UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE TEMATICA ŞI BAZA DE ÎNTRBĂRI PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ SESIUNEA SEPTEMBRIE 2010 SPECIALIZAREA

FARMACIE FARMACOLOGIE GRILE/TEMA 1. Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1) 4 grile 2. Farmacotoxicologie generală (1) 3 grile 3. Antibiotice cu structura betalactamică (2) 3 grile 4. Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si 4 grile polipeptide (2) 5. Chimioterapice antibacteriene si antimicotice (2) 3 grile 6. Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice (2) 3 grile 7. Hipnotice şi tranchilizante (2) 3 grile 8. Simpatomimetice şi simpatolitice (2) 3 grile 9. Parasimpatomimetice şi parasimpatolitice (2) 3 grile 10. Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene (2) 3 grile 11. Antiacide, antiulceroase, antispastice (2) 3 grile 12. Antihipertensive, vasodilatatoare cerebrale si periferice, diuretice (2) 4 grile 13. Antianginoase (2) 3 grile 14. Antialergice (2) 3 grile 15. Antiastmatice (2) 3 grile 16. Antitusive, expectorante (2) 3 grile 17. Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice (2) 3 grile 18. Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice (2) 3 grile 19. Vitamine liposolubile si hidrosolubile (2) 3 grile 20. Hormoni sexuali şi hormoni tiroidieni (2) 3 grile TEHNICA FARMACEUTICĂ 21. Formularea si biodisponibilitatea medicamentului (6, 7) 4 grile 22. Preparate parenterale (7, 8) 3 grile 23. Preparate oftalmice (7, 8) 3 grile 24. Preparate nazale (7, 8) 3 grile 25. Suspensii farmaceutice (6, 8) 3 grile 26. Unguente (6, 8) 3 grile 27. Preparate transdermice (6, 8) 3 grile 28. Preparate rectale (6, 8) 3 grile 29. Comprimate, capsule (6, 8) 3 grile LEGISLASŢIE FARMACEUTICĂ, ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE FARMACEUTICĂ 30. Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al 3 grile medicamentelor psihotrope şi stupefiante (9, 10, 11) 31. Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică. (12, 13, 14, 15) 3 grile CONTROLUL MEDICAMENTULUI 32. Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5, 8) 3 grile 33. Metode volumetrice in controlul medicamentelor (8) 3 grile 34. Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor 3 grile (5, 8) 35. Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5, 8) 4 grile TOXICOLOGIE 36. Toxicomania si doppingul (4) 3 grile 37. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice, IMAO, fenotiazide, 3 grile analgezice-antipiretice (4) FARMACOGNOZIE 38. Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae 4 grile radix et folium, Cocae folium, Opium, Chelidonii herba, Ipecacuanhae radix, Curara, Rauwolfiae radix, Strychni semen, Secarae cornutum) (3) (in paranteze, la sfarsitul fiecarei teme, este precizat indexul bibliografic)

1

BIBLIOGRAFIE Aurelia Nicoleta Cristea , Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2009; Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de Farmacologie, sub redactia, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005; Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu, Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993; 4. Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsez-Ajtay, Toxicologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991; 5. Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si Controlul Medicamentelor, vol. 1 si 2, Ed. Interlcredo, Cluj-Napoca, 2002; 6. Sorin Leucuta, Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2 Cluj-Napoca, 2001. 7. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Tehnologie farmaceutica, Ed.Polirom, Iasi, 2001; 8. ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993; ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, Bucuresti 2004. 9. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XVII: Medicamentul, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006; 10. Legea nr. 339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 1095 din 5 decembrie 2005; 11. Hotărârea Guvernului României nr. 1915 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 11 ianuarie 2007. 12. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XIV: Exercitarea profesiunii de farmacist. Organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din România, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006; 13. Decizia Colegiului Farmacistilor din România nr. 2 din 15 iunie 2009 privind aprobarea Statutului Colegiului Farmacistilor din România si a Codului deontologic al farmacistului, publicată în Monitorul Oficial nr. 490 din 15 iulie 2009; 14. Legea nr. 266 (r. 1) a farmaciei din 7 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial 448 din 30 iunie 2009; 15. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1552 din 24 noiembrie 2004 cu privire la Regulile de bună practică farmaceutică, publicat in Monitorul Oficial nr. 1166 bis din 09 decembrie 2004. 1. 2. 3.

Decan, Prof. univ. dr. Gheorghe Ţarălungă

2

Tema nr. 1 Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1) Farmacocinetica generală
1. Care afirmatii sunt adevarate pentru administrarea intravenoasa: A. evita orice prim pasaj B. se pot administra sange si produse din sange C. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi D. nu permite administrarea de volume mari de solutie E. poate precipita o insuficienta cardiaca 2. Care din afirmaţiile referitoare la absorbţia gastrointestinală sunt adevărate: A. este influenţată de pH B. nu este influenţată de conţinutul intestinal C. bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac D. este influentată de vascularizaţie E. nu este influentata de enzimele digestive 3. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala B. acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica C. doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea D. o substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor E. insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala 4. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice: A. fenobarbitalul B. cimetidina C. eritromicina D. rifampicina E. cloramfenicol 5. Efectul primului pasaj hepatic: A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament B. poate limita administrarea orala a unui medicament C. poate fi compensat prin cresterea dozei D. poate determina activarea unor compusi E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin 6. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate: A. sublingual B. oral C. intrarectal D. intravenos E. intraarterial 7. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice: A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale 8. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin: A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37°C; B. administrare dupa masa (pe stomacul plin); C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante; D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol); E. folosirea de comprimate retard. 9. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori: A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH; B. suprafata foarte mica de absorbtie; C. suprafata foarte mare de absorbtie;

3

D. existenta unei vascularizatii reduse; E. existenta unei vascularizatii abundente. 10. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt: A. cele fiziologice; B. cai speciale; C. cai utilizate numai pentru medicamente; D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si devenite inutile; E. atat cai fiziologice cat si cai speciale. 11. Calea intravenoasa ofera posibilitatea: A. introducerii substantei active direct in sange; B. aparitiei rapide a efectului; C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului; D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga; E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta. 12. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea? A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila; B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange; C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie; D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune; E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila. 13. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica? A. rifampicina; B. disulfiramul; C. fenobarbitalul; D. imipramina; E. neostigmina. 14. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia? A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare; B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular; C. concentratia mare a substantei medicamentoase; D. circulatia bogata la locul de absorbtie; E. suprafata mare de absorbtie. 15. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor? A. absorbtie rapida; B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate; C. face posibila administrarea de substante iritante; D. este conditionata de hidrosolubilitate; E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic. 16. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin: A. cresterea diurezei; B. diminuarea diurezei; C. acidifierea urinei; D. favorizarea reabsorbtiei tubulare; E. alcalinizarea urinei. 17. In etapa de transport a substantelor active in sange: A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma; B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele plasmatice; C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera; D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata; E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata. 18. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism: A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele; B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele; C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;

4

D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea; E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea. 19. Inductia enzimatica: A. apare la orice doza; B. apare numai la o anumita doza de inductor; C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia; D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia; E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia. 20. Medicamentele administrate parenteral: A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.), subcutanata (s.c); B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.); C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului; D. trebuie sa fie obligatoriu sterile; E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa. 21. Rinichiul este calea de excretie: A. pentru foarte multe medicamente; B. pentru un numar mic de substante; C. pentru substante sub forma hidrosolubila; D. pentru substante sub forma liposolubila; E. pentru substante insolubile. 22. Administrarea sublinguală are următoarele avantaje: A. permite absorbţia moleculelor puternic ionizate B. evită inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic C. permite administrarea substanţelor iritante D. este condiţionată de hidrosolubilitate E. favorizează o absorbţie rapidă a substanţei medicamentoase 23. Calea de administrare rectală a medicamentelor: A. permite o absorbţie rapidă şi completă B. evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic C. se utilizează numai pentru obţinerea unor efecte terapeutice locale D. se recomandă la bolnavii cu vărsături, leziuni ale cavităţii bucale, în pediatrie E. permite evitarea degradării principiului activ de către sucurile gastrice 24. Calea intraarterială este utilizată la bolnavii cu: A. tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice B. hemoragii acute C. edem pulmonar acut D. tulburări circulatorii periferice grave E. infarct miocardic acut 25. Care dintre următoarele afirmaţii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este incorectă A. doar forma liberă a medicamentului este difuzabilă şi activă B. legarea se face numai de albuminele plasmei C. legarea este un proces ireversibil D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard E. forma legată influenţează latenţa şi durata acţiunii medicamentului

Farmacodinamie generala
26. Care afirmatii sunt adevarate: A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la absorbtia sa 27. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate: A. efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a două functii fiziologice diferite B. adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este vasodilatator

5

solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. antagonistii au afinitate pentru receptori B. doza C. efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat 28. durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare 30. dar in doze mari este proagregant plachetar D. Fenomenul de up-regulation: A. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor C. medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct E. fentanil-droperidol D. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul vascular dar in doze mici actioneaza proagregant E. aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate: A. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente: A. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe receptori diferiti E. tetraciclina-saruri de calciu C. 6 . antihistaminicele H2 de obicei seara 34. potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare B. opioidele la nivelul SNC C. parasimpatoliticele la nivel cardiac B. anticoagulante orale supradozate-vitamina K 32. agonistii totali au activitate intrinseca maximă D. legarii de proteinele plasmatice in procent mare. diureticele seara B.C. penicilina. potenta depinde de afinitatea fata de substrat C. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic C. apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi D. barbituricele la nivel cardio-vascular E. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice 31. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia acida din timpul noptii E. sta la baza tolerantei E. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. starea sistemelor enzimatice E. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti C. antiacidele dupa masa D. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie 29. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie: A. sta la baza efectului rebound 36. inseamna cresterea numarului de receptori B. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive D. B. calea de administrare D. cimetidina la nivelul secretiei gastrice 33. afinitatii mari pentru receptori. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator: A. Factorii dependenţi de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt: A. antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii farmacologici D. structura chimica B. digitalicele inainte de masa E. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie D. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa C. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens B. procentul de legare de proteinele plasmatice 35. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate: A. alcool-benzodiazepine E. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta: A.

E. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii. afinitate pentru receptori maxima. activitate intrinseca submaximala. afinitate pentru receptori maxima. D. adrenalina. farmacocinetica substantei. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva. doza maxima. 45. activitatea intrinseca (la nivel de receptor). sens stimulant apare dupa stimularea unei functii. activitate intrinseca zero. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals 37. doza. E. morfina. activitate intrinseca submaximala. activitate intrinseca maxima. Ce proprietati au antagonistii? A. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate? A. E. modificarea fluiditatii membranelor. D. 39. D. structura chimica. D. salbutamolul. influentarea unor enzime membranare. atropina. B. B. activitate intrinseca maxima. C. D. afinitate pentru receptori zero. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste. modificari conformationale ale unor macromolecule. eficacitate (la nivel de receptor). B. B. 43. calea de administrare. C. legaturii covalente cu receptorii. calea de administrare. activitate intrinseca maxima. 7 . Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism? A. 40. factori patologici. C. C. activitate intrinseca zero. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor farmacoreceptori? A. ansamblul receptor-sistem efector. D. 38. C. alimentatia. C. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori: A. afinitate pentru receptori zero. E. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament? A. B. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt: A. 44. D. 42. E. E. E. factori fiziologici. B. sensul depinde de structura chimica a substantei active. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen. C. activitate intrinseca zero. afinitate pentru receptori maxima. D. B. afinitate pentru receptori zero. Ce proprietati au agonistii totali? A. D. E. Ce proprietati au agonistii partiali? A. schimbari de permeabilitate membranara. manitolul. C. deschiderea de canale cu schimburi ionice.C. B. E. activitate intrinseca submaximala. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase) 41. D. C. B. temperatura mediului ambiant.

noradrenalina B. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice precum si mecanismul interactiunii: A. D. ca urmare a unei reactii ireversibile. Au o acţiune farmacodinamică indirectă: A. pe care doar îi blochează 54. D. B. numărului de receptori ocupat de substanţa medicamentoasă D. diminuă potenţa agoniştilor specifici prin competiţia pentru receptori E. nizatidina 51. C. E. acetilcolina E. deplasare de pe proteinele plasmatice. căii sale de administrare B. 49. B. durata efectului farmacodinamic 8 . prin legaturi chimice slabe: ionice.E. 48. accident trombotic. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica 50. formei farmaceutice C. B. formele farmaceutice retard au o latenţă mai mare decât formele cu eliberare rapidă C. fara nici un fel de legatura chimica. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic. inhibitie enzimatica. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate: A. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare. D. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard 52. C. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic. în urgenţele medicale se utilizează medicamente cu perioadă de latenţă scurtă şi foarte scurtă 53. împiedicând legarea agonistului D. C. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori. Medicamentele antagonişti competitivi au următoarele caracteristici: A. In privinta interactiunii medicament-receptor: A. au afinitate şi sunt capabile să se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agoniştilor specifici C. Calitatea retard a unui medicament se datoreşte: A. reserpina C. C. de hidrogen. neostigmina D. de obicei. calea de administrare. formele retard au latenta lunga. rezultand ca efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati. ca urmare a unei reactii reversibile. E. a unui complex medicament -receptor: A. van der Waals. 46. B. Ritmul administrării unui medicament influenţează: A. E. prin legaturi chimice covalente. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati. substanţele medicamentoase care acţionează prin metabolitul activ au o latenţă scurtă D. D. nu au activitate intrinsecă şi nu sunt capabili să declanşeze un efect la nivelul receptorilor. medicamentele din aceeaşi grupă farmacodinamică au o latenţă identică B. se leagă de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific şi schimbă conformaţia receptorului. medicamentele cu legare slabă de proteinele plasmatice au o latenţă mai mare E. inductie enzimatica. Care dintre următoarele afirmaţii privind latenţa acţiunii farmacodinamice a unui medicament este(sunt) corectă(corecte): A. 47. structurii chimice modificate intenţionat E. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa. accident hemoragic. E. diminuă până la anulare efectul maxim al agonistului specific B.

apare ca urmare a realizării unei concentraţii mai mari de medicament într-un anumit ţesut. procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice şi tisulare 55. timpul efectului maxim al substanţei medicamentoase E. poate fi consecinţa existenţei unor subtipuri de receptori specifici. intensitatea acţiunii farmacodinamice C. secundar unei permeabilităţi crescute a membranelor acelui ţesut D. este proprietatea unui medicament de a influenţa un teritoriu cât mai limitat din organism E. Selectivitatea unei substanţe medicamentoase: A. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică cu un anumit efect maxim posibil B. se exprimă prin dozele eficace 9 . în anumite ţesuturi C.B. latenţa efectului farmacodinamic D.

este ireversibila C. Fenomenul de toleranta: A. Obisnuinta: A. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate E. pot imbraca forma socului anafilactic C. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici B. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor C. are la baza enzimopatii E. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor B. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare: A. apare dupa administrari repetate D. tetraciclina D. inhibitie enzimatica D. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi 57. cloramfenicolul C. Efectul rebound: A. poate fi data de inductia enzimatica D. este un raspuns anormal la un medicament B. uscaciunea gurii la atropina B. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor C. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor B. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide: A. respecta relatia doza-efect B. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor 61. scaderea efectului in timp 64.Tema nr. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit 62. fenomene de up-regulation B. este intoleranta congenitala C. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice: A. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice E. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata C. poate fi data de fenomene de up-regulation E. opioidele B. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice: A. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective E. reactiile alergice E. preparatele pe baza de fier E. sindromul extrapiramidal la neuroleptice D. este o forma de toleranta acuta B. 2 Farmacotoxicologie generala 56. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului D. are la baza un efect down-regulation D. vitamina D 60. tulburarile auzului produse de aminoglicozide C. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii 63. scaderea eliminarii E. are la baza fenomene de up-regulation D. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina D. ototoxicitatea 58. Instalarea obisnuintei implica: A. diminuarea absorbtiei C. poate apare la nitratii organici E. necesita marirea dozei 10 . Idiosincrazia: A. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil 59.

C. clemastina. E. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si dependenta fizica? A. paracetamolul. anticoagulante cumarinice (warfarina. sunt independente de doza. manifestate la doze eficace terapeutice mari. 68. B. C. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic.65. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa. toxice. cloramfenicolul. derivati de vitamina A. morfina. defecte fiziologice. neostigmina. amfetamina. 66. medicamente anorexigene amfetaminice. imipramina. B. Efectele (reactiile adverse) sunt: A. acidul acetilsalicilic. C. beta-adrenolitice. acenocumarol). teofilina. anticoagulantele cumarinice. retinoizi (izotretinoina. 73. barbiturice. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente. morfina: B. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la fat sau nou nascut si sugar: A. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta psihica? A. contraceptivele orale. alcoolul etilic. D. opioide. folosirea unei cai de administrare nepotrivite. D. 69. nedorite. C. deficitul organelor de epurare (ficat. sulfamide antidiabetice. saruri de litiu. D. benzodiazepine. 70. 67. 72. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte? A. D. favorizate de tratamentul prelungit. E. E. D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural. Efectele adverse teratogene sunt: A. D. reactii nocive (daunatoare). B. C. neuroleptice. C. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala: A. rinichi). D. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut si sugar: A. 11 . E. E. B. E. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea concentratiei plasmatice). B. 71. B. carbamazepina. E. C. etretinat). D. provocate numai de dozele mari. B. C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic. B. E. anomalii morfologice. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala. apar datorita unor particularitati farmacocinetice. malformatii. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic? A. C. cocaina.

corticoterapie iv 12 . penicilina G. este datorata unor particularitati genetice innascute. indometacina B. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la medicamente sunt: A. impune necesitatea continuării administrării medicamentului pentru a evita apariţia tulburărilor specifice sindromului de abstinenţă B. mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana). E. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice. terbutalina 81. 74. B. E. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism. B. dependenta psihica. 80. C. ampicilina. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor). tahifilaxia. toleranta. accelerarea biotransformarii. E. D. C. se evidenţiază numai la întreruperea administrării medicamentului sau la reducerea importantă a dozelor sale D. 75. C. efecte dismorfogene. 78. La un bolnav cu şoc anafilactic se va utiliza: A. tetraciclina D. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt: A. B. 79. este favorizata de un teren imunodepresiv. constă în diminuarea progresivă a intensităţii efectului farmacologic prin administrări repetate la intervale scurte de timp 82. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite: A. Care dintre următoarele medicamente pot produce accidente obstetricale: A. adrenalina. survine ca urmare a saturării unor receptori E. B. E. C. E. gentamicina E. D. cautate in farmacoterapie. acidul acetilsalicilic. uneori efecte dorite. efecte nedorite (de obicei). D. lipseste relatia gradata doza-efect. prezinta un titru ridicat de anticorpi. E. E. Efectele secundare sunt: A. D. procaina. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica). anormal calitativ sau cantitativ. D. prezinta o relatie gradata doza-efect. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica). psihotoxicitatea. 77. constă în apariţia unor modificări comportamentale care reclamă imperios administrarea medicamentului C. tolbutamida C. B. Farmacodependenţa fizică: A. atropină iv B. suferinte fetale. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente): A. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele: A. C. este o enzimopatie manifesta. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice. B. individuale. D. dependenta fizica. C.D. 76. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica.

Printre medicamentele proscrise la gravide datorită riscului teratogen se numără: A.C. reserpina D. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrării sale repetate. este reversibilă D. meprobramat E. în doză constantă D. dietilstilbestrol E. diazepam 84. furosemidul B. litiul B. carbimazol 85. metoclopramida 89. neomicina C. apare între medicamentele care acţionează pe acelaşi substrat reactiv B. Pot provoca dependenţă psihică: A. prezenţa lor este frecventă în condiţiile administrării orale a medicamentelor D. metotrexat 90. contraceptivele orale C. fenitoina E. se instalează pentru un medicament şi se repercutează asupra unui alt medicament 91. intensitatea şi frecvenţa lor cresc cu doza E. carbimazol C. amfetamina D. alfa-metildopa C. Toleranţa cronică la medicamente (obişnuinţa) constă în: A. teofilină iv 83. contraceptivele orale D. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numără: A. sunt încrucişate pentru compuşii înrudiţi structural C. Pot suprima lactaţia: A. sunt independente de doză B. cloramfenicol D. tiouracil E. bleomicina B. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor B. neomicina B. Tahifilaxia are următoarele caracteristici: A. adrenalină iv E. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament 13 . Precizaţi afirmaţiile corecte cu privire la reacţiile adverse de tip alergic: A. Printre medicamentele contraindicate în cursul alăptării se numără: A. aspirina 87. Printre medicamentele care pot declanşa reacţii adverse autoimune se numără: A. au o incidenţă mai mare la indivizii cu teren atopic 86. bromocriptina E. halotanul 88. salbutamol aerosoli D. amoxicilina B. ondansetron B. montelukast C. acidul valproic C. necesitatea creşterii dozei de medicament pentru obţinerea aceluiaşi efect farmacologic C. eritromicina D. aspirina E. se instalează cu intensităţi variate pentru diferitele efecte ale unui medicament C. poate merge până la dispariţia efectului farmacologic E. izoniazida D.

deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitară D. streptomicina E. rifampicină C. ampicilină E. Medicamente contraindicate în timpul alăptării: A. neomicina D. ampicilina E. penicilina G sodică B. polimorfismul acetiltransferazelor hepatice 99. tetracicline C. penicilină B. Tipuri de idiosincrazie cu manifestări farmacodinamice: A. lidocaina D. cloramfenicol C. paracetamol D. cu excepţia: A. dextranii 94. Care dintre medicamentele enumerate declanşează şoc anafilactic? A. aspirina E. D-penicilamina 101. concentraţii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la acetilatorii lenţi C. gentamicina 98. ranitidină C. beta-adrenoblocante D. Citoliza hepatică apare la: A. Care dintre următoarele medicamente pot da frecvent reacţii alergice? 14 . deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitară B. reacţii adverse mai frecvente la acetilatorii lenţi E.3 ori mai mare la acetilatorii lenţi B. Reduc capacitatea fagocitară a leucocitelor: A. polimixina E. Următoarele medicamente produc polimiozite cu mialgie. corticosteroizi 95. paracetamolul B. cloramfenicolul C. Tulburări în reacţia metabolică de acetilare determină: A. fenilbutazonă E. T 1/2 al izoniazidei de 2 . inducţie de ALA-sintetază E. tiouracili D.E. Anemia hemolitică imună poate să apară la: A. cloramfenicol B. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii lenţi 100. fenacetină 93. cimetidina B. hemoglobinopatii C. sulfonamidele D. tetracicline D. paracetamol 96. neuroleptice fenotiazine 97. ampicilina C. curba frecvenţei de distribuţie a vitezei de acetilare bimodală la izoniazidă D. contraceptive orale E. izoniazidă B. sulfonamide C. totalitatea semnelor de sevraj observate după oprirea administrării medicamentului 92. penicilina G B. Sunt medicamente methemoglobinizante: A.

Sunt independente de doza. Hemoliza indusă de deficienţa G-6-P-DH B. alfa-adrenomimeticele B. Fenomenul de "up regulation” B. existand o relatie gradata doza-efect B. ß-adrenoliticele C. Întreruperea bruscă a tratamentului E. Stimularea mitozei limfocitare 105. Diminuând treptat dozele de medicament. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune E. Penicilina G 103. Prin administrare de adrenalină pentru a combate manifestările simptomatice B. Piracetam E. Mecanismele implicate în apariţia imunodeficienţei latente sunt: A. Inducţia enzimatică D.A. Clorhidrat de procaină C. Sunt reactii adverse dependente de doza. Sensibilizarea la medicament 109. Fenomenul de "down regulation” C. mai ales pe cale parenterala (i. Sunt reactii neobisnuite. Inhibarea sistemului enzimatic producător de peroxid de hidrogen E. Creşterea sintezei de anticorpi D. dozele obişnuite au efecte toxice E. Prin oprirea imediată a administrării medicamentului incriminat E. Suxametoniu C. pentru efectul antialergic şi imunosupresor C. Loratadina D. care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente. Penicilina G B. Reactiile adverse de tip alergic: A. Sunt reacţii adverse de tip idiosincrazic: A. Efectele teratogene sunt: A. Şocul anafilactic la peniciline D. Efectele adverse de tip toxic: A. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic? A. Apar atunci când. antihistaminice H2-blocante D. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi. Hemisuccinat de hidrocortizon 102. Toleranţa medicamentoasă poate avea drept cauză: A. în functie de bolnav sau de medicament. Continuând tratamentul cu substanţa incriminată sub supraveghere strictă medicală 110. C.v. Apar la o parte din indivizii trataţi cu doze terapeutice de medicamente 104. Tratamentul reacţiilor adverse grave de tip alergic se face: A.). in urma supradozarii D. Sunt consecinţa acţiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor C. Sunt efecte secundare apărute în urma unor doze toxice (supradozări) B. Prin administrare de corticosteroizi i. Crizele de porfirie hepatică după administrarea de inductoare enzimatice E. Pot produce efect rebound la întreruperea bruscă a administrării: A. Acţiune hipoplazică medulară B. Sulfametoxazol B. doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave 107. antidepresivele triciclice E. Izoniazida D. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic D. Reducerea capacităţii fagocitare a leucocitelor C. Sindromul de abstinenţă la întreruperea morfinomimetelor 108. efecte dismorfogene 15 . Dexametazona E. pentru desensibilizare D. Apneea toxică la suxametoniu C.v. metil-xantinele 106.

anomalii morfologice D.B. defecte fiziologice E. suferinte fetale 16 . malformatii C.

Oxacilina C. Eliberează lent benzilpenicilina C. lues (sifilis).Tema nr. Meticilina 112. Fenoximetil penicilina C. C. Combinatia amoxicilina-acid clavulanic 118. Cloxacilina 117. se administreaza pe cale orala. Penicilinele retard: A. Pot fi administrate şi intraarticular 114. se administreaza parenteral. Oxacilina 116. Benzilpenicilina potasica: A. meningita meningococica. Benzatinpenicilina este indicata in: A. angine. Realizează concentraţii sanguine mici D. 17 . Flucloxacilina E. Se administrează şi sub formă de perfuzii intravenoase C. Oxacilina D. Benzatin-benzil penicilina D. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa: A. este inactivata in mediul bazic. Au spectru de activitate extins şi pe enterobacterii E. Bacampicilina C. Carbenicilina D. 3 Antibiotice cu structura betalactamică 111. C. Amoxiclina B. Sunt rezistente la betalactamaze: A. Se injectează intramuscular şi intravenos din soluţii preparate în ser fiziologic B. D. Carbenicilina B. E. Cefoperazona B. septicemii. B. Pot fi utilizate în sifilis 113. Piperacilina D.benzil penicilina E. Se administreaza şi sub formă de injecţii intramusculare D. 119. Carbenicilina 115. E. Se administrează ca soluţii preparate în ser glucozat E. B. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A. este stabila in mediul acid. Ticarcilina C. Sărurile de sodiu şi potasiu ale penicilinei G: A. este incompatibila cu alcoolul. scarlatina. Cloxacilina E. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze: A. Prezintă eliminare urinară lentă B. Fenoximetil penicilina E. Sunt peniciline de depozit: A. Ampicilina E. Benzilpenicilina B. În infecţii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomandă: A. Ampicilina B. Ampicilina C. D. Carbenicilina D. Procain .

Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt: A. Oxacilina: A. ticarcilina. ceftazidina. ticarcilina. E. se administreaza oral sau parenteral. D. E. D. 125. ampicilina + sulbactam. oxacilina. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte: A. este rezistenta la penicilinaza. C. C. este rezistenta la aciditatea gastrica. E. B. B. B. stafilococ auriu. C. C. este o penicilina de semisinteza. amoxicilina. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu: A. 122. in solutii pefuzabile cu pH acid sau alcalin. C. cefazolina. 127. streptococ hemolitic. B. D. carbenicilina + tazobactam. 121. Ampicilina are următoarele proprietăţi: A. maximum 24 ore. C. C. B. asociata in seringa cu alte medicamente. E. cefadroxil. cefradina. cefalotina. 128. oxacilina + acid clavulanic. gonococ. sulbactam. Inhibitori de beta-lactamaza sunt: A. piperacilina + tazobactam. piperacilina. C. dupa preparare extemporaneu. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam) D. 126. ampicilina E. cefalotina. treponema. D. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza: A. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate? A. D. pastrata la + 4 °C. oxacilina. B. B. fenoximetilpenicilina. tazobactam. cloxacilina. ticarcilina 129. cefapirina D. 123. 124. E. E. B. cefalexina. C. protes vulgaris. cefsulfodina. se concentrează în bilă 18 . amoxicilina + acid clavulanic. carbenicilina.120. B. cefamandol. D. acidul clavulanic. are spectru ultralarg de actiune. E. Peniciline active pe proteus si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt: A. D. singura in seringa. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde: A. E.

Cefalosporinele au următoarele caracteristici generale: A. cefotaxim C. profilaxia reumatismului articular acut B. lues E. structură beta-lactamică D. ceftriaxonă E. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la oxacilină sunt corecte: A. este inactivată de sucul gastric C. are risc alergizant redus C. Benzatinbezilpenicilina este indicată în: A. prezintă rezistenţă la penicilinază C.B. Ampicilina are următoarele proprietăţi: A. cefazolina B. este activă în infecţiile ţesutului cerebral E. liposolubilitate mare E. toxicitate redusă C. spectru de activitate mai larg decât al benzilpenicilinei D. Sunt antibiotice bactericide numai în faza de multiplicare a bacteriilor: A. cicloserina C. este contraindicată la bolnavii alergici la penicilină G 136. epurare predominent hepatică B. se administrează în infecţiile aparatului respirator 138. prezintă un efect bactericid în faza de multiplicare şi repaus a bacteriilor B. prezintă acţiune bactericidă în faza de multiplicare şi parţial în faza de repaus a bacteriilor E. eliminarea urinară este întârziată de probenecid 19 . se administrează exclusiv oral B. Benzatinbenzilpenicilina are următoarele caracteristici: A. produce frecvent reacţii alergice E. gentamicina B. are absorbţie bună digestivă B. se administrează oral şi parenteral B. se administrează exclusiv parenteral C. produce rareori reacţii alergice C. cefoperazonă 135. este rezistentă la sucul gastric acid B. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei 130. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei D. rifampicina D. are durată lungă de acţiune (12-24 ore) D. se elimină predominant netransformată prin urină D. este acido-rezistentă E. pielonefrită colibacilară C. este un antibiotic cu spectru larg D. Ampicilina: A. cefuroxim D. este inactivată de sucul gastric C. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generaţia a treia: A. acţiune bactericidă numai în faza de multiplicare a bacteriilor 134. se concentrează în bilă 131. eliminarea renală este întârziată de probenecid D. meningită meningococică D. are efect bactericid E. este indicată în profilaxia de durată a infecţiilor streptococice 132. vancomicina E. Amoxicilina: A. dizenterie bacilară 133. ampicilina 137.

Fenoximetilpenicilina: 20 . carbenicilina C. nafcilina E.E. Este activă pe stafilococul penicilinazo-pozitiv D. Care dintre peniciline sunt active în infecţiile cu Pseudomonas şi Proteus? A. carbenicilina C. procain benzilpenicilina C. În ţesuturile inflamate difuzibilitatea ei diminuă pe măsură ce survine procesul de vindecare C. Cefuroxima sodică C. Ampicilina: A. Dintre cefalosporine se pot utiliza oral: A. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? A. meticilina 140. nu are capacitate alergizantă 139. Care dintre antibiotice cu structură beta-lactamică se absorb pe cale orală? A. cloxacilina D. Cefoperazon difuzează bine în LCR. ampicilina C. Amoxicilina: A. penicilina G B. Are spectrul de activitate asemănător cu al ampicilinei B. Ceftazidima se absoarbe bine la administrare orală 147. amoxicilina E. fiind utilizată în meningite cu germeni gram-negativi. Ceftriaxona este indicată în septicemii şi meningite la bolnavi cu deficit al mecanismelor de apărare C. Cefsulodinul are acţiune foarte intensă pe Pseudomonas D. carbenicilina 143. Este penicilinazo-rezistentă B. Se absoarbe limitat din tubul digestiv. Cefuroxima axetil D. B. Eliminarea ei renală este întârziată de probenecid E. cloxacilina D. Se asociază cu inhibitori de ß-lactamază D. Necesită administrarea înaintea meselor. bacampicilina B. Care dintre următorii compuşi sunt peniciline de depozit (retard): A. meticilina 141. carfecilina D. Care dintre antibioticele cu structură beta-lactamică au spectru antibacterian larg? A. Având acţiune mai intensă decât ampicilina. deoarece absorbţia este mult diminuată în prezenţa alimentelor 145. amoxicilina D. cefoperazona 144. Cefamandolul B. amoxicilina E. calea orală necesitând doze mult mai mari decât calea parenterală 146. benzilpenicilina B. Cefoperazona 148. Cefalexina E. benzatin benzilpenicilina E. ticarcilina D. feneticilina E. procainpenicilina G B. Acţionează bactericid. ampicilina C. penicilina G B. nu se asociază cu inhibitori de ß-lactamază E. oxacilina 142. acţiunea fiind mai intensă decât a ampicilinei C. Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ penicilinazo-secretor? A. Stafilococii rezistenţi la meticilină sunt sensibili la cefalosforine E.

Cefalexina B. flucoxacilina C. dar termorezistentă C. Sunt inhibitori de ß-lactamază: A. Fenoximetilpenicilina E. pielonefrite) E. deoarece nu are acţiune nefrotoxică E. Este indicată în infecţii grave (meningite. Amoxicilina 150. pe baza sinergismului de acţiune D. infectii urinare colibacilare B. Procainbenzilpenicilina D. sunt: A. angina streptococica D. Vancomicina D. se biotransforma in proportie mica 156. Este insolubilă şi stabilă în mediul acid din stomac B. Azlocilina 151. cloxacilina 157. Se utilizează în infecţii urinare sau septicemii cu bacterii gram negative 153. Nu necesită reducerea dozelor în insuficienţa renală. Eritromicina E. ampicilina E. Se absorb bine din tubul digestiv: A. infectii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv C. pneumonii cu pneumococ E. Aztreonamul E. Benzilpenicilina G potasică C. Este foarte activă pe stafilococul producător de penicilinază B. Aztreonamul C. Notati afirmatiile corecte pentru amoxicilina: A. Sunt active pe Proteus si Pseudomonas. absorbtia orala este neinfluentata de prezenta alimentelor B. este indicata in infectii cu germeni sensibili. Canrenoatul de potasiu C. oxacilina D. la pacienti alergici la benzilpenicilina E. Sulbactamul D. Se asociază cu gentamicina. eliminarea renala este intarziata la asocierea cu probenecid C. Este indicată în septicemii 149. carbenicilina C. Este instabilă în mediul acid din stomac. Cefalosporine active in infectiile produse de Pseudomonas. Notati indicatiile gresite pentru benzilpenicilina: A. fenoximetilpenicilina E. fenoximetilpenicilina D. cefsulodina 21 . oxacilina 154. Ticarcilina: A. Este indicată în infecţii cu streptococ. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A.A. Este activă pe multe tulpini de Pseudomonas C. Clavulanatul de potasiu B. cefazolina C. penicilinele: A. ticarcilina B. cefalotina B. sifilis 155. în profilaxia reumatismului D. spectrul antimicrobian este asemanator ampicilinei D. nafcilina B. Sunt antibiotice care prezintă nucleu structural ß-lactamic: A. Latamoxef 152. Carbenicilina B.

Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala. Kanamicina / Colimicina 22 . cefotaxim C. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas sunt: A. treponema E. cefalexina D. cefadroxil C. Eritromicina/clindamicina D. cefapirina 164. Prezinta rezistenta la benzilpenicilina: A. Gentamicina/ampicilina C. feniximetilpenicilina E. stafilococ penicilinazosecretor B. ticarcilina D. fac parte: A. cloxacilina 163. flucloxacilina 162. cefalotina E. meticilina E. cefapirina 158. Meningitele produse de germeni gram negativ pot beneficia de: A. Sunt asocieri antagonice de antibiotice : A. cloxacilina E. enterococ D. cefalotina B. nafcilina D. oxacilina C.D. Peniciline active pe proteus si pseudomonas sunt: A. nafcilina 160. cefsulodina E. Sulfametoxazol / trimetoprim E. cefazolina D. cefoperazon B. streptococ piogen 161. carbenicilina B. cefalexina E. gonococ C. cefradina D. cefradina C. ceftazidina C. Tetraciclina/cloramfenicol B. ceftazidima E. oxacilina D. ticarcilina B. cefamandol 159. cefalotina B. cefamandol 165. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. cefadroxil B. dicloxacilina C. Din grupa cefalosporinelor administrate pe cale orala fac parte: A.

Azitromicina C. antispastice. Roxitromicina D. Au toxicitate relativ redusă D. Amfotericina B 168. C. C. Infecţiile stafilococice D. Diritromicina E. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara. antiacide gastrice neutralizante. La doze mari este nefrotoxică E. 174. Interacţionează cu antiacidele pe bază de ioni de calciu B. Polimixinele B. fenicoli si polipeptide 166. 173. Infecţiile urinare cu Coli 170. produse lactate (in cantitate mare). C. Cloramfenicolul are: A. dau nefro si ototoxicitate. Lincomicina 169. aminoglicozide. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate? A. Actiune intensă pe unii bacili gram negativi D. Pot fi utilizate sub formă de aerosoli C. Actiune intensă pe bacilul tuberculos C. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară C. B. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea concomitenta de: A. Actiune antifungică E. 23 . Fac parte din grupul antibioticelor cu structură macrolidică: A. Pot fi utilizate în bruceloză 172. toate au un potential toxic important. B. tetracicline. impiedica sinteza proteinelor bacteriene. Infecţiile cu anaerobi B. enzime pancreatice. Cisplatina C. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: A. Fac parte din indicaţiile gentamicinei: A. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava. nu se absorb bine dupa administrarea orala. Tetraciclinele: A. Gentamicina: A. Ampicilina D. Este activă pe bacili gram-negativi B. la concentraţii de 4 micrograme/ml E. 4 Antibiotice din alte clase structurale: macrolide. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi. Are structura tetraciclică 171. D. Nu se poate asocia cu betalactamine C. B. Acţiune antivirală 167. Spectru de actiune larg B. preparate din fier. Se condiţionează sub formă de soluţii injectabile D. E. E.Tema nr. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice: A. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil. Furosemidul E. D. Sunt active pe Mycoplasme şi Chlamidia E. Josamicina B. Infecţiile cu Pseudomonas.

polimixina. D. 175. E. activa pe Pseudomonas aeruginosa. C. penicilina. tobramicina. B. concentratii active in 12 ore. stimulare neuromusculara. 178. 176. C. C. cloramfenicolul. tobramicina. gentamicina.). se administreaza la 4 ore. ampicilina. rifampicina. E.r. Dintre aminoglicozide. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi. sufera o biotransformare hepatica importanta. streptomicina. doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice: A. colistina E. 177. B. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern. E. 179. C. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu". 24 . C. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana? A. prezinta toxicitate redusa. absorbtie per os neinfluentata de alimente. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic: A. 183. D. E. se absoarbe bine din tubul digestiv. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica. kanamicina. Comparativ cu tetraciclina. D. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase? A. 180.c. D. E. neomicina. benzilpenicilina. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l. D. B. absorbtie per os buna. bacitracina. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian. E. B. activa pe germeni gram-negativ. neomicina. E. C. sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) urmatoarele: A. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. se elimina pe cale renala. 181. D. streptomicina. 182. C. ototoxicitate. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice: A. D. absorbtie digestiva absenta. E. tetraciclina. E. C. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice.D. Cloramfenicolul prezinta urmtoarele caracteristici farmacologice: A. activa pe germeni gram-pozitiv. B. aplazie medulara). B. in infectii sistemice se administreaza per os. tetraciclina Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene. D. D. C. eritromicina. B. efect bactericid. nu este activa pe cale orala. nefrotoxicitate. polimixina. B. A. B.

rezistenta se instaleaza brusc. are o natură imunoalergică D. acidul nalidixic E. inhibă sinteza proteinelor bacteriene D. se elimină biliar în concentraţii mari C. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu. antiacide gastrice C. Care din următoarele medicamente antibacteriene sunt contraindicate la gravide: A. au o absorbţie digestivă redusă D. eritromicina D. au absorbţie digestivă redusă D. are proprietăţi inductoare enzimatice E.184. calea de administrare numai injectabila. tetraciclina B. apare ca urmare a imaturităţii funcţionale hepatice E. realizează concentraţii mari la nivel biliar B. 185. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice: A. preparate de fier E. este un antituberculos major C. Absorbţia tetraciclinei după administrarea orală poate fi diminuată prin administrarea concomitentă de: A. traversează uşor bariera hematoencefalică E. poate fi letal C. 186. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelulară C. Tetraciclina este indicată în tratamentul următoarelor boli: 25 . se elimina in majoritate renal in forma activa. sunt eliminate predominent pe cale renală în formă activă C.). B. fermenţi pancreatici B. variabila. antispastice 187. Sindromul cenuşiu produs de cloramfenicol la nou-născutul prematur: A. D. prezintă alergie încrucişată cu penicilinele E. se caracterizează prin hipertermie malignă 193.r. produse lactate D.c. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. fier. depozitare la nivelul musculaturii striate. pot provoca atrofia nervului optic B. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch). are o toxicitate renală ridicată D. magneziu. absorbtie per os partiala. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor. se asociaza cu diuretice de ansa. Aminoglicozidele: A. se fixează pe subunităţile ribozomale 30S ale bacteriei şi inhibă sinteza proteică 192. sunt compuşi nefrotoxici ca urmare a acumulării în parenchimul renal E. E. este activă pe germenii cu multiplicare intracelulară B. B. este contraindicata in insuficienta respiratorie 191. Gentamicina: A. C. C. E. nu se asociază între ele datorită riscului crescut de reacţii adverse toxice 189. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici generale ale eritromicinei: A. oxacilina 190. sunt antibiotice de elecţie în infecţiile survenite la gravide 188. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l. fenoximetilpenicilina C. se datorează eliminării renale deficitare a antibioticului B. nu se recomandă la bolnavii cu insuficienţă renală B. Aminoglicozidele: A. D.

tetraciclinele au spectru larg de acţiune B. cilindrurie 199. are acţiune bactericidă 200. Aminoglicozidele prezintă următoarele proprietăţi comune: A. eritromicina E. aplazie medulară C. Colistin: A. Se absorb bine după administrare orală B. leucopenie D.şi nefrotoxice 26 . tetraciclinele sunt indicate în infecţia cu mycoplasma şi chlamydia D. Următoarele efecte adverse pot să apară în tratamentul cu cloramfenicol: A. ameliorează nefrotoxicitate aminoglicozidelor B. cu excepţia: A. kanamicina B. Pătrund bine în lichidul cefalorahidian C. tetraciclinele sunt recomandate în ultimul trimestru de sarcină şi prima copilărie E. nu traversează placenta C. se elimină predominant renal E. Cloramfenicolul: A. creşte efectele de blocare neuromusculară ale curarizantelor E. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. alergii E. Menţionaţi care dintre următoarele efecte adverse sunt caracteristice streptomicinei: A. eritromicină B. spiramicină C. are concentraţii pulmonare superioare celor sangiune B. se absoarbe digestiv C. anemie hemolitică D. meningită meningococică E. cloramfenicol C. Sunt oto. albuminurie. are absorbţie digestivă bună 198. tulburări auditive C. ototoxicitate 202. tetraciclinele pot produce pigmentaţii dentare şi carii la copii 195. gonoree 194. gentamicina 196. acnee C. streptomicină D. produce anemie aplastică 197. Următoarele antibiotice sunt macrolide. tifos exantematic B.A. pigmentaţii dentare E. infecţii cu mycoplasma pneumoniae D. se elimină biliar E. tulburări vestibulare B. tetraciclinele traversează placenta şi trec în laptele matern C. rosaramicină 201. prezintă absorbţie bună după injectare intramusculară D. anemie aplastică B. Care dintre următoarele antibiotice nu se administrează oral pentru efecte sistemice? A. are absorbţie bună rectală B. penetrează uşor bariera hematoencefalică C. kanamicină E. trece greu prin bariera placentară D. polimixina B D. Polimixina B: A. este biotransformat la nivel hepatic D.

Infestări cu protozoare (Entamoeba histolytica) 206. Cefalosporinele B. Traversarea barierei hemato-encefalice C. Netilmicina 205. Eritromicina 204. cu diminuarea toxicităţii. Eritromicina D. Reacţiile adverse ale cloramfenicolului sunt: A. Barbituricele C. Salmoneloze (inclusiv febră tifoidă) B. Cimetidina B. Concentrare în formă activă în bilă E. Griseofulvina C. Tifos exantematic D. Polimixinele D. Penicilina G C. Amikacina C. Kanamicina B. Difuziune bună în toate ţesuturile B.D. Furosemidul E. Ampicilina B. Pseudomonas aeruginosa D. Ciprofloxacina D. Gentamicina 27 . Cresc efecte cloramfenicolului: A. Alcaloză metabolică 211. Prezintă acţiune de tip curarizant E. Paracetamolul E. Se elimină prin bilă. Sinergism de acţiune utilizat în terapie. Enterită stafilococică severă D. Traversarea barierei placentare D. Timp de înjumătăţitre lung (peste 14 ore) 209. Fenitoina D. Care dintre antibiotice sunt active pe Treponema pallidum? A. Glutetimida 207. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor: A. Mycobacterium tuberculosis E. Eritromicina are următoarele proprietăţi farmacocinetice: A. Gentamicina C. Tuberculoză extrapulmonară la copii E. Bacitracina E. Meningite cu bacili gram negativ sensibili C. Tetraciclinele E. Clindamicina D. Benzilpenicilina B.şi ototoxicitate B. Bordetella pertussis C. Nefro. Mycoplasma pneumoniae B. la asocierea între ele 203. Eritromicina este antibiotic de elecţie în infecţiile cu: A. Care dintre următoarele antibiotice aparţin clasei aminoglicozidelor: A. putând fi utilizate în infecţii biliare: A. Lincomicina E. Corynebacterium diphteriae 210. Fenoximetilpenicilina 208. Aplazie medulară C. Tulburări la nivelul mucoaselor E. Cloramfenicolul este antibiotic de elecţie în: A.

concentratia serica este crescuta in insuficienta renala D. rosaramicina este inactiva pe mycoplasme D. dizenterie) 216. comparativ cu streptomicina E. clindamicina este inactiva pe Bacteroides fragilis E. creste nefrotoxicitatea aminoglicozidelor 28 . Corynebacterium B. eritromicina baza este partial inactivata de sucul gastric B. Cl. furosemid C. absorbtia orala este incompleta B. Cresc toxicitatea renala a aminoglicozidelor. infectii urinare cu colibacil C. creste toxicitatea teofilinei E. minociclina este o tetraciclina semiretard cu durata actiunii 12 ore D. stafilococ. tobramicina are efecte adverse acustico-vestibulare mai reduse comparativ cu gentamicina C. se concentreaza in bila. infectii produse de Mycoplasma D. tetraciclina realizeaza concentratii de 10 ori mai mari in bila. infectii digestive produse de Candida albicans 218. saliva si secretii bronsice C. cisplatin D. absorbtie digestiva medie (aproximativ 30%) B. infectii produse de Chlamydia E. streptococ. absorbtia tetraciclinei scade la asocierea cu saruri de calciu C. Notati afirmatiile corecte pentru cloramfenicol: A. 70% din doxiciclina filtrata glomerular. ticarcilina E. amfotericina B B. se elimina predominant netransformata prin urina (aproximativ 80%) C. se reabsoarbe la nivelul tubilor renali 219. este activa pe bacili gramnegativ E. spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram pozitiv: pneumococ. carbenicilina 215. pristinamicina este indicata in infectii cutanate cu stafilococ si streptococ 214. pneumonie cu pneumococ B. comparativ cu cele plasmatice B. tetanii. la doze terapeutice are efect bacteriostatic D. produce aplazie medulara 220. sunt: A. Notati afirmatiile corecte: A. neomicina se utilizeaza oral. absorbtie digestiva inalta B. foarte activa pe gonococ C. B. nu traverseaza placenta E. kanamicina este mai activa pe bacilul Koch. cu germeni sensibili (Salmonella. dupa administrare intramusculara. Notati afirmatiile incorecte: A. are efect ototoxic E. este activ pe bacili gram negativ C. Notati afirmatiile corecte: A. este antibiotic de prima alegere in infectiile cu Pseudomonas aeruginosa 213. gentamicina este activa pe stafilococ D. Shigella) B. sunt: A. Afirmatiile corecte pentru streptomicina. Tetraciclinele sunt indicate in: A. este contraindicata administrarea in insuficienta hepatica D. in infectii ale tubului digestiv. este activa pe bacilul tuberculos D. doxiciclina este inactiva pe streptococul hemolitic grup A E.212. spiramicina are difuziune buna in plaman. anthracis. sunt: A. spectinomicina este foarte activa pe gonococ 217. se administreaza oral in infectii cu germeni sensibili (enterocolite. in forma activa C. substantele: A. Afirmatiile corecte pentru eritromicina. Afirmatiile incorecte pentru polimixina B.

Acidul pipemidic B. Lambliaza C. Angina streptococica B. Au spectru antibacterian larg 225. Au absorbţie digestivă redusă B. 5 Chimioterapice antibacteriene şi antimicotice Chimioterapice antibacteriene 221. Se obţin prin sinteză chimică D. reprezinta fluorochinolona cu spectru larg (efect bacteriostatic si bactericid) C. Nitrofurantoina E. reprezinta asocierea dintre sulfametoxazol si trimetoprim B.Tema nr. Apartine clasei derivatilor de chinoleină E. Este un derivat de nitroimidazol D. Acidul nalidixic: A. eruptii cutanate 229. reprezinta principiul activ din: Biseptol. Sifilisul 228. Clorchinaldolul 223. Se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice 222. Fluorochinolonele: A. Nu fac parte din indicaţiile clorchinaldolului: A. Intră în combinaţie cu trimetoprimul: A. Se utilizează în infecţii urinare şi intestinale B. Spre deosebire de ciprofloxacina. Tagremin. Prin expunere la soare. Sulfametoxazol D. Care afirmatii sunt corecte pentru Cotrimoxazol: A. Amoebiaza D. Nu se indică în infecţii urinare E. Septrin C. Fac parte din grupul fluorochinolonelor: A. interactioneaza cu saruri de aluminiu si de magneziu. precum si cefalee. prezinta efecte adverse la nivel digestiv. Flumequina C. Poate produce anemie hemolitică la deficienţi în G-6PD C. Sulfadimidina E. Fleroxacina C. Alegeti raspunsurile corecte pentru Ciprofloxacinum: A. reprezinta antibiotic beta-lactamic inrudit cu Flucloxacilina B. ceea ce determina scaderea absorbtiei Ciprofloxacinei E. Sunt antiinfecţioase de origine naturală C. Furazolidona: A. Norfloxacina D. Sulfamedrol 227. Amoxicilina B. Rosoxacina 224. Aparţin grupului chinolonelor: A. Se recomandă în infecţii urinare B. Clorchinaldolul B. Cliochinolul E. poate produce fotosensibilizare D. Are eliminare redusă prin fecale E. poate fi utilizat în insuficienta renală severă C. Ofloxacina D. Este activă şi pe unele protozoare 226. Gastroenterita nespecifica E. are efect de foarte lunga durata 29 . actiunea sa nu este influentata de cationi divalenti sau trivalenti D. Sulfametoxazol C.

inhiba ADN-giraza bacteriana C. este indicat în trichomoniază D. acţionează ca antagonişti competitivi ai acidului paraaminobenzoic B. cauzate de germeni sensibili 230. este contraindicat în sarcină B. urina se coloreaza in albastru 231. dezvoltă rapid rezistenţă bacteriană 237. enterite. prezinta actiune bactericida pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv D. Furazolidona: A. se indica in infectii urinare acute si cronice. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene: A. Efectele adverse produse frecvent de sulfamidele antibacteriene sunt: A. se recomandă a fi administrate topic la nivel cutanat. enterocolite. acţiunea lor antibacteriană este diminuată în prezenţa puroiului 30 . nu s-au constatat reactii de tip Disulfiram la administrarea Furazolidonei simultan cu alcool E. se indica in infectii intestinale: dizenterie. meningococ B. proteus 234. fiind posibil sa afecteze cartilajul osos 232. colită pseudomembranoasă D. colorează urina C. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Sulfadoxina: A. poate produce sindrom lupoid E. este sulfamida semiretard B. este contraindicata la copii E. toxiinfectii alimentare D. poate fi asociat cu acidul nalidixic pentru creşterea eficienţei terapeutice C. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la nitrofurantoin: A. este eficace in tuberculoza la nivel renal E. in timpul terapiei cu Furazolidona. determină fotosensibilizare E. este sulfamida cu actiune de foarte lunga durata D. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la metenamină: A. pentru creşterea eficienţei terapeutice se preferă a fi asociate cu metenamină D. este activ in infectii respiratorii. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Furazolidona: A. nu se va utiliza la copii. poate irita căile urinare cănd debitul urinar este scăzut D. prezinta frecvent efecte adverse grave ceea ce le limiteaza utilizarea 233. este contraindicată în insuficienţa renală C. poate creşte methemoglobina B. Selectati variantele corecte pentru Fluorochinolone: A. impune evitarea consumului de alcool în cursul tratamentului 236. otita medie. shigella C. inhiba sinteza peretelui celulei bacteriene B. tulburări de echilibru E. se indica in trahom si profilaxia holerei C. recidivante C. reprezintă medicaţia de elecţie în nocardioză E. clostridium tetani D. datorită unei bune toleranţe la acest nivel C. cristalurie B. apnee prin efect curarizant 235. irită mucoasa tubului digestiv D. febra tifoida. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile) E. Acidul nalidixic este activ pe următorii germeni: A. se recomanda exclusiv in infectii urinare necomplicate si complicate E. are proprietăţi inductoare enzimatice 238. este un antibacterian activ faţă de colibacil şi proteus B. erupţii cutanate C. este derivat de nitrofuran cu absorbtie redusa din tubul digestiv B.D. klebsiella pneumoniae E.

cristalurie B. sulfamidelor hipoglicemiante C. leucopenie B. sulfadimetoxin 246. sulfafurazol C. hematocrit E. sulfafurazol C. anticoagulante orale E.239. sulfadiazina E. sulfalen D. se elimină prin secreţia lactată D. acid uric C. metabolizare hepatică prin glucuronoconjugare D. citoliză hepatică 240. ftalilsulfatiazol E. Dapsona: A. metotrexat D. tulburări acustico-vestibulare E. Farmacocinetica acidului nalidixic cuprinde: A. Care dintre următoarele sulfamide prezintă acţiune antibacteriană de lungă durată? A. norfloxacina E. Printre efectele adverse ale acidului nalidixic se numără: A. antiaritmice 242. Tratamentul cu sulfamide antibacteriene poate determina creşterea următoarelor teste de laborator: A. este medicamentul de elecţie în lepră 247. legare de proteinele plasmatice 95% C. sulfametoxidiazina D. mafenid 245. eliminare crescută prin fecale 248. Care dintre chimioterapicele antibacteriene sunt folosite exclusiv în infecţii urinare? A. Care dintre sulfamide se aplică local în infecţii la nivelul tegumentelor şi mucoaselor? A. Furazolidona: 31 . acid nalidixic B. furazolidona D. deprimare respiratorie C. eozinofilie D. Sensibilizarea la sulfamide este o stare indicată de existenţa în antecedente a următoarelor reacţii adverse: A. absorbţie digestivă bună B. sulfametoxidiazina B. sulfacetamida B. bilirubinemie indirectă B. digitalicelor B. eliminare renală 90% E. nu se absoarbe digestiv B. intră în circuitul enterohepatic C. vertij E. trimetoprim 244. febră D. vărsături C. nu se elimină prin urină E. dermatită 241. hemoglobină 243. nitrofurantoina C. fotosensibilizare D. Sulfamidele antibacteriene accentueaza efectele farmacologice ale: A.

este indicată în infecţii urinare acute 249. Miconazol B. Are şi acţiune antiinflamatoare E. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la Clotrimazol sunt adevărate: A. produce anemie hemolitică la cei cu deficit de G-6-PD Antimicotice 251. Este un inductor enzimatic D. Se administrează pe cale parenterală pentru tratarea unor micoze sistemice grave E. Amfotercina 254. Natamicina B. Este un antimicotic cu structură bis-triazolică B. se elimină prin bilă şi urină B. Natamicina: 32 . nu se elimină renal E. Este un antibiotic antimicotic cu structură polienică B. Flucitozina 255. Se comercializează sub denumirea Nizoral 257. Nitrofurantoina: A.14 zile D. Este un antibiotic cu efect fungicid şi fungistatic utilizat în terapia onicomicozelor C. Se utilizeaza ca antimicotic local D. Amfotericina: A. Este un antibiotic antiviral C. Este un derivat de imidazol B. Griseofulvina D. Clorfenesina C. se administrează în infecţii ale aparatului urinar C.A. Este un antibiotic cu acţiune antibacteriană B. se elimină prin fecale. este contraindicată la bolnavi cu insuficienţă renală 250. se administrează în infecţii ale tubului digestiv B. Se utilizeaza ca antimicotic sistemic C. Metenamina: A. se administrează în enterocolite şi toxiinfecţii alimentare E. Este un antimicotic de origine naturală E. Tolnaftat E. în cea mai mare parte D. eliberează formaldehidă la pH < 5 D. Prezintă toxicitate scăzută la nivel renal 252. Tinidazol C. Se absoarbe bine dupa administrare orala E. timp de 10 . Absorbţia orală este crescută în prezenţa unor alcalinizante C. Econazol E. Este un antimicotic cu acţiune locală şi sistemică D. prezintă absorbţie bună din tubul digestiv B. se administrează în infecţii urinare E. Se administrează pe cale orală prezentând o absorbţie crescută din tractul digestiv D. Griseofulvina: A. Nistatina D. se elimină prin fecale C. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase sunt macrolide polienice cu proprietăţi antimicotice: A. Este medicament de elecţie în pitiriazis 256. prezintă absorbţie redusă din tubul digestiv C. Care dintre următoarele substanţe sunt utilizate în terapia pitiriazisului: A. se administrează oral. Are si activitate antitrichomonazica 253. Ketoconazolul: A.

A. Griseofulvina B. ketoconazolul B. nistatinul B. este un derivat de imidazol C. Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Septozol: A. Se comercializează sub denumirea Pimafucin 259. se administreaza exclusiv oral 33 . Precizaţi care dintre următoarele antimicotice se utilizează sistemic: A. Amfotericina C. se utilizeaza in dermatologie si stomatologie 263. Fluconazol 261. Ketoconazol E. Miconazol D. amfotericina B D. Clotrimazolul: A. antimicotic si antitricomonazic D. Este o macrolidă polienică naturală C. este antibiotic obtinut din mediul de cultura de Streptomyces natalensis 262. Este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice B. Nistatinul: A. se obtine din iod si un detergent neionic E. natamicina C. amfotericina B D. Precizaţi care dintre următorii compuşi antimicotici sunt derivaţi de imidazol: A. griseofulvina 265. Se utilizează pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot apărea în cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg D. flucitozina E. este eficace in candidoze. se utilizeaza exclusiv pe cale parenterala C. Care dintre urmatoarele substante sunt antibiotice antimicotice: A. epidermofitie. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic: A. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Econazol: A. nistatinul C. Are şi acţiune antrichomonazică E. Este medicamennt de elecţie pentru tratarea candidozelor sistemice E. amfotericina B D. econazolul 264. chimioterapic imidazolic. Absorbţia din tubul digestiv este redusă D. se utilizeaza sub forma de comprimate vaginale D. Este un antibiotic polienic de sinteză B. Acid salicilic 260. Flucitozina C. Se condiţionează sub formă de flacoane de uz parenteral C. Clotrimazol B. este un antimetabolit al uracilului B. griseofulvina 266. Miconazol D. Tolnaftat E. flucitozina E. reprezinta un iodofor B. antifungic si antimicrobian B. clotrimazolul E. prezinta dezavantajul indepartarii cu dificultate de pe tegumente si lenjerie C. Se condiţionează în flacoane de uz parenteral 258. ketoconazolul B. griseofulvina C. tricofitie E. Care dintre urmatoarele substante sunt macrolide polienice: A. este antimicrobian.

histoplasmoză pulmonară E. Antimicotice antibiotice sunt reprezentate de: A. griseofulvina C. este un antibiotic antimicotic cu structura polienica B. infecţie cu pseudomonas aeruginosa B. are şi efect inhibitor enzimatic C. Clotrimazol E. nu actioneaza in tricomoniaza vaginala 267. se administrează parenteral sub formă de perfuzii în micozele sistemice grave B. Nistatina D. Flucitozina 34 . amibiază intestinală 269. se administreaza exclusiv local E. onicomicoză 271. nu este sensibilă la lumină C.D. Se utilizează în dermatomicozele sistemice: A. după administrare orală se absoarbe complet din tubul digestiv 275. acţionează numai fungistatic D. Următoarele afirmaţii privind farmacoterapia Amfotericinei B sunt adevărate: A. tricomoniază C. clotrimazol 274. amfotericina B E. Ketoconazolul: A. Griseofulvina C. este un derivat al citozinei C. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la flucitozină: A. epidermofiţii D. onicomicoze E. se administrează exclusiv oral E. Griseofulvina este indicată în: A. este o substanta solubila in apa E. este indicată în candidoza intestinală 273. meningita cu haemophilus influenzae C. Nistatinul: A. este o substanta sensibila la lumina D. poate provoca pancitopenie 272. flucitozina D. este un derivat al citozinei 268. se indică în micozele pielii capului D. micoze respiratorii B. are o difuzie bună în LCR B. este singurul antimicotic recomandat la gravide E. este un derivat de imidazol D. are un efect scăzut în cazul coadministrării cimetidinei E. poate provoca hepatotoxicitate 270. dar nu si în LCR B. buclosamida B. nu dezvoltă rezistenţă C. are o difuzie largă în ţesuturi. efectul advers cel mai grav este afectarea renală D. Miconazol B. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la griseofulvină: A. nu dezvoltă rezistenţă C. aspergiloză D. asociată cu alcool provoacă efecte de tip antabuz B. Natamicina este indicată în: A. se elimină predominent prin fecale E.

produc deprimare respiratorie D. midriaza. B. stimuleaza respiratia D. deprima respiratia D. fentanyl B. sindromul de abstinenta la opioide imbraca manifestari de tip adrenergic 279. este interzisa asocierea unui analgezic opioid cu unul neopioid E. in hipertrofie de prostata C. este agonist-antagonist pe receptorii opioizi C. Analgezicele opioide: A. naloxona E. serotonina. ca antitusive 283.Tema nr. in anestezia generala E. Opiodele: A. are efecte antihistaminice 281. codeina 280. postoperator D. D. toleranta are la baza un mecanism de heteroreglare up C. B. Morfina: A. produc retentie urinara 282. cresc peristaltismul E. metadona C. cresc tonusul uterului gravid 278. C. toleranta nu se instaleaza pentru efectul constipant D. produc toleranta si dependenta E. euforie. enkefaline. in insuficienta respiratorie B. are proprietati constipante E. sufera intens efectul primului pasaj hepatic B. Analgezicele opioide: A. stimuleaza centrul tusei B. C. E. dependenta fizica. scad pragul perceperii durerii B. sunt eficace in durerea somatica si viscerala C. pentazocina D. Care analgezice morfinomimetice sunt agonisti puternici pe receptorii μ: A. Care afirmatii sunt adevarate: A. 284. Agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi sunt: 35 . se indica in dureri intense B. sunt numai produse de sinteza C. 6 Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice Analgezice morfinomimetice 276. produc midriaza C. actioneaza exclusiv ca agonisti pe receptorii miu 277. Se contraindica utilizarea opioizilor: A. analgezie (la nivel supraspinal). produc greata si voma E. A. activarea receptorilor miu este responsabila de farmacodependenta B. la om au efect excitant pe SNC D. histamina. deprimare respiratorie. Activarea receptorilor opioizi miu este asociata cu urmatoarele efecte: A.

naloxona. E. dependenta fizica. are efect analgezic puternic. datorita procentului redus de legare de proteinele plasmatice. biodisponibilitate per os redusa. 293. 288. colica hepatica. E. C. 285. deprimare respiratorie. 36 . durata de actiune analgezica medie. biodisponibilitate per os buna. copii sub doi ani. astm bronsic. analgezie. dinorfine. 289. D. risc mic de farmacodependenta. Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina? A. A. naloxona. E. 287. colica renala (asociat cu un spasmolitic). mictiuni frecvente. nalorfina. 286. dependenta psihica. C. are efect analgezic mediu. B. pentazocina. endorfine. Morfina prezinta urmatoarele efecte secundare: A. dependenta psihica si fizica. metadona. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza: A.48 ore) si risc de cumulare. Morfina are urmatoarele contraindicatii: A. D. E. diaree. nu prezinta risc de acumulare. diaree. morfina. B. D. codeina.D. C. E. C. D. deprimarea centrului respirator. E. C. deprimarea respiratiei. toleranta. midriaza (exceptie petidina). deprimare respiratorie. B. D. urticarie. C. Care din urmatoarele medicamente au actiune antagonista asupra receptorilor opioizi? 291. D. D. E. C. hipertensiune arteriala. voma. D. B. E. B. Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina? A. are si mecanism analgezic monoaminergic spinal. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt: A. E. urticarie. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse: A. metadona. deprimarea centrului tusei. greata. durata de actiune analgezica lunga (8 . nalorfina. 290. C. E. toleranta. B. scaderea tonusului musculaturii netede a aparatului digestiv. B. B. hipertensiune arteriala. Profilul farmacocinetic al metadonei este: A. 292. D. bronhodilatatie. induce greata si voma. abdomen acut. codeina. B. C.

