UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE TEMATICA ŞI BAZA DE ÎNTRBĂRI PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ SESIUNEA SEPTEMBRIE 2010 SPECIALIZAREA

FARMACIE FARMACOLOGIE GRILE/TEMA 1. Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1) 4 grile 2. Farmacotoxicologie generală (1) 3 grile 3. Antibiotice cu structura betalactamică (2) 3 grile 4. Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si 4 grile polipeptide (2) 5. Chimioterapice antibacteriene si antimicotice (2) 3 grile 6. Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice (2) 3 grile 7. Hipnotice şi tranchilizante (2) 3 grile 8. Simpatomimetice şi simpatolitice (2) 3 grile 9. Parasimpatomimetice şi parasimpatolitice (2) 3 grile 10. Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene (2) 3 grile 11. Antiacide, antiulceroase, antispastice (2) 3 grile 12. Antihipertensive, vasodilatatoare cerebrale si periferice, diuretice (2) 4 grile 13. Antianginoase (2) 3 grile 14. Antialergice (2) 3 grile 15. Antiastmatice (2) 3 grile 16. Antitusive, expectorante (2) 3 grile 17. Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice (2) 3 grile 18. Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice (2) 3 grile 19. Vitamine liposolubile si hidrosolubile (2) 3 grile 20. Hormoni sexuali şi hormoni tiroidieni (2) 3 grile TEHNICA FARMACEUTICĂ 21. Formularea si biodisponibilitatea medicamentului (6, 7) 4 grile 22. Preparate parenterale (7, 8) 3 grile 23. Preparate oftalmice (7, 8) 3 grile 24. Preparate nazale (7, 8) 3 grile 25. Suspensii farmaceutice (6, 8) 3 grile 26. Unguente (6, 8) 3 grile 27. Preparate transdermice (6, 8) 3 grile 28. Preparate rectale (6, 8) 3 grile 29. Comprimate, capsule (6, 8) 3 grile LEGISLASŢIE FARMACEUTICĂ, ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE FARMACEUTICĂ 30. Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al 3 grile medicamentelor psihotrope şi stupefiante (9, 10, 11) 31. Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică. (12, 13, 14, 15) 3 grile CONTROLUL MEDICAMENTULUI 32. Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5, 8) 3 grile 33. Metode volumetrice in controlul medicamentelor (8) 3 grile 34. Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor 3 grile (5, 8) 35. Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5, 8) 4 grile TOXICOLOGIE 36. Toxicomania si doppingul (4) 3 grile 37. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice, IMAO, fenotiazide, 3 grile analgezice-antipiretice (4) FARMACOGNOZIE 38. Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae 4 grile radix et folium, Cocae folium, Opium, Chelidonii herba, Ipecacuanhae radix, Curara, Rauwolfiae radix, Strychni semen, Secarae cornutum) (3) (in paranteze, la sfarsitul fiecarei teme, este precizat indexul bibliografic)

1

BIBLIOGRAFIE Aurelia Nicoleta Cristea , Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2009; Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de Farmacologie, sub redactia, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005; Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu, Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993; 4. Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsez-Ajtay, Toxicologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991; 5. Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si Controlul Medicamentelor, vol. 1 si 2, Ed. Interlcredo, Cluj-Napoca, 2002; 6. Sorin Leucuta, Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2 Cluj-Napoca, 2001. 7. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Tehnologie farmaceutica, Ed.Polirom, Iasi, 2001; 8. ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993; ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, Bucuresti 2004. 9. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XVII: Medicamentul, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006; 10. Legea nr. 339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 1095 din 5 decembrie 2005; 11. Hotărârea Guvernului României nr. 1915 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 11 ianuarie 2007. 12. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XIV: Exercitarea profesiunii de farmacist. Organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din România, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006; 13. Decizia Colegiului Farmacistilor din România nr. 2 din 15 iunie 2009 privind aprobarea Statutului Colegiului Farmacistilor din România si a Codului deontologic al farmacistului, publicată în Monitorul Oficial nr. 490 din 15 iulie 2009; 14. Legea nr. 266 (r. 1) a farmaciei din 7 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial 448 din 30 iunie 2009; 15. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1552 din 24 noiembrie 2004 cu privire la Regulile de bună practică farmaceutică, publicat in Monitorul Oficial nr. 1166 bis din 09 decembrie 2004. 1. 2. 3.

Decan, Prof. univ. dr. Gheorghe Ţarălungă

2

Tema nr. 1 Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1) Farmacocinetica generală
1. Care afirmatii sunt adevarate pentru administrarea intravenoasa: A. evita orice prim pasaj B. se pot administra sange si produse din sange C. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi D. nu permite administrarea de volume mari de solutie E. poate precipita o insuficienta cardiaca 2. Care din afirmaţiile referitoare la absorbţia gastrointestinală sunt adevărate: A. este influenţată de pH B. nu este influenţată de conţinutul intestinal C. bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac D. este influentată de vascularizaţie E. nu este influentata de enzimele digestive 3. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala B. acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica C. doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea D. o substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor E. insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala 4. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice: A. fenobarbitalul B. cimetidina C. eritromicina D. rifampicina E. cloramfenicol 5. Efectul primului pasaj hepatic: A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament B. poate limita administrarea orala a unui medicament C. poate fi compensat prin cresterea dozei D. poate determina activarea unor compusi E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin 6. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate: A. sublingual B. oral C. intrarectal D. intravenos E. intraarterial 7. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice: A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale 8. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin: A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37°C; B. administrare dupa masa (pe stomacul plin); C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante; D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol); E. folosirea de comprimate retard. 9. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori: A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH; B. suprafata foarte mica de absorbtie; C. suprafata foarte mare de absorbtie;

3

D. existenta unei vascularizatii reduse; E. existenta unei vascularizatii abundente. 10. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt: A. cele fiziologice; B. cai speciale; C. cai utilizate numai pentru medicamente; D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si devenite inutile; E. atat cai fiziologice cat si cai speciale. 11. Calea intravenoasa ofera posibilitatea: A. introducerii substantei active direct in sange; B. aparitiei rapide a efectului; C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului; D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga; E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta. 12. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea? A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila; B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange; C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie; D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune; E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila. 13. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica? A. rifampicina; B. disulfiramul; C. fenobarbitalul; D. imipramina; E. neostigmina. 14. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia? A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare; B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular; C. concentratia mare a substantei medicamentoase; D. circulatia bogata la locul de absorbtie; E. suprafata mare de absorbtie. 15. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor? A. absorbtie rapida; B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate; C. face posibila administrarea de substante iritante; D. este conditionata de hidrosolubilitate; E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic. 16. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin: A. cresterea diurezei; B. diminuarea diurezei; C. acidifierea urinei; D. favorizarea reabsorbtiei tubulare; E. alcalinizarea urinei. 17. In etapa de transport a substantelor active in sange: A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma; B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele plasmatice; C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera; D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata; E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata. 18. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism: A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele; B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele; C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;

4

D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea; E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea. 19. Inductia enzimatica: A. apare la orice doza; B. apare numai la o anumita doza de inductor; C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia; D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia; E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia. 20. Medicamentele administrate parenteral: A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.), subcutanata (s.c); B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.); C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului; D. trebuie sa fie obligatoriu sterile; E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa. 21. Rinichiul este calea de excretie: A. pentru foarte multe medicamente; B. pentru un numar mic de substante; C. pentru substante sub forma hidrosolubila; D. pentru substante sub forma liposolubila; E. pentru substante insolubile. 22. Administrarea sublinguală are următoarele avantaje: A. permite absorbţia moleculelor puternic ionizate B. evită inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic C. permite administrarea substanţelor iritante D. este condiţionată de hidrosolubilitate E. favorizează o absorbţie rapidă a substanţei medicamentoase 23. Calea de administrare rectală a medicamentelor: A. permite o absorbţie rapidă şi completă B. evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic C. se utilizează numai pentru obţinerea unor efecte terapeutice locale D. se recomandă la bolnavii cu vărsături, leziuni ale cavităţii bucale, în pediatrie E. permite evitarea degradării principiului activ de către sucurile gastrice 24. Calea intraarterială este utilizată la bolnavii cu: A. tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice B. hemoragii acute C. edem pulmonar acut D. tulburări circulatorii periferice grave E. infarct miocardic acut 25. Care dintre următoarele afirmaţii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este incorectă A. doar forma liberă a medicamentului este difuzabilă şi activă B. legarea se face numai de albuminele plasmei C. legarea este un proces ireversibil D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard E. forma legată influenţează latenţa şi durata acţiunii medicamentului

Farmacodinamie generala
26. Care afirmatii sunt adevarate: A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la absorbtia sa 27. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate: A. efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a două functii fiziologice diferite B. adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este vasodilatator

5

asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie D. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia acida din timpul noptii E. 6 . Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator: A. antiacidele dupa masa D.solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive D.C. diureticele seara B. dar in doze mari este proagregant plachetar D. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor C. potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare B. penicilina. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie 29. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate: A. Factorii dependenţi de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt: A. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta: A. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic C. afinitatii mari pentru receptori. inseamna cresterea numarului de receptori B. starea sistemelor enzimatice E. antihistaminicele H2 de obicei seara 34. sta la baza efectului rebound 36. parasimpatoliticele la nivel cardiac B. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul vascular dar in doze mici actioneaza proagregant E. digitalicele inainte de masa E. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate: A. calea de administrare D. barbituricele la nivel cardio-vascular E. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie: A. doza C. procentul de legare de proteinele plasmatice 35. efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat 28. anticoagulante orale supradozate-vitamina K 32. sta la baza tolerantei E. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice 31. Fenomenul de up-regulation: A. structura chimica B. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe receptori diferiti E. tetraciclina-saruri de calciu C. apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi D. antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii farmacologici D. durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare 30. medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct E. potenta depinde de afinitatea fata de substrat C. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente: A. legarii de proteinele plasmatice in procent mare. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti C. antagonistii au afinitate pentru receptori B. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens B. B. cimetidina la nivelul secretiei gastrice 33. aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa C. opioidele la nivelul SNC C. fentanil-droperidol D. agonistii totali au activitate intrinseca maximă D. alcool-benzodiazepine E.

afinitate pentru receptori zero. E. activitate intrinseca maxima. morfina. C. doza maxima. eficacitate (la nivel de receptor). C. activitate intrinseca submaximala. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals 37. structura chimica. C. D. alimentatia. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate? A. C. factori patologici. activitate intrinseca maxima. D. E. afinitate pentru receptori maxima. D. doza. farmacocinetica substantei. B. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen. legaturii covalente cu receptorii. B. activitate intrinseca submaximala. afinitate pentru receptori maxima. B. activitate intrinseca maxima. D. activitate intrinseca zero. B. B. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt: A. 39. E.C. D. E. 45. manitolul. salbutamolul. E. activitatea intrinseca (la nivel de receptor). D. calea de administrare. C. 43. E. modificarea fluiditatii membranelor. E. D. activitate intrinseca submaximala. calea de administrare. 44. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament? A. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori: A. 38. D. 40. Ce proprietati au antagonistii? A. activitate intrinseca zero. B. C. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste. afinitate pentru receptori zero. B. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva. factori fiziologici. E. modificari conformationale ale unor macromolecule. ansamblul receptor-sistem efector. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism? A. B. 42. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor farmacoreceptori? A. influentarea unor enzime membranare. atropina. afinitate pentru receptori maxima. temperatura mediului ambiant. C. C. sensul depinde de structura chimica a substantei active. afinitate pentru receptori zero. B. deschiderea de canale cu schimburi ionice. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii. activitate intrinseca zero. C. adrenalina. schimbari de permeabilitate membranara. E. D. D. Ce proprietati au agonistii totali? A. 7 . Ce proprietati au agonistii partiali? A. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase) 41.

Medicamentele antagonişti competitivi au următoarele caracteristici: A. reserpina C. 48. medicamentele din aceeaşi grupă farmacodinamică au o latenţă identică B. Calitatea retard a unui medicament se datoreşte: A. prin legaturi chimice covalente. medicamentele cu legare slabă de proteinele plasmatice au o latenţă mai mare E. B. a unui complex medicament -receptor: A. au afinitate şi sunt capabile să se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agoniştilor specifici C. diminuă potenţa agoniştilor specifici prin competiţia pentru receptori E. E. Ritmul administrării unui medicament influenţează: A. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica 50. de hidrogen. Care dintre următoarele afirmaţii privind latenţa acţiunii farmacodinamice a unui medicament este(sunt) corectă(corecte): A. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard 52. D. durata efectului farmacodinamic 8 . prin legaturi chimice slabe: ionice. ca urmare a unei reactii ireversibile. B. 47. împiedicând legarea agonistului D. acetilcolina E. E. pe care doar îi blochează 54. ca urmare a unei reactii reversibile. E. C. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice precum si mecanismul interactiunii: A. van der Waals. B. diminuă până la anulare efectul maxim al agonistului specific B. C. 46. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa.E. accident trombotic. numărului de receptori ocupat de substanţa medicamentoasă D. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati. formele retard au latenta lunga. noradrenalina B. nizatidina 51. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare. C. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic. substanţele medicamentoase care acţionează prin metabolitul activ au o latenţă scurtă D. neostigmina D. calea de administrare. D. nu au activitate intrinsecă şi nu sunt capabili să declanşeze un efect la nivelul receptorilor. formele farmaceutice retard au o latenţă mai mare decât formele cu eliberare rapidă C. In privinta interactiunii medicament-receptor: A. 49. structurii chimice modificate intenţionat E. accident hemoragic. inductie enzimatica. rezultand ca efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori. D. se leagă de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific şi schimbă conformaţia receptorului. B. deplasare de pe proteinele plasmatice. formei farmaceutice C. Au o acţiune farmacodinamică indirectă: A. de obicei. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea. fara nici un fel de legatura chimica. în urgenţele medicale se utilizează medicamente cu perioadă de latenţă scurtă şi foarte scurtă 53. C. D. căii sale de administrare B. inhibitie enzimatica. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta. E. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate: A.

intensitatea acţiunii farmacodinamice C. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică cu un anumit efect maxim posibil B. timpul efectului maxim al substanţei medicamentoase E. poate fi consecinţa existenţei unor subtipuri de receptori specifici. apare ca urmare a realizării unei concentraţii mai mari de medicament într-un anumit ţesut. este proprietatea unui medicament de a influenţa un teritoriu cât mai limitat din organism E. Selectivitatea unei substanţe medicamentoase: A. în anumite ţesuturi C. se exprimă prin dozele eficace 9 . secundar unei permeabilităţi crescute a membranelor acelui ţesut D.B. latenţa efectului farmacodinamic D. procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice şi tisulare 55.

se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate E. poate apare la nitratii organici E. fenomene de up-regulation B. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi 57. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii 63. este un raspuns anormal la un medicament B. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor B. are la baza enzimopatii E. necesita marirea dozei 10 . sindromul extrapiramidal la neuroleptice D. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor C. reactiile alergice E. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor B. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil 59. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice: A. Idiosincrazia: A. Instalarea obisnuintei implica: A. respecta relatia doza-efect B. vitamina D 60. scaderea eliminarii E. inhibitie enzimatica D. cloramfenicolul C. Efectul rebound: A. uscaciunea gurii la atropina B. poate fi data de fenomene de up-regulation E. 2 Farmacotoxicologie generala 56. preparatele pe baza de fier E. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor C. are la baza fenomene de up-regulation D. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide: A. Fenomenul de toleranta: A. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata C. tulburarile auzului produse de aminoglicozide C. este ireversibila C. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare: A. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice E. poate fi data de inductia enzimatica D. opioidele B. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina D. are la baza un efect down-regulation D. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice: A. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului D. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici B. este o forma de toleranta acuta B. scaderea efectului in timp 64.Tema nr. Obisnuinta: A. pot imbraca forma socului anafilactic C. apare dupa administrari repetate D. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor 61. ototoxicitatea 58. este intoleranta congenitala C. diminuarea absorbtiei C. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit 62. tetraciclina D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective E.

folosirea unei cai de administrare nepotrivite. 66. nedorite. D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente. sulfamide antidiabetice. D. D. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta psihica? A. toxice. E. benzodiazepine. E. anomalii morfologice. provocate numai de dozele mari. retinoizi (izotretinoina. imipramina. contraceptivele orale. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la fat sau nou nascut si sugar: A. clemastina. D. 73. etretinat). deficitul organelor de epurare (ficat. manifestate la doze eficace terapeutice mari. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic.65. B. E. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic. alcoolul etilic. B. C. E. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea concentratiei plasmatice). C. acenocumarol). E. C. 70. 11 . D. E. Efectele (reactiile adverse) sunt: A. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala: A. B. medicamente anorexigene amfetaminice. defecte fiziologice. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic? A. cloramfenicolul. 69. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si dependenta fizica? A. C. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut si sugar: A. C. 71. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte? A. B. sunt independente de doza. anticoagulante cumarinice (warfarina. beta-adrenolitice. malformatii. apar datorita unor particularitati farmacocinetice. C. C. 68. C. carbamazepina. acidul acetilsalicilic. B. barbiturice. favorizate de tratamentul prelungit. cocaina. Efectele adverse teratogene sunt: A. anticoagulantele cumarinice. neostigmina. opioide. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa. saruri de litiu. rinichi). E. E. B. paracetamolul. derivati de vitamina A. C. reactii nocive (daunatoare). teofilina. D. morfina. B. B. neuroleptice. 72. morfina: B. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala. D. 67. D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural. amfetamina.

B. dependenta fizica. C. E. este o enzimopatie manifesta. impune necesitatea continuării administrării medicamentului pentru a evita apariţia tulburărilor specifice sindromului de abstinenţă B. Efectele secundare sunt: A. C. B. Farmacodependenţa fizică: A. este favorizata de un teren imunodepresiv. corticoterapie iv 12 . mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica). tahifilaxia. prezinta o relatie gradata doza-efect. toleranta. La un bolnav cu şoc anafilactic se va utiliza: A. lipseste relatia gradata doza-efect. 75. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism. constă în apariţia unor modificări comportamentale care reclamă imperios administrarea medicamentului C. suferinte fetale. B. C. este datorata unor particularitati genetice innascute. cautate in farmacoterapie. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele: A. individuale. E. 74. B.D. uneori efecte dorite. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite: A. B. tetraciclina D. E. tolbutamida C. se evidenţiază numai la întreruperea administrării medicamentului sau la reducerea importantă a dozelor sale D. constă în diminuarea progresivă a intensităţii efectului farmacologic prin administrări repetate la intervale scurte de timp 82. dependenta psihica. prezinta un titru ridicat de anticorpi. 80. survine ca urmare a saturării unor receptori E. ampicilina. E. B. 77. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la medicamente sunt: A. efecte dismorfogene. C. Care dintre următoarele medicamente pot produce accidente obstetricale: A. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica). acidul acetilsalicilic. gentamicina E. D. penicilina G. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament. anormal calitativ sau cantitativ. terbutalina 81. procaina. C. D. D. D. psihotoxicitatea. accelerarea biotransformarii. E. indometacina B. E. D. 76. D. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica. C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice. atropină iv B. mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana). efecte nedorite (de obicei). E. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente): A. 78. 79. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor). Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt: A. adrenalina.

amoxicilina B. meprobramat E. diazepam 84. litiul B. Printre medicamentele care pot declanşa reacţii adverse autoimune se numără: A. adrenalină iv E. salbutamol aerosoli D. sunt independente de doză B. ondansetron B. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament 13 . ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor B. prezenţa lor este frecventă în condiţiile administrării orale a medicamentelor D. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numără: A. poate merge până la dispariţia efectului farmacologic E. metoclopramida 89. aspirina E. bromocriptina E. Pot suprima lactaţia: A. contraceptivele orale D. tiouracil E. aspirina 87. Toleranţa cronică la medicamente (obişnuinţa) constă în: A. în doză constantă D. reserpina D. intensitatea şi frecvenţa lor cresc cu doza E. necesitatea creşterii dozei de medicament pentru obţinerea aceluiaşi efect farmacologic C. au o incidenţă mai mare la indivizii cu teren atopic 86. contraceptivele orale C. Pot provoca dependenţă psihică: A. este reversibilă D. teofilină iv 83. Tahifilaxia are următoarele caracteristici: A. carbimazol 85. se instalează pentru un medicament şi se repercutează asupra unui alt medicament 91. Printre medicamentele contraindicate în cursul alăptării se numără: A. bleomicina B. furosemidul B. montelukast C. eritromicina D. se instalează cu intensităţi variate pentru diferitele efecte ale unui medicament C. cloramfenicol D. amfetamina D. neomicina C. neomicina B. Printre medicamentele proscrise la gravide datorită riscului teratogen se numără: A. dietilstilbestrol E. carbimazol C. alfa-metildopa C. Precizaţi afirmaţiile corecte cu privire la reacţiile adverse de tip alergic: A. metotrexat 90. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrării sale repetate. apare între medicamentele care acţionează pe acelaşi substrat reactiv B. acidul valproic C.C. sunt încrucişate pentru compuşii înrudiţi structural C. izoniazida D. fenitoina E. halotanul 88.

Care dintre medicamentele enumerate declanşează şoc anafilactic? A. ranitidină C. tiouracili D. Reduc capacitatea fagocitară a leucocitelor: A. corticosteroizi 95. paracetamol 96. gentamicina 98. Sunt medicamente methemoglobinizante: A. tetracicline C. penicilina G B. penicilină B. tetracicline D. lidocaina D. ampicilina E. paracetamolul B. curba frecvenţei de distribuţie a vitezei de acetilare bimodală la izoniazidă D. penicilina G sodică B. cu excepţia: A. ampicilină E. ampicilina C. totalitatea semnelor de sevraj observate după oprirea administrării medicamentului 92. Tipuri de idiosincrazie cu manifestări farmacodinamice: A. aspirina E. Citoliza hepatică apare la: A. Anemia hemolitică imună poate să apară la: A. deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitară D.3 ori mai mare la acetilatorii lenţi B. concentraţii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la acetilatorii lenţi C. izoniazidă B. cimetidina B. Următoarele medicamente produc polimiozite cu mialgie. polimixina E. beta-adrenoblocante D. neuroleptice fenotiazine 97. polimorfismul acetiltransferazelor hepatice 99. fenilbutazonă E. paracetamol D. dextranii 94. cloramfenicol C. Care dintre următoarele medicamente pot da frecvent reacţii alergice? 14 . inducţie de ALA-sintetază E. fenacetină 93. streptomicina E. cloramfenicolul C. neomicina D. sulfonamidele D. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii lenţi 100. contraceptive orale E.E. Medicamente contraindicate în timpul alăptării: A. D-penicilamina 101. T 1/2 al izoniazidei de 2 . Tulburări în reacţia metabolică de acetilare determină: A. deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitară B. rifampicină C. reacţii adverse mai frecvente la acetilatorii lenţi E. hemoglobinopatii C. cloramfenicol B. sulfonamide C.

Sunt consecinţa acţiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor C. antidepresivele triciclice E. existand o relatie gradata doza-efect B. Penicilina G 103. Penicilina G B. Şocul anafilactic la peniciline D. dozele obişnuite au efecte toxice E. ß-adrenoliticele C. pentru desensibilizare D. Continuând tratamentul cu substanţa incriminată sub supraveghere strictă medicală 110. Suxametoniu C. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic D. Hemisuccinat de hidrocortizon 102. Pot produce efect rebound la întreruperea bruscă a administrării: A. C. Sunt reactii adverse dependente de doza.). Prin administrare de adrenalină pentru a combate manifestările simptomatice B. Întreruperea bruscă a tratamentului E. Mecanismele implicate în apariţia imunodeficienţei latente sunt: A. Inhibarea sistemului enzimatic producător de peroxid de hidrogen E. Fenomenul de "down regulation” C. Tratamentul reacţiilor adverse grave de tip alergic se face: A. care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente.A. Prin administrare de corticosteroizi i. Prin oprirea imediată a administrării medicamentului incriminat E. Hemoliza indusă de deficienţa G-6-P-DH B. pentru efectul antialergic şi imunosupresor C. Sunt reacţii adverse de tip idiosincrazic: A. Stimularea mitozei limfocitare 105. Fenomenul de "up regulation” B. metil-xantinele 106. Acţiune hipoplazică medulară B. Izoniazida D. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi. Apneea toxică la suxametoniu C. Inducţia enzimatică D. Loratadina D. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune E. Sunt reactii neobisnuite. Piracetam E. Clorhidrat de procaină C. în functie de bolnav sau de medicament. Crizele de porfirie hepatică după administrarea de inductoare enzimatice E. Sensibilizarea la medicament 109. mai ales pe cale parenterala (i. Sunt independente de doza. Apar atunci când. Sindromul de abstinenţă la întreruperea morfinomimetelor 108.v. Apar la o parte din indivizii trataţi cu doze terapeutice de medicamente 104. alfa-adrenomimeticele B. in urma supradozarii D. Sunt efecte secundare apărute în urma unor doze toxice (supradozări) B. Creşterea sintezei de anticorpi D. doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave 107. Sulfametoxazol B. Toleranţa medicamentoasă poate avea drept cauză: A. Diminuând treptat dozele de medicament. Efectele adverse de tip toxic: A. Efectele teratogene sunt: A. Dexametazona E. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic? A. antihistaminice H2-blocante D.v. Reducerea capacităţii fagocitare a leucocitelor C. efecte dismorfogene 15 . Reactiile adverse de tip alergic: A.

anomalii morfologice D. defecte fiziologice E. suferinte fetale 16 .B. malformatii C.

Realizează concentraţii sanguine mici D. Sunt peniciline de depozit: A. C. E. În infecţii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomandă: A. B. 17 . Se administrează ca soluţii preparate în ser glucozat E. lues (sifilis). este stabila in mediul acid. D. Se administrează şi sub formă de perfuzii intravenoase C. Procain . Flucloxacilina E. este incompatibila cu alcoolul. este inactivata in mediul bazic. Cefoperazona B. Carbenicilina B. Prezintă eliminare urinară lentă B. Ampicilina E. Carbenicilina D. Benzilpenicilina potasica: A. scarlatina. Oxacilina D. Benzatin-benzil penicilina D. Pot fi administrate şi intraarticular 114. Meticilina 112. Sunt rezistente la betalactamaze: A. Carbenicilina D. Benzatinpenicilina este indicata in: A. Fenoximetil penicilina E. se administreaza parenteral. se administreaza pe cale orala. Ampicilina C. Ampicilina B. C. Ticarcilina C. 3 Antibiotice cu structura betalactamică 111. meningita meningococica. Combinatia amoxicilina-acid clavulanic 118.benzil penicilina E. Cloxacilina 117. Oxacilina C. Sărurile de sodiu şi potasiu ale penicilinei G: A. Eliberează lent benzilpenicilina C. Fenoximetil penicilina C. Amoxiclina B. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze: A. Au spectru de activitate extins şi pe enterobacterii E. Carbenicilina 115. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A. 119. Piperacilina D. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa: A. angine. Benzilpenicilina B. septicemii. Cloxacilina E.Tema nr. Oxacilina 116. B. Penicilinele retard: A. E. D. Se injectează intramuscular şi intravenos din soluţii preparate în ser fiziologic B. Bacampicilina C. Se administreaza şi sub formă de injecţii intramusculare D. Pot fi utilizate în sifilis 113.

piperacilina + tazobactam. E. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte: A. D. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate? A. D. amoxicilina + acid clavulanic. Oxacilina: A. ampicilina E. B. cefazolina. C. cefalotina. dupa preparare extemporaneu. E. amoxicilina. carbenicilina + tazobactam. E. ampicilina + sulbactam. B. 126. E. oxacilina. cefradina. C. cefalexina. B. cefsulfodina. C. cefamandol. C. acidul clavulanic. E. B. are spectru ultralarg de actiune. oxacilina + acid clavulanic. 128. cefalotina. 127. D. D. este o penicilina de semisinteza. se administreaza oral sau parenteral. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu: A. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt: A. C. Peniciline active pe proteus si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt: A. 124. ticarcilina 129. 123. C. se concentrează în bilă 18 . protes vulgaris. D. B. gonococ. este rezistenta la aciditatea gastrica. D. stafilococ auriu. E. fenoximetilpenicilina. singura in seringa. pastrata la + 4 °C. B. D. ticarcilina. treponema. B. C. 122. piperacilina. cloxacilina. oxacilina. cefadroxil. B. Inhibitori de beta-lactamaza sunt: A. C. 121. ticarcilina. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde: A. Ampicilina are următoarele proprietăţi: A. sulbactam. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza: A. carbenicilina. este rezistenta la penicilinaza. E. streptococ hemolitic. maximum 24 ore. C. B.120. asociata in seringa cu alte medicamente. tazobactam. 125. E. in solutii pefuzabile cu pH acid sau alcalin. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam) D. ceftazidina. cefapirina D.

este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei D. epurare predominent hepatică B. Ampicilina: A. se administrează oral şi parenteral B. are absorbţie bună digestivă B. Amoxicilina: A. cefotaxim C. lues E. Sunt antibiotice bactericide numai în faza de multiplicare a bacteriilor: A. vancomicina E. este indicată în profilaxia de durată a infecţiilor streptococice 132. cefuroxim D. gentamicina B. are durată lungă de acţiune (12-24 ore) D. are efect bactericid E. are risc alergizant redus C. cefazolina B. Ampicilina are următoarele proprietăţi: A. ampicilina 137. profilaxia reumatismului articular acut B. produce frecvent reacţii alergice E. ceftriaxonă E. se administrează exclusiv parenteral C. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la oxacilină sunt corecte: A. se administrează în infecţiile aparatului respirator 138. este inactivată de sucul gastric C. liposolubilitate mare E. Benzatinbenzilpenicilina are următoarele caracteristici: A. eliminarea urinară este întârziată de probenecid 19 . se administrează exclusiv oral B. prezintă rezistenţă la penicilinază C. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei 130. cefoperazonă 135. dizenterie bacilară 133. prezintă acţiune bactericidă în faza de multiplicare şi parţial în faza de repaus a bacteriilor E. este rezistentă la sucul gastric acid B. pielonefrită colibacilară C. este activă în infecţiile ţesutului cerebral E. cicloserina C. este inactivată de sucul gastric C. Benzatinbezilpenicilina este indicată în: A. rifampicina D. toxicitate redusă C. acţiune bactericidă numai în faza de multiplicare a bacteriilor 134. este un antibiotic cu spectru larg D. spectru de activitate mai larg decât al benzilpenicilinei D. se concentrează în bilă 131. prezintă un efect bactericid în faza de multiplicare şi repaus a bacteriilor B.B. produce rareori reacţii alergice C. este contraindicată la bolnavii alergici la penicilină G 136. structură beta-lactamică D. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generaţia a treia: A. meningită meningococică D. se elimină predominant netransformată prin urină D. este acido-rezistentă E. eliminarea renală este întârziată de probenecid D. Cefalosporinele au următoarele caracteristici generale: A.

Cefalexina E. deoarece absorbţia este mult diminuată în prezenţa alimentelor 145. ampicilina C. cloxacilina D. Are spectrul de activitate asemănător cu al ampicilinei B. Cefsulodinul are acţiune foarte intensă pe Pseudomonas D. Ceftazidima se absoarbe bine la administrare orală 147. carfecilina D. Eliminarea ei renală este întârziată de probenecid E. Necesită administrarea înaintea meselor. bacampicilina B. cloxacilina D. cefoperazona 144. amoxicilina D. oxacilina 142. ampicilina C. Este activă pe stafilococul penicilinazo-pozitiv D. penicilina G B. Cefamandolul B. Care dintre antibioticele cu structură beta-lactamică au spectru antibacterian larg? A. amoxicilina E. carbenicilina 143. ticarcilina D. Având acţiune mai intensă decât ampicilina. Cefuroxima axetil D. B. Se absoarbe limitat din tubul digestiv. Cefoperazon difuzează bine în LCR.E. feneticilina E. nafcilina E. amoxicilina E. benzilpenicilina B. carbenicilina C. Care dintre peniciline sunt active în infecţiile cu Pseudomonas şi Proteus? A. meticilina 141. procain benzilpenicilina C. Care dintre antibiotice cu structură beta-lactamică se absorb pe cale orală? A. Este penicilinazo-rezistentă B. nu are capacitate alergizantă 139. Care dintre următorii compuşi sunt peniciline de depozit (retard): A. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? A. În ţesuturile inflamate difuzibilitatea ei diminuă pe măsură ce survine procesul de vindecare C. Fenoximetilpenicilina: 20 . Ampicilina: A. Ceftriaxona este indicată în septicemii şi meningite la bolnavi cu deficit al mecanismelor de apărare C. Cefoperazona 148. calea orală necesitând doze mult mai mari decât calea parenterală 146. Acţionează bactericid. nu se asociază cu inhibitori de ß-lactamază E. acţiunea fiind mai intensă decât a ampicilinei C. penicilina G B. procainpenicilina G B. Dintre cefalosporine se pot utiliza oral: A. Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ penicilinazo-secretor? A. Cefuroxima sodică C. Amoxicilina: A. Stafilococii rezistenţi la meticilină sunt sensibili la cefalosforine E. meticilina 140. benzatin benzilpenicilina E. carbenicilina C. Se asociază cu inhibitori de ß-lactamază D. fiind utilizată în meningite cu germeni gram-negativi.

oxacilina 154. carbenicilina C. spectrul antimicrobian este asemanator ampicilinei D. Eritromicina E. Sunt inhibitori de ß-lactamază: A. absorbtia orala este neinfluentata de prezenta alimentelor B. deoarece nu are acţiune nefrotoxică E. în profilaxia reumatismului D. flucoxacilina C. Cefalosporine active in infectiile produse de Pseudomonas. Notati afirmatiile corecte pentru amoxicilina: A. Este foarte activă pe stafilococul producător de penicilinază B. Se utilizează în infecţii urinare sau septicemii cu bacterii gram negative 153. Ticarcilina: A. cefazolina C. eliminarea renala este intarziata la asocierea cu probenecid C. Este activă pe multe tulpini de Pseudomonas C. Se absorb bine din tubul digestiv: A. infectii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv C. sunt: A. Clavulanatul de potasiu B. fenoximetilpenicilina D. pielonefrite) E. Sulbactamul D. penicilinele: A. Benzilpenicilina G potasică C. Este instabilă în mediul acid din stomac. Aztreonamul E. dar termorezistentă C. ticarcilina B. angina streptococica D. Vancomicina D. este indicata in infectii cu germeni sensibili. ampicilina E. Notati indicatiile gresite pentru benzilpenicilina: A. Canrenoatul de potasiu C. nafcilina B. la pacienti alergici la benzilpenicilina E. Fenoximetilpenicilina E. sifilis 155. Aztreonamul C. pneumonii cu pneumococ E. Este indicată în infecţii cu streptococ. se biotransforma in proportie mica 156. Este indicată în infecţii grave (meningite. Cefalexina B. Azlocilina 151. Amoxicilina 150. pe baza sinergismului de acţiune D. oxacilina D. Sunt active pe Proteus si Pseudomonas. infectii urinare colibacilare B. Nu necesită reducerea dozelor în insuficienţa renală. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. fenoximetilpenicilina E. Procainbenzilpenicilina D. Latamoxef 152. Este insolubilă şi stabilă în mediul acid din stomac B. cefalotina B. cefsulodina 21 . Este indicată în septicemii 149.A. cloxacilina 157. Carbenicilina B. Sunt antibiotice care prezintă nucleu structural ß-lactamic: A. Se asociază cu gentamicina.

carbenicilina B. cefadroxil C. cloxacilina E. stafilococ penicilinazosecretor B. Sulfametoxazol / trimetoprim E. flucloxacilina 162. Din grupa cefalosporinelor administrate pe cale orala fac parte: A. Prezinta rezistenta la benzilpenicilina: A. cefazolina D. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala. Eritromicina/clindamicina D. cefalexina D. ticarcilina D. cefalotina B. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. ceftazidima E. cloxacilina 163. oxacilina D. meticilina E. cefadroxil B. treponema E. cefradina D. nafcilina 160. ticarcilina B. Gentamicina/ampicilina C. cefamandol 159. nafcilina D. cefsulodina E. Tetraciclina/cloramfenicol B. cefotaxim C. cefalotina B.D. cefapirina 158. streptococ piogen 161. cefalexina E. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas sunt: A. fac parte: A. cefapirina 164. enterococ D. cefamandol 165. Peniciline active pe proteus si pseudomonas sunt: A. oxacilina C. Kanamicina / Colimicina 22 . cefradina C. ceftazidina C. Meningitele produse de germeni gram negativ pot beneficia de: A. cefoperazon B. feniximetilpenicilina E. cefalotina E. Sunt asocieri antagonice de antibiotice : A. dicloxacilina C. gonococ C.

dau nefro si ototoxicitate. 174. 23 . Ampicilina D. B. Furosemidul E. Este activă pe bacili gram-negativi B. La doze mari este nefrotoxică E. Cloramfenicolul are: A. Fac parte din indicaţiile gentamicinei: A. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară C. Interacţionează cu antiacidele pe bază de ioni de calciu B. E. 4 Antibiotice din alte clase structurale: macrolide.Tema nr. C. Infecţiile cu Pseudomonas. fenicoli si polipeptide 166. Fac parte din grupul antibioticelor cu structură macrolidică: A. B. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi. Se condiţionează sub formă de soluţii injectabile D. Tetraciclinele: A. enzime pancreatice. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate? A. Polimixinele B. antiacide gastrice neutralizante. impiedica sinteza proteinelor bacteriene. D. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara. Nu se poate asocia cu betalactamine C. nu se absorb bine dupa administrarea orala. Pot fi utilizate sub formă de aerosoli C. Spectru de actiune larg B. Diritromicina E. C. tetracicline. toate au un potential toxic important. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice: A. Infecţiile stafilococice D. preparate din fier. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil. B. Pot fi utilizate în bruceloză 172. Actiune intensă pe unii bacili gram negativi D. Are structura tetraciclică 171. Gentamicina: A. Acţiune antivirală 167. Josamicina B. D. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: A. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea concomitenta de: A. Lincomicina 169. Sunt active pe Mycoplasme şi Chlamidia E. Roxitromicina D. Actiune antifungică E. la concentraţii de 4 micrograme/ml E. Actiune intensă pe bacilul tuberculos C. C. Amfotericina B 168. antispastice. 173. aminoglicozide. produse lactate (in cantitate mare). Azitromicina C. E. Cisplatina C. Infecţiile cu anaerobi B. Au toxicitate relativ redusă D. Infecţiile urinare cu Coli 170.

se absoarbe bine din tubul digestiv. E.c. B. tobramicina. B. se administreaza la 4 ore. A. E. D. C. tetraciclina. E. gentamicina. D. C. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic: A. C. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi. Comparativ cu tetraciclina. absorbtie per os buna. C. 182. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari. C. sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) urmatoarele: A. activa pe germeni gram-negativ. streptomicina. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica. concentratii active in 12 ore. D. tetraciclina Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene. kanamicina. nefrotoxicitate. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu". C. benzilpenicilina. D. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l. 177. prezinta toxicitate redusa. E. E. neomicina. absorbtie per os neinfluentata de alimente. E. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. bacitracina. 175. efect bactericid. polimixina. C. Dintre aminoglicozide. absorbtie digestiva absenta. D. E. 180. B. 179. sufera o biotransformare hepatica importanta. D. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi. polimixina. rifampicina. C. E. ampicilina. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern. aplazie medulara). B. 183. B. C. D. activa pe Pseudomonas aeruginosa.D. 181. streptomicina. B. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase? A. se elimina pe cale renala. 178. nu este activa pe cale orala. D. activa pe germeni gram-pozitiv. E. doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice: A. eritromicina. 24 . realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian. Cloramfenicolul prezinta urmtoarele caracteristici farmacologice: A. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana? A. stimulare neuromusculara. in infectii sistemice se administreaza per os. neomicina. B. D.r. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice: A. tobramicina. cloramfenicolul. 176. B. ototoxicitate. penicilina. B.). colistina E.

se fixează pe subunităţile ribozomale 30S ale bacteriei şi inhibă sinteza proteică 192. traversează uşor bariera hematoencefalică E. nu se recomandă la bolnavii cu insuficienţă renală B. antiacide gastrice C. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l. este contraindicata in insuficienta respiratorie 191. Care din următoarele medicamente antibacteriene sunt contraindicate la gravide: A. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice: A. sunt antibiotice de elecţie în infecţiile survenite la gravide 188. antispastice 187. preparate de fier E.). sunt active pe germeni cu multiplicare intracelulară C. sunt compuşi nefrotoxici ca urmare a acumulării în parenchimul renal E. fermenţi pancreatici B. sunt eliminate predominent pe cale renală în formă activă C. Tetraciclina este indicată în tratamentul următoarelor boli: 25 . se datorează eliminării renale deficitare a antibioticului B.r. Absorbţia tetraciclinei după administrarea orală poate fi diminuată prin administrarea concomitentă de: A. E. este activă pe germenii cu multiplicare intracelulară B. are o toxicitate renală ridicată D. absorbtie per os partiala. are proprietăţi inductoare enzimatice E. B. D. apare ca urmare a imaturităţii funcţionale hepatice E. fenoximetilpenicilina C. au absorbţie digestivă redusă D. prezintă alergie încrucişată cu penicilinele E. E. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. produse lactate D. fier. pot provoca atrofia nervului optic B. Aminoglicozidele: A. Sindromul cenuşiu produs de cloramfenicol la nou-născutul prematur: A. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch). absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu. se caracterizează prin hipertermie malignă 193. depozitare la nivelul musculaturii striate. se asociaza cu diuretice de ansa. Aminoglicozidele: A. este un antituberculos major C. D. oxacilina 190. realizează concentraţii mari la nivel biliar B. B. C. magneziu. variabila. inhibă sinteza proteinelor bacteriene D. se elimina in majoritate renal in forma activa. poate fi letal C. C. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor.c. 186. eritromicina D. tetraciclina B. rezistenta se instaleaza brusc. acidul nalidixic E. nu se asociază între ele datorită riscului crescut de reacţii adverse toxice 189. Gentamicina: A. calea de administrare numai injectabila. au o absorbţie digestivă redusă D. se elimină biliar în concentraţii mari C.184. 185. are o natură imunoalergică D. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici generale ale eritromicinei: A.

Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. Cloramfenicolul: A. anemie hemolitică D. tetraciclinele sunt indicate în infecţia cu mycoplasma şi chlamydia D. Se absorb bine după administrare orală B. spiramicină C. are absorbţie bună rectală B. are concentraţii pulmonare superioare celor sangiune B. Menţionaţi care dintre următoarele efecte adverse sunt caracteristice streptomicinei: A. are absorbţie digestivă bună 198. kanamicină E. ameliorează nefrotoxicitate aminoglicozidelor B. leucopenie D. are acţiune bactericidă 200. penetrează uşor bariera hematoencefalică C. tulburări vestibulare B. se absoarbe digestiv C. streptomicină D. cloramfenicol C. meningită meningococică E. tetraciclinele sunt recomandate în ultimul trimestru de sarcină şi prima copilărie E. Următoarele efecte adverse pot să apară în tratamentul cu cloramfenicol: A. alergii E. Care dintre următoarele antibiotice nu se administrează oral pentru efecte sistemice? A. tifos exantematic B.şi nefrotoxice 26 . este biotransformat la nivel hepatic D. cilindrurie 199. pigmentaţii dentare E. tulburări auditive C. tetraciclinele pot produce pigmentaţii dentare şi carii la copii 195. Sunt oto. anemie aplastică B. eritromicina E. cu excepţia: A. Aminoglicozidele prezintă următoarele proprietăţi comune: A. infecţii cu mycoplasma pneumoniae D. tetraciclinele traversează placenta şi trec în laptele matern C. ototoxicitate 202. kanamicina B. produce anemie aplastică 197. se elimină predominant renal E. acnee C. gonoree 194. Polimixina B: A. eritromicină B. prezintă absorbţie bună după injectare intramusculară D. tetraciclinele au spectru larg de acţiune B. albuminurie. creşte efectele de blocare neuromusculară ale curarizantelor E. Pătrund bine în lichidul cefalorahidian C.A. se elimină biliar E. gentamicina 196. trece greu prin bariera placentară D. polimixina B D. Colistin: A. aplazie medulară C. rosaramicină 201. nu traversează placenta C. Următoarele antibiotice sunt macrolide.

Clindamicina D. Tifos exantematic D. Difuziune bună în toate ţesuturile B. Gentamicina 27 . Lincomicina E. Aplazie medulară C. Ciprofloxacina D. Eritromicina are următoarele proprietăţi farmacocinetice: A. Infestări cu protozoare (Entamoeba histolytica) 206. Sinergism de acţiune utilizat în terapie. Bacitracina E. Gentamicina C. Concentrare în formă activă în bilă E. Paracetamolul E. Fenoximetilpenicilina 208. Prezintă acţiune de tip curarizant E. Mycobacterium tuberculosis E. Cresc efecte cloramfenicolului: A. Reacţiile adverse ale cloramfenicolului sunt: A. Penicilina G C. Corynebacterium diphteriae 210. Bordetella pertussis C. Eritromicina D.şi ototoxicitate B. Se elimină prin bilă. Salmoneloze (inclusiv febră tifoidă) B. Eritromicina 204. Kanamicina B. Care dintre antibiotice sunt active pe Treponema pallidum? A. Alcaloză metabolică 211. Polimixinele D. Traversarea barierei placentare D. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor: A. Barbituricele C. Timp de înjumătăţitre lung (peste 14 ore) 209. Enterită stafilococică severă D. Care dintre următoarele antibiotice aparţin clasei aminoglicozidelor: A. Cefalosporinele B. Traversarea barierei hemato-encefalice C. Tetraciclinele E. Tulburări la nivelul mucoaselor E. putând fi utilizate în infecţii biliare: A. Nefro. Ampicilina B. Mycoplasma pneumoniae B. Glutetimida 207. Eritromicina este antibiotic de elecţie în infecţiile cu: A. Netilmicina 205. la asocierea între ele 203. Griseofulvina C. Tuberculoză extrapulmonară la copii E. Fenitoina D. cu diminuarea toxicităţii. Benzilpenicilina B.D. Amikacina C. Cimetidina B. Pseudomonas aeruginosa D. Cloramfenicolul este antibiotic de elecţie în: A. Furosemidul E. Meningite cu bacili gram negativ sensibili C.

absorbtie digestiva inalta B. are efect ototoxic E. la doze terapeutice are efect bacteriostatic D. infectii produse de Mycoplasma D. spectinomicina este foarte activa pe gonococ 217. 70% din doxiciclina filtrata glomerular. rosaramicina este inactiva pe mycoplasme D. B. carbenicilina 215. absorbtie digestiva medie (aproximativ 30%) B. gentamicina este activa pe stafilococ D. tetraciclina realizeaza concentratii de 10 ori mai mari in bila. Notati afirmatiile corecte: A. sunt: A. doxiciclina este inactiva pe streptococul hemolitic grup A E. pneumonie cu pneumococ B. produce aplazie medulara 220. foarte activa pe gonococ C. in infectii ale tubului digestiv. comparativ cu cele plasmatice B. infectii urinare cu colibacil C. cisplatin D. Notati afirmatiile corecte pentru cloramfenicol: A. absorbtia orala este incompleta B. se administreaza oral in infectii cu germeni sensibili (enterocolite. se elimina predominant netransformata prin urina (aproximativ 80%) C. Afirmatiile corecte pentru streptomicina. este activa pe bacili gramnegativ E. spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram pozitiv: pneumococ.212. tetanii. furosemid C. se concentreaza in bila. dupa administrare intramusculara. Corynebacterium B. infectii produse de Chlamydia E. Shigella) B. ticarcilina E. concentratia serica este crescuta in insuficienta renala D. minociclina este o tetraciclina semiretard cu durata actiunii 12 ore D. creste toxicitatea teofilinei E. comparativ cu streptomicina E. Cl. stafilococ. eritromicina baza este partial inactivata de sucul gastric B. absorbtia tetraciclinei scade la asocierea cu saruri de calciu C. este antibiotic de prima alegere in infectiile cu Pseudomonas aeruginosa 213. substantele: A. cu germeni sensibili (Salmonella. spiramicina are difuziune buna in plaman. Notati afirmatiile incorecte: A. creste nefrotoxicitatea aminoglicozidelor 28 . in forma activa C. Notati afirmatiile corecte: A. infectii digestive produse de Candida albicans 218. Cresc toxicitatea renala a aminoglicozidelor. saliva si secretii bronsice C. se reabsoarbe la nivelul tubilor renali 219. Afirmatiile incorecte pentru polimixina B. pristinamicina este indicata in infectii cutanate cu stafilococ si streptococ 214. amfotericina B B. kanamicina este mai activa pe bacilul Koch. sunt: A. Afirmatiile corecte pentru eritromicina. sunt: A. tobramicina are efecte adverse acustico-vestibulare mai reduse comparativ cu gentamicina C. dizenterie) 216. nu traverseaza placenta E. este contraindicata administrarea in insuficienta hepatica D. Tetraciclinele sunt indicate in: A. anthracis. neomicina se utilizeaza oral. streptococ. este activa pe bacilul tuberculos D. clindamicina este inactiva pe Bacteroides fragilis E. este activ pe bacili gram negativ C.

Care afirmatii sunt corecte pentru Cotrimoxazol: A. Este un derivat de nitroimidazol D. Sifilisul 228. Septrin C. Se recomandă în infecţii urinare B. Clorchinaldolul B. Cliochinolul E. Clorchinaldolul 223. eruptii cutanate 229. Lambliaza C. Se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice 222. Acidul pipemidic B. Se obţin prin sinteză chimică D. Amoebiaza D. Nu fac parte din indicaţiile clorchinaldolului: A. Acidul nalidixic: A. reprezinta principiul activ din: Biseptol. Sulfadimidina E. Nu se indică în infecţii urinare E. Se utilizează în infecţii urinare şi intestinale B. Furazolidona: A. Sulfametoxazol D. Tagremin. Aparţin grupului chinolonelor: A. Sunt antiinfecţioase de origine naturală C.Tema nr. Sulfametoxazol C. Gastroenterita nespecifica E. Norfloxacina D. reprezinta fluorochinolona cu spectru larg (efect bacteriostatic si bactericid) C. interactioneaza cu saruri de aluminiu si de magneziu. Prin expunere la soare. Flumequina C. Fluorochinolonele: A. Ofloxacina D. Spre deosebire de ciprofloxacina. Apartine clasei derivatilor de chinoleină E. are efect de foarte lunga durata 29 . reprezinta asocierea dintre sulfametoxazol si trimetoprim B. Angina streptococica B. actiunea sa nu este influentata de cationi divalenti sau trivalenti D. prezinta efecte adverse la nivel digestiv. Rosoxacina 224. Poate produce anemie hemolitică la deficienţi în G-6PD C. Alegeti raspunsurile corecte pentru Ciprofloxacinum: A. reprezinta antibiotic beta-lactamic inrudit cu Flucloxacilina B. poate fi utilizat în insuficienta renală severă C. Au spectru antibacterian larg 225. Sulfamedrol 227. Nitrofurantoina E. Intră în combinaţie cu trimetoprimul: A. Este activă şi pe unele protozoare 226. precum si cefalee. ceea ce determina scaderea absorbtiei Ciprofloxacinei E. Are eliminare redusă prin fecale E. Fac parte din grupul fluorochinolonelor: A. Au absorbţie digestivă redusă B. Amoxicilina B. 5 Chimioterapice antibacteriene şi antimicotice Chimioterapice antibacteriene 221. poate produce fotosensibilizare D. Fleroxacina C.

poate fi asociat cu acidul nalidixic pentru creşterea eficienţei terapeutice C. este derivat de nitrofuran cu absorbtie redusa din tubul digestiv B. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Sulfadoxina: A. proteus 234. irită mucoasa tubului digestiv D. fiind posibil sa afecteze cartilajul osos 232. impune evitarea consumului de alcool în cursul tratamentului 236. este activ in infectii respiratorii. dezvoltă rapid rezistenţă bacteriană 237. poate irita căile urinare cănd debitul urinar este scăzut D. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Furazolidona: A. enterite. Efectele adverse produse frecvent de sulfamidele antibacteriene sunt: A. inhiba sinteza peretelui celulei bacteriene B. toxiinfectii alimentare D. shigella C. recidivante C. acţiunea lor antibacteriană este diminuată în prezenţa puroiului 30 . klebsiella pneumoniae E. are proprietăţi inductoare enzimatice 238. erupţii cutanate C. meningococ B. Furazolidona: A. se indica in infectii urinare acute si cronice. cauzate de germeni sensibili 230. colită pseudomembranoasă D. nu s-au constatat reactii de tip Disulfiram la administrarea Furazolidonei simultan cu alcool E. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la metenamină: A. poate produce sindrom lupoid E. este sulfamida semiretard B. se recomanda exclusiv in infectii urinare necomplicate si complicate E. in timpul terapiei cu Furazolidona. se indica in trahom si profilaxia holerei C. este indicat în trichomoniază D. cristalurie B. febra tifoida. acţionează ca antagonişti competitivi ai acidului paraaminobenzoic B. apnee prin efect curarizant 235. Acidul nalidixic este activ pe următorii germeni: A. inhiba ADN-giraza bacteriana C. este contraindicată în insuficienţa renală C. este un antibacterian activ faţă de colibacil şi proteus B. pentru creşterea eficienţei terapeutice se preferă a fi asociate cu metenamină D. poate creşte methemoglobina B.D. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene: A. se recomandă a fi administrate topic la nivel cutanat. determină fotosensibilizare E. este contraindicat în sarcină B. prezinta actiune bactericida pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv D. datorită unei bune toleranţe la acest nivel C. prezinta frecvent efecte adverse grave ceea ce le limiteaza utilizarea 233. nu se va utiliza la copii. reprezintă medicaţia de elecţie în nocardioză E. enterocolite. clostridium tetani D. este contraindicata la copii E. colorează urina C. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile) E. urina se coloreaza in albastru 231. este eficace in tuberculoza la nivel renal E. Selectati variantele corecte pentru Fluorochinolone: A. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la nitrofurantoin: A. este sulfamida cu actiune de foarte lunga durata D. otita medie. tulburări de echilibru E. se indica in infectii intestinale: dizenterie.

sulfalen D. Farmacocinetica acidului nalidixic cuprinde: A. antiaritmice 242. eliminare renală 90% E. nu se elimină prin urină E. se elimină prin secreţia lactată D. sulfafurazol C. Sensibilizarea la sulfamide este o stare indicată de existenţa în antecedente a următoarelor reacţii adverse: A. sulfadimetoxin 246. este medicamentul de elecţie în lepră 247.239. deprimare respiratorie C. dermatită 241. Sulfamidele antibacteriene accentueaza efectele farmacologice ale: A. legare de proteinele plasmatice 95% C. sulfadiazina E. bilirubinemie indirectă B. citoliză hepatică 240. norfloxacina E. sulfamidelor hipoglicemiante C. metotrexat D. trimetoprim 244. furazolidona D. Care dintre chimioterapicele antibacteriene sunt folosite exclusiv în infecţii urinare? A. sulfametoxidiazina D. digitalicelor B. Care dintre sulfamide se aplică local în infecţii la nivelul tegumentelor şi mucoaselor? A. Dapsona: A. anticoagulante orale E. hemoglobină 243. intră în circuitul enterohepatic C. sulfametoxidiazina B. cristalurie B. Care dintre următoarele sulfamide prezintă acţiune antibacteriană de lungă durată? A. eliminare crescută prin fecale 248. acid nalidixic B. sulfafurazol C. hematocrit E. eozinofilie D. metabolizare hepatică prin glucuronoconjugare D. tulburări acustico-vestibulare E. acid uric C. nu se absoarbe digestiv B. sulfacetamida B. nitrofurantoina C. vertij E. Furazolidona: 31 . fotosensibilizare D. absorbţie digestivă bună B. Tratamentul cu sulfamide antibacteriene poate determina creşterea următoarelor teste de laborator: A. vărsături C. ftalilsulfatiazol E. leucopenie B. Printre efectele adverse ale acidului nalidixic se numără: A. febră D. mafenid 245.

se administrează în infecţii urinare E. Este un antibiotic cu acţiune antibacteriană B. timp de 10 . Miconazol B. Amfotercina 254. Econazol E. Care dintre următoarele substanţe sunt utilizate în terapia pitiriazisului: A. se elimină prin bilă şi urină B. Nistatina D. Griseofulvina D. Este un antimicotic cu structură bis-triazolică B. Tolnaftat E. Tinidazol C. Este un inductor enzimatic D. Are şi acţiune antiinflamatoare E. se elimină prin fecale. se administrează în infecţii ale tubului digestiv B. Absorbţia orală este crescută în prezenţa unor alcalinizante C. nu se elimină renal E. Ketoconazolul: A. Este un antimicotic de origine naturală E. este contraindicată la bolnavi cu insuficienţă renală 250. se elimină prin fecale C. Metenamina: A. Este un antibiotic antimicotic cu structură polienică B. eliberează formaldehidă la pH < 5 D. Clorfenesina C. Nitrofurantoina: A. Este un antibiotic antiviral C. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la Clotrimazol sunt adevărate: A. se administrează în infecţii ale aparatului urinar C. se administrează în enterocolite şi toxiinfecţii alimentare E. prezintă absorbţie bună din tubul digestiv B. Natamicina: 32 . Se comercializează sub denumirea Nizoral 257. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase sunt macrolide polienice cu proprietăţi antimicotice: A. Se utilizeaza ca antimicotic sistemic C.A. Este un antibiotic cu efect fungicid şi fungistatic utilizat în terapia onicomicozelor C. Se utilizeaza ca antimicotic local D.14 zile D. Amfotericina: A. Se administrează pe cale parenterală pentru tratarea unor micoze sistemice grave E. Se absoarbe bine dupa administrare orala E. în cea mai mare parte D. Flucitozina 255. Natamicina B. Prezintă toxicitate scăzută la nivel renal 252. Este un antimicotic cu acţiune locală şi sistemică D. Griseofulvina: A. Se administrează pe cale orală prezentând o absorbţie crescută din tractul digestiv D. Este un derivat de imidazol B. Este medicament de elecţie în pitiriazis 256. produce anemie hemolitică la cei cu deficit de G-6-PD Antimicotice 251. prezintă absorbţie redusă din tubul digestiv C. Are si activitate antitrichomonazica 253. este indicată în infecţii urinare acute 249. se administrează oral.

se utilizeaza sub forma de comprimate vaginale D. Fluconazol 261. flucitozina E. Miconazol D. clotrimazolul E. Ketoconazol E. Este un antibiotic polienic de sinteză B. econazolul 264. Este medicamennt de elecţie pentru tratarea candidozelor sistemice E. ketoconazolul B. se obtine din iod si un detergent neionic E. Absorbţia din tubul digestiv este redusă D. Are şi acţiune antrichomonazică E. Precizaţi care dintre următorii compuşi antimicotici sunt derivaţi de imidazol: A. Care dintre urmatoarele substante sunt macrolide polienice: A. reprezinta un iodofor B. Este o macrolidă polienică naturală C. tricofitie E. Se condiţionează în flacoane de uz parenteral 258. amfotericina B D.A. este un antimetabolit al uracilului B. Clotrimazolul: A. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic: A. Acid salicilic 260. amfotericina B D. este antibiotic obtinut din mediul de cultura de Streptomyces natalensis 262. se utilizeaza exclusiv pe cale parenterala C. amfotericina B D. nistatinul C. Miconazol D. griseofulvina C. se utilizeaza in dermatologie si stomatologie 263. Se condiţionează sub formă de flacoane de uz parenteral C. Precizaţi care dintre următoarele antimicotice se utilizează sistemic: A. griseofulvina 265. Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Septozol: A. nistatinul B. antimicotic si antitricomonazic D. Este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice B. prezinta dezavantajul indepartarii cu dificultate de pe tegumente si lenjerie C. griseofulvina 266. Flucitozina C. chimioterapic imidazolic. Clotrimazol B. Griseofulvina B. este un derivat de imidazol C. Nistatinul: A. Se comercializează sub denumirea Pimafucin 259. epidermofitie. natamicina C. Tolnaftat E. este eficace in candidoze. ketoconazolul B. Care dintre urmatoarele substante sunt antibiotice antimicotice: A. Amfotericina C. este antimicrobian. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Econazol: A. antifungic si antimicrobian B. flucitozina E. Se utilizează pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot apărea în cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg D. se administreaza exclusiv oral 33 .

este un derivat al citozinei 268.D. aspergiloză D. Miconazol B. Ketoconazolul: A. micoze respiratorii B. are o difuzie largă în ţesuturi. se indică în micozele pielii capului D. histoplasmoză pulmonară E. amibiază intestinală 269. amfotericina B E. este o substanta solubila in apa E. este o substanta sensibila la lumina D. nu dezvoltă rezistenţă C. se administrează parenteral sub formă de perfuzii în micozele sistemice grave B. Griseofulvina este indicată în: A. este indicată în candidoza intestinală 273. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la griseofulvină: A. acţionează numai fungistatic D. efectul advers cel mai grav este afectarea renală D. onicomicoză 271. Natamicina este indicată în: A. onicomicoze E. infecţie cu pseudomonas aeruginosa B. se elimină predominent prin fecale E. Antimicotice antibiotice sunt reprezentate de: A. Nistatinul: A. buclosamida B. dar nu si în LCR B. poate provoca hepatotoxicitate 270. griseofulvina C. Următoarele afirmaţii privind farmacoterapia Amfotericinei B sunt adevărate: A. nu actioneaza in tricomoniaza vaginala 267. se administrează exclusiv oral E. Se utilizează în dermatomicozele sistemice: A. este un derivat al citozinei C. Griseofulvina C. este un antibiotic antimicotic cu structura polienica B. este singurul antimicotic recomandat la gravide E. tricomoniază C. epidermofiţii D. este un derivat de imidazol D. are o difuzie bună în LCR B. nu dezvoltă rezistenţă C. meningita cu haemophilus influenzae C. poate provoca pancitopenie 272. după administrare orală se absoarbe complet din tubul digestiv 275. Nistatina D. flucitozina D. nu este sensibilă la lumină C. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la flucitozină: A. are un efect scăzut în cazul coadministrării cimetidinei E. Flucitozina 34 . se administreaza exclusiv local E. are şi efect inhibitor enzimatic C. asociată cu alcool provoacă efecte de tip antabuz B. clotrimazol 274. Clotrimazol E.

produc midriaza C. E. 284. la om au efect excitant pe SNC D. serotonina. C. postoperator D. in anestezia generala E. 6 Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice Analgezice morfinomimetice 276. este agonist-antagonist pe receptorii opioizi C. produc deprimare respiratorie D. ca antitusive 283. Care afirmatii sunt adevarate: A. B. Analgezicele opioide: A. cresc peristaltismul E. dependenta fizica. Agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi sunt: 35 . enkefaline. activarea receptorilor miu este responsabila de farmacodependenta B. Activarea receptorilor opioizi miu este asociata cu urmatoarele efecte: A. Morfina: A. este interzisa asocierea unui analgezic opioid cu unul neopioid E. cresc tonusul uterului gravid 278. stimuleaza centrul tusei B. naloxona E. A. pentazocina D. deprimare respiratorie. codeina 280. scad pragul perceperii durerii B. metadona C. toleranta nu se instaleaza pentru efectul constipant D. histamina. stimuleaza respiratia D. sunt numai produse de sinteza C. are efecte antihistaminice 281. sindromul de abstinenta la opioide imbraca manifestari de tip adrenergic 279. deprima respiratia D. Care analgezice morfinomimetice sunt agonisti puternici pe receptorii μ: A. B. C. produc greata si voma E. produc retentie urinara 282. Analgezicele opioide: A. in hipertrofie de prostata C. actioneaza exclusiv ca agonisti pe receptorii miu 277. fentanyl B. sufera intens efectul primului pasaj hepatic B. se indica in dureri intense B. in insuficienta respiratorie B. are proprietati constipante E. sunt eficace in durerea somatica si viscerala C. Opiodele: A. midriaza.Tema nr. toleranta are la baza un mecanism de heteroreglare up C. analgezie (la nivel supraspinal). euforie. Se contraindica utilizarea opioizilor: A. produc toleranta si dependenta E. D.

