Sunteți pe pagina 1din 258

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANŢA

FACULTATEA DE FARMACIE

TEMATICA
ŞI BAZA DE ÎNTRBĂRI PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ
SESIUNEA SEPTEMBRIE 2010
SPECIALIZAREA FARMACIE

FARMACOLOGIE GRILE/TEMA
1. Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1) 4 grile
2. Farmacotoxicologie generală (1) 3 grile
3. Antibiotice cu structura betalactamică (2) 3 grile
4. Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si 4 grile
polipeptide (2)
5. Chimioterapice antibacteriene si antimicotice (2) 3 grile
6. Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice (2) 3 grile
7. Hipnotice şi tranchilizante (2) 3 grile
8. Simpatomimetice şi simpatolitice (2) 3 grile
9. Parasimpatomimetice şi parasimpatolitice (2) 3 grile
10. Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene (2) 3 grile
11. Antiacide, antiulceroase, antispastice (2) 3 grile
12. Antihipertensive, vasodilatatoare cerebrale si periferice, diuretice (2) 4 grile
13. Antianginoase (2) 3 grile
14. Antialergice (2) 3 grile
15. Antiastmatice (2) 3 grile
16. Antitusive, expectorante (2) 3 grile
17. Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice (2) 3 grile
18. Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice (2) 3 grile
19. Vitamine liposolubile si hidrosolubile (2) 3 grile
20. Hormoni sexuali şi hormoni tiroidieni (2) 3 grile
TEHNICA FARMACEUTICĂ
21. Formularea si biodisponibilitatea medicamentului (6, 7) 4 grile
22. Preparate parenterale (7, 8) 3 grile
23. Preparate oftalmice (7, 8) 3 grile
24. Preparate nazale (7, 8) 3 grile
25. Suspensii farmaceutice (6, 8) 3 grile
26. Unguente (6, 8) 3 grile
27. Preparate transdermice (6, 8) 3 grile
28. Preparate rectale (6, 8) 3 grile
29. Comprimate, capsule (6, 8) 3 grile
LEGISLASŢIE FARMACEUTICĂ, ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE FARMACEUTICĂ
30. Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al 3 grile
medicamentelor psihotrope şi stupefiante (9, 10, 11)
31. Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică. (12, 13, 14, 15) 3 grile
CONTROLUL MEDICAMENTULUI
32. Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5, 8) 3 grile
33. Metode volumetrice in controlul medicamentelor (8) 3 grile
34. Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor 3 grile
(5, 8)
35. Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5, 8) 4 grile
TOXICOLOGIE
36. Toxicomania si doppingul (4) 3 grile
37. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice, IMAO, fenotiazide, 3 grile
analgezice-antipiretice (4)
FARMACOGNOZIE
38. Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae 4 grile
radix et folium, Cocae folium, Opium, Chelidonii herba, Ipecacuanhae radix, Curara, Rauwolfiae
radix, Strychni semen, Secarae cornutum) (3)
(in paranteze, la sfarsitul fiecarei teme, este precizat indexul bibliografic)

1
BIBLIOGRAFIE

1. Aurelia Nicoleta Cristea , Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2009;
2. Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de Farmacologie, sub redactia, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005;
3. Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu, Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed. Medicala,
Bucuresti, 1993;
4. Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsez-Ajtay, Toxicologie, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1991;
5. Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si Controlul Medicamentelor, vol. 1 si 2,
Ed. Interlcredo, Cluj-Napoca, 2002;
6. Sorin Leucuta, Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2 Cluj-Napoca, 2001.
7. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Tehnologie farmaceutica, Ed.Polirom, Iasi, 2001;
8. ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993; ***Farmacopeea Romana, editia a X-a,
Supliment 2004, Ed. Medicala, Bucuresti 2004.
9. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XVII: Medicamentul, publicată în
Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006;
10. Legea nr. 339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante
si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 1095 din 5 decembrie 2005;
11. Hotărârea Guvernului României nr. 1915 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor
stupefiante si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 11 ianuarie 2007.
12. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XIV: Exercitarea profesiunii de
farmacist. Organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din România, publicată în Monitorul Oficial nr.
372 din 28 aprilie 2006;
13. Decizia Colegiului Farmacistilor din România nr. 2 din 15 iunie 2009 privind aprobarea Statutului Colegiului
Farmacistilor din România si a Codului deontologic al farmacistului, publicată în Monitorul Oficial nr. 490 din
15 iulie 2009;
14. Legea nr. 266 (r. 1) a farmaciei din 7 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial 448 din 30 iunie 2009;
15. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1552 din 24 noiembrie 2004 cu privire la Regulile de bună practică
farmaceutică, publicat in Monitorul Oficial nr. 1166 bis din 09 decembrie 2004.

Decan,
Prof. univ. dr. Gheorghe Ţarălungă

2
Tema nr. 1
Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1)

Farmacocinetica generală
1. Care afirmatii sunt adevarate pentru administrarea intravenoasa:
A. evita orice prim pasaj
B. se pot administra sange si produse din sange
C. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi
D. nu permite administrarea de volume mari de solutie
E. poate precipita o insuficienta cardiaca

2. Care din afirmaţiile referitoare la absorbţia gastrointestinală sunt adevărate:


A. este influenţată de pH
B. nu este influenţată de conţinutul intestinal
C. bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac
D. este influentată de vascularizaţie
E. nu este influentata de enzimele digestive

3. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala
B. acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica
C. doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea
D. o substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor
E. insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala

4. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice:


A. fenobarbitalul
B. cimetidina
C. eritromicina
D. rifampicina
E. cloramfenicol

5. Efectul primului pasaj hepatic:


A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament
B. poate limita administrarea orala a unui medicament
C. poate fi compensat prin cresterea dozei
D. poate determina activarea unor compusi
E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin

6. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate:


A. sublingual
B. oral
C. intrarectal
D. intravenos
E. intraarterial

7. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice:


A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante
B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta
C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare
D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice
E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale

8. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin:


A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37°C;
B. administrare dupa masa (pe stomacul plin);
C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante;
D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol);
E. folosirea de comprimate retard.

9. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori:


A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH;
B. suprafata foarte mica de absorbtie;
C. suprafata foarte mare de absorbtie;
3
D. existenta unei vascularizatii reduse;
E. existenta unei vascularizatii abundente.

10. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt:


A. cele fiziologice;
B. cai speciale;
C. cai utilizate numai pentru medicamente;
D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si
devenite inutile;
E. atat cai fiziologice cat si cai speciale.

11. Calea intravenoasa ofera posibilitatea:


A. introducerii substantei active direct in sange;
B. aparitiei rapide a efectului;
C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului;
D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga;
E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta.

12. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea?


A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila;
B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange;
C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie;
D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune;
E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila.

13. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica?


A. rifampicina;
B. disulfiramul;
C. fenobarbitalul;
D. imipramina;
E. neostigmina.

14. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?


A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare;
B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular;
C. concentratia mare a substantei medicamentoase;
D. circulatia bogata la locul de absorbtie;
E. suprafata mare de absorbtie.

15. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor?


A. absorbtie rapida;
B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate;
C. face posibila administrarea de substante iritante;
D. este conditionata de hidrosolubilitate;
E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic.

16. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare
glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin:
A. cresterea diurezei;
B. diminuarea diurezei;
C. acidifierea urinei;
D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;
E. alcalinizarea urinei.

17. In etapa de transport a substantelor active in sange:


A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma;
B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele
plasmatice;
C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera;
D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata;
E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata.

18. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:


A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele;
B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele;
C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;

4
D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea;
E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.

19. Inductia enzimatica:


A. apare la orice doza;
B. apare numai la o anumita doza de inductor;
C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia;
D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia;
E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia.

20. Medicamentele administrate parenteral:


A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.),
subcutanata (s.c);
B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.);
C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului;
D. trebuie sa fie obligatoriu sterile;
E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa.

21. Rinichiul este calea de excretie:


A. pentru foarte multe medicamente;
B. pentru un numar mic de substante;
C. pentru substante sub forma hidrosolubila;
D. pentru substante sub forma liposolubila;
E. pentru substante insolubile.

22. Administrarea sublinguală are următoarele avantaje:


A. permite absorbţia moleculelor puternic ionizate
B. evită inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic
C. permite administrarea substanţelor iritante
D. este condiţionată de hidrosolubilitate
E. favorizează o absorbţie rapidă a substanţei medicamentoase

23. Calea de administrare rectală a medicamentelor:


A. permite o absorbţie rapidă şi completă
B. evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic
C. se utilizează numai pentru obţinerea unor efecte terapeutice locale
D. se recomandă la bolnavii cu vărsături, leziuni ale cavităţii bucale, în pediatrie
E. permite evitarea degradării principiului activ de către sucurile gastrice

24. Calea intraarterială este utilizată la bolnavii cu:


A. tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice
B. hemoragii acute
C. edem pulmonar acut
D. tulburări circulatorii periferice grave
E. infarct miocardic acut

25. Care dintre următoarele afirmaţii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este
incorectă
A. doar forma liberă a medicamentului este difuzabilă şi activă
B. legarea se face numai de albuminele plasmei
C. legarea este un proces ireversibil
D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard
E. forma legată influenţează latenţa şi durata acţiunii medicamentului

Farmacodinamie generala
26. Care afirmatii sunt adevarate:
A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante
B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic
C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare
D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse
E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la absorbtia sa

27. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate:


A. efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a două functii fiziologice diferite
B. adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este vasodilatator
5
C. aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare, dar in doze
mari este proagregant plachetar
D. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul
vascular dar in doze mici actioneaza proagregant
E. efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat

28. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate:


A. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens
B. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti
C. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie
D. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe receptori
diferiti
E. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie

29. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:


A. potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare
B. potenta depinde de afinitatea fata de substrat
C. agonistii totali au activitate intrinseca maximă
D. medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct
E. durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare

30. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate:


A. antagonistii au afinitate pentru receptori
B. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic
C. antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii farmacologici
D. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia acida din timpul noptii
E. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice

31. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie:


A. penicilina- solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu
B. tetraciclina-saruri de calciu
C. fentanil-droperidol
D. alcool-benzodiazepine
E. anticoagulante orale supradozate-vitamina K

32. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator:


A. parasimpatoliticele la nivel cardiac
B. opioidele la nivelul SNC
C. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive
D. barbituricele la nivel cardio-vascular
E. cimetidina la nivelul secretiei gastrice

33. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente:


A. diureticele seara
B. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa
C. antiacidele dupa masa
D. digitalicele inainte de masa
E. antihistaminicele H2 de obicei seara

34. Factorii dependenţi de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt:


A. structura chimica
B. doza
C. calea de administrare
D. starea sistemelor enzimatice
E. procentul de legare de proteinele plasmatice

35. Fenomenul de up-regulation:


A. inseamna cresterea numarului de receptori
B. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor
C. apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi
D. sta la baza tolerantei
E. sta la baza efectului rebound

36. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta:


A. afinitatii mari pentru receptori;
B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare;

6
C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen;
D. legaturii covalente cu receptorii;
E. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals

37. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori:
A. modificarea fluiditatii membranelor;
B. modificari conformationale ale unor macromolecule;
C. schimbari de permeabilitate membranara;
D. deschiderea de canale cu schimburi ionice;
E. influentarea unor enzime membranare.

38. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate?
A. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste;
B. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva;
C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii;
D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii;
E. sensul depinde de structura chimica a substantei active.

39. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor
farmacoreceptori?
A. morfina;
B. atropina;
C. salbutamolul;
D. manitolul;
E. adrenalina.

40. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament?
A. structura chimica;
B. doza;
C. calea de administrare;
D. farmacocinetica substantei;
E. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase)

41. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism?
A. calea de administrare;
B. alimentatia;
C. factori fiziologici;
D. temperatura mediului ambiant;
E. factori patologici.

42. Ce proprietati au agonistii partiali?


A. afinitate pentru receptori zero;
B. afinitate pentru receptori maxima;
C. activitate intrinseca maxima;
D. activitate intrinseca submaximala;
E. activitate intrinseca zero.

43. Ce proprietati au agonistii totali?


A. activitate intrinseca maxima;
B. activitate intrinseca zero;
C. activitate intrinseca submaximala;
D. afinitate pentru receptori zero;
E. afinitate pentru receptori maxima.

44. Ce proprietati au antagonistii?


A. activitate intrinseca zero;
B. activitate intrinseca maxima;
C. afinitate pentru receptori maxima;
D. activitate intrinseca submaximala;
E. afinitate pentru receptori zero.

45. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt:
A. activitatea intrinseca (la nivel de receptor);
B. doza maxima;
C. ansamblul receptor-sistem efector;
D. eficacitate (la nivel de receptor);
7
E. calea de administrare.

46. In privinta interactiunii medicament-receptor:


A. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;
B. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;
C. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului, rezultand ca
efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati;
D. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati;
E. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori.

47. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice precum
si mecanismul interactiunii:
A. accident trombotic;
B. deplasare de pe proteinele plasmatice;
C. inhibitie enzimatica;
D. accident hemoragic;
E. inductie enzimatica.

48. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui complex
medicament -receptor:
A. ca urmare a unei reactii reversibile;
B. ca urmare a unei reactii ireversibile;
C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals;
D. prin legaturi chimice covalente;
E. fara nici un fel de legatura chimica.

49. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate:


A. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa;
B. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta;
C. formele retard au latenta lunga;
D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare;
E. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica

50. Au o acţiune farmacodinamică indirectă:


A. noradrenalina
B. reserpina
C. neostigmina
D. acetilcolina
E. nizatidina

51. Calitatea retard a unui medicament se datoreşte:


A. căii sale de administrare
B. formei farmaceutice
C. numărului de receptori ocupat de substanţa medicamentoasă
D. structurii chimice modificate intenţionat
E. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard

52. Care dintre următoarele afirmaţii privind latenţa acţiunii farmacodinamice a unui medicament
este(sunt) corectă(corecte):
A. medicamentele din aceeaşi grupă farmacodinamică au o latenţă identică
B. formele farmaceutice retard au o latenţă mai mare decât formele cu eliberare rapidă
C. substanţele medicamentoase care acţionează prin metabolitul activ au o latenţă scurtă
D. medicamentele cu legare slabă de proteinele plasmatice au o latenţă mai mare
E. în urgenţele medicale se utilizează medicamente cu perioadă de latenţă scurtă şi foarte scurtă

53. Medicamentele antagonişti competitivi au următoarele caracteristici:


A. diminuă până la anulare efectul maxim al agonistului specific
B. au afinitate şi sunt capabile să se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agoniştilor specifici
C. se leagă de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific şi schimbă conformaţia
receptorului, împiedicând legarea agonistului
D. diminuă potenţa agoniştilor specifici prin competiţia pentru receptori
E. nu au activitate intrinsecă şi nu sunt capabili să declanşeze un efect la nivelul receptorilor, pe care doar îi
blochează

54. Ritmul administrării unui medicament influenţează:


A. durata efectului farmacodinamic
8
B. intensitatea acţiunii farmacodinamice
C. latenţa efectului farmacodinamic
D. timpul efectului maxim al substanţei medicamentoase
E. procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice şi tisulare

55. Selectivitatea unei substanţe medicamentoase:


A. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică cu un anumit efect maxim posibil
B. poate fi consecinţa existenţei unor subtipuri de receptori specifici, în anumite ţesuturi
C. apare ca urmare a realizării unei concentraţii mai mari de medicament într-un anumit ţesut, secundar unei
permeabilităţi crescute a membranelor acelui ţesut
D. este proprietatea unui medicament de a influenţa un teritoriu cât mai limitat din organism
E. se exprimă prin dozele eficace

9
Tema nr. 2
Farmacotoxicologie generala

56. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice:


A. respecta relatia doza-efect
B. pot imbraca forma socului anafilactic
C. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului
D. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice
E. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi

57. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare:


A. uscaciunea gurii la atropina
B. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata
C. sindromul extrapiramidal la neuroleptice
D. reactiile alergice
E. ototoxicitatea

58. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice:


A. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor
B. tulburarile auzului produse de aminoglicozide
C. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina
D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective
E. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil

59. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide:


A. opioidele
B. cloramfenicolul
C. tetraciclina
D. preparatele pe baza de fier
E. vitamina D

60. Efectul rebound:


A. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici
B. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor
C. are la baza fenomene de up-regulation
D. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate
E. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor

61. Fenomenul de toleranta:


A. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor
B. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor
C. are la baza un efect down-regulation
D. poate apare la nitratii organici
E. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit

62. Idiosincrazia:
A. este un raspuns anormal la un medicament
B. este intoleranta congenitala
C. apare dupa administrari repetate
D. are la baza enzimopatii
E. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii

63. Instalarea obisnuintei implica:


A. fenomene de up-regulation
B. diminuarea absorbtiei
C. inhibitie enzimatica
D. scaderea eliminarii
E. scaderea efectului in timp

64. Obisnuinta:
A. este o forma de toleranta acuta
B. este ireversibila
C. poate fi data de inductia enzimatica
D. poate fi data de fenomene de up-regulation
E. necesita marirea dozei

10
65. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut si
sugar:
A. medicamente anorexigene amfetaminice;
B. opioide;
C. barbiturice;
D. neuroleptice;
E. benzodiazepine.

66. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la fat
sau nou nascut si sugar:
A. paracetamolul;
B. acidul acetilsalicilic;
C. anticoagulantele cumarinice;
D. contraceptivele orale;
E. cloramfenicolul.

67. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare
craniofaciala:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.

68. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte?
A. apar datorita unor particularitati farmacocinetice;
B. sunt independente de doza;
C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic;
D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural;
E. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala.

69. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta psihica?
A. amfetamina;
B. neostigmina;
C. morfina;
D. cocaina;
E. teofilina.

70. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si
dependenta fizica?
A. morfina:
B. carbamazepina;
C. imipramina;
D. clemastina;
E. alcoolul etilic.

71. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic?
A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic;
B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi);
C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea
concentratiei plasmatice);
D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa;
E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.

72. Efectele (reactiile adverse) sunt:


A. reactii nocive (daunatoare), nedorite;
B. favorizate de tratamentul prelungit;
C. provocate numai de dozele mari, toxice;
D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente;
E. manifestate la doze eficace terapeutice mari.

73. Efectele adverse teratogene sunt:


A. anomalii morfologice;
B. defecte fiziologice;
C. malformatii;

11
D. efecte dismorfogene;
E. suferinte fetale.

74. Efectele secundare sunt:


A. efecte nedorite (de obicei);
B. uneori efecte dorite, cautate in farmacoterapie;
C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice;
D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice;
E. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice.

75. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite:


A. dependenta psihica;
B. toleranta;
C. dependenta fizica;
D. tahifilaxia;
E. psihotoxicitatea.

76. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la
medicamente sunt:
A. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica);
B. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor);
C. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica);
D. accelerarea biotransformarii;
E. mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana).

77. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt:


A. ampicilina;
B. adrenalina;
C. penicilina G;
D. procaina;
E. acidul acetilsalicilic.

78. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele:


A. este o enzimopatie manifesta;
B. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit, anormal calitativ sau cantitativ;
C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament;
D. este datorata unor particularitati genetice innascute, individuale;
E. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica.

79. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente):


A. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism;
B. prezinta o relatie gradata doza-efect;
C. prezinta un titru ridicat de anticorpi;
D. lipseste relatia gradata doza-efect;
E. este favorizata de un teren imunodepresiv.

80. Care dintre următoarele medicamente pot produce accidente obstetricale:


A. indometacina
B. tolbutamida
C. tetraciclina
D. gentamicina
E. terbutalina

81. Farmacodependenţa fizică:


A. impune necesitatea continuării administrării medicamentului pentru a evita apariţia tulburărilor specifice
sindromului de abstinenţă
B. constă în apariţia unor modificări comportamentale care reclamă imperios administrarea medicamentului
C. se evidenţiază numai la întreruperea administrării medicamentului sau la reducerea importantă a dozelor
sale
D. survine ca urmare a saturării unor receptori
E. constă în diminuarea progresivă a intensităţii efectului farmacologic prin administrări repetate la intervale
scurte de timp

82. La un bolnav cu şoc anafilactic se va utiliza:


A. atropină iv
B. corticoterapie iv

12
C. salbutamol aerosoli
D. adrenalină iv
E. teofilină iv

83. Pot provoca dependenţă psihică:


A. ondansetron
B. montelukast
C. amfetamina
D. meprobramat
E. diazepam

84. Pot suprima lactaţia:


A. furosemidul
B. contraceptivele orale
C. reserpina
D. bromocriptina
E. carbimazol

85. Precizaţi afirmaţiile corecte cu privire la reacţiile adverse de tip alergic:


A. sunt independente de doză
B. sunt încrucişate pentru compuşii înrudiţi structural
C. prezenţa lor este frecventă în condiţiile administrării orale a medicamentelor
D. intensitatea şi frecvenţa lor cresc cu doza
E. au o incidenţă mai mare la indivizii cu teren atopic

86. Printre medicamentele care pot declanşa reacţii adverse autoimune se numără:
A. neomicina
B. alfa-metildopa
C. izoniazida
D. tiouracil
E. aspirina

87. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numără:
A. bleomicina
B. neomicina
C. contraceptivele orale
D. fenitoina
E. halotanul

88. Printre medicamentele contraindicate în cursul alăptării se numără:


A. amoxicilina
B. carbimazol
C. cloramfenicol
D. aspirina
E. metoclopramida

89. Printre medicamentele proscrise la gravide datorită riscului teratogen se numără:


A. litiul
B. acidul valproic
C. eritromicina
D. dietilstilbestrol
E. metotrexat

90. Tahifilaxia are următoarele caracteristici:


A. apare între medicamentele care acţionează pe acelaşi substrat reactiv
B. se instalează cu intensităţi variate pentru diferitele efecte ale unui medicament
C. este reversibilă
D. poate merge până la dispariţia efectului farmacologic
E. se instalează pentru un medicament şi se repercutează asupra unui alt medicament

91. Toleranţa cronică la medicamente (obişnuinţa) constă în:


A. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor
B. necesitatea creşterii dozei de medicament pentru obţinerea aceluiaşi efect farmacologic
C. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrării sale repetate, în doză
constantă
D. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament

13
E. totalitatea semnelor de sevraj observate după oprirea administrării medicamentului

92. Anemia hemolitică imună poate să apară la:


A. penicilină
B. sulfonamide
C. tiouracili
D. fenilbutazonă
E. fenacetină

93. Care dintre medicamentele enumerate declanşează şoc anafilactic?


A. penicilina G
B. ampicilina
C. neomicina
D. aspirina
E. dextranii

94. Citoliza hepatică apare la:


A. izoniazidă
B. rifampicină
C. paracetamol
D. contraceptive orale
E. corticosteroizi

95. Medicamente contraindicate în timpul alăptării:


A. penicilina G sodică
B. cloramfenicol
C. tetracicline
D. ampicilină
E. paracetamol

96. Reduc capacitatea fagocitară a leucocitelor:


A. cloramfenicol
B. tetracicline
C. lidocaina
D. streptomicina
E. neuroleptice fenotiazine

97. Sunt medicamente methemoglobinizante:


A. paracetamolul
B. cloramfenicolul
C. sulfonamidele
D. ampicilina
E. gentamicina

98. Tipuri de idiosincrazie cu manifestări farmacodinamice:


A. deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitară
B. hemoglobinopatii
C. deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitară
D. inducţie de ALA-sintetază
E. polimorfismul acetiltransferazelor hepatice

99. Tulburări în reacţia metabolică de acetilare determină:


A. T 1/2 al izoniazidei de 2 - 3 ori mai mare la acetilatorii lenţi
B. concentraţii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la acetilatorii lenţi
C. curba frecvenţei de distribuţie a vitezei de acetilare bimodală la izoniazidă
D. reacţii adverse mai frecvente la acetilatorii lenţi
E. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii lenţi

100. Următoarele medicamente produc polimiozite cu mialgie, cu excepţia:


A. cimetidina
B. ranitidină
C. beta-adrenoblocante
D. polimixina
E. D-penicilamina

101. Care dintre următoarele medicamente pot da frecvent reacţii alergice?

14
A. Penicilina G
B. Clorhidrat de procaină
C. Loratadina
D. Dexametazona
E. Hemisuccinat de hidrocortizon

102. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic?


A. Sulfametoxazol
B. Suxametoniu
C. Izoniazida
D. Piracetam
E. Penicilina G

103. Efectele adverse de tip toxic:


A. Sunt efecte secundare apărute în urma unor doze toxice (supradozări)
B. Sunt consecinţa acţiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
C. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic
D. Apar atunci când, în functie de bolnav sau de medicament, dozele obişnuite au efecte toxice
E. Apar la o parte din indivizii trataţi cu doze terapeutice de medicamente

104. Mecanismele implicate în apariţia imunodeficienţei latente sunt:


A. Acţiune hipoplazică medulară
B. Reducerea capacităţii fagocitare a leucocitelor
C. Creşterea sintezei de anticorpi
D. Inhibarea sistemului enzimatic producător de peroxid de hidrogen
E. Stimularea mitozei limfocitare

105. Pot produce efect rebound la întreruperea bruscă a administrării:


A. alfa-adrenomimeticele
B. ß-adrenoliticele
C. antihistaminice H2-blocante
D. antidepresivele triciclice
E. metil-xantinele

106. Reactiile adverse de tip alergic:


A. Sunt reactii adverse dependente de doza, existand o relatie gradata doza-efect
B. Sunt reactii neobisnuite, care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente, mai ales
pe cale parenterala (i.v.);
C. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi, in urma
supradozarii
D. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune
E. Sunt independente de doza, doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave

107. Sunt reacţii adverse de tip idiosincrazic:


A. Hemoliza indusă de deficienţa G-6-P-DH
B. Apneea toxică la suxametoniu
C. Şocul anafilactic la peniciline
D. Crizele de porfirie hepatică după administrarea de inductoare enzimatice
E. Sindromul de abstinenţă la întreruperea morfinomimetelor

108. Toleranţa medicamentoasă poate avea drept cauză:


A. Fenomenul de "up regulation”
B. Fenomenul de "down regulation”
C. Inducţia enzimatică
D. Întreruperea bruscă a tratamentului
E. Sensibilizarea la medicament

109. Tratamentul reacţiilor adverse grave de tip alergic se face:


A. Prin administrare de adrenalină pentru a combate manifestările simptomatice
B. Prin administrare de corticosteroizi i.v. pentru efectul antialergic şi imunosupresor
C. Diminuând treptat dozele de medicament, pentru desensibilizare
D. Prin oprirea imediată a administrării medicamentului incriminat
E. Continuând tratamentul cu substanţa incriminată sub supraveghere strictă medicală

110. Efectele teratogene sunt:


A. efecte dismorfogene

15
B. malformatii
C. anomalii morfologice
D. defecte fiziologice
E. suferinte fetale

16
Tema nr. 3
Antibiotice cu structura betalactamică

111. În infecţii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomandă:


A. Amoxiclina
B. Bacampicilina
C. Carbenicilina
D. Cloxacilina
E. Meticilina

112. Penicilinele retard:


A. Se injectează intramuscular şi intravenos din soluţii preparate în ser fiziologic
B. Eliberează lent benzilpenicilina
C. Realizează concentraţii sanguine mici
D. Au spectru de activitate extins şi pe enterobacterii
E. Pot fi utilizate în sifilis

113. Sărurile de sodiu şi potasiu ale penicilinei G:


A. Prezintă eliminare urinară lentă
B. Se administrează şi sub formă de perfuzii intravenoase
C. Se administreaza şi sub formă de injecţii intramusculare
D. Se administrează ca soluţii preparate în ser glucozat
E. Pot fi administrate şi intraarticular

114. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa:


A. Cefoperazona
B. Ticarcilina
C. Piperacilina
D. Flucloxacilina
E. Carbenicilina

115. Sunt peniciline de depozit:


A. Carbenicilina
B. Ampicilina
C. Benzatin-benzil penicilina
D. Procain - benzil penicilina
E. Oxacilina

116. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze:


A. Ampicilina
B. Oxacilina
C. Carbenicilina
D. Fenoximetil penicilina
E. Cloxacilina

117. Sunt rezistente la betalactamaze:


A. Benzilpenicilina
B. Fenoximetil penicilina
C. Oxacilina
D. Ampicilina
E. Combinatia amoxicilina-acid clavulanic

118. Benzatinpenicilina este indicata in:


A. septicemii;
B. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A;
C. meningita meningococica;
D. lues (sifilis);
E. angine, scarlatina.

119. Benzilpenicilina potasica:


A. este stabila in mediul acid;
B. se administreaza pe cale orala;
C. este incompatibila cu alcoolul,
D. se administreaza parenteral;
E. este inactivata in mediul bazic.
17
120. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate?
A. carbenicilina + tazobactam;
B. amoxicilina + acid clavulanic;
C. ampicilina + sulbactam;
D. piperacilina + tazobactam;
E. oxacilina + acid clavulanic.

121. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt:


A. cefsulfodina;
B. ceftazidina;
C. cefapirina
D. cefazolina;
E. cefalotina.

122. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte:


A. cefalexina;
B. cefradina;
C. cefadroxil;
D. cefamandol;
E. cefalotina.

123. Inhibitori de beta-lactamaza sunt:


A. sulbactam;
B. ticarcilina;
C. tazobactam;
D. piperacilina;
E. acidul clavulanic.

124. Oxacilina:
A. este rezistenta la penicilinaza;
B. este rezistenta la aciditatea gastrica;
C. are spectru ultralarg de actiune;
D. se administreaza oral sau parenteral;
E. este o penicilina de semisinteza.

125. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu:


A. in solutii pefuzabile cu pH acid sau alcalin;
B. dupa preparare extemporaneu;
C. asociata in seringa cu alte medicamente;
D. singura in seringa;
E. pastrata la + 4 °C, maximum 24 ore.

126. Peniciline active pe proteus si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt:


A. carbenicilina;
B. cloxacilina;
C. fenoximetilpenicilina;
D. oxacilina;
E. ticarcilina.

127. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde:


A. gonococ;
B. streptococ hemolitic;
C. protes vulgaris;
D. stafilococ auriu;
E. treponema.

128. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza:


A. oxacilina;
B. amoxicilina;
C. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam)
D. ampicilina
E. ticarcilina

129. Ampicilina are următoarele proprietăţi:


A. se concentrează în bilă

18
B. produce rareori reacţii alergice
C. spectru de activitate mai larg decât al benzilpenicilinei
D. este acido-rezistentă
E. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei

130. Ampicilina are următoarele proprietăţi:


A. este rezistentă la sucul gastric acid
B. are risc alergizant redus
C. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei
D. prezintă acţiune bactericidă în faza de multiplicare şi parţial în faza de repaus a bacteriilor
E. se concentrează în bilă

131. Benzatinbenzilpenicilina are următoarele caracteristici:


A. prezintă un efect bactericid în faza de multiplicare şi repaus a bacteriilor
B. se administrează exclusiv parenteral
C. este un antibiotic cu spectru larg
D. produce frecvent reacţii alergice
E. este indicată în profilaxia de durată a infecţiilor streptococice

132. Benzatinbezilpenicilina este indicată în:


A. profilaxia reumatismului articular acut
B. pielonefrită colibacilară
C. meningită meningococică
D. lues
E. dizenterie bacilară

133. Cefalosporinele au următoarele caracteristici generale:


A. epurare predominent hepatică
B. toxicitate redusă
C. structură beta-lactamică
D. liposolubilitate mare
E. acţiune bactericidă numai în faza de multiplicare a bacteriilor

134. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generaţia a treia:


A. cefazolina
B. cefotaxim
C. cefuroxim
D. ceftriaxonă
E. cefoperazonă

135. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la oxacilină sunt corecte:
A. se administrează exclusiv oral
B. prezintă rezistenţă la penicilinază
C. are durată lungă de acţiune (12-24 ore)
D. este activă în infecţiile ţesutului cerebral
E. este contraindicată la bolnavii alergici la penicilină G

136. Sunt antibiotice bactericide numai în faza de multiplicare a bacteriilor:


A. gentamicina
B. cicloserina
C. rifampicina
D. vancomicina
E. ampicilina

137. Amoxicilina:
A. are absorbţie bună digestivă
B. este inactivată de sucul gastric
C. eliminarea renală este întârziată de probenecid
D. are efect bactericid
E. se administrează în infecţiile aparatului respirator

138. Ampicilina:
A. se administrează oral şi parenteral
B. este inactivată de sucul gastric
C. se elimină predominant netransformată prin urină
D. eliminarea urinară este întârziată de probenecid

19
E. nu are capacitate alergizantă

139. Care dintre antibiotice cu structură beta-lactamică se absorb pe cale orală?


A. bacampicilina
B. carbenicilina
C. carfecilina
D. feneticilina
E. meticilina

140. Care dintre antibioticele cu structură beta-lactamică au spectru antibacterian larg?


A. penicilina G
B. ampicilina
C. cloxacilina
D. amoxicilina
E. meticilina

141. Care dintre peniciline sunt active în infecţiile cu Pseudomonas şi Proteus?


A. penicilina G
B. carbenicilina
C. ticarcilina
D. amoxicilina
E. oxacilina

142. Care dintre următorii compuşi sunt peniciline de depozit (retard):


A. benzilpenicilina
B. procain benzilpenicilina
C. amoxicilina
D. benzatin benzilpenicilina
E. carbenicilina

143. Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ penicilinazo-secretor?


A. procainpenicilina G
B. ampicilina
C. cloxacilina
D. nafcilina
E. cefoperazona

144. Amoxicilina:
A. Are spectrul de activitate asemănător cu al ampicilinei
B. Acţionează bactericid, acţiunea fiind mai intensă decât a ampicilinei
C. Este activă pe stafilococul penicilinazo-pozitiv
D. Având acţiune mai intensă decât ampicilina, nu se asociază cu inhibitori de ß-lactamază
E. Necesită administrarea înaintea meselor, deoarece absorbţia este mult diminuată în prezenţa alimentelor

145. Ampicilina:
A. Este penicilinazo-rezistentă
B. În ţesuturile inflamate difuzibilitatea ei diminuă pe măsură ce survine procesul de vindecare
C. Se asociază cu inhibitori de ß-lactamază
D. Eliminarea ei renală este întârziată de probenecid
E. Se absoarbe limitat din tubul digestiv, calea orală necesitând doze mult mai mari decât calea parenterală

146. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?


A. Cefoperazon difuzează bine în LCR, fiind utilizată în meningite cu germeni gram-negativi;
B. Ceftriaxona este indicată în septicemii şi meningite la bolnavi cu deficit al mecanismelor de apărare
C. Cefsulodinul are acţiune foarte intensă pe Pseudomonas
D. Stafilococii rezistenţi la meticilină sunt sensibili la cefalosforine
E. Ceftazidima se absoarbe bine la administrare orală

147. Dintre cefalosporine se pot utiliza oral:


A. Cefamandolul
B. Cefuroxima sodică
C. Cefuroxima axetil
D. Cefalexina
E. Cefoperazona

148. Fenoximetilpenicilina:

20
A. Este insolubilă şi stabilă în mediul acid din stomac
B. Este instabilă în mediul acid din stomac, dar termorezistentă
C. Este indicată în infecţii cu streptococ, în profilaxia reumatismului
D. Este indicată în infecţii grave (meningite, pielonefrite)
E. Este indicată în septicemii

149. Se absorb bine din tubul digestiv:


A. Cefalexina
B. Benzilpenicilina G potasică
C. Procainbenzilpenicilina
D. Fenoximetilpenicilina
E. Amoxicilina

150. Sunt antibiotice care prezintă nucleu structural ß-lactamic:


A. Carbenicilina
B. Aztreonamul
C. Vancomicina
D. Eritromicina
E. Azlocilina

151. Sunt inhibitori de ß-lactamază:


A. Clavulanatul de potasiu
B. Canrenoatul de potasiu
C. Sulbactamul
D. Aztreonamul
E. Latamoxef

152. Ticarcilina:
A. Este foarte activă pe stafilococul producător de penicilinază
B. Este activă pe multe tulpini de Pseudomonas
C. Se asociază cu gentamicina, pe baza sinergismului de acţiune
D. Nu necesită reducerea dozelor în insuficienţa renală, deoarece nu are acţiune nefrotoxică
E. Se utilizează în infecţii urinare sau septicemii cu bacterii gram negative

153. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte:


A. nafcilina
B. flucoxacilina
C. fenoximetilpenicilina
D. ampicilina
E. oxacilina

154. Notati indicatiile gresite pentru benzilpenicilina:


A. infectii urinare colibacilare
B. infectii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv
C. angina streptococica
D. pneumonii cu pneumococ
E. sifilis

155. Notati afirmatiile corecte pentru amoxicilina:


A. absorbtia orala este neinfluentata de prezenta alimentelor
B. eliminarea renala este intarziata la asocierea cu probenecid
C. spectrul antimicrobian este asemanator ampicilinei
D. este indicata in infectii cu germeni sensibili, la pacienti alergici la benzilpenicilina
E. se biotransforma in proportie mica

156. Sunt active pe Proteus si Pseudomonas, penicilinele:


A. ticarcilina
B. carbenicilina
C. oxacilina
D. fenoximetilpenicilina
E. cloxacilina

157. Cefalosporine active in infectiile produse de Pseudomonas, sunt:


A. cefalotina
B. cefazolina
C. cefsulodina

21
D. ceftazidima
E. cefapirina

158. Din grupa cefalosporinelor administrate pe cale orala fac parte:


A. cefalotina
B. cefadroxil
C. cefradina
D. cefalexina
E. cefamandol

159. Meningitele produse de germeni gram negativ pot beneficia de:


A. cefoperazon
B. cefotaxim
C. oxacilina
D. cloxacilina
E. nafcilina

160. Prezinta rezistenta la benzilpenicilina:


A. stafilococ penicilinazosecretor
B. gonococ
C. enterococ
D. treponema
E. streptococ piogen

161. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte:


A. ticarcilina
B. dicloxacilina
C. nafcilina
D. meticilina
E. flucloxacilina

162. Peniciline active pe proteus si pseudomonas sunt:


A. carbenicilina
B. oxacilina
C. ticarcilina
D. feniximetilpenicilina
E. cloxacilina

163. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas sunt:


A. cefalotina
B. ceftazidina
C. cefazolina
D. cefsulodina
E. cefapirina

164. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala, fac parte:


A. cefadroxil
B. cefradina
C. cefalexina
D. cefalotina
E. cefamandol

165. Sunt asocieri antagonice de antibiotice :


A. Tetraciclina/cloramfenicol
B. Gentamicina/ampicilina
C. Eritromicina/clindamicina
D. Sulfametoxazol / trimetoprim
E. Kanamicina / Colimicina

22
Tema nr. 4
Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide,
tetracicline, fenicoli si polipeptide

166. Cloramfenicolul are:


A. Spectru de actiune larg
B. Actiune intensă pe bacilul tuberculos
C. Actiune intensă pe unii bacili gram negativi
D. Actiune antifungică
E. Acţiune antivirală

167. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:


A. Polimixinele
B. Cisplatina
C. Ampicilina
D. Furosemidul
E. Amfotericina B

168. Fac parte din grupul antibioticelor cu structură macrolidică:


A. Josamicina
B. Azitromicina
C. Roxitromicina
D. Diritromicina
E. Lincomicina

169. Fac parte din indicaţiile gentamicinei:


A. Infecţiile cu anaerobi
B. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară
C. Infecţiile stafilococice
D. Infecţiile cu Pseudomonas, la concentraţii de 4 micrograme/ml
E. Infecţiile urinare cu Coli

170. Gentamicina:
A. Este activă pe bacili gram-negativi
B. Nu se poate asocia cu betalactamine
C. Se condiţionează sub formă de soluţii injectabile
D. La doze mari este nefrotoxică
E. Are structura tetraciclică

171. Tetraciclinele:
A. Interacţionează cu antiacidele pe bază de ioni de calciu
B. Pot fi utilizate sub formă de aerosoli
C. Au toxicitate relativ redusă
D. Sunt active pe Mycoplasme şi Chlamidia
E. Pot fi utilizate în bruceloză

172. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea
concomitenta de:
A. produse lactate (in cantitate mare);
B. preparate din fier;
C. antiacide gastrice neutralizante;
D. antispastice;
E. enzime pancreatice.

173. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice:


A. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi;
B. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil;
C. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara;
D. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava;
E. dau nefro si ototoxicitate.

174. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate?


A. nu se absorb bine dupa administrarea orala;
B. impiedica sinteza proteinelor bacteriene;
C. toate au un potential toxic important;
23
D. se elimina pe cale renala;
E. prezinta toxicitate redusa;

175. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene;
A. penicilina;
B. polimixina;
C. ampicilina;
D. colistina
E. tetraciclina

176. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana?


A. eritromicina;
B. benzilpenicilina;
C. tetraciclina;
D. polimixina;
E. cloramfenicolul.

177. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic:


A. absorbtie digestiva absenta;
B. ototoxicitate;
C. nefrotoxicitate;
D. stimulare neuromusculara;
E. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi.

178. Cloramfenicolul prezinta urmtoarele caracteristici farmacologice:


A. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi;
B. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice;
C. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l.c.r.);
D. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu".
E. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica, aplazie medulara).

179. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice:


A. activa pe germeni gram-negativ;
B. activa pe Pseudomonas aeruginosa;
C. activa pe germeni gram-pozitiv;
D. se absoarbe bine din tubul digestiv;
E. in infectii sistemice se administreaza per os.

180. Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice:


A. absorbtie per os buna;
B. concentratii active in 12 ore;
C. absorbtie per os neinfluentata de alimente;
D. se administreaza la 4 ore;
E. efect bactericid.

181. Dintre aminoglicozide, sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch)


urmatoarele:
A. gentamicina;
B. kanamicina;
C. tobramicina;
D. neomicina;
E. streptomicina.

182. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase?
A. streptomicina;
B. neomicina;
C. bacitracina;
D. tobramicina;
E. rifampicina.

183. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice:


A. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian;
B. nu este activa pe cale orala;
C. sufera o biotransformare hepatica importanta;
D. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern;
E. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari.

24
184. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice:
A. se elimina in majoritate renal in forma activa;
B. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l.c.r.);
C. se asociaza cu diuretice de ansa;
D. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch);
E. rezistenta se instaleaza brusc.

185. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice:


A. calea de administrare numai injectabila;
B. absorbtie per os partiala, variabila;
C. depozitare la nivelul musculaturii striate;
D. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor;
E. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu, magneziu, fier.

186. Absorbţia tetraciclinei după administrarea orală poate fi diminuată prin administrarea
concomitentă de:
A. fermenţi pancreatici
B. antiacide gastrice
C. produse lactate
D. preparate de fier
E. antispastice

187. Aminoglicozidele:
A. pot provoca atrofia nervului optic
B. sunt eliminate predominent pe cale renală în formă activă
C. au absorbţie digestivă redusă
D. traversează uşor bariera hematoencefalică
E. sunt antibiotice de elecţie în infecţiile survenite la gravide

188. Aminoglicozidele:
A. realizează concentraţii mari la nivel biliar
B. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelulară
C. au o absorbţie digestivă redusă
D. sunt compuşi nefrotoxici ca urmare a acumulării în parenchimul renal
E. nu se asociază între ele datorită riscului crescut de reacţii adverse toxice

189. Care din următoarele medicamente antibacteriene sunt contraindicate la gravide:


A. tetraciclina
B. fenoximetilpenicilina
C. eritromicina
D. acidul nalidixic
E. oxacilina

190. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici generale ale eritromicinei:
A. este activă pe germenii cu multiplicare intracelulară
B. se elimină biliar în concentraţii mari
C. inhibă sinteza proteinelor bacteriene
D. prezintă alergie încrucişată cu penicilinele
E. este contraindicata in insuficienta respiratorie

191. Gentamicina:
A. nu se recomandă la bolnavii cu insuficienţă renală
B. este un antituberculos major
C. are o toxicitate renală ridicată
D. are proprietăţi inductoare enzimatice
E. se fixează pe subunităţile ribozomale 30S ale bacteriei şi inhibă sinteza proteică

192. Sindromul cenuşiu produs de cloramfenicol la nou-născutul prematur:


A. se datorează eliminării renale deficitare a antibioticului
B. poate fi letal
C. are o natură imunoalergică
D. apare ca urmare a imaturităţii funcţionale hepatice
E. se caracterizează prin hipertermie malignă

193. Tetraciclina este indicată în tratamentul următoarelor boli:

25
A. tifos exantematic
B. acnee
C. infecţii cu mycoplasma pneumoniae
D. meningită meningococică
E. gonoree

194. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?


A. tetraciclinele au spectru larg de acţiune
B. tetraciclinele traversează placenta şi trec în laptele matern
C. tetraciclinele sunt indicate în infecţia cu mycoplasma şi chlamydia
D. tetraciclinele sunt recomandate în ultimul trimestru de sarcină şi prima copilărie
E. tetraciclinele pot produce pigmentaţii dentare şi carii la copii

195. Care dintre următoarele antibiotice nu se administrează oral pentru efecte sistemice?
A. kanamicina
B. cloramfenicol
C. polimixina B
D. eritromicina
E. gentamicina

196. Cloramfenicolul:
A. are absorbţie bună rectală
B. nu traversează placenta
C. este biotransformat la nivel hepatic
D. se elimină biliar
E. produce anemie aplastică

197. Colistin:
A. are concentraţii pulmonare superioare celor sangiune
B. penetrează uşor bariera hematoencefalică
C. trece greu prin bariera placentară
D. se elimină predominant renal
E. are absorbţie digestivă bună

198. Menţionaţi care dintre următoarele efecte adverse sunt caracteristice streptomicinei:
A. tulburări vestibulare
B. tulburări auditive
C. anemie hemolitică
D. alergii
E. albuminurie, cilindrurie

199. Polimixina B:
A. ameliorează nefrotoxicitate aminoglicozidelor
B. se absoarbe digestiv
C. prezintă absorbţie bună după injectare intramusculară
D. creşte efectele de blocare neuromusculară ale curarizantelor
E. are acţiune bactericidă

200. Următoarele antibiotice sunt macrolide, cu excepţia:


A. eritromicină
B. spiramicină
C. streptomicină
D. kanamicină
E. rosaramicină

201. Următoarele efecte adverse pot să apară în tratamentul cu cloramfenicol:


A. anemie aplastică
B. aplazie medulară
C. leucopenie
D. pigmentaţii dentare
E. ototoxicitate

202. Aminoglicozidele prezintă următoarele proprietăţi comune:


A. Se absorb bine după administrare orală
B. Pătrund bine în lichidul cefalorahidian
C. Sunt oto- şi nefrotoxice

26
D. Prezintă acţiune de tip curarizant
E. Sinergism de acţiune utilizat în terapie, cu diminuarea toxicităţii, la asocierea între ele

203. Care dintre antibiotice sunt active pe Treponema pallidum?


A. Benzilpenicilina
B. Gentamicina
C. Ciprofloxacina
D. Tetraciclinele
E. Eritromicina

204. Care dintre următoarele antibiotice aparţin clasei aminoglicozidelor:


A. Kanamicina
B. Amikacina
C. Clindamicina
D. Lincomicina
E. Netilmicina

205. Cloramfenicolul este antibiotic de elecţie în:


A. Salmoneloze (inclusiv febră tifoidă)
B. Meningite cu bacili gram negativ sensibili
C. Tifos exantematic
D. Tuberculoză extrapulmonară la copii
E. Infestări cu protozoare (Entamoeba histolytica)

206. Cresc efecte cloramfenicolului:


A. Cimetidina
B. Barbituricele
C. Fenitoina
D. Paracetamolul
E. Glutetimida

207. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor:


A. Cefalosporinele
B. Penicilina G
C. Polimixinele
D. Furosemidul
E. Fenoximetilpenicilina

208. Eritromicina are următoarele proprietăţi farmacocinetice:


A. Difuziune bună în toate ţesuturile
B. Traversarea barierei hemato-encefalice
C. Traversarea barierei placentare
D. Concentrare în formă activă în bilă
E. Timp de înjumătăţitre lung (peste 14 ore)

209. Eritromicina este antibiotic de elecţie în infecţiile cu:


A. Mycoplasma pneumoniae
B. Bordetella pertussis
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Mycobacterium tuberculosis
E. Corynebacterium diphteriae

210. Reacţiile adverse ale cloramfenicolului sunt:


A. Nefro- şi ototoxicitate
B. Aplazie medulară
C. Enterită stafilococică severă
D. Tulburări la nivelul mucoaselor
E. Alcaloză metabolică

211. Se elimină prin bilă, putând fi utilizate în infecţii biliare:


A. Ampicilina
B. Griseofulvina
C. Eritromicina
D. Bacitracina
E. Gentamicina

27
212. Afirmatiile corecte pentru eritromicina, sunt:
A. eritromicina baza este partial inactivata de sucul gastric
B. se concentreaza in bila, in forma activa
C. este contraindicata administrarea in insuficienta hepatica
D. creste toxicitatea teofilinei
E. este antibiotic de prima alegere in infectiile cu Pseudomonas aeruginosa

213. Notati afirmatiile incorecte:


A. spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram pozitiv: pneumococ, streptococ,
stafilococ, B. anthracis, Cl. tetanii, Corynebacterium
B. spiramicina are difuziune buna in plaman, saliva si secretii bronsice
C. rosaramicina este inactiva pe mycoplasme
D. clindamicina este inactiva pe Bacteroides fragilis
E. pristinamicina este indicata in infectii cutanate cu stafilococ si streptococ

214. Cresc toxicitatea renala a aminoglicozidelor, substantele:


A. amfotericina B
B. furosemid
C. cisplatin
D. ticarcilina
E. carbenicilina

215. Afirmatiile corecte pentru streptomicina, sunt:


A. absorbtie digestiva medie (aproximativ 30%)
B. dupa administrare intramusculara, se elimina predominant netransformata prin urina (aproximativ 80%)
C. este activa pe bacilul tuberculos
D. are efect ototoxic
E. se administreaza oral in infectii cu germeni sensibili (enterocolite, dizenterie)

216. Notati afirmatiile corecte:


A. neomicina se utilizeaza oral, in infectii ale tubului digestiv, cu germeni sensibili (Salmonella, Shigella)
B. tobramicina are efecte adverse acustico-vestibulare mai reduse comparativ cu gentamicina
C. gentamicina este activa pe stafilococ
D. kanamicina este mai activa pe bacilul Koch, comparativ cu streptomicina
E. spectinomicina este foarte activa pe gonococ

217. Tetraciclinele sunt indicate in:


A. pneumonie cu pneumococ
B. infectii urinare cu colibacil
C. infectii produse de Mycoplasma
D. infectii produse de Chlamydia
E. infectii digestive produse de Candida albicans

218. Notati afirmatiile corecte:


A. tetraciclina realizeaza concentratii de 10 ori mai mari in bila, comparativ cu cele plasmatice
B. absorbtia tetraciclinei scade la asocierea cu saruri de calciu
C. minociclina este o tetraciclina semiretard cu durata actiunii 12 ore
D. doxiciclina este inactiva pe streptococul hemolitic grup A
E. 70% din doxiciclina filtrata glomerular, se reabsoarbe la nivelul tubilor renali

219. Notati afirmatiile corecte pentru cloramfenicol:


A. absorbtia orala este incompleta
B. este activ pe bacili gram negativ
C. la doze terapeutice are efect bacteriostatic
D. nu traverseaza placenta
E. produce aplazie medulara

220. Afirmatiile incorecte pentru polimixina B, sunt:


A. absorbtie digestiva inalta
B. foarte activa pe gonococ
C. concentratia serica este crescuta in insuficienta renala
D. este activa pe bacili gramnegativ
E. creste nefrotoxicitatea aminoglicozidelor

28
Tema nr. 5
Chimioterapice antibacteriene şi antimicotice

Chimioterapice antibacteriene
221. Acidul nalidixic:
A. Se recomandă în infecţii urinare
B. Spre deosebire de ciprofloxacina, poate fi utilizat în insuficienta renală severă
C. Prin expunere la soare, poate produce fotosensibilizare
D. Are eliminare redusă prin fecale
E. Se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice

222. Aparţin grupului chinolonelor:


A. Acidul pipemidic
B. Flumequina
C. Norfloxacina
D. Cliochinolul
E. Clorchinaldolul

223. Fac parte din grupul fluorochinolonelor:


A. Clorchinaldolul
B. Fleroxacina
C. Sulfametoxazol
D. Nitrofurantoina
E. Rosoxacina

224. Fluorochinolonele:
A. Au absorbţie digestivă redusă
B. Sunt antiinfecţioase de origine naturală
C. Se obţin prin sinteză chimică
D. Nu se indică în infecţii urinare
E. Au spectru antibacterian larg

225. Furazolidona:
A. Se utilizează în infecţii urinare şi intestinale
B. Poate produce anemie hemolitică la deficienţi în G-6PD
C. Este un derivat de nitroimidazol
D. Apartine clasei derivatilor de chinoleină
E. Este activă şi pe unele protozoare

226. Intră în combinaţie cu trimetoprimul:


A. Amoxicilina
B. Sulfametoxazol
C. Ofloxacina
D. Sulfadimidina
E. Sulfamedrol

227. Nu fac parte din indicaţiile clorchinaldolului:


A. Angina streptococica
B. Lambliaza
C. Amoebiaza
D. Gastroenterita nespecifica
E. Sifilisul

228. Alegeti raspunsurile corecte pentru Ciprofloxacinum:


A. reprezinta antibiotic beta-lactamic inrudit cu Flucloxacilina
B. reprezinta fluorochinolona cu spectru larg (efect bacteriostatic si bactericid)
C. actiunea sa nu este influentata de cationi divalenti sau trivalenti
D. interactioneaza cu saruri de aluminiu si de magneziu, ceea ce determina scaderea absorbtiei Ciprofloxacinei
E. prezinta efecte adverse la nivel digestiv, precum si cefalee, eruptii cutanate

229. Care afirmatii sunt corecte pentru Cotrimoxazol:


A. reprezinta asocierea dintre sulfametoxazol si trimetoprim
B. reprezinta principiul activ din: Biseptol, Tagremin, Septrin
C. are efect de foarte lunga durata
29
D. este eficace in tuberculoza la nivel renal
E. este activ in infectii respiratorii, otita medie, febra tifoida, cauzate de germeni sensibili

230. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Furazolidona:


A. este derivat de nitrofuran cu absorbtie redusa din tubul digestiv
B. se indica in infectii urinare acute si cronice, recidivante
C. se indica in infectii intestinale: dizenterie, enterite, enterocolite, toxiinfectii alimentare
D. nu s-au constatat reactii de tip Disulfiram la administrarea Furazolidonei simultan cu alcool
E. in timpul terapiei cu Furazolidona, urina se coloreaza in albastru

231. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Sulfadoxina:


A. este sulfamida semiretard
B. se indica in trahom si profilaxia holerei
C. este sulfamida cu actiune de foarte lunga durata
D. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile)
E. nu se va utiliza la copii, fiind posibil sa afecteze cartilajul osos

232. Selectati variantele corecte pentru Fluorochinolone:


A. inhiba sinteza peretelui celulei bacteriene
B. inhiba ADN-giraza bacteriana
C. prezinta actiune bactericida pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv
D. se recomanda exclusiv in infectii urinare necomplicate si complicate
E. prezinta frecvent efecte adverse grave ceea ce le limiteaza utilizarea

233. Acidul nalidixic este activ pe următorii germeni:


A. meningococ
B. shigella
C. clostridium tetani
D. klebsiella pneumoniae
E. proteus

234. Efectele adverse produse frecvent de sulfamidele antibacteriene sunt:


A. cristalurie
B. erupţii cutanate
C. colită pseudomembranoasă
D. tulburări de echilibru
E. apnee prin efect curarizant

235. Furazolidona:
A. poate creşte methemoglobina
B. colorează urina
C. irită mucoasa tubului digestiv
D. este contraindicata la copii
E. impune evitarea consumului de alcool în cursul tratamentului

236. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la metenamină:


A. este un antibacterian activ faţă de colibacil şi proteus
B. este contraindicată în insuficienţa renală
C. poate irita căile urinare cănd debitul urinar este scăzut
D. determină fotosensibilizare
E. dezvoltă rapid rezistenţă bacteriană

237. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la nitrofurantoin:


A. este contraindicat în sarcină
B. poate fi asociat cu acidul nalidixic pentru creşterea eficienţei terapeutice
C. este indicat în trichomoniază
D. poate produce sindrom lupoid
E. are proprietăţi inductoare enzimatice

238. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene:


A. acţionează ca antagonişti competitivi ai acidului paraaminobenzoic
B. se recomandă a fi administrate topic la nivel cutanat, datorită unei bune toleranţe la acest nivel
C. pentru creşterea eficienţei terapeutice se preferă a fi asociate cu metenamină
D. reprezintă medicaţia de elecţie în nocardioză
E. acţiunea lor antibacteriană este diminuată în prezenţa puroiului

30
239. Printre efectele adverse ale acidului nalidixic se numără:
A. cristalurie
B. deprimare respiratorie
C. fotosensibilizare
D. tulburări acustico-vestibulare
E. citoliză hepatică

240. Sensibilizarea la sulfamide este o stare indicată de existenţa în antecedente a


următoarelor reacţii adverse:
A. leucopenie
B. vărsături
C. febră
D. vertij
E. dermatită

241. Sulfamidele antibacteriene accentueaza efectele farmacologice ale:


A. digitalicelor
B. sulfamidelor hipoglicemiante
C. metotrexat
D. anticoagulante orale
E. antiaritmice

242. Tratamentul cu sulfamide antibacteriene poate determina creşterea următoarelor teste


de laborator:
A. bilirubinemie indirectă
B. acid uric
C. eozinofilie
D. hematocrit
E. hemoglobină

243. Care dintre chimioterapicele antibacteriene sunt folosite exclusiv în infecţii urinare?
A. acid nalidixic
B. nitrofurantoina
C. furazolidona
D. norfloxacina
E. trimetoprim

244. Care dintre sulfamide se aplică local în infecţii la nivelul tegumentelor şi mucoaselor?
A. sulfacetamida
B. sulfafurazol
C. sulfametoxidiazina
D. ftalilsulfatiazol
E. mafenid

245. Care dintre următoarele sulfamide prezintă acţiune antibacteriană de lungă durată?
A. sulfametoxidiazina
B. sulfafurazol
C. sulfalen
D. sulfadiazina
E. sulfadimetoxin

246. Dapsona:
A. nu se absoarbe digestiv
B. intră în circuitul enterohepatic
C. se elimină prin secreţia lactată
D. nu se elimină prin urină
E. este medicamentul de elecţie în lepră

247. Farmacocinetica acidului nalidixic cuprinde:


A. absorbţie digestivă bună
B. legare de proteinele plasmatice 95%
C. metabolizare hepatică prin glucuronoconjugare
D. eliminare renală 90%
E. eliminare crescută prin fecale

248. Furazolidona:

31
A. prezintă absorbţie bună din tubul digestiv
B. prezintă absorbţie redusă din tubul digestiv
C. se elimină prin fecale, în cea mai mare parte
D. se administrează în enterocolite şi toxiinfecţii alimentare
E. este indicată în infecţii urinare acute

249. Metenamina:
A. se elimină prin bilă şi urină
B. se elimină prin fecale
C. eliberează formaldehidă la pH < 5
D. se administrează în infecţii urinare
E. este contraindicată la bolnavi cu insuficienţă renală

250. Nitrofurantoina:
A. se administrează în infecţii ale tubului digestiv
B. se administrează în infecţii ale aparatului urinar
C. se administrează oral, timp de 10 - 14 zile
D. nu se elimină renal
E. produce anemie hemolitică la cei cu deficit de G-6-PD

Antimicotice
251. Amfotericina:
A. Este un antibiotic antimicotic cu structură polienică
B. Este un antibiotic antiviral
C. Se administrează pe cale orală prezentând o absorbţie crescută din tractul digestiv
D. Se administrează pe cale parenterală pentru tratarea unor micoze sistemice grave
E. Prezintă toxicitate scăzută la nivel renal

252. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la Clotrimazol sunt adevărate:


A. Este un derivat de imidazol
B. Se utilizeaza ca antimicotic sistemic
C. Se utilizeaza ca antimicotic local
D. Se absoarbe bine dupa administrare orala
E. Are si activitate antitrichomonazica

253. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase sunt macrolide polienice cu


proprietăţi antimicotice:
A. Natamicina
B. Clorfenesina
C. Nistatina
D. Tolnaftat
E. Amfotercina

254. Care dintre următoarele substanţe sunt utilizate în terapia pitiriazisului:


A. Miconazol
B. Tinidazol
C. Griseofulvina
D. Econazol
E. Flucitozina

255. Griseofulvina:
A. Este un antibiotic cu acţiune antibacteriană
B. Este un antibiotic cu efect fungicid şi fungistatic utilizat în terapia onicomicozelor
C. Este un inductor enzimatic
D. Are şi acţiune antiinflamatoare
E. Este medicament de elecţie în pitiriazis

256. Ketoconazolul:
A. Este un antimicotic cu structură bis-triazolică
B. Absorbţia orală este crescută în prezenţa unor alcalinizante
C. Este un antimicotic cu acţiune locală şi sistemică
D. Este un antimicotic de origine naturală
E. Se comercializează sub denumirea Nizoral

257. Natamicina:
32
A. Este un antibiotic polienic de sinteză
B. Este o macrolidă polienică naturală
C. Absorbţia din tubul digestiv este redusă
D. Are şi acţiune antrichomonazică
E. Se condiţionează în flacoane de uz parenteral

258. Nistatinul:
A. Este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice
B. Se condiţionează sub formă de flacoane de uz parenteral
C. Se utilizează pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot apărea în cursul terapiei cu antibiotice cu spectru
larg
D. Este medicamennt de elecţie pentru tratarea candidozelor sistemice
E. Se comercializează sub denumirea Pimafucin

259. Precizaţi care dintre următoarele antimicotice se utilizează sistemic:


A. Clotrimazol
B. Amfotericina
C. Miconazol
D. Tolnaftat
E. Acid salicilic

260. Precizaţi care dintre următorii compuşi antimicotici sunt derivaţi de imidazol:
A. Griseofulvina
B. Flucitozina
C. Miconazol
D. Ketoconazol
E. Fluconazol

261. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Econazol:


A. chimioterapic imidazolic, antifungic si antimicrobian
B. se utilizeaza exclusiv pe cale parenterala
C. se utilizeaza sub forma de comprimate vaginale
D. este eficace in candidoze, epidermofitie, tricofitie
E. este antibiotic obtinut din mediul de cultura de Streptomyces natalensis

262. Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Septozol:


A. reprezinta un iodofor
B. prezinta dezavantajul indepartarii cu dificultate de pe tegumente si lenjerie
C. este antimicrobian, antimicotic si antitricomonazic
D. se obtine din iod si un detergent neionic
E. se utilizeaza in dermatologie si stomatologie

263. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic:


A. ketoconazolul
B. griseofulvina
C. amfotericina B
D. flucitozina
E. econazolul
264. Care dintre urmatoarele substante sunt antibiotice antimicotice:
A. ketoconazolul
B. nistatinul
C. amfotericina B
D. flucitozina
E. griseofulvina

265. Care dintre urmatoarele substante sunt macrolide polienice:


A. nistatinul
B. natamicina
C. amfotericina B
D. clotrimazolul
E. griseofulvina

266. Clotrimazolul:
A. este un antimetabolit al uracilului
B. este un derivat de imidazol
C. se administreaza exclusiv oral
33
D. se administreaza exclusiv local
E. nu actioneaza in tricomoniaza vaginala

267. Nistatinul:
A. este un antibiotic antimicotic cu structura polienica
B. este un derivat al citozinei
C. este o substanta sensibila la lumina
D. este o substanta solubila in apa
E. este un derivat al citozinei

268. Griseofulvina este indicată în:


A. infecţie cu pseudomonas aeruginosa
B. meningita cu haemophilus influenzae
C. epidermofiţii
D. onicomicoze
E. amibiază intestinală

269. Ketoconazolul:
A. are o difuzie bună în LCR
B. nu dezvoltă rezistenţă
C. este un derivat de imidazol
D. are un efect scăzut în cazul coadministrării cimetidinei
E. poate provoca hepatotoxicitate

270. Natamicina este indicată în:


A. micoze respiratorii
B. tricomoniază
C. aspergiloză
D. histoplasmoză pulmonară
E. onicomicoză

271. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la flucitozină:


A. are o difuzie largă în ţesuturi, dar nu si în LCR
B. nu dezvoltă rezistenţă
C. acţionează numai fungistatic
D. se elimină predominent prin fecale
E. poate provoca pancitopenie

272. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la griseofulvină:


A. asociată cu alcool provoacă efecte de tip antabuz
B. are şi efect inhibitor enzimatic
C. se indică în micozele pielii capului
D. este singurul antimicotic recomandat la gravide
E. este indicată în candidoza intestinală

273. Se utilizează în dermatomicozele sistemice:


A. buclosamida
B. griseofulvina
C. flucitozina
D. amfotericina B
E. clotrimazol

274. Următoarele afirmaţii privind farmacoterapia Amfotericinei B sunt adevărate:


A. se administrează parenteral sub formă de perfuzii în micozele sistemice grave
B. nu este sensibilă la lumină
C. efectul advers cel mai grav este afectarea renală
D. se administrează exclusiv oral
E. după administrare orală se absoarbe complet din tubul digestiv

275. Antimicotice antibiotice sunt reprezentate de:


A. Miconazol
B. Griseofulvina
C. Nistatina
D. Clotrimazol
E. Flucitozina

34
Tema nr. 6
Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice

Analgezice morfinomimetice
276. Analgezicele opioide:
A. se indica in dureri intense
B. sunt numai produse de sinteza
C. la om au efect excitant pe SNC
D. produc toleranta si dependenta
E. actioneaza exclusiv ca agonisti pe receptorii miu

277. Analgezicele opioide:


A. scad pragul perceperii durerii
B. sunt eficace in durerea somatica si viscerala
C. deprima respiratia
D. cresc peristaltismul
E. cresc tonusul uterului gravid

278. Care afirmatii sunt adevarate:


A. activarea receptorilor miu este responsabila de farmacodependenta
B. toleranta are la baza un mecanism de heteroreglare up
C. toleranta nu se instaleaza pentru efectul constipant
D. este interzisa asocierea unui analgezic opioid cu unul neopioid
E. sindromul de abstinenta la opioide imbraca manifestari de tip adrenergic

279. Care analgezice morfinomimetice sunt agonisti puternici pe receptorii μ:


A. fentanyl
B. metadona
C. pentazocina
D. naloxona
E. codeina

280. Morfina:
A. sufera intens efectul primului pasaj hepatic
B. este agonist-antagonist pe receptorii opioizi
C. stimuleaza respiratia
D. are proprietati constipante
E. are efecte antihistaminice

281. Opiodele:
A. stimuleaza centrul tusei
B. produc midriaza
C. produc deprimare respiratorie
D. produc greata si voma
E. produc retentie urinara

282. Se contraindica utilizarea opioizilor:


A. in insuficienta respiratorie
B. in hipertrofie de prostata
C. postoperator
D. in anestezia generala
E. ca antitusive

283. Activarea receptorilor opioizi miu este asociata cu urmatoarele efecte:


A. analgezie (la nivel supraspinal);
B. midriaza;
C. euforie;
D. deprimare respiratorie;
E. dependenta fizica.

284. Agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi sunt:


A. serotonina;
B. enkefaline;
C. histamina;
35
D. endorfine;
E. dinorfine.

285. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse:


A. toleranta;
B. midriaza (exceptie petidina);
C. dependenta psihica;
D. hipertensiune arteriala;
E. dependenta fizica.

286. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza:


A. codeina;
B. naloxona;
C. pentazocina;
D. nalorfina;
E. metadona.

287. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt:


A. are efect analgezic puternic;
B. risc mic de farmacodependenta;
C. induce greata si voma;
D. are si mecanism analgezic monoaminergic spinal;
E. are efect analgezic mediu.

288. Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina?


A. toleranta;
B. dependenta psihica si fizica;
C. deprimare respiratorie;
D. diaree;
E. urticarie.

289. Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina?


A. analgezie;
B. deprimarea centrului respirator;
C. bronhodilatatie;
D. deprimarea centrului tusei;
E. scaderea tonusului musculaturii netede a aparatului digestiv.

290. Care din urmatoarele medicamente au actiune antagonista asupra receptorilor opioizi?
A. naloxona;
B. codeina;
C. nalorfina;
D. morfina;
E. metadona.

291. Morfina are urmatoarele contraindicatii:


A. astm bronsic;
B. colica hepatica, colica renala (asociat cu un spasmolitic);
C. abdomen acut;
D. deprimare respiratorie;
E. copii sub doi ani.

292. Morfina prezinta urmatoarele efecte secundare:


A. hipertensiune arteriala;
B. urticarie;
C. greata, voma;
D. deprimarea respiratiei;
E. diaree, mictiuni frecvente.

293. Profilul farmacocinetic al metadonei este:


A. biodisponibilitate per os buna;
B. biodisponibilitate per os redusa;
C. durata de actiune analgezica lunga (8 - 48 ore) si risc de cumulare;
D. durata de actiune analgezica medie;
E. nu prezinta risc de acumulare, datorita procentului redus de legare de proteinele plasmatice.

36
294. Profilul farmacocinetic al morfinei este:
A. biodisponibilitate redusa p.o.;
B. coeficient de epurare hepatica mic;
C. durata de actiune analgezica medie (2 - 7 ore);
D. clearance hepatic dependent de functia cardiaca, tensiunea arteriala, debitul sanguin hepatic;
E. variabilitate farmacocinetica mare dependenta de activitatea enzimatica hepatica si debitul sanguin hepatic.

295. Supradozarea si intoxicatia acuta cu analgezice opioide se manifesta prin:


A. mictiuni frecvente;
B. hipotensiune arteriala cu stare de soc;
C. diaree;
D. mioza (exceptie petidina);
E. deprimarea respiratiei.

296. Tipurile de actiuni farmacodinamice care pot fi produse de analgezicele opioide sunt:
A. antivomitiva;
B. analgezica;
C. bronhodilatatoare;
D. laxativ-purgativa;
E. antitusiva.

297. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice pentazocinei:


A. agonist pe receptorii opioizi k (kappa);
B. produce analgezie spinala;
C. este euforizant;
D. este deprimant al centrului respirator;
E. agonist pe receptorii opioizi miu.

298. Analgezicele morfinomimetice pot fi administrate:


A. în dureri cronice intense
B. postoperator
C. la bolnavii cu abdomen acut
D. în arsuri intense
E. în patologia obstetricală

299. Analgezicele morfinomimetice pot provoca:


A. retenţie urinară
B. hipotensiune arterială
C. diaree
D. midriază
E. iritaţie gastrică

300. Care dintre următoarele efecte pot fi atribuite analgezicelor morfinomimetice:


A. relaxarea sfincterului Oddi
B. mioză
C. deprimarea respiraţiei
D. midriază
E. scăderea secreţiilor digestive

Analgezice antipiretice
301. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic:
A. În intoxicaţia acută produce convulsii, delir
B. Poate produce bronhoconstricţie
C. Produce aceleaşi efecte terapeutice şi adverse la doze mici şi la doze mari
D. Nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutive
E. Efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6 g/zi).

302. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele analgezice antipiretice sunt corecte?
A. Unele analgezice-antipiretice au si efecte antiinflamatoare
B. Antipireticele produc vasodilatatie periferica, transpiratie, scaderea metabolismului.
C. La dozele analgezice produc somnolenta si somn
D. Actioneaza ca analgezice ridicand pragul perceperii durerii fara a influenta reactia la durere.
E. Antipireticele reduc atat temperatura crescuta (in febra) cat si temperatura normala a organismului

303. Care dintre afirmatiile referitoare la Metamizol sodic sunt corecte?


37
A. Este contraindicata administrarea la copiii de orice varsta
B. Are efecte analgezice, antipiretice si antispastice bune
C. Se conditioneaza sub forma de comprimate, supozitoare, fiole
D. Poate produce alergii cutanate si leucopenie
E. Nu poate fi administrat pe cale i.v

304. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii:


A. ulcer gastro-duodenal;
B. altralgii, mialgii;
C. boli hemoragice;
D. cefalee;
E. alergie la salicilati.

305. Actiunea antiagreganta plachetara a acidului acetilsalicilic are ca mecanism:


A. acetilarea ciclooxigenazai-1 (COX-1) din trombocite;
B. acetilarea ciclooxigenazei-1 (COX-1) din endoteliul vascular;
C. inhibarea biosintezei plachetare de tromboxan A2 (TxA2);
D. inhibarea biosintezei de prostaciclina (PGI2);
E. inhibarea ireversibila a ciclooxigenazei-2 (COX-2).

306. Aminofenazona poate produce urmatoarele reactii adverse:


A. efect proulcerogen gastric;
B. microhemoragii;
C. eruptii cutanate alergice;
D. leucopenie si agranulocitoza;
E. neoplasm gastric.

307. Analgezice antipiretice derivati de acid salicilic (salicilati) sunt:


A. diflunisalul;
B. fenacetina;
C. benorilatul;
D. propifenazona;
E. acidul acetilsalicilic.

308. Care sunt formele sub care acidul acetilsalicilic prezinta o biodisponibilitate ridicata?
A. forma de acid;
B. omprimate efervescente (cu NaHCO3);
C. forma cristalizata din etanol;
D. sarea de sodiu;
E. forma cristalizata din n-hexan.

309. Mecanismele de actiune care stau la baza actiunilor analgezica - antipiretica sunt:
A. mecanism periferic antinociceptiv (antihiperalgezic);
B. mecanism central talamic (ridicarea pragului perceperii durerii);
C. inhibarea biosintezei de prostaglandine citoprotectoare la nivelul mucoasei gastrice;
D. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate in nociceptie;
E. inhibarea biosintezei de prostaglandina E2 (PGE2) cu efect pirogen la nivel hipotalamic.

310. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce urmatoarele reactii adverse:


A. hepatotoxicitate;
B. tulburari sanguine (leucopenie, agranulocitoza);
C. neoplasm gastric;
D. reactii alergice cutanate;
E. methemoglobinemie.

311. Metamizolul (noraminofenazona) prezinta urmatoarele contraindicatii:


A. insuficienta hepatica;
B. alergie la pirazolone;
C. ulcer gastric;
D. leucopenie;
E. neoplasm gastric.

312. Paracetamolul este:


A. p-acetilaminofenol;
B. antiagregant plachetar;
C. analgezic;

38
D. antipiretic;
E. antiseptic-dezinfectant.

313. Precizati medicamentele analgezice - antipiretice:


A. pitofenona;
B. propifenazona;
C. paracetamol;
D. metamizol;
E. fenpipramida.

314. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de paracetamol:


A. icter;
B. methemoglobinemie;
C. efect proulcerogen gastric;
D. citoliza hepatica;
E. eruptie cutanata.

315. Acidul acetilsalicilic este indicat în:


A. artralgii
B. infecţii acute febrile
C. dureri preoperatorii moderate
D. tromboflebită acută
E. dismenoree

316. Acidul acetilsalicilic:


A. la doze mari are efect hipoprotrombinizant
B. este antipireticul recomandat la pacienţii cu teren atopic
C. este contraindicat înainte de o intervenţie chirurgicală
D. poate provoca citoliză hepatică
E. are efect uricozuric

317. Acţiunea farmacodinamică a acidului acetilsalicilic se caracterizează prin:


A. analgezie intensă
B. bronhoconstricţie
C. efect uricozuric
D. efect antiagregant plachetar la doze mari
E. efect ulcerigen

318. Analgezicele antipiretice:


A. prezinta efect euforizant
B. au acţiune analgezică în principal la nivelul talamusului ridicând pragul perceperii durerii
C. efectul analgezic este mai intens în afecţiunile viscerale
D. unele au şi efect antiinflamator
E. au efect hipotermizant

319. Metamizolul poate provoca:


A. leucopenie
B. cancer gastric
C. erupţii alergice cutanate
D. necroză hepatică
E. retenţie urinară

320. Paracetamolul este contraindicat în:


A. insuficienţă respiratorie
B. insuficienţă renală
C. insuficienţă hepatică
D. insuficienţă coronariană
E. insuficienţă cardiacă

321. Paracetamolul poate provoca următoarele efecte adverse:


A. hipotensiune arterială
B. rabdomiolize
C. retenţie urinară
D. necroză hepatică
E. microhemoragie gastrică

39
322. Paracetamolul:
A. are efect antipiretic şi analgezic moderat
B. la doze mici, subanalgezice, are acţiune antiinflamatoare moderată
C. la doze mari este hepatotoxic
D. are efect methemoglobinizant
E. poate provoca microhemoragii gastrice

323. Paracetamolul:
A. este contraindicat la pacienţii trataţi cu antivitamine K
B. este antipireticul preferat la astmatici
C. poate fi folosit în cursul sarcinii
D. poate determina citoliză hepatică în caz de supradozaj
E. este contraindicat la sugari

324. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic:


A. provoacă bronhoconstricţie
B. se indică în obţinerea preoperatorie a analgeziei
C. la doze mari are efect antiagregant plachetar
D. are acţiune antipiretică mai intensă decât paracetamolul
E. are efect uricozuric

325. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la noraminofenazonă:


A. la doze mari are şi efect antiinflamator
B. poate induce cancer gastric
C. este un analgezic mai intens decât aminofenazona
D. poate provoca leucopenie
E. intră în compoziţia preparatului Antinevralgic

326. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la paracetamol:


A. are efect methemoglobinizant
B. este contraindicat în insuficienţă respiratorie
C. poate provoca rabdomiolize
D. este metabolitul activ al fenacetinei
E. poate induce cancer gastric

327. Acidul acetilsalicilic are următoarele acţiuni farmacodinamice:


A. analgezică, antipiretică
B. antiinflamatoare puternică
C. antiagragantă plachetar la doze subanalgezice
D. hipercolesterolemiantă
E. hiperglicemiantă

328. Acidul acetilsalicilic are următoarele efecte adverse:


A. bronhoconstricţie
B. favorizarea accidentelor trombotice la doze mici
C. acufene
D. edem angioneurotic
E. farmacodependenţă

329. Acţiunea analgezică antipiretică a AINS se realizează prin:


A. mecanism central la nivel talamic
B. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate în nocicepţie
C. inhibarea COX-2 inductibilă
D. inhibarea biosintezei de PGE-2 cu efect pirogen la nivel hipotalamic
E. inhibarea COX-1 constitutivă

330. Acţiunea antispastică musculotropă este caracteristică pentru:


A. metamizol
B. fenacetină
C. acid acetilsalicilic
D. paracetamol
E. aminofenazonă

40
Tema nr. 7
Hipnotice şi tranchilizante

Hipnotice

331. Care afirmatii sunt corecte?


A. Amobarbitalul are efect sedativ, hipnotic, cu durata lunga de actiune.
B. Ciclobarbitalul este activ in marele rau epileptic
C. Amobarbitalul se utilizeaza ca anestezic general de scurta durata
D. Ciclobarbitalul este un barbituric cu durata scurta de actiune
E. Fenobarbitalul este un hipnotic cu durata lunga de actiune

332. Ce modificări ale funcţiilor fiziologice pot apare în timpul somnului fiziologic?
A. Starea de conştienţă este suprimată
B. Motilitatea voluntară nu este abolită
C. Motilitatea reflexă este diminuată
D. Pragul reflex este scăzut
E. Metabolismul bazal este crescut

333. Derivaţii barbiturici determină


A. Deprimarea respiraţiei celulare
B. Accentuează oxidarea glucozei
C. Blochează sinteza de ATP
D. Creşte consumul de oxigen la nivelul creierului
E. Scade consumul de oxigen la nivelul creierului.

334. Hipnocoecitivele:
A. Sunt deprimante selective ale sistemului nervos central
B. În funcţie de doză produc: sedare-somn-somn hipnotic-somn narcoti-comă-moarte
C. Deprimă respiraţia
D. Nu modifică EEG nocturn
E. Reduc durata somnului paradoxa REM

335. Hipnoinductoarele
A. Nu produc somn narcotic
B. Acţionează selectiv pe receptorii specifici (GABA)
C. Trezirea din somn se face greu cu stări de obnubilare
D. Efectele asupra SNV, circulaţie şi respiraţie sunt intense
E. Produc o inducţie enzimatică marcată.

336. Terapia insomniilor constă în administrarea de


A. Nootrope
B. Sedative
C. Hipnotice
D. Psihostimulente
E. Anxiolitice

337. Actiunea inductoare enzimatica a fenobarbitalului explica:


A. diminuarea eficacitatii unor medicamente asociate;
B. actiunea deprimanta gradata asupra SNC;
C. potentarea efectului bauturilor alcoolice;
D. durata lunga de actiune;
E. toleranta prin mecanism farmacocinetic.

338. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism prin mecanism


farmacocinetic (inductie enzimatica) cu scaderea eficacitatii urmatoarelor medicamente:
A. contraceptive orale;
B. propranolol;
C. anticoagulante cumarinice;
D. teofilina;
E. medicamente antiacide.

339. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta si durata de actiune scurte:


A. pentobarbital;
B. fenobarbital;
41
C. amobarbital;
D. hexobarbital;
E. ciclobarbital.

340. Care sunt afirmatiile corecte privind ciclobarbitalul:


A. latenta si durata a efectului scurte;
B. indicat in insomnii terminale (trezirea precoce);
C. este hipnocoercitiv (nu hipnogen);
D. este indicata administrarea timp indelungat;
E. este anticonvulsivant indicat in marele rau epileptic.

341. Dupa administrare repetata hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele reactii


adverse:
A. efect "rebound" cu vise neplacute (cosmaruri), la oprirea brusca a tratamentului;
B. obisnuinta;
C. cresterea metabolismului bazal;
D. inhibitie enzimatica;
E. dependenta fizica (sindrom de abstinenta cu convulsii).

342. Intoxicatia acuta cu fenobarbital se trateaza prin:


A. flumazenil;
B. un diuretic osmotic;
C. haloperidol;
D. alcalinizarea urinii;
E. alcool etilic.

343. Mecanismul de actiune al barbituricelor hipnotice cuprinde:


A. blocarea receptorilor dopaminergici;
B. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor;
C. potentarea actiunii acidului gamaaminobutiric (GABA);
D. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare;
E. inhibarea enzimei monoaminooxidaza (MAO).

344. Potentarea efectelor barbituricelor apare in cadrul unor interactiuni cu:


A. alcool etilic;
B. diazepam;
C. anticoagulante cumarinice;
D. rifampicina;
E. cimetidina.

345. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice nitrazepamului:


A. are actiune hipnotica;
B. are durata scurta de actiune;
C. activeaza complexul receptor GABA-postsinaptic;
D. reduce durata somnului paradoxal (REM);
E. este derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepina;

346. Bromurile:
A. administrate prelungit pot provoca impotenţă sexuală
B. administrarea de NaCl le încetineşte eliminarea
C. nu au risc alergizant
D. se recomandă frecvent în prescripţii magistrale
E. sunt indicate în enurezisul nocturn

347. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la fenobarbital o consideraţi corectă:
A. produce somnolenţă diurnă reziduală
B. la doze mari provoacă convulsii
C. are şi efect inhibitor enzimatic
D. se administrează exclusiv oral
E. dezvoltă farmacodependenţă
348. Care dintre următoarele benzodiazepine sunt utilizate ca hipnotice?
A. medazepam
B. lorazepam
C. nitrazepam
D. flunitrazepam
E. bromazepam

42
349. Care dintre următoarele medicamente au acţiune hipnotică:
A. maprotilina
B. moclobemida
C. cloralhidratul
D. nitrazepam
E. selegilina

350. Ciclobarbitalul:
A. este un hipnotic cu durată de acţiune ultrascurtă
B. este indicat în insomnia incipientă datorată hiperexcitabilităţii nervoase
C. are latenţă şi durată scurtă
D. suferă intens efectul de prim pasaj hepatic
E. se administrează exclusiv parenteral

351. Cloralhidratul:
A. are efect timoanaleptic
B. se administrează în asociere cu mucilagiul de gumă arabică
C. este o substanţă cu efect hipnotic
D. are efect iritant pe mucoasă
E. nu se recomandă la bolnavii cu hipertrofie de prostată

352. Hipnoticele barbiturice sunt contraindicate:


A. la bolnavii cu insuficienţă hepatică gravă
B. în preanestezie
C. la conducătorii auto
D. la pacienţii epileptici
E. în insuficienţa renală severă

353. Nitrazepamul:
A. are un T1/2 scurt (6-8 ore)
B. produce un somn apropiat de somnul fiziologic, pe o durată de 6-8 ore
C. prezintă şi activitate timoanaleptică
D. are un efect de prim pasaj hepatic ridicat
E. se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice

354. Care dintre următorii compuşi sunt hipnotice benzodiazepine?


A. fenobarbital
B. nitrazepam
C. cloralhidrat
D. triclofos
E. flunitrazepam

355. Hipnoticele benzodiazepine:


A. sunt reprezentate de cloralhidrat
B. modifică structura somnului
C. potenţează transmisia inhibitoare GABA-ergică
D. cresc frecvenţa de deschidere a canalelor de clor
E. scad frecvenţa de deschidere a canalelor de clor

Tranchilizante

356. Benzodiazepine nu sunt recomandate:


A. Conducătorilor auto
B. În stări anxioase
C. În miastenia gravis
D. În anesteziologie
E. În insomnii

357. Benzodiazepinele pot actiona prin urmatoarele mecanisme de actiune


A. Inhibarea neurotransmisiei excitatoare mediata de GAB
B. Potentarea neurotransmisiei inhibitoare mediata de GABA.
C. Potentarea recaptarii adenozinei in neuroni
D. Inhibarea recaptarii adenozinei in neuroni.
E. Inhibarea recaptarii serotoninei.
43
358. Care dintre afirmatiile referitoare la Diazepam sunt adevarate:
A. Este o substanta cu structura benzamidica
B. Este conditionat sub forma de comprimate si fiole in produsul Valium
C. Are actiune anxiolitica, miorelaxanta, antiepileptica
D. Poate conduce la instalarea farmacodependentei.
E. Se poate utiliza ca premedicatie in anesteziologi

359. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la benzodiazepine sunt adevărate?


A. Se absorb bine la administrare orală
B. Se metabolizează la compuşi activi
C. Nu trec bariera hematoencefalică
D. Prin metabolizare se obţin şi compuşi 3-hidroxilaţi
E. La administrarea i.m. absorbţia este mai crescută comparativ cu cea orală.

360. Care dintre următoarele efecte pot apare în cazul benzodiazepinelor?


A. Tranchilizant
B. Anticonvulsivant
C. Psihostimulent
D. Miorelaxant
E. Antiagregant plachetar

361. Tranchilizantele
A. Diminuă anxietatea
B. Cresc starea de tensiune psihică
C. Temperează reacţiile emoţionale
D. Potenţează deprimantele SNC
E. Se pot asocia cu alcoolul

362. Activitatea farmacodinamica a tranchilizantelor cuprinde urmatoarele actiuni:


A. anxiolitica;
B. anticonvulsivanta;
C. stimulanta a SNC;
D. miorelaxanta;
E. hipnoinductoare.

363. Benzodiazepinele:
A. actioneaza pe receptorii dopaminergici;
B. actioneaza pe receptorii benzodiazepinici cuplati cu receptorii GABA;
C. actioneaza pe receptorii histaminergici;
D. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor;
E. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor.

364. Care din urmatoarele substante apartin grupei benzodiazepinelor?


A. diazepam;
B. clorpromazina;
C. medazepam;
D. lorazepam;
E. meprobamat

365. Diazepamul este indicat in:


A. stari anxioase;
B. anesteziologie ca premedicatie;
C. starea de rau epileptic;
D. primul trimestru de sarcina;
E. miastenie.

366. Medazepamul se contraindica la:


A. conducatorii auto:
B. cei cu anxietate;
C. bolnavii cu insomnie;
D. in climacterium;
E. cei ce consuma bauturi alcoolice.

367. Care din proprietatile farmacocinetice ale diazepamului sunt false?


A. se absoarbe bine digestiv;

44
B. absorbtia este marita prin alcool;
C. nu se elimina prin lapte;
D. se metabolizeaza mai repede la batrani;
E. principalul metabolit este desmetildiazepam;

368. Care din proprietatile farmacocinetice ale oxazepamului sunt false?


A. absorbtie digestiva buna;
B. apar metaboliti activi;
C. T 1/2 este scurt;
D. cumularea este intensa;
E. absorbtia este marita prin alcool.

369. Care din urmatoarele afirmatii privind tranchilizantele sunt false?


A. potenteaza alte deprimante SNC;
B. stimuleaza musculatura striata;
C. sunt agonisti pe receptorii GABA-ergici;
D. pot agrava disfunctia respiratorie;
E. nu provoaca toleranta si dependenta;

370. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroxizin?


A. este un tranchilizant;
B. este un spasmogen musculotrop;
C. se recomanda in prurit rebel;
D. diminua anxietatea din alcoolism;
E. la doze mari da hiperexcitabilitate.

371. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind reactiile adverse la benzodiazepine?
A. produc somnolenta;
B. reactiile adverse sunt mai intense la varstnici;
C. nu produc toleranta;
D. nu produc sindrom de abstinenta;
E. cresc riscul malformatiilor la nou-nascut.

372. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru diazepam?


A. creste tonusul miometrului;
B. creste agresivitatea;
C. este miorelaxant;
D. diminua atentia;
E. induce somnul.

373. Mecanismul de actiune al tranchilizantelor consta in:


A. activarea receptorilor GABA A;
B. activarea receptorilor GABA B;
C. cresterea frecventei deschiderii canalelor de clor;
D. blocarea canalelor de sodiu;
E. inhibarea recaptarii noradrenalinei;

374. Benzodiazepinele au acţiune:


A. antipsihotică
B. miorelaxantă
C. anxiolitică
D. antiemetică
E. sedativ-hipnoinductoare

375. Benzodiazepinele au următoarele indicaţii terapeutice:


A. curele de dezintoxicare în alcoolism
B. miastenia gravis
C. inducţia anesteziei generale
D. enurezis nocturn
E. convulsii de diverse etiologii

376. Benzodiazepinele sunt contraindicate în următoarele situaţii clinice:


A. primul trimestru de sarcină
B. preanestezie
C. hipertiroidie
D. miastenie gravis

45
E. tetanos

377. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt ameliorate prin administrare de diazepam:
A. depresia endogenă
B. sindromul anxios
C. starile spastice ale musculaturii striate
D. nevralgia de trigemen
E. epilepsia

378. Efectele benzodiazepinelor pot fi crescute de:


A. cimetidină
B. antiacide gastrice
C. alcoolul etilic
D. disulfiram
E. cafeină

379. Fac parte din grupul benzodiazepinelor cu T1/2 intermediar (10-15 ore):
A. oxazepamul
B. nitrazepamul
C. clonazepam
D. diazepam
E. clordiazepoxid

380. Meprobramatul:
A. poate induce obişnuinţă şi dependenţă fizică
B. are efect miorelaxant intens
C. prezintă efect anticolinergic
D. poate fi administrat pe cale orală şi parenterală
E. la doze mari are şi proprietăţi neuroleptice

381. Meprobramatul:
A. are acţiune antispastică musculotropă
B. este contraindicat la persoanele care necesită integritatea funcţiilor psihomotorii
C. are efect antiserotoninic
D. accentuează deprimarea SNC indusă de alcool
E. nu dezvoltă farmacodependenţă

382. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la benzodiazepine:


A. traversarea barierei hematoencefalice este mai rapidă pentru substanţele mai lipofile (diazepam)
B. pe cale intramusculară rata absorbţiei este mai mare decât per os
C. se leagă slab de proteinele plasmatice
D. multe benzodiazepine sunt metabolizate în compuşi activi
E. proprietăţile farmacocinetice diferă în funcţie de structura chimică a benzodiazepinei

383. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la Hidroxizin:


A. are acţiune antispastică musculotropă
B. este un tranchilizant eficient
C. diminuă starea de anxietate din alcoolism
D. are şi efect inhibitor enzimatic
E. nu se recomandă a fi asociat cu antidepresivele triciclice

384. Sunt incluse în grupa benzodiazepinelor cu T1/2 lung (> 50 ore):


A. flunitrazepam
B. diazepam
C. oxazepam
D. clordiazepoxid
E. clorazepat

385. Acţiunile farmacodinamice ale benzodiazepinelor sunt:


A. anxiolitică
B. antipsihotică
C. antiparkinsoniană
D. anticonvulsivantă
E. miorelaxantă

46
Tema nr. 8
Simpatomimetice şi Simpatolitice

Simpatomimetice
386. Adrenomimeticele produc:
A. stimularea functiilor miocardice
B. mioza
C. vasoconstrictie prin alfa-1
D. bronhoconstrictie
E. hiperglicemie

387. Adrenomimeticele se pot utiliza:


A. in afectiuni alergice
B. in stop cardiac si soc cardiogen
C. in stari congestive ale mucoasei nazale si oculare
D. in hipertensiune arteriala
E. in caz de travaliu prematur

388. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. adrenalina este un adrenomimetic de electie in socul anafilactic
B. efedrina si nafazolina dau fenomene rebound
C. dobutamina este un beta-1 adrenomimetic
D. izoprenalina este lipsita de efecte cardiace
E. beta-2 adrenomimeticele selective sunt bronhodilatatoare

389. Care din urmatorii compusi se utilizeaza ca descongestionante nazale:


A. tolazolina
B. oximetazolina
C. efedrina
D. bametanul
E. nafazolina

390. Care efecte nu sunt caracteristice simpatomimeticelor:


A. bronhoconstrictia
B. relaxarea uterului
C. hipoglicemia
D. vasoconstrictia
E. deprimarea miocardului

391. Dopamina:
A. este o catecolamina
B. are efecte selective pe beta 1
C. este indicata in socul cardiogen
D. se adminstreaza intravenos
E. potenteaza efectul neurolepticelor

392. Noradrenalina:
A. prezinta efecte beta-2-adrenomimetice
B. se poate administra pe cale orala
C. este o catecolamina
D. se indica in insuficienta circulatorie acuta de tip hipoton
E. se indica in hipertensiunea arteriala

393. Simpatomimeticele pot:


A. stimula receptorii alfa
B. bloca receptorii beta
C. bloca receptorii noradrenalinei
D. favoriza eliberarea noradrenalinei
E. inhiba recaptarea noradrenalinei
394. Simpatomimeticele:
A. potenteaza efectul antidepresivelor triciclice
B. scad efectul cardiotonic al digitalicelor
C. pot agrava cardiopatia ischemica
D. pot creste efectul anestezicelor locale
47
E. diminueaza efectul antidiabeticelor

395. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de adrenalina?


A. tahicardie;
B. hipertensiune arteriala;
C. cresterea metabolismului bazal;
D. bronhoconstrictie;
E. hipoglicemie.

396. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice?


A. actioneaza in ganglionii simpatici;
B. activeaza receptorii adrenergici;
C. au efecte inhibitoare asupra inimii;
D. stimuleaza lipoliza;
E. au efect bronhodilatator.

397. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice?


A. au actiune bronhospastica;
B. au actiune directa;
C. au actiune indirecta;
D. au actiune mixta;
E. scad tensiunea arteriala.

398. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice?


A. contracta muschiul circular al irisului;
B. produc mioza;
C. creste forta de contractie a miocardului;
D. produc hipertensiune arteriala;
E. relaxeaza miometrul.

399. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru simpatomimetice?


A. actioneaza in sinapsele neuroefectoare simpatice;
B. au efecte alfa adrenergice;
C. receptorii beta adrenergici sunt cuplati cu adenilciclaza;
D. efectele beta-adrenergice au ca mesager secund GMPc,
E. produc hipoglicemie.

400. Care din urmatoarele caracteristici ale simpatomimeticelor sunt corecte?


A. produc vasoconstrictie;
B. inhiba SNC;
C. scad forta de contractie a inimii;
D. scad tensiunea arteriala;
E. sunt bronhodilatatoare.

401. Care din urmatoarele indicatii sunt corecte pentru efedrina?


A. hipotensiune;
B. cardiopatie ischemica;
C. astm bronsic;
D. rinita;
E. hipertensiune.

402. Care din urmatoarele interactiuni ale simpatomimeticelor sunt adevarate?


A. cu antidepresivele IMAO produc crize hipertensive;
B. scad efectul antihipertensivelor;
C. cu derivatii xantinici deprima SNC;
D. cocaina le anuleaza efectul vasoconstrictor;
E. diminua efectul hipoglicemiantelor.

403. Care din urmatoarele medicamente sunt simpatomimetice?


A. adrenalina;
B. dobutamina;
C. fluvoxamina;
D. nizatidina;
E. salbutamol.

404. Care din urmatoarele substante sunt beta-2-adrenomimetice?

48
A. salbutamol;
B. propranolol;
C. fenoterol;
D. terbutalina;
E. neostigmina.

405. Simpatomimeticele au urmatoarele efecte adverse (efecte secundare):


A. hipotensiune arteriala;
B. hipertensiune arteriala;
C. tahiaritmie;
D. hipoglicemie;
E. hipercolesterolemie.

406. Adrenalina:
A. provoacă o deprimare a SNC
B. este medicaţia de elecţie în şocul anafilactic
C. contractă musculatura netedă bronşică
D. creşte minut volumul respirator
E. este utilizată în reanimarea cardiacă la înecaţi

407. Adrenalina:
A. difuzează în SNC
B. produce bronhospasm
C. reprezintă medicaţie de elecţie în şocul anafilactic
D. influenţează testele de laborator cu creşterea glicemiei şi a colesterolului
E. se prezintă sub formă de fiole injectabile de 10 ml cu soluţie 1%

408. Care dintre afirmaţiile de mai jos caracterizează dopamina:


A. este activă pe cale orală, având un T1/2 = 4-6 ore
B. la doze medii (10 mcg/kg/min) are efect beta 1-adrenergic stimulând toate funcţiile miocardice
C. are o difuziune bună în SNC
D. în administrarea paravenoasa se produce ischemie şi necroză
E. este o substanţă autacoidă

409. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false:


A. cafeina are un efect sinergic de potenţare a acţiunii adrenalinei
B. adrenalina este utilizată cu rezultate bune în insuficienţa circulatorie cerebrală
C. efedrina nu difuzează în SNC
D. calea de administrare a adrenalinei este per os
E. adrenalina antagonizează efectele antiparkinsonienelor

410. Dobutamina :
A. este predominent beta 1 adrenomimetic
B. este selectiv alfa 1 adrenomimetic
C. este în amestec racemic de doi enantiomeri
D. nu are efecte D1 dopaminergice
E. nu se utilizează în şocul cardiogen

Simpatolitice
411. Beta-blocantele:
A. stimuleaza functiile miocardului
B. influenteaza negativ profilul lipidic
C. au proprietati antihipertensive
D. fac parte din clasa I de antiaritmice
E. sunt contraindicate in angina pectorala
412. Cardioselectivitatea beta-blocantelor:
A. se pastreaza si la doze mari
B. inseamna ca medicamentul blocheaza selectiv receptorii beta-1
C. evita fenomenele de bronhoconstrictie la astmatici
D. le face utile la bolnavii cu deficit de pompa cardiaca
E. le contraindica la diabetici
413. Care din afirmatii sunt adevarate:
A. efectul chinidinic limiteaza efectul antiaritmic al beta-blocantelor
B. efectul antihipertensiv al beta-blocantelor este util celor cu debit cardiac si renina crescute
C. efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat in principal coronarodilatatiei
49
D. efectul antiglaucomatos al beta-blocantelor se datoreaza favorizarii drenarii umorii apoase
E. tratamentul cu beta-blocante nu se poate intrerupe brusc

414. Care simpatolitice pot fi folosite ca antihipertensive:


A. ergotamina
B. atenololul
C. prazosinul
D. dopamina
E. salbutamolul

415. Efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat:


A. scaderii consumului de oxigen al miocardului
B. deprimarii miocardului
C. coronarodilatatiei
D. efectului hipocolesterolemiant
E. efectului rebound

416. Efectul antihipertensiv al beta-blocantelor se explică prin:


A. creşterea debitului cardiac
B. scăderea secreţiei de renină
C. efect simpatolitic central
D. creşterea sintezei de bradikinină
E. coronarodilataţie

417. Prazosinul:
A. este un alfa-1 adrenolitic selectiv
B. creste postsarcina
C. creste colesterolul si trigliceridele
D. produce hipotensiune intensa la prima doza
E. se contraindica bolnavilor cu astm bronsic

418. Prazosinul:
A. este un inhibitor al enzimei de conversie
B. are efect antihipertensiv
C. durata de actiune este mai lunga ca la terazosin
D. poate da fenomenul primei doze
E. se contraindica in astm

419. Propranololul:
A. este un alfa-1-adrenolitic
B. este un beta-adrenolitic selectiv
C. se indica in hipertensiunea arteriala
D. este un beta-blocant de electie in tahiaritmii
E. se contraindica in angina pectorala

420. Se evita asocierea beta-blocantelor cu:


A. blocanti de calciu tip verapamil
B. hipoglicemiante
C. inhibitori ai enzimei de conversie
D. beta-simpatomimetice
E. diuretice

421. Care din urmatoaree caracteristici ale simpatoliticelor sunt corecte?


A. diminua sau impiedica efectele stimularii nervilor simpatici;
B. activeaza receptorii adrenergici;
C. antagonizeaza actiunea adrenergicelor;
D. blocheaza receptorii adrenergici;
E. produc hipertensiune.

422. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru adrenolitice?


A. blocheaza receptorii alfa-adrenergici;
B. influenteaza metabolismul mediatorilor chimici;
C. blocheaza receptorii beta-adrenergici;
D. impiedica eliberarea mediatorilor;
E. diminua actiunea simpatomimeticelor.

50
423. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru beta-adrenolitice?
A. blocheaza receptorii beta-adrenergici;
B. potenteaza efectul inotrop pozitiv al adrenalinei;
C. au actiune cronotrop negativa;
D. diminua formarea umorii apoase;
E. cresc presiune intraoculara.

424. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin?


A. alfa-adrenolitic;
B. antihipertensiv;
C. produce hipotensiune ortostatica dupa prima doza;
D. creste trigliceridele;
E. nu se administreaza in sindromul Raynaud.

425. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin?


A. este alfa-1-adrenolitic;
B. este un parasimpatomimetic;
C. este un neurosimpatolitic;
D. este beta-2-adrenolitic;
E. are actiune hipotensiva.

426. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru rezerpina?


A. este un antiulceros;
B. impiedica recaptarea noradrenalinei;
C. este un antiparkinsonian;
D. are actiune hipotensiva;
E. are actiune simpatomimetica.

427. Care din urmatoarele beta-blocante sunt cardioselective?


A. propranolol;
B. atenolol;
C. metoprolol;
D. timolol;
E. oxprenolol.

428. Care din urmatoarele efecte adverse pot apare dupa propranolol?
A. stari depresive;
B. cresterea trigliceridelor;
C. tahicardie;
D. impotenta;
E. bronhoconstrictie.

429. Care din urmatoarele indicatii pentru propranolol sunt corecte?


A. hipertensiune arteriala;
B. aritmii cardiace;
C. angina pectorala;
D. astm bronsic;
E. astenie.

430. Care din urmatoarele indicatii terapeutice nu sunt corecte pentru propranolol?
A. hipertensiunea arteriala;
B. ateroscleroza;
C. angina pectorala;
D. aritmii cardiace;
E. astm bronsic.

431. Acţiunea antianginoasă prin mecanism beta1- adrenolitic se datorează:


A. reducerii necesarului de oxigen la nivelul inimii la effort
B. diminuării forţei de contracţie a miocardului
C. creşterea frecvenţei cardiace
D. scăderii tensiunii arteriale sistolice
E. vasodilataţiei coronariene

432. Actiunea antihipertensivă a clonidinei se realizează prin următoarele mecanisme:


A. creşterea reninei
B. scăderea reninei

51
C. scăderea debitului cardiac
D. scăderea consumului de oxigen la nivel cardiac
E. deprimarea tonusului simpatic vasoconstrictor

433. Care din următoarele efecte adverse sunt produse de Prazosin:


A. deprimarea respiraţiei
B. risc de hipotensiune arterială posturală
C. tahicardie reflexă
D. gust metalic
E. fenomen de rebound după întreruperea tratamentului

434. Efectele beta-2 adrenolitice sunt:


A. bronhodilataţie
B. vasoconstricţie cu tulburări ischemice periferice
C. tendinţă la hipoglicemie
D. scăderea tensiunii intraoculare
E. inhibarea secreţiei de renină din aparatul juxta-glomerular renal

435. Fac parte din grupul simpatoliticelor:


A. fentolamina
B. dobutamina
C. nafazolina
D. nicergolina
E. tolazolina

436. Clonidina:
A. are acţiune antihipertensivă
B. determină efecte rebound la întreruperea bruscă a tratamentului
C. nu determină somnolenţă
D. se administrează la conducătorii auto
E. se utilizează în tratamentul sindromului de abstinenţă la morfină

437. Contraindicaţiile beta-adrenoliticelor neselective:


A. hipertiroidism
B. astm bronşic
C. bloc atrioventricular
D. anxietate de stres
E. activitate ce necesită mare atenţie (şoferi etc.)

438. Mecanismul acţiunii antihipertensive a beta-adrenoliticelor:


A. reducerea necesităţii de oxigen a miocardului
B. scăderea debitului cardiac
C. scăderea secreţiei de renină
D. efect simpatolitic central
E. inhibarea eliberării NA în fanta sinaptică

439. Metildopa:
A. reduce depozitele de noradrenalină
B. nu produce retenţie hidrosalină
C. are efecte toxice hepatice
D. se administrează în HTA forme medii şi severe
E. se administrează în hipotensiunea arterială

440. Notaţi afirmaţiile corecte:


A. labetalolul este beta-1 adrenolitic selectiv
B. propranololul este beta-adrenolitic neselectiv cu acţiune de tip anestezic local
C. atenololul este beta-1 adrenolitic pur
D. alprenololul este beta-adrenolitic cu acţiuni de tip simpatomimetic şi chinidinic
E. pindololul este beta-adrenolitic cu acţiune de tip chinidinic

52
Tema nr. 9
Parasimpatomimetice si parasimpatolitice

441. Anticolinergicele se pot indica in:


A. glaucom
B. astm bronsic
C. miastenia gravis
D. constipatie atona
E. voma din raul de miscare

442. Anticolinesterazicele se utilizeaza:


A. in tratamentul glaucomului
B. antidot in supradozarea curarizantelor depolarizante
C. ca antispastice
D. in miastenia gravis
E. in Parkinson

443. Atropina:
A. produce hiposecretie salivara cu uscaciunea gurii
B. este un protector al mucoasei gastrice
C. se indica in glaucom sub forma de colir 1%
D. produce midriaza insotita de cicloplegie
E. creste peristaltismul tubului digestiv

444. Care din afirmatii sunt adevarate:


A. atropina poate fi administrata in preanestezie
B. tropicamida este folosita ca antispastic
C. pirenzepinul actioneaza selectiv pe secretia gastrica
D. emeproniul se foloseste in retentie urinara
E. ipratropiul este indicat in astmul bronsic

445. Care parasimpatolitice se folosesc in oftalmologie:


A. pilocarpina
B. acetazolamida
C. tropicamida
D. atropina
E. timololul

446. In ce priveşte anticolinesterazicele:


A. ele au acţiune parasimpatomimetica
B. blochează colinesteraza întotdeauna ireversibil
C. se pot folosi în diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis
D. se pot folosi în tratamentul glaucomului
E. se indică în tratamentul Parkinsonului

447. In grupa anticolinesterazicelor:


A. neostigmina este un anticolinesterazic usor reversibil
B. neostigmina se utilizeaza in atonii intestinale
C. unii derivati organo-fosforici pot fi folositi in tratamentul glaucomului
D. neostigmina este antidotul curarizantelor depolarizante
E. edrofoniul este contraindicat in miastenia gravis.

448. La nivelul aparatului respirator atropina:


A. creşte secreţia glandelor căilor respiratorii
B. produce bronhoconstricţie
C. reduce spasmul laringian indus de anestezicele generale
D. se poate indica în astmul bronşic
E. deprimă respiraţia când centrul respirator este uşor deprimat

449. Parasimpatoliticele produc:


A. relaxarea musculaturii netede digestive
B. retentie urinara
C. hiposecretie a glandelor exocrine
D. mioza
E. scaderea presiunii intraoculare

53
450. Parasimpatomimeticele produc:
A. bronhodilatatie
B. scaderea secretiilor glandelor exocrine
C. contractia musculaturii netede digestive
D. mioza
E. bradicardie

451. Parasimpatomimeticele produc:


A. bronhodilatatie
B. bradicardie
C. cresterea presiunii intraoculare
D. mictiuni frecvente
E. miastenia gravis

452. Proprietati anticolinergice pot avea:


A. antidepresivele triciclice
B. neurolepticele
C. penicilinele
D. antihistaminicele H1
E. antiinflamatoarele nesteroidiene

453. Reacţiile adverse ce pot fi produse de parasimpatolitice sunt:


A. cicloplegie
B. constipaţie
C. sialoree
D. bronhoconstricţie
E. incontinenţă urinară

454. Care din afirmatiile privind domeniul colinergic sunt false?


A. acetilcolina este un mediator colinergic;
B. receptorii muscarinici se gasesc in sinapsele neuroefectoare somatice;
C. receptorii nicotinici se gasesc la nivelul sinapselor ganglionare;
D. sinapsele ganglionare din sistemul simpatic sunt sinapse adrenergice;
E. stimularea parasimpatica creste secretia glandelor exocrine.

455. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atropina?


A. este un alcaloid;
B. produce uscaciunea gurii;
C. scade presiunea intraoculara;
D. produce cicloplegie;
E. deprima SNC.

456. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatolitice?


A. sunt antagonisti;
B. blocheaza receptorii muscarinici;
C. inhiba miocardul;
D. au actiune miotica;
E. sunt antispastice.

457. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatomimetice?


A. sunt agonisti;
B. sunt antagonisti;
C. activeaza receptorii muscarinici;
D. blocheaza receptorii nicotinici;
E. inhiba acetilcolinesteraza.

458. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru pirenzepin?


A. antihistaminic H2;
B. anticolinergic selectiv;
C. inhibitor al pompei de protoni;
D. inhiba secretia gastrica;
E. se indica in sindromul Zollinger-Ellison.

459. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru scopolamina?


A. stimuleaza SNC;

54
B. midriaza;
C. activa in parkinsonism;
D. eficace in raul de miscare;
E. se indica in glaucom.

460. Care din urmatoarele efecte sunt de tip muscarinic?


A. bronhospasm;
B. bradicardie;
C. hiposecretie salivara;
D. colici abdominale;
E. mioza.

461. Care din urmatoarele efecte sunt de tip parasimpatolitic?


A. hipersecretia glandelor;
B. scaderea peristaltismului digestiv;
C. midriaza;
D. au efecte muscarinice;
E. stimulator cardiac.

462. Care din urmatoarele substante sunt parasimpatolitice?


A. pirenzepina;
B. scopolamina;
C. propantelina;
D. carbamazepina;
E. fenitoina.

463. Care dintre afirmatiile privind farmacologia atropinei nu sunt adevarate?


A. este un agonist;
B. scade secretia salivara;
C. produce midriaza;
D. relaxeaza musculatura neteda;
E. scade presiune intraoculara.

464. Care dintre afirmatiile privind farmacologia neostigminei sunt adevarate?


A. este un anticolinesterazic reversibil;
B. are efecte antimuscarinice;
C. se recomanda in atonia intestinala;
D. este antidot al curarei;
E. are un atom de azot cuaternar, deci se absoarbe foarte bine din tubul digestiv.

465. Efectele colinergice de tip muscarinic constau în:


A. mioză la nivelul muşchilor circulari ai irisului
B. stimularea SNC
C. creşterea secreţiei de adrenalină
D. relaxarea sfincterelor tubului digestiv
E. hipersecreţia glandelor endocrine

466. În preanestezie pentru inhibarea hipersecreţiei bronşice produsă de unele anestezice


generale se utilizează:
A. atropina
B. scopolamina
C. fizostigmina
D. pilocarpina
E. metacolina

467. Pilocarpina:
A. este indicată în glaucom
B. scade secreţia glandelor salivare producând uscăciunea gurii
C. la nivelul ochiului produce midriază
D. se indică în intoxicaţia cu atropină
E. forma de prezentare este Pilocarpină colir 1‰ care se administrează: 1 picătură x 4-6/zi

468. Scopolamina:
A. se prezintă sub formă de colir 1%
B. are efectele parasimpatolitice ale atropinei, dar de intensitate mai mare şi durată mai scurtă
C. suferă hidroliză enzimatică hepatică, la ester

55
D. se utilizează în răul de mişcare
E. este contraindicată în Parkinsonul postencefalitic

469. Anticolinesterazicele ireversibile:


A. sunt Neostigmina şi Piridostigmina
B. sunt derivaţi organofosforici
C. au durata de acţiune scurtă
D. sunt utilizate în glaucom
E. acţiunea lor este reversibilă în prezenţa obidoximei

470. Atropina determină:


A. hipersecreţie salivară
B. uscăciunea gurii şi greutate în deglutiţie
C. creşterea presiunii intraoculare
D. mioză
E. stimularea musculaturii vezicii urinare

471. Atropina este indicată în:


A. glaucom
B. hipersialie
C. spasme şi colici gastrointestinale
D. retenţie urinară
E. ileus paralitic

472. Care dintre următorii compuşi sunt parasimpatomimetice cu acţiune directă?


A. carbacol
B. fizistigmina
C. pilocarpina
D. neostigmina
E. betanecol

473. Neostigmina se administrează în:


A. retenţie urinară
B. Parkinson
C. miastenia gravis
D. astm bronşic
E. glaucom

474. Neostigmina:
A. se absoarbe foarte bine per os
B. se administrează în atonia musculară postoperatorie
C. este contraindicată în glaucom
D. este antidot anticurarizant pentru antagonizarea curarizantelor antidepolarizante
E. este derivat organofosforic

475. Parasimpatomimeticele cu acţiune indirectă (anticolinesterazice) sunt indicate în:


A. intoxicaţia prin curarizante depolarizante (tip suxametoniu)
B. intoxicaţia prin curarizante antidepolarizante (tip tubocurarina)
C. diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis
D. atonie intestinală
E. ulcer gastroduodenal

476. Reacţiile adverse la administrarea de atropină sunt:


A. constipaţie
B. hipersalivaţie
C. uscăciunea gurii
D. enurezis nocturn
E. retenţie urinară

477. Scopolamina este:


A. parasimpatolitic
B. parasimpatomimetic
C. utilizată în boala Parkinson
D. indicată în glaucom
E. utilizată în tratamentul răului de mişcare

56
478. Care dintre afirmaţiile privind hidroliza esterilor colinei este falsă?
A. Acetilcolina este hidolizată extrem de rapid
B. Carbaminoil-esterii sunt rezistenţi la hidroliză şi au timp de înjumătăţire lung
C. Metacolina este hidrolizată lent
D. Esterii de tip carbaminoil ai colinei sunt hidrolizaţi relativ rapid, având efecte de durată scurtă
E. Acetil-esterii colinei nu sunt hidrolizaţi de către colinesterază

479. Care dintre afirmaţiile următoare privind atropina este adevărată?


A. La indivizii cu tonus vagal normal, atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă
B. La indivizii cu tonus vagal normal, atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă
C. La indivizii cu tonus vagal crescut, atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă
D. La indivizii cu tonus vagal crescut, atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă
E. Acţiunea anticolinergică centrală este utilă în tratamentul bolii Parkinson

480. În practica medicală, parasimpatoliticele sunt utilizate pentru următoarele efecte:


A. Miotic (în glaucom)
B. Midriatic (examenul fundului de ochi)
C. Antispastic
D. Antisecretor (în ulcerul gastric)
E. Stimulator al contracţiei musculaturii striate (în miastenia gravis)

481. Neostigmina:
A. Se absoarbe bine oral şi are difuziune tisulară foarte bună (inclusiv la nivel central)
B. Este utilă în atonia intestinală, constipaţia atonă
C. Se utilizează pentru diagnosticarea şi în tratamentul miasteniei gravis
D. Antagonizează acţiunea curarizantelor de tip depolarizant
E. Este contraindicată în astm bronşic

482. Sunt efecte de tip muscarinic:


A. Contracţia muşchiului circular al irisului
B. Contracţia muşchiului radial al irisului
C. Contracţia musculaturii netede digestive
D. Erecţia
E. Ejacularea

483. Sunt efecte de tip nicotinic:


A. Contracţia musculaturii striate
B. Relaxarea musculaturii netede
C. Stimularea SNC
D. Eliberarea de adrenalină de către medulosuprarenală
E. Stimularea contracţiei miocardice

484. Sunt efecte secundare ale medicaţiei muscarinice:


A. Bronhoconstricţia, dispneea
B. Rinoreea
C. Retenţia de urină
D. Hipersecreţia gastrică
E. Uscăciunea gurii

485. Sunt efecte secundare de tip nicotinic:


A. Accelerarea tranzitului intestinal, diareea
B. Stimularea SNC
C. Hipersalivaţia
D. Creşterea frecvenţei micţiunilor
E. Contracţiile fasciculare ale musculaturii straite

486. Sunt sisteme de mesageri secunzi activate prin stimularea receptorilor M1 şi M3


colinergici:
A. Ionii de calciu
B. Inozitoltrifosfatul
C. AMPc
D. Diacilglicerolul
E. GMPc

487. Parasimpatomimeticele pot produce urmatoarele efecte secundare muscarinice:


A. hipersecretie gastrica, cu arsuri epigastrice

57
B. colici abdominale
C. mictiuni frecvente
D. uscaciunea gurii
E. stimularea musculaturii scheletice

488. Dupa administrare in sacul conjunctival, pilocarpina produce:


A. mioza pasiva, prin relaxarea muschiului radiar al irisului
B. mioza activa, prin contractia muschiului circular al irisului
C. scaderea presiunii intraoculare datorita reducerii secretiei de umoare apoasa
D. scaderea presiunii intraoculare datorita cresterii drenarii umorii apoase
E. relaxarea muschiului ciliar, cu favorizarea vederii la distanta

489. Sunt parasimpatomimetice directe:


A. pilocarpina
B. neostigmina
C. piridostigmina
D. fizostigmina
E. carbacol

490. Despre neostigmina sunt valabile afirmatiile:


A. are o biodisponibilitate redusa per os, deoarece are o structura polara
B. doza per os este de doua ori mai mare decat doza injectabila
C. este contraindicata in parkinson
D. este indicata in miastenia gravis
E. potenteaza curarizantele antidepolarizante

491. Precizati care sunt efectele parasimpatoliticelor la nivelul aparatului digestiv:


A. relaxarea sfincterului anal, cu diaree
B. relaxarea vezicii biliare
C. relaxarea muschilor netezi gastrici
D. hipersecretie salivara
E. hiposecretie gastrica

492. Atropina prezinta urmatoarele efecte centrale:


A. este deprimanta SNC, la doze mari
B. inhiba centrul respirator bulbar, la doze terapeutice, cu deprimare respiratorie
C. stimuleaza centrul vagal bulbar, cu bradicardie si hipotensiune slaba
D. este anticolinergica, cu utilitate in tratamentul intoxicatiilor cu anticolinesterazice
E. in cazul intoxicatiei, pot aparea hipertermie, agitatie, delir, convulsii, moarte

493. Comparativ cu atropina, scopolamina prezinta:


A. efecte parasimpatolitice de intensitate mai mica
B. stimularea mai intensa a centrului respirator
C. efect anticolinergic central, mai intens decat atropina pe tremor
D. efect inhibitor SNC, la doze mici
E. actiune antiglaucomatoasa mai redusa

494. Despre emepronium sunt corecte afirmatiile:


A. este un antispastic digestiv
B. este un bronhodilatator
C. este un antispastic urinar
D. este iritant puternic al mucoasei esofagiene
E. se administreaza in astm bronsic sub forma de aerosoli

495. Precizati indicatiile terapeutice ale neostigminei, bazate pe efectele de tip muscarinic:
A. atonia intestinala postoperatorie
B. antidot anticurarizant
C. retentia urinara postoperatorie
D. miastenia gravis
E. diagnosticul miasteniei

58
Tema nr. 10
Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene

496. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot avea proprietati:


A. analgezice-antipiretice
B. antiinflamatoare
C. antihipertensive
D. antiulceroase
E. antiagregante plachetare

497. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot produce:


A. epigastralgii
B. nevralgii
C. retentie hidrosalina
D. scaderea timpului de sangerare
E. bronhodilatatie

498. Diclofenacul:
A. intră în preparatul Voltaren
B. are proprietăţi analgezice
C. se contraindică în afecţiuni articulare degenerative
D. se utilizează în tratamentul astmului bronşic la cei sensibilizaţi la aspirină
E. diminuă sinteza de prostaglandine

499. Glucocorticoizii au proprietati:


A. antiinflamatoare
B. analgezice
C. antialergice
D. imunostimulatoare
E. diuretice

500. Glucocorticoizii:
A. produc hipoglicemie
B. favorizeaza catabolismul proteic
C. produc hipercolesterolemie
D. stimuleaza SNC
E. pot retine sodiul si apa in organism

501. Glucocorticoizii:
A. determina la oprirea brusca a unui tratament prelungit hipercorticism
B. grabesc vindecarea plagilor
C. produc hipercoagulabilitate
D. pot produce glaucom si cataracta
E. scad numarul de limfocite si inhiba formarea de anticorpi

502. Glucocorticoizii:
A. in asociere cu furosemidul cresc eliminarea de potasiu
B. in asociere cu antiacidele se absorb mai bine
C. in asociere cu anticoagulantele scad efectul acestora din urma
D. in asociere cu digitalicele pot creste efectul cardiotoxic al celor din urma
E. in asociere cu hipoglicemiantele scad efectul acestora din urma

503. In ce priveste actiunea lor antiinflamatoare, glucocorticoizii:


A. stimuleaza ciclooxigenaza prin intermediul lipocortinei
B. cresc cantitatea de prostaglandine
C. cresc migrarea leucocitelor in focarul inflamator
D. stabilizeaza lizozomii
E. inhiba atat reactiile exudative, cat si pe cele proliferative din procesul inflamator

504. Piroxicamul:
A. are proprietati analgezice
B. are proprietati antiinflamatoare
C. are durata scurta de actiune
D. poate da reactii adverse gastro-intestinale
E. nu se administreaza cutanat

59
505. Precizati antiinflamatoarele nesteroidiene ce se conditioneaza in preparate pentru
aplicare cutanata:
A. aspirina
B. diclofenacul
C. acidul niflumic
D. fenilbutazona
E. indometacinul

506. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru corticosteroizi?


A. sunt secretati fiziologic de corticosuprarenala;
B. sunt secretati fiziologic de medulosuprarenala;
C. secretia este maxima intre orele 6 - 8 am;
D. secretia este maxima inainte de ora 24;
E. nu sunt stocati in glanda.

507. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru piroxicam?


A. antiinflamator steroidian;
B. analgezic;
C. antipiretic;
D. antireumatic;
E. antigutos in criza.

508. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind mecanismul actiunii antiinflamatoare
a corticosteroizilor?
A. corticosteroizii au actiune antiinflamatoare intensa;
B. induc formarea de lipocortina;
C. inhiba fosfolipaza A2;
D. favorizeaza formarea prostaglandinelor;
E. favorizeaza formarea leucotrienelor.

509. Care din urmatoarele efecte adverse sunt specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene?
A. ulcer gastro-duodenal;
B. criza de astm;
C. nefrita interstitiala,
D. bradicardie;
E. hipotensiune ortostatica.

510. Care din urmatoarele medicamente sunt antiinflamatoare nesteroidiene?


A. diclofenac;
B. indometacin;
C. prednison;
D. triamcinolon;
E. piroxicam.

511. Care dintre urmatoarele actiuni sunt produse de antiinflamatoarele nesteroidiene?


A. actiunea antiinflamatoare;
B. actiunea analgezica;
C. actiunea antipiretica;
D. actiunea antireumatismala;
E. actiunea antiastmatica.

512. Care dintre urmatoarele indicatii sunt in legatura cu antiinflamatoarele nesteroidiene?


A. criza de migrena;
B. afectiuni articulare inflamatorii (ex.: poliartrita reumatoida);
C. ulcer gastro-duodenal;
D. afectiuni articulare degenerative (artroze);
E. afectiuni reumatismale extraarticulare (ex.: periartrita scapulo-humerala).

513. Care dintre urmatoarele procese au loc in focarul inflamator?


A. arterioloconstrictie;
B. cresterea permeabilitatii capilare;
C. acidoza locala;
D. aparitia radicalilor liberi ai oxigenului;
E. migrarea leucocitelor.

60
514. In care din urmatoarele afectiuni sunt indicati glucocorticoizii?
A. insuficienta suprarenala;
B. diabet zaharat;
C. boli reumatismale articulare inflamatoriil;
D. hipertensiunea arteriala;
E. soc anafilactic.

515. Mecanismul actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor se explica prin:


A. inhibarea monoaminooxidazai;
B. inducerea formarii in celule (macrofage) a proteinei inhibitoare lipocortina;
C. inhibarea lipoxigenazei;
D. inducerea formarii proteinei inhibitoare a fosfolipazei A2;
E. inhibarea ciclooxigenazei.

516. Care dintre următoarele afecţiuni pot fi ameliorate prin administrarea antiinflamatoarelor
nesteroidiene:
A. purpura trombocitopenică
B. spondilita anchilopoetică
C. bursite
D. miastenie Gravis
E. criza de migrenă

517. Fenilbutazona accentuează efectele:


A. diureticelor saluretice
B. hipoglicemiantelor orale
C. anticoagulantelor cumarinice
D. captoprilului
E. salbutamolului

518. Indometacina diminuă efectele:


A. antiparkinsonienelor
B. anticonvulsivantelor
C. anticoagulantelor cumarinice
D. antiacidelor gastrice
E. prazosinului

519. Ketoprofenul are acţiune:


A. analgezică
B. antimigrenoasă
C. antipiretică
D. miorelaxantă
E. antiinflamatoare

520. Ketoprofenul este indicat în:


A. gonartroză
B. criza de gută
C. nevralgia de trigemen
D. nevralgia cervico-brahială
E. tireotoxicoză

521. La un bolnav care nu răspunde la tratamentul cu un antiinflamator nesteroidian se


controlează dacă:
A. dieta trebuie modificată
B. diagnosticul a fost corect
C. perioada de tratament a fost adecvată
D. bolnavul a urmat tratamentul
E. dozajul a fost corespunzător

522. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la indometacin:


A. diminuă efectele anticoagulantelor cumarinice
B. este mai ulcerigen decât aspirina
C. la bolnavii cu gută, interferă cu substanţele uricozurice
D. este indicat în coxartroză
E. prezintă un efect analgezic slab

523. Precizaţi afirmaţiile incorecte referitoare la diclofenac:

61
A. poate fi administrat gravidei, pe toată perioada sarcinii
B. se recomandă la pacienţii cu poliartrită reumatoidă
C. se fixează puternic (> 90%) pe proteinele plasmatice
D. diminuă sinteza prostaglandinelor prin inhibiţia fosfolipazei A2
E. se administrează intrarectal, per os şi parenteral

524. Printre acţiunile farmacodinamice ale AINS se numără:


A. inhibiţia travaliului prematur
B. închiderea ductului arteriolar la nou-născuţi
C. mioză
D. bronhoconstricţie
E. stimularea travaliului prematur

525. Printre efectele adverse ale AINS se numără:


A. hiperkaliemia
B. epigastralgii
C. erupţii cutanate
D. hipokaliemia
E. fotosensibilizarea

526. AINS derivaţi de acid propionic sunt:


A. indometacin
B. ibuprofen
C. ketoprofen
D. diclofenac
E. fenilbutazonă

527. Care dintre următoarele afecţiuni reprezintă contraindicaţii pentru corticosteroizi?


A. colagenoze
B. diabet zaharat
C. tulburări psihice
D. osteoporoză
E. insuficienţă suprarenală acută şi cronică

528. Care dintre următorii compuşi sunt glucocorticoizi cu durată scurtă de acţiune?
A. dexametazona
B. hidrocortizon
C. cortizon
D. betametazona
E. prednison

529. Care dintre următorii corticosteroizi au acţiune terapeutică lungă (peste 48 ore)?
A. dexametazon
B. cortizon
C. prednison
D. fluorocortolon
E. betametazon

530. Care dintre următorii corticosteroizi prezintă foarte slab efect de retenţie a sodiului şi
apei?
A. cortizon
B. prednison
C. triamcinolon
D. dexametazon
E. betametazon

531. Fenilbutazona:
A. se absoarbe bine din tubul digestiv
B. se metabolizează în oxifenbutazonă
C. scade excreţia urinară a acidului uric
D. creşte excreţia urinară a acidului uric
E. nu produce retenţie hidrosalină

532. Glucocorticoizii următori se administrează topic, cu excepţia:


A. triamcinolon
B. prednisolon

62
C. hidrocortizon
D. cortizon
E. prednison

533. Mecanismul acţiunii antiinflamatoare pentru AINS cuprinde:


A. stimularea biosintezei prostaglandinelor
B. inhibiţia ciclooxigenazei
C. diminuarea biosintezei prostaglandinelor
D. scăderea migrării polimorfonuclearelor în focarul inflamator
E. stimularea eliberării enzimelor lizozomale din polimorfonucleare

534. Tratamentul cu glucocorticoizi este indicat în:


A. stări infecţioase şi şoc
B. diabet zaharat
C. astmă bronşic
D. boli reumatismale articulare inflamatorii
E. hipertensiune arterială

535. Antiiflamatoarele nesteroidiene :


A. Inhibă formarea de prostaglandine
B. Inhibă fosfolipaza A2
C. Inhibă sinteza de tromboxani
D. Sunt enzimoinductoare
E. Cresc formarea anionilor superoxid

536. Clofezona:
A. Este un derivat de fenilbutazonă
B. Este o combinaţie de fenilbutazonă şi clorfenoxiacetamidă
C. Are efect mai intens decât fenilbutazona
D. Are efect mai slab decât fenilbutazona
E. Efectele adverse sunt mai puternice decât ale fenilbutazonei

537. Efectele adverse ale antiiflamatoarelor nesteroidiene sunt :


A. Efect ulcerigen
B. Hiperkaliemie
C. Hiperpirexie
D. Efect vasoconstrictor puternic
E. Hiperexcitabilitate nervoasă

538. Efectele adverse ale glucocorticoizilor sunt :


A. Hipercorticism
B. Creşterea VSH
C. Reacţii alergice
D. Agranulocitoză
E. Întârzierea creşterii

539. Efectele adverse ale indometacinei :


A. Efect ulcerigen mai puternic decât aspirina
B. Nu are efect ulcerigen
C. Produce cefalee la doze mari
D. Nu produce cefalee la doze mari
E. Are efect diuretic

540. Fenilbutazona :
A. Nu se absoarbe bine din tubul digestiv
B. Se absoarbe bine din tubul digestiv
C. Se leagă 98% de proteina plasmatică
D. Se leagă în proporţie de 25% de proteina plasmatică
E. Nu se metabolizează deloc în organism

541. Ketoprofenul este un antiiflamator şi antipiretic :


A. Mai activ decât indometacinul
B. Mai puţin activ decât indometacinul
C. Nu are efect antiinflamator
D. Se utilizează în poliartrita reumatoidă
E. Are efect antispastic

63
542. La nivelul sângelui glucocorticoizii produc :
A. Diminuarea limfocitelor sangvine
B. Eozinopenie
C. Eozinofilie
D. Leucopenie
E. Leucocitoză polimorfonucleară

543. Naproxenul se administrează în doze de :


A. 50 mg/zi în tratamentul gutei
B. 300 mg/zi ca analgezic
C. 250 mg de 2 ori pe zi ca antiinflamator
D. 1 g /zi ca antiinflamator
E. 100 mg/zi în dismenoree

544. Fenilbutazona poate creste efectul urmatoarelor substante asociate:


A. anticoagulante orale
B. antihipertensive
C. antidiabetice orale
D. fenitoina
E. diuretice saluretice

545. Indometacinul este contraindicat in:


A. sarcina
B. alergii la salicilati
C. spondilita ankilopoetica
D. artrita gutoasa
E. colita ulceroasa

546. Antireumaticele de baza, SAARD (slow acting antirheumatic drugs) au urmatoarele


caracteristici:
A. au efect antiinflamator
B. modifica evolutia procesului reumatic
C. efectul persista luni sau ani dupa oprirea terapiei
D. au actiune simptomatic-patogenica
E. efectul apare imediat dupa inceperea administrarii

547. Sarurile de aur indicate in poliartrita reumatoida au urmatoarele proprietati:


A. se fixeaza pe proteinele plasmatice si in elementele figurate
B. se elimina exclusiv renal
C. au efect stimulator asupra sistemului reticuloendotelial
D. sunt foarte eficiente in stadiile avansate de boala
E. sunt contraindicate la cei cu lupus eritematos

548. Piroxicamul:
A. este antiinflamator nesteroidian, derivat pirazolinic
B. se poate administra la pacienti cu ulcer duodenal activ
C. nu are efect analgezic
D. are efect uricozuric
E. este contraindicat la gravide

549. Notati afirmatiile corecte:


A. piroxicam are efect antiagregant
B. fenilbutazona se poate folosi in guta, deoarece are efect uricozuric
C. ibuprofen este inactiv in spondilita ankilopoetica
D. ketoprofen este antipiretic mai activ decat indometacinul
E. diclofenac stimuleaza prostaglandinsintetaza

550. Despre ibuprofen sunt corecte afirmatiile:


A. este un derivat de acid fenilacetic
B. la asocierea cu aspirina se produce un sinergism de potentare
C. are si efect antiagregant
D. se elimina renal si biliar
E. este contraindicat la cei cu bronhospasm la aspirina

64
Tema nr. 11
Antiacide, antiulceroase, antispastice

Antiacide, antiulceroase
551. Antiacidele pot produce:
A. creşterea pH gastric
B. efecte sistemice
C. acidoză
D. creşterea secreţiei acide prin efect rebound
E. constipaţie

552. Antiacidele:
A. actioneaza prin mecanism chimic sau fizic asupra secretiei gastrice
B. pot produce efect rebound acid
C. se indica in gastrite hiperacide, ulcer
D. se administreaza inainte de masa
E. nu pot modifica absorbtia digestiva sau eliminarea renala a altor medicamente

553. Care din afirmatiile referitoare la antiacide sunt adevarate:


A. carbonatul de calciu este un adsorbant nesistemic
B. oxidul de magneziu este un neutralizant partial sistemic
C. sarurile de aluminiu au proprietati constipante
D. bicarbonatul de sodiu poate produce alcaloza
E. sarurile de bismut sunt adsorbante si protectoare ale mucoasei

554. Care din afirmatiile referitoare la antihistaminicele H2 sunt adevarate:


A. cimetidina este un antisecretor gastric
B. cimetidina are proprietati antialergice
C. ranitidina are potenta superioara cimetidinei
D. efectele adverse antiandrogenice sunt mai accentuate la famotidina decat la cimetidina
E. cimetidina stimuleaza enzimele microzomale hepatice

555. Inhibitorii pompei de protoni:


A. sunt reprezentati de pirenzepin, telenzepin
B. actioneaza inhiband Na+K+ATP-aza
C. se conditioneaza in forme enterosolubile
D. au durata scurta de actiune
E. sunt indicati in ulcer, sindrom Zollinger-Ellison

556. Omeprazolul:
A. este transformat în sulfenamida, forma activa
B. este un antihistaminic H2
C. se conditioneaza in forme enterosolubile
D. este un inductor enzimatic
E. constituie un tratament de elecţie în sindromul Zollinger Ellison

557. Pirenzepinul:
A. blocheaza receptorii M1 din plexurile intramurale gastrice
B. se indica in ulcerul gastro-duodenal
C. blocheaza pompa de protoni
D. se poate administra in sindromul Zollinger-Ellison
E. prezinta numeroase reactii adverse grave, de tip atropinic

558. Subcitratul de bismut coloidal:


A. formează un depozit aderent la nivelul leziunii ulceroase
B. favorizează proliferarea lui Campylobacter pylori
C. se indică în ulcer gastric
D. se asociază cu antiacidele
E. intră în produsul Venter

559. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru denol?


A. este citrat de bismut coloidal;
B. este un ester al zaharozei cu hidroxid de aluminiu;
C. este activ in ulcerul gastric;
65
D. inhiba bacteria Helicobacter pylori;
E. blocheaza receptorii muscarinici M1.

560. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru subcitratul de bismut?
A. adera la suprafata nisei ulceroase;
B. inhiba bacteria Helicobacter pylori;
C. se asociaza cu amoxicilina si metronidazol;
D. se asociaza cu antiacide;
E. eficace in ulcerul gastric.

561. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru omeprazol?


A. este un analog sintetic al prostaglandinei E1;
B. este un inhibitor al pompei de protoni;
C. este eficace in esofagita de reflux;
D. inhiba H, K-ATP-aza;
E. este un anticolinergic selectiv.

562. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru antiacide?