E. Care dintre următoarele efecte pot fi atribuite analgezicelor morfinomimetice: A. durata de actiune analgezica medie (2 . produce analgezie spinala. agonist pe receptorii opioizi miu. 302. este deprimant al centrului respirator. coeficient de epurare hepatica mic. laxativ-purgativa. C. C. E. retenţie urinară B. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice pentazocinei: A. analgezica. în arsuri intense E. scăderea secreţiilor digestive Analgezice antipiretice 301. B. antivomitiva. antitusiva. în dureri cronice intense B. Tipurile de actiuni farmacodinamice care pot fi produse de analgezicele opioide sunt: A. B. clearance hepatic dependent de functia cardiaca. D. Produce aceleaşi efecte terapeutice şi adverse la doze mici şi la doze mari D. deprimarea respiratiei. bronhodilatatoare. D. Antipireticele reduc atat temperatura crescuta (in febra) cat si temperatura normala a organismului 303. D. E. E. postoperator C. midriază E. iritaţie gastrică 300. B. biodisponibilitate redusa p. D. tensiunea arteriala. relaxarea sfincterului Oddi B. în patologia obstetricală 299. C. Supradozarea si intoxicatia acuta cu analgezice opioide se manifesta prin: A. Profilul farmacocinetic al morfinei este: A.o. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic: A. C. diaree D. 295. Antipireticele produc vasodilatatie periferica. variabilitate farmacocinetica mare dependenta de activitatea enzimatica hepatica si debitul sanguin hepatic.294.. Unele analgezice-antipiretice au si efecte antiinflamatoare B. deprimarea respiraţiei D. Analgezicele morfinomimetice pot fi administrate: A. B. 296. Care dintre afirmatiile referitoare la Metamizol sodic sunt corecte? 37 . agonist pe receptorii opioizi k (kappa). Nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutive E. 297. Analgezicele morfinomimetice pot provoca: A. C. mictiuni frecvente. La dozele analgezice produc somnolenta si somn D. transpiratie. Efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6 g/zi). Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele analgezice antipiretice sunt corecte? A. delir B. midriază E. mioza (exceptie petidina). Actioneaza ca analgezice ridicand pragul perceperii durerii fara a influenta reactia la durere. debitul sanguin hepatic. hipotensiune arterială C. hipotensiune arteriala cu stare de soc. 298. la bolnavii cu abdomen acut D. scaderea metabolismului. mioză C. este euforizant. Poate produce bronhoconstricţie C. diaree. E. În intoxicaţia acută produce convulsii.7 ore).

reactii alergice cutanate. mialgii. fiole D. D. C. p-acetilaminofenol. D. 305. C. E. efect proulcerogen gastric.antipiretica sunt: A. D. 310. 309. Actiunea antiagreganta plachetara a acidului acetilsalicilic are ca mecanism: A. Aminofenazona poate produce urmatoarele reactii adverse: A. inhibarea biosintezei de prostaglandina E2 (PGE2) cu efect pirogen la nivel hipotalamic. B. Nu poate fi administrat pe cale i. D. C. inhibarea biosintezei de prostaglandine citoprotectoare la nivelul mucoasei gastrice. leucopenie si agranulocitoza. inhibarea biosintezei de prostaciclina (PGI2). ulcer gastric. 307. Poate produce alergii cutanate si leucopenie E. acidul acetilsalicilic. supozitoare. mecanism central talamic (ridicarea pragului perceperii durerii). D. 308. D. propifenazona. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce urmatoarele reactii adverse: A. C. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii: A. Paracetamolul este: A. fenacetina. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate in nociceptie. Se conditioneaza sub forma de comprimate. leucopenie. methemoglobinemie. D. B. Care sunt formele sub care acidul acetilsalicilic prezinta o biodisponibilitate ridicata? A. B. alergie la salicilati. boli hemoragice. Analgezice antipiretice derivati de acid salicilic (salicilati) sunt: A. B. alergie la pirazolone. forma cristalizata din n-hexan. cefalee. microhemoragii. insuficienta hepatica. hepatotoxicitate. C. antipiretice si antispastice bune C. mecanism periferic antinociceptiv (antihiperalgezic). altralgii. B. forma de acid. E. E. acetilarea ciclooxigenazai-1 (COX-1) din trombocite. Are efecte analgezice. neoplasm gastric. B. diflunisalul. neoplasm gastric. C.A. E. neoplasm gastric. 312. E. B. agranulocitoza). E. forma cristalizata din etanol. D. Este contraindicata administrarea la copiii de orice varsta B. ulcer gastro-duodenal. E. Mecanismele de actiune care stau la baza actiunilor analgezica . C. B. 311. inhibarea ireversibila a ciclooxigenazei-2 (COX-2). tulburari sanguine (leucopenie. 306. Metamizolul (noraminofenazona) prezinta urmatoarele contraindicatii: A. antiagregant plachetar. sarea de sodiu. acetilarea ciclooxigenazei-1 (COX-1) din endoteliul vascular. analgezic. inhibarea biosintezei plachetare de tromboxan A2 (TxA2). benorilatul. C. E.v 304. B. eruptii cutanate alergice. C. 38 . omprimate efervescente (cu NaHCO3).

D. antipiretic; E. antiseptic-dezinfectant. 313. Precizati medicamentele analgezice - antipiretice: A. pitofenona; B. propifenazona; C. paracetamol; D. metamizol; E. fenpipramida. 314. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de paracetamol: A. icter; B. methemoglobinemie; C. efect proulcerogen gastric; D. citoliza hepatica; E. eruptie cutanata. 315. Acidul acetilsalicilic este indicat în: A. artralgii B. infecţii acute febrile C. dureri preoperatorii moderate D. tromboflebită acută E. dismenoree 316. Acidul acetilsalicilic: A. la doze mari are efect hipoprotrombinizant B. este antipireticul recomandat la pacienţii cu teren atopic C. este contraindicat înainte de o intervenţie chirurgicală D. poate provoca citoliză hepatică E. are efect uricozuric 317. Acţiunea farmacodinamică a acidului acetilsalicilic se caracterizează prin: A. analgezie intensă B. bronhoconstricţie C. efect uricozuric D. efect antiagregant plachetar la doze mari E. efect ulcerigen 318. Analgezicele antipiretice: A. prezinta efect euforizant B. au acţiune analgezică în principal la nivelul talamusului ridicând pragul perceperii durerii C. efectul analgezic este mai intens în afecţiunile viscerale D. unele au şi efect antiinflamator E. au efect hipotermizant 319. Metamizolul poate provoca: A. leucopenie B. cancer gastric C. erupţii alergice cutanate D. necroză hepatică E. retenţie urinară 320. Paracetamolul este contraindicat în: A. insuficienţă respiratorie B. insuficienţă renală C. insuficienţă hepatică D. insuficienţă coronariană E. insuficienţă cardiacă 321. Paracetamolul poate provoca următoarele efecte adverse: A. hipotensiune arterială B. rabdomiolize C. retenţie urinară D. necroză hepatică E. microhemoragie gastrică

39

322. Paracetamolul: A. are efect antipiretic şi analgezic moderat B. la doze mici, subanalgezice, are acţiune antiinflamatoare moderată C. la doze mari este hepatotoxic D. are efect methemoglobinizant E. poate provoca microhemoragii gastrice 323. Paracetamolul: A. este contraindicat la pacienţii trataţi cu antivitamine K B. este antipireticul preferat la astmatici C. poate fi folosit în cursul sarcinii D. poate determina citoliză hepatică în caz de supradozaj E. este contraindicat la sugari 324. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic: A. provoacă bronhoconstricţie B. se indică în obţinerea preoperatorie a analgeziei C. la doze mari are efect antiagregant plachetar D. are acţiune antipiretică mai intensă decât paracetamolul E. are efect uricozuric 325. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la noraminofenazonă: A. la doze mari are şi efect antiinflamator B. poate induce cancer gastric C. este un analgezic mai intens decât aminofenazona D. poate provoca leucopenie E. intră în compoziţia preparatului Antinevralgic 326. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la paracetamol: A. are efect methemoglobinizant B. este contraindicat în insuficienţă respiratorie C. poate provoca rabdomiolize D. este metabolitul activ al fenacetinei E. poate induce cancer gastric 327. Acidul acetilsalicilic are următoarele acţiuni farmacodinamice: A. analgezică, antipiretică B. antiinflamatoare puternică C. antiagragantă plachetar la doze subanalgezice D. hipercolesterolemiantă E. hiperglicemiantă 328. Acidul acetilsalicilic are următoarele efecte adverse: A. bronhoconstricţie B. favorizarea accidentelor trombotice la doze mici C. acufene D. edem angioneurotic E. farmacodependenţă 329. Acţiunea analgezică antipiretică a AINS se realizează prin: A. mecanism central la nivel talamic B. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate în nocicepţie C. inhibarea COX-2 inductibilă D. inhibarea biosintezei de PGE-2 cu efect pirogen la nivel hipotalamic E. inhibarea COX-1 constitutivă 330. Acţiunea antispastică musculotropă este caracteristică pentru: A. metamizol B. fenacetină C. acid acetilsalicilic D. paracetamol E. aminofenazonă

40

Tema nr. 7 Hipnotice şi tranchilizante Hipnotice
331. Care afirmatii sunt corecte? A. Amobarbitalul are efect sedativ, hipnotic, cu durata lunga de actiune. B. Ciclobarbitalul este activ in marele rau epileptic C. Amobarbitalul se utilizeaza ca anestezic general de scurta durata D. Ciclobarbitalul este un barbituric cu durata scurta de actiune E. Fenobarbitalul este un hipnotic cu durata lunga de actiune 332. Ce modificări ale funcţiilor fiziologice pot apare în timpul somnului fiziologic? A. Starea de conştienţă este suprimată B. Motilitatea voluntară nu este abolită C. Motilitatea reflexă este diminuată D. Pragul reflex este scăzut E. Metabolismul bazal este crescut 333. Derivaţii barbiturici determină A. Deprimarea respiraţiei celulare B. Accentuează oxidarea glucozei C. Blochează sinteza de ATP D. Creşte consumul de oxigen la nivelul creierului E. Scade consumul de oxigen la nivelul creierului. 334. Hipnocoecitivele: A. Sunt deprimante selective ale sistemului nervos central B. În funcţie de doză produc: sedare-somn-somn hipnotic-somn narcoti-comă-moarte C. Deprimă respiraţia D. Nu modifică EEG nocturn E. Reduc durata somnului paradoxa REM 335. Hipnoinductoarele A. Nu produc somn narcotic B. Acţionează selectiv pe receptorii specifici (GABA) C. Trezirea din somn se face greu cu stări de obnubilare D. Efectele asupra SNV, circulaţie şi respiraţie sunt intense E. Produc o inducţie enzimatică marcată. 336. Terapia insomniilor constă în administrarea de A. Nootrope B. Sedative C. Hipnotice D. Psihostimulente E. Anxiolitice 337. Actiunea inductoare enzimatica a fenobarbitalului explica: A. diminuarea eficacitatii unor medicamente asociate; B. actiunea deprimanta gradata asupra SNC; C. potentarea efectului bauturilor alcoolice; D. durata lunga de actiune; E. toleranta prin mecanism farmacocinetic. 338. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism prin mecanism farmacocinetic (inductie enzimatica) cu scaderea eficacitatii urmatoarelor medicamente: A. contraceptive orale; B. propranolol; C. anticoagulante cumarinice; D. teofilina; E. medicamente antiacide. 339. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta si durata de actiune scurte: A. pentobarbital; B. fenobarbital;

41

C. amobarbital; D. hexobarbital; E. ciclobarbital. 340. Care sunt afirmatiile corecte privind ciclobarbitalul: A. latenta si durata a efectului scurte; B. indicat in insomnii terminale (trezirea precoce); C. este hipnocoercitiv (nu hipnogen); D. este indicata administrarea timp indelungat; E. este anticonvulsivant indicat in marele rau epileptic. 341. Dupa administrare repetata hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele reactii adverse: A. efect "rebound" cu vise neplacute (cosmaruri), la oprirea brusca a tratamentului; B. obisnuinta; C. cresterea metabolismului bazal; D. inhibitie enzimatica; E. dependenta fizica (sindrom de abstinenta cu convulsii). 342. Intoxicatia acuta cu fenobarbital se trateaza prin: A. flumazenil; B. un diuretic osmotic; C. haloperidol; D. alcalinizarea urinii; E. alcool etilic. 343. Mecanismul de actiune al barbituricelor hipnotice cuprinde: A. blocarea receptorilor dopaminergici; B. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor; C. potentarea actiunii acidului gamaaminobutiric (GABA); D. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare; E. inhibarea enzimei monoaminooxidaza (MAO). 344. Potentarea efectelor barbituricelor apare in cadrul unor interactiuni cu: A. alcool etilic; B. diazepam; C. anticoagulante cumarinice; D. rifampicina; E. cimetidina. 345. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice nitrazepamului: A. are actiune hipnotica; B. are durata scurta de actiune; C. activeaza complexul receptor GABA-postsinaptic; D. reduce durata somnului paradoxal (REM); E. este derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepina; 346. Bromurile: A. administrate prelungit pot provoca impotenţă sexuală B. administrarea de NaCl le încetineşte eliminarea C. nu au risc alergizant D. se recomandă frecvent în prescripţii magistrale E. sunt indicate în enurezisul nocturn 347. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la fenobarbital o consideraţi corectă: A. produce somnolenţă diurnă reziduală B. la doze mari provoacă convulsii C. are şi efect inhibitor enzimatic D. se administrează exclusiv oral E. dezvoltă farmacodependenţă 348. Care dintre următoarele benzodiazepine sunt utilizate ca hipnotice? A. medazepam B. lorazepam C. nitrazepam D. flunitrazepam E. bromazepam

42

349. Care dintre următoarele medicamente au acţiune hipnotică: A. maprotilina B. moclobemida C. cloralhidratul D. nitrazepam E. selegilina 350. Ciclobarbitalul: A. este un hipnotic cu durată de acţiune ultrascurtă B. este indicat în insomnia incipientă datorată hiperexcitabilităţii nervoase C. are latenţă şi durată scurtă D. suferă intens efectul de prim pasaj hepatic E. se administrează exclusiv parenteral 351. Cloralhidratul: A. are efect timoanaleptic B. se administrează în asociere cu mucilagiul de gumă arabică C. este o substanţă cu efect hipnotic D. are efect iritant pe mucoasă E. nu se recomandă la bolnavii cu hipertrofie de prostată 352. Hipnoticele barbiturice sunt contraindicate: A. la bolnavii cu insuficienţă hepatică gravă B. în preanestezie C. la conducătorii auto D. la pacienţii epileptici E. în insuficienţa renală severă 353. Nitrazepamul: A. are un T1/2 scurt (6-8 ore) B. produce un somn apropiat de somnul fiziologic, pe o durată de 6-8 ore C. prezintă şi activitate timoanaleptică D. are un efect de prim pasaj hepatic ridicat E. se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice 354. Care dintre următorii compuşi sunt hipnotice benzodiazepine? A. fenobarbital B. nitrazepam C. cloralhidrat D. triclofos E. flunitrazepam 355. Hipnoticele benzodiazepine: A. sunt reprezentate de cloralhidrat B. modifică structura somnului C. potenţează transmisia inhibitoare GABA-ergică D. cresc frecvenţa de deschidere a canalelor de clor E. scad frecvenţa de deschidere a canalelor de clor

Tranchilizante
356. Benzodiazepine nu sunt recomandate: A. Conducătorilor auto B. În stări anxioase C. În miastenia gravis D. În anesteziologie E. În insomnii 357. Benzodiazepinele pot actiona prin urmatoarele mecanisme de actiune A. Inhibarea neurotransmisiei excitatoare mediata de GAB B. Potentarea neurotransmisiei inhibitoare mediata de GABA. C. Potentarea recaptarii adenozinei in neuroni D. Inhibarea recaptarii adenozinei in neuroni. E. Inhibarea recaptarii serotoninei.

43

Tranchilizantele A. Are actiune anxiolitica. Cresc starea de tensiune psihică C. Se poate utiliza ca premedicatie in anesteziologi 359. C. actioneaza pe receptorii dopaminergici. B. Diminuă anxietatea B. anesteziologie ca premedicatie. Este conditionat sub forma de comprimate si fiole in produsul Valium C. cei cu anxietate. actioneaza pe receptorii benzodiazepinici cuplati cu receptorii GABA. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor. Psihostimulent D. La administrarea i. Diazepamul este indicat in: A. Tranchilizant B. Anticonvulsivant C. Benzodiazepinele: A. Potenţează deprimantele SNC E. 364. primul trimestru de sarcina. miorelaxanta. E. B. se absoarbe bine digestiv. absorbţia este mai crescută comparativ cu cea orală. anxiolitica. E. Antiagregant plachetar 361. Miorelaxant E. 363. D. C. Este o substanta cu structura benzamidica B. D. E. D. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la benzodiazepine sunt adevărate? A. Nu trec bariera hematoencefalică D. E. 367. medazepam. D. Se metabolizează la compuşi activi C. Care dintre afirmatiile referitoare la Diazepam sunt adevarate: A. antiepileptica D. lorazepam. stari anxioase. miastenie. Care dintre următoarele efecte pot apare în cazul benzodiazepinelor? A. anticonvulsivanta. actioneaza pe receptorii histaminergici. starea de rau epileptic. Temperează reacţiile emoţionale D. cei ce consuma bauturi alcoolice. 360.358. meprobamat 365. clorpromazina. C. hipnoinductoare. in climacterium. Medazepamul se contraindica la: A. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor. Prin metabolizare se obţin şi compuşi 3-hidroxilaţi E. C. E. miorelaxanta. Care din urmatoarele substante apartin grupei benzodiazepinelor? A. Activitatea farmacodinamica a tranchilizantelor cuprinde urmatoarele actiuni: A. Care din proprietatile farmacocinetice ale diazepamului sunt false? A. conducatorii auto: B. 366. Poate conduce la instalarea farmacodependentei. B. D. C. bolnavii cu insomnie. Se absorb bine la administrare orală B. diazepam. 44 . B. stimulanta a SNC. Se pot asocia cu alcoolul 362. E.m.

nu produc sindrom de abstinenta. E. 372. nu produc toleranta. 369. nu se elimina prin lapte. curele de dezintoxicare în alcoolism B. T 1/2 este scurt. este un spasmogen musculotrop. sunt agonisti pe receptorii GABA-ergici. C. activarea receptorilor GABA A. Benzodiazepinele au următoarele indicaţii terapeutice: A. antiemetică E. E. D. B. pot agrava disfunctia respiratorie. creste agresivitatea. 373. potenteaza alte deprimante SNC. Benzodiazepinele au acţiune: A. preanestezie C. E. cresc riscul malformatiilor la nou-nascut. E. D. este un tranchilizant. B. inhibarea recaptarii noradrenalinei. produc somnolenta. C. anxiolitică D. C. miorelaxantă C. C. B. la doze mari da hiperexcitabilitate. primul trimestru de sarcină B. stimuleaza musculatura striata. C. absorbtia este marita prin alcool. cumularea este intensa. se metabolizeaza mai repede la batrani. blocarea canalelor de sodiu. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroxizin? A. diminua atentia. 374. B. diminua anxietatea din alcoolism. D. C. antipsihotică B. B. D. inducţia anesteziei generale D. reactiile adverse sunt mai intense la varstnici. miastenia gravis C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind reactiile adverse la benzodiazepine? A. E. Care din urmatoarele afirmatii privind tranchilizantele sunt false? A. absorbtie digestiva buna. absorbtia este marita prin alcool.B. activarea receptorilor GABA B. induce somnul. Mecanismul de actiune al tranchilizantelor consta in: A. 368. 371. se recomanda in prurit rebel. este miorelaxant. enurezis nocturn E. D. Care din proprietatile farmacocinetice ale oxazepamului sunt false? A. hipertiroidie D. cresterea frecventei deschiderii canalelor de clor. Benzodiazepinele sunt contraindicate în următoarele situaţii clinice: A. D. principalul metabolit este desmetildiazepam. E. miastenie gravis 45 . D. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru diazepam? A. apar metaboliti activi. convulsii de diverse etiologii 376. B. sedativ-hipnoinductoare 375. creste tonusul miometrului. nu provoaca toleranta si dependenta. 370. C.

Fac parte din grupul benzodiazepinelor cu T1/2 intermediar (10-15 ore): A. nu dezvoltă farmacodependenţă 382. miorelaxantă 46 . clonazepam D. antiparkinsoniană D. Meprobramatul: A. clorazepat 385. depresia endogenă B. proprietăţile farmacocinetice diferă în funcţie de structura chimică a benzodiazepinei 383. antiacide gastrice C. Meprobramatul: A. nu se recomandă a fi asociat cu antidepresivele triciclice 384. poate fi administrat pe cale orală şi parenterală E. are şi efect inhibitor enzimatic E. clordiazepoxid E. diazepam E. la doze mari are şi proprietăţi neuroleptice 381. cimetidină B. diminuă starea de anxietate din alcoolism D. nevralgia de trigemen E. poate induce obişnuinţă şi dependenţă fizică B. oxazepamul B. are efect miorelaxant intens C. anxiolitică B. are efect antiserotoninic D. antipsihotică C. multe benzodiazepine sunt metabolizate în compuşi activi E. diazepam C. anticonvulsivantă E. nitrazepamul C. Sunt incluse în grupa benzodiazepinelor cu T1/2 lung (> 50 ore): A. traversarea barierei hematoencefalice este mai rapidă pentru substanţele mai lipofile (diazepam) B. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la Hidroxizin: A. sindromul anxios C. prezintă efect anticolinergic D. se leagă slab de proteinele plasmatice D. pe cale intramusculară rata absorbţiei este mai mare decât per os C. are acţiune antispastică musculotropă B. Acţiunile farmacodinamice ale benzodiazepinelor sunt: A. Efectele benzodiazepinelor pot fi crescute de: A.E. accentuează deprimarea SNC indusă de alcool E. este contraindicat la persoanele care necesită integritatea funcţiilor psihomotorii C. starile spastice ale musculaturii striate D. cafeină 379. flunitrazepam B. oxazepam D. are acţiune antispastică musculotropă B. alcoolul etilic D. clordiazepoxid 380. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt ameliorate prin administrare de diazepam: A. epilepsia 378. disulfiram E. este un tranchilizant eficient C. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la benzodiazepine: A. tetanos 377.

mioza C. deprimarea miocardului 391. hiperglicemie 387. relaxarea uterului C. este o catecolamina B. Adrenomimeticele produc: A. vasoconstrictie prin alfa-1 D. bametanul E. adrenalina este un adrenomimetic de electie in socul anafilactic B. se poate administra pe cale orala C. izoprenalina este lipsita de efecte cardiace E. Noradrenalina: A. tolazolina B. potenteaza efectul antidepresivelor triciclice B. in hipertensiune arteriala E. Care din urmatorii compusi se utilizeaza ca descongestionante nazale: A. in stari congestive ale mucoasei nazale si oculare D. inhiba recaptarea noradrenalinei 394. nafazolina 390.Tema nr. este o catecolamina D. beta-2 adrenomimeticele selective sunt bronhodilatatoare 389. bronhoconstrictie E. se indica in hipertensiunea arteriala 393. Simpatomimeticele: A. Dopamina: A. efedrina D. este indicata in socul cardiogen D. 8 Simpatomimetice şi Simpatolitice Simpatomimetice 386. Simpatomimeticele pot: A. oximetazolina C. pot creste efectul anestezicelor locale 47 . Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. hipoglicemia D. se adminstreaza intravenos E. potenteaza efectul neurolepticelor 392. in afectiuni alergice B. pot agrava cardiopatia ischemica D. efedrina si nafazolina dau fenomene rebound C. se indica in insuficienta circulatorie acuta de tip hipoton E. stimularea functiilor miocardice B. in caz de travaliu prematur 388. favoriza eliberarea noradrenalinei E. bloca receptorii noradrenalinei D. bloca receptorii beta C. dobutamina este un beta-1 adrenomimetic D. in stop cardiac si soc cardiogen C. Adrenomimeticele se pot utiliza: A. vasoconstrictia E. Care efecte nu sunt caracteristice simpatomimeticelor: A. bronhoconstrictia B. are efecte selective pe beta 1 C. scad efectul cardiotonic al digitalicelor C. prezinta efecte beta-2-adrenomimetice B. stimula receptorii alfa B.

Care din urmatoarele substante sunt beta-2-adrenomimetice? 48 . D. B. E. au efect bronhodilatator. C. hipoglicemie. produc hipoglicemie. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. actioneaza in sinapsele neuroefectoare simpatice. scad forta de contractie a inimii. E. E. cu antidepresivele IMAO produc crize hipertensive. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. B. D. Care din urmatoarele caracteristici ale simpatomimeticelor sunt corecte? A. 399. Care din urmatoarele interactiuni ale simpatomimeticelor sunt adevarate? A. au actiune directa. C. dobutamina. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de adrenalina? A. D. au efecte alfa adrenergice. 396. B. diminueaza efectul antidiabeticelor 395. E. B. C. produc hipertensiune arteriala. produc vasoconstrictie. stimuleaza lipoliza. adrenalina. astm bronsic. contracta muschiul circular al irisului. 397. scad efectul antihipertensivelor. cocaina le anuleaza efectul vasoconstrictor. receptorii beta adrenergici sunt cuplati cu adenilciclaza. actioneaza in ganglionii simpatici. bronhoconstrictie. E. B. E. D. cardiopatie ischemica. au actiune indirecta. D. diminua efectul hipoglicemiantelor. hipotensiune. relaxeaza miometrul. C. 401. D. B. Care din urmatoarele indicatii sunt corecte pentru efedrina? A. C. B. B. fluvoxamina. C. tahicardie. cresterea metabolismului bazal. creste forta de contractie a miocardului. activeaza receptorii adrenergici. 400. E. sunt bronhodilatatoare. efectele beta-adrenergice au ca mesager secund GMPc. au efecte inhibitoare asupra inimii. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru simpatomimetice? A. hipertensiune. C. salbutamol. D. nizatidina. C. hipertensiune arteriala. E. cu derivatii xantinici deprima SNC. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. E. inhiba SNC. 402.E. 403. scad tensiunea arteriala. 404. B. au actiune bronhospastica. C. 398. produc mioza. scad tensiunea arteriala. Care din urmatoarele medicamente sunt simpatomimetice? A. au actiune mixta. rinita. D. D.

tahiaritmie. fac parte din clasa I de antiaritmice E. C. reprezintă medicaţie de elecţie în şocul anafilactic D. Care din afirmatii sunt adevarate: A. inseamna ca medicamentul blocheaza selectiv receptorii beta-1 C. efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat in principal coronarodilatatiei 49 . D. adrenalina este utilizată cu rezultate bune în insuficienţa circulatorie cerebrală C. contractă musculatura netedă bronşică D. în administrarea paravenoasa se produce ischemie şi necroză E. este o substanţă autacoidă 409. Simpatomimeticele au urmatoarele efecte adverse (efecte secundare): A. este utilizată în reanimarea cardiacă la înecaţi 407. B. propranolol. terbutalina. salbutamol. influenţează testele de laborator cu creşterea glicemiei şi a colesterolului E. este selectiv alfa 1 adrenomimetic C. calea de administrare a adrenalinei este per os E. hipertensiune arteriala. efectul antihipertensiv al beta-blocantelor este util celor cu debit cardiac si renina crescute C. este medicaţia de elecţie în şocul anafilactic C. 406. hipercolesterolemie. neostigmina. se prezintă sub formă de fiole injectabile de 10 ml cu soluţie 1% 408. cafeina are un efect sinergic de potenţare a acţiunii adrenalinei B. E. Dobutamina : A. le face utile la bolnavii cu deficit de pompa cardiaca E. la doze medii (10 mcg/kg/min) are efect beta 1-adrenergic stimulând toate funcţiile miocardice C. hipoglicemie. B. E. 405. are o difuziune bună în SNC D. Care dintre afirmaţiile de mai jos caracterizează dopamina: A. Beta-blocantele: A. este predominent beta 1 adrenomimetic B. fenoterol. Adrenalina: A. influenteaza negativ profilul lipidic C. se pastreaza si la doze mari B. nu are efecte D1 dopaminergice E. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false: A. efectul chinidinic limiteaza efectul antiaritmic al beta-blocantelor B. creşte minut volumul respirator E. Cardioselectivitatea beta-blocantelor: A. D. este activă pe cale orală. stimuleaza functiile miocardului B. provoacă o deprimare a SNC B. nu se utilizează în şocul cardiogen Simpatolitice 411.A. produce bronhospasm C. hipotensiune arteriala. este în amestec racemic de doi enantiomeri D. Adrenalina: A. adrenalina antagonizează efectele antiparkinsonienelor 410. le contraindica la diabetici 413. difuzează în SNC B. C. efedrina nu difuzează în SNC D. având un T1/2 = 4-6 ore B. sunt contraindicate in angina pectorala 412. au proprietati antihipertensive D. evita fenomenele de bronhoconstrictie la astmatici D.

blocheaza receptorii beta-adrenergici. B. efectului hipocolesterolemiant E. C. poate da fenomenul primei doze E. creşterea debitului cardiac B. scăderea secreţiei de renină C. se indica in hipertensiunea arteriala D. inhibitori ai enzimei de conversie D. E. ergotamina B. creste postsarcina C. blocheaza receptorii adrenergici. salbutamolul 415. se contraindica in angina pectorala 420. diuretice 421. efectul antiglaucomatos al beta-blocantelor se datoreaza favorizarii drenarii umorii apoase E. efectului rebound 416. influenteaza metabolismul mediatorilor chimici. Care din urmatoaree caracteristici ale simpatoliticelor sunt corecte? A. Propranololul: A. blocheaza receptorii alfa-adrenergici. este un beta-adrenolitic selectiv C. deprimarii miocardului C. durata de actiune este mai lunga ca la terazosin D. Se evita asocierea beta-blocantelor cu: A. activeaza receptorii adrenergici. hipoglicemiante C. efect simpatolitic central D. dopamina E. tratamentul cu beta-blocante nu se poate intrerupe brusc 414. diminua actiunea simpatomimeticelor. Prazosinul: A. se contraindica in astm 419. Efectul antihipertensiv al beta-blocantelor se explică prin: A. antagonizeaza actiunea adrenergicelor. impiedica eliberarea mediatorilor. C. se contraindica bolnavilor cu astm bronsic 418. produce hipotensiune intensa la prima doza E. D. creşterea sintezei de bradikinină E. D. diminua sau impiedica efectele stimularii nervilor simpatici. B. coronarodilatatiei D. este un beta-blocant de electie in tahiaritmii E. scaderii consumului de oxigen al miocardului B. Care simpatolitice pot fi folosite ca antihipertensive: A. este un alfa-1-adrenolitic B. creste colesterolul si trigliceridele D. Efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat: A. 50 . este un inhibitor al enzimei de conversie B. blocanti de calciu tip verapamil B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru adrenolitice? A. produc hipertensiune.D. 422. are efect antihipertensiv C. beta-simpatomimetice E. prazosinul D. atenololul C. E. este un alfa-1 adrenolitic selectiv B. Prazosinul: A. coronarodilataţie 417.

D. C. B. E. creste trigliceridele.adrenolitic se datorează: A. 430. este beta-2-adrenolitic. C. C. B. E. aritmii cardiace. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru beta-adrenolitice? A. 427. 429. bronhoconstrictie. propranolol. D. D. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin? A. creşterea frecvenţei cardiace D. are actiune simpatomimetica. 431. potenteaza efectul inotrop pozitiv al adrenalinei. E. produce hipotensiune ortostatica dupa prima doza. scăderea reninei 51 . C. 428. stari depresive. B. 424. alfa-adrenolitic. Actiunea antihipertensivă a clonidinei se realizează prin următoarele mecanisme: A. astm bronsic. C. B. are actiune hipotensiva. diminua formarea umorii apoase. angina pectorala. blocheaza receptorii beta-adrenergici. D. oxprenolol. este un antiparkinsonian. impotenta. Care din urmatoarele beta-blocante sunt cardioselective? A. cresc presiune intraoculara. C. este un neurosimpatolitic. este alfa-1-adrenolitic. Care din urmatoarele efecte adverse pot apare dupa propranolol? A. diminuării forţei de contracţie a miocardului C. antihipertensiv. creşterea reninei B.423. vasodilataţiei coronariene 432. B. are actiune hipotensiva. D. E. astm bronsic. angina pectorala. D. aritmii cardiace. este un parasimpatomimetic. impiedica recaptarea noradrenalinei. B. Care din urmatoarele indicatii terapeutice nu sunt corecte pentru propranolol? A. reducerii necesarului de oxigen la nivelul inimii la effort B. Acţiunea antianginoasă prin mecanism beta1. tahicardie. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin? A. timolol. ateroscleroza. nu se administreaza in sindromul Raynaud. scăderii tensiunii arteriale sistolice E. cresterea trigliceridelor. D. hipertensiunea arteriala. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru rezerpina? A. B. E. B. hipertensiune arteriala. este un antiulceros. D. metoprolol. astenie. 425. 426. atenolol. Care din urmatoarele indicatii pentru propranolol sunt corecte? A. au actiune cronotrop negativa. C. E.

scăderea debitului cardiac D. reduce depozitele de noradrenalină B. Fac parte din grupul simpatoliticelor: A. tahicardie reflexă D. activitate ce necesită mare atenţie (şoferi etc. Notaţi afirmaţiile corecte: A. Metildopa: A. alprenololul este beta-adrenolitic cu acţiuni de tip simpatomimetic şi chinidinic E. tolazolina 436. atenololul este beta-1 adrenolitic pur D.C.) 438. astm bronşic C. Clonidina: A. hipertiroidism B. efect simpatolitic central E. bloc atrioventricular D. scăderea tensiunii intraoculare E. se administrează în HTA forme medii şi severe E. scăderea secreţiei de renină D. scăderea consumului de oxigen la nivel cardiac E. dobutamina C. are acţiune antihipertensivă B. deprimarea tonusului simpatic vasoconstrictor 433. deprimarea respiraţiei B. se utilizează în tratamentul sindromului de abstinenţă la morfină 437. Contraindicaţiile beta-adrenoliticelor neselective: A. Mecanismul acţiunii antihipertensive a beta-adrenoliticelor: A. are efecte toxice hepatice D. propranololul este beta-adrenolitic neselectiv cu acţiune de tip anestezic local C. vasoconstricţie cu tulburări ischemice periferice C. se administrează la conducătorii auto E. anxietate de stres E. scăderea debitului cardiac C. determină efecte rebound la întreruperea bruscă a tratamentului C. nu produce retenţie hidrosalină C. Care din următoarele efecte adverse sunt produse de Prazosin: A. tendinţă la hipoglicemie D. reducerea necesităţii de oxigen a miocardului B. se administrează în hipotensiunea arterială 440. gust metalic E. nu determină somnolenţă D. inhibarea eliberării NA în fanta sinaptică 439. nicergolina E. pindololul este beta-adrenolitic cu acţiune de tip chinidinic 52 . fenomen de rebound după întreruperea tratamentului 434. inhibarea secreţiei de renină din aparatul juxta-glomerular renal 435. bronhodilataţie B. fentolamina B. Efectele beta-2 adrenolitice sunt: A. nafazolina D. risc de hipotensiune arterială posturală C. labetalolul este beta-1 adrenolitic selectiv B.

scaderea presiunii intraoculare 53 . Care parasimpatolitice se folosesc in oftalmologie: A. tropicamida D. miastenia gravis D. ca antispastice D. neostigmina este un anticolinesterazic usor reversibil B. atropina poate fi administrata in preanestezie B. Anticolinergicele se pot indica in: A. in Parkinson 443. In ce priveşte anticolinesterazicele: A. Care din afirmatii sunt adevarate: A. in miastenia gravis E. neostigmina este antidotul curarizantelor depolarizante E. se indică în tratamentul Parkinsonului 447. se pot folosi în diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis D. tropicamida este folosita ca antispastic C. timololul 446. voma din raul de miscare 442. produce midriaza insotita de cicloplegie E. Atropina: A. retentie urinara C. in tratamentul glaucomului B. atropina E. se indica in glaucom sub forma de colir 1% D. Parasimpatoliticele produc: A. creşte secreţia glandelor căilor respiratorii B. unii derivati organo-fosforici pot fi folositi in tratamentul glaucomului D. glaucom B. produce bronhoconstricţie C. se pot folosi în tratamentul glaucomului E. Anticolinesterazicele se utilizeaza: A. In grupa anticolinesterazicelor: A. creste peristaltismul tubului digestiv 444. pirenzepinul actioneaza selectiv pe secretia gastrica D. hiposecretie a glandelor exocrine D. reduce spasmul laringian indus de anestezicele generale D.Tema nr. blochează colinesteraza întotdeauna ireversibil C. astm bronsic C. constipatie atona E. mioza E. deprimă respiraţia când centrul respirator este uşor deprimat 449. ipratropiul este indicat in astmul bronsic 445. relaxarea musculaturii netede digestive B. edrofoniul este contraindicat in miastenia gravis. La nivelul aparatului respirator atropina: A. produce hiposecretie salivara cu uscaciunea gurii B. acetazolamida C. 448. se poate indica în astmul bronşic E. ele au acţiune parasimpatomimetica B. neostigmina se utilizeaza in atonii intestinale C. pilocarpina B. emeproniul se foloseste in retentie urinara E. este un protector al mucoasei gastrice C. antidot in supradozarea curarizantelor depolarizante C. 9 Parasimpatomimetice si parasimpatolitice 441.

B. inhibitor al pompei de protoni. antiinflamatoarele nesteroidiene 453. E. B. C. bradicardie 451. D. penicilinele D. activeaza receptorii muscarinici.450. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru pirenzepin? A. au actiune miotica. se indica in sindromul Zollinger-Ellison. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatomimetice? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatolitice? A. Care din afirmatiile privind domeniul colinergic sunt false? A. 455. neurolepticele C. Proprietati anticolinergice pot avea: A. receptorii nicotinici se gasesc la nivelul sinapselor ganglionare. sunt antagonisti. cicloplegie B. inhiba acetilcolinesteraza. B. bronhodilatatie B. constipaţie C. inhiba secretia gastrica. C. B. sunt antispastice. antihistaminic H2. 456. antihistaminicele H1 E. Parasimpatomimeticele produc: A. D. produce cicloplegie. B. 458. anticolinergic selectiv. 459. sinapsele ganglionare din sistemul simpatic sunt sinapse adrenergice. acetilcolina este un mediator colinergic. bradicardie C. mioza E. blocheaza receptorii nicotinici. E. sunt antagonisti. contractia musculaturii netede digestive D. C. D. mictiuni frecvente E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atropina? A. E. C. sialoree D. inhiba miocardul. Parasimpatomimeticele produc: A. miastenia gravis 452. E. Reacţiile adverse ce pot fi produse de parasimpatolitice sunt: A. stimularea parasimpatica creste secretia glandelor exocrine. C. bronhodilatatie B. 457. produce uscaciunea gurii. D. 54 . E. D. sunt agonisti. scaderea secretiilor glandelor exocrine C. deprima SNC. incontinenţă urinară 454. cresterea presiunii intraoculare D. stimuleaza SNC. blocheaza receptorii muscarinici. receptorii muscarinici se gasesc in sinapsele neuroefectoare somatice. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru scopolamina? A. este un alcaloid. bronhoconstricţie E. antidepresivele triciclice B. scade presiunea intraoculara.

scopolamina. are un atom de azot cuaternar. are efecte antimuscarinice. D. 465. hiposecretie salivara. C. eficace in raul de miscare. dar de intensitate mai mare şi durată mai scurtă C. pirenzepina. se recomanda in atonia intestinala. În preanestezie pentru inhibarea hipersecreţiei bronşice produsă de unele anestezice generale se utilizează: A. suferă hidroliză enzimatică hepatică. D. fizostigmina D. 460. pilocarpina E. D. Pilocarpina: A. C. propantelina. relaxarea sfincterelor tubului digestiv E. E. D. atropina B. bradicardie. midriaza. hipersecreţia glandelor endocrine 466. relaxeaza musculatura neteda. stimularea SNC C. colici abdominale. se prezintă sub formă de colir 1% B. B. E. C. Care din urmatoarele substante sunt parasimpatolitice? A. B. mioză la nivelul muşchilor circulari ai irisului B. scade secreţia glandelor salivare producând uscăciunea gurii C. creşterea secreţiei de adrenalină D. B. se indica in glaucom. Scopolamina: A. E. carbamazepina. midriaza. scaderea peristaltismului digestiv. scopolamina C. mioza. B. E. C. 463. 464. are efectele parasimpatolitice ale atropinei. fenitoina. este un anticolinesterazic reversibil. Care dintre afirmatiile privind farmacologia atropinei nu sunt adevarate? A. este un agonist. produce midriaza. Care din urmatoarele efecte sunt de tip muscarinic? A.B. 462. este indicată în glaucom B. E. la nivelul ochiului produce midriază D. bronhospasm. forma de prezentare este Pilocarpină colir 1‰ care se administrează: 1 picătură x 4-6/zi 468. activa in parkinsonism. este antidot al curarei. C. D. Efectele colinergice de tip muscarinic constau în: A. se indică în intoxicaţia cu atropină E. Care din urmatoarele efecte sunt de tip parasimpatolitic? A. metacolina 467. au efecte muscarinice. la ester 55 . 461. scade presiune intraoculara. deci se absoarbe foarte bine din tubul digestiv. scade secretia salivara. B. Care dintre afirmatiile privind farmacologia neostigminei sunt adevarate? A. stimulator cardiac. E. hipersecretia glandelor. C. D.

diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis D. se administrează în atonia musculară postoperatorie C. sunt derivaţi organofosforici C. Reacţiile adverse la administrarea de atropină sunt: A. sunt Neostigmina şi Piridostigmina B. glaucom B. hipersalivaţie C. Anticolinesterazicele ireversibile: A. retenţie urinară E. Atropina este indicată în: A. utilizată în boala Parkinson D. se utilizează în răul de mişcare E. stimularea musculaturii vezicii urinare 471. Scopolamina este: A. ileus paralitic 472. indicată în glaucom E. ulcer gastroduodenal 476. carbacol B. intoxicaţia prin curarizante depolarizante (tip suxametoniu) B. miastenia gravis D. uscăciunea gurii şi greutate în deglutiţie C. hipersialie C. Neostigmina se administrează în: A. hipersecreţie salivară B. glaucom 474.D. neostigmina E. este derivat organofosforic 475. acţiunea lor este reversibilă în prezenţa obidoximei 470. enurezis nocturn E. constipaţie B. Atropina determină: A. retenţie urinară B. au durata de acţiune scurtă D. atonie intestinală E. se absoarbe foarte bine per os B. este contraindicată în Parkinsonul postencefalitic 469. intoxicaţia prin curarizante antidepolarizante (tip tubocurarina) C. sunt utilizate în glaucom E. fizistigmina C. Care dintre următorii compuşi sunt parasimpatomimetice cu acţiune directă? A. Parasimpatomimeticele cu acţiune indirectă (anticolinesterazice) sunt indicate în: A. este antidot anticurarizant pentru antagonizarea curarizantelor antidepolarizante E. este contraindicată în glaucom D. Parkinson C. betanecol 473. Neostigmina: A. utilizată în tratamentul răului de mişcare 56 . creşterea presiunii intraoculare D. mioză E. retenţie urinară 477. astm bronşic E. parasimpatolitic B. parasimpatomimetic C. uscăciunea gurii D. spasme şi colici gastrointestinale D. pilocarpina D.

GMPc 487. Miotic (în glaucom) B. Midriatic (examenul fundului de ochi) C. diareea B. Acetil-esterii colinei nu sunt hidrolizaţi de către colinesterază 479. Antispastic D. Bronhoconstricţia. Care dintre afirmaţiile următoare privind atropina este adevărată? A. Contracţia musculaturii netede digestive D. atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă E. La indivizii cu tonus vagal crescut. Se absoarbe bine oral şi are difuziune tisulară foarte bună (inclusiv la nivel central) B. Contracţia muşchiului circular al irisului B. dispneea B. Inozitoltrifosfatul C. Metacolina este hidrolizată lent D. Retenţia de urină D. Sunt efecte de tip nicotinic: A. Sunt efecte secundare de tip nicotinic: A. Neostigmina: A. Hipersecreţia gastrică E. Este utilă în atonia intestinală. AMPc D. constipaţia atonă C. Stimularea SNC D. Erecţia E. Ionii de calciu B. Contracţia muşchiului radial al irisului C. Relaxarea musculaturii netede C. având efecte de durată scurtă E. Accelerarea tranzitului intestinal. Hipersalivaţia D. parasimpatoliticele sunt utilizate pentru următoarele efecte: A. Care dintre afirmaţiile privind hidroliza esterilor colinei este falsă? A. Acetilcolina este hidolizată extrem de rapid B. Acţiunea anticolinergică centrală este utilă în tratamentul bolii Parkinson 480. Se utilizează pentru diagnosticarea şi în tratamentul miasteniei gravis D. Contracţiile fasciculare ale musculaturii straite 486. Stimularea contracţiei miocardice 484. Contracţia musculaturii striate B. atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă D. Antisecretor (în ulcerul gastric) E. Sunt efecte de tip muscarinic: A.478. Ejacularea 483. atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă C. Rinoreea C. Creşterea frecvenţei micţiunilor E. Stimularea SNC C. Sunt sisteme de mesageri secunzi activate prin stimularea receptorilor M1 şi M3 colinergici: A. atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă B. cu arsuri epigastrice 57 . La indivizii cu tonus vagal normal. Eliberarea de adrenalină de către medulosuprarenală E. La indivizii cu tonus vagal crescut. Carbaminoil-esterii sunt rezistenţi la hidroliză şi au timp de înjumătăţire lung C. Esterii de tip carbaminoil ai colinei sunt hidrolizaţi relativ rapid. Parasimpatomimeticele pot produce urmatoarele efecte secundare muscarinice: A. În practica medicală. Sunt efecte secundare ale medicaţiei muscarinice: A. Diacilglicerolul E. La indivizii cu tonus vagal normal. hipersecretie gastrica. Uscăciunea gurii 485. Este contraindicată în astm bronşic 482. Antagonizează acţiunea curarizantelor de tip depolarizant E. Stimulator al contracţiei musculaturii striate (în miastenia gravis) 481.

fizostigmina E. stimularea musculaturii scheletice 488. inhiba centrul respirator bulbar. actiune antiglaucomatoasa mai redusa 494. are o biodisponibilitate redusa per os. antidot anticurarizant C. neostigmina C. prin contractia muschiului circular al irisului C. este iritant puternic al mucoasei esofagiene E. scaderea presiunii intraoculare datorita cresterii drenarii umorii apoase E. doza per os este de doua ori mai mare decat doza injectabila C. este contraindicata in parkinson D. hipersecretie salivara E. Atropina prezinta urmatoarele efecte centrale: A. Precizati indicatiile terapeutice ale neostigminei. este un antispastic digestiv B. in cazul intoxicatiei. mai intens decat atropina pe tremor D. mioza pasiva. scaderea presiunii intraoculare datorita reducerii secretiei de umoare apoasa D. relaxarea sfincterului anal.B. atonia intestinala postoperatorie B. Dupa administrare in sacul conjunctival. bazate pe efectele de tip muscarinic: A. se administreaza in astm bronsic sub forma de aerosoli 495. agitatie. cu diaree B. deoarece are o structura polara B. Despre emepronium sunt corecte afirmatiile: A. este un antispastic urinar D. cu deprimare respiratorie C. mioza activa. la doze terapeutice. mictiuni frecvente D. relaxarea muschiului ciliar. este anticolinergica. prin relaxarea muschiului radiar al irisului B. delir. cu bradicardie si hipotensiune slaba D. miastenia gravis E. Sunt parasimpatomimetice directe: A. pilocarpina B. stimularea mai intensa a centrului respirator C. relaxarea vezicii biliare C. efect inhibitor SNC. pot aparea hipertermie. Precizati care sunt efectele parasimpatoliticelor la nivelul aparatului digestiv: A. retentia urinara postoperatorie D. hiposecretie gastrica 492. Despre neostigmina sunt valabile afirmatiile: A. diagnosticul miasteniei 58 . cu utilitate in tratamentul intoxicatiilor cu anticolinesterazice E. uscaciunea gurii E. efecte parasimpatolitice de intensitate mai mica B. relaxarea muschilor netezi gastrici D. colici abdominale C. este indicata in miastenia gravis E. este un bronhodilatator C. potenteaza curarizantele antidepolarizante 491. la doze mici E. convulsii. stimuleaza centrul vagal bulbar. Comparativ cu atropina. la doze mari B. piridostigmina D. este deprimanta SNC. scopolamina prezinta: A. efect anticolinergic central. moarte 493. pilocarpina produce: A. carbacol 490. cu favorizarea vederii la distanta 489.

Glucocorticoizii: A. antiulceroase E. favorizeaza catabolismul proteic C. are proprietati antiinflamatoare C. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot avea proprietati: A. scaderea timpului de sangerare E. imunostimulatoare E. are proprietati analgezice B. produc hipercolesterolemie D.Tema nr. in asociere cu antiacidele se absorb mai bine C. produc hipoglicemie B. determina la oprirea brusca a unui tratament prelungit hipercorticism B. inhiba atat reactiile exudative. intră în preparatul Voltaren B. Glucocorticoizii: A. Piroxicamul: A. Glucocorticoizii: A. antiinflamatoare C. stabilizeaza lizozomii E. stimuleaza SNC E. antiagregante plachetare 497. 10 Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene 496. are proprietăţi analgezice C. cresc migrarea leucocitelor in focarul inflamator D. pot produce glaucom si cataracta E. pot retine sodiul si apa in organism 501. in asociere cu furosemidul cresc eliminarea de potasiu B. cat si pe cele proliferative din procesul inflamator 504. antiinflamatoare B. diminuă sinteza de prostaglandine 499. epigastralgii B. nu se administreaza cutanat 59 . analgezice C. cresc cantitatea de prostaglandine C. antihipertensive D. produc hipercoagulabilitate D. se utilizează în tratamentul astmului bronşic la cei sensibilizaţi la aspirină E. analgezice-antipiretice B. glucocorticoizii: A. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot produce: A. Diclofenacul: A. in asociere cu anticoagulantele scad efectul acestora din urma D. in asociere cu hipoglicemiantele scad efectul acestora din urma 503. bronhodilatatie 498. grabesc vindecarea plagilor C. in asociere cu digitalicele pot creste efectul cardiotoxic al celor din urma E. In ce priveste actiunea lor antiinflamatoare. are durata scurta de actiune D. antialergice D. diuretice 500. se contraindică în afecţiuni articulare degenerative D. stimuleaza ciclooxigenaza prin intermediul lipocortinei B. retentie hidrosalina D. poate da reactii adverse gastro-intestinale E. Glucocorticoizii au proprietati: A. scad numarul de limfocite si inhiba formarea de anticorpi 502. nevralgii C.

8 am. analgezic. E. afectiuni articulare inflamatorii (ex. 60 . D. E. secretia este maxima intre orele 6 . sunt secretati fiziologic de corticosuprarenala. secretia este maxima inainte de ora 24. E. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru corticosteroizi? A. Care dintre urmatoarele actiuni sunt produse de antiinflamatoarele nesteroidiene? A. nu sunt stocati in glanda. 507.: periartrita scapulo-humerala). diclofenac. 513. aparitia radicalilor liberi ai oxigenului. D. fenilbutazona E. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru piroxicam? A. favorizeaza formarea leucotrienelor. antireumatic. indometacin. E. B. C. cresterea permeabilitatii capilare. inhiba fosfolipaza A2. C. Care dintre urmatoarele indicatii sunt in legatura cu antiinflamatoarele nesteroidiene? A. antipiretic. C. arterioloconstrictie. E. E. corticosteroizii au actiune antiinflamatoare intensa. hipotensiune ortostatica. actiunea analgezica. diclofenacul C. acidul niflumic D.: poliartrita reumatoida). C. criza de migrena. 511. D. Care din urmatoarele efecte adverse sunt specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene? A.505. antiinflamator steroidian. B. C. triamcinolon. B. acidoza locala. Care dintre urmatoarele procese au loc in focarul inflamator? A. 512. aspirina B. indometacinul 506. D. criza de astm. migrarea leucocitelor. afectiuni articulare degenerative (artroze). B. afectiuni reumatismale extraarticulare (ex. E. nefrita interstitiala. bradicardie. B. C. actiunea antiastmatica. antigutos in criza. B. prednison. ulcer gastro-duodenal. D. ulcer gastro-duodenal. 509. induc formarea de lipocortina. actiunea antireumatismala. E. Care din urmatoarele medicamente sunt antiinflamatoare nesteroidiene? A. actiunea antiinflamatoare. C. Precizati antiinflamatoarele nesteroidiene ce se conditioneaza in preparate pentru aplicare cutanata: A. 510. B. sunt secretati fiziologic de medulosuprarenala. D. D. piroxicam. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind mecanismul actiunii antiinflamatoare a corticosteroizilor? A. B. actiunea antipiretica. favorizeaza formarea prostaglandinelor. 508.

diureticelor saluretice B. interferă cu substanţele uricozurice D. insuficienta suprarenala. Mecanismul actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor se explica prin: A. tireotoxicoză 521. inducerea formarii in celule (macrofage) a proteinei inhibitoare lipocortina. salbutamolului 518. hipertensiunea arteriala. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la indometacin: A. B. diagnosticul a fost corect C. miorelaxantă E. Indometacina diminuă efectele: A. Care dintre următoarele afecţiuni pot fi ameliorate prin administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene: A. inhibarea lipoxigenazei. dieta trebuie modificată B. In care din urmatoarele afectiuni sunt indicati glucocorticoizii? A. soc anafilactic. C. inhibarea ciclooxigenazei. gonartroză B. hipoglicemiantelor orale C. prazosinului 519. diabet zaharat. B. inducerea formarii proteinei inhibitoare a fosfolipazei A2. miastenie Gravis E. La un bolnav care nu răspunde la tratamentul cu un antiinflamator nesteroidian se controlează dacă: A. E. bursite D. bolnavul a urmat tratamentul E. anticonvulsivantelor C. Precizaţi afirmaţiile incorecte referitoare la diclofenac: 61 . inhibarea monoaminooxidazai. analgezică B. E. la bolnavii cu gută. boli reumatismale articulare inflamatoriil. este indicat în coxartroză E. 516. Ketoprofenul are acţiune: A. prezintă un efect analgezic slab 523. C. antimigrenoasă C. perioada de tratament a fost adecvată D. 515. D. anticoagulantelor cumarinice D.514. D. antiinflamatoare 520. criza de gută C. purpura trombocitopenică B. nevralgia cervico-brahială E. antipiretică D. Fenilbutazona accentuează efectele: A. nevralgia de trigemen D. diminuă efectele anticoagulantelor cumarinice B. antiacidelor gastrice E. criza de migrenă 517. dozajul a fost corespunzător 522. anticoagulantelor cumarinice D. Ketoprofenul este indicat în: A. antiparkinsonienelor B. este mai ulcerigen decât aspirina C. captoprilului E. spondilita anchilopoetică C.

prednison D. dexametazona B. dexametazon B. creşte excreţia urinară a acidului uric E. ibuprofen C. osteoporoză E. se metabolizează în oxifenbutazonă C. se administrează intrarectal. Care dintre următorii corticosteroizi prezintă foarte slab efect de retenţie a sodiului şi apei? A. cortizon B. colagenoze B. AINS derivaţi de acid propionic sunt: A. diabet zaharat C. fenilbutazonă 527. betametazon 530. indometacin B. Printre efectele adverse ale AINS se numără: A. inhibiţia travaliului prematur B. se fixează puternic (> 90%) pe proteinele plasmatice D. închiderea ductului arteriolar la nou-născuţi C. cu excepţia: A. fotosensibilizarea 526. scade excreţia urinară a acidului uric D. triamcinolon B. hipokaliemia E. prednison C. Care dintre următorii corticosteroizi au acţiune terapeutică lungă (peste 48 ore)? A. per os şi parenteral 524. se recomandă la pacienţii cu poliartrită reumatoidă C. Fenilbutazona: A. erupţii cutanate D. pe toată perioada sarcinii B. betametazon 531. fluorocortolon E. triamcinolon D. hiperkaliemia B.A. insuficienţă suprarenală acută şi cronică 528. betametazona E. stimularea travaliului prematur 525. hidrocortizon C. prednisolon 62 . mioză D. Glucocorticoizii următori se administrează topic. diminuă sinteza prostaglandinelor prin inhibiţia fosfolipazei A2 E. prednison 529. se absoarbe bine din tubul digestiv B. Care dintre următoarele afecţiuni reprezintă contraindicaţii pentru corticosteroizi? A. poate fi administrat gravidei. bronhoconstricţie E. ketoprofen D. cortizon D. dexametazon E. Care dintre următorii compuşi sunt glucocorticoizi cu durată scurtă de acţiune? A. epigastralgii C. cortizon C. diclofenac E. Printre acţiunile farmacodinamice ale AINS se numără: A. nu produce retenţie hidrosalină 532. tulburări psihice D.

Întârzierea creşterii 539. diabet zaharat C. Mecanismul acţiunii antiinflamatoare pentru AINS cuprinde: A. Nu are efect ulcerigen C. stimularea biosintezei prostaglandinelor B. hipertensiune arterială 535. Sunt enzimoinductoare E. Efect ulcerigen mai puternic decât aspirina B. inhibiţia ciclooxigenazei C. Agranulocitoză E. Clofezona: A. Cresc formarea anionilor superoxid 536. Efect ulcerigen B. Nu se absoarbe bine din tubul digestiv B. Hiperpirexie D. Fenilbutazona : A. Hiperexcitabilitate nervoasă 538. Este un derivat de fenilbutazonă B. Efectele adverse ale glucocorticoizilor sunt : A. Efectele adverse ale antiiflamatoarelor nesteroidiene sunt : A. stări infecţioase şi şoc B. Nu produce cefalee la doze mari E. Efectele adverse sunt mai puternice decât ale fenilbutazonei 537. Hipercorticism B. Creşterea VSH C. Ketoprofenul este un antiiflamator şi antipiretic : A. Are efect mai intens decât fenilbutazona D. Efectele adverse ale indometacinei : A. Nu se metabolizează deloc în organism 541. Se absoarbe bine din tubul digestiv C. Inhibă sinteza de tromboxani D. Tratamentul cu glucocorticoizi este indicat în: A. boli reumatismale articulare inflamatorii E. Nu are efect antiinflamator D. Antiiflamatoarele nesteroidiene : A. Reacţii alergice D. Produce cefalee la doze mari D. astmă bronşic D. scăderea migrării polimorfonuclearelor în focarul inflamator E. cortizon E. Inhibă formarea de prostaglandine B. Mai activ decât indometacinul B.C. Hiperkaliemie C. Se leagă în proporţie de 25% de proteina plasmatică E. Inhibă fosfolipaza A2 C. hidrocortizon D. Mai puţin activ decât indometacinul C. Se utilizează în poliartrita reumatoidă E. Este o combinaţie de fenilbutazonă şi clorfenoxiacetamidă C. Are efect diuretic 540. prednison 533. Efect vasoconstrictor puternic E. diminuarea biosintezei prostaglandinelor D. Se leagă 98% de proteina plasmatică D. stimularea eliberării enzimelor lizozomale din polimorfonucleare 534. Are efect antispastic 63 . Are efect mai slab decât fenilbutazona E.

ibuprofen este inactiv in spondilita ankilopoetica D. colita ulceroasa 546. efectul persista luni sau ani dupa oprirea terapiei D. se poate administra la pacienti cu ulcer duodenal activ C. au efect stimulator asupra sistemului reticuloendotelial D. diclofenac stimuleaza prostaglandinsintetaza 550. piroxicam are efect antiagregant B. Fenilbutazona poate creste efectul urmatoarelor substante asociate: A. sunt contraindicate la cei cu lupus eritematos 548. au actiune simptomatic-patogenica E. nu are efect analgezic D. efectul apare imediat dupa inceperea administrarii 547. au efect antiinflamator B. este antiinflamator nesteroidian. antihipertensive C. la asocierea cu aspirina se produce un sinergism de potentare C. sunt foarte eficiente in stadiile avansate de boala E. Eozinopenie C. spondilita ankilopoetica D. fenitoina E. Sarurile de aur indicate in poliartrita reumatoida au urmatoarele proprietati: A. 300 mg/zi ca analgezic C. Piroxicamul: A. 50 mg/zi în tratamentul gutei B. se elimina exclusiv renal C. diuretice saluretice 545. artrita gutoasa E. Eozinofilie D. derivat pirazolinic B. modifica evolutia procesului reumatic C. Naproxenul se administrează în doze de : A. Diminuarea limfocitelor sangvine B. sarcina B. Leucocitoză polimorfonucleară 543. Notati afirmatiile corecte: A. Antireumaticele de baza. anticoagulante orale B. Despre ibuprofen sunt corecte afirmatiile: A. SAARD (slow acting antirheumatic drugs) au urmatoarele caracteristici: A. este contraindicat la gravide 549. deoarece are efect uricozuric C. se elimina renal si biliar E. este contraindicat la cei cu bronhospasm la aspirina 64 . are efect uricozuric E. se fixeaza pe proteinele plasmatice si in elementele figurate B. 100 mg/zi în dismenoree 544.542. alergii la salicilati C. antidiabetice orale D. 250 mg de 2 ori pe zi ca antiinflamator D. La nivelul sângelui glucocorticoizii produc : A. ketoprofen este antipiretic mai activ decat indometacinul E. este un derivat de acid fenilacetic B. are si efect antiagregant D. fenilbutazona se poate folosi in guta. 1 g /zi ca antiinflamator E. Indometacinul este contraindicat in: A. Leucopenie E.

prezinta numeroase reactii adverse grave. Care din afirmatiile referitoare la antihistaminicele H2 sunt adevarate: A. sunt reprezentati de pirenzepin. 65 . ulcer D. este transformat în sulfenamida. cimetidina stimuleaza enzimele microzomale hepatice 555. B. 11 Antiacide. pot produce efect rebound acid C. sarurile de aluminiu au proprietati constipante D. de tip atropinic 558. se administreaza inainte de masa E. sindrom Zollinger-Ellison 556. oxidul de magneziu este un neutralizant partial sistemic C. se asociază cu antiacidele E. telenzepin B. este un inductor enzimatic E. antiulceroase 551. Care din afirmatiile referitoare la antiacide sunt adevarate: A. cimetidina este un antisecretor gastric B. actioneaza inhiband Na+K+ATP-aza C. se indică în ulcer gastric D. au durata scurta de actiune E. se conditioneaza in forme enterosolubile D. C. se conditioneaza in forme enterosolubile D. efectele adverse antiandrogenice sunt mai accentuate la famotidina decat la cimetidina E. forma activa B. favorizează proliferarea lui Campylobacter pylori C. Omeprazolul: A. Pirenzepinul: A. blocheaza pompa de protoni D. este un antihistaminic H2 C. Antiacidele pot produce: A. se poate administra in sindromul Zollinger-Ellison E. sunt indicati in ulcer. se indica in gastrite hiperacide. bicarbonatul de sodiu poate produce alcaloza E. blocheaza receptorii M1 din plexurile intramurale gastrice B. carbonatul de calciu este un adsorbant nesistemic B. formează un depozit aderent la nivelul leziunii ulceroase B. este un ester al zaharozei cu hidroxid de aluminiu. actioneaza prin mecanism chimic sau fizic asupra secretiei gastrice B. Antiacidele: A.Tema nr. cimetidina are proprietati antialergice C. Inhibitorii pompei de protoni: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru denol? A. sarurile de bismut sunt adsorbante si protectoare ale mucoasei 554. este citrat de bismut coloidal. creşterea secreţiei acide prin efect rebound E. antispastice Antiacide. constituie un tratament de elecţie în sindromul Zollinger Ellison 557. creşterea pH gastric B. intră în produsul Venter 559. Subcitratul de bismut coloidal: A. acidoză D. se indica in ulcerul gastro-duodenal C. efecte sistemice C. nu pot modifica absorbtia digestiva sau eliminarea renala a altor medicamente 553. ranitidina are potenta superioara cimetidinei D. antiulceroase. constipaţie 552. este activ in ulcerul gastric.

inhiba H. nu se asociaza intre ele. este un antihistaminic H2. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru carbonatul de calciu? A. se utilizeaza in sindromul Zollinger-Ellison. C. D. adera la suprafata nisei ulceroase. B. 565. E. creste aciditatea gastrica. are efect antiandrogenic. scad activitatea proteolitica a pepsinei. stimuleaza secretia de gastrina. cimetidina. reduc acidul clorhidric din stomac. omeprazol. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru subcitratul de bismut? A. este un anticolinergic selectiv. eficace in ulcerul duodenal. pirenzepina. solubil in apa. ranitidina. inhiba bacteria Helicobacter pylori. B. D. C. C. C. inhiba enzimele microzomale. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru omeprazol? A. este un inhibitor al pompei de protoni. se administreaza 150 mg seara. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru cimetidina? A. hidroxid de aluminiu. C. este un inhibitor al pompei de protoni. B. antigastrinic. mai potenta decat famotidina. D. E. B. antihistaminic H2. inhibitor al anhidrazei carbonice. 561. B. 564. E. se asociaza cu amoxicilina si metronidazol. B. D. E. blocheaza receptorii muscarinici M1.D. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru ranitidina? A. carbonat de calciu. E. actioneaza ca pansamente gastrice. C. E. 566. 562. nu se asociaza cu alimentele. este neutralizant. K-ATP-aza. bicarbonat de sodiu. C. D. carbonat de magneziu. B. se administreaza 800 mg seara. D. eficace in ulcerul gastric. B. Care dintre urmatoarele antiulceroase actioneaza prin blocarea receptorilor histaminergici H2? A. E. mai potenta decat cimetidina. oxidul de magneziu. 66 . D. este un analog sintetic al prostaglandinei E1. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru antiacide? A. C. este eficace in esofagita de reflux. are efect antidiareic. 568. famotidina. inhiba bacteria Helicobacter pylori. D. 567. D. se asociaza cu tetraciclina. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru cimetidina? A. se asociaza cu antiacide. E. 563. 560. antiandrogenic. Care dintre urmatoarele antiacide au actiune constipanta? A. E.

misoprostol E. bicarbonatul de sodiu B. pantoprazol D. hidroxidul de aluminiu E. enprostil C. antisecretor D. esofagita de reflux B. Antiacidele scad absorbţia: A. digoxinei D. oxidul de magneziu C. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase determină diminuarea secreţiei gastrice acide: A. este un analog al PG E2 B. sucralfat D. adsorbant E. Carbonatul acid de sodiu este contraindicat în: 67 . sindrom Zollinger-Ellison D. astringent şi decongestionant al mucoasei gastrice B. Famotidina: A. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la omeprazol: A. teofilinei B. neutralizant C. acidului valproic E. tulburări neuro-psihice C.569. abdomen acut E. Acţiunea farmacodinamică a hidroxidului de aluminiu se manifestă prin efect: A. tetraciclinei C. Antiacidele sunt indicate în: A. inhibă secreţia gastrică stimulată prin histamină 576. pantoprazol C. fotosensibilizare 577. scade secreţia gastrică acidă prin inhibarea pompei protonice D. Precizaţi care sunt efectele adverse produse de cimetidină: A. carbenoxolona 578. are o potenţă mult mai mare decât cimetidina D. Sunt analogi ai prostaglandinelor E2 : A. gastrită hiperacidă C. sucralfatul B. administrată prelungit determină efecte endocrine de tip antiandrogenic C. protector al mucoasei gastrice 570. tulburări acustico-vestibulare B. carbonatul de calciu D. Antiacidele de elecţie sunt reprezentate de: A. carbenoxolona B. stimulează secreţia de gastrină E. nu inhibă sistemul oxidazic microzomial hepatic B. efect de "rebound” cu perforaţii ale ulcerului la întreruperea bruscă a medicaţiei D. carbamazepinei 572. subcitratul de bismut coloidal 574. roxatidină E. carbonatul de magneziu 571. efecte antiandrogenice E. poate provoca leucopenie şi trombopenie E. asociere cu corticoterapia pentru combaterea efectului ulcerigen al acesteia 573. creşte secreţia de mucus protector la nivelul mucoasei gastrice C. se administrează în priză unică/24 ore 575.

se asociază cu antiacidele E. gastrita hiperacidă B. hiperaciditate gastrică B. Subcitratul de bismut coloidal: A. ulcer gastric şi duodenal E. formează un strat protector la nivelul leziunii ulceroase C. influenţează semnificativ motilitatea gastrointestinală C. hemoragii şi perforaţii gastrice C. ranitidina B. omeprazol D. nu sunt indicate în esofagita de reflux D. pirenzepina 581. biodisponibilitatea iniţială este sub 50% 584. metaboliţii se elimină majoritar biliar D. intoxicaţia cu acizi organici (barbiturice) E. Care dintre următorii compuşi sunt inhibitori ai pompei de protoni? A. carbonatul de calciu în doze mari antrenează efect rebound acid B. atropina C. stări de acidoză C. derivaţii de aluminiu produc constipaţie C. durată scurtă de acţiune E. insuficienţă renală D. are acţiune relaxantă asupra sfincterului esofagian 586. se administrează înainte de mese şi la culcare B. este inhibitor al pompei de protoni B. edeme 579. este degradat în mediul acid gastric B. Care dintre următoarele afirmaţii despre antiacide sunt adevărate? A. bila D. are durată scurtă de acţiune C. Anticolinesterazicele au efect antisecretor la nivel gastric. carbonatul acid de sodiu în exces produce alcaloză şi calculoză urinară 580. prin diminuarea secretiei stimulate de vag/acetilcolina 68 . prezintă acţiune antiseptică faţă de Helicobacter Pylori 587. are acţiune antisecretorie gastrică E. mucusul B.A. producând inhibiţie enzimatică E. Factorii agresivi ulcerogeni sunt: A. bicarbonatul E. la doze terapeutice. inhibă citocromul P 450. nu are acţiune relaxantă a sfincterului esofagian D. nu se recomandă asocierile de antiacide E. pantoprazol E. esofagita de reflux 583. Pirenzepin: A. se administrează după mese şi înainte de culcare D. Indicaţiile antiacidelor: A. acidul clorhidric C. metaboliţii se elimină majoritar renal C. numai receptorii muscarinici M1 B. Omeprazolul: A. are durată lungă de acţiune D. blochează receptorii M1 din plexurile intramurale gastrointestinale B. Omeprazolul: A. abdomen acut D. Care afirmaţie este adevarata? A. este medicamentul de elecţie în sindromul Zollinger-Ellison 585. pepsina 582. Pirenzepina este un anticolinergic care blochează.

conţine atropina 593. Scade secreţia de gastrină. Carbenoxolona prezinta reactii adverse de tip mineral-corticoid E. Provoaca frecvent reactii adverse de tip anticolinergic: tahicardie. midriaza. Diminua secretia gastrica acida prin blocarea receptorilor H2-histaminergici B. deşi timpul de înjumătăţire este scurt B. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru papaverina? 69 . tahicardie si uscaciunea gurii D. Osteomalacie E. Hipofosfatemie D. Papaverina: A. sunt reprezentate de anticolinesterazicele moderat reversibile E. poate produce hipertensiune arteriala E. antispasticele înlătură durerea produsă de agenţi spastici 592. drotaverina 595. Blocheaza sinteza de PGE2. provoaca midriaza. tubul digestiv primeşte doar inervaţie parasimpatică C.C. Care sunt efectele secundare ale compuşilor cu aluminiu utilizaţi ca antiacide pe termen lung: A. datorita inhibitiei enzimatice D. Care afirmaţii sunt adevărate: A. Care din afirmaţiile legate de Scobutil sunt adevărate: A. Constipaţie C. Creste peristaltismul intestinal. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la antispastice sunt adevarate: A. Creste efectul unor medicamente administrate concomitent. este un antispastic musculotrop D. se pot administra intrarectal atunci cand calea orala nu poate fi utilizata D. Subcitratul de bismut coloidal are efect protector la nivelul mucoasei gastrice 588. prin diminuarea metabolizarii lor. se indică în spasm coronarian 596. medicamentele ganglioplegice pot fi antispastice E. Diaree B. butilscopolamina E. se pot indica in spasme biliare B. Pirenzepina la doze mici traverseaza bariera hemato-encefalica. papaverina C. Care dintre afirmatiile urmatoare carcaterizeaza cimetidina? A. periciazina B. favorizand regenerarea mucoasei gastrice C. Care dintre afirmaţiile următoare privind omeprazolul sunt adevărate? A. Durata acţiunii este lungă. relaxează musculatura netedă B. potenţând efectul unor medicamente luate concomitent C. În tratament prelungit creşte gastrinemia D. se administrează în spasme de la nivelul tubului digestiv E. Inhibă sistemul oxidazelor mixte microzomiale. medicamentele ce relaxează musculatura netedă se numesc miorelaxante D. relaxează musculatura striată C. Produce hipoplazia celulelor enterocromafine E. uscaciunea guri E. are acţiune stimulantă pe miocard C. cu consecinţe antiulceroase 590. nu se pot administra injectabil C. contracţia musculaturii netede implică glisarea actinei peste miozină B. Care din următoarele antispastice sunt musculotrope: A. având efect prokinetic 589. poate produce constipaţie D. Aritmii cardiace Antispastice 591. pot fi neurotrope sau miotrope 594. se indică în spasm bronşic B. neostigmina D.

Papaverina poseda urmatoarele proprietati farmacodinamice: A. E. actiune deprimanta asupra miocardului.A. metamizolul. gastrice. pitofenona. C. C. B. D. hipertensiune arteriala. Sunt antispastice miotrope pure: A. bronhospasmului 605. E. Dozele mari de papaverina pot produce urmatoarele reactii adverse: A. oprirea respiratiei. fumat. actiune relaxanta. spasmului coronarian E. D. relaxantă B. la nivelul muschilor netezi. 599. mebeverina. antispastica. B. B. Antispasticele se utilizează în tratamentul: A. E. renale. D. D. B. tahicardie. E. colici biliare. tranchilizante. au eficacitate modesta in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor. stimularea inimii. C. 602. acetilcolina. B. D. eficacitatea antispastica este mai mare la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare. hipotensiune arteriala. cefalee. B. diaree. E. E. bradicardie. actiune stimulanta asupra miocardului. C. au eficacitate mare in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor. C. drotaverina. C. hipertensiunea intracraniana. Indicatiile papaverinei sunt: A. B. inhiba fosfodiesteraza. 600. C. 603. hipotensiunea arteriala. inrosirea fetei. eficacitatea antispastica este mai mica la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare. B. D. noraminofenazona. este antispastic musculotrop. actiune bronhodilatatoare. acţiune antispastică. Efectele papaverinei sunt potentate de: A. E. actioneaza ca antagonist pe receptorii muscarinici. actioneaza ca agonist pe receptorii adrenergici. spasmelor la nivel biliar şi gastrointestinal B. 601. levodopa. ateroscleroza cerebrala. acţiune antisecretorie gastrică 70 . acţiune bronhodilatatoare C. spasme la nivel uro-genital D. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru antispasticele parasimpatolitice: A. actiune vasodilatatoare. 597. E. 598. 604. Care dintre următoarele acţiuni nu caracterizează papaverina: A. hipertensiunea arteriala (crize). au efect stimulator slab la nivel cardiovascular. bloc atrio-ventricular. D. D. La injectarea intravenoasa rapida papaverina produce: A. este antispastic neurotrop. intestinale. analgezice. C. crampelor musculare C.

acţiune deprimantă asupra miocardului E.D. acţiune analgezica 71 .

E. care produc. Clonidina. C. Nifedipina. Acizi heteroarilacetici E. D. 72 . diuretice Antihipertensive 606. Propranolol. D. Prazosinul) sunt antihipertensive: A. C. Captopril B. C. B. Beta blocant 612. Prazosin. Se poate scadea tensiunea arteriala cu ajutorul substantelor: A. Au efect cardioprotector B. Butirofenon 613. prin scaderea debitului cardiac. Alegeti antihipertensivele din clasa IECA: A. Enalapril. E. E. prin efect vasodilatator. Care dintre urmatoarele antihipertensive actioneaza asupra receptorilor alfa-adrenergici si/sau imidazolici? A.Tema nr. este un prodrug. Propranolol. Inhibitori ai enzimei de conversie. Alegeti dintre antihipertensivele date. Ariloxipropanolamine D. Trandolapril E. Notaţi afirmaţiile corecte despre IECA A. Dihidropiridine C. E. Blocante ale canalelor de calciu. prin scaderea secretiei de renina. Substantele medicamentoase antihipertensive pot avea structuri de: A. Cresc fluxul sanguine renal C. Losartan. Captoprilul: A. Alfa adrenoliticele (ex. 608. Dipeptide B. este un inhibitor al reninei. Captopril. Nifedipin B. B. Enalapril C. Se pot asocia cu diuretice tiazidic 611. 614. Atenolol C. cu efecte metabolice favorabile pe metabolismul lipidic. 12 Antihipertensive. vasodilatatoare cerebrale si periferice. 610. la intreruparea tratamentului fenomenul rebound. B. Vasoconstrictoare adrenomimetice. beta-blocantele cardioselective: A. B. D. Alegeţi IECA care devin active prin metabolizare (sunt pro-drug) A. Lisinopril D. E. Perindopril 609. B. D. Propranolol. Vasodilatatoare periferice. Captopril. Enalapril. Se preferă la hipertensivi cu insuficienţă cardiacă E. Nu se pot utiliza la bolnavi hipertensivi cu boli vasculare periferice D. D. Metoprolol. 607. Enalapril C.

provoaca tuse. E. este beta-blocant. medicament de prima alegere la hipertensivii varstnici. stimuleaza degradarea bradikininei. C. produce cefalee ca efect advers. palpitatii. blocheaza canalele de calciu lente. se asociaza preferential cu diuretice tiazide si beta adrenolitice. E. B. frecventa reactiilor adverse este mai mare pentru Captopril. se recomanda la hipertensivi tineri. B. B. sunt antihipertensive. se manifesta prin hipotensiune arteriala. 616. este un pro-drug. produce tuse ca efect advers. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril? A. se recomanda la hipertensivi cu astm bronsic. este cardioselectiv. E. C. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nifedipina? A. C. inhiba acumularea de bradikinina. E. C. 615. E. inhiba influxul de calciu extracelular in celula. nu se administreaza sublingual. se manifesta prin hipertensiune arteriala. B. 623.C. anxietate. nu se administreaza in urgente hipertensive. stimuleaza functiile celulare dependente de calciu. este antianginos. este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei. 618. D. medicament de prima alegere la hipertensivii tineri. D. este evitat daca tratamentul se opreste prin reducerea treptata a dozelor. E. de tip L. tremor. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril: A. este beta-blocant. D. D. D. are efect saluretic. 620. D. 622. are efect antihipertensiv. se recomanda la hipertensivi cu tahicardie sinusala. creste volemia. actioneaza predominant pe receptorii beta-1. blocheaza canalele de calciu neuronale de tip N. scade sodiul din muschii netezi vasculari. este un antihipertensiv. care apare ca reactie adversa la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu doze mari de antihipertensive: A. D. C. in tratamentul hipertensiunii arteriale. antagonizeaza receptorii pentru angiotensina II. 617. se recomanda asocierea cu diuretice antialdosteronice care retin potasiul. B. B. cu tahicardie. provoaca tahicardie. este neurosimpatolitic. au efect antihipertensiv. D. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu? A. este un hipertensiv. fata de alte inhibitoare ale enzimei de conversie. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru hidroclorotiazida? A. C. Efectul de rebound. C. E. B. E. favorizeaza bronhoconstrictia. C. E. cedeaza la reluarea tratamentului cu antihipertensivul respectiv. inhiba enzima de conversie a agiotensinei. 619. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu? A. scad motilitatea intestinala. B. 621. 73 . sunt antianginoase. diminua debitul cardiac. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atenolol? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol? A. actioneaza predominant pe receptorii beta-2.

depresie E. prin fenomen de rebound C. Notati afirmatiile corecte: A. 624. diureticele tiazidice sau de ansă C. Care dintre următoarele substanţe sunt vasodilatatoare periferice: A. hidralazina B. reserpina D. ca antihipertensiv. tratamentul va fi iniţiat cu doze mici care se cresc progresiv E. in doze reduse in insuficienta hepatica sau renala. Fac parte din grupul antihipertensivelor de primă alegere în faza de monoterapie: A. in insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala.E. gust metalic 626. alfa-metildopa 627. blochează receptorii alfa1-adrenergici periferici scăzând rezistenţa vasculară periferică B. trandolapril 629. captopril D. beta-blocante+diuretice tiazidice B. fosinopril C. ca antiaritmic. Nicergolina se administreaza oral si parenteral 74 . nifedipină+beta blocante C. nifedipina E. leucopenie C. perindopril E. B. Pentoxifilin C. Care dintre următorii compuşi din grupul inhibitoarelor enzimei de conversie sunt prodroguri: A. la asocierea cu beta-adrenoliticele poate surveni hipertensiune paradoxală D. erupţii cutanate pruriginoase B. impotenţă sexuală D. Captoprilul poate produce următoarele efecte adverse: A. Clonidina: A. beta-adrenoliticele Vasodilatatoare cerebrale si periferice 631. E. diureticele tiazidice C. Nicergolina poate potenta efectul antihipertensivelor B. care se utilizeaza: A. Care dintre antihipertensivele de mai jos sunt contraindicate la bolnavii hipertensivi cu stări depresive: A. clonidina E. D. clonidina B. la întreruperea bruscă a tratamentului adminstrat prelungit. Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu. Isoxuprin E. Dihidroergotoxina D. lisinopril B. alfa metildopa D. 625. clonidină+beta-blocante E. ca antianginos. Care dintre următoarele asocieri de antihipertensive sunt contraindicate în terapeutică: A. poate apare criza hipertensivă. Propranolol B. Ergotamina 632. nu este produs de alfa1 adrenolitice. hidralazine+beta-adrenolitic D. beta-blocante+verapamil 628. nu se va asocia cu diureticele care economisesc potasiul 630. C.

B. Arterita obliteranta a membrelor E. Beta-2 adrenomimetice D. cinarizina. Dintre medicamentele enumerate sunt vasodilatatoare periferice: A. Tulburari circulatorii retiniene C. C. Alfa-adrenomimetice E. D. D. Alfa adrenolitice B. B. B. alfa-adrenolitice. D. nicergolina. Cavinton este indicat in faza acuta a hemoragiei cerebrale E. cinarizina. tulburari vasculare periferice. alfa-adrenomimetice. Pentoxifilina D. musculotrope. vincamina. Notati medicamentele utilizate pentru ameliorarea circulatiei si/sau metabolismului cerebral: A. C. Vasodilatatoarele periferice si cerebrale pot fi prescrise in urmatoarele afectiuni A. C. dihidroergotamina. E. vasodilatatoarele cerebrale si periferice pot fi: A. D. dihidroergotoxina. naftidrofuril. Nimotop este conditionat in forme orale si flacoane cu solutie perfuzabila D. Hipertensiune intracraniana D. B. E. hemoragii acute. tolazolina. Vasodilatatoare antiischemice cerebrale sunt: A. Pentoxifilina are si proprietati hemoreologice 633. Insuficienta circulatorie cerebrala B. Beta-2 adrenolitice 635. E. beta-1-adrenomimetice. vincamina. B. B. pentoxifilina. C. Vasodilatatoare antiischemice. ergotamina. Prezinta proprietati vasodilatatoare periferice si/sau cerebrale substantele medicamentoase din clasele farmacologice: A. 639. E. xantinol nicotinat. Vincamina C. cu actiune de tip musculotrop sunt: A. E. 637. 640. Tulburari ischemice labirintice si vestibulare 636. xantinol nicotinat. E. Nicergolina. 75 . isoxupina. C. beta-2-adrenomimetice. Dupa mecanismul lor de actiune. Nimotop 634. pentoxifilina. D. astm bronsic. bametan. 638. Diazepam B. infarct miocardic acut.C. tulburari circulatorii cerebrale. Pentoxifilina (Trental) este indicata in: A. Imbunatatesc proprietatile reologice ale sangelui: A. tolazolina. noradrenalina. C. 641. Blocantele canalelor de calciu C.

642. propantelina Diuretice 646. nu influenţează debitul cardiac şi fluxul sanguin renal E. Vasodilatatoare cerebrale cu mecanism de actiune musculotrop sunt: A. Furosemidul este: A. Edeme de diferite etiologii 650. cinarizina. Acetazolamida. pentoxifilina B. produce arteriolodilataţie. Scad excretia ionilor de potasiu si magneziu 649. extractul de Ginkgo biloba scade rezistenţa capilară şi creşte tonusul venos D. in edeme grave 76 . Hidroclorotiazida B. 643. Criza de angina pectorala C. Util in administrare i.D. hidralazina creşte circulaţia cerebrală E. Diureticele sunt medicamente ce pot fi indicate in: A. Nu se administreaza in insuficienta renala grava E. D. E. dihidroergotoxina. Se pot asocia in medicatia antihipertensiva D. papaverina E. Insuficienta cardiaca cronica D. este indicată în tulburări retiniene şi cohleovestibulare de natură ischemică 644. E. Furosemid D. Care dintre următoarele diuretice sunt cu structură tiazidică A. vinpocetina. Spironolactona C.v. Manitol 647. vincamina. Cresc excretia ionilor de sodiu si clorura B. Hipertensiune arteriala B. Pot produce hipokaliemie C. Care dintre următoarele medicamente sunt vasodilatatoare antiischemice de tip musculotrop: A. tolazolina. C. Diureticele saluretice: A. cinarizina ameliorează circulaţia labirintică C. Ciclopentiazida 648. Hidroclorotiazida E. codergocrina. Amilori E. Care dintre afirmaţiile următoare nu caracterizează vincamina: A. stimulează metabolismul neuronal C. cinarizina favorizează intrarea oxigenului şi a glucozei în neuroni 645. B. Substanta activa din produsul Furantril C. Care dintre urmatoarele diuretice se asociaza in tratamentul HTA? A. Contraindicat in hipertensiune arteriala B. Amilorid D. previne agregarea plachetară D. C. mai intensă în periferie şi mai slabă la nivel cerebral B. vincamina stimulează metabolismul neuronal B. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Indapamid B. cinarizina C. vincamina. Glaucom E. cimetidina D.

clopamida. edem cerebral. hidroclorotiazida. Diuretic cu structura de acid sulfamoil antranilic 651. 656. cresc eliminarea urinara de calciu. hidroclorotiazida. este diureticul de electie in: A.D. inhibitoarele anhidrazei carbonice. glaucom acut congestiv. glaucom acut congestiv. In litiaza renala oxalica. D. Intră în preparatul Nefrix C. antialdosteronice . Produce dezechilibre electrolitice şi acido-bazice 652. C. E. durata de actiune lunga. edem pulmonar acut (i. Furosemidul: A. C. provoaca o diureza intensa. antialdosteronice . D. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru toate diureticele saluretice? A. E. E. Diureticele de ansa (furosemidul) au: A. Sunt diuretice care elimina potasiul (K+): A. B.v. edem pulmonar acut. furosemidul. cresc eliminarea urinara de sodiu. Diuretic cu eliminare redusa de potasiu E. B. edemul din ciroza hepatica. D. efect mediu de eliminare a potasiului (K+). 655. B. tind sa scada volemia. 657.antagonisti competitivi al aldosteronului. durata de actiune scurta. D. 653. B. acetazolamida. spironolactona. eficacitate medie. triamteren. administrat intravenos. Manitolul. 77 . alcalinizeaza urina. E. are efect de scurta durata. B. hiperaldosteronism primar. Furosemidul este diureticul de electie in: A. E. D. C.antagonisti de efect ai aldosteronului. este un diuretic de ansa. D. insuficienta renala acuta. eficacitate mare. produce in mod specific alcalinizarea urinii. cresc eliminarea urinara de potasiu.). B. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice: A. C. se indica: A. C. E. Se indică în toate tipurile de edeme E. insuficienta renala cronica (in doze terapeutice mari). B. furosemidul. 654. insuficienta renala cronica. 659. B. 658. diureticele de ansa. spironolactona. C. C. Este contraindicată în HTA D. D. Hidroclorotiazida: A. E. retine apa in lumenul nefronului prin mecanism osmotic. ca adjuvant. tiazidele. C. Este un diuretic cu durată lungă de acţiune (mai mare de 24 ore) B. D. acetazolamida. E.

78 . durata scurta de actiune. efect puternic de eliminare a potasiului (K+). B. eficacitate medie. D. Tiazidele (hidroclorotiazida) au: A. C.660. durata medie de actiune. efect de retinere a potasiului (K+). E.

Trimetazidina. Trimetazidina C. C. C. Nitroglicerina. Lidocain B. Nitratii si molsidomina actioneaza prin formarea de oxid nitric care corespunde factorului EDRF 666. Produc hipertensiune arterială D. perioada de latenta este de 5-10 minute. Biotransformarea la metaboliţi activi este tiol dependentă C. B.Tema nr. E. se administreaza profilactic in angina pectorala. diminua forta de contractie a miocardului. 13 Antianginoase 661. durata de actiune 2 ore. NO are actiune vasodilatatoare. antianginos. Molsidomina. E. vertij. Clonidina si derivati D. E. C. E. Agravează insuficienţa cardiacă congestivă E. C. E. blocant al canalelor de calciu. reduce consumul de oxigen al miocardului. oboseala C. creste frecventa cardiaca. sunt biotransformati in NO. 668. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem? A. Reactiile adverse ale nitratilor pot fi cefalee. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru isosorbiddinitrat administrat oral? A. Pentaeritritil tetranitrat D. Nitroglicerina are efecte de durata lunga B. biotransformarea este tiol-dependenta. C. Isosorbit mononitrat. Reduc presarcina inimii prin venodilataţie şi postsarcina prin arteriodilataţi 663. cresc concentraţia de GMPc. B. Isosorbit dinitrat 665. Nitritul de izoamil 664. Pentaeritritil tetranitrat E. Alaturi de esterii nitrici in grupa de medicamente antianginoase sunt cuprinse A. 79 . Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol? A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la modul de acţiune al nitraţilor A. Blocantele canalelor de calciu 662. Nitratii produc o crestere a tensiunii arteriale D. care duce la relaxarea musculară B.Prin intermediul NO stimuleză guanilciclaza. Notati afirmatiile corecte: A. scade fluxul sanguin coronarian. creste concentratia de GMPc. durata de actiune 6 ore. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitrati? A. antianginos. Tratamentul cu nitrati nu poate fi intrerupt brusc fara sa apara riscuri E. In tratamentul de fond al anginei pectorale se pot indica: A. Prenilamina D. Medicamente beta-blocante B. B. deprima contractilitatea miocardului. cu alcoolul produce cefalee. D. D. C. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt indicate in criza de angina pectorala? A. 667. 669. nu da obisnuinta. Molsidomin B.

D. propranolol. D. 673. 675. D. Blocantele canalelor de calciu au acţiune: A. Asocierea propranolol-verapamil este contraindicată deoarece: A. este trinitrat de glicerina. este cauzata de producerea crescuta de NO. cresc forta de contractie a miocardului. E. insuficienta cardiaca. isosorbid dinitrat. B. se administreaza sublingual. clonidina. cresc consumul de oxigen al inimii. B. Medicamentele antianginoase: A. antifibrinolitică 80 . scade consumul de oxigen al miocardului 670. La care dintre medicamentele antianginoase urmatoare apare ca efect advers tahifilaxia? A. E. B. E. 677. D. cardiotonică E. molsidomin. se adsoarbe pe plastic. diltiazem. C. E. B. antihipertensivă D. cresc debitul cardiac. C. Sunt medicamente antianginoase: A. B. C. D. C. E. B. E. se aplica percutan ca TTS. propranolol. C. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina? A. pentaeritritil tetranitrat. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind boala coronariana? A. antiaterogenă B. D. nitroglicerina. aportul de sange oxigenat este redus. ambele deprimă conducerea atrio-ventriculara C. guanetidina. cresc aportul de oxigen al inimii. oxprenolol. 672. E. 671. hipertensiunea arteriala. este cauzata de ateroscleroza. Care dintre urmatoarele antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu? A. micsoreaza travaliul cardiac. antianginoasă C. ambele au acţiune inotrop negativă E. propranolol. nifedipina. E. 674. molsidomin. B. reduc consumul de oxigen al inimii. D. se agraveaza la efort. C. cardiopatia ischemica. D. aritmiile cardiace. isosorbid dinitrat. C. angina pectorala 676. nu se absoarbe din tubul digestiv. nifedipina. ambele favorizează bronhoconstricţia B. ambele provoacă vasoconstricţie coronariană 678. acţionează competitiv asupra aceloraşi receptori D. Nitratii organici sunt indicati in: A. se manifesta prin dureri anginoase.

blocant calcic 688. biterapie nitrat . Care dintre efectele adverse de mai jos sunt imputabile derivaţilor nitraţi: A. Care dintre afirmaţiile următoare privind amiodarona sunt corecte: A. neurosimpatolitice 81 . triterapie nitrat. reducerea postsarcinii E. pentru potenţarea efectului terapeutic se recomandă asocierea ei cu beta blocantele sau verapamilul E.blocant calcic D.betablocant C. inhibitorii enzimei de conversie 687. Acţiunea antianginoasă a blocantelor calcice se produce prin: A. bloc atrio-ventricular B. Antianginoase sunt: A. blocantele canalelor de calciu C. deprimarea inimii B. Nitraţii organici produc: A. triterapie nitrat . tahiaritmii C. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat verapamilul: A. cefalee pulsatilă B. angină cronică stabilă E. biterapie nitrat . creşterea consumului de oxigen prin stimularea contractilităţii miocardului B. acţiunea hipotensivă C. venodilataţie şi reducerea presarcinii inimii E. scăderea automatismului nodului sinusal 682. insuficienţă cardiacă 683. beta-adrenomimetice D. ca antianginos este indicată în tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice B. nitraţii organici B. nitraţi în monoterapie B. Pentru efectul lor antianginos beta-blocantele sunt indicate în: A. vasodilataţie coronariană D. eficacitatea amiodaronei poate fi apreciată după 2-4 săptămâni de tratament 680.blocant calcic E. poate fi responsabilă de afectarea funcţiei tiroidiene D. Care dintre următoarele acţiuni contribuie la efectul antianginos al nitroglicerinei: A. angină pectorală asociată cu diabet zaharat 685. scăderea postsarcinii prin arteriolodilataţie D. puseu hipertensiv D. arteriolodilaţie cu scăderea postsarcinii D. boală coronariană D. Medicamentele antianginoase sunt reprezentate de: A. coronarodilataţie B. creşterea aportului de oxigen prin creşterea fluxului coronarian C.betamimetic . criza anginoasă C. vărsături 681.-betablocant . creşterea postsarcinii prin arterioloconstricţie 686. hipotensiune cu lipotimie C. astm bronşic E. deprimarea contractilităţii inimii 684. post infarct miocardic acut D.679. bradicardie C. În tratamentul de fond al anginei pectorale se utilizează: A. bradicardie E. durata efectului dispare rapid după întreruperea tratamentului C. micşorarea frecvenţei de contracţie E. beta-adrenolitice E. angină cronică instabilă B.

Nitroglicerina: A. scăderea rezistenţei la efort 694. Scăderea tonusului simpatic D. la administrarea sublinguală nu prezintă efectul primului pasaj hepatic 693. Sunt medicamente de elecţie la bolnavii anginoşi cu insuficienţă cardiacă C. Creşterea eliberării de EDRF D. nitraţi organici C. Betablocante: A. Stimularea adenilat-ciclazei 82 . produce methemoglobinemie E. Molsidomin: A. are efect antianginos B. absorbţie rapidă per os B. absorbţie scăzută per os E. biodisponibilitate per os mai mare de 90% C. efect important de primă trecere hepatică D. tuse seacă E. Creşterea aportului de oxigen prin coronarodilataţie C. arterioloconstricţie B. bronhoconstricţie E. Inhibarea recaptării adenozinei B. Creşterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza prin: A. Are asorbţie digestivă rapidă şi bună B. Provoacă frecvent tahicardie reflexă (dezavantaj faţă de nifedipină) E. beta-adrenolitice D. Se folosesc în prevenirea secundară a infarctului de miocard D. beta-adrenomimetice E. Nitraţii organici produc: A. arteriolodilataţie D. Are biodisponibilitate sistemică foarte bună C. toleranţă D. Sunt utile în angina cronică stabilă B. Stimularea receptorilor ß-1-adrenergici 696. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac B. este liposolubilă C. blocantele canalelor de calciu 689. venodilataţie C. nu dezvoltă toleranţă D. are biodisponibilitate per os sub 1% B. Sunt contraindicate la bolnavii anginoşi hipertensivi 695. Are acţiune deprimantă cardiacă mai redusă decât verapamilul 697. la administrarea per os este biotransformată aproape total la primul passaj hepatic E. Scăderea ionilor de calciu disponibili pentru contracţia coronarelor C. Provoacă coronarodilataţie. coronaroconstricţie 692. se administrează transcutan 691. Mecanismul acţiunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu constă în: A. nu poate fi administrată transcutan D. Inhibarea fosfodiesterazei cu creşterea AMPc E. Prin biotransformare conduce la un metabolit activ D. cu creşterea aportului de oxigen E. Diltiazemul: A. cefalee B. hipotensiune ortostatică C. Molsidomin se caracterizează prin: A. Reacţiile adverse la administrarea de nitraţi organici sunt: A. efect nesemnificativ al primului pasaj hepatic 690.B. are biodisponibilitate per os mare C.

amiodarona E. Glaucom B. coronarodilatatie D. Amiodarona 702. Parasimpatomimeticele E. stimularea recaptarii adenozinei in celule C. cresterea rezistentei periferice D. efect cronotrop negativ 706. acid acetilsalicilic 83 . Inhibarea fosfodiesterazei E. Stimularea guanilat-ciclazei 698. Mecanismul la nivel molecular al nitriţilor implică: A. Stimularea adenilat-ciclazei D. Se pot utiliza ca medicamente antianginoase: A. Hipertensiune intracraniană D. Propranololul E. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu voltaj-activate: A. Activarea guanilat-ciclazei C. Blocanţii canalelor de calciu B. Substituţia deficitului de EDRF B. cresterea aportului de sange oxigenat la nivelul miocardului E. Cefalee pulsatilă B. Dipiridamolul 701. Molsidomina C. Toleranţă acută E. blocarea canalelor de calciu D. cresterea presarcinii si postsarcinii B. cresterea concentratiei AMPc E. Nitraţii sunt contraindicaţi în: A. Produc tahifilaxie. Nitroglicerina C. dipiridamol C. efect inotrop negativ B. Pentaeritril tetranitratul D. scaderea travaliului cardiac C. Hipertensiune arterială C. Dureri ale globilor oculari 703. clopidogrel D. stimularea fosfodiesterazei B. Sunt reacţii adverse specifice nitraţilor: A. Precizati mecanismele implicate in efectul coronarodilatator: A. nitroglicerina B. venodilatatie si arteriolodilatatie 704. Insuficienţa cardiacă 700. Notati mecanismele actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor organici: A. Notati medicamentele cu mecanisme de actiune: antianginos si antiagregant plachetar: A. cresterea travaliului cardiac si a consumului de oxigen C. vasodilatatie coronariana E. Angină vasospastică E. deoarece mecanismul de acţiune necesită o cale tiol-dependentă saturabilă: A. ß-adrenoliticele D. Molsidomina B.E. scaderea concentratiei GMPc 705. Hipotensiune ortostatică D. Stimularea receptorilor ß-2-adrenergici 699. Vasoconstricţie periferică C.

Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu. lipotimie D. unguent 2% E. stimularea contractiei miocardice E. amiodarona C. Dipiridamol. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen 715. coronarodilatator C. cresc concentratia de GMPc D. nitroglicerina. sindrom de hipersensibilizare la nitrati 710. acid acetil salicilic D. congestie cutanata in jumatatea inferioara a corpului B. oral 708. stimuleaza guanilat ciclaza C. micsorarea presarcinii E. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros D. reducerea consumului de oxigen al miocardului B. aport de oxid de azot (NO) B. scad concentratia de GMPc C. clopidogrel E. arteriolodilatatie C.707. cefalele cu caracter pulsatil C. voltaj-dependente. nitroglicerina. cresc concentratia GMPc B. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor: A. Medicatia antianginoasa produce coronarodilatatie prin: A. dipiridamol B. nitroglicerina 713. diminuarea rezistentei periferice C. blocarea recaptarii adenozinei in celulele miocardice D. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen E. scaderea secretiei de renina 711. stimuleaza guanilatciclaza B. coronarodilatator E. inhibarea fosfodiesterazei C. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros E. pentaeritril tetranitrat. reducerea presarcinii D. nitroglicerina. Notati medicamentele antiagregante plachetare si antianginoase: A. micsorarea postsarcinii 714. Nitroglicerina poate produce urmatoarele reactii adverse: A. nitroglicerina TTS D. efect inotrop si cronotrop negativ E. nu contine in profilul farmacologic: A. Notati actiunile blocantelor canalelor lente de calciu ca medicatie antianginoasa: A. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase: A. vasoconstrictor periferic 712. coronarodilatatie D. Notati nitritii si nitratii organici cu durata lunga de actiune: A. scad concentratia GMPc 709. ca antianginoase: A. aerosoli B. vasoconstrictie la nivelul vaselor retiniene E. comprimate sublinguale C. stimulator al sintezei Atp in miocard D. diminuarea travaliului cardiac 84 . stimuleaza recaptarea adenozinei in celulele miocardice B. coronarodilatatie B.

Multe anihistaminice H1 prezinta si efecte anticolinergice sau sedative C. Anihistaminicele sedative pot accentua efectele tranchilizantelor. Au efecte antialergice: A. constipatie C. D. famotidina. Astenie. Astemizol este antihistaminic H1 foarte activ B. Hipoglicemiant. Anitihistaminicele H1 au efecte favorabile in: A. Astemizol E. Scaderea semnificativa a apetitului 719. Ketoprofen. B. Notati afirmatiile corecte: A. Notati antialergicele cu efecte sedative si anticolinergice reduse: A. Dimetinden este un antihistaminic energic antipruriginos 721. Ketotifen. Antialergic. Imunosupresor D. Claritina C. Clorfenoxamina. B. E. D.Tema nr. C. B. Ketotifenul este un antiastmatic si antianafilactic E. Astemizol este antihistaminic H1 cu durata lunga de actiune C. Glaucom 717. Hiposalivatie. Glucocorticoizii sunt utilizati in terapie pentru urmatoarele efecte: A. Diuretic 720. Antiinflamator C. Dimetinden este un antihistaminic antipruriginos energic D. Brofimen 718. Nu se administreaza in insuficienta hepatica sau renala grava C. Urticarie B. somnolenta B. Romerganul este lipsit de efecte sedative 724. D. Reactii alergice la aplicare locala D. Edem angioneurotic D. Precizati afirmatiile corecte A. Efectele adverse la administrarea de antihistaminice H1 pot fi: A. prometazina. Clorfeniramina 723. Peritol. Notati afirmatiile corecte: A. antiemetica D. Clemastin nu are efecte antipruriginoase E. E. Nu se administreaza conducatorilor auto antihistaminicele sedative D. 14 Antialergice 716. 85 . feniramina. C. Polenoze C. Tavegyl are ca substanta activa dimetinden 722. Romergan B. Allergodil. diaree. pirenzepina. Antihistaminicele H1 sunt indicate in tratamentul unor manifestari alergice B. Tahicardie E. Clemastin este slab sedativ E. Unele antihistaminice au si actiune antitusiva. alcoolului B. Procese inflamatorii acute E. E. Care dintre urmatoarele medicamente sunt indicate ca antialergice? A. betametazona.

727. antipruriginos. Antihistaminicele H1 diminuă efectele: A. se poate administra la conducatorii auto. E. C. actiune de scurta durata. se pot administra la soferi. E. D. E. este un medicament simptomatic-patogenic. anestezicelor generale E. C. se utilizeaza in urticarie. clorfenoxamina. progesteronului 734. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazina? A. reserpinei B. antidepresiv. D. C. antihistaminic. E. B. E. este miorelaxant central. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clorfenoxamina? A.725. 732. B. intervine in reactiile alergice. 726. tranchilizantelor C. are efect sedativ foarte intens. C. se contraindica la mecanici de locomotiva. B. antihistaminic. prometazina. au actiune antialergica. C. D. anticoagulantelor de sinteză D. E. blocheaza receptorii histaminergici. izoprenalina. B. este un antihistaminic H1. sunt antagonisti competitivi. se recomanda in intepaturi de insecte. este un medicament etiologic. C. B. antagonizeaza efectele H1 ale histaminei. Care dintre urmatoarele medicamente sunt contraindicate la conducatorii auto? A. E. E. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice H1? A. 731. in manifestarile alergice intervin receptorii H2. 728. se evita asocierea cu alcoolul. antianginos. inhiba secretia gastrica. D. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru feniramina? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clemastina? A. inactiveaza histaminaza. C. neostigmina. A. B. Care din urmatoare afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice? A. este un bronhodilatator. C. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina? A. sedativ intens. 730. dilata capilarele. D. sedativelor Antihistaminicele H1 pot accentua efectele: 86 . 729. 733. produce somnolenta. D. D. antiparkinsonian. este un antihistaminic H2. B. stimuleaza SNC. coleretic. are efect antiemetic. se gaseste in mastocite. bromhexin.

parestezii E. unele au efect antiemetic 739. onicomicoze 737. Clemastina este indicată în: A. guturai de fân) B. Fac parte din grupul medicamentelor antialergice: A. au efect benefic în polenoze E. sindrom parkinsonian D. sunt contraindicate în primul trimestru al sarcinii C. nedocromil C. polenoze (febra de fân. ondansetron B. antidepresivelor C. antiemetică E. clonidinei 735. vome postoperatorii C. feniramina E. antiemetică 736. sunt reprezentate de cloropiramină şi feniramină E. micoză cutanată D. Antihistaminicele H1 fără efecte sedative: A. antipruriginoasă B. sunt numite "antihistaminice de noapte“ C. antipruriginoasă C. se administrează înainte de culcare D. prurit din ictere C. se leagă slab de proteinele plasmei B.B. creşterea apetitului 741. progesteronului E. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la compuşii antihistaminici de tip H1: A. înţepături de insecte 87 . somnolenţă C. răul de mişcare B. tuse iritativă B. antiexudativă D. anticoagulantelor de sinteză D. antihalucinatorie E. timoanaleptică 740. înţepături de insecte E. ulcer gastric C. Precizaţi care sunt acţiunile farmacodinamice ale prometazinei: A. clorfenoxamina D. sunt reprezentate de prometazină şi clorfenoxamină 743. stări depresive 742. provoacă relativ frecvent tuse iritativă D. HTA E. clemastina 738. Antihistaminicele H1 sunt utilizate în: A. mucolitică C. urticarie D. sedativă D. ameţeli D. Alte indicaţii pentru antihistaminicele H1 sunt: A. sunt numite"antihistaminice de zi“ B. Precizaţi efectele adverse ale ciproheptadinei: A. Clemastina are acţiune: A. antitusivă nonopioidă B. rinita alergică B.

Care dintre următoarele antihistaminice H1 produc cel mai frecvent efect sedativ intens? A. Nu are efect sedativ D. virozele căilor respiratorii superioare 748. prezintă efect antiemetic şi antiparkinsonian 750. clemastin B. Clonidinei D. Sindrom Meniere 752.E. Androgenilor 751. Care dintre următorii compuşi sunt antihistaminice H1? A. cloropiramina D. nu se poate administra oral E. "antihistaminic de noapte“ datorită efectului sedativ intens E. feniramină 747. urticarie E. Astemizolul: A. feniramina E. Doza la adulţi este de 100 mg oral E. clemastin C. nu prezintă efect sedativ D. Antihistaminicele H1: A. Progesteronului C. antihistaminic H1 D. În primul trimestru de sarcină B. edem angioneurotic D. cimetidină E. Are efect anticolinergic intens B. sinonim cu Romergan C. se absorb repede după administrarea orală sau parenterală B. nu suferă efectul primului pasaj hepatic E. Anticoagulantelor de sinteză B. se folosesc numai extern în preparate topice C. sunt contraindicate în primul trimestru de sarcină 745. Doza la adulţi este de 10 mg oral 753. "antihistaminic de zi“ pentru că nu are efect sedativ 749. Antihistaminicele H1 se pot administra: A. criza de astm bronşic B. În depresii C. Se dă într-o singură doză pe zi C. sinonim cu Romergan C. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele: A. esofagita de reflux 744. prometazina B. alergii la medicamente C. este antihistaminic H1 B. Antidepresivelor triciclice E. În rău de mişcare D. Prometazina este: A. ranitidină D. clorfenoxamina 746. Efecte bune se obţin cu antihistaminice H1 în: A. clorfenoxamină C. Clemastina: 88 . antihistaminic H2 B. Prometazina: A. nu accentuează efectele deprimante centrale ale hipnoticelor şi sedativelor D. În edem angioneurotic E.

Stimularea SNC cu insomnie B. reprezinta un tratament simptomatic-patogenic al manifestarilor alergice 760. terfenadina E. Este un antihistaminic de zi B. Se dă în doză de 200 mg odată 755. Are efect sedativ intens C. spasmul uterin C. Se administrează exclusiv oral D. Se administrează injectabil E. Antialergicele antihistaminice: A.A. Se administrează oral D. primul trimestru de sarcina 762. Se administrează oral şi injectabil D. Prometazina: A. conducatori auto B. polinoze E. dermatite de contact D. Discromatopsie 757. Se indică în stări depresive 759. Antihistaminicele antiH1 antagonizeaza urmatoarele efecte ale histaminei: A. Are acţiune antiexsudativă intensă B. clorfenoxamina B. Este un sedativ puternic C. stari depresive C. Are efect simpatomimetic E. Icter nuclear D. Deprimarea SNC cu somnolenţă C. clemastina C. spasmul bronsic B. Se poate asocia cu vitamina B complex în soluţie B. impiedica eliberarea histaminei B. Au efect intens sedativ la nivel SNC urmatoarele antihistaminice H1: A. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt: A. Are efect alfa-adrenolitic 758. Fenomene de tip anticolinergic E. prometazina D. Este contraindicată la copii de 7 ani 756. Se administrează oral şi injectabil E. Este un antihistaminic H1 de noapte B. Cloropiramina: A. Clorfenoxamina: A. blocheaza receptorii histaminergici H1 C. Este contraindicat în urticaria cronică 754. Este contraindicată în stări depresive E. Contraindicatiile antihistaminicelor anti-H1 sunt: A. hipersecretia gastrica 89 . Se administrază exclusiv oral C. inhiba histaminaza E. stimuleaza histaminaza D. astemizol 761. Se indică în glaucom E. Se foloseşte în boala Parkinson D. Este un antihistaminic de noapte B. Prometazina: A. Produce vomă D. Este un antihistaminic H1 de zi C. Se administrează numai oral C.

excitant SNC 770. anestezic local E. anticolinergic periferic C. Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor H1. antiH1 nu influenteaza procesul de sensibilizare C. anestezic local E. antiedematos 766. antiagregant D. astemizol 768.D. clorfeniramina E. criza de astm E. colinergic central si periferic D. miorelaxant central E. Antihistaminice H1 cu efect sedativ intens asupra SNC sunt: A. Referitor la tratamentul manifestarilor alergice cu antiH1 sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. vasodilatatia 763. clorfenoxamina D. Antihistaminice H1 derivate de fenotiazina sunt: A. neuroleptic B. anticolinergic B. prometazina B. spasmul intestinal E. Clemastina are efect: A. dupa o perioada de eficacitate un antihistaminic poate deveni ineficient E. edem angioneurotic D. boala serului 769. polenoze B. sedativ absent 765. antiemetic C. este exclusiv un tratament simptomatic B. unele antiH1 se folosesc ca antiemetice 764. cloropiramina C. prometazina C. miorelaxant central D. antiparkinsonian C. antiserotoninic 767. anticolinergic central B. anticolinergic central si periferic B. antipruriginos C. urticarie C. Clorfenoxamina are efect: A. sedativ slab D. clorfenoxamina E. clemastina 90 . alimemazina B. Clorfenoxamina are urmatoarele actiuni farmacodinamice: A. sunt: A. alfa-adrenomimetic E. influenteaza in special reactiile alergice de tip imediat D. Prometazina are efect: A. oxomemazina D.

aminofilina se administrează injectabil C. Care din următoarele afirmaţii referitoare la inhibitorii degranulării mastocitelor sunt adevărate: A. Teofilina: A. 15 Antiastmatice 771. este un beta-adrenolitic neselectiv B. propranolol C. salbutamolul inhibă clearance-ul muco-ciliar 773. Ipratropium bromidum 775. bronhodilatatoarele adrenomimetice se administrează cel mai frecvent pe cale orală E. Tolbutamida D. se administrează în tratamentul de fond al astmului bronşic C. deprima miocardul 91 . captopril B. antiinflamatoarele nesteroidiene E. Care din următoarele medicamente sunt indicate în tratamentul astmului bronşic: A. se administreaza exclusiv oral 779. se indica in criza de astm D. efectul lor se instalează rapid D. se utilizeaza in tratamentul crizei de astm E. ketotifenul are si proprietati antihistaminice H1 E. nu are proprietati antihistaminice H1 D. se administrează în criza de astm B. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. este un beta2-adrenomimetic 778. Terazosinul E. teofilina este sarea etilen-diaminică a aminofilinei B. se indica in astmul bronsic D. Care din următoarele afirmaţii sunt false: A. este agonist pe receptorii beta-2 adrenergici C. este un bronhodilatator musculotrop B. cromoglicatul de sodiu este un antialergic 772.Tema nr. Care din urmatorii compusi se folosesc in astmul bronsic: A. are proprietati tocolitice E. corticosteroizii se folosesc în criza severă de astm sub formă de aerosoli D. corticosteroizii se adminstrează parenteral în criza severă de astm E. bronhodilatatoarele adrenomimetice pot determina up-regulation cu externalizarea receptorilor D. inhiba fosfodiesteraza D. este un antiastmatic B. stabilizeaza membrana mastocitelor C. antileucotrienele sunt indicate în astmul bronşic C. blocheaza receptorii CysLT1 ai leucotrienelor C. Ketotifenul: A. Montelukast C. produce somnolenta 777. nu se poate administra oral B. intra in preparatul Singulaire E. Salbutamolul: A. este agonist pe receptorii adenozinei C. prostaglandina E2 nu are proprietăţi bronhodilatatoare 774. Montelukastul: A. corticosteroizii favorizează efectele beta adrenergice prin creşterea numărului receptorilor adrenergici B. Singulair B. inhibitoarele degranularii mastocitelor 776. ipratropiu D.

se utilizeaza in tratamentul cronic al astmului. C. D. se administreaza pe cale inhalatorie. C. C. 782. 789. prin stimulare beta2-adrenergica. D. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte penru izoprenalina: A. este solubila in apa. se administreaza in bronsita astmatiforma. izoprenalina. are indice terapeutic mare 781. 787. 784. E. B. scade secretia de mucus. Teofilina: A. stimularea adenilatciclazei. aminofilina. 788. E. stimuleaza fosfolipaza A2. este solubilă în apă B. inhibitor al ciclooxigenazei. blocarea unor receptori adenozinici. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru salbutamol? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru ipratropium bromid? A. B. B. E. inhiba lipooxigenaza. contracta musculatura uterina. D. B. C. D. E. inhiba fosfodiesteraza. B. E. D. stimularea fosfodiesterazei. C. Care din urmatoarele medicamente au efect bronhodilatator: A. ketotifenul. nu difuzează în laptele matern D. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru aminofilina? A. nu deprimă SNC E. este bronhodilatator. noradrenalina. este mai activ pe cale inhalatorie. este simpatomimetic. C. antialergic. 785.E. este beta2-adrenomimetic. Aminofilina este bronhodilatator: A. D. derivat cortizonic. Care din urmatoarele medicamente sunt antiastmatice? 92 . se administreaza in criza de astm bronsic. adrenalina. este metabolizată hepatic în procent mare C. 783. este anticolinergic. stimuleaza SNC 780. este teofilinetilendiamina. D. blocant al receptorilor muscarinici. inhibitor al 5-lipooxigenazei. se indica in astmul bronsic. produce hipersecretie de mucus. C. antiinflamator. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru montelukast? A. C. antagonist al receptorilor cisteinil-leucotrienici. are efect inotrop negativ. este beta1-adrenomimetic. inhibarea fosfodiesterazei. E. creste tonusul vagal. 786. B. bronhodilatator. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prednison? A. E. se administreaza sublingual. D.

diferă între ele prin potenţa şi durata de acţiune E. este eficient în criza astmatică D. Care dn urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice bronhodilatatoare? A. terbutalina. pot produce interactiuni nedorite cu stimulantele beta2-adrenergice. ameliorează clearace-ul mucociliar D. salbutamol. teofilina C. somnolenţă C. au acţiune imunodepresivă şi antiexudativă D. E. fluoxetina. pot produce corticodependenta. C. E. la astmatici se administreaza exclusiv inhalator 794. 792. Stimulantele beta2-adrenergice au efect bronhodilatator: A. ketotifen 796. B. antagonizeaza competitiv actiunea bronhoconstrictoare a histaminei. prin stimularea adenilatciclazei. au eficacitate limitata. sunt utilizaţi exclusiv inhalator. aritmii B. piridostigmina. E. riscul reactiilor adverse este mare. Precizaţi care din următoarele substanţe medicamentoase fac parte din grupul antileucotrienelor: 93 . stimuleaza adenilciclaza. disurie D. beclometazona D. D. stabilizează membrana mastocitelor sensibilizate împiedicând eliberarea mediatorilor bronhoconstricţiei şi inflamaţiei C. C. au efect ocitocic B. are efect benefic în rinita şi conjunctivita alergică 798. în aerosoli B. inhiba degranularea mastocitelor. B. nu traversează bariera feto-placentară E. 790. se indică în tratamentul de întreţinere al bolii astmatice C. ipratropium bromid. 791. inhibă biosinteza icosanoidelor proinflamatoare prin inhibarea ciclooxigenazei E. sunt contraindicaţi la bolnavii cu stare de rău astmatic 797. Bronhodilatatoarele musculotrope pot produce: A. C. D. substantele beta2-adrenomimetice dau tahifilaxie. greţuri şi vărsături 795. B. micsoreaza controlul vagal bronhoconstrictor. excesul de beta-adrenergice produce down-regulation. Glucocorticoizii in administrare sistemica trebuie sa reprezinte o medicatie de rezerva in astmul bronsic deoarece: A. Bronhodilatatoarele adrenomimetice A. B. excesul de beta-adrenergice produce up-regulation. prin inhibarea fosfodiesterazei. E. pot produce hipocorticism endogen. 793. D.A. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la ketotifen: A. acidul cromoglicic B. anulează tahifilaxia la izoprenalină B. insomnie E. au efect tocolitic. D. Corticosteroizii utilizaţi ca antiastmatice: A. C. salmeterol E. Care dintre următoarele medicamente au o acţiune bronhodilatatoare: A. pot provoca tahifilaxie C.

În tratamentul de fond al astmului bronşic alergic se utilizează: A. efedrina Bronhodilatatoare beta-2 adrenomimetice selective sunt: 804. ipratropium D. este indicată frecvent în tratamentul de fond al astmului bronşic D. bromura de oxitropiu D. sensibilitate bronşică crescută la acetilcolină 806. cromoglicat de sodiu 94 . salmeterol D. antiemetică 801. formoterol 799. terbutalină C. Printre efectele adverse provocate de aerosolii corticosteroizi la un bolnav astmatic se numără: A. anorexie 800. candidoză oro-faringiană E. atrofia mucoasei respiratorii B. bronhodilatatoare D. sensibilitate scăzută la histamină a bronşiilor E. coronaroconstrictoare B. simpaticul produce hiposecreţie bronşică 807. vărsături D.A. salmeterol E. bronhodilatatoare E. predominanţa controlului simpatic C. zafirlukast B. deprimante cardiac D. predominanţa controlului parasimpatic D. stimulantă cardiacă B. Adenozina are acţiuni: A. are efect bronhodilatator mai intens decât adrenomimeticele E. oxitropium 805. zileuton E. diuretică C. anticonvulsivante 802. adrenalina C. terbutalina E. Atropina: A. parasimpaticul inhibă secreţia bronşică C. deficit de receptori beta-2 adrenergici B. are efect redus în criza de astm B. tulburări de gust C. greţuri. are indicaţie de elecţie în criza astmatică C. parasimpaticul produce bronhoconstricţie B. ketotifen B. salbutamol B. În astmul bronşic sunt semnalate următoarele dezechilibre: A. Bronhodilatatoare parasimpatolitice sunt: A. În astmul bronşic: A. atropina B. simpaticul produce bronhodilataţie E. simpaticul produce bronhoconstricţie D. A. Teofilina are acţiune: A. deprimantă la nivelul SNC E. diuretice C. are efect bronhodilatator mai slab ca adrenomimeticele 803. efedrina C.

Candidoze orale C. inelele cartilaginoase traheale 810. Alopurinolul C. cu creşterea AMPc B. Zileutonul B. Dozele de teofilină trebuie reduse în următoarele situaţii: A. Mecanismul de acţiune al xantinelor constă în: A. Dinoprostul E. mucoasa bronşică E. Stimularea receptorilor ß-adrenercici D. Fenoterol C. Acţionează ca antiastmatice prin interferarea producerii sau legării leucotrienelor de receptori: A. Inhibarea pseudocolinesterazei 815. rinita alergică C. Salbutamol E. Nedocromilul C. hemisuccinat de hidrocortizon 808. Nedocromilul 812. musculatura netedă bronşică B. Terbutalină D. Zafirlukastul C. La fumători E. Blocarea receptorilor P1-A1 purinergici C. Cromoglicatul de sodiu B. circulaţia capilară pulmonară D. Cortzcosteroizii administraţi în aerosoli pot produce următoarele efecte adverse: A. Următoarele elemente structurale sunt implicate în astmul bronşic: A. Ketotifenul B. tratamentul de fond al astmului bronşic alergic B. fiind medicamente care cu care interacţioneză. Orciprenalină 816. Inhibarea fosfodiesterazei. crescând frecvenţa reacţiilor adverse sau nivelul plasmatic al teofilinei: A. Somnolenţă diurnă E. adrenalină E. Atrofia mucoasei respiratorii B. Hiperplazie gingivală D. Motelukastul sodic D. sarcină 809. La hipertiroidieni B. Zileutonul 95 . glandele bronşice C. Sunt inhibitoare ale degranulării mastocitare: A. Probenecidul D. La bolnavii de ulcer C. tratamentul crizei severe de astm bronşic E. nedocromil D. La hipotiroidieni D. Uscăciunea gurii 813.C. La bolnavii cu insuficienţă hepatică 814. Sunt antiinflamatoare cu structură de saligenină: A. Acţiunează sinergic cu teofilina. Epoprostenolul 811. urticaria cronică D. Ketotifenul este indicat în: A. Salmetrol B. Simpatomimeticele E. Blocarea receptorilor M-colinergici din bronhii E.

Sunt contraindicate la astmatici: A. Adrenomimetice ß-2-stimulatoare în aerosoli 819. stimularea SNC C. Corticosteroizii i. coronaroconstrictie. fenobarbital D. Izoprenalina: A. zafirlukast E. tratamentul asociat in starea de rau astmatic cuprinde oxigen. Sunt medicamente contraindicate la astmatici: A. ß-simpatomimeticele 818. poate produce tahifilaxie prin reglarea "down" a receptorilor beta-2 adrenergici 823. tratamentul de fond se face de electie cu adrenomimetice sau teofilina per os B.D.v. Guaiafenesina 817. ampicilina B. Despre cromoglicatul de sodiu sunt incorecte urmatoarele afirmatii: A. propranolol E. mucolitic si antibiotic 821. morfina C. este contraindicat la copii 96 .v. Morfina C. prezinta reactii adverse de tip alfa-1 (vasoconstrictie. Parasimpatomimeticele E. timpul de injumatatire creste la fumatori E. atropina 822. HTA) si beta-1 (stimulare cardiaca si centrala) D. la administrare repetata. este metabolizata numai de MAO. efectul se instaleaza rapid si este de scurta durata E. Farmacoterapia astmului bronsic cuprinde: A. timpul de injumatatire scade in caz de insuficienta cardiaca 825. se administreaza numai in tratamentul de fond B. inhiba fosfodiesteraza. B. se poate produce agravarea astmului bronsic D. are un indice terapeutic mic D. E. se administreaza numai inhalator C. montelukast C. Teofilina i. Ketotifenul C. pranlukast D. diureza E. la doze mari 824. Sunt medicamente de elecţie în tratamentul stării de rău astmatic: A. ketotifen 820. Nedocromilul sodic D. acid cromoglicic B. D. are durata scurta de actiune E. starea de rau astmatic se trateaza de electie cu inhibitoare ale degranularii mastocitelor sub forma de aerosoli E. bronhodilatatie B. este antagonist al adenozinei la doze mici C. criza intensa se trateaza de electie cu teofilina i. bradicardie D.v. Ketotifenul E. carbonat acid de sodiu. la doze mari B. Cefalosporinele B. criza usoara si medie se trateaza de electie cu beta-2 adrenomimetice sub forma de aerosoli C. datorita hidroxililor fenolici in meta C. Despre teofilina sunt valabile afirmatiile A. se administreaza per os in tratamentul de fond al astmului bronsic B. Teofilina produce: A. cu cresterea concentratiei de AMPc. Parasimpatoliticele D. Sunt antiastmatice inhibitoare ale degranularii mastocitelor: A.

deprima respiratia mai slab ca morfina 97 . zopiclonul E. sulindac Au proprietăţi antitusive 829. se metabolizeaza la ambroxol 830. provine din ambroxol E. acetilcisteina B. are proprietăţi mucolitice la pH slab acid E. clofedanolul C. are proprietati antitusive centrale C. este de electie la astmatici D. Codeina A. este un expectorant mucolitic E. la doze mari produce diaree D. Clofedanol C. dionina C. Care din următoarele substanţe sunt expectorante: A. Care din urmatoarele substante sunt antitusive opioide: A. are efect mucolitic C. Acetilcisteina A. stimuleaza activitatea lizozomilor D. oxeladina D. acetil cisteina este metabolitul activ al bromhexinului B. se contraindică la astmatici cu ulcer gastro-duodenal D. are proprietăţi mucolitice B. lumina nu îi influenţează stabilitatea 831. Codeina B. glaucina E. codeina B. 16 Antitusive. Guaifenezina D. are potential toxicomanogen redus E. Care din afirmatiile referitoare la bromhexin sunt adevarate: A. Săruri de amoniu E. este un analgezic puternic B. oxeladina D. tiocolul 834. este un secretostimulant B. expectorante 826. dextrometorfanul 832. deprima centrul bulbar al tusei C. se indica in afectiuni bronhopulmonare acute sau cronice B. ambroxolul D. la astmatici se administrează cu prudenţă 827. are proprietăţi secreto-stimulatoare prin mecanism chimic D. actioneaza prin mecanism fizic C. Trecidul E. sarurile de amoniu C. A. Oxeladina 833. se indica in traheobronsite E. Acetilcisteina: A. reduce legaturile disulfidice din mucoproteinele sputei 828. Bromhexinul: A. morfina B. Care sunt secretostimulantele cu mecanism mixt: A. nu se poate administra in intoxicatia cu paracetamol C.Tema nr.