E. mictiuni frecvente. B. copii sub doi ani. D. durata de actiune analgezica lunga (8 . Profilul farmacocinetic al metadonei este: A. deprimarea respiratiei. midriaza (exceptie petidina). pentazocina.D. Morfina prezinta urmatoarele efecte secundare: A. induce greata si voma. endorfine. Care din urmatoarele medicamente au actiune antagonista asupra receptorilor opioizi? 291. A. B. metadona. astm bronsic. D. E. C. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt: A. D. urticarie. deprimare respiratorie. dependenta fizica. B. colica renala (asociat cu un spasmolitic). biodisponibilitate per os redusa. analgezie. B. 289. D. D. E. dependenta psihica si fizica. 288. 292. D. E. toleranta. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse: A. codeina. C. 287. risc mic de farmacodependenta. Morfina are urmatoarele contraindicatii: A. Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina? A. C. E. dependenta psihica. C. deprimare respiratorie. dinorfine. C. 36 . naloxona. metadona. C. D. biodisponibilitate per os buna. greata. C. 290. deprimarea centrului respirator. durata de actiune analgezica medie. D. E. datorita procentului redus de legare de proteinele plasmatice. toleranta. scaderea tonusului musculaturii netede a aparatului digestiv. nu prezinta risc de acumulare. B. naloxona. are efect analgezic mediu. E. E. codeina. C. colica hepatica. B. hipertensiune arteriala. 285. hipertensiune arteriala. deprimarea centrului tusei. C. abdomen acut. Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina? A. E. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza: A. E. nalorfina. diaree. morfina. are si mecanism analgezic monoaminergic spinal. 293. D. bronhodilatatie. 286. nalorfina. voma.48 ore) si risc de cumulare. B. are efect analgezic puternic. B. urticarie. B. diaree.

Produce aceleaşi efecte terapeutice şi adverse la doze mici şi la doze mari D. B. Unele analgezice-antipiretice au si efecte antiinflamatoare B. tensiunea arteriala. în patologia obstetricală 299. antitusiva. este deprimant al centrului respirator. B. D. B.. în arsuri intense E. C. E. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic: A. bronhodilatatoare. 298. scăderea secreţiilor digestive Analgezice antipiretice 301. în dureri cronice intense B. Nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutive E. la bolnavii cu abdomen acut D. 295.294. Antipireticele reduc atat temperatura crescuta (in febra) cat si temperatura normala a organismului 303. La dozele analgezice produc somnolenta si somn D. D. 297. este euforizant. variabilitate farmacocinetica mare dependenta de activitatea enzimatica hepatica si debitul sanguin hepatic. Tipurile de actiuni farmacodinamice care pot fi produse de analgezicele opioide sunt: A. analgezica. Profilul farmacocinetic al morfinei este: A. Efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6 g/zi). scaderea metabolismului. coeficient de epurare hepatica mic. mioză C. C. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele analgezice antipiretice sunt corecte? A. hipotensiune arterială C. Care dintre următoarele efecte pot fi atribuite analgezicelor morfinomimetice: A. diaree D. E. 296. D. relaxarea sfincterului Oddi B. Analgezicele morfinomimetice pot fi administrate: A. midriază E. Supradozarea si intoxicatia acuta cu analgezice opioide se manifesta prin: A. clearance hepatic dependent de functia cardiaca. agonist pe receptorii opioizi k (kappa). Poate produce bronhoconstricţie C. debitul sanguin hepatic. biodisponibilitate redusa p. durata de actiune analgezica medie (2 . Care dintre afirmatiile referitoare la Metamizol sodic sunt corecte? 37 .7 ore). deprimarea respiratiei. 302. E. hipotensiune arteriala cu stare de soc. delir B. laxativ-purgativa. E. C.o. midriază E. Antipireticele produc vasodilatatie periferica. mioza (exceptie petidina). retenţie urinară B. transpiratie. În intoxicaţia acută produce convulsii. E. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice pentazocinei: A. postoperator C. produce analgezie spinala. Actioneaza ca analgezice ridicand pragul perceperii durerii fara a influenta reactia la durere. antivomitiva. D. agonist pe receptorii opioizi miu. deprimarea respiraţiei D. mictiuni frecvente. B. diaree. iritaţie gastrică 300. Analgezicele morfinomimetice pot provoca: A. C. C.

D. C. supozitoare. 309. inhibarea biosintezei de prostaglandina E2 (PGE2) cu efect pirogen la nivel hipotalamic. B. leucopenie si agranulocitoza. 305. B. B. Actiunea antiagreganta plachetara a acidului acetilsalicilic are ca mecanism: A. D. inhibarea biosintezei de prostaglandine citoprotectoare la nivelul mucoasei gastrice. omprimate efervescente (cu NaHCO3). forma cristalizata din etanol. p-acetilaminofenol. fenacetina. 310. Poate produce alergii cutanate si leucopenie E. ulcer gastro-duodenal. acetilarea ciclooxigenazai-1 (COX-1) din trombocite. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce urmatoarele reactii adverse: A. ulcer gastric. D. neoplasm gastric. 308. D. agranulocitoza). tulburari sanguine (leucopenie. B. altralgii. B. hepatotoxicitate. D. Se conditioneaza sub forma de comprimate. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate in nociceptie. C. neoplasm gastric. 311. insuficienta hepatica. antipiretice si antispastice bune C. B. inhibarea ireversibila a ciclooxigenazei-2 (COX-2). efect proulcerogen gastric. mecanism central talamic (ridicarea pragului perceperii durerii). alergie la salicilati. microhemoragii. analgezic. Care sunt formele sub care acidul acetilsalicilic prezinta o biodisponibilitate ridicata? A. inhibarea biosintezei plachetare de tromboxan A2 (TxA2). E. inhibarea biosintezei de prostaciclina (PGI2). eruptii cutanate alergice. mecanism periferic antinociceptiv (antihiperalgezic). C. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii: A. sarea de sodiu. 38 . cefalee. D. E. acidul acetilsalicilic. Mecanismele de actiune care stau la baza actiunilor analgezica . Este contraindicata administrarea la copiii de orice varsta B. C. C. C. methemoglobinemie. 307. E. E. C. mialgii. forma cristalizata din n-hexan. alergie la pirazolone. propifenazona. boli hemoragice. Analgezice antipiretice derivati de acid salicilic (salicilati) sunt: A. E. 312. E. B. 306. antiagregant plachetar.v 304. E. Nu poate fi administrat pe cale i. Metamizolul (noraminofenazona) prezinta urmatoarele contraindicatii: A. C. D. D.antipiretica sunt: A. E. acetilarea ciclooxigenazei-1 (COX-1) din endoteliul vascular. neoplasm gastric. leucopenie. reactii alergice cutanate. benorilatul. forma de acid. fiole D. diflunisalul. C. Aminofenazona poate produce urmatoarele reactii adverse: A. B. Are efecte analgezice.A. B. Paracetamolul este: A.

D. antipiretic; E. antiseptic-dezinfectant. 313. Precizati medicamentele analgezice - antipiretice: A. pitofenona; B. propifenazona; C. paracetamol; D. metamizol; E. fenpipramida. 314. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de paracetamol: A. icter; B. methemoglobinemie; C. efect proulcerogen gastric; D. citoliza hepatica; E. eruptie cutanata. 315. Acidul acetilsalicilic este indicat în: A. artralgii B. infecţii acute febrile C. dureri preoperatorii moderate D. tromboflebită acută E. dismenoree 316. Acidul acetilsalicilic: A. la doze mari are efect hipoprotrombinizant B. este antipireticul recomandat la pacienţii cu teren atopic C. este contraindicat înainte de o intervenţie chirurgicală D. poate provoca citoliză hepatică E. are efect uricozuric 317. Acţiunea farmacodinamică a acidului acetilsalicilic se caracterizează prin: A. analgezie intensă B. bronhoconstricţie C. efect uricozuric D. efect antiagregant plachetar la doze mari E. efect ulcerigen 318. Analgezicele antipiretice: A. prezinta efect euforizant B. au acţiune analgezică în principal la nivelul talamusului ridicând pragul perceperii durerii C. efectul analgezic este mai intens în afecţiunile viscerale D. unele au şi efect antiinflamator E. au efect hipotermizant 319. Metamizolul poate provoca: A. leucopenie B. cancer gastric C. erupţii alergice cutanate D. necroză hepatică E. retenţie urinară 320. Paracetamolul este contraindicat în: A. insuficienţă respiratorie B. insuficienţă renală C. insuficienţă hepatică D. insuficienţă coronariană E. insuficienţă cardiacă 321. Paracetamolul poate provoca următoarele efecte adverse: A. hipotensiune arterială B. rabdomiolize C. retenţie urinară D. necroză hepatică E. microhemoragie gastrică

39

322. Paracetamolul: A. are efect antipiretic şi analgezic moderat B. la doze mici, subanalgezice, are acţiune antiinflamatoare moderată C. la doze mari este hepatotoxic D. are efect methemoglobinizant E. poate provoca microhemoragii gastrice 323. Paracetamolul: A. este contraindicat la pacienţii trataţi cu antivitamine K B. este antipireticul preferat la astmatici C. poate fi folosit în cursul sarcinii D. poate determina citoliză hepatică în caz de supradozaj E. este contraindicat la sugari 324. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic: A. provoacă bronhoconstricţie B. se indică în obţinerea preoperatorie a analgeziei C. la doze mari are efect antiagregant plachetar D. are acţiune antipiretică mai intensă decât paracetamolul E. are efect uricozuric 325. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la noraminofenazonă: A. la doze mari are şi efect antiinflamator B. poate induce cancer gastric C. este un analgezic mai intens decât aminofenazona D. poate provoca leucopenie E. intră în compoziţia preparatului Antinevralgic 326. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la paracetamol: A. are efect methemoglobinizant B. este contraindicat în insuficienţă respiratorie C. poate provoca rabdomiolize D. este metabolitul activ al fenacetinei E. poate induce cancer gastric 327. Acidul acetilsalicilic are următoarele acţiuni farmacodinamice: A. analgezică, antipiretică B. antiinflamatoare puternică C. antiagragantă plachetar la doze subanalgezice D. hipercolesterolemiantă E. hiperglicemiantă 328. Acidul acetilsalicilic are următoarele efecte adverse: A. bronhoconstricţie B. favorizarea accidentelor trombotice la doze mici C. acufene D. edem angioneurotic E. farmacodependenţă 329. Acţiunea analgezică antipiretică a AINS se realizează prin: A. mecanism central la nivel talamic B. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate în nocicepţie C. inhibarea COX-2 inductibilă D. inhibarea biosintezei de PGE-2 cu efect pirogen la nivel hipotalamic E. inhibarea COX-1 constitutivă 330. Acţiunea antispastică musculotropă este caracteristică pentru: A. metamizol B. fenacetină C. acid acetilsalicilic D. paracetamol E. aminofenazonă

40

Tema nr. 7 Hipnotice şi tranchilizante Hipnotice
331. Care afirmatii sunt corecte? A. Amobarbitalul are efect sedativ, hipnotic, cu durata lunga de actiune. B. Ciclobarbitalul este activ in marele rau epileptic C. Amobarbitalul se utilizeaza ca anestezic general de scurta durata D. Ciclobarbitalul este un barbituric cu durata scurta de actiune E. Fenobarbitalul este un hipnotic cu durata lunga de actiune 332. Ce modificări ale funcţiilor fiziologice pot apare în timpul somnului fiziologic? A. Starea de conştienţă este suprimată B. Motilitatea voluntară nu este abolită C. Motilitatea reflexă este diminuată D. Pragul reflex este scăzut E. Metabolismul bazal este crescut 333. Derivaţii barbiturici determină A. Deprimarea respiraţiei celulare B. Accentuează oxidarea glucozei C. Blochează sinteza de ATP D. Creşte consumul de oxigen la nivelul creierului E. Scade consumul de oxigen la nivelul creierului. 334. Hipnocoecitivele: A. Sunt deprimante selective ale sistemului nervos central B. În funcţie de doză produc: sedare-somn-somn hipnotic-somn narcoti-comă-moarte C. Deprimă respiraţia D. Nu modifică EEG nocturn E. Reduc durata somnului paradoxa REM 335. Hipnoinductoarele A. Nu produc somn narcotic B. Acţionează selectiv pe receptorii specifici (GABA) C. Trezirea din somn se face greu cu stări de obnubilare D. Efectele asupra SNV, circulaţie şi respiraţie sunt intense E. Produc o inducţie enzimatică marcată. 336. Terapia insomniilor constă în administrarea de A. Nootrope B. Sedative C. Hipnotice D. Psihostimulente E. Anxiolitice 337. Actiunea inductoare enzimatica a fenobarbitalului explica: A. diminuarea eficacitatii unor medicamente asociate; B. actiunea deprimanta gradata asupra SNC; C. potentarea efectului bauturilor alcoolice; D. durata lunga de actiune; E. toleranta prin mecanism farmacocinetic. 338. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism prin mecanism farmacocinetic (inductie enzimatica) cu scaderea eficacitatii urmatoarelor medicamente: A. contraceptive orale; B. propranolol; C. anticoagulante cumarinice; D. teofilina; E. medicamente antiacide. 339. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta si durata de actiune scurte: A. pentobarbital; B. fenobarbital;

41

C. amobarbital; D. hexobarbital; E. ciclobarbital. 340. Care sunt afirmatiile corecte privind ciclobarbitalul: A. latenta si durata a efectului scurte; B. indicat in insomnii terminale (trezirea precoce); C. este hipnocoercitiv (nu hipnogen); D. este indicata administrarea timp indelungat; E. este anticonvulsivant indicat in marele rau epileptic. 341. Dupa administrare repetata hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele reactii adverse: A. efect "rebound" cu vise neplacute (cosmaruri), la oprirea brusca a tratamentului; B. obisnuinta; C. cresterea metabolismului bazal; D. inhibitie enzimatica; E. dependenta fizica (sindrom de abstinenta cu convulsii). 342. Intoxicatia acuta cu fenobarbital se trateaza prin: A. flumazenil; B. un diuretic osmotic; C. haloperidol; D. alcalinizarea urinii; E. alcool etilic. 343. Mecanismul de actiune al barbituricelor hipnotice cuprinde: A. blocarea receptorilor dopaminergici; B. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor; C. potentarea actiunii acidului gamaaminobutiric (GABA); D. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare; E. inhibarea enzimei monoaminooxidaza (MAO). 344. Potentarea efectelor barbituricelor apare in cadrul unor interactiuni cu: A. alcool etilic; B. diazepam; C. anticoagulante cumarinice; D. rifampicina; E. cimetidina. 345. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice nitrazepamului: A. are actiune hipnotica; B. are durata scurta de actiune; C. activeaza complexul receptor GABA-postsinaptic; D. reduce durata somnului paradoxal (REM); E. este derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepina; 346. Bromurile: A. administrate prelungit pot provoca impotenţă sexuală B. administrarea de NaCl le încetineşte eliminarea C. nu au risc alergizant D. se recomandă frecvent în prescripţii magistrale E. sunt indicate în enurezisul nocturn 347. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la fenobarbital o consideraţi corectă: A. produce somnolenţă diurnă reziduală B. la doze mari provoacă convulsii C. are şi efect inhibitor enzimatic D. se administrează exclusiv oral E. dezvoltă farmacodependenţă 348. Care dintre următoarele benzodiazepine sunt utilizate ca hipnotice? A. medazepam B. lorazepam C. nitrazepam D. flunitrazepam E. bromazepam

42

349. Care dintre următoarele medicamente au acţiune hipnotică: A. maprotilina B. moclobemida C. cloralhidratul D. nitrazepam E. selegilina 350. Ciclobarbitalul: A. este un hipnotic cu durată de acţiune ultrascurtă B. este indicat în insomnia incipientă datorată hiperexcitabilităţii nervoase C. are latenţă şi durată scurtă D. suferă intens efectul de prim pasaj hepatic E. se administrează exclusiv parenteral 351. Cloralhidratul: A. are efect timoanaleptic B. se administrează în asociere cu mucilagiul de gumă arabică C. este o substanţă cu efect hipnotic D. are efect iritant pe mucoasă E. nu se recomandă la bolnavii cu hipertrofie de prostată 352. Hipnoticele barbiturice sunt contraindicate: A. la bolnavii cu insuficienţă hepatică gravă B. în preanestezie C. la conducătorii auto D. la pacienţii epileptici E. în insuficienţa renală severă 353. Nitrazepamul: A. are un T1/2 scurt (6-8 ore) B. produce un somn apropiat de somnul fiziologic, pe o durată de 6-8 ore C. prezintă şi activitate timoanaleptică D. are un efect de prim pasaj hepatic ridicat E. se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice 354. Care dintre următorii compuşi sunt hipnotice benzodiazepine? A. fenobarbital B. nitrazepam C. cloralhidrat D. triclofos E. flunitrazepam 355. Hipnoticele benzodiazepine: A. sunt reprezentate de cloralhidrat B. modifică structura somnului C. potenţează transmisia inhibitoare GABA-ergică D. cresc frecvenţa de deschidere a canalelor de clor E. scad frecvenţa de deschidere a canalelor de clor

Tranchilizante
356. Benzodiazepine nu sunt recomandate: A. Conducătorilor auto B. În stări anxioase C. În miastenia gravis D. În anesteziologie E. În insomnii 357. Benzodiazepinele pot actiona prin urmatoarele mecanisme de actiune A. Inhibarea neurotransmisiei excitatoare mediata de GAB B. Potentarea neurotransmisiei inhibitoare mediata de GABA. C. Potentarea recaptarii adenozinei in neuroni D. Inhibarea recaptarii adenozinei in neuroni. E. Inhibarea recaptarii serotoninei.

43

absorbţia este mai crescută comparativ cu cea orală. B. C. E. 44 . miorelaxanta. E. Este o substanta cu structura benzamidica B. 363.m. E. Se absorb bine la administrare orală B. Se pot asocia cu alcoolul 362. actioneaza pe receptorii histaminergici. Antiagregant plachetar 361. bolnavii cu insomnie. Tranchilizant B. Care dintre afirmatiile referitoare la Diazepam sunt adevarate: A. E. La administrarea i. anxiolitica. Care dintre următoarele efecte pot apare în cazul benzodiazepinelor? A. Medazepamul se contraindica la: A. meprobamat 365. C. Are actiune anxiolitica. Diminuă anxietatea B. D. clorpromazina. 366. starea de rau epileptic. in climacterium. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la benzodiazepine sunt adevărate? A. D. antiepileptica D. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor. Potenţează deprimantele SNC E. stimulanta a SNC. Temperează reacţiile emoţionale D. miastenie. Prin metabolizare se obţin şi compuşi 3-hidroxilaţi E. 360. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor. Benzodiazepinele: A. D. Nu trec bariera hematoencefalică D. diazepam. B. Este conditionat sub forma de comprimate si fiole in produsul Valium C. E. Care din urmatoarele substante apartin grupei benzodiazepinelor? A. C. E. B. cei cu anxietate. miorelaxanta. lorazepam. actioneaza pe receptorii dopaminergici. medazepam. D. cei ce consuma bauturi alcoolice. Tranchilizantele A. hipnoinductoare. actioneaza pe receptorii benzodiazepinici cuplati cu receptorii GABA. C. Psihostimulent D. Diazepamul este indicat in: A. primul trimestru de sarcina. 367. Miorelaxant E. se absoarbe bine digestiv. Care din proprietatile farmacocinetice ale diazepamului sunt false? A. anticonvulsivanta. Cresc starea de tensiune psihică C. Anticonvulsivant C. anesteziologie ca premedicatie. Poate conduce la instalarea farmacodependentei. Se poate utiliza ca premedicatie in anesteziologi 359. Activitatea farmacodinamica a tranchilizantelor cuprinde urmatoarele actiuni: A. stari anxioase. conducatorii auto: B. Se metabolizează la compuşi activi C. B.358. 364. C. D.

cresterea frecventei deschiderii canalelor de clor. 368. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind reactiile adverse la benzodiazepine? A. enurezis nocturn E. B. nu se elimina prin lapte. E. anxiolitică D. C. absorbtia este marita prin alcool. diminua anxietatea din alcoolism. 373. E. D. activarea receptorilor GABA B. creste agresivitatea. D. D. E. D. la doze mari da hiperexcitabilitate. 371. potenteaza alte deprimante SNC. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroxizin? A. D. nu provoaca toleranta si dependenta. Benzodiazepinele au acţiune: A. miastenia gravis C. 372. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru diazepam? A. 370. se recomanda in prurit rebel. C. este un tranchilizant. B. cumularea este intensa. antipsihotică B. primul trimestru de sarcină B. este miorelaxant. Care din proprietatile farmacocinetice ale oxazepamului sunt false? A. stimuleaza musculatura striata. inhibarea recaptarii noradrenalinei. produc somnolenta. activarea receptorilor GABA A. C. Benzodiazepinele sunt contraindicate în următoarele situaţii clinice: A. B. E. C. inducţia anesteziei generale D. sedativ-hipnoinductoare 375. absorbtia este marita prin alcool. cresc riscul malformatiilor la nou-nascut. B. este un spasmogen musculotrop. D. C. blocarea canalelor de sodiu. miorelaxantă C. pot agrava disfunctia respiratorie.B. C. hipertiroidie D. Benzodiazepinele au următoarele indicaţii terapeutice: A. 369. nu produc toleranta. E. D. T 1/2 este scurt. absorbtie digestiva buna. convulsii de diverse etiologii 376. reactiile adverse sunt mai intense la varstnici. Mecanismul de actiune al tranchilizantelor consta in: A. E. curele de dezintoxicare în alcoolism B. Care din urmatoarele afirmatii privind tranchilizantele sunt false? A. apar metaboliti activi. diminua atentia. preanestezie C. sunt agonisti pe receptorii GABA-ergici. induce somnul. miastenie gravis 45 . nu produc sindrom de abstinenta. 374. B. C. creste tonusul miometrului. principalul metabolit este desmetildiazepam. se metabolizeaza mai repede la batrani. antiemetică E. B.

starile spastice ale musculaturii striate D. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la Hidroxizin: A. nu dezvoltă farmacodependenţă 382. anxiolitică B. poate fi administrat pe cale orală şi parenterală E. Fac parte din grupul benzodiazepinelor cu T1/2 intermediar (10-15 ore): A. miorelaxantă 46 . nitrazepamul C. clordiazepoxid 380. nevralgia de trigemen E. traversarea barierei hematoencefalice este mai rapidă pentru substanţele mai lipofile (diazepam) B. la doze mari are şi proprietăţi neuroleptice 381. pe cale intramusculară rata absorbţiei este mai mare decât per os C. diminuă starea de anxietate din alcoolism D. clorazepat 385. nu se recomandă a fi asociat cu antidepresivele triciclice 384. anticonvulsivantă E. Meprobramatul: A. are efect antiserotoninic D. oxazepam D. cimetidină B. alcoolul etilic D. Efectele benzodiazepinelor pot fi crescute de: A. clordiazepoxid E. disulfiram E. tetanos 377. poate induce obişnuinţă şi dependenţă fizică B. clonazepam D.E. accentuează deprimarea SNC indusă de alcool E. prezintă efect anticolinergic D. Acţiunile farmacodinamice ale benzodiazepinelor sunt: A. antipsihotică C. se leagă slab de proteinele plasmatice D. depresia endogenă B. cafeină 379. are efect miorelaxant intens C. Sunt incluse în grupa benzodiazepinelor cu T1/2 lung (> 50 ore): A. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la benzodiazepine: A. diazepam C. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt ameliorate prin administrare de diazepam: A. are şi efect inhibitor enzimatic E. este contraindicat la persoanele care necesită integritatea funcţiilor psihomotorii C. antiacide gastrice C. Meprobramatul: A. epilepsia 378. proprietăţile farmacocinetice diferă în funcţie de structura chimică a benzodiazepinei 383. diazepam E. sindromul anxios C. flunitrazepam B. antiparkinsoniană D. multe benzodiazepine sunt metabolizate în compuşi activi E. oxazepamul B. are acţiune antispastică musculotropă B. este un tranchilizant eficient C. are acţiune antispastică musculotropă B.

bametanul E. favoriza eliberarea noradrenalinei E. izoprenalina este lipsita de efecte cardiace E. pot creste efectul anestezicelor locale 47 . bronhoconstrictia B. Adrenomimeticele se pot utiliza: A. vasoconstrictia E. Simpatomimeticele: A.Tema nr. Simpatomimeticele pot: A. stimula receptorii alfa B. bloca receptorii beta C. este indicata in socul cardiogen D. stimularea functiilor miocardice B. Adrenomimeticele produc: A. relaxarea uterului C. se indica in hipertensiunea arteriala 393. inhiba recaptarea noradrenalinei 394. Dopamina: A. in caz de travaliu prematur 388. potenteaza efectul neurolepticelor 392. oximetazolina C. prezinta efecte beta-2-adrenomimetice B. se adminstreaza intravenos E. in stop cardiac si soc cardiogen C. in stari congestive ale mucoasei nazale si oculare D. deprimarea miocardului 391. are efecte selective pe beta 1 C. 8 Simpatomimetice şi Simpatolitice Simpatomimetice 386. efedrina si nafazolina dau fenomene rebound C. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. bronhoconstrictie E. dobutamina este un beta-1 adrenomimetic D. bloca receptorii noradrenalinei D. hipoglicemia D. in hipertensiune arteriala E. vasoconstrictie prin alfa-1 D. este o catecolamina D. se indica in insuficienta circulatorie acuta de tip hipoton E. Care din urmatorii compusi se utilizeaza ca descongestionante nazale: A. Care efecte nu sunt caracteristice simpatomimeticelor: A. beta-2 adrenomimeticele selective sunt bronhodilatatoare 389. efedrina D. nafazolina 390. pot agrava cardiopatia ischemica D. scad efectul cardiotonic al digitalicelor C. se poate administra pe cale orala C. tolazolina B. mioza C. Noradrenalina: A. este o catecolamina B. adrenalina este un adrenomimetic de electie in socul anafilactic B. in afectiuni alergice B. hiperglicemie 387. potenteaza efectul antidepresivelor triciclice B.

produc hipoglicemie. B. bronhoconstrictie. E. B. au actiune mixta. cu antidepresivele IMAO produc crize hipertensive. 397. 399. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru simpatomimetice? A. cocaina le anuleaza efectul vasoconstrictor. hipertensiune arteriala. au efect bronhodilatator. C. Care din urmatoarele caracteristici ale simpatomimeticelor sunt corecte? A. E. E. D. D. scad forta de contractie a inimii. cu derivatii xantinici deprima SNC. scad tensiunea arteriala. D. receptorii beta adrenergici sunt cuplati cu adenilciclaza. B. B. B. E. Care din urmatoarele medicamente sunt simpatomimetice? A. rinita. E. activeaza receptorii adrenergici. E. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de adrenalina? A. cardiopatie ischemica. D. D. au actiune bronhospastica. produc vasoconstrictie. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. scad tensiunea arteriala. efectele beta-adrenergice au ca mesager secund GMPc. sunt bronhodilatatoare.E. E. Care din urmatoarele interactiuni ale simpatomimeticelor sunt adevarate? A. inhiba SNC. D. Care din urmatoarele indicatii sunt corecte pentru efedrina? A. E. B. 400. dobutamina. cresterea metabolismului bazal. Care din urmatoarele substante sunt beta-2-adrenomimetice? 48 . C. astm bronsic. scad efectul antihipertensivelor. 401. 396. C. contracta muschiul circular al irisului. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. B. au actiune indirecta. produc hipertensiune arteriala. C. actioneaza in sinapsele neuroefectoare simpatice. 402. 404. fluvoxamina. stimuleaza lipoliza. 398. C. tahicardie. D. diminua efectul hipoglicemiantelor. hipotensiune. diminueaza efectul antidiabeticelor 395. salbutamol. C. creste forta de contractie a miocardului. nizatidina. C. B. C. produc mioza. E. C. adrenalina. D. actioneaza in ganglionii simpatici. au efecte alfa adrenergice. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. relaxeaza miometrul. 403. hipoglicemie. B. D. au efecte inhibitoare asupra inimii. hipertensiune. au actiune directa.

le face utile la bolnavii cu deficit de pompa cardiaca E. este o substanţă autacoidă 409. Adrenalina: A. 406. este selectiv alfa 1 adrenomimetic C. adrenalina este utilizată cu rezultate bune în insuficienţa circulatorie cerebrală C. efectul antihipertensiv al beta-blocantelor este util celor cu debit cardiac si renina crescute C. evita fenomenele de bronhoconstrictie la astmatici D. fenoterol. influenţează testele de laborator cu creşterea glicemiei şi a colesterolului E. E. este în amestec racemic de doi enantiomeri D. în administrarea paravenoasa se produce ischemie şi necroză E. difuzează în SNC B. nu are efecte D1 dopaminergice E. este utilizată în reanimarea cardiacă la înecaţi 407. terbutalina. le contraindica la diabetici 413. C. creşte minut volumul respirator E. propranolol. Care din afirmatii sunt adevarate: A. efedrina nu difuzează în SNC D. la doze medii (10 mcg/kg/min) are efect beta 1-adrenergic stimulând toate funcţiile miocardice C. salbutamol. hipercolesterolemie. adrenalina antagonizează efectele antiparkinsonienelor 410. Cardioselectivitatea beta-blocantelor: A. hipertensiune arteriala. B. efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat in principal coronarodilatatiei 49 . au proprietati antihipertensive D.A. tahiaritmie. contractă musculatura netedă bronşică D. reprezintă medicaţie de elecţie în şocul anafilactic D. E. este medicaţia de elecţie în şocul anafilactic C. sunt contraindicate in angina pectorala 412. influenteaza negativ profilul lipidic C. stimuleaza functiile miocardului B. provoacă o deprimare a SNC B. 405. este activă pe cale orală. având un T1/2 = 4-6 ore B. D. C. neostigmina. cafeina are un efect sinergic de potenţare a acţiunii adrenalinei B. are o difuziune bună în SNC D. hipoglicemie. este predominent beta 1 adrenomimetic B. B. produce bronhospasm C. hipotensiune arteriala. inseamna ca medicamentul blocheaza selectiv receptorii beta-1 C. fac parte din clasa I de antiaritmice E. Beta-blocantele: A. Dobutamina : A. nu se utilizează în şocul cardiogen Simpatolitice 411. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false: A. Adrenalina: A. Simpatomimeticele au urmatoarele efecte adverse (efecte secundare): A. efectul chinidinic limiteaza efectul antiaritmic al beta-blocantelor B. D. calea de administrare a adrenalinei este per os E. se prezintă sub formă de fiole injectabile de 10 ml cu soluţie 1% 408. Care dintre afirmaţiile de mai jos caracterizează dopamina: A. se pastreaza si la doze mari B.

scăderea secreţiei de renină C. beta-simpatomimetice E. deprimarii miocardului C. ergotamina B. 422. este un beta-adrenolitic selectiv C. impiedica eliberarea mediatorilor. poate da fenomenul primei doze E. Care simpatolitice pot fi folosite ca antihipertensive: A.D. are efect antihipertensiv C. C. coronarodilataţie 417. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru adrenolitice? A. D. efectului hipocolesterolemiant E. Prazosinul: A. hipoglicemiante C. Efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat: A. blocheaza receptorii beta-adrenergici. Efectul antihipertensiv al beta-blocantelor se explică prin: A. scaderii consumului de oxigen al miocardului B. este un alfa-1-adrenolitic B. E. coronarodilatatiei D. produc hipertensiune. prazosinul D. inhibitori ai enzimei de conversie D. creşterea debitului cardiac B. Care din urmatoaree caracteristici ale simpatoliticelor sunt corecte? A. E. salbutamolul 415. se contraindica in angina pectorala 420. diminua sau impiedica efectele stimularii nervilor simpatici. C. B. diuretice 421. blocheaza receptorii adrenergici. Se evita asocierea beta-blocantelor cu: A. se contraindica in astm 419. efectul antiglaucomatos al beta-blocantelor se datoreaza favorizarii drenarii umorii apoase E. Propranololul: A. este un alfa-1 adrenolitic selectiv B. blocanti de calciu tip verapamil B. este un inhibitor al enzimei de conversie B. diminua actiunea simpatomimeticelor. D. Prazosinul: A. antagonizeaza actiunea adrenergicelor. produce hipotensiune intensa la prima doza E. se contraindica bolnavilor cu astm bronsic 418. creste colesterolul si trigliceridele D. influenteaza metabolismul mediatorilor chimici. creşterea sintezei de bradikinină E. blocheaza receptorii alfa-adrenergici. creste postsarcina C. atenololul C. durata de actiune este mai lunga ca la terazosin D. 50 . activeaza receptorii adrenergici. tratamentul cu beta-blocante nu se poate intrerupe brusc 414. este un beta-blocant de electie in tahiaritmii E. se indica in hipertensiunea arteriala D. efect simpatolitic central D. B. dopamina E. efectului rebound 416.

430. este un antiulceros. Acţiunea antianginoasă prin mecanism beta1. creste trigliceridele. este alfa-1-adrenolitic. D. impiedica recaptarea noradrenalinei. Actiunea antihipertensivă a clonidinei se realizează prin următoarele mecanisme: A. 427. C. E. E. C. scăderii tensiunii arteriale sistolice E. Care din urmatoarele beta-blocante sunt cardioselective? A. B. cresc presiune intraoculara. nu se administreaza in sindromul Raynaud. este un parasimpatomimetic. reducerii necesarului de oxigen la nivelul inimii la effort B. E. C. Care din urmatoarele indicatii pentru propranolol sunt corecte? A. este un antiparkinsonian. tahicardie. E. D. are actiune simpatomimetica. alfa-adrenolitic. C. C. produce hipotensiune ortostatica dupa prima doza. stari depresive. Care din urmatoarele efecte adverse pot apare dupa propranolol? A. potenteaza efectul inotrop pozitiv al adrenalinei.adrenolitic se datorează: A. D. diminua formarea umorii apoase. E. aritmii cardiace. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru beta-adrenolitice? A. 426. D. timolol. B. este beta-2-adrenolitic. diminuării forţei de contracţie a miocardului C. 428. D. creşterea frecvenţei cardiace D. E. B. astenie. ateroscleroza. B. cresterea trigliceridelor. C. B. D. E. antihipertensiv. creşterea reninei B.423. angina pectorala. are actiune hipotensiva. aritmii cardiace. 429. B. B. astm bronsic. hipertensiune arteriala. scăderea reninei 51 . angina pectorala. impotenta. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru rezerpina? A. blocheaza receptorii beta-adrenergici. C. D. E. 424. C. propranolol. are actiune hipotensiva. hipertensiunea arteriala. oxprenolol. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin? A. au actiune cronotrop negativa. D. metoprolol. astm bronsic. 425. Care din urmatoarele indicatii terapeutice nu sunt corecte pentru propranolol? A. atenolol. bronhoconstrictie. este un neurosimpatolitic. vasodilataţiei coronariene 432. B. 431. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin? A.

Efectele beta-2 adrenolitice sunt: A. dobutamina C. vasoconstricţie cu tulburări ischemice periferice C. scăderea tensiunii intraoculare E. labetalolul este beta-1 adrenolitic selectiv B. fenomen de rebound după întreruperea tratamentului 434. tahicardie reflexă D. scăderea secreţiei de renină D. se administrează în HTA forme medii şi severe E. Notaţi afirmaţiile corecte: A. deprimarea tonusului simpatic vasoconstrictor 433. tolazolina 436.) 438. nu determină somnolenţă D. se administrează în hipotensiunea arterială 440. se administrează la conducătorii auto E.C. nu produce retenţie hidrosalină C. hipertiroidism B. anxietate de stres E. Metildopa: A. inhibarea eliberării NA în fanta sinaptică 439. activitate ce necesită mare atenţie (şoferi etc. risc de hipotensiune arterială posturală C. scăderea debitului cardiac D. determină efecte rebound la întreruperea bruscă a tratamentului C. are acţiune antihipertensivă B. nicergolina E. are efecte toxice hepatice D. alprenololul este beta-adrenolitic cu acţiuni de tip simpatomimetic şi chinidinic E. Clonidina: A. Mecanismul acţiunii antihipertensive a beta-adrenoliticelor: A. reduce depozitele de noradrenalină B. scăderea debitului cardiac C. reducerea necesităţii de oxigen a miocardului B. bronhodilataţie B. inhibarea secreţiei de renină din aparatul juxta-glomerular renal 435. scăderea consumului de oxigen la nivel cardiac E. efect simpatolitic central E. tendinţă la hipoglicemie D. atenololul este beta-1 adrenolitic pur D. Contraindicaţiile beta-adrenoliticelor neselective: A. Fac parte din grupul simpatoliticelor: A. deprimarea respiraţiei B. pindololul este beta-adrenolitic cu acţiune de tip chinidinic 52 . gust metalic E. nafazolina D. astm bronşic C. fentolamina B. bloc atrioventricular D. propranololul este beta-adrenolitic neselectiv cu acţiune de tip anestezic local C. se utilizează în tratamentul sindromului de abstinenţă la morfină 437. Care din următoarele efecte adverse sunt produse de Prazosin: A.

produce midriaza insotita de cicloplegie E. miastenia gravis D. se poate indica în astmul bronşic E. neostigmina este antidotul curarizantelor depolarizante E. retentie urinara C. in Parkinson 443. deprimă respiraţia când centrul respirator este uşor deprimat 449.Tema nr. tropicamida este folosita ca antispastic C. neostigmina este un anticolinesterazic usor reversibil B. Anticolinesterazicele se utilizeaza: A. 9 Parasimpatomimetice si parasimpatolitice 441. produce hiposecretie salivara cu uscaciunea gurii B. La nivelul aparatului respirator atropina: A. neostigmina se utilizeaza in atonii intestinale C. pirenzepinul actioneaza selectiv pe secretia gastrica D. unii derivati organo-fosforici pot fi folositi in tratamentul glaucomului D. constipatie atona E. blochează colinesteraza întotdeauna ireversibil C. in tratamentul glaucomului B. ipratropiul este indicat in astmul bronsic 445. ca antispastice D. atropina E. pilocarpina B. se pot folosi în tratamentul glaucomului E. edrofoniul este contraindicat in miastenia gravis. In grupa anticolinesterazicelor: A. 448. Atropina: A. tropicamida D. glaucom B. creste peristaltismul tubului digestiv 444. creşte secreţia glandelor căilor respiratorii B. emeproniul se foloseste in retentie urinara E. Care parasimpatolitice se folosesc in oftalmologie: A. atropina poate fi administrata in preanestezie B. produce bronhoconstricţie C. in miastenia gravis E. astm bronsic C. relaxarea musculaturii netede digestive B. antidot in supradozarea curarizantelor depolarizante C. se pot folosi în diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis D. acetazolamida C. reduce spasmul laringian indus de anestezicele generale D. ele au acţiune parasimpatomimetica B. se indica in glaucom sub forma de colir 1% D. se indică în tratamentul Parkinsonului 447. timololul 446. scaderea presiunii intraoculare 53 . este un protector al mucoasei gastrice C. Anticolinergicele se pot indica in: A. Parasimpatoliticele produc: A. In ce priveşte anticolinesterazicele: A. mioza E. Care din afirmatii sunt adevarate: A. hiposecretie a glandelor exocrine D. voma din raul de miscare 442.

Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atropina? A. sunt agonisti. scaderea secretiilor glandelor exocrine C. mioza E. incontinenţă urinară 454. Care din afirmatiile privind domeniul colinergic sunt false? A. miastenia gravis 452. Parasimpatomimeticele produc: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatomimetice? A. inhiba secretia gastrica. B. E. B. antihistaminic H2. stimularea parasimpatica creste secretia glandelor exocrine. D. au actiune miotica. 455. C. D. 457. acetilcolina este un mediator colinergic.450. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru scopolamina? A. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru pirenzepin? A. sunt antispastice. este un alcaloid. scade presiunea intraoculara. sialoree D. Parasimpatomimeticele produc: A. antihistaminicele H1 E. 456. E. D. bronhodilatatie B. sunt antagonisti. receptorii muscarinici se gasesc in sinapsele neuroefectoare somatice. blocheaza receptorii nicotinici. produce cicloplegie. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatolitice? A. receptorii nicotinici se gasesc la nivelul sinapselor ganglionare. Reacţiile adverse ce pot fi produse de parasimpatolitice sunt: A. Proprietati anticolinergice pot avea: A. E. inhiba miocardul. B. contractia musculaturii netede digestive D. B. bradicardie C. blocheaza receptorii muscarinici. 458. penicilinele D. bradicardie 451. activeaza receptorii muscarinici. se indica in sindromul Zollinger-Ellison. B. 54 . E. bronhoconstricţie E. deprima SNC. C. C. neurolepticele C. sunt antagonisti. mictiuni frecvente E. D. sinapsele ganglionare din sistemul simpatic sunt sinapse adrenergice. bronhodilatatie B. cresterea presiunii intraoculare D. 459. C. inhiba acetilcolinesteraza. anticolinergic selectiv. inhibitor al pompei de protoni. constipaţie C. antiinflamatoarele nesteroidiene 453. cicloplegie B. produce uscaciunea gurii. stimuleaza SNC. D. antidepresivele triciclice B. E.

E. scade secreţia glandelor salivare producând uscăciunea gurii C. Pilocarpina: A. B. la nivelul ochiului produce midriază D. E. este un anticolinesterazic reversibil. are efectele parasimpatolitice ale atropinei. este indicată în glaucom B. C. stimulator cardiac. Scopolamina: A. fenitoina. E. 465. scopolamina C. pilocarpina E. 462. suferă hidroliză enzimatică hepatică. 464. activa in parkinsonism. B. fizostigmina D. propantelina. C. bronhospasm. stimularea SNC C. mioză la nivelul muşchilor circulari ai irisului B. scopolamina. D. hipersecreţia glandelor endocrine 466. B. hiposecretie salivara. midriaza. Care din urmatoarele efecte sunt de tip muscarinic? A. 463. se indică în intoxicaţia cu atropină E. B. 460.B. D. 461. scade presiune intraoculara. midriaza. produce midriaza. C. atropina B. relaxarea sfincterelor tubului digestiv E. relaxeaza musculatura neteda. bradicardie. Care dintre afirmatiile privind farmacologia atropinei nu sunt adevarate? A. E. este antidot al curarei. creşterea secreţiei de adrenalină D. se recomanda in atonia intestinala. este un agonist. carbamazepina. are efecte antimuscarinice. Efectele colinergice de tip muscarinic constau în: A. scade secretia salivara. deci se absoarbe foarte bine din tubul digestiv. D. E. scaderea peristaltismului digestiv. are un atom de azot cuaternar. D. se prezintă sub formă de colir 1% B. În preanestezie pentru inhibarea hipersecreţiei bronşice produsă de unele anestezice generale se utilizează: A. dar de intensitate mai mare şi durată mai scurtă C. colici abdominale. metacolina 467. pirenzepina. eficace in raul de miscare. hipersecretia glandelor. se indica in glaucom. E. C. C. Care dintre afirmatiile privind farmacologia neostigminei sunt adevarate? A. mioza. la ester 55 . Care din urmatoarele substante sunt parasimpatolitice? A. forma de prezentare este Pilocarpină colir 1‰ care se administrează: 1 picătură x 4-6/zi 468. D. D. C. au efecte muscarinice. Care din urmatoarele efecte sunt de tip parasimpatolitic? A. B.

este contraindicată în Parkinsonul postencefalitic 469. este antidot anticurarizant pentru antagonizarea curarizantelor antidepolarizante E. Atropina este indicată în: A. Care dintre următorii compuşi sunt parasimpatomimetice cu acţiune directă? A. constipaţie B. retenţie urinară 477. parasimpatomimetic C. Atropina determină: A. acţiunea lor este reversibilă în prezenţa obidoximei 470. Parasimpatomimeticele cu acţiune indirectă (anticolinesterazice) sunt indicate în: A. miastenia gravis D. Neostigmina: A. au durata de acţiune scurtă D. Scopolamina este: A. neostigmina E. sunt derivaţi organofosforici C. se utilizează în răul de mişcare E. Anticolinesterazicele ireversibile: A. hipersecreţie salivară B. uscăciunea gurii şi greutate în deglutiţie C.D. indicată în glaucom E. se absoarbe foarte bine per os B. diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis D. intoxicaţia prin curarizante antidepolarizante (tip tubocurarina) C. glaucom 474. uscăciunea gurii D. fizistigmina C. carbacol B. intoxicaţia prin curarizante depolarizante (tip suxametoniu) B. ulcer gastroduodenal 476. hipersalivaţie C. stimularea musculaturii vezicii urinare 471. Reacţiile adverse la administrarea de atropină sunt: A. betanecol 473. mioză E. se administrează în atonia musculară postoperatorie C. pilocarpina D. retenţie urinară B. ileus paralitic 472. atonie intestinală E. astm bronşic E. creşterea presiunii intraoculare D. sunt Neostigmina şi Piridostigmina B. este derivat organofosforic 475. parasimpatolitic B. spasme şi colici gastrointestinale D. glaucom B. sunt utilizate în glaucom E. utilizată în tratamentul răului de mişcare 56 . hipersialie C. Parkinson C. enurezis nocturn E. utilizată în boala Parkinson D. este contraindicată în glaucom D. Neostigmina se administrează în: A. retenţie urinară E.

Metacolina este hidrolizată lent D. Relaxarea musculaturii netede C. cu arsuri epigastrice 57 . Stimularea contracţiei miocardice 484. Neostigmina: A.478. Uscăciunea gurii 485. Este utilă în atonia intestinală. Stimularea SNC D. Sunt efecte secundare de tip nicotinic: A. Sunt efecte de tip nicotinic: A. La indivizii cu tonus vagal crescut. Rinoreea C. Inozitoltrifosfatul C. Sunt sisteme de mesageri secunzi activate prin stimularea receptorilor M1 şi M3 colinergici: A. Care dintre afirmaţiile privind hidroliza esterilor colinei este falsă? A. AMPc D. Accelerarea tranzitului intestinal. Hipersecreţia gastrică E. hipersecretie gastrica. parasimpatoliticele sunt utilizate pentru următoarele efecte: A. Contracţiile fasciculare ale musculaturii straite 486. atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă B. Miotic (în glaucom) B. Este contraindicată în astm bronşic 482. Creşterea frecvenţei micţiunilor E. Care dintre afirmaţiile următoare privind atropina este adevărată? A. Contracţia musculaturii striate B. Acetil-esterii colinei nu sunt hidrolizaţi de către colinesterază 479. Diacilglicerolul E. Antisecretor (în ulcerul gastric) E. Hipersalivaţia D. Stimulator al contracţiei musculaturii striate (în miastenia gravis) 481. Contracţia musculaturii netede digestive D. Acţiunea anticolinergică centrală este utilă în tratamentul bolii Parkinson 480. Stimularea SNC C. Erecţia E. Retenţia de urină D. diareea B. Contracţia muşchiului circular al irisului B. Sunt efecte secundare ale medicaţiei muscarinice: A. Ejacularea 483. Eliberarea de adrenalină de către medulosuprarenală E. atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă E. Contracţia muşchiului radial al irisului C. GMPc 487. Se absoarbe bine oral şi are difuziune tisulară foarte bună (inclusiv la nivel central) B. La indivizii cu tonus vagal normal. atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă C. dispneea B. Se utilizează pentru diagnosticarea şi în tratamentul miasteniei gravis D. Bronhoconstricţia. Parasimpatomimeticele pot produce urmatoarele efecte secundare muscarinice: A. Antispastic D. Sunt efecte de tip muscarinic: A. Antagonizează acţiunea curarizantelor de tip depolarizant E. În practica medicală. Esterii de tip carbaminoil ai colinei sunt hidrolizaţi relativ rapid. atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă D. Carbaminoil-esterii sunt rezistenţi la hidroliză şi au timp de înjumătăţire lung C. având efecte de durată scurtă E. Ionii de calciu B. Acetilcolina este hidolizată extrem de rapid B. constipaţia atonă C. La indivizii cu tonus vagal normal. La indivizii cu tonus vagal crescut. Midriatic (examenul fundului de ochi) C.

scaderea presiunii intraoculare datorita reducerii secretiei de umoare apoasa D. Dupa administrare in sacul conjunctival. este contraindicata in parkinson D. stimularea mai intensa a centrului respirator C. mioza pasiva. Atropina prezinta urmatoarele efecte centrale: A. pot aparea hipertermie. scopolamina prezinta: A. este deprimanta SNC. convulsii. mioza activa. la doze mari B. antidot anticurarizant C. colici abdominale C. mai intens decat atropina pe tremor D. prin relaxarea muschiului radiar al irisului B. efect anticolinergic central. se administreaza in astm bronsic sub forma de aerosoli 495. efecte parasimpatolitice de intensitate mai mica B. la doze terapeutice. stimuleaza centrul vagal bulbar. inhiba centrul respirator bulbar. deoarece are o structura polara B. cu deprimare respiratorie C. doza per os este de doua ori mai mare decat doza injectabila C. are o biodisponibilitate redusa per os. delir. fizostigmina E. Sunt parasimpatomimetice directe: A. uscaciunea gurii E. relaxarea vezicii biliare C. este indicata in miastenia gravis E. Comparativ cu atropina. Precizati indicatiile terapeutice ale neostigminei. agitatie. mictiuni frecvente D. Despre neostigmina sunt valabile afirmatiile: A. atonia intestinala postoperatorie B. relaxarea sfincterului anal. cu utilitate in tratamentul intoxicatiilor cu anticolinesterazice E. neostigmina C. relaxarea muschiului ciliar. actiune antiglaucomatoasa mai redusa 494. cu diaree B. in cazul intoxicatiei. efect inhibitor SNC. este un bronhodilatator C. moarte 493. Despre emepronium sunt corecte afirmatiile: A. cu bradicardie si hipotensiune slaba D. bazate pe efectele de tip muscarinic: A. prin contractia muschiului circular al irisului C. pilocarpina B. cu favorizarea vederii la distanta 489. relaxarea muschilor netezi gastrici D. pilocarpina produce: A. piridostigmina D. miastenia gravis E. hipersecretie salivara E. este iritant puternic al mucoasei esofagiene E. la doze mici E. este un antispastic urinar D. carbacol 490. scaderea presiunii intraoculare datorita cresterii drenarii umorii apoase E. este anticolinergica. este un antispastic digestiv B. potenteaza curarizantele antidepolarizante 491. hiposecretie gastrica 492.B. diagnosticul miasteniei 58 . retentia urinara postoperatorie D. stimularea musculaturii scheletice 488. Precizati care sunt efectele parasimpatoliticelor la nivelul aparatului digestiv: A.

are proprietăţi analgezice C. inhiba atat reactiile exudative. cresc migrarea leucocitelor in focarul inflamator D. diminuă sinteza de prostaglandine 499. epigastralgii B. poate da reactii adverse gastro-intestinale E. 10 Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene 496. imunostimulatoare E. bronhodilatatie 498. antihipertensive D. Glucocorticoizii: A. pot produce glaucom si cataracta E. Piroxicamul: A. are proprietati antiinflamatoare C. se contraindică în afecţiuni articulare degenerative D. nu se administreaza cutanat 59 . glucocorticoizii: A. stimuleaza ciclooxigenaza prin intermediul lipocortinei B. determina la oprirea brusca a unui tratament prelungit hipercorticism B. produc hipercoagulabilitate D. in asociere cu anticoagulantele scad efectul acestora din urma D. nevralgii C. pot retine sodiul si apa in organism 501. cresc cantitatea de prostaglandine C. in asociere cu antiacidele se absorb mai bine C. in asociere cu digitalicele pot creste efectul cardiotoxic al celor din urma E. In ce priveste actiunea lor antiinflamatoare. produc hipoglicemie B. stimuleaza SNC E. scaderea timpului de sangerare E. antiinflamatoare C. antiagregante plachetare 497. antialergice D. produc hipercolesterolemie D. favorizeaza catabolismul proteic C. in asociere cu furosemidul cresc eliminarea de potasiu B. retentie hidrosalina D. cat si pe cele proliferative din procesul inflamator 504. stabilizeaza lizozomii E. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot avea proprietati: A. analgezice C. intră în preparatul Voltaren B. analgezice-antipiretice B. are durata scurta de actiune D. Diclofenacul: A. in asociere cu hipoglicemiantele scad efectul acestora din urma 503. Glucocorticoizii: A. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot produce: A.Tema nr. Glucocorticoizii au proprietati: A. diuretice 500. scad numarul de limfocite si inhiba formarea de anticorpi 502. grabesc vindecarea plagilor C. antiinflamatoare B. are proprietati analgezice B. se utilizează în tratamentul astmului bronşic la cei sensibilizaţi la aspirină E. antiulceroase E. Glucocorticoizii: A.

D. Care din urmatoarele medicamente sunt antiinflamatoare nesteroidiene? A. actiunea antireumatismala. E. inhiba fosfolipaza A2. Care dintre urmatoarele indicatii sunt in legatura cu antiinflamatoarele nesteroidiene? A. E. bradicardie. actiunea antiinflamatoare. indometacinul 506. diclofenacul C. B. Precizati antiinflamatoarele nesteroidiene ce se conditioneaza in preparate pentru aplicare cutanata: A. induc formarea de lipocortina. 513.8 am. nefrita interstitiala. C. B. actiunea analgezica. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru corticosteroizi? A. 509. prednison. E. indometacin. E. C. hipotensiune ortostatica. antireumatic. D. favorizeaza formarea prostaglandinelor. secretia este maxima intre orele 6 . piroxicam. D. B. E. antipiretic. D. afectiuni articulare inflamatorii (ex. E. 508. ulcer gastro-duodenal. D. actiunea antipiretica. sunt secretati fiziologic de medulosuprarenala. fenilbutazona E. C. B. ulcer gastro-duodenal. migrarea leucocitelor. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind mecanismul actiunii antiinflamatoare a corticosteroizilor? A. C. 512. triamcinolon. E. Care din urmatoarele efecte adverse sunt specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene? A.: poliartrita reumatoida). aspirina B. C. actiunea antiastmatica. 510. corticosteroizii au actiune antiinflamatoare intensa. sunt secretati fiziologic de corticosuprarenala. antiinflamator steroidian. criza de migrena. antigutos in criza. aparitia radicalilor liberi ai oxigenului. B. B. acidoza locala. cresterea permeabilitatii capilare. 507. diclofenac. 60 . C. C. criza de astm. 511. favorizeaza formarea leucotrienelor. D. D. nu sunt stocati in glanda. afectiuni reumatismale extraarticulare (ex. Care dintre urmatoarele actiuni sunt produse de antiinflamatoarele nesteroidiene? A. E. acidul niflumic D. analgezic. secretia este maxima inainte de ora 24. B. D. B. arterioloconstrictie.505. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru piroxicam? A. C. Care dintre urmatoarele procese au loc in focarul inflamator? A.: periartrita scapulo-humerala). afectiuni articulare degenerative (artroze).

inhibarea lipoxigenazei. salbutamolului 518.514. purpura trombocitopenică B. anticonvulsivantelor C. antiparkinsonienelor B. captoprilului E. E. diabet zaharat. inducerea formarii proteinei inhibitoare a fosfolipazei A2. dozajul a fost corespunzător 522. B. Mecanismul actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor se explica prin: A. interferă cu substanţele uricozurice D. este indicat în coxartroză E. insuficienta suprarenala. miastenie Gravis E. 515. hipertensiunea arteriala. La un bolnav care nu răspunde la tratamentul cu un antiinflamator nesteroidian se controlează dacă: A. diagnosticul a fost corect C. Care dintre următoarele afecţiuni pot fi ameliorate prin administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene: A. bolnavul a urmat tratamentul E. boli reumatismale articulare inflamatoriil. bursite D. inducerea formarii in celule (macrofage) a proteinei inhibitoare lipocortina. prezintă un efect analgezic slab 523. Indometacina diminuă efectele: A. diminuă efectele anticoagulantelor cumarinice B. miorelaxantă E. Ketoprofenul are acţiune: A. soc anafilactic. este mai ulcerigen decât aspirina C. Precizaţi afirmaţiile incorecte referitoare la diclofenac: 61 . analgezică B. la bolnavii cu gută. C. nevralgia de trigemen D. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la indometacin: A. Fenilbutazona accentuează efectele: A. antiinflamatoare 520. antiacidelor gastrice E. diureticelor saluretice B. E. C. inhibarea ciclooxigenazei. D. 516. dieta trebuie modificată B. gonartroză B. tireotoxicoză 521. antimigrenoasă C. In care din urmatoarele afectiuni sunt indicati glucocorticoizii? A. D. spondilita anchilopoetică C. criza de migrenă 517. nevralgia cervico-brahială E. hipoglicemiantelor orale C. Ketoprofenul este indicat în: A. prazosinului 519. anticoagulantelor cumarinice D. B. inhibarea monoaminooxidazai. perioada de tratament a fost adecvată D. antipiretică D. anticoagulantelor cumarinice D. criza de gută C.

cortizon B. prednison D. hipokaliemia E. poate fi administrat gravidei.A. diabet zaharat C. pe toată perioada sarcinii B. ibuprofen C. prednisolon 62 . diminuă sinteza prostaglandinelor prin inhibiţia fosfolipazei A2 E. mioză D. prednison 529. betametazon 531. tulburări psihice D. prednison C. se fixează puternic (> 90%) pe proteinele plasmatice D. fluorocortolon E. Care dintre următorii corticosteroizi prezintă foarte slab efect de retenţie a sodiului şi apei? A. Printre efectele adverse ale AINS se numără: A. Care dintre următorii corticosteroizi au acţiune terapeutică lungă (peste 48 ore)? A. nu produce retenţie hidrosalină 532. fotosensibilizarea 526. dexametazon E. indometacin B. erupţii cutanate D. Care dintre următoarele afecţiuni reprezintă contraindicaţii pentru corticosteroizi? A. bronhoconstricţie E. per os şi parenteral 524. insuficienţă suprarenală acută şi cronică 528. osteoporoză E. triamcinolon B. inhibiţia travaliului prematur B. se administrează intrarectal. Care dintre următorii compuşi sunt glucocorticoizi cu durată scurtă de acţiune? A. betametazon 530. epigastralgii C. creşte excreţia urinară a acidului uric E. cu excepţia: A. diclofenac E. stimularea travaliului prematur 525. fenilbutazonă 527. hidrocortizon C. betametazona E. se recomandă la pacienţii cu poliartrită reumatoidă C. Fenilbutazona: A. se absoarbe bine din tubul digestiv B. închiderea ductului arteriolar la nou-născuţi C. ketoprofen D. dexametazon B. se metabolizează în oxifenbutazonă C. dexametazona B. cortizon C. hiperkaliemia B. scade excreţia urinară a acidului uric D. triamcinolon D. cortizon D. colagenoze B. Printre acţiunile farmacodinamice ale AINS se numără: A. Glucocorticoizii următori se administrează topic. AINS derivaţi de acid propionic sunt: A.

Se leagă 98% de proteina plasmatică D. stimularea eliberării enzimelor lizozomale din polimorfonucleare 534. Efectele adverse sunt mai puternice decât ale fenilbutazonei 537. Fenilbutazona : A. stimularea biosintezei prostaglandinelor B. Hiperkaliemie C. Nu are efect ulcerigen C. hidrocortizon D. Tratamentul cu glucocorticoizi este indicat în: A. astmă bronşic D. Agranulocitoză E. Cresc formarea anionilor superoxid 536. scăderea migrării polimorfonuclearelor în focarul inflamator E. Ketoprofenul este un antiiflamator şi antipiretic : A. Efectele adverse ale indometacinei : A. Se absoarbe bine din tubul digestiv C. Antiiflamatoarele nesteroidiene : A. Sunt enzimoinductoare E. boli reumatismale articulare inflamatorii E. Creşterea VSH C.C. prednison 533. diabet zaharat C. Inhibă formarea de prostaglandine B. Nu produce cefalee la doze mari E. diminuarea biosintezei prostaglandinelor D. Clofezona: A. Hipercorticism B. Efect ulcerigen mai puternic decât aspirina B. Mai activ decât indometacinul B. Nu se absoarbe bine din tubul digestiv B. Are efect antispastic 63 . Hiperexcitabilitate nervoasă 538. Se leagă în proporţie de 25% de proteina plasmatică E. Întârzierea creşterii 539. inhibiţia ciclooxigenazei C. Este un derivat de fenilbutazonă B. Nu are efect antiinflamator D. Efect ulcerigen B. cortizon E. Are efect mai slab decât fenilbutazona E. Efectele adverse ale glucocorticoizilor sunt : A. stări infecţioase şi şoc B. Produce cefalee la doze mari D. Are efect mai intens decât fenilbutazona D. Inhibă sinteza de tromboxani D. Se utilizează în poliartrita reumatoidă E. Nu se metabolizează deloc în organism 541. Efectele adverse ale antiiflamatoarelor nesteroidiene sunt : A. Hiperpirexie D. Mecanismul acţiunii antiinflamatoare pentru AINS cuprinde: A. Inhibă fosfolipaza A2 C. Reacţii alergice D. Este o combinaţie de fenilbutazonă şi clorfenoxiacetamidă C. Mai puţin activ decât indometacinul C. hipertensiune arterială 535. Efect vasoconstrictor puternic E. Are efect diuretic 540.

Antireumaticele de baza. 250 mg de 2 ori pe zi ca antiinflamator D. au actiune simptomatic-patogenica E. se fixeaza pe proteinele plasmatice si in elementele figurate B. se elimina exclusiv renal C. 50 mg/zi în tratamentul gutei B. Diminuarea limfocitelor sangvine B. colita ulceroasa 546. antidiabetice orale D. derivat pirazolinic B. se poate administra la pacienti cu ulcer duodenal activ C. fenitoina E. are efect uricozuric E. la asocierea cu aspirina se produce un sinergism de potentare C. au efect stimulator asupra sistemului reticuloendotelial D. artrita gutoasa E. antihipertensive C. sarcina B. sunt foarte eficiente in stadiile avansate de boala E. Leucopenie E. 300 mg/zi ca analgezic C. modifica evolutia procesului reumatic C. Sarurile de aur indicate in poliartrita reumatoida au urmatoarele proprietati: A. deoarece are efect uricozuric C. se elimina renal si biliar E. Indometacinul este contraindicat in: A. Despre ibuprofen sunt corecte afirmatiile: A. alergii la salicilati C. diuretice saluretice 545. au efect antiinflamator B. este antiinflamator nesteroidian. efectul apare imediat dupa inceperea administrarii 547. 100 mg/zi în dismenoree 544. piroxicam are efect antiagregant B.542. efectul persista luni sau ani dupa oprirea terapiei D. Eozinopenie C. Notati afirmatiile corecte: A. ibuprofen este inactiv in spondilita ankilopoetica D. fenilbutazona se poate folosi in guta. spondilita ankilopoetica D. Eozinofilie D. nu are efect analgezic D. este un derivat de acid fenilacetic B. sunt contraindicate la cei cu lupus eritematos 548. este contraindicat la cei cu bronhospasm la aspirina 64 . ketoprofen este antipiretic mai activ decat indometacinul E. 1 g /zi ca antiinflamator E. anticoagulante orale B. are si efect antiagregant D. Leucocitoză polimorfonucleară 543. Piroxicamul: A. diclofenac stimuleaza prostaglandinsintetaza 550. este contraindicat la gravide 549. La nivelul sângelui glucocorticoizii produc : A. Naproxenul se administrează în doze de : A. Fenilbutazona poate creste efectul urmatoarelor substante asociate: A. SAARD (slow acting antirheumatic drugs) au urmatoarele caracteristici: A.

se poate administra in sindromul Zollinger-Ellison E. C. se indică în ulcer gastric D. au durata scurta de actiune E. sunt reprezentati de pirenzepin. sarurile de bismut sunt adsorbante si protectoare ale mucoasei 554. Pirenzepinul: A. ranitidina are potenta superioara cimetidinei D. de tip atropinic 558. creşterea secreţiei acide prin efect rebound E. Care din afirmatiile referitoare la antihistaminicele H2 sunt adevarate: A. intră în produsul Venter 559. efectele adverse antiandrogenice sunt mai accentuate la famotidina decat la cimetidina E. antiulceroase. bicarbonatul de sodiu poate produce alcaloza E. forma activa B. constituie un tratament de elecţie în sindromul Zollinger Ellison 557. telenzepin B. nu pot modifica absorbtia digestiva sau eliminarea renala a altor medicamente 553. este activ in ulcerul gastric. actioneaza prin mecanism chimic sau fizic asupra secretiei gastrice B. formează un depozit aderent la nivelul leziunii ulceroase B. 11 Antiacide. Care din afirmatiile referitoare la antiacide sunt adevarate: A. se administreaza inainte de masa E. este un antihistaminic H2 C. creşterea pH gastric B. se indica in ulcerul gastro-duodenal C. sarurile de aluminiu au proprietati constipante D. oxidul de magneziu este un neutralizant partial sistemic C. este transformat în sulfenamida. se indica in gastrite hiperacide. Omeprazolul: A. prezinta numeroase reactii adverse grave. acidoză D. actioneaza inhiband Na+K+ATP-aza C. blocheaza receptorii M1 din plexurile intramurale gastrice B. Subcitratul de bismut coloidal: A. sindrom Zollinger-Ellison 556. Inhibitorii pompei de protoni: A. cimetidina are proprietati antialergice C. efecte sistemice C. se conditioneaza in forme enterosolubile D. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru denol? A. este un ester al zaharozei cu hidroxid de aluminiu. Antiacidele: A.Tema nr. 65 . este un inductor enzimatic E. sunt indicati in ulcer. se asociază cu antiacidele E. constipaţie 552. antiulceroase 551. cimetidina stimuleaza enzimele microzomale hepatice 555. pot produce efect rebound acid C. favorizează proliferarea lui Campylobacter pylori C. ulcer D. antispastice Antiacide. blocheaza pompa de protoni D. B. carbonatul de calciu este un adsorbant nesistemic B. Antiacidele pot produce: A. cimetidina este un antisecretor gastric B. se conditioneaza in forme enterosolubile D. este citrat de bismut coloidal.

este neutralizant. 564. blocheaza receptorii muscarinici M1. B. este eficace in esofagita de reflux. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru omeprazol? A. C. B. 561. D. B. K-ATP-aza. inhiba bacteria Helicobacter pylori. se asociaza cu amoxicilina si metronidazol. scad activitatea proteolitica a pepsinei.D. 66 . D. hidroxid de aluminiu. C. cimetidina. este un antihistaminic H2. B. B. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru carbonatul de calciu? A. mai potenta decat famotidina. D. famotidina. antihistaminic H2. C. E. C. pirenzepina. nu se asociaza intre ele. oxidul de magneziu. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru ranitidina? A. 560. 563. este un inhibitor al pompei de protoni. este un inhibitor al pompei de protoni. B. se administreaza 800 mg seara. Care dintre urmatoarele antiacide au actiune constipanta? A. B. omeprazol. adera la suprafata nisei ulceroase. are efect antidiareic. C. bicarbonat de sodiu. are efect antiandrogenic. 565. se administreaza 150 mg seara. inhiba enzimele microzomale. 567. D. B. creste aciditatea gastrica. D. E. ranitidina. E. se utilizeaza in sindromul Zollinger-Ellison. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru subcitratul de bismut? A. inhiba bacteria Helicobacter pylori. solubil in apa. E. E. C. 568. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru antiacide? A. inhiba H. D. C. mai potenta decat cimetidina. nu se asociaza cu alimentele. 566. eficace in ulcerul duodenal. reduc acidul clorhidric din stomac. carbonat de magneziu. eficace in ulcerul gastric. inhibitor al anhidrazei carbonice. E. C. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru cimetidina? A. antiandrogenic. E. E. 562. se asociaza cu antiacide. actioneaza ca pansamente gastrice. Care dintre urmatoarele antiulceroase actioneaza prin blocarea receptorilor histaminergici H2? A. este un anticolinergic selectiv. carbonat de calciu. C. E. stimuleaza secretia de gastrina. D. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru cimetidina? A. D. este un analog sintetic al prostaglandinei E1. se asociaza cu tetraciclina. D. antigastrinic.

creşte secreţia de mucus protector la nivelul mucoasei gastrice C. Famotidina: A. fotosensibilizare 577. Carbonatul acid de sodiu este contraindicat în: 67 . Care dintre următoarele substanţe medicamentoase determină diminuarea secreţiei gastrice acide: A. carbenoxolona B. subcitratul de bismut coloidal 574. are o potenţă mult mai mare decât cimetidina D. pantoprazol D. adsorbant E. acidului valproic E. se administrează în priză unică/24 ore 575. Antiacidele de elecţie sunt reprezentate de: A. protector al mucoasei gastrice 570. teofilinei B. inhibă secreţia gastrică stimulată prin histamină 576. hidroxidul de aluminiu E. Precizaţi care sunt efectele adverse produse de cimetidină: A. roxatidină E. Antiacidele scad absorbţia: A. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la omeprazol: A. carbonatul de magneziu 571. oxidul de magneziu C. carbonatul de calciu D. efecte antiandrogenice E. astringent şi decongestionant al mucoasei gastrice B. asociere cu corticoterapia pentru combaterea efectului ulcerigen al acesteia 573. pantoprazol C. misoprostol E.569. Acţiunea farmacodinamică a hidroxidului de aluminiu se manifestă prin efect: A. enprostil C. sindrom Zollinger-Ellison D. digoxinei D. esofagita de reflux B. stimulează secreţia de gastrină E. gastrită hiperacidă C. nu inhibă sistemul oxidazic microzomial hepatic B. administrată prelungit determină efecte endocrine de tip antiandrogenic C. sucralfatul B. sucralfat D. carbamazepinei 572. abdomen acut E. este un analog al PG E2 B. antisecretor D. neutralizant C. bicarbonatul de sodiu B. carbenoxolona 578. scade secreţia gastrică acidă prin inhibarea pompei protonice D. Sunt analogi ai prostaglandinelor E2 : A. tetraciclinei C. efect de "rebound” cu perforaţii ale ulcerului la întreruperea bruscă a medicaţiei D. Antiacidele sunt indicate în: A. tulburări neuro-psihice C. poate provoca leucopenie şi trombopenie E. tulburări acustico-vestibulare B.

biodisponibilitatea iniţială este sub 50% 584. bila D. gastrita hiperacidă B. hiperaciditate gastrică B. Pirenzepin: A. metaboliţii se elimină majoritar biliar D. producând inhibiţie enzimatică E. omeprazol D. pantoprazol E. Pirenzepina este un anticolinergic care blochează. mucusul B. carbonatul de calciu în doze mari antrenează efect rebound acid B. pirenzepina 581. Care afirmaţie este adevarata? A. stări de acidoză C. intoxicaţia cu acizi organici (barbiturice) E. insuficienţă renală D. se administrează după mese şi înainte de culcare D. are acţiune antisecretorie gastrică E. Care dintre următorii compuşi sunt inhibitori ai pompei de protoni? A. este degradat în mediul acid gastric B. are acţiune relaxantă asupra sfincterului esofagian 586. formează un strat protector la nivelul leziunii ulceroase C. Subcitratul de bismut coloidal: A. numai receptorii muscarinici M1 B. Indicaţiile antiacidelor: A. ranitidina B.A. Factorii agresivi ulcerogeni sunt: A. nu are acţiune relaxantă a sfincterului esofagian D. hemoragii şi perforaţii gastrice C. inhibă citocromul P 450. la doze terapeutice. durată scurtă de acţiune E. este medicamentul de elecţie în sindromul Zollinger-Ellison 585. edeme 579. nu se recomandă asocierile de antiacide E. Anticolinesterazicele au efect antisecretor la nivel gastric. Omeprazolul: A. acidul clorhidric C. Omeprazolul: A. se asociază cu antiacidele E. Care dintre următoarele afirmaţii despre antiacide sunt adevărate? A. prin diminuarea secretiei stimulate de vag/acetilcolina 68 . influenţează semnificativ motilitatea gastrointestinală C. se administrează înainte de mese şi la culcare B. este inhibitor al pompei de protoni B. prezintă acţiune antiseptică faţă de Helicobacter Pylori 587. ulcer gastric şi duodenal E. bicarbonatul E. esofagita de reflux 583. derivaţii de aluminiu produc constipaţie C. carbonatul acid de sodiu în exces produce alcaloză şi calculoză urinară 580. nu sunt indicate în esofagita de reflux D. abdomen acut D. pepsina 582. are durată scurtă de acţiune C. blochează receptorii M1 din plexurile intramurale gastrointestinale B. are durată lungă de acţiune D. atropina C. metaboliţii se elimină majoritar renal C.

Aritmii cardiace Antispastice 591. Care dintre afirmaţiile următoare privind omeprazolul sunt adevărate? A. Blocheaza sinteza de PGE2. midriaza. În tratament prelungit creşte gastrinemia D. medicamentele ce relaxează musculatura netedă se numesc miorelaxante D. favorizand regenerarea mucoasei gastrice C. Scade secreţia de gastrină. prin diminuarea metabolizarii lor. Pirenzepina la doze mici traverseaza bariera hemato-encefalica. Durata acţiunii este lungă. relaxează musculatura netedă B. Care sunt efectele secundare ale compuşilor cu aluminiu utilizaţi ca antiacide pe termen lung: A. antispasticele înlătură durerea produsă de agenţi spastici 592. sunt reprezentate de anticolinesterazicele moderat reversibile E. medicamentele ganglioplegice pot fi antispastice E. relaxează musculatura striată C. neostigmina D. drotaverina 595. se administrează în spasme de la nivelul tubului digestiv E. Care afirmaţii sunt adevărate: A. se indică în spasm coronarian 596. Produce hipoplazia celulelor enterocromafine E. tubul digestiv primeşte doar inervaţie parasimpatică C. este un antispastic musculotrop D. conţine atropina 593. Papaverina: A. Care din următoarele antispastice sunt musculotrope: A. poate produce constipaţie D. nu se pot administra injectabil C. pot fi neurotrope sau miotrope 594. Creste efectul unor medicamente administrate concomitent. periciazina B. Hipofosfatemie D. Constipaţie C. Provoaca frecvent reactii adverse de tip anticolinergic: tahicardie. potenţând efectul unor medicamente luate concomitent C. Care din afirmaţiile legate de Scobutil sunt adevărate: A. se indică în spasm bronşic B. Carbenoxolona prezinta reactii adverse de tip mineral-corticoid E. Creste peristaltismul intestinal. datorita inhibitiei enzimatice D. poate produce hipertensiune arteriala E. are acţiune stimulantă pe miocard C. Diaree B. contracţia musculaturii netede implică glisarea actinei peste miozină B. se pot administra intrarectal atunci cand calea orala nu poate fi utilizata D. se pot indica in spasme biliare B. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru papaverina? 69 . butilscopolamina E. deşi timpul de înjumătăţire este scurt B. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la antispastice sunt adevarate: A. având efect prokinetic 589. Inhibă sistemul oxidazelor mixte microzomiale. cu consecinţe antiulceroase 590. Subcitratul de bismut coloidal are efect protector la nivelul mucoasei gastrice 588. uscaciunea guri E. papaverina C. provoaca midriaza.C. Care dintre afirmatiile urmatoare carcaterizeaza cimetidina? A. tahicardie si uscaciunea gurii D. Diminua secretia gastrica acida prin blocarea receptorilor H2-histaminergici B. Osteomalacie E.

604. D. colici biliare. actiune stimulanta asupra miocardului. hipertensiunea arteriala (crize). 599. B. 597. E. analgezice. acţiune antisecretorie gastrică 70 . Indicatiile papaverinei sunt: A. Sunt antispastice miotrope pure: A. hipotensiunea arteriala. cefalee. 598. actioneaza ca agonist pe receptorii adrenergici. levodopa. E. 600. intestinale. E. actiune vasodilatatoare. diaree. actioneaza ca antagonist pe receptorii muscarinici. hipertensiune arteriala. relaxantă B. au eficacitate mare in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor. actiune deprimanta asupra miocardului. E. B. fumat. C.A. D. E. spasmelor la nivel biliar şi gastrointestinal B. Efectele papaverinei sunt potentate de: A. eficacitatea antispastica este mai mare la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare. tahicardie. tranchilizante. D. D. spasme la nivel uro-genital D. drotaverina. au eficacitate modesta in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor. 602. hipotensiune arteriala. stimularea inimii. B. C. Care dintre următoarele acţiuni nu caracterizează papaverina: A. metamizolul. au efect stimulator slab la nivel cardiovascular. bradicardie. C. E. actiune bronhodilatatoare. oprirea respiratiei. acetilcolina. C. Papaverina poseda urmatoarele proprietati farmacodinamice: A. C. C. B. acţiune bronhodilatatoare C. D. inhiba fosfodiesteraza. mebeverina. D. Dozele mari de papaverina pot produce urmatoarele reactii adverse: A. gastrice. crampelor musculare C. noraminofenazona. La injectarea intravenoasa rapida papaverina produce: A. B. spasmului coronarian E. B. B. 601. bronhospasmului 605. eficacitatea antispastica este mai mica la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare. acţiune antispastică. hipertensiunea intracraniana. actiune relaxanta. antispastica. Antispasticele se utilizează în tratamentul: A. C. D. renale. D. 603. bloc atrio-ventricular. inrosirea fetei. E. E. este antispastic neurotrop. la nivelul muschilor netezi. este antispastic musculotrop. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru antispasticele parasimpatolitice: A. ateroscleroza cerebrala. B. pitofenona. C.

acţiune deprimantă asupra miocardului E.D. acţiune analgezica 71 .

Losartan. Alegeti dintre antihipertensivele date. la intreruparea tratamentului fenomenul rebound. B. Blocante ale canalelor de calciu. B. E. E. 610. Enalapril. D. Butirofenon 613. Vasodilatatoare periferice. Se poate scadea tensiunea arteriala cu ajutorul substantelor: A. Enalapril C. Propranolol. Enalapril C. D. Clonidina. Vasoconstrictoare adrenomimetice. Enalapril. Propranolol. D. Prazosinul) sunt antihipertensive: A. Acizi heteroarilacetici E. 12 Antihipertensive. Alfa adrenoliticele (ex. Care dintre urmatoarele antihipertensive actioneaza asupra receptorilor alfa-adrenergici si/sau imidazolici? A. B. Ariloxipropanolamine D. Propranolol. Dipeptide B. Atenolol C. D. Captopril. E. Nu se pot utiliza la bolnavi hipertensivi cu boli vasculare periferice D. Se pot asocia cu diuretice tiazidic 611. este un prodrug. Lisinopril D. E. Se preferă la hipertensivi cu insuficienţă cardiacă E. Inhibitori ai enzimei de conversie. prin scaderea secretiei de renina. Cresc fluxul sanguine renal C. 72 . Nifedipin B. diuretice Antihipertensive 606. Dihidropiridine C. 607. Substantele medicamentoase antihipertensive pot avea structuri de: A. Beta blocant 612. vasodilatatoare cerebrale si periferice. B. Prazosin. C. Au efect cardioprotector B. B. Notaţi afirmaţiile corecte despre IECA A. care produc. Trandolapril E. Captoprilul: A. prin scaderea debitului cardiac. beta-blocantele cardioselective: A. C. 614. Perindopril 609. Alegeti antihipertensivele din clasa IECA: A. Captopril B. prin efect vasodilatator. D.Tema nr. 608. C. E. este un inhibitor al reninei. Captopril. cu efecte metabolice favorabile pe metabolismul lipidic. Nifedipina. Metoprolol. Alegeţi IECA care devin active prin metabolizare (sunt pro-drug) A.

E. medicament de prima alegere la hipertensivii tineri. B. D. stimuleaza degradarea bradikininei. cedeaza la reluarea tratamentului cu antihipertensivul respectiv. tremor. diminua debitul cardiac. se recomanda la hipertensivi cu tahicardie sinusala. are efect antihipertensiv. provoaca tuse. 621. se asociaza preferential cu diuretice tiazide si beta adrenolitice. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol? A. actioneaza predominant pe receptorii beta-2. este un hipertensiv. medicament de prima alegere la hipertensivii varstnici. D. 617. B. nu se administreaza sublingual. B. este neurosimpatolitic.C. C. 622. este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei. favorizeaza bronhoconstrictia. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril: A. de tip L. E. actioneaza predominant pe receptorii beta-1. frecventa reactiilor adverse este mai mare pentru Captopril. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril? A. cu tahicardie. 623. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu? A. C. antagonizeaza receptorii pentru angiotensina II. E. D. se recomanda asocierea cu diuretice antialdosteronice care retin potasiul. E. blocheaza canalele de calciu lente. D. 618. produce cefalee ca efect advers. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu? A. blocheaza canalele de calciu neuronale de tip N. inhiba enzima de conversie a agiotensinei. E. inhiba acumularea de bradikinina. D. D. D. 616. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru hidroclorotiazida? A. 615. D. E. este evitat daca tratamentul se opreste prin reducerea treptata a dozelor. creste volemia. este cardioselectiv. B. are efect saluretic. B. C. Efectul de rebound. B. au efect antihipertensiv. se manifesta prin hipertensiune arteriala. scad motilitatea intestinala. C. este beta-blocant. care apare ca reactie adversa la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu doze mari de antihipertensive: A. produce tuse ca efect advers. D. fata de alte inhibitoare ale enzimei de conversie. E. B. B. anxietate. inhiba influxul de calciu extracelular in celula. palpitatii. in tratamentul hipertensiunii arteriale. C. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nifedipina? A. nu se administreaza in urgente hipertensive. provoaca tahicardie. sunt antihipertensive. este un pro-drug. este un antihipertensiv. este antianginos. se recomanda la hipertensivi tineri. se manifesta prin hipotensiune arteriala. C. E. scade sodiul din muschii netezi vasculari. 620. 619. se recomanda la hipertensivi cu astm bronsic. B. D. este beta-blocant. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atenolol? A. C. C. stimuleaza functiile celulare dependente de calciu. sunt antianginoase. 73 .

gust metalic 626. hidralazine+beta-adrenolitic D. Ergotamina 632. Care dintre următoarele asocieri de antihipertensive sunt contraindicate în terapeutică: A. erupţii cutanate pruriginoase B. la asocierea cu beta-adrenoliticele poate surveni hipertensiune paradoxală D. Fac parte din grupul antihipertensivelor de primă alegere în faza de monoterapie: A. Isoxuprin E. diureticele tiazidice sau de ansă C. impotenţă sexuală D.E. 625. Captoprilul poate produce următoarele efecte adverse: A. ca antiaritmic. D. Pentoxifilin C. perindopril E. beta-blocante+diuretice tiazidice B. nifedipina E. Nicergolina se administreaza oral si parenteral 74 . alfa metildopa D. fosinopril C. prin fenomen de rebound C. la întreruperea bruscă a tratamentului adminstrat prelungit. hidralazina B. beta-adrenoliticele Vasodilatatoare cerebrale si periferice 631. clonidina B. Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu. alfa-metildopa 627. Notati afirmatiile corecte: A. diureticele tiazidice C. clonidină+beta-blocante E. care se utilizeaza: A. depresie E. Dihidroergotoxina D. tratamentul va fi iniţiat cu doze mici care se cresc progresiv E. poate apare criza hipertensivă. ca antianginos. nu este produs de alfa1 adrenolitice. reserpina D. trandolapril 629. ca antihipertensiv. Propranolol B. in doze reduse in insuficienta hepatica sau renala. Care dintre antihipertensivele de mai jos sunt contraindicate la bolnavii hipertensivi cu stări depresive: A. Care dintre următorii compuşi din grupul inhibitoarelor enzimei de conversie sunt prodroguri: A. nu se va asocia cu diureticele care economisesc potasiul 630. in insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala. E. Nicergolina poate potenta efectul antihipertensivelor B. C. Clonidina: A. B. nifedipină+beta blocante C. leucopenie C. blochează receptorii alfa1-adrenergici periferici scăzând rezistenţa vasculară periferică B. captopril D. beta-blocante+verapamil 628. 624. lisinopril B. clonidina E. Care dintre următoarele substanţe sunt vasodilatatoare periferice: A.

Vasodilatatoare antiischemice cerebrale sunt: A. D. Pentoxifilina D. Notati medicamentele utilizate pentru ameliorarea circulatiei si/sau metabolismului cerebral: A. Nimotop 634. beta-2-adrenomimetice. C. E. bametan. Vasodilatatoarele periferice si cerebrale pot fi prescrise in urmatoarele afectiuni A. E. cinarizina. C. Cavinton este indicat in faza acuta a hemoragiei cerebrale E. tolazolina. Dintre medicamentele enumerate sunt vasodilatatoare periferice: A. Dupa mecanismul lor de actiune. beta-1-adrenomimetice. Hipertensiune intracraniana D. astm bronsic. tolazolina. noradrenalina. Vasodilatatoare antiischemice. 639. Alfa-adrenomimetice E. ergotamina. hemoragii acute. Pentoxifilina are si proprietati hemoreologice 633. Nicergolina. D. Blocantele canalelor de calciu C. nicergolina. isoxupina. vasodilatatoarele cerebrale si periferice pot fi: A. C. D. pentoxifilina. cu actiune de tip musculotrop sunt: A. B. xantinol nicotinat. C. Pentoxifilina (Trental) este indicata in: A. Imbunatatesc proprietatile reologice ale sangelui: A. E. Vincamina C. alfa-adrenolitice. 638. cinarizina. Insuficienta circulatorie cerebrala B. C. infarct miocardic acut. B. naftidrofuril. xantinol nicotinat. Arterita obliteranta a membrelor E. dihidroergotamina. Prezinta proprietati vasodilatatoare periferice si/sau cerebrale substantele medicamentoase din clasele farmacologice: A. D. Tulburari circulatorii retiniene C. tulburari vasculare periferice. 641. B. Diazepam B. Nimotop este conditionat in forme orale si flacoane cu solutie perfuzabila D. E. vincamina. B. alfa-adrenomimetice. Beta-2 adrenomimetice D. Beta-2 adrenolitice 635. C. 637. Tulburari ischemice labirintice si vestibulare 636. 75 . Alfa adrenolitice B. dihidroergotoxina. B. pentoxifilina. E. musculotrope. D.C. vincamina. E. tulburari circulatorii cerebrale. 640. B.

produce arteriolodilataţie.v. Manitol 647. in edeme grave 76 . pentoxifilina B. Hidroclorotiazida B. C. C. Se pot asocia in medicatia antihipertensiva D. Criza de angina pectorala C. cimetidina D. Hipertensiune arteriala B. propantelina Diuretice 646. Diureticele saluretice: A. Ciclopentiazida 648. Vasodilatatoare cerebrale cu mecanism de actiune musculotrop sunt: A. E. Contraindicat in hipertensiune arteriala B. cinarizina favorizează intrarea oxigenului şi a glucozei în neuroni 645. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Furosemid D. Pot produce hipokaliemie C. Diureticele sunt medicamente ce pot fi indicate in: A. extractul de Ginkgo biloba scade rezistenţa capilară şi creşte tonusul venos D. vincamina. D. Util in administrare i. Indapamid B. Care dintre următoarele medicamente sunt vasodilatatoare antiischemice de tip musculotrop: A. vinpocetina. stimulează metabolismul neuronal C. Glaucom E. Cresc excretia ionilor de sodiu si clorura B. cinarizina ameliorează circulaţia labirintică C. Nu se administreaza in insuficienta renala grava E. Insuficienta cardiaca cronica D. vincamina. Edeme de diferite etiologii 650. este indicată în tulburări retiniene şi cohleovestibulare de natură ischemică 644. Furosemidul este: A. previne agregarea plachetară D. 643. tolazolina. nu influenţează debitul cardiac şi fluxul sanguin renal E. codergocrina. Care dintre afirmaţiile următoare nu caracterizează vincamina: A. dihidroergotoxina. cinarizina. Spironolactona C.D. Scad excretia ionilor de potasiu si magneziu 649. Acetazolamida. Hidroclorotiazida E. Amilori E. mai intensă în periferie şi mai slabă la nivel cerebral B. Care dintre urmatoarele diuretice se asociaza in tratamentul HTA? A. Amilorid D. Care dintre următoarele diuretice sunt cu structură tiazidică A. vincamina stimulează metabolismul neuronal B. E. Substanta activa din produsul Furantril C. cinarizina C. B. hidralazina creşte circulaţia cerebrală E. 642. papaverina E.

656. Diuretic cu eliminare redusa de potasiu E. E. E. Hidroclorotiazida: A. B. hidroclorotiazida. C. furosemidul. Manitolul. 657. insuficienta renala acuta. insuficienta renala cronica. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice: A. edem cerebral. este diureticul de electie in: A. Produce dezechilibre electrolitice şi acido-bazice 652. 658.antagonisti de efect ai aldosteronului. C. edem pulmonar acut. efect mediu de eliminare a potasiului (K+). C. D. D. retine apa in lumenul nefronului prin mecanism osmotic. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru toate diureticele saluretice? A. tiazidele. Furosemidul este diureticul de electie in: A. insuficienta renala cronica (in doze terapeutice mari). C. glaucom acut congestiv. Se indică în toate tipurile de edeme E. hiperaldosteronism primar. C. edemul din ciroza hepatica. 653. are efect de scurta durata. Este contraindicată în HTA D. D. hidroclorotiazida. durata de actiune lunga. glaucom acut congestiv. E. D. acetazolamida. alcalinizeaza urina. spironolactona. C. D. B. furosemidul. E. D. antialdosteronice . este un diuretic de ansa. inhibitoarele anhidrazei carbonice. 654. tind sa scada volemia. triamteren. edem pulmonar acut (i. E. Diuretic cu structura de acid sulfamoil antranilic 651. Sunt diuretice care elimina potasiul (K+): A. diureticele de ansa. Intră în preparatul Nefrix C. D.). eficacitate medie. cresc eliminarea urinara de sodiu. D. provoaca o diureza intensa. eficacitate mare. E. Furosemidul: A.D. administrat intravenos. spironolactona. cresc eliminarea urinara de calciu. produce in mod specific alcalinizarea urinii. clopamida. E. 659.v. In litiaza renala oxalica. B. se indica: A. ca adjuvant. Diureticele de ansa (furosemidul) au: A. B. antialdosteronice . durata de actiune scurta. E. C. 77 . B. acetazolamida. B. cresc eliminarea urinara de potasiu. B. C. 655.antagonisti competitivi al aldosteronului. Este un diuretic cu durată lungă de acţiune (mai mare de 24 ore) B.

B. eficacitate medie. 78 . D. durata scurta de actiune. E. Tiazidele (hidroclorotiazida) au: A. efect de retinere a potasiului (K+). durata medie de actiune. efect puternic de eliminare a potasiului (K+).660. C.

E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem? A. B. E. E. C. perioada de latenta este de 5-10 minute. Tratamentul cu nitrati nu poate fi intrerupt brusc fara sa apara riscuri E.Prin intermediul NO stimuleză guanilciclaza. care duce la relaxarea musculară B. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt indicate in criza de angina pectorala? A. C. Clonidina si derivati D. E. C. durata de actiune 2 ore. In tratamentul de fond al anginei pectorale se pot indica: A. Pentaeritritil tetranitrat D. Prenilamina D. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitrati? A. Lidocain B. Nitritul de izoamil 664. Trimetazidina. Trimetazidina C. durata de actiune 6 ore. Nitratii si molsidomina actioneaza prin formarea de oxid nitric care corespunde factorului EDRF 666. 668. Nitroglicerina are efecte de durata lunga B. Produc hipertensiune arterială D. D. nu da obisnuinta. B. Notati afirmatiile corecte: A.Tema nr. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru isosorbiddinitrat administrat oral? A. blocant al canalelor de calciu. Medicamente beta-blocante B. Agravează insuficienţa cardiacă congestivă E. Molsidomin B. antianginos. Nitratii produc o crestere a tensiunii arteriale D. antianginos. se administreaza profilactic in angina pectorala. C. C. B. vertij. Reduc presarcina inimii prin venodilataţie şi postsarcina prin arteriodilataţi 663. diminua forta de contractie a miocardului. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol? A. Molsidomina. NO are actiune vasodilatatoare. B. Nitroglicerina. biotransformarea este tiol-dependenta. sunt biotransformati in NO. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la modul de acţiune al nitraţilor A. cu alcoolul produce cefalee. Blocantele canalelor de calciu 662. scade fluxul sanguin coronarian. deprima contractilitatea miocardului. cresc concentraţia de GMPc. 667. creste frecventa cardiaca. 669. Biotransformarea la metaboliţi activi este tiol dependentă C. oboseala C. Isosorbit mononitrat. D. creste concentratia de GMPc. Isosorbit dinitrat 665. D. Alaturi de esterii nitrici in grupa de medicamente antianginoase sunt cuprinse A. Reactiile adverse ale nitratilor pot fi cefalee. 79 . reduce consumul de oxigen al miocardului. 13 Antianginoase 661. Pentaeritritil tetranitrat E.

cardiopatia ischemica. C. La care dintre medicamentele antianginoase urmatoare apare ca efect advers tahifilaxia? A. 672. nifedipina. antianginoasă C. Asocierea propranolol-verapamil este contraindicată deoarece: A. C.D. isosorbid dinitrat. oxprenolol. ambele deprimă conducerea atrio-ventriculara C. cresc forta de contractie a miocardului. E. antifibrinolitică 80 . nitroglicerina. clonidina. micsoreaza travaliul cardiac. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind boala coronariana? A. Blocantele canalelor de calciu au acţiune: A. E. Sunt medicamente antianginoase: A. se agraveaza la efort. cresc consumul de oxigen al inimii. B. D. este cauzata de producerea crescuta de NO. 673. se aplica percutan ca TTS. molsidomin. este cauzata de ateroscleroza. guanetidina. acţionează competitiv asupra aceloraşi receptori D. B. propranolol. molsidomin. C. hipertensiunea arteriala. 675. aportul de sange oxigenat este redus. Medicamentele antianginoase: A. 671. C. aritmiile cardiace. B. antiaterogenă B. D. E. ambele au acţiune inotrop negativă E. D. angina pectorala 676. C. propranolol. B. C. nifedipina. insuficienta cardiaca. 674. antihipertensivă D. D. se administreaza sublingual. isosorbid dinitrat. Nitratii organici sunt indicati in: A. D. ambele provoacă vasoconstricţie coronariană 678. E. cresc aportul de oxigen al inimii. pentaeritritil tetranitrat. C. Care dintre urmatoarele antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu? A. D. B. E. nu se absoarbe din tubul digestiv. cardiotonică E. B. scade consumul de oxigen al miocardului 670. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina? A. este trinitrat de glicerina. se manifesta prin dureri anginoase. propranolol. B. se adsoarbe pe plastic. reduc consumul de oxigen al inimii. ambele favorizează bronhoconstricţia B. E. cresc debitul cardiac. diltiazem. E. D. 677. E.

poate fi responsabilă de afectarea funcţiei tiroidiene D. coronarodilataţie B. beta-adrenomimetice D. nitraţi în monoterapie B. triterapie nitrat . deprimarea contractilităţii inimii 684. creşterea consumului de oxigen prin stimularea contractilităţii miocardului B. eficacitatea amiodaronei poate fi apreciată după 2-4 săptămâni de tratament 680. ca antianginos este indicată în tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice B. inhibitorii enzimei de conversie 687.blocant calcic D. reducerea postsarcinii E. pentru potenţarea efectului terapeutic se recomandă asocierea ei cu beta blocantele sau verapamilul E. triterapie nitrat. angină cronică instabilă B.-betablocant . Nitraţii organici produc: A.679. Antianginoase sunt: A.blocant calcic E. arteriolodilaţie cu scăderea postsarcinii D.betamimetic .betablocant C. boală coronariană D. creşterea aportului de oxigen prin creşterea fluxului coronarian C. Care dintre afirmaţiile următoare privind amiodarona sunt corecte: A. venodilataţie şi reducerea presarcinii inimii E. acţiunea hipotensivă C. În tratamentul de fond al anginei pectorale se utilizează: A. Acţiunea antianginoasă a blocantelor calcice se produce prin: A. vasodilataţie coronariană D. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat verapamilul: A. criza anginoasă C. blocantele canalelor de calciu C.blocant calcic 688. angină pectorală asociată cu diabet zaharat 685. durata efectului dispare rapid după întreruperea tratamentului C. Pentru efectul lor antianginos beta-blocantele sunt indicate în: A. puseu hipertensiv D. biterapie nitrat . beta-adrenolitice E. insuficienţă cardiacă 683. scăderea automatismului nodului sinusal 682. creşterea postsarcinii prin arterioloconstricţie 686. bradicardie C. astm bronşic E. Care dintre efectele adverse de mai jos sunt imputabile derivaţilor nitraţi: A. angină cronică stabilă E. micşorarea frecvenţei de contracţie E. Medicamentele antianginoase sunt reprezentate de: A. neurosimpatolitice 81 . vărsături 681. biterapie nitrat . post infarct miocardic acut D. tahiaritmii C. nitraţii organici B. deprimarea inimii B. Care dintre următoarele acţiuni contribuie la efectul antianginos al nitroglicerinei: A. cefalee pulsatilă B. scăderea postsarcinii prin arteriolodilataţie D. bradicardie E. hipotensiune cu lipotimie C. bloc atrio-ventricular B.

hipotensiune ortostatică C. Prin biotransformare conduce la un metabolit activ D. absorbţie scăzută per os E. Creşterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza prin: A. efect important de primă trecere hepatică D. Molsidomin se caracterizează prin: A. Se folosesc în prevenirea secundară a infarctului de miocard D. bronhoconstricţie E. la administrarea sublinguală nu prezintă efectul primului pasaj hepatic 693. efect nesemnificativ al primului pasaj hepatic 690. Diltiazemul: A. arterioloconstricţie B. are biodisponibilitate per os sub 1% B. Inhibarea fosfodiesterazei cu creşterea AMPc E. Provoacă coronarodilataţie. Scăderea ionilor de calciu disponibili pentru contracţia coronarelor C. Sunt utile în angina cronică stabilă B. Nitroglicerina: A. nitraţi organici C. absorbţie rapidă per os B. arteriolodilataţie D. Betablocante: A. Sunt contraindicate la bolnavii anginoşi hipertensivi 695. tuse seacă E. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac B. Are asorbţie digestivă rapidă şi bună B. beta-adrenolitice D. Reacţiile adverse la administrarea de nitraţi organici sunt: A. nu dezvoltă toleranţă D. scăderea rezistenţei la efort 694. se administrează transcutan 691. beta-adrenomimetice E. Stimularea receptorilor ß-1-adrenergici 696. Stimularea adenilat-ciclazei 82 . are efect antianginos B. Sunt medicamente de elecţie la bolnavii anginoşi cu insuficienţă cardiacă C. biodisponibilitate per os mai mare de 90% C. este liposolubilă C. Are biodisponibilitate sistemică foarte bună C. venodilataţie C. nu poate fi administrată transcutan D. Creşterea aportului de oxigen prin coronarodilataţie C. Provoacă frecvent tahicardie reflexă (dezavantaj faţă de nifedipină) E. toleranţă D. produce methemoglobinemie E. la administrarea per os este biotransformată aproape total la primul passaj hepatic E. cu creşterea aportului de oxigen E. Mecanismul acţiunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu constă în: A. Nitraţii organici produc: A. Scăderea tonusului simpatic D. Inhibarea recaptării adenozinei B. are biodisponibilitate per os mare C. coronaroconstricţie 692. cefalee B. blocantele canalelor de calciu 689.B. Creşterea eliberării de EDRF D. Molsidomin: A. Are acţiune deprimantă cardiacă mai redusă decât verapamilul 697.

Hipotensiune ortostatică D. Parasimpatomimeticele E. efect inotrop negativ B. Molsidomina B. Molsidomina C. ß-adrenoliticele D. venodilatatie si arteriolodilatatie 704. Cefalee pulsatilă B. cresterea presarcinii si postsarcinii B. Hipertensiune intracraniană D. Hipertensiune arterială C. Mecanismul la nivel molecular al nitriţilor implică: A. Substituţia deficitului de EDRF B. cresterea rezistentei periferice D. Pentaeritril tetranitratul D. dipiridamol C. stimularea fosfodiesterazei B. Blocanţii canalelor de calciu B. amiodarona E. Toleranţă acută E. Stimularea adenilat-ciclazei D. cresterea concentratiei AMPc E. Nitraţii sunt contraindicaţi în: A. Nitroglicerina C. nitroglicerina B. scaderea concentratiei GMPc 705. stimularea recaptarii adenozinei in celule C. Insuficienţa cardiacă 700. Stimularea guanilat-ciclazei 698. Dureri ale globilor oculari 703. vasodilatatie coronariana E. coronarodilatatie D. deoarece mecanismul de acţiune necesită o cale tiol-dependentă saturabilă: A. efect cronotrop negativ 706. clopidogrel D. Se pot utiliza ca medicamente antianginoase: A. Produc tahifilaxie. Propranololul E. Inhibarea fosfodiesterazei E. Dipiridamolul 701. Sunt reacţii adverse specifice nitraţilor: A. Activarea guanilat-ciclazei C. scaderea travaliului cardiac C. Amiodarona 702. cresterea travaliului cardiac si a consumului de oxigen C. Vasoconstricţie periferică C.E. acid acetilsalicilic 83 . Notati medicamentele cu mecanisme de actiune: antianginos si antiagregant plachetar: A. Stimularea receptorilor ß-2-adrenergici 699. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu voltaj-activate: A. cresterea aportului de sange oxigenat la nivelul miocardului E. Glaucom B. Precizati mecanismele implicate in efectul coronarodilatator: A. Notati mecanismele actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor organici: A. Angină vasospastică E. blocarea canalelor de calciu D.

diminuarea rezistentei periferice C. coronarodilatatie B. voltaj-dependente. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase: A. aerosoli B. scaderea secretiei de renina 711. Nitroglicerina poate produce urmatoarele reactii adverse: A. nitroglicerina. comprimate sublinguale C. blocarea recaptarii adenozinei in celulele miocardice D. arteriolodilatatie C. cresc concentratia GMPc B. nitroglicerina. coronarodilatatie D. Notati actiunile blocantelor canalelor lente de calciu ca medicatie antianginoasa: A. Dipiridamol. cresc concentratia de GMPc D. micsorarea presarcinii E. congestie cutanata in jumatatea inferioara a corpului B. cefalele cu caracter pulsatil C. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros E. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen 715. coronarodilatator E. lipotimie D. stimuleaza guanilat ciclaza C. clopidogrel E. efect inotrop si cronotrop negativ E. nitroglicerina 713.707. stimuleaza guanilatciclaza B. stimulator al sintezei Atp in miocard D. aport de oxid de azot (NO) B. Notati nitritii si nitratii organici cu durata lunga de actiune: A. stimuleaza recaptarea adenozinei in celulele miocardice B. inhibarea fosfodiesterazei C. micsorarea postsarcinii 714. scad concentratia GMPc 709. reducerea presarcinii D. Notati medicamentele antiagregante plachetare si antianginoase: A. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros D. nu contine in profilul farmacologic: A. scad concentratia de GMPc C. unguent 2% E. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor: A. pentaeritril tetranitrat. oral 708. Medicatia antianginoasa produce coronarodilatatie prin: A. coronarodilatator C. nitroglicerina. vasoconstrictor periferic 712. ca antianginoase: A. diminuarea travaliului cardiac 84 . stimularea contractiei miocardice E. sindrom de hipersensibilizare la nitrati 710. vasoconstrictie la nivelul vaselor retiniene E. amiodarona C. reducerea consumului de oxigen al miocardului B. acid acetil salicilic D. dipiridamol B. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen E. nitroglicerina TTS D.

Astemizol este antihistaminic H1 foarte activ B. Au efecte antialergice: A. E. Scaderea semnificativa a apetitului 719. Multe anihistaminice H1 prezinta si efecte anticolinergice sau sedative C. 85 . Clorfeniramina 723. Anitihistaminicele H1 au efecte favorabile in: A. feniramina. famotidina. D. Edem angioneurotic D. Astenie. Astemizol E. Clemastin nu are efecte antipruriginoase E. B. Antialergic. B. C. Glaucom 717. Glucocorticoizii sunt utilizati in terapie pentru urmatoarele efecte: A. Ketotifen. Urticarie B. C. Precizati afirmatiile corecte A. Claritina C. E. constipatie C. Romerganul este lipsit de efecte sedative 724. Diuretic 720. Brofimen 718. Ketoprofen. Clorfenoxamina. Unele antihistaminice au si actiune antitusiva. Polenoze C. Dimetinden este un antihistaminic antipruriginos energic D. Nu se administreaza in insuficienta hepatica sau renala grava C.Tema nr. Imunosupresor D. Nu se administreaza conducatorilor auto antihistaminicele sedative D. diaree. D. antiemetica D. Hiposalivatie. Hipoglicemiant. Notati afirmatiile corecte: A. Care dintre urmatoarele medicamente sunt indicate ca antialergice? A. Notati afirmatiile corecte: A. Tahicardie E. Ketotifenul este un antiastmatic si antianafilactic E. Peritol. prometazina. Romergan B. Notati antialergicele cu efecte sedative si anticolinergice reduse: A. D. Anihistaminicele sedative pot accentua efectele tranchilizantelor. Procese inflamatorii acute E. 14 Antialergice 716. Reactii alergice la aplicare locala D. B. betametazona. Efectele adverse la administrarea de antihistaminice H1 pot fi: A. Astemizol este antihistaminic H1 cu durata lunga de actiune C. Clemastin este slab sedativ E. alcoolului B. somnolenta B. pirenzepina. Dimetinden este un antihistaminic energic antipruriginos 721. Antiinflamator C. E. Antihistaminicele H1 sunt indicate in tratamentul unor manifestari alergice B. Tavegyl are ca substanta activa dimetinden 722. Allergodil.

Antihistaminicele H1 diminuă efectele: A. 732. 730. Care din urmatoare afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice? A. D. 731. inactiveaza histaminaza. B. in manifestarile alergice intervin receptorii H2. este un antihistaminic H2. sedativelor Antihistaminicele H1 pot accentua efectele: 86 . C. C. este miorelaxant central. bromhexin. anestezicelor generale E. se poate administra la conducatorii auto. este un bronhodilatator. tranchilizantelor C. E. C. 726. 733. prometazina. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina? A. antiparkinsonian. C. B. izoprenalina. neostigmina. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clorfenoxamina? A. antihistaminic. C. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazina? A. intervine in reactiile alergice. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice H1? A. E. se recomanda in intepaturi de insecte. B. D. E. antianginos. are efect antiemetic. E. are efect sedativ foarte intens. E. produce somnolenta. blocheaza receptorii histaminergici. este un medicament simptomatic-patogenic. antagonizeaza efectele H1 ale histaminei. D. E. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru feniramina? A. B. se utilizeaza in urticarie. D. este un medicament etiologic. 727. antidepresiv. se contraindica la mecanici de locomotiva. D. B. coleretic. C. anticoagulantelor de sinteză D. C. antipruriginos. Care dintre urmatoarele medicamente sunt contraindicate la conducatorii auto? A. se gaseste in mastocite. inhiba secretia gastrica. progesteronului 734. D. actiune de scurta durata. au actiune antialergica. 728.725. clorfenoxamina. reserpinei B. 729. B. sedativ intens. se evita asocierea cu alcoolul. D. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clemastina? A. B. se pot administra la soferi. sunt antagonisti competitivi. antihistaminic. stimuleaza SNC. C. E. dilata capilarele. A. E. este un antihistaminic H1.

vome postoperatorii C. stări depresive 742. HTA E. Alte indicaţii pentru antihistaminicele H1 sunt: A. sunt reprezentate de cloropiramină şi feniramină E. parestezii E. Fac parte din grupul medicamentelor antialergice: A. feniramina E.B. ameţeli D. ulcer gastric C. au efect benefic în polenoze E. somnolenţă C. antipruriginoasă B. Antihistaminicele H1 sunt utilizate în: A. sedativă D. timoanaleptică 740. înţepături de insecte E. antiemetică 736. rinita alergică B. antitusivă nonopioidă B. mucolitică C. se administrează înainte de culcare D. sunt numite"antihistaminice de zi“ B. Clemastina are acţiune: A. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la compuşii antihistaminici de tip H1: A. nedocromil C. antiemetică E. urticarie D. polenoze (febra de fân. progesteronului E. antihalucinatorie E. răul de mişcare B. înţepături de insecte 87 . Clemastina este indicată în: A. sunt contraindicate în primul trimestru al sarcinii C. creşterea apetitului 741. antidepresivelor C. provoacă relativ frecvent tuse iritativă D. ondansetron B. sunt numite "antihistaminice de noapte“ C. prurit din ictere C. tuse iritativă B. clonidinei 735. anticoagulantelor de sinteză D. micoză cutanată D. Precizaţi care sunt acţiunile farmacodinamice ale prometazinei: A. Antihistaminicele H1 fără efecte sedative: A. guturai de fân) B. Precizaţi efectele adverse ale ciproheptadinei: A. antipruriginoasă C. onicomicoze 737. clorfenoxamina D. sunt reprezentate de prometazină şi clorfenoxamină 743. antiexudativă D. se leagă slab de proteinele plasmei B. sindrom parkinsonian D. unele au efect antiemetic 739. clemastina 738.

sunt contraindicate în primul trimestru de sarcină 745. Antihistaminicele H1 se pot administra: A. cimetidină E. "antihistaminic de zi“ pentru că nu are efect sedativ 749. este antihistaminic H1 B. În depresii C.E. Progesteronului C. Doza la adulţi este de 100 mg oral E. alergii la medicamente C. clemastin C. nu prezintă efect sedativ D. Prometazina: A. În primul trimestru de sarcină B. se folosesc numai extern în preparate topice C. ranitidină D. feniramina E. clorfenoxamină C. Clemastina: 88 . Nu are efect sedativ D. clorfenoxamina 746. Prometazina este: A. se absorb repede după administrarea orală sau parenterală B. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele: A. Se dă într-o singură doză pe zi C. În rău de mişcare D. Clonidinei D. esofagita de reflux 744. feniramină 747. virozele căilor respiratorii superioare 748. nu accentuează efectele deprimante centrale ale hipnoticelor şi sedativelor D. antihistaminic H1 D. edem angioneurotic D. nu suferă efectul primului pasaj hepatic E. Doza la adulţi este de 10 mg oral 753. prezintă efect antiemetic şi antiparkinsonian 750. urticarie E. prometazina B. criza de astm bronşic B. cloropiramina D. sinonim cu Romergan C. sinonim cu Romergan C. clemastin B. Efecte bune se obţin cu antihistaminice H1 în: A. Astemizolul: A. Sindrom Meniere 752. Antidepresivelor triciclice E. Care dintre următorii compuşi sunt antihistaminice H1? A. Androgenilor 751. Are efect anticolinergic intens B. Care dintre următoarele antihistaminice H1 produc cel mai frecvent efect sedativ intens? A. "antihistaminic de noapte“ datorită efectului sedativ intens E. Anticoagulantelor de sinteză B. În edem angioneurotic E. nu se poate administra oral E. Antihistaminicele H1: A. antihistaminic H2 B.

inhiba histaminaza E. Contraindicatiile antihistaminicelor anti-H1 sunt: A. Are efect alfa-adrenolitic 758. Prometazina: A. astemizol 761. Deprimarea SNC cu somnolenţă C. Antialergicele antihistaminice: A. stari depresive C. blocheaza receptorii histaminergici H1 C. Icter nuclear D. prometazina D. Este un antihistaminic de noapte B. spasmul uterin C. Fenomene de tip anticolinergic E. Are efect simpatomimetic E. Produce vomă D. clorfenoxamina B. Este contraindicată la copii de 7 ani 756. Prometazina: A. impiedica eliberarea histaminei B. terfenadina E. Se poate asocia cu vitamina B complex în soluţie B. Se administrează oral şi injectabil E. Se administrează oral D. stimuleaza histaminaza D. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt: A. Au efect intens sedativ la nivel SNC urmatoarele antihistaminice H1: A. hipersecretia gastrica 89 . Este un antihistaminic H1 de noapte B. polinoze E. Se indică în glaucom E. Se administrează injectabil E. Clorfenoxamina: A. primul trimestru de sarcina 762. clemastina C. Se indică în stări depresive 759. dermatite de contact D. Se dă în doză de 200 mg odată 755. conducatori auto B. Se administrează numai oral C. Se administrază exclusiv oral C. Are acţiune antiexsudativă intensă B. Este contraindicat în urticaria cronică 754. Este contraindicată în stări depresive E. Este un antihistaminic H1 de zi C. Stimularea SNC cu insomnie B. Antihistaminicele antiH1 antagonizeaza urmatoarele efecte ale histaminei: A. Cloropiramina: A. Se foloseşte în boala Parkinson D. Este un sedativ puternic C. spasmul bronsic B.A. Este un antihistaminic de zi B. Se administrează exclusiv oral D. Are efect sedativ intens C. Discromatopsie 757. reprezinta un tratament simptomatic-patogenic al manifestarilor alergice 760. Se administrează oral şi injectabil D.

alimemazina B. vasodilatatia 763. influenteaza in special reactiile alergice de tip imediat D. Clorfenoxamina are urmatoarele actiuni farmacodinamice: A. antiH1 nu influenteaza procesul de sensibilizare C. este exclusiv un tratament simptomatic B. prometazina C. spasmul intestinal E. miorelaxant central E. anestezic local E. miorelaxant central D. urticarie C. criza de astm E. Prometazina are efect: A. antipruriginos C. antiedematos 766. cloropiramina C. boala serului 769. clorfeniramina E. Clorfenoxamina are efect: A. anticolinergic B. excitant SNC 770. antiserotoninic 767. Clemastina are efect: A. anticolinergic periferic C. Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor H1. Antihistaminice H1 derivate de fenotiazina sunt: A. clorfenoxamina D. antiemetic C.D. Antihistaminice H1 cu efect sedativ intens asupra SNC sunt: A. sunt: A. alfa-adrenomimetic E. neuroleptic B. antiparkinsonian C. anestezic local E. clorfenoxamina E. anticolinergic central si periferic B. polenoze B. dupa o perioada de eficacitate un antihistaminic poate deveni ineficient E. antiagregant D. oxomemazina D. sedativ slab D. prometazina B. anticolinergic central B. astemizol 768. Referitor la tratamentul manifestarilor alergice cu antiH1 sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. clemastina 90 . colinergic central si periferic D. unele antiH1 se folosesc ca antiemetice 764. sedativ absent 765. edem angioneurotic D.

este un antiastmatic B. Montelukastul: A. nu se poate administra oral B. inhibitoarele degranularii mastocitelor 776. se administrează în criza de astm B. este agonist pe receptorii adenozinei C. este un bronhodilatator musculotrop B. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. este un beta2-adrenomimetic 778. cromoglicatul de sodiu este un antialergic 772. aminofilina se administrează injectabil C. este agonist pe receptorii beta-2 adrenergici C. Ipratropium bromidum 775. se utilizeaza in tratamentul crizei de astm E. Teofilina: A. propranolol C. prostaglandina E2 nu are proprietăţi bronhodilatatoare 774. produce somnolenta 777. Salbutamolul: A. se indica in astmul bronsic D. corticosteroizii se adminstrează parenteral în criza severă de astm E. se indica in criza de astm D. ketotifenul are si proprietati antihistaminice H1 E. deprima miocardul 91 . Montelukast C. Ketotifenul: A.Tema nr. salbutamolul inhibă clearance-ul muco-ciliar 773. ipratropiu D. antiinflamatoarele nesteroidiene E. bronhodilatatoarele adrenomimetice se administrează cel mai frecvent pe cale orală E. are proprietati tocolitice E. Care din următoarele afirmaţii referitoare la inhibitorii degranulării mastocitelor sunt adevărate: A. intra in preparatul Singulaire E. efectul lor se instalează rapid D. corticosteroizii se folosesc în criza severă de astm sub formă de aerosoli D. Care din următoarele medicamente sunt indicate în tratamentul astmului bronşic: A. se administreaza exclusiv oral 779. 15 Antiastmatice 771. captopril B. corticosteroizii favorizează efectele beta adrenergice prin creşterea numărului receptorilor adrenergici B. Care din următoarele afirmaţii sunt false: A. Terazosinul E. Tolbutamida D. Singulair B. Care din urmatorii compusi se folosesc in astmul bronsic: A. este un beta-adrenolitic neselectiv B. bronhodilatatoarele adrenomimetice pot determina up-regulation cu externalizarea receptorilor D. antileucotrienele sunt indicate în astmul bronşic C. teofilina este sarea etilen-diaminică a aminofilinei B. nu are proprietati antihistaminice H1 D. inhiba fosfodiesteraza D. blocheaza receptorii CysLT1 ai leucotrienelor C. se administrează în tratamentul de fond al astmului bronşic C. stabilizeaza membrana mastocitelor C.

B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru montelukast? A. are efect inotrop negativ. Care din urmatoarele medicamente au efect bronhodilatator: A. noradrenalina. 784. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte penru izoprenalina: A. 785. D. 783. C. C. adrenalina. este solubilă în apă B. Teofilina: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru ipratropium bromid? A. D. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prednison? A. inhibitor al 5-lipooxigenazei. creste tonusul vagal. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru aminofilina? A. 787. D. este anticolinergic. derivat cortizonic. se indica in astmul bronsic. este simpatomimetic. se utilizeaza in tratamentul cronic al astmului. 788. B. bronhodilatator. B. stimuleaza SNC 780. contracta musculatura uterina. E. scade secretia de mucus. E. D. este solubila in apa. Aminofilina este bronhodilatator: A. este bronhodilatator. E. D. ketotifenul. este mai activ pe cale inhalatorie. se administreaza pe cale inhalatorie. B. stimuleaza fosfolipaza A2. antiinflamator. inhibitor al ciclooxigenazei. aminofilina. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru salbutamol? A. antagonist al receptorilor cisteinil-leucotrienici. E. B. inhiba lipooxigenaza. B. E. produce hipersecretie de mucus. stimularea adenilatciclazei. este beta1-adrenomimetic. stimularea fosfodiesterazei. are indice terapeutic mare 781. se administreaza in criza de astm bronsic. izoprenalina. prin stimulare beta2-adrenergica. antialergic. 789. D. se administreaza in bronsita astmatiforma. Care din urmatoarele medicamente sunt antiastmatice? 92 . C. blocarea unor receptori adenozinici. C.E. E. 782. 786. nu deprimă SNC E. nu difuzează în laptele matern D. este beta2-adrenomimetic. D. blocant al receptorilor muscarinici. E. D. C. se administreaza sublingual. este teofilinetilendiamina. B. este metabolizată hepatic în procent mare C. B. C. C. inhibarea fosfodiesterazei. inhiba fosfodiesteraza.

substantele beta2-adrenomimetice dau tahifilaxie. este eficient în criza astmatică D. somnolenţă C. Care dn urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice bronhodilatatoare? A. micsoreaza controlul vagal bronhoconstrictor. Bronhodilatatoarele musculotrope pot produce: A. E. riscul reactiilor adverse este mare. B. terbutalina. pot produce hipocorticism endogen. 791. C. excesul de beta-adrenergice produce down-regulation. ameliorează clearace-ul mucociliar D. beclometazona D. salmeterol E. 790. prin inhibarea fosfodiesterazei. D. disurie D. au efect ocitocic B. B. aritmii B. au acţiune imunodepresivă şi antiexudativă D. pot produce interactiuni nedorite cu stimulantele beta2-adrenergice. inhiba degranularea mastocitelor. au efect tocolitic. pot produce corticodependenta. pot provoca tahifilaxie C. ketotifen 796. stimuleaza adenilciclaza. anulează tahifilaxia la izoprenalină B. C. D. teofilina C. Glucocorticoizii in administrare sistemica trebuie sa reprezinte o medicatie de rezerva in astmul bronsic deoarece: A. se indică în tratamentul de întreţinere al bolii astmatice C. piridostigmina. Bronhodilatatoarele adrenomimetice A. au eficacitate limitata. sunt utilizaţi exclusiv inhalator. Stimulantele beta2-adrenergice au efect bronhodilatator: A. inhibă biosinteza icosanoidelor proinflamatoare prin inhibarea ciclooxigenazei E. Corticosteroizii utilizaţi ca antiastmatice: A. antagonizeaza competitiv actiunea bronhoconstrictoare a histaminei. B.A. nu traversează bariera feto-placentară E. insomnie E. are efect benefic în rinita şi conjunctivita alergică 798. la astmatici se administreaza exclusiv inhalator 794. E. stabilizează membrana mastocitelor sensibilizate împiedicând eliberarea mediatorilor bronhoconstricţiei şi inflamaţiei C. greţuri şi vărsături 795. acidul cromoglicic B. C. diferă între ele prin potenţa şi durata de acţiune E. ipratropium bromid. E. 792. Care dintre următoarele medicamente au o acţiune bronhodilatatoare: A. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la ketotifen: A. în aerosoli B. fluoxetina. C. prin stimularea adenilatciclazei. E. D. salbutamol. excesul de beta-adrenergice produce up-regulation. B. Precizaţi care din următoarele substanţe medicamentoase fac parte din grupul antileucotrienelor: 93 . 793. D. sunt contraindicaţi la bolnavii cu stare de rău astmatic 797.

adrenalina C. salmeterol E. efedrina C. are indicaţie de elecţie în criza astmatică C. zileuton E. anorexie 800. În astmul bronşic sunt semnalate următoarele dezechilibre: A. sensibilitate scăzută la histamină a bronşiilor E. simpaticul produce hiposecreţie bronşică 807. vărsături D.A. ipratropium D. stimulantă cardiacă B. Atropina: A. antiemetică 801. parasimpaticul produce bronhoconstricţie B. atropina B. bromura de oxitropiu D. efedrina Bronhodilatatoare beta-2 adrenomimetice selective sunt: 804. are efect bronhodilatator mai slab ca adrenomimeticele 803. Printre efectele adverse provocate de aerosolii corticosteroizi la un bolnav astmatic se numără: A. simpaticul produce bronhodilataţie E. are efect bronhodilatator mai intens decât adrenomimeticele E. sensibilitate bronşică crescută la acetilcolină 806. diuretice C. ketotifen B. terbutalina E. deprimante cardiac D. greţuri. oxitropium 805. coronaroconstrictoare B. Adenozina are acţiuni: A. bronhodilatatoare D. predominanţa controlului simpatic C. A. În astmul bronşic: A. candidoză oro-faringiană E. zafirlukast B. salbutamol B. parasimpaticul inhibă secreţia bronşică C. salmeterol D. deficit de receptori beta-2 adrenergici B. În tratamentul de fond al astmului bronşic alergic se utilizează: A. terbutalină C. Teofilina are acţiune: A. atrofia mucoasei respiratorii B. bronhodilatatoare E. este indicată frecvent în tratamentul de fond al astmului bronşic D. predominanţa controlului parasimpatic D. Bronhodilatatoare parasimpatolitice sunt: A. diuretică C. deprimantă la nivelul SNC E. anticonvulsivante 802. simpaticul produce bronhoconstricţie D. tulburări de gust C. are efect redus în criza de astm B. formoterol 799. cromoglicat de sodiu 94 .

Motelukastul sodic D. tratamentul crizei severe de astm bronşic E. Orciprenalină 816. La hipotiroidieni D. Atrofia mucoasei respiratorii B. Inhibarea fosfodiesterazei. Următoarele elemente structurale sunt implicate în astmul bronşic: A. Acţiunează sinergic cu teofilina. Sunt inhibitoare ale degranulării mastocitare: A. hemisuccinat de hidrocortizon 808. Salmetrol B. La bolnavii cu insuficienţă hepatică 814. Nedocromilul C. Zileutonul B. Candidoze orale C. La fumători E. adrenalină E. Nedocromilul 812. Fenoterol C. inelele cartilaginoase traheale 810. rinita alergică C. Uscăciunea gurii 813. sarcină 809. Probenecidul D. Salbutamol E. cu creşterea AMPc B. glandele bronşice C. fiind medicamente care cu care interacţioneză. Inhibarea pseudocolinesterazei 815. Terbutalină D. musculatura netedă bronşică B. Mecanismul de acţiune al xantinelor constă în: A. Ketotifenul B.C. Blocarea receptorilor P1-A1 purinergici C. La bolnavii de ulcer C. Ketotifenul este indicat în: A. urticaria cronică D. Zileutonul 95 . Dozele de teofilină trebuie reduse în următoarele situaţii: A. Zafirlukastul C. tratamentul de fond al astmului bronşic alergic B. Stimularea receptorilor ß-adrenercici D. crescând frecvenţa reacţiilor adverse sau nivelul plasmatic al teofilinei: A. Somnolenţă diurnă E. Cortzcosteroizii administraţi în aerosoli pot produce următoarele efecte adverse: A. Dinoprostul E. Hiperplazie gingivală D. Alopurinolul C. Simpatomimeticele E. Sunt antiinflamatoare cu structură de saligenină: A. Epoprostenolul 811. mucoasa bronşică E. nedocromil D. Cromoglicatul de sodiu B. Blocarea receptorilor M-colinergici din bronhii E. Acţionează ca antiastmatice prin interferarea producerii sau legării leucotrienelor de receptori: A. La hipertiroidieni B. circulaţia capilară pulmonară D.

morfina C. la doze mari B. se administreaza numai inhalator C. acid cromoglicic B. prezinta reactii adverse de tip alfa-1 (vasoconstrictie. HTA) si beta-1 (stimulare cardiaca si centrala) D. este antagonist al adenozinei la doze mici C. Parasimpatomimeticele E. se administreaza per os in tratamentul de fond al astmului bronsic B.v.v. se administreaza numai in tratamentul de fond B. Teofilina produce: A. Cefalosporinele B. datorita hidroxililor fenolici in meta C. Farmacoterapia astmului bronsic cuprinde: A. ß-simpatomimeticele 818. criza usoara si medie se trateaza de electie cu beta-2 adrenomimetice sub forma de aerosoli C. tratamentul asociat in starea de rau astmatic cuprinde oxigen. se poate produce agravarea astmului bronsic D. ketotifen 820. propranolol E. efectul se instaleaza rapid si este de scurta durata E. starea de rau astmatic se trateaza de electie cu inhibitoare ale degranularii mastocitelor sub forma de aerosoli E. E. are durata scurta de actiune E. este metabolizata numai de MAO. tratamentul de fond se face de electie cu adrenomimetice sau teofilina per os B. poate produce tahifilaxie prin reglarea "down" a receptorilor beta-2 adrenergici 823. mucolitic si antibiotic 821. Sunt contraindicate la astmatici: A. cu cresterea concentratiei de AMPc. criza intensa se trateaza de electie cu teofilina i. diureza E.D. pranlukast D. D. Parasimpatoliticele D. Morfina C. Ketotifenul C. zafirlukast E. bronhodilatatie B. la administrare repetata. Despre cromoglicatul de sodiu sunt incorecte urmatoarele afirmatii: A. Teofilina i.v. Guaiafenesina 817. fenobarbital D. carbonat acid de sodiu. la doze mari 824. Nedocromilul sodic D. Sunt medicamente de elecţie în tratamentul stării de rău astmatic: A. timpul de injumatatire scade in caz de insuficienta cardiaca 825. Despre teofilina sunt valabile afirmatiile A. Izoprenalina: A. atropina 822. este contraindicat la copii 96 . Corticosteroizii i. Sunt medicamente contraindicate la astmatici: A. stimularea SNC C. B. bradicardie D. Adrenomimetice ß-2-stimulatoare în aerosoli 819. Sunt antiastmatice inhibitoare ale degranularii mastocitelor: A. inhiba fosfodiesteraza. are un indice terapeutic mic D. ampicilina B. montelukast C. coronaroconstrictie. timpul de injumatatire creste la fumatori E. Ketotifenul E.

are proprietăţi mucolitice B. zopiclonul E. acetil cisteina este metabolitul activ al bromhexinului B. are potential toxicomanogen redus E. stimuleaza activitatea lizozomilor D. Trecidul E. se contraindică la astmatici cu ulcer gastro-duodenal D. este un secretostimulant B. morfina B. este de electie la astmatici D. deprima respiratia mai slab ca morfina 97 . se indica in afectiuni bronhopulmonare acute sau cronice B. dextrometorfanul 832. tiocolul 834.Tema nr. nu se poate administra in intoxicatia cu paracetamol C. codeina B. are proprietăţi secreto-stimulatoare prin mecanism chimic D. sulindac Au proprietăţi antitusive 829. A. acetilcisteina B. Acetilcisteina A. sarurile de amoniu C. Bromhexinul: A. Codeina A. la doze mari produce diaree D. se metabolizeaza la ambroxol 830. are proprietati antitusive centrale C. glaucina E. Care din urmatoarele substante sunt antitusive opioide: A. se indica in traheobronsite E. clofedanolul C. reduce legaturile disulfidice din mucoproteinele sputei 828. are efect mucolitic C. oxeladina D. la astmatici se administrează cu prudenţă 827. Acetilcisteina: A. deprima centrul bulbar al tusei C. ambroxolul D. Care din următoarele substanţe sunt expectorante: A. are proprietăţi mucolitice la pH slab acid E. lumina nu îi influenţează stabilitatea 831. 16 Antitusive. Care sunt secretostimulantele cu mecanism mixt: A. provine din ambroxol E. Clofedanol C. Care din afirmatiile referitoare la bromhexin sunt adevarate: A. Săruri de amoniu E. actioneaza prin mecanism fizic C. dionina C. Guaifenezina D. expectorante 826. oxeladina D. Oxeladina 833. este un analgezic puternic B. Codeina B. este un expectorant mucolitic E.

Pentru codeina sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. diminua secretiile bronsice. E. C. C. Codeina: A. bronşită cronică D. starea de rău astmatic B. D. efectul antitusiv apare la doze mai mici decat efectul analgezic. B. dextrometorfanul. 836. nu difuzeaza prin placenta si in laptele matern. angina pectorala. dupa administrare prelungita. insuficienta respiratorie. 838. deprima respiratia. 841. glaucina. in mod exceptional. astm bronsic. sarurile de amoniu. Ca antitusiv. noscapina. dextrometorfanul. B. D. 840. D. tusea iritativă din insuficienţa cardiacă 844. D. 839. codeina. dezvolta toxicomanie. are ca metabolit activ morfina. Efectul antitusiv al codeinei apare: A. emfizem pulmonar. prin deprimarea centrului respirator bulbar. B. E. la doze mai mari decat efectul analgezic. la aceeasi doza cu efectul analgezic. B. D. Inhibitoarele centrului tusei care produc farmacodependenta sunt: A. la doze mai mici decat ca analgezic. B. datorita riscului de farmacodependenta. E. Bromhexina: A. refractara la alte antitusive si insotita de durere intensa (cancer pulmonar).835. C. 842. morfina. acetilcisteina. in tusea intensa. E. efectul antitusiv este mai puternic decat al morfinei. E. Antitusive centrale opioide sunt: A. glaucina. E. morfina se indica: A. E. efectul inhibitor asupra centrului respirator bulbar este mai slab decat al morfinei. C. guaifenezina. codeina. C. Acetilcisteina este indicată în : A. în laborator pentru fluidificarea sputei în vederea examenului microbiologic E. prin deprimarea centrului bulbar al tusei. C. noscapina. la doze mai mici decat efectul analgezic. 837. prin grupul sulfhidric conţinut reduce legăturile disulfidice din mucoproteine 98 . C. D. Sunt secretostimulante: A. bromhexinul. in astmul bronsic. B. B. codetilina. D. C. Codeina se recomanda cu prudenta la pacientii cu: A. la doze mai mari decat ca analgezic. efectul analgezic este mai slab decat al morfinei. dupa administrare prelungita. B. E. 843. dezvolta toxicomanie. benzoatul de sodiu. tusea spastică iritativă C. D. ulcer gastro-duodenal.

Clofedanolul: A. Antitusive opioide sintetice sunt: A. clofenadol B. are efect inhibitor asupra centrului tusei B. varsături D. creşte vâscozitatea secreţiei bronşice C. ambroxol 846. se administrează inhalator E. se metabolizează la un metabolit activ. pneumonia pneumococică B. Bromhexinul: A. clofedanol B. are efect constipant numai administrată în doze mari 848. analgezie B. stimuleaza activitatea lizozomilor crescând secretia enzimelor care hidrolizeaza mucopolizaharidele 845. este un mucolitic eficient C. glaucina D. astm bronşic 849. produce fotosensibilizare C. insuficienţa respiratorie C. se recomandă cu prudenţă la bolnavii cu insuficienţă cardiacă D. levopropoxifen C. insuficienţa cardiacă E. constipaţie E. pentoxiverina E. prezintă o latenţă scurtă D. la doze mari. constipaţie E. are efect analgezic mai slab ca al morfinei D. dextrometrofan C. Noscapina poate produce: A. este indicat în traheobronşite şi laringite E. Fac parte din grupul antitusivelor centrale non-opioide: A. inhibă centrul respirator B. folcodin D. creşte secreţia bronşică 99 . deprimare respiratorie 850. insomnie 852. accelereaza peristaltismul intestinal. toxicomanie D. la doze mari mari produce constipaţie E.B. Codeina are următoarele efecte farmacotoxice: A. oxeladina 851. dextrometorfan 853. Codeina poate provoca următoarele efecte adverse: A. Care dintre afirmaţile următoare despre codeină sunt adevărate? A. se degradează la lumină C. Codeina este contraindicată în: A. este expectorantul de elecţie la bolnavii astmatici E. provoacă polinevrită periferică E. calmarea tusei C. aritmii B. stimulează centrul respirator bulbar C. producând diaree D. poate provoca bronhospasm B. are un efect antitusiv central nonopiod B. creşterea presiunii intrabilare C. provoacă relativ frecvent tulburări ale gustului 847. emfizemul pulmonar D. noscapina E. se degradează la lumină D.

produce iritaţie gastrică E. ceai pectoral B. Inhiba centrul tusei. Care dintre următorii compuşi sunt expectorante bronhosecretolitice? A. Iritaţie gastrică C. Bronhospasm D. stimulează mişcările cililor E. acetilcisteina C. Acetilcisteina: A. clofedanol 860. clofedanol B. Care dintre următoarele antitusive sunt neopioide: A. Expectorante secretostimulante sunt: A. desfacând punţile disulfurice din mucoproteine C. este indicat în traheobronşite D. Bromhexina produce următoarele efecte adverse: A. ulcer gastroduodenal E. streptokinaza E. Se poate administra parenteral şi în aerosoli D. Se utilizează în laborator. pentoxiverina D. diminuă secreţia glandelor bronşice D. Este mucolitic. Expectorantele: A. guaifenesina C. Cefalee E. Este un expectorant de tip secretostimulant bronsic B. este contraindicat în laringite B. produce bronhospasm C. inhibă peristaltismul bronşiilor 858.854. oxeladina 855. acetilcisteina D. 862. benzoat de sodiu 857. dionina C. bromhexin E. bronşite B. dextrometorfan D. fiind un antitusiv central neopioid. Vasoconstricţie 863. miastenie 859. diminuând vâscozitatea si fluidificând secreţiile bronşice. dionina C. ioduri de sodiu şi potasiu 856. guaifenesina B. Guaifenesina este indicată în: A. pentru fluidificarea sputei în scopul examenului microbilogic E. laringite D. Deprimă centrul respirator B. Următoarele afirmaţii despre bromhexin sunt adevărate: A. oxeladina E. Inhibitoarele centrului tusei de tip opioid sunt: A. este indicat în ulcerul gastroduodenal 861. modifică proprietăţile fizico-chimice ale secreţiei vâscoase C. 100 . codeina B. traheite C. Are efect mucolitic. levopropoxifen E. benzoat de sodiu D. Bromhexina: A. cresc secreţia glandelor bronşice B.

Guaiafenasina E. Sunt expectorante prin mecanism mucolitic: A. Care dintre urmatoarele afirmaţii este adevarată? A. Are potenţial toxicomanogen redus E. Nu produce toxicomanie E. la doze mari. metabolit activ D. Despre guaifenesina sunt valabile afirmatiile: A. Efectul antitusiv al codeinei este de intensitate mai mare decât al morfinei C. potenta actiunii antitusive este mai mare decat cea a actiunii analgezice C. Dintre expectorantele secretostimulante fac parte: A. Despre codeina sunt corecte afirmatiile: A. Sunt antitusive neopioide: A. Creşte presiunea intrabiliară C. inhibitoare ale centrului tusei. Nu provoacă constipaţie 866. Clofedanolul are efect antitusiv cu latenţă scurtă E. Inhibă centrul bulbar mai puternic decât codeina B. Folosirea codeinei ca antitusiv este limitată datorită deprimării puternice a centrului respirator si a pericolului de dependenţă. poate creste presiunea in arborele biliar E. în parte prin demetilare. Codeina are următoarele proprietăţi: A. Noscapina E. Clofedanol 869. Acetilcisteina B. Codeina B. are actiune bronhosecretolitica 101 . Sărurile de amoniu C. Se utilizeaza în tratamentul de fond al astmului bronsic 864. clofedanol E. Produce constipaţie la administrare prelungită C. dextrometorfan B. care la doze terapeutice nu au risc de dependenta: A. levopropoxifen 871. Guaiafenesina 870. 865. Se metabolizează la ambroxol. oxeladina D. Sunt antitusive de tip opioid. Iodurile D. poate produce diaree 872. Acetilcisteina E. Bromhexina 867. Ambroxolul C. Are efect bronhodilatator actionand prin stimularea receptorilor ß-2-adrenergici E. butamirat C.B. Inhibă centrul respirator bulbar de 5 ori mai slab ca morfina B. Inhibă centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina D. cu formare de morfină B. Utilizată ca antitusiv. Noscapina se caracterizează prin următorele proprietăţi: A. Dextrometorfan B. la doze terapeutice şi pe temen scurt codeina nu provoaca dependenţă D. Carbocisteina D. Este secretostimulant bronsic. se biotransforma la morfina B. inhiba centrul respirator bulbar de trei ori mai slab decat morfina D. Este alcaloid din opiu 868. are actiune secretostimulanta B. Are efect analgezic D. prin mecanism reflex C. Codeina C. Dionina D. Codeina se metabolizează hepatic.

expectorantele sunt indicate in tuse uscata. ambroxol D. acetilcisteina B. streptokinaza E. are efect analgezic de circa 12 ori mai slab decat al morfinei E. bromhexin E. butamiratul este un bronhosecretolitic B. este antispastica D. oxeladina 879. mucolitice: A. chinuitoare B. noscapina 880. Notati antitusivele fara risc de farmacodependenta: A. Farmacoterapia tusei cuprinde: A. vascoasa si aderenta. se administreaza in crizele de astm bronsic pentru efectul bronhodilatator D. dextrometorfanul este un antitusiv opioid sintetic 877. efectul mucolitic este intens la pH slab alcalin (pH>7. streptodornaza 874. difuzeaza prin placenta si poate produce deprimare respiratorie la nou-nascut C. carbocisteina C. Notati expectorantele bronhosecretolitice. dextrometorfan B. este interzisa asocierea cu eritromicina sau tetraciclina E. Despre acetilcisteina sunt corecte urmatoarele afirmatii: A. clobutinol D. determina oprirea respiratiei prin inhibarea marcata a centrului respirator bulbar 873. clofedanolul este un antitusiv neopioid D. stimuleaza centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina 876. Notati antitusivele inhibitoare neopioide ale centrului tusei: A. clobutinol D. in caz de supradozare. pentoxiverina E.C. este miorelaxanta E. codeina B. prenoxdiazina este un bronhospasmolitic C. acetilcisteina B. se recomanda asocierile expectorantelor intr-un produs tipizat cu antibiotice sau chimioterapice D. se prefera administrarea unor doze de antitusive care sa opreasca tusea E. se poate administra in perioada de alaptare. in afectiunile pulmonare cu secretie bronsica scazuta. inhibitoarele opioide ale centrului tusei sunt cele mai active C. butamirat C. carbocisteina C. devenind roz. Sunt expectorante mucolitice: A. Notati afirmatiile corecte: A. pentoxiverina E. bromhexinul favorizeaza fluidificarea si eliminarea sputei E. cu pierderea efectului mucolitic B. o metoda nemedicamentoasa este hidratarea secretiilor bronsice prin ingestie de apa 3 litri in 24 de ore 878. Codeina A. se biotransforma prin demetilare la metabolit inactiv B.5) C. guaifenesina 102 . plastic sau otel 875. se administreaza cu ajutorul flacoanelor de sticla. dextrometorfan C. deoarece nu se acumuleaza in laptele matern D. solutia se oxideaza usor. ambroxol D.

blocarea canalelor de sodiu. Metoprolol D. blocheaza canalele de sodiu. Amiodarona 885. Sunt lipsite total de reactii adverse E. Verapamil. antiaritmice 881. Preparatele farmaceutice cu digitalice pot fi administrate pe cale 888. redusa. Diuretice D. Medicamente beta-2 adrenomimetice E. Pot fi substante naturale sau de sinteza B. Verapamil poate fi administrat injectabil in tahiaritmii B. D. Vasodilatatoare C. Unele prezintă şi efecte antianginoase bun 882. B.o. Multe dintre ele sunt şi aritmogene C. Orala. blocarea canalelor de calciu. Se folosesc numai ca terapie de urgenţă B. Alegeţi afirmaţiile corecte despre antiaritmice A. 889. Amiodarona se asociaza frecvent cu metoprolol in tratamentul antiaritmic D. Mexiletina E. Notati afirmatiile corecte A. Rectala E. Mexitil poate fi administrat oral sau injectabil E. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele antiaritmice sunt corecte? A.Tema nr. Glicozidele cardiotonice sunt utile in decompensare cardiaca B. Unele au şi proprietăţi anestezice locale D. Verapamil este substanta active din preparatul Betaloc solutie injectabila C. Inhalatorie. Medicamente care scad forţa de contracţie a miocardului B. si ca urmare se administreaza i. Pot declansa aritmii cardiace C. D. Cele mai multe au si alte efecte farmacologice D. stimularea sistemului simpatic. prelungirea perioadei refractare. Glicozidele cardiotonice au efect inotrop negativ D. activarea receptorilor dopaminergici. C. C. are structura amidica. 17 Stimulatoare ale contractiei miocardului. Glicozidele cardiotonice se pot asocia in terapie cu simpatomimeticele care au efect sinergic 887. Enalapril. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru lidocaina. Unele tulburari de ritm cardiac raspund la tratamentul cu digitalice. B. Actioneaza prin mecanisme diferite 883. Antiaritmicele actioneaza prin urmatoarele mecanisme: A. biodisponibilitate p. Amiodarona nu modifica functia tiroidei. Pot avea efecte convulsivante E. Indicati medicamentele care pot fi utilizate in diferite tipuri de aritmii A. poate provoca reactii adverse neuropsihice (in doze mari). C. Notati afirmatiile corecte: A.v. B. În insuficienţa cardiacă se pot folosi: A. E. ca antiaritmic? A. B. D. 103 . E. A. Injectabila. blocheaza canalele de calciu. 886. Topica C. IECA 884. Glicozidele cardiotonice au un indice terapeutic mic E. C.

aminofilina. E. E. C. prelungesc durata potenţialului de acţiune D. 896. dobutamina D. B. metoprolol. verapamilul. contractilitatea E. Blocantele canalelor de sodiu. are proprietăţi antiaritmice C. fenitoină. poate fi responsabilă de apariţia unor complicaţii pulmonare E. Sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei: A.890. indice terapeutic mic. ritmicitatea 894. molsidomin. D. amiodarona. teofilina. D. angina pectorala. Fac parte din grupa medicamentelor antiaritmice clasa I (blocante ale canalelor de sodiu): A. C. Care din următoarele afirmaţii privind amiodarona sunt corecte: A. tonotrop negative. batmotrop. chinidina. 893. D. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează lidocaina: 104 . flecainida. produs hepatotoxic 899. digoxina. Sunt medicamente antaritmice: A. excitabilitatea B. Glicozizii cardiotonici se indica in: A. D. E. clasa 1A: A. amrinona. C. bradicardie. 891. enoximona. B. are proprietăţi antianginoase D. propifenazona. lidocaina. efecte cronotrop si dromotrop negative. conductibilitatea C. Sunt stimulatoare ale intregului miocard (contractil si excitoconductor): A. E. prelungesc repolarizarea şi perioada refractară B. aminofilina E. scurtează repolarizarea şi perioada refractară E. lidocaina. mexiletină C. tahiaritmii supraventriculare. B. Digitalicele au: A. efecte inotrop. 892. Sunt functii ale miocardului contractil: A. chinidina. C. C. B. edem pulmonar acut. batmotrop si tonotrop negative. efecte inotrop. C. insuficienta cardiaca primara. 895. teofilina. este un antiaritmic eficace în aritmiile ventriculare din intoxicaţia digitalică B. nu modifică durata potenţialului de acţiune 898. efecte cronotrop si dromotrop pozitive. milrinona. D. B. tonicitatea D. E. amrinona 897. sunt reprezentate de lidocaină. B.

digitoxina se prezintă sub formă de comprimat de 0. amiodarona-comprimat de 250 mg C. are o biodisponibilitate orală scăzută B. este recomandată asocierea digitalicelor cu saluretice D. carbonatul acid de sodiu+chinidină alcalinizează urina şi creşte eliminarea chinidinei. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. glicozizii cardiotonici sunt contraindicaţi în cardiomiopatia hipertrofică 901. digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant şi cu tendinţa cea mai mare de cumulare B. Care dintre efectele de mai jos nu caracterizează amiodarona: A. reducându-i astfel toxicitatea C.A. are efect proaritmic C. inhibitoarele enzimatice scad toxicitatea digitoxinei E. fosfat de disopiramid-comprimat de 200 mg E. are efect inotrop pozitiv 904. cimetidina diminuă biotransformarea fenitoinei E. este lipsită de efecte secundare digestive E. nu se acumulează în organism 907. amiodarona nu produce toxicitate pulmonară 906. verapamilul în asociere cu digoxina scade concentraţia plasmatică a acesteia E. xilina de uz cardiologic-soluţie injectabilă de 1%. batmotrop şi inotrop negative D. Chinidina: A. concentraţia plasmatică. este indicată în aritmiile induse de sipradozarea digitalicelor E. grupa digoxinei se caracterizează prin: 105 . are efecte cronotrop. lidocaina este indicată ca antiaritmic la pacienţii şi cu epilepsie deoarece scade incidenţa crizelor convulsive D. este indicată în blocul atrioventricular E. timpul de înjumătăţire a digoxinei este de 6-7 zile D.25 mg 903. este de elecţie în aritmiile ventriculare (fibrilaţie ventriculară postinfarct miocardic acut) C. circulă în sânge legată de proteinele plasmatice într-o proporţie mare ( > 80%) C. funcţia hepatică. fibrilaţie recentă) B. concentraţia plasmatică terapeutică este de 6-10 μg/ml D. chinidina+digoxina scade concentraţia plasmatică a digoxinei. glicozizii cardiotonici au efect cronotrop negativ E. Care dintre formele farmaceutice de mai jos sunt greşite: A. 10 sau 20 ml B. se utilizează în tratamentul insuficienţei cardiace 908. are efect dromotrop pozitiv D. amiodarona nu se asociază cu betablocantele. are efect antiaritmic şi antianginos C. verapamilul şi chinidina 902. verapamil-fiole a 5 mg/2 ml D. are ca mecanism de acţiune inhibarea pompei membranare de Na+/K+ ATP-ază B. zona terapeutică a concentraţiei plasmatice a digoxinei este 0. kaliemia. este indicată în aritmiile atriale (flutter. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false: A. procainamida produce un sindrom lupoid ireversibil C. chinidina+anticoagulantele orale creşte riscul de accidente hemoragice B. Din glicozizii cardiotonici. chinidină sulfat-comprimat de 200 mg 905. Digoxina: A. asocierea cu propranololul scade clearance-ul lidocainei 900. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false: A. scăzând durata de acţiune D. funcţia renală C.5-2 ng/ml C. deprimă sistemul conducător Hiss-Purkinje E. scade automatismul şi frecvenţa cardiacă D. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. digitalicele sunt medicamente cu indice terapeutic mare B. parametrii monitorizaţi în terapia cu digitalice sunt: pulsul. scurtează repolarizarea B. chinidina are ca efect advers cinconismul B.

tahicardia ventriculară B.v. Indicaţiile glicozizilor cardiotonici sunt: A. blochează canalele membranare de potasiu C. suferă intens efectul primului pasaj hepatic D. sub tratamentul cu cimetidină este necesară reducerea dozelor 914. ca antidot anticorpi specifici antidigitalici ( antidigoxină. o eficienţă terapeutică sporită în insuficienţa cardiacă D. Care dintre efectele următoare nu aparţin glicozizilor cardiotonici? A. lanatozid C 909. Amrinona: A. Utilizarea glicozizilor cardiotonici necesită prudenţă în următoarele situaţii: A. insuficienţa renală diminuă epurarea digitoxinei 913. creşterea frecvenţei cardiace B. miocardite acute E. produce vasoconstricţie arteriolară C. deslanozid. latenţă şi durată de acţiune lungă E. în tahicardia accentuată: atropina 912. hipernatremia favorizează instalarea blocului atrio-ventricular D. amrinona D. Tratamentul supradozajului digitalic constă în: A. strofantina 917.A. blochează canalele membranare de clor B. reducerea dozei de digitalic B. la nou-născuţi şi prematuri. reprezentanţi: digoxina. izoprenalina C. este lipsită de efecte adverse E. fiind necesară reducerea dozelor corespunzător vârstei B. insuficienţă cardiacă acută şi cronică D. tahiaritmii supraventriculare C.v. încetineşte mult depolarizarea sistolică C. hipokalemia şi hipomagneziemia pot favoriza aritmiile. miocardul este mai sensibil şi timpul de înjumătăţire este mai mare. în aritmiile ventriculare apărute se administrează lidocaină D. insuficienţa hepatică diminuă epurare digitoxinei C. sindromul Wolf-Parkinson-White 910. scurtează repolarizarea 911. ameliorează deficitul de pompă cardiacă B. creşterea conducerii A-V 106 . antidigitoxină ) cu acţiune de neutralizare rapidă E. epurare predominantă prin eliminare renală D. este indicată în insuficienţa cardiacă congestivă acută 916. Amiodarona: A. creşte fluxul sanguin renal şi filtrarea glomerulară D. biodisponibilitate p. dereglează funcţia tiroidiană E. se asociază frecvent cu betablocante şi verapamil 915. Lidocaina: A. blochează canalele lente de calciu E./i. efect antiaritmic şi antianginos D. Au efect inotrop pozitiv prin creşterea AMPc intracelular: A. aminofilina E.o. este de elecţie în aritmiile ventriculare B. chiar la doze mici de digitalice E. Verapamilul se caracterizează prin: A. hipokaliemia mai mică de 4 mEq/l necesită administrare de KCl p. absorbţie digestivă medie B.o. nu se leagă de proteinele plasmatice C. în intoxicaţiile grave se administrează i. digitoxina B. actioneaza prin blocarea canalelor de potasiu E. foarte mică < 25% şi o variabilitate mare individuală B. are acţiune deprimantă asupra miocardului excitoconductor nodal C. C.

creşterea tonusului simpatic D. digoxina C. La nivelul miocardului. aminofilina D. carbonat acid de sodiu B. Glicozizii cardiotonici sunt indicaţi în: A. Nifedipina E. amrinona E. glicozizii cardiotonici produc: A. anticoagulante orale D. creşterea influxului de clor E. Producere vasodilataţie coronariană C. Verapamilul B. Lidocaina B. tahiaritmii supraventriculare D. creşterea influxului de calciu D. Blochează canalele membranare de potasiu B. cimetidina E. inhibarea efluxului de sodiu B. Galopamilul C. anemie hemolitică 923. Mexiletina C. datorită iodului din componenţa moleculei 924. Sunt medicamente cu indice terapeutic mic B. tahicardie ventriculară B.C. Inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei de tip III miocardică sunt: A. efect batmotrop pozitiv 918. Care dintre următoarele blocante ale canalelor de calciu nu se utilizează ca antiaritmice? A. Blochează canalele de calciu voltaj-dependente D. paracetamol 919. Care dintre următoarele medicamente prelungesc repolarizarea şi perioada refractară? A. insuficienţa cardiacă E. bloc A-V B. miocardite acute 920. Au timp de înjumătăţire scurt şi eliminare rapidă şi necesită administrare de 4 ori pe zi 925. Amiodarona E. creşterea influxului de magneziu 922. milrinona 921. glaucom D. dureri abdominale şi diaree C. Fenitoina D. Amiodarona: A. efect inotrop pozitiv E. Digitalicele de tip digitoxină favorizează acumularea în organism D. La bolnavii cu risc se monitorează concentraţia plasmatică C. bloc A-V C. Care dintre medicamentele asociate cresc efectele şi toxicitate chinidinei? A. teofilina B. tulburări de vedere E. Următoarele reacţii adverse apar la administrarea de glicozizi cardiotonici: A. Diltiazemul D. dobutamina C. Bretiliul 107 . inhibarea influxului de potasiu C. Amlodipina 926. Se metabolizează prin dezacetilare cu formarea unui metabolit activ E. Care dintre următoarele afirmaţii privind digitalicele este adevărată? A. Sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bun E. Blochează canalele ionilor de clorură.

Stază sanguină cu congestie B. Toxicitatea digitalicelor este accentuata in urmatoarele cazuri: A. milrinona C. fenobarbital 935. Bradicardie B. greaţă. izoprenalina E. cresc concentratia calciului in sarcoplasma E. hipokaliemie D. Anorexie. Bradicardie compensatorie 929. deprima conducerea atrio ventriculara B. fenilbutazona B. Modificările produse în insuficienţa cardiacă sunt: A. Care dintre următoarele reacţii adverse sau efecte secundare sunt caracteristice digitalicelor? A. Tahicardie compensatorie C. Sunt stimulante cardiace inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei miocardice de tip III: A. Postsarcină crescută E. alcoolismul cronic E. stimuleza Na/K . asociere cu simpatomimetice C. vomă C. asocire cu antiacide E. Deficit de contracţie B. amrinona B. Cefalee. Reacţiile adverse ale amiodaronei sunt: A. Verapamilul: A. au efect proaritmogen la doze mari 108 . Bradicardie exagerată 930. Digitalicele cardiotonice au urmatoarele caracteristici: A. supradozare 933. În insuficienţa cardiacă apare: A. Are acţiune deprimantă cardiacă C. aminofilina 934. hipercalcemie B. Dispnee D. Midriază şi hiposalivaţie E. nu se metabolizează hepatic. Presarcină crescută D. Nu se utilizează ca antiaritmic datorită selectivităţii marcate pe vase şi scăzute pe miocard 932. Are acţiune antianginoasă E. Are acţiune antihipertensivă D. Scad efectul antiaritmic al fenitoinei: A. confuzie D. cimetidina D. paracetamol C. Dereglarea funcţiei tiroidiene B.927. Fibroză pulmonară potenţial letală C. Creşterea consumului de oxigen a miocardului 931. având o biodisponibilitate de peste 90% B. Tulburări de vedere 928. efect tahicardizant C. Microdepozite corneeene D. teofilina D. Se absoarbe bine pe cale orală.ATPaza sarcolemica D. Oboseală la efort E. Tahicardie datorită efectului parasimpatolitic E. Edeme C.

E. se administrează in principal in tromboza venoasă B. efectul se instaleaza lent. are proprietati antihemoragice C. este indicata in hemodializa. are actiune fibrinolitica C. sunt antivitamine K D. acenocumarolul este cel mai toxic reprezentant B. heparina se absoarbe pe cale orala C. nu se absoarbe dupa administrare orala B. 109 . fibrina E. B. au efecte adverse mai reduse decât heparina E. transforma fibrinogenul in fibrina B. se contraindica in infarctul miocardic 943. IX si X ai coagularii E. este indicata in tromboflebite. sulfinpirazona nu influenţează sinteza tromboxanilor 939. efectul antiagregant al aspirinei apare la doza de 3-4 g/zi C. lizeaza trombii mai vechi de 3-5 zile 944. VII. nu prezinta proprietati antigenice E. este indicata in tromboflebite E.Tema nr. VII. Anticoagulante orale: A. 18 Anticoagulante. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. acidul tranexamic nu are proprietăţi antihemoragice 941. D. aspirina în doze mici inhibă ciclooxigenaza de la nivelul plachetelor E. Anticoagulantele orale: A. are activitate antiprotrombinica D. pot da hemoragii 938. actiunea lor se manifesta in vitro si in vivo E. vitamina K se administrează în supradozarea anticoagulantelor orale E. X ai coagularii D. heparina 942. circulă legate în procent ridicat de proteinele plasmatice 937. Care din urmatoarele substante sunt antihemoragice: A. antihemoragice 936. vitamina K se administrează în supradozarea heparinei D. vitamina K C. Streptokinaza: A. streptokinaza este un trombolitic B. se indica in infarct miocardic D. sunt antivitamine K C. are actiune anticoagulanta. C. ticlopidina prelungeşte timpul de sângerare D. vitamina K se administreaza in stari hemoragice 940. au durata scurta de actiune B. se administreaza oral. anticoagulantele orale transforma plasminogenul in plasmina D. trombolitice. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru heparina? A. streptokinaza B. efectul se instalează imediat după administrare C. etamsilatul D. Heparina: A. Care din afirmatiile referitoare la antiagregantele plachetare sunt adevarate: A. acenocumarolul inhiba sinteza hepatica a factorilor II. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. IX. protamina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor B. intervin in formarea si activarea factorilor II. aprotinina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor C.

C. se administreaza parenteral. Medicatia antihemoragica cuprinde: A. urokinază C. compozitiei chimice a sangelui. este antiinflamator steroidian. B. este un produs de sinteza. 951. B. circulatiei periferice sau coronariene. E. B. D. C. D. ticlopidină D. este un anticoagulant. hemostatice. 947. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru vitamina K: A. antifibrinolitice. se indica in tromboze venoase. anticoagulante. C. antiagregante plachetare. C. D. inhiba fosfolipaza A2. E. se administreaza oral.945. streptokinaza. C. metabolismului lipidic. hemostatice. fibrinolitice. E. warfarină 954. anticoagulante. este activ "in vitro". acid tranexanic. E. 952. antiagregante plachetare. acidul aminocaproic. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru heparina: A. D. inhiba sinteza tromboxanului A2. tensiunii arteriale. 948. B. este un antimetabolit al vitaminei K. aprotinina. B. B. potenteaza anticoagulantele orale. urokinaza. fibrinolitice. previne tromboza. B. D. B. 950. C. antibioticele ii potenteaza efectul. intervine in sinteza hepatica a protrombinei. Heparina actioneaza asupra: A. este antiagregant plachetar. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru Trombostop: A. 949. D. fraxiparină B. 953. clarifică plasma lipemică 110 . este sintetizata in intestin. C. actioneaza rapid. E. E. Anticoagulantele cumarinice: A. D. inhiba ciclooxigenaza. E. coagularii sangelui. antifibrinolitice. se indica ca antihemoragic. Activarea plasminogenului în plasmină este produsă de: A. E. D. streptokinază E. C. In hemoragiile prin fibrinoliza accentuata se indica: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru acidul acetilsalicilic: A. este anticoagulantul fiziologic. 946. Medicamentele antitrombotice cuprind: A.

poate fi responsabilă de apariţia unei anemii hemolitice E. accident cerebrovascular ischemic 111 .v. febă. warfarina 961. Heparina sodică: A. urokinaza E. acţionează ca antimetabolţi ai vitaminei K C. este indicată în infarctul miocardic acut 959. infarct miocardic D. poate produce fenomene de coagulare D. calciparina E. tromboze şi embolii arteriale C. scaun B. efectul său durează 2 ore D. hirudina C. X D. are acţiune fibrinolitică B. au acţiune care se manifestă numai in vivo E. este indicat în metroragii.epistaxis etc. se utilizează în cazurile ce necesită administrare prelungită a heparinei D. Care dintre următorii compuşi sunt utilizaţi ca antiagregante plachetare? A. este un anticoagulant C. IX. este heparinatul de sodiu B. au acţiune care se manifestă numai in vitro 960. se elimină nemodificat prin urină. blochează sinteza hepatică a factorilor coagulării II.leucocitoză C. dipiridamol C. are ca efecte adverse cefaleea şi vertijul E. Care dintre următorii compuşi sunt anticoagulante orale? A. streptokinaza D. se administrează exclusiv parenteral 958. poate produce greţuri. 957. străbate bariera placentară C. efectul ei durează 12 ore C. dicumarol D. ulcer gastroduodenal 963. stimulează sinteza hepatică a factorilor coagulării II. sunt contraindicate in prezenţa sindroamelor hemoragice C. hemofilie B. Etamsilatul: A. ticlopidina B. În supradozări există riscul ca heparina să producă: A. hemoragii postoperatorii D. Streptokinaza: A. se administrează i. nu modifică timpul de coagulare E. este indicată postpartum E. riscul de sângerare este crescut în cazul asocierii cu antiinflamatoarele nesteroidiene D. X B. VII. 956. acţionează prin inhibiţia competitivă a vitaminei K B. Calciparina: A. acţiunea ei anticoagulantă este anulată prin administrarea sulfatului de protamină D. bilă. sulfinpirazona 962. hemoragii digestive C. necesită monitorizarea riguroasă a tratamentului prin dozarea timpului de protrombinä E. IX. VII. hemoragii cerebrale B. Contraindicaţile heparinei sunt: A. nu pot traversa bariera placentară 955. tromboflebite E. Anticoagulantele orale: A. acenocumarol B.B.

aprotinina D. Embolii arteriale D. Chirurgia cardiacă şi vasculară C. Are acţiune hemostatică 973. Tromboflebite. Are acţiune anticoagulantă care se instalează după 24-48 h D. gelatina D. tromboflebite B. embolii arteriale D. Nu modifică timpul de sângerare D. Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la fitomenadionă: A. favorizează dizolvarea cheagurilor E. acidul tranexanic 968. Avort iminent E. Este derivat de cumarină C. hemofilie C. Lipsa ameliorării concentraţiei protrombinei prin vitamina K este un indiciu de suferinţă a celulei hepatice 972. Streptokinaza: A. Indicaţiile terapeutice pentru heparină sunt: A. Favorizează dezvoltarea ateroslerozei E. fibrina B. Influenţează metabolismul glucidic 971. are acţiune fibrinolitică C. este indicată în tromboze şi embolii ale arterelor periferice 967. vitamina K E. Heparina este indicată în: A. Are efect trombolitic D. Are acţiune de tip anbolizant şi virilizant B. Intervine în sinteza protrombinei şi proconvertinei E. infarct miocardic 965. Este indicată în tromboflebite şi tromboembolii D.E. cât şi in vitro B. Streptokinaza se recomandă în: 112 . tromboze B. transformă plasminogenul în plasmină D. acidul aminocaproic B. Stanozololul: A. Este derivat de indandionă E. Precizaţi care dintre următoarele substanţe sunt hemostatice locale: A. Se utilizează ca antidot în supradozarea anticoagulantelor cumarinice C. embolie arterială 964. Ulcer de gambă 970. favorizând sinteza protrombinei şi proconvertinei 969. Acenocumarolul: A. Este activă în hemoragiile din hemofilie B. Următorii compuşi au acţiune antifibrinolitică: A. acidul tranexanic E. Are absorbţie bună pe cale orală B. acidul aminocaproic C. Are efect hemostatic. hemoragii postoperatorii E. fibrinogen C. Are acţiune anticoagulantă manifestată atât in vivo. Are acţiune ß-adrenolitică C. fenazona 966. Este indicat în boala Raynaud refractară la alte tratamente E. Heparina: A. Prelungeşte timpul de coagulare C. nu are acţiune fibrinolitică B.

alcoolul. Tromboflebite B. Infarct miocardic C. corticosteroizi 977. intervine in sinteza protrombinei si proconvertinei B. Hemostatice generale (sistemice) sunt: A. alopurinol D. sunt indicate si in sarcina. Lidoflazina 976. Referitor la vitamina K sunt adevarate: A. stanozolul E. Urmatoarele substante diminua efectul anticoagulantelor orale: A. Ticlopidina D. antiacide B. etamsilat C. Hiperuricemie D. supradozarea cu fibrinolitice 981. in consum acut C. Post-infarct miocardic C. post-AVC. insuficienta renala le prelungeste actiunea D. urokinaza D. embolii pulmonare C. Sulfinperazona C. Accident vascular cerebral D. heparina B. lezarea celulelor hepatice nu influenteaza actiunea ei C. Sunt antiagregante plachetare: A. Tromboză venoasă recidivantă E. trombina B. carbazocrom 982. Anticoagulantele cumarinice: A. spre deosebire de heparina E. tromboze venoase profunde D. actioneaza numai in vivo B. saruri de fier E. Proclorperazina B. alcoolul in consum acut B. in primele 2 luni E. Embolii pulmonare 974. Sulfinperazona se recomandă în: A. Ulcer gastro-duodenal 975. Epoprostenolul E.A. este indicata in stari de hipovitaminoza K 113 . streptokinaza C. Cresc efectul anticoagulantelor orale: A. protamina D. VII. rifampicina 978. AINS D. alcoolul in consum cronic C. cresc timpul de protrombina 980. Hemoragii E. Farmacoterapia streptokinazei include: A. colestiramina E. contraceptivele orale E. IX si X ai coagularii C. Sunt fibrinolitice: A. Guta cronică B. infarct miocardic acut B. stimuleaza sinteza hepatica a factorilor II. ticlopidina 979.

Efectul anticoagulantelor orale diminua la asocierea cu: A. au actiune lipidoconversanta 988. Actiunile farmacodinamice ale anticoagulantelor cumarinice sunt: A. inhiba fosfodiesteraza si creste AMPc E. hemofilie C. Sunt antifibrinolitice: A. sarcina E. impiedica transformarea protrombinei in trombina C. are actiune aterosclerotica 986. IX. tromboflebite D. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul B. tromboza venoasa si pulmonara D. sunt antimetaboliti ai vitaminei K D. favorizeaza dezvoltarea aterosclerozei C. are molecula intens polara E. favorizeaza aglutinarea plachetelor E. acid aminocaproic B. colestiramina C. au actiune antifibrinolitica C. vitamina K E. X B. infarct miocardic B. Actiunile farmacodinamice ale heparinei sunt: A. Indicatiile terapeutice ale anticoagulantelor orale sunt: A. barbiturice B. aprotinina C. ulcer gastro-duodenal evolutiv 989. Heparina: A. fibrina 984. Contraindicatiile heparinei sunt: A. anevrism cerebral E. Efectul antiagregant plachetar al dipiridamolului apare prin: A. specific 983. impiedica formarea tromboplastinei D. este hemostatic general.D. glutetimida D. inhiba sinteza TXA2 prin acetilarea ciclooxigenazei B. fibrilatie atriala C. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul B. embolii arteriale B. este contraindicata in sarcina D. VII. scad agregarea plachetara E. anabolizante E. scad sinteza hepatica a factorilor: II. este a activa in hemoragiile din hemofilie E. scade timpul de coagulare 985. efect antagonist serotoninei D. inhiba sinteza TXA2 prin blocarea tromboxan sintetazei 114 . etamsilat D. blocheaza recaptarea adenozinei C. ateroscleroza 987. androgeni 990.

Isotretinoinul C. Vitamina D este indicata in: A. Xeroftalmie E.Tema nr. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Osteoporoza E. Tulburari neurologice 998. Vitamina E E. Actiunile vitaminei A sunt urmatoarele: A. Actiunile vitamine D sunt urmatoarele: A. Rahitism B. Stimuleaza sinteza parathormonului B. Acidul folic 999. Vitamina A D. Prin lipsa sau insuficienta expunere la soare B. Analogii de sinteza ai vitaminei A sunt: A. Indicatii ale vitaminei A sunt urmatoarele. Dupa tratament cu antibiotice cu spectru larg C. 995. Amelioreaza vederea crepusculara E. Este cofactor in sinteza unor mucopolizaharide 994. cu exceptia: A. Psoriazis D. Creste reabsorbtia calciului din urina E. Vitamina A poate fi administrata la pacientii cu hipotiroidism B. Tretinoinul este acidul 13-cis retinoic D. Scorbut B. Vitamina B1 C. La cei care folosesc doze mari de glucocorticoizi 997. Vitamina D C. Etretinatul E. Analogii de sinteza ai vitaminei A pot produce efecte teratogene E. Intervine in sinteza colesterolului C. Vitamina B12 D. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile: A. Tulburari de vedere C. Boala beri-beri C. Stimuleaza absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal 996. Tretinoinul B. La prematuri D. La femei insarcinate E. Acidul ascorbic B. Beta-carotenul 992. Vitamina K B. Pelagra 993. Favorizarea formarea celulelor canceroase D. Dermatoze D. Vitamina C 115 . cu exceptia: A. Isotretinoinul se utilizeaza in tratamentul acneei grave C. Scade absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal D. Vitamina A favorizarea transformarea celulelor maligne in celule normale. Hipovitaminoza D poate sa apara: A. Stimuleaza formarea de anticorpi B. 19 Vitamine liposolubile si hidrosolubile 991. Acidul retinoic D. Urmatoarele vitamine sunt liposolubile. Participa la mineralizarea normala a oaselor C.

Sterilitate E. Vitamina C B. IX E. Vitamina B2 C. Vitamina E poate fi indicata in: A. Prevenirea cancerului D. Intervine in activitatea glandelor sexuale D. Tocoferolii 1000. Are efect antioxidant C. Dozele mari si tratamentul prelungit cu vitamina E poate produce: A. Dihidrotahisterolul D. Vitamina K E. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si hipoparatiroidism: A. Ergocalciferolul C. Vitamina B8 D. Intervine in activitatea glandelor sexuale B. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si osteodistrofie renala: A. Rahitism B. Vitamina K se gaseste sub urmatoarele forme: A. Colecalciferolul C. Alfa-calcidolul E. II B. Tocoferolii: A. Tulburari ale spermatogenezei C. X Vitamina K este implicata in sinteza urmatorilor factori ai coagularii: 116 . Calcifediolul B. Care din urmatoarele vitamine sunt hidrosolubile: A. VII D. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate: A. Acidul folic 1001. A. Calcitriolul 1002. K1 – sintetizata de flora saprofita intestinala C. Au efect antioxidant B. Colecalciferolul D. Prevenirea aterosclerozei C. K1 – fitomenadiona B. Ergocalciferolul B. III C. Intervine in absorbtia digestiva a fierului 1004. Hipercoagulabillitate cu cresterea riscului de accidente tromboembolice E. Are activitate antiagreganta plachetara D. K3 – menadiona 1008. Alfa-calcidolul 1003. K2 – sintetizata de flora saprofita intestinala E. Calcitriolul E. Necesarul zilnic recomandat pentru copii intre 1-10 ani este de 10 mg/zi 1007. K2 – de origine vegetala D. Involutia ovarelor 1006. Intervine in procesele de crestere a oaselor E. Tulburari de vedere 1005. Tulburari de menstruatie B. Inhibarea cresterii D. Are activitate proagreganta plachetara C.E. Necesarul zilnic recomandat pentru femeile gravide este de 10 mg/zi E.

Poate fi sintetizata de om C.1009. Este depozitata in ficat B. Anemie aplastica 1014. Tromboembolii pulmonare D. Este implicata in coagularea sangelui B. Scorbut B. Se administreaza oral sub forma de clorhidrat E. Scaderea densitatii osoase D. Referitor la vitamina B1. sunt adevarte urmatoarele afirmatii: A. ciroza si afcetiunile gastro-intestinale pot duce la carenta de vitamina B1 C. Pelagra D. Poarta denumirea de riboflavina 1015. Fitomenadiona se administreaza oral si parenteral E. Sinteza acetilcolinei E. Este sintetizata de plante. Referitor la vitamina B1. Vitamina B1 este implicata in: A. Vitamina B2 117 . Transformarea glucidelor in lipide B. Este hidrosolubila B. Rahitism 1016. Sinteza adrenalinei 1017. Este indicata in supradozarea cu anticoagulante orale E. Alcoolismul. Formele hipovitaminozei B1 sunt: A. Hemofilie B. microorganisme si unele ciuperci E. Este termostabila B. sunt adevarte urmatoarele afirmatii: A. Forma activa a tiaminei este tiamin-pirofosfatul D. Supradozarea cu anticoagulante orale C. Face parte din clasa vitaminelor hidrosolubile D. Hipoprotrombinemie B. Vitamina K: A. Accidente trombo-embolice C. Carenta de vitamina K se manifesta prin: A. Poate fi sintetizata de flora saprofita intetinala 1010. Hemofilie 1011. Diateze hemoragice E. Intoxicatia cu anticoagulante orale C. Sindromul Wernicke-Korsakoff E. Transformarea acidului piruvic in aminoacizi D. Este exclusiv de natura vegetala D. Favorizarea depunerii glicogenului in ficat C. Pupura E. Epistaxis 1013. Hemoragii digestive B. Echimoze E. Scorbut D. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina K sunt adevarate: A. Necesarul zilnic la copil 0-1 an este de 1mg/zi 1012. Se elimina preponderent prin urina C. Este termolabila D. Vitamina k nu este eficace in: A. Indicatiile vitaminei K sunt urmatoarele: A. Intervine in actiunea enzimelor flavinice 1018. Bola beri-beri C. Este indicata in hipoprotrombinemie C.

Este acidul nicotinic C. In ciclul krebs B. TPP Formele biologic active ale vitaminei B3 sunt: 1024. Nicotin amida C. Este termolabila D. Acidul retinoic D. Pentru sinteza hormonilor steroizi D. FAD C. Procesul de vedere 1020. Vitamina B5: A. Dislipidemii C. FMN B. Este factor de crestere celulara 118 . NAD D. Tulburari de circulatie periferica si cerbrala E. Se mai numeste si riboflavina B. Este lipsita de toxicitate chiar si la doze mari C. Vitamina B5 (acidul pantotenic) joaca un rol important: A. NADP E. sunt adevarte urmatoarele afirmatii A. Pentru sinteza acetilcolinei E. Este implicata in procesul de crestere E. Acidul pantotenic 1023. A. Acidul nicotinic B. Pelagra B. Absorbtia lipidelor din tubul digestiv E. NADP E. Referitor la vitamina B2. Vitamina B3 se indica in urmatoarele afectiuni: A. Vitamina B2 este importanta pentru: A. Hiperglicemie D. Pentru sinteza hemoglobinei C. Este acidul pantotenic B. FAD C. Are efect hepatoprotector B. Dexpantenolul este un alcool al acesteia B. A. Procesul de crestere B. Tulburari cutanate si mucoase 1025. FMN B. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina B5 sunt adevarate: A. Se elimina renal 1026. Este fotostabila E. Vitamina B3 cuprinde urmatoarele forme biologic active: A. NAD D. Colecalciferolul E. Isi exercita rolul prin intermediul coenzimei A E. Are toxicitate pronuntate 1022. TPP Formele biologic active ale vitaminei B2 sunt: 1021.A. Este indicata in tratamentul unor afectiuni neurologice D. Are efect antioxidant C. Pentru sinteza mitocondriala a acizilor grasi 1027. Forma oxidata are culoare galben-portocalie 1019. Asigurarea integritatii epiteliilor C. Protectia celulei hepatice de actiunea diferitelor toxice D. Este riboflavina D.

Sunt derivati cobalaminici 1034. Crampe musculare E. Biotina: A. Este indicata in nevrita diabetica E. eczeme. Este convertita in organism la nicotinamida C. Cancer D. Acidul folic: A. Este implicata in sinteza hemului E. Metilcobalamina D. Piridoxamina C. Formele vitaminei B12 folosite in terapeutica sunt: A. Partcipa la formarea GABA D. Inhibarea cresterii microorganismelor D. Piridoxalul B. Poate fi sintetizata in organismul uman C.C. Este stocata in ficat B.m. Formele vitaminei B6 in natura sunt: A. Indicatiile vitaminei B12 sunt: A. stomatite D. Formarea acidului glutamic din histidina C. Nicedamida 1029. Intervine in sinteza acizilor grasi E. Face parte din grupul vitaminelor B B. Dermatite. Acidul folic este implicat in: A. Piridoxina D. Anemie megaloblastica E. Vitamina B6: A. Nu se absoarbe dupa administrarea i. Sinteza bazelor purinici si pirimidinice B. Este vitamina B8 B. Afectiuni neurologice si psihice C. Hidroxocobalamina C. Formele active biologic sunt formele oxidate ale acidului folic D. Neuropatia diabetica 1035. Se gaseste in cantitati mai mari in ficat 1036. Hipokaliemie C. Sinteza ADN-ului 119 . Indicatiile vitaminei B6 sunt: A. riboflavina 1033. Ciancobalamina B. Nu prezinta reactii nedorite 1028. Absorbtia orala este dependenta de prezenta factorului intrinsec Castle D. glosite. Este sintetizat de om C. Este lipsita de reactii adverse semnificative 1032. acnee. sau s. Varsaturi din sarcina 1031. E. 5-dezoxiadenozilcobalamina E. Intervine in transformarea acidului piruvic in oxalacetat D.c. Este sintetizata de flora intestinala umana B. Formele active biologic sunt acidul dihidrofolic si acidul tetrahidrofolic E. Ciroza hepativa B. Este o vitamina liposolubila C. Intervine in metabolismul homocisteinei 1030. Anemii hipocrome microcitare B. Intervine in sinteza colesterolului D. Acidul nicotinic E. Referitor la vitamina B12 sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.

Are efect antioxidant C. Participa la transformarea methemoglobinei in hemoglobina D. Nu este implicat în absorbţia ferului. Riboflavina E. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele: A. Vitamina D 1043. Colecalciferolul E. Acid dehidro-ascorbic – forma redusa E. Intervine in activitatea glandelor sexuale B. Piele aspra B. Favorizeaza vindecarea ranilor 1040. Carenta de vitamina PP poate produce: A. Are activitate antiagreganta plachetara D. Vitamine hidrosulubile sunt: A. Este implicat în sinteza adrenalinei. Acidul retinoic 1041. Printre rolurile vitaminei C se numara: A. B. Acid ascorbic – forma oxidata C. Intervine in procesele de aparare imuna C. Sarcina E. Transformarea homocisteinei in metionina 1037. cu exceptia: A. Acidul ascorbic B. Somnolenta D. Sarcina C. Calculi renali D.E. Diaree B. D. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele. E. Varasaturi 1045. Acid ascorbic – forma redusa B. Insomnii C. Nu intervine in reactiile de hidroxilare 1042. Este implicat în formarea serotoninei C. Acid mono-dehidroascorbic 1038. Vitamina C exista sub urmatoarele forme: A. Acid dehidro-ascorbic – forma oxidata D. Riboflavina C. Scade riscul de formare a calculilor renali E. Intervine in absorbtia digestiva a fierului 1044. Intervine in procesele de crestere a oaselor E. Vitamina K D. Astenie B. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate cu exceptia: A. Acidul ascorbic B. Tiamina D. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile: A. Este un antioxidant. Depresie E. Care dintre următoarele afirmaţii privind acidul ascorbic nu este corectă? A. Diaree C. Vitamina B1 C. Stari gripale D. Participarea la reactii de hidroxilare B. Asocierea cu preparate cu fier 1039. osteoporoza 120 . Insomnie E.

Dislipidemii E. Mixedem D. Insuficienta tiroidiana severa se caracterizeaza prin: A. miocard B. Anticoagulante cumarinice B. Angina pectorala 1054. Contraindicatiile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele: A. Hormonii tiroidieni scad efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de medicamente: A. Din membranele celulare E. Insuficienta cardiaca B. Cresc absorbţia glucozei C. Ribozomali 1049. cu exceptia: A. Hipotiroidism C. Cortizolul inhiba secretia de hormoni tiroidieni E. Hiperglicemie C. Antidepresive triciclice C. 20 Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni 1046. Hormonii tiroidieni A. ficat. Deprimare cardiaca E. Produc hipoglicemie D. Acţionează pe receptori nucleari E. Receptorii nucleari pentru hormonii tiroidieni: A. Tireotoxicoza E. Din membrana mitocondriala D. Stimuleaza activitatea ATP-aze Na/K membranara E. Glicozide cardiotonice 121 . Hormonii tiroidieni actioneaza pe urmatoarele tipuri de receptori: A. Moduleaza transcrptia unor gene 1052. Scad debitul cardiac C.Tema nr. Crestere in greutate C. Acţionează pe receptori din membrana mitocondrială şi celulară 1047. Scad tensiunea arteriala D. Sunt prezenti in hipofiza. Stimulează metabolismul lipidic B. Adrenalina inhiba secretia de hormoni tiroidieni 1051. Cresterea frecventei cardiace B. La doze mari hormonii tiroidieni stimuleaza secretia de tireotropina hipofizara B. Nucleari B. Cresc consumul de oxigen al tesuturilor 1050. Activarea lor produce cresterea captarii glucozei in celule D. Cresc consumul de oxigen al miocardului E. Stimularea formarii si eliberarii hormonilor de crestere D. Scaderea lipolizei B. Actiunile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele. Scad forta de contractie miocardica 1053. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. hormonii tiroidieni produc: A. Adrenalina stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni D. La nivelul aparatului cardio-vascular. La doze mari hormonii tiroidieni inhiba secretia de tireotropina hipofizara C. Tulburari neurologice 1048. Citoplasmatici C. Au rol in reglarea oxidarilor celulare C. Tulburari cardiace B. Stimulare sexuala si stimularea spermatogenezei D.

Contine levotiroxina B. Este indicata in hipotiroidism E. glandelor mamare. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare feminine C. Scad coagularea sangelui 1063.D. Insulina E. Antidiabetice orale 1055. Fenitoina C. Levotiroxina: A. Glicozide cardiotonice D. Sunt indicati in tumori uterine si mamare E. Estrogenii sunt secretati de corpul galben al ovarului E. Amiodarona B. Iodul radioactiv 1061. Colestiramina D. Receptorii pentru estrogeni sunt situati la nivelul uterului. Actiunea morfogenetica a estrogenilor consta in: A. Cresterea debitului cardiac B. Mentinerea normala a functiei aparatului genital D. Substantele care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni: A. Antidepresive triciclice C. Actioneaza pe receptori nucleari B. Compozitie variabila de levotiroxina si liotironina C. Adrenalina E. Dezavantajele pulberii de tiroida canstau in: A. Hormonii progestativi sunt secretati de corpul galben al ovarului 1062. Se administreaza 7 zile pe saptamana. Tiouracil C. Tratamentul se incepe cu doze mari E. Scaderea agregarii plachetare 122 . Este biotransformata la liotironina C. Derivatii de sinteza ai estradiolului au afinitate mica pentru receptorii estrogenici D. Contine ambii hormoni tiroidieni 1059. Biodisponibilitatea este scazuta de alimente B. Hormonul foliculostimulator este secretat de ovul C. Urmatoarele afirmatii referitoare la estrogeni sunt adevarate: A. Hormonii tiroidieni potenteaza efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de medicamente: A. Insulina E. Urmatoarele afirmatii referitoare la hormonii sexuali feminini sunt adevarate: A. ficatului C. fara pauza D. Risc alergizant B. Tratamentul se incepe cu doze mici care se cresc treptat 1060. Antidiabetice orale 1056. Pulberea tiroida: A. Contine liotironina C. Contine impuritati proteice cu risc alergizant 1058. Se poate acumula E. Se administreaza 7 zile pe saptamana D. carbamazepina 1057. Carbimazol B. Clorpromazina D. Estrogenii sunt secretati de celulele foliculare D. Anticoagulante cumarinice B. Continut de iod inegal D. Hormonul luteotrop este secretat de celulele foliculare B. Efectele hormonilor tiroidieni pot fi scazute prin asocierea cu: A. Beta-blocantele E.

E. Estriol C. Scaderea agregarii plachetare D. Este un estrogen natural B. Ovule D. Are durata lunga de actiune D. Contraceptie hormonala B. La gravide este secretat de placenta D. Comprimate vaginale C. Hexestrolul: A. Se poate administra local C. Este un estrogen natural B. Are actiune mai intensa decat a hormonilor naturali 1070. Promestiren E. Cancer endometrial E. Vasodilatatie si congestie la nivelul organelor genitale B. Hidroxiprogesteronul: A. Biosinteza lui pleaca de la colesterol E. Nu se poate administra injectabil D. Cresterea concentratiei de colesterol B. Printre efectele adverse produse de estrogeni se numara: A. Este un estrogen natural E. Indicatiile progestativelor sunt: A. Hipotensiune arteriala C. Nu se administreaza injectabil E. Etinilestradiol D. Este activ pe cale orala D. Cresterea nivelului fibrinogenului 1064. Edeme D. Previne osteoporoza postmenopauza E. Este indicat in amenoree B. Estradiolul A. Dismenoree D. Se poate administra injectabil C. Comprimate orale E. Scaderea debitului cardiac C. Cresterea rezistentei vasculare periferice 1065. cu exceptia: A. Sangerari uterine 1066. Estriolul este conditionat sub forma de: A. Accidente tromboembolice E. Solutie injectabila 1068. Maturarea epiteliului vaginal E. Estradiol B. Are rol in fixarea oului fecundat si mentinerea sarcinii 1072. Este indicat in insuficienta ovariana 1067. androgenilor si corticosteroizilor C. Progesteronul natural: A. Hexestrol 1069. Actiuni ale estrogenilor sunt urmatoarele. Estrogeni de semisinteza sunt: A. Este contraindicat in cancerul de san 123 . Este precursor al estrogenilor. Este indicat in insuficienta estrogenica C. Unguent B. Iminenta de avort C. Cancer de prostata 1071. Este indicat in iminenta de avort B.

Inhiba ovulatia in mod variabil 1075. Progesteron C. Obezitate 1077. Intensificarea osteosintezei 1081. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual B. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine D. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului C. Impiedica implantarea blastocitului E. Tromboembolii D. Pot fi secretati de celulele zonei reticulate corticosuprarenale 1080. Ingroasa mucusul cervical D. Contaraceptivele care contin excluziv estrogeni: A. Dezvoltarea pilozitatii. Candidoze vaginale C. Impiedica implantarea blastocitului E.1073. Intensificarea osteosintezei 1082. Biosinteza lor pleaca de la colesterol D. Cimetidina E. Barbiturice D. Scad eficacitatea contraceptivelor urmatoarele medicamente: A. Carcinoame estrogeno dependente E. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului C. Sangerari uterine nediagnosticate C. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor E. HTA E. Au structura steroidica B. Actiunile virilizante ale hormonilor androgenici constau in: A. a fortei musculare si ingrosarea vocii C. Inhiba ovulatia in mod variabil 1076. Contaraceptivele care contin excluziv progestative: A. Rifampicina C. Alilestrenol 1074. Ampicilina B. Boli tromboembolice D. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine D. Cancer testicular 124 . Depresie B. Ingroasa mucusul cervical D. Estrogeni de sinteza sunt: A. Reactii adverse severe ce pot aparea la administrarea combinatiilor estro-progestative: A. Contraindicatii absolute ale administrarii contraceptivelor hormonale sunt: A. Dezvoltarea pilozitatii. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor E. Didrogestron D. Crestere in greutate 1078. Hormonii androgeni: A. Sunt sintetizati exclusiv de catre celulele interstitiale Leydig C. Hidroxiprogesteron E. Medroxiprogesteron B. Dezvoltarea organelor sexuale B. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual B. Biosinteza lor porneste de la acetil-coenzima A E. a fortei musculare si ingrosarea vocii C. Contraindicatiile androgenilor sunt: A. Dezvoltarea organelor sexuale B. Sarcina B. Fenitoina 1079. Actiunile anabolizante ale hormonilor androgenici constau in: A.

Efectul hormonilor tiroidieni poate fi scazut la asocierea cu: A. Se poate administra perilingual D. icter colestatic C.m 1085. Arsuri intense B. hipotensiune arterială 125 . Sarcina E. o data la 1-2 saptamani 1088. Antidiabetice orale 1089. Indicatiile androgenilor sunt: A. Adenom de prostata 1083. hipotiroidism E. Tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale si coronare B. Sucralfat C. Hipogonadism datorat incapacitatii testiculului de a secreta testosteron B. Sub forma de preparate transdermice cu eliberare controlata C. In solutie uleioasa pe cale parenterala D. 50mg. Este indicat in tulburari menstruale C. Nondralon acetatul: A. Anticoncepţionalele orale pot produce următoarele efecte adverse: A. Metiltestosteronul: A. Colestiramina B. Osteoporoza in asocieri cu estrogenii D. Anticoagulantelor cumarinice E. Are proprietati anabolizante E. Are actiune retard D. Antidepresive triciclice D. Sulfat feros 1091. Osteoporoza 1084. Hormonii tiroidieni scad efectul: A.m. hipertensiune arteriala 1090. Steroizii anabolizanti sunt indicati in: A. In doze mari se poate administra in tratamentul cancerului de san 1086. Cancer de prostata C. Este mai activ decat testosteronul C. Denutritie la batrani 1087. Cancer de san hormonodependent C. tahicardie D. Hipogonadism posttraumatic sau postinfectios E. Stari cu bilant azotat negativ D. Sportivi D. Hormonii tiroidieni sunt contraindicati in: A. Amiodaronei D.B. Rifampicinei B. Este un derivat de 19-nortestosteron B. osteoporoza C. Insuficienta hepatica severa E. Sub forma de implante subcutanate B. Osteoporoza C. Are metabolizare hepatica mai lenta decat testosteronul E. In solutie apoasa pe cale parenterala E. Carbamazepina E. Se administreaza i. Insulinei C. Este incativ pe cale orala B. Testosteronul se poate administra: A. cancer tiroidian B. i.

Dozele mici de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul B. Stimuleaza sinteza placentara de oxitocinaza D. Tulburari digestive 1099. Nu inhiba secretia de gonadotropine E. Fixarea oului fecundat B. Depresie D. Hipercolesterolemie E. Scadere in greutate C. Didrogestronul: A. La nivelul aparatului cardio-vascular. Alilestrenolul: A. Actiuni farmacodinamice de tip progestativ sunt urmatoarele: A. Reactiile adverse produse de progestativele de sinteza sunt urmatoarele: A. sinteza lor presupune iodarea tirozinei. Referitor la hormonii tiroidieni sunt adevarate afirmaţiile: A. Estrogenii au actiunii antagonica androgenilor 1095. D. Insuficienta ovariana D.D. Cresterea debitul cardiac C. Tulburari de menopauza D. 1093. este necesară captarea activă a iodului în tiroidă pentru sinteză. Cresterea frecventei cardiace B. Fibrom mamar E. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Cefalee B. Este contraindicat in iminenta de avort 126 . depresie E. Amenoree C. Estrogenii produc la barbati ginecomastie D. Scaderea fortei de contractie miocardice 1094. Alapatare C. Este un progestativ C. Contarindicatiile absolute ale estrogenilor sunt urmatoarele: A. Este un estrogen B. sinteza este stimulată de TSH. Pregatirea glandei mamare pentru lactatie D. Primul trimestru de sarcina B. Sindrom Turner 1097. Antecedente tromboembolice E. Dozele mari de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul C. Este indicat in amenoree 1100. E. se sintetizează în celulele foliculare tiroidiene. C. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare la femei 1098. Nu are efecte androgenice D. hormonii tiroidieni produc: A. Mentinerea sarcinii C. Cresterea consumului de oxigen al miocardului E. creştere ponderală 1092. Indicatiile estrogenilor sunt urmatoarele: A. Inhiba ovulatia C. sinteza lor presupune iodarea triptofanului B. Este indicat in avort habitual E. Cancer mamar 1096. Are efect progestativ mai puternic decat progesteronul B. Hipertrofie si neoplasm de prostata la barbat B. Cresterea tensiunii arteriale D. Derivatii de pregnan pot inhiba ovulatia E. Estrogenii in doze mici stimuleaza secretia de prolactina E.

realizarea formei farmaceutice B. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa C. activitatea terapeutica a compusului activ D. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs farmaceutic depind de pacient: A. medicamente alternative farmaceutice C. compozitia calitativa a formei farmaceutice E. Formularea si biodisponibilitatea medicamentului 1101. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoase D.medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta B. caracteristici de varsta. extracte moi 1103. proprietatile toxicologice ale substantei medicamentoase C. numai variantele a şi c sunt corecte 1107. 21. reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica B. stabilitatea formei farmaceutice C. Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenţa: A. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliare E. Prin formularea unui medicament se determina: A. extracte fluide E. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente E. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor D. presupune prepararea unei forme farmaceutice 1105. proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare C. decocturi C. sex 1102. solubilitatea B. compresibilitatea E. tincturi D. Medicamente "generice" sunt: A. In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama: A. Preformularea: A. de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. de variabilele fluxului tehnologic E. Care sunt solutiile extractive fitoterapice: A. afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa E. numai de particularitatile diferitelor cai de administrare 1104.TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Tema nr. infuzii B. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. Proprietatile fundamentale ale substantei medicamentoase sunt: A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase D. compozitia cantitativa a formei farmaceutice 127 . de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase C. medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta D. marimea particulelor C. pro-droguri 1108. toxicitatea formei farmaceutice E. biodisponibilitatea formei farmaceutice D. punctul de topire D. unghiul de repaus 1106.

antioxidanti B. marimea particulelor substantei solide D. cantitatea si compozitia sucurilor gastrice E. Formularea. constanta de ionizare. injectii intravenoase 1113. agenti de acoperire neenterica B. polimorfismul 1116. polimorfismul. obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale substantei medicamentoase C. orala C. tipul de forma farmaceutica C. eficacitate terapeutica inferioara D. Biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de : A. solutii de uz intern C. obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase (solubilitatea. retinerea substantei active intr-o matrita hidrofoba 1117. coeficientul de repartitie lipide/ apa B. marirea gradului de dispersie C. alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului E. alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai substantei medicamentoase D. acoperirea cu pelicule E. Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul este administrat pe cale: A. solubilitatea. coeficientul de partitie. conservanti antimicrobieni D. agenti de ingrosare D. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice: A. viteza mai mare de dizolvare C. pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate intern se recomanda: A. In general. injectii intramusculare D.1109. Forma anhidra a unei substante se diferentiaza de cea hidratata prin: A. alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a medicamentului 1114. consta in: A. etc. stabilitatea cea mai mare 1112. intravenoasa B. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor actioneaza datorita capacitatii de gonflare: A. substante pentru ajustarea pH-ului E. ca etapa in realizarea unui medicament. chelatanti C. viteza de dizolvare B.) B. dezagreganti E. folosirea de polimorfi stabili B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase 128 . subcutanata 1115. injectii subcutanate E. folosirea de polimorfi cu energie libera mai mare D. biodisponibilitate mai mica E. perfuzii B. solubilizanti C. continut mai ridicat in energie interna B. izotonizanti 1111. pseudoemulgatori 1110. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala A. intraarteriala E. intramusculara D. Factorii specifici substanţei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt: A.

structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. la care biodisponibilitatea este corespunzatoare A. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut 1119. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. solubilitatea B. orala B. natura si cantitatea excipientilor E. poate influenta biodisponibilitatea A. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea substantelor medicamentoase A. vaginala 129 . parenterala C. forma cristalina sau amorfa E. Metode oficiale in farmacopee pentru studiul vitezei de dizolvae al substantelor medicamentoase din comprimate si capsule A. marimea particulelor D. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. metoda agitatorului cu paleta 1124. rectala D. nazala D. utilizarea unui precursor medicamentos E. metoda cu mai multe compartimente D. peridurala 1125. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. precursor medicamentos bioreversibil 1123. starea anhidra sau hidratata 1122. orala C. viteza de dizolvare C. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepatic A. acid sau baza neionizate. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut 1121. tipul formei farmaceutice C. moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizata B.C. lipofilia substantei medicamentoase B. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. sublinguala B. procedeul de fabricare a medicamentului 1120. metoda paharului C. metoda cu flux continuu de solvent B. solubilitatea substantei medicamentoase D. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate intr-un preparat farmaceutic. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic. metoda cosuletului rotativ E. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase incorporata intr-un medicament. tensiunea interfaciala C. ori sare solubila B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid B. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase D. complex E. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva 1118. cutanata E. ester D. poate influenta biodisponibilitatea A. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C.

activitate biologica superioara. B. sunt substante active. E. solubilitate mai mare in apa. substante cu domeniu terapeutic ingust B. amelioreaza eliberarea substantei active. D. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare. fata de cele stabile. substante cu solubilitate crescuta in apa. in cunoasterea reactiilor secundare E. substantele aflate in forma polimorfa stabila E. C. substantele aflate in forma polimorfa metastabila 1127. realizarea formei farmaceutice. 1129. solubilitatea substantei medicamentoase D. B. impiedica dizolvarea substantei active. cresc viteza de dizolvare a substatei active. asigurarea caracteristicilor organoleptice. 1134. D. substantele anhidre D. sunt substante auxiliare. E. Formele polimorfe metastabile. 1130. cresc absorbtia substantei active. substantele necristalizate. D. C. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor D. in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase. substante cu solubilitate redusa in apa C. E. puncte de topire scazute. D. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice: A. C. asigurarea aspectului E. toxicitatea substantei active. 1128. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv E. au: A. Promotorii de absorbtie: A. sunt corecte raspunsurile a) si c). coeficientul de repartitie lipide/ apa B. amorfe B. utilizarea unui precursor medicamentos E. E. realizarea solubilitatii dorite B. 1131. evitarea contaminarii microbiene D. B. stabilitatea formei farmaceutice. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase C. scad biodisponibilitatea unor substante active. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney) A. substantele cu apa de cristalizare C. impiedica pasajul transmembranar. C. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase: A. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva 1132. rectala 1126. B. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta: A. cresc biodisponibilitatea unor substante active. asigurarea stabilitatii chimice C. substante asociate cu cantitati mari de excipient D. in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului B. in evaluarea unor interactiuni potentiale C. Promotorii de absorbtie: A. solubilitate mica in apa. 130 . Prezinta biodisponibilitate superioara: A. puncte de topire ridicate. 1133. Excipientii influenteaza: A. biodisponibilitatea substantei active.E.

natura excipientilor C. eliminarea presistemica E. solubilitatea B. Studiile de bioechivalenta sunt necesare: 131 . foarte solubili în apă. forma cristalina a substantei active. factori fiziologici E. Factorii fiziologici care influenţează biodisponibilitatea la absorbţia pe cale orală: A. factori patologici. tehnologia de preparare B. recipientul de conditionare primara B. constanta de disociere a substantei medicamentoase C. Nu se recomandă substituirea unui medicament cu altul când: A. cantitatea excipientilor D. Etapa pre-clinica a unui medicament cuprinde urmatoarele studii: A. factori specifici substanţei medicamentoase B. starea fizică a substanţei medicamentoase B. cantitatea excipientilor folositi 1144. compoziţia sucurilor digestive. viteza absorbtiei substantei ative D. locul de aplicare.1135. În cazul administrării extravasculare biodisponibilitatea este influenţată de: A. inerţie faţă de moleculele din tractul gastro-intestinal D. biocompatibili B. se folosesc în tratament analgezice-antipiretice 1140. 1139. 1142. 1136. clinice 1143. tehnologia de preparare. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt: A. de culoare verde E. forma farmaceutică C. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal C. se utilizează antianginoase D. Farmacistul poate influenţa biodisponibilitatea unui medicament alegând: A. Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui medicament: A. forma cristalina D. starea chimică a substanţei medicamentoase D. constanta de disociere E. substanţa medicamentoasă are indice terapeutic îngust B. culoarea substanţei medicamentoase C. motilitatea tractului gastro-intestinal E. se utilizează antiaritmice C. lipofilia C. biodegrababili C. 1141. toxicologice E. Polimerii hidrofili folosiţi pentru obţinerea comprimatelor cu matriţă hidrofilă sunt: A. farmacocinetice C. Biodisponibilitatea este data de: A. 1137. se utilizează antidiabetice E. factori specifici formei farmaceutice D. irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale D. 1138. compozitia formei farmaceutice B. chimice B. culoarea medicamentului E. biologice D. marimea absorbtiei substantei active E.

instabilitate in sucul gastric C. solutii perfuzabile E. la siropuri D. Alegerea caii de administrare depinde de: A. Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic: A. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mic C. la vaccinuri C. In faza farmacocinetica. In general. in comparatie cu o biodisponibilitate practic totala A.A. dizolvarea C. rectala 132 . insuficiente. exista riscul nerealizarii concentratiei minime eficiente 1152. timpul necesar atingeiri concentratiei maxime este mai lung D. efect redus al primului pasaj hepatic 1148. eliminarea. la unguente E. preparate solide orale cu substante usor solubile B. la solutii parenterale intramusculare sau subcutanate B. viteza de actiune dorita C. timpul necesar atingerii concentratiei maxime este mai scurt E. folosirea substantei amorfe 1150. concentratia maxima este mai mare C. la capsule 1145. absorbtia D. efect pregnant al primului pasaj hepatic E. durata tratamentului E. folosirea formei anhidre E. pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta medicamentoasa si substanteleauxiliare este mai mare de 1:5 D. preparate solide orale cu substante greu solubile C. asupra nivelurilor medicamentoase plasmatice. micsorarea gradului de dispersie al substantei active C. distributia E. 1151. pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a lungul tractului digestiv E. parenterala C. la care biodisponibilitatea este corespunzatoare: A. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mare B. procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceutice 1146. biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se mareste prin: A. utilizarea de polimorfi stabili D. solubilitate mica in fluidele digestive B. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic. concentratia maxima este mai mica B. pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate ridicata 1149. parcurge urmatoarele etape: A. eliberarea din forma farmaceutica B. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in urmatoarele cazuri: A. substantele auxiliare prezente in compozitia preparatului B. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta urmatoarele proprietati famacocinetice: A. orala B. substanta medicamentoasa dintr-o forma farmaceutica administrata pe cale orala. reducerea dimensiunii particulelor B. Care sunt consecintele unei biodisponibilitati mici. forme solide enterosolubile D. biodisponibilitatea substantei medicamentoase D. suspensii orale 1147. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal D.

D. cutanata E. peridurala 1153. Care sunt caile de administrare parenterala utilizate in cazuri de urgenta A. intracardiaca B. subarahnoidiana C. intraarticulara D. intraarteriala E. epidurala 1154. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase greu solubile din comprimate de uz oral A. asocierea unui umectant B. adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagreganti C. utilizarea unor complecsi cu ciclodextrinele D. folosirea unor dispersii solide E. utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate fi modificata 1155. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea din comprimate orale A. prin formarea de complecsi greu absorbabili B. cresterea viscozitatii mediului C. reducerea motilitatii stomacale D. modificarea pH-ului stomacal E. efectul primului pasaj

133

Tema nr. 22 Preparate parenterale
1156. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee A. izotonice B. sterile C. apirogene D. ajustate cu substante tampon la pH neutru E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee 1157. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile A. izotonizarea B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora E. sterilizarea 1158. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata C. produsul nu rezista la autoclavare D. cind calculul costului arata ca este mai economica E. cind nu dispunem de indicatori biologici 1159. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X, supliment 2004 in grupul medicamentelor parenterale A. solutii B. emulsii C. suspensii D. pulberi pentru soluţii injectabile sau perfuzabile E. implante 1160. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor indicatori biologici; precizati care: A. Bacillus stearotermophilus B. Bacillus subtilis C. Serratia marcescens D. Staphiloccocus aureus E. Bacillus pumilis 1161. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt: A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune B. sterilizarea prin caldura uscata C. sterilizarea prin filtrare D. sterilizarea cu gaz E. sterilizarea cu radiatii ionizante 1162. Preparatele perfuzabile sunt: A. solutii apoase sterile si apirogene B. emulsii tip U/A sterile si apirogene C. suspensii apoase sterile si apirogene D. suspensii uleioase sterile si apirogene E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura 1163. Conform FR.X, continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima astfel: A. g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie) B. mEq pentru 1000 ml solutie C. g/g D. moli/1000 ml solutie E. calorii

134

1164. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica: A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate 1165. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica: A. pulberilor termostabile B. materialelor termoplastice termostabile C. solutiilor injectabile termostabile D. solventilor organici anhidri E. materialelor textile 1166. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt: A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu C. solutia perfuzabila de glucoza D. solutii perfuzabile cu aminoacizi E. solutia perfuzabila Ringer lactata 1167. Vehiculele folosite pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt: A. apa demineralizata B. apa distilata pentru preparate injectabile C. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat D. solventi neaposi miscibili sau nu cu apa E. uleiul de parafina sterilizat 1168. Conform FR X "proba de pasaj” nu se aplica la: A. emulsiile de uz intern B. suspensiile cu administrare i.v. C. soluţiile injectabile D. suspensiile injectabile E. pulberile pentru soluţii injectabile 1169. Controlul impurităţilor pirogene se efectuează prin: A. măsurarea hipertermiei la şoareci B. măsurarea hipertermiei la iepuri C. urmărirea numărului de globule albe la iepuri după injectarea unui preparat pirogen D. testul Limulus E. urmărirea numărului de globule roşii la iepuri 1170. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlă multidoză sau flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc următoarele condiţii: A. asigură pătrunderea aerului în recipient B. nu-şi modifică calităţile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav C. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop D. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop adsorb substanţe active şi conservanţi E. sunt incompatibile cu substanţele active. 1171. Formele parenterale cu eliberare convenţională sunt: A. emulsiile uleioase B. soluţiile injectabile uleioase C. soluţiile injectabile apoase D. pudrele sterile E. comprimatele pentru soluţii injectabile 1172. În funcţie de scopul terapeutic urmărit perfuziile sunt: A. soluţii apoase B. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant C. emulsii A/U D. soluţii pentru dializă peritoneală şi hemodializă E. emulsii U/A

135

1173. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt: A. cu dextrani B. cu aminoacizi C. cu hemacel D. perfuziile pentru terapia afecţiunilor hepatice E. perfuzii cu hidrolizate de proteine 1174. Substanţele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic îndeplinesc următoarele condiţii: A. solubilitate în lipide B. solubilitate în apă C. masă moleculară relativă corespunzătoare D. să nu fie filtrabile renal E. să prezinte presiune coloid-osmotică 1175. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc: A. clorura de sodiu B. clorura de potasiu C. clorura de calciu D. glucoza E. levuloza 1176. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza: A. pansamente chirurgicale B. solutii apoase C. solutii uleioase D. articole din sticla E. articole din metal 1177. Caldura uscata serveste pentru a steriliza: A. vase de sticla B. solutii apoase C. aparatura de portelan D. pulberi E. solutii uleioase 1178. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu: A. glucoza B. xilitol C. sorbitol D. glicerol E. clorura de sodiu 1179. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze: A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati B. culoarea preparatului parenteral C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene 1180. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate face cu: A. vapori de apa sub presiune B. caldura uscata C. gaze D. radiatie ionizanta E. radiatii UV 1181. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt: A. solutii injectabile cu substante termostabile B. perfuzii cu electroliti C. vaccinuri D. solutii pentru alimentare parenterala E. pulberi liofilizate

136

1182. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene - pirogene pentru: A. implanturi B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile D. preparate perfuzabile E. preparate injectabile 1183. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte: A. solutii injectabile apoase B. perfuzii C. pompe implantabile D. microemulsii E. latexuri injectabile 1184. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari: A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-bazic B. pentru dializa si hemodializa C. cu substante energetice D. folosite in metabolismul reconstituant E. cu inlocuitori coloidali de plasma 1185. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala: A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile injectabile E. confera o mai mare stabilitate 1186. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari: A. miros B. uniformitatea continutului C. endotoxine bacteriene - pirogene D. culoare E. gust 1187. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X: A. preparatelor apoase B. pulberilor temostabile C. materialelor plastice termolabile D. solventilor organici anhidri E. pansamentelor chirurgicale 1188. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale: A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal C. sunt preparate nesterile D. sunt preparate sterile E. se regasesc in monografia Parenteralia 1189. 34. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile FR X prevede: A. particulele in suspensie sa fie de dimensiuni coloidale B. particulele de substanta solida sa fie de maximum 50 micrometri C. suspensia sa fie omogena pe toata durata conservarii D. suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 min E. suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringă nr.16 1190. 35. Sterilizarea este procesul care desemneaza: A. producerea starii de sterilitate B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi intr-un preparat medicamentos

137

in autoclave B. lipsa particulelor straine in suspensie ( in cazul solutiilor) C. la 121°C timp de cel putin 30 minute D. ultrasunetele 1197. la 121°C timp de cel putin 15 minute C.. sunt de tip A/U B. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml B.C. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti E. sunt omorate sau indepartate din produs. perfuzia de lactat de sodiu B. sunt de tip U/A C.v. perfuzia de carbonat acid de sodiu C. solutiilor injectabile coloidale D. se realizeaza conform FRX A. Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune. contin emulgatori tip A/U 1195. perfuzia de clorhidrat de arginina D. caldura uscata B. Conform FR X. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie 138 . Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta A. microorganismele sunt indepartate. inocuitate E. solutiilor perfuzabile hipotonice 1193. si nu sunt distruse C. sub forma vegetativa sau sporulata. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic E. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare A. Emulsiile perfuzabile: A. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante chimice D. timpul ecivalent C. caldura umeda C. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu E. metoda prin care se urmăreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti fizici E. contin apa distilata pentru preparate parenterale E. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i. este putin folosit 1199. se aplica numai la solutii apoase B. la 115°C timp de cel putin 30 minute 1194. contin uleiuri vegetale ca faza externa D. la 115°C timp de cel putin 15 minute E. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic 1198. indiferent de volum C. sterilitate B. Care sunt calitatile obligatorii pentru toate preparatele parenterale A. izotonie 1196. apirogenitate D. operatia prin care toate microorganismele vii. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura C. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei: A. izotonizarea este obligatorie in cazul: A. solutiilor perfuzabile hipertonice E. 1191. radiatiile ultraviolete D. timpul de reducere zecimal B. este un procedeu sigur D. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore B. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate A. valoarea sterilizatoare D. Ce este valoarea D A. radiatiile ionizante E. perfuzia de glucoza 1192.

Ce proprietati au acestea? A. se introduce aer filtrat prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). provin mai ales de la bacterii gram negativ C. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor E. nipagin E. uleiuri vegetale E. valoarea se determina pH-metric 1202. flacoane care pot fi recuperate C. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil A. alcool benzilic C. acid citric E. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica C. masline E. filtrele se pot utiliza timp indefinit E. etanol B. sterilizeaza aerul B. Ce sunt pirogenele A. dimetilsulfoxid 1203. trebuie sa asigure stabilitatea B. Sticla de tip I se utilizeaza pentru: A. dioctilsulfosuccinat de sodiu E. aerul intra cu viteza de 0. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile A. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale A. soia B.3 micrometri C. substante responsabile de reactii febrile. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica 1200. polisorbat 80 B. butilhidroxitoluen D. fluxul de aer este laminar 1208. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile. propilenglicol D.5 m/s D. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale. bisulfit de sodiu C. ricin C.999% particule cu diametru de 0.22 micrometri E. conditionarea unguentelor 139 . fenol D. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale A. dupa injectarea preparatelor parenterale B. metacrezol D. retin 99. lecitina C. floarea soarelui D. EDTA disodic 1205. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale A. clorbutanol C. acid ascorbic B. alcool benzilic B. dezoxicolat de sodiu 1207. confectionarea fiolelor B. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine E.D. oleat de etil 1204. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine D. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor distruge sau indeparta 1201. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor D. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale A. alcool etilic 1206.

nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile D. conditionarea capsulelor 1209. azotatul de celuloza E. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente parenterale A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile B. administrat injectabil are proprietati hemolitice E. polietilena B. Amestecul tampon acid boric-borax: A.D. polipropilena C. clorura de polivinil D. politetrafluoroetilena 1210. conditionarea comprimatelor E. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile 140 . se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire C.

solutii B. lipsite de impuritati mecanice B. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului picaturilor pentru ochilor A. 23 Preparate oftalmice 1211. eficientei terapeutice E. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile E. alegeti-le: A. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul substantelor medicamentoase incorporate in picăturile pentru ochi oficinale A.Tema nr. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B. In care dintre picaturile pentru ochile incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin folosirea unor sisteme tampon A. azotat de pilocarpână E. dizolvant pentru solutii oftalmice C. suspensii D. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru 1215. sulfat de atropână D. cele hipotonice se izotonizeaza E. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor pentru ochi. apirogene D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore D. rezorcinol C. stabilitatii chimice a substantei active C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore C. care este un sistem terapeutic cu pilocarpină A. filtrare sterilizantã D. apa distilata B. aerosoli 1213. cloramfenicol B. conditionate in recipiente de 10 ml. b. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea: A. microsfere E. c. sterilitatii colirului B. prevazute cu sistem de picurare 1214. tolerantei la administrare D. apa proaspat fiarta si racita E. se aplica dupa incizie chirurgicala B. nafazolina 1218. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta 1216. sterilizare C. lipsei particulelor in suspensie 141 . Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru ochi A. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. ulei de floarea soarelui neutralizat 1217. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert. sterile C. inchise etans. Sterilitatea colirelor este asiguratã prin: A. sunt corecte rãspunsurile a. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. emulsii C. adãugare de conservanti antimicrobieni E. apa pentru preparate injectabile D. 1212. preparare pe cale asepticã B.

inocuitate D. factori biologici D. sunt forme farmaceutice lichide B. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare sunt: A. Latexurile oftalmice: A. firma producătoare C. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu D. pH-ul mediului D. solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili E. picaturi pentru ochile hipertonice C. se instilează în fundul de sac conjunctival C. gradul de ionizare a substantei active E. emulsiile E. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de atropână sunt false: A. sunt forme farmaceutice cu acţiune prelungită D. soluţii apoase C. solutiile apoase 1221. Care din urmatoarele picături pentru ochi se izotonizeaza: A.5% C. Implantele oculare: A. soluţii pentru lentilele de contact 1226. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlată E. suspensiile D.1219. soluţii oftalmice uleioase D. eficienta terapeutica E. se conserva la Separanda E. Formele oftalmice cu eliberare convenţională sunt: A. proprietăţile fizico-chimice ale substanţei medicamentoase B. dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasă B. viscozitatea crescuta a colirului B. culoarea ochilor 1225. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide 1224. temperatura 1220. contin sulfat de atropână in concentratie de 0. stabilitatea chimica a substantei active C. Eliberarea substanţei active dintr-o formă oftalmică cu eliberare controlată depinde de: A. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picăturile pentru ochi este influentata de: A. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenţională 1227. numai puritate 142 . cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival C. pulberi pentru soluţii oftalmice E. viscozitate mare C. natura suportului în care este introdusă substanţa medicamentoasă E. nu se aplica pe cornee D. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic E. picaturi pentru ochile hipotonice B. lezarea corneei 1223. sunt izotonizate cu clorura de sodiu 1222. reflexul de lacrimare D. contin sulfat de atropână in concentratie de 1% B. soluţii apoase în vehicul vâscozifiant B. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi C. puritate B. structura chimica a substantei active B. Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor active sunt: A.

soluţiile cu pH 5-7. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile E. contin substante coloidale C. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile E. sunt uleioase 1235. sulfatul de sodiu 1233.5-9. soluţiile uşor alcaline C. să fie liposolubilă B. cresc solubilitatea substantei medicamentoase C. picaturi auriculare B. aplicare limitata 1234. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi: A. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active C. realizeaza o umectare mai buna a corneei D. se respecta conditiile de preparare aseptica D. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin: A. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata D. este obligatorie operatia de sterilizare B. solutii bentru bai oculare C.1228. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni C. nu sunt prevăzute de FR X 1231. implanturi oftalmice 1232.5 B. să nu fie iritantă pentru mucoasa conjunctivală D. Picaturile de ochi se vor izotoniza în cazul în care: A. izotonizarea solutiilor hipotone B.5 E. In suplimentul din 2004 al FRX. sunt sterile C. nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor 143 . bază de unguent oftalmică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. substanta activa este peste 1 % B.conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici. sunt promotori de absorbtie B. Ca izotonizanti pentru picaturi pentru ochile hipotonice se utilizeaza: A. soluţiile cu pH 7. să se etaleze uşor prin mişcarea pleoapelor E.5-5 1230. clorura de sodiu B. indicate când substanţele medicamentoase au solubilitate limitată în apă D. fosfati E. acidul boric D. să fie hidrosolubilă C. Ochiul tolerează mai bine: A. soluţiile cu pH 4. sunt utile pentru o prelungire a a acţiunii terapeutice E. clorura de calciu C. preparate oftalmice semisolide E. să nu cedeze uşor substanţa medicamentoasă 1229. compatibile cu o buna toleranta locala 1236. sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice: A. sunt hipertone E. In cazul picaturilor pentru ochilor unidoza: A. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaţiile: A. îndepartarea particulelor straine E. sunt forme farmaceutice solide B. cresterea vâscozitatii D. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare D. soluţiile uşor acide D.

In cazul picaturilor pentru ochilor. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau suspensie B. reprezinta doze unitare D. se apica de preferinta seara E. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile E. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase B. sunt solutii apoase sterile C. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special D. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase C. Ca agenti vascozifianti in picaturi pentru ochi se folosesc: A. coeficientul de partitie L/A al substantei active B. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase B. Unguentele oftalmice: A. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere 1240. sunt izotonice si izohidrice E. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare B. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se refera la: A. sunt preparate multidoza C. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase D. un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii: 144 . natura si concentratia substantei active B. se administreaza ca atare. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive 1242.37° C) C. starea de ionizare a substantei active C. glucoza C. Pulberile pentru picaturi pentru ochi: A. se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in ambalaj 1241. asigurarea penetratiei prin cornee D. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric C. asigurarea tolerantei C. conservarea antimicrobiana a preparatului E. realizarea unui pH adecvat are rol in: A. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase D. valoarea adecvata a pH-ului D. tonicitatea preparatului C. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase B. gelatina E. polivinilpirolidona B.1237. pot fi sisteme rezervor sau matriceale D. dextrani D. Toleranta picaturilor pentru ochilor depinde de: A. Baile oculare: A. viteza de clipire E. realizarea apirogenitatii E. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g 1239. marirea vascozitatii preparatului 1245. Baile oculare: A. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului E. Ideal. se aplica de preferinta dimineata D. folosirea unor solventi anhidri 1243. prin insuflare E. colagen 1238. se administreaza la temperatura camerei B. se administereaza caldute (35 . Sistemele terapeutice oculare: A. dizolvare sau osmoza 1246. reflexul de lacrimare 1244.

conditionate in recipiente nesterile 1251. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. aspect limpede B. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia “Sterilizare” in cazul picaturi pentru ochilor unidoza B. pH-ul mediului D. structura chimica a substantei active B. diacetat de clorhexidin E. evita oxidarea C. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picaturile pentru ochi este influentata de: A. Cum se realizeaza valoarea pH-ului picaturilor pentru ochi A. latexuri oftalmice C. metode pentru determinarea punctului de congelare 1254. sa asigure apirogenitatea colirului E. evita hidroliza B. Referitor la picaturile oftalmice. solutii oftalmice uleioase D. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni B. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa 1249. Ce rol pot avea amestecurile tampon din picaturi pentru ochi A. sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice D.A. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii picaturilor pentru ochi A. deoarece lacrimile contin o enzima bactericida. fara adaus de conservant la picaturi pentru ochile multidoza. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana B. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita: A. temperatura 145 . in cazul picaturi pentru ochilor unidoza C. cu particule in suspensie C. apoase sau uleioase E. in cazul unui colir apos multidoza D. gradul de ionizare a substantei active E. Picaturile oftalmice sub forma de solutii. asigura toleranta locala E. unguente oftalmice 1250. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara D. clorura de benzalconiu. valoarea pH D. Cum se asigura sterilitatea picaturilor pentru ochi conform farmacopeei A. sterile B. cu ajutorul unui conservant antimicrobian. masa totala pe recipient E. viscozitate mare C. valoarea pH-ului dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru 1253. suspensiile -sediment redispersabil la agitare C. asigura stabilitatea fizico-chimica 1248. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile. care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. sa fie eficace in doze mari C. Baile oculare nu trebuie sa fie: A. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile D. solutii pentru lentile de contact B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. izotonice D. lizozim 1252. examinate in conditii corspunzatoare de vizibilitate. izohidrice E. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului 1247. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgicalsunt conditionate in recipiente multidoza C. suspensii oftalmice E. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B.

alcoolul polivinilic. sunt macromolecule. solutia de metilceluloza 1%. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat). E.2-3 nm.2 nm. Unguentele oftalmice: A. D. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corspunzatoare D. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu: A. B. clorura de sodiu 0. C. borax 2% E. uleiul de ricin. C. Dextranii: A.1-0. nu voaleaza ochiul 1256. se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare devolum plasmatic. 1261. corectori de gust. sunt unguente sau crème sterile C. sunt unguente. 1 min. A. corectori de miros. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32. E. 5-6 min. 1260. E. E. se obtin prin fermentatia zaharozei.. lanolina. contin un emulgator D.9° C) E. D. crème sau geluri sterile B.45% D. contin excipienti sterilizati ca: vaselina. vascozifianti. C. parafina lichida C. sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat). fosfat trisodic 2% 1258. acid boric 1. scad timpul de contact cu mucoasa oculara D. maresc solubilitatea substantelor medicamentoase 1259. C. Formele farmaceutice oftalmice bioadezive se prepara sub forma de: 146 . au un aspect omogen E.8% C. azotat de sodiu 1.9% B. corectori de pH. au pori de 2. gelatina. se conserva in recipiente bine inchise 1262. D. au pori de 0. E. preparatele oftalmice semisolide: A. maresc absorbtia substantelor medicamentoase E.1255. Conform FRX Supliment 2004. Lentilele de contact moi: A. C. prelungesc durata contactului cu corneea B. D. Agentii tensioactivi actioneaza astfel: A. scad rezistenta barierei epiteliale C. B. B. se aplica pe partea interioara a globului ocular. 1 h. 30 min. agenti solubilizanti. 1263. sunt bine tolerati de mucoasa oculara. uleiul de arahide. scad tensiunea superficiala B. D. 1264. B. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape. Soluţiile oftalmice uleioase folosc ca solvent: A. B. 4-5 min. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de: 1257. Adjuvantii folositi la obtinerea picaturilor pentru ochi sunt: A.

147 . capsule. contine nitroglicerina. C.A. comprimate. contine pilocarpână nitrica. Sistemul OCCUSERT: A. geluri. suspensii. E. B. D. C. contine un element de control al cedarii substantei. este un sistem terapeutic transdermic. contine pilocarpină baza. B. D. E. solutii. 1265.

datorită următoarelor avantaje: A. complecşii având activitate antimicrobiană crescută B. ulei de floarea soarelui neutralizat C. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala E.X. sunt corecte: A. conform prevederilor farmacopeei poate fi: A. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare: A. este in studiu B. 5 pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile: 148 . se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate ( 6.5) C. 7.0-7. solutie B. este constituită din macromolecule neionica D. 7 C. Sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi dispersate in vehiculul picaturilor pentru nas.0 E. solutii apoase izotonice B.0 şi 12. stabilizanti E. ulei de floarea soarelui sterilizat E. agenti pentru cresterea viscozitatii C. conservanti antimicrobieni potriviti E. F. agenti pentru ajustarea pH-ului D. solubilizanti B. solutii apoase sterilizate D. agenti pentru ajustarea pH-ului B. formează complecşi cu nipaesterii. este un mod obisnuit de medicatie C. Metilceluloza se utilizează la prepararea erinelor lichide. antioxidanti 1270. pseudoemulsie 1271. pulbere suspendabila E. farmacopeea nu recomanda astfel de adjuvanti B. se prefera tamponul fosfat in defavoarea acidului boric 1267. suspensie D. agenti pentru cresterea viscozitatii C. conservanti antimicrobieni 1272.5 E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate 1269. A. ca agent vâscozifiant. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase D. Precizati care sunt substante auxiliare admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. 8 D. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la substante pentru ajustarea pH-ului in picaturile pentru nas. nu formează complecşi cu nipaesterii C. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase E. Care enunt este corect referitor la calea nazala de administrare a solutiilor medicamentoase in scopul unei actiuni sistemice A. 24 Preparate nazale 1266. solubilizanti D.R. emulsie C. formează soluţii coloidale stabile la pH cuprins între 2. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. solutii tampon izotonice 1268. 6 B. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul) D. în concentraţie adecvată nu influenţează clearace-ul mucociliar 1273.Tema nr.

Carbopolii B.02% E. solutii apoase izotonice C. parafina lichida D. ulei de parafina D.1274. Ca agenti de marire a vascozitatii. Guma arabica D. Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic B.X la preparea picaturilor pentru nas: A.01-0. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt: A. Sa fie hidrosolubili B. Clorura de benzalconiu 1% B. conservanti antimicrobieni E. laprepararea erinelor se folosesc A. ulei de floarea soarelui neutralizat C.02% C.1% D. izotonizant B. Clorocrezol 0. Substantele auxiliare recomandate de FR. alcool de 20 ° E. Conform FR. Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic C. solutii apoase izotonice B. Carboximetilceluloza sodica 1277. uleiul de floarea soarelui neutralizat E. Nipagin si nipasol 0. conservanti E. antioxidanti C. denumirea tuturor edulcorantilor adaugati D. apa pentru preparate injectabile B. Metilceluloza C. denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati B. Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. Tiomersalul 0. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt: A. agenti pentru cresterea vicozitatii C.05-0. Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic 1276. Guma tragacanta E. apa demineralizata 1281. Sa fie liposolubili C. Are loc un pseudoefect al primului pasaj 1280. ca vehicul la prepararea picaturilor pentru nas se poate folosi: A. La nivelul nucoasei nazale: A.05-0.X. denumirea tuturor emulgatorilor adaugati C. ca preparatul este steril 1282. Sa influenteze cleareance-ul mucociliar E. cand este cazul. solubilizanti B. sistem tampon D. agenti pentru ajustarea pH-ului D. solutii viscoase 1279. umectanti 149 . Clorbutanolul 0. ca preparatul nu este steril E.1% 1278. Picaturile pentru nas cu nafazolina mai contin: A. Se evita efectul de prim pasaj hepatic D. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor E. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor nazale trebuie sa se mentioneze: A. Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala D. chelatanti ai ionilor metalici 1275.

rinite alergice C. determinarea conţinutului în substanţa activă D. au acţiune farmacologică proprie 1291.5 conduce la inhibarea mişcării ciliare 1290. uniformitatea dozei eliberate 1284. rinite acute B. Sistemul tampon acid boric/borax: A. neiritant D. hormoni C. fosfat monosodic/fosfat disodic B. izotonic B. sunt miscibili cu mucusul nazal E. masa totală pe recipient C.5 conduce la inhibarea mişcării ciliare E. Sistemele tampon cele mai folosite în cazul erinelor sunt: A. determinarea conţinutului în solvent E. toate răspunsurile sunt corecte 150 .5-8 C. acid citric/citrat de sodiu C. tamponat la pH 7. la pH mai mare de 7. Va creşte spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite în tratamentul următoarelor afecţiuni: A. determinarea volumului preparatului 1286. Pentru obţinerea preparatelor rinologice lichide se preferă un vehicul: A. parasimpatolitice 1285. analgezice-antipiretice E. Administrarea transnazală pentru acţiunea sistemică se face pentru următoarele clase terapeutice: A. Solvenţii folosiţi la prepararea erinelor: A. uniformitatea masei B. rezorcină 1289. netoxic E. asigură stabilitatea substanţelor încorporate C. sterilitatea C. sinuzite D. influenţează negativc. culoare C. A. trimetamol E. miros E. nu reacţionează cu substanţele asociate şi cu recipientul D. Controlul calităţii erinelor cuprinde: A.1283. Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale: A. la pH mai mic de 7. medicamente cardiovasculare B. nu se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide C. uşor hipertonic 1288. inflamaţii E. se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide B. uniformitatea continutului E. viscozitate În formularea erinelor soluţii se ţinea seama de următorii factori: 1287. pH B. masa sau volumul eliberat D. clearance-ul mucociliar D. prostaglandine D. determinarea pH-ului B. acid boric/borax D. izotonie D. au capacitate mică de dizolvare B.

La nivelul mucoasei nazale. pulberi nazale D. sisteme bioadezive nazale B.0 151 . cuprins între 6-7. hidroxietilceluloza C. comprimate nazale 1293. alcalin C. se conserva la Venenum E.1292.1 % clorhidrat de nafazolina. posibilitatea obtinerii rapide a unei actiuni locale 1300. ulei de floarea soarelui neutralizat. mişcarea ciliară: A. In formularea preparatelor lichide nazale se prefera un vehicul: A. Conform FR X pH-ul picăturilor apoase pentru nas nu este: A. Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X: A. poate fi încetinită sau oprită de un aer cu un conţinut scăzut de oxigen E. se opreşte dacă temperatura creşte la 44 °C B. Pe cale nazală se administrează: A. alveoconuri C. hipotonic B. contin 0. se conserva la Separandum 1297. produse Eudragit B. ulei de parafina E. alginat de sodiu E. apa distilata proaspat fiarta si racita 1296. B. izotonic C. sistem tampon fosfat si conservant borat fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu. Picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina oficinale în farmacopee: A. poliamide D.1 % clorhidrat de nafazolina. tamponat la pH 6.5 . creioane nazale B. usor hipertonic D. sisteme membranare sau rezervoare E. suprafata mare de absorbtie B. cuprins între 4-7. neutru D. acid B.5 1298. microsfere nazale D. este automată şi neinfluenţată de factori externi D. evitarea efectului primului pasaj hepatic D. absorbtia rapida E. unguente nazale 1295. Interesul fata de administrarea transnazala a substantei medicametoase este justificat de: A. ulei de floarea soarelui neutralizat D. Ca polimeri bioadezivi fata de mucusul nazal se folosesc: A. contin 0. carbopoli 1299. solutii apoase izotonizate C. se opreşte în 3-5 minute dacă umiditatea relativă ajunge la 30 % C. activitatea enzimatica mare la nivelul cavitatiei nazale C. picaturi nazale E. cosolventi B. sistem tampon acid boric/borax si conservant fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu C. solutii pentru spalaturi nazale C. este influenţată de factori patologici 1294. apa distilata. contin 1 % clorhidrat de nafazolina D.7.5 E. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza ca vehicule: A.

lipofil 1301. sunt de origine minerala C. Promotorii de absorbtie nazala actioneaza prin: A. substanta medicamentoasa C. Vehiculele indicate pentru prepararea picaturilor pentru nas sunt: A. masa totala pe recipient C. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate C. trebuie sa fie liposolubili D. clorura de benzalconiu B. controlul calitatii picaturilor pentru nas se refera la: A. Miscarile ciliare pot fi influentate sau inhibate prin interventia urmatorilor factori fizici: A. propilenglicolul in concentratii de pana la 10 % in amestec cu apa E. butilhidroxitoluen 1309. Uleiurile folosite ca vehicule pentru erine: A. confera preparatului un efect prelungit 1303. se folosesc sub forma de solutii coloidale concentrate B.E. uleiurile vegetale neutralizate D. prelungesc timpul de contact cu mucoasa nazala B. afectiuni virale 1305. Conform FR X. vasoconstrictoare D. trebuie sa fie hidrosolubili D. solutia izotonica de clorura de sodiu B. Substantele medicamentoase utilizate in preparate nazale sunt: A. trebuie sa influenteze clearance-ul mucociliar E. cedeaza progresiv substanta medicamentoasa pe suprafata mucoasei D. solubilizarea constituentilor membranei biologice D. sterilitate E. antibiotice E. starea higrometrica a aerului E. conservanti antimicrobieni 1306. marirea solubilitatii substantei medicamentoase C. borat de fenilmercur C. uleiul de parafina C. largirea jonctiunilor intercelulare E. pH B. agenti conservanti D. Agentii vascozifianti pentru erine: A. dizolva substante insolubile in apa B. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate C. etanolul in anumite concentratii 1307. Agentii de marire a vascozitatii erinelor: A. La prepararea picaturilor pentru nas se folosesc urmatorii conservanti antimicrobieni: A. antihistaminice C. sa aiba actiune farmacologica proprie 1302. continut in substanta activa D. antipiretice B. nu faciliteaza pasajul transmucozal nazal E. esterii acidului p-hidroxibenzoic D. formarea de complecsi de incluziune cu substanta medicamentoasa 1304. trebuie sa nu influenteze clearance-ul mucociliar E. micsorarea solubilitatii substantei medicamentoase B. butilhidroxianisol E.temperatura B. trebuie sa aiba efect osmotic 1308. identificarea conservantilor antimicrobieni 152 .

La prepararea picaturilor pentru nas. propilenglicolul B. sorbitolul 70% in apa E. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prescriu in picaturi pentru nas A. emulsii D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate 1317. eventuala folosire a unor substante auxiliare D. acetat de hidrocortizona D. conservantii care contin mercur (tiomersal) D. emulsionarea sau suspendarea substantei active in vehicul B. pH C. folosirea ca vehicul a solutiilor apoase izotonice sau a uleiului de floarea soarelui neutralizat C. se conditioneaza in recipiente de maxim 10 ml E. contin antiseptice C. FR X prevede urmatoarele: A. clorhidrat de procaina E. Filtrarea preparatelor E.1310. nitroglicerina B. Solventi care nu sunt recomandati in picaturile pentru nas din cauza caracterului iritant potential. clorhidrat de efedrina C. apa distilata B. sunt solutii izotonice B. polietilenglicolii D. dextranii in apa 1318. tensioactivii in concentratii mici 1315. picaturile pentru nas se prezinta sub forma de: 1311. aerosoli Conform FR X. Solutiile pentru spalaturi nazale: A. completarea la masa prevazuta 1313. perturbind procesul fiziologic de aparare al sistemului mucociliar A. agenti pentru cresterea viscozitatii C. geluri B. agenti pentru ajustarea pH-ului D. solutii C. Substante auxiliare folosite in picaturile pentru nas care pot influenta negativ miscarea cililor vibratili. izotonia D. Ce tip de medicatie nazala s-a dovedit ca realizeaza o actiune sistemica A. este un mod obisnuit de medicatie C. au pH acid D. conservanti antimicrobieni potriviti E. stabilitatea B. viscozitatea E. solubilizanti B. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul) D. sulfat de neomicina B. Ce factori de formulare trebuie avuti in vedere pentru prepararea erinelor apoase A. alcoolul etilic C. insulina 153 . A. se administreaza cu dispozitive speciale de pulverizare 1312. in special la concentratii mari A. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. dizolvarea. antioxidanti 1316. suspensii E. concentratii mari de clorura de benzalconiu E. absorbtia sistemica 1314. agentii antioxidanti C.

In inflamatii scade spre domeniul acid E. sinuzite. D. In cazurile de rinite acute. pentru cresterea vâscozitatii 1320. pH-ul scade spre acid C. rinite alergice. sinuzite. rinite alergice. promotori de absorbtie D. Doar in rinite alergice pH-ul scade scpe domeniul acid. Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata astfel: A. In inflamatii creste spre domeniul alcalin.1319. In cazurile de rinite acute. pH-ul creste spre domeniul alcalin B. nu sunt indicate E. Substantele tensioactive sunt folosite in preparatele nazale pentru urmatoarele scopuri: A. iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre domeniul alcalin 154 . solubilizanti C. conservanti B.

lubrifianti C. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de F. sedimentarea individuala a particulelor B. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii. 50 micrometri B. cu agenti desuspendare. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A. C.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare” D. masa totala pe recipient C. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare 1325. suspensiile care contin antibiotice B. E. Prin ce proprietati. din cele de mai jos. pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica. B se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. Lichid clar deasupra sedimentului C. se pot caracteriza suspensiile defloculate A. agenti pentru cresterea viscozitatii E. 200 micrometri E. cu sau fara agenti de suspendare. Alegeti enunturile corecte referitor la suspensiile injectabile. in monografia de generalitati. evitarea cimentarii D. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule 1323.Tema nr. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei D. suspensii care se aplica pe arsuri D. dimensiunea particulelor solide insolubile B. 25 Suspensii farmaceutice 1321. 300 micrometri 1327. viteza de sedimentare C. marimea particulelor B. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp 1322. riscul formarii de sediment cimentat 1328. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor E. care din enunturi sunt corecte A. conservanti D. viscozitatea E. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. conform farmacopeei A. suspensiile care se aplica pe plagi. Factorii care influenteaza stabilitatea suspensiilor: A. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseascadoza maxima pe 48 ore E in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile 1326. umectanti B. umectarea particulelor solide 155 . marimea particulelor B. 100 micrometri C. suspensii care se aplica pe plagi C.R. 180 micrometri D. de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A.redispersare foarte usoara E. polimeri bioadezivi 1324. X la prepararea suspensiilor farmaceutice A. D.

cresterea cristalelor B. marirea viscozitatii C. folosirea de umectanti B. este redata de relatia lui T. Stabilitatea fizica a suspensiilor este asigurata prin: A. formularea lor are ca obiective: A. metoda diluarii E. metoda condensarii B. fiind sisteme disperse instabile. viteza de sedimentare a particulelor insolubile: A. floculare 1331. viscozitatea mediului D. polimorfism B. solubilizare micelara B. Comportamentul particulelor in suspensie depinde de urmatoarele propietati fizice: A. folosirea agentilor de peptizare C. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului E. Suspensiile floculate se deosebesc de cele defloculate prin: A. adsorbtie ca strat multimolecular D. solubilizare micelara B. marirea viscozitatii mediului de dispersie 1332. Mecanismul de actiune al polimerilor hidrofili intr-o suspensie este de: A.C. favorizarea aparitiei fortelor de atractie intre particule E. Suspensiile. scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. formarea de sedimente compacte 1330. In suspensii. a sedimentului 156 . Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. viteza de sedimentare lenta B. conferirea de sarcini electrice C. scade cu scaderea concentratiei fazei solide 1335. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de: A. metoda dispersarii C. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mica 1336. umectare E. stare anhidra sau solvatata E. asigurarea redispersarii omogene. metoda amestecarii D. sedimentarea particulelor D. structura cristalina C. Lipsa sarcinii electrice E. lipsa stratului de hidratare 1329. metoda flocularii 1333. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii D. Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%) C. Higuchi pentru suspensiile concentrate D. este redata de relatia lui T. densitate 1334. formarea de flocoane E. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide C. reducerea vitezei de sedimentare C. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate B. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode: A. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mare D. sedimentul afinat C. sedimentul format din particule individuale D. punct de topire D. supernatant clar 1337. fara dificultate. scaderea tensiunii superficiale E. evitarea sedimentarii particulelor suspendate B. conferirea de sarcini electrice D.

Mărimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determină folosind: A. obţinerea unei suspensii defloculate E. Avantajele suspensiilor: A. apariţia sedimentelor cimentate E. În suspensiile defloculate: A. sedimentarea nu se realizează individual C. mărimii particulelor B. pot fi administrate uşor persoanelor cu dificultăţi de înghiţire 1339. nu de cei enumeraţi mai sus 1341. Controlul calităţii suspensiilor implică determinarea: A. obţinerea unei suspensii floculate D. Următorii factori influenţează comportamentul particulelor unei suspensii: A. sedimentul se formeaza rapid E. de alţi factori. sedimentarea particulelor B. Suspensiile floculate se obţin: A. prin agitare foarte puternică E. microscopul cu micrometru ocular etalonat B. viteza de sedimentare mare B. creşterea mărimii particulelor C. sterilizare la etuvă C. cu ajutorul polimerilor hidrofili. starea anhidră C.E. culoarea substanţei suspendate 1346. cu ajutorul substanţelor tensioactive C. posibilitatea administrării de substanţe cu solubilitate redusă în apă B. sedimentul se redisperseaza usor 157 . evitarea fenomenului de crestere a cristalelor 1338. cernerea cu site standardizate C. folosirea de materii prime sterile E. forma solvatată E. dar procedeul este mai dificil D. vitezei de sedimentare C. prin adăugare de emulgatori 1345. numărătorul Coulter D. măsurarea volumului sedimentului 1343. structura cristaline B. particulele dispersate sunt ca entităţi individuale B. vâscozităţii E. Sterilitatea suspensiilor se obţine prin: A. procesele de degradare ale substanţelor active sunt mai reduse C. prin realizarea floculării prin controlul sarcinii electrice a particulelor B. sedimentul este foarte uşor de redispersat 1342. viteza de sedimentare e mare D. evitarea gustului neplăcut al substanţelor active D. forma amorfă D. filtrare D. gradului de coalescenţă 1340. viteza de sedimentare mica D. prepararea pe cale aseptică 1344. sterilizare la autoclav B. pipeta Andreasen E. Caracteristicile unei suspensii defloculate: A. In formularea suspensiilor se ţine seama de: A. potenţialului Zetta D. sedimentarea se face încet E. sedimentul se formeaza încet C.

Creşterea cristalelor într-o suspensie este favorizată de: A. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 180 μm B. Cresterea vâscozitatii mediului de dispersie a suspensiilor: A. 10 % din particule trebuie să aibă diametrul de cel puţin 180 μm C. este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al sedimentului C. contribuie la îmbunatatirea calitatii suspensiei D. omogene 1350. 20 % din particule trebuie să aibă diamentrul mai mare de 50 μm 1354. este cuprins intre 0 si 1. aspect opac B. determinarea capacităţii de redispersare 1356. cimentarea sedimentarii 1353. este egal cu 1. instabile D. are loc umectarea solidului D. diluate B. La controlul mărimii particulelor dintr-o suspensie. Floculate E. sedimentarea marimii particulelor D. existenta unei valori reduse a unghiului de contact solid/lichid C. determinarea vitezei de sedimentare D. creste viteza de sedimentare B. Volumul de sedimentare: A. de uz extern 1349. stabile E. eterogene C. se determina cu ajutorul zetametrului 1351. determinarea perioadei de înjumătăţire E. dispersarea corespunzatoare a particulelor solide in vehicul B. reduce dimensiunea particulelor 1348. contribuie la scaderea calitatii suspensiei E. in cazul unei suspensii ideale E. umectarea particulelor este dificila E.ultramicroeterogene B. FR X prevede: A.1347. este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al suspensiei B. Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ: A. valoare mai mica a unghiului de contact denota ca: A. Dificultatile legate de formularea suspensiilor farmaceutice rezida in: A. determinarea vâscozităţii C. in cazul unei suspensii ideale D. încetineste viteza de sedimentare C. cresterea marimii particulelor E. concentrate D. cu particule considerate sferice C. predomina fortele de adeziune intre lichid si solid B. predomina fortele de coeziune ale lichidului C. Suspensiile sunt sisteme disperse: A . Ecuatia lui Stokes se refera la suspensii: A. 90 % din particule trebuie să aibă dimensiuni de până la 180 μm E. omogenitate pe toată durata de păstrare D. particule în suspensie cu diametrul de maxim 10 microni 1355. 90 % din particule trebuie să prezinte un diamentru de cel mult 50 μm D. existenţa unor polimorfi stabili 158 . FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice următoarele caracteristici: A. redispersarea sedimentului după o agitare de 1-2 minute şi menţinerea omogenităţii pe durata administrării E. particulele solide nu se lasa udate de apa 1352. vâscozitate care să nu permită sedimentarea fazei solide C. determinarea mărimii particulelor B.

sedimentarea particulelor solide B. numaratorului de particule Coulter 1363. cu lichid opalescent deasupra E. Controlul marimii particulelor suspendate se realizeaza cu ajutorul: A. suspensiile destinate administrării externe pot conţine agenţi de curgere 1358. picaturi pentru nas C.adaugarea de elecroliti in orice cantitate la un sistem incarcat electric determina coagularea si deci pierderea stabilitatii fizice 1360. variaţiile de temperatură C. pipetei Andreasen D. picaturi pentru ochi B. 1357.suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de sediment. existenţa formei hidratate a substanţei active insolubile D. Suspensii de uz extern: A. Consecintele interactiunilor intre particule in suspensii farmaceutice sunt reprezentate de : A. picaturi pentru ureche 1364. instalarea rapida a efectului terapeutic E. existenţa de particule suspendate cu acelaşi grad de dispersie E. cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. sitelor standardizate C. formularea nu prezinta dificultati D. FR X are următoarele recomandări privind prepararea suspensiilor: A. degradarea substantelor medicamentoase este mai redusa 1362. scaderea vascozitatii mediului de dispersie 159 . viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor defloculate B. cimentat C suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene . permeametrului Blaine E. Indeplinirea conditiilor de mai sus nu mai fac necesar lucrul mecanic pentru dispersare 1361. sunt determinate de combinarea fortelor de atractie si a celor de respingere B.care determina oprirea unirii particulelor si formarea unui sistem floculat E. sunt tixotrope 1359. cresterea cristalelor D.B. Avantaje ale utilizarii suspensiilor: A. La preparare se pot folosi şi substanţe auxiliare E. microscopului optic prevazut cu micrometru ocular B. substanţele solide se aduc la un grad de fineţe corespunzător scopului şi modului de administrare B. nu sedimenteaza. conferirea de sarcina electrica D. cimentarea sedimentului C. pulverizarea avansata a substantei solide insolubile in mediul de dispersie B. Instabilitatea fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. Care din factorii enumerati sunt pasi necesari la prepararea unei suspensii defloculate de calitate corespunzatoare A. Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice A. evitarea gustului neplacut al substantelor medicamentoase B. anularea sarcinilor electrice conduce la coagulare D. unguente D.o anulare partiala a sarcinilor electrice determina un minim secundar. umectarea C. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment compact. supozitoare E. micşorarea gradului de dispersie şi existenţa unor forme ale particulelor cu nivel energetic mai mare. posibilitatea obtinerii de preparate lichide din substante cu solubilitate redusa C. respectiv viteza de sedimentare este incetinita D. fortele de respingere se datoreaza potentialului electrocinetic C. ele se dispersează în mediu de dispersie lichid printr-o metodă adecvată C. plastice sau pseudoplastice.suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal. suspensia se completează la volumul prescris (m/v) D.

marimea particulelor B. precipitarea cu solventi organici D. polimeri bioadezivi 1366. 50 micrometri B. conform farmacopeei A se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. cu agenti de suspendare C. Suspensiile injectabile .suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme D. in monografia de generalitati A. Suspensii care se administreaza pe alta cale decit cea orala. 100 micrometri C. supozitoare C. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii . factor de stabilitate. Ce fel de substante auxiliare admite FRX la prepararea suspensiilor farmaceutice A. solutii injectabile E. pentru care se fac referiri in monografia Suspensiones din FR X. sedimentarea particulelor D. de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente E. se determina cu ajutorul zetametrului E.se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. 300 micrometri 1371. precipitarea prin modificarea pH-ului C. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp 1369. 200 micrometri E. agenti pentru cresterea viscozitatii E. Incarcarea electrica. procedeul sedimentarii 160 . formarea de flocoane E. La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin: A. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A. Lubrifianti C. prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze C. masa totala pe recipient C. umectanti B. conservanti D. cresterea cristalelor B.suspensiile care se aplica pe plagi.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile 1368. precipitare prin dubla descompunere B. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze omogenitatea pe durata administrarii D. care trebuie sa corespunda si prevederilor formelor farmaceutice corespunzătoare: A. 180 micrometri D. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea administrarii 1370. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare” D. solutii perfuzabile 1367. cu sau fara agenti de suspendare B. Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee referitoare la stabilitate A. coalescenta 1365. pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica. triturare la mojar E. suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea particulelor in timp B. colire D. marirea viscozitatii C. unguente B. formarea de sedimente compacte 1372.E.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 48 ore E.

90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri D. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul C. metoda gumei uscate sau continentala 161 . 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri E. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise D. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni E.1373.conform FR X: A. Prepararea suspensiilor se face prin: A. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri 1375. la microscop 1374. folosirea unui emulgator corespunzator E. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul D. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri C. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare B. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri C. Suspensiile-picaturi pentru ochi. Conform FR X marimea particulelor unei suspensii : A. dispersarea pulberilor intr-un vehicul B. se determina prin examinarea 100 mg substanta activa suspendata la microscop B.

glicerolatul de amidon 1382. unguentum emulsificans B. este un excipient hidrofil B. unguent cu stearina C. se dizolva in apa. este un emulgator apa/ulei C. unguent cu macrogoli D. cele hidratate au proprietati emoliente C. Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la bazele de absorbtie: A. vaselina E. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie D. ungentum macrogoli D. suprafata de aplicare a preparatului pe piele 1377. unguent emulgator B.X. Exemple de baze de unguent din F. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate E. Care sunt zonele terapeutice de la nivelul pielii: A. Care sunt bazele de unguent lavabile: A. unguentum alcoholum lanae 1380. stratul cornos C. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos D. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul C. sunt: A. glandele pielii E. unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90) D. conjunctiva oftalmica 1383. unguentum gliceroli C. Care dintre enunturi sunt corecte A. unguent simplu E. unguent simplu D. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale 1378. se prepara din polimeri hidrosolubili B. 26 Unguente 1376. sunt opace. E. cele hidratate se numesc si coldcreme 1379. sunt anhidre si hidratate B. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul B. unguentum simplex E.Tema nr. unguent emulgator B. aspect: clar E. conform farmacopeei. alegeti acei factori A. Baze de unguent oficinale in FRX:alegeti-le A. unguent cu glicerol C. unguent cu carbopol 1384. hidrocortizon 162 . D. Adeps lanae anhydricus.R. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte A. suprafata externa B. se prefera administrarea pe cornee 1381. proprietati. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul cornos sunt: A. epidermul viu si dermul superior D. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate C. grosimea stratului cornos E.

consta in acumularea substantei medicamentoase in anexele pielii B. unguent cu clotrimazol 1% B. uleiul de ricin 1387. nu prezinta importanta in cazul substantelor medicamentoase puternic active D. poate fi accentuat de dimetilsulfoxid sau prin hidratarea stratului cornos 1393. betametazona C. metilceluloza D. trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4.B. conform FRX Supliment 2004: A.5 D.5 E. substanta nu este suspendata sau emulsionata in vehicul B. solutiile 1386.X. substanta medicamentoasa are un coeficient de repartitie piele/vehicul mic 1388. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mare D. unguent cu fenilbutazona 4% D. Benzile protectoare din compozitia emplastrelor: A. Efectul rezervor observat in cazul absorbtiei percutane: A. Conform FR. substanta este dizolvata in vehicul. bentonita B. ocluzia stratului cornos D. lanolina E. escina E. masurarea vascozitatii D. indepartarea sebumuului din canalul sebaceu 1392. acid poliacrilic C. trebuie sa aibe un aspect omogen B. consta in acumularea substantei medicamentoase in stratul cornos C. emplastrele medicamentoase E. unguent cu oxid de zinc 10% 1389. trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4. Conform Suplimentului FRX din 2004. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR. fluocinolon D. crèmele C. Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate. Efectele preparatelor dermatologice la nivelul stratului cornos sunt: A. Substante formatoare de geluri sunt: A. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mica C. masurarea densitatii C. gelurile D. absorbtia radiatiilor ultraviolete E. din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate fac parte: A. rezultand o solutie saturata E. se pot efectua urmatoarele determinari. Ajuta la separarea straturilor adezive aleemplastrelor 163 .X: A. unguent cu acetat de hidrocortizon 1% C. rehidratarea acestui strat B. unguentele: A. masurarea conductibilitatii electrice E. unguent cu oxid galben de mercur 2% E. masurarea consistentei prin penetrometrie B. este favorabil difuziei in epiderm si derm E. examinate cu lupa. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 °C 1391. indepartarea chimica a tesutului ingrosat rezultat in urma afectiunilor la acest nivel C. pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule C. masurarea tensiunii superficiale 1390.5 si 8. estradiol 1385. unguentele B. Biodisponibilitatea cutanata a substantelor medicamentose poate fi mai mica daca: A.

prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de faza dispersa D. atunci cand este separata de stratul adeziv. afectiuni inflamatoare 1398. In vederea obtinerii unor efecte la suprafata pielii se folosesc unguente: A. la temperatura de 50 . Ulei de parafina D. Amidon B. se mai numesc evanescente D. Sunt constituite din material sintetic sau natural 1394. Bazele de unguent lavabile: A. Derivati celulozici C. indeplineste urmatoarele roluri: A. la temperatura de 70 . Silicati de magneziu si aluminiu 1399. unguentul simplu D. Propilenglicol E. antiseboreice D. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lână hidratat 164 . sunt alergeni 1401. se îndepărtează numai prin spălare cu apă şi săpun B. afectiuni premaligne sau maligne D. dureri provocate de arsuri B.B. amestecul de vaselina si ceara B. amestecarea fazelor se realizeaza: A. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos. La prepararea produselor semisolide de tip emulsie. alcoolii de lână 1400. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre: A. Acceleratorii de penetrare folosiţi la obţinerea unguentelor: A.70 °C B. Gelurile hidrofile pot contine: A. Se impune folosirea preparatelor dermatologice cu efecte locale in tesutul viu al pielii in urmatoarele situatii: A. lanolina C. paste 1395. au acţiune farmacologică C. oferind consistenta necesara D. cheratolitice B. după aplicare pe piele formează un film care nu este oclusiv E. emulgator ulei/apa E. formator de matrita. unguentul emulgator E. emulgator apa/ulei 1397.72 °C C. deshidratarea si iritarea pielii C. emoliente C. nu trebuie să permită pierderea unor compăonente ale lichidelor biologice E. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum mare de faza dispersa 1396. pot fi anhidre sau hidratate C. ecran antisolare E. sunt incompatibili cu substanţele active D. pigmentarea excesiva a pielii E. inainte de administrare D. scad temporar capacitatea barieră a pielii B. agent de crestere a viscozitatii C. Se prezinta intr-o singura dimensiune E. Lanolina. urmata de o dispersare in picaturi mai fine E. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului de emulsie. Se indeparteaza inainte de administrarea pepiele C. folosita ca excipient in formularea unguentelor. vehicul hidrofob B.

acid sorbic B. baze grase hidrofobe E. clearance-ul substanţei medicamentoase după traversarea stratului cornos E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri 1407. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 150 micrometri D. fenol D. unguente hidrosolubile D. stabilitatea fizoco-chimica B. activitatea termodinamică a substanţei medicamentoase C. eficienta E. baze de unguent lavabile C. baze de tip solutie B. unguente-suspensii E. inocuitatea D. Penetrarea substanţelor medicamentoase prin piele este crescută în: A. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri E. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 200 mg substanţă medicamentoasă B. unguente-solutii B. Conform FR X mărimea particulelor de substanţă activă suspendate într-un unguent oftalmic: A. coeficientul de repartiţie U/A B. Bazele de unguente pot fi: A. În functie de gradul de dispersie al substantelor active. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri D. Antioxidanti folositi la prepararea unguentelor: A. se prepară pe cale aseptică B. butil hidroxi anisol 1408. unguente cu mai multe faze C. cazul în care se administrează esteri ai acidului nicotinic 1406. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 10 mg substanţă medicamentoasă B. se păstrează la Separanda E. Referitor la mărimea particulelor suspendate într-o bază de unguent FR X prevede: A. Factorii dependenţi de natura chimică a substanţei medicamentoase care influenţează transferul cutanat sunt: A. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 25 micrometri C. porţiunea posterioară auriculară B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri E. acid citric C. baze hidrosolubile 1409. zona presternală D. se sterilizează la etuvă C. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri C.1402. baze de tip suspensie D. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri 1404. galat de propil E. unguente-emulsii 165 . prezenţa unei duble legături C2-C3. zona plantară C. se păstrează ferit de lumină 1403. unguentele pot fi: A. cantitatea fazei apoase din compozitie 1410. coeficientul de repartiţie strat cornos/vehicul D. Criterii de calitate în formularea unguentelor: A. Conform FR X referitor la prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpină clorhidrică sunt adevărate afirmaţiile: A. zona anterioară a braţelor E. are concentraţia 2% D. 1405. puritatea C.

pot incorpora cantitati mari de apa E.) E. metilceluloza 1415. toate cele de mai sus 1414. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de 25 %) (mai putin de 25 procente) E. uşurinţă la aplicare B.a. sa mareasca capacitatea bariera a pielii C. metilceluloza 1416. astringente (acid citric. bentonita E. În formularea unguentelor se urmăreşte realizarea următoarelor criterii cosmetice: A. carboximetilceluloza D. cetilsulfatul de sodiu C. dimetilsulfoxid C. dimetilacetamida E. 1419. Care dintre urmatoarele substante au capacitatea de a forma geluri: A. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor bilogice D. Urmatoarele substante formatoare de geluri sunt produse naturale organice: A. sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un sistem tridimensional al unei matrite polimerice B. cheratolitice (acid salicilic. Gelurile: A.. sunt usor de indepartat prin spalare C. Acumularea substantelor medicamentoase in structurile pielii. alcoolul cetilstearilic B.) se intalneste la preparatele dermatologice ce contin: A. s. estradiol) 1413. pectina C. sa creasca permeabiliatea substantei medicamentoase prin stratul cornos B. consistenţă ridicată C. absenţa caracterului lipicios D. sulf) C.efect rezervor. Bazele grase hidrofobe: A. sunt lipodispersabile D. au aspect clar C. azona B. acid tartric) D.. este oficinal în FR X B. este oficinal în FR IX C. bentonita D. au aspect translucid B. este o baza anhidra de tip ulei/apa E. nu sunt lavabile 1418. hormoni sexuali (testosteron. tragacanta B. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii E. este o baza de unguent lavabil D. corticosteroizi (fluocinolon. dimetilformamida D. dioxidul de siliciu coloidal E. Unguentul emulgator: A. urmata de eliberarea pe o perioada prelungita de timp (. antiseptice B. Urmatorii compusi actioneaza ca acceleratori ai absorbtie cutanate: A. au proprietati emulgatoare. asigurarea stabilităţii fizico-chimice a substanţelor medicamentoase 166 . hidrocortizon. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. dioxidul de siliciu 1417.1411. eset o baza hidratata de tip ulei/apa 1412. cand sunt folosite ca atare (fara adaos de emulgator). au efect ocluziv D.

alcool cetilic B. Marimea particulelor C. Ce preparate se folosesc pentru efecte in stratul cornos A. Dizolvarea E. utilizati in baze de unguent A. antiseboreice B. vehicul hidrofob. Hidrogelurile. acid palmitic D. preparate cu acid poliacrilic (Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu hidroxid de potasiu sau cu trietanolamina C. se prepara din polimeri hidrosolubili B. acid stearic B. corpuri grase. solizi. formator de matrita 1425. deodorante 1424. absenţa texturii grunjoase la aplicare 1420. antiperspirante E. esterul metilic al acidului p-aminobenzoic C. sunt lavabile E. pentru glandele pielei E. Nici unul din raspunsurile de mai sus 1422. Exemple de excipienti hidrocarburi si rolul lor in bazele de unguent A. Ce excipienti alcooli se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. glicerol E. preparare. rol de formatori de matrita 1428. Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele semisolide pentru aplicare cutanata: A. polidimetilsiloxanul C. monostearat de glicerol B. rol de formatori de matrita si de compusi chimici care reactioneaza cu baze spre a forma emulgatori (stearat de sodiu) 1427. parafina E. Sterilitatea D. esteri de polioxietilen sorbitan(Tween) E. Exemple de esteri. caracteristici si aplicare A. pentru formarea matritei impreuna cu excipienti lichizi 1426. pentru absorbtia unor produsi iritanti de la suprafata pielei 1423. cheratolitice C. omogenitate B. Masa sau volumul eliberat B. sistemice D. vaselina B. emoliente B. Ce excipienti acizi grasi se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. sunt opace D. alcool stearilic D. marimea particulelor C. ceara de albine D. esteri de sorbitan (Span) D. acid citric E. alcool etilic C. Controlul calitatii unguentelor conform FR X se refera la: A. vasoconstrictoare D. pH 167 . excipienti lipofili. Ce preparate topice se folosesc pentru efecte asupra anexelor pielei A. depilatoare C. se prefera administrarea pe cornee 1421. acid sorbic C.E.

Care sunt caracteristicile corecte pentru unguente: aspect omogen culoare si aspectul caracteristice componentelor pH cuprins intre 3. este o baza de unguent hidrosolubila hidratata C. da incompatibilitati cu polietilena E. Unguentul cu macrogoli: A. sterilitate 1429.5-5.D.5 168 .5-8. este o baza de unguent oficinala in FR X 1430. este o baza de unguent hidrosolubila anhidra B.5 marimea particulelor 50 microni pH cuprins intre 4. vascozitate E. este un gel D.

se face pe o perioada de 24 . clonidina E. sisteme de administrare cu viteză controlată prin activare. Sistemele rezervor cu cedare controlată. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare este diferit D. D. suspensie C. estradiol. B. 1433. cinetica de cedare este cunoscuta. matriţă sau microcompartimente închise. aerosoli 1439. D. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate B. emulsie E.48 ore C. E. clonidina. sisteme de administrare cu viteză preprogramată. C. E. Sistemele de administrare cu viteză preprogramată: A. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin unu. cedarea substanţei active este etapa limitantă a vitezei de absorbţie. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie 1438. se face pe o perioada de 12 . o matrita monolitica corespunzator formulata D. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă. C. D. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase B.Tema nr. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente E. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate 1437. sunt sisteme rezervor sau matriţă. E. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici C. Un preparat farmaceutic cu cedare prelungită se caracterizează prin: A. nitroglicerina. cedare susţinută. hidrocortizon acetat. Un sistem farmaceutic : A. sunt sisteme rezervor. particule solide D. alegeţi variantele corecte: 169 . sisteme cu eliberare autoreglabilă. scopolamina. sisteme cu eliberare prelungită. predeterminata . În funcţie de viteza cedării substanţei active. se face cu o viteza predeterminata B. In sistemele terapeutice transdermice. sistemele terapeutice au numai efecte locale 1432. nitroglicerina. sisteme cu eliberare prelungită sau susţinută. C. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate C. permit cedarea susţinută a substanţei medicamentoase. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice sunt: A. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare B. Cedarea substantelor medicamentoase din sisteme terapeutice transdermice prezinta urmatoarele caracteristici: A. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric E. B. cedate numai pe baza gradientului de concentratie D. permit cedarea controlată a substanţei medicamentoase. 1436. reproductibila si de lunga durata C. elementul de control al cedarii substantei medicamentoase este: A. estradiol. pe o perioadă mai lungă de timp a substanţei active. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin zero. 1434. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa sub forma de: A. sistemele cu cedare controlată pot fi clasificate în: A. cedarea substanţei active nu constituie etapa limitantă a vitezei de absorbţie. solutie B. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila E.24 ore D. 27 Preparate transdermice 1431. B. 1435.

procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 1 E. sisteme vectorizate 1448. cedarea substanţei active se realizează prin difuzie moleculară. nu conteaza tipul matritei 1447. de dimensiuni diferite. reprezintă un exemplu de sistem cu cedare controlată tip rezervor. este un sistem tip matriţă E. In cazul sistemelor cu cedare controlata. structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active E. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale B. este un implant ocular B.A. eliberarea substantei medicamentoase. se face cu o viteza nereproductibila 1444. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele de cedare a substantei medicamentoase activate de enzime sunt false cu exceptia: A. un proces neenzimatic activeaza cedarea substantei 1446. C. viteza de cedare este neprogramata E. Din categoria sistemelor cu cedare controlata autoreglabila fac parte: A. Sistemele terapeutice transdermice –afirmatii adevarate: A. hidroliza enzimatică a biopolimerilor asigură cedarea substanţei active D. este un preparat farmaceutic flexibil. 1441. nu conţine excipienţi. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona C. contine triturat de nitroglicerina pe lactoză în ulei de silicon. care conţine o substanţă activă. se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40 D. de dimensiuni diferite. A. C. se aplica pe leziunea respectiva a pielii B. In cazul dispozitivelor modulabile pentru transportul medicamentos transdermic se poate folosi drept control exterior: 170 . E. supliment 2004). este influentata de variabilele fiziologice locale D. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida D. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt adevărate. alegeţi variantele corecte: A. C. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida B. poate fi constituit dintr-o matriţă solidă sau semisolidă. suspensie. 1445. se poate aplica pe pielea lezată pentru a elibera substanţa activă în circulaţia sistemică. 1440. A. un rezervor semisolid. contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat E. au un film protector E. dispozitive cu cedare controlata C. B. sistemele bioadezive B. irita pielea C. este un preparat farmaceutic flexibil. 1443. sisteme cu eliberare pulsatorie D. se foloseste ca implant cutanat. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică . X. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro sunt false cu exceptia. sisteme cu eliberare autoreglabila E. nu sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate D. E. conţin substanţa activă sub formă de soluţie. B. contin doua folii preotectoare.R. D. formă solidă. 1442. Un sistem terapeutic transdermic (F. membrana polimerică nu are o permeabilitate specifică. Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active C. se face cu o viteza inconstanta C. D. care conţine una sau mai multe substanţe active. A. contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei pectorale D. este un sistem tip rezervor B. Sistemele terapeutice transdermice: A. rezervorul medicamentos este alcatuit din microsfere de substanta medicamentoasa B. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică sau prin masa unui polimer. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 0 C.

este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase B. Sistemul Compudose : A. Iontoforeza C. Exemple de pompe de perfuzare implantabile: A. Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara printr-o membrana polimerica: A. contine Levonorgestrel intr-un elastomer siliconic E. pompe peristaltice E. hidrogeluri termosensibile B. sisteme rezervor cu membrana. sisteme vectorizate 1455. 1454. 1452. 1453. cu cedare controlata de permeabilitate D. pompe peristaltice E. Sistemul Oros B. dispozitive cu cedare modulata de schimbarea pH-ului C. sisteme matrita sau monolitice. se utilizează în medicina veterinară. Progestasert 171 . Dispozitivele cu modulare din exterior sunt: A. este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer izobutilenic E. este dispozitiv de cedare modulat din exterior B. Sistemul Deponit 1456. pompe peristaltice B. Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase: A. este un sistem terapeutic tip matriţă. sisteme vectorizate C. Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare – exemple: A.A. contine Fentanil C. membrana care reglează cedarea este etilen vinilacetat. sisteme cu microcompartimente inchise. cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea plasturilor E. cu cedare controlata de dizolvare 1450. Sistemul Oros 1457. Scopoderm D. dispozitive de perfuzare ambulatorii C. Iontoforeza E. dispozitive cu presiune de vapori D. este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina B. pompe osmotice B. Sistemul Deponit A. sisteme de perfuzare continua D. contine nitroglicerina asociata cu clonidina. este un sistem terapeutic tip rezervor D. contine estradiol intr-un elastomer siliconic D. pompe peristaltice B. Catapres E. Catapres C. Electroporarea E. Nitroderm C. Duragesic – afirmatii adevarate: A. este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant subdermic C. Nitro-Dur 1451. fonoforeza 1449. este un sistem iontoforetic periodic transdermic C. Ocusert B. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip matrita: A. cu cedare controlata de difuzie E. D. sisteme bioadezive D. pompe seringi D.

se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior. prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea C. trebuie să menţioneze aria suprafeţei de eliberare 1464. Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice: A. se numeste si ionoforeza C. Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C D. 1462. Iontoforeza: A. E. Compudose E. utilizeaza un câmp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase C. metoda celulei sau metoda cilindrului rotativ. foloseste degradarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase E. s-a cercetat clinic pentru următoarele substanţe – lidocaina clorhidrat. este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultrasunetelor.B. Pompa osmotica Ocusert E. trebuie sa corespunda determinarii C a uniformitatii continutului unidoza C. se poate determina eliberarea substanţelor active prin metoda aparatului cu disc. sub forma de rezervor solid B. Referitor la determinarea calităţii sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca: A. Dispozitiv transdermic contraceptiv C. A. Sistemele bioadezive: A. Sistem terapeutic transderm-Nitro 1460. Pompa osmotica elementara (Oros). utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase B. Nitro-dur D. Fonoforeza: A. se mai numeste si iontoforeza. toate afirmatiile sunt false 1466. acestea fiind stiute E. Pompa osmotica „push pull” C. sub forma de rezervor semisolid D. 1463. Electroporarea: A. se mai numeşte şi sonoforeză. Pompa osmotica Progestasert 1459. Deponit 1458. prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea 1461. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active B. D. Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se intalneste in: A. Ocusert C. Sistemele terapeutice transdermice –conditionare. consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic E. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase 1465. dexametazona fosfat sodica. uniformitatea este stabilita standard E. Pompa osmotica implantabila Alzet D. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele biologice 172 . B. consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic B. sulfamide. trebuie să menţioneze doza eliberată şi aria suprafeţei de eliberare D. prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea E. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate mecanic C. D. B. Sistemul Nitrodisc B. modulează cedarea substanţei active dintr-un dispozitiv polimeric. D. trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza B. Sistemul Deponit E. insulina. nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active. trebuie să menţioneze doza eliberată pe unitatea de timp şi aria suprafeţei de eliberare C. Exemple de sisteme de cedare controlata cu microcompartimente inchise A. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior D.

este un dispozitiv intradermic B. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona B. viteza de cedare a substanţei active este controlată prin intermediul matriţei polimerice lipofile sau hidrofile. se pot prepara prin suspendarea substanţei active în polimer. este format din microcompartimente inchise ăntr-o matriţă lipofilă siliconică. solubilitatea substanţei în polimer şi difuzia acesteia în polimer. C. contine progesteron C. elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1 1470. modularea vitezei de cedare preprogramată a substanţei active se face prin controlul dozei de încărcare. Nitro-Dur E. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în alcool polivinilic. D. este un dispozitiv intrauterin B. Dispozitivele cu cedare controlată – afirmaţii adevărate: A. 1475. D. D. se aplică pe piele pe o durată de 48 de ore. Sistemul Progestasert: A. asigură energie electrică de nivel scăzut. B. 1472. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză prelungită. realizează o concentraţie plasmatică constantă. 173 . este un sistem terapeutic transdermic de tip matriţă. eliberarea este controlata de difuzie prin bariera gelifiata 1467. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză constantă. este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat E. este un sistem terapeutic transdermic de tip rezervor. mecanismul bioadeziunii este fizico-chimic E. Sistemele tip matriţă – alegeţi variantele corecte: A. E. Utilizeaza o matrita de alginat siliconic B. asigură energie electrică de nivel înalt. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip rezervor: A. este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat C. viteza de cedare a substanţei active este dependentă de timp. C. Sistemul Nitrodisc (Roberts): A. contine cristale de progesterona dispersate in ulei de silicona D. Sistemul terapeutic Norplant: A. E.Dur A. D. este un sistem terapeutic tip rezervor 1468. Sistemul Nicoderm CQ A. este un sistem de tip rezervor D. se aplica prin implantare subdermic E. Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral C. este format din microcompartimente deschise 1469. C. conţine o membrană polimerică care controlează viteza de cedare a substanţei active.B. sunt reprezentate de sistemele terapeutice transdermice. eliberarea este controlata de osmoză prin bariera gelifiata C. E. 1471. este un sistem de tip matriţă E. C. sistemul Occusert B. utilizează tehnologia electrotransportului. Compudose 1474. conţine nicotină C. C. Viteza de cedare poate creste la asociere cu palmitat de izopropil sau ulei mineral. B. Iontoforeza: A. E. Sistemul Nitro. contine levonorgestrel D. Nitroderm. D. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în lactoză. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare D. 1473. B. se pot prepara prin suspendarea substanţei active şi a polimerului într-un solvent comun. B. realizează o concentraţie plasmatică prelungită. Progestasert.

B. 1482. Nitro-Dur (nitroglicerina). transportul substanţei active prin piele este asigurat de energia electrică de nivel înalt. reprezintă dispozitive modulate din exterior. Duragesic (fentanil citrat). sunt sisteme cu eliberare prelungită. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă. B. Sistemele cu eliberare controlată. D. prin electroporare. reprezintă sisteme inteligente de cedare a substanţei medicamentoase. Sistemul iontoforetic periodic transdermic (SIPT) – alegeţi variantele corecte: A. reprezintă dispozitive modulate din exterior. E. sunt sisteme intelingente de cedare a substanţei medicamentoase. 1479. producerea curentului electric se realizează periodic. E. 1483. se obţin prin aplicarea unui câmp electric. E. nu permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric E. C. Catapress – TTS (clonidina). 1481. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e independentă de pH. E. câmp magnetic. C. 1484. B. C. E. C. cedarea substanţei active este dependentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare. A. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip matriţă – alegeţi variantele corecte: A. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de 10 – 12 ore. controlul cedării pulsatorii poate fi fizic sau electronic. sunt dispozitive cu cedare controlată. a ultrasunetelor. D. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip rezervor – alegeţi variantele corecte: A. Estraderm (progesteron). D. Dispozitivele modulabile reversibil în funcţie de un agent din mediu. asigură o cedarea substanţelor active prin modulare pulsatorie. sunt dispozitive cu cedare autoreglabilă. prin electroporare.D. permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric. D. asigură administrarea de hormoni. reprezintă sisteme cu cedare controlată. B. săptămâni sau ani. C. Compudose (progesteron) E. Deponit (nitroglicerina). dispozitive cu membrană de control. Dispozitivelecu cedare modulată prin schimbarea pH-ului: A. reacţia cu un substrat enzimatic. 1478. B. Deponit (isosorbit dinitrat). ăncapsularea de celule vii. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e dependentă de pH. se obţin prin aplicarea unui câmp electric. Occusert (pilocarpina nitrat). C. Compudose (estradiol) C. Reacţia cu un substrat enzimatic ca mecanism al cedării substanţei active – alegeţi variantele corecte: A. se realizează prin desorbţie competitivă. a ultrasunetelor. controlul cedării pulsatorii poate fi chimic sau electronic. dispozitive cu eroziune controlată. alegeţi variantele corecte: A. B. E. D. sunt sisteme de administrare cu cu viteza controlată prin activare. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de zile. B. Sistemele cu cedare pulsatorie – afirmaţii adevărate: A. reprezintă sisteme dispozitive cu eroziune modulată electric. 1480. C. se clasifică în dispozitive cu cu modulare exterioară şi dispozitive automodulabile. D. 174 . cedarea substanţei active este independentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare D. permite transferul de peptide şi proteine. 1477. 1476. permite administrarea de peptide. E. D. Transderm – Scop (scopolamina). asigură o cedarea substanţelor active cu viteză constantă. B. Dispozitivele modulabile pentru transportul transdermic – afirmaţii adevărate: A. B.

175 . D. Dispozitivele cu eroziune controlată – alegeţi variantele corecte: A. dispozitive cu modulare din exterior. dispozitive cu desorbţie competitivă.C. E. 1485. modularea vitezei de eroziune e dependentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului. dispozitive cu solubilitate controlată. D. modularea vitezei de eroziune e independentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului. E. sunt dispozitive automodulabile. B. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e independentă de pH. C. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e dependentă de pH.

risc redus de incompatibilitati fizico-chimice D. precizati enunturile corecte A. Solidificare medie. indicele de iod mare C. Proprietatile tehnologice ale gliceridelor semisintetice: A. risc crescut de contaminare microbiana C. Hidrofilie variata B. contaminare microbiana redusa C. stabilitate la caldura B. autooxidabile C. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal D. capacitate mare de dizolvare E.Tema nr. a supozitoarelor lipofile sau dizolvarea intr-o ora a celor cu baze hidrosolubile E. dezagregare rapida 1493. sub forma de supozitoare A. dizolvarea excipientului hidrosolubil C. Gliceridele semisintetice ca baze de supozitor – alegeţi variantele corecte: A. lenta 1490. polimorfism D. pacientul prezinta leziuni rectale C. Etapele care se succed de la administrarea supozitorului pina la patrunderea substantei medicamentoase in circulatia generala:alegeti variantele corecte A. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala D. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei D. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. indicele de aciditate mare B. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala 176 . higroscopicitate D. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare: A. au consistenta necesara B. transferul direct din excipient in mucoasa rectala 1489. topirea excipientului lipofil B. 28 Preparate rectale 1486. sunt destinate numai pentru actiune sistemica C. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite E. actiune iritanta asupra mucoasei rectale 1488. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale B. E exista numeroase tipuri. contractie de volum redusa. Calea rectala se abordeaza atunci cand: A. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala E. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare A. solidificare rapida E. Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala. administrarea este de durata. prezinta polimorfism accentuat D. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic E. fiecare avind proprietati fizico-chimice si tehnologice particulare. in afectiuni cronice D. lipsa hidrofiliei 1491. sunt destinate numai pentru actiune locala B. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare neajunsuri determinate de unele proprietati nefavorabile ale excipientului. stabilitate la caldura E. instabile. ceea ce determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat 1487. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este sinonim cu cel pentru dizolvarea comprimatelor 1492. cu serii diferite. putere emulgatoare diferita C. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa B.

masa gelatinoasa E. tocoferol B. tendinta de a rancezi B. Witepsol D. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces D. Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F. absorbtia se realizeaza prin difuzie pasiva D. Masa gelatinoasa E.: A. cilindro-conica B. absorbtia depinde de pH-ul mediului si de pKa substantei medicamentoase 1501. acid sorbic C. Promotorii de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor: A. nu sunt higroscopice C. grasimi semisintetice B. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este viteza de dizolvare in mucusul rectal C. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare 1495.R.1494. ulei de ricin B. sunt supozitoare rectale 1502. Massa Estarinum B. absorbtia nu depinde de coeficientul de repartitie lipide/apa al substantei medicamentoase E. glicerina si stearina D. folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor. se prepara prin modelare manuala B. acid oleic 1498. masa de polietilenglicoli 1496. tensioactivi D. lanolina 1497. de cilindri ascutiti la un capat E. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la absorbtia substantelor medicamentoase din supozitoarele rectale nu este adevarata: A. Dezavantajele untului de cacao. inocuitate C. principiul activ rezulta in urma unei reactii de saponificare E. se determina capacitatea formelor goale C. Adeps solidus 1500. ovoidala D. glicerol C.X. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele cu glicerol nu este adevarata: A. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este coeficientul de repartitie mucoasa/excipient al substantei dizolvate in masa topita B. procedeul se realizeaza la rece B. Ca substituenti ai untului de cacao la prepararea supozitoarelor se folosesc: A. Brij C. sferica C. se determina factorul de dislocuire E. contractie de volum la racire mica si insuficienta 177 . Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor: A. se prepara din carbonat de sodiu anhidru. Myrj D. dioxid de siliciu coloidal E. hialuronidaza E. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt adevarate: A. Supozitoarele rectale au forma: A. torpila 1499. propilenglicol D. Eucerina C. sunt: A.

nu are o consistenta suficienta E. Supozitoare vaginale 1510. contractie de volum la racire mica E. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct în circulatia portala D. sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile 1511. tendinţa de râncezire E. Gliceridele semisintetice folosite ca baze de supozitoare se caracterizează prin: A. turnare în forme D. supliment 2004. Topire. Untul de cacao are urmatoarele proprietati: A. se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Theobroma cacao D. are tendinţă de râncezire E. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia generala prin vena iliaca E. incalzirea si topirea peste 40 °C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile) E. Dezavantajele folosirii untului de cacao sunt: A. sensibilitate la umiditate C. Absorbtia substantelor active din supozitoare. indice hidroxil mare E. poate fi contaminata cu microorganisme 1505. este un excipient hidrofil C. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia hepatica prin vena porta 1509. indice de iod scăzut D. Dupa FR X. variaţiile în compoziţie D. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active dispersate sau dizolvate într-o bază adecvată. inocuitatea B. medie sau lenta C. se păstrează la rece. sunt destinate administrarii pe cale rectala. polimorfismul 1506. punct de topire la 32-340C C. prezinta urmatoarele inconveniente in utilizare: A. se realizeaza prin si datorita: A. incompatibilitati ale gelatinei si glicerinei cu unele substante medicamentoase B. solidificare rapidă 1507. punct de topire la 40-450C B. este un excipient gras B.D. la nivelul rectului. capacitate de incorporare a unor cantitati mari de pulberi B. vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice B. Masa gelatinoasa. solidificare rapida. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active B. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs 1503. capacitate emulgatoare diferita D. Untul de cacao: A. toleranţa locală bună C. Modelare manuala B. supozitoarele sunt: A. C. glicerolul este usor iritant al mucoasei D. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 30 °C 178 . Supozitoare rectale E. ferit de lumină 1508. vaginala sau uretrala E. sunt destinate administrarii numai pe cale rectala D. Presare C. prezinta urmatoarele caracteristici: A. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara supozitoarele de glicerina oficinale în FR X ? A. ca baze de supozitoare. Gliceridele semisintetice. ca baza de supozitoare. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portala C. hidrofilie crescuta 1504.

capacitatea formei goale B. cantitatea de excipient dislocuita de substanta medicametoasa 1519. prezinta inocuitate totala si toleranta locala buna 1513.B. Span 60 1516. parafina D. masa matritei C. untul de cacao prezinta urmatoarele dezavantaje: A. La prepararea supozitoarelor prin procedeul de topire . formarea polimorfilor instabili se evita prin topire incompleta la cca 36 °C 1512. Pentru imbunatatirea hirofiliei bazelor de supozitoare grase se adauga in formulare: A.turnare trebuie cunoscute: A. PEG 400 B. apartine categoriei gliceridelor semisintetice folosite la prepararea supozitoarelor B. prin triturare initiala cu un excipient fluid C. prin incorporare in baza ca atare 1518. Produsul Suppocire folosit ca baza de supozitoare: A. Gliceridele semisintetice se caracterizeaza prin: A. forma stabila este forma gamma C. se determina empiric D. Ca baza de supozitoare. 1514. cantitatea de excipient care umple forma goala D. ulei de ricin B. prezinta 4 forme polimorfe cu puncte de topire diferite B. Care dintre urmatoarele produse se folosesc ca baze de supozitoare: A. se determina din valoarea indicelui de saponificare al excipentului 1520. este redat in tabele pentru o serie de substante medicamentoase C. se foloseste pentru calcularea masei de excipient necesar prepararii prin topire . revine la forma stabila beta dupa câteva ore de la supratopire E. Suppocire C. Masa Estarinum E. cantitatea de substanta activa dislocuita de cantitatea de excipient E. alcool cetilic 5 % (procente) C. Factorul de dislocuire al untului de caco: A. indice de iod scazut (mai mic de 7) D. indice de hidroxil ridicat 1515. se inmoaie si se topeste intre 30 .turnare a unui anumit numar de supozitoare E. Adeps solidus D. indice de iod crescut (mai mare de 30) E. Untul de cacao: A. revine la forma stabila beta în decurs de cca 4 zile de la supratopire D. reprezinta cantitatea de excipient dislocuita de 1 g de substanta medicamentoasa B. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 40 °C C. Tween E. are o compozitie variabila C.52 ° C C. dupa o pulverizare prealabila a acesteia B. punct de topire cuprins intre 50 . revenirea la forma stabila se face in decurs de 24 ore. prin triturare cu toata masa topita E. revenirea la forma stabila se face in decurs de circa 4 zile E.34 ° C B. prin triturare initiala cu o parte din baza topita D. punct de topire cuprins intre 32 . Suspendarea substantei medicamentoase in baza de supozitoare se face: A. este o baza dispersabila in apa 179 . forma stabila este forma beta D. ulei de parafina 1517. prezinta un polimorfism accentuat D. are contractie de volum mica dupa turnare si solidificare in forme (tipar) E.35 ° C B.

prevede masa gelatinoasa ca excipient pentru supozitoare rectale D. se pot obtine prin turnare B. este sinonim cu produsul Witepsol E. pentru a imbunatati absorbtia E. se dizovă în mucusul rectal C. modificarea vascozitatii B. solutie B.R. In ce conditii are loc absorbtia substantelor medicamentoase dupa administrarea supozitoarelor rectale si care este posibilitatea de a se evita efectul primului pasaj hepatic A. eutectic E. sedimentarea particulelor in suspensie D. nu este posibila evitarea metabolizarii la prima trecere prin ficat. prezinta o hidrofilie crescuta si o conservare mai buna in comparatie cu untul de cacao 1521. Ce aspecte biofarmaceutice au loc la administrarea supozitoarelor din excipienti grasi . nu extrag apa din ţesuturile vicinale rectului D. imbunatatirea stabilitatii chimice a substantelor active 1524. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica evitind ficatul C. pentru a modifica vascozitatea B. determină creşterea presiunii osmotice locale. înlătură inconvenientele tehnologice B. Prezenta tensioactivilor in compozitia supozitoarelor determina: A. nu se admite prepararea prin modelare fiind neigienica C. modificarea punctului de topire D. au o hidrofilie mai mică D. se dizolvă rapid în fluidul rectal 1522. Prevederi ale F. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru supozitoare se face in urmatoarele sisteme disperse A. imbunatatirea absorbtiei E. topirea bazelor liposolubile sau dizolvarea celor hidrosolubile in conditii precizate E. pentru a modifica punctul de topire C. pentru a modifica hidrofilia D. unt de cacao sau gliceride semisintetice: A. pentru a usura incorporarea unor substante 1525. se obtine pornind de la uleiul de palmier care se hidrogeneaza si apoi se supune inter sau transesterificarii D. Dioxidul de siliciu coloidal se foloseste la prepararea supozitoarelor: A. absorbtia la nivelul hemoroidalelor superioare dreneaza substanta absorbita cu fluxul sanguin prin ficat E. dispersie solida 1527. se topesc la temperatura corpului B. X in monografia de generalitati referitoare la supozitoare A. Gliceridele semisintetice prezintă următoarele avantaje comparativ cu untul de cacao: A. modificarea hidrofiliei C. având ca risc eliminarea supozitorului E.C. Polietilenglicolii utilizaţi ca excipienţi pentru supozitoare rectale: A. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica dupa ce a traversat ficatul D. dizolvarea excipientului C. se interzice folosirea de substante auxiliare 1526. favorizează turnarea în forme datorită absenţei fenomenului de supratopire E. topirea excipientului B. suspensie C.dupa administrare rectala B. emulsie D. prezenta anastomozelor intre venele hemoroidale face ca o parte a substantei absorbite sa traverseze ficatul 1528. cedarea este favorizata de particule cu grad de dispersie avansat 180 . îmbunătăţesc conservarea supozitoarelor C. se prepară prin topire şi turnare în forme 1523.

polietilenglicoli in amestec D. la prepararea supozitoarelor: A. agenti tensioactivi 1532. omogenitate C. supliment 2004. coloranti E. carbonat de sodiu cu 10 molecule de apa E. Ce factori biofarmaceutici favorizeaza absorbtia substantei medicamentoase din supozitoarele rectale A. activitate termodinamica mare a substantei medicamentoase 1530. prezenta substantei medicamentoase in suspensie B. uniformitatea masei E. conservanti antimicrobieni C. masa D. forma supozitorului 1533. prezenta tensioactivilor D. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient B. glicerol B. Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt: A. folosirea numai a untului de cacao 1536. marimea particulei C. folosirea numai a masei gelatinoase E. acid stearic 1537. Viteza de difuziune a substantei medicamentoase din supozitoare depinde de: A. masa de bentonita 1535. Ce contin supozitoarele cu glicerol: A.E. purgative D. Interval mic intre punctul de topire si solidificare 181 . carbonat de sodiu anhidru D. aspect B. forma C. particulele mai mari vor ajunge mai repede la mucus iar dizolvarea este usoara 1529. grasimi semisintetice C. solubilitatea in mucusul rectal D. calea de edministrare B. masa gelatinoasa E. Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt: A. antioxidanti B. Substante auxiliare admise de FR X. tranchilizante 1534. agenti de crestere a vascozitatii D. lubrifianţi E. sa fie inerti chimici D. Care baze de supozitor sunt liposolubile: A. carbonat de calciu C. Controlul calitatii supozitoarelor conform FR X: A. In ce consta diferenta intre supozitoarele rectale. solidificarea sa se faca prin contractie de volum C. laxative C. interval mare intre punctul de topire si solidificare B. coeficient de repartitie mare intre mucoasa rectala si faza apoasa E. solubilitatea cit mai mare in excipient C. sterilitate 1531. vaginale si uretrale: A. Antispasmodice E. unt de cacao B. in cazul substantelor usor solubile in apa. comportament la topire sau dizolvare D. antihemoroidale B.

cu algocalmin D. cu glicerol E. Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de supozitor: A. cu piroxicam B. cu fenilbutazona C. In FRX sunt oficinale urmatoarele supozitoare: A. hidrogenarea uleiului vegetal B. procedeul de transesterificare a uleiului de palmier D. procedeul reesterificarii E. procedee extractive 1539. ulei de parafina D.E. sa aiba actiune farmacologica 1538. uleiuri neutre cu vâscozitate redusa C. presarea la cald a semintelor de teobroma cacao C. ulei de ricin E. Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea supozitoarelor sunt: A. cu metronidazol 182 . ulei de avocado 1540. gliceride ale acizilor grasi saturati B.

E. comprimate pentru dispersii orale D. comprimate neacoperite B. Aerosilul E. cu exceptia lubrifiantului. comprimate orodispersabile E. insolubil dar permeabil (sistem rezervor) 1543. sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din F.R. de cca 12-24 ore B. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. capsule 1541. spre a grabi dezagregarea in stomac 1544. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic. comprimate pentru uz parenteral 1548. talcul C. alegeti ennturile corecte A. dar de grosimi diferite C. in comparatie cu preparatele cu cedare imediata. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente. B. supliment 2004. prin dizolvarea filmului 1542. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol absorbant al acesteia. pelete) cu filme polimerice solubile in apa. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite( polimer hidrosolubil. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite: A. 29 Comprimate. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase. stearatul de magneziu B. D. toti componentii sint solubili. acoperirea se face in tobe de acoperire. D. apa E. gelatina B.cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase ( granule. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare E. talc B. termoplastic. colagen C. se administreaza oral. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare prelungita: A. cedarea se face in toate cazurile de mai sus. acid stearic C. plastifianti D. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului capsulelor A. in pat de aer fluidizat. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B. C. acidul stearic D. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire biologica scurt si cu indice terapeutic mare E. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase tari: A. referitoare la tipurile de comprimate. C. comprimate acoperite C. X. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu). antioxidanti 1545. benzoatul de sodiu 1546. lactoza 1547. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru: 183 . sau amestecatoare de mare viteza E. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu D. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente A.Tema nr. sunt corecte: A.

solutie apoasa B. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite E. supliment 2004 prevede prepararea invelisului capsulelor din: A. comprimatele care se mentin in gura B. usurarea ingerarii D. suspensie uleioasa E. Matritele din material plastic elibereaza substanta activa din comprimat: A. Care dintre afirmatiile referitoare la dezagreganti nu este falsa: 184 . 3 % talc B. 1 % stearat de magneziu sau de calciu E. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente C. amidon nedospit. B. comprimatele pentru implante D. celuloza microcristalina E. bentonita D. au forma sferica E. independent de prezenta enzimelor 1554. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu B. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera 1557. prelungirea actiunii 1550.X. 5 % caolin C. amidon de cartofi B. 1 % acid stearic D. fosfat de calciu 1556. solutie uleioasa C. lactoza uscata prin spray C. independent de pH B. comprimatele vaginale C. hidroxipropil metilceluloza C.R. comprimate vaginale E.A. admite cel mult: A. drajeuri C. suspensie apoasa D. In formula de preparare a continutului capsulelor F. 10 % aerosil 1553. comprimate cu actiune prelungita B. gelatina formolizata E. metilceluloza 1552. prin solubilizare D. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in masa sunt: A. prin dizolvare E. Spansule D.R. emulsie U/A 1551. Capsulele gelatinoase tari: A. comprimate pentru inhalatii 1555. gelatina D. sunt constituite din doua parti cilindrice D. se mai numesc perle C. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi: A.X. Avantajele acoperirii comprimatelor: A. se mai numesc capsule operculate B. prin eroziune C. F. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt: A. comprimatele pentru inhalatii E. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare 1549.

temperaturi mai mici de 40 ° C 1564. umiditate relativa cuprinsa intre 35 . B. supliment 2004. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. se examinează după 30 minute. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza acida . talcul B. şelac C. se folosesc pentru a invinge forta de coeziune a materialului conferita prin comprimare si prin prezenta liantilor B. lactoza anhidra B. umiditate mai mica de 20 % (procente) C. coca de amidon D.tipul B 1560.1M acid este de regulă 2 sau 3 ore. se obtine din piele de porc prin hidroliza acida . temperaturi in jur de 10 . acetoftalat de celuloză D. talcul B. Diluantii folositi la formularea comprimatelor sunt: A. guma arabică C. iar capsulele nu trebuie să prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul. umiditate relativa mai mica de 10 % (procente) B. iar capsulele nu trebuie să prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul. se adauga intergranular E.X. In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi urmatorii diluanti A. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6. se folosesc pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii C.A. amidonuri 1559. 1563.1M acid este de regulă 2 sau 3 ore. PVP B. acid stearic 185 . Lianţii cei mai folosiţi pentru obţinerea comprimatelor sunt: A. dar niciodată mai puţin de o oră. amidon C. Gelatina folosita la formularea capsulelor gelatinoase tari: A. conservare buna a capsulelor gelatinoase tari (invelisuri) se poate face prin pastrare la: A. Testul se realizează pe 3 capsule. dezagregarea capsulelor gelatinoase gastrorezistente (alegeţi variantele corecte): A.tipul A D. polivinilacetoftalat E. D. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. dar niciodată mai puţin de o oră. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza alcalina . manitolul E. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6. pentru capsulele de dimensiuni mari. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6. fosfatul tricalcic D. carbonat de calciu D. PEG 1562. se adauga amestecului de pulberi inainte de granulare D. E.. gelatina 1561.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat). Are loc în mediu de HCl 0.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0.tipul A E. Testul se realizează pe 6 capsule. Are loc în mediu de HCl 0.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat).35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat).25 ° C E. C. se examinează după 30 minute. iar capsulele nu trebuie să prezinte nici un semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul.45 % (procente) D.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. se obtine din piele de porc prin hidroliza alcalina . capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. se folosesc sub forma de mucilagii 1558. se obtine prin hidroliza colagenului animal B. aerosil E. zahărul E. dar niciodată mai puţin de o oră. lactoza . Polimerii enteroslubili folosiţi pentru acoperirea comprimatelor sunt: A.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0.tipul A C. Conform FR. se examinează după 60 minute.forma alfa C. Dezagregarea în apă este de regulă 2 sau 3 ore.

se foloseste ca diluant. are bune proprietati liante D. reflecta caracteristicile de coeziune intre moleculele de gelatina B. se foloseste ca diluant in comprimarea dupa granularea uscata B. glisant C. este higroscopic E. are avantajul ca adera de matrita si ponsoane D. Cifra Bloom: A. lactoza C.75 % (procente) mentinut anterior 17 ore la 10 ° C D. se foloseste in comprimarea directa C. hidroxietilceluloză E. are valori cuprinse intre 150 . ca excipient pentru comprimate: A. emolient 1571. polisiloxani 186 . accelerarea dezagregarii B. polimeri ai acidului metacrilic şi esterii acestuia D. nu este este calorigen C. Zaharul.500 g. Celuloza microcristalina: A.lactoza monohidratata D. Pentru acoperirea neenterică a comprimatelor se folosesc: A. in cantitati moderate B. antifrictional E. antiaderent D. poate fi folosit in comprimarea directa 1569. are o caldura de dizolvare negativa D. Categoria lubrifiantilor utilizati la comprimate contine reprezentanti cu roluri particulare. in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi 1566. lasa. prelungeste dezagregarea comprimatelor E. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale B. carbowaxuri C. adaugarea unei pulberi absorbante B. Manitolul: A. zaharul 1572. Precizati care dintre urmatorii excipienti se folosesc in comprimarea directa ? A. hidroxipropilmetilceluloză B.1565. introducerea in capsula a unui component granulat si a celuilalt sub forma de minicomprimat C. polivinilacetoftalat D. alfa . polivinilpirolidonă C. este usor higroscopic C. in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi E. asocierea unui granulat cu o capsula moale E. şelac 1573. nu poseda proprietati dezagregante E. se determina pe un gel de gelatina de 6. la administrare.250 g. Evitarea incompatibilitatilor dintre componentele materialului de introdus in capsule gelatinoase tari se poate face prin: A. celuloza microcristalina B. separarea componentelor printr-o rondela de hostia 1567. nu influenteaza comportamentul vascos al dispersiilor apoase de gelatina C. are valori cuprinse intre 300 . o senzatie de racorire 1570. este cunoscuta sub numele de Avicel 1568. Pentru acoperirea enterică a comprimatelor se folosesc: A. care sunt acestea A. polietilenglicoli E. asocierea unui granulat cu o capsula operculata mai mica D. acetoftalat de celuloză B. amidonul pregelatinizat E.

amidonurile C.1574. Ce particularitati au comprimatele vaginale A. Laurilsulfat de sodiu 187 . comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 15 minute 1580. Polietilenglicol 4000 E. gelatina D. zahar B. Alginati B. enzime care pot hidroliza liantii din comprimate E. Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in formularea comprimatelor A. Manitol D. Stearat de magneziu C. antifungicelor. lactoza C. carboximetilceluloza sodica. hidroxipropilmetilceluloza 1577. eventual spumogene E. Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor: A. manitol C. in cantitati mici 1576. Ciclamati E. polivinilpirolidona E. antiinflamatoarelor. amidonul B. Dioxid de siliciu coloidal 1581. lactoza B. Zahar E. Bentonita D. Carboximetilceluloza sodica 1582. Amidon B. sunt destinate in principal actiunii locale C. printre cele enumerate mai jos A. Lactoza C.etc D. La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante: A. Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor: A. actioneaza local B. amestecuri generatoare de gaz D. Ce exemple de excipienti se folosesc la prepararea comprimatelor de mestecat (masticabile) A. drajeurile 1578. sorbitolul E. glicina E. Care dintre excipientii enumerati au rol liant in formularea comprimatelor A. Ulei de vaselina B. sunt destinate in principal actiunii sistemice B. Stearat de magneziu D. manitolul D. zaharoza B. ca substante medicamentoase rapid absorbite se foloseste nitroglicerina D. se folosesc frecvent comprimatele acoperite cu zahar. se pot formula sub forma comprimatelor efervescente. Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu valoare energetica redusa A. propilenglicolul 1575. contin substante medicamentoase din grupa antiinfectioaselor. Uleiuri minerale C. glucoza D. metiletilcetona 1579. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 5 minute E. stearatul de magneziu C. Comprimatele sublinguale si bucale prezinta anumite caracteristici. sunt administrate pentru actiune sistemica C.

Ce particularitati se intilnesc la formularea si prepararea comprimatelor efervescente A. dar excipientii pot fi insolubili C. se dezagregă în apă în mai puţin de 3 minute E. sunt comprimate neacoperite sau comprimate filmate D. dar de grosimi diferite C. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina. supliment 2004. Conform F.R X. Corespund termenului de "compressi obducti" conform F. Eudragit L B. Conform F. E. in pat de aer fluidizat.1583. Conform F. supliment 2004. se dezagregă în apă în cel mult 60 minute. la 15 – 25 0 C.R X. comprimatele orodispersabile: A. B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase (granule. se dezagregă în apă.comprimatele pentru dispersii orale: A. sunt comprimate cu eliberare imediată. sunt comprimate cu eliberare modificată. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 60% E. X 1584. dizolvarea este grabita de amestecul efervescent D.R X. supliment 2004. supliment 2004. sunt comprimate neacoperite. toti componentii sunt solubili B. pelete) cu filme polimerice solubile in apa. C. X: A. supliment 2004. Comprimatele efervescente E.R. se obţin din granule sau particule deja acoperite cu un înveliş gastrorezistent. acoperirea se face in tobe de acoperire. B. se închid prin îmbucare. se dezagregă în apă. rotunjiti la capete.comprimatele gastrorezistente: A. sunt comprimate cu eliberare întârziată. la 15 – 25 0 C.R. sau amestecatoare de mare viteza E. nu sunt oficinale în F.R. cu pipeta E. Care dintre polimetacrilatii comercializati cu numele Eudragit au rol in formarea unor filme insolubile dar permeabile. sunt comprimate cu eliberare convenţională. au învelis continuu. in scopul cedarii prelungite A. X. D. substantele medicamentoase trebuie sa fie solubile. Umplerea capsulelor operculate se realizeaza: A. forma de cilindrii alungiti. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 20% 1588. automatizat in industrie C. prin cantarire 1585. conţin substanţe solide (pulberi sau granule). contin substante active lichide sau paste. C. manual pentru fiecare capsula in parte B. solutii de substante active pot încorpora substanţe solide sau lichide. cu gelular in farmacie D. 1589. prin dizolvarea filmului 1587. B.R X. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite A. Comprimatele filmate D. Eudragit LS D. 1591. Comprimatele neacoperite B. în mai puţin de 3 minute 1590. capsulele tari (alegeţi variantele corecte) : A. B. în mai puţin de 5 minute E. Drajeurile C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. cedarea se face in toate cazurile de mai sus. C. sunt oficinale în F. latexuri ale fiecaruia din cei exemplificati mai sus 1586. dezagregarea se realizează pe 3 comprimate. R.X. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B. Nu exista acest termen in F. Eudragit S C. Conform F. Eudragit RS E. se dezagregă în cavitatea bucală în mai puţin de 3 minute. D. 188 .

sunt reprezentate de capsule moi. cu excepţia cazurilor justificate şi autorizate. capsulele gelatinoase gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0. au învelis continuu. comprimatele trebuie sa se dezagrege astfel: A. X. dar trebuie sa se dezagrege în tampon fosfat pH 6. caşete. supliment 2004. contin substante active lichide sau substante solide dizolvate sau dispersate. permit eliberarea imediată sau modificată a substanţei active. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina. ci trebuie sa se dezagrege în pancreatina-solutie alcalina (R) în cel mult o ora. supliment 2004. 1593. capsule cu eliberare modificată. contin substante active solide (pulberi sau granule). plati. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un învelis continuu. D.1M.R. D. sunt constituite din 2 părţi cilindrice prefabricate. au forma sferica sau ovala.C. solide. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în apa în cel mult 15 minute. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie (R) în 120 minute. tari. dezagregarea se realizează pe 6 capsule. D. în 2 sau 3 ore. B. Conform FR X. sunt reprezentate de capsule moi. 189 .comprimatele nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie acida (R) în 2 ore. capsulele amilacee trebuie sa se transforme în apa într-o masa moale dupa 60 secunde 1594. Conform F. conţinând în general o doză unitară de substanţă activă si în functie de consistenta învelisului difera forma capsulelor precum si natura substantelor active pe care le învelesc (alegeţi variantele corecte) : A. B. solutii de substante active B. C. C. forma de cilindrii alungiti. Dupa FR X. alcătuită din una sau mai multe substanţe active. supliment 2004. daca nu se prevede altfel E. de formă şi capacitate variabile. dar niciodată mai puţin de o oră. în 2 sau 3 ore. comprimatele gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0. deschise la o extremitate şi celălalt capăt rotunjit şi închis. C. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în apă. formate dintrun înveliş tare sau moale. D. timp de 30 minute. formate dintr-un înveliş tare. E. dar niciodată mai puţin de o oră. daca nu se prevede altfel. capsulele: A. din amidon nedospit. E. dar trebuie sa se dezagrege în tampon fosfat pH 6.8 cu adaos de pulbere de pancreas în cel mult 60 minute. ci în pancreatina solutie alcalina (R) în cel mult 60 minute E.1M sau suc gastric artificial în 30 minute. Conform FR X. capsulele amilacee (casete) sunt preparate solide. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina. cu excepţia cazurilor justificate şi autorizate.este continuu şi prezintă forme variate. conţin substanţe lichide. contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule. se închid prin îmbucare. la 15 – 250C în cel mult 5 minute. corespund precizărilor monografiei Capsulae care se adresează numai preparatelor administrate pe cale orală.1M. supliment 2004. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în cel mult 30 minute. daca nu se prevede altfel. tari. rotunjiti la capete. capsulele sunt preparate farmaceutice solide. mai gros decât capsulele tari. D. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în 15 minute B. dezagregarea se realizează pe 6 capsule. 1595. capsule gastrorezistente. timp de 15 minute. sunt compuse din 2 semicilindri prefabricaţi. 1592. iar când este justificat în HCl 0. sub formă de pastă. comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege în apa. contin substante active lichide sau paste. caşete. conţin o doză unitară. capsulele trebuie sa se dezagrege astfel: A.8 în cel mult 60 minute. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatină sau alte substanţe. capsule gastrorezistente. C.

medicamentelor de uz uman. D. destinate punerii pe piaţă în România. datorită compoziţiei şi scopului lor. medicamentelor preparate în farmacie conform indicaţiilor unei farmacopei şi destinate eliberării directe către pacienţii farmaciei respective. dintre care cel puţin 15 ani în Uniunea Europeană. 1601. Prevederile Titlului XVII din Legea nr. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au un grad de diluţie suficient pentru a garanta siguranţa medicamentului. E. E. Autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă: A. fabricate industrial. 190 . C. Autorizarea pentru utilizare tradiţională este refuzată în următoarele situaţii: A. 1598. produsul poate fi dăunător în condiţii normale de utilizare. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de către Agenţia Europeană a Medicamentului. în cazul medicamentelor imunologice. Autorizarea pentru utilizare tradiţională. Următoarele afirmaţii referitoare la medicamentele homeopate fabricate şi puse pe piaţă în România sunt adevărate: A. autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice fabricate industrial. desemnarea unui reprezentant exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică. Referitor la autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament. produse printr-o metodă implicând un proces industrial. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare externă. 1597. sunt preparate injectabile D. care este o procedură simplificată de autorizare. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare orală. E. B. E. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare injectabilă. cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului decide. Agenţia Naţională a Medicamentului nu trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au absente indicaţiile terapeutice specifice pe eticheta produsului.TEMA nr. B. B. informaţiile referitoare la utilizarea tradiţională a medicamentului dovedesc faptul că efectele farmacologice şi eficacitatea medicamentului sunt plauzibile pe baza utilizării îndelungate şi experienţei. C. informaţiile referitoare la utilizarea tradi ională a medicamentului nu sunt suficiente. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului B. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată. D. C. rezumatul caracteristicilor produsului nu conţine atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare şi. sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului. medicamentelor de uz uman. 1599. formulelor magistrale. D. Legea nr. împreună cu precauţiile care trebuie luate de pacient. orice precauţii speciale ce trebuie luate de persoanele care manipulează astfel de produse şi le administrează pacienţilor. sunt preparate de uz oral C. produsul poate fi dăunător la concentraţii mai mari decât cele precizate. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de cătreMinisterul Sănătăţii. s-a încheiat. medicamentelor de uz uman. C. au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională care. perioada de utilizare tradiţională de cel puţin 30 de ani înainte de data depunerii cererii. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului. pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa. E. B. să procedeze la reînnoirea ei. 1600. 30: Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al medicamentelor psihotrope şi stupefiante 1596. B. 95/ 2006 nu se aplică: A. se stabileşte pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii: A. D. 95/ 2006 prevede următoarele: A. este valabilă pe o perioadă nelimitată. este valabilă pe o perioadă nelimitată. prescrierea şi monitorizarea tratamentului.

E. dar utilizarea sa poate provoca reacţii adverse grave necesitând o prescripţie medicală întocmită de un specialist şi o supraveghere specială de-a lungul tratamentului. 1604. medicamentul. medicamentul este destinat utilizării în ambulatoriu. în cazul în care România acţionează ca stat membru interesat pentru un medicament care a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă. D. dacă sunt folosite fără supraveghere medicală. nu mai este prezent timp de 3 ani consecutivi în România. numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi. medicamentul poate. medicamentul conţine o substanţă care. La stabilirea subcategoriilor se iau în considerare următorii factori: A. dacă este utilizat incorect. E. să prezinte un risc de abuz medicamentos. Medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală dacă: A. substanţele active exprimate doar cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată. 1605. un solicitant depune cereri însoţite de dosare identice la Agenţia Naţională a Medicamentului şi la autorităţile competente din aceste state. B. D. folosind denumirile lor comune. 1603. D. autorizaţia îşi încetează valabilitatea. D. prezintă un pericol direct ori indirect. 1606. în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare. C. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată sunt adevărate: A. dacă sunt folosite fără supraveghere medicală. ce se poate reînnoi. România acţionează ca stat membru interesat şi. care în primii 2 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. orice autorizaţie de punere pe piaţă. chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi efectuate în altă parte. dacă este cazul. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate numai în unităţi sanitare private care deţin echipamente de diagnosticare adecvate. volum sau pe numărul de doze al medicamentului. prin noutate sau prin proprietăţile specifice. Agenţia Naţională 191 . medicamentul poate. C. poate fi utilizat atât în spital cât şi în ambulatoriu. forma farmaceutică şi conţinutul pe masă. E. calea de administrare. C. pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii: A. sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate pe cale digestivă. B. Pe ambalajul secundar al medicamentului sau. chiar în cazul utilizării corecte. Agenţia Naţională a Medicamentului desemnează pentru un mandat de 4 ani. modul de administrare şi. un reprezentant în Grupul de coordonare a procedurilor de recunoaştere mutuală şi descentralizate. dacă este utilizat incorect. să fie utilizat în scopuri ilegale. unde este cazul. D. dacă medicamentul a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă la momentul depunerii cererii. B. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică. pus pe piaţă anterior. datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică. chiar în cazul utilizării corecte. chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi efectuate în altă parte. ca măsură de precauţie. îşi încetează valabilitatea. medicamentul. În scopul obţinerii autorizaţiei de punere pe piaţă în România şi în încă unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene. conţin substanţe ori preparate ale acestora ale căror activitate şi/sau reacţii adverse necesită investigaţii aprofundate. C. în cazul în care nu există ambalaj secundar. D. nu poate fi clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare.C. este valabilă 5 ani. 1602. datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică. medicamentul conţine o substanţă clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare. nu prezintă un pericol direct ori indirect. numele ţi numărul de telefon al reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte. să conducă la dependenţă. poate fi utilizat numai în spital. medicamentul poate. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate în spital sau în instituţii care deţin echipamente de diagnosticare adecvate. B. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze/actualizeze un raport de evaluare privind medicamentul în cel mult 90 de zile de la primirea unei cereri valide. E. dacă un medicament autorizat. C. E. B. în acest caz. La stabilirea subcategoriilor pentru medicamentele supuse prescrierii restrictive se iau în considerare următorii factori: A. sunt utilizate frecvent şi în mare măsură incorect şi ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru sănătatea umană.

autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament îşi pierde valabilitatea în următoarele cazuri: A. C. B. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. D. Agenţia Naţională a Medicamentului. dacă în primii 5 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene nu trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului. în 10 zile de la adoptare. E. etichetarea şi prospectul. Agenţia Naţională a Medicamentului transmite trimestrial Grupului de coordonare o listă de medicamente pentru care trebuie alcătuit un rezumat armonizat al caracteristicilor produsului. care precizează sediul pentru care este valabilă B. D. pentru a promova armonizarea autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor în Uniunea Europeană. celorlalte state membre interesate şi solicitantului. conform procedurii centralizate. sunt aplicate de Agenţia Naţională a Medicamentului. dacă în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Comisia Europeană. C.a Medicamentului aprobă raportul de evaluare. opinia finală a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman 1608. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Agenţia Naţională a Medicamentului. E. C. Agenţia Naţională a Medicamentului nu poate aproba raportul de evaluare. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Ministerului Sănătăţii Publice. D. deţinerea unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente exceptează deţinătorul de la obligaţia de a deţine o autorizaţie de fabricaţie şi de a se supune condiţiilor stabilite în acest sens. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului. prevederile ghidurilor adoptate de Comisia Europeană. B. etichetarea şi prospectul şi informează statul membru de referinţă în consecinţă. care definesc riscul potenţial grav pentru sănătatea publică. D. opinia finală a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman. dacă în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. conform procedurii centralizate. rezumatul caracteristicilor produsului. 1609. B. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Agenţia Naţională a Medicamentului. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. E. 1610. în 15 zile de la adoptare. 192 . Agenţia Naţională a Medicamentului. dacă nu a fost reînnoită după 10 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului. E. C. E. 1607. datorită unui risc potenţial grav pentru sănătatea publică. siguranţă şi eficacitate. chiar dacă activitatea de fabricaţie sau de import este secundară. rezumatul caracteristicilor produsului. precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor. distribuţia angro de medicamente se face de către posesorii unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuitor angro de medicamente. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată sunt adevărate: A. Deţinerea unei autorizaţii de fabricaţie include şi autorizarea pentru distribuţia angro a medicamentelor acoperite de acea autorizaţie. aplicarea procedurii de arbitraj este de competenţa Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman al Agenţiei Europene a Medicamentelor. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza versiunii consolidate a dosarului cu privire la calitate. inclusiv orice variaţie survenită de la acordarea autorizaţiei. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Ministerul Sănătăţii. precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor. trebuie să expună detaliat motivele şi să le comunice statului membru de referinţă.

Ministerul Sănătăţii Publice are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind furnizarea de mostre gratuite sunt adevărate: A. în mod excepţional. deţin o autorizaţie de distribuţie angro sau sunt autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice să furnizeze medicamente către populaţie în România. B. C. C. D. în mod excepţional. să îşi constituie stocurile de medicamente numai de la persoane care. mostrele gratuite se oferă. D. numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse. B. C. inspectorii direcţiei de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice şi inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului pot preleva probe de la unităţile de distribuţie angro de medicamente în vederea efectuării de analize de laborator. să ţină la dispoziţia Ministerului Sănătăţii Publice evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare. plata cheltuielilor de transport şi cazare ocazionate de acestea. În înţelesul Legii nr. este interzisă pe teritoriul României publicitatea destinată publicului larg pentru medicamentele prescrise şi eliberate în sistemul asigurărilor de sănătate. stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea. publicitatea pentru medicamente destinată publicului larg. publicitatea pentru medicamente include în special: A. E. mostrele gratuite se oferă. instalaţiile şi echipamentele pentru asigurarea conservării şi distribuţiei medicamentelor persoanelor responsabile cu inspecţia acestora. anunţuri cu caracter informativ şi materiale referitoare. E. să permită accesul la spaţiile. cu excepţia cazurilor în care acestea au o valoare simbolică. 193 . mostrele de medicamente conţinând substanţe stupefiante şi psihotrope în înţelesul convenţiilor nternaţionale. 1616. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Agenţiei Naţională a Medicamentului.1611. Agenţia Naţională a Medicamentului ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Ministerul Sănătăţii Publice reacţii adverse suspectate la medicamente. prin prezentarea lui obiectivă şi fără a-i exagera proprietăţile. în urma unei solicitări în scris. B. este permisă distribuţia directă a medicamentelor către populaţie de către fabricanţi în scopuri promoţionale. B. Agenţia Naţională a Medicamentului are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană. numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse. la rândul lor. fiecare mostră nu trebuie să fie mai mare decât cea mai mică formă de prezentare de pe piaţă. D. publicului larg. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. să păstreze evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare numai pe calculator. în scopul inspecţiilor. D. E. este interzisă publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutică şi aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. C. promiterea ori acordarea unor avantaje în bani sau în natură. 95/2006. Deţinătorii autorizaţiei de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: A. pentru o perioadă de 10 ani. etichetarea şi prospectul. E. 1614. este interzisă publicitatea destinată publicului larg pentru medicamente care conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope de convenţii internaţionale şi legislaţia naţională. Ministerul Sănătăţii Publice ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Agenţia Naţională a Medicamentului reacţii adverse suspectate la medicamente. 1613. de exemplu. la modificări ale ambalajului. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind farmacovigilenţa sunt adevărate: A. în special. 1615. să furnizeze medicamentele numai persoanelor care. la rândul lor. în mod excepţional. E. semnată şi datată. B. D. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind publicitatea pentru medicamente sunt adevărate: A. B. 1612. numărul de mostre acordate anual pentru fiecare medicament eliberat pe prescripţie medicală este limitat. sponsorizarea congreselor ştiinţifice la care participă persoane calificate să prescrie sau să distribuie medicamente şi. se oferă. publicitatea pentru un medicament trebuie să încurajeze utilizarea raţională a medicamentului. deţin o autorizaţie de distribuţie sau sunt exceptate de la obţinerea unei astfel de autorizaţii. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Ministerului Sănătăţii Publice. C.

distribuţia angro a medicamentelor fără autorizaţie emisă de Ministerul Sănătăţii Publice. C.C. funcţionării unităţii de producţie de medicamente fără autorizaţie de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului. raportul risc-beneficiu este favorabil în condiţiile de utilizare autorizate. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să inspecteze localurile. B. însoţite de deciziile luate. C. Nerespectarea de către personalul calificat în studiul clinic al medicamentelor a Regulilor de bună practică în studiul clinic. Contrafacerea de medicamente.următoarele fapre constituie infracţiuni: A. numai anunţate. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale. neînsoţite de deciziile luate. 194 . B. D. D. deţinerii şi distribuirii medicamentelor cu termen de valabilitate depăşit sau cu buletin de analiză necorespunzător. D. Titlul XVII: Medicamentul. inclusiv opiniile minoritare. care le-ar putea afecta imparţialitatea. C. detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor. D. Titlul XVII: Medicamentul. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă nu sunt făcute publice. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al Agenţiei Naţionale a Medicamentului. emite un certificat de bună practică de fabricaţie. 1617. nu are eficacitate terapeutică. 1621. 1620. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale. Efectuarea de către personal necalificat în studiul clinic al medicamentelor a unor studii care necesită aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului. controalele medicamentului şi/sau ale ingredientelor şi controalele în stadiile intermediare de fabricaţie nu au fost efectuate din lipsa solicitării fabricantului. E. Agenţia Naţională a Medicamentului: A. D. 95/2006. B. E. B. detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor. următoarele fapre constituie contravenţii: A. E. C. înregistrările şi documentele deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă sau ale oricăror firme folosite de către deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă pentru efectuarea activităţilor de farmacovigilenţă. Pentru a garanta independenţa şi transparenţa decizională. 1618. este periculos în condiţii normale de utilizare. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al Ministerul Sănătăţii Publice. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu aceea declarată. nerespectării condiţiilor de funcţionare a unităţii de producţie de medicamente pentru care a fost autorizat sau în cazul nerespectării Regulilor de bună practică de fabricaţie. poate cere laboratoarelor proprii de control sau unui laborator certificat/recunoscut de Agenţia Naţională a Medicamentului în acest scop să efectueze teste asupra probelor de medicamente. inclusiv opiniile minoritare. agendele şi rapoartele întâlnirilor. ori de câte ori consideră că există motive pentru a suspecta nerespectarea principiilor şi ghidurilor de bună practică de fabricaţie. Agenţia Naţională a Medicamentului are următoarele atribuţii: A. 1619. E. Medicamentul este retras de pe piaţă dacă se observă că: A. În activitatea de supraveghere şi control a cerinţelor legale privind medicamentele. raportorii şi experţii implicaţi în autorizarea şi supravegherea medicamentelor nu au nici un interes financiar sau alte interese în industria farmaceutică. nerespectării Regulilor de bună practică de laborator de către laboratoarele care efectuează teste farmacotoxicologice în vederea întocmirii documentaţiei de autorizare de punere pe piaţă a medicamentelor de uz uman. D. C. 95/2006. responsabilă de activitatea de farmacovigilenţă. fabricării şi distribuţiei medicamentelor fără documente care să ateste provenienţa şi/sau calitatea acestora. agendele şi rapoartele întâlnirilor. practicarea în cadrul unităţii de producţie sau de distribuţie a medicamentelor a altor activităţi decât a celor pentru care au fost autorizate. se asigură că personalul său responsabil cu acordarea autorizaţiilor. B. E. fără nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte descrierea metodei de fabricaţie. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să aibă permanent şi continuu la dispoziţia sa o persoană calificată corespunzător. Potrivit prevederilor Legii nr. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să examineze orice document care are legătură cu obiectul inspecţiei. poate să efectueze inspecţii la localurile fabricanţilor de substanţe active folosite ca materii prime sau la localurile deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă. dacă inspecţia demonstrează că fabricantul respectă principiile şi ghidurile de bună practică de fabricaţie conform legislaţiei naţionale. în termen de 50 de zile de la inspecţia efectuată. Potrivit prevederilor Legii nr.

1622. E. C. cu excepţia situaţiilor excepţionale. Controlul şi supravegherea operaţiunilor cu substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope: A. 95/2006 prevede următoarele: A. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. B. mai restrictive decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România. B.E. prin hotărâre a Guvernului. D. se efectuează numai asupra personelor fizice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. doar pe baza prescripţiilor medicale. 1623. cele din tabelul I doar pe formulare speciale. numai în situaţii excepţionale. este de competenţa Ministerului Sănătăţii. E. B. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie. deţinătorul trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să furnizeze Ministerului Sănătăţii Publice toate datele privind volumul de vânzări al medicamentului şi orice date aflate în posesia acestuia privind volumul de prescrieri. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă prin procedura centralizată. 1625. cele din tabelul III pe formulare obiţnuite. este la latitudinea producătorului. D. E. Pentru distribuţia angro a medicamentelor. în baza modificărilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite. 1627. mai restrictivă decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România. D. C. se efectuează asupra tuturor personelor fizice şi juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. pe baza solicitării Ministerului Sănătăţii Publice. 95/2006 prevede următoarele: A. D. B. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă. B. C. deţinătorul nu trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România. naval si în ambulanţe. radiere sau transfer dintr-un tabel în altul. cele din tabelul II pe formulare speciale. B. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII. Legea nr. Ministerul Sănătăţii Publice trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene obligaţii. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie. E. Ministerul Sănătăţii Publice nu trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene nici o obligaţie. în baza modificărilor transmise de organismele europene competente. care se reţin în farmacie. 339/2005: A. este interzisă publicului larg. 1624. D. este permisă doar în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional. în special obligaţii de serviciu public. 195 . C. în special în contextul farmacovigilenţei. prin hotărâre a Guvernului. care se reţin în farmacie. se efectuează numaiasupra personelor juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII şi prin procedura centralizată. fie permanent cu cel puţin două luni înainte de întreruperea punerii pe piaţă a D. cele din tabelul II pe formulare obiţnuite. securizate. radiere sau transfer dintr-un tabel în altul. Preparatele şi substanşele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate în scop medical respectând următoarele condiţii: A. este permisă. Pentru autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament Legea nr. în special obligaţii de serviciu public. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. este interzisă în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional. medicamentului. Publicitatea la substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope: A. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă sunt făcute publice. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar. II si III din Legea nr. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă. E. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. 1626. Substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. vizează şi trusele de prim ajutor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope aflate în mijloacele de transport aerian. C.

orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. Referitor la cultivarea plantelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope. Autorizaţiile pentru fabricarea. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite sau competente. B. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii. C. 196 . pe baza următoarelor documente. în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. Partea I. Partea I. prevăzute în tabelul I este permisă. B. C. autorizaţia de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. fibre.C. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de organismele europene competente. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. în baza autorizaşiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. 1630. cazierul judiciar al farmacistului şef. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. sămânţă si ulei. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. 339/2005. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Colegiului Farmaciştilor din România. Potrivit Legii nr. iar pentru cele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. este interzisă. E. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. depozitarea şi distribuirea preparatelor stupefiante si psihotrope: A. atât farmaciile cu circuit deschis cât şi farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. D. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. sămânţă si ulei. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii şi a Colegiului Farmaciştilor din România. E. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. în vederea producerii de tulpini. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. pe baza estimărilor anuale. sămânţă si ulei. în vederea producerii de tulpini. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului si se publică în Monitorul Oficial al României. în vederea producerii de tulpini. E. D. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. curriculum vitae al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope si diploma de licenţă. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional. cazierul judiciar al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope. prin hotărâre a Guvernului. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. prevăzute în tabelele I. în baza autorizaţiei de funcţionare. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. este interzisă. în baza autorizaţiei de funcţionare. 1631. 1629. D. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii si se publică în Monitorul Oficial al României. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. altul. 1632. Este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. în baza modificărilor a organismelor europene 1628. B. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. 339/2005. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii. 339/2005. C. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. Fabricarea preparatelor stupefiante si psihotrope se autorizează de Ministerul Sănătăţii Publice. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. C. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Sănătăţii. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se eliberează anual în limita cantităţii aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. D. în baza modificărilor altul. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. în baza modificărilor altul. E. fibre. E. Conform Legii nr. B. II si III din anexa Legii nr. curriculum vitae al farmacistului şef si diploma de licenţă. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. fibre. prezentate în original si în copie: A. D. 339/2005.

la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 3 ani. de la completarea dosarului. dintre care un exemplar însoţeste medicamentele până la distrugerea acestora. întocmit în trei exemplare. iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. E. pe baza unui proces-verbal de predare-primire. ca imprimat cu regim special. 339/2005 sunt de culoare verde. după caz. în cadrul unităţilor sanitare umane sau veterinare. pot fi deţinute de cabinetele medicale umane si veterinare. pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat formularele. pentru a informa farmaciile. 339/2005 sunt de culoare galbenă. Trusele de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope: A. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor. după caz. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. controlul truselor de prim ajutor se efectuează de inspectorii farmacisti din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog. C. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. preparatele si substanţele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai pe baza prescripţiilor medicale. 1633. Colegiului Farmacistilor din România. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă însoţite de un medic. supuse celui mai riguros control. C. rămase neutilizate. se returnează la farmacia care le-a eliberat. se utilizează formularul corespunzător substanţei supuse controlului celui mai puţin riguros. 339/2005 sunt de culoare roz. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 5 ani. aeronave. C. Colegiului Medicilor Veterinari din România. 339/2005. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. Colegiului Medicilor Veterinari din România. rămase neutilizate. întocmit în două exemplare. C. 339/2005 sunt de culoare albastră. se utilizează formularul corespunzător substanţei D. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. B. D. 1635. pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat formularele. de la completarea dosarului. 339/2005. persoanele care deţin formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope au obligaţia să asigure protecţia fizică a formularelor necompletate. Următoarele afirmaţii referitoare la preparatele si substan ele stupefiante si psihotrope sunt adevărate: A. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. alte unităţi sanitare umane. si. E. la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 5 ani. nave si ambulanţe. după caz. orice sustragere. 1634. 339/2005 se face în condici de prescripţii medicale ori condici de aparat. 1636. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 45 de zile de la înregistrarea cererii sau. orice sustragere. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 3 ani. pentru a informa farmaciile. destinate exclusiv prescrierii acestora. cu următoarea destinaţie: un exemplar rămâne la farmacie şi un exemplar la persoana care a returnat medicamentele. B. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor. pentru eliberarea substanţelor si produselor stupefiante si psihotrope de către farmaciile veterinare se foloseţte formularul de prescripţie medicală veterinară cu timbru sec. C. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. se returnează la farmacia care le-a eliberat. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă. după caz. D. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului Legii nr. 339/2005 se face pe formulare speciale. D. 197 . Următoarele afirmaţii cu privire la prescripţia medicală sunt adevărate: A. E. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului Legii nr. sunt asimilate ambulanţelor de urgenţă autovehiculele speciale pentru intervenţii în caz de calamităţi naturale si aeronavele de salvare aeriană si transport sanitar. pe baza unui proces-verbal de predare-primire. securizate.B. Colegiului Medicilor din România. B. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii sau. si. B. E.

C. 339/2005 în cantităţi suficiente scopului urmărit.D. 1637. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. pentru preparatele prevăzute în tabelul I sau III nu se aplică prezenta obligaţie. pe care îl păstrează timp de 5 ani. Referitor la autorizarea operaţiunilor de achiziţionare. orice persoană autorizată care deţine plante. eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru cercetare pe animale. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul I din anexă se efectuează pe formulare separate. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. substanţe si preparate prevăzute în tabelul II din anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora. substanţe si preparate pe care le operează. comenzile si facturile pentru plantele. 339/2005. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru. publicităţii si închiderea provizorie a localurilor. B. D. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul I din anexa Legii nr. orice persoană autorizată care deţine plante. 1639. C. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. E. pacienţii aflaţi în tratament cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. luând în considerare şi eventualele pierderi. 339/2005 se face pe formulare care se reţin la eliberare. Conform Legii nr. cantităţile de plante. C. precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor. blocarea mărfii. suspendarea elaborării. retragerea de pe piaţă si interzicerea utilizării specialităţilor farmaceutice. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. eliberarea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelele II si III din anexă. centrelor sau serviciilor. cantităţile de plante. autorizaţia poate fi acordată si pentru alte operaţiuni dintre cele enumerate. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul II din anexă se efectuează pe formulare separate. 1638. 339/2005 în cantităţi care să nu le depăşească pe cele strict necesare scopului urmărit. următoarele enunţuri sunt adevărate: A. C. de către medicii medicii veterinari titulari ai autorizaţiei de liberă practică. 339/2005 au rămas cu medicamente neutilizate. precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor. în cazul în care există sau se presupune în mod justificat că există un risc iminent si grav pentru sănătate. II si III din anexa Legii nr. nu este interzisă. B. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. autorităţile sanitare vor adopta următoarele măsuri de precauţie: A. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul III din anexă se efectuează pe formulare separate. eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru cercetare pe animale. Publicitatea făcută la un medicament supus controlului conform Legii nr. prescrierii. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. transport. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. D. 339/2005. comenzile si facturile pentru plantele. au obligaţia să le distrugă. II si III din anexa Legii nr. E. contravenţie. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. formulelor magistrale si preparatelor oficinale. utilizare. constituie: A. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice. prescrierii. B. publicităţii si închiderea provizorie a localurilor. B. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru. deţinere a plantelor. numai de către medicii specialiţti. substanţe si preparate pe care le operează. pe care îl păstrează timp de 3 ani. 339/2005 următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. se sancţionează cu amendă de la 200 la 1000 RON. II si III din anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora. B. D. D. export. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. continuarea activităţilor. suspendarea activităţilor. 339/2005 pot deţine cantitatea prescrisă numai în baza prescripţiei medicale. în afara limitelor legale. fără prescripţie medicală. E. 198 . Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică pentru operaţiuni cu plante. Conform Legii nr. continuarea elaborării. de către medicii titulari ai autorizaţiei de liberă practică. infracţiune. pacienţii care în urma tratamentului cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. import. centrelor sau serviciilor. E. E. 1641. substanţelor şi preparatelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. comenzile si facturile pentru plantele. 1640. C. Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică pentru operaţiuni cu plante. în măsura în care asemenea operaţiuni sunt necesare cercetării medicale ori stiinţifice pentru atingerea scopului urmărit.

prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. orice modificare. C. cu dureri de decubit ce nu pot fi calmate prin altă medicaţie. inclusiv acelaşi medicament în maximum 3 forme farmaceutice diferite. nu se sancţionează la prima abatere constatată. D. prin prezentarea unui certificat medical. D. B. E. 1642. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul arteritei avansate în stadiul de cangrenă. a cantităţilor ridicate. dar nu mai mult decât necesarul de tratament pentru 60 de zile. D.000 la 5. Persoanele fizice care intră pe teritoriul României cu medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. farmaciţtii şi asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică. dar nu mai mult de două modificări. prin prezentarea bonului fiscal eliberat de farmacie. 1643. B. 339/2005 au obligaţia: A. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii. orice modificare. farmacistul special desemnat pentru acesta. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III. Următoarele afirmaţii cu privire la eliberarea fracţionată a stupefiantelor sunt adevărate. 339/2005. E. asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică. Valabilitatea prescripţiilor medicale cu produse stupefiante sau psihotrope este următoarea: A. cantitatea totală de preparate poate fi eliberată fracţionat. se respectă următoarele reguli: A. B. E. aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult trei zile lucrătoare. poate cuprinde cel mult 3 preparate. C. C. trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă. se sancţionează cu amendă de la 1. 1648. E.D. dar nu mai mult de două modificări. În cazul în care se fac modificări pe o reţetă specială. 1644. agenţi fizici sau chimici). 199 . preparatele pot fi ridicate fracţionat. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul unor dureri provocate de neoplasm incurabil ( inoperabil sau natratabil prin citostatice. pe cele două exemplare ale prescripţiei. E. 1647. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. modificările pot fi făcute chiar dacă afectează lizibilitatea prescripţiei. în cel mult 3 tranşe. înlocuitorul farmacistului special desemnat pentru acesta. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii. D. din aceeaşi farmacie. fără să fie obligatorie şi ştampila. activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăţoară de către: A. să facă dovada că le deţin în mod legal. aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult două zile lucrătoare. cu excepţia: A. să deţină doar necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat. orice modificare. trebuie confirmată prin semnătură. C. în cazul depăţirii dozei maxime pentru 3 zile. se va elibera numai cantitatea corespunzătoare pentru 3 zile. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 30 zile de la data prescrierii. B. D. în perioada de valabilitate a prescripţiei. D. preparatele nu mai pot fi ridicate din farmacie decât în baza altei prescripţii. prin prezentarea unei prescripţii medicale. modificările pot fi făcute cu condiţia neafectării lizibilităţii prescripţiei. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie. la solicitarea pacientului. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 5 zile de la data prescrierii. Când pentru acelaşi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite şi/sau a unor preparate ce conţn substanţe nesupuse controlului conform Legii nr.000 RON. chiar dacă pacientul nu solicită acest lucru. cu condiţia confirmării. B. să facă dovada că le deţin în mod legal. studenţii din ultimul an de la specializarea Farmacie aflaţi în practică. C. dar nu mai mult de trei modificări. C. pot deţine o cantitate de medicamente care să depăşească necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat. E. 1646. trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă. cantitatea totală de preparate trebuie eliberată fracţionat. prescripţie cu preparate psihotrope sau stupefiante: A. se va elibera cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. În farmaciile comunitare. B. E. să facă dovada că le deţin în mod legal. se respectă următoarele reguli: A. în cazul neprezentării prescripţiilor în aceste termene. 1645.

Evidenţa plantelor. C. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul III şi un preparat ce conţine substanţe nesupuse controlului Legii nr. pe orice suport de stocare a informaţiilor. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. pe orice suport de stocare a informaţiilor. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope se va efectua cu respectarea următoarelor reguli: A. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Sănătăţii Publice. 1649. 200 . 1650. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde. B. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel. cu excepţia cantităţilor solicitate de instituţiile abilitate să dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau în scopuri didactice si de cercetare stiinţifică. D. D. D. B. substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Sănătăţii Publice. 339/2005 se realizează prin înscrierea si centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul II şi un preparat ce conţine substanţe nesupuse controlului Legii nr. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. E. substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se realizează respectând următoarele: A.B. la solicitarea poliţiei. Distrugerea plantelor. E. C. C. 339/2005. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde. în farmaciile comunitare. în farmaciile comunitare. E. Construcţiilor ţi Turismului. substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Transporturilor. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor. atunci se vor prescrie pe reţete cu timbru sec. plantele. dacă sunt unul din tabelul IIşi unul din tabelul III. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. substanţele si produsele stupefiante si psihotrope confiscate se distrug.

C. D. farmacist. sunt: A. controlul.Tema nr. persoană fizică care este cetăţean al unui stat membru al Uniuni Europene. prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist. Titlurile profesionale pe baza cărora se poate exercita profesia de farmacist sunt: A. farmacist debutant. fabricarea şi controlul medicamentelor. C. 1653. D. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană. B. toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor. 1652. 1656. copii unui cetăţean român. E. persoană fizică care este cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Confederaţiei Elveţiene. C. dobândite într-un stat terţ şi nerecunoscute de unul dintre statele membre ori neechivalate în România. înlocuirea medicului în stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului. certificatul de farmacist specialist. farmacist specialist în Laborator farmaceutic. B. B. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Spaţiului Economic European E. D. care au cetăţenie israeliană. depozitarea şi eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital. farmacist senior cu o vechime în specialitate mai mare de 10 ani. B. diploma de farmacist. D. Titlurile oficiale de calificare în farmacie în baza cărora se poate exercita profesia de farmacist în România. Farmacovigilenţă. pe teritoriul României pot exercita profesia de farmacist următoarele categorii: A. D. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist care au fost recunoscute de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele Uniunii Europene C. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung în România B. persoană fizică care este cetăţean al Confederaţiei Elveţiene. activităţi didactice sau administraţie sanitară E. E. analize în laboratoare de biochimie. 1655. Farmacistul are deplină răspundere şi drept de decizie asupra următoarelor activităţi: A. cetăţenii Confederaţiei Elveţiene. C. marketing şi management farmaceutic. părinţii unui cetăţean român care au o altă cetăţenie şi care se află în întreţinerea acestuia E. 31 Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică 1651. Din punct de vedere al cetăţeniei. B. farmacist specialist în Farmacie clinică. eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene. C. Profesia de farmacist poate fi profesată pe teritoriul României de următoarele categorii de persoane fizice: A. prepararea. numai cetăţenii români B. eliberată de instituţiile de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditate din România. 201 . controlul. Au dreptul să exercite profesia de farmacist în România următorii cetăţeni străini: A. membrii de familie ai unui cetăţean care aparţine unui stat terţ. prepararea. E. acordarea de consultaţii medicale. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung într-un stat terţ D. eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice. depozitarea şi distribuţia medicamentelor în farmacii deschise publicului. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană. E. 1657. farmacistul este competent să exercite şi următoarele activităţi: A. sunt căsătoriţi şi locuiesc cu familiile proprii în România D. În conformitate cu pregătirea sa universitară. soţul/soţia unui cetăţean român care are cetăţenie israelină C. 1654. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist. cetăţenii statelor terţe beneficiari ai statutului de rezident permanent în România.

activităţile didactice. În cazurile de incompatibilitate: A. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. până la împlinirea vârstei de 70 de ani. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist pentru care a intervenit reabilitarea. 1659. D. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. copia documentului de cetăţenie. dreptul de exerciţiu al profesiei există. Este nedemn să exercite profesia de farmacist: A. D. C. C. medicul. calitatea de asociat în cadrul unei societăţi comerciale care are obiect de activitate importul-exportul de medicamente. B. până la împlinirea vârstei de 70 de ani. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. 1660. farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia. preşedintele colegiului poate solicita organelor în drept confirmarea sau infirmarea stării de incompatibilitate care vizează starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. E. până la împlinirea vârstei de 60 de ani. este avizat anual pe baza asigurării de răspundere civilă pentru malpraxis valabilă pentru anul respectiv B. E. E. şi pentru care a intervenit reabilitarea. în cazul în care nu intervin situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate. E. E. D. chiar dacă intervin situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate D.1658. se poate desemna o comisie alcătuită din 3 farmacişti primari. copia documentului de cetăţenie. farmacistul este obligat să anunţe colegiul al cărui membru este în termen de 10 zile de la naşterea situaţiei. până la împlinirea vârstei legale de pensionare. devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională C. 1663. C. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. B. care este valabil 3 luni de la data emiterii. 1661. Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu: A. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. C. şi pentru care nu a intervenit reabilitarea. B. dreptul de exerciţiu al profesiei se suspendă de drept. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. B. C. 1662. pentru a confirma sau a infirma situaţia de incompatibilitate care rezultă din exercitarea profesiei de medic sau din orice ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri. Certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România: A. D. 1664. 202 . Farmaciştii care îşi desfăşoară activitatea în unităţile sanitare publice pot profesa: A. B. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. dacă sunt membri titulari şi corespondenţi ai Academiei Române. starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. atâta timp cât îndeplinesc condiţiile de sănătate. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. profesia de medic. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. B. care este valabil 6 luni de la data emiterii. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. C. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. oricare ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri. D. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. chiar dacă exercitarea profesiei este suspendată sau interzisă E. D. valabilă 6 luni de la data emiterii.

B. E. Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru care exercită profesia de farmacist în România: A. B. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. care exercită profesia de farmacist în România. C. 1666. D. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. D. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. 1668. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său. încheiată pentru anul respectiv. Următoarele afirmaţii cu privire la asigurarea de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională sunt adevărate: A. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române. B. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. E. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. 1667. Trebuie să respecte Codul deontologic al farmacistului. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene.E. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent. domeniul securităţii sociale. precum şi cu privire la Codul deontologic al farmacistului. nu trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. E. farmacistul nu este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi nici să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este despre aceasta. comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. care este valabil 6 luni de la data emiterii. nu pot primi sancţiuni disciplinare de natură profesională sau administrativă. Următoarele afirmaţii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate: A. E. care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România. D. eliberat pe baza certificatului de sănătate pentru anul respectiv. au obligaţia de a se informa la autorităţile competente cu privire la legislaţia care reglementează sectorul de sănătate. anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său. eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. C. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. 1669. farmacistul este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. C. copia documentului de cetăţenie. D. B. valabilă 6 luni de la data emiterii. trebuie să respecte legislaţia română care reglementează sectorul de sănătate. acestea nu trebuie să informeze statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. 1665. acestea informează statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România. Următoarele afirmaţii cu privire la facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate: 203 . C. valabilă 3 luni de la data emiterii. certificatul de membru devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională.

solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor săi. este un organism fără scop patrimonial. a asigurării calităţii actului farmaceutic în unităţile farmaceutice. legile şi regulamentele profesiei. este subordonat Parlamentului B. la cerere. stabiliţi în România şi care. Care dintre afirmaţiile privind suspendarea calităţii de membru al CFR sunt adevărate: A. din motive obiective. să se înscrie într-o organizaţie sindicală a farmaciştilor 204 . la cerere. 1671. în timpul exercitării profesiei. din motive obiective. este subordonat Ministerul Sănătăţii Publice E. de către farmacişti cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. C. la judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care reglementează exercitarea profesiei sau a actului profesional. D. B. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. stabiliţi în România şi care. Colegiul Farmaciştilor din România: A. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. are autonomie instituţională. întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice. C. E. Colegiul Farmaciştilor din România colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice: A. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice. specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a farmaciştilor. este un organism de drept privat. legile şi regulamentele profesiei. este subordonat Guvernului D. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. întrerup pe o durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist. 1672. B. nu pot răspunde potrivit legii. B. B. 1674. în timpul exercitării profesiei. potrivit Legii nr. E. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. 1670. C. Din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România decurg următoarele obligaţii: A. E. este un organism cu scop patrimonial. în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. la întocmirea Registrului unic al farmaciştilor din România. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România nu se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate. C. în vederea stabilirii şi creşterii standardelor de practică profesională. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate. încalcă dispoziţiile. întrerup pe o durată de până la 6 ani exercitarea profesiei de farmacist. este un organism apolitic.la cerere. D. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care.A. are autonomie normativă. D. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. În domeniul său de competenţă. B. E. din motive obiective. în termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. se poate substitui organizaţiilor patronale. răspund potrivit legii. În exercitarea atribuţiilor sale. Colegiul Farmaciştilor din România: A. C. D. E. C. 1673. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. 95/2006. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în nume propriu. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. Colegiul Farmaciştilor din România: A. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. 1675. în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România. încalcă dispoziţiile. accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se face. în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România. D. se poate substitui organizaţiilor sindicale. promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii similare. este un organism de drept public. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional şi a tematicii de concurs. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. la formarea.

B. să rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de specialitate din cadrul Colegiului Farmaciştilor din România; C. să se adreseze justiţiei pentru rezolvarea litigiilor cu membrii din organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România; D. să rezolve sarcinile care le-au fost încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai corpului profesional; E. să se înscrie în organizaţia patronală teritorială. 1676. Drepturile care decurg din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România sunt: A. dreptul de a alege şi a fi aleşi în organele administraţiei locale şi centrale; B. dreptul de a purta însemnele Colegiului Farmaciştilor din România; C. dreptul de a contesta sancţiunile primite; D. dreptul de fi informaţi în timp util despre orice acţiune a Colegiului Farmaciştilor din România; E. dreptul de a fi remuneraţi pentru munca depusă. 1677. Adunarea generală a Colegiului teritorial are următoarele atribuţii: A. adoptă Codul deontologic al farmaciştilor; B. adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Colegiului Farmaciştilor din România; C. aprobă proiectul de buget al Colegiului Farmaciştilor din România; D. alege, dintre membrii săi, consiliul colegiului şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România; E. stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină. 1678. Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii: A. reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate; B. cu aprobarea Biroului executiv încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Farmaciştilor din România; C. convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale, ale Consiliului naţional; D. elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli ale colegiilor teritoriale; E. asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România între şedinţele Consiliului naţional. 1679. Abaterea disciplinară reprezintă: A. fapta săvârşită fără vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist; B. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist; C. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional; D. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legislaţia muncii; E. fapta săvârşită cu vinovăţie prin care nu se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional 1680. Judecarea abaterilor disciplinare se face: A. cu respectarea principiului egalităţii; B. în cadrul unităţilor farmaceutice unde îşi exercită profesia farmacistul acuzat; C. cu respectarea dreptului la apărare; D. cu respectarea procedurilor prevăzute în Statutul Colegiului Farmaciştilor din România; E. cu respectarea principiului discriminării pozitive, luând în calcul sexul şi vârsta farmacistului acuzat. 1681. Comisia de disciplină, cu majoritate de voturi, stabileşte printr-o decizie una dintre următoarele soluţii: A. stinge acţiunea disciplinară dacă fapta nu constituie abatere disciplinară; B. respinge plângerea ca fiind netimbrată; C. respinge plângerea ca fiind nesemnată; D. dacă fapta constituie abatere disciplinară aplică una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România; E. dacă fapta constituie abatere disciplinară trimite dosarul la Comisia superioară de disciplină pentru a fi aplicată una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România. 1682. Membrii comisiilor de disciplină: A. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 5 ani; B. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 7 ani şi să nu fi avut abateri disciplinare în ultimii 3 ani; C. sunt aleşi de către adunarea generală;

205

D. sunt aleşi pentru o perioadă de 5 ani; E. sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani. 1683. Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează: A. prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii Publice sau autoritatea de sănătate publică B. prin numirea de către preşedinte a altui membru; C. prin alegerea în funcţia de preşedinte al colegiului; D. prin demisia de la locul de muncă deţinut la data alegerilor; E. prin pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România. 1684. Contestaţia împotriva deciziei comisiei de disciplină de la nivel teritorial: A. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină; B. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială; C. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială; D. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină; E. este suspensivă de executare. 1685. Răspunderea civilă a farmacistului: A. se face proporţional cu gradul de vinovăţie; B. înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii; C. nu înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii; D. Feste atrasă atunci când prejudiciul se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament sau viciilor ascunse; E. este atrasă atunci când profesionistul acţionează cu bună-credinţă în situaţii de urgenţă şi cu respectarea competentelor acordate 1686. Experţii care cercetează un caz de malpraxis: A. sunt desemnaţi de preşedintele comisiei judeţene de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis; B. sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, din lista judeţeană a experţilor; C. trebuie să aibă o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani de zile; D. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 20 de zile pe care îl înaintează Comisiei; E. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 30 de zile pe care îl înaintează Comisiei. 1687. Bugetul de venituri al Colegiului Farmaciştilor din România este constituit din următoarele: A. donaţii şi sponsorizări; B. cotizaţii lunare ale membrilor; C. fonduri rezultate din activităţi comerciale D. drepturi editoriale; E. încasări din vânzarea produselor proprii. 1688. Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii: A. fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România; B. gestionează bunurile Colegiului Farmaciştilor din România; C. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al farmacistului; D. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al medicilor; E. propune Adunării generale naţionale proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli al colegiilor teritoriale. 1689. Nu pot fi membri ai Biroului Executiv al Colegiului Farmaciştilor din România: A. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul societăţilor comerciale. B. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie; C. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; D. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; E. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul consiliilor locale. 1690. Cu privire la eliberarea de către farmacist a medicamentelor fără prescripţie medicală, sunt adevărate următoarele afirmaţii:

206

A. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul este bolnav cronic si este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic; B. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală doar dacă acestea se încadrează în categoria OTC-urilor; C. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă un bilet de ieşire din spital; D. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o scrisoare medicală; E. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o schemă de tratament neparafată de medicul prescriptor. 1691. Privind serviciile farmaceutice de urgenţă, următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore indiferent de zilele în care se furnizează serviciile farmaceutice de urgenţă; B. decizia farmacistului în furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenţă va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele adverse şi contraindicaţiile; C. medicamentele psihotrope şi stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă; D. medicamentele psihotrope şi stupefiante fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă în cazul dependenţilor; E. în funcţie de gravitatea situaţiei prezentate, farmacistul va încerca să ia legătura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic. 1692. Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele activităţi: A. atragerea pacienţilor prin oferirea de avantaje materiale; B. atragerea pacienţilor prin reclamă mincinoasă; C. eliberarea de medicamente în oferte propuse de diferţţi producătoei; D.folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi; E. folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi. 1693. Regulile de bună practică farmaceutică au la bază următoarele principii: A. sprijinirea societăţii în a utiliza cât mai judicios medicamentele pentru a obţine efectul terapeutic maxim, B. farmaciştii trebuie să asigure servicii farmaceutice de înaltă calitate; C. farmacistul nu are nici un rol în obţinerea rezultatului unui tratament; D. farmacistul trebuie să se implice în activităţile de prevenire a îmbolnăvirilor; E. singurul scop al practicii farmaceutice este prepararea şi eliberarea medicamentelor. 1694. Regulile de bună practică farmaceutica impun următoarele: A. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului care este tratat în ambulatoriu; B. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului, indiferent de cadrul în care acesta este tratat; C. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe eliberarea medicamentelor şi a altor produse pentru sănătate, cu o informare şi consiliere adecvate pentru pacient şi o urmărire atenta a efectelor utilizării acestora; D. farmacistul trebuie să militeze pentru o prescriere raţonală şi economică, a medicamentelor; E. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe verificarea medicului privind necesitatea obiectivă a prescrierii medicamentelor. 1695. Din aplicarea regulilor de bună practică, rezultă că: A. între farmacişti trebuie să existe relaţii de concurenţă comercială neloială; B. fiecare farmacist trebuie să încerce, indiferent de mijloace, să îmbunătăţească serviciul farmaceutic propriu; C.în legătură cu tratamentul medicamentos, între farmacişti şi medici trebuie să existe relaţii bazate pe încredere ; D. prin relaţii de colegialitate, farmaciştii trebuie să contribuie la îmbunătăţirea serviciului farmaceutic oferit populaţiei; E.exercitarea profesiei se face într-un spirit profesional predominant faţă de cel comercial. 1696. Regulile de bună practică privind informarea pacientului se referă la: A. informarea pacientului conduce la optimizarea tratamentului aplicat; B. informarea pacientului conduce la ameliorarea stării sale de sănătate; C. informarea pacientului se face fără a ţine cont de libera sa decizie; D. informarea pacientului se face numai utilizând termeni de specialitate;

207

E. informarea pacientului se face citind compoziţia chimică a medicametului. 1697. Prin farmacia comunitară se vând: A. medicamentele care se acordă pe bază de prescripţie medicală; B. produse cosmetice; C. produse parafarmaceutice; D. dispozitive şi aparatură medicală de uz spitalicesc şi consumabile pentru acestea; E. suplimente alimentare si alimente cu destinaţie specială. 1698. Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a farmaciei comunitare se depun următoarele documente: A. cererea tip; B. avizul de oportunitate; C. cazierul judiciar al farmacistului şef; D. actul constitutiv al societăţii comerciale; E. cazierul fiscal al societăţii comerciale. 1699. Mutarea sediului unei farmacii comunitare: A. se poate face numai în aceeaşi localitate; B. se poate face şi în altă localitate dacă farmacistul şef face dovada că are domiciliul în acea localitate; C. se poate face şi în altă localitate în locul unei oficine; D. trebuie comunicată Ministerului Sănătăţii Publice şi Colegiului Farmaciştilor din România E. trebuie comunicată Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Colegiului Farmaciştilor din România. 1700. În conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2008, următoarele afirmaŢii privind drogheria sunt adevărate: A. se înfiinţează numai de societăţile comerciale care au deja deschisă o farmacie; B. poate fi condusă numai de un farmacist care are cel puţin 5 ani vechime în specialitate; C. funcţionează numai în prezenţa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist; D. poate fi condusă de un asistent medical de farmacie şef; E. poate funcţiona în absenţa unui farmacist. 1701. Autorizaţia de funcţionare a drogheriei: A. include autorizaţia sanitară de funcţionare B. este eliberată de Ministerul Sănătăţii Publice C. este eliberată în maximum 15 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; D. este eliberată în maximum 45 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; E. poate fi autorizată conform procedurii tacite. 1702. În farmaciile comunitare şi în drogherii, inspecţia: A. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului; B. se exercită de Colegiul Farmaciştilor din România împreună cu reprezentanţi ai Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România; C. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului, împreună cu reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor din România; D. are loc cel puţin o dată pe an; E. are loc cel puţin o dată la 2 ani. 1703. Conform dispoziţiilor Legii farmaciei nr. 266/2008, următoarele fapte constituie contravenţie care se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei şi cu închiderea farmaciei comunitare, respectiv a drogheriei: A. împiedicarea activităţii organelor de inspecţie şi control; B. afişarea, cu încălcarea reglementărilor în materie, în incinta farmaciei comunitare sau a drogheriei, a reclamelor privind produsele medicamentoase. C. funcţionarea unei farmacii comunitare sau a unei drogherii fără autorizaţie de funcţionare; D. deţinerea sau eliberarea în drogherii a unor produse medicamentoase ale căror deţinere şi eliberare sunt interzise în drogherie; E. funcţionarea farmaciei în lipsa unui farmacist, care îşi exercită personal profesia, precum şi funcţionarea unei drogherii în lipsa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist. 1704. Oficina comunitară locală de distribuţie: A. se înfiinţează în localităţile fără servicii farmaceutice;

208

B. se înfiinţează numai în mediul rural; C. se poate înfiinţa de societatea comercială care are înfiinţată o farmacie; D. beneficiază de autorizaţie de funcţionare proprie; E. devine automat drogherie dacă în localitatea respectivă se înfiinţează o farmacie. 1705. Autorizaţia de funcţionare a farmaciei comunitare se eliberează: A. pe numele persoanei juridice şi al farmacistului-şef de farmacie; B. de Agenţia Naţională a Medicamentului; C. de Ministerul SănătăŢii; D. în maximum 45 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport nefavorabil; E. în maximum 15 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil.

209

detecţia substanţelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie de fluorescenţă 1708. Care din următorii detectori pot fi utilizaţi în HPLC? A. detecţia substanţelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind substanţe etalon D. FR X nu face referiri în acest sens D. Cromatografia în fază gazoasă este o variantă a cromatografiei pe coloană în care separarea componentelor unui amestec complex se realizează datorită unor procese de repartiţie sau absorbţie între: A. faza mobilă lichidă si faza staţionară lichidă B. faza staţionară este: 210 . toate variantele sunt adevărate 1711. Sunt adevărate urmatoarele afirmaţii legate de rezoluţie. Care dintre următorii parametri caracterizează retenţia în HPLC? A. detectorul de ionizare in flacără B. rezoluţia este o mărime dependentă de factorul de capacitate D. 11). detecţia substanţelor separate prin CSS se bazează pe derivatizarea analiţilor pentru a obţine spoturi colorate sau fluorescente E. Gradul de separare a două substanţe într-o cromatogramă se defineşte prin noţiunea de rezoluţie (Rs). rezervorul de gaz B. rezoluţia creşte cu creşterea factorului de separabilitate C. Cromatografia în fază gazoasă permite separarea: A. injectorul-evaporatorul D. factorul de capacitate k 1709. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară solidă E. timpul de retenţie tR C. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară gazoasă 1710. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară lichidă C. rezoluţia scade cu creşterea numărului de talere teoretice N 1713. Dozarea substanţelor medicamentoase separate prin cromatografie pe strat subţire se efectuează: A. detectorul de fluorescenţă 1707. prin spectrofotometrie "in situ" E. substanţelor volatile stabile la temperatura lor de volatilizare C. detector refractometric 1714. coloana cromatografică C. metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substanţe C. În componenţa unui cromatograf de gaze se găsesc: A. faza mobilă lichidă şi faza staţionară solidă D. tuturor substanţelor medicamentoase B. dupa răzuirea şi eluarea substanţelor de pe adsorbant şi determinarea cantitativă prin alte metode C. parametrul Rf B. direct pe placă prin fotodensitometrie 1712. identitatea substanţelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B.Tema nr. rezoluţia creşte cu cresterea numărului de talere teoretice N B.32 Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5. detectorul UV-VIS E. volumul de retenţie VR D. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la metoda CSS sunt corecte? A. prin introducerea în calcul a timpilor de retenţie ai componentelor din proba de analizat B. 1706. substanţelor solide care se lichefiază uşor D. eficacitatea E. o rezoluţie bună pentru două picuri adiacente presupune diferenţe foarte mici între tR a componentelor E. substanţelor uşor volatilizabile la temperaturi mai mici de 400°C E. catarometrul D. refractometric C. detectorul E. cu excepţia: A. În cromatografia cu fază inversă.

1720. metoda standardului intern-curbă de etalonare D. silicagel grefat cu lanţuri hidrocarbonate 1715. În HPLC se pot utiliza ca faze staţionare: A. Metodele utilizate pentru deteminări cantitative în gaz-cromatografie sunt: A. carbon poros grafitat 211 . iar faza stationara este solida: A. detector refractometric diferenţial B. cele doua faze sunt nemiscibile C. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin: A. detectorul de ionizare în flacără (DIF) E. În gaz-cromatografie pot fi utilizaţi următorii detectori: A. migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi viteza E. cromatografia de repartitie C. spectrometrul de masă (SM) 1716. nepolară C. eteri coroană .A. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida. stingerea fluorescentei 1721. compus macromolecular E. solide polare B. metoda normării ariilor 1718. metoda standardului extern-curbă de etalonare E. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibru D. cromatografia de schimb ionic D. schimbători de ioni D. metoda examinarii in UV E. refractie C. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) . metoda concentrat-diluat C. emisie fluorescenta E. B. solide nepolare C. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele procedee: A. analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila B. lichide impregnate pe un solid inert E. transmisie D. metoda conţinutului aparent B. gaze impregnate pe un suport polar 1717. metoda normarii ariilor B. E. polară B. beta-ciclodextrină . Caracteristici comune metodelor cromatografice: A. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicină . cromatografia de contracurent E. reflexie B. detectorul de conductibilitate termică (CT) D. metoda adaosului de standard 1722. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa. C. metoda curbei de calibrare D. răşină schimbătoare de ioni D. cromatografia de afinitate B. D. metoda standardului intern C. detector UV-VIS C. separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloana 1719. Care din fazele staţionare de mai jos se pot utiliza pentru separarea enantiomerilor unui compus chiral ? A.

În HPLC faza staţionară este de regulă: A. E. D. pentan. D. toluenul. laţimea platoului teoretic. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul cationiţilor slabi . polietilena. E. În HPLC faza mobilă poate fi: A. faza mobilă trebuie să îndepinească următoarele cerinţe: A. E. C. oxiproprionitrilul. În cromatografia clasică de repartiţie pe coloană faza mobilă poate fi: A. alcani. E. ciclohexan. să nu dizolve faza staţionară şi să nu interacţioneze chimic cu aceasta. cloroformul. D. 1729. de a da picuri cât mai largi. benzen. C. D. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze staţionare pe bază de: A. Eficacitatea coloanei cromatografice exprimă capacitatea ei: A. B. B. Numărul platourilor teoretice (N) caracterizează eficacitatea coloanei cromatografice şi este dependent de: A. B. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul anioniţilor slabi . înălţimea platoului teoretic. nitrometanul. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul anioniţilor slabi . poliolilor. Cu ce fază mobilă funcţionează satisfăcător răşinile schimbătoare de ioni ca faze staţionare cromatografice ? A. 212 . alcoolilor. dinamica fazei mobile. 1725. hexanul. B. diametrul coloanei. lungimea coloanei. aminoacizi. cicloalcanilor. ciclodextrine. să dizolve faza staţionară şi să interacţioneze chimic cu aceasta. alcanilor. B. n-butanolul. 1731. B.1723. 1726. 1730. C. ciclohexan. E. acizilor carboxilici. B. de a da picuri cât mai simetrice. E. să fie incompatibilă cu sistemul de detecţie. Fazele staţionare pe bază de ciclodextrine cu caracter hidrofob se utilizează pentru separarea: A. 1728. C. B. E. 1724. D. C. C. heptanul. Pentru cromatografia de repartiţie. C. etilenglicolul. C. apa. 1727. să fie compatibilă cu sistemul de detecţie. E. D. E. C. de a da picuri cât mai strâmte. alcoolul benzilic. oxiproprionitrilul. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul cationiţilor slabi . D. cu faza mobilă acidă atât la cationiţi slabi cât si la anioniţi slabi. de a da picuri cât mai asimetrice. D. de a da picuri cu baze cât mai mici. apa. să aibă o mare putere de dizolvare dar să nu interacţioneze chimic cu analiţii din probe. B. D.

dioxid de carbon 1739. Hartia cromatografica are un caracter hidrofob D. azot D. faza mobila este un gaz E. Are la baza un mecanism de repartitie solid-lichid B. Numarul de platouri teoretice B. CSS se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante daca se respecta anumite conditii D. heliu. Heliu E. Azot D. Transmisie C. Alegeti raspunsurile corecte cu privire la cromatografia de hartie: A. Detectorul de vascozitate D. heliu E. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. faza stationara poate fi solida 213 . IR) B.1732. argon C. faza stationara este un solid C. faza mobila este un lichid D. In cromatografia de gaze (CG): A. faza mobila poate fi solida C. In cromatografia de gaze se folosc urmatoarele gaze purtatoare: A. In cazul unui gaz-cromatograf prevazut cu detector de conductibilitate termica se utilizeaza drept gaz vector: A. Presiune E. Printre detectorii folositi in cromatografia de lichide de inalta performanta se numara: A. metan. Hartia cromatografica constituie suportul de faza stationara C. Identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf C. faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert 1740. Apa este singurul solvent utilizat pentru obtinerea unei faze stationare hidrofile 1733. azot B. faza stationara poate fi lichida E. Detectorii de absorbanta (UV. Stingerea fluorescentei 1735. faza mobila poate fi gazoasa B. argon. Reflexie B. Detectorul de fluorescenta C. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze: A. Factorul de capacitate 1737. faza mobila poate fi lichida D. CSS nu se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante E. Identitatea substantelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. Neon sau argon B. VIS. Emisie fluorescenta E. Un gaz cu conductibilitate termica mica 1736. Hartia cromatografica are un caracter hidrofil E. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. Detectorul refractometric E. hidrogen. Optimizarea proceselor de separare cromatografica se realizeaza actionand asupra urmatorilor parametri: A. Factorul de selectivitate C. Difuzie D. Factorul de rezistenta la transferul de masa D. faza stationara este un gaz B. In CSS este posibila derivatizarea analitilor pentru a obtine pete colorate fluorescente 1734. Detectorul electrochimic 1738. Un gaz cu conductibilitate termica mare C. oxigen.

nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analitului D. faza stationara este depusa in strat subtire pe un suport de sticla E. Selectati metodele cromatografice oficinale in FR. cromatografia de lichide sub presiune 1749. cromatografia cu fluide supercritice C. ca faza mobila se utilizeaza de regula apa D. in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolar 1745. faza stationara este de silicagel B. cromatografia de gaze D. se aplica la separarea unor substante relativ nepolare 1747. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A. faza stationara este un compusmolecular reticulat D. polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analitului 1744. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia HPLC de adsorbtie: A. este o metoda fizica de separare B.benzen C. faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara B. in cromatografia pe faza stationara normala. metode indirecte pe faze stationare obisnuite dupa derivatizarea lor printr .X: A. in cromatografia pe faza stationara normala. cromatografia de schimb ionic E. faza stationara poate fi silicagel silanizat D. polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analitului B. in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichid faza stationara lichida se fixeaza prin adsorbtie fizica B. faza stationara solida este miscibila cu faza mobila 1742.apa B. n-butanol . cromatografia pe strat subire B. in cromatografia pe faza inversa. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A. faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara E. faza stationara nu poate fi un solid pe care sunt grefate grupari organice D. metode directe pe faze stationare chirale sau pe faze obisnuite dar aducand in faza mobila un aditiv chiral D. faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbante E. izopropanol . in cromatografia pe faza inversa.o reactie chimica specifica E. faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara C. faza stationara este un solid cu granulatie fina sau un solid impregnat cu un lichid C.metanol . Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme de solventi: A. Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in majoritatea cazurilor este necesar ca: A.amoniac . apa . faza stationara poate fi alumina C.fenol E. polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analitului E.acid acetic . poate fi cromatografie pe "faza inversa" 1748. metode cromatografice in faza lichida B. formamida . Pentru separarea enantiomerilor prin tehnici cromatografice se folosesc: A. nu se pot folosi metode in faza gazoasa C. faza stationara este de alumina C.1741. faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara D.apa D. In HPLC de repartitie nu sunt corecte afirmatiile: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru cromatografia de repartitie: A.DMF . faza mobila este un lichid 214 . poate fi cromatografie pe "faza stationara normala" E. ulei de parafina .apa 1743. polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analitului C. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid B. faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobila C. enantiomerii nu se pot separa prin metode cromatografice 1746. se aplica la separarea unor substante solubile in apa E.

factorul de capacitate k` D. respectiv pe faza stationara: A. instabilitate chimica B. Selectati marimile care caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica. formate din sfere din sticla D. ionizarea gruparilor shimbatoare este independenta de natura chimica a acestora E. fluorimetrie E. Proprietatile fizico-chimice ale schimbatorilor de ioni sunt: A. repartitia intre faza stationara si faza mobila C. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze selectati enunturile corecte: A. silicagelul D. coeficientul de rezistenta la transferul de masa C C. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale: A. este o tehnica lichid electrocromatografica B. adsorbtia pe suporturi inerte B. metode volumetrice 1751. Timpul de retentie tR 1757. pe faza stationara polimerica sunt grefate grupari ionizabile D. Referitor la cromatografia de schimb ionic sunt corecte enunturile: A. cu pori mari si uniformi C. spectrofotometrie de absorbtie B. siliconii C. faza mobila este un lichid care se aduce in stare gazoasa inaintea determinarii B. faza stationara este un solid sau un lichid impregnat pe un suport solid inert D. se bazeaza pe diferentele dintre marimile moleculelor B. fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte mica 1758. excluderea-difuzia E. fazele suport pot fi poroase. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de excludere sterica: A. rezultatele se prezinta sub forma unui grafic semnal-timp 1752.refractometrie diferentiala D. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in gaz-cromatografie: A.1750. volumul de retentie VR B. poate fi utilizata pentru separarea polipeptidelor C. porozitatea 1755. fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar inerte fizic B. faza mobila este numita gaz-purtator C. stabilitate termica C. capacitatea de schimb ionic D. probele de analizat dizolvate int-un solvent sunt introduse in camera de evaporare termostata la 10°C E. prima faza de acest gen a fost pe baza de dextran polireticulat 1753. fazele de stationare sunt geluri de diverse tipuri E. In cromatografia de gaze: A. sitele moleculare E. fazele stationare pot fi lichide E. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub presiune se bazeaza pe: A. fazele stationare schimbatoare de ioni se mai numesc si "faze inverse" E. fazele stationare schimbatoare de ioni sunt capabile sa fixeze exclusiv cationi 1754. fazele suport pot fi neporoase. numarul de platouri teoretice N E. adsorbtia pe suporturi solide D. poliesteri si polieteri ai glicolilor B. nu poate fi utilizata pentru separarea proteinelor D. schimbul ionic 1756. termogravimetrie C. hidrocarburi saturate 215 . este o tehnica lichid cromatografica (LC) C.

Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat. sililarea D. esterificarea B. detectorul de fluorescenta D. detectorul refractometric B. complexarea cu ioni metalici E. bromurarea 1760. catarometrul C. spectrometrul de masa (MS) 216 . In cromatografia de gaze pot fi utilizati ca detectori: A. alchilarea C. cele mai frecvent utilizate in gaz-cromatografie: A. detectorul cu ionizare in flacara E.1759.

soluţia de rivanol 1768. cristal violet B. factorul de molaritate se stabileşte înainte de folosire D. Substanţele chimice de referinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. se realizează o dozare în mediu apos B. soluţia volumetrică diluată.1N. concentraţiile soluţiilor volumetrice pot fi de molaritate exactă sau molaritate aproximativă E. barbital C. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt corecte? A. solvent: acid nitric (R) şi apă distilată E. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la soluţiile volumetrice sunt corecte? A. solventul este acid acetic anhidru (R) B. să reacţioneze cu alte substanţe conform unor ecuaţii cât mai complexe 1769. se realizează o dozare potenţiometrică 1766. indicator: violet de pirocatehină-soluţie C. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0. soluţie titrată: complexon III C. să fie stabile C. FR X exprimă concentraţia lor în g% C.05 mol/l D. factorul de molaritate nu se verifică periodic C. solvent: piridina (R) E. se realizează o dozare nitritometrică B. să prezinte un înalt grad de puritate D. acidul clorhidric B. obţinută din soluţia volumetrică mai concentrată. Dintre indicatorii oficializaţi de FR X fac parte: A. la soluţia volumetrică nestabilă. are acelaşi factor de molaritate B. solvent: dimetilformamidă (R) E. solvent: acetona 1763. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte? A. să aibă o compoziţie bine definită B. Soluţiile titrate pot conţine următoarele substanţe de referinţă: A. acid acetil salicilic 217 . Care dintre următoarele substante se dozează in mediu neapos? A. FR X prevede la monografia BISMUTHI SUBNITRAS următoarele: A. se numesc şi soluţii titrate B. soluţia de nitrat de argint E. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0. soluţia de clorura de sodiu C.33 Metode volumetrice in controlul medicamentelor (11) 1761. substanţele volumetrice se păstrează în recipiente bine închise E. factorul de molaritate al soluţiilor volumetrice se verifică din 7 în 7 zile 1762.1 mol/l D. tropeolina 00 C.1 mol/l D. codeină fosforică D. tiosulfat de sodiu E.Tema nr. dozarea se face în mediu neapos 1767. sunt soluţii care se folosesc în analiza cromatografică D. albastru de bromfenol 1765. soluţia de iod D. FRX prevede următoarele condiţii pentru dozarea codeinei bază: A.1 mol/l C. să fie solubile în solventul ales E. soluţie titrată: acid percloric 0. acid lactic B. soluţie titrată: edetat sodic 0. fenolftaleină D. sunt soluţii cu o concentraţie bine stabilită 1764. în cazul soluţiei de azotit de sodiu 0.

B. C. Oxidul de zinc se determină. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 100 grame probă analizată. 1778. 1776. gluconat de calciu 1771. acid percloric 1772. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza: A. imine. C. D. se dozeaza in mediu neapos E. D.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante: A. prin titrare cu complexon III. CCl4) C. D. D. B. in acid acetic anhidru. printr-o reacţie de comkplexare. hidrazine D. prin titrare cu metoxid de sodiu. conform FR X: A. unor oxime. solventi inerti (CHCl3. prin titrare în mediu apos. C.05 molară de iod (exprimată în ml) consumat de 1 gram probă analizată . azotat de argint. Conform F. salicilat de sodiu 1770. 1777. Efedrina A. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată .E. are caracter slab acid B. determinarea argentometrică a clorului. titrarea cu acid percloric în mediu anhidru. E. se dozeaza prin titrare cu acid percloric 1773. D. sulfat de bariu.1mol/l se aplica pentru dozarea: A. E. Diclorhidratul de histamină se determină. carbonat bazic de magneziu B. C. complexon III.R. acido-bazic. enolilor 1774. D. utilizând: A. Glibenclamida se determină conform FR X: A. B. prin titrare cu azotat de argint. B. aminelor alifatice B. B. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu apos. bromura de sodiu D. Alegeţi definiţiile echivalente cu cea din FR-X a noţiunii de "indice de iod". printr-o reacţie acido-bazică. Titrarea directa in mediu neapos. titrarea cu acid clorhidric în mediu apos. cu solutie acid percloric 0. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu C. printr-o reacţie de precipitare. apa B. 1775. imidelor E. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată . complexometric. conform FR X. edetat sodic. E. acid acetic anhidru D. benzoat de sodiu E. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei: A. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 0. volumul soluţiei 0. are caracter slab bazic D. titrare complexonometrică.1 grame probă analizată . C. acetat de mercur E. sulfat de aluminiu C. aminelor aromatice si heterociclice C. E. 218 . Indicele de iod este: A. prin titrare în mediu anhidru. hidroxid de sodiu.

C. Pastrarea solutiilor volumetrice se face in recipiente bine inchise. cu hidroxid de sodiu 0. acidul acetic. C.1 M. prin titrare redox. prin titrare acido-bazică în mediu apos. iodometric. E. dioxan. conform FR X: A. Prin titrare cu hidroxid de sodiu se pot determina: A. Factorul de molaritate (F) se stabileste: A. Pe o substanta cu caracter bazic E. C. acidul aspartic. 1780. B. 1783. odata stabilit. Cu o solutie proba 1787. Solutiile volumetrice nestabile necesita stabilirea factorului de molaritate inainte de fiecare folosire E. B. Sa fie insolubile in solventul ales C. clorhidrat de cloropiramină. Sa aiba un grad inalt de puritate D. Cloxacilina sodică se detrmină. cu acid percloric 0. Se pot doza prin titrare cu acid percloric in acid acetic: 219 . Pe o substanta chimica de referinta B. în mediu apos. D. D. E. clorhidratul de amitriptilină. B. Substantele chimice de referinta (titrosubstantele) trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. în mediu conţinând apă şi alcool. 1782. E. D. prin titrare acido-bazică C. alcool absolut. acid benzoic. Cloramina B se determină. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0. cu acid clorhidric 0. Sa fie solubile in solventul ales 1788. Sa fie inerte chimic E. B. Alegeti afirmatiile corecte privind solutiile volumetrice: A. 1785. în mediu anhidru. prin titrare acido-bazică în mediu neapos. clorhidratul de clomipramină. 1784. în mediu conţimând acid acetic anhidru.1779. Factorul de molaritate se verifica periodic D. B. acido-bazică. acidul benzoic. Amobarbital sodic. C. D. Cefotaxima sodică se determină prin titrare: A. cefotaximă sodică. utilizând soluţia de tiosulfat de sodiu.1 M în mediu anhidru: A. 1781. prin determinarea clorului prin titrare argentometrică.1 M.1 M. La prepararea solutiilor volumetrice se foloseste apa proaspat fiarta si racita B. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate necunoscut D. D. Factorul de molaritate. acid citric. E. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut C. D. B. în mediu apos. Acidul aspartic se determină prin titrare: A. iodatometric. ferit de lumina 1786. gravimetric. conform FR X: A. spectrometric. C. Sa aiba compozitia bine definita B. E. în mediu neapos. E. este valabil 6 luni de la prepararea solutiei C.

chimic. acid 5. cu indicatorul albastru de timol B. Substantele medicamentoase cu caracter amfoter se pot doza: A. potentiometric 1791. oxime B. in amestec de solventi apa . in amestec de solventi apa .A. clorhidratul de etilmorfina 1789.piridina E. cu indicatorul violet de pirocatechina E. in solventi protogenici B. ca acid. se face in mediu de acid acetic neutralizat C. complexonometric direct 1797. chimic. se foloseste ca indicator albastru de timol 1794. dimetilformamida D. cu indicatorul timolftaleina C. Urmatoarele substante medicamentoase se pot doza in mediu neapos cu metoxid de sodiu. La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor medicamentoase. Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii barbiturici sunt corecte: A. cu acid percloric in acid acetic D. se dozeaza in solventi protogenici E. se dozeaza in solventi protofilici 1793. La titrarea in mediu neapos a functiilor acide. cu metoxid de sodiu in dimetilformamida 1796. ca baza. curba de titrare prezinta un punct de inflexiune E.piridina D. in solventi protofilici C. chimic. solventi protofilici C. clorhidrat de dionina B. piridina 1790. barbital C. argentometric. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in acid acetic D. alcaloizi saruri de acid clorhidric D. punctul de echivalenta se determina: A. Dozarea barbitalului (veronal. fenobarbital 1795. chimic. se neutralizeaza doar functia carboxil B. derivati barbiturici C. ca acid. acid nalidixic D. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida E. au functie slab bazica C.5 dietilbarbituric): A. se neutralizeaza doar functia fenolica C. Sulfonamida se poate titra: A. au functie slab acida B. Aminoacizii se pot doza: A. prin Metoda Fajans 220 . se face in mediu de dimetilformamida neutralizata B. in solvent acid acetic anhidru C. se neutralizeaza atat functia fenolica cat si cea carboxil D. Titrarea acidului salicilic cu metoxid de sodiu: A. in solvent acid acetic anhidru B. deoarece au caracter acid: A. cu acid etilendiaminotetraacetic in acid acetic E. cu indicatorul galben de alizarina D. se folosesc: A. solventi protogenici B. ca baza. sulfonamide E. curba de titrare prezinta doua puncte de inflexiune 1792. sulfafurazol E. se dozeaza in mediu apos D. acid acetic E.

1N D. cu indicatorul metiloranj D.1N E. se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si prelucrarea reziduului dupa evaporare C. ca acid in solvent dimetilformamida D. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale substantelor medicamentoase se face: A.1N 1805. cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida 1801. este o dozare in mediu neapos D. este o dozare volumetrica in mediu apos B. metoda de dozare este acido-bazica in mediu apos B. potentiometric B. se utilizeaza solutie de NH4SCN 0. in mediu de acid acetic anhidru B. solutia titrata utilizata este HClO4 0. indicatorul utilizat este fenolftaleina E. se exprima prin pKb B. ca acid in solvent acid acetic anhidru C. solutia titrata utilizata este NaNO2 0. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a procainei din solutia "Iniectabile procaini hydrochloridi". chimic. se face cu solutie titrata de hidroxid de sodiu 0. cu indicatorul cristal violet C. este exaltata de solventi protogenici E. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a acidului acetilsalicilic conform FRX: A. Selectati conditiile prevazute de FR X pentru dozarea volumetrica a codeinei baza: A. este exaltata de solventi protogenici 1800.1N B. se manifesta prin cedare de protoni C.1N D. se utilizeaza solutie de AgNO3 0. indicatorul utilizat este cristal violetul E. chimic.1N 1804. Functia slab acida a unei substante medicamentoase: A. este exaltata de solventi protofilici E. solutia titrata este HClO4 0. indicatorul utilizat este sufatul de amoniu-fer (III) C. determinarea are loc la temperatura de 8 . substanta se dizolva in acid acetic anhidru neutralizat in prealabil C. este o dozare nitritometrica B. se manifesta prin acceptare de protoni D. cu solutie titrata de acid percloric in acid acetic D. cu solutie titrata de acid clorhidric C.1N 221 . conform FRX: A. solventul utilizat pentru solubilizare este neutralizat in prelabil la fenolftaleina D. Functia slab bazica a unei substante medicamentoase: A. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu 0. cu indicatorul murexid E. chimic.1N E. se manifesta prin cedare de protoni C.10°C 1803. solutia titrata este HCl 0. se manifesta prin acceptare de protoni B. este exaltata de solventi protofilici 1799.B. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica conform FR X a histaminei diclorhidrat: A. cu indicatorul tropeolin 00 1802. ca baza in solvent dimetilformamida 1798. in mediu de dimetilformamida E. chimic. ca baza in solvent acid acetic anhidru E. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazice punctul de echivalenta se determina: A. se exprima prin pKa D. se face dupa dizolvarea substantei in apa distilata C.

factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care se refera C. solventul utilizat este dimetilformamida in prealabil neutralizata D. solutiile 1mol/l. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a calciului din solutia "Solutio calcii chloridi 50%". printr-o metoda acido-bazica in mediu apos C. sunt oficinale solutiile 0. indicatorul utilizat pentru stabilirea factorului de molaritate este fenolftaleina (I) D. solutia de acid percloric 0. factorul de molaritate se stabileste cu acid benzoic (s. pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacal C. solventul utilizat la stabilirea factorului de molaritate este dimetilformamida C. au o concentratie bine stabilita 1810. clorhidrat de papaverina 0. metoxid de sodiu 0. este o solutie volumetrica de molaritate exacta B.01mol/l B. conform FRX: A. hidroxid de potasiu 0. o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are F=1. solutia titrata utilizata este NaOH 0.1mol/l 1812. concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta intr-un militru de solutie B. conform FR X: A. solutia de acid clorhidric 0.r.01mol/l si 0.1mol/l poate fi preparata in dioxan 1813. solutia de acid clorhidric 0.1mol/l se prepara prin diluare cu apa din acid clorhidric ( R) B.) D.1mol/l C. indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom T 1807. metoda de dozare este complexonometrica B.1806. dozarea volumetrica a metronidazolului din "Suppositoria metronidazoli" se realizeaza: A. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte ? A. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele conditii: A. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid. este o metoda de dozare acido-bazica B. indicatorul utilizat este cristal violet (I) D.05mol/l D. titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastru 1808. dicromat de potasiu 0. Selectati enunturile corecte conform FR X. referitoare la solutia volumetrica de acid percloric: A. indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timol E.1mol/l D. Conform FR X.02mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 1mol/l E.0167mol/l C.1mol/l poate fi preparata in acid acetic anhidru C.1mol/l 1811. pentru ca solutia are o stabilitate mare E. titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreaza D.r. Selectati enunturile corecte conform FR X.r) C. solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0. Selectati enunturile corecte conform FR X. solutia titrata utilizata este edetat disodic 0. factorul de molaritate nu se verifica frecvent.01mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 0. se prepara prin dizolvarea sodiului ( R) intr-un amestec de metanol si benzen 1814. Selectati solutiile volumetrice cu molaritate exacta oficinale in FR X: A. solventul utilizat este etanolul in prealabil neutralizat E. iodat de potasiu 0. indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacal E.) E.1N 1809. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0. referitoare la solutia volumetrica de HCl: A. solventul de diluarea este etanolul B.05mol/l E. cu o solutie titrata de HCl 0. dupa solubilizarea masei de supozitor si a substantei active in apa B. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogencarbonat de potasiu (s.00000 E. solutia de acid percloric 0.05mol/l B. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogenftalat de potasiu (s. referitoare la solutia volumetrica de metoxid de sodiu: A.1mol/l 222 .1N C.5mol/l si 0. 0. se numesc si solutii titrate D.

proba de analizat se obtine din amestecul omogen a mai multor supozitoare 1815. determinarea cantitativa a rezorcinolului D. solutia volumetrica utilizata la titrare este tiosulfatul de sodiu 0. determinarea cantitativa a acidului boric C.1mol/l B. indicatorul utilizat pentru evidentierea punctului de echivalenta este amidonul 223 .1mol/l in dioxan E. la monografia "Oculoguttae resorcinoli 1%".D. cu o solutie titrata de HClO4 0. Conform FR X. determinarea cantitativa a boratului de fenilmercur E. la parametrul dozare se prevede: A.

cm-1 D. Solvenţii utilizaţi la pregătirea probelor pentru citirea în UV-VIS trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii: A. pot fi utilizaţi orice solvenţi 1823. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase prezintă maxime de absorbţie în domeniul spectral VIS? A. riboflavină D. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de lungimea de undă B. curbă de calibrare E. să nu absoarbă în aceeaşi regiune spectrală cu substanţa de analizat C. indicele de refracţie D. 11) 1816. prin: Tranziţiile electronice care au loc în urma absorbţiei luminii în UV-VIS se caracterizează 224 . acidul clorhidric 1818. ciancobalamina E. furosemid C. prin reprezentarea grafică a absorbanţei molare în funcţie de concentraţie D. înregistrator 1824. utilizând o curbă de calibrare E. Determinarea cantitativă prin metoda spectrofotometrică se poate realiza: A. prin reprezentarea grafică a transmitanţei în funcţie de lungimea de undă C. apa distilată D. folosind indicele de refracţie B.Tema nr. rifampicina 1817. Lungimea de undă se poate exprima în: A. prin reprezentarea grafică a concentraţiei în funcţie de lungimea de undă E. ciancobalamina B.34 Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor (5. detectorul D. absorbanţa specifică 1819. angstromi (Å) C. să nu interacţioneze cu substanţa de analizat D. să interacţioneze cu substanţa de analizat B. un etalon al aceleaşi substanţe cu o concentraţie cunoscută Ce C. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de concentraţie 1821. Determinarea cantitativă a unei substanţe medicamentoase prin metoda spectrofotometrică UV-VIS se poate realiza utilizând: A. Care dintre următoarele substanţe se dozează prin metoda spectrofotometrică în UV? A. folosind unghiul de rotaţie al planului luminii polarizate D. absorbanţa molară B. centimetri (cm) B. Înregistrarea unui spectru UV-VIS se poate face: A. nanometri (nm) E. să aibă maximul de absorbţie la aceeaşi lungime de undă cu substanţa de analizat E. prednisonul C. folosind un etalon de concentraţie cunoscută 1820. Spectrofotometrul de absorbţie în ultraviolet şi vizibil are următoarele componente: A. etinilestradiol E. amplificator E. vitamina D3 B. micrometri (mm) 1822. folosind absorbanţa specifică C. coloana cromatografică C. sursa de radiaţii B.

sunt insotiti de o absorbtivitate mica C. pH = 8. acidul fiind ionizat C. pH = 8. Următoarele substanţe medicamentoase pot fi dozate în UV. abscisa – numarul de unda. Pentru determinarea pKa al unui acid slab. Sursa de radiatii in VIS: A. 1833. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici: A. cand predomina forma ionizat pura. cand predomina forma ionizata pura. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm 1831. ordonata – absorbanta B. acidul nefiind ionizat B. fenilbutazon . pH = 5. ordonata – absorbanta 1828. tenoxicam E.lungimea de unda C. se produc in domeniul UV D. punctul de solidificare al unei substanţe medicamentoase E. Tranzitiile de tip d-d*: A. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe: A. abscisa – lungimea de unda. pH = 2. este o lampa de hidrogen C. se produc in domeniul VIS 1832. Care din tipurile de tranziţii electronice se pot realiza în molecula urotropinei ? A. clozapina 1827. acidul fiind ionizat D.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme 1829. numărul de undă 1825. acidul fiind ionizat E. absorbanţă C. ordonata . identitatea unei substanţe medicamentoase B.transmitanta E. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei D. pH = 2. E. B. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei C. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei E. puritatea unei substanţe medicamentoase C. C. abscisa – lungimea de unda. simvastatina B. sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari d B. Un spectru UV-VIS poate furniza informaţii despre: A. abscisa – absorbanta. tranziţii de tipul sigma – sigma* . nifedipin .cu excepţia: A. mentol .lungimea de unda D. se inregistreaza spectrele solutiei la: A. Care din substanţele active farmaceutice pot produce benzi de absorbţie de tipul pi – pi*? A. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 – 380 nm E.A. cand predomina forma moleculara pura. D. cantitatea de substanţă activă 1826. absorbanţa molară D. tranziţii de tipul sigma – pi* . ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari d E. ordonata . transmitanţă E. ordonata . 225 . cand predomina forma moleculara pura. este o lampa cu deuteriu D. tiamfenicol D. cresterea rezolutiei nu este limitata 1830. metenamină . B. este o lampa cu fir de wolfram B. permanganat de potasiu C. abscisa – transmitanta. lungimea de undă B. sorbitol. punctul de topire al unei substanţe medicamentoase D.

B. D. tranziţiile de tipul n – pi* 1836. papaverina . D. C.C. C. D. 340 nm. D. C. 450 nm. capabile să determine apariţia benzilor de absorbţie în spectrofotometria în ultraviolet şi vizibil. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 ). hidrocortizona . De care dintre următoarele mărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS depinde direct proporţional? A. D. 650 nm. D. fenobarbital 1837. tranziţii de tipul pi – pi* . B. electroni n. D. B. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici. Care dintre următoarele substanţe poate fi determinată cantitativ in solutie. 200 nm. la tranzacţii electronice se disting următoarele tipuri de electroni: A. C. B. E. E. A. densitatea soluţiei. 300 nm. D. tranziţiile de tipul pi – sigma* . 1835. tranziţiile de tipul pi – pi* . rifampicina . D. 500 nm. gruparea carbonilică ( >C=O ). tranziţiile de tipul sigma – pi* . E. electroni sigma. B. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. 1000 nm. volumul soluţiei. Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilor existenţi într-o moleculă. C. E. 650 nm. E. vitamina B12 . E. B. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului spectrat UV? Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului vizibil? 1840. tranziţii de tipul n – pi* . efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. C. 1841. electroni pi. tranziţii de tipul n – sigma* . tranziţiile de tipul sigma – sigma* . 226 . efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici. E. gruparea terţ-butil ( -C(CH3)3 ) . 1834. concentraţia molară a analitului. 1839. 200 nm. B. electroni p. C. masa molară a analitului. gruparea carboxilică ( -COOH ) . efectul hipercromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. gruparea nitril ( -CN ) . direct prin metoda spectrofotometrică în domeniul vizibil (400 – 800 nm) ? A. 600 nm. Care din următoarele grupări funcţionale pot determina tranziţii electronice de tipul pi – pi* ? A. C. înveliş electronic închis. A. Care dintre tipurile de tranziţii. B. E. prezintă importanţă analitică in controlul medicamentelor? A. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă? A. 1838. absorbtivitatea. E.

Inregistrarea spectrelor in UV . 1845. D.pi C. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0. Efectuarea determinarilor la temperatura de 20 ± 0.) D. În spectrometria UV-VIS cauzele erorilor datorate aparaturii pot fi: A. Tranzitii electronice pi . 1844. Tranzitii electronice n . Scala absorbantelor se verifica si se etaloneaza cu o solutie de permanganat de potasiu (s. procelor de reflexie şi difuziune apărute pe parcursul optic al spectrometrului. In cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS. energie magnetică. nu are nici o relevanta in determinarea substantelor medicamentoase C. C. Absorbtivitatea molara 1849. preparării defectuoase a soluţiilor. pH-ul nu influenteaza determinarile spectrofotometrice in sisteme acido-bazice 1848.1842. C.VIS: A.VIS: A. energie de vibraţie. C. coloana de separare. este foarte importanta pentru dozarea substantelor medicamentoase D. Spectroscopia in UV se poate aplica la: A. sursa de radiaţii. se face in solutiile analitilor in apa pura pentru analiza indiferent de substanta 227 . Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromatice E.r. B. Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din UV-VIS de catre un compus organic? A.5 °C in cuve de 1 cm. Concentratia solutiilor C. Tranzitii electronice sigma . Concentratiile solutiilor sunt specificate in monografia respectiva C. E. Studiul unor procese chimice in solutie C. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de unda E. Tranzitii electronice n . B. B. Tranzitii electronice sigma . Orice spectrofotometru UV-VIS are în constituţie următoarele părţi mai importante: A. E. zgomotului de fond al sursei luminoase. sistem dispersiv combinat cu monocromator. Lungimea de unda la care se face determinarea B.sigma* B.Beer 1846. Tranziţiile electronice sunt legate de următoarele forme de energie: A.sigma* E. Dozarea metalelor alcaline si alcalino-pamantoase din forme farmaceutice E. zgomotului de fond al multiplicatorului. FRX prevede in cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS: A. energie electrică. energie de rotaţie.pi* D.01 M C. 1843. Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert . Natura solventului D. D agitator magnetic. daca nu se prevede altfel B.01 M B.pi* 1847. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice D. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert . manevrelor greşite din timpul analizei. este o problema de mare importanta in determinarea substantelor medicamentoase B. detector. monografiile din FRX prevad: A. Identificarea formelor polimorfe 1850. Conditiile de pH cand e necesar E. Analiza structurala bazata pe recunoasterea unor grupari cromofore B. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0. Inregistrarea spectrelor in UV . energie calorică. Determinarea valorii pKa D. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de derivata transmitantei 1851.Beer sunt corecte: A. D. E. Natura solventului nu influenteaza determinarile E.

efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici E.VIS se aplica in domeniul spectral: A.5. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. 0. se verifica prin metoda celor mai mici patrate C. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari B.400 nm B. Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru realizarea spectrelor UVVIS: A. 700 . se verifica prin metoda regresiei liniare simple E. Selectati enunturile corecte: A. nu se pot analiza in UV-VIS C.700 nm D.apropiat. apa absoarbe la 700 nm deoarece este un solvent special 1852. spectrofotometria UV . daca substatele de analizat sunt insolubile in apa. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 1857.. a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini 1860. alegerea solventului pentru solutia substantei de analizat nu este de o importanta covarsitoare C. pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna apa B. ultraviolet foarte apropiat. spectrofotometrele ofera spectrele electronice ale substantelor analizate 1855. alegerea solventului este dificila deoarece solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ D. se verifica prin metoda celor mai mari patrate D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C. ultraviolet indepartat cuprins intre 800-1100nm 1859. este recomandabil sa se stabileasca o curba de calibrare B. -NO2 pentru nitro C. se verifica prin metoda regresiei neliniare simple 1858. cuprins intre 400-700 E. -NOH pentru oxima E. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari E. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS) stau gruparile cromofore A. regula Woodward-Feiser nu poate fi aplicata in cazul steroizilor E. cuprins intre 100 -185nm D.VIS: A. cuprins intre 200 si 380 nm B. in practica analitica.5 . apa absoarbe la 200 nm E. 2. Pentru determinarile cantitative in spectrofotometria UV . Sunt adevarate afirmatiile: A. solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasa 228 . efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari D. Domeniul spectral UV-VIS este alcatuit din: A. regula Woodward-Feiser stabileste o corelatie intre strucutura chimica si pozitia benzilor de absorbtie C.2. efectul hipsocromic consta in cresterea intensitatii benzilor de absorbtie B.0 microni E. -NH2 pentru amino D. reactia de halocromie consta in aparitia carbocationilor.VIS este utilizata mai ales pentru identificare D. cuprins intre 185-400nm C. domeniul spectral UV utilizat este domeniul UV . efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D.B. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici B. in practica analitica domeniul spectral VIS utilizat este cuprins intre 380 si 780 nm C. Care sunt afirmatiile corecte: A.75 .1100 nm 1853. in practica analitica domeniul spectral UV . efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 1854. -COOH pentru amino B. -NO pentru oxima 1856.VIS este cuprins intre 700 si 1100 nm E. vizibil apropiat cuprins intre 300-400nm B. ultraviolet apropiat. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D. vizibil. Spectrofotometria in UV . 185 . 400 .5 micrometri C.

monocromator si cuve din sticla pentru domeniul ultraviolet D. ofera o rezolutie mai slaba decat spectrul initial D. absorbanta D.r.5°C. absorbtivitatea E. amplificator si inregistrator 1868. daca in monografia substantei nu este prevazut lichidul de compensare. concentratia solutiei este de 1mol/litru D. absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm 1%) D. solutia de etalonare este preparata in acid sulfuric 0. cunoscand absorbanta specifica se poate calcula concentratia procentuala in substanta de analizat E. fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei substante 1861. Selectati marimile caracteristice spectrofotometriei in ultraviolet si vizibil: A. pentru o substanta data are aceeasi valoare independent de lungimea de unda B. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarile spectrofotometrice: A. absorbanta specifica B. daca nu se prevede altfel D. o sursa de radiatii cu lampa de deuteriu pentru domeniul ultraviolet E. punctelor de inflexiune din spectrul de ordinul zero le corespund pe curba derivata maxime si minime B. o sursa de radiatii cu lampa de hidrogen pentru domeniul vizibil C.) B. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 1mol/litru citita in cuva de 1cm 1865. ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul initial C. concentratiile solutiilor se aleg astfel incat absorbantele sa fie cuprinse intre 0. coeficientul molar de extinctie se mai numeste si absorbtivitate si se noteaza cu (a) C. poarta si numele de coeficient molar de exctinctie 1867. este un procedeu potivit de amplificare si precizare a particularitatilor spectrelor D. determinarile se efectueaza la temperatura de 20±0.r. este o constanta caracteristica fiecarei substante la o anumita lungime de unda D.) D. spectrele sunt cu atat mai simple cu cat creste ordinul derivatei E. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbtivitatea molara: A.0. spectrele derivate au o rezolutie net inferioara spectrelor in absobanta C. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. Spectrele derivate prezinta urmatoarele avantaje: A. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de permanganat de potasiu (s. valoarea absorbtivitatii molare nu variaza odata cu lungimea de unda E. absorbanta specifica mai poarta numele de transmisie 1866.) C. amplitudinea picurilor derivate scade cu ordinul derivatei E. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 10% citita in cuva de 1cm E. solutia de etalonare este preparata in apa distilata E.3 . scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de cromat de potasiu (s. interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromia E. detector. Spectrofotometrul de absorbtie in ultraviolet si vizibil are: A. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrometria derivata: A. se utilizeaza doua cuve identice E. cele mai utilizate in practica analitica sunt derivatele cu ordin mai mare de patru 1862.005mol/l 229 . acesta este intotdeauna apa distilata 1869. este o masura a absorbtiei luminii la o anumita lungime de unda pentru o substanta data B.7 B. coeficientul molar de extinctie 1864. Selectati enunturile corecte referitoare la etalonarea spectrofotometrului UV-VIS: A.D. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei 1863.r. reprezinta absorbanta unui strat cu grosimea de 1cm si concentratia de 1g% C. absorbanta se noteaza cu (A) si se mai numeste si densitate optica B. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de dicromat de potasiu (s. abaterea admisa de FR X pentru lungimea de unda este de ±5nm C. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbanta specifica: A. numarul de unda C. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS: A. grasimea stratului de solutie a substantei de analizat este de 1m C. o sursa de radiatii cu filament de wolfram pentru domeniul vizibil B.

denumirea comerciala a spectrofotometrului cu care trebuie efectuata determinarea B. conditiile de pH in care se efectueaza determinarile E. materialul din care sunt confectionate cuvele cu care se efectueaza determinarea C. daca este necesar. in monografia respectiva din FRX sunt prevazute: A. natura solventului 230 .1870. concentratia solutiilor D. In cazul in care o substanta poate fi determinata prin spectrofotometrie UV-VIS.

Procedeul prin calcinare: A. apariţia unui precipitat solubil în amoniac E. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0.Tema nr. prin reacţia cu reactivul Nessler B. prin formarea unui complex galben. se bazează pe reacţia dintre Ca2+ şi acidul oxalic B. dintr-o conservare necorespunzătoare E. controlul limitei de fier se realizează: A.07 mg Ca2+/ ml E. tulbureli sau precipitat alb B. prin reacţia cu reactivul Nessler. conform monografiei "Controlul limitei de fer în substanţe organice" C. Impurităţile anorganice in proba de analizat pot proveni (conform FR X): A. Controlul limitei de calciu: A. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu. soluţia etalon nu se obţine din soluţia de bază 1874. La controlul limitei de carbonaţi: A.0005 mg / ml D. indiferent de concentraţie. din procesul de fabricaţie B. la sărurile de metale alcalino-pământoase şi la cele de metale grele. sensibilitatea limită a reacţiei folosite la controlul ionului clorură este mai mare de 0. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale incolore C. Ionul de amoniu se pune in evidenţă: A. sensibilitatea limită a reacţiei limită folosite la controlul ionului clorură este de 0. apariţia unei opalescenţe. se bazează pe reacţia între Ca2+ şi oxalat de amoniu C. 11) 1871. conform monografiei "Controlul limitei de fer" B. În cazul substanţelor organice. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A.03% în proba de analizat. deranjează controlul limitei de amoniu D. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale colorate B. nu prevede folosirea soluţiilor etalon E. tulbureli sau precipitat galben C. galben-brun cu acid sulfuric 1878. ionul clorură are metoda de control a limitei similară cu cea folosită pentru bromuri şi ioduri E. apariţia unei opalescenţe. utilizând reacţia cu hexacianoferatul (II) de potasiu 1877. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu în mediu alcalin D.001 mg / ml C. prelucrând diferit proba dar reacţia de bază este aceeaşi cu reacţia din monografia "Controlul limitei de fer" D. ionul clorură nu este considerat o impuritate B.1 mg Ca2+/ ml D. prezenţa metalelor grele in proba de analizat nu interferă metoda C. se face comparativ cu o soluţie etalon de oxalat de amoniu 1873. FR X prevede că: A. în mediu acid C. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de amoniu E.35 Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0. prezenţa fierului. indiferent de pH E. soluţiile etalon în acest caz se obţin din soluţia de bază 231 . deranjează controlul limitei de amoniu E. metalele alcalino-pământoase nu interferă metoda B. din materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. apariţia unui precipitat insolubil în amoniac D. soluţia etalon se obţine prin diluarea soluţiei de bază 1879. reacţia de bază este diferită de cea din monografia "Controlul limitei de fer" E. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de sodiu anhidru B. prezenţa fierului peste 0. din soluţiile etalon utilizate D. FR X prevede la controlul limitei de fosfaţi prin reacţia cu molibdat de amoniu: A. dintr-o purificare incompletă 1876. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu C. apariţia unui precipitat solubil în acid azotic 1875. controlul limitei de amoniu se modifică 1872. prevede folosirea soluţiilor etalon D. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu cristalizat D.

1 mg ioni/ml B.1 mg ioni/ml 232 . controlul limitei de ioduri nu se poate face cu nitrat de argint C. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform F.1880. hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric: A. metode gravimetrice 1884. 0. procedeul prin calcinare D. metale grele 1883. carbonati D. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint în mediu neutru B. As+5 B. fer D. se prepară din soluţia de bază B. metode volumetrice B. X. arsen 1888. foloseste ca reactiv. cloruri B. R.X prin: A. conservare necorespunzatoare 1885. calciu B. Soluţia etalon de arsen utilizată la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FRX): A. fosfati E. conţine ioni As(V) 1882. metoda de determinare E. procedeul de fabricatie D. Impuritatile anorganice isi au originea in: A. solventi C. materia prima B. Pentru care impuritate F. solutiile etalon contin: A. solutia etalon se prepara direct din substanta? A. As+3 D. concentratia solutiei etalon este de 0. metode spectrometrice C. Zn+2 E. zinc B. nitrati E. procedeul cu acid sulfuric E. anionul bromură nu se poate decela în concentraţie mai mică de 10g% 1881.R. azotati C.01 mg ioni/ml C. amoniu C. clorura de argint este insolubilă în amoniac (R) E. sulfati 1886. halogenurile sunt impurităţi anorganice D. Pentru decelarea impuritatilor anorganice. conţine ioni As(III) şi As (V) E. Referitor la controlul limitei de halogenuri sunt corecte afirmaţiile: A. Al+3 1887. metale grele E. se tratează în mod identic cu soluţia probă D. zinc C.001mg/ml A. se prepară la nevoie C. Conform FRX. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu? A. 10 mg ioni/ml D. pentru care dintre urmatoarele impuritati. reactivi. arsen D. NO3C. 0. Pentru care dintre urmatoarele impuritati.

Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi interferat de prezenţa impurităţlor conţinând: A. C. unui produs galben. se utilizează clorura de calciu. E. clorura de bariu. B. D. 1896. ajutorul analizorului de radiaţii IR. unui produs albastru. B. telur. 0. se obţine un precipitat alb. 233 . amoniu. procedeul cu hipofosfit de sodiu B. B. soluţia bazică de tetraiodomercurat (II) de potasiu. acid fosforic. precipitat galben-brun. coloraţie albastră. C. hidroxid de bariu. E. reactivul Nessler. prodedeul cu hidroxid de bariu C. B. C. 1892. 1895. acid fosforos. 1893. se obţine o coloraţie galbenă. 1897. A. C. Pentru controlul limitei de amoniu se utilizează ca reactiv principal: A. fosfatului de amoniu. bariu. D. E. selen. Pentru controlul limitei de sulfaţi: A. acid sulfuric. C. zinc. hipofosfit de sodiu. Impurităţile de ioni de amoniu pot da cu reactivul Nessler. acidul oxalic. B. E. procedeul cu dietilcarbamat de argint 1890.001 mg ioni/ml 1889. 1891. un acid tribazic. B. B. sodiu. fier. Determinarea monoxidului de carbon se poate face cu: A. coloraţie galbenă. fosfomolibdatului de amoniu. arsen. D. Controlul limitei de fosfaţi are ca rezultat obţinerea: A. calciu. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric E. D. complexonul III. anhidridă iodică şi tiosulfat de sodiu. se obţin eun precipitat galben. în funcţie de concentraţie următorii produşi: A. anhidridă acetică şi acid clorhidric. procedeul cu hartie indicator pentru arsen D. D. Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul limitelor de: 1894. E. Pentru determinarea conţinutului în vapori de apă al gazelor medicinale apa reacţionează cu pentaoxidul de fosfor şi formează: A. D. B. E. E.E. unui precipitat alb. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee: A. coloraţie roşie. precipitat alb. C. C. C. hidrogen fosforat. D. D. stibiu.

Procedeul prin calcinare B. trei procedee de detectie B. Metoda Karl-Fischer E. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de plumb E.E. FR X prevede: A. trebuie: A. Pentru determinarea impuritatilor de arsen. In functie de natura substantelor la care se efectueaza controlul. Antrenarea cu vapori de solventi organici 1902. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier. mililitru E. grame B.privind solutia de sus in jos B. orizontal 1904. cobalt D. In probele de analizat nu pot sa apara decat impuritati organice. procedeul cu hartie indicator pentru arsen E. tetraiodomercuratul (I) de potasiu D. bismut. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de cupru 1900. sa fie colorate B. coloratiile se observa: A. FRX. Procedeul cu acid sulfuric C. 1901. Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu B. calciu. cupru. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur. Procesul de fabricatie C. sa aibe volum de 20 mL D. Conservare necorespunzatoare E. tetraiodobismutatul (III) de potasiu C. sa nu fie identice 1905. pe fond negru E. 1898. In toata grosimea stratului de solutie C. Eprubetele utilizate la efectuarea reactiilor de detectie a impuritatilor. staniu C. onul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiu E. procedeul cu reactiv Bougault D. Procedeul prin uscare D. Impuritatile anorganice in proba de analizat pot proveni din: A. Purificare incompleta D. procente de masa C. Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalon 1899. % (procent) m/m D. Pentru detectia limitei de amoniu se utilizeaza: A. cadmiu. Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de sulfuri. procedeul cu dietilcarbamat de argint 234 . procente de volum 1903. impuritatile organice usor carbonizabile se determina prin urmatoarele procedee: A. pe fond alb D. tetraiodomercuratul (II) de potasiu B. sa fie incolore E. Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina IC. Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in: A.reactivul Nessler in mediu acid 1906. Materiile prime B. reactivul Nessler in mediu alcalin E. procedeul cu hipofosfit de sodiu C. greu solubile in mediu acid B. onul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu ID. Conform FRX. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt corecte: A. cu privire la limita de metale grele sunt corecte afirmatiile: A. Pentru detectia impuritatilor. sa aibe acelasi volum C. un acid bibazic.

1907. La determinarea limitei de metale grele: A. solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mL B. solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mL C. se foloseste acid acetic 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu D. se foloseste acetat de sodiu 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu E. se obtine o coloratie bruna 1908. Limita de fier se determina pe baza reactiei: A. ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) de potasiu B. ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) de potasiu C. din care rezulta hexacianoferatul (II) de fier (III) D. din care rezulta hexacianoferatul (III) de fier (II) E. din care rezulta albastru de Prusia 1909. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de calciu sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu oxalatul de amoniu B. se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiu C. rezulta o tulbureala alba sau un precipitat microcristalin D. precipitatul microcristalinrezultat este solubil in amoniac si acid acetic E. precipitatul rezultat este solubil in acid clorhidric si acid acetic 1910. Determinarea limitei de zinc are la baza reactia: A. cu hexacianoferatul (III) de potasiu B. cu hexacianoferatul (II) de potasiu C. de obtinere a hexacianoferatului (II) de zinc D. de obtinere a hexacianoferatului (III) dezinc E. de obtinere a unui precipitat alb, cristalin 1911. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de carbonati sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. se obtine o tulbureala sau un precipitat alb D. precipitatul obtinut este solubil in acid azotic si acid clorhidric E. precipitatul obtinut este solubil in acid sulfuric 1912. Urmatoarele afirmatii referitoare la determinarea limitei de cloruri nu sunt corecte: A. are la baza reactia cu azotatul de argint B. proba se aciduleaza cu acid clorhidric C. se obtine un precipitat solubil in acid azotic D. se obtine un precipitat solubil in amoniac E. solutia de analizat trebuie sa aibe o opalescenta mai intensa decat a probei etalon 1913. Determinarea limitei de fosfati: A. are la baza reactia cu fosfomolibdatul de amoniu B. are loc in mediu de acid azotic C. are loc in mediu amoniacal D. se obtine o coloratie sau o tulbureala galbena E. Fosfomolibdatul de amoniu obtinut este solubil in acid azotic 1914. Determinarea limitei de azotati: A. are la baza reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic B. se obtine o coloratie violet C. solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mL D. solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mL E. solutia etalon contine 0,001 mg azotat/mL 1915. Determinarea limitei de sulfati conform FR X: A. are la baza reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mL D. solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mL E. precipitatul obtinut este solubil in acid clorhidric 1916. Care pot fi sursele de impuritati anorganice in proba de analizat? A. materiile prime utilizate in procesul de fabricatie

235

B. materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. solutiile etalon utilizate D. conservarea necorespunzatoare E. purificarea incompleta 1917. Controlul limitei de amoniu se poate realiza: A. prin reactia cu reactivul Nessler B. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in mediu acid C. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in solutie alcalina D. printr-o reactie cu formare de complex E. prin formarea unui precipitat galben-brun cu acid sulfuric 1918. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A. metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoase B. determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau absenta metalelor grele C. prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat deranjeaza controlul limitei de amoniu D. prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei de amoniu E. determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniu 1919. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in substante organice (procedeul II) sunt corecte? A. metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen B. arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsen C. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III) D. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V) E. solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia proba 1920. Controlul limitei de calciu: A. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si acidul oxalic B. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si oxalatul de amoniu C. are la baza reactia de obtinere a unui precipitat alb de oxalat de calciu D. se face comparativ cu o solutie etalon de concentratie 0,1 mg Ca2+ / ml E. se face comparativ cu o solutie-etalon de oxalat de amoniu 1921. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati sunt corecte? A. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru B. La prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariu C. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza D. se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciu E. se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariu 1922. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de cloruri sunt corecte? A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint B. clorura de argint obtinuta este solubila in apa C. In urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argint D. clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganice E. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argint 1923. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de fosfati sunt corecte? A. in urma reactiei se formeaza o coloratie albastra B. in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat galben C. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniu D. solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat solutia etalon E. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de potasiu 1924. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei de metale grele sunt incorecte? A. FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de tipul de proba B. prezenta sarurilor de fier nu interfera determinarea C. solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de sus in jos pe un fond negru D. se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumb E. se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu acid 1925. La controlul limitei de nitrati ca impuritati: A. se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidul sulfosalicilic B. ionul nitrat nu este considerat ca impuritate in materiile prime farmaceutice, ci doar in industria alimentara

236

C. in urma reactiei se formeaza un nitroderivat colorat in rosu D. se compara solutia de analizat ca si coloratie cu o solutie-etalon de ioni nitrat E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat proba-etalon

237

Tema nr. 36 Toxicomania şi dopingul
1926. Acţiunea toxică a LSD-ului: A. Se manifestă la nivelul SNC, prin efecte exclusiv deprimante B. Se presupune că poate fi explicată prin stimularea sistemelor enzimatice care transformă adrenalina în adrenocrom C. Se poate explica prin antagonismul faţă de serotonină D. Se explică prin scăderea concentraţiei de acetilcolină din creier E. Constă în embriotoxicitate confirmată 1927. Consumul cronic de canabis conduce la: A. Instalarea unei toleranţe crescute B. Instalarea unei dependenţe puternice C. Instalarea sindromului amotivational, caracterizat printr-o atitudine pasivă D. Diminuarea instinctului de autoconservare E. Creşterea în greutate 1928. Fenomenul de doping: A. Este o intoxicaţie cronică propriu-zisă B. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile să mărească performanţele intelectuale C. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile întotdeauna să inducă dependenţă psihică pronunţată D. Reprezintă utilizarea mijloacelor sau substanţelor naturale sau sintetice capabile să crească performanţele fizice E. Este o intoxicaţie acută ce reprezintă o urgenţă medicală 1929. Heroinomania se caracterizeaza prin: A. Dependenţă psihică mai redusă decât în morfinomanie B. Efect euforizant mai slab decât al morfinei C. Frecvenţă redusă a cazurilor de supradozare D. Risc de deces prin deprimarea centrilor respiratori şi edem pulmonar E. Sindrom de abstinenţă grav 1930. În intoxicaţia acută cu LSD se pot observa: A. Fenomene de depersonalizare, cu impresia de desomatizare B. Halucinaţii vizuale, cu imagini plăcute, colorate în roşu C. Tulburări în perceperea timpului şi spaţiului D. Mioză E. Tulburări cardiovasculare 1931. În intoxicaţia acută cu morfină se observă: A. O fază iniţială deprimantă B. O fază iniţială euforică însoţită de agitaţie psihomotorie C. Comă cu abolirea reflexelor D. Hipertermie E. Hipertensiune 1932. Morfinomanul se caracterizează prin: A. Faţă palidă, cu extremităţi reci B. Midriază C. Piele uscată, cu erupţii D. Secreţii abundente E. Preocuparea principală pentru procurarea dozelor de drog

1933. Tulburările cardiovasculare care se întâlnesc în tabagism sunt: A. Hipotensiunea B. Hipertensiunea C. Tahicardia D. Riscul crescut de infarct miocardic E. Torsadele de vârf 1934. Tulburările respiratorii care însoţesc tabagismul sunt: A. Edemul pulmonar

238

B. Emfizemul pulmonar C. Perforarea septului nazal D. Bronhospasmul E. Cancerul pulmonar 1935. Acţiunea "antidoping" constă în : A. Suprimarea drogului B. Efectuarea de analize de laborator C. Administrarea tratamentului D. Administrarea de doze mai mari E. Schimbarea drogului 1936. Căror categorii sociale aparţin toxicomanii: A. Bolnavi psihici B. Nevropaţi, psihopaţi, psihotici C. Tineri D. Persoane cu deficit de personalitate E. Persoane integre 1937. Cine se ocupă de problemele toxicomaniei: A. Poliţia B. Ministerul sănătăţii C. Organisme şi organizaţii naţionale şi internaţionale D. Factorii educaţionali E. Distribuitorii de droguri 1938. Dopingul (doparea) reprezintă: A. O intoxicaţie propriu-zisă B. Întrebuinţarea substanţelor naturale pentru mărirea performanţelor C. Întrebuinţarea substanţelor sintetice pentru mărirea performanţelor D. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice pentru mărirea performanţelor în vederea susţinerii unei competiţii fizice sau intelectuale E. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice ca tratament 1939. Sindromul de abstinenţă apare: A. În timpul administrării drogului B. După întreruperea administrării drogului C. În timpul tratamentului antidoping D. În timpul supradozării E. După prima doză 1940. Substanţele dopante au următoarele efecte: A. Înlătură realmente nevoia de odihnă B. Înlătură în mod artificial senzaţia de oboseală C. Oboseala este numai mascată D. Înlătură efectiv oboseala E. Înlătură stressul în mod real

1941. Toxicomania este starea de intoxicaţie : A. Periodică B. Cronică C. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog D. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural E. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic 1942. Psihodislepticele se caracterizează prin următoarele efecte comune: A. Sunt psihostimulante B. Sunt depresive ale SNC C. Produc halucinaţii D. Produc stări de depersonalizare E. Produc tulburări în perceperea normală a timpului şi a spaţiului 1943. Amfetaminele în funcţie de structură pot prezenta următoarele efecte psihoactive: A. Efecte anorexigene

239

Sunt false afirmatiile referitoare la fenomenul de doping: A. Determina dependenta psihica puternica 1949. cefalee. In legatura cu THC nu este adevarat că: A. auditive. E. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate. Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidinei 1945. Induce dependenta psihica puternica E. Toleranta este foarte mica B. Toleranta crescuta la stimuli durerosi C. Instalarea rapida a obisnuintei B. Efecte psihostimulante SNC (amfetamine de trezire) C. Se poate produce perforarea septului nazal 1952. Este cel mai potent halucinogen B. Substantele dopante inlatura in mod artificial senzatia de oboseala D. Efecte halucinogene D. Cocainomania se caracterizeaza prin: A. dar nu in marijuana B. Este un halucinogen natural cu azot neciclic D. Dependentul are privirea fixa si mioza C. Se absoarbe pe cale digestiva si respiratorie E. euforie 1951. tactile. Este necesara administrarea de doze repetate E. In morfinomanie: A. Petidina se biotransforma prin acetilare B. Conduce la dependenta fizica puternica E. Nu se biotransforma predominant prin hidroxilare 1948. Puternica dependenta psihica C. Este o intoxicatie propriu-zisa B. In cocainomanie: A. Calea de administrare este cea parenterala D. Traverseaza bariera placentara D. Alegeti afirmaţiile gresite: A. Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ cu morfina E. Sunt prezente halucinatii tactile. Efecte anticonvulsivante 1944. Dependenta psihica este usoara. In legatura cu LSD-25. Aduce prejudicii integritatii fizice si psihice a sportivului 1946. Dupa o singura administrare se inregistreaza o faza euforica. Amfetaminomania se caracterizeaza prin: A. urmata de o faza deprimanta E. vizuale B. Se biotransforma mai ales prin acetilare C. sunt false afirmatiile: A. Petidina nu induce farmacodependenta D. Este un ulei levogir D. Exista in hasis. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala D. C. Toleranta este foarte mare. olfactive si midriaza. Halucinatii auditive. Despre THC este adevarat că: A. B. Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat morfina C. Structura chimica este asemanatoare erginei C. Efectele apar dupa 30-60 minute de la inhalare B. Cresterea greutatii corporale 240 . Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive E. Se biotransforma in principal prin acetilare 1950. Efecte depresive SNC E.B. Dependenta fizica este extrem de puternica 1947. Este o politoxicomanie C.

Halucinatii vizuale si tactile C. Se biotransforma mai ales prin hidroxilare E. Toleranta este foarte mica 1956. Este cel mai potent halucinogen C. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B.D. auditive. Este o stare de intoxicatie B. 1959. Tremuraturi ce evolueaza treptat cu crize convulsive si delirum tremens E. LSD 25: A. Produce halucinatii vizuale E. Este o toxicomanie majora 1953. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Traverseaza bariera placentara 1958. LSD 25: A. In heroinomanie: A. A. Canabismul se caracterizeaza prin: A. Morfina B. Determina tendinta de a mari progresiv dozele C. dar persistenta D. LSD Efectele halucinogene sunt comune pentru următorele toxicomanii: 1961. Este identica cu peyotl D. Perforarea septului nazal in cazul administrarii cocainei prin prizare 1957. Cocaina C. La intreruperea administrarii apare sindromul de abstinenta E. Conduce la o dependenta fizica extrem de puternica D. Induce doar dependenta fizica D. Toleranta foarte mare B. Este un halucinogen natural cu azot ciclic B. Administrarea se face exclusiv parenteral C. Anorexie si scadere in greutate B. dar nu in marijuana B. Acetilarea micsoreaza toxicitatea 241 . Produce dependenta psihica usoara C. Halucinatii tactile. Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare. Referitor la toxicomanie este adevarat că: A. Hipertensiune arteriala pasagera E. Prezinta embriotoxicitate D. Nu produce dependenta fizica E. Este inclus in lista substantelor toxice de lupta 1954. Determina o toxicomanie minora B. Ciroza hepatica C. Pericolul de supradozare se mentine. Dependenta psihica moderata E. Mescalina: A. Exista in hasis. Cannabis D. olfactive si vizuale D. Instalarea senzatiilor dorite este relativ lenta. Este o toxicomanie majora D. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica 1955. Nu are efecte nocive asupra individului 1960. Tabloul clinic al cocainomaniei include: A. Este metabolizat la un alcaloid psihoactiv din ergot B. Este un halucinogen natural cu nucleu indolic E. chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. Este un anumit stadiu in biosinteza din canepa indiana D. Despre THC este adevarat că: A. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaste raioase C. Barbiturici E.

Este un halucinogen cu azot ciclic C. Nu traverseaza bariera placentara D. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica 1970. ulcere. Amfetaminomania se caracterizeaza prin: A. Efedrina D. Polinevrita. Actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare si pe jonctiunea neuromusculara B. Despre THC este adevarat că: A. cefalee. Instalarea senzatiilor dorite de dependent este relativ lenta. Toleranta este foarte mica. Tulburari de comportament. insomnie. In heroinomanie A. Dependentul are privirea fixa si mioza C. dar persistenta D. Dependenta psihica este usoara C. Cresterea greutatii corporale D. In morfinomanie: A. Stricnina B. Halucinatii vizuale si tactile C. tactile. Administrarea se face exclusiv parenteral C. methemoglobinemie D. Dependenta psihica moderata E.04-0. Hipertensiune arteriala pasagera E. chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate. Androgeni Substanţe active folosite în dopaj sportiv sunt: 1969. Nu poate determina o intoxicatie supraacuta D. euforie 1966. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive precum si crizele de furie E. 1971. Nicotina: A. Gastrite. Se biotransforma in principal prin acetilare 1965. Toleranta este foarte mica B. Este o toxicomanie majora D. Morfina E. Exista în hasis B. Pericolul de supradozare se mentine. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala D. Canabismul se caracterizează prin: A. Halucinatii auditive. Dependenta fizica este extrem de puternica 1963. Tulburari cardiovasculare si endocrine E. In cocainomanie: A. Toleranta este foarte mare B. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive E. nevrita optica retrobulbara B. Toleranta crescuta la stimuli durerosi C.1962. Alcoolismul este o toxicomanie ce se caracterizează prin: A. Hemoliza.06 g C. Este o toxicomanie majora. Care dintre urmatoarele substanţe au actiune psihodisleptică: 242 . delirium tremens C. hepatita subacuta pana la ciroza 1967. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B. Are doza letala de 0. vizuale B. 1968. Cocaina C. Prezinta o eliminare urinara marita dupa administrarea de NaHCO3 1964. A. Toleranta foarte mare B. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina D. Induce dependenta psihica moderata E. Determina moartea prin stop cardiac sau respirator E.

In tabagism pot să apară urmatoarele tulburari respiratorii: A. Cancer pulmonar E. Ficatului si pancreasului D. Edem pulmonar acut C. Sustragerea drogului E. Sa se corecteze dezechilibrului hidroelectrolitic. Amfetamina. Mecanismul de actiune toxica a cocainei consta în: A. Nicotina C. Muschilor C. insotite de dureri violente C. Sa se administreze nalorfina ca antidot pentru combaterea deprimarii respiratiei. Internarea in clinici de psihiatrie si tratament simptomatic 1980. LSD-ul C. Tusea tabagica 1979. Convulsii tonico-clonice B. SNC B. Edem pulmonar acut si hemoptizie D. Se absoarbe rapid pe cale respiratorie. Efectele nocive din tabagism sunt date de următoarele substante prezente în fumul de tigara: A. Hidrocarburile polinucleare cancerigene E. . 243 . Sa se administreze insulina asociata cu neuroleptice 1978. transpiratii. plamani E. Deces prin stop cardiac sau respirator 1976. In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se recomandă: A. B. Nicotina se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati toxicocinetice: A. deoarece declanseaza sindromul de abstinenta. cutanata sau digestiva B. Administrarea de antidot nalorfina D. Coma hipotonica E. de 10-20% C. saliva. Nicotina acţionează toxic la nivelul: A. Arsuri la nivelul tubului digestiv. Spalatura gastrica B. Nicotina acţionează toxic la nivelul: A. C. Sa se efectueze epurare gastica si renala. Emfizem pulmonar B. Se biotransforma in proportie mica. Actiunea simpatomimetica. Se elimina rapid prin urina. Opiul 1972. Sa nu se administreze nalorfina. metabolit toxic D. Mescalina E. Care din următoarele simptome se regasesc în intoxicaţia acută cu nicotina: A. Sistemului nervos extrapiramidal E. Pentru tratamentul intoxicatiei cronice cu tetrahidrocanabinol se recurge la: A. Aparatului respirator C. Oxidul de carbon B. Jonctiunii neuromusculare B. Administrarea de carbune activat si de purgative C. Prin biotransformare formeaza cotinina. E. B. Aparatului reproducator 1974. Tetrahidrocanabinolul D. Fibroza pulmonara D. Sistemului cardiocirculator E. Sinapselor ganglionare D. Alcalinizarea urinei grabeste eliminarea renala 1973. D. Mucoaselor si tegumentelor 1975. Cocaina D.A. Aminele aromatice 1977.

E. 244 . Actiunea parasimpatomimetica. urmata de deprimarea acestuia. Actiunea anticolinergica. Deprimarea SNC la doze mari. Excitarea SNC.B. D. C.

Tulburările cardiocirculatorii E. Facies congestiv şi transpiraţii abundente 1982. Tulburările psihice 1985. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu glicocol B. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu E. fără o prealabilă hidroliză D. Episoade hipertensive severe B. Tulburările hepatice de origine necrotică B. Salicilamida se biotransforma numai prin hidroxilare E. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf B. Tulburările cutanate D. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Millon C. IMAO. după o prealabilă hidroliză B. La asocierea IMAO cu adrenomimetice sau cu tiramină pot să apară: A. Hipotensiunea 245 . Cromatografie în strat subţire şi relevare cu FeCl3 D. fenotiazide. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu acid D. după o prealabilă hidroliză C. Diazotare şi cuplare cu β-naftol. Tulburările neurologice C. Reacţia indofenolului. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu alcalin 1983. Diminuarea sau abolirea reflexelor B. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă C.3-dinitrobenzoic în mediu alcalin B. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina. 37. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu alcalin 1986. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina. O cale minora de biotransformare este O-metilarea D. Hipertonie musculară D. Acidul salicilic se poate purifica prin sublimare E. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu hexan din mediu alcalin D. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu acid glucuronic C.Tema nr. Referitor la analiza toxicologică a derivaţiilor acidului salicilic sunt adevărate afirmaţiile: A. după o prealabilă hidroliză 1987. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu săruri de Co2+ în mediu alcalin E. Accidente vasculare cerebrale D. Pupile miotice în toate cazurile E. Insuficienţă renală acută E. Legat de biotransformarea derivatilor acidului salicilic sunt false afirmatiile: A. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu acid C. Principalele tulburări întâlnite în intoxicaţia acută cu fenotiazine sunt: A. Identificarea IMAO se face prin: A. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu 1988. glicozide cardiotonice. Hipertermie prin mecanism central C. analgezice-antipiretice 1981. Hidroliza esterilor incepe in intestin si se continua in sange 1989. Identificarea derivaţiilor de p-aminofenol se face prin: A. fără o prealabilă hidroliză E. Diazotare şi cuplare cu β-naftol. Tulburările cardiocirculatorii din intoxicaţia acută cu derivaţi barbiturici sunt: A. Coma barbiturică se caracterizează prin: A. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu acidul 2. Bradicardia severă B. Edem pulmonar 1984. Identificarea glicozidelor cardiotonice din probele biologice se face prin: A. Hipotensiune până la colaps C. Acidul salicilic se poate izola prin electrodializă B.

Reactii de n-oxidare C.Inhiba citocromoxidaza C. Efectele toxice cele mai grave ale intoxicatiei cronice cu fenacetina sunt consecutive nefrotoxicitatii ei D. Intoxicatiile acute se caracterizeaza prin coma cu deprimarea respiratorie C. Administrarea de amfetamina D. Actiunea methemoglobinizanta a paracetamolului este mai mica decat a fenacetinei 1992. Extracţiile se realizează în solvenţim organici din mediu acid. Starea de şoc pentru derivaţii cu acţiune rapidă 1990. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid percloric C. Datorita consumului zilnic se poate instala intoxicatia cronica C. Care sunt reactiile adevarate in biotransformarea barbituricelor? A. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase alcaline 1996. Epurarea renala E. Hepatotoxicitatea se traduce prin icter colstatic E. 1998. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase acide B. Produce tulburari functionale renale ducand la retentie hidrosalina si hematurie D. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu 1997. E. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid fosforic D. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul in intoxicatia cu derivati barbiturici sunt adevarate ? A. In cazuri de supradozaj cu paracetamol se poate instala o hepatita cu evolutie foarte grava. Scoaterea din atmosfera toxica D. uneori fatala E. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin. Care sunt reactiile adevarate de biotransformare a antidepresivelor IMAO: A. pentru metaboliţii nepolari E. Inhiba citocromoxidaza D. pentru metaboliţii polari D.C. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu E. Reactii de scindare hidrolitica D. Legat de fenilbutazona sunt corecte afirmatiile cu exceptia: A. In cazuri de supradozaj este puternic hepatotoxic B. Desulfurarea oxidativa C. Legat de paracetamol sunt corecte afirmatiile: A. pentru substanţa netransformată C. Sunt indicate in gastroduodenite. Spalatura gastrica B. Afirmatiile corecte legate de derivatii p-aminofenolului sunt: A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf B. Reactii cu formare de ioni de carboniu. Care este tratamentul real in intoxicatia acuta cu fenotiazine? A. Tratamentul simptomatic 1993. Identificarea fenotiazinelor se face prin: A. N-dezalchilarea B. Determina tulburari digestive prin mecanism iritativ si nervos central B. In intoxicatiile acute se administreaza ca antidot Desferalul. Administrarea de purgativ salin C. Reactii de substitutie B. Tahicardia uşoară D. Hipertensiunea E. Epurarea renala E. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile: A. Stimuleaza secretia gastrica prin actionarea unor receptori specifici B. ulcer gastric si duodenal 1994. Conjugarea cu cisteina 246 . Produce paralizia muschilor intercostali 1995. Provocarea poliuriei alcaline 1991. Reactii de oxidare si conjugare E. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin. Administrarea de dimercaptopropanol B. Epurarea gastrica C.

Scoaterea din atmosfera toxica C. Tratamentul in intoxicatiile acute cu IMAO consta in: A. Extracţia cu solvenţi organici. Tulburari auditive D. Surditate trecatoare D. Tratamentul in intoxicatia cu glicozide cardiotonice consta in: A. Intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice se caracterizeaza prin: A. diclormetan. Izolarea IMAO din probele biologice presupune: A. Oxidarea la un radical din C5 1999. Dozarea fenotiazinelor din probele biologice se face prin: A. Fotofobie C. Hidroliza B. Gaz-cromatografie cu spectrometrie de masă E. din mediu acid B. Anemie hemolitica 247 . Dismutatie Biotransformarea glicozidelor digitalice se face prin: 2006. diclormetan. Hipotensiune C. Parestezii E. Extracţiile se realizează în cloroform. Extracţia cu eter etilic. Extracţia cu solvenţi organici. diclormetan. din mediu acid E. Hipertermie C. Principalele semne clinice in intoxicatiile acute cu fenacetina sunt: A. Diureza osmotica neutra D. pentru metaboliţii polari D.D. heptan din mediu alcalin. Intoxicatia acuta cu fenacetina se manifeste prin: A. din mediu neutru D. Cianoza B. 2004. Extracţiile se realizează în cloroform. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă B. 2005. Hidroxilare C. heptan din mediu acid. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile: A. Epurare renala C. din mediu alcalin C. heptan din mediu acid. Extracţia cu eter etilic. Paraplegie 2007. 2002. Mioza. Conjugare E. Spalatura gastrica B. din mediu alcalin 2000. A. Administrare de perfuzii cu glucoza. pentru substanţa netransformată C. heptan din mediu alcalin. Epurare gastrica B. Spectrometrie de absorbţie atomică electrotermală D. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinonă şi acid fosforic 2001. Spalarea mucoaselor si tegumentelor E. Anorexie B. Halucinatii vizuale D. Izolarea se face prin metodologia generală B. Tratament simptomatic E. Administrare de procaina D. Nefrita interstitiala cu insuficienta renala E. Hidroliza nucleului pirimidinic E. Extracţiile se realizează în cloroform. Extracţia cu solvenţi organici. diclormetan. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu chinhidrona şi acid fosforic C. pentru substanţa netransformată E. Epoxidare D. Tratament simptomatic. Agitatie cu convulsii B. pentru metaboliţii polari 2003. Extracţiile se realizează în cloroform.

Derivatii acidului lisergic B. Alcaloza metabolica C. Care din urmatoarele afirmatii legate de derivatii p-aminofenolului nu sunt adevarate: A. Aminofenazona C. KCl in functie de datele ionogramei E. Derivati ai p-aminofenolului 2013. Calea minora de biotransformare a paracetamolului este hidroliza cu formarea p-aminofenolului E. Actiunea methemoglobinizanta a fenacetinei este de 3 ori mai mica decat a paracetamolului 248 . Actiunea toxica se manifesta la nivelul SNC (efecte excitante si deprimante) B. Fenazona 2014. Cresterea performantelor intelectuale si a capacitatii afective B. Calea minora de biotransformare a fenacetinei este O-dezalchilarea urmata de conjugare C. Sunt corecte afirmatiile: A. Sunt derivati ai pirazolului care pot produce efecte toxice: A. Sustinerea functiei respiratorii C.si glucurono-conjugare D. La indivizii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza nu se produce methemoglobinemie si hemoliza D. Principalele manifestari clinice produse de dependenta barbiturica sunt: A. Sunt methemoglobinizanti C. Ibuprofenul E. Paracetamol B. Acidul acetilsalicilic produce in intoxicatia acuta: A. Tulburari de coagulabilitate la nou nascuti 2009. Derivati ai pirazolului C. Halucinatii D. Paracetamolul se biotransforma prin sulfo. Combaterea convulsiilor E. halucinatii. Convulsii urmate de stare comatoasa 2010. Dupa administrarea indelungata a fenacetinei efectele cele mai grave sunt consecutive nefrotoxicitatii E. La diabetici hipoglicemie E. Chinidina si adrenalina 2011. Fenilbutazona D. Mentinerea starii de agitatie psihomotorie 2012. In terapeutica intoxicatiei digitalice se recomanda: A. Acidoza respiratorie B. Fac parte dintre AINS cu implicatii toxicologice: A. Tentative de suicid 2016. In terapia intoxicatiei acute cu fenotiazine se urmareste: A. Tahicardie E. Calea majora de biotransformare a fenacetinei este N-dezacetilarea si O-dezalchilarea B. delir E. Tremuraturi B. Retentie urinara C. Repaus absolut pentru prevenirea sincopei B. Tratamentul insuficientei circulatorii acute D. NaCl D. tremor. Derivatii acidului salicilic E. Cecitate 2008. In intoxicatia acuta cu IMAO tulburarile neuropsihice se manifesta prin: A. dificultate in vorbire C. Administrarea de atropina in cazul ritmurilor bradicardice C. Lipsa sindromului de abstinenta D. Vertij. Sindrom confuzional. Derivatii p-aminofenolului se elimina in cea mai mare proportie ca substanta netransformata 2015. La persoanele normale hiperglicemie D. Derivatii β-feniletilaminei D. Provocarea emezei si lavajul gastric la pacientul in stare comatoasa B.E.

Hipertermia de origine centrala B. tremuraturi. din mediu neutru D. albastru sau alb 2023. Identificarea fenotiazinelor se face prin: A.2017. Principalele manifestari clinice in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt: A. verde. Purificarea extractelor organice cu clorură de sodiu şi carbune activ 2025. Convulsii tetaniforme D. Aratati simptomele care apar în intoxicatia cronica cu derivatii barbiturici: 249 . Vedere colorată în roşu D. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei Parri D. Intoxicatii accidentale intalnite mai ales la copii C. Insuficienta renala acuta si edem laringian 2019. Spectrometrie de absorbţie atomică şi de emisie atomică în flacără C. Acidul salicilic si derivatii sai prezinta implicatii toxicologice prin: A. Hipersudoratii C. Hidroliza D. Hipertermie E. Amblopie B. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinona şi acid fosforic 2026. Reacţia cu chinhidrona şi acidul fosforic C. Cromatografie în fază gazoasă B. cloroform sau diclormetan. Greturi cu varsaturi si diaree C. cloroform sau diclormetan. Diplopie C. Biotransformarea derivatilor acidului salicilic se face prin: A. Purificarea extractelor organice cu sulfat de sodiu anhidru şi carbune activ E. cloroform sau diclormetan. Intoxicatii acute sub forma suicidului B. Tulburari neuropsihice (agitatie. HTA 2020. Reacţia Fujiwara 2018. Inducerea cu usurinta a toxicomaniei E. halucinatii) C. Tulburarile vizuale produse de catre glicozidele cardiotonice in cadrul intoxicatiei acute sunt: A. Vedere colorată în galben. Cromatografie în strat subţire E. Intoxicatii terapeutice prin supradozare D. In intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic pot sa apara: A. Tulburari de auz si vedere E. Tegumente uscate D. Coma hipoglicemica 2024. Epoxidare E. Reacţia cu p-benzochinona şi hidroxidul de sodiu D. din mediu slab acid B. Efectele adverse pe care le produce 2022. Izolarea derivaţiilor barbiturici din probele biologice presupune: A. Hidroxilare C. uneori criza hipertensiva D. din mediu slab bazic C. Reacţia cu chinhidrona şi hidroxidul de sodiu E. Efecte de depersonalizare B. Dozarea derivaţilor barbiturici din probele biologice se face prin: A. Aratati afirmatiile corecte privind simptomatologia intoxicatiei acute cu IMAO: A. Tahicardie. Conjugare 2021. Extracţia selectivă cu eter etilic. Conjugare mercapturica B. Extracţia selectivă cu eter etilic. Reacţia cu p-benzochinona şi acidul fosforic B. Extracţia selectivă cu eter etilic. Tulburari hemoragice E. Tulburari hematoligice (agranulocitoza) B. Vedere colorată în negru E.

Constipatie. Efect teratogen 2034. Factorii care determina nivelul plasmatic al derivatilor barbiturici sunt: A. Biotransformare în functie de structura chimica C.A. Euforie. halucinatii. dezorientare. delir B. Deprimare SNC B. Combaterea aritmiei prin administrare de chinidina D. Coma cianotica. Simptomele de debut ale intoxicatiei cu glicozide cardiotonice sunt: A. scaderea capacitatii intelectuale. Simptomatologia intoxicatiei acute cu derivati barbiturici: A. Cantitatea de substanta ingerata D. Favorizarea eliminarii prin provocarea poliuriei alcaline B. ataxie E. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice: A. Fibrilatie ventriculara D. In tratamentul intoxicatiei acute cu derivati barbiturici sunt contraindicate: A. Reacţii de precipitare cu sulfatul de mercur E. hipotensiune D. Tulburari psihice: confuzii. Tulburari psihice. Adrenomimetice D. respiratie Cheyne-Stokes. Reacţia Parri 2030. Spalatura gastrica urmata de administrarea de purgativ salin C. Efecte toxice pot aparea în administrare concomitenta a medicamentelor IMAO cu urmatoarele substante. Administrarea de excitanti ai SNC ca antidoturi farmacologice E. surditate temporara C. Ginecomastie 2033.. Tahicardie. Alcaloza care faciliteaza difuzia barbituricelor în tesuturi 2029. Provocarea de varsaturi la pacientii comatosi D. puls bigeminal. Reacţii microcristaline B. Moartea are loc prin paralizia respiratorie 2032. Combaterea bradicardiei prin administrare de adrenalina C. hipotonie. Etanol B. Alimente bogate în tiramina E. Anemie B. Sustinerea respiratiei si circulatiei 2031. abolirea reflexelor E. Liposolubilitatea formei nedisociate E. halucinatii B. Produc efecte teratogene 250 . Reacţii de formare de complecşi coloraţi cu Co2+ D. Retentie hidrica. Derivaţii barbiturici se identifică prin: A. alimente: A. În coma se administreaza psihostimulante B. scaderea secretiei gastro-intestinale C. delir. Combaterea bradicardiei cu atropina E. medicamente. Efect M-colinomimetic D. aparitia edemelor 2027. Efect alfa-adrenolitic C. Administrare de KCl în perfuzie de glucoza 2035. Sincopa cardiaca E. Fenotiazinele: A. Inhibarea proceselor oxidative la nivelul mitocondriilor E. Hipoventilatie. Barbiturice C. Toxicodinamia derivatilor fenotiazinici se caracterizeaza prin: A. xantopsie C. tulburari de memorie. Ciroza hepatica D. Tulburari auditive: zgomote în urechi. Alimente bogate în glucide 2028. pH-ul suprafetei de absorbtie B. Reacţia cu chinhidrona C.

In asociere cu hipnotice efectele toxice se potenteaza. In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA grava. 251 .B. toti metabolitii rezultati fiind inactivi. D. Se biotransforma in proportii reduse. E. C. Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva ore dupa iesirea din coma.

Curara. ergometrina C. papaverina B. opiul se poate identifica cu reactivul Marquis datorita papaverinei si cu FeCl3 datorita acidului chelidonic E. papaverina este alcaloid cu nucleu benzilizochinolinic D.000 capsule mature de mac B. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea lor antiaritmica: A. se mai numesc DH-derivaţi 2037. emetina C. chinidina D. codamina D. Alcatuiti structura rezerpinei alegandu-va segmentele necesare din lista de mai jos: A. ajmalicina 2044. Cocae folium. 38 Alcaloizi tropanici. radicali metoxi (la C11 si C17) 2041. fosforice C. Opium. baze pirolice şi pirolidinice E. au acţiune ocitocică B. codeina C. morfina D. scopolamină D. alcaloizi indolici B. acid trimetoxicinamic (la C18) E. sulfurice D. Strychni semen.Tema nr. nucleu iohimbanic C. hiosciamină C. Alcaloizii morfinanici actioneaza: 252 . papaverina 2043. Secarae cornutum) 2036. au acţiune hemoragică în teritoriul uterin C. A. alcaloizii din grupa morfinanului au actiune analgezica. chelidonice 2040. au acţiune citotoxică E. In opiu alcaloizii se gasesc sub forma de saruri: A. hipnotica si narcotica 2038. morfina E. ajmalina E. Frunzele de Atropa belladonna contin: A. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea antispastica/spasmolitica: A. Rauwolfiae radix. lactice B. nucleu heteroiohimbanic B. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Opium sunt corecte? A. cocaină 2039. narcotina Opiul contine urmatorii alcaloizi izochinolinici: 2042. meconice E. Chelidonii herba. scopolamina E. Alcaloizii lisergici din cornul de secară: A. izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae radix et folium. se utilizează în hemoragii post partum D. pentru obtinerea unui kilogram de opiu sunt necesare aproximativ 20. atropina B. acid trimetoxibenzoic (la C18) D. rezerpina B. în Opium se gasesc alcaloizi cu nucleu izochinolinic si morfinanic C. Ipecacuanhae radix.

tebaină 2052. Opiul conţine: A. acidului d. higrina E. alcaloizi cu nucleu benzilizochinolinic C. aplicatii terapeutice E. configuratia radicalului metil de la atomul de azot 2049. glaucom B. adenom de prostata C. norlaudanozolina D. Extractum Belladonnae siccum C. subtiri E. Chelidonii herba B. spasmolitic C. hipnotic D. margine intreaga C. narcotic E. acidului l-tropic 2047. alcaloizi cu nucleu tetrahidroizochinolinic B. analgezic B. Belladonnae radix C. suprimarea secretiilor 2046. reticulina 2051.A. examinarea fundului de ochi D. Precizati care dintre produsele vegetale si preparatele farmaceutice enumerate sunt oficinale in FR X: A. Care dintre alcaloizii mentionati sunt larg raspanditi in natura si constituie precursori biosintetici pentru diferite tipuri de alcaloizi izochinolinici? A. orientarea gruparii OH de la C-3 B. Tinctura Belladonnae B. nervatie reticulata 2050. tropan-3-alfa-ol-ului B. Extractum Belladonnae fluidum D. In tratamentul afectiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din: A. emarginat-fidata D. Atropina se deosebeste de hiosciamina prin: A. Marcati afirmatiile corecte referitoare la Chelidonii herba: A. actiune D. Belladonnae radix E. Belladonnae folium 2053. Rauwolfiae radix E. este produs oficinal in FR X B. Ipecacuanhae radix D. contine alcaloizi indolici 253 . forma eliptica sau oval-acuminata B. coronarodilatator 2045. tahiaritmie E. Opium 2048. tebaina B. ecgoninei D. orientalina C. configuratia acidului tropic C.l-tropic E. alcaloizi diterpenici D. Dupa ce caractere ati recunoaste frunza de Atropa belladonna? A. cafeină E. Precizati al cui ester este hiosciamina: A. Alcaloizii tropanici sunt contraindicati in: A. tropan-3-beta-ol-ului C.

ergometrina C. alcaloizi de tip benzilizochinolinic 2055. ergotamina D. ergosina B. sunt alcaloizi esteri 2060. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate? A. este un antispastic si colagog 2054. Care afirmatii referitoare la alcaloizii tropanici sunt adevarate? A. produce midriaza 2061. actioneaza asupra sistemului nervos simpatic B.l)-atropic 2058. acidului (d.l)-tropic E. produce dilatarea pupilei D. DH-ergometrina E. alcaloizi de tip heteroiohimbanic C. se obtine din capsule de Papaver bracteatum E. sunt alcaloizi eteri D. alcaloizi de tip iohimbanic B. sunt raspanditi in specii din familia Solanaceae B. acidului (l)-tropic D. contine alcaloizi protoberberinici D. contine alcaloizi benzofenantridinici E.C. alcaloizi izochinolinici D. contine alcaloizi cu nucleu morfinanic 254 . DH-ergocriptina D. are actiune antispastica C. produce relaxarea musculaturii netede B. pseudotropanolului C. tropanolului B. contine cocaina B. chelidonina B. emetina C. acidului (d. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune ocitocica? A. DH-ergocristina 2056. ergovalina C. stimuleaza secretia gastrica C. are actiune anestezica puternica D. DH-ergotamina E. sunt biosintetizati din triptofan E. Rădăcinile de Rauwolfia conţin: A. stimuleaza centrul respirator E. DH-ergotoxina 2057. ergotamina B. Pentru efectul antimigrenos se folosesc urmatorii alcaloizi din Secale cornutum: A. atropina E. rezerpina 2059. produce scaderea secretiei glandelor exocrine D. este un alcaloid cu structura izochinolinica E. alcaloizi de tip ajmalinic E. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate? A. provin biogenetic de la ornitina C. are actiune analgezica C. Opiul: A. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune antispastica? A. Atropina este esterul: A. modifica ritmul cardiac 2062. papaverina D.

are culoare galben-verzuie 2064. Retineti afirmatiile corecte referitoare la papaverina: A. caliciu format din două sepale caduce E. se asociaza in tratamentul simptomatic al schizofreniei E. se prescriu in maladii psihosomatice B. rinita cronica B. tulpini glabre B.sau atonie veziculara D. produc relaxarea fibrelor netede ale muschiului uterin 2068. in hipo. Alcaloizii morfinanici actioneaza: A. Notaţi afirmaţiile corecte în legătură cu specia Atropa belladonna: 255 . frunze pubescente. ca citotoxic 2072. hipnotic D. produc vasoconstrictie periferica D. constipatie cronica C. penat-partite C. Latexul proaspat de rostopasca se foloseste: A. narcotic E. pentru eliminarea calculilor biliari C. La utilizarea preparatelor antihipertensive cu Rauwolfia pot sa apara efecte secundare ca: A. se asociaza in tratamentul insomniilor D. cu flori galben-aurii 2069. tulburari psihice E. Latexul de rostopasca: A. produc vasodilatatie periferica C. sunt contraindicate in tratamentul psihozelor propriu-zise 2066. are culoare portocalie D. in tratamentul icterului E. Chelidonii herba se caracterizează prin: A. contine alcaloizi B. in tratamentul icterului B. hipertensiune arteriala 2067. face parte dintre alcaloizii benzilizochinolinici E. in colica renala 2065. se utilizeaza in metro. ca proteolitic E. inflorescenţe umbeliforme. este un alcaloid ftalidtetrahidroizochinolinic 2070. se asociaza in tratamentul distoniei vegetative C. contine substante rezinoase E. coronarodilatator 2071. Care afirmatii referitoare la alcaloizii lisergici din cornul de secara sunt adevarate? A. se gaseste in Opium B. in tratamentul verucilor C. frunze opuse. diaree cronica D. Preparatele farmaceutice cu Rauwolfia: A.2063. stimuleaza contractia fibrelor netede ale muschiului uterin B. moi la pipăit D. ca antiviral D. contine enzime proteolitice C. analgezic B. Extractele de Chelidonii herba se utilizeaza: A. in tratamentul diskineziilor biliare B. face parte dintre alcaloizii benziltetrahidroizochinolinici D. spasmolitic C. se gaseste in Capita Papaveris C.si menoragii E.

prin hidrogenarea alcaloizilor lisergici se intensifică acţiunea simpatolitică 2076. emetinic Precizaţi care din următoarele tipuri de alcaloizi nu sunt prezenţi în Rauwolfiae radix: 2074. lochnerinic E. magnoflorina 256 . Daturae innoxiae herba 2078. uneori. iohimbanic D. planta întreagă 2073. Alcaloizii din Secale cornutum care formează complexul ergotoxinic sunt: A. ergometrina se indică în migrenă E. Rauwolfia serpentina C. Belladonnae radix B. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apa C. Care din urmatoarele afirmatii despre Rauwolfia serpentina sunt corecte? A. ergocristină 2081. Care din următoarele afirmaţii privind cornul secarei sunt corecte? A.A. Rauwolfia vomitoria 2075. în frunze conţinutul maxim de alcaloizi este atins în timpul fructificării D. specie anuală B. codeina D. ibogaminic C. Papaver somniferum B. Alcaloizi de tip iohimbanic se gasesc în: A. Care din urmatoarele afirmatii privind cornul secarei sunt corecte? A. Harpagophytum procumbens E. florile sunt grupate în inflorescenţe axilare E. Stramonii folium E. A. ergocornină E. respectiv psihotropa D. din culturi se recoltează. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apă C. ergotoxina E. prin hidrogenarea alcaloizilor lizergici se intensifica actiunea simpatolitica 2080. Rauwolfiae radix contine alcaloizi indolici de tip iohimbanic. rezerpina B. dependent de doza administrata. ergocriptină C. Care dintre alcaloizii mentionati au actiune cardiovasculara? A. doar alcaloizii levogiri din cornul secarei manifesta actiune farmacologica D. Care din alcaloizii de mai jos imprimă culoare latexului de Chelidonium majus? A. reserpina are actiune hipertensiva. ergotamină B. ergocriptina 2077. tratamentul antihipertensiv cu Rauwolfia este contraindicat la bolnavii în a caror anamneza apar psihoza sau psihopatii grave 2079. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. lochnerinic si ajmalinic E. ergometrina se indica în migrena E. ajmalinic B. recoltarea frunzelor se face între orele 9-11 C. ergosină D. Belladonnae folium C. Scopoliae rhizoma D. serpentina C. Rauwolfia serpentina este un arbore înalt de 3-4 m cu frunze lanceolate dispuse opus si flori pe tipul 5 dispuse în umbele B. doar alcaloizii derivaţi de acid lisergic (levogir) din cornul secarei manifestă acţiune farmacologică D. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. Rauwolfiae radix este un vechi remediu egiptean C. Secale cornutum D. Pentru extragerea industriala a atropinei se pot folosi urmatoarele produse vegetale: A.

Enumerati aminoacizii care alcatuiesc catena peptidica a ergocriptinei: A. ergometrina C. este comun nucleului pirolidinic si piperidinic D. derivati de acetil -coenzima A B. berberina E. Tinctura Belladonnae C. narcotina C. derivati de lizina-ornitina D. Din grupul alcaloizilor de mai jos alegeti pe cei prezenti in Opium: A. ergocristina E. Tinctura Opii B. reprezinta capsulele imature ale speciei Papaver somniferum B. sanguinarina C. glaucina 2088. chelidimerina 2082. obtinut prin incizarea capsulelor imature de Papaver somniferum C. laticiferele strabat numai tulpina E. trebuie sa contina minimum 11 % morfina D. ergotamina B. rostopasca apartine familiei Papaveraceae C. de tip aminoalcool C. are un coninut minimum de 1 % atropina 2085. Care din urmatorii alcaloizi din cornul de secara sunt de tip peptidic? A. Care din următoarele afirmaţii privind alcaloizii din Secale cornutum sunt corecte? A. nucleul tropanic nu contine azot 2084. Ce pozitie are azotul din molecula alcaloizilor tropanici? A. Tinctura Ipecacuanhae E. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Chelidonium majus sunt corecte? A. se gaseste în acidul tropic E. alcaloizii de tip aminoalcool sunt solubili în apă 257 . Care din preparatele farmaceutice enumerate sunt prevazute in FR X si se conserva la Venenum? A. reprezinta latexul concretizat. totalul alcaloidic are efect colecistokinetic 2083. se gaseste în catena laterala B. berberina B. chelidonina este un alcaloid cu nucleu bezofenantridinic B. cheleritrina D. Pulvis Opii et Ipecacuanhae 2086. de tip peptidic E. ergocornina 2090. morfina D. face parte din nucleul tropanic C. leucina C. derivati de iohimban 2089. fenilalanina E. Tinctura Chelidonii D. ergocriptina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. trebuie sa contina minimum 11 % alcaloizi totali exprimati in morfina E. papaverina E. ergosina D. Alcaloizii din Secale cornutum sunt: A. Definiti opiul cu ajutorul afirmatiilor de mai jos: A. isoleucina D.B. chelidonina are actiune spasmolitica D. prolina 2087. valina B.

acţiunea ocitocică este imprimată de dubla legătură dintre carbonii 9 şi 10 ai acidului lisergic E.C. administrarea prelungită sau excesul de ergometrină provoacă vasoconstricţie arterială ce poate duce la gangrena extremităţilor 258 . derivaţii acidului izolisergic (dextrogir) nu manifestă acţiune farmacologică D.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful