UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE TEMATICA ŞI BAZA DE ÎNTRBĂRI PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ SESIUNEA SEPTEMBRIE 2010 SPECIALIZAREA

FARMACIE FARMACOLOGIE GRILE/TEMA 1. Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1) 4 grile 2. Farmacotoxicologie generală (1) 3 grile 3. Antibiotice cu structura betalactamică (2) 3 grile 4. Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si 4 grile polipeptide (2) 5. Chimioterapice antibacteriene si antimicotice (2) 3 grile 6. Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice (2) 3 grile 7. Hipnotice şi tranchilizante (2) 3 grile 8. Simpatomimetice şi simpatolitice (2) 3 grile 9. Parasimpatomimetice şi parasimpatolitice (2) 3 grile 10. Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene (2) 3 grile 11. Antiacide, antiulceroase, antispastice (2) 3 grile 12. Antihipertensive, vasodilatatoare cerebrale si periferice, diuretice (2) 4 grile 13. Antianginoase (2) 3 grile 14. Antialergice (2) 3 grile 15. Antiastmatice (2) 3 grile 16. Antitusive, expectorante (2) 3 grile 17. Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice (2) 3 grile 18. Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice (2) 3 grile 19. Vitamine liposolubile si hidrosolubile (2) 3 grile 20. Hormoni sexuali şi hormoni tiroidieni (2) 3 grile TEHNICA FARMACEUTICĂ 21. Formularea si biodisponibilitatea medicamentului (6, 7) 4 grile 22. Preparate parenterale (7, 8) 3 grile 23. Preparate oftalmice (7, 8) 3 grile 24. Preparate nazale (7, 8) 3 grile 25. Suspensii farmaceutice (6, 8) 3 grile 26. Unguente (6, 8) 3 grile 27. Preparate transdermice (6, 8) 3 grile 28. Preparate rectale (6, 8) 3 grile 29. Comprimate, capsule (6, 8) 3 grile LEGISLASŢIE FARMACEUTICĂ, ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE FARMACEUTICĂ 30. Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al 3 grile medicamentelor psihotrope şi stupefiante (9, 10, 11) 31. Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică. (12, 13, 14, 15) 3 grile CONTROLUL MEDICAMENTULUI 32. Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5, 8) 3 grile 33. Metode volumetrice in controlul medicamentelor (8) 3 grile 34. Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor 3 grile (5, 8) 35. Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5, 8) 4 grile TOXICOLOGIE 36. Toxicomania si doppingul (4) 3 grile 37. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice, IMAO, fenotiazide, 3 grile analgezice-antipiretice (4) FARMACOGNOZIE 38. Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae 4 grile radix et folium, Cocae folium, Opium, Chelidonii herba, Ipecacuanhae radix, Curara, Rauwolfiae radix, Strychni semen, Secarae cornutum) (3) (in paranteze, la sfarsitul fiecarei teme, este precizat indexul bibliografic)

1

BIBLIOGRAFIE Aurelia Nicoleta Cristea , Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2009; Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de Farmacologie, sub redactia, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005; Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu, Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993; 4. Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsez-Ajtay, Toxicologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991; 5. Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si Controlul Medicamentelor, vol. 1 si 2, Ed. Interlcredo, Cluj-Napoca, 2002; 6. Sorin Leucuta, Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2 Cluj-Napoca, 2001. 7. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Tehnologie farmaceutica, Ed.Polirom, Iasi, 2001; 8. ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993; ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, Bucuresti 2004. 9. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XVII: Medicamentul, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006; 10. Legea nr. 339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 1095 din 5 decembrie 2005; 11. Hotărârea Guvernului României nr. 1915 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 11 ianuarie 2007. 12. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XIV: Exercitarea profesiunii de farmacist. Organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din România, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006; 13. Decizia Colegiului Farmacistilor din România nr. 2 din 15 iunie 2009 privind aprobarea Statutului Colegiului Farmacistilor din România si a Codului deontologic al farmacistului, publicată în Monitorul Oficial nr. 490 din 15 iulie 2009; 14. Legea nr. 266 (r. 1) a farmaciei din 7 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial 448 din 30 iunie 2009; 15. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1552 din 24 noiembrie 2004 cu privire la Regulile de bună practică farmaceutică, publicat in Monitorul Oficial nr. 1166 bis din 09 decembrie 2004. 1. 2. 3.

Decan, Prof. univ. dr. Gheorghe Ţarălungă

2

Tema nr. 1 Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1) Farmacocinetica generală
1. Care afirmatii sunt adevarate pentru administrarea intravenoasa: A. evita orice prim pasaj B. se pot administra sange si produse din sange C. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi D. nu permite administrarea de volume mari de solutie E. poate precipita o insuficienta cardiaca 2. Care din afirmaţiile referitoare la absorbţia gastrointestinală sunt adevărate: A. este influenţată de pH B. nu este influenţată de conţinutul intestinal C. bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac D. este influentată de vascularizaţie E. nu este influentata de enzimele digestive 3. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala B. acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica C. doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea D. o substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor E. insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala 4. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice: A. fenobarbitalul B. cimetidina C. eritromicina D. rifampicina E. cloramfenicol 5. Efectul primului pasaj hepatic: A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament B. poate limita administrarea orala a unui medicament C. poate fi compensat prin cresterea dozei D. poate determina activarea unor compusi E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin 6. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate: A. sublingual B. oral C. intrarectal D. intravenos E. intraarterial 7. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice: A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale 8. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin: A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37°C; B. administrare dupa masa (pe stomacul plin); C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante; D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol); E. folosirea de comprimate retard. 9. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori: A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH; B. suprafata foarte mica de absorbtie; C. suprafata foarte mare de absorbtie;

3

D. existenta unei vascularizatii reduse; E. existenta unei vascularizatii abundente. 10. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt: A. cele fiziologice; B. cai speciale; C. cai utilizate numai pentru medicamente; D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si devenite inutile; E. atat cai fiziologice cat si cai speciale. 11. Calea intravenoasa ofera posibilitatea: A. introducerii substantei active direct in sange; B. aparitiei rapide a efectului; C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului; D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga; E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta. 12. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea? A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila; B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange; C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie; D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune; E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila. 13. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica? A. rifampicina; B. disulfiramul; C. fenobarbitalul; D. imipramina; E. neostigmina. 14. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia? A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare; B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular; C. concentratia mare a substantei medicamentoase; D. circulatia bogata la locul de absorbtie; E. suprafata mare de absorbtie. 15. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor? A. absorbtie rapida; B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate; C. face posibila administrarea de substante iritante; D. este conditionata de hidrosolubilitate; E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic. 16. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin: A. cresterea diurezei; B. diminuarea diurezei; C. acidifierea urinei; D. favorizarea reabsorbtiei tubulare; E. alcalinizarea urinei. 17. In etapa de transport a substantelor active in sange: A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma; B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele plasmatice; C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera; D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata; E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata. 18. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism: A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele; B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele; C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;

4

D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea; E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea. 19. Inductia enzimatica: A. apare la orice doza; B. apare numai la o anumita doza de inductor; C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia; D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia; E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia. 20. Medicamentele administrate parenteral: A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.), subcutanata (s.c); B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.); C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului; D. trebuie sa fie obligatoriu sterile; E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa. 21. Rinichiul este calea de excretie: A. pentru foarte multe medicamente; B. pentru un numar mic de substante; C. pentru substante sub forma hidrosolubila; D. pentru substante sub forma liposolubila; E. pentru substante insolubile. 22. Administrarea sublinguală are următoarele avantaje: A. permite absorbţia moleculelor puternic ionizate B. evită inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic C. permite administrarea substanţelor iritante D. este condiţionată de hidrosolubilitate E. favorizează o absorbţie rapidă a substanţei medicamentoase 23. Calea de administrare rectală a medicamentelor: A. permite o absorbţie rapidă şi completă B. evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic C. se utilizează numai pentru obţinerea unor efecte terapeutice locale D. se recomandă la bolnavii cu vărsături, leziuni ale cavităţii bucale, în pediatrie E. permite evitarea degradării principiului activ de către sucurile gastrice 24. Calea intraarterială este utilizată la bolnavii cu: A. tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice B. hemoragii acute C. edem pulmonar acut D. tulburări circulatorii periferice grave E. infarct miocardic acut 25. Care dintre următoarele afirmaţii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este incorectă A. doar forma liberă a medicamentului este difuzabilă şi activă B. legarea se face numai de albuminele plasmei C. legarea este un proces ireversibil D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard E. forma legată influenţează latenţa şi durata acţiunii medicamentului

Farmacodinamie generala
26. Care afirmatii sunt adevarate: A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la absorbtia sa 27. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate: A. efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a două functii fiziologice diferite B. adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este vasodilatator

5

cimetidina la nivelul secretiei gastrice 33. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate: A. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. penicilina. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive D. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti C. legarii de proteinele plasmatice in procent mare. sta la baza tolerantei E. dar in doze mari este proagregant plachetar D. Fenomenul de up-regulation: A. medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct E. efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat 28. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta: A. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie 29. doza C. opioidele la nivelul SNC C. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie D. Factorii dependenţi de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt: A. anticoagulante orale supradozate-vitamina K 32. antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii farmacologici D. potenta depinde de afinitatea fata de substrat C. apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi D. fentanil-droperidol D. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic C. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe receptori diferiti E. 6 . Care dintre asocieri sunt benefice in terapie: A. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator: A. calea de administrare D. barbituricele la nivel cardio-vascular E. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul vascular dar in doze mici actioneaza proagregant E. antagonistii au afinitate pentru receptori B. afinitatii mari pentru receptori. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente: A. B. diureticele seara B. starea sistemelor enzimatice E. inseamna cresterea numarului de receptori B. parasimpatoliticele la nivel cardiac B. antihistaminicele H2 de obicei seara 34. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa C. alcool-benzodiazepine E. agonistii totali au activitate intrinseca maximă D. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate: A. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia acida din timpul noptii E. structura chimica B. tetraciclina-saruri de calciu C. aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare. digitalicele inainte de masa E.solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. antiacidele dupa masa D. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens B.C. potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare B. sta la baza efectului rebound 36. procentul de legare de proteinele plasmatice 35. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice 31. durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare 30. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor C.

D. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase) 41. farmacocinetica substantei. doza. activitate intrinseca zero. afinitate pentru receptori zero. afinitate pentru receptori maxima. factori fiziologici. D. afinitate pentru receptori zero. afinitate pentru receptori maxima. activitate intrinseca zero. 7 . B. B. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate? A. salbutamolul. B. D. C. B. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste. E. Ce proprietati au antagonistii? A. activitate intrinseca zero. D. 44. structura chimica. ansamblul receptor-sistem efector. C. schimbari de permeabilitate membranara. doza maxima. D. Ce proprietati au agonistii partiali? A. deschiderea de canale cu schimburi ionice. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals 37. factori patologici. B. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor farmacoreceptori? A. E. adrenalina. 40. 39. C. temperatura mediului ambiant. modificari conformationale ale unor macromolecule. atropina. alimentatia. activitate intrinseca submaximala. activitate intrinseca maxima. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva. morfina. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament? A. C. B. eficacitate (la nivel de receptor). sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii. activitatea intrinseca (la nivel de receptor). influentarea unor enzime membranare. C. C. C. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism? A. D. B. 42. B. E. C. 38. activitate intrinseca submaximala. sensul depinde de structura chimica a substantei active. D. E. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii. 45. calea de administrare.C. E. E. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori: A. activitate intrinseca submaximala. B. legaturii covalente cu receptorii. E. activitate intrinseca maxima. afinitate pentru receptori maxima. D. activitate intrinseca maxima. Ce proprietati au agonistii totali? A. D. manitolul. afinitate pentru receptori zero. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen. E. D. modificarea fluiditatii membranelor. E. calea de administrare. C. 43. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt: A.

acetilcolina E. diminuă până la anulare efectul maxim al agonistului specific B. structurii chimice modificate intenţionat E. C. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta. rezultand ca efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati. prin legaturi chimice covalente. B. accident hemoragic. pe care doar îi blochează 54. B. noradrenalina B. D. E. fara nici un fel de legatura chimica. E. de obicei. C. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare. 49. substanţele medicamentoase care acţionează prin metabolitul activ au o latenţă scurtă D. Medicamentele antagonişti competitivi au următoarele caracteristici: A. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului. durata efectului farmacodinamic 8 . inductie enzimatica. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa. deplasare de pe proteinele plasmatice. de hidrogen. împiedicând legarea agonistului D. E. prin legaturi chimice slabe: ionice. inhibitie enzimatica. formei farmaceutice C. calea de administrare. reserpina C.E. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori. Care dintre următoarele afirmaţii privind latenţa acţiunii farmacodinamice a unui medicament este(sunt) corectă(corecte): A. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea. în urgenţele medicale se utilizează medicamente cu perioadă de latenţă scurtă şi foarte scurtă 53. se leagă de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific şi schimbă conformaţia receptorului. D. ca urmare a unei reactii ireversibile. accident trombotic. Ritmul administrării unui medicament influenţează: A. au afinitate şi sunt capabile să se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agoniştilor specifici C. E. C. In privinta interactiunii medicament-receptor: A. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate: A. diminuă potenţa agoniştilor specifici prin competiţia pentru receptori E. D. nu au activitate intrinsecă şi nu sunt capabili să declanşeze un efect la nivelul receptorilor. D. C. van der Waals. medicamentele cu legare slabă de proteinele plasmatice au o latenţă mai mare E. 48. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic. Calitatea retard a unui medicament se datoreşte: A. 47. numărului de receptori ocupat de substanţa medicamentoasă D. medicamentele din aceeaşi grupă farmacodinamică au o latenţă identică B. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic. formele retard au latenta lunga. nizatidina 51. neostigmina D. ca urmare a unei reactii reversibile. căii sale de administrare B. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice precum si mecanismul interactiunii: A. 46. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard 52. B. Au o acţiune farmacodinamică indirectă: A. formele farmaceutice retard au o latenţă mai mare decât formele cu eliberare rapidă C. B. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica 50. a unui complex medicament -receptor: A.

procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice şi tisulare 55. este proprietatea unui medicament de a influenţa un teritoriu cât mai limitat din organism E. timpul efectului maxim al substanţei medicamentoase E. latenţa efectului farmacodinamic D. Selectivitatea unei substanţe medicamentoase: A. secundar unei permeabilităţi crescute a membranelor acelui ţesut D. intensitatea acţiunii farmacodinamice C. în anumite ţesuturi C. poate fi consecinţa existenţei unor subtipuri de receptori specifici.B. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică cu un anumit efect maxim posibil B. apare ca urmare a realizării unei concentraţii mai mari de medicament într-un anumit ţesut. se exprimă prin dozele eficace 9 .

cloramfenicolul C. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor C.Tema nr. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor 61. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii 63. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata C. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor B. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective E. scaderea eliminarii E. scaderea efectului in timp 64. Idiosincrazia: A. este ireversibila C. vitamina D 60. respecta relatia doza-efect B. uscaciunea gurii la atropina B. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului D. apare dupa administrari repetate D. pot imbraca forma socului anafilactic C. tetraciclina D. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina D. Efectul rebound: A. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice: A. preparatele pe baza de fier E. are la baza enzimopatii E. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice: A. este o forma de toleranta acuta B. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare: A. Fenomenul de toleranta: A. poate fi data de inductia enzimatica D. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice E. are la baza fenomene de up-regulation D. sindromul extrapiramidal la neuroleptice D. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor B. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici B. ototoxicitatea 58. diminuarea absorbtiei C. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate E. poate apare la nitratii organici E. inhibitie enzimatica D. Obisnuinta: A. necesita marirea dozei 10 . opioidele B. este un raspuns anormal la un medicament B. poate fi data de fenomene de up-regulation E. 2 Farmacotoxicologie generala 56. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi 57. fenomene de up-regulation B. reactiile alergice E. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor C. tulburarile auzului produse de aminoglicozide C. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil 59. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide: A. Instalarea obisnuintei implica: A. are la baza un efect down-regulation D. este intoleranta congenitala C. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit 62.

Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta psihica? A. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si dependenta fizica? A. 11 . frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala. Efectele (reactiile adverse) sunt: A. barbiturice. provocate numai de dozele mari. D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente. neuroleptice. apar datorita unor particularitati farmacocinetice. contraceptivele orale. E. cloramfenicolul. B. alcoolul etilic. paracetamolul. manifestate la doze eficace terapeutice mari. anomalii morfologice. B. D. teofilina. acidul acetilsalicilic. D. 73. derivati de vitamina A. C. morfina: B. 72. D. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut si sugar: A. B. B. E. nedorite. C. opioide. defecte fiziologice. imipramina. reactii nocive (daunatoare). B. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic. 70. E. anticoagulante cumarinice (warfarina. rinichi). E. B. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte? A. C. C. morfina. toxice. beta-adrenolitice. E. C. B. retinoizi (izotretinoina. E. D. C. D. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic? A. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la fat sau nou nascut si sugar: A. sunt independente de doza. E. clemastina. 71. cocaina. carbamazepina. C. saruri de litiu. sulfamide antidiabetice. benzodiazepine. 69. acenocumarol). amfetamina. 66. D. deficitul organelor de epurare (ficat. etretinat). Efectele adverse teratogene sunt: A. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala: A.65. D. C. folosirea unei cai de administrare nepotrivite. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa. favorizate de tratamentul prelungit. neostigmina. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural. 68. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea concentratiei plasmatice). medicamente anorexigene amfetaminice. anticoagulantele cumarinice. C. malformatii. E. B. 67. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic.

C.D. C. este favorizata de un teren imunodepresiv. E. accelerarea biotransformarii. 78. tolbutamida C. constă în diminuarea progresivă a intensităţii efectului farmacologic prin administrări repetate la intervale scurte de timp 82. este datorata unor particularitati genetice innascute. psihotoxicitatea. B. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele: A. 79. La un bolnav cu şoc anafilactic se va utiliza: A. adrenalina. terbutalina 81. C. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism. corticoterapie iv 12 . indometacina B. B. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite: A. E. E. B. 76. anormal calitativ sau cantitativ. survine ca urmare a saturării unor receptori E. Farmacodependenţa fizică: A. tetraciclina D. acidul acetilsalicilic. B. E. 74. uneori efecte dorite. D. D. E. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica. D. tahifilaxia. C. penicilina G. impune necesitatea continuării administrării medicamentului pentru a evita apariţia tulburărilor specifice sindromului de abstinenţă B. B. B. ampicilina. C. 75. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica). gentamicina E. individuale. toleranta. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente): A. 77. suferinte fetale. D. D. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la medicamente sunt: A. Efectele secundare sunt: A. Care dintre următoarele medicamente pot produce accidente obstetricale: A. E. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica). mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana). lipseste relatia gradata doza-efect. C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit. cautate in farmacoterapie. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice. atropină iv B. este o enzimopatie manifesta. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor). se evidenţiază numai la întreruperea administrării medicamentului sau la reducerea importantă a dozelor sale D. constă în apariţia unor modificări comportamentale care reclamă imperios administrarea medicamentului C. efecte dismorfogene. dependenta psihica. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice. D. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt: A. dependenta fizica. E. 80. prezinta o relatie gradata doza-efect. prezinta un titru ridicat de anticorpi. efecte nedorite (de obicei). procaina.

izoniazida D. sunt independente de doză B. amoxicilina B. carbimazol C. eritromicina D. poate merge până la dispariţia efectului farmacologic E. Toleranţa cronică la medicamente (obişnuinţa) constă în: A. ondansetron B.C. Precizaţi afirmaţiile corecte cu privire la reacţiile adverse de tip alergic: A. reserpina D. salbutamol aerosoli D. Tahifilaxia are următoarele caracteristici: A. contraceptivele orale D. carbimazol 85. aspirina 87. se instalează cu intensităţi variate pentru diferitele efecte ale unui medicament C. acidul valproic C. au o incidenţă mai mare la indivizii cu teren atopic 86. apare între medicamentele care acţionează pe acelaşi substrat reactiv B. este reversibilă D. se instalează pentru un medicament şi se repercutează asupra unui alt medicament 91. cloramfenicol D. Printre medicamentele care pot declanşa reacţii adverse autoimune se numără: A. sunt încrucişate pentru compuşii înrudiţi structural C. aspirina E. Pot provoca dependenţă psihică: A. adrenalină iv E. prezenţa lor este frecventă în condiţiile administrării orale a medicamentelor D. alfa-metildopa C. metoclopramida 89. tiouracil E. teofilină iv 83. neomicina B. în doză constantă D. fenitoina E. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor B. intensitatea şi frecvenţa lor cresc cu doza E. Pot suprima lactaţia: A. litiul B. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numără: A. furosemidul B. meprobramat E. metotrexat 90. Printre medicamentele proscrise la gravide datorită riscului teratogen se numără: A. Printre medicamentele contraindicate în cursul alăptării se numără: A. montelukast C. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament 13 . halotanul 88. amfetamina D. bromocriptina E. neomicina C. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrării sale repetate. contraceptivele orale C. diazepam 84. bleomicina B. dietilstilbestrol E. necesitatea creşterii dozei de medicament pentru obţinerea aceluiaşi efect farmacologic C.

tiouracili D. sulfonamidele D. neomicina D. reacţii adverse mai frecvente la acetilatorii lenţi E. totalitatea semnelor de sevraj observate după oprirea administrării medicamentului 92. ampicilina E. rifampicină C. tetracicline D. Reduc capacitatea fagocitară a leucocitelor: A. streptomicina E. ranitidină C. ampicilina C. polimixina E.3 ori mai mare la acetilatorii lenţi B. hemoglobinopatii C. penicilina G sodică B. concentraţii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la acetilatorii lenţi C. izoniazidă B. Anemia hemolitică imună poate să apară la: A. ampicilină E. sulfonamide C. cloramfenicol B. fenilbutazonă E. inducţie de ALA-sintetază E. cloramfenicol C.E. D-penicilamina 101. Tipuri de idiosincrazie cu manifestări farmacodinamice: A. curba frecvenţei de distribuţie a vitezei de acetilare bimodală la izoniazidă D. Care dintre medicamentele enumerate declanşează şoc anafilactic? A. cu excepţia: A. aspirina E. Medicamente contraindicate în timpul alăptării: A. dextranii 94. Sunt medicamente methemoglobinizante: A. paracetamol 96. paracetamol D. Care dintre următoarele medicamente pot da frecvent reacţii alergice? 14 . gentamicina 98. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii lenţi 100. cimetidina B. beta-adrenoblocante D. penicilina G B. Citoliza hepatică apare la: A. T 1/2 al izoniazidei de 2 . contraceptive orale E. cloramfenicolul C. tetracicline C. Tulburări în reacţia metabolică de acetilare determină: A. penicilină B. Următoarele medicamente produc polimiozite cu mialgie. polimorfismul acetiltransferazelor hepatice 99. corticosteroizi 95. paracetamolul B. neuroleptice fenotiazine 97. deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitară D. deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitară B. fenacetină 93. lidocaina D.

în functie de bolnav sau de medicament. Sunt consecinţa acţiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor C. Inhibarea sistemului enzimatic producător de peroxid de hidrogen E. Apar la o parte din indivizii trataţi cu doze terapeutice de medicamente 104.v. Piracetam E. pentru efectul antialergic şi imunosupresor C. Mecanismele implicate în apariţia imunodeficienţei latente sunt: A. Sunt efecte secundare apărute în urma unor doze toxice (supradozări) B. Reducerea capacităţii fagocitare a leucocitelor C. Apneea toxică la suxametoniu C. Continuând tratamentul cu substanţa incriminată sub supraveghere strictă medicală 110. dozele obişnuite au efecte toxice E. Reactiile adverse de tip alergic: A. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi. Prin administrare de corticosteroizi i. existand o relatie gradata doza-efect B. pentru desensibilizare D. Penicilina G 103. Crizele de porfirie hepatică după administrarea de inductoare enzimatice E. Clorhidrat de procaină C. Sunt reacţii adverse de tip idiosincrazic: A. Efectele teratogene sunt: A. Acţiune hipoplazică medulară B. Penicilina G B. Sensibilizarea la medicament 109. Sunt independente de doza.v. C. Sindromul de abstinenţă la întreruperea morfinomimetelor 108. Stimularea mitozei limfocitare 105. Hemoliza indusă de deficienţa G-6-P-DH B. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic? A. Pot produce efect rebound la întreruperea bruscă a administrării: A. Prin oprirea imediată a administrării medicamentului incriminat E. ß-adrenoliticele C. Izoniazida D. Şocul anafilactic la peniciline D. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune E. in urma supradozarii D. Prin administrare de adrenalină pentru a combate manifestările simptomatice B. Sulfametoxazol B. Loratadina D. Sunt reactii adverse dependente de doza. Diminuând treptat dozele de medicament. Hemisuccinat de hidrocortizon 102. doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave 107. Tratamentul reacţiilor adverse grave de tip alergic se face: A. alfa-adrenomimeticele B. Creşterea sintezei de anticorpi D. mai ales pe cale parenterala (i.A.). Fenomenul de "up regulation” B. care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente. Apar atunci când. Fenomenul de "down regulation” C. Suxametoniu C. antidepresivele triciclice E. Toleranţa medicamentoasă poate avea drept cauză: A. Dexametazona E. antihistaminice H2-blocante D. efecte dismorfogene 15 . Efectele adverse de tip toxic: A. Sunt reactii neobisnuite. metil-xantinele 106. Întreruperea bruscă a tratamentului E. Inducţia enzimatică D. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic D.

suferinte fetale 16 .B. defecte fiziologice E. malformatii C. anomalii morfologice D.

E. Cloxacilina 117. 17 . se administreaza pe cale orala. este incompatibila cu alcoolul. Se injectează intramuscular şi intravenos din soluţii preparate în ser fiziologic B. Piperacilina D. Se administrează şi sub formă de perfuzii intravenoase C. Carbenicilina B. se administreaza parenteral. Ampicilina B. lues (sifilis). Sunt peniciline rezistente la penicilinaze: A. Oxacilina D. Se administreaza şi sub formă de injecţii intramusculare D. Pot fi administrate şi intraarticular 114. Benzilpenicilina B. angine. septicemii. Cloxacilina E. 3 Antibiotice cu structura betalactamică 111. Benzilpenicilina potasica: A. Prezintă eliminare urinară lentă B. Procain . Oxacilina 116. În infecţii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomandă: A. Fenoximetil penicilina C. scarlatina. Carbenicilina D. E. Sărurile de sodiu şi potasiu ale penicilinei G: A. Carbenicilina D. meningita meningococica. Oxacilina C. D. Flucloxacilina E. Penicilinele retard: A. Meticilina 112. Fenoximetil penicilina E. Ticarcilina C. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A. D. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa: A. Sunt peniciline de depozit: A. Eliberează lent benzilpenicilina C. este stabila in mediul acid. C. Sunt rezistente la betalactamaze: A. Combinatia amoxicilina-acid clavulanic 118. Ampicilina E. B. 119. Ampicilina C. B. Carbenicilina 115. Cefoperazona B. Au spectru de activitate extins şi pe enterobacterii E. Benzatin-benzil penicilina D. Realizează concentraţii sanguine mici D. Amoxiclina B. Se administrează ca soluţii preparate în ser glucozat E.benzil penicilina E. Pot fi utilizate în sifilis 113. Benzatinpenicilina este indicata in: A. este inactivata in mediul bazic. Bacampicilina C. C.Tema nr.

ceftazidina. ampicilina + sulbactam. C. B. 121. este o penicilina de semisinteza. ticarcilina 129. stafilococ auriu. D. acidul clavulanic. C. cefalotina. cefsulfodina. in solutii pefuzabile cu pH acid sau alcalin. oxacilina. D. cefamandol. 126. carbenicilina. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate? A. ticarcilina. Oxacilina: A. tazobactam. Peniciline active pe proteus si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt: A. piperacilina. 123. ticarcilina. B. amoxicilina + acid clavulanic. 128. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam) D. C. cloxacilina. B. oxacilina + acid clavulanic. E. fenoximetilpenicilina. Inhibitori de beta-lactamaza sunt: A. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza: A. streptococ hemolitic. sulbactam. B. cefapirina D. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte: A. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde: A. dupa preparare extemporaneu. C. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu: A. 127. pastrata la + 4 °C. cefradina. E. ampicilina E. are spectru ultralarg de actiune. asociata in seringa cu alte medicamente. C. cefalexina.120. piperacilina + tazobactam. cefadroxil. protes vulgaris. 125. se concentrează în bilă 18 . 124. B. B. 122. Ampicilina are următoarele proprietăţi: A. C. oxacilina. se administreaza oral sau parenteral. este rezistenta la penicilinaza. D. amoxicilina. treponema. E. gonococ. E. B. E. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt: A. E. cefazolina. B. D. D. C. D. carbenicilina + tazobactam. C. D. B. cefalotina. C. singura in seringa. este rezistenta la aciditatea gastrica. E. maximum 24 ore. E.

cefotaxim C. este activă în infecţiile ţesutului cerebral E.B. se administrează exclusiv oral B. are absorbţie bună digestivă B. se administrează oral şi parenteral B. ceftriaxonă E. liposolubilitate mare E. cefazolina B. vancomicina E. pielonefrită colibacilară C. produce frecvent reacţii alergice E. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei 130. profilaxia reumatismului articular acut B. gentamicina B. lues E. este inactivată de sucul gastric C. Sunt antibiotice bactericide numai în faza de multiplicare a bacteriilor: A. cicloserina C. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la oxacilină sunt corecte: A. prezintă rezistenţă la penicilinază C. este inactivată de sucul gastric C. Benzatinbenzilpenicilina are următoarele caracteristici: A. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generaţia a treia: A. eliminarea renală este întârziată de probenecid D. meningită meningococică D. se elimină predominant netransformată prin urină D. se concentrează în bilă 131. se administrează în infecţiile aparatului respirator 138. toxicitate redusă C. este acido-rezistentă E. este contraindicată la bolnavii alergici la penicilină G 136. este rezistentă la sucul gastric acid B. Ampicilina: A. ampicilina 137. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei D. dizenterie bacilară 133. structură beta-lactamică D. acţiune bactericidă numai în faza de multiplicare a bacteriilor 134. spectru de activitate mai larg decât al benzilpenicilinei D. Benzatinbezilpenicilina este indicată în: A. Amoxicilina: A. eliminarea urinară este întârziată de probenecid 19 . Cefalosporinele au următoarele caracteristici generale: A. prezintă un efect bactericid în faza de multiplicare şi repaus a bacteriilor B. Ampicilina are următoarele proprietăţi: A. rifampicina D. are durată lungă de acţiune (12-24 ore) D. are risc alergizant redus C. produce rareori reacţii alergice C. prezintă acţiune bactericidă în faza de multiplicare şi parţial în faza de repaus a bacteriilor E. cefuroxim D. este indicată în profilaxia de durată a infecţiilor streptococice 132. are efect bactericid E. cefoperazonă 135. este un antibiotic cu spectru larg D. se administrează exclusiv parenteral C. epurare predominent hepatică B.

Care dintre următorii compuşi sunt peniciline de depozit (retard): A. Ceftazidima se absoarbe bine la administrare orală 147. procainpenicilina G B. Are spectrul de activitate asemănător cu al ampicilinei B. Cefalexina E. Stafilococii rezistenţi la meticilină sunt sensibili la cefalosforine E. Ceftriaxona este indicată în septicemii şi meningite la bolnavi cu deficit al mecanismelor de apărare C. Ampicilina: A. Cefuroxima sodică C. nu are capacitate alergizantă 139. carbenicilina C. Necesită administrarea înaintea meselor. Care dintre antibioticele cu structură beta-lactamică au spectru antibacterian larg? A. penicilina G B. Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ penicilinazo-secretor? A. nu se asociază cu inhibitori de ß-lactamază E. B. penicilina G B. benzilpenicilina B. ampicilina C. Eliminarea ei renală este întârziată de probenecid E. fiind utilizată în meningite cu germeni gram-negativi. benzatin benzilpenicilina E. Cefuroxima axetil D. Este activă pe stafilococul penicilinazo-pozitiv D. calea orală necesitând doze mult mai mari decât calea parenterală 146. bacampicilina B. carfecilina D. Cefamandolul B. acţiunea fiind mai intensă decât a ampicilinei C. carbenicilina C. Având acţiune mai intensă decât ampicilina. ampicilina C. feneticilina E. Se asociază cu inhibitori de ß-lactamază D. cefoperazona 144. Care dintre peniciline sunt active în infecţiile cu Pseudomonas şi Proteus? A. procain benzilpenicilina C. amoxicilina D. În ţesuturile inflamate difuzibilitatea ei diminuă pe măsură ce survine procesul de vindecare C. meticilina 141. Amoxicilina: A. oxacilina 142. Se absoarbe limitat din tubul digestiv. carbenicilina 143. Este penicilinazo-rezistentă B. Acţionează bactericid. Fenoximetilpenicilina: 20 . Cefoperazona 148. amoxicilina E. Dintre cefalosporine se pot utiliza oral: A. ticarcilina D. amoxicilina E. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? A. Cefsulodinul are acţiune foarte intensă pe Pseudomonas D.E. Care dintre antibiotice cu structură beta-lactamică se absorb pe cale orală? A. nafcilina E. meticilina 140. deoarece absorbţia este mult diminuată în prezenţa alimentelor 145. Cefoperazon difuzează bine în LCR. cloxacilina D. cloxacilina D.

angina streptococica D. pneumonii cu pneumococ E. carbenicilina C. Este foarte activă pe stafilococul producător de penicilinază B. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. Clavulanatul de potasiu B. Este indicată în infecţii cu streptococ. Este indicată în septicemii 149. flucoxacilina C. dar termorezistentă C.A. cefsulodina 21 . Procainbenzilpenicilina D. la pacienti alergici la benzilpenicilina E. se biotransforma in proportie mica 156. fenoximetilpenicilina E. Nu necesită reducerea dozelor în insuficienţa renală. sifilis 155. Notati afirmatiile corecte pentru amoxicilina: A. pielonefrite) E. Cefalexina B. Cefalosporine active in infectiile produse de Pseudomonas. Latamoxef 152. sunt: A. Este instabilă în mediul acid din stomac. spectrul antimicrobian este asemanator ampicilinei D. Sunt inhibitori de ß-lactamază: A. Se asociază cu gentamicina. Sunt antibiotice care prezintă nucleu structural ß-lactamic: A. Aztreonamul C. penicilinele: A. Notati indicatiile gresite pentru benzilpenicilina: A. infectii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv C. Sunt active pe Proteus si Pseudomonas. Ticarcilina: A. Carbenicilina B. Eritromicina E. cefalotina B. Se utilizează în infecţii urinare sau septicemii cu bacterii gram negative 153. Este indicată în infecţii grave (meningite. Benzilpenicilina G potasică C. Azlocilina 151. în profilaxia reumatismului D. deoarece nu are acţiune nefrotoxică E. este indicata in infectii cu germeni sensibili. Vancomicina D. Este insolubilă şi stabilă în mediul acid din stomac B. Fenoximetilpenicilina E. ticarcilina B. infectii urinare colibacilare B. Aztreonamul E. pe baza sinergismului de acţiune D. Este activă pe multe tulpini de Pseudomonas C. oxacilina D. cefazolina C. cloxacilina 157. nafcilina B. eliminarea renala este intarziata la asocierea cu probenecid C. absorbtia orala este neinfluentata de prezenta alimentelor B. oxacilina 154. fenoximetilpenicilina D. Amoxicilina 150. Canrenoatul de potasiu C. ampicilina E. Se absorb bine din tubul digestiv: A. Sulbactamul D.

nafcilina 160. cefapirina 158. cloxacilina E. flucloxacilina 162. cefoperazon B. dicloxacilina C. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas sunt: A. oxacilina D. cefradina D. fac parte: A. meticilina E. ticarcilina B. cefalotina E. Tetraciclina/cloramfenicol B. ceftazidina C. Peniciline active pe proteus si pseudomonas sunt: A. cefalexina E. Prezinta rezistenta la benzilpenicilina: A. carbenicilina B. cefamandol 165. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala. streptococ piogen 161. oxacilina C. ticarcilina D. cefalotina B. cefradina C. cefadroxil B. nafcilina D. enterococ D. cefadroxil C. Gentamicina/ampicilina C. cloxacilina 163. Din grupa cefalosporinelor administrate pe cale orala fac parte: A.D. Meningitele produse de germeni gram negativ pot beneficia de: A. cefapirina 164. feniximetilpenicilina E. cefamandol 159. Sunt asocieri antagonice de antibiotice : A. gonococ C. Kanamicina / Colimicina 22 . cefazolina D. cefalotina B. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. treponema E. cefalexina D. cefsulodina E. stafilococ penicilinazosecretor B. Eritromicina/clindamicina D. cefotaxim C. ceftazidima E. Sulfametoxazol / trimetoprim E.

Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea concomitenta de: A. C. 23 . C. Acţiune antivirală 167. toate au un potential toxic important. Cloramfenicolul are: A. Amfotericina B 168. Cisplatina C. Este activă pe bacili gram-negativi B. Are structura tetraciclică 171. Tetraciclinele: A. dau nefro si ototoxicitate. Roxitromicina D. B. 173. Gentamicina: A. Azitromicina C. Fac parte din indicaţiile gentamicinei: A. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate? A.Tema nr. enzime pancreatice. Au toxicitate relativ redusă D. Sunt active pe Mycoplasme şi Chlamidia E. nu se absorb bine dupa administrarea orala. Spectru de actiune larg B. D. impiedica sinteza proteinelor bacteriene. Infecţiile cu Pseudomonas. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară C. Actiune intensă pe unii bacili gram negativi D. Infecţiile cu anaerobi B. La doze mari este nefrotoxică E. la concentraţii de 4 micrograme/ml E. B. produse lactate (in cantitate mare). Nu se poate asocia cu betalactamine C. Polimixinele B. antiacide gastrice neutralizante. Actiune antifungică E. Furosemidul E. B. Lincomicina 169. Pot fi utilizate în bruceloză 172. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava. E. Actiune intensă pe bacilul tuberculos C. Interacţionează cu antiacidele pe bază de ioni de calciu B. 4 Antibiotice din alte clase structurale: macrolide. preparate din fier. fenicoli si polipeptide 166. C. Infecţiile stafilococice D. Infecţiile urinare cu Coli 170. antispastice. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: A. 174. tetracicline. Pot fi utilizate sub formă de aerosoli C. E. Se condiţionează sub formă de soluţii injectabile D. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi. aminoglicozide. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara. D. Diritromicina E. Josamicina B. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice: A. Fac parte din grupul antibioticelor cu structură macrolidică: A. Ampicilina D.

E. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern. 178. nefrotoxicitate. A. E. D. B. colistina E.c. Comparativ cu tetraciclina. 179. tobramicina. prezinta toxicitate redusa. Dintre aminoglicozide. E. activa pe germeni gram-pozitiv. C. eritromicina. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian. 24 . gentamicina. sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) urmatoarele: A. B. C. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase? A. stimulare neuromusculara. benzilpenicilina. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari. se absoarbe bine din tubul digestiv. C. E. kanamicina. B. 181. 177. B. 176. E. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica. C. cloramfenicolul. absorbtie digestiva absenta. tetraciclina Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi. 183. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana? A. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice: A. E. tetraciclina. 180. D. doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice: A.D. Cloramfenicolul prezinta urmtoarele caracteristici farmacologice: A. D. B. se administreaza la 4 ore. D. ampicilina. polimixina. neomicina. neomicina. 182. nu este activa pe cale orala. C. sufera o biotransformare hepatica importanta. D. C. aplazie medulara). C. B. streptomicina. streptomicina. activa pe germeni gram-negativ. 175. bacitracina. E. activa pe Pseudomonas aeruginosa. efect bactericid. polimixina. in infectii sistemice se administreaza per os. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu". penicilina. D. B. C. B. absorbtie per os neinfluentata de alimente. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. ototoxicitate. E. D. tobramicina.r. absorbtie per os buna. D. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic: A.). concentratii active in 12 ore. rifampicina. C. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi. se elimina pe cale renala. D. B. E.

C. nu se asociază între ele datorită riscului crescut de reacţii adverse toxice 189. absorbtie per os partiala. se elimina in majoritate renal in forma activa. C. Absorbţia tetraciclinei după administrarea orală poate fi diminuată prin administrarea concomitentă de: A. apare ca urmare a imaturităţii funcţionale hepatice E. oxacilina 190. produse lactate D. nu se recomandă la bolnavii cu insuficienţă renală B. fenoximetilpenicilina C.c. eritromicina D. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu. acidul nalidixic E. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch). pot provoca atrofia nervului optic B. este contraindicata in insuficienta respiratorie 191. depozitare la nivelul musculaturii striate. antispastice 187. B. se elimină biliar în concentraţii mari C. calea de administrare numai injectabila. fier. D. se datorează eliminării renale deficitare a antibioticului B. se asociaza cu diuretice de ansa. au o absorbţie digestivă redusă D. are proprietăţi inductoare enzimatice E. sunt compuşi nefrotoxici ca urmare a acumulării în parenchimul renal E. magneziu. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. are o natură imunoalergică D. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelulară C. se fixează pe subunităţile ribozomale 30S ale bacteriei şi inhibă sinteza proteică 192. poate fi letal C. E. sunt eliminate predominent pe cale renală în formă activă C. 185.). este un antituberculos major C. realizează concentraţii mari la nivel biliar B. 186. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici generale ale eritromicinei: A. se caracterizează prin hipertermie malignă 193. inhibă sinteza proteinelor bacteriene D. Aminoglicozidele: A.r. Gentamicina: A. Tetraciclina este indicată în tratamentul următoarelor boli: 25 . traversează uşor bariera hematoencefalică E. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice: A. variabila. este activă pe germenii cu multiplicare intracelulară B. Sindromul cenuşiu produs de cloramfenicol la nou-născutul prematur: A. E. preparate de fier E. sunt antibiotice de elecţie în infecţiile survenite la gravide 188. antiacide gastrice C. Aminoglicozidele: A. D. au absorbţie digestivă redusă D. B. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor. prezintă alergie încrucişată cu penicilinele E. rezistenta se instaleaza brusc. Care din următoarele medicamente antibacteriene sunt contraindicate la gravide: A. are o toxicitate renală ridicată D.184. fermenţi pancreatici B. tetraciclina B.

Menţionaţi care dintre următoarele efecte adverse sunt caracteristice streptomicinei: A. kanamicină E. ototoxicitate 202. este biotransformat la nivel hepatic D. leucopenie D. anemie hemolitică D. Colistin: A. anemie aplastică B. eritromicină B. are absorbţie digestivă bună 198. tulburări auditive C. cloramfenicol C. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. tetraciclinele pot produce pigmentaţii dentare şi carii la copii 195. are acţiune bactericidă 200. nu traversează placenta C. se elimină biliar E. produce anemie aplastică 197. are absorbţie bună rectală B. acnee C. Pătrund bine în lichidul cefalorahidian C. Următoarele antibiotice sunt macrolide. Următoarele efecte adverse pot să apară în tratamentul cu cloramfenicol: A. Care dintre următoarele antibiotice nu se administrează oral pentru efecte sistemice? A. Cloramfenicolul: A. se elimină predominant renal E. kanamicina B. meningită meningococică E. albuminurie. aplazie medulară C. tetraciclinele au spectru larg de acţiune B. se absoarbe digestiv C. tetraciclinele sunt recomandate în ultimul trimestru de sarcină şi prima copilărie E. pigmentaţii dentare E.şi nefrotoxice 26 . tetraciclinele sunt indicate în infecţia cu mycoplasma şi chlamydia D. Sunt oto. streptomicină D.A. creşte efectele de blocare neuromusculară ale curarizantelor E. spiramicină C. polimixina B D. Se absorb bine după administrare orală B. tulburări vestibulare B. Polimixina B: A. cilindrurie 199. gonoree 194. prezintă absorbţie bună după injectare intramusculară D. gentamicina 196. cu excepţia: A. tifos exantematic B. trece greu prin bariera placentară D. alergii E. tetraciclinele traversează placenta şi trec în laptele matern C. are concentraţii pulmonare superioare celor sangiune B. penetrează uşor bariera hematoencefalică C. Aminoglicozidele prezintă următoarele proprietăţi comune: A. ameliorează nefrotoxicitate aminoglicozidelor B. eritromicina E. infecţii cu mycoplasma pneumoniae D. rosaramicină 201.

Eritromicina 204. Prezintă acţiune de tip curarizant E. Gentamicina 27 . Furosemidul E. Amikacina C. Griseofulvina C. Reacţiile adverse ale cloramfenicolului sunt: A. Paracetamolul E. Kanamicina B. Traversarea barierei hemato-encefalice C. Barbituricele C. Mycoplasma pneumoniae B. Eritromicina are următoarele proprietăţi farmacocinetice: A. cu diminuarea toxicităţii. putând fi utilizate în infecţii biliare: A. Netilmicina 205. Enterită stafilococică severă D. Corynebacterium diphteriae 210. Cimetidina B. Glutetimida 207. Bacitracina E. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor: A. Infestări cu protozoare (Entamoeba histolytica) 206. Difuziune bună în toate ţesuturile B. Gentamicina C. Tetraciclinele E. la asocierea între ele 203. Penicilina G C. Benzilpenicilina B. Fenoximetilpenicilina 208. Cefalosporinele B. Nefro. Meningite cu bacili gram negativ sensibili C. Pseudomonas aeruginosa D. Cloramfenicolul este antibiotic de elecţie în: A. Polimixinele D. Bordetella pertussis C. Mycobacterium tuberculosis E. Ampicilina B. Clindamicina D. Tifos exantematic D. Eritromicina este antibiotic de elecţie în infecţiile cu: A.şi ototoxicitate B. Aplazie medulară C. Fenitoina D. Se elimină prin bilă. Lincomicina E. Tuberculoză extrapulmonară la copii E. Salmoneloze (inclusiv febră tifoidă) B. Concentrare în formă activă în bilă E.D. Tulburări la nivelul mucoaselor E. Eritromicina D. Care dintre următoarele antibiotice aparţin clasei aminoglicozidelor: A. Timp de înjumătăţitre lung (peste 14 ore) 209. Sinergism de acţiune utilizat în terapie. Ciprofloxacina D. Care dintre antibiotice sunt active pe Treponema pallidum? A. Traversarea barierei placentare D. Cresc efecte cloramfenicolului: A. Alcaloză metabolică 211.

clindamicina este inactiva pe Bacteroides fragilis E. Notati afirmatiile incorecte: A. neomicina se utilizeaza oral. absorbtia orala este incompleta B. gentamicina este activa pe stafilococ D. minociclina este o tetraciclina semiretard cu durata actiunii 12 ore D. dupa administrare intramusculara. sunt: A. amfotericina B B. dizenterie) 216. doxiciclina este inactiva pe streptococul hemolitic grup A E. se elimina predominant netransformata prin urina (aproximativ 80%) C. sunt: A. Shigella) B. absorbtia tetraciclinei scade la asocierea cu saruri de calciu C. se reabsoarbe la nivelul tubilor renali 219. se concentreaza in bila. este activ pe bacili gram negativ C. pristinamicina este indicata in infectii cutanate cu stafilococ si streptococ 214. la doze terapeutice are efect bacteriostatic D. Notati afirmatiile corecte pentru cloramfenicol: A. stafilococ. furosemid C. Afirmatiile corecte pentru streptomicina. tetanii. foarte activa pe gonococ C. Notati afirmatiile corecte: A. este activa pe bacilul tuberculos D. concentratia serica este crescuta in insuficienta renala D. produce aplazie medulara 220. tetraciclina realizeaza concentratii de 10 ori mai mari in bila. streptococ. 70% din doxiciclina filtrata glomerular. nu traverseaza placenta E. B. Afirmatiile corecte pentru eritromicina. se administreaza oral in infectii cu germeni sensibili (enterocolite. comparativ cu cele plasmatice B. Cl. in forma activa C. absorbtie digestiva inalta B. Cresc toxicitatea renala a aminoglicozidelor. creste toxicitatea teofilinei E. infectii produse de Mycoplasma D. ticarcilina E. cu germeni sensibili (Salmonella. infectii produse de Chlamydia E. este contraindicata administrarea in insuficienta hepatica D. absorbtie digestiva medie (aproximativ 30%) B. carbenicilina 215. creste nefrotoxicitatea aminoglicozidelor 28 . eritromicina baza este partial inactivata de sucul gastric B. spectinomicina este foarte activa pe gonococ 217. cisplatin D. tobramicina are efecte adverse acustico-vestibulare mai reduse comparativ cu gentamicina C. kanamicina este mai activa pe bacilul Koch. Tetraciclinele sunt indicate in: A. spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram pozitiv: pneumococ. Corynebacterium B. saliva si secretii bronsice C. are efect ototoxic E. pneumonie cu pneumococ B. spiramicina are difuziune buna in plaman. Afirmatiile incorecte pentru polimixina B. substantele: A. Notati afirmatiile corecte: A.212. este activa pe bacili gramnegativ E. este antibiotic de prima alegere in infectiile cu Pseudomonas aeruginosa 213. sunt: A. anthracis. rosaramicina este inactiva pe mycoplasme D. infectii urinare cu colibacil C. comparativ cu streptomicina E. infectii digestive produse de Candida albicans 218. in infectii ale tubului digestiv.

Spre deosebire de ciprofloxacina. Flumequina C. ceea ce determina scaderea absorbtiei Ciprofloxacinei E. Acidul pipemidic B. Nu fac parte din indicaţiile clorchinaldolului: A. Amoxicilina B. Clorchinaldolul 223. Are eliminare redusă prin fecale E. Tagremin. prezinta efecte adverse la nivel digestiv. Se utilizează în infecţii urinare şi intestinale B. precum si cefalee. Sifilisul 228. 5 Chimioterapice antibacteriene şi antimicotice Chimioterapice antibacteriene 221. Care afirmatii sunt corecte pentru Cotrimoxazol: A. Clorchinaldolul B. poate produce fotosensibilizare D. Fleroxacina C. interactioneaza cu saruri de aluminiu si de magneziu. Amoebiaza D. reprezinta asocierea dintre sulfametoxazol si trimetoprim B. Prin expunere la soare. Intră în combinaţie cu trimetoprimul: A. Lambliaza C. Este activă şi pe unele protozoare 226. Nitrofurantoina E. reprezinta fluorochinolona cu spectru larg (efect bacteriostatic si bactericid) C. Septrin C. Se obţin prin sinteză chimică D. Sunt antiinfecţioase de origine naturală C. poate fi utilizat în insuficienta renală severă C. Rosoxacina 224. Gastroenterita nespecifica E. Se recomandă în infecţii urinare B. Fluorochinolonele: A. Poate produce anemie hemolitică la deficienţi în G-6PD C. Se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice 222. Au absorbţie digestivă redusă B. reprezinta antibiotic beta-lactamic inrudit cu Flucloxacilina B. Sulfametoxazol C. actiunea sa nu este influentata de cationi divalenti sau trivalenti D. Aparţin grupului chinolonelor: A. Nu se indică în infecţii urinare E. Furazolidona: A. Sulfametoxazol D. Fac parte din grupul fluorochinolonelor: A.Tema nr. Alegeti raspunsurile corecte pentru Ciprofloxacinum: A. Acidul nalidixic: A. Au spectru antibacterian larg 225. Apartine clasei derivatilor de chinoleină E. reprezinta principiul activ din: Biseptol. Sulfadimidina E. Angina streptococica B. Sulfamedrol 227. Este un derivat de nitroimidazol D. Norfloxacina D. eruptii cutanate 229. Ofloxacina D. Cliochinolul E. are efect de foarte lunga durata 29 .

clostridium tetani D. enterocolite. cauzate de germeni sensibili 230. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile) E. klebsiella pneumoniae E. urina se coloreaza in albastru 231. febra tifoida.D. erupţii cutanate C. toxiinfectii alimentare D. prezinta frecvent efecte adverse grave ceea ce le limiteaza utilizarea 233. Furazolidona: A. shigella C. se recomanda exclusiv in infectii urinare necomplicate si complicate E. are proprietăţi inductoare enzimatice 238. poate produce sindrom lupoid E. poate fi asociat cu acidul nalidixic pentru creşterea eficienţei terapeutice C. irită mucoasa tubului digestiv D. Acidul nalidixic este activ pe următorii germeni: A. acţiunea lor antibacteriană este diminuată în prezenţa puroiului 30 . dezvoltă rapid rezistenţă bacteriană 237. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la nitrofurantoin: A. reprezintă medicaţia de elecţie în nocardioză E. se indica in infectii intestinale: dizenterie. fiind posibil sa afecteze cartilajul osos 232. impune evitarea consumului de alcool în cursul tratamentului 236. este activ in infectii respiratorii. recidivante C. otita medie. pentru creşterea eficienţei terapeutice se preferă a fi asociate cu metenamină D. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Sulfadoxina: A. in timpul terapiei cu Furazolidona. Selectati variantele corecte pentru Fluorochinolone: A. acţionează ca antagonişti competitivi ai acidului paraaminobenzoic B. este contraindicata la copii E. colorează urina C. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la metenamină: A. tulburări de echilibru E. este derivat de nitrofuran cu absorbtie redusa din tubul digestiv B. se indica in infectii urinare acute si cronice. este sulfamida cu actiune de foarte lunga durata D. apnee prin efect curarizant 235. inhiba sinteza peretelui celulei bacteriene B. prezinta actiune bactericida pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv D. este contraindicat în sarcină B. poate creşte methemoglobina B. nu se va utiliza la copii. este contraindicată în insuficienţa renală C. datorită unei bune toleranţe la acest nivel C. este indicat în trichomoniază D. poate irita căile urinare cănd debitul urinar este scăzut D. se indica in trahom si profilaxia holerei C. Efectele adverse produse frecvent de sulfamidele antibacteriene sunt: A. cristalurie B. se recomandă a fi administrate topic la nivel cutanat. determină fotosensibilizare E. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene: A. este un antibacterian activ faţă de colibacil şi proteus B. colită pseudomembranoasă D. proteus 234. inhiba ADN-giraza bacteriana C. enterite. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Furazolidona: A. meningococ B. nu s-au constatat reactii de tip Disulfiram la administrarea Furazolidonei simultan cu alcool E. este sulfamida semiretard B. este eficace in tuberculoza la nivel renal E.

eliminare renală 90% E. vărsături C. sulfametoxidiazina D. ftalilsulfatiazol E. cristalurie B. sulfalen D. este medicamentul de elecţie în lepră 247. Care dintre următoarele sulfamide prezintă acţiune antibacteriană de lungă durată? A.239. furazolidona D. vertij E. trimetoprim 244. sulfamidelor hipoglicemiante C. antiaritmice 242. legare de proteinele plasmatice 95% C. sulfadiazina E. dermatită 241. febră D. hematocrit E. Printre efectele adverse ale acidului nalidixic se numără: A. mafenid 245. metabolizare hepatică prin glucuronoconjugare D. eliminare crescută prin fecale 248. Tratamentul cu sulfamide antibacteriene poate determina creşterea următoarelor teste de laborator: A. sulfafurazol C. digitalicelor B. eozinofilie D. Sulfamidele antibacteriene accentueaza efectele farmacologice ale: A. leucopenie B. tulburări acustico-vestibulare E. fotosensibilizare D. sulfafurazol C. se elimină prin secreţia lactată D. Care dintre sulfamide se aplică local în infecţii la nivelul tegumentelor şi mucoaselor? A. norfloxacina E. Farmacocinetica acidului nalidixic cuprinde: A. Care dintre chimioterapicele antibacteriene sunt folosite exclusiv în infecţii urinare? A. hemoglobină 243. acid uric C. nu se elimină prin urină E. Sensibilizarea la sulfamide este o stare indicată de existenţa în antecedente a următoarelor reacţii adverse: A. deprimare respiratorie C. metotrexat D. absorbţie digestivă bună B. sulfametoxidiazina B. nu se absoarbe digestiv B. nitrofurantoina C. Dapsona: A. intră în circuitul enterohepatic C. bilirubinemie indirectă B. anticoagulante orale E. acid nalidixic B. citoliză hepatică 240. sulfadimetoxin 246. Furazolidona: 31 . sulfacetamida B.

Se utilizeaza ca antimicotic local D. Griseofulvina D. se elimină prin fecale. Este medicament de elecţie în pitiriazis 256. Se administrează pe cale orală prezentând o absorbţie crescută din tractul digestiv D.A. Natamicina: 32 . Metenamina: A. Nitrofurantoina: A. se administrează în enterocolite şi toxiinfecţii alimentare E. timp de 10 . Este un antibiotic antimicotic cu structură polienică B. Care dintre următoarele substanţe sunt utilizate în terapia pitiriazisului: A. Nistatina D. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase sunt macrolide polienice cu proprietăţi antimicotice: A. Se administrează pe cale parenterală pentru tratarea unor micoze sistemice grave E. prezintă absorbţie bună din tubul digestiv B. Are şi acţiune antiinflamatoare E. se administrează în infecţii ale aparatului urinar C. Clorfenesina C. Se absoarbe bine dupa administrare orala E. Tinidazol C. Ketoconazolul: A. Prezintă toxicitate scăzută la nivel renal 252. se administrează oral. Se comercializează sub denumirea Nizoral 257. Se utilizeaza ca antimicotic sistemic C. Este un derivat de imidazol B. Amfotercina 254. în cea mai mare parte D. se elimină prin bilă şi urină B. nu se elimină renal E. se administrează în infecţii ale tubului digestiv B. Este un antibiotic cu efect fungicid şi fungistatic utilizat în terapia onicomicozelor C. Miconazol B. Este un antibiotic antiviral C.14 zile D. se administrează în infecţii urinare E. Este un antimicotic cu acţiune locală şi sistemică D. Este un antimicotic de origine naturală E. produce anemie hemolitică la cei cu deficit de G-6-PD Antimicotice 251. Griseofulvina: A. Flucitozina 255. eliberează formaldehidă la pH < 5 D. Econazol E. Tolnaftat E. este indicată în infecţii urinare acute 249. Este un antimicotic cu structură bis-triazolică B. se elimină prin fecale C. este contraindicată la bolnavi cu insuficienţă renală 250. Amfotericina: A. Este un antibiotic cu acţiune antibacteriană B. Are si activitate antitrichomonazica 253. prezintă absorbţie redusă din tubul digestiv C. Absorbţia orală este crescută în prezenţa unor alcalinizante C. Este un inductor enzimatic D. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la Clotrimazol sunt adevărate: A. Natamicina B.

se administreaza exclusiv oral 33 . este un antimetabolit al uracilului B. Clotrimazol B. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Econazol: A. griseofulvina 266. Este un antibiotic polienic de sinteză B. este antibiotic obtinut din mediul de cultura de Streptomyces natalensis 262. ketoconazolul B. econazolul 264. Flucitozina C. Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Septozol: A. se utilizeaza in dermatologie si stomatologie 263. clotrimazolul E. Se comercializează sub denumirea Pimafucin 259. Clotrimazolul: A. Acid salicilic 260. Griseofulvina B. nistatinul C. Are şi acţiune antrichomonazică E. Miconazol D. natamicina C. Precizaţi care dintre următoarele antimicotice se utilizează sistemic: A. griseofulvina 265. antimicotic si antitricomonazic D. se obtine din iod si un detergent neionic E. flucitozina E. Se utilizează pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot apărea în cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg D. Care dintre urmatoarele substante sunt macrolide polienice: A. prezinta dezavantajul indepartarii cu dificultate de pe tegumente si lenjerie C. Se condiţionează în flacoane de uz parenteral 258. ketoconazolul B. tricofitie E. griseofulvina C. epidermofitie. flucitozina E. Nistatinul: A. Absorbţia din tubul digestiv este redusă D. amfotericina B D. se utilizeaza sub forma de comprimate vaginale D. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic: A. Este medicamennt de elecţie pentru tratarea candidozelor sistemice E. Tolnaftat E. se utilizeaza exclusiv pe cale parenterala C. este eficace in candidoze. Este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice B. Care dintre urmatoarele substante sunt antibiotice antimicotice: A.A. este antimicrobian. amfotericina B D. Se condiţionează sub formă de flacoane de uz parenteral C. chimioterapic imidazolic. Precizaţi care dintre următorii compuşi antimicotici sunt derivaţi de imidazol: A. amfotericina B D. este un derivat de imidazol C. Este o macrolidă polienică naturală C. Fluconazol 261. nistatinul B. antifungic si antimicrobian B. Amfotericina C. reprezinta un iodofor B. Ketoconazol E. Miconazol D.

este singurul antimicotic recomandat la gravide E. are un efect scăzut în cazul coadministrării cimetidinei E. Griseofulvina este indicată în: A. Nistatinul: A. clotrimazol 274. nu dezvoltă rezistenţă C. Natamicina este indicată în: A. are o difuzie largă în ţesuturi. Clotrimazol E. poate provoca pancitopenie 272. Ketoconazolul: A. Flucitozina 34 . este un derivat de imidazol D. onicomicoze E. histoplasmoză pulmonară E. este un antibiotic antimicotic cu structura polienica B. este o substanta solubila in apa E. epidermofiţii D. Nistatina D. poate provoca hepatotoxicitate 270. infecţie cu pseudomonas aeruginosa B. nu dezvoltă rezistenţă C. se administreaza exclusiv local E. are şi efect inhibitor enzimatic C. se indică în micozele pielii capului D. Se utilizează în dermatomicozele sistemice: A. se administrează exclusiv oral E. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la griseofulvină: A. este o substanta sensibila la lumina D. are o difuzie bună în LCR B. efectul advers cel mai grav este afectarea renală D. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la flucitozină: A. după administrare orală se absoarbe complet din tubul digestiv 275. este indicată în candidoza intestinală 273. nu este sensibilă la lumină C. Miconazol B. este un derivat al citozinei C. amibiază intestinală 269. griseofulvina C. nu actioneaza in tricomoniaza vaginala 267. meningita cu haemophilus influenzae C. tricomoniază C. se elimină predominent prin fecale E. acţionează numai fungistatic D. onicomicoză 271. asociată cu alcool provoacă efecte de tip antabuz B. amfotericina B E. Următoarele afirmaţii privind farmacoterapia Amfotericinei B sunt adevărate: A. Antimicotice antibiotice sunt reprezentate de: A. Griseofulvina C.D. buclosamida B. dar nu si în LCR B. este un derivat al citozinei 268. micoze respiratorii B. se administrează parenteral sub formă de perfuzii în micozele sistemice grave B. flucitozina D. aspergiloză D.

cresc peristaltismul E. ca antitusive 283. sufera intens efectul primului pasaj hepatic B. euforie. toleranta nu se instaleaza pentru efectul constipant D. stimuleaza centrul tusei B. la om au efect excitant pe SNC D. sunt eficace in durerea somatica si viscerala C. Agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi sunt: 35 . A. naloxona E. produc retentie urinara 282. Analgezicele opioide: A. histamina. produc deprimare respiratorie D. se indica in dureri intense B. 284. toleranta are la baza un mecanism de heteroreglare up C. C. D. in insuficienta respiratorie B. scad pragul perceperii durerii B.Tema nr. actioneaza exclusiv ca agonisti pe receptorii miu 277. Analgezicele opioide: A. analgezie (la nivel supraspinal). codeina 280. este agonist-antagonist pe receptorii opioizi C. produc greata si voma E. deprima respiratia D. metadona C. E. produc midriaza C. activarea receptorilor miu este responsabila de farmacodependenta B. cresc tonusul uterului gravid 278. B. Morfina: A. dependenta fizica. este interzisa asocierea unui analgezic opioid cu unul neopioid E. postoperator D. Activarea receptorilor opioizi miu este asociata cu urmatoarele efecte: A. Care analgezice morfinomimetice sunt agonisti puternici pe receptorii μ: A. pentazocina D. 6 Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice Analgezice morfinomimetice 276. in hipertrofie de prostata C. enkefaline. Se contraindica utilizarea opioizilor: A. sunt numai produse de sinteza C. midriaza. B. serotonina. Care afirmatii sunt adevarate: A. produc toleranta si dependenta E. fentanyl B. in anestezia generala E. sindromul de abstinenta la opioide imbraca manifestari de tip adrenergic 279. stimuleaza respiratia D. are proprietati constipante E. Opiodele: A. deprimare respiratorie. C. are efecte antihistaminice 281.

