se pot folosi şi substanţe auxiliare E. plastice sau pseudoplastice. ele se dispersează în mediu de dispersie lichid printr-o metodă adecvată C. degradarea substantelor medicamentoase este mai redusa 1362. variaţiile de temperatură C. Care din factorii enumerati sunt pasi necesari la prepararea unei suspensii defloculate de calitate corespunzatoare A. FR X are următoarele recomandări privind prepararea suspensiilor: A. existenţa formei hidratate a substanţei active insolubile D. conferirea de sarcina electrica D. suspensia se completează la volumul prescris (m/v) D. Avantaje ale utilizarii suspensiilor: A. instalarea rapida a efectului terapeutic E.suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de sediment. microscopului optic prevazut cu micrometru ocular B. cimentarea sedimentului C. Consecintele interactiunilor intre particule in suspensii farmaceutice sunt reprezentate de : A. Suspensii de uz extern: A.o anulare partiala a sarcinilor electrice determina un minim secundar. existenţa de particule suspendate cu acelaşi grad de dispersie E.

suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme D. Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee referitoare la stabilitate A. Incarcarea electrica. pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea administrarii 1370. agenti pentru cresterea viscozitatii E. solutii perfuzabile 1367. coalescenta 1365. de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente E. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii . unguente B. cu agenti de suspendare C. conform farmacopeei A se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. Ce fel de substante auxiliare admite FRX la prepararea suspensiilor farmaceutice A. Suspensii care se administreaza pe alta cale decit cea orala.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 48 ore E. masa totala pe recipient C. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze omogenitatea pe durata administrarii D. supozitoare C.E. care trebuie sa corespunda si prevederilor formelor farmaceutice corespunzătoare: A. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp 1369. se determina cu ajutorul zetametrului E. 50 micrometri B. cresterea cristalelor B. precipitarea prin modificarea pH-ului C. Suspensiile injectabile .suspensiile care se aplica pe plagi. precipitarea cu solventi organici D. La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin: A. sedimentarea particulelor D. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. cu sau fara agenti de suspendare B. 300 micrometri 1371. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A. formarea de flocoane E. in monografia de generalitati A. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare” D. formarea de sedimente compacte 1372.se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze C. pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica. 100 micrometri C. conservanti D. polimeri bioadezivi 1366. procedeul sedimentarii 160 .in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile 1368. marimea particulelor B. triturare la mojar E. marirea viscozitatii C. 200 micrometri E. umectanti B. solutii injectabile E. 180 micrometri D. factor de stabilitate. colire D. suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea particulelor in timp B. pentru care se fac referiri in monografia Suspensiones din FR X. precipitare prin dubla descompunere B. Lubrifianti C.

la microscop 1374. dispersarea pulberilor intr-un vehicul B. Conform FR X marimea particulelor unei suspensii : A. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri C. folosirea unui emulgator corespunzator E. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare B.1373. metoda gumei uscate sau continentala 161 . 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri 1375. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise D. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul C. Prepararea suspensiilor se face prin: A. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul D. se determina prin examinarea 100 mg substanta activa suspendata la microscop B. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri C. Suspensiile-picaturi pentru ochi.conform FR X: A. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni E. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri D. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri E. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata.

ungentum macrogoli D. unguent simplu E. se prefera administrarea pe cornee 1381. unguentum simplex E. unguentum alcoholum lanae 1380. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie D. unguent emulgator B. Exemple de baze de unguent din F. Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la bazele de absorbtie: A. glicerolatul de amidon 1382. unguentum emulsificans B. sunt anhidre si hidratate B. unguent cu glicerol C. cele hidratate se numesc si coldcreme 1379. suprafata de aplicare a preparatului pe piele 1377. 26 Unguente 1376. unguent cu macrogoli D. unguent simplu D. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute. alegeti acei factori A. grosimea stratului cornos E. stratul cornos C. aspect: clar E. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte A. conjunctiva oftalmica 1383. Care sunt bazele de unguent lavabile: A. suprafata externa B. unguentum gliceroli C. se dizolva in apa. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale 1378. glandele pielii E.R. se prepara din polimeri hidrosolubili B. este un excipient hidrofil B. unguent emulgator B. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate E. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul B. conform farmacopeei. proprietati. epidermul viu si dermul superior D. Care sunt zonele terapeutice de la nivelul pielii: A. vaselina E. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate C. unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90) D. Care dintre enunturi sunt corecte A. D. unguent cu carbopol 1384. sunt: A.X. Adeps lanae anhydricus. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos D. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul C. hidrocortizon 162 . E. cele hidratate au proprietati emoliente C. Baze de unguent oficinale in FRX:alegeti-le A. sunt opace. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul cornos sunt: A. este un emulgator apa/ulei C. unguent cu stearina C.Tema nr.

solutiile 1386. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 °C 1391. Benzile protectoare din compozitia emplastrelor: A. unguent cu acetat de hidrocortizon 1% C. masurarea densitatii C. rehidratarea acestui strat B. pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule C.X. lanolina E. metilceluloza D. consta in acumularea substantei medicamentoase in stratul cornos C.5 si 8. Efectul rezervor observat in cazul absorbtiei percutane: A. conform FRX Supliment 2004: A. masurarea conductibilitatii electrice E. Substante formatoare de geluri sunt: A. unguent cu clotrimazol 1% B. uleiul de ricin 1387. poate fi accentuat de dimetilsulfoxid sau prin hidratarea stratului cornos 1393. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR. se pot efectua urmatoarele determinari. unguentele B. consta in acumularea substantei medicamentoase in anexele pielii B. estradiol 1385. unguentele: A.X: A. ocluzia stratului cornos D. escina E. Biodisponibilitatea cutanata a substantelor medicamentose poate fi mai mica daca: A. crèmele C. substanta nu este suspendata sau emulsionata in vehicul B. nu prezinta importanta in cazul substantelor medicamentoase puternic active D. absorbtia radiatiilor ultraviolete E. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mare D.5 D. trebuie sa aibe un aspect omogen B. masurarea consistentei prin penetrometrie B. Efectele preparatelor dermatologice la nivelul stratului cornos sunt: A. examinate cu lupa. trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4. masurarea vascozitatii D. masurarea tensiunii superficiale 1390. Conform Suplimentului FRX din 2004.5 E. Conform FR. Ajuta la separarea straturilor adezive aleemplastrelor 163 . indepartarea sebumuului din canalul sebaceu 1392. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mica C. din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate fac parte: A. unguent cu oxid galben de mercur 2% E. betametazona C. substanta medicamentoasa are un coeficient de repartitie piele/vehicul mic 1388.B. emplastrele medicamentoase E. bentonita B. este favorabil difuziei in epiderm si derm E. unguent cu fenilbutazona 4% D. trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4. Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate. acid poliacrilic C. gelurile D. rezultand o solutie saturata E. fluocinolon D. substanta este dizolvata in vehicul. indepartarea chimica a tesutului ingrosat rezultat in urma afectiunilor la acest nivel C. unguent cu oxid de zinc 10% 1389.

Se impune folosirea preparatelor dermatologice cu efecte locale in tesutul viu al pielii in urmatoarele situatii: A. emulgator ulei/apa E. la temperatura de 70 . folosita ca excipient in formularea unguentelor. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lână hidratat 164 . unguentul simplu D. Sunt constituite din material sintetic sau natural 1394. Lanolina. sunt incompatibili cu substanţele active D. vehicul hidrofob B. alcoolii de lână 1400. Se prezinta intr-o singura dimensiune E. amestecul de vaselina si ceara B. agent de crestere a viscozitatii C. oferind consistenta necesara D. Se indeparteaza inainte de administrarea pepiele C. afectiuni premaligne sau maligne D. sunt alergeni 1401. deshidratarea si iritarea pielii C. nu trebuie să permită pierderea unor compăonente ale lichidelor biologice E. scad temporar capacitatea barieră a pielii B. Amidon B. pigmentarea excesiva a pielii E. au acţiune farmacologică C.72 °C C. inainte de administrare D. antiseboreice D. Acceleratorii de penetrare folosiţi la obţinerea unguentelor: A. indeplineste urmatoarele roluri: A. unguentul emulgator E. paste 1395. pot fi anhidre sau hidratate C. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos. Propilenglicol E. Ulei de parafina D. La prepararea produselor semisolide de tip emulsie. Gelurile hidrofile pot contine: A. se mai numesc evanescente D. amestecarea fazelor se realizeaza: A. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de faza dispersa D. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului de emulsie. urmata de o dispersare in picaturi mai fine E. atunci cand este separata de stratul adeziv. formator de matrita. Silicati de magneziu si aluminiu 1399. după aplicare pe piele formează un film care nu este oclusiv E. lanolina C. afectiuni inflamatoare 1398. cheratolitice B. emulgator apa/ulei 1397. emoliente C. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum mare de faza dispersa 1396. la temperatura de 50 . Bazele de unguent lavabile: A. se îndepărtează numai prin spălare cu apă şi săpun B.B. In vederea obtinerii unor efecte la suprafata pielii se folosesc unguente: A. Derivati celulozici C.70 °C B. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre: A. dureri provocate de arsuri B. ecran antisolare E.

Criterii de calitate în formularea unguentelor: A.1402. coeficientul de repartiţie U/A B. baze de tip solutie B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri E. baze grase hidrofobe E. baze de tip suspensie D. Referitor la mărimea particulelor suspendate într-o bază de unguent FR X prevede: A. baze de unguent lavabile C. activitatea termodinamică a substanţei medicamentoase C. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 10 mg substanţă medicamentoasă B. Antioxidanti folositi la prepararea unguentelor: A. clearance-ul substanţei medicamentoase după traversarea stratului cornos E. inocuitatea D. puritatea C. fenol D. Bazele de unguente pot fi: A. 1405. unguentele pot fi: A. unguente hidrosolubile D. coeficientul de repartiţie strat cornos/vehicul D. baze hidrosolubile 1409. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 200 mg substanţă medicamentoasă B. zona presternală D. cazul în care se administrează esteri ai acidului nicotinic 1406. stabilitatea fizoco-chimica B. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri 1404. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri E. unguente-suspensii E. Conform FR X referitor la prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpină clorhidrică sunt adevărate afirmaţiile: A. unguente-emulsii 165 . porţiunea posterioară auriculară B. se prepară pe cale aseptică B. Penetrarea substanţelor medicamentoase prin piele este crescută în: A. galat de propil E. zona plantară C. unguente-solutii B. acid citric C. acid sorbic B. butil hidroxi anisol 1408. În functie de gradul de dispersie al substantelor active. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri D. Factorii dependenţi de natura chimică a substanţei medicamentoase care influenţează transferul cutanat sunt: A. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri 1407. se păstrează la Separanda E. cantitatea fazei apoase din compozitie 1410. are concentraţia 2% D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 25 micrometri C. Conform FR X mărimea particulelor de substanţă activă suspendate într-un unguent oftalmic: A. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 150 micrometri D. eficienta E. se păstrează ferit de lumină 1403. unguente cu mai multe faze C. se sterilizează la etuvă C. zona anterioară a braţelor E. prezenţa unei duble legături C2-C3. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri C.

Bazele grase hidrofobe: A. toate cele de mai sus 1414. hormoni sexuali (testosteron. Acumularea substantelor medicamentoase in structurile pielii. pot incorpora cantitati mari de apa E.. este oficinal în FR IX C. În formularea unguentelor se urmăreşte realizarea următoarelor criterii cosmetice: A.efect rezervor. antiseptice B. eset o baza hidratata de tip ulei/apa 1412. pectina C. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de 25 %) (mai putin de 25 procente) E. dioxidul de siliciu 1417. metilceluloza 1415. sunt lipodispersabile D. sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un sistem tridimensional al unei matrite polimerice B. dimetilacetamida E. este o baza anhidra de tip ulei/apa E. astringente (acid citric. Gelurile: A. au aspect clar C.. sa creasca permeabiliatea substantei medicamentoase prin stratul cornos B. 1419. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor bilogice D. acid tartric) D.) E. cand sunt folosite ca atare (fara adaos de emulgator). uşurinţă la aplicare B. Unguentul emulgator: A. carboximetilceluloza D. azona B.a. dimetilformamida D. sunt usor de indepartat prin spalare C. estradiol) 1413. s. au efect ocluziv D. cetilsulfatul de sodiu C. sa mareasca capacitatea bariera a pielii C. cheratolitice (acid salicilic. Urmatorii compusi actioneaza ca acceleratori ai absorbtie cutanate: A. au proprietati emulgatoare. asigurarea stabilităţii fizico-chimice a substanţelor medicamentoase 166 . este oficinal în FR X B. consistenţă ridicată C. bentonita D. nu sunt lavabile 1418. tragacanta B. hidrocortizon. alcoolul cetilstearilic B. este o baza de unguent lavabil D. dioxidul de siliciu coloidal E. metilceluloza 1416. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii E. au aspect translucid B. Urmatoarele substante formatoare de geluri sunt produse naturale organice: A. bentonita E. absenţa caracterului lipicios D. sulf) C. dimetilsulfoxid C.1411. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. urmata de eliberarea pe o perioada prelungita de timp (. Care dintre urmatoarele substante au capacitatea de a forma geluri: A.) se intalneste la preparatele dermatologice ce contin: A. corticosteroizi (fluocinolon.

formator de matrita 1425. preparate cu acid poliacrilic (Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu hidroxid de potasiu sau cu trietanolamina C. caracteristici si aplicare A. vehicul hidrofob. omogenitate B. pentru absorbtia unor produsi iritanti de la suprafata pielei 1423. esterul metilic al acidului p-aminobenzoic C. acid citric E. rol de formatori de matrita si de compusi chimici care reactioneaza cu baze spre a forma emulgatori (stearat de sodiu) 1427. Dizolvarea E. alcool etilic C. preparare. alcool cetilic B. sunt opace D. Masa sau volumul eliberat B. Ce preparate se folosesc pentru efecte in stratul cornos A. alcool stearilic D. Exemple de esteri. Ce preparate topice se folosesc pentru efecte asupra anexelor pielei A. Controlul calitatii unguentelor conform FR X se refera la: A. polidimetilsiloxanul C. corpuri grase. Exemple de excipienti hidrocarburi si rolul lor in bazele de unguent A.E. cheratolitice C. rol de formatori de matrita 1428. Sterilitatea D. pentru glandele pielei E. acid palmitic D. Nici unul din raspunsurile de mai sus 1422. se prefera administrarea pe cornee 1421. depilatoare C. esteri de sorbitan (Span) D. se prepara din polimeri hidrosolubili B. Ce excipienti alcooli se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. solizi. parafina E. sistemice D. acid sorbic C. utilizati in baze de unguent A. pentru formarea matritei impreuna cu excipienti lichizi 1426. pH 167 . glicerol E. sunt lavabile E. antiperspirante E. vaselina B. Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele semisolide pentru aplicare cutanata: A. deodorante 1424. Marimea particulelor C. emoliente B. acid stearic B. esteri de polioxietilen sorbitan(Tween) E. Ce excipienti acizi grasi se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. excipienti lipofili. absenţa texturii grunjoase la aplicare 1420. Hidrogelurile. vasoconstrictoare D. antiseboreice B. marimea particulelor C. monostearat de glicerol B. ceara de albine D.

5-8. vascozitate E. este o baza de unguent oficinala in FR X 1430. da incompatibilitati cu polietilena E.5 marimea particulelor 50 microni pH cuprins intre 4. sterilitate 1429. este o baza de unguent hidrosolubila anhidra B. este un gel D. Unguentul cu macrogoli: A.5-5. este o baza de unguent hidrosolubila hidratata C.D.5 168 . Care sunt caracteristicile corecte pentru unguente: aspect omogen culoare si aspectul caracteristice componentelor pH cuprins intre 3.

Tema nr. E. clonidina. aerosoli 1439. Un preparat farmaceutic cu cedare prelungită se caracterizează prin: A. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare este diferit D. sisteme cu eliberare prelungită. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila E. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa sub forma de: A. 1433. sisteme de administrare cu viteză controlată prin activare. clonidina E. pe o perioadă mai lungă de timp a substanţei active. scopolamina. In sistemele terapeutice transdermice. D. permit cedarea controlată a substanţei medicamentoase. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici C. B. nitroglicerina. sunt sisteme rezervor sau matriţă. cedare susţinută. Sistemele de administrare cu viteză preprogramată: A. sunt sisteme rezervor.48 ore C. permit cedarea susţinută a substanţei medicamentoase. o matrita monolitica corespunzator formulata D. se face cu o viteza predeterminata B. nitroglicerina. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase B. hidrocortizon acetat. Un sistem farmaceutic : A. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin unu. 1436. C.24 ore D. sistemele cu cedare controlată pot fi clasificate în: A. cinetica de cedare este cunoscuta. cedarea substanţei active nu constituie etapa limitantă a vitezei de absorbţie. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă. predeterminata . o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate C. Sistemele rezervor cu cedare controlată. 1434. suspensie C. sisteme cu eliberare autoreglabilă. matriţă sau microcompartimente închise. cedarea substanţei active este etapa limitantă a vitezei de absorbţie. 27 Preparate transdermice 1431. se face pe o perioada de 24 . În funcţie de viteza cedării substanţei active. Cedarea substantelor medicamentoase din sisteme terapeutice transdermice prezinta urmatoarele caracteristici: A. cedate numai pe baza gradientului de concentratie D. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie 1438. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate 1437. 1435. sisteme de administrare cu viteză preprogramată. D. emulsie E. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate B. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare B. elementul de control al cedarii substantei medicamentoase este: A. particule solide D. alegeţi variantele corecte: 169 . D. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente E. B. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin zero. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice sunt: A. C. estradiol. se face pe o perioada de 12 . E. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric E. B. sisteme cu eliberare prelungită sau susţinută. reproductibila si de lunga durata C. solutie B. C. E. sistemele terapeutice au numai efecte locale 1432. estradiol.

alegeţi variantele corecte: A. conţin substanţa activă sub formă de soluţie. In cazul sistemelor cu cedare controlata. B. viteza de cedare este neprogramata E. contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat E. poate fi constituit dintr-o matriţă solidă sau semisolidă. irita pielea C. In cazul dispozitivelor modulabile pentru transportul medicamentos transdermic se poate folosi drept control exterior: 170 . nu conţine excipienţi. Din categoria sistemelor cu cedare controlata autoreglabila fac parte: A. structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active E. contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei pectorale D. este un sistem tip matriţă E. au un film protector E. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 0 C. de dimensiuni diferite. sisteme cu eliberare pulsatorie D. cedarea substanţei active se realizează prin difuzie moleculară. care conţine o substanţă activă. este un sistem tip rezervor B. D. se face cu o viteza nereproductibila 1444. 1440. D. 1441. se aplica pe leziunea respectiva a pielii B. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida B. contine triturat de nitroglicerina pe lactoză în ulei de silicon. C. este influentata de variabilele fiziologice locale D. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 1 E. hidroliza enzimatică a biopolimerilor asigură cedarea substanţei active D. A.R. formă solidă. este un implant ocular B. se poate aplica pe pielea lezată pentru a elibera substanţa activă în circulaţia sistemică. un proces neenzimatic activeaza cedarea substantei 1446. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele de cedare a substantei medicamentoase activate de enzime sunt false cu exceptia: A. nu sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate D. nu conteaza tipul matritei 1447. Sistemele terapeutice transdermice –afirmatii adevarate: A. sistemele bioadezive B. A. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro sunt false cu exceptia. A. membrana polimerică nu are o permeabilitate specifică. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică . 1442. E. X. dispozitive cu cedare controlata C.A. eliberarea substantei medicamentoase. C. este un preparat farmaceutic flexibil. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt adevărate. care conţine una sau mai multe substanţe active. B. Sistemele terapeutice transdermice: A. de dimensiuni diferite. se face cu o viteza inconstanta C. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona C. Un sistem terapeutic transdermic (F. suspensie. reprezintă un exemplu de sistem cu cedare controlată tip rezervor. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida D. C. un rezervor semisolid. este un preparat farmaceutic flexibil. contin doua folii preotectoare. E. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale B. sisteme cu eliberare autoreglabila E. se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40 D. sisteme vectorizate 1448. se foloseste ca implant cutanat. 1443. supliment 2004). Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active C. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică sau prin masa unui polimer. rezervorul medicamentos este alcatuit din microsfere de substanta medicamentoasa B. 1445.

se utilizează în medicina veterinară. pompe peristaltice E. 1454. Ocusert B. sisteme bioadezive D. contine Fentanil C. sisteme rezervor cu membrana. sisteme vectorizate C. 1453. Electroporarea E. sisteme de perfuzare continua D. cu cedare controlata de permeabilitate D. Sistemul Deponit 1456. cu cedare controlata de difuzie E. Sistemul Oros 1457. contine estradiol intr-un elastomer siliconic D. Sistemul Compudose : A. membrana care reglează cedarea este etilen vinilacetat. pompe seringi D. Iontoforeza C. 1452.A. cu cedare controlata de dizolvare 1450. Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara printr-o membrana polimerica: A. Nitro-Dur 1451. Scopoderm D. dispozitive cu presiune de vapori D. dispozitive cu cedare modulata de schimbarea pH-ului C. este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase B. D. pompe osmotice B. pompe peristaltice B. Sistemul Deponit A. Dispozitivele cu modulare din exterior sunt: A. cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea plasturilor E. Progestasert 171 . Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare – exemple: A. dispozitive de perfuzare ambulatorii C. Catapres C. este un sistem terapeutic tip rezervor D. este un sistem iontoforetic periodic transdermic C. este un sistem terapeutic tip matriţă. sisteme vectorizate 1455. pompe peristaltice B. sisteme matrita sau monolitice. contine Levonorgestrel intr-un elastomer siliconic E. este dispozitiv de cedare modulat din exterior B. Exemple de pompe de perfuzare implantabile: A. Catapres E. sisteme cu microcompartimente inchise. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip matrita: A. fonoforeza 1449. contine nitroglicerina asociata cu clonidina. este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina B. este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer izobutilenic E. Duragesic – afirmatii adevarate: A. este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant subdermic C. pompe peristaltice E. Nitroderm C. Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase: A. Iontoforeza E. Sistemul Oros B. hidrogeluri termosensibile B.

Pompa osmotica Ocusert E. uniformitatea este stabilita standard E. Fonoforeza: A. Nitro-dur D. A. toate afirmatiile sunt false 1466. B. Deponit 1458. 1463. trebuie să menţioneze doza eliberată pe unitatea de timp şi aria suprafeţei de eliberare C. metoda celulei sau metoda cilindrului rotativ. se numeste si ionoforeza C. Sistemul Nitrodisc B. consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic E. 1462. sub forma de rezervor semisolid D. Pompa osmotica Progestasert 1459. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active B. s-a cercetat clinic pentru următoarele substanţe – lidocaina clorhidrat. Referitor la determinarea calităţii sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca: A. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase B. sulfamide. Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se intalneste in: A. acestea fiind stiute E. E. Pompa osmotica „push pull” C. Sistemele terapeutice transdermice –conditionare. este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultrasunetelor. trebuie să menţioneze doza eliberată şi aria suprafeţei de eliberare D. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior D. prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea C. trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza B. Ocusert C. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase 1465. prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea E.B. trebuie să menţioneze aria suprafeţei de eliberare 1464. foloseste degradarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase E. Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice: A. Sistemele bioadezive: A. D. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate mecanic C. Iontoforeza: A. Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C D. Exemple de sisteme de cedare controlata cu microcompartimente inchise A. modulează cedarea substanţei active dintr-un dispozitiv polimeric. Dispozitiv transdermic contraceptiv C. trebuie sa corespunda determinarii C a uniformitatii continutului unidoza C. insulina. nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active. sub forma de rezervor solid B. utilizeaza un câmp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase C. prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea 1461. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele biologice 172 . Pompa osmotica implantabila Alzet D. se poate determina eliberarea substanţelor active prin metoda aparatului cu disc. se mai numeşte şi sonoforeză. Sistem terapeutic transderm-Nitro 1460. D. Pompa osmotica elementara (Oros). dexametazona fosfat sodica. Electroporarea: A. consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic B. se mai numeste si iontoforeza. Compudose E. D. B. Sistemul Deponit E.

se aplica prin implantare subdermic E. Progestasert. este un sistem terapeutic transdermic de tip matriţă. este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat C. C. B. este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat E. 1475. realizează o concentraţie plasmatică prelungită. este un sistem de tip matriţă E. D. E. 1473. C. este un dispozitiv intrauterin B. D. este un sistem terapeutic transdermic de tip rezervor. este un sistem terapeutic tip rezervor 1468. este format din microcompartimente deschise 1469. contine levonorgestrel D. D. viteza de cedare a substanţei active este controlată prin intermediul matriţei polimerice lipofile sau hidrofile. Sistemele tip matriţă – alegeţi variantele corecte: A. conţine o membrană polimerică care controlează viteza de cedare a substanţei active. Dispozitivele cu cedare controlată – afirmaţii adevărate: A. solubilitatea substanţei în polimer şi difuzia acesteia în polimer. este format din microcompartimente inchise ăntr-o matriţă lipofilă siliconică. se pot prepara prin suspendarea substanţei active în polimer. se aplică pe piele pe o durată de 48 de ore. C. D. Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral C. Utilizeaza o matrita de alginat siliconic B. Compudose 1474. E. D. Iontoforeza: A. modularea vitezei de cedare preprogramată a substanţei active se face prin controlul dozei de încărcare. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona B. E. este un dispozitiv intradermic B. C. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare D. B. Sistemul Progestasert: A. realizează o concentraţie plasmatică constantă.B. Sistemul Nicoderm CQ A. eliberarea este controlata de osmoză prin bariera gelifiata C. E. mecanismul bioadeziunii este fizico-chimic E.Dur A. sistemul Occusert B. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip rezervor: A. este un sistem de tip rezervor D. contine cristale de progesterona dispersate in ulei de silicona D. elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1 1470. B. sunt reprezentate de sistemele terapeutice transdermice. 173 . contine progesteron C. 1471. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză constantă. asigură energie electrică de nivel scăzut. conţine nicotină C. Nitro-Dur E. C. Sistemul terapeutic Norplant: A. se pot prepara prin suspendarea substanţei active şi a polimerului într-un solvent comun. Sistemul Nitro. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în lactoză. B. 1472. viteza de cedare a substanţei active este dependentă de timp. utilizează tehnologia electrotransportului. Nitroderm. eliberarea este controlata de difuzie prin bariera gelifiata 1467. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză prelungită. Sistemul Nitrodisc (Roberts): A. Viteza de cedare poate creste la asociere cu palmitat de izopropil sau ulei mineral. asigură energie electrică de nivel înalt. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în alcool polivinilic.

1482. se realizează prin desorbţie competitivă. controlul cedării pulsatorii poate fi chimic sau electronic. sunt sisteme de administrare cu cu viteza controlată prin activare. se obţin prin aplicarea unui câmp electric. cedarea substanţei active este dependentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare. alegeţi variantele corecte: A. Reacţia cu un substrat enzimatic ca mecanism al cedării substanţei active – alegeţi variantele corecte: A. Catapress – TTS (clonidina). B. Compudose (progesteron) E. Occusert (pilocarpina nitrat). asigură o cedarea substanţelor active prin modulare pulsatorie. asigură administrarea de hormoni. D. permite administrarea de peptide. D. 1481. 1480. asigură o cedarea substanţelor active cu viteză constantă. C. controlul cedării pulsatorii poate fi fizic sau electronic. a ultrasunetelor.D. B. Dispozitivelecu cedare modulată prin schimbarea pH-ului: A. C. 1476. sunt sisteme cu eliberare prelungită. câmp magnetic. 1479. E. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e dependentă de pH. reprezintă sisteme inteligente de cedare a substanţei medicamentoase. B. B. săptămâni sau ani. reprezintă dispozitive modulate din exterior. sunt sisteme intelingente de cedare a substanţei medicamentoase. Nitro-Dur (nitroglicerina). E. 1483. a ultrasunetelor. Deponit (isosorbit dinitrat). C. D. 1484. se obţin prin aplicarea unui câmp electric. prin electroporare. C. sunt dispozitive cu cedare autoreglabilă. Sistemele cu cedare pulsatorie – afirmaţii adevărate: A. D. reprezintă sisteme cu cedare controlată. B. B. Sistemul iontoforetic periodic transdermic (SIPT) – alegeţi variantele corecte: A. E. producerea curentului electric se realizează periodic. C. permite transferul de peptide şi proteine. Deponit (nitroglicerina). nu permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric E. reprezintă dispozitive modulate din exterior. B. reprezintă sisteme dispozitive cu eroziune modulată electric. 1478. C. E. Compudose (estradiol) C. Sistemele cu eliberare controlată. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e independentă de pH. Duragesic (fentanil citrat). Dispozitivele modulabile reversibil în funcţie de un agent din mediu. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip matriţă – alegeţi variantele corecte: A. C. cedarea substanţei active este independentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare D. A. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă. D. transportul substanţei active prin piele este asigurat de energia electrică de nivel înalt. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de 10 – 12 ore. B. 174 . sunt dispozitive cu cedare controlată. E. prin electroporare. 1477. dispozitive cu eroziune controlată. Estraderm (progesteron). reacţia cu un substrat enzimatic. D. se clasifică în dispozitive cu cu modulare exterioară şi dispozitive automodulabile. E. B. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip rezervor – alegeţi variantele corecte: A. dispozitive cu membrană de control. Transderm – Scop (scopolamina). D. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de zile. E. Dispozitivele modulabile pentru transportul transdermic – afirmaţii adevărate: A. permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric. ăncapsularea de celule vii.

1485. Dispozitivele cu eroziune controlată – alegeţi variantele corecte: A. dispozitive cu modulare din exterior. C. dispozitive cu desorbţie competitivă. D. modularea vitezei de eroziune e independentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e independentă de pH. dispozitive cu solubilitate controlată. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e dependentă de pH. 175 . E.C. sunt dispozitive automodulabile. E. modularea vitezei de eroziune e dependentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului. B. D.

Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala. in afectiuni cronice D. a supozitoarelor lipofile sau dizolvarea intr-o ora a celor cu baze hidrosolubile E. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. higroscopicitate D. precizati enunturile corecte A. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala E. pacientul prezinta leziuni rectale C. Calea rectala se abordeaza atunci cand: A. risc crescut de contaminare microbiana C. polimorfism D. dizolvarea excipientului hidrosolubil C. solidificare rapida E. sunt destinate numai pentru actiune locala B. contaminare microbiana redusa C. stabilitate la caldura B. sub forma de supozitoare A. indicele de aciditate mare B. Hidrofilie variata B. lipsa hidrofiliei 1491. 28 Preparate rectale 1486. topirea excipientului lipofil B. dezagregare rapida 1493. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala 176 . testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este sinonim cu cel pentru dizolvarea comprimatelor 1492. E exista numeroase tipuri. au consistenta necesara B. autooxidabile C. Gliceridele semisintetice ca baze de supozitor – alegeţi variantele corecte: A. prezinta polimorfism accentuat D. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei D. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite E. capacitate mare de dizolvare E. fiecare avind proprietati fizico-chimice si tehnologice particulare. lenta 1490. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare neajunsuri determinate de unele proprietati nefavorabile ale excipientului. administrarea este de durata. Proprietatile tehnologice ale gliceridelor semisintetice: A. contractie de volum redusa. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare A. ceea ce determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat 1487. Solidificare medie. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale B. stabilitate la caldura E. actiune iritanta asupra mucoasei rectale 1488. instabile.Tema nr. indicele de iod mare C. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic E. cu serii diferite. transferul direct din excipient in mucoasa rectala 1489. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa B. putere emulgatoare diferita C. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice D. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare: A. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala D. Etapele care se succed de la administrarea supozitorului pina la patrunderea substantei medicamentoase in circulatia generala:alegeti variantele corecte A. sunt destinate numai pentru actiune sistemica C. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal D.

se determina capacitatea formelor goale C. Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F. Eucerina C. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la absorbtia substantelor medicamentoase din supozitoarele rectale nu este adevarata: A. masa de polietilenglicoli 1496. propilenglicol D. sunt supozitoare rectale 1502. torpila 1499. Massa Estarinum B. sunt: A. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare 1495. Masa gelatinoasa E. nu sunt higroscopice C. ovoidala D. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele cu glicerol nu este adevarata: A. absorbtia depinde de pH-ul mediului si de pKa substantei medicamentoase 1501. lanolina 1497.: A. acid oleic 1498. se determina factorul de dislocuire E. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este coeficientul de repartitie mucoasa/excipient al substantei dizolvate in masa topita B. Myrj D. Promotorii de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor: A. cilindro-conica B. Supozitoarele rectale au forma: A. grasimi semisintetice B. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este viteza de dizolvare in mucusul rectal C. Ca substituenti ai untului de cacao la prepararea supozitoarelor se folosesc: A.R. se prepara din carbonat de sodiu anhidru. Witepsol D. principiul activ rezulta in urma unei reactii de saponificare E. sferica C. tocoferol B. tendinta de a rancezi B. dioxid de siliciu coloidal E. procedeul se realizeaza la rece B. se prepara prin modelare manuala B. Dezavantajele untului de cacao. Adeps solidus 1500. masa gelatinoasa E. tensioactivi D. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces D. Brij C. Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor: A. absorbtia se realizeaza prin difuzie pasiva D. inocuitate C. folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt adevarate: A. acid sorbic C.1494. de cilindri ascutiti la un capat E. absorbtia nu depinde de coeficientul de repartitie lipide/apa al substantei medicamentoase E. ulei de ricin B. glicerina si stearina D. contractie de volum la racire mica si insuficienta 177 . glicerol C.X. hialuronidaza E.

ca baza de supozitoare. supozitoarele sunt: A. se realizeaza prin si datorita: A. variaţiile în compoziţie D. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara supozitoarele de glicerina oficinale în FR X ? A. sensibilitate la umiditate C. punct de topire la 32-340C C. la nivelul rectului. ca baze de supozitoare. vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice B. se păstrează la rece. Gliceridele semisintetice. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active dispersate sau dizolvate într-o bază adecvată. indice de iod scăzut D. Dezavantajele folosirii untului de cacao sunt: A. Supozitoare rectale E. prezinta urmatoarele inconveniente in utilizare: A. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia hepatica prin vena porta 1509. incompatibilitati ale gelatinei si glicerinei cu unele substante medicamentoase B. punct de topire la 40-450C B. Presare C. se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Theobroma cacao D. Masa gelatinoasa. sunt destinate administrarii numai pe cale rectala D. sunt destinate administrarii pe cale rectala. este un excipient hidrofil C. hidrofilie crescuta 1504. Modelare manuala B. capacitate de incorporare a unor cantitati mari de pulberi B. toleranţa locală bună C. incalzirea si topirea peste 40 °C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile) E. Dupa FR X. supliment 2004. este un excipient gras B. are tendinţă de râncezire E. nu are o consistenta suficienta E. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct în circulatia portala D.D. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 30 °C 178 . indice hidroxil mare E. solidificare rapida. tendinţa de râncezire E. solidificare rapidă 1507. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portala C. vaginala sau uretrala E. Topire. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active B. Untul de cacao: A. contractie de volum la racire mica E. glicerolul este usor iritant al mucoasei D. inocuitatea B. medie sau lenta C. prezinta urmatoarele caracteristici: A. Untul de cacao are urmatoarele proprietati: A. sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile 1511. Gliceridele semisintetice folosite ca baze de supozitoare se caracterizează prin: A. turnare în forme D. C. poate fi contaminata cu microorganisme 1505. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia generala prin vena iliaca E. Absorbtia substantelor active din supozitoare. Supozitoare vaginale 1510. ferit de lumină 1508. capacitate emulgatoare diferita D. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs 1503. polimorfismul 1506.

punct de topire cuprins intre 32 . PEG 400 B. revine la forma stabila beta în decurs de cca 4 zile de la supratopire D. forma stabila este forma beta D.turnare trebuie cunoscute: A. punct de topire cuprins intre 50 . indice de iod scazut (mai mic de 7) D. ulei de ricin B. forma stabila este forma gamma C. revenirea la forma stabila se face in decurs de 24 ore. Span 60 1516. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 40 °C C. reprezinta cantitatea de excipient dislocuita de 1 g de substanta medicamentoasa B. prin triturare initiala cu o parte din baza topita D. prezinta inocuitate totala si toleranta locala buna 1513. se determina din valoarea indicelui de saponificare al excipentului 1520. masa matritei C. prezinta 4 forme polimorfe cu puncte de topire diferite B. se inmoaie si se topeste intre 30 .35 ° C B. prin incorporare in baza ca atare 1518. 1514. Tween E. prin triturare cu toata masa topita E. cantitatea de excipient care umple forma goala D. cantitatea de excipient dislocuita de substanta medicametoasa 1519. are o compozitie variabila C. se determina empiric D. Factorul de dislocuire al untului de caco: A. La prepararea supozitoarelor prin procedeul de topire . prezinta un polimorfism accentuat D. este redat in tabele pentru o serie de substante medicamentoase C.B. Suppocire C. Gliceridele semisintetice se caracterizeaza prin: A. parafina D. indice de hidroxil ridicat 1515. indice de iod crescut (mai mare de 30) E. Pentru imbunatatirea hirofiliei bazelor de supozitoare grase se adauga in formulare: A. Ca baza de supozitoare. Care dintre urmatoarele produse se folosesc ca baze de supozitoare: A. alcool cetilic 5 % (procente) C. Produsul Suppocire folosit ca baza de supozitoare: A. cantitatea de substanta activa dislocuita de cantitatea de excipient E. untul de cacao prezinta urmatoarele dezavantaje: A. capacitatea formei goale B. apartine categoriei gliceridelor semisintetice folosite la prepararea supozitoarelor B. revenirea la forma stabila se face in decurs de circa 4 zile E. are contractie de volum mica dupa turnare si solidificare in forme (tipar) E.52 ° C C.34 ° C B. ulei de parafina 1517.turnare a unui anumit numar de supozitoare E. revine la forma stabila beta dupa câteva ore de la supratopire E. Suspendarea substantei medicamentoase in baza de supozitoare se face: A. Untul de cacao: A. dupa o pulverizare prealabila a acesteia B. este o baza dispersabila in apa 179 . prin triturare initiala cu un excipient fluid C. Adeps solidus D. Masa Estarinum E. formarea polimorfilor instabili se evita prin topire incompleta la cca 36 °C 1512. se foloseste pentru calcularea masei de excipient necesar prepararii prin topire .

se obtine pornind de la uleiul de palmier care se hidrogeneaza si apoi se supune inter sau transesterificarii D. pentru a usura incorporarea unor substante 1525. determină creşterea presiunii osmotice locale. eutectic E. sedimentarea particulelor in suspensie D. topirea excipientului B. este sinonim cu produsul Witepsol E.R. modificarea hidrofiliei C. se dizolvă rapid în fluidul rectal 1522. se prepară prin topire şi turnare în forme 1523. se interzice folosirea de substante auxiliare 1526. prezinta o hidrofilie crescuta si o conservare mai buna in comparatie cu untul de cacao 1521. pentru a imbunatati absorbtia E. prezenta anastomozelor intre venele hemoroidale face ca o parte a substantei absorbite sa traverseze ficatul 1528. Gliceridele semisintetice prezintă următoarele avantaje comparativ cu untul de cacao: A. pentru a modifica vascozitatea B. modificarea punctului de topire D. având ca risc eliminarea supozitorului E. înlătură inconvenientele tehnologice B. se dizovă în mucusul rectal C. îmbunătăţesc conservarea supozitoarelor C.dupa administrare rectala B. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica dupa ce a traversat ficatul D. emulsie D. Prezenta tensioactivilor in compozitia supozitoarelor determina: A. Polietilenglicolii utilizaţi ca excipienţi pentru supozitoare rectale: A. absorbtia la nivelul hemoroidalelor superioare dreneaza substanta absorbita cu fluxul sanguin prin ficat E. dizolvarea excipientului C. X in monografia de generalitati referitoare la supozitoare A. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica evitind ficatul C. favorizează turnarea în forme datorită absenţei fenomenului de supratopire E. Ce aspecte biofarmaceutice au loc la administrarea supozitoarelor din excipienti grasi .C. topirea bazelor liposolubile sau dizolvarea celor hidrosolubile in conditii precizate E. suspensie C. Prevederi ale F. modificarea vascozitatii B. se pot obtine prin turnare B. au o hidrofilie mai mică D. Dioxidul de siliciu coloidal se foloseste la prepararea supozitoarelor: A. solutie B. imbunatatirea absorbtiei E. In ce conditii are loc absorbtia substantelor medicamentoase dupa administrarea supozitoarelor rectale si care este posibilitatea de a se evita efectul primului pasaj hepatic A. nu extrag apa din ţesuturile vicinale rectului D. cedarea este favorizata de particule cu grad de dispersie avansat 180 . se topesc la temperatura corpului B. pentru a modifica punctul de topire C. unt de cacao sau gliceride semisintetice: A. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru supozitoare se face in urmatoarele sisteme disperse A. nu se admite prepararea prin modelare fiind neigienica C. prevede masa gelatinoasa ca excipient pentru supozitoare rectale D. dispersie solida 1527. imbunatatirea stabilitatii chimice a substantelor active 1524. nu este posibila evitarea metabolizarii la prima trecere prin ficat. pentru a modifica hidrofilia D.

Ce contin supozitoarele cu glicerol: A. supliment 2004. interval mare intre punctul de topire si solidificare B. aspect B. uniformitatea masei E. laxative C. Controlul calitatii supozitoarelor conform FR X: A. glicerol B. acid stearic 1537. la prepararea supozitoarelor: A. particulele mai mari vor ajunge mai repede la mucus iar dizolvarea este usoara 1529. vaginale si uretrale: A. conservanti antimicrobieni C. sa fie inerti chimici D.E. marimea particulei C. solidificarea sa se faca prin contractie de volum C. omogenitate C. antioxidanti B. antihemoroidale B. coloranti E. carbonat de calciu C. activitate termodinamica mare a substantei medicamentoase 1530. masa de bentonita 1535. grasimi semisintetice C. folosirea numai a untului de cacao 1536. calea de edministrare B. comportament la topire sau dizolvare D. solubilitatea cit mai mare in excipient C. Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt: A. tranchilizante 1534. in cazul substantelor usor solubile in apa. In ce consta diferenta intre supozitoarele rectale. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient B. lubrifianţi E. purgative D. agenti de crestere a vascozitatii D. masa gelatinoasa E. coeficient de repartitie mare intre mucoasa rectala si faza apoasa E. Viteza de difuziune a substantei medicamentoase din supozitoare depinde de: A. unt de cacao B. prezenta substantei medicamentoase in suspensie B. Substante auxiliare admise de FR X. carbonat de sodiu anhidru D. forma C. carbonat de sodiu cu 10 molecule de apa E. polietilenglicoli in amestec D. Care baze de supozitor sunt liposolubile: A. Ce factori biofarmaceutici favorizeaza absorbtia substantei medicamentoase din supozitoarele rectale A. agenti tensioactivi 1532. forma supozitorului 1533. sterilitate 1531. Interval mic intre punctul de topire si solidificare 181 . solubilitatea in mucusul rectal D. Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt: A. folosirea numai a masei gelatinoase E. Antispasmodice E. prezenta tensioactivilor D. masa D.

cu fenilbutazona C. procedeul reesterificarii E. hidrogenarea uleiului vegetal B. presarea la cald a semintelor de teobroma cacao C. cu metronidazol 182 . procedee extractive 1539. cu piroxicam B. ulei de ricin E. cu algocalmin D. gliceride ale acizilor grasi saturati B. Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea supozitoarelor sunt: A. Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de supozitor: A. ulei de avocado 1540.E. sa aiba actiune farmacologica 1538. cu glicerol E. ulei de parafina D. In FRX sunt oficinale urmatoarele supozitoare: A. procedeul de transesterificare a uleiului de palmier D. uleiuri neutre cu vâscozitate redusa C.

stearatul de magneziu sau stearatul de calciu D. cu exceptia lubrifiantului. talcul C. comprimate orodispersabile E. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase. sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric. talc B. sau amestecatoare de mare viteza E. insolubil dar permeabil (sistem rezervor) 1543. termoplastic. plastifianti D. capsule 1541. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente A. 29 Comprimate. colagen C. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare E. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru: 183 . prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite( polimer hidrosolubil. D. apa E. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic. supliment 2004. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu). acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase ( granule. comprimate pentru dispersii orale D. acid stearic C. spre a grabi dezagregarea in stomac 1544. C. Aerosilul E. in comparatie cu preparatele cu cedare imediata. comprimate pentru uz parenteral 1548. in pat de aer fluidizat. se administreaza oral. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B. de cca 12-24 ore B. toti componentii sint solubili. antioxidanti 1545. X. B.Tema nr. referitoare la tipurile de comprimate. stearatul de magneziu B. cedarea se face in toate cazurile de mai sus. lactoza 1547. comprimate acoperite C. D. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare prelungita: A. benzoatul de sodiu 1546. acoperirea se face in tobe de acoperire. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din F. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. E.cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol absorbant al acesteia.R. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului capsulelor A. C. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase tari: A. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite: A. comprimate neacoperite B. prin dizolvarea filmului 1542. sunt corecte: A. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire biologica scurt si cu indice terapeutic mare E. pelete) cu filme polimerice solubile in apa. dar de grosimi diferite C. alegeti ennturile corecte A. gelatina B. acidul stearic D.

Care dintre afirmatiile referitoare la dezagreganti nu este falsa: 184 . 1 % acid stearic D. au forma sferica E. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi: A. usurarea ingerarii D. F. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite E. solutie uleioasa C. fosfat de calciu 1556. Spansule D. supliment 2004 prevede prepararea invelisului capsulelor din: A. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente C. solutie apoasa B. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt: A. amidon de cartofi B. se mai numesc capsule operculate B. suspensie apoasa D. sunt constituite din doua parti cilindrice D. independent de pH B. se mai numesc perle C. comprimatele pentru implante D. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare 1549. comprimate vaginale E.A. comprimatele pentru inhalatii E. independent de prezenta enzimelor 1554. suspensie uleioasa E.X. lactoza uscata prin spray C. 3 % talc B. Avantajele acoperirii comprimatelor: A. comprimate pentru inhalatii 1555. amidon nedospit. admite cel mult: A.R. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu B. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera 1557. celuloza microcristalina E. prin solubilizare D. prelungirea actiunii 1550. comprimatele vaginale C. In formula de preparare a continutului capsulelor F. emulsie U/A 1551. gelatina formolizata E. comprimatele care se mentin in gura B. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in masa sunt: A. Capsulele gelatinoase tari: A. hidroxipropil metilceluloza C. B. drajeuri C. metilceluloza 1552.R. gelatina D. Matritele din material plastic elibereaza substanta activa din comprimat: A. 5 % caolin C. 10 % aerosil 1553. comprimate cu actiune prelungita B. prin dizolvare E.X. prin eroziune C. bentonita D. 1 % stearat de magneziu sau de calciu E.

tipul A E. 1563. lactoza . E. conservare buna a capsulelor gelatinoase tari (invelisuri) se poate face prin pastrare la: A. temperaturi mai mici de 40 ° C 1564. se obtine din piele de porc prin hidroliza alcalina . se adauga intergranular E. se obtine din piele de porc prin hidroliza acida . Conform FR. şelac C. Dezagregarea în apă este de regulă 2 sau 3 ore. acetoftalat de celuloză D. manitolul E.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat). PVP B. lactoza anhidra B.tipul B 1560. In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi urmatorii diluanti A. se examinează după 30 minute. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. B.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. amidonuri 1559. se obtine prin hidroliza colagenului animal B. se folosesc pentru a invinge forta de coeziune a materialului conferita prin comprimare si prin prezenta liantilor B. se adauga amestecului de pulberi inainte de granulare D.A. talcul B. dar niciodată mai puţin de o oră.tipul A D. aerosil E. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. coca de amidon D.X. umiditate relativa cuprinsa intre 35 . zahărul E. carbonat de calciu D. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza acida . Are loc în mediu de HCl 0. umiditate mai mica de 20 % (procente) C. Lianţii cei mai folosiţi pentru obţinerea comprimatelor sunt: A. acid stearic 185 . se examinează după 60 minute. Polimerii enteroslubili folosiţi pentru acoperirea comprimatelor sunt: A. Gelatina folosita la formularea capsulelor gelatinoase tari: A.forma alfa C. iar capsulele nu trebuie să prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6. Testul se realizează pe 6 capsule. Are loc în mediu de HCl 0. polivinilacetoftalat E. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6..25 ° C E. Diluantii folositi la formularea comprimatelor sunt: A.tipul A C. fosfatul tricalcic D.1M acid este de regulă 2 sau 3 ore.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. guma arabică C. C. iar capsulele nu trebuie să prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul.1M acid este de regulă 2 sau 3 ore. se folosesc sub forma de mucilagii 1558.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat).35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat). dar niciodată mai puţin de o oră. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza alcalina . supliment 2004. umiditate relativa mai mica de 10 % (procente) B. D. pentru capsulele de dimensiuni mari. se folosesc pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii C. dezagregarea capsulelor gelatinoase gastrorezistente (alegeţi variantele corecte): A. temperaturi in jur de 10 . apoi se introduc în tampon fosfat pH 6. se examinează după 30 minute. talcul B. gelatina 1561. dar niciodată mai puţin de o oră. iar capsulele nu trebuie să prezinte nici un semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. PEG 1562.45 % (procente) D. amidon C. Testul se realizează pe 3 capsule.

o senzatie de racorire 1570.1565. hidroxipropilmetilceluloză B. are avantajul ca adera de matrita si ponsoane D. glisant C. Precizati care dintre urmatorii excipienti se folosesc in comprimarea directa ? A. are o caldura de dizolvare negativa D. asocierea unui granulat cu o capsula operculata mai mica D. se foloseste in comprimarea directa C. Manitolul: A. separarea componentelor printr-o rondela de hostia 1567. in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi 1566. lactoza C. Pentru acoperirea neenterică a comprimatelor se folosesc: A. polisiloxani 186 . lasa.500 g. asocierea unui granulat cu o capsula moale E. Celuloza microcristalina: A. antifrictional E. zaharul 1572. amidonul pregelatinizat E. reflecta caracteristicile de coeziune intre moleculele de gelatina B. introducerea in capsula a unui component granulat si a celuilalt sub forma de minicomprimat C. nu este este calorigen C. nu influenteaza comportamentul vascos al dispersiilor apoase de gelatina C. Zaharul. are bune proprietati liante D. se determina pe un gel de gelatina de 6. şelac 1573. este usor higroscopic C. adaugarea unei pulberi absorbante B. polivinilpirolidonă C. se foloseste ca diluant in comprimarea dupa granularea uscata B. hidroxietilceluloză E. antiaderent D. are valori cuprinse intre 150 .lactoza monohidratata D. are valori cuprinse intre 300 . polietilenglicoli E. prelungeste dezagregarea comprimatelor E. Evitarea incompatibilitatilor dintre componentele materialului de introdus in capsule gelatinoase tari se poate face prin: A. este cunoscuta sub numele de Avicel 1568. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale B. Pentru acoperirea enterică a comprimatelor se folosesc: A. este higroscopic E. poate fi folosit in comprimarea directa 1569. in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi E. care sunt acestea A. emolient 1571. se foloseste ca diluant. Cifra Bloom: A. Categoria lubrifiantilor utilizati la comprimate contine reprezentanti cu roluri particulare.75 % (procente) mentinut anterior 17 ore la 10 ° C D. in cantitati moderate B. polimeri ai acidului metacrilic şi esterii acestuia D. acetoftalat de celuloză B. alfa . polivinilacetoftalat D.250 g. accelerarea dezagregarii B. celuloza microcristalina B. nu poseda proprietati dezagregante E. ca excipient pentru comprimate: A. carbowaxuri C. la administrare.

Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu valoare energetica redusa A. sunt destinate in principal actiunii sistemice B. Amidon B. Lactoza C. Bentonita D. Dioxid de siliciu coloidal 1581. amidonurile C. in cantitati mici 1576. La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante: A. Comprimatele sublinguale si bucale prezinta anumite caracteristici. propilenglicolul 1575. sorbitolul E. manitolul D. Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in formularea comprimatelor A. lactoza B. Stearat de magneziu C. se pot formula sub forma comprimatelor efervescente. polivinilpirolidona E. hidroxipropilmetilceluloza 1577. Care dintre excipientii enumerati au rol liant in formularea comprimatelor A. sunt administrate pentru actiune sistemica C. lactoza C. Ce particularitati au comprimatele vaginale A. amestecuri generatoare de gaz D. Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor: A. eventual spumogene E. Uleiuri minerale C. antifungicelor. enzime care pot hidroliza liantii din comprimate E. sunt destinate in principal actiunii locale C. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 5 minute E. Manitol D. amidonul B. ca substante medicamentoase rapid absorbite se foloseste nitroglicerina D. printre cele enumerate mai jos A. actioneaza local B. Carboximetilceluloza sodica 1582. stearatul de magneziu C. se folosesc frecvent comprimatele acoperite cu zahar.etc D. glicina E. Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor: A. metiletilcetona 1579. Ulei de vaselina B. Ciclamati E. zahar B. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 15 minute 1580. drajeurile 1578. Laurilsulfat de sodiu 187 .1574. Zahar E. Alginati B. Polietilenglicol 4000 E. zaharoza B. Ce exemple de excipienti se folosesc la prepararea comprimatelor de mestecat (masticabile) A. antiinflamatoarelor. glucoza D. carboximetilceluloza sodica. contin substante medicamentoase din grupa antiinfectioaselor. gelatina D. Stearat de magneziu D. manitol C.

Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite A. Nu exista acest termen in F.R. Corespund termenului de "compressi obducti" conform F. sunt comprimate neacoperite. solutii de substante active pot încorpora substanţe solide sau lichide. acoperirea se face in tobe de acoperire. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B.R X. C. B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase (granule. B. se dezagregă în apă în mai puţin de 3 minute E. se dezagregă în cavitatea bucală în mai puţin de 3 minute.R X. in pat de aer fluidizat. C. sau amestecatoare de mare viteza E. forma de cilindrii alungiti. supliment 2004. Conform F. la 15 – 25 0 C. Drajeurile C.comprimatele pentru dispersii orale: A. se dezagregă în apă. sunt comprimate cu eliberare convenţională. Comprimatele efervescente E. D. R. au învelis continuu. prin dizolvarea filmului 1587. Conform F. comprimatele orodispersabile: A. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 60% E. 188 . toti componentii sunt solubili B. capsulele tari (alegeţi variantele corecte) : A. Umplerea capsulelor operculate se realizeaza: A. contin substante active lichide sau paste. la 15 – 25 0 C. se obţin din granule sau particule deja acoperite cu un înveliş gastrorezistent.R X. latexuri ale fiecaruia din cei exemplificati mai sus 1586. conţin substanţe solide (pulberi sau granule). prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 20% 1588. B. sunt comprimate neacoperite sau comprimate filmate D. supliment 2004. nu sunt oficinale în F. pelete) cu filme polimerice solubile in apa. dizolvarea este grabita de amestecul efervescent D. Comprimatele neacoperite B. cedarea se face in toate cazurile de mai sus. cu pipeta E. se dezagregă în apă. se dezagregă în apă în cel mult 60 minute.comprimatele gastrorezistente: A. automatizat in industrie C. X. cu gelular in farmacie D. X 1584. 1591. Eudragit LS D. Eudragit RS E. rotunjiti la capete. Comprimatele filmate D. sunt comprimate cu eliberare imediată. Eudragit L B. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. B. supliment 2004.X. substantele medicamentoase trebuie sa fie solubile. dar excipientii pot fi insolubili C.R X. se închid prin îmbucare.R. în mai puţin de 5 minute E. sunt oficinale în F. Eudragit S C. sunt comprimate cu eliberare modificată. D. Conform F.R. prin cantarire 1585. Ce particularitati se intilnesc la formularea si prepararea comprimatelor efervescente A. sunt comprimate cu eliberare întârziată. supliment 2004. in scopul cedarii prelungite A. X: A. C. supliment 2004. dar de grosimi diferite C. Conform F.1583. în mai puţin de 3 minute 1590. E. manual pentru fiecare capsula in parte B. Care dintre polimetacrilatii comercializati cu numele Eudragit au rol in formarea unor filme insolubile dar permeabile. 1589. dezagregarea se realizează pe 3 comprimate.

sunt reprezentate de capsule moi. tari. formate dintr-un înveliş tare. caşete. supliment 2004. sunt constituite din 2 părţi cilindrice prefabricate. daca nu se prevede altfel E. B. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în 15 minute B. au forma sferica sau ovala. capsule gastrorezistente. iar când este justificat în HCl 0. caşete. supliment 2004. în 2 sau 3 ore. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatină sau alte substanţe. sunt compuse din 2 semicilindri prefabricaţi. conţin substanţe lichide. timp de 15 minute. C.8 cu adaos de pulbere de pancreas în cel mult 60 minute. corespund precizărilor monografiei Capsulae care se adresează numai preparatelor administrate pe cale orală.este continuu şi prezintă forme variate. dezagregarea se realizează pe 6 capsule. deschise la o extremitate şi celălalt capăt rotunjit şi închis. capsulele amilacee trebuie sa se transforme în apa într-o masa moale dupa 60 secunde 1594. D. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în apă. la 15 – 250C în cel mult 5 minute. se închid prin îmbucare. D. capsulele: A. dar niciodată mai puţin de o oră. conţinând în general o doză unitară de substanţă activă si în functie de consistenta învelisului difera forma capsulelor precum si natura substantelor active pe care le învelesc (alegeţi variantele corecte) : A. Conform F. dezagregarea se realizează pe 6 capsule. capsule gastrorezistente. dar niciodată mai puţin de o oră. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina.1M.8 în cel mult 60 minute. Dupa FR X. timp de 30 minute. C. rotunjiti la capete. contin substante active lichide sau substante solide dizolvate sau dispersate. plati. contin substante active solide (pulberi sau granule). supliment 2004. alcătuită din una sau mai multe substanţe active. 1593. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un învelis continuu. tari. contin substante active lichide sau paste. 1592. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie (R) în 120 minute. comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege în apa. sub formă de pastă. Conform FR X. în 2 sau 3 ore. dar trebuie sa se dezagrege în tampon fosfat pH 6. solide. ci în pancreatina solutie alcalina (R) în cel mult 60 minute E. D. supliment 2004. E. solutii de substante active B. formate dintrun înveliş tare sau moale. capsulele gelatinoase gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0. de formă şi capacitate variabile. conţin o doză unitară. capsule cu eliberare modificată. cu excepţia cazurilor justificate şi autorizate. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în apa în cel mult 15 minute. D. Conform FR X. X. contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule. daca nu se prevede altfel.comprimatele nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie acida (R) în 2 ore.1M. comprimatele gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0. C.R. sunt reprezentate de capsule moi. capsulele amilacee (casete) sunt preparate solide. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina. capsulele sunt preparate farmaceutice solide. B. mai gros decât capsulele tari. forma de cilindrii alungiti. C. 1595. 189 . cu excepţia cazurilor justificate şi autorizate. dar trebuie sa se dezagrege în tampon fosfat pH 6. daca nu se prevede altfel. din amidon nedospit. permit eliberarea imediată sau modificată a substanţei active. capsulele trebuie sa se dezagrege astfel: A. ci trebuie sa se dezagrege în pancreatina-solutie alcalina (R) în cel mult o ora. D.1M sau suc gastric artificial în 30 minute. E. au învelis continuu. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în cel mult 30 minute.C. comprimatele trebuie sa se dezagrege astfel: A.

autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice fabricate industrial. 190 . E. rezumatul caracteristicilor produsului nu conţine atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare şi. s-a încheiat. 1600. fabricate industrial. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au un grad de diluţie suficient pentru a garanta siguranţa medicamentului. C. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de către Agenţia Europeană a Medicamentului. Referitor la autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament. Legea nr. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată. E. medicamentelor de uz uman. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare externă. să procedeze la reînnoirea ei. 95/ 2006 nu se aplică: A. este valabilă pe o perioadă nelimitată. dintre care cel puţin 15 ani în Uniunea Europeană. medicamentelor de uz uman. E. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului. B. cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului decide. D. 1599. datorită compoziţiei şi scopului lor. Următoarele afirmaţii referitoare la medicamentele homeopate fabricate şi puse pe piaţă în România sunt adevărate: A. 95/ 2006 prevede următoarele: A. prescrierea şi monitorizarea tratamentului. B. produsul poate fi dăunător la concentraţii mai mari decât cele precizate. informaţiile referitoare la utilizarea tradiţională a medicamentului dovedesc faptul că efectele farmacologice şi eficacitatea medicamentului sunt plauzibile pe baza utilizării îndelungate şi experienţei. Prevederile Titlului XVII din Legea nr. 1597. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de cătreMinisterul Sănătăţii. Autorizarea pentru utilizare tradiţională este refuzată în următoarele situaţii: A. 1598. D. 30: Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al medicamentelor psihotrope şi stupefiante 1596. în cazul medicamentelor imunologice. formulelor magistrale. D. C. împreună cu precauţiile care trebuie luate de pacient. destinate punerii pe piaţă în România. Autorizarea pentru utilizare tradiţională. orice precauţii speciale ce trebuie luate de persoanele care manipulează astfel de produse şi le administrează pacienţilor. informaţiile referitoare la utilizarea tradi ională a medicamentului nu sunt suficiente. care este o procedură simplificată de autorizare. produse printr-o metodă implicând un proces industrial. C. Autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă: A. perioada de utilizare tradiţională de cel puţin 30 de ani înainte de data depunerii cererii. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare injectabilă.TEMA nr. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului B. E. sunt preparate injectabile D. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare orală. pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa. au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională care. se stabileşte pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii: A. Agenţia Naţională a Medicamentului nu trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au absente indicaţiile terapeutice specifice pe eticheta produsului. produsul poate fi dăunător în condiţii normale de utilizare. 1601. C. D. B. sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului. desemnarea unui reprezentant exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică. sunt preparate de uz oral C. medicamentelor preparate în farmacie conform indicaţiilor unei farmacopei şi destinate eliberării directe către pacienţii farmaciei respective. E. medicamentelor de uz uman. B. este valabilă pe o perioadă nelimitată. B.

1606. sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate pe cale digestivă. modul de administrare şi. C. B. poate fi utilizat atât în spital cât şi în ambulatoriu. autorizaţia îşi încetează valabilitatea. E. prin noutate sau prin proprietăţile specifice. nu mai este prezent timp de 3 ani consecutivi în România. dacă este utilizat incorect. B. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată sunt adevărate: A. medicamentul. să conducă la dependenţă. în cazul în care România acţionează ca stat membru interesat pentru un medicament care a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică. B. este valabilă 5 ani. E. dacă sunt folosite fără supraveghere medicală. să fie utilizat în scopuri ilegale. C. pus pe piaţă anterior. medicamentul este destinat utilizării în ambulatoriu. 1603. nu prezintă un pericol direct ori indirect. B. B. E. calea de administrare. E. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate numai în unităţi sanitare private care deţin echipamente de diagnosticare adecvate. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate în spital sau în instituţii care deţin echipamente de diagnosticare adecvate. conţin substanţe ori preparate ale acestora ale căror activitate şi/sau reacţii adverse necesită investigaţii aprofundate. chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi efectuate în altă parte. C. D. chiar în cazul utilizării corecte. folosind denumirile lor comune. D. România acţionează ca stat membru interesat şi. La stabilirea subcategoriilor se iau în considerare următorii factori: A.C. chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi efectuate în altă parte. sunt utilizate frecvent şi în mare măsură incorect şi ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru sănătatea umană. La stabilirea subcategoriilor pentru medicamentele supuse prescrierii restrictive se iau în considerare următorii factori: A. medicamentul poate. medicamentul poate. 1604. ce se poate reînnoi. ca măsură de precauţie. dacă este utilizat incorect. D. în acest caz. datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică. să prezinte un risc de abuz medicamentos. îşi încetează valabilitatea. în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare. D. medicamentul poate. forma farmaceutică şi conţinutul pe masă. pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii: A. orice autorizaţie de punere pe piaţă. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze/actualizeze un raport de evaluare privind medicamentul în cel mult 90 de zile de la primirea unei cereri valide. E. substanţele active exprimate doar cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată. chiar în cazul utilizării corecte. prezintă un pericol direct ori indirect. unde este cazul. Pe ambalajul secundar al medicamentului sau. C. care în primii 2 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. volum sau pe numărul de doze al medicamentului. poate fi utilizat numai în spital. D. medicamentul conţine o substanţă clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare. un reprezentant în Grupul de coordonare a procedurilor de recunoaştere mutuală şi descentralizate. D. numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi. datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică. un solicitant depune cereri însoţite de dosare identice la Agenţia Naţională a Medicamentului şi la autorităţile competente din aceste state. 1602. dacă este cazul. numele ţi numărul de telefon al reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte. dacă medicamentul a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă la momentul depunerii cererii. Medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală dacă: A. C. dar utilizarea sa poate provoca reacţii adverse grave necesitând o prescripţie medicală întocmită de un specialist şi o supraveghere specială de-a lungul tratamentului. În scopul obţinerii autorizaţiei de punere pe piaţă în România şi în încă unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene. Agenţia Naţională 191 . dacă sunt folosite fără supraveghere medicală. în cazul în care nu există ambalaj secundar. nu poate fi clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare. Agenţia Naţională a Medicamentului desemnează pentru un mandat de 4 ani. medicamentul conţine o substanţă care. dacă un medicament autorizat. 1605. medicamentul.

autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Ministerului Sănătăţii Publice. 1610.a Medicamentului aprobă raportul de evaluare. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului. E. D. dacă în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare. celorlalte state membre interesate şi solicitantului. Agenţia Naţională a Medicamentului nu poate aproba raportul de evaluare. care definesc riscul potenţial grav pentru sănătatea publică. etichetarea şi prospectul şi informează statul membru de referinţă în consecinţă. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Agenţia Naţională a Medicamentului. Agenţia Naţională a Medicamentului. în 10 zile de la adoptare. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Ministerul Sănătăţii. Deţinerea unei autorizaţii de fabricaţie include şi autorizarea pentru distribuţia angro a medicamentelor acoperite de acea autorizaţie. 1609. E. precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor. rezumatul caracteristicilor produsului. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene nu trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului. Agenţia Naţională a Medicamentului. inclusiv orice variaţie survenită de la acordarea autorizaţiei. etichetarea şi prospectul. B. dacă în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. 192 . aplicarea procedurii de arbitraj este de competenţa Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman al Agenţiei Europene a Medicamentelor. E. D. opinia finală a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman 1608. rezumatul caracteristicilor produsului. sunt aplicate de Agenţia Naţională a Medicamentului. conform procedurii centralizate. E. C. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza versiunii consolidate a dosarului cu privire la calitate. datorită unui risc potenţial grav pentru sănătatea publică. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată sunt adevărate: A. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului. C. dacă în primii 5 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. distribuţia angro de medicamente se face de către posesorii unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuitor angro de medicamente. D. precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor. 1607. chiar dacă activitatea de fabricaţie sau de import este secundară. Agenţia Naţională a Medicamentului transmite trimestrial Grupului de coordonare o listă de medicamente pentru care trebuie alcătuit un rezumat armonizat al caracteristicilor produsului. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Comisia Europeană. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. în 15 zile de la adoptare. pentru a promova armonizarea autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor în Uniunea Europeană. trebuie să expună detaliat motivele şi să le comunice statului membru de referinţă. C. E. conform procedurii centralizate. opinia finală a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman. autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament îşi pierde valabilitatea în următoarele cazuri: A. B. deţinerea unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente exceptează deţinătorul de la obligaţia de a deţine o autorizaţie de fabricaţie şi de a se supune condiţiilor stabilite în acest sens. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Agenţia Naţională a Medicamentului. dacă nu a fost reînnoită după 10 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului. siguranţă şi eficacitate. C. B. D. care precizează sediul pentru care este valabilă B. prevederile ghidurilor adoptate de Comisia Europeană.

la modificări ale ambalajului. etichetarea şi prospectul. deţin o autorizaţie de distribuţie angro sau sunt autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice să furnizeze medicamente către populaţie în România.1611. în mod excepţional. este interzisă publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutică şi aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. Ministerul Sănătăţii Publice ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Agenţia Naţională a Medicamentului reacţii adverse suspectate la medicamente. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Agenţiei Naţională a Medicamentului. este interzisă pe teritoriul României publicitatea destinată publicului larg pentru medicamentele prescrise şi eliberate în sistemul asigurărilor de sănătate. B. C. C. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind farmacovigilenţa sunt adevărate: A. în mod excepţional. mostrele gratuite se oferă. B. este permisă distribuţia directă a medicamentelor către populaţie de către fabricanţi în scopuri promoţionale. să păstreze evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare numai pe calculator. în urma unei solicitări în scris. E. D. 1613. instalaţiile şi echipamentele pentru asigurarea conservării şi distribuţiei medicamentelor persoanelor responsabile cu inspecţia acestora. semnată şi datată. publicitatea pentru medicamente include în special: A. B. E. Agenţia Naţională a Medicamentului ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Ministerul Sănătăţii Publice reacţii adverse suspectate la medicamente. E. în special. D. să ţină la dispoziţia Ministerului Sănătăţii Publice evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare. publicitatea pentru medicamente destinată publicului larg. B. fiecare mostră nu trebuie să fie mai mare decât cea mai mică formă de prezentare de pe piaţă. cu excepţia cazurilor în care acestea au o valoare simbolică. prin prezentarea lui obiectivă şi fără a-i exagera proprietăţile. sponsorizarea congreselor ştiinţifice la care participă persoane calificate să prescrie sau să distribuie medicamente şi. să permită accesul la spaţiile. D. Agenţia Naţională a Medicamentului are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană. în scopul inspecţiilor. se oferă. este interzisă publicitatea destinată publicului larg pentru medicamente care conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope de convenţii internaţionale şi legislaţia naţională. în mod excepţional. 1615. 1616. Ministerul Sănătăţii Publice are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană. la rândul lor. D. inspectorii direcţiei de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice şi inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului pot preleva probe de la unităţile de distribuţie angro de medicamente în vederea efectuării de analize de laborator. În înţelesul Legii nr. C. 95/2006. promiterea ori acordarea unor avantaje în bani sau în natură. deţin o autorizaţie de distribuţie sau sunt exceptate de la obţinerea unei astfel de autorizaţii. C. mostrele de medicamente conţinând substanţe stupefiante şi psihotrope în înţelesul convenţiilor nternaţionale. mostrele gratuite se oferă. E. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind furnizarea de mostre gratuite sunt adevărate: A. stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea. publicului larg. să îşi constituie stocurile de medicamente numai de la persoane care. Deţinătorii autorizaţiei de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: A. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. numărul de mostre acordate anual pentru fiecare medicament eliberat pe prescripţie medicală este limitat. numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind publicitatea pentru medicamente sunt adevărate: A. B. D. B. la rândul lor. 1614. C. 193 . plata cheltuielilor de transport şi cazare ocazionate de acestea. publicitatea pentru un medicament trebuie să încurajeze utilizarea raţională a medicamentului. 1612. anunţuri cu caracter informativ şi materiale referitoare. E. pentru o perioadă de 10 ani. de exemplu. numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Ministerului Sănătăţii Publice. să furnizeze medicamentele numai persoanelor care.

controalele medicamentului şi/sau ale ingredientelor şi controalele în stadiile intermediare de fabricaţie nu au fost efectuate din lipsa solicitării fabricantului. C. poate să efectueze inspecţii la localurile fabricanţilor de substanţe active folosite ca materii prime sau la localurile deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă. agendele şi rapoartele întâlnirilor. Titlul XVII: Medicamentul. 95/2006. D.C. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să aibă permanent şi continuu la dispoziţia sa o persoană calificată corespunzător. Efectuarea de către personal necalificat în studiul clinic al medicamentelor a unor studii care necesită aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului. ori de câte ori consideră că există motive pentru a suspecta nerespectarea principiilor şi ghidurilor de bună practică de fabricaţie. C. nerespectării Regulilor de bună practică de laborator de către laboratoarele care efectuează teste farmacotoxicologice în vederea întocmirii documentaţiei de autorizare de punere pe piaţă a medicamentelor de uz uman. 194 . fără nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte descrierea metodei de fabricaţie. nu are eficacitate terapeutică. D. Potrivit prevederilor Legii nr. E. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să examineze orice document care are legătură cu obiectul inspecţiei. E. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al Ministerul Sănătăţii Publice. B. B. Potrivit prevederilor Legii nr. D. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu aceea declarată. B. 1620. 1621. 1619. raportorii şi experţii implicaţi în autorizarea şi supravegherea medicamentelor nu au nici un interes financiar sau alte interese în industria farmaceutică. poate cere laboratoarelor proprii de control sau unui laborator certificat/recunoscut de Agenţia Naţională a Medicamentului în acest scop să efectueze teste asupra probelor de medicamente. Titlul XVII: Medicamentul. inclusiv opiniile minoritare. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al Agenţiei Naţionale a Medicamentului. neînsoţite de deciziile luate. Contrafacerea de medicamente. însoţite de deciziile luate. Agenţia Naţională a Medicamentului: A. agendele şi rapoartele întâlnirilor. 1617. 1618. funcţionării unităţii de producţie de medicamente fără autorizaţie de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului. C. deţinerii şi distribuirii medicamentelor cu termen de valabilitate depăşit sau cu buletin de analiză necorespunzător. B. Medicamentul este retras de pe piaţă dacă se observă că: A. detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor. numai anunţate. se asigură că personalul său responsabil cu acordarea autorizaţiilor. Nerespectarea de către personalul calificat în studiul clinic al medicamentelor a Regulilor de bună practică în studiul clinic. distribuţia angro a medicamentelor fără autorizaţie emisă de Ministerul Sănătăţii Publice. emite un certificat de bună practică de fabricaţie. 95/2006. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale. Pentru a garanta independenţa şi transparenţa decizională. dacă inspecţia demonstrează că fabricantul respectă principiile şi ghidurile de bună practică de fabricaţie conform legislaţiei naţionale. fabricării şi distribuţiei medicamentelor fără documente care să ateste provenienţa şi/sau calitatea acestora. B. care le-ar putea afecta imparţialitatea. înregistrările şi documentele deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă sau ale oricăror firme folosite de către deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă pentru efectuarea activităţilor de farmacovigilenţă. E. următoarele fapre constituie contravenţii: A. Agenţia Naţională a Medicamentului are următoarele atribuţii: A. nerespectării condiţiilor de funcţionare a unităţii de producţie de medicamente pentru care a fost autorizat sau în cazul nerespectării Regulilor de bună practică de fabricaţie. D. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să inspecteze localurile. raportul risc-beneficiu este favorabil în condiţiile de utilizare autorizate. D. În activitatea de supraveghere şi control a cerinţelor legale privind medicamentele. inclusiv opiniile minoritare.următoarele fapre constituie infracţiuni: A. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă nu sunt făcute publice. D. C. E. în termen de 50 de zile de la inspecţia efectuată. practicarea în cadrul unităţii de producţie sau de distribuţie a medicamentelor a altor activităţi decât a celor pentru care au fost autorizate. E. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale. responsabilă de activitatea de farmacovigilenţă. este periculos în condiţii normale de utilizare. detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor. C.

în special în contextul farmacovigilenţei. cu excepţia situaţiilor excepţionale. Ministerul Sănătăţii Publice nu trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene nici o obligaţie. este permisă. 1623. care se reţin în farmacie. E. 1626. C. Substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. prin hotărâre a Guvernului. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII şi prin procedura centralizată. pe baza solicitării Ministerului Sănătăţii Publice. fie permanent cu cel puţin două luni înainte de întreruperea punerii pe piaţă a D. se efectuează numaiasupra personelor juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. 1627. C. securizate. în baza modificărilor transmise de organismele europene competente. prin hotărâre a Guvernului. numai în situaţii excepţionale. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar. mai restrictivă decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România. Legea nr. cele din tabelul II pe formulare obiţnuite. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă sunt făcute publice. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. E. deţinătorul nu trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România. cele din tabelul I doar pe formulare speciale. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie. este interzisă publicului larg. 1624. 339/2005: A. 1622. se efectuează asupra tuturor personelor fizice şi juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar. radiere sau transfer dintr-un tabel în altul. Pentru distribuţia angro a medicamentelor. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII. D. Controlul şi supravegherea operaţiunilor cu substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope: A. C. este permisă doar în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie. C. 1625. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. cele din tabelul II pe formulare speciale. 95/2006 prevede următoarele: A. deţinătorul trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România. este de competenţa Ministerului Sănătăţii. Preparatele şi substanşele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate în scop medical respectând următoarele condiţii: A. B. B. C. Pentru autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament Legea nr.E. în special obligaţii de serviciu public. D. Publicitatea la substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope: A. D. B. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă prin procedura centralizată. B. în baza modificărilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite. doar pe baza prescripţiilor medicale. II si III din Legea nr. B. este la latitudinea producătorului. se efectuează numai asupra personelor fizice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. D. E. în special obligaţii de serviciu public. este interzisă în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. E. care se reţin în farmacie. radiere sau transfer dintr-un tabel în altul. E. B. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă. vizează şi trusele de prim ajutor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope aflate în mijloacele de transport aerian. 95/2006 prevede următoarele: A. medicamentului. 195 . D. mai restrictive decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România. naval si în ambulanţe. Ministerul Sănătăţii Publice trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene obligaţii. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să furnizeze Ministerului Sănătăţii Publice toate datele privind volumul de vânzări al medicamentului şi orice date aflate în posesia acestuia privind volumul de prescrieri. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă. cele din tabelul III pe formulare obiţnuite.