Pentru codeina sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. la doze mai mici decat ca analgezic. D. C. E. noscapina. 838. E. Efectul antitusiv al codeinei apare: A. morfina se indica: A. astm bronsic. B. starea de rău astmatic B. noscapina. C. diminua secretiile bronsice. efectul analgezic este mai slab decat al morfinei. Codeina se recomanda cu prudenta la pacientii cu: A. dezvolta toxicomanie. Ca antitusiv. la aceeasi doza cu efectul analgezic. B. glaucina. bromhexinul. in astmul bronsic. tusea spastică iritativă C. prin grupul sulfhidric conţinut reduce legăturile disulfidice din mucoproteine 98 . B. codeina. E. E. dextrometorfanul. B. B. efectul antitusiv apare la doze mai mici decat efectul analgezic. morfina. dupa administrare prelungita. la doze mai mari decat efectul analgezic. 840. tusea iritativă din insuficienţa cardiacă 844. la doze mai mici decat efectul analgezic. datorita riscului de farmacodependenta. la doze mai mari decat ca analgezic. C. E. prin deprimarea centrului respirator bulbar. in mod exceptional. B. glaucina. dupa administrare prelungita. Acetilcisteina este indicată în : A. C. codeina. D. E. sarurile de amoniu. Antitusive centrale opioide sunt: A. 841. B. 836. efectul antitusiv este mai puternic decat al morfinei. benzoatul de sodiu. bronşită cronică D. guaifenezina. codetilina. C. deprima respiratia. are ca metabolit activ morfina. E. D. D. efectul inhibitor asupra centrului respirator bulbar este mai slab decat al morfinei. Inhibitoarele centrului tusei care produc farmacodependenta sunt: A. 842. dezvolta toxicomanie. refractara la alte antitusive si insotita de durere intensa (cancer pulmonar). Sunt secretostimulante: A. dextrometorfanul. acetilcisteina. 843. B. D. nu difuzeaza prin placenta si in laptele matern. in tusea intensa. în laborator pentru fluidificarea sputei în vederea examenului microbiologic E. 839. Codeina: A. C. D. emfizem pulmonar. C. Bromhexina: A. D. angina pectorala. C. 837. insuficienta respiratorie. ulcer gastro-duodenal. prin deprimarea centrului bulbar al tusei. D.835. E.

astm bronşic 849. Noscapina poate produce: A. Codeina poate provoca următoarele efecte adverse: A. glaucina D. constipaţie E. insuficienţa respiratorie C. se recomandă cu prudenţă la bolnavii cu insuficienţă cardiacă D. se administrează inhalator E. creşte secreţia bronşică 99 . Fac parte din grupul antitusivelor centrale non-opioide: A. provoacă relativ frecvent tulburări ale gustului 847. se degradează la lumină D. are un efect antitusiv central nonopiod B. constipaţie E. varsături D. este expectorantul de elecţie la bolnavii astmatici E. provoacă polinevrită periferică E. Antitusive opioide sintetice sunt: A. creşte vâscozitatea secreţiei bronşice C. are efect analgezic mai slab ca al morfinei D. poate provoca bronhospasm B. pneumonia pneumococică B. la doze mari. creşterea presiunii intrabilare C. noscapina E. clofenadol B. folcodin D. toxicomanie D. dextrometrofan C.B. Codeina are următoarele efecte farmacotoxice: A. inhibă centrul respirator B. stimuleaza activitatea lizozomilor crescând secretia enzimelor care hidrolizeaza mucopolizaharidele 845. producând diaree D. levopropoxifen C. insuficienţa cardiacă E. clofedanol B. emfizemul pulmonar D. aritmii B. ambroxol 846. pentoxiverina E. Bromhexinul: A. accelereaza peristaltismul intestinal. Care dintre afirmaţile următoare despre codeină sunt adevărate? A. Clofedanolul: A. este indicat în traheobronşite şi laringite E. prezintă o latenţă scurtă D. oxeladina 851. are efect constipant numai administrată în doze mari 848. deprimare respiratorie 850. se degradează la lumină C. insomnie 852. dextrometorfan 853. Codeina este contraindicată în: A. analgezie B. la doze mari mari produce constipaţie E. se metabolizează la un metabolit activ. produce fotosensibilizare C. este un mucolitic eficient C. stimulează centrul respirator bulbar C. are efect inhibitor asupra centrului tusei B. calmarea tusei C.

Iritaţie gastrică C. clofedanol B.854. ulcer gastroduodenal E. acetilcisteina C. benzoat de sodiu 857. miastenie 859. diminuând vâscozitatea si fluidificând secreţiile bronşice. Se poate administra parenteral şi în aerosoli D. Bromhexina: A. codeina B. pentru fluidificarea sputei în scopul examenului microbilogic E. oxeladina 855. traheite C. clofedanol 860. benzoat de sodiu D. inhibă peristaltismul bronşiilor 858. pentoxiverina D. acetilcisteina D. levopropoxifen E. Cefalee E. dextrometorfan D. guaifenesina C. desfacând punţile disulfurice din mucoproteine C. stimulează mişcările cililor E. este indicat în traheobronşite D. produce bronhospasm C. bronşite B. Bromhexina produce următoarele efecte adverse: A. dionina C. Vasoconstricţie 863. Acetilcisteina: A. ioduri de sodiu şi potasiu 856. laringite D. Este un expectorant de tip secretostimulant bronsic B. dionina C. cresc secreţia glandelor bronşice B. streptokinaza E. Următoarele afirmaţii despre bromhexin sunt adevărate: A. Care dintre următorii compuşi sunt expectorante bronhosecretolitice? A. ceai pectoral B. diminuă secreţia glandelor bronşice D. 862. 100 . Este mucolitic. este indicat în ulcerul gastroduodenal 861. modifică proprietăţile fizico-chimice ale secreţiei vâscoase C. Se utilizează în laborator. guaifenesina B. produce iritaţie gastrică E. bromhexin E. Inhibitoarele centrului tusei de tip opioid sunt: A. este contraindicat în laringite B. Expectorante secretostimulante sunt: A. oxeladina E. Inhiba centrul tusei. Expectorantele: A. Care dintre următoarele antitusive sunt neopioide: A. Bronhospasm D. Guaifenesina este indicată în: A. Are efect mucolitic. fiind un antitusiv central neopioid. Deprimă centrul respirator B.

Inhibă centrul bulbar mai puternic decât codeina B. Dextrometorfan B. Ambroxolul C. Sunt antitusive neopioide: A. Inhibă centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina D. metabolit activ D. Clofedanolul are efect antitusiv cu latenţă scurtă E. Guaiafenasina E. oxeladina D. Produce constipaţie la administrare prelungită C. dextrometorfan B. Inhibă centrul respirator bulbar de 5 ori mai slab ca morfina B. Are potenţial toxicomanogen redus E. Sunt antitusive de tip opioid. Dionina D. Noscapina se caracterizează prin următorele proprietăţi: A. 865. inhiba centrul respirator bulbar de trei ori mai slab decat morfina D. are actiune bronhosecretolitica 101 . potenta actiunii antitusive este mai mare decat cea a actiunii analgezice C. are actiune secretostimulanta B. Guaiafenesina 870. inhibitoare ale centrului tusei. care la doze terapeutice nu au risc de dependenta: A. Despre codeina sunt corecte afirmatiile: A. poate creste presiunea in arborele biliar E. Are efect analgezic D. Nu provoacă constipaţie 866. Clofedanol 869. la doze terapeutice şi pe temen scurt codeina nu provoaca dependenţă D. Se utilizeaza în tratamentul de fond al astmului bronsic 864. Are efect bronhodilatator actionand prin stimularea receptorilor ß-2-adrenergici E. butamirat C. Codeina are următoarele proprietăţi: A. la doze mari. Codeina se metabolizează hepatic. Acetilcisteina E. Efectul antitusiv al codeinei este de intensitate mai mare decât al morfinei C. Bromhexina 867. Sărurile de amoniu C. cu formare de morfină B. se biotransforma la morfina B.B. Sunt expectorante prin mecanism mucolitic: A. Codeina C. Dintre expectorantele secretostimulante fac parte: A. poate produce diaree 872. Iodurile D. levopropoxifen 871. Nu produce toxicomanie E. prin mecanism reflex C. Este alcaloid din opiu 868. Noscapina E. Carbocisteina D. Acetilcisteina B. Este secretostimulant bronsic. Se metabolizează la ambroxol. în parte prin demetilare. Folosirea codeinei ca antitusiv este limitată datorită deprimării puternice a centrului respirator si a pericolului de dependenţă. clofedanol E. Care dintre urmatoarele afirmaţii este adevarată? A. Creşte presiunea intrabiliară C. Codeina B. Utilizată ca antitusiv. Despre guaifenesina sunt valabile afirmatiile: A.

ambroxol D. carbocisteina C. este antispastica D. este interzisa asocierea cu eritromicina sau tetraciclina E. acetilcisteina B. clofedanolul este un antitusiv neopioid D. se prefera administrarea unor doze de antitusive care sa opreasca tusea E. guaifenesina 102 . se biotransforma prin demetilare la metabolit inactiv B. se poate administra in perioada de alaptare. Sunt expectorante mucolitice: A. Notati antitusivele fara risc de farmacodependenta: A. solutia se oxideaza usor. butamiratul este un bronhosecretolitic B. Notati antitusivele inhibitoare neopioide ale centrului tusei: A. in caz de supradozare. ambroxol D. se recomanda asocierile expectorantelor intr-un produs tipizat cu antibiotice sau chimioterapice D. se administreaza in crizele de astm bronsic pentru efectul bronhodilatator D. clobutinol D. o metoda nemedicamentoasa este hidratarea secretiilor bronsice prin ingestie de apa 3 litri in 24 de ore 878. efectul mucolitic este intens la pH slab alcalin (pH>7. pentoxiverina E. este miorelaxanta E. deoarece nu se acumuleaza in laptele matern D. cu pierderea efectului mucolitic B. in afectiunile pulmonare cu secretie bronsica scazuta. devenind roz. pentoxiverina E. mucolitice: A. dextrometorfan C. inhibitoarele opioide ale centrului tusei sunt cele mai active C. expectorantele sunt indicate in tuse uscata. plastic sau otel 875. noscapina 880. oxeladina 879. bromhexin E. chinuitoare B. Despre acetilcisteina sunt corecte urmatoarele afirmatii: A. Notati expectorantele bronhosecretolitice. bromhexinul favorizeaza fluidificarea si eliminarea sputei E. Codeina A. stimuleaza centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina 876. streptodornaza 874. difuzeaza prin placenta si poate produce deprimare respiratorie la nou-nascut C. codeina B. se administreaza cu ajutorul flacoanelor de sticla.C. acetilcisteina B. prenoxdiazina este un bronhospasmolitic C. are efect analgezic de circa 12 ori mai slab decat al morfinei E. clobutinol D. Farmacoterapia tusei cuprinde: A. dextrometorfanul este un antitusiv opioid sintetic 877. vascoasa si aderenta. dextrometorfan B. butamirat C.5) C. determina oprirea respiratiei prin inhibarea marcata a centrului respirator bulbar 873. Notati afirmatiile corecte: A. streptokinaza E. carbocisteina C.

B. Mexiletina E. Metoprolol D. Medicamente care scad forţa de contracţie a miocardului B. Verapamil este substanta active din preparatul Betaloc solutie injectabila C. Glicozidele cardiotonice au un indice terapeutic mic E. E. are structura amidica. poate provoca reactii adverse neuropsihice (in doze mari). ca antiaritmic? A. Cele mai multe au si alte efecte farmacologice D. În insuficienţa cardiacă se pot folosi: A. Notati afirmatiile corecte: A.Tema nr. B. Amiodarona se asociaza frecvent cu metoprolol in tratamentul antiaritmic D. Amiodarona 885. C. Rectala E. antiaritmice 881. Actioneaza prin mecanisme diferite 883. Glicozidele cardiotonice se pot asocia in terapie cu simpatomimeticele care au efect sinergic 887. D. D. Sunt lipsite total de reactii adverse E. Unele prezintă şi efecte antianginoase bun 882. blocarea canalelor de sodiu. blocheaza canalele de sodiu. Topica C. Multe dintre ele sunt şi aritmogene C. biodisponibilitate p. Orala. Inhalatorie. Vasodilatatoare C. B. prelungirea perioadei refractare. Verapamil poate fi administrat injectabil in tahiaritmii B. Pot fi substante naturale sau de sinteza B. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru lidocaina. Pot avea efecte convulsivante E. C.v. Glicozidele cardiotonice au efect inotrop negativ D. 889. blocheaza canalele de calciu. Injectabila. Glicozidele cardiotonice sunt utile in decompensare cardiaca B. A. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele antiaritmice sunt corecte? A. stimularea sistemului simpatic. blocarea canalelor de calciu. E. C.o. redusa. si ca urmare se administreaza i. Mexitil poate fi administrat oral sau injectabil E. Diuretice D. Antiaritmicele actioneaza prin urmatoarele mecanisme: A. B. Enalapril. Unele tulburari de ritm cardiac raspund la tratamentul cu digitalice. 886. Verapamil. Preparatele farmaceutice cu digitalice pot fi administrate pe cale 888. activarea receptorilor dopaminergici. Indicati medicamentele care pot fi utilizate in diferite tipuri de aritmii A. Notati afirmatiile corecte A. IECA 884. Amiodarona nu modifica functia tiroidei. Alegeţi afirmaţiile corecte despre antiaritmice A. 17 Stimulatoare ale contractiei miocardului. Unele au şi proprietăţi anestezice locale D. C. Pot declansa aritmii cardiace C. 103 . Medicamente beta-2 adrenomimetice E. Se folosesc numai ca terapie de urgenţă B. D.

C. enoximona. D. Fac parte din grupa medicamentelor antiaritmice clasa I (blocante ale canalelor de sodiu): A. E. B. lidocaina. efecte cronotrop si dromotrop pozitive. chinidina. B. teofilina. E. indice terapeutic mic. C. flecainida. contractilitatea E. are proprietăţi antianginoase D. C. este un antiaritmic eficace în aritmiile ventriculare din intoxicaţia digitalică B. metoprolol. 895. Glicozizii cardiotonici se indica in: A. produs hepatotoxic 899. clasa 1A: A. D. C. Care din următoarele afirmaţii privind amiodarona sunt corecte: A. Blocantele canalelor de sodiu. C. scurtează repolarizarea şi perioada refractară E. B. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează lidocaina: 104 . C. nu modifică durata potenţialului de acţiune 898. Sunt functii ale miocardului contractil: A. propifenazona. amrinona. tahiaritmii supraventriculare. efecte cronotrop si dromotrop negative. mexiletină C. E. excitabilitatea B. Sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei: A. dobutamina D. E. bradicardie. poate fi responsabilă de apariţia unor complicaţii pulmonare E. prelungesc repolarizarea şi perioada refractară B. insuficienta cardiaca primara. amrinona 897. batmotrop si tonotrop negative. Sunt stimulatoare ale intregului miocard (contractil si excitoconductor): A. 896. B. tonotrop negative. are proprietăţi antiaritmice C. Sunt medicamente antaritmice: A. batmotrop. edem pulmonar acut. sunt reprezentate de lidocaină. lidocaina. prelungesc durata potenţialului de acţiune D. aminofilina. E. 891. conductibilitatea C. angina pectorala. efecte inotrop. ritmicitatea 894. efecte inotrop. amiodarona. chinidina. teofilina. D. 893. milrinona. tonicitatea D. aminofilina E. verapamilul. D. Digitalicele au: A. digoxina. B. B. molsidomin. 892. D.890. fenitoină.

Chinidina: A. are efecte cronotrop. nu se acumulează în organism 907. funcţia hepatică. asocierea cu propranololul scade clearance-ul lidocainei 900. chinidină sulfat-comprimat de 200 mg 905. verapamilul în asociere cu digoxina scade concentraţia plasmatică a acesteia E. circulă în sânge legată de proteinele plasmatice într-o proporţie mare ( > 80%) C. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false: A. chinidina+digoxina scade concentraţia plasmatică a digoxinei. concentraţia plasmatică. deprimă sistemul conducător Hiss-Purkinje E. are ca mecanism de acţiune inhibarea pompei membranare de Na+/K+ ATP-ază B. carbonatul acid de sodiu+chinidină alcalinizează urina şi creşte eliminarea chinidinei. kaliemia. amiodarona-comprimat de 250 mg C. este lipsită de efecte secundare digestive E. Care dintre efectele de mai jos nu caracterizează amiodarona: A. digitalicele sunt medicamente cu indice terapeutic mare B. parametrii monitorizaţi în terapia cu digitalice sunt: pulsul. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A.25 mg 903. glicozizii cardiotonici sunt contraindicaţi în cardiomiopatia hipertrofică 901. amiodarona nu produce toxicitate pulmonară 906. este recomandată asocierea digitalicelor cu saluretice D. Din glicozizii cardiotonici. cimetidina diminuă biotransformarea fenitoinei E. zona terapeutică a concentraţiei plasmatice a digoxinei este 0. este indicată în blocul atrioventricular E. amiodarona nu se asociază cu betablocantele. verapamil-fiole a 5 mg/2 ml D. se utilizează în tratamentul insuficienţei cardiace 908. procainamida produce un sindrom lupoid ireversibil C. xilina de uz cardiologic-soluţie injectabilă de 1%. este indicată în aritmiile atriale (flutter. are efect inotrop pozitiv 904. glicozizii cardiotonici au efect cronotrop negativ E. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. scurtează repolarizarea B.A. fibrilaţie recentă) B. batmotrop şi inotrop negative D. digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant şi cu tendinţa cea mai mare de cumulare B. este indicată în aritmiile induse de sipradozarea digitalicelor E. chinidina+anticoagulantele orale creşte riscul de accidente hemoragice B. este de elecţie în aritmiile ventriculare (fibrilaţie ventriculară postinfarct miocardic acut) C. verapamilul şi chinidina 902. funcţia renală C. digitoxina se prezintă sub formă de comprimat de 0. are efect antiaritmic şi antianginos C. chinidina are ca efect advers cinconismul B. are efect proaritmic C. reducându-i astfel toxicitatea C. 10 sau 20 ml B. Digoxina: A. timpul de înjumătăţire a digoxinei este de 6-7 zile D. are efect dromotrop pozitiv D. inhibitoarele enzimatice scad toxicitatea digitoxinei E. Care dintre formele farmaceutice de mai jos sunt greşite: A.5-2 ng/ml C. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false: A. grupa digoxinei se caracterizează prin: 105 . lidocaina este indicată ca antiaritmic la pacienţii şi cu epilepsie deoarece scade incidenţa crizelor convulsive D. scăzând durata de acţiune D. are o biodisponibilitate orală scăzută B. concentraţia plasmatică terapeutică este de 6-10 μg/ml D. scade automatismul şi frecvenţa cardiacă D. fosfat de disopiramid-comprimat de 200 mg E.

este lipsită de efecte adverse E. produce vasoconstricţie arteriolară C. insuficienţa hepatică diminuă epurare digitoxinei C. reprezentanţi: digoxina. creşterea conducerii A-V 106 . sub tratamentul cu cimetidină este necesară reducerea dozelor 914. absorbţie digestivă medie B. ameliorează deficitul de pompă cardiacă B. creşte fluxul sanguin renal şi filtrarea glomerulară D. Au efect inotrop pozitiv prin creşterea AMPc intracelular: A. insuficienţă cardiacă acută şi cronică D. efect antiaritmic şi antianginos D. hipokalemia şi hipomagneziemia pot favoriza aritmiile. încetineşte mult depolarizarea sistolică C. biodisponibilitate p. este de elecţie în aritmiile ventriculare B. în aritmiile ventriculare apărute se administrează lidocaină D.v. reducerea dozei de digitalic B. chiar la doze mici de digitalice E.v. creşterea frecvenţei cardiace B.o. izoprenalina C. epurare predominantă prin eliminare renală D. nu se leagă de proteinele plasmatice C. o eficienţă terapeutică sporită în insuficienţa cardiacă D. hipokaliemia mai mică de 4 mEq/l necesită administrare de KCl p. actioneaza prin blocarea canalelor de potasiu E. fiind necesară reducerea dozelor corespunzător vârstei B. Verapamilul se caracterizează prin: A. foarte mică < 25% şi o variabilitate mare individuală B. are acţiune deprimantă asupra miocardului excitoconductor nodal C. tahiaritmii supraventriculare C. miocardite acute E. sindromul Wolf-Parkinson-White 910. dereglează funcţia tiroidiană E. suferă intens efectul primului pasaj hepatic D. se asociază frecvent cu betablocante şi verapamil 915. în intoxicaţiile grave se administrează i. Care dintre efectele următoare nu aparţin glicozizilor cardiotonici? A. latenţă şi durată de acţiune lungă E. Utilizarea glicozizilor cardiotonici necesită prudenţă în următoarele situaţii: A. lanatozid C 909. blochează canalele membranare de potasiu C. insuficienţa renală diminuă epurarea digitoxinei 913. Amiodarona: A. aminofilina E.o. ca antidot anticorpi specifici antidigitalici ( antidigoxină. digitoxina B. miocardul este mai sensibil şi timpul de înjumătăţire este mai mare. hipernatremia favorizează instalarea blocului atrio-ventricular D. Lidocaina: A. deslanozid. amrinona D. în tahicardia accentuată: atropina 912.A. blochează canalele membranare de clor B. Amrinona: A. este indicată în insuficienţa cardiacă congestivă acută 916. tahicardia ventriculară B. antidigitoxină ) cu acţiune de neutralizare rapidă E. scurtează repolarizarea 911./i. strofantina 917. C. blochează canalele lente de calciu E. Tratamentul supradozajului digitalic constă în: A. Indicaţiile glicozizilor cardiotonici sunt: A. la nou-născuţi şi prematuri.

Amlodipina 926. Glicozizii cardiotonici sunt indicaţi în: A. Blochează canalele ionilor de clorură. aminofilina D. Sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bun E. anemie hemolitică 923. Diltiazemul D. Care dintre următoarele medicamente prelungesc repolarizarea şi perioada refractară? A. Amiodarona E. glaucom D. Nifedipina E. tahiaritmii supraventriculare D. Fenitoina D. datorită iodului din componenţa moleculei 924. carbonat acid de sodiu B. Blochează canalele membranare de potasiu B. bloc A-V B. tahicardie ventriculară B. insuficienţa cardiacă E. Amiodarona: A.C. dobutamina C. Se metabolizează prin dezacetilare cu formarea unui metabolit activ E. creşterea tonusului simpatic D. creşterea influxului de magneziu 922. dureri abdominale şi diaree C. inhibarea efluxului de sodiu B. creşterea influxului de calciu D. miocardite acute 920. amrinona E. La nivelul miocardului. Următoarele reacţii adverse apar la administrarea de glicozizi cardiotonici: A. tulburări de vedere E. Galopamilul C. inhibarea influxului de potasiu C. Care dintre următoarele afirmaţii privind digitalicele este adevărată? A. glicozizii cardiotonici produc: A. teofilina B. creşterea influxului de clor E. efect batmotrop pozitiv 918. Lidocaina B. Bretiliul 107 . Blochează canalele de calciu voltaj-dependente D. Inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei de tip III miocardică sunt: A. anticoagulante orale D. Mexiletina C. cimetidina E. Au timp de înjumătăţire scurt şi eliminare rapidă şi necesită administrare de 4 ori pe zi 925. Digitalicele de tip digitoxină favorizează acumularea în organism D. milrinona 921. Producere vasodilataţie coronariană C. Verapamilul B. La bolnavii cu risc se monitorează concentraţia plasmatică C. efect inotrop pozitiv E. paracetamol 919. Care dintre medicamentele asociate cresc efectele şi toxicitate chinidinei? A. digoxina C. Care dintre următoarele blocante ale canalelor de calciu nu se utilizează ca antiaritmice? A. bloc A-V C. Sunt medicamente cu indice terapeutic mic B.

Care dintre următoarele reacţii adverse sau efecte secundare sunt caracteristice digitalicelor? A. Fibroză pulmonară potenţial letală C. Stază sanguină cu congestie B. Oboseală la efort E. teofilina D.ATPaza sarcolemica D. Se absoarbe bine pe cale orală. Modificările produse în insuficienţa cardiacă sunt: A. Are acţiune antianginoasă E. Nu se utilizează ca antiaritmic datorită selectivităţii marcate pe vase şi scăzute pe miocard 932. Toxicitatea digitalicelor este accentuata in urmatoarele cazuri: A. supradozare 933. Creşterea consumului de oxigen a miocardului 931. alcoolismul cronic E. Digitalicele cardiotonice au urmatoarele caracteristici: A. confuzie D. fenilbutazona B. cimetidina D. În insuficienţa cardiacă apare: A. Bradicardie B. hipokaliemie D.927. efect tahicardizant C. milrinona C. Dereglarea funcţiei tiroidiene B. paracetamol C. Tahicardie compensatorie C. Postsarcină crescută E. izoprenalina E. vomă C. asociere cu simpatomimetice C. asocire cu antiacide E. Tahicardie datorită efectului parasimpatolitic E. Reacţiile adverse ale amiodaronei sunt: A. Are acţiune deprimantă cardiacă C. stimuleza Na/K . hipercalcemie B. fenobarbital 935. Midriază şi hiposalivaţie E. având o biodisponibilitate de peste 90% B. Sunt stimulante cardiace inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei miocardice de tip III: A. Tulburări de vedere 928. Cefalee. Dispnee D. Verapamilul: A. aminofilina 934. greaţă. Deficit de contracţie B. Bradicardie compensatorie 929. Presarcină crescută D. Edeme C. Scad efectul antiaritmic al fenitoinei: A. Microdepozite corneeene D. Are acţiune antihipertensivă D. cresc concentratia calciului in sarcoplasma E. nu se metabolizează hepatic. au efect proaritmogen la doze mari 108 . deprima conducerea atrio ventriculara B. Anorexie. Bradicardie exagerată 930. amrinona B.

vitamina K se administrează în supradozarea heparinei D. VII. efectul antiagregant al aspirinei apare la doza de 3-4 g/zi C. X ai coagularii D. antihemoragice 936. intervin in formarea si activarea factorilor II. C. vitamina K se administreaza in stari hemoragice 940. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. au efecte adverse mai reduse decât heparina E. streptokinaza B. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru heparina? A. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A.Tema nr. sunt antivitamine K C. E. Care din afirmatiile referitoare la antiagregantele plachetare sunt adevarate: A. sunt antivitamine K D. aprotinina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor C. aspirina în doze mici inhibă ciclooxigenaza de la nivelul plachetelor E. se administreaza oral. se indica in infarct miocardic D. vitamina K se administrează în supradozarea anticoagulantelor orale E. IX si X ai coagularii E. Heparina: A. Care din urmatoarele substante sunt antihemoragice: A. este indicata in tromboflebite. are activitate antiprotrombinica D. 18 Anticoagulante. transforma fibrinogenul in fibrina B. efectul se instalează imediat după administrare C. heparina 942. ticlopidina prelungeşte timpul de sângerare D. efectul se instaleaza lent. streptokinaza este un trombolitic B. Anticoagulante orale: A. protamina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor B. circulă legate în procent ridicat de proteinele plasmatice 937. etamsilatul D. nu se absoarbe dupa administrare orala B. B. pot da hemoragii 938. D. acenocumarolul inhiba sinteza hepatica a factorilor II. Streptokinaza: A. sulfinpirazona nu influenţează sinteza tromboxanilor 939. are actiune fibrinolitica C. VII. trombolitice. acenocumarolul este cel mai toxic reprezentant B. este indicata in tromboflebite E. se contraindica in infarctul miocardic 943. Anticoagulantele orale: A. nu prezinta proprietati antigenice E. heparina se absoarbe pe cale orala C. vitamina K C. este indicata in hemodializa. acidul tranexamic nu are proprietăţi antihemoragice 941. 109 . au durata scurta de actiune B. are actiune anticoagulanta. anticoagulantele orale transforma plasminogenul in plasmina D. lizeaza trombii mai vechi de 3-5 zile 944. se administrează in principal in tromboza venoasă B. are proprietati antihemoragice C. actiunea lor se manifesta in vitro si in vivo E. IX. fibrina E.

B. C. D. D. se indica in tromboze venoase. Medicamentele antitrombotice cuprind: A. D. actioneaza rapid. ticlopidină D. B. B. antiagregante plachetare. inhiba ciclooxigenaza. fraxiparină B. 952. anticoagulante. D. acid tranexanic. inhiba fosfolipaza A2. compozitiei chimice a sangelui. C. C. In hemoragiile prin fibrinoliza accentuata se indica: A. 949. hemostatice. este antiinflamator steroidian. previne tromboza. 951. E. se indica ca antihemoragic. este un antimetabolit al vitaminei K. este activ "in vitro". E. E. antifibrinolitice. acidul aminocaproic. B. D. este un produs de sinteza. fibrinolitice. C. Heparina actioneaza asupra: A. circulatiei periferice sau coronariene. B. C. urokinază C. E. Anticoagulantele cumarinice: A. 947. tensiunii arteriale. urokinaza. C. este un anticoagulant. D. D. este anticoagulantul fiziologic. Medicatia antihemoragica cuprinde: A. potenteaza anticoagulantele orale. E. streptokinaza. C. warfarină 954. Activarea plasminogenului în plasmină este produsă de: A. aprotinina. 953. antibioticele ii potenteaza efectul. intervine in sinteza hepatica a protrombinei. coagularii sangelui. este antiagregant plachetar. anticoagulante. 946. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru acidul acetilsalicilic: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru vitamina K: A. se administreaza parenteral. E. antifibrinolitice. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru heparina: A. metabolismului lipidic. se administreaza oral. 950. 948. inhiba sinteza tromboxanului A2. este sintetizata in intestin. streptokinază E. B. B.945. E. fibrinolitice. hemostatice. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru Trombostop: A. antiagregante plachetare. C. clarifică plasma lipemică 110 . B.

Care dintre următorii compuşi sunt utilizaţi ca antiagregante plachetare? A. nu pot traversa bariera placentară 955. este indicată în infarctul miocardic acut 959. febă. sunt contraindicate in prezenţa sindroamelor hemoragice C. hirudina C. dicumarol D. scaun B. este un anticoagulant C. ulcer gastroduodenal 963. are ca efecte adverse cefaleea şi vertijul E. dipiridamol C. este indicată postpartum E. urokinaza E.v. acţiunea ei anticoagulantă este anulată prin administrarea sulfatului de protamină D. poate fi responsabilă de apariţia unei anemii hemolitice E. nu modifică timpul de coagulare E. acţionează prin inhibiţia competitivă a vitaminei K B. necesită monitorizarea riguroasă a tratamentului prin dozarea timpului de protrombinä E. efectul ei durează 12 ore C. sulfinpirazona 962. au acţiune care se manifestă numai in vitro 960.epistaxis etc. hemoragii cerebrale B. tromboflebite E. În supradozări există riscul ca heparina să producă: A.leucocitoză C. warfarina 961. stimulează sinteza hepatică a factorilor coagulării II. riscul de sângerare este crescut în cazul asocierii cu antiinflamatoarele nesteroidiene D. infarct miocardic D. acenocumarol B. hemoragii postoperatorii D. streptokinaza D. poate produce greţuri. Etamsilatul: A. Heparina sodică: A. IX. poate produce fenomene de coagulare D. Streptokinaza: A. Calciparina: A. Anticoagulantele orale: A. blochează sinteza hepatică a factorilor coagulării II. hemofilie B. se administrează i. X B. acţionează ca antimetabolţi ai vitaminei K C. calciparina E. se administrează exclusiv parenteral 958. efectul său durează 2 ore D. VII. 956. hemoragii digestive C. bilă. X D. IX. se utilizează în cazurile ce necesită administrare prelungită a heparinei D. Contraindicaţile heparinei sunt: A. au acţiune care se manifestă numai in vivo E. este indicat în metroragii. Care dintre următorii compuşi sunt anticoagulante orale? A. accident cerebrovascular ischemic 111 . VII.B. are acţiune fibrinolitică B. 957. ticlopidina B. este heparinatul de sodiu B. tromboze şi embolii arteriale C. străbate bariera placentară C. se elimină nemodificat prin urină.

nu are acţiune fibrinolitică B. Heparina este indicată în: A. tromboze B. Nu modifică timpul de sângerare D. infarct miocardic 965. cât şi in vitro B. transformă plasminogenul în plasmină D. Streptokinaza se recomandă în: 112 . Are efect hemostatic. Intervine în sinteza protrombinei şi proconvertinei E. are acţiune fibrinolitică C. Embolii arteriale D. favorizând sinteza protrombinei şi proconvertinei 969. Lipsa ameliorării concentraţiei protrombinei prin vitamina K este un indiciu de suferinţă a celulei hepatice 972. Influenţează metabolismul glucidic 971. acidul tranexanic E. tromboflebite B. Are efect trombolitic D. Tromboflebite. Este derivat de indandionă E. Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la fitomenadionă: A. Este derivat de cumarină C. Este indicată în tromboflebite şi tromboembolii D. Avort iminent E. Heparina: A. Este indicat în boala Raynaud refractară la alte tratamente E. Se utilizează ca antidot în supradozarea anticoagulantelor cumarinice C. embolii arteriale D. fibrinogen C. Streptokinaza: A. aprotinina D. Ulcer de gambă 970. embolie arterială 964. acidul aminocaproic B. hemoragii postoperatorii E. favorizează dizolvarea cheagurilor E. Are acţiune de tip anbolizant şi virilizant B. fenazona 966. acidul tranexanic 968. hemofilie C. Are absorbţie bună pe cale orală B. Are acţiune hemostatică 973. este indicată în tromboze şi embolii ale arterelor periferice 967. Indicaţiile terapeutice pentru heparină sunt: A. vitamina K E. Stanozololul: A. Prelungeşte timpul de coagulare C.E. fibrina B. Favorizează dezvoltarea ateroslerozei E. Chirurgia cardiacă şi vasculară C. Este activă în hemoragiile din hemofilie B. Are acţiune anticoagulantă manifestată atât in vivo. Acenocumarolul: A. Are acţiune ß-adrenolitică C. acidul aminocaproic C. Are acţiune anticoagulantă care se instalează după 24-48 h D. Următorii compuşi au acţiune antifibrinolitică: A. gelatina D. Precizaţi care dintre următoarele substanţe sunt hemostatice locale: A.

Tromboflebite B. Ticlopidina D. insuficienta renala le prelungeste actiunea D. cresc timpul de protrombina 980. ticlopidina 979. lezarea celulelor hepatice nu influenteaza actiunea ei C. streptokinaza C. alopurinol D. este indicata in stari de hipovitaminoza K 113 . Sulfinperazona se recomandă în: A. IX si X ai coagularii C. VII. Lidoflazina 976. Sunt fibrinolitice: A. infarct miocardic acut B. embolii pulmonare C. Post-infarct miocardic C. colestiramina E. Accident vascular cerebral D. rifampicina 978. intervine in sinteza protrombinei si proconvertinei B. in consum acut C. Anticoagulantele cumarinice: A. Proclorperazina B. Embolii pulmonare 974. sunt indicate si in sarcina. carbazocrom 982. Sunt antiagregante plachetare: A. Guta cronică B. stanozolul E. supradozarea cu fibrinolitice 981. AINS D. Urmatoarele substante diminua efectul anticoagulantelor orale: A. Referitor la vitamina K sunt adevarate: A. protamina D. alcoolul in consum acut B. urokinaza D. trombina B. stimuleaza sinteza hepatica a factorilor II. Epoprostenolul E. contraceptivele orale E. alcoolul in consum cronic C. Infarct miocardic C. etamsilat C. Hemoragii E. corticosteroizi 977. saruri de fier E. antiacide B. alcoolul.A. spre deosebire de heparina E. actioneaza numai in vivo B. tromboze venoase profunde D. Sulfinperazona C. Ulcer gastro-duodenal 975. in primele 2 luni E. Tromboză venoasă recidivantă E. Cresc efectul anticoagulantelor orale: A. post-AVC. heparina B. Hemostatice generale (sistemice) sunt: A. Farmacoterapia streptokinazei include: A. Hiperuricemie D.

X B. embolii arteriale B. inhiba sinteza TXA2 prin acetilarea ciclooxigenazei B. IX. specific 983. este a activa in hemoragiile din hemofilie E. Actiunile farmacodinamice ale heparinei sunt: A. tromboflebite D. Efectul antiagregant plachetar al dipiridamolului apare prin: A. au actiune antifibrinolitica C. sunt antimetaboliti ai vitaminei K D. are actiune aterosclerotica 986. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul B. colestiramina C. VII. tromboza venoasa si pulmonara D. fibrilatie atriala C. Efectul anticoagulantelor orale diminua la asocierea cu: A. hemofilie C. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul B. anevrism cerebral E. blocheaza recaptarea adenozinei C. androgeni 990. scade timpul de coagulare 985. Heparina: A. barbiturice B. Actiunile farmacodinamice ale anticoagulantelor cumarinice sunt: A. Sunt antifibrinolitice: A. favorizeaza aglutinarea plachetelor E. acid aminocaproic B. sarcina E. impiedica formarea tromboplastinei D. glutetimida D. Contraindicatiile heparinei sunt: A. vitamina K E. infarct miocardic B. are molecula intens polara E. fibrina 984. ateroscleroza 987. Indicatiile terapeutice ale anticoagulantelor orale sunt: A. scad agregarea plachetara E. este contraindicata in sarcina D. efect antagonist serotoninei D. favorizeaza dezvoltarea aterosclerozei C. etamsilat D. inhiba fosfodiesteraza si creste AMPc E. au actiune lipidoconversanta 988. scad sinteza hepatica a factorilor: II. ulcer gastro-duodenal evolutiv 989. inhiba sinteza TXA2 prin blocarea tromboxan sintetazei 114 . este hemostatic general.D. aprotinina C. anabolizante E. impiedica transformarea protrombinei in trombina C.

995. Boala beri-beri C. Amelioreaza vederea crepusculara E. Vitamina D este indicata in: A. Actiunile vitamine D sunt urmatoarele: A. Participa la mineralizarea normala a oaselor C. La prematuri D. La femei insarcinate E. Psoriazis D. Creste reabsorbtia calciului din urina E. Este cofactor in sinteza unor mucopolizaharide 994. Tulburari neurologice 998. Dermatoze D. Vitamina E E. Vitamina A poate fi administrata la pacientii cu hipotiroidism B. La cei care folosesc doze mari de glucocorticoizi 997. Scade absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal D. Vitamina A favorizarea transformarea celulelor maligne in celule normale. Tulburari de vedere C. 19 Vitamine liposolubile si hidrosolubile 991. Analogii de sinteza ai vitaminei A sunt: A. Intervine in sinteza colesterolului C. Stimuleaza absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal 996. Stimuleaza formarea de anticorpi B. Urmatoarele vitamine sunt liposolubile. Vitamina B1 C. Vitamina D C. Indicatii ale vitaminei A sunt urmatoarele. Beta-carotenul 992. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Vitamina A D. Stimuleaza sinteza parathormonului B. Analogii de sinteza ai vitaminei A pot produce efecte teratogene E. Acidul ascorbic B. cu exceptia: A. Isotretinoinul C. Acidul folic 999.Tema nr. Etretinatul E. Actiunile vitaminei A sunt urmatoarele: A. Rahitism B. cu exceptia: A. Vitamina K B. Pelagra 993. Tretinoinul este acidul 13-cis retinoic D. Acidul retinoic D. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile: A. Hipovitaminoza D poate sa apara: A. Dupa tratament cu antibiotice cu spectru larg C. Prin lipsa sau insuficienta expunere la soare B. Osteoporoza E. Xeroftalmie E. Favorizarea formarea celulelor canceroase D. Tretinoinul B. Isotretinoinul se utilizeaza in tratamentul acneei grave C. Scorbut B. Vitamina B12 D. Vitamina C 115 .

E. IX E. Tulburari de menstruatie B. Colecalciferolul C. Ergocalciferolul C. Dozele mari si tratamentul prelungit cu vitamina E poate produce: A. Intervine in activitatea glandelor sexuale B. K2 – sintetizata de flora saprofita intestinala E. Intervine in procesele de crestere a oaselor E. Are efect antioxidant C. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate: A. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si hipoparatiroidism: A. Prevenirea aterosclerozei C. Alfa-calcidolul 1003. X Vitamina K este implicata in sinteza urmatorilor factori ai coagularii: 116 . Vitamina C B. Tulburari ale spermatogenezei C. Intervine in absorbtia digestiva a fierului 1004. Tulburari de vedere 1005. Calcitriolul E. Calcitriolul 1002. Alfa-calcidolul E. II B. Hipercoagulabillitate cu cresterea riscului de accidente tromboembolice E. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si osteodistrofie renala: A. K3 – menadiona 1008. Ergocalciferolul B. Are activitate antiagreganta plachetara D. Tocoferolii 1000. Sterilitate E. A. Involutia ovarelor 1006. Tocoferolii: A. Intervine in activitatea glandelor sexuale D. Vitamina K E. Rahitism B. Inhibarea cresterii D. Vitamina B8 D. Colecalciferolul D. Acidul folic 1001. K2 – de origine vegetala D. Are activitate proagreganta plachetara C. Calcifediolul B. Vitamina B2 C. Prevenirea cancerului D. Vitamina K se gaseste sub urmatoarele forme: A. K1 – sintetizata de flora saprofita intestinala C. Dihidrotahisterolul D. Vitamina E poate fi indicata in: A. III C. Necesarul zilnic recomandat pentru copii intre 1-10 ani este de 10 mg/zi 1007. K1 – fitomenadiona B. VII D. Necesarul zilnic recomandat pentru femeile gravide este de 10 mg/zi E. Care din urmatoarele vitamine sunt hidrosolubile: A. Au efect antioxidant B.

Transformarea acidului piruvic in aminoacizi D. sunt adevarte urmatoarele afirmatii: A. Diateze hemoragice E. Este termostabila B. Referitor la vitamina B1. Poate fi sintetizata de om C. Este termolabila D. Hipoprotrombinemie B. Anemie aplastica 1014. Se administreaza oral sub forma de clorhidrat E. Favorizarea depunerii glicogenului in ficat C. Intervine in actiunea enzimelor flavinice 1018.1009. Vitamina B2 117 . Este depozitata in ficat B. Se elimina preponderent prin urina C. Sindromul Wernicke-Korsakoff E. Pupura E. Sinteza acetilcolinei E. Hemofilie B. Epistaxis 1013. Vitamina k nu este eficace in: A. Alcoolismul. Scorbut B. Fitomenadiona se administreaza oral si parenteral E. Poarta denumirea de riboflavina 1015. Rahitism 1016. Accidente trombo-embolice C. Referitor la vitamina B1. Carenta de vitamina K se manifesta prin: A. Face parte din clasa vitaminelor hidrosolubile D. Forma activa a tiaminei este tiamin-pirofosfatul D. Este sintetizata de plante. sunt adevarte urmatoarele afirmatii: A. Sinteza adrenalinei 1017. Scorbut D. Transformarea glucidelor in lipide B. Scaderea densitatii osoase D. Poate fi sintetizata de flora saprofita intetinala 1010. ciroza si afcetiunile gastro-intestinale pot duce la carenta de vitamina B1 C. Pelagra D. Indicatiile vitaminei K sunt urmatoarele: A. Echimoze E. Formele hipovitaminozei B1 sunt: A. Este hidrosolubila B. Este exclusiv de natura vegetala D. Hemofilie 1011. Hemoragii digestive B. Este indicata in supradozarea cu anticoagulante orale E. Bola beri-beri C. Intoxicatia cu anticoagulante orale C. Vitamina B1 este implicata in: A. microorganisme si unele ciuperci E. Tromboembolii pulmonare D. Supradozarea cu anticoagulante orale C. Necesarul zilnic la copil 0-1 an este de 1mg/zi 1012. Vitamina K: A. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina K sunt adevarate: A. Este implicata in coagularea sangelui B. Este indicata in hipoprotrombinemie C.

A. Referitor la vitamina B2. TPP Formele biologic active ale vitaminei B2 sunt: 1021. Acidul pantotenic 1023. Are toxicitate pronuntate 1022. Pelagra B. Absorbtia lipidelor din tubul digestiv E. NAD D. Se mai numeste si riboflavina B. Pentru sinteza mitocondriala a acizilor grasi 1027. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina B5 sunt adevarate: A. FAD C. Pentru sinteza hormonilor steroizi D. Asigurarea integritatii epiteliilor C. Se elimina renal 1026. Procesul de crestere B. Colecalciferolul E. Protectia celulei hepatice de actiunea diferitelor toxice D. Este factor de crestere celulara 118 . FAD C. Procesul de vedere 1020. Are efect hepatoprotector B. In ciclul krebs B. Este implicata in procesul de crestere E. Hiperglicemie D. Isi exercita rolul prin intermediul coenzimei A E. Vitamina B3 cuprinde urmatoarele forme biologic active: A. Vitamina B3 se indica in urmatoarele afectiuni: A. NADP E. sunt adevarte urmatoarele afirmatii A. Dexpantenolul este un alcool al acesteia B. Este acidul pantotenic B. Vitamina B5: A. Este fotostabila E. Vitamina B5 (acidul pantotenic) joaca un rol important: A. Acidul retinoic D. Forma oxidata are culoare galben-portocalie 1019. Este termolabila D. Este indicata in tratamentul unor afectiuni neurologice D. Nicotin amida C. FMN B. NADP E. Pentru sinteza acetilcolinei E. A. Are efect antioxidant C. Este lipsita de toxicitate chiar si la doze mari C. FMN B. Vitamina B2 este importanta pentru: A. Este riboflavina D. Dislipidemii C. Este acidul nicotinic C. Tulburari de circulatie periferica si cerbrala E. Acidul nicotinic B. Pentru sinteza hemoglobinei C. NAD D. Tulburari cutanate si mucoase 1025. A. TPP Formele biologic active ale vitaminei B3 sunt: 1024.

Este convertita in organism la nicotinamida C. Ciancobalamina B. Formele active biologic sunt formele oxidate ale acidului folic D. stomatite D. Sunt derivati cobalaminici 1034. Afectiuni neurologice si psihice C. Referitor la vitamina B12 sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Nu prezinta reactii nedorite 1028. Piridoxina D. Neuropatia diabetica 1035. Formele active biologic sunt acidul dihidrofolic si acidul tetrahidrofolic E. 5-dezoxiadenozilcobalamina E. Este o vitamina liposolubila C. Crampe musculare E. Este vitamina B8 B. sau s. Este sintetizata de flora intestinala umana B. Acidul folic este implicat in: A. Formele vitaminei B6 in natura sunt: A. Nicedamida 1029. Intervine in sinteza acizilor grasi E. riboflavina 1033. Anemii hipocrome microcitare B. eczeme. Este lipsita de reactii adverse semnificative 1032. Acidul nicotinic E. Nu se absoarbe dupa administrarea i. Partcipa la formarea GABA D.m. Piridoxamina C. E. Acidul folic: A. Indicatiile vitaminei B6 sunt: A. Este sintetizat de om C. Indicatiile vitaminei B12 sunt: A.C. Hipokaliemie C. Anemie megaloblastica E. Cancer D. Metilcobalamina D. Sinteza ADN-ului 119 . Piridoxalul B. Absorbtia orala este dependenta de prezenta factorului intrinsec Castle D. Ciroza hepativa B. Sinteza bazelor purinici si pirimidinice B. Hidroxocobalamina C. Este implicata in sinteza hemului E. Intervine in sinteza colesterolului D. Intervine in transformarea acidului piruvic in oxalacetat D. Inhibarea cresterii microorganismelor D. Face parte din grupul vitaminelor B B. Formele vitaminei B12 folosite in terapeutica sunt: A. Varsaturi din sarcina 1031. Formarea acidului glutamic din histidina C. Dermatite. acnee. glosite. Este indicata in nevrita diabetica E. Vitamina B6: A. Este stocata in ficat B. Intervine in metabolismul homocisteinei 1030.c. Poate fi sintetizata in organismul uman C. Biotina: A. Se gaseste in cantitati mai mari in ficat 1036.

Are activitate antiagreganta plachetara D. Intervine in procesele de crestere a oaselor E. Vitamina C exista sub urmatoarele forme: A. Sarcina C. Transformarea homocisteinei in metionina 1037. Participa la transformarea methemoglobinei in hemoglobina D. Tiamina D. Favorizeaza vindecarea ranilor 1040. Sarcina E.E. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate cu exceptia: A. Acid dehidro-ascorbic – forma oxidata D. Acid mono-dehidroascorbic 1038. Vitamina K D. Acidul ascorbic B. Varasaturi 1045. Somnolenta D. Care dintre următoarele afirmaţii privind acidul ascorbic nu este corectă? A. D. Este implicat în sinteza adrenalinei. Printre rolurile vitaminei C se numara: A. E. Depresie E. Asocierea cu preparate cu fier 1039. Calculi renali D. Scade riscul de formare a calculilor renali E. Acid ascorbic – forma oxidata C. Intervine in absorbtia digestiva a fierului 1044. Vitamina B1 C. Insomnie E. Nu intervine in reactiile de hidroxilare 1042. Acidul retinoic 1041. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele: A. Vitamina D 1043. Carenta de vitamina PP poate produce: A. Stari gripale D. Intervine in activitatea glandelor sexuale B. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile: A. Este un antioxidant. Astenie B. Insomnii C. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele. Acid ascorbic – forma redusa B. Are efect antioxidant C. Riboflavina C. Colecalciferolul E. Acidul ascorbic B. B. Nu este implicat în absorbţia ferului. Participarea la reactii de hidroxilare B. Intervine in procesele de aparare imuna C. Diaree C. osteoporoza 120 . Diaree B. Riboflavina E. cu exceptia: A. Este implicat în formarea serotoninei C. Acid dehidro-ascorbic – forma redusa E. Piele aspra B. Vitamine hidrosulubile sunt: A.

Scad forta de contractie miocardica 1053. Tireotoxicoza E. Produc hipoglicemie D. Stimulează metabolismul lipidic B. Acţionează pe receptori din membrana mitocondrială şi celulară 1047. Tulburari neurologice 1048.Tema nr. 20 Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni 1046. Receptorii nucleari pentru hormonii tiroidieni: A. Cresc consumul de oxigen al tesuturilor 1050. Insuficienta cardiaca B. La doze mari hormonii tiroidieni stimuleaza secretia de tireotropina hipofizara B. Citoplasmatici C. Cresterea frecventei cardiace B. Cortizolul inhiba secretia de hormoni tiroidieni E. Glicozide cardiotonice 121 . Insuficienta tiroidiana severa se caracterizeaza prin: A. Scad debitul cardiac C. La nivelul aparatului cardio-vascular. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Sunt prezenti in hipofiza. Hormonii tiroidieni A. Stimularea formarii si eliberarii hormonilor de crestere D. Stimulare sexuala si stimularea spermatogenezei D. Cresc consumul de oxigen al miocardului E. Contraindicatiile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele: A. Hiperglicemie C. Moduleaza transcrptia unor gene 1052. Antidepresive triciclice C. Angina pectorala 1054. miocard B. Dislipidemii E. Adrenalina stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni D. Actiunile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele. Adrenalina inhiba secretia de hormoni tiroidieni 1051. cu exceptia: A. Din membranele celulare E. Mixedem D. Acţionează pe receptori nucleari E. Au rol in reglarea oxidarilor celulare C. Hormonii tiroidieni actioneaza pe urmatoarele tipuri de receptori: A. Stimuleaza activitatea ATP-aze Na/K membranara E. Scad tensiunea arteriala D. ficat. Hormonii tiroidieni scad efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de medicamente: A. Ribozomali 1049. hormonii tiroidieni produc: A. Cresc absorbţia glucozei C. Crestere in greutate C. La doze mari hormonii tiroidieni inhiba secretia de tireotropina hipofizara C. Scaderea lipolizei B. Tulburari cardiace B. Hipotiroidism C. Anticoagulante cumarinice B. Nucleari B. Activarea lor produce cresterea captarii glucozei in celule D. Deprimare cardiaca E. Din membrana mitocondriala D.

glandelor mamare. Se administreaza 7 zile pe saptamana D. Fenitoina C. Antidiabetice orale 1056. ficatului C. Sunt indicati in tumori uterine si mamare E. Se poate acumula E. Hormonii progestativi sunt secretati de corpul galben al ovarului 1062. Insulina E. Estrogenii sunt secretati de corpul galben al ovarului E. Mentinerea normala a functiei aparatului genital D. Se administreaza 7 zile pe saptamana. Tratamentul se incepe cu doze mici care se cresc treptat 1060. Contine ambii hormoni tiroidieni 1059. Substantele care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni: A. Iodul radioactiv 1061. Adrenalina E. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare feminine C. Scad coagularea sangelui 1063. Urmatoarele afirmatii referitoare la hormonii sexuali feminini sunt adevarate: A. Cresterea debitului cardiac B. Antidepresive triciclice C. Contine liotironina C. Actiunea morfogenetica a estrogenilor consta in: A. Scaderea agregarii plachetare 122 . Insulina E. Hormonul foliculostimulator este secretat de ovul C. Tratamentul se incepe cu doze mari E. Glicozide cardiotonice D. Clorpromazina D. Este biotransformata la liotironina C. Biodisponibilitatea este scazuta de alimente B.D. Antidiabetice orale 1055. Estrogenii sunt secretati de celulele foliculare D. Carbimazol B. Contine impuritati proteice cu risc alergizant 1058. Levotiroxina: A. Beta-blocantele E. Receptorii pentru estrogeni sunt situati la nivelul uterului. Pulberea tiroida: A. Amiodarona B. Actioneaza pe receptori nucleari B. Derivatii de sinteza ai estradiolului au afinitate mica pentru receptorii estrogenici D. Contine levotiroxina B. Este indicata in hipotiroidism E. fara pauza D. Efectele hormonilor tiroidieni pot fi scazute prin asocierea cu: A. Hormonul luteotrop este secretat de celulele foliculare B. Dezavantajele pulberii de tiroida canstau in: A. Tiouracil C. Urmatoarele afirmatii referitoare la estrogeni sunt adevarate: A. Anticoagulante cumarinice B. Risc alergizant B. carbamazepina 1057. Continut de iod inegal D. Compozitie variabila de levotiroxina si liotironina C. Hormonii tiroidieni potenteaza efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de medicamente: A. Colestiramina D.

Este un estrogen natural B. Este indicat in insuficienta ovariana 1067. Este un estrogen natural B. Ovule D. Cresterea concentratiei de colesterol B. Estriol C. Nu se administreaza injectabil E. Comprimate vaginale C. Biosinteza lui pleaca de la colesterol E.E. androgenilor si corticosteroizilor C. Dismenoree D. Cancer de prostata 1071. Estriolul este conditionat sub forma de: A. Hidroxiprogesteronul: A. Previne osteoporoza postmenopauza E. Hexestrolul: A. Este indicat in iminenta de avort B. Etinilestradiol D. Scaderea agregarii plachetare D. Estradiol B. Estrogeni de semisinteza sunt: A. Este precursor al estrogenilor. Sangerari uterine 1066. Vasodilatatie si congestie la nivelul organelor genitale B. Solutie injectabila 1068. Accidente tromboembolice E. Este indicat in amenoree B. Edeme D. Se poate administra injectabil C. Comprimate orale E. Cancer endometrial E. Indicatiile progestativelor sunt: A. Unguent B. Are durata lunga de actiune D. Are actiune mai intensa decat a hormonilor naturali 1070. La gravide este secretat de placenta D. Actiuni ale estrogenilor sunt urmatoarele. Maturarea epiteliului vaginal E. Se poate administra local C. Nu se poate administra injectabil D. Este contraindicat in cancerul de san 123 . Are rol in fixarea oului fecundat si mentinerea sarcinii 1072. Hexestrol 1069. Progesteronul natural: A. Iminenta de avort C. Este indicat in insuficienta estrogenica C. Estradiolul A. Cresterea nivelului fibrinogenului 1064. Cresterea rezistentei vasculare periferice 1065. Scaderea debitului cardiac C. Printre efectele adverse produse de estrogeni se numara: A. Este un estrogen natural E. Este activ pe cale orala D. Promestiren E. Contraceptie hormonala B. Hipotensiune arteriala C. cu exceptia: A.

Sarcina B. Actiunile virilizante ale hormonilor androgenici constau in: A. Depresie B. Didrogestron D. HTA E. Reactii adverse severe ce pot aparea la administrarea combinatiilor estro-progestative: A. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual B. Boli tromboembolice D. Rifampicina C. Pot fi secretati de celulele zonei reticulate corticosuprarenale 1080.1073. Barbiturice D. Cancer testicular 124 . Carcinoame estrogeno dependente E. Dezvoltarea organelor sexuale B. Dezvoltarea pilozitatii. Actiunile anabolizante ale hormonilor androgenici constau in: A. Sangerari uterine nediagnosticate C. Crestere in greutate 1078. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului C. a fortei musculare si ingrosarea vocii C. Biosinteza lor pleaca de la colesterol D. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor E. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului C. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine D. Alilestrenol 1074. Hormonii androgeni: A. Progesteron C. a fortei musculare si ingrosarea vocii C. Contaraceptivele care contin excluziv progestative: A. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine D. Intensificarea osteosintezei 1082. Ingroasa mucusul cervical D. Candidoze vaginale C. Scad eficacitatea contraceptivelor urmatoarele medicamente: A. Dezvoltarea pilozitatii. Cimetidina E. Medroxiprogesteron B. Sunt sintetizati exclusiv de catre celulele interstitiale Leydig C. Ingroasa mucusul cervical D. Intensificarea osteosintezei 1081. Inhiba ovulatia in mod variabil 1075. Contraindicatiile androgenilor sunt: A. Impiedica implantarea blastocitului E. Tromboembolii D. Estrogeni de sinteza sunt: A. Impiedica implantarea blastocitului E. Contaraceptivele care contin excluziv estrogeni: A. Obezitate 1077. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual B. Fenitoina 1079. Hidroxiprogesteron E. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor E. Au structura steroidica B. Dezvoltarea organelor sexuale B. Biosinteza lor porneste de la acetil-coenzima A E. Inhiba ovulatia in mod variabil 1076. Contraindicatii absolute ale administrarii contraceptivelor hormonale sunt: A. Ampicilina B.

cancer tiroidian B. Este indicat in tulburari menstruale C. Hipogonadism datorat incapacitatii testiculului de a secreta testosteron B. Cancer de prostata C. icter colestatic C. Osteoporoza in asocieri cu estrogenii D. Hormonii tiroidieni scad efectul: A.m. Anticoncepţionalele orale pot produce următoarele efecte adverse: A. Hormonii tiroidieni sunt contraindicati in: A. o data la 1-2 saptamani 1088.m 1085. Nondralon acetatul: A. Sub forma de implante subcutanate B. Denutritie la batrani 1087. Are actiune retard D. 50mg. Cancer de san hormonodependent C. Steroizii anabolizanti sunt indicati in: A. Antidiabetice orale 1089. Insuficienta hepatica severa E. Sulfat feros 1091. Amiodaronei D. Efectul hormonilor tiroidieni poate fi scazut la asocierea cu: A. Stari cu bilant azotat negativ D. hipertensiune arteriala 1090. Hipogonadism posttraumatic sau postinfectios E. Este incativ pe cale orala B. Osteoporoza 1084. Se administreaza i. Metiltestosteronul: A. Este un derivat de 19-nortestosteron B. Insulinei C. Se poate administra perilingual D. osteoporoza C. Arsuri intense B. In solutie uleioasa pe cale parenterala D. Indicatiile androgenilor sunt: A. Adenom de prostata 1083. Sarcina E. Osteoporoza C. Colestiramina B.B. Are metabolizare hepatica mai lenta decat testosteronul E. hipotiroidism E. hipotensiune arterială 125 . Antidepresive triciclice D. Este mai activ decat testosteronul C. Sub forma de preparate transdermice cu eliberare controlata C. Are proprietati anabolizante E. Sportivi D. tahicardie D. Sucralfat C. Rifampicinei B. In doze mari se poate administra in tratamentul cancerului de san 1086. Carbamazepina E. i. In solutie apoasa pe cale parenterala E. Testosteronul se poate administra: A. Anticoagulantelor cumarinice E. Tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale si coronare B.

Hipercolesterolemie E. Estrogenii in doze mici stimuleaza secretia de prolactina E. Cancer mamar 1096. se sintetizează în celulele foliculare tiroidiene. Indicatiile estrogenilor sunt urmatoarele: A. Scaderea fortei de contractie miocardice 1094. Scadere in greutate C. sinteza lor presupune iodarea tirozinei. Tulburari de menopauza D. este necesară captarea activă a iodului în tiroidă pentru sinteză. Cresterea debitul cardiac C. Sindrom Turner 1097.D. Contarindicatiile absolute ale estrogenilor sunt urmatoarele: A. sinteza este stimulată de TSH. Cefalee B. Este un progestativ C. Inhiba ovulatia C. 1093. Primul trimestru de sarcina B. Derivatii de pregnan pot inhiba ovulatia E. Fixarea oului fecundat B. Alilestrenolul: A. Dozele mici de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul B. Nu inhiba secretia de gonadotropine E. Reactiile adverse produse de progestativele de sinteza sunt urmatoarele: A. Tulburari digestive 1099. Dozele mari de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul C. Este contraindicat in iminenta de avort 126 . depresie E. Alapatare C. Este indicat in avort habitual E. hormonii tiroidieni produc: A. La nivelul aparatului cardio-vascular. Depresie D. Nu are efecte androgenice D. Pregatirea glandei mamare pentru lactatie D. Cresterea tensiunii arteriale D. Cresterea frecventei cardiace B. Mentinerea sarcinii C. creştere ponderală 1092. C. Estrogenii au actiunii antagonica androgenilor 1095. Actiuni farmacodinamice de tip progestativ sunt urmatoarele: A. Hipertrofie si neoplasm de prostata la barbat B. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Didrogestronul: A. Este indicat in amenoree 1100. Este un estrogen B. Antecedente tromboembolice E. sinteza lor presupune iodarea triptofanului B. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare la femei 1098. Amenoree C. D. E. Insuficienta ovariana D. Referitor la hormonii tiroidieni sunt adevarate afirmaţiile: A. Stimuleaza sinteza placentara de oxitocinaza D. Cresterea consumului de oxigen al miocardului E. Are efect progestativ mai puternic decat progesteronul B. Fibrom mamar E. Estrogenii produc la barbati ginecomastie D.

de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase C. unghiul de repaus 1106. extracte fluide E. numai de particularitatile diferitelor cai de administrare 1104. de variabilele fluxului tehnologic E. biodisponibilitatea formei farmaceutice D. de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. marimea particulelor C. Prin formularea unui medicament se determina: A. proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare C. Formularea si biodisponibilitatea medicamentului 1101. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa C. afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa E. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase D. Preformularea: A. medicamente alternative farmaceutice C. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente E. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoase D. activitatea terapeutica a compusului activ D. 21. stabilitatea formei farmaceutice C.medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta B. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. compozitia cantitativa a formei farmaceutice 127 . decocturi C. toxicitatea formei farmaceutice E. Care sunt solutiile extractive fitoterapice: A. compozitia calitativa a formei farmaceutice E. reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica B. Medicamente "generice" sunt: A. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliare E. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. compresibilitatea E. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs farmaceutic depind de pacient: A. punctul de topire D. realizarea formei farmaceutice B.TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Tema nr. sex 1102. numai variantele a şi c sunt corecte 1107. infuzii B. medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta D. Proprietatile fundamentale ale substantei medicamentoase sunt: A. Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenţa: A. proprietatile toxicologice ale substantei medicamentoase C. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor D. caracteristici de varsta. pro-droguri 1108. presupune prepararea unei forme farmaceutice 1105. solubilitatea B. tincturi D. In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama: A. extracte moi 1103.

consta in: A. folosirea de polimorfi cu energie libera mai mare D. polimorfismul 1116. Formularea. folosirea de polimorfi stabili B. marimea particulelor substantei solide D. agenti de acoperire neenterica B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase 128 . intravenoasa B. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice: A. eficacitate terapeutica inferioara D. Biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de : A. solubilitatea. stabilitatea cea mai mare 1112. solutii de uz intern C. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala A. injectii intramusculare D. coeficientul de partitie. solubilizanti C. obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale substantei medicamentoase C. pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate intern se recomanda: A. chelatanti C. continut mai ridicat in energie interna B. cantitatea si compozitia sucurilor gastrice E. injectii intravenoase 1113. polimorfismul. acoperirea cu pelicule E. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor actioneaza datorita capacitatii de gonflare: A. biodisponibilitate mai mica E. coeficientul de repartitie lipide/ apa B. izotonizanti 1111. intraarteriala E. alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a medicamentului 1114. viteza mai mare de dizolvare C. pseudoemulgatori 1110. In general. injectii subcutanate E. intramusculara D. antioxidanti B. obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase (solubilitatea. dezagreganti E. marirea gradului de dispersie C. alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului E. tipul de forma farmaceutica C. perfuzii B. constanta de ionizare. Forma anhidra a unei substante se diferentiaza de cea hidratata prin: A. Factorii specifici substanţei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt: A. viteza de dizolvare B. conservanti antimicrobieni D. retinerea substantei active intr-o matrita hidrofoba 1117. ca etapa in realizarea unui medicament. orala C. substante pentru ajustarea pH-ului E. subcutanata 1115. Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul este administrat pe cale: A.1109. agenti de ingrosare D. etc.) B. alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai substantei medicamentoase D.

substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. precursor medicamentos bioreversibil 1123. tipul formei farmaceutice C. complex E. moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizata B. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. starea anhidra sau hidratata 1122. poate influenta biodisponibilitatea A. metoda cosuletului rotativ E. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepatic A. metoda cu mai multe compartimente D. orala C. Metode oficiale in farmacopee pentru studiul vitezei de dizolvae al substantelor medicamentoase din comprimate si capsule A. metoda paharului C. lipofilia substantei medicamentoase B. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic. forma cristalina sau amorfa E. utilizarea unui precursor medicamentos E. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. sublinguala B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid B. cutanata E. marimea particulelor D. procedeul de fabricare a medicamentului 1120. rectala D. metoda cu flux continuu de solvent B. vaginala 129 . nazala D. ester D. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea substantelor medicamentoase A. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D.C. poate influenta biodisponibilitatea A. peridurala 1125. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase D. tensiunea interfaciala C. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut 1119. parenterala C. viteza de dizolvare C. ori sare solubila B. natura si cantitatea excipientilor E. solubilitatea substantei medicamentoase D. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate intr-un preparat farmaceutic. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. acid sau baza neionizate. orala B. la care biodisponibilitatea este corespunzatoare A. metoda agitatorului cu paleta 1124. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva 1118. solubilitatea B. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase incorporata intr-un medicament. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut 1121.

coeficientul de repartitie lipide/ apa B. sunt corecte raspunsurile a) si c). in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase. impiedica pasajul transmembranar. biodisponibilitatea substantei active. substantele aflate in forma polimorfa stabila E. D. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney) A. E. in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului B. realizarea formei farmaceutice. evitarea contaminarii microbiene D. au: A. 1129. D. 130 . D. fata de cele stabile. toxicitatea substantei active. cresc biodisponibilitatea unor substante active. substantele cu apa de cristalizare C. rectala 1126. substante asociate cu cantitati mari de excipient D. sunt substante active. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva 1132. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor D. C. in cunoasterea reactiilor secundare E. cresc viteza de dizolvare a substatei active. E. asigurarea aspectului E. stabilitatea formei farmaceutice. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase: A. solubilitate mai mare in apa. cresc absorbtia substantei active. in evaluarea unor interactiuni potentiale C. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta: A. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv E. puncte de topire ridicate. Promotorii de absorbtie: A. Formele polimorfe metastabile. scad biodisponibilitatea unor substante active.E. asigurarea stabilitatii chimice C. substante cu solubilitate redusa in apa C. sunt substante auxiliare. B. activitate biologica superioara. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase C. substante cu solubilitate crescuta in apa. asigurarea caracteristicilor organoleptice. substantele anhidre D. 1128. amelioreaza eliberarea substantei active. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice: A. 1130. Promotorii de absorbtie: A. D. Excipientii influenteaza: A. B. C. solubilitatea substantei medicamentoase D. substantele aflate in forma polimorfa metastabila 1127. realizarea solubilitatii dorite B. Prezinta biodisponibilitate superioara: A. substantele necristalizate. 1134. impiedica dizolvarea substantei active. 1131. B. 1133. B. puncte de topire scazute. E. utilizarea unui precursor medicamentos E. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare. E. solubilitate mica in apa. substante cu domeniu terapeutic ingust B. C. amorfe B. C.

culoarea substanţei medicamentoase C. În cazul administrării extravasculare biodisponibilitatea este influenţată de: A. cantitatea excipientilor folositi 1144. forma cristalina a substantei active. marimea absorbtiei substantei active E. 1142. 1138. Polimerii hidrofili folosiţi pentru obţinerea comprimatelor cu matriţă hidrofilă sunt: A. Biodisponibilitatea este data de: A. constanta de disociere a substantei medicamentoase C. cantitatea excipientilor D. irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale D. Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui medicament: A.1135. 1139. recipientul de conditionare primara B. substanţa medicamentoasă are indice terapeutic îngust B. de culoare verde E. eliminarea presistemica E. 1137. locul de aplicare. foarte solubili în apă. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal C. se utilizează antidiabetice E. se utilizează antiaritmice C. se folosesc în tratament analgezice-antipiretice 1140. clinice 1143. biologice D. factori specifici formei farmaceutice D. starea chimică a substanţei medicamentoase D. starea fizică a substanţei medicamentoase B. viteza absorbtiei substantei ative D. forma cristalina D. se utilizează antianginoase D. tehnologia de preparare B. Factorii fiziologici care influenţează biodisponibilitatea la absorbţia pe cale orală: A. Etapa pre-clinica a unui medicament cuprinde urmatoarele studii: A. solubilitatea B. farmacocinetice C. inerţie faţă de moleculele din tractul gastro-intestinal D. natura excipientilor C. factori fiziologici E. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt: A. constanta de disociere E. chimice B. culoarea medicamentului E. Nu se recomandă substituirea unui medicament cu altul când: A. tehnologia de preparare. forma farmaceutică C. factori patologici. Farmacistul poate influenţa biodisponibilitatea unui medicament alegând: A. lipofilia C. Studiile de bioechivalenta sunt necesare: 131 . compozitia formei farmaceutice B. factori specifici substanţei medicamentoase B. toxicologice E. biodegrababili C. 1141. biocompatibili B. motilitatea tractului gastro-intestinal E. 1136. compoziţia sucurilor digestive.

biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se mareste prin: A. pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate ridicata 1149. efect redus al primului pasaj hepatic 1148. la care biodisponibilitatea este corespunzatoare: A. micsorarea gradului de dispersie al substantei active C. solutii perfuzabile E. Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic: A. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mic C. insuficiente. pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta medicamentoasa si substanteleauxiliare este mai mare de 1:5 D. In faza farmacocinetica.A. rectala 132 . asupra nivelurilor medicamentoase plasmatice. Care sunt consecintele unei biodisponibilitati mici. procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceutice 1146. 1151. absorbtia D. biodisponibilitatea substantei medicamentoase D. substanta medicamentoasa dintr-o forma farmaceutica administrata pe cale orala. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mare B. parenterala C. dizolvarea C. substantele auxiliare prezente in compozitia preparatului B. concentratia maxima este mai mare C. la unguente E. viteza de actiune dorita C. forme solide enterosolubile D. efect pregnant al primului pasaj hepatic E. instabilitate in sucul gastric C. la capsule 1145. In general. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic. eliminarea. utilizarea de polimorfi stabili D. preparate solide orale cu substante greu solubile C. exista riscul nerealizarii concentratiei minime eficiente 1152. la siropuri D. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in urmatoarele cazuri: A. folosirea formei anhidre E. suspensii orale 1147. orala B. solubilitate mica in fluidele digestive B. folosirea substantei amorfe 1150. eliberarea din forma farmaceutica B. pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a lungul tractului digestiv E. timpul necesar atingerii concentratiei maxime este mai scurt E. preparate solide orale cu substante usor solubile B. la vaccinuri C. timpul necesar atingeiri concentratiei maxime este mai lung D. concentratia maxima este mai mica B. la solutii parenterale intramusculare sau subcutanate B. Alegerea caii de administrare depinde de: A. durata tratamentului E. distributia E. parcurge urmatoarele etape: A. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal D. in comparatie cu o biodisponibilitate practic totala A. reducerea dimensiunii particulelor B. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta urmatoarele proprietati famacocinetice: A.

D. cutanata E. peridurala 1153. Care sunt caile de administrare parenterala utilizate in cazuri de urgenta A. intracardiaca B. subarahnoidiana C. intraarticulara D. intraarteriala E. epidurala 1154. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase greu solubile din comprimate de uz oral A. asocierea unui umectant B. adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagreganti C. utilizarea unor complecsi cu ciclodextrinele D. folosirea unor dispersii solide E. utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate fi modificata 1155. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea din comprimate orale A. prin formarea de complecsi greu absorbabili B. cresterea viscozitatii mediului C. reducerea motilitatii stomacale D. modificarea pH-ului stomacal E. efectul primului pasaj

133

Tema nr. 22 Preparate parenterale
1156. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee A. izotonice B. sterile C. apirogene D. ajustate cu substante tampon la pH neutru E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee 1157. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile A. izotonizarea B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora E. sterilizarea 1158. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata C. produsul nu rezista la autoclavare D. cind calculul costului arata ca este mai economica E. cind nu dispunem de indicatori biologici 1159. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X, supliment 2004 in grupul medicamentelor parenterale A. solutii B. emulsii C. suspensii D. pulberi pentru soluţii injectabile sau perfuzabile E. implante 1160. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor indicatori biologici; precizati care: A. Bacillus stearotermophilus B. Bacillus subtilis C. Serratia marcescens D. Staphiloccocus aureus E. Bacillus pumilis 1161. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt: A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune B. sterilizarea prin caldura uscata C. sterilizarea prin filtrare D. sterilizarea cu gaz E. sterilizarea cu radiatii ionizante 1162. Preparatele perfuzabile sunt: A. solutii apoase sterile si apirogene B. emulsii tip U/A sterile si apirogene C. suspensii apoase sterile si apirogene D. suspensii uleioase sterile si apirogene E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura 1163. Conform FR.X, continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima astfel: A. g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie) B. mEq pentru 1000 ml solutie C. g/g D. moli/1000 ml solutie E. calorii

134

1164. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica: A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate 1165. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica: A. pulberilor termostabile B. materialelor termoplastice termostabile C. solutiilor injectabile termostabile D. solventilor organici anhidri E. materialelor textile 1166. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt: A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu C. solutia perfuzabila de glucoza D. solutii perfuzabile cu aminoacizi E. solutia perfuzabila Ringer lactata 1167. Vehiculele folosite pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt: A. apa demineralizata B. apa distilata pentru preparate injectabile C. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat D. solventi neaposi miscibili sau nu cu apa E. uleiul de parafina sterilizat 1168. Conform FR X "proba de pasaj” nu se aplica la: A. emulsiile de uz intern B. suspensiile cu administrare i.v. C. soluţiile injectabile D. suspensiile injectabile E. pulberile pentru soluţii injectabile 1169. Controlul impurităţilor pirogene se efectuează prin: A. măsurarea hipertermiei la şoareci B. măsurarea hipertermiei la iepuri C. urmărirea numărului de globule albe la iepuri după injectarea unui preparat pirogen D. testul Limulus E. urmărirea numărului de globule roşii la iepuri 1170. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlă multidoză sau flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc următoarele condiţii: A. asigură pătrunderea aerului în recipient B. nu-şi modifică calităţile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav C. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop D. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop adsorb substanţe active şi conservanţi E. sunt incompatibile cu substanţele active. 1171. Formele parenterale cu eliberare convenţională sunt: A. emulsiile uleioase B. soluţiile injectabile uleioase C. soluţiile injectabile apoase D. pudrele sterile E. comprimatele pentru soluţii injectabile 1172. În funcţie de scopul terapeutic urmărit perfuziile sunt: A. soluţii apoase B. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant C. emulsii A/U D. soluţii pentru dializă peritoneală şi hemodializă E. emulsii U/A

135

1173. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt: A. cu dextrani B. cu aminoacizi C. cu hemacel D. perfuziile pentru terapia afecţiunilor hepatice E. perfuzii cu hidrolizate de proteine 1174. Substanţele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic îndeplinesc următoarele condiţii: A. solubilitate în lipide B. solubilitate în apă C. masă moleculară relativă corespunzătoare D. să nu fie filtrabile renal E. să prezinte presiune coloid-osmotică 1175. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc: A. clorura de sodiu B. clorura de potasiu C. clorura de calciu D. glucoza E. levuloza 1176. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza: A. pansamente chirurgicale B. solutii apoase C. solutii uleioase D. articole din sticla E. articole din metal 1177. Caldura uscata serveste pentru a steriliza: A. vase de sticla B. solutii apoase C. aparatura de portelan D. pulberi E. solutii uleioase 1178. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu: A. glucoza B. xilitol C. sorbitol D. glicerol E. clorura de sodiu 1179. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze: A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati B. culoarea preparatului parenteral C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene 1180. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate face cu: A. vapori de apa sub presiune B. caldura uscata C. gaze D. radiatie ionizanta E. radiatii UV 1181. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt: A. solutii injectabile cu substante termostabile B. perfuzii cu electroliti C. vaccinuri D. solutii pentru alimentare parenterala E. pulberi liofilizate

136

1182. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene - pirogene pentru: A. implanturi B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile D. preparate perfuzabile E. preparate injectabile 1183. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte: A. solutii injectabile apoase B. perfuzii C. pompe implantabile D. microemulsii E. latexuri injectabile 1184. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari: A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-bazic B. pentru dializa si hemodializa C. cu substante energetice D. folosite in metabolismul reconstituant E. cu inlocuitori coloidali de plasma 1185. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala: A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile injectabile E. confera o mai mare stabilitate 1186. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari: A. miros B. uniformitatea continutului C. endotoxine bacteriene - pirogene D. culoare E. gust 1187. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X: A. preparatelor apoase B. pulberilor temostabile C. materialelor plastice termolabile D. solventilor organici anhidri E. pansamentelor chirurgicale 1188. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale: A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal C. sunt preparate nesterile D. sunt preparate sterile E. se regasesc in monografia Parenteralia 1189. 34. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile FR X prevede: A. particulele in suspensie sa fie de dimensiuni coloidale B. particulele de substanta solida sa fie de maximum 50 micrometri C. suspensia sa fie omogena pe toata durata conservarii D. suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 min E. suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringă nr.16 1190. 35. Sterilizarea este procesul care desemneaza: A. producerea starii de sterilitate B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi intr-un preparat medicamentos

137

solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml B. microorganismele sunt indepartate. este putin folosit 1199. la 121°C timp de cel putin 15 minute C. apirogenitate D. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore B. in autoclave B. la 121°C timp de cel putin 30 minute D. radiatiile ionizante E. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei: A. contin apa distilata pentru preparate parenterale E. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta A. perfuzia de glucoza 1192. solutiilor perfuzabile hipertonice E. este un procedeu sigur D. valoarea sterilizatoare D.C. izotonie 1196. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti E. contin uleiuri vegetale ca faza externa D. indiferent de volum C. ultrasunetele 1197. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante chimice D. timpul de reducere zecimal B. sub forma vegetativa sau sporulata. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu E. caldura uscata B. izotonizarea este obligatorie in cazul: A. perfuzia de lactat de sodiu B. Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune. la 115°C timp de cel putin 15 minute E. contin emulgatori tip A/U 1195. lipsa particulelor straine in suspensie ( in cazul solutiilor) C. sunt de tip A/U B. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie 138 . perfuzia de clorhidrat de arginina D. metoda prin care se urmăreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti fizici E. solutiilor injectabile coloidale D. sterilitate B. Care sunt calitatile obligatorii pentru toate preparatele parenterale A. perfuzia de carbonat acid de sodiu C. sunt omorate sau indepartate din produs. Emulsiile perfuzabile: A. radiatiile ultraviolete D. se realizeaza conform FRX A. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare A.v. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura C. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic E. inocuitate E. sunt de tip U/A C. Ce este valoarea D A. se aplica numai la solutii apoase B. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic 1198. Conform FR X. operatia prin care toate microorganismele vii. solutiilor perfuzabile hipotonice 1193. 1191. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate A. si nu sunt distruse C.. timpul ecivalent C. caldura umeda C. la 115°C timp de cel putin 30 minute 1194.

floarea soarelui D. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica 1200. alcool etilic 1206. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine E. uleiuri vegetale E. substante responsabile de reactii febrile. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica C. clorbutanol C. soia B.22 micrometri E. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine D. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale A. butilhidroxitoluen D. alcool benzilic B. sterilizeaza aerul B. valoarea se determina pH-metric 1202. flacoane care pot fi recuperate C. dimetilsulfoxid 1203. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale A. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale A. confectionarea fiolelor B. oleat de etil 1204. masline E. acid citric E. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor distruge sau indeparta 1201. etanol B. nipagin E. polisorbat 80 B. conditionarea unguentelor 139 . Sticla de tip I se utilizeaza pentru: A. dupa injectarea preparatelor parenterale B. fenol D. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor E. se introduce aer filtrat prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale A. dezoxicolat de sodiu 1207. EDTA disodic 1205. ricin C. acid ascorbic B. metacrezol D. filtrele se pot utiliza timp indefinit E. retin 99. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile. propilenglicol D. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil A. trebuie sa asigure stabilitatea B. lecitina C. Ce proprietati au acestea? A.5 m/s D. provin mai ales de la bacterii gram negativ C. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor D.D. aerul intra cu viteza de 0. fluxul de aer este laminar 1208. bisulfit de sodiu C. Ce sunt pirogenele A. alcool benzilic C. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0.999% particule cu diametru de 0.3 micrometri C. dioctilsulfosuccinat de sodiu E. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile A.

politetrafluoroetilena 1210. polietilena B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire C. Amestecul tampon acid boric-borax: A.D. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile D. polipropilena C. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente parenterale A. conditionarea capsulelor 1209. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile B. azotatul de celuloza E. administrat injectabil are proprietati hemolitice E. clorura de polivinil D. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile 140 . conditionarea comprimatelor E.

preparare pe cale asepticã B. solutii B. se aplica dupa incizie chirurgicala B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. inchise etans. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert. lipsei particulelor in suspensie 141 . pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru 1215. Sterilitatea colirelor este asiguratã prin: A. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru ochi A. ulei de floarea soarelui neutralizat 1217. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. conditionate in recipiente de 10 ml. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea: A. apa distilata B. stabilitatii chimice a substantei active C.Tema nr. In care dintre picaturile pentru ochile incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin folosirea unor sisteme tampon A. azotat de pilocarpână E. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. lipsite de impuritati mecanice B. 1212. nafazolina 1218. emulsii C. sterile C. c. sunt corecte rãspunsurile a. sulfat de atropână D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore D. dizolvant pentru solutii oftalmice C. eficientei terapeutice E. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile E. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B. cloramfenicol B. suspensii D. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor pentru ochi. filtrare sterilizantã D. adãugare de conservanti antimicrobieni E. alegeti-le: A. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului picaturilor pentru ochilor A. sterilitatii colirului B. apirogene D. cele hipotonice se izotonizeaza E. tolerantei la administrare D. prevazute cu sistem de picurare 1214. apa pentru preparate injectabile D. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul substantelor medicamentoase incorporate in picăturile pentru ochi oficinale A. care este un sistem terapeutic cu pilocarpină A. 23 Preparate oftalmice 1211. rezorcinol C. aerosoli 1213. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta 1216. b. apa proaspat fiarta si racita E. microsfere E. sterilizare C.

Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor active sunt: A. solutiile apoase 1221. solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili E. sunt forme farmaceutice lichide B. contin sulfat de atropână in concentratie de 0. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenţională 1227. Latexurile oftalmice: A. picaturi pentru ochile hipertonice C. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi C. suspensiile D. Implantele oculare: A. eficienta terapeutica E. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picăturile pentru ochi este influentata de: A. viscozitatea crescuta a colirului B. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic E. firma producătoare C. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu D.1219. soluţii apoase C. contin sulfat de atropână in concentratie de 1% B. picaturi pentru ochile hipotonice B. inocuitate D. puritate B. viscozitate mare C. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival C. temperatura 1220. lezarea corneei 1223. gradul de ionizare a substantei active E. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide 1224. structura chimica a substantei active B. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlată E. factori biologici D. soluţii oftalmice uleioase D. Eliberarea substanţei active dintr-o formă oftalmică cu eliberare controlată depinde de: A. pH-ul mediului D. numai puritate 142 . Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de atropână sunt false: A. soluţii pentru lentilele de contact 1226. se conserva la Separanda E. dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasă B. culoarea ochilor 1225. se instilează în fundul de sac conjunctival C. soluţii apoase în vehicul vâscozifiant B. sunt forme farmaceutice cu acţiune prelungită D. emulsiile E. nu se aplica pe cornee D.5% C. Care din urmatoarele picături pentru ochi se izotonizeaza: A. pulberi pentru soluţii oftalmice E. reflexul de lacrimare D. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare sunt: A. stabilitatea chimica a substantei active C. natura suportului în care este introdusă substanţa medicamentoasă E. Formele oftalmice cu eliberare convenţională sunt: A. sunt izotonizate cu clorura de sodiu 1222. proprietăţile fizico-chimice ale substanţei medicamentoase B.

indicate când substanţele medicamentoase au solubilitate limitată în apă D. nu sunt prevăzute de FR X 1231. In cazul picaturilor pentru ochilor unidoza: A. sunt forme farmaceutice solide B.conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici. acidul boric D.5 E. soluţiile cu pH 4. contin substante coloidale C. fosfati E. să nu fie iritantă pentru mucoasa conjunctivală D. soluţiile cu pH 5-7. se respecta conditiile de preparare aseptica D. nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor 143 . implanturi oftalmice 1232. să fie liposolubilă B. izotonizarea solutiilor hipotone B. sunt sterile C. picaturi auriculare B. este obligatorie operatia de sterilizare B. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaţiile: A. Picaturile de ochi se vor izotoniza în cazul în care: A. cresc solubilitatea substantei medicamentoase C. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active C. soluţiile cu pH 7. sunt promotori de absorbtie B. sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice: A. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni C. sulfatul de sodiu 1233. solutii bentru bai oculare C. sunt utile pentru o prelungire a a acţiunii terapeutice E. bază de unguent oftalmică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. Ochiul tolerează mai bine: A. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare D. clorura de calciu C. cresterea vâscozitatii D. substanta activa este peste 1 % B. soluţiile uşor acide D. Ca izotonizanti pentru picaturi pentru ochile hipotonice se utilizeaza: A. clorura de sodiu B. îndepartarea particulelor straine E. sunt uleioase 1235. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile E.5-9. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile E. In suplimentul din 2004 al FRX.5-5 1230. sunt hipertone E. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata D.5 B. să nu cedeze uşor substanţa medicamentoasă 1229. preparate oftalmice semisolide E. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin: A. soluţiile uşor alcaline C. să se etaleze uşor prin mişcarea pleoapelor E. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi: A. aplicare limitata 1234. să fie hidrosolubilă C.1228. realizeaza o umectare mai buna a corneei D. compatibile cu o buna toleranta locala 1236.

prin insuflare E. se aplica de preferinta dimineata D. viteza de clipire E. asigurarea penetratiei prin cornee D. starea de ionizare a substantei active C. un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii: 144 . tonicitatea preparatului C. reflexul de lacrimare 1244. sunt preparate multidoza C. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare B. Unguentele oftalmice: A. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special D. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau suspensie B.1237. se administreaza ca atare. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se refera la: A. dizolvare sau osmoza 1246. asigurarea tolerantei C. Toleranta picaturilor pentru ochilor depinde de: A. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase D. realizarea unui pH adecvat are rol in: A. polivinilpirolidona B. dextrani D.37° C) C. marirea vascozitatii preparatului 1245. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase B. colagen 1238. se administereaza caldute (35 . elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune. Pulberile pentru picaturi pentru ochi: A. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric C. valoarea adecvata a pH-ului D. In cazul picaturilor pentru ochilor. Ca agenti vascozifianti in picaturi pentru ochi se folosesc: A. sunt solutii apoase sterile C. Baile oculare: A. folosirea unor solventi anhidri 1243. se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in ambalaj 1241. conservarea antimicrobiana a preparatului E. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase D. realizarea apirogenitatii E. se administreaza la temperatura camerei B. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere 1240. coeficientul de partitie L/A al substantei active B. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase B. Baile oculare: A. natura si concentratia substantei active B. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului E. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase C. gelatina E. glucoza C. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g 1239. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive 1242. se apica de preferinta seara E. sunt izotonice si izohidrice E. reprezinta doze unitare D. pot fi sisteme rezervor sau matriceale D. Sistemele terapeutice oculare: A. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase B. Ideal. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile E.

se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur. solutii pentru lentile de contact B. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni. Ce rol pot avea amestecurile tampon din picaturi pentru ochi A. suspensiile -sediment redispersabil la agitare C. valoarea pH D. masa totala pe recipient E. aspect limpede B. evita hidroliza B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni B. sa asigure apirogenitatea colirului E. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile.A. suspensii oftalmice E. Referitor la picaturile oftalmice. evita oxidarea C. Cum se asigura sterilitatea picaturilor pentru ochi conform farmacopeei A. sa fie eficace in doze mari C. latexuri oftalmice C. structura chimica a substantei active B. Cum se realizeaza valoarea pH-ului picaturilor pentru ochi A. apoase sau uleioase E. conditionate in recipiente nesterile 1251. in cazul picaturi pentru ochilor unidoza C. examinate in conditii corspunzatoare de vizibilitate. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana B. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara D. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii picaturilor pentru ochi A. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice D. fara adaus de conservant la picaturi pentru ochile multidoza. cu particule in suspensie C. Picaturile oftalmice sub forma de solutii. deoarece lacrimile contin o enzima bactericida. diacetat de clorhexidin E. izotonice D. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului 1247. cu ajutorul unui conservant antimicrobian. care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. gradul de ionizare a substantei active E. in cazul unui colir apos multidoza D. clorura de benzalconiu. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia “Sterilizare” in cazul picaturi pentru ochilor unidoza B. pH-ul mediului D. asigura stabilitatea fizico-chimica 1248. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa 1249. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgicalsunt conditionate in recipiente multidoza C. lizozim 1252. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picaturile pentru ochi este influentata de: A. unguente oftalmice 1250. viscozitate mare C. valoarea pH-ului dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru 1253. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita: A. temperatura 145 . Baile oculare nu trebuie sa fie: A. asigura toleranta locala E. metode pentru determinarea punctului de congelare 1254. sterile B. izohidrice E. solutii oftalmice uleioase D.

fosfat trisodic 2% 1258. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de: 1257. corectori de miros. C. azotat de sodiu 1. uleiul de arahide. se aplica pe partea interioara a globului ocular. E. uleiul de ricin. se conserva in recipiente bine inchise 1262. B. D. prelungesc durata contactului cu corneea B. solutia de metilceluloza 1%. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu: A. parafina lichida C. 1 min. au pori de 0.2-3 nm. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat). Agentii tensioactivi actioneaza astfel: A. preparatele oftalmice semisolide: A. 30 min. sunt unguente sau crème sterile C. Lentilele de contact moi: A. au un aspect omogen E. D. Unguentele oftalmice: A. vascozifianti.45% D. se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare devolum plasmatic. Soluţiile oftalmice uleioase folosc ca solvent: A. E. alcoolul polivinilic. maresc absorbtia substantelor medicamentoase E. B. 1 h. crème sau geluri sterile B. sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat).. nu voaleaza ochiul 1256.1255.9% B. C. B. E. C. au pori de 2. 1263. corectori de pH. 5-6 min. scad rezistenta barierei epiteliale C. B. sunt macromolecule. se obtin prin fermentatia zaharozei. E. 1261. D. B. scad timpul de contact cu mucoasa oculara D. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corspunzatoare D. acid boric 1. A.2 nm. C. 1264. borax 2% E. Conform FRX Supliment 2004. Dextranii: A. sunt bine tolerati de mucoasa oculara. clorura de sodiu 0. C. 1260. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32. maresc solubilitatea substantelor medicamentoase 1259. corectori de gust. D. agenti solubilizanti.8% C. lanolina. D. Formele farmaceutice oftalmice bioadezive se prepara sub forma de: 146 . contin excipienti sterilizati ca: vaselina. scad tensiunea superficiala B. contin un emulgator D. sunt unguente. E. Adjuvantii folositi la obtinerea picaturilor pentru ochi sunt: A.1-0. 4-5 min.9° C) E. gelatina. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape.

D. contine pilocarpână nitrica. 147 . suspensii. geluri. 1265. contine pilocarpină baza. E. B. E. Sistemul OCCUSERT: A. comprimate. B. D. capsule. contine nitroglicerina. C. solutii. este un sistem terapeutic transdermic.A. C. contine un element de control al cedarii substantei.

nu formează complecşi cu nipaesterii C. Care enunt este corect referitor la calea nazala de administrare a solutiilor medicamentoase in scopul unei actiuni sistemice A. ulei de floarea soarelui neutralizat C.5) C. 8 D. antioxidanti 1270. agenti pentru cresterea viscozitatii C. pseudoemulsie 1271. 7 C. formează soluţii coloidale stabile la pH cuprins între 2. solutie B. solutii apoase sterilizate D. este in studiu B. complecşii având activitate antimicrobiană crescută B.X. sunt corecte: A. este constituită din macromolecule neionica D. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase E.R. Sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi dispersate in vehiculul picaturilor pentru nas. suspensie D. agenti pentru cresterea viscozitatii C. solutii apoase izotonice B. stabilizanti E. agenti pentru ajustarea pH-ului D. conservanti antimicrobieni 1272. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala E. ulei de floarea soarelui sterilizat E. 7.Tema nr. solubilizanti D.0 şi 12. formează complecşi cu nipaesterii. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate 1269. 5 pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile: 148 . Precizati care sunt substante auxiliare admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A.0-7. pulbere suspendabila E.0 E. A. datorită următoarelor avantaje: A. emulsie C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul) D. solutii tampon izotonice 1268. în concentraţie adecvată nu influenţează clearace-ul mucociliar 1273. conform prevederilor farmacopeei poate fi: A. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase D. se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate ( 6. Metilceluloza se utilizează la prepararea erinelor lichide. se prefera tamponul fosfat in defavoarea acidului boric 1267. ca agent vâscozifiant. 24 Preparate nazale 1266. este un mod obisnuit de medicatie C. F. agenti pentru ajustarea pH-ului B. conservanti antimicrobieni potriviti E.5 E. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare: A. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la substante pentru ajustarea pH-ului in picaturile pentru nas. farmacopeea nu recomanda astfel de adjuvanti B. solubilizanti B. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. 6 B.

umectanti 149 . Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic B. La nivelul nucoasei nazale: A. Clorocrezol 0. Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. solutii apoase izotonice C. ca vehicul la prepararea picaturilor pentru nas se poate folosi: A. Metilceluloza C. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt: A. Sa fie hidrosolubili B. apa pentru preparate injectabile B.1274.X. Carboximetilceluloza sodica 1277. Tiomersalul 0.05-0. solutii viscoase 1279.1% D. agenti pentru cresterea vicozitatii C. solubilizanti B. antioxidanti C. Conform FR.1% 1278. sistem tampon D. Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic 1276. ulei de floarea soarelui neutralizat C. Sa influenteze cleareance-ul mucociliar E. cand este cazul. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor nazale trebuie sa se mentioneze: A. solutii apoase izotonice B. ca preparatul este steril 1282.01-0. uleiul de floarea soarelui neutralizat E. conservanti E. chelatanti ai ionilor metalici 1275. Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala D. Clorura de benzalconiu 1% B. izotonizant B. Substantele auxiliare recomandate de FR. apa demineralizata 1281. Picaturile pentru nas cu nafazolina mai contin: A. denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati B. ulei de parafina D. Clorbutanolul 0.X la preparea picaturilor pentru nas: A. Carbopolii B. agenti pentru ajustarea pH-ului D. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor E. Guma tragacanta E. Nipagin si nipasol 0. denumirea tuturor emulgatorilor adaugati C.02% E. Sa fie liposolubili C. Ca agenti de marire a vascozitatii. conservanti antimicrobieni E. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt: A. alcool de 20 ° E.02% C. laprepararea erinelor se folosesc A. ca preparatul nu este steril E. Are loc un pseudoefect al primului pasaj 1280.05-0. Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic C. parafina lichida D. denumirea tuturor edulcorantilor adaugati D. Guma arabica D. Se evita efectul de prim pasaj hepatic D.

au acţiune farmacologică proprie 1291. Controlul calităţii erinelor cuprinde: A. au capacitate mică de dizolvare B.5-8 C. toate răspunsurile sunt corecte 150 . culoare C. parasimpatolitice 1285. la pH mai mic de 7. izotonie D. Administrarea transnazală pentru acţiunea sistemică se face pentru următoarele clase terapeutice: A. rinite acute B. sterilitatea C. medicamente cardiovasculare B. determinarea volumului preparatului 1286. acid boric/borax D. asigură stabilitatea substanţelor încorporate C. Sistemul tampon acid boric/borax: A. acid citric/citrat de sodiu C. determinarea pH-ului B. Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale: A. Va creşte spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite în tratamentul următoarelor afecţiuni: A. la pH mai mare de 7. se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide B. A. inflamaţii E. uşor hipertonic 1288. Sistemele tampon cele mai folosite în cazul erinelor sunt: A. uniformitatea masei B. rinite alergice C. Pentru obţinerea preparatelor rinologice lichide se preferă un vehicul: A. tamponat la pH 7.5 conduce la inhibarea mişcării ciliare 1290. rezorcină 1289. sinuzite D. netoxic E. determinarea conţinutului în solvent E. izotonic B. trimetamol E. miros E. influenţează negativc.1283. viscozitate În formularea erinelor soluţii se ţinea seama de următorii factori: 1287. nu se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide C. clearance-ul mucociliar D. determinarea conţinutului în substanţa activă D.5 conduce la inhibarea mişcării ciliare E. uniformitatea dozei eliberate 1284. prostaglandine D. masa totală pe recipient C. fosfat monosodic/fosfat disodic B. neiritant D. sunt miscibili cu mucusul nazal E. masa sau volumul eliberat D. pH B. Solvenţii folosiţi la prepararea erinelor: A. uniformitatea continutului E. nu reacţionează cu substanţele asociate şi cu recipientul D. hormoni C. analgezice-antipiretice E.

Ca polimeri bioadezivi fata de mucusul nazal se folosesc: A. Picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina oficinale în farmacopee: A. evitarea efectului primului pasaj hepatic D.0 151 . Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X: A. apa distilata. este automată şi neinfluenţată de factori externi D. cuprins între 6-7. cuprins între 4-7. apa distilata proaspat fiarta si racita 1296.5 E. creioane nazale B. tamponat la pH 6. ulei de floarea soarelui neutralizat. hipotonic B. suprafata mare de absorbtie B. se opreşte în 3-5 minute dacă umiditatea relativă ajunge la 30 % C. alveoconuri C. absorbtia rapida E. ulei de floarea soarelui neutralizat D. sistem tampon fosfat si conservant borat fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu. In formularea preparatelor lichide nazale se prefera un vehicul: A.7. sisteme membranare sau rezervoare E. neutru D. mişcarea ciliară: A. se opreşte dacă temperatura creşte la 44 °C B. carbopoli 1299. unguente nazale 1295. picaturi nazale E. contin 1 % clorhidrat de nafazolina D. poliamide D. se conserva la Separandum 1297. posibilitatea obtinerii rapide a unei actiuni locale 1300. contin 0. contin 0. pulberi nazale D. microsfere nazale D. produse Eudragit B. solutii apoase izotonizate C. cosolventi B. comprimate nazale 1293.1292.5 . poate fi încetinită sau oprită de un aer cu un conţinut scăzut de oxigen E. B. sisteme bioadezive nazale B. Interesul fata de administrarea transnazala a substantei medicametoase este justificat de: A. alginat de sodiu E.5 1298.1 % clorhidrat de nafazolina. acid B. La nivelul mucoasei nazale. solutii pentru spalaturi nazale C. este influenţată de factori patologici 1294. activitatea enzimatica mare la nivelul cavitatiei nazale C. sistem tampon acid boric/borax si conservant fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu C. alcalin C. usor hipertonic D. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza ca vehicule: A. ulei de parafina E. se conserva la Venenum E. Pe cale nazală se administrează: A. Conform FR X pH-ul picăturilor apoase pentru nas nu este: A. izotonic C.1 % clorhidrat de nafazolina. hidroxietilceluloza C.

prelungesc timpul de contact cu mucoasa nazala B. butilhidroxitoluen 1309. marirea solubilitatii substantei medicamentoase C. Agentii de marire a vascozitatii erinelor: A. borat de fenilmercur C. afectiuni virale 1305. dizolva substante insolubile in apa B. sa aiba actiune farmacologica proprie 1302. agenti conservanti D. uleiurile vegetale neutralizate D. La prepararea picaturilor pentru nas se folosesc urmatorii conservanti antimicrobieni: A. se folosesc sub forma de solutii coloidale concentrate B. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate C. controlul calitatii picaturilor pentru nas se refera la: A. trebuie sa fie hidrosolubili D. antibiotice E. trebuie sa influenteze clearance-ul mucociliar E. uleiul de parafina C. sterilitate E. propilenglicolul in concentratii de pana la 10 % in amestec cu apa E. Vehiculele indicate pentru prepararea picaturilor pentru nas sunt: A. Uleiurile folosite ca vehicule pentru erine: A. lipofil 1301. cedeaza progresiv substanta medicamentoasa pe suprafata mucoasei D. Agentii vascozifianti pentru erine: A. continut in substanta activa D. largirea jonctiunilor intercelulare E. antihistaminice C. solutia izotonica de clorura de sodiu B. micsorarea solubilitatii substantei medicamentoase B. sunt de origine minerala C. identificarea conservantilor antimicrobieni 152 . se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate C. antipiretice B. esterii acidului p-hidroxibenzoic D. substanta medicamentoasa C. trebuie sa fie liposolubili D. Conform FR X. trebuie sa nu influenteze clearance-ul mucociliar E. solubilizarea constituentilor membranei biologice D. nu faciliteaza pasajul transmucozal nazal E.E. starea higrometrica a aerului E. Substantele medicamentoase utilizate in preparate nazale sunt: A. pH B. vasoconstrictoare D.temperatura B. butilhidroxianisol E. formarea de complecsi de incluziune cu substanta medicamentoasa 1304. confera preparatului un efect prelungit 1303. trebuie sa aiba efect osmotic 1308. conservanti antimicrobieni 1306. clorura de benzalconiu B. masa totala pe recipient C. Miscarile ciliare pot fi influentate sau inhibate prin interventia urmatorilor factori fizici: A. etanolul in anumite concentratii 1307. Promotorii de absorbtie nazala actioneaza prin: A.

agenti pentru cresterea viscozitatii C. acetat de hidrocortizona D. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate 1317. clorhidrat de efedrina C. conservanti antimicrobieni potriviti E. apa distilata B. picaturile pentru nas se prezinta sub forma de: 1311. A. Substante auxiliare folosite in picaturile pentru nas care pot influenta negativ miscarea cililor vibratili. dizolvarea. Ce tip de medicatie nazala s-a dovedit ca realizeaza o actiune sistemica A. completarea la masa prevazuta 1313. emulsii D. izotonia D. insulina 153 . suspensii E. tensioactivii in concentratii mici 1315. aerosoli Conform FR X. La prepararea picaturilor pentru nas. se administreaza cu dispozitive speciale de pulverizare 1312. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala E. solubilizanti B. sulfat de neomicina B. perturbind procesul fiziologic de aparare al sistemului mucociliar A. nitroglicerina B. emulsionarea sau suspendarea substantei active in vehicul B. clorhidrat de procaina E. FR X prevede urmatoarele: A. agenti pentru ajustarea pH-ului D. Filtrarea preparatelor E. polietilenglicolii D. geluri B.1310. antioxidanti 1316. conservantii care contin mercur (tiomersal) D. pH C. solutii C. agentii antioxidanti C. au pH acid D. stabilitatea B. se conditioneaza in recipiente de maxim 10 ml E. alcoolul etilic C. dextranii in apa 1318. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prescriu in picaturi pentru nas A. Ce factori de formulare trebuie avuti in vedere pentru prepararea erinelor apoase A. eventuala folosire a unor substante auxiliare D. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul) D. folosirea ca vehicul a solutiilor apoase izotonice sau a uleiului de floarea soarelui neutralizat C. absorbtia sistemica 1314. propilenglicolul B. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. este un mod obisnuit de medicatie C. viscozitatea E. sunt solutii izotonice B. concentratii mari de clorura de benzalconiu E. Solventi care nu sunt recomandati in picaturile pentru nas din cauza caracterului iritant potential. contin antiseptice C. Solutiile pentru spalaturi nazale: A. sorbitolul 70% in apa E. in special la concentratii mari A.

Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata astfel: A. pH-ul scade spre acid C. rinite alergice. pentru cresterea vâscozitatii 1320. Doar in rinite alergice pH-ul scade scpe domeniul acid. conservanti B. In cazurile de rinite acute. In inflamatii scade spre domeniul acid E. In cazurile de rinite acute. nu sunt indicate E. rinite alergice. iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre domeniul alcalin 154 . sinuzite. pH-ul creste spre domeniul alcalin B. solubilizanti C.1319. promotori de absorbtie D. D. sinuzite. In inflamatii creste spre domeniul alcalin. Substantele tensioactive sunt folosite in preparatele nazale pentru urmatoarele scopuri: A.

din cele de mai jos. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. Factorii care influenteaza stabilitatea suspensiilor: A. masa totala pe recipient C. umectarea particulelor solide 155 . pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica. marimea particulelor B. Alegeti enunturile corecte referitor la suspensiile injectabile. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule 1323.redispersare foarte usoara E. lubrifianti C. 100 micrometri C. conform farmacopeei A. E. dimensiunea particulelor solide insolubile B. 25 Suspensii farmaceutice 1321. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare 1325. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp 1322. in monografia de generalitati. conservanti D. cu sau fara agenti de suspendare. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor E. 200 micrometri E. viscozitatea E. cu agenti desuspendare. riscul formarii de sediment cimentat 1328. de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente. agenti pentru cresterea viscozitatii E. sedimentarea individuala a particulelor B. Prin ce proprietati. B se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. suspensiile care se aplica pe plagi. viteza de sedimentare C. evitarea cimentarii D.Tema nr. care din enunturi sunt corecte A. 180 micrometri D. Lichid clar deasupra sedimentului C.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme. suspensii care se aplica pe arsuri D. suspensiile care contin antibiotice B. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii. suspensii care se aplica pe plagi C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei D. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A.R. polimeri bioadezivi 1324. marimea particulelor B. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare” D. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de F. 300 micrometri 1327. se pot caracteriza suspensiile defloculate A.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseascadoza maxima pe 48 ore E in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile 1326. C. D. 50 micrometri B. umectanti B. X la prepararea suspensiilor farmaceutice A.

Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%) C. este redata de relatia lui T. fara dificultate. fiind sisteme disperse instabile. marirea viscozitatii mediului de dispersie 1332. metoda amestecarii D. sedimentarea particulelor D. sedimentul format din particule individuale D. scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide C. Comportamentul particulelor in suspensie depinde de urmatoarele propietati fizice: A. polimorfism B. folosirea agentilor de peptizare C. viteza de sedimentare lenta B. folosirea de umectanti B.C. Higuchi pentru suspensiile concentrate D. floculare 1331. este redata de relatia lui T. viteza de sedimentare a particulelor insolubile: A. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mare D. scade cu scaderea concentratiei fazei solide 1335. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode: A. conferirea de sarcini electrice D. solubilizare micelara B. formularea lor are ca obiective: A. supernatant clar 1337. stare anhidra sau solvatata E. reducerea vitezei de sedimentare C. umectare E. scaderea tensiunii superficiale E. a sedimentului 156 . posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului E. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate B. Lipsa sarcinii electrice E. metoda flocularii 1333. Mecanismul de actiune al polimerilor hidrofili intr-o suspensie este de: A. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. Suspensiile floculate se deosebesc de cele defloculate prin: A. metoda condensarii B. lipsa stratului de hidratare 1329. Stabilitatea fizica a suspensiilor este asigurata prin: A. favorizarea aparitiei fortelor de atractie intre particule E. adsorbtie ca strat multimolecular D. sedimentul afinat C. punct de topire D. viscozitatea mediului D. Suspensiile. cresterea cristalelor B. marirea viscozitatii C. solubilizare micelara B. densitate 1334. structura cristalina C. In suspensii. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mica 1336. formarea de sedimente compacte 1330. evitarea sedimentarii particulelor suspendate B. metoda diluarii E. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de: A. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii D. metoda dispersarii C. conferirea de sarcini electrice C. formarea de flocoane E. asigurarea redispersarii omogene.

vitezei de sedimentare C. prin realizarea floculării prin controlul sarcinii electrice a particulelor B. numărătorul Coulter D. gradului de coalescenţă 1340. prepararea pe cale aseptică 1344. culoarea substanţei suspendate 1346. prin adăugare de emulgatori 1345. Controlul calităţii suspensiilor implică determinarea: A. viteza de sedimentare e mare D. Avantajele suspensiilor: A. structura cristaline B. În suspensiile defloculate: A. sedimentarea se face încet E. starea anhidră C. cu ajutorul polimerilor hidrofili. sedimentarea particulelor B. folosirea de materii prime sterile E. obţinerea unei suspensii defloculate E. potenţialului Zetta D. de alţi factori. viteza de sedimentare mare B. sterilizare la autoclav B. Mărimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determină folosind: A. Caracteristicile unei suspensii defloculate: A. mărimii particulelor B. pipeta Andreasen E. măsurarea volumului sedimentului 1343. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor 1338. Suspensiile floculate se obţin: A. cu ajutorul substanţelor tensioactive C. posibilitatea administrării de substanţe cu solubilitate redusă în apă B. prin agitare foarte puternică E. nu de cei enumeraţi mai sus 1341. vâscozităţii E. creşterea mărimii particulelor C. sedimentul se formeaza rapid E. Sterilitatea suspensiilor se obţine prin: A. dar procedeul este mai dificil D. sedimentul se redisperseaza usor 157 . microscopul cu micrometru ocular etalonat B. obţinerea unei suspensii floculate D. Următorii factori influenţează comportamentul particulelor unei suspensii: A. particulele dispersate sunt ca entităţi individuale B. forma amorfă D. cernerea cu site standardizate C. evitarea gustului neplăcut al substanţelor active D. sedimentul este foarte uşor de redispersat 1342. sterilizare la etuvă C. filtrare D. apariţia sedimentelor cimentate E. pot fi administrate uşor persoanelor cu dificultăţi de înghiţire 1339. In formularea suspensiilor se ţine seama de: A. sedimentul se formeaza încet C. forma solvatată E.E. viteza de sedimentare mica D. sedimentarea nu se realizează individual C. procesele de degradare ale substanţelor active sunt mai reduse C.

eterogene C. determinarea perioadei de înjumătăţire E. predomina fortele de coeziune ale lichidului C. contribuie la scaderea calitatii suspensiei E. Creşterea cristalelor într-o suspensie este favorizată de: A. de uz extern 1349. este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al sedimentului C. Floculate E. Cresterea vâscozitatii mediului de dispersie a suspensiilor: A. FR X prevede: A. in cazul unei suspensii ideale D. FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice următoarele caracteristici: A. 20 % din particule trebuie să aibă diamentrul mai mare de 50 μm 1354. vâscozitate care să nu permită sedimentarea fazei solide C. Dificultatile legate de formularea suspensiilor farmaceutice rezida in: A.1347. determinarea mărimii particulelor B. particule în suspensie cu diametrul de maxim 10 microni 1355. cresterea marimii particulelor E. predomina fortele de adeziune intre lichid si solid B. Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ: A. sedimentarea marimii particulelor D. Suspensiile sunt sisteme disperse: A . concentrate D. stabile E. încetineste viteza de sedimentare C. este cuprins intre 0 si 1. 90 % din particule trebuie să aibă dimensiuni de până la 180 μm E. La controlul mărimii particulelor dintr-o suspensie. existenţa unor polimorfi stabili 158 . instabile D. existenta unei valori reduse a unghiului de contact solid/lichid C. reduce dimensiunea particulelor 1348. aspect opac B. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 180 μm B. in cazul unei suspensii ideale E. particulele solide nu se lasa udate de apa 1352. umectarea particulelor este dificila E. este egal cu 1. se determina cu ajutorul zetametrului 1351. Ecuatia lui Stokes se refera la suspensii: A. diluate B. omogene 1350. cu particule considerate sferice C.ultramicroeterogene B. determinarea vitezei de sedimentare D. creste viteza de sedimentare B. determinarea vâscozităţii C. este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al suspensiei B. 90 % din particule trebuie să prezinte un diamentru de cel mult 50 μm D. contribuie la îmbunatatirea calitatii suspensiei D. valoare mai mica a unghiului de contact denota ca: A. omogenitate pe toată durata de păstrare D. redispersarea sedimentului după o agitare de 1-2 minute şi menţinerea omogenităţii pe durata administrării E. determinarea capacităţii de redispersare 1356. cimentarea sedimentarii 1353. are loc umectarea solidului D. dispersarea corespunzatoare a particulelor solide in vehicul B. 10 % din particule trebuie să aibă diametrul de cel puţin 180 μm C. Volumul de sedimentare: A.

La preparare se pot folosi şi substanţe auxiliare E. instalarea rapida a efectului terapeutic E. fortele de respingere se datoreaza potentialului electrocinetic C. sunt determinate de combinarea fortelor de atractie si a celor de respingere B. scaderea vascozitatii mediului de dispersie 159 . unguente D. cresterea viscozitatii mediului de dispersie E.B. sedimentarea particulelor solide B. FR X are următoarele recomandări privind prepararea suspensiilor: A. picaturi pentru nas C. picaturi pentru ureche 1364. cimentat C suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene . pipetei Andreasen D. numaratorului de particule Coulter 1363. sunt tixotrope 1359. posibilitatea obtinerii de preparate lichide din substante cu solubilitate redusa C. suspensiile destinate administrării externe pot conţine agenţi de curgere 1358.suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de sediment. ele se dispersează în mediu de dispersie lichid printr-o metodă adecvată C. variaţiile de temperatură C. nu sedimenteaza. micşorarea gradului de dispersie şi existenţa unor forme ale particulelor cu nivel energetic mai mare. degradarea substantelor medicamentoase este mai redusa 1362. suspensia se completează la volumul prescris (m/v) D. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment compact. Avantaje ale utilizarii suspensiilor: A. substanţele solide se aduc la un grad de fineţe corespunzător scopului şi modului de administrare B. viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor defloculate B. Care din factorii enumerati sunt pasi necesari la prepararea unei suspensii defloculate de calitate corespunzatoare A. Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice A. umectarea C. permeametrului Blaine E. Indeplinirea conditiilor de mai sus nu mai fac necesar lucrul mecanic pentru dispersare 1361. evitarea gustului neplacut al substantelor medicamentoase B. 1357. plastice sau pseudoplastice. respectiv viteza de sedimentare este incetinita D. cu lichid opalescent deasupra E. Instabilitatea fizica a suspensiilor se manifesta prin: A.suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal. Suspensii de uz extern: A. conferirea de sarcina electrica D. supozitoare E. cimentarea sedimentului C. microscopului optic prevazut cu micrometru ocular B. picaturi pentru ochi B. Consecintele interactiunilor intre particule in suspensii farmaceutice sunt reprezentate de : A. sitelor standardizate C.care determina oprirea unirii particulelor si formarea unui sistem floculat E. formularea nu prezinta dificultati D. anularea sarcinilor electrice conduce la coagulare D. pulverizarea avansata a substantei solide insolubile in mediul de dispersie B. existenţa de particule suspendate cu acelaşi grad de dispersie E. cresterea cristalelor D.adaugarea de elecroliti in orice cantitate la un sistem incarcat electric determina coagularea si deci pierderea stabilitatii fizice 1360. existenţa formei hidratate a substanţei active insolubile D.o anulare partiala a sarcinilor electrice determina un minim secundar. Controlul marimii particulelor suspendate se realizeaza cu ajutorul: A.

colire D. 180 micrometri D. 50 micrometri B. masa totala pe recipient C. cu sau fara agenti de suspendare B. factor de stabilitate. Incarcarea electrica. se determina cu ajutorul zetametrului E. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A. Ce fel de substante auxiliare admite FRX la prepararea suspensiilor farmaceutice A. sedimentarea particulelor D. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare” D. cresterea cristalelor B.se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente E. 200 micrometri E. precipitarea prin modificarea pH-ului C. conform farmacopeei A se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. cu agenti de suspendare C. polimeri bioadezivi 1366. precipitarea cu solventi organici D. procedeul sedimentarii 160 . Suspensiile injectabile . pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea administrarii 1370. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze omogenitatea pe durata administrarii D. Lubrifianti C. 100 micrometri C. marirea viscozitatii C. pentru care se fac referiri in monografia Suspensiones din FR X. marimea particulelor B. 300 micrometri 1371. agenti pentru cresterea viscozitatii E.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme D. umectanti B.E. formarea de sedimente compacte 1372. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp 1369. triturare la mojar E. precipitare prin dubla descompunere B. prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze C.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile 1368. conservanti D. solutii injectabile E. suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea particulelor in timp B. unguente B. La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin: A. solutii perfuzabile 1367. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii . care trebuie sa corespunda si prevederilor formelor farmaceutice corespunzătoare: A. formarea de flocoane E. supozitoare C. in monografia de generalitati A.suspensiile care se aplica pe plagi. Suspensii care se administreaza pe alta cale decit cea orala. Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee referitoare la stabilitate A. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica. coalescenta 1365.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 48 ore E.

se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri 1375. Prepararea suspensiilor se face prin: A. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni E. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri D.1373.conform FR X: A. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri E. folosirea unui emulgator corespunzator E. la microscop 1374. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri C. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul D. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul C. se determina prin examinarea 100 mg substanta activa suspendata la microscop B. dispersarea pulberilor intr-un vehicul B. metoda gumei uscate sau continentala 161 . pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare B. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri C. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise D. Suspensiile-picaturi pentru ochi. Conform FR X marimea particulelor unei suspensii : A.

hidrocortizon 162 . unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90) D. D. conform farmacopeei. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie D. este un emulgator apa/ulei C. Care sunt bazele de unguent lavabile: A. sunt: A. epidermul viu si dermul superior D.R. se prefera administrarea pe cornee 1381. cele hidratate se numesc si coldcreme 1379. Care dintre enunturi sunt corecte A. suprafata externa B. este un excipient hidrofil B. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate E. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul C. Adeps lanae anhydricus. unguent cu stearina C. vaselina E. unguent cu carbopol 1384. proprietati. Baze de unguent oficinale in FRX:alegeti-le A. Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la bazele de absorbtie: A. grosimea stratului cornos E. E. sunt anhidre si hidratate B. unguent cu macrogoli D. unguent simplu E. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte A. se prepara din polimeri hidrosolubili B. conjunctiva oftalmica 1383. alegeti acei factori A. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul cornos sunt: A. aspect: clar E. Care sunt zonele terapeutice de la nivelul pielii: A. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate C. Exemple de baze de unguent din F. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale 1378. unguent emulgator B. suprafata de aplicare a preparatului pe piele 1377. unguent emulgator B. glicerolatul de amidon 1382. 26 Unguente 1376. se dizolva in apa. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul B. unguentum emulsificans B. stratul cornos C. ungentum macrogoli D.Tema nr. unguent cu glicerol C. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute. sunt opace. cele hidratate au proprietati emoliente C. unguentum alcoholum lanae 1380. glandele pielii E. unguentum simplex E. unguent simplu D. unguentum gliceroli C.X. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos D.

5 E.5 D. poate fi accentuat de dimetilsulfoxid sau prin hidratarea stratului cornos 1393. gelurile D. rehidratarea acestui strat B. fluocinolon D. unguent cu clotrimazol 1% B. Efectele preparatelor dermatologice la nivelul stratului cornos sunt: A. escina E. unguentele: A. consta in acumularea substantei medicamentoase in stratul cornos C.5 si 8. trebuie sa aibe un aspect omogen B. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mare D. substanta nu este suspendata sau emulsionata in vehicul B. examinate cu lupa. Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate. conform FRX Supliment 2004: A. acid poliacrilic C. masurarea vascozitatii D. lanolina E. pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule C. unguent cu acetat de hidrocortizon 1% C. indepartarea chimica a tesutului ingrosat rezultat in urma afectiunilor la acest nivel C. rezultand o solutie saturata E. unguentele B. solutiile 1386. Biodisponibilitatea cutanata a substantelor medicamentose poate fi mai mica daca: A. se pot efectua urmatoarele determinari. Conform Suplimentului FRX din 2004. substanta medicamentoasa are un coeficient de repartitie piele/vehicul mic 1388. Efectul rezervor observat in cazul absorbtiei percutane: A. betametazona C.X: A. Benzile protectoare din compozitia emplastrelor: A. este favorabil difuziei in epiderm si derm E. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR. absorbtia radiatiilor ultraviolete E.B. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mica C. ocluzia stratului cornos D. trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4. unguent cu oxid galben de mercur 2% E. bentonita B. Conform FR. unguent cu fenilbutazona 4% D. nu prezinta importanta in cazul substantelor medicamentoase puternic active D. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 °C 1391. consta in acumularea substantei medicamentoase in anexele pielii B. Substante formatoare de geluri sunt: A. unguent cu oxid de zinc 10% 1389. crèmele C. Ajuta la separarea straturilor adezive aleemplastrelor 163 . trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4. din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate fac parte: A. uleiul de ricin 1387. masurarea conductibilitatii electrice E. masurarea consistentei prin penetrometrie B. masurarea densitatii C. emplastrele medicamentoase E. masurarea tensiunii superficiale 1390. metilceluloza D.X. substanta este dizolvata in vehicul. estradiol 1385. indepartarea sebumuului din canalul sebaceu 1392.

pigmentarea excesiva a pielii E. lanolina C. Se prezinta intr-o singura dimensiune E. amestecarea fazelor se realizeaza: A. se îndepărtează numai prin spălare cu apă şi săpun B. Ulei de parafina D. Sunt constituite din material sintetic sau natural 1394. inainte de administrare D. unguentul emulgator E. emoliente C. dureri provocate de arsuri B. Propilenglicol E. deshidratarea si iritarea pielii C. nu trebuie să permită pierderea unor compăonente ale lichidelor biologice E. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului de emulsie.70 °C B. Derivati celulozici C. formator de matrita. emulgator apa/ulei 1397. afectiuni premaligne sau maligne D. scad temporar capacitatea barieră a pielii B. unguentul simplu D. afectiuni inflamatoare 1398. au acţiune farmacologică C. Amidon B. sunt incompatibili cu substanţele active D. urmata de o dispersare in picaturi mai fine E. oferind consistenta necesara D. Se impune folosirea preparatelor dermatologice cu efecte locale in tesutul viu al pielii in urmatoarele situatii: A. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lână hidratat 164 . cheratolitice B. paste 1395.72 °C C. Acceleratorii de penetrare folosiţi la obţinerea unguentelor: A. emulgator ulei/apa E. alcoolii de lână 1400. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de faza dispersa D. vehicul hidrofob B. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre: A. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos. sunt alergeni 1401. antiseboreice D. Bazele de unguent lavabile: A. amestecul de vaselina si ceara B. folosita ca excipient in formularea unguentelor. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum mare de faza dispersa 1396. In vederea obtinerii unor efecte la suprafata pielii se folosesc unguente: A. se mai numesc evanescente D. după aplicare pe piele formează un film care nu este oclusiv E. la temperatura de 50 . Gelurile hidrofile pot contine: A. pot fi anhidre sau hidratate C. Lanolina. Se indeparteaza inainte de administrarea pepiele C. la temperatura de 70 . atunci cand este separata de stratul adeziv. La prepararea produselor semisolide de tip emulsie. ecran antisolare E. Silicati de magneziu si aluminiu 1399. indeplineste urmatoarele roluri: A. agent de crestere a viscozitatii C.B.

Penetrarea substanţelor medicamentoase prin piele este crescută în: A. Conform FR X referitor la prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpină clorhidrică sunt adevărate afirmaţiile: A. se păstrează la Separanda E. acid sorbic B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri C. 1405. coeficientul de repartiţie U/A B. se prepară pe cale aseptică B. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 10 mg substanţă medicamentoasă B. acid citric C. baze de tip suspensie D. inocuitatea D. unguente-solutii B. prezenţa unei duble legături C2-C3. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 200 mg substanţă medicamentoasă B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri E. puritatea C. coeficientul de repartiţie strat cornos/vehicul D. se păstrează ferit de lumină 1403. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 25 micrometri C. baze grase hidrofobe E. În functie de gradul de dispersie al substantelor active. baze de unguent lavabile C. porţiunea posterioară auriculară B. Bazele de unguente pot fi: A. eficienta E.1402. butil hidroxi anisol 1408. Criterii de calitate în formularea unguentelor: A. stabilitatea fizoco-chimica B. baze hidrosolubile 1409. galat de propil E. unguente cu mai multe faze C. zona presternală D. zona anterioară a braţelor E. Referitor la mărimea particulelor suspendate într-o bază de unguent FR X prevede: A. are concentraţia 2% D. baze de tip solutie B. clearance-ul substanţei medicamentoase după traversarea stratului cornos E. zona plantară C. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri D. fenol D. unguente-emulsii 165 . activitatea termodinamică a substanţei medicamentoase C. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri 1404. unguente hidrosolubile D. cazul în care se administrează esteri ai acidului nicotinic 1406. se sterilizează la etuvă C. Factorii dependenţi de natura chimică a substanţei medicamentoase care influenţează transferul cutanat sunt: A. unguentele pot fi: A. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri 1407. unguente-suspensii E. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri E. Conform FR X mărimea particulelor de substanţă activă suspendate într-un unguent oftalmic: A. Antioxidanti folositi la prepararea unguentelor: A. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 150 micrometri D. cantitatea fazei apoase din compozitie 1410.

alcoolul cetilstearilic B. consistenţă ridicată C. cetilsulfatul de sodiu C. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii E. azona B. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor bilogice D. dimetilsulfoxid C. dioxidul de siliciu coloidal E. metilceluloza 1415. uşurinţă la aplicare B. cheratolitice (acid salicilic. Urmatorii compusi actioneaza ca acceleratori ai absorbtie cutanate: A. au aspect clar C. cand sunt folosite ca atare (fara adaos de emulgator). au efect ocluziv D. toate cele de mai sus 1414. este oficinal în FR IX C. bentonita E. antiseptice B. sa mareasca capacitatea bariera a pielii C. este o baza de unguent lavabil D. În formularea unguentelor se urmăreşte realizarea următoarelor criterii cosmetice: A. au aspect translucid B.1411. corticosteroizi (fluocinolon. este o baza anhidra de tip ulei/apa E. este oficinal în FR X B.. estradiol) 1413. astringente (acid citric. pot incorpora cantitati mari de apa E. acid tartric) D.) E. Care dintre urmatoarele substante au capacitatea de a forma geluri: A. sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un sistem tridimensional al unei matrite polimerice B. absenţa caracterului lipicios D. asigurarea stabilităţii fizico-chimice a substanţelor medicamentoase 166 . Gelurile: A. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sunt usor de indepartat prin spalare C. Bazele grase hidrofobe: A. metilceluloza 1416. tragacanta B. hormoni sexuali (testosteron. dimetilformamida D. sa creasca permeabiliatea substantei medicamentoase prin stratul cornos B. dimetilacetamida E.. Urmatoarele substante formatoare de geluri sunt produse naturale organice: A. hidrocortizon. s. sunt lipodispersabile D. 1419. eset o baza hidratata de tip ulei/apa 1412. urmata de eliberarea pe o perioada prelungita de timp (. Unguentul emulgator: A. bentonita D. au proprietati emulgatoare.efect rezervor. Acumularea substantelor medicamentoase in structurile pielii.a. sulf) C.) se intalneste la preparatele dermatologice ce contin: A. carboximetilceluloza D. nu sunt lavabile 1418. pectina C. dioxidul de siliciu 1417. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de 25 %) (mai putin de 25 procente) E.

vehicul hidrofob. omogenitate B. Hidrogelurile. Controlul calitatii unguentelor conform FR X se refera la: A. Marimea particulelor C. rol de formatori de matrita si de compusi chimici care reactioneaza cu baze spre a forma emulgatori (stearat de sodiu) 1427. Sterilitatea D. antiperspirante E. pentru glandele pielei E. esteri de sorbitan (Span) D. utilizati in baze de unguent A. alcool cetilic B. Ce preparate topice se folosesc pentru efecte asupra anexelor pielei A. Ce excipienti alcooli se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. se prefera administrarea pe cornee 1421. se prepara din polimeri hidrosolubili B. vasoconstrictoare D. absenţa texturii grunjoase la aplicare 1420. formator de matrita 1425. acid palmitic D. excipienti lipofili. pentru formarea matritei impreuna cu excipienti lichizi 1426. solizi. Masa sau volumul eliberat B. parafina E. monostearat de glicerol B. ceara de albine D. Dizolvarea E. Exemple de esteri.E. acid stearic B. sistemice D. esteri de polioxietilen sorbitan(Tween) E. acid sorbic C. Ce preparate se folosesc pentru efecte in stratul cornos A. vaselina B. depilatoare C. marimea particulelor C. Ce excipienti acizi grasi se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. preparare. Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele semisolide pentru aplicare cutanata: A. esterul metilic al acidului p-aminobenzoic C. rol de formatori de matrita 1428. sunt opace D. antiseboreice B. Nici unul din raspunsurile de mai sus 1422. glicerol E. Exemple de excipienti hidrocarburi si rolul lor in bazele de unguent A. alcool etilic C. deodorante 1424. sunt lavabile E. corpuri grase. acid citric E. pentru absorbtia unor produsi iritanti de la suprafata pielei 1423. emoliente B. polidimetilsiloxanul C. caracteristici si aplicare A. pH 167 . preparate cu acid poliacrilic (Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu hidroxid de potasiu sau cu trietanolamina C. cheratolitice C. alcool stearilic D.

este o baza de unguent hidrosolubila hidratata C. da incompatibilitati cu polietilena E.D. este un gel D.5 marimea particulelor 50 microni pH cuprins intre 4.5-5. este o baza de unguent oficinala in FR X 1430. este o baza de unguent hidrosolubila anhidra B. vascozitate E.5-8. Unguentul cu macrogoli: A. sterilitate 1429. Care sunt caracteristicile corecte pentru unguente: aspect omogen culoare si aspectul caracteristice componentelor pH cuprins intre 3.5 168 .

aerosoli 1439. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice sunt: A. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare B. Sistemele rezervor cu cedare controlată. cedarea substanţei active este etapa limitantă a vitezei de absorbţie. D.48 ore C. alegeţi variantele corecte: 169 . În funcţie de viteza cedării substanţei active. 27 Preparate transdermice 1431. permit cedarea controlată a substanţei medicamentoase. permit cedarea susţinută a substanţei medicamentoase. nitroglicerina. cedarea substanţei active nu constituie etapa limitantă a vitezei de absorbţie. sisteme de administrare cu viteză preprogramată. B. E. suspensie C. 1433. clonidina E. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate 1437. estradiol. pe o perioadă mai lungă de timp a substanţei active. sistemele terapeutice au numai efecte locale 1432. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă. sunt sisteme rezervor. sisteme cu eliberare prelungită sau susţinută. C. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa sub forma de: A.24 ore D. o matrita monolitica corespunzator formulata D. se face pe o perioada de 12 . E. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate C. Cedarea substantelor medicamentoase din sisteme terapeutice transdermice prezinta urmatoarele caracteristici: A. sunt sisteme rezervor sau matriţă. scopolamina. B. E. hidrocortizon acetat. particule solide D. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate B. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase B. clonidina. C. Sistemele de administrare cu viteză preprogramată: A. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric E. reproductibila si de lunga durata C. matriţă sau microcompartimente închise. sisteme cu eliberare autoreglabilă. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila E. emulsie E. Un preparat farmaceutic cu cedare prelungită se caracterizează prin: A. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare este diferit D. se face cu o viteza predeterminata B. sisteme cu eliberare prelungită. nitroglicerina. cedare susţinută. cedate numai pe baza gradientului de concentratie D.Tema nr. 1434. D. elementul de control al cedarii substantei medicamentoase este: A. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie 1438. B. solutie B. C. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente E. In sistemele terapeutice transdermice. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin zero. sisteme de administrare cu viteză controlată prin activare. sistemele cu cedare controlată pot fi clasificate în: A. 1435. estradiol. Un sistem farmaceutic : A. predeterminata . D. cinetica de cedare este cunoscuta. 1436. se face pe o perioada de 24 . cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin unu. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici C.

suspensie. 1441. D. este un sistem tip rezervor B. supliment 2004). formă solidă. este un preparat farmaceutic flexibil. C. structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active E. nu conţine excipienţi. alegeţi variantele corecte: A. se poate aplica pe pielea lezată pentru a elibera substanţa activă în circulaţia sistemică. contine triturat de nitroglicerina pe lactoză în ulei de silicon. C. se face cu o viteza inconstanta C. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele de cedare a substantei medicamentoase activate de enzime sunt false cu exceptia: A. un rezervor semisolid. de dimensiuni diferite. In cazul sistemelor cu cedare controlata. cedarea substanţei active se realizează prin difuzie moleculară. 1443. viteza de cedare este neprogramata E. se face cu o viteza nereproductibila 1444.R. D. contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei pectorale D. sistemele bioadezive B. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică . este un sistem tip matriţă E. nu conteaza tipul matritei 1447. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 0 C. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 1 E. dispozitive cu cedare controlata C. A.A. rezervorul medicamentos este alcatuit din microsfere de substanta medicamentoasa B. 1440. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida D. X. C. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona C. Sistemele terapeutice transdermice: A. este un implant ocular B. hidroliza enzimatică a biopolimerilor asigură cedarea substanţei active D. E. contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat E. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale B. B. se aplica pe leziunea respectiva a pielii B. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro sunt false cu exceptia. In cazul dispozitivelor modulabile pentru transportul medicamentos transdermic se poate folosi drept control exterior: 170 . Din categoria sistemelor cu cedare controlata autoreglabila fac parte: A. A. este un preparat farmaceutic flexibil. care conţine o substanţă activă. eliberarea substantei medicamentoase. E. sisteme cu eliberare pulsatorie D. B. se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40 D. 1445. reprezintă un exemplu de sistem cu cedare controlată tip rezervor. care conţine una sau mai multe substanţe active. sisteme vectorizate 1448. nu sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate D. un proces neenzimatic activeaza cedarea substantei 1446. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt adevărate. irita pielea C. Un sistem terapeutic transdermic (F. Sistemele terapeutice transdermice –afirmatii adevarate: A. sisteme cu eliberare autoreglabila E. de dimensiuni diferite. 1442. este influentata de variabilele fiziologice locale D. Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active C. poate fi constituit dintr-o matriţă solidă sau semisolidă. conţin substanţa activă sub formă de soluţie. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida B. au un film protector E. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică sau prin masa unui polimer. A. membrana polimerică nu are o permeabilitate specifică. contin doua folii preotectoare. se foloseste ca implant cutanat.

sisteme matrita sau monolitice. se utilizează în medicina veterinară. sisteme vectorizate 1455. fonoforeza 1449. cu cedare controlata de difuzie E. Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase: A. membrana care reglează cedarea este etilen vinilacetat. sisteme rezervor cu membrana. D. sisteme cu microcompartimente inchise. Electroporarea E. 1453. cu cedare controlata de dizolvare 1450. Scopoderm D. 1452. Sistemul Oros B. este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase B. pompe peristaltice B. Nitroderm C. Sistemul Deponit 1456. pompe peristaltice E. Ocusert B. sisteme de perfuzare continua D. pompe osmotice B. este un sistem terapeutic tip rezervor D. cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea plasturilor E. Sistemul Compudose : A. este un sistem terapeutic tip matriţă. pompe peristaltice E. hidrogeluri termosensibile B. pompe peristaltice B. dispozitive de perfuzare ambulatorii C. cu cedare controlata de permeabilitate D. dispozitive cu cedare modulata de schimbarea pH-ului C. este dispozitiv de cedare modulat din exterior B. 1454. Iontoforeza E. Duragesic – afirmatii adevarate: A. Sistemul Deponit A. Sistemul Oros 1457. Exemple de pompe de perfuzare implantabile: A. contine Fentanil C. Catapres C.A. dispozitive cu presiune de vapori D. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip matrita: A. Iontoforeza C. Catapres E. sisteme bioadezive D. Dispozitivele cu modulare din exterior sunt: A. este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer izobutilenic E. Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare – exemple: A. este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant subdermic C. Nitro-Dur 1451. pompe seringi D. este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina B. Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara printr-o membrana polimerica: A. Progestasert 171 . sisteme vectorizate C. contine nitroglicerina asociata cu clonidina. este un sistem iontoforetic periodic transdermic C. contine Levonorgestrel intr-un elastomer siliconic E. contine estradiol intr-un elastomer siliconic D.

Sistemul Nitrodisc B. Sistem terapeutic transderm-Nitro 1460. Dispozitiv transdermic contraceptiv C. Pompa osmotica implantabila Alzet D. Pompa osmotica Ocusert E. foloseste degradarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase E. A. prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea E. sub forma de rezervor solid B. prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea C. D. acestea fiind stiute E. metoda celulei sau metoda cilindrului rotativ. sulfamide. Fonoforeza: A. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate mecanic C. nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active. B. Sistemul Deponit E. trebuie să menţioneze aria suprafeţei de eliberare 1464. Pompa osmotica Progestasert 1459. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior. trebuie sa corespunda determinarii C a uniformitatii continutului unidoza C. modulează cedarea substanţei active dintr-un dispozitiv polimeric. se numeste si ionoforeza C. B. Sistemele bioadezive: A. Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se intalneste in: A. Iontoforeza: A. Pompa osmotica „push pull” C. Sistemele terapeutice transdermice –conditionare. D. 1462. Ocusert C. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active B. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase 1465. sub forma de rezervor semisolid D. utilizeaza un câmp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase C. Electroporarea: A. 1463. Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C D. D. Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice: A. Pompa osmotica elementara (Oros). s-a cercetat clinic pentru următoarele substanţe – lidocaina clorhidrat.B. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior D. se mai numeşte şi sonoforeză. toate afirmatiile sunt false 1466. Compudose E. se poate determina eliberarea substanţelor active prin metoda aparatului cu disc. prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea 1461. dexametazona fosfat sodica. consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic B. consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic E. Exemple de sisteme de cedare controlata cu microcompartimente inchise A. Deponit 1458. se mai numeste si iontoforeza. este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultrasunetelor. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase B. uniformitatea este stabilita standard E. Nitro-dur D. E. trebuie să menţioneze doza eliberată şi aria suprafeţei de eliberare D. trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza B. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele biologice 172 . Referitor la determinarea calităţii sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca: A. trebuie să menţioneze doza eliberată pe unitatea de timp şi aria suprafeţei de eliberare C. insulina.

Utilizeaza o matrita de alginat siliconic B. C. C. Iontoforeza: A. viteza de cedare a substanţei active este dependentă de timp. contine progesteron C. 1472. realizează o concentraţie plasmatică prelungită. E. B. D. Dispozitivele cu cedare controlată – afirmaţii adevărate: A. Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral C. realizează o concentraţie plasmatică constantă. Sistemul Nitro. contine cristale de progesterona dispersate in ulei de silicona D. Sistemele tip matriţă – alegeţi variantele corecte: A. B. D. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona B. este un sistem terapeutic transdermic de tip matriţă. D. Sistemul Progestasert: A. este un dispozitiv intradermic B. este un sistem terapeutic tip rezervor 1468. Nitro-Dur E. se aplica prin implantare subdermic E. Compudose 1474. eliberarea este controlata de osmoză prin bariera gelifiata C. este un sistem de tip rezervor D. Sistemul Nitrodisc (Roberts): A. modularea vitezei de cedare preprogramată a substanţei active se face prin controlul dozei de încărcare. 173 . este format din microcompartimente inchise ăntr-o matriţă lipofilă siliconică. se aplică pe piele pe o durată de 48 de ore. E. C. se pot prepara prin suspendarea substanţei active în polimer. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză constantă. solubilitatea substanţei în polimer şi difuzia acesteia în polimer. B. conţine o membrană polimerică care controlează viteza de cedare a substanţei active. utilizează tehnologia electrotransportului. este un sistem de tip matriţă E. D. 1475. sistemul Occusert B. C. viteza de cedare a substanţei active este controlată prin intermediul matriţei polimerice lipofile sau hidrofile. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în lactoză. eliberarea este controlata de difuzie prin bariera gelifiata 1467. Sistemul terapeutic Norplant: A. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în alcool polivinilic. Viteza de cedare poate creste la asociere cu palmitat de izopropil sau ulei mineral.B. E. contine levonorgestrel D. este un dispozitiv intrauterin B. este format din microcompartimente deschise 1469. 1471. este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat E. mecanismul bioadeziunii este fizico-chimic E. este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat C. Progestasert. 1473. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză prelungită. se pot prepara prin suspendarea substanţei active şi a polimerului într-un solvent comun.Dur A. B. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare D. conţine nicotină C. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip rezervor: A. asigură energie electrică de nivel înalt. asigură energie electrică de nivel scăzut. elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1 1470. Sistemul Nicoderm CQ A. D. Nitroderm. E. C. sunt reprezentate de sistemele terapeutice transdermice. este un sistem terapeutic transdermic de tip rezervor.

C. C. prin electroporare. cedarea substanţei active este independentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare D. reprezintă sisteme inteligente de cedare a substanţei medicamentoase. 1481. permite transferul de peptide şi proteine. 1483. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă. 1480. se clasifică în dispozitive cu cu modulare exterioară şi dispozitive automodulabile. Estraderm (progesteron). reprezintă sisteme dispozitive cu eroziune modulată electric. asigură o cedarea substanţelor active cu viteză constantă. a ultrasunetelor. 1484. sunt sisteme de administrare cu cu viteza controlată prin activare. controlul cedării pulsatorii poate fi chimic sau electronic. E. Duragesic (fentanil citrat). C. 1482. sunt dispozitive cu cedare autoreglabilă. E. A. D. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e dependentă de pH. alegeţi variantele corecte: A. se obţin prin aplicarea unui câmp electric. ăncapsularea de celule vii. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip matriţă – alegeţi variantele corecte: A. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de zile. Sistemul iontoforetic periodic transdermic (SIPT) – alegeţi variantele corecte: A. D. E. B. Occusert (pilocarpina nitrat). Dispozitivelecu cedare modulată prin schimbarea pH-ului: A. nu permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric E. 1478.D. E. B. se realizează prin desorbţie competitivă. B. sunt sisteme intelingente de cedare a substanţei medicamentoase. reprezintă dispozitive modulate din exterior. Sistemele cu cedare pulsatorie – afirmaţii adevărate: A. Nitro-Dur (nitroglicerina). B. E. D. Compudose (progesteron) E. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip rezervor – alegeţi variantele corecte: A. 1479. B. D. Compudose (estradiol) C. permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric. transportul substanţei active prin piele este asigurat de energia electrică de nivel înalt. B. prin electroporare. Sistemele cu eliberare controlată. a ultrasunetelor. dispozitive cu eroziune controlată. reprezintă sisteme cu cedare controlată. Transderm – Scop (scopolamina). D. C. C. 174 . permite administrarea de peptide. sunt sisteme cu eliberare prelungită. B. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de 10 – 12 ore. Catapress – TTS (clonidina). dispozitive cu membrană de control. 1476. cedarea substanţei active este dependentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare. săptămâni sau ani. reacţia cu un substrat enzimatic. E. Deponit (nitroglicerina). câmp magnetic. D. asigură administrarea de hormoni. B. E. Dispozitivele modulabile reversibil în funcţie de un agent din mediu. Deponit (isosorbit dinitrat). se obţin prin aplicarea unui câmp electric. producerea curentului electric se realizează periodic. B. reprezintă dispozitive modulate din exterior. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e independentă de pH. asigură o cedarea substanţelor active prin modulare pulsatorie. 1477. controlul cedării pulsatorii poate fi fizic sau electronic. sunt dispozitive cu cedare controlată. Dispozitivele modulabile pentru transportul transdermic – afirmaţii adevărate: A. C. Reacţia cu un substrat enzimatic ca mecanism al cedării substanţei active – alegeţi variantele corecte: A. D. C.

1485. E. dispozitive cu solubilitate controlată. D.C. 175 . modularea vitezei de eroziune e dependentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului. E. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e dependentă de pH. dispozitive cu desorbţie competitivă. C. dispozitive cu modulare din exterior. sunt dispozitive automodulabile. Dispozitivele cu eroziune controlată – alegeţi variantele corecte: A. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e independentă de pH. modularea vitezei de eroziune e independentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului. B. D.

28 Preparate rectale 1486. risc crescut de contaminare microbiana C. capacitate mare de dizolvare E. Hidrofilie variata B. Solidificare medie. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite E. transferul direct din excipient in mucoasa rectala 1489. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare neajunsuri determinate de unele proprietati nefavorabile ale excipientului. fiecare avind proprietati fizico-chimice si tehnologice particulare. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei D. sunt destinate numai pentru actiune sistemica C. higroscopicitate D. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal D. stabilitate la caldura B. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa B. stabilitate la caldura E. instabile. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare A. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic E. indicele de iod mare C. contaminare microbiana redusa C. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice D. in afectiuni cronice D. prezinta polimorfism accentuat D. actiune iritanta asupra mucoasei rectale 1488. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale B. Etapele care se succed de la administrarea supozitorului pina la patrunderea substantei medicamentoase in circulatia generala:alegeti variantele corecte A. Proprietatile tehnologice ale gliceridelor semisintetice: A. dezagregare rapida 1493. Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala.Tema nr. a supozitoarelor lipofile sau dizolvarea intr-o ora a celor cu baze hidrosolubile E. au consistenta necesara B. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este sinonim cu cel pentru dizolvarea comprimatelor 1492. indicele de aciditate mare B. pacientul prezinta leziuni rectale C. lipsa hidrofiliei 1491. Gliceridele semisintetice ca baze de supozitor – alegeţi variantele corecte: A. ceea ce determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat 1487. autooxidabile C. sub forma de supozitoare A. dizolvarea excipientului hidrosolubil C. administrarea este de durata. E exista numeroase tipuri. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. topirea excipientului lipofil B. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala E. lenta 1490. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare: A. precizati enunturile corecte A. Calea rectala se abordeaza atunci cand: A. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala D. cu serii diferite. contractie de volum redusa. polimorfism D. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala 176 . sunt destinate numai pentru actiune locala B. solidificare rapida E. putere emulgatoare diferita C.

ulei de ricin B. se prepara prin modelare manuala B.X. masa gelatinoasa E. Adeps solidus 1500. propilenglicol D. absorbtia se realizeaza prin difuzie pasiva D. grasimi semisintetice B. procedeul se realizeaza la rece B. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele cu glicerol nu este adevarata: A. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la absorbtia substantelor medicamentoase din supozitoarele rectale nu este adevarata: A. inocuitate C. tocoferol B. Witepsol D. acid sorbic C. Myrj D. sunt: A. contractie de volum la racire mica si insuficienta 177 . torpila 1499.: A. cilindro-conica B. Massa Estarinum B. Supozitoarele rectale au forma: A. sunt supozitoare rectale 1502. se determina capacitatea formelor goale C. Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F. sferica C.1494. hialuronidaza E. absorbtia nu depinde de coeficientul de repartitie lipide/apa al substantei medicamentoase E. nu sunt higroscopice C. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este coeficientul de repartitie mucoasa/excipient al substantei dizolvate in masa topita B. se determina factorul de dislocuire E. lanolina 1497. Dezavantajele untului de cacao. absorbtia depinde de pH-ul mediului si de pKa substantei medicamentoase 1501. Promotorii de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor: A. Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor: A. Brij C. principiul activ rezulta in urma unei reactii de saponificare E. Ca substituenti ai untului de cacao la prepararea supozitoarelor se folosesc: A. dioxid de siliciu coloidal E. Eucerina C.R. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este viteza de dizolvare in mucusul rectal C. tendinta de a rancezi B. acid oleic 1498. se prepara din carbonat de sodiu anhidru. tensioactivi D. folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor. glicerina si stearina D. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt adevarate: A. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare 1495. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces D. glicerol C. Masa gelatinoasa E. masa de polietilenglicoli 1496. ovoidala D. de cilindri ascutiti la un capat E.

polimorfismul 1506. Modelare manuala B. Topire. vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice B. Untul de cacao are urmatoarele proprietati: A. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara supozitoarele de glicerina oficinale în FR X ? A. este un excipient gras B. tendinţa de râncezire E. indice de iod scăzut D. sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile 1511. punct de topire la 40-450C B. la nivelul rectului. nu are o consistenta suficienta E. capacitate emulgatoare diferita D. solidificare rapidă 1507. solidificare rapida. Gliceridele semisintetice folosite ca baze de supozitoare se caracterizează prin: A. supozitoarele sunt: A. Dezavantajele folosirii untului de cacao sunt: A. supliment 2004. poate fi contaminata cu microorganisme 1505. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active dispersate sau dizolvate într-o bază adecvată. sunt destinate administrarii pe cale rectala. variaţiile în compoziţie D. Masa gelatinoasa. capacitate de incorporare a unor cantitati mari de pulberi B. se păstrează la rece. hidrofilie crescuta 1504. indice hidroxil mare E. incalzirea si topirea peste 40 °C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile) E. se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Theobroma cacao D. inocuitatea B. Untul de cacao: A. prezinta urmatoarele inconveniente in utilizare: A. C. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs 1503. Gliceridele semisintetice. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia generala prin vena iliaca E. turnare în forme D. vaginala sau uretrala E. ca baze de supozitoare. medie sau lenta C. contractie de volum la racire mica E. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia hepatica prin vena porta 1509. Absorbtia substantelor active din supozitoare. ferit de lumină 1508. sensibilitate la umiditate C. sunt destinate administrarii numai pe cale rectala D. glicerolul este usor iritant al mucoasei D. este un excipient hidrofil C. prezinta urmatoarele caracteristici: A.D. Supozitoare rectale E. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active B. ca baza de supozitoare. punct de topire la 32-340C C. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portala C. Dupa FR X. incompatibilitati ale gelatinei si glicerinei cu unele substante medicamentoase B. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct în circulatia portala D. se realizeaza prin si datorita: A. are tendinţă de râncezire E. toleranţa locală bună C. Supozitoare vaginale 1510. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 30 °C 178 . Presare C.

Gliceridele semisintetice se caracterizeaza prin: A. prezinta un polimorfism accentuat D. reprezinta cantitatea de excipient dislocuita de 1 g de substanta medicamentoasa B. prin triturare initiala cu un excipient fluid C. revine la forma stabila beta în decurs de cca 4 zile de la supratopire D. Ca baza de supozitoare. Care dintre urmatoarele produse se folosesc ca baze de supozitoare: A. Adeps solidus D. prin incorporare in baza ca atare 1518. masa matritei C.34 ° C B. Pentru imbunatatirea hirofiliei bazelor de supozitoare grase se adauga in formulare: A. cantitatea de excipient care umple forma goala D. prezinta inocuitate totala si toleranta locala buna 1513. forma stabila este forma beta D. se determina empiric D. punct de topire cuprins intre 50 . prin triturare cu toata masa topita E. apartine categoriei gliceridelor semisintetice folosite la prepararea supozitoarelor B. revine la forma stabila beta dupa câteva ore de la supratopire E. PEG 400 B. dupa o pulverizare prealabila a acesteia B. Tween E. este o baza dispersabila in apa 179 . La prepararea supozitoarelor prin procedeul de topire . ulei de ricin B. cantitatea de substanta activa dislocuita de cantitatea de excipient E. se foloseste pentru calcularea masei de excipient necesar prepararii prin topire . 1514. are contractie de volum mica dupa turnare si solidificare in forme (tipar) E. indice de iod crescut (mai mare de 30) E. ulei de parafina 1517.35 ° C B. forma stabila este forma gamma C. Span 60 1516. punct de topire cuprins intre 32 . indice de hidroxil ridicat 1515. Factorul de dislocuire al untului de caco: A. capacitatea formei goale B. prin triturare initiala cu o parte din baza topita D. Suppocire C. indice de iod scazut (mai mic de 7) D. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 40 °C C. se determina din valoarea indicelui de saponificare al excipentului 1520. parafina D.turnare trebuie cunoscute: A. Masa Estarinum E. Untul de cacao: A. formarea polimorfilor instabili se evita prin topire incompleta la cca 36 °C 1512.B. revenirea la forma stabila se face in decurs de 24 ore. este redat in tabele pentru o serie de substante medicamentoase C. are o compozitie variabila C. cantitatea de excipient dislocuita de substanta medicametoasa 1519.turnare a unui anumit numar de supozitoare E. Produsul Suppocire folosit ca baza de supozitoare: A. se inmoaie si se topeste intre 30 . Suspendarea substantei medicamentoase in baza de supozitoare se face: A. prezinta 4 forme polimorfe cu puncte de topire diferite B. untul de cacao prezinta urmatoarele dezavantaje: A. revenirea la forma stabila se face in decurs de circa 4 zile E. alcool cetilic 5 % (procente) C.52 ° C C.

pentru a usura incorporarea unor substante 1525. Prevederi ale F.dupa administrare rectala B. înlătură inconvenientele tehnologice B. In ce conditii are loc absorbtia substantelor medicamentoase dupa administrarea supozitoarelor rectale si care este posibilitatea de a se evita efectul primului pasaj hepatic A. îmbunătăţesc conservarea supozitoarelor C. se obtine pornind de la uleiul de palmier care se hidrogeneaza si apoi se supune inter sau transesterificarii D. modificarea punctului de topire D. dispersie solida 1527. Prezenta tensioactivilor in compozitia supozitoarelor determina: A. Dioxidul de siliciu coloidal se foloseste la prepararea supozitoarelor: A. prezenta anastomozelor intre venele hemoroidale face ca o parte a substantei absorbite sa traverseze ficatul 1528. determină creşterea presiunii osmotice locale. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica dupa ce a traversat ficatul D. imbunatatirea stabilitatii chimice a substantelor active 1524. Ce aspecte biofarmaceutice au loc la administrarea supozitoarelor din excipienti grasi . topirea excipientului B. suspensie C. este sinonim cu produsul Witepsol E. imbunatatirea absorbtiei E. sedimentarea particulelor in suspensie D. se dizolvă rapid în fluidul rectal 1522.C. având ca risc eliminarea supozitorului E. au o hidrofilie mai mică D. se prepară prin topire şi turnare în forme 1523. Polietilenglicolii utilizaţi ca excipienţi pentru supozitoare rectale: A. absorbtia la nivelul hemoroidalelor superioare dreneaza substanta absorbita cu fluxul sanguin prin ficat E. dizolvarea excipientului C. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru supozitoare se face in urmatoarele sisteme disperse A. se topesc la temperatura corpului B. Gliceridele semisintetice prezintă următoarele avantaje comparativ cu untul de cacao: A. cedarea este favorizata de particule cu grad de dispersie avansat 180 .R. prezinta o hidrofilie crescuta si o conservare mai buna in comparatie cu untul de cacao 1521. unt de cacao sau gliceride semisintetice: A. prevede masa gelatinoasa ca excipient pentru supozitoare rectale D. se interzice folosirea de substante auxiliare 1526. topirea bazelor liposolubile sau dizolvarea celor hidrosolubile in conditii precizate E. nu se admite prepararea prin modelare fiind neigienica C. favorizează turnarea în forme datorită absenţei fenomenului de supratopire E. pentru a imbunatati absorbtia E. modificarea hidrofiliei C. emulsie D. se dizovă în mucusul rectal C. nu extrag apa din ţesuturile vicinale rectului D. solutie B. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica evitind ficatul C. X in monografia de generalitati referitoare la supozitoare A. pentru a modifica vascozitatea B. se pot obtine prin turnare B. pentru a modifica punctul de topire C. pentru a modifica hidrofilia D. eutectic E. nu este posibila evitarea metabolizarii la prima trecere prin ficat. modificarea vascozitatii B.

grasimi semisintetice C. Substante auxiliare admise de FR X. solubilitatea in mucusul rectal D. uniformitatea masei E. coloranti E. glicerol B. prezenta tensioactivilor D. Care baze de supozitor sunt liposolubile: A. agenti tensioactivi 1532. acid stearic 1537. folosirea numai a masei gelatinoase E. particulele mai mari vor ajunge mai repede la mucus iar dizolvarea este usoara 1529. folosirea numai a untului de cacao 1536. Ce contin supozitoarele cu glicerol: A. carbonat de sodiu anhidru D. supliment 2004. solidificarea sa se faca prin contractie de volum C. purgative D. masa D. Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt: A. Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt: A. laxative C. prezenta substantei medicamentoase in suspensie B. In ce consta diferenta intre supozitoarele rectale. activitate termodinamica mare a substantei medicamentoase 1530. forma C. solubilitatea cit mai mare in excipient C. tranchilizante 1534. antihemoroidale B. agenti de crestere a vascozitatii D. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient B. Controlul calitatii supozitoarelor conform FR X: A. comportament la topire sau dizolvare D. polietilenglicoli in amestec D. interval mare intre punctul de topire si solidificare B. aspect B. coeficient de repartitie mare intre mucoasa rectala si faza apoasa E. la prepararea supozitoarelor: A. unt de cacao B. Viteza de difuziune a substantei medicamentoase din supozitoare depinde de: A. sa fie inerti chimici D. Ce factori biofarmaceutici favorizeaza absorbtia substantei medicamentoase din supozitoarele rectale A. masa de bentonita 1535. carbonat de sodiu cu 10 molecule de apa E. Antispasmodice E. carbonat de calciu C. lubrifianţi E. antioxidanti B. forma supozitorului 1533. sterilitate 1531. masa gelatinoasa E. calea de edministrare B. omogenitate C. vaginale si uretrale: A. Interval mic intre punctul de topire si solidificare 181 . in cazul substantelor usor solubile in apa.E. conservanti antimicrobieni C. marimea particulei C.

E. cu glicerol E. cu metronidazol 182 . presarea la cald a semintelor de teobroma cacao C. cu fenilbutazona C. uleiuri neutre cu vâscozitate redusa C. ulei de avocado 1540. gliceride ale acizilor grasi saturati B. hidrogenarea uleiului vegetal B. cu piroxicam B. Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea supozitoarelor sunt: A. ulei de parafina D. procedeul reesterificarii E. procedee extractive 1539. In FRX sunt oficinale urmatoarele supozitoare: A. cu algocalmin D. sa aiba actiune farmacologica 1538. Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de supozitor: A. ulei de ricin E. procedeul de transesterificare a uleiului de palmier D.

la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline. antioxidanti 1545. toti componentii sint solubili. D. comprimate neacoperite B. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din F. talc B. acid stearic C. E. sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol absorbant al acesteia. de cca 12-24 ore B. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente A. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase tari: A. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. dar de grosimi diferite C. sau amestecatoare de mare viteza E. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare prelungita: A. alegeti ennturile corecte A. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului capsulelor A. 29 Comprimate. benzoatul de sodiu 1546. cu exceptia lubrifiantului. gelatina B. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu D. X. acoperirea se face in tobe de acoperire. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase ( granule. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare E. lactoza 1547. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire biologica scurt si cu indice terapeutic mare E. talcul C. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic. supliment 2004. apa E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente. insolubil dar permeabil (sistem rezervor) 1543. spre a grabi dezagregarea in stomac 1544. comprimate acoperite C. sunt corecte: A. comprimate pentru dispersii orale D. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru: 183 . prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite( polimer hidrosolubil. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu). capsule 1541. B. D. acidul stearic D.R.cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp. comprimate pentru uz parenteral 1548. pelete) cu filme polimerice solubile in apa. comprimate orodispersabile E. colagen C. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase. in comparatie cu preparatele cu cedare imediata. in pat de aer fluidizat. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite: A.Tema nr. se administreaza oral. plastifianti D. termoplastic. C. Aerosilul E. C. prin dizolvarea filmului 1542. stearatul de magneziu B. referitoare la tipurile de comprimate.

prin dizolvare E. usurarea ingerarii D. Avantajele acoperirii comprimatelor: A. drajeuri C. amidon de cartofi B. fosfat de calciu 1556. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare 1549. F. Capsulele gelatinoase tari: A. comprimatele vaginale C. Care dintre afirmatiile referitoare la dezagreganti nu este falsa: 184 .A. In formula de preparare a continutului capsulelor F. emulsie U/A 1551. admite cel mult: A. amidon nedospit. comprimatele pentru inhalatii E. solutie apoasa B. lactoza uscata prin spray C. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite E.X. bentonita D. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt: A. 5 % caolin C. au forma sferica E. 1 % acid stearic D. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi: A. hidroxipropil metilceluloza C. prin eroziune C. suspensie uleioasa E. 3 % talc B. comprimate vaginale E. metilceluloza 1552. 1 % stearat de magneziu sau de calciu E. independent de prezenta enzimelor 1554. comprimatele care se mentin in gura B. celuloza microcristalina E. B. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente C. comprimate pentru inhalatii 1555. Matritele din material plastic elibereaza substanta activa din comprimat: A. prin solubilizare D.X. comprimate cu actiune prelungita B.R. gelatina D. comprimatele pentru implante D. sunt constituite din doua parti cilindrice D.R. se mai numesc capsule operculate B. prelungirea actiunii 1550. 10 % aerosil 1553. independent de pH B. supliment 2004 prevede prepararea invelisului capsulelor din: A. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera 1557. suspensie apoasa D. gelatina formolizata E. se mai numesc perle C. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in masa sunt: A. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu B. solutie uleioasa C. Spansule D.

se adauga intergranular E. fosfatul tricalcic D. manitolul E. lactoza . umiditate relativa cuprinsa intre 35 . talcul B. Testul se realizează pe 6 capsule.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat).forma alfa C. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6. acid stearic 185 . capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. conservare buna a capsulelor gelatinoase tari (invelisuri) se poate face prin pastrare la: A. temperaturi mai mici de 40 ° C 1564. D. se examinează după 60 minute.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. coca de amidon D.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. se obtine din piele de porc prin hidroliza alcalina . temperaturi in jur de 10 .. se folosesc pentru a invinge forta de coeziune a materialului conferita prin comprimare si prin prezenta liantilor B.tipul A C. 1563.A. amidon C. supliment 2004. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6. zahărul E.X. C. se adauga amestecului de pulberi inainte de granulare D. iar capsulele nu trebuie să prezinte nici un semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul. dar niciodată mai puţin de o oră. talcul B.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat). capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6. acetoftalat de celuloză D. B. dar niciodată mai puţin de o oră. guma arabică C. Conform FR. pentru capsulele de dimensiuni mari. Diluantii folositi la formularea comprimatelor sunt: A. se obtine din piele de porc prin hidroliza acida . se folosesc sub forma de mucilagii 1558. şelac C. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza alcalina .tipul B 1560.25 ° C E. E. In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi urmatorii diluanti A.45 % (procente) D. amidonuri 1559. Are loc în mediu de HCl 0. se examinează după 30 minute. aerosil E. umiditate mai mica de 20 % (procente) C.tipul A D. polivinilacetoftalat E.1M acid este de regulă 2 sau 3 ore. se folosesc pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii C. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza acida . se examinează după 30 minute. PVP B. Lianţii cei mai folosiţi pentru obţinerea comprimatelor sunt: A. PEG 1562. carbonat de calciu D. lactoza anhidra B.tipul A E. iar capsulele nu trebuie să prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul. se obtine prin hidroliza colagenului animal B. gelatina 1561. Dezagregarea în apă este de regulă 2 sau 3 ore.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat). iar capsulele nu trebuie să prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul.1M acid este de regulă 2 sau 3 ore. dar niciodată mai puţin de o oră. Polimerii enteroslubili folosiţi pentru acoperirea comprimatelor sunt: A. Are loc în mediu de HCl 0. umiditate relativa mai mica de 10 % (procente) B. Gelatina folosita la formularea capsulelor gelatinoase tari: A. Testul se realizează pe 3 capsule.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. dezagregarea capsulelor gelatinoase gastrorezistente (alegeţi variantele corecte): A.

1565. carbowaxuri C. Zaharul. poate fi folosit in comprimarea directa 1569. are bune proprietati liante D. nu este este calorigen C.lactoza monohidratata D. care sunt acestea A. in cantitati moderate B. alfa . glisant C. o senzatie de racorire 1570. reflecta caracteristicile de coeziune intre moleculele de gelatina B. hidroxietilceluloză E. este cunoscuta sub numele de Avicel 1568. se foloseste ca diluant. emolient 1571. nu influenteaza comportamentul vascos al dispersiilor apoase de gelatina C. Manitolul: A. asocierea unui granulat cu o capsula operculata mai mica D. are valori cuprinse intre 150 . Cifra Bloom: A. şelac 1573. polivinilacetoftalat D. separarea componentelor printr-o rondela de hostia 1567. polietilenglicoli E. are o caldura de dizolvare negativa D. antiaderent D. se foloseste in comprimarea directa C.500 g. lactoza C. adaugarea unei pulberi absorbante B. are valori cuprinse intre 300 . este higroscopic E. are avantajul ca adera de matrita si ponsoane D. se foloseste ca diluant in comprimarea dupa granularea uscata B. Evitarea incompatibilitatilor dintre componentele materialului de introdus in capsule gelatinoase tari se poate face prin: A. introducerea in capsula a unui component granulat si a celuilalt sub forma de minicomprimat C. lasa. zaharul 1572. acetoftalat de celuloză B. Celuloza microcristalina: A. este usor higroscopic C. Pentru acoperirea enterică a comprimatelor se folosesc: A. Pentru acoperirea neenterică a comprimatelor se folosesc: A. in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi 1566. ca excipient pentru comprimate: A. polivinilpirolidonă C. amidonul pregelatinizat E.75 % (procente) mentinut anterior 17 ore la 10 ° C D. la administrare. Categoria lubrifiantilor utilizati la comprimate contine reprezentanti cu roluri particulare. polimeri ai acidului metacrilic şi esterii acestuia D. antifrictional E.250 g. asocierea unui granulat cu o capsula moale E. nu poseda proprietati dezagregante E. hidroxipropilmetilceluloză B. accelerarea dezagregarii B. prelungeste dezagregarea comprimatelor E. se determina pe un gel de gelatina de 6. in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi E. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale B. polisiloxani 186 . celuloza microcristalina B. Precizati care dintre urmatorii excipienti se folosesc in comprimarea directa ? A.

enzime care pot hidroliza liantii din comprimate E. Alginati B. carboximetilceluloza sodica. Care dintre excipientii enumerati au rol liant in formularea comprimatelor A. eventual spumogene E. Zahar E. zahar B. antiinflamatoarelor. Comprimatele sublinguale si bucale prezinta anumite caracteristici. Ce exemple de excipienti se folosesc la prepararea comprimatelor de mestecat (masticabile) A. amestecuri generatoare de gaz D. Carboximetilceluloza sodica 1582. sunt administrate pentru actiune sistemica C. se pot formula sub forma comprimatelor efervescente. metiletilcetona 1579. contin substante medicamentoase din grupa antiinfectioaselor. Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor: A. Ulei de vaselina B. ca substante medicamentoase rapid absorbite se foloseste nitroglicerina D. Bentonita D. sunt destinate in principal actiunii locale C. glucoza D. propilenglicolul 1575. printre cele enumerate mai jos A. Dioxid de siliciu coloidal 1581. in cantitati mici 1576. Uleiuri minerale C. drajeurile 1578. actioneaza local B. glicina E. gelatina D. La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante: A. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 15 minute 1580. Lactoza C. amidonurile C. Amidon B. Stearat de magneziu D. hidroxipropilmetilceluloza 1577. Stearat de magneziu C. sunt destinate in principal actiunii sistemice B. Laurilsulfat de sodiu 187 . sorbitolul E. manitolul D. lactoza B. stearatul de magneziu C. Manitol D. se folosesc frecvent comprimatele acoperite cu zahar. manitol C. polivinilpirolidona E. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 5 minute E. Ce particularitati au comprimatele vaginale A. amidonul B. Ciclamati E. zaharoza B. Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu valoare energetica redusa A. Polietilenglicol 4000 E. lactoza C.1574. antifungicelor.etc D. Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor: A. Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in formularea comprimatelor A.

in scopul cedarii prelungite A. forma de cilindrii alungiti. Conform F. C. X: A. sunt comprimate cu eliberare întârziată. se obţin din granule sau particule deja acoperite cu un înveliş gastrorezistent. comprimatele orodispersabile: A. Nu exista acest termen in F. cu pipeta E. B. sunt comprimate cu eliberare imediată. se dezagregă în cavitatea bucală în mai puţin de 3 minute. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina. acoperirea se face in tobe de acoperire. pelete) cu filme polimerice solubile in apa. Umplerea capsulelor operculate se realizeaza: A. sunt comprimate cu eliberare modificată. sunt oficinale în F. se dezagregă în apă în mai puţin de 3 minute E. conţin substanţe solide (pulberi sau granule).R. 1591. 188 . Comprimatele neacoperite B. X 1584. se dezagregă în apă. sau amestecatoare de mare viteza E. supliment 2004. Corespund termenului de "compressi obducti" conform F. E. C.R. substantele medicamentoase trebuie sa fie solubile. supliment 2004. Drajeurile C. R. supliment 2004. D. cedarea se face in toate cazurile de mai sus. în mai puţin de 3 minute 1590. prin cantarire 1585.R X. latexuri ale fiecaruia din cei exemplificati mai sus 1586. B. Care dintre polimetacrilatii comercializati cu numele Eudragit au rol in formarea unor filme insolubile dar permeabile. Conform F. supliment 2004. dezagregarea se realizează pe 3 comprimate. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B.X. la 15 – 25 0 C.comprimatele pentru dispersii orale: A. dar de grosimi diferite C. Eudragit S C. B. sunt comprimate neacoperite. B. Comprimatele filmate D. sunt comprimate neacoperite sau comprimate filmate D. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 20% 1588.R X. se dezagregă în apă.R. Ce particularitati se intilnesc la formularea si prepararea comprimatelor efervescente A. în mai puţin de 5 minute E. la 15 – 25 0 C. X. supliment 2004.R X. Eudragit LS D. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. capsulele tari (alegeţi variantele corecte) : A. D. automatizat in industrie C. Eudragit RS E. Conform F. prin dizolvarea filmului 1587. dar excipientii pot fi insolubili C. manual pentru fiecare capsula in parte B.1583. dizolvarea este grabita de amestecul efervescent D. sunt comprimate cu eliberare convenţională. Comprimatele efervescente E. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite A. toti componentii sunt solubili B. Eudragit L B. rotunjiti la capete. 1589. au învelis continuu.R X. in pat de aer fluidizat. se dezagregă în apă în cel mult 60 minute. Conform F. se închid prin îmbucare. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 60% E. solutii de substante active pot încorpora substanţe solide sau lichide.comprimatele gastrorezistente: A. cu gelular in farmacie D. nu sunt oficinale în F. C. contin substante active lichide sau paste. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase (granule.

formate dintr-un înveliş tare. 189 . deschise la o extremitate şi celălalt capăt rotunjit şi închis. dar niciodată mai puţin de o oră. în 2 sau 3 ore. la 15 – 250C în cel mult 5 minute. B. dar trebuie sa se dezagrege în tampon fosfat pH 6. E. D.1M. conţin o doză unitară. iar când este justificat în HCl 0. capsulele amilacee (casete) sunt preparate solide.comprimatele nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie acida (R) în 2 ore. Conform FR X. capsulele sunt preparate farmaceutice solide. permit eliberarea imediată sau modificată a substanţei active. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un învelis continuu. capsule cu eliberare modificată. contin substante active lichide sau paste. forma de cilindrii alungiti. ci în pancreatina solutie alcalina (R) în cel mult 60 minute E. sunt reprezentate de capsule moi. D.C. din amidon nedospit. timp de 15 minute. capsulele trebuie sa se dezagrege astfel: A. mai gros decât capsulele tari. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în 15 minute B. au forma sferica sau ovala. formate dintrun înveliş tare sau moale. C. ci trebuie sa se dezagrege în pancreatina-solutie alcalina (R) în cel mult o ora. de formă şi capacitate variabile. daca nu se prevede altfel. solutii de substante active B. alcătuită din una sau mai multe substanţe active. tari. dezagregarea se realizează pe 6 capsule. 1595. comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege în apa. supliment 2004. solide.1M sau suc gastric artificial în 30 minute. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina. contin substante active lichide sau substante solide dizolvate sau dispersate.R. supliment 2004. capsulele: A. 1592. contin substante active solide (pulberi sau granule). dar niciodată mai puţin de o oră. rotunjiti la capete. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina. sunt constituite din 2 părţi cilindrice prefabricate. supliment 2004. au învelis continuu. Dupa FR X. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în apă. sunt compuse din 2 semicilindri prefabricaţi. B. se închid prin îmbucare. sunt reprezentate de capsule moi. comprimatele trebuie sa se dezagrege astfel: A. dar trebuie sa se dezagrege în tampon fosfat pH 6. capsulele gelatinoase gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0. în 2 sau 3 ore. C. daca nu se prevede altfel E. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatină sau alte substanţe.1M. supliment 2004. conţinând în general o doză unitară de substanţă activă si în functie de consistenta învelisului difera forma capsulelor precum si natura substantelor active pe care le învelesc (alegeţi variantele corecte) : A. daca nu se prevede altfel. C. dezagregarea se realizează pe 6 capsule. cu excepţia cazurilor justificate şi autorizate. corespund precizărilor monografiei Capsulae care se adresează numai preparatelor administrate pe cale orală. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie (R) în 120 minute. D. capsulele amilacee trebuie sa se transforme în apa într-o masa moale dupa 60 secunde 1594. 1593.8 cu adaos de pulbere de pancreas în cel mult 60 minute. Conform FR X. sub formă de pastă. comprimatele gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în apa în cel mult 15 minute. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în cel mult 30 minute. Conform F. D. caşete. conţin substanţe lichide. caşete. cu excepţia cazurilor justificate şi autorizate. D. timp de 30 minute. C. contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule.8 în cel mult 60 minute. E. capsule gastrorezistente. plati.este continuu şi prezintă forme variate. capsule gastrorezistente. tari. X.

Referitor la autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament. Legea nr. sunt preparate injectabile D. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare injectabilă. C. desemnarea unui reprezentant exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică. Autorizarea pentru utilizare tradiţională este refuzată în următoarele situaţii: A. 1601. produsul poate fi dăunător la concentraţii mai mari decât cele precizate. fabricate industrial. 1599. sunt preparate de uz oral C. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de către Agenţia Europeană a Medicamentului. E. perioada de utilizare tradiţională de cel puţin 30 de ani înainte de data depunerii cererii. B. medicamentelor de uz uman. prescrierea şi monitorizarea tratamentului. autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice fabricate industrial. care este o procedură simplificată de autorizare. Autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă: A. 30: Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al medicamentelor psihotrope şi stupefiante 1596. rezumatul caracteristicilor produsului nu conţine atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare şi. E. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare externă. C. B. C. 1598. D. împreună cu precauţiile care trebuie luate de pacient. în cazul medicamentelor imunologice. E. dintre care cel puţin 15 ani în Uniunea Europeană. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare orală. formulelor magistrale. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată. 1597. B. produse printr-o metodă implicând un proces industrial. 190 . 95/ 2006 prevede următoarele: A. să procedeze la reînnoirea ei. au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională care. sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului. medicamentelor preparate în farmacie conform indicaţiilor unei farmacopei şi destinate eliberării directe către pacienţii farmaciei respective. informaţiile referitoare la utilizarea tradi ională a medicamentului nu sunt suficiente. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului. Autorizarea pentru utilizare tradiţională. pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa. Prevederile Titlului XVII din Legea nr. este valabilă pe o perioadă nelimitată. C. 95/ 2006 nu se aplică: A. destinate punerii pe piaţă în România. medicamentelor de uz uman. D. medicamentelor de uz uman.TEMA nr. B. B. este valabilă pe o perioadă nelimitată. se stabileşte pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii: A. E. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au un grad de diluţie suficient pentru a garanta siguranţa medicamentului. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului B. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de cătreMinisterul Sănătăţii. orice precauţii speciale ce trebuie luate de persoanele care manipulează astfel de produse şi le administrează pacienţilor. s-a încheiat. Următoarele afirmaţii referitoare la medicamentele homeopate fabricate şi puse pe piaţă în România sunt adevărate: A. produsul poate fi dăunător în condiţii normale de utilizare. datorită compoziţiei şi scopului lor. Agenţia Naţională a Medicamentului nu trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au absente indicaţiile terapeutice specifice pe eticheta produsului. 1600. cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului decide. D. informaţiile referitoare la utilizarea tradiţională a medicamentului dovedesc faptul că efectele farmacologice şi eficacitatea medicamentului sunt plauzibile pe baza utilizării îndelungate şi experienţei. D. E.

denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică. 1603. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată sunt adevărate: A. dacă este cazul. poate fi utilizat numai în spital. forma farmaceutică şi conţinutul pe masă. un solicitant depune cereri însoţite de dosare identice la Agenţia Naţională a Medicamentului şi la autorităţile competente din aceste state. 1606. medicamentul. E. medicamentul poate. nu prezintă un pericol direct ori indirect. un reprezentant în Grupul de coordonare a procedurilor de recunoaştere mutuală şi descentralizate. dacă medicamentul a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă la momentul depunerii cererii. 1602. medicamentul poate. autorizaţia îşi încetează valabilitatea. datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică. ce se poate reînnoi. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate numai în unităţi sanitare private care deţin echipamente de diagnosticare adecvate. B. volum sau pe numărul de doze al medicamentului. dacă sunt folosite fără supraveghere medicală. în cazul în care nu există ambalaj secundar. prin noutate sau prin proprietăţile specifice. C. D. E. La stabilirea subcategoriilor pentru medicamentele supuse prescrierii restrictive se iau în considerare următorii factori: A. România acţionează ca stat membru interesat şi. ca măsură de precauţie. este valabilă 5 ani. îşi încetează valabilitatea. să conducă la dependenţă. B. dar utilizarea sa poate provoca reacţii adverse grave necesitând o prescripţie medicală întocmită de un specialist şi o supraveghere specială de-a lungul tratamentului. datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică. în acest caz. medicamentul conţine o substanţă clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare. care în primii 2 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. prezintă un pericol direct ori indirect. orice autorizaţie de punere pe piaţă. B. chiar în cazul utilizării corecte. medicamentul conţine o substanţă care. chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi efectuate în altă parte. medicamentul este destinat utilizării în ambulatoriu. nu poate fi clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare. conţin substanţe ori preparate ale acestora ale căror activitate şi/sau reacţii adverse necesită investigaţii aprofundate. D. Pe ambalajul secundar al medicamentului sau. modul de administrare şi. nu mai este prezent timp de 3 ani consecutivi în România. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze/actualizeze un raport de evaluare privind medicamentul în cel mult 90 de zile de la primirea unei cereri valide. În scopul obţinerii autorizaţiei de punere pe piaţă în România şi în încă unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene. calea de administrare. E. Agenţia Naţională a Medicamentului desemnează pentru un mandat de 4 ani. E. numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi. chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi efectuate în altă parte. în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare. folosind denumirile lor comune. poate fi utilizat atât în spital cât şi în ambulatoriu. D. medicamentul poate. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate în spital sau în instituţii care deţin echipamente de diagnosticare adecvate. substanţele active exprimate doar cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată. D. D. dacă este utilizat incorect. numele ţi numărul de telefon al reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte. C. C. dacă este utilizat incorect. pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii: A. în cazul în care România acţionează ca stat membru interesat pentru un medicament care a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă. D. medicamentul. unde este cazul. B. 1604. E. sunt utilizate frecvent şi în mare măsură incorect şi ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru sănătatea umană. să fie utilizat în scopuri ilegale. sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate pe cale digestivă. Agenţia Naţională 191 . dacă un medicament autorizat. dacă sunt folosite fără supraveghere medicală. C. La stabilirea subcategoriilor se iau în considerare următorii factori: A. 1605.C. Medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală dacă: A. C. să prezinte un risc de abuz medicamentos. B. pus pe piaţă anterior. chiar în cazul utilizării corecte.

precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor. 1609. D. datorită unui risc potenţial grav pentru sănătatea publică. Deţinerea unei autorizaţii de fabricaţie include şi autorizarea pentru distribuţia angro a medicamentelor acoperite de acea autorizaţie. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Agenţia Naţională a Medicamentului. deţinerea unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente exceptează deţinătorul de la obligaţia de a deţine o autorizaţie de fabricaţie şi de a se supune condiţiilor stabilite în acest sens. 192 . D. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului. aplicarea procedurii de arbitraj este de competenţa Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman al Agenţiei Europene a Medicamentelor. precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Comisia Europeană. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Ministerul Sănătăţii. care definesc riscul potenţial grav pentru sănătatea publică. etichetarea şi prospectul. conform procedurii centralizate. dacă nu a fost reînnoită după 10 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului.a Medicamentului aprobă raportul de evaluare. celorlalte state membre interesate şi solicitantului. E. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Ministerului Sănătăţii Publice. siguranţă şi eficacitate. D. Agenţia Naţională a Medicamentului transmite trimestrial Grupului de coordonare o listă de medicamente pentru care trebuie alcătuit un rezumat armonizat al caracteristicilor produsului. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Agenţia Naţională a Medicamentului. opinia finală a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman. opinia finală a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman 1608. E. C. inclusiv orice variaţie survenită de la acordarea autorizaţiei. trebuie să expună detaliat motivele şi să le comunice statului membru de referinţă. 1607. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza versiunii consolidate a dosarului cu privire la calitate. D. 1610. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. C. E. rezumatul caracteristicilor produsului. în 10 zile de la adoptare. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene nu trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului. dacă în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. dacă în primii 5 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. chiar dacă activitatea de fabricaţie sau de import este secundară. E. sunt aplicate de Agenţia Naţională a Medicamentului. dacă în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. rezumatul caracteristicilor produsului. B. care precizează sediul pentru care este valabilă B. E. B. Agenţia Naţională a Medicamentului. conform procedurii centralizate. C. în 15 zile de la adoptare. autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament îşi pierde valabilitatea în următoarele cazuri: A. B. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată sunt adevărate: A. distribuţia angro de medicamente se face de către posesorii unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuitor angro de medicamente. C. prevederile ghidurilor adoptate de Comisia Europeană. etichetarea şi prospectul şi informează statul membru de referinţă în consecinţă. pentru a promova armonizarea autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor în Uniunea Europeană. Agenţia Naţională a Medicamentului nu poate aproba raportul de evaluare. Agenţia Naţională a Medicamentului.

mostrele de medicamente conţinând substanţe stupefiante şi psihotrope în înţelesul convenţiilor nternaţionale. mostrele gratuite se oferă. este interzisă pe teritoriul României publicitatea destinată publicului larg pentru medicamentele prescrise şi eliberate în sistemul asigurărilor de sănătate. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind furnizarea de mostre gratuite sunt adevărate: A. publicului larg. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. În înţelesul Legii nr. etichetarea şi prospectul. plata cheltuielilor de transport şi cazare ocazionate de acestea. B. E. C. B. 193 . Agenţia Naţională a Medicamentului are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană.1611. semnată şi datată. este interzisă publicitatea destinată publicului larg pentru medicamente care conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope de convenţii internaţionale şi legislaţia naţională. sponsorizarea congreselor ştiinţifice la care participă persoane calificate să prescrie sau să distribuie medicamente şi. 1613. în mod excepţional. instalaţiile şi echipamentele pentru asigurarea conservării şi distribuţiei medicamentelor persoanelor responsabile cu inspecţia acestora. 1616. E. publicitatea pentru un medicament trebuie să încurajeze utilizarea raţională a medicamentului. B. B. deţin o autorizaţie de distribuţie sau sunt exceptate de la obţinerea unei astfel de autorizaţii. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind publicitatea pentru medicamente sunt adevărate: A. este permisă distribuţia directă a medicamentelor către populaţie de către fabricanţi în scopuri promoţionale. E. este interzisă publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutică şi aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. în mod excepţional. D. să furnizeze medicamentele numai persoanelor care. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Ministerului Sănătăţii Publice. Deţinătorii autorizaţiei de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: A. pentru o perioadă de 10 ani. numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse. mostrele gratuite se oferă. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind farmacovigilenţa sunt adevărate: A. 1612. publicitatea pentru medicamente destinată publicului larg. B. D. C. E. de exemplu. C. C. la rândul lor. la rândul lor. stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea. cu excepţia cazurilor în care acestea au o valoare simbolică. promiterea ori acordarea unor avantaje în bani sau în natură. Ministerul Sănătăţii Publice are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană. E. numărul de mostre acordate anual pentru fiecare medicament eliberat pe prescripţie medicală este limitat. B. la modificări ale ambalajului. D. Agenţia Naţională a Medicamentului ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Ministerul Sănătăţii Publice reacţii adverse suspectate la medicamente. D. se oferă. anunţuri cu caracter informativ şi materiale referitoare. în mod excepţional. să ţină la dispoziţia Ministerului Sănătăţii Publice evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare. numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Agenţiei Naţională a Medicamentului. fiecare mostră nu trebuie să fie mai mare decât cea mai mică formă de prezentare de pe piaţă. prin prezentarea lui obiectivă şi fără a-i exagera proprietăţile. D. să păstreze evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare numai pe calculator. Ministerul Sănătăţii Publice ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Agenţia Naţională a Medicamentului reacţii adverse suspectate la medicamente. 95/2006. 1615. în urma unei solicitări în scris. C. deţin o autorizaţie de distribuţie angro sau sunt autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice să furnizeze medicamente către populaţie în România. 1614. să permită accesul la spaţiile. în special. publicitatea pentru medicamente include în special: A. în scopul inspecţiilor. inspectorii direcţiei de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice şi inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului pot preleva probe de la unităţile de distribuţie angro de medicamente în vederea efectuării de analize de laborator. să îşi constituie stocurile de medicamente numai de la persoane care.

detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor. detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al Ministerul Sănătăţii Publice. B. însoţite de deciziile luate. distribuţia angro a medicamentelor fără autorizaţie emisă de Ministerul Sănătăţii Publice. B. dacă inspecţia demonstrează că fabricantul respectă principiile şi ghidurile de bună practică de fabricaţie conform legislaţiei naţionale. fabricării şi distribuţiei medicamentelor fără documente care să ateste provenienţa şi/sau calitatea acestora. Potrivit prevederilor Legii nr. se asigură că personalul său responsabil cu acordarea autorizaţiilor. nerespectării condiţiilor de funcţionare a unităţii de producţie de medicamente pentru care a fost autorizat sau în cazul nerespectării Regulilor de bună practică de fabricaţie. fără nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte descrierea metodei de fabricaţie. Potrivit prevederilor Legii nr. Nerespectarea de către personalul calificat în studiul clinic al medicamentelor a Regulilor de bună practică în studiul clinic. D. B. numai anunţate. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să examineze orice document care are legătură cu obiectul inspecţiei. Agenţia Naţională a Medicamentului are următoarele atribuţii: A. practicarea în cadrul unităţii de producţie sau de distribuţie a medicamentelor a altor activităţi decât a celor pentru care au fost autorizate. E. D. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă nu sunt făcute publice. raportorii şi experţii implicaţi în autorizarea şi supravegherea medicamentelor nu au nici un interes financiar sau alte interese în industria farmaceutică. E. Efectuarea de către personal necalificat în studiul clinic al medicamentelor a unor studii care necesită aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului. deţinerii şi distribuirii medicamentelor cu termen de valabilitate depăşit sau cu buletin de analiză necorespunzător. C. 1618. Medicamentul este retras de pe piaţă dacă se observă că: A. D. B. poate cere laboratoarelor proprii de control sau unui laborator certificat/recunoscut de Agenţia Naţională a Medicamentului în acest scop să efectueze teste asupra probelor de medicamente. 1617. Contrafacerea de medicamente. inclusiv opiniile minoritare. inclusiv opiniile minoritare. 95/2006. funcţionării unităţii de producţie de medicamente fără autorizaţie de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului. 1619. E. E. controalele medicamentului şi/sau ale ingredientelor şi controalele în stadiile intermediare de fabricaţie nu au fost efectuate din lipsa solicitării fabricantului. raportul risc-beneficiu este favorabil în condiţiile de utilizare autorizate. următoarele fapre constituie contravenţii: A. agendele şi rapoartele întâlnirilor. C. În activitatea de supraveghere şi control a cerinţelor legale privind medicamentele. C.C.următoarele fapre constituie infracţiuni: A. 95/2006. ori de câte ori consideră că există motive pentru a suspecta nerespectarea principiilor şi ghidurilor de bună practică de fabricaţie. este periculos în condiţii normale de utilizare. D. emite un certificat de bună practică de fabricaţie. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să aibă permanent şi continuu la dispoziţia sa o persoană calificată corespunzător. Agenţia Naţională a Medicamentului: A. E. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale. responsabilă de activitatea de farmacovigilenţă. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu aceea declarată. Titlul XVII: Medicamentul. C. 1620. în termen de 50 de zile de la inspecţia efectuată. 1621. B. Titlul XVII: Medicamentul. nu are eficacitate terapeutică. Pentru a garanta independenţa şi transparenţa decizională. D. care le-ar putea afecta imparţialitatea. neînsoţite de deciziile luate. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al Agenţiei Naţionale a Medicamentului. D. nerespectării Regulilor de bună practică de laborator de către laboratoarele care efectuează teste farmacotoxicologice în vederea întocmirii documentaţiei de autorizare de punere pe piaţă a medicamentelor de uz uman. poate să efectueze inspecţii la localurile fabricanţilor de substanţe active folosite ca materii prime sau la localurile deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă. C. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale. 194 . inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să inspecteze localurile. înregistrările şi documentele deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă sau ale oricăror firme folosite de către deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă pentru efectuarea activităţilor de farmacovigilenţă. agendele şi rapoartele întâlnirilor.

deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă prin procedura centralizată. B. Preparatele şi substanşele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate în scop medical respectând următoarele condiţii: A. cu excepţia situaţiilor excepţionale. C. C. radiere sau transfer dintr-un tabel în altul. 1622. securizate. 1626. D. este de competenţa Ministerului Sănătăţii. 1624. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie. este permisă doar în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional. în special în contextul farmacovigilenţei. 1625. Controlul şi supravegherea operaţiunilor cu substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope: A. pe baza solicitării Ministerului Sănătăţii Publice. prin hotărâre a Guvernului. D. este permisă. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII. E. 195 . Legea nr. prin hotărâre a Guvernului. C. se efectuează numai asupra personelor fizice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. vizează şi trusele de prim ajutor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope aflate în mijloacele de transport aerian. radiere sau transfer dintr-un tabel în altul. este la latitudinea producătorului. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă sunt făcute publice. B. Substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. 95/2006 prevede următoarele: A. D. Ministerul Sănătăţii Publice nu trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene nici o obligaţie. Pentru distribuţia angro a medicamentelor. cele din tabelul II pe formulare obiţnuite. 1623. în special obligaţii de serviciu public. 1627. mai restrictive decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar. E. deţinătorul nu trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România. C. care se reţin în farmacie. B. cele din tabelul II pe formulare speciale. în baza modificărilor transmise de organismele europene competente. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. cele din tabelul I doar pe formulare speciale. 95/2006 prevede următoarele: A. este interzisă în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional. medicamentului. fie permanent cu cel puţin două luni înainte de întreruperea punerii pe piaţă a D. Ministerul Sănătăţii Publice trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene obligaţii. E. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. doar pe baza prescripţiilor medicale. se efectuează numaiasupra personelor juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. numai în situaţii excepţionale. E. D. D. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII şi prin procedura centralizată. B. Publicitatea la substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope: A. cele din tabelul III pe formulare obiţnuite. în baza modificărilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite. care se reţin în farmacie. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. C. Pentru autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament Legea nr. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să furnizeze Ministerului Sănătăţii Publice toate datele privind volumul de vânzări al medicamentului şi orice date aflate în posesia acestuia privind volumul de prescrieri. naval si în ambulanţe. II si III din Legea nr. mai restrictivă decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România. 339/2005: A. în special obligaţii de serviciu public. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă. B. deţinătorul trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă.E. se efectuează asupra tuturor personelor fizice şi juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. este interzisă publicului larg. B. E.

cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Colegiului Farmaciştilor din România. B. autorizaţia de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii si se publică în Monitorul Oficial al României. fibre. B. iar pentru cele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. 1631. Autorizaţiile pentru fabricarea. prevăzute în tabelul I este permisă. prevăzute în tabelele I. altul. curriculum vitae al farmacistului şef si diploma de licenţă. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se eliberează anual în limita cantităţii aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. B. în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii. este interzisă. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Sănătăţii. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite sau competente. în baza autorizaşiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii. 339/2005. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. Fabricarea preparatelor stupefiante si psihotrope se autorizează de Ministerul Sănătăţii Publice. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. II si III din anexa Legii nr. în baza modificărilor a organismelor europene 1628. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante. în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii. Referitor la cultivarea plantelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope. sămânţă si ulei. depozitarea şi distribuirea preparatelor stupefiante si psihotrope: A.C. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. 1629. D. Partea I. în baza modificărilor altul. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii şi a Colegiului Farmaciştilor din România. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. 196 . D. Partea I. Potrivit Legii nr. D. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. 339/2005. în vederea producerii de tulpini. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului si se publică în Monitorul Oficial al României. C. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. sămânţă si ulei. în vederea producerii de tulpini. E. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. 339/2005. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. fibre. în vederea producerii de tulpini. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. în baza modificărilor altul. este interzisă. în baza autorizaţiei de funcţionare. curriculum vitae al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope si diploma de licenţă. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. C. C. fibre. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. D. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. E. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. prin hotărâre a Guvernului. în baza autorizaţiei de funcţionare. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional. pe baza următoarelor documente. D. Este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. atât farmaciile cu circuit deschis cât şi farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. B. prezentate în original si în copie: A. cazierul judiciar al farmacistului şef. pe baza estimărilor anuale. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. E. 1632. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. E. 339/2005. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante. 1630. E. Conform Legii nr. cazierul judiciar al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite. sămânţă si ulei. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de organismele europene competente. C. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante.

pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat formularele. B. supuse celui mai riguros control. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor. iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. B. orice sustragere. Trusele de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope: A. 1636. întocmit în două exemplare. D. si. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii sau. pentru a informa farmaciile. se utilizează formularul corespunzător substanţei supuse controlului celui mai puţin riguros. B. 1635. 339/2005 se face pe formulare speciale. nave si ambulanţe. 339/2005 sunt de culoare roz. Colegiului Medicilor Veterinari din România. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 45 de zile de la înregistrarea cererii sau. la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 5 ani. securizate. Colegiului Medicilor Veterinari din România. C. pot fi deţinute de cabinetele medicale umane si veterinare. de la completarea dosarului. în cadrul unităţilor sanitare umane sau veterinare. 339/2005. controlul truselor de prim ajutor se efectuează de inspectorii farmacisti din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog. E. aeronave. D. pe baza unui proces-verbal de predare-primire. 339/2005 se face în condici de prescripţii medicale ori condici de aparat. alte unităţi sanitare umane. 339/2005 sunt de culoare verde. se returnează la farmacia care le-a eliberat. destinate exclusiv prescrierii acestora. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. rămase neutilizate. se returnează la farmacia care le-a eliberat. orice sustragere. dintre care un exemplar însoţeste medicamentele până la distrugerea acestora. rămase neutilizate.B. 1633. Colegiului Medicilor din România. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. după caz. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. cu următoarea destinaţie: un exemplar rămâne la farmacie şi un exemplar la persoana care a returnat medicamentele. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului Legii nr. ca imprimat cu regim special. si. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. după caz. persoanele care deţin formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope au obligaţia să asigure protecţia fizică a formularelor necompletate. preparatele si substanţele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai pe baza prescripţiilor medicale. pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat formularele. după caz. C. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 3 ani. 1634. pentru a informa farmaciile. Următoarele afirmaţii referitoare la preparatele si substan ele stupefiante si psihotrope sunt adevărate: A. după caz. sunt asimilate ambulanţelor de urgenţă autovehiculele speciale pentru intervenţii în caz de calamităţi naturale si aeronavele de salvare aeriană si transport sanitar. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului Legii nr. de la completarea dosarului. Colegiului Farmacistilor din România. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor. E. C. se utilizează formularul corespunzător substanţei D. 339/2005 sunt de culoare galbenă. E. D. Următoarele afirmaţii cu privire la prescripţia medicală sunt adevărate: A. iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. 197 . întocmit în trei exemplare. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă însoţite de un medic. E. C. la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 3 ani. 339/2005 sunt de culoare albastră. pe baza unui proces-verbal de predare-primire. B. C. pentru eliberarea substanţelor si produselor stupefiante si psihotrope de către farmaciile veterinare se foloseţte formularul de prescripţie medicală veterinară cu timbru sec. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 5 ani.

1638. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice. substanţe si preparate prevăzute în tabelul II din anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora. pentru preparatele prevăzute în tabelul I sau III nu se aplică prezenta obligaţie. C. 339/2005 în cantităţi care să nu le depăşească pe cele strict necesare scopului urmărit. 1641. autorităţile sanitare vor adopta următoarele măsuri de precauţie: A. 339/2005 au rămas cu medicamente neutilizate. precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor. substanţelor şi preparatelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope. contravenţie. E. II si III din anexa Legii nr. Conform Legii nr. C. Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică pentru operaţiuni cu plante. pe care îl păstrează timp de 5 ani. import. Conform Legii nr. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. centrelor sau serviciilor. de către medicii titulari ai autorizaţiei de liberă practică. orice persoană autorizată care deţine plante. comenzile si facturile pentru plantele. C. B. prescrierii. se sancţionează cu amendă de la 200 la 1000 RON. B. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul II din anexă se efectuează pe formulare separate. precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor. următoarele enunţuri sunt adevărate: A. pacienţii care în urma tratamentului cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. în cazul în care există sau se presupune în mod justificat că există un risc iminent si grav pentru sănătate. transport. nu este interzisă. export. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. continuarea activităţilor. în măsura în care asemenea operaţiuni sunt necesare cercetării medicale ori stiinţifice pentru atingerea scopului urmărit. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul III din anexă se efectuează pe formulare separate. D. suspendarea activităţilor. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul I din anexa Legii nr. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice. 339/2005 următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. E. numai de către medicii specialiţti. retragerea de pe piaţă si interzicerea utilizării specialităţilor farmaceutice. B. 198 . plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. blocarea mărfii. E. II si III din anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora. orice persoană autorizată care deţine plante. eliberarea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelele II si III din anexă. II si III din anexa Legii nr. pe care îl păstrează timp de 3 ani. E. publicităţii si închiderea provizorie a localurilor. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. comenzile si facturile pentru plantele. suspendarea elaborării. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul I din anexă se efectuează pe formulare separate. luând în considerare şi eventualele pierderi.D. 1637. prescrierii. 1640. publicităţii si închiderea provizorie a localurilor. comenzile si facturile pentru plantele. deţinere a plantelor. 339/2005 pot deţine cantitatea prescrisă numai în baza prescripţiei medicale. substanţe si preparate pe care le operează. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. de către medicii medicii veterinari titulari ai autorizaţiei de liberă practică. utilizare. formulelor magistrale si preparatelor oficinale. 339/2005 în cantităţi suficiente scopului urmărit. au obligaţia să le distrugă. 339/2005 se face pe formulare care se reţin la eliberare. B. pacienţii aflaţi în tratament cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică pentru operaţiuni cu plante. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru. D. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. cantităţile de plante. în afara limitelor legale. B. 339/2005. Publicitatea făcută la un medicament supus controlului conform Legii nr. substanţe si preparate pe care le operează. fără prescripţie medicală. D. 339/2005. E. cantităţile de plante. continuarea elaborării. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru cercetare pe animale. D. autorizaţia poate fi acordată si pentru alte operaţiuni dintre cele enumerate. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. C. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. Referitor la autorizarea operaţiunilor de achiziţionare. 1639. C. centrelor sau serviciilor. infracţiune. constituie: A. eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru cercetare pe animale.

poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul arteritei avansate în stadiul de cangrenă. E. 1647. C. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică.D. să facă dovada că le deţin în mod legal. B. 1645. 1642. B. C. B. C. se va elibera cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile. D. 1646. fără să fie obligatorie şi ştampila. E. chiar dacă pacientul nu solicită acest lucru. modificările pot fi făcute cu condiţia neafectării lizibilităţii prescripţiei. cu condiţia confirmării. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. dar nu mai mult decât necesarul de tratament pentru 60 de zile.000 RON. agenţi fizici sau chimici). atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă. orice modificare. studenţii din ultimul an de la specializarea Farmacie aflaţi în practică. trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 5 zile de la data prescrierii. D. aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult două zile lucrătoare. modificările pot fi făcute chiar dacă afectează lizibilitatea prescripţiei. se sancţionează cu amendă de la 1. trebuie confirmată prin semnătură. Următoarele afirmaţii cu privire la eliberarea fracţionată a stupefiantelor sunt adevărate. dar nu mai mult de două modificări. 1644. la solicitarea pacientului. 1648. se respectă următoarele reguli: A. C. D. farmacistul special desemnat pentru acesta. inclusiv acelaşi medicament în maximum 3 forme farmaceutice diferite. În cazul în care se fac modificări pe o reţetă specială. cantitatea totală de preparate poate fi eliberată fracţionat. D. nu se sancţionează la prima abatere constatată. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. D. trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă. prin prezentarea bonului fiscal eliberat de farmacie. C. orice modificare. prin prezentarea unei prescripţii medicale. să facă dovada că le deţin în mod legal. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii. E. din aceeaşi farmacie. să deţină doar necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat. poate cuprinde cel mult 3 preparate. 339/2005. pe cele două exemplare ale prescripţiei. B. dar nu mai mult de trei modificări. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie. 1643. 199 . se va elibera numai cantitatea corespunzătoare pentru 3 zile. în cazul depăţirii dozei maxime pentru 3 zile. cantitatea totală de preparate trebuie eliberată fracţionat. pot deţine o cantitate de medicamente care să depăşească necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii. să facă dovada că le deţin în mod legal. Când pentru acelaşi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite şi/sau a unor preparate ce conţn substanţe nesupuse controlului conform Legii nr. prin prezentarea unui certificat medical. cu excepţia: A. se respectă următoarele reguli: A. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III. înlocuitorul farmacistului special desemnat pentru acesta. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul unor dureri provocate de neoplasm incurabil ( inoperabil sau natratabil prin citostatice. în perioada de valabilitate a prescripţiei. E. în cel mult 3 tranşe. în cazul neprezentării prescripţiilor în aceste termene.000 la 5. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 30 zile de la data prescrierii. E. dar nu mai mult de două modificări. orice modificare. În farmaciile comunitare. preparatele pot fi ridicate fracţionat. farmaciţtii şi asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică. preparatele nu mai pot fi ridicate din farmacie decât în baza altei prescripţii. cu dureri de decubit ce nu pot fi calmate prin altă medicaţie. B. 339/2005 au obligaţia: A. aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult trei zile lucrătoare. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. Persoanele fizice care intră pe teritoriul României cu medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăţoară de către: A. B. a cantităţilor ridicate. D. Valabilitatea prescripţiilor medicale cu produse stupefiante sau psihotrope este următoarea: A. prescripţie cu preparate psihotrope sau stupefiante: A. C. E. E. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie.

B. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul III şi un preparat ce conţine substanţe nesupuse controlului Legii nr. substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se realizează respectând următoarele: A. substanţele si produsele stupefiante si psihotrope confiscate se distrug. pe orice suport de stocare a informaţiilor. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului. cu excepţia cantităţilor solicitate de instituţiile abilitate să dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau în scopuri didactice si de cercetare stiinţifică. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor. B. E. plantele. D. C. atunci se vor prescrie pe reţete cu timbru sec. 339/2005. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul II şi un preparat ce conţine substanţe nesupuse controlului Legii nr. Construcţiilor ţi Turismului. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. D. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope se va efectua cu respectarea următoarelor reguli: A. Distrugerea plantelor. C. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Sănătăţii Publice. D. dacă sunt unul din tabelul IIşi unul din tabelul III. Evidenţa plantelor. 1649. substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Transporturilor. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. în farmaciile comunitare. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. pe orice suport de stocare a informaţiilor. în farmaciile comunitare.B. 200 . 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel. E. la solicitarea poliţiei. 1650. C. substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Sănătăţii Publice. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005 se realizează prin înscrierea si centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special. 339/2005. E. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel.

B. E. farmacistul este competent să exercite şi următoarele activităţi: A. farmacist senior cu o vechime în specialitate mai mare de 10 ani. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist care au fost recunoscute de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. E. C. B. cetăţenii statelor terţe beneficiari ai statutului de rezident permanent în România. persoană fizică care este cetăţean al Confederaţiei Elveţiene. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist. activităţi didactice sau administraţie sanitară E. Farmacovigilenţă. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung în România B. 1656. farmacist specialist în Laborator farmaceutic. În conformitate cu pregătirea sa universitară. acordarea de consultaţii medicale. B. Titlurile oficiale de calificare în farmacie în baza cărora se poate exercita profesia de farmacist în România. C. farmacist specialist în Farmacie clinică. eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene. depozitarea şi distribuţia medicamentelor în farmacii deschise publicului. E. 1657. persoană fizică care este cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European. D. prepararea. controlul. Farmacistul are deplină răspundere şi drept de decizie asupra următoarelor activităţi: A. toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor. părinţii unui cetăţean român care au o altă cetăţenie şi care se află în întreţinerea acestuia E. care au cetăţenie israeliană. 1653. eliberată de instituţiile de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditate din România. depozitarea şi eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital. Din punct de vedere al cetăţeniei. E. persoană fizică care este cetăţean al unui stat membru al Uniuni Europene. Au dreptul să exercite profesia de farmacist în România următorii cetăţeni străini: A. eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice. prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor. controlul. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele Uniunii Europene C. C. D. soţul/soţia unui cetăţean român care are cetăţenie israelină C. 1652. certificatul de farmacist specialist. marketing şi management farmaceutic. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist. D. copii unui cetăţean român. D. analize în laboratoare de biochimie. 1654. pe teritoriul României pot exercita profesia de farmacist următoarele categorii: A. 1655. prepararea. fabricarea şi controlul medicamentelor. Titlurile profesionale pe baza cărora se poate exercita profesia de farmacist sunt: A. 31 Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică 1651. diploma de farmacist. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung într-un stat terţ D. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Confederaţiei Elveţiene. 201 . beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Spaţiului Economic European E. sunt: A. dobândite într-un stat terţ şi nerecunoscute de unul dintre statele membre ori neechivalate în România. D.Tema nr. Profesia de farmacist poate fi profesată pe teritoriul României de următoarele categorii de persoane fizice: A. farmacist. membrii de familie ai unui cetăţean care aparţine unui stat terţ. cetăţenii Confederaţiei Elveţiene. C. înlocuirea medicului în stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului. B. farmacist debutant. sunt căsătoriţi şi locuiesc cu familiile proprii în România D. B. C. numai cetăţenii români B.

are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. B. În cazurile de incompatibilitate: A. până la împlinirea vârstei de 60 de ani. E. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. dacă sunt membri titulari şi corespondenţi ai Academiei Române. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. B. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. se poate desemna o comisie alcătuită din 3 farmacişti primari. 1660. C. Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu: A. Farmaciştii care îşi desfăşoară activitatea în unităţile sanitare publice pot profesa: A. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist pentru care a intervenit reabilitarea. care este valabil 6 luni de la data emiterii. în cazul în care nu intervin situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate. farmacistul este obligat să anunţe colegiul al cărui membru este în termen de 10 zile de la naşterea situaţiei. B. şi pentru care a intervenit reabilitarea. până la împlinirea vârstei legale de pensionare. D. 1664. B. starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. 1663. 1661. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. D. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. C. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist. calitatea de asociat în cadrul unei societăţi comerciale care are obiect de activitate importul-exportul de medicamente. farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia. şi pentru care nu a intervenit reabilitarea. preşedintele colegiului poate solicita organelor în drept confirmarea sau infirmarea stării de incompatibilitate care vizează starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. dreptul de exerciţiu al profesiei se suspendă de drept. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. D. până la împlinirea vârstei de 70 de ani. B. oricare ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri. E. dreptul de exerciţiu al profesiei există. pentru a confirma sau a infirma situaţia de incompatibilitate care rezultă din exercitarea profesiei de medic sau din orice ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. 202 . C. profesia de medic. E. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. D. C. chiar dacă intervin situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate D. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. C. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. medicul. copia documentului de cetăţenie. copia documentului de cetăţenie. C. până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Este nedemn să exercite profesia de farmacist: A. 1662. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. este avizat anual pe baza asigurării de răspundere civilă pentru malpraxis valabilă pentru anul respectiv B. 1659. chiar dacă exercitarea profesiei este suspendată sau interzisă E. E. D. activităţile didactice. devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională C. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. B. atâta timp cât îndeplinesc condiţiile de sănătate. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. care este valabil 3 luni de la data emiterii. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii.1658. E. D. Certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România: A. valabilă 6 luni de la data emiterii.

prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. D. domeniul securităţii sociale. precum şi cu privire la Codul deontologic al farmacistului. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. C. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România. Următoarele afirmaţii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate: A. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. C. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. acestea informează statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său. nu pot primi sancţiuni disciplinare de natură profesională sau administrativă. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România. B. 1669. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. trebuie să respecte legislaţia română care reglementează sectorul de sănătate.E. certificatul de membru devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. D. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său. farmacistul nu este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi nici să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este despre aceasta. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. B. încheiată pentru anul respectiv. valabilă 6 luni de la data emiterii. B. eliberat pe baza certificatului de sănătate pentru anul respectiv. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. 1667. comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. copia documentului de cetăţenie. 1666. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. 1665. C. valabilă 3 luni de la data emiterii. eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. E. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent. Următoarele afirmaţii cu privire la asigurarea de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională sunt adevărate: A. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. D. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent. 1668. care exercită profesia de farmacist în România. care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române. Trebuie să respecte Codul deontologic al farmacistului. Următoarele afirmaţii cu privire la facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate: 203 . farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. D. E. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România. nu trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. C. au obligaţia de a se informa la autorităţile competente cu privire la legislaţia care reglementează sectorul de sănătate. comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. care este valabil 6 luni de la data emiterii. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. E. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. B. care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru care exercită profesia de farmacist în România: A. acestea nu trebuie să informeze statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză. farmacistul este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. E. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A.

ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice. E. încalcă dispoziţiile. de către farmacişti cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. D. răspund potrivit legii. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. are autonomie instituţională. întrerup pe o durată de până la 6 ani exercitarea profesiei de farmacist. este un organism de drept privat. stabiliţi în România şi care. în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România. din motive obiective. C. C. a asigurării calităţii actului farmaceutic în unităţile farmaceutice. să se înscrie într-o organizaţie sindicală a farmaciştilor 204 . se poate substitui organizaţiilor patronale. C. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor săi. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice. nu pot răspunde potrivit legii. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. 1671. C. E. D. în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. în termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. 1672. Care dintre afirmaţiile privind suspendarea calităţii de membru al CFR sunt adevărate: A. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. legile şi regulamentele profesiei. accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se face. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. legile şi regulamentele profesiei. Colegiul Farmaciştilor din România: A. promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii similare.A. 1670. Colegiul Farmaciştilor din România: A. B. C. 95/2006. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. Colegiul Farmaciştilor din România: A. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. D. la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional şi a tematicii de concurs. este un organism apolitic. B. întrerup pe o durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist. Din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România decurg următoarele obligaţii: A. la întocmirea Registrului unic al farmaciştilor din România. întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist. la formarea. este subordonat Parlamentului B. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în nume propriu. are autonomie normativă. în vederea stabilirii şi creşterii standardelor de practică profesională. C. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. în timpul exercitării profesiei. din motive obiective. la cerere. B. este subordonat Guvernului D. E. este un organism cu scop patrimonial. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. încalcă dispoziţiile. la cerere. În domeniul său de competenţă. E. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România nu se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate. 1675. potrivit Legii nr. în timpul exercitării profesiei. specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a farmaciştilor. E. În exercitarea atribuţiilor sale. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate. B. se poate substitui organizaţiilor sindicale. la judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care reglementează exercitarea profesiei sau a actului profesional. 1674. din motive obiective. este un organism de drept public. este subordonat Ministerul Sănătăţii Publice E. 1673. D. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. B. stabiliţi în România şi care. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. este un organism fără scop patrimonial. în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România.la cerere. Colegiul Farmaciştilor din România colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice: A. D.

B. să rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de specialitate din cadrul Colegiului Farmaciştilor din România; C. să se adreseze justiţiei pentru rezolvarea litigiilor cu membrii din organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România; D. să rezolve sarcinile care le-au fost încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai corpului profesional; E. să se înscrie în organizaţia patronală teritorială. 1676. Drepturile care decurg din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România sunt: A. dreptul de a alege şi a fi aleşi în organele administraţiei locale şi centrale; B. dreptul de a purta însemnele Colegiului Farmaciştilor din România; C. dreptul de a contesta sancţiunile primite; D. dreptul de fi informaţi în timp util despre orice acţiune a Colegiului Farmaciştilor din România; E. dreptul de a fi remuneraţi pentru munca depusă. 1677. Adunarea generală a Colegiului teritorial are următoarele atribuţii: A. adoptă Codul deontologic al farmaciştilor; B. adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Colegiului Farmaciştilor din România; C. aprobă proiectul de buget al Colegiului Farmaciştilor din România; D. alege, dintre membrii săi, consiliul colegiului şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România; E. stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină. 1678. Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii: A. reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate; B. cu aprobarea Biroului executiv încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Farmaciştilor din România; C. convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale, ale Consiliului naţional; D. elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli ale colegiilor teritoriale; E. asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România între şedinţele Consiliului naţional. 1679. Abaterea disciplinară reprezintă: A. fapta săvârşită fără vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist; B. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist; C. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional; D. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legislaţia muncii; E. fapta săvârşită cu vinovăţie prin care nu se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional 1680. Judecarea abaterilor disciplinare se face: A. cu respectarea principiului egalităţii; B. în cadrul unităţilor farmaceutice unde îşi exercită profesia farmacistul acuzat; C. cu respectarea dreptului la apărare; D. cu respectarea procedurilor prevăzute în Statutul Colegiului Farmaciştilor din România; E. cu respectarea principiului discriminării pozitive, luând în calcul sexul şi vârsta farmacistului acuzat. 1681. Comisia de disciplină, cu majoritate de voturi, stabileşte printr-o decizie una dintre următoarele soluţii: A. stinge acţiunea disciplinară dacă fapta nu constituie abatere disciplinară; B. respinge plângerea ca fiind netimbrată; C. respinge plângerea ca fiind nesemnată; D. dacă fapta constituie abatere disciplinară aplică una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România; E. dacă fapta constituie abatere disciplinară trimite dosarul la Comisia superioară de disciplină pentru a fi aplicată una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România. 1682. Membrii comisiilor de disciplină: A. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 5 ani; B. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 7 ani şi să nu fi avut abateri disciplinare în ultimii 3 ani; C. sunt aleşi de către adunarea generală;

205

D. sunt aleşi pentru o perioadă de 5 ani; E. sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani. 1683. Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează: A. prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii Publice sau autoritatea de sănătate publică B. prin numirea de către preşedinte a altui membru; C. prin alegerea în funcţia de preşedinte al colegiului; D. prin demisia de la locul de muncă deţinut la data alegerilor; E. prin pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România. 1684. Contestaţia împotriva deciziei comisiei de disciplină de la nivel teritorial: A. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină; B. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială; C. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială; D. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină; E. este suspensivă de executare. 1685. Răspunderea civilă a farmacistului: A. se face proporţional cu gradul de vinovăţie; B. înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii; C. nu înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii; D. Feste atrasă atunci când prejudiciul se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament sau viciilor ascunse; E. este atrasă atunci când profesionistul acţionează cu bună-credinţă în situaţii de urgenţă şi cu respectarea competentelor acordate 1686. Experţii care cercetează un caz de malpraxis: A. sunt desemnaţi de preşedintele comisiei judeţene de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis; B. sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, din lista judeţeană a experţilor; C. trebuie să aibă o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani de zile; D. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 20 de zile pe care îl înaintează Comisiei; E. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 30 de zile pe care îl înaintează Comisiei. 1687. Bugetul de venituri al Colegiului Farmaciştilor din România este constituit din următoarele: A. donaţii şi sponsorizări; B. cotizaţii lunare ale membrilor; C. fonduri rezultate din activităţi comerciale D. drepturi editoriale; E. încasări din vânzarea produselor proprii. 1688. Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii: A. fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România; B. gestionează bunurile Colegiului Farmaciştilor din România; C. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al farmacistului; D. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al medicilor; E. propune Adunării generale naţionale proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli al colegiilor teritoriale. 1689. Nu pot fi membri ai Biroului Executiv al Colegiului Farmaciştilor din România: A. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul societăţilor comerciale. B. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie; C. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; D. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; E. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul consiliilor locale. 1690. Cu privire la eliberarea de către farmacist a medicamentelor fără prescripţie medicală, sunt adevărate următoarele afirmaţii:

206

A. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul este bolnav cronic si este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic; B. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală doar dacă acestea se încadrează în categoria OTC-urilor; C. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă un bilet de ieşire din spital; D. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o scrisoare medicală; E. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o schemă de tratament neparafată de medicul prescriptor. 1691. Privind serviciile farmaceutice de urgenţă, următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore indiferent de zilele în care se furnizează serviciile farmaceutice de urgenţă; B. decizia farmacistului în furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenţă va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele adverse şi contraindicaţiile; C. medicamentele psihotrope şi stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă; D. medicamentele psihotrope şi stupefiante fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă în cazul dependenţilor; E. în funcţie de gravitatea situaţiei prezentate, farmacistul va încerca să ia legătura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic. 1692. Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele activităţi: A. atragerea pacienţilor prin oferirea de avantaje materiale; B. atragerea pacienţilor prin reclamă mincinoasă; C. eliberarea de medicamente în oferte propuse de diferţţi producătoei; D.folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi; E. folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi. 1693. Regulile de bună practică farmaceutică au la bază următoarele principii: A. sprijinirea societăţii în a utiliza cât mai judicios medicamentele pentru a obţine efectul terapeutic maxim, B. farmaciştii trebuie să asigure servicii farmaceutice de înaltă calitate; C. farmacistul nu are nici un rol în obţinerea rezultatului unui tratament; D. farmacistul trebuie să se implice în activităţile de prevenire a îmbolnăvirilor; E. singurul scop al practicii farmaceutice este prepararea şi eliberarea medicamentelor. 1694. Regulile de bună practică farmaceutica impun următoarele: A. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului care este tratat în ambulatoriu; B. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului, indiferent de cadrul în care acesta este tratat; C. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe eliberarea medicamentelor şi a altor produse pentru sănătate, cu o informare şi consiliere adecvate pentru pacient şi o urmărire atenta a efectelor utilizării acestora; D. farmacistul trebuie să militeze pentru o prescriere raţonală şi economică, a medicamentelor; E. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe verificarea medicului privind necesitatea obiectivă a prescrierii medicamentelor. 1695. Din aplicarea regulilor de bună practică, rezultă că: A. între farmacişti trebuie să existe relaţii de concurenţă comercială neloială; B. fiecare farmacist trebuie să încerce, indiferent de mijloace, să îmbunătăţească serviciul farmaceutic propriu; C.în legătură cu tratamentul medicamentos, între farmacişti şi medici trebuie să existe relaţii bazate pe încredere ; D. prin relaţii de colegialitate, farmaciştii trebuie să contribuie la îmbunătăţirea serviciului farmaceutic oferit populaţiei; E.exercitarea profesiei se face într-un spirit profesional predominant faţă de cel comercial. 1696. Regulile de bună practică privind informarea pacientului se referă la: A. informarea pacientului conduce la optimizarea tratamentului aplicat; B. informarea pacientului conduce la ameliorarea stării sale de sănătate; C. informarea pacientului se face fără a ţine cont de libera sa decizie; D. informarea pacientului se face numai utilizând termeni de specialitate;

207

E. informarea pacientului se face citind compoziţia chimică a medicametului. 1697. Prin farmacia comunitară se vând: A. medicamentele care se acordă pe bază de prescripţie medicală; B. produse cosmetice; C. produse parafarmaceutice; D. dispozitive şi aparatură medicală de uz spitalicesc şi consumabile pentru acestea; E. suplimente alimentare si alimente cu destinaţie specială. 1698. Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a farmaciei comunitare se depun următoarele documente: A. cererea tip; B. avizul de oportunitate; C. cazierul judiciar al farmacistului şef; D. actul constitutiv al societăţii comerciale; E. cazierul fiscal al societăţii comerciale. 1699. Mutarea sediului unei farmacii comunitare: A. se poate face numai în aceeaşi localitate; B. se poate face şi în altă localitate dacă farmacistul şef face dovada că are domiciliul în acea localitate; C. se poate face şi în altă localitate în locul unei oficine; D. trebuie comunicată Ministerului Sănătăţii Publice şi Colegiului Farmaciştilor din România E. trebuie comunicată Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Colegiului Farmaciştilor din România. 1700. În conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2008, următoarele afirmaŢii privind drogheria sunt adevărate: A. se înfiinţează numai de societăţile comerciale care au deja deschisă o farmacie; B. poate fi condusă numai de un farmacist care are cel puţin 5 ani vechime în specialitate; C. funcţionează numai în prezenţa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist; D. poate fi condusă de un asistent medical de farmacie şef; E. poate funcţiona în absenţa unui farmacist. 1701. Autorizaţia de funcţionare a drogheriei: A. include autorizaţia sanitară de funcţionare B. este eliberată de Ministerul Sănătăţii Publice C. este eliberată în maximum 15 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; D. este eliberată în maximum 45 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; E. poate fi autorizată conform procedurii tacite. 1702. În farmaciile comunitare şi în drogherii, inspecţia: A. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului; B. se exercită de Colegiul Farmaciştilor din România împreună cu reprezentanţi ai Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România; C. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului, împreună cu reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor din România; D. are loc cel puţin o dată pe an; E. are loc cel puţin o dată la 2 ani. 1703. Conform dispoziţiilor Legii farmaciei nr. 266/2008, următoarele fapte constituie contravenţie care se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei şi cu închiderea farmaciei comunitare, respectiv a drogheriei: A. împiedicarea activităţii organelor de inspecţie şi control; B. afişarea, cu încălcarea reglementărilor în materie, în incinta farmaciei comunitare sau a drogheriei, a reclamelor privind produsele medicamentoase. C. funcţionarea unei farmacii comunitare sau a unei drogherii fără autorizaţie de funcţionare; D. deţinerea sau eliberarea în drogherii a unor produse medicamentoase ale căror deţinere şi eliberare sunt interzise în drogherie; E. funcţionarea farmaciei în lipsa unui farmacist, care îşi exercită personal profesia, precum şi funcţionarea unei drogherii în lipsa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist. 1704. Oficina comunitară locală de distribuţie: A. se înfiinţează în localităţile fără servicii farmaceutice;

208

B. se înfiinţează numai în mediul rural; C. se poate înfiinţa de societatea comercială care are înfiinţată o farmacie; D. beneficiază de autorizaţie de funcţionare proprie; E. devine automat drogherie dacă în localitatea respectivă se înfiinţează o farmacie. 1705. Autorizaţia de funcţionare a farmaciei comunitare se eliberează: A. pe numele persoanei juridice şi al farmacistului-şef de farmacie; B. de Agenţia Naţională a Medicamentului; C. de Ministerul SănătăŢii; D. în maximum 45 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport nefavorabil; E. în maximum 15 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil.

209

Tema nr. faza staţionară este: 210 . Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la metoda CSS sunt corecte? A. Sunt adevărate urmatoarele afirmaţii legate de rezoluţie. Cromatografia în fază gazoasă permite separarea: A. refractometric C. 11). identitatea substanţelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. timpul de retenţie tR C. detectorul UV-VIS E. 1706. substanţelor uşor volatilizabile la temperaturi mai mici de 400°C E. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară solidă E. detecţia substanţelor separate prin CSS se bazează pe derivatizarea analiţilor pentru a obţine spoturi colorate sau fluorescente E. direct pe placă prin fotodensitometrie 1712. rezoluţia creşte cu creşterea factorului de separabilitate C. cu excepţia: A. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară gazoasă 1710. parametrul Rf B. dupa răzuirea şi eluarea substanţelor de pe adsorbant şi determinarea cantitativă prin alte metode C. eficacitatea E. Dozarea substanţelor medicamentoase separate prin cromatografie pe strat subţire se efectuează: A. În componenţa unui cromatograf de gaze se găsesc: A. prin spectrofotometrie "in situ" E. detector refractometric 1714. toate variantele sunt adevărate 1711. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară lichidă C. metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substanţe C. rezervorul de gaz B. detecţia substanţelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind substanţe etalon D. Care din următorii detectori pot fi utilizaţi în HPLC? A. rezoluţia scade cu creşterea numărului de talere teoretice N 1713. coloana cromatografică C. faza mobilă lichidă şi faza staţionară solidă D. detectorul E. detectorul de fluorescenţă 1707. În cromatografia cu fază inversă. volumul de retenţie VR D. Gradul de separare a două substanţe într-o cromatogramă se defineşte prin noţiunea de rezoluţie (Rs). rezoluţia creşte cu cresterea numărului de talere teoretice N B. catarometrul D. factorul de capacitate k 1709. detectorul de ionizare in flacără B. faza mobilă lichidă si faza staţionară lichidă B. FR X nu face referiri în acest sens D. tuturor substanţelor medicamentoase B. Cromatografia în fază gazoasă este o variantă a cromatografiei pe coloană în care separarea componentelor unui amestec complex se realizează datorită unor procese de repartiţie sau absorbţie între: A. Care dintre următorii parametri caracterizează retenţia în HPLC? A. o rezoluţie bună pentru două picuri adiacente presupune diferenţe foarte mici între tR a componentelor E. injectorul-evaporatorul D. substanţelor volatile stabile la temperatura lor de volatilizare C.32 Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5. rezoluţia este o mărime dependentă de factorul de capacitate D. detecţia substanţelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie de fluorescenţă 1708. substanţelor solide care se lichefiază uşor D. prin introducerea în calcul a timpilor de retenţie ai componentelor din proba de analizat B.

B. solide nepolare C. detector UV-VIS C. metoda standardului intern C. Caracteristici comune metodelor cromatografice: A. metoda conţinutului aparent B. beta-ciclodextrină . metoda concentrat-diluat C. cele doua faze sunt nemiscibile C. reflexie B. metoda curbei de calibrare D. carbon poros grafitat 211 .A. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa. răşină schimbătoare de ioni D. În HPLC se pot utiliza ca faze staţionare: A. 1720. metoda examinarii in UV E. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida. analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila B. compus macromolecular E. iar faza stationara este solida: A. cromatografia de afinitate B. solide polare B. nepolară C. cromatografia de repartitie C. transmisie D. emisie fluorescenta E. metoda standardului extern-curbă de etalonare E. metoda normarii ariilor B. eteri coroană . cromatografia de contracurent E. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin: A. detectorul de conductibilitate termică (CT) D. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicină . stingerea fluorescentei 1721. detectorul de ionizare în flacără (DIF) E. refractie C. În gaz-cromatografie pot fi utilizaţi următorii detectori: A. Care din fazele staţionare de mai jos se pot utiliza pentru separarea enantiomerilor unui compus chiral ? A. gaze impregnate pe un suport polar 1717. metoda standardului intern-curbă de etalonare D. detector refractometric diferenţial B. spectrometrul de masă (SM) 1716. D. lichide impregnate pe un solid inert E. metoda adaosului de standard 1722. cromatografia de schimb ionic D. polară B. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) . migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi viteza E. schimbători de ioni D. silicagel grefat cu lanţuri hidrocarbonate 1715. metoda normării ariilor 1718. Metodele utilizate pentru deteminări cantitative în gaz-cromatografie sunt: A. E. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibru D. separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloana 1719. C. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele procedee: A.

lungimea coloanei. C. D. B. de a da picuri cât mai asimetrice. să fie incompatibilă cu sistemul de detecţie. să nu dizolve faza staţionară şi să nu interacţioneze chimic cu aceasta. Numărul platourilor teoretice (N) caracterizează eficacitatea coloanei cromatografice şi este dependent de: A. alcoolilor. D. cloroformul. 1725. faza mobilă trebuie să îndepinească următoarele cerinţe: A. C. B. C. să dizolve faza staţionară şi să interacţioneze chimic cu aceasta. D. C. E. să aibă o mare putere de dizolvare dar să nu interacţioneze chimic cu analiţii din probe. D. D. oxiproprionitrilul. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul anioniţilor slabi . D. ciclohexan. alcoolul benzilic. 1726. D. În cromatografia clasică de repartiţie pe coloană faza mobilă poate fi: A. E. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze staţionare pe bază de: A. E. E. Eficacitatea coloanei cromatografice exprimă capacitatea ei: A. B. cicloalcanilor. B. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul cationiţilor slabi . Cu ce fază mobilă funcţionează satisfăcător răşinile schimbătoare de ioni ca faze staţionare cromatografice ? A. D. de a da picuri cât mai simetrice. benzen. E. hexanul. n-butanolul. de a da picuri cât mai strâmte. E. B. ciclohexan. 1727. apa. apa. E. În HPLC faza staţionară este de regulă: A. B. înălţimea platoului teoretic. pentan. C. 212 . dinamica fazei mobile. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul cationiţilor slabi . C. C. C. C. heptanul. 1728. B. acizilor carboxilici. În HPLC faza mobilă poate fi: A. să fie compatibilă cu sistemul de detecţie. etilenglicolul. Pentru cromatografia de repartiţie. nitrometanul.1723. E. 1730. poliolilor. de a da picuri cât mai largi. D. 1729. de a da picuri cu baze cât mai mici. cu faza mobilă acidă atât la cationiţi slabi cât si la anioniţi slabi. E. 1724. laţimea platoului teoretic. oxiproprionitrilul. alcanilor. 1731. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul anioniţilor slabi . aminoacizi. Fazele staţionare pe bază de ciclodextrine cu caracter hidrofob se utilizează pentru separarea: A. B. ciclodextrine. toluenul. diametrul coloanei. alcani. polietilena. B.

Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. Detectorii de absorbanta (UV. CSS nu se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante E. heliu. Printre detectorii folositi in cromatografia de lichide de inalta performanta se numara: A. Hartia cromatografica are un caracter hidrofob D. In cromatografia de gaze (CG): A. IR) B. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze: A. Un gaz cu conductibilitate termica mare C. faza mobila poate fi lichida D. Alegeti raspunsurile corecte cu privire la cromatografia de hartie: A. faza stationara este un gaz B. Detectorul de fluorescenta C. faza mobila poate fi gazoasa B. Hartia cromatografica are un caracter hidrofil E. Azot D. Factorul de capacitate 1737. Reflexie B. In cromatografia de gaze se folosc urmatoarele gaze purtatoare: A. Factorul de rezistenta la transferul de masa D. metan. Optimizarea proceselor de separare cromatografica se realizeaza actionand asupra urmatorilor parametri: A. Heliu E. argon. Apa este singurul solvent utilizat pentru obtinerea unei faze stationare hidrofile 1733. faza mobila este un gaz E. In CSS este posibila derivatizarea analitilor pentru a obtine pete colorate fluorescente 1734. dioxid de carbon 1739. argon C. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. azot B. Identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf C. hidrogen. azot D. Are la baza un mecanism de repartitie solid-lichid B. Detectorul refractometric E. Presiune E. faza stationara este un solid C. oxigen. Identitatea substantelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. Transmisie C. faza mobila este un lichid D. faza stationara poate fi lichida E. VIS. In cazul unui gaz-cromatograf prevazut cu detector de conductibilitate termica se utilizeaza drept gaz vector: A. Un gaz cu conductibilitate termica mica 1736.1732. Stingerea fluorescentei 1735. Numarul de platouri teoretice B. faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert 1740. Factorul de selectivitate C. Detectorul de vascozitate D. faza mobila poate fi solida C. CSS se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante daca se respecta anumite conditii D. Emisie fluorescenta E. Detectorul electrochimic 1738. Difuzie D. Hartia cromatografica constituie suportul de faza stationara C. heliu E. Neon sau argon B. faza stationara poate fi solida 213 .

Selectati metodele cromatografice oficinale in FR. faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobila C. in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichid faza stationara lichida se fixeaza prin adsorbtie fizica B. apa . ulei de parafina . polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analitului C. in cromatografia pe faza stationara normala.apa B. cromatografia de schimb ionic E. faza stationara nu poate fi un solid pe care sunt grefate grupari organice D. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia HPLC de adsorbtie: A. se aplica la separarea unor substante relativ nepolare 1747. faza stationara este un solid cu granulatie fina sau un solid impregnat cu un lichid C.fenol E. in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolar 1745. in cromatografia pe faza inversa. faza stationara este de silicagel B. Pentru separarea enantiomerilor prin tehnici cromatografice se folosesc: A. izopropanol . polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analitului B. ca faza mobila se utilizeaza de regula apa D. se aplica la separarea unor substante solubile in apa E. metode cromatografice in faza lichida B. in cromatografia pe faza stationara normala. n-butanol . polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analitului E. nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analitului D. in cromatografia pe faza inversa. este o metoda fizica de separare B. Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme de solventi: A. nu se pot folosi metode in faza gazoasa C. faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara E.DMF . faza stationara poate fi alumina C. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru cromatografia de repartitie: A. faza stationara poate fi silicagel silanizat D. In HPLC de repartitie nu sunt corecte afirmatiile: A. faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara B. faza stationara este depusa in strat subtire pe un suport de sticla E. poate fi cromatografie pe "faza inversa" 1748.amoniac . faza stationara este de alumina C. cromatografia de lichide sub presiune 1749. cromatografia cu fluide supercritice C.acid acetic . faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbante E. faza stationara este un compusmolecular reticulat D. enantiomerii nu se pot separa prin metode cromatografice 1746. faza stationara solida este miscibila cu faza mobila 1742.metanol . Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A. faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara C.1741. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid B. cromatografia de gaze D. cromatografia pe strat subire B. faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara D. metode directe pe faze stationare chirale sau pe faze obisnuite dar aducand in faza mobila un aditiv chiral D.benzen C.apa 1743.X: A.o reactie chimica specifica E. polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analitului 1744. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A. poate fi cromatografie pe "faza stationara normala" E.apa D. formamida . faza mobila este un lichid 214 . Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in majoritatea cazurilor este necesar ca: A. metode indirecte pe faze stationare obisnuite dupa derivatizarea lor printr .

rezultatele se prezinta sub forma unui grafic semnal-timp 1752. Selectati marimile care caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze selectati enunturile corecte: A. excluderea-difuzia E. schimbul ionic 1756. adsorbtia pe suporturi solide D. Proprietatile fizico-chimice ale schimbatorilor de ioni sunt: A. volumul de retentie VR B. Referitor la cromatografia de schimb ionic sunt corecte enunturile: A. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in gaz-cromatografie: A. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale: A. faza mobila este un lichid care se aduce in stare gazoasa inaintea determinarii B. coeficientul de rezistenta la transferul de masa C C. In cromatografia de gaze: A. poliesteri si polieteri ai glicolilor B. formate din sfere din sticla D. fluorimetrie E. fazele suport pot fi poroase. respectiv pe faza stationara: A. termogravimetrie C. fazele suport pot fi neporoase. nu poate fi utilizata pentru separarea proteinelor D. fazele stationare schimbatoare de ioni se mai numesc si "faze inverse" E.1750. faza stationara este un solid sau un lichid impregnat pe un suport solid inert D. se bazeaza pe diferentele dintre marimile moleculelor B. spectrofotometrie de absorbtie B. capacitatea de schimb ionic D. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de excludere sterica: A. sitele moleculare E. poate fi utilizata pentru separarea polipeptidelor C. probele de analizat dizolvate int-un solvent sunt introduse in camera de evaporare termostata la 10°C E. repartitia intre faza stationara si faza mobila C. faza mobila este numita gaz-purtator C. siliconii C. cu pori mari si uniformi C. ionizarea gruparilor shimbatoare este independenta de natura chimica a acestora E. factorul de capacitate k` D. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub presiune se bazeaza pe: A. fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte mica 1758. stabilitate termica C. este o tehnica lichid cromatografica (LC) C. prima faza de acest gen a fost pe baza de dextran polireticulat 1753. este o tehnica lichid electrocromatografica B.refractometrie diferentiala D. fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar inerte fizic B. metode volumetrice 1751. fazele stationare schimbatoare de ioni sunt capabile sa fixeze exclusiv cationi 1754. adsorbtia pe suporturi inerte B. instabilitate chimica B. porozitatea 1755. fazele de stationare sunt geluri de diverse tipuri E. numarul de platouri teoretice N E. hidrocarburi saturate 215 . fazele stationare pot fi lichide E. Timpul de retentie tR 1757. silicagelul D. pe faza stationara polimerica sunt grefate grupari ionizabile D.

esterificarea B. alchilarea C. detectorul refractometric B. cele mai frecvent utilizate in gaz-cromatografie: A. In cromatografia de gaze pot fi utilizati ca detectori: A. sililarea D. detectorul cu ionizare in flacara E. bromurarea 1760.1759. Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat. spectrometrul de masa (MS) 216 . catarometrul C. detectorul de fluorescenta D. complexarea cu ioni metalici E.

să reacţioneze cu alte substanţe conform unor ecuaţii cât mai complexe 1769. substanţele volumetrice se păstrează în recipiente bine închise E. cristal violet B. barbital C.Tema nr.1 mol/l D.1 mol/l C. soluţia de iod D. Soluţiile titrate pot conţine următoarele substanţe de referinţă: A. factorul de molaritate al soluţiilor volumetrice se verifică din 7 în 7 zile 1762. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0. se realizează o dozare în mediu apos B. soluţia volumetrică diluată. indicator: violet de pirocatehină-soluţie C. obţinută din soluţia volumetrică mai concentrată. FRX prevede următoarele condiţii pentru dozarea codeinei bază: A. solvent: dimetilformamidă (R) E. codeină fosforică D. are acelaşi factor de molaritate B. se realizează o dozare potenţiometrică 1766. soluţie titrată: acid percloric 0.1N. tropeolina 00 C. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte? A. factorul de molaritate nu se verifică periodic C. la soluţia volumetrică nestabilă. în cazul soluţiei de azotit de sodiu 0. Care dintre următoarele substante se dozează in mediu neapos? A. soluţia de clorura de sodiu C. sunt soluţii cu o concentraţie bine stabilită 1764. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la soluţiile volumetrice sunt corecte? A.33 Metode volumetrice in controlul medicamentelor (11) 1761. soluţia de nitrat de argint E. să prezinte un înalt grad de puritate D. factorul de molaritate se stabileşte înainte de folosire D. se realizează o dozare nitritometrică B. se numesc şi soluţii titrate B. sunt soluţii care se folosesc în analiza cromatografică D. solvent: acid nitric (R) şi apă distilată E.05 mol/l D. soluţia de rivanol 1768. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt corecte? A. să fie solubile în solventul ales E. Substanţele chimice de referinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. soluţie titrată: complexon III C. soluţie titrată: edetat sodic 0. să aibă o compoziţie bine definită B. acid acetil salicilic 217 . solventul este acid acetic anhidru (R) B. solvent: piridina (R) E. acid lactic B. albastru de bromfenol 1765. FR X prevede la monografia BISMUTHI SUBNITRAS următoarele: A. solvent: acetona 1763. Dintre indicatorii oficializaţi de FR X fac parte: A.1 mol/l D. acidul clorhidric B. FR X exprimă concentraţia lor în g% C. concentraţiile soluţiilor volumetrice pot fi de molaritate exactă sau molaritate aproximativă E. tiosulfat de sodiu E. să fie stabile C. dozarea se face în mediu neapos 1767. fenolftaleină D.

C. D. bromura de sodiu D. prin titrare în mediu apos. prin titrare cu metoxid de sodiu. 1775. 218 . hidroxid de sodiu. azotat de argint. printr-o reacţie de precipitare. benzoat de sodiu E. Oxidul de zinc se determină. se dozeaza in mediu neapos E. utilizând: A. titrarea cu acid percloric în mediu anhidru. B. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 0. D. cu solutie acid percloric 0. E. 1778.E. sulfat de aluminiu C.R. Indicele de iod este: A. acid acetic anhidru D. aminelor aromatice si heterociclice C. prin titrare în mediu anhidru. are caracter slab acid B. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 100 grame probă analizată. Efedrina A. C. C. imidelor E. D. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată . imine. Glibenclamida se determină conform FR X: A. conform FR X. acid percloric 1772. se dozeaza prin titrare cu acid percloric 1773. volumul soluţiei 0. Diclorhidratul de histamină se determină. enolilor 1774.1mol/l se aplica pentru dozarea: A. printr-o reacţie de comkplexare. prin titrare cu complexon III. 1776. solventi inerti (CHCl3. Alegeţi definiţiile echivalente cu cea din FR-X a noţiunii de "indice de iod". FR X prevede pentru determinarea Clonidinei: A. E. Conform F. edetat sodic. sulfat de bariu. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza: A. prin titrare cu azotat de argint. in acid acetic anhidru. complexon III. titrare complexonometrică. D. B. complexometric. acetat de mercur E. D.1 grame probă analizată . 1777.05 molară de iod (exprimată în ml) consumat de 1 gram probă analizată . C. unor oxime. E. Titrarea directa in mediu neapos. conform FR X: A. printr-o reacţie acido-bazică. E. C. salicilat de sodiu 1770. acido-bazic. B. D. are caracter slab bazic D. determinarea argentometrică a clorului. hidrazine D. carbonat bazic de magneziu B. CCl4) C. aminelor alifatice B. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu C. B. gluconat de calciu 1771. titrarea cu acid clorhidric în mediu apos. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu apos. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată .X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante: A. apa B. B.

spectrometric.1 M. D. D. 1784. E. prin titrare redox. acido-bazică. 1785. în mediu apos. B.1 M. Sa fie insolubile in solventul ales C. Sa fie inerte chimic E. La prepararea solutiilor volumetrice se foloseste apa proaspat fiarta si racita B. acidul aspartic. clorhidrat de cloropiramină. Se pot doza prin titrare cu acid percloric in acid acetic: 219 . cu acid percloric 0. iodatometric. 1783. alcool absolut. prin determinarea clorului prin titrare argentometrică.1 M. C. cefotaximă sodică. D. E. Prin titrare cu hidroxid de sodiu se pot determina: A. Amobarbital sodic. B. cu acid clorhidric 0. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0. în mediu anhidru. clorhidratul de amitriptilină. E. Factorul de molaritate (F) se stabileste: A. D. prin titrare acido-bazică în mediu apos. este valabil 6 luni de la prepararea solutiei C. C. Acidul aspartic se determină prin titrare: A. D. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate necunoscut D. utilizând soluţia de tiosulfat de sodiu. acidul acetic. Cefotaxima sodică se determină prin titrare: A. prin titrare acido-bazică în mediu neapos. ferit de lumina 1786. Factorul de molaritate. D. Factorul de molaritate se verifica periodic D. B. 1780.1779. C. în mediu apos. conform FR X: A. în mediu neapos. Sa aiba un grad inalt de puritate D. Substantele chimice de referinta (titrosubstantele) trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. Pastrarea solutiilor volumetrice se face in recipiente bine inchise. odata stabilit. Alegeti afirmatiile corecte privind solutiile volumetrice: A. Cu o solutie proba 1787. cu hidroxid de sodiu 0. Pe o substanta chimica de referinta B. Solutiile volumetrice nestabile necesita stabilirea factorului de molaritate inainte de fiecare folosire E. acidul benzoic.1 M în mediu anhidru: A. gravimetric. E. Cloramina B se determină. E. conform FR X: A. iodometric. B. 1782. B. Pe o substanta cu caracter bazic E. dioxan. Cloxacilina sodică se detrmină. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut C. în mediu conţinând apă şi alcool. clorhidratul de clomipramină. C. în mediu conţimând acid acetic anhidru. 1781. prin titrare acido-bazică C. Sa fie solubile in solventul ales 1788. Sa aiba compozitia bine definita B. E. C. B. acid benzoic. acid citric.

Sulfonamida se poate titra: A. in solventi protofilici C. Substantele medicamentoase cu caracter amfoter se pot doza: A. solventi protogenici B. se face in mediu de dimetilformamida neutralizata B. cu indicatorul albastru de timol B. barbital C. piridina 1790. clorhidratul de etilmorfina 1789. solventi protofilici C. alcaloizi saruri de acid clorhidric D.piridina E. sulfafurazol E. se neutralizeaza doar functia fenolica C. in solvent acid acetic anhidru C. se dozeaza in solventi protofilici 1793. Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii barbiturici sunt corecte: A. cu indicatorul galben de alizarina D.A. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida E. se dozeaza in solventi protogenici E. complexonometric direct 1797. La titrarea in mediu neapos a functiilor acide. in solvent acid acetic anhidru B. clorhidrat de dionina B. acid nalidixic D. chimic.5 dietilbarbituric): A. cu indicatorul violet de pirocatechina E. sulfonamide E. se dozeaza in mediu apos D. derivati barbiturici C. La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor medicamentoase. se face in mediu de acid acetic neutralizat C. curba de titrare prezinta doua puncte de inflexiune 1792. fenobarbital 1795. cu indicatorul timolftaleina C. in solventi protogenici B. chimic. ca acid. in amestec de solventi apa . cu acid percloric in acid acetic D. curba de titrare prezinta un punct de inflexiune E. punctul de echivalenta se determina: A. ca acid. Titrarea acidului salicilic cu metoxid de sodiu: A. prin Metoda Fajans 220 . se neutralizeaza doar functia carboxil B. oxime B. Dozarea barbitalului (veronal. acid 5. in amestec de solventi apa . cu acid etilendiaminotetraacetic in acid acetic E. chimic. se foloseste ca indicator albastru de timol 1794. cu metoxid de sodiu in dimetilformamida 1796. se folosesc: A.piridina D. deoarece au caracter acid: A. chimic. au functie slab acida B. dimetilformamida D. argentometric. Aminoacizii se pot doza: A. ca baza. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in acid acetic D. ca baza. acid acetic E. au functie slab bazica C. potentiometric 1791. Urmatoarele substante medicamentoase se pot doza in mediu neapos cu metoxid de sodiu. se neutralizeaza atat functia fenolica cat si cea carboxil D.

se face cu solutie titrata de hidroxid de sodiu 0. cu solutie titrata de acid percloric in acid acetic D. chimic.1N D. in mediu de dimetilformamida E. solutia titrata este HClO4 0. se manifesta prin cedare de protoni C. cu indicatorul tropeolin 00 1802. este exaltata de solventi protofilici E. solutia titrata este HCl 0. indicatorul utilizat este cristal violetul E. chimic. este exaltata de solventi protogenici E. metoda de dozare este acido-bazica in mediu apos B. se manifesta prin acceptare de protoni B. in mediu de acid acetic anhidru B. Functia slab acida a unei substante medicamentoase: A. se manifesta prin acceptare de protoni D.1N D. cu indicatorul metiloranj D. solutia titrata utilizata este NaNO2 0. ca baza in solvent acid acetic anhidru E. se utilizeaza solutie de AgNO3 0.1N 221 . conform FRX: A. indicatorul utilizat este fenolftaleina E. potentiometric B. solventul utilizat pentru solubilizare este neutralizat in prelabil la fenolftaleina D.10°C 1803. ca baza in solvent dimetilformamida 1798. se utilizeaza solutie de NH4SCN 0. este o dozare volumetrica in mediu apos B. cu indicatorul cristal violet C. determinarea are loc la temperatura de 8 . chimic. este exaltata de solventi protogenici 1800. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu 0. este exaltata de solventi protofilici 1799. se face dupa dizolvarea substantei in apa distilata C.1N 1804. solutia titrata utilizata este HClO4 0.B. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazice punctul de echivalenta se determina: A. ca acid in solvent dimetilformamida D. cu indicatorul murexid E. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale substantelor medicamentoase se face: A. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a acidului acetilsalicilic conform FRX: A. Selectati conditiile prevazute de FR X pentru dozarea volumetrica a codeinei baza: A. cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida 1801. ca acid in solvent acid acetic anhidru C. Functia slab bazica a unei substante medicamentoase: A.1N 1805. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica conform FR X a histaminei diclorhidrat: A. chimic. este o dozare nitritometrica B. este o dozare in mediu neapos D. se manifesta prin cedare de protoni C. indicatorul utilizat este sufatul de amoniu-fer (III) C. se exprima prin pKa D.1N E. se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si prelucrarea reziduului dupa evaporare C. cu solutie titrata de acid clorhidric C. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a procainei din solutia "Iniectabile procaini hydrochloridi".1N E.1N B. substanta se dizolva in acid acetic anhidru neutralizat in prealabil C. se exprima prin pKb B.

1806.) E. titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreaza D. metoda de dozare este complexonometrica B.5mol/l si 0. factorul de molaritate se stabileste cu acid benzoic (s. solventul utilizat la stabilirea factorului de molaritate este dimetilformamida C. factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care se refera C.0167mol/l C.05mol/l E. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid. indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom T 1807.1mol/l C.01mol/l B.02mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 1mol/l E. concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta intr-un militru de solutie B. clorhidrat de papaverina 0.01mol/l si 0. Selectati enunturile corecte conform FR X. au o concentratie bine stabilita 1810. dozarea volumetrica a metronidazolului din "Suppositoria metronidazoli" se realizeaza: A. conform FR X: A. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte ? A. indicatorul utilizat pentru stabilirea factorului de molaritate este fenolftaleina (I) D.1mol/l 222 . referitoare la solutia volumetrica de HCl: A. solutia de acid clorhidric 0.1mol/l 1812. metoxid de sodiu 0. se numesc si solutii titrate D. indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timol E. referitoare la solutia volumetrica de metoxid de sodiu: A. solutia de acid clorhidric 0. se prepara prin dizolvarea sodiului ( R) intr-un amestec de metanol si benzen 1814. indicatorul utilizat este cristal violet (I) D. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogencarbonat de potasiu (s. Selectati enunturile corecte conform FR X. printr-o metoda acido-bazica in mediu apos C.1mol/l poate fi preparata in dioxan 1813.r) C. pentru ca solutia are o stabilitate mare E. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a calciului din solutia "Solutio calcii chloridi 50%". iodat de potasiu 0.1N C.00000 E.1mol/l se prepara prin diluare cu apa din acid clorhidric ( R) B. solventul de diluarea este etanolul B. hidroxid de potasiu 0.1mol/l 1811. cu o solutie titrata de HCl 0.1mol/l D. titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastru 1808. dicromat de potasiu 0. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele conditii: A. referitoare la solutia volumetrica de acid percloric: A. solutiile 1mol/l. solutia titrata utilizata este NaOH 0. sunt oficinale solutiile 0.05mol/l B.1N 1809. solutia de acid percloric 0. este o solutie volumetrica de molaritate exacta B. este o metoda de dozare acido-bazica B. pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacal C.01mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 0. dupa solubilizarea masei de supozitor si a substantei active in apa B.r. indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacal E.) D. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogenftalat de potasiu (s. o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are F=1.05mol/l D. Selectati enunturile corecte conform FR X. 0. Conform FR X. solutia de acid percloric 0. solventul utilizat este etanolul in prealabil neutralizat E. solventul utilizat este dimetilformamida in prealabil neutralizata D. conform FRX: A. factorul de molaritate nu se verifica frecvent.1mol/l poate fi preparata in acid acetic anhidru C. solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0. solutia titrata utilizata este edetat disodic 0. Selectati solutiile volumetrice cu molaritate exacta oficinale in FR X: A.r.

determinarea cantitativa a boratului de fenilmercur E. Conform FR X.1mol/l B. determinarea cantitativa a rezorcinolului D. cu o solutie titrata de HClO4 0. proba de analizat se obtine din amestecul omogen a mai multor supozitoare 1815. la monografia "Oculoguttae resorcinoli 1%".1mol/l in dioxan E.D. determinarea cantitativa a acidului boric C. indicatorul utilizat pentru evidentierea punctului de echivalenta este amidonul 223 . solutia volumetrica utilizata la titrare este tiosulfatul de sodiu 0. la parametrul dozare se prevede: A.

furosemid C. sursa de radiaţii B. indicele de refracţie D. coloana cromatografică C. utilizând o curbă de calibrare E. Determinarea cantitativă prin metoda spectrofotometrică se poate realiza: A. etinilestradiol E. să nu absoarbă în aceeaşi regiune spectrală cu substanţa de analizat C. ciancobalamina E. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de concentraţie 1821. Înregistrarea unui spectru UV-VIS se poate face: A. acidul clorhidric 1818. să interacţioneze cu substanţa de analizat B. micrometri (mm) 1822. absorbanţa specifică 1819.34 Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor (5.Tema nr. Care dintre următoarele substanţe se dozează prin metoda spectrofotometrică în UV? A. să aibă maximul de absorbţie la aceeaşi lungime de undă cu substanţa de analizat E. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase prezintă maxime de absorbţie în domeniul spectral VIS? A. 11) 1816. pot fi utilizaţi orice solvenţi 1823. folosind indicele de refracţie B. angstromi (Å) C. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de lungimea de undă B. Spectrofotometrul de absorbţie în ultraviolet şi vizibil are următoarele componente: A. vitamina D3 B. amplificator E. detectorul D. Determinarea cantitativă a unei substanţe medicamentoase prin metoda spectrofotometrică UV-VIS se poate realiza utilizând: A. ciancobalamina B. să nu interacţioneze cu substanţa de analizat D. prin reprezentarea grafică a concentraţiei în funcţie de lungimea de undă E. un etalon al aceleaşi substanţe cu o concentraţie cunoscută Ce C. centimetri (cm) B. înregistrator 1824. folosind un etalon de concentraţie cunoscută 1820. prin reprezentarea grafică a transmitanţei în funcţie de lungimea de undă C. nanometri (nm) E. prin reprezentarea grafică a absorbanţei molare în funcţie de concentraţie D. Lungimea de undă se poate exprima în: A. Solvenţii utilizaţi la pregătirea probelor pentru citirea în UV-VIS trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii: A. curbă de calibrare E. apa distilată D. folosind unghiul de rotaţie al planului luminii polarizate D. absorbanţa molară B. rifampicina 1817. cm-1 D. prednisonul C. folosind absorbanţa specifică C. riboflavină D. prin: Tranziţiile electronice care au loc în urma absorbţiei luminii în UV-VIS se caracterizează 224 .

se inregistreaza spectrele solutiei la: A. tranziţii de tipul sigma – sigma* . C. pH = 8. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei D.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme 1829. Sursa de radiatii in VIS: A. acidul fiind ionizat D. simvastatina B. acidul fiind ionizat C. Care din substanţele active farmaceutice pot produce benzi de absorbţie de tipul pi – pi*? A. tiamfenicol D. cand predomina forma ionizata pura. metenamină . ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. mentol .lungimea de unda D. pH = 2. este o lampa de hidrogen C. sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari d B. 1833. D. punctul de topire al unei substanţe medicamentoase D. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici: A.cu excepţia: A. E. B. Care din tipurile de tranziţii electronice se pot realiza în molecula urotropinei ? A. cand predomina forma moleculara pura. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 – 380 nm E. pH = 8. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei C. cand predomina forma ionizat pura. este o lampa cu deuteriu D. Pentru determinarea pKa al unui acid slab. acidul fiind ionizat E. B. clozapina 1827. sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari d E. absorbanţă C. abscisa – absorbanta. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei E. cresterea rezolutiei nu este limitata 1830. abscisa – lungimea de unda. nifedipin . acidul nefiind ionizat B. Tranzitiile de tip d-d*: A.lungimea de unda C.A. sunt insotiti de o absorbtivitate mica C. punctul de solidificare al unei substanţe medicamentoase E. ordonata . este o lampa cu fir de wolfram B. 225 . tranziţii de tipul sigma – pi* . permanganat de potasiu C. puritatea unei substanţe medicamentoase C. ordonata – absorbanta 1828. Următoarele substanţe medicamentoase pot fi dozate în UV. ordonata . abscisa – lungimea de unda. sorbitol. abscisa – numarul de unda. ordonata – absorbanta B. pH = 5. fenilbutazon . pH = 2. lungimea de undă B. transmitanţă E. cantitatea de substanţă activă 1826. abscisa – transmitanta. Un spectru UV-VIS poate furniza informaţii despre: A. numărul de undă 1825. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm 1831. tenoxicam E.transmitanta E. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe: A. ordonata . se produc in domeniul UV D. identitatea unei substanţe medicamentoase B. se produc in domeniul VIS 1832. cand predomina forma moleculara pura. absorbanţa molară D.

capabile să determine apariţia benzilor de absorbţie în spectrofotometria în ultraviolet şi vizibil. C. Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilor existenţi într-o moleculă. electroni n. De care dintre următoarele mărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS depinde direct proporţional? A. 450 nm. gruparea carbonilică ( >C=O ). efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. E. masa molară a analitului. E. 1839. 200 nm. D. E. D. 650 nm. D. volumul soluţiei. E. electroni p. C. C. B. D. tranziţiile de tipul pi – sigma* . 226 . C. tranziţiile de tipul sigma – sigma* . B. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 ). Care dintre următoarele substanţe poate fi determinată cantitativ in solutie. 1000 nm. tranziţiile de tipul sigma – pi* . B. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului spectrat UV? Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului vizibil? 1840. C. 1838. 1841. gruparea carboxilică ( -COOH ) . 300 nm. înveliş electronic închis. tranziţii de tipul n – pi* . D. papaverina . D. 1835. Care din următoarele grupări funcţionale pot determina tranziţii electronice de tipul pi – pi* ? A. tranziţiile de tipul n – pi* 1836. D. hidrocortizona . E. direct prin metoda spectrofotometrică în domeniul vizibil (400 – 800 nm) ? A. 340 nm. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. absorbtivitatea. electroni pi. gruparea nitril ( -CN ) . Care dintre următoarele afirmaţii este corectă? A. C. tranziţiile de tipul pi – pi* . efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici. 1834. vitamina B12 . concentraţia molară a analitului. E. efectul hipercromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. gruparea terţ-butil ( -C(CH3)3 ) . D. B. prezintă importanţă analitică in controlul medicamentelor? A. 500 nm. B. D. E. E. 200 nm. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici. B. la tranzacţii electronice se disting următoarele tipuri de electroni: A. B. Care dintre tipurile de tranziţii. A. C. C. tranziţii de tipul pi – pi* . rifampicina . B. densitatea soluţiei. A. electroni sigma. fenobarbital 1837. E.C. 650 nm. tranziţii de tipul n – sigma* . 600 nm.

Inregistrarea spectrelor in UV .Beer sunt corecte: A. C.VIS: A.pi* 1847. D. Inregistrarea spectrelor in UV . monografiile din FRX prevad: A. 1843. Dozarea metalelor alcaline si alcalino-pamantoase din forme farmaceutice E. Tranziţiile electronice sunt legate de următoarele forme de energie: A. se face in solutiile analitilor in apa pura pentru analiza indiferent de substanta 227 . Tranzitii electronice n . E. zgomotului de fond al multiplicatorului.01 M B. energie electrică. este o problema de mare importanta in determinarea substantelor medicamentoase B. Efectuarea determinarilor la temperatura de 20 ± 0. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice D. Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert . energie calorică. Analiza structurala bazata pe recunoasterea unor grupari cromofore B. B. C. coloana de separare. 1844.1842.5 °C in cuve de 1 cm. B.sigma* E. Studiul unor procese chimice in solutie C. Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din UV-VIS de catre un compus organic? A. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0.VIS: A. manevrelor greşite din timpul analizei. Absorbtivitatea molara 1849. Orice spectrofotometru UV-VIS are în constituţie următoarele părţi mai importante: A. Identificarea formelor polimorfe 1850. Spectroscopia in UV se poate aplica la: A. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert . Concentratiile solutiilor sunt specificate in monografia respectiva C. Natura solventului nu influenteaza determinarile E. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de unda E. nu are nici o relevanta in determinarea substantelor medicamentoase C. energie de rotaţie. Tranzitii electronice sigma .) D. Tranzitii electronice n . 1845. pH-ul nu influenteaza determinarile spectrofotometrice in sisteme acido-bazice 1848.pi* D. Tranzitii electronice pi . detector. energie de vibraţie. preparării defectuoase a soluţiilor. C. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0. procelor de reflexie şi difuziune apărute pe parcursul optic al spectrometrului.sigma* B. sistem dispersiv combinat cu monocromator.Beer 1846. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromatice E.r. este foarte importanta pentru dozarea substantelor medicamentoase D. zgomotului de fond al sursei luminoase. sursa de radiaţii. D. Natura solventului D. E. Concentratia solutiilor C. B. daca nu se prevede altfel B.01 M C. FRX prevede in cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS: A. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de derivata transmitantei 1851. energie magnetică. In cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS. Lungimea de unda la care se face determinarea B.pi C. E. Scala absorbantelor se verifica si se etaloneaza cu o solutie de permanganat de potasiu (s. În spectrometria UV-VIS cauzele erorilor datorate aparaturii pot fi: A. D agitator magnetic. Conditiile de pH cand e necesar E. Tranzitii electronice sigma . Determinarea valorii pKa D.

-NH2 pentru amino D. 185 .2. Domeniul spectral UV-VIS este alcatuit din: A. 0. alegerea solventului pentru solutia substantei de analizat nu este de o importanta covarsitoare C. pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna apa B. Selectati enunturile corecte: A. -NO2 pentru nitro C.700 nm D. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C.5. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 1854. vizibil. alegerea solventului este dificila deoarece solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ D.75 . apa absoarbe la 700 nm deoarece este un solvent special 1852. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari B.VIS se aplica in domeniul spectral: A.apropiat. 700 . se verifica prin metoda celor mai mici patrate C. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS) stau gruparile cromofore A. efectul hipsocromic consta in cresterea intensitatii benzilor de absorbtie B. apa absoarbe la 200 nm E. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D. vizibil apropiat cuprins intre 300-400nm B.400 nm B. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari D. -COOH pentru amino B.. -NOH pentru oxima E. ultraviolet indepartat cuprins intre 800-1100nm 1859.VIS este cuprins intre 700 si 1100 nm E.VIS: A. a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini 1860. in practica analitica. -NO pentru oxima 1856. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 1857. Spectrofotometria in UV . reactia de halocromie consta in aparitia carbocationilor. ultraviolet foarte apropiat. regula Woodward-Feiser stabileste o corelatie intre strucutura chimica si pozitia benzilor de absorbtie C. solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasa 228 . nu se pot analiza in UV-VIS C. ultraviolet apropiat. se verifica prin metoda regresiei neliniare simple 1858.5 .VIS este utilizata mai ales pentru identificare D. cuprins intre 185-400nm C. 400 . efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D. daca substatele de analizat sunt insolubile in apa. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C.1100 nm 1853.B. spectrofotometria UV . domeniul spectral UV utilizat este domeniul UV . in practica analitica domeniul spectral VIS utilizat este cuprins intre 380 si 780 nm C.0 microni E. se verifica prin metoda celor mai mari patrate D. se verifica prin metoda regresiei liniare simple E. Sunt adevarate afirmatiile: A. cuprins intre 200 si 380 nm B. spectrofotometrele ofera spectrele electronice ale substantelor analizate 1855. cuprins intre 100 -185nm D. Pentru determinarile cantitative in spectrofotometria UV . Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. in practica analitica domeniul spectral UV . 2. este recomandabil sa se stabileasca o curba de calibrare B.5 micrometri C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici E. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari E. regula Woodward-Feiser nu poate fi aplicata in cazul steroizilor E. cuprins intre 400-700 E. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici B. Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru realizarea spectrelor UVVIS: A. Care sunt afirmatiile corecte: A.

) B. absorbtivitatea E. acesta este intotdeauna apa distilata 1869. o sursa de radiatii cu lampa de deuteriu pentru domeniul ultraviolet E. daca in monografia substantei nu este prevazut lichidul de compensare. pentru o substanta data are aceeasi valoare independent de lungimea de unda B. coeficientul molar de extinctie se mai numeste si absorbtivitate si se noteaza cu (a) C. cunoscand absorbanta specifica se poate calcula concentratia procentuala in substanta de analizat E.0. spectrele derivate au o rezolutie net inferioara spectrelor in absobanta C.) D. punctelor de inflexiune din spectrul de ordinul zero le corespund pe curba derivata maxime si minime B. absorbanta se noteaza cu (A) si se mai numeste si densitate optica B. concentratiile solutiilor se aleg astfel incat absorbantele sa fie cuprinse intre 0. este un procedeu potivit de amplificare si precizare a particularitatilor spectrelor D.r.r. coeficientul molar de extinctie 1864. detector. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de permanganat de potasiu (s. concentratia solutiei este de 1mol/litru D. este o masura a absorbtiei luminii la o anumita lungime de unda pentru o substanta data B. Spectrele derivate prezinta urmatoarele avantaje: A. ofera o rezolutie mai slaba decat spectrul initial D. Spectrofotometrul de absorbtie in ultraviolet si vizibil are: A. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbtivitatea molara: A. grasimea stratului de solutie a substantei de analizat este de 1m C. se utilizeaza doua cuve identice E. determinarile se efectueaza la temperatura de 20±0. absorbanta specifica B.3 . spectrele sunt cu atat mai simple cu cat creste ordinul derivatei E. absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm 1%) D.7 B. abaterea admisa de FR X pentru lungimea de unda este de ±5nm C. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de cromat de potasiu (s.5°C. amplificator si inregistrator 1868. Selectati enunturile corecte referitoare la etalonarea spectrofotometrului UV-VIS: A.005mol/l 229 . amplitudinea picurilor derivate scade cu ordinul derivatei E. reprezinta absorbanta unui strat cu grosimea de 1cm si concentratia de 1g% C. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbanta specifica: A.r.D. interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromia E. absorbanta D. este o constanta caracteristica fiecarei substante la o anumita lungime de unda D. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 10% citita in cuva de 1cm E. o sursa de radiatii cu filament de wolfram pentru domeniul vizibil B. ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul initial C. numarul de unda C. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de dicromat de potasiu (s. valoarea absorbtivitatii molare nu variaza odata cu lungimea de unda E. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 1mol/litru citita in cuva de 1cm 1865. daca nu se prevede altfel D. monocromator si cuve din sticla pentru domeniul ultraviolet D. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrometria derivata: A. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei 1863. poarta si numele de coeficient molar de exctinctie 1867. Selectati marimile caracteristice spectrofotometriei in ultraviolet si vizibil: A. absorbanta specifica mai poarta numele de transmisie 1866. cele mai utilizate in practica analitica sunt derivatele cu ordin mai mare de patru 1862. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarile spectrofotometrice: A.) C. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS: A. fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei substante 1861. solutia de etalonare este preparata in apa distilata E. solutia de etalonare este preparata in acid sulfuric 0. o sursa de radiatii cu lampa de hidrogen pentru domeniul vizibil C.

concentratia solutiilor D. daca este necesar. denumirea comerciala a spectrofotometrului cu care trebuie efectuata determinarea B. conditiile de pH in care se efectueaza determinarile E. in monografia respectiva din FRX sunt prevazute: A. natura solventului 230 .1870. In cazul in care o substanta poate fi determinata prin spectrofotometrie UV-VIS. materialul din care sunt confectionate cuvele cu care se efectueaza determinarea C.

pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de sodiu anhidru B.0005 mg / ml D. din procesul de fabricaţie B. apariţia unui precipitat solubil în acid azotic 1875. În cazul substanţelor organice.Tema nr. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0. apariţia unui precipitat solubil în amoniac E. nu prevede folosirea soluţiilor etalon E. se bazează pe reacţia dintre Ca2+ şi acidul oxalic B. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale colorate B. sensibilitatea limită a reacţiei folosite la controlul ionului clorură este mai mare de 0. FR X prevede la controlul limitei de fosfaţi prin reacţia cu molibdat de amoniu: A. soluţia etalon nu se obţine din soluţia de bază 1874. soluţia etalon se obţine prin diluarea soluţiei de bază 1879. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de amoniu E. Ionul de amoniu se pune in evidenţă: A. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu C. 11) 1871. deranjează controlul limitei de amoniu E. prevede folosirea soluţiilor etalon D. FR X prevede că: A. utilizând reacţia cu hexacianoferatul (II) de potasiu 1877. se face comparativ cu o soluţie etalon de oxalat de amoniu 1873. metalele alcalino-pământoase nu interferă metoda B. deranjează controlul limitei de amoniu D. prin formarea unui complex galben. controlul limitei de fier se realizează: A. Controlul limitei de calciu: A. prezenţa metalelor grele in proba de analizat nu interferă metoda C. indiferent de pH E. conform monografiei "Controlul limitei de fer în substanţe organice" C. din materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu în mediu alcalin D. ionul clorură nu este considerat o impuritate B. prin reacţia cu reactivul Nessler B. conform monografiei "Controlul limitei de fer" B. în mediu acid C. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale incolore C.001 mg / ml C. soluţiile etalon în acest caz se obţin din soluţia de bază 231 . tulbureli sau precipitat alb B. apariţia unui precipitat insolubil în amoniac D. apariţia unei opalescenţe. se bazează pe reacţia între Ca2+ şi oxalat de amoniu C. reacţia de bază este diferită de cea din monografia "Controlul limitei de fer" E. ionul clorură are metoda de control a limitei similară cu cea folosită pentru bromuri şi ioduri E. apariţia unei opalescenţe. sensibilitatea limită a reacţiei limită folosite la controlul ionului clorură este de 0. prin reacţia cu reactivul Nessler. La controlul limitei de carbonaţi: A. Impurităţile anorganice in proba de analizat pot proveni (conform FR X): A. tulbureli sau precipitat galben C. prezenţa fierului. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu. Procedeul prin calcinare: A. dintr-o purificare incompletă 1876. la sărurile de metale alcalino-pământoase şi la cele de metale grele. prezenţa fierului peste 0.07 mg Ca2+/ ml E. galben-brun cu acid sulfuric 1878. prelucrând diferit proba dar reacţia de bază este aceeaşi cu reacţia din monografia "Controlul limitei de fer" D.1 mg Ca2+/ ml D. indiferent de concentraţie. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0. dintr-o conservare necorespunzătoare E. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu cristalizat D. din soluţiile etalon utilizate D.03% în proba de analizat. controlul limitei de amoniu se modifică 1872.35 Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5.

Pentru decelarea impuritatilor anorganice. carbonati D. fer D. As+5 B. nitrati E. conservare necorespunzatoare 1885. Referitor la controlul limitei de halogenuri sunt corecte afirmaţiile: A. R. procedeul de fabricatie D. cloruri B. procedeul prin calcinare D. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu? A. metode gravimetrice 1884. metale grele 1883. se prepară din soluţia de bază B.001mg/ml A. As+3 D. Pentru care dintre urmatoarele impuritati. hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric: A. amoniu C. azotati C. Soluţia etalon de arsen utilizată la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FRX): A.X prin: A.1 mg ioni/ml 232 . concentratia solutiei etalon este de 0. conţine ioni As(III) şi As (V) E. foloseste ca reactiv. calciu B. sulfati 1886. se prepară la nevoie C. Impuritatile anorganice isi au originea in: A. halogenurile sunt impurităţi anorganice D. Zn+2 E. 0. metode spectrometrice C.01 mg ioni/ml C.R. solventi C. procedeul cu acid sulfuric E. solutia etalon se prepara direct din substanta? A. 10 mg ioni/ml D. 1 mg ioni/ml B. fosfati E. NO3C. controlul limitei de ioduri nu se poate face cu nitrat de argint C. metale grele E. arsen 1888. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint în mediu neutru B. metoda de determinare E. arsen D. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform F.1880. conţine ioni As(V) 1882. se tratează în mod identic cu soluţia probă D. clorura de argint este insolubilă în amoniac (R) E. pentru care dintre urmatoarele impuritati. reactivi. zinc C. X. solutiile etalon contin: A. Al+3 1887. metode volumetrice B. Pentru care impuritate F. 0. anionul bromură nu se poate decela în concentraţie mai mică de 10g% 1881. Conform FRX. materia prima B. zinc B.

B. selen. procedeul cu dietilcarbamat de argint 1890. D. E. stibiu. 0. coloraţie galbenă. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee: A. E. anhidridă acetică şi acid clorhidric. B. Impurităţile de ioni de amoniu pot da cu reactivul Nessler. 1895. amoniu. D. 1892. acid fosforos. C. procedeul cu hartie indicator pentru arsen D. hidroxid de bariu. D. C. se obţine o coloraţie galbenă. fosfomolibdatului de amoniu. Pentru determinarea conţinutului în vapori de apă al gazelor medicinale apa reacţionează cu pentaoxidul de fosfor şi formează: A. B. Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi interferat de prezenţa impurităţlor conţinând: A. acidul oxalic. unui produs albastru. precipitat galben-brun. D. se obţin eun precipitat galben. C. B. clorura de bariu. D. Pentru controlul limitei de amoniu se utilizează ca reactiv principal: A. bariu. prodedeul cu hidroxid de bariu C. fier. 1897. unui produs galben. B. acid fosforic. procedeul cu hipofosfit de sodiu B. soluţia bazică de tetraiodomercurat (II) de potasiu. zinc. hidrogen fosforat.001 mg ioni/ml 1889. calciu. C. în funcţie de concentraţie următorii produşi: A. E. E. coloraţie albastră. acid sulfuric. B. C. C. se obţine un precipitat alb. sodiu. C. Determinarea monoxidului de carbon se poate face cu: A. un acid tribazic. 233 . fosfatului de amoniu. telur. se utilizează clorura de calciu. 1891. hipofosfit de sodiu. E. Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul limitelor de: 1894. C. 1893. coloraţie roşie. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric E. complexonul III. arsen. Controlul limitei de fosfaţi are ca rezultat obţinerea: A. B. 1896. ajutorul analizorului de radiaţii IR. A. anhidridă iodică şi tiosulfat de sodiu. unui precipitat alb. E. D. D.E. Pentru controlul limitei de sulfaţi: A. B. reactivul Nessler. E. D. precipitat alb.

tetraiodomercuratul (I) de potasiu D. procedeul cu hipofosfit de sodiu C. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt corecte: A. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de cupru 1900. impuritatile organice usor carbonizabile se determina prin urmatoarele procedee: A.E. sa fie incolore E. Antrenarea cu vapori de solventi organici 1902. onul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu ID. un acid bibazic. cu privire la limita de metale grele sunt corecte afirmatiile: A. Materiile prime B. Pentru determinarea impuritatilor de arsen. Purificare incompleta D. In functie de natura substantelor la care se efectueaza controlul. Procedeul prin calcinare B. Procedeul prin uscare D.reactivul Nessler in mediu acid 1906. sa aibe acelasi volum C. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier. sa nu fie identice 1905. Conservare necorespunzatoare E. tetraiodobismutatul (III) de potasiu C. Procedeul cu acid sulfuric C. procedeul cu hartie indicator pentru arsen E. FR X prevede: A. procente de masa C. reactivul Nessler in mediu alcalin E. % (procent) m/m D. Pentru detectia impuritatilor. Pentru detectia limitei de amoniu se utilizeaza: A.privind solutia de sus in jos B. greu solubile in mediu acid B. cupru. Conform FRX. FRX. grame B. coloratiile se observa: A. Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalon 1899. cobalt D. procedeul cu dietilcarbamat de argint 234 . pe fond negru E. sa aibe volum de 20 mL D. onul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiu E. trei procedee de detectie B. Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de sulfuri. In probele de analizat nu pot sa apara decat impuritati organice. pe fond alb D. calciu. 1901. bismut. procente de volum 1903. staniu C. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de plumb E. In toata grosimea stratului de solutie C. sa fie colorate B. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur. tetraiodomercuratul (II) de potasiu B. Eprubetele utilizate la efectuarea reactiilor de detectie a impuritatilor. trebuie: A. orizontal 1904. Impuritatile anorganice in proba de analizat pot proveni din: A. Procesul de fabricatie C. mililitru E. Metoda Karl-Fischer E. cadmiu. 1898. Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu B. Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in: A. Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina IC. procedeul cu reactiv Bougault D.

1907. La determinarea limitei de metale grele: A. solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mL B. solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mL C. se foloseste acid acetic 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu D. se foloseste acetat de sodiu 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu E. se obtine o coloratie bruna 1908. Limita de fier se determina pe baza reactiei: A. ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) de potasiu B. ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) de potasiu C. din care rezulta hexacianoferatul (II) de fier (III) D. din care rezulta hexacianoferatul (III) de fier (II) E. din care rezulta albastru de Prusia 1909. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de calciu sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu oxalatul de amoniu B. se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiu C. rezulta o tulbureala alba sau un precipitat microcristalin D. precipitatul microcristalinrezultat este solubil in amoniac si acid acetic E. precipitatul rezultat este solubil in acid clorhidric si acid acetic 1910. Determinarea limitei de zinc are la baza reactia: A. cu hexacianoferatul (III) de potasiu B. cu hexacianoferatul (II) de potasiu C. de obtinere a hexacianoferatului (II) de zinc D. de obtinere a hexacianoferatului (III) dezinc E. de obtinere a unui precipitat alb, cristalin 1911. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de carbonati sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. se obtine o tulbureala sau un precipitat alb D. precipitatul obtinut este solubil in acid azotic si acid clorhidric E. precipitatul obtinut este solubil in acid sulfuric 1912. Urmatoarele afirmatii referitoare la determinarea limitei de cloruri nu sunt corecte: A. are la baza reactia cu azotatul de argint B. proba se aciduleaza cu acid clorhidric C. se obtine un precipitat solubil in acid azotic D. se obtine un precipitat solubil in amoniac E. solutia de analizat trebuie sa aibe o opalescenta mai intensa decat a probei etalon 1913. Determinarea limitei de fosfati: A. are la baza reactia cu fosfomolibdatul de amoniu B. are loc in mediu de acid azotic C. are loc in mediu amoniacal D. se obtine o coloratie sau o tulbureala galbena E. Fosfomolibdatul de amoniu obtinut este solubil in acid azotic 1914. Determinarea limitei de azotati: A. are la baza reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic B. se obtine o coloratie violet C. solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mL D. solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mL E. solutia etalon contine 0,001 mg azotat/mL 1915. Determinarea limitei de sulfati conform FR X: A. are la baza reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mL D. solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mL E. precipitatul obtinut este solubil in acid clorhidric 1916. Care pot fi sursele de impuritati anorganice in proba de analizat? A. materiile prime utilizate in procesul de fabricatie

235

B. materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. solutiile etalon utilizate D. conservarea necorespunzatoare E. purificarea incompleta 1917. Controlul limitei de amoniu se poate realiza: A. prin reactia cu reactivul Nessler B. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in mediu acid C. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in solutie alcalina D. printr-o reactie cu formare de complex E. prin formarea unui precipitat galben-brun cu acid sulfuric 1918. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A. metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoase B. determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau absenta metalelor grele C. prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat deranjeaza controlul limitei de amoniu D. prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei de amoniu E. determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniu 1919. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in substante organice (procedeul II) sunt corecte? A. metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen B. arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsen C. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III) D. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V) E. solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia proba 1920. Controlul limitei de calciu: A. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si acidul oxalic B. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si oxalatul de amoniu C. are la baza reactia de obtinere a unui precipitat alb de oxalat de calciu D. se face comparativ cu o solutie etalon de concentratie 0,1 mg Ca2+ / ml E. se face comparativ cu o solutie-etalon de oxalat de amoniu 1921. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati sunt corecte? A. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru B. La prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariu C. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza D. se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciu E. se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariu 1922. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de cloruri sunt corecte? A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint B. clorura de argint obtinuta este solubila in apa C. In urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argint D. clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganice E. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argint 1923. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de fosfati sunt corecte? A. in urma reactiei se formeaza o coloratie albastra B. in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat galben C. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniu D. solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat solutia etalon E. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de potasiu 1924. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei de metale grele sunt incorecte? A. FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de tipul de proba B. prezenta sarurilor de fier nu interfera determinarea C. solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de sus in jos pe un fond negru D. se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumb E. se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu acid 1925. La controlul limitei de nitrati ca impuritati: A. se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidul sulfosalicilic B. ionul nitrat nu este considerat ca impuritate in materiile prime farmaceutice, ci doar in industria alimentara

236

C. in urma reactiei se formeaza un nitroderivat colorat in rosu D. se compara solutia de analizat ca si coloratie cu o solutie-etalon de ioni nitrat E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat proba-etalon

237

Tema nr. 36 Toxicomania şi dopingul
1926. Acţiunea toxică a LSD-ului: A. Se manifestă la nivelul SNC, prin efecte exclusiv deprimante B. Se presupune că poate fi explicată prin stimularea sistemelor enzimatice care transformă adrenalina în adrenocrom C. Se poate explica prin antagonismul faţă de serotonină D. Se explică prin scăderea concentraţiei de acetilcolină din creier E. Constă în embriotoxicitate confirmată 1927. Consumul cronic de canabis conduce la: A. Instalarea unei toleranţe crescute B. Instalarea unei dependenţe puternice C. Instalarea sindromului amotivational, caracterizat printr-o atitudine pasivă D. Diminuarea instinctului de autoconservare E. Creşterea în greutate 1928. Fenomenul de doping: A. Este o intoxicaţie cronică propriu-zisă B. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile să mărească performanţele intelectuale C. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile întotdeauna să inducă dependenţă psihică pronunţată D. Reprezintă utilizarea mijloacelor sau substanţelor naturale sau sintetice capabile să crească performanţele fizice E. Este o intoxicaţie acută ce reprezintă o urgenţă medicală 1929. Heroinomania se caracterizeaza prin: A. Dependenţă psihică mai redusă decât în morfinomanie B. Efect euforizant mai slab decât al morfinei C. Frecvenţă redusă a cazurilor de supradozare D. Risc de deces prin deprimarea centrilor respiratori şi edem pulmonar E. Sindrom de abstinenţă grav 1930. În intoxicaţia acută cu LSD se pot observa: A. Fenomene de depersonalizare, cu impresia de desomatizare B. Halucinaţii vizuale, cu imagini plăcute, colorate în roşu C. Tulburări în perceperea timpului şi spaţiului D. Mioză E. Tulburări cardiovasculare 1931. În intoxicaţia acută cu morfină se observă: A. O fază iniţială deprimantă B. O fază iniţială euforică însoţită de agitaţie psihomotorie C. Comă cu abolirea reflexelor D. Hipertermie E. Hipertensiune 1932. Morfinomanul se caracterizează prin: A. Faţă palidă, cu extremităţi reci B. Midriază C. Piele uscată, cu erupţii D. Secreţii abundente E. Preocuparea principală pentru procurarea dozelor de drog

1933. Tulburările cardiovasculare care se întâlnesc în tabagism sunt: A. Hipotensiunea B. Hipertensiunea C. Tahicardia D. Riscul crescut de infarct miocardic E. Torsadele de vârf 1934. Tulburările respiratorii care însoţesc tabagismul sunt: A. Edemul pulmonar

238

B. Emfizemul pulmonar C. Perforarea septului nazal D. Bronhospasmul E. Cancerul pulmonar 1935. Acţiunea "antidoping" constă în : A. Suprimarea drogului B. Efectuarea de analize de laborator C. Administrarea tratamentului D. Administrarea de doze mai mari E. Schimbarea drogului 1936. Căror categorii sociale aparţin toxicomanii: A. Bolnavi psihici B. Nevropaţi, psihopaţi, psihotici C. Tineri D. Persoane cu deficit de personalitate E. Persoane integre 1937. Cine se ocupă de problemele toxicomaniei: A. Poliţia B. Ministerul sănătăţii C. Organisme şi organizaţii naţionale şi internaţionale D. Factorii educaţionali E. Distribuitorii de droguri 1938. Dopingul (doparea) reprezintă: A. O intoxicaţie propriu-zisă B. Întrebuinţarea substanţelor naturale pentru mărirea performanţelor C. Întrebuinţarea substanţelor sintetice pentru mărirea performanţelor D. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice pentru mărirea performanţelor în vederea susţinerii unei competiţii fizice sau intelectuale E. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice ca tratament 1939. Sindromul de abstinenţă apare: A. În timpul administrării drogului B. După întreruperea administrării drogului C. În timpul tratamentului antidoping D. În timpul supradozării E. După prima doză 1940. Substanţele dopante au următoarele efecte: A. Înlătură realmente nevoia de odihnă B. Înlătură în mod artificial senzaţia de oboseală C. Oboseala este numai mascată D. Înlătură efectiv oboseala E. Înlătură stressul în mod real

1941. Toxicomania este starea de intoxicaţie : A. Periodică B. Cronică C. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog D. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural E. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic 1942. Psihodislepticele se caracterizează prin următoarele efecte comune: A. Sunt psihostimulante B. Sunt depresive ale SNC C. Produc halucinaţii D. Produc stări de depersonalizare E. Produc tulburări în perceperea normală a timpului şi a spaţiului 1943. Amfetaminele în funcţie de structură pot prezenta următoarele efecte psihoactive: A. Efecte anorexigene

239

Efecte psihostimulante SNC (amfetamine de trezire) C. Toleranta este foarte mare. Toleranta este foarte mica B. dar nu in marijuana B. B. Halucinatii auditive. In morfinomanie: A. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Traverseaza bariera placentara D. Este o politoxicomanie C. Nu se biotransforma predominant prin hidroxilare 1948. Toleranta crescuta la stimuli durerosi C. E. Efecte depresive SNC E. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate. In legatura cu THC nu este adevarat că: A. In legatura cu LSD-25. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive E. Dupa o singura administrare se inregistreaza o faza euforica. Este necesara administrarea de doze repetate E. Petidina nu induce farmacodependenta D. Petidina se biotransforma prin acetilare B. Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ cu morfina E. Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat morfina C. Efecte anticonvulsivante 1944. Amfetaminomania se caracterizeaza prin: A. Despre THC este adevarat că: A. tactile. cefalee. sunt false afirmatiile: A. Conduce la dependenta fizica puternica E. Determina dependenta psihica puternica 1949. Efectele apar dupa 30-60 minute de la inhalare B. Aduce prejudicii integritatii fizice si psihice a sportivului 1946. Este un halucinogen natural cu azot neciclic D. Se biotransforma in principal prin acetilare 1950. urmata de o faza deprimanta E.B. Dependenta psihica este usoara. Sunt prezente halucinatii tactile. Dependentul are privirea fixa si mioza C. auditive. Se biotransforma mai ales prin acetilare C. Se poate produce perforarea septului nazal 1952. In cocainomanie: A. Puternica dependenta psihica C. Este un ulei levogir D. Cocainomania se caracterizeaza prin: A. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina D. Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidinei 1945. Induce dependenta psihica puternica E. Calea de administrare este cea parenterala D. Cresterea greutatii corporale 240 . Alegeti afirmaţiile gresite: A. Exista in hasis. Sunt false afirmatiile referitoare la fenomenul de doping: A. euforie 1951. Dependenta fizica este extrem de puternica 1947. Efecte halucinogene D. olfactive si midriaza. Instalarea rapida a obisnuintei B. C. Este o intoxicatie propriu-zisa B. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala D. Substantele dopante inlatura in mod artificial senzatia de oboseala D. Este cel mai potent halucinogen B. vizuale B. Structura chimica este asemanatoare erginei C. Se absoarbe pe cale digestiva si respiratorie E.

Cannabis D. chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B. Determina tendinta de a mari progresiv dozele C. Toleranta foarte mare B. Anorexie si scadere in greutate B. Ciroza hepatica C. Induce doar dependenta fizica D. Pericolul de supradozare se mentine. A. Morfina B. Determina o toxicomanie minora B. Este inclus in lista substantelor toxice de lupta 1954. La intreruperea administrarii apare sindromul de abstinenta E. Cocaina C. dar persistenta D. dar nu in marijuana B. Administrarea se face exclusiv parenteral C. Canabismul se caracterizeaza prin: A. Dependenta psihica moderata E. Halucinatii vizuale si tactile C. LSD 25: A. Este metabolizat la un alcaloid psihoactiv din ergot B. olfactive si vizuale D. Tremuraturi ce evolueaza treptat cu crize convulsive si delirum tremens E. Este o toxicomanie majora D. LSD Efectele halucinogene sunt comune pentru următorele toxicomanii: 1961. Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare. Toleranta este foarte mica 1956. Referitor la toxicomanie este adevarat că: A. Mescalina: A. Produce dependenta psihica usoara C. Exista in hasis. Instalarea senzatiilor dorite este relativ lenta. Acetilarea micsoreaza toxicitatea 241 . Tabloul clinic al cocainomaniei include: A. Halucinatii tactile. Despre THC este adevarat că: A. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Perforarea septului nazal in cazul administrarii cocainei prin prizare 1957. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaste raioase C. auditive. In heroinomanie: A. Este cel mai potent halucinogen C. LSD 25: A. Este un anumit stadiu in biosinteza din canepa indiana D. Este un halucinogen natural cu azot ciclic B. Barbiturici E. Conduce la o dependenta fizica extrem de puternica D. Este o stare de intoxicatie B. Produce halucinatii vizuale E. Este o toxicomanie majora 1953. Prezinta embriotoxicitate D. Hipertensiune arteriala pasagera E. Traverseaza bariera placentara 1958. 1959. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica 1955. Nu are efecte nocive asupra individului 1960. Se biotransforma mai ales prin hidroxilare E. Este un halucinogen natural cu nucleu indolic E. Nu produce dependenta fizica E.D. Este identica cu peyotl D.

Dependentul are privirea fixa si mioza C. Se biotransforma in principal prin acetilare 1965. Actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare si pe jonctiunea neuromusculara B. In morfinomanie: A. Are doza letala de 0. Dependenta fizica este extrem de puternica 1963. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive precum si crizele de furie E. 1968. A. euforie 1966. Exista în hasis B. Este o toxicomanie majora D. Instalarea senzatiilor dorite de dependent este relativ lenta. 1971. tactile. Hipertensiune arteriala pasagera E.04-0. Tulburari cardiovasculare si endocrine E. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive E. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica 1970. Care dintre urmatoarele substanţe au actiune psihodisleptică: 242 . Despre THC este adevarat că: A. Stricnina B. Alcoolismul este o toxicomanie ce se caracterizează prin: A. Androgeni Substanţe active folosite în dopaj sportiv sunt: 1969. Determina moartea prin stop cardiac sau respirator E. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Toleranta este foarte mare B. Tulburari de comportament. In cocainomanie: A. Morfina E. Toleranta este foarte mica B. Pericolul de supradozare se mentine. Nu traverseaza bariera placentara D. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B. Induce dependenta psihica moderata E. Cresterea greutatii corporale D. vizuale B. Nu poate determina o intoxicatie supraacuta D. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate. chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. nevrita optica retrobulbara B. Administrarea se face exclusiv parenteral C. Canabismul se caracterizează prin: A. Polinevrita. cefalee. delirium tremens C. Hemoliza. Efedrina D. Dependenta psihica moderata E. Nicotina: A. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala D.06 g C. Amfetaminomania se caracterizeaza prin: A. insomnie.1962. Gastrite. methemoglobinemie D. hepatita subacuta pana la ciroza 1967. dar persistenta D. Halucinatii auditive. Toleranta crescuta la stimuli durerosi C. ulcere. In heroinomanie A. Prezinta o eliminare urinara marita dupa administrarea de NaHCO3 1964. Este o toxicomanie majora. Toleranta este foarte mica. Cocaina C. Dependenta psihica este usoara C. Halucinatii vizuale si tactile C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina D. Toleranta foarte mare B.

Aparatului respirator C. Nicotina C. Amfetamina. cutanata sau digestiva B. deoarece declanseaza sindromul de abstinenta. Mescalina E. Tusea tabagica 1979.A. Cancer pulmonar E. Aminele aromatice 1977. Oxidul de carbon B. Hidrocarburile polinucleare cancerigene E. Coma hipotonica E. metabolit toxic D. Efectele nocive din tabagism sunt date de următoarele substante prezente în fumul de tigara: A. SNC B. Sa se administreze insulina asociata cu neuroleptice 1978. . Pentru tratamentul intoxicatiei cronice cu tetrahidrocanabinol se recurge la: A. Sustragerea drogului E. Mucoaselor si tegumentelor 1975. Care din următoarele simptome se regasesc în intoxicaţia acută cu nicotina: A. Nicotina acţionează toxic la nivelul: A. Se absoarbe rapid pe cale respiratorie. Prin biotransformare formeaza cotinina. Arsuri la nivelul tubului digestiv. Sa se efectueze epurare gastica si renala. Opiul 1972. In tabagism pot să apară urmatoarele tulburari respiratorii: A. Edem pulmonar acut si hemoptizie D. D. Se biotransforma in proportie mica. Aparatului reproducator 1974. Spalatura gastrica B. Mecanismul de actiune toxica a cocainei consta în: A. Ficatului si pancreasului D. Tetrahidrocanabinolul D. saliva. LSD-ul C. Nicotina acţionează toxic la nivelul: A. Administrarea de carbune activat si de purgative C. Se elimina rapid prin urina. Sa se administreze nalorfina ca antidot pentru combaterea deprimarii respiratiei. Convulsii tonico-clonice B. Muschilor C. Administrarea de antidot nalorfina D. C. Emfizem pulmonar B. Internarea in clinici de psihiatrie si tratament simptomatic 1980. Cocaina D. Actiunea simpatomimetica. B. Fibroza pulmonara D. In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se recomandă: A. de 10-20% C. Sa se corecteze dezechilibrului hidroelectrolitic. Sistemului nervos extrapiramidal E. Nicotina se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati toxicocinetice: A. 243 . plamani E. insotite de dureri violente C. transpiratii. Sinapselor ganglionare D. Sistemului cardiocirculator E. Alcalinizarea urinei grabeste eliminarea renala 1973. E. Deces prin stop cardiac sau respirator 1976. Jonctiunii neuromusculare B. Edem pulmonar acut C. B. Sa nu se administreze nalorfina.

Deprimarea SNC la doze mari. C. D. E. Actiunea parasimpatomimetica.B. urmata de deprimarea acestuia. Excitarea SNC. 244 . Actiunea anticolinergica.

după o prealabilă hidroliză 1987. Identificarea IMAO se face prin: A. Accidente vasculare cerebrale D. Principalele tulburări întâlnite în intoxicaţia acută cu fenotiazine sunt: A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Millon C. după o prealabilă hidroliză C.3-dinitrobenzoic în mediu alcalin B. fenotiazide. Hidroliza esterilor incepe in intestin si se continua in sange 1989. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu acidul 2. La asocierea IMAO cu adrenomimetice sau cu tiramină pot să apară: A. Hipotensiunea 245 . Tulburările cardiocirculatorii din intoxicaţia acută cu derivaţi barbiturici sunt: A. Referitor la analiza toxicologică a derivaţiilor acidului salicilic sunt adevărate afirmaţiile: A. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu acid D. Tulburările cutanate D. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu alcalin 1983. Hipertonie musculară D. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf B. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu acid C. Diazotare şi cuplare cu β-naftol. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina. Acidul salicilic se poate izola prin electrodializă B. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina. Coma barbiturică se caracterizează prin: A. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu glicocol B. Identificarea derivaţiilor de p-aminofenol se face prin: A. Bradicardia severă B. Facies congestiv şi transpiraţii abundente 1982. Hipotensiune până la colaps C. Tulburările cardiocirculatorii E. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu FeCl3 D. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu acid glucuronic C. Edem pulmonar 1984. Tulburările neurologice C. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu alcalin 1986. Insuficienţă renală acută E. glicozide cardiotonice. Salicilamida se biotransforma numai prin hidroxilare E. Episoade hipertensive severe B. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu 1988. Pupile miotice în toate cazurile E. 37. Tulburările psihice 1985. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu hexan din mediu alcalin D. O cale minora de biotransformare este O-metilarea D. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici. IMAO. Identificarea glicozidelor cardiotonice din probele biologice se face prin: A. fără o prealabilă hidroliză D. fără o prealabilă hidroliză E. Acidul salicilic se poate purifica prin sublimare E. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă C. Legat de biotransformarea derivatilor acidului salicilic sunt false afirmatiile: A.Tema nr. Hipertermie prin mecanism central C. Diminuarea sau abolirea reflexelor B. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu săruri de Co2+ în mediu alcalin E. analgezice-antipiretice 1981. Tulburările hepatice de origine necrotică B. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu E. după o prealabilă hidroliză B. Diazotare şi cuplare cu β-naftol. Reacţia indofenolului.

Identificarea fenotiazinelor se face prin: A. Administrarea de dimercaptopropanol B. Starea de şoc pentru derivaţii cu acţiune rapidă 1990. Efectele toxice cele mai grave ale intoxicatiei cronice cu fenacetina sunt consecutive nefrotoxicitatii ei D. Epurarea renala E. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin. Care sunt reactiile adevarate in biotransformarea barbituricelor? A. Actiunea methemoglobinizanta a paracetamolului este mai mica decat a fenacetinei 1992. Produce tulburari functionale renale ducand la retentie hidrosalina si hematurie D. In cazuri de supradozaj cu paracetamol se poate instala o hepatita cu evolutie foarte grava. Scoaterea din atmosfera toxica D. Afirmatiile corecte legate de derivatii p-aminofenolului sunt: A.C. Tratamentul simptomatic 1993. uneori fatala E. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul in intoxicatia cu derivati barbiturici sunt adevarate ? A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid percloric C. pentru metaboliţii polari D. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase alcaline 1996. pentru substanţa netransformată C. Intoxicatiile acute se caracterizeaza prin coma cu deprimarea respiratorie C. Administrarea de purgativ salin C. E. pentru metaboliţii nepolari E. Care este tratamentul real in intoxicatia acuta cu fenotiazine? A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf B. In cazuri de supradozaj este puternic hepatotoxic B. Datorita consumului zilnic se poate instala intoxicatia cronica C. Hipertensiunea E. Legat de fenilbutazona sunt corecte afirmatiile cu exceptia: A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu E. Determina tulburari digestive prin mecanism iritativ si nervos central B. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu 1997.Inhiba citocromoxidaza C. Hepatotoxicitatea se traduce prin icter colstatic E. Reactii de scindare hidrolitica D. ulcer gastric si duodenal 1994. In intoxicatiile acute se administreaza ca antidot Desferalul. Epurarea renala E. Conjugarea cu cisteina 246 . Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin. N-dezalchilarea B. Provocarea poliuriei alcaline 1991. Reactii de substitutie B. Stimuleaza secretia gastrica prin actionarea unor receptori specifici B. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid fosforic D. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile: A. Reactii cu formare de ioni de carboniu. Spalatura gastrica B. Extracţiile se realizează în solvenţim organici din mediu acid. 1998. Reactii de n-oxidare C. Epurarea gastrica C. Desulfurarea oxidativa C. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase acide B. Inhiba citocromoxidaza D. Produce paralizia muschilor intercostali 1995. Reactii de oxidare si conjugare E. Legat de paracetamol sunt corecte afirmatiile: A. Administrarea de amfetamina D. Care sunt reactiile adevarate de biotransformare a antidepresivelor IMAO: A. Tahicardia uşoară D. Sunt indicate in gastroduodenite.

Conjugare E. Epurare gastrica B. Spalatura gastrica B. heptan din mediu acid. Dozarea fenotiazinelor din probele biologice se face prin: A. Extracţiile se realizează în cloroform. Izolarea IMAO din probele biologice presupune: A. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă B. Tratament simptomatic E. Hipertermie C. Hidroliza B. Parestezii E. Extracţia cu solvenţi organici. Extracţiile se realizează în cloroform. Anemie hemolitica 247 . A. Agitatie cu convulsii B. Halucinatii vizuale D. Diureza osmotica neutra D. din mediu alcalin 2000. Extracţia cu eter etilic. Tratamentul in intoxicatia cu glicozide cardiotonice consta in: A. Extracţia cu eter etilic. 2005. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile: A. Administrare de procaina D. 2002. pentru substanţa netransformată C. Hidroliza nucleului pirimidinic E. Intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice se caracterizeaza prin: A. din mediu acid E. Tulburari auditive D. heptan din mediu alcalin. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu chinhidrona şi acid fosforic C. Mioza. Oxidarea la un radical din C5 1999. pentru substanţa netransformată E. Dismutatie Biotransformarea glicozidelor digitalice se face prin: 2006. diclormetan. Hipotensiune C. Principalele semne clinice in intoxicatiile acute cu fenacetina sunt: A. din mediu neutru D. diclormetan. 2004. diclormetan.D. Spectrometrie de absorbţie atomică electrotermală D. Gaz-cromatografie cu spectrometrie de masă E. Fotofobie C. heptan din mediu acid. Extracţia cu solvenţi organici. pentru metaboliţii polari 2003. Epurare renala C. pentru metaboliţii polari D. Administrare de perfuzii cu glucoza. Spalarea mucoaselor si tegumentelor E. Tratamentul in intoxicatiile acute cu IMAO consta in: A. Tratament simptomatic. Epoxidare D. din mediu alcalin C. Scoaterea din atmosfera toxica C. Extracţia cu solvenţi organici. Extracţiile se realizează în cloroform. Cianoza B. Surditate trecatoare D. Nefrita interstitiala cu insuficienta renala E. heptan din mediu alcalin. Anorexie B. Izolarea se face prin metodologia generală B. Hidroxilare C. Intoxicatia acuta cu fenacetina se manifeste prin: A. Paraplegie 2007. din mediu acid B. diclormetan. Extracţiile se realizează în cloroform. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinonă şi acid fosforic 2001.

Sindrom confuzional. halucinatii. KCl in functie de datele ionogramei E. Aminofenazona C. Tulburari de coagulabilitate la nou nascuti 2009. Calea minora de biotransformare a fenacetinei este O-dezalchilarea urmata de conjugare C. Sunt methemoglobinizanti C. Sunt derivati ai pirazolului care pot produce efecte toxice: A. Fenazona 2014. Retentie urinara C. Actiunea toxica se manifesta la nivelul SNC (efecte excitante si deprimante) B. Chinidina si adrenalina 2011. Calea majora de biotransformare a fenacetinei este N-dezacetilarea si O-dezalchilarea B. Convulsii urmate de stare comatoasa 2010. Fac parte dintre AINS cu implicatii toxicologice: A. Cecitate 2008. Derivatii acidului lisergic B. Derivati ai p-aminofenolului 2013. Acidoza respiratorie B. Repaus absolut pentru prevenirea sincopei B. Derivati ai pirazolului C. Fenilbutazona D. La indivizii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza nu se produce methemoglobinemie si hemoliza D. Combaterea convulsiilor E. Tentative de suicid 2016. In terapia intoxicatiei acute cu fenotiazine se urmareste: A. tremor. Derivatii β-feniletilaminei D. Halucinatii D. Principalele manifestari clinice produse de dependenta barbiturica sunt: A. Acidul acetilsalicilic produce in intoxicatia acuta: A. Alcaloza metabolica C. Tratamentul insuficientei circulatorii acute D. dificultate in vorbire C. NaCl D. La persoanele normale hiperglicemie D. Care din urmatoarele afirmatii legate de derivatii p-aminofenolului nu sunt adevarate: A.E. Vertij. Lipsa sindromului de abstinenta D. Derivatii p-aminofenolului se elimina in cea mai mare proportie ca substanta netransformata 2015. In terapeutica intoxicatiei digitalice se recomanda: A. Tremuraturi B. Paracetamolul se biotransforma prin sulfo. Ibuprofenul E. Sustinerea functiei respiratorii C. Cresterea performantelor intelectuale si a capacitatii afective B. delir E. In intoxicatia acuta cu IMAO tulburarile neuropsihice se manifesta prin: A. Administrarea de atropina in cazul ritmurilor bradicardice C. Calea minora de biotransformare a paracetamolului este hidroliza cu formarea p-aminofenolului E. Provocarea emezei si lavajul gastric la pacientul in stare comatoasa B. Sunt corecte afirmatiile: A. Paracetamol B. Mentinerea starii de agitatie psihomotorie 2012. La diabetici hipoglicemie E. Actiunea methemoglobinizanta a fenacetinei este de 3 ori mai mica decat a paracetamolului 248 . Derivatii acidului salicilic E. Dupa administrarea indelungata a fenacetinei efectele cele mai grave sunt consecutive nefrotoxicitatii E.si glucurono-conjugare D. Tahicardie E.

Extracţia selectivă cu eter etilic. Hidroliza D. Purificarea extractelor organice cu sulfat de sodiu anhidru şi carbune activ E. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinona şi acid fosforic 2026. HTA 2020. Dozarea derivaţilor barbiturici din probele biologice se face prin: A. Conjugare 2021. Tegumente uscate D. Epoxidare E. Insuficienta renala acuta si edem laringian 2019. Biotransformarea derivatilor acidului salicilic se face prin: A. Reacţia cu p-benzochinona şi acidul fosforic B. Efecte de depersonalizare B. Hipertermie E. Inducerea cu usurinta a toxicomaniei E. Intoxicatii terapeutice prin supradozare D. Aratati afirmatiile corecte privind simptomatologia intoxicatiei acute cu IMAO: A. Vedere colorată în galben. Purificarea extractelor organice cu clorură de sodiu şi carbune activ 2025. cloroform sau diclormetan. Diplopie C. Intoxicatii accidentale intalnite mai ales la copii C. Reacţia Fujiwara 2018. Tulburari de auz si vedere E. Principalele manifestari clinice in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt: A. Tahicardie. Greturi cu varsaturi si diaree C. albastru sau alb 2023. halucinatii) C. Intoxicatii acute sub forma suicidului B. Aratati simptomele care apar în intoxicatia cronica cu derivatii barbiturici: 249 . Spectrometrie de absorbţie atomică şi de emisie atomică în flacără C. Tulburari hematoligice (agranulocitoza) B. Cromatografie în strat subţire E. verde. Vedere colorată în negru E.2017. Identificarea fenotiazinelor se face prin: A. Reacţia cu chinhidrona şi acidul fosforic C. Vedere colorată în roşu D. Cromatografie în fază gazoasă B. Tulburari hemoragice E. Extracţia selectivă cu eter etilic. Amblopie B. Tulburari neuropsihice (agitatie. Izolarea derivaţiilor barbiturici din probele biologice presupune: A. In intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic pot sa apara: A. Coma hipoglicemica 2024. cloroform sau diclormetan. tremuraturi. Hipertermia de origine centrala B. din mediu slab acid B. Efectele adverse pe care le produce 2022. Convulsii tetaniforme D. Hipersudoratii C. Reacţia cu chinhidrona şi hidroxidul de sodiu E. Hidroxilare C. Extracţia selectivă cu eter etilic. din mediu slab bazic C. cloroform sau diclormetan. Reacţia cu p-benzochinona şi hidroxidul de sodiu D. din mediu neutru D. Acidul salicilic si derivatii sai prezinta implicatii toxicologice prin: A. Conjugare mercapturica B. uneori criza hipertensiva D. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei Parri D. Tulburarile vizuale produse de catre glicozidele cardiotonice in cadrul intoxicatiei acute sunt: A.

Favorizarea eliminarii prin provocarea poliuriei alcaline B. halucinatii B. scaderea secretiei gastro-intestinale C. delir B. Ginecomastie 2033. Adrenomimetice D. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice: A. Sustinerea respiratiei si circulatiei 2031.. Reacţii microcristaline B. Simptomatologia intoxicatiei acute cu derivati barbiturici: A. Deprimare SNC B. Hipoventilatie. Efect teratogen 2034. Toxicodinamia derivatilor fenotiazinici se caracterizeaza prin: A. Sincopa cardiaca E. alimente: A. Derivaţii barbiturici se identifică prin: A. Combaterea aritmiei prin administrare de chinidina D. Moartea are loc prin paralizia respiratorie 2032. Liposolubilitatea formei nedisociate E. Produc efecte teratogene 250 . În coma se administreaza psihostimulante B. respiratie Cheyne-Stokes. Efecte toxice pot aparea în administrare concomitenta a medicamentelor IMAO cu urmatoarele substante. Spalatura gastrica urmata de administrarea de purgativ salin C. In tratamentul intoxicatiei acute cu derivati barbiturici sunt contraindicate: A. Retentie hidrica. Coma cianotica. Alimente bogate în glucide 2028. halucinatii. Administrare de KCl în perfuzie de glucoza 2035. delir. medicamente. Efect alfa-adrenolitic C. Fenotiazinele: A. Reacţii de precipitare cu sulfatul de mercur E. hipotensiune D. abolirea reflexelor E. Tulburari psihice: confuzii. aparitia edemelor 2027. ataxie E. Simptomele de debut ale intoxicatiei cu glicozide cardiotonice sunt: A. Reacţia cu chinhidrona C. Reacţia Parri 2030. scaderea capacitatii intelectuale. Combaterea bradicardiei cu atropina E. Anemie B. Fibrilatie ventriculara D. Reacţii de formare de complecşi coloraţi cu Co2+ D. Combaterea bradicardiei prin administrare de adrenalina C. hipotonie. surditate temporara C. Cantitatea de substanta ingerata D. Efect M-colinomimetic D. pH-ul suprafetei de absorbtie B. dezorientare.A. Constipatie. Barbiturice C. Etanol B. Factorii care determina nivelul plasmatic al derivatilor barbiturici sunt: A. Provocarea de varsaturi la pacientii comatosi D. tulburari de memorie. xantopsie C. Ciroza hepatica D. Biotransformare în functie de structura chimica C. Inhibarea proceselor oxidative la nivelul mitocondriilor E. Administrarea de excitanti ai SNC ca antidoturi farmacologice E. Tulburari auditive: zgomote în urechi. puls bigeminal. Euforie. Alcaloza care faciliteaza difuzia barbituricelor în tesuturi 2029. Tulburari psihice. Alimente bogate în tiramina E. Tahicardie.

E.B. toti metabolitii rezultati fiind inactivi. D. 251 . In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA grava. C. Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva ore dupa iesirea din coma. Se biotransforma in proportii reduse. In asociere cu hipnotice efectele toxice se potenteaza.

chinidina D. nucleu iohimbanic C. hiosciamină C. Ipecacuanhae radix. Alcaloizii lisergici din cornul de secară: A. morfina E. Frunzele de Atropa belladonna contin: A. Curara. lactice B. morfina D. sulfurice D. papaverina este alcaloid cu nucleu benzilizochinolinic D. Alcatuiti structura rezerpinei alegandu-va segmentele necesare din lista de mai jos: A. izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae radix et folium. acid trimetoxibenzoic (la C18) D. codamina D. fosforice C. Rauwolfiae radix. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea antispastica/spasmolitica: A. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Opium sunt corecte? A. emetina C. 38 Alcaloizi tropanici. atropina B. nucleu heteroiohimbanic B. A. papaverina B. In opiu alcaloizii se gasesc sub forma de saruri: A. meconice E. Strychni semen. pentru obtinerea unui kilogram de opiu sunt necesare aproximativ 20. Opium.Tema nr. papaverina 2043. se utilizează în hemoragii post partum D. Secarae cornutum) 2036. chelidonice 2040. opiul se poate identifica cu reactivul Marquis datorita papaverinei si cu FeCl3 datorita acidului chelidonic E. alcaloizi indolici B. radicali metoxi (la C11 si C17) 2041. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea lor antiaritmica: A. scopolamină D. cocaină 2039. narcotina Opiul contine urmatorii alcaloizi izochinolinici: 2042. Chelidonii herba. baze pirolice şi pirolidinice E. au acţiune hemoragică în teritoriul uterin C. Cocae folium. hipnotica si narcotica 2038. se mai numesc DH-derivaţi 2037. ajmalicina 2044. ergometrina C. în Opium se gasesc alcaloizi cu nucleu izochinolinic si morfinanic C. au acţiune citotoxică E. alcaloizii din grupa morfinanului au actiune analgezica. Alcaloizii morfinanici actioneaza: 252 . ajmalina E. au acţiune ocitocică B. codeina C. rezerpina B.000 capsule mature de mac B. acid trimetoxicinamic (la C18) E. scopolamina E.

acidului l-tropic 2047. cafeină E. narcotic E. Care dintre alcaloizii mentionati sunt larg raspanditi in natura si constituie precursori biosintetici pentru diferite tipuri de alcaloizi izochinolinici? A.l-tropic E. Rauwolfiae radix E. examinarea fundului de ochi D. Belladonnae radix C. glaucom B. Precizati al cui ester este hiosciamina: A. spasmolitic C. tropan-3-alfa-ol-ului B. Atropina se deosebeste de hiosciamina prin: A. aplicatii terapeutice E. hipnotic D. Extractum Belladonnae siccum C. Alcaloizii tropanici sunt contraindicati in: A. coronarodilatator 2045. Tinctura Belladonnae B. higrina E. adenom de prostata C. analgezic B. In tratamentul afectiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din: A. Belladonnae folium 2053. reticulina 2051. este produs oficinal in FR X B. actiune D. orientarea gruparii OH de la C-3 B. tebaina B. configuratia acidului tropic C. Dupa ce caractere ati recunoaste frunza de Atropa belladonna? A. acidului d. subtiri E. Opium 2048. Precizati care dintre produsele vegetale si preparatele farmaceutice enumerate sunt oficinale in FR X: A. emarginat-fidata D. Extractum Belladonnae fluidum D. configuratia radicalului metil de la atomul de azot 2049. tropan-3-beta-ol-ului C. suprimarea secretiilor 2046. ecgoninei D.A. norlaudanozolina D. nervatie reticulata 2050. alcaloizi diterpenici D. forma eliptica sau oval-acuminata B. Chelidonii herba B. tahiaritmie E. alcaloizi cu nucleu tetrahidroizochinolinic B. margine intreaga C. alcaloizi cu nucleu benzilizochinolinic C. contine alcaloizi indolici 253 . orientalina C. Marcati afirmatiile corecte referitoare la Chelidonii herba: A. Ipecacuanhae radix D. Opiul conţine: A. Belladonnae radix E. tebaină 2052.

Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate? A. este un alcaloid cu structura izochinolinica E. se obtine din capsule de Papaver bracteatum E. stimuleaza centrul respirator E. tropanolului B. ergometrina C. acidului (d. actioneaza asupra sistemului nervos simpatic B. alcaloizi de tip iohimbanic B. contine cocaina B. DH-ergometrina E. Atropina este esterul: A. ergotamina D. stimuleaza secretia gastrica C. provin biogenetic de la ornitina C. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune antispastica? A. alcaloizi de tip ajmalinic E. produce relaxarea musculaturii netede B. modifica ritmul cardiac 2062. Pentru efectul antimigrenos se folosesc urmatorii alcaloizi din Secale cornutum: A. sunt alcaloizi esteri 2060. ergosina B.C. rezerpina 2059. DH-ergocriptina D. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate? A. contine alcaloizi cu nucleu morfinanic 254 . atropina E. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune ocitocica? A. DH-ergotoxina 2057. Rădăcinile de Rauwolfia conţin: A. acidului (l)-tropic D. produce midriaza 2061. ergovalina C.l)-atropic 2058. produce scaderea secretiei glandelor exocrine D. chelidonina B. alcaloizi izochinolinici D. DH-ergotamina E. papaverina D. Care afirmatii referitoare la alcaloizii tropanici sunt adevarate? A. contine alcaloizi benzofenantridinici E. sunt biosintetizati din triptofan E. ergotamina B. Opiul: A. are actiune analgezica C. are actiune anestezica puternica D. are actiune antispastica C. alcaloizi de tip heteroiohimbanic C. emetina C. este un antispastic si colagog 2054. contine alcaloizi protoberberinici D. DH-ergocristina 2056. sunt alcaloizi eteri D. produce dilatarea pupilei D. acidului (d.l)-tropic E. alcaloizi de tip benzilizochinolinic 2055. pseudotropanolului C. sunt raspanditi in specii din familia Solanaceae B.

Notaţi afirmaţiile corecte în legătură cu specia Atropa belladonna: 255 . produc relaxarea fibrelor netede ale muschiului uterin 2068. penat-partite C. contine enzime proteolitice C. ca proteolitic E. coronarodilatator 2071. tulburari psihice E. face parte dintre alcaloizii benziltetrahidroizochinolinici D. caliciu format din două sepale caduce E. Retineti afirmatiile corecte referitoare la papaverina: A. Preparatele farmaceutice cu Rauwolfia: A. in tratamentul icterului E. frunze pubescente. Latexul proaspat de rostopasca se foloseste: A. produc vasoconstrictie periferica D. hipertensiune arteriala 2067. in tratamentul verucilor C.si menoragii E. tulpini glabre B. face parte dintre alcaloizii benzilizochinolinici E. se gaseste in Opium B. stimuleaza contractia fibrelor netede ale muschiului uterin B. se asociaza in tratamentul distoniei vegetative C. are culoare portocalie D. contine substante rezinoase E. spasmolitic C. in colica renala 2065. frunze opuse. sunt contraindicate in tratamentul psihozelor propriu-zise 2066. in tratamentul diskineziilor biliare B. se prescriu in maladii psihosomatice B. Latexul de rostopasca: A. se asociaza in tratamentul simptomatic al schizofreniei E. ca citotoxic 2072. are culoare galben-verzuie 2064. cu flori galben-aurii 2069. se asociaza in tratamentul insomniilor D. pentru eliminarea calculilor biliari C. Chelidonii herba se caracterizează prin: A. se gaseste in Capita Papaveris C. produc vasodilatatie periferica C. in hipo. Extractele de Chelidonii herba se utilizeaza: A. La utilizarea preparatelor antihipertensive cu Rauwolfia pot sa apara efecte secundare ca: A. rinita cronica B. hipnotic D. narcotic E. este un alcaloid ftalidtetrahidroizochinolinic 2070. ca antiviral D. diaree cronica D. constipatie cronica C. in tratamentul icterului B. analgezic B. se utilizeaza in metro. Care afirmatii referitoare la alcaloizii lisergici din cornul de secara sunt adevarate? A. moi la pipăit D. contine alcaloizi B. inflorescenţe umbeliforme. Alcaloizii morfinanici actioneaza: A.2063.sau atonie veziculara D.

Scopoliae rhizoma D. florile sunt grupate în inflorescenţe axilare E. magnoflorina 256 . ergocristină 2081. Papaver somniferum B. Harpagophytum procumbens E. reserpina are actiune hipertensiva. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apă C. ergometrina se indică în migrenă E. recoltarea frunzelor se face între orele 9-11 C. lochnerinic E. ergocornină E. ergotoxina E. ergocriptină C. Belladonnae radix B. ergocriptina 2077. Alcaloizi de tip iohimbanic se gasesc în: A.A. A. respectiv psihotropa D. Belladonnae folium C. Care din următoarele afirmaţii privind cornul secarei sunt corecte? A. prin hidrogenarea alcaloizilor lizergici se intensifica actiunea simpatolitica 2080. Daturae innoxiae herba 2078. ergometrina se indica în migrena E. din culturi se recoltează. Care dintre alcaloizii mentionati au actiune cardiovasculara? A. doar alcaloizii derivaţi de acid lisergic (levogir) din cornul secarei manifestă acţiune farmacologică D. prin hidrogenarea alcaloizilor lisergici se intensifică acţiunea simpatolitică 2076. ibogaminic C. iohimbanic D. ergotamină B. Rauwolfiae radix contine alcaloizi indolici de tip iohimbanic. Rauwolfiae radix este un vechi remediu egiptean C. dependent de doza administrata. în frunze conţinutul maxim de alcaloizi este atins în timpul fructificării D. uneori. Care din alcaloizii de mai jos imprimă culoare latexului de Chelidonium majus? A. codeina D. Rauwolfia serpentina C. specie anuală B. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. Secale cornutum D. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. Rauwolfia vomitoria 2075. ajmalinic B. planta întreagă 2073. serpentina C. rezerpina B. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apa C. Rauwolfia serpentina este un arbore înalt de 3-4 m cu frunze lanceolate dispuse opus si flori pe tipul 5 dispuse în umbele B. emetinic Precizaţi care din următoarele tipuri de alcaloizi nu sunt prezenţi în Rauwolfiae radix: 2074. ergosină D. tratamentul antihipertensiv cu Rauwolfia este contraindicat la bolnavii în a caror anamneza apar psihoza sau psihopatii grave 2079. Care din urmatoarele afirmatii despre Rauwolfia serpentina sunt corecte? A. lochnerinic si ajmalinic E. Alcaloizii din Secale cornutum care formează complexul ergotoxinic sunt: A. Care din urmatoarele afirmatii privind cornul secarei sunt corecte? A. Stramonii folium E. doar alcaloizii levogiri din cornul secarei manifesta actiune farmacologica D. Pentru extragerea industriala a atropinei se pot folosi urmatoarele produse vegetale: A.

berberina E. isoleucina D. morfina D. narcotina C. ergocristina E. Care din următoarele afirmaţii privind alcaloizii din Secale cornutum sunt corecte? A. sanguinarina C. de tip peptidic E. valina B. trebuie sa contina minimum 11 % alcaloizi totali exprimati in morfina E. totalul alcaloidic are efect colecistokinetic 2083. are un coninut minimum de 1 % atropina 2085. ergosina D. Enumerati aminoacizii care alcatuiesc catena peptidica a ergocriptinei: A. Din grupul alcaloizilor de mai jos alegeti pe cei prezenti in Opium: A.B. chelidonina este un alcaloid cu nucleu bezofenantridinic B. obtinut prin incizarea capsulelor imature de Papaver somniferum C. ergocriptina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. berberina B. reprezinta latexul concretizat. chelidimerina 2082. nucleul tropanic nu contine azot 2084. cheleritrina D. glaucina 2088. face parte din nucleul tropanic C. derivati de iohimban 2089. papaverina E. ergometrina C. alcaloizii de tip aminoalcool sunt solubili în apă 257 . Tinctura Belladonnae C. trebuie sa contina minimum 11 % morfina D. Ce pozitie are azotul din molecula alcaloizilor tropanici? A. Definiti opiul cu ajutorul afirmatiilor de mai jos: A. ergotamina B. leucina C. Care din preparatele farmaceutice enumerate sunt prevazute in FR X si se conserva la Venenum? A. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Chelidonium majus sunt corecte? A. fenilalanina E. laticiferele strabat numai tulpina E. de tip aminoalcool C. rostopasca apartine familiei Papaveraceae C. derivati de acetil -coenzima A B. Care din urmatorii alcaloizi din cornul de secara sunt de tip peptidic? A. se gaseste în acidul tropic E. se gaseste în catena laterala B. este comun nucleului pirolidinic si piperidinic D. Pulvis Opii et Ipecacuanhae 2086. Tinctura Ipecacuanhae E. Alcaloizii din Secale cornutum sunt: A. Tinctura Opii B. chelidonina are actiune spasmolitica D. ergocornina 2090. derivati de lizina-ornitina D. prolina 2087. Tinctura Chelidonii D. reprezinta capsulele imature ale speciei Papaver somniferum B.

administrarea prelungită sau excesul de ergometrină provoacă vasoconstricţie arterială ce poate duce la gangrena extremităţilor 258 . derivaţii acidului izolisergic (dextrogir) nu manifestă acţiune farmacologică D. acţiunea ocitocică este imprimată de dubla legătură dintre carbonii 9 şi 10 ai acidului lisergic E.C.