D. D. biodisponibilitate per os buna. Care din urmatoarele medicamente au actiune antagonista asupra receptorilor opioizi? 291. B.48 ore) si risc de cumulare. B. 289. are efect analgezic puternic. E. D. naloxona. dependenta psihica si fizica. D. 36 . codeina. nu prezinta risc de acumulare. 293. deprimare respiratorie. 292. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt: A. 288. B. D. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse: A. colica renala (asociat cu un spasmolitic). Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina? A. bronhodilatatie. C. C. deprimarea respiratiei. datorita procentului redus de legare de proteinele plasmatice. morfina. dinorfine. colica hepatica. naloxona. C. midriaza (exceptie petidina). 285. B. dependenta psihica. C. diaree. urticarie. urticarie. pentazocina. E. A. toleranta. Profilul farmacocinetic al metadonei este: A. analgezie. are si mecanism analgezic monoaminergic spinal. diaree. 290. E. deprimarea centrului respirator. Morfina are urmatoarele contraindicatii: A. C. C. hipertensiune arteriala. metadona. induce greata si voma. B. D. are efect analgezic mediu. B. deprimarea centrului tusei. toleranta. D. durata de actiune analgezica lunga (8 . Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina? A. greata. C. E. astm bronsic. voma. hipertensiune arteriala. E. C. E. C. Morfina prezinta urmatoarele efecte secundare: A. B. codeina. D. risc mic de farmacodependenta. D. B. E. dependenta fizica. 287. E. durata de actiune analgezica medie. E. D. nalorfina. copii sub doi ani. metadona. abdomen acut. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza: A. deprimare respiratorie. 286. mictiuni frecvente. nalorfina. endorfine. E. scaderea tonusului musculaturii netede a aparatului digestiv. biodisponibilitate per os redusa. B.

Antipireticele reduc atat temperatura crescuta (in febra) cat si temperatura normala a organismului 303. C. midriază E. D. antivomitiva. deprimarea respiraţiei D. agonist pe receptorii opioizi k (kappa). E. variabilitate farmacocinetica mare dependenta de activitatea enzimatica hepatica si debitul sanguin hepatic. postoperator C. C. laxativ-purgativa. delir B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic: A. deprimarea respiratiei. relaxarea sfincterului Oddi B. hipotensiune arteriala cu stare de soc. durata de actiune analgezica medie (2 . La dozele analgezice produc somnolenta si somn D. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele analgezice antipiretice sunt corecte? A. E. mictiuni frecvente. debitul sanguin hepatic. diaree. analgezica. B. la bolnavii cu abdomen acut D. în patologia obstetricală 299.7 ore). D. Analgezicele morfinomimetice pot provoca: A. E. este deprimant al centrului respirator.. agonist pe receptorii opioizi miu. scaderea metabolismului. Care dintre următoarele efecte pot fi atribuite analgezicelor morfinomimetice: A. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice pentazocinei: A. C. mioza (exceptie petidina). în dureri cronice intense B. C. B. Nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutive E. Efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6 g/zi). D. iritaţie gastrică 300. tensiunea arteriala. Unele analgezice-antipiretice au si efecte antiinflamatoare B. Supradozarea si intoxicatia acuta cu analgezice opioide se manifesta prin: A.o. diaree D. Produce aceleaşi efecte terapeutice şi adverse la doze mici şi la doze mari D. în arsuri intense E. clearance hepatic dependent de functia cardiaca. Care dintre afirmatiile referitoare la Metamizol sodic sunt corecte? 37 . E. D. produce analgezie spinala. bronhodilatatoare. E. antitusiva. este euforizant. B. Antipireticele produc vasodilatatie periferica. Analgezicele morfinomimetice pot fi administrate: A. hipotensiune arterială C. biodisponibilitate redusa p. 297. 295. 302. midriază E. B. mioză C. 298. Poate produce bronhoconstricţie C. Tipurile de actiuni farmacodinamice care pot fi produse de analgezicele opioide sunt: A. retenţie urinară B. C. În intoxicaţia acută produce convulsii. transpiratie. coeficient de epurare hepatica mic.294. 296. scăderea secreţiilor digestive Analgezice antipiretice 301. Actioneaza ca analgezice ridicand pragul perceperii durerii fara a influenta reactia la durere. Profilul farmacocinetic al morfinei este: A.

acetilarea ciclooxigenazei-1 (COX-1) din endoteliul vascular. Metamizolul (noraminofenazona) prezinta urmatoarele contraindicatii: A. propifenazona. Se conditioneaza sub forma de comprimate. D. 311. 306. E. alergie la salicilati. C. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce urmatoarele reactii adverse: A. fenacetina. E. B. 38 . omprimate efervescente (cu NaHCO3). Actiunea antiagreganta plachetara a acidului acetilsalicilic are ca mecanism: A. C. eruptii cutanate alergice. inhibarea biosintezei de prostaglandine citoprotectoare la nivelul mucoasei gastrice. Care sunt formele sub care acidul acetilsalicilic prezinta o biodisponibilitate ridicata? A. C. C. Paracetamolul este: A. B. B. benorilatul. reactii alergice cutanate. tulburari sanguine (leucopenie. microhemoragii. hepatotoxicitate. 309. D. D. inhibarea biosintezei plachetare de tromboxan A2 (TxA2). 310. forma de acid. cefalee. Mecanismele de actiune care stau la baza actiunilor analgezica . analgezic. C.v 304. D. alergie la pirazolone. B. forma cristalizata din n-hexan. B. D. agranulocitoza). leucopenie si agranulocitoza. boli hemoragice. D. D. E. ulcer gastric. acetilarea ciclooxigenazai-1 (COX-1) din trombocite. inhibarea ireversibila a ciclooxigenazei-2 (COX-2). diflunisalul. Este contraindicata administrarea la copiii de orice varsta B. B. acidul acetilsalicilic. Analgezice antipiretice derivati de acid salicilic (salicilati) sunt: A.antipiretica sunt: A. C. neoplasm gastric. 305. inhibarea biosintezei de prostaglandina E2 (PGE2) cu efect pirogen la nivel hipotalamic. mecanism periferic antinociceptiv (antihiperalgezic). B. sarea de sodiu. neoplasm gastric. inhibarea biosintezei de prostaciclina (PGI2). neoplasm gastric. Aminofenazona poate produce urmatoarele reactii adverse: A. forma cristalizata din etanol. 312. antiagregant plachetar. B. p-acetilaminofenol. methemoglobinemie. E. C. Poate produce alergii cutanate si leucopenie E. leucopenie. antipiretice si antispastice bune C. insuficienta hepatica. C. 307. E. altralgii. efect proulcerogen gastric. E. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii: A. ulcer gastro-duodenal. mecanism central talamic (ridicarea pragului perceperii durerii). mialgii. D. E.A. C. 308. fiole D. Are efecte analgezice. E. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate in nociceptie. supozitoare. B. Nu poate fi administrat pe cale i.

D. antipiretic; E. antiseptic-dezinfectant. 313. Precizati medicamentele analgezice - antipiretice: A. pitofenona; B. propifenazona; C. paracetamol; D. metamizol; E. fenpipramida. 314. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de paracetamol: A. icter; B. methemoglobinemie; C. efect proulcerogen gastric; D. citoliza hepatica; E. eruptie cutanata. 315. Acidul acetilsalicilic este indicat în: A. artralgii B. infecţii acute febrile C. dureri preoperatorii moderate D. tromboflebită acută E. dismenoree 316. Acidul acetilsalicilic: A. la doze mari are efect hipoprotrombinizant B. este antipireticul recomandat la pacienţii cu teren atopic C. este contraindicat înainte de o intervenţie chirurgicală D. poate provoca citoliză hepatică E. are efect uricozuric 317. Acţiunea farmacodinamică a acidului acetilsalicilic se caracterizează prin: A. analgezie intensă B. bronhoconstricţie C. efect uricozuric D. efect antiagregant plachetar la doze mari E. efect ulcerigen 318. Analgezicele antipiretice: A. prezinta efect euforizant B. au acţiune analgezică în principal la nivelul talamusului ridicând pragul perceperii durerii C. efectul analgezic este mai intens în afecţiunile viscerale D. unele au şi efect antiinflamator E. au efect hipotermizant 319. Metamizolul poate provoca: A. leucopenie B. cancer gastric C. erupţii alergice cutanate D. necroză hepatică E. retenţie urinară 320. Paracetamolul este contraindicat în: A. insuficienţă respiratorie B. insuficienţă renală C. insuficienţă hepatică D. insuficienţă coronariană E. insuficienţă cardiacă 321. Paracetamolul poate provoca următoarele efecte adverse: A. hipotensiune arterială B. rabdomiolize C. retenţie urinară D. necroză hepatică E. microhemoragie gastrică

39

322. Paracetamolul: A. are efect antipiretic şi analgezic moderat B. la doze mici, subanalgezice, are acţiune antiinflamatoare moderată C. la doze mari este hepatotoxic D. are efect methemoglobinizant E. poate provoca microhemoragii gastrice 323. Paracetamolul: A. este contraindicat la pacienţii trataţi cu antivitamine K B. este antipireticul preferat la astmatici C. poate fi folosit în cursul sarcinii D. poate determina citoliză hepatică în caz de supradozaj E. este contraindicat la sugari 324. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic: A. provoacă bronhoconstricţie B. se indică în obţinerea preoperatorie a analgeziei C. la doze mari are efect antiagregant plachetar D. are acţiune antipiretică mai intensă decât paracetamolul E. are efect uricozuric 325. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la noraminofenazonă: A. la doze mari are şi efect antiinflamator B. poate induce cancer gastric C. este un analgezic mai intens decât aminofenazona D. poate provoca leucopenie E. intră în compoziţia preparatului Antinevralgic 326. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la paracetamol: A. are efect methemoglobinizant B. este contraindicat în insuficienţă respiratorie C. poate provoca rabdomiolize D. este metabolitul activ al fenacetinei E. poate induce cancer gastric 327. Acidul acetilsalicilic are următoarele acţiuni farmacodinamice: A. analgezică, antipiretică B. antiinflamatoare puternică C. antiagragantă plachetar la doze subanalgezice D. hipercolesterolemiantă E. hiperglicemiantă 328. Acidul acetilsalicilic are următoarele efecte adverse: A. bronhoconstricţie B. favorizarea accidentelor trombotice la doze mici C. acufene D. edem angioneurotic E. farmacodependenţă 329. Acţiunea analgezică antipiretică a AINS se realizează prin: A. mecanism central la nivel talamic B. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate în nocicepţie C. inhibarea COX-2 inductibilă D. inhibarea biosintezei de PGE-2 cu efect pirogen la nivel hipotalamic E. inhibarea COX-1 constitutivă 330. Acţiunea antispastică musculotropă este caracteristică pentru: A. metamizol B. fenacetină C. acid acetilsalicilic D. paracetamol E. aminofenazonă

40

Tema nr. 7 Hipnotice şi tranchilizante Hipnotice
331. Care afirmatii sunt corecte? A. Amobarbitalul are efect sedativ, hipnotic, cu durata lunga de actiune. B. Ciclobarbitalul este activ in marele rau epileptic C. Amobarbitalul se utilizeaza ca anestezic general de scurta durata D. Ciclobarbitalul este un barbituric cu durata scurta de actiune E. Fenobarbitalul este un hipnotic cu durata lunga de actiune 332. Ce modificări ale funcţiilor fiziologice pot apare în timpul somnului fiziologic? A. Starea de conştienţă este suprimată B. Motilitatea voluntară nu este abolită C. Motilitatea reflexă este diminuată D. Pragul reflex este scăzut E. Metabolismul bazal este crescut 333. Derivaţii barbiturici determină A. Deprimarea respiraţiei celulare B. Accentuează oxidarea glucozei C. Blochează sinteza de ATP D. Creşte consumul de oxigen la nivelul creierului E. Scade consumul de oxigen la nivelul creierului. 334. Hipnocoecitivele: A. Sunt deprimante selective ale sistemului nervos central B. În funcţie de doză produc: sedare-somn-somn hipnotic-somn narcoti-comă-moarte C. Deprimă respiraţia D. Nu modifică EEG nocturn E. Reduc durata somnului paradoxa REM 335. Hipnoinductoarele A. Nu produc somn narcotic B. Acţionează selectiv pe receptorii specifici (GABA) C. Trezirea din somn se face greu cu stări de obnubilare D. Efectele asupra SNV, circulaţie şi respiraţie sunt intense E. Produc o inducţie enzimatică marcată. 336. Terapia insomniilor constă în administrarea de A. Nootrope B. Sedative C. Hipnotice D. Psihostimulente E. Anxiolitice 337. Actiunea inductoare enzimatica a fenobarbitalului explica: A. diminuarea eficacitatii unor medicamente asociate; B. actiunea deprimanta gradata asupra SNC; C. potentarea efectului bauturilor alcoolice; D. durata lunga de actiune; E. toleranta prin mecanism farmacocinetic. 338. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism prin mecanism farmacocinetic (inductie enzimatica) cu scaderea eficacitatii urmatoarelor medicamente: A. contraceptive orale; B. propranolol; C. anticoagulante cumarinice; D. teofilina; E. medicamente antiacide. 339. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta si durata de actiune scurte: A. pentobarbital; B. fenobarbital;

41

C. amobarbital; D. hexobarbital; E. ciclobarbital. 340. Care sunt afirmatiile corecte privind ciclobarbitalul: A. latenta si durata a efectului scurte; B. indicat in insomnii terminale (trezirea precoce); C. este hipnocoercitiv (nu hipnogen); D. este indicata administrarea timp indelungat; E. este anticonvulsivant indicat in marele rau epileptic. 341. Dupa administrare repetata hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele reactii adverse: A. efect "rebound" cu vise neplacute (cosmaruri), la oprirea brusca a tratamentului; B. obisnuinta; C. cresterea metabolismului bazal; D. inhibitie enzimatica; E. dependenta fizica (sindrom de abstinenta cu convulsii). 342. Intoxicatia acuta cu fenobarbital se trateaza prin: A. flumazenil; B. un diuretic osmotic; C. haloperidol; D. alcalinizarea urinii; E. alcool etilic. 343. Mecanismul de actiune al barbituricelor hipnotice cuprinde: A. blocarea receptorilor dopaminergici; B. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor; C. potentarea actiunii acidului gamaaminobutiric (GABA); D. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare; E. inhibarea enzimei monoaminooxidaza (MAO). 344. Potentarea efectelor barbituricelor apare in cadrul unor interactiuni cu: A. alcool etilic; B. diazepam; C. anticoagulante cumarinice; D. rifampicina; E. cimetidina. 345. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice nitrazepamului: A. are actiune hipnotica; B. are durata scurta de actiune; C. activeaza complexul receptor GABA-postsinaptic; D. reduce durata somnului paradoxal (REM); E. este derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepina; 346. Bromurile: A. administrate prelungit pot provoca impotenţă sexuală B. administrarea de NaCl le încetineşte eliminarea C. nu au risc alergizant D. se recomandă frecvent în prescripţii magistrale E. sunt indicate în enurezisul nocturn 347. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la fenobarbital o consideraţi corectă: A. produce somnolenţă diurnă reziduală B. la doze mari provoacă convulsii C. are şi efect inhibitor enzimatic D. se administrează exclusiv oral E. dezvoltă farmacodependenţă 348. Care dintre următoarele benzodiazepine sunt utilizate ca hipnotice? A. medazepam B. lorazepam C. nitrazepam D. flunitrazepam E. bromazepam

42

349. Care dintre următoarele medicamente au acţiune hipnotică: A. maprotilina B. moclobemida C. cloralhidratul D. nitrazepam E. selegilina 350. Ciclobarbitalul: A. este un hipnotic cu durată de acţiune ultrascurtă B. este indicat în insomnia incipientă datorată hiperexcitabilităţii nervoase C. are latenţă şi durată scurtă D. suferă intens efectul de prim pasaj hepatic E. se administrează exclusiv parenteral 351. Cloralhidratul: A. are efect timoanaleptic B. se administrează în asociere cu mucilagiul de gumă arabică C. este o substanţă cu efect hipnotic D. are efect iritant pe mucoasă E. nu se recomandă la bolnavii cu hipertrofie de prostată 352. Hipnoticele barbiturice sunt contraindicate: A. la bolnavii cu insuficienţă hepatică gravă B. în preanestezie C. la conducătorii auto D. la pacienţii epileptici E. în insuficienţa renală severă 353. Nitrazepamul: A. are un T1/2 scurt (6-8 ore) B. produce un somn apropiat de somnul fiziologic, pe o durată de 6-8 ore C. prezintă şi activitate timoanaleptică D. are un efect de prim pasaj hepatic ridicat E. se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice 354. Care dintre următorii compuşi sunt hipnotice benzodiazepine? A. fenobarbital B. nitrazepam C. cloralhidrat D. triclofos E. flunitrazepam 355. Hipnoticele benzodiazepine: A. sunt reprezentate de cloralhidrat B. modifică structura somnului C. potenţează transmisia inhibitoare GABA-ergică D. cresc frecvenţa de deschidere a canalelor de clor E. scad frecvenţa de deschidere a canalelor de clor

Tranchilizante
356. Benzodiazepine nu sunt recomandate: A. Conducătorilor auto B. În stări anxioase C. În miastenia gravis D. În anesteziologie E. În insomnii 357. Benzodiazepinele pot actiona prin urmatoarele mecanisme de actiune A. Inhibarea neurotransmisiei excitatoare mediata de GAB B. Potentarea neurotransmisiei inhibitoare mediata de GABA. C. Potentarea recaptarii adenozinei in neuroni D. Inhibarea recaptarii adenozinei in neuroni. E. Inhibarea recaptarii serotoninei.

43

C. D. actioneaza pe receptorii benzodiazepinici cuplati cu receptorii GABA. E. 363.m. Nu trec bariera hematoencefalică D.358. antiepileptica D. medazepam. Se metabolizează la compuşi activi C. Activitatea farmacodinamica a tranchilizantelor cuprinde urmatoarele actiuni: A. C. B. actioneaza pe receptorii histaminergici. Cresc starea de tensiune psihică C. Se absorb bine la administrare orală B. E. 44 . D. starea de rau epileptic. E. E. diazepam. primul trimestru de sarcina. Benzodiazepinele: A. E. Potenţează deprimantele SNC E. Antiagregant plachetar 361. stimulanta a SNC. stari anxioase. Medazepamul se contraindica la: A. 364. Este o substanta cu structura benzamidica B. C. E. Anticonvulsivant C. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor. 367. cei ce consuma bauturi alcoolice. anesteziologie ca premedicatie. lorazepam. Are actiune anxiolitica. bolnavii cu insomnie. B. Psihostimulent D. Diazepamul este indicat in: A. D. Se poate utiliza ca premedicatie in anesteziologi 359. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor. Temperează reacţiile emoţionale D. miorelaxanta. La administrarea i. meprobamat 365. B. hipnoinductoare. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la benzodiazepine sunt adevărate? A. in climacterium. Care din proprietatile farmacocinetice ale diazepamului sunt false? A. miastenie. conducatorii auto: B. Tranchilizant B. absorbţia este mai crescută comparativ cu cea orală. se absoarbe bine digestiv. miorelaxanta. Este conditionat sub forma de comprimate si fiole in produsul Valium C. D. Tranchilizantele A. Prin metabolizare se obţin şi compuşi 3-hidroxilaţi E. Diminuă anxietatea B. Se pot asocia cu alcoolul 362. C. Care dintre următoarele efecte pot apare în cazul benzodiazepinelor? A. clorpromazina. 366. Poate conduce la instalarea farmacodependentei. D. cei cu anxietate. actioneaza pe receptorii dopaminergici. Care din urmatoarele substante apartin grupei benzodiazepinelor? A. anxiolitica. Care dintre afirmatiile referitoare la Diazepam sunt adevarate: A. 360. Miorelaxant E. B. anticonvulsivanta. C.

miastenia gravis C. Care din urmatoarele afirmatii privind tranchilizantele sunt false? A. sunt agonisti pe receptorii GABA-ergici. produc somnolenta. antipsihotică B. D. activarea receptorilor GABA A. diminua atentia. E. inducţia anesteziei generale D. pot agrava disfunctia respiratorie. convulsii de diverse etiologii 376. E. Care din proprietatile farmacocinetice ale oxazepamului sunt false? A. Benzodiazepinele au următoarele indicaţii terapeutice: A. nu produc sindrom de abstinenta. 372. C. E. 370. diminua anxietatea din alcoolism. blocarea canalelor de sodiu. C. C. nu produc toleranta. C. absorbtia este marita prin alcool. este un tranchilizant. preanestezie C. B. Mecanismul de actiune al tranchilizantelor consta in: A. anxiolitică D. D. miastenie gravis 45 . B. B. E. enurezis nocturn E. curele de dezintoxicare în alcoolism B. creste tonusul miometrului. E. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroxizin? A. 374.B. cresc riscul malformatiilor la nou-nascut. C. D. Benzodiazepinele au acţiune: A. 369. induce somnul. este miorelaxant. 373. T 1/2 este scurt. 371. creste agresivitatea. primul trimestru de sarcină B. B. reactiile adverse sunt mai intense la varstnici. antiemetică E. Benzodiazepinele sunt contraindicate în următoarele situaţii clinice: A. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru diazepam? A. D. apar metaboliti activi. activarea receptorilor GABA B. nu se elimina prin lapte. 368. D. cumularea este intensa. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind reactiile adverse la benzodiazepine? A. stimuleaza musculatura striata. principalul metabolit este desmetildiazepam. absorbtie digestiva buna. miorelaxantă C. este un spasmogen musculotrop. hipertiroidie D. cresterea frecventei deschiderii canalelor de clor. C. C. inhibarea recaptarii noradrenalinei. se metabolizeaza mai repede la batrani. nu provoaca toleranta si dependenta. D. B. sedativ-hipnoinductoare 375. se recomanda in prurit rebel. E. E. la doze mari da hiperexcitabilitate. absorbtia este marita prin alcool. potenteaza alte deprimante SNC.

poate fi administrat pe cale orală şi parenterală E. are efect miorelaxant intens C. cafeină 379. depresia endogenă B. miorelaxantă 46 . anxiolitică B. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la benzodiazepine: A. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la Hidroxizin: A. se leagă slab de proteinele plasmatice D. antiacide gastrice C. traversarea barierei hematoencefalice este mai rapidă pentru substanţele mai lipofile (diazepam) B. Efectele benzodiazepinelor pot fi crescute de: A. nevralgia de trigemen E. proprietăţile farmacocinetice diferă în funcţie de structura chimică a benzodiazepinei 383. clordiazepoxid 380. pe cale intramusculară rata absorbţiei este mai mare decât per os C. Fac parte din grupul benzodiazepinelor cu T1/2 intermediar (10-15 ore): A. oxazepam D. are şi efect inhibitor enzimatic E. este contraindicat la persoanele care necesită integritatea funcţiilor psihomotorii C. Meprobramatul: A. are efect antiserotoninic D. Acţiunile farmacodinamice ale benzodiazepinelor sunt: A. tetanos 377. accentuează deprimarea SNC indusă de alcool E. oxazepamul B. sindromul anxios C. nu se recomandă a fi asociat cu antidepresivele triciclice 384. nitrazepamul C. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt ameliorate prin administrare de diazepam: A. starile spastice ale musculaturii striate D. alcoolul etilic D. Sunt incluse în grupa benzodiazepinelor cu T1/2 lung (> 50 ore): A. clonazepam D. anticonvulsivantă E. are acţiune antispastică musculotropă B. la doze mari are şi proprietăţi neuroleptice 381. multe benzodiazepine sunt metabolizate în compuşi activi E. disulfiram E. clorazepat 385. are acţiune antispastică musculotropă B. poate induce obişnuinţă şi dependenţă fizică B. epilepsia 378. diminuă starea de anxietate din alcoolism D. antiparkinsoniană D. antipsihotică C. clordiazepoxid E. flunitrazepam B. este un tranchilizant eficient C. diazepam E. prezintă efect anticolinergic D. Meprobramatul: A. diazepam C. nu dezvoltă farmacodependenţă 382. cimetidină B.E.

tolazolina B. se adminstreaza intravenos E.Tema nr. vasoconstrictie prin alfa-1 D. prezinta efecte beta-2-adrenomimetice B. potenteaza efectul neurolepticelor 392. hiperglicemie 387. stimula receptorii alfa B. se indica in insuficienta circulatorie acuta de tip hipoton E. deprimarea miocardului 391. este o catecolamina B. efedrina si nafazolina dau fenomene rebound C. dobutamina este un beta-1 adrenomimetic D. Simpatomimeticele pot: A. Adrenomimeticele se pot utiliza: A. Simpatomimeticele: A. favoriza eliberarea noradrenalinei E. scad efectul cardiotonic al digitalicelor C. izoprenalina este lipsita de efecte cardiace E. oximetazolina C. Care din urmatorii compusi se utilizeaza ca descongestionante nazale: A. are efecte selective pe beta 1 C. beta-2 adrenomimeticele selective sunt bronhodilatatoare 389. stimularea functiilor miocardice B. Care efecte nu sunt caracteristice simpatomimeticelor: A. mioza C. bronhoconstrictia B. hipoglicemia D. vasoconstrictia E. in hipertensiune arteriala E. 8 Simpatomimetice şi Simpatolitice Simpatomimetice 386. bloca receptorii beta C. se poate administra pe cale orala C. adrenalina este un adrenomimetic de electie in socul anafilactic B. Noradrenalina: A. Dopamina: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Adrenomimeticele produc: A. pot agrava cardiopatia ischemica D. este indicata in socul cardiogen D. relaxarea uterului C. in stari congestive ale mucoasei nazale si oculare D. efedrina D. in caz de travaliu prematur 388. bloca receptorii noradrenalinei D. potenteaza efectul antidepresivelor triciclice B. inhiba recaptarea noradrenalinei 394. in afectiuni alergice B. pot creste efectul anestezicelor locale 47 . bametanul E. este o catecolamina D. se indica in hipertensiunea arteriala 393. in stop cardiac si soc cardiogen C. nafazolina 390. bronhoconstrictie E.

E. diminua efectul hipoglicemiantelor. activeaza receptorii adrenergici. au actiune directa. actioneaza in sinapsele neuroefectoare simpatice. hipoglicemie. C. E. actioneaza in ganglionii simpatici. E. C. C. bronhoconstrictie. D. B. cocaina le anuleaza efectul vasoconstrictor. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. 404. D. 400. hipertensiune arteriala. receptorii beta adrenergici sunt cuplati cu adenilciclaza. B. C. E. C. diminueaza efectul antidiabeticelor 395. B. creste forta de contractie a miocardului. D. inhiba SNC. 398. astm bronsic. scad tensiunea arteriala. au actiune indirecta. produc vasoconstrictie. scad forta de contractie a inimii. C. au actiune bronhospastica. C. sunt bronhodilatatoare. tahicardie. B. relaxeaza miometrul. 397. B. cardiopatie ischemica. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. B. cu antidepresivele IMAO produc crize hipertensive. D. contracta muschiul circular al irisului. 401. efectele beta-adrenergice au ca mesager secund GMPc. E. fluvoxamina. D. au efecte inhibitoare asupra inimii. B. stimuleaza lipoliza. hipotensiune. hipertensiune. rinita. D. cu derivatii xantinici deprima SNC. 396. Care din urmatoarele substante sunt beta-2-adrenomimetice? 48 . 399. cresterea metabolismului bazal. au actiune mixta. scad tensiunea arteriala. Care din urmatoarele medicamente sunt simpatomimetice? A. salbutamol. D. E. E. dobutamina. Care din urmatoarele interactiuni ale simpatomimeticelor sunt adevarate? A. B.E. C. E. au efecte alfa adrenergice. 402. scad efectul antihipertensivelor. au efect bronhodilatator. 403. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru simpatomimetice? A. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de adrenalina? A. D. adrenalina. D. Care din urmatoarele caracteristici ale simpatomimeticelor sunt corecte? A. produc mioza. B. E. nizatidina. produc hipertensiune arteriala. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. C. produc hipoglicemie. Care din urmatoarele indicatii sunt corecte pentru efedrina? A.

influenţează testele de laborator cu creşterea glicemiei şi a colesterolului E. este în amestec racemic de doi enantiomeri D. cafeina are un efect sinergic de potenţare a acţiunii adrenalinei B. Simpatomimeticele au urmatoarele efecte adverse (efecte secundare): A. calea de administrare a adrenalinei este per os E. D. se pastreaza si la doze mari B. B. efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat in principal coronarodilatatiei 49 . efectul chinidinic limiteaza efectul antiaritmic al beta-blocantelor B. evita fenomenele de bronhoconstrictie la astmatici D. neostigmina. este o substanţă autacoidă 409. terbutalina. Care dintre afirmaţiile de mai jos caracterizează dopamina: A. este activă pe cale orală. 405.A. nu se utilizează în şocul cardiogen Simpatolitice 411. Care din afirmatii sunt adevarate: A. le contraindica la diabetici 413. sunt contraindicate in angina pectorala 412. Adrenalina: A. contractă musculatura netedă bronşică D. este predominent beta 1 adrenomimetic B. Cardioselectivitatea beta-blocantelor: A. fenoterol. Dobutamina : A. efedrina nu difuzează în SNC D. propranolol. salbutamol. D. hipoglicemie. E. în administrarea paravenoasa se produce ischemie şi necroză E. este medicaţia de elecţie în şocul anafilactic C. le face utile la bolnavii cu deficit de pompa cardiaca E. adrenalina este utilizată cu rezultate bune în insuficienţa circulatorie cerebrală C. au proprietati antihipertensive D. hipercolesterolemie. E. inseamna ca medicamentul blocheaza selectiv receptorii beta-1 C. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false: A. este selectiv alfa 1 adrenomimetic C. are o difuziune bună în SNC D. se prezintă sub formă de fiole injectabile de 10 ml cu soluţie 1% 408. difuzează în SNC B. hipertensiune arteriala. influenteaza negativ profilul lipidic C. efectul antihipertensiv al beta-blocantelor este util celor cu debit cardiac si renina crescute C. 406. stimuleaza functiile miocardului B. provoacă o deprimare a SNC B. având un T1/2 = 4-6 ore B. tahiaritmie. fac parte din clasa I de antiaritmice E. nu are efecte D1 dopaminergice E. la doze medii (10 mcg/kg/min) are efect beta 1-adrenergic stimulând toate funcţiile miocardice C. creşte minut volumul respirator E. Adrenalina: A. C. hipotensiune arteriala. adrenalina antagonizează efectele antiparkinsonienelor 410. produce bronhospasm C. C. Beta-blocantele: A. reprezintă medicaţie de elecţie în şocul anafilactic D. este utilizată în reanimarea cardiacă la înecaţi 407. B.

poate da fenomenul primei doze E. diminua actiunea simpatomimeticelor. blocanti de calciu tip verapamil B. E. creste postsarcina C. C. coronarodilatatiei D. hipoglicemiante C. efect simpatolitic central D. blocheaza receptorii beta-adrenergici. Efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat: A. antagonizeaza actiunea adrenergicelor. are efect antihipertensiv C. blocheaza receptorii adrenergici. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru adrenolitice? A. diminua sau impiedica efectele stimularii nervilor simpatici. activeaza receptorii adrenergici. D. este un beta-blocant de electie in tahiaritmii E. impiedica eliberarea mediatorilor. 422. se contraindica in astm 419. se indica in hipertensiunea arteriala D. B. efectul antiglaucomatos al beta-blocantelor se datoreaza favorizarii drenarii umorii apoase E. efectului rebound 416. Propranololul: A. se contraindica bolnavilor cu astm bronsic 418. E. atenololul C. prazosinul D. inhibitori ai enzimei de conversie D. Prazosinul: A. tratamentul cu beta-blocante nu se poate intrerupe brusc 414. coronarodilataţie 417. produc hipertensiune. este un inhibitor al enzimei de conversie B. este un beta-adrenolitic selectiv C. se contraindica in angina pectorala 420. B. D. dopamina E. este un alfa-1 adrenolitic selectiv B. 50 .D. Se evita asocierea beta-blocantelor cu: A. creşterea debitului cardiac B. durata de actiune este mai lunga ca la terazosin D. scăderea secreţiei de renină C. scaderii consumului de oxigen al miocardului B. blocheaza receptorii alfa-adrenergici. Efectul antihipertensiv al beta-blocantelor se explică prin: A. Prazosinul: A. deprimarii miocardului C. efectului hipocolesterolemiant E. este un alfa-1-adrenolitic B. creste colesterolul si trigliceridele D. salbutamolul 415. ergotamina B. influenteaza metabolismul mediatorilor chimici. C. beta-simpatomimetice E. diuretice 421. creşterea sintezei de bradikinină E. Care din urmatoaree caracteristici ale simpatoliticelor sunt corecte? A. Care simpatolitice pot fi folosite ca antihipertensive: A. produce hipotensiune intensa la prima doza E.

este un parasimpatomimetic. are actiune hipotensiva. oxprenolol. C. impotenta. 429. scăderii tensiunii arteriale sistolice E. 426. B. are actiune hipotensiva. propranolol. este un neurosimpatolitic. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin? A. cresterea trigliceridelor. C. Care din urmatoarele efecte adverse pot apare dupa propranolol? A. Care din urmatoarele indicatii pentru propranolol sunt corecte? A. Acţiunea antianginoasă prin mecanism beta1. E. angina pectorala. E. Actiunea antihipertensivă a clonidinei se realizează prin următoarele mecanisme: A. C. B. creste trigliceridele. D. potenteaza efectul inotrop pozitiv al adrenalinei. D. 425. D. E. B. creşterea frecvenţei cardiace D. Care din urmatoarele indicatii terapeutice nu sunt corecte pentru propranolol? A. D. B. este alfa-1-adrenolitic. impiedica recaptarea noradrenalinei. atenolol. ateroscleroza. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin? A. 428. E. B. B. 431. B. blocheaza receptorii beta-adrenergici. are actiune simpatomimetica. alfa-adrenolitic. E. bronhoconstrictie. au actiune cronotrop negativa. aritmii cardiace. timolol. 430. E. stari depresive. diminua formarea umorii apoase. 424. diminuării forţei de contracţie a miocardului C. produce hipotensiune ortostatica dupa prima doza.423. Care din urmatoarele beta-blocante sunt cardioselective? A. B. este beta-2-adrenolitic. metoprolol. E. C. creşterea reninei B. astm bronsic.adrenolitic se datorează: A. reducerii necesarului de oxigen la nivelul inimii la effort B. angina pectorala. este un antiulceros. 427. C. este un antiparkinsonian. vasodilataţiei coronariene 432. hipertensiune arteriala. C. C. nu se administreaza in sindromul Raynaud. astm bronsic. scăderea reninei 51 . hipertensiunea arteriala. antihipertensiv. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru rezerpina? A. D. cresc presiune intraoculara. E. astenie. D. tahicardie. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru beta-adrenolitice? A. aritmii cardiace. C. D.

hipertiroidism B. are efecte toxice hepatice D. gust metalic E. risc de hipotensiune arterială posturală C. alprenololul este beta-adrenolitic cu acţiuni de tip simpatomimetic şi chinidinic E. nu determină somnolenţă D. reduce depozitele de noradrenalină B. are acţiune antihipertensivă B. Metildopa: A. dobutamina C. pindololul este beta-adrenolitic cu acţiune de tip chinidinic 52 . se utilizează în tratamentul sindromului de abstinenţă la morfină 437. bloc atrioventricular D. tolazolina 436. tahicardie reflexă D. scăderea debitului cardiac C. fenomen de rebound după întreruperea tratamentului 434. nafazolina D. determină efecte rebound la întreruperea bruscă a tratamentului C. Mecanismul acţiunii antihipertensive a beta-adrenoliticelor: A.) 438. fentolamina B. inhibarea eliberării NA în fanta sinaptică 439. se administrează în HTA forme medii şi severe E. deprimarea respiraţiei B. Care din următoarele efecte adverse sunt produse de Prazosin: A. se administrează la conducătorii auto E. atenololul este beta-1 adrenolitic pur D. inhibarea secreţiei de renină din aparatul juxta-glomerular renal 435. reducerea necesităţii de oxigen a miocardului B. bronhodilataţie B. anxietate de stres E. labetalolul este beta-1 adrenolitic selectiv B. Notaţi afirmaţiile corecte: A. nicergolina E. scăderea secreţiei de renină D. propranololul este beta-adrenolitic neselectiv cu acţiune de tip anestezic local C.C. deprimarea tonusului simpatic vasoconstrictor 433. activitate ce necesită mare atenţie (şoferi etc. scăderea debitului cardiac D. efect simpatolitic central E. scăderea tensiunii intraoculare E. Contraindicaţiile beta-adrenoliticelor neselective: A. Fac parte din grupul simpatoliticelor: A. vasoconstricţie cu tulburări ischemice periferice C. astm bronşic C. Efectele beta-2 adrenolitice sunt: A. tendinţă la hipoglicemie D. se administrează în hipotensiunea arterială 440. nu produce retenţie hidrosalină C. Clonidina: A. scăderea consumului de oxigen la nivel cardiac E.

este un protector al mucoasei gastrice C. scaderea presiunii intraoculare 53 . se pot folosi în tratamentul glaucomului E. glaucom B. In grupa anticolinesterazicelor: A. mioza E. emeproniul se foloseste in retentie urinara E. reduce spasmul laringian indus de anestezicele generale D. in Parkinson 443. pirenzepinul actioneaza selectiv pe secretia gastrica D. constipatie atona E. neostigmina este un anticolinesterazic usor reversibil B. se indica in glaucom sub forma de colir 1% D. unii derivati organo-fosforici pot fi folositi in tratamentul glaucomului D. ipratropiul este indicat in astmul bronsic 445. se poate indica în astmul bronşic E. Anticolinergicele se pot indica in: A. Care din afirmatii sunt adevarate: A. ele au acţiune parasimpatomimetica B. 9 Parasimpatomimetice si parasimpatolitice 441. atropina E. retentie urinara C. antidot in supradozarea curarizantelor depolarizante C. blochează colinesteraza întotdeauna ireversibil C. se indică în tratamentul Parkinsonului 447. Care parasimpatolitice se folosesc in oftalmologie: A. acetazolamida C.Tema nr. ca antispastice D. tropicamida este folosita ca antispastic C. deprimă respiraţia când centrul respirator este uşor deprimat 449. voma din raul de miscare 442. produce bronhoconstricţie C. Parasimpatoliticele produc: A. miastenia gravis D. Atropina: A. hiposecretie a glandelor exocrine D. in tratamentul glaucomului B. astm bronsic C. se pot folosi în diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis D. edrofoniul este contraindicat in miastenia gravis. tropicamida D. In ce priveşte anticolinesterazicele: A. pilocarpina B. La nivelul aparatului respirator atropina: A. produce hiposecretie salivara cu uscaciunea gurii B. atropina poate fi administrata in preanestezie B. creşte secreţia glandelor căilor respiratorii B. Anticolinesterazicele se utilizeaza: A. 448. in miastenia gravis E. relaxarea musculaturii netede digestive B. timololul 446. creste peristaltismul tubului digestiv 444. neostigmina este antidotul curarizantelor depolarizante E. produce midriaza insotita de cicloplegie E. neostigmina se utilizeaza in atonii intestinale C.

sunt antagonisti. 459. blocheaza receptorii nicotinici. inhiba acetilcolinesteraza. D. Parasimpatomimeticele produc: A. mictiuni frecvente E. sinapsele ganglionare din sistemul simpatic sunt sinapse adrenergice. D. antihistaminicele H1 E. incontinenţă urinară 454. este un alcaloid. C. cicloplegie B. au actiune miotica. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatomimetice? A. D. 54 . antidepresivele triciclice B. produce cicloplegie. antihistaminic H2. sunt antispastice. sialoree D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru scopolamina? A. C. bradicardie C. B. B. receptorii muscarinici se gasesc in sinapsele neuroefectoare somatice. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atropina? A. inhiba miocardul. antiinflamatoarele nesteroidiene 453. contractia musculaturii netede digestive D. bronhodilatatie B. B. se indica in sindromul Zollinger-Ellison. 458. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatolitice? A. 457. scade presiunea intraoculara. miastenia gravis 452. E. acetilcolina este un mediator colinergic.450. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru pirenzepin? A. scaderea secretiilor glandelor exocrine C. B. inhibitor al pompei de protoni. stimuleaza SNC. Care din afirmatiile privind domeniul colinergic sunt false? A. Reacţiile adverse ce pot fi produse de parasimpatolitice sunt: A. cresterea presiunii intraoculare D. C. D. 455. produce uscaciunea gurii. neurolepticele C. stimularea parasimpatica creste secretia glandelor exocrine. Parasimpatomimeticele produc: A. bradicardie 451. inhiba secretia gastrica. D. deprima SNC. Proprietati anticolinergice pot avea: A. E. 456. bronhodilatatie B. C. mioza E. anticolinergic selectiv. C. receptorii nicotinici se gasesc la nivelul sinapselor ganglionare. sunt antagonisti. sunt agonisti. bronhoconstricţie E. E. penicilinele D. blocheaza receptorii muscarinici. constipaţie C. E. activeaza receptorii muscarinici.

dar de intensitate mai mare şi durată mai scurtă C. 460. scade presiune intraoculara. la ester 55 . activa in parkinsonism. relaxarea sfincterelor tubului digestiv E. E. Care din urmatoarele efecte sunt de tip muscarinic? A. Care din urmatoarele substante sunt parasimpatolitice? A. Scopolamina: A. midriaza. D. stimulator cardiac. carbamazepina. C. 462. pilocarpina E. Care din urmatoarele efecte sunt de tip parasimpatolitic? A. se recomanda in atonia intestinala. fizostigmina D. mioza. pirenzepina. Care dintre afirmatiile privind farmacologia atropinei nu sunt adevarate? A. 465. E. suferă hidroliză enzimatică hepatică. au efecte muscarinice. Efectele colinergice de tip muscarinic constau în: A. se indică în intoxicaţia cu atropină E. hipersecretia glandelor. D. metacolina 467. mioză la nivelul muşchilor circulari ai irisului B. D. 464. atropina B. bradicardie. E. creşterea secreţiei de adrenalină D. 463. B. C. fenitoina. C.B. relaxeaza musculatura neteda. În preanestezie pentru inhibarea hipersecreţiei bronşice produsă de unele anestezice generale se utilizează: A. are efecte antimuscarinice. la nivelul ochiului produce midriază D. midriaza. este indicată în glaucom B. are un atom de azot cuaternar. scade secretia salivara. se indica in glaucom. D. scopolamina C. propantelina. hipersecreţia glandelor endocrine 466. produce midriaza. E. 461. scaderea peristaltismului digestiv. scopolamina. Pilocarpina: A. este un agonist. B. scade secreţia glandelor salivare producând uscăciunea gurii C. bronhospasm. eficace in raul de miscare. hiposecretie salivara. este antidot al curarei. deci se absoarbe foarte bine din tubul digestiv. D. B. D. C. stimularea SNC C. este un anticolinesterazic reversibil. C. E. B. colici abdominale. se prezintă sub formă de colir 1% B. E. B. are efectele parasimpatolitice ale atropinei. forma de prezentare este Pilocarpină colir 1‰ care se administrează: 1 picătură x 4-6/zi 468. C. Care dintre afirmatiile privind farmacologia neostigminei sunt adevarate? A.

se administrează în atonia musculară postoperatorie C. creşterea presiunii intraoculare D. Care dintre următorii compuşi sunt parasimpatomimetice cu acţiune directă? A. retenţie urinară 477. fizistigmina C. intoxicaţia prin curarizante antidepolarizante (tip tubocurarina) C. neostigmina E. Anticolinesterazicele ireversibile: A. se utilizează în răul de mişcare E. intoxicaţia prin curarizante depolarizante (tip suxametoniu) B. Atropina este indicată în: A. este derivat organofosforic 475. este antidot anticurarizant pentru antagonizarea curarizantelor antidepolarizante E. indicată în glaucom E. este contraindicată în glaucom D. Scopolamina este: A. acţiunea lor este reversibilă în prezenţa obidoximei 470. pilocarpina D. utilizată în boala Parkinson D. utilizată în tratamentul răului de mişcare 56 . glaucom B. Neostigmina: A. hipersialie C. Reacţiile adverse la administrarea de atropină sunt: A. sunt derivaţi organofosforici C. parasimpatolitic B. astm bronşic E. atonie intestinală E. Neostigmina se administrează în: A. parasimpatomimetic C. glaucom 474. betanecol 473. hipersecreţie salivară B. sunt Neostigmina şi Piridostigmina B. miastenia gravis D. diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis D. carbacol B. stimularea musculaturii vezicii urinare 471. au durata de acţiune scurtă D. uscăciunea gurii şi greutate în deglutiţie C.D. Parkinson C. uscăciunea gurii D. ulcer gastroduodenal 476. retenţie urinară E. Parasimpatomimeticele cu acţiune indirectă (anticolinesterazice) sunt indicate în: A. mioză E. sunt utilizate în glaucom E. Atropina determină: A. se absoarbe foarte bine per os B. spasme şi colici gastrointestinale D. retenţie urinară B. hipersalivaţie C. este contraindicată în Parkinsonul postencefalitic 469. ileus paralitic 472. constipaţie B. enurezis nocturn E.

Bronhoconstricţia. Se utilizează pentru diagnosticarea şi în tratamentul miasteniei gravis D. Eliberarea de adrenalină de către medulosuprarenală E. La indivizii cu tonus vagal crescut. Acţiunea anticolinergică centrală este utilă în tratamentul bolii Parkinson 480. diareea B. Este utilă în atonia intestinală. Acetil-esterii colinei nu sunt hidrolizaţi de către colinesterază 479. atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă C. În practica medicală. Contracţia musculaturii netede digestive D. Stimulator al contracţiei musculaturii striate (în miastenia gravis) 481. AMPc D. Care dintre afirmaţiile privind hidroliza esterilor colinei este falsă? A. Neostigmina: A. atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă E. Sunt sisteme de mesageri secunzi activate prin stimularea receptorilor M1 şi M3 colinergici: A. Metacolina este hidrolizată lent D. hipersecretie gastrica. Erecţia E. Hipersalivaţia D. Ionii de calciu B. Este contraindicată în astm bronşic 482. Antagonizează acţiunea curarizantelor de tip depolarizant E. atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă B. parasimpatoliticele sunt utilizate pentru următoarele efecte: A. Uscăciunea gurii 485. Relaxarea musculaturii netede C. Stimularea SNC D.478. Sunt efecte de tip nicotinic: A. Care dintre afirmaţiile următoare privind atropina este adevărată? A. Rinoreea C. constipaţia atonă C. dispneea B. Se absoarbe bine oral şi are difuziune tisulară foarte bună (inclusiv la nivel central) B. Antispastic D. Miotic (în glaucom) B. La indivizii cu tonus vagal normal. Contracţia muşchiului circular al irisului B. Hipersecreţia gastrică E. La indivizii cu tonus vagal normal. Contracţiile fasciculare ale musculaturii straite 486. Sunt efecte secundare ale medicaţiei muscarinice: A. La indivizii cu tonus vagal crescut. Esterii de tip carbaminoil ai colinei sunt hidrolizaţi relativ rapid. Ejacularea 483. Sunt efecte de tip muscarinic: A. Retenţia de urină D. Parasimpatomimeticele pot produce urmatoarele efecte secundare muscarinice: A. Inozitoltrifosfatul C. cu arsuri epigastrice 57 . GMPc 487. Sunt efecte secundare de tip nicotinic: A. Contracţia musculaturii striate B. având efecte de durată scurtă E. Contracţia muşchiului radial al irisului C. Diacilglicerolul E. atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă D. Carbaminoil-esterii sunt rezistenţi la hidroliză şi au timp de înjumătăţire lung C. Antisecretor (în ulcerul gastric) E. Stimularea SNC C. Acetilcolina este hidolizată extrem de rapid B. Accelerarea tranzitului intestinal. Midriatic (examenul fundului de ochi) C. Stimularea contracţiei miocardice 484. Creşterea frecvenţei micţiunilor E.

cu diaree B. diagnosticul miasteniei 58 . are o biodisponibilitate redusa per os. Dupa administrare in sacul conjunctival. uscaciunea gurii E. actiune antiglaucomatoasa mai redusa 494. cu favorizarea vederii la distanta 489. scaderea presiunii intraoculare datorita cresterii drenarii umorii apoase E. moarte 493. efect inhibitor SNC. la doze mari B. scaderea presiunii intraoculare datorita reducerii secretiei de umoare apoasa D. prin relaxarea muschiului radiar al irisului B. la doze terapeutice. fizostigmina E. neostigmina C. este un antispastic urinar D. este anticolinergica. la doze mici E. este deprimanta SNC. agitatie. prin contractia muschiului circular al irisului C. atonia intestinala postoperatorie B. miastenia gravis E. este un antispastic digestiv B. Comparativ cu atropina. pilocarpina B. deoarece are o structura polara B. retentia urinara postoperatorie D. mioza activa. este iritant puternic al mucoasei esofagiene E. colici abdominale C. se administreaza in astm bronsic sub forma de aerosoli 495. stimuleaza centrul vagal bulbar. hiposecretie gastrica 492. scopolamina prezinta: A. este contraindicata in parkinson D. este indicata in miastenia gravis E. Precizati indicatiile terapeutice ale neostigminei. este un bronhodilatator C. delir. Despre neostigmina sunt valabile afirmatiile: A. relaxarea muschiului ciliar. in cazul intoxicatiei. relaxarea sfincterului anal. pot aparea hipertermie. mioza pasiva. cu bradicardie si hipotensiune slaba D. pilocarpina produce: A. doza per os este de doua ori mai mare decat doza injectabila C. Despre emepronium sunt corecte afirmatiile: A. carbacol 490. piridostigmina D. inhiba centrul respirator bulbar. efect anticolinergic central. convulsii. stimularea mai intensa a centrului respirator C. potenteaza curarizantele antidepolarizante 491. cu utilitate in tratamentul intoxicatiilor cu anticolinesterazice E. stimularea musculaturii scheletice 488. bazate pe efectele de tip muscarinic: A.B. relaxarea muschilor netezi gastrici D. mai intens decat atropina pe tremor D. efecte parasimpatolitice de intensitate mai mica B. Precizati care sunt efectele parasimpatoliticelor la nivelul aparatului digestiv: A. relaxarea vezicii biliare C. mictiuni frecvente D. cu deprimare respiratorie C. Sunt parasimpatomimetice directe: A. hipersecretie salivara E. antidot anticurarizant C. Atropina prezinta urmatoarele efecte centrale: A.

retentie hidrosalina D. determina la oprirea brusca a unui tratament prelungit hipercorticism B. produc hipercolesterolemie D. scaderea timpului de sangerare E. antiinflamatoare B. diminuă sinteza de prostaglandine 499. in asociere cu hipoglicemiantele scad efectul acestora din urma 503. are proprietati analgezice B. favorizeaza catabolismul proteic C.Tema nr. grabesc vindecarea plagilor C. antihipertensive D. In ce priveste actiunea lor antiinflamatoare. analgezice-antipiretice B. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot produce: A. poate da reactii adverse gastro-intestinale E. in asociere cu furosemidul cresc eliminarea de potasiu B. produc hipercoagulabilitate D. 10 Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene 496. in asociere cu digitalicele pot creste efectul cardiotoxic al celor din urma E. nu se administreaza cutanat 59 . in asociere cu anticoagulantele scad efectul acestora din urma D. inhiba atat reactiile exudative. Glucocorticoizii au proprietati: A. Diclofenacul: A. antiagregante plachetare 497. diuretice 500. antiinflamatoare C. imunostimulatoare E. epigastralgii B. scad numarul de limfocite si inhiba formarea de anticorpi 502. cresc migrarea leucocitelor in focarul inflamator D. antiulceroase E. stimuleaza SNC E. Piroxicamul: A. produc hipoglicemie B. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot avea proprietati: A. bronhodilatatie 498. are durata scurta de actiune D. Glucocorticoizii: A. glucocorticoizii: A. pot retine sodiul si apa in organism 501. intră în preparatul Voltaren B. analgezice C. cresc cantitatea de prostaglandine C. stimuleaza ciclooxigenaza prin intermediul lipocortinei B. pot produce glaucom si cataracta E. are proprietăţi analgezice C. Glucocorticoizii: A. are proprietati antiinflamatoare C. antialergice D. stabilizeaza lizozomii E. se contraindică în afecţiuni articulare degenerative D. in asociere cu antiacidele se absorb mai bine C. cat si pe cele proliferative din procesul inflamator 504. se utilizează în tratamentul astmului bronşic la cei sensibilizaţi la aspirină E. Glucocorticoizii: A. nevralgii C.

B. D. B. triamcinolon. hipotensiune ortostatica. afectiuni reumatismale extraarticulare (ex. B. prednison.: periartrita scapulo-humerala). Care dintre urmatoarele procese au loc in focarul inflamator? A. afectiuni articulare degenerative (artroze). B. induc formarea de lipocortina. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru corticosteroizi? A. antigutos in criza. afectiuni articulare inflamatorii (ex.: poliartrita reumatoida). C. antiinflamator steroidian. B. 509. acidul niflumic D. D. D. E. criza de migrena. E. 60 . fenilbutazona E.8 am. diclofenac. aspirina B. diclofenacul C. E. nefrita interstitiala. D. favorizeaza formarea prostaglandinelor. D. E. B. ulcer gastro-duodenal. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru piroxicam? A. actiunea antiinflamatoare. actiunea antipiretica. E. antipiretic. D. C. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind mecanismul actiunii antiinflamatoare a corticosteroizilor? A. D. 513. E. actiunea analgezica. favorizeaza formarea leucotrienelor. E. C. cresterea permeabilitatii capilare. sunt secretati fiziologic de medulosuprarenala. acidoza locala. aparitia radicalilor liberi ai oxigenului. arterioloconstrictie. Care dintre urmatoarele indicatii sunt in legatura cu antiinflamatoarele nesteroidiene? A. Care din urmatoarele efecte adverse sunt specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene? A. 507. 510. corticosteroizii au actiune antiinflamatoare intensa. inhiba fosfolipaza A2. migrarea leucocitelor. indometacin. 512. ulcer gastro-duodenal. sunt secretati fiziologic de corticosuprarenala. bradicardie. Care dintre urmatoarele actiuni sunt produse de antiinflamatoarele nesteroidiene? A. indometacinul 506. C. E. Care din urmatoarele medicamente sunt antiinflamatoare nesteroidiene? A. Precizati antiinflamatoarele nesteroidiene ce se conditioneaza in preparate pentru aplicare cutanata: A. B. C. C. B. actiunea antireumatismala. C. secretia este maxima inainte de ora 24. analgezic. D. nu sunt stocati in glanda. secretia este maxima intre orele 6 . actiunea antiastmatica. 508. piroxicam. criza de astm. antireumatic. 511.505.

insuficienta suprarenala. La un bolnav care nu răspunde la tratamentul cu un antiinflamator nesteroidian se controlează dacă: A. E. Fenilbutazona accentuează efectele: A. miastenie Gravis E. soc anafilactic. dozajul a fost corespunzător 522. nevralgia de trigemen D. anticoagulantelor cumarinice D. este indicat în coxartroză E. diminuă efectele anticoagulantelor cumarinice B. hipertensiunea arteriala. prazosinului 519. 515. inducerea formarii in celule (macrofage) a proteinei inhibitoare lipocortina.514. B. dieta trebuie modificată B. criza de gută C. D. este mai ulcerigen decât aspirina C. C. antipiretică D. boli reumatismale articulare inflamatoriil. prezintă un efect analgezic slab 523. diureticelor saluretice B. inhibarea ciclooxigenazei. hipoglicemiantelor orale C. antiacidelor gastrice E. Ketoprofenul este indicat în: A. anticonvulsivantelor C. perioada de tratament a fost adecvată D. Mecanismul actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor se explica prin: A. bursite D. B. criza de migrenă 517. inhibarea lipoxigenazei. antiparkinsonienelor B. D. inhibarea monoaminooxidazai. spondilita anchilopoetică C. interferă cu substanţele uricozurice D. diabet zaharat. antimigrenoasă C. captoprilului E. diagnosticul a fost corect C. tireotoxicoză 521. analgezică B. salbutamolului 518. E. antiinflamatoare 520. 516. bolnavul a urmat tratamentul E. Ketoprofenul are acţiune: A. anticoagulantelor cumarinice D. gonartroză B. la bolnavii cu gută. purpura trombocitopenică B. inducerea formarii proteinei inhibitoare a fosfolipazei A2. Precizaţi afirmaţiile incorecte referitoare la diclofenac: 61 . In care din urmatoarele afectiuni sunt indicati glucocorticoizii? A. C. nevralgia cervico-brahială E. Indometacina diminuă efectele: A. miorelaxantă E. Care dintre următoarele afecţiuni pot fi ameliorate prin administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene: A. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la indometacin: A.

Care dintre următorii corticosteroizi prezintă foarte slab efect de retenţie a sodiului şi apei? A. cortizon B. epigastralgii C. ketoprofen D. cu excepţia: A. bronhoconstricţie E. închiderea ductului arteriolar la nou-născuţi C. betametazona E. se administrează intrarectal. Care dintre următorii corticosteroizi au acţiune terapeutică lungă (peste 48 ore)? A. Fenilbutazona: A. cortizon C. fotosensibilizarea 526. diclofenac E. triamcinolon B. scade excreţia urinară a acidului uric D. Glucocorticoizii următori se administrează topic. dexametazona B. mioză D. cortizon D. creşte excreţia urinară a acidului uric E. ibuprofen C. stimularea travaliului prematur 525. per os şi parenteral 524. se fixează puternic (> 90%) pe proteinele plasmatice D.A. Care dintre următorii compuşi sunt glucocorticoizi cu durată scurtă de acţiune? A. colagenoze B. triamcinolon D. dexametazon E. prednison C. fenilbutazonă 527. hipokaliemia E. betametazon 530. poate fi administrat gravidei. Printre acţiunile farmacodinamice ale AINS se numără: A. tulburări psihice D. se absoarbe bine din tubul digestiv B. Printre efectele adverse ale AINS se numără: A. Care dintre următoarele afecţiuni reprezintă contraindicaţii pentru corticosteroizi? A. insuficienţă suprarenală acută şi cronică 528. betametazon 531. nu produce retenţie hidrosalină 532. diabet zaharat C. hiperkaliemia B. dexametazon B. prednisolon 62 . fluorocortolon E. prednison D. osteoporoză E. erupţii cutanate D. pe toată perioada sarcinii B. indometacin B. se recomandă la pacienţii cu poliartrită reumatoidă C. prednison 529. hidrocortizon C. inhibiţia travaliului prematur B. se metabolizează în oxifenbutazonă C. AINS derivaţi de acid propionic sunt: A. diminuă sinteza prostaglandinelor prin inhibiţia fosfolipazei A2 E.

Hiperexcitabilitate nervoasă 538. Fenilbutazona : A. Hiperpirexie D. Întârzierea creşterii 539. Efectele adverse sunt mai puternice decât ale fenilbutazonei 537. Are efect diuretic 540. hidrocortizon D. Se leagă în proporţie de 25% de proteina plasmatică E. cortizon E. Reacţii alergice D. Ketoprofenul este un antiiflamator şi antipiretic : A. Nu se absoarbe bine din tubul digestiv B. Mai puţin activ decât indometacinul C. Inhibă sinteza de tromboxani D. Nu produce cefalee la doze mari E. diabet zaharat C. boli reumatismale articulare inflamatorii E. Mecanismul acţiunii antiinflamatoare pentru AINS cuprinde: A. Inhibă fosfolipaza A2 C. Este o combinaţie de fenilbutazonă şi clorfenoxiacetamidă C. Efect ulcerigen B. Hipercorticism B. stimularea biosintezei prostaglandinelor B. Nu se metabolizează deloc în organism 541. stimularea eliberării enzimelor lizozomale din polimorfonucleare 534. Sunt enzimoinductoare E. Este un derivat de fenilbutazonă B. Cresc formarea anionilor superoxid 536. prednison 533. Antiiflamatoarele nesteroidiene : A. Nu are efect antiinflamator D. Efect ulcerigen mai puternic decât aspirina B. Are efect mai intens decât fenilbutazona D. Creşterea VSH C. astmă bronşic D. Are efect antispastic 63 . Tratamentul cu glucocorticoizi este indicat în: A.C. Clofezona: A. Nu are efect ulcerigen C. Se leagă 98% de proteina plasmatică D. inhibiţia ciclooxigenazei C. hipertensiune arterială 535. diminuarea biosintezei prostaglandinelor D. stări infecţioase şi şoc B. Mai activ decât indometacinul B. Efectele adverse ale indometacinei : A. Efectele adverse ale glucocorticoizilor sunt : A. Inhibă formarea de prostaglandine B. Se utilizează în poliartrita reumatoidă E. Hiperkaliemie C. Are efect mai slab decât fenilbutazona E. scăderea migrării polimorfonuclearelor în focarul inflamator E. Efectele adverse ale antiiflamatoarelor nesteroidiene sunt : A. Se absoarbe bine din tubul digestiv C. Efect vasoconstrictor puternic E. Produce cefalee la doze mari D. Agranulocitoză E.

este contraindicat la gravide 549. fenilbutazona se poate folosi in guta. 1 g /zi ca antiinflamator E. Indometacinul este contraindicat in: A. are si efect antiagregant D. Sarurile de aur indicate in poliartrita reumatoida au urmatoarele proprietati: A. colita ulceroasa 546. diuretice saluretice 545. derivat pirazolinic B. Eozinopenie C. modifica evolutia procesului reumatic C. diclofenac stimuleaza prostaglandinsintetaza 550. artrita gutoasa E. sarcina B. nu are efect analgezic D. anticoagulante orale B.542. 100 mg/zi în dismenoree 544. se elimina renal si biliar E. se elimina exclusiv renal C. Leucocitoză polimorfonucleară 543. spondilita ankilopoetica D. se poate administra la pacienti cu ulcer duodenal activ C. Despre ibuprofen sunt corecte afirmatiile: A. fenitoina E. efectul persista luni sau ani dupa oprirea terapiei D. este antiinflamator nesteroidian. Fenilbutazona poate creste efectul urmatoarelor substante asociate: A. se fixeaza pe proteinele plasmatice si in elementele figurate B. 250 mg de 2 ori pe zi ca antiinflamator D. au efect antiinflamator B. deoarece are efect uricozuric C. Piroxicamul: A. ibuprofen este inactiv in spondilita ankilopoetica D. Notati afirmatiile corecte: A. Leucopenie E. La nivelul sângelui glucocorticoizii produc : A. Diminuarea limfocitelor sangvine B. ketoprofen este antipiretic mai activ decat indometacinul E. SAARD (slow acting antirheumatic drugs) au urmatoarele caracteristici: A. 50 mg/zi în tratamentul gutei B. piroxicam are efect antiagregant B. are efect uricozuric E. Naproxenul se administrează în doze de : A. sunt foarte eficiente in stadiile avansate de boala E. efectul apare imediat dupa inceperea administrarii 547. este contraindicat la cei cu bronhospasm la aspirina 64 . sunt contraindicate la cei cu lupus eritematos 548. este un derivat de acid fenilacetic B. au efect stimulator asupra sistemului reticuloendotelial D. Eozinofilie D. la asocierea cu aspirina se produce un sinergism de potentare C. Antireumaticele de baza. 300 mg/zi ca analgezic C. au actiune simptomatic-patogenica E. alergii la salicilati C. antidiabetice orale D. antihipertensive C.

efectele adverse antiandrogenice sunt mai accentuate la famotidina decat la cimetidina E. sarurile de bismut sunt adsorbante si protectoare ale mucoasei 554. sunt indicati in ulcer. sindrom Zollinger-Ellison 556. este activ in ulcerul gastric. bicarbonatul de sodiu poate produce alcaloza E. antiulceroase. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru denol? A. oxidul de magneziu este un neutralizant partial sistemic C. carbonatul de calciu este un adsorbant nesistemic B. Antiacidele: A. se poate administra in sindromul Zollinger-Ellison E. Pirenzepinul: A. Care din afirmatiile referitoare la antihistaminicele H2 sunt adevarate: A. este un ester al zaharozei cu hidroxid de aluminiu. Subcitratul de bismut coloidal: A. telenzepin B. se administreaza inainte de masa E. Antiacidele pot produce: A.Tema nr. este un antihistaminic H2 C. C. ranitidina are potenta superioara cimetidinei D. formează un depozit aderent la nivelul leziunii ulceroase B. efecte sistemice C. este citrat de bismut coloidal. ulcer D. constituie un tratament de elecţie în sindromul Zollinger Ellison 557. forma activa B. se indica in ulcerul gastro-duodenal C. 65 . se asociază cu antiacidele E. se conditioneaza in forme enterosolubile D. se indică în ulcer gastric D. blocheaza pompa de protoni D. blocheaza receptorii M1 din plexurile intramurale gastrice B. este un inductor enzimatic E. se indica in gastrite hiperacide. cimetidina stimuleaza enzimele microzomale hepatice 555. actioneaza prin mecanism chimic sau fizic asupra secretiei gastrice B. B. sarurile de aluminiu au proprietati constipante D. antiulceroase 551. de tip atropinic 558. nu pot modifica absorbtia digestiva sau eliminarea renala a altor medicamente 553. Inhibitorii pompei de protoni: A. 11 Antiacide. favorizează proliferarea lui Campylobacter pylori C. se conditioneaza in forme enterosolubile D. acidoză D. actioneaza inhiband Na+K+ATP-aza C. pot produce efect rebound acid C. cimetidina are proprietati antialergice C. sunt reprezentati de pirenzepin. antispastice Antiacide. constipaţie 552. creşterea pH gastric B. prezinta numeroase reactii adverse grave. au durata scurta de actiune E. Care din afirmatiile referitoare la antiacide sunt adevarate: A. este transformat în sulfenamida. creşterea secreţiei acide prin efect rebound E. intră în produsul Venter 559. Omeprazolul: A. cimetidina este un antisecretor gastric B.

B. inhiba H. este neutralizant. Care dintre urmatoarele antiulceroase actioneaza prin blocarea receptorilor histaminergici H2? A. D. 560. are efect antidiareic. D. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru carbonatul de calciu? A. se asociaza cu amoxicilina si metronidazol. D. omeprazol. hidroxid de aluminiu. cimetidina. oxidul de magneziu. B. este eficace in esofagita de reflux. B. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru cimetidina? A. stimuleaza secretia de gastrina. adera la suprafata nisei ulceroase. scad activitatea proteolitica a pepsinei. inhiba bacteria Helicobacter pylori. D. mai potenta decat cimetidina. E. B. 568. este un inhibitor al pompei de protoni. ranitidina. D. creste aciditatea gastrica. Care dintre urmatoarele antiacide au actiune constipanta? A. D. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru antiacide? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru ranitidina? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru omeprazol? A. 66 . actioneaza ca pansamente gastrice. nu se asociaza intre ele. este un anticolinergic selectiv. E. C. antiandrogenic. pirenzepina. famotidina. inhiba enzimele microzomale. se administreaza 800 mg seara. C. se asociaza cu tetraciclina. este un inhibitor al pompei de protoni. 564. 566. blocheaza receptorii muscarinici M1. E. solubil in apa. D. se utilizeaza in sindromul Zollinger-Ellison. C. 561. B. E. este un analog sintetic al prostaglandinei E1. B. are efect antiandrogenic. E. bicarbonat de sodiu. antigastrinic. carbonat de magneziu. se asociaza cu antiacide. inhiba bacteria Helicobacter pylori. C. inhibitor al anhidrazei carbonice. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru subcitratul de bismut? A. nu se asociaza cu alimentele. C.D. B. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru cimetidina? A. B. C. B. E. D. K-ATP-aza. eficace in ulcerul duodenal. carbonat de calciu. 562. se administreaza 150 mg seara. mai potenta decat famotidina. 565. 563. eficace in ulcerul gastric. C. este un antihistaminic H2. C. 567. E. antihistaminic H2. D. E. reduc acidul clorhidric din stomac.

astringent şi decongestionant al mucoasei gastrice B. teofilinei B. Antiacidele sunt indicate în: A. sindrom Zollinger-Ellison D. Antiacidele scad absorbţia: A. adsorbant E. carbonatul de magneziu 571. Sunt analogi ai prostaglandinelor E2 : A. tulburări neuro-psihice C. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la omeprazol: A. esofagita de reflux B. efecte antiandrogenice E. fotosensibilizare 577. gastrită hiperacidă C. bicarbonatul de sodiu B. administrată prelungit determină efecte endocrine de tip antiandrogenic C. oxidul de magneziu C. Precizaţi care sunt efectele adverse produse de cimetidină: A. carbenoxolona 578. antisecretor D. carbamazepinei 572. misoprostol E. tetraciclinei C. sucralfatul B. nu inhibă sistemul oxidazic microzomial hepatic B. subcitratul de bismut coloidal 574. neutralizant C. pantoprazol C. acidului valproic E. Antiacidele de elecţie sunt reprezentate de: A. sucralfat D. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase determină diminuarea secreţiei gastrice acide: A. roxatidină E. digoxinei D. Acţiunea farmacodinamică a hidroxidului de aluminiu se manifestă prin efect: A. abdomen acut E.569. carbenoxolona B. Carbonatul acid de sodiu este contraindicat în: 67 . are o potenţă mult mai mare decât cimetidina D. creşte secreţia de mucus protector la nivelul mucoasei gastrice C. este un analog al PG E2 B. protector al mucoasei gastrice 570. hidroxidul de aluminiu E. efect de "rebound” cu perforaţii ale ulcerului la întreruperea bruscă a medicaţiei D. pantoprazol D. carbonatul de calciu D. scade secreţia gastrică acidă prin inhibarea pompei protonice D. Famotidina: A. tulburări acustico-vestibulare B. poate provoca leucopenie şi trombopenie E. enprostil C. stimulează secreţia de gastrină E. inhibă secreţia gastrică stimulată prin histamină 576. asociere cu corticoterapia pentru combaterea efectului ulcerigen al acesteia 573. se administrează în priză unică/24 ore 575.

esofagita de reflux 583. este inhibitor al pompei de protoni B. Pirenzepina este un anticolinergic care blochează. Omeprazolul: A. carbonatul de calciu în doze mari antrenează efect rebound acid B. metaboliţii se elimină majoritar renal C. se administrează înainte de mese şi la culcare B. biodisponibilitatea iniţială este sub 50% 584. hemoragii şi perforaţii gastrice C. se asociază cu antiacidele E. nu sunt indicate în esofagita de reflux D. se administrează după mese şi înainte de culcare D. pirenzepina 581. acidul clorhidric C. hiperaciditate gastrică B. Care afirmaţie este adevarata? A. ulcer gastric şi duodenal E. inhibă citocromul P 450. Anticolinesterazicele au efect antisecretor la nivel gastric. Subcitratul de bismut coloidal: A. omeprazol D. are durată lungă de acţiune D. pantoprazol E. insuficienţă renală D. carbonatul acid de sodiu în exces produce alcaloză şi calculoză urinară 580. este medicamentul de elecţie în sindromul Zollinger-Ellison 585. Pirenzepin: A. bila D. producând inhibiţie enzimatică E. influenţează semnificativ motilitatea gastrointestinală C. nu are acţiune relaxantă a sfincterului esofagian D. intoxicaţia cu acizi organici (barbiturice) E. abdomen acut D. prin diminuarea secretiei stimulate de vag/acetilcolina 68 . mucusul B. are acţiune relaxantă asupra sfincterului esofagian 586. stări de acidoză C. blochează receptorii M1 din plexurile intramurale gastrointestinale B.A. durată scurtă de acţiune E. Omeprazolul: A. este degradat în mediul acid gastric B. Indicaţiile antiacidelor: A. atropina C. are acţiune antisecretorie gastrică E. Care dintre următoarele afirmaţii despre antiacide sunt adevărate? A. bicarbonatul E. numai receptorii muscarinici M1 B. ranitidina B. Factorii agresivi ulcerogeni sunt: A. prezintă acţiune antiseptică faţă de Helicobacter Pylori 587. pepsina 582. derivaţii de aluminiu produc constipaţie C. la doze terapeutice. nu se recomandă asocierile de antiacide E. edeme 579. Care dintre următorii compuşi sunt inhibitori ai pompei de protoni? A. formează un strat protector la nivelul leziunii ulceroase C. metaboliţii se elimină majoritar biliar D. gastrita hiperacidă B. are durată scurtă de acţiune C.

neostigmina D. este un antispastic musculotrop D. periciazina B. are acţiune stimulantă pe miocard C. contracţia musculaturii netede implică glisarea actinei peste miozină B. Osteomalacie E. potenţând efectul unor medicamente luate concomitent C. Subcitratul de bismut coloidal are efect protector la nivelul mucoasei gastrice 588. Blocheaza sinteza de PGE2. favorizand regenerarea mucoasei gastrice C. antispasticele înlătură durerea produsă de agenţi spastici 592. cu consecinţe antiulceroase 590. medicamentele ce relaxează musculatura netedă se numesc miorelaxante D. poate produce hipertensiune arteriala E. Provoaca frecvent reactii adverse de tip anticolinergic: tahicardie. Inhibă sistemul oxidazelor mixte microzomiale. medicamentele ganglioplegice pot fi antispastice E. Care sunt efectele secundare ale compuşilor cu aluminiu utilizaţi ca antiacide pe termen lung: A. se pot administra intrarectal atunci cand calea orala nu poate fi utilizata D. midriaza. pot fi neurotrope sau miotrope 594. Care din următoarele antispastice sunt musculotrope: A. papaverina C. poate produce constipaţie D. datorita inhibitiei enzimatice D. deşi timpul de înjumătăţire este scurt B. se pot indica in spasme biliare B. Carbenoxolona prezinta reactii adverse de tip mineral-corticoid E. se indică în spasm coronarian 596. În tratament prelungit creşte gastrinemia D. Pirenzepina la doze mici traverseaza bariera hemato-encefalica. se indică în spasm bronşic B. Care afirmaţii sunt adevărate: A. Durata acţiunii este lungă. tubul digestiv primeşte doar inervaţie parasimpatică C. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la antispastice sunt adevarate: A. tahicardie si uscaciunea gurii D. Care dintre afirmaţiile următoare privind omeprazolul sunt adevărate? A. nu se pot administra injectabil C. se administrează în spasme de la nivelul tubului digestiv E. Care dintre afirmatiile urmatoare carcaterizeaza cimetidina? A. butilscopolamina E. Diminua secretia gastrica acida prin blocarea receptorilor H2-histaminergici B. Creste peristaltismul intestinal. sunt reprezentate de anticolinesterazicele moderat reversibile E. Produce hipoplazia celulelor enterocromafine E. Papaverina: A. relaxează musculatura striată C. Scade secreţia de gastrină. Aritmii cardiace Antispastice 591. provoaca midriaza. Constipaţie C. Care din afirmaţiile legate de Scobutil sunt adevărate: A. prin diminuarea metabolizarii lor. relaxează musculatura netedă B.C. Creste efectul unor medicamente administrate concomitent. uscaciunea guri E. drotaverina 595. Diaree B. Hipofosfatemie D. având efect prokinetic 589. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru papaverina? 69 . conţine atropina 593.

tahicardie. tranchilizante. E. Papaverina poseda urmatoarele proprietati farmacodinamice: A. D. mebeverina. B. 602. C. actioneaza ca antagonist pe receptorii muscarinici. acţiune antispastică. bronhospasmului 605. E. D. bloc atrio-ventricular. metamizolul. C. D. spasmului coronarian E. pitofenona. E. C. B. 598. 603. actioneaza ca agonist pe receptorii adrenergici. E. eficacitatea antispastica este mai mica la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare. analgezice. D. este antispastic neurotrop. B. E. hipotensiunea arteriala. D. D. B. ateroscleroza cerebrala. cefalee. colici biliare. hipertensiunea arteriala (crize). E. diaree. acetilcolina. au efect stimulator slab la nivel cardiovascular. actiune deprimanta asupra miocardului. Antispasticele se utilizează în tratamentul: A. actiune stimulanta asupra miocardului. acţiune antisecretorie gastrică 70 . Dozele mari de papaverina pot produce urmatoarele reactii adverse: A. Indicatiile papaverinei sunt: A. relaxantă B. B. crampelor musculare C. C. intestinale. actiune bronhodilatatoare. D. noraminofenazona. D. spasmelor la nivel biliar şi gastrointestinal B. E. Care dintre următoarele acţiuni nu caracterizează papaverina: A. hipotensiune arteriala. gastrice. antispastica. 601. C. oprirea respiratiei. hipertensiune arteriala. inrosirea fetei. B. C. E. au eficacitate mare in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor. este antispastic musculotrop. renale. actiune relaxanta. la nivelul muschilor netezi. acţiune bronhodilatatoare C. drotaverina. B. levodopa. bradicardie.A. C. actiune vasodilatatoare. fumat. inhiba fosfodiesteraza. stimularea inimii. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru antispasticele parasimpatolitice: A. La injectarea intravenoasa rapida papaverina produce: A. spasme la nivel uro-genital D. 604. 597. Efectele papaverinei sunt potentate de: A. C. au eficacitate modesta in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor. eficacitatea antispastica este mai mare la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare. hipertensiunea intracraniana. B. 600. Sunt antispastice miotrope pure: A. 599.

acţiune analgezica 71 .D. acţiune deprimantă asupra miocardului E.

Nifedipina. C. Enalapril.Tema nr. Substantele medicamentoase antihipertensive pot avea structuri de: A. Lisinopril D. Acizi heteroarilacetici E. Enalapril C. Inhibitori ai enzimei de conversie. este un prodrug. Losartan. Butirofenon 613. 614. Cresc fluxul sanguine renal C. Notaţi afirmaţiile corecte despre IECA A. Enalapril C. Beta blocant 612. Trandolapril E. Captopril. D. E. diuretice Antihipertensive 606. Dihidropiridine C. Vasodilatatoare periferice. E. 72 . B. E. Alegeţi IECA care devin active prin metabolizare (sunt pro-drug) A. 12 Antihipertensive. Captopril B. B. B. vasodilatatoare cerebrale si periferice. E. Captoprilul: A. Propranolol. Ariloxipropanolamine D. Blocante ale canalelor de calciu. 610. Alfa adrenoliticele (ex. prin scaderea debitului cardiac. D. Propranolol. Se pot asocia cu diuretice tiazidic 611. Care dintre urmatoarele antihipertensive actioneaza asupra receptorilor alfa-adrenergici si/sau imidazolici? A. beta-blocantele cardioselective: A. C. Alegeti dintre antihipertensivele date. Propranolol. D. Prazosinul) sunt antihipertensive: A. la intreruparea tratamentului fenomenul rebound. Se poate scadea tensiunea arteriala cu ajutorul substantelor: A. D. C. Enalapril. B. D. este un inhibitor al reninei. Atenolol C. Prazosin. Nu se pot utiliza la bolnavi hipertensivi cu boli vasculare periferice D. Nifedipin B. prin efect vasodilatator. Clonidina. 608. Metoprolol. prin scaderea secretiei de renina. Perindopril 609. Alegeti antihipertensivele din clasa IECA: A. care produc. Se preferă la hipertensivi cu insuficienţă cardiacă E. Vasoconstrictoare adrenomimetice. cu efecte metabolice favorabile pe metabolismul lipidic. B. Captopril. Dipeptide B. Au efect cardioprotector B. 607. E.

medicament de prima alegere la hipertensivii varstnici. se recomanda asocierea cu diuretice antialdosteronice care retin potasiul. nu se administreaza in urgente hipertensive. scad motilitatea intestinala. se recomanda la hipertensivi cu tahicardie sinusala. actioneaza predominant pe receptorii beta-2. 73 . 618. in tratamentul hipertensiunii arteriale. este beta-blocant. se manifesta prin hipertensiune arteriala. B. medicament de prima alegere la hipertensivii tineri. se recomanda la hipertensivi tineri. C. provoaca tahicardie. D. C. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru hidroclorotiazida? A. B. 619. este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei. 617. inhiba acumularea de bradikinina. D. este evitat daca tratamentul se opreste prin reducerea treptata a dozelor. se recomanda la hipertensivi cu astm bronsic. are efect saluretic. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atenolol? A. blocheaza canalele de calciu lente. D. 616. se manifesta prin hipotensiune arteriala. blocheaza canalele de calciu neuronale de tip N. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril? A. cedeaza la reluarea tratamentului cu antihipertensivul respectiv. frecventa reactiilor adverse este mai mare pentru Captopril. care apare ca reactie adversa la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu doze mari de antihipertensive: A. C. D. este antianginos. C. Efectul de rebound. E. nu se administreaza sublingual. D. este neurosimpatolitic. provoaca tuse. E. D. 622. este un hipertensiv. E. 623. B. E. stimuleaza degradarea bradikininei. antagonizeaza receptorii pentru angiotensina II.C. este un pro-drug. inhiba enzima de conversie a agiotensinei. D. 621. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu? A. B. E. creste volemia. B. sunt antianginoase. sunt antihipertensive. favorizeaza bronhoconstrictia. E. 615. C. au efect antihipertensiv. palpitatii. C. are efect antihipertensiv. B. actioneaza predominant pe receptorii beta-1. produce cefalee ca efect advers. anxietate. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu? A. D. 620. este un antihipertensiv. diminua debitul cardiac. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril: A. E. C. inhiba influxul de calciu extracelular in celula. scade sodiul din muschii netezi vasculari. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol? A. D. stimuleaza functiile celulare dependente de calciu. se asociaza preferential cu diuretice tiazide si beta adrenolitice. fata de alte inhibitoare ale enzimei de conversie. B. E. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nifedipina? A. B. cu tahicardie. C. este beta-blocant. este cardioselectiv. de tip L. produce tuse ca efect advers. tremor. C.

lisinopril B. poate apare criza hipertensivă. Care dintre următoarele substanţe sunt vasodilatatoare periferice: A. beta-blocante+verapamil 628. Propranolol B. Notati afirmatiile corecte: A. Care dintre antihipertensivele de mai jos sunt contraindicate la bolnavii hipertensivi cu stări depresive: A. blochează receptorii alfa1-adrenergici periferici scăzând rezistenţa vasculară periferică B. Fac parte din grupul antihipertensivelor de primă alegere în faza de monoterapie: A. fosinopril C. impotenţă sexuală D. Dihidroergotoxina D. nu se va asocia cu diureticele care economisesc potasiul 630. beta-blocante+diuretice tiazidice B. C. in insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala. nifedipina E. nu este produs de alfa1 adrenolitice. 625. in doze reduse in insuficienta hepatica sau renala. reserpina D. Ergotamina 632. ca antihipertensiv. Nicergolina poate potenta efectul antihipertensivelor B. clonidina E. beta-adrenoliticele Vasodilatatoare cerebrale si periferice 631. 624. gust metalic 626. la asocierea cu beta-adrenoliticele poate surveni hipertensiune paradoxală D. ca antiaritmic. alfa-metildopa 627. tratamentul va fi iniţiat cu doze mici care se cresc progresiv E. erupţii cutanate pruriginoase B. ca antianginos. la întreruperea bruscă a tratamentului adminstrat prelungit. captopril D. perindopril E. Clonidina: A. Care dintre următoarele asocieri de antihipertensive sunt contraindicate în terapeutică: A. leucopenie C. clonidină+beta-blocante E. alfa metildopa D. Isoxuprin E. nifedipină+beta blocante C. care se utilizeaza: A. E. B. Nicergolina se administreaza oral si parenteral 74 . clonidina B.E. trandolapril 629. prin fenomen de rebound C. diureticele tiazidice C. Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu. diureticele tiazidice sau de ansă C. Captoprilul poate produce următoarele efecte adverse: A. hidralazine+beta-adrenolitic D. Care dintre următorii compuşi din grupul inhibitoarelor enzimei de conversie sunt prodroguri: A. depresie E. Pentoxifilin C. hidralazina B. D.

Beta-2 adrenolitice 635. B. pentoxifilina. 638. noradrenalina. Vasodilatatoare antiischemice cerebrale sunt: A. astm bronsic. isoxupina. Alfa-adrenomimetice E. Nicergolina. tulburari vasculare periferice. musculotrope. E. C. cinarizina. 75 . cu actiune de tip musculotrop sunt: A. vincamina. C. Pentoxifilina D. beta-2-adrenomimetice. 641. Vasodilatatoare antiischemice. nicergolina. Pentoxifilina are si proprietati hemoreologice 633. ergotamina. D. B. cinarizina. B. Blocantele canalelor de calciu C. B. C. Arterita obliteranta a membrelor E. Vincamina C. D.C. Dintre medicamentele enumerate sunt vasodilatatoare periferice: A. C. E. E. 640. Tulburari circulatorii retiniene C. Nimotop 634. Insuficienta circulatorie cerebrala B. C. naftidrofuril. E. bametan. E. Beta-2 adrenomimetice D. Tulburari ischemice labirintice si vestibulare 636. tolazolina. D. Hipertensiune intracraniana D. beta-1-adrenomimetice. Pentoxifilina (Trental) este indicata in: A. infarct miocardic acut. Diazepam B. xantinol nicotinat. 637. C. alfa-adrenolitice. D. Alfa adrenolitice B. B. vincamina. Dupa mecanismul lor de actiune. Imbunatatesc proprietatile reologice ale sangelui: A. xantinol nicotinat. 639. D. dihidroergotoxina. hemoragii acute. B. vasodilatatoarele cerebrale si periferice pot fi: A. Cavinton este indicat in faza acuta a hemoragiei cerebrale E. tolazolina. E. Nimotop este conditionat in forme orale si flacoane cu solutie perfuzabila D. tulburari circulatorii cerebrale. alfa-adrenomimetice. Vasodilatatoarele periferice si cerebrale pot fi prescrise in urmatoarele afectiuni A. Prezinta proprietati vasodilatatoare periferice si/sau cerebrale substantele medicamentoase din clasele farmacologice: A. pentoxifilina. dihidroergotamina. Notati medicamentele utilizate pentru ameliorarea circulatiei si/sau metabolismului cerebral: A.

D. Hipertensiune arteriala B. dihidroergotoxina. C. C. previne agregarea plachetară D. Vasodilatatoare cerebrale cu mecanism de actiune musculotrop sunt: A. Ciclopentiazida 648. cinarizina favorizează intrarea oxigenului şi a glucozei în neuroni 645. 643. Acetazolamida. cinarizina. extractul de Ginkgo biloba scade rezistenţa capilară şi creşte tonusul venos D. produce arteriolodilataţie. Amilorid D. propantelina Diuretice 646. Contraindicat in hipertensiune arteriala B. Glaucom E. Insuficienta cardiaca cronica D. 642. cinarizina ameliorează circulaţia labirintică C. Util in administrare i. Care dintre următoarele diuretice sunt cu structură tiazidică A. Amilori E. Manitol 647. E. Se pot asocia in medicatia antihipertensiva D. Care dintre următoarele medicamente sunt vasodilatatoare antiischemice de tip musculotrop: A. Hidroclorotiazida B. vincamina. vinpocetina. tolazolina. Diureticele saluretice: A. cinarizina C. papaverina E. Cresc excretia ionilor de sodiu si clorura B. Furosemidul este: A. Spironolactona C. Indapamid B. Diureticele sunt medicamente ce pot fi indicate in: A. E. nu influenţează debitul cardiac şi fluxul sanguin renal E.D. vincamina. Hidroclorotiazida E. Nu se administreaza in insuficienta renala grava E. Furosemid D. codergocrina. Substanta activa din produsul Furantril C. Pot produce hipokaliemie C. Care dintre urmatoarele diuretice se asociaza in tratamentul HTA? A. B. Care dintre afirmaţiile următoare nu caracterizează vincamina: A.v. pentoxifilina B. hidralazina creşte circulaţia cerebrală E. vincamina stimulează metabolismul neuronal B. cimetidina D. Scad excretia ionilor de potasiu si magneziu 649. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. este indicată în tulburări retiniene şi cohleovestibulare de natură ischemică 644. Edeme de diferite etiologii 650. Criza de angina pectorala C. stimulează metabolismul neuronal C. mai intensă în periferie şi mai slabă la nivel cerebral B. in edeme grave 76 .

Este un diuretic cu durată lungă de acţiune (mai mare de 24 ore) B. C.v. C.antagonisti de efect ai aldosteronului. Sunt diuretice care elimina potasiul (K+): A. Diureticele de ansa (furosemidul) au: A. antialdosteronice . tiazidele. furosemidul. eficacitate mare. clopamida. cresc eliminarea urinara de calciu. se indica: A. Furosemidul: A. B. Este contraindicată în HTA D. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru toate diureticele saluretice? A. antialdosteronice . D. D. E. C. B. 654. B. D. 653. E. cresc eliminarea urinara de sodiu. B. E. acetazolamida. retine apa in lumenul nefronului prin mecanism osmotic. insuficienta renala cronica. tind sa scada volemia. furosemidul. produce in mod specific alcalinizarea urinii. Manitolul. edem pulmonar acut (i. edem cerebral. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice: A. hidroclorotiazida. eficacitate medie. 657. edemul din ciroza hepatica. E. C. Intră în preparatul Nefrix C. Diuretic cu eliminare redusa de potasiu E. are efect de scurta durata. insuficienta renala acuta. ca adjuvant. este un diuretic de ansa. acetazolamida. provoaca o diureza intensa. Se indică în toate tipurile de edeme E. 659. B. E. hiperaldosteronism primar. B. E. B.). insuficienta renala cronica (in doze terapeutice mari). diureticele de ansa. Diuretic cu structura de acid sulfamoil antranilic 651. Hidroclorotiazida: A. alcalinizeaza urina. C. 658. spironolactona. C. D. 656. B. D. durata de actiune lunga. spironolactona. D.D. cresc eliminarea urinara de potasiu. triamteren. 655. edem pulmonar acut. glaucom acut congestiv. In litiaza renala oxalica. efect mediu de eliminare a potasiului (K+). E. C. 77 . durata de actiune scurta. Produce dezechilibre electrolitice şi acido-bazice 652. Furosemidul este diureticul de electie in: A. inhibitoarele anhidrazei carbonice. administrat intravenos. hidroclorotiazida. D. D. E.antagonisti competitivi al aldosteronului. glaucom acut congestiv. este diureticul de electie in: A.

B. efect puternic de eliminare a potasiului (K+). durata scurta de actiune. C.660. E. Tiazidele (hidroclorotiazida) au: A. D. durata medie de actiune. 78 . eficacitate medie. efect de retinere a potasiului (K+).

oboseala C. antianginos. C. Pentaeritritil tetranitrat E. C. Clonidina si derivati D. E. Reduc presarcina inimii prin venodilataţie şi postsarcina prin arteriodilataţi 663. Isosorbit mononitrat. sunt biotransformati in NO.Prin intermediul NO stimuleză guanilciclaza. Tratamentul cu nitrati nu poate fi intrerupt brusc fara sa apara riscuri E. 13 Antianginoase 661. E. care duce la relaxarea musculară B. Nitratii produc o crestere a tensiunii arteriale D. Trimetazidina C. creste frecventa cardiaca. diminua forta de contractie a miocardului. B. Trimetazidina.Tema nr. NO are actiune vasodilatatoare. Pentaeritritil tetranitrat D. C. B. Biotransformarea la metaboliţi activi este tiol dependentă C. Prenilamina D. Medicamente beta-blocante B. biotransformarea este tiol-dependenta. cresc concentraţia de GMPc. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem? A. 669. cu alcoolul produce cefalee. durata de actiune 2 ore. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt indicate in criza de angina pectorala? A. Produc hipertensiune arterială D. Alaturi de esterii nitrici in grupa de medicamente antianginoase sunt cuprinse A. In tratamentul de fond al anginei pectorale se pot indica: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la modul de acţiune al nitraţilor A. Notati afirmatiile corecte: A. deprima contractilitatea miocardului. Reactiile adverse ale nitratilor pot fi cefalee. E. Nitroglicerina are efecte de durata lunga B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru isosorbiddinitrat administrat oral? A. reduce consumul de oxigen al miocardului. Molsidomina. B. Lidocain B. 667. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol? A. Blocantele canalelor de calciu 662. vertij. Agravează insuficienţa cardiacă congestivă E. durata de actiune 6 ore. E. C. D. Isosorbit dinitrat 665. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitrati? A. Nitratii si molsidomina actioneaza prin formarea de oxid nitric care corespunde factorului EDRF 666. perioada de latenta este de 5-10 minute. C. nu da obisnuinta. antianginos. D. blocant al canalelor de calciu. 668. Molsidomin B. E. B. scade fluxul sanguin coronarian. se administreaza profilactic in angina pectorala. 79 . D. C. Nitritul de izoamil 664. Nitroglicerina. creste concentratia de GMPc.

E. cardiotonică E. C. isosorbid dinitrat. nifedipina. nitroglicerina. ambele favorizează bronhoconstricţia B. B. Care dintre urmatoarele antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu? A. B. este cauzata de ateroscleroza. antihipertensivă D. E. 675. antifibrinolitică 80 . 677. reduc consumul de oxigen al inimii. aritmiile cardiace. C. insuficienta cardiaca. diltiazem. propranolol. se administreaza sublingual. B. ambele au acţiune inotrop negativă E. cresc consumul de oxigen al inimii. nifedipina. pentaeritritil tetranitrat. se manifesta prin dureri anginoase. D. angina pectorala 676. se aplica percutan ca TTS. E. B. ambele deprimă conducerea atrio-ventriculara C. acţionează competitiv asupra aceloraşi receptori D. Sunt medicamente antianginoase: A. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina? A. Medicamentele antianginoase: A. Nitratii organici sunt indicati in: A. oxprenolol. C. 672. B. scade consumul de oxigen al miocardului 670. La care dintre medicamentele antianginoase urmatoare apare ca efect advers tahifilaxia? A. este trinitrat de glicerina. C. clonidina. D. E. micsoreaza travaliul cardiac. cresc forta de contractie a miocardului. cresc debitul cardiac. E. E. D. isosorbid dinitrat. molsidomin. 673. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind boala coronariana? A. D. antianginoasă C. este cauzata de producerea crescuta de NO. C. cresc aportul de oxigen al inimii. 671. D. aportul de sange oxigenat este redus. guanetidina. nu se absoarbe din tubul digestiv. propranolol. cardiopatia ischemica. propranolol. C. 674. D. D. B. Blocantele canalelor de calciu au acţiune: A. antiaterogenă B. Asocierea propranolol-verapamil este contraindicată deoarece: A. se adsoarbe pe plastic. B. se agraveaza la efort. hipertensiunea arteriala. E. E. molsidomin. ambele provoacă vasoconstricţie coronariană 678.D. C.

tahiaritmii C. reducerea postsarcinii E. Nitraţii organici produc: A. vasodilataţie coronariană D. inhibitorii enzimei de conversie 687. În tratamentul de fond al anginei pectorale se utilizează: A. eficacitatea amiodaronei poate fi apreciată după 2-4 săptămâni de tratament 680. poate fi responsabilă de afectarea funcţiei tiroidiene D. triterapie nitrat . neurosimpatolitice 81 . creşterea postsarcinii prin arterioloconstricţie 686. bradicardie C. blocantele canalelor de calciu C.blocant calcic D. scăderea automatismului nodului sinusal 682. biterapie nitrat . cefalee pulsatilă B.-betablocant . Care dintre afirmaţiile următoare privind amiodarona sunt corecte: A. deprimarea contractilităţii inimii 684. creşterea aportului de oxigen prin creşterea fluxului coronarian C. bloc atrio-ventricular B. deprimarea inimii B.679. insuficienţă cardiacă 683.betablocant C. nitraţi în monoterapie B. beta-adrenolitice E. hipotensiune cu lipotimie C.blocant calcic E. arteriolodilaţie cu scăderea postsarcinii D. nitraţii organici B.blocant calcic 688. angină cronică instabilă B. Acţiunea antianginoasă a blocantelor calcice se produce prin: A. angină cronică stabilă E. durata efectului dispare rapid după întreruperea tratamentului C. Antianginoase sunt: A. beta-adrenomimetice D. triterapie nitrat. creşterea consumului de oxigen prin stimularea contractilităţii miocardului B. Medicamentele antianginoase sunt reprezentate de: A. criza anginoasă C. puseu hipertensiv D. scăderea postsarcinii prin arteriolodilataţie D. bradicardie E. angină pectorală asociată cu diabet zaharat 685. post infarct miocardic acut D. biterapie nitrat . astm bronşic E. micşorarea frecvenţei de contracţie E. coronarodilataţie B.betamimetic . În care din următoarele afecţiuni este contraindicat verapamilul: A. ca antianginos este indicată în tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice B. acţiunea hipotensivă C. venodilataţie şi reducerea presarcinii inimii E. boală coronariană D. Pentru efectul lor antianginos beta-blocantele sunt indicate în: A. vărsături 681. Care dintre următoarele acţiuni contribuie la efectul antianginos al nitroglicerinei: A. Care dintre efectele adverse de mai jos sunt imputabile derivaţilor nitraţi: A. pentru potenţarea efectului terapeutic se recomandă asocierea ei cu beta blocantele sau verapamilul E.

Nitraţii organici produc: A. blocantele canalelor de calciu 689. este liposolubilă C. beta-adrenolitice D. Are acţiune deprimantă cardiacă mai redusă decât verapamilul 697. cu creşterea aportului de oxigen E. se administrează transcutan 691. Molsidomin se caracterizează prin: A. Provoacă frecvent tahicardie reflexă (dezavantaj faţă de nifedipină) E. Creşterea eliberării de EDRF D. Prin biotransformare conduce la un metabolit activ D.B. nu poate fi administrată transcutan D. la administrarea sublinguală nu prezintă efectul primului pasaj hepatic 693. are biodisponibilitate per os sub 1% B. biodisponibilitate per os mai mare de 90% C. Reacţiile adverse la administrarea de nitraţi organici sunt: A. beta-adrenomimetice E. absorbţie scăzută per os E. bronhoconstricţie E. Se folosesc în prevenirea secundară a infarctului de miocard D. Inhibarea recaptării adenozinei B. are efect antianginos B. Are asorbţie digestivă rapidă şi bună B. Provoacă coronarodilataţie. coronaroconstricţie 692. Mecanismul acţiunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu constă în: A. arteriolodilataţie D. are biodisponibilitate per os mare C. toleranţă D. arterioloconstricţie B. tuse seacă E. produce methemoglobinemie E. Inhibarea fosfodiesterazei cu creşterea AMPc E. hipotensiune ortostatică C. nitraţi organici C. Diltiazemul: A. Stimularea adenilat-ciclazei 82 . efect nesemnificativ al primului pasaj hepatic 690. Scăderea ionilor de calciu disponibili pentru contracţia coronarelor C. cefalee B. Sunt contraindicate la bolnavii anginoşi hipertensivi 695. Molsidomin: A. Sunt utile în angina cronică stabilă B. Creşterea aportului de oxigen prin coronarodilataţie C. scăderea rezistenţei la efort 694. Stimularea receptorilor ß-1-adrenergici 696. la administrarea per os este biotransformată aproape total la primul passaj hepatic E. Scăderea tonusului simpatic D. nu dezvoltă toleranţă D. Are biodisponibilitate sistemică foarte bună C. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac B. venodilataţie C. Betablocante: A. absorbţie rapidă per os B. Creşterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza prin: A. Sunt medicamente de elecţie la bolnavii anginoşi cu insuficienţă cardiacă C. efect important de primă trecere hepatică D. Nitroglicerina: A.

Amiodarona 702. Molsidomina B. vasodilatatie coronariana E. clopidogrel D. Parasimpatomimeticele E. amiodarona E. Stimularea guanilat-ciclazei 698. Propranololul E. scaderea travaliului cardiac C. Se pot utiliza ca medicamente antianginoase: A. Nitraţii sunt contraindicaţi în: A. Notati medicamentele cu mecanisme de actiune: antianginos si antiagregant plachetar: A. Blocanţii canalelor de calciu B. coronarodilatatie D. Activarea guanilat-ciclazei C. stimularea recaptarii adenozinei in celule C. cresterea rezistentei periferice D. Hipertensiune arterială C. Vasoconstricţie periferică C. ß-adrenoliticele D. cresterea presarcinii si postsarcinii B. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu voltaj-activate: A. Notati mecanismele actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor organici: A. Toleranţă acută E. Stimularea adenilat-ciclazei D. Hipertensiune intracraniană D. Cefalee pulsatilă B. Stimularea receptorilor ß-2-adrenergici 699. stimularea fosfodiesterazei B. Mecanismul la nivel molecular al nitriţilor implică: A. Substituţia deficitului de EDRF B. Inhibarea fosfodiesterazei E. deoarece mecanismul de acţiune necesită o cale tiol-dependentă saturabilă: A. Dureri ale globilor oculari 703. Sunt reacţii adverse specifice nitraţilor: A. blocarea canalelor de calciu D. dipiridamol C. Insuficienţa cardiacă 700. efect cronotrop negativ 706. Precizati mecanismele implicate in efectul coronarodilatator: A. Angină vasospastică E. Hipotensiune ortostatică D. nitroglicerina B. Pentaeritril tetranitratul D. Dipiridamolul 701. acid acetilsalicilic 83 . Molsidomina C. cresterea concentratiei AMPc E. venodilatatie si arteriolodilatatie 704. Glaucom B. cresterea aportului de sange oxigenat la nivelul miocardului E. efect inotrop negativ B.E. Nitroglicerina C. cresterea travaliului cardiac si a consumului de oxigen C. Produc tahifilaxie. scaderea concentratiei GMPc 705.

nitroglicerina. blocarea recaptarii adenozinei in celulele miocardice D. nu contine in profilul farmacologic: A. cefalele cu caracter pulsatil C. lipotimie D. sindrom de hipersensibilizare la nitrati 710. Medicatia antianginoasa produce coronarodilatatie prin: A. diminuarea travaliului cardiac 84 . stimularea contractiei miocardice E. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen 715. Notati actiunile blocantelor canalelor lente de calciu ca medicatie antianginoasa: A. Notati nitritii si nitratii organici cu durata lunga de actiune: A. efect inotrop si cronotrop negativ E. micsorarea presarcinii E. cresc concentratia de GMPc D. unguent 2% E. oral 708. coronarodilatator E. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen E. vasoconstrictor periferic 712. reducerea presarcinii D. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase: A. ca antianginoase: A. congestie cutanata in jumatatea inferioara a corpului B. Nitroglicerina poate produce urmatoarele reactii adverse: A. nitroglicerina 713. Notati medicamentele antiagregante plachetare si antianginoase: A. micsorarea postsarcinii 714. nitroglicerina TTS D. acid acetil salicilic D. coronarodilatatie B. diminuarea rezistentei periferice C. pentaeritril tetranitrat. scaderea secretiei de renina 711. stimuleaza guanilat ciclaza C. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor: A. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros E. scad concentratia GMPc 709. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu. Dipiridamol. clopidogrel E. reducerea consumului de oxigen al miocardului B. comprimate sublinguale C. coronarodilatatie D. nitroglicerina. arteriolodilatatie C. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros D. stimuleaza guanilatciclaza B. dipiridamol B. stimulator al sintezei Atp in miocard D. coronarodilatator C. cresc concentratia GMPc B. nitroglicerina. scad concentratia de GMPc C. inhibarea fosfodiesterazei C. voltaj-dependente.707. aerosoli B. vasoconstrictie la nivelul vaselor retiniene E. amiodarona C. stimuleaza recaptarea adenozinei in celulele miocardice B. aport de oxid de azot (NO) B.

Claritina C. Notati afirmatiile corecte: A. Care dintre urmatoarele medicamente sunt indicate ca antialergice? A. E. Urticarie B. Peritol. Clorfenoxamina. Allergodil. somnolenta B. alcoolului B. D. prometazina. 85 . Clemastin nu are efecte antipruriginoase E. Multe anihistaminice H1 prezinta si efecte anticolinergice sau sedative C. Romergan B. Polenoze C. constipatie C. Scaderea semnificativa a apetitului 719. Notati afirmatiile corecte: A. Precizati afirmatiile corecte A. Antiinflamator C. E. Tavegyl are ca substanta activa dimetinden 722. Astemizol este antihistaminic H1 cu durata lunga de actiune C. Hiposalivatie. pirenzepina. Dimetinden este un antihistaminic energic antipruriginos 721. Reactii alergice la aplicare locala D. Ketotifen. Diuretic 720. Brofimen 718. Imunosupresor D. D. diaree. Nu se administreaza in insuficienta hepatica sau renala grava C. B. C. D. Efectele adverse la administrarea de antihistaminice H1 pot fi: A. 14 Antialergice 716. famotidina. Clemastin este slab sedativ E. Astenie. Ketotifenul este un antiastmatic si antianafilactic E. betametazona. Astemizol E. Clorfeniramina 723. Dimetinden este un antihistaminic antipruriginos energic D. Au efecte antialergice: A. Anitihistaminicele H1 au efecte favorabile in: A.Tema nr. B. Antihistaminicele H1 sunt indicate in tratamentul unor manifestari alergice B. Romerganul este lipsit de efecte sedative 724. C. Procese inflamatorii acute E. Glucocorticoizii sunt utilizati in terapie pentru urmatoarele efecte: A. Unele antihistaminice au si actiune antitusiva. B. feniramina. Ketoprofen. Hipoglicemiant. Tahicardie E. antiemetica D. Nu se administreaza conducatorilor auto antihistaminicele sedative D. Edem angioneurotic D. E. Astemizol este antihistaminic H1 foarte activ B. Notati antialergicele cu efecte sedative si anticolinergice reduse: A. Anihistaminicele sedative pot accentua efectele tranchilizantelor. Antialergic. Glaucom 717.

727. inhiba secretia gastrica. C. E. D. B. 730. este un antihistaminic H1. C. este un medicament simptomatic-patogenic. antianginos. C. D. E. D. antagonizeaza efectele H1 ale histaminei. se poate administra la conducatorii auto. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clorfenoxamina? A. E. C. este miorelaxant central. stimuleaza SNC. Antihistaminicele H1 diminuă efectele: A. antidepresiv. D. este un bronhodilatator. 729. 728. E. intervine in reactiile alergice. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazina? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clemastina? A. este un antihistaminic H2. 731. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru feniramina? A. clorfenoxamina. se evita asocierea cu alcoolul. D. prometazina. 732. B. se recomanda in intepaturi de insecte. D. B.725. C. neostigmina. antihistaminic. antihistaminic. se contraindica la mecanici de locomotiva. sedativ intens. antiparkinsonian. B. E. tranchilizantelor C. actiune de scurta durata. se utilizeaza in urticarie. 726. anticoagulantelor de sinteză D. E. progesteronului 734. se pot administra la soferi. coleretic. izoprenalina. are efect sedativ foarte intens. are efect antiemetic. Care dintre urmatoarele medicamente sunt contraindicate la conducatorii auto? A. anestezicelor generale E. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina? A. B. C. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice H1? A. reserpinei B. B. sunt antagonisti competitivi. au actiune antialergica. 733. A. E. antipruriginos. C. sedativelor Antihistaminicele H1 pot accentua efectele: 86 . B. produce somnolenta. C. se gaseste in mastocite. in manifestarile alergice intervin receptorii H2. D. inactiveaza histaminaza. D. B. Care din urmatoare afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice? A. bromhexin. dilata capilarele. blocheaza receptorii histaminergici. este un medicament etiologic.

onicomicoze 737. parestezii E. prurit din ictere C. antidepresivelor C. creşterea apetitului 741. Clemastina este indicată în: A. sunt contraindicate în primul trimestru al sarcinii C. sunt reprezentate de prometazină şi clorfenoxamină 743. antitusivă nonopioidă B. somnolenţă C. Antihistaminicele H1 sunt utilizate în: A. ondansetron B. clonidinei 735. stări depresive 742. guturai de fân) B. răul de mişcare B. polenoze (febra de fân. antiexudativă D. antiemetică 736. clorfenoxamina D. sunt numite"antihistaminice de zi“ B. antiemetică E. ulcer gastric C. sedativă D. anticoagulantelor de sinteză D. Alte indicaţii pentru antihistaminicele H1 sunt: A. tuse iritativă B. au efect benefic în polenoze E. vome postoperatorii C. timoanaleptică 740. mucolitică C. sindrom parkinsonian D. ameţeli D. antihalucinatorie E. micoză cutanată D. se leagă slab de proteinele plasmei B. urticarie D. Antihistaminicele H1 fără efecte sedative: A. nedocromil C.B. Precizaţi care sunt acţiunile farmacodinamice ale prometazinei: A. sunt numite "antihistaminice de noapte“ C. înţepături de insecte E. feniramina E. Clemastina are acţiune: A. rinita alergică B. antipruriginoasă B. provoacă relativ frecvent tuse iritativă D. Precizaţi efectele adverse ale ciproheptadinei: A. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la compuşii antihistaminici de tip H1: A. Fac parte din grupul medicamentelor antialergice: A. sunt reprezentate de cloropiramină şi feniramină E. progesteronului E. HTA E. clemastina 738. unele au efect antiemetic 739. înţepături de insecte 87 . antipruriginoasă C. se administrează înainte de culcare D.

În depresii C. În rău de mişcare D. Se dă într-o singură doză pe zi C. clemastin C. Doza la adulţi este de 10 mg oral 753. Clonidinei D. feniramina E. edem angioneurotic D. urticarie E. Sindrom Meniere 752. sinonim cu Romergan C. antihistaminic H1 D. Efecte bune se obţin cu antihistaminice H1 în: A. ranitidină D. Nu are efect sedativ D. În edem angioneurotic E. cloropiramina D. Care dintre următoarele antihistaminice H1 produc cel mai frecvent efect sedativ intens? A.E. clemastin B. Clemastina: 88 . cimetidină E. "antihistaminic de zi“ pentru că nu are efect sedativ 749. Prometazina: A. esofagita de reflux 744. Anticoagulantelor de sinteză B. Care dintre următorii compuşi sunt antihistaminice H1? A. se absorb repede după administrarea orală sau parenterală B. Doza la adulţi este de 100 mg oral E. Progesteronului C. sinonim cu Romergan C. nu accentuează efectele deprimante centrale ale hipnoticelor şi sedativelor D. nu suferă efectul primului pasaj hepatic E. feniramină 747. Are efect anticolinergic intens B. În primul trimestru de sarcină B. sunt contraindicate în primul trimestru de sarcină 745. Antihistaminicele H1 se pot administra: A. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele: A. este antihistaminic H1 B. clorfenoxamina 746. nu prezintă efect sedativ D. Antihistaminicele H1: A. criza de astm bronşic B. virozele căilor respiratorii superioare 748. prezintă efect antiemetic şi antiparkinsonian 750. "antihistaminic de noapte“ datorită efectului sedativ intens E. se folosesc numai extern în preparate topice C. Androgenilor 751. clorfenoxamină C. nu se poate administra oral E. Prometazina este: A. prometazina B. alergii la medicamente C. Astemizolul: A. antihistaminic H2 B. Antidepresivelor triciclice E.

hipersecretia gastrica 89 . Se administrează oral D. Antihistaminicele antiH1 antagonizeaza urmatoarele efecte ale histaminei: A. spasmul bronsic B. Este contraindicată la copii de 7 ani 756. impiedica eliberarea histaminei B. Are efect alfa-adrenolitic 758. Este un antihistaminic H1 de noapte B. Are efect sedativ intens C. primul trimestru de sarcina 762. conducatori auto B. clemastina C. Este un antihistaminic de zi B. Produce vomă D. Se administrează numai oral C. Se poate asocia cu vitamina B complex în soluţie B. Icter nuclear D. stari depresive C. prometazina D. Se administrează oral şi injectabil D. blocheaza receptorii histaminergici H1 C. reprezinta un tratament simptomatic-patogenic al manifestarilor alergice 760. spasmul uterin C. Se administrează injectabil E. Discromatopsie 757. Au efect intens sedativ la nivel SNC urmatoarele antihistaminice H1: A. Se dă în doză de 200 mg odată 755. Se indică în glaucom E. Se administrează exclusiv oral D. Are acţiune antiexsudativă intensă B. Este contraindicat în urticaria cronică 754. Este un sedativ puternic C. clorfenoxamina B. Se administrează oral şi injectabil E. Se indică în stări depresive 759. Prometazina: A. Are efect simpatomimetic E. Fenomene de tip anticolinergic E.A. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt: A. Stimularea SNC cu insomnie B. Se foloseşte în boala Parkinson D. Este un antihistaminic H1 de zi C. Prometazina: A. Antialergicele antihistaminice: A. Cloropiramina: A. inhiba histaminaza E. Este contraindicată în stări depresive E. Se administrază exclusiv oral C. terfenadina E. Deprimarea SNC cu somnolenţă C. polinoze E. stimuleaza histaminaza D. dermatite de contact D. Clorfenoxamina: A. astemizol 761. Este un antihistaminic de noapte B. Contraindicatiile antihistaminicelor anti-H1 sunt: A.

Referitor la tratamentul manifestarilor alergice cu antiH1 sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. este exclusiv un tratament simptomatic B. Antihistaminice H1 derivate de fenotiazina sunt: A. Clemastina are efect: A. vasodilatatia 763. antiserotoninic 767. anticolinergic B. clemastina 90 . Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor H1. Clorfenoxamina are efect: A. antiedematos 766. edem angioneurotic D. urticarie C. oxomemazina D. boala serului 769. astemizol 768. Antihistaminice H1 cu efect sedativ intens asupra SNC sunt: A. antipruriginos C.D. polenoze B. clorfenoxamina D. antiH1 nu influenteaza procesul de sensibilizare C. cloropiramina C. sunt: A. influenteaza in special reactiile alergice de tip imediat D. antiagregant D. anticolinergic central si periferic B. anestezic local E. Prometazina are efect: A. anticolinergic periferic C. excitant SNC 770. sedativ absent 765. antiparkinsonian C. prometazina C. colinergic central si periferic D. neuroleptic B. clorfeniramina E. clorfenoxamina E. spasmul intestinal E. miorelaxant central E. unele antiH1 se folosesc ca antiemetice 764. anestezic local E. alfa-adrenomimetic E. sedativ slab D. criza de astm E. antiemetic C. anticolinergic central B. dupa o perioada de eficacitate un antihistaminic poate deveni ineficient E. alimemazina B. prometazina B. miorelaxant central D. Clorfenoxamina are urmatoarele actiuni farmacodinamice: A.

ipratropiu D. antileucotrienele sunt indicate în astmul bronşic C. Tolbutamida D. se indica in criza de astm D. bronhodilatatoarele adrenomimetice pot determina up-regulation cu externalizarea receptorilor D. corticosteroizii favorizează efectele beta adrenergice prin creşterea numărului receptorilor adrenergici B. Care din urmatorii compusi se folosesc in astmul bronsic: A. este un antiastmatic B. bronhodilatatoarele adrenomimetice se administrează cel mai frecvent pe cale orală E. inhiba fosfodiesteraza D. este agonist pe receptorii adenozinei C. Ipratropium bromidum 775. efectul lor se instalează rapid D. stabilizeaza membrana mastocitelor C. este agonist pe receptorii beta-2 adrenergici C. este un beta2-adrenomimetic 778. Care din următoarele afirmaţii referitoare la inhibitorii degranulării mastocitelor sunt adevărate: A. ketotifenul are si proprietati antihistaminice H1 E. nu se poate administra oral B. se utilizeaza in tratamentul crizei de astm E. corticosteroizii se adminstrează parenteral în criza severă de astm E. Ketotifenul: A. Salbutamolul: A. Terazosinul E. este un bronhodilatator musculotrop B. produce somnolenta 777. se indica in astmul bronsic D. aminofilina se administrează injectabil C. intra in preparatul Singulaire E. prostaglandina E2 nu are proprietăţi bronhodilatatoare 774. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. cromoglicatul de sodiu este un antialergic 772. Singulair B. inhibitoarele degranularii mastocitelor 776. 15 Antiastmatice 771. Care din următoarele afirmaţii sunt false: A. se administrează în criza de astm B. se administrează în tratamentul de fond al astmului bronşic C.Tema nr. se administreaza exclusiv oral 779. are proprietati tocolitice E. Montelukastul: A. antiinflamatoarele nesteroidiene E. blocheaza receptorii CysLT1 ai leucotrienelor C. este un beta-adrenolitic neselectiv B. teofilina este sarea etilen-diaminică a aminofilinei B. Care din următoarele medicamente sunt indicate în tratamentul astmului bronşic: A. Teofilina: A. nu are proprietati antihistaminice H1 D. propranolol C. deprima miocardul 91 . Montelukast C. salbutamolul inhibă clearance-ul muco-ciliar 773. captopril B. corticosteroizii se folosesc în criza severă de astm sub formă de aerosoli D.

B. se administreaza in bronsita astmatiforma. este beta1-adrenomimetic. ketotifenul. izoprenalina. inhibitor al ciclooxigenazei. D. E. Aminofilina este bronhodilatator: A. B. creste tonusul vagal. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru ipratropium bromid? A. produce hipersecretie de mucus. B. C. D. este anticolinergic. 787. se administreaza sublingual. antiinflamator. 783. 784. E. E. este metabolizată hepatic în procent mare C. E. are indice terapeutic mare 781. scade secretia de mucus. C. este mai activ pe cale inhalatorie. bronhodilatator. C. B. 788. D. antagonist al receptorilor cisteinil-leucotrienici. E. inhibarea fosfodiesterazei. D. stimularea fosfodiesterazei. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prednison? A. C. blocant al receptorilor muscarinici. Care din urmatoarele medicamente sunt antiastmatice? 92 . nu deprimă SNC E. este teofilinetilendiamina. stimuleaza SNC 780. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru aminofilina? A. D. 785. E. 789. Care din urmatoarele medicamente au efect bronhodilatator: A. se administreaza in criza de astm bronsic. C. B. 786. stimuleaza fosfolipaza A2. este solubilă în apă B. se indica in astmul bronsic. derivat cortizonic. inhibitor al 5-lipooxigenazei. prin stimulare beta2-adrenergica. blocarea unor receptori adenozinici. B. are efect inotrop negativ. E. se utilizeaza in tratamentul cronic al astmului. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte penru izoprenalina: A. este beta2-adrenomimetic. noradrenalina. adrenalina. inhiba fosfodiesteraza. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru salbutamol? A. D. C. D. C. se administreaza pe cale inhalatorie. B. este solubila in apa. D. C. stimularea adenilatciclazei. inhiba lipooxigenaza. aminofilina. 782. B. Teofilina: A. antialergic.E. contracta musculatura uterina. nu difuzează în laptele matern D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru montelukast? A. este bronhodilatator. este simpatomimetic.

pot produce interactiuni nedorite cu stimulantele beta2-adrenergice. inhibă biosinteza icosanoidelor proinflamatoare prin inhibarea ciclooxigenazei E. acidul cromoglicic B. ketotifen 796. Bronhodilatatoarele adrenomimetice A. nu traversează bariera feto-placentară E. piridostigmina. ameliorează clearace-ul mucociliar D. excesul de beta-adrenergice produce up-regulation. Glucocorticoizii in administrare sistemica trebuie sa reprezinte o medicatie de rezerva in astmul bronsic deoarece: A. B. beclometazona D. Care dintre următoarele medicamente au o acţiune bronhodilatatoare: A. pot produce corticodependenta. antagonizeaza competitiv actiunea bronhoconstrictoare a histaminei. se indică în tratamentul de întreţinere al bolii astmatice C. au eficacitate limitata. sunt contraindicaţi la bolnavii cu stare de rău astmatic 797. au efect ocitocic B. B. Care dn urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice bronhodilatatoare? A. au efect tocolitic. Precizaţi care din următoarele substanţe medicamentoase fac parte din grupul antileucotrienelor: 93 . fluoxetina. B. Stimulantele beta2-adrenergice au efect bronhodilatator: A. teofilina C. D.A. C. 792. au acţiune imunodepresivă şi antiexudativă D. D. Corticosteroizii utilizaţi ca antiastmatice: A. salbutamol. terbutalina. D. C. stabilizează membrana mastocitelor sensibilizate împiedicând eliberarea mediatorilor bronhoconstricţiei şi inflamaţiei C. 790. are efect benefic în rinita şi conjunctivita alergică 798. insomnie E. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la ketotifen: A. C. aritmii B. ipratropium bromid. diferă între ele prin potenţa şi durata de acţiune E. în aerosoli B. D. pot provoca tahifilaxie C. 793. 791. B. E. prin stimularea adenilatciclazei. este eficient în criza astmatică D. micsoreaza controlul vagal bronhoconstrictor. pot produce hipocorticism endogen. E. riscul reactiilor adverse este mare. greţuri şi vărsături 795. inhiba degranularea mastocitelor. sunt utilizaţi exclusiv inhalator. salmeterol E. somnolenţă C. C. substantele beta2-adrenomimetice dau tahifilaxie. stimuleaza adenilciclaza. E. anulează tahifilaxia la izoprenalină B. disurie D. E. excesul de beta-adrenergice produce down-regulation. prin inhibarea fosfodiesterazei. la astmatici se administreaza exclusiv inhalator 794. Bronhodilatatoarele musculotrope pot produce: A.

antiemetică 801. are indicaţie de elecţie în criza astmatică C. deprimante cardiac D. zileuton E. atrofia mucoasei respiratorii B. În astmul bronşic sunt semnalate următoarele dezechilibre: A. Atropina: A. Teofilina are acţiune: A. formoterol 799. greţuri. bronhodilatatoare D. parasimpaticul inhibă secreţia bronşică C. sensibilitate bronşică crescută la acetilcolină 806. deprimantă la nivelul SNC E. vărsături D. Printre efectele adverse provocate de aerosolii corticosteroizi la un bolnav astmatic se numără: A. stimulantă cardiacă B. are efect redus în criza de astm B. efedrina Bronhodilatatoare beta-2 adrenomimetice selective sunt: 804.A. coronaroconstrictoare B. predominanţa controlului simpatic C. atropina B. bronhodilatatoare E. oxitropium 805. A. diuretică C. În astmul bronşic: A. diuretice C. parasimpaticul produce bronhoconstricţie B. predominanţa controlului parasimpatic D. simpaticul produce bronhodilataţie E. salmeterol E. salmeterol D. terbutalina E. cromoglicat de sodiu 94 . are efect bronhodilatator mai slab ca adrenomimeticele 803. anticonvulsivante 802. zafirlukast B. sensibilitate scăzută la histamină a bronşiilor E. este indicată frecvent în tratamentul de fond al astmului bronşic D. terbutalină C. ketotifen B. anorexie 800. candidoză oro-faringiană E. deficit de receptori beta-2 adrenergici B. ipratropium D. În tratamentul de fond al astmului bronşic alergic se utilizează: A. efedrina C. Bronhodilatatoare parasimpatolitice sunt: A. salbutamol B. simpaticul produce bronhoconstricţie D. Adenozina are acţiuni: A. are efect bronhodilatator mai intens decât adrenomimeticele E. tulburări de gust C. simpaticul produce hiposecreţie bronşică 807. bromura de oxitropiu D. adrenalina C.

Terbutalină D. inelele cartilaginoase traheale 810. Nedocromilul 812. Orciprenalină 816. tratamentul de fond al astmului bronşic alergic B. Motelukastul sodic D. Ketotifenul B. Cromoglicatul de sodiu B. La bolnavii de ulcer C. Probenecidul D. La fumători E. Sunt antiinflamatoare cu structură de saligenină: A. Cortzcosteroizii administraţi în aerosoli pot produce următoarele efecte adverse: A. Acţiunează sinergic cu teofilina. Dozele de teofilină trebuie reduse în următoarele situaţii: A. La bolnavii cu insuficienţă hepatică 814. Epoprostenolul 811. Stimularea receptorilor ß-adrenercici D. Uscăciunea gurii 813. Salbutamol E. fiind medicamente care cu care interacţioneză. Zileutonul B. Acţionează ca antiastmatice prin interferarea producerii sau legării leucotrienelor de receptori: A. crescând frecvenţa reacţiilor adverse sau nivelul plasmatic al teofilinei: A. Mecanismul de acţiune al xantinelor constă în: A. Simpatomimeticele E. Blocarea receptorilor P1-A1 purinergici C. cu creşterea AMPc B. Zafirlukastul C. Somnolenţă diurnă E. Blocarea receptorilor M-colinergici din bronhii E. circulaţia capilară pulmonară D. Alopurinolul C. Inhibarea pseudocolinesterazei 815. glandele bronşice C. hemisuccinat de hidrocortizon 808. Următoarele elemente structurale sunt implicate în astmul bronşic: A. Fenoterol C. La hipertiroidieni B. Ketotifenul este indicat în: A. adrenalină E. Zileutonul 95 . sarcină 809. La hipotiroidieni D. Candidoze orale C. tratamentul crizei severe de astm bronşic E. nedocromil D. musculatura netedă bronşică B. Salmetrol B. urticaria cronică D. Dinoprostul E. Sunt inhibitoare ale degranulării mastocitare: A. mucoasa bronşică E. Atrofia mucoasei respiratorii B.C. Nedocromilul C. rinita alergică C. Hiperplazie gingivală D. Inhibarea fosfodiesterazei.

v. starea de rau astmatic se trateaza de electie cu inhibitoare ale degranularii mastocitelor sub forma de aerosoli E. bronhodilatatie B. Morfina C.D. poate produce tahifilaxie prin reglarea "down" a receptorilor beta-2 adrenergici 823. efectul se instaleaza rapid si este de scurta durata E. stimularea SNC C. atropina 822. tratamentul asociat in starea de rau astmatic cuprinde oxigen. Sunt medicamente de elecţie în tratamentul stării de rău astmatic: A. carbonat acid de sodiu. la doze mari B. este metabolizata numai de MAO. Despre teofilina sunt valabile afirmatiile A. Izoprenalina: A. morfina C. are un indice terapeutic mic D. ß-simpatomimeticele 818. Adrenomimetice ß-2-stimulatoare în aerosoli 819. E. Sunt antiastmatice inhibitoare ale degranularii mastocitelor: A. Parasimpatoliticele D. la doze mari 824. HTA) si beta-1 (stimulare cardiaca si centrala) D. Guaiafenesina 817. Ketotifenul E. este antagonist al adenozinei la doze mici C. Nedocromilul sodic D.v. Sunt contraindicate la astmatici: A. coronaroconstrictie. propranolol E. ampicilina B. se administreaza numai inhalator C. mucolitic si antibiotic 821. prezinta reactii adverse de tip alfa-1 (vasoconstrictie. Cefalosporinele B. Teofilina produce: A. criza usoara si medie se trateaza de electie cu beta-2 adrenomimetice sub forma de aerosoli C. se administreaza numai in tratamentul de fond B. cu cresterea concentratiei de AMPc. Teofilina i. Corticosteroizii i. timpul de injumatatire creste la fumatori E. pranlukast D. Parasimpatomimeticele E. tratamentul de fond se face de electie cu adrenomimetice sau teofilina per os B. montelukast C. fenobarbital D. Despre cromoglicatul de sodiu sunt incorecte urmatoarele afirmatii: A. criza intensa se trateaza de electie cu teofilina i. se poate produce agravarea astmului bronsic D. se administreaza per os in tratamentul de fond al astmului bronsic B. Ketotifenul C. la administrare repetata. timpul de injumatatire scade in caz de insuficienta cardiaca 825. Sunt medicamente contraindicate la astmatici: A.v. bradicardie D. D. acid cromoglicic B. diureza E. datorita hidroxililor fenolici in meta C. zafirlukast E. inhiba fosfodiesteraza. ketotifen 820. Farmacoterapia astmului bronsic cuprinde: A. are durata scurta de actiune E. B. este contraindicat la copii 96 .

are proprietăţi mucolitice la pH slab acid E. Guaifenezina D. sarurile de amoniu C. sulindac Au proprietăţi antitusive 829. Codeina B. se contraindică la astmatici cu ulcer gastro-duodenal D. actioneaza prin mecanism fizic C. A. oxeladina D. lumina nu îi influenţează stabilitatea 831. acetilcisteina B. se indica in afectiuni bronhopulmonare acute sau cronice B. dionina C. la astmatici se administrează cu prudenţă 827. Acetilcisteina: A. are efect mucolitic C. Bromhexinul: A. este de electie la astmatici D. expectorante 826. are proprietati antitusive centrale C. codeina B. 16 Antitusive. Care din urmatoarele substante sunt antitusive opioide: A. Care sunt secretostimulantele cu mecanism mixt: A. are proprietăţi secreto-stimulatoare prin mecanism chimic D. deprima respiratia mai slab ca morfina 97 .Tema nr. este un analgezic puternic B. Clofedanol C. se indica in traheobronsite E. clofedanolul C. Săruri de amoniu E. ambroxolul D. dextrometorfanul 832. glaucina E. Care din afirmatiile referitoare la bromhexin sunt adevarate: A. stimuleaza activitatea lizozomilor D. se metabolizeaza la ambroxol 830. morfina B. zopiclonul E. Care din următoarele substanţe sunt expectorante: A. are potential toxicomanogen redus E. reduce legaturile disulfidice din mucoproteinele sputei 828. Trecidul E. acetil cisteina este metabolitul activ al bromhexinului B. are proprietăţi mucolitice B. la doze mari produce diaree D. oxeladina D. deprima centrul bulbar al tusei C. nu se poate administra in intoxicatia cu paracetamol C. este un secretostimulant B. Acetilcisteina A. Codeina A. este un expectorant mucolitic E. tiocolul 834. provine din ambroxol E. Oxeladina 833.

B. efectul analgezic este mai slab decat al morfinei. ulcer gastro-duodenal. la doze mai mari decat ca analgezic. D. codeina. în laborator pentru fluidificarea sputei în vederea examenului microbiologic E. Bromhexina: A. 842. C. benzoatul de sodiu. guaifenezina. dupa administrare prelungita. in mod exceptional. C. D. prin deprimarea centrului bulbar al tusei. 838. Pentru codeina sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. in tusea intensa. 836. B. dupa administrare prelungita. E. E. D. emfizem pulmonar. Codeina se recomanda cu prudenta la pacientii cu: A. Ca antitusiv. sarurile de amoniu. angina pectorala. codeina. E. 839. D. deprima respiratia. glaucina. la doze mai mici decat ca analgezic. D. acetilcisteina. dextrometorfanul. B. efectul antitusiv apare la doze mai mici decat efectul analgezic. B. bronşită cronică D. tusea iritativă din insuficienţa cardiacă 844. Antitusive centrale opioide sunt: A. D. 843. E. glaucina. C. noscapina. la doze mai mari decat efectul analgezic. la doze mai mici decat efectul analgezic. refractara la alte antitusive si insotita de durere intensa (cancer pulmonar). E. Acetilcisteina este indicată în : A. bromhexinul. datorita riscului de farmacodependenta. diminua secretiile bronsice. Codeina: A. insuficienta respiratorie. starea de rău astmatic B. B. prin deprimarea centrului respirator bulbar. 837.835. codetilina. 840. B. B. 841. efectul antitusiv este mai puternic decat al morfinei. C. dezvolta toxicomanie. Sunt secretostimulante: A. dextrometorfanul. in astmul bronsic. C. nu difuzeaza prin placenta si in laptele matern. are ca metabolit activ morfina. C. E. D. efectul inhibitor asupra centrului respirator bulbar este mai slab decat al morfinei. prin grupul sulfhidric conţinut reduce legăturile disulfidice din mucoproteine 98 . tusea spastică iritativă C. la aceeasi doza cu efectul analgezic. B. dezvolta toxicomanie. C. astm bronsic. E. E. noscapina. C. D. Efectul antitusiv al codeinei apare: A. morfina. Inhibitoarele centrului tusei care produc farmacodependenta sunt: A. morfina se indica: A.

aritmii B. creşte secreţia bronşică 99 . Codeina are următoarele efecte farmacotoxice: A. oxeladina 851. clofenadol B. Fac parte din grupul antitusivelor centrale non-opioide: A. constipaţie E. dextrometorfan 853. Bromhexinul: A. se administrează inhalator E. glaucina D. emfizemul pulmonar D. Clofedanolul: A. Noscapina poate produce: A. este expectorantul de elecţie la bolnavii astmatici E. insuficienţa cardiacă E.B. se recomandă cu prudenţă la bolnavii cu insuficienţă cardiacă D. la doze mari. levopropoxifen C. creşterea presiunii intrabilare C. astm bronşic 849. producând diaree D. Care dintre afirmaţile următoare despre codeină sunt adevărate? A. Codeina poate provoca următoarele efecte adverse: A. insuficienţa respiratorie C. folcodin D. deprimare respiratorie 850. constipaţie E. provoacă polinevrită periferică E. poate provoca bronhospasm B. pentoxiverina E. creşte vâscozitatea secreţiei bronşice C. dextrometrofan C. stimulează centrul respirator bulbar C. produce fotosensibilizare C. calmarea tusei C. Codeina este contraindicată în: A. are efect analgezic mai slab ca al morfinei D. insomnie 852. este indicat în traheobronşite şi laringite E. se degradează la lumină D. prezintă o latenţă scurtă D. analgezie B. se metabolizează la un metabolit activ. Antitusive opioide sintetice sunt: A. are efect inhibitor asupra centrului tusei B. toxicomanie D. noscapina E. la doze mari mari produce constipaţie E. pneumonia pneumococică B. provoacă relativ frecvent tulburări ale gustului 847. varsături D. accelereaza peristaltismul intestinal. are un efect antitusiv central nonopiod B. este un mucolitic eficient C. are efect constipant numai administrată în doze mari 848. se degradează la lumină C. stimuleaza activitatea lizozomilor crescând secretia enzimelor care hidrolizeaza mucopolizaharidele 845. inhibă centrul respirator B. clofedanol B. ambroxol 846.

fiind un antitusiv central neopioid. modifică proprietăţile fizico-chimice ale secreţiei vâscoase C. clofedanol B. produce iritaţie gastrică E. bromhexin E. Vasoconstricţie 863. benzoat de sodiu 857. traheite C. ulcer gastroduodenal E. Guaifenesina este indicată în: A. Expectorante secretostimulante sunt: A. Se utilizează în laborator. codeina B. 100 . bronşite B. cresc secreţia glandelor bronşice B. Este un expectorant de tip secretostimulant bronsic B. Expectorantele: A. streptokinaza E. Următoarele afirmaţii despre bromhexin sunt adevărate: A. 862. pentoxiverina D. diminuă secreţia glandelor bronşice D. laringite D. este indicat în traheobronşite D. Deprimă centrul respirator B. Care dintre următorii compuşi sunt expectorante bronhosecretolitice? A. acetilcisteina D.854. Bronhospasm D. pentru fluidificarea sputei în scopul examenului microbilogic E. Bromhexina: A. ceai pectoral B. Inhibitoarele centrului tusei de tip opioid sunt: A. Cefalee E. oxeladina E. este indicat în ulcerul gastroduodenal 861. clofedanol 860. este contraindicat în laringite B. ioduri de sodiu şi potasiu 856. benzoat de sodiu D. Acetilcisteina: A. Se poate administra parenteral şi în aerosoli D. acetilcisteina C. dionina C. Bromhexina produce următoarele efecte adverse: A. Iritaţie gastrică C. produce bronhospasm C. diminuând vâscozitatea si fluidificând secreţiile bronşice. Inhiba centrul tusei. miastenie 859. dextrometorfan D. Este mucolitic. dionina C. levopropoxifen E. inhibă peristaltismul bronşiilor 858. guaifenesina B. Care dintre următoarele antitusive sunt neopioide: A. guaifenesina C. Are efect mucolitic. stimulează mişcările cililor E. oxeladina 855. desfacând punţile disulfurice din mucoproteine C.

Dionina D. Sunt expectorante prin mecanism mucolitic: A. poate produce diaree 872. are actiune bronhosecretolitica 101 . Efectul antitusiv al codeinei este de intensitate mai mare decât al morfinei C. Ambroxolul C. Noscapina se caracterizează prin următorele proprietăţi: A. Sărurile de amoniu C. Utilizată ca antitusiv. metabolit activ D. Codeina B. se biotransforma la morfina B. are actiune secretostimulanta B. care la doze terapeutice nu au risc de dependenta: A. Are efect analgezic D. Codeina C. cu formare de morfină B. Inhibă centrul respirator bulbar de 5 ori mai slab ca morfina B.B. inhibitoare ale centrului tusei. Produce constipaţie la administrare prelungită C. Nu produce toxicomanie E. în parte prin demetilare. Carbocisteina D. Iodurile D. Se utilizeaza în tratamentul de fond al astmului bronsic 864. la doze terapeutice şi pe temen scurt codeina nu provoaca dependenţă D. clofedanol E. Clofedanol 869. Acetilcisteina E. Folosirea codeinei ca antitusiv este limitată datorită deprimării puternice a centrului respirator si a pericolului de dependenţă. dextrometorfan B. inhiba centrul respirator bulbar de trei ori mai slab decat morfina D. Dintre expectorantele secretostimulante fac parte: A. Inhibă centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina D. Bromhexina 867. Noscapina E. Este secretostimulant bronsic. Despre codeina sunt corecte afirmatiile: A. Este alcaloid din opiu 868. Are efect bronhodilatator actionand prin stimularea receptorilor ß-2-adrenergici E. Guaiafenasina E. Dextrometorfan B. Are potenţial toxicomanogen redus E. Inhibă centrul bulbar mai puternic decât codeina B. Acetilcisteina B. poate creste presiunea in arborele biliar E. Sunt antitusive de tip opioid. butamirat C. Despre guaifenesina sunt valabile afirmatiile: A. Sunt antitusive neopioide: A. 865. Codeina se metabolizează hepatic. Nu provoacă constipaţie 866. Se metabolizează la ambroxol. levopropoxifen 871. prin mecanism reflex C. potenta actiunii antitusive este mai mare decat cea a actiunii analgezice C. la doze mari. Creşte presiunea intrabiliară C. Codeina are următoarele proprietăţi: A. Care dintre urmatoarele afirmaţii este adevarată? A. Guaiafenesina 870. oxeladina D. Clofedanolul are efect antitusiv cu latenţă scurtă E.

devenind roz.C. carbocisteina C. clobutinol D. Notati antitusivele inhibitoare neopioide ale centrului tusei: A. Despre acetilcisteina sunt corecte urmatoarele afirmatii: A. ambroxol D. difuzeaza prin placenta si poate produce deprimare respiratorie la nou-nascut C. butamirat C. Farmacoterapia tusei cuprinde: A. este miorelaxanta E. se administreaza cu ajutorul flacoanelor de sticla. prenoxdiazina este un bronhospasmolitic C. o metoda nemedicamentoasa este hidratarea secretiilor bronsice prin ingestie de apa 3 litri in 24 de ore 878. guaifenesina 102 . stimuleaza centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina 876. Notati expectorantele bronhosecretolitice. streptodornaza 874. clobutinol D. Codeina A. inhibitoarele opioide ale centrului tusei sunt cele mai active C. acetilcisteina B. dextrometorfanul este un antitusiv opioid sintetic 877. vascoasa si aderenta. bromhexin E. mucolitice: A. in caz de supradozare. pentoxiverina E. dextrometorfan B. Notati afirmatiile corecte: A. streptokinaza E. butamiratul este un bronhosecretolitic B. acetilcisteina B. este antispastica D. expectorantele sunt indicate in tuse uscata. solutia se oxideaza usor. noscapina 880. pentoxiverina E. Sunt expectorante mucolitice: A. clofedanolul este un antitusiv neopioid D. chinuitoare B. se administreaza in crizele de astm bronsic pentru efectul bronhodilatator D. se recomanda asocierile expectorantelor intr-un produs tipizat cu antibiotice sau chimioterapice D. determina oprirea respiratiei prin inhibarea marcata a centrului respirator bulbar 873. se biotransforma prin demetilare la metabolit inactiv B. Notati antitusivele fara risc de farmacodependenta: A. in afectiunile pulmonare cu secretie bronsica scazuta. bromhexinul favorizeaza fluidificarea si eliminarea sputei E. se poate administra in perioada de alaptare. dextrometorfan C. deoarece nu se acumuleaza in laptele matern D. ambroxol D. carbocisteina C. efectul mucolitic este intens la pH slab alcalin (pH>7. codeina B. plastic sau otel 875. are efect analgezic de circa 12 ori mai slab decat al morfinei E. cu pierderea efectului mucolitic B. oxeladina 879. este interzisa asocierea cu eritromicina sau tetraciclina E. se prefera administrarea unor doze de antitusive care sa opreasca tusea E.5) C.

Medicamente beta-2 adrenomimetice E. Preparatele farmaceutice cu digitalice pot fi administrate pe cale 888. E. A. ca antiaritmic? A. Cele mai multe au si alte efecte farmacologice D. activarea receptorilor dopaminergici. Multe dintre ele sunt şi aritmogene C. 886. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele antiaritmice sunt corecte? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru lidocaina. Rectala E. 889. Antiaritmicele actioneaza prin urmatoarele mecanisme: A. poate provoca reactii adverse neuropsihice (in doze mari). Indicati medicamentele care pot fi utilizate in diferite tipuri de aritmii A. Diuretice D. Enalapril. Alegeţi afirmaţiile corecte despre antiaritmice A. Pot fi substante naturale sau de sinteza B. D. C. Actioneaza prin mecanisme diferite 883. si ca urmare se administreaza i. B. Pot declansa aritmii cardiace C. În insuficienţa cardiacă se pot folosi: A. Vasodilatatoare C. Sunt lipsite total de reactii adverse E. B. Amiodarona nu modifica functia tiroidei. Topica C. Glicozidele cardiotonice sunt utile in decompensare cardiaca B. Mexiletina E. Glicozidele cardiotonice au un indice terapeutic mic E. Notati afirmatiile corecte: A. prelungirea perioadei refractare. Medicamente care scad forţa de contracţie a miocardului B. Pot avea efecte convulsivante E.v. Injectabila. 103 . Orala. C. Verapamil poate fi administrat injectabil in tahiaritmii B. Unele au şi proprietăţi anestezice locale D. are structura amidica. Inhalatorie. D. Metoprolol D. E. Unele tulburari de ritm cardiac raspund la tratamentul cu digitalice. D. C. Amiodarona se asociaza frecvent cu metoprolol in tratamentul antiaritmic D. Verapamil este substanta active din preparatul Betaloc solutie injectabila C. Notati afirmatiile corecte A. Glicozidele cardiotonice se pot asocia in terapie cu simpatomimeticele care au efect sinergic 887. Se folosesc numai ca terapie de urgenţă B.o. blocheaza canalele de calciu. blocheaza canalele de sodiu. Amiodarona 885. redusa. Mexitil poate fi administrat oral sau injectabil E.Tema nr. Glicozidele cardiotonice au efect inotrop negativ D. Verapamil. biodisponibilitate p. blocarea canalelor de calciu. B. C. stimularea sistemului simpatic. antiaritmice 881. blocarea canalelor de sodiu. 17 Stimulatoare ale contractiei miocardului. B. IECA 884. Unele prezintă şi efecte antianginoase bun 882.

Sunt medicamente antaritmice: A. Care din următoarele afirmaţii privind amiodarona sunt corecte: A. tonicitatea D. aminofilina. efecte inotrop. batmotrop. enoximona. are proprietăţi antianginoase D. C. tonotrop negative. teofilina. Sunt stimulatoare ale intregului miocard (contractil si excitoconductor): A. molsidomin. sunt reprezentate de lidocaină. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează lidocaina: 104 . poate fi responsabilă de apariţia unor complicaţii pulmonare E. efecte cronotrop si dromotrop negative.890. C. angina pectorala. Sunt functii ale miocardului contractil: A. produs hepatotoxic 899. 892. amrinona. B. batmotrop si tonotrop negative. 891. E. prelungesc repolarizarea şi perioada refractară B. E. 896. 895. B. Sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei: A. Fac parte din grupa medicamentelor antiaritmice clasa I (blocante ale canalelor de sodiu): A. bradicardie. milrinona. E. Digitalicele au: A. clasa 1A: A. E. metoprolol. are proprietăţi antiaritmice C. contractilitatea E. efecte cronotrop si dromotrop pozitive. mexiletină C. efecte inotrop. lidocaina. nu modifică durata potenţialului de acţiune 898. tahiaritmii supraventriculare. fenitoină. C. Blocantele canalelor de sodiu. 893. chinidina. C. este un antiaritmic eficace în aritmiile ventriculare din intoxicaţia digitalică B. D. insuficienta cardiaca primara. aminofilina E. D. digoxina. indice terapeutic mic. B. edem pulmonar acut. scurtează repolarizarea şi perioada refractară E. teofilina. flecainida. chinidina. B. D. D. propifenazona. excitabilitatea B. C. ritmicitatea 894. verapamilul. conductibilitatea C. B. amiodarona. B. Glicozizii cardiotonici se indica in: A. D. C. amrinona 897. lidocaina. dobutamina D. E. prelungesc durata potenţialului de acţiune D.

este indicată în aritmiile atriale (flutter. are ca mecanism de acţiune inhibarea pompei membranare de Na+/K+ ATP-ază B. circulă în sânge legată de proteinele plasmatice într-o proporţie mare ( > 80%) C. digitoxina se prezintă sub formă de comprimat de 0. fosfat de disopiramid-comprimat de 200 mg E. timpul de înjumătăţire a digoxinei este de 6-7 zile D. nu se acumulează în organism 907. batmotrop şi inotrop negative D. procainamida produce un sindrom lupoid ireversibil C. chinidina+anticoagulantele orale creşte riscul de accidente hemoragice B. amiodarona nu se asociază cu betablocantele. Din glicozizii cardiotonici. funcţia renală C. asocierea cu propranololul scade clearance-ul lidocainei 900. Chinidina: A. are efecte cronotrop. verapamilul şi chinidina 902. glicozizii cardiotonici au efect cronotrop negativ E. carbonatul acid de sodiu+chinidină alcalinizează urina şi creşte eliminarea chinidinei. kaliemia. verapamil-fiole a 5 mg/2 ml D. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false: A. este lipsită de efecte secundare digestive E. xilina de uz cardiologic-soluţie injectabilă de 1%. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. scurtează repolarizarea B. digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant şi cu tendinţa cea mai mare de cumulare B.A. are efect inotrop pozitiv 904. Care dintre formele farmaceutice de mai jos sunt greşite: A. are efect proaritmic C. este indicată în aritmiile induse de sipradozarea digitalicelor E. are o biodisponibilitate orală scăzută B. se utilizează în tratamentul insuficienţei cardiace 908. are efect antiaritmic şi antianginos C. este de elecţie în aritmiile ventriculare (fibrilaţie ventriculară postinfarct miocardic acut) C. inhibitoarele enzimatice scad toxicitatea digitoxinei E. lidocaina este indicată ca antiaritmic la pacienţii şi cu epilepsie deoarece scade incidenţa crizelor convulsive D. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. fibrilaţie recentă) B. reducându-i astfel toxicitatea C. verapamilul în asociere cu digoxina scade concentraţia plasmatică a acesteia E. concentraţia plasmatică terapeutică este de 6-10 μg/ml D. amiodarona-comprimat de 250 mg C.5-2 ng/ml C. scade automatismul şi frecvenţa cardiacă D. Digoxina: A. este indicată în blocul atrioventricular E. grupa digoxinei se caracterizează prin: 105 . amiodarona nu produce toxicitate pulmonară 906. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false: A. chinidină sulfat-comprimat de 200 mg 905. deprimă sistemul conducător Hiss-Purkinje E. cimetidina diminuă biotransformarea fenitoinei E. digitalicele sunt medicamente cu indice terapeutic mare B. funcţia hepatică. glicozizii cardiotonici sunt contraindicaţi în cardiomiopatia hipertrofică 901. scăzând durata de acţiune D. are efect dromotrop pozitiv D. Care dintre efectele de mai jos nu caracterizează amiodarona: A. chinidina+digoxina scade concentraţia plasmatică a digoxinei.25 mg 903. chinidina are ca efect advers cinconismul B. 10 sau 20 ml B. este recomandată asocierea digitalicelor cu saluretice D. concentraţia plasmatică. parametrii monitorizaţi în terapia cu digitalice sunt: pulsul. zona terapeutică a concentraţiei plasmatice a digoxinei este 0.

o. blochează canalele membranare de potasiu C. Utilizarea glicozizilor cardiotonici necesită prudenţă în următoarele situaţii: A. epurare predominantă prin eliminare renală D. scurtează repolarizarea 911. Lidocaina: A. fiind necesară reducerea dozelor corespunzător vârstei B. hipokaliemia mai mică de 4 mEq/l necesită administrare de KCl p. tahiaritmii supraventriculare C.A. creşte fluxul sanguin renal şi filtrarea glomerulară D.o. reducerea dozei de digitalic B. blochează canalele lente de calciu E. nu se leagă de proteinele plasmatice C. digitoxina B. reprezentanţi: digoxina. sub tratamentul cu cimetidină este necesară reducerea dozelor 914. este lipsită de efecte adverse E. ameliorează deficitul de pompă cardiacă B. strofantina 917./i. latenţă şi durată de acţiune lungă E. încetineşte mult depolarizarea sistolică C. creşterea conducerii A-V 106 . în tahicardia accentuată: atropina 912. ca antidot anticorpi specifici antidigitalici ( antidigoxină. Tratamentul supradozajului digitalic constă în: A. aminofilina E. miocardite acute E. antidigitoxină ) cu acţiune de neutralizare rapidă E. deslanozid. insuficienţă cardiacă acută şi cronică D. insuficienţa renală diminuă epurarea digitoxinei 913. produce vasoconstricţie arteriolară C. este de elecţie în aritmiile ventriculare B. Care dintre efectele următoare nu aparţin glicozizilor cardiotonici? A. miocardul este mai sensibil şi timpul de înjumătăţire este mai mare. chiar la doze mici de digitalice E. suferă intens efectul primului pasaj hepatic D. Indicaţiile glicozizilor cardiotonici sunt: A. foarte mică < 25% şi o variabilitate mare individuală B. Verapamilul se caracterizează prin: A. la nou-născuţi şi prematuri. în aritmiile ventriculare apărute se administrează lidocaină D. hipokalemia şi hipomagneziemia pot favoriza aritmiile. tahicardia ventriculară B. o eficienţă terapeutică sporită în insuficienţa cardiacă D. biodisponibilitate p. C. insuficienţa hepatică diminuă epurare digitoxinei C.v. în intoxicaţiile grave se administrează i. creşterea frecvenţei cardiace B. este indicată în insuficienţa cardiacă congestivă acută 916. izoprenalina C. lanatozid C 909. amrinona D.v. Amrinona: A. are acţiune deprimantă asupra miocardului excitoconductor nodal C. Amiodarona: A. blochează canalele membranare de clor B. absorbţie digestivă medie B. dereglează funcţia tiroidiană E. hipernatremia favorizează instalarea blocului atrio-ventricular D. Au efect inotrop pozitiv prin creşterea AMPc intracelular: A. efect antiaritmic şi antianginos D. se asociază frecvent cu betablocante şi verapamil 915. actioneaza prin blocarea canalelor de potasiu E. sindromul Wolf-Parkinson-White 910.

dureri abdominale şi diaree C. glaucom D. insuficienţa cardiacă E. creşterea influxului de magneziu 922. Blochează canalele ionilor de clorură. creşterea influxului de clor E. Sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bun E. Verapamilul B. Blochează canalele membranare de potasiu B. bloc A-V B.C. Lidocaina B. Bretiliul 107 . Se metabolizează prin dezacetilare cu formarea unui metabolit activ E. glicozizii cardiotonici produc: A. teofilina B. Care dintre medicamentele asociate cresc efectele şi toxicitate chinidinei? A. Care dintre următoarele afirmaţii privind digitalicele este adevărată? A. Mexiletina C. Care dintre următoarele medicamente prelungesc repolarizarea şi perioada refractară? A. Glicozizii cardiotonici sunt indicaţi în: A. anemie hemolitică 923. bloc A-V C. Diltiazemul D. tahiaritmii supraventriculare D. efect inotrop pozitiv E. creşterea influxului de calciu D. Amlodipina 926. Care dintre următoarele blocante ale canalelor de calciu nu se utilizează ca antiaritmice? A. inhibarea influxului de potasiu C. anticoagulante orale D. dobutamina C. milrinona 921. Fenitoina D. Inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei de tip III miocardică sunt: A. miocardite acute 920. paracetamol 919. Următoarele reacţii adverse apar la administrarea de glicozizi cardiotonici: A. Nifedipina E. Sunt medicamente cu indice terapeutic mic B. Au timp de înjumătăţire scurt şi eliminare rapidă şi necesită administrare de 4 ori pe zi 925. Digitalicele de tip digitoxină favorizează acumularea în organism D. datorită iodului din componenţa moleculei 924. tulburări de vedere E. inhibarea efluxului de sodiu B. amrinona E. digoxina C. tahicardie ventriculară B. Amiodarona E. Galopamilul C. Blochează canalele de calciu voltaj-dependente D. Producere vasodilataţie coronariană C. Amiodarona: A. cimetidina E. efect batmotrop pozitiv 918. La bolnavii cu risc se monitorează concentraţia plasmatică C. La nivelul miocardului. carbonat acid de sodiu B. creşterea tonusului simpatic D. aminofilina D.

Edeme C. efect tahicardizant C. asociere cu simpatomimetice C. Presarcină crescută D. Se absoarbe bine pe cale orală. hipercalcemie B. Digitalicele cardiotonice au urmatoarele caracteristici: A. deprima conducerea atrio ventriculara B. amrinona B. paracetamol C. Sunt stimulante cardiace inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei miocardice de tip III: A. Stază sanguină cu congestie B. teofilina D. Care dintre următoarele reacţii adverse sau efecte secundare sunt caracteristice digitalicelor? A. nu se metabolizează hepatic. Modificările produse în insuficienţa cardiacă sunt: A. cresc concentratia calciului in sarcoplasma E. Are acţiune antihipertensivă D. asocire cu antiacide E. având o biodisponibilitate de peste 90% B. Scad efectul antiaritmic al fenitoinei: A. Anorexie. fenilbutazona B. Tahicardie compensatorie C. vomă C. milrinona C. Bradicardie B. Toxicitatea digitalicelor este accentuata in urmatoarele cazuri: A. Postsarcină crescută E. Dereglarea funcţiei tiroidiene B. Bradicardie exagerată 930. fenobarbital 935. alcoolismul cronic E. izoprenalina E.ATPaza sarcolemica D. Reacţiile adverse ale amiodaronei sunt: A. Dispnee D. Microdepozite corneeene D.927. cimetidina D. aminofilina 934. Deficit de contracţie B. hipokaliemie D. stimuleza Na/K . Are acţiune deprimantă cardiacă C. Cefalee. Verapamilul: A. Bradicardie compensatorie 929. În insuficienţa cardiacă apare: A. Creşterea consumului de oxigen a miocardului 931. Tahicardie datorită efectului parasimpatolitic E. Nu se utilizează ca antiaritmic datorită selectivităţii marcate pe vase şi scăzute pe miocard 932. Tulburări de vedere 928. supradozare 933. Fibroză pulmonară potenţial letală C. Midriază şi hiposalivaţie E. confuzie D. au efect proaritmogen la doze mari 108 . Are acţiune antianginoasă E. greaţă. Oboseală la efort E.

pot da hemoragii 938. se contraindica in infarctul miocardic 943. se administrează in principal in tromboza venoasă B. Streptokinaza: A. efectul se instaleaza lent. efectul antiagregant al aspirinei apare la doza de 3-4 g/zi C. acenocumarolul este cel mai toxic reprezentant B. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. fibrina E. Anticoagulantele orale: A. circulă legate în procent ridicat de proteinele plasmatice 937. vitamina K se administrează în supradozarea heparinei D. heparina se absoarbe pe cale orala C. are activitate antiprotrombinica D. Anticoagulante orale: A. sunt antivitamine K D. actiunea lor se manifesta in vitro si in vivo E. are proprietati antihemoragice C. C.Tema nr. heparina 942. lizeaza trombii mai vechi de 3-5 zile 944. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. au efecte adverse mai reduse decât heparina E. se administreaza oral. vitamina K C. antihemoragice 936. are actiune anticoagulanta. 109 . transforma fibrinogenul in fibrina B. vitamina K se administrează în supradozarea anticoagulantelor orale E. sulfinpirazona nu influenţează sinteza tromboxanilor 939. 18 Anticoagulante. anticoagulantele orale transforma plasminogenul in plasmina D. etamsilatul D. sunt antivitamine K C. nu prezinta proprietati antigenice E. VII. X ai coagularii D. ticlopidina prelungeşte timpul de sângerare D. se indica in infarct miocardic D. IX si X ai coagularii E. D. este indicata in tromboflebite E. este indicata in tromboflebite. vitamina K se administreaza in stari hemoragice 940. este indicata in hemodializa. Care din urmatoarele substante sunt antihemoragice: A. protamina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor B. acenocumarolul inhiba sinteza hepatica a factorilor II. VII. aprotinina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor C. intervin in formarea si activarea factorilor II. Heparina: A. nu se absoarbe dupa administrare orala B. au durata scurta de actiune B. trombolitice. aspirina în doze mici inhibă ciclooxigenaza de la nivelul plachetelor E. B. streptokinaza este un trombolitic B. E. are actiune fibrinolitica C. acidul tranexamic nu are proprietăţi antihemoragice 941. efectul se instalează imediat după administrare C. IX. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru heparina? A. streptokinaza B. Care din afirmatiile referitoare la antiagregantele plachetare sunt adevarate: A.

D. streptokinaza. este antiagregant plachetar. D. este un antimetabolit al vitaminei K. In hemoragiile prin fibrinoliza accentuata se indica: A. B. antifibrinolitice. compozitiei chimice a sangelui. hemostatice. actioneaza rapid. acid tranexanic. Medicamentele antitrombotice cuprind: A. potenteaza anticoagulantele orale. C. antifibrinolitice. C. clarifică plasma lipemică 110 . E. hemostatice. E. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru acidul acetilsalicilic: A. coagularii sangelui. D. D. B. aprotinina. anticoagulante. fraxiparină B. inhiba fosfolipaza A2. C. D. 950. Heparina actioneaza asupra: A. anticoagulante. C. B. previne tromboza. B. se indica in tromboze venoase. antibioticele ii potenteaza efectul. C. B. intervine in sinteza hepatica a protrombinei. D. se indica ca antihemoragic. este antiinflamator steroidian. ticlopidină D. se administreaza parenteral. B. Anticoagulantele cumarinice: A. antiagregante plachetare. circulatiei periferice sau coronariene. este anticoagulantul fiziologic. B. C. inhiba sinteza tromboxanului A2. antiagregante plachetare. urokinază C. este un anticoagulant. E. 953. 948. streptokinază E. E. inhiba ciclooxigenaza. 946. C. urokinaza. acidul aminocaproic. 949. B. Medicatia antihemoragica cuprinde: A. 947. tensiunii arteriale. D.945. E. este sintetizata in intestin. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru vitamina K: A. se administreaza oral. 951. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru heparina: A. E. fibrinolitice. D. este activ "in vitro". warfarină 954. metabolismului lipidic. fibrinolitice. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru Trombostop: A. Activarea plasminogenului în plasmină este produsă de: A. este un produs de sinteza. E. 952. E.

leucocitoză C. VII. tromboflebite E. Calciparina: A. au acţiune care se manifestă numai in vivo E. urokinaza E. tromboze şi embolii arteriale C. hirudina C. riscul de sângerare este crescut în cazul asocierii cu antiinflamatoarele nesteroidiene D. acenocumarol B. hemoragii postoperatorii D. se elimină nemodificat prin urină. poate produce greţuri.epistaxis etc. nu pot traversa bariera placentară 955. poate fi responsabilă de apariţia unei anemii hemolitice E. efectul ei durează 12 ore C. Heparina sodică: A. Care dintre următorii compuşi sunt utilizaţi ca antiagregante plachetare? A. are ca efecte adverse cefaleea şi vertijul E. accident cerebrovascular ischemic 111 . Etamsilatul: A. Streptokinaza: A. este indicat în metroragii. dicumarol D. acţionează ca antimetabolţi ai vitaminei K C. IX. infarct miocardic D. blochează sinteza hepatică a factorilor coagulării II. Care dintre următorii compuşi sunt anticoagulante orale? A. este indicată postpartum E. calciparina E. se administrează exclusiv parenteral 958. sunt contraindicate in prezenţa sindroamelor hemoragice C. străbate bariera placentară C. Anticoagulantele orale: A. ulcer gastroduodenal 963. 956. X B. 957. sulfinpirazona 962. nu modifică timpul de coagulare E. este heparinatul de sodiu B. hemoragii digestive C. scaun B. poate produce fenomene de coagulare D. stimulează sinteza hepatică a factorilor coagulării II. În supradozări există riscul ca heparina să producă: A. acţionează prin inhibiţia competitivă a vitaminei K B. Contraindicaţile heparinei sunt: A. este un anticoagulant C.B. dipiridamol C. au acţiune care se manifestă numai in vitro 960. este indicată în infarctul miocardic acut 959. IX. efectul său durează 2 ore D. acţiunea ei anticoagulantă este anulată prin administrarea sulfatului de protamină D. warfarina 961. febă. X D. necesită monitorizarea riguroasă a tratamentului prin dozarea timpului de protrombinä E. se administrează i. hemoragii cerebrale B. se utilizează în cazurile ce necesită administrare prelungită a heparinei D. bilă. streptokinaza D. are acţiune fibrinolitică B. ticlopidina B. VII. hemofilie B.v.

este indicată în tromboze şi embolii ale arterelor periferice 967. Prelungeşte timpul de coagulare C. embolii arteriale D. Heparina: A.E. Nu modifică timpul de sângerare D. Lipsa ameliorării concentraţiei protrombinei prin vitamina K este un indiciu de suferinţă a celulei hepatice 972. acidul aminocaproic C. Avort iminent E. nu are acţiune fibrinolitică B. Are efect hemostatic. acidul aminocaproic B. Precizaţi care dintre următoarele substanţe sunt hemostatice locale: A. aprotinina D. fenazona 966. Chirurgia cardiacă şi vasculară C. Este derivat de cumarină C. Tromboflebite. hemofilie C. Are acţiune ß-adrenolitică C. gelatina D. Heparina este indicată în: A. Streptokinaza se recomandă în: 112 . Are acţiune anticoagulantă manifestată atât in vivo. vitamina K E. tromboflebite B. Este indicată în tromboflebite şi tromboembolii D. cât şi in vitro B. fibrinogen C. Influenţează metabolismul glucidic 971. Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la fitomenadionă: A. Stanozololul: A. Are acţiune hemostatică 973. acidul tranexanic E. Ulcer de gambă 970. hemoragii postoperatorii E. are acţiune fibrinolitică C. Are acţiune anticoagulantă care se instalează după 24-48 h D. favorizează dizolvarea cheagurilor E. Streptokinaza: A. Are acţiune de tip anbolizant şi virilizant B. Intervine în sinteza protrombinei şi proconvertinei E. favorizând sinteza protrombinei şi proconvertinei 969. Acenocumarolul: A. fibrina B. tromboze B. infarct miocardic 965. Este indicat în boala Raynaud refractară la alte tratamente E. Indicaţiile terapeutice pentru heparină sunt: A. acidul tranexanic 968. Este derivat de indandionă E. Embolii arteriale D. Are absorbţie bună pe cale orală B. embolie arterială 964. transformă plasminogenul în plasmină D. Se utilizează ca antidot în supradozarea anticoagulantelor cumarinice C. Are efect trombolitic D. Următorii compuşi au acţiune antifibrinolitică: A. Este activă în hemoragiile din hemofilie B. Favorizează dezvoltarea ateroslerozei E.

antiacide B. lezarea celulelor hepatice nu influenteaza actiunea ei C. alopurinol D. rifampicina 978.A. colestiramina E. cresc timpul de protrombina 980. Hiperuricemie D. Anticoagulantele cumarinice: A. streptokinaza C. Sulfinperazona C. Tromboză venoasă recidivantă E. alcoolul in consum cronic C. tromboze venoase profunde D. Urmatoarele substante diminua efectul anticoagulantelor orale: A. Lidoflazina 976. actioneaza numai in vivo B. corticosteroizi 977. alcoolul in consum acut B. urokinaza D. post-AVC. Sulfinperazona se recomandă în: A. trombina B. alcoolul. VII. intervine in sinteza protrombinei si proconvertinei B. Tromboflebite B. Accident vascular cerebral D. supradozarea cu fibrinolitice 981. Proclorperazina B. Guta cronică B. AINS D. in consum acut C. stanozolul E. saruri de fier E. contraceptivele orale E. este indicata in stari de hipovitaminoza K 113 . heparina B. Embolii pulmonare 974. infarct miocardic acut B. Infarct miocardic C. Hemostatice generale (sistemice) sunt: A. in primele 2 luni E. Ticlopidina D. insuficienta renala le prelungeste actiunea D. Epoprostenolul E. Hemoragii E. protamina D. ticlopidina 979. Ulcer gastro-duodenal 975. etamsilat C. sunt indicate si in sarcina. embolii pulmonare C. Sunt antiagregante plachetare: A. carbazocrom 982. IX si X ai coagularii C. spre deosebire de heparina E. Sunt fibrinolitice: A. Farmacoterapia streptokinazei include: A. Post-infarct miocardic C. Referitor la vitamina K sunt adevarate: A. Cresc efectul anticoagulantelor orale: A. stimuleaza sinteza hepatica a factorilor II.

blocheaza recaptarea adenozinei C. Contraindicatiile heparinei sunt: A. fibrina 984. ulcer gastro-duodenal evolutiv 989. inhiba sinteza TXA2 prin acetilarea ciclooxigenazei B. Heparina: A. vitamina K E. Efectul antiagregant plachetar al dipiridamolului apare prin: A.D. infarct miocardic B. inhiba sinteza TXA2 prin blocarea tromboxan sintetazei 114 . impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul B. favorizeaza dezvoltarea aterosclerozei C. acid aminocaproic B. androgeni 990. Indicatiile terapeutice ale anticoagulantelor orale sunt: A. VII. este hemostatic general. X B. impiedica formarea tromboplastinei D. fibrilatie atriala C. au actiune lipidoconversanta 988. sunt antimetaboliti ai vitaminei K D. etamsilat D. specific 983. barbiturice B. anevrism cerebral E. aprotinina C. tromboflebite D. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul B. embolii arteriale B. tromboza venoasa si pulmonara D. are actiune aterosclerotica 986. Sunt antifibrinolitice: A. au actiune antifibrinolitica C. este a activa in hemoragiile din hemofilie E. hemofilie C. are molecula intens polara E. Actiunile farmacodinamice ale heparinei sunt: A. colestiramina C. Efectul anticoagulantelor orale diminua la asocierea cu: A. impiedica transformarea protrombinei in trombina C. anabolizante E. glutetimida D. IX. efect antagonist serotoninei D. scad sinteza hepatica a factorilor: II. Actiunile farmacodinamice ale anticoagulantelor cumarinice sunt: A. favorizeaza aglutinarea plachetelor E. inhiba fosfodiesteraza si creste AMPc E. este contraindicata in sarcina D. sarcina E. ateroscleroza 987. scade timpul de coagulare 985. scad agregarea plachetara E.

Tretinoinul B. Vitamina A favorizarea transformarea celulelor maligne in celule normale. Dupa tratament cu antibiotice cu spectru larg C. Intervine in sinteza colesterolului C. Scorbut B. Tretinoinul este acidul 13-cis retinoic D. Vitamina D este indicata in: A. Analogii de sinteza ai vitaminei A sunt: A. Analogii de sinteza ai vitaminei A pot produce efecte teratogene E. La cei care folosesc doze mari de glucocorticoizi 997. Acidul retinoic D. Hipovitaminoza D poate sa apara: A. Vitamina B1 C. Beta-carotenul 992. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Dermatoze D. Boala beri-beri C. cu exceptia: A. La femei insarcinate E. Rahitism B. Participa la mineralizarea normala a oaselor C. Prin lipsa sau insuficienta expunere la soare B. cu exceptia: A. Indicatii ale vitaminei A sunt urmatoarele. Stimuleaza sinteza parathormonului B. Amelioreaza vederea crepusculara E. Vitamina C 115 . Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile: A.Tema nr. Pelagra 993. Psoriazis D. Este cofactor in sinteza unor mucopolizaharide 994. Actiunile vitamine D sunt urmatoarele: A. Acidul folic 999. Vitamina A poate fi administrata la pacientii cu hipotiroidism B. Scade absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal D. La prematuri D. Stimuleaza absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal 996. Vitamina B12 D. Creste reabsorbtia calciului din urina E. Favorizarea formarea celulelor canceroase D. 19 Vitamine liposolubile si hidrosolubile 991. Isotretinoinul se utilizeaza in tratamentul acneei grave C. Etretinatul E. Isotretinoinul C. Tulburari de vedere C. Vitamina D C. 995. Urmatoarele vitamine sunt liposolubile. Acidul ascorbic B. Tulburari neurologice 998. Vitamina E E. Actiunile vitaminei A sunt urmatoarele: A. Vitamina A D. Vitamina K B. Stimuleaza formarea de anticorpi B. Xeroftalmie E. Osteoporoza E.

Inhibarea cresterii D. Vitamina B8 D. Ergocalciferolul B. Necesarul zilnic recomandat pentru femeile gravide este de 10 mg/zi E. Tulburari de menstruatie B. Calcifediolul B. III C. Vitamina B2 C. K2 – sintetizata de flora saprofita intestinala E. Vitamina C B. Intervine in absorbtia digestiva a fierului 1004. Dihidrotahisterolul D. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si hipoparatiroidism: A. Colecalciferolul D. Tulburari de vedere 1005. Calcitriolul E. Prevenirea cancerului D. Prevenirea aterosclerozei C. Acidul folic 1001. Necesarul zilnic recomandat pentru copii intre 1-10 ani este de 10 mg/zi 1007. Au efect antioxidant B. Vitamina K E. IX E. Dozele mari si tratamentul prelungit cu vitamina E poate produce: A. Rahitism B. Colecalciferolul C. K1 – fitomenadiona B. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate: A. Calcitriolul 1002. Hipercoagulabillitate cu cresterea riscului de accidente tromboembolice E. Alfa-calcidolul E. Tocoferolii 1000. Intervine in procesele de crestere a oaselor E. Are activitate antiagreganta plachetara D. Care din urmatoarele vitamine sunt hidrosolubile: A. Intervine in activitatea glandelor sexuale D. Sterilitate E. II B. A. Are efect antioxidant C. Tulburari ale spermatogenezei C. VII D. Involutia ovarelor 1006. X Vitamina K este implicata in sinteza urmatorilor factori ai coagularii: 116 .E. Are activitate proagreganta plachetara C. Tocoferolii: A. Intervine in activitatea glandelor sexuale B. Vitamina E poate fi indicata in: A. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si osteodistrofie renala: A. Vitamina K se gaseste sub urmatoarele forme: A. K2 – de origine vegetala D. Ergocalciferolul C. Alfa-calcidolul 1003. K3 – menadiona 1008. K1 – sintetizata de flora saprofita intestinala C.

Fitomenadiona se administreaza oral si parenteral E. Se administreaza oral sub forma de clorhidrat E. Carenta de vitamina K se manifesta prin: A. microorganisme si unele ciuperci E.1009. Pupura E. Sinteza acetilcolinei E. Hemofilie B. Vitamina B1 este implicata in: A. Hemofilie 1011. Forma activa a tiaminei este tiamin-pirofosfatul D. Este sintetizata de plante. Face parte din clasa vitaminelor hidrosolubile D. Diateze hemoragice E. Este exclusiv de natura vegetala D. Este depozitata in ficat B. Scorbut D. Poate fi sintetizata de flora saprofita intetinala 1010. Transformarea acidului piruvic in aminoacizi D. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina K sunt adevarate: A. Hemoragii digestive B. Sindromul Wernicke-Korsakoff E. Se elimina preponderent prin urina C. Echimoze E. Poarta denumirea de riboflavina 1015. sunt adevarte urmatoarele afirmatii: A. Anemie aplastica 1014. Transformarea glucidelor in lipide B. Bola beri-beri C. Referitor la vitamina B1. Intoxicatia cu anticoagulante orale C. Indicatiile vitaminei K sunt urmatoarele: A. Este indicata in supradozarea cu anticoagulante orale E. Epistaxis 1013. Scaderea densitatii osoase D. Supradozarea cu anticoagulante orale C. Favorizarea depunerii glicogenului in ficat C. Poate fi sintetizata de om C. Este implicata in coagularea sangelui B. Formele hipovitaminozei B1 sunt: A. Este hidrosolubila B. Vitamina k nu este eficace in: A. Este termostabila B. Scorbut B. ciroza si afcetiunile gastro-intestinale pot duce la carenta de vitamina B1 C. Sinteza adrenalinei 1017. Necesarul zilnic la copil 0-1 an este de 1mg/zi 1012. Referitor la vitamina B1. Accidente trombo-embolice C. Tromboembolii pulmonare D. Vitamina B2 117 . Rahitism 1016. Este termolabila D. Intervine in actiunea enzimelor flavinice 1018. Hipoprotrombinemie B. Alcoolismul. Este indicata in hipoprotrombinemie C. sunt adevarte urmatoarele afirmatii: A. Vitamina K: A. Pelagra D.

Vitamina B3 cuprinde urmatoarele forme biologic active: A. Acidul nicotinic B. Se elimina renal 1026. Nicotin amida C. Tulburari cutanate si mucoase 1025. NAD D. Pelagra B. Dexpantenolul este un alcool al acesteia B. TPP Formele biologic active ale vitaminei B2 sunt: 1021. FAD C. Hiperglicemie D. Protectia celulei hepatice de actiunea diferitelor toxice D. Este indicata in tratamentul unor afectiuni neurologice D. FAD C. Acidul pantotenic 1023. Procesul de crestere B. Dislipidemii C. Are toxicitate pronuntate 1022. Vitamina B5 (acidul pantotenic) joaca un rol important: A. In ciclul krebs B. Vitamina B2 este importanta pentru: A. NADP E. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina B5 sunt adevarate: A. NADP E. A. Pentru sinteza hormonilor steroizi D. Are efect antioxidant C. A. Este acidul nicotinic C. Este implicata in procesul de crestere E. Procesul de vedere 1020. Este fotostabila E. Este lipsita de toxicitate chiar si la doze mari C. Se mai numeste si riboflavina B. Pentru sinteza mitocondriala a acizilor grasi 1027. Vitamina B3 se indica in urmatoarele afectiuni: A. TPP Formele biologic active ale vitaminei B3 sunt: 1024. Este termolabila D. Forma oxidata are culoare galben-portocalie 1019. FMN B. Tulburari de circulatie periferica si cerbrala E. FMN B. Are efect hepatoprotector B. Este factor de crestere celulara 118 .A. Isi exercita rolul prin intermediul coenzimei A E. Absorbtia lipidelor din tubul digestiv E. Asigurarea integritatii epiteliilor C. Pentru sinteza hemoglobinei C. Referitor la vitamina B2. Pentru sinteza acetilcolinei E. Este riboflavina D. Este acidul pantotenic B. sunt adevarte urmatoarele afirmatii A. Colecalciferolul E. Vitamina B5: A. NAD D. Acidul retinoic D.

Poate fi sintetizata in organismul uman C.c. Hipokaliemie C. riboflavina 1033. Absorbtia orala este dependenta de prezenta factorului intrinsec Castle D. Piridoxalul B. Este o vitamina liposolubila C. E. stomatite D. Este implicata in sinteza hemului E. Formarea acidului glutamic din histidina C. Neuropatia diabetica 1035. Acidul nicotinic E. Se gaseste in cantitati mai mari in ficat 1036. Intervine in metabolismul homocisteinei 1030. Este convertita in organism la nicotinamida C. Sunt derivati cobalaminici 1034. Dermatite. Acidul folic este implicat in: A. Ciroza hepativa B. Intervine in sinteza colesterolului D. Indicatiile vitaminei B6 sunt: A. Piridoxina D. Este lipsita de reactii adverse semnificative 1032. Intervine in transformarea acidului piruvic in oxalacetat D. Crampe musculare E. Varsaturi din sarcina 1031. Hidroxocobalamina C. Metilcobalamina D. Face parte din grupul vitaminelor B B. sau s. Formele vitaminei B6 in natura sunt: A. Formele vitaminei B12 folosite in terapeutica sunt: A. Inhibarea cresterii microorganismelor D. Anemie megaloblastica E. Biotina: A.m. Cancer D. Partcipa la formarea GABA D. Este sintetizata de flora intestinala umana B. Piridoxamina C. Este stocata in ficat B. Sinteza ADN-ului 119 . Ciancobalamina B. Este vitamina B8 B. eczeme. Referitor la vitamina B12 sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Nu prezinta reactii nedorite 1028. 5-dezoxiadenozilcobalamina E. Formele active biologic sunt formele oxidate ale acidului folic D. Vitamina B6: A. Este sintetizat de om C. Este indicata in nevrita diabetica E.C. Sinteza bazelor purinici si pirimidinice B. Afectiuni neurologice si psihice C. Acidul folic: A. Nu se absoarbe dupa administrarea i. acnee. Formele active biologic sunt acidul dihidrofolic si acidul tetrahidrofolic E. Intervine in sinteza acizilor grasi E. Indicatiile vitaminei B12 sunt: A. Nicedamida 1029. glosite. Anemii hipocrome microcitare B.

Nu este implicat în absorbţia ferului. Acid dehidro-ascorbic – forma redusa E. Participa la transformarea methemoglobinei in hemoglobina D. Acidul ascorbic B. Asocierea cu preparate cu fier 1039. Calculi renali D. E. Insomnie E. Scade riscul de formare a calculilor renali E.E. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate cu exceptia: A. Acid ascorbic – forma redusa B. Tiamina D. Vitamina B1 C. Transformarea homocisteinei in metionina 1037. Carenta de vitamina PP poate produce: A. Acidul retinoic 1041. Printre rolurile vitaminei C se numara: A. Are efect antioxidant C. Sarcina C. Vitamine hidrosulubile sunt: A. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele: A. Somnolenta D. Acid mono-dehidroascorbic 1038. D. Diaree B. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele. Depresie E. Piele aspra B. Este implicat în sinteza adrenalinei. Participarea la reactii de hidroxilare B. Intervine in procesele de crestere a oaselor E. Intervine in activitatea glandelor sexuale B. Sarcina E. Acidul ascorbic B. Nu intervine in reactiile de hidroxilare 1042. Varasaturi 1045. Astenie B. Vitamina D 1043. Intervine in procesele de aparare imuna C. Riboflavina C. Insomnii C. Este un antioxidant. Acid ascorbic – forma oxidata C. B. osteoporoza 120 . Colecalciferolul E. Diaree C. Stari gripale D. Are activitate antiagreganta plachetara D. Intervine in absorbtia digestiva a fierului 1044. Favorizeaza vindecarea ranilor 1040. Este implicat în formarea serotoninei C. Vitamina K D. Care dintre următoarele afirmaţii privind acidul ascorbic nu este corectă? A. Acid dehidro-ascorbic – forma oxidata D. cu exceptia: A. Riboflavina E. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile: A. Vitamina C exista sub urmatoarele forme: A.

Hormonii tiroidieni A. Deprimare cardiaca E. Cresc consumul de oxigen al tesuturilor 1050. Acţionează pe receptori nucleari E. Adrenalina stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni D. Stimulează metabolismul lipidic B. La nivelul aparatului cardio-vascular. Stimulare sexuala si stimularea spermatogenezei D. Cresc consumul de oxigen al miocardului E. Tulburari cardiace B. Hiperglicemie C. Hipotiroidism C. Cresterea frecventei cardiace B. Nucleari B. Activarea lor produce cresterea captarii glucozei in celule D. Hormonii tiroidieni scad efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de medicamente: A.Tema nr. Cortizolul inhiba secretia de hormoni tiroidieni E. hormonii tiroidieni produc: A. Au rol in reglarea oxidarilor celulare C. Scad tensiunea arteriala D. Acţionează pe receptori din membrana mitocondrială şi celulară 1047. Crestere in greutate C. Dislipidemii E. Sunt prezenti in hipofiza. cu exceptia: A. Tulburari neurologice 1048. Stimularea formarii si eliberarii hormonilor de crestere D. miocard B. Moduleaza transcrptia unor gene 1052. Insuficienta cardiaca B. Mixedem D. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Din membrana mitocondriala D. Scaderea lipolizei B. 20 Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni 1046. Angina pectorala 1054. La doze mari hormonii tiroidieni stimuleaza secretia de tireotropina hipofizara B. Anticoagulante cumarinice B. ficat. Insuficienta tiroidiana severa se caracterizeaza prin: A. Cresc absorbţia glucozei C. Scad debitul cardiac C. Glicozide cardiotonice 121 . Din membranele celulare E. Tireotoxicoza E. Adrenalina inhiba secretia de hormoni tiroidieni 1051. Antidepresive triciclice C. Ribozomali 1049. Actiunile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele. La doze mari hormonii tiroidieni inhiba secretia de tireotropina hipofizara C. Produc hipoglicemie D. Citoplasmatici C. Receptorii nucleari pentru hormonii tiroidieni: A. Scad forta de contractie miocardica 1053. Stimuleaza activitatea ATP-aze Na/K membranara E. Contraindicatiile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele: A. Hormonii tiroidieni actioneaza pe urmatoarele tipuri de receptori: A.

Levotiroxina: A. Carbimazol B. Hormonii tiroidieni potenteaza efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de medicamente: A. carbamazepina 1057. Tratamentul se incepe cu doze mici care se cresc treptat 1060. Hormonii progestativi sunt secretati de corpul galben al ovarului 1062. Este biotransformata la liotironina C. Contine impuritati proteice cu risc alergizant 1058. Amiodarona B. Adrenalina E. Beta-blocantele E. Actiunea morfogenetica a estrogenilor consta in: A. Contine ambii hormoni tiroidieni 1059. Cresterea debitului cardiac B. Pulberea tiroida: A. Scad coagularea sangelui 1063. Derivatii de sinteza ai estradiolului au afinitate mica pentru receptorii estrogenici D. Iodul radioactiv 1061. Tratamentul se incepe cu doze mari E. Tiouracil C. Efectele hormonilor tiroidieni pot fi scazute prin asocierea cu: A. Mentinerea normala a functiei aparatului genital D. Receptorii pentru estrogeni sunt situati la nivelul uterului.D. Biodisponibilitatea este scazuta de alimente B. Antidepresive triciclice C. Risc alergizant B. Urmatoarele afirmatii referitoare la hormonii sexuali feminini sunt adevarate: A. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare feminine C. Estrogenii sunt secretati de corpul galben al ovarului E. Hormonul foliculostimulator este secretat de ovul C. Se poate acumula E. ficatului C. Hormonul luteotrop este secretat de celulele foliculare B. Glicozide cardiotonice D. Antidiabetice orale 1055. Scaderea agregarii plachetare 122 . Insulina E. Continut de iod inegal D. Contine levotiroxina B. fara pauza D. Se administreaza 7 zile pe saptamana D. Actioneaza pe receptori nucleari B. Antidiabetice orale 1056. Insulina E. Fenitoina C. Colestiramina D. Contine liotironina C. Urmatoarele afirmatii referitoare la estrogeni sunt adevarate: A. Se administreaza 7 zile pe saptamana. Clorpromazina D. Anticoagulante cumarinice B. Compozitie variabila de levotiroxina si liotironina C. Este indicata in hipotiroidism E. glandelor mamare. Estrogenii sunt secretati de celulele foliculare D. Dezavantajele pulberii de tiroida canstau in: A. Sunt indicati in tumori uterine si mamare E. Substantele care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni: A.

Etinilestradiol D. Este precursor al estrogenilor. Cancer de prostata 1071. Este activ pe cale orala D. Biosinteza lui pleaca de la colesterol E. Cresterea rezistentei vasculare periferice 1065. Vasodilatatie si congestie la nivelul organelor genitale B. Comprimate orale E. Este indicat in insuficienta estrogenica C. Cresterea nivelului fibrinogenului 1064. Actiuni ale estrogenilor sunt urmatoarele. Indicatiile progestativelor sunt: A. Are actiune mai intensa decat a hormonilor naturali 1070. Scaderea debitului cardiac C. cu exceptia: A. Estradiolul A. Este un estrogen natural E. Hexestrolul: A. Cresterea concentratiei de colesterol B. Sangerari uterine 1066. Hexestrol 1069. Se poate administra local C. Este indicat in insuficienta ovariana 1067. Printre efectele adverse produse de estrogeni se numara: A. Dismenoree D. Este indicat in amenoree B. Este un estrogen natural B. Unguent B. Iminenta de avort C. Cancer endometrial E. Scaderea agregarii plachetare D.E. Se poate administra injectabil C. Este contraindicat in cancerul de san 123 . Accidente tromboembolice E. Solutie injectabila 1068. Este indicat in iminenta de avort B. Nu se poate administra injectabil D. Ovule D. Estriol C. Are durata lunga de actiune D. Estrogeni de semisinteza sunt: A. Estriolul este conditionat sub forma de: A. Promestiren E. Comprimate vaginale C. Maturarea epiteliului vaginal E. Hipotensiune arteriala C. Nu se administreaza injectabil E. Progesteronul natural: A. Este un estrogen natural B. La gravide este secretat de placenta D. Estradiol B. Edeme D. Hidroxiprogesteronul: A. Are rol in fixarea oului fecundat si mentinerea sarcinii 1072. Previne osteoporoza postmenopauza E. androgenilor si corticosteroizilor C. Contraceptie hormonala B.

1073. Impiedica implantarea blastocitului E. Intensificarea osteosintezei 1082. Reactii adverse severe ce pot aparea la administrarea combinatiilor estro-progestative: A. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual B. Dezvoltarea organelor sexuale B. Progesteron C. HTA E. Rifampicina C. a fortei musculare si ingrosarea vocii C. Depresie B. Contraindicatii absolute ale administrarii contraceptivelor hormonale sunt: A. Inhiba ovulatia in mod variabil 1076. Contaraceptivele care contin excluziv progestative: A. Tromboembolii D. Fenitoina 1079. Cancer testicular 124 . Barbiturice D. Impiedica implantarea blastocitului E. Didrogestron D. Dezvoltarea organelor sexuale B. Scad eficacitatea contraceptivelor urmatoarele medicamente: A. Medroxiprogesteron B. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor E. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual B. Intensificarea osteosintezei 1081. Biosinteza lor pleaca de la colesterol D. Ingroasa mucusul cervical D. Hormonii androgeni: A. Actiunile virilizante ale hormonilor androgenici constau in: A. Carcinoame estrogeno dependente E. Hidroxiprogesteron E. Au structura steroidica B. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine D. Crestere in greutate 1078. Contaraceptivele care contin excluziv estrogeni: A. Alilestrenol 1074. Sunt sintetizati exclusiv de catre celulele interstitiale Leydig C. Sangerari uterine nediagnosticate C. Boli tromboembolice D. Ingroasa mucusul cervical D. Sarcina B. a fortei musculare si ingrosarea vocii C. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului C. Inhiba ovulatia in mod variabil 1075. Candidoze vaginale C. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor E. Ampicilina B. Dezvoltarea pilozitatii. Biosinteza lor porneste de la acetil-coenzima A E. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului C. Contraindicatiile androgenilor sunt: A. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine D. Cimetidina E. Actiunile anabolizante ale hormonilor androgenici constau in: A. Obezitate 1077. Estrogeni de sinteza sunt: A. Dezvoltarea pilozitatii. Pot fi secretati de celulele zonei reticulate corticosuprarenale 1080.

Hormonii tiroidieni sunt contraindicati in: A. Adenom de prostata 1083. hipertensiune arteriala 1090. In doze mari se poate administra in tratamentul cancerului de san 1086. Se administreaza i. Insuficienta hepatica severa E. Metiltestosteronul: A. Are metabolizare hepatica mai lenta decat testosteronul E. cancer tiroidian B. Este mai activ decat testosteronul C. Hormonii tiroidieni scad efectul: A. Antidepresive triciclice D. Are actiune retard D. tahicardie D. Efectul hormonilor tiroidieni poate fi scazut la asocierea cu: A. Osteoporoza C. icter colestatic C.B. Sulfat feros 1091. Arsuri intense B. Sub forma de preparate transdermice cu eliberare controlata C. Sub forma de implante subcutanate B. Hipogonadism datorat incapacitatii testiculului de a secreta testosteron B. hipotiroidism E. Indicatiile androgenilor sunt: A. Hipogonadism posttraumatic sau postinfectios E. Osteoporoza 1084. hipotensiune arterială 125 . Amiodaronei D. Este un derivat de 19-nortestosteron B. Insulinei C.m 1085. Testosteronul se poate administra: A. Steroizii anabolizanti sunt indicati in: A. Denutritie la batrani 1087. Este incativ pe cale orala B.m. Osteoporoza in asocieri cu estrogenii D. Carbamazepina E. Nondralon acetatul: A. Stari cu bilant azotat negativ D. Antidiabetice orale 1089. osteoporoza C. Anticoncepţionalele orale pot produce următoarele efecte adverse: A. Are proprietati anabolizante E. Tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale si coronare B. Cancer de san hormonodependent C. Colestiramina B. o data la 1-2 saptamani 1088. Sportivi D. i. Sucralfat C. In solutie uleioasa pe cale parenterala D. 50mg. Sarcina E. Rifampicinei B. Cancer de prostata C. In solutie apoasa pe cale parenterala E. Este indicat in tulburari menstruale C. Anticoagulantelor cumarinice E. Se poate administra perilingual D.

Este un progestativ C. Cancer mamar 1096. Contarindicatiile absolute ale estrogenilor sunt urmatoarele: A. Mentinerea sarcinii C. Pregatirea glandei mamare pentru lactatie D. Este contraindicat in iminenta de avort 126 . Primul trimestru de sarcina B. Cresterea consumului de oxigen al miocardului E. Hipercolesterolemie E. C. Dozele mici de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul B. Este indicat in amenoree 1100. Sindrom Turner 1097. hormonii tiroidieni produc: A. Cresterea tensiunii arteriale D. Tulburari digestive 1099.D. Scadere in greutate C. Are efect progestativ mai puternic decat progesteronul B. Nu are efecte androgenice D. Estrogenii au actiunii antagonica androgenilor 1095. Insuficienta ovariana D. Depresie D. Este un estrogen B. Dozele mari de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul C. Hipertrofie si neoplasm de prostata la barbat B. Actiuni farmacodinamice de tip progestativ sunt urmatoarele: A. Stimuleaza sinteza placentara de oxitocinaza D. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. este necesară captarea activă a iodului în tiroidă pentru sinteză. Indicatiile estrogenilor sunt urmatoarele: A. Fixarea oului fecundat B. Derivatii de pregnan pot inhiba ovulatia E. se sintetizează în celulele foliculare tiroidiene. Nu inhiba secretia de gonadotropine E. Este indicat in avort habitual E. E. Reactiile adverse produse de progestativele de sinteza sunt urmatoarele: A. Tulburari de menopauza D. Fibrom mamar E. Cresterea frecventei cardiace B. sinteza lor presupune iodarea tirozinei. La nivelul aparatului cardio-vascular. Cefalee B. Estrogenii produc la barbati ginecomastie D. Cresterea debitul cardiac C. Referitor la hormonii tiroidieni sunt adevarate afirmaţiile: A. Antecedente tromboembolice E. creştere ponderală 1092. Didrogestronul: A. 1093. D. sinteza lor presupune iodarea triptofanului B. Scaderea fortei de contractie miocardice 1094. sinteza este stimulată de TSH. depresie E. Amenoree C. Alapatare C. Alilestrenolul: A. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare la femei 1098. Estrogenii in doze mici stimuleaza secretia de prolactina E. Inhiba ovulatia C.

numai de particularitatile diferitelor cai de administrare 1104. extracte moi 1103. extracte fluide E. unghiul de repaus 1106. de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase C. caracteristici de varsta. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor D. de variabilele fluxului tehnologic E. activitatea terapeutica a compusului activ D. Proprietatile fundamentale ale substantei medicamentoase sunt: A. infuzii B. presupune prepararea unei forme farmaceutice 1105. Prin formularea unui medicament se determina: A. Preformularea: A. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliare E. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. 21. medicamente alternative farmaceutice C. medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta D. reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica B. decocturi C. Formularea si biodisponibilitatea medicamentului 1101. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase D. stabilitatea formei farmaceutice C. marimea particulelor C. toxicitatea formei farmaceutice E. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente E. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B.TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Tema nr. Medicamente "generice" sunt: A. compozitia calitativa a formei farmaceutice E. sex 1102. proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare C. Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenţa: A. afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa E. In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama: A. biodisponibilitatea formei farmaceutice D. Care sunt solutiile extractive fitoterapice: A. proprietatile toxicologice ale substantei medicamentoase C. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoase D. compozitia cantitativa a formei farmaceutice 127 . punctul de topire D. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs farmaceutic depind de pacient: A. de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B.medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta B. tincturi D. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa C. pro-droguri 1108. numai variantele a şi c sunt corecte 1107. realizarea formei farmaceutice B. compresibilitatea E. solubilitatea B.

orala C. tipul de forma farmaceutica C. ca etapa in realizarea unui medicament. injectii intravenoase 1113. obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale substantei medicamentoase C. solubilizanti C. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor actioneaza datorita capacitatii de gonflare: A. cantitatea si compozitia sucurilor gastrice E. eficacitate terapeutica inferioara D. marirea gradului de dispersie C. conservanti antimicrobieni D. biodisponibilitate mai mica E. agenti de acoperire neenterica B. chelatanti C. consta in: A. intraarteriala E. coeficientul de repartitie lipide/ apa B. folosirea de polimorfi cu energie libera mai mare D. marimea particulelor substantei solide D. pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate intern se recomanda: A. dezagreganti E. perfuzii B. Formularea. polimorfismul.1109. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice: A. intramusculara D. solutii de uz intern C. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala A. obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase (solubilitatea. injectii intramusculare D. Biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de : A. In general. polimorfismul 1116.) B. alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului E. izotonizanti 1111. solubilitatea. Factorii specifici substanţei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt: A. subcutanata 1115. folosirea de polimorfi stabili B. alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai substantei medicamentoase D. constanta de ionizare. viteza de dizolvare B. Forma anhidra a unei substante se diferentiaza de cea hidratata prin: A. continut mai ridicat in energie interna B. agenti de ingrosare D. alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a medicamentului 1114. substante pentru ajustarea pH-ului E. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase 128 . retinerea substantei active intr-o matrita hidrofoba 1117. Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul este administrat pe cale: A. coeficientul de partitie. injectii subcutanate E. pseudoemulgatori 1110. etc. stabilitatea cea mai mare 1112. acoperirea cu pelicule E. intravenoasa B. viteza mai mare de dizolvare C. antioxidanti B.

poate influenta biodisponibilitatea A. marimea particulelor D. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. tensiunea interfaciala C. acid sau baza neionizate. viteza de dizolvare C. lipofilia substantei medicamentoase B. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase D. solubilitatea B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. peridurala 1125. metoda agitatorului cu paleta 1124. la care biodisponibilitatea este corespunzatoare A. sublinguala B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid B. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. orala C. cutanata E. metoda cu flux continuu de solvent B. tipul formei farmaceutice C. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut 1119. ori sare solubila B. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut 1121. orala B. moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizata B. ester D. metoda paharului C. precursor medicamentos bioreversibil 1123. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase incorporata intr-un medicament. procedeul de fabricare a medicamentului 1120. utilizarea unui precursor medicamentos E. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. solubilitatea substantei medicamentoase D. metoda cu mai multe compartimente D. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic. Metode oficiale in farmacopee pentru studiul vitezei de dizolvae al substantelor medicamentoase din comprimate si capsule A. complex E. starea anhidra sau hidratata 1122. forma cristalina sau amorfa E. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate intr-un preparat farmaceutic. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. vaginala 129 . grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva 1118.C. rectala D. nazala D. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. poate influenta biodisponibilitatea A. parenterala C. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea substantelor medicamentoase A. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepatic A. metoda cosuletului rotativ E. natura si cantitatea excipientilor E.

substante cu domeniu terapeutic ingust B. in cunoasterea reactiilor secundare E. Prezinta biodisponibilitate superioara: A. E. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase C. realizarea solubilitatii dorite B. realizarea formei farmaceutice. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase: A. D. solubilitate mai mare in apa. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor D. amorfe B. 1134. impiedica dizolvarea substantei active. Promotorii de absorbtie: A. in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase. cresc absorbtia substantei active. Formele polimorfe metastabile. puncte de topire ridicate. substantele necristalizate. C. C. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice: A. au: A. 1131. sunt corecte raspunsurile a) si c). substantele cu apa de cristalizare C. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva 1132. biodisponibilitatea substantei active. stabilitatea formei farmaceutice. substantele aflate in forma polimorfa metastabila 1127. substante asociate cu cantitati mari de excipient D.E. B. 1128. coeficientul de repartitie lipide/ apa B. in evaluarea unor interactiuni potentiale C. toxicitatea substantei active. asigurarea caracteristicilor organoleptice. 1129. E. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta: A. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney) A. Promotorii de absorbtie: A. impiedica pasajul transmembranar. cresc viteza de dizolvare a substatei active. B. substante cu solubilitate redusa in apa C. B. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv E. fata de cele stabile. E. in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului B. D. substantele aflate in forma polimorfa stabila E. 130 . C. Excipientii influenteaza: A. D. utilizarea unui precursor medicamentos E. E. puncte de topire scazute. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare. substante cu solubilitate crescuta in apa. cresc biodisponibilitatea unor substante active. 1133. evitarea contaminarii microbiene D. sunt substante active. asigurarea stabilitatii chimice C. solubilitate mica in apa. asigurarea aspectului E. amelioreaza eliberarea substantei active. rectala 1126. C. solubilitatea substantei medicamentoase D. substantele anhidre D. sunt substante auxiliare. scad biodisponibilitatea unor substante active. B. activitate biologica superioara. D. 1130.

gradul de umplere al tractului gastro-intestinal C. 1137. culoarea medicamentului E. de culoare verde E. Factorii fiziologici care influenţează biodisponibilitatea la absorbţia pe cale orală: A. substanţa medicamentoasă are indice terapeutic îngust B. 1139. Polimerii hidrofili folosiţi pentru obţinerea comprimatelor cu matriţă hidrofilă sunt: A. lipofilia C. starea fizică a substanţei medicamentoase B. culoarea substanţei medicamentoase C. clinice 1143. solubilitatea B. motilitatea tractului gastro-intestinal E. Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui medicament: A. cantitatea excipientilor folositi 1144. chimice B. Farmacistul poate influenţa biodisponibilitatea unui medicament alegând: A. se utilizează antidiabetice E. irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale D. inerţie faţă de moleculele din tractul gastro-intestinal D. În cazul administrării extravasculare biodisponibilitatea este influenţată de: A. compozitia formei farmaceutice B. farmacocinetice C. 1138. locul de aplicare. biocompatibili B. Biodisponibilitatea este data de: A. forma cristalina a substantei active. natura excipientilor C. 1136. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt: A. eliminarea presistemica E. factori specifici formei farmaceutice D. forma cristalina D. marimea absorbtiei substantei active E. Etapa pre-clinica a unui medicament cuprinde urmatoarele studii: A. forma farmaceutică C. recipientul de conditionare primara B. viteza absorbtiei substantei ative D. starea chimică a substanţei medicamentoase D.1135. toxicologice E. tehnologia de preparare B. Nu se recomandă substituirea unui medicament cu altul când: A. 1142. se folosesc în tratament analgezice-antipiretice 1140. cantitatea excipientilor D. se utilizează antiaritmice C. constanta de disociere a substantei medicamentoase C. biodegrababili C. Studiile de bioechivalenta sunt necesare: 131 . factori fiziologici E. compoziţia sucurilor digestive. biologice D. foarte solubili în apă. 1141. tehnologia de preparare. constanta de disociere E. se utilizează antianginoase D. factori specifici substanţei medicamentoase B. factori patologici.

parenterala C. timpul necesar atingerii concentratiei maxime este mai scurt E. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in urmatoarele cazuri: A. concentratia maxima este mai mare C. efect pregnant al primului pasaj hepatic E. la capsule 1145. la care biodisponibilitatea este corespunzatoare: A. Care sunt consecintele unei biodisponibilitati mici. la vaccinuri C. reducerea dimensiunii particulelor B. preparate solide orale cu substante usor solubile B. viteza de actiune dorita C. folosirea substantei amorfe 1150. biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se mareste prin: A. solubilitate mica in fluidele digestive B. timpul necesar atingeiri concentratiei maxime este mai lung D. asupra nivelurilor medicamentoase plasmatice. durata tratamentului E. in comparatie cu o biodisponibilitate practic totala A. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mic C. rectala 132 . biodisponibilitatea substantei medicamentoase D. forme solide enterosolubile D. exista riscul nerealizarii concentratiei minime eficiente 1152. In general. procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceutice 1146. insuficiente. eliberarea din forma farmaceutica B. micsorarea gradului de dispersie al substantei active C. pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta medicamentoasa si substanteleauxiliare este mai mare de 1:5 D. la solutii parenterale intramusculare sau subcutanate B. eliminarea. substantele auxiliare prezente in compozitia preparatului B. parcurge urmatoarele etape: A. pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate ridicata 1149.A. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal D. orala B. In faza farmacocinetica. efect redus al primului pasaj hepatic 1148. Alegerea caii de administrare depinde de: A. distributia E. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta urmatoarele proprietati famacocinetice: A. preparate solide orale cu substante greu solubile C. folosirea formei anhidre E. la unguente E. Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic: A. dizolvarea C. 1151. concentratia maxima este mai mica B. solutii perfuzabile E. substanta medicamentoasa dintr-o forma farmaceutica administrata pe cale orala. instabilitate in sucul gastric C. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mare B. utilizarea de polimorfi stabili D. absorbtia D. pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a lungul tractului digestiv E. suspensii orale 1147. la siropuri D.

D. cutanata E. peridurala 1153. Care sunt caile de administrare parenterala utilizate in cazuri de urgenta A. intracardiaca B. subarahnoidiana C. intraarticulara D. intraarteriala E. epidurala 1154. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase greu solubile din comprimate de uz oral A. asocierea unui umectant B. adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagreganti C. utilizarea unor complecsi cu ciclodextrinele D. folosirea unor dispersii solide E. utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate fi modificata 1155. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea din comprimate orale A. prin formarea de complecsi greu absorbabili B. cresterea viscozitatii mediului C. reducerea motilitatii stomacale D. modificarea pH-ului stomacal E. efectul primului pasaj

133

Tema nr. 22 Preparate parenterale
1156. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee A. izotonice B. sterile C. apirogene D. ajustate cu substante tampon la pH neutru E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee 1157. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile A. izotonizarea B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora E. sterilizarea 1158. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata C. produsul nu rezista la autoclavare D. cind calculul costului arata ca este mai economica E. cind nu dispunem de indicatori biologici 1159. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X, supliment 2004 in grupul medicamentelor parenterale A. solutii B. emulsii C. suspensii D. pulberi pentru soluţii injectabile sau perfuzabile E. implante 1160. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor indicatori biologici; precizati care: A. Bacillus stearotermophilus B. Bacillus subtilis C. Serratia marcescens D. Staphiloccocus aureus E. Bacillus pumilis 1161. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt: A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune B. sterilizarea prin caldura uscata C. sterilizarea prin filtrare D. sterilizarea cu gaz E. sterilizarea cu radiatii ionizante 1162. Preparatele perfuzabile sunt: A. solutii apoase sterile si apirogene B. emulsii tip U/A sterile si apirogene C. suspensii apoase sterile si apirogene D. suspensii uleioase sterile si apirogene E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura 1163. Conform FR.X, continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima astfel: A. g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie) B. mEq pentru 1000 ml solutie C. g/g D. moli/1000 ml solutie E. calorii

134

1164. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica: A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate 1165. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica: A. pulberilor termostabile B. materialelor termoplastice termostabile C. solutiilor injectabile termostabile D. solventilor organici anhidri E. materialelor textile 1166. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt: A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu C. solutia perfuzabila de glucoza D. solutii perfuzabile cu aminoacizi E. solutia perfuzabila Ringer lactata 1167. Vehiculele folosite pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt: A. apa demineralizata B. apa distilata pentru preparate injectabile C. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat D. solventi neaposi miscibili sau nu cu apa E. uleiul de parafina sterilizat 1168. Conform FR X "proba de pasaj” nu se aplica la: A. emulsiile de uz intern B. suspensiile cu administrare i.v. C. soluţiile injectabile D. suspensiile injectabile E. pulberile pentru soluţii injectabile 1169. Controlul impurităţilor pirogene se efectuează prin: A. măsurarea hipertermiei la şoareci B. măsurarea hipertermiei la iepuri C. urmărirea numărului de globule albe la iepuri după injectarea unui preparat pirogen D. testul Limulus E. urmărirea numărului de globule roşii la iepuri 1170. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlă multidoză sau flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc următoarele condiţii: A. asigură pătrunderea aerului în recipient B. nu-şi modifică calităţile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav C. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop D. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop adsorb substanţe active şi conservanţi E. sunt incompatibile cu substanţele active. 1171. Formele parenterale cu eliberare convenţională sunt: A. emulsiile uleioase B. soluţiile injectabile uleioase C. soluţiile injectabile apoase D. pudrele sterile E. comprimatele pentru soluţii injectabile 1172. În funcţie de scopul terapeutic urmărit perfuziile sunt: A. soluţii apoase B. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant C. emulsii A/U D. soluţii pentru dializă peritoneală şi hemodializă E. emulsii U/A

135

1173. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt: A. cu dextrani B. cu aminoacizi C. cu hemacel D. perfuziile pentru terapia afecţiunilor hepatice E. perfuzii cu hidrolizate de proteine 1174. Substanţele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic îndeplinesc următoarele condiţii: A. solubilitate în lipide B. solubilitate în apă C. masă moleculară relativă corespunzătoare D. să nu fie filtrabile renal E. să prezinte presiune coloid-osmotică 1175. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc: A. clorura de sodiu B. clorura de potasiu C. clorura de calciu D. glucoza E. levuloza 1176. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza: A. pansamente chirurgicale B. solutii apoase C. solutii uleioase D. articole din sticla E. articole din metal 1177. Caldura uscata serveste pentru a steriliza: A. vase de sticla B. solutii apoase C. aparatura de portelan D. pulberi E. solutii uleioase 1178. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu: A. glucoza B. xilitol C. sorbitol D. glicerol E. clorura de sodiu 1179. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze: A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati B. culoarea preparatului parenteral C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene 1180. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate face cu: A. vapori de apa sub presiune B. caldura uscata C. gaze D. radiatie ionizanta E. radiatii UV 1181. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt: A. solutii injectabile cu substante termostabile B. perfuzii cu electroliti C. vaccinuri D. solutii pentru alimentare parenterala E. pulberi liofilizate

136

1182. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene - pirogene pentru: A. implanturi B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile D. preparate perfuzabile E. preparate injectabile 1183. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte: A. solutii injectabile apoase B. perfuzii C. pompe implantabile D. microemulsii E. latexuri injectabile 1184. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari: A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-bazic B. pentru dializa si hemodializa C. cu substante energetice D. folosite in metabolismul reconstituant E. cu inlocuitori coloidali de plasma 1185. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala: A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile injectabile E. confera o mai mare stabilitate 1186. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari: A. miros B. uniformitatea continutului C. endotoxine bacteriene - pirogene D. culoare E. gust 1187. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X: A. preparatelor apoase B. pulberilor temostabile C. materialelor plastice termolabile D. solventilor organici anhidri E. pansamentelor chirurgicale 1188. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale: A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal C. sunt preparate nesterile D. sunt preparate sterile E. se regasesc in monografia Parenteralia 1189. 34. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile FR X prevede: A. particulele in suspensie sa fie de dimensiuni coloidale B. particulele de substanta solida sa fie de maximum 50 micrometri C. suspensia sa fie omogena pe toata durata conservarii D. suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 min E. suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringă nr.16 1190. 35. Sterilizarea este procesul care desemneaza: A. producerea starii de sterilitate B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi intr-un preparat medicamentos

137

sunt de tip A/U B. radiatiile ionizante E. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic E. solutiilor perfuzabile hipertonice E. perfuzia de glucoza 1192. solutiilor perfuzabile hipotonice 1193. microorganismele sunt indepartate. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti E. caldura uscata B. este un procedeu sigur D. timpul de reducere zecimal B. contin uleiuri vegetale ca faza externa D. valoarea sterilizatoare D. caldura umeda C. 1191. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml B. izotonie 1196. perfuzia de lactat de sodiu B. timpul ecivalent C.C. la 115°C timp de cel putin 15 minute E. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare A. perfuzia de carbonat acid de sodiu C. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta A. la 115°C timp de cel putin 30 minute 1194. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu E. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante chimice D. si nu sunt distruse C. apirogenitate D. Conform FR X. solutiilor injectabile coloidale D. contin emulgatori tip A/U 1195. Care sunt calitatile obligatorii pentru toate preparatele parenterale A. inocuitate E. la 121°C timp de cel putin 30 minute D. Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune. in autoclave B. contin apa distilata pentru preparate parenterale E. sub forma vegetativa sau sporulata. sunt omorate sau indepartate din produs. operatia prin care toate microorganismele vii. radiatiile ultraviolete D. este putin folosit 1199. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate A. lipsa particulelor straine in suspensie ( in cazul solutiilor) C. sterilitate B. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic 1198. se aplica numai la solutii apoase B. metoda prin care se urmăreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti fizici E. se realizeaza conform FRX A. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i. izotonizarea este obligatorie in cazul: A. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura C. sunt de tip U/A C. indiferent de volum C. perfuzia de clorhidrat de arginina D. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei: A. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore B. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie 138 . la 121°C timp de cel putin 15 minute C.v. ultrasunetele 1197.. Ce este valoarea D A. Emulsiile perfuzabile: A.

999% particule cu diametru de 0. alcool benzilic B. metacrezol D. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale A. fluxul de aer este laminar 1208. alcool etilic 1206. bisulfit de sodiu C. oleat de etil 1204. butilhidroxitoluen D. valoarea se determina pH-metric 1202. alcool benzilic C. fenol D. trebuie sa asigure stabilitatea B. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor D. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor E. Ce proprietati au acestea? A. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica 1200. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile A. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica C. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil A. Sticla de tip I se utilizeaza pentru: A. ricin C.D. dupa injectarea preparatelor parenterale B. sterilizeaza aerul B. retin 99. provin mai ales de la bacterii gram negativ C.5 m/s D. aerul intra cu viteza de 0. dimetilsulfoxid 1203. se introduce aer filtrat prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). clorbutanol C. lecitina C. floarea soarelui D. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor distruge sau indeparta 1201. filtrele se pot utiliza timp indefinit E. polisorbat 80 B. dezoxicolat de sodiu 1207. EDTA disodic 1205.3 micrometri C. etanol B. conditionarea unguentelor 139 . dioctilsulfosuccinat de sodiu E. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale A. acid ascorbic B. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine D.22 micrometri E. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine E. confectionarea fiolelor B. acid citric E. nipagin E. propilenglicol D. soia B. masline E. uleiuri vegetale E. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale A. flacoane care pot fi recuperate C. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale A. Ce sunt pirogenele A. substante responsabile de reactii febrile.

conditionarea comprimatelor E. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile 140 . nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile D. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile B. polipropilena C. clorura de polivinil D. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente parenterale A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire C. politetrafluoroetilena 1210.D. azotatul de celuloza E. conditionarea capsulelor 1209. administrat injectabil are proprietati hemolitice E. Amestecul tampon acid boric-borax: A. polietilena B.

ulei de floarea soarelui neutralizat 1217. preparare pe cale asepticã B. rezorcinol C. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. azotat de pilocarpână E. microsfere E. sunt corecte rãspunsurile a.Tema nr. cloramfenicol B. b. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. cele hipotonice se izotonizeaza E. filtrare sterilizantã D. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru 1215. stabilitatii chimice a substantei active C. sterile C. lipsite de impuritati mecanice B. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta 1216. sterilizare C. dizolvant pentru solutii oftalmice C. lipsei particulelor in suspensie 141 . sterilitatii colirului B. se aplica dupa incizie chirurgicala B. alegeti-le: A. eficientei terapeutice E. aerosoli 1213. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea: A. emulsii C. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul substantelor medicamentoase incorporate in picăturile pentru ochi oficinale A. In care dintre picaturile pentru ochile incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin folosirea unor sisteme tampon A. c. sulfat de atropână D. apirogene D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. apa distilata B. solutii B. conditionate in recipiente de 10 ml. nafazolina 1218. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile E. Sterilitatea colirelor este asiguratã prin: A. 1212. inchise etans. care este un sistem terapeutic cu pilocarpină A. suspensii D. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor pentru ochi. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore C. 23 Preparate oftalmice 1211. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore D. prevazute cu sistem de picurare 1214. apa pentru preparate injectabile D. adãugare de conservanti antimicrobieni E. tolerantei la administrare D. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert. apa proaspat fiarta si racita E. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru ochi A. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului picaturilor pentru ochilor A.

sunt izotonizate cu clorura de sodiu 1222. Formele oftalmice cu eliberare convenţională sunt: A. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic E. pH-ul mediului D. emulsiile E. picaturi pentru ochile hipotonice B. eficienta terapeutica E. sunt forme farmaceutice lichide B. puritate B. picaturi pentru ochile hipertonice C. Care din urmatoarele picături pentru ochi se izotonizeaza: A. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picăturile pentru ochi este influentata de: A. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenţională 1227. contin sulfat de atropână in concentratie de 0. se instilează în fundul de sac conjunctival C. stabilitatea chimica a substantei active C. Implantele oculare: A. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi C. Latexurile oftalmice: A. reflexul de lacrimare D. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlată E. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu D. pulberi pentru soluţii oftalmice E. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de atropână sunt false: A. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival C. numai puritate 142 . solutiile apoase 1221.1219. dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasă B. culoarea ochilor 1225. gradul de ionizare a substantei active E. inocuitate D. firma producătoare C. se conserva la Separanda E. contin sulfat de atropână in concentratie de 1% B. natura suportului în care este introdusă substanţa medicamentoasă E. sunt forme farmaceutice cu acţiune prelungită D. Eliberarea substanţei active dintr-o formă oftalmică cu eliberare controlată depinde de: A. structura chimica a substantei active B. factori biologici D. lezarea corneei 1223. viscozitate mare C. nu se aplica pe cornee D. temperatura 1220. suspensiile D. Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor active sunt: A. soluţii pentru lentilele de contact 1226. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare sunt: A. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide 1224. soluţii apoase C. viscozitatea crescuta a colirului B.5% C. soluţii apoase în vehicul vâscozifiant B. solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili E. proprietăţile fizico-chimice ale substanţei medicamentoase B. soluţii oftalmice uleioase D.

substanta activa este peste 1 % B. sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice: A. să fie liposolubilă B. aplicare limitata 1234. In suplimentul din 2004 al FRX. să fie hidrosolubilă C. izotonizarea solutiilor hipotone B. nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor 143 . asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active C. contin substante coloidale C. este obligatorie operatia de sterilizare B. soluţiile uşor acide D. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin: A. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata D. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni C. clorura de sodiu B. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaţiile: A. sunt hipertone E. să nu cedeze uşor substanţa medicamentoasă 1229. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi: A. sunt utile pentru o prelungire a a acţiunii terapeutice E. îndepartarea particulelor straine E. soluţiile cu pH 7. Ochiul tolerează mai bine: A.5 E. Picaturile de ochi se vor izotoniza în cazul în care: A. fosfati E. acidul boric D. sunt sterile C. sulfatul de sodiu 1233. solutii bentru bai oculare C. cresc solubilitatea substantei medicamentoase C.1228. nu sunt prevăzute de FR X 1231.5 B.conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici. Ca izotonizanti pentru picaturi pentru ochile hipotonice se utilizeaza: A. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare D. In cazul picaturilor pentru ochilor unidoza: A. soluţiile uşor alcaline C. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile E.5-5 1230. bază de unguent oftalmică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. realizeaza o umectare mai buna a corneei D. sunt uleioase 1235. să nu fie iritantă pentru mucoasa conjunctivală D. soluţiile cu pH 5-7. indicate când substanţele medicamentoase au solubilitate limitată în apă D. se respecta conditiile de preparare aseptica D. preparate oftalmice semisolide E. sunt promotori de absorbtie B. soluţiile cu pH 4. sunt forme farmaceutice solide B. să se etaleze uşor prin mişcarea pleoapelor E. compatibile cu o buna toleranta locala 1236. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile E. picaturi auriculare B. clorura de calciu C.5-9. implanturi oftalmice 1232. cresterea vâscozitatii D.

un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii: 144 . contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase D. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase D. se administreaza ca atare. folosirea unor solventi anhidri 1243. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase B. Baile oculare: A. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric C. valoarea adecvata a pH-ului D. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului E. Ideal. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive 1242. glucoza C.37° C) C. dextrani D. Sistemele terapeutice oculare: A. se administreaza la temperatura camerei B. asigurarea penetratiei prin cornee D. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se refera la: A. se aplica de preferinta dimineata D. Baile oculare: A. realizarea apirogenitatii E. pot fi sisteme rezervor sau matriceale D. colagen 1238. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere 1240. reflexul de lacrimare 1244. reprezinta doze unitare D. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare B. conservarea antimicrobiana a preparatului E. natura si concentratia substantei active B. polivinilpirolidona B. se administereaza caldute (35 . se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in ambalaj 1241. In cazul picaturilor pentru ochilor.1237. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special D. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase B. Unguentele oftalmice: A. dizolvare sau osmoza 1246. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g 1239. gelatina E. realizarea unui pH adecvat are rol in: A. Pulberile pentru picaturi pentru ochi: A. asigurarea tolerantei C. sunt preparate multidoza C. sunt solutii apoase sterile C. se apica de preferinta seara E. viteza de clipire E. starea de ionizare a substantei active C. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau suspensie B. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase B. coeficientul de partitie L/A al substantei active B. prin insuflare E. Ca agenti vascozifianti in picaturi pentru ochi se folosesc: A. sunt izotonice si izohidrice E. tonicitatea preparatului C. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile E. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune. marirea vascozitatii preparatului 1245. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase C. Toleranta picaturilor pentru ochilor depinde de: A.

latexuri oftalmice C. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii picaturilor pentru ochi A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgicalsunt conditionate in recipiente multidoza C. sa fie eficace in doze mari C. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului 1247. metode pentru determinarea punctului de congelare 1254. fara adaus de conservant la picaturi pentru ochile multidoza. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B. structura chimica a substantei active B. sa asigure apirogenitatea colirului E. care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. viscozitate mare C. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni B. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picaturile pentru ochi este influentata de: A. asigura toleranta locala E. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile D. suspensiile -sediment redispersabil la agitare C. deoarece lacrimile contin o enzima bactericida. in cazul picaturi pentru ochilor unidoza C. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni. Picaturile oftalmice sub forma de solutii. Cum se realizeaza valoarea pH-ului picaturilor pentru ochi A. Cum se asigura sterilitatea picaturilor pentru ochi conform farmacopeei A. sterile B. lizozim 1252. cu ajutorul unui conservant antimicrobian. masa totala pe recipient E. diacetat de clorhexidin E. temperatura 145 . solutii oftalmice uleioase D. izohidrice E. sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice D. gradul de ionizare a substantei active E.A. conditionate in recipiente nesterile 1251. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur. unguente oftalmice 1250. solutii pentru lentile de contact B. Baile oculare nu trebuie sa fie: A. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana B. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa 1249. Referitor la picaturile oftalmice. cu particule in suspensie C. valoarea pH D. examinate in conditii corspunzatoare de vizibilitate. pH-ul mediului D. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia “Sterilizare” in cazul picaturi pentru ochilor unidoza B. izotonice D. apoase sau uleioase E. evita oxidarea C. clorura de benzalconiu. valoarea pH-ului dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru 1253. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara D. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita: A. aspect limpede B. asigura stabilitatea fizico-chimica 1248. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. suspensii oftalmice E. in cazul unui colir apos multidoza D. Ce rol pot avea amestecurile tampon din picaturi pentru ochi A. evita hidroliza B.

corectori de pH. 5-6 min. Soluţiile oftalmice uleioase folosc ca solvent: A. corectori de miros.9° C) E. alcoolul polivinilic. E. D. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32. E.2 nm. au un aspect omogen E.. D. Conform FRX Supliment 2004. 1263. 4-5 min. se obtin prin fermentatia zaharozei. solutia de metilceluloza 1%. C. se conserva in recipiente bine inchise 1262. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de: 1257. scad tensiunea superficiala B. parafina lichida C. sunt unguente sau crème sterile C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape. B. scad rezistenta barierei epiteliale C. borax 2% E. C. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corspunzatoare D. acid boric 1. D. B. uleiul de ricin. Adjuvantii folositi la obtinerea picaturilor pentru ochi sunt: A. contin un emulgator D. sunt macromolecule. 1 h. sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat). uleiul de arahide. 1 min.45% D.2-3 nm.1-0. se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare devolum plasmatic. preparatele oftalmice semisolide: A. Lentilele de contact moi: A. au pori de 2. B. scad timpul de contact cu mucoasa oculara D. C. agenti solubilizanti. vascozifianti. E. nu voaleaza ochiul 1256. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat). maresc solubilitatea substantelor medicamentoase 1259. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu: A.1255.8% C. maresc absorbtia substantelor medicamentoase E. Unguentele oftalmice: A. sunt unguente. D. E. lanolina. sunt bine tolerati de mucoasa oculara. B. corectori de gust. crème sau geluri sterile B. C. fosfat trisodic 2% 1258. Agentii tensioactivi actioneaza astfel: A. Formele farmaceutice oftalmice bioadezive se prepara sub forma de: 146 . 1260. gelatina. A. E.9% B. 30 min. C. contin excipienti sterilizati ca: vaselina. au pori de 0. Dextranii: A. 1264. 1261. B. azotat de sodiu 1. D. clorura de sodiu 0. prelungesc durata contactului cu corneea B. se aplica pe partea interioara a globului ocular.

B. C. comprimate. geluri. Sistemul OCCUSERT: A. 147 . contine pilocarpână nitrica. E. B. D. D. 1265. este un sistem terapeutic transdermic. contine pilocarpină baza. E. capsule. solutii. C.A. contine nitroglicerina. suspensii. contine un element de control al cedarii substantei.

agenti pentru ajustarea pH-ului D. 7. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate 1269. conservanti antimicrobieni 1272. se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate ( 6.0 E. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la substante pentru ajustarea pH-ului in picaturile pentru nas. pulbere suspendabila E.R.Tema nr. farmacopeea nu recomanda astfel de adjuvanti B. 7 C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul) D. Care enunt este corect referitor la calea nazala de administrare a solutiilor medicamentoase in scopul unei actiuni sistemice A. ulei de floarea soarelui neutralizat C.5 E. stabilizanti E. A.5) C. formează soluţii coloidale stabile la pH cuprins între 2. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase D. solubilizanti B. 8 D.X. antioxidanti 1270. este in studiu B. emulsie C. Metilceluloza se utilizează la prepararea erinelor lichide. ca agent vâscozifiant. sunt corecte: A. datorită următoarelor avantaje: A. nu formează complecşi cu nipaesterii C. F. conservanti antimicrobieni potriviti E. solutii apoase izotonice B. agenti pentru cresterea viscozitatii C. formează complecşi cu nipaesterii.0-7. 5 pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile: 148 . agenti pentru cresterea viscozitatii C. Precizati care sunt substante auxiliare admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. ulei de floarea soarelui sterilizat E. 6 B. în concentraţie adecvată nu influenţează clearace-ul mucociliar 1273. agenti pentru ajustarea pH-ului B. complecşii având activitate antimicrobiană crescută B. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. conform prevederilor farmacopeei poate fi: A. solutii apoase sterilizate D. solubilizanti D. pseudoemulsie 1271.0 şi 12. suspensie D. este un mod obisnuit de medicatie C. se prefera tamponul fosfat in defavoarea acidului boric 1267. Sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi dispersate in vehiculul picaturilor pentru nas. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare: A. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase E. este constituită din macromolecule neionica D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala E. 24 Preparate nazale 1266. solutie B. solutii tampon izotonice 1268.

solutii apoase izotonice B. apa pentru preparate injectabile B.1% D. cand este cazul.01-0. Clorura de benzalconiu 1% B. ulei de floarea soarelui neutralizat C. Picaturile pentru nas cu nafazolina mai contin: A.05-0.1% 1278. conservanti antimicrobieni E. agenti pentru ajustarea pH-ului D. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor nazale trebuie sa se mentioneze: A. Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic C. Are loc un pseudoefect al primului pasaj 1280. denumirea tuturor emulgatorilor adaugati C. solubilizanti B. Metilceluloza C. Sa fie hidrosolubili B.02% E. Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. Tiomersalul 0. antioxidanti C. ca preparatul este steril 1282.X. Carboximetilceluloza sodica 1277. Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic B. alcool de 20 ° E.1274. sistem tampon D. Substantele auxiliare recomandate de FR. Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala D. ca vehicul la prepararea picaturilor pentru nas se poate folosi: A. umectanti 149 . Nipagin si nipasol 0.05-0. Carbopolii B. Clorocrezol 0. Clorbutanolul 0. Se evita efectul de prim pasaj hepatic D.02% C. Sa fie liposolubili C. solutii viscoase 1279. La nivelul nucoasei nazale: A. denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati B. izotonizant B. Sa influenteze cleareance-ul mucociliar E. Ca agenti de marire a vascozitatii. parafina lichida D. solutii apoase izotonice C. denumirea tuturor edulcorantilor adaugati D. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt: A. uleiul de floarea soarelui neutralizat E. conservanti E. chelatanti ai ionilor metalici 1275. Guma tragacanta E. agenti pentru cresterea vicozitatii C. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt: A. Conform FR.X la preparea picaturilor pentru nas: A. laprepararea erinelor se folosesc A. ulei de parafina D. ca preparatul nu este steril E. apa demineralizata 1281. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor E. Guma arabica D. Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic 1276.

trimetamol E. pH B. inflamaţii E. izotonic B. se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide B. Pentru obţinerea preparatelor rinologice lichide se preferă un vehicul: A. izotonie D. netoxic E. acid boric/borax D. hormoni C. fosfat monosodic/fosfat disodic B. determinarea pH-ului B. analgezice-antipiretice E. masa totală pe recipient C. rinite acute B. la pH mai mare de 7.5 conduce la inhibarea mişcării ciliare 1290. Va creşte spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite în tratamentul următoarelor afecţiuni: A. medicamente cardiovasculare B. parasimpatolitice 1285. influenţează negativc. Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale: A. asigură stabilitatea substanţelor încorporate C. toate răspunsurile sunt corecte 150 . determinarea conţinutului în substanţa activă D. Administrarea transnazală pentru acţiunea sistemică se face pentru următoarele clase terapeutice: A.1283. prostaglandine D. au acţiune farmacologică proprie 1291. nu reacţionează cu substanţele asociate şi cu recipientul D. au capacitate mică de dizolvare B. masa sau volumul eliberat D.5 conduce la inhibarea mişcării ciliare E. uniformitatea dozei eliberate 1284. rezorcină 1289. tamponat la pH 7.5-8 C. A. determinarea volumului preparatului 1286. sunt miscibili cu mucusul nazal E. neiritant D. acid citric/citrat de sodiu C. sinuzite D. rinite alergice C. uniformitatea continutului E. Solvenţii folosiţi la prepararea erinelor: A. Sistemele tampon cele mai folosite în cazul erinelor sunt: A. Controlul calităţii erinelor cuprinde: A. nu se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide C. determinarea conţinutului în solvent E. clearance-ul mucociliar D. uniformitatea masei B. culoare C. la pH mai mic de 7. sterilitatea C. viscozitate În formularea erinelor soluţii se ţinea seama de următorii factori: 1287. Sistemul tampon acid boric/borax: A. miros E. uşor hipertonic 1288.

alveoconuri C. neutru D. solutii pentru spalaturi nazale C. creioane nazale B. sistem tampon acid boric/borax si conservant fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu C. sisteme bioadezive nazale B. cuprins între 4-7. poliamide D. comprimate nazale 1293. mişcarea ciliară: A. alcalin C. picaturi nazale E. este automată şi neinfluenţată de factori externi D. ulei de parafina E. este influenţată de factori patologici 1294. Interesul fata de administrarea transnazala a substantei medicametoase este justificat de: A. evitarea efectului primului pasaj hepatic D. contin 1 % clorhidrat de nafazolina D. se opreşte dacă temperatura creşte la 44 °C B. se conserva la Venenum E. sistem tampon fosfat si conservant borat fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu. contin 0. usor hipertonic D.5 1298. cosolventi B. alginat de sodiu E.7. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza ca vehicule: A. microsfere nazale D. suprafata mare de absorbtie B. Ca polimeri bioadezivi fata de mucusul nazal se folosesc: A. contin 0. se conserva la Separandum 1297. absorbtia rapida E. poate fi încetinită sau oprită de un aer cu un conţinut scăzut de oxigen E. solutii apoase izotonizate C. carbopoli 1299.1 % clorhidrat de nafazolina. pulberi nazale D. Picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina oficinale în farmacopee: A. cuprins între 6-7. unguente nazale 1295. apa distilata. La nivelul mucoasei nazale.0 151 . posibilitatea obtinerii rapide a unei actiuni locale 1300.5 . tamponat la pH 6. acid B. ulei de floarea soarelui neutralizat D. Conform FR X pH-ul picăturilor apoase pentru nas nu este: A. hipotonic B. se opreşte în 3-5 minute dacă umiditatea relativă ajunge la 30 % C. Pe cale nazală se administrează: A. izotonic C. Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X: A.1 % clorhidrat de nafazolina. apa distilata proaspat fiarta si racita 1296. ulei de floarea soarelui neutralizat. produse Eudragit B. B. In formularea preparatelor lichide nazale se prefera un vehicul: A. activitatea enzimatica mare la nivelul cavitatiei nazale C. hidroxietilceluloza C.1292. sisteme membranare sau rezervoare E.5 E.

borat de fenilmercur C. Promotorii de absorbtie nazala actioneaza prin: A. trebuie sa fie hidrosolubili D. identificarea conservantilor antimicrobieni 152 . Agentii de marire a vascozitatii erinelor: A. Substantele medicamentoase utilizate in preparate nazale sunt: A. La prepararea picaturilor pentru nas se folosesc urmatorii conservanti antimicrobieni: A. sterilitate E. antibiotice E. dizolva substante insolubile in apa B. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate C. starea higrometrica a aerului E.E. micsorarea solubilitatii substantei medicamentoase B. sunt de origine minerala C. vasoconstrictoare D. Conform FR X. largirea jonctiunilor intercelulare E. trebuie sa aiba efect osmotic 1308. masa totala pe recipient C. esterii acidului p-hidroxibenzoic D. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate C. antihistaminice C. trebuie sa nu influenteze clearance-ul mucociliar E. trebuie sa fie liposolubili D. substanta medicamentoasa C. Miscarile ciliare pot fi influentate sau inhibate prin interventia urmatorilor factori fizici: A. solubilizarea constituentilor membranei biologice D. antipiretice B.temperatura B. agenti conservanti D. conservanti antimicrobieni 1306. pH B. sa aiba actiune farmacologica proprie 1302. propilenglicolul in concentratii de pana la 10 % in amestec cu apa E. lipofil 1301. nu faciliteaza pasajul transmucozal nazal E. afectiuni virale 1305. uleiul de parafina C. cedeaza progresiv substanta medicamentoasa pe suprafata mucoasei D. formarea de complecsi de incluziune cu substanta medicamentoasa 1304. solutia izotonica de clorura de sodiu B. butilhidroxianisol E. clorura de benzalconiu B. trebuie sa influenteze clearance-ul mucociliar E. controlul calitatii picaturilor pentru nas se refera la: A. continut in substanta activa D. Agentii vascozifianti pentru erine: A. confera preparatului un efect prelungit 1303. prelungesc timpul de contact cu mucoasa nazala B. marirea solubilitatii substantei medicamentoase C. se folosesc sub forma de solutii coloidale concentrate B. uleiurile vegetale neutralizate D. butilhidroxitoluen 1309. Vehiculele indicate pentru prepararea picaturilor pentru nas sunt: A. Uleiurile folosite ca vehicule pentru erine: A. etanolul in anumite concentratii 1307.

Ce factori de formulare trebuie avuti in vedere pentru prepararea erinelor apoase A. clorhidrat de efedrina C. completarea la masa prevazuta 1313. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala E. sulfat de neomicina B. agentii antioxidanti C. agenti pentru cresterea viscozitatii C. contin antiseptice C. sunt solutii izotonice B. geluri B. aerosoli Conform FR X. acetat de hidrocortizona D. pH C. alcoolul etilic C. conservanti antimicrobieni potriviti E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate 1317. se administreaza cu dispozitive speciale de pulverizare 1312. izotonia D. stabilitatea B. propilenglicolul B. in special la concentratii mari A. emulsii D. solutii C. au pH acid D. se conditioneaza in recipiente de maxim 10 ml E. suspensii E. solubilizanti B. emulsionarea sau suspendarea substantei active in vehicul B. Filtrarea preparatelor E.1310. sorbitolul 70% in apa E. Solutiile pentru spalaturi nazale: A. A. antioxidanti 1316. eventuala folosire a unor substante auxiliare D. polietilenglicolii D. nitroglicerina B. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul) D. insulina 153 . absorbtia sistemica 1314. dizolvarea. viscozitatea E. Substante auxiliare folosite in picaturile pentru nas care pot influenta negativ miscarea cililor vibratili. apa distilata B. perturbind procesul fiziologic de aparare al sistemului mucociliar A. Ce tip de medicatie nazala s-a dovedit ca realizeaza o actiune sistemica A. clorhidrat de procaina E. tensioactivii in concentratii mici 1315. este un mod obisnuit de medicatie C. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prescriu in picaturi pentru nas A. Solventi care nu sunt recomandati in picaturile pentru nas din cauza caracterului iritant potential. dextranii in apa 1318. conservantii care contin mercur (tiomersal) D. agenti pentru ajustarea pH-ului D. picaturile pentru nas se prezinta sub forma de: 1311. folosirea ca vehicul a solutiilor apoase izotonice sau a uleiului de floarea soarelui neutralizat C. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. FR X prevede urmatoarele: A. concentratii mari de clorura de benzalconiu E. La prepararea picaturilor pentru nas.

1319. conservanti B. solubilizanti C. rinite alergice. sinuzite. nu sunt indicate E. Substantele tensioactive sunt folosite in preparatele nazale pentru urmatoarele scopuri: A. pH-ul scade spre acid C. In cazurile de rinite acute. sinuzite. iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre domeniul alcalin 154 . In inflamatii creste spre domeniul alcalin. D. promotori de absorbtie D. In cazurile de rinite acute. rinite alergice. pH-ul creste spre domeniul alcalin B. pentru cresterea vâscozitatii 1320. Doar in rinite alergice pH-ul scade scpe domeniul acid. Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata astfel: A. In inflamatii scade spre domeniul acid E.

umectarea particulelor solide 155 . dimensiunea particulelor solide insolubile B. se pot caracteriza suspensiile defloculate A. conform farmacopeei A. suspensii care se aplica pe arsuri D. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule 1323. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei D. lubrifianti C. 180 micrometri D. 100 micrometri C. agenti pentru cresterea viscozitatii E. marimea particulelor B. E. X la prepararea suspensiilor farmaceutice A. viteza de sedimentare C. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp 1322. viscozitatea E. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare” D. conservanti D. D. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A. C. 200 micrometri E. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii. evitarea cimentarii D. cu sau fara agenti de suspendare.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseascadoza maxima pe 48 ore E in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile 1326. marimea particulelor B.Tema nr. suspensiile care se aplica pe plagi. cu agenti desuspendare. in monografia de generalitati. masa totala pe recipient C. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare 1325. care din enunturi sunt corecte A.R. Prin ce proprietati. suspensii care se aplica pe plagi C. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de F. 50 micrometri B. Lichid clar deasupra sedimentului C. riscul formarii de sediment cimentat 1328. pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor E. 25 Suspensii farmaceutice 1321. din cele de mai jos. polimeri bioadezivi 1324. umectanti B. Alegeti enunturile corecte referitor la suspensiile injectabile.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme. suspensiile care contin antibiotice B. Factorii care influenteaza stabilitatea suspensiilor: A. B se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente.redispersare foarte usoara E. 300 micrometri 1327. sedimentarea individuala a particulelor B.

densitate 1334. floculare 1331. folosirea agentilor de peptizare C. Stabilitatea fizica a suspensiilor este asigurata prin: A. folosirea de umectanti B. Comportamentul particulelor in suspensie depinde de urmatoarele propietati fizice: A. punct de topire D. reducerea vitezei de sedimentare C. scade cu scaderea concentratiei fazei solide 1335. conferirea de sarcini electrice D. metoda flocularii 1333. In suspensii. adsorbtie ca strat multimolecular D. Suspensiile floculate se deosebesc de cele defloculate prin: A. este redata de relatia lui T. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide C. metoda condensarii B. metoda dispersarii C. marirea viscozitatii C. viscozitatea mediului D. cresterea cristalelor B. Higuchi pentru suspensiile concentrate D. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate B. umectare E. metoda diluarii E. favorizarea aparitiei fortelor de atractie intre particule E. metoda amestecarii D. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mare D. solubilizare micelara B. stare anhidra sau solvatata E. asigurarea redispersarii omogene. structura cristalina C. sedimentul format din particule individuale D. supernatant clar 1337. Lipsa sarcinii electrice E. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mica 1336. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de: A. formularea lor are ca obiective: A. scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. fiind sisteme disperse instabile. lipsa stratului de hidratare 1329. a sedimentului 156 . fara dificultate. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului E. Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%) C. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii D. Mecanismul de actiune al polimerilor hidrofili intr-o suspensie este de: A. formarea de flocoane E. conferirea de sarcini electrice C. scaderea tensiunii superficiale E. Suspensiile. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode: A. evitarea sedimentarii particulelor suspendate B. sedimentarea particulelor D. viteza de sedimentare a particulelor insolubile: A. polimorfism B. solubilizare micelara B. este redata de relatia lui T. sedimentul afinat C.C. formarea de sedimente compacte 1330. viteza de sedimentare lenta B. marirea viscozitatii mediului de dispersie 1332.

apariţia sedimentelor cimentate E. nu de cei enumeraţi mai sus 1341. In formularea suspensiilor se ţine seama de: A. vâscozităţii E. procesele de degradare ale substanţelor active sunt mai reduse C. Următorii factori influenţează comportamentul particulelor unei suspensii: A. pipeta Andreasen E. prin agitare foarte puternică E. sedimentul se redisperseaza usor 157 . vitezei de sedimentare C. pot fi administrate uşor persoanelor cu dificultăţi de înghiţire 1339. forma amorfă D. viteza de sedimentare mica D. sedimentul este foarte uşor de redispersat 1342. obţinerea unei suspensii defloculate E. Controlul calităţii suspensiilor implică determinarea: A. potenţialului Zetta D. prin adăugare de emulgatori 1345. forma solvatată E. prin realizarea floculării prin controlul sarcinii electrice a particulelor B. sedimentarea nu se realizează individual C. sedimentul se formeaza rapid E. numărătorul Coulter D. sterilizare la etuvă C. Suspensiile floculate se obţin: A. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor 1338. viteza de sedimentare mare B. starea anhidră C. sterilizare la autoclav B. de alţi factori. evitarea gustului neplăcut al substanţelor active D. Caracteristicile unei suspensii defloculate: A. structura cristaline B. mărimii particulelor B. microscopul cu micrometru ocular etalonat B. cernerea cu site standardizate C. viteza de sedimentare e mare D. creşterea mărimii particulelor C. În suspensiile defloculate: A. dar procedeul este mai dificil D. măsurarea volumului sedimentului 1343. obţinerea unei suspensii floculate D. particulele dispersate sunt ca entităţi individuale B. posibilitatea administrării de substanţe cu solubilitate redusă în apă B. gradului de coalescenţă 1340. cu ajutorul polimerilor hidrofili. sedimentarea se face încet E. Mărimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determină folosind: A. Avantajele suspensiilor: A. Sterilitatea suspensiilor se obţine prin: A. culoarea substanţei suspendate 1346. filtrare D. prepararea pe cale aseptică 1344. folosirea de materii prime sterile E. cu ajutorul substanţelor tensioactive C.E. sedimentul se formeaza încet C. sedimentarea particulelor B.

valoare mai mica a unghiului de contact denota ca: A. este egal cu 1. este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al suspensiei B. Suspensiile sunt sisteme disperse: A . este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al sedimentului C. Creşterea cristalelor într-o suspensie este favorizată de: A. stabile E. concentrate D. FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice următoarele caracteristici: A. determinarea perioadei de înjumătăţire E. Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ: A. cresterea marimii particulelor E. contribuie la îmbunatatirea calitatii suspensiei D. contribuie la scaderea calitatii suspensiei E. are loc umectarea solidului D. dispersarea corespunzatoare a particulelor solide in vehicul B. in cazul unei suspensii ideale D. diluate B. omogenitate pe toată durata de păstrare D. 20 % din particule trebuie să aibă diamentrul mai mare de 50 μm 1354.1347. existenta unei valori reduse a unghiului de contact solid/lichid C. particule în suspensie cu diametrul de maxim 10 microni 1355. 10 % din particule trebuie să aibă diametrul de cel puţin 180 μm C. determinarea capacităţii de redispersare 1356. FR X prevede: A. particulele solide nu se lasa udate de apa 1352. in cazul unei suspensii ideale E. omogene 1350. Cresterea vâscozitatii mediului de dispersie a suspensiilor: A. La controlul mărimii particulelor dintr-o suspensie. sedimentarea marimii particulelor D. de uz extern 1349. se determina cu ajutorul zetametrului 1351. instabile D. reduce dimensiunea particulelor 1348. vâscozitate care să nu permită sedimentarea fazei solide C. 90 % din particule trebuie să aibă dimensiuni de până la 180 μm E. creste viteza de sedimentare B. determinarea vâscozităţii C. eterogene C.ultramicroeterogene B. redispersarea sedimentului după o agitare de 1-2 minute şi menţinerea omogenităţii pe durata administrării E. este cuprins intre 0 si 1. umectarea particulelor este dificila E. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 180 μm B. Ecuatia lui Stokes se refera la suspensii: A. determinarea mărimii particulelor B. aspect opac B. Floculate E. predomina fortele de adeziune intre lichid si solid B. determinarea vitezei de sedimentare D. 90 % din particule trebuie să prezinte un diamentru de cel mult 50 μm D. predomina fortele de coeziune ale lichidului C. existenţa unor polimorfi stabili 158 . încetineste viteza de sedimentare C. Volumul de sedimentare: A. Dificultatile legate de formularea suspensiilor farmaceutice rezida in: A. cimentarea sedimentarii 1353. cu particule considerate sferice C.

scaderea vascozitatii mediului de dispersie 159 .suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de sediment. cresterea cristalelor D. cu lichid opalescent deasupra E.suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal. FR X are următoarele recomandări privind prepararea suspensiilor: A. conferirea de sarcina electrica D. Suspensii de uz extern: A. cimentarea sedimentului C. sitelor standardizate C. Avantaje ale utilizarii suspensiilor: A. pulverizarea avansata a substantei solide insolubile in mediul de dispersie B. cimentat C suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene . degradarea substantelor medicamentoase este mai redusa 1362. microscopului optic prevazut cu micrometru ocular B. La preparare se pot folosi şi substanţe auxiliare E. cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. Indeplinirea conditiilor de mai sus nu mai fac necesar lucrul mecanic pentru dispersare 1361. micşorarea gradului de dispersie şi existenţa unor forme ale particulelor cu nivel energetic mai mare. existenţa formei hidratate a substanţei active insolubile D. instalarea rapida a efectului terapeutic E. substanţele solide se aduc la un grad de fineţe corespunzător scopului şi modului de administrare B. picaturi pentru ureche 1364.care determina oprirea unirii particulelor si formarea unui sistem floculat E. umectarea C. picaturi pentru ochi B. ele se dispersează în mediu de dispersie lichid printr-o metodă adecvată C. numaratorului de particule Coulter 1363. unguente D. Consecintele interactiunilor intre particule in suspensii farmaceutice sunt reprezentate de : A. fortele de respingere se datoreaza potentialului electrocinetic C. 1357. picaturi pentru nas C. Controlul marimii particulelor suspendate se realizeaza cu ajutorul: A. Instabilitatea fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. evitarea gustului neplacut al substantelor medicamentoase B. respectiv viteza de sedimentare este incetinita D. sunt tixotrope 1359. posibilitatea obtinerii de preparate lichide din substante cu solubilitate redusa C.adaugarea de elecroliti in orice cantitate la un sistem incarcat electric determina coagularea si deci pierderea stabilitatii fizice 1360. Care din factorii enumerati sunt pasi necesari la prepararea unei suspensii defloculate de calitate corespunzatoare A. plastice sau pseudoplastice. formularea nu prezinta dificultati D.o anulare partiala a sarcinilor electrice determina un minim secundar. pipetei Andreasen D. existenţa de particule suspendate cu acelaşi grad de dispersie E.B. suspensia se completează la volumul prescris (m/v) D. nu sedimenteaza. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment compact. permeametrului Blaine E. variaţiile de temperatură C. sedimentarea particulelor solide B. sunt determinate de combinarea fortelor de atractie si a celor de respingere B. suspensiile destinate administrării externe pot conţine agenţi de curgere 1358. viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor defloculate B. supozitoare E. Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice A. anularea sarcinilor electrice conduce la coagulare D.

prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze C. coalescenta 1365. Lubrifianti C.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme D. pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica. masa totala pe recipient C. marimea particulelor B. cresterea cristalelor B. procedeul sedimentarii 160 . se determina cu ajutorul zetametrului E. polimeri bioadezivi 1366. cu sau fara agenti de suspendare B. 200 micrometri E. supozitoare C.suspensiile care se aplica pe plagi. solutii injectabile E. precipitarea cu solventi organici D. pentru care se fac referiri in monografia Suspensiones din FR X. triturare la mojar E. suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea particulelor in timp B. formarea de flocoane E. 100 micrometri C. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. Suspensiile injectabile . marirea viscozitatii C. cu agenti de suspendare C. formarea de sedimente compacte 1372.E. umectanti B. unguente B. de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente E. colire D. Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee referitoare la stabilitate A. precipitare prin dubla descompunere B. 180 micrometri D.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile 1368. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze omogenitatea pe durata administrarii D. conform farmacopeei A se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin: A. precipitarea prin modificarea pH-ului C. solutii perfuzabile 1367. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii . factor de stabilitate. 300 micrometri 1371.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 48 ore E. sedimentarea particulelor D. Incarcarea electrica.se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare” D. pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea administrarii 1370. in monografia de generalitati A. conservanti D. 50 micrometri B. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp 1369. Suspensii care se administreaza pe alta cale decit cea orala. agenti pentru cresterea viscozitatii E. care trebuie sa corespunda si prevederilor formelor farmaceutice corespunzătoare: A. Ce fel de substante auxiliare admite FRX la prepararea suspensiilor farmaceutice A.

90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri D.conform FR X: A. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri 1375. dispersarea pulberilor intr-un vehicul B. se determina prin examinarea 100 mg substanta activa suspendata la microscop B. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri E. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul C. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni E. Prepararea suspensiilor se face prin: A. Suspensiile-picaturi pentru ochi. folosirea unui emulgator corespunzator E. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri C. Conform FR X marimea particulelor unei suspensii : A. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul D. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare B. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise D. metoda gumei uscate sau continentala 161 . 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri C. la microscop 1374.1373.

Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte A. epidermul viu si dermul superior D. stratul cornos C. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate E.X. proprietati. suprafata externa B. cele hidratate se numesc si coldcreme 1379. suprafata de aplicare a preparatului pe piele 1377. Adeps lanae anhydricus. conform farmacopeei. D. este un excipient hidrofil B. sunt opace. glicerolatul de amidon 1382. unguent cu glicerol C. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul C. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul B. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute. unguent cu carbopol 1384. conjunctiva oftalmica 1383. unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90) D. se prepara din polimeri hidrosolubili B. Care sunt zonele terapeutice de la nivelul pielii: A. este un emulgator apa/ulei C. Care dintre enunturi sunt corecte A. grosimea stratului cornos E. alegeti acei factori A. aspect: clar E. Care sunt bazele de unguent lavabile: A. 26 Unguente 1376. sunt: A. unguent simplu D. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos D. se dizolva in apa. glandele pielii E. Exemple de baze de unguent din F. vaselina E. unguentum alcoholum lanae 1380. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie D. Baze de unguent oficinale in FRX:alegeti-le A. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate C. unguent cu stearina C. unguent cu macrogoli D. unguentum simplex E. unguentum gliceroli C. ungentum macrogoli D. unguent emulgator B. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul cornos sunt: A. hidrocortizon 162 . unguent emulgator B. cele hidratate au proprietati emoliente C. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale 1378.R. se prefera administrarea pe cornee 1381. Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la bazele de absorbtie: A.Tema nr. unguentum emulsificans B. E. sunt anhidre si hidratate B. unguent simplu E.

masurarea conductibilitatii electrice E. substanta este dizolvata in vehicul. estradiol 1385. solutiile 1386. Benzile protectoare din compozitia emplastrelor: A. substanta nu este suspendata sau emulsionata in vehicul B. bentonita B. unguent cu oxid de zinc 10% 1389. rehidratarea acestui strat B. unguent cu oxid galben de mercur 2% E. unguentele B. se pot efectua urmatoarele determinari. masurarea tensiunii superficiale 1390. Efectele preparatelor dermatologice la nivelul stratului cornos sunt: A.X: A. unguent cu clotrimazol 1% B. escina E. absorbtia radiatiilor ultraviolete E. examinate cu lupa.X. unguent cu acetat de hidrocortizon 1% C.5 E. lanolina E. Conform FR. Biodisponibilitatea cutanata a substantelor medicamentose poate fi mai mica daca: A. betametazona C. din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate fac parte: A. Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate. uleiul de ricin 1387. Efectul rezervor observat in cazul absorbtiei percutane: A. fluocinolon D. masurarea vascozitatii D. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mare D. trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4. crèmele C. trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mica C. poate fi accentuat de dimetilsulfoxid sau prin hidratarea stratului cornos 1393. ocluzia stratului cornos D. consta in acumularea substantei medicamentoase in anexele pielii B. Ajuta la separarea straturilor adezive aleemplastrelor 163 . este favorabil difuziei in epiderm si derm E. substanta medicamentoasa are un coeficient de repartitie piele/vehicul mic 1388.5 si 8.5 D. unguent cu fenilbutazona 4% D. nu prezinta importanta in cazul substantelor medicamentoase puternic active D. rezultand o solutie saturata E. emplastrele medicamentoase E. consta in acumularea substantei medicamentoase in stratul cornos C. unguentele: A. trebuie sa aibe un aspect omogen B. metilceluloza D. pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule C. acid poliacrilic C. masurarea densitatii C. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR. gelurile D. indepartarea sebumuului din canalul sebaceu 1392. conform FRX Supliment 2004: A. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 °C 1391.B. Substante formatoare de geluri sunt: A. indepartarea chimica a tesutului ingrosat rezultat in urma afectiunilor la acest nivel C. masurarea consistentei prin penetrometrie B. Conform Suplimentului FRX din 2004.

amestecarea fazelor se realizeaza: A. La prepararea produselor semisolide de tip emulsie. Se prezinta intr-o singura dimensiune E. urmata de o dispersare in picaturi mai fine E. emulgator apa/ulei 1397.72 °C C. lanolina C. ecran antisolare E. In vederea obtinerii unor efecte la suprafata pielii se folosesc unguente: A. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de faza dispersa D. dureri provocate de arsuri B.70 °C B. Gelurile hidrofile pot contine: A. indeplineste urmatoarele roluri: A. Sunt constituite din material sintetic sau natural 1394. amestecul de vaselina si ceara B. atunci cand este separata de stratul adeziv. Amidon B. se îndepărtează numai prin spălare cu apă şi săpun B. folosita ca excipient in formularea unguentelor. unguentul simplu D. unguentul emulgator E. cheratolitice B. Propilenglicol E. afectiuni premaligne sau maligne D. nu trebuie să permită pierderea unor compăonente ale lichidelor biologice E. antiseboreice D. sunt incompatibili cu substanţele active D. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum mare de faza dispersa 1396. scad temporar capacitatea barieră a pielii B. deshidratarea si iritarea pielii C. Ulei de parafina D. formator de matrita. oferind consistenta necesara D. Derivati celulozici C. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre: A.B. au acţiune farmacologică C. vehicul hidrofob B. Acceleratorii de penetrare folosiţi la obţinerea unguentelor: A. pot fi anhidre sau hidratate C. Se impune folosirea preparatelor dermatologice cu efecte locale in tesutul viu al pielii in urmatoarele situatii: A. Silicati de magneziu si aluminiu 1399. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lână hidratat 164 . inainte de administrare D. afectiuni inflamatoare 1398. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului de emulsie. emoliente C. la temperatura de 70 . Bazele de unguent lavabile: A. sunt alergeni 1401. agent de crestere a viscozitatii C. Se indeparteaza inainte de administrarea pepiele C. după aplicare pe piele formează un film care nu este oclusiv E. pigmentarea excesiva a pielii E. alcoolii de lână 1400. se mai numesc evanescente D. paste 1395. Lanolina. emulgator ulei/apa E. la temperatura de 50 .

fenol D. zona plantară C. se sterilizează la etuvă C. baze hidrosolubile 1409. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri E. unguentele pot fi: A. stabilitatea fizoco-chimica B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri E. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri C. puritatea C. unguente-solutii B. Conform FR X referitor la prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpină clorhidrică sunt adevărate afirmaţiile: A. inocuitatea D. unguente cu mai multe faze C. coeficientul de repartiţie strat cornos/vehicul D. cazul în care se administrează esteri ai acidului nicotinic 1406. se păstrează la Separanda E. baze de unguent lavabile C. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 200 mg substanţă medicamentoasă B. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 10 mg substanţă medicamentoasă B. butil hidroxi anisol 1408. Referitor la mărimea particulelor suspendate într-o bază de unguent FR X prevede: A. se prepară pe cale aseptică B. se păstrează ferit de lumină 1403. Penetrarea substanţelor medicamentoase prin piele este crescută în: A. cantitatea fazei apoase din compozitie 1410. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri 1404. unguente-suspensii E. activitatea termodinamică a substanţei medicamentoase C. zona presternală D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 25 micrometri C. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri 1407. 1405. unguente-emulsii 165 . unguente hidrosolubile D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 150 micrometri D. baze grase hidrofobe E. eficienta E. are concentraţia 2% D. clearance-ul substanţei medicamentoase după traversarea stratului cornos E. coeficientul de repartiţie U/A B. porţiunea posterioară auriculară B. Conform FR X mărimea particulelor de substanţă activă suspendate într-un unguent oftalmic: A. acid citric C.1402. galat de propil E. Factorii dependenţi de natura chimică a substanţei medicamentoase care influenţează transferul cutanat sunt: A. Bazele de unguente pot fi: A. Criterii de calitate în formularea unguentelor: A. acid sorbic B. prezenţa unei duble legături C2-C3. zona anterioară a braţelor E. Antioxidanti folositi la prepararea unguentelor: A. În functie de gradul de dispersie al substantelor active. baze de tip suspensie D. baze de tip solutie B.

metilceluloza 1416. Urmatoarele substante formatoare de geluri sunt produse naturale organice: A. hidrocortizon. pectina C. au aspect translucid B. dimetilsulfoxid C. nu sunt lavabile 1418. este oficinal în FR X B. asigurarea stabilităţii fizico-chimice a substanţelor medicamentoase 166 . toate cele de mai sus 1414. sa creasca permeabiliatea substantei medicamentoase prin stratul cornos B.1411. alcoolul cetilstearilic B. dioxidul de siliciu 1417. dimetilformamida D. cheratolitice (acid salicilic. antiseptice B. bentonita D. dioxidul de siliciu coloidal E.a. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor bilogice D. uşurinţă la aplicare B.efect rezervor. astringente (acid citric.. În formularea unguentelor se urmăreşte realizarea următoarelor criterii cosmetice: A. Unguentul emulgator: A. pot incorpora cantitati mari de apa E. cetilsulfatul de sodiu C. au aspect clar C. absenţa caracterului lipicios D. s. este oficinal în FR IX C. Gelurile: A. cand sunt folosite ca atare (fara adaos de emulgator). dimetilacetamida E. azona B. tragacanta B. 1419. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii E.) E. acid tartric) D. sunt usor de indepartat prin spalare C. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. bentonita E. estradiol) 1413. au proprietati emulgatoare. sulf) C. sunt lipodispersabile D. metilceluloza 1415. Bazele grase hidrofobe: A.. corticosteroizi (fluocinolon. este o baza anhidra de tip ulei/apa E. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de 25 %) (mai putin de 25 procente) E. Acumularea substantelor medicamentoase in structurile pielii. eset o baza hidratata de tip ulei/apa 1412. au efect ocluziv D. urmata de eliberarea pe o perioada prelungita de timp (. carboximetilceluloza D. hormoni sexuali (testosteron. este o baza de unguent lavabil D. sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un sistem tridimensional al unei matrite polimerice B.) se intalneste la preparatele dermatologice ce contin: A. sa mareasca capacitatea bariera a pielii C. Care dintre urmatoarele substante au capacitatea de a forma geluri: A. Urmatorii compusi actioneaza ca acceleratori ai absorbtie cutanate: A. consistenţă ridicată C.

acid palmitic D. pentru absorbtia unor produsi iritanti de la suprafata pielei 1423. esteri de polioxietilen sorbitan(Tween) E. alcool stearilic D. Marimea particulelor C. omogenitate B. preparare. Exemple de esteri. depilatoare C. Sterilitatea D. sistemice D. absenţa texturii grunjoase la aplicare 1420. excipienti lipofili. sunt opace D. cheratolitice C. rol de formatori de matrita si de compusi chimici care reactioneaza cu baze spre a forma emulgatori (stearat de sodiu) 1427. deodorante 1424. sunt lavabile E. se prefera administrarea pe cornee 1421. corpuri grase. Ce preparate topice se folosesc pentru efecte asupra anexelor pielei A.E. glicerol E. formator de matrita 1425. Dizolvarea E. ceara de albine D. monostearat de glicerol B. vasoconstrictoare D. preparate cu acid poliacrilic (Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu hidroxid de potasiu sau cu trietanolamina C. utilizati in baze de unguent A. acid stearic B. parafina E. Ce excipienti acizi grasi se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele semisolide pentru aplicare cutanata: A. Ce preparate se folosesc pentru efecte in stratul cornos A. esteri de sorbitan (Span) D. Ce excipienti alcooli se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. se prepara din polimeri hidrosolubili B. Controlul calitatii unguentelor conform FR X se refera la: A. rol de formatori de matrita 1428. esterul metilic al acidului p-aminobenzoic C. marimea particulelor C. antiperspirante E. Hidrogelurile. solizi. acid citric E. emoliente B. pentru formarea matritei impreuna cu excipienti lichizi 1426. pH 167 . antiseboreice B. Exemple de excipienti hidrocarburi si rolul lor in bazele de unguent A. vehicul hidrofob. polidimetilsiloxanul C. alcool cetilic B. vaselina B. alcool etilic C. acid sorbic C. Masa sau volumul eliberat B. caracteristici si aplicare A. pentru glandele pielei E. Nici unul din raspunsurile de mai sus 1422.

este un gel D. sterilitate 1429.5 168 . este o baza de unguent hidrosolubila anhidra B.5-5.D. este o baza de unguent oficinala in FR X 1430. da incompatibilitati cu polietilena E. este o baza de unguent hidrosolubila hidratata C. Care sunt caracteristicile corecte pentru unguente: aspect omogen culoare si aspectul caracteristice componentelor pH cuprins intre 3. Unguentul cu macrogoli: A. vascozitate E.5-8.5 marimea particulelor 50 microni pH cuprins intre 4.

permit cedarea controlată a substanţei medicamentoase. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie 1438. cedarea substanţei active este etapa limitantă a vitezei de absorbţie. estradiol. reproductibila si de lunga durata C. In sistemele terapeutice transdermice. sisteme cu eliberare autoreglabilă.Tema nr. 1436. se face pe o perioada de 12 . În funcţie de viteza cedării substanţei active. cedate numai pe baza gradientului de concentratie D. sisteme cu eliberare prelungită. B. permit cedarea susţinută a substanţei medicamentoase. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă. alegeţi variantele corecte: 169 . cedare susţinută. se face cu o viteza predeterminata B. C. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin unu. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate 1437. solutie B. E. aerosoli 1439. 27 Preparate transdermice 1431. Cedarea substantelor medicamentoase din sisteme terapeutice transdermice prezinta urmatoarele caracteristici: A. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente E. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici C. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila E. sisteme de administrare cu viteză preprogramată. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin zero. B. particule solide D. clonidina E. E. D. sisteme de administrare cu viteză controlată prin activare. sistemele terapeutice au numai efecte locale 1432. elementul de control al cedarii substantei medicamentoase este: A. pe o perioadă mai lungă de timp a substanţei active. Sistemele rezervor cu cedare controlată. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice sunt: A. C. nitroglicerina. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare B. 1433.48 ore C. cinetica de cedare este cunoscuta. B. 1434. E. cedarea substanţei active nu constituie etapa limitantă a vitezei de absorbţie. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate B. clonidina. sunt sisteme rezervor. 1435. predeterminata . suspensie C. sistemele cu cedare controlată pot fi clasificate în: A. estradiol. Un preparat farmaceutic cu cedare prelungită se caracterizează prin: A. D. emulsie E. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate C. sunt sisteme rezervor sau matriţă. se face pe o perioada de 24 . exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare este diferit D. nitroglicerina. Un sistem farmaceutic : A. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase B.24 ore D. o matrita monolitica corespunzator formulata D. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric E. Sistemele de administrare cu viteză preprogramată: A. matriţă sau microcompartimente închise. sisteme cu eliberare prelungită sau susţinută. scopolamina. C. hidrocortizon acetat. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa sub forma de: A. D.

E. cedarea substanţei active se realizează prin difuzie moleculară. de dimensiuni diferite. este un implant ocular B. formă solidă. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele de cedare a substantei medicamentoase activate de enzime sunt false cu exceptia: A. C. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida B. se poate aplica pe pielea lezată pentru a elibera substanţa activă în circulaţia sistemică. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro sunt false cu exceptia. Sistemele terapeutice transdermice: A. E. se aplica pe leziunea respectiva a pielii B. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale B. au un film protector E. nu conţine excipienţi. B.R. 1443. 1441. A. este un sistem tip matriţă E. 1445. sisteme cu eliberare pulsatorie D. A. D. care conţine una sau mai multe substanţe active. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică . se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40 D. Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active C. In cazul sistemelor cu cedare controlata. care conţine o substanţă activă. supliment 2004). irita pielea C.A. membrana polimerică nu are o permeabilitate specifică. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică sau prin masa unui polimer. conţin substanţa activă sub formă de soluţie. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona C. rezervorul medicamentos este alcatuit din microsfere de substanta medicamentoasa B. sisteme vectorizate 1448. C. este un preparat farmaceutic flexibil. nu conteaza tipul matritei 1447. este un preparat farmaceutic flexibil. D. contine triturat de nitroglicerina pe lactoză în ulei de silicon. B. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 1 E. Sistemele terapeutice transdermice –afirmatii adevarate: A. alegeţi variantele corecte: A. se foloseste ca implant cutanat. contin doua folii preotectoare. se face cu o viteza nereproductibila 1444. dispozitive cu cedare controlata C. structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active E. contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei pectorale D. este influentata de variabilele fiziologice locale D. A. 1442. X. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt adevărate. nu sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate D. viteza de cedare este neprogramata E. de dimensiuni diferite. un proces neenzimatic activeaza cedarea substantei 1446. un rezervor semisolid. C. poate fi constituit dintr-o matriţă solidă sau semisolidă. 1440. este un sistem tip rezervor B. Din categoria sistemelor cu cedare controlata autoreglabila fac parte: A. Un sistem terapeutic transdermic (F. reprezintă un exemplu de sistem cu cedare controlată tip rezervor. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida D. se face cu o viteza inconstanta C. hidroliza enzimatică a biopolimerilor asigură cedarea substanţei active D. sisteme cu eliberare autoreglabila E. suspensie. sistemele bioadezive B. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 0 C. In cazul dispozitivelor modulabile pentru transportul medicamentos transdermic se poate folosi drept control exterior: 170 . contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat E. eliberarea substantei medicamentoase.

1453. este un sistem iontoforetic periodic transdermic C. este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina B. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip matrita: A. este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase B. sisteme vectorizate C. Dispozitivele cu modulare din exterior sunt: A. sisteme bioadezive D. Sistemul Deponit 1456.A. pompe osmotice B. Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase: A. membrana care reglează cedarea este etilen vinilacetat. sisteme rezervor cu membrana. este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant subdermic C. cu cedare controlata de permeabilitate D. contine nitroglicerina asociata cu clonidina. este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer izobutilenic E. Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara printr-o membrana polimerica: A. Sistemul Oros 1457. dispozitive de perfuzare ambulatorii C. hidrogeluri termosensibile B. 1454. Catapres C. Scopoderm D. Progestasert 171 . Duragesic – afirmatii adevarate: A. dispozitive cu presiune de vapori D. pompe peristaltice E. pompe peristaltice B. se utilizează în medicina veterinară. Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare – exemple: A. pompe peristaltice B. 1452. sisteme de perfuzare continua D. contine estradiol intr-un elastomer siliconic D. este dispozitiv de cedare modulat din exterior B. pompe seringi D. Electroporarea E. contine Levonorgestrel intr-un elastomer siliconic E. contine Fentanil C. D. cu cedare controlata de dizolvare 1450. Sistemul Oros B. Sistemul Deponit A. sisteme matrita sau monolitice. este un sistem terapeutic tip matriţă. pompe peristaltice E. cu cedare controlata de difuzie E. cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea plasturilor E. Exemple de pompe de perfuzare implantabile: A. Nitroderm C. dispozitive cu cedare modulata de schimbarea pH-ului C. sisteme vectorizate 1455. Iontoforeza E. Nitro-Dur 1451. Iontoforeza C. Ocusert B. fonoforeza 1449. Catapres E. sisteme cu microcompartimente inchise. este un sistem terapeutic tip rezervor D. Sistemul Compudose : A.

B. se mai numeşte şi sonoforeză. 1463. Sistemele bioadezive: A. foloseste degradarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase E. Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se intalneste in: A. consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic E. metoda celulei sau metoda cilindrului rotativ. prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea C. Exemple de sisteme de cedare controlata cu microcompartimente inchise A. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate mecanic C. s-a cercetat clinic pentru următoarele substanţe – lidocaina clorhidrat. Referitor la determinarea calităţii sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca: A. A. 1462. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase 1465. prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea E. E. se numeste si ionoforeza C. Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C D. Compudose E. trebuie sa corespunda determinarii C a uniformitatii continutului unidoza C. trebuie să menţioneze doza eliberată şi aria suprafeţei de eliberare D. Sistemul Nitrodisc B. Iontoforeza: A. uniformitatea este stabilita standard E. Fonoforeza: A. Electroporarea: A. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele biologice 172 . dexametazona fosfat sodica. Sistemele terapeutice transdermice –conditionare. sub forma de rezervor semisolid D. trebuie să menţioneze doza eliberată pe unitatea de timp şi aria suprafeţei de eliberare C. nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active. Pompa osmotica Ocusert E. B. toate afirmatiile sunt false 1466. Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice: A. Deponit 1458. D. consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic B. trebuie să menţioneze aria suprafeţei de eliberare 1464. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior. Pompa osmotica elementara (Oros). prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea 1461. Ocusert C. D. D. Dispozitiv transdermic contraceptiv C. sulfamide. este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultrasunetelor. se poate determina eliberarea substanţelor active prin metoda aparatului cu disc. utilizeaza un câmp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase C. trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza B. Sistemul Deponit E.B. Sistem terapeutic transderm-Nitro 1460. insulina. Nitro-dur D. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior D. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase B. acestea fiind stiute E. Pompa osmotica Progestasert 1459. Pompa osmotica „push pull” C. sub forma de rezervor solid B. Pompa osmotica implantabila Alzet D. modulează cedarea substanţei active dintr-un dispozitiv polimeric. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active B. se mai numeste si iontoforeza.

conţine o membrană polimerică care controlează viteza de cedare a substanţei active. este un dispozitiv intrauterin B. se aplica prin implantare subdermic E. 1472. Iontoforeza: A. este un dispozitiv intradermic B. mecanismul bioadeziunii este fizico-chimic E. eliberarea este controlata de osmoză prin bariera gelifiata C. Sistemele tip matriţă – alegeţi variantele corecte: A. modularea vitezei de cedare preprogramată a substanţei active se face prin controlul dozei de încărcare. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare D. se pot prepara prin suspendarea substanţei active în polimer. C. Sistemul Progestasert: A.Dur A. D. E. C. utilizează tehnologia electrotransportului. este un sistem terapeutic transdermic de tip rezervor. E. contine progesteron C. realizează o concentraţie plasmatică constantă. D. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona B. este format din microcompartimente inchise ăntr-o matriţă lipofilă siliconică. Sistemul Nicoderm CQ A. 1475. realizează o concentraţie plasmatică prelungită. Nitro-Dur E. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză prelungită. este un sistem terapeutic tip rezervor 1468. E. Nitroderm. contine cristale de progesterona dispersate in ulei de silicona D. B. B. Sistemul terapeutic Norplant: A. Sistemul Nitrodisc (Roberts): A. C. sistemul Occusert B. eliberarea este controlata de difuzie prin bariera gelifiata 1467. se pot prepara prin suspendarea substanţei active şi a polimerului într-un solvent comun. solubilitatea substanţei în polimer şi difuzia acesteia în polimer. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză constantă. Sistemul Nitro. B. este un sistem de tip rezervor D. viteza de cedare a substanţei active este controlată prin intermediul matriţei polimerice lipofile sau hidrofile. conţine nicotină C. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în alcool polivinilic. Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral C. contine levonorgestrel D. este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat E. elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1 1470. Compudose 1474. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip rezervor: A. 173 . asigură energie electrică de nivel scăzut. este un sistem de tip matriţă E. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în lactoză. 1473. B. Progestasert. este format din microcompartimente deschise 1469. C. D. este un sistem terapeutic transdermic de tip matriţă. este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat C. D. viteza de cedare a substanţei active este dependentă de timp. Dispozitivele cu cedare controlată – afirmaţii adevărate: A. se aplică pe piele pe o durată de 48 de ore. D. sunt reprezentate de sistemele terapeutice transdermice.B. Viteza de cedare poate creste la asociere cu palmitat de izopropil sau ulei mineral. E. Utilizeaza o matrita de alginat siliconic B. C. 1471. asigură energie electrică de nivel înalt.

C. transportul substanţei active prin piele este asigurat de energia electrică de nivel înalt. reacţia cu un substrat enzimatic. sunt sisteme de administrare cu cu viteza controlată prin activare. B. sunt sisteme cu eliberare prelungită. Sistemul iontoforetic periodic transdermic (SIPT) – alegeţi variantele corecte: A. reprezintă sisteme dispozitive cu eroziune modulată electric. sunt dispozitive cu cedare autoreglabilă. 1480. a ultrasunetelor. prin electroporare. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip matriţă – alegeţi variantele corecte: A. C. săptămâni sau ani. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip rezervor – alegeţi variantele corecte: A. sunt dispozitive cu cedare controlată. C. E. Deponit (isosorbit dinitrat). Compudose (estradiol) C. 1478. D. C. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e dependentă de pH. B. Compudose (progesteron) E. C. D. 1477. dispozitive cu membrană de control. permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric. B. D. cedarea substanţei active este independentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare D. Transderm – Scop (scopolamina). 1481. asigură administrarea de hormoni. B. a ultrasunetelor. C. reprezintă dispozitive modulate din exterior. B. controlul cedării pulsatorii poate fi fizic sau electronic. 1484. D. se realizează prin desorbţie competitivă. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e independentă de pH. Reacţia cu un substrat enzimatic ca mecanism al cedării substanţei active – alegeţi variantele corecte: A. 1479. se clasifică în dispozitive cu cu modulare exterioară şi dispozitive automodulabile. alegeţi variantele corecte: A. 174 . B. se obţin prin aplicarea unui câmp electric. Dispozitivelecu cedare modulată prin schimbarea pH-ului: A. D. câmp magnetic. Sistemele cu eliberare controlată. controlul cedării pulsatorii poate fi chimic sau electronic. Estraderm (progesteron). E. se obţin prin aplicarea unui câmp electric. E. D. prin electroporare. D. E. C. reprezintă dispozitive modulate din exterior. A. Occusert (pilocarpina nitrat). asigură o cedarea substanţelor active cu viteză constantă. 1476. asigură o cedarea substanţelor active prin modulare pulsatorie. producerea curentului electric se realizează periodic. Sistemele cu cedare pulsatorie – afirmaţii adevărate: A. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de 10 – 12 ore. 1482. dispozitive cu eroziune controlată. B. B. cedarea substanţei active este dependentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare. Catapress – TTS (clonidina). sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă. ăncapsularea de celule vii. sunt sisteme intelingente de cedare a substanţei medicamentoase. E. Deponit (nitroglicerina). E. reprezintă sisteme cu cedare controlată. 1483. Nitro-Dur (nitroglicerina). reprezintă sisteme inteligente de cedare a substanţei medicamentoase. nu permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric E. Duragesic (fentanil citrat). Dispozitivele modulabile pentru transportul transdermic – afirmaţii adevărate: A. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de zile. E. Dispozitivele modulabile reversibil în funcţie de un agent din mediu. permite transferul de peptide şi proteine. permite administrarea de peptide.D. B.

175 . dispozitive cu solubilitate controlată. E. D. C. 1485. modularea vitezei de eroziune e independentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e dependentă de pH.C. D. Dispozitivele cu eroziune controlată – alegeţi variantele corecte: A. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e independentă de pH. dispozitive cu modulare din exterior. modularea vitezei de eroziune e dependentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului. dispozitive cu desorbţie competitivă. B. sunt dispozitive automodulabile. E.

au consistenta necesara B. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala 176 . risc crescut de contaminare microbiana C.Tema nr. dezagregare rapida 1493. fiecare avind proprietati fizico-chimice si tehnologice particulare. indicele de aciditate mare B. 28 Preparate rectale 1486. a supozitoarelor lipofile sau dizolvarea intr-o ora a celor cu baze hidrosolubile E. cu serii diferite. sunt destinate numai pentru actiune sistemica C. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale B. contaminare microbiana redusa C. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare neajunsuri determinate de unele proprietati nefavorabile ale excipientului. sub forma de supozitoare A. Hidrofilie variata B. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala E. precizati enunturile corecte A. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este sinonim cu cel pentru dizolvarea comprimatelor 1492. higroscopicitate D. sunt destinate numai pentru actiune locala B. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite E. prezinta polimorfism accentuat D. stabilitate la caldura E. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare: A. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa B. putere emulgatoare diferita C. Etapele care se succed de la administrarea supozitorului pina la patrunderea substantei medicamentoase in circulatia generala:alegeti variantele corecte A. polimorfism D. ceea ce determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat 1487. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei D. Calea rectala se abordeaza atunci cand: A. actiune iritanta asupra mucoasei rectale 1488. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic E. instabile. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. topirea excipientului lipofil B. Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala. lenta 1490. pacientul prezinta leziuni rectale C. capacitate mare de dizolvare E. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice D. dizolvarea excipientului hidrosolubil C. administrarea este de durata. transferul direct din excipient in mucoasa rectala 1489. Gliceridele semisintetice ca baze de supozitor – alegeţi variantele corecte: A. solidificare rapida E. in afectiuni cronice D. stabilitate la caldura B. Proprietatile tehnologice ale gliceridelor semisintetice: A. indicele de iod mare C. Solidificare medie. autooxidabile C. lipsa hidrofiliei 1491. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala D. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal D. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare A. E exista numeroase tipuri. contractie de volum redusa.

Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F. lanolina 1497. Eucerina C. sunt supozitoare rectale 1502. hialuronidaza E. Witepsol D. Adeps solidus 1500.X. procedeul se realizeaza la rece B. cilindro-conica B. tocoferol B. sunt: A. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele cu glicerol nu este adevarata: A. sferica C. absorbtia se realizeaza prin difuzie pasiva D. principiul activ rezulta in urma unei reactii de saponificare E. inocuitate C. se determina factorul de dislocuire E. Massa Estarinum B. Promotorii de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor: A. Supozitoarele rectale au forma: A.: A. absorbtia depinde de pH-ul mediului si de pKa substantei medicamentoase 1501.1494. Masa gelatinoasa E. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare 1495.R. ovoidala D. tensioactivi D. nu sunt higroscopice C. glicerol C. se prepara din carbonat de sodiu anhidru. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este viteza de dizolvare in mucusul rectal C. contractie de volum la racire mica si insuficienta 177 . dioxid de siliciu coloidal E. Brij C. Myrj D. de cilindri ascutiti la un capat E. acid oleic 1498. Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor: A. folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor. glicerina si stearina D. se determina capacitatea formelor goale C. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este coeficientul de repartitie mucoasa/excipient al substantei dizolvate in masa topita B. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces D. Ca substituenti ai untului de cacao la prepararea supozitoarelor se folosesc: A. se prepara prin modelare manuala B. Dezavantajele untului de cacao. masa gelatinoasa E. ulei de ricin B. acid sorbic C. masa de polietilenglicoli 1496. absorbtia nu depinde de coeficientul de repartitie lipide/apa al substantei medicamentoase E. tendinta de a rancezi B. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt adevarate: A. propilenglicol D. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la absorbtia substantelor medicamentoase din supozitoarele rectale nu este adevarata: A. torpila 1499. grasimi semisintetice B.

Dezavantajele folosirii untului de cacao sunt: A. glicerolul este usor iritant al mucoasei D. se păstrează la rece. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia hepatica prin vena porta 1509. Supozitoare rectale E. hidrofilie crescuta 1504. Modelare manuala B. are tendinţă de râncezire E. este un excipient hidrofil C. nu are o consistenta suficienta E. se realizeaza prin si datorita: A. ca baze de supozitoare. prezinta urmatoarele inconveniente in utilizare: A. incalzirea si topirea peste 40 °C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile) E. solidificare rapidă 1507.D. Topire. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portala C. Absorbtia substantelor active din supozitoare. Presare C. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 30 °C 178 . prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia generala prin vena iliaca E. indice hidroxil mare E. poate fi contaminata cu microorganisme 1505. capacitate emulgatoare diferita D. indice de iod scăzut D. polimorfismul 1506. sunt destinate administrarii numai pe cale rectala D. prezinta urmatoarele caracteristici: A. solidificare rapida. vaginala sau uretrala E. Masa gelatinoasa. supliment 2004. capacitate de incorporare a unor cantitati mari de pulberi B. Gliceridele semisintetice folosite ca baze de supozitoare se caracterizează prin: A. punct de topire la 32-340C C. C. se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Theobroma cacao D. Dupa FR X. la nivelul rectului. inocuitatea B. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs 1503. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active dispersate sau dizolvate într-o bază adecvată. Untul de cacao: A. supozitoarele sunt: A. medie sau lenta C. Supozitoare vaginale 1510. vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice B. Untul de cacao are urmatoarele proprietati: A. sunt destinate administrarii pe cale rectala. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct în circulatia portala D. turnare în forme D. variaţiile în compoziţie D. toleranţa locală bună C. tendinţa de râncezire E. sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile 1511. punct de topire la 40-450C B. incompatibilitati ale gelatinei si glicerinei cu unele substante medicamentoase B. sensibilitate la umiditate C. este un excipient gras B. ferit de lumină 1508. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara supozitoarele de glicerina oficinale în FR X ? A. ca baza de supozitoare. Gliceridele semisintetice. contractie de volum la racire mica E. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active B.

35 ° C B. La prepararea supozitoarelor prin procedeul de topire . cantitatea de substanta activa dislocuita de cantitatea de excipient E. capacitatea formei goale B.34 ° C B. are contractie de volum mica dupa turnare si solidificare in forme (tipar) E. prezinta inocuitate totala si toleranta locala buna 1513. forma stabila este forma beta D. revine la forma stabila beta dupa câteva ore de la supratopire E. prin triturare cu toata masa topita E. cantitatea de excipient dislocuita de substanta medicametoasa 1519. are o compozitie variabila C. ulei de ricin B. Suspendarea substantei medicamentoase in baza de supozitoare se face: A. Factorul de dislocuire al untului de caco: A. punct de topire cuprins intre 32 . prezinta un polimorfism accentuat D. revine la forma stabila beta în decurs de cca 4 zile de la supratopire D. dupa o pulverizare prealabila a acesteia B. Care dintre urmatoarele produse se folosesc ca baze de supozitoare: A. Pentru imbunatatirea hirofiliei bazelor de supozitoare grase se adauga in formulare: A. prezinta 4 forme polimorfe cu puncte de topire diferite B. se determina empiric D. Masa Estarinum E. se determina din valoarea indicelui de saponificare al excipentului 1520. alcool cetilic 5 % (procente) C. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 40 °C C. ulei de parafina 1517. indice de iod crescut (mai mare de 30) E. indice de iod scazut (mai mic de 7) D. indice de hidroxil ridicat 1515. reprezinta cantitatea de excipient dislocuita de 1 g de substanta medicamentoasa B.52 ° C C. Produsul Suppocire folosit ca baza de supozitoare: A. masa matritei C. untul de cacao prezinta urmatoarele dezavantaje: A.turnare a unui anumit numar de supozitoare E. Span 60 1516.B. revenirea la forma stabila se face in decurs de circa 4 zile E. forma stabila este forma gamma C. prin incorporare in baza ca atare 1518. PEG 400 B. prin triturare initiala cu un excipient fluid C. Ca baza de supozitoare. Gliceridele semisintetice se caracterizeaza prin: A.turnare trebuie cunoscute: A. punct de topire cuprins intre 50 . este o baza dispersabila in apa 179 . Tween E. revenirea la forma stabila se face in decurs de 24 ore. Suppocire C. parafina D. se foloseste pentru calcularea masei de excipient necesar prepararii prin topire . prin triturare initiala cu o parte din baza topita D. Untul de cacao: A. cantitatea de excipient care umple forma goala D. 1514. se inmoaie si se topeste intre 30 . apartine categoriei gliceridelor semisintetice folosite la prepararea supozitoarelor B. Adeps solidus D. formarea polimorfilor instabili se evita prin topire incompleta la cca 36 °C 1512. este redat in tabele pentru o serie de substante medicamentoase C.

sedimentarea particulelor in suspensie D. se dizovă în mucusul rectal C. pentru a modifica punctul de topire C. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica dupa ce a traversat ficatul D. Dioxidul de siliciu coloidal se foloseste la prepararea supozitoarelor: A. emulsie D.dupa administrare rectala B. având ca risc eliminarea supozitorului E. In ce conditii are loc absorbtia substantelor medicamentoase dupa administrarea supozitoarelor rectale si care este posibilitatea de a se evita efectul primului pasaj hepatic A. se obtine pornind de la uleiul de palmier care se hidrogeneaza si apoi se supune inter sau transesterificarii D. imbunatatirea stabilitatii chimice a substantelor active 1524. se pot obtine prin turnare B. topirea bazelor liposolubile sau dizolvarea celor hidrosolubile in conditii precizate E. nu se admite prepararea prin modelare fiind neigienica C. se interzice folosirea de substante auxiliare 1526. se prepară prin topire şi turnare în forme 1523. Polietilenglicolii utilizaţi ca excipienţi pentru supozitoare rectale: A. Ce aspecte biofarmaceutice au loc la administrarea supozitoarelor din excipienti grasi . imbunatatirea absorbtiei E. dizolvarea excipientului C. nu este posibila evitarea metabolizarii la prima trecere prin ficat. Gliceridele semisintetice prezintă următoarele avantaje comparativ cu untul de cacao: A. dispersie solida 1527. se dizolvă rapid în fluidul rectal 1522. cedarea este favorizata de particule cu grad de dispersie avansat 180 . îmbunătăţesc conservarea supozitoarelor C. este sinonim cu produsul Witepsol E. modificarea hidrofiliei C. favorizează turnarea în forme datorită absenţei fenomenului de supratopire E. pentru a modifica hidrofilia D. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica evitind ficatul C. topirea excipientului B. Prevederi ale F. unt de cacao sau gliceride semisintetice: A. prezinta o hidrofilie crescuta si o conservare mai buna in comparatie cu untul de cacao 1521. prezenta anastomozelor intre venele hemoroidale face ca o parte a substantei absorbite sa traverseze ficatul 1528.R. eutectic E. înlătură inconvenientele tehnologice B. pentru a modifica vascozitatea B. Prezenta tensioactivilor in compozitia supozitoarelor determina: A. determină creşterea presiunii osmotice locale. se topesc la temperatura corpului B. au o hidrofilie mai mică D. absorbtia la nivelul hemoroidalelor superioare dreneaza substanta absorbita cu fluxul sanguin prin ficat E. suspensie C. X in monografia de generalitati referitoare la supozitoare A. modificarea punctului de topire D. prevede masa gelatinoasa ca excipient pentru supozitoare rectale D. pentru a imbunatati absorbtia E. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru supozitoare se face in urmatoarele sisteme disperse A. nu extrag apa din ţesuturile vicinale rectului D.C. solutie B. pentru a usura incorporarea unor substante 1525. modificarea vascozitatii B.

masa gelatinoasa E. tranchilizante 1534. Ce contin supozitoarele cu glicerol: A. Ce factori biofarmaceutici favorizeaza absorbtia substantei medicamentoase din supozitoarele rectale A. in cazul substantelor usor solubile in apa. laxative C. unt de cacao B. prezenta substantei medicamentoase in suspensie B. sa fie inerti chimici D. solubilitatea cit mai mare in excipient C. Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt: A. la prepararea supozitoarelor: A. Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt: A. forma C. Substante auxiliare admise de FR X. particulele mai mari vor ajunge mai repede la mucus iar dizolvarea este usoara 1529. uniformitatea masei E. comportament la topire sau dizolvare D. lubrifianţi E. supliment 2004. activitate termodinamica mare a substantei medicamentoase 1530. masa de bentonita 1535. omogenitate C. purgative D. carbonat de calciu C. aspect B. agenti de crestere a vascozitatii D. coloranti E. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient B. Antispasmodice E. carbonat de sodiu anhidru D. carbonat de sodiu cu 10 molecule de apa E. calea de edministrare B. grasimi semisintetice C. folosirea numai a untului de cacao 1536. vaginale si uretrale: A. antioxidanti B. interval mare intre punctul de topire si solidificare B. Viteza de difuziune a substantei medicamentoase din supozitoare depinde de: A. coeficient de repartitie mare intre mucoasa rectala si faza apoasa E. polietilenglicoli in amestec D. Interval mic intre punctul de topire si solidificare 181 . sterilitate 1531. Controlul calitatii supozitoarelor conform FR X: A. masa D. glicerol B. antihemoroidale B. prezenta tensioactivilor D. In ce consta diferenta intre supozitoarele rectale. acid stearic 1537. marimea particulei C. conservanti antimicrobieni C. forma supozitorului 1533. solidificarea sa se faca prin contractie de volum C.E. solubilitatea in mucusul rectal D. agenti tensioactivi 1532. Care baze de supozitor sunt liposolubile: A. folosirea numai a masei gelatinoase E.

cu fenilbutazona C. cu algocalmin D. ulei de parafina D. procedee extractive 1539. Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de supozitor: A. presarea la cald a semintelor de teobroma cacao C. uleiuri neutre cu vâscozitate redusa C. sa aiba actiune farmacologica 1538. In FRX sunt oficinale urmatoarele supozitoare: A. hidrogenarea uleiului vegetal B. cu piroxicam B. gliceride ale acizilor grasi saturati B.E. cu metronidazol 182 . cu glicerol E. Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea supozitoarelor sunt: A. ulei de ricin E. ulei de avocado 1540. procedeul reesterificarii E. procedeul de transesterificare a uleiului de palmier D.

benzoatul de sodiu 1546. termoplastic. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru: 183 . alegeti ennturile corecte A. talcul C. 29 Comprimate. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente A. lactoza 1547. in pat de aer fluidizat. toti componentii sint solubili. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline. sunt corecte: A. apa E.R. acid stearic C. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B. comprimate orodispersabile E. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului capsulelor A. spre a grabi dezagregarea in stomac 1544. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din F. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare prelungita: A. X. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase ( granule. D. B. capsule 1541. pelete) cu filme polimerice solubile in apa. acidul stearic D. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite: A. antioxidanti 1545. E. comprimate pentru dispersii orale D. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. Aerosilul E. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente. de cca 12-24 ore B. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu).cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp. C. sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric.Tema nr. comprimate pentru uz parenteral 1548. insolubil dar permeabil (sistem rezervor) 1543. se administreaza oral. acoperirea se face in tobe de acoperire. talc B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic. stearatul de magneziu B. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase tari: A. supliment 2004. C. cedarea se face in toate cazurile de mai sus. D. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase. gelatina B. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare E. referitoare la tipurile de comprimate. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite( polimer hidrosolubil. in comparatie cu preparatele cu cedare imediata. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu D. colagen C. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire biologica scurt si cu indice terapeutic mare E. dar de grosimi diferite C. comprimate neacoperite B. plastifianti D. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol absorbant al acesteia. comprimate acoperite C. cu exceptia lubrifiantului. sau amestecatoare de mare viteza E. prin dizolvarea filmului 1542.

metilceluloza 1552. fosfat de calciu 1556. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare 1549. solutie uleioasa C. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt: A. Capsulele gelatinoase tari: A. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera 1557. hidroxipropil metilceluloza C. suspensie apoasa D. comprimate pentru inhalatii 1555. Matritele din material plastic elibereaza substanta activa din comprimat: A. prin solubilizare D. 1 % acid stearic D. In formula de preparare a continutului capsulelor F.R. se mai numesc perle C. comprimate cu actiune prelungita B. gelatina D. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi: A. amidon nedospit. Spansule D. solutie apoasa B. emulsie U/A 1551. 1 % stearat de magneziu sau de calciu E. au forma sferica E. Care dintre afirmatiile referitoare la dezagreganti nu este falsa: 184 .R. 3 % talc B. independent de pH B. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite E. comprimatele vaginale C. 10 % aerosil 1553. comprimatele pentru inhalatii E. drajeuri C.A. prelungirea actiunii 1550. amidon de cartofi B. gelatina formolizata E.X.X. prin eroziune C. B. suspensie uleioasa E. prin dizolvare E. Avantajele acoperirii comprimatelor: A. admite cel mult: A. comprimate vaginale E. comprimatele care se mentin in gura B. bentonita D. sunt constituite din doua parti cilindrice D. celuloza microcristalina E. usurarea ingerarii D. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu B. supliment 2004 prevede prepararea invelisului capsulelor din: A. independent de prezenta enzimelor 1554. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente C. 5 % caolin C. lactoza uscata prin spray C. comprimatele pentru implante D. F. se mai numesc capsule operculate B. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in masa sunt: A.

Diluantii folositi la formularea comprimatelor sunt: A. D. gelatina 1561.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. E. se adauga amestecului de pulberi inainte de granulare D. se folosesc sub forma de mucilagii 1558. guma arabică C. amidonuri 1559. carbonat de calciu D. Gelatina folosita la formularea capsulelor gelatinoase tari: A.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat). coca de amidon D. Testul se realizează pe 6 capsule.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0.A. manitolul E. se folosesc pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii C.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat). Polimerii enteroslubili folosiţi pentru acoperirea comprimatelor sunt: A. se obtine din piele de porc prin hidroliza acida . umiditate mai mica de 20 % (procente) C.25 ° C E.. talcul B. fosfatul tricalcic D. lactoza anhidra B. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza acida . dar niciodată mai puţin de o oră. 1563. C. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6. iar capsulele nu trebuie să prezinte nici un semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul. se examinează după 60 minute. In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi urmatorii diluanti A. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. dar niciodată mai puţin de o oră. Are loc în mediu de HCl 0. polivinilacetoftalat E. Are loc în mediu de HCl 0. se adauga intergranular E.tipul A D. B. şelac C. PEG 1562. pentru capsulele de dimensiuni mari. se examinează după 30 minute.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat).1M acid este de regulă 2 sau 3 ore. amidon C. Testul se realizează pe 3 capsule. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza alcalina . PVP B. iar capsulele nu trebuie să prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul. temperaturi mai mici de 40 ° C 1564. dezagregarea capsulelor gelatinoase gastrorezistente (alegeţi variantele corecte): A. conservare buna a capsulelor gelatinoase tari (invelisuri) se poate face prin pastrare la: A. se folosesc pentru a invinge forta de coeziune a materialului conferita prin comprimare si prin prezenta liantilor B. se obtine prin hidroliza colagenului animal B. se obtine din piele de porc prin hidroliza alcalina . umiditate relativa cuprinsa intre 35 . zahărul E. talcul B. iar capsulele nu trebuie să prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul.tipul A E. Conform FR.45 % (procente) D. Lianţii cei mai folosiţi pentru obţinerea comprimatelor sunt: A. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6.tipul A C.1M acid este de regulă 2 sau 3 ore. lactoza . supliment 2004.X. aerosil E. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. Dezagregarea în apă este de regulă 2 sau 3 ore. se examinează după 30 minute.forma alfa C. temperaturi in jur de 10 . acetoftalat de celuloză D.tipul B 1560.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. umiditate relativa mai mica de 10 % (procente) B. acid stearic 185 . dar niciodată mai puţin de o oră.

lactoza monohidratata D. antifrictional E. şelac 1573. lasa. asocierea unui granulat cu o capsula operculata mai mica D. nu este este calorigen C. are avantajul ca adera de matrita si ponsoane D. nu influenteaza comportamentul vascos al dispersiilor apoase de gelatina C. este cunoscuta sub numele de Avicel 1568. amidonul pregelatinizat E. nu poseda proprietati dezagregante E. in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi 1566. Precizati care dintre urmatorii excipienti se folosesc in comprimarea directa ? A. antiaderent D. la administrare. accelerarea dezagregarii B. Celuloza microcristalina: A. este higroscopic E. separarea componentelor printr-o rondela de hostia 1567. asocierea unui granulat cu o capsula moale E. polietilenglicoli E. Manitolul: A. hidroxipropilmetilceluloză B. adaugarea unei pulberi absorbante B. Zaharul. zaharul 1572. are valori cuprinse intre 150 . introducerea in capsula a unui component granulat si a celuilalt sub forma de minicomprimat C. polivinilacetoftalat D.1565. polivinilpirolidonă C. o senzatie de racorire 1570. Evitarea incompatibilitatilor dintre componentele materialului de introdus in capsule gelatinoase tari se poate face prin: A. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale B. Pentru acoperirea enterică a comprimatelor se folosesc: A. emolient 1571. ca excipient pentru comprimate: A. celuloza microcristalina B. glisant C. acetoftalat de celuloză B. are valori cuprinse intre 300 . prelungeste dezagregarea comprimatelor E. se determina pe un gel de gelatina de 6. reflecta caracteristicile de coeziune intre moleculele de gelatina B. Cifra Bloom: A. are o caldura de dizolvare negativa D. se foloseste ca diluant. Categoria lubrifiantilor utilizati la comprimate contine reprezentanti cu roluri particulare. hidroxietilceluloză E.500 g. poate fi folosit in comprimarea directa 1569. care sunt acestea A. are bune proprietati liante D. este usor higroscopic C. alfa . se foloseste in comprimarea directa C.75 % (procente) mentinut anterior 17 ore la 10 ° C D. polisiloxani 186 . in cantitati moderate B. lactoza C. in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi E. se foloseste ca diluant in comprimarea dupa granularea uscata B.250 g. Pentru acoperirea neenterică a comprimatelor se folosesc: A. polimeri ai acidului metacrilic şi esterii acestuia D. carbowaxuri C.

glicina E. actioneaza local B. Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor: A. sunt destinate in principal actiunii locale C. enzime care pot hidroliza liantii din comprimate E. Amidon B. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 15 minute 1580. Carboximetilceluloza sodica 1582. sorbitolul E. lactoza B. amestecuri generatoare de gaz D. polivinilpirolidona E. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 5 minute E. lactoza C.etc D. Stearat de magneziu D. stearatul de magneziu C. Lactoza C. Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor: A. Laurilsulfat de sodiu 187 . La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante: A. Manitol D. antiinflamatoarelor. sunt destinate in principal actiunii sistemice B. glucoza D. in cantitati mici 1576. Dioxid de siliciu coloidal 1581. Ulei de vaselina B. se folosesc frecvent comprimatele acoperite cu zahar. printre cele enumerate mai jos A. zaharoza B. se pot formula sub forma comprimatelor efervescente. drajeurile 1578. amidonurile C. Polietilenglicol 4000 E. Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in formularea comprimatelor A. manitolul D. amidonul B.1574. metiletilcetona 1579. gelatina D. Uleiuri minerale C. propilenglicolul 1575. eventual spumogene E. Ce exemple de excipienti se folosesc la prepararea comprimatelor de mestecat (masticabile) A. contin substante medicamentoase din grupa antiinfectioaselor. Zahar E. antifungicelor. Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu valoare energetica redusa A. Bentonita D. Ciclamati E. Alginati B. Stearat de magneziu C. sunt administrate pentru actiune sistemica C. carboximetilceluloza sodica. zahar B. ca substante medicamentoase rapid absorbite se foloseste nitroglicerina D. Care dintre excipientii enumerati au rol liant in formularea comprimatelor A. Comprimatele sublinguale si bucale prezinta anumite caracteristici. Ce particularitati au comprimatele vaginale A. hidroxipropilmetilceluloza 1577. manitol C.

prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 60% E. B. au învelis continuu. Comprimatele filmate D. comprimatele orodispersabile: A. solutii de substante active pot încorpora substanţe solide sau lichide. Umplerea capsulelor operculate se realizeaza: A. Comprimatele neacoperite B. 188 . latexuri ale fiecaruia din cei exemplificati mai sus 1586. X: A.R.comprimatele pentru dispersii orale: A. se dezagregă în cavitatea bucală în mai puţin de 3 minute. Drajeurile C. acoperirea se face in tobe de acoperire. manual pentru fiecare capsula in parte B. sunt comprimate neacoperite sau comprimate filmate D. 1589. Conform F. se închid prin îmbucare. supliment 2004.R. Comprimatele efervescente E. cu gelular in farmacie D. R. sunt comprimate cu eliberare modificată.comprimatele gastrorezistente: A. Conform F. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B. 1591. cu pipeta E. la 15 – 25 0 C. supliment 2004. Eudragit RS E. X 1584. sunt comprimate cu eliberare convenţională. substantele medicamentoase trebuie sa fie solubile. X. dar de grosimi diferite C. cedarea se face in toate cazurile de mai sus. supliment 2004. sunt oficinale în F. dizolvarea este grabita de amestecul efervescent D.R. C. dar excipientii pot fi insolubili C. toti componentii sunt solubili B. se dezagregă în apă. forma de cilindrii alungiti. nu sunt oficinale în F. rotunjiti la capete. in scopul cedarii prelungite A. Conform F.X. automatizat in industrie C. în mai puţin de 3 minute 1590.1583. sau amestecatoare de mare viteza E. C. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 20% 1588. sunt comprimate neacoperite. B. in pat de aer fluidizat. Corespund termenului de "compressi obducti" conform F. supliment 2004. Conform F. prin cantarire 1585. pelete) cu filme polimerice solubile in apa. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite A. Eudragit L B. prin dizolvarea filmului 1587. D. conţin substanţe solide (pulberi sau granule).R X.R X. se dezagregă în apă în mai puţin de 3 minute E. Nu exista acest termen in F.R X. Ce particularitati se intilnesc la formularea si prepararea comprimatelor efervescente A. se dezagregă în apă în cel mult 60 minute. contin substante active lichide sau paste. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. se dezagregă în apă. E.R X. Eudragit LS D. B. dezagregarea se realizează pe 3 comprimate. în mai puţin de 5 minute E. Care dintre polimetacrilatii comercializati cu numele Eudragit au rol in formarea unor filme insolubile dar permeabile. C. D. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase (granule. Eudragit S C. sunt comprimate cu eliberare imediată. se obţin din granule sau particule deja acoperite cu un înveliş gastrorezistent. B. sunt comprimate cu eliberare întârziată. la 15 – 25 0 C. supliment 2004. capsulele tari (alegeţi variantele corecte) : A.

capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina. Conform F. dar niciodată mai puţin de o oră. rotunjiti la capete. timp de 15 minute. E. alcătuită din una sau mai multe substanţe active. capsule gastrorezistente. B. comprimatele gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0. dar trebuie sa se dezagrege în tampon fosfat pH 6. sub formă de pastă. supliment 2004. capsulele: A. sunt reprezentate de capsule moi. D. capsulele sunt preparate farmaceutice solide. daca nu se prevede altfel. 1595.8 cu adaos de pulbere de pancreas în cel mult 60 minute. 1592. ci trebuie sa se dezagrege în pancreatina-solutie alcalina (R) în cel mult o ora. sunt reprezentate de capsule moi. dar niciodată mai puţin de o oră. comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege în apa.C. C. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în apă. Conform FR X. permit eliberarea imediată sau modificată a substanţei active. contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule. caşete. supliment 2004. supliment 2004.8 în cel mult 60 minute. D. caşete. capsulele trebuie sa se dezagrege astfel: A. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în apa în cel mult 15 minute.1M sau suc gastric artificial în 30 minute. conţin substanţe lichide. E. conţin o doză unitară. de formă şi capacitate variabile. sunt compuse din 2 semicilindri prefabricaţi. comprimatele trebuie sa se dezagrege astfel: A. daca nu se prevede altfel E. capsule gastrorezistente. iar când este justificat în HCl 0.1M. forma de cilindrii alungiti. solutii de substante active B. cu excepţia cazurilor justificate şi autorizate. C. cu excepţia cazurilor justificate şi autorizate. deschise la o extremitate şi celălalt capăt rotunjit şi închis. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un învelis continuu. sunt constituite din 2 părţi cilindrice prefabricate. D. daca nu se prevede altfel. formate dintr-un înveliş tare. tari. Dupa FR X. contin substante active solide (pulberi sau granule). capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în 15 minute B. C. supliment 2004. D. tari. plati. au forma sferica sau ovala. se închid prin îmbucare. timp de 30 minute. la 15 – 250C în cel mult 5 minute. capsule cu eliberare modificată. B.1M. 189 . Conform FR X. din amidon nedospit. capsulele amilacee (casete) sunt preparate solide. dar trebuie sa se dezagrege în tampon fosfat pH 6. dezagregarea se realizează pe 6 capsule. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în cel mult 30 minute. D. ci în pancreatina solutie alcalina (R) în cel mult 60 minute E. 1593. au învelis continuu. contin substante active lichide sau paste.comprimatele nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie acida (R) în 2 ore. contin substante active lichide sau substante solide dizolvate sau dispersate. solide. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie (R) în 120 minute. în 2 sau 3 ore. capsulele gelatinoase gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0. C. mai gros decât capsulele tari. dezagregarea se realizează pe 6 capsule. în 2 sau 3 ore.R. capsulele amilacee trebuie sa se transforme în apa într-o masa moale dupa 60 secunde 1594. X. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatină sau alte substanţe. conţinând în general o doză unitară de substanţă activă si în functie de consistenta învelisului difera forma capsulelor precum si natura substantelor active pe care le învelesc (alegeţi variantele corecte) : A.este continuu şi prezintă forme variate. corespund precizărilor monografiei Capsulae care se adresează numai preparatelor administrate pe cale orală. formate dintrun înveliş tare sau moale.

D. E. B. 1601. informaţiile referitoare la utilizarea tradi ională a medicamentului nu sunt suficiente. datorită compoziţiei şi scopului lor. B. care este o procedură simplificată de autorizare. medicamentelor de uz uman. 95/ 2006 nu se aplică: A. B. 1599. informaţiile referitoare la utilizarea tradiţională a medicamentului dovedesc faptul că efectele farmacologice şi eficacitatea medicamentului sunt plauzibile pe baza utilizării îndelungate şi experienţei. fabricate industrial. s-a încheiat. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare orală. medicamentelor preparate în farmacie conform indicaţiilor unei farmacopei şi destinate eliberării directe către pacienţii farmaciei respective. Autorizarea pentru utilizare tradiţională este refuzată în următoarele situaţii: A. C. dintre care cel puţin 15 ani în Uniunea Europeană. 30: Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al medicamentelor psihotrope şi stupefiante 1596. în cazul medicamentelor imunologice. pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa. E. E. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au un grad de diluţie suficient pentru a garanta siguranţa medicamentului. medicamentelor de uz uman.TEMA nr. 1597. D. 190 . nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului B. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de cătreMinisterul Sănătăţii. Autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă: A. Referitor la autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament. orice precauţii speciale ce trebuie luate de persoanele care manipulează astfel de produse şi le administrează pacienţilor. E. E. Legea nr. B. Agenţia Naţională a Medicamentului nu trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au absente indicaţiile terapeutice specifice pe eticheta produsului. Următoarele afirmaţii referitoare la medicamentele homeopate fabricate şi puse pe piaţă în România sunt adevărate: A. să procedeze la reînnoirea ei. Prevederile Titlului XVII din Legea nr. produsul poate fi dăunător la concentraţii mai mari decât cele precizate. se stabileşte pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii: A. C. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare externă. 95/ 2006 prevede următoarele: A. C. este valabilă pe o perioadă nelimitată. produse printr-o metodă implicând un proces industrial. desemnarea unui reprezentant exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică. perioada de utilizare tradiţională de cel puţin 30 de ani înainte de data depunerii cererii. sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare injectabilă. împreună cu precauţiile care trebuie luate de pacient. este valabilă pe o perioadă nelimitată. D. 1600. medicamentelor de uz uman. C. Autorizarea pentru utilizare tradiţională. B. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de către Agenţia Europeană a Medicamentului. destinate punerii pe piaţă în România. sunt preparate de uz oral C. 1598. sunt preparate injectabile D. rezumatul caracteristicilor produsului nu conţine atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare şi. produsul poate fi dăunător în condiţii normale de utilizare. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului. au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională care. prescrierea şi monitorizarea tratamentului. autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice fabricate industrial. formulelor magistrale. D. cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului decide.

dacă este utilizat incorect. un solicitant depune cereri însoţite de dosare identice la Agenţia Naţională a Medicamentului şi la autorităţile competente din aceste state. substanţele active exprimate doar cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată. să fie utilizat în scopuri ilegale. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate în spital sau în instituţii care deţin echipamente de diagnosticare adecvate. medicamentul conţine o substanţă care. Agenţia Naţională 191 . medicamentul. D. chiar în cazul utilizării corecte. C. B. să prezinte un risc de abuz medicamentos. D. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică. nu mai este prezent timp de 3 ani consecutivi în România. 1602. chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi efectuate în altă parte. este valabilă 5 ani. în cazul în care nu există ambalaj secundar. D. dacă este cazul. dacă sunt folosite fără supraveghere medicală. 1603. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată sunt adevărate: A. Agenţia Naţională a Medicamentului desemnează pentru un mandat de 4 ani. E. 1606. E. E. medicamentul conţine o substanţă clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare. D. B. sunt utilizate frecvent şi în mare măsură incorect şi ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru sănătatea umană. un reprezentant în Grupul de coordonare a procedurilor de recunoaştere mutuală şi descentralizate. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze/actualizeze un raport de evaluare privind medicamentul în cel mult 90 de zile de la primirea unei cereri valide. medicamentul. România acţionează ca stat membru interesat şi. dacă un medicament autorizat. autorizaţia îşi încetează valabilitatea. C. poate fi utilizat atât în spital cât şi în ambulatoriu. medicamentul poate. numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi. medicamentul poate. pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii: A. modul de administrare şi. chiar în cazul utilizării corecte. B. pus pe piaţă anterior. care în primii 2 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate pe cale digestivă. D. E. C. folosind denumirile lor comune. nu poate fi clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare.C. 1604. orice autorizaţie de punere pe piaţă. volum sau pe numărul de doze al medicamentului. în cazul în care România acţionează ca stat membru interesat pentru un medicament care a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă. în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare. nu prezintă un pericol direct ori indirect. ca măsură de precauţie. B. chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi efectuate în altă parte. Medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală dacă: A. E. prezintă un pericol direct ori indirect. La stabilirea subcategoriilor pentru medicamentele supuse prescrierii restrictive se iau în considerare următorii factori: A. dacă medicamentul a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă la momentul depunerii cererii. În scopul obţinerii autorizaţiei de punere pe piaţă în România şi în încă unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene. ce se poate reînnoi. forma farmaceutică şi conţinutul pe masă. C. prin noutate sau prin proprietăţile specifice. dacă este utilizat incorect. îşi încetează valabilitatea. dacă sunt folosite fără supraveghere medicală. Pe ambalajul secundar al medicamentului sau. să conducă la dependenţă. poate fi utilizat numai în spital. dar utilizarea sa poate provoca reacţii adverse grave necesitând o prescripţie medicală întocmită de un specialist şi o supraveghere specială de-a lungul tratamentului. 1605. medicamentul poate. datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică. în acest caz. datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică. B. medicamentul este destinat utilizării în ambulatoriu. C. numele ţi numărul de telefon al reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate numai în unităţi sanitare private care deţin echipamente de diagnosticare adecvate. conţin substanţe ori preparate ale acestora ale căror activitate şi/sau reacţii adverse necesită investigaţii aprofundate. calea de administrare. La stabilirea subcategoriilor se iau în considerare următorii factori: A. unde este cazul. D.

B. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. E. E. în 10 zile de la adoptare. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Ministerul Sănătăţii. B. Deţinerea unei autorizaţii de fabricaţie include şi autorizarea pentru distribuţia angro a medicamentelor acoperite de acea autorizaţie. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament îşi pierde valabilitatea în următoarele cazuri: A. E. etichetarea şi prospectul şi informează statul membru de referinţă în consecinţă. B. pentru a promova armonizarea autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor în Uniunea Europeană. D. aplicarea procedurii de arbitraj este de competenţa Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman al Agenţiei Europene a Medicamentelor. 1609. 192 . distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Agenţia Naţională a Medicamentului. D. precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor. chiar dacă activitatea de fabricaţie sau de import este secundară. C. dacă în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. sunt aplicate de Agenţia Naţională a Medicamentului. trebuie să expună detaliat motivele şi să le comunice statului membru de referinţă. care definesc riscul potenţial grav pentru sănătatea publică. E. etichetarea şi prospectul. conform procedurii centralizate. în 15 zile de la adoptare. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene nu trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului. 1607. dacă nu a fost reînnoită după 10 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului. C. distribuţia angro de medicamente se face de către posesorii unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuitor angro de medicamente. E. Agenţia Naţională a Medicamentului nu poate aproba raportul de evaluare. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Ministerului Sănătăţii Publice. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului. C. conform procedurii centralizate. precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Comisia Europeană. prevederile ghidurilor adoptate de Comisia Europeană. opinia finală a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman. siguranţă şi eficacitate. dacă în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare. rezumatul caracteristicilor produsului. Agenţia Naţională a Medicamentului. deţinerea unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente exceptează deţinătorul de la obligaţia de a deţine o autorizaţie de fabricaţie şi de a se supune condiţiilor stabilite în acest sens. 1610. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza versiunii consolidate a dosarului cu privire la calitate. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Agenţia Naţională a Medicamentului. Agenţia Naţională a Medicamentului transmite trimestrial Grupului de coordonare o listă de medicamente pentru care trebuie alcătuit un rezumat armonizat al caracteristicilor produsului. D. Agenţia Naţională a Medicamentului. celorlalte state membre interesate şi solicitantului. dacă în primii 5 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului. rezumatul caracteristicilor produsului. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată sunt adevărate: A. C.a Medicamentului aprobă raportul de evaluare. care precizează sediul pentru care este valabilă B. opinia finală a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman 1608. D. inclusiv orice variaţie survenită de la acordarea autorizaţiei. datorită unui risc potenţial grav pentru sănătatea publică.

D. numărul de mostre acordate anual pentru fiecare medicament eliberat pe prescripţie medicală este limitat. publicului larg. C. anunţuri cu caracter informativ şi materiale referitoare. 1613. B. în urma unei solicitări în scris. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind publicitatea pentru medicamente sunt adevărate: A. pentru o perioadă de 10 ani. mostrele gratuite se oferă. B. C. E. cu excepţia cazurilor în care acestea au o valoare simbolică. Ministerul Sănătăţii Publice are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Ministerului Sănătăţii Publice. D. E. deţin o autorizaţie de distribuţie sau sunt exceptate de la obţinerea unei astfel de autorizaţii. C. este interzisă publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutică şi aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. la rândul lor. numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse. inspectorii direcţiei de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice şi inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului pot preleva probe de la unităţile de distribuţie angro de medicamente în vederea efectuării de analize de laborator. E. publicitatea pentru medicamente destinată publicului larg. În înţelesul Legii nr. promiterea ori acordarea unor avantaje în bani sau în natură. instalaţiile şi echipamentele pentru asigurarea conservării şi distribuţiei medicamentelor persoanelor responsabile cu inspecţia acestora. C. 1616. publicitatea pentru un medicament trebuie să încurajeze utilizarea raţională a medicamentului. în mod excepţional. 95/2006. 1614. E. etichetarea şi prospectul. semnată şi datată. în scopul inspecţiilor. este interzisă publicitatea destinată publicului larg pentru medicamente care conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope de convenţii internaţionale şi legislaţia naţională. să permită accesul la spaţiile. publicitatea pentru medicamente include în special: A. să păstreze evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare numai pe calculator. prin prezentarea lui obiectivă şi fără a-i exagera proprietăţile. la modificări ale ambalajului. 1615. la rândul lor. mostrele de medicamente conţinând substanţe stupefiante şi psihotrope în înţelesul convenţiilor nternaţionale. B. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Agenţiei Naţională a Medicamentului. să furnizeze medicamentele numai persoanelor care. E. 1612. C. se oferă. mostrele gratuite se oferă. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. să îşi constituie stocurile de medicamente numai de la persoane care. D. D. D. în mod excepţional. sponsorizarea congreselor ştiinţifice la care participă persoane calificate să prescrie sau să distribuie medicamente şi. numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse. în special. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind furnizarea de mostre gratuite sunt adevărate: A. este interzisă pe teritoriul României publicitatea destinată publicului larg pentru medicamentele prescrise şi eliberate în sistemul asigurărilor de sănătate. în mod excepţional.1611. este permisă distribuţia directă a medicamentelor către populaţie de către fabricanţi în scopuri promoţionale. stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea. Agenţia Naţională a Medicamentului ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Ministerul Sănătăţii Publice reacţii adverse suspectate la medicamente. B. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind farmacovigilenţa sunt adevărate: A. Ministerul Sănătăţii Publice ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Agenţia Naţională a Medicamentului reacţii adverse suspectate la medicamente. de exemplu. B. 193 . deţin o autorizaţie de distribuţie angro sau sunt autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice să furnizeze medicamente către populaţie în România. Deţinătorii autorizaţiei de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: A. B. Agenţia Naţională a Medicamentului are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană. să ţină la dispoziţia Ministerului Sănătăţii Publice evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare. plata cheltuielilor de transport şi cazare ocazionate de acestea. fiecare mostră nu trebuie să fie mai mare decât cea mai mică formă de prezentare de pe piaţă.

agendele şi rapoartele întâlnirilor. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale. raportorii şi experţii implicaţi în autorizarea şi supravegherea medicamentelor nu au nici un interes financiar sau alte interese în industria farmaceutică. în termen de 50 de zile de la inspecţia efectuată. B. nerespectării condiţiilor de funcţionare a unităţii de producţie de medicamente pentru care a fost autorizat sau în cazul nerespectării Regulilor de bună practică de fabricaţie. C. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să examineze orice document care are legătură cu obiectul inspecţiei. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu aceea declarată. D. nerespectării Regulilor de bună practică de laborator de către laboratoarele care efectuează teste farmacotoxicologice în vederea întocmirii documentaţiei de autorizare de punere pe piaţă a medicamentelor de uz uman. fabricării şi distribuţiei medicamentelor fără documente care să ateste provenienţa şi/sau calitatea acestora. Agenţia Naţională a Medicamentului are următoarele atribuţii: A. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să aibă permanent şi continuu la dispoziţia sa o persoană calificată corespunzător. dacă inspecţia demonstrează că fabricantul respectă principiile şi ghidurile de bună practică de fabricaţie conform legislaţiei naţionale. neînsoţite de deciziile luate. D. controalele medicamentului şi/sau ale ingredientelor şi controalele în stadiile intermediare de fabricaţie nu au fost efectuate din lipsa solicitării fabricantului. 95/2006. poate să efectueze inspecţii la localurile fabricanţilor de substanţe active folosite ca materii prime sau la localurile deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă. D. nu are eficacitate terapeutică. 1617. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al Ministerul Sănătăţii Publice. fără nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte descrierea metodei de fabricaţie. 1620. C. poate cere laboratoarelor proprii de control sau unui laborator certificat/recunoscut de Agenţia Naţională a Medicamentului în acest scop să efectueze teste asupra probelor de medicamente. E. Potrivit prevederilor Legii nr. practicarea în cadrul unităţii de producţie sau de distribuţie a medicamentelor a altor activităţi decât a celor pentru care au fost autorizate. B. emite un certificat de bună practică de fabricaţie. 194 . C. detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor. E. D. D. Pentru a garanta independenţa şi transparenţa decizională. ori de câte ori consideră că există motive pentru a suspecta nerespectarea principiilor şi ghidurilor de bună practică de fabricaţie. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să inspecteze localurile. E. înregistrările şi documentele deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă sau ale oricăror firme folosite de către deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă pentru efectuarea activităţilor de farmacovigilenţă. distribuţia angro a medicamentelor fără autorizaţie emisă de Ministerul Sănătăţii Publice. Contrafacerea de medicamente. funcţionării unităţii de producţie de medicamente fără autorizaţie de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului. Nerespectarea de către personalul calificat în studiul clinic al medicamentelor a Regulilor de bună practică în studiul clinic. B. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale. care le-ar putea afecta imparţialitatea. Potrivit prevederilor Legii nr. 1619. responsabilă de activitatea de farmacovigilenţă. deţinerii şi distribuirii medicamentelor cu termen de valabilitate depăşit sau cu buletin de analiză necorespunzător. D. E. Agenţia Naţională a Medicamentului: A. B. Titlul XVII: Medicamentul. Medicamentul este retras de pe piaţă dacă se observă că: A. În activitatea de supraveghere şi control a cerinţelor legale privind medicamentele. inclusiv opiniile minoritare.C. 95/2006. inclusiv opiniile minoritare. este periculos în condiţii normale de utilizare.următoarele fapre constituie infracţiuni: A. următoarele fapre constituie contravenţii: A. agendele şi rapoartele întâlnirilor. 1621. însoţite de deciziile luate. C. raportul risc-beneficiu este favorabil în condiţiile de utilizare autorizate. E. detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor. Titlul XVII: Medicamentul. se asigură că personalul său responsabil cu acordarea autorizaţiilor. B. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă nu sunt făcute publice. Efectuarea de către personal necalificat în studiul clinic al medicamentelor a unor studii care necesită aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului. numai anunţate. C. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al Agenţiei Naţionale a Medicamentului. 1618.

1625. securizate. este interzisă publicului larg. este la latitudinea producătorului. care se reţin în farmacie. este permisă. cele din tabelul II pe formulare obiţnuite. 1624. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar. 1623. D. cele din tabelul I doar pe formulare speciale. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă sunt făcute publice. C. B. doar pe baza prescripţiilor medicale. 339/2005: A. naval si în ambulanţe. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. Publicitatea la substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope: A. 1622. în special obligaţii de serviciu public. în special în contextul farmacovigilenţei. 95/2006 prevede următoarele: A. E. Substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. deţinătorul trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România. Ministerul Sănătăţii Publice trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene obligaţii. Ministerul Sănătăţii Publice nu trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene nici o obligaţie. este permisă doar în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie. E. este de competenţa Ministerului Sănătăţii. E. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII. se efectuează numai asupra personelor fizice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. B. 1627. Pentru distribuţia angro a medicamentelor. C. D. E. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. cele din tabelul III pe formulare obiţnuite. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă. 195 . E. în special obligaţii de serviciu public. B. radiere sau transfer dintr-un tabel în altul. numai în situaţii excepţionale. se efectuează numaiasupra personelor juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. Legea nr. cu excepţia situaţiilor excepţionale. 1626. prin hotărâre a Guvernului. este interzisă în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să furnizeze Ministerului Sănătăţii Publice toate datele privind volumul de vânzări al medicamentului şi orice date aflate în posesia acestuia privind volumul de prescrieri. D. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. în baza modificărilor transmise de organismele europene competente. C. care se reţin în farmacie. mai restrictivă decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România. mai restrictive decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România. Controlul şi supravegherea operaţiunilor cu substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope: A. B. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă. D.E. C. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar. II si III din Legea nr. în baza modificărilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă prin procedura centralizată. medicamentului. pe baza solicitării Ministerului Sănătăţii Publice. Preparatele şi substanşele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate în scop medical respectând următoarele condiţii: A. deţinătorul nu trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România. se efectuează asupra tuturor personelor fizice şi juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. B. cele din tabelul II pe formulare speciale. C. D. Pentru autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament Legea nr. B. 95/2006 prevede următoarele: A. radiere sau transfer dintr-un tabel în altul. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie. fie permanent cu cel puţin două luni înainte de întreruperea punerii pe piaţă a D. prin hotărâre a Guvernului. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII şi prin procedura centralizată. vizează şi trusele de prim ajutor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope aflate în mijloacele de transport aerian.

farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante. fibre. 339/2005. sămânţă si ulei. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. altul. 1632. curriculum vitae al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope si diploma de licenţă. în baza autorizaţiei de funcţionare. D. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. Fabricarea preparatelor stupefiante si psihotrope se autorizează de Ministerul Sănătăţii Publice. Autorizaţiile pentru fabricarea. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii şi a Colegiului Farmaciştilor din România. curriculum vitae al farmacistului şef si diploma de licenţă. 339/2005. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se eliberează anual în limita cantităţii aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. 1629. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. 1630. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. în vederea producerii de tulpini. în baza autorizaşiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii. în vederea producerii de tulpini. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. prin hotărâre a Guvernului. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de organismele europene competente. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului si se publică în Monitorul Oficial al României. în baza autorizaţiei de funcţionare. prezentate în original si în copie: A. E. fibre. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. sămânţă si ulei. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. E. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. fibre. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. Referitor la cultivarea plantelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope. E. 339/2005. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. E. 1631. D. pe baza următoarelor documente. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. pe baza estimărilor anuale. Partea I. Este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. prevăzute în tabelul I este permisă. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. II si III din anexa Legii nr. Conform Legii nr. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. D. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional. depozitarea şi distribuirea preparatelor stupefiante si psihotrope: A. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. iar pentru cele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. este interzisă. D. B. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Colegiului Farmaciştilor din România. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional. C. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. este interzisă. C. în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii. E. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. Potrivit Legii nr. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. B. sămânţă si ulei. atât farmaciile cu circuit deschis cât şi farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. cazierul judiciar al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite sau competente. în baza modificărilor a organismelor europene 1628. B. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. cazierul judiciar al farmacistului şef. Partea I. în baza modificărilor altul. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. B. în vederea producerii de tulpini.C. în baza modificărilor altul. prevăzute în tabelele I. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite. C. C. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Sănătăţii. autorizaţia de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului. D. 196 . lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii si se publică în Monitorul Oficial al României.

1635. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 5 ani. la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 3 ani. B. 339/2005. Următoarele afirmaţii cu privire la prescripţia medicală sunt adevărate: A. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 3 ani. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Trusele de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope: A. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului Legii nr. preparatele si substanţele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai pe baza prescripţiilor medicale. Colegiului Medicilor din România. pentru a informa farmaciile. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii sau. C. B. 339/2005 sunt de culoare verde. Următoarele afirmaţii referitoare la preparatele si substan ele stupefiante si psihotrope sunt adevărate: A. se utilizează formularul corespunzător substanţei supuse controlului celui mai puţin riguros. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă însoţite de un medic. pentru eliberarea substanţelor si produselor stupefiante si psihotrope de către farmaciile veterinare se foloseţte formularul de prescripţie medicală veterinară cu timbru sec. rămase neutilizate. controlul truselor de prim ajutor se efectuează de inspectorii farmacisti din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 se face în condici de prescripţii medicale ori condici de aparat. de la completarea dosarului. securizate. 339/2005 sunt de culoare roz. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. alte unităţi sanitare umane. pentru a informa farmaciile. pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat formularele. supuse celui mai riguros control. C. 1634. 339/2005. B. iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. pot fi deţinute de cabinetele medicale umane si veterinare. dintre care un exemplar însoţeste medicamentele până la distrugerea acestora. 1633. se returnează la farmacia care le-a eliberat. întocmit în două exemplare. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului Legii nr. pe baza unui proces-verbal de predare-primire. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor. D. Colegiului Medicilor Veterinari din România. după caz. de la completarea dosarului. 1636. si. nave si ambulanţe. 197 . după caz. persoanele care deţin formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope au obligaţia să asigure protecţia fizică a formularelor necompletate. pe baza unui proces-verbal de predare-primire. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. se returnează la farmacia care le-a eliberat. E. după caz. D. E. iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. si. sunt asimilate ambulanţelor de urgenţă autovehiculele speciale pentru intervenţii în caz de calamităţi naturale si aeronavele de salvare aeriană si transport sanitar. C. 339/2005 sunt de culoare albastră. ca imprimat cu regim special. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă. se utilizează formularul corespunzător substanţei D. cu următoarea destinaţie: un exemplar rămâne la farmacie şi un exemplar la persoana care a returnat medicamentele. E. D. pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat formularele. aeronave. rămase neutilizate. 339/2005 se face pe formulare speciale. Colegiului Farmacistilor din România. C. Colegiului Medicilor Veterinari din România. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. orice sustragere. destinate exclusiv prescrierii acestora. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. în cadrul unităţilor sanitare umane sau veterinare.B. după caz. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 45 de zile de la înregistrarea cererii sau. B. E. întocmit în trei exemplare. 339/2005 sunt de culoare galbenă. la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 5 ani. C. orice sustragere.

E. D. continuarea elaborării. 339/2005 au rămas cu medicamente neutilizate. II si III din anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora. 339/2005 pot deţine cantitatea prescrisă numai în baza prescripţiei medicale. pacienţii aflaţi în tratament cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 1637. E. substanţe si preparate prevăzute în tabelul II din anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. pacienţii care în urma tratamentului cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 în cantităţi suficiente scopului urmărit. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul III din anexă se efectuează pe formulare separate. II si III din anexa Legii nr. comenzile si facturile pentru plantele. C. se sancţionează cu amendă de la 200 la 1000 RON. deţinere a plantelor. prescrierii. II si III din anexa Legii nr. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru. transport. precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. pe care îl păstrează timp de 5 ani. comenzile si facturile pentru plantele. E. suspendarea elaborării. Conform Legii nr. prescrierii. import. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. 1638. B. comenzile si facturile pentru plantele. suspendarea activităţilor. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. următoarele enunţuri sunt adevărate: A. pe care îl păstrează timp de 3 ani. 1640. eliberarea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelele II si III din anexă. nu este interzisă. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice. centrelor sau serviciilor. 339/2005 în cantităţi care să nu le depăşească pe cele strict necesare scopului urmărit. fără prescripţie medicală. eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru cercetare pe animale. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice. publicităţii si închiderea provizorie a localurilor. publicităţii si închiderea provizorie a localurilor. 339/2005 se face pe formulare care se reţin la eliberare. B. infracţiune. E. 198 . Publicitatea făcută la un medicament supus controlului conform Legii nr. eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru cercetare pe animale. blocarea mărfii. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul II din anexă se efectuează pe formulare separate. D. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul I din anexa Legii nr. 1641. au obligaţia să le distrugă. D. B. B. constituie: A. orice persoană autorizată care deţine plante. E. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul I din anexă se efectuează pe formulare separate. de către medicii medicii veterinari titulari ai autorizaţiei de liberă practică. în măsura în care asemenea operaţiuni sunt necesare cercetării medicale ori stiinţifice pentru atingerea scopului urmărit. precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor. utilizare. C. în afara limitelor legale. numai de către medicii specialiţti. Referitor la autorizarea operaţiunilor de achiziţionare. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. contravenţie. retragerea de pe piaţă si interzicerea utilizării specialităţilor farmaceutice. cantităţile de plante. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. orice persoană autorizată care deţine plante. C. 339/2005. C. substanţe si preparate pe care le operează. 1639. centrelor sau serviciilor. în cazul în care există sau se presupune în mod justificat că există un risc iminent si grav pentru sănătate. C.D. luând în considerare şi eventualele pierderi. pentru preparatele prevăzute în tabelul I sau III nu se aplică prezenta obligaţie. export. de către medicii titulari ai autorizaţiei de liberă practică. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru. continuarea activităţilor. Conform Legii nr. D. substanţe si preparate pe care le operează. substanţelor şi preparatelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope. Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică pentru operaţiuni cu plante. autorităţile sanitare vor adopta următoarele măsuri de precauţie: A. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. 339/2005 următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. autorizaţia poate fi acordată si pentru alte operaţiuni dintre cele enumerate. cantităţile de plante. 339/2005. B. formulelor magistrale si preparatelor oficinale. Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică pentru operaţiuni cu plante.

E. 1644. C. În farmaciile comunitare. C. E. să facă dovada că le deţin în mod legal. în cel mult 3 tranşe. cu excepţia: A. D. înlocuitorul farmacistului special desemnat pentru acesta. Următoarele afirmaţii cu privire la eliberarea fracţionată a stupefiantelor sunt adevărate. se respectă următoarele reguli: A. B. activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăţoară de către: A. prin prezentarea unei prescripţii medicale. se va elibera numai cantitatea corespunzătoare pentru 3 zile. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă. 1645. se sancţionează cu amendă de la 1. B. prin prezentarea unui certificat medical. prin prezentarea bonului fiscal eliberat de farmacie. Când pentru acelaşi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite şi/sau a unor preparate ce conţn substanţe nesupuse controlului conform Legii nr. D. trebuie confirmată prin semnătură. 1646. cantitatea totală de preparate trebuie eliberată fracţionat. C. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005 au obligaţia: A. farmacistul special desemnat pentru acesta. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul unor dureri provocate de neoplasm incurabil ( inoperabil sau natratabil prin citostatice. B. trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă. orice modificare. B. D. E. orice modificare. preparatele nu mai pot fi ridicate din farmacie decât în baza altei prescripţii. 1648. dar nu mai mult de trei modificări. se va elibera cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile. a cantităţilor ridicate. dar nu mai mult de două modificări. În cazul în care se fac modificări pe o reţetă specială. B. farmaciţtii şi asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică. aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult două zile lucrătoare. nu se sancţionează la prima abatere constatată. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 5 zile de la data prescrierii.000 RON. poate cuprinde cel mult 3 preparate. modificările pot fi făcute chiar dacă afectează lizibilitatea prescripţiei. în cazul neprezentării prescripţiilor în aceste termene. orice modificare.D. preparatele pot fi ridicate fracţionat. cu dureri de decubit ce nu pot fi calmate prin altă medicaţie. aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult trei zile lucrătoare. inclusiv acelaşi medicament în maximum 3 forme farmaceutice diferite. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. chiar dacă pacientul nu solicită acest lucru. dar nu mai mult de două modificări. să deţină doar necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat. Valabilitatea prescripţiilor medicale cu produse stupefiante sau psihotrope este următoarea: A. studenţii din ultimul an de la specializarea Farmacie aflaţi în practică. să facă dovada că le deţin în mod legal. în perioada de valabilitate a prescripţiei. E. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie. 1647. asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică.000 la 5. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii. E. D. 339/2005. D. C. se respectă următoarele reguli: A. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 30 zile de la data prescrierii. trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă. modificările pot fi făcute cu condiţia neafectării lizibilităţii prescripţiei. prescripţie cu preparate psihotrope sau stupefiante: A. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III. 1642. 199 . în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie. 1643. Persoanele fizice care intră pe teritoriul României cu medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. B. cantitatea totală de preparate poate fi eliberată fracţionat. C. din aceeaşi farmacie. dar nu mai mult decât necesarul de tratament pentru 60 de zile. pot deţine o cantitate de medicamente care să depăşească necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat. E. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul arteritei avansate în stadiul de cangrenă. E. D. în cazul depăţirii dozei maxime pentru 3 zile. pe cele două exemplare ale prescripţiei. să facă dovada că le deţin în mod legal. C. agenţi fizici sau chimici). cu condiţia confirmării. fără să fie obligatorie şi ştampila. la solicitarea pacientului.

substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope se va efectua cu respectarea următoarelor reguli: A. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului. pe orice suport de stocare a informaţiilor. Evidenţa plantelor. B. în farmaciile comunitare. cu excepţia cantităţilor solicitate de instituţiile abilitate să dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau în scopuri didactice si de cercetare stiinţifică. la solicitarea poliţiei. E. substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Sănătăţii Publice. D. D. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel. 339/2005. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul II şi un preparat ce conţine substanţe nesupuse controlului Legii nr. în farmaciile comunitare. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor. substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se realizează respectând următoarele: A. 1650. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul III şi un preparat ce conţine substanţe nesupuse controlului Legii nr. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului. 1649. C. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel. 339/2005. B. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor. atunci se vor prescrie pe reţete cu timbru sec. pe orice suport de stocare a informaţiilor. C. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. D. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor. dacă sunt unul din tabelul IIşi unul din tabelul III. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Sănătăţii Publice. E. plantele. Distrugerea plantelor. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. E. 200 . evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. substanţele si produsele stupefiante si psihotrope confiscate se distrug.B. 339/2005 se realizează prin înscrierea si centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special. substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Transporturilor. Construcţiilor ţi Turismului. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. C. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă.

1657. C. farmacist. 1652. prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor. C. farmacistul este competent să exercite şi următoarele activităţi: A. E. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană. prepararea. prepararea. fabricarea şi controlul medicamentelor. Titlurile oficiale de calificare în farmacie în baza cărora se poate exercita profesia de farmacist în România. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist. 1655. eliberată de instituţiile de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditate din România. analize în laboratoare de biochimie.Tema nr. E. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele Uniunii Europene C. 201 . beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Spaţiului Economic European E. acordarea de consultaţii medicale. eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene. B. D. D. pe teritoriul României pot exercita profesia de farmacist următoarele categorii: A. părinţii unui cetăţean român care au o altă cetăţenie şi care se află în întreţinerea acestuia E. 1656. persoană fizică care este cetăţean al Confederaţiei Elveţiene. B. cetăţenii Confederaţiei Elveţiene. persoană fizică care este cetăţean al unui stat membru al Uniuni Europene. controlul. numai cetăţenii români B. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist care au fost recunoscute de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. E. toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Confederaţiei Elveţiene. marketing şi management farmaceutic. C. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung în România B. farmacist specialist în Laborator farmaceutic. dobândite într-un stat terţ şi nerecunoscute de unul dintre statele membre ori neechivalate în România. eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice. farmacist debutant. depozitarea şi eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung într-un stat terţ D. farmacist senior cu o vechime în specialitate mai mare de 10 ani. Farmacovigilenţă. B. membrii de familie ai unui cetăţean care aparţine unui stat terţ. B. C. B. În conformitate cu pregătirea sa universitară. sunt căsătoriţi şi locuiesc cu familiile proprii în România D. Titlurile profesionale pe baza cărora se poate exercita profesia de farmacist sunt: A. soţul/soţia unui cetăţean român care are cetăţenie israelină C. D. D. Au dreptul să exercite profesia de farmacist în România următorii cetăţeni străini: A. 1654. Farmacistul are deplină răspundere şi drept de decizie asupra următoarelor activităţi: A. D. înlocuirea medicului în stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului. E. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană. care au cetăţenie israeliană. Din punct de vedere al cetăţeniei. 31 Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică 1651. controlul. depozitarea şi distribuţia medicamentelor în farmacii deschise publicului. cetăţenii statelor terţe beneficiari ai statutului de rezident permanent în România. farmacist specialist în Farmacie clinică. diploma de farmacist. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist. persoană fizică care este cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European. Profesia de farmacist poate fi profesată pe teritoriul României de următoarele categorii de persoane fizice: A. C. sunt: A. copii unui cetăţean român. certificatul de farmacist specialist. 1653. activităţi didactice sau administraţie sanitară E.

are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. până la împlinirea vârstei de 60 de ani. preşedintele colegiului poate solicita organelor în drept confirmarea sau infirmarea stării de incompatibilitate care vizează starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. dreptul de exerciţiu al profesiei există. B. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. D. B. C. Este nedemn să exercite profesia de farmacist: A. calitatea de asociat în cadrul unei societăţi comerciale care are obiect de activitate importul-exportul de medicamente. dacă sunt membri titulari şi corespondenţi ai Academiei Române. E. dreptul de exerciţiu al profesiei se suspendă de drept. Certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România: A. D. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. care este valabil 6 luni de la data emiterii. medicul. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist pentru care a intervenit reabilitarea. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. D. 1663. 1661. se poate desemna o comisie alcătuită din 3 farmacişti primari. Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu: A. şi pentru care nu a intervenit reabilitarea. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. până la împlinirea vârstei de 70 de ani. B. C.1658. şi pentru care a intervenit reabilitarea. starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. valabilă 6 luni de la data emiterii. C. chiar dacă intervin situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate D. E. până la împlinirea vârstei de 70 de ani. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. atâta timp cât îndeplinesc condiţiile de sănătate. 202 . care este valabil 3 luni de la data emiterii. E. E. 1662. farmacistul este obligat să anunţe colegiul al cărui membru este în termen de 10 zile de la naşterea situaţiei. Farmaciştii care îşi desfăşoară activitatea în unităţile sanitare publice pot profesa: A. pentru a confirma sau a infirma situaţia de incompatibilitate care rezultă din exercitarea profesiei de medic sau din orice ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri. până la împlinirea vârstei legale de pensionare. farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia. B. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. 1664. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. 1659. în cazul în care nu intervin situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate. oricare ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri. chiar dacă exercitarea profesiei este suspendată sau interzisă E. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. D. copia documentului de cetăţenie. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. 1660. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. este avizat anual pe baza asigurării de răspundere civilă pentru malpraxis valabilă pentru anul respectiv B. devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională C. copia documentului de cetăţenie. C. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. activităţile didactice. D. C. D. B. În cazurile de incompatibilitate: A. B. E. profesia de medic. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. C. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist.

E. eliberat pe baza certificatului de sănătate pentru anul respectiv. D. certificatul de membru devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. nu pot primi sancţiuni disciplinare de natură profesională sau administrativă. B. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. 1668. valabilă 3 luni de la data emiterii. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. D. valabilă 6 luni de la data emiterii. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România. farmacistul nu este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi nici să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este despre aceasta. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. C. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. Următoarele afirmaţii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate: A. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. trebuie să respecte legislaţia română care reglementează sectorul de sănătate. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. B. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române. D. Următoarele afirmaţii cu privire la facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate: 203 . ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. nu trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. precum şi cu privire la Codul deontologic al farmacistului. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. C. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. domeniul securităţii sociale. sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România. B. E. care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. D. Trebuie să respecte Codul deontologic al farmacistului. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent. 1665. 1666. Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru care exercită profesia de farmacist în România: A. acestea informează statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România. E. B. Următoarele afirmaţii cu privire la asigurarea de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională sunt adevărate: A. anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. au obligaţia de a se informa la autorităţile competente cu privire la legislaţia care reglementează sectorul de sănătate. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. încheiată pentru anul respectiv. E. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. C. 1669. copia documentului de cetăţenie. C. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. acestea nu trebuie să informeze statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent. 1667. E. care este valabil 6 luni de la data emiterii. care exercită profesia de farmacist în România. farmacistul este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este.

1675. Colegiul Farmaciştilor din România: A. este un organism cu scop patrimonial. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. C.A. de către farmacişti cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional şi a tematicii de concurs. în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România. este un organism fără scop patrimonial. 1673. a asigurării calităţii actului farmaceutic în unităţile farmaceutice. încalcă dispoziţiile. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor săi. D. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România nu se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice. întrerup pe o durată de până la 6 ani exercitarea profesiei de farmacist. este subordonat Ministerul Sănătăţii Publice E. încalcă dispoziţiile. C. B. legile şi regulamentele profesiei. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. C. la cerere. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. este un organism apolitic. specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a farmaciştilor. Colegiul Farmaciştilor din România: A. În exercitarea atribuţiilor sale. Care dintre afirmaţiile privind suspendarea calităţii de membru al CFR sunt adevărate: A. 1670. Din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România decurg următoarele obligaţii: A. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice. În domeniul său de competenţă. potrivit Legii nr. B. E. Colegiul Farmaciştilor din România colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice: A. în timpul exercitării profesiei. la cerere. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. este un organism de drept privat. B. în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România. răspund potrivit legii. D. E. în vederea stabilirii şi creşterii standardelor de practică profesională. se poate substitui organizaţiilor patronale. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. E. accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se face. stabiliţi în România şi care. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. din motive obiective. B. 95/2006. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în nume propriu. E. se poate substitui organizaţiilor sindicale. este un organism de drept public. din motive obiective. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate. la întocmirea Registrului unic al farmaciştilor din România. E. stabiliţi în România şi care. este subordonat Parlamentului B. la formarea. legile şi regulamentele profesiei. întrerup pe o durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist. D. 1674. în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. Colegiul Farmaciştilor din România: A. este subordonat Guvernului D. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. 1672. D. are autonomie instituţională. promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii similare. din motive obiective. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. în termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. 1671. B. are autonomie normativă. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. C. la judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care reglementează exercitarea profesiei sau a actului profesional.la cerere. să se înscrie într-o organizaţie sindicală a farmaciştilor 204 . D. C. nu pot răspunde potrivit legii. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. C. în timpul exercitării profesiei. întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist.

B. să rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de specialitate din cadrul Colegiului Farmaciştilor din România; C. să se adreseze justiţiei pentru rezolvarea litigiilor cu membrii din organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România; D. să rezolve sarcinile care le-au fost încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai corpului profesional; E. să se înscrie în organizaţia patronală teritorială. 1676. Drepturile care decurg din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România sunt: A. dreptul de a alege şi a fi aleşi în organele administraţiei locale şi centrale; B. dreptul de a purta însemnele Colegiului Farmaciştilor din România; C. dreptul de a contesta sancţiunile primite; D. dreptul de fi informaţi în timp util despre orice acţiune a Colegiului Farmaciştilor din România; E. dreptul de a fi remuneraţi pentru munca depusă. 1677. Adunarea generală a Colegiului teritorial are următoarele atribuţii: A. adoptă Codul deontologic al farmaciştilor; B. adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Colegiului Farmaciştilor din România; C. aprobă proiectul de buget al Colegiului Farmaciştilor din România; D. alege, dintre membrii săi, consiliul colegiului şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România; E. stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină. 1678. Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii: A. reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate; B. cu aprobarea Biroului executiv încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Farmaciştilor din România; C. convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale, ale Consiliului naţional; D. elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli ale colegiilor teritoriale; E. asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România între şedinţele Consiliului naţional. 1679. Abaterea disciplinară reprezintă: A. fapta săvârşită fără vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist; B. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist; C. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional; D. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legislaţia muncii; E. fapta săvârşită cu vinovăţie prin care nu se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional 1680. Judecarea abaterilor disciplinare se face: A. cu respectarea principiului egalităţii; B. în cadrul unităţilor farmaceutice unde îşi exercită profesia farmacistul acuzat; C. cu respectarea dreptului la apărare; D. cu respectarea procedurilor prevăzute în Statutul Colegiului Farmaciştilor din România; E. cu respectarea principiului discriminării pozitive, luând în calcul sexul şi vârsta farmacistului acuzat. 1681. Comisia de disciplină, cu majoritate de voturi, stabileşte printr-o decizie una dintre următoarele soluţii: A. stinge acţiunea disciplinară dacă fapta nu constituie abatere disciplinară; B. respinge plângerea ca fiind netimbrată; C. respinge plângerea ca fiind nesemnată; D. dacă fapta constituie abatere disciplinară aplică una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România; E. dacă fapta constituie abatere disciplinară trimite dosarul la Comisia superioară de disciplină pentru a fi aplicată una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România. 1682. Membrii comisiilor de disciplină: A. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 5 ani; B. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 7 ani şi să nu fi avut abateri disciplinare în ultimii 3 ani; C. sunt aleşi de către adunarea generală;

205

D. sunt aleşi pentru o perioadă de 5 ani; E. sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani. 1683. Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează: A. prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii Publice sau autoritatea de sănătate publică B. prin numirea de către preşedinte a altui membru; C. prin alegerea în funcţia de preşedinte al colegiului; D. prin demisia de la locul de muncă deţinut la data alegerilor; E. prin pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România. 1684. Contestaţia împotriva deciziei comisiei de disciplină de la nivel teritorial: A. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină; B. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială; C. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială; D. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină; E. este suspensivă de executare. 1685. Răspunderea civilă a farmacistului: A. se face proporţional cu gradul de vinovăţie; B. înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii; C. nu înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii; D. Feste atrasă atunci când prejudiciul se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament sau viciilor ascunse; E. este atrasă atunci când profesionistul acţionează cu bună-credinţă în situaţii de urgenţă şi cu respectarea competentelor acordate 1686. Experţii care cercetează un caz de malpraxis: A. sunt desemnaţi de preşedintele comisiei judeţene de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis; B. sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, din lista judeţeană a experţilor; C. trebuie să aibă o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani de zile; D. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 20 de zile pe care îl înaintează Comisiei; E. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 30 de zile pe care îl înaintează Comisiei. 1687. Bugetul de venituri al Colegiului Farmaciştilor din România este constituit din următoarele: A. donaţii şi sponsorizări; B. cotizaţii lunare ale membrilor; C. fonduri rezultate din activităţi comerciale D. drepturi editoriale; E. încasări din vânzarea produselor proprii. 1688. Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii: A. fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România; B. gestionează bunurile Colegiului Farmaciştilor din România; C. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al farmacistului; D. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al medicilor; E. propune Adunării generale naţionale proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli al colegiilor teritoriale. 1689. Nu pot fi membri ai Biroului Executiv al Colegiului Farmaciştilor din România: A. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul societăţilor comerciale. B. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie; C. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; D. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; E. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul consiliilor locale. 1690. Cu privire la eliberarea de către farmacist a medicamentelor fără prescripţie medicală, sunt adevărate următoarele afirmaţii:

206

A. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul este bolnav cronic si este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic; B. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală doar dacă acestea se încadrează în categoria OTC-urilor; C. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă un bilet de ieşire din spital; D. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o scrisoare medicală; E. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o schemă de tratament neparafată de medicul prescriptor. 1691. Privind serviciile farmaceutice de urgenţă, următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore indiferent de zilele în care se furnizează serviciile farmaceutice de urgenţă; B. decizia farmacistului în furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenţă va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele adverse şi contraindicaţiile; C. medicamentele psihotrope şi stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă; D. medicamentele psihotrope şi stupefiante fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă în cazul dependenţilor; E. în funcţie de gravitatea situaţiei prezentate, farmacistul va încerca să ia legătura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic. 1692. Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele activităţi: A. atragerea pacienţilor prin oferirea de avantaje materiale; B. atragerea pacienţilor prin reclamă mincinoasă; C. eliberarea de medicamente în oferte propuse de diferţţi producătoei; D.folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi; E. folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi. 1693. Regulile de bună practică farmaceutică au la bază următoarele principii: A. sprijinirea societăţii în a utiliza cât mai judicios medicamentele pentru a obţine efectul terapeutic maxim, B. farmaciştii trebuie să asigure servicii farmaceutice de înaltă calitate; C. farmacistul nu are nici un rol în obţinerea rezultatului unui tratament; D. farmacistul trebuie să se implice în activităţile de prevenire a îmbolnăvirilor; E. singurul scop al practicii farmaceutice este prepararea şi eliberarea medicamentelor. 1694. Regulile de bună practică farmaceutica impun următoarele: A. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului care este tratat în ambulatoriu; B. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului, indiferent de cadrul în care acesta este tratat; C. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe eliberarea medicamentelor şi a altor produse pentru sănătate, cu o informare şi consiliere adecvate pentru pacient şi o urmărire atenta a efectelor utilizării acestora; D. farmacistul trebuie să militeze pentru o prescriere raţonală şi economică, a medicamentelor; E. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe verificarea medicului privind necesitatea obiectivă a prescrierii medicamentelor. 1695. Din aplicarea regulilor de bună practică, rezultă că: A. între farmacişti trebuie să existe relaţii de concurenţă comercială neloială; B. fiecare farmacist trebuie să încerce, indiferent de mijloace, să îmbunătăţească serviciul farmaceutic propriu; C.în legătură cu tratamentul medicamentos, între farmacişti şi medici trebuie să existe relaţii bazate pe încredere ; D. prin relaţii de colegialitate, farmaciştii trebuie să contribuie la îmbunătăţirea serviciului farmaceutic oferit populaţiei; E.exercitarea profesiei se face într-un spirit profesional predominant faţă de cel comercial. 1696. Regulile de bună practică privind informarea pacientului se referă la: A. informarea pacientului conduce la optimizarea tratamentului aplicat; B. informarea pacientului conduce la ameliorarea stării sale de sănătate; C. informarea pacientului se face fără a ţine cont de libera sa decizie; D. informarea pacientului se face numai utilizând termeni de specialitate;

207

E. informarea pacientului se face citind compoziţia chimică a medicametului. 1697. Prin farmacia comunitară se vând: A. medicamentele care se acordă pe bază de prescripţie medicală; B. produse cosmetice; C. produse parafarmaceutice; D. dispozitive şi aparatură medicală de uz spitalicesc şi consumabile pentru acestea; E. suplimente alimentare si alimente cu destinaţie specială. 1698. Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a farmaciei comunitare se depun următoarele documente: A. cererea tip; B. avizul de oportunitate; C. cazierul judiciar al farmacistului şef; D. actul constitutiv al societăţii comerciale; E. cazierul fiscal al societăţii comerciale. 1699. Mutarea sediului unei farmacii comunitare: A. se poate face numai în aceeaşi localitate; B. se poate face şi în altă localitate dacă farmacistul şef face dovada că are domiciliul în acea localitate; C. se poate face şi în altă localitate în locul unei oficine; D. trebuie comunicată Ministerului Sănătăţii Publice şi Colegiului Farmaciştilor din România E. trebuie comunicată Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Colegiului Farmaciştilor din România. 1700. În conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2008, următoarele afirmaŢii privind drogheria sunt adevărate: A. se înfiinţează numai de societăţile comerciale care au deja deschisă o farmacie; B. poate fi condusă numai de un farmacist care are cel puţin 5 ani vechime în specialitate; C. funcţionează numai în prezenţa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist; D. poate fi condusă de un asistent medical de farmacie şef; E. poate funcţiona în absenţa unui farmacist. 1701. Autorizaţia de funcţionare a drogheriei: A. include autorizaţia sanitară de funcţionare B. este eliberată de Ministerul Sănătăţii Publice C. este eliberată în maximum 15 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; D. este eliberată în maximum 45 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; E. poate fi autorizată conform procedurii tacite. 1702. În farmaciile comunitare şi în drogherii, inspecţia: A. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului; B. se exercită de Colegiul Farmaciştilor din România împreună cu reprezentanţi ai Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România; C. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului, împreună cu reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor din România; D. are loc cel puţin o dată pe an; E. are loc cel puţin o dată la 2 ani. 1703. Conform dispoziţiilor Legii farmaciei nr. 266/2008, următoarele fapte constituie contravenţie care se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei şi cu închiderea farmaciei comunitare, respectiv a drogheriei: A. împiedicarea activităţii organelor de inspecţie şi control; B. afişarea, cu încălcarea reglementărilor în materie, în incinta farmaciei comunitare sau a drogheriei, a reclamelor privind produsele medicamentoase. C. funcţionarea unei farmacii comunitare sau a unei drogherii fără autorizaţie de funcţionare; D. deţinerea sau eliberarea în drogherii a unor produse medicamentoase ale căror deţinere şi eliberare sunt interzise în drogherie; E. funcţionarea farmaciei în lipsa unui farmacist, care îşi exercită personal profesia, precum şi funcţionarea unei drogherii în lipsa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist. 1704. Oficina comunitară locală de distribuţie: A. se înfiinţează în localităţile fără servicii farmaceutice;

208

B. se înfiinţează numai în mediul rural; C. se poate înfiinţa de societatea comercială care are înfiinţată o farmacie; D. beneficiază de autorizaţie de funcţionare proprie; E. devine automat drogherie dacă în localitatea respectivă se înfiinţează o farmacie. 1705. Autorizaţia de funcţionare a farmaciei comunitare se eliberează: A. pe numele persoanei juridice şi al farmacistului-şef de farmacie; B. de Agenţia Naţională a Medicamentului; C. de Ministerul SănătăŢii; D. în maximum 45 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport nefavorabil; E. în maximum 15 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil.

209

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la metoda CSS sunt corecte? A. detector refractometric 1714. În cromatografia cu fază inversă.Tema nr. rezervorul de gaz B. injectorul-evaporatorul D. prin introducerea în calcul a timpilor de retenţie ai componentelor din proba de analizat B. prin spectrofotometrie "in situ" E. volumul de retenţie VR D. substanţelor uşor volatilizabile la temperaturi mai mici de 400°C E. detecţia substanţelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind substanţe etalon D. detecţia substanţelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie de fluorescenţă 1708. rezoluţia creşte cu creşterea factorului de separabilitate C. detectorul de fluorescenţă 1707. metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substanţe C. detecţia substanţelor separate prin CSS se bazează pe derivatizarea analiţilor pentru a obţine spoturi colorate sau fluorescente E. catarometrul D. Care dintre următorii parametri caracterizează retenţia în HPLC? A. Cromatografia în fază gazoasă este o variantă a cromatografiei pe coloană în care separarea componentelor unui amestec complex se realizează datorită unor procese de repartiţie sau absorbţie între: A. toate variantele sunt adevărate 1711. 1706. În componenţa unui cromatograf de gaze se găsesc: A. tuturor substanţelor medicamentoase B. FR X nu face referiri în acest sens D. Care din următorii detectori pot fi utilizaţi în HPLC? A. dupa răzuirea şi eluarea substanţelor de pe adsorbant şi determinarea cantitativă prin alte metode C. Cromatografia în fază gazoasă permite separarea: A. rezoluţia scade cu creşterea numărului de talere teoretice N 1713. coloana cromatografică C. o rezoluţie bună pentru două picuri adiacente presupune diferenţe foarte mici între tR a componentelor E.32 Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5. faza mobilă lichidă si faza staţionară lichidă B. refractometric C. substanţelor solide care se lichefiază uşor D. timpul de retenţie tR C. Dozarea substanţelor medicamentoase separate prin cromatografie pe strat subţire se efectuează: A. substanţelor volatile stabile la temperatura lor de volatilizare C. faza staţionară este: 210 . detectorul de ionizare in flacără B. cu excepţia: A. identitatea substanţelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. rezoluţia este o mărime dependentă de factorul de capacitate D. rezoluţia creşte cu cresterea numărului de talere teoretice N B. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară lichidă C. direct pe placă prin fotodensitometrie 1712. detectorul E. Sunt adevărate urmatoarele afirmaţii legate de rezoluţie. factorul de capacitate k 1709. eficacitatea E. 11). detectorul UV-VIS E. faza mobilă lichidă şi faza staţionară solidă D. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară gazoasă 1710. Gradul de separare a două substanţe într-o cromatogramă se defineşte prin noţiunea de rezoluţie (Rs). parametrul Rf B. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară solidă E.

metoda normarii ariilor B. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida. spectrometrul de masă (SM) 1716. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin: A. migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi viteza E. beta-ciclodextrină . detector refractometric diferenţial B. emisie fluorescenta E. metoda concentrat-diluat C. solide polare B. metoda adaosului de standard 1722. metoda conţinutului aparent B. cromatografia de repartitie C. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele procedee: A. cromatografia de contracurent E. iar faza stationara este solida: A. eteri coroană . detectorul de conductibilitate termică (CT) D. lichide impregnate pe un solid inert E. cromatografia de afinitate B. cele doua faze sunt nemiscibile C. reflexie B. În gaz-cromatografie pot fi utilizaţi următorii detectori: A. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicină . refractie C. nepolară C. detectorul de ionizare în flacără (DIF) E. carbon poros grafitat 211 . metoda standardului intern C. silicagel grefat cu lanţuri hidrocarbonate 1715. D. metoda curbei de calibrare D. metoda examinarii in UV E. separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloana 1719. transmisie D. 1720. gaze impregnate pe un suport polar 1717. Care din fazele staţionare de mai jos se pot utiliza pentru separarea enantiomerilor unui compus chiral ? A. Caracteristici comune metodelor cromatografice: A. analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila B. răşină schimbătoare de ioni D. Metodele utilizate pentru deteminări cantitative în gaz-cromatografie sunt: A. metoda normării ariilor 1718. schimbători de ioni D. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) . B. metoda standardului extern-curbă de etalonare E. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibru D. detector UV-VIS C.A. C. metoda standardului intern-curbă de etalonare D. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa. stingerea fluorescentei 1721. solide nepolare C. cromatografia de schimb ionic D. E. compus macromolecular E. polară B. În HPLC se pot utiliza ca faze staţionare: A.

apa. ciclohexan. acizilor carboxilici. cloroformul. D. B. C. 1728. oxiproprionitrilul. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul anioniţilor slabi . ciclohexan. B. toluenul. Cu ce fază mobilă funcţionează satisfăcător răşinile schimbătoare de ioni ca faze staţionare cromatografice ? A. faza mobilă trebuie să îndepinească următoarele cerinţe: A. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul anioniţilor slabi . apa. D. alcani. Numărul platourilor teoretice (N) caracterizează eficacitatea coloanei cromatografice şi este dependent de: A. Fazele staţionare pe bază de ciclodextrine cu caracter hidrofob se utilizează pentru separarea: A. Pentru cromatografia de repartiţie. cicloalcanilor. să fie incompatibilă cu sistemul de detecţie. C. n-butanolul. E. C. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul cationiţilor slabi . să nu dizolve faza staţionară şi să nu interacţioneze chimic cu aceasta. benzen. să dizolve faza staţionară şi să interacţioneze chimic cu aceasta. B. C. poliolilor. C.1723. E. Eficacitatea coloanei cromatografice exprimă capacitatea ei: A. În HPLC faza mobilă poate fi: A. D. de a da picuri cât mai asimetrice. pentan. D. E. E. înălţimea platoului teoretic. În cromatografia clasică de repartiţie pe coloană faza mobilă poate fi: A. C. dinamica fazei mobile. de a da picuri cu baze cât mai mici. E. alcoolilor. oxiproprionitrilul. laţimea platoului teoretic. C. E. hexanul. alcanilor. 1729. nitrometanul. B. etilenglicolul. de a da picuri cât mai simetrice. B. D. diametrul coloanei. heptanul. cu faza mobilă acidă atât la cationiţi slabi cât si la anioniţi slabi. E. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul cationiţilor slabi . lungimea coloanei. B. C. E. 1731. polietilena. de a da picuri cât mai strâmte. să aibă o mare putere de dizolvare dar să nu interacţioneze chimic cu analiţii din probe. 1726. ciclodextrine. de a da picuri cât mai largi. B. 1724. B. alcoolul benzilic. În HPLC faza staţionară este de regulă: A. 212 . D. aminoacizi. să fie compatibilă cu sistemul de detecţie. E. C. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze staţionare pe bază de: A. D. 1725. D. D. B. 1727. 1730.

metan. argon. Factorul de selectivitate C. Detectorii de absorbanta (UV. In cazul unui gaz-cromatograf prevazut cu detector de conductibilitate termica se utilizeaza drept gaz vector: A. Factorul de capacitate 1737. oxigen. Alegeti raspunsurile corecte cu privire la cromatografia de hartie: A. Detectorul refractometric E. Identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf C. In cromatografia de gaze se folosc urmatoarele gaze purtatoare: A. faza mobila poate fi gazoasa B. faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert 1740. heliu. Identitatea substantelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. In CSS este posibila derivatizarea analitilor pentru a obtine pete colorate fluorescente 1734. Hartia cromatografica are un caracter hidrofil E. Neon sau argon B. In cromatografia de gaze (CG): A. CSS nu se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante E. faza stationara este un gaz B. faza stationara poate fi solida 213 . Apa este singurul solvent utilizat pentru obtinerea unei faze stationare hidrofile 1733. Optimizarea proceselor de separare cromatografica se realizeaza actionand asupra urmatorilor parametri: A. Factorul de rezistenta la transferul de masa D. Heliu E. faza mobila este un lichid D. faza stationara poate fi lichida E. Emisie fluorescenta E. hidrogen. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. Detectorul de vascozitate D. VIS. Azot D. Presiune E. dioxid de carbon 1739.1732. Difuzie D. heliu E. Reflexie B. faza mobila poate fi solida C. Hartia cromatografica constituie suportul de faza stationara C. Detectorul electrochimic 1738. faza stationara este un solid C. faza mobila poate fi lichida D. Hartia cromatografica are un caracter hidrofob D. argon C. Detectorul de fluorescenta C. faza mobila este un gaz E. Transmisie C. Un gaz cu conductibilitate termica mare C. Printre detectorii folositi in cromatografia de lichide de inalta performanta se numara: A. azot D. Numarul de platouri teoretice B. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze: A. azot B. IR) B. Stingerea fluorescentei 1735. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. CSS se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante daca se respecta anumite conditii D. Are la baza un mecanism de repartitie solid-lichid B. Un gaz cu conductibilitate termica mica 1736.

Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme de solventi: A. polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analitului 1744. in cromatografia pe faza inversa. izopropanol . Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in majoritatea cazurilor este necesar ca: A.fenol E. Pentru separarea enantiomerilor prin tehnici cromatografice se folosesc: A. metode cromatografice in faza lichida B. faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara B. faza stationara nu poate fi un solid pe care sunt grefate grupari organice D. se aplica la separarea unor substante solubile in apa E. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia HPLC de adsorbtie: A. se aplica la separarea unor substante relativ nepolare 1747. ca faza mobila se utilizeaza de regula apa D. faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbante E. cromatografia de schimb ionic E. faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobila C. formamida .DMF . este o metoda fizica de separare B. nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analitului D. polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analitului C.benzen C.acid acetic . in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichid faza stationara lichida se fixeaza prin adsorbtie fizica B.apa D. faza stationara este depusa in strat subtire pe un suport de sticla E. faza mobila este un lichid 214 .X: A.o reactie chimica specifica E. polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analitului E. in cromatografia pe faza inversa. faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara C. In HPLC de repartitie nu sunt corecte afirmatiile: A.1741. apa . nu se pot folosi metode in faza gazoasa C.amoniac .apa 1743. cromatografia de gaze D. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A. in cromatografia pe faza stationara normala. faza stationara este de silicagel B. faza stationara este de alumina C.apa B. faza stationara poate fi alumina C. in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolar 1745. enantiomerii nu se pot separa prin metode cromatografice 1746. faza stationara este un solid cu granulatie fina sau un solid impregnat cu un lichid C. n-butanol . faza stationara poate fi silicagel silanizat D. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A.metanol . poate fi cromatografie pe "faza inversa" 1748. cromatografia de lichide sub presiune 1749. cromatografia cu fluide supercritice C. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru cromatografia de repartitie: A. polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analitului B. in cromatografia pe faza stationara normala. faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara E. Selectati metodele cromatografice oficinale in FR. faza stationara solida este miscibila cu faza mobila 1742. metode indirecte pe faze stationare obisnuite dupa derivatizarea lor printr . ulei de parafina . cromatografia pe strat subire B. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid B. metode directe pe faze stationare chirale sau pe faze obisnuite dar aducand in faza mobila un aditiv chiral D. faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara D. poate fi cromatografie pe "faza stationara normala" E. faza stationara este un compusmolecular reticulat D.

numarul de platouri teoretice N E. este o tehnica lichid cromatografica (LC) C. fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar inerte fizic B. cu pori mari si uniformi C. fazele suport pot fi neporoase. hidrocarburi saturate 215 . ionizarea gruparilor shimbatoare este independenta de natura chimica a acestora E. se bazeaza pe diferentele dintre marimile moleculelor B. adsorbtia pe suporturi solide D.refractometrie diferentiala D. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale: A. pe faza stationara polimerica sunt grefate grupari ionizabile D. poate fi utilizata pentru separarea polipeptidelor C. faza mobila este numita gaz-purtator C. In cromatografia de gaze: A. Referitor la cromatografia de schimb ionic sunt corecte enunturile: A. fazele stationare schimbatoare de ioni se mai numesc si "faze inverse" E. repartitia intre faza stationara si faza mobila C. faza mobila este un lichid care se aduce in stare gazoasa inaintea determinarii B. metode volumetrice 1751. fluorimetrie E. nu poate fi utilizata pentru separarea proteinelor D. poliesteri si polieteri ai glicolilor B. fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte mica 1758. fazele suport pot fi poroase. instabilitate chimica B.1750. este o tehnica lichid electrocromatografica B. Timpul de retentie tR 1757. rezultatele se prezinta sub forma unui grafic semnal-timp 1752. fazele stationare schimbatoare de ioni sunt capabile sa fixeze exclusiv cationi 1754. prima faza de acest gen a fost pe baza de dextran polireticulat 1753. faza stationara este un solid sau un lichid impregnat pe un suport solid inert D. formate din sfere din sticla D. factorul de capacitate k` D. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in gaz-cromatografie: A. porozitatea 1755. sitele moleculare E. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub presiune se bazeaza pe: A. spectrofotometrie de absorbtie B. siliconii C. coeficientul de rezistenta la transferul de masa C C. Selectati marimile care caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica. excluderea-difuzia E. silicagelul D. schimbul ionic 1756. Proprietatile fizico-chimice ale schimbatorilor de ioni sunt: A. adsorbtia pe suporturi inerte B. respectiv pe faza stationara: A. probele de analizat dizolvate int-un solvent sunt introduse in camera de evaporare termostata la 10°C E. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze selectati enunturile corecte: A. termogravimetrie C. capacitatea de schimb ionic D. volumul de retentie VR B. fazele de stationare sunt geluri de diverse tipuri E. stabilitate termica C. fazele stationare pot fi lichide E. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de excludere sterica: A.

bromurarea 1760. complexarea cu ioni metalici E. alchilarea C. sililarea D. cele mai frecvent utilizate in gaz-cromatografie: A. Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat. detectorul cu ionizare in flacara E.1759. detectorul refractometric B. esterificarea B. detectorul de fluorescenta D. spectrometrul de masa (MS) 216 . catarometrul C. In cromatografia de gaze pot fi utilizati ca detectori: A.

acidul clorhidric B. Dintre indicatorii oficializaţi de FR X fac parte: A. se realizează o dozare nitritometrică B. factorul de molaritate al soluţiilor volumetrice se verifică din 7 în 7 zile 1762. FR X exprimă concentraţia lor în g% C. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0. Soluţiile titrate pot conţine următoarele substanţe de referinţă: A.1 mol/l C. soluţia de rivanol 1768. soluţia de clorura de sodiu C.1N.05 mol/l D. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la soluţiile volumetrice sunt corecte? A. se realizează o dozare în mediu apos B. solvent: acetona 1763. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0. solvent: acid nitric (R) şi apă distilată E. soluţie titrată: acid percloric 0. soluţia de nitrat de argint E. indicator: violet de pirocatehină-soluţie C. Substanţele chimice de referinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A.33 Metode volumetrice in controlul medicamentelor (11) 1761. în cazul soluţiei de azotit de sodiu 0. acid lactic B. să fie solubile în solventul ales E.1 mol/l D. să fie stabile C. acid acetil salicilic 217 . obţinută din soluţia volumetrică mai concentrată. concentraţiile soluţiilor volumetrice pot fi de molaritate exactă sau molaritate aproximativă E. se numesc şi soluţii titrate B. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte? A. la soluţia volumetrică nestabilă. factorul de molaritate nu se verifică periodic C. soluţie titrată: complexon III C. cristal violet B. soluţie titrată: edetat sodic 0. solvent: piridina (R) E. să aibă o compoziţie bine definită B. solventul este acid acetic anhidru (R) B. substanţele volumetrice se păstrează în recipiente bine închise E. FRX prevede următoarele condiţii pentru dozarea codeinei bază: A. barbital C.1 mol/l D. solvent: dimetilformamidă (R) E. fenolftaleină D. sunt soluţii cu o concentraţie bine stabilită 1764. soluţia de iod D. Care dintre următoarele substante se dozează in mediu neapos? A. tropeolina 00 C. FR X prevede la monografia BISMUTHI SUBNITRAS următoarele: A. sunt soluţii care se folosesc în analiza cromatografică D. are acelaşi factor de molaritate B. să prezinte un înalt grad de puritate D. factorul de molaritate se stabileşte înainte de folosire D. dozarea se face în mediu neapos 1767.Tema nr. codeină fosforică D. soluţia volumetrică diluată. se realizează o dozare potenţiometrică 1766. să reacţioneze cu alte substanţe conform unor ecuaţii cât mai complexe 1769. albastru de bromfenol 1765. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt corecte? A. tiosulfat de sodiu E.

aminelor alifatice B. are caracter slab bazic D. cu solutie acid percloric 0. Diclorhidratul de histamină se determină. C. titrarea cu acid clorhidric în mediu apos. printr-o reacţie de comkplexare. C. E. Alegeţi definiţiile echivalente cu cea din FR-X a noţiunii de "indice de iod".1mol/l se aplica pentru dozarea: A. B. D. hidrazine D. conform FR X: A.E. prin titrare cu complexon III. E. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu apos. prin titrare cu metoxid de sodiu. acetat de mercur E.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante: A. E. titrare complexonometrică. prin titrare în mediu anhidru. printr-o reacţie de precipitare. aminelor aromatice si heterociclice C. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei: A. prin titrare cu azotat de argint.05 molară de iod (exprimată în ml) consumat de 1 gram probă analizată . C. B. Indicele de iod este: A. utilizând: A. CCl4) C. Glibenclamida se determină conform FR X: A. acido-bazic. 1776. 1777. sulfat de aluminiu C. D. C. Conform F. E. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu C. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată . benzoat de sodiu E. bromura de sodiu D. acid acetic anhidru D. se dozeaza prin titrare cu acid percloric 1773. 1775. solventi inerti (CHCl3. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată . Oxidul de zinc se determină. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 0. Efedrina A. in acid acetic anhidru. 218 . edetat sodic. B. D. enolilor 1774. apa B.1 grame probă analizată . carbonat bazic de magneziu B. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 100 grame probă analizată. sulfat de bariu. D. azotat de argint.R. C. D. imine. complexometric. printr-o reacţie acido-bazică. titrarea cu acid percloric în mediu anhidru. are caracter slab acid B. B. prin titrare în mediu apos. imidelor E. se dozeaza in mediu neapos E. gluconat de calciu 1771. salicilat de sodiu 1770. Titrarea directa in mediu neapos. acid percloric 1772. hidroxid de sodiu. D. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza: A. volumul soluţiei 0. 1778. conform FR X. determinarea argentometrică a clorului. complexon III. unor oxime. B.

1 M. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate necunoscut D. Alegeti afirmatiile corecte privind solutiile volumetrice: A. în mediu anhidru. utilizând soluţia de tiosulfat de sodiu. Sa fie insolubile in solventul ales C. La prepararea solutiilor volumetrice se foloseste apa proaspat fiarta si racita B. gravimetric. Substantele chimice de referinta (titrosubstantele) trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. Amobarbital sodic. în mediu apos. cu acid clorhidric 0. Sa fie inerte chimic E. acidul benzoic. odata stabilit. Cloxacilina sodică se detrmină. cu hidroxid de sodiu 0. 1785. E. cu acid percloric 0. cefotaximă sodică. Se pot doza prin titrare cu acid percloric in acid acetic: 219 . E. prin titrare acido-bazică C. C. B. Sa aiba un grad inalt de puritate D. E.1779. D. acid benzoic. clorhidratul de clomipramină. iodatometric. Factorul de molaritate se verifica periodic D. D. alcool absolut. acidul aspartic. Pe o substanta chimica de referinta B. conform FR X: A. prin titrare acido-bazică în mediu neapos. Solutiile volumetrice nestabile necesita stabilirea factorului de molaritate inainte de fiecare folosire E. B. C. Pastrarea solutiilor volumetrice se face in recipiente bine inchise. dioxan. E. Factorul de molaritate. E. 1784. ferit de lumina 1786. 1783. B. clorhidratul de amitriptilină. B. Prin titrare cu hidroxid de sodiu se pot determina: A. Factorul de molaritate (F) se stabileste: A. în mediu neapos. Cu o solutie proba 1787. acid citric. clorhidrat de cloropiramină. C. Sa fie solubile in solventul ales 1788. acidul acetic. D. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0. în mediu apos. C. 1780.1 M.1 M în mediu anhidru: A. Acidul aspartic se determină prin titrare: A. prin titrare acido-bazică în mediu apos. acido-bazică. prin determinarea clorului prin titrare argentometrică. 1782. B. D. B. în mediu conţinând apă şi alcool. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut C. conform FR X: A. 1781. C. spectrometric. în mediu conţimând acid acetic anhidru. Cefotaxima sodică se determină prin titrare: A. D. este valabil 6 luni de la prepararea solutiei C. E. Sa aiba compozitia bine definita B. Pe o substanta cu caracter bazic E. D.1 M. Cloramina B se determină. prin titrare redox. iodometric.

prin Metoda Fajans 220 . chimic. fenobarbital 1795. cu metoxid de sodiu in dimetilformamida 1796. alcaloizi saruri de acid clorhidric D. derivati barbiturici C. acid nalidixic D. se neutralizeaza doar functia fenolica C. piridina 1790. curba de titrare prezinta doua puncte de inflexiune 1792. se foloseste ca indicator albastru de timol 1794. oxime B. cu indicatorul violet de pirocatechina E. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in acid acetic D. cu indicatorul galben de alizarina D. se face in mediu de dimetilformamida neutralizata B. Substantele medicamentoase cu caracter amfoter se pot doza: A. se neutralizeaza doar functia carboxil B. se dozeaza in mediu apos D. Sulfonamida se poate titra: A. curba de titrare prezinta un punct de inflexiune E. cu indicatorul albastru de timol B. Dozarea barbitalului (veronal. chimic. acid acetic E. in solventi protofilici C. La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor medicamentoase. clorhidrat de dionina B. in solventi protogenici B. cu indicatorul timolftaleina C. ca acid. in amestec de solventi apa . Urmatoarele substante medicamentoase se pot doza in mediu neapos cu metoxid de sodiu. acid 5. au functie slab acida B. se neutralizeaza atat functia fenolica cat si cea carboxil D. Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii barbiturici sunt corecte: A. barbital C. complexonometric direct 1797. in amestec de solventi apa .piridina D. cu acid percloric in acid acetic D. potentiometric 1791. se dozeaza in solventi protofilici 1793. ca acid. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida E. clorhidratul de etilmorfina 1789. cu acid etilendiaminotetraacetic in acid acetic E.A. in solvent acid acetic anhidru C. se dozeaza in solventi protogenici E. Titrarea acidului salicilic cu metoxid de sodiu: A. solventi protofilici C. chimic. deoarece au caracter acid: A. sulfafurazol E. sulfonamide E. ca baza. dimetilformamida D. in solvent acid acetic anhidru B. argentometric. ca baza. solventi protogenici B.piridina E.5 dietilbarbituric): A. La titrarea in mediu neapos a functiilor acide. Aminoacizii se pot doza: A. au functie slab bazica C. punctul de echivalenta se determina: A. se folosesc: A. se face in mediu de acid acetic neutralizat C. chimic.

Functia slab bazica a unei substante medicamentoase: A. Selectati conditiile prevazute de FR X pentru dozarea volumetrica a codeinei baza: A.1N D. se manifesta prin acceptare de protoni B. este o dozare in mediu neapos D. ca acid in solvent dimetilformamida D. este exaltata de solventi protofilici 1799.10°C 1803. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu 0. solventul utilizat pentru solubilizare este neutralizat in prelabil la fenolftaleina D. solutia titrata este HClO4 0. este o dozare volumetrica in mediu apos B.1N B.1N E. conform FRX: A. cu indicatorul metiloranj D. se utilizeaza solutie de NH4SCN 0. se utilizeaza solutie de AgNO3 0.1N 1804. chimic. cu indicatorul murexid E. solutia titrata utilizata este HClO4 0. se face dupa dizolvarea substantei in apa distilata C. determinarea are loc la temperatura de 8 . cu indicatorul cristal violet C. indicatorul utilizat este cristal violetul E. cu indicatorul tropeolin 00 1802. potentiometric B.1N 221 . Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a acidului acetilsalicilic conform FRX: A. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale substantelor medicamentoase se face: A. indicatorul utilizat este sufatul de amoniu-fer (III) C. indicatorul utilizat este fenolftaleina E. ca baza in solvent acid acetic anhidru E. se manifesta prin acceptare de protoni D. este exaltata de solventi protofilici E.1N E. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica conform FR X a histaminei diclorhidrat: A. este exaltata de solventi protogenici E. se manifesta prin cedare de protoni C. este exaltata de solventi protogenici 1800. cu solutie titrata de acid clorhidric C. in mediu de dimetilformamida E. solutia titrata este HCl 0. ca baza in solvent dimetilformamida 1798. ca acid in solvent acid acetic anhidru C. este o dozare nitritometrica B. cu solutie titrata de acid percloric in acid acetic D.1N D. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazice punctul de echivalenta se determina: A. se exprima prin pKa D. chimic. metoda de dozare este acido-bazica in mediu apos B. solutia titrata utilizata este NaNO2 0.B. se exprima prin pKb B. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a procainei din solutia "Iniectabile procaini hydrochloridi". se manifesta prin cedare de protoni C. substanta se dizolva in acid acetic anhidru neutralizat in prealabil C. se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si prelucrarea reziduului dupa evaporare C. chimic. cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida 1801. Functia slab acida a unei substante medicamentoase: A. chimic. in mediu de acid acetic anhidru B. se face cu solutie titrata de hidroxid de sodiu 0.1N 1805.

solutia titrata utilizata este edetat disodic 0. Selectati enunturile corecte conform FR X.05mol/l D.1N C. clorhidrat de papaverina 0.02mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 1mol/l E. Conform FR X.1mol/l se prepara prin diluare cu apa din acid clorhidric ( R) B. 0. indicatorul utilizat este cristal violet (I) D. printr-o metoda acido-bazica in mediu apos C. indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timol E. metoxid de sodiu 0. Selectati solutiile volumetrice cu molaritate exacta oficinale in FR X: A.) E. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele conditii: A. este o metoda de dozare acido-bazica B. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogencarbonat de potasiu (s.05mol/l B. se prepara prin dizolvarea sodiului ( R) intr-un amestec de metanol si benzen 1814. iodat de potasiu 0.1mol/l 1812. metoda de dozare este complexonometrica B. solutia de acid percloric 0.5mol/l si 0.1mol/l poate fi preparata in acid acetic anhidru C. concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta intr-un militru de solutie B. indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom T 1807.1mol/l D. indicatorul utilizat pentru stabilirea factorului de molaritate este fenolftaleina (I) D. referitoare la solutia volumetrica de metoxid de sodiu: A. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0. solventul utilizat la stabilirea factorului de molaritate este dimetilformamida C. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid. dupa solubilizarea masei de supozitor si a substantei active in apa B. dozarea volumetrica a metronidazolului din "Suppositoria metronidazoli" se realizeaza: A. solventul de diluarea este etanolul B. factorul de molaritate se stabileste cu acid benzoic (s.05mol/l E. conform FRX: A. indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacal E. hidroxid de potasiu 0.00000 E.r) C. referitoare la solutia volumetrica de HCl: A. se numesc si solutii titrate D. dicromat de potasiu 0. titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreaza D.0167mol/l C.r. referitoare la solutia volumetrica de acid percloric: A. pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacal C.1806.1mol/l C. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte ? A. solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0. Selectati enunturile corecte conform FR X. solventul utilizat este dimetilformamida in prealabil neutralizata D. factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care se refera C.1mol/l poate fi preparata in dioxan 1813. conform FR X: A. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a calciului din solutia "Solutio calcii chloridi 50%". solutia de acid clorhidric 0. solutia de acid clorhidric 0.01mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 0.) D. sunt oficinale solutiile 0.r. factorul de molaritate nu se verifica frecvent. titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastru 1808.1mol/l 222 . cu o solutie titrata de HCl 0. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogenftalat de potasiu (s. este o solutie volumetrica de molaritate exacta B. solventul utilizat este etanolul in prealabil neutralizat E.1mol/l 1811. solutiile 1mol/l.01mol/l B. pentru ca solutia are o stabilitate mare E.01mol/l si 0. solutia titrata utilizata este NaOH 0. Selectati enunturile corecte conform FR X. au o concentratie bine stabilita 1810.1N 1809. o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are F=1. solutia de acid percloric 0.

la parametrul dozare se prevede: A. determinarea cantitativa a rezorcinolului D. la monografia "Oculoguttae resorcinoli 1%". proba de analizat se obtine din amestecul omogen a mai multor supozitoare 1815.1mol/l in dioxan E. indicatorul utilizat pentru evidentierea punctului de echivalenta este amidonul 223 . Conform FR X.D. determinarea cantitativa a acidului boric C. cu o solutie titrata de HClO4 0.1mol/l B. solutia volumetrica utilizata la titrare este tiosulfatul de sodiu 0. determinarea cantitativa a boratului de fenilmercur E.

utilizând o curbă de calibrare E. prednisonul C. vitamina D3 B. furosemid C. prin: Tranziţiile electronice care au loc în urma absorbţiei luminii în UV-VIS se caracterizează 224 . cm-1 D. folosind absorbanţa specifică C. Spectrofotometrul de absorbţie în ultraviolet şi vizibil are următoarele componente: A. să nu interacţioneze cu substanţa de analizat D. indicele de refracţie D. folosind indicele de refracţie B. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase prezintă maxime de absorbţie în domeniul spectral VIS? A. Înregistrarea unui spectru UV-VIS se poate face: A. pot fi utilizaţi orice solvenţi 1823. absorbanţa specifică 1819. prin reprezentarea grafică a concentraţiei în funcţie de lungimea de undă E. folosind un etalon de concentraţie cunoscută 1820. Determinarea cantitativă a unei substanţe medicamentoase prin metoda spectrofotometrică UV-VIS se poate realiza utilizând: A. ciancobalamina B. detectorul D. curbă de calibrare E. prin reprezentarea grafică a transmitanţei în funcţie de lungimea de undă C. apa distilată D. Determinarea cantitativă prin metoda spectrofotometrică se poate realiza: A. rifampicina 1817. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de lungimea de undă B. micrometri (mm) 1822.34 Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor (5. sursa de radiaţii B. Care dintre următoarele substanţe se dozează prin metoda spectrofotometrică în UV? A. folosind unghiul de rotaţie al planului luminii polarizate D. acidul clorhidric 1818. Solvenţii utilizaţi la pregătirea probelor pentru citirea în UV-VIS trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii: A. să nu absoarbă în aceeaşi regiune spectrală cu substanţa de analizat C. coloana cromatografică C. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de concentraţie 1821. un etalon al aceleaşi substanţe cu o concentraţie cunoscută Ce C. amplificator E.Tema nr. centimetri (cm) B. Lungimea de undă se poate exprima în: A. să interacţioneze cu substanţa de analizat B. înregistrator 1824. angstromi (Å) C. prin reprezentarea grafică a absorbanţei molare în funcţie de concentraţie D. nanometri (nm) E. absorbanţa molară B. 11) 1816. etinilestradiol E. să aibă maximul de absorbţie la aceeaşi lungime de undă cu substanţa de analizat E. ciancobalamina E. riboflavină D.

C. acidul nefiind ionizat B. Următoarele substanţe medicamentoase pot fi dozate în UV. metenamină . se produc in domeniul VIS 1832. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei C. E. abscisa – numarul de unda. Pentru determinarea pKa al unui acid slab. numărul de undă 1825. B. cand predomina forma moleculara pura. ordonata . cand predomina forma ionizat pura. punctul de solidificare al unei substanţe medicamentoase E. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm 1831. ordonata . clozapina 1827. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici: A. puritatea unei substanţe medicamentoase C. cand predomina forma ionizata pura. fenilbutazon . identitatea unei substanţe medicamentoase B. sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari d E. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 – 380 nm E. pH = 2. tranziţii de tipul sigma – sigma* .A.transmitanta E. Un spectru UV-VIS poate furniza informaţii despre: A. sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari d B. este o lampa de hidrogen C. ordonata – absorbanta 1828. Sursa de radiatii in VIS: A. este o lampa cu deuteriu D. abscisa – transmitanta. ordonata – absorbanta B.cu excepţia: A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. pH = 2. pH = 8. Tranzitiile de tip d-d*: A. abscisa – absorbanta.lungimea de unda D. Care din substanţele active farmaceutice pot produce benzi de absorbţie de tipul pi – pi*? A. tenoxicam E. acidul fiind ionizat E. cantitatea de substanţă activă 1826.lungimea de unda C. ordonata . pH = 8. se inregistreaza spectrele solutiei la: A. tiamfenicol D. Care din tipurile de tranziţii electronice se pot realiza în molecula urotropinei ? A. 1833. absorbanţă C. 225 . tranziţii de tipul sigma – pi* . abscisa – lungimea de unda. se produc in domeniul UV D. acidul fiind ionizat C. transmitanţă E. acidul fiind ionizat D. este o lampa cu fir de wolfram B. absorbanţa molară D. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei D. lungimea de undă B. B. mentol . cand predomina forma moleculara pura. cresterea rezolutiei nu este limitata 1830. permanganat de potasiu C. sunt insotiti de o absorbtivitate mica C. pH = 5. simvastatina B. abscisa – lungimea de unda. sorbitol. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei E.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme 1829. D. nifedipin . punctul de topire al unei substanţe medicamentoase D. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe: A.

E. B. 226 . tranziţiile de tipul pi – pi* . 200 nm. 450 nm. înveliş electronic închis. papaverina . 1000 nm. tranziţiile de tipul n – pi* 1836. 340 nm. D. electroni p. D. fenobarbital 1837. E. volumul soluţiei. E. Care dintre tipurile de tranziţii. tranziţiile de tipul sigma – pi* . concentraţia molară a analitului. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului spectrat UV? Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului vizibil? 1840. C. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 ). C. 1834. 650 nm. Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilor existenţi într-o moleculă. D. B. electroni n. D. E. vitamina B12 . tranziţiile de tipul sigma – sigma* . la tranzacţii electronice se disting următoarele tipuri de electroni: A. B. E. prezintă importanţă analitică in controlul medicamentelor? A. 1838. B. 1835.C. gruparea carbonilică ( >C=O ). direct prin metoda spectrofotometrică în domeniul vizibil (400 – 800 nm) ? A. capabile să determine apariţia benzilor de absorbţie în spectrofotometria în ultraviolet şi vizibil. B. rifampicina . C. E. De care dintre următoarele mărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS depinde direct proporţional? A. Care dintre următoarele substanţe poate fi determinată cantitativ in solutie. Care din următoarele grupări funcţionale pot determina tranziţii electronice de tipul pi – pi* ? A. A. 300 nm. absorbtivitatea. tranziţiile de tipul pi – sigma* . 1841. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. gruparea nitril ( -CN ) . electroni sigma. gruparea terţ-butil ( -C(CH3)3 ) . D. electroni pi. E. efectul hipercromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. C. E. C. 650 nm. gruparea carboxilică ( -COOH ) . B. 500 nm. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. tranziţii de tipul n – pi* . C. D. densitatea soluţiei. D. 600 nm. B. E. C. C. 200 nm. 1839. D. masa molară a analitului. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici. B. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici. tranziţii de tipul n – sigma* . D. hidrocortizona . tranziţii de tipul pi – pi* . Care dintre următoarele afirmaţii este corectă? A. A.

C. monografiile din FRX prevad: A.sigma* E. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0. In cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS. zgomotului de fond al sursei luminoase. Studiul unor procese chimice in solutie C. Identificarea formelor polimorfe 1850.pi* 1847. Determinarea valorii pKa D. 1845. B.Beer sunt corecte: A.01 M B. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert . este foarte importanta pentru dozarea substantelor medicamentoase D. Tranziţiile electronice sunt legate de următoarele forme de energie: A. Lungimea de unda la care se face determinarea B. Dozarea metalelor alcaline si alcalino-pamantoase din forme farmaceutice E. D. energie de vibraţie. 1844. energie calorică. Natura solventului D. Concentratia solutiilor C.pi* D. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0. Spectroscopia in UV se poate aplica la: A.VIS: A. energie magnetică. detector. manevrelor greşite din timpul analizei. În spectrometria UV-VIS cauzele erorilor datorate aparaturii pot fi: A. sistem dispersiv combinat cu monocromator. Conditiile de pH cand e necesar E. pH-ul nu influenteaza determinarile spectrofotometrice in sisteme acido-bazice 1848. C. E. Concentratiile solutiilor sunt specificate in monografia respectiva C. Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert . coloana de separare. energie electrică.5 °C in cuve de 1 cm. B. FRX prevede in cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS: A.1842. Tranzitii electronice sigma . C.pi C.Beer 1846. E. Tranzitii electronice pi .VIS: A. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice D. preparării defectuoase a soluţiilor. D. procelor de reflexie şi difuziune apărute pe parcursul optic al spectrometrului. se face in solutiile analitilor in apa pura pentru analiza indiferent de substanta 227 . Tranzitii electronice sigma . 1843. Efectuarea determinarilor la temperatura de 20 ± 0.01 M C. energie de rotaţie. Inregistrarea spectrelor in UV . Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din UV-VIS de catre un compus organic? A. Tranzitii electronice n . daca nu se prevede altfel B.) D. Absorbtivitatea molara 1849. E. nu are nici o relevanta in determinarea substantelor medicamentoase C.sigma* B. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromatice E. Natura solventului nu influenteaza determinarile E. este o problema de mare importanta in determinarea substantelor medicamentoase B. Tranzitii electronice n . se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de unda E. Scala absorbantelor se verifica si se etaloneaza cu o solutie de permanganat de potasiu (s. sursa de radiaţii. D agitator magnetic. Inregistrarea spectrelor in UV . Orice spectrofotometru UV-VIS are în constituţie următoarele părţi mai importante: A. Analiza structurala bazata pe recunoasterea unor grupari cromofore B. zgomotului de fond al multiplicatorului. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de derivata transmitantei 1851.r. B.

este recomandabil sa se stabileasca o curba de calibrare B. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari B. solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasa 228 .75 . efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari E. nu se pot analiza in UV-VIS C. efectul hipsocromic consta in cresterea intensitatii benzilor de absorbtie B. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS) stau gruparile cromofore A. 2.1100 nm 1853. vizibil. cuprins intre 185-400nm C. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C. -NOH pentru oxima E. ultraviolet foarte apropiat.VIS: A. daca substatele de analizat sunt insolubile in apa. reactia de halocromie consta in aparitia carbocationilor. 185 . -NO pentru oxima 1856. se verifica prin metoda celor mai mari patrate D.2.. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 1854. apa absoarbe la 200 nm E. ultraviolet apropiat. spectrofotometrele ofera spectrele electronice ale substantelor analizate 1855.400 nm B.VIS este utilizata mai ales pentru identificare D. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici B. pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna apa B. Domeniul spectral UV-VIS este alcatuit din: A. Selectati enunturile corecte: A. cuprins intre 400-700 E. regula Woodward-Feiser stabileste o corelatie intre strucutura chimica si pozitia benzilor de absorbtie C. regula Woodward-Feiser nu poate fi aplicata in cazul steroizilor E. -NH2 pentru amino D. a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini 1860. -NO2 pentru nitro C. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D.5 . 400 . in practica analitica.apropiat. domeniul spectral UV utilizat este domeniul UV . apa absoarbe la 700 nm deoarece este un solvent special 1852.0 microni E. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 1857. ultraviolet indepartat cuprins intre 800-1100nm 1859.VIS este cuprins intre 700 si 1100 nm E. Sunt adevarate afirmatiile: A. cuprins intre 100 -185nm D. 700 . -COOH pentru amino B.VIS se aplica in domeniul spectral: A.5 micrometri C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C.B. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari D. Care sunt afirmatiile corecte: A. in practica analitica domeniul spectral VIS utilizat este cuprins intre 380 si 780 nm C. se verifica prin metoda regresiei liniare simple E. se verifica prin metoda regresiei neliniare simple 1858.700 nm D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D. in practica analitica domeniul spectral UV . 0. se verifica prin metoda celor mai mici patrate C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici E. alegerea solventului este dificila deoarece solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ D.5. Spectrofotometria in UV . alegerea solventului pentru solutia substantei de analizat nu este de o importanta covarsitoare C. cuprins intre 200 si 380 nm B. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. vizibil apropiat cuprins intre 300-400nm B. spectrofotometria UV . Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru realizarea spectrelor UVVIS: A. Pentru determinarile cantitative in spectrofotometria UV .

7 B. absorbanta specifica mai poarta numele de transmisie 1866. cele mai utilizate in practica analitica sunt derivatele cu ordin mai mare de patru 1862. o sursa de radiatii cu lampa de deuteriu pentru domeniul ultraviolet E. punctelor de inflexiune din spectrul de ordinul zero le corespund pe curba derivata maxime si minime B. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de dicromat de potasiu (s. spectrele derivate au o rezolutie net inferioara spectrelor in absobanta C. Selectati marimile caracteristice spectrofotometriei in ultraviolet si vizibil: A.) B. solutia de etalonare este preparata in apa distilata E. concentratia solutiei este de 1mol/litru D. absorbtivitatea E. concentratiile solutiilor se aleg astfel incat absorbantele sa fie cuprinse intre 0. absorbanta specifica B. ofera o rezolutie mai slaba decat spectrul initial D. amplitudinea picurilor derivate scade cu ordinul derivatei E. spectrele sunt cu atat mai simple cu cat creste ordinul derivatei E. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarile spectrofotometrice: A. Spectrofotometrul de absorbtie in ultraviolet si vizibil are: A. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS: A. ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul initial C. o sursa de radiatii cu lampa de hidrogen pentru domeniul vizibil C. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de permanganat de potasiu (s. Selectati enunturile corecte referitoare la etalonarea spectrofotometrului UV-VIS: A.005mol/l 229 . coeficientul molar de extinctie se mai numeste si absorbtivitate si se noteaza cu (a) C.r. interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromia E.) C. valoarea absorbtivitatii molare nu variaza odata cu lungimea de unda E. absorbanta D.0. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. detector.r.) D. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei 1863. daca nu se prevede altfel D. este o masura a absorbtiei luminii la o anumita lungime de unda pentru o substanta data B. absorbanta se noteaza cu (A) si se mai numeste si densitate optica B. daca in monografia substantei nu este prevazut lichidul de compensare.5°C. cunoscand absorbanta specifica se poate calcula concentratia procentuala in substanta de analizat E. determinarile se efectueaza la temperatura de 20±0. reprezinta absorbanta unui strat cu grosimea de 1cm si concentratia de 1g% C.r. numarul de unda C. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 10% citita in cuva de 1cm E. monocromator si cuve din sticla pentru domeniul ultraviolet D. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de cromat de potasiu (s. pentru o substanta data are aceeasi valoare independent de lungimea de unda B. solutia de etalonare este preparata in acid sulfuric 0. acesta este intotdeauna apa distilata 1869. se utilizeaza doua cuve identice E. Spectrele derivate prezinta urmatoarele avantaje: A. fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei substante 1861. abaterea admisa de FR X pentru lungimea de unda este de ±5nm C. este un procedeu potivit de amplificare si precizare a particularitatilor spectrelor D.3 . reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 1mol/litru citita in cuva de 1cm 1865. grasimea stratului de solutie a substantei de analizat este de 1m C. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbanta specifica: A. coeficientul molar de extinctie 1864. este o constanta caracteristica fiecarei substante la o anumita lungime de unda D. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrometria derivata: A. poarta si numele de coeficient molar de exctinctie 1867.D. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbtivitatea molara: A. o sursa de radiatii cu filament de wolfram pentru domeniul vizibil B. amplificator si inregistrator 1868. absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm 1%) D.

in monografia respectiva din FRX sunt prevazute: A. daca este necesar. concentratia solutiilor D. In cazul in care o substanta poate fi determinata prin spectrofotometrie UV-VIS. natura solventului 230 . materialul din care sunt confectionate cuvele cu care se efectueaza determinarea C. conditiile de pH in care se efectueaza determinarile E. denumirea comerciala a spectrofotometrului cu care trebuie efectuata determinarea B.1870.

Impurităţile anorganice in proba de analizat pot proveni (conform FR X): A. utilizând reacţia cu hexacianoferatul (II) de potasiu 1877. 11) 1871.0005 mg / ml D. reacţia de bază este diferită de cea din monografia "Controlul limitei de fer" E. din procesul de fabricaţie B. prevede folosirea soluţiilor etalon D. se bazează pe reacţia dintre Ca2+ şi acidul oxalic B. apariţia unui precipitat solubil în amoniac E. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale colorate B. ionul clorură are metoda de control a limitei similară cu cea folosită pentru bromuri şi ioduri E. se face comparativ cu o soluţie etalon de oxalat de amoniu 1873. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de amoniu E.Tema nr. indiferent de concentraţie. prelucrând diferit proba dar reacţia de bază este aceeaşi cu reacţia din monografia "Controlul limitei de fer" D. din materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. se bazează pe reacţia între Ca2+ şi oxalat de amoniu C. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de sodiu anhidru B. dintr-o purificare incompletă 1876. la sărurile de metale alcalino-pământoase şi la cele de metale grele. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu în mediu alcalin D. soluţia etalon se obţine prin diluarea soluţiei de bază 1879. tulbureli sau precipitat alb B.1 mg Ca2+/ ml D. deranjează controlul limitei de amoniu E. conform monografiei "Controlul limitei de fer în substanţe organice" C. prin reacţia cu reactivul Nessler B. soluţia etalon nu se obţine din soluţia de bază 1874. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0. apariţia unei opalescenţe. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A.07 mg Ca2+/ ml E. soluţiile etalon în acest caz se obţin din soluţia de bază 231 .001 mg / ml C. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu cristalizat D. indiferent de pH E. prezenţa fierului peste 0. din soluţiile etalon utilizate D. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale incolore C. În cazul substanţelor organice. dintr-o conservare necorespunzătoare E. apariţia unei opalescenţe. metalele alcalino-pământoase nu interferă metoda B. controlul limitei de amoniu se modifică 1872. galben-brun cu acid sulfuric 1878. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu. controlul limitei de fier se realizează: A. apariţia unui precipitat solubil în acid azotic 1875. Procedeul prin calcinare: A.35 Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5. în mediu acid C. deranjează controlul limitei de amoniu D. prezenţa fierului. Controlul limitei de calciu: A. tulbureli sau precipitat galben C. prezenţa metalelor grele in proba de analizat nu interferă metoda C. apariţia unui precipitat insolubil în amoniac D. nu prevede folosirea soluţiilor etalon E. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0. FR X prevede că: A.03% în proba de analizat. conform monografiei "Controlul limitei de fer" B. FR X prevede la controlul limitei de fosfaţi prin reacţia cu molibdat de amoniu: A. sensibilitatea limită a reacţiei limită folosite la controlul ionului clorură este de 0. ionul clorură nu este considerat o impuritate B. prin formarea unui complex galben. sensibilitatea limită a reacţiei folosite la controlul ionului clorură este mai mare de 0. prin reacţia cu reactivul Nessler. La controlul limitei de carbonaţi: A. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu C. Ionul de amoniu se pune in evidenţă: A.

NO3C. metale grele E. fer D. As+3 D. Zn+2 E.1880. metale grele 1883. Soluţia etalon de arsen utilizată la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FRX): A. materia prima B. procedeul prin calcinare D. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform F. procedeul de fabricatie D. amoniu C. pentru care dintre urmatoarele impuritati. Al+3 1887. arsen 1888. metode volumetrice B. metode gravimetrice 1884. carbonati D. conservare necorespunzatoare 1885. cloruri B. azotati C. controlul limitei de ioduri nu se poate face cu nitrat de argint C. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu? A. se prepară din soluţia de bază B. X. anionul bromură nu se poate decela în concentraţie mai mică de 10g% 1881. Pentru decelarea impuritatilor anorganice. halogenurile sunt impurităţi anorganice D. nitrati E. foloseste ca reactiv. Conform FRX. conţine ioni As(V) 1882. metode spectrometrice C. Pentru care impuritate F. solutiile etalon contin: A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint în mediu neutru B.01 mg ioni/ml C. reactivi. solventi C.1 mg ioni/ml 232 . metoda de determinare E. calciu B.X prin: A. fosfati E. zinc C. Referitor la controlul limitei de halogenuri sunt corecte afirmaţiile: A. zinc B. Impuritatile anorganice isi au originea in: A. 0. Pentru care dintre urmatoarele impuritati. conţine ioni As(III) şi As (V) E. 10 mg ioni/ml D.R. se tratează în mod identic cu soluţia probă D. As+5 B. concentratia solutiei etalon este de 0. procedeul cu acid sulfuric E. se prepară la nevoie C. 1 mg ioni/ml B. hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric: A. arsen D. clorura de argint este insolubilă în amoniac (R) E. R.001mg/ml A. 0. sulfati 1886. solutia etalon se prepara direct din substanta? A.

C. 1896. 1893. bariu. calciu. 0. un acid tribazic. se obţin eun precipitat galben. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee: A. E. unui produs albastru. stibiu. B. arsen. Pentru controlul limitei de amoniu se utilizează ca reactiv principal: A. A. B. se utilizează clorura de calciu. B. coloraţie albastră. hidroxid de bariu. D. D. D. B. 1895. fier. soluţia bazică de tetraiodomercurat (II) de potasiu. ajutorul analizorului de radiaţii IR.E. E. zinc. anhidridă iodică şi tiosulfat de sodiu. hipofosfit de sodiu. B. amoniu. reactivul Nessler. C. unui precipitat alb. D. C. acid fosforos. Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul limitelor de: 1894. C. procedeul cu hipofosfit de sodiu B. C. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric E. C. E. selen. hidrogen fosforat. D. E. complexonul III. B. sodiu. fosfatului de amoniu. D. acid fosforic. C. 1892. C. B. D. E. E. coloraţie galbenă. B. în funcţie de concentraţie următorii produşi: A. telur.001 mg ioni/ml 1889. D. Impurităţile de ioni de amoniu pot da cu reactivul Nessler. E. clorura de bariu. 233 . precipitat galben-brun. acid sulfuric. se obţine o coloraţie galbenă. procedeul cu dietilcarbamat de argint 1890. 1897. procedeul cu hartie indicator pentru arsen D. prodedeul cu hidroxid de bariu C. Determinarea monoxidului de carbon se poate face cu: A. Pentru controlul limitei de sulfaţi: A. acidul oxalic. Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi interferat de prezenţa impurităţlor conţinând: A. fosfomolibdatului de amoniu. Pentru determinarea conţinutului în vapori de apă al gazelor medicinale apa reacţionează cu pentaoxidul de fosfor şi formează: A. 1891. coloraţie roşie. Controlul limitei de fosfaţi are ca rezultat obţinerea: A. precipitat alb. unui produs galben. anhidridă acetică şi acid clorhidric. se obţine un precipitat alb.

impuritatile organice usor carbonizabile se determina prin urmatoarele procedee: A. tetraiodomercuratul (II) de potasiu B. procedeul cu hipofosfit de sodiu C. coloratiile se observa: A. Materiile prime B. mililitru E. procedeul cu reactiv Bougault D. In functie de natura substantelor la care se efectueaza controlul. procente de masa C. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de plumb E. Conform FRX. procedeul cu dietilcarbamat de argint 234 . Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in: A. Antrenarea cu vapori de solventi organici 1902. Impuritatile anorganice in proba de analizat pot proveni din: A. Procedeul prin uscare D. reactivul Nessler in mediu alcalin E. 1901. trei procedee de detectie B. staniu C. Pentru detectia limitei de amoniu se utilizeaza: A. pe fond alb D. un acid bibazic. greu solubile in mediu acid B. cupru. sa nu fie identice 1905. Pentru determinarea impuritatilor de arsen. Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu B.reactivul Nessler in mediu acid 1906. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier. sa aibe volum de 20 mL D. onul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu ID. Metoda Karl-Fischer E. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur. FR X prevede: A. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt corecte: A. cobalt D. Purificare incompleta D. 1898. procedeul cu hartie indicator pentru arsen E. tetraiodomercuratul (I) de potasiu D. tetraiodobismutatul (III) de potasiu C. Conservare necorespunzatoare E. orizontal 1904. procente de volum 1903. Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalon 1899. cu privire la limita de metale grele sunt corecte afirmatiile: A. FRX. In toata grosimea stratului de solutie C. % (procent) m/m D. bismut. In probele de analizat nu pot sa apara decat impuritati organice. Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina IC. Pentru detectia impuritatilor. sa fie colorate B.privind solutia de sus in jos B. onul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiu E. Procesul de fabricatie C. pe fond negru E. grame B. trebuie: A. cadmiu. sa aibe acelasi volum C. sa fie incolore E. Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de sulfuri. Procedeul prin calcinare B. Procedeul cu acid sulfuric C. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de cupru 1900. calciu.E. Eprubetele utilizate la efectuarea reactiilor de detectie a impuritatilor.

1907. La determinarea limitei de metale grele: A. solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mL B. solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mL C. se foloseste acid acetic 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu D. se foloseste acetat de sodiu 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu E. se obtine o coloratie bruna 1908. Limita de fier se determina pe baza reactiei: A. ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) de potasiu B. ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) de potasiu C. din care rezulta hexacianoferatul (II) de fier (III) D. din care rezulta hexacianoferatul (III) de fier (II) E. din care rezulta albastru de Prusia 1909. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de calciu sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu oxalatul de amoniu B. se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiu C. rezulta o tulbureala alba sau un precipitat microcristalin D. precipitatul microcristalinrezultat este solubil in amoniac si acid acetic E. precipitatul rezultat este solubil in acid clorhidric si acid acetic 1910. Determinarea limitei de zinc are la baza reactia: A. cu hexacianoferatul (III) de potasiu B. cu hexacianoferatul (II) de potasiu C. de obtinere a hexacianoferatului (II) de zinc D. de obtinere a hexacianoferatului (III) dezinc E. de obtinere a unui precipitat alb, cristalin 1911. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de carbonati sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. se obtine o tulbureala sau un precipitat alb D. precipitatul obtinut este solubil in acid azotic si acid clorhidric E. precipitatul obtinut este solubil in acid sulfuric 1912. Urmatoarele afirmatii referitoare la determinarea limitei de cloruri nu sunt corecte: A. are la baza reactia cu azotatul de argint B. proba se aciduleaza cu acid clorhidric C. se obtine un precipitat solubil in acid azotic D. se obtine un precipitat solubil in amoniac E. solutia de analizat trebuie sa aibe o opalescenta mai intensa decat a probei etalon 1913. Determinarea limitei de fosfati: A. are la baza reactia cu fosfomolibdatul de amoniu B. are loc in mediu de acid azotic C. are loc in mediu amoniacal D. se obtine o coloratie sau o tulbureala galbena E. Fosfomolibdatul de amoniu obtinut este solubil in acid azotic 1914. Determinarea limitei de azotati: A. are la baza reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic B. se obtine o coloratie violet C. solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mL D. solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mL E. solutia etalon contine 0,001 mg azotat/mL 1915. Determinarea limitei de sulfati conform FR X: A. are la baza reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mL D. solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mL E. precipitatul obtinut este solubil in acid clorhidric 1916. Care pot fi sursele de impuritati anorganice in proba de analizat? A. materiile prime utilizate in procesul de fabricatie

235

B. materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. solutiile etalon utilizate D. conservarea necorespunzatoare E. purificarea incompleta 1917. Controlul limitei de amoniu se poate realiza: A. prin reactia cu reactivul Nessler B. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in mediu acid C. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in solutie alcalina D. printr-o reactie cu formare de complex E. prin formarea unui precipitat galben-brun cu acid sulfuric 1918. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A. metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoase B. determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau absenta metalelor grele C. prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat deranjeaza controlul limitei de amoniu D. prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei de amoniu E. determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniu 1919. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in substante organice (procedeul II) sunt corecte? A. metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen B. arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsen C. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III) D. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V) E. solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia proba 1920. Controlul limitei de calciu: A. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si acidul oxalic B. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si oxalatul de amoniu C. are la baza reactia de obtinere a unui precipitat alb de oxalat de calciu D. se face comparativ cu o solutie etalon de concentratie 0,1 mg Ca2+ / ml E. se face comparativ cu o solutie-etalon de oxalat de amoniu 1921. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati sunt corecte? A. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru B. La prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariu C. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza D. se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciu E. se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariu 1922. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de cloruri sunt corecte? A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint B. clorura de argint obtinuta este solubila in apa C. In urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argint D. clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganice E. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argint 1923. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de fosfati sunt corecte? A. in urma reactiei se formeaza o coloratie albastra B. in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat galben C. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniu D. solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat solutia etalon E. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de potasiu 1924. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei de metale grele sunt incorecte? A. FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de tipul de proba B. prezenta sarurilor de fier nu interfera determinarea C. solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de sus in jos pe un fond negru D. se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumb E. se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu acid 1925. La controlul limitei de nitrati ca impuritati: A. se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidul sulfosalicilic B. ionul nitrat nu este considerat ca impuritate in materiile prime farmaceutice, ci doar in industria alimentara

236

C. in urma reactiei se formeaza un nitroderivat colorat in rosu D. se compara solutia de analizat ca si coloratie cu o solutie-etalon de ioni nitrat E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat proba-etalon

237

Tema nr. 36 Toxicomania şi dopingul
1926. Acţiunea toxică a LSD-ului: A. Se manifestă la nivelul SNC, prin efecte exclusiv deprimante B. Se presupune că poate fi explicată prin stimularea sistemelor enzimatice care transformă adrenalina în adrenocrom C. Se poate explica prin antagonismul faţă de serotonină D. Se explică prin scăderea concentraţiei de acetilcolină din creier E. Constă în embriotoxicitate confirmată 1927. Consumul cronic de canabis conduce la: A. Instalarea unei toleranţe crescute B. Instalarea unei dependenţe puternice C. Instalarea sindromului amotivational, caracterizat printr-o atitudine pasivă D. Diminuarea instinctului de autoconservare E. Creşterea în greutate 1928. Fenomenul de doping: A. Este o intoxicaţie cronică propriu-zisă B. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile să mărească performanţele intelectuale C. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile întotdeauna să inducă dependenţă psihică pronunţată D. Reprezintă utilizarea mijloacelor sau substanţelor naturale sau sintetice capabile să crească performanţele fizice E. Este o intoxicaţie acută ce reprezintă o urgenţă medicală 1929. Heroinomania se caracterizeaza prin: A. Dependenţă psihică mai redusă decât în morfinomanie B. Efect euforizant mai slab decât al morfinei C. Frecvenţă redusă a cazurilor de supradozare D. Risc de deces prin deprimarea centrilor respiratori şi edem pulmonar E. Sindrom de abstinenţă grav 1930. În intoxicaţia acută cu LSD se pot observa: A. Fenomene de depersonalizare, cu impresia de desomatizare B. Halucinaţii vizuale, cu imagini plăcute, colorate în roşu C. Tulburări în perceperea timpului şi spaţiului D. Mioză E. Tulburări cardiovasculare 1931. În intoxicaţia acută cu morfină se observă: A. O fază iniţială deprimantă B. O fază iniţială euforică însoţită de agitaţie psihomotorie C. Comă cu abolirea reflexelor D. Hipertermie E. Hipertensiune 1932. Morfinomanul se caracterizează prin: A. Faţă palidă, cu extremităţi reci B. Midriază C. Piele uscată, cu erupţii D. Secreţii abundente E. Preocuparea principală pentru procurarea dozelor de drog

1933. Tulburările cardiovasculare care se întâlnesc în tabagism sunt: A. Hipotensiunea B. Hipertensiunea C. Tahicardia D. Riscul crescut de infarct miocardic E. Torsadele de vârf 1934. Tulburările respiratorii care însoţesc tabagismul sunt: A. Edemul pulmonar

238

B. Emfizemul pulmonar C. Perforarea septului nazal D. Bronhospasmul E. Cancerul pulmonar 1935. Acţiunea "antidoping" constă în : A. Suprimarea drogului B. Efectuarea de analize de laborator C. Administrarea tratamentului D. Administrarea de doze mai mari E. Schimbarea drogului 1936. Căror categorii sociale aparţin toxicomanii: A. Bolnavi psihici B. Nevropaţi, psihopaţi, psihotici C. Tineri D. Persoane cu deficit de personalitate E. Persoane integre 1937. Cine se ocupă de problemele toxicomaniei: A. Poliţia B. Ministerul sănătăţii C. Organisme şi organizaţii naţionale şi internaţionale D. Factorii educaţionali E. Distribuitorii de droguri 1938. Dopingul (doparea) reprezintă: A. O intoxicaţie propriu-zisă B. Întrebuinţarea substanţelor naturale pentru mărirea performanţelor C. Întrebuinţarea substanţelor sintetice pentru mărirea performanţelor D. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice pentru mărirea performanţelor în vederea susţinerii unei competiţii fizice sau intelectuale E. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice ca tratament 1939. Sindromul de abstinenţă apare: A. În timpul administrării drogului B. După întreruperea administrării drogului C. În timpul tratamentului antidoping D. În timpul supradozării E. După prima doză 1940. Substanţele dopante au următoarele efecte: A. Înlătură realmente nevoia de odihnă B. Înlătură în mod artificial senzaţia de oboseală C. Oboseala este numai mascată D. Înlătură efectiv oboseala E. Înlătură stressul în mod real

1941. Toxicomania este starea de intoxicaţie : A. Periodică B. Cronică C. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog D. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural E. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic 1942. Psihodislepticele se caracterizează prin următoarele efecte comune: A. Sunt psihostimulante B. Sunt depresive ale SNC C. Produc halucinaţii D. Produc stări de depersonalizare E. Produc tulburări în perceperea normală a timpului şi a spaţiului 1943. Amfetaminele în funcţie de structură pot prezenta următoarele efecte psihoactive: A. Efecte anorexigene

239

vizuale B. Amfetaminomania se caracterizeaza prin: A. Instalarea rapida a obisnuintei B. Efectele apar dupa 30-60 minute de la inhalare B. Induce dependenta psihica puternica E. Petidina nu induce farmacodependenta D. Cocainomania se caracterizeaza prin: A. Este o intoxicatie propriu-zisa B. Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ cu morfina E. Se poate produce perforarea septului nazal 1952. Calea de administrare este cea parenterala D. cefalee. Substantele dopante inlatura in mod artificial senzatia de oboseala D. euforie 1951. In cocainomanie: A. urmata de o faza deprimanta E. Sunt false afirmatiile referitoare la fenomenul de doping: A. sunt false afirmatiile: A. olfactive si midriaza. Cresterea greutatii corporale 240 . Efecte anticonvulsivante 1944. Aduce prejudicii integritatii fizice si psihice a sportivului 1946. Dependenta fizica este extrem de puternica 1947. Toleranta crescuta la stimuli durerosi C. Este un halucinogen natural cu azot neciclic D. Petidina se biotransforma prin acetilare B. Este necesara administrarea de doze repetate E. Determina dependenta psihica puternica 1949. Se absoarbe pe cale digestiva si respiratorie E. Nu se biotransforma predominant prin hidroxilare 1948. Este o politoxicomanie C. Dependentul are privirea fixa si mioza C. auditive. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate. Dependenta psihica este usoara. Traverseaza bariera placentara D.B. Se biotransforma mai ales prin acetilare C. Efecte psihostimulante SNC (amfetamine de trezire) C. tactile. In legatura cu THC nu este adevarat că: A. Structura chimica este asemanatoare erginei C. Efecte halucinogene D. Este un ulei levogir D. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Toleranta este foarte mare. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina D. E. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala D. Alegeti afirmaţiile gresite: A. In morfinomanie: A. Efecte depresive SNC E. Puternica dependenta psihica C. Toleranta este foarte mica B. Conduce la dependenta fizica puternica E. Sunt prezente halucinatii tactile. Despre THC este adevarat că: A. Este cel mai potent halucinogen B. dar nu in marijuana B. C. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive E. Exista in hasis. Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat morfina C. Halucinatii auditive. In legatura cu LSD-25. B. Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidinei 1945. Dupa o singura administrare se inregistreaza o faza euforica. Se biotransforma in principal prin acetilare 1950.

Este cel mai potent halucinogen C. Dependenta psihica moderata E. dar nu in marijuana B. Determina o toxicomanie minora B. Tabloul clinic al cocainomaniei include: A. Cannabis D. Este inclus in lista substantelor toxice de lupta 1954. olfactive si vizuale D. Se biotransforma mai ales prin hidroxilare E. Hipertensiune arteriala pasagera E. LSD 25: A. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaste raioase C. Mescalina: A. Exista in hasis. Ciroza hepatica C. auditive.D. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B. LSD 25: A. Toleranta foarte mare B. Anorexie si scadere in greutate B. Produce halucinatii vizuale E. 1959. Este o toxicomanie majora 1953. Halucinatii tactile. Este un halucinogen natural cu azot ciclic B. Nu produce dependenta fizica E. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Instalarea senzatiilor dorite este relativ lenta. Halucinatii vizuale si tactile C. Conduce la o dependenta fizica extrem de puternica D. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica 1955. chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. Este un halucinogen natural cu nucleu indolic E. Nu are efecte nocive asupra individului 1960. dar persistenta D. Este identica cu peyotl D. Este o stare de intoxicatie B. A. Despre THC este adevarat că: A. Induce doar dependenta fizica D. Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare. Morfina B. Determina tendinta de a mari progresiv dozele C. Administrarea se face exclusiv parenteral C. LSD Efectele halucinogene sunt comune pentru următorele toxicomanii: 1961. Este un anumit stadiu in biosinteza din canepa indiana D. Este metabolizat la un alcaloid psihoactiv din ergot B. Cocaina C. Toleranta este foarte mica 1956. La intreruperea administrarii apare sindromul de abstinenta E. Canabismul se caracterizeaza prin: A. Referitor la toxicomanie este adevarat că: A. Traverseaza bariera placentara 1958. Perforarea septului nazal in cazul administrarii cocainei prin prizare 1957. Prezinta embriotoxicitate D. In heroinomanie: A. Tremuraturi ce evolueaza treptat cu crize convulsive si delirum tremens E. Barbiturici E. Acetilarea micsoreaza toxicitatea 241 . Produce dependenta psihica usoara C. Este o toxicomanie majora D. Pericolul de supradozare se mentine.

Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive E. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive precum si crizele de furie E. Halucinatii auditive. Care dintre urmatoarele substanţe au actiune psihodisleptică: 242 . Cresterea greutatii corporale D. Este o toxicomanie majora. Gastrite. Dependenta psihica este usoara C.1962. 1971. dar persistenta D. Pericolul de supradozare se mentine. Administrarea se face exclusiv parenteral C. nevrita optica retrobulbara B. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina D. Actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare si pe jonctiunea neuromusculara B. Nicotina: A. cefalee. hepatita subacuta pana la ciroza 1967. Toleranta crescuta la stimuli durerosi C. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica 1970. Polinevrita. Toleranta foarte mare B. Are doza letala de 0. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala D. insomnie. Canabismul se caracterizează prin: A. Amfetaminomania se caracterizeaza prin: A. Androgeni Substanţe active folosite în dopaj sportiv sunt: 1969. Alcoolismul este o toxicomanie ce se caracterizează prin: A. 1968. Hipertensiune arteriala pasagera E. A. In morfinomanie: A. Este o toxicomanie majora D. Exista în hasis B. Dependentul are privirea fixa si mioza C. Efedrina D. Dependenta psihica moderata E. Prezinta o eliminare urinara marita dupa administrarea de NaHCO3 1964.04-0. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Nu poate determina o intoxicatie supraacuta D. delirium tremens C. vizuale B. tactile. Nu traverseaza bariera placentara D. Tulburari de comportament. Halucinatii vizuale si tactile C. Toleranta este foarte mare B. chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. Determina moartea prin stop cardiac sau respirator E. Tulburari cardiovasculare si endocrine E. ulcere. Despre THC este adevarat că: A. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B. Induce dependenta psihica moderata E. In cocainomanie: A.06 g C. Instalarea senzatiilor dorite de dependent este relativ lenta. Stricnina B. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate. euforie 1966. In heroinomanie A. Toleranta este foarte mica. Se biotransforma in principal prin acetilare 1965. methemoglobinemie D. Cocaina C. Morfina E. Toleranta este foarte mica B. Dependenta fizica este extrem de puternica 1963. Hemoliza.

Alcalinizarea urinei grabeste eliminarea renala 1973. Nicotina acţionează toxic la nivelul: A. Spalatura gastrica B. Hidrocarburile polinucleare cancerigene E. Care din următoarele simptome se regasesc în intoxicaţia acută cu nicotina: A. . Sa se efectueze epurare gastica si renala. In tabagism pot să apară urmatoarele tulburari respiratorii: A. Emfizem pulmonar B. Nicotina se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati toxicocinetice: A. D. Sistemului nervos extrapiramidal E. Sa se administreze insulina asociata cu neuroleptice 1978. Internarea in clinici de psihiatrie si tratament simptomatic 1980. Aparatului respirator C. LSD-ul C. saliva. Aparatului reproducator 1974. Se biotransforma in proportie mica. metabolit toxic D. C. SNC B. Tetrahidrocanabinolul D. E. Sistemului cardiocirculator E. Opiul 1972. Pentru tratamentul intoxicatiei cronice cu tetrahidrocanabinol se recurge la: A. Sinapselor ganglionare D. deoarece declanseaza sindromul de abstinenta. Se absoarbe rapid pe cale respiratorie. de 10-20% C. Prin biotransformare formeaza cotinina. Aminele aromatice 1977. Mescalina E. Administrarea de carbune activat si de purgative C. 243 . transpiratii.A. Sa nu se administreze nalorfina. Coma hipotonica E. Sa se corecteze dezechilibrului hidroelectrolitic. Nicotina acţionează toxic la nivelul: A. B. In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se recomandă: A. Jonctiunii neuromusculare B. Mecanismul de actiune toxica a cocainei consta în: A. Se elimina rapid prin urina. Tusea tabagica 1979. Efectele nocive din tabagism sunt date de următoarele substante prezente în fumul de tigara: A. plamani E. Mucoaselor si tegumentelor 1975. Oxidul de carbon B. Ficatului si pancreasului D. Fibroza pulmonara D. Arsuri la nivelul tubului digestiv. B. cutanata sau digestiva B. Sa se administreze nalorfina ca antidot pentru combaterea deprimarii respiratiei. Cocaina D. Deces prin stop cardiac sau respirator 1976. Amfetamina. Convulsii tonico-clonice B. Sustragerea drogului E. insotite de dureri violente C. Actiunea simpatomimetica. Cancer pulmonar E. Nicotina C. Edem pulmonar acut C. Administrarea de antidot nalorfina D. Edem pulmonar acut si hemoptizie D. Muschilor C.

C. urmata de deprimarea acestuia. E. Deprimarea SNC la doze mari. 244 . Excitarea SNC. Actiunea anticolinergica.B. Actiunea parasimpatomimetica. D.

Tulburările neurologice C. fără o prealabilă hidroliză D. Principalele tulburări întâlnite în intoxicaţia acută cu fenotiazine sunt: A. după o prealabilă hidroliză C. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf B. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu 1988. după o prealabilă hidroliză B. Tulburările psihice 1985. Hipertonie musculară D. Pupile miotice în toate cazurile E. La asocierea IMAO cu adrenomimetice sau cu tiramină pot să apară: A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Millon C. Hidroliza esterilor incepe in intestin si se continua in sange 1989. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu acidul 2. Legat de biotransformarea derivatilor acidului salicilic sunt false afirmatiile: A. glicozide cardiotonice. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu acid glucuronic C. Hipotensiune până la colaps C. Acidul salicilic se poate izola prin electrodializă B. O cale minora de biotransformare este O-metilarea D. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu acid D. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici. Bradicardia severă B. Diazotare şi cuplare cu β-naftol. Identificarea derivaţiilor de p-aminofenol se face prin: A. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu alcalin 1986. Diminuarea sau abolirea reflexelor B. Acidul salicilic se poate purifica prin sublimare E.3-dinitrobenzoic în mediu alcalin B. Tulburările cutanate D. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă C. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina.Tema nr. Tulburările hepatice de origine necrotică B. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu glicocol B. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu acid C. Insuficienţă renală acută E. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu alcalin 1983. Hipotensiunea 245 . IMAO. Coma barbiturică se caracterizează prin: A. Hipertermie prin mecanism central C. fără o prealabilă hidroliză E. Tulburările cardiocirculatorii E. Reacţia indofenolului. Identificarea glicozidelor cardiotonice din probele biologice se face prin: A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu FeCl3 D. Episoade hipertensive severe B. analgezice-antipiretice 1981. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu E. 37. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu săruri de Co2+ în mediu alcalin E. Diazotare şi cuplare cu β-naftol. Salicilamida se biotransforma numai prin hidroxilare E. Referitor la analiza toxicologică a derivaţiilor acidului salicilic sunt adevărate afirmaţiile: A. Tulburările cardiocirculatorii din intoxicaţia acută cu derivaţi barbiturici sunt: A. după o prealabilă hidroliză 1987. Accidente vasculare cerebrale D. Identificarea IMAO se face prin: A. fenotiazide. Edem pulmonar 1984. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu hexan din mediu alcalin D. Facies congestiv şi transpiraţii abundente 1982.

În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile: A. Inhiba citocromoxidaza D. Datorita consumului zilnic se poate instala intoxicatia cronica C. Afirmatiile corecte legate de derivatii p-aminofenolului sunt: A. N-dezalchilarea B. E. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu 1997. Intoxicatiile acute se caracterizeaza prin coma cu deprimarea respiratorie C. Produce paralizia muschilor intercostali 1995. Spalatura gastrica B. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid fosforic D. pentru metaboliţii polari D. In cazuri de supradozaj este puternic hepatotoxic B. Desulfurarea oxidativa C. Hipertensiunea E. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul in intoxicatia cu derivati barbiturici sunt adevarate ? A. ulcer gastric si duodenal 1994. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase acide B. Administrarea de purgativ salin C. Reactii de substitutie B. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf B. In intoxicatiile acute se administreaza ca antidot Desferalul. In cazuri de supradozaj cu paracetamol se poate instala o hepatita cu evolutie foarte grava. Starea de şoc pentru derivaţii cu acţiune rapidă 1990. Provocarea poliuriei alcaline 1991. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid percloric C.C. Conjugarea cu cisteina 246 . pentru substanţa netransformată C.Inhiba citocromoxidaza C. Legat de fenilbutazona sunt corecte afirmatiile cu exceptia: A. Reactii cu formare de ioni de carboniu. Care sunt reactiile adevarate in biotransformarea barbituricelor? A. Produce tulburari functionale renale ducand la retentie hidrosalina si hematurie D. Administrarea de amfetamina D. Reactii de n-oxidare C. Determina tulburari digestive prin mecanism iritativ si nervos central B. Care sunt reactiile adevarate de biotransformare a antidepresivelor IMAO: A. Efectele toxice cele mai grave ale intoxicatiei cronice cu fenacetina sunt consecutive nefrotoxicitatii ei D. pentru metaboliţii nepolari E. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase alcaline 1996. Epurarea renala E. Legat de paracetamol sunt corecte afirmatiile: A. Reactii de scindare hidrolitica D. Hepatotoxicitatea se traduce prin icter colstatic E. Administrarea de dimercaptopropanol B. Actiunea methemoglobinizanta a paracetamolului este mai mica decat a fenacetinei 1992. Care este tratamentul real in intoxicatia acuta cu fenotiazine? A. Tahicardia uşoară D. Scoaterea din atmosfera toxica D. uneori fatala E. Sunt indicate in gastroduodenite. Epurarea gastrica C. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin. Extracţiile se realizează în solvenţim organici din mediu acid. 1998. Tratamentul simptomatic 1993. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu E. Identificarea fenotiazinelor se face prin: A. Stimuleaza secretia gastrica prin actionarea unor receptori specifici B. Reactii de oxidare si conjugare E. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin. Epurarea renala E.

Epurare renala C. Fotofobie C. 2002. pentru substanţa netransformată C. din mediu acid E. Administrare de perfuzii cu glucoza. Dozarea fenotiazinelor din probele biologice se face prin: A. Extracţiile se realizează în cloroform. Hidroliza B. Extracţia cu solvenţi organici. Agitatie cu convulsii B. Tulburari auditive D. Scoaterea din atmosfera toxica C. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinonă şi acid fosforic 2001. 2005. heptan din mediu acid. Extracţiile se realizează în cloroform. din mediu acid B. Hidroliza nucleului pirimidinic E. din mediu alcalin C. pentru metaboliţii polari 2003. Tratament simptomatic E. Hipertermie C. heptan din mediu acid. Oxidarea la un radical din C5 1999. Tratamentul in intoxicatia cu glicozide cardiotonice consta in: A. Extracţia cu solvenţi organici. Intoxicatia acuta cu fenacetina se manifeste prin: A. diclormetan. Paraplegie 2007. Izolarea se face prin metodologia generală B. Spalarea mucoaselor si tegumentelor E. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile: A. Tratamentul in intoxicatiile acute cu IMAO consta in: A. Extracţia cu eter etilic. Intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice se caracterizeaza prin: A. Epurare gastrica B. Extracţia cu solvenţi organici. Hidroxilare C. diclormetan. Cianoza B. Nefrita interstitiala cu insuficienta renala E. Mioza. Extracţiile se realizează în cloroform. heptan din mediu alcalin. Extracţiile se realizează în cloroform. Diureza osmotica neutra D. Hipotensiune C. din mediu alcalin 2000. A. Halucinatii vizuale D. din mediu neutru D. 2004. Dismutatie Biotransformarea glicozidelor digitalice se face prin: 2006. Administrare de procaina D. Surditate trecatoare D. heptan din mediu alcalin. Tratament simptomatic. Gaz-cromatografie cu spectrometrie de masă E. Parestezii E. pentru substanţa netransformată E. Izolarea IMAO din probele biologice presupune: A. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu chinhidrona şi acid fosforic C. Anemie hemolitica 247 . diclormetan. pentru metaboliţii polari D.D. Conjugare E. Anorexie B. Extracţia cu eter etilic. Spalatura gastrica B. diclormetan. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă B. Epoxidare D. Principalele semne clinice in intoxicatiile acute cu fenacetina sunt: A. Spectrometrie de absorbţie atomică electrotermală D.

Tahicardie E. Tratamentul insuficientei circulatorii acute D. Retentie urinara C. Dupa administrarea indelungata a fenacetinei efectele cele mai grave sunt consecutive nefrotoxicitatii E. Actiunea toxica se manifesta la nivelul SNC (efecte excitante si deprimante) B. Principalele manifestari clinice produse de dependenta barbiturica sunt: A. Derivatii acidului lisergic B. Vertij. halucinatii. Tentative de suicid 2016. Alcaloza metabolica C. Repaus absolut pentru prevenirea sincopei B. Derivatii acidului salicilic E. Aminofenazona C. In terapia intoxicatiei acute cu fenotiazine se urmareste: A. Calea minora de biotransformare a fenacetinei este O-dezalchilarea urmata de conjugare C. Calea minora de biotransformare a paracetamolului este hidroliza cu formarea p-aminofenolului E. Administrarea de atropina in cazul ritmurilor bradicardice C. NaCl D. KCl in functie de datele ionogramei E. Fenazona 2014. Paracetamol B. Halucinatii D. Derivatii β-feniletilaminei D. Cresterea performantelor intelectuale si a capacitatii afective B.E. Cecitate 2008. Fac parte dintre AINS cu implicatii toxicologice: A.si glucurono-conjugare D. Derivatii p-aminofenolului se elimina in cea mai mare proportie ca substanta netransformata 2015. Fenilbutazona D. Sindrom confuzional. Lipsa sindromului de abstinenta D. In terapeutica intoxicatiei digitalice se recomanda: A. Derivati ai p-aminofenolului 2013. Provocarea emezei si lavajul gastric la pacientul in stare comatoasa B. Tulburari de coagulabilitate la nou nascuti 2009. Actiunea methemoglobinizanta a fenacetinei este de 3 ori mai mica decat a paracetamolului 248 . tremor. Calea majora de biotransformare a fenacetinei este N-dezacetilarea si O-dezalchilarea B. La indivizii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza nu se produce methemoglobinemie si hemoliza D. Ibuprofenul E. La persoanele normale hiperglicemie D. Sunt methemoglobinizanti C. In intoxicatia acuta cu IMAO tulburarile neuropsihice se manifesta prin: A. Care din urmatoarele afirmatii legate de derivatii p-aminofenolului nu sunt adevarate: A. Convulsii urmate de stare comatoasa 2010. dificultate in vorbire C. Tremuraturi B. Combaterea convulsiilor E. Sunt derivati ai pirazolului care pot produce efecte toxice: A. Acidoza respiratorie B. Mentinerea starii de agitatie psihomotorie 2012. Acidul acetilsalicilic produce in intoxicatia acuta: A. Chinidina si adrenalina 2011. Sunt corecte afirmatiile: A. Sustinerea functiei respiratorii C. La diabetici hipoglicemie E. Paracetamolul se biotransforma prin sulfo. Derivati ai pirazolului C. delir E.

Spectrometrie de absorbţie atomică şi de emisie atomică în flacără C. Epoxidare E. Aratati simptomele care apar în intoxicatia cronica cu derivatii barbiturici: 249 . Efecte de depersonalizare B. In intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic pot sa apara: A. Reacţia Fujiwara 2018. Conjugare mercapturica B. Acidul salicilic si derivatii sai prezinta implicatii toxicologice prin: A. Reacţia cu p-benzochinona şi acidul fosforic B. Conjugare 2021. Tulburari de auz si vedere E. cloroform sau diclormetan. din mediu neutru D. Convulsii tetaniforme D. Aratati afirmatiile corecte privind simptomatologia intoxicatiei acute cu IMAO: A. Purificarea extractelor organice cu sulfat de sodiu anhidru şi carbune activ E. Cromatografie în strat subţire E. Intoxicatii accidentale intalnite mai ales la copii C. Hidroxilare C. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinona şi acid fosforic 2026. Amblopie B. Dozarea derivaţilor barbiturici din probele biologice se face prin: A. Diplopie C. Insuficienta renala acuta si edem laringian 2019.2017. Inducerea cu usurinta a toxicomaniei E. Efectele adverse pe care le produce 2022. Vedere colorată în negru E. cloroform sau diclormetan. Reacţia cu chinhidrona şi acidul fosforic C. Identificarea fenotiazinelor se face prin: A. Intoxicatii terapeutice prin supradozare D. Tulburari hematoligice (agranulocitoza) B. Hipertermie E. Hipersudoratii C. verde. tremuraturi. HTA 2020. Extracţia selectivă cu eter etilic. Principalele manifestari clinice in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt: A. Izolarea derivaţiilor barbiturici din probele biologice presupune: A. din mediu slab bazic C. uneori criza hipertensiva D. Tegumente uscate D. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei Parri D. Tulburarile vizuale produse de catre glicozidele cardiotonice in cadrul intoxicatiei acute sunt: A. Tulburari hemoragice E. din mediu slab acid B. Biotransformarea derivatilor acidului salicilic se face prin: A. Extracţia selectivă cu eter etilic. cloroform sau diclormetan. Tahicardie. halucinatii) C. Extracţia selectivă cu eter etilic. Coma hipoglicemica 2024. Reacţia cu p-benzochinona şi hidroxidul de sodiu D. Hipertermia de origine centrala B. Vedere colorată în roşu D. Purificarea extractelor organice cu clorură de sodiu şi carbune activ 2025. Reacţia cu chinhidrona şi hidroxidul de sodiu E. albastru sau alb 2023. Cromatografie în fază gazoasă B. Intoxicatii acute sub forma suicidului B. Hidroliza D. Tulburari neuropsihice (agitatie. Greturi cu varsaturi si diaree C. Vedere colorată în galben.

Combaterea bradicardiei cu atropina E. delir B. halucinatii. Reacţia Parri 2030. Reacţia cu chinhidrona C. tulburari de memorie. Fibrilatie ventriculara D. medicamente. Reacţii microcristaline B. Administrarea de excitanti ai SNC ca antidoturi farmacologice E. Efect teratogen 2034. Factorii care determina nivelul plasmatic al derivatilor barbiturici sunt: A. Reacţii de formare de complecşi coloraţi cu Co2+ D. Combaterea aritmiei prin administrare de chinidina D. Alimente bogate în tiramina E. Sustinerea respiratiei si circulatiei 2031. respiratie Cheyne-Stokes. puls bigeminal. scaderea secretiei gastro-intestinale C. Cantitatea de substanta ingerata D. Euforie. Hipoventilatie.. Alimente bogate în glucide 2028. Provocarea de varsaturi la pacientii comatosi D. Moartea are loc prin paralizia respiratorie 2032. Combaterea bradicardiei prin administrare de adrenalina C. Biotransformare în functie de structura chimica C. ataxie E. Efecte toxice pot aparea în administrare concomitenta a medicamentelor IMAO cu urmatoarele substante. Etanol B.A. halucinatii B. xantopsie C. Coma cianotica. Adrenomimetice D. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice: A. Barbiturice C. dezorientare. Efect alfa-adrenolitic C. surditate temporara C. Alcaloza care faciliteaza difuzia barbituricelor în tesuturi 2029. Anemie B. Liposolubilitatea formei nedisociate E. hipotensiune D. delir. Tulburari auditive: zgomote în urechi. Constipatie. pH-ul suprafetei de absorbtie B. Deprimare SNC B. Ciroza hepatica D. Spalatura gastrica urmata de administrarea de purgativ salin C. Tahicardie. Simptomele de debut ale intoxicatiei cu glicozide cardiotonice sunt: A. Inhibarea proceselor oxidative la nivelul mitocondriilor E. scaderea capacitatii intelectuale. Administrare de KCl în perfuzie de glucoza 2035. Reacţii de precipitare cu sulfatul de mercur E. abolirea reflexelor E. Favorizarea eliminarii prin provocarea poliuriei alcaline B. În coma se administreaza psihostimulante B. Simptomatologia intoxicatiei acute cu derivati barbiturici: A. Produc efecte teratogene 250 . Ginecomastie 2033. Efect M-colinomimetic D. Fenotiazinele: A. hipotonie. aparitia edemelor 2027. Sincopa cardiaca E. Derivaţii barbiturici se identifică prin: A. Toxicodinamia derivatilor fenotiazinici se caracterizeaza prin: A. Retentie hidrica. alimente: A. Tulburari psihice. Tulburari psihice: confuzii. In tratamentul intoxicatiei acute cu derivati barbiturici sunt contraindicate: A.

D. C. toti metabolitii rezultati fiind inactivi. Se biotransforma in proportii reduse.B. 251 . Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva ore dupa iesirea din coma. In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA grava. E. In asociere cu hipnotice efectele toxice se potenteaza.

izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae radix et folium. Alcaloizii morfinanici actioneaza: 252 .Tema nr. Rauwolfiae radix. Cocae folium. papaverina 2043. se mai numesc DH-derivaţi 2037. sulfurice D. pentru obtinerea unui kilogram de opiu sunt necesare aproximativ 20. meconice E. codamina D. narcotina Opiul contine urmatorii alcaloizi izochinolinici: 2042. scopolamină D. se utilizează în hemoragii post partum D. hipnotica si narcotica 2038. nucleu heteroiohimbanic B. acid trimetoxicinamic (la C18) E. emetina C. Alcatuiti structura rezerpinei alegandu-va segmentele necesare din lista de mai jos: A. Chelidonii herba. au acţiune hemoragică în teritoriul uterin C. nucleu iohimbanic C. chinidina D. rezerpina B. fosforice C. acid trimetoxibenzoic (la C18) D. papaverina este alcaloid cu nucleu benzilizochinolinic D. papaverina B. opiul se poate identifica cu reactivul Marquis datorita papaverinei si cu FeCl3 datorita acidului chelidonic E. alcaloizi indolici B. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea antispastica/spasmolitica: A. Curara. hiosciamină C. morfina D. scopolamina E. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Opium sunt corecte? A. Frunzele de Atropa belladonna contin: A. morfina E.000 capsule mature de mac B. ajmalicina 2044. Alcaloizii lisergici din cornul de secară: A. atropina B. în Opium se gasesc alcaloizi cu nucleu izochinolinic si morfinanic C. 38 Alcaloizi tropanici. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea lor antiaritmica: A. cocaină 2039. lactice B. Secarae cornutum) 2036. ergometrina C. Strychni semen. radicali metoxi (la C11 si C17) 2041. au acţiune citotoxică E. alcaloizii din grupa morfinanului au actiune analgezica. A. codeina C. chelidonice 2040. au acţiune ocitocică B. ajmalina E. Ipecacuanhae radix. In opiu alcaloizii se gasesc sub forma de saruri: A. baze pirolice şi pirolidinice E. Opium.

alcaloizi diterpenici D. glaucom B. Atropina se deosebeste de hiosciamina prin: A. tahiaritmie E. Dupa ce caractere ati recunoaste frunza de Atropa belladonna? A. Belladonnae radix E. suprimarea secretiilor 2046. acidului d. actiune D. configuratia radicalului metil de la atomul de azot 2049. Rauwolfiae radix E. tebaina B. orientarea gruparii OH de la C-3 B. coronarodilatator 2045. cafeină E. orientalina C. analgezic B. Marcati afirmatiile corecte referitoare la Chelidonii herba: A. hipnotic D. contine alcaloizi indolici 253 . ecgoninei D. Alcaloizii tropanici sunt contraindicati in: A. higrina E. norlaudanozolina D. Tinctura Belladonnae B. emarginat-fidata D. alcaloizi cu nucleu tetrahidroizochinolinic B. Chelidonii herba B. In tratamentul afectiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din: A. forma eliptica sau oval-acuminata B. Belladonnae folium 2053.A. alcaloizi cu nucleu benzilizochinolinic C. Opium 2048. tebaină 2052. nervatie reticulata 2050. acidului l-tropic 2047. Extractum Belladonnae siccum C. narcotic E. Ipecacuanhae radix D. reticulina 2051. margine intreaga C.l-tropic E. Belladonnae radix C. Precizati care dintre produsele vegetale si preparatele farmaceutice enumerate sunt oficinale in FR X: A. Care dintre alcaloizii mentionati sunt larg raspanditi in natura si constituie precursori biosintetici pentru diferite tipuri de alcaloizi izochinolinici? A. Extractum Belladonnae fluidum D. examinarea fundului de ochi D. adenom de prostata C. subtiri E. este produs oficinal in FR X B. Precizati al cui ester este hiosciamina: A. spasmolitic C. Opiul conţine: A. configuratia acidului tropic C. tropan-3-beta-ol-ului C. aplicatii terapeutice E. tropan-3-alfa-ol-ului B.

este un antispastic si colagog 2054. sunt alcaloizi eteri D.C. alcaloizi izochinolinici D. sunt alcaloizi esteri 2060. acidului (d. produce relaxarea musculaturii netede B. Care afirmatii referitoare la alcaloizii tropanici sunt adevarate? A. acidului (l)-tropic D. alcaloizi de tip benzilizochinolinic 2055. este un alcaloid cu structura izochinolinica E. DH-ergotamina E. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate? A. ergotamina D. actioneaza asupra sistemului nervos simpatic B. alcaloizi de tip iohimbanic B. alcaloizi de tip ajmalinic E. produce midriaza 2061. Atropina este esterul: A. se obtine din capsule de Papaver bracteatum E. sunt biosintetizati din triptofan E. sunt raspanditi in specii din familia Solanaceae B.l)-tropic E. produce scaderea secretiei glandelor exocrine D. DH-ergocriptina D. Rădăcinile de Rauwolfia conţin: A. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate? A. contine cocaina B. ergotamina B. stimuleaza centrul respirator E. contine alcaloizi cu nucleu morfinanic 254 . contine alcaloizi benzofenantridinici E. papaverina D. Pentru efectul antimigrenos se folosesc urmatorii alcaloizi din Secale cornutum: A. ergometrina C. produce dilatarea pupilei D. tropanolului B. rezerpina 2059. pseudotropanolului C. are actiune anestezica puternica D. DH-ergometrina E. DH-ergotoxina 2057. emetina C. alcaloizi de tip heteroiohimbanic C. provin biogenetic de la ornitina C. ergovalina C. DH-ergocristina 2056. acidului (d. stimuleaza secretia gastrica C. contine alcaloizi protoberberinici D. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune antispastica? A. are actiune antispastica C. are actiune analgezica C. ergosina B. Opiul: A. chelidonina B. atropina E. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune ocitocica? A.l)-atropic 2058. modifica ritmul cardiac 2062.

in tratamentul verucilor C. in tratamentul diskineziilor biliare B. Notaţi afirmaţiile corecte în legătură cu specia Atropa belladonna: 255 . moi la pipăit D. La utilizarea preparatelor antihipertensive cu Rauwolfia pot sa apara efecte secundare ca: A. in colica renala 2065. contine enzime proteolitice C. se utilizeaza in metro. ca citotoxic 2072. hipnotic D. caliciu format din două sepale caduce E. Latexul proaspat de rostopasca se foloseste: A. contine alcaloizi B. are culoare galben-verzuie 2064. hipertensiune arteriala 2067. in tratamentul icterului E. Extractele de Chelidonii herba se utilizeaza: A. diaree cronica D. face parte dintre alcaloizii benziltetrahidroizochinolinici D. penat-partite C. se gaseste in Capita Papaveris C. rinita cronica B. frunze opuse. se asociaza in tratamentul distoniei vegetative C. se asociaza in tratamentul simptomatic al schizofreniei E. Latexul de rostopasca: A. analgezic B. produc vasodilatatie periferica C. se asociaza in tratamentul insomniilor D. Retineti afirmatiile corecte referitoare la papaverina: A. pentru eliminarea calculilor biliari C. produc vasoconstrictie periferica D.sau atonie veziculara D. Chelidonii herba se caracterizează prin: A. este un alcaloid ftalidtetrahidroizochinolinic 2070. produc relaxarea fibrelor netede ale muschiului uterin 2068. cu flori galben-aurii 2069. face parte dintre alcaloizii benzilizochinolinici E. are culoare portocalie D. in tratamentul icterului B. tulpini glabre B. contine substante rezinoase E. ca proteolitic E. se gaseste in Opium B. coronarodilatator 2071.2063. se prescriu in maladii psihosomatice B. Alcaloizii morfinanici actioneaza: A. narcotic E. Care afirmatii referitoare la alcaloizii lisergici din cornul de secara sunt adevarate? A. Preparatele farmaceutice cu Rauwolfia: A. tulburari psihice E. ca antiviral D. constipatie cronica C. stimuleaza contractia fibrelor netede ale muschiului uterin B. in hipo. spasmolitic C. sunt contraindicate in tratamentul psihozelor propriu-zise 2066.si menoragii E. inflorescenţe umbeliforme. frunze pubescente.

Care din urmatoarele afirmatii despre Rauwolfia serpentina sunt corecte? A. doar alcaloizii levogiri din cornul secarei manifesta actiune farmacologica D. ergocriptină C. dependent de doza administrata. prin hidrogenarea alcaloizilor lizergici se intensifica actiunea simpatolitica 2080. Care din alcaloizii de mai jos imprimă culoare latexului de Chelidonium majus? A. Rauwolfia vomitoria 2075. ergocornină E. emetinic Precizaţi care din următoarele tipuri de alcaloizi nu sunt prezenţi în Rauwolfiae radix: 2074. Daturae innoxiae herba 2078. florile sunt grupate în inflorescenţe axilare E. ibogaminic C. codeina D. Stramonii folium E. Rauwolfia serpentina este un arbore înalt de 3-4 m cu frunze lanceolate dispuse opus si flori pe tipul 5 dispuse în umbele B. uneori. A. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. Care din următoarele afirmaţii privind cornul secarei sunt corecte? A. în frunze conţinutul maxim de alcaloizi este atins în timpul fructificării D. serpentina C. Care din urmatoarele afirmatii privind cornul secarei sunt corecte? A. respectiv psihotropa D. tratamentul antihipertensiv cu Rauwolfia este contraindicat la bolnavii în a caror anamneza apar psihoza sau psihopatii grave 2079. Alcaloizii din Secale cornutum care formează complexul ergotoxinic sunt: A. lochnerinic si ajmalinic E. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. doar alcaloizii derivaţi de acid lisergic (levogir) din cornul secarei manifestă acţiune farmacologică D. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apa C. Care dintre alcaloizii mentionati au actiune cardiovasculara? A. ergosină D. Belladonnae radix B. lochnerinic E. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apă C. Rauwolfiae radix este un vechi remediu egiptean C. ergometrina se indică în migrenă E. Secale cornutum D. ajmalinic B. specie anuală B. ergometrina se indica în migrena E. Scopoliae rhizoma D. ergocristină 2081. iohimbanic D. Harpagophytum procumbens E. prin hidrogenarea alcaloizilor lisergici se intensifică acţiunea simpatolitică 2076. planta întreagă 2073. ergocriptina 2077. rezerpina B. reserpina are actiune hipertensiva. Belladonnae folium C. Alcaloizi de tip iohimbanic se gasesc în: A. Papaver somniferum B. Pentru extragerea industriala a atropinei se pot folosi urmatoarele produse vegetale: A. recoltarea frunzelor se face între orele 9-11 C. Rauwolfiae radix contine alcaloizi indolici de tip iohimbanic. ergotamină B. Rauwolfia serpentina C.A. din culturi se recoltează. magnoflorina 256 . ergotoxina E.

berberina B. Care din următoarele afirmaţii privind alcaloizii din Secale cornutum sunt corecte? A. isoleucina D. sanguinarina C. reprezinta latexul concretizat. ergosina D. obtinut prin incizarea capsulelor imature de Papaver somniferum C. alcaloizii de tip aminoalcool sunt solubili în apă 257 . derivati de iohimban 2089. trebuie sa contina minimum 11 % morfina D. se gaseste în acidul tropic E. chelidonina are actiune spasmolitica D. totalul alcaloidic are efect colecistokinetic 2083. Definiti opiul cu ajutorul afirmatiilor de mai jos: A. face parte din nucleul tropanic C. narcotina C. ergocristina E. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Chelidonium majus sunt corecte? A. ergocornina 2090. morfina D. de tip peptidic E. glaucina 2088. chelidonina este un alcaloid cu nucleu bezofenantridinic B. ergotamina B. rostopasca apartine familiei Papaveraceae C. Enumerati aminoacizii care alcatuiesc catena peptidica a ergocriptinei: A. Tinctura Opii B. leucina C. ergometrina C. cheleritrina D. berberina E. Tinctura Belladonnae C. reprezinta capsulele imature ale speciei Papaver somniferum B.B. Ce pozitie are azotul din molecula alcaloizilor tropanici? A. Din grupul alcaloizilor de mai jos alegeti pe cei prezenti in Opium: A. fenilalanina E. Tinctura Chelidonii D. Alcaloizii din Secale cornutum sunt: A. derivati de lizina-ornitina D. se gaseste în catena laterala B. prolina 2087. Pulvis Opii et Ipecacuanhae 2086. valina B. papaverina E. ergocriptina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. Care din urmatorii alcaloizi din cornul de secara sunt de tip peptidic? A. are un coninut minimum de 1 % atropina 2085. trebuie sa contina minimum 11 % alcaloizi totali exprimati in morfina E. de tip aminoalcool C. este comun nucleului pirolidinic si piperidinic D. Care din preparatele farmaceutice enumerate sunt prevazute in FR X si se conserva la Venenum? A. chelidimerina 2082. derivati de acetil -coenzima A B. Tinctura Ipecacuanhae E. laticiferele strabat numai tulpina E. nucleul tropanic nu contine azot 2084.

acţiunea ocitocică este imprimată de dubla legătură dintre carbonii 9 şi 10 ai acidului lisergic E. administrarea prelungită sau excesul de ergometrină provoacă vasoconstricţie arterială ce poate duce la gangrena extremităţilor 258 . derivaţii acidului izolisergic (dextrogir) nu manifestă acţiune farmacologică D.C.