A. reduc acidul clorhidric din stomac;
B. nu se asociaza intre ele;
C. actioneaza ca pansamente gastrice;
D. scad activitatea proteolitica a pepsinei;
E. nu se asociaza cu alimentele.

563. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru carbonatul de calciu?
A. solubil in apa;
B. este neutralizant;
C. are efect antidiareic;
D. stimuleaza secretia de gastrina;
E. se asociaza cu tetraciclina.

564. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru cimetidina?


A. eficace in ulcerul duodenal;
B. inhiba enzimele microzomale;
C. antigastrinic;
D. antiandrogenic;
E. inhibitor al anhidrazei carbonice.

565. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru ranitidina?


A. antihistaminic H2;
B. mai potenta decat famotidina;
C. mai potenta decat cimetidina;
D. se administreaza 150 mg seara;
E. se administreaza 800 mg seara.

566. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru cimetidina?


A. este un antihistaminic H2;
B. are efect antiandrogenic;
C. se utilizeaza in sindromul Zollinger-Ellison;
D. este un inhibitor al pompei de protoni;
E. creste aciditatea gastrica.

567. Care dintre urmatoarele antiacide au actiune constipanta?


A. oxidul de magneziu;
B. carbonat de calciu;
C. bicarbonat de sodiu;
D. hidroxid de aluminiu;
E. carbonat de magneziu.

568. Care dintre urmatoarele antiulceroase actioneaza prin blocarea receptorilor


histaminergici H2?
A. cimetidina;
B. pirenzepina;
C. famotidina;
D. ranitidina;
E. omeprazol.

66
569. Acţiunea farmacodinamică a hidroxidului de aluminiu se manifestă prin efect:
A. astringent şi decongestionant al mucoasei gastrice
B. neutralizant
C. antisecretor
D. adsorbant
E. protector al mucoasei gastrice

570. Antiacidele de elecţie sunt reprezentate de:


A. bicarbonatul de sodiu
B. oxidul de magneziu
C. carbonatul de calciu
D. hidroxidul de aluminiu
E. carbonatul de magneziu

571. Antiacidele scad absorbţia:


A. teofilinei
B. tetraciclinei
C. digoxinei
D. acidului valproic
E. carbamazepinei

572. Antiacidele sunt indicate în:


A. esofagita de reflux
B. gastrită hiperacidă
C. sindrom Zollinger-Ellison
D. abdomen acut
E. asociere cu corticoterapia pentru combaterea efectului ulcerigen al acesteia

573. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase determină diminuarea secreţiei


gastrice acide:
A. carbenoxolona
B. pantoprazol
C. sucralfat
D. roxatidină
E. subcitratul de bismut coloidal

574. Famotidina:
A. nu inhibă sistemul oxidazic microzomial hepatic
B. administrată prelungit determină efecte endocrine de tip antiandrogenic
C. are o potenţă mult mai mare decât cimetidina
D. poate provoca leucopenie şi trombopenie
E. se administrează în priză unică/24 ore

575. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la omeprazol:


A. este un analog al PG E2
B. creşte secreţia de mucus protector la nivelul mucoasei gastrice
C. scade secreţia gastrică acidă prin inhibarea pompei protonice
D. stimulează secreţia de gastrină
E. inhibă secreţia gastrică stimulată prin histamină

576. Precizaţi care sunt efectele adverse produse de cimetidină:


A. tulburări acustico-vestibulare
B. tulburări neuro-psihice
C. efect de "rebound” cu perforaţii ale ulcerului la întreruperea bruscă a medicaţiei
D. efecte antiandrogenice
E. fotosensibilizare

577. Sunt analogi ai prostaglandinelor E2 :


A. sucralfatul
B. enprostil
C. pantoprazol
D. misoprostol
E. carbenoxolona

578. Carbonatul acid de sodiu este contraindicat în:

67
A. hiperaciditate gastrică
B. stări de acidoză
C. insuficienţă renală
D. intoxicaţia cu acizi organici (barbiturice)
E. edeme

579. Care dintre următoarele afirmaţii despre antiacide sunt adevărate?


A. carbonatul de calciu în doze mari antrenează efect rebound acid
B. derivaţii de aluminiu produc constipaţie
C. nu sunt indicate în esofagita de reflux
D. nu se recomandă asocierile de antiacide
E. carbonatul acid de sodiu în exces produce alcaloză şi calculoză urinară

580. Care dintre următorii compuşi sunt inhibitori ai pompei de protoni?


A. ranitidina
B. atropina
C. omeprazol
D. pantoprazol
E. pirenzepina

581. Factorii agresivi ulcerogeni sunt:


A. mucusul
B. acidul clorhidric
C. bila
D. bicarbonatul
E. pepsina

582. Indicaţiile antiacidelor:


A. gastrita hiperacidă
B. hemoragii şi perforaţii gastrice
C. abdomen acut
D. ulcer gastric şi duodenal
E. esofagita de reflux

583. Omeprazolul:
A. este degradat în mediul acid gastric
B. metaboliţii se elimină majoritar renal
C. metaboliţii se elimină majoritar biliar
D. durată scurtă de acţiune
E. biodisponibilitatea iniţială este sub 50%

584. Omeprazolul:
A. este inhibitor al pompei de protoni
B. are durată scurtă de acţiune
C. are durată lungă de acţiune
D. inhibă citocromul P 450, producând inhibiţie enzimatică
E. este medicamentul de elecţie în sindromul Zollinger-Ellison

585. Pirenzepin:
A. blochează receptorii M1 din plexurile intramurale gastrointestinale
B. influenţează semnificativ motilitatea gastrointestinală
C. nu are acţiune relaxantă a sfincterului esofagian
D. are acţiune antisecretorie gastrică
E. are acţiune relaxantă asupra sfincterului esofagian

586. Subcitratul de bismut coloidal:


A. se administrează înainte de mese şi la culcare
B. formează un strat protector la nivelul leziunii ulceroase
C. se administrează după mese şi înainte de culcare
D. se asociază cu antiacidele
E. prezintă acţiune antiseptică faţă de Helicobacter Pylori

587. Care afirmaţie este adevarata?


A. Pirenzepina este un anticolinergic care blochează, la doze terapeutice, numai receptorii muscarinici M1
B. Anticolinesterazicele au efect antisecretor la nivel gastric, prin diminuarea secretiei stimulate de
vag/acetilcolina

68
C. Pirenzepina la doze mici traverseaza bariera hemato-encefalica, provoaca midriaza, tahicardie si
uscaciunea gurii
D. Carbenoxolona prezinta reactii adverse de tip mineral-corticoid
E. Subcitratul de bismut coloidal are efect protector la nivelul mucoasei gastrice

588. Care dintre afirmatiile urmatoare carcaterizeaza cimetidina?


A. Diminua secretia gastrica acida prin blocarea receptorilor H2-histaminergici
B. Blocheaza sinteza de PGE2, favorizand regenerarea mucoasei gastrice
C. Creste efectul unor medicamente administrate concomitent, prin diminuarea metabolizarii lor, datorita
inhibitiei enzimatice
D. Provoaca frecvent reactii adverse de tip anticolinergic: tahicardie, midriaza, uscaciunea guri
E. Creste peristaltismul intestinal, având efect prokinetic

589. Care dintre afirmaţiile următoare privind omeprazolul sunt adevărate?


A. Durata acţiunii este lungă, deşi timpul de înjumătăţire este scurt
B. Inhibă sistemul oxidazelor mixte microzomiale, potenţând efectul unor medicamente luate concomitent
C. În tratament prelungit creşte gastrinemia
D. Produce hipoplazia celulelor enterocromafine
E. Scade secreţia de gastrină, cu consecinţe antiulceroase

590. Care sunt efectele secundare ale compuşilor cu aluminiu utilizaţi ca antiacide pe termen
lung:
A. Diaree
B. Constipaţie
C. Hipofosfatemie
D. Osteomalacie
E. Aritmii cardiace

Antispastice
591. Care afirmaţii sunt adevărate:
A. contracţia musculaturii netede implică glisarea actinei peste miozină
B. tubul digestiv primeşte doar inervaţie parasimpatică
C. medicamentele ce relaxează musculatura netedă se numesc miorelaxante
D. medicamentele ganglioplegice pot fi antispastice
E. antispasticele înlătură durerea produsă de agenţi spastici

592. Care din afirmaţiile legate de Scobutil sunt adevărate:


A. relaxează musculatura netedă
B. relaxează musculatura striată
C. este un antispastic musculotrop
D. se administrează în spasme de la nivelul tubului digestiv
E. conţine atropina

593. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la antispastice sunt adevarate:


A. se pot indica in spasme biliare
B. nu se pot administra injectabil
C. se pot administra intrarectal atunci cand calea orala nu poate fi utilizata
D. sunt reprezentate de anticolinesterazicele moderat reversibile
E. pot fi neurotrope sau miotrope

594. Care din următoarele antispastice sunt musculotrope:


A. periciazina
B. papaverina
C. neostigmina
D. butilscopolamina
E. drotaverina

595. Papaverina:
A. se indică în spasm bronşic
B. are acţiune stimulantă pe miocard
C. poate produce constipaţie
D. poate produce hipertensiune arteriala
E. se indică în spasm coronarian

596. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru papaverina?


69
A. este antispastic musculotrop,
B. este antispastic neurotrop;
C. inhiba fosfodiesteraza;
D. actioneaza ca antagonist pe receptorii muscarinici;
E. actioneaza ca agonist pe receptorii adrenergici.

597. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru antispasticele parasimpatolitice:
A. eficacitatea antispastica este mai mare la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare;
B. eficacitatea antispastica este mai mica la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare;
C. au eficacitate mare in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor;
D. au eficacitate modesta in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor;
E. au efect stimulator slab la nivel cardiovascular.

598. Dozele mari de papaverina pot produce urmatoarele reactii adverse:


A. hipotensiune arteriala;
B. cefalee;
C. hipertensiune arteriala;
D. diaree;
E. inrosirea fetei.

599. Efectele papaverinei sunt potentate de:


A. acetilcolina;
B. levodopa;
C. fumat;
D. analgezice;
E. tranchilizante.

600. Indicatiile papaverinei sunt:


A. hipotensiunea arteriala;
B. hipertensiunea arteriala (crize);
C. ateroscleroza cerebrala;
D. hipertensiunea intracraniana;
E. colici biliare, renale, gastrice, intestinale.

601. La injectarea intravenoasa rapida papaverina produce:


A. tahicardie;
B. bradicardie;
C. oprirea respiratiei;
D. bloc atrio-ventricular;
E. stimularea inimii.

602. Papaverina poseda urmatoarele proprietati farmacodinamice:


A. actiune relaxanta, antispastica, la nivelul muschilor netezi;
B. actiune bronhodilatatoare;
C. actiune deprimanta asupra miocardului;
D. actiune stimulanta asupra miocardului;
E. actiune vasodilatatoare.

603. Sunt antispastice miotrope pure:


A. noraminofenazona;
B. mebeverina;
C. metamizolul;
D. drotaverina;
E. pitofenona.

604. Antispasticele se utilizează în tratamentul:


A. spasmelor la nivel biliar şi gastrointestinal
B. crampelor musculare
C. spasme la nivel uro-genital
D. spasmului coronarian
E. bronhospasmului

605. Care dintre următoarele acţiuni nu caracterizează papaverina:


A. acţiune antispastică, relaxantă
B. acţiune bronhodilatatoare
C. acţiune antisecretorie gastrică

70
D. acţiune deprimantă asupra miocardului
E. acţiune analgezica

71
Tema nr. 12
Antihipertensive, vasodilatatoare cerebrale si periferice, diuretice

Antihipertensive
606. Alegeti antihipertensivele din clasa IECA:
A. Nifedipin
B. Enalapril
C. Propranolol.
D. Captopril.
E. Losartan.

607. Alegeti dintre antihipertensivele date, beta-blocantele cardioselective:


A. Captopril.
B. Atenolol
C. Enalapril.
D. Propranolol.
E. Metoprolol.

608. Alegeţi IECA care devin active prin metabolizare (sunt pro-drug)
A. Captopril
B. Enalapril
C. Lisinopril
D. Trandolapril
E. Perindopril

609. Care dintre urmatoarele antihipertensive actioneaza asupra receptorilor alfa-adrenergici


si/sau imidazolici?
A. Enalapril.
B. Prazosin.
C. Nifedipina.
D. Propranolol.
E. Clonidina.

610. Notaţi afirmaţiile corecte despre IECA


A. Au efect cardioprotector
B. Cresc fluxul sanguine renal
C. Nu se pot utiliza la bolnavi hipertensivi cu boli vasculare periferice
D. Se preferă la hipertensivi cu insuficienţă cardiacă
E. Se pot asocia cu diuretice tiazidic

611. Se poate scadea tensiunea arteriala cu ajutorul substantelor:


A. Vasoconstrictoare adrenomimetice.
B. Blocante ale canalelor de calciu.
C. Inhibitori ai enzimei de conversie.
D. Vasodilatatoare periferice.
E. Beta blocant

612. Substantele medicamentoase antihipertensive pot avea structuri de:


A. Dipeptide
B. Dihidropiridine
C. Ariloxipropanolamine
D. Acizi heteroarilacetici
E. Butirofenon

613. Alfa adrenoliticele (ex. Prazosinul) sunt antihipertensive:


A. prin efect vasodilatator;
B. prin scaderea secretiei de renina;
C. prin scaderea debitului cardiac;
D. care produc, la intreruparea tratamentului fenomenul rebound;
E. cu efecte metabolice favorabile pe metabolismul lipidic.

614. Captoprilul:
A. este un prodrug;
B. este un inhibitor al reninei;
72
C. se recomanda asocierea cu diuretice antialdosteronice care retin potasiul;
D. fata de alte inhibitoare ale enzimei de conversie, frecventa reactiilor adverse este mai mare pentru Captopril;
E. se asociaza preferential cu diuretice tiazide si beta adrenolitice, in tratamentul hipertensiunii arteriale.

615. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atenolol?


A. este neurosimpatolitic;
B. este beta-blocant;
C. actioneaza predominant pe receptorii beta-1;
D. actioneaza predominant pe receptorii beta-2;
E. se recomanda la hipertensivi cu tahicardie sinusala.

616. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu?
A. blocheaza canalele de calciu neuronale de tip N;
B. inhiba influxul de calciu extracelular in celula;
C. stimuleaza functiile celulare dependente de calciu;
D. blocheaza canalele de calciu lente, de tip L;
E. au efect antihipertensiv.

617. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu?
A. sunt antianginoase;
B. favorizeaza bronhoconstrictia;
C. provoaca tahicardie;
D. sunt antihipertensive;
E. scad motilitatea intestinala.

618. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril:


A. este un antihipertensiv;
B. antagonizeaza receptorii pentru angiotensina II;
C. inhiba enzima de conversie a agiotensinei;
D. provoaca tuse;
E. stimuleaza degradarea bradikininei.

619. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril?


A. este un pro-drug;
B. inhiba acumularea de bradikinina;
C. este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei;
D. produce tuse ca efect advers;
E. este un hipertensiv.

620. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nifedipina?


A. are efect antihipertensiv;
B. nu se administreaza sublingual;
C. este antianginos;
D. produce cefalee ca efect advers;
E. nu se administreaza in urgente hipertensive.

621. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol?


A. este cardioselectiv;
B. diminua debitul cardiac;
C. se recomanda la hipertensivi tineri;
D. se recomanda la hipertensivi cu astm bronsic;
E. este beta-blocant.

622. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru hidroclorotiazida?


A. are efect saluretic;
B. medicament de prima alegere la hipertensivii tineri;
C. medicament de prima alegere la hipertensivii varstnici;
D. scade sodiul din muschii netezi vasculari;
E. creste volemia.

623. Efectul de rebound, care apare ca reactie adversa la intreruperea brusca a unui
tratament indelungat cu doze mari de antihipertensive:
A. se manifesta prin hipotensiune arteriala;
B. se manifesta prin hipertensiune arteriala, cu tahicardie, palpitatii, tremor, anxietate;
C. cedeaza la reluarea tratamentului cu antihipertensivul respectiv;
D. este evitat daca tratamentul se opreste prin reducerea treptata a dozelor;

73
E. nu este produs de alfa1 adrenolitice.

624. Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu, care se utilizeaza:


A. ca antihipertensiv;
B. ca antiaritmic;
C. ca antianginos;
D. in insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala;
E. in doze reduse in insuficienta hepatica sau renala.

625. Captoprilul poate produce următoarele efecte adverse:


A. erupţii cutanate pruriginoase
B. leucopenie
C. impotenţă sexuală
D. depresie
E. gust metalic

626. Care dintre antihipertensivele de mai jos sunt contraindicate la bolnavii hipertensivi cu
stări depresive:
A. clonidina
B. diureticele tiazidice
C. reserpina
D. nifedipina
E. alfa-metildopa

627. Care dintre următoarele asocieri de antihipertensive sunt contraindicate în terapeutică:


A. beta-blocante+diuretice tiazidice
B. nifedipină+beta blocante
C. hidralazine+beta-adrenolitic
D. clonidină+beta-blocante
E. beta-blocante+verapamil

628. Care dintre următorii compuşi din grupul inhibitoarelor enzimei de conversie sunt
prodroguri:
A. lisinopril
B. fosinopril
C. captopril
D. perindopril
E. trandolapril

629. Clonidina:
A. blochează receptorii alfa1-adrenergici periferici scăzând rezistenţa vasculară periferică
B. la întreruperea bruscă a tratamentului adminstrat prelungit, poate apare criza hipertensivă, prin fenomen de
rebound
C. la asocierea cu beta-adrenoliticele poate surveni hipertensiune paradoxală
D. tratamentul va fi iniţiat cu doze mici care se cresc progresiv
E. nu se va asocia cu diureticele care economisesc potasiul

630. Fac parte din grupul antihipertensivelor de primă alegere în faza de monoterapie:
A. hidralazina
B. diureticele tiazidice sau de ansă
C. alfa metildopa
D. clonidina
E. beta-adrenoliticele

Vasodilatatoare cerebrale si periferice


631. Care dintre următoarele substanţe sunt vasodilatatoare periferice:
A. Propranolol
B. Pentoxifilin
C. Dihidroergotoxina
D. Isoxuprin
E. Ergotamina

632. Notati afirmatiile corecte:


A. Nicergolina poate potenta efectul antihipertensivelor
B. Nicergolina se administreaza oral si parenteral
74
C. Nimotop este conditionat in forme orale si flacoane cu solutie perfuzabila
D. Cavinton este indicat in faza acuta a hemoragiei cerebrale
E. Pentoxifilina are si proprietati hemoreologice

633. Notati medicamentele utilizate pentru ameliorarea circulatiei si/sau metabolismului


cerebral:
A. Diazepam
B. Vincamina
C. Pentoxifilina
D. Nicergolina.
E. Nimotop

634. Prezinta proprietati vasodilatatoare periferice si/sau cerebrale substantele


medicamentoase din clasele farmacologice:
A. Alfa adrenolitice
B. Blocantele canalelor de calciu
C. Beta-2 adrenomimetice
D. Alfa-adrenomimetice
E. Beta-2 adrenolitice

635. Vasodilatatoarele periferice si cerebrale pot fi prescrise in urmatoarele afectiuni


A. Insuficienta circulatorie cerebrala
B. Tulburari circulatorii retiniene
C. Hipertensiune intracraniana
D. Arterita obliteranta a membrelor
E. Tulburari ischemice labirintice si vestibulare

636. Dintre medicamentele enumerate sunt vasodilatatoare periferice:


A. vincamina;
B. isoxupina;
C. bametan;
D. tolazolina;
E. noradrenalina.

637. Dupa mecanismul lor de actiune, vasodilatatoarele cerebrale si periferice pot fi:
A. beta-1-adrenomimetice;
B. alfa-adrenolitice;
C. beta-2-adrenomimetice;
D. musculotrope;
E. alfa-adrenomimetice.

638. Imbunatatesc proprietatile reologice ale sangelui:


A. cinarizina;
B. naftidrofuril;
C. pentoxifilina;
D. xantinol nicotinat;
E. vincamina.

639. Pentoxifilina (Trental) este indicata in:


A. infarct miocardic acut;
B. tulburari vasculare periferice;
C. tulburari circulatorii cerebrale;
D. hemoragii acute;
E. astm bronsic.

640. Vasodilatatoare antiischemice cerebrale sunt:


A. ergotamina;
B. dihidroergotamina;
C. dihidroergotoxina;
D. nicergolina;
E. cinarizina.

641. Vasodilatatoare antiischemice, cu actiune de tip musculotrop sunt:


A. pentoxifilina;
B. xantinol nicotinat;
C. tolazolina;

75
D. vincamina;
E. codergocrina.

642. Vasodilatatoare cerebrale cu mecanism de actiune musculotrop sunt:


A. vincamina;
B. dihidroergotoxina;
C. vinpocetina;
D. tolazolina;
E. cinarizina.

643. Care dintre afirmaţiile următoare nu caracterizează vincamina:


A. produce arteriolodilataţie, mai intensă în periferie şi mai slabă la nivel cerebral
B. stimulează metabolismul neuronal
C. previne agregarea plachetară
D. nu influenţează debitul cardiac şi fluxul sanguin renal
E. este indicată în tulburări retiniene şi cohleovestibulare de natură ischemică

644. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:


A. vincamina stimulează metabolismul neuronal
B. cinarizina ameliorează circulaţia labirintică
C. extractul de Ginkgo biloba scade rezistenţa capilară şi creşte tonusul venos
D. hidralazina creşte circulaţia cerebrală
E. cinarizina favorizează intrarea oxigenului şi a glucozei în neuroni

645. Care dintre următoarele medicamente sunt vasodilatatoare antiischemice de tip


musculotrop:
A. pentoxifilina
B. cinarizina
C. cimetidina
D. papaverina
E. propantelina

Diuretice

646. Care dintre urmatoarele diuretice se asociaza in tratamentul HTA?


A. Hidroclorotiazida
B. Acetazolamida.
C. Furosemid
D. Amilori
E. Manitol

647. Care dintre următoarele diuretice sunt cu structură tiazidică


A. Indapamid
B. Spironolactona
C. Amilorid
D. Hidroclorotiazida
E. Ciclopentiazida

648. Diureticele saluretice:


A. Cresc excretia ionilor de sodiu si clorura
B. Pot produce hipokaliemie
C. Se pot asocia in medicatia antihipertensiva
D. Nu se administreaza in insuficienta renala grava
E. Scad excretia ionilor de potasiu si magneziu

649. Diureticele sunt medicamente ce pot fi indicate in:


A. Hipertensiune arteriala
B. Criza de angina pectorala
C. Insuficienta cardiaca cronica
D. Glaucom
E. Edeme de diferite etiologii

650. Furosemidul este:


A. Contraindicat in hipertensiune arteriala
B. Substanta activa din produsul Furantril
C. Util in administrare i.v. in edeme grave
76
D. Diuretic cu eliminare redusa de potasiu
E. Diuretic cu structura de acid sulfamoil antranilic

651. Hidroclorotiazida:
A. Este un diuretic cu durată lungă de acţiune (mai mare de 24 ore)
B. Intră în preparatul Nefrix
C. Este contraindicată în HTA
D. Se indică în toate tipurile de edeme
E. Produce dezechilibre electrolitice şi acido-bazice

652. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru toate diureticele saluretice?
A. cresc eliminarea urinara de sodiu;
B. cresc eliminarea urinara de potasiu;
C. cresc eliminarea urinara de calciu;
D. alcalinizeaza urina;
E. tind sa scada volemia.

653. Diureticele de ansa (furosemidul) au:


A. durata de actiune lunga;
B. durata de actiune scurta;
C. efect mediu de eliminare a potasiului (K+);
D. eficacitate mare;
E. eficacitate medie.

654. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice:


A. antialdosteronice - antagonisti competitivi al aldosteronului;
B. inhibitoarele anhidrazei carbonice;
C. diureticele de ansa;
D. tiazidele,
E. antialdosteronice - antagonisti de efect ai aldosteronului.

655. Furosemidul este diureticul de electie in:


A. edem pulmonar acut (i.v.);
B. hiperaldosteronism primar;
C. insuficienta renala cronica (in doze terapeutice mari);
D. edemul din ciroza hepatica;
E. glaucom acut congestiv.

656. Furosemidul:
A. provoaca o diureza intensa;
B. retine apa in lumenul nefronului prin mecanism osmotic;
C. este un diuretic de ansa;
D. produce in mod specific alcalinizarea urinii;
E. are efect de scurta durata.

657. In litiaza renala oxalica, ca adjuvant, se indica:


A. hidroclorotiazida;
B. clopamida;
C. acetazolamida;
D. furosemidul;
E. spironolactona.

658. Manitolul, administrat intravenos, este diureticul de electie in:


A. edem pulmonar acut;
B. insuficienta renala acuta;
C. insuficienta renala cronica;
D. edem cerebral;
E. glaucom acut congestiv.

659. Sunt diuretice care elimina potasiul (K+):


A. hidroclorotiazida;
B. spironolactona;
C. furosemidul;
D. triamteren;
E. acetazolamida.

77
660. Tiazidele (hidroclorotiazida) au:
A. efect puternic de eliminare a potasiului (K+);
B. efect de retinere a potasiului (K+);
C. durata scurta de actiune;
D. eficacitate medie;
E. durata medie de actiune.

78
Tema nr. 13
Antianginoase

661. Alaturi de esterii nitrici in grupa de medicamente antianginoase sunt cuprinse


A. Medicamente beta-blocante
B. Molsidomina.
C. Clonidina si derivati
D. Trimetazidina.
E. Blocantele canalelor de calciu

662. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la modul de acţiune al nitraţilor


A.Prin intermediul NO stimuleză guanilciclaza, cresc concentraţia de GMPc, care duce la relaxarea
musculară
B. Biotransformarea la metaboliţi activi este tiol dependentă
C. Produc hipertensiune arterială
D. Agravează insuficienţa cardiacă congestivă
E. Reduc presarcina inimii prin venodilataţie şi postsarcina prin arteriodilataţi

663. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt indicate in criza de angina
pectorala?
A. Molsidomin
B. Nitroglicerina.
C. Prenilamina
D. Pentaeritritil tetranitrat
E. Nitritul de izoamil

664. In tratamentul de fond al anginei pectorale se pot indica:


A. Lidocain
B. Trimetazidina
C. Pentaeritritil tetranitrat
D. Isosorbit mononitrat.
E. Isosorbit dinitrat

665. Notati afirmatiile corecte:


A. Nitroglicerina are efecte de durata lunga
B. Reactiile adverse ale nitratilor pot fi cefalee, vertij, oboseala
C. Nitratii produc o crestere a tensiunii arteriale
D. Tratamentul cu nitrati nu poate fi intrerupt brusc fara sa apara riscuri
E. Nitratii si molsidomina actioneaza prin formarea de oxid nitric care corespunde factorului EDRF

666. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem?


A. reduce consumul de oxigen al miocardului;
B. scade fluxul sanguin coronarian;
C. deprima contractilitatea miocardului;
D. antianginos;
E. blocant al canalelor de calciu.

667. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru isosorbiddinitrat administrat oral?
A. perioada de latenta este de 5-10 minute;
B. durata de actiune 2 ore;
C. durata de actiune 6 ore;
D. se administreaza profilactic in angina pectorala;
E. cu alcoolul produce cefalee.

668. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitrati?


A. sunt biotransformati in NO;
B. NO are actiune vasodilatatoare;
C. nu da obisnuinta;
D. creste concentratia de GMPc;
E. biotransformarea este tiol-dependenta.

669. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol?


A. diminua forta de contractie a miocardului;
B. creste frecventa cardiaca;
C. antianginos;

79
D. micsoreaza travaliul cardiac;
E. scade consumul de oxigen al miocardului

670. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind boala coronariana?
A. este cauzata de ateroscleroza;
B. se manifesta prin dureri anginoase;
C. este cauzata de producerea crescuta de NO;
D. aportul de sange oxigenat este redus;
E. se agraveaza la efort.

671. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina?


A. este trinitrat de glicerina;
B. se aplica percutan ca TTS;
C. nu se absoarbe din tubul digestiv,
D. se administreaza sublingual;
E. se adsoarbe pe plastic.

672. Care dintre urmatoarele antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu?
A. pentaeritritil tetranitrat;
B. nifedipina;
C. oxprenolol;
D. diltiazem;
E. propranolol.

673. La care dintre medicamentele antianginoase urmatoare apare ca efect advers


tahifilaxia?
A. propranolol;
B. nifedipina;
C. isosorbid dinitrat;
D. molsidomin;
E. nitroglicerina.

674. Medicamentele antianginoase:


A. cresc forta de contractie a miocardului;
B. cresc aportul de oxigen al inimii;
C. cresc debitul cardiac;
D. cresc consumul de oxigen al inimii;
E. reduc consumul de oxigen al inimii.

675. Nitratii organici sunt indicati in:


A. cardiopatia ischemica;
B. insuficienta cardiaca;
C. hipertensiunea arteriala;
D. aritmiile cardiace;
E. angina pectorala

676. Sunt medicamente antianginoase:


A. isosorbid dinitrat;
B. clonidina;
C. molsidomin;
D. propranolol;
E. guanetidina.

677. Asocierea propranolol-verapamil este contraindicată deoarece:


A. ambele favorizează bronhoconstricţia
B. ambele deprimă conducerea atrio-ventriculara
C. acţionează competitiv asupra aceloraşi receptori
D. ambele au acţiune inotrop negativă
E. ambele provoacă vasoconstricţie coronariană

678. Blocantele canalelor de calciu au acţiune:


A. antiaterogenă
B. antianginoasă
C. antihipertensivă
D. cardiotonică
E. antifibrinolitică

80
679. Care dintre afirmaţiile următoare privind amiodarona sunt corecte:
A. ca antianginos este indicată în tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice
B. durata efectului dispare rapid după întreruperea tratamentului
C. poate fi responsabilă de afectarea funcţiei tiroidiene
D. pentru potenţarea efectului terapeutic se recomandă asocierea ei cu beta blocantele sau verapamilul
E. eficacitatea amiodaronei poate fi apreciată după 2-4 săptămâni de tratament

680. Care dintre efectele adverse de mai jos sunt imputabile derivaţilor nitraţi:
A. cefalee pulsatilă
B. hipotensiune cu lipotimie
C. puseu hipertensiv
D. bradicardie
E. vărsături

681. Care dintre următoarele acţiuni contribuie la efectul antianginos al nitroglicerinei:


A. deprimarea inimii
B. acţiunea hipotensivă
C. vasodilataţie coronariană
D. reducerea postsarcinii
E. scăderea automatismului nodului sinusal

682. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat verapamilul:


A. bloc atrio-ventricular
B. tahiaritmii
C. boală coronariană
D. astm bronşic
E. insuficienţă cardiacă

683. Nitraţii organici produc:


A. coronarodilataţie
B. bradicardie
C. arteriolodilaţie cu scăderea postsarcinii
D. venodilataţie şi reducerea presarcinii inimii
E. deprimarea contractilităţii inimii

684. Pentru efectul lor antianginos beta-blocantele sunt indicate în:


A. angină cronică instabilă
B. criza anginoasă
C. post infarct miocardic acut
D. angină cronică stabilă
E. angină pectorală asociată cu diabet zaharat

685. Acţiunea antianginoasă a blocantelor calcice se produce prin:


A. creşterea consumului de oxigen prin stimularea contractilităţii miocardului
B. creşterea aportului de oxigen prin creşterea fluxului coronarian
C. scăderea postsarcinii prin arteriolodilataţie
D. micşorarea frecvenţei de contracţie
E. creşterea postsarcinii prin arterioloconstricţie

686. Antianginoase sunt:


A. nitraţii organici
B. blocantele canalelor de calciu
C. beta-adrenomimetice
D. beta-adrenolitice
E. inhibitorii enzimei de conversie

687. În tratamentul de fond al anginei pectorale se utilizează:


A. nitraţi în monoterapie
B. biterapie nitrat - betablocant
C. biterapie nitrat - blocant calcic
D. triterapie nitrat- -betablocant - blocant calcic
E. triterapie nitrat - betamimetic - blocant calcic

688. Medicamentele antianginoase sunt reprezentate de:


A. neurosimpatolitice

81
B. nitraţi organici
C. beta-adrenolitice
D. beta-adrenomimetice
E. blocantele canalelor de calciu

689. Molsidomin se caracterizează prin:


A. absorbţie rapidă per os
B. biodisponibilitate per os mai mare de 90%
C. efect important de primă trecere hepatică
D. absorbţie scăzută per os
E. efect nesemnificativ al primului pasaj hepatic

690. Molsidomin:
A. are efect antianginos
B. are biodisponibilitate per os mare
C. nu dezvoltă toleranţă
D. produce methemoglobinemie
E. se administrează transcutan

691. Nitraţii organici produc:


A. arterioloconstricţie
B. venodilataţie
C. arteriolodilataţie
D. bronhoconstricţie
E. coronaroconstricţie

692. Nitroglicerina:
A. are biodisponibilitate per os sub 1%
B. este liposolubilă
C. nu poate fi administrată transcutan
D. la administrarea per os este biotransformată aproape total la primul passaj hepatic
E. la administrarea sublinguală nu prezintă efectul primului pasaj hepatic

693. Reacţiile adverse la administrarea de nitraţi organici sunt:


A. cefalee
B. hipotensiune ortostatică
C. toleranţă
D. tuse seacă
E. scăderea rezistenţei la efort

694. Betablocante:
A. Sunt utile în angina cronică stabilă
B. Sunt medicamente de elecţie la bolnavii anginoşi cu insuficienţă cardiacă
C. Se folosesc în prevenirea secundară a infarctului de miocard
D. Provoacă coronarodilataţie, cu creşterea aportului de oxigen
E. Sunt contraindicate la bolnavii anginoşi hipertensivi

695. Creşterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza prin:


A. Inhibarea recaptării adenozinei
B. Scăderea ionilor de calciu disponibili pentru contracţia coronarelor
C. Scăderea tonusului simpatic
D. Inhibarea fosfodiesterazei cu creşterea AMPc
E. Stimularea receptorilor ß-1-adrenergici

696. Diltiazemul:
A. Are asorbţie digestivă rapidă şi bună
B. Are biodisponibilitate sistemică foarte bună
C. Prin biotransformare conduce la un metabolit activ
D. Provoacă frecvent tahicardie reflexă (dezavantaj faţă de nifedipină)
E. Are acţiune deprimantă cardiacă mai redusă decât verapamilul

697. Mecanismul acţiunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu constă în:


A. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac
B. Creşterea aportului de oxigen prin coronarodilataţie
C. Creşterea eliberării de EDRF
D. Stimularea adenilat-ciclazei

82
E. Stimularea guanilat-ciclazei

698. Mecanismul la nivel molecular al nitriţilor implică:


A. Substituţia deficitului de EDRF
B. Activarea guanilat-ciclazei
C. Stimularea adenilat-ciclazei
D. Inhibarea fosfodiesterazei
E. Stimularea receptorilor ß-2-adrenergici

699. Nitraţii sunt contraindicaţi în:


A. Glaucom
B. Hipertensiune arterială
C. Hipertensiune intracraniană
D. Angină vasospastică
E. Insuficienţa cardiacă

700. Produc tahifilaxie, deoarece mecanismul de acţiune necesită o cale tiol-dependentă


saturabilă:
A. Molsidomina
B. Nitroglicerina
C. Pentaeritril tetranitratul
D. Propranololul
E. Dipiridamolul

701. Se pot utiliza ca medicamente antianginoase:


A. Blocanţii canalelor de calciu
B. Molsidomina
C. ß-adrenoliticele
D. Parasimpatomimeticele
E. Amiodarona

702. Sunt reacţii adverse specifice nitraţilor:


A. Cefalee pulsatilă
B. Vasoconstricţie periferică
C. Hipotensiune ortostatică
D. Toleranţă acută
E. Dureri ale globilor oculari

703. Notati mecanismele actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor organici:


A. cresterea presarcinii si postsarcinii
B. cresterea travaliului cardiac si a consumului de oxigen
C. coronarodilatatie
D. cresterea aportului de sange oxigenat la nivelul miocardului
E. venodilatatie si arteriolodilatatie

704. Precizati mecanismele implicate in efectul coronarodilatator:


A. stimularea fosfodiesterazei
B. stimularea recaptarii adenozinei in celule
C. blocarea canalelor de calciu
D. cresterea concentratiei AMPc
E. scaderea concentratiei GMPc

705. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu voltaj-activate:


A. efect inotrop negativ
B. scaderea travaliului cardiac
C. cresterea rezistentei periferice
D. vasodilatatie coronariana
E. efect cronotrop negativ

706. Notati medicamentele cu mecanisme de actiune: antianginos si antiagregant plachetar:


A. nitroglicerina
B. dipiridamol
C. clopidogrel
D. amiodarona
E. acid acetilsalicilic

83
707. Notati nitritii si nitratii organici cu durata lunga de actiune:
A. nitroglicerina, aerosoli
B. nitroglicerina, comprimate sublinguale
C. nitroglicerina TTS
D. nitroglicerina, unguent 2%
E. pentaeritril tetranitrat, oral

708. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase:


A. cresc concentratia GMPc
B. stimuleaza guanilat ciclaza
C. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros
D. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen
E. scad concentratia GMPc

709. Nitroglicerina poate produce urmatoarele reactii adverse:


A. congestie cutanata in jumatatea inferioara a corpului
B. cefalele cu caracter pulsatil
C. lipotimie
D. vasoconstrictie la nivelul vaselor retiniene
E. sindrom de hipersensibilizare la nitrati

710. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu, voltaj-dependente,


ca antianginoase:
A. reducerea consumului de oxigen al miocardului
B. arteriolodilatatie
C. coronarodilatatie
D. stimularea contractiei miocardice
E. scaderea secretiei de renina

711. Dipiridamol, nu contine in profilul farmacologic:


A. stimuleaza recaptarea adenozinei in celulele miocardice
B. coronarodilatator
C. stimulator al sintezei Atp in miocard
D. coronarodilatator
E. vasoconstrictor periferic

712. Notati medicamentele antiagregante plachetare si antianginoase:


A. dipiridamol
B. amiodarona
C. acid acetil salicilic
D. clopidogrel
E. nitroglicerina

713. Medicatia antianginoasa produce coronarodilatatie prin:


A. aport de oxid de azot (NO)
B. inhibarea fosfodiesterazei
C. blocarea recaptarii adenozinei in celulele miocardice
D. micsorarea presarcinii
E. micsorarea postsarcinii

714. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor:


A. stimuleaza guanilatciclaza
B. scad concentratia de GMPc
C. cresc concentratia de GMPc
D. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros
E. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen

715. Notati actiunile blocantelor canalelor lente de calciu ca medicatie antianginoasa:


A. coronarodilatatie
B. diminuarea rezistentei periferice
C. reducerea presarcinii
D. efect inotrop si cronotrop negativ
E. diminuarea travaliului cardiac

84
Tema nr. 14
Antialergice

716. Anitihistaminicele H1 au efecte favorabile in:


A. Urticarie
B. Polenoze
C. Edem angioneurotic
D. Procese inflamatorii acute
E. Glaucom

717. Care dintre urmatoarele medicamente sunt indicate ca antialergice?


A. Ketoprofen.
B. Ketotifen.
C. Peritol.
D. Allergodil.
E. Brofimen

718. Efectele adverse la administrarea de antihistaminice H1 pot fi:


A. Astenie, somnolenta
B. Hiposalivatie, diaree, constipatie
C. Reactii alergice la aplicare locala
D. Tahicardie
E. Scaderea semnificativa a apetitului

719. Glucocorticoizii sunt utilizati in terapie pentru urmatoarele efecte:


A. Antialergic.
B. Antiinflamator
C. Imunosupresor
D. Hipoglicemiant.
E. Diuretic

720. Notati afirmatiile corecte:


A. Anihistaminicele sedative pot accentua efectele tranchilizantelor, alcoolului
B. Nu se administreaza in insuficienta hepatica sau renala grava
C. Nu se administreaza conducatorilor auto antihistaminicele sedative
D. Clemastin nu are efecte antipruriginoase
E. Dimetinden este un antihistaminic energic antipruriginos

721. Notati afirmatiile corecte:


A. Astemizol este antihistaminic H1 foarte activ
B. Astemizol este antihistaminic H1 cu durata lunga de actiune
C. Dimetinden este un antihistaminic antipruriginos energic
D. Clemastin este slab sedativ
E. Tavegyl are ca substanta activa dimetinden

722. Notati antialergicele cu efecte sedative si anticolinergice reduse:


A. Romergan
B. Claritina
C. Clorfenoxamina.
D. Astemizol
E. Clorfeniramina

723. Precizati afirmatiile corecte


A. Antihistaminicele H1 sunt indicate in tratamentul unor manifestari alergice
B. Multe anihistaminice H1 prezinta si efecte anticolinergice sau sedative
C. Unele antihistaminice au si actiune antitusiva, antiemetica
D. Ketotifenul este un antiastmatic si antianafilactic
E. Romerganul este lipsit de efecte sedative

724. Au efecte antialergice:


A. prometazina;
B. famotidina;
C. feniramina;
D. betametazona;
E. pirenzepina.

85
725. Care din urmatoare afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice?
A. sunt antagonisti competitivi;
B. blocheaza receptorii histaminergici;
C. in manifestarile alergice intervin receptorii H2;
D. inactiveaza histaminaza;
E. au actiune antialergica.

726. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice H1?
A. antagonizeaza efectele H1 ale histaminei;
B. se utilizeaza in urticarie;
C. se recomanda in intepaturi de insecte;
D. stimuleaza SNC;
E. se pot administra la soferi.

727. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clemastina?


A. antipruriginos;
B. antianginos;
C. se contraindica la mecanici de locomotiva;
D. actiune de scurta durata;
E. se evita asocierea cu alcoolul.

728. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clorfenoxamina?


A. este miorelaxant central;
B. antihistaminic;
C. coleretic;
D. sedativ intens;
E. antiparkinsonian.

729. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru feniramina?


A. antidepresiv;
B. antihistaminic;
C. produce somnolenta;
D. este un medicament etiologic;
E. este un medicament simptomatic-patogenic.

730. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina?


A. se gaseste in mastocite;
B. intervine in reactiile alergice;
C. inhiba secretia gastrica;
D. este un bronhodilatator;
E. dilata capilarele.

731. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazina?


A. este un antihistaminic H1;
B. are efect sedativ foarte intens;
C. are efect antiemetic;
D. este un antihistaminic H2;
E. se poate administra la conducatorii auto.

732. Care dintre urmatoarele medicamente sunt contraindicate la conducatorii auto?


A. neostigmina;
B. prometazina;
C. izoprenalina;
D. clorfenoxamina;
E. bromhexin.

733. Antihistaminicele H1 diminuă efectele:


A. reserpinei
B. tranchilizantelor
C. anticoagulantelor de sinteză
D. anestezicelor generale
E. progesteronului

734. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele:


A. sedativelor

86
B. antidepresivelor
C. anticoagulantelor de sinteză
D. progesteronului
E. clonidinei

735. Clemastina are acţiune:


A. antitusivă nonopioidă
B. antipruriginoasă
C. antiexudativă
D. antihalucinatorie
E. antiemetică

736. Clemastina este indicată în:


A. rinita alergică
B. prurit din ictere
C. micoză cutanată
D. înţepături de insecte
E. onicomicoze

737. Fac parte din grupul medicamentelor antialergice:


A. ondansetron
B. nedocromil
C. clorfenoxamina
D. feniramina
E. clemastina

738. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la compuşii antihistaminici de tip H1:


A. se leagă slab de proteinele plasmei
B. sunt contraindicate în primul trimestru al sarcinii
C. provoacă relativ frecvent tuse iritativă
D. au efect benefic în polenoze
E. unele au efect antiemetic

739. Precizaţi care sunt acţiunile farmacodinamice ale prometazinei:


A. antipruriginoasă
B. mucolitică
C. sedativă
D. antiemetică
E. timoanaleptică

740. Precizaţi efectele adverse ale ciproheptadinei:


A. tuse iritativă
B. somnolenţă
C. ameţeli
D. parestezii
E. creşterea apetitului

741. Alte indicaţii pentru antihistaminicele H1 sunt:


A. răul de mişcare
B. vome postoperatorii
C. sindrom parkinsonian
D. HTA
E. stări depresive

742. Antihistaminicele H1 fără efecte sedative:


A. sunt numite"antihistaminice de zi“
B. sunt numite "antihistaminice de noapte“
C. se administrează înainte de culcare
D. sunt reprezentate de cloropiramină şi feniramină
E. sunt reprezentate de prometazină şi clorfenoxamină

743. Antihistaminicele H1 sunt utilizate în:


A. polenoze (febra de fân, guturai de fân)
B. ulcer gastric
C. urticarie
D. înţepături de insecte

87
E. esofagita de reflux

744. Antihistaminicele H1:


A. se absorb repede după administrarea orală sau parenterală
B. se folosesc numai extern în preparate topice
C. nu accentuează efectele deprimante centrale ale hipnoticelor şi sedativelor
D. nu suferă efectul primului pasaj hepatic
E. sunt contraindicate în primul trimestru de sarcină

745. Care dintre următoarele antihistaminice H1 produc cel mai frecvent efect sedativ intens?
A. prometazina
B. clemastin
C. cloropiramina
D. feniramina
E. clorfenoxamina

746. Care dintre următorii compuşi sunt antihistaminice H1?


A. clemastin
B. clorfenoxamină
C. ranitidină
D. cimetidină
E. feniramină

747. Efecte bune se obţin cu antihistaminice H1 în:


A. criza de astm bronşic
B. alergii la medicamente
C. edem angioneurotic
D. urticarie
E. virozele căilor respiratorii superioare

748. Prometazina este:


A. antihistaminic H2
B. sinonim cu Romergan
C. antihistaminic H1
D. "antihistaminic de noapte“ datorită efectului sedativ intens
E. "antihistaminic de zi“ pentru că nu are efect sedativ

749. Prometazina:
A. este antihistaminic H1
B. sinonim cu Romergan
C. nu prezintă efect sedativ
D. nu se poate administra oral
E. prezintă efect antiemetic şi antiparkinsonian

750. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele:


A. Anticoagulantelor de sinteză
B. Progesteronului
C. Clonidinei
D. Antidepresivelor triciclice
E. Androgenilor

751. Antihistaminicele H1 se pot administra:


A. În primul trimestru de sarcină
B. În depresii
C. În rău de mişcare
D. În edem angioneurotic
E. Sindrom Meniere

752. Astemizolul:
A. Are efect anticolinergic intens
B. Se dă într-o singură doză pe zi
C. Nu are efect sedativ
D. Doza la adulţi este de 100 mg oral
E. Doza la adulţi este de 10 mg oral

753. Clemastina:

88
A. Are acţiune antiexsudativă intensă
B. Este un sedativ puternic
C. Se administrează exclusiv oral
D. Se administrează oral şi injectabil
E. Este contraindicat în urticaria cronică

754. Clorfenoxamina:
A. Este un antihistaminic de noapte
B. Se administrază exclusiv oral
C. Se foloseşte în boala Parkinson
D. Se indică în glaucom
E. Se dă în doză de 200 mg odată

755. Cloropiramina:
A. Este un antihistaminic H1 de noapte
B. Este un antihistaminic H1 de zi
C. Se administrează oral
D. Se administrează injectabil
E. Este contraindicată la copii de 7 ani

756. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt:


A. Stimularea SNC cu insomnie
B. Deprimarea SNC cu somnolenţă
C. Icter nuclear
D. Fenomene de tip anticolinergic
E. Discromatopsie

757. Prometazina:
A. Este un antihistaminic de zi
B. Are efect sedativ intens
C. Produce vomă
D. Are efect simpatomimetic
E. Are efect alfa-adrenolitic

758. Prometazina:
A. Se poate asocia cu vitamina B complex în soluţie
B. Se administrează numai oral
C. Se administrează oral şi injectabil
D. Este contraindicată în stări depresive
E. Se indică în stări depresive

759. Antialergicele antihistaminice:


A. impiedica eliberarea histaminei
B. blocheaza receptorii histaminergici H1
C. stimuleaza histaminaza
D. inhiba histaminaza
E. reprezinta un tratament simptomatic-patogenic al manifestarilor alergice

760. Au efect intens sedativ la nivel SNC urmatoarele antihistaminice H1:


A. clorfenoxamina
B. clemastina
C. prometazina
D. terfenadina
E. astemizol

761. Contraindicatiile antihistaminicelor anti-H1 sunt:


A. conducatori auto
B. stari depresive
C. dermatite de contact
D. polinoze
E. primul trimestru de sarcina

762. Antihistaminicele antiH1 antagonizeaza urmatoarele efecte ale histaminei:


A. spasmul bronsic
B. spasmul uterin
C. hipersecretia gastrica

89
D. spasmul intestinal
E. vasodilatatia

763. Referitor la tratamentul manifestarilor alergice cu antiH1 sunt adevarate urmatoarele


afirmatii:
A. este exclusiv un tratament simptomatic
B. antiH1 nu influenteaza procesul de sensibilizare
C. influenteaza in special reactiile alergice de tip imediat
D. dupa o perioada de eficacitate un antihistaminic poate deveni ineficient
E. unele antiH1 se folosesc ca antiemetice

764. Clorfenoxamina are efect:


A. anticolinergic central
B. anticolinergic periferic
C. colinergic central si periferic
D. miorelaxant central
E. sedativ absent

765. Clemastina are efect:


A. anticolinergic
B. antipruriginos
C. sedativ slab
D. anestezic local
E. antiedematos

766. Prometazina are efect:


A. neuroleptic
B. antiemetic
C. antiagregant
D. alfa-adrenomimetic
E. antiserotoninic

767. Antihistaminice H1 cu efect sedativ intens asupra SNC sunt:


A. prometazina
B. cloropiramina
C. clorfenoxamina
D. clorfeniramina
E. astemizol

768. Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor H1, sunt:


A. polenoze
B. urticarie
C. edem angioneurotic
D. criza de astm
E. boala serului

769. Clorfenoxamina are urmatoarele actiuni farmacodinamice:


A. anticolinergic central si periferic
B. antiparkinsonian
C. miorelaxant central
D. anestezic local
E. excitant SNC

770. Antihistaminice H1 derivate de fenotiazina sunt:


A. alimemazina
B. prometazina
C. oxomemazina
D. clorfenoxamina
E. clemastina

90
Tema nr. 15
Antiastmatice

771. Care din următoarele afirmaţii referitoare la inhibitorii degranulării mastocitelor sunt
adevărate:
A. se administrează în criza de astm
B. se administrează în tratamentul de fond al astmului bronşic
C. efectul lor se instalează rapid
D. ketotifenul are si proprietati antihistaminice H1
E. cromoglicatul de sodiu este un antialergic

772. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:


A. corticosteroizii favorizează efectele beta adrenergice prin creşterea numărului receptorilor adrenergici
B. antileucotrienele sunt indicate în astmul bronşic
C. bronhodilatatoarele adrenomimetice pot determina up-regulation cu externalizarea receptorilor
D. bronhodilatatoarele adrenomimetice se administrează cel mai frecvent pe cale orală
E. salbutamolul inhibă clearance-ul muco-ciliar

773. Care din următoarele afirmaţii sunt false:


A. teofilina este sarea etilen-diaminică a aminofilinei
B. aminofilina se administrează injectabil
C. corticosteroizii se folosesc în criza severă de astm sub formă de aerosoli
D. corticosteroizii se adminstrează parenteral în criza severă de astm
E. prostaglandina E2 nu are proprietăţi bronhodilatatoare

774. Care din următoarele medicamente sunt indicate în tratamentul astmului bronşic:
A. Singulair
B. Montelukast
C. Tolbutamida
D. Terazosinul
E. Ipratropium bromidum

775. Care din urmatorii compusi se folosesc in astmul bronsic:


A. captopril
B. propranolol
C. ipratropiu
D. antiinflamatoarele nesteroidiene
E. inhibitoarele degranularii mastocitelor

776. Ketotifenul:
A. nu se poate administra oral
B. stabilizeaza membrana mastocitelor
C. nu are proprietati antihistaminice H1
D. se utilizeaza in tratamentul crizei de astm
E. produce somnolenta

777. Montelukastul:
A. este un antiastmatic
B. blocheaza receptorii CysLT1 ai leucotrienelor
C. se indica in criza de astm
D. intra in preparatul Singulaire
E. este un beta2-adrenomimetic

778. Salbutamolul:
A. este un beta-adrenolitic neselectiv
B. este agonist pe receptorii beta-2 adrenergici
C. se indica in astmul bronsic
D. are proprietati tocolitice
E. se administreaza exclusiv oral

779. Teofilina:
A. este un bronhodilatator musculotrop
B. este agonist pe receptorii adenozinei
C. inhiba fosfodiesteraza
D. deprima miocardul

91
E. stimuleaza SNC

780. Teofilina:
A. este solubilă în apă
B. este metabolizată hepatic în procent mare
C. nu difuzează în laptele matern
D. nu deprimă SNC
E. are indice terapeutic mare

781. Aminofilina este bronhodilatator:


A. prin stimulare beta2-adrenergica;
B. inhibarea fosfodiesterazei;
C. blocarea unor receptori adenozinici;
D. stimularea fosfodiesterazei;
E. stimularea adenilatciclazei.

782. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte penru izoprenalina:


A. este beta1-adrenomimetic;
B. este beta2-adrenomimetic;
C. are efect inotrop negativ;
D. se administreaza in criza de astm bronsic;
E. se administreaza sublingual.

783. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru aminofilina?


A. inhiba lipooxigenaza;
B. este teofilinetilendiamina;
C. inhiba fosfodiesteraza;
D. este solubila in apa;
E. se administreaza in bronsita astmatiforma.

784. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru ipratropium bromid?
A. blocant al receptorilor muscarinici;
B. creste tonusul vagal;
C. produce hipersecretie de mucus;
D. se administreaza pe cale inhalatorie;
E. bronhodilatator.

785. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru montelukast?


A. inhibitor al 5-lipooxigenazei;
B. antagonist al receptorilor cisteinil-leucotrienici;
C. se utilizeaza in tratamentul cronic al astmului;
D. inhibitor al ciclooxigenazei;
E. scade secretia de mucus.

786. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prednison?


A. derivat cortizonic;
B. antiinflamator;
C. antialergic;
D. se indica in astmul bronsic;
E. stimuleaza fosfolipaza A2.

787. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru salbutamol?


A. este anticolinergic;
B. este simpatomimetic;
C. este bronhodilatator;
D. este mai activ pe cale inhalatorie;
E. contracta musculatura uterina.

788. Care din urmatoarele medicamente au efect bronhodilatator:


A. adrenalina;
B. noradrenalina;
C. izoprenalina;
D. ketotifenul;
E. aminofilina.

789. Care din urmatoarele medicamente sunt antiastmatice?

92
A. terbutalina;
B. piridostigmina;
C. salbutamol;
D. fluoxetina;
E. ipratropium bromid.

790. Care dn urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice bronhodilatatoare?


A. substantele beta2-adrenomimetice dau tahifilaxie;
B. excesul de beta-adrenergice produce down-regulation;
C. excesul de beta-adrenergice produce up-regulation;
D. stimuleaza adenilciclaza;
E. au efect tocolitic.

791. Glucocorticoizii in administrare sistemica trebuie sa reprezinte o medicatie de rezerva in


astmul bronsic deoarece:
A. pot produce hipocorticism endogen;
B. au eficacitate limitata;
C. riscul reactiilor adverse este mare;
D. pot produce corticodependenta;
E. pot produce interactiuni nedorite cu stimulantele beta2-adrenergice.

792. Stimulantele beta2-adrenergice au efect bronhodilatator:


A. prin stimularea adenilatciclazei;
B. micsoreaza controlul vagal bronhoconstrictor;
C. prin inhibarea fosfodiesterazei;
D. antagonizeaza competitiv actiunea bronhoconstrictoare a histaminei;
E. inhiba degranularea mastocitelor.

793. Bronhodilatatoarele adrenomimetice


A. au efect ocitocic
B. pot provoca tahifilaxie
C. ameliorează clearace-ul mucociliar
D. diferă între ele prin potenţa şi durata de acţiune
E. la astmatici se administreaza exclusiv inhalator

794. Bronhodilatatoarele musculotrope pot produce:


A. aritmii
B. somnolenţă
C. disurie
D. insomnie
E. greţuri şi vărsături

795. Care dintre următoarele medicamente au o acţiune bronhodilatatoare:


A. acidul cromoglicic
B. teofilina
C. beclometazona
D. salmeterol
E. ketotifen

796. Corticosteroizii utilizaţi ca antiastmatice:


A. sunt utilizaţi exclusiv inhalator, în aerosoli
B. se indică în tratamentul de întreţinere al bolii astmatice
C. au acţiune imunodepresivă şi antiexudativă
D. inhibă biosinteza icosanoidelor proinflamatoare prin inhibarea ciclooxigenazei
E. sunt contraindicaţi la bolnavii cu stare de rău astmatic

797. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la ketotifen:


A. anulează tahifilaxia la izoprenalină
B. stabilizează membrana mastocitelor sensibilizate împiedicând eliberarea mediatorilor bronhoconstricţiei şi
inflamaţiei
C. este eficient în criza astmatică
D. nu traversează bariera feto-placentară
E. are efect benefic în rinita şi conjunctivita alergică

798. Precizaţi care din următoarele substanţe medicamentoase fac parte din grupul
antileucotrienelor:

93
A. zafirlukast
B. terbutalină
C. bromura de oxitropiu
D. zileuton
E. formoterol

799. Printre efectele adverse provocate de aerosolii corticosteroizi la un bolnav astmatic se


numără:
A. atrofia mucoasei respiratorii
B. tulburări de gust
C. greţuri, vărsături
D. candidoză oro-faringiană
E. anorexie

800. Teofilina are acţiune:


A. stimulantă cardiacă
B. diuretică
C. bronhodilatatoare
D. deprimantă la nivelul SNC
E. antiemetică

801. Adenozina are acţiuni:


A. coronaroconstrictoare
B. diuretice
C. deprimante cardiac
D. bronhodilatatoare
E. anticonvulsivante

802. Atropina:
A. are efect redus în criza de astm
B. are indicaţie de elecţie în criza astmatică
C. este indicată frecvent în tratamentul de fond al astmului bronşic
D. are efect bronhodilatator mai intens decât adrenomimeticele
E. are efect bronhodilatator mai slab ca adrenomimeticele

803. Bronhodilatatoare beta-2 adrenomimetice selective sunt:


A. salbutamol
B. adrenalina
C. salmeterol
D. terbutalina
E. efedrina

804. Bronhodilatatoare parasimpatolitice sunt:


A. atropina
B. efedrina
C. ipratropium
D. salmeterol
E. oxitropium

805. În astmul bronşic sunt semnalate următoarele dezechilibre:


A. deficit de receptori beta-2 adrenergici
B. predominanţa controlului simpatic
C. predominanţa controlului parasimpatic
D. sensibilitate scăzută la histamină a bronşiilor
E. sensibilitate bronşică crescută la acetilcolină

806. În astmul bronşic:


A. parasimpaticul produce bronhoconstricţie
B. parasimpaticul inhibă secreţia bronşică
C. simpaticul produce bronhoconstricţie
D. simpaticul produce bronhodilataţie
E. simpaticul produce hiposecreţie bronşică

807. În tratamentul de fond al astmului bronşic alergic se utilizează:


A. ketotifen
B. cromoglicat de sodiu

94
C. nedocromil
D. adrenalină
E. hemisuccinat de hidrocortizon

808. Ketotifenul este indicat în:


A. tratamentul de fond al astmului bronşic alergic
B. rinita alergică
C. urticaria cronică
D. tratamentul crizei severe de astm bronşic
E. sarcină

809. Următoarele elemente structurale sunt implicate în astmul bronşic:


A. musculatura netedă bronşică
B. glandele bronşice
C. circulaţia capilară pulmonară
D. mucoasa bronşică
E. inelele cartilaginoase traheale

810. Acţionează ca antiastmatice prin interferarea producerii sau legării leucotrienelor de


receptori:
A. Zileutonul
B. Zafirlukastul
C. Motelukastul sodic
D. Dinoprostul
E. Epoprostenolul

811. Acţiunează sinergic cu teofilina, fiind medicamente care cu care interacţioneză,


crescând frecvenţa reacţiilor adverse sau nivelul plasmatic al teofilinei:
A. Ketotifenul
B. Alopurinolul
C. Probenecidul
D. Simpatomimeticele
E. Nedocromilul

812. Cortzcosteroizii administraţi în aerosoli pot produce următoarele efecte adverse:


A. Atrofia mucoasei respiratorii
B. Candidoze orale
C. Hiperplazie gingivală
D. Somnolenţă diurnă
E. Uscăciunea gurii

813. Dozele de teofilină trebuie reduse în următoarele situaţii:


A. La hipertiroidieni
B. La bolnavii de ulcer
C. La hipotiroidieni
D. La fumători
E. La bolnavii cu insuficienţă hepatică

814. Mecanismul de acţiune al xantinelor constă în:


A. Inhibarea fosfodiesterazei, cu creşterea AMPc
B. Blocarea receptorilor P1-A1 purinergici
C. Stimularea receptorilor ß-adrenercici
D. Blocarea receptorilor M-colinergici din bronhii
E. Inhibarea pseudocolinesterazei

815. Sunt antiinflamatoare cu structură de saligenină:


A. Salmetrol
B. Fenoterol
C. Terbutalină
D. Salbutamol
E. Orciprenalină

816. Sunt inhibitoare ale degranulării mastocitare:


A. Cromoglicatul de sodiu
B. Nedocromilul
C. Zileutonul

95
D. Ketotifenul
E. Guaiafenesina

817. Sunt medicamente contraindicate la astmatici:


A. Cefalosporinele
B. Morfina
C. Parasimpatoliticele
D. Parasimpatomimeticele
E. ß-simpatomimeticele

818. Sunt medicamente de elecţie în tratamentul stării de rău astmatic:


A. Teofilina i.v.
B. Ketotifenul
C. Nedocromilul sodic
D. Corticosteroizii i.v.
E. Adrenomimetice ß-2-stimulatoare în aerosoli

819. Sunt antiastmatice inhibitoare ale degranularii mastocitelor:


A. acid cromoglicic
B. montelukast
C. pranlukast
D. zafirlukast
E. ketotifen

820. Farmacoterapia astmului bronsic cuprinde:


A. tratamentul de fond se face de electie cu adrenomimetice sau teofilina per os
B. criza usoara si medie se trateaza de electie cu beta-2 adrenomimetice sub forma de aerosoli
C. criza intensa se trateaza de electie cu teofilina i.v.
D. starea de rau astmatic se trateaza de electie cu inhibitoare ale degranularii mastocitelor sub forma de
aerosoli
E. tratamentul asociat in starea de rau astmatic cuprinde oxigen, carbonat acid de sodiu, mucolitic si antibiotic

821. Sunt contraindicate la astmatici:


A. ampicilina
B. morfina
C. fenobarbital
D. propranolol
E. atropina

822. Izoprenalina:
A. se administreaza per os in tratamentul de fond al astmului bronsic
B. este metabolizata numai de MAO, datorita hidroxililor fenolici in meta
C. prezinta reactii adverse de tip alfa-1 (vasoconstrictie, HTA) si beta-1 (stimulare cardiaca si centrala)
D. are durata scurta de actiune
E. poate produce tahifilaxie prin reglarea "down" a receptorilor beta-2 adrenergici

823. Teofilina produce:


A. bronhodilatatie
B. stimularea SNC
C. bradicardie
D. diureza
E. coronaroconstrictie, la doze mari

824. Despre teofilina sunt valabile afirmatiile


A. inhiba fosfodiesteraza, cu cresterea concentratiei de AMPc, la doze mari
B. este antagonist al adenozinei la doze mici
C. are un indice terapeutic mic
D. timpul de injumatatire creste la fumatori
E. timpul de injumatatire scade in caz de insuficienta cardiaca

825. Despre cromoglicatul de sodiu sunt incorecte urmatoarele afirmatii:


A. se administreaza numai in tratamentul de fond
B. se administreaza numai inhalator
C. la administrare repetata, se poate produce agravarea astmului bronsic
D. efectul se instaleaza rapid si este de scurta durata
E. este contraindicat la copii

96
Tema nr. 16
Antitusive, expectorante

826. Acetilcisteina
A. are proprietăţi mucolitice
B. nu se poate administra in intoxicatia cu paracetamol
C. are proprietăţi secreto-stimulatoare prin mecanism chimic
D. are proprietăţi mucolitice la pH slab acid
E. la astmatici se administrează cu prudenţă

827. Acetilcisteina:
A. se indica in afectiuni bronhopulmonare acute sau cronice
B. deprima centrul bulbar al tusei
C. este de electie la astmatici
D. este un expectorant mucolitic
E. reduce legaturile disulfidice din mucoproteinele sputei

828. Au proprietăţi antitusive


A. morfina
B. dionina
C. oxeladina
D. zopiclonul
E. sulindac

829. Bromhexinul:
A. este un secretostimulant
B. actioneaza prin mecanism fizic
C. stimuleaza activitatea lizozomilor
D. se indica in traheobronsite
E. se metabolizeaza la ambroxol

830. Care din afirmatiile referitoare la bromhexin sunt adevarate:


A. acetil cisteina este metabolitul activ al bromhexinului
B. are efect mucolitic
C. se contraindică la astmatici cu ulcer gastro-duodenal
D. provine din ambroxol
E. lumina nu îi influenţează stabilitatea

831. Care din urmatoarele substante sunt antitusive opioide:


A. codeina
B. clofedanolul
C. oxeladina
D. glaucina
E. dextrometorfanul

832. Care din următoarele substanţe sunt expectorante:


A. Codeina
B. Clofedanol
C. Guaifenezina
D. Săruri de amoniu
E. Oxeladina

833. Care sunt secretostimulantele cu mecanism mixt:


A. acetilcisteina
B. sarurile de amoniu
C. ambroxolul
D. Trecidul
E. tiocolul

834. Codeina
A. este un analgezic puternic
B. are proprietati antitusive centrale
C. la doze mari produce diaree
D. are potential toxicomanogen redus
E. deprima respiratia mai slab ca morfina

97
835. Antitusive centrale opioide sunt:
A. codeina;
B. noscapina;
C. codetilina;
D. dextrometorfanul;
E. glaucina.

836. Codeina se recomanda cu prudenta la pacientii cu:


A. astm bronsic;
B. emfizem pulmonar;
C. ulcer gastro-duodenal;
D. insuficienta respiratorie;
E. angina pectorala.

837. Codeina:
A. are ca metabolit activ morfina;
B. nu difuzeaza prin placenta si in laptele matern;
C. dezvolta toxicomanie, dupa administrare prelungita;
D. deprima respiratia;
E. diminua secretiile bronsice.

838. Efectul antitusiv al codeinei apare:


A. la doze mai mici decat efectul analgezic;
B. la doze mai mari decat efectul analgezic;
C. la aceeasi doza cu efectul analgezic;
D. prin deprimarea centrului respirator bulbar;
E. prin deprimarea centrului bulbar al tusei.

839. Inhibitoarele centrului tusei care produc farmacodependenta sunt:


A. noscapina;
B. codeina;
C. dextrometorfanul;
D. morfina;
E. glaucina.

840. Pentru codeina sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. efectul antitusiv apare la doze mai mici decat efectul analgezic;
B. efectul analgezic este mai slab decat al morfinei;
C. efectul antitusiv este mai puternic decat al morfinei;
D. efectul inhibitor asupra centrului respirator bulbar este mai slab decat al morfinei;
E. dezvolta toxicomanie, dupa administrare prelungita.

841. Ca antitusiv, morfina se indica:


A. la doze mai mari decat ca analgezic;
B. la doze mai mici decat ca analgezic;
C. in astmul bronsic;
D. in tusea intensa, refractara la alte antitusive si insotita de durere intensa (cancer pulmonar);
E. in mod exceptional, datorita riscului de farmacodependenta.