în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. D. pe baza estimărilor anuale. C. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. în vederea producerii de tulpini. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. curriculum vitae al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope si diploma de licenţă. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii si se publică în Monitorul Oficial al României. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Sănătăţii. Conform Legii nr. altul. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. fibre. în baza modificărilor altul. E. B. autorizaţia de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului. prin hotărâre a Guvernului. 339/2005. în baza autorizaţiei de funcţionare. în baza autorizaşiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii. B. în vederea producerii de tulpini. D. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. 339/2005. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. 1629. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional. E. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. în baza modificărilor a organismelor europene 1628. fibre. Este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. fibre. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. sămânţă si ulei. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. D. atât farmaciile cu circuit deschis cât şi farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. în baza modificărilor altul. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. B. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii şi a Colegiului Farmaciştilor din România. este interzisă. în baza autorizaţiei de funcţionare. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. 339/2005. Referitor la cultivarea plantelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope. prevăzute în tabelul I este permisă. sămânţă si ulei. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. 339/2005. II si III din anexa Legii nr. în vederea producerii de tulpini. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de organismele europene competente. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante. 1630. este interzisă. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite sau competente. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului si se publică în Monitorul Oficial al României. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. D. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. Fabricarea preparatelor stupefiante si psihotrope se autorizează de Ministerul Sănătăţii Publice. D. sămânţă si ulei. 1632. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Colegiului Farmaciştilor din România. B. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se eliberează anual în limita cantităţii aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. Potrivit Legii nr. iar pentru cele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. C.C. Partea I. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. curriculum vitae al farmacistului şef si diploma de licenţă. cazierul judiciar al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope. C. cazierul judiciar al farmacistului şef. E. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. E. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. pe baza următoarelor documente. Autorizaţiile pentru fabricarea. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. 1631. 196 . prevăzute în tabelele I. prezentate în original si în copie: A. C. E. Partea I. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. depozitarea şi distribuirea preparatelor stupefiante si psihotrope: A.

E. 339/2005 sunt de culoare verde. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii sau. la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 3 ani. E. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. C. ca imprimat cu regim special. se returnează la farmacia care le-a eliberat. Următoarele afirmaţii cu privire la prescripţia medicală sunt adevărate: A. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. orice sustragere. supuse celui mai riguros control. controlul truselor de prim ajutor se efectuează de inspectorii farmacisti din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog. pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat formularele. E. persoanele care deţin formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope au obligaţia să asigure protecţia fizică a formularelor necompletate. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. 339/2005. Trusele de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope: A. 197 . 339/2005 se face în condici de prescripţii medicale ori condici de aparat. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 3 ani. 1636. rămase neutilizate. întocmit în trei exemplare. si. iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. Următoarele afirmaţii referitoare la preparatele si substan ele stupefiante si psihotrope sunt adevărate: A. după caz. Colegiului Medicilor din România. întocmit în două exemplare. iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005. Colegiului Farmacistilor din România. pentru eliberarea substanţelor si produselor stupefiante si psihotrope de către farmaciile veterinare se foloseţte formularul de prescripţie medicală veterinară cu timbru sec. D. 1634. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 5 ani. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. se utilizează formularul corespunzător substanţei supuse controlului celui mai puţin riguros. rămase neutilizate. alte unităţi sanitare umane. D. pot fi deţinute de cabinetele medicale umane si veterinare. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului Legii nr. B. preparatele si substanţele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai pe baza prescripţiilor medicale. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. dintre care un exemplar însoţeste medicamentele până la distrugerea acestora. securizate. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor. după caz. C. la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 5 ani. 1633. pe baza unui proces-verbal de predare-primire. Colegiului Medicilor Veterinari din România. 339/2005 sunt de culoare galbenă. si. după caz. 339/2005 sunt de culoare roz. aeronave. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor. pentru a informa farmaciile. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului Legii nr. pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat formularele. după caz. 1635. B. nave si ambulanţe. destinate exclusiv prescrierii acestora. B. E. sunt asimilate ambulanţelor de urgenţă autovehiculele speciale pentru intervenţii în caz de calamităţi naturale si aeronavele de salvare aeriană si transport sanitar. pe baza unui proces-verbal de predare-primire. se returnează la farmacia care le-a eliberat. de la completarea dosarului. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. orice sustragere. cu următoarea destinaţie: un exemplar rămâne la farmacie şi un exemplar la persoana care a returnat medicamentele. pentru a informa farmaciile. C. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 45 de zile de la înregistrarea cererii sau. D. se utilizează formularul corespunzător substanţei D. C. C. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. 339/2005 sunt de culoare albastră. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă. B. de la completarea dosarului. Colegiului Medicilor Veterinari din România. 339/2005 se face pe formulare speciale.B. în cadrul unităţilor sanitare umane sau veterinare. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă însoţite de un medic.

orice persoană autorizată care deţine plante. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul II din anexă se efectuează pe formulare separate. 198 . constituie: A. Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică pentru operaţiuni cu plante. se sancţionează cu amendă de la 200 la 1000 RON. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. D. C. cantităţile de plante. comenzile si facturile pentru plantele. retragerea de pe piaţă si interzicerea utilizării specialităţilor farmaceutice. E. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică pentru operaţiuni cu plante. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. de către medicii medicii veterinari titulari ai autorizaţiei de liberă practică. 1639. următoarele enunţuri sunt adevărate: A. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. pacienţii care în urma tratamentului cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. E. Conform Legii nr. B.D. C. Referitor la autorizarea operaţiunilor de achiziţionare. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. prescrierii. C. 1637. eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru cercetare pe animale. 339/2005 pot deţine cantitatea prescrisă numai în baza prescripţiei medicale. luând în considerare şi eventualele pierderi. substanţelor şi preparatelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope. centrelor sau serviciilor. numai de către medicii specialiţti. suspendarea activităţilor. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul I din anexă se efectuează pe formulare separate. D. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Publicitatea făcută la un medicament supus controlului conform Legii nr. comenzile si facturile pentru plantele. utilizare. 339/2005. B. export. C. E. II si III din anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora. eliberarea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelele II si III din anexă. D. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. substanţe si preparate pe care le operează. pe care îl păstrează timp de 3 ani. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. blocarea mărfii. au obligaţia să le distrugă. E. în cazul în care există sau se presupune în mod justificat că există un risc iminent si grav pentru sănătate. în afara limitelor legale. II si III din anexa Legii nr. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul III din anexă se efectuează pe formulare separate. prescrierii. transport. 339/2005 următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. de către medicii titulari ai autorizaţiei de liberă practică. D. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. 339/2005 în cantităţi care să nu le depăşească pe cele strict necesare scopului urmărit. cantităţile de plante. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. formulelor magistrale si preparatelor oficinale. B. contravenţie. 339/2005 au rămas cu medicamente neutilizate. Conform Legii nr. C. B. E. autorităţile sanitare vor adopta următoarele măsuri de precauţie: A. pacienţii aflaţi în tratament cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. suspendarea elaborării. 339/2005 se face pe formulare care se reţin la eliberare. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul I din anexa Legii nr. nu este interzisă. substanţe si preparate pe care le operează. autorizaţia poate fi acordată si pentru alte operaţiuni dintre cele enumerate. publicităţii si închiderea provizorie a localurilor. 1638. deţinere a plantelor. eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru cercetare pe animale. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru. 1640. import. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice. publicităţii si închiderea provizorie a localurilor. continuarea activităţilor. fără prescripţie medicală. centrelor sau serviciilor. precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor. B. continuarea elaborării. pentru preparatele prevăzute în tabelul I sau III nu se aplică prezenta obligaţie. 339/2005 în cantităţi suficiente scopului urmărit. comenzile si facturile pentru plantele. în măsura în care asemenea operaţiuni sunt necesare cercetării medicale ori stiinţifice pentru atingerea scopului urmărit. II si III din anexa Legii nr. 1641. 339/2005. precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor. pe care îl păstrează timp de 5 ani. substanţe si preparate prevăzute în tabelul II din anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora. infracţiune. orice persoană autorizată care deţine plante.

prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. prescripţie cu preparate psihotrope sau stupefiante: A. se respectă următoarele reguli: A. în perioada de valabilitate a prescripţiei. E. B. să facă dovada că le deţin în mod legal. farmacistul special desemnat pentru acesta.D. să facă dovada că le deţin în mod legal. la solicitarea pacientului. aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult două zile lucrătoare. activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăţoară de către: A. B. B. Următoarele afirmaţii cu privire la eliberarea fracţionată a stupefiantelor sunt adevărate. poate cuprinde cel mult 3 preparate. E. prin prezentarea bonului fiscal eliberat de farmacie. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. Când pentru acelaşi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite şi/sau a unor preparate ce conţn substanţe nesupuse controlului conform Legii nr. asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică. În farmaciile comunitare. E. înlocuitorul farmacistului special desemnat pentru acesta. preparatele pot fi ridicate fracţionat. C. se respectă următoarele reguli: A. E. dar nu mai mult de două modificări. prin prezentarea unei prescripţii medicale. să facă dovada că le deţin în mod legal.000 RON. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul unor dureri provocate de neoplasm incurabil ( inoperabil sau natratabil prin citostatice. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă. B. studenţii din ultimul an de la specializarea Farmacie aflaţi în practică. nu se sancţionează la prima abatere constatată. trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă. B. orice modificare. 199 . 1644. C. chiar dacă pacientul nu solicită acest lucru. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. C. se va elibera numai cantitatea corespunzătoare pentru 3 zile. 1648. prin prezentarea unui certificat medical. D. cu condiţia confirmării. dar nu mai mult de trei modificări. E. cantitatea totală de preparate poate fi eliberată fracţionat. cantitatea totală de preparate trebuie eliberată fracţionat. modificările pot fi făcute chiar dacă afectează lizibilitatea prescripţiei. 1647. în cel mult 3 tranşe. D. În cazul în care se fac modificări pe o reţetă specială. dar nu mai mult decât necesarul de tratament pentru 60 de zile. aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult trei zile lucrătoare. farmaciţtii şi asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică. orice modificare. dar nu mai mult de două modificări. trebuie confirmată prin semnătură. 1642. preparatele nu mai pot fi ridicate din farmacie decât în baza altei prescripţii. se va elibera cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 5 zile de la data prescrierii. inclusiv acelaşi medicament în maximum 3 forme farmaceutice diferite. din aceeaşi farmacie. fără să fie obligatorie şi ştampila. în cazul depăţirii dozei maxime pentru 3 zile. C. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii. E. pe cele două exemplare ale prescripţiei. trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul arteritei avansate în stadiul de cangrenă. D. C. agenţi fizici sau chimici). cu dureri de decubit ce nu pot fi calmate prin altă medicaţie. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III. Valabilitatea prescripţiilor medicale cu produse stupefiante sau psihotrope este următoarea: A. 339/2005. se sancţionează cu amendă de la 1. orice modificare. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie. 1646. D. cu excepţia: A. a cantităţilor ridicate. să deţină doar necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat. D. 339/2005 au obligaţia: A. 1643. Persoanele fizice care intră pe teritoriul României cu medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 30 zile de la data prescrierii. D. C. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr.000 la 5. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie. E. modificările pot fi făcute cu condiţia neafectării lizibilităţii prescripţiei. B. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii. în cazul neprezentării prescripţiilor în aceste termene. 1645. pot deţine o cantitate de medicamente care să depăşească necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat.

substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope se va efectua cu respectarea următoarelor reguli: A. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel. 200 . evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. C. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului. Evidenţa plantelor.B. 339/2005. în farmaciile comunitare. substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Sănătăţii Publice. plantele. C. atunci se vor prescrie pe reţete cu timbru sec. în farmaciile comunitare. cu excepţia cantităţilor solicitate de instituţiile abilitate să dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau în scopuri didactice si de cercetare stiinţifică. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul II şi un preparat ce conţine substanţe nesupuse controlului Legii nr. E. substanţele si produsele stupefiante si psihotrope confiscate se distrug. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. C. D. B. Distrugerea plantelor. 1650. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Sănătăţii Publice. D. Construcţiilor ţi Turismului. pe orice suport de stocare a informaţiilor. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor. la solicitarea poliţiei. substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Transporturilor. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă. D. E. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. E. pe orice suport de stocare a informaţiilor. dacă sunt unul din tabelul IIşi unul din tabelul III. B. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul III şi un preparat ce conţine substanţe nesupuse controlului Legii nr. 339/2005 se realizează prin înscrierea si centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special. 339/2005. 1649. substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se realizează respectând următoarele: A. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde.

sunt căsătoriţi şi locuiesc cu familiile proprii în România D. Au dreptul să exercite profesia de farmacist în România următorii cetăţeni străini: A. 1653. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Spaţiului Economic European E. D. Farmacistul are deplină răspundere şi drept de decizie asupra următoarelor activităţi: A. În conformitate cu pregătirea sa universitară. farmacist senior cu o vechime în specialitate mai mare de 10 ani. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele Uniunii Europene C. B. 1654. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung într-un stat terţ D. farmacistul este competent să exercite şi următoarele activităţi: A. C. persoană fizică care este cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European.Tema nr. D. depozitarea şi eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital. D. 201 . C. persoană fizică care este cetăţean al unui stat membru al Uniuni Europene. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană. copii unui cetăţean român. cetăţenii statelor terţe beneficiari ai statutului de rezident permanent în România. analize în laboratoare de biochimie. C. certificatul de farmacist specialist. numai cetăţenii români B. B. E. depozitarea şi distribuţia medicamentelor în farmacii deschise publicului. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung în România B. sunt: A. farmacist specialist în Farmacie clinică. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist care au fost recunoscute de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. acordarea de consultaţii medicale. C. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană. Profesia de farmacist poate fi profesată pe teritoriul României de următoarele categorii de persoane fizice: A. fabricarea şi controlul medicamentelor. dobândite într-un stat terţ şi nerecunoscute de unul dintre statele membre ori neechivalate în România. D. farmacist. B. E. C. eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene. farmacist specialist în Laborator farmaceutic. controlul. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist. diploma de farmacist. care au cetăţenie israeliană. E. persoană fizică care este cetăţean al Confederaţiei Elveţiene. Din punct de vedere al cetăţeniei. părinţii unui cetăţean român care au o altă cetăţenie şi care se află în întreţinerea acestuia E. activităţi didactice sau administraţie sanitară E. pe teritoriul României pot exercita profesia de farmacist următoarele categorii: A. prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor. 1652. Farmacovigilenţă. 1655. E. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist. toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor. eliberată de instituţiile de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditate din România. soţul/soţia unui cetăţean român care are cetăţenie israelină C. Titlurile oficiale de calificare în farmacie în baza cărora se poate exercita profesia de farmacist în România. membrii de familie ai unui cetăţean care aparţine unui stat terţ. D. eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice. 31 Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică 1651. 1657. 1656. farmacist debutant. B. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Confederaţiei Elveţiene. înlocuirea medicului în stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului. Titlurile profesionale pe baza cărora se poate exercita profesia de farmacist sunt: A. B. controlul. cetăţenii Confederaţiei Elveţiene. prepararea. prepararea. marketing şi management farmaceutic.

E. 1662. E. Certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România: A. medicul. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. atâta timp cât îndeplinesc condiţiile de sănătate. D. 1663. 1659. E. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist pentru care a intervenit reabilitarea. farmacistul este obligat să anunţe colegiul al cărui membru este în termen de 10 zile de la naşterea situaţiei. preşedintele colegiului poate solicita organelor în drept confirmarea sau infirmarea stării de incompatibilitate care vizează starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu: A. oricare ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri. activităţile didactice. 1661. care este valabil 6 luni de la data emiterii. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist. starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. până la împlinirea vârstei legale de pensionare. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. până la împlinirea vârstei de 70 de ani. În cazurile de incompatibilitate: A. D. profesia de medic. D. B. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. E. C. 1660. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. B. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. C. calitatea de asociat în cadrul unei societăţi comerciale care are obiect de activitate importul-exportul de medicamente. devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională C. farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia. şi pentru care a intervenit reabilitarea. D. C. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. copia documentului de cetăţenie. C. se poate desemna o comisie alcătuită din 3 farmacişti primari. D. B. care este valabil 3 luni de la data emiterii. Este nedemn să exercite profesia de farmacist: A. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. 1664. chiar dacă intervin situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate D. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. pentru a confirma sau a infirma situaţia de incompatibilitate care rezultă din exercitarea profesiei de medic sau din orice ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri. B. B. în cazul în care nu intervin situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate. D. C. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. şi pentru care nu a intervenit reabilitarea. valabilă 6 luni de la data emiterii. până la împlinirea vârstei de 60 de ani. B. dacă sunt membri titulari şi corespondenţi ai Academiei Române. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. copia documentului de cetăţenie. dreptul de exerciţiu al profesiei se suspendă de drept. chiar dacă exercitarea profesiei este suspendată sau interzisă E. este avizat anual pe baza asigurării de răspundere civilă pentru malpraxis valabilă pentru anul respectiv B. Farmaciştii care îşi desfăşoară activitatea în unităţile sanitare publice pot profesa: A. C. E.1658. dreptul de exerciţiu al profesiei există. 202 . prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. până la împlinirea vârstei de 70 de ani. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei.

care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România. valabilă 3 luni de la data emiterii. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. farmacistul nu este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi nici să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este despre aceasta. B. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. D. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. E. domeniul securităţii sociale. D. anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său. Trebuie să respecte Codul deontologic al farmacistului. certificatul de membru devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. E. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. care exercită profesia de farmacist în România. B. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. nu pot primi sancţiuni disciplinare de natură profesională sau administrativă.E. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. E. comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. D. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. acestea nu trebuie să informeze statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. 1668. farmacistul este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este. Următoarele afirmaţii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate: A. 1667. eliberat pe baza certificatului de sănătate pentru anul respectiv. valabilă 6 luni de la data emiterii. trebuie să respecte legislaţia română care reglementează sectorul de sănătate. precum şi cu privire la Codul deontologic al farmacistului. Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru care exercită profesia de farmacist în România: A. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. acestea informează statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române. care este valabil 6 luni de la data emiterii. C. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. B. au obligaţia de a se informa la autorităţile competente cu privire la legislaţia care reglementează sectorul de sănătate. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. Următoarele afirmaţii cu privire la facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate: 203 . C. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. încheiată pentru anul respectiv. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. 1666. 1665. C. B. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. C. eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. copia documentului de cetăţenie. Următoarele afirmaţii cu privire la asigurarea de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională sunt adevărate: A. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România. E. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. nu trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România. 1669. anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent. D. comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene.

în vederea stabilirii şi creşterii standardelor de practică profesională. Din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România decurg următoarele obligaţii: A. încalcă dispoziţiile. la judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care reglementează exercitarea profesiei sau a actului profesional. întrerup pe o durată de până la 6 ani exercitarea profesiei de farmacist. B. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. 1670. se poate substitui organizaţiilor patronale. E. din motive obiective. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. C. din motive obiective. nu pot răspunde potrivit legii. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. C. B. este subordonat Parlamentului B. E. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice. la cerere. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. C. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în nume propriu. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor săi. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional şi a tematicii de concurs. 1672. Colegiul Farmaciştilor din România: A. întrerup pe o durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist. la formarea. În exercitarea atribuţiilor sale. încalcă dispoziţiile. de către farmacişti cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. B. în timpul exercitării profesiei. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice. D. accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se face. E. în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România. are autonomie normativă. în termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene.la cerere. C. este subordonat Ministerul Sănătăţii Publice E. întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist. din motive obiective. are autonomie instituţională. B. în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. este subordonat Guvernului D. 1671. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. D. D. Colegiul Farmaciştilor din România colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice: A. legile şi regulamentele profesiei. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. 1675. stabiliţi în România şi care. Care dintre afirmaţiile privind suspendarea calităţii de membru al CFR sunt adevărate: A. este un organism apolitic. Colegiul Farmaciştilor din România: A. legile şi regulamentele profesiei. este un organism cu scop patrimonial. D. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. este un organism de drept privat. în timpul exercitării profesiei. la întocmirea Registrului unic al farmaciştilor din România. E. 95/2006. B. potrivit Legii nr. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România nu se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate. specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a farmaciştilor. să se înscrie într-o organizaţie sindicală a farmaciştilor 204 . promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii similare. a asigurării calităţii actului farmaceutic în unităţile farmaceutice. este un organism fără scop patrimonial. C. este un organism de drept public. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate. D. Colegiul Farmaciştilor din România: A. C. se poate substitui organizaţiilor sindicale. răspund potrivit legii. 1674. în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România.A. În domeniul său de competenţă. la cerere. stabiliţi în România şi care. E. 1673.

B. să rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de specialitate din cadrul Colegiului Farmaciştilor din România; C. să se adreseze justiţiei pentru rezolvarea litigiilor cu membrii din organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România; D. să rezolve sarcinile care le-au fost încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai corpului profesional; E. să se înscrie în organizaţia patronală teritorială. 1676. Drepturile care decurg din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România sunt: A. dreptul de a alege şi a fi aleşi în organele administraţiei locale şi centrale; B. dreptul de a purta însemnele Colegiului Farmaciştilor din România; C. dreptul de a contesta sancţiunile primite; D. dreptul de fi informaţi în timp util despre orice acţiune a Colegiului Farmaciştilor din România; E. dreptul de a fi remuneraţi pentru munca depusă. 1677. Adunarea generală a Colegiului teritorial are următoarele atribuţii: A. adoptă Codul deontologic al farmaciştilor; B. adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Colegiului Farmaciştilor din România; C. aprobă proiectul de buget al Colegiului Farmaciştilor din România; D. alege, dintre membrii săi, consiliul colegiului şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România; E. stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină. 1678. Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii: A. reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate; B. cu aprobarea Biroului executiv încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Farmaciştilor din România; C. convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale, ale Consiliului naţional; D. elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli ale colegiilor teritoriale; E. asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România între şedinţele Consiliului naţional. 1679. Abaterea disciplinară reprezintă: A. fapta săvârşită fără vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist; B. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist; C. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional; D. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legislaţia muncii; E. fapta săvârşită cu vinovăţie prin care nu se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional 1680. Judecarea abaterilor disciplinare se face: A. cu respectarea principiului egalităţii; B. în cadrul unităţilor farmaceutice unde îşi exercită profesia farmacistul acuzat; C. cu respectarea dreptului la apărare; D. cu respectarea procedurilor prevăzute în Statutul Colegiului Farmaciştilor din România; E. cu respectarea principiului discriminării pozitive, luând în calcul sexul şi vârsta farmacistului acuzat. 1681. Comisia de disciplină, cu majoritate de voturi, stabileşte printr-o decizie una dintre următoarele soluţii: A. stinge acţiunea disciplinară dacă fapta nu constituie abatere disciplinară; B. respinge plângerea ca fiind netimbrată; C. respinge plângerea ca fiind nesemnată; D. dacă fapta constituie abatere disciplinară aplică una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România; E. dacă fapta constituie abatere disciplinară trimite dosarul la Comisia superioară de disciplină pentru a fi aplicată una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România. 1682. Membrii comisiilor de disciplină: A. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 5 ani; B. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 7 ani şi să nu fi avut abateri disciplinare în ultimii 3 ani; C. sunt aleşi de către adunarea generală;

205

D. sunt aleşi pentru o perioadă de 5 ani; E. sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani. 1683. Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează: A. prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii Publice sau autoritatea de sănătate publică B. prin numirea de către preşedinte a altui membru; C. prin alegerea în funcţia de preşedinte al colegiului; D. prin demisia de la locul de muncă deţinut la data alegerilor; E. prin pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România. 1684. Contestaţia împotriva deciziei comisiei de disciplină de la nivel teritorial: A. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină; B. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială; C. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială; D. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină; E. este suspensivă de executare. 1685. Răspunderea civilă a farmacistului: A. se face proporţional cu gradul de vinovăţie; B. înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii; C. nu înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii; D. Feste atrasă atunci când prejudiciul se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament sau viciilor ascunse; E. este atrasă atunci când profesionistul acţionează cu bună-credinţă în situaţii de urgenţă şi cu respectarea competentelor acordate 1686. Experţii care cercetează un caz de malpraxis: A. sunt desemnaţi de preşedintele comisiei judeţene de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis; B. sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, din lista judeţeană a experţilor; C. trebuie să aibă o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani de zile; D. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 20 de zile pe care îl înaintează Comisiei; E. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 30 de zile pe care îl înaintează Comisiei. 1687. Bugetul de venituri al Colegiului Farmaciştilor din România este constituit din următoarele: A. donaţii şi sponsorizări; B. cotizaţii lunare ale membrilor; C. fonduri rezultate din activităţi comerciale D. drepturi editoriale; E. încasări din vânzarea produselor proprii. 1688. Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii: A. fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România; B. gestionează bunurile Colegiului Farmaciştilor din România; C. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al farmacistului; D. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al medicilor; E. propune Adunării generale naţionale proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli al colegiilor teritoriale. 1689. Nu pot fi membri ai Biroului Executiv al Colegiului Farmaciştilor din România: A. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul societăţilor comerciale. B. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie; C. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; D. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; E. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul consiliilor locale. 1690. Cu privire la eliberarea de către farmacist a medicamentelor fără prescripţie medicală, sunt adevărate următoarele afirmaţii:

206

A. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul este bolnav cronic si este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic; B. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală doar dacă acestea se încadrează în categoria OTC-urilor; C. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă un bilet de ieşire din spital; D. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o scrisoare medicală; E. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o schemă de tratament neparafată de medicul prescriptor. 1691. Privind serviciile farmaceutice de urgenţă, următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore indiferent de zilele în care se furnizează serviciile farmaceutice de urgenţă; B. decizia farmacistului în furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenţă va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele adverse şi contraindicaţiile; C. medicamentele psihotrope şi stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă; D. medicamentele psihotrope şi stupefiante fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă în cazul dependenţilor; E. în funcţie de gravitatea situaţiei prezentate, farmacistul va încerca să ia legătura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic. 1692. Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele activităţi: A. atragerea pacienţilor prin oferirea de avantaje materiale; B. atragerea pacienţilor prin reclamă mincinoasă; C. eliberarea de medicamente în oferte propuse de diferţţi producătoei; D.folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi; E. folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi. 1693. Regulile de bună practică farmaceutică au la bază următoarele principii: A. sprijinirea societăţii în a utiliza cât mai judicios medicamentele pentru a obţine efectul terapeutic maxim, B. farmaciştii trebuie să asigure servicii farmaceutice de înaltă calitate; C. farmacistul nu are nici un rol în obţinerea rezultatului unui tratament; D. farmacistul trebuie să se implice în activităţile de prevenire a îmbolnăvirilor; E. singurul scop al practicii farmaceutice este prepararea şi eliberarea medicamentelor. 1694. Regulile de bună practică farmaceutica impun următoarele: A. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului care este tratat în ambulatoriu; B. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului, indiferent de cadrul în care acesta este tratat; C. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe eliberarea medicamentelor şi a altor produse pentru sănătate, cu o informare şi consiliere adecvate pentru pacient şi o urmărire atenta a efectelor utilizării acestora; D. farmacistul trebuie să militeze pentru o prescriere raţonală şi economică, a medicamentelor; E. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe verificarea medicului privind necesitatea obiectivă a prescrierii medicamentelor. 1695. Din aplicarea regulilor de bună practică, rezultă că: A. între farmacişti trebuie să existe relaţii de concurenţă comercială neloială; B. fiecare farmacist trebuie să încerce, indiferent de mijloace, să îmbunătăţească serviciul farmaceutic propriu; C.în legătură cu tratamentul medicamentos, între farmacişti şi medici trebuie să existe relaţii bazate pe încredere ; D. prin relaţii de colegialitate, farmaciştii trebuie să contribuie la îmbunătăţirea serviciului farmaceutic oferit populaţiei; E.exercitarea profesiei se face într-un spirit profesional predominant faţă de cel comercial. 1696. Regulile de bună practică privind informarea pacientului se referă la: A. informarea pacientului conduce la optimizarea tratamentului aplicat; B. informarea pacientului conduce la ameliorarea stării sale de sănătate; C. informarea pacientului se face fără a ţine cont de libera sa decizie; D. informarea pacientului se face numai utilizând termeni de specialitate;