842. Sunt secretostimulante:


A. benzoatul de sodiu;
B. acetilcisteina;
C. bromhexinul;
D. sarurile de amoniu;
E. guaifenezina.

843. Acetilcisteina este indicată în :


A. starea de rău astmatic
B. tusea spastică iritativă
C. bronşită cronică
D. în laborator pentru fluidificarea sputei în vederea examenului microbiologic
E. tusea iritativă din insuficienţa cardiacă

844. Bromhexina:
A. prin grupul sulfhidric conţinut reduce legăturile disulfidice din mucoproteine

98
B. creşte vâscozitatea secreţiei bronşice
C. se degradează la lumină
D. este expectorantul de elecţie la bolnavii astmatici
E. stimuleaza activitatea lizozomilor crescând secretia enzimelor care hidrolizeaza mucopolizaharidele
845. Bromhexinul:
A. poate provoca bronhospasm
B. se degradează la lumină
C. se recomandă cu prudenţă la bolnavii cu insuficienţă cardiacă
D. este indicat în traheobronşite şi laringite
E. se metabolizează la un metabolit activ, ambroxol

846. Clofedanolul:
A. are un efect antitusiv central nonopiod
B. este un mucolitic eficient
C. prezintă o latenţă scurtă
D. se administrează inhalator
E. provoacă relativ frecvent tulburări ale gustului

847. Codeina are următoarele efecte farmacotoxice:


A. inhibă centrul respirator
B. produce fotosensibilizare
C. la doze mari, accelereaza peristaltismul intestinal, producând diaree
D. provoacă polinevrită periferică
E. are efect constipant numai administrată în doze mari

848. Codeina este contraindicată în:


A. pneumonia pneumococică
B. insuficienţa respiratorie
C. emfizemul pulmonar
D. insuficienţa cardiacă
E. astm bronşic

849. Codeina poate provoca următoarele efecte adverse:


A. aritmii
B. creşterea presiunii intrabilare
C. varsături
D. constipaţie
E. deprimare respiratorie

850. Fac parte din grupul antitusivelor centrale non-opioide:


A. clofenadol
B. dextrometrofan
C. glaucina
D. noscapina
E. oxeladina

851. Noscapina poate produce:


A. analgezie
B. calmarea tusei
C. toxicomanie
D. constipaţie
E. insomnie

852. Antitusive opioide sintetice sunt:


A. clofedanol
B. levopropoxifen
C. folcodin
D. pentoxiverina
E. dextrometorfan

853. Care dintre afirmaţile următoare despre codeină sunt adevărate?


A. are efect inhibitor asupra centrului tusei
B. stimulează centrul respirator bulbar
C. are efect analgezic mai slab ca al morfinei
D. la doze mari mari produce constipaţie
E. creşte secreţia bronşică

99
854. Care dintre următoarele antitusive sunt neopioide:
A. clofedanol
B. dionina
C. pentoxiverina
D. levopropoxifen
E. oxeladina

855. Care dintre următorii compuşi sunt expectorante bronhosecretolitice?


A. guaifenesina
B. acetilcisteina
C. benzoat de sodiu
D. bromhexin
E. ioduri de sodiu şi potasiu

856. Expectorante secretostimulante sunt:


A. ceai pectoral
B. guaifenesina
C. acetilcisteina
D. streptokinaza
E. benzoat de sodiu

857. Expectorantele:
A. cresc secreţia glandelor bronşice
B. modifică proprietăţile fizico-chimice ale secreţiei vâscoase
C. diminuă secreţia glandelor bronşice
D. stimulează mişcările cililor
E. inhibă peristaltismul bronşiilor

858. Guaifenesina este indicată în:


A. bronşite
B. traheite
C. laringite
D. ulcer gastroduodenal
E. miastenie

859. Inhibitoarele centrului tusei de tip opioid sunt:


A. codeina
B. dionina
C. dextrometorfan
D. oxeladina
E. clofedanol

860. Următoarele afirmaţii despre bromhexin sunt adevărate:


A. este contraindicat în laringite
B. produce bronhospasm
C. este indicat în traheobronşite
D. produce iritaţie gastrică
E. este indicat în ulcerul gastroduodenal

861. Acetilcisteina:
A. Este un expectorant de tip secretostimulant bronsic
B. Este mucolitic, desfacând punţile disulfurice din mucoproteine
C. Se poate administra parenteral şi în aerosoli
D. Se utilizează în laborator, pentru fluidificarea sputei în scopul examenului microbilogic
E. Inhiba centrul tusei, fiind un antitusiv central neopioid.

862. Bromhexina produce următoarele efecte adverse:


A. Deprimă centrul respirator
B. Iritaţie gastrică
C. Bronhospasm
D. Cefalee
E. Vasoconstricţie

863. Bromhexina:
A. Are efect mucolitic, diminuând vâscozitatea si fluidificând secreţiile bronşice;

100
B. Este secretostimulant bronsic, prin mecanism reflex
C. Se metabolizează la ambroxol, metabolit activ
D. Are efect bronhodilatator actionand prin stimularea receptorilor ß-2-adrenergici
E. Se utilizeaza în tratamentul de fond al astmului bronsic

864. Care dintre urmatoarele afirmaţii este adevarată?


A. Codeina se metabolizează hepatic, în parte prin demetilare, cu formare de morfină
B. Efectul antitusiv al codeinei este de intensitate mai mare decât al morfinei
C. Utilizată ca antitusiv, la doze terapeutice şi pe temen scurt codeina nu provoaca dependenţă
D. Clofedanolul are efect antitusiv cu latenţă scurtă
E. Folosirea codeinei ca antitusiv este limitată datorită deprimării puternice a centrului respirator si a
pericolului de dependenţă.

865. Codeina are următoarele proprietăţi:


A. Inhibă centrul respirator bulbar de 5 ori mai slab ca morfina
B. Creşte presiunea intrabiliară
C. Inhibă centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina
D. Are potenţial toxicomanogen redus
E. Nu provoacă constipaţie

866. Dintre expectorantele secretostimulante fac parte:


A. Acetilcisteina
B. Sărurile de amoniu
C. Iodurile
D. Guaiafenasina
E. Bromhexina

867. Noscapina se caracterizează prin următorele proprietăţi:


A. Inhibă centrul bulbar mai puternic decât codeina
B. Produce constipaţie la administrare prelungită
C. Are efect analgezic
D. Nu produce toxicomanie
E. Este alcaloid din opiu

868. Sunt antitusive de tip opioid, inhibitoare ale centrului tusei, care la doze terapeutice nu
au risc de dependenta:
A. Dextrometorfan
B. Codeina
C. Dionina
D. Noscapina
E. Clofedanol

869. Sunt expectorante prin mecanism mucolitic:


A. Codeina
B. Ambroxolul
C. Carbocisteina
D. Acetilcisteina
E. Guaiafenesina

870. Sunt antitusive neopioide:


A. dextrometorfan
B. butamirat
C. oxeladina
D. clofedanol
E. levopropoxifen

871. Despre codeina sunt corecte afirmatiile:


A. se biotransforma la morfina
B. potenta actiunii antitusive este mai mare decat cea a actiunii analgezice
C. inhiba centrul respirator bulbar de trei ori mai slab decat morfina
D. poate creste presiunea in arborele biliar
E. la doze mari, poate produce diaree

872. Despre guaifenesina sunt valabile afirmatiile:


A. are actiune secretostimulanta
B. are actiune bronhosecretolitica

101
C. este antispastica
D. este miorelaxanta
E. in caz de supradozare, determina oprirea respiratiei prin inhibarea marcata a centrului respirator bulbar

873. Sunt expectorante mucolitice:


A. acetilcisteina
B. carbocisteina
C. ambroxol
D. streptokinaza
E. streptodornaza

874. Despre acetilcisteina sunt corecte urmatoarele afirmatii:


A. solutia se oxideaza usor, devenind roz, cu pierderea efectului mucolitic
B. efectul mucolitic este intens la pH slab alcalin (pH>7,5)
C. se administreaza in crizele de astm bronsic pentru efectul bronhodilatator
D. este interzisa asocierea cu eritromicina sau tetraciclina
E. se administreaza cu ajutorul flacoanelor de sticla, plastic sau otel

875. Codeina
A. se biotransforma prin demetilare la metabolit inactiv
B. difuzeaza prin placenta si poate produce deprimare respiratorie la nou-nascut
C. se poate administra in perioada de alaptare, deoarece nu se acumuleaza in laptele matern
D. are efect analgezic de circa 12 ori mai slab decat al morfinei
E. stimuleaza centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina

876. Notati afirmatiile corecte:


A. butamiratul este un bronhosecretolitic
B. prenoxdiazina este un bronhospasmolitic
C. clofedanolul este un antitusiv neopioid
D. bromhexinul favorizeaza fluidificarea si eliminarea sputei
E. dextrometorfanul este un antitusiv opioid sintetic

877. Farmacoterapia tusei cuprinde:


A. expectorantele sunt indicate in tuse uscata, chinuitoare
B. inhibitoarele opioide ale centrului tusei sunt cele mai active
C. se recomanda asocierile expectorantelor intr-un produs tipizat cu antibiotice sau chimioterapice
D. in afectiunile pulmonare cu secretie bronsica scazuta, vascoasa si aderenta, se prefera administrarea unor
doze de antitusive care sa opreasca tusea
E. o metoda nemedicamentoasa este hidratarea secretiilor bronsice prin ingestie de apa 3 litri in 24 de ore

878. Notati antitusivele inhibitoare neopioide ale centrului tusei:


A. dextrometorfan
B. butamirat
C. clobutinol
D. pentoxiverina
E. oxeladina

879. Notati antitusivele fara risc de farmacodependenta:


A. codeina
B. dextrometorfan
C. clobutinol
D. pentoxiverina
E. noscapina

880. Notati expectorantele bronhosecretolitice, mucolitice:


A. acetilcisteina
B. carbocisteina
C. ambroxol
D. bromhexin
E. guaifenesina

102
Tema nr. 17
Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice

881. Alegeţi afirmaţiile corecte despre antiaritmice


A. Se folosesc numai ca terapie de urgenţă
B. Multe dintre ele sunt şi aritmogene
C. Unele au şi proprietăţi anestezice locale
D. Pot avea efecte convulsivante
E. Unele prezintă şi efecte antianginoase bun

882. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele antiaritmice sunt corecte?


A. Pot fi substante naturale sau de sinteza
B. Pot declansa aritmii cardiace
C. Cele mai multe au si alte efecte farmacologice
D. Sunt lipsite total de reactii adverse
E. Actioneaza prin mecanisme diferite

883. În insuficienţa cardiacă se pot folosi:


A. Medicamente care scad forţa de contracţie a miocardului
B. Vasodilatatoare
C. Diuretice
D. Medicamente beta-2 adrenomimetice
E. IECA

884. Indicati medicamentele care pot fi utilizate in diferite tipuri de aritmii


A. Verapamil.
B. Enalapril.
C. Metoprolol
D. Mexiletina
E. Amiodarona

885. Notati afirmatiile corecte


A. Verapamil poate fi administrat injectabil in tahiaritmii
B. Verapamil este substanta active din preparatul Betaloc solutie injectabila
C. Amiodarona se asociaza frecvent cu metoprolol in tratamentul antiaritmic
D. Mexitil poate fi administrat oral sau injectabil
E. Amiodarona nu modifica functia tiroidei.

886. Notati afirmatiile corecte:


A. Glicozidele cardiotonice sunt utile in decompensare cardiaca
B. Unele tulburari de ritm cardiac raspund la tratamentul cu digitalice.
C. Glicozidele cardiotonice au efect inotrop negativ
D. Glicozidele cardiotonice au un indice terapeutic mic
E. Glicozidele cardiotonice se pot asocia in terapie cu simpatomimeticele care au efect sinergic

887. Preparatele farmaceutice cu digitalice pot fi administrate pe cale


A. Inhalatorie.
B. Topica
C. Injectabila.
D. Rectala
E. Orala.

888. Antiaritmicele actioneaza prin urmatoarele mecanisme:


A. blocarea canalelor de sodiu;
B. stimularea sistemului simpatic;
C. prelungirea perioadei refractare;
D. blocarea canalelor de calciu;
E. activarea receptorilor dopaminergici.

889. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru lidocaina, ca antiaritmic?
A. are structura amidica;
B. blocheaza canalele de calciu;
C. blocheaza canalele de sodiu;
D. poate provoca reactii adverse neuropsihice (in doze mari);
E. biodisponibilitate p.o. redusa, si ca urmare se administreaza i.v.

103
890. Digitalicele au:
A. indice terapeutic mic;
B. efecte cronotrop si dromotrop negative;
C. efecte inotrop, batmotrop si tonotrop negative;
D. efecte cronotrop si dromotrop pozitive;
E. efecte inotrop, batmotrop, tonotrop negative.

891. Fac parte din grupa medicamentelor antiaritmice clasa I (blocante ale canalelor de
sodiu):
A. chinidina;
B. amiodarona;
C. lidocaina;
D. flecainida;
E. verapamilul.

892. Glicozizii cardiotonici se indica in:


A. insuficienta cardiaca primara;
B. tahiaritmii supraventriculare;
C. bradicardie;
D. angina pectorala;
E. edem pulmonar acut.

893. Sunt functii ale miocardului contractil:


A. excitabilitatea
B. conductibilitatea
C. tonicitatea
D. contractilitatea
E. ritmicitatea

894. Sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei:


A. amrinona;
B. teofilina;
C. milrinona;
D. aminofilina;
E. enoximona.

895. Sunt medicamente antaritmice:


A. propifenazona;
B. chinidina;
C. lidocaina;
D. metoprolol;
E. molsidomin.

896. Sunt stimulatoare ale intregului miocard (contractil si excitoconductor):


A. teofilina;
B. digoxina;
C. dobutamina
D. aminofilina
E. amrinona

897. Blocantele canalelor de sodiu, clasa 1A:


A. prelungesc repolarizarea şi perioada refractară
B. sunt reprezentate de lidocaină, fenitoină, mexiletină
C. prelungesc durata potenţialului de acţiune
D. scurtează repolarizarea şi perioada refractară
E. nu modifică durata potenţialului de acţiune

898. Care din următoarele afirmaţii privind amiodarona sunt corecte:


A. este un antiaritmic eficace în aritmiile ventriculare din intoxicaţia digitalică
B. are proprietăţi antiaritmice
C. are proprietăţi antianginoase
D. poate fi responsabilă de apariţia unor complicaţii pulmonare
E. produs hepatotoxic

899. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează lidocaina:

104
A. este indicată în aritmiile atriale (flutter, fibrilaţie recentă)
B. este de elecţie în aritmiile ventriculare (fibrilaţie ventriculară postinfarct miocardic acut)
C. concentraţia plasmatică terapeutică este de 6-10 μg/ml
D. este indicată în aritmiile induse de sipradozarea digitalicelor
E. asocierea cu propranololul scade clearance-ul lidocainei

900. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate:


A. digitalicele sunt medicamente cu indice terapeutic mare
B. parametrii monitorizaţi în terapia cu digitalice sunt: pulsul, kaliemia, concentraţia plasmatică, funcţia
hepatică, funcţia renală
C. este recomandată asocierea digitalicelor cu saluretice
D. glicozizii cardiotonici au efect cronotrop negativ
E. glicozizii cardiotonici sunt contraindicaţi în cardiomiopatia hipertrofică

901. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate:


A. chinidina+anticoagulantele orale creşte riscul de accidente hemoragice
B. chinidina+digoxina scade concentraţia plasmatică a digoxinei, reducându-i astfel toxicitatea
C. carbonatul acid de sodiu+chinidină alcalinizează urina şi creşte eliminarea chinidinei, scăzând durata de
acţiune
D. verapamilul în asociere cu digoxina scade concentraţia plasmatică a acesteia
E. amiodarona nu se asociază cu betablocantele, verapamilul şi chinidina

902. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false:


A. digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant şi cu tendinţa cea mai mare de cumulare
B. zona terapeutică a concentraţiei plasmatice a digoxinei este 0.5-2 ng/ml
C. timpul de înjumătăţire a digoxinei este de 6-7 zile
D. inhibitoarele enzimatice scad toxicitatea digitoxinei
E. digitoxina se prezintă sub formă de comprimat de 0,25 mg

903. Care dintre efectele de mai jos nu caracterizează amiodarona:


A. scurtează repolarizarea
B. are efect antiaritmic şi antianginos
C. scade automatismul şi frecvenţa cardiacă
D. deprimă sistemul conducător Hiss-Purkinje
E. are efect inotrop pozitiv

904. Care dintre formele farmaceutice de mai jos sunt greşite:


A. xilina de uz cardiologic-soluţie injectabilă de 1%, 10 sau 20 ml
B. amiodarona-comprimat de 250 mg
C. verapamil-fiole a 5 mg/2 ml
D. fosfat de disopiramid-comprimat de 200 mg
E. chinidină sulfat-comprimat de 200 mg

905. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false:


A. chinidina are ca efect advers cinconismul
B. procainamida produce un sindrom lupoid ireversibil
C. lidocaina este indicată ca antiaritmic la pacienţii şi cu epilepsie deoarece scade incidenţa crizelor
convulsive
D. cimetidina diminuă biotransformarea fenitoinei
E. amiodarona nu produce toxicitate pulmonară

906. Chinidina:
A. are o biodisponibilitate orală scăzută
B. circulă în sânge legată de proteinele plasmatice într-o proporţie mare ( > 80%)
C. are efecte cronotrop, batmotrop şi inotrop negative
D. este lipsită de efecte secundare digestive
E. nu se acumulează în organism

907. Digoxina:
A. are ca mecanism de acţiune inhibarea pompei membranare de Na+/K+ ATP-ază
B. are efect proaritmic
C. are efect dromotrop pozitiv
D. este indicată în blocul atrioventricular
E. se utilizează în tratamentul insuficienţei cardiace

908. Din glicozizii cardiotonici, grupa digoxinei se caracterizează prin:

105
A. absorbţie digestivă medie
B. nu se leagă de proteinele plasmatice
C. epurare predominantă prin eliminare renală
D. latenţă şi durată de acţiune lungă
E. reprezentanţi: digoxina, deslanozid, lanatozid C

909. Indicaţiile glicozizilor cardiotonici sunt:


A. tahicardia ventriculară
B. tahiaritmii supraventriculare
C. insuficienţă cardiacă acută şi cronică
D. miocardite acute
E. sindromul Wolf-Parkinson-White

910. Lidocaina:
A. este de elecţie în aritmiile ventriculare
B. încetineşte mult depolarizarea sistolică
C. suferă intens efectul primului pasaj hepatic
D. blochează canalele lente de calciu
E. scurtează repolarizarea

911. Tratamentul supradozajului digitalic constă în:


A. reducerea dozei de digitalic
B. hipokaliemia mai mică de 4 mEq/l necesită administrare de KCl p.o./i.v.
C. în aritmiile ventriculare apărute se administrează lidocaină
D. în intoxicaţiile grave se administrează i.v. ca antidot anticorpi specifici antidigitalici ( antidigoxină,
antidigitoxină ) cu acţiune de neutralizare rapidă
E. în tahicardia accentuată: atropina

912. Utilizarea glicozizilor cardiotonici necesită prudenţă în următoarele situaţii:


A. la nou-născuţi şi prematuri, miocardul este mai sensibil şi timpul de înjumătăţire este mai mare, fiind
necesară reducerea dozelor corespunzător vârstei
B. insuficienţa hepatică diminuă epurare digitoxinei
C. hipernatremia favorizează instalarea blocului atrio-ventricular
D. hipokalemia şi hipomagneziemia pot favoriza aritmiile, chiar la doze mici de digitalice
E. insuficienţa renală diminuă epurarea digitoxinei

913. Verapamilul se caracterizează prin:


A. biodisponibilitate p.o. foarte mică < 25% şi o variabilitate mare individuală
B. are acţiune deprimantă asupra miocardului excitoconductor nodal
C. o eficienţă terapeutică sporită în insuficienţa cardiacă
D. actioneaza prin blocarea canalelor de potasiu
E. sub tratamentul cu cimetidină este necesară reducerea dozelor
914. Amiodarona:
A. blochează canalele membranare de clor
B. blochează canalele membranare de potasiu
C. efect antiaritmic şi antianginos
D. dereglează funcţia tiroidiană
E. se asociază frecvent cu betablocante şi verapamil

915. Amrinona:
A. ameliorează deficitul de pompă cardiacă
B. produce vasoconstricţie arteriolară
C. creşte fluxul sanguin renal şi filtrarea glomerulară
D. este lipsită de efecte adverse
E. este indicată în insuficienţa cardiacă congestivă acută

916. Au efect inotrop pozitiv prin creşterea AMPc intracelular:


A. digitoxina
B. izoprenalina
C. amrinona
D. aminofilina
E. strofantina

917. Care dintre efectele următoare nu aparţin glicozizilor cardiotonici?


A. creşterea frecvenţei cardiace
B. creşterea conducerii A-V

106
C. creşterea tonusului simpatic
D. efect inotrop pozitiv
E. efect batmotrop pozitiv

918. Care dintre medicamentele asociate cresc efectele şi toxicitate chinidinei?


A. carbonat acid de sodiu
B. digoxina
C. anticoagulante orale
D. cimetidina
E. paracetamol

919. Glicozizii cardiotonici sunt indicaţi în:


A. tahicardie ventriculară
B. bloc A-V
C. tahiaritmii supraventriculare
D. insuficienţa cardiacă
E. miocardite acute

920. Inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei de tip III miocardică sunt:


A. teofilina
B. dobutamina
C. aminofilina
D. amrinona
E. milrinona

921. La nivelul miocardului, glicozizii cardiotonici produc:


A. inhibarea efluxului de sodiu
B. inhibarea influxului de potasiu
C. creşterea influxului de calciu
D. creşterea influxului de clor
E. creşterea influxului de magneziu

922. Următoarele reacţii adverse apar la administrarea de glicozizi cardiotonici:


A. bloc A-V
B. dureri abdominale şi diaree
C. glaucom
D. tulburări de vedere
E. anemie hemolitică

923. Amiodarona:
A. Blochează canalele membranare de potasiu
B. Producere vasodilataţie coronariană
C. Blochează canalele de calciu voltaj-dependente
D. Se metabolizează prin dezacetilare cu formarea unui metabolit activ
E. Blochează canalele ionilor de clorură, datorită iodului din componenţa moleculei

924. Care dintre următoarele afirmaţii privind digitalicele este adevărată?


A. Sunt medicamente cu indice terapeutic mic
B. La bolnavii cu risc se monitorează concentraţia plasmatică
C. Digitalicele de tip digitoxină favorizează acumularea în organism
D. Sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bun
E. Au timp de înjumătăţire scurt şi eliminare rapidă şi necesită administrare de 4 ori pe zi

925. Care dintre următoarele blocante ale canalelor de calciu nu se utilizează ca antiaritmice?
A. Verapamilul
B. Galopamilul
C. Diltiazemul
D. Nifedipina
E. Amlodipina

926. Care dintre următoarele medicamente prelungesc repolarizarea şi perioada refractară?


A. Lidocaina
B. Mexiletina
C. Fenitoina
D. Amiodarona
E. Bretiliul

107
927. Care dintre următoarele reacţii adverse sau efecte secundare sunt caracteristice
digitalicelor?
A. Bradicardie
B. Anorexie, greaţă, vomă
C. Cefalee, confuzie
D. Midriază şi hiposalivaţie
E. Tulburări de vedere

928. În insuficienţa cardiacă apare:


A. Deficit de contracţie
B. Tahicardie compensatorie
C. Presarcină crescută
D. Postsarcină crescută
E. Bradicardie compensatorie

929. Modificările produse în insuficienţa cardiacă sunt:


A. Stază sanguină cu congestie
B. Edeme
C. Dispnee
D. Oboseală la efort
E. Bradicardie exagerată

930. Reacţiile adverse ale amiodaronei sunt:


A. Dereglarea funcţiei tiroidiene
B. Fibroză pulmonară potenţial letală
C. Microdepozite corneeene
D. Tahicardie datorită efectului parasimpatolitic
E. Creşterea consumului de oxigen a miocardului

931. Verapamilul:
A. Se absoarbe bine pe cale orală, nu se metabolizează hepatic, având o biodisponibilitate de peste 90%
B. Are acţiune deprimantă cardiacă
C. Are acţiune antihipertensivă
D. Are acţiune antianginoasă
E. Nu se utilizează ca antiaritmic datorită selectivităţii marcate pe vase şi scăzute pe miocard

932. Toxicitatea digitalicelor este accentuata in urmatoarele cazuri:


A. hipercalcemie
B. asociere cu simpatomimetice
C. hipokaliemie
D. asocire cu antiacide
E. supradozare

933. Sunt stimulante cardiace inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei miocardice de tip III:
A. amrinona
B. milrinona
C. teofilina
D. izoprenalina
E. aminofilina

934. Scad efectul antiaritmic al fenitoinei:


A. fenilbutazona
B. paracetamol
C. cimetidina
D. alcoolismul cronic
E. fenobarbital

935. Digitalicele cardiotonice au urmatoarele caracteristici:


A. deprima conducerea atrio ventriculara
B. efect tahicardizant
C. stimuleza Na/K - ATPaza sarcolemica
D. cresc concentratia calciului in sarcoplasma
E. au efect proaritmogen la doze mari

108
Tema nr. 18
Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice

936. Anticoagulante orale:


A. acenocumarolul este cel mai toxic reprezentant
B. efectul se instalează imediat după administrare
C. sunt antivitamine K
D. au efecte adverse mai reduse decât heparina
E. circulă legate în procent ridicat de proteinele plasmatice

937. Anticoagulantele orale:


A. au durata scurta de actiune
B. sunt antivitamine K
C. intervin in formarea si activarea factorilor II, VII, IX, X ai coagularii
D. actiunea lor se manifesta in vitro si in vivo
E. pot da hemoragii

938. Care din afirmatiile referitoare la antiagregantele plachetare sunt adevarate:


A. se administrează in principal in tromboza venoasă
B. efectul antiagregant al aspirinei apare la doza de 3-4 g/zi
C. ticlopidina prelungeşte timpul de sângerare
D. aspirina în doze mici inhibă ciclooxigenaza de la nivelul plachetelor
E. sulfinpirazona nu influenţează sinteza tromboxanilor

939. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. streptokinaza este un trombolitic
B. heparina se absoarbe pe cale orala
C. anticoagulantele orale transforma plasminogenul in plasmina
D. acenocumarolul inhiba sinteza hepatica a factorilor II, VII, IX si X ai coagularii
E. vitamina K se administreaza in stari hemoragice

940. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:


A. protamina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor
B. aprotinina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor
C. vitamina K se administrează în supradozarea heparinei
D. vitamina K se administrează în supradozarea anticoagulantelor orale
E. acidul tranexamic nu are proprietăţi antihemoragice

941. Care din urmatoarele substante sunt antihemoragice:


A. streptokinaza
B. vitamina K
C. etamsilatul
D. fibrina
E. heparina

942. Heparina:
A. nu se absoarbe dupa administrare orala
B. are proprietati antihemoragice
C. are activitate antiprotrombinica
D. este indicata in tromboflebite
E. se contraindica in infarctul miocardic

943. Streptokinaza:
A. transforma fibrinogenul in fibrina
B. are actiune fibrinolitica
C. se indica in infarct miocardic
D. nu prezinta proprietati antigenice
E. lizeaza trombii mai vechi de 3-5 zile

944. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru heparina?


A. este indicata in tromboflebite;
B. are actiune anticoagulanta;
C. se administreaza oral;
D. efectul se instaleaza lent;
E. este indicata in hemodializa.

109
945. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru Trombostop:
A. este un anticoagulant;
B. este activ "in vitro";
C. este un antimetabolit al vitaminei K;
D. se administreaza parenteral;
E. previne tromboza.

946. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru acidul acetilsalicilic:
A. inhiba sinteza tromboxanului A2;
B. inhiba ciclooxigenaza;
C. este antiagregant plachetar;
D. este antiinflamator steroidian;
E. inhiba fosfolipaza A2.

947. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru heparina:


A. este anticoagulantul fiziologic;
B. se administreaza oral;
C. se indica in tromboze venoase;
D. actioneaza rapid;
E. este un produs de sinteza.

948. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru vitamina K:


A. este sintetizata in intestin;
B. antibioticele ii potenteaza efectul;
C. intervine in sinteza hepatica a protrombinei;
D. se indica ca antihemoragic;
E. potenteaza anticoagulantele orale.

949. Heparina actioneaza asupra:


A. coagularii sangelui;
B. tensiunii arteriale;
C. metabolismului lipidic;
D. circulatiei periferice sau coronariene;
E. compozitiei chimice a sangelui.

950. In hemoragiile prin fibrinoliza accentuata se indica:


A. acidul aminocaproic;
B. streptokinaza;
C. aprotinina;
D. acid tranexanic;
E. urokinaza.

951. Medicamentele antitrombotice cuprind:


A. anticoagulante;
B. hemostatice;
C. antiagregante plachetare;
D. fibrinolitice;
E. antifibrinolitice.

952. Medicatia antihemoragica cuprinde:


A. antifibrinolitice;
B. antiagregante plachetare;
C. hemostatice;
D. fibrinolitice;
E. anticoagulante.

953. Activarea plasminogenului în plasmină este produsă de:


A. fraxiparină
B. urokinază
C. ticlopidină
D. streptokinază
E. warfarină

954. Anticoagulantele cumarinice:


A. clarifică plasma lipemică

110
B. sunt contraindicate in prezenţa sindroamelor hemoragice
C. riscul de sângerare este crescut în cazul asocierii cu antiinflamatoarele nesteroidiene
D. necesită monitorizarea riguroasă a tratamentului prin dozarea timpului de protrombinä
E. nu pot traversa bariera placentară

955. Calciparina:
A. este heparinatul de sodiu
B. efectul ei durează 12 ore
C. se utilizează în cazurile ce necesită administrare prelungită a heparinei
D. are ca efecte adverse cefaleea şi vertijul
E. se administrează i.v.

956. Etamsilatul:
A. se elimină nemodificat prin urină, bilă, scaun
B. este un anticoagulant
C. efectul său durează 2 ore
D. nu modifică timpul de coagulare
E. este indicat în metroragii,epistaxis etc.

957. Heparina sodică:


A. acţionează prin inhibiţia competitivă a vitaminei K
B. străbate bariera placentară
C. acţiunea ei anticoagulantă este anulată prin administrarea sulfatului de protamină
D. poate fi responsabilă de apariţia unei anemii hemolitice
E. se administrează exclusiv parenteral

958. Streptokinaza:
A. are acţiune fibrinolitică
B. poate produce greţuri, febă,leucocitoză
C. poate produce fenomene de coagulare
D. este indicată postpartum
E. este indicată în infarctul miocardic acut

959. Anticoagulantele orale:


A. blochează sinteza hepatică a factorilor coagulării II, VII, IX, X
B. acţionează ca antimetabolţi ai vitaminei K
C. stimulează sinteza hepatică a factorilor coagulării II, VII, IX, X
D. au acţiune care se manifestă numai in vivo
E. au acţiune care se manifestă numai in vitro

960. Care dintre următorii compuşi sunt anticoagulante orale?


A. acenocumarol
B. hirudina
C. dicumarol
D. calciparina
E. warfarina

961. Care dintre următorii compuşi sunt utilizaţi ca antiagregante plachetare?


A. ticlopidina
B. dipiridamol
C. streptokinaza
D. urokinaza
E. sulfinpirazona

962. Contraindicaţile heparinei sunt:


A. hemofilie
B. tromboze şi embolii arteriale
C. hemoragii postoperatorii
D. tromboflebite
E. ulcer gastroduodenal

963. În supradozări există riscul ca heparina să producă:


A. hemoragii cerebrale
B. hemoragii digestive
C. infarct miocardic
D. accident cerebrovascular ischemic

111
E. embolie arterială

964. Indicaţiile terapeutice pentru heparină sunt:


A. tromboflebite
B. hemofilie
C. embolii arteriale
D. hemoragii postoperatorii
E. infarct miocardic

965. Precizaţi care dintre următoarele substanţe sunt hemostatice locale:


A. fibrina
B. acidul aminocaproic
C. gelatina
D. acidul tranexanic
E. fenazona

966. Streptokinaza:
A. nu are acţiune fibrinolitică
B. are acţiune fibrinolitică
C. transformă plasminogenul în plasmină
D. favorizează dizolvarea cheagurilor
E. este indicată în tromboze şi embolii ale arterelor periferice

967. Următorii compuşi au acţiune antifibrinolitică:


A. acidul aminocaproic
B. fibrinogen
C. aprotinina
D. vitamina K
E. acidul tranexanic

968. Acenocumarolul:
A. Are absorbţie bună pe cale orală
B. Este derivat de cumarină
C. Are acţiune anticoagulantă care se instalează după 24-48 h
D. Este derivat de indandionă
E. Are efect hemostatic, favorizând sinteza protrombinei şi proconvertinei

969. Heparina este indicată în:


A. Tromboflebite, tromboze
B. Chirurgia cardiacă şi vasculară
C. Embolii arteriale
D. Avort iminent
E. Ulcer de gambă

970. Heparina:
A. Are acţiune anticoagulantă manifestată atât in vivo, cât şi in vitro
B. Prelungeşte timpul de coagulare
C. Nu modifică timpul de sângerare
D. Favorizează dezvoltarea ateroslerozei
E. Influenţează metabolismul glucidic

971. Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la fitomenadionă:


A. Este activă în hemoragiile din hemofilie
B. Se utilizează ca antidot în supradozarea anticoagulantelor cumarinice
C. Este indicată în tromboflebite şi tromboembolii
D. Intervine în sinteza protrombinei şi proconvertinei
E. Lipsa ameliorării concentraţiei protrombinei prin vitamina K este un indiciu de suferinţă a celulei hepatice

972. Stanozololul:
A. Are acţiune de tip anbolizant şi virilizant
B. Are acţiune ß-adrenolitică
C. Are efect trombolitic
D. Este indicat în boala Raynaud refractară la alte tratamente
E. Are acţiune hemostatică

973. Streptokinaza se recomandă în:

112
A. Tromboflebite
B. Infarct miocardic
C. Accident vascular cerebral
D. Hemoragii
E. Embolii pulmonare

974. Sulfinperazona se recomandă în:


A. Guta cronică
B. Post-infarct miocardic
C. Hiperuricemie
D. Tromboză venoasă recidivantă
E. Ulcer gastro-duodenal

975. Sunt antiagregante plachetare:


A. Proclorperazina
B. Sulfinperazona
C. Ticlopidina
D. Epoprostenolul
E. Lidoflazina

976. Urmatoarele substante diminua efectul anticoagulantelor orale:


A. antiacide
B. alcoolul, in consum acut
C. alopurinol
D. colestiramina
E. corticosteroizi

977. Cresc efectul anticoagulantelor orale:


A. alcoolul in consum acut
B. alcoolul in consum cronic
C. AINS
D. contraceptivele orale
E. rifampicina

978. Sunt fibrinolitice:


A. heparina
B. streptokinaza
C. urokinaza
D. stanozolul
E. ticlopidina

979. Anticoagulantele cumarinice:


A. actioneaza numai in vivo
B. stimuleaza sinteza hepatica a factorilor II, VII, IX si X ai coagularii
C. insuficienta renala le prelungeste actiunea
D. sunt indicate si in sarcina, spre deosebire de heparina
E. cresc timpul de protrombina

980. Farmacoterapia streptokinazei include:


A. infarct miocardic acut
B. embolii pulmonare
C. tromboze venoase profunde
D. post-AVC, in primele 2 luni
E. supradozarea cu fibrinolitice

981. Hemostatice generale (sistemice) sunt:


A. trombina
B. etamsilat
C. protamina
D. saruri de fier
E. carbazocrom

982. Referitor la vitamina K sunt adevarate:


A. intervine in sinteza protrombinei si proconvertinei
B. lezarea celulelor hepatice nu influenteaza actiunea ei
C. este indicata in stari de hipovitaminoza K

113
D. este a activa in hemoragiile din hemofilie
E. este hemostatic general, specific

983. Sunt antifibrinolitice:


A. acid aminocaproic
B. aprotinina
C. etamsilat
D. vitamina K
E. fibrina

984. Heparina:
A. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul
B. favorizeaza dezvoltarea aterosclerozei
C. este contraindicata in sarcina
D. are molecula intens polara
E. scade timpul de coagulare

985. Actiunile farmacodinamice ale heparinei sunt:


A. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul
B. impiedica transformarea protrombinei in trombina
C. impiedica formarea tromboplastinei
D. favorizeaza aglutinarea plachetelor
E. are actiune aterosclerotica

986. Contraindicatiile heparinei sunt:


A. embolii arteriale
B. hemofilie
C. tromboflebite
D. anevrism cerebral
E. ateroscleroza

987. Actiunile farmacodinamice ale anticoagulantelor cumarinice sunt:


A. scad sinteza hepatica a factorilor: II, VII, IX, X
B. au actiune antifibrinolitica
C. sunt antimetaboliti ai vitaminei K
D. scad agregarea plachetara
E. au actiune lipidoconversanta

988. Indicatiile terapeutice ale anticoagulantelor orale sunt:


A. infarct miocardic
B. fibrilatie atriala
C. tromboza venoasa si pulmonara
D. sarcina
E. ulcer gastro-duodenal evolutiv

989. Efectul anticoagulantelor orale diminua la asocierea cu:


A. barbiturice
B. colestiramina
C. glutetimida
D. anabolizante
E. androgeni

990. Efectul antiagregant plachetar al dipiridamolului apare prin:


A. inhiba sinteza TXA2 prin acetilarea ciclooxigenazei
B. blocheaza recaptarea adenozinei
C. efect antagonist serotoninei
D. inhiba fosfodiesteraza si creste AMPc
E. inhiba sinteza TXA2 prin blocarea tromboxan sintetazei

114
Tema nr. 19
Vitamine liposolubile si hidrosolubile

991. Analogii de sinteza ai vitaminei A sunt:


A. Tretinoinul
B. Isotretinoinul
C. Acidul retinoic
D. Etretinatul
E. Beta-carotenul

992. Indicatii ale vitaminei A sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. Scorbut
B. Boala beri-beri
C. Dermatoze
D. Xeroftalmie
E. Pelagra

993. Actiunile vitaminei A sunt urmatoarele:


A. Stimuleaza formarea de anticorpi
B. Intervine in sinteza colesterolului
C. Favorizarea formarea celulelor canceroase
D. Amelioreaza vederea crepusculara
E. Este cofactor in sinteza unor mucopolizaharide

994. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. Vitamina A poate fi administrata la pacientii cu hipotiroidism
B. Isotretinoinul se utilizeaza in tratamentul acneei grave
C. Tretinoinul este acidul 13-cis retinoic
D. Analogii de sinteza ai vitaminei A pot produce efecte teratogene
E. Vitamina A favorizarea transformarea celulelor maligne in celule normale.

995. Actiunile vitamine D sunt urmatoarele:


A. Stimuleaza sinteza parathormonului
B. Participa la mineralizarea normala a oaselor
C. Scade absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal
D. Creste reabsorbtia calciului din urina
E. Stimuleaza absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal

996. Hipovitaminoza D poate sa apara:


A. Prin lipsa sau insuficienta expunere la soare
B. Dupa tratament cu antibiotice cu spectru larg
C. La prematuri
D. La femei insarcinate
E. La cei care folosesc doze mari de glucocorticoizi

997. Vitamina D este indicata in:


A. Rahitism
B. Tulburari de vedere
C. Psoriazis
D. Osteoporoza
E. Tulburari neurologice

998. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile:


A. Acidul ascorbic
B. Vitamina B1
C. Vitamina A
D. Vitamina E
E. Acidul folic

999. Urmatoarele vitamine sunt liposolubile, cu exceptia:


A. Vitamina K
B. Vitamina D
C. Vitamina B12
D. Vitamina C
115
E. Tocoferolii
1000. Care din urmatoarele vitamine sunt hidrosolubile:
A. Vitamina C
B. Vitamina B2
C. Vitamina B8
D. Vitamina K
E. Acidul folic

1001. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si


hipoparatiroidism:
A. Ergocalciferolul
B. Colecalciferolul
C. Dihidrotahisterolul
D. Alfa-calcidolul
E. Calcitriolul

1002. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si


osteodistrofie renala:
A. Calcifediolul
B. Ergocalciferolul
C. Colecalciferolul
D. Calcitriolul
E. Alfa-calcidolul

1003. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate:


A. Intervine in activitatea glandelor sexuale
B. Are efect antioxidant
C. Are activitate antiagreganta plachetara
D. Intervine in procesele de crestere a oaselor
E. Intervine in absorbtia digestiva a fierului

1004. Vitamina E poate fi indicata in:


A. Rahitism
B. Prevenirea aterosclerozei
C. Prevenirea cancerului
D. Sterilitate
E. Tulburari de vedere

1005. Dozele mari si tratamentul prelungit cu vitamina E poate produce:


A. Tulburari de menstruatie
B. Tulburari ale spermatogenezei
C. Inhibarea cresterii
D. Hipercoagulabillitate cu cresterea riscului de accidente tromboembolice
E. Involutia ovarelor

1006. Tocoferolii:
A. Au efect antioxidant
B. Are activitate proagreganta plachetara
C. Intervine in activitatea glandelor sexuale
D. Necesarul zilnic recomandat pentru femeile gravide este de 10 mg/zi
E. Necesarul zilnic recomandat pentru copii intre 1-10 ani este de 10 mg/zi

1007. Vitamina K se gaseste sub urmatoarele forme:


A. K1 – fitomenadiona
B. K1 – sintetizata de flora saprofita intestinala
C. K2 – de origine vegetala
D. K2 – sintetizata de flora saprofita intestinala
E. K3 – menadiona

1008. Vitamina K este implicata in sinteza urmatorilor factori ai coagularii:


A. II
B. III
C. VII
D. IX
E. X

116
1009. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina K sunt adevarate:
A. Este implicata in coagularea sangelui
B. Este indicata in hipoprotrombinemie
C. Face parte din clasa vitaminelor hidrosolubile
D. Fitomenadiona se administreaza oral si parenteral
E. Poate fi sintetizata de flora saprofita intetinala

1010. Indicatiile vitaminei K sunt urmatoarele:


A. Hipoprotrombinemie
B. Supradozarea cu anticoagulante orale
C. Tromboembolii pulmonare
D. Diateze hemoragice
E. Hemofilie

1011. Vitamina K:
A. Este depozitata in ficat
B. Se elimina preponderent prin urina
C. Este exclusiv de natura vegetala
D. Este indicata in supradozarea cu anticoagulante orale
E. Necesarul zilnic la copil 0-1 an este de 1mg/zi

1012. Carenta de vitamina K se manifesta prin:


A. Hemoragii digestive
B. Accidente trombo-embolice
C. Scaderea densitatii osoase
D. Echimoze
E. Epistaxis

1013. Vitamina k nu este eficace in:


A. Hemofilie
B. Intoxicatia cu anticoagulante orale
C. Scorbut
D. Pupura
E. Anemie aplastica

1014. Referitor la vitamina B1, sunt adevarte urmatoarele afirmatii:


A. Este hidrosolubila
B. Poate fi sintetizata de om
C. Este termolabila
D. Este sintetizata de plante, microorganisme si unele ciuperci
E. Poarta denumirea de riboflavina

1015. Formele hipovitaminozei B1 sunt:


A. Scorbut
B. Bola beri-beri
C. Pelagra
D. Sindromul Wernicke-Korsakoff
E. Rahitism

1016. Vitamina B1 este implicata in:


A. Transformarea glucidelor in lipide
B. Favorizarea depunerii glicogenului in ficat
C. Transformarea acidului piruvic in aminoacizi
D. Sinteza acetilcolinei
E. Sinteza adrenalinei

1017. Referitor la vitamina B1, sunt adevarte urmatoarele afirmatii:


A. Este termostabila
B. Alcoolismul, ciroza si afcetiunile gastro-intestinale pot duce la carenta de vitamina B1
C. Forma activa a tiaminei este tiamin-pirofosfatul
D. Se administreaza oral sub forma de clorhidrat
E. Intervine in actiunea enzimelor flavinice

1018. Vitamina B2

117
A. Se mai numeste si riboflavina
B. Este lipsita de toxicitate chiar si la doze mari
C. Este termolabila
D. Este fotostabila
E. Forma oxidata are culoare galben-portocalie

1019. Vitamina B2 este importanta pentru:


A. Procesul de crestere
B. Asigurarea integritatii epiteliilor
C. Protectia celulei hepatice de actiunea diferitelor toxice
D. Absorbtia lipidelor din tubul digestiv
E. Procesul de vedere

1020. Formele biologic active ale vitaminei B2 sunt:


A. FMN
B. FAD
C. NAD
D. NADP
E. TPP

1021. Referitor la vitamina B2, sunt adevarte urmatoarele afirmatii


A. Are efect hepatoprotector
B. Are efect antioxidant
C. Este indicata in tratamentul unor afectiuni neurologice
D. Este implicata in procesul de crestere
E. Are toxicitate pronuntate

1022. Vitamina B3 cuprinde urmatoarele forme biologic active:


A. Acidul nicotinic
B. Nicotin amida
C. Acidul retinoic
D. Colecalciferolul
E. Acidul pantotenic

1023. Formele biologic active ale vitaminei B3 sunt:


A. FMN
B. FAD
C. NAD
D. NADP
E. TPP

1024. Vitamina B3 se indica in urmatoarele afectiuni:


A. Pelagra
B. Dislipidemii
C. Hiperglicemie
D. Tulburari de circulatie periferica si cerbrala
E. Tulburari cutanate si mucoase

1025. Vitamina B5:


A. Este acidul pantotenic
B. Este acidul nicotinic
C. Este riboflavina
D. Isi exercita rolul prin intermediul coenzimei A
E. Se elimina renal

1026. Vitamina B5 (acidul pantotenic) joaca un rol important:


A. In ciclul krebs
B. Pentru sinteza hemoglobinei
C. Pentru sinteza hormonilor steroizi
D. Pentru sinteza acetilcolinei
E. Pentru sinteza mitocondriala a acizilor grasi

1027. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina B5 sunt adevarate:


A. Dexpantenolul este un alcool al acesteia
B. Este factor de crestere celulara

118
C. Intervine in sinteza colesterolului
D. Este indicata in nevrita diabetica
E. Nu prezinta reactii nedorite

1028. Formele vitaminei B6 in natura sunt:


A. Piridoxalul
B. Piridoxamina
C. Piridoxina
D. Acidul nicotinic
E. Nicedamida

1029. Vitamina B6:


A. Este sintetizata de flora intestinala umana
B. Este convertita in organism la nicotinamida
C. Partcipa la formarea GABA
D. Este implicata in sinteza hemului
E. Intervine in metabolismul homocisteinei

1030. Indicatiile vitaminei B6 sunt:


A. Anemii hipocrome microcitare
B. Afectiuni neurologice si psihice
C. Dermatite, eczeme, acnee, glosite, stomatite
D. Crampe musculare
E. Varsaturi din sarcina

1031. Biotina:
A. Este vitamina B8
B. Este o vitamina liposolubila
C. Intervine in transformarea acidului piruvic in oxalacetat
D. Intervine in sinteza acizilor grasi
E. Este lipsita de reactii adverse semnificative

1032. Formele vitaminei B12 folosite in terapeutica sunt:


A. Ciancobalamina
B. Hidroxocobalamina
C. Metilcobalamina
D. 5-dezoxiadenozilcobalamina
E. riboflavina

1033. Referitor la vitamina B12 sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. Este stocata in ficat
B. Poate fi sintetizata in organismul uman
C. Absorbtia orala este dependenta de prezenta factorului intrinsec Castle
D. Nu se absoarbe dupa administrarea i.m. sau s.c.
E. Sunt derivati cobalaminici

1034. Indicatiile vitaminei B12 sunt:


A. Ciroza hepativa
B. Hipokaliemie
C. Cancer
D. Anemie megaloblastica
E. Neuropatia diabetica

1035. Acidul folic:


A. Face parte din grupul vitaminelor B
B. Este sintetizat de om
C. Formele active biologic sunt formele oxidate ale acidului folic
D. Formele active biologic sunt acidul dihidrofolic si acidul tetrahidrofolic
E. Se gaseste in cantitati mai mari in ficat

1036. Acidul folic este implicat in:


A. Sinteza bazelor purinici si pirimidinice
B. Formarea acidului glutamic din histidina
C. Inhibarea cresterii microorganismelor
D. Sinteza ADN-ului

119
E. Transformarea homocisteinei in metionina

1037. Vitamina C exista sub urmatoarele forme:


A, Acid ascorbic – forma redusa
B. Acid ascorbic – forma oxidata
C. Acid dehidro-ascorbic – forma oxidata
D. Acid dehidro-ascorbic – forma redusa
E. Acid mono-dehidroascorbic

1038. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele:


A. Diaree
B. Insomnii
C. Stari gripale
D. Sarcina
E. Asocierea cu preparate cu fier

1039. Printre rolurile vitaminei C se numara:


A. Participarea la reactii de hidroxilare
B. Intervine in procesele de aparare imuna
C. Participa la transformarea methemoglobinei in hemoglobina
D. Scade riscul de formare a calculilor renali
E. Favorizeaza vindecarea ranilor

1040. Vitamine hidrosulubile sunt:


A. Acidul ascorbic
B. Riboflavina
C. Tiamina
D. Colecalciferolul
E. Acidul retinoic

1041. Care dintre următoarele afirmaţii privind acidul ascorbic nu este corectă?
A. Nu este implicat în absorbţia ferului.
B. Este implicat în formarea serotoninei
C. Este un antioxidant.
D. Este implicat în sinteza adrenalinei.
E. Nu intervine in reactiile de hidroxilare

1042. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile:


A. Acidul ascorbic
B. Vitamina B1
C. Vitamina K
D. Riboflavina
E. Vitamina D

1043. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate cu exceptia:


A. Intervine in activitatea glandelor sexuale
B. Are efect antioxidant
C. Are activitate antiagreganta plachetara
D. Intervine in procesele de crestere a oaselor
E. Intervine in absorbtia digestiva a fierului

1044. Carenta de vitamina PP poate produce:


A. Piele aspra
B. Diaree
C. Somnolenta
D. Depresie
E. Varasaturi

1045. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. Astenie
B. Sarcina
C. Calculi renali
D. Insomnie
E. osteoporoza

120
Tema nr. 20
Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni

1046. Hormonii tiroidieni


A. Stimulează metabolismul lipidic
B. Cresc absorbţia glucozei
C. Produc hipoglicemie
D. Acţionează pe receptori nucleari
E. Acţionează pe receptori din membrana mitocondrială şi celulară

1047. Insuficienta tiroidiana severa se caracterizeaza prin:


A. Tulburari cardiace
B. Crestere in greutate
C. Stimulare sexuala si stimularea spermatogenezei
D. Dislipidemii
E. Tulburari neurologice

1048. Hormonii tiroidieni actioneaza pe urmatoarele tipuri de receptori:


A. Nucleari
B. Citoplasmatici
C. Din membrana mitocondriala
D. Din membranele celulare
E. Ribozomali

1049. Actiunile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. Scaderea lipolizei
B. Hiperglicemie
C. Stimularea formarii si eliberarii hormonilor de crestere
D. Deprimare cardiaca
E. Cresc consumul de oxigen al tesuturilor

1050. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. La doze mari hormonii tiroidieni stimuleaza secretia de tireotropina hipofizara
B. La doze mari hormonii tiroidieni inhiba secretia de tireotropina hipofizara
C. Adrenalina stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni
D. Cortizolul inhiba secretia de hormoni tiroidieni
E. Adrenalina inhiba secretia de hormoni tiroidieni

1051. Receptorii nucleari pentru hormonii tiroidieni:


A. Sunt prezenti in hipofiza, ficat, miocard
B. Au rol in reglarea oxidarilor celulare
C. Activarea lor produce cresterea captarii glucozei in celule
D. Stimuleaza activitatea ATP-aze Na/K membranara
E. Moduleaza transcrptia unor gene

1052. La nivelul aparatului cardio-vascular, hormonii tiroidieni produc:


A. Cresterea frecventei cardiace
B. Scad debitul cardiac
C. Scad tensiunea arteriala
D. Cresc consumul de oxigen al miocardului
E. Scad forta de contractie miocardica

1053. Contraindicatiile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele:


A. Insuficienta cardiaca
B. Hipotiroidism
C. Mixedem
D. Tireotoxicoza
E. Angina pectorala

1054. Hormonii tiroidieni scad efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de


medicamente:
A. Anticoagulante cumarinice
B. Antidepresive triciclice
C. Glicozide cardiotonice
121
D. Insulina
E. Antidiabetice orale

1055. Hormonii tiroidieni potenteaza efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de


medicamente:
A. Anticoagulante cumarinice
B. Antidepresive triciclice
C. Glicozide cardiotonice
D. Insulina
E. Antidiabetice orale

1056. Efectele hormonilor tiroidieni pot fi scazute prin asocierea cu:


A. Amiodarona
B. Fenitoina
C. Colestiramina
D. Adrenalina
E. carbamazepina

1057. Pulberea tiroida:


A. Contine levotiroxina
B. Contine liotironina
C. Se administreaza 7 zile pe saptamana, fara pauza
D. Tratamentul se incepe cu doze mari
E. Contine impuritati proteice cu risc alergizant

1058. Dezavantajele pulberii de tiroida canstau in:


A. Risc alergizant
B. Compozitie variabila de levotiroxina si liotironina
C. Continut de iod inegal
D. Se poate acumula
E. Contine ambii hormoni tiroidieni

1059. Levotiroxina:
A. Biodisponibilitatea este scazuta de alimente
B. Este biotransformata la liotironina
C. Se administreaza 7 zile pe saptamana
D. Este indicata in hipotiroidism
E. Tratamentul se incepe cu doze mici care se cresc treptat

1060. Substantele care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni:


A. Carbimazol
B. Tiouracil
C. Clorpromazina
D. Beta-blocantele
E. Iodul radioactiv

1061. Urmatoarele afirmatii referitoare la hormonii sexuali feminini sunt adevarate:


A. Hormonul luteotrop este secretat de celulele foliculare
B. Hormonul foliculostimulator este secretat de ovul
C. Estrogenii sunt secretati de celulele foliculare
D. Estrogenii sunt secretati de corpul galben al ovarului
E. Hormonii progestativi sunt secretati de corpul galben al ovarului

1062. Urmatoarele afirmatii referitoare la estrogeni sunt adevarate:


A. Actioneaza pe receptori nucleari
B. Receptorii pentru estrogeni sunt situati la nivelul uterului, glandelor mamare, ficatului
C. Derivatii de sinteza ai estradiolului au afinitate mica pentru receptorii estrogenici
D. Sunt indicati in tumori uterine si mamare
E. Scad coagularea sangelui

1063. Actiunea morfogenetica a estrogenilor consta in:


A. Cresterea debitului cardiac
B. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare feminine
C. Mentinerea normala a functiei aparatului genital
D. Scaderea agregarii plachetare

122
E. Cresterea nivelului fibrinogenului

1064. Actiuni ale estrogenilor sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. Vasodilatatie si congestie la nivelul organelor genitale
B. Scaderea debitului cardiac
C. Scaderea agregarii plachetare
D. Maturarea epiteliului vaginal
E. Cresterea rezistentei vasculare periferice

1065. Printre efectele adverse produse de estrogeni se numara:


A. Cresterea concentratiei de colesterol
B. Hipotensiune arteriala
C. Edeme
D. Accidente tromboembolice
E. Sangerari uterine

1066. Estradiolul
A. Este un estrogen natural
B. Se poate administra local
C. Nu se poate administra injectabil
D. Previne osteoporoza postmenopauza
E. Este indicat in insuficienta ovariana

1067. Estriolul este conditionat sub forma de:


A. Unguent
B. Comprimate vaginale
C. Ovule
D. Comprimate orale
E. Solutie injectabila

1068. Estrogeni de semisinteza sunt:


A. Estradiol
B. Estriol
C. Etinilestradiol
D. Promestiren
E. Hexestrol

1069. Hexestrolul:
A. Este un estrogen natural
B. Este indicat in insuficienta estrogenica
C. Este activ pe cale orala
D. Nu se administreaza injectabil
E. Are actiune mai intensa decat a hormonilor naturali

1070. Indicatiile progestativelor sunt:


A. Contraceptie hormonala
B. Iminenta de avort
C. Dismenoree
D. Cancer endometrial
E. Cancer de prostata

1071. Progesteronul natural:


A. Este indicat in iminenta de avort
B. Este precursor al estrogenilor, androgenilor si corticosteroizilor
C. La gravide este secretat de placenta
D. Biosinteza lui pleaca de la colesterol
E. Are rol in fixarea oului fecundat si mentinerea sarcinii

1072. Hidroxiprogesteronul:
A. Este indicat in amenoree
B. Se poate administra injectabil
C. Are durata lunga de actiune
D. Este un estrogen natural
E. Este contraindicat in cancerul de san

123
1073. Estrogeni de sinteza sunt:
A. Medroxiprogesteron
B. Progesteron
C. Didrogestron
D. Hidroxiprogesteron
E. Alilestrenol

1074. Contaraceptivele care contin excluziv estrogeni:


A. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual
B. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului
C. Ingroasa mucusul cervical
D. Impiedica implantarea blastocitului
E. Inhiba ovulatia in mod variabil

1075. Contaraceptivele care contin excluziv progestative:


A. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual
B. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului
C. Ingroasa mucusul cervical
D. Impiedica implantarea blastocitului
E. Inhiba ovulatia in mod variabil

1076. Contraindicatii absolute ale administrarii contraceptivelor hormonale sunt:


A. Sarcina
B. Sangerari uterine nediagnosticate
C. Boli tromboembolice
D. Carcinoame estrogeno dependente
E. Obezitate

1077. Reactii adverse severe ce pot aparea la administrarea combinatiilor estro-progestative:


A. Depresie
B. Candidoze vaginale
C. Tromboembolii
D. HTA
E. Crestere in greutate

1078. Scad eficacitatea contraceptivelor urmatoarele medicamente:


A. Ampicilina
B. Rifampicina
C. Barbiturice
D. Cimetidina
E. Fenitoina

1079. Hormonii androgeni:


A. Au structura steroidica
B. Sunt sintetizati exclusiv de catre celulele interstitiale Leydig
C. Biosinteza lor pleaca de la colesterol
D. Biosinteza lor porneste de la acetil-coenzima A
E. Pot fi secretati de celulele zonei reticulate corticosuprarenale

1080. Actiunile virilizante ale hormonilor androgenici constau in:


A. Dezvoltarea organelor sexuale
B. Dezvoltarea pilozitatii, a fortei musculare si ingrosarea vocii
C. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine
D. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor
E. Intensificarea osteosintezei

1081. Actiunile anabolizante ale hormonilor androgenici constau in:


A. Dezvoltarea organelor sexuale
B. Dezvoltarea pilozitatii, a fortei musculare si ingrosarea vocii
C. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine
D. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor
E. Intensificarea osteosintezei

1082. Contraindicatiile androgenilor sunt:


A. Cancer testicular

124
B. Cancer de san hormonodependent
C. Osteoporoza in asocieri cu estrogenii
D. Insuficienta hepatica severa
E. Adenom de prostata

1083. Indicatiile androgenilor sunt:


A. Hipogonadism datorat incapacitatii testiculului de a secreta testosteron
B. Cancer de prostata
C. Stari cu bilant azotat negativ
D. Hipogonadism posttraumatic sau postinfectios
E. Osteoporoza

1084. Testosteronul se poate administra:


A. Sub forma de implante subcutanate
B. Sub forma de preparate transdermice cu eliberare controlata
C. In solutie uleioasa pe cale parenterala
D. In solutie apoasa pe cale parenterala
E. i.m

1085. Metiltestosteronul:
A. Este incativ pe cale orala
B. Este mai activ decat testosteronul
C. Se poate administra perilingual
D. Are metabolizare hepatica mai lenta decat testosteronul
E. In doze mari se poate administra in tratamentul cancerului de san

1086. Steroizii anabolizanti sunt indicati in:


A. Arsuri intense
B. Osteoporoza
C. Sportivi
D. Sarcina
E. Denutritie la batrani

1087. Nondralon acetatul:


A. Este un derivat de 19-nortestosteron
B. Este indicat in tulburari menstruale
C. Are actiune retard
D. Are proprietati anabolizante
E. Se administreaza i.m. 50mg, o data la 1-2 saptamani

1088. Hormonii tiroidieni scad efectul:


A. Rifampicinei
B. Insulinei
C. Amiodaronei
D. Anticoagulantelor cumarinice
E. Antidiabetice orale

1089. Hormonii tiroidieni sunt contraindicati in:


A. cancer tiroidian
B. osteoporoza
C. tahicardie
D. hipotiroidism
E. hipertensiune arteriala

1090. Efectul hormonilor tiroidieni poate fi scazut la asocierea cu:


A. Colestiramina
B. Sucralfat
C. Antidepresive triciclice
D. Carbamazepina
E. Sulfat feros

1091. Anticoncepţionalele orale pot produce următoarele efecte adverse:


A. Tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale si coronare
B. icter colestatic
C. hipotensiune arterială

125
D. depresie
E. creştere ponderală

1092. Referitor la hormonii tiroidieni sunt adevarate afirmaţiile:


A. sinteza lor presupune iodarea triptofanului
B. sinteza este stimulată de TSH;
C. este necesară captarea activă a iodului în tiroidă pentru sinteză;
D. se sintetizează în celulele foliculare tiroidiene;
E. sinteza lor presupune iodarea tirozinei.

1093. La nivelul aparatului cardio-vascular, hormonii tiroidieni produc:


A. Cresterea frecventei cardiace
B. Cresterea debitul cardiac
C. Cresterea tensiunii arteriale
D. Cresterea consumului de oxigen al miocardului
E. Scaderea fortei de contractie miocardice

1094. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. Dozele mici de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul
B. Dozele mari de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul
C. Estrogenii produc la barbati ginecomastie
D. Estrogenii in doze mici stimuleaza secretia de prolactina
E. Estrogenii au actiunii antagonica androgenilor

1095. Contarindicatiile absolute ale estrogenilor sunt urmatoarele:


A. Primul trimestru de sarcina
B. Alapatare
C. Insuficienta ovariana
D. Antecedente tromboembolice
E. Cancer mamar

1096. Indicatiile estrogenilor sunt urmatoarele:


A. Hipertrofie si neoplasm de prostata la barbat
B. Amenoree
C. Tulburari de menopauza
D. Fibrom mamar
E. Sindrom Turner

1097. Actiuni farmacodinamice de tip progestativ sunt urmatoarele:


A. Fixarea oului fecundat
B. Mentinerea sarcinii
C. Pregatirea glandei mamare pentru lactatie
D. Derivatii de pregnan pot inhiba ovulatia
E. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare la femei

1098. Reactiile adverse produse de progestativele de sinteza sunt urmatoarele:


A. Cefalee
B. Scadere in greutate
C. Depresie
D. Hipercolesterolemie
E. Tulburari digestive

1099. Didrogestronul:
A. Are efect progestativ mai puternic decat progesteronul
B. Inhiba ovulatia
C. Nu are efecte androgenice
D. Nu inhiba secretia de gonadotropine
E. Este indicat in amenoree

1100. Alilestrenolul:
A. Este un estrogen
B. Este un progestativ
C. Stimuleaza sinteza placentara de oxitocinaza
D. Este indicat in avort habitual
E. Este contraindicat in iminenta de avort

126
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

Tema nr. 21.


Formularea si biodisponibilitatea medicamentului

1101. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs


farmaceutic depind de pacient:
A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare
C. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase
D. afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa
E. caracteristici de varsta, sex

1102. Care sunt solutiile extractive fitoterapice:


A. infuzii
B. decocturi
C. tincturi
D. extracte fluide
E. extracte moi

1103. In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama:


A. de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase
C. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor
D. de variabilele fluxului tehnologic
E. numai de particularitatile diferitelor cai de administrare

1104. Preformularea:
A. reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica
B. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa
C. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoase
D. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliare
E. presupune prepararea unei forme farmaceutice

1105. Proprietatile fundamentale ale substantei medicamentoase sunt:


A. solubilitatea
B. marimea particulelor
C. punctul de topire
D. compresibilitatea
E. unghiul de repaus

1106. Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenţa:


A. realizarea formei farmaceutice
B. stabilitatea formei farmaceutice
C. biodisponibilitatea formei farmaceutice
D. toxicitatea formei farmaceutice
E. numai variantele a şi c sunt corecte

1107. Medicamente "generice" sunt:


A.medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta
medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta
B. medicamente alternative farmaceutice
C. medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta
medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta
D. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente
E. pro-droguri

1108. Prin formularea unui medicament se determina:


A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. proprietatile toxicologice ale substantei medicamentoase
C. activitatea terapeutica a compusului activ
D. compozitia calitativa a formei farmaceutice
E. compozitia cantitativa a formei farmaceutice

127
1109. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor
actioneaza datorita capacitatii de gonflare:
A. agenti de acoperire neenterica
B. solubilizanti
C. agenti de ingrosare
D. dezagreganti
E. pseudoemulgatori

1110. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament
actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice:
A. antioxidanti
B. chelatanti
C. conservanti antimicrobieni
D. substante pentru ajustarea pH-ului
E. izotonizanti

1111. Forma anhidra a unei substante se diferentiaza de cea hidratata prin:


A. continut mai ridicat in energie interna
B. viteza mai mare de dizolvare
C. eficacitate terapeutica inferioara
D. biodisponibilitate mai mica
E. stabilitatea cea mai mare

1112. Biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de :


A. perfuzii
B. solutii de uz intern
C. injectii intramusculare
D. injectii subcutanate
E. injectii intravenoase

1113. Formularea, ca etapa in realizarea unui medicament, consta in:


A. obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase (solubilitatea,
constanta de ionizare, coeficientul de partitie, polimorfismul, etc.)
B. obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale substantei medicamentoase
C. alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai substantei medicamentoase
D. alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului
E. alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a medicamentului

1114. Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul


este administrat pe cale:
A. intravenoasa
B. orala
C. intramusculara
D. intraarteriala
E. subcutanata

1115. Factorii specifici substanţei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt:


A. solubilitatea, viteza de dizolvare
B. tipul de forma farmaceutica
C. marimea particulelor substantei solide
D. cantitatea si compozitia sucurilor gastrice
E. polimorfismul

1116. In general, pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate
intern se recomanda:
A. folosirea de polimorfi stabili
B. marirea gradului de dispersie
C. folosirea de polimorfi cu energie libera mai mare
D. acoperirea cu pelicule
E. retinerea substantei active intr-o matrita hidrofoba

1117. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si
implicit absorbtia sa in circulatia generala
A. coeficientul de repartitie lipide/ apa
B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase

128
C. solubilitatea substantei medicamentoase
D. utilizarea unui precursor medicamentos
E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva

1118. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin
membranele biologice
A. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid
B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin
C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta
D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta
E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut

1119. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea
substantelor medicamentoase
A. lipofilia substantei medicamentoase
B. tipul formei farmaceutice
C. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase
D. natura si cantitatea excipientilor
E. procedeul de fabricare a medicamentului

1120. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei substantelor
medicamentoase prin membranele biologice
A. moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizata
B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin
C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta
D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta
E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut

1121. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate
intr-un preparat farmaceutic, poate influenta biodisponibilitatea
A. solubilitatea
B. viteza de dizolvare
C. marimea particulelor
D. forma cristalina sau amorfa
E. starea anhidra sau hidratata

1122. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase incorporata intr-un
medicament, poate influenta biodisponibilitatea
A. acid sau baza neionizate, ori sare solubila
B. tensiunea interfaciala
C. ester
D. complex
E. precursor medicamentos bioreversibil

1123. Metode oficiale in farmacopee pentru studiul vitezei de dizolvae al substantelor


medicamentoase din comprimate si capsule
A. metoda cu flux continuu de solvent
B. metoda paharului
C. metoda cu mai multe compartimente
D. metoda cosuletului rotativ
E. metoda agitatorului cu paleta

1124. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect
sistemic, la care biodisponibilitatea este corespunzatoare
A. orala
B. parenterala
C. rectala
D. cutanata
E. peridurala

1125. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepatic
A. sublinguala
B. orala
C. nazala
D. vaginala

129
E. rectala

1126. Prezinta biodisponibilitate superioara:


A. substantele necristalizate, amorfe
B. substantele cu apa de cristalizare
C. substantele anhidre
D. substantele aflate in forma polimorfa stabila
E. substantele aflate in forma polimorfa metastabila

1127. Promotorii de absorbtie:


A. sunt substante auxiliare,
B. sunt substante active,
C. scad biodisponibilitatea unor substante active,
D. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare,
E. cresc biodisponibilitatea unor substante active.

1128. Excipientii influenteaza:


A. realizarea formei farmaceutice,
B. stabilitatea formei farmaceutice,
C. biodisponibilitatea substantei active,
D. toxicitatea substantei active,
E. sunt corecte raspunsurile a) si c).

1129. Promotorii de absorbtie:


A. amelioreaza eliberarea substantei active,
B. impiedica dizolvarea substantei active,
C. cresc viteza de dizolvare a substatei active,
D. cresc absorbtia substantei active,
E. impiedica pasajul transmembranar.

1130. Formele polimorfe metastabile, fata de cele stabile, au:


A. puncte de topire ridicate,
B. puncte de topire scazute,
C. solubilitate mica in apa,
D. solubilitate mai mare in apa,
E. activitate biologica superioara.

1131. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit
absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney)
A. coeficientul de repartitie lipide/ apa
B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase
C. solubilitatea substantei medicamentoase
D. utilizarea unui precursor medicamentos
E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva

1132. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase:


A. realizarea solubilitatii dorite
B. asigurarea stabilitatii chimice
C. evitarea contaminarii microbiene
D. asigurarea aspectului
E. asigurarea caracteristicilor organoleptice.

1133. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice:


A. substante cu domeniu terapeutic ingust
B. substante cu solubilitate redusa in apa
C. substante asociate cu cantitati mari de excipient
D. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv
E. substante cu solubilitate crescuta in apa.

1134. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta:


A. in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului
B. in evaluarea unor interactiuni potentiale
C. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor
D. in cunoasterea reactiilor secundare
E. in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase.

130
1135. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt:
A. recipientul de conditionare primara
B. constanta de disociere a substantei medicamentoase
C. cantitatea excipientilor
D. eliminarea presistemica
E. locul de aplicare.

1136. Factorii fiziologici care influenţează biodisponibilitatea la absorbţia pe cale orală:


A. tehnologia de preparare
B. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
C. irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale
D. motilitatea tractului gastro-intestinal
E. compoziţia sucurilor digestive.

1137. Farmacistul poate influenţa biodisponibilitatea unui medicament alegând:


A. starea fizică a substanţei medicamentoase
B. forma farmaceutică
C. starea chimică a substanţei medicamentoase
D. culoarea medicamentului
E. tehnologia de preparare.

1138. În cazul administrării extravasculare biodisponibilitatea este influenţată de:


A. factori specifici substanţei medicamentoase
B. culoarea substanţei medicamentoase
C. factori specifici formei farmaceutice
D. factori fiziologici
E. factori patologici.

1139. Nu se recomandă substituirea unui medicament cu altul când:


A. substanţa medicamentoasă are indice terapeutic îngust
B. se utilizează antiaritmice
C. se utilizează antianginoase
D. se utilizează antidiabetice
E. se folosesc în tratament analgezice-antipiretice

1140. Polimerii hidrofili folosiţi pentru obţinerea comprimatelor cu matriţă hidrofilă sunt:
A. biocompatibili
B. biodegrababili
C. inerţie faţă de moleculele din tractul gastro-intestinal
D. de culoare verde
E. foarte solubili în apă.

1141. Biodisponibilitatea este data de:


A. compozitia formei farmaceutice
B. natura excipientilor
C. viteza absorbtiei substantei ative
D. marimea absorbtiei substantei active
E. forma cristalina a substantei active.

1142. Etapa pre-clinica a unui medicament cuprinde urmatoarele studii:


A. chimice
B. farmacocinetice
C. biologice
D. toxicologice
E. clinice

1143. Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui medicament:


A. solubilitatea
B. lipofilia
C. forma cristalina
D. constanta de disociere
E. cantitatea excipientilor folositi

1144. Studiile de bioechivalenta sunt necesare:

131
A. la solutii parenterale intramusculare sau subcutanate
B. la vaccinuri
C. la siropuri
D. la unguente
E. la capsule

1145. Alegerea caii de administrare depinde de:


A. substantele auxiliare prezente in compozitia preparatului
B. viteza de actiune dorita
C. biodisponibilitatea substantei medicamentoase
D. durata tratamentului
E. procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceutice

1146. Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic:


A. preparate solide orale cu substante usor solubile
B. preparate solide orale cu substante greu solubile
C. forme solide enterosolubile
D. solutii perfuzabile
E. suspensii orale

1147. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta


urmatoarele proprietati famacocinetice:
A. solubilitate mica in fluidele digestive
B. instabilitate in sucul gastric
C. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal
D. efect pregnant al primului pasaj hepatic
E. efect redus al primului pasaj hepatic

1148. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in urmatoarele cazuri:


A. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mare
B. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mic
C. pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta medicamentoasa si substanteleauxiliare
este mai mare de 1:5
D. pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a lungul tractului digestiv
E. pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate ridicata

1149. In general, biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se


mareste prin:
A. reducerea dimensiunii particulelor
B. micsorarea gradului de dispersie al substantei active
C. utilizarea de polimorfi stabili
D. folosirea formei anhidre
E. folosirea substantei amorfe

1150. In faza farmacocinetica, substanta medicamentoasa dintr-o forma farmaceutica


administrata pe cale orala, parcurge urmatoarele etape:
A. eliberarea din forma farmaceutica
B. dizolvarea
C. absorbtia
D. distributia
E. eliminarea.

1151. Care sunt consecintele unei biodisponibilitati mici, insuficiente, asupra nivelurilor
medicamentoase plasmatice, in comparatie cu o biodisponibilitate practic totala
A. concentratia maxima este mai mica
B. concentratia maxima este mai mare
C. timpul necesar atingeiri concentratiei maxime este mai lung
D. timpul necesar atingerii concentratiei maxime este mai scurt
E. exista riscul nerealizarii concentratiei minime eficiente

1152. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect
sistemic, la care biodisponibilitatea este corespunzatoare:
A. orala
B. parenterala
C. rectala

132
D. cutanata
E. peridurala

1153. Care sunt caile de administrare parenterala utilizate in cazuri de urgenta


A. intracardiaca
B. subarahnoidiana
C. intraarticulara
D. intraarteriala
E. epidurala

1154. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase greu solubile din
comprimate de uz oral
A. asocierea unui umectant
B. adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagreganti
C. utilizarea unor complecsi cu ciclodextrinele
D. folosirea unor dispersii solide
E. utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate fi modificata

1155. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea


din comprimate orale
A. prin formarea de complecsi greu absorbabili
B. cresterea viscozitatii mediului
C. reducerea motilitatii stomacale
D. modificarea pH-ului stomacal
E. efectul primului pasaj

133
Tema nr. 22
Preparate parenterale

1156. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile
prevazute de farmacopee
A. izotonice
B. sterile
C. apirogene
D. ajustate cu substante tampon la pH neutru
E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee

1157. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru
asigurarea tolerantei solutiilor injectabile
A. izotonizarea
B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda
C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml
D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural,
intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora
E. sterilizarea

1158. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz


A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant
B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata
C. produsul nu rezista la autoclavare
D. cind calculul costului arata ca este mai economica
E. cind nu dispunem de indicatori biologici

1159. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X, supliment
2004 in grupul medicamentelor parenterale
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. pulberi pentru soluţii injectabile sau perfuzabile
E. implante

1160. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor


indicatori biologici; precizati care:
A. Bacillus stearotermophilus
B. Bacillus subtilis
C. Serratia marcescens
D. Staphiloccocus aureus
E. Bacillus pumilis

1161. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt:


A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune
B. sterilizarea prin caldura uscata
C. sterilizarea prin filtrare
D. sterilizarea cu gaz
E. sterilizarea cu radiatii ionizante

1162. Preparatele perfuzabile sunt:


A. solutii apoase sterile si apirogene
B. emulsii tip U/A sterile si apirogene
C. suspensii apoase sterile si apirogene
D. suspensii uleioase sterile si apirogene
E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura

1163. Conform FR.X, continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima
astfel:
A. g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie)
B. mEq pentru 1000 ml solutie
C. g/g
D. moli/1000 ml solutie
E. calorii

134
1164. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica:
A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile
B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final
C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni
D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu
E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate

1165. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica:


A. pulberilor termostabile
B. materialelor termoplastice termostabile
C. solutiilor injectabile termostabile
D. solventilor organici anhidri
E. materialelor textile

1166. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt:


A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu
B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu
C. solutia perfuzabila de glucoza
D. solutii perfuzabile cu aminoacizi
E. solutia perfuzabila Ringer lactata

1167. Vehiculele folosite pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt:


A. apa demineralizata
B. apa distilata pentru preparate injectabile
C. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat
D. solventi neaposi miscibili sau nu cu apa
E. uleiul de parafina sterilizat

1168. Conform FR X "proba de pasaj” nu se aplica la:


A. emulsiile de uz intern
B. suspensiile cu administrare i.v.
C. soluţiile injectabile
D. suspensiile injectabile
E. pulberile pentru soluţii injectabile

1169. Controlul impurităţilor pirogene se efectuează prin:


A. măsurarea hipertermiei la şoareci
B. măsurarea hipertermiei la iepuri
C. urmărirea numărului de globule albe la iepuri după injectarea unui preparat pirogen
D. testul Limulus
E. urmărirea numărului de globule roşii la iepuri

1170. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlă multidoză sau
flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc următoarele condiţii:
A. asigură pătrunderea aerului în recipient
B. nu-şi modifică calităţile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav
C. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop
D. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop adsorb substanţe active şi conservanţi
E. sunt incompatibile cu substanţele active.

1171. Formele parenterale cu eliberare convenţională sunt:


A. emulsiile uleioase
B. soluţiile injectabile uleioase
C. soluţiile injectabile apoase
D. pudrele sterile
E. comprimatele pentru soluţii injectabile

1172. În funcţie de scopul terapeutic urmărit perfuziile sunt:


A. soluţii apoase
B. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant
C. emulsii A/U
D. soluţii pentru dializă peritoneală şi hemodializă
E. emulsii U/A

135
1173. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt:
A. cu dextrani
B. cu aminoacizi
C. cu hemacel
D. perfuziile pentru terapia afecţiunilor hepatice
E. perfuzii cu hidrolizate de proteine

1174. Substanţele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic îndeplinesc următoarele condiţii:


A. solubilitate în lipide
B. solubilitate în apă
C. masă moleculară relativă corespunzătoare
D. să nu fie filtrabile renal
E. să prezinte presiune coloid-osmotică

1175. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc:


A. clorura de sodiu
B. clorura de potasiu
C. clorura de calciu
D. glucoza
E. levuloza

1176. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza:


A. pansamente chirurgicale
B. solutii apoase
C. solutii uleioase
D. articole din sticla
E. articole din metal

1177. Caldura uscata serveste pentru a steriliza:


A. vase de sticla
B. solutii apoase
C. aparatura de portelan
D. pulberi
E. solutii uleioase

1178. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:


A. glucoza
B. xilitol
C. sorbitol
D. glicerol
E. clorura de sodiu

1179. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se


mentioneze:
A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati
B. culoarea preparatului parenteral
C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala
D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene
E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene

1180. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se


poate face cu:
A. vapori de apa sub presiune
B. caldura uscata
C. gaze
D. radiatie ionizanta
E. radiatii UV

1181. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt:


A. solutii injectabile cu substante termostabile
B. perfuzii cu electroliti
C. vaccinuri
D. solutii pentru alimentare parenterala
E. pulberi liofilizate

136
1182. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene - pirogene
pentru:
A. implanturi
B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile
C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile
D. preparate perfuzabile
E. preparate injectabile

1183. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte:


A. solutii injectabile apoase
B. perfuzii
C. pompe implantabile
D. microemulsii
E. latexuri injectabile

1184. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare


intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari:
A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-bazic
B. pentru dializa si hemodializa
C. cu substante energetice
D. folosite in metabolismul reconstituant
E. cu inlocuitori coloidali de plasma

1185. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala:


A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice
B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice
C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile
D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile injectabile
E. confera o mai mare stabilitate

1186. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza


urmatoarele determinari:
A. miros
B. uniformitatea continutului
C. endotoxine bacteriene - pirogene
D. culoare
E. gust

1187. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X:


A. preparatelor apoase
B. pulberilor temostabile
C. materialelor plastice termolabile
D. solventilor organici anhidri
E. pansamentelor chirurgicale

1188. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la


preparatele parenterale:
A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal
B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal
C. sunt preparate nesterile
D. sunt preparate sterile
E. se regasesc in monografia Parenteralia

1189. 34. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile FR X prevede:


A. particulele in suspensie sa fie de dimensiuni coloidale
B. particulele de substanta solida sa fie de maximum 50 micrometri
C. suspensia sa fie omogena pe toata durata conservarii
D. suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 min
E. suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringă nr.16

1190. 35. Sterilizarea este procesul care desemneaza:


A. producerea starii de sterilitate
B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi intr-un
preparat medicamentos

137
C. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante chimice
D. metoda prin care se urmăreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti fizici
E. operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau
indepartate din produs.

1191. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei:


A. perfuzia de lactat de sodiu
B. perfuzia de carbonat acid de sodiu
C. perfuzia de clorhidrat de arginina
D. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu
E. perfuzia de glucoza

1192. Conform FR X, izotonizarea este obligatorie in cazul:


A. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml
B. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i.v., indiferent de volum
C. solutiilor injectabile coloidale
D. solutiilor perfuzabile hipertonice
E. solutiilor perfuzabile hipotonice

1193. Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune, se realizeaza conform FRX


A. in autoclave
B. la 121°C timp de cel putin 15 minute
C. la 121°C timp de cel putin 30 minute
D. la 115°C timp de cel putin 15 minute
E. la 115°C timp de cel putin 30 minute

1194. Emulsiile perfuzabile:


A. sunt de tip A/U
B. sunt de tip U/A
C. contin uleiuri vegetale ca faza externa
D. contin apa distilata pentru preparate parenterale
E. contin emulgatori tip A/U

1195. Care sunt calitatile obligatorii pentru toate preparatele parenterale


A. sterilitate
B. lipsa particulelor straine in suspensie ( in cazul solutiilor)
C. apirogenitate
D. inocuitate
E. izotonie

1196. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare


A. caldura uscata
B. caldura umeda
C. radiatiile ultraviolete
D. radiatiile ionizante
E. ultrasunetele

1197. Ce este valoarea D


A. timpul de reducere zecimal
B. timpul ecivalent
C. valoarea sterilizatoare
D. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic
E. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic

1198. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate


A. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore
B. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura
C. este un procedeu sigur
D. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti
E. este putin folosit

1199. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta


A. se aplica numai la solutii apoase
B. microorganismele sunt indepartate, si nu sunt distruse
C. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie

138
D. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0,22 micrometri
E. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica

1200. Ce sunt pirogenele


A. substante responsabile de reactii febrile, dupa injectarea preparatelor parenterale
B. provin mai ales de la bacterii gram negativ
C. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine
D. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine
E. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor distruge
sau indeparta

1201. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile


A. trebuie sa asigure stabilitatea
B. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica
C. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor
D. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor
E. valoarea se determina pH-metric

1202. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil


A. etanol
B. alcool benzilic
C. propilenglicol
D. uleiuri vegetale
E. dimetilsulfoxid

1203. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale
A. soia
B. ricin
C. floarea soarelui
D. masline
E. oleat de etil

1204. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale


A. alcool benzilic
B. clorbutanol
C. fenol
D. nipagin
E. EDTA disodic

1205. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale


A. polisorbat 80
B. lecitina
C. metacrezol
D. dioctilsulfosuccinat de sodiu
E. alcool etilic

1206. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale


A. acid ascorbic
B. bisulfit de sodiu
C. butilhidroxitoluen
D. acid citric
E. dezoxicolat de sodiu

1207. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale, se introduce aer


filtrat prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). Ce proprietati au acestea?
A. sterilizeaza aerul
B. retin 99,999% particule cu diametru de 0,3 micrometri
C. aerul intra cu viteza de 0,5 m/s
D. filtrele se pot utiliza timp indefinit
E. fluxul de aer este laminar

1208. Sticla de tip I se utilizeaza pentru:


A. confectionarea fiolelor
B. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile, flacoane care pot fi recuperate
C. conditionarea unguentelor

139
D. conditionarea comprimatelor
E. conditionarea capsulelor

1209. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente


parenterale
A. polietilena
B. polipropilena
C. clorura de polivinil
D. azotatul de celuloza
E. politetrafluoroetilena

1210. Amestecul tampon acid boric-borax:


A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile
B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire
C. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile
D. administrat injectabil are proprietati hemolitice
E. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile

140
Tema nr. 23
Preparate oftalmice

1211. Sterilitatea colirelor este asiguratã prin:


A. preparare pe cale asepticã
B. sterilizare
C. filtrare sterilizantã
D. adãugare de conservanti antimicrobieni
E. sunt corecte rãspunsurile a, b, c.

1212. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul
substantelor medicamentoase incorporate in picăturile pentru ochi oficinale
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. microsfere
E. aerosoli

1213. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru
ochi
A. lipsite de impuritati mecanice
B. sterile
C. apirogene
D. cele hipotonice se izotonizeaza
E. conditionate in recipiente de 10 ml, inchise etans, prevazute cu sistem de picurare

1214. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului picaturilor
pentru ochilor
A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor
B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice
C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase
D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
E. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru

1215. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert, care este un sistem terapeutic cu
pilocarpină
A. se aplica dupa incizie chirurgicala
B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore
C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore
D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile
E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta

1216. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor
pentru ochi; alegeti-le:
A. apa distilata
B. dizolvant pentru solutii oftalmice
C. apa pentru preparate injectabile
D. apa proaspat fiarta si racita
E. ulei de floarea soarelui neutralizat

1217. In care dintre picaturile pentru ochile incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin
folosirea unor sisteme tampon
A. cloramfenicol
B. rezorcinol
C. sulfat de atropână
D. azotat de pilocarpână
E. nafazolina

1218. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea:


A. sterilitatii colirului
B. stabilitatii chimice a substantei active
C. tolerantei la administrare
D. eficientei terapeutice
E. lipsei particulelor in suspensie

141
1219. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picăturile pentru ochi este influentata
de:
A. structura chimica a substantei active
B. viscozitate mare
C. pH-ul mediului
D. gradul de ionizare a substantei active
E. temperatura

1220. Care din urmatoarele picături pentru ochi se izotonizeaza:


A. picaturi pentru ochile hipotonice
B. picaturi pentru ochile hipertonice
C. suspensiile
D. emulsiile
E. solutiile apoase

1221. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de
atropână sunt false:
A. contin sulfat de atropână in concentratie de 1%
B. contin sulfat de atropână in concentratie de 0,5%
C. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu
D. se conserva la Separanda
E. sunt izotonizate cu clorura de sodiu

1222. Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor active sunt:
A. viscozitatea crescuta a colirului
B. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival
C. reflexul de lacrimare
D. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic
E. lezarea corneei

1223. Implantele oculare:


A. sunt forme farmaceutice lichide
B. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi
C. nu se aplica pe cornee
D. solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili
E. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide

1224. Eliberarea substanţei active dintr-o formă oftalmică cu eliberare controlată depinde de:
A. proprietăţile fizico-chimice ale substanţei medicamentoase
B. firma producătoare
C. factori biologici
D. natura suportului în care este introdusă substanţa medicamentoasă
E. culoarea ochilor

1225. Formele oftalmice cu eliberare convenţională sunt:


A. soluţii apoase în vehicul vâscozifiant
B. soluţii apoase
C. soluţii oftalmice uleioase
D. pulberi pentru soluţii oftalmice
E. soluţii pentru lentilele de contact

1226. Latexurile oftalmice:


A. dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasă
B. se instilează în fundul de sac conjunctival
C. sunt forme farmaceutice cu acţiune prelungită
D. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlată
E. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenţională

1227. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare sunt:
A. puritate
B. stabilitatea chimica a substantei active
C. inocuitate
D. eficienta terapeutica
E. numai puritate

142
1228. bază de unguent oftalmică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
A. să fie liposolubilă
B. să fie hidrosolubilă
C. să nu fie iritantă pentru mucoasa conjunctivală
D. să se etaleze uşor prin mişcarea pleoapelor
E. să nu cedeze uşor substanţa medicamentoasă

1229. Ochiul tolerează mai bine:


A. soluţiile cu pH 5-7,5
B. soluţiile uşor alcaline
C. soluţiile uşor acide
D. soluţiile cu pH 7,5-9,5
E. soluţiile cu pH 4,5-5

1230. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaţiile:


A. sunt forme farmaceutice solide
B. sunt sterile
C. indicate când substanţele medicamentoase au solubilitate limitată în apă
D. sunt utile pentru o prelungire a a acţiunii terapeutice
E. nu sunt prevăzute de FR X

1231. In suplimentul din 2004 al FRX, sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice:
A. picaturi auriculare
B. solutii bentru bai oculare
C. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare
D. preparate oftalmice semisolide
E. implanturi oftalmice

1232. Ca izotonizanti pentru picaturi pentru ochile hipotonice se utilizeaza:


A. clorura de sodiu
B. clorura de calciu
C. acidul boric
D. fosfati
E. sulfatul de sodiu

1233. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin:


A. izotonizarea solutiilor hipotone
B. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active
C. cresterea vâscozitatii
D. îndepartarea particulelor straine
E. aplicare limitata

1234. Picaturile de ochi se vor izotoniza în cazul în care:


A. substanta activa este peste 1 %
B. contin substante coloidale
C. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata
D. sunt hipertone
E. sunt uleioase

1235. In cazul picaturilor pentru ochilor unidoza:


A. este obligatorie operatia de sterilizare
B. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni
C. se respecta conditiile de preparare aseptica
D. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile
E.conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici, compatibile cu o buna toleranta
locala

1236. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi:


A. sunt promotori de absorbtie
B. cresc solubilitatea substantei medicamentoase
C. realizeaza o umectare mai buna a corneei
D. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile
E. nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor

143
1237. Ca agenti vascozifianti in picaturi pentru ochi se folosesc:
A. polivinilpirolidona
B. glucoza
C. dextrani
D. gelatina
E. colagen

1238. Baile oculare:


A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare
B. sunt solutii apoase sterile
C. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase
D. sunt izotonice si izohidrice
E. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g

1239. Baile oculare:


A. se administreaza la temperatura camerei
B. se administereaza caldute (35 - 37° C)
C. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special
D. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului
E. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere

1240. Pulberile pentru picaturi pentru ochi:


A. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau suspensie
B. sunt preparate multidoza
C. reprezinta doze unitare
D. se administreaza ca atare, prin insuflare
E. se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in ambalaj

1241. Unguentele oftalmice:


A. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase
B. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase
C. se aplica de preferinta dimineata
D. se apica de preferinta seara
E. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive

1242. Toleranta picaturilor pentru ochilor depinde de:


A. natura si concentratia substantei active
B. tonicitatea preparatului
C. valoarea adecvata a pH-ului
D. realizarea apirogenitatii
E. folosirea unor solventi anhidri

1243. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se


refera la:
A. coeficientul de partitie L/A al substantei active
B. starea de ionizare a substantei active
C. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase
D. viteza de clipire
E. reflexul de lacrimare

1244. In cazul picaturilor pentru ochilor, realizarea unui pH adecvat are rol in:
A. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase
B. asigurarea tolerantei
C. asigurarea penetratiei prin cornee
D. conservarea antimicrobiana a preparatului
E. marirea vascozitatii preparatului

1245. Sistemele terapeutice oculare:


A. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase
B. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric
C. pot fi sisteme rezervor sau matriceale
D. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile
E. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune, dizolvare sau osmoza

1246. Ideal, un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii:

144
A. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana
B. sa fie eficace in doze mari
C. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara
D. sa asigure apirogenitatea colirului
E. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului

1247. Ce rol pot avea amestecurile tampon din picaturi pentru ochi
A. evita hidroliza
B. evita oxidarea
C. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile
D. asigura toleranta locala
E. asigura stabilitatea fizico-chimica

1248. Referitor la picaturile oftalmice, care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni
B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgicalsunt conditionate in recipiente multidoza
C. Picaturile oftalmice sub forma de solutii, examinate in conditii corspunzatoare de vizibilitate, sunt practic
limpezi si lipsite de impuritati mecanice
D. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile, apoase sau uleioase
E. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa

1249. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita:


A. solutii pentru lentile de contact
B. latexuri oftalmice
C. solutii oftalmice uleioase
D. suspensii oftalmice
E. unguente oftalmice

1250. Baile oculare nu trebuie sa fie:


A. sterile
B. cu particule in suspensie
C. izotonice
D. izohidrice
E. conditionate in recipiente nesterile

1251. Cum se asigura sterilitatea picaturilor pentru ochi conform farmacopeei


A. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia “Sterilizare” in cazul picaturi pentru ochilor
unidoza
B. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni, in cazul picaturi pentru ochilor unidoza
C. cu ajutorul unui conservant antimicrobian, in cazul unui colir apos multidoza
D. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin
E. fara adaus de conservant la picaturi pentru ochile multidoza, deoarece lacrimile contin o enzima bactericida,
lizozim

1252. Cum se realizeaza valoarea pH-ului picaturilor pentru ochi


A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor
B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice
C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase
D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
E. valoarea pH-ului dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru

1253. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii picaturilor pentru ochi
A. aspect limpede
B. suspensiile -sediment redispersabil la agitare
C. valoarea pH
D. masa totala pe recipient
E. metode pentru determinarea punctului de congelare

1254. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picaturile pentru ochi este influentata
de:
A. structura chimica a substantei active
B. viscozitate mare
C. pH-ul mediului
D. gradul de ionizare a substantei active
E. temperatura

145
1255. Unguentele oftalmice:
A. prelungesc durata contactului cu corneea
B.. contin excipienti sterilizati ca: vaselina, lanolina, parafina lichida
C. contin un emulgator
D. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32,9° C)
E. nu voaleaza ochiul

1256. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de:


A. 4-5 min.
B. 5-6 min.
C. 1 min.
D. 30 min.
E. 1 h.

1257. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu:


A. clorura de sodiu 0,9%
B. acid boric 1,8%
C. azotat de sodiu 1,45%
D. borax 2%
E. fosfat trisodic 2%

1258. Agentii tensioactivi actioneaza astfel:


A. scad tensiunea superficiala
B. scad rezistenta barierei epiteliale
C. scad timpul de contact cu mucoasa oculara
D. maresc absorbtia substantelor medicamentoase
E. maresc solubilitatea substantelor medicamentoase

1259. Adjuvantii folositi la obtinerea picaturilor pentru ochi sunt:


A. agenti solubilizanti,
B. vascozifianti,
C. corectori de gust,
D. corectori de miros,
E. corectori de pH.

1260. Dextranii:
A. se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare devolum plasmatic,
B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara,
C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape,
D. sunt macromolecule,
E. se obtin prin fermentatia zaharozei.

1261. Conform FRX Supliment 2004, preparatele oftalmice semisolide:


A. sunt unguente, crème sau geluri sterile
B. sunt unguente sau crème sterile
C. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corspunzatoare
D. au un aspect omogen
E. se conserva in recipiente bine inchise

1262. Lentilele de contact moi:


A. sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat),
B. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat),
C. au pori de 2,2-3 nm,
D. au pori de 0,1-0,2 nm,
E. se aplica pe partea interioara a globului ocular.

1263. Soluţiile oftalmice uleioase folosc ca solvent:


A. solutia de metilceluloza 1%,
B. alcoolul polivinilic,
C. gelatina,
D. uleiul de ricin,
E. uleiul de arahide.

1264. Formele farmaceutice oftalmice bioadezive se prepara sub forma de:

146
A. comprimate,
B. suspensii,
C. capsule,
D. solutii,
E. geluri.

1265. Sistemul OCCUSERT:


A. contine pilocarpină baza,
B. contine pilocarpână nitrica,
C. contine un element de control al cedarii substantei,
D. este un sistem terapeutic transdermic,
E. contine nitroglicerina.

147
Tema nr. 24
Preparate nazale

1266. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la substante pentru ajustarea pH-ului in
picaturile pentru nas, sunt corecte:
A. farmacopeea nu recomanda astfel de adjuvanti
B. se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate ( 6,0-7,5)
C. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase
D. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase
E. se prefera tamponul fosfat in defavoarea acidului boric

1267. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la prepararea picaturilor
pentru nas
A. solutii apoase izotonice
B. ulei de floarea soarelui neutralizat
C. solutii apoase sterilizate
D. ulei de floarea soarelui sterilizat
E. solutii tampon izotonice

1268. Care enunt este corect referitor la calea nazala de administrare a solutiilor
medicamentoase in scopul unei actiuni sistemice
A. este in studiu
B. este un mod obisnuit de medicatie
C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul)
D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala
E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate

1269. Precizati care sunt substante auxiliare admise de farmacopee la prepararea picaturilor
pentru nas
A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni potriviti
E. antioxidanti

1270. Sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi dispersate in vehiculul
picaturilor pentru nas, conform prevederilor farmacopeei poate fi:
A. solutie
B. emulsie
C. suspensie
D. pulbere suspendabila
E. pseudoemulsie

1271. F.R.X. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare:
A. agenti pentru ajustarea pH-ului
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. solubilizanti
D. stabilizanti
E. conservanti antimicrobieni

1272. Metilceluloza se utilizează la prepararea erinelor lichide, ca agent vâscozifiant, datorită


următoarelor avantaje:
A. formează complecşi cu nipaesterii, complecşii având activitate antimicrobiană crescută
B. nu formează complecşi cu nipaesterii
C. este constituită din macromolecule neionica
D. formează soluţii coloidale stabile la pH cuprins între 2,0 şi 12,0
E. în concentraţie adecvată nu influenţează clearace-ul mucociliar

1273. pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile:


A. 6
B. 7
C. 8
D. 7,5
E. 5

148
1274. Picaturile pentru nas cu nafazolina mai contin:
A. izotonizant
B. antioxidanti
C. sistem tampon
D. conservanti
E. chelatanti ai ionilor metalici

1275. Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:


A. Sa fie hidrosolubili
B. Sa fie liposolubili
C. Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala
D. Sa influenteze cleareance-ul mucociliar
E. Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic

1276. Ca agenti de marire a vascozitatii, laprepararea erinelor se folosesc


A. Carbopolii
B. Metilceluloza
C. Guma arabica
D. Guma tragacanta
E. Carboximetilceluloza sodica

1277. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt:


A. Clorura de benzalconiu 1%
B. Tiomersalul 0,02%
C. Clorbutanolul 0,05-0,1%
D. Nipagin si nipasol 0,01-0,02%
E. Clorocrezol 0,05-0,1%

1278. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt:


A. solutii apoase izotonice
B. ulei de floarea soarelui neutralizat
C. ulei de parafina
D. alcool de 20 °
E. solutii viscoase

1279. La nivelul nucoasei nazale:


A. Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic
B. Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic
C. Se evita efectul de prim pasaj hepatic
D. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor
E. Are loc un pseudoefect al primului pasaj

1280. Conform FR.X, ca vehicul la prepararea picaturilor pentru nas se poate folosi:
A. apa pentru preparate injectabile
B. solutii apoase izotonice
C. parafina lichida
D. uleiul de floarea soarelui neutralizat
E. apa demineralizata

1281. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor nazale trebuie sa se


mentioneze:
A. denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati
B. denumirea tuturor emulgatorilor adaugati
C. denumirea tuturor edulcorantilor adaugati
D. ca preparatul nu este steril
E. cand este cazul, ca preparatul este steril

1282. Substantele auxiliare recomandate de FR.X la preparea picaturilor pentru nas:


A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea vicozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni
E. umectanti

149
1283. Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR
X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale:
A. uniformitatea masei
B. sterilitatea
C. masa sau volumul eliberat
D. uniformitatea continutului
E. uniformitatea dozei eliberate

1284. Administrarea transnazală pentru acţiunea sistemică se face pentru următoarele clase
terapeutice:
A. medicamente cardiovasculare
B. hormoni
C. prostaglandine
D. analgezice-antipiretice
E. parasimpatolitice

1285. Controlul calităţii erinelor cuprinde:


A. determinarea pH-ului
B. masa totală pe recipient
C. determinarea conţinutului în substanţa activă
D. determinarea conţinutului în solvent
E. determinarea volumului preparatului

1286. În formularea erinelor soluţii se ţinea seama de următorii factori:


A. pH
B. culoare
C. izotonie
D. miros
E. viscozitate

1287. Pentru obţinerea preparatelor rinologice lichide se preferă un vehicul:


A. izotonic
B. tamponat la pH 7,5-8
C. neiritant
D. netoxic
E. uşor hipertonic

1288. Sistemele tampon cele mai folosite în cazul erinelor sunt:


A. fosfat monosodic/fosfat disodic
B. acid citric/citrat de sodiu
C. acid boric/borax
D. trimetamol
E. rezorcină

1289. Sistemul tampon acid boric/borax:


A. se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide
B. nu se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide
C. influenţează negativc, clearance-ul mucociliar
D. la pH mai mic de 7,5 conduce la inhibarea mişcării ciliare
E. la pH mai mare de 7,5 conduce la inhibarea mişcării ciliare

1290. Solvenţii folosiţi la prepararea erinelor:


A. au capacitate mică de dizolvare
B. asigură stabilitatea substanţelor încorporate
C. nu reacţionează cu substanţele asociate şi cu recipientul
D. sunt miscibili cu mucusul nazal
E. au acţiune farmacologică proprie

1291. Va creşte spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite în tratamentul următoarelor
afecţiuni:
A. rinite acute
B. rinite alergice
C. sinuzite
D. inflamaţii
E. toate răspunsurile sunt corecte

150
1292. Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X:
A. creioane nazale
B. solutii pentru spalaturi nazale
C. pulberi nazale
D. picaturi nazale
E. comprimate nazale

1293. La nivelul mucoasei nazale, mişcarea ciliară:


A. se opreşte dacă temperatura creşte la 44 °C
B. se opreşte în 3-5 minute dacă umiditatea relativă ajunge la 30 %
C. este automată şi neinfluenţată de factori externi
D. poate fi încetinită sau oprită de un aer cu un conţinut scăzut de oxigen
E. este influenţată de factori patologici

1294. Pe cale nazală se administrează:


A. sisteme bioadezive nazale
B. alveoconuri
C. microsfere nazale
D. sisteme membranare sau rezervoare
E. unguente nazale

1295. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza ca vehicule:


A. apa distilata, ulei de floarea soarelui neutralizat, cosolventi
B. solutii apoase izotonizate
C. ulei de floarea soarelui neutralizat
D. ulei de parafina
E. apa distilata proaspat fiarta si racita

1296. Picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina oficinale în farmacopee:


A. contin 0,1 % clorhidrat de nafazolina, sistem tampon fosfat si conservant borat fenilmercuric în vehicul apos
izotonizat cu clorura de sodiu,
B. contin 0,1 % clorhidrat de nafazolina, sistem tampon acid boric/borax si conservant fenilmercuric în vehicul
apos izotonizat cu clorura de sodiu
C. contin 1 % clorhidrat de nafazolina
D. se conserva la Venenum
E. se conserva la Separandum

1297. Conform FR X pH-ul picăturilor apoase pentru nas nu este:


A. acid
B. alcalin
C. neutru
D. cuprins între 6-7,5
E. cuprins între 4-7,5

1298. Ca polimeri bioadezivi fata de mucusul nazal se folosesc:


A. produse Eudragit
B. hidroxietilceluloza
C. poliamide
D. alginat de sodiu
E. carbopoli

1299. Interesul fata de administrarea transnazala a substantei medicametoase este justificat


de:
A. suprafata mare de absorbtie
B. activitatea enzimatica mare la nivelul cavitatiei nazale
C. evitarea efectului primului pasaj hepatic
D. absorbtia rapida
E. posibilitatea obtinerii rapide a unei actiuni locale

1300. In formularea preparatelor lichide nazale se prefera un vehicul:


A. hipotonic
B. izotonic
C. usor hipertonic
D. tamponat la pH 6,5 - 7,0

151
E. lipofil

1301. Agentii vascozifianti pentru erine:


A. se folosesc sub forma de solutii coloidale concentrate
B. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate
C. trebuie sa fie hidrosolubili
D. trebuie sa influenteze clearance-ul mucociliar
E. sa aiba actiune farmacologica proprie

1302. Uleiurile folosite ca vehicule pentru erine:


A. dizolva substante insolubile in apa
B. sunt de origine minerala
C. cedeaza progresiv substanta medicamentoasa pe suprafata mucoasei
D. nu faciliteaza pasajul transmucozal nazal
E. confera preparatului un efect prelungit

1303. Promotorii de absorbtie nazala actioneaza prin:


A. micsorarea solubilitatii substantei medicamentoase
B. marirea solubilitatii substantei medicamentoase
C. solubilizarea constituentilor membranei biologice
D. largirea jonctiunilor intercelulare
E. formarea de complecsi de incluziune cu substanta medicamentoasa

1304. Miscarile ciliare pot fi influentate sau inhibate prin interventia urmatorilor factori fizici:
A.temperatura
B. substanta medicamentoasa
C. agenti conservanti
D. starea higrometrica a aerului
E. afectiuni virale

1305. Substantele medicamentoase utilizate in preparate nazale sunt:


A. antipiretice
B. antihistaminice
C. vasoconstrictoare
D. antibiotice
E. conservanti antimicrobieni

1306. Vehiculele indicate pentru prepararea picaturilor pentru nas sunt:


A. solutia izotonica de clorura de sodiu
B. uleiul de parafina
C. uleiurile vegetale neutralizate
D. propilenglicolul in concentratii de pana la 10 % in amestec cu apa
E. etanolul in anumite concentratii

1307. Agentii de marire a vascozitatii erinelor:


A. prelungesc timpul de contact cu mucoasa nazala
B. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate
C. trebuie sa fie liposolubili
D. trebuie sa nu influenteze clearance-ul mucociliar
E. trebuie sa aiba efect osmotic

1308. La prepararea picaturilor pentru nas se folosesc urmatorii conservanti antimicrobieni:


A. clorura de benzalconiu
B. borat de fenilmercur
C. esterii acidului p-hidroxibenzoic
D. butilhidroxianisol
E. butilhidroxitoluen

1309. Conform FR X, controlul calitatii picaturilor pentru nas se refera la:


A. pH
B. masa totala pe recipient
C. continut in substanta activa
D. sterilitate
E. identificarea conservantilor antimicrobieni

152
1310. Conform FR X, picaturile pentru nas se prezinta sub forma de:
A. geluri
B. solutii
C. emulsii
D. suspensii
E. aerosoli

1311. Solutiile pentru spalaturi nazale:


A. sunt solutii izotonice
B. contin antiseptice
C. au pH acid
D. se conditioneaza in recipiente de maxim 10 ml
E. se administreaza cu dispozitive speciale de pulverizare

1312. La prepararea picaturilor pentru nas, FR X prevede urmatoarele:


A. dizolvarea, emulsionarea sau suspendarea substantei active in vehicul
B. folosirea ca vehicul a solutiilor apoase izotonice sau a uleiului de floarea soarelui neutralizat
C. eventuala folosire a unor substante auxiliare
D. Filtrarea preparatelor
E. completarea la masa prevazuta

1313. Ce factori de formulare trebuie avuti in vedere pentru prepararea erinelor apoase
A. stabilitatea
B. pH
C. izotonia
D. viscozitatea
E. absorbtia sistemica

1314. Substante auxiliare folosite in picaturile pentru nas care pot influenta negativ miscarea
cililor vibratili, perturbind procesul fiziologic de aparare al sistemului mucociliar
A. apa distilata
B. agentii antioxidanti
C. conservantii care contin mercur (tiomersal)
D. concentratii mari de clorura de benzalconiu
E. tensioactivii in concentratii mici

1315. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de farmacopee la prepararea
picaturilor pentru nas
A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni potriviti
E. antioxidanti

1316. Ce tip de medicatie nazala s-a dovedit ca realizeaza o actiune sistemica


A. nitroglicerina
B. este un mod obisnuit de medicatie
C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul)
D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala
E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate

1317. Solventi care nu sunt recomandati in picaturile pentru nas din cauza caracterului iritant
potential, in special la concentratii mari
A. propilenglicolul
B. alcoolul etilic
C. polietilenglicolii
D. sorbitolul 70% in apa
E. dextranii in apa

1318. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prescriu in picaturi pentru nas
A. sulfat de neomicina
B. clorhidrat de efedrina
C. acetat de hidrocortizona
D. clorhidrat de procaina
E. insulina

153
1319. Substantele tensioactive sunt folosite in preparatele nazale pentru urmatoarele scopuri:
A. conservanti
B. solubilizanti
C. promotori de absorbtie
D. nu sunt indicate
E. pentru cresterea vâscozitatii

1320. Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata
astfel:
A. In cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul creste spre domeniul alcalin
B. In cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul scade spre acid
C. In inflamatii creste spre domeniul alcalin.
D. In inflamatii scade spre domeniul acid
E. Doar in rinite alergice pH-ul scade scpe domeniul acid, iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre domeniul
alcalin

154
Tema nr. 25
Suspensii farmaceutice

1321. Alegeti enunturile corecte referitor la suspensiile injectabile, conform farmacopeei


A. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu sau fara agenti de
suspendare,
B se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu agenti
desuspendare,
C.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari
ulterioare cu microorganisme,
D. suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge
stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente.
E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp

1322. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte
A. marimea particulelor
B. viteza de sedimentare
C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei
D. viscozitatea
E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule

1323. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de F.R. X la prepararea
suspensiilor farmaceutice
A. umectanti
B. lubrifianti
C. conservanti
D. agenti pentru cresterea viscozitatii
E. polimeri bioadezivi

1324. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor:care dintre enunturi
sunt corecte
A. suspensiile care contin antibiotice
B. suspensii care se aplica pe plagi
C. suspensii care se aplica pe arsuri
D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor
E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare

1325. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii, in monografia de generalitati; care din
enunturi sunt corecte
A. marimea particulelor
B. masa totala pe recipient
C. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare”
D.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseascadoza
maxima pe 48 ore
E in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca
doza maxima pe 3 zile

1326. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie:


A. 50 micrometri
B. 100 micrometri
C. 180 micrometri
D. 200 micrometri
E. 300 micrometri

1327. Prin ce proprietati, din cele de mai jos, se pot caracteriza suspensiile defloculate
A. sedimentarea individuala a particulelor
B. Lichid clar deasupra sedimentului
C. evitarea cimentarii
D.redispersare foarte usoara
E. riscul formarii de sediment cimentat

1328. Factorii care influenteaza stabilitatea suspensiilor:


A. dimensiunea particulelor solide insolubile
B. umectarea particulelor solide

155
C. viscozitatea mediului
D. Lipsa sarcinii electrice
E. lipsa stratului de hidratare

1329. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin:


A. cresterea cristalelor
B. marirea viscozitatii
C. sedimentarea particulelor
D. formarea de flocoane
E. formarea de sedimente compacte

1330. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de:


A. solubilizare micelara
B. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide
C. conferirea de sarcini electrice
D. umectare
E. floculare

1331. Mecanismul de actiune al polimerilor hidrofili intr-o suspensie este de:


A. solubilizare micelara
B. conferirea de sarcini electrice
C. adsorbtie ca strat multimolecular
D. scaderea tensiunii superficiale
E. marirea viscozitatii mediului de dispersie

1332. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode:


A. metoda condensarii
B. metoda dispersarii
C. metoda amestecarii
D. metoda diluarii
E. metoda flocularii

1333. Comportamentul particulelor in suspensie depinde de urmatoarele propietati fizice:


A. polimorfism
B. structura cristalina
C. punct de topire
D. stare anhidra sau solvatata
E. densitate

1334. In suspensii, viteza de sedimentare a particulelor insolubile:


A. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate
B. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%)
C. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile concentrate
D. scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie
E. scade cu scaderea concentratiei fazei solide

1335. Stabilitatea fizica a suspensiilor este asigurata prin:


A. folosirea de umectanti
B. folosirea agentilor de peptizare
C. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mare
D. favorizarea aparitiei fortelor de atractie intre particule
E. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mica

1336. Suspensiile floculate se deosebesc de cele defloculate prin:


A. viteza de sedimentare lenta
B. sedimentul afinat
C. sedimentul format din particule individuale
D. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului
E. supernatant clar

1337. Suspensiile, fiind sisteme disperse instabile, formularea lor are ca obiective:
A. evitarea sedimentarii particulelor suspendate
B. reducerea vitezei de sedimentare
C. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii
D. asigurarea redispersarii omogene, fara dificultate, a sedimentului

156
E. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor

1338. Avantajele suspensiilor:


A. posibilitatea administrării de substanţe cu solubilitate redusă în apă
B. procesele de degradare ale substanţelor active sunt mai reduse
C. evitarea gustului neplăcut al substanţelor active
D. apariţia sedimentelor cimentate
E. pot fi administrate uşor persoanelor cu dificultăţi de înghiţire

1339. Controlul calităţii suspensiilor implică determinarea:


A. mărimii particulelor
B. vitezei de sedimentare
C. potenţialului Zetta
D. vâscozităţii
E. gradului de coalescenţă

1340. In formularea suspensiilor se ţine seama de:


A. sedimentarea particulelor
B. creşterea mărimii particulelor
C. obţinerea unei suspensii floculate
D. obţinerea unei suspensii defloculate
E. de alţi factori, nu de cei enumeraţi mai sus

1341. În suspensiile defloculate:


A. particulele dispersate sunt ca entităţi individuale
B. sedimentarea nu se realizează individual
C. viteza de sedimentare e mare
D. sedimentarea se face încet
E. sedimentul este foarte uşor de redispersat

1342. Mărimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determină folosind:


A. microscopul cu micrometru ocular etalonat
B. cernerea cu site standardizate
C. numărătorul Coulter
D. pipeta Andreasen
E. măsurarea volumului sedimentului

1343. Sterilitatea suspensiilor se obţine prin:


A. sterilizare la autoclav
B. sterilizare la etuvă
C. filtrare
D. folosirea de materii prime sterile
E. prepararea pe cale aseptică

1344. Suspensiile floculate se obţin:


A. prin realizarea floculării prin controlul sarcinii electrice a particulelor
B. cu ajutorul substanţelor tensioactive
C. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai dificil
D. prin agitare foarte puternică
E. prin adăugare de emulgatori

1345. Următorii factori influenţează comportamentul particulelor unei suspensii:


A. structura cristaline
B. starea anhidră
C. forma amorfă
D. forma solvatată
E. culoarea substanţei suspendate

1346. Caracteristicile unei suspensii defloculate:


A. viteza de sedimentare mare
B. sedimentul se formeaza încet
C. viteza de sedimentare mica
D. sedimentul se formeaza rapid
E. sedimentul se redisperseaza usor

157
1347. Cresterea vâscozitatii mediului de dispersie a suspensiilor:
A. creste viteza de sedimentare
B. încetineste viteza de sedimentare
C. contribuie la îmbunatatirea calitatii suspensiei
D. contribuie la scaderea calitatii suspensiei
E. reduce dimensiunea particulelor

1348. Ecuatia lui Stokes se refera la suspensii:


A. diluate
B. cu particule considerate sferice
C. concentrate
D. Floculate
E. de uz extern

1349. Suspensiile sunt sisteme disperse:


A .ultramicroeterogene
B. eterogene
C. instabile
D. stabile
E. omogene

1350. Volumul de sedimentare:


A. este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al suspensiei
B. este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al sedimentului
C. este cuprins intre 0 si 1, in cazul unei suspensii ideale
D. este egal cu 1, in cazul unei suspensii ideale
E. se determina cu ajutorul zetametrului

1351. valoare mai mica a unghiului de contact denota ca:


A. predomina fortele de adeziune intre lichid si solid
B. predomina fortele de coeziune ale lichidului
C. are loc umectarea solidului
D. umectarea particulelor este dificila
E. particulele solide nu se lasa udate de apa

1352. Dificultatile legate de formularea suspensiilor farmaceutice rezida in:


A. dispersarea corespunzatoare a particulelor solide in vehicul
B. existenta unei valori reduse a unghiului de contact solid/lichid
C. sedimentarea marimii particulelor
D. cresterea marimii particulelor
E. cimentarea sedimentarii

1353. La controlul mărimii particulelor dintr-o suspensie, FR X prevede:


A. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 180 μm
B. 10 % din particule trebuie să aibă diametrul de cel puţin 180 μm
C. 90 % din particule trebuie să prezinte un diamentru de cel mult 50 μm
D. 90 % din particule trebuie să aibă dimensiuni de până la 180 μm
E. 20 % din particule trebuie să aibă diamentrul mai mare de 50 μm

1354. FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice următoarele caracteristici:


A. aspect opac
B. vâscozitate care să nu permită sedimentarea fazei solide
C. omogenitate pe toată durata de păstrare
D. redispersarea sedimentului după o agitare de 1-2 minute şi menţinerea omogenităţii pe durata administrării
E. particule în suspensie cu diametrul de maxim 10 microni

1355. Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ:


A. determinarea mărimii particulelor
B. determinarea vâscozităţii
C. determinarea vitezei de sedimentare
D. determinarea perioadei de înjumătăţire
E. determinarea capacităţii de redispersare

1356. Creşterea cristalelor într-o suspensie este favorizată de:


A. existenţa unor polimorfi stabili

158
B. variaţiile de temperatură
C. existenţa formei hidratate a substanţei active insolubile
D. existenţa de particule suspendate cu acelaşi grad de dispersie
E. micşorarea gradului de dispersie şi existenţa unor forme ale particulelor cu nivel energetic mai mare.

1357. FR X are următoarele recomandări privind prepararea suspensiilor:


A. substanţele solide se aduc la un grad de fineţe corespunzător scopului şi modului de administrare
B. ele se dispersează în mediu de dispersie lichid printr-o metodă adecvată
C. suspensia se completează la volumul prescris (m/v)
D. La preparare se pot folosi şi substanţe auxiliare
E. suspensiile destinate administrării externe pot conţine agenţi de curgere

1358. Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice


A. viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor defloculate
B. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment compact, cimentat
C suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene , plastice sau pseudoplastice, nu sedimenteaza, respectiv
viteza de sedimentare este incetinita
D.suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de sediment, cu lichid opalescent
deasupra
E.suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal, sunt tixotrope

1359. Consecintele interactiunilor intre particule in suspensii farmaceutice sunt reprezentate


de :
A. sunt determinate de combinarea fortelor de atractie si a celor de respingere
B. fortele de respingere se datoreaza potentialului electrocinetic
C. anularea sarcinilor electrice conduce la coagulare
D.o anulare partiala a sarcinilor electrice determina un minim secundar,care determina oprirea unirii particulelor
si formarea unui sistem floculat
E.adaugarea de elecroliti in orice cantitate la un sistem incarcat electric determina coagularea si deci
pierderea stabilitatii fizice

1360. Care din factorii enumerati sunt pasi necesari la prepararea unei suspensii defloculate
de calitate corespunzatoare
A. pulverizarea avansata a substantei solide insolubile in mediul de dispersie
B. umectarea
C. conferirea de sarcina electrica
D. cresterea viscozitatii mediului de dispersie
E. Indeplinirea conditiilor de mai sus nu mai fac necesar lucrul mecanic pentru dispersare

1361. Avantaje ale utilizarii suspensiilor:


A. evitarea gustului neplacut al substantelor medicamentoase
B. posibilitatea obtinerii de preparate lichide din substante cu solubilitate redusa
C. formularea nu prezinta dificultati
D. instalarea rapida a efectului terapeutic
E. degradarea substantelor medicamentoase este mai redusa

1362. Controlul marimii particulelor suspendate se realizeaza cu ajutorul:


A. microscopului optic prevazut cu micrometru ocular
B. sitelor standardizate
C. pipetei Andreasen
D. permeametrului Blaine
E. numaratorului de particule Coulter

1363. Suspensii de uz extern:


A. picaturi pentru ochi
B. picaturi pentru nas
C. unguente
D. supozitoare
E. picaturi pentru ureche

1364. Instabilitatea fizica a suspensiilor se manifesta prin:


A. sedimentarea particulelor solide
B. cimentarea sedimentului
C. cresterea cristalelor
D. scaderea vascozitatii mediului de dispersie

159
E. coalescenta

1365. Ce fel de substante auxiliare admite FRX la prepararea suspensiilor farmaceutice


A. umectanti
B. Lubrifianti
C. conservanti
D. agenti pentru cresterea viscozitatii
E. polimeri bioadezivi

1366. Suspensii care se administreaza pe alta cale decit cea orala, pentru care se fac referiri in
monografia Suspensiones din FR X, care trebuie sa corespunda si prevederilor formelor
farmaceutice corespunzătoare:
A. unguente
B. supozitoare
C. colire
D. solutii injectabile
E. solutii perfuzabile

1367. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii , in monografia de generalitati


A. marimea particulelor
B. masa totala pe recipient
C. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare”
D.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca
doza maxima pe 48 ore
E.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca
doza maxima pe 3 zile

1368. Suspensiile injectabile , conform farmacopeei


A se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu sau fara agenti de
suspendare
B.se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu agenti de
suspendare
C.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari
ulterioare cu microorganisme
D.suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge
stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente
E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp

1369. Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee referitoare la stabilitate


A. suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea particulelor in timp
B. prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze
C. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze omogenitatea pe durata administrarii
D. Incarcarea electrica, factor de stabilitate, se determina cu ajutorul zetametrului
E. pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea administrarii

1370. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie:


A. 50 micrometri
B. 100 micrometri
C. 180 micrometri
D. 200 micrometri
E. 300 micrometri

1371. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin:


A. cresterea cristalelor
B. marirea viscozitatii
C. sedimentarea particulelor
D. formarea de flocoane
E. formarea de sedimente compacte

1372. La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin:


A. precipitare prin dubla descompunere
B. precipitarea prin modificarea pH-ului
C. precipitarea cu solventi organici
D. triturare la mojar
E. procedeul sedimentarii

160
1373. Conform FR X marimea particulelor unei suspensii :
A. se determina prin examinarea 100 mg substanta activa suspendata la microscop
B. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri
C. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri
D. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri
E. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata, la microscop

1374. Suspensiile-picaturi pentru ochi,conform FR X:


A. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare
B. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri
C. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise
D. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni
E. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri

1375. Prepararea suspensiilor se face prin:


A. dispersarea pulberilor intr-un vehicul
B. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul
C. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul
D. folosirea unui emulgator corespunzator
E. metoda gumei uscate sau continentala

161
Tema nr. 26
Unguente

1376. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate


dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute; alegeti acei
factori
A. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul
B. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul
C. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos
D. grosimea stratului cornos
E. suprafata de aplicare a preparatului pe piele

1377. Adeps lanae anhydricus, proprietati, conform farmacopeei. Care dintre enunturi sunt
corecte
A. este un excipient hidrofil
B. este un emulgator apa/ulei
C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie
D. se dizolva in apa;
E. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale

1378. Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la bazele de absorbtie:


A. sunt anhidre si hidratate
B. cele hidratate au proprietati emoliente
C. unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90)
D. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate
E. cele hidratate se numesc si coldcreme

1379. Baze de unguent oficinale in FRX:alegeti-le


A. unguentum emulsificans
B. unguentum gliceroli
C. ungentum macrogoli
D. unguentum simplex
E. unguentum alcoholum lanae

1380. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte
A. se prepara din polimeri hidrosolubili
B. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate
C. sunt opace;
D. aspect: clar
E. se prefera administrarea pe cornee

1381. Care sunt bazele de unguent lavabile:


A. unguent emulgator
B. unguent cu stearina
C. unguent simplu
D. vaselina
E. glicerolatul de amidon

1382. Care sunt zonele terapeutice de la nivelul pielii:


A. suprafata externa
B. stratul cornos
C. epidermul viu si dermul superior
D. glandele pielii
E. conjunctiva oftalmica

1383. Exemple de baze de unguent din F.R.X. sunt:


A. unguent emulgator
B. unguent cu glicerol
C. unguent cu macrogoli
D. unguent simplu
E. unguent cu carbopol

1384. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul cornos sunt:


A. hidrocortizon

162
B. betametazona
C. fluocinolon
D. escina
E. estradiol

1385. Conform Suplimentului FRX din 2004, din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii
cutanate fac parte:
A. unguentele
B. crèmele
C. gelurile
D. emplastrele medicamentoase
E. solutiile

1386. Substante formatoare de geluri sunt:


A. bentonita
B. acid poliacrilic
C. metilceluloza
D. lanolina
E. uleiul de ricin

1387. Biodisponibilitatea cutanata a substantelor medicamentose poate fi mai mica daca:


A. substanta nu este suspendata sau emulsionata in vehicul
B. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mica
C. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mare
D. substanta este dizolvata in vehicul, rezultand o solutie saturata
E. substanta medicamentoasa are un coeficient de repartitie piele/vehicul mic

1388. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR.X:


A. unguent cu clotrimazol 1%
B. unguent cu acetat de hidrocortizon 1%
C. unguent cu fenilbutazona 4%
D. unguent cu oxid galben de mercur 2%
E. unguent cu oxid de zinc 10%

1389. Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate, se pot efectua
urmatoarele determinari, conform FRX Supliment 2004:
A. masurarea consistentei prin penetrometrie
B. masurarea densitatii
C. masurarea vascozitatii
D. masurarea conductibilitatii electrice
E. masurarea tensiunii superficiale

1390. Conform FR.X, unguentele:


A. trebuie sa aibe un aspect omogen
B. examinate cu lupa, pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule
C. trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4,5 si 8,5
D. trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4,5
E. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 °C

1391. Efectele preparatelor dermatologice la nivelul stratului cornos sunt:


A. rehidratarea acestui strat
B. indepartarea chimica a tesutului ingrosat rezultat in urma afectiunilor la acest nivel
C. ocluzia stratului cornos
D. absorbtia radiatiilor ultraviolete
E. indepartarea sebumuului din canalul sebaceu

1392. Efectul rezervor observat in cazul absorbtiei percutane:


A. consta in acumularea substantei medicamentoase in anexele pielii
B. consta in acumularea substantei medicamentoase in stratul cornos
C. nu prezinta importanta in cazul substantelor medicamentoase puternic active
D. este favorabil difuziei in epiderm si derm
E. poate fi accentuat de dimetilsulfoxid sau prin hidratarea stratului cornos

1393. Benzile protectoare din compozitia emplastrelor:


A. Ajuta la separarea straturilor adezive aleemplastrelor

163
B. Se indeparteaza inainte de administrarea pepiele
C. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos, atunci
cand este separata de stratul adeziv, inainte de administrare
D. Se prezinta intr-o singura dimensiune
E. Sunt constituite din material sintetic sau natural

1394. In vederea obtinerii unor efecte la suprafata pielii se folosesc unguente:


A. cheratolitice
B. emoliente
C. antiseboreice
D. ecran antisolare
E. paste

1395. La prepararea produselor semisolide de tip emulsie, amestecarea fazelor se realizeaza:


A. la temperatura de 50 - 70 °C
B. la temperatura de 70 - 72 °C
C. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de faza dispersa
D. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului de emulsie, urmata de o
dispersare in picaturi mai fine
E. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum mare de faza dispersa

1396. Lanolina, folosita ca excipient in formularea unguentelor, indeplineste urmatoarele


roluri:
A. vehicul hidrofob
B. agent de crestere a viscozitatii
C. formator de matrita, oferind consistenta necesara
D. emulgator ulei/apa
E. emulgator apa/ulei

1397. Se impune folosirea preparatelor dermatologice cu efecte locale in tesutul viu al pielii in
urmatoarele situatii:
A. dureri provocate de arsuri
B. deshidratarea si iritarea pielii
C. afectiuni premaligne sau maligne
D. pigmentarea excesiva a pielii
E. afectiuni inflamatoare

1398. Gelurile hidrofile pot contine:


A. Amidon
B. Derivati celulozici
C. Ulei de parafina
D. Propilenglicol
E. Silicati de magneziu si aluminiu

1399. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre:


A. amestecul de vaselina si ceara
B. lanolina
C. unguentul simplu
D. unguentul emulgator
E. alcoolii de lână

1400. Acceleratorii de penetrare folosiţi la obţinerea unguentelor:


A. scad temporar capacitatea barieră a pielii
B. au acţiune farmacologică
C. sunt incompatibili cu substanţele active
D. nu trebuie să permită pierderea unor compăonente ale lichidelor biologice
E. sunt alergeni

1401. Bazele de unguent lavabile:


A. se îndepărtează numai prin spălare cu apă şi săpun
B. pot fi anhidre sau hidratate
C. se mai numesc evanescente
D. după aplicare pe piele formează un film care nu este oclusiv
E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lână hidratat

164
1402. Conform FR X referitor la prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpină clorhidrică
sunt adevărate afirmaţiile:
A. se prepară pe cale aseptică
B. se sterilizează la etuvă
C. are concentraţia 2%
D. se păstrează la Separanda
E. se păstrează ferit de lumină

1403. Conform FR X mărimea particulelor de substanţă activă suspendate într-un unguent


oftalmic:
A. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 10 mg substanţă medicamentoasă
B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 25 micrometri
C. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri

1404. Factorii dependenţi de natura chimică a substanţei medicamentoase care influenţează


transferul cutanat sunt:
A. coeficientul de repartiţie U/A
B. activitatea termodinamică a substanţei medicamentoase
C. coeficientul de repartiţie strat cornos/vehicul
D. clearance-ul substanţei medicamentoase după traversarea stratului cornos
E. prezenţa unei duble legături C2-C3.

1405. Penetrarea substanţelor medicamentoase prin piele este crescută în:


A. porţiunea posterioară auriculară
B. zona plantară
C. zona presternală
D. zona anterioară a braţelor
E. cazul în care se administrează esteri ai acidului nicotinic

1406. Referitor la mărimea particulelor suspendate într-o bază de unguent FR X prevede:


A. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 200 mg substanţă medicamentoasă
B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
C. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 150 micrometri
D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri
E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri

1407. Antioxidanti folositi la prepararea unguentelor:


A. acid sorbic
B. acid citric
C. fenol
D. galat de propil
E. butil hidroxi anisol

1408. Bazele de unguente pot fi:


A. baze de tip solutie
B. baze de unguent lavabile
C. baze de tip suspensie
D. baze grase hidrofobe
E. baze hidrosolubile

1409. Criterii de calitate în formularea unguentelor:


A. stabilitatea fizoco-chimica
B. puritatea
C. inocuitatea
D. eficienta
E. cantitatea fazei apoase din compozitie

1410. În functie de gradul de dispersie al substantelor active, unguentele pot fi:


A. unguente-solutii
B. unguente cu mai multe faze
C. unguente hidrosolubile
D. unguente-suspensii
E. unguente-emulsii

165
1411. Unguentul emulgator:
A. este oficinal în FR X
B. este oficinal în FR IX
C. este o baza de unguent lavabil
D. este o baza anhidra de tip ulei/apa
E. eset o baza hidratata de tip ulei/apa

1412. Acumularea substantelor medicamentoase in structurile pielii, urmata de eliberarea pe o


perioada prelungita de timp (,,efect rezervor,,) se intalneste la preparatele dermatologice ce
contin:
A. antiseptice
B. cheratolitice (acid salicilic, sulf)
C. astringente (acid citric, acid tartric)
D. corticosteroizi (fluocinolon, hidrocortizon, s.a.)
E. hormoni sexuali (testosteron, estradiol)

1413. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. sa creasca permeabiliatea substantei medicamentoase prin stratul cornos
B. sa mareasca capacitatea bariera a pielii
C. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor bilogice
D. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii
E. toate cele de mai sus

1414. Urmatorii compusi actioneaza ca acceleratori ai absorbtie cutanate:


A. azona
B. dimetilsulfoxid
C. dimetilformamida
D. dimetilacetamida
E. metilceluloza

1415. Care dintre urmatoarele substante au capacitatea de a forma geluri:


A. alcoolul cetilstearilic
B. cetilsulfatul de sodiu
C. bentonita
D. dioxidul de siliciu coloidal
E. metilceluloza

1416. Urmatoarele substante formatoare de geluri sunt produse naturale organice:


A. tragacanta
B. pectina
C. carboximetilceluloza
D. bentonita
E. dioxidul de siliciu

1417. Gelurile:
A. sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un sistem tridimensional al unei matrite
polimerice
B. au aspect clar
C. sunt lipodispersabile
D. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de 25 %) (mai putin de 25 procente)
E. nu sunt lavabile

1418. Bazele grase hidrofobe:


A. au aspect translucid
B. sunt usor de indepartat prin spalare
C. au efect ocluziv
D. pot incorpora cantitati mari de apa
E. au proprietati emulgatoare, cand sunt folosite ca atare (fara adaos de emulgator).

1419. În formularea unguentelor se urmăreşte realizarea următoarelor criterii cosmetice:


A. uşurinţă la aplicare
B. consistenţă ridicată
C. absenţa caracterului lipicios
D. asigurarea stabilităţii fizico-chimice a substanţelor medicamentoase

166
E. absenţa texturii grunjoase la aplicare

1420. Hidrogelurile, preparare, caracteristici si aplicare


A. se prepara din polimeri hidrosolubili
B. preparate cu acid poliacrilic (Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu hidroxid de potasiu sau cu
trietanolamina
C. sunt opace
D. sunt lavabile
E. se prefera administrarea pe cornee

1421. Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele
semisolide pentru aplicare cutanata:
A. Masa sau volumul eliberat
B. Marimea particulelor
C. Sterilitatea
D. Dizolvarea
E. Nici unul din raspunsurile de mai sus

1422. Ce preparate se folosesc pentru efecte in stratul cornos


A. emoliente
B. cheratolitice
C. sistemice
D. pentru glandele pielei
E. pentru absorbtia unor produsi iritanti de la suprafata pielei

1423. Ce preparate topice se folosesc pentru efecte asupra anexelor pielei


A. antiseboreice
B. depilatoare
C. vasoconstrictoare
D. antiperspirante
E. deodorante

1424. Exemple de excipienti hidrocarburi si rolul lor in bazele de unguent


A. vaselina
B. polidimetilsiloxanul
C. ceara de albine
D. parafina
E. vehicul hidrofob, formator de matrita

1425. Ce excipienti alcooli se folosesc in baze de unguent si cu ce rol


A. alcool cetilic
B. alcool etilic
C. alcool stearilic
D. glicerol
E. excipienti lipofili, solizi, pentru formarea matritei impreuna cu excipienti lichizi

1426. Ce excipienti acizi grasi se folosesc in baze de unguent si cu ce rol


A. acid stearic
B. acid sorbic
C. acid palmitic
D. acid citric
E. rol de formatori de matrita si de compusi chimici care reactioneaza cu baze spre a forma emulgatori (stearat
de sodiu)

1427. Exemple de esteri, corpuri grase, utilizati in baze de unguent


A. monostearat de glicerol
B. esterul metilic al acidului p-aminobenzoic
C. esteri de sorbitan (Span)
D. esteri de polioxietilen sorbitan(Tween)
E. rol de formatori de matrita

1428. Controlul calitatii unguentelor conform FR X se refera la:


A. omogenitate
B. marimea particulelor
C. pH

167
D. vascozitate
E. sterilitate

1429. Unguentul cu macrogoli:


A. este o baza de unguent hidrosolubila anhidra
B. este o baza de unguent hidrosolubila hidratata
C. este un gel
D. da incompatibilitati cu polietilena
E. este o baza de unguent oficinala in FR X

1430. Care sunt caracteristicile corecte pentru unguente:


aspect omogen
culoare si aspectul caracteristice componentelor
pH cuprins intre 3,5-5,5
marimea particulelor 50 microni
pH cuprins intre 4,5-8,5

168
Tema nr. 27
Preparate transdermice

1431. Un sistem farmaceutic :


A. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase
B. cinetica de cedare este cunoscuta, predeterminata , reproductibila si de lunga durata
C. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare
este diferit
D. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente
E. sistemele terapeutice au numai efecte locale

1432. În funcţie de viteza cedării substanţei active, sistemele cu cedare controlată pot fi
clasificate în:
A. sisteme de administrare cu viteză preprogramată,
B. sisteme de administrare cu viteză controlată prin activare,
C. sisteme cu eliberare autoreglabilă,
D. sisteme cu eliberare prelungită,
E. sisteme cu eliberare prelungită sau susţinută.

1433. Un preparat farmaceutic cu cedare prelungită se caracterizează prin:


A. cedarea substanţei active este etapa limitantă a vitezei de absorbţie,
B. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin zero,
C. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin unu,
D. cedarea substanţei active nu constituie etapa limitantă a vitezei de absorbţie,
E. cedare susţinută, pe o perioadă mai lungă de timp a substanţei active.

1434. Sistemele de administrare cu viteză preprogramată:


A. permit cedarea controlată a substanţei medicamentoase,
B. permit cedarea susţinută a substanţei medicamentoase,
C. sunt sisteme rezervor sau matriţă,
D. sunt sisteme rezervor, matriţă sau microcompartimente închise,
E. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă.

1435. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice sunt:


A. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare
B. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici
C. cedate numai pe baza gradientului de concentratie
D. nitroglicerina, estradiol, hidrocortizon acetat, clonidina
E. nitroglicerina, estradiol, clonidina, scopolamina.

1436. In sistemele terapeutice transdermice, elementul de control al cedarii substantei


medicamentoase este:
A. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
B. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
C. o matrita monolitica corespunzator formulata
D. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric
E. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate

1437. Cedarea substantelor medicamentoase din sisteme terapeutice transdermice prezinta


urmatoarele caracteristici:
A. se face cu o viteza predeterminata
B. se face pe o perioada de 24 - 48 ore
C. se face pe o perioada de 12 - 24 ore
D. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila
E. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie

1438. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa sub forma de:
A. solutie
B. suspensie
C. particule solide
D. emulsie
E. aerosoli

1439. Sistemele rezervor cu cedare controlată, alegeţi variantele corecte:

169
A. conţin substanţa activă sub formă de soluţie, suspensie, formă solidă,
B. cedarea substanţei active se realizează prin difuzie moleculară,
C. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică sau prin masa unui polimer,
D. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică ,
E. membrana polimerică nu are o permeabilitate specifică.

1440. Un sistem terapeutic transdermic (F.R. X, supliment 2004), alegeţi variantele corecte:
A. este un preparat farmaceutic flexibil, de dimensiuni diferite, care conţine o substanţă activă,
B. este un preparat farmaceutic flexibil, de dimensiuni diferite, care conţine una sau mai multe substanţe active,
C. nu conţine excipienţi,
D. poate fi constituit dintr-o matriţă solidă sau semisolidă, un rezervor semisolid,
E. se poate aplica pe pielea lezată pentru a elibera substanţa activă în circulaţia sistemică.

1441. Sistemele terapeutice transdermice:


A. se aplica pe leziunea respectiva a pielii
B. irita pielea
C. nu sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate
D. au un film protector
E. contin doua folii preotectoare.

1442. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro sunt false cu exceptia;


A. este un sistem tip rezervor
B. contine triturat de nitroglicerina pe lactoză în ulei de silicon,
C. contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei pectorale
D. este un sistem tip matriţă
E. se foloseste ca implant cutanat.

1443. In cazul sistemelor cu cedare controlata, eliberarea substantei medicamentoase;


A. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale
B. se face cu o viteza inconstanta
C. este influentata de variabilele fiziologice locale
D. viteza de cedare este neprogramata
E. se face cu o viteza nereproductibila

1444. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt adevărate;


A. este un implant ocular
B. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona
C. se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40
D. contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat
E. reprezintă un exemplu de sistem cu cedare controlată tip rezervor.

1445. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele de cedare a substantei medicamentoase


activate de enzime sunt false cu exceptia:
A. rezervorul medicamentos este alcatuit din microsfere de substanta medicamentoasa
B. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 0
C. hidroliza enzimatică a biopolimerilor asigură cedarea substanţei active
D. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 1
E. un proces neenzimatic activeaza cedarea substantei

1446. Sistemele terapeutice transdermice –afirmatii adevarate:


A. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida
B. Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active
C. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida
D. structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active
E. nu conteaza tipul matritei

1447. Din categoria sistemelor cu cedare controlata autoreglabila fac parte:


A. sistemele bioadezive
B. dispozitive cu cedare controlata
C. sisteme cu eliberare pulsatorie
D. sisteme cu eliberare autoreglabila
E. sisteme vectorizate

1448. In cazul dispozitivelor modulabile pentru transportul medicamentos transdermic se


poate folosi drept control exterior:

170
A. pompe peristaltice
B. Iontoforeza
C. sisteme bioadezive
D. Electroporarea
E. fonoforeza

1449. Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase:


A. pompe peristaltice
B. sisteme vectorizate
C. sisteme rezervor cu membrana, cu cedare controlata de permeabilitate
D. sisteme matrita sau monolitice, cu cedare controlata de difuzie
E. sisteme cu microcompartimente inchise, cu cedare controlata de dizolvare

1450. Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara printr-o membrana


polimerica:
A. Ocusert
B. Nitroderm
C. Scopoderm
D. Catapres
E. Nitro-Dur

1451. Duragesic – afirmatii adevarate:


A. este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase
B. contine Fentanil
C. membrana care reglează cedarea este etilen vinilacetat,
D. cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea plasturilor
E. este un sistem terapeutic tip matriţă.

1452. Sistemul Deponit


A. este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina
B. este un sistem iontoforetic periodic transdermic
C. este un sistem terapeutic tip rezervor
D. este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer izobutilenic
E. contine nitroglicerina asociata cu clonidina.

1453. Sistemul Compudose :


A. este dispozitiv de cedare modulat din exterior
B. este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant subdermic
C. contine estradiol intr-un elastomer siliconic
D. contine Levonorgestrel intr-un elastomer siliconic
E. se utilizează în medicina veterinară.

1454. Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare – exemple:


A. pompe osmotice
B. dispozitive de perfuzare ambulatorii
C. sisteme de perfuzare continua
D. pompe peristaltice
E. sisteme vectorizate

1455. Exemple de pompe de perfuzare implantabile:


A. Sistemul Oros
B. Catapres
C. dispozitive cu presiune de vapori
D. pompe peristaltice
E. Sistemul Deponit

1456. Dispozitivele cu modulare din exterior sunt:


A. hidrogeluri termosensibile
B. dispozitive cu cedare modulata de schimbarea pH-ului
C. pompe seringi
D. Iontoforeza
E. Sistemul Oros

1457. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip matrita:


A. Progestasert

171
B. Ocusert
C. Nitro-dur
D. Compudose
E. Deponit

1458. Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se intalneste in:
A. Pompa osmotica elementara (Oros).
B. Pompa osmotica „push pull”
C. Pompa osmotica implantabila Alzet
D. Pompa osmotica Ocusert
E. Pompa osmotica Progestasert

1459. Exemple de sisteme de cedare controlata cu microcompartimente inchise


A. Sistemul Nitrodisc
B. Dispozitiv transdermic contraceptiv
C. Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C
D. Sistemul Deponit
E. Sistem terapeutic transderm-Nitro

1460. Sistemele terapeutice transdermice –conditionare;


A. sub forma de rezervor solid
B. prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea
C. sub forma de rezervor semisolid
D. prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea
E. prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea

1461. Electroporarea:
A. consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic
B. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate mecanic
C. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior
D. consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic
E. se mai numeste si iontoforeza.

1462. Fonoforeza:
A. este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultrasunetelor,
B. se numeste si ionoforeza
C. modulează cedarea substanţei active dintr-un dispozitiv polimeric,
D. foloseste degradarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase
E. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior.

1463. Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice:


A. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active
B. trebuie să menţioneze doza eliberată pe unitatea de timp şi aria suprafeţei de eliberare
C. trebuie să menţioneze doza eliberată şi aria suprafeţei de eliberare
D. nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active, acestea fiind stiute
E. trebuie să menţioneze aria suprafeţei de eliberare

1464. Iontoforeza:
A. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase
B. utilizeaza un câmp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase
C. s-a cercetat clinic pentru următoarele substanţe – lidocaina clorhidrat, insulina, sulfamide, dexametazona
fosfat sodica,
D. se mai numeşte şi sonoforeză.
E. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase

1465. Referitor la determinarea calităţii sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca:
A. trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza
B. trebuie sa corespunda determinarii C a uniformitatii continutului unidoza
C. se poate determina eliberarea substanţelor active prin metoda aparatului cu disc, metoda celulei sau
metoda cilindrului rotativ,
D. uniformitatea este stabilita standard
E. toate afirmatiile sunt false

1466. Sistemele bioadezive:


A. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele biologice

172
B. eliberarea este controlata de osmoză prin bariera gelifiata
C. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare
D. mecanismul bioadeziunii este fizico-chimic
E. eliberarea este controlata de difuzie prin bariera gelifiata

1467. Sistemul terapeutic Norplant:


A. este un dispozitiv intrauterin
B. contine progesteron
C. contine levonorgestrel
D. se aplica prin implantare subdermic
E. este un sistem terapeutic tip rezervor

1468. Sistemul Nitrodisc (Roberts):


A. Utilizeaza o matrita de alginat siliconic
B. Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral
C. Viteza de cedare poate creste la asociere cu palmitat de izopropil sau ulei mineral,
D. este format din microcompartimente inchise ăntr-o matriţă lipofilă siliconică,
E. este format din microcompartimente deschise
1469. Sistemul Progestasert:
A. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona
B. este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat
C. contine cristale de progesterona dispersate in ulei de silicona
D. este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat
E. elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1

1470. Sistemul Nicoderm CQ


A. este un dispozitiv intradermic
B. conţine nicotină
C. este un sistem de tip rezervor
D. este un sistem de tip matriţă
E. conţine o membrană polimerică care controlează viteza de cedare a substanţei active.

1471. Sistemele tip matriţă – alegeţi variantele corecte:


A. viteza de cedare a substanţei active este controlată prin intermediul matriţei polimerice lipofile sau hidrofile,
B. viteza de cedare a substanţei active este dependentă de timp,
C. modularea vitezei de cedare preprogramată a substanţei active se face prin controlul dozei de încărcare,
solubilitatea substanţei în polimer şi difuzia acesteia în polimer,
D. se pot prepara prin suspendarea substanţei active în polimer,
E. se pot prepara prin suspendarea substanţei active şi a polimerului într-un solvent comun.

1472. Sistemul Nitro- Dur


A. este un sistem terapeutic transdermic de tip rezervor,
B. este un sistem terapeutic transdermic de tip matriţă,
C. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în lactoză,
D. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în alcool polivinilic,
E. se aplică pe piele pe o durată de 48 de ore.

1473. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip rezervor:


A. sistemul Occusert
B. Nitroderm,
C. Progestasert,
D. Nitro-Dur
E. Compudose

1474. Dispozitivele cu cedare controlată – afirmaţii adevărate:


A. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză prelungită,
B. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză constantă,
C. realizează o concentraţie plasmatică constantă,
D. realizează o concentraţie plasmatică prelungită,
E. sunt reprezentate de sistemele terapeutice transdermice.

1475. Iontoforeza:
A. utilizează tehnologia electrotransportului,
B. asigură energie electrică de nivel scăzut,
C. asigură energie electrică de nivel înalt,

173
D. permite transferul de peptide şi proteine,
E. transportul substanţei active prin piele este asigurat de energia electrică de nivel înalt.

1476. Sistemele cu cedare pulsatorie – afirmaţii adevărate:


A. asigură o cedarea substanţelor active cu viteză constantă,
B. asigură o cedarea substanţelor active prin modulare pulsatorie,
C. se clasifică în dispozitive cu cu modulare exterioară şi dispozitive automodulabile,
D. controlul cedării pulsatorii poate fi chimic sau electronic,
E. controlul cedării pulsatorii poate fi fizic sau electronic,

1477. Dispozitivele modulabile reversibil în funcţie de un agent din mediu,


A. reprezintă sisteme inteligente de cedare a substanţei medicamentoase,
B. reprezintă sisteme dispozitive cu eroziune modulată electric,
C. se realizează prin desorbţie competitivă, reacţia cu un substrat enzimatic, ăncapsularea de celule vii,
D. sunt sisteme intelingente de cedare a substanţei medicamentoase,
E. reprezintă dispozitive modulate din exterior.

1478. Dispozitivele modulabile pentru transportul transdermic – afirmaţii adevărate:


A. reprezintă dispozitive modulate din exterior,
B. sunt dispozitive cu cedare controlată,
C. sunt dispozitive cu cedare autoreglabilă,
D. se obţin prin aplicarea unui câmp electric, a ultrasunetelor, prin electroporare.
E. se obţin prin aplicarea unui câmp electric, câmp magnetic, a ultrasunetelor, prin electroporare.

1479. Sistemele cu eliberare controlată, alegeţi variantele corecte:


A. sunt sisteme cu eliberare prelungită,
B. cedarea substanţei active este dependentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare,
C. cedarea substanţei active este independentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare
D. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de 10 – 12 ore,
E. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de zile, săptămâni sau ani.

1480. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip rezervor – alegeţi variantele
corecte:
A. Estraderm (progesteron),
B. Transderm – Scop (scopolamina),
C. Catapress – TTS (clonidina),
D. Occusert (pilocarpina nitrat),
E. Duragesic (fentanil citrat).

1481. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip matriţă – alegeţi variantele
corecte:
A. Nitro-Dur (nitroglicerina),
B. Compudose (estradiol)
C. Deponit (isosorbit dinitrat),
D. Compudose (progesteron)
E. Deponit (nitroglicerina).

1482. Sistemul iontoforetic periodic transdermic (SIPT) – alegeţi variantele corecte:


A. producerea curentului electric se realizează periodic,
B. permite administrarea de peptide,
C. permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric,
D. nu permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric
E. asigură administrarea de hormoni.

1483. Dispozitivelecu cedare modulată prin schimbarea pH-ului:


A. reprezintă sisteme cu cedare controlată,
B. sunt sisteme de administrare cu cu viteza controlată prin activare,
C. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă,
D. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e dependentă de pH,
E. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e independentă de pH,

1484. Reacţia cu un substrat enzimatic ca mecanism al cedării substanţei active – alegeţi


variantele corecte:
A. dispozitive cu membrană de control,
B. dispozitive cu eroziune controlată,

174
C. dispozitive cu solubilitate controlată,
D. dispozitive cu desorbţie competitivă,
E. dispozitive cu modulare din exterior.

1485. Dispozitivele cu eroziune controlată – alegeţi variantele corecte:


A. sunt dispozitive automodulabile,
B. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e dependentă de pH,
C. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e independentă de pH,
D. modularea vitezei de eroziune e dependentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului,
E. modularea vitezei de eroziune e independentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului,

175
Tema nr. 28
Preparate rectale

1486. Gliceridele semisintetice ca baze de supozitor – alegeţi variantele corecte:


A. au consistenta necesara
B. instabile, autooxidabile
C. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei
D. contractie de volum redusa;
E exista numeroase tipuri, cu serii diferite, fiecare avind proprietati fizico-chimice si tehnologice particulare,
ceea ce determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat

1487. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare


A. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa
B. risc crescut de contaminare microbiana
C. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice
D. stabilitate la caldura
E. actiune iritanta asupra mucoasei rectale

1488. Etapele care se succed de la administrarea supozitorului pina la patrunderea substantei


medicamentoase in circulatia generala:alegeti variantele corecte
A. topirea excipientului lipofil
B. dizolvarea excipientului hidrosolubil
C. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal
D. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala
E. transferul direct din excipient in mucoasa rectala

1489. Proprietatile tehnologice ale gliceridelor semisintetice:


A. Hidrofilie variata
B. putere emulgatoare diferita
C. prezinta polimorfism accentuat
D. solidificare rapida
E. Solidificare medie, lenta

1490. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare neajunsuri determinate de unele
proprietati nefavorabile ale excipientului; precizati enunturile corecte
A. indicele de aciditate mare
B. indicele de iod mare
C. polimorfism
D. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite
E. lipsa hidrofiliei

1491. Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala, sub forma de


supozitoare
A. sunt destinate numai pentru actiune locala
B. sunt destinate numai pentru actiune sistemica
C. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala
D. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. a supozitoarelor lipofile sau dizolvarea intr-o ora a
celor cu baze hidrosolubile
E. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este sinonim cu cel pentru
dizolvarea comprimatelor

1492. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare:


A. stabilitate la caldura
B. contaminare microbiana redusa
C. higroscopicitate
D. capacitate mare de dizolvare
E. dezagregare rapida

1493. Calea rectala se abordeaza atunci cand:


A. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale
B. pacientul prezinta leziuni rectale
C. administrarea este de durata, in afectiuni cronice
D. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic
E. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala

176
1494. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt
adevarate:
A. procedeul se realizeaza la rece
B. se determina capacitatea formelor goale
C. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces
D. se determina factorul de dislocuire
E. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare

1495. Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F.R.X.:


A. grasimi semisintetice
B. Brij
C. Myrj
D. masa gelatinoasa
E. masa de polietilenglicoli

1496. Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor:


A. ulei de ricin
B. glicerol
C. propilenglicol
D. dioxid de siliciu coloidal
E. lanolina

1497. Promotorii de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor:


A. tocoferol
B. acid sorbic
C. tensioactivi
D. hialuronidaza
E. acid oleic

1498. Supozitoarele rectale au forma:


A. cilindro-conica
B. sferica
C. ovoidala
D. de cilindri ascutiti la un capat
E. torpila

1499. Ca substituenti ai untului de cacao la prepararea supozitoarelor se folosesc:


A. Massa Estarinum
B. Eucerina
C. Witepsol
D. Masa gelatinoasa
E. Adeps solidus

1500. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la absorbtia substantelor medicamentoase


din supozitoarele rectale nu este adevarata:
A. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este coeficientul de repartitie mucoasa/excipient al substantei dizolvate
in masa topita
B. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este viteza de dizolvare in mucusul rectal
C. absorbtia se realizeaza prin difuzie pasiva
D. absorbtia nu depinde de coeficientul de repartitie lipide/apa al substantei medicamentoase
E. absorbtia depinde de pH-ul mediului si de pKa substantei medicamentoase

1501. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele cu glicerol nu este


adevarata:
A. se prepara prin modelare manuala
B. nu sunt higroscopice
C. se prepara din carbonat de sodiu anhidru, glicerina si stearina
D. principiul activ rezulta in urma unei reactii de saponificare
E. sunt supozitoare rectale

1502. Dezavantajele untului de cacao, folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor, sunt:


A. tendinta de a rancezi
B. inocuitate
C. contractie de volum la racire mica si insuficienta

177
D. incalzirea si topirea peste 40 °C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile)
E. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs

1503. Gliceridele semisintetice, ca baze de supozitoare, prezinta urmatoarele caracteristici:


A. capacitate de incorporare a unor cantitati mari de pulberi
B. solidificare rapida, medie sau lenta
C. capacitate emulgatoare diferita
D. contractie de volum la racire mica
E. hidrofilie crescuta

1504. Masa gelatinoasa, ca baza de supozitoare, prezinta urmatoarele inconveniente in


utilizare:
A. incompatibilitati ale gelatinei si glicerinei cu unele substante medicamentoase
B. sensibilitate la umiditate
C. glicerolul este usor iritant al mucoasei
D. nu are o consistenta suficienta
E. poate fi contaminata cu microorganisme

1505. Dezavantajele folosirii untului de cacao sunt:


A. inocuitatea
B. toleranţa locală bună
C. variaţiile în compoziţie
D. tendinţa de râncezire
E. polimorfismul

1506. Gliceridele semisintetice folosite ca baze de supozitoare se caracterizează prin:


A. punct de topire la 40-450C
B. punct de topire la 32-340C
C. indice de iod scăzut
D. indice hidroxil mare
E. solidificare rapidă

1507. Untul de cacao:


A. este un excipient gras
B. este un excipient hidrofil
C. se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Theobroma cacao
D. are tendinţă de râncezire
E. se păstrează la rece, ferit de lumină

1508. Absorbtia substantelor active din supozitoare, la nivelul rectului, se realizeaza prin si
datorita:
A. vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice
B. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portala
C. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct în circulatia portala
D. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia generala prin vena iliaca
E. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia hepatica prin vena porta

1509. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara supozitoarele de glicerina


oficinale în FR X ?
A. Modelare manuala
B. Presare
C. Topire, turnare în forme
D. Supozitoare rectale
E. Supozitoare vaginale

1510. Dupa FR X, supliment 2004, supozitoarele sunt:


A. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active
B. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active dispersate sau
dizolvate într-o bază adecvată,
C. sunt destinate administrarii numai pe cale rectala
D. sunt destinate administrarii pe cale rectala, vaginala sau uretrala
E. sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile

1511. Untul de cacao are urmatoarele proprietati:


A. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 30 °C

178
B. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 40 °C
C. revine la forma stabila beta în decurs de cca 4 zile de la supratopire
D. revine la forma stabila beta dupa câteva ore de la supratopire
E. formarea polimorfilor instabili se evita prin topire incompleta la cca 36 °C

1512. Ca baza de supozitoare, untul de cacao prezinta urmatoarele dezavantaje:


A. se inmoaie si se topeste intre 30 - 35 ° C
B. are o compozitie variabila
C. prezinta un polimorfism accentuat
D. are contractie de volum mica dupa turnare si solidificare in forme (tipar)
E. prezinta inocuitate totala si toleranta locala buna

1513. Untul de cacao:


A. prezinta 4 forme polimorfe cu puncte de topire diferite
B. forma stabila este forma gamma
C. forma stabila este forma beta
D. revenirea la forma stabila se face in decurs de circa 4 zile
E. revenirea la forma stabila se face in decurs de 24 ore.

1514. Gliceridele semisintetice se caracterizeaza prin:


A. punct de topire cuprins intre 32 - 34 ° C
B. punct de topire cuprins intre 50 - 52 ° C
C. indice de iod scazut (mai mic de 7)
D. indice de iod crescut (mai mare de 30)
E. indice de hidroxil ridicat

1515. Care dintre urmatoarele produse se folosesc ca baze de supozitoare:


A. PEG 400
B. Suppocire
C. Adeps solidus
D. Masa Estarinum
E. Span 60

1516. Pentru imbunatatirea hirofiliei bazelor de supozitoare grase se adauga in formulare:


A. ulei de ricin
B. alcool cetilic 5 % (procente)
C. parafina
D. Tween
E. ulei de parafina

1517. Suspendarea substantei medicamentoase in baza de supozitoare se face:


A. dupa o pulverizare prealabila a acesteia
B. prin triturare initiala cu un excipient fluid
C. prin triturare initiala cu o parte din baza topita
D. prin triturare cu toata masa topita
E. prin incorporare in baza ca atare

1518. La prepararea supozitoarelor prin procedeul de topire - turnare trebuie cunoscute:


A. capacitatea formei goale
B. masa matritei
C. cantitatea de excipient care umple forma goala
D. cantitatea de substanta activa dislocuita de cantitatea de excipient
E. cantitatea de excipient dislocuita de substanta medicametoasa

1519. Factorul de dislocuire al untului de caco:


A. reprezinta cantitatea de excipient dislocuita de 1 g de substanta medicamentoasa
B. este redat in tabele pentru o serie de substante medicamentoase
C. se determina empiric
D. se foloseste pentru calcularea masei de excipient necesar prepararii prin topire - turnare a unui anumit
numar de supozitoare
E. se determina din valoarea indicelui de saponificare al excipentului

1520. Produsul Suppocire folosit ca baza de supozitoare:


A. apartine categoriei gliceridelor semisintetice folosite la prepararea supozitoarelor
B. este o baza dispersabila in apa

179
C. se obtine pornind de la uleiul de palmier care se hidrogeneaza si apoi se supune inter sau transesterificarii
D. este sinonim cu produsul Witepsol
E. prezinta o hidrofilie crescuta si o conservare mai buna in comparatie cu untul de cacao

1521. Gliceridele semisintetice prezintă următoarele avantaje comparativ cu untul de cacao:


A. înlătură inconvenientele tehnologice
B. îmbunătăţesc conservarea supozitoarelor
C. au o hidrofilie mai mică
D. favorizează turnarea în forme datorită absenţei fenomenului de supratopire
E. se dizolvă rapid în fluidul rectal

1522. Polietilenglicolii utilizaţi ca excipienţi pentru supozitoare rectale:


A. se topesc la temperatura corpului
B. se dizovă în mucusul rectal
C. nu extrag apa din ţesuturile vicinale rectului
D. determină creşterea presiunii osmotice locale, având ca risc eliminarea supozitorului
E. se prepară prin topire şi turnare în forme

1523. Prezenta tensioactivilor in compozitia supozitoarelor determina:


A. modificarea vascozitatii
B. modificarea hidrofiliei
C. modificarea punctului de topire
D. imbunatatirea absorbtiei
E. imbunatatirea stabilitatii chimice a substantelor active

1524. Dioxidul de siliciu coloidal se foloseste la prepararea supozitoarelor:


A. pentru a modifica vascozitatea
B. pentru a modifica punctul de topire
C. pentru a modifica hidrofilia
D. pentru a imbunatati absorbtia
E. pentru a usura incorporarea unor substante

1525. Prevederi ale F.R. X in monografia de generalitati referitoare la supozitoare


A. se pot obtine prin turnare
B. nu se admite prepararea prin modelare fiind neigienica
C. prevede masa gelatinoasa ca excipient pentru supozitoare rectale
D. topirea bazelor liposolubile sau dizolvarea celor hidrosolubile in conditii precizate
E. se interzice folosirea de substante auxiliare

1526. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru supozitoare se face in


urmatoarele sisteme disperse
A. solutie
B. suspensie
C. emulsie
D. eutectic
E. dispersie solida

1527. In ce conditii are loc absorbtia substantelor medicamentoase dupa administrarea


supozitoarelor rectale si care este posibilitatea de a se evita efectul primului pasaj hepatic
A. nu este posibila evitarea metabolizarii la prima trecere prin ficat,dupa administrare rectala
B. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica
evitind ficatul
C. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica
dupa ce a traversat ficatul
D. absorbtia la nivelul hemoroidalelor superioare dreneaza substanta absorbita cu fluxul sanguin prin ficat
E. prezenta anastomozelor intre venele hemoroidale face ca o parte a substantei absorbite sa traverseze
ficatul

1528. Ce aspecte biofarmaceutice au loc la administrarea supozitoarelor din excipienti grasi ,


unt de cacao sau gliceride semisintetice:
A. topirea excipientului
B. dizolvarea excipientului
C. sedimentarea particulelor in suspensie
D. cedarea este favorizata de particule cu grad de dispersie avansat

180
E. in cazul substantelor usor solubile in apa, particulele mai mari vor ajunge mai repede la mucus iar dizolvarea
este usoara

1529. Ce factori biofarmaceutici favorizeaza absorbtia substantei medicamentoase din


supozitoarele rectale
A. prezenta substantei medicamentoase in suspensie
B. solubilitatea cit mai mare in excipient
C. solubilitatea in mucusul rectal
D. coeficient de repartitie mare intre mucoasa rectala si faza apoasa
E. activitate termodinamica mare a substantei medicamentoase

1530. Controlul calitatii supozitoarelor conform FR X:


A. aspect
B. omogenitate
C. comportament la topire sau dizolvare
D. uniformitatea masei
E. sterilitate

1531. Substante auxiliare admise de FR X, supliment 2004, la prepararea supozitoarelor:


A. antioxidanti
B. conservanti antimicrobieni
C. agenti de crestere a vascozitatii
D. lubrifianţi
E. agenti tensioactivi

1532. Viteza de difuziune a substantei medicamentoase din supozitoare depinde de:


A. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient
B. marimea particulei
C. prezenta tensioactivilor
D. coloranti
E. forma supozitorului

1533. Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt:
A. antihemoroidale
B. laxative
C. purgative
D. Antispasmodice
E. tranchilizante

1534. Care baze de supozitor sunt liposolubile:


A. unt de cacao
B. grasimi semisintetice
C. polietilenglicoli in amestec
D. masa gelatinoasa
E. masa de bentonita

1535. In ce consta diferenta intre supozitoarele rectale, vaginale si uretrale:


A. calea de edministrare
B. forma
C. masa
D. folosirea numai a masei gelatinoase
E. folosirea numai a untului de cacao

1536. Ce contin supozitoarele cu glicerol:


A. glicerol
B. carbonat de calciu
C. carbonat de sodiu anhidru
D. carbonat de sodiu cu 10 molecule de apa
E. acid stearic

1537. Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt:


A. interval mare intre punctul de topire si solidificare
B. solidificarea sa se faca prin contractie de volum
C. sa fie inerti chimici
D. Interval mic intre punctul de topire si solidificare

181
E. sa aiba actiune farmacologica

1538. Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de supozitor:


A. hidrogenarea uleiului vegetal
B. presarea la cald a semintelor de teobroma cacao
C. procedeul de transesterificare a uleiului de palmier
D. procedeul reesterificarii
E. procedee extractive

1539. Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea supozitoarelor sunt:


A. gliceride ale acizilor grasi saturati
B. uleiuri neutre cu vâscozitate redusa
C. ulei de parafina
D. ulei de ricin
E. ulei de avocado

1540. In FRX sunt oficinale urmatoarele supozitoare:


A. cu piroxicam
B. cu fenilbutazona
C. cu algocalmin
D. cu glicerol
E. cu metronidazol

182
Tema nr. 29
Comprimate, capsule

1541. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la
realizarea cedarii prelungite:
A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil
B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase ( granule, pelete) cu filme polimerice solubile in apa, dar
de grosimi diferite
C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza)
D. acoperirea se face in tobe de acoperire, in pat de aer fluidizat, sau amestecatoare de mare viteza
E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus, prin dizolvarea filmului

1542. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare
prelungita:
A.cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp, in comparatie cu preparatele
cu cedare imediata, de cca 12-24 ore
B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic;
C. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase;
D. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire biologica
scurt si cu indice terapeutic mare
E. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite( polimer hidrosolubil,
termoplastic, sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric, insolubil dar permeabil (sistem rezervor)

1543. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente, sunt corecte:
A. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu);
B. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline;
C. toti componentii sint solubili, cu exceptia lubrifiantului;
D. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol
absorbant al acesteia;
E. se administreaza oral, spre a grabi dezagregarea in stomac

1544. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase
tari:
A. gelatina
B. colagen
C. plastifianti
D. apa
E. antioxidanti

1545. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente


A. stearatul de magneziu
B. talcul
C. acidul stearic
D. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare
E. benzoatul de sodiu

1546. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului
capsulelor
A. talc
B. acid stearic
C. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu
D. Aerosilul
E. lactoza

1547. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din F.R. X, supliment 2004,


referitoare la tipurile de comprimate; alegeti ennturile corecte
A. comprimate neacoperite
B. comprimate acoperite
C. comprimate pentru dispersii orale
D. comprimate orodispersabile
E. comprimate pentru uz parenteral

1548. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru:

183
A. comprimatele care se mentin in gura
B. comprimatele vaginale
C. comprimatele pentru implante
D. comprimatele pentru inhalatii
E. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare

1549. Avantajele acoperirii comprimatelor:


A. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu
B. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente
C. usurarea ingerarii
D. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite
E. prelungirea actiunii

1550. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi:


A. solutie apoasa
B. solutie uleioasa
C. suspensie apoasa
D. suspensie uleioasa
E. emulsie U/A

1551. F.R.X. supliment 2004 prevede prepararea invelisului capsulelor din:


A. amidon nedospit,
B. hidroxipropil metilceluloza
C. gelatina
D. gelatina formolizata
E. metilceluloza

1552. In formula de preparare a continutului capsulelor F.R.X. admite cel mult:


A. 3 % talc
B. 5 % caolin
C. 1 % acid stearic
D. 1 % stearat de magneziu sau de calciu
E. 10 % aerosil

1553. Matritele din material plastic elibereaza substanta activa din comprimat:
A. independent de pH
B. prin eroziune
C. prin solubilizare
D. prin dizolvare
E. independent de prezenta enzimelor

1554. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in masa sunt:
A. comprimate cu actiune prelungita
B. drajeuri
C. Spansule
D. comprimate vaginale
E. comprimate pentru inhalatii

1555. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa
sunt:
A. amidon de cartofi
B. lactoza uscata prin spray
C. bentonita
D. celuloza microcristalina
E. fosfat de calciu

1556. Capsulele gelatinoase tari:


A. se mai numesc capsule operculate
B. se mai numesc perle
C. sunt constituite din doua parti cilindrice
D. au forma sferica
E. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera

1557. Care dintre afirmatiile referitoare la dezagreganti nu este falsa:

184
A. se folosesc pentru a invinge forta de coeziune a materialului conferita prin comprimare si prin prezenta
liantilor
B. se folosesc pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii
C. se adauga amestecului de pulberi inainte de granulare
D. se adauga intergranular
E. se folosesc sub forma de mucilagii

1558. Diluantii folositi la formularea comprimatelor sunt:


A. talcul
B. lactoza - forma alfa
C. fosfatul tricalcic
D. manitolul
E. amidonuri

1559. Gelatina folosita la formularea capsulelor gelatinoase tari:


A. se obtine prin hidroliza colagenului animal
B. se obtine din piele de porc prin hidroliza alcalina - tipul A
C. se obtine din piele de porc prin hidroliza acida - tipul A
D. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza acida - tipul A
E. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza alcalina - tipul B

1560. Lianţii cei mai folosiţi pentru obţinerea comprimatelor sunt:


A. talcul
B. guma arabică
C. coca de amidon
D. zahărul
E. gelatina

1561. Polimerii enteroslubili folosiţi pentru acoperirea comprimatelor sunt:


A. PVP
B. şelac
C. acetoftalat de celuloză
D. polivinilacetoftalat
E. PEG

1562. Conform FR.X, supliment 2004, dezagregarea capsulelor gelatinoase gastrorezistente


(alegeţi variantele corecte):
A. Are loc în mediu de HCl 0,1M acid este de regulă 2 sau 3 ore, dar niciodată mai puţin de o oră, iar capsulele
nu trebuie să prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul, apoi se
introduc în tampon fosfat pH 6,8 cu adaos de pulbere de pancreas (0,35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat), se
examinează după 60 minute, capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat,
B. Testul se realizează pe 6 capsule,
C. Testul se realizează pe 3 capsule, pentru capsulele de dimensiuni mari,
D. Are loc în mediu de HCl 0,1M acid este de regulă 2 sau 3 ore, dar niciodată mai puţin de o oră, iar capsulele
nu trebuie să prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul, apoi se
introduc în tampon fosfat pH 6,8 cu adaos de pulbere de pancreas (0,35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat), se
examinează după 30 minute, capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat,
E. Dezagregarea în apă este de regulă 2 sau 3 ore, dar niciodată mai puţin de o oră, iar capsulele nu trebuie
să prezinte nici un semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul, apoi se introduc în
tampon fosfat pH 6,8 cu adaos de pulbere de pancreas (0,35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat), se
examinează după 30 minute,. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat.

1563. conservare buna a capsulelor gelatinoase tari (invelisuri) se poate face prin pastrare la:
A. umiditate relativa mai mica de 10 % (procente)
B. umiditate mai mica de 20 % (procente)
C. umiditate relativa cuprinsa intre 35 - 45 % (procente)
D. temperaturi in jur de 10 - 25 ° C
E. temperaturi mai mici de 40 ° C

1564. In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi urmatorii diluanti
A. lactoza anhidra
B. amidon
C. carbonat de calciu
D. aerosil
E. acid stearic

185
1565. Cifra Bloom:
A. reflecta caracteristicile de coeziune intre moleculele de gelatina
B. nu influenteaza comportamentul vascos al dispersiilor apoase de gelatina
C. se determina pe un gel de gelatina de 6,75 % (procente) mentinut anterior 17 ore la 10 ° C
D. are valori cuprinse intre 300 - 500 g, in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi
E. are valori cuprinse intre 150 - 250 g, in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi

1566. Evitarea incompatibilitatilor dintre componentele materialului de introdus in capsule


gelatinoase tari se poate face prin:
A. adaugarea unei pulberi absorbante
B. introducerea in capsula a unui component granulat si a celuilalt sub forma de minicomprimat
C. asocierea unui granulat cu o capsula operculata mai mica
D. asocierea unui granulat cu o capsula moale
E. separarea componentelor printr-o rondela de hostia

1567. Celuloza microcristalina:


A. se foloseste ca diluant in comprimarea dupa granularea uscata
B. se foloseste in comprimarea directa
C. are bune proprietati liante
D. nu poseda proprietati dezagregante
E. este cunoscuta sub numele de Avicel

1568. Zaharul, ca excipient pentru comprimate:


A. se foloseste ca diluant, in cantitati moderate
B. este usor higroscopic
C. are avantajul ca adera de matrita si ponsoane
D. prelungeste dezagregarea comprimatelor
E. poate fi folosit in comprimarea directa

1569. Manitolul:
A. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale
B. nu este este calorigen
C. are o caldura de dizolvare negativa
D. este higroscopic
E. lasa, la administrare, o senzatie de racorire

1570. Categoria lubrifiantilor utilizati la comprimate contine reprezentanti cu roluri particulare;


care sunt acestea
A. accelerarea dezagregarii
B. glisant
C. antiaderent
D. antifrictional
E. emolient

1571. Precizati care dintre urmatorii excipienti se folosesc in comprimarea directa ?


A. celuloza microcristalina
B. lactoza
C. alfa - lactoza monohidratata
D. amidonul pregelatinizat
E. zaharul

1572. Pentru acoperirea neenterică a comprimatelor se folosesc:


A. hidroxipropilmetilceluloză
B. polivinilpirolidonă
C. polivinilacetoftalat
D. polietilenglicoli
E. şelac

1573. Pentru acoperirea enterică a comprimatelor se folosesc:


A. acetoftalat de celuloză
B. carbowaxuri
C. polimeri ai acidului metacrilic şi esterii acestuia
D. hidroxietilceluloză
E. polisiloxani

186
1574. Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu valoare energetica redusa
A. zaharoza
B. lactoza
C. manitolul
D. sorbitolul
E. propilenglicolul

1575. Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in formularea comprimatelor
A. lactoza
B. amidonurile
C. amestecuri generatoare de gaz
D. enzime care pot hidroliza liantii din comprimate
E. carboximetilceluloza sodica, in cantitati mici

1576. Care dintre excipientii enumerati au rol liant in formularea comprimatelor


A. amidonul
B. stearatul de magneziu
C. gelatina
D. polivinilpirolidona
E. hidroxipropilmetilceluloza

1577. Ce particularitati au comprimatele vaginale


A. sunt destinate in principal actiunii sistemice
B. sunt destinate in principal actiunii locale
C. contin substante medicamentoase din grupa antiinfectioaselor, antifungicelor, antiinflamatoarelor,etc
D. se pot formula sub forma comprimatelor efervescente, eventual spumogene
E. se folosesc frecvent comprimatele acoperite cu zahar, drajeurile

1578. Ce exemple de excipienti se folosesc la prepararea comprimatelor de mestecat


(masticabile)
A. zahar
B. manitol
C. glucoza
D. glicina
E. metiletilcetona

1579. Comprimatele sublinguale si bucale prezinta anumite caracteristici, printre cele


enumerate mai jos
A. actioneaza local
B. sunt administrate pentru actiune sistemica
C. ca substante medicamentoase rapid absorbite se foloseste nitroglicerina
D. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 5 minute
E. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 15 minute

1580. Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor:


A. Ulei de vaselina
B. Uleiuri minerale
C. Stearat de magneziu
D. Ciclamati
E. Dioxid de siliciu coloidal

1581. La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante:


A. Alginati
B. Stearat de magneziu
C. Bentonita
D. Polietilenglicol 4000
E. Carboximetilceluloza sodica

1582. Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor:


A. Amidon
B. Lactoza
C. Manitol
D. Zahar
E. Laurilsulfat de sodiu

187
1583. Corespund termenului de "compressi obducti" conform F.R. X:
A. Comprimatele neacoperite
B. Drajeurile
C. Comprimatele filmate
D. Comprimatele efervescente
E. Nu exista acest termen in F.R. X

1584. Umplerea capsulelor operculate se realizeaza:


A. manual pentru fiecare capsula in parte
B. automatizat in industrie
C. cu gelular in farmacie
D. cu pipeta
E. prin cantarire

1585. Care dintre polimetacrilatii comercializati cu numele Eudragit au rol in formarea unor
filme insolubile dar permeabile, in scopul cedarii prelungite
A. Eudragit L
B. Eudragit S
C. Eudragit LS
D. Eudragit RS
E. latexuri ale fiecaruia din cei exemplificati mai sus

1586. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la
realizarea cedarii prelungite
A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil
B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase (granule, pelete) cu filme polimerice solubile in apa, dar
de grosimi diferite
C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza)
D. acoperirea se face in tobe de acoperire, in pat de aer fluidizat, sau amestecatoare de mare viteza
E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus, prin dizolvarea filmului

1587. Ce particularitati se intilnesc la formularea si prepararea comprimatelor efervescente


A. toti componentii sunt solubili
B. substantele medicamentoase trebuie sa fie solubile, dar excipientii pot fi insolubili
C. dizolvarea este grabita de amestecul efervescent
D. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 60%
E. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 20%

1588. Conform F.R X, supliment 2004, comprimatele orodispersabile:


A. sunt oficinale în F. R. X, supliment 2004,
B. nu sunt oficinale în F.R.X,
C. sunt comprimate neacoperite,
D. se dezagregă în apă în mai puţin de 3 minute
E. se dezagregă în cavitatea bucală în mai puţin de 3 minute.

1589. Conform F.R X, supliment 2004,comprimatele pentru dispersii orale:


A. sunt comprimate cu eliberare convenţională,
B. sunt comprimate cu eliberare imediată,
C. sunt comprimate neacoperite sau comprimate filmate
D. se dezagregă în apă, la 15 – 25 0 C, în mai puţin de 5 minute
E. se dezagregă în apă, la 15 – 25 0 C, în mai puţin de 3 minute

1590. Conform F.R X, supliment 2004,comprimatele gastrorezistente:


A. sunt comprimate cu eliberare modificată,
B. sunt comprimate cu eliberare întârziată,
C. se dezagregă în apă în cel mult 60 minute,
D. se obţin din granule sau particule deja acoperite cu un înveliş gastrorezistent,
E. dezagregarea se realizează pe 3 comprimate.

1591. Conform F.R X, supliment 2004, capsulele tari (alegeţi variantele corecte) :
A. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina, au învelis continuu, forma de cilindrii alungiti,
rotunjiti la capete, se închid prin îmbucare, contin substante active lichide sau paste, solutii de substante active
pot încorpora substanţe solide sau lichide,
B. conţin substanţe solide (pulberi sau granule),

188
C. dezagregarea se realizează pe 6 capsule, timp de 30 minute,
D. dezagregarea se realizează pe 6 capsule, timp de 15 minute.

1592. Dupa FR X, supliment 2004, capsulele sunt preparate farmaceutice solide, formate dintr-
un înveliş tare sau moale, de formă şi capacitate variabile, conţinând în general o doză unitară
de substanţă activă si în functie de consistenta învelisului difera forma capsulelor precum si
natura substantelor active pe care le învelesc (alegeţi variantele corecte) :
A. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina, au învelis continuu, forma de cilindrii alungiti,
rotunjiti la capete, se închid prin îmbucare, contin substante active lichide sau paste, solutii de substante active
B. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un învelis continuu, mai gros decât capsulele tari,este
continuu şi prezintă forme variate, contin substante active lichide sau substante solide dizolvate sau dispersate,
C. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au forma sferica sau ovala, contin
amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule,
D. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatină sau alte substanţe, sunt
constituite din 2 părţi cilindrice prefabricate, deschise la o extremitate şi celălalt capăt rotunjit şi închis, contin
substante active solide (pulberi sau granule),
E. capsulele amilacee (casete) sunt preparate solide, formate dintr-un înveliş tare, din amidon nedospit, conţin
o doză unitară, alcătuită din una sau mai multe substanţe active, sunt compuse din 2 semicilindri prefabricaţi,
plati.

1593. Conform FR X, supliment 2004, capsulele trebuie sa se dezagrege astfel:


A. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în 15 minute
B. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în apă, iar când este justificat în HCl 0,1M sau
suc gastric artificial în 30 minute, cu excepţia cazurilor justificate şi autorizate,
C. capsulele gelatinoase gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0,1M, în 2 sau 3 ore, dar niciodată
mai puţin de o oră, dar trebuie sa se dezagrege în tampon fosfat pH 6,8 cu adaos de pulbere de pancreas în
cel mult 60 minute,
D. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie (R) în 120 minute, daca
nu se prevede altfel, ci în pancreatina solutie alcalina (R) în cel mult 60 minute
E. capsulele amilacee trebuie sa se transforme în apa într-o masa moale dupa 60 secunde

1594. Conform FR X, supliment 2004, comprimatele trebuie sa se dezagrege astfel:


A. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în cel mult 30 minute,
B. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în apa în cel mult 15 minute, cu excepţia cazurilor
justificate şi autorizate,
C. comprimatele gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0,1M, în 2 sau 3 ore, dar niciodată mai
puţin de o oră, dar trebuie sa se dezagrege în tampon fosfat pH 6,8 în cel mult 60 minute,
D.comprimatele nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie acida (R) în 2 ore, daca nu se prevede altfel, ci
trebuie sa se dezagrege în pancreatina-solutie alcalina (R) în cel mult o ora, daca nu se prevede altfel
E. comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege în apa, la 15 – 250C în cel mult 5 minute.

1595. Conform F.R. X, supliment 2004, capsulele:


A. corespund precizărilor monografiei Capsulae care se adresează numai preparatelor administrate pe cale
orală,
B. conţin substanţe lichide, solide, sub formă de pastă,
C. permit eliberarea imediată sau modificată a substanţei active,
D. sunt reprezentate de capsule moi, tari, caşete, capsule gastrorezistente,
E. sunt reprezentate de capsule moi, tari, caşete, capsule gastrorezistente, capsule cu eliberare modificată.

189
TEMA nr. 30:
Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal
special al medicamentelor psihotrope şi stupefiante

1596. Prevederile Titlului XVII din Legea nr. 95/ 2006 nu se aplică:
A. medicamentelor de uz uman, destinate punerii pe piaţă în România;
B. formulelor magistrale;
C. medicamentelor preparate în farmacie conform indicaţiilor unei farmacopei şi destinate eliberării directe
către pacienţii farmaciei respective;
D. medicamentelor de uz uman, fabricate industrial;
E. medicamentelor de uz uman, produse printr-o metodă implicând un proces industrial.

1597. Referitor la autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament, Legea nr. 95/ 2006
prevede următoarele:
A. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către
Agenţia Naţională a Medicamentului
B. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii
centralizate de cătreMinisterul Sănătăţii;
C. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii
centralizate de către Agenţia Europeană a Medicamentului;
D. autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice fabricate
industrial;
E. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului;
desemnarea unui reprezentant exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică.

1598. Următoarele afirmaţii referitoare la medicamentele homeopate fabricate şi puse pe piaţă


în România sunt adevărate:
A. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru
medicamentele homeopate care au cale de administrare orală;
B. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru
medicamentele homeopate care au cale de administrare externă;
C. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru
medicamentele homeopate care au cale de administrare injectabilă;
D. Agenţia Naţională a Medicamentului nu trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru
medicamentele homeopate care au absente indicaţiile terapeutice specifice pe eticheta produsului;
E. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru
medicamentele homeopate care au un grad de diluţie suficient pentru a garanta siguranţa medicamentului.

1599. Autorizarea pentru utilizare tradiţională, care este o procedură simplificată de


autorizare, se stabileşte pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională care
îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii:
A. perioada de utilizare tradiţională de cel puţin 30 de ani înainte de data depunerii cererii, dintre care cel puţin
15 ani în Uniunea Europeană, s-a încheiat;
B. sunt preparate de uz oral
C. sunt preparate injectabile
D. informaţiile referitoare la utilizarea tradi ională a medicamentului nu sunt suficiente;
E. au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională care, datorită
compoziţiei şi scopului lor, sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce
priveşte stabilirea diagnosticului, prescrierea şi monitorizarea tratamentului.

1600. Autorizarea pentru utilizare tradiţională este refuzată în următoarele situaţii:


A. informaţiile referitoare la utilizarea tradiţională a medicamentului dovedesc faptul că efectele farmacologice
şi eficacitatea medicamentului sunt plauzibile pe baza utilizării îndelungate şi experienţei;
B. rezumatul caracteristicilor produsului nu conţine atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare şi, în cazul
medicamentelor imunologice, orice precauţii speciale ce trebuie luate de persoanele care manipulează astfel
de produse şi le administrează pacienţilor, împreună cu precauţiile care trebuie luate de pacient;
C. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată;
D. produsul poate fi dăunător în condiţii normale de utilizare;
E. produsul poate fi dăunător la concentraţii mai mari decât cele precizate.

1601. Autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă:


A. este valabilă pe o perioadă nelimitată, cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului
decide, pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa, să procedeze la reînnoirea ei;
B. este valabilă pe o perioadă nelimitată;
190
C. este valabilă 5 ani;
D. orice autorizaţie de punere pe piaţă, care în primii 2 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a
medicamentului pe piaţă în România, îşi încetează valabilitatea;
E. dacă un medicament autorizat, pus pe piaţă anterior, nu mai este prezent timp de 3 ani consecutivi în
România, autorizaţia îşi încetează valabilitatea.

1602. Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu există ambalaj


secundar, pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii:
A. substanţele active exprimate doar cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare
pentru un volum sau o greutate dat/dată, folosind denumirile lor comune;
B. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică;
C. modul de administrare şi, dacă este cazul, calea de administrare;
D. numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi, unde este cazul, numele ţi numărul de
telefon al reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte;
E. forma farmaceutică şi conţinutul pe masă, volum sau pe numărul de doze al medicamentului.

1603. Medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală dacă:


A. prezintă un pericol direct ori indirect, chiar în cazul utilizării corecte, dacă sunt folosite fără supraveghere
medicală;
B. sunt utilizate frecvent şi în mare măsură incorect şi ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru
sănătatea umană;
C. nu prezintă un pericol direct ori indirect, chiar în cazul utilizării corecte, dacă sunt folosite fără supraveghere
medicală;
D. conţin substanţe ori preparate ale acestora ale căror activitate şi/sau reacţii adverse necesită investigaţii
aprofundate;
E. sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate pe cale digestivă.

1604. La stabilirea subcategoriilor se iau în considerare următorii factori:


A. medicamentul conţine o substanţă clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor
internaţionale în vigoare;
B. medicamentul poate, dacă este utilizat incorect, să prezinte un risc de abuz medicamentos;
C. medicamentul poate, dacă este utilizat incorect, să conducă la dependenţă;
D. medicamentul poate, să fie utilizat în scopuri ilegale;
E. medicamentul conţine o substanţă care, prin noutate sau prin proprietăţile specifice, ca măsură de precauţie,
nu poate fi clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare.

1605. La stabilirea subcategoriilor pentru medicamentele supuse prescrierii restrictive se iau


în considerare următorii factori:
A. medicamentul, datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea
publică, poate fi utilizat atât în spital cât şi în ambulatoriu;
B. medicamentul, datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea
publică, poate fi utilizat numai în spital;
C. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate în spital sau în instituţii care
deţin echipamente de diagnosticare adecvate, chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi
efectuate în altă parte;
D. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate numai în unităţi sanitare
private care deţin echipamente de diagnosticare adecvate, chiar dacă administrarea şi continuarea
tratamentului pot fi efectuate în altă parte;
E. medicamentul este destinat utilizării în ambulatoriu, dar utilizarea sa poate provoca reacţii adverse grave
necesitând o prescripţie medicală întocmită de un specialist şi o supraveghere specială de-a lungul
tratamentului.

1606. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi
procedura descentralizată sunt adevărate:
A. Agenţia Naţională a Medicamentului desemnează pentru un mandat de 4 ani, ce se poate reînnoi, un
reprezentant în Grupul de coordonare a procedurilor de recunoaştere mutuală şi descentralizate;
B. În scopul obţinerii autorizaţiei de punere pe piaţă în România şi în încă unul sau mai multe state membre ale
Uniunii Europene, un solicitant depune cereri însoţite de dosare identice la Agenţia Naţională a Medicamentului
şi la autorităţile competente din aceste state;
C. dacă medicamentul a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă la momentul depunerii cererii, România
acţionează ca stat membru interesat şi, în acest caz, Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să
elaboreze/actualizeze un raport de evaluare privind medicamentul în cel mult 90 de zile de la primirea unei
cereri valide;
D. în cazul în care România acţionează ca stat membru interesat pentru un medicament care a primit deja o
autorizaţie de punere pe piaţă, în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare, Agenţia Naţională

191
a Medicamentului aprobă raportul de evaluare, rezumatul caracteristicilor produsului, etichetarea şi prospectul
şi informează statul membru de referinţă în consecinţă;
E. dacă în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare, Agenţia Naţională a Medicamentului nu
poate aproba raportul de evaluare, rezumatul caracteristicilor produsului, etichetarea şi prospectul, datorită
unui risc potenţial grav pentru sănătatea publică, trebuie să expună detaliat motivele şi să le comunice statului
membru de referinţă, celorlalte state membre interesate şi solicitantului.

1607. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi
procedura descentralizată sunt adevărate:
A. prevederile ghidurilor adoptate de Comisia Europeană, care definesc riscul potenţial grav pentru sănătatea
publică, sunt aplicate de Agenţia Naţională a Medicamentului;
B. pentru a promova armonizarea autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor în Uniunea Europeană,
Agenţia Naţională a Medicamentului transmite trimestrial Grupului de coordonare o listă de medicamente
pentru care trebuie alcătuit un rezumat armonizat al caracteristicilor produsului;
C. aplicarea procedurii de arbitraj este de competenţa Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman al Agenţiei
Europene a Medicamentelor;
D. Agenţia Naţională a Medicamentului, precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă
primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor, în 10 zile de la adoptare, opinia finală a Comitetului
pentru Medicamente de Uz Uman;
E. Agenţia Naţională a Medicamentului, precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă
primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor, în 15 zile de la adoptare, opinia finală a Comitetului
pentru Medicamente de Uz Uman

1608. autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament îşi pierde valabilitatea în următoarele
cazuri:
A. dacă în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în
România;
B. dacă în primii 5 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în
România;
C. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către
Agenţia Naţională a Medicamentului;
D. dacă nu a fost reînnoită după 10 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către
Agenţia Naţională a Medicamentului;
E. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza versiunii consolidate a dosarului cu privire la
calitate, siguranţă şi eficacitate, inclusiv orice variaţie survenită de la acordarea autorizaţiei.

1609. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a


medicamentelor sunt adevărate:
A. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere
pe piaţă eliberate de Comisia Europeană, conform procedurii centralizate;
B. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere
pe piaţă eliberate de Agenţia Naţională a Medicamentului;
C. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere
pe piaţă eliberate de Ministerul Sănătăţii, conform procedurii centralizate;
D. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un
stat membru al Uniunii Europene nu trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă
şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului;
E. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un
stat membru al Uniunii Europene trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi
Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

1610. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a


medicamentelor sunt adevărate:
A. distribuţia angro de medicamente se face de către posesorii unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de
distribuitor angro de medicamente, care precizează sediul pentru care este valabilă
B. Deţinerea unei autorizaţii de fabricaţie include şi autorizarea pentru distribuţia angro a medicamentelor
acoperite de acea autorizaţie;
C. deţinerea unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente exceptează
deţinătorul de la obligaţia de a deţine o autorizaţie de fabricaţie şi de a se supune condiţiilor stabilite în acest
sens, chiar dacă activitatea de fabricaţie sau de import este secundară;
D. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Agenţia
Naţională a Medicamentului;
E. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Ministerului
Sănătăţii Publice.

192
1611. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a
medicamentelor sunt adevărate:
A. inspectorii direcţiei de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice şi inspectorii Agenţiei Naţionale a
Medicamentului pot preleva probe de la unităţile de distribuţie angro de medicamente în vederea efectuării de
analize de laborator;
B. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi
inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Ministerului Sănătăţii Publice;
C. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi
inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Agenţiei Naţională a Medicamentului;
D. Agenţia Naţională a Medicamentului are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de
distribuţie publicate de Comisia Europeană;
E. Ministerul Sănătăţii Publice are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie
publicate de Comisia Europeană.

1612. Deţinătorii autorizaţiei de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe


minime:
A. să permită accesul la spaţiile, instalaţiile şi echipamentele pentru asigurarea conservării şi distribuţiei
medicamentelor persoanelor responsabile cu inspecţia acestora;
B. să îşi constituie stocurile de medicamente numai de la persoane care, la rândul lor, deţin o autorizaţie de
distribuţie sau sunt exceptate de la obţinerea unei astfel de autorizaţii;
C. să furnizeze medicamentele numai persoanelor care, la rândul lor, deţin o autorizaţie de distribuţie angro
sau sunt autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice să furnizeze medicamente către populaţie în România;
D. să păstreze evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare numai pe calculator;
E. să ţină la dispoziţia Ministerului Sănătăţii Publice evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare, în scopul
inspecţiilor, pentru o perioadă de 10 ani;

1613. În înţelesul Legii nr. 95/2006, publicitatea pentru medicamente include în special:
A. anunţuri cu caracter informativ şi materiale referitoare, de exemplu, la modificări ale ambalajului;
B. etichetarea şi prospectul;
C. publicitatea pentru medicamente destinată publicului larg;
D. stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea, promiterea ori acordarea unor avantaje în
bani sau în natură, cu excepţia cazurilor în care acestea au o valoare simbolică;
E. sponsorizarea congreselor ştiinţifice la care participă persoane calificate să prescrie sau să distribuie
medicamente şi, în special, plata cheltuielilor de transport şi cazare ocazionate de acestea.

1614. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind publicitatea pentru medicamente sunt adevărate:
A. este interzisă publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutică şi aprobate de
Ministerul Sănătăţii Publice;
B. este interzisă pe teritoriul României publicitatea destinată publicului larg pentru medicamentele prescrise şi
eliberate în sistemul asigurărilor de sănătate;
C. este interzisă publicitatea destinată publicului larg pentru medicamente care conţin substanţe definite ca
stupefiante sau psihotrope de convenţii internaţionale şi legislaţia naţională;
D. este permisă distribuţia directă a medicamentelor către populaţie de către fabricanţi în scopuri promoţionale;
E. publicitatea pentru un medicament trebuie să încurajeze utilizarea raţională a medicamentului, prin
prezentarea lui obiectivă şi fără a-i exagera proprietăţile.

1615. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind furnizarea de mostre gratuite sunt adevărate:
A. mostrele gratuite se oferă, în mod excepţional, numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie
astfel de produse;
B. mostrele gratuite se oferă, în mod excepţional, publicului larg, în urma unei solicitări în scris, semnată şi
datată;
C. fiecare mostră nu trebuie să fie mai mare decât cea mai mică formă de prezentare de pe piaţă;
D. mostrele de medicamente conţinând substanţe stupefiante şi psihotrope în înţelesul convenţiilor
nternaţionale, se oferă, în mod excepţional, numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de
produse;
E. numărul de mostre acordate anual pentru fiecare medicament eliberat pe prescripţie medicală este limitat.

1616. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind farmacovigilenţa sunt adevărate:


A. Agenţia Naţională a Medicamentului ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi
profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Ministerul Sănătăţii Publice reacţii adverse suspectate la
medicamente;
B. Ministerul Sănătăţii Publice ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din
domeniul sănătăţii să raporteze la Agenţia Naţională a Medicamentului reacţii adverse suspectate la
medicamente;

193
C. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al
Ministerul Sănătăţii Publice;
D. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al
Agenţiei Naţionale a Medicamentului;
E. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să aibă permanent şi continuu la dispoziţia sa o persoană
calificată corespunzător, responsabilă de activitatea de farmacovigilenţă.

1617. În activitatea de supraveghere şi control a cerinţelor legale privind medicamentele,


Agenţia Naţională a Medicamentului are următoarele atribuţii:
A. poate cere laboratoarelor proprii de control sau unui laborator certificat/recunoscut de Agenţia Naţională a
Medicamentului în acest scop să efectueze teste asupra probelor de medicamente;
B. poate să efectueze inspecţii la localurile fabricanţilor de substanţe active folosite ca materii prime sau la
localurile deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă, numai anunţate, ori de câte ori consideră că există
motive pentru a suspecta nerespectarea principiilor şi ghidurilor de bună practică de fabricaţie;
C. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să examineze orice document care are
legătură cu obiectul inspecţiei, fără nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte descrierea metodei de fabricaţie;
D, inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să inspecteze localurile, înregistrările şi
documentele deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă sau ale oricăror firme folosite de către deţinătorul
autorizaţiei de punere pe piaţă pentru efectuarea activităţilor de farmacovigilenţă;
E. emite un certificat de bună practică de fabricaţie, dacă inspecţia demonstrează că fabricantul respectă
principiile şi ghidurile de bună practică de fabricaţie conform legislaţiei naţionale, în termen de 50 de zile de la
inspecţia efectuată.

1618. Medicamentul este retras de pe piaţă dacă se observă că:


A. este periculos în condiţii normale de utilizare;
B. raportul risc-beneficiu este favorabil în condiţiile de utilizare autorizate;
C. nu are eficacitate terapeutică;
D. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu aceea declarată;
E. controalele medicamentului şi/sau ale ingredientelor şi controalele în stadiile intermediare de fabricaţie nu au
fost efectuate din lipsa solicitării fabricantului.

1619. Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, Titlul XVII: Medicamentul,următoarele fapre
constituie infracţiuni:
A. Contrafacerea de medicamente;
B. Nerespectarea de către personalul calificat în studiul clinic al medicamentelor a Regulilor de bună practică în
studiul clinic;
C. funcţionării unităţii de producţie de medicamente fără autorizaţie de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a
Medicamentului;
D. nerespectării Regulilor de bună practică de laborator de către laboratoarele care efectuează teste
farmacotoxicologice în vederea întocmirii documentaţiei de autorizare de punere pe piaţă a medicamentelor de
uz uman;
E. deţinerii şi distribuirii medicamentelor cu termen de valabilitate depăşit sau cu buletin de analiză
necorespunzător.

1620. Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, Titlul XVII: Medicamentul, următoarele fapre
constituie contravenţii:
A. Efectuarea de către personal necalificat în studiul clinic al medicamentelor a unor studii care necesită
aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului;
B. distribuţia angro a medicamentelor fără autorizaţie emisă de Ministerul Sănătăţii Publice;
C. practicarea în cadrul unităţii de producţie sau de distribuţie a medicamentelor a altor activităţi decât a celor
pentru care au fost autorizate;
D. nerespectării condiţiilor de funcţionare a unităţii de producţie de medicamente pentru care a fost autorizat
sau în cazul nerespectării Regulilor de bună practică de fabricaţie;
E. fabricării şi distribuţiei medicamentelor fără documente care să ateste provenienţa şi/sau calitatea acestora.

1621. Pentru a garanta independenţa şi transparenţa decizională, Agenţia Naţională a


Medicamentului:
A. se asigură că personalul său responsabil cu acordarea autorizaţiilor, raportorii şi experţii implicaţi în
autorizarea şi supravegherea medicamentelor nu au nici un interes financiar sau alte interese în industria
farmaceutică, care le-ar putea afecta imparţialitatea;
B. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale, agendele şi rapoartele
întâlnirilor, însoţite de deciziile luate, detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor, inclusiv opiniile minoritare;
C. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale, agendele şi rapoartele
întâlnirilor, neînsoţite de deciziile luate, detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor, inclusiv opiniile minoritare;
D. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă nu sunt făcute publice;

194
E. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă sunt făcute publice.

1622. Pentru distribuţia angro a medicamentelor, Legea nr. 95/2006 prevede următoarele:
A. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de
punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII şi prin procedura centralizată;
B. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de
punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII;
C. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de
punere pe piaţă prin procedura centralizată;
D. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze
medicamente către populaţie, Ministerul Sănătăţii Publice nu trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de
distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene nici o obligaţie, în special obligaţii de serviciu
public, mai restrictivă decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România;
E. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze
medicamente către populaţie, Ministerul Sănătăţii Publice trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de
distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene obligaţii, în special obligaţii de serviciu public, mai
restrictive decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România.

1623. Pentru autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament Legea nr. 95/2006 prevede
următoarele:
A. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă, deţinătorul trebuie să informeze Agenţia Naţională a
Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România;
B. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă, deţinătorul nu trebuie să informeze Agenţia Naţională a
Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România;
C. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe
piaţă fie temporar, fie permanent cu cel puţin două luni înainte de întreruperea punerii pe piaţă a D.
medicamentului, cu excepţia situaţiilor excepţionale;
D. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe
piaţă fie temporar, numai în situaţii excepţionale;
E. pe baza solicitării Ministerului Sănătăţii Publice, în special în contextul farmacovigilenţei, deţinătorul
autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să furnizeze Ministerului Sănătăţii Publice toate datele privind volumul
de vânzări al medicamentului şi orice date aflate în posesia acestuia privind volumul de prescrieri.

1624. Preparatele şi substanşele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate în scop medical


respectând următoarele condiţii:
A. doar pe baza prescripţiilor medicale;
B. cele din tabelul II pe formulare obiţnuite, care se reţin în farmacie;
C. cele din tabelul II pe formulare speciale, securizate;
D. cele din tabelul III pe formulare obiţnuite, care se reţin în farmacie;
E. cele din tabelul I doar pe formulare speciale.

1625. Publicitatea la substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope:


A. este permisă;
B. este interzisă publicului larg;
C. este la latitudinea producătorului;
D. este permisă doar în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional;
E. este interzisă în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional.

1626. Controlul şi supravegherea operaţiunilor cu substanţele şi preparatele stupefiante şi


psihotrope:
A. este de competenţa Ministerului Sănătăţii, prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti;
B. vizează şi trusele de prim ajutor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope aflate în mijloacele de
transport aerian, naval si în ambulanţe;
C. se efectuează asupra tuturor personelor fizice şi juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi
preparate;
D. se efectuează numai asupra personelor fizice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi
preparate;
E. se efectuează numaiasupra personelor juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi
preparate.

1627. Substanţe si preparate prevăzute în tabelele I, II si III din Legea nr. 339/2005:
A. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel în altul, în baza modificărilor
transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin hotărâre a Guvernului;
B. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel în altul, în baza modificărilor
transmise de organismele europene competente, prin hotărâre a Guvernului;

195
C. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel în altul, în baza modificărilor
transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite;
D. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel în altul, în baza modificărilor
transmise de organismele europene competente;
E. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel în altul, în baza modificărilor
transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite sau a organismelor europene
competente, prin hotărâre a Guvernului.

1628. Conform Legii nr. 339/2005, următoarele afirmaţii sunt adevărate:


A. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii si
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
B. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin comun al ministrului
sănătăţii şi al ministrului mediului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
C. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante, substanţe si preparate prevăzute în
tabelele I, II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii, prin inspecţii efectuate
de inspectorii farmacisti;
D. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante, substanţe si preparate prevăzute în
tabelele I, II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Colegiului Farmaciştilor din România, prin
inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti;
E. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante, substanţe si preparate prevăzute în
tabelele I, II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii şi a Colegiului
Farmaciştilor din România, prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti.

1629. Referitor la cultivarea plantelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope,


următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional, prevăzute în tabelul I este
permisă, iar pentru cele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005, este interzisă;
B. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional, prevăzute în tabelele I, II si III
din anexa Legii nr. 339/2005, este interzisă;
C. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă
sunt prelucrate în scop tehnic, în vederea producerii de tulpini, fibre, sămânţă si ulei, în scop medical si stiinţific
si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale;
D. Este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă
sunt prelucrate în scop tehnic, în vederea producerii de tulpini, fibre, sămânţă si ulei, în scop medical si stiinţific
si numai cu autorizarea Ministerului Sănătăţii;
E. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă
sunt prelucrate în scop tehnic, în vederea producerii de tulpini, fibre, sămânţă si ulei, în scop medical si stiinţific
si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, pe baza estimărilor anuale.

1630. Potrivit Legii nr. 339/2005, următoarele afirmaţii sunt adevărate:


A. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanţe si preparate stupefiante si
psihotrope, în baza autorizaţiei de funcţionare;
B. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanţe si preparate stupefiante si
psihotrope, în baza autorizaţiei de funcţionare;
C. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanţe si preparate stupefiante si
psihotrope, în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii;
D. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanţe si preparate stupefiante si
psihotrope, în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii;
E. atât farmaciile cu circuit deschis cât şi farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante,
substanţe si preparate stupefiante si psihotrope, în baza autorizaşiei de stupefiante si psihotrope eliberată de
Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.

1631. Fabricarea preparatelor stupefiante si psihotrope se autorizează de Ministerul Sănătăţii


Publice, pe baza următoarelor documente, prezentate în original si în copie:
A. cazierul judiciar al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope;
B. cazierul judiciar al farmacistului şef;
C. autorizaţia de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului;
D. curriculum vitae al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope si
diploma de licenţă;
E. curriculum vitae al farmacistului şef si diploma de licenţă.

1632. Autorizaţiile pentru fabricarea, depozitarea şi distribuirea preparatelor stupefiante si


psihotrope:
A. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se eliberează anual în limita cantităţii
aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice;

196
B. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 30 de zile de la
înregistrarea cererii sau, după caz, de la completarea dosarului;
C. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 45 de zile de la
înregistrarea cererii sau, după caz, de la completarea dosarului;
D. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor, substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are
valabilitate 5 ani, la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 5 ani;
E. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor, substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are
valabilitate 3 ani, la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 3 ani.

1633. Trusele de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope:


A. pot fi deţinute de cabinetele medicale umane si veterinare, alte unităţi sanitare umane, aeronave, nave si
ambulanţe;
B. controlul truselor de prim ajutor se efectuează de inspectorii farmacisti din cadrul Agenţiei Naţionale
Antidrog;
C. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă
însoţite de un medic;
D. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă;
E. sunt asimilate ambulanţelor de urgenţă autovehiculele speciale pentru intervenţii în caz de calamităţi
naturale si aeronavele de salvare aeriană si transport sanitar.

1634. Următoarele afirmaţii cu privire la prescripţia medicală sunt adevărate:


A. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea
nr. 339/2005 sunt de culoare galbenă, iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa
la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare verde;
B. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea
nr. 339/2005 sunt de culoare roz, iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la
Legea nr. 339/2005 sunt de culoare albastră;
C. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate
ce conţin substanţe nesupuse controlului Legii nr. 339/2005, se utilizează formularul corespunzător substanţei
D. supuse celui mai riguros control.
când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce
conţin substanţe nesupuse controlului Legii nr. 339/2005, se utilizează formularul corespunzător substanţei
supuse controlului celui mai puţin riguros;
E. pentru eliberarea substanţelor si produselor stupefiante si psihotrope de către farmaciile veterinare se
foloseţte formularul de prescripţie medicală veterinară cu timbru sec, ca imprimat cu regim special.

1635. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:


A. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope, rămase neutilizate, se returnează la
farmacia care le-a eliberat, pe baza unui proces-verbal de predare-primire, întocmit în trei exemplare, dintre
care un exemplar însoţeste medicamentele până la distrugerea acestora;
B. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope, rămase neutilizate, se returnează la
farmacia care le-a eliberat, pe baza unui proces-verbal de predare-primire, întocmit în două exemplare, cu
următoarea destinaţie: un exemplar rămâne la farmacie şi un exemplar la persoana care a returnat
medicamentele;
C. orice sustragere, pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu
substanţe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat
formularele, Colegiului Farmacistilor din România, si, după caz, Colegiului Medicilor Veterinari din România,
pentru a informa farmaciile;
D. orice sustragere, pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu
substanţe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat
formularele, Colegiului Medicilor din România, si, după caz, Colegiului Medicilor Veterinari din România, pentru
a informa farmaciile;
E. persoanele care deţin formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope au
obligaţia să asigure protecţia fizică a formularelor necompletate.

1636. Următoarele afirmaţii referitoare la preparatele si substan ele stupefiante si psihotrope


sunt adevărate:
A. preparatele si substanţele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai pe baza
prescripţiilor medicale;
B. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 se face pe
formulare speciale, securizate;
C. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 se face în
condici de prescripţii medicale ori condici de aparat, destinate exclusiv prescrierii acestora, în cadrul unităţilor
sanitare umane sau veterinare;

197
D. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul I din anexa Legii nr. 339/2005 se face pe
formulare care se reţin la eliberare;
E. eliberarea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelele II si III din anexă, fără prescripţie medicală, nu
este interzisă.

1637. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:


A. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor
numai sub formă de preparate farmaceutice, de către medicii titulari ai autorizaţiei de liberă practică;
B. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor
numai sub formă de preparate farmaceutice, numai de către medicii specialiţti;
C. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor
numai sub formă de preparate farmaceutice, de către medicii medicii veterinari titulari ai autorizaţiei de liberă
practică;
D. pacienţii aflaţi în tratament cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în
tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 pot deţine cantitatea prescrisă numai în baza prescripţiei medicale;
E. pacienţii care în urma tratamentului cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope
prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 au rămas cu medicamente neutilizate, au obligaţia să le
distrugă.

1638. Conform Legii nr. 339/2005 următoarele afirmaţii sunt adevărate:


A. comenzile si facturile pentru plantele, substanţele si preparatele prevăzute în tabelul II din anexă se
efectuează pe formulare separate;
B. comenzile si facturile pentru plantele, substanţele si preparatele prevăzute în tabelul I din anexă se
efectuează pe formulare separate;
C. comenzile si facturile pentru plantele, substanţele si preparatele prevăzute în tabelul III din anexă se
efectuează pe formulare separate;
D. orice persoană autorizată care deţine plante, substanţe si preparate prevăzute în tabelul II din anexă este
obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora, pentru preparatele prevăzute în tabelul I
sau III nu se aplică prezenta obligaţie;
E. orice persoană autorizată care deţine plante, substanţe si preparate prevăzute în tabelele I, II si III din anexă
este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora.

1639. Referitor la autorizarea operaţiunilor de achiziţionare, transport, import, export, utilizare,


deţinere a plantelor, substanţelor şi preparatelor care conţin substanţe stupefiante si
psihotrope, următoarele enunţuri sunt adevărate:
A. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice, Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică
pentru operaţiuni cu plante, substanţe si preparate prevăzute în tabelele I, II si III din anexa Legii nr. 339/2005
în cantităţi care să nu le depăşească pe cele strict necesare scopului urmărit;
B. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice, Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică
pentru operaţiuni cu plante, substanţe si preparate prevăzute în tabelele I, II si III din anexa Legii nr. 339/2005
în cantităţi suficiente scopului urmărit, luând în considerare şi eventualele pierderi;
C. autorizaţia poate fi acordată si pentru alte operaţiuni dintre cele enumerate, în măsura în care asemenea
operaţiuni sunt necesare cercetării medicale ori stiinţifice pentru atingerea scopului urmărit;
D. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru, pe care îl păstrează timp de 5 ani, cantităţile de
plante, substanţe si preparate pe care le operează, precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor;
E. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru, pe care îl păstrează timp de 3 ani, cantităţile de
plante, substanţe si preparate pe care le operează, precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor.

1640. Conform Legii nr. 339/2005, în cazul în care există sau se presupune în mod justificat că
există un risc iminent si grav pentru sănătate, autorităţile sanitare vor adopta următoarele
măsuri de precauţie:
A. blocarea mărfii, retragerea de pe piaţă si interzicerea utilizării specialităţilor farmaceutice, formulelor
magistrale si preparatelor oficinale,
B. suspendarea activităţilor, publicităţii si închiderea provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor;
C. continuarea activităţilor, publicităţii si închiderea provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor;
D. continuarea elaborării, prescrierii, eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru
cercetare pe animale;
E. suspendarea elaborării, prescrierii, eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru
cercetare pe animale.

1641. Publicitatea făcută la un medicament supus controlului conform Legii nr. 339/2005, în
afara limitelor legale, constituie:
A. contravenţie;
B. infracţiune;
C. se sancţionează cu amendă de la 200 la 1000 RON;

198
D. se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 5.000 RON;
E. nu se sancţionează la prima abatere constatată.

1642. Următoarele afirmaţii cu privire la eliberarea fracţionată a stupefiantelor sunt adevărate,


cu excepţia:
A. cantitatea totală de preparate poate fi eliberată fracţionat, la solicitarea pacientului;
B. cantitatea totală de preparate trebuie eliberată fracţionat, chiar dacă pacientul nu solicită acest lucru;
C. preparatele pot fi ridicate fracţionat, în cel mult 3 tranşe, din aceeaşi farmacie, în perioada de valabilitate a
prescripţiei, cu condiţia confirmării, pe cele două exemplare ale prescripţiei, a cantităţilor ridicate;
D. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este
obligată să procure preparatul în cel mult două zile lucrătoare;
E. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este
obligată să procure preparatul în cel mult trei zile lucrătoare.

1643. Valabilitatea prescripţiilor medicale cu produse stupefiante sau psihotrope este


următoarea:
A. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie
prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii;
B. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie
prezentată la farmacie în cel mult 30 zile de la data prescrierii;
C. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie
prezentată la farmacie în cel mult 5 zile de la data prescrierii;
D. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie
prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii;
E. în cazul neprezentării prescripţiilor în aceste termene, preparatele nu mai pot fi ridicate din farmacie decât în
baza altei prescripţii.

1644. În farmaciile comunitare, activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope


se desfăţoară de către:
A. asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică;
B. farmacistul special desemnat pentru acesta;
C. farmaciţtii şi asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică;
D. înlocuitorul farmacistului special desemnat pentru acesta;
E. studenţii din ultimul an de la specializarea Farmacie aflaţi în practică.

1645. prescripţie cu preparate psihotrope sau stupefiante:


A. poate cuprinde cel mult 3 preparate, inclusiv acelaşi medicament în maximum 3 forme farmaceutice diferite;
B. în cazul depăţirii dozei maxime pentru 3 zile, se va elibera numai cantitatea corespunzătoare pentru 3 zile;
C. se va elibera cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile;
D. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul unor dureri provocate de neoplasm incurabil ( inoperabil
sau natratabil prin citostatice, agenţi fizici sau chimici);
E. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul arteritei avansate în stadiul de cangrenă, cu dureri de
decubit ce nu pot fi calmate prin altă medicaţie.

1646. Persoanele fizice care intră pe teritoriul României cu medicamente ce conţin substanţe
din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 au obligaţia:
A. să facă dovada că le deţin în mod legal, prin prezentarea unei prescripţii medicale;
B. să facă dovada că le deţin în mod legal, prin prezentarea unui certificat medical;
C. să facă dovada că le deţin în mod legal, prin prezentarea bonului fiscal eliberat de farmacie;
D. pot deţine o cantitate de medicamente care să depăşească necesarul de tratament prevăzut în documentul
prezentat, dar nu mai mult decât necesarul de tratament pentru 60 de zile;
E. să deţină doar necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat.

1647. În cazul în care se fac modificări pe o reţetă specială, se respectă următoarele reguli:
A. orice modificare, dar nu mai mult de două modificări, trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă;
B. orice modificare, dar nu mai mult de trei modificări, trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă;
C. modificările pot fi făcute cu condiţia neafectării lizibilităţii prescripţiei;
D. orice modificare, dar nu mai mult de două modificări, trebuie confirmată prin semnătură, fără să fie
obligatorie şi ştampila;
E. modificările pot fi făcute chiar dacă afectează lizibilitatea prescripţiei.

1648. Când pentru acelaşi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite
şi/sau a unor preparate ce conţn substanţe nesupuse controlului conform Legii nr. 339/2005, se
respectă următoarele reguli:
A. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă;

199
B. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde;
C. dacă sunt unul din tabelul IIşi unul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe reţete cu timbru sec;
D. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul II şi un preparat ce conţine substanţe
nesupuse controlului Legii nr. 339/2005, atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă;
E. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul III şi un preparat ce conţine substanţe
nesupuse controlului Legii nr. 339/2005, atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde.

1649. Distrugerea plantelor, substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope se va


efectua cu respectarea următoarelor reguli:
A. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de
funcţionare emisă de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor;
B. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de
funcţionare emisă de Ministerul Sănătăţii Publice;
C. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot
transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către
Ministerul Sănătăţii Publice;
D. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot
transporta numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor ţi Turismului;
E. plantele, substanţele si produsele stupefiante si psihotrope confiscate se distrug, la solicitarea poliţiei, cu
excepţia cantităţilor solicitate de instituţiile abilitate să dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau în
scopuri didactice si de cercetare stiinţifică.

1650. Evidenţa plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se realizează


respectând următoarele:
A. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 se realizează prin
înscrierea si centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special;
B. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 poate fi ţinută
împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel, pe orice suport de stocare a informaţiilor;
C. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu
preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel, pe orice suport de stocare a informaţiilor;
D. în farmaciile comunitare, evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005 rezultă
din prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului;
E. în farmaciile comunitare, evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 rezultă
din prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului.

200
Tema nr. 31
Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică

1651. Din punct de vedere al cetăţeniei, pe teritoriul României pot exercita profesia de
farmacist următoarele categorii:
A. numai cetăţenii români
B. soţul/soţia unui cetăţean român care are cetăţenie israelină
C. copii unui cetăţean român, care au cetăţenie israeliană, sunt căsătoriţi şi locuiesc cu familiile proprii în
România
D. părinţii unui cetăţean român care au o altă cetăţenie şi care se află în întreţinerea acestuia
E. cetăţenii Confederaţiei Elveţiene.

1652. Profesia de farmacist poate fi profesată pe teritoriul României de următoarele categorii


de persoane fizice:
A. persoană fizică care este cetăţean al unui stat membru al Uniuni Europene;
B. persoană fizică care este cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European;
C. persoană fizică care este cetăţean al Confederaţiei Elveţiene;
D. membrii de familie ai unui cetăţean care aparţine unui stat terţ;
E. cetăţenii statelor terţe beneficiari ai statutului de rezident permanent în România.

1653. Au dreptul să exercite profesia de farmacist în România următorii cetăţeni străini:


A. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung în România
B. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele Uniunii Europene
C. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung într-un stat terţ
D. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Spaţiului
Economic European
E. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Confederaţiei
Elveţiene.

1654. Titlurile oficiale de calificare în farmacie în baza cărora se poate exercita profesia de
farmacist în România, sunt:
A. diploma de farmacist, eliberată de instituţiile de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditate din
România;
B. certificatul de farmacist specialist, eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice;
C. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist, eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele
membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană;
D. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist, dobândite într-un stat terţ şi nerecunoscute de unul
dintre statele membre ori neechivalate în România;
E. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist care au fost recunoscute de unul dintre statele membre
ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană.

1655. Farmacistul are deplină răspundere şi drept de decizie asupra următoarelor activităţi:
A. prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor;
B. fabricarea şi controlul medicamentelor;
C. acordarea de consultaţii medicale;
D. prepararea, controlul, depozitarea şi eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital;
E. prepararea, controlul, depozitarea şi distribuţia medicamentelor în farmacii deschise publicului.

1656. În conformitate cu pregătirea sa universitară, farmacistul este competent să exercite şi


următoarele activităţi:
A. înlocuirea medicului în stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului;
B. Farmacovigilenţă;
C. marketing şi management farmaceutic;
D. activităţi didactice sau administraţie sanitară
E. analize în laboratoare de biochimie, toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor.

1657. Titlurile profesionale pe baza cărora se poate exercita profesia de farmacist sunt:
A. farmacist;
B. farmacist specialist în Farmacie clinică;
C. farmacist senior cu o vechime în specialitate mai mare de 10 ani;
D. farmacist debutant;
E. farmacist specialist în Laborator farmaceutic.

201
1658. Este nedemn să exercite profesia de farmacist:
A. medicul;
B. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei
infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist, şi pentru care
nu a intervenit reabilitarea;
C. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei
infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist pentru care a
intervenit reabilitarea;
D. farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia;
E. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei
infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, şi pentru care a intervenit reabilitarea.

1659. Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu:


A. profesia de medic;
B. oricare ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri;
C. starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist;
D. calitatea de asociat în cadrul unei societăţi comerciale care are obiect de activitate importul-exportul de
medicamente;
E. activităţile didactice.

1660. În cazurile de incompatibilitate:


A. dreptul de exerciţiu al profesiei există;
B. dreptul de exerciţiu al profesiei se suspendă de drept;
C. farmacistul este obligat să anunţe colegiul al cărui membru este în termen de 10 zile de la naşterea situaţiei;
D. preşedintele colegiului poate solicita organelor în drept confirmarea sau infirmarea stării de incompatibilitate
care vizează starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist;
E. se poate desemna o comisie alcătuită din 3 farmacişti primari, pentru a confirma sau a infirma situaţia de
incompatibilitate care rezultă din exercitarea profesiei de medic sau din orice ocupaţie de natură a aduce
atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri.

1661. Certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România:


A. este avizat anual pe baza asigurării de răspundere civilă pentru malpraxis valabilă pentru anul respectiv
B. devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea
profesională
C. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei, chiar dacă intervin situaţii de nedemnitate sau
incompatibilitate
D. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei, chiar dacă exercitarea profesiei este suspendată
sau interzisă
E. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei, în cazul în care nu intervin situaţii de nedemnitate
sau incompatibilitate.

1662. Farmaciştii care îşi desfăşoară activitatea în unităţile sanitare publice pot profesa:
A. până la împlinirea vârstei legale de pensionare;
B. până la împlinirea vârstei de 70 de ani, dacă sunt membri titulari şi corespondenţi ai Academiei Române;
C. până la împlinirea vârstei de 70 de ani;
D. până la împlinirea vârstei de 60 de ani;
E. atâta timp cât îndeplinesc condiţiile de sănătate.

1663. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente:


A. copia documentului de cetăţenie;
B. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege;
C. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă, prin care se
atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE;
D. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă, care este valabil
6 luni de la data emiterii;
E. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă, prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea
posesorului, valabilă 6 luni de la data emiterii.

1664. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente:


A. copia documentului de cetăţenie;
B. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege;
C. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă, prin care se
atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE;
D. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă, care este valabil
3 luni de la data emiterii;
202
E. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă, prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea
posesorului, valabilă 6 luni de la data emiterii.

1665. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente:


A. copia documentului de cetăţenie;
B. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege;
C. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă, prin care se
atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE;
D. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă, care este valabil
6 luni de la data emiterii;
E. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă, prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea
posesorului, valabilă 3 luni de la data emiterii.

1666. Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru care exercită profesia de farmacist în România:
A. nu pot primi sancţiuni disciplinare de natură profesională sau administrativă;
B. sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România;
C. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România;
D. Trebuie să respecte Codul deontologic al farmacistului;
E. trebuie să respecte legislaţia română care reglementează sectorul de sănătate.

1667. Următoarele afirmaţii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate:
A. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic
European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării
profesionale de către autorităţile competente române, trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare
desfăşurării activităţilor profesionale în România;
B. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea
repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România,
comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului
Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său,
acestea informează statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză;
C. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea
repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România,
comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului
Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său,
acestea nu trebuie să informeze statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză;
D. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic
European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării
profesionale de către autorităţile competente române, nu trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare
desfăşurării activităţilor profesionale în România;
E. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic
European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia de farmacist în România, au obligaţia de a se
informa la autorităţile competente cu privire la legislaţia care reglementează sectorul de sănătate, domeniul
securităţii sociale, precum şi cu privire la Codul deontologic al farmacistului.

1668. Următoarele afirmaţii cu privire la asigurarea de răspundere civilă pentru greşeli în


activitatea profesională sunt adevărate:
A. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent, farmacistul este obligat să încheie o
asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al
cărui membru este;
B. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent, farmacistul nu este obligat să încheie o
asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi nici să înştiinţeze colegiul teritorial al
cărui membru este despre aceasta;
C. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face în
baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza
certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată
pentru anul respectiv;
D. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face în
baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza
certificatului de sănătate pentru anul respectiv;
E. certificatul de membru devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli
în activitatea profesională.

1669. Următoarele afirmaţii cu privire la facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt


adevărate:

203
A. accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se face, potrivit Legii nr. 95/2006, de către
farmacişti cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic
European sau ai Confederaţiei Elveţiene;
B. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului
Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile
farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din
România, în termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat;
C. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului
Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile
farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din
România, în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat;
D. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic
European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România şi care, în timpul exercitării profesiei, încalcă
dispoziţiile, legile şi regulamentele profesiei, răspund potrivit legii;
E. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic
European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România şi care, în timpul exercitării profesiei, încalcă
dispoziţiile, legile şi regulamentele profesiei, nu pot răspunde potrivit legii.

1670. Care dintre afirmaţiile privind suspendarea calităţii de membru al CFR sunt adevărate:
A. la cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de
până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist, pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată;
B.la cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de
până la 6 ani exercitarea profesiei de farmacist, pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată;
C. la cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de
până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist, pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată;
D. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se suspendă
obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate;
E. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România nu se
suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate.

1671. Colegiul Farmaciştilor din România:


A. este un organism cu scop patrimonial;
B. este un organism apolitic;
C. este un organism de drept public;
D. este un organism de drept privat;
E. este un organism fără scop patrimonial.

1672. În domeniul său de competenţă, Colegiul Farmaciştilor din România:


A. este subordonat Parlamentului
B. are autonomie instituţională;
C. este subordonat Guvernului
D. este subordonat Ministerul Sănătăţii Publice
E. are autonomie normativă.

1673. Colegiul Farmaciştilor din România colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice:


A. la formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a farmaciştilor;
B. în vederea stabilirii şi creşterii standardelor de practică profesională, a asigurării calităţii actului farmaceutic
în unităţile farmaceutice;
C. la întocmirea Registrului unic al farmaciştilor din România;
D. la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional şi a tematicii de concurs;
E. la judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care reglementează
exercitarea profesiei sau a actului profesional.

1674. În exercitarea atribuţiilor sale, Colegiul Farmaciştilor din România:


A. se poate substitui organizaţiilor patronale;
B. se poate substitui organizaţiilor sindicale;
C. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în nume propriu;
D. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor săi;
E. promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii similare.

1675. Din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România decurg următoarele
obligaţii:
A. să se înscrie într-o organizaţie sindicală a farmaciştilor

204
B. să rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de specialitate din
cadrul Colegiului Farmaciştilor din România;
C. să se adreseze justiţiei pentru rezolvarea litigiilor cu membrii din organele de conducere ale Colegiului
Farmaciştilor din România;
D. să rezolve sarcinile care le-au fost încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai corpului
profesional;
E. să se înscrie în organizaţia patronală teritorială.

1676. Drepturile care decurg din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România
sunt:
A. dreptul de a alege şi a fi aleşi în organele administraţiei locale şi centrale;
B. dreptul de a purta însemnele Colegiului Farmaciştilor din România;
C. dreptul de a contesta sancţiunile primite;
D. dreptul de fi informaţi în timp util despre orice acţiune a Colegiului Farmaciştilor din România;
E. dreptul de a fi remuneraţi pentru munca depusă.

1677. Adunarea generală a Colegiului teritorial are următoarele atribuţii:


A. adoptă Codul deontologic al farmaciştilor;
B. adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Colegiului Farmaciştilor din România;
C. aprobă proiectul de buget al Colegiului Farmaciştilor din România;
D. alege, dintre membrii săi, consiliul colegiului şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională a Colegiului
Farmaciştilor din România;
E. stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină.

1678. Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii:


A. reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din
străinătate;
B. cu aprobarea Biroului executiv încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Farmaciştilor din
România;
C. convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale, ale Consiliului naţional;
D. elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza
bugetelor de venituri şi cheltuieli ale colegiilor teritoriale;
E. asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România între şedinţele Consiliului naţional.

1679. Abaterea disciplinară reprezintă:


A. fapta săvârşită fără vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist;
B. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist;
C. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului
profesional;
D. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legislaţia muncii;
E. fapta săvârşită cu vinovăţie prin care nu se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului
profesional

1680. Judecarea abaterilor disciplinare se face:


A. cu respectarea principiului egalităţii;
B. în cadrul unităţilor farmaceutice unde îşi exercită profesia farmacistul acuzat;
C. cu respectarea dreptului la apărare;
D. cu respectarea procedurilor prevăzute în Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;
E. cu respectarea principiului discriminării pozitive, luând în calcul sexul şi vârsta farmacistului acuzat.

1681. Comisia de disciplină, cu majoritate de voturi, stabileşte printr-o decizie una dintre
următoarele soluţii:
A. stinge acţiunea disciplinară dacă fapta nu constituie abatere disciplinară;
B. respinge plângerea ca fiind netimbrată;
C. respinge plângerea ca fiind nesemnată;
D. dacă fapta constituie abatere disciplinară aplică una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul
Colegiului Farmaciştilor din România;
E. dacă fapta constituie abatere disciplinară trimite dosarul la Comisia superioară de disciplină pentru a fi
aplicată una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România.

1682. Membrii comisiilor de disciplină:


A. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 5 ani;
B. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 7 ani şi să nu fi avut abateri disciplinare în ultimii 3 ani;
C. sunt aleşi de către adunarea generală;

205
D. sunt aleşi pentru o perioadă de 5 ani;
E. sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani.

1683. Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează:


A. prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii Publice sau
autoritatea de sănătate publică
B. prin numirea de către preşedinte a altui membru;
C. prin alegerea în funcţia de preşedinte al colegiului;
D. prin demisia de la locul de muncă deţinut la data alegerilor;
E. prin pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România.

1684. Contestaţia împotriva deciziei comisiei de disciplină de la nivel teritorial:


A. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină;
B. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială;
C. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială;
D. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină;
E. este suspensivă de executare.

1685. Răspunderea civilă a farmacistului:


A. se face proporţional cu gradul de vinovăţie;
B. înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii;
C. nu înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii;
D. Feste atrasă atunci când prejudiciul se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament sau
viciilor ascunse;
E. este atrasă atunci când profesionistul acţionează cu bună-credinţă în situaţii de urgenţă şi cu respectarea
competentelor acordate

1686. Experţii care cercetează un caz de malpraxis:


A. sunt desemnaţi de preşedintele comisiei judeţene de monitorizare şi competenţă profesională pentru
cazurile de malpraxis;
B. sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, din lista judeţeană a experţilor;
C. trebuie să aibă o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani de zile;
D. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 20 de zile pe care îl înaintează Comisiei;
E. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 30 de zile pe care îl înaintează Comisiei.

1687. Bugetul de venituri al Colegiului Farmaciştilor din România este constituit din
următoarele:
A. donaţii şi sponsorizări;
B. cotizaţii lunare ale membrilor;
C. fonduri rezultate din activităţi comerciale
D. drepturi editoriale;
E. încasări din vânzarea produselor proprii.

1688. Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii:
A. fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului judeţean sau al
municipiului Bucureşti, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional al
Colegiului Farmaciştilor din România;
B. gestionează bunurile Colegiului Farmaciştilor din România;
C. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din
România, conform Codului deontologic al farmacistului;
D. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din
România, conform Codului deontologic al medicilor;
E. propune Adunării generale naţionale proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli al colegiilor teritoriale.

1689. Nu pot fi membri ai Biroului Executiv al Colegiului Farmaciştilor din România:


A. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul societăţilor comerciale.
B. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie;
C. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice;
D. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
E. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul consiliilor locale.

1690. Cu privire la eliberarea de către farmacist a medicamentelor fără prescripţie medicală,


sunt adevărate următoarele afirmaţii:

206
A. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul este bolnav cronic si este
cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din
diverse motive nu a putut ajunge la medic;
B. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală doar dacă acestea se încadrează în
categoria OTC-urilor;
C. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie
medicală, dar prezintă un bilet de ieşire din spital;
D. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie
medicală, dar prezintă o scrisoare medicală;
E. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie
medicală, dar prezintă o schemă de tratament neparafată de medicul prescriptor.

1691. Privind serviciile farmaceutice de urgenţă, următoarele afirmaţii sunt adevărate:


A. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore indiferent de zilele în care se furnizează serviciile
farmaceutice de urgenţă;
B. decizia farmacistului în furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenţă va fi luată avându-se în vedere şi
afecţiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele
adverse şi contraindicaţiile;
C. medicamentele psihotrope şi stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă;
D. medicamentele psihotrope şi stupefiante fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă în cazul
dependenţilor;
E. în funcţie de gravitatea situaţiei prezentate, farmacistul va încerca să ia legătura cu medicul curant al
pacientului sau cu un alt medic.

1692. Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele activităţi:


A. atragerea pacienţilor prin oferirea de avantaje materiale;
B. atragerea pacienţilor prin reclamă mincinoasă;
C. eliberarea de medicamente în oferte propuse de diferţţi producătoei;
D.folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea
de pacienţi;
E. folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea
de pacienţi.

1693. Regulile de bună practică farmaceutică au la bază următoarele principii:


A. sprijinirea societăţii în a utiliza cât mai judicios medicamentele pentru a obţine efectul terapeutic maxim,
B. farmaciştii trebuie să asigure servicii farmaceutice de înaltă calitate;
C. farmacistul nu are nici un rol în obţinerea rezultatului unui tratament;
D. farmacistul trebuie să se implice în activităţile de prevenire a îmbolnăvirilor;
E. singurul scop al practicii farmaceutice este prepararea şi eliberarea medicamentelor.

1694. Regulile de bună practică farmaceutica impun următoarele:


A. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului care este tratat în ambulatoriu;
B. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului, indiferent de cadrul în care acesta
este tratat;
C. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe eliberarea medicamentelor şi a altor produse pentru
sănătate, cu o informare şi consiliere adecvate pentru pacient şi o urmărire atenta a efectelor utilizării acestora;
D. farmacistul trebuie să militeze pentru o prescriere raţonală şi economică, a medicamentelor;
E. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe verificarea medicului privind necesitatea obiectivă a
prescrierii medicamentelor.

1695. Din aplicarea regulilor de bună practică, rezultă că:


A. între farmacişti trebuie să existe relaţii de concurenţă comercială neloială;
B. fiecare farmacist trebuie să încerce, indiferent de mijloace, să îmbunătăţească serviciul farmaceutic propriu;
C.în legătură cu tratamentul medicamentos, între farmacişti şi medici trebuie să existe relaţii bazate pe
încredere ;
D. prin relaţii de colegialitate, farmaciştii trebuie să contribuie la îmbunătăţirea serviciului farmaceutic oferit
populaţiei;
E.exercitarea profesiei se face într-un spirit profesional predominant faţă de cel comercial.

1696. Regulile de bună practică privind informarea pacientului se referă la:


A. informarea pacientului conduce la optimizarea tratamentului aplicat;
B. informarea pacientului conduce la ameliorarea stării sale de sănătate;
C. informarea pacientului se face fără a ţine cont de libera sa decizie;
D. informarea pacientului se face numai utilizând termeni de specialitate;

207
E. informarea pacientului se face citind compoziţia chimică a medicametului.

1697. Prin farmacia comunitară se vând:


A. medicamentele care se acordă pe bază de prescripţie medicală;
B. produse cosmetice;
C. produse parafarmaceutice;
D. dispozitive şi aparatură medicală de uz spitalicesc şi consumabile pentru acestea;
E. suplimente alimentare si alimente cu destinaţie specială.

1698. Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a farmaciei comunitare se depun


următoarele documente:
A. cererea tip;
B. avizul de oportunitate;
C. cazierul judiciar al farmacistului şef;
D. actul constitutiv al societăţii comerciale;
E. cazierul fiscal al societăţii comerciale.

1699. Mutarea sediului unei farmacii comunitare:


A. se poate face numai în aceeaşi localitate;
B. se poate face şi în altă localitate dacă farmacistul şef face dovada că are domiciliul în acea localitate;
C. se poate face şi în altă localitate în locul unei oficine;
D. trebuie comunicată Ministerului Sănătăţii Publice şi Colegiului Farmaciştilor din România
E. trebuie comunicată Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Colegiului Farmaciştilor din România.

1700. În conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2008, următoarele afirmaŢii privind


drogheria sunt adevărate:
A. se înfiinţează numai de societăţile comerciale care au deja deschisă o farmacie;
B. poate fi condusă numai de un farmacist care are cel puţin 5 ani vechime în specialitate;
C. funcţionează numai în prezenţa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist;
D. poate fi condusă de un asistent medical de farmacie şef;
E. poate funcţiona în absenţa unui farmacist.

1701. Autorizaţia de funcţionare a drogheriei:


A. include autorizaţia sanitară de funcţionare
B. este eliberată de Ministerul Sănătăţii Publice
C. este eliberată în maximum 15 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei
farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice;
D. este eliberată în maximum 45 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei
farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice;
E. poate fi autorizată conform procedurii tacite.

1702. În farmaciile comunitare şi în drogherii, inspecţia:


A. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului;
B. se exercită de Colegiul Farmaciştilor din România împreună cu reprezentanţi ai Ordinului Asistenţilor
Medicali şi Moaşelor din România;
C. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului, împreună cu reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor
din România;
D. are loc cel puţin o dată pe an;
E. are loc cel puţin o dată la 2 ani.

1703. Conform dispoziţiilor Legii farmaciei nr. 266/2008, următoarele fapte constituie
contravenţie care se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei şi cu închiderea
farmaciei comunitare, respectiv a drogheriei:
A. împiedicarea activităţii organelor de inspecţie şi control;
B. afişarea, cu încălcarea reglementărilor în materie, în incinta farmaciei comunitare sau a drogheriei, a
reclamelor privind produsele medicamentoase.
C. funcţionarea unei farmacii comunitare sau a unei drogherii fără autorizaţie de funcţionare;
D. deţinerea sau eliberarea în drogherii a unor produse medicamentoase ale căror deţinere şi eliberare sunt
interzise în drogherie;
E. funcţionarea farmaciei în lipsa unui farmacist, care îşi exercită personal profesia, precum şi funcţionarea
unei drogherii în lipsa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist.

1704. Oficina comunitară locală de distribuţie:


A. se înfiinţează în localităţile fără servicii farmaceutice;
208
B. se înfiinţează numai în mediul rural;
C. se poate înfiinţa de societatea comercială care are înfiinţată o farmacie;
D. beneficiază de autorizaţie de funcţionare proprie;
E. devine automat drogherie dacă în localitatea respectivă se înfiinţează o farmacie.

1705. Autorizaţia de funcţionare a farmaciei comunitare se eliberează:


A. pe numele persoanei juridice şi al farmacistului-şef de farmacie;
B. de Agenţia Naţională a Medicamentului;
C. de Ministerul SănătăŢii;
D. în maximum 45 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport nefavorabil;
E. în maximum 15 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil.

209
Tema nr.32
Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5, 11).

1706. Care din următorii detectori pot fi utilizaţi în HPLC?


A. detectorul de ionizare in flacără
B. refractometric
C. catarometrul
D. detectorul UV-VIS
E. detectorul de fluorescenţă

1707. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la metoda CSS sunt corecte?
A. identitatea substanţelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf
B. metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substanţe
C. detecţia substanţelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind substanţe etalon
D. detecţia substanţelor separate prin CSS se bazează pe derivatizarea analiţilor pentru a obţine spoturi
colorate sau fluorescente
E. detecţia substanţelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie de fluorescenţă

1708. Care dintre următorii parametri caracterizează retenţia în HPLC?


A. parametrul Rf
B. timpul de retenţie tR
C. volumul de retenţie VR
D. eficacitatea
E. factorul de capacitate k

1709. Cromatografia în fază gazoasă este o variantă a cromatografiei pe coloană în care


separarea componentelor unui amestec complex se realizează datorită unor procese de
repartiţie sau absorbţie între:
A. faza mobilă lichidă si faza staţionară lichidă
B. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară lichidă
C. faza mobilă lichidă şi faza staţionară solidă
D. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară solidă
E. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară gazoasă

1710. Cromatografia în fază gazoasă permite separarea:


A. tuturor substanţelor medicamentoase
B. substanţelor volatile stabile la temperatura lor de volatilizare
C. substanţelor solide care se lichefiază uşor
D. substanţelor uşor volatilizabile la temperaturi mai mici de 400°C
E. toate variantele sunt adevărate

1711. Dozarea substanţelor medicamentoase separate prin cromatografie pe strat subţire se


efectuează:
A. prin introducerea în calcul a timpilor de retenţie ai componentelor din proba de analizat
B. dupa răzuirea şi eluarea substanţelor de pe adsorbant şi determinarea cantitativă prin alte metode
C. FR X nu face referiri în acest sens
D. prin spectrofotometrie "in situ"
E. direct pe placă prin fotodensitometrie

1712. Gradul de separare a două substanţe într-o cromatogramă se defineşte prin noţiunea de
rezoluţie (Rs). Sunt adevărate urmatoarele afirmaţii legate de rezoluţie, cu excepţia:
A. rezoluţia creşte cu cresterea numărului de talere teoretice N
B. rezoluţia creşte cu creşterea factorului de separabilitate
C. rezoluţia este o mărime dependentă de factorul de capacitate
D. o rezoluţie bună pentru două picuri adiacente presupune diferenţe foarte mici între tR a componentelor
E. rezoluţia scade cu creşterea numărului de talere teoretice N

1713. În componenţa unui cromatograf de gaze se găsesc:


A. rezervorul de gaz
B. coloana cromatografică
C. injectorul-evaporatorul
D. detectorul
E. detector refractometric

1714. În cromatografia cu fază inversă, faza staţionară este:

210
A. polară
B. nepolară
C. răşină schimbătoare de ioni
D. compus macromolecular
E. silicagel grefat cu lanţuri hidrocarbonate

1715. În gaz-cromatografie pot fi utilizaţi următorii detectori:


A. detector refractometric diferenţial
B. detector UV-VIS
C. detectorul de conductibilitate termică (CT)
D. detectorul de ionizare în flacără (DIF)
E. spectrometrul de masă (SM)

1716. În HPLC se pot utiliza ca faze staţionare:


A. solide polare
B. solide nepolare
C. schimbători de ioni
D. lichide impregnate pe un solid inert
E. gaze impregnate pe un suport polar

1717. Metodele utilizate pentru deteminări cantitative în gaz-cromatografie sunt:


A. metoda conţinutului aparent
B. metoda concentrat-diluat
C. metoda standardului intern-curbă de etalonare
D. metoda standardului extern-curbă de etalonare
E. metoda normării ariilor

1718. Caracteristici comune metodelor cromatografice:


A. analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila
B. cele doua faze sunt nemiscibile
C. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibru
D. migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi viteza
E. separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloana

1719. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida, iar faza
stationara este solida:
A. cromatografia de afinitate
B. cromatografia de repartitie
C. cromatografia de schimb ionic
D. cromatografia de contracurent
E. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa.

1720. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin:
A. reflexie
B. refractie
C. transmisie
D. emisie fluorescenta
E. stingerea fluorescentei

1721. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza


urmatoarele procedee:
A. metoda normarii ariilor
B. metoda standardului intern
C. metoda curbei de calibrare
D. metoda examinarii in UV
E. metoda adaosului de standard

1722. Care din fazele staţionare de mai jos se pot utiliza pentru separarea enantiomerilor unui
compus chiral ?
A. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicină ;
B. beta-ciclodextrină ;
C. eteri coroană ;
D. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) ;
E. carbon poros grafitat

211
1723. Cu ce fază mobilă funcţionează satisfăcător răşinile schimbătoare de ioni ca faze
staţionare cromatografice ?
A. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul anioniţilor slabi ;
B. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul cationiţilor slabi ;
C. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul anioniţilor slabi ;
D. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul cationiţilor slabi ;
E. cu faza mobilă acidă atât la cationiţi slabi cât si la anioniţi slabi.

1724. Eficacitatea coloanei cromatografice exprimă capacitatea ei:


A. de a da picuri cât mai simetrice;
B. de a da picuri cât mai asimetrice;
C. de a da picuri cât mai largi;
D. de a da picuri cât mai strâmte;
E. de a da picuri cu baze cât mai mici.

1725. Fazele staţionare pe bază de ciclodextrine cu caracter hidrofob se utilizează pentru


separarea:
A. alcanilor;
B. alcoolilor;
C. poliolilor;
D. acizilor carboxilici;
E. cicloalcanilor.

1726. În cromatografia clasică de repartiţie pe coloană faza mobilă poate fi:


A. apa;
B. n-butanolul;
C. alcoolul benzilic;
D. cloroformul;
E. toluenul.

1727. În HPLC faza mobilă poate fi:


A. oxiproprionitrilul;
B. pentan;
C. ciclohexan;
D. hexanul;
E. heptanul.

1728. În HPLC faza staţionară este de regulă:


A. polietilena;
B. oxiproprionitrilul;
C. apa;
D. etilenglicolul;
E. nitrometanul.

1729. Numărul platourilor teoretice (N) caracterizează eficacitatea coloanei cromatografice şi


este dependent de:
A. lungimea coloanei;
B. înălţimea platoului teoretic;
C. dinamica fazei mobile;
D. laţimea platoului teoretic;
E. diametrul coloanei.

1730. Pentru cromatografia de repartiţie, faza mobilă trebuie să îndepinească următoarele


cerinţe:
A. să aibă o mare putere de dizolvare dar să nu interacţioneze chimic cu analiţii din probe;
B. să fie incompatibilă cu sistemul de detecţie;
C. să nu dizolve faza staţionară şi să nu interacţioneze chimic cu aceasta;
D. să fie compatibilă cu sistemul de detecţie;
E. să dizolve faza staţionară şi să interacţioneze chimic cu aceasta.

1731. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze staţionare pe bază de:
A. aminoacizi;
B. ciclohexan;
C. benzen;
D. alcani;
E. ciclodextrine.
212
1732. Alegeti raspunsurile corecte cu privire la cromatografia de hartie:
A. Are la baza un mecanism de repartitie solid-lichid
B. Hartia cromatografica constituie suportul de faza stationara
C. Hartia cromatografica are un caracter hidrofob
D. Hartia cromatografica are un caracter hidrofil
E. Apa este singurul solvent utilizat pentru obtinerea unei faze stationare hidrofile

1733. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:


A. Identitatea substantelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf
B. Identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf
C. CSS se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante daca se respecta anumite conditii
D. CSS nu se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante
E. In CSS este posibila derivatizarea analitilor pentru a obtine pete colorate fluorescente

1734. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS se poate realiza prin
urmatoarele procedee:
A. Reflexie
B. Transmisie
C. Difuzie
D. Emisie fluorescenta
E. Stingerea fluorescentei

1735. In cazul unui gaz-cromatograf prevazut cu detector de conductibilitate termica se


utilizeaza drept gaz vector:
A. Neon sau argon
B. Un gaz cu conductibilitate termica mare
C. Azot
D. Heliu
E. Un gaz cu conductibilitate termica mica

1736. Optimizarea proceselor de separare cromatografica se realizeaza actionand asupra


urmatorilor parametri:
A. Numarul de platouri teoretice
B. Factorul de selectivitate
C. Factorul de rezistenta la transferul de masa
D. Presiune
E. Factorul de capacitate

1737. Printre detectorii folositi in cromatografia de lichide de inalta performanta se numara:


A. Detectorii de absorbanta (UV, VIS, IR)
B. Detectorul de fluorescenta
C. Detectorul de vascozitate
D. Detectorul refractometric
E. Detectorul electrochimic

1738. In cromatografia de gaze se folosc urmatoarele gaze purtatoare:


A. argon, azot
B. heliu, argon
C. metan, azot
D. hidrogen, heliu
E. oxigen, dioxid de carbon

1739. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze:
A. faza stationara este un gaz
B. faza stationara este un solid
C. faza mobila este un lichid
D. faza mobila este un gaz
E. faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert

1740. In cromatografia de gaze (CG):


A. faza mobila poate fi gazoasa
B. faza mobila poate fi solida
C. faza mobila poate fi lichida
D. faza stationara poate fi lichida
E. faza stationara poate fi solida

213
1741. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru cromatografia de repartitie:
A. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid
B. faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobila
C. faza stationara este un compusmolecular reticulat
D. faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbante
E. faza stationara solida este miscibila cu faza mobila

1742. Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele
sisteme de solventi:
A. izopropanol - amoniac - apa
B. formamida - benzen
C. n-butanol - acid acetic - apa
D. apa - fenol
E. ulei de parafina - DMF - metanol - apa

1743. Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in majoritatea cazurilor


este necesar ca:
A. polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analitului
B. polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analitului
C. nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analitului
D. polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analitului
E. polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analitului

1744. In HPLC de repartitie nu sunt corecte afirmatiile:


A. in cromatografia pe faza stationara normala, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara
B. in cromatografia pe faza stationara normala, faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara
C. in cromatografia pe faza inversa, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara
D. in cromatografia pe faza inversa, faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara
E. in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolar

1745. Pentru separarea enantiomerilor prin tehnici cromatografice se folosesc:


A. metode cromatografice in faza lichida
B. nu se pot folosi metode in faza gazoasa
C. metode directe pe faze stationare chirale sau pe faze obisnuite dar aducand in faza mobila un aditiv chiral
D. metode indirecte pe faze stationare obisnuite dupa derivatizarea lor printr - o reactie chimica specifica
E. enantiomerii nu se pot separa prin metode cromatografice

1746. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia HPLC de adsorbtie:


A. faza stationara este de silicagel
B. faza stationara este de alumina
C. ca faza mobila se utilizeaza de regula apa
D. se aplica la separarea unor substante solubile in apa
E. se aplica la separarea unor substante relativ nepolare

1747. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune:


A. in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichid faza stationara lichida se fixeaza prin adsorbtie fizica
B. faza stationara poate fi alumina
C. faza stationara poate fi silicagel silanizat
D. poate fi cromatografie pe "faza stationara normala"
E. poate fi cromatografie pe "faza inversa"

1748. Selectati metodele cromatografice oficinale in FR.X:


A. cromatografia pe strat subire
B. cromatografia cu fluide supercritice
C. cromatografia de gaze
D. cromatografia de schimb ionic
E. cromatografia de lichide sub presiune

1749. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune:


A. este o metoda fizica de separare
B. faza stationara este un solid cu granulatie fina sau un solid impregnat cu un lichid
C. faza stationara nu poate fi un solid pe care sunt grefate grupari organice
D. faza stationara este depusa in strat subtire pe un suport de sticla
E. faza mobila este un lichid

214
1750. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub presiune se bazeaza pe:
A. spectrofotometrie de absorbtie
B. termogravimetrie
C.refractometrie diferentiala
D. fluorimetrie
E. metode volumetrice

1751. In cromatografia de gaze:


A. faza mobila este un lichid care se aduce in stare gazoasa inaintea determinarii
B. faza mobila este numita gaz-purtator
C. faza stationara este un solid sau un lichid impregnat pe un suport solid inert
D. probele de analizat dizolvate int-un solvent sunt introduse in camera de evaporare termostata la 10°C
E. rezultatele se prezinta sub forma unui grafic semnal-timp

1752. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de excludere sterica:


A. se bazeaza pe diferentele dintre marimile moleculelor
B. poate fi utilizata pentru separarea polipeptidelor
C. nu poate fi utilizata pentru separarea proteinelor
D. fazele de stationare sunt geluri de diverse tipuri
E. prima faza de acest gen a fost pe baza de dextran polireticulat

1753. Referitor la cromatografia de schimb ionic sunt corecte enunturile:


A. este o tehnica lichid electrocromatografica
B. este o tehnica lichid cromatografica (LC)
C. pe faza stationara polimerica sunt grefate grupari ionizabile
D. fazele stationare schimbatoare de ioni se mai numesc si "faze inverse"
E. fazele stationare schimbatoare de ioni sunt capabile sa fixeze exclusiv cationi

1754. Proprietatile fizico-chimice ale schimbatorilor de ioni sunt:


A. instabilitate chimica
B. stabilitate termica
C. capacitatea de schimb ionic
D. ionizarea gruparilor shimbatoare este independenta de natura chimica a acestora
E. porozitatea

1755. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese


fundamentale:
A. adsorbtia pe suporturi inerte
B. repartitia intre faza stationara si faza mobila
C. adsorbtia pe suporturi solide
D. excluderea-difuzia
E. schimbul ionic

1756. Selectati marimile care caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica,


respectiv pe faza stationara:
A. volumul de retentie VR
B. coeficientul de rezistenta la transferul de masa C
C. factorul de capacitate k`
D. numarul de platouri teoretice N
E. Timpul de retentie tR

1757. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze selectati enunturile corecte:
A. fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar inerte fizic
B. fazele suport pot fi poroase, cu pori mari si uniformi
C. fazele suport pot fi neporoase, formate din sfere din sticla
D. fazele stationare pot fi lichide
E. fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte mica

1758. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in gaz-cromatografie:
A. poliesteri si polieteri ai glicolilor
B. siliconii
C. silicagelul
D. sitele moleculare
E. hidrocarburi saturate

215
1759. Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat, cele mai frecvent
utilizate in gaz-cromatografie:
A. esterificarea
B. alchilarea
C. sililarea
D. complexarea cu ioni metalici
E. bromurarea

1760. In cromatografia de gaze pot fi utilizati ca detectori:


A. detectorul refractometric
B. catarometrul
C. detectorul de fluorescenta
D. detectorul cu ionizare in flacara
E. spectrometrul de masa (MS)

216
Tema nr.33
Metode volumetrice in controlul medicamentelor (11)

1761. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?


A. soluţia volumetrică diluată, obţinută din soluţia volumetrică mai concentrată, are acelaşi factor de molaritate
B. în cazul soluţiei de azotit de sodiu 0,1N, factorul de molaritate nu se verifică periodic
C. la soluţia volumetrică nestabilă, factorul de molaritate se stabileşte înainte de folosire
D. substanţele volumetrice se păstrează în recipiente bine închise
E. factorul de molaritate al soluţiilor volumetrice se verifică din 7 în 7 zile

1762. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X


sunt corecte?
A. se realizează o dozare în mediu apos
B. soluţie titrată: complexon III
C. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0.1 mol/l
D. solvent: dimetilformamidă (R)
E. solvent: acetona

1763. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la soluţiile volumetrice sunt corecte?
A. se numesc şi soluţii titrate
B. FR X exprimă concentraţia lor în g%
C. sunt soluţii care se folosesc în analiza cromatografică
D. concentraţiile soluţiilor volumetrice pot fi de molaritate exactă sau molaritate aproximativă
E. sunt soluţii cu o concentraţie bine stabilită

1764. Dintre indicatorii oficializaţi de FR X fac parte:


A. cristal violet
B. tropeolina 00
C. fenolftaleină
D. tiosulfat de sodiu
E. albastru de bromfenol

1765. FR X prevede la monografia BISMUTHI SUBNITRAS următoarele:


A. se realizează o dozare nitritometrică
B. indicator: violet de pirocatehină-soluţie
C. soluţie titrată: edetat sodic 0.05 mol/l
D. solvent: acid nitric (R) şi apă distilată
E. se realizează o dozare potenţiometrică

1766. FRX prevede următoarele condiţii pentru dozarea codeinei bază:


A. solventul este acid acetic anhidru (R)
B. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0.1 mol/l
C. soluţie titrată: acid percloric 0.1 mol/l
D. solvent: piridina (R)
E. dozarea se face în mediu neapos

1767. Soluţiile titrate pot conţine următoarele substanţe de referinţă:


A. acidul clorhidric
B. soluţia de clorura de sodiu
C. soluţia de iod
D. soluţia de nitrat de argint
E. soluţia de rivanol

1768. Substanţele chimice de referinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:


A. să aibă o compoziţie bine definită
B. să fie stabile
C. să prezinte un înalt grad de puritate
D. să fie solubile în solventul ales
E. să reacţioneze cu alte substanţe conform unor ecuaţii cât mai complexe

1769. Care dintre următoarele substante se dozează in mediu neapos?


A. acid lactic
B. barbital
C. codeină fosforică
D. acid acetil salicilic

217
E. salicilat de sodiu

1770. Conform F.R.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante:


A. carbonat bazic de magneziu
B. sulfat de aluminiu
C. bromura de sodiu
D. benzoat de sodiu
E. gluconat de calciu

1771. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza:


A. apa
B. solventi inerti (CHCl3, CCl4)
C. acid acetic anhidru
D. acetat de mercur
E. acid percloric

1772. Efedrina
A. are caracter slab acid
B. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu
C. are caracter slab bazic
D. se dozeaza in mediu neapos
E. se dozeaza prin titrare cu acid percloric

1773. Titrarea directa in mediu neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie acid percloric
0.1mol/l se aplica pentru dozarea:
A. aminelor alifatice
B. aminelor aromatice si heterociclice
C. unor oxime, imine, hidrazine
D. imidelor
E. enolilor

1774. Alegeţi definiţiile echivalente cu cea din FR-X a noţiunii de "indice de iod". Indicele de
iod este:
A. volumul soluţiei 0,05 molară de iod (exprimată în ml) consumat de 1 gram probă analizată ;
B. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 0,1 grame probă analizată ;
C. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată ;
D. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată ;
D. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 100 grame probă analizată.

1775. Diclorhidratul de histamină se determină, conform FR X:


A. printr-o reacţie de comkplexare;
B. printr-o reacţie de precipitare;
C. printr-o reacţie acido-bazică;
D. prin titrare cu complexon III;
E. prin titrare cu azotat de argint.

1776. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei:


A. titrarea cu acid percloric în mediu anhidru;
B. titrarea cu acid clorhidric în mediu apos;
C. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu apos;
D. determinarea argentometrică a clorului;
E. titrare complexonometrică;

1777. Glibenclamida se determină conform FR X:


A. prin titrare în mediu apos;
B. prin titrare în mediu anhidru;
C. complexometric;
D. acido-bazic;
E. prin titrare cu metoxid de sodiu;

1778. Oxidul de zinc se determină, conform FR X, utilizând:


A. azotat de argint;
B. edetat sodic;
C. hidroxid de sodiu;
D. complexon III;
E. sulfat de bariu.

218
1779. Prin titrare cu hidroxid de sodiu se pot determina:
A. clorhidratul de amitriptilină;
B. acidul acetic;
C. Amobarbital sodic;
D. acidul benzoic;
E. acidul aspartic.

1780. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0,1 M în mediu anhidru:
A. clorhidratul de clomipramină;
B. clorhidrat de cloropiramină;
C. cefotaximă sodică;
D. acid citric;
E. acid benzoic.

1781. Acidul aspartic se determină prin titrare:


A. în mediu apos;
B. în mediu anhidru;
C. cu hidroxid de sodiu 0,1 M;
D. cu acid clorhidric 0,1 M;
E. acido-bazică.

1782. Cefotaxima sodică se determină prin titrare:


A. în mediu apos;
B. în mediu neapos;
C. cu acid percloric 0,1 M;
D. în mediu conţimând acid acetic anhidru, dioxan, alcool absolut;
E. în mediu conţinând apă şi alcool.

1783. Cloramina B se determină, conform FR X:


A. prin titrare redox;
B. prin titrare acido-bazică
C. utilizând soluţia de tiosulfat de sodiu;
D. iodometric;
E. iodatometric.

1784. Cloxacilina sodică se detrmină, conform FR X:


A. prin titrare acido-bazică în mediu neapos;
B. prin titrare acido-bazică în mediu apos;
C. prin determinarea clorului prin titrare argentometrică;
D. gravimetric;
E. spectrometric.

1785. Alegeti afirmatiile corecte privind solutiile volumetrice:


A. La prepararea solutiilor volumetrice se foloseste apa proaspat fiarta si racita
B. Factorul de molaritate, odata stabilit, este valabil 6 luni de la prepararea solutiei
C. Factorul de molaritate se verifica periodic
D. Solutiile volumetrice nestabile necesita stabilirea factorului de molaritate inainte de fiecare folosire
E. Pastrarea solutiilor volumetrice se face in recipiente bine inchise, ferit de lumina

1786. Factorul de molaritate (F) se stabileste:


A. Pe o substanta chimica de referinta
B. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut
C. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate necunoscut
D. Pe o substanta cu caracter bazic
E. Cu o solutie proba

1787. Substantele chimice de referinta (titrosubstantele) trebuie sa indeplineasca urmatoarele


cerinte:
A. Sa aiba compozitia bine definita
B. Sa fie insolubile in solventul ales
C. Sa aiba un grad inalt de puritate
D. Sa fie inerte chimic
E. Sa fie solubile in solventul ales

1788. Se pot doza prin titrare cu acid percloric in acid acetic:

219
A. oxime
B. derivati barbiturici
C. alcaloizi saruri de acid clorhidric
D. sulfonamide
E. clorhidratul de etilmorfina

1789. La titrarea in mediu neapos a functiilor acide, se folosesc:


A. solventi protogenici
B. solventi protofilici
C. dimetilformamida
D. acid acetic
E. piridina

1790. La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor medicamentoase, punctul
de echivalenta se determina:
A. chimic, cu indicatorul albastru de timol
B. chimic, cu indicatorul timolftaleina
C. chimic, cu indicatorul galben de alizarina
D. chimic, cu indicatorul violet de pirocatechina
E. potentiometric

1791. Titrarea acidului salicilic cu metoxid de sodiu:


A. se neutralizeaza doar functia carboxil
B. se neutralizeaza doar functia fenolica
C. se neutralizeaza atat functia fenolica cat si cea carboxil
D. curba de titrare prezinta un punct de inflexiune
E. curba de titrare prezinta doua puncte de inflexiune

1792. Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii barbiturici sunt corecte:


A. au functie slab acida
B. au functie slab bazica
C. se dozeaza in mediu apos
D. se dozeaza in solventi protogenici
E. se dozeaza in solventi protofilici

1793. Dozarea barbitalului (veronal, acid 5,5 dietilbarbituric):


A. se face in mediu de dimetilformamida neutralizata
B. se face in mediu de acid acetic neutralizat
C. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in acid acetic
D. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida
E. se foloseste ca indicator albastru de timol

1794. Urmatoarele substante medicamentoase se pot doza in mediu neapos cu metoxid de


sodiu, deoarece au caracter acid:
A. clorhidrat de dionina
B. barbital
C. acid nalidixic
D. sulfafurazol
E. fenobarbital

1795. Substantele medicamentoase cu caracter amfoter se pot doza:


A. in solventi protogenici
B. in solventi protofilici
C. cu acid percloric in acid acetic
D. cu acid etilendiaminotetraacetic in acid acetic
E. cu metoxid de sodiu in dimetilformamida

1796. Aminoacizii se pot doza:


A. ca baza, in solvent acid acetic anhidru
B. ca acid, in solvent acid acetic anhidru
C. ca baza, in amestec de solventi apa - piridina
D. ca acid, in amestec de solventi apa - piridina
E. complexonometric direct

1797. Sulfonamida se poate titra:


A. argentometric, prin Metoda Fajans
220
B. ca acid in solvent acid acetic anhidru
C. ca acid in solvent dimetilformamida
D. ca baza in solvent acid acetic anhidru
E. ca baza in solvent dimetilformamida

1798. Functia slab bazica a unei substante medicamentoase:


A. se exprima prin pKb
B. se manifesta prin cedare de protoni
C. se manifesta prin acceptare de protoni
D. este exaltata de solventi protogenici
E. este exaltata de solventi protofilici

1799. Functia slab acida a unei substante medicamentoase:


A. se manifesta prin acceptare de protoni
B. se manifesta prin cedare de protoni
C. se exprima prin pKa
D. este exaltata de solventi protofilici
E. este exaltata de solventi protogenici

1800. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale substantelor


medicamentoase se face:
A. in mediu de acid acetic anhidru
B. cu solutie titrata de acid clorhidric
C. cu solutie titrata de acid percloric in acid acetic
D. in mediu de dimetilformamida
E. cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida

1801. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazice


punctul de echivalenta se determina:
A. potentiometric
B. chimic, cu indicatorul cristal violet
C. chimic, cu indicatorul metiloranj
D. chimic, cu indicatorul murexid
E. chimic, cu indicatorul tropeolin 00

1802. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a acidului acetilsalicilic


conform FRX:
A. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu 0.1N
B. se face dupa dizolvarea substantei in apa distilata
C. solventul utilizat pentru solubilizare este neutralizat in prelabil la fenolftaleina
D. se face cu solutie titrata de hidroxid de sodiu 0.1N
E. determinarea are loc la temperatura de 8 - 10°C

1803. Selectati conditiile prevazute de FR X pentru dozarea volumetrica a codeinei baza:


A. este o dozare volumetrica in mediu apos
B. substanta se dizolva in acid acetic anhidru neutralizat in prealabil
C. solutia titrata este HCl 0.1N
D. indicatorul utilizat este cristal violetul
E. solutia titrata este HClO4 0.1N

1804. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica conform FR X a


histaminei diclorhidrat:
A. metoda de dozare este acido-bazica in mediu apos
B. indicatorul utilizat este sufatul de amoniu-fer (III)
C. se utilizeaza solutie de AgNO3 0.1N
D. indicatorul utilizat este fenolftaleina
E. se utilizeaza solutie de NH4SCN 0.1N

1805. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a procainei din solutia
"Iniectabile procaini hydrochloridi", conform FRX:
A. este o dozare nitritometrica
B. se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si prelucrarea reziduului dupa evaporare
C. este o dozare in mediu neapos
D. solutia titrata utilizata este NaNO2 0.1N
E. solutia titrata utilizata este HClO4 0.1N

221
1806. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a calciului din solutia
"Solutio calcii chloridi 50%", conform FRX:
A. metoda de dozare este complexonometrica
B. pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacal
C. solutia titrata utilizata este edetat disodic 0.05mol/l
D. indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacal
E. indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom T

1807. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele
conditii:
A. solventul de diluarea este etanolul
B. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l
C. titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreaza
D. indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timol
E. titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastru

1808. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid,


conform FR X:
A. este o metoda de dozare acido-bazica
B. solutia titrata utilizata este NaOH 0.1N
C. solventul utilizat este dimetilformamida in prealabil neutralizata
D. solventul utilizat este etanolul in prealabil neutralizat
E. solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0.1N

1809. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte ?
A. concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta intr-un militru de solutie
B. factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care se refera
C. se numesc si solutii titrate
D. o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are F=1.00000
E. au o concentratie bine stabilita

1810. Selectati solutiile volumetrice cu molaritate exacta oficinale in FR X:


A. clorhidrat de papaverina 0.01mol/l
B. dicromat de potasiu 0.0167mol/l
C. hidroxid de potasiu 0.1mol/l
D. iodat de potasiu 0.05mol/l
E. metoxid de sodiu 0.1mol/l

1811. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de HCl:


A. solutiile 1mol/l, 0.5mol/l si 0.1mol/l se prepara prin diluare cu apa din acid clorhidric ( R)
B. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogencarbonat de potasiu (s.r)
C. indicatorul utilizat pentru stabilirea factorului de molaritate este fenolftaleina (I)
D. solutia de acid clorhidric 0.02mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 1mol/l
E. solutia de acid clorhidric 0.01mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 0.1mol/l

1812. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de acid


percloric:
A. este o solutie volumetrica de molaritate exacta
B. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in acid acetic anhidru
C. indicatorul utilizat este cristal violet (I)
D. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogenftalat de potasiu (s.r.)
E. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in dioxan

1813. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de metoxid


de sodiu:
A. sunt oficinale solutiile 0.01mol/l si 0.05mol/l
B. solventul utilizat la stabilirea factorului de molaritate este dimetilformamida
C. factorul de molaritate se stabileste cu acid benzoic (s.r.)
D. factorul de molaritate nu se verifica frecvent, pentru ca solutia are o stabilitate mare
E. se prepara prin dizolvarea sodiului ( R) intr-un amestec de metanol si benzen

1814. Conform FR X, dozarea volumetrica a metronidazolului din "Suppositoria metronidazoli"


se realizeaza:
A. dupa solubilizarea masei de supozitor si a substantei active in apa
B. printr-o metoda acido-bazica in mediu apos
C. cu o solutie titrata de HCl 0.1mol/l

222
D. cu o solutie titrata de HClO4 0.1mol/l in dioxan
E. proba de analizat se obtine din amestecul omogen a mai multor supozitoare

1815. Conform FR X, la monografia "Oculoguttae resorcinoli 1%", la parametrul dozare se


prevede:
A. solutia volumetrica utilizata la titrare este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l
B. determinarea cantitativa a acidului boric
C. determinarea cantitativa a rezorcinolului
D. determinarea cantitativa a boratului de fenilmercur
E. indicatorul utilizat pentru evidentierea punctului de echivalenta este amidonul

223
Tema nr.34
Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul
medicamentelor (5, 11)
1816. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase prezintă maxime de absorbţie în
domeniul spectral VIS?
A. ciancobalamina
B. furosemid
C. riboflavină
D. etinilestradiol
E. rifampicina

1817. Care dintre următoarele substanţe se dozează prin metoda spectrofotometrică în UV?
A. vitamina D3
B. prednisonul
C. apa distilată
D. ciancobalamina
E. acidul clorhidric

1818. Determinarea cantitativă a unei substanţe medicamentoase prin metoda


spectrofotometrică UV-VIS se poate realiza utilizând:
A. absorbanţa molară
B. un etalon al aceleaşi substanţe cu o concentraţie cunoscută Ce
C. indicele de refracţie
D. curbă de calibrare
E. absorbanţa specifică

1819. Determinarea cantitativă prin metoda spectrofotometrică se poate realiza:


A. folosind indicele de refracţie
B. folosind absorbanţa specifică
C. folosind unghiul de rotaţie al planului luminii polarizate
D. utilizând o curbă de calibrare
E. folosind un etalon de concentraţie cunoscută

1820. Înregistrarea unui spectru UV-VIS se poate face:


A. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de lungimea de undă
B. prin reprezentarea grafică a transmitanţei în funcţie de lungimea de undă
C. prin reprezentarea grafică a absorbanţei molare în funcţie de concentraţie
D. prin reprezentarea grafică a concentraţiei în funcţie de lungimea de undă
E. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de concentraţie

1821. Lungimea de undă se poate exprima în:


A. centimetri (cm)
B. angstromi (Å)
C. cm-1
D. nanometri (nm)
E. micrometri (mm)

1822. Solvenţii utilizaţi la pregătirea probelor pentru citirea în UV-VIS trebuie sa îndeplinească
următoarele condiţii:
A. să interacţioneze cu substanţa de analizat
B. să nu absoarbă în aceeaşi regiune spectrală cu substanţa de analizat
C. să nu interacţioneze cu substanţa de analizat
D. să aibă maximul de absorbţie la aceeaşi lungime de undă cu substanţa de analizat
E. pot fi utilizaţi orice solvenţi

1823. Spectrofotometrul de absorbţie în ultraviolet şi vizibil are următoarele componente:


A. sursa de radiaţii
B. coloana cromatografică
C. detectorul
D. amplificator
E. înregistrator

1824. Tranziţiile electronice care au loc în urma absorbţiei luminii în UV-VIS se caracterizează
prin:
224
A. lungimea de undă
B. absorbanţă
C. absorbanţa molară
D. transmitanţă
E. numărul de undă

1825. Un spectru UV-VIS poate furniza informaţii despre:


A. identitatea unei substanţe medicamentoase
B. puritatea unei substanţe medicamentoase
C. punctul de topire al unei substanţe medicamentoase
D. punctul de solidificare al unei substanţe medicamentoase
E. cantitatea de substanţă activă

1826. Următoarele substanţe medicamentoase pot fi dozate în UV,cu excepţia:


A. simvastatina
B. permanganat de potasiu
C. tiamfenicol
D. tenoxicam
E. clozapina

1827. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe:


A. abscisa – lungimea de unda, ordonata – absorbanta
B. abscisa – absorbanta, ordonata - lungimea de unda
C. abscisa – transmitanta, ordonata - lungimea de unda
D. abscisa – lungimea de unda, ordonata - transmitanta
E. abscisa – numarul de unda, ordonata – absorbanta

1828. Pentru determinarea pKa al unui acid slab, se inregistreaza spectrele solutiei la:
A. pH = 2, cand predomina forma moleculara pura, acidul nefiind ionizat
B. pH = 2, cand predomina forma ionizata pura, acidul fiind ionizat
C. pH = 8, cand predomina forma moleculara pura, acidul fiind ionizat
D. pH = 8, cand predomina forma ionizat pura, acidul fiind ionizat
E. pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme

1829. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici:


A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial
B. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei
C. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei
D. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei
E. cresterea rezolutiei nu este limitata

1830. Sursa de radiatii in VIS:


A. este o lampa cu fir de wolfram
B. este o lampa de hidrogen
C. este o lampa cu deuteriu
D. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 – 380 nm
E. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm

1831. Tranzitiile de tip d-d*:


A. sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari d
B. sunt insotiti de o absorbtivitate mica
C. se produc in domeniul UV
D. sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari d
E. se produc in domeniul VIS

1832. Care din substanţele active farmaceutice pot produce benzi de absorbţie de tipul pi –
pi*?
A. fenilbutazon ;
B. mentol ;
C. metenamină ;
D. nifedipin ;
E. sorbitol.

1833. Care din tipurile de tranziţii electronice se pot realiza în molecula urotropinei ?
A. tranziţii de tipul sigma – sigma* ;
B. tranziţii de tipul sigma – pi* ;

225
C. tranziţii de tipul n – sigma* ;
D. tranziţii de tipul pi – pi* ;
E. tranziţii de tipul n – pi* ;

1834. Care din următoarele grupări funcţionale pot determina tranziţii electronice de tipul pi –
pi* ?
A. gruparea terţ-butil ( -C(CH3)3 ) ;
B. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 );
C. gruparea nitril ( -CN ) ;
D. gruparea carboxilică ( -COOH ) ;
E. gruparea carbonilică ( >C=O ).

1835. Care dintre tipurile de tranziţii, capabile să determine apariţia benzilor de absorbţie în
spectrofotometria în ultraviolet şi vizibil, prezintă importanţă analitică in controlul
medicamentelor?
A. tranziţiile de tipul sigma – sigma* ;
B. tranziţiile de tipul sigma – pi* ;
C. tranziţiile de tipul pi – sigma* ;
D. tranziţiile de tipul pi – pi* ;
E. tranziţiile de tipul n – pi*

1836. Care dintre următoarele substanţe poate fi determinată cantitativ in solutie, direct prin
metoda spectrofotometrică în domeniul vizibil (400 – 800 nm) ?
A. papaverina ;
B. vitamina B12 ;
C. hidrocortizona ;
D. rifampicina ;
E. fenobarbital

1837. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă?


A. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari;
B. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici;
C. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari;
D. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici;
E. efectul hipercromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari.

1838. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului spectrat UV?
A. 200 nm;
B. 340 nm;
C. 450 nm;
D. 650 nm;
E. 1000 nm.

1839. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului vizibil?


A. 200 nm;
B. 300 nm;
C. 500 nm;
D. 600 nm;
E. 650 nm;

1840. De care dintre următoarele mărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS depinde direct
proporţional?
A. absorbtivitatea;
B. concentraţia molară a analitului;
C. volumul soluţiei;
D. densitatea soluţiei;
E. masa molară a analitului.

1841. Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilor existenţi într-o
moleculă, la tranzacţii electronice se disting următoarele tipuri de electroni:
A. înveliş electronic închis;
B. electroni sigma;
C. electroni p;
D. electroni pi;
E. electroni n.

226
1842. În spectrometria UV-VIS cauzele erorilor datorate aparaturii pot fi:
A. preparării defectuoase a soluţiilor;
B. manevrelor greşite din timpul analizei;
C. zgomotului de fond al sursei luminoase;
D. zgomotului de fond al multiplicatorului;
E. procelor de reflexie şi difuziune apărute pe parcursul optic al spectrometrului.

1843. Orice spectrofotometru UV-VIS are în constituţie următoarele părţi mai importante:
A. sursa de radiaţii;
B. coloana de separare;
C. sistem dispersiv combinat cu monocromator;
D agitator magnetic;
E. detector.

1844. Tranziţiile electronice sunt legate de următoarele forme de energie:


A. energie de vibraţie;
B. energie de rotaţie;
C. energie calorică;
D. energie electrică;
E. energie magnetică.

1845. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert - Beer sunt corecte:
A. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01 M
B. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0,01 M
C. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice
D. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromatice
E. Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert - Beer

1846. Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din UV-VIS de catre un
compus organic?
A. Tranzitii electronice sigma - sigma*
B. Tranzitii electronice sigma - pi
C. Tranzitii electronice pi - pi*
D. Tranzitii electronice n - sigma*
E. Tranzitii electronice n - pi*

1847. FRX prevede in cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS:


A. Efectuarea determinarilor la temperatura de 20 ± 0,5 °C in cuve de 1 cm, daca nu se prevede altfel
B. Concentratiile solutiilor sunt specificate in monografia respectiva
C. Scala absorbantelor se verifica si se etaloneaza cu o solutie de permanganat de potasiu (s.r.)
D. Natura solventului nu influenteaza determinarile
E. pH-ul nu influenteaza determinarile spectrofotometrice in sisteme acido-bazice

1848. In cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS, monografiile din FRX prevad:


A. Lungimea de unda la care se face determinarea
B. Concentratia solutiilor
C. Natura solventului
D. Conditiile de pH cand e necesar
E. Absorbtivitatea molara

1849. Spectroscopia in UV se poate aplica la:


A. Analiza structurala bazata pe recunoasterea unor grupari cromofore
B. Studiul unor procese chimice in solutie
C. Determinarea valorii pKa
D. Dozarea metalelor alcaline si alcalino-pamantoase din forme farmaceutice
E. Identificarea formelor polimorfe

1850. Inregistrarea spectrelor in UV - VIS:


A. este o problema de mare importanta in determinarea substantelor medicamentoase
B. nu are nici o relevanta in determinarea substantelor medicamentoase
C. este foarte importanta pentru dozarea substantelor medicamentoase
D. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de unda
E. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de derivata transmitantei

1851. Inregistrarea spectrelor in UV - VIS:


A. se face in solutiile analitilor in apa pura pentru analiza indiferent de substanta

227
B. alegerea solventului pentru solutia substantei de analizat nu este de o importanta covarsitoare
C. alegerea solventului este dificila deoarece solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ
D. apa absoarbe la 200 nm
E. apa absoarbe la 700 nm deoarece este un solvent special

1852. Spectrofotometria in UV - VIS se aplica in domeniul spectral:


A.. 185 - 400 nm
B. 0,75 - 2,5 micrometri
C. 400 - 700 nm
D. 2,5 - 5,0 microni
E. 700 - 1100 nm

1853. Care sunt afirmatiile corecte:


A. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
B. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
C. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici
D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici
E. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari

1854. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:


A. in practica analitica, domeniul spectral UV utilizat este domeniul UV - apropiat, cuprins intre 200 si 380 nm
B. in practica analitica domeniul spectral VIS utilizat este cuprins intre 380 si 780 nm
C. spectrofotometria UV - VIS este utilizata mai ales pentru identificare
D. in practica analitica domeniul spectral UV - VIS este cuprins intre 700 si 1100 nm
E. spectrofotometrele ofera spectrele electronice ale substantelor analizate

1855. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS) stau gruparile cromofore
A. -COOH pentru amino
B. -NO2 pentru nitro
C. -NH2 pentru amino
D. -NOH pentru oxima
E. -NO pentru oxima

1856. Sunt adevarate afirmatiile:


A. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici
B. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici
D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
E. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari

1857. Pentru determinarile cantitative in spectrofotometria UV - VIS:


A. este recomandabil sa se stabileasca o curba de calibrare
B. se verifica prin metoda celor mai mici patrate
C. se verifica prin metoda celor mai mari patrate
D. se verifica prin metoda regresiei liniare simple
E. se verifica prin metoda regresiei neliniare simple

1858. Domeniul spectral UV-VIS este alcatuit din:


A. vizibil apropiat cuprins intre 300-400nm
B. ultraviolet apropiat, cuprins intre 185-400nm
C. ultraviolet foarte apropiat, cuprins intre 100 -185nm
D. vizibil, cuprins intre 400-700
E. ultraviolet indepartat cuprins intre 800-1100nm

1859. Selectati enunturile corecte:


A. efectul hipsocromic consta in cresterea intensitatii benzilor de absorbtie
B. regula Woodward-Feiser stabileste o corelatie intre strucutura chimica si pozitia benzilor de absorbtie
C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
D. regula Woodward-Feiser nu poate fi aplicata in cazul steroizilor
E. reactia de halocromie consta in aparitia carbocationilor, a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini

1860. Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru realizarea spectrelor
UVVIS:
A. pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna apa
B. daca substatele de analizat sunt insolubile in apa, nu se pot analiza in UV-VIS
C. solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasa

228
D. interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromia
E. fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei substante

1861. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrometria derivata:


A. punctelor de inflexiune din spectrul de ordinul zero le corespund pe curba derivata maxime si minime
B. spectrele derivate au o rezolutie net inferioara spectrelor in absobanta
C. este un procedeu potivit de amplificare si precizare a particularitatilor spectrelor
D. spectrele sunt cu atat mai simple cu cat creste ordinul derivatei
E. cele mai utilizate in practica analitica sunt derivatele cu ordin mai mare de patru

1862. Spectrele derivate prezinta urmatoarele avantaje:


A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial
B. ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul initial
C. ofera o rezolutie mai slaba decat spectrul initial
D. amplitudinea picurilor derivate scade cu ordinul derivatei
E. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei

1863. Selectati marimile caracteristice spectrofotometriei in ultraviolet si vizibil:


A. absorbanta specifica
B. numarul de unda
C. absorbanta
D. absorbtivitatea
E. coeficientul molar de extinctie

1864. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbanta specifica:


A. pentru o substanta data are aceeasi valoare independent de lungimea de unda
B. reprezinta absorbanta unui strat cu grosimea de 1cm si concentratia de 1g%
C. este o constanta caracteristica fiecarei substante la o anumita lungime de unda
D. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 10% citita in cuva de 1cm
E. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 1mol/litru citita in cuva de 1cm

1865. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS:


A. absorbanta se noteaza cu (A) si se mai numeste si densitate optica
B. coeficientul molar de extinctie se mai numeste si absorbtivitate si se noteaza cu (a)
C. absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm 1%)
D. cunoscand absorbanta specifica se poate calcula concentratia procentuala in substanta de analizat
E. absorbanta specifica mai poarta numele de transmisie

1866. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbtivitatea molara:


A. este o masura a absorbtiei luminii la o anumita lungime de unda pentru o substanta data
B. grasimea stratului de solutie a substantei de analizat este de 1m
C. concentratia solutiei este de 1mol/litru
D. valoarea absorbtivitatii molare nu variaza odata cu lungimea de unda
E. poarta si numele de coeficient molar de exctinctie

1867. Spectrofotometrul de absorbtie in ultraviolet si vizibil are:


A. o sursa de radiatii cu filament de wolfram pentru domeniul vizibil
B. o sursa de radiatii cu lampa de hidrogen pentru domeniul vizibil
C. monocromator si cuve din sticla pentru domeniul ultraviolet
D. o sursa de radiatii cu lampa de deuteriu pentru domeniul ultraviolet
E. detector, amplificator si inregistrator

1868. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarile spectrofotometrice:


A. concentratiile solutiilor se aleg astfel incat absorbantele sa fie cuprinse intre 0.3 - 0.7
B. abaterea admisa de FR X pentru lungimea de unda este de ±5nm
C. determinarile se efectueaza la temperatura de 20±0.5°C, daca nu se prevede altfel
D. se utilizeaza doua cuve identice
E. daca in monografia substantei nu este prevazut lichidul de compensare, acesta este intotdeauna apa
distilata

1869. Selectati enunturile corecte referitoare la etalonarea spectrofotometrului UV-VIS:


A. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de dicromat de potasiu (s.r.)
B. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de cromat de potasiu (s.r.)
C. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de permanganat de potasiu (s.r.)
D. solutia de etalonare este preparata in apa distilata
E. solutia de etalonare este preparata in acid sulfuric 0.005mol/l
229
1870. In cazul in care o substanta poate fi determinata prin spectrofotometrie UV-VIS, in
monografia respectiva din FRX sunt prevazute:
A. denumirea comerciala a spectrofotometrului cu care trebuie efectuata determinarea
B. materialul din care sunt confectionate cuvele cu care se efectueaza determinarea
C. concentratia solutiilor
D. daca este necesar, conditiile de pH in care se efectueaza determinarile
E. natura solventului

230
Tema nr.35
Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5, 11)

1871. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte?
A. metalele alcalino-pământoase nu interferă metoda
B. prezenţa metalelor grele in proba de analizat nu interferă metoda
C. prezenţa fierului peste 0,03% în proba de analizat, deranjează controlul limitei de amoniu
D. prezenţa fierului, indiferent de concentraţie, deranjează controlul limitei de amoniu
E. la sărurile de metale alcalino-pământoase şi la cele de metale grele, controlul limitei de amoniu se modifică

1872. Controlul limitei de calciu:


A. se bazează pe reacţia dintre Ca2+ şi acidul oxalic
B. se bazează pe reacţia între Ca2+ şi oxalat de amoniu
C. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0,1 mg Ca2+/ ml
D. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0,07 mg Ca2+/ ml
E. se face comparativ cu o soluţie etalon de oxalat de amoniu

1873. FR X prevede că:


A. ionul clorură nu este considerat o impuritate
B. sensibilitatea limită a reacţiei folosite la controlul ionului clorură este mai mare de 0,001 mg / ml
C. sensibilitatea limită a reacţiei limită folosite la controlul ionului clorură este de 0,0005 mg / ml
D. ionul clorură are metoda de control a limitei similară cu cea folosită pentru bromuri şi ioduri
E. soluţia etalon nu se obţine din soluţia de bază

1874. FR X prevede la controlul limitei de fosfaţi prin reacţia cu molibdat de amoniu:


A. apariţia unei opalescenţe, tulbureli sau precipitat alb
B. apariţia unei opalescenţe, tulbureli sau precipitat galben
C. apariţia unui precipitat insolubil în amoniac
D. apariţia unui precipitat solubil în amoniac
E. apariţia unui precipitat solubil în acid azotic

1875. Impurităţile anorganice in proba de analizat pot proveni (conform FR X):


A. din procesul de fabricaţie
B. din materiile prime utilizate la prepararea reactivilor
C. din soluţiile etalon utilizate
D. dintr-o conservare necorespunzătoare
E. dintr-o purificare incompletă

1876. În cazul substanţelor organice, controlul limitei de fier se realizează:


A. conform monografiei "Controlul limitei de fer"
B. conform monografiei "Controlul limitei de fer în substanţe organice"
C. prelucrând diferit proba dar reacţia de bază este aceeaşi cu reacţia din monografia "Controlul limitei de fer"
D. reacţia de bază este diferită de cea din monografia "Controlul limitei de fer"
E. utilizând reacţia cu hexacianoferatul (II) de potasiu

1877. Ionul de amoniu se pune in evidenţă:


A. prin reacţia cu reactivul Nessler
B. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, în mediu acid
C. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu în mediu alcalin
D. prin reacţia cu reactivul Nessler, indiferent de pH
E. prin formarea unui complex galben, galben-brun cu acid sulfuric

1878. La controlul limitei de carbonaţi:


A. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de sodiu anhidru
B. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu
C. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu cristalizat
D. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de amoniu
E. soluţia etalon se obţine prin diluarea soluţiei de bază

1879. Procedeul prin calcinare:


A. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale colorate
B. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale incolore
C. prevede folosirea soluţiilor etalon
D. nu prevede folosirea soluţiilor etalon
E. soluţiile etalon în acest caz se obţin din soluţia de bază
231
1880. Referitor la controlul limitei de halogenuri sunt corecte afirmaţiile:
A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint în mediu neutru
B. controlul limitei de ioduri nu se poate face cu nitrat de argint
C. halogenurile sunt impurităţi anorganice
D. clorura de argint este insolubilă în amoniac (R)
E. anionul bromură nu se poate decela în concentraţie mai mică de 10g%

1881. Soluţia etalon de arsen utilizată la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FRX):
A. se prepară din soluţia de bază
B. se prepară la nevoie
C. se tratează în mod identic cu soluţia probă
D. conţine ioni As(III) şi As (V)
E. conţine ioni As(V)

1882. Conform FRX, pentru care dintre urmatoarele impuritati, concentratia solutiei etalon
este de 0.001mg/ml
A. cloruri
B. zinc
C. arsen
D. nitrati
E. metale grele

1883. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform
F.R.X prin:
A. metode volumetrice
B. metode spectrometrice
C. procedeul prin calcinare
D. procedeul cu acid sulfuric
E. metode gravimetrice

1884. Impuritatile anorganice isi au originea in:


A. materia prima
B. reactivi, solventi
C. procedeul de fabricatie
D. metoda de determinare
E. conservare necorespunzatoare

1885. Pentru care dintre urmatoarele impuritati, solutia etalon se prepara direct din
substanta?
A. calciu
B. azotati
C. carbonati
D. fosfati
E. sulfati

1886. Pentru care impuritate F. R. X. foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiu in acid


clorhidric:
A. As+5
B. NO3-
C. As+3
D. Zn+2
E. Al+3

1887. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu?


A. zinc
B. amoniu
C. fer
D. metale grele
E. arsen

1888. Pentru decelarea impuritatilor anorganice, solutiile etalon contin:


A. 1 mg ioni/ml
B. 0,01 mg ioni/ml
C. 10 mg ioni/ml
D. 0,1 mg ioni/ml

232
E. 0,001 mg ioni/ml

1889. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee:


A. procedeul cu hipofosfit de sodiu
B. prodedeul cu hidroxid de bariu
C. procedeul cu hartie indicator pentru arsen
D. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric
E. procedeul cu dietilcarbamat de argint

1890. Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi interferat de
prezenţa impurităţlor conţinând:
A. telur;
B. calciu;
C. bariu;
D. selen;
E. stibiu.

1891. Controlul limitei de fosfaţi are ca rezultat obţinerea:


A. fosfomolibdatului de amoniu;
B. fosfatului de amoniu;
C. unui produs galben;
D. unui produs albastru;
E. unui precipitat alb.

1892. Determinarea monoxidului de carbon se poate face cu:


A. anhidridă iodică şi tiosulfat de sodiu;
B. anhidridă acetică şi acid clorhidric;
C. ajutorul analizorului de radiaţii IR;
D. hidroxid de bariu;
E. acid sulfuric.

1893. Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul limitelor de:
A. fier;
B. sodiu;
C. arsen;
D. zinc;
E. amoniu.

1894. Impurităţile de ioni de amoniu pot da cu reactivul Nessler, în funcţie de concentraţie


următorii produşi:
A. coloraţie galbenă;
B. coloraţie roşie;
C. coloraţie albastră;
D. precipitat galben-brun;
E. precipitat alb.

1895. Pentru controlul limitei de amoniu se utilizează ca reactiv principal:


A. hipofosfit de sodiu;
B. acidul oxalic;
C. reactivul Nessler;
D. soluţia bazică de tetraiodomercurat (II) de potasiu;
E. complexonul III.

1896. Pentru controlul limitei de sulfaţi:


A. se utilizează clorura de calciu;
B. clorura de bariu;
C. se obţine o coloraţie galbenă;
D. se obţin eun precipitat galben;
E. se obţine un precipitat alb.

1897. Pentru determinarea conţinutului în vapori de apă al gazelor medicinale apa


reacţionează cu pentaoxidul de fosfor şi formează:
A. acid fosforos;
B. acid fosforic;
C. hidrogen fosforat;
D. un acid tribazic;

233
E. un acid bibazic.

1898. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt
corecte:
A. Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu
B. Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina
IC. onul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu
ID. onul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiu
E. FRX, Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalon

1899. Conform FRX, cu privire la limita de metale grele sunt corecte afirmatiile:
A. Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de sulfuri, greu solubile in mediu acid
B. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur, cupru, cadmiu, bismut, staniu
C. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier, calciu, cobalt
D. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de plumb
E. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de cupru

1900. Impuritatile anorganice in proba de analizat pot proveni din:


A. Materiile prime
B. Procesul de fabricatie
C. Purificare incompleta
D. Conservare necorespunzatoare
E. In probele de analizat nu pot sa apara decat impuritati organice.

1901. In functie de natura substantelor la care se efectueaza controlul, impuritatile organice


usor carbonizabile se determina prin urmatoarele procedee:
A. Procedeul prin calcinare
B. Procedeul cu acid sulfuric
C. Procedeul prin uscare
D. Metoda Karl-Fischer
E. Antrenarea cu vapori de solventi organici

1902. Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in:
A. grame
B. procente de masa
C. % (procent) m/m
D. mililitru
E. procente de volum

1903. Pentru detectia impuritatilor, coloratiile se observa:


A.privind solutia de sus in jos
B. In toata grosimea stratului de solutie
C. pe fond alb
D. pe fond negru
E. orizontal

1904. Eprubetele utilizate la efectuarea reactiilor de detectie a impuritatilor, trebuie:


A. sa fie colorate
B. sa aibe acelasi volum
C. sa aibe volum de 20 mL
D. sa fie incolore
E. sa nu fie identice

1905. Pentru detectia limitei de amoniu se utilizeaza:


A. tetraiodomercuratul (II) de potasiu
B. tetraiodobismutatul (III) de potasiu
C. tetraiodomercuratul (I) de potasiu
D. reactivul Nessler in mediu alcalin
E.reactivul Nessler in mediu acid

1906. Pentru determinarea impuritatilor de arsen, FR X prevede:


A. trei procedee de detectie
B. procedeul cu hipofosfit de sodiu
C. procedeul cu reactiv Bougault
D. procedeul cu hartie indicator pentru arsen
E. procedeul cu dietilcarbamat de argint

234
1907. La determinarea limitei de metale grele:
A. solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mL
B. solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mL
C. se foloseste acid acetic 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu
D. se foloseste acetat de sodiu 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu
E. se obtine o coloratie bruna

1908. Limita de fier se determina pe baza reactiei:


A. ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) de potasiu
B. ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) de potasiu
C. din care rezulta hexacianoferatul (II) de fier (III)
D. din care rezulta hexacianoferatul (III) de fier (II)
E. din care rezulta albastru de Prusia

1909. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de calciu sunt adevarate:


A. se bazeaza pe reactia cu oxalatul de amoniu
B. se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiu
C. rezulta o tulbureala alba sau un precipitat microcristalin
D. precipitatul microcristalinrezultat este solubil in amoniac si acid acetic
E. precipitatul rezultat este solubil in acid clorhidric si acid acetic

1910. Determinarea limitei de zinc are la baza reactia:


A. cu hexacianoferatul (III) de potasiu
B. cu hexacianoferatul (II) de potasiu
C. de obtinere a hexacianoferatului (II) de zinc
D. de obtinere a hexacianoferatului (III) dezinc
E. de obtinere a unui precipitat alb, cristalin

1911. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de carbonati sunt adevarate:


A. se bazeaza pe reactia cu ionul de bariu
B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu
C. se obtine o tulbureala sau un precipitat alb
D. precipitatul obtinut este solubil in acid azotic si acid clorhidric
E. precipitatul obtinut este solubil in acid sulfuric

1912. Urmatoarele afirmatii referitoare la determinarea limitei de cloruri nu sunt corecte:


A. are la baza reactia cu azotatul de argint
B. proba se aciduleaza cu acid clorhidric
C. se obtine un precipitat solubil in acid azotic
D. se obtine un precipitat solubil in amoniac
E. solutia de analizat trebuie sa aibe o opalescenta mai intensa decat a probei etalon

1913. Determinarea limitei de fosfati:


A. are la baza reactia cu fosfomolibdatul de amoniu
B. are loc in mediu de acid azotic
C. are loc in mediu amoniacal
D. se obtine o coloratie sau o tulbureala galbena
E. Fosfomolibdatul de amoniu obtinut este solubil in acid azotic

1914. Determinarea limitei de azotati:


A. are la baza reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic
B. se obtine o coloratie violet
C. solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mL
D. solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mL
E. solutia etalon contine 0,001 mg azotat/mL

1915. Determinarea limitei de sulfati conform FR X:


A. are la baza reactia cu ionul de bariu
B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu
C. solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mL
D. solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mL
E. precipitatul obtinut este solubil in acid clorhidric

1916. Care pot fi sursele de impuritati anorganice in proba de analizat?


A. materiile prime utilizate in procesul de fabricatie

235
B. materiile prime utilizate la prepararea reactivilor
C. solutiile etalon utilizate
D. conservarea necorespunzatoare
E. purificarea incompleta

1917. Controlul limitei de amoniu se poate realiza:


A. prin reactia cu reactivul Nessler
B. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in mediu acid
C. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in solutie alcalina
D. printr-o reactie cu formare de complex
E. prin formarea unui precipitat galben-brun cu acid sulfuric

1918. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte?
A. metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoase
B. determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau absenta metalelor grele
C. prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat deranjeaza controlul limitei de amoniu
D. prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei de amoniu
E. determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniu

1919. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in substante organice (procedeul
II) sunt corecte?
A. metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen
B. arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsen
C. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III)
D. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V)
E. solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia proba

1920. Controlul limitei de calciu:


A. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si acidul oxalic
B. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si oxalatul de amoniu
C. are la baza reactia de obtinere a unui precipitat alb de oxalat de calciu
D. se face comparativ cu o solutie etalon de concentratie 0,1 mg Ca2+ / ml
E. se face comparativ cu o solutie-etalon de oxalat de amoniu

1921. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati sunt corecte?
A. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru
B. La prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariu
C. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza
D. se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciu
E. se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariu

1922. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de cloruri sunt corecte?
A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint
B. clorura de argint obtinuta este solubila in apa
C. In urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argint
D. clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganice
E. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argint

1923. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de fosfati sunt corecte?
A. in urma reactiei se formeaza o coloratie albastra
B. in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat galben
C. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniu
D. solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat solutia etalon
E. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de potasiu

1924. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei de metale grele sunt
incorecte?
A. FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de tipul de proba
B. prezenta sarurilor de fier nu interfera determinarea
C. solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de sus in jos pe un fond negru
D. se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumb
E. se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu acid

1925. La controlul limitei de nitrati ca impuritati:


A. se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidul sulfosalicilic
B. ionul nitrat nu este considerat ca impuritate in materiile prime farmaceutice, ci doar in industria alimentara

236
C. in urma reactiei se formeaza un nitroderivat colorat in rosu
D. se compara solutia de analizat ca si coloratie cu o solutie-etalon de ioni nitrat
E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat proba-etalon

237
Tema nr. 36
Toxicomania şi dopingul

1926. Acţiunea toxică a LSD-ului:


A. Se manifestă la nivelul SNC, prin efecte exclusiv deprimante
B. Se presupune că poate fi explicată prin stimularea sistemelor enzimatice care transformă adrenalina în
adrenocrom
C. Se poate explica prin antagonismul faţă de serotonină
D. Se explică prin scăderea concentraţiei de acetilcolină din creier
E. Constă în embriotoxicitate confirmată

1927. Consumul cronic de canabis conduce la:


A. Instalarea unei toleranţe crescute
B. Instalarea unei dependenţe puternice
C. Instalarea sindromului amotivational, caracterizat printr-o atitudine pasivă
D. Diminuarea instinctului de autoconservare
E. Creşterea în greutate

1928. Fenomenul de doping:


A. Este o intoxicaţie cronică propriu-zisă
B. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile să mărească performanţele intelectuale
C. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile întotdeauna să inducă dependenţă psihică pronunţată
D. Reprezintă utilizarea mijloacelor sau substanţelor naturale sau sintetice capabile să crească performanţele
fizice
E. Este o intoxicaţie acută ce reprezintă o urgenţă medicală

1929. Heroinomania se caracterizeaza prin:


A. Dependenţă psihică mai redusă decât în morfinomanie
B. Efect euforizant mai slab decât al morfinei
C. Frecvenţă redusă a cazurilor de supradozare
D. Risc de deces prin deprimarea centrilor respiratori şi edem pulmonar
E. Sindrom de abstinenţă grav

1930. În intoxicaţia acută cu LSD se pot observa:


A. Fenomene de depersonalizare, cu impresia de desomatizare
B. Halucinaţii vizuale, cu imagini plăcute, colorate în roşu
C. Tulburări în perceperea timpului şi spaţiului
D. Mioză
E. Tulburări cardiovasculare

1931. În intoxicaţia acută cu morfină se observă:


A. O fază iniţială deprimantă
B. O fază iniţială euforică însoţită de agitaţie psihomotorie
C. Comă cu abolirea reflexelor
D. Hipertermie
E. Hipertensiune

1932. Morfinomanul se caracterizează prin:


A. Faţă palidă, cu extremităţi reci
B. Midriază
C. Piele uscată, cu erupţii
D. Secreţii abundente
E. Preocuparea principală pentru procurarea dozelor de drog

1933. Tulburările cardiovasculare care se întâlnesc în tabagism sunt:


A. Hipotensiunea
B. Hipertensiunea
C. Tahicardia
D. Riscul crescut de infarct miocardic
E. Torsadele de vârf

1934. Tulburările respiratorii care însoţesc tabagismul sunt:


A. Edemul pulmonar

238
B. Emfizemul pulmonar
C. Perforarea septului nazal
D. Bronhospasmul
E. Cancerul pulmonar

1935. Acţiunea "antidoping" constă în :


A. Suprimarea drogului
B. Efectuarea de analize de laborator
C. Administrarea tratamentului
D. Administrarea de doze mai mari
E. Schimbarea drogului

1936. Căror categorii sociale aparţin toxicomanii:


A. Bolnavi psihici
B. Nevropaţi, psihopaţi, psihotici
C. Tineri
D. Persoane cu deficit de personalitate
E. Persoane integre

1937. Cine se ocupă de problemele toxicomaniei:


A. Poliţia
B. Ministerul sănătăţii
C. Organisme şi organizaţii naţionale şi internaţionale
D. Factorii educaţionali
E. Distribuitorii de droguri

1938. Dopingul (doparea) reprezintă:


A. O intoxicaţie propriu-zisă
B. Întrebuinţarea substanţelor naturale pentru mărirea performanţelor
C. Întrebuinţarea substanţelor sintetice pentru mărirea performanţelor
D. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice pentru mărirea performanţelor în vederea susţinerii unei
competiţii fizice sau intelectuale
E. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice ca tratament

1939. Sindromul de abstinenţă apare:


A. În timpul administrării drogului
B. După întreruperea administrării drogului
C. În timpul tratamentului antidoping
D. În timpul supradozării
E. După prima doză

1940. Substanţele dopante au următoarele efecte:


A. Înlătură realmente nevoia de odihnă
B. Înlătură în mod artificial senzaţia de oboseală
C. Oboseala este numai mascată
D. Înlătură efectiv oboseala
E. Înlătură stressul în mod real

1941. Toxicomania este starea de intoxicaţie :


A. Periodică
B. Cronică
C. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog
D. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural
E. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic

1942. Psihodislepticele se caracterizează prin următoarele efecte comune:


A. Sunt psihostimulante
B. Sunt depresive ale SNC
C. Produc halucinaţii
D. Produc stări de depersonalizare
E. Produc tulburări în perceperea normală a timpului şi a spaţiului

1943. Amfetaminele în funcţie de structură pot prezenta următoarele efecte psihoactive:


A. Efecte anorexigene

239
B. Efecte psihostimulante SNC (amfetamine de trezire)
C. Efecte halucinogene
D. Efecte depresive SNC
E. Efecte anticonvulsivante

1944. Alegeti afirmaţiile gresite:


A. Petidina se biotransforma prin acetilare
B. Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat morfina
C. Petidina nu induce farmacodependenta
D. Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ cu morfina
E. Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidinei

1945. Sunt false afirmatiile referitoare la fenomenul de doping:


A. Este o intoxicatie propriu-zisa
B. Este o politoxicomanie
C. Substantele dopante inlatura in mod artificial senzatia de oboseala
D. Este necesara administrarea de doze repetate
E. Aduce prejudicii integritatii fizice si psihice a sportivului

1946. Cocainomania se caracterizeaza prin:


A. Instalarea rapida a obisnuintei
B. Puternica dependenta psihica
C. Calea de administrare este cea parenterala
D. Dupa o singura administrare se inregistreaza o faza euforica, urmata de o faza deprimanta
E. Dependenta fizica este extrem de puternica

1947. In legatura cu THC nu este adevarat că:


A. Efectele apar dupa 30-60 minute de la inhalare
B. Se biotransforma mai ales prin acetilare
C. Este un ulei levogir
D. Se absoarbe pe cale digestiva si respiratorie
E. Nu se biotransforma predominant prin hidroxilare

1948. In legatura cu LSD-25, sunt false afirmatiile:


A. Este cel mai potent halucinogen
B. Structura chimica este asemanatoare erginei
C. Este un halucinogen natural cu azot neciclic
D. Conduce la dependenta fizica puternica
E. Determina dependenta psihica puternica

1949. Despre THC este adevarat că:


A. Exista in hasis, dar nu in marijuana
B. Este un halucinogen cu azot ciclic
C. Traverseaza bariera placentara
D. Induce dependenta psihica puternica
E. Se biotransforma in principal prin acetilare

1950. In morfinomanie:
A. Toleranta este foarte mica
B. Dependentul are privirea fixa si mioza
C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina
D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive
E. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate, cefalee, euforie

1951. In cocainomanie:
A. Toleranta este foarte mare.
B. Dependenta psihica este usoara.
C. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala
D. Sunt prezente halucinatii tactile, auditive, olfactive si midriaza.
E. Se poate produce perforarea septului nazal

1952. Amfetaminomania se caracterizeaza prin:


A. Halucinatii auditive, tactile, vizuale
B. Toleranta crescuta la stimuli durerosi
C. Cresterea greutatii corporale

240
D. Hipertensiune arteriala pasagera
E. Este o toxicomanie majora

1953. LSD 25:


A. Determina o toxicomanie minora
B. Produce dependenta psihica usoara
C. Prezinta embriotoxicitate
D. Nu produce dependenta fizica
E. Este inclus in lista substantelor toxice de lupta

1954. Canabismul se caracterizeaza prin:


A. Toleranta foarte mare
B. Halucinatii vizuale si tactile
C. Este o toxicomanie majora
D. Dependenta psihica moderata
E. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica

1955. In heroinomanie:
A. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie
B. Administrarea se face exclusiv parenteral
C. Instalarea senzatiilor dorite este relativ lenta, dar persistenta
D. Pericolul de supradozare se mentine, chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei
E. Toleranta este foarte mica

1956. Tabloul clinic al cocainomaniei include:


A. Anorexie si scadere in greutate
B. Ciroza hepatica
C. Halucinatii tactile, auditive, olfactive si vizuale
D. Tremuraturi ce evolueaza treptat cu crize convulsive si delirum tremens
E. Perforarea septului nazal in cazul administrarii cocainei prin prizare

1957. LSD 25:


A. Este metabolizat la un alcaloid psihoactiv din ergot
B. Este cel mai potent halucinogen
C. Conduce la o dependenta fizica extrem de puternica
D. Este un halucinogen natural cu nucleu indolic
E. Traverseaza bariera placentara

1958. Mescalina:
A. Este un halucinogen natural cu azot ciclic
B. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaste raioase
C. Este identica cu peyotl
D. Produce halucinatii vizuale
E. Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare.

1959. Referitor la toxicomanie este adevarat că:


A. Este o stare de intoxicatie
B. Determina tendinta de a mari progresiv dozele
C. Induce doar dependenta fizica
D. La intreruperea administrarii apare sindromul de abstinenta
E. Nu are efecte nocive asupra individului

1960. Efectele halucinogene sunt comune pentru următorele toxicomanii:


A. Morfina
B. Cocaina
C. Cannabis
D. Barbiturici
E. LSD

1961. Despre THC este adevarat că:


A. Exista in hasis, dar nu in marijuana
B. Este un halucinogen cu azot ciclic
C. Este un anumit stadiu in biosinteza din canepa indiana
D. Se biotransforma mai ales prin hidroxilare
E. Acetilarea micsoreaza toxicitatea

241
1962. In cocainomanie:
A. Toleranta este foarte mare
B. Dependenta psihica este usoara
C. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala
D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive precum si crizele de furie
E. Dependenta fizica este extrem de puternica

1963. Nicotina:
A. Actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare si pe jonctiunea neuromusculara
B. Are doza letala de 0,04-0,06 g
C. Nu poate determina o intoxicatie supraacuta
D. Determina moartea prin stop cardiac sau respirator
E. Prezinta o eliminare urinara marita dupa administrarea de NaHCO3

1964. Despre THC este adevarat că:


A. Exista în hasis
B. Este un halucinogen cu azot ciclic
C. Nu traverseaza bariera placentara
D. Induce dependenta psihica moderata
E. Se biotransforma in principal prin acetilare

1965. In morfinomanie:
A. Toleranta este foarte mica
B. Dependentul are privirea fixa si mioza
C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina
D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive
E. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate, cefalee, euforie

1966. Alcoolismul este o toxicomanie ce se caracterizează prin:


A. Polinevrita, nevrita optica retrobulbara
B. Tulburari de comportament, insomnie, delirium tremens
C. Hemoliza, methemoglobinemie
D. Tulburari cardiovasculare si endocrine
E. Gastrite, ulcere, hepatita subacuta pana la ciroza

1967. Amfetaminomania se caracterizeaza prin:


A. Halucinatii auditive, tactile, vizuale
B. Toleranta crescuta la stimuli durerosi
C. Cresterea greutatii corporale
D. Hipertensiune arteriala pasagera
E. Este o toxicomanie majora.

1968. Substanţe active folosite în dopaj sportiv sunt:


A. Stricnina
B. Cocaina
C. Efedrina
D. Morfina
E. Androgeni

1969. Canabismul se caracterizează prin:


A. Toleranta foarte mare
B. Halucinatii vizuale si tactile
C. Este o toxicomanie majora
D. Dependenta psihica moderata
E. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica

1970. In heroinomanie
A. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie
B. Administrarea se face exclusiv parenteral
C. Instalarea senzatiilor dorite de dependent este relativ lenta, dar persistenta
D. Pericolul de supradozare se mentine, chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei
E. Toleranta este foarte mica.

1971. Care dintre urmatoarele substanţe au actiune psihodisleptică:

242
A. Amfetamina,
B. LSD-ul
C. Cocaina
D. Mescalina
E. Opiul

1972. Nicotina se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati toxicocinetice:


A. Se absoarbe rapid pe cale respiratorie, cutanata sau digestiva
B. Se biotransforma in proportie mica, de 10-20%
C. Prin biotransformare formeaza cotinina, metabolit toxic
D. Se elimina rapid prin urina, saliva, transpiratii, plamani
E. Alcalinizarea urinei grabeste eliminarea renala

1973. Nicotina acţionează toxic la nivelul:


A. SNC
B. Muschilor
C. Ficatului si pancreasului
D. Sistemului cardiocirculator
E. Aparatului reproducator

1974. Nicotina acţionează toxic la nivelul:


A. Jonctiunii neuromusculare
B. Aparatului respirator
C. Sinapselor ganglionare
D. Sistemului nervos extrapiramidal
E. Mucoaselor si tegumentelor

1975. Care din următoarele simptome se regasesc în intoxicaţia acută cu nicotina:


A. Convulsii tonico-clonice
B. Arsuri la nivelul tubului digestiv, insotite de dureri violente
C. Edem pulmonar acut si hemoptizie
D. Coma hipotonica
E. Deces prin stop cardiac sau respirator

1976. Efectele nocive din tabagism sunt date de următoarele substante prezente în fumul de
tigara:
A. Oxidul de carbon
B. Nicotina
C. Tetrahidrocanabinolul
D. Hidrocarburile polinucleare cancerigene
E. Aminele aromatice

1977. In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se recomandă:


A. Sa se administreze nalorfina ca antidot pentru combaterea deprimarii respiratiei,
B. Sa nu se administreze nalorfina, deoarece declanseaza sindromul de abstinenta,
C. Sa se corecteze dezechilibrului hidroelectrolitic,
D. Sa se efectueze epurare gastica si renala,
E. Sa se administreze insulina asociata cu neuroleptice

1978. In tabagism pot să apară urmatoarele tulburari respiratorii:


A. Emfizem pulmonar
B. Edem pulmonar acut
C. Fibroza pulmonara
D. Cancer pulmonar
E. Tusea tabagica

1979. . Pentru tratamentul intoxicatiei cronice cu tetrahidrocanabinol se recurge la:


A. Spalatura gastrica
B. Administrarea de carbune activat si de purgative
C. Administrarea de antidot nalorfina
D. Sustragerea drogului
E. Internarea in clinici de psihiatrie si tratament simptomatic

1980. Mecanismul de actiune toxica a cocainei consta în:


A. Actiunea simpatomimetica,

243
B. Actiunea parasimpatomimetica,
C. Actiunea anticolinergica,
D. Deprimarea SNC la doze mari,
E. Excitarea SNC, urmata de deprimarea acestuia.

244
Tema nr. 37.
Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice,
IMAO, fenotiazide, analgezice-antipiretice

1981. Coma barbiturică se caracterizează prin:


A. Diminuarea sau abolirea reflexelor
B. Hipertermie prin mecanism central
C. Hipertonie musculară
D. Pupile miotice în toate cazurile
E. Facies congestiv şi transpiraţii abundente

1982. Identificarea glicozidelor cardiotonice din probele biologice se face prin:


A. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu acidul 2,3-dinitrobenzoic în mediu alcalin
B. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă
C. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu acid
D. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu săruri de Co2+ în mediu alcalin
E. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu alcalin

1983. La asocierea IMAO cu adrenomimetice sau cu tiramină pot să apară:


A. Episoade hipertensive severe
B. Hipotensiune până la colaps
C. Accidente vasculare cerebrale
D. Insuficienţă renală acută
E. Edem pulmonar

1984. Principalele tulburări întâlnite în intoxicaţia acută cu fenotiazine sunt:


A. Tulburările hepatice de origine necrotică
B. Tulburările neurologice
C. Tulburările cutanate
D. Tulburările cardiocirculatorii
E. Tulburările psihice

1985. Referitor la analiza toxicologică a derivaţiilor acidului salicilic sunt adevărate afirmaţiile:
A. Acidul salicilic se poate izola prin electrodializă
B. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu acid
C. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu hexan din mediu alcalin
D. Acidul salicilic se poate purifica prin sublimare
E. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu alcalin

1986. Identificarea derivaţiilor de p-aminofenol se face prin:


A. Reacţia indofenolului, după o prealabilă hidroliză
B. Diazotare şi cuplare cu β-naftol, după o prealabilă hidroliză
C. Diazotare şi cuplare cu β-naftol, fără o prealabilă hidroliză
D. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina, fără o prealabilă hidroliză
E. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina, după o prealabilă hidroliză

1987. Identificarea IMAO se face prin:


A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf
B. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Millon
C. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu FeCl3
D. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu
E. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu

1988. Legat de biotransformarea derivatilor acidului salicilic sunt false afirmatiile:


A. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu glicocol
B. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu acid glucuronic
C. O cale minora de biotransformare este O-metilarea
D. Salicilamida se biotransforma numai prin hidroxilare
E. Hidroliza esterilor incepe in intestin si se continua in sange

1989. Tulburările cardiocirculatorii din intoxicaţia acută cu derivaţi barbiturici sunt:


A. Bradicardia severă
B. Hipotensiunea

245
C. Tahicardia uşoară
D. Hipertensiunea
E. Starea de şoc pentru derivaţii cu acţiune rapidă

1990. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul in intoxicatia cu derivati barbiturici
sunt adevarate ?
A. Spalatura gastrica
B. Administrarea de purgativ salin
C. Administrarea de amfetamina
D. Epurarea renala
E. Provocarea poliuriei alcaline

1991. Legat de paracetamol sunt corecte afirmatiile:


A. In cazuri de supradozaj este puternic hepatotoxic
B. Intoxicatiile acute se caracterizeaza prin coma cu deprimarea respiratorie
C. Inhiba citocromoxidaza
D. In intoxicatiile acute se administreaza ca antidot Desferalul;
E. Actiunea methemoglobinizanta a paracetamolului este mai mica decat a fenacetinei

1992. Care este tratamentul real in intoxicatia acuta cu fenotiazine?


A. Administrarea de dimercaptopropanol
B. Epurarea gastrica
C. Scoaterea din atmosfera toxica
D. Epurarea renala
E. Tratamentul simptomatic

1993. Afirmatiile corecte legate de derivatii p-aminofenolului sunt:


A. Stimuleaza secretia gastrica prin actionarea unor receptori specifici
B. Datorita consumului zilnic se poate instala intoxicatia cronica
C. Efectele toxice cele mai grave ale intoxicatiei cronice cu fenacetina sunt consecutive nefrotoxicitatii ei
D. In cazuri de supradozaj cu paracetamol se poate instala o hepatita cu evolutie foarte grava, uneori fatala
E. Sunt indicate in gastroduodenite, ulcer gastric si duodenal

1994. Legat de fenilbutazona sunt corecte afirmatiile cu exceptia:


A. Determina tulburari digestive prin mecanism iritativ si nervos central
B.Inhiba citocromoxidaza
C. Produce tulburari functionale renale ducand la retentie hidrosalina si hematurie
D. Hepatotoxicitatea se traduce prin icter colstatic
E. Produce paralizia muschilor intercostali

1995. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile:
A. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase acide
B. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin, pentru substanţa netransformată
C. Extracţiile se realizează în solvenţim organici din mediu acid, pentru metaboliţii polari
D. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin, pentru metaboliţii nepolari
E. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase alcaline

1996. Identificarea fenotiazinelor se face prin:


A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf
B. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid percloric
C. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid fosforic
D. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu
E. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu

1997. Care sunt reactiile adevarate de biotransformare a antidepresivelor IMAO:


A. Reactii de substitutie
B. Reactii de n-oxidare
C. Reactii de scindare hidrolitica
D. Reactii de oxidare si conjugare
E. Reactii cu formare de ioni de carboniu.

1998. Care sunt reactiile adevarate in biotransformarea barbituricelor?


A. N-dezalchilarea
B. Desulfurarea oxidativa
C. Conjugarea cu cisteina

246
D. Hidroliza nucleului pirimidinic
E. Oxidarea la un radical din C5

1999. Izolarea IMAO din probele biologice presupune:


A. Extracţia cu solvenţi organici, din mediu acid
B. Extracţia cu solvenţi organici, din mediu alcalin
C. Extracţia cu solvenţi organici, din mediu neutru
D. Extracţia cu eter etilic, din mediu acid
E. Extracţia cu eter etilic, din mediu alcalin

2000. Dozarea fenotiazinelor din probele biologice se face prin:


A. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă
B. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu chinhidrona şi acid fosforic
C. Spectrometrie de absorbţie atomică electrotermală
D. Gaz-cromatografie cu spectrometrie de masă
E. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinonă şi acid fosforic

2001. Intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice se caracterizeaza prin:


A. Anorexie
B. Fotofobie
C. Surditate trecatoare
D. Parestezii
E. Mioza.

2002. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile:
A. Izolarea se face prin metodologia generală
B. Extracţiile se realizează în cloroform, diclormetan, heptan din mediu alcalin, pentru substanţa
netransformată
C. Extracţiile se realizează în cloroform, diclormetan, heptan din mediu acid, pentru metaboliţii polari
D. Extracţiile se realizează în cloroform, diclormetan, heptan din mediu acid, pentru substanţa netransformată
E. Extracţiile se realizează în cloroform, diclormetan, heptan din mediu alcalin, pentru metaboliţii polari

2003. Tratamentul in intoxicatia cu glicozide cardiotonice consta in:


A. Epurare gastrica
B. Epurare renala
C. Administrare de procaina
D. Tratament simptomatic
E. Administrare de perfuzii cu glucoza.

2004. Tratamentul in intoxicatiile acute cu IMAO consta in:


A. Spalatura gastrica
B. Scoaterea din atmosfera toxica
C. Diureza osmotica neutra
D. Spalarea mucoaselor si tegumentelor
E. Tratament simptomatic.

2005. Biotransformarea glicozidelor digitalice se face prin:


A. Hidroliza
B. Hidroxilare
C. Epoxidare
D. Conjugare
E. Dismutatie

2006. Principalele semne clinice in intoxicatiile acute cu fenacetina sunt:


A. Cianoza
B. Hipertermie
C. Tulburari auditive
D. Nefrita interstitiala cu insuficienta renala
E. Paraplegie

2007. Intoxicatia acuta cu fenacetina se manifeste prin:


A. Agitatie cu convulsii
B. Hipotensiune
C. Halucinatii vizuale
D. Anemie hemolitica

247
E. Cecitate

2008. Acidul acetilsalicilic produce in intoxicatia acuta:


A. Acidoza respiratorie
B. Alcaloza metabolica
C. La persoanele normale hiperglicemie
D. La diabetici hipoglicemie
E. Tulburari de coagulabilitate la nou nascuti

2009. In intoxicatia acuta cu IMAO tulburarile neuropsihice se manifesta prin:


A. Tremuraturi
B. Retentie urinara
C. Halucinatii
D. Tahicardie
E. Convulsii urmate de stare comatoasa

2010. In terapeutica intoxicatiei digitalice se recomanda:


A. Repaus absolut pentru prevenirea sincopei
B. Administrarea de atropina in cazul ritmurilor bradicardice
C. NaCl
D. KCl in functie de datele ionogramei
E. Chinidina si adrenalina

2011. In terapia intoxicatiei acute cu fenotiazine se urmareste:


A. Provocarea emezei si lavajul gastric la pacientul in stare comatoasa
B. Sustinerea functiei respiratorii
C. Tratamentul insuficientei circulatorii acute
D. Combaterea convulsiilor
E. Mentinerea starii de agitatie psihomotorie

2012. Fac parte dintre AINS cu implicatii toxicologice:


A. Derivatii acidului lisergic
B. Derivati ai pirazolului
C. Derivatii β-feniletilaminei
D. Derivatii acidului salicilic
E. Derivati ai p-aminofenolului

2013. Sunt derivati ai pirazolului care pot produce efecte toxice:


A. Paracetamol
B. Aminofenazona
C. Fenilbutazona
D. Ibuprofenul
E. Fenazona

2014. Sunt corecte afirmatiile:


A. Calea majora de biotransformare a fenacetinei este N-dezacetilarea si O-dezalchilarea
B. Calea minora de biotransformare a fenacetinei este O-dezalchilarea urmata de conjugare
C. Paracetamolul se biotransforma prin sulfo- si glucurono-conjugare
D. Calea minora de biotransformare a paracetamolului este hidroliza cu formarea p-aminofenolului
E. Derivatii p-aminofenolului se elimina in cea mai mare proportie ca substanta netransformata

2015. Principalele manifestari clinice produse de dependenta barbiturica sunt:


A. Cresterea performantelor intelectuale si a capacitatii afective
B. Vertij, tremor, dificultate in vorbire
C. Lipsa sindromului de abstinenta
D. Sindrom confuzional, halucinatii, delir
E. Tentative de suicid

2016. Care din urmatoarele afirmatii legate de derivatii p-aminofenolului nu sunt adevarate:
A. Actiunea toxica se manifesta la nivelul SNC (efecte excitante si deprimante)
B. Sunt methemoglobinizanti
C. La indivizii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza nu se produce methemoglobinemie si hemoliza
D. Dupa administrarea indelungata a fenacetinei efectele cele mai grave sunt consecutive nefrotoxicitatii
E. Actiunea methemoglobinizanta a fenacetinei este de 3 ori mai mica decat a paracetamolului

248
2017. Identificarea fenotiazinelor se face prin:
A. Reacţia cu p-benzochinona şi acidul fosforic
B. Reacţia cu chinhidrona şi acidul fosforic
C. Reacţia cu p-benzochinona şi hidroxidul de sodiu
D. Reacţia cu chinhidrona şi hidroxidul de sodiu
E. Reacţia Fujiwara

2018. In intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic pot sa apara:


A. Efecte de depersonalizare
B. Hipersudoratii
C. Convulsii tetaniforme
D. Tulburari hemoragice
E. Insuficienta renala acuta si edem laringian

2019. Principalele manifestari clinice in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt:
A. Hipertermia de origine centrala
B. Greturi cu varsaturi si diaree
C. Tegumente uscate
D. Tulburari de auz si vedere
E. HTA

2020. Biotransformarea derivatilor acidului salicilic se face prin:


A. Conjugare mercapturica
B. Hidroxilare
C. Hidroliza
D. Epoxidare
E. Conjugare

2021. Acidul salicilic si derivatii sai prezinta implicatii toxicologice prin:


A. Intoxicatii acute sub forma suicidului
B. Intoxicatii accidentale intalnite mai ales la copii
C. Intoxicatii terapeutice prin supradozare
D. Inducerea cu usurinta a toxicomaniei
E. Efectele adverse pe care le produce

2022. Tulburarile vizuale produse de catre glicozidele cardiotonice in cadrul intoxicatiei acute
sunt:
A. Amblopie
B. Diplopie
C. Vedere colorată în roşu
D. Vedere colorată în negru
E. Vedere colorată în galben, verde, albastru sau alb

2023. Aratati afirmatiile corecte privind simptomatologia intoxicatiei acute cu IMAO:


A. Tulburari hematoligice (agranulocitoza)
B. Tulburari neuropsihice (agitatie, tremuraturi, halucinatii)
C. Tahicardie, uneori criza hipertensiva
D. Hipertermie
E. Coma hipoglicemica

2024. Izolarea derivaţiilor barbiturici din probele biologice presupune:


A. Extracţia selectivă cu eter etilic, cloroform sau diclormetan, din mediu slab acid
B. Extracţia selectivă cu eter etilic, cloroform sau diclormetan, din mediu slab bazic
C. Extracţia selectivă cu eter etilic, cloroform sau diclormetan, din mediu neutru
D. Purificarea extractelor organice cu sulfat de sodiu anhidru şi carbune activ
E. Purificarea extractelor organice cu clorură de sodiu şi carbune activ

2025. Dozarea derivaţilor barbiturici din probele biologice se face prin:


A. Cromatografie în fază gazoasă
B. Spectrometrie de absorbţie atomică şi de emisie atomică în flacără
C. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei Parri
D. Cromatografie în strat subţire
E. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinona şi acid fosforic

2026. Aratati simptomele care apar în intoxicatia cronica cu derivatii barbiturici:

249
A. Anemie
B. Constipatie, scaderea secretiei gastro-intestinale
C. Ciroza hepatica
D. Tulburari psihice, scaderea capacitatii intelectuale, tulburari de memorie, ataxie
E. Retentie hidrica, aparitia edemelor

2027. Efecte toxice pot aparea în administrare concomitenta a medicamentelor IMAO cu


urmatoarele substante, medicamente, alimente:
A. Etanol
B. Barbiturice
C.. Adrenomimetice
D. Alimente bogate în tiramina
E. Alimente bogate în glucide

2028. Factorii care determina nivelul plasmatic al derivatilor barbiturici sunt:


A. pH-ul suprafetei de absorbtie
B. Biotransformare în functie de structura chimica
C. Cantitatea de substanta ingerata
D. Liposolubilitatea formei nedisociate
E. Alcaloza care faciliteaza difuzia barbituricelor în tesuturi

2029. Derivaţii barbiturici se identifică prin:


A. Reacţii microcristaline
B. Reacţia cu chinhidrona
C. Reacţii de formare de complecşi coloraţi cu Co2+
D. Reacţii de precipitare cu sulfatul de mercur
E. Reacţia Parri

2030. In tratamentul intoxicatiei acute cu derivati barbiturici sunt contraindicate:


A. Favorizarea eliminarii prin provocarea poliuriei alcaline
B. Spalatura gastrica urmata de administrarea de purgativ salin
C. Provocarea de varsaturi la pacientii comatosi
D. Administrarea de excitanti ai SNC ca antidoturi farmacologice
E. Sustinerea respiratiei si circulatiei

2031. Simptomatologia intoxicatiei acute cu derivati barbiturici:


A. Euforie, halucinatii, delir
B. Tahicardie, puls bigeminal, xantopsie
C. Hipoventilatie, respiratie Cheyne-Stokes, hipotonie, hipotensiune
D. Coma cianotica, abolirea reflexelor
E. Moartea are loc prin paralizia respiratorie

2032. Simptomele de debut ale intoxicatiei cu glicozide cardiotonice sunt:


A. Tulburari psihice: confuzii, dezorientare, delir, halucinatii
B. Tulburari auditive: zgomote în urechi, surditate temporara
C. Fibrilatie ventriculara
D. Sincopa cardiaca
E. Ginecomastie

2033. Toxicodinamia derivatilor fenotiazinici se caracterizeaza prin:


A. Deprimare SNC
B. Efect alfa-adrenolitic
C. Efect M-colinomimetic
D. Inhibarea proceselor oxidative la nivelul mitocondriilor
E. Efect teratogen

2034. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice:


A. În coma se administreaza psihostimulante
B. Combaterea bradicardiei prin administrare de adrenalina
C. Combaterea aritmiei prin administrare de chinidina
D. Combaterea bradicardiei cu atropina
E. Administrare de KCl în perfuzie de glucoza

2035. Fenotiazinele:
A. Produc efecte teratogene

250
B. Se biotransforma in proportii reduse, toti metabolitii rezultati fiind inactivi.
C. In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA grava.
D. Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva ore dupa iesirea din coma.
E. In asociere cu hipnotice efectele toxice se potenteaza.

251
Tema nr. 38
Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale
(Belladonae radix et folium, Cocae folium, Opium, Chelidonii herba,
Ipecacuanhae radix, Curara, Rauwolfiae radix, Strychni semen, Secarae
cornutum)

2036. Alcaloizii lisergici din cornul de secară:


A. au acţiune ocitocică
B. au acţiune hemoragică în teritoriul uterin
C. se utilizează în hemoragii post partum
D. au acţiune citotoxică
E. se mai numesc DH-derivaţi

2037. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Opium sunt corecte?


A. pentru obtinerea unui kilogram de opiu sunt necesare aproximativ 20.000 capsule mature de mac
B. în Opium se gasesc alcaloizi cu nucleu izochinolinic si morfinanic
C. papaverina este alcaloid cu nucleu benzilizochinolinic
D. opiul se poate identifica cu reactivul Marquis datorita papaverinei si cu FeCl3 datorita acidului chelidonic
E. alcaloizii din grupa morfinanului au actiune analgezica, hipnotica si narcotica

2038. Frunzele de Atropa belladonna contin:


A. alcaloizi indolici
B. hiosciamină
C. scopolamină
D. baze pirolice şi pirolidinice
E. cocaină

2039. In opiu alcaloizii se gasesc sub forma de saruri:


A. lactice
B. fosforice
C. sulfurice
D. meconice
E. chelidonice

2040. Alcatuiti structura rezerpinei alegandu-va segmentele necesare din lista de mai jos:
A. nucleu heteroiohimbanic
B. nucleu iohimbanic
C. acid trimetoxibenzoic (la C18)
D. acid trimetoxicinamic (la C18)
E. radicali metoxi (la C11 si C17)

2041. Opiul contine urmatorii alcaloizi izochinolinici:


A. papaverina
B. codeina
C. codamina
D. morfina
E. narcotina

2042. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea antispastica/spasmolitica:


A. atropina
B. emetina
C. morfina
D. scopolamina
E. papaverina

2043. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea lor antiaritmica:


A. rezerpina
B. ergometrina
C. chinidina
D. ajmalina
E. ajmalicina

2044. Alcaloizii morfinanici actioneaza:

252
A. analgezic
B. spasmolitic
C. hipnotic
D. narcotic
E. coronarodilatator

2045. Alcaloizii tropanici sunt contraindicati in:


A. glaucom
B. adenom de prostata
C. examinarea fundului de ochi
D. tahiaritmie
E. suprimarea secretiilor

2046. Precizati al cui ester este hiosciamina:


A. tropan-3-alfa-ol-ului
B. tropan-3-beta-ol-ului
C. ecgoninei
D. acidului d,l-tropic
E. acidului l-tropic

2047. In tratamentul afectiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din:


A. Chelidonii herba
B. Belladonnae radix
C. Ipecacuanhae radix
D. Rauwolfiae radix
E. Opium

2048. Atropina se deosebeste de hiosciamina prin:


A. orientarea gruparii OH de la C-3
B. configuratia acidului tropic
C. actiune
D. aplicatii terapeutice
E. configuratia radicalului metil de la atomul de azot

2049. Dupa ce caractere ati recunoaste frunza de Atropa belladonna?


A. forma eliptica sau oval-acuminata
B. margine intreaga
C. emarginat-fidata
D. subtiri
E. nervatie reticulata

2050. Care dintre alcaloizii mentionati sunt larg raspanditi in natura si constituie precursori
biosintetici pentru diferite tipuri de alcaloizi izochinolinici?
A. tebaina
B. orientalina
C. norlaudanozolina
D. higrina
E. reticulina

2051. Opiul conţine:


A. alcaloizi cu nucleu tetrahidroizochinolinic
B. alcaloizi cu nucleu benzilizochinolinic
C. alcaloizi diterpenici
D. cafeină
E. tebaină
2052. Precizati care dintre produsele vegetale si preparatele farmaceutice enumerate sunt
oficinale in FR X:
A. Tinctura Belladonnae
B. Extractum Belladonnae siccum
C. Extractum Belladonnae fluidum
D. Belladonnae radix
E. Belladonnae folium

2053. Marcati afirmatiile corecte referitoare la Chelidonii herba:


A. este produs oficinal in FR X
B. contine alcaloizi indolici
253
C. contine alcaloizi protoberberinici
D. contine alcaloizi benzofenantridinici
E. este un antispastic si colagog

2054. Rădăcinile de Rauwolfia conţin:


A. alcaloizi de tip iohimbanic
B. alcaloizi de tip heteroiohimbanic
C. alcaloizi izochinolinici
D. alcaloizi de tip ajmalinic
E. alcaloizi de tip benzilizochinolinic

2055. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune ocitocica?


A. ergotamina
B. ergometrina
C. DH-ergocriptina
D. DH-ergometrina
E. DH-ergocristina

2056. Pentru efectul antimigrenos se folosesc urmatorii alcaloizi din Secale cornutum:
A. ergosina
B. ergovalina
C. ergotamina
D. DH-ergotamina
E. DH-ergotoxina

2057. Atropina este esterul:


A. tropanolului
B. pseudotropanolului
C. acidului (l)-tropic
D. acidului (d,l)-tropic
E. acidului (d,l)-atropic

2058. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune antispastica?


A. chelidonina
B. emetina
C. papaverina
D. atropina
E. rezerpina

2059. Care afirmatii referitoare la alcaloizii tropanici sunt adevarate?


A. sunt raspanditi in specii din familia Solanaceae
B. provin biogenetic de la ornitina
C. sunt alcaloizi eteri
D. sunt biosintetizati din triptofan
E. sunt alcaloizi esteri

2060. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate?


A. actioneaza asupra sistemului nervos simpatic
B. are actiune antispastica
C. produce scaderea secretiei glandelor exocrine
D. este un alcaloid cu structura izochinolinica
E. produce midriaza

2061. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate?


A. produce relaxarea musculaturii netede
B. stimuleaza secretia gastrica
C. produce dilatarea pupilei
D. stimuleaza centrul respirator
E. modifica ritmul cardiac

2062. Opiul:
A. contine cocaina
B. are actiune analgezica
C. are actiune anestezica puternica
D. se obtine din capsule de Papaver bracteatum
E. contine alcaloizi cu nucleu morfinanic

254
2063. Latexul de rostopasca:
A. contine alcaloizi
B. contine enzime proteolitice
C. are culoare portocalie
D. contine substante rezinoase
E. are culoare galben-verzuie

2064. Extractele de Chelidonii herba se utilizeaza:


A. in tratamentul diskineziilor biliare
B. pentru eliminarea calculilor biliari
C. in hipo- sau atonie veziculara
D. in tratamentul icterului
E. in colica renala

2065. Preparatele farmaceutice cu Rauwolfia:


A. se prescriu in maladii psihosomatice
B. se asociaza in tratamentul distoniei vegetative
C. se asociaza in tratamentul insomniilor
D. se asociaza in tratamentul simptomatic al schizofreniei
E. sunt contraindicate in tratamentul psihozelor propriu-zise

2066. La utilizarea preparatelor antihipertensive cu Rauwolfia pot sa apara efecte secundare


ca:
A. rinita cronica
B. constipatie cronica
C. diaree cronica
D. tulburari psihice
E. hipertensiune arteriala

2067. Care afirmatii referitoare la alcaloizii lisergici din cornul de secara sunt adevarate?
A. stimuleaza contractia fibrelor netede ale muschiului uterin
B. produc vasodilatatie periferica
C. produc vasoconstrictie periferica
D. se utilizeaza in metro- si menoragii
E. produc relaxarea fibrelor netede ale muschiului uterin

2068. Chelidonii herba se caracterizează prin:


A. tulpini glabre
B. frunze opuse, penat-partite
C. frunze pubescente, moi la pipăit
D. caliciu format din două sepale caduce
E. inflorescenţe umbeliforme, cu flori galben-aurii

2069. Retineti afirmatiile corecte referitoare la papaverina:


A. se gaseste in Opium
B. se gaseste in Capita Papaveris
C. face parte dintre alcaloizii benziltetrahidroizochinolinici
D. face parte dintre alcaloizii benzilizochinolinici
E. este un alcaloid ftalidtetrahidroizochinolinic

2070. Alcaloizii morfinanici actioneaza:


A. analgezic
B. spasmolitic
C. hipnotic
D. narcotic
E. coronarodilatator

2071. Latexul proaspat de rostopasca se foloseste:


A. in tratamentul icterului
B. in tratamentul verucilor
C. ca antiviral
D. ca proteolitic
E. ca citotoxic

2072. Notaţi afirmaţiile corecte în legătură cu specia Atropa belladonna:

255
A. specie anuală
B. recoltarea frunzelor se face între orele 9-11
C. în frunze conţinutul maxim de alcaloizi este atins în timpul fructificării
D. florile sunt grupate în inflorescenţe axilare
E. din culturi se recoltează, uneori, planta întreagă

2073. Precizaţi care din următoarele tipuri de alcaloizi nu sunt prezenţi în Rauwolfiae radix:
A. ajmalinic
B. ibogaminic
C. iohimbanic
D. lochnerinic
E. emetinic

2074. Alcaloizi de tip iohimbanic se gasesc în:


A. Papaver somniferum
B. Rauwolfia serpentina
C. Secale cornutum
D. Harpagophytum procumbens
E. Rauwolfia vomitoria

2075. Care din următoarele afirmaţii privind cornul secarei sunt corecte?
A. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool
B. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apă
C. doar alcaloizii derivaţi de acid lisergic (levogir) din cornul secarei manifestă acţiune farmacologică
D. ergometrina se indică în migrenă
E. prin hidrogenarea alcaloizilor lisergici se intensifică acţiunea simpatolitică

2076. Care dintre alcaloizii mentionati au actiune cardiovasculara?


A. rezerpina
B. serpentina
C. codeina
D. ergotoxina
E. ergocriptina

2077. Pentru extragerea industriala a atropinei se pot folosi urmatoarele produse vegetale:
A. Belladonnae radix
B. Belladonnae folium
C. Scopoliae rhizoma
D. Stramonii folium
E. Daturae innoxiae herba

2078. Care din urmatoarele afirmatii despre Rauwolfia serpentina sunt corecte?
A. Rauwolfia serpentina este un arbore înalt de 3-4 m cu frunze lanceolate dispuse opus si flori pe tipul 5
dispuse în umbele
B. Rauwolfiae radix este un vechi remediu egiptean
C. dependent de doza administrata, reserpina are actiune hipertensiva, respectiv psihotropa
D. Rauwolfiae radix contine alcaloizi indolici de tip iohimbanic, lochnerinic si ajmalinic
E. tratamentul antihipertensiv cu Rauwolfia este contraindicat la bolnavii în a caror anamneza apar psihoza sau
psihopatii grave

2079. Care din urmatoarele afirmatii privind cornul secarei sunt corecte?
A. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool
B. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apa
C. doar alcaloizii levogiri din cornul secarei manifesta actiune farmacologica
D. ergometrina se indica în migrena
E. prin hidrogenarea alcaloizilor lizergici se intensifica actiunea simpatolitica

2080. Alcaloizii din Secale cornutum care formează complexul ergotoxinic sunt:
A. ergotamină
B. ergocriptină
C. ergosină
D. ergocornină
E. ergocristină

2081. Care din alcaloizii de mai jos imprimă culoare latexului de Chelidonium majus?
A. magnoflorina
256
B. sanguinarina
C. cheleritrina
D. berberina
E. chelidimerina

2082. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Chelidonium majus sunt corecte?
A. chelidonina este un alcaloid cu nucleu bezofenantridinic
B. rostopasca apartine familiei Papaveraceae
C. chelidonina are actiune spasmolitica
D. laticiferele strabat numai tulpina
E. totalul alcaloidic are efect colecistokinetic

2083. Ce pozitie are azotul din molecula alcaloizilor tropanici?


A. se gaseste în catena laterala
B. face parte din nucleul tropanic
C. este comun nucleului pirolidinic si piperidinic
D. se gaseste în acidul tropic
E. nucleul tropanic nu contine azot

2084. Definiti opiul cu ajutorul afirmatiilor de mai jos:


A. reprezinta capsulele imature ale speciei Papaver somniferum
B. reprezinta latexul concretizat, obtinut prin incizarea capsulelor imature de Papaver somniferum
C. trebuie sa contina minimum 11 % morfina
D. trebuie sa contina minimum 11 % alcaloizi totali exprimati in morfina
E. are un coninut minimum de 1 % atropina

2085. Care din preparatele farmaceutice enumerate sunt prevazute in FR X si se conserva la


Venenum?
A. Tinctura Opii
B. Tinctura Belladonnae
C. Tinctura Chelidonii
D. Tinctura Ipecacuanhae
E. Pulvis Opii et Ipecacuanhae

2086. Enumerati aminoacizii care alcatuiesc catena peptidica a ergocriptinei:


A. valina
B. leucina
C. isoleucina
D. fenilalanina
E. prolina

2087. Din grupul alcaloizilor de mai jos alegeti pe cei prezenti in Opium:
A. berberina
B. narcotina
C. morfina
D. papaverina
E. glaucina

2088. Alcaloizii din Secale cornutum sunt:


A. derivati de acetil -coenzima A
B. de tip aminoalcool
C. derivati de lizina-ornitina
D. de tip peptidic
E. derivati de iohimban

2089. Care din urmatorii alcaloizi din cornul de secara sunt de tip peptidic?
A. ergotamina
B. ergometrina
C. ergosina
D. ergocristina
E. ergocornina

2090. Care din următoarele afirmaţii privind alcaloizii din Secale cornutum sunt corecte?
A. ergocriptina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool
B. alcaloizii de tip aminoalcool sunt solubili în apă

257
C. derivaţii acidului izolisergic (dextrogir) nu manifestă acţiune farmacologică
D. acţiunea ocitocică este imprimată de dubla legătură dintre carbonii 9 şi 10 ai acidului lisergic
E. administrarea prelungită sau excesul de ergometrină provoacă vasoconstricţie arterială ce poate duce la
gangrena extremităţilor

258