207

E. informarea pacientului se face citind compoziţia chimică a medicametului. 1697. Prin farmacia comunitară se vând: A. medicamentele care se acordă pe bază de prescripţie medicală; B. produse cosmetice; C. produse parafarmaceutice; D. dispozitive şi aparatură medicală de uz spitalicesc şi consumabile pentru acestea; E. suplimente alimentare si alimente cu destinaţie specială. 1698. Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a farmaciei comunitare se depun următoarele documente: A. cererea tip; B. avizul de oportunitate; C. cazierul judiciar al farmacistului şef; D. actul constitutiv al societăţii comerciale; E. cazierul fiscal al societăţii comerciale. 1699. Mutarea sediului unei farmacii comunitare: A. se poate face numai în aceeaşi localitate; B. se poate face şi în altă localitate dacă farmacistul şef face dovada că are domiciliul în acea localitate; C. se poate face şi în altă localitate în locul unei oficine; D. trebuie comunicată Ministerului Sănătăţii Publice şi Colegiului Farmaciştilor din România E. trebuie comunicată Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Colegiului Farmaciştilor din România. 1700. În conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2008, următoarele afirmaŢii privind drogheria sunt adevărate: A. se înfiinţează numai de societăţile comerciale care au deja deschisă o farmacie; B. poate fi condusă numai de un farmacist care are cel puţin 5 ani vechime în specialitate; C. funcţionează numai în prezenţa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist; D. poate fi condusă de un asistent medical de farmacie şef; E. poate funcţiona în absenţa unui farmacist. 1701. Autorizaţia de funcţionare a drogheriei: A. include autorizaţia sanitară de funcţionare B. este eliberată de Ministerul Sănătăţii Publice C. este eliberată în maximum 15 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; D. este eliberată în maximum 45 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; E. poate fi autorizată conform procedurii tacite. 1702. În farmaciile comunitare şi în drogherii, inspecţia: A. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului; B. se exercită de Colegiul Farmaciştilor din România împreună cu reprezentanţi ai Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România; C. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului, împreună cu reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor din România; D. are loc cel puţin o dată pe an; E. are loc cel puţin o dată la 2 ani. 1703. Conform dispoziţiilor Legii farmaciei nr. 266/2008, următoarele fapte constituie contravenţie care se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei şi cu închiderea farmaciei comunitare, respectiv a drogheriei: A. împiedicarea activităţii organelor de inspecţie şi control; B. afişarea, cu încălcarea reglementărilor în materie, în incinta farmaciei comunitare sau a drogheriei, a reclamelor privind produsele medicamentoase. C. funcţionarea unei farmacii comunitare sau a unei drogherii fără autorizaţie de funcţionare; D. deţinerea sau eliberarea în drogherii a unor produse medicamentoase ale căror deţinere şi eliberare sunt interzise în drogherie; E. funcţionarea farmaciei în lipsa unui farmacist, care îşi exercită personal profesia, precum şi funcţionarea unei drogherii în lipsa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist. 1704. Oficina comunitară locală de distribuţie: A. se înfiinţează în localităţile fără servicii farmaceutice;

208

B. se înfiinţează numai în mediul rural; C. se poate înfiinţa de societatea comercială care are înfiinţată o farmacie; D. beneficiază de autorizaţie de funcţionare proprie; E. devine automat drogherie dacă în localitatea respectivă se înfiinţează o farmacie. 1705. Autorizaţia de funcţionare a farmaciei comunitare se eliberează: A. pe numele persoanei juridice şi al farmacistului-şef de farmacie; B. de Agenţia Naţională a Medicamentului; C. de Ministerul SănătăŢii; D. în maximum 45 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport nefavorabil; E. în maximum 15 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil.

209

cu excepţia: A. Sunt adevărate urmatoarele afirmaţii legate de rezoluţie. Dozarea substanţelor medicamentoase separate prin cromatografie pe strat subţire se efectuează: A. volumul de retenţie VR D. detectorul UV-VIS E. metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substanţe C. toate variantele sunt adevărate 1711. faza mobilă lichidă si faza staţionară lichidă B. coloana cromatografică C. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară lichidă C. o rezoluţie bună pentru două picuri adiacente presupune diferenţe foarte mici între tR a componentelor E. catarometrul D. rezervorul de gaz B. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară gazoasă 1710.Tema nr. refractometric C. detecţia substanţelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie de fluorescenţă 1708. Care din următorii detectori pot fi utilizaţi în HPLC? A. faza staţionară este: 210 . faza mobilă lichidă şi faza staţionară solidă D. identitatea substanţelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. 1706. factorul de capacitate k 1709. Cromatografia în fază gazoasă permite separarea: A. Care dintre următorii parametri caracterizează retenţia în HPLC? A. rezoluţia scade cu creşterea numărului de talere teoretice N 1713. injectorul-evaporatorul D. detectorul de ionizare in flacără B. timpul de retenţie tR C. rezoluţia creşte cu creşterea factorului de separabilitate C. substanţelor volatile stabile la temperatura lor de volatilizare C. parametrul Rf B. rezoluţia creşte cu cresterea numărului de talere teoretice N B. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară solidă E. În cromatografia cu fază inversă. Gradul de separare a două substanţe într-o cromatogramă se defineşte prin noţiunea de rezoluţie (Rs). 11).32 Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5. prin introducerea în calcul a timpilor de retenţie ai componentelor din proba de analizat B. substanţelor uşor volatilizabile la temperaturi mai mici de 400°C E. tuturor substanţelor medicamentoase B. detectorul de fluorescenţă 1707. eficacitatea E. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la metoda CSS sunt corecte? A. prin spectrofotometrie "in situ" E. detector refractometric 1714. Cromatografia în fază gazoasă este o variantă a cromatografiei pe coloană în care separarea componentelor unui amestec complex se realizează datorită unor procese de repartiţie sau absorbţie între: A. rezoluţia este o mărime dependentă de factorul de capacitate D. substanţelor solide care se lichefiază uşor D. dupa răzuirea şi eluarea substanţelor de pe adsorbant şi determinarea cantitativă prin alte metode C. În componenţa unui cromatograf de gaze se găsesc: A. direct pe placă prin fotodensitometrie 1712. detectorul E. detecţia substanţelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind substanţe etalon D. detecţia substanţelor separate prin CSS se bazează pe derivatizarea analiţilor pentru a obţine spoturi colorate sau fluorescente E. FR X nu face referiri în acest sens D.

carbon poros grafitat 211 . compus macromolecular E. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibru D. transmisie D. cromatografia de repartitie C. metoda conţinutului aparent B. detectorul de ionizare în flacără (DIF) E. beta-ciclodextrină . metoda curbei de calibrare D. metoda standardului intern-curbă de etalonare D. metoda standardului extern-curbă de etalonare E. reflexie B. În HPLC se pot utiliza ca faze staţionare: A. iar faza stationara este solida: A. Caracteristici comune metodelor cromatografice: A. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicină . B. cele doua faze sunt nemiscibile C. metoda normării ariilor 1718. răşină schimbătoare de ioni D. D. refractie C.A. metoda standardului intern C. cromatografia de afinitate B. separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloana 1719. lichide impregnate pe un solid inert E. C. silicagel grefat cu lanţuri hidrocarbonate 1715. metoda concentrat-diluat C. stingerea fluorescentei 1721. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) . migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi viteza E. E. Metodele utilizate pentru deteminări cantitative în gaz-cromatografie sunt: A. emisie fluorescenta E. nepolară C. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida. metoda normarii ariilor B. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa. metoda adaosului de standard 1722. analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila B. eteri coroană . detector UV-VIS C. gaze impregnate pe un suport polar 1717. solide polare B. În gaz-cromatografie pot fi utilizaţi următorii detectori: A. detectorul de conductibilitate termică (CT) D. spectrometrul de masă (SM) 1716. cromatografia de schimb ionic D. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin: A. detector refractometric diferenţial B. schimbători de ioni D. cromatografia de contracurent E. polară B. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele procedee: A. 1720. metoda examinarii in UV E. solide nepolare C. Care din fazele staţionare de mai jos se pot utiliza pentru separarea enantiomerilor unui compus chiral ? A.

heptanul. Eficacitatea coloanei cromatografice exprimă capacitatea ei: A. alcanilor. 1727. Cu ce fază mobilă funcţionează satisfăcător răşinile schimbătoare de ioni ca faze staţionare cromatografice ? A. cicloalcanilor. B. D. B. nitrometanul. C. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul cationiţilor slabi . n-butanolul. înălţimea platoului teoretic. E. B. 1726. 1729. B. C. D. C. B. E. D. C. toluenul. E. C. apa. C. de a da picuri cât mai simetrice. laţimea platoului teoretic. C. etilenglicolul. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul cationiţilor slabi . ciclodextrine. ciclohexan. diametrul coloanei. să fie incompatibilă cu sistemul de detecţie. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul anioniţilor slabi . Fazele staţionare pe bază de ciclodextrine cu caracter hidrofob se utilizează pentru separarea: A. cu faza mobilă acidă atât la cationiţi slabi cât si la anioniţi slabi. C. alcani. 1731. În cromatografia clasică de repartiţie pe coloană faza mobilă poate fi: A. B. Numărul platourilor teoretice (N) caracterizează eficacitatea coloanei cromatografice şi este dependent de: A. de a da picuri cât mai strâmte. să fie compatibilă cu sistemul de detecţie.1723. să dizolve faza staţionară şi să interacţioneze chimic cu aceasta. pentan. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze staţionare pe bază de: A. de a da picuri cât mai largi. D. E. D. Pentru cromatografia de repartiţie. acizilor carboxilici. de a da picuri cu baze cât mai mici. 1728. E. lungimea coloanei. apa. D. oxiproprionitrilul. faza mobilă trebuie să îndepinească următoarele cerinţe: A. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul anioniţilor slabi . oxiproprionitrilul. poliolilor. polietilena. aminoacizi. dinamica fazei mobile. 1724. alcoolilor. benzen. 1725. să aibă o mare putere de dizolvare dar să nu interacţioneze chimic cu analiţii din probe. 212 . hexanul. B. ciclohexan. C. E. E. B. B. 1730. D. D. cloroformul. E. D. alcoolul benzilic. În HPLC faza staţionară este de regulă: A. de a da picuri cât mai asimetrice. să nu dizolve faza staţionară şi să nu interacţioneze chimic cu aceasta. E. În HPLC faza mobilă poate fi: A.

Identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf C. faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert 1740. Detectorii de absorbanta (UV. Apa este singurul solvent utilizat pentru obtinerea unei faze stationare hidrofile 1733. In cromatografia de gaze (CG): A. Factorul de capacitate 1737. oxigen. CSS se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante daca se respecta anumite conditii D. faza mobila poate fi solida C. heliu. faza stationara este un gaz B. Transmisie C. metan. Difuzie D. Neon sau argon B. In cromatografia de gaze se folosc urmatoarele gaze purtatoare: A. In CSS este posibila derivatizarea analitilor pentru a obtine pete colorate fluorescente 1734. Azot D. argon C. faza mobila este un gaz E. Detectorul electrochimic 1738. Alegeti raspunsurile corecte cu privire la cromatografia de hartie: A. azot B. dioxid de carbon 1739. IR) B. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. Hartia cromatografica are un caracter hidrofob D.1732. faza stationara este un solid C. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. Emisie fluorescenta E. argon. Reflexie B. Hartia cromatografica are un caracter hidrofil E. faza mobila poate fi lichida D. Numarul de platouri teoretice B. Detectorul de vascozitate D. heliu E. faza mobila este un lichid D. VIS. Stingerea fluorescentei 1735. Detectorul refractometric E. faza stationara poate fi lichida E. Are la baza un mecanism de repartitie solid-lichid B. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze: A. Printre detectorii folositi in cromatografia de lichide de inalta performanta se numara: A. Identitatea substantelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. azot D. hidrogen. Detectorul de fluorescenta C. CSS nu se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante E. Optimizarea proceselor de separare cromatografica se realizeaza actionand asupra urmatorilor parametri: A. Un gaz cu conductibilitate termica mare C. Un gaz cu conductibilitate termica mica 1736. Heliu E. In cazul unui gaz-cromatograf prevazut cu detector de conductibilitate termica se utilizeaza drept gaz vector: A. Factorul de rezistenta la transferul de masa D. Hartia cromatografica constituie suportul de faza stationara C. faza stationara poate fi solida 213 . faza mobila poate fi gazoasa B. Presiune E. Factorul de selectivitate C.

cromatografia de schimb ionic E. faza stationara nu poate fi un solid pe care sunt grefate grupari organice D. cromatografia cu fluide supercritice C. ulei de parafina .metanol . metode cromatografice in faza lichida B. poate fi cromatografie pe "faza inversa" 1748. se aplica la separarea unor substante solubile in apa E.acid acetic . ca faza mobila se utilizeaza de regula apa D. faza mobila este un lichid 214 . faza stationara poate fi silicagel silanizat D.o reactie chimica specifica E. cromatografia de lichide sub presiune 1749. in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichid faza stationara lichida se fixeaza prin adsorbtie fizica B. metode directe pe faze stationare chirale sau pe faze obisnuite dar aducand in faza mobila un aditiv chiral D. polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analitului E. faza stationara este un solid cu granulatie fina sau un solid impregnat cu un lichid C.apa B. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid B. polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analitului 1744.benzen C. polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analitului B. enantiomerii nu se pot separa prin metode cromatografice 1746.apa 1743. in cromatografia pe faza inversa. metode indirecte pe faze stationare obisnuite dupa derivatizarea lor printr . cromatografia de gaze D. Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme de solventi: A. este o metoda fizica de separare B. nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analitului D. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia HPLC de adsorbtie: A. faza stationara este de silicagel B. faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara B. apa . faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara C. nu se pot folosi metode in faza gazoasa C. formamida . faza stationara este de alumina C. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A. Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in majoritatea cazurilor este necesar ca: A. in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolar 1745. faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara D.amoniac . Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A. in cromatografia pe faza stationara normala. In HPLC de repartitie nu sunt corecte afirmatiile: A. faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara E. cromatografia pe strat subire B. faza stationara poate fi alumina C.apa D. faza stationara este depusa in strat subtire pe un suport de sticla E.fenol E. n-butanol . poate fi cromatografie pe "faza stationara normala" E. se aplica la separarea unor substante relativ nepolare 1747. polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analitului C.DMF . in cromatografia pe faza inversa. faza stationara este un compusmolecular reticulat D. in cromatografia pe faza stationara normala.1741. Selectati metodele cromatografice oficinale in FR. Pentru separarea enantiomerilor prin tehnici cromatografice se folosesc: A.X: A. faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbante E. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru cromatografia de repartitie: A. izopropanol . faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobila C. faza stationara solida este miscibila cu faza mobila 1742.

porozitatea 1755. Referitor la cromatografia de schimb ionic sunt corecte enunturile: A. pe faza stationara polimerica sunt grefate grupari ionizabile D. fazele suport pot fi neporoase. fazele de stationare sunt geluri de diverse tipuri E. repartitia intre faza stationara si faza mobila C. numarul de platouri teoretice N E. hidrocarburi saturate 215 . respectiv pe faza stationara: A. excluderea-difuzia E. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de excludere sterica: A. schimbul ionic 1756. termogravimetrie C. fazele stationare schimbatoare de ioni sunt capabile sa fixeze exclusiv cationi 1754. este o tehnica lichid electrocromatografica B.1750. rezultatele se prezinta sub forma unui grafic semnal-timp 1752. poate fi utilizata pentru separarea polipeptidelor C. siliconii C. instabilitate chimica B. volumul de retentie VR B. In cromatografia de gaze: A. factorul de capacitate k` D. metode volumetrice 1751. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in gaz-cromatografie: A. adsorbtia pe suporturi solide D. formate din sfere din sticla D. stabilitate termica C. fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar inerte fizic B. sitele moleculare E. capacitatea de schimb ionic D. fazele stationare schimbatoare de ioni se mai numesc si "faze inverse" E. faza mobila este un lichid care se aduce in stare gazoasa inaintea determinarii B. faza stationara este un solid sau un lichid impregnat pe un suport solid inert D. este o tehnica lichid cromatografica (LC) C. probele de analizat dizolvate int-un solvent sunt introduse in camera de evaporare termostata la 10°C E. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze selectati enunturile corecte: A. fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte mica 1758. Selectati marimile care caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica. prima faza de acest gen a fost pe baza de dextran polireticulat 1753. Timpul de retentie tR 1757. nu poate fi utilizata pentru separarea proteinelor D. adsorbtia pe suporturi inerte B. cu pori mari si uniformi C.refractometrie diferentiala D. fazele stationare pot fi lichide E. faza mobila este numita gaz-purtator C. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale: A. coeficientul de rezistenta la transferul de masa C C. fazele suport pot fi poroase. poliesteri si polieteri ai glicolilor B. silicagelul D. ionizarea gruparilor shimbatoare este independenta de natura chimica a acestora E. spectrofotometrie de absorbtie B. fluorimetrie E. se bazeaza pe diferentele dintre marimile moleculelor B. Proprietatile fizico-chimice ale schimbatorilor de ioni sunt: A. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub presiune se bazeaza pe: A.

1759. esterificarea B. cele mai frecvent utilizate in gaz-cromatografie: A. In cromatografia de gaze pot fi utilizati ca detectori: A. complexarea cu ioni metalici E. detectorul de fluorescenta D. alchilarea C. bromurarea 1760. sililarea D. detectorul cu ionizare in flacara E. catarometrul C. spectrometrul de masa (MS) 216 . detectorul refractometric B. Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat.

tropeolina 00 C.1 mol/l D. codeină fosforică D. soluţie titrată: acid percloric 0. Care dintre următoarele substante se dozează in mediu neapos? A.1 mol/l C. soluţia de clorura de sodiu C. să fie solubile în solventul ales E. în cazul soluţiei de azotit de sodiu 0. solventul este acid acetic anhidru (R) B. FRX prevede următoarele condiţii pentru dozarea codeinei bază: A. are acelaşi factor de molaritate B. FR X prevede la monografia BISMUTHI SUBNITRAS următoarele: A. Soluţiile titrate pot conţine următoarele substanţe de referinţă: A. la soluţia volumetrică nestabilă. FR X exprimă concentraţia lor în g% C. acid acetil salicilic 217 . dozarea se face în mediu neapos 1767. substanţele volumetrice se păstrează în recipiente bine închise E. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0. se realizează o dozare nitritometrică B. solvent: piridina (R) E. indicator: violet de pirocatehină-soluţie C. acid lactic B. barbital C. se realizează o dozare în mediu apos B. factorul de molaritate se stabileşte înainte de folosire D. soluţia de iod D. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte? A. se realizează o dozare potenţiometrică 1766.Tema nr. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt corecte? A. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0. acidul clorhidric B. sunt soluţii care se folosesc în analiza cromatografică D. să fie stabile C. factorul de molaritate al soluţiilor volumetrice se verifică din 7 în 7 zile 1762. fenolftaleină D. albastru de bromfenol 1765. Dintre indicatorii oficializaţi de FR X fac parte: A. concentraţiile soluţiilor volumetrice pot fi de molaritate exactă sau molaritate aproximativă E. Substanţele chimice de referinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. solvent: acid nitric (R) şi apă distilată E. soluţia de rivanol 1768. se numesc şi soluţii titrate B.1N. cristal violet B. soluţie titrată: complexon III C. sunt soluţii cu o concentraţie bine stabilită 1764. factorul de molaritate nu se verifică periodic C. să aibă o compoziţie bine definită B. solvent: acetona 1763. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la soluţiile volumetrice sunt corecte? A.1 mol/l D. să reacţioneze cu alte substanţe conform unor ecuaţii cât mai complexe 1769. soluţia volumetrică diluată. soluţie titrată: edetat sodic 0.05 mol/l D. soluţia de nitrat de argint E. obţinută din soluţia volumetrică mai concentrată.33 Metode volumetrice in controlul medicamentelor (11) 1761. solvent: dimetilformamidă (R) E. să prezinte un înalt grad de puritate D. tiosulfat de sodiu E.

1776. prin titrare în mediu apos. se dozeaza prin titrare cu acid percloric 1773.1 grame probă analizată . B. E. titrare complexonometrică. E. sulfat de bariu. E.R. Efedrina A. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu apos. sulfat de aluminiu C. benzoat de sodiu E. E. salicilat de sodiu 1770. hidroxid de sodiu. B. 218 . B. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza: A. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată . se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu C. titrarea cu acid percloric în mediu anhidru. D. C. hidrazine D. D. aminelor aromatice si heterociclice C. imidelor E. printr-o reacţie acido-bazică. C. unor oxime. C.05 molară de iod (exprimată în ml) consumat de 1 gram probă analizată . cu solutie acid percloric 0. C. 1775. aminelor alifatice B. determinarea argentometrică a clorului. D. volumul soluţiei 0. printr-o reacţie de comkplexare. complexon III. printr-o reacţie de precipitare. 1777. utilizând: A. enolilor 1774. prin titrare cu complexon III.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante: A. acido-bazic. Diclorhidratul de histamină se determină. acid percloric 1772. are caracter slab bazic D. B. 1778. Conform F. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 100 grame probă analizată. titrarea cu acid clorhidric în mediu apos. carbonat bazic de magneziu B. prin titrare cu metoxid de sodiu. complexometric. D. apa B. Glibenclamida se determină conform FR X: A. bromura de sodiu D. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată . acetat de mercur E. edetat sodic. in acid acetic anhidru. D. CCl4) C. B. conform FR X: A. conform FR X. D. Titrarea directa in mediu neapos. imine. acid acetic anhidru D. Oxidul de zinc se determină. are caracter slab acid B. C.E. solventi inerti (CHCl3. gluconat de calciu 1771. Alegeţi definiţiile echivalente cu cea din FR-X a noţiunii de "indice de iod".1mol/l se aplica pentru dozarea: A. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 0. prin titrare cu azotat de argint. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei: A. azotat de argint. Indicele de iod este: A. prin titrare în mediu anhidru. se dozeaza in mediu neapos E.

Prin titrare cu hidroxid de sodiu se pot determina: A. clorhidratul de clomipramină. 1785. Factorul de molaritate se verifica periodic D.1779. C. 1783. iodatometric. în mediu apos. Se pot doza prin titrare cu acid percloric in acid acetic: 219 . cu acid percloric 0. Cloxacilina sodică se detrmină. prin titrare redox. B. Pastrarea solutiilor volumetrice se face in recipiente bine inchise. D. Factorul de molaritate. D. 1782.1 M. în mediu neapos. E. E. acidul benzoic. Alegeti afirmatiile corecte privind solutiile volumetrice: A. iodometric. în mediu anhidru.1 M. C. Sa fie inerte chimic E. acidul acetic. spectrometric. B. conform FR X: A. Factorul de molaritate (F) se stabileste: A. B. 1781.1 M în mediu anhidru: A. conform FR X: A. cu hidroxid de sodiu 0. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0. cu acid clorhidric 0. odata stabilit. alcool absolut. E. E. C. Sa fie insolubile in solventul ales C. D. E. clorhidratul de amitriptilină. este valabil 6 luni de la prepararea solutiei C. în mediu apos. C. Pe o substanta cu caracter bazic E. Cloramina B se determină. prin titrare acido-bazică în mediu neapos. 1784. acid citric. Cefotaxima sodică se determină prin titrare: A. acid benzoic. Pe o substanta chimica de referinta B. B. utilizând soluţia de tiosulfat de sodiu. Substantele chimice de referinta (titrosubstantele) trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. gravimetric. Amobarbital sodic. B. D. Cu o solutie proba 1787. acidul aspartic. Sa aiba compozitia bine definita B. B. La prepararea solutiilor volumetrice se foloseste apa proaspat fiarta si racita B. clorhidrat de cloropiramină. în mediu conţinând apă şi alcool. Acidul aspartic se determină prin titrare: A. E. Solutiile volumetrice nestabile necesita stabilirea factorului de molaritate inainte de fiecare folosire E. 1780. în mediu conţimând acid acetic anhidru. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut C. D. acido-bazică. prin determinarea clorului prin titrare argentometrică. prin titrare acido-bazică C. prin titrare acido-bazică în mediu apos. D. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate necunoscut D. C. ferit de lumina 1786. Sa fie solubile in solventul ales 1788. Sa aiba un grad inalt de puritate D.1 M. cefotaximă sodică. dioxan.

ca acid. barbital C. in solventi protogenici B. dimetilformamida D. cu metoxid de sodiu in dimetilformamida 1796. potentiometric 1791. fenobarbital 1795. au functie slab bazica C. in solventi protofilici C. punctul de echivalenta se determina: A. in solvent acid acetic anhidru C. prin Metoda Fajans 220 . argentometric. ca acid. Sulfonamida se poate titra: A. curba de titrare prezinta doua puncte de inflexiune 1792. complexonometric direct 1797. se dozeaza in solventi protogenici E. se dozeaza in mediu apos D. in amestec de solventi apa . sulfafurazol E. Substantele medicamentoase cu caracter amfoter se pot doza: A. cu acid percloric in acid acetic D. acid nalidixic D. cu indicatorul albastru de timol B. chimic. chimic. acid acetic E.5 dietilbarbituric): A. se neutralizeaza doar functia carboxil B. sulfonamide E. se folosesc: A. cu indicatorul timolftaleina C. derivati barbiturici C. piridina 1790. clorhidratul de etilmorfina 1789. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida E. cu acid etilendiaminotetraacetic in acid acetic E. solventi protogenici B. Urmatoarele substante medicamentoase se pot doza in mediu neapos cu metoxid de sodiu. se neutralizeaza doar functia fenolica C. chimic. ca baza. Dozarea barbitalului (veronal.piridina D. in amestec de solventi apa . La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor medicamentoase. alcaloizi saruri de acid clorhidric D.piridina E. acid 5. solventi protofilici C. se neutralizeaza atat functia fenolica cat si cea carboxil D. in solvent acid acetic anhidru B. ca baza. se foloseste ca indicator albastru de timol 1794. Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii barbiturici sunt corecte: A. oxime B. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in acid acetic D.A. deoarece au caracter acid: A. Titrarea acidului salicilic cu metoxid de sodiu: A. chimic. La titrarea in mediu neapos a functiilor acide. cu indicatorul galben de alizarina D. se face in mediu de dimetilformamida neutralizata B. au functie slab acida B. cu indicatorul violet de pirocatechina E. Aminoacizii se pot doza: A. curba de titrare prezinta un punct de inflexiune E. clorhidrat de dionina B. se face in mediu de acid acetic neutralizat C. se dozeaza in solventi protofilici 1793.

1N D. ca baza in solvent acid acetic anhidru E. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu 0. se manifesta prin cedare de protoni C. se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si prelucrarea reziduului dupa evaporare C.10°C 1803. Selectati conditiile prevazute de FR X pentru dozarea volumetrica a codeinei baza: A. se manifesta prin cedare de protoni C.1N D. cu indicatorul metiloranj D. Functia slab bazica a unei substante medicamentoase: A. ca acid in solvent dimetilformamida D. se exprima prin pKb B.1N E.1N 221 . ca baza in solvent dimetilformamida 1798. este o dozare in mediu neapos D. in mediu de dimetilformamida E. indicatorul utilizat este sufatul de amoniu-fer (III) C. solutia titrata este HClO4 0. indicatorul utilizat este cristal violetul E. se utilizeaza solutie de AgNO3 0.1N 1804. este exaltata de solventi protofilici E. indicatorul utilizat este fenolftaleina E. se manifesta prin acceptare de protoni D. chimic. cu indicatorul tropeolin 00 1802. cu solutie titrata de acid percloric in acid acetic D. solventul utilizat pentru solubilizare este neutralizat in prelabil la fenolftaleina D. in mediu de acid acetic anhidru B. substanta se dizolva in acid acetic anhidru neutralizat in prealabil C. cu solutie titrata de acid clorhidric C. este exaltata de solventi protofilici 1799. chimic. cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida 1801. este o dozare volumetrica in mediu apos B. se face dupa dizolvarea substantei in apa distilata C. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazice punctul de echivalenta se determina: A. este o dozare nitritometrica B. metoda de dozare este acido-bazica in mediu apos B. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a acidului acetilsalicilic conform FRX: A. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale substantelor medicamentoase se face: A. solutia titrata utilizata este NaNO2 0. chimic. se manifesta prin acceptare de protoni B. potentiometric B.1N E. solutia titrata utilizata este HClO4 0. se face cu solutie titrata de hidroxid de sodiu 0.B. conform FRX: A. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a procainei din solutia "Iniectabile procaini hydrochloridi". este exaltata de solventi protogenici E. este exaltata de solventi protogenici 1800. chimic. ca acid in solvent acid acetic anhidru C.1N 1805. cu indicatorul cristal violet C. se exprima prin pKa D. se utilizeaza solutie de NH4SCN 0. cu indicatorul murexid E. Functia slab acida a unei substante medicamentoase: A. determinarea are loc la temperatura de 8 . Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica conform FR X a histaminei diclorhidrat: A.1N B. solutia titrata este HCl 0.

1N 1809. solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0. este o metoda de dozare acido-bazica B.) E. solutiile 1mol/l.1mol/l 1811.05mol/l D. Selectati enunturile corecte conform FR X. indicatorul utilizat pentru stabilirea factorului de molaritate este fenolftaleina (I) D.02mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 1mol/l E. Selectati enunturile corecte conform FR X.r.0167mol/l C. solutia de acid clorhidric 0. titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastru 1808. titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreaza D. solventul utilizat este dimetilformamida in prealabil neutralizata D. solutia de acid percloric 0. hidroxid de potasiu 0. se prepara prin dizolvarea sodiului ( R) intr-un amestec de metanol si benzen 1814.r) C. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogenftalat de potasiu (s. este o solutie volumetrica de molaritate exacta B. solutia de acid percloric 0. Selectati solutiile volumetrice cu molaritate exacta oficinale in FR X: A.1806. factorul de molaritate nu se verifica frecvent. 0.5mol/l si 0. pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacal C. dozarea volumetrica a metronidazolului din "Suppositoria metronidazoli" se realizeaza: A.01mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 0.1mol/l D.r. conform FRX: A.1mol/l poate fi preparata in dioxan 1813. printr-o metoda acido-bazica in mediu apos C.1mol/l 1812. indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacal E. factorul de molaritate se stabileste cu acid benzoic (s. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele conditii: A. solutia de acid clorhidric 0. indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom T 1807. indicatorul utilizat este cristal violet (I) D. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte ? A. metoda de dozare este complexonometrica B. solutia titrata utilizata este NaOH 0.1mol/l 222 .) D. referitoare la solutia volumetrica de metoxid de sodiu: A. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogencarbonat de potasiu (s. sunt oficinale solutiile 0. solventul de diluarea este etanolul B. solventul utilizat la stabilirea factorului de molaritate este dimetilformamida C. se numesc si solutii titrate D. Conform FR X. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a calciului din solutia "Solutio calcii chloridi 50%". concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta intr-un militru de solutie B. referitoare la solutia volumetrica de HCl: A. cu o solutie titrata de HCl 0. au o concentratie bine stabilita 1810. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid. dupa solubilizarea masei de supozitor si a substantei active in apa B.00000 E. o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are F=1.1mol/l poate fi preparata in acid acetic anhidru C. pentru ca solutia are o stabilitate mare E.05mol/l B. metoxid de sodiu 0.1mol/l C. conform FR X: A.05mol/l E.01mol/l B.1N C. solutia titrata utilizata este edetat disodic 0. indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timol E. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0. referitoare la solutia volumetrica de acid percloric: A. iodat de potasiu 0. Selectati enunturile corecte conform FR X. dicromat de potasiu 0. factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care se refera C.1mol/l se prepara prin diluare cu apa din acid clorhidric ( R) B.01mol/l si 0. solventul utilizat este etanolul in prealabil neutralizat E. clorhidrat de papaverina 0.

1mol/l in dioxan E.1mol/l B. la parametrul dozare se prevede: A. determinarea cantitativa a acidului boric C.D. determinarea cantitativa a rezorcinolului D. solutia volumetrica utilizata la titrare este tiosulfatul de sodiu 0. indicatorul utilizat pentru evidentierea punctului de echivalenta este amidonul 223 . la monografia "Oculoguttae resorcinoli 1%". cu o solutie titrata de HClO4 0. Conform FR X. determinarea cantitativa a boratului de fenilmercur E. proba de analizat se obtine din amestecul omogen a mai multor supozitoare 1815.

centimetri (cm) B. curbă de calibrare E. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de concentraţie 1821. să aibă maximul de absorbţie la aceeaşi lungime de undă cu substanţa de analizat E. prin reprezentarea grafică a concentraţiei în funcţie de lungimea de undă E. nanometri (nm) E. indicele de refracţie D. detectorul D. cm-1 D. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase prezintă maxime de absorbţie în domeniul spectral VIS? A. prin: Tranziţiile electronice care au loc în urma absorbţiei luminii în UV-VIS se caracterizează 224 . înregistrator 1824. folosind indicele de refracţie B. micrometri (mm) 1822. apa distilată D. să nu interacţioneze cu substanţa de analizat D. prin reprezentarea grafică a absorbanţei molare în funcţie de concentraţie D. angstromi (Å) C. folosind un etalon de concentraţie cunoscută 1820. Care dintre următoarele substanţe se dozează prin metoda spectrofotometrică în UV? A. acidul clorhidric 1818. utilizând o curbă de calibrare E.34 Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor (5. etinilestradiol E. să interacţioneze cu substanţa de analizat B. un etalon al aceleaşi substanţe cu o concentraţie cunoscută Ce C. ciancobalamina B. pot fi utilizaţi orice solvenţi 1823. riboflavină D. Determinarea cantitativă prin metoda spectrofotometrică se poate realiza: A. ciancobalamina E. vitamina D3 B. rifampicina 1817. prin reprezentarea grafică a transmitanţei în funcţie de lungimea de undă C. amplificator E. 11) 1816. absorbanţa specifică 1819. folosind unghiul de rotaţie al planului luminii polarizate D. să nu absoarbă în aceeaşi regiune spectrală cu substanţa de analizat C. furosemid C. coloana cromatografică C. folosind absorbanţa specifică C. Solvenţii utilizaţi la pregătirea probelor pentru citirea în UV-VIS trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii: A. Determinarea cantitativă a unei substanţe medicamentoase prin metoda spectrofotometrică UV-VIS se poate realiza utilizând: A.Tema nr. Lungimea de undă se poate exprima în: A. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de lungimea de undă B. Înregistrarea unui spectru UV-VIS se poate face: A. sursa de radiaţii B. Spectrofotometrul de absorbţie în ultraviolet şi vizibil are următoarele componente: A. absorbanţa molară B. prednisonul C.

cand predomina forma ionizat pura. se inregistreaza spectrele solutiei la: A. sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari d B. acidul nefiind ionizat B.cu excepţia: A. cand predomina forma moleculara pura. pH = 2. identitatea unei substanţe medicamentoase B. abscisa – absorbanta. ordonata .transmitanta E. tranziţii de tipul sigma – sigma* . abscisa – lungimea de unda. Următoarele substanţe medicamentoase pot fi dozate în UV. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe: A. este o lampa cu fir de wolfram B. este o lampa de hidrogen C. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm 1831. lungimea de undă B. Sursa de radiatii in VIS: A. simvastatina B. acidul fiind ionizat C. pH = 2. clozapina 1827. ordonata – absorbanta 1828. D. punctul de topire al unei substanţe medicamentoase D. sorbitol. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. puritatea unei substanţe medicamentoase C. transmitanţă E. este o lampa cu deuteriu D. permanganat de potasiu C. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei D. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici: A. Tranzitiile de tip d-d*: A. C. Pentru determinarea pKa al unui acid slab. tranziţii de tipul sigma – pi* . numărul de undă 1825.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme 1829. 1833. metenamină . ordonata . abscisa – numarul de unda. absorbanţă C.lungimea de unda C. cand predomina forma moleculara pura. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 – 380 nm E. se produc in domeniul UV D. 225 . acidul fiind ionizat E. B. abscisa – transmitanta. Care din substanţele active farmaceutice pot produce benzi de absorbţie de tipul pi – pi*? A. nifedipin . pH = 8. E. cresterea rezolutiei nu este limitata 1830. cantitatea de substanţă activă 1826. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei C. sunt insotiti de o absorbtivitate mica C. mentol . B. sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari d E. punctul de solidificare al unei substanţe medicamentoase E. Un spectru UV-VIS poate furniza informaţii despre: A. ordonata – absorbanta B. tenoxicam E. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei E.A. acidul fiind ionizat D. cand predomina forma ionizata pura. se produc in domeniul VIS 1832.lungimea de unda D. abscisa – lungimea de unda. absorbanţa molară D. tiamfenicol D. fenilbutazon . pH = 8. pH = 5. Care din tipurile de tranziţii electronice se pot realiza în molecula urotropinei ? A. ordonata .

C. electroni p. D. B. B. masa molară a analitului. 1841. D. densitatea soluţiei. B. D. D. înveliş electronic închis. E. De care dintre următoarele mărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS depinde direct proporţional? A. 226 . tranziţiile de tipul sigma – pi* . 1834. electroni n. E. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici. Care din următoarele grupări funcţionale pot determina tranziţii electronice de tipul pi – pi* ? A. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului spectrat UV? Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului vizibil? 1840. tranziţiile de tipul n – pi* 1836. 1838. 300 nm. 1839.C. 1835. 340 nm. D. B. papaverina . E. E. 500 nm. fenobarbital 1837. electroni sigma. 650 nm. 600 nm. E. E. gruparea terţ-butil ( -C(CH3)3 ) . Care dintre următoarele afirmaţii este corectă? A. gruparea nitril ( -CN ) . Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilor existenţi într-o moleculă. D. electroni pi. 200 nm. C. volumul soluţiei. B. 450 nm. gruparea carbonilică ( >C=O ). efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. capabile să determine apariţia benzilor de absorbţie în spectrofotometria în ultraviolet şi vizibil. tranziţii de tipul n – pi* . Care dintre tipurile de tranziţii. B. C. B. tranziţiile de tipul pi – pi* . efectul hipercromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. B. C. E. direct prin metoda spectrofotometrică în domeniul vizibil (400 – 800 nm) ? A. tranziţiile de tipul sigma – sigma* . A. tranziţii de tipul pi – pi* . C. 1000 nm. Care dintre următoarele substanţe poate fi determinată cantitativ in solutie. prezintă importanţă analitică in controlul medicamentelor? A. 650 nm. D. tranziţiile de tipul pi – sigma* . la tranzacţii electronice se disting următoarele tipuri de electroni: A. absorbtivitatea. D. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici. rifampicina . gruparea carboxilică ( -COOH ) . C. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. 200 nm. A. tranziţii de tipul n – sigma* . E. E. D. concentraţia molară a analitului. hidrocortizona . C. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 ). C. vitamina B12 .

Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0. daca nu se prevede altfel B.sigma* B.pi* 1847. E. E. B. Natura solventului D. 1845.VIS: A. energie electrică.Beer sunt corecte: A. procelor de reflexie şi difuziune apărute pe parcursul optic al spectrometrului. E. Absorbtivitatea molara 1849. este foarte importanta pentru dozarea substantelor medicamentoase D. Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din UV-VIS de catre un compus organic? A. Concentratia solutiilor C. Orice spectrofotometru UV-VIS are în constituţie următoarele părţi mai importante: A.pi* D.VIS: A. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice D. sursa de radiaţii. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert . se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de derivata transmitantei 1851. este o problema de mare importanta in determinarea substantelor medicamentoase B.01 M C. nu are nici o relevanta in determinarea substantelor medicamentoase C. Inregistrarea spectrelor in UV . Lungimea de unda la care se face determinarea B. Tranzitii electronice pi . B. Tranzitii electronice sigma . Tranziţiile electronice sunt legate de următoarele forme de energie: A. Tranzitii electronice n . Dozarea metalelor alcaline si alcalino-pamantoase din forme farmaceutice E.sigma* E.5 °C in cuve de 1 cm. Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert . D agitator magnetic. coloana de separare. Determinarea valorii pKa D. D. sistem dispersiv combinat cu monocromator. B.pi C. monografiile din FRX prevad: A. energie calorică. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de unda E. Inregistrarea spectrelor in UV . detector.1842. Scala absorbantelor se verifica si se etaloneaza cu o solutie de permanganat de potasiu (s. zgomotului de fond al sursei luminoase. energie de vibraţie. C. Efectuarea determinarilor la temperatura de 20 ± 0. Identificarea formelor polimorfe 1850. D. zgomotului de fond al multiplicatorului. În spectrometria UV-VIS cauzele erorilor datorate aparaturii pot fi: A. Conditiile de pH cand e necesar E. pH-ul nu influenteaza determinarile spectrofotometrice in sisteme acido-bazice 1848. Natura solventului nu influenteaza determinarile E.Beer 1846. Analiza structurala bazata pe recunoasterea unor grupari cromofore B.) D. C. 1843. C. FRX prevede in cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS: A. se face in solutiile analitilor in apa pura pentru analiza indiferent de substanta 227 . Studiul unor procese chimice in solutie C. In cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS. energie magnetică.r. Concentratiile solutiilor sunt specificate in monografia respectiva C. energie de rotaţie. 1844. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromatice E. Tranzitii electronice sigma . Spectroscopia in UV se poate aplica la: A. manevrelor greşite din timpul analizei. Tranzitii electronice n . preparării defectuoase a soluţiilor.01 M B.

efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari D. apa absoarbe la 700 nm deoarece este un solvent special 1852.5. se verifica prin metoda celor mai mari patrate D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D. ultraviolet apropiat. 700 .1100 nm 1853. se verifica prin metoda regresiei liniare simple E. este recomandabil sa se stabileasca o curba de calibrare B. regula Woodward-Feiser nu poate fi aplicata in cazul steroizilor E.VIS se aplica in domeniul spectral: A. alegerea solventului este dificila deoarece solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ D. in practica analitica domeniul spectral UV . Sunt adevarate afirmatiile: A. domeniul spectral UV utilizat este domeniul UV . efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici E.apropiat. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari E. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 1857. daca substatele de analizat sunt insolubile in apa. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C.400 nm B. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS) stau gruparile cromofore A. cuprins intre 185-400nm C. in practica analitica.0 microni E. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. apa absoarbe la 200 nm E. 400 . nu se pot analiza in UV-VIS C. vizibil apropiat cuprins intre 300-400nm B.2. in practica analitica domeniul spectral VIS utilizat este cuprins intre 380 si 780 nm C. -NH2 pentru amino D. cuprins intre 200 si 380 nm B. Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru realizarea spectrelor UVVIS: A. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 1854. Spectrofotometria in UV . 2.. cuprins intre 400-700 E. alegerea solventului pentru solutia substantei de analizat nu este de o importanta covarsitoare C. -NO pentru oxima 1856.700 nm D.VIS este utilizata mai ales pentru identificare D. spectrofotometria UV .5 . Care sunt afirmatiile corecte: A. cuprins intre 100 -185nm D. -COOH pentru amino B.VIS: A. Pentru determinarile cantitative in spectrofotometria UV . 0. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici B. a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini 1860. ultraviolet indepartat cuprins intre 800-1100nm 1859. se verifica prin metoda celor mai mici patrate C.B. solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasa 228 . efectul hipsocromic consta in cresterea intensitatii benzilor de absorbtie B. Domeniul spectral UV-VIS este alcatuit din: A. vizibil. spectrofotometrele ofera spectrele electronice ale substantelor analizate 1855. se verifica prin metoda regresiei neliniare simple 1858. reactia de halocromie consta in aparitia carbocationilor.75 . Selectati enunturile corecte: A. regula Woodward-Feiser stabileste o corelatie intre strucutura chimica si pozitia benzilor de absorbtie C.5 micrometri C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C. ultraviolet foarte apropiat. -NOH pentru oxima E.VIS este cuprins intre 700 si 1100 nm E. 185 . pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna apa B. -NO2 pentru nitro C. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari B.

o sursa de radiatii cu filament de wolfram pentru domeniul vizibil B.r. punctelor de inflexiune din spectrul de ordinul zero le corespund pe curba derivata maxime si minime B. valoarea absorbtivitatii molare nu variaza odata cu lungimea de unda E. Spectrofotometrul de absorbtie in ultraviolet si vizibil are: A. abaterea admisa de FR X pentru lungimea de unda este de ±5nm C. solutia de etalonare este preparata in apa distilata E. concentratia solutiei este de 1mol/litru D. daca nu se prevede altfel D. daca in monografia substantei nu este prevazut lichidul de compensare. absorbtivitatea E. determinarile se efectueaza la temperatura de 20±0. amplificator si inregistrator 1868. detector. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbtivitatea molara: A. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei 1863. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de dicromat de potasiu (s. cele mai utilizate in practica analitica sunt derivatele cu ordin mai mare de patru 1862. absorbanta D. pentru o substanta data are aceeasi valoare independent de lungimea de unda B. numarul de unda C.) D.) C. este o constanta caracteristica fiecarei substante la o anumita lungime de unda D. coeficientul molar de extinctie se mai numeste si absorbtivitate si se noteaza cu (a) C. se utilizeaza doua cuve identice E.D.0. reprezinta absorbanta unui strat cu grosimea de 1cm si concentratia de 1g% C.r. Selectati enunturile corecte referitoare la etalonarea spectrofotometrului UV-VIS: A. amplitudinea picurilor derivate scade cu ordinul derivatei E. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 1mol/litru citita in cuva de 1cm 1865. spectrele sunt cu atat mai simple cu cat creste ordinul derivatei E. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbanta specifica: A.3 . ofera o rezolutie mai slaba decat spectrul initial D. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de cromat de potasiu (s. o sursa de radiatii cu lampa de deuteriu pentru domeniul ultraviolet E. interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromia E. ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul initial C. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de permanganat de potasiu (s. cunoscand absorbanta specifica se poate calcula concentratia procentuala in substanta de analizat E. spectrele derivate au o rezolutie net inferioara spectrelor in absobanta C.7 B. monocromator si cuve din sticla pentru domeniul ultraviolet D. absorbanta specifica B. este o masura a absorbtiei luminii la o anumita lungime de unda pentru o substanta data B. coeficientul molar de extinctie 1864. grasimea stratului de solutie a substantei de analizat este de 1m C. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrometria derivata: A. acesta este intotdeauna apa distilata 1869.r. absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm 1%) D. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS: A. absorbanta specifica mai poarta numele de transmisie 1866. solutia de etalonare este preparata in acid sulfuric 0. concentratiile solutiilor se aleg astfel incat absorbantele sa fie cuprinse intre 0.005mol/l 229 .) B. poarta si numele de coeficient molar de exctinctie 1867. o sursa de radiatii cu lampa de hidrogen pentru domeniul vizibil C.5°C. este un procedeu potivit de amplificare si precizare a particularitatilor spectrelor D. Selectati marimile caracteristice spectrofotometriei in ultraviolet si vizibil: A. absorbanta se noteaza cu (A) si se mai numeste si densitate optica B. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 10% citita in cuva de 1cm E. fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei substante 1861. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarile spectrofotometrice: A. Spectrele derivate prezinta urmatoarele avantaje: A.

conditiile de pH in care se efectueaza determinarile E. in monografia respectiva din FRX sunt prevazute: A.1870. daca este necesar. In cazul in care o substanta poate fi determinata prin spectrofotometrie UV-VIS. materialul din care sunt confectionate cuvele cu care se efectueaza determinarea C. denumirea comerciala a spectrofotometrului cu care trebuie efectuata determinarea B. concentratia solutiilor D. natura solventului 230 .

001 mg / ml C. prezenţa fierului peste 0. Procedeul prin calcinare: A. soluţia etalon nu se obţine din soluţia de bază 1874. prezenţa metalelor grele in proba de analizat nu interferă metoda C. din procesul de fabricaţie B. dintr-o purificare incompletă 1876. prin reacţia cu reactivul Nessler. FR X prevede la controlul limitei de fosfaţi prin reacţia cu molibdat de amoniu: A. din materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. deranjează controlul limitei de amoniu E. la sărurile de metale alcalino-pământoase şi la cele de metale grele.35 Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale incolore C. soluţia etalon se obţine prin diluarea soluţiei de bază 1879. apariţia unei opalescenţe. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale colorate B. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de amoniu E. apariţia unui precipitat insolubil în amoniac D. sensibilitatea limită a reacţiei folosite la controlul ionului clorură este mai mare de 0.03% în proba de analizat. indiferent de concentraţie. prin reacţia cu reactivul Nessler B. apariţia unui precipitat solubil în acid azotic 1875. apariţia unei opalescenţe. prezenţa fierului. se face comparativ cu o soluţie etalon de oxalat de amoniu 1873. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de sodiu anhidru B. utilizând reacţia cu hexacianoferatul (II) de potasiu 1877. dintr-o conservare necorespunzătoare E.0005 mg / ml D. sensibilitatea limită a reacţiei limită folosite la controlul ionului clorură este de 0. controlul limitei de amoniu se modifică 1872.1 mg Ca2+/ ml D. ionul clorură are metoda de control a limitei similară cu cea folosită pentru bromuri şi ioduri E. reacţia de bază este diferită de cea din monografia "Controlul limitei de fer" E. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu în mediu alcalin D. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu C. se bazează pe reacţia dintre Ca2+ şi acidul oxalic B. indiferent de pH E. La controlul limitei de carbonaţi: A. FR X prevede că: A. Ionul de amoniu se pune in evidenţă: A.07 mg Ca2+/ ml E. nu prevede folosirea soluţiilor etalon E. galben-brun cu acid sulfuric 1878. apariţia unui precipitat solubil în amoniac E. tulbureli sau precipitat alb B. ionul clorură nu este considerat o impuritate B. conform monografiei "Controlul limitei de fer în substanţe organice" C. prelucrând diferit proba dar reacţia de bază este aceeaşi cu reacţia din monografia "Controlul limitei de fer" D. metalele alcalino-pământoase nu interferă metoda B.Tema nr. În cazul substanţelor organice. conform monografiei "Controlul limitei de fer" B. tulbureli sau precipitat galben C. se bazează pe reacţia între Ca2+ şi oxalat de amoniu C. soluţiile etalon în acest caz se obţin din soluţia de bază 231 . pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu cristalizat D. Impurităţile anorganice in proba de analizat pot proveni (conform FR X): A. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu. deranjează controlul limitei de amoniu D. controlul limitei de fier se realizează: A. 11) 1871. Controlul limitei de calciu: A. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0. prevede folosirea soluţiilor etalon D. din soluţiile etalon utilizate D. prin formarea unui complex galben. în mediu acid C. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A.

0.1880.1 mg ioni/ml 232 . reactivi. As+5 B. fer D. nitrati E. sulfati 1886. clorura de argint este insolubilă în amoniac (R) E. controlul limitei de ioduri nu se poate face cu nitrat de argint C. metode gravimetrice 1884. solutiile etalon contin: A. concentratia solutiei etalon este de 0. materia prima B. Pentru care dintre urmatoarele impuritati. hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric: A. Al+3 1887. zinc B. Pentru decelarea impuritatilor anorganice. Pentru care impuritate F. procedeul prin calcinare D. arsen D. zinc C. se tratează în mod identic cu soluţia probă D. pentru care dintre urmatoarele impuritati. metoda de determinare E. arsen 1888. procedeul de fabricatie D.X prin: A. Impuritatile anorganice isi au originea in: A. As+3 D. Conform FRX. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu? A. R. halogenurile sunt impurităţi anorganice D. metale grele 1883. 1 mg ioni/ml B. procedeul cu acid sulfuric E. Soluţia etalon de arsen utilizată la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FRX): A. conţine ioni As(III) şi As (V) E. carbonati D. Zn+2 E. 10 mg ioni/ml D. azotati C. metale grele E. NO3C. se prepară din soluţia de bază B. X. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform F. foloseste ca reactiv. solutia etalon se prepara direct din substanta? A. amoniu C. anionul bromură nu se poate decela în concentraţie mai mică de 10g% 1881. metode spectrometrice C. fosfati E. calciu B.R. metode volumetrice B. conţine ioni As(V) 1882. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint în mediu neutru B. conservare necorespunzatoare 1885.001mg/ml A. cloruri B.01 mg ioni/ml C. solventi C. 0. se prepară la nevoie C. Referitor la controlul limitei de halogenuri sunt corecte afirmaţiile: A.

D. unui produs albastru. anhidridă iodică şi tiosulfat de sodiu. D. se obţine un precipitat alb. acid sulfuric. D. fier. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee: A. soluţia bazică de tetraiodomercurat (II) de potasiu. stibiu. procedeul cu dietilcarbamat de argint 1890. Pentru determinarea conţinutului în vapori de apă al gazelor medicinale apa reacţionează cu pentaoxidul de fosfor şi formează: A. 233 . telur. E. hidrogen fosforat. C. B. prodedeul cu hidroxid de bariu C. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric E. C. E. Determinarea monoxidului de carbon se poate face cu: A. C. selen. E. Pentru controlul limitei de sulfaţi: A. complexonul III.001 mg ioni/ml 1889. calciu. coloraţie albastră. în funcţie de concentraţie următorii produşi: A. amoniu. precipitat galben-brun. C. Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi interferat de prezenţa impurităţlor conţinând: A. 1895. B. B. Impurităţile de ioni de amoniu pot da cu reactivul Nessler. acid fosforic. anhidridă acetică şi acid clorhidric. D. B. A. unui precipitat alb. hidroxid de bariu. E. C. B. 1891. C. hipofosfit de sodiu. unui produs galben. precipitat alb. 1892.E. Pentru controlul limitei de amoniu se utilizează ca reactiv principal: A. zinc. C. E. B. B. 1897. procedeul cu hipofosfit de sodiu B. Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul limitelor de: 1894. se utilizează clorura de calciu. arsen. 1893. E. se obţine o coloraţie galbenă. D. C. D. procedeul cu hartie indicator pentru arsen D. reactivul Nessler. sodiu. ajutorul analizorului de radiaţii IR. B. fosfatului de amoniu. D. bariu. se obţin eun precipitat galben. acid fosforos. coloraţie roşie. clorura de bariu. 1896. 0. fosfomolibdatului de amoniu. acidul oxalic. E. D. Controlul limitei de fosfaţi are ca rezultat obţinerea: A. un acid tribazic. coloraţie galbenă.

1901. Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina IC. Metoda Karl-Fischer E. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de plumb E. sa fie incolore E. Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de sulfuri. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de cupru 1900. Procedeul prin uscare D. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt corecte: A. cobalt D. Purificare incompleta D. FR X prevede: A. Conservare necorespunzatoare E. Procedeul cu acid sulfuric C.E. Procesul de fabricatie C. Materiile prime B. Conform FRX. un acid bibazic. sa nu fie identice 1905. tetraiodomercuratul (II) de potasiu B. procente de volum 1903. pe fond negru E. tetraiodomercuratul (I) de potasiu D. mililitru E. Pentru detectia limitei de amoniu se utilizeaza: A. sa aibe acelasi volum C. Impuritatile anorganice in proba de analizat pot proveni din: A. onul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu ID. cadmiu. Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in: A. FRX. tetraiodobismutatul (III) de potasiu C. Eprubetele utilizate la efectuarea reactiilor de detectie a impuritatilor. Pentru determinarea impuritatilor de arsen. In functie de natura substantelor la care se efectueaza controlul. reactivul Nessler in mediu alcalin E. procedeul cu hartie indicator pentru arsen E. Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalon 1899. sa aibe volum de 20 mL D. procedeul cu reactiv Bougault D. In toata grosimea stratului de solutie C. Pentru detectia impuritatilor. grame B. procente de masa C. onul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiu E. calciu. greu solubile in mediu acid B. impuritatile organice usor carbonizabile se determina prin urmatoarele procedee: A. cu privire la limita de metale grele sunt corecte afirmatiile: A. orizontal 1904. trei procedee de detectie B.privind solutia de sus in jos B. sa fie colorate B. % (procent) m/m D. procedeul cu hipofosfit de sodiu C. coloratiile se observa: A. procedeul cu dietilcarbamat de argint 234 . 1898. bismut. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier. pe fond alb D. In probele de analizat nu pot sa apara decat impuritati organice.reactivul Nessler in mediu acid 1906. Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu B. Antrenarea cu vapori de solventi organici 1902. trebuie: A. Procedeul prin calcinare B. staniu C. cupru.

1907. La determinarea limitei de metale grele: A. solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mL B. solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mL C. se foloseste acid acetic 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu D. se foloseste acetat de sodiu 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu E. se obtine o coloratie bruna 1908. Limita de fier se determina pe baza reactiei: A. ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) de potasiu B. ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) de potasiu C. din care rezulta hexacianoferatul (II) de fier (III) D. din care rezulta hexacianoferatul (III) de fier (II) E. din care rezulta albastru de Prusia 1909. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de calciu sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu oxalatul de amoniu B. se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiu C. rezulta o tulbureala alba sau un precipitat microcristalin D. precipitatul microcristalinrezultat este solubil in amoniac si acid acetic E. precipitatul rezultat este solubil in acid clorhidric si acid acetic 1910. Determinarea limitei de zinc are la baza reactia: A. cu hexacianoferatul (III) de potasiu B. cu hexacianoferatul (II) de potasiu C. de obtinere a hexacianoferatului (II) de zinc D. de obtinere a hexacianoferatului (III) dezinc E. de obtinere a unui precipitat alb, cristalin 1911. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de carbonati sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. se obtine o tulbureala sau un precipitat alb D. precipitatul obtinut este solubil in acid azotic si acid clorhidric E. precipitatul obtinut este solubil in acid sulfuric 1912. Urmatoarele afirmatii referitoare la determinarea limitei de cloruri nu sunt corecte: A. are la baza reactia cu azotatul de argint B. proba se aciduleaza cu acid clorhidric C. se obtine un precipitat solubil in acid azotic D. se obtine un precipitat solubil in amoniac E. solutia de analizat trebuie sa aibe o opalescenta mai intensa decat a probei etalon 1913. Determinarea limitei de fosfati: A. are la baza reactia cu fosfomolibdatul de amoniu B. are loc in mediu de acid azotic C. are loc in mediu amoniacal D. se obtine o coloratie sau o tulbureala galbena E. Fosfomolibdatul de amoniu obtinut este solubil in acid azotic 1914. Determinarea limitei de azotati: A. are la baza reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic B. se obtine o coloratie violet C. solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mL D. solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mL E. solutia etalon contine 0,001 mg azotat/mL 1915. Determinarea limitei de sulfati conform FR X: A. are la baza reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mL D. solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mL E. precipitatul obtinut este solubil in acid clorhidric 1916. Care pot fi sursele de impuritati anorganice in proba de analizat? A. materiile prime utilizate in procesul de fabricatie

235

B. materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. solutiile etalon utilizate D. conservarea necorespunzatoare E. purificarea incompleta 1917. Controlul limitei de amoniu se poate realiza: A. prin reactia cu reactivul Nessler B. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in mediu acid C. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in solutie alcalina D. printr-o reactie cu formare de complex E. prin formarea unui precipitat galben-brun cu acid sulfuric 1918. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A. metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoase B. determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau absenta metalelor grele C. prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat deranjeaza controlul limitei de amoniu D. prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei de amoniu E. determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniu 1919. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in substante organice (procedeul II) sunt corecte? A. metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen B. arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsen C. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III) D. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V) E. solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia proba 1920. Controlul limitei de calciu: A. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si acidul oxalic B. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si oxalatul de amoniu C. are la baza reactia de obtinere a unui precipitat alb de oxalat de calciu D. se face comparativ cu o solutie etalon de concentratie 0,1 mg Ca2+ / ml E. se face comparativ cu o solutie-etalon de oxalat de amoniu 1921. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati sunt corecte? A. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru B. La prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariu C. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza D. se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciu E. se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariu 1922. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de cloruri sunt corecte? A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint B. clorura de argint obtinuta este solubila in apa C. In urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argint D. clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganice E. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argint 1923. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de fosfati sunt corecte? A. in urma reactiei se formeaza o coloratie albastra B. in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat galben C. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniu D. solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat solutia etalon E. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de potasiu 1924. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei de metale grele sunt incorecte? A. FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de tipul de proba B. prezenta sarurilor de fier nu interfera determinarea C. solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de sus in jos pe un fond negru D. se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumb E. se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu acid 1925. La controlul limitei de nitrati ca impuritati: A. se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidul sulfosalicilic B. ionul nitrat nu este considerat ca impuritate in materiile prime farmaceutice, ci doar in industria alimentara

236

C. in urma reactiei se formeaza un nitroderivat colorat in rosu D. se compara solutia de analizat ca si coloratie cu o solutie-etalon de ioni nitrat E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat proba-etalon

237

Tema nr. 36 Toxicomania şi dopingul
1926. Acţiunea toxică a LSD-ului: A. Se manifestă la nivelul SNC, prin efecte exclusiv deprimante B. Se presupune că poate fi explicată prin stimularea sistemelor enzimatice care transformă adrenalina în adrenocrom C. Se poate explica prin antagonismul faţă de serotonină D. Se explică prin scăderea concentraţiei de acetilcolină din creier E. Constă în embriotoxicitate confirmată 1927. Consumul cronic de canabis conduce la: A. Instalarea unei toleranţe crescute B. Instalarea unei dependenţe puternice C. Instalarea sindromului amotivational, caracterizat printr-o atitudine pasivă D. Diminuarea instinctului de autoconservare E. Creşterea în greutate 1928. Fenomenul de doping: A. Este o intoxicaţie cronică propriu-zisă B. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile să mărească performanţele intelectuale C. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile întotdeauna să inducă dependenţă psihică pronunţată D. Reprezintă utilizarea mijloacelor sau substanţelor naturale sau sintetice capabile să crească performanţele fizice E. Este o intoxicaţie acută ce reprezintă o urgenţă medicală 1929. Heroinomania se caracterizeaza prin: A. Dependenţă psihică mai redusă decât în morfinomanie B. Efect euforizant mai slab decât al morfinei C. Frecvenţă redusă a cazurilor de supradozare D. Risc de deces prin deprimarea centrilor respiratori şi edem pulmonar E. Sindrom de abstinenţă grav 1930. În intoxicaţia acută cu LSD se pot observa: A. Fenomene de depersonalizare, cu impresia de desomatizare B. Halucinaţii vizuale, cu imagini plăcute, colorate în roşu C. Tulburări în perceperea timpului şi spaţiului D. Mioză E. Tulburări cardiovasculare 1931. În intoxicaţia acută cu morfină se observă: A. O fază iniţială deprimantă B. O fază iniţială euforică însoţită de agitaţie psihomotorie C. Comă cu abolirea reflexelor D. Hipertermie E. Hipertensiune 1932. Morfinomanul se caracterizează prin: A. Faţă palidă, cu extremităţi reci B. Midriază C. Piele uscată, cu erupţii D. Secreţii abundente E. Preocuparea principală pentru procurarea dozelor de drog

1933. Tulburările cardiovasculare care se întâlnesc în tabagism sunt: A. Hipotensiunea B. Hipertensiunea C. Tahicardia D. Riscul crescut de infarct miocardic E. Torsadele de vârf 1934. Tulburările respiratorii care însoţesc tabagismul sunt: A. Edemul pulmonar

238

B. Emfizemul pulmonar C. Perforarea septului nazal D. Bronhospasmul E. Cancerul pulmonar 1935. Acţiunea "antidoping" constă în : A. Suprimarea drogului B. Efectuarea de analize de laborator C. Administrarea tratamentului D. Administrarea de doze mai mari E. Schimbarea drogului 1936. Căror categorii sociale aparţin toxicomanii: A. Bolnavi psihici B. Nevropaţi, psihopaţi, psihotici C. Tineri D. Persoane cu deficit de personalitate E. Persoane integre 1937. Cine se ocupă de problemele toxicomaniei: A. Poliţia B. Ministerul sănătăţii C. Organisme şi organizaţii naţionale şi internaţionale D. Factorii educaţionali E. Distribuitorii de droguri 1938. Dopingul (doparea) reprezintă: A. O intoxicaţie propriu-zisă B. Întrebuinţarea substanţelor naturale pentru mărirea performanţelor C. Întrebuinţarea substanţelor sintetice pentru mărirea performanţelor D. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice pentru mărirea performanţelor în vederea susţinerii unei competiţii fizice sau intelectuale E. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice ca tratament 1939. Sindromul de abstinenţă apare: A. În timpul administrării drogului B. După întreruperea administrării drogului C. În timpul tratamentului antidoping D. În timpul supradozării E. După prima doză 1940. Substanţele dopante au următoarele efecte: A. Înlătură realmente nevoia de odihnă B. Înlătură în mod artificial senzaţia de oboseală C. Oboseala este numai mascată D. Înlătură efectiv oboseala E. Înlătură stressul în mod real

1941. Toxicomania este starea de intoxicaţie : A. Periodică B. Cronică C. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog D. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural E. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic 1942. Psihodislepticele se caracterizează prin următoarele efecte comune: A. Sunt psihostimulante B. Sunt depresive ale SNC C. Produc halucinaţii D. Produc stări de depersonalizare E. Produc tulburări în perceperea normală a timpului şi a spaţiului 1943. Amfetaminele în funcţie de structură pot prezenta următoarele efecte psihoactive: A. Efecte anorexigene

239

B. Alegeti afirmaţiile gresite: A. olfactive si midriaza. Se biotransforma in principal prin acetilare 1950. Calea de administrare este cea parenterala D. Este o intoxicatie propriu-zisa B. Conduce la dependenta fizica puternica E. Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat morfina C. Petidina nu induce farmacodependenta D. Despre THC este adevarat că: A. Toleranta crescuta la stimuli durerosi C. urmata de o faza deprimanta E. Efecte halucinogene D. Este o politoxicomanie C. Este necesara administrarea de doze repetate E.B. Structura chimica este asemanatoare erginei C. Se poate produce perforarea septului nazal 1952. Puternica dependenta psihica C. Aduce prejudicii integritatii fizice si psihice a sportivului 1946. Sunt false afirmatiile referitoare la fenomenul de doping: A. Cocainomania se caracterizeaza prin: A. Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ cu morfina E. Traverseaza bariera placentara D. euforie 1951. In legatura cu THC nu este adevarat că: A. Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidinei 1945. Se biotransforma mai ales prin acetilare C. Dupa o singura administrare se inregistreaza o faza euforica. Efecte anticonvulsivante 1944. dar nu in marijuana B. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Este un halucinogen natural cu azot neciclic D. tactile. Nu se biotransforma predominant prin hidroxilare 1948. Sunt prezente halucinatii tactile. sunt false afirmatiile: A. Induce dependenta psihica puternica E. vizuale B. Exista in hasis. cefalee. auditive. C. In morfinomanie: A. Este un ulei levogir D. Instalarea rapida a obisnuintei B. Cresterea greutatii corporale 240 . Efecte psihostimulante SNC (amfetamine de trezire) C. Determina dependenta psihica puternica 1949. Efecte depresive SNC E. Toleranta este foarte mare. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive E. Halucinatii auditive. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala D. Petidina se biotransforma prin acetilare B. Dependentul are privirea fixa si mioza C. Efectele apar dupa 30-60 minute de la inhalare B. E. Dependenta psihica este usoara. Se absoarbe pe cale digestiva si respiratorie E. In cocainomanie: A. Amfetaminomania se caracterizeaza prin: A. Toleranta este foarte mica B. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina D. Este cel mai potent halucinogen B. Dependenta fizica este extrem de puternica 1947. In legatura cu LSD-25. Substantele dopante inlatura in mod artificial senzatia de oboseala D. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate.

Produce dependenta psihica usoara C. Produce halucinatii vizuale E. Tremuraturi ce evolueaza treptat cu crize convulsive si delirum tremens E. dar persistenta D. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Toleranta este foarte mica 1956. auditive. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaste raioase C. Este metabolizat la un alcaloid psihoactiv din ergot B. Mescalina: A. Morfina B. olfactive si vizuale D. Este o stare de intoxicatie B. 1959. Canabismul se caracterizeaza prin: A. chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. Conduce la o dependenta fizica extrem de puternica D. Nu produce dependenta fizica E. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica 1955. Toleranta foarte mare B. Anorexie si scadere in greutate B. La intreruperea administrarii apare sindromul de abstinenta E. Tabloul clinic al cocainomaniei include: A. Barbiturici E. Cannabis D. Este un anumit stadiu in biosinteza din canepa indiana D. Hipertensiune arteriala pasagera E. Este o toxicomanie majora 1953. dar nu in marijuana B. LSD 25: A. Este un halucinogen natural cu azot ciclic B. Perforarea septului nazal in cazul administrarii cocainei prin prizare 1957. Acetilarea micsoreaza toxicitatea 241 . Nu are efecte nocive asupra individului 1960. Este cel mai potent halucinogen C. Pericolul de supradozare se mentine. Administrarea se face exclusiv parenteral C. Prezinta embriotoxicitate D. Instalarea senzatiilor dorite este relativ lenta. Cocaina C. Este inclus in lista substantelor toxice de lupta 1954. Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B. LSD 25: A. Este o toxicomanie majora D. Determina o toxicomanie minora B. Determina tendinta de a mari progresiv dozele C.D. Exista in hasis. Despre THC este adevarat că: A. Referitor la toxicomanie este adevarat că: A. Este identica cu peyotl D. Ciroza hepatica C. In heroinomanie: A. Traverseaza bariera placentara 1958. Dependenta psihica moderata E. Este un halucinogen natural cu nucleu indolic E. LSD Efectele halucinogene sunt comune pentru următorele toxicomanii: 1961. A. Induce doar dependenta fizica D. Halucinatii tactile. Halucinatii vizuale si tactile C. Se biotransforma mai ales prin hidroxilare E.

A. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina D. Pericolul de supradozare se mentine. Determina moartea prin stop cardiac sau respirator E. Canabismul se caracterizează prin: A. Toleranta foarte mare B. Este o toxicomanie majora D. Polinevrita. Efedrina D. chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. hepatita subacuta pana la ciroza 1967. Hipertensiune arteriala pasagera E. Este o toxicomanie majora. Nu poate determina o intoxicatie supraacuta D. delirium tremens C. Toleranta este foarte mica B. Toleranta este foarte mare B. In cocainomanie: A. Care dintre urmatoarele substanţe au actiune psihodisleptică: 242 . Morfina E. Alcoolismul este o toxicomanie ce se caracterizează prin: A. In heroinomanie A. 1971. euforie 1966. Nicotina: A. cefalee. Actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare si pe jonctiunea neuromusculara B.06 g C. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive precum si crizele de furie E. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala D. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica 1970. Stricnina B. Despre THC este adevarat că: A. Prezinta o eliminare urinara marita dupa administrarea de NaHCO3 1964. Cocaina C. dar persistenta D. Toleranta crescuta la stimuli durerosi C. Dependentul are privirea fixa si mioza C. Amfetaminomania se caracterizeaza prin: A. Administrarea se face exclusiv parenteral C. Halucinatii auditive. tactile.1962.04-0. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate. Gastrite. Androgeni Substanţe active folosite în dopaj sportiv sunt: 1969. In morfinomanie: A. Exista în hasis B. Induce dependenta psihica moderata E. vizuale B. 1968. Este un halucinogen cu azot ciclic C. methemoglobinemie D. Tulburari cardiovasculare si endocrine E. Nu traverseaza bariera placentara D. Se biotransforma in principal prin acetilare 1965. Tulburari de comportament. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive E. Hemoliza. Cresterea greutatii corporale D. Are doza letala de 0. insomnie. Instalarea senzatiilor dorite de dependent este relativ lenta. Dependenta fizica este extrem de puternica 1963. Dependenta psihica moderata E. ulcere. Toleranta este foarte mica. Dependenta psihica este usoara C. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B. nevrita optica retrobulbara B. Halucinatii vizuale si tactile C.

. Deces prin stop cardiac sau respirator 1976. Arsuri la nivelul tubului digestiv. Tetrahidrocanabinolul D. Cancer pulmonar E. Sinapselor ganglionare D. Aparatului reproducator 1974. Opiul 1972. Coma hipotonica E. Emfizem pulmonar B. Se biotransforma in proportie mica. Nicotina acţionează toxic la nivelul: A. Tusea tabagica 1979. Sa se corecteze dezechilibrului hidroelectrolitic. de 10-20% C. Actiunea simpatomimetica. Hidrocarburile polinucleare cancerigene E. Alcalinizarea urinei grabeste eliminarea renala 1973. metabolit toxic D. plamani E. Administrarea de antidot nalorfina D. Sa se administreze nalorfina ca antidot pentru combaterea deprimarii respiratiei. SNC B. Edem pulmonar acut si hemoptizie D. In tabagism pot să apară urmatoarele tulburari respiratorii: A. Sa se administreze insulina asociata cu neuroleptice 1978. D. Nicotina C. Cocaina D. Aminele aromatice 1977. B. Muschilor C. Pentru tratamentul intoxicatiei cronice cu tetrahidrocanabinol se recurge la: A. Sustragerea drogului E. Sa se efectueze epurare gastica si renala. Se elimina rapid prin urina. C. Mucoaselor si tegumentelor 1975. Oxidul de carbon B. Care din următoarele simptome se regasesc în intoxicaţia acută cu nicotina: A. Mescalina E. Ficatului si pancreasului D. Administrarea de carbune activat si de purgative C. Prin biotransformare formeaza cotinina. Aparatului respirator C. transpiratii. Sistemului nervos extrapiramidal E. 243 . Se absoarbe rapid pe cale respiratorie. Fibroza pulmonara D. Jonctiunii neuromusculare B. Edem pulmonar acut C. cutanata sau digestiva B. Nicotina acţionează toxic la nivelul: A. Amfetamina. E. Sistemului cardiocirculator E. Efectele nocive din tabagism sunt date de următoarele substante prezente în fumul de tigara: A. Spalatura gastrica B. saliva. Internarea in clinici de psihiatrie si tratament simptomatic 1980. Convulsii tonico-clonice B. B. Sa nu se administreze nalorfina. insotite de dureri violente C.A. Mecanismul de actiune toxica a cocainei consta în: A. LSD-ul C. Nicotina se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati toxicocinetice: A. In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se recomandă: A. deoarece declanseaza sindromul de abstinenta.

E. Actiunea parasimpatomimetica. 244 . Actiunea anticolinergica. Deprimarea SNC la doze mari.B. D. Excitarea SNC. C. urmata de deprimarea acestuia.

Salicilamida se biotransforma numai prin hidroxilare E.Tema nr. Reacţia indofenolului. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu acid D. Referitor la analiza toxicologică a derivaţiilor acidului salicilic sunt adevărate afirmaţiile: A. Hipertonie musculară D. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu alcalin 1986. Legat de biotransformarea derivatilor acidului salicilic sunt false afirmatiile: A. IMAO. după o prealabilă hidroliză B. Identificarea glicozidelor cardiotonice din probele biologice se face prin: A. Diazotare şi cuplare cu β-naftol. Hipotensiunea 245 . Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu acidul 2. fără o prealabilă hidroliză D. Acidul salicilic se poate izola prin electrodializă B. analgezice-antipiretice 1981. 37. Hidroliza esterilor incepe in intestin si se continua in sange 1989. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu acid C. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu alcalin 1983. fenotiazide. Diminuarea sau abolirea reflexelor B. Identificarea IMAO se face prin: A. glicozide cardiotonice. Accidente vasculare cerebrale D. Tulburările psihice 1985.3-dinitrobenzoic în mediu alcalin B. Episoade hipertensive severe B. Acidul salicilic se poate purifica prin sublimare E. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu FeCl3 D. Identificarea derivaţiilor de p-aminofenol se face prin: A. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu glicocol B. Tulburările hepatice de origine necrotică B. fără o prealabilă hidroliză E. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Millon C. Principalele tulburări întâlnite în intoxicaţia acută cu fenotiazine sunt: A. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici. Tulburările cardiocirculatorii din intoxicaţia acută cu derivaţi barbiturici sunt: A. La asocierea IMAO cu adrenomimetice sau cu tiramină pot să apară: A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu E. Tulburările cutanate D. Edem pulmonar 1984. O cale minora de biotransformare este O-metilarea D. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina. Hipotensiune până la colaps C. Bradicardia severă B. Pupile miotice în toate cazurile E. după o prealabilă hidroliză C. Diazotare şi cuplare cu β-naftol. Tulburările cardiocirculatorii E. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu hexan din mediu alcalin D. Hipertermie prin mecanism central C. Coma barbiturică se caracterizează prin: A. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu săruri de Co2+ în mediu alcalin E. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf B. după o prealabilă hidroliză 1987. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu acid glucuronic C. Tulburările neurologice C. Facies congestiv şi transpiraţii abundente 1982. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă C. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu 1988. Insuficienţă renală acută E.

Inhiba citocromoxidaza D. Stimuleaza secretia gastrica prin actionarea unor receptori specifici B. Determina tulburari digestive prin mecanism iritativ si nervos central B. Actiunea methemoglobinizanta a paracetamolului este mai mica decat a fenacetinei 1992. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin. Reactii de n-oxidare C. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf B. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid percloric C. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid fosforic D. Administrarea de amfetamina D. Care sunt reactiile adevarate in biotransformarea barbituricelor? A. Hepatotoxicitatea se traduce prin icter colstatic E. Administrarea de purgativ salin C. N-dezalchilarea B. Tahicardia uşoară D. Efectele toxice cele mai grave ale intoxicatiei cronice cu fenacetina sunt consecutive nefrotoxicitatii ei D. pentru metaboliţii nepolari E. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu E.Inhiba citocromoxidaza C. Reactii de oxidare si conjugare E. Afirmatiile corecte legate de derivatii p-aminofenolului sunt: A. Provocarea poliuriei alcaline 1991. Care sunt reactiile adevarate de biotransformare a antidepresivelor IMAO: A. Produce tulburari functionale renale ducand la retentie hidrosalina si hematurie D. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase acide B. Care este tratamentul real in intoxicatia acuta cu fenotiazine? A. Tratamentul simptomatic 1993. Spalatura gastrica B. pentru substanţa netransformată C. Sunt indicate in gastroduodenite. Hipertensiunea E. Reactii de substitutie B. Epurarea gastrica C. Starea de şoc pentru derivaţii cu acţiune rapidă 1990. Scoaterea din atmosfera toxica D. Epurarea renala E. In cazuri de supradozaj cu paracetamol se poate instala o hepatita cu evolutie foarte grava. Administrarea de dimercaptopropanol B. Intoxicatiile acute se caracterizeaza prin coma cu deprimarea respiratorie C. Desulfurarea oxidativa C. Datorita consumului zilnic se poate instala intoxicatia cronica C. Produce paralizia muschilor intercostali 1995. uneori fatala E. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase alcaline 1996. Epurarea renala E. E. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin. pentru metaboliţii polari D. Reactii cu formare de ioni de carboniu. In cazuri de supradozaj este puternic hepatotoxic B. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu 1997. 1998. Identificarea fenotiazinelor se face prin: A. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul in intoxicatia cu derivati barbiturici sunt adevarate ? A.C. In intoxicatiile acute se administreaza ca antidot Desferalul. Extracţiile se realizează în solvenţim organici din mediu acid. Legat de paracetamol sunt corecte afirmatiile: A. Conjugarea cu cisteina 246 . În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile: A. Legat de fenilbutazona sunt corecte afirmatiile cu exceptia: A. Reactii de scindare hidrolitica D. ulcer gastric si duodenal 1994.

Hidroxilare C. Tratament simptomatic. diclormetan. Gaz-cromatografie cu spectrometrie de masă E. Intoxicatia acuta cu fenacetina se manifeste prin: A. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinonă şi acid fosforic 2001. Hipertermie C. Hidroliza nucleului pirimidinic E. pentru metaboliţii polari D. din mediu neutru D. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu chinhidrona şi acid fosforic C. din mediu acid E. Mioza. Surditate trecatoare D. Dozarea fenotiazinelor din probele biologice se face prin: A. Oxidarea la un radical din C5 1999. Extracţiile se realizează în cloroform. Nefrita interstitiala cu insuficienta renala E. diclormetan. heptan din mediu alcalin. diclormetan. pentru metaboliţii polari 2003. Epoxidare D. Extracţiile se realizează în cloroform. diclormetan. Extracţia cu eter etilic. Anemie hemolitica 247 . Extracţia cu solvenţi organici. Scoaterea din atmosfera toxica C. Hidroliza B. Extracţia cu solvenţi organici. Cianoza B. Dismutatie Biotransformarea glicozidelor digitalice se face prin: 2006. Halucinatii vizuale D. A. din mediu acid B. Extracţia cu solvenţi organici. din mediu alcalin 2000. Tulburari auditive D. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă B. din mediu alcalin C. Conjugare E. heptan din mediu alcalin. Izolarea IMAO din probele biologice presupune: A. Izolarea se face prin metodologia generală B. Tratamentul in intoxicatiile acute cu IMAO consta in: A. Spalatura gastrica B. Extracţiile se realizează în cloroform. Epurare gastrica B. Spalarea mucoaselor si tegumentelor E. Tratamentul in intoxicatia cu glicozide cardiotonice consta in: A. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile: A. Paraplegie 2007. Diureza osmotica neutra D. pentru substanţa netransformată C. Principalele semne clinice in intoxicatiile acute cu fenacetina sunt: A. Intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice se caracterizeaza prin: A. Anorexie B. Administrare de procaina D. Fotofobie C. Tratament simptomatic E. pentru substanţa netransformată E. Agitatie cu convulsii B. heptan din mediu acid. Parestezii E. Administrare de perfuzii cu glucoza. Extracţia cu eter etilic. Epurare renala C. Spectrometrie de absorbţie atomică electrotermală D. Extracţiile se realizează în cloroform. 2005. 2002. heptan din mediu acid.D. Hipotensiune C. 2004.

Chinidina si adrenalina 2011. Sustinerea functiei respiratorii C. Tratamentul insuficientei circulatorii acute D. Acidul acetilsalicilic produce in intoxicatia acuta: A. Halucinatii D. La diabetici hipoglicemie E. Convulsii urmate de stare comatoasa 2010. Tulburari de coagulabilitate la nou nascuti 2009. Cresterea performantelor intelectuale si a capacitatii afective B. Fac parte dintre AINS cu implicatii toxicologice: A. tremor. delir E. Derivatii p-aminofenolului se elimina in cea mai mare proportie ca substanta netransformata 2015. Lipsa sindromului de abstinenta D. Tahicardie E.si glucurono-conjugare D. Combaterea convulsiilor E. Acidoza respiratorie B. KCl in functie de datele ionogramei E. In intoxicatia acuta cu IMAO tulburarile neuropsihice se manifesta prin: A. Vertij. Sunt derivati ai pirazolului care pot produce efecte toxice: A. Sindrom confuzional. NaCl D. Principalele manifestari clinice produse de dependenta barbiturica sunt: A. Repaus absolut pentru prevenirea sincopei B. Cecitate 2008. Derivati ai pirazolului C. Dupa administrarea indelungata a fenacetinei efectele cele mai grave sunt consecutive nefrotoxicitatii E. Tentative de suicid 2016. Calea majora de biotransformare a fenacetinei este N-dezacetilarea si O-dezalchilarea B. Actiunea toxica se manifesta la nivelul SNC (efecte excitante si deprimante) B. Derivatii acidului lisergic B. Actiunea methemoglobinizanta a fenacetinei este de 3 ori mai mica decat a paracetamolului 248 . Fenazona 2014. Paracetamolul se biotransforma prin sulfo. Provocarea emezei si lavajul gastric la pacientul in stare comatoasa B. Administrarea de atropina in cazul ritmurilor bradicardice C. halucinatii. Calea minora de biotransformare a fenacetinei este O-dezalchilarea urmata de conjugare C. Sunt corecte afirmatiile: A. Retentie urinara C. Mentinerea starii de agitatie psihomotorie 2012. Derivatii acidului salicilic E. Tremuraturi B. Derivati ai p-aminofenolului 2013. dificultate in vorbire C. La persoanele normale hiperglicemie D. Derivatii β-feniletilaminei D.E. Ibuprofenul E. Sunt methemoglobinizanti C. Care din urmatoarele afirmatii legate de derivatii p-aminofenolului nu sunt adevarate: A. In terapeutica intoxicatiei digitalice se recomanda: A. Fenilbutazona D. Aminofenazona C. Alcaloza metabolica C. Paracetamol B. Calea minora de biotransformare a paracetamolului este hidroliza cu formarea p-aminofenolului E. La indivizii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza nu se produce methemoglobinemie si hemoliza D. In terapia intoxicatiei acute cu fenotiazine se urmareste: A.

Tulburari hematoligice (agranulocitoza) B. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinona şi acid fosforic 2026. Acidul salicilic si derivatii sai prezinta implicatii toxicologice prin: A. tremuraturi. Intoxicatii terapeutice prin supradozare D. Spectrometrie de absorbţie atomică şi de emisie atomică în flacără C. verde. Tulburari neuropsihice (agitatie. Hipersudoratii C. Extracţia selectivă cu eter etilic. Reacţia cu p-benzochinona şi acidul fosforic B. Tulburarile vizuale produse de catre glicozidele cardiotonice in cadrul intoxicatiei acute sunt: A. Efectele adverse pe care le produce 2022. Amblopie B. Convulsii tetaniforme D.2017. Extracţia selectivă cu eter etilic. Inducerea cu usurinta a toxicomaniei E. uneori criza hipertensiva D. Vedere colorată în roşu D. Hipertermia de origine centrala B. din mediu slab bazic C. Dozarea derivaţilor barbiturici din probele biologice se face prin: A. cloroform sau diclormetan. Epoxidare E. Coma hipoglicemica 2024. halucinatii) C. Identificarea fenotiazinelor se face prin: A. Insuficienta renala acuta si edem laringian 2019. Vedere colorată în negru E. albastru sau alb 2023. Vedere colorată în galben. Tahicardie. Purificarea extractelor organice cu clorură de sodiu şi carbune activ 2025. Cromatografie în strat subţire E. In intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic pot sa apara: A. Conjugare 2021. Purificarea extractelor organice cu sulfat de sodiu anhidru şi carbune activ E. Biotransformarea derivatilor acidului salicilic se face prin: A. Intoxicatii acute sub forma suicidului B. Hidroxilare C. din mediu slab acid B. Extracţia selectivă cu eter etilic. Aratati afirmatiile corecte privind simptomatologia intoxicatiei acute cu IMAO: A. din mediu neutru D. Tegumente uscate D. Diplopie C. Reacţia cu chinhidrona şi hidroxidul de sodiu E. Efecte de depersonalizare B. Reacţia cu chinhidrona şi acidul fosforic C. Tulburari hemoragice E. Principalele manifestari clinice in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt: A. HTA 2020. Intoxicatii accidentale intalnite mai ales la copii C. Tulburari de auz si vedere E. Hipertermie E. cloroform sau diclormetan. Conjugare mercapturica B. Greturi cu varsaturi si diaree C. Reacţia Fujiwara 2018. Cromatografie în fază gazoasă B. Reacţia cu p-benzochinona şi hidroxidul de sodiu D. Hidroliza D. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei Parri D. cloroform sau diclormetan. Aratati simptomele care apar în intoxicatia cronica cu derivatii barbiturici: 249 . Izolarea derivaţiilor barbiturici din probele biologice presupune: A.

Reacţia Parri 2030. Fenotiazinele: A. Anemie B. scaderea secretiei gastro-intestinale C. Spalatura gastrica urmata de administrarea de purgativ salin C. Efect teratogen 2034. Sincopa cardiaca E. Combaterea aritmiei prin administrare de chinidina D. Administrare de KCl în perfuzie de glucoza 2035. pH-ul suprafetei de absorbtie B. Tulburari psihice. Combaterea bradicardiei prin administrare de adrenalina C. hipotonie. Hipoventilatie. Liposolubilitatea formei nedisociate E. ataxie E. Reacţii de formare de complecşi coloraţi cu Co2+ D. Simptomatologia intoxicatiei acute cu derivati barbiturici: A. scaderea capacitatii intelectuale. Sustinerea respiratiei si circulatiei 2031. Adrenomimetice D. medicamente. Tulburari psihice: confuzii. Tahicardie. In tratamentul intoxicatiei acute cu derivati barbiturici sunt contraindicate: A. Provocarea de varsaturi la pacientii comatosi D. alimente: A. hipotensiune D. Constipatie. Simptomele de debut ale intoxicatiei cu glicozide cardiotonice sunt: A. Barbiturice C. Derivaţii barbiturici se identifică prin: A. Efect M-colinomimetic D. xantopsie C. delir B. Alcaloza care faciliteaza difuzia barbituricelor în tesuturi 2029. Deprimare SNC B. Reacţia cu chinhidrona C. Alimente bogate în glucide 2028. Factorii care determina nivelul plasmatic al derivatilor barbiturici sunt: A. dezorientare. Cantitatea de substanta ingerata D. Biotransformare în functie de structura chimica C. tulburari de memorie. Efecte toxice pot aparea în administrare concomitenta a medicamentelor IMAO cu urmatoarele substante. În coma se administreaza psihostimulante B. Ginecomastie 2033. Retentie hidrica. halucinatii. Produc efecte teratogene 250 . Reacţii de precipitare cu sulfatul de mercur E. Moartea are loc prin paralizia respiratorie 2032. Toxicodinamia derivatilor fenotiazinici se caracterizeaza prin: A. puls bigeminal. Combaterea bradicardiei cu atropina E. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice: A. respiratie Cheyne-Stokes. halucinatii B. Alimente bogate în tiramina E. Coma cianotica. Administrarea de excitanti ai SNC ca antidoturi farmacologice E. Euforie. Inhibarea proceselor oxidative la nivelul mitocondriilor E. Favorizarea eliminarii prin provocarea poliuriei alcaline B. Reacţii microcristaline B. delir. Efect alfa-adrenolitic C.. Tulburari auditive: zgomote în urechi. Etanol B. Fibrilatie ventriculara D. surditate temporara C. Ciroza hepatica D.A. aparitia edemelor 2027. abolirea reflexelor E.

C. Se biotransforma in proportii reduse. In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA grava. In asociere cu hipnotice efectele toxice se potenteaza. D. toti metabolitii rezultati fiind inactivi. E.B. 251 . Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva ore dupa iesirea din coma.

sulfurice D. au acţiune hemoragică în teritoriul uterin C. emetina C. izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae radix et folium. codeina C.Tema nr. papaverina este alcaloid cu nucleu benzilizochinolinic D. ergometrina C. Rauwolfiae radix. ajmalicina 2044. Strychni semen. pentru obtinerea unui kilogram de opiu sunt necesare aproximativ 20. rezerpina B. hipnotica si narcotica 2038. Opium. radicali metoxi (la C11 si C17) 2041. papaverina 2043. Ipecacuanhae radix. cocaină 2039. fosforice C. au acţiune ocitocică B. Curara. au acţiune citotoxică E. morfina D. codamina D. nucleu heteroiohimbanic B. Alcaloizii lisergici din cornul de secară: A. hiosciamină C. In opiu alcaloizii se gasesc sub forma de saruri: A. meconice E. Cocae folium. baze pirolice şi pirolidinice E. se mai numesc DH-derivaţi 2037. Secarae cornutum) 2036. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea antispastica/spasmolitica: A. Alcaloizii morfinanici actioneaza: 252 . 38 Alcaloizi tropanici. Alcatuiti structura rezerpinei alegandu-va segmentele necesare din lista de mai jos: A. opiul se poate identifica cu reactivul Marquis datorita papaverinei si cu FeCl3 datorita acidului chelidonic E. papaverina B. nucleu iohimbanic C. scopolamină D. în Opium se gasesc alcaloizi cu nucleu izochinolinic si morfinanic C. morfina E. chinidina D. Frunzele de Atropa belladonna contin: A. Chelidonii herba.000 capsule mature de mac B. scopolamina E. acid trimetoxibenzoic (la C18) D. A. acid trimetoxicinamic (la C18) E. ajmalina E. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Opium sunt corecte? A. narcotina Opiul contine urmatorii alcaloizi izochinolinici: 2042. lactice B. chelidonice 2040. atropina B. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea lor antiaritmica: A. alcaloizi indolici B. alcaloizii din grupa morfinanului au actiune analgezica. se utilizează în hemoragii post partum D.

In tratamentul afectiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din: A. Opiul conţine: A. emarginat-fidata D. Extractum Belladonnae siccum C. tebaina B. tebaină 2052. contine alcaloizi indolici 253 . margine intreaga C. forma eliptica sau oval-acuminata B. Dupa ce caractere ati recunoaste frunza de Atropa belladonna? A. Belladonnae radix E. narcotic E. configuratia radicalului metil de la atomul de azot 2049. tropan-3-beta-ol-ului C. subtiri E. hipnotic D. este produs oficinal in FR X B. actiune D. alcaloizi cu nucleu benzilizochinolinic C. Rauwolfiae radix E. coronarodilatator 2045. Chelidonii herba B.l-tropic E. suprimarea secretiilor 2046. glaucom B. adenom de prostata C. cafeină E. Alcaloizii tropanici sunt contraindicati in: A. nervatie reticulata 2050. Atropina se deosebeste de hiosciamina prin: A. aplicatii terapeutice E. Ipecacuanhae radix D. Precizati care dintre produsele vegetale si preparatele farmaceutice enumerate sunt oficinale in FR X: A. norlaudanozolina D. tahiaritmie E. Opium 2048. analgezic B. Extractum Belladonnae fluidum D. Belladonnae folium 2053.A. configuratia acidului tropic C. ecgoninei D. Belladonnae radix C. tropan-3-alfa-ol-ului B. Precizati al cui ester este hiosciamina: A. orientalina C. alcaloizi diterpenici D. Tinctura Belladonnae B. examinarea fundului de ochi D. alcaloizi cu nucleu tetrahidroizochinolinic B. higrina E. acidului l-tropic 2047. orientarea gruparii OH de la C-3 B. acidului d. reticulina 2051. Marcati afirmatiile corecte referitoare la Chelidonii herba: A. spasmolitic C. Care dintre alcaloizii mentionati sunt larg raspanditi in natura si constituie precursori biosintetici pentru diferite tipuri de alcaloizi izochinolinici? A.

are actiune analgezica C.C.l)-tropic E. se obtine din capsule de Papaver bracteatum E. Care afirmatii referitoare la alcaloizii tropanici sunt adevarate? A. acidului (l)-tropic D. alcaloizi de tip heteroiohimbanic C. Atropina este esterul: A. chelidonina B. Pentru efectul antimigrenos se folosesc urmatorii alcaloizi din Secale cornutum: A. atropina E. papaverina D. actioneaza asupra sistemului nervos simpatic B. DH-ergocristina 2056. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune antispastica? A. produce dilatarea pupilei D. produce midriaza 2061. contine cocaina B.l)-atropic 2058. acidului (d. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate? A. rezerpina 2059. Rădăcinile de Rauwolfia conţin: A. ergotamina B. tropanolului B. contine alcaloizi cu nucleu morfinanic 254 . sunt raspanditi in specii din familia Solanaceae B. are actiune antispastica C. provin biogenetic de la ornitina C. sunt alcaloizi esteri 2060. stimuleaza centrul respirator E. alcaloizi izochinolinici D. are actiune anestezica puternica D. ergosina B. acidului (d. stimuleaza secretia gastrica C. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate? A. ergovalina C. modifica ritmul cardiac 2062. DH-ergotoxina 2057. Opiul: A. alcaloizi de tip iohimbanic B. emetina C. produce scaderea secretiei glandelor exocrine D. ergotamina D. alcaloizi de tip benzilizochinolinic 2055. sunt biosintetizati din triptofan E. produce relaxarea musculaturii netede B. DH-ergometrina E. pseudotropanolului C. alcaloizi de tip ajmalinic E. contine alcaloizi protoberberinici D. este un alcaloid cu structura izochinolinica E. ergometrina C. DH-ergocriptina D. contine alcaloizi benzofenantridinici E. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune ocitocica? A. sunt alcaloizi eteri D. DH-ergotamina E. este un antispastic si colagog 2054.

hipnotic D.2063. produc vasodilatatie periferica C. produc vasoconstrictie periferica D. se asociaza in tratamentul simptomatic al schizofreniei E. ca citotoxic 2072. hipertensiune arteriala 2067. analgezic B. pentru eliminarea calculilor biliari C. se gaseste in Opium B. in tratamentul icterului E. are culoare portocalie D. Retineti afirmatiile corecte referitoare la papaverina: A. frunze opuse. ca proteolitic E. contine enzime proteolitice C.si menoragii E. se asociaza in tratamentul distoniei vegetative C. in tratamentul verucilor C. in colica renala 2065. rinita cronica B. Chelidonii herba se caracterizează prin: A. tulburari psihice E. frunze pubescente. contine substante rezinoase E. constipatie cronica C. Preparatele farmaceutice cu Rauwolfia: A. penat-partite C. inflorescenţe umbeliforme. face parte dintre alcaloizii benziltetrahidroizochinolinici D. contine alcaloizi B. Extractele de Chelidonii herba se utilizeaza: A. cu flori galben-aurii 2069. este un alcaloid ftalidtetrahidroizochinolinic 2070. diaree cronica D.sau atonie veziculara D. caliciu format din două sepale caduce E. Latexul de rostopasca: A. se asociaza in tratamentul insomniilor D. moi la pipăit D. Latexul proaspat de rostopasca se foloseste: A. face parte dintre alcaloizii benzilizochinolinici E. ca antiviral D. spasmolitic C. stimuleaza contractia fibrelor netede ale muschiului uterin B. Care afirmatii referitoare la alcaloizii lisergici din cornul de secara sunt adevarate? A. se prescriu in maladii psihosomatice B. in tratamentul diskineziilor biliare B. produc relaxarea fibrelor netede ale muschiului uterin 2068. in tratamentul icterului B. coronarodilatator 2071. se gaseste in Capita Papaveris C. sunt contraindicate in tratamentul psihozelor propriu-zise 2066. Notaţi afirmaţiile corecte în legătură cu specia Atropa belladonna: 255 . La utilizarea preparatelor antihipertensive cu Rauwolfia pot sa apara efecte secundare ca: A. Alcaloizii morfinanici actioneaza: A. narcotic E. se utilizeaza in metro. in hipo. are culoare galben-verzuie 2064. tulpini glabre B.

ergometrina se indica în migrena E. codeina D. Rauwolfiae radix contine alcaloizi indolici de tip iohimbanic. Belladonnae folium C. iohimbanic D. tratamentul antihipertensiv cu Rauwolfia este contraindicat la bolnavii în a caror anamneza apar psihoza sau psihopatii grave 2079. Rauwolfia serpentina este un arbore înalt de 3-4 m cu frunze lanceolate dispuse opus si flori pe tipul 5 dispuse în umbele B. ergotoxina E. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. dependent de doza administrata. Belladonnae radix B. rezerpina B. Rauwolfiae radix este un vechi remediu egiptean C. ibogaminic C. specie anuală B. Scopoliae rhizoma D. Care din alcaloizii de mai jos imprimă culoare latexului de Chelidonium majus? A. Alcaloizii din Secale cornutum care formează complexul ergotoxinic sunt: A. emetinic Precizaţi care din următoarele tipuri de alcaloizi nu sunt prezenţi în Rauwolfiae radix: 2074. doar alcaloizii derivaţi de acid lisergic (levogir) din cornul secarei manifestă acţiune farmacologică D. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apă C. Rauwolfia serpentina C. prin hidrogenarea alcaloizilor lisergici se intensifică acţiunea simpatolitică 2076. lochnerinic si ajmalinic E. prin hidrogenarea alcaloizilor lizergici se intensifica actiunea simpatolitica 2080. Alcaloizi de tip iohimbanic se gasesc în: A. ergocriptină C. ajmalinic B. ergocornină E. Daturae innoxiae herba 2078. Care din urmatoarele afirmatii despre Rauwolfia serpentina sunt corecte? A. serpentina C. Harpagophytum procumbens E. magnoflorina 256 . A. recoltarea frunzelor se face între orele 9-11 C. ergosină D. Rauwolfia vomitoria 2075. uneori. ergotamină B. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. lochnerinic E. reserpina are actiune hipertensiva. ergocristină 2081. Care din următoarele afirmaţii privind cornul secarei sunt corecte? A. Care dintre alcaloizii mentionati au actiune cardiovasculara? A. doar alcaloizii levogiri din cornul secarei manifesta actiune farmacologica D. respectiv psihotropa D. în frunze conţinutul maxim de alcaloizi este atins în timpul fructificării D. Stramonii folium E. ergocriptina 2077. planta întreagă 2073. Pentru extragerea industriala a atropinei se pot folosi urmatoarele produse vegetale: A. din culturi se recoltează. ergometrina se indică în migrenă E. florile sunt grupate în inflorescenţe axilare E. Papaver somniferum B. Care din urmatoarele afirmatii privind cornul secarei sunt corecte? A. Secale cornutum D. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apa C.A.

Care din următoarele afirmaţii privind alcaloizii din Secale cornutum sunt corecte? A. totalul alcaloidic are efect colecistokinetic 2083. reprezinta capsulele imature ale speciei Papaver somniferum B. chelidimerina 2082. de tip peptidic E.B. leucina C. cheleritrina D. Ce pozitie are azotul din molecula alcaloizilor tropanici? A. ergotamina B. glaucina 2088. Tinctura Chelidonii D. Care din urmatorii alcaloizi din cornul de secara sunt de tip peptidic? A. reprezinta latexul concretizat. laticiferele strabat numai tulpina E. ergometrina C. ergocornina 2090. derivati de acetil -coenzima A B. este comun nucleului pirolidinic si piperidinic D. prolina 2087. papaverina E. trebuie sa contina minimum 11 % alcaloizi totali exprimati in morfina E. Enumerati aminoacizii care alcatuiesc catena peptidica a ergocriptinei: A. fenilalanina E. valina B. rostopasca apartine familiei Papaveraceae C. narcotina C. are un coninut minimum de 1 % atropina 2085. Definiti opiul cu ajutorul afirmatiilor de mai jos: A. obtinut prin incizarea capsulelor imature de Papaver somniferum C. ergosina D. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Chelidonium majus sunt corecte? A. face parte din nucleul tropanic C. chelidonina este un alcaloid cu nucleu bezofenantridinic B. berberina E. se gaseste în catena laterala B. Pulvis Opii et Ipecacuanhae 2086. derivati de lizina-ornitina D. ergocriptina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. nucleul tropanic nu contine azot 2084. Tinctura Ipecacuanhae E. chelidonina are actiune spasmolitica D. Din grupul alcaloizilor de mai jos alegeti pe cei prezenti in Opium: A. morfina D. ergocristina E. Tinctura Opii B. sanguinarina C. isoleucina D. trebuie sa contina minimum 11 % morfina D. derivati de iohimban 2089. se gaseste în acidul tropic E. Care din preparatele farmaceutice enumerate sunt prevazute in FR X si se conserva la Venenum? A. de tip aminoalcool C. Alcaloizii din Secale cornutum sunt: A. Tinctura Belladonnae C. berberina B. alcaloizii de tip aminoalcool sunt solubili în apă 257 .

derivaţii acidului izolisergic (dextrogir) nu manifestă acţiune farmacologică D. administrarea prelungită sau excesul de ergometrină provoacă vasoconstricţie arterială ce poate duce la gangrena extremităţilor 258 . acţiunea ocitocică este imprimată de dubla legătură dintre carbonii 9 şi 10 ai acidului lisergic E.C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful