UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE TEMATICA ŞI BAZA DE ÎNTRBĂRI PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ SESIUNEA SEPTEMBRIE 2010 SPECIALIZAREA

FARMACIE FARMACOLOGIE GRILE/TEMA 1. Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1) 4 grile 2. Farmacotoxicologie generală (1) 3 grile 3. Antibiotice cu structura betalactamică (2) 3 grile 4. Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si 4 grile polipeptide (2) 5. Chimioterapice antibacteriene si antimicotice (2) 3 grile 6. Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice (2) 3 grile 7. Hipnotice şi tranchilizante (2) 3 grile 8. Simpatomimetice şi simpatolitice (2) 3 grile 9. Parasimpatomimetice şi parasimpatolitice (2) 3 grile 10. Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene (2) 3 grile 11. Antiacide, antiulceroase, antispastice (2) 3 grile 12. Antihipertensive, vasodilatatoare cerebrale si periferice, diuretice (2) 4 grile 13. Antianginoase (2) 3 grile 14. Antialergice (2) 3 grile 15. Antiastmatice (2) 3 grile 16. Antitusive, expectorante (2) 3 grile 17. Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice (2) 3 grile 18. Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice (2) 3 grile 19. Vitamine liposolubile si hidrosolubile (2) 3 grile 20. Hormoni sexuali şi hormoni tiroidieni (2) 3 grile TEHNICA FARMACEUTICĂ 21. Formularea si biodisponibilitatea medicamentului (6, 7) 4 grile 22. Preparate parenterale (7, 8) 3 grile 23. Preparate oftalmice (7, 8) 3 grile 24. Preparate nazale (7, 8) 3 grile 25. Suspensii farmaceutice (6, 8) 3 grile 26. Unguente (6, 8) 3 grile 27. Preparate transdermice (6, 8) 3 grile 28. Preparate rectale (6, 8) 3 grile 29. Comprimate, capsule (6, 8) 3 grile LEGISLASŢIE FARMACEUTICĂ, ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE FARMACEUTICĂ 30. Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al 3 grile medicamentelor psihotrope şi stupefiante (9, 10, 11) 31. Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică. (12, 13, 14, 15) 3 grile CONTROLUL MEDICAMENTULUI 32. Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5, 8) 3 grile 33. Metode volumetrice in controlul medicamentelor (8) 3 grile 34. Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor 3 grile (5, 8) 35. Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5, 8) 4 grile TOXICOLOGIE 36. Toxicomania si doppingul (4) 3 grile 37. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice, IMAO, fenotiazide, 3 grile analgezice-antipiretice (4) FARMACOGNOZIE 38. Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae 4 grile radix et folium, Cocae folium, Opium, Chelidonii herba, Ipecacuanhae radix, Curara, Rauwolfiae radix, Strychni semen, Secarae cornutum) (3) (in paranteze, la sfarsitul fiecarei teme, este precizat indexul bibliografic)

1

BIBLIOGRAFIE Aurelia Nicoleta Cristea , Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2009; Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de Farmacologie, sub redactia, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005; Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu, Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993; 4. Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsez-Ajtay, Toxicologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991; 5. Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si Controlul Medicamentelor, vol. 1 si 2, Ed. Interlcredo, Cluj-Napoca, 2002; 6. Sorin Leucuta, Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2 Cluj-Napoca, 2001. 7. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Tehnologie farmaceutica, Ed.Polirom, Iasi, 2001; 8. ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993; ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, Bucuresti 2004. 9. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XVII: Medicamentul, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006; 10. Legea nr. 339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 1095 din 5 decembrie 2005; 11. Hotărârea Guvernului României nr. 1915 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 11 ianuarie 2007. 12. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XIV: Exercitarea profesiunii de farmacist. Organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din România, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006; 13. Decizia Colegiului Farmacistilor din România nr. 2 din 15 iunie 2009 privind aprobarea Statutului Colegiului Farmacistilor din România si a Codului deontologic al farmacistului, publicată în Monitorul Oficial nr. 490 din 15 iulie 2009; 14. Legea nr. 266 (r. 1) a farmaciei din 7 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial 448 din 30 iunie 2009; 15. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1552 din 24 noiembrie 2004 cu privire la Regulile de bună practică farmaceutică, publicat in Monitorul Oficial nr. 1166 bis din 09 decembrie 2004. 1. 2. 3.

Decan, Prof. univ. dr. Gheorghe Ţarălungă

2

Tema nr. 1 Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1) Farmacocinetica generală
1. Care afirmatii sunt adevarate pentru administrarea intravenoasa: A. evita orice prim pasaj B. se pot administra sange si produse din sange C. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi D. nu permite administrarea de volume mari de solutie E. poate precipita o insuficienta cardiaca 2. Care din afirmaţiile referitoare la absorbţia gastrointestinală sunt adevărate: A. este influenţată de pH B. nu este influenţată de conţinutul intestinal C. bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac D. este influentată de vascularizaţie E. nu este influentata de enzimele digestive 3. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala B. acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica C. doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea D. o substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor E. insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala 4. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice: A. fenobarbitalul B. cimetidina C. eritromicina D. rifampicina E. cloramfenicol 5. Efectul primului pasaj hepatic: A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament B. poate limita administrarea orala a unui medicament C. poate fi compensat prin cresterea dozei D. poate determina activarea unor compusi E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin 6. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate: A. sublingual B. oral C. intrarectal D. intravenos E. intraarterial 7. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice: A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale 8. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin: A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37°C; B. administrare dupa masa (pe stomacul plin); C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante; D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol); E. folosirea de comprimate retard. 9. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori: A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH; B. suprafata foarte mica de absorbtie; C. suprafata foarte mare de absorbtie;

3

D. existenta unei vascularizatii reduse; E. existenta unei vascularizatii abundente. 10. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt: A. cele fiziologice; B. cai speciale; C. cai utilizate numai pentru medicamente; D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si devenite inutile; E. atat cai fiziologice cat si cai speciale. 11. Calea intravenoasa ofera posibilitatea: A. introducerii substantei active direct in sange; B. aparitiei rapide a efectului; C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului; D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga; E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta. 12. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea? A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila; B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange; C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie; D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune; E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila. 13. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica? A. rifampicina; B. disulfiramul; C. fenobarbitalul; D. imipramina; E. neostigmina. 14. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia? A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare; B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular; C. concentratia mare a substantei medicamentoase; D. circulatia bogata la locul de absorbtie; E. suprafata mare de absorbtie. 15. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor? A. absorbtie rapida; B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate; C. face posibila administrarea de substante iritante; D. este conditionata de hidrosolubilitate; E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic. 16. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin: A. cresterea diurezei; B. diminuarea diurezei; C. acidifierea urinei; D. favorizarea reabsorbtiei tubulare; E. alcalinizarea urinei. 17. In etapa de transport a substantelor active in sange: A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma; B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele plasmatice; C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera; D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata; E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata. 18. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism: A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele; B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele; C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;

4

D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea; E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea. 19. Inductia enzimatica: A. apare la orice doza; B. apare numai la o anumita doza de inductor; C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia; D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia; E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia. 20. Medicamentele administrate parenteral: A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.), subcutanata (s.c); B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.); C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului; D. trebuie sa fie obligatoriu sterile; E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa. 21. Rinichiul este calea de excretie: A. pentru foarte multe medicamente; B. pentru un numar mic de substante; C. pentru substante sub forma hidrosolubila; D. pentru substante sub forma liposolubila; E. pentru substante insolubile. 22. Administrarea sublinguală are următoarele avantaje: A. permite absorbţia moleculelor puternic ionizate B. evită inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic C. permite administrarea substanţelor iritante D. este condiţionată de hidrosolubilitate E. favorizează o absorbţie rapidă a substanţei medicamentoase 23. Calea de administrare rectală a medicamentelor: A. permite o absorbţie rapidă şi completă B. evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic C. se utilizează numai pentru obţinerea unor efecte terapeutice locale D. se recomandă la bolnavii cu vărsături, leziuni ale cavităţii bucale, în pediatrie E. permite evitarea degradării principiului activ de către sucurile gastrice 24. Calea intraarterială este utilizată la bolnavii cu: A. tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice B. hemoragii acute C. edem pulmonar acut D. tulburări circulatorii periferice grave E. infarct miocardic acut 25. Care dintre următoarele afirmaţii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este incorectă A. doar forma liberă a medicamentului este difuzabilă şi activă B. legarea se face numai de albuminele plasmei C. legarea este un proces ireversibil D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard E. forma legată influenţează latenţa şi durata acţiunii medicamentului

Farmacodinamie generala
26. Care afirmatii sunt adevarate: A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la absorbtia sa 27. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate: A. efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a două functii fiziologice diferite B. adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este vasodilatator

5

procentul de legare de proteinele plasmatice 35. durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare 30. agonistii totali au activitate intrinseca maximă D. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie 29. structura chimica B. anticoagulante orale supradozate-vitamina K 32. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia acida din timpul noptii E. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta: A. antiacidele dupa masa D. digitalicele inainte de masa E. Fenomenul de up-regulation: A. inseamna cresterea numarului de receptori B. dar in doze mari este proagregant plachetar D. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie: A. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. tetraciclina-saruri de calciu C. 6 .solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. calea de administrare D. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie D. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice 31. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens B. afinitatii mari pentru receptori. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator: A. efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat 28. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate: A. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente: A. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate: A. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul vascular dar in doze mici actioneaza proagregant E. legarii de proteinele plasmatice in procent mare. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti C. antagonistii au afinitate pentru receptori B. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa C. alcool-benzodiazepine E. medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct E. Factorii dependenţi de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt: A. diureticele seara B. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor C. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic C. potenta depinde de afinitatea fata de substrat C. sta la baza efectului rebound 36. opioidele la nivelul SNC C. parasimpatoliticele la nivel cardiac B. antihistaminicele H2 de obicei seara 34. apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi D. doza C. potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare B. B. sta la baza tolerantei E. barbituricele la nivel cardio-vascular E. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive D. starea sistemelor enzimatice E. aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe receptori diferiti E. penicilina. antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii farmacologici D. fentanil-droperidol D.C. cimetidina la nivelul secretiei gastrice 33.

Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt: A. D. doza. C. C. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii. 38. activitate intrinseca zero. D. sensul depinde de structura chimica a substantei active. ansamblul receptor-sistem efector. Ce proprietati au agonistii totali? A. activitate intrinseca maxima. activitate intrinseca submaximala. E. calea de administrare. afinitate pentru receptori zero. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor farmacoreceptori? A. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii. alimentatia. manitolul. B. activitate intrinseca zero. B. B. C. B. B. E. activitate intrinseca maxima. D. E. activitatea intrinseca (la nivel de receptor). afinitate pentru receptori maxima. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament? A. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori: A. D. deschiderea de canale cu schimburi ionice. E. 44. C. C. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva. B. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals 37. legaturii covalente cu receptorii. D. modificari conformationale ale unor macromolecule. afinitate pentru receptori maxima. activitate intrinseca maxima. 43. doza maxima. E. temperatura mediului ambiant. D. D. activitate intrinseca submaximala. farmacocinetica substantei. afinitate pentru receptori zero. calea de administrare. activitate intrinseca zero. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate? A. influentarea unor enzime membranare. factori patologici. B. factori fiziologici. B. C. E. D. activitate intrinseca submaximala. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste. C. morfina. C. Ce proprietati au antagonistii? A. 42. eficacitate (la nivel de receptor). E. adrenalina. schimbari de permeabilitate membranara.C. structura chimica. 7 . 45. E. afinitate pentru receptori zero. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen. Ce proprietati au agonistii partiali? A. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase) 41. B. afinitate pentru receptori maxima. 39. 40. D. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism? A. salbutamolul. modificarea fluiditatii membranelor. C. D. E. atropina.

diminuă potenţa agoniştilor specifici prin competiţia pentru receptori E. deplasare de pe proteinele plasmatice. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate: A. de hidrogen. medicamentele cu legare slabă de proteinele plasmatice au o latenţă mai mare E. formele retard au latenta lunga. structurii chimice modificate intenţionat E. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica 50. reserpina C. acetilcolina E. noradrenalina B. C. van der Waals. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori. accident trombotic. 49. fara nici un fel de legatura chimica. B. Calitatea retard a unui medicament se datoreşte: A. căii sale de administrare B. calea de administrare. C. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard 52. împiedicând legarea agonistului D. E. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa. prin legaturi chimice covalente. E. în urgenţele medicale se utilizează medicamente cu perioadă de latenţă scurtă şi foarte scurtă 53. C. E. durata efectului farmacodinamic 8 . au afinitate şi sunt capabile să se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agoniştilor specifici C. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic. de obicei. nu au activitate intrinsecă şi nu sunt capabili să declanşeze un efect la nivelul receptorilor. 47. medicamentele din aceeaşi grupă farmacodinamică au o latenţă identică B. 48. inductie enzimatica. numărului de receptori ocupat de substanţa medicamentoasă D. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea. D. prin legaturi chimice slabe: ionice. B. pe care doar îi blochează 54. 46. C. substanţele medicamentoase care acţionează prin metabolitul activ au o latenţă scurtă D. a unui complex medicament -receptor: A. accident hemoragic. inhibitie enzimatica. D. rezultand ca efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati. ca urmare a unei reactii ireversibile. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic. E. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice precum si mecanismul interactiunii: A. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului. diminuă până la anulare efectul maxim al agonistului specific B.E. ca urmare a unei reactii reversibile. D. In privinta interactiunii medicament-receptor: A. neostigmina D. se leagă de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific şi schimbă conformaţia receptorului. Care dintre următoarele afirmaţii privind latenţa acţiunii farmacodinamice a unui medicament este(sunt) corectă(corecte): A. Au o acţiune farmacodinamică indirectă: A. B. nizatidina 51. B. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati. formei farmaceutice C. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare. D. Ritmul administrării unui medicament influenţează: A. formele farmaceutice retard au o latenţă mai mare decât formele cu eliberare rapidă C. Medicamentele antagonişti competitivi au următoarele caracteristici: A.

poate fi consecinţa existenţei unor subtipuri de receptori specifici. procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice şi tisulare 55. este proprietatea unui medicament de a influenţa un teritoriu cât mai limitat din organism E. timpul efectului maxim al substanţei medicamentoase E. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică cu un anumit efect maxim posibil B. se exprimă prin dozele eficace 9 . latenţa efectului farmacodinamic D. secundar unei permeabilităţi crescute a membranelor acelui ţesut D. intensitatea acţiunii farmacodinamice C.B. Selectivitatea unei substanţe medicamentoase: A. apare ca urmare a realizării unei concentraţii mai mari de medicament într-un anumit ţesut. în anumite ţesuturi C.

presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor B. este o forma de toleranta acuta B. diminuarea absorbtiei C. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide: A. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor 61. apare dupa administrari repetate D. 2 Farmacotoxicologie generala 56. are la baza enzimopatii E. tetraciclina D. poate apare la nitratii organici E. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice: A. pot imbraca forma socului anafilactic C. scaderea efectului in timp 64. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor B. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici B. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor C. este intoleranta congenitala C. are la baza un efect down-regulation D. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil 59.Tema nr. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate E. poate fi data de fenomene de up-regulation E. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare: A. Efectul rebound: A. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice E. sindromul extrapiramidal la neuroleptice D. reactiile alergice E. poate fi data de inductia enzimatica D. fenomene de up-regulation B. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective E. Obisnuinta: A. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina D. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata C. respecta relatia doza-efect B. este ireversibila C. Fenomenul de toleranta: A. necesita marirea dozei 10 . are la baza fenomene de up-regulation D. Instalarea obisnuintei implica: A. Idiosincrazia: A. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului D. inhibitie enzimatica D. ototoxicitatea 58. uscaciunea gurii la atropina B. cloramfenicolul C. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii 63. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit 62. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor C. vitamina D 60. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi 57. scaderea eliminarii E. preparatele pe baza de fier E. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice: A. opioidele B. este un raspuns anormal la un medicament B. tulburarile auzului produse de aminoglicozide C.

acenocumarol). acidul acetilsalicilic. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic. 72. contraceptivele orale. 68. C. cocaina. B. 71. provocate numai de dozele mari. manifestate la doze eficace terapeutice mari. 67. anomalii morfologice. carbamazepina. D. 11 . E. cloramfenicolul. toxice. morfina. C. D. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte? A. 66. sunt independente de doza. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta psihica? A. B. favorizate de tratamentul prelungit. amfetamina. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut si sugar: A. anticoagulante cumarinice (warfarina. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la fat sau nou nascut si sugar: A. Efectele adverse teratogene sunt: A. C. B. alcoolul etilic.65. opioide. C. Efectele (reactiile adverse) sunt: A. B. malformatii. morfina: B. C. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala: A. defecte fiziologice. neuroleptice. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa. E. C. E. B. 73. E. E. derivati de vitamina A. imipramina. anticoagulantele cumarinice. C. saruri de litiu. retinoizi (izotretinoina. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic? A. reactii nocive (daunatoare). E. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic. barbiturice. 70. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea concentratiei plasmatice). medicamente anorexigene amfetaminice. 69. C. deficitul organelor de epurare (ficat. apar datorita unor particularitati farmacocinetice. D. B. B. B. D. D. etretinat). D. folosirea unei cai de administrare nepotrivite. C. neostigmina. E. E. benzodiazepine. D. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si dependenta fizica? A. clemastina. sulfamide antidiabetice. nedorite. rinichi). teofilina. D. paracetamolul. beta-adrenolitice.

indometacina B. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente): A. E. gentamicina E. B. constă în diminuarea progresivă a intensităţii efectului farmacologic prin administrări repetate la intervale scurte de timp 82. anormal calitativ sau cantitativ. E. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor). dependenta psihica. B. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism. 79. 75. este o enzimopatie manifesta. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament. E. survine ca urmare a saturării unor receptori E. 74. D. atropină iv B. Efectele secundare sunt: A. cautate in farmacoterapie. suferinte fetale. mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana). C. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice. E. efecte nedorite (de obicei). procaina. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica). constă în apariţia unor modificări comportamentale care reclamă imperios administrarea medicamentului C. D. psihotoxicitatea. adrenalina. E. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica. individuale. B. D. efecte dismorfogene. 77. C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice. accelerarea biotransformarii. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica). 76. C. penicilina G. prezinta o relatie gradata doza-efect. uneori efecte dorite. se evidenţiază numai la întreruperea administrării medicamentului sau la reducerea importantă a dozelor sale D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice. acidul acetilsalicilic. terbutalina 81. tahifilaxia. tolbutamida C. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite: A. E. prezinta un titru ridicat de anticorpi. B. B. C. este datorata unor particularitati genetice innascute. impune necesitatea continuării administrării medicamentului pentru a evita apariţia tulburărilor specifice sindromului de abstinenţă B. C. B. 80. corticoterapie iv 12 . D. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la medicamente sunt: A. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele: A. 78. tetraciclina D. Farmacodependenţa fizică: A. D. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit. D. C. La un bolnav cu şoc anafilactic se va utiliza: A. dependenta fizica. ampicilina.D. Care dintre următoarele medicamente pot produce accidente obstetricale: A. lipseste relatia gradata doza-efect. este favorizata de un teren imunodepresiv. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt: A. E. toleranta.

litiul B. reserpina D. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor B. ondansetron B. halotanul 88. amfetamina D. Printre medicamentele contraindicate în cursul alăptării se numără: A. Pot provoca dependenţă psihică: A. bromocriptina E. contraceptivele orale C. dietilstilbestrol E. fenitoina E. bleomicina B. apare între medicamentele care acţionează pe acelaşi substrat reactiv B. intensitatea şi frecvenţa lor cresc cu doza E. tiouracil E. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrării sale repetate. acidul valproic C. neomicina B. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament 13 . carbimazol C. salbutamol aerosoli D. metotrexat 90. poate merge până la dispariţia efectului farmacologic E. sunt independente de doză B.C. prezenţa lor este frecventă în condiţiile administrării orale a medicamentelor D. aspirina 87. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numără: A. Pot suprima lactaţia: A. în doză constantă D. aspirina E. se instalează pentru un medicament şi se repercutează asupra unui alt medicament 91. teofilină iv 83. adrenalină iv E. Printre medicamentele care pot declanşa reacţii adverse autoimune se numără: A. meprobramat E. carbimazol 85. montelukast C. furosemidul B. necesitatea creşterii dozei de medicament pentru obţinerea aceluiaşi efect farmacologic C. neomicina C. este reversibilă D. Printre medicamentele proscrise la gravide datorită riscului teratogen se numără: A. contraceptivele orale D. Toleranţa cronică la medicamente (obişnuinţa) constă în: A. se instalează cu intensităţi variate pentru diferitele efecte ale unui medicament C. diazepam 84. Precizaţi afirmaţiile corecte cu privire la reacţiile adverse de tip alergic: A. eritromicina D. alfa-metildopa C. izoniazida D. Tahifilaxia are următoarele caracteristici: A. metoclopramida 89. amoxicilina B. cloramfenicol D. sunt încrucişate pentru compuşii înrudiţi structural C. au o incidenţă mai mare la indivizii cu teren atopic 86.

D-penicilamina 101. curba frecvenţei de distribuţie a vitezei de acetilare bimodală la izoniazidă D. concentraţii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la acetilatorii lenţi C. deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitară B. Tipuri de idiosincrazie cu manifestări farmacodinamice: A. inducţie de ALA-sintetază E. polimixina E. izoniazidă B. paracetamolul B. tetracicline C. Următoarele medicamente produc polimiozite cu mialgie. corticosteroizi 95. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii lenţi 100. totalitatea semnelor de sevraj observate după oprirea administrării medicamentului 92. neomicina D. penicilina G B.E. penicilina G sodică B. tiouracili D. deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitară D. ampicilina C. T 1/2 al izoniazidei de 2 . cimetidina B. cloramfenicolul C. fenilbutazonă E. ampicilină E. rifampicină C. hemoglobinopatii C. Care dintre următoarele medicamente pot da frecvent reacţii alergice? 14 . paracetamol D. beta-adrenoblocante D. ranitidină C. neuroleptice fenotiazine 97. tetracicline D. sulfonamidele D. dextranii 94. fenacetină 93. contraceptive orale E. cloramfenicol B. cu excepţia: A. gentamicina 98. Medicamente contraindicate în timpul alăptării: A. sulfonamide C. reacţii adverse mai frecvente la acetilatorii lenţi E. Reduc capacitatea fagocitară a leucocitelor: A. polimorfismul acetiltransferazelor hepatice 99. Care dintre medicamentele enumerate declanşează şoc anafilactic? A. penicilină B.3 ori mai mare la acetilatorii lenţi B. Citoliza hepatică apare la: A. Tulburări în reacţia metabolică de acetilare determină: A. Anemia hemolitică imună poate să apară la: A. paracetamol 96. cloramfenicol C. lidocaina D. streptomicina E. aspirina E. Sunt medicamente methemoglobinizante: A. ampicilina E.

pentru desensibilizare D.). Toleranţa medicamentoasă poate avea drept cauză: A. existand o relatie gradata doza-efect B. Prin administrare de adrenalină pentru a combate manifestările simptomatice B. Penicilina G B. Sunt consecinţa acţiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor C. pentru efectul antialergic şi imunosupresor C. mai ales pe cale parenterala (i.v. Creşterea sintezei de anticorpi D. Sunt independente de doza. Efectele teratogene sunt: A. Crizele de porfirie hepatică după administrarea de inductoare enzimatice E. Penicilina G 103. Prin administrare de corticosteroizi i. Hemoliza indusă de deficienţa G-6-P-DH B. ß-adrenoliticele C. Loratadina D. antihistaminice H2-blocante D. Întreruperea bruscă a tratamentului E. Sunt reacţii adverse de tip idiosincrazic: A. în functie de bolnav sau de medicament. Continuând tratamentul cu substanţa incriminată sub supraveghere strictă medicală 110. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune E. in urma supradozarii D. metil-xantinele 106. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic D. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic? A. Sindromul de abstinenţă la întreruperea morfinomimetelor 108. efecte dismorfogene 15 . Piracetam E. Apar la o parte din indivizii trataţi cu doze terapeutice de medicamente 104. Sensibilizarea la medicament 109. Acţiune hipoplazică medulară B. antidepresivele triciclice E. Reactiile adverse de tip alergic: A. Stimularea mitozei limfocitare 105. Dexametazona E. alfa-adrenomimeticele B. Fenomenul de "up regulation” B. Mecanismele implicate în apariţia imunodeficienţei latente sunt: A. Sunt reactii neobisnuite. Izoniazida D. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi. Inhibarea sistemului enzimatic producător de peroxid de hidrogen E. Inducţia enzimatică D. Reducerea capacităţii fagocitare a leucocitelor C. Apar atunci când. Sulfametoxazol B. C. Suxametoniu C. Efectele adverse de tip toxic: A. dozele obişnuite au efecte toxice E. Apneea toxică la suxametoniu C. Sunt reactii adverse dependente de doza.v. Hemisuccinat de hidrocortizon 102. care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente. Clorhidrat de procaină C. Şocul anafilactic la peniciline D. Tratamentul reacţiilor adverse grave de tip alergic se face: A. Fenomenul de "down regulation” C. doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave 107. Sunt efecte secundare apărute în urma unor doze toxice (supradozări) B.A. Diminuând treptat dozele de medicament. Pot produce efect rebound la întreruperea bruscă a administrării: A. Prin oprirea imediată a administrării medicamentului incriminat E.

B. suferinte fetale 16 . anomalii morfologice D. defecte fiziologice E. malformatii C.

Combinatia amoxicilina-acid clavulanic 118. Meticilina 112. este inactivata in mediul bazic. B. E. Cloxacilina E. Ampicilina C.Tema nr. 17 . septicemii. Amoxiclina B. Ticarcilina C. Fenoximetil penicilina E. meningita meningococica. 3 Antibiotice cu structura betalactamică 111. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A. Sărurile de sodiu şi potasiu ale penicilinei G: A. Fenoximetil penicilina C. Oxacilina D. Piperacilina D. lues (sifilis). Carbenicilina D. Benzatin-benzil penicilina D. D. este stabila in mediul acid. Flucloxacilina E. Procain . În infecţii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomandă: A. Sunt peniciline de depozit: A. Benzilpenicilina B. Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa: A. E. Carbenicilina 115. Prezintă eliminare urinară lentă B. Carbenicilina D. este incompatibila cu alcoolul. D. Pot fi administrate şi intraarticular 114. Benzatinpenicilina este indicata in: A. C. Ampicilina B. Benzilpenicilina potasica: A. Ampicilina E. Carbenicilina B. Se administrează ca soluţii preparate în ser glucozat E. Sunt rezistente la betalactamaze: A. Oxacilina C. scarlatina. Se injectează intramuscular şi intravenos din soluţii preparate în ser fiziologic B. Realizează concentraţii sanguine mici D. angine. Oxacilina 116. Pot fi utilizate în sifilis 113. Bacampicilina C. B. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze: A. Cloxacilina 117. Eliberează lent benzilpenicilina C. se administreaza pe cale orala. Se administrează şi sub formă de perfuzii intravenoase C.benzil penicilina E. Penicilinele retard: A. 119. Cefoperazona B. Au spectru de activitate extins şi pe enterobacterii E. C. Se administreaza şi sub formă de injecţii intramusculare D. se administreaza parenteral.

E. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza: A. C. piperacilina. C. este rezistenta la aciditatea gastrica. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam) D. piperacilina + tazobactam. 122. 127. C. cefsulfodina. stafilococ auriu. D. B. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt: A. ceftazidina. B. D. E. ampicilina + sulbactam. ticarcilina. cefazolina. C. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu: A. C. B. carbenicilina. ticarcilina. se concentrează în bilă 18 . C. D. cefapirina D. treponema. gonococ. maximum 24 ore. amoxicilina + acid clavulanic. se administreaza oral sau parenteral. D. dupa preparare extemporaneu. 125. C. B. protes vulgaris. este rezistenta la penicilinaza. B. ampicilina E. este o penicilina de semisinteza. E. 124. sulbactam. tazobactam. E. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde: A. pastrata la + 4 °C. E. Ampicilina are următoarele proprietăţi: A. B. cefamandol. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate? A. cefalexina. amoxicilina. B. cefradina. D. asociata in seringa cu alte medicamente. cefalotina. oxacilina. E. acidul clavulanic. 121. 128. oxacilina + acid clavulanic. D. cloxacilina. Oxacilina: A. ticarcilina 129. are spectru ultralarg de actiune. C. Inhibitori de beta-lactamaza sunt: A. D. in solutii pefuzabile cu pH acid sau alcalin. singura in seringa. Peniciline active pe proteus si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt: A. B. 126. carbenicilina + tazobactam. cefadroxil. oxacilina. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte: A. 123. E. E. B. cefalotina.120. C. streptococ hemolitic. fenoximetilpenicilina.

are absorbţie bună digestivă B. liposolubilitate mare E. este contraindicată la bolnavii alergici la penicilină G 136. are efect bactericid E. este inactivată de sucul gastric C. este inactivată de sucul gastric C. se administrează în infecţiile aparatului respirator 138. profilaxia reumatismului articular acut B. Ampicilina: A. Benzatinbezilpenicilina este indicată în: A. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la oxacilină sunt corecte: A. meningită meningococică D. eliminarea renală este întârziată de probenecid D. este rezistentă la sucul gastric acid B. rifampicina D. structură beta-lactamică D. gentamicina B. acţiune bactericidă numai în faza de multiplicare a bacteriilor 134. este activă în infecţiile ţesutului cerebral E. produce frecvent reacţii alergice E. Ampicilina are următoarele proprietăţi: A.B. Benzatinbenzilpenicilina are următoarele caracteristici: A. este un antibiotic cu spectru larg D. prezintă acţiune bactericidă în faza de multiplicare şi parţial în faza de repaus a bacteriilor E. eliminarea urinară este întârziată de probenecid 19 . se elimină predominant netransformată prin urină D. se administrează exclusiv parenteral C. ceftriaxonă E. prezintă un efect bactericid în faza de multiplicare şi repaus a bacteriilor B. are durată lungă de acţiune (12-24 ore) D. Cefalosporinele au următoarele caracteristici generale: A. pielonefrită colibacilară C. ampicilina 137. Sunt antibiotice bactericide numai în faza de multiplicare a bacteriilor: A. cefoperazonă 135. dizenterie bacilară 133. are risc alergizant redus C. cefazolina B. produce rareori reacţii alergice C. cefuroxim D. cefotaxim C. spectru de activitate mai larg decât al benzilpenicilinei D. prezintă rezistenţă la penicilinază C. este acido-rezistentă E. vancomicina E. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei 130. se concentrează în bilă 131. cicloserina C. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei D. este indicată în profilaxia de durată a infecţiilor streptococice 132. se administrează oral şi parenteral B. se administrează exclusiv oral B. toxicitate redusă C. lues E. epurare predominent hepatică B. Amoxicilina: A. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generaţia a treia: A.

amoxicilina E. amoxicilina D. procain benzilpenicilina C. nafcilina E. Cefoperazona 148. calea orală necesitând doze mult mai mari decât calea parenterală 146. penicilina G B. Are spectrul de activitate asemănător cu al ampicilinei B. benzatin benzilpenicilina E. Se asociază cu inhibitori de ß-lactamază D. carbenicilina 143. penicilina G B. Care dintre următorii compuşi sunt peniciline de depozit (retard): A. Este activă pe stafilococul penicilinazo-pozitiv D. Cefuroxima sodică C. carbenicilina C. cloxacilina D. ampicilina C. Ceftriaxona este indicată în septicemii şi meningite la bolnavi cu deficit al mecanismelor de apărare C. amoxicilina E. Care dintre antibiotice cu structură beta-lactamică se absorb pe cale orală? A. Necesită administrarea înaintea meselor. Cefamandolul B. Cefsulodinul are acţiune foarte intensă pe Pseudomonas D. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? A. nu se asociază cu inhibitori de ß-lactamază E. deoarece absorbţia este mult diminuată în prezenţa alimentelor 145. Care dintre antibioticele cu structură beta-lactamică au spectru antibacterian larg? A. Dintre cefalosporine se pot utiliza oral: A. feneticilina E. nu are capacitate alergizantă 139. oxacilina 142. Ceftazidima se absoarbe bine la administrare orală 147. Acţionează bactericid. Este penicilinazo-rezistentă B. Eliminarea ei renală este întârziată de probenecid E. Fenoximetilpenicilina: 20 . În ţesuturile inflamate difuzibilitatea ei diminuă pe măsură ce survine procesul de vindecare C.E. Cefalexina E. carfecilina D. fiind utilizată în meningite cu germeni gram-negativi. bacampicilina B. carbenicilina C. Amoxicilina: A. Cefoperazon difuzează bine în LCR. ticarcilina D. ampicilina C. B. meticilina 140. Stafilococii rezistenţi la meticilină sunt sensibili la cefalosforine E. Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ penicilinazo-secretor? A. Ampicilina: A. benzilpenicilina B. Se absoarbe limitat din tubul digestiv. procainpenicilina G B. cloxacilina D. cefoperazona 144. acţiunea fiind mai intensă decât a ampicilinei C. Având acţiune mai intensă decât ampicilina. Care dintre peniciline sunt active în infecţiile cu Pseudomonas şi Proteus? A. Cefuroxima axetil D. meticilina 141.

Azlocilina 151. ampicilina E. nafcilina B. absorbtia orala este neinfluentata de prezenta alimentelor B. Sunt active pe Proteus si Pseudomonas. se biotransforma in proportie mica 156. Ticarcilina: A. dar termorezistentă C. Este indicată în infecţii cu streptococ. în profilaxia reumatismului D. carbenicilina C. Canrenoatul de potasiu C. cefazolina C. Carbenicilina B. eliminarea renala este intarziata la asocierea cu probenecid C. angina streptococica D. Notati indicatiile gresite pentru benzilpenicilina: A. Sunt inhibitori de ß-lactamază: A. Este foarte activă pe stafilococul producător de penicilinază B. oxacilina 154. flucoxacilina C. pielonefrite) E. Este activă pe multe tulpini de Pseudomonas C. este indicata in infectii cu germeni sensibili. Aztreonamul C. pneumonii cu pneumococ E. Este instabilă în mediul acid din stomac. Nu necesită reducerea dozelor în insuficienţa renală. Amoxicilina 150. cloxacilina 157. Cefalexina B. penicilinele: A. Cefalosporine active in infectiile produse de Pseudomonas. Fenoximetilpenicilina E. fenoximetilpenicilina D. cefalotina B. Notati afirmatiile corecte pentru amoxicilina: A. Este insolubilă şi stabilă în mediul acid din stomac B. Sulbactamul D. sifilis 155. Se asociază cu gentamicina. Latamoxef 152. Procainbenzilpenicilina D. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. Eritromicina E. la pacienti alergici la benzilpenicilina E. sunt: A. ticarcilina B. Se utilizează în infecţii urinare sau septicemii cu bacterii gram negative 153.A. deoarece nu are acţiune nefrotoxică E. spectrul antimicrobian este asemanator ampicilinei D. Se absorb bine din tubul digestiv: A. cefsulodina 21 . Vancomicina D. Este indicată în infecţii grave (meningite. fenoximetilpenicilina E. oxacilina D. Benzilpenicilina G potasică C. Este indicată în septicemii 149. Aztreonamul E. Clavulanatul de potasiu B. pe baza sinergismului de acţiune D. infectii urinare colibacilare B. Sunt antibiotice care prezintă nucleu structural ß-lactamic: A. infectii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv C.

feniximetilpenicilina E. Prezinta rezistenta la benzilpenicilina: A. treponema E. cefalotina E. cloxacilina 163. cefoperazon B. ticarcilina D. cefazolina D. ticarcilina B. Din grupa cefalosporinelor administrate pe cale orala fac parte: A. Peniciline active pe proteus si pseudomonas sunt: A. fac parte: A. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. cefalotina B. cefamandol 165. cefadroxil C. Tetraciclina/cloramfenicol B. cefradina C. cefapirina 164. dicloxacilina C. Gentamicina/ampicilina C. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas sunt: A. Meningitele produse de germeni gram negativ pot beneficia de: A. ceftazidina C. oxacilina D. Eritromicina/clindamicina D. cefradina D. gonococ C. carbenicilina B. meticilina E. cefotaxim C. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala. Kanamicina / Colimicina 22 . cefapirina 158. cefalotina B. Sulfametoxazol / trimetoprim E. cefamandol 159. ceftazidima E. cefadroxil B.D. oxacilina C. enterococ D. Sunt asocieri antagonice de antibiotice : A. streptococ piogen 161. cloxacilina E. stafilococ penicilinazosecretor B. nafcilina D. cefsulodina E. nafcilina 160. flucloxacilina 162. cefalexina E. cefalexina D.

Fac parte din indicaţiile gentamicinei: A. Roxitromicina D. Nu se poate asocia cu betalactamine C. aminoglicozide. impiedica sinteza proteinelor bacteriene. Fac parte din grupul antibioticelor cu structură macrolidică: A. nu se absorb bine dupa administrarea orala. Are structura tetraciclică 171. C. Furosemidul E. Interacţionează cu antiacidele pe bază de ioni de calciu B. Actiune intensă pe unii bacili gram negativi D. dau nefro si ototoxicitate. 174. produse lactate (in cantitate mare). in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara. B. Acţiune antivirală 167. Cloramfenicolul are: A. enzime pancreatice. Infecţiile urinare cu Coli 170. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava. Spectru de actiune larg B. Gentamicina: A. Polimixinele B. tetracicline. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice: A. B. Tetraciclinele: A. Azitromicina C. Pot fi utilizate în bruceloză 172. Cisplatina C. La doze mari este nefrotoxică E. antispastice. D. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate? A. Actiune antifungică E. Se condiţionează sub formă de soluţii injectabile D. C. Lincomicina 169. E. 4 Antibiotice din alte clase structurale: macrolide. preparate din fier. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil. Infecţiile cu anaerobi B. D. toate au un potential toxic important. Sunt active pe Mycoplasme şi Chlamidia E. Ampicilina D. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: A. E. Este activă pe bacili gram-negativi B. Josamicina B. la concentraţii de 4 micrograme/ml E. Actiune intensă pe bacilul tuberculos C. 173. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi.Tema nr. Pot fi utilizate sub formă de aerosoli C. B. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea concomitenta de: A. Au toxicitate relativ redusă D. antiacide gastrice neutralizante. Diritromicina E. Infecţiile stafilococice D. Amfotericina B 168. 23 . C. Infecţiile cu Pseudomonas. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară C. fenicoli si polipeptide 166.

D. rifampicina. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice: A. C. 181. in infectii sistemice se administreaza per os. activa pe germeni gram-negativ. penicilina. B. B. E. se elimina pe cale renala. C. Cloramfenicolul prezinta urmtoarele caracteristici farmacologice: A. D. se administreaza la 4 ore. bacitracina. polimixina. E. B. nefrotoxicitate. B. B. concentratii active in 12 ore. sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) urmatoarele: A. 182.D. Comparativ cu tetraciclina. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana? A. absorbtie digestiva absenta. aplazie medulara). tobramicina. B. nu este activa pe cale orala. gentamicina. 179. tobramicina. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l.r. tetraciclina. B. 175. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian. activa pe Pseudomonas aeruginosa. benzilpenicilina. E. 24 . C. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. C. eritromicina. C. 177. activa pe germeni gram-pozitiv. D. D. absorbtie per os neinfluentata de alimente. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic: A. stimulare neuromusculara. colistina E.c.). C. E. neomicina. C. E. 178. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi. prezinta toxicitate redusa. absorbtie per os buna. cloramfenicolul. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice. C. streptomicina. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu". se absoarbe bine din tubul digestiv. E. polimixina. D. 176. efect bactericid. D. D. ototoxicitate. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase? A. E. kanamicina. E. D. 180. D. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari. B. 183. neomicina. E. ampicilina. C. sufera o biotransformare hepatica importanta. streptomicina. doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice: A. tetraciclina Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene. A. B. Dintre aminoglicozide.

C. rezistenta se instaleaza brusc. sunt eliminate predominent pe cale renală în formă activă C. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch). inhibă sinteza proteinelor bacteriene D. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice: A. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelulară C.c. este un antituberculos major C. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici generale ale eritromicinei: A. Gentamicina: A. Sindromul cenuşiu produs de cloramfenicol la nou-născutul prematur: A. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice: A.). E. este contraindicata in insuficienta respiratorie 191. E. au absorbţie digestivă redusă D. antispastice 187. C. au o absorbţie digestivă redusă D. magneziu. variabila. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l. produse lactate D. Aminoglicozidele: A. sunt antibiotice de elecţie în infecţiile survenite la gravide 188. are proprietăţi inductoare enzimatice E. antiacide gastrice C. D. fermenţi pancreatici B. sunt compuşi nefrotoxici ca urmare a acumulării în parenchimul renal E. se asociaza cu diuretice de ansa. se elimină biliar în concentraţii mari C. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor.184. Aminoglicozidele: A. D. absorbtie per os partiala. calea de administrare numai injectabila. 185. nu se asociază între ele datorită riscului crescut de reacţii adverse toxice 189. are o toxicitate renală ridicată D. B. acidul nalidixic E. eritromicina D. pot provoca atrofia nervului optic B. fenoximetilpenicilina C. realizează concentraţii mari la nivel biliar B. are o natură imunoalergică D. se caracterizează prin hipertermie malignă 193. traversează uşor bariera hematoencefalică E. depozitare la nivelul musculaturii striate. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu. este activă pe germenii cu multiplicare intracelulară B. se datorează eliminării renale deficitare a antibioticului B. se fixează pe subunităţile ribozomale 30S ale bacteriei şi inhibă sinteza proteică 192. B. poate fi letal C. prezintă alergie încrucişată cu penicilinele E. apare ca urmare a imaturităţii funcţionale hepatice E. se elimina in majoritate renal in forma activa. Absorbţia tetraciclinei după administrarea orală poate fi diminuată prin administrarea concomitentă de: A. 186. tetraciclina B. oxacilina 190. Care din următoarele medicamente antibacteriene sunt contraindicate la gravide: A. nu se recomandă la bolnavii cu insuficienţă renală B. fier. Tetraciclina este indicată în tratamentul următoarelor boli: 25 . preparate de fier E.r.

gonoree 194. ototoxicitate 202. albuminurie.şi nefrotoxice 26 . rosaramicină 201. creşte efectele de blocare neuromusculară ale curarizantelor E. tulburări vestibulare B. are absorbţie digestivă bună 198. anemie aplastică B. trece greu prin bariera placentară D. tetraciclinele pot produce pigmentaţii dentare şi carii la copii 195. acnee C. prezintă absorbţie bună după injectare intramusculară D. alergii E. meningită meningococică E. se elimină biliar E. se absoarbe digestiv C. produce anemie aplastică 197. polimixina B D. tetraciclinele traversează placenta şi trec în laptele matern C. Următoarele efecte adverse pot să apară în tratamentul cu cloramfenicol: A. Polimixina B: A. se elimină predominant renal E. spiramicină C. Următoarele antibiotice sunt macrolide. are concentraţii pulmonare superioare celor sangiune B. nu traversează placenta C. tetraciclinele sunt recomandate în ultimul trimestru de sarcină şi prima copilărie E. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. pigmentaţii dentare E. Care dintre următoarele antibiotice nu se administrează oral pentru efecte sistemice? A. Colistin: A. cu excepţia: A. penetrează uşor bariera hematoencefalică C. cilindrurie 199. leucopenie D. kanamicină E. Aminoglicozidele prezintă următoarele proprietăţi comune: A. kanamicina B. tetraciclinele sunt indicate în infecţia cu mycoplasma şi chlamydia D. eritromicina E. tetraciclinele au spectru larg de acţiune B. cloramfenicol C. tulburări auditive C. este biotransformat la nivel hepatic D. Pătrund bine în lichidul cefalorahidian C. are absorbţie bună rectală B. gentamicina 196. Menţionaţi care dintre următoarele efecte adverse sunt caracteristice streptomicinei: A. Se absorb bine după administrare orală B. eritromicină B. are acţiune bactericidă 200. aplazie medulară C. ameliorează nefrotoxicitate aminoglicozidelor B. Sunt oto.A. streptomicină D. tifos exantematic B. infecţii cu mycoplasma pneumoniae D. Cloramfenicolul: A. anemie hemolitică D.

Ciprofloxacina D. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor: A. Eritromicina este antibiotic de elecţie în infecţiile cu: A. Bacitracina E. Griseofulvina C. Gentamicina C. Paracetamolul E. Tulburări la nivelul mucoaselor E. Difuziune bună în toate ţesuturile B. la asocierea între ele 203. Prezintă acţiune de tip curarizant E. Tifos exantematic D. Reacţiile adverse ale cloramfenicolului sunt: A. Tetraciclinele E. Fenitoina D. Infestări cu protozoare (Entamoeba histolytica) 206. Care dintre antibiotice sunt active pe Treponema pallidum? A. Care dintre următoarele antibiotice aparţin clasei aminoglicozidelor: A. putând fi utilizate în infecţii biliare: A.D. Alcaloză metabolică 211. Enterită stafilococică severă D. Amikacina C. Timp de înjumătăţitre lung (peste 14 ore) 209. Eritromicina D. Traversarea barierei hemato-encefalice C. Eritromicina 204. Mycobacterium tuberculosis E. Sinergism de acţiune utilizat în terapie. Gentamicina 27 . Pseudomonas aeruginosa D. Glutetimida 207. Benzilpenicilina B. Kanamicina B. Netilmicina 205. Aplazie medulară C.şi ototoxicitate B. Mycoplasma pneumoniae B. Tuberculoză extrapulmonară la copii E. Nefro. Clindamicina D. Eritromicina are următoarele proprietăţi farmacocinetice: A. Ampicilina B. Barbituricele C. cu diminuarea toxicităţii. Furosemidul E. Cresc efecte cloramfenicolului: A. Cloramfenicolul este antibiotic de elecţie în: A. Fenoximetilpenicilina 208. Corynebacterium diphteriae 210. Concentrare în formă activă în bilă E. Cimetidina B. Se elimină prin bilă. Polimixinele D. Cefalosporinele B. Bordetella pertussis C. Traversarea barierei placentare D. Lincomicina E. Penicilina G C. Meningite cu bacili gram negativ sensibili C. Salmoneloze (inclusiv febră tifoidă) B.

cisplatin D. comparativ cu cele plasmatice B. se concentreaza in bila. Notati afirmatiile corecte: A. in infectii ale tubului digestiv. absorbtie digestiva medie (aproximativ 30%) B. este activa pe bacilul tuberculos D. infectii digestive produse de Candida albicans 218. kanamicina este mai activa pe bacilul Koch. saliva si secretii bronsice C. rosaramicina este inactiva pe mycoplasme D. infectii urinare cu colibacil C. este activa pe bacili gramnegativ E. Cl. este contraindicata administrarea in insuficienta hepatica D. substantele: A. neomicina se utilizeaza oral. se administreaza oral in infectii cu germeni sensibili (enterocolite. dupa administrare intramusculara. tetanii. produce aplazie medulara 220. pristinamicina este indicata in infectii cutanate cu stafilococ si streptococ 214. sunt: A. dizenterie) 216. foarte activa pe gonococ C. carbenicilina 215. tobramicina are efecte adverse acustico-vestibulare mai reduse comparativ cu gentamicina C. Notati afirmatiile corecte: A. infectii produse de Mycoplasma D. Shigella) B. Tetraciclinele sunt indicate in: A. la doze terapeutice are efect bacteriostatic D. in forma activa C. 70% din doxiciclina filtrata glomerular. este activ pe bacili gram negativ C. Notati afirmatiile incorecte: A. absorbtia tetraciclinei scade la asocierea cu saruri de calciu C. comparativ cu streptomicina E. ticarcilina E. clindamicina este inactiva pe Bacteroides fragilis E. tetraciclina realizeaza concentratii de 10 ori mai mari in bila. are efect ototoxic E. streptococ. se elimina predominant netransformata prin urina (aproximativ 80%) C. creste nefrotoxicitatea aminoglicozidelor 28 . Afirmatiile incorecte pentru polimixina B. cu germeni sensibili (Salmonella. spiramicina are difuziune buna in plaman. gentamicina este activa pe stafilococ D. Afirmatiile corecte pentru eritromicina. Corynebacterium B. nu traverseaza placenta E.212. doxiciclina este inactiva pe streptococul hemolitic grup A E. sunt: A. se reabsoarbe la nivelul tubilor renali 219. sunt: A. este antibiotic de prima alegere in infectiile cu Pseudomonas aeruginosa 213. concentratia serica este crescuta in insuficienta renala D. Afirmatiile corecte pentru streptomicina. pneumonie cu pneumococ B. creste toxicitatea teofilinei E. infectii produse de Chlamydia E. absorbtia orala este incompleta B. amfotericina B B. furosemid C. spectinomicina este foarte activa pe gonococ 217. absorbtie digestiva inalta B. minociclina este o tetraciclina semiretard cu durata actiunii 12 ore D. eritromicina baza este partial inactivata de sucul gastric B. B. stafilococ. anthracis. spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram pozitiv: pneumococ. Notati afirmatiile corecte pentru cloramfenicol: A. Cresc toxicitatea renala a aminoglicozidelor.

poate produce fotosensibilizare D. reprezinta principiul activ din: Biseptol. Lambliaza C. Sifilisul 228. Sulfamedrol 227. Este un derivat de nitroimidazol D. Flumequina C. Nu fac parte din indicaţiile clorchinaldolului: A. actiunea sa nu este influentata de cationi divalenti sau trivalenti D. Furazolidona: A. Septrin C. Fleroxacina C. 5 Chimioterapice antibacteriene şi antimicotice Chimioterapice antibacteriene 221. ceea ce determina scaderea absorbtiei Ciprofloxacinei E. Acidul pipemidic B. interactioneaza cu saruri de aluminiu si de magneziu. poate fi utilizat în insuficienta renală severă C. Care afirmatii sunt corecte pentru Cotrimoxazol: A. Are eliminare redusă prin fecale E. Rosoxacina 224. Nitrofurantoina E. are efect de foarte lunga durata 29 . Sulfadimidina E. Spre deosebire de ciprofloxacina. Au absorbţie digestivă redusă B. Au spectru antibacterian larg 225. reprezinta asocierea dintre sulfametoxazol si trimetoprim B. Se obţin prin sinteză chimică D. Este activă şi pe unele protozoare 226. reprezinta fluorochinolona cu spectru larg (efect bacteriostatic si bactericid) C. Tagremin. Amoxicilina B. Aparţin grupului chinolonelor: A. Nu se indică în infecţii urinare E. Alegeti raspunsurile corecte pentru Ciprofloxacinum: A. Norfloxacina D. Intră în combinaţie cu trimetoprimul: A. Cliochinolul E. Sulfametoxazol C. reprezinta antibiotic beta-lactamic inrudit cu Flucloxacilina B. Apartine clasei derivatilor de chinoleină E. Angina streptococica B. Sunt antiinfecţioase de origine naturală C. Se utilizează în infecţii urinare şi intestinale B. Sulfametoxazol D. Clorchinaldolul 223. Amoebiaza D. Prin expunere la soare. prezinta efecte adverse la nivel digestiv. Poate produce anemie hemolitică la deficienţi în G-6PD C. Se recomandă în infecţii urinare B. Gastroenterita nespecifica E. Acidul nalidixic: A.Tema nr. Fluorochinolonele: A. precum si cefalee. Fac parte din grupul fluorochinolonelor: A. Clorchinaldolul B. Se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice 222. Ofloxacina D. eruptii cutanate 229.

Acidul nalidixic este activ pe următorii germeni: A. se recomanda exclusiv in infectii urinare necomplicate si complicate E. cauzate de germeni sensibili 230. reprezintă medicaţia de elecţie în nocardioză E. fiind posibil sa afecteze cartilajul osos 232. este contraindicata la copii E. poate produce sindrom lupoid E. Efectele adverse produse frecvent de sulfamidele antibacteriene sunt: A. klebsiella pneumoniae E. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Furazolidona: A. inhiba sinteza peretelui celulei bacteriene B. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene: A. colită pseudomembranoasă D. Selectati variantele corecte pentru Fluorochinolone: A. meningococ B. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la nitrofurantoin: A. impune evitarea consumului de alcool în cursul tratamentului 236. shigella C. recidivante C. cristalurie B. enterite. poate creşte methemoglobina B. otita medie. inhiba ADN-giraza bacteriana C. este indicat în trichomoniază D. prezinta frecvent efecte adverse grave ceea ce le limiteaza utilizarea 233. se recomandă a fi administrate topic la nivel cutanat. este contraindicat în sarcină B. proteus 234. dezvoltă rapid rezistenţă bacteriană 237. febra tifoida. este eficace in tuberculoza la nivel renal E. are proprietăţi inductoare enzimatice 238. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la metenamină: A. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Sulfadoxina: A. nu se va utiliza la copii. este contraindicată în insuficienţa renală C. acţionează ca antagonişti competitivi ai acidului paraaminobenzoic B. datorită unei bune toleranţe la acest nivel C. clostridium tetani D. poate irita căile urinare cănd debitul urinar este scăzut D. apnee prin efect curarizant 235. prezinta actiune bactericida pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv D. este un antibacterian activ faţă de colibacil şi proteus B. este activ in infectii respiratorii. acţiunea lor antibacteriană este diminuată în prezenţa puroiului 30 . urina se coloreaza in albastru 231. este sulfamida cu actiune de foarte lunga durata D. pentru creşterea eficienţei terapeutice se preferă a fi asociate cu metenamină D. nu s-au constatat reactii de tip Disulfiram la administrarea Furazolidonei simultan cu alcool E. determină fotosensibilizare E. enterocolite.D. se indica in trahom si profilaxia holerei C. este sulfamida semiretard B. se indica in infectii urinare acute si cronice. se indica in infectii intestinale: dizenterie. toxiinfectii alimentare D. este derivat de nitrofuran cu absorbtie redusa din tubul digestiv B. in timpul terapiei cu Furazolidona. Furazolidona: A. poate fi asociat cu acidul nalidixic pentru creşterea eficienţei terapeutice C. colorează urina C. erupţii cutanate C. irită mucoasa tubului digestiv D. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile) E. tulburări de echilibru E.

Care dintre chimioterapicele antibacteriene sunt folosite exclusiv în infecţii urinare? A. bilirubinemie indirectă B. eozinofilie D. dermatită 241. fotosensibilizare D. ftalilsulfatiazol E. Sulfamidele antibacteriene accentueaza efectele farmacologice ale: A. sulfamidelor hipoglicemiante C. Dapsona: A. nitrofurantoina C. trimetoprim 244. metotrexat D.239. tulburări acustico-vestibulare E. Care dintre sulfamide se aplică local în infecţii la nivelul tegumentelor şi mucoaselor? A. sulfadiazina E. norfloxacina E. hemoglobină 243. nu se elimină prin urină E. eliminare renală 90% E. mafenid 245. Furazolidona: 31 . se elimină prin secreţia lactată D. legare de proteinele plasmatice 95% C. eliminare crescută prin fecale 248. sulfafurazol C. Sensibilizarea la sulfamide este o stare indicată de existenţa în antecedente a următoarelor reacţii adverse: A. cristalurie B. acid nalidixic B. acid uric C. anticoagulante orale E. sulfafurazol C. nu se absoarbe digestiv B. vertij E. Printre efectele adverse ale acidului nalidixic se numără: A. febră D. metabolizare hepatică prin glucuronoconjugare D. intră în circuitul enterohepatic C. deprimare respiratorie C. digitalicelor B. Tratamentul cu sulfamide antibacteriene poate determina creşterea următoarelor teste de laborator: A. este medicamentul de elecţie în lepră 247. hematocrit E. sulfalen D. sulfacetamida B. absorbţie digestivă bună B. citoliză hepatică 240. vărsături C. Farmacocinetica acidului nalidixic cuprinde: A. sulfadimetoxin 246. leucopenie B. sulfametoxidiazina D. antiaritmice 242. furazolidona D. Care dintre următoarele sulfamide prezintă acţiune antibacteriană de lungă durată? A. sulfametoxidiazina B.

Amfotericina: A. Tolnaftat E. Econazol E. Natamicina B. se elimină prin bilă şi urină B. este indicată în infecţii urinare acute 249. Se utilizeaza ca antimicotic local D. Se comercializează sub denumirea Nizoral 257. Este medicament de elecţie în pitiriazis 256. Griseofulvina D. produce anemie hemolitică la cei cu deficit de G-6-PD Antimicotice 251. Are si activitate antitrichomonazica 253. Este un antibiotic antiviral C. nu se elimină renal E. Absorbţia orală este crescută în prezenţa unor alcalinizante C. Este un antibiotic antimicotic cu structură polienică B. prezintă absorbţie redusă din tubul digestiv C. Griseofulvina: A. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase sunt macrolide polienice cu proprietăţi antimicotice: A. se administrează în infecţii ale aparatului urinar C. Miconazol B. se administrează în infecţii urinare E.A. se administrează în enterocolite şi toxiinfecţii alimentare E. Se administrează pe cale orală prezentând o absorbţie crescută din tractul digestiv D. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la Clotrimazol sunt adevărate: A. prezintă absorbţie bună din tubul digestiv B. Natamicina: 32 . Tinidazol C. Este un antibiotic cu acţiune antibacteriană B. este contraindicată la bolnavi cu insuficienţă renală 250. timp de 10 . Se utilizeaza ca antimicotic sistemic C. Este un antimicotic cu structură bis-triazolică B. se elimină prin fecale. Ketoconazolul: A. Se administrează pe cale parenterală pentru tratarea unor micoze sistemice grave E. Este un antibiotic cu efect fungicid şi fungistatic utilizat în terapia onicomicozelor C. Nistatina D. Clorfenesina C. eliberează formaldehidă la pH < 5 D.14 zile D. Se absoarbe bine dupa administrare orala E. Care dintre următoarele substanţe sunt utilizate în terapia pitiriazisului: A. Este un inductor enzimatic D. Flucitozina 255. Metenamina: A. Nitrofurantoina: A. se elimină prin fecale C. se administrează în infecţii ale tubului digestiv B. se administrează oral. Amfotercina 254. Este un derivat de imidazol B. Prezintă toxicitate scăzută la nivel renal 252. Are şi acţiune antiinflamatoare E. Este un antimicotic cu acţiune locală şi sistemică D. în cea mai mare parte D. Este un antimicotic de origine naturală E.

este un antimetabolit al uracilului B. econazolul 264. reprezinta un iodofor B. nistatinul B. Se comercializează sub denumirea Pimafucin 259. Se condiţionează sub formă de flacoane de uz parenteral C. amfotericina B D. se obtine din iod si un detergent neionic E. Precizaţi care dintre următoarele antimicotice se utilizează sistemic: A. amfotericina B D. este antimicrobian. antifungic si antimicrobian B. este un derivat de imidazol C. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Econazol: A. Griseofulvina B. flucitozina E. ketoconazolul B. se utilizeaza in dermatologie si stomatologie 263. ketoconazolul B. nistatinul C. natamicina C. Clotrimazol B. Care dintre urmatoarele substante sunt macrolide polienice: A. este antibiotic obtinut din mediul de cultura de Streptomyces natalensis 262. prezinta dezavantajul indepartarii cu dificultate de pe tegumente si lenjerie C. griseofulvina 266. Amfotericina C. este eficace in candidoze. Nistatinul: A. Miconazol D. griseofulvina 265. griseofulvina C. Care dintre urmatoarele substante sunt antibiotice antimicotice: A. Ketoconazol E. clotrimazolul E. se administreaza exclusiv oral 33 . Este un antibiotic polienic de sinteză B. Flucitozina C. Tolnaftat E. Miconazol D. Este medicamennt de elecţie pentru tratarea candidozelor sistemice E. antimicotic si antitricomonazic D. Se utilizează pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot apărea în cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg D. Absorbţia din tubul digestiv este redusă D. Acid salicilic 260. Clotrimazolul: A. amfotericina B D. Este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice B. Se condiţionează în flacoane de uz parenteral 258. Este o macrolidă polienică naturală C. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic: A. se utilizeaza exclusiv pe cale parenterala C. flucitozina E. Are şi acţiune antrichomonazică E. chimioterapic imidazolic. Fluconazol 261.A. epidermofitie. se utilizeaza sub forma de comprimate vaginale D. Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Septozol: A. tricofitie E. Precizaţi care dintre următorii compuşi antimicotici sunt derivaţi de imidazol: A.

Antimicotice antibiotice sunt reprezentate de: A. este o substanta sensibila la lumina D. Nistatina D. buclosamida B. este un antibiotic antimicotic cu structura polienica B. se administrează parenteral sub formă de perfuzii în micozele sistemice grave B. tricomoniază C. clotrimazol 274. se administrează exclusiv oral E. este singurul antimicotic recomandat la gravide E. amibiază intestinală 269. Natamicina este indicată în: A. aspergiloză D. Miconazol B. micoze respiratorii B. infecţie cu pseudomonas aeruginosa B.D. dar nu si în LCR B. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la griseofulvină: A. poate provoca hepatotoxicitate 270. onicomicoză 271. este indicată în candidoza intestinală 273. are o difuzie largă în ţesuturi. flucitozina D. acţionează numai fungistatic D. se indică în micozele pielii capului D. este un derivat al citozinei C. asociată cu alcool provoacă efecte de tip antabuz B. epidermofiţii D. amfotericina B E. are un efect scăzut în cazul coadministrării cimetidinei E. onicomicoze E. poate provoca pancitopenie 272. are şi efect inhibitor enzimatic C. griseofulvina C. Clotrimazol E. după administrare orală se absoarbe complet din tubul digestiv 275. este o substanta solubila in apa E. Se utilizează în dermatomicozele sistemice: A. are o difuzie bună în LCR B. este un derivat al citozinei 268. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la flucitozină: A. Următoarele afirmaţii privind farmacoterapia Amfotericinei B sunt adevărate: A. Nistatinul: A. este un derivat de imidazol D. Ketoconazolul: A. se administreaza exclusiv local E. nu actioneaza in tricomoniaza vaginala 267. Flucitozina 34 . se elimină predominent prin fecale E. meningita cu haemophilus influenzae C. nu dezvoltă rezistenţă C. Griseofulvina C. nu dezvoltă rezistenţă C. nu este sensibilă la lumină C. Griseofulvina este indicată în: A. histoplasmoză pulmonară E. efectul advers cel mai grav este afectarea renală D.

Care afirmatii sunt adevarate: A. cresc peristaltismul E. toleranta nu se instaleaza pentru efectul constipant D. analgezie (la nivel supraspinal). sindromul de abstinenta la opioide imbraca manifestari de tip adrenergic 279. fentanyl B.Tema nr. are efecte antihistaminice 281. midriaza. metadona C. serotonina. este agonist-antagonist pe receptorii opioizi C. B. actioneaza exclusiv ca agonisti pe receptorii miu 277. histamina. Analgezicele opioide: A. Activarea receptorilor opioizi miu este asociata cu urmatoarele efecte: A. Care analgezice morfinomimetice sunt agonisti puternici pe receptorii μ: A. deprima respiratia D. ca antitusive 283. dependenta fizica. in anestezia generala E. activarea receptorilor miu este responsabila de farmacodependenta B. C. codeina 280. D. produc midriaza C. este interzisa asocierea unui analgezic opioid cu unul neopioid E. postoperator D. are proprietati constipante E. sufera intens efectul primului pasaj hepatic B. la om au efect excitant pe SNC D. 6 Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice Analgezice morfinomimetice 276. Agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi sunt: 35 . Morfina: A. pentazocina D. 284. enkefaline. produc greata si voma E. sunt eficace in durerea somatica si viscerala C. C. sunt numai produse de sinteza C. stimuleaza respiratia D. produc deprimare respiratorie D. Opiodele: A. E. naloxona E. Se contraindica utilizarea opioizilor: A. B. cresc tonusul uterului gravid 278. in hipertrofie de prostata C. euforie. deprimare respiratorie. toleranta are la baza un mecanism de heteroreglare up C. se indica in dureri intense B. in insuficienta respiratorie B. stimuleaza centrul tusei B. scad pragul perceperii durerii B. A. produc toleranta si dependenta E. Analgezicele opioide: A. produc retentie urinara 282.

E. C. biodisponibilitate per os redusa. are efect analgezic puternic. Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina? A. Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina? A. voma. diaree. E. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza: A. C. E. Morfina prezinta urmatoarele efecte secundare: A. D. mictiuni frecvente. analgezie. codeina. 293. metadona. E. codeina.48 ore) si risc de cumulare. E. are efect analgezic mediu. risc mic de farmacodependenta. C. hipertensiune arteriala. B. D. B. hipertensiune arteriala. colica hepatica. D. naloxona. urticarie. E. B. deprimarea centrului respirator. D. D. D. are si mecanism analgezic monoaminergic spinal. toleranta. nalorfina. dependenta psihica si fizica. B. E. 290.D. B. C. copii sub doi ani. B. Care din urmatoarele medicamente au actiune antagonista asupra receptorilor opioizi? 291. deprimare respiratorie. 288. dinorfine. metadona. 287. durata de actiune analgezica medie. C. B. colica renala (asociat cu un spasmolitic). bronhodilatatie. C. 292. urticarie. 286. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse: A. dependenta fizica. dependenta psihica. A. C. midriaza (exceptie petidina). deprimarea centrului tusei. astm bronsic. datorita procentului redus de legare de proteinele plasmatice. B. nu prezinta risc de acumulare. morfina. abdomen acut. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt: A. greata. Morfina are urmatoarele contraindicatii: A. deprimare respiratorie. E. pentazocina. B. E. naloxona. 289. diaree. Profilul farmacocinetic al metadonei este: A. endorfine. 285. induce greata si voma. E. C. biodisponibilitate per os buna. scaderea tonusului musculaturii netede a aparatului digestiv. nalorfina. deprimarea respiratiei. D. 36 . durata de actiune analgezica lunga (8 . toleranta. D. C. D.

tensiunea arteriala. diaree D. agonist pe receptorii opioizi k (kappa). scaderea metabolismului. în dureri cronice intense B. C. antivomitiva. biodisponibilitate redusa p. delir B. analgezica. La dozele analgezice produc somnolenta si somn D. laxativ-purgativa. E. Poate produce bronhoconstricţie C. Antipireticele reduc atat temperatura crescuta (in febra) cat si temperatura normala a organismului 303. Unele analgezice-antipiretice au si efecte antiinflamatoare B. 298. coeficient de epurare hepatica mic. D. în arsuri intense E. în patologia obstetricală 299. postoperator C. B. durata de actiune analgezica medie (2 . este deprimant al centrului respirator. 297. antitusiva. D. retenţie urinară B. 296. mioză C. bronhodilatatoare. E. C.7 ore). deprimarea respiratiei. debitul sanguin hepatic. Nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutive E. produce analgezie spinala. B. D. Analgezicele morfinomimetice pot provoca: A. mictiuni frecvente. iritaţie gastrică 300. Analgezicele morfinomimetice pot fi administrate: A. Produce aceleaşi efecte terapeutice şi adverse la doze mici şi la doze mari D. 295.o. Actioneaza ca analgezice ridicand pragul perceperii durerii fara a influenta reactia la durere. În intoxicaţia acută produce convulsii. 302. E. diaree. scăderea secreţiilor digestive Analgezice antipiretice 301. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele analgezice antipiretice sunt corecte? A.294. hipotensiune arteriala cu stare de soc. Profilul farmacocinetic al morfinei este: A. Care dintre afirmatiile referitoare la Metamizol sodic sunt corecte? 37 . Antipireticele produc vasodilatatie periferica. D. relaxarea sfincterului Oddi B. Care dintre următoarele efecte pot fi atribuite analgezicelor morfinomimetice: A. midriază E. agonist pe receptorii opioizi miu. midriază E. C.. la bolnavii cu abdomen acut D. Tipurile de actiuni farmacodinamice care pot fi produse de analgezicele opioide sunt: A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic: A. E. E. clearance hepatic dependent de functia cardiaca. mioza (exceptie petidina). Supradozarea si intoxicatia acuta cu analgezice opioide se manifesta prin: A. C. transpiratie. hipotensiune arterială C. Efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6 g/zi). Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice pentazocinei: A. variabilitate farmacocinetica mare dependenta de activitatea enzimatica hepatica si debitul sanguin hepatic. deprimarea respiraţiei D. B. B. este euforizant. C.

Este contraindicata administrarea la copiii de orice varsta B. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce urmatoarele reactii adverse: A. ulcer gastric. analgezic. C. D. acetilarea ciclooxigenazai-1 (COX-1) din trombocite. C. 310. B. C. B. acetilarea ciclooxigenazei-1 (COX-1) din endoteliul vascular. antipiretice si antispastice bune C. neoplasm gastric. omprimate efervescente (cu NaHCO3). E. agranulocitoza).v 304. inhibarea ireversibila a ciclooxigenazei-2 (COX-2). eruptii cutanate alergice. D. 38 . neoplasm gastric. C. inhibarea biosintezei de prostaglandina E2 (PGE2) cu efect pirogen la nivel hipotalamic. hepatotoxicitate. leucopenie. E. D. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii: A. alergie la pirazolone. E. 307. B. forma cristalizata din n-hexan. methemoglobinemie. C. E. Analgezice antipiretice derivati de acid salicilic (salicilati) sunt: A. E. E. forma de acid. alergie la salicilati. p-acetilaminofenol. Aminofenazona poate produce urmatoarele reactii adverse: A. D. ulcer gastro-duodenal. reactii alergice cutanate. sarea de sodiu. E. Poate produce alergii cutanate si leucopenie E. Are efecte analgezice. boli hemoragice. Mecanismele de actiune care stau la baza actiunilor analgezica . Metamizolul (noraminofenazona) prezinta urmatoarele contraindicatii: A. benorilatul. C. fiole D. B. C. B. fenacetina. mecanism periferic antinociceptiv (antihiperalgezic). 309. 312. cefalee. diflunisalul. insuficienta hepatica. E. leucopenie si agranulocitoza. 306. altralgii.A. B. C. inhibarea biosintezei plachetare de tromboxan A2 (TxA2). microhemoragii. Paracetamolul este: A. neoplasm gastric. acidul acetilsalicilic. supozitoare. antiagregant plachetar. D. 308. mialgii. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate in nociceptie. tulburari sanguine (leucopenie. Nu poate fi administrat pe cale i. D. mecanism central talamic (ridicarea pragului perceperii durerii). B. D. Se conditioneaza sub forma de comprimate. D. efect proulcerogen gastric. 305. 311. inhibarea biosintezei de prostaciclina (PGI2). Actiunea antiagreganta plachetara a acidului acetilsalicilic are ca mecanism: A. B. inhibarea biosintezei de prostaglandine citoprotectoare la nivelul mucoasei gastrice. propifenazona. Care sunt formele sub care acidul acetilsalicilic prezinta o biodisponibilitate ridicata? A.antipiretica sunt: A. B. forma cristalizata din etanol. C.

D. antipiretic; E. antiseptic-dezinfectant. 313. Precizati medicamentele analgezice - antipiretice: A. pitofenona; B. propifenazona; C. paracetamol; D. metamizol; E. fenpipramida. 314. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de paracetamol: A. icter; B. methemoglobinemie; C. efect proulcerogen gastric; D. citoliza hepatica; E. eruptie cutanata. 315. Acidul acetilsalicilic este indicat în: A. artralgii B. infecţii acute febrile C. dureri preoperatorii moderate D. tromboflebită acută E. dismenoree 316. Acidul acetilsalicilic: A. la doze mari are efect hipoprotrombinizant B. este antipireticul recomandat la pacienţii cu teren atopic C. este contraindicat înainte de o intervenţie chirurgicală D. poate provoca citoliză hepatică E. are efect uricozuric 317. Acţiunea farmacodinamică a acidului acetilsalicilic se caracterizează prin: A. analgezie intensă B. bronhoconstricţie C. efect uricozuric D. efect antiagregant plachetar la doze mari E. efect ulcerigen 318. Analgezicele antipiretice: A. prezinta efect euforizant B. au acţiune analgezică în principal la nivelul talamusului ridicând pragul perceperii durerii C. efectul analgezic este mai intens în afecţiunile viscerale D. unele au şi efect antiinflamator E. au efect hipotermizant 319. Metamizolul poate provoca: A. leucopenie B. cancer gastric C. erupţii alergice cutanate D. necroză hepatică E. retenţie urinară 320. Paracetamolul este contraindicat în: A. insuficienţă respiratorie B. insuficienţă renală C. insuficienţă hepatică D. insuficienţă coronariană E. insuficienţă cardiacă 321. Paracetamolul poate provoca următoarele efecte adverse: A. hipotensiune arterială B. rabdomiolize C. retenţie urinară D. necroză hepatică E. microhemoragie gastrică

39

322. Paracetamolul: A. are efect antipiretic şi analgezic moderat B. la doze mici, subanalgezice, are acţiune antiinflamatoare moderată C. la doze mari este hepatotoxic D. are efect methemoglobinizant E. poate provoca microhemoragii gastrice 323. Paracetamolul: A. este contraindicat la pacienţii trataţi cu antivitamine K B. este antipireticul preferat la astmatici C. poate fi folosit în cursul sarcinii D. poate determina citoliză hepatică în caz de supradozaj E. este contraindicat la sugari 324. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic: A. provoacă bronhoconstricţie B. se indică în obţinerea preoperatorie a analgeziei C. la doze mari are efect antiagregant plachetar D. are acţiune antipiretică mai intensă decât paracetamolul E. are efect uricozuric 325. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la noraminofenazonă: A. la doze mari are şi efect antiinflamator B. poate induce cancer gastric C. este un analgezic mai intens decât aminofenazona D. poate provoca leucopenie E. intră în compoziţia preparatului Antinevralgic 326. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la paracetamol: A. are efect methemoglobinizant B. este contraindicat în insuficienţă respiratorie C. poate provoca rabdomiolize D. este metabolitul activ al fenacetinei E. poate induce cancer gastric 327. Acidul acetilsalicilic are următoarele acţiuni farmacodinamice: A. analgezică, antipiretică B. antiinflamatoare puternică C. antiagragantă plachetar la doze subanalgezice D. hipercolesterolemiantă E. hiperglicemiantă 328. Acidul acetilsalicilic are următoarele efecte adverse: A. bronhoconstricţie B. favorizarea accidentelor trombotice la doze mici C. acufene D. edem angioneurotic E. farmacodependenţă 329. Acţiunea analgezică antipiretică a AINS se realizează prin: A. mecanism central la nivel talamic B. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate în nocicepţie C. inhibarea COX-2 inductibilă D. inhibarea biosintezei de PGE-2 cu efect pirogen la nivel hipotalamic E. inhibarea COX-1 constitutivă 330. Acţiunea antispastică musculotropă este caracteristică pentru: A. metamizol B. fenacetină C. acid acetilsalicilic D. paracetamol E. aminofenazonă

40

Tema nr. 7 Hipnotice şi tranchilizante Hipnotice
331. Care afirmatii sunt corecte? A. Amobarbitalul are efect sedativ, hipnotic, cu durata lunga de actiune. B. Ciclobarbitalul este activ in marele rau epileptic C. Amobarbitalul se utilizeaza ca anestezic general de scurta durata D. Ciclobarbitalul este un barbituric cu durata scurta de actiune E. Fenobarbitalul este un hipnotic cu durata lunga de actiune 332. Ce modificări ale funcţiilor fiziologice pot apare în timpul somnului fiziologic? A. Starea de conştienţă este suprimată B. Motilitatea voluntară nu este abolită C. Motilitatea reflexă este diminuată D. Pragul reflex este scăzut E. Metabolismul bazal este crescut 333. Derivaţii barbiturici determină A. Deprimarea respiraţiei celulare B. Accentuează oxidarea glucozei C. Blochează sinteza de ATP D. Creşte consumul de oxigen la nivelul creierului E. Scade consumul de oxigen la nivelul creierului. 334. Hipnocoecitivele: A. Sunt deprimante selective ale sistemului nervos central B. În funcţie de doză produc: sedare-somn-somn hipnotic-somn narcoti-comă-moarte C. Deprimă respiraţia D. Nu modifică EEG nocturn E. Reduc durata somnului paradoxa REM 335. Hipnoinductoarele A. Nu produc somn narcotic B. Acţionează selectiv pe receptorii specifici (GABA) C. Trezirea din somn se face greu cu stări de obnubilare D. Efectele asupra SNV, circulaţie şi respiraţie sunt intense E. Produc o inducţie enzimatică marcată. 336. Terapia insomniilor constă în administrarea de A. Nootrope B. Sedative C. Hipnotice D. Psihostimulente E. Anxiolitice 337. Actiunea inductoare enzimatica a fenobarbitalului explica: A. diminuarea eficacitatii unor medicamente asociate; B. actiunea deprimanta gradata asupra SNC; C. potentarea efectului bauturilor alcoolice; D. durata lunga de actiune; E. toleranta prin mecanism farmacocinetic. 338. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism prin mecanism farmacocinetic (inductie enzimatica) cu scaderea eficacitatii urmatoarelor medicamente: A. contraceptive orale; B. propranolol; C. anticoagulante cumarinice; D. teofilina; E. medicamente antiacide. 339. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta si durata de actiune scurte: A. pentobarbital; B. fenobarbital;

41

C. amobarbital; D. hexobarbital; E. ciclobarbital. 340. Care sunt afirmatiile corecte privind ciclobarbitalul: A. latenta si durata a efectului scurte; B. indicat in insomnii terminale (trezirea precoce); C. este hipnocoercitiv (nu hipnogen); D. este indicata administrarea timp indelungat; E. este anticonvulsivant indicat in marele rau epileptic. 341. Dupa administrare repetata hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele reactii adverse: A. efect "rebound" cu vise neplacute (cosmaruri), la oprirea brusca a tratamentului; B. obisnuinta; C. cresterea metabolismului bazal; D. inhibitie enzimatica; E. dependenta fizica (sindrom de abstinenta cu convulsii). 342. Intoxicatia acuta cu fenobarbital se trateaza prin: A. flumazenil; B. un diuretic osmotic; C. haloperidol; D. alcalinizarea urinii; E. alcool etilic. 343. Mecanismul de actiune al barbituricelor hipnotice cuprinde: A. blocarea receptorilor dopaminergici; B. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor; C. potentarea actiunii acidului gamaaminobutiric (GABA); D. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare; E. inhibarea enzimei monoaminooxidaza (MAO). 344. Potentarea efectelor barbituricelor apare in cadrul unor interactiuni cu: A. alcool etilic; B. diazepam; C. anticoagulante cumarinice; D. rifampicina; E. cimetidina. 345. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice nitrazepamului: A. are actiune hipnotica; B. are durata scurta de actiune; C. activeaza complexul receptor GABA-postsinaptic; D. reduce durata somnului paradoxal (REM); E. este derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepina; 346. Bromurile: A. administrate prelungit pot provoca impotenţă sexuală B. administrarea de NaCl le încetineşte eliminarea C. nu au risc alergizant D. se recomandă frecvent în prescripţii magistrale E. sunt indicate în enurezisul nocturn 347. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la fenobarbital o consideraţi corectă: A. produce somnolenţă diurnă reziduală B. la doze mari provoacă convulsii C. are şi efect inhibitor enzimatic D. se administrează exclusiv oral E. dezvoltă farmacodependenţă 348. Care dintre următoarele benzodiazepine sunt utilizate ca hipnotice? A. medazepam B. lorazepam C. nitrazepam D. flunitrazepam E. bromazepam

42

349. Care dintre următoarele medicamente au acţiune hipnotică: A. maprotilina B. moclobemida C. cloralhidratul D. nitrazepam E. selegilina 350. Ciclobarbitalul: A. este un hipnotic cu durată de acţiune ultrascurtă B. este indicat în insomnia incipientă datorată hiperexcitabilităţii nervoase C. are latenţă şi durată scurtă D. suferă intens efectul de prim pasaj hepatic E. se administrează exclusiv parenteral 351. Cloralhidratul: A. are efect timoanaleptic B. se administrează în asociere cu mucilagiul de gumă arabică C. este o substanţă cu efect hipnotic D. are efect iritant pe mucoasă E. nu se recomandă la bolnavii cu hipertrofie de prostată 352. Hipnoticele barbiturice sunt contraindicate: A. la bolnavii cu insuficienţă hepatică gravă B. în preanestezie C. la conducătorii auto D. la pacienţii epileptici E. în insuficienţa renală severă 353. Nitrazepamul: A. are un T1/2 scurt (6-8 ore) B. produce un somn apropiat de somnul fiziologic, pe o durată de 6-8 ore C. prezintă şi activitate timoanaleptică D. are un efect de prim pasaj hepatic ridicat E. se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice 354. Care dintre următorii compuşi sunt hipnotice benzodiazepine? A. fenobarbital B. nitrazepam C. cloralhidrat D. triclofos E. flunitrazepam 355. Hipnoticele benzodiazepine: A. sunt reprezentate de cloralhidrat B. modifică structura somnului C. potenţează transmisia inhibitoare GABA-ergică D. cresc frecvenţa de deschidere a canalelor de clor E. scad frecvenţa de deschidere a canalelor de clor

Tranchilizante
356. Benzodiazepine nu sunt recomandate: A. Conducătorilor auto B. În stări anxioase C. În miastenia gravis D. În anesteziologie E. În insomnii 357. Benzodiazepinele pot actiona prin urmatoarele mecanisme de actiune A. Inhibarea neurotransmisiei excitatoare mediata de GAB B. Potentarea neurotransmisiei inhibitoare mediata de GABA. C. Potentarea recaptarii adenozinei in neuroni D. Inhibarea recaptarii adenozinei in neuroni. E. Inhibarea recaptarii serotoninei.

43

primul trimestru de sarcina. Activitatea farmacodinamica a tranchilizantelor cuprinde urmatoarele actiuni: A. cei ce consuma bauturi alcoolice. antiepileptica D. Se pot asocia cu alcoolul 362. E. 360. 364. miorelaxanta. anticonvulsivanta. actioneaza pe receptorii dopaminergici. Psihostimulent D. B. D. Care din proprietatile farmacocinetice ale diazepamului sunt false? A. E.358.m. Se absorb bine la administrare orală B. B. Care din urmatoarele substante apartin grupei benzodiazepinelor? A. Tranchilizantele A. Cresc starea de tensiune psihică C. D. lorazepam. E. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor. 366. Poate conduce la instalarea farmacodependentei. Temperează reacţiile emoţionale D. starea de rau epileptic. E. in climacterium. La administrarea i. 363. Tranchilizant B. D. B. Anticonvulsivant C. Diazepamul este indicat in: A. hipnoinductoare. Diminuă anxietatea B. D. Nu trec bariera hematoencefalică D. Potenţează deprimantele SNC E. Antiagregant plachetar 361. actioneaza pe receptorii benzodiazepinici cuplati cu receptorii GABA. C. 367. se absoarbe bine digestiv. Care dintre afirmatiile referitoare la Diazepam sunt adevarate: A. anxiolitica. Benzodiazepinele: A. Miorelaxant E. stimulanta a SNC. Care dintre următoarele efecte pot apare în cazul benzodiazepinelor? A. meprobamat 365. conducatorii auto: B. cei cu anxietate. Este conditionat sub forma de comprimate si fiole in produsul Valium C. Prin metabolizare se obţin şi compuşi 3-hidroxilaţi E. clorpromazina. B. anesteziologie ca premedicatie. miastenie. E. C. C. absorbţia este mai crescută comparativ cu cea orală. medazepam. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la benzodiazepine sunt adevărate? A. miorelaxanta. Se poate utiliza ca premedicatie in anesteziologi 359. E. Se metabolizează la compuşi activi C. D. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor. Are actiune anxiolitica. actioneaza pe receptorii histaminergici. 44 . Medazepamul se contraindica la: A. stari anxioase. C. Este o substanta cu structura benzamidica B. bolnavii cu insomnie. C. diazepam.

374. absorbtia este marita prin alcool. este un spasmogen musculotrop. inducţia anesteziei generale D. B. C. activarea receptorilor GABA B. antipsihotică B. E. apar metaboliti activi. cumularea este intensa. cresterea frecventei deschiderii canalelor de clor. B. 370. sunt agonisti pe receptorii GABA-ergici. D. potenteaza alte deprimante SNC. nu produc sindrom de abstinenta. pot agrava disfunctia respiratorie. E. absorbtie digestiva buna. se recomanda in prurit rebel. primul trimestru de sarcină B. este un tranchilizant. 371. C. D. activarea receptorilor GABA A. stimuleaza musculatura striata. creste tonusul miometrului. principalul metabolit este desmetildiazepam. 368. D. T 1/2 este scurt. blocarea canalelor de sodiu. C. nu produc toleranta. miastenie gravis 45 . hipertiroidie D. induce somnul. B. 373.B. cresc riscul malformatiilor la nou-nascut. convulsii de diverse etiologii 376. E. Care din urmatoarele afirmatii privind tranchilizantele sunt false? A. Mecanismul de actiune al tranchilizantelor consta in: A. inhibarea recaptarii noradrenalinei. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind reactiile adverse la benzodiazepine? A. este miorelaxant. nu provoaca toleranta si dependenta. 369. produc somnolenta. C. curele de dezintoxicare în alcoolism B. B. diminua atentia. 372. creste agresivitatea. D. miorelaxantă C. Benzodiazepinele au următoarele indicaţii terapeutice: A. C. B. D. reactiile adverse sunt mai intense la varstnici. B. Benzodiazepinele sunt contraindicate în următoarele situaţii clinice: A. se metabolizeaza mai repede la batrani. absorbtia este marita prin alcool. diminua anxietatea din alcoolism. Care din proprietatile farmacocinetice ale oxazepamului sunt false? A. antiemetică E. enurezis nocturn E. E. D. nu se elimina prin lapte. anxiolitică D. C. miastenia gravis C. E. preanestezie C. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroxizin? A. C. sedativ-hipnoinductoare 375. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru diazepam? A. Benzodiazepinele au acţiune: A. la doze mari da hiperexcitabilitate.

flunitrazepam B. oxazepamul B. clorazepat 385. clordiazepoxid 380. are efect antiserotoninic D. diazepam E. anxiolitică B. disulfiram E. este un tranchilizant eficient C. are efect miorelaxant intens C. traversarea barierei hematoencefalice este mai rapidă pentru substanţele mai lipofile (diazepam) B. nitrazepamul C. multe benzodiazepine sunt metabolizate în compuşi activi E. diminuă starea de anxietate din alcoolism D. are acţiune antispastică musculotropă B. nu se recomandă a fi asociat cu antidepresivele triciclice 384. are acţiune antispastică musculotropă B. se leagă slab de proteinele plasmatice D. antiacide gastrice C. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt ameliorate prin administrare de diazepam: A. prezintă efect anticolinergic D. Sunt incluse în grupa benzodiazepinelor cu T1/2 lung (> 50 ore): A. accentuează deprimarea SNC indusă de alcool E. poate fi administrat pe cale orală şi parenterală E. Efectele benzodiazepinelor pot fi crescute de: A. Acţiunile farmacodinamice ale benzodiazepinelor sunt: A. are şi efect inhibitor enzimatic E. anticonvulsivantă E. clordiazepoxid E. tetanos 377. poate induce obişnuinţă şi dependenţă fizică B. sindromul anxios C. la doze mari are şi proprietăţi neuroleptice 381. cimetidină B. este contraindicat la persoanele care necesită integritatea funcţiilor psihomotorii C. antipsihotică C. epilepsia 378. starile spastice ale musculaturii striate D. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la Hidroxizin: A. antiparkinsoniană D. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la benzodiazepine: A. miorelaxantă 46 . Meprobramatul: A. oxazepam D. Meprobramatul: A. cafeină 379. diazepam C. alcoolul etilic D. Fac parte din grupul benzodiazepinelor cu T1/2 intermediar (10-15 ore): A. nevralgia de trigemen E. clonazepam D. nu dezvoltă farmacodependenţă 382. proprietăţile farmacocinetice diferă în funcţie de structura chimică a benzodiazepinei 383. pe cale intramusculară rata absorbţiei este mai mare decât per os C.E. depresia endogenă B.

favoriza eliberarea noradrenalinei E. efedrina D. se poate administra pe cale orala C. in hipertensiune arteriala E. Care efecte nu sunt caracteristice simpatomimeticelor: A. hipoglicemia D. bloca receptorii noradrenalinei D. Simpatomimeticele pot: A. izoprenalina este lipsita de efecte cardiace E. adrenalina este un adrenomimetic de electie in socul anafilactic B. este o catecolamina B. stimula receptorii alfa B. deprimarea miocardului 391. bametanul E. Noradrenalina: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. efedrina si nafazolina dau fenomene rebound C. se indica in hipertensiunea arteriala 393. in afectiuni alergice B. in caz de travaliu prematur 388. tolazolina B. Adrenomimeticele se pot utiliza: A. nafazolina 390. potenteaza efectul antidepresivelor triciclice B. pot creste efectul anestezicelor locale 47 . este o catecolamina D. pot agrava cardiopatia ischemica D. oximetazolina C. dobutamina este un beta-1 adrenomimetic D. potenteaza efectul neurolepticelor 392. Adrenomimeticele produc: A. beta-2 adrenomimeticele selective sunt bronhodilatatoare 389. bronhoconstrictie E. prezinta efecte beta-2-adrenomimetice B. bronhoconstrictia B. are efecte selective pe beta 1 C.Tema nr. mioza C. Simpatomimeticele: A. inhiba recaptarea noradrenalinei 394. este indicata in socul cardiogen D. 8 Simpatomimetice şi Simpatolitice Simpatomimetice 386. Care din urmatorii compusi se utilizeaza ca descongestionante nazale: A. in stop cardiac si soc cardiogen C. scad efectul cardiotonic al digitalicelor C. stimularea functiilor miocardice B. se adminstreaza intravenos E. hiperglicemie 387. vasoconstrictia E. in stari congestive ale mucoasei nazale si oculare D. Dopamina: A. vasoconstrictie prin alfa-1 D. relaxarea uterului C. bloca receptorii beta C. se indica in insuficienta circulatorie acuta de tip hipoton E.

Care din urmatoarele indicatii sunt corecte pentru efedrina? A. B. B. B. Care din urmatoarele substante sunt beta-2-adrenomimetice? 48 . produc vasoconstrictie. au actiune bronhospastica. D. au actiune indirecta. Care din urmatoarele interactiuni ale simpatomimeticelor sunt adevarate? A. E. 396. E. 398. cresterea metabolismului bazal. D. hipertensiune. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de adrenalina? A. E. efectele beta-adrenergice au ca mesager secund GMPc. E. 400. au efect bronhodilatator. scad forta de contractie a inimii. actioneaza in ganglionii simpatici. C. D. au efecte alfa adrenergice. au actiune directa. sunt bronhodilatatoare. D. scad tensiunea arteriala. 402. scad efectul antihipertensivelor. 399. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. receptorii beta adrenergici sunt cuplati cu adenilciclaza. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. D. C. D. cocaina le anuleaza efectul vasoconstrictor. au actiune mixta. C. activeaza receptorii adrenergici. hipoglicemie. D. hipotensiune. Care din urmatoarele caracteristici ale simpatomimeticelor sunt corecte? A. produc hipoglicemie. rinita. bronhoconstrictie. 404. E. C. C. E. D. E. 401. B. diminua efectul hipoglicemiantelor. C. salbutamol. hipertensiune arteriala. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. C. produc mioza. relaxeaza miometrul. astm bronsic. C. dobutamina. B. contracta muschiul circular al irisului. cardiopatie ischemica. C. stimuleaza lipoliza. scad tensiunea arteriala. Care din urmatoarele medicamente sunt simpatomimetice? A. D. nizatidina. B. E.E. adrenalina. actioneaza in sinapsele neuroefectoare simpatice. cu derivatii xantinici deprima SNC. inhiba SNC. au efecte inhibitoare asupra inimii. B. cu antidepresivele IMAO produc crize hipertensive. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru simpatomimetice? A. B. tahicardie. creste forta de contractie a miocardului. diminueaza efectul antidiabeticelor 395. 397. fluvoxamina. produc hipertensiune arteriala. B. 403.

sunt contraindicate in angina pectorala 412. efectul antihipertensiv al beta-blocantelor este util celor cu debit cardiac si renina crescute C. având un T1/2 = 4-6 ore B. contractă musculatura netedă bronşică D. este medicaţia de elecţie în şocul anafilactic C. Care dintre afirmaţiile de mai jos caracterizează dopamina: A. Adrenalina: A. efedrina nu difuzează în SNC D. inseamna ca medicamentul blocheaza selectiv receptorii beta-1 C. la doze medii (10 mcg/kg/min) are efect beta 1-adrenergic stimulând toate funcţiile miocardice C. adrenalina antagonizează efectele antiparkinsonienelor 410. provoacă o deprimare a SNC B. influenteaza negativ profilul lipidic C. se pastreaza si la doze mari B. 405. în administrarea paravenoasa se produce ischemie şi necroză E.A. este predominent beta 1 adrenomimetic B. Care din afirmatii sunt adevarate: A. fac parte din clasa I de antiaritmice E. influenţează testele de laborator cu creşterea glicemiei şi a colesterolului E. adrenalina este utilizată cu rezultate bune în insuficienţa circulatorie cerebrală C. este utilizată în reanimarea cardiacă la înecaţi 407. efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat in principal coronarodilatatiei 49 . creşte minut volumul respirator E. fenoterol. Simpatomimeticele au urmatoarele efecte adverse (efecte secundare): A. C. Dobutamina : A. este activă pe cale orală. au proprietati antihipertensive D. este în amestec racemic de doi enantiomeri D. hipertensiune arteriala. reprezintă medicaţie de elecţie în şocul anafilactic D. este selectiv alfa 1 adrenomimetic C. C. se prezintă sub formă de fiole injectabile de 10 ml cu soluţie 1% 408. produce bronhospasm C. propranolol. neostigmina. Adrenalina: A. nu se utilizează în şocul cardiogen Simpatolitice 411. hipoglicemie. terbutalina. stimuleaza functiile miocardului B. D. calea de administrare a adrenalinei este per os E. E. Cardioselectivitatea beta-blocantelor: A. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false: A. evita fenomenele de bronhoconstrictie la astmatici D. B. salbutamol. le face utile la bolnavii cu deficit de pompa cardiaca E. Beta-blocantele: A. nu are efecte D1 dopaminergice E. are o difuziune bună în SNC D. cafeina are un efect sinergic de potenţare a acţiunii adrenalinei B. efectul chinidinic limiteaza efectul antiaritmic al beta-blocantelor B. tahiaritmie. E. hipercolesterolemie. 406. B. D. hipotensiune arteriala. le contraindica la diabetici 413. este o substanţă autacoidă 409. difuzează în SNC B.

influenteaza metabolismul mediatorilor chimici. Prazosinul: A. Care simpatolitice pot fi folosite ca antihipertensive: A. Efectul antihipertensiv al beta-blocantelor se explică prin: A. este un beta-blocant de electie in tahiaritmii E. antagonizeaza actiunea adrenergicelor. are efect antihipertensiv C. se indica in hipertensiunea arteriala D. beta-simpatomimetice E. 50 . 422. efectului hipocolesterolemiant E. creşterea sintezei de bradikinină E. coronarodilataţie 417. Efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat: A. creste postsarcina C. D. inhibitori ai enzimei de conversie D. activeaza receptorii adrenergici. efectului rebound 416. salbutamolul 415. B. diminua sau impiedica efectele stimularii nervilor simpatici. blocheaza receptorii beta-adrenergici. scăderea secreţiei de renină C. atenololul C. poate da fenomenul primei doze E. Care din urmatoaree caracteristici ale simpatoliticelor sunt corecte? A. deprimarii miocardului C. este un alfa-1-adrenolitic B. blocanti de calciu tip verapamil B. prazosinul D. tratamentul cu beta-blocante nu se poate intrerupe brusc 414. scaderii consumului de oxigen al miocardului B. impiedica eliberarea mediatorilor. E. Propranololul: A. este un alfa-1 adrenolitic selectiv B. coronarodilatatiei D. C. se contraindica in astm 419. ergotamina B. Se evita asocierea beta-blocantelor cu: A. durata de actiune este mai lunga ca la terazosin D. diminua actiunea simpatomimeticelor. blocheaza receptorii alfa-adrenergici. hipoglicemiante C. efectul antiglaucomatos al beta-blocantelor se datoreaza favorizarii drenarii umorii apoase E. se contraindica bolnavilor cu astm bronsic 418. este un beta-adrenolitic selectiv C. E. D. creste colesterolul si trigliceridele D. blocheaza receptorii adrenergici. produce hipotensiune intensa la prima doza E. B.D. C. creşterea debitului cardiac B. se contraindica in angina pectorala 420. efect simpatolitic central D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru adrenolitice? A. diuretice 421. dopamina E. este un inhibitor al enzimei de conversie B. produc hipertensiune. Prazosinul: A.

alfa-adrenolitic. vasodilataţiei coronariene 432. B. metoprolol. C. E. este un antiulceros. este beta-2-adrenolitic. tahicardie. B. C. B. B. D. este un parasimpatomimetic. propranolol. E. are actiune hipotensiva. stari depresive. astenie. D. B. C. Care din urmatoarele beta-blocante sunt cardioselective? A. angina pectorala. diminuării forţei de contracţie a miocardului C. nu se administreaza in sindromul Raynaud. C. B. D. 431. antihipertensiv. reducerii necesarului de oxigen la nivelul inimii la effort B. 428. Acţiunea antianginoasă prin mecanism beta1. au actiune cronotrop negativa. E. B. aritmii cardiace. diminua formarea umorii apoase. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru beta-adrenolitice? A. creste trigliceridele. creşterea reninei B. impotenta. are actiune simpatomimetica. este un neurosimpatolitic. Actiunea antihipertensivă a clonidinei se realizează prin următoarele mecanisme: A. hipertensiunea arteriala. D. C. C. oxprenolol. hipertensiune arteriala. 426. blocheaza receptorii beta-adrenergici. potenteaza efectul inotrop pozitiv al adrenalinei. E. angina pectorala. produce hipotensiune ortostatica dupa prima doza. cresterea trigliceridelor. D. E.adrenolitic se datorează: A. atenolol. D.423. Care din urmatoarele indicatii pentru propranolol sunt corecte? A. este un antiparkinsonian. E. 427. C. B. Care din urmatoarele indicatii terapeutice nu sunt corecte pentru propranolol? A. creşterea frecvenţei cardiace D. 425. ateroscleroza. are actiune hipotensiva. Care din urmatoarele efecte adverse pot apare dupa propranolol? A. timolol. E. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin? A. 429. bronhoconstrictie. este alfa-1-adrenolitic. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin? A. scăderea reninei 51 . aritmii cardiace. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru rezerpina? A. 430. cresc presiune intraoculara. D. astm bronsic. impiedica recaptarea noradrenalinei. D. 424. C. astm bronsic. scăderii tensiunii arteriale sistolice E.

C. tolazolina 436. scăderea secreţiei de renină D. se administrează la conducătorii auto E. nu determină somnolenţă D. bloc atrioventricular D. Notaţi afirmaţiile corecte: A. pindololul este beta-adrenolitic cu acţiune de tip chinidinic 52 . Mecanismul acţiunii antihipertensive a beta-adrenoliticelor: A. se administrează în hipotensiunea arterială 440. propranololul este beta-adrenolitic neselectiv cu acţiune de tip anestezic local C. are acţiune antihipertensivă B. scăderea debitului cardiac C. anxietate de stres E. inhibarea eliberării NA în fanta sinaptică 439. scăderea tensiunii intraoculare E. Efectele beta-2 adrenolitice sunt: A. Fac parte din grupul simpatoliticelor: A. are efecte toxice hepatice D. deprimarea tonusului simpatic vasoconstrictor 433. dobutamina C. atenololul este beta-1 adrenolitic pur D. determină efecte rebound la întreruperea bruscă a tratamentului C. tendinţă la hipoglicemie D. alprenololul este beta-adrenolitic cu acţiuni de tip simpatomimetic şi chinidinic E. astm bronşic C. nu produce retenţie hidrosalină C. risc de hipotensiune arterială posturală C. efect simpatolitic central E. reduce depozitele de noradrenalină B. se administrează în HTA forme medii şi severe E. labetalolul este beta-1 adrenolitic selectiv B. Care din următoarele efecte adverse sunt produse de Prazosin: A. nafazolina D. hipertiroidism B. gust metalic E. fentolamina B. nicergolina E. bronhodilataţie B. Clonidina: A.) 438. tahicardie reflexă D. fenomen de rebound după întreruperea tratamentului 434. reducerea necesităţii de oxigen a miocardului B. se utilizează în tratamentul sindromului de abstinenţă la morfină 437. inhibarea secreţiei de renină din aparatul juxta-glomerular renal 435. Metildopa: A. deprimarea respiraţiei B. scăderea consumului de oxigen la nivel cardiac E. Contraindicaţiile beta-adrenoliticelor neselective: A. scăderea debitului cardiac D. activitate ce necesită mare atenţie (şoferi etc. vasoconstricţie cu tulburări ischemice periferice C.

se indică în tratamentul Parkinsonului 447. deprimă respiraţia când centrul respirator este uşor deprimat 449. constipatie atona E. blochează colinesteraza întotdeauna ireversibil C.Tema nr. Care parasimpatolitice se folosesc in oftalmologie: A. ipratropiul este indicat in astmul bronsic 445. hiposecretie a glandelor exocrine D. miastenia gravis D. tropicamida D. se poate indica în astmul bronşic E. in tratamentul glaucomului B. 9 Parasimpatomimetice si parasimpatolitice 441. se pot folosi în diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis D. Anticolinesterazicele se utilizeaza: A. creşte secreţia glandelor căilor respiratorii B. Anticolinergicele se pot indica in: A. timololul 446. scaderea presiunii intraoculare 53 . neostigmina este un anticolinesterazic usor reversibil B. antidot in supradozarea curarizantelor depolarizante C. Atropina: A. ca antispastice D. edrofoniul este contraindicat in miastenia gravis. se indica in glaucom sub forma de colir 1% D. acetazolamida C. emeproniul se foloseste in retentie urinara E. atropina poate fi administrata in preanestezie B. 448. creste peristaltismul tubului digestiv 444. in Parkinson 443. pilocarpina B. produce hiposecretie salivara cu uscaciunea gurii B. In ce priveşte anticolinesterazicele: A. relaxarea musculaturii netede digestive B. astm bronsic C. mioza E. produce midriaza insotita de cicloplegie E. voma din raul de miscare 442. La nivelul aparatului respirator atropina: A. este un protector al mucoasei gastrice C. unii derivati organo-fosforici pot fi folositi in tratamentul glaucomului D. atropina E. neostigmina este antidotul curarizantelor depolarizante E. Parasimpatoliticele produc: A. Care din afirmatii sunt adevarate: A. glaucom B. tropicamida este folosita ca antispastic C. neostigmina se utilizeaza in atonii intestinale C. se pot folosi în tratamentul glaucomului E. reduce spasmul laringian indus de anestezicele generale D. produce bronhoconstricţie C. ele au acţiune parasimpatomimetica B. retentie urinara C. in miastenia gravis E. In grupa anticolinesterazicelor: A. pirenzepinul actioneaza selectiv pe secretia gastrica D.

B. constipaţie C. antihistaminic H2. stimularea parasimpatica creste secretia glandelor exocrine. deprima SNC. 455. activeaza receptorii muscarinici. 54 . E. inhiba secretia gastrica. antihistaminicele H1 E.450. D. 458. C. B. se indica in sindromul Zollinger-Ellison. D. penicilinele D. E. sunt antispastice. bronhodilatatie B. stimuleaza SNC. Care din afirmatiile privind domeniul colinergic sunt false? A. receptorii nicotinici se gasesc la nivelul sinapselor ganglionare. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atropina? A. E. D. cresterea presiunii intraoculare D. 457. produce uscaciunea gurii. C. mioza E. bradicardie C. 459. Proprietati anticolinergice pot avea: A. sunt antagonisti. sunt agonisti. sinapsele ganglionare din sistemul simpatic sunt sinapse adrenergice. mictiuni frecvente E. produce cicloplegie. bradicardie 451. cicloplegie B. D. au actiune miotica. neurolepticele C. E. este un alcaloid. 456. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru pirenzepin? A. acetilcolina este un mediator colinergic. sunt antagonisti. scade presiunea intraoculara. C. receptorii muscarinici se gasesc in sinapsele neuroefectoare somatice. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatomimetice? A. C. Reacţiile adverse ce pot fi produse de parasimpatolitice sunt: A. B. bronhoconstricţie E. D. scaderea secretiilor glandelor exocrine C. E. antiinflamatoarele nesteroidiene 453. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru scopolamina? A. antidepresivele triciclice B. anticolinergic selectiv. blocheaza receptorii muscarinici. bronhodilatatie B. B. incontinenţă urinară 454. B. contractia musculaturii netede digestive D. miastenia gravis 452. blocheaza receptorii nicotinici. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatolitice? A. inhibitor al pompei de protoni. sialoree D. inhiba acetilcolinesteraza. Parasimpatomimeticele produc: A. Parasimpatomimeticele produc: A. inhiba miocardul.

C. au efecte muscarinice. are efectele parasimpatolitice ale atropinei. este antidot al curarei. 463. se prezintă sub formă de colir 1% B. 462. midriaza. Pilocarpina: A. este indicată în glaucom B. În preanestezie pentru inhibarea hipersecreţiei bronşice produsă de unele anestezice generale se utilizează: A. pilocarpina E. are efecte antimuscarinice. Care din urmatoarele efecte sunt de tip muscarinic? A. la nivelul ochiului produce midriază D. deci se absoarbe foarte bine din tubul digestiv. este un anticolinesterazic reversibil. atropina B. pirenzepina. bradicardie. B. B. scaderea peristaltismului digestiv. D. 461. D. B. E. stimulator cardiac. este un agonist. produce midriaza. Care dintre afirmatiile privind farmacologia atropinei nu sunt adevarate? A. E. Efectele colinergice de tip muscarinic constau în: A. E. relaxarea sfincterelor tubului digestiv E. C. eficace in raul de miscare. hipersecreţia glandelor endocrine 466. D. creşterea secreţiei de adrenalină D. propantelina. bronhospasm. fizostigmina D. se indica in glaucom. relaxeaza musculatura neteda. se indică în intoxicaţia cu atropină E. 465.B. are un atom de azot cuaternar. scopolamina C. Care dintre afirmatiile privind farmacologia neostigminei sunt adevarate? A. B. la ester 55 . dar de intensitate mai mare şi durată mai scurtă C. 460. metacolina 467. carbamazepina. colici abdominale. E. Care din urmatoarele substante sunt parasimpatolitice? A. scade presiune intraoculara. mioză la nivelul muşchilor circulari ai irisului B. forma de prezentare este Pilocarpină colir 1‰ care se administrează: 1 picătură x 4-6/zi 468. C. mioza. scade secreţia glandelor salivare producând uscăciunea gurii C. fenitoina. hiposecretie salivara. suferă hidroliză enzimatică hepatică. E. se recomanda in atonia intestinala. D. D. activa in parkinsonism. Care din urmatoarele efecte sunt de tip parasimpatolitic? A. hipersecretia glandelor. C. C. E. B. midriaza. scopolamina. D. Scopolamina: A. scade secretia salivara. C. 464. stimularea SNC C.

uscăciunea gurii D. Anticolinesterazicele ireversibile: A. creşterea presiunii intraoculare D. uscăciunea gurii şi greutate în deglutiţie C. intoxicaţia prin curarizante antidepolarizante (tip tubocurarina) C. retenţie urinară 477. hipersecreţie salivară B. parasimpatolitic B. ileus paralitic 472. astm bronşic E. constipaţie B. retenţie urinară E. Atropina este indicată în: A. este contraindicată în glaucom D. miastenia gravis D. Scopolamina este: A. au durata de acţiune scurtă D. atonie intestinală E. intoxicaţia prin curarizante depolarizante (tip suxametoniu) B. indicată în glaucom E. stimularea musculaturii vezicii urinare 471. enurezis nocturn E. diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis D. parasimpatomimetic C. Reacţiile adverse la administrarea de atropină sunt: A.D. este derivat organofosforic 475. carbacol B. sunt utilizate în glaucom E. se administrează în atonia musculară postoperatorie C. pilocarpina D. sunt Neostigmina şi Piridostigmina B. mioză E. glaucom B. este antidot anticurarizant pentru antagonizarea curarizantelor antidepolarizante E. se absoarbe foarte bine per os B. hipersialie C. este contraindicată în Parkinsonul postencefalitic 469. Care dintre următorii compuşi sunt parasimpatomimetice cu acţiune directă? A. ulcer gastroduodenal 476. sunt derivaţi organofosforici C. Neostigmina se administrează în: A. utilizată în tratamentul răului de mişcare 56 . spasme şi colici gastrointestinale D. fizistigmina C. Parkinson C. utilizată în boala Parkinson D. se utilizează în răul de mişcare E. glaucom 474. acţiunea lor este reversibilă în prezenţa obidoximei 470. retenţie urinară B. betanecol 473. Atropina determină: A. hipersalivaţie C. Neostigmina: A. Parasimpatomimeticele cu acţiune indirectă (anticolinesterazice) sunt indicate în: A. neostigmina E.

Contracţia muşchiului circular al irisului B. Stimularea contracţiei miocardice 484. hipersecretie gastrica. Antisecretor (în ulcerul gastric) E. Metacolina este hidrolizată lent D. Sunt sisteme de mesageri secunzi activate prin stimularea receptorilor M1 şi M3 colinergici: A. atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă C. Hipersecreţia gastrică E. GMPc 487. Sunt efecte secundare de tip nicotinic: A. Relaxarea musculaturii netede C. Eliberarea de adrenalină de către medulosuprarenală E. AMPc D. Neostigmina: A. constipaţia atonă C. cu arsuri epigastrice 57 . atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă D. atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă B. Accelerarea tranzitului intestinal. dispneea B. Acetilcolina este hidolizată extrem de rapid B. Esterii de tip carbaminoil ai colinei sunt hidrolizaţi relativ rapid. Este utilă în atonia intestinală. având efecte de durată scurtă E. Miotic (în glaucom) B. Hipersalivaţia D. Se absoarbe bine oral şi are difuziune tisulară foarte bună (inclusiv la nivel central) B. Care dintre afirmaţiile privind hidroliza esterilor colinei este falsă? A. Contracţia musculaturii netede digestive D. Inozitoltrifosfatul C. Antispastic D. În practica medicală. Sunt efecte de tip nicotinic: A. Care dintre afirmaţiile următoare privind atropina este adevărată? A. Stimularea SNC C. Contracţiile fasciculare ale musculaturii straite 486. La indivizii cu tonus vagal normal. Ionii de calciu B. Se utilizează pentru diagnosticarea şi în tratamentul miasteniei gravis D. Stimulator al contracţiei musculaturii striate (în miastenia gravis) 481. La indivizii cu tonus vagal crescut. Bronhoconstricţia. Stimularea SNC D. parasimpatoliticele sunt utilizate pentru următoarele efecte: A. atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă E. Contracţia muşchiului radial al irisului C. Acţiunea anticolinergică centrală este utilă în tratamentul bolii Parkinson 480. Creşterea frecvenţei micţiunilor E.478. Diacilglicerolul E. La indivizii cu tonus vagal normal. Este contraindicată în astm bronşic 482. Sunt efecte de tip muscarinic: A. Midriatic (examenul fundului de ochi) C. Rinoreea C. Parasimpatomimeticele pot produce urmatoarele efecte secundare muscarinice: A. Contracţia musculaturii striate B. Ejacularea 483. Uscăciunea gurii 485. Acetil-esterii colinei nu sunt hidrolizaţi de către colinesterază 479. Erecţia E. Retenţia de urină D. diareea B. Sunt efecte secundare ale medicaţiei muscarinice: A. La indivizii cu tonus vagal crescut. Antagonizează acţiunea curarizantelor de tip depolarizant E. Carbaminoil-esterii sunt rezistenţi la hidroliză şi au timp de înjumătăţire lung C.

hipersecretie salivara E. prin relaxarea muschiului radiar al irisului B. Atropina prezinta urmatoarele efecte centrale: A. efect anticolinergic central. cu deprimare respiratorie C. pot aparea hipertermie. cu favorizarea vederii la distanta 489. miastenia gravis E. doza per os este de doua ori mai mare decat doza injectabila C. inhiba centrul respirator bulbar. convulsii. colici abdominale C. scaderea presiunii intraoculare datorita reducerii secretiei de umoare apoasa D. delir. cu bradicardie si hipotensiune slaba D. este un bronhodilatator C. este contraindicata in parkinson D. cu diaree B. mioza pasiva. relaxarea muschiului ciliar. antidot anticurarizant C. in cazul intoxicatiei. agitatie. stimularea musculaturii scheletice 488. la doze mari B. bazate pe efectele de tip muscarinic: A. retentia urinara postoperatorie D. hiposecretie gastrica 492. Precizati indicatiile terapeutice ale neostigminei. deoarece are o structura polara B. pilocarpina produce: A. Sunt parasimpatomimetice directe: A. se administreaza in astm bronsic sub forma de aerosoli 495. prin contractia muschiului circular al irisului C. relaxarea vezicii biliare C. scopolamina prezinta: A. piridostigmina D. moarte 493. mictiuni frecvente D. diagnosticul miasteniei 58 . Despre neostigmina sunt valabile afirmatiile: A. fizostigmina E. la doze mici E. relaxarea muschilor netezi gastrici D. neostigmina C. scaderea presiunii intraoculare datorita cresterii drenarii umorii apoase E. relaxarea sfincterului anal. mai intens decat atropina pe tremor D. Comparativ cu atropina. este un antispastic urinar D.B. pilocarpina B. carbacol 490. la doze terapeutice. este indicata in miastenia gravis E. stimularea mai intensa a centrului respirator C. este un antispastic digestiv B. cu utilitate in tratamentul intoxicatiilor cu anticolinesterazice E. uscaciunea gurii E. este anticolinergica. este iritant puternic al mucoasei esofagiene E. atonia intestinala postoperatorie B. mioza activa. potenteaza curarizantele antidepolarizante 491. efect inhibitor SNC. are o biodisponibilitate redusa per os. Precizati care sunt efectele parasimpatoliticelor la nivelul aparatului digestiv: A. stimuleaza centrul vagal bulbar. efecte parasimpatolitice de intensitate mai mica B. actiune antiglaucomatoasa mai redusa 494. Despre emepronium sunt corecte afirmatiile: A. este deprimanta SNC. Dupa administrare in sacul conjunctival.

in asociere cu hipoglicemiantele scad efectul acestora din urma 503. retentie hidrosalina D. stimuleaza ciclooxigenaza prin intermediul lipocortinei B. pot retine sodiul si apa in organism 501. in asociere cu anticoagulantele scad efectul acestora din urma D. antialergice D. scad numarul de limfocite si inhiba formarea de anticorpi 502. in asociere cu digitalicele pot creste efectul cardiotoxic al celor din urma E. Glucocorticoizii: A. cresc cantitatea de prostaglandine C. pot produce glaucom si cataracta E. are proprietati analgezice B. In ce priveste actiunea lor antiinflamatoare. are proprietăţi analgezice C. nu se administreaza cutanat 59 . antiinflamatoare C. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot avea proprietati: A. antiagregante plachetare 497. 10 Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene 496. are proprietati antiinflamatoare C. scaderea timpului de sangerare E. in asociere cu furosemidul cresc eliminarea de potasiu B. produc hipercolesterolemie D. antiulceroase E. stabilizeaza lizozomii E. cat si pe cele proliferative din procesul inflamator 504. se contraindică în afecţiuni articulare degenerative D. diminuă sinteza de prostaglandine 499. Glucocorticoizii: A. cresc migrarea leucocitelor in focarul inflamator D. are durata scurta de actiune D.Tema nr. favorizeaza catabolismul proteic C. produc hipoglicemie B. diuretice 500. Diclofenacul: A. poate da reactii adverse gastro-intestinale E. glucocorticoizii: A. Piroxicamul: A. se utilizează în tratamentul astmului bronşic la cei sensibilizaţi la aspirină E. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot produce: A. antihipertensive D. determina la oprirea brusca a unui tratament prelungit hipercorticism B. analgezice C. epigastralgii B. analgezice-antipiretice B. Glucocorticoizii: A. intră în preparatul Voltaren B. bronhodilatatie 498. stimuleaza SNC E. antiinflamatoare B. nevralgii C. produc hipercoagulabilitate D. in asociere cu antiacidele se absorb mai bine C. imunostimulatoare E. grabesc vindecarea plagilor C. Glucocorticoizii au proprietati: A. inhiba atat reactiile exudative.

indometacin. D. C. secretia este maxima intre orele 6 . Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind mecanismul actiunii antiinflamatoare a corticosteroizilor? A. inhiba fosfolipaza A2. criza de migrena. diclofenac. antigutos in criza. B. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru corticosteroizi? A. E. Care dintre urmatoarele actiuni sunt produse de antiinflamatoarele nesteroidiene? A. acidoza locala. C. E.8 am.505. 507. nu sunt stocati in glanda. E. ulcer gastro-duodenal. fenilbutazona E. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru piroxicam? A. C. prednison. antireumatic. analgezic. D. D. D. B. indometacinul 506. C. 508. sunt secretati fiziologic de corticosuprarenala. diclofenacul C. E. triamcinolon. nefrita interstitiala. aparitia radicalilor liberi ai oxigenului.: periartrita scapulo-humerala). D. sunt secretati fiziologic de medulosuprarenala. actiunea antireumatismala. E. 60 . B. E. afectiuni reumatismale extraarticulare (ex. cresterea permeabilitatii capilare. Care din urmatoarele efecte adverse sunt specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene? A. hipotensiune ortostatica. B. D. induc formarea de lipocortina. corticosteroizii au actiune antiinflamatoare intensa.: poliartrita reumatoida). B. antiinflamator steroidian. piroxicam. Care dintre urmatoarele indicatii sunt in legatura cu antiinflamatoarele nesteroidiene? A. actiunea analgezica. acidul niflumic D. E. antipiretic. favorizeaza formarea leucotrienelor. 511. actiunea antiinflamatoare. C. D. ulcer gastro-duodenal. arterioloconstrictie. migrarea leucocitelor. Precizati antiinflamatoarele nesteroidiene ce se conditioneaza in preparate pentru aplicare cutanata: A. afectiuni articulare degenerative (artroze). B. 509. Care din urmatoarele medicamente sunt antiinflamatoare nesteroidiene? A. secretia este maxima inainte de ora 24. 512. Care dintre urmatoarele procese au loc in focarul inflamator? A. afectiuni articulare inflamatorii (ex. actiunea antipiretica. favorizeaza formarea prostaglandinelor. criza de astm. B. B. C. bradicardie. actiunea antiastmatica. 510. C. C. 513. aspirina B.

La un bolnav care nu răspunde la tratamentul cu un antiinflamator nesteroidian se controlează dacă: A. este indicat în coxartroză E. tireotoxicoză 521. bursite D. purpura trombocitopenică B. diagnosticul a fost corect C. B. 516. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la indometacin: A. C. criza de migrenă 517. antiparkinsonienelor B. antimigrenoasă C. spondilita anchilopoetică C. criza de gută C. dozajul a fost corespunzător 522. 515. anticonvulsivantelor C. hipertensiunea arteriala. Precizaţi afirmaţiile incorecte referitoare la diclofenac: 61 . perioada de tratament a fost adecvată D. inhibarea lipoxigenazei. analgezică B. Mecanismul actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor se explica prin: A. nevralgia cervico-brahială E. bolnavul a urmat tratamentul E. Ketoprofenul este indicat în: A. prazosinului 519. antipiretică D. inducerea formarii in celule (macrofage) a proteinei inhibitoare lipocortina. anticoagulantelor cumarinice D. soc anafilactic. In care din urmatoarele afectiuni sunt indicati glucocorticoizii? A. Care dintre următoarele afecţiuni pot fi ameliorate prin administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene: A. interferă cu substanţele uricozurice D. E. D. miorelaxantă E. insuficienta suprarenala. inhibarea monoaminooxidazai. anticoagulantelor cumarinice D. diabet zaharat. B. Ketoprofenul are acţiune: A. hipoglicemiantelor orale C. boli reumatismale articulare inflamatoriil. este mai ulcerigen decât aspirina C. E. D. la bolnavii cu gută. miastenie Gravis E. inhibarea ciclooxigenazei. Indometacina diminuă efectele: A. diminuă efectele anticoagulantelor cumarinice B. nevralgia de trigemen D. dieta trebuie modificată B.514. gonartroză B. inducerea formarii proteinei inhibitoare a fosfolipazei A2. captoprilului E. diureticelor saluretice B. antiacidelor gastrice E. prezintă un efect analgezic slab 523. salbutamolului 518. Fenilbutazona accentuează efectele: A. C. antiinflamatoare 520.

erupţii cutanate D. AINS derivaţi de acid propionic sunt: A. dexametazon B. închiderea ductului arteriolar la nou-născuţi C. insuficienţă suprarenală acută şi cronică 528. se absoarbe bine din tubul digestiv B. Printre acţiunile farmacodinamice ale AINS se numără: A. inhibiţia travaliului prematur B. ketoprofen D. tulburări psihice D. Care dintre următorii compuşi sunt glucocorticoizi cu durată scurtă de acţiune? A. Fenilbutazona: A. hidrocortizon C. cu excepţia: A. diminuă sinteza prostaglandinelor prin inhibiţia fosfolipazei A2 E. dexametazon E. betametazon 531. triamcinolon D. epigastralgii C. creşte excreţia urinară a acidului uric E. bronhoconstricţie E. nu produce retenţie hidrosalină 532. betametazona E. prednison D. fenilbutazonă 527. stimularea travaliului prematur 525. cortizon B. indometacin B. se metabolizează în oxifenbutazonă C. Printre efectele adverse ale AINS se numără: A. prednisolon 62 . fluorocortolon E. cortizon D. hipokaliemia E. triamcinolon B. pe toată perioada sarcinii B. diabet zaharat C. prednison C. Care dintre următorii corticosteroizi au acţiune terapeutică lungă (peste 48 ore)? A. fotosensibilizarea 526.A. per os şi parenteral 524. cortizon C. diclofenac E. betametazon 530. se recomandă la pacienţii cu poliartrită reumatoidă C. colagenoze B. se fixează puternic (> 90%) pe proteinele plasmatice D. Care dintre următorii corticosteroizi prezintă foarte slab efect de retenţie a sodiului şi apei? A. se administrează intrarectal. mioză D. dexametazona B. Care dintre următoarele afecţiuni reprezintă contraindicaţii pentru corticosteroizi? A. Glucocorticoizii următori se administrează topic. poate fi administrat gravidei. osteoporoză E. hiperkaliemia B. ibuprofen C. scade excreţia urinară a acidului uric D. prednison 529.

Nu produce cefalee la doze mari E. Efect ulcerigen B. Se leagă 98% de proteina plasmatică D. Nu se metabolizează deloc în organism 541. Mecanismul acţiunii antiinflamatoare pentru AINS cuprinde: A. Are efect diuretic 540. Are efect antispastic 63 . prednison 533. cortizon E. astmă bronşic D. Tratamentul cu glucocorticoizi este indicat în: A. hipertensiune arterială 535. Inhibă sinteza de tromboxani D. scăderea migrării polimorfonuclearelor în focarul inflamator E. Se leagă în proporţie de 25% de proteina plasmatică E. Are efect mai slab decât fenilbutazona E. Nu are efect antiinflamator D. Efectele adverse ale glucocorticoizilor sunt : A. Efectele adverse sunt mai puternice decât ale fenilbutazonei 537. Inhibă fosfolipaza A2 C. boli reumatismale articulare inflamatorii E. stimularea eliberării enzimelor lizozomale din polimorfonucleare 534. Fenilbutazona : A. Antiiflamatoarele nesteroidiene : A. Inhibă formarea de prostaglandine B. Efect ulcerigen mai puternic decât aspirina B. Hiperpirexie D. Creşterea VSH C. Agranulocitoză E. Este un derivat de fenilbutazonă B. stimularea biosintezei prostaglandinelor B. Nu se absoarbe bine din tubul digestiv B. Hiperkaliemie C. Clofezona: A. Ketoprofenul este un antiiflamator şi antipiretic : A. Hipercorticism B. Este o combinaţie de fenilbutazonă şi clorfenoxiacetamidă C. Întârzierea creşterii 539. diminuarea biosintezei prostaglandinelor D. Efectele adverse ale antiiflamatoarelor nesteroidiene sunt : A. Nu are efect ulcerigen C.C. stări infecţioase şi şoc B. Efect vasoconstrictor puternic E. inhibiţia ciclooxigenazei C. Se utilizează în poliartrita reumatoidă E. diabet zaharat C. Mai puţin activ decât indometacinul C. Are efect mai intens decât fenilbutazona D. hidrocortizon D. Reacţii alergice D. Produce cefalee la doze mari D. Cresc formarea anionilor superoxid 536. Efectele adverse ale indometacinei : A. Hiperexcitabilitate nervoasă 538. Se absoarbe bine din tubul digestiv C. Mai activ decât indometacinul B. Sunt enzimoinductoare E.

au efect antiinflamator B. antidiabetice orale D. antihipertensive C. 250 mg de 2 ori pe zi ca antiinflamator D. anticoagulante orale B. la asocierea cu aspirina se produce un sinergism de potentare C. spondilita ankilopoetica D. se poate administra la pacienti cu ulcer duodenal activ C. nu are efect analgezic D. au efect stimulator asupra sistemului reticuloendotelial D. diuretice saluretice 545. 50 mg/zi în tratamentul gutei B. 300 mg/zi ca analgezic C. Piroxicamul: A. deoarece are efect uricozuric C. Fenilbutazona poate creste efectul urmatoarelor substante asociate: A. Indometacinul este contraindicat in: A. este antiinflamator nesteroidian. efectul persista luni sau ani dupa oprirea terapiei D. piroxicam are efect antiagregant B. Eozinofilie D. este contraindicat la cei cu bronhospasm la aspirina 64 . 100 mg/zi în dismenoree 544. se elimina renal si biliar E. Despre ibuprofen sunt corecte afirmatiile: A. diclofenac stimuleaza prostaglandinsintetaza 550. are si efect antiagregant D. se fixeaza pe proteinele plasmatice si in elementele figurate B. SAARD (slow acting antirheumatic drugs) au urmatoarele caracteristici: A. se elimina exclusiv renal C. modifica evolutia procesului reumatic C. sunt contraindicate la cei cu lupus eritematos 548.542. Sarurile de aur indicate in poliartrita reumatoida au urmatoarele proprietati: A. Eozinopenie C. Naproxenul se administrează în doze de : A. ibuprofen este inactiv in spondilita ankilopoetica D. sunt foarte eficiente in stadiile avansate de boala E. sarcina B. fenilbutazona se poate folosi in guta. La nivelul sângelui glucocorticoizii produc : A. are efect uricozuric E. ketoprofen este antipiretic mai activ decat indometacinul E. este contraindicat la gravide 549. 1 g /zi ca antiinflamator E. Antireumaticele de baza. Leucocitoză polimorfonucleară 543. Leucopenie E. Notati afirmatiile corecte: A. alergii la salicilati C. este un derivat de acid fenilacetic B. artrita gutoasa E. colita ulceroasa 546. efectul apare imediat dupa inceperea administrarii 547. Diminuarea limfocitelor sangvine B. au actiune simptomatic-patogenica E. derivat pirazolinic B. fenitoina E.

forma activa B. au durata scurta de actiune E. ulcer D. antispastice Antiacide. este citrat de bismut coloidal. sarurile de bismut sunt adsorbante si protectoare ale mucoasei 554. efectele adverse antiandrogenice sunt mai accentuate la famotidina decat la cimetidina E. de tip atropinic 558. se indica in ulcerul gastro-duodenal C. antiulceroase. cimetidina este un antisecretor gastric B. sunt indicati in ulcer. este un ester al zaharozei cu hidroxid de aluminiu. se indica in gastrite hiperacide. blocheaza pompa de protoni D. este un antihistaminic H2 C. bicarbonatul de sodiu poate produce alcaloza E. C. sarurile de aluminiu au proprietati constipante D. telenzepin B. prezinta numeroase reactii adverse grave. acidoză D. este transformat în sulfenamida. formează un depozit aderent la nivelul leziunii ulceroase B. actioneaza inhiband Na+K+ATP-aza C. favorizează proliferarea lui Campylobacter pylori C. 11 Antiacide. creşterea pH gastric B. intră în produsul Venter 559. este un inductor enzimatic E. se poate administra in sindromul Zollinger-Ellison E. sunt reprezentati de pirenzepin. B. cimetidina are proprietati antialergice C. Inhibitorii pompei de protoni: A. se asociază cu antiacidele E. constituie un tratament de elecţie în sindromul Zollinger Ellison 557. Subcitratul de bismut coloidal: A. Omeprazolul: A. actioneaza prin mecanism chimic sau fizic asupra secretiei gastrice B.Tema nr. creşterea secreţiei acide prin efect rebound E. carbonatul de calciu este un adsorbant nesistemic B. pot produce efect rebound acid C. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru denol? A. Care din afirmatiile referitoare la antiacide sunt adevarate: A. se conditioneaza in forme enterosolubile D. Antiacidele pot produce: A. cimetidina stimuleaza enzimele microzomale hepatice 555. blocheaza receptorii M1 din plexurile intramurale gastrice B. antiulceroase 551. Care din afirmatiile referitoare la antihistaminicele H2 sunt adevarate: A. se administreaza inainte de masa E. Antiacidele: A. se indică în ulcer gastric D. sindrom Zollinger-Ellison 556. nu pot modifica absorbtia digestiva sau eliminarea renala a altor medicamente 553. este activ in ulcerul gastric. efecte sistemice C. constipaţie 552. se conditioneaza in forme enterosolubile D. 65 . oxidul de magneziu este un neutralizant partial sistemic C. ranitidina are potenta superioara cimetidinei D. Pirenzepinul: A.

nu se asociaza cu alimentele. 564. este un analog sintetic al prostaglandinei E1. mai potenta decat cimetidina. stimuleaza secretia de gastrina. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru subcitratul de bismut? A. D. C. este eficace in esofagita de reflux. este un inhibitor al pompei de protoni. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru omeprazol? A. nu se asociaza intre ele. este un anticolinergic selectiv. oxidul de magneziu. eficace in ulcerul duodenal. K-ATP-aza. Care dintre urmatoarele antiacide au actiune constipanta? A. se asociaza cu tetraciclina. 562. are efect antiandrogenic. D. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru carbonatul de calciu? A. famotidina. E. B. E. inhiba bacteria Helicobacter pylori. reduc acidul clorhidric din stomac. blocheaza receptorii muscarinici M1. actioneaza ca pansamente gastrice. cimetidina. se administreaza 150 mg seara. mai potenta decat famotidina. D. 66 . hidroxid de aluminiu. B. 568. omeprazol. B. C. 567. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru ranitidina? A. C. este un inhibitor al pompei de protoni. 563. inhiba H. se administreaza 800 mg seara. antihistaminic H2. are efect antidiareic. 566. inhiba enzimele microzomale. B. carbonat de magneziu. C. B. E. C. 561. se asociaza cu amoxicilina si metronidazol. E. D. 560. E. antiandrogenic. D. pirenzepina. inhiba bacteria Helicobacter pylori. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru cimetidina? A. carbonat de calciu. este neutralizant. 565. se utilizeaza in sindromul Zollinger-Ellison. ranitidina. B. B. eficace in ulcerul gastric. este un antihistaminic H2. D. E.D. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru cimetidina? A. D. antigastrinic. C. Care dintre urmatoarele antiulceroase actioneaza prin blocarea receptorilor histaminergici H2? A. creste aciditatea gastrica. C. D. bicarbonat de sodiu. se asociaza cu antiacide. E. E. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru antiacide? A. adera la suprafata nisei ulceroase. scad activitatea proteolitica a pepsinei. inhibitor al anhidrazei carbonice. C. solubil in apa. E. B.

carbenoxolona B. fotosensibilizare 577. inhibă secreţia gastrică stimulată prin histamină 576. este un analog al PG E2 B. Antiacidele de elecţie sunt reprezentate de: A. misoprostol E. efect de "rebound” cu perforaţii ale ulcerului la întreruperea bruscă a medicaţiei D. sindrom Zollinger-Ellison D. digoxinei D. pantoprazol C. oxidul de magneziu C. are o potenţă mult mai mare decât cimetidina D. Antiacidele sunt indicate în: A. poate provoca leucopenie şi trombopenie E. stimulează secreţia de gastrină E. pantoprazol D. carbamazepinei 572. gastrită hiperacidă C. antisecretor D. abdomen acut E. roxatidină E. carbonatul de magneziu 571. Carbonatul acid de sodiu este contraindicat în: 67 . nu inhibă sistemul oxidazic microzomial hepatic B. protector al mucoasei gastrice 570. carbenoxolona 578. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase determină diminuarea secreţiei gastrice acide: A. se administrează în priză unică/24 ore 575. efecte antiandrogenice E. scade secreţia gastrică acidă prin inhibarea pompei protonice D. bicarbonatul de sodiu B. asociere cu corticoterapia pentru combaterea efectului ulcerigen al acesteia 573. tetraciclinei C. sucralfat D. Sunt analogi ai prostaglandinelor E2 : A. acidului valproic E. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la omeprazol: A. carbonatul de calciu D. neutralizant C. sucralfatul B. Antiacidele scad absorbţia: A. Acţiunea farmacodinamică a hidroxidului de aluminiu se manifestă prin efect: A. hidroxidul de aluminiu E. adsorbant E. tulburări acustico-vestibulare B.569. subcitratul de bismut coloidal 574. tulburări neuro-psihice C. enprostil C. Precizaţi care sunt efectele adverse produse de cimetidină: A. teofilinei B. astringent şi decongestionant al mucoasei gastrice B. creşte secreţia de mucus protector la nivelul mucoasei gastrice C. administrată prelungit determină efecte endocrine de tip antiandrogenic C. esofagita de reflux B. Famotidina: A.

ulcer gastric şi duodenal E. pepsina 582. durată scurtă de acţiune E. se asociază cu antiacidele E. ranitidina B. Subcitratul de bismut coloidal: A. prezintă acţiune antiseptică faţă de Helicobacter Pylori 587. are acţiune relaxantă asupra sfincterului esofagian 586. inhibă citocromul P 450. hemoragii şi perforaţii gastrice C. insuficienţă renală D. Omeprazolul: A. abdomen acut D. esofagita de reflux 583. Care afirmaţie este adevarata? A. gastrita hiperacidă B. omeprazol D. la doze terapeutice. metaboliţii se elimină majoritar renal C. blochează receptorii M1 din plexurile intramurale gastrointestinale B. Pirenzepina este un anticolinergic care blochează. Care dintre următoarele afirmaţii despre antiacide sunt adevărate? A. pantoprazol E. este medicamentul de elecţie în sindromul Zollinger-Ellison 585. mucusul B. Care dintre următorii compuşi sunt inhibitori ai pompei de protoni? A. formează un strat protector la nivelul leziunii ulceroase C. se administrează înainte de mese şi la culcare B. intoxicaţia cu acizi organici (barbiturice) E. numai receptorii muscarinici M1 B. producând inhibiţie enzimatică E. edeme 579. Pirenzepin: A. derivaţii de aluminiu produc constipaţie C. influenţează semnificativ motilitatea gastrointestinală C. pirenzepina 581. Indicaţiile antiacidelor: A. Factorii agresivi ulcerogeni sunt: A. carbonatul acid de sodiu în exces produce alcaloză şi calculoză urinară 580. biodisponibilitatea iniţială este sub 50% 584. este inhibitor al pompei de protoni B. are durată scurtă de acţiune C. bicarbonatul E. atropina C. stări de acidoză C. bila D. metaboliţii se elimină majoritar biliar D. acidul clorhidric C. hiperaciditate gastrică B. are acţiune antisecretorie gastrică E. are durată lungă de acţiune D. prin diminuarea secretiei stimulate de vag/acetilcolina 68 . se administrează după mese şi înainte de culcare D. carbonatul de calciu în doze mari antrenează efect rebound acid B. Omeprazolul: A. este degradat în mediul acid gastric B. nu se recomandă asocierile de antiacide E. Anticolinesterazicele au efect antisecretor la nivel gastric. nu are acţiune relaxantă a sfincterului esofagian D.A. nu sunt indicate în esofagita de reflux D.

Osteomalacie E. relaxează musculatura striată C. antispasticele înlătură durerea produsă de agenţi spastici 592. Aritmii cardiace Antispastice 591. Care afirmaţii sunt adevărate: A. Produce hipoplazia celulelor enterocromafine E. Care din afirmaţiile legate de Scobutil sunt adevărate: A. Provoaca frecvent reactii adverse de tip anticolinergic: tahicardie. midriaza.C. Creste peristaltismul intestinal. poate produce constipaţie D. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru papaverina? 69 . medicamentele ce relaxează musculatura netedă se numesc miorelaxante D. Care din următoarele antispastice sunt musculotrope: A. Blocheaza sinteza de PGE2. Care sunt efectele secundare ale compuşilor cu aluminiu utilizaţi ca antiacide pe termen lung: A. În tratament prelungit creşte gastrinemia D. provoaca midriaza. nu se pot administra injectabil C. este un antispastic musculotrop D. pot fi neurotrope sau miotrope 594. sunt reprezentate de anticolinesterazicele moderat reversibile E. Carbenoxolona prezinta reactii adverse de tip mineral-corticoid E. Care dintre afirmaţiile următoare privind omeprazolul sunt adevărate? A. având efect prokinetic 589. Care dintre afirmatiile urmatoare carcaterizeaza cimetidina? A. poate produce hipertensiune arteriala E. relaxează musculatura netedă B. Diaree B. Diminua secretia gastrica acida prin blocarea receptorilor H2-histaminergici B. se administrează în spasme de la nivelul tubului digestiv E. Scade secreţia de gastrină. Subcitratul de bismut coloidal are efect protector la nivelul mucoasei gastrice 588. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la antispastice sunt adevarate: A. papaverina C. Durata acţiunii este lungă. favorizand regenerarea mucoasei gastrice C. drotaverina 595. are acţiune stimulantă pe miocard C. neostigmina D. datorita inhibitiei enzimatice D. Hipofosfatemie D. prin diminuarea metabolizarii lor. se pot indica in spasme biliare B. medicamentele ganglioplegice pot fi antispastice E. Papaverina: A. butilscopolamina E. se indică în spasm coronarian 596. potenţând efectul unor medicamente luate concomitent C. periciazina B. conţine atropina 593. tahicardie si uscaciunea gurii D. deşi timpul de înjumătăţire este scurt B. cu consecinţe antiulceroase 590. uscaciunea guri E. tubul digestiv primeşte doar inervaţie parasimpatică C. se indică în spasm bronşic B. Inhibă sistemul oxidazelor mixte microzomiale. Creste efectul unor medicamente administrate concomitent. se pot administra intrarectal atunci cand calea orala nu poate fi utilizata D. Constipaţie C. Pirenzepina la doze mici traverseaza bariera hemato-encefalica. contracţia musculaturii netede implică glisarea actinei peste miozină B.

crampelor musculare C. stimularea inimii. hipotensiunea arteriala. Antispasticele se utilizează în tratamentul: A. 603. fumat. inrosirea fetei. tranchilizante. E. 598. E. La injectarea intravenoasa rapida papaverina produce: A. mebeverina. D. pitofenona. actiune bronhodilatatoare. Care dintre următoarele acţiuni nu caracterizează papaverina: A. E. acţiune bronhodilatatoare C. C. metamizolul. B. D. 599. B. actioneaza ca antagonist pe receptorii muscarinici. intestinale. 601. actiune stimulanta asupra miocardului. B. Papaverina poseda urmatoarele proprietati farmacodinamice: A. E. D. actioneaza ca agonist pe receptorii adrenergici. 600. Dozele mari de papaverina pot produce urmatoarele reactii adverse: A. acţiune antispastică. hipertensiunea arteriala (crize). bradicardie. acţiune antisecretorie gastrică 70 . E. colici biliare. actiune relaxanta. hipertensiune arteriala. eficacitatea antispastica este mai mare la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare. hipotensiune arteriala. este antispastic musculotrop. au eficacitate modesta in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor. antispastica. C. D. C. D. bloc atrio-ventricular. D. Efectele papaverinei sunt potentate de: A. B. este antispastic neurotrop. B. 597. spasmelor la nivel biliar şi gastrointestinal B. la nivelul muschilor netezi. au efect stimulator slab la nivel cardiovascular. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru antispasticele parasimpatolitice: A. noraminofenazona. levodopa. 604. 602. B. D. gastrice. au eficacitate mare in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor. C. C. hipertensiunea intracraniana. renale. oprirea respiratiei. E. Indicatiile papaverinei sunt: A. C. diaree. tahicardie. eficacitatea antispastica este mai mica la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare. Sunt antispastice miotrope pure: A. B. D. ateroscleroza cerebrala. actiune deprimanta asupra miocardului. C. C. E. analgezice. inhiba fosfodiesteraza. spasme la nivel uro-genital D. relaxantă B. drotaverina. B. actiune vasodilatatoare. bronhospasmului 605. spasmului coronarian E. E. cefalee.A. acetilcolina.

acţiune analgezica 71 .D. acţiune deprimantă asupra miocardului E.

607. prin efect vasodilatator. Alegeti dintre antihipertensivele date. 610. Notaţi afirmaţiile corecte despre IECA A. B. Acizi heteroarilacetici E. Alegeti antihipertensivele din clasa IECA: A.Tema nr. Substantele medicamentoase antihipertensive pot avea structuri de: A. Care dintre urmatoarele antihipertensive actioneaza asupra receptorilor alfa-adrenergici si/sau imidazolici? A. Enalapril C. Enalapril. Captoprilul: A. Alfa adrenoliticele (ex. B. Enalapril. C. D. Prazosin. cu efecte metabolice favorabile pe metabolismul lipidic. este un inhibitor al reninei. E. Blocante ale canalelor de calciu. Propranolol. diuretice Antihipertensive 606. Dihidropiridine C. Nifedipina. este un prodrug. Dipeptide B. Captopril. Se preferă la hipertensivi cu insuficienţă cardiacă E. Lisinopril D. D. Captopril. D. Prazosinul) sunt antihipertensive: A. C. Clonidina. la intreruparea tratamentului fenomenul rebound. 608. B. Beta blocant 612. prin scaderea debitului cardiac. vasodilatatoare cerebrale si periferice. D. Vasoconstrictoare adrenomimetice. Propranolol. Vasodilatatoare periferice. Propranolol. Metoprolol. E. Alegeţi IECA care devin active prin metabolizare (sunt pro-drug) A. E. Se pot asocia cu diuretice tiazidic 611. E. 614. Ariloxipropanolamine D. B. E. Butirofenon 613. Trandolapril E. Inhibitori ai enzimei de conversie. C. Nu se pot utiliza la bolnavi hipertensivi cu boli vasculare periferice D. 72 . prin scaderea secretiei de renina. 12 Antihipertensive. D. Captopril B. Losartan. Cresc fluxul sanguine renal C. Enalapril C. Atenolol C. Se poate scadea tensiunea arteriala cu ajutorul substantelor: A. Au efect cardioprotector B. B. Nifedipin B. beta-blocantele cardioselective: A. care produc. Perindopril 609.

B. D. actioneaza predominant pe receptorii beta-1. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril? A. provoaca tuse. este un pro-drug. tremor. D. B. B. C. actioneaza predominant pe receptorii beta-2. cu tahicardie. se recomanda asocierea cu diuretice antialdosteronice care retin potasiul. D. 619. B. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru hidroclorotiazida? A. 620. se recomanda la hipertensivi tineri. blocheaza canalele de calciu lente. cedeaza la reluarea tratamentului cu antihipertensivul respectiv. sunt antihipertensive. E. B. este cardioselectiv. este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei. E. au efect antihipertensiv. stimuleaza degradarea bradikininei. 621. E. inhiba enzima de conversie a agiotensinei. medicament de prima alegere la hipertensivii tineri. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol? A. este un antihipertensiv. sunt antianginoase. B. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atenolol? A. C. palpitatii. este beta-blocant. C. este antianginos. este neurosimpatolitic. produce tuse ca efect advers. 622. inhiba influxul de calciu extracelular in celula. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu? A. 617. E. nu se administreaza sublingual. D. este beta-blocant. inhiba acumularea de bradikinina. scade sodiul din muschii netezi vasculari. in tratamentul hipertensiunii arteriale. fata de alte inhibitoare ale enzimei de conversie. blocheaza canalele de calciu neuronale de tip N. are efect antihipertensiv. este evitat daca tratamentul se opreste prin reducerea treptata a dozelor. de tip L. scad motilitatea intestinala. C. diminua debitul cardiac. 623. D. creste volemia. 618. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu? A. antagonizeaza receptorii pentru angiotensina II. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nifedipina? A. Efectul de rebound. produce cefalee ca efect advers. D. are efect saluretic. C. provoaca tahicardie. stimuleaza functiile celulare dependente de calciu. se asociaza preferential cu diuretice tiazide si beta adrenolitice. B. D. 73 . anxietate. frecventa reactiilor adverse este mai mare pentru Captopril. favorizeaza bronhoconstrictia. care apare ca reactie adversa la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu doze mari de antihipertensive: A. E. C.C. D. D. este un hipertensiv. D. 615. se manifesta prin hipotensiune arteriala. B. E. se recomanda la hipertensivi cu astm bronsic. B. C. E. 616. medicament de prima alegere la hipertensivii varstnici. se manifesta prin hipertensiune arteriala. se recomanda la hipertensivi cu tahicardie sinusala. nu se administreaza in urgente hipertensive.

impotenţă sexuală D. Care dintre antihipertensivele de mai jos sunt contraindicate la bolnavii hipertensivi cu stări depresive: A.E. E. reserpina D. Pentoxifilin C. Isoxuprin E. perindopril E. hidralazine+beta-adrenolitic D. tratamentul va fi iniţiat cu doze mici care se cresc progresiv E. prin fenomen de rebound C. beta-blocante+verapamil 628. clonidină+beta-blocante E. trandolapril 629. 625. Propranolol B. care se utilizeaza: A. Captoprilul poate produce următoarele efecte adverse: A. gust metalic 626. alfa metildopa D. in doze reduse in insuficienta hepatica sau renala. hidralazina B. clonidina E. ca antiaritmic. nu este produs de alfa1 adrenolitice. nu se va asocia cu diureticele care economisesc potasiul 630. B. captopril D. Nicergolina se administreaza oral si parenteral 74 . blochează receptorii alfa1-adrenergici periferici scăzând rezistenţa vasculară periferică B. beta-blocante+diuretice tiazidice B. Notati afirmatiile corecte: A. diureticele tiazidice sau de ansă C. erupţii cutanate pruriginoase B. Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu. C. ca antihipertensiv. nifedipină+beta blocante C. D. leucopenie C. 624. Care dintre următorii compuşi din grupul inhibitoarelor enzimei de conversie sunt prodroguri: A. beta-adrenoliticele Vasodilatatoare cerebrale si periferice 631. nifedipina E. poate apare criza hipertensivă. alfa-metildopa 627. Clonidina: A. la întreruperea bruscă a tratamentului adminstrat prelungit. lisinopril B. Fac parte din grupul antihipertensivelor de primă alegere în faza de monoterapie: A. Nicergolina poate potenta efectul antihipertensivelor B. clonidina B. Ergotamina 632. in insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala. ca antianginos. la asocierea cu beta-adrenoliticele poate surveni hipertensiune paradoxală D. diureticele tiazidice C. Care dintre următoarele asocieri de antihipertensive sunt contraindicate în terapeutică: A. depresie E. fosinopril C. Care dintre următoarele substanţe sunt vasodilatatoare periferice: A. Dihidroergotoxina D.

E. Insuficienta circulatorie cerebrala B. E. tolazolina. B. C.C. Dupa mecanismul lor de actiune. Pentoxifilina D. Hipertensiune intracraniana D. Imbunatatesc proprietatile reologice ale sangelui: A. Beta-2 adrenomimetice D. B. Tulburari ischemice labirintice si vestibulare 636. Beta-2 adrenolitice 635. B. E. hemoragii acute. xantinol nicotinat. 637. 639. Vasodilatatoare antiischemice. D. Dintre medicamentele enumerate sunt vasodilatatoare periferice: A. tulburari vasculare periferice. alfa-adrenomimetice. xantinol nicotinat. isoxupina. 640. cinarizina. Pentoxifilina are si proprietati hemoreologice 633. D. C. Vasodilatatoarele periferice si cerebrale pot fi prescrise in urmatoarele afectiuni A. Prezinta proprietati vasodilatatoare periferice si/sau cerebrale substantele medicamentoase din clasele farmacologice: A. D. Arterita obliteranta a membrelor E. 75 . Vincamina C. E. beta-2-adrenomimetice. bametan. musculotrope. vasodilatatoarele cerebrale si periferice pot fi: A. D. B. D. dihidroergotamina. Cavinton este indicat in faza acuta a hemoragiei cerebrale E. C. alfa-adrenolitice. cinarizina. 641. dihidroergotoxina. Notati medicamentele utilizate pentru ameliorarea circulatiei si/sau metabolismului cerebral: A. E. Blocantele canalelor de calciu C. pentoxifilina. Alfa-adrenomimetice E. Nimotop 634. Nicergolina. ergotamina. Alfa adrenolitice B. Nimotop este conditionat in forme orale si flacoane cu solutie perfuzabila D. Pentoxifilina (Trental) este indicata in: A. beta-1-adrenomimetice. E. nicergolina. C. C. Diazepam B. astm bronsic. tulburari circulatorii cerebrale. cu actiune de tip musculotrop sunt: A. vincamina. C. pentoxifilina. B. naftidrofuril. Vasodilatatoare antiischemice cerebrale sunt: A. infarct miocardic acut. 638. Tulburari circulatorii retiniene C. vincamina. tolazolina. B. noradrenalina.

Vasodilatatoare cerebrale cu mecanism de actiune musculotrop sunt: A. pentoxifilina B. Scad excretia ionilor de potasiu si magneziu 649. Se pot asocia in medicatia antihipertensiva D.D. B. 643. vincamina stimulează metabolismul neuronal B. Furosemidul este: A. vincamina. nu influenţează debitul cardiac şi fluxul sanguin renal E. Care dintre următoarele diuretice sunt cu structură tiazidică A. D. mai intensă în periferie şi mai slabă la nivel cerebral B. stimulează metabolismul neuronal C. cimetidina D. Diureticele saluretice: A. cinarizina ameliorează circulaţia labirintică C. Substanta activa din produsul Furantril C. E. Edeme de diferite etiologii 650. Insuficienta cardiaca cronica D. Cresc excretia ionilor de sodiu si clorura B. Care dintre afirmaţiile următoare nu caracterizează vincamina: A. extractul de Ginkgo biloba scade rezistenţa capilară şi creşte tonusul venos D. vinpocetina. codergocrina. Criza de angina pectorala C. Amilorid D. C. papaverina E. propantelina Diuretice 646. produce arteriolodilataţie. Furosemid D. cinarizina C. Manitol 647. dihidroergotoxina. C. Acetazolamida. Util in administrare i. in edeme grave 76 . cinarizina. cinarizina favorizează intrarea oxigenului şi a glucozei în neuroni 645. Pot produce hipokaliemie C. Glaucom E. Nu se administreaza in insuficienta renala grava E. 642.v. Indapamid B. Hidroclorotiazida B. Hipertensiune arteriala B. Care dintre următoarele medicamente sunt vasodilatatoare antiischemice de tip musculotrop: A. tolazolina. Hidroclorotiazida E. Spironolactona C. E. Contraindicat in hipertensiune arteriala B. Ciclopentiazida 648. Amilori E. hidralazina creşte circulaţia cerebrală E. Care dintre urmatoarele diuretice se asociaza in tratamentul HTA? A. vincamina. Diureticele sunt medicamente ce pot fi indicate in: A. este indicată în tulburări retiniene şi cohleovestibulare de natură ischemică 644. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. previne agregarea plachetară D.

durata de actiune lunga. cresc eliminarea urinara de potasiu. acetazolamida. E. E.antagonisti competitivi al aldosteronului. C. furosemidul. Furosemidul este diureticul de electie in: A. retine apa in lumenul nefronului prin mecanism osmotic. inhibitoarele anhidrazei carbonice. Sunt diuretice care elimina potasiul (K+): A.). Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru toate diureticele saluretice? A. efect mediu de eliminare a potasiului (K+). hiperaldosteronism primar. 653. glaucom acut congestiv. 657. cresc eliminarea urinara de sodiu. edem pulmonar acut (i. D. acetazolamida. 654. C. E. Hidroclorotiazida: A. este diureticul de electie in: A. este un diuretic de ansa. hidroclorotiazida. Se indică în toate tipurile de edeme E. B. spironolactona. E. C. durata de actiune scurta. D. 659. D. D. insuficienta renala cronica (in doze terapeutice mari). provoaca o diureza intensa. administrat intravenos. D. B. are efect de scurta durata. In litiaza renala oxalica. produce in mod specific alcalinizarea urinii. E. tind sa scada volemia. insuficienta renala cronica. 655. D. tiazidele. C. D. Manitolul. furosemidul. antialdosteronice . C. edem pulmonar acut. D. 656. eficacitate mare. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice: A. eficacitate medie. Diureticele de ansa (furosemidul) au: A. 658. glaucom acut congestiv. edem cerebral. B. E. C. Intră în preparatul Nefrix C. B. cresc eliminarea urinara de calciu. alcalinizeaza urina. B.v. se indica: A. hidroclorotiazida. Produce dezechilibre electrolitice şi acido-bazice 652. Diuretic cu eliminare redusa de potasiu E. E. Este un diuretic cu durată lungă de acţiune (mai mare de 24 ore) B. 77 . Diuretic cu structura de acid sulfamoil antranilic 651. Furosemidul: A. edemul din ciroza hepatica. antialdosteronice . E. insuficienta renala acuta. spironolactona. B. ca adjuvant. diureticele de ansa. C. clopamida. C. B.antagonisti de efect ai aldosteronului.D. Este contraindicată în HTA D. B. triamteren.

Tiazidele (hidroclorotiazida) au: A.660. 78 . efect de retinere a potasiului (K+). D. B. C. durata medie de actiune. E. efect puternic de eliminare a potasiului (K+). eficacitate medie. durata scurta de actiune.

Clonidina si derivati D. In tratamentul de fond al anginei pectorale se pot indica: A. antianginos.Prin intermediul NO stimuleză guanilciclaza. cresc concentraţia de GMPc. se administreaza profilactic in angina pectorala. Isosorbit mononitrat. NO are actiune vasodilatatoare. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem? A. Molsidomina. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol? A. durata de actiune 2 ore. Tratamentul cu nitrati nu poate fi intrerupt brusc fara sa apara riscuri E. B. E. C. Nitroglicerina are efecte de durata lunga B. scade fluxul sanguin coronarian. Nitroglicerina. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru isosorbiddinitrat administrat oral? A. C. Reactiile adverse ale nitratilor pot fi cefalee. Trimetazidina C. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt indicate in criza de angina pectorala? A. Agravează insuficienţa cardiacă congestivă E. nu da obisnuinta. 13 Antianginoase 661. C. care duce la relaxarea musculară B. B. diminua forta de contractie a miocardului. E. Alaturi de esterii nitrici in grupa de medicamente antianginoase sunt cuprinse A. durata de actiune 6 ore. Nitratii si molsidomina actioneaza prin formarea de oxid nitric care corespunde factorului EDRF 666. Prenilamina D. E. Lidocain B. C. sunt biotransformati in NO. C. B. D. biotransformarea este tiol-dependenta. cu alcoolul produce cefalee. creste frecventa cardiaca. Nitritul de izoamil 664. vertij. Notati afirmatiile corecte: A. D. Isosorbit dinitrat 665. 667. Produc hipertensiune arterială D. 79 . perioada de latenta este de 5-10 minute. Trimetazidina. oboseala C. Medicamente beta-blocante B. E. deprima contractilitatea miocardului. antianginos. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la modul de acţiune al nitraţilor A. B. blocant al canalelor de calciu. C. Blocantele canalelor de calciu 662. reduce consumul de oxigen al miocardului. Molsidomin B. 668. Pentaeritritil tetranitrat D. Biotransformarea la metaboliţi activi este tiol dependentă C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitrati? A.Tema nr. Pentaeritritil tetranitrat E. 669. E. Reduc presarcina inimii prin venodilataţie şi postsarcina prin arteriodilataţi 663. creste concentratia de GMPc. D. Nitratii produc o crestere a tensiunii arteriale D.

Sunt medicamente antianginoase: A. insuficienta cardiaca. 674. D. cresc consumul de oxigen al inimii. se administreaza sublingual. este trinitrat de glicerina. hipertensiunea arteriala. D. pentaeritritil tetranitrat. C. C. acţionează competitiv asupra aceloraşi receptori D. propranolol. E. D. Medicamentele antianginoase: A. Asocierea propranolol-verapamil este contraindicată deoarece: A. ambele au acţiune inotrop negativă E. 673. D. B. guanetidina. isosorbid dinitrat. micsoreaza travaliul cardiac. propranolol. D. E. C. E. molsidomin. propranolol. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind boala coronariana? A. B. 677. B. E. cresc debitul cardiac. E. B. C. isosorbid dinitrat. antiaterogenă B. se aplica percutan ca TTS. E. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina? A. antifibrinolitică 80 . se adsoarbe pe plastic. molsidomin.D. se agraveaza la efort. aportul de sange oxigenat este redus. se manifesta prin dureri anginoase. este cauzata de ateroscleroza. C. nifedipina. cardiotonică E. reduc consumul de oxigen al inimii. B. oxprenolol. C. este cauzata de producerea crescuta de NO. D. antianginoasă C. cresc forta de contractie a miocardului. E. B. ambele deprimă conducerea atrio-ventriculara C. cresc aportul de oxigen al inimii. nifedipina. Care dintre urmatoarele antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu? A. C. Nitratii organici sunt indicati in: A. diltiazem. ambele favorizează bronhoconstricţia B. ambele provoacă vasoconstricţie coronariană 678. antihipertensivă D. 671. Blocantele canalelor de calciu au acţiune: A. angina pectorala 676. aritmiile cardiace. nitroglicerina. B. nu se absoarbe din tubul digestiv. D. La care dintre medicamentele antianginoase urmatoare apare ca efect advers tahifilaxia? A. E. 675. clonidina. scade consumul de oxigen al miocardului 670. cardiopatia ischemica. 672.

inhibitorii enzimei de conversie 687. acţiunea hipotensivă C.betamimetic . beta-adrenomimetice D. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat verapamilul: A. angină pectorală asociată cu diabet zaharat 685. creşterea postsarcinii prin arterioloconstricţie 686. biterapie nitrat .-betablocant . Care dintre afirmaţiile următoare privind amiodarona sunt corecte: A. Care dintre următoarele acţiuni contribuie la efectul antianginos al nitroglicerinei: A. Care dintre efectele adverse de mai jos sunt imputabile derivaţilor nitraţi: A. insuficienţă cardiacă 683. beta-adrenolitice E. nitraţii organici B. tahiaritmii C. deprimarea contractilităţii inimii 684. Acţiunea antianginoasă a blocantelor calcice se produce prin: A. triterapie nitrat . biterapie nitrat . neurosimpatolitice 81 . Antianginoase sunt: A. Medicamentele antianginoase sunt reprezentate de: A. vasodilataţie coronariană D. boală coronariană D. micşorarea frecvenţei de contracţie E. post infarct miocardic acut D. poate fi responsabilă de afectarea funcţiei tiroidiene D. Pentru efectul lor antianginos beta-blocantele sunt indicate în: A. Nitraţii organici produc: A.blocant calcic E. astm bronşic E.blocant calcic D.betablocant C. durata efectului dispare rapid după întreruperea tratamentului C. pentru potenţarea efectului terapeutic se recomandă asocierea ei cu beta blocantele sau verapamilul E. criza anginoasă C.679. creşterea consumului de oxigen prin stimularea contractilităţii miocardului B. puseu hipertensiv D. nitraţi în monoterapie B. angină cronică instabilă B. scăderea automatismului nodului sinusal 682. arteriolodilaţie cu scăderea postsarcinii D. deprimarea inimii B. venodilataţie şi reducerea presarcinii inimii E. blocantele canalelor de calciu C. bradicardie E.blocant calcic 688. creşterea aportului de oxigen prin creşterea fluxului coronarian C. triterapie nitrat. angină cronică stabilă E. hipotensiune cu lipotimie C. În tratamentul de fond al anginei pectorale se utilizează: A. bloc atrio-ventricular B. scăderea postsarcinii prin arteriolodilataţie D. bradicardie C. reducerea postsarcinii E. ca antianginos este indicată în tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice B. cefalee pulsatilă B. vărsături 681. eficacitatea amiodaronei poate fi apreciată după 2-4 săptămâni de tratament 680. coronarodilataţie B.

are biodisponibilitate per os mare C. absorbţie rapidă per os B. scăderea rezistenţei la efort 694. cu creşterea aportului de oxigen E. Inhibarea fosfodiesterazei cu creşterea AMPc E. are efect antianginos B. la administrarea sublinguală nu prezintă efectul primului pasaj hepatic 693. beta-adrenolitice D. produce methemoglobinemie E. efect important de primă trecere hepatică D. Mecanismul acţiunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu constă în: A. Stimularea receptorilor ß-1-adrenergici 696. Are biodisponibilitate sistemică foarte bună C. Sunt medicamente de elecţie la bolnavii anginoşi cu insuficienţă cardiacă C. arterioloconstricţie B. arteriolodilataţie D. venodilataţie C.B. Prin biotransformare conduce la un metabolit activ D. nu dezvoltă toleranţă D. Se folosesc în prevenirea secundară a infarctului de miocard D. coronaroconstricţie 692. Betablocante: A. Inhibarea recaptării adenozinei B. nitraţi organici C. Stimularea adenilat-ciclazei 82 . Scăderea ionilor de calciu disponibili pentru contracţia coronarelor C. Are acţiune deprimantă cardiacă mai redusă decât verapamilul 697. are biodisponibilitate per os sub 1% B. Nitroglicerina: A. Molsidomin se caracterizează prin: A. biodisponibilitate per os mai mare de 90% C. Are asorbţie digestivă rapidă şi bună B. Provoacă coronarodilataţie. Diltiazemul: A. absorbţie scăzută per os E. bronhoconstricţie E. blocantele canalelor de calciu 689. Creşterea eliberării de EDRF D. Reacţiile adverse la administrarea de nitraţi organici sunt: A. cefalee B. toleranţă D. efect nesemnificativ al primului pasaj hepatic 690. Creşterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza prin: A. Creşterea aportului de oxigen prin coronarodilataţie C. beta-adrenomimetice E. Sunt utile în angina cronică stabilă B. la administrarea per os este biotransformată aproape total la primul passaj hepatic E. se administrează transcutan 691. Molsidomin: A. Sunt contraindicate la bolnavii anginoşi hipertensivi 695. Provoacă frecvent tahicardie reflexă (dezavantaj faţă de nifedipină) E. Scăderea tonusului simpatic D. este liposolubilă C. tuse seacă E. Nitraţii organici produc: A. hipotensiune ortostatică C. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac B. nu poate fi administrată transcutan D.

Hipotensiune ortostatică D. Activarea guanilat-ciclazei C. Amiodarona 702. Blocanţii canalelor de calciu B. Hipertensiune arterială C. scaderea travaliului cardiac C. Vasoconstricţie periferică C. amiodarona E. Stimularea adenilat-ciclazei D. acid acetilsalicilic 83 . Produc tahifilaxie.E. cresterea concentratiei AMPc E. cresterea presarcinii si postsarcinii B. Nitroglicerina C. Hipertensiune intracraniană D. efect cronotrop negativ 706. cresterea rezistentei periferice D. ß-adrenoliticele D. Molsidomina B. Glaucom B. Parasimpatomimeticele E. Notati mecanismele actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor organici: A. Se pot utiliza ca medicamente antianginoase: A. Sunt reacţii adverse specifice nitraţilor: A. coronarodilatatie D. stimularea recaptarii adenozinei in celule C. Nitraţii sunt contraindicaţi în: A. Precizati mecanismele implicate in efectul coronarodilatator: A. Insuficienţa cardiacă 700. cresterea aportului de sange oxigenat la nivelul miocardului E. cresterea travaliului cardiac si a consumului de oxigen C. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu voltaj-activate: A. Dipiridamolul 701. Molsidomina C. Notati medicamentele cu mecanisme de actiune: antianginos si antiagregant plachetar: A. Substituţia deficitului de EDRF B. Propranololul E. nitroglicerina B. deoarece mecanismul de acţiune necesită o cale tiol-dependentă saturabilă: A. Stimularea receptorilor ß-2-adrenergici 699. clopidogrel D. vasodilatatie coronariana E. Pentaeritril tetranitratul D. efect inotrop negativ B. Angină vasospastică E. Toleranţă acută E. scaderea concentratiei GMPc 705. Cefalee pulsatilă B. venodilatatie si arteriolodilatatie 704. stimularea fosfodiesterazei B. Dureri ale globilor oculari 703. Mecanismul la nivel molecular al nitriţilor implică: A. Stimularea guanilat-ciclazei 698. Inhibarea fosfodiesterazei E. blocarea canalelor de calciu D. dipiridamol C.

stimuleaza recaptarea adenozinei in celulele miocardice B. lipotimie D. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros D. nitroglicerina. aerosoli B. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu. Dipiridamol. inhibarea fosfodiesterazei C. Notati medicamentele antiagregante plachetare si antianginoase: A. pentaeritril tetranitrat. voltaj-dependente. diminuarea rezistentei periferice C. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen E. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor: A. scad concentratia GMPc 709. Nitroglicerina poate produce urmatoarele reactii adverse: A. dipiridamol B. congestie cutanata in jumatatea inferioara a corpului B. aport de oxid de azot (NO) B. oral 708. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros E. nitroglicerina TTS D. unguent 2% E. cresc concentratia de GMPc D. micsorarea postsarcinii 714. efect inotrop si cronotrop negativ E. vasoconstrictie la nivelul vaselor retiniene E. reducerea presarcinii D. amiodarona C. coronarodilatator C. nu contine in profilul farmacologic: A. stimularea contractiei miocardice E. clopidogrel E. cresc concentratia GMPc B. vasoconstrictor periferic 712. Notati nitritii si nitratii organici cu durata lunga de actiune: A. sindrom de hipersensibilizare la nitrati 710. stimuleaza guanilat ciclaza C. scaderea secretiei de renina 711. scad concentratia de GMPc C. reducerea consumului de oxigen al miocardului B. coronarodilatatie B. stimulator al sintezei Atp in miocard D. stimuleaza guanilatciclaza B. acid acetil salicilic D. cefalele cu caracter pulsatil C. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen 715. micsorarea presarcinii E. ca antianginoase: A. coronarodilatator E. nitroglicerina. blocarea recaptarii adenozinei in celulele miocardice D. nitroglicerina 713. nitroglicerina. diminuarea travaliului cardiac 84 .707. comprimate sublinguale C. Notati actiunile blocantelor canalelor lente de calciu ca medicatie antianginoasa: A. arteriolodilatatie C. coronarodilatatie D. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase: A. Medicatia antianginoasa produce coronarodilatatie prin: A.

diaree. Edem angioneurotic D. Anitihistaminicele H1 au efecte favorabile in: A. somnolenta B. D. Care dintre urmatoarele medicamente sunt indicate ca antialergice? A. Urticarie B. Nu se administreaza in insuficienta hepatica sau renala grava C. B. Notati antialergicele cu efecte sedative si anticolinergice reduse: A. Imunosupresor D. Brofimen 718. Ketotifen. Precizati afirmatiile corecte A. Astenie. Claritina C. Notati afirmatiile corecte: A. Astemizol este antihistaminic H1 foarte activ B. Clorfeniramina 723. C. Anihistaminicele sedative pot accentua efectele tranchilizantelor. Tahicardie E. Astemizol E.Tema nr. Hiposalivatie. Procese inflamatorii acute E. Antiinflamator C. Reactii alergice la aplicare locala D. famotidina. Multe anihistaminice H1 prezinta si efecte anticolinergice sau sedative C. prometazina. B. constipatie C. Clemastin nu are efecte antipruriginoase E. Ketotifenul este un antiastmatic si antianafilactic E. D. Ketoprofen. pirenzepina. Antialergic. Au efecte antialergice: A. Scaderea semnificativa a apetitului 719. Glaucom 717. antiemetica D. 85 . Glucocorticoizii sunt utilizati in terapie pentru urmatoarele efecte: A. Peritol. Romergan B. E. Antihistaminicele H1 sunt indicate in tratamentul unor manifestari alergice B. Efectele adverse la administrarea de antihistaminice H1 pot fi: A. D. C. 14 Antialergice 716. Diuretic 720. Nu se administreaza conducatorilor auto antihistaminicele sedative D. Polenoze C. Clorfenoxamina. Allergodil. feniramina. Tavegyl are ca substanta activa dimetinden 722. Hipoglicemiant. Dimetinden este un antihistaminic antipruriginos energic D. E. Astemizol este antihistaminic H1 cu durata lunga de actiune C. B. betametazona. Unele antihistaminice au si actiune antitusiva. E. alcoolului B. Romerganul este lipsit de efecte sedative 724. Notati afirmatiile corecte: A. Dimetinden este un antihistaminic energic antipruriginos 721. Clemastin este slab sedativ E.

C. este miorelaxant central. antidepresiv. D. sedativ intens. antagonizeaza efectele H1 ale histaminei. E. sunt antagonisti competitivi. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice H1? A. coleretic. izoprenalina. actiune de scurta durata. inhiba secretia gastrica. D. 732. intervine in reactiile alergice. A. E. au actiune antialergica.725. se gaseste in mastocite. se poate administra la conducatorii auto. E. reserpinei B. D. D. antihistaminic. B. anticoagulantelor de sinteză D. este un medicament simptomatic-patogenic. B. B. anestezicelor generale E. progesteronului 734. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clorfenoxamina? A. D. sedativelor Antihistaminicele H1 pot accentua efectele: 86 . antiparkinsonian. se contraindica la mecanici de locomotiva. se evita asocierea cu alcoolul. 726. inactiveaza histaminaza. B. E. tranchilizantelor C. antihistaminic. este un medicament etiologic. C. D. C. 730. D. B. D. clorfenoxamina. B. C. B. blocheaza receptorii histaminergici. este un bronhodilatator. 727. 728. bromhexin. in manifestarile alergice intervin receptorii H2. neostigmina. Care dintre urmatoarele medicamente sunt contraindicate la conducatorii auto? A. E. antipruriginos. 729. se pot administra la soferi. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru feniramina? A. se utilizeaza in urticarie. se recomanda in intepaturi de insecte. produce somnolenta. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazina? A. C. antianginos. B. E. C. 733. Care din urmatoare afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice? A. are efect sedativ foarte intens. stimuleaza SNC. E. 731. este un antihistaminic H2. C. dilata capilarele. Antihistaminicele H1 diminuă efectele: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clemastina? A. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina? A. este un antihistaminic H1. prometazina. are efect antiemetic. C.

Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la compuşii antihistaminici de tip H1: A. onicomicoze 737. Fac parte din grupul medicamentelor antialergice: A. mucolitică C. sunt contraindicate în primul trimestru al sarcinii C. au efect benefic în polenoze E. Antihistaminicele H1 fără efecte sedative: A. antiemetică 736. antipruriginoasă B. antihalucinatorie E. antiexudativă D. feniramina E.B. micoză cutanată D. polenoze (febra de fân. Clemastina este indicată în: A. răul de mişcare B. sunt reprezentate de cloropiramină şi feniramină E. vome postoperatorii C. rinita alergică B. Alte indicaţii pentru antihistaminicele H1 sunt: A. se administrează înainte de culcare D. tuse iritativă B. Antihistaminicele H1 sunt utilizate în: A. ondansetron B. sunt numite"antihistaminice de zi“ B. provoacă relativ frecvent tuse iritativă D. ulcer gastric C. prurit din ictere C. înţepături de insecte 87 . clonidinei 735. Precizaţi care sunt acţiunile farmacodinamice ale prometazinei: A. creşterea apetitului 741. clorfenoxamina D. sedativă D. clemastina 738. urticarie D. somnolenţă C. guturai de fân) B. unele au efect antiemetic 739. timoanaleptică 740. anticoagulantelor de sinteză D. antitusivă nonopioidă B. antiemetică E. HTA E. antipruriginoasă C. ameţeli D. sunt numite "antihistaminice de noapte“ C. Precizaţi efectele adverse ale ciproheptadinei: A. sunt reprezentate de prometazină şi clorfenoxamină 743. antidepresivelor C. se leagă slab de proteinele plasmei B. sindrom parkinsonian D. înţepături de insecte E. progesteronului E. nedocromil C. stări depresive 742. parestezii E. Clemastina are acţiune: A.

virozele căilor respiratorii superioare 748. Sindrom Meniere 752. urticarie E. În rău de mişcare D. nu suferă efectul primului pasaj hepatic E. nu prezintă efect sedativ D. În edem angioneurotic E. Nu are efect sedativ D. Clemastina: 88 . prezintă efect antiemetic şi antiparkinsonian 750. alergii la medicamente C. clorfenoxamina 746. esofagita de reflux 744. Progesteronului C. Care dintre următoarele antihistaminice H1 produc cel mai frecvent efect sedativ intens? A. Antihistaminicele H1 se pot administra: A. criza de astm bronşic B. se absorb repede după administrarea orală sau parenterală B. ranitidină D. Androgenilor 751. "antihistaminic de zi“ pentru că nu are efect sedativ 749. sinonim cu Romergan C. feniramină 747. nu se poate administra oral E. cimetidină E. Clonidinei D. Antihistaminicele H1: A. Efecte bune se obţin cu antihistaminice H1 în: A. Astemizolul: A. "antihistaminic de noapte“ datorită efectului sedativ intens E. antihistaminic H2 B. sinonim cu Romergan C. edem angioneurotic D. clemastin B. Prometazina: A. Doza la adulţi este de 100 mg oral E. Prometazina este: A. sunt contraindicate în primul trimestru de sarcină 745. Se dă într-o singură doză pe zi C. feniramina E. Doza la adulţi este de 10 mg oral 753. prometazina B. Anticoagulantelor de sinteză B. nu accentuează efectele deprimante centrale ale hipnoticelor şi sedativelor D. Antidepresivelor triciclice E. În primul trimestru de sarcină B. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele: A. este antihistaminic H1 B. În depresii C. se folosesc numai extern în preparate topice C. clorfenoxamină C. cloropiramina D. Are efect anticolinergic intens B.E. Care dintre următorii compuşi sunt antihistaminice H1? A. antihistaminic H1 D. clemastin C.

Cloropiramina: A. Fenomene de tip anticolinergic E. Clorfenoxamina: A. prometazina D. dermatite de contact D. reprezinta un tratament simptomatic-patogenic al manifestarilor alergice 760. Se indică în glaucom E. spasmul bronsic B. Se administrază exclusiv oral C. Stimularea SNC cu insomnie B. Are efect simpatomimetic E. Este contraindicată în stări depresive E. Au efect intens sedativ la nivel SNC urmatoarele antihistaminice H1: A. primul trimestru de sarcina 762. Se indică în stări depresive 759. Produce vomă D. Are acţiune antiexsudativă intensă B. Este un antihistaminic H1 de zi C. spasmul uterin C. Se administrează oral şi injectabil E. Icter nuclear D. impiedica eliberarea histaminei B. Se foloseşte în boala Parkinson D. Se administrează exclusiv oral D. Este contraindicată la copii de 7 ani 756. stari depresive C. Discromatopsie 757. inhiba histaminaza E. Prometazina: A. astemizol 761. polinoze E. Se administrează oral D. terfenadina E. stimuleaza histaminaza D. Este un antihistaminic de zi B. Are efect sedativ intens C. blocheaza receptorii histaminergici H1 C.A. Are efect alfa-adrenolitic 758. Se administrează injectabil E. Antialergicele antihistaminice: A. clemastina C. conducatori auto B. Este un antihistaminic de noapte B. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt: A. clorfenoxamina B. Este un antihistaminic H1 de noapte B. Deprimarea SNC cu somnolenţă C. Se administrează oral şi injectabil D. Contraindicatiile antihistaminicelor anti-H1 sunt: A. Prometazina: A. hipersecretia gastrica 89 . Se administrează numai oral C. Este un sedativ puternic C. Se poate asocia cu vitamina B complex în soluţie B. Antihistaminicele antiH1 antagonizeaza urmatoarele efecte ale histaminei: A. Este contraindicat în urticaria cronică 754. Se dă în doză de 200 mg odată 755.

vasodilatatia 763. Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor H1. clorfenoxamina E. neuroleptic B. Prometazina are efect: A. miorelaxant central D. Antihistaminice H1 derivate de fenotiazina sunt: A. antipruriginos C. sedativ slab D. astemizol 768. cloropiramina C.D. este exclusiv un tratament simptomatic B. antiH1 nu influenteaza procesul de sensibilizare C. boala serului 769. Antihistaminice H1 cu efect sedativ intens asupra SNC sunt: A. anticolinergic central B. unele antiH1 se folosesc ca antiemetice 764. antiagregant D. polenoze B. anestezic local E. criza de astm E. antiemetic C. spasmul intestinal E. Clorfenoxamina are efect: A. clemastina 90 . anticolinergic central si periferic B. anticolinergic periferic C. clorfeniramina E. clorfenoxamina D. sedativ absent 765. Referitor la tratamentul manifestarilor alergice cu antiH1 sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Clorfenoxamina are urmatoarele actiuni farmacodinamice: A. antiedematos 766. urticarie C. dupa o perioada de eficacitate un antihistaminic poate deveni ineficient E. anticolinergic B. anestezic local E. colinergic central si periferic D. edem angioneurotic D. prometazina B. antiserotoninic 767. prometazina C. influenteaza in special reactiile alergice de tip imediat D. antiparkinsonian C. miorelaxant central E. oxomemazina D. alimemazina B. excitant SNC 770. Clemastina are efect: A. sunt: A. alfa-adrenomimetic E.

se administreaza exclusiv oral 779. Montelukast C. Care din următoarele medicamente sunt indicate în tratamentul astmului bronşic: A. corticosteroizii se adminstrează parenteral în criza severă de astm E. Tolbutamida D. este un antiastmatic B. propranolol C. nu se poate administra oral B. se indica in criza de astm D.Tema nr. corticosteroizii favorizează efectele beta adrenergice prin creşterea numărului receptorilor adrenergici B. ipratropiu D. deprima miocardul 91 . este agonist pe receptorii adenozinei C. Care din următoarele afirmaţii referitoare la inhibitorii degranulării mastocitelor sunt adevărate: A. Care din următoarele afirmaţii sunt false: A. inhibitoarele degranularii mastocitelor 776. prostaglandina E2 nu are proprietăţi bronhodilatatoare 774. Ketotifenul: A. captopril B. Teofilina: A. salbutamolul inhibă clearance-ul muco-ciliar 773. antiinflamatoarele nesteroidiene E. este un beta2-adrenomimetic 778. Care din urmatorii compusi se folosesc in astmul bronsic: A. blocheaza receptorii CysLT1 ai leucotrienelor C. se administrează în tratamentul de fond al astmului bronşic C. intra in preparatul Singulaire E. ketotifenul are si proprietati antihistaminice H1 E. Singulair B. inhiba fosfodiesteraza D. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. cromoglicatul de sodiu este un antialergic 772. este agonist pe receptorii beta-2 adrenergici C. teofilina este sarea etilen-diaminică a aminofilinei B. stabilizeaza membrana mastocitelor C. se utilizeaza in tratamentul crizei de astm E. corticosteroizii se folosesc în criza severă de astm sub formă de aerosoli D. Terazosinul E. Ipratropium bromidum 775. 15 Antiastmatice 771. produce somnolenta 777. bronhodilatatoarele adrenomimetice se administrează cel mai frecvent pe cale orală E. antileucotrienele sunt indicate în astmul bronşic C. se indica in astmul bronsic D. nu are proprietati antihistaminice H1 D. este un beta-adrenolitic neselectiv B. aminofilina se administrează injectabil C. Salbutamolul: A. efectul lor se instalează rapid D. are proprietati tocolitice E. se administrează în criza de astm B. bronhodilatatoarele adrenomimetice pot determina up-regulation cu externalizarea receptorilor D. este un bronhodilatator musculotrop B. Montelukastul: A.

scade secretia de mucus. se indica in astmul bronsic. antiinflamator. 785. este beta2-adrenomimetic. este anticolinergic. stimularea adenilatciclazei. Care din urmatoarele medicamente au efect bronhodilatator: A. B. se administreaza in criza de astm bronsic. aminofilina. este mai activ pe cale inhalatorie. B. 782. C. inhiba fosfodiesteraza. B. B. produce hipersecretie de mucus. este simpatomimetic. 786. are indice terapeutic mare 781. stimularea fosfodiesterazei. inhibitor al ciclooxigenazei. derivat cortizonic. B. nu difuzează în laptele matern D. bronhodilatator. 783. antagonist al receptorilor cisteinil-leucotrienici.E. E. se administreaza sublingual. este beta1-adrenomimetic. C. C. stimuleaza fosfolipaza A2. D. D. C. D. 784. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru ipratropium bromid? A. E. B. antialergic. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru aminofilina? A. inhibitor al 5-lipooxigenazei. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru salbutamol? A. inhibarea fosfodiesterazei. este bronhodilatator. nu deprimă SNC E. se administreaza pe cale inhalatorie. este teofilinetilendiamina. ketotifenul. C. stimuleaza SNC 780. E. B. este metabolizată hepatic în procent mare C. contracta musculatura uterina. adrenalina. C. E. Teofilina: A. creste tonusul vagal. E. 787. D. are efect inotrop negativ. blocant al receptorilor muscarinici. D. Care din urmatoarele medicamente sunt antiastmatice? 92 . D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte penru izoprenalina: A. D. blocarea unor receptori adenozinici. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prednison? A. se administreaza in bronsita astmatiforma. E. 788. Aminofilina este bronhodilatator: A. E. D. se utilizeaza in tratamentul cronic al astmului. C. izoprenalina. prin stimulare beta2-adrenergica. B. 789. C. este solubila in apa. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru montelukast? A. noradrenalina. inhiba lipooxigenaza. este solubilă în apă B.

antagonizeaza competitiv actiunea bronhoconstrictoare a histaminei. fluoxetina. piridostigmina. prin inhibarea fosfodiesterazei. diferă între ele prin potenţa şi durata de acţiune E. acidul cromoglicic B. C. anulează tahifilaxia la izoprenalină B. E. sunt contraindicaţi la bolnavii cu stare de rău astmatic 797. au acţiune imunodepresivă şi antiexudativă D. E. Bronhodilatatoarele adrenomimetice A. au eficacitate limitata. 792. excesul de beta-adrenergice produce down-regulation. pot produce interactiuni nedorite cu stimulantele beta2-adrenergice. se indică în tratamentul de întreţinere al bolii astmatice C. Care dintre următoarele medicamente au o acţiune bronhodilatatoare: A. Bronhodilatatoarele musculotrope pot produce: A. greţuri şi vărsături 795. teofilina C. B. pot provoca tahifilaxie C. D. la astmatici se administreaza exclusiv inhalator 794. B. somnolenţă C. ameliorează clearace-ul mucociliar D. micsoreaza controlul vagal bronhoconstrictor. nu traversează bariera feto-placentară E. C. stabilizează membrana mastocitelor sensibilizate împiedicând eliberarea mediatorilor bronhoconstricţiei şi inflamaţiei C. au efect ocitocic B. au efect tocolitic. Stimulantele beta2-adrenergice au efect bronhodilatator: A. ketotifen 796. sunt utilizaţi exclusiv inhalator. pot produce hipocorticism endogen. C. D. pot produce corticodependenta. inhiba degranularea mastocitelor. 790. inhibă biosinteza icosanoidelor proinflamatoare prin inhibarea ciclooxigenazei E. B. aritmii B. 791. disurie D. salbutamol. Corticosteroizii utilizaţi ca antiastmatice: A. insomnie E. Care dn urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice bronhodilatatoare? A. D. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la ketotifen: A. B. excesul de beta-adrenergice produce up-regulation. E. Glucocorticoizii in administrare sistemica trebuie sa reprezinte o medicatie de rezerva in astmul bronsic deoarece: A. terbutalina. salmeterol E. Precizaţi care din următoarele substanţe medicamentoase fac parte din grupul antileucotrienelor: 93 . substantele beta2-adrenomimetice dau tahifilaxie. în aerosoli B. C.A. are efect benefic în rinita şi conjunctivita alergică 798. 793. E. D. beclometazona D. prin stimularea adenilatciclazei. stimuleaza adenilciclaza. ipratropium bromid. riscul reactiilor adverse este mare. este eficient în criza astmatică D.

bronhodilatatoare E. În astmul bronşic sunt semnalate următoarele dezechilibre: A. antiemetică 801. anorexie 800. sensibilitate bronşică crescută la acetilcolină 806. stimulantă cardiacă B. candidoză oro-faringiană E. tulburări de gust C. Teofilina are acţiune: A. adrenalina C. A. salbutamol B. efedrina Bronhodilatatoare beta-2 adrenomimetice selective sunt: 804. anticonvulsivante 802. vărsături D. atrofia mucoasei respiratorii B. deprimantă la nivelul SNC E. bronhodilatatoare D. salmeterol D. terbutalină C. Atropina: A. efedrina C. simpaticul produce hiposecreţie bronşică 807. simpaticul produce bronhodilataţie E. este indicată frecvent în tratamentul de fond al astmului bronşic D. parasimpaticul produce bronhoconstricţie B. predominanţa controlului simpatic C.A. deficit de receptori beta-2 adrenergici B. Printre efectele adverse provocate de aerosolii corticosteroizi la un bolnav astmatic se numără: A. zafirlukast B. coronaroconstrictoare B. greţuri. deprimante cardiac D. Bronhodilatatoare parasimpatolitice sunt: A. formoterol 799. salmeterol E. oxitropium 805. ketotifen B. parasimpaticul inhibă secreţia bronşică C. diuretice C. sensibilitate scăzută la histamină a bronşiilor E. are efect redus în criza de astm B. predominanţa controlului parasimpatic D. simpaticul produce bronhoconstricţie D. zileuton E. are efect bronhodilatator mai slab ca adrenomimeticele 803. În astmul bronşic: A. terbutalina E. cromoglicat de sodiu 94 . ipratropium D. În tratamentul de fond al astmului bronşic alergic se utilizează: A. are indicaţie de elecţie în criza astmatică C. bromura de oxitropiu D. diuretică C. are efect bronhodilatator mai intens decât adrenomimeticele E. atropina B. Adenozina are acţiuni: A.

Dozele de teofilină trebuie reduse în următoarele situaţii: A. mucoasa bronşică E. Ketotifenul B. Uscăciunea gurii 813. Terbutalină D. Candidoze orale C. Acţionează ca antiastmatice prin interferarea producerii sau legării leucotrienelor de receptori: A. cu creşterea AMPc B. Sunt inhibitoare ale degranulării mastocitare: A. adrenalină E. rinita alergică C. tratamentul crizei severe de astm bronşic E. Nedocromilul C. Somnolenţă diurnă E. La hipotiroidieni D. Inhibarea fosfodiesterazei. La bolnavii de ulcer C. Următoarele elemente structurale sunt implicate în astmul bronşic: A. Blocarea receptorilor P1-A1 purinergici C. Acţiunează sinergic cu teofilina. glandele bronşice C. Simpatomimeticele E. Salmetrol B. Inhibarea pseudocolinesterazei 815. sarcină 809. La hipertiroidieni B. fiind medicamente care cu care interacţioneză. nedocromil D. urticaria cronică D. Hiperplazie gingivală D. hemisuccinat de hidrocortizon 808. Dinoprostul E. La fumători E. circulaţia capilară pulmonară D. Blocarea receptorilor M-colinergici din bronhii E. Mecanismul de acţiune al xantinelor constă în: A. Cortzcosteroizii administraţi în aerosoli pot produce următoarele efecte adverse: A. Motelukastul sodic D. Stimularea receptorilor ß-adrenercici D.C. Nedocromilul 812. crescând frecvenţa reacţiilor adverse sau nivelul plasmatic al teofilinei: A. Sunt antiinflamatoare cu structură de saligenină: A. Atrofia mucoasei respiratorii B. Epoprostenolul 811. Alopurinolul C. Salbutamol E. Cromoglicatul de sodiu B. Probenecidul D. Ketotifenul este indicat în: A. Orciprenalină 816. La bolnavii cu insuficienţă hepatică 814. Zileutonul 95 . Fenoterol C. Zileutonul B. Zafirlukastul C. tratamentul de fond al astmului bronşic alergic B. inelele cartilaginoase traheale 810. musculatura netedă bronşică B.

tratamentul asociat in starea de rau astmatic cuprinde oxigen. este metabolizata numai de MAO. este contraindicat la copii 96 . mucolitic si antibiotic 821. datorita hidroxililor fenolici in meta C.v. acid cromoglicic B. fenobarbital D. inhiba fosfodiesteraza. cu cresterea concentratiei de AMPc. se administreaza numai in tratamentul de fond B. Sunt medicamente contraindicate la astmatici: A. bradicardie D. Teofilina i. Parasimpatoliticele D. la doze mari 824. Despre cromoglicatul de sodiu sunt incorecte urmatoarele afirmatii: A. carbonat acid de sodiu. ampicilina B. bronhodilatatie B. Teofilina produce: A. Farmacoterapia astmului bronsic cuprinde: A. Adrenomimetice ß-2-stimulatoare în aerosoli 819. timpul de injumatatire creste la fumatori E. efectul se instaleaza rapid si este de scurta durata E. ß-simpatomimeticele 818. se poate produce agravarea astmului bronsic D. are durata scurta de actiune E. Sunt medicamente de elecţie în tratamentul stării de rău astmatic: A. ketotifen 820. B.v. zafirlukast E. prezinta reactii adverse de tip alfa-1 (vasoconstrictie. Sunt contraindicate la astmatici: A. Corticosteroizii i. diureza E. pranlukast D. E. Izoprenalina: A. poate produce tahifilaxie prin reglarea "down" a receptorilor beta-2 adrenergici 823. Ketotifenul C. coronaroconstrictie. Despre teofilina sunt valabile afirmatiile A. tratamentul de fond se face de electie cu adrenomimetice sau teofilina per os B. criza intensa se trateaza de electie cu teofilina i. D. starea de rau astmatic se trateaza de electie cu inhibitoare ale degranularii mastocitelor sub forma de aerosoli E. se administreaza numai inhalator C. timpul de injumatatire scade in caz de insuficienta cardiaca 825. stimularea SNC C. se administreaza per os in tratamentul de fond al astmului bronsic B. Nedocromilul sodic D. Morfina C.v. atropina 822. la doze mari B. are un indice terapeutic mic D. Cefalosporinele B. propranolol E. la administrare repetata. Sunt antiastmatice inhibitoare ale degranularii mastocitelor: A. Parasimpatomimeticele E. morfina C.D. Guaiafenesina 817. criza usoara si medie se trateaza de electie cu beta-2 adrenomimetice sub forma de aerosoli C. Ketotifenul E. este antagonist al adenozinei la doze mici C. montelukast C. HTA) si beta-1 (stimulare cardiaca si centrala) D.

expectorante 826. dextrometorfanul 832. deprima centrul bulbar al tusei C. Oxeladina 833. este un secretostimulant B. dionina C. Care din următoarele substanţe sunt expectorante: A. Săruri de amoniu E. A. nu se poate administra in intoxicatia cu paracetamol C. este de electie la astmatici D. sarurile de amoniu C. Codeina B. Clofedanol C. se indica in afectiuni bronhopulmonare acute sau cronice B. deprima respiratia mai slab ca morfina 97 . are proprietăţi mucolitice la pH slab acid E. morfina B. se metabolizeaza la ambroxol 830. are proprietati antitusive centrale C. la astmatici se administrează cu prudenţă 827. Acetilcisteina: A. este un expectorant mucolitic E. oxeladina D. se indica in traheobronsite E. se contraindică la astmatici cu ulcer gastro-duodenal D. provine din ambroxol E. stimuleaza activitatea lizozomilor D. reduce legaturile disulfidice din mucoproteinele sputei 828. are proprietăţi secreto-stimulatoare prin mecanism chimic D. clofedanolul C.Tema nr. glaucina E. are potential toxicomanogen redus E. Care sunt secretostimulantele cu mecanism mixt: A. este un analgezic puternic B. la doze mari produce diaree D. lumina nu îi influenţează stabilitatea 831. Care din urmatoarele substante sunt antitusive opioide: A. Bromhexinul: A. are efect mucolitic C. tiocolul 834. acetilcisteina B. zopiclonul E. actioneaza prin mecanism fizic C. Trecidul E. Acetilcisteina A. codeina B. acetil cisteina este metabolitul activ al bromhexinului B. Guaifenezina D. sulindac Au proprietăţi antitusive 829. 16 Antitusive. Codeina A. oxeladina D. are proprietăţi mucolitice B. ambroxolul D. Care din afirmatiile referitoare la bromhexin sunt adevarate: A.

angina pectorala. B. C. D. D. starea de rău astmatic B. Pentru codeina sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. in tusea intensa. 840. E. acetilcisteina. E. B. codeina. deprima respiratia. prin grupul sulfhidric conţinut reduce legăturile disulfidice din mucoproteine 98 . C. E. glaucina. astm bronsic. Ca antitusiv. diminua secretiile bronsice. efectul antitusiv apare la doze mai mici decat efectul analgezic. efectul inhibitor asupra centrului respirator bulbar este mai slab decat al morfinei. noscapina. efectul antitusiv este mai puternic decat al morfinei. 837. E. C. D. D. Sunt secretostimulante: A. C. morfina. E.835. 841. efectul analgezic este mai slab decat al morfinei. Efectul antitusiv al codeinei apare: A. B. codetilina. ulcer gastro-duodenal. in mod exceptional. 838. 836. D. E. 839. B. E. dezvolta toxicomanie. benzoatul de sodiu. B. bronşită cronică D. D. sarurile de amoniu. noscapina. 843. în laborator pentru fluidificarea sputei în vederea examenului microbiologic E. Bromhexina: A. tusea spastică iritativă C. dezvolta toxicomanie. C. D. Antitusive centrale opioide sunt: A. Acetilcisteina este indicată în : A. glaucina. C. datorita riscului de farmacodependenta. B. are ca metabolit activ morfina. B. E. dupa administrare prelungita. refractara la alte antitusive si insotita de durere intensa (cancer pulmonar). la doze mai mici decat ca analgezic. la doze mai mari decat ca analgezic. bromhexinul. Codeina: A. la doze mai mici decat efectul analgezic. morfina se indica: A. emfizem pulmonar. prin deprimarea centrului respirator bulbar. B. D. dextrometorfanul. dupa administrare prelungita. la aceeasi doza cu efectul analgezic. la doze mai mari decat efectul analgezic. insuficienta respiratorie. prin deprimarea centrului bulbar al tusei. Inhibitoarele centrului tusei care produc farmacodependenta sunt: A. tusea iritativă din insuficienţa cardiacă 844. 842. in astmul bronsic. codeina. C. dextrometorfanul. C. nu difuzeaza prin placenta si in laptele matern. guaifenezina. Codeina se recomanda cu prudenta la pacientii cu: A.

constipaţie E. creşte vâscozitatea secreţiei bronşice C. Care dintre afirmaţile următoare despre codeină sunt adevărate? A. dextrometorfan 853. se metabolizează la un metabolit activ. creşte secreţia bronşică 99 . stimuleaza activitatea lizozomilor crescând secretia enzimelor care hidrolizeaza mucopolizaharidele 845. glaucina D. insuficienţa cardiacă E. Antitusive opioide sintetice sunt: A. oxeladina 851. este un mucolitic eficient C. Codeina este contraindicată în: A. aritmii B. provoacă relativ frecvent tulburări ale gustului 847. se degradează la lumină D. poate provoca bronhospasm B. ambroxol 846. emfizemul pulmonar D. folcodin D.B. insomnie 852. la doze mari mari produce constipaţie E. calmarea tusei C. Codeina poate provoca următoarele efecte adverse: A. are efect constipant numai administrată în doze mari 848. provoacă polinevrită periferică E. se administrează inhalator E. Clofedanolul: A. Noscapina poate produce: A. clofenadol B. varsături D. levopropoxifen C. Fac parte din grupul antitusivelor centrale non-opioide: A. prezintă o latenţă scurtă D. pentoxiverina E. deprimare respiratorie 850. se degradează la lumină C. analgezie B. astm bronşic 849. pneumonia pneumococică B. are efect inhibitor asupra centrului tusei B. dextrometrofan C. este indicat în traheobronşite şi laringite E. are efect analgezic mai slab ca al morfinei D. la doze mari. clofedanol B. are un efect antitusiv central nonopiod B. accelereaza peristaltismul intestinal. inhibă centrul respirator B. stimulează centrul respirator bulbar C. produce fotosensibilizare C. este expectorantul de elecţie la bolnavii astmatici E. Codeina are următoarele efecte farmacotoxice: A. constipaţie E. Bromhexinul: A. producând diaree D. toxicomanie D. se recomandă cu prudenţă la bolnavii cu insuficienţă cardiacă D. creşterea presiunii intrabilare C. insuficienţa respiratorie C. noscapina E.

Expectorante secretostimulante sunt: A. pentru fluidificarea sputei în scopul examenului microbilogic E. miastenie 859. laringite D. stimulează mişcările cililor E. acetilcisteina C. Următoarele afirmaţii despre bromhexin sunt adevărate: A. benzoat de sodiu 857. Iritaţie gastrică C. Vasoconstricţie 863. dionina C. 862. Are efect mucolitic. Se utilizează în laborator. dextrometorfan D. levopropoxifen E. ceai pectoral B. cresc secreţia glandelor bronşice B. produce bronhospasm C. Inhiba centrul tusei. Deprimă centrul respirator B. oxeladina E. clofedanol B. pentoxiverina D. codeina B. este indicat în ulcerul gastroduodenal 861.854. Acetilcisteina: A. Este un expectorant de tip secretostimulant bronsic B. este contraindicat în laringite B. produce iritaţie gastrică E. bromhexin E. Este mucolitic. Expectorantele: A. inhibă peristaltismul bronşiilor 858. guaifenesina B. streptokinaza E. desfacând punţile disulfurice din mucoproteine C. Bromhexina: A. dionina C. diminuând vâscozitatea si fluidificând secreţiile bronşice. oxeladina 855. ioduri de sodiu şi potasiu 856. guaifenesina C. Care dintre următorii compuşi sunt expectorante bronhosecretolitice? A. 100 . Bronhospasm D. Se poate administra parenteral şi în aerosoli D. Care dintre următoarele antitusive sunt neopioide: A. Bromhexina produce următoarele efecte adverse: A. bronşite B. clofedanol 860. Guaifenesina este indicată în: A. Inhibitoarele centrului tusei de tip opioid sunt: A. acetilcisteina D. benzoat de sodiu D. fiind un antitusiv central neopioid. modifică proprietăţile fizico-chimice ale secreţiei vâscoase C. traheite C. ulcer gastroduodenal E. diminuă secreţia glandelor bronşice D. este indicat în traheobronşite D. Cefalee E.

cu formare de morfină B. metabolit activ D. Clofedanolul are efect antitusiv cu latenţă scurtă E. Este secretostimulant bronsic. Bromhexina 867. Produce constipaţie la administrare prelungită C. Sunt antitusive neopioide: A. Noscapina se caracterizează prin următorele proprietăţi: A. la doze terapeutice şi pe temen scurt codeina nu provoaca dependenţă D. care la doze terapeutice nu au risc de dependenta: A. butamirat C. Are efect bronhodilatator actionand prin stimularea receptorilor ß-2-adrenergici E. Carbocisteina D. are actiune secretostimulanta B. Codeina B. Ambroxolul C. Despre guaifenesina sunt valabile afirmatiile: A. Sunt antitusive de tip opioid. Nu produce toxicomanie E. dextrometorfan B. la doze mari. Sunt expectorante prin mecanism mucolitic: A. 865. Care dintre urmatoarele afirmaţii este adevarată? A. Se utilizeaza în tratamentul de fond al astmului bronsic 864. Se metabolizează la ambroxol. are actiune bronhosecretolitica 101 . Are efect analgezic D. potenta actiunii antitusive este mai mare decat cea a actiunii analgezice C. oxeladina D. Creşte presiunea intrabiliară C. Efectul antitusiv al codeinei este de intensitate mai mare decât al morfinei C. Codeina C. Dextrometorfan B. clofedanol E. Folosirea codeinei ca antitusiv este limitată datorită deprimării puternice a centrului respirator si a pericolului de dependenţă. Utilizată ca antitusiv. Dionina D. Despre codeina sunt corecte afirmatiile: A. Iodurile D. inhiba centrul respirator bulbar de trei ori mai slab decat morfina D. poate creste presiunea in arborele biliar E. Nu provoacă constipaţie 866. se biotransforma la morfina B. Are potenţial toxicomanogen redus E.B. Codeina se metabolizează hepatic. Dintre expectorantele secretostimulante fac parte: A. Clofedanol 869. levopropoxifen 871. Este alcaloid din opiu 868. Codeina are următoarele proprietăţi: A. Inhibă centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina D. prin mecanism reflex C. Acetilcisteina B. Noscapina E. inhibitoare ale centrului tusei. Acetilcisteina E. Sărurile de amoniu C. Guaiafenasina E. Inhibă centrul respirator bulbar de 5 ori mai slab ca morfina B. poate produce diaree 872. Guaiafenesina 870. Inhibă centrul bulbar mai puternic decât codeina B. în parte prin demetilare.

are efect analgezic de circa 12 ori mai slab decat al morfinei E. se prefera administrarea unor doze de antitusive care sa opreasca tusea E. se recomanda asocierile expectorantelor intr-un produs tipizat cu antibiotice sau chimioterapice D. este miorelaxanta E. mucolitice: A. dextrometorfan C. guaifenesina 102 . bromhexinul favorizeaza fluidificarea si eliminarea sputei E. difuzeaza prin placenta si poate produce deprimare respiratorie la nou-nascut C. in caz de supradozare. devenind roz. Notati afirmatiile corecte: A. in afectiunile pulmonare cu secretie bronsica scazuta. clobutinol D. determina oprirea respiratiei prin inhibarea marcata a centrului respirator bulbar 873. efectul mucolitic este intens la pH slab alcalin (pH>7. Farmacoterapia tusei cuprinde: A. este interzisa asocierea cu eritromicina sau tetraciclina E.5) C. chinuitoare B. Notati antitusivele fara risc de farmacodependenta: A. Codeina A. pentoxiverina E. ambroxol D. solutia se oxideaza usor. expectorantele sunt indicate in tuse uscata. dextrometorfanul este un antitusiv opioid sintetic 877. este antispastica D. se poate administra in perioada de alaptare. clobutinol D. ambroxol D. streptokinaza E. acetilcisteina B. butamiratul este un bronhosecretolitic B. bromhexin E. clofedanolul este un antitusiv neopioid D. noscapina 880. stimuleaza centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina 876. carbocisteina C. Notati expectorantele bronhosecretolitice. inhibitoarele opioide ale centrului tusei sunt cele mai active C. prenoxdiazina este un bronhospasmolitic C. o metoda nemedicamentoasa este hidratarea secretiilor bronsice prin ingestie de apa 3 litri in 24 de ore 878. cu pierderea efectului mucolitic B. pentoxiverina E. oxeladina 879. deoarece nu se acumuleaza in laptele matern D. plastic sau otel 875. vascoasa si aderenta. streptodornaza 874. dextrometorfan B. Sunt expectorante mucolitice: A. se administreaza in crizele de astm bronsic pentru efectul bronhodilatator D. Notati antitusivele inhibitoare neopioide ale centrului tusei: A. acetilcisteina B. se administreaza cu ajutorul flacoanelor de sticla. Despre acetilcisteina sunt corecte urmatoarele afirmatii: A. butamirat C. carbocisteina C. se biotransforma prin demetilare la metabolit inactiv B. codeina B.C.

Pot avea efecte convulsivante E. Vasodilatatoare C. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele antiaritmice sunt corecte? A. Amiodarona nu modifica functia tiroidei. D. blocheaza canalele de calciu. B. Verapamil este substanta active din preparatul Betaloc solutie injectabila C. B. Pot declansa aritmii cardiace C. Diuretice D. C. 17 Stimulatoare ale contractiei miocardului. Glicozidele cardiotonice au efect inotrop negativ D. Cele mai multe au si alte efecte farmacologice D. Unele au şi proprietăţi anestezice locale D. Mexitil poate fi administrat oral sau injectabil E. Glicozidele cardiotonice se pot asocia in terapie cu simpatomimeticele care au efect sinergic 887. În insuficienţa cardiacă se pot folosi: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru lidocaina. 886. B. activarea receptorilor dopaminergici. Topica C. Verapamil poate fi administrat injectabil in tahiaritmii B. Injectabila. Multe dintre ele sunt şi aritmogene C. Enalapril. prelungirea perioadei refractare. Orala. Medicamente care scad forţa de contracţie a miocardului B. Unele prezintă şi efecte antianginoase bun 882. biodisponibilitate p. Inhalatorie. poate provoca reactii adverse neuropsihice (in doze mari). blocarea canalelor de sodiu. C. redusa. Glicozidele cardiotonice sunt utile in decompensare cardiaca B. Notati afirmatiile corecte A. blocarea canalelor de calciu. Notati afirmatiile corecte: A. A. D.o. Sunt lipsite total de reactii adverse E. B. E. are structura amidica. IECA 884. Mexiletina E. Se folosesc numai ca terapie de urgenţă B. Antiaritmicele actioneaza prin urmatoarele mecanisme: A. blocheaza canalele de sodiu. Unele tulburari de ritm cardiac raspund la tratamentul cu digitalice. si ca urmare se administreaza i. Glicozidele cardiotonice au un indice terapeutic mic E. Alegeţi afirmaţiile corecte despre antiaritmice A. Indicati medicamentele care pot fi utilizate in diferite tipuri de aritmii A. Preparatele farmaceutice cu digitalice pot fi administrate pe cale 888. C. Pot fi substante naturale sau de sinteza B. Amiodarona 885. Rectala E. E. stimularea sistemului simpatic. Medicamente beta-2 adrenomimetice E. 889. antiaritmice 881. Metoprolol D. Verapamil. D. C. Actioneaza prin mecanisme diferite 883. ca antiaritmic? A.Tema nr. 103 . Amiodarona se asociaza frecvent cu metoprolol in tratamentul antiaritmic D.v.

E. D. E. poate fi responsabilă de apariţia unor complicaţii pulmonare E. insuficienta cardiaca primara. B. fenitoină. indice terapeutic mic. produs hepatotoxic 899. lidocaina. bradicardie. Glicozizii cardiotonici se indica in: A. E. efecte inotrop. C. 891. chinidina. are proprietăţi antianginoase D.890. 892. B. angina pectorala. milrinona. B. E. propifenazona. amiodarona. 893. tonicitatea D. lidocaina. 895. prelungesc durata potenţialului de acţiune D. enoximona. verapamilul. E. D. Sunt stimulatoare ale intregului miocard (contractil si excitoconductor): A. D. clasa 1A: A. amrinona 897. Sunt functii ale miocardului contractil: A. tahiaritmii supraventriculare. Sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei: A. B. Blocantele canalelor de sodiu. batmotrop. C. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează lidocaina: 104 . batmotrop si tonotrop negative. D. B. teofilina. edem pulmonar acut. Digitalicele au: A. are proprietăţi antiaritmice C. C. sunt reprezentate de lidocaină. este un antiaritmic eficace în aritmiile ventriculare din intoxicaţia digitalică B. 896. D. Fac parte din grupa medicamentelor antiaritmice clasa I (blocante ale canalelor de sodiu): A. aminofilina E. mexiletină C. teofilina. C. metoprolol. flecainida. excitabilitatea B. Sunt medicamente antaritmice: A. tonotrop negative. digoxina. amrinona. B. Care din următoarele afirmaţii privind amiodarona sunt corecte: A. contractilitatea E. conductibilitatea C. dobutamina D. efecte inotrop. aminofilina. ritmicitatea 894. C. molsidomin. chinidina. efecte cronotrop si dromotrop pozitive. scurtează repolarizarea şi perioada refractară E. prelungesc repolarizarea şi perioada refractară B. C. efecte cronotrop si dromotrop negative. nu modifică durata potenţialului de acţiune 898.

are efect proaritmic C. lidocaina este indicată ca antiaritmic la pacienţii şi cu epilepsie deoarece scade incidenţa crizelor convulsive D. este indicată în aritmiile induse de sipradozarea digitalicelor E. kaliemia. digitalicele sunt medicamente cu indice terapeutic mare B. scăzând durata de acţiune D. amiodarona nu se asociază cu betablocantele. zona terapeutică a concentraţiei plasmatice a digoxinei este 0. carbonatul acid de sodiu+chinidină alcalinizează urina şi creşte eliminarea chinidinei. cimetidina diminuă biotransformarea fenitoinei E. este recomandată asocierea digitalicelor cu saluretice D. fosfat de disopiramid-comprimat de 200 mg E.25 mg 903. funcţia hepatică. amiodarona nu produce toxicitate pulmonară 906. inhibitoarele enzimatice scad toxicitatea digitoxinei E. circulă în sânge legată de proteinele plasmatice într-o proporţie mare ( > 80%) C. scade automatismul şi frecvenţa cardiacă D. se utilizează în tratamentul insuficienţei cardiace 908. este indicată în blocul atrioventricular E. are efect inotrop pozitiv 904. deprimă sistemul conducător Hiss-Purkinje E. are o biodisponibilitate orală scăzută B. este indicată în aritmiile atriale (flutter. are ca mecanism de acţiune inhibarea pompei membranare de Na+/K+ ATP-ază B. verapamil-fiole a 5 mg/2 ml D. amiodarona-comprimat de 250 mg C. reducându-i astfel toxicitatea C. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false: A. are efect dromotrop pozitiv D. timpul de înjumătăţire a digoxinei este de 6-7 zile D.5-2 ng/ml C. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false: A. Din glicozizii cardiotonici. concentraţia plasmatică terapeutică este de 6-10 μg/ml D. 10 sau 20 ml B. Digoxina: A. verapamilul în asociere cu digoxina scade concentraţia plasmatică a acesteia E. este de elecţie în aritmiile ventriculare (fibrilaţie ventriculară postinfarct miocardic acut) C. xilina de uz cardiologic-soluţie injectabilă de 1%. Chinidina: A. este lipsită de efecte secundare digestive E. chinidina are ca efect advers cinconismul B. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. chinidină sulfat-comprimat de 200 mg 905. batmotrop şi inotrop negative D. parametrii monitorizaţi în terapia cu digitalice sunt: pulsul. glicozizii cardiotonici sunt contraindicaţi în cardiomiopatia hipertrofică 901. chinidina+anticoagulantele orale creşte riscul de accidente hemoragice B.A. scurtează repolarizarea B. glicozizii cardiotonici au efect cronotrop negativ E. are efecte cronotrop. are efect antiaritmic şi antianginos C. fibrilaţie recentă) B. digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant şi cu tendinţa cea mai mare de cumulare B. nu se acumulează în organism 907. Care dintre formele farmaceutice de mai jos sunt greşite: A. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. chinidina+digoxina scade concentraţia plasmatică a digoxinei. procainamida produce un sindrom lupoid ireversibil C. verapamilul şi chinidina 902. digitoxina se prezintă sub formă de comprimat de 0. concentraţia plasmatică. asocierea cu propranololul scade clearance-ul lidocainei 900. Care dintre efectele de mai jos nu caracterizează amiodarona: A. funcţia renală C. grupa digoxinei se caracterizează prin: 105 .

aminofilina E. Au efect inotrop pozitiv prin creşterea AMPc intracelular: A.v. în aritmiile ventriculare apărute se administrează lidocaină D. fiind necesară reducerea dozelor corespunzător vârstei B./i. miocardite acute E. insuficienţa renală diminuă epurarea digitoxinei 913.A. blochează canalele membranare de clor B. Indicaţiile glicozizilor cardiotonici sunt: A. miocardul este mai sensibil şi timpul de înjumătăţire este mai mare. sub tratamentul cu cimetidină este necesară reducerea dozelor 914. actioneaza prin blocarea canalelor de potasiu E. tahicardia ventriculară B. încetineşte mult depolarizarea sistolică C. blochează canalele membranare de potasiu C. efect antiaritmic şi antianginos D.o. absorbţie digestivă medie B. digitoxina B. Lidocaina: A. Utilizarea glicozizilor cardiotonici necesită prudenţă în următoarele situaţii: A. latenţă şi durată de acţiune lungă E.v. are acţiune deprimantă asupra miocardului excitoconductor nodal C. Amrinona: A. chiar la doze mici de digitalice E. insuficienţa hepatică diminuă epurare digitoxinei C. strofantina 917. se asociază frecvent cu betablocante şi verapamil 915. ca antidot anticorpi specifici antidigitalici ( antidigoxină. o eficienţă terapeutică sporită în insuficienţa cardiacă D. scurtează repolarizarea 911. Amiodarona: A. dereglează funcţia tiroidiană E. creşterea conducerii A-V 106 . la nou-născuţi şi prematuri. în tahicardia accentuată: atropina 912. epurare predominantă prin eliminare renală D.o. reducerea dozei de digitalic B. ameliorează deficitul de pompă cardiacă B. lanatozid C 909. Verapamilul se caracterizează prin: A. este lipsită de efecte adverse E. antidigitoxină ) cu acţiune de neutralizare rapidă E. amrinona D. sindromul Wolf-Parkinson-White 910. este de elecţie în aritmiile ventriculare B. hipernatremia favorizează instalarea blocului atrio-ventricular D. deslanozid. suferă intens efectul primului pasaj hepatic D. foarte mică < 25% şi o variabilitate mare individuală B. hipokalemia şi hipomagneziemia pot favoriza aritmiile. în intoxicaţiile grave se administrează i. creşte fluxul sanguin renal şi filtrarea glomerulară D. hipokaliemia mai mică de 4 mEq/l necesită administrare de KCl p. C. izoprenalina C. blochează canalele lente de calciu E. creşterea frecvenţei cardiace B. insuficienţă cardiacă acută şi cronică D. Care dintre efectele următoare nu aparţin glicozizilor cardiotonici? A. nu se leagă de proteinele plasmatice C. produce vasoconstricţie arteriolară C. Tratamentul supradozajului digitalic constă în: A. reprezentanţi: digoxina. este indicată în insuficienţa cardiacă congestivă acută 916. tahiaritmii supraventriculare C. biodisponibilitate p.

Mexiletina C. Care dintre medicamentele asociate cresc efectele şi toxicitate chinidinei? A. Blochează canalele ionilor de clorură. cimetidina E. Galopamilul C. Care dintre următoarele medicamente prelungesc repolarizarea şi perioada refractară? A. Fenitoina D. Amiodarona: A. Care dintre următoarele afirmaţii privind digitalicele este adevărată? A. datorită iodului din componenţa moleculei 924. creşterea influxului de clor E. creşterea influxului de calciu D. efect batmotrop pozitiv 918. digoxina C. insuficienţa cardiacă E. dobutamina C. inhibarea influxului de potasiu C. tahiaritmii supraventriculare D. glaucom D. Blochează canalele de calciu voltaj-dependente D. teofilina B. Sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bun E. Glicozizii cardiotonici sunt indicaţi în: A. Nifedipina E. tulburări de vedere E. Următoarele reacţii adverse apar la administrarea de glicozizi cardiotonici: A. aminofilina D. bloc A-V C. amrinona E. tahicardie ventriculară B. Amlodipina 926. Sunt medicamente cu indice terapeutic mic B. Verapamilul B. creşterea tonusului simpatic D.C. Bretiliul 107 . Amiodarona E. carbonat acid de sodiu B. Care dintre următoarele blocante ale canalelor de calciu nu se utilizează ca antiaritmice? A. efect inotrop pozitiv E. dureri abdominale şi diaree C. Digitalicele de tip digitoxină favorizează acumularea în organism D. miocardite acute 920. creşterea influxului de magneziu 922. milrinona 921. bloc A-V B. Producere vasodilataţie coronariană C. La bolnavii cu risc se monitorează concentraţia plasmatică C. paracetamol 919. anticoagulante orale D. Lidocaina B. Au timp de înjumătăţire scurt şi eliminare rapidă şi necesită administrare de 4 ori pe zi 925. anemie hemolitică 923. Blochează canalele membranare de potasiu B. La nivelul miocardului. Diltiazemul D. Inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei de tip III miocardică sunt: A. glicozizii cardiotonici produc: A. inhibarea efluxului de sodiu B. Se metabolizează prin dezacetilare cu formarea unui metabolit activ E.

vomă C. Anorexie. În insuficienţa cardiacă apare: A. Are acţiune deprimantă cardiacă C. Stază sanguină cu congestie B. Modificările produse în insuficienţa cardiacă sunt: A. greaţă. au efect proaritmogen la doze mari 108 . Tulburări de vedere 928. hipercalcemie B. alcoolismul cronic E. Postsarcină crescută E. Digitalicele cardiotonice au urmatoarele caracteristici: A. Verapamilul: A. Tahicardie compensatorie C. Scad efectul antiaritmic al fenitoinei: A. Se absoarbe bine pe cale orală. teofilina D. izoprenalina E. Edeme C. Reacţiile adverse ale amiodaronei sunt: A. Deficit de contracţie B. Microdepozite corneeene D. fenobarbital 935. nu se metabolizează hepatic. cresc concentratia calciului in sarcoplasma E. Creşterea consumului de oxigen a miocardului 931. asocire cu antiacide E. Bradicardie exagerată 930. Bradicardie compensatorie 929. Sunt stimulante cardiace inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei miocardice de tip III: A.927. aminofilina 934. paracetamol C. Tahicardie datorită efectului parasimpatolitic E. Care dintre următoarele reacţii adverse sau efecte secundare sunt caracteristice digitalicelor? A. Dispnee D. fenilbutazona B. Are acţiune antianginoasă E. hipokaliemie D. Dereglarea funcţiei tiroidiene B. având o biodisponibilitate de peste 90% B. Cefalee. Oboseală la efort E. confuzie D. cimetidina D. asociere cu simpatomimetice C. Are acţiune antihipertensivă D. Toxicitatea digitalicelor este accentuata in urmatoarele cazuri: A. Midriază şi hiposalivaţie E. amrinona B. Bradicardie B. deprima conducerea atrio ventriculara B. efect tahicardizant C. supradozare 933.ATPaza sarcolemica D. milrinona C. stimuleza Na/K . Fibroză pulmonară potenţial letală C. Nu se utilizează ca antiaritmic datorită selectivităţii marcate pe vase şi scăzute pe miocard 932. Presarcină crescută D.

sulfinpirazona nu influenţează sinteza tromboxanilor 939. are actiune fibrinolitica C. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. streptokinaza este un trombolitic B. nu prezinta proprietati antigenice E. Anticoagulante orale: A. intervin in formarea si activarea factorilor II. antihemoragice 936. Care din afirmatiile referitoare la antiagregantele plachetare sunt adevarate: A. aprotinina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor C. Heparina: A. fibrina E. acidul tranexamic nu are proprietăţi antihemoragice 941. este indicata in tromboflebite. 18 Anticoagulante. IX si X ai coagularii E. au durata scurta de actiune B. Anticoagulantele orale: A. efectul se instaleaza lent. trombolitice. circulă legate în procent ridicat de proteinele plasmatice 937. efectul antiagregant al aspirinei apare la doza de 3-4 g/zi C. X ai coagularii D. este indicata in hemodializa. 109 . sunt antivitamine K D. se contraindica in infarctul miocardic 943. VII. este indicata in tromboflebite E. are actiune anticoagulanta. E. pot da hemoragii 938. transforma fibrinogenul in fibrina B. C. protamina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor B. streptokinaza B. se indica in infarct miocardic D. lizeaza trombii mai vechi de 3-5 zile 944. etamsilatul D. VII. aspirina în doze mici inhibă ciclooxigenaza de la nivelul plachetelor E. are activitate antiprotrombinica D. actiunea lor se manifesta in vitro si in vivo E. IX. heparina 942. au efecte adverse mai reduse decât heparina E. vitamina K C. vitamina K se administrează în supradozarea heparinei D. acenocumarolul este cel mai toxic reprezentant B. are proprietati antihemoragice C. D. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A.Tema nr. sunt antivitamine K C. B. se administreaza oral. acenocumarolul inhiba sinteza hepatica a factorilor II. ticlopidina prelungeşte timpul de sângerare D. heparina se absoarbe pe cale orala C. anticoagulantele orale transforma plasminogenul in plasmina D. Streptokinaza: A. efectul se instalează imediat după administrare C. nu se absoarbe dupa administrare orala B. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru heparina? A. Care din urmatoarele substante sunt antihemoragice: A. se administrează in principal in tromboza venoasă B. vitamina K se administreaza in stari hemoragice 940. vitamina K se administrează în supradozarea anticoagulantelor orale E.

Medicamentele antitrombotice cuprind: A. ticlopidină D. E. C. B. 950. Activarea plasminogenului în plasmină este produsă de: A. E. este un antimetabolit al vitaminei K. se indica ca antihemoragic. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru Trombostop: A. aprotinina. este anticoagulantul fiziologic. potenteaza anticoagulantele orale. C. anticoagulante. D. streptokinaza.945. E. intervine in sinteza hepatica a protrombinei. 953. B. inhiba sinteza tromboxanului A2. C. E. hemostatice. coagularii sangelui. 949. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru vitamina K: A. este antiagregant plachetar. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru heparina: A. D. anticoagulante. urokinaza. D. fibrinolitice. 951. 948. D. se administreaza oral. Heparina actioneaza asupra: A. Anticoagulantele cumarinice: A. C. B. B. 946. antibioticele ii potenteaza efectul. urokinază C. E. este antiinflamator steroidian. circulatiei periferice sau coronariene. este un anticoagulant. inhiba fosfolipaza A2. streptokinază E. compozitiei chimice a sangelui. B. C. E. C. tensiunii arteriale. 952. C. metabolismului lipidic. B. antifibrinolitice. este sintetizata in intestin. D. previne tromboza. In hemoragiile prin fibrinoliza accentuata se indica: A. D. C. fibrinolitice. B. acidul aminocaproic. D. actioneaza rapid. antiagregante plachetare. fraxiparină B. inhiba ciclooxigenaza. se indica in tromboze venoase. B. hemostatice. se administreaza parenteral. clarifică plasma lipemică 110 . antifibrinolitice. Medicatia antihemoragica cuprinde: A. 947. acid tranexanic. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru acidul acetilsalicilic: A. este un produs de sinteza. antiagregante plachetare. warfarină 954. E. este activ "in vitro".

acenocumarol B. efectul ei durează 12 ore C. necesită monitorizarea riguroasă a tratamentului prin dozarea timpului de protrombinä E. nu pot traversa bariera placentară 955. blochează sinteza hepatică a factorilor coagulării II. tromboflebite E. febă. ulcer gastroduodenal 963. poate fi responsabilă de apariţia unei anemii hemolitice E. riscul de sângerare este crescut în cazul asocierii cu antiinflamatoarele nesteroidiene D. Care dintre următorii compuşi sunt utilizaţi ca antiagregante plachetare? A. dicumarol D. infarct miocardic D. VII. Streptokinaza: A. are acţiune fibrinolitică B. dipiridamol C. poate produce fenomene de coagulare D. warfarina 961. 956. acţionează ca antimetabolţi ai vitaminei K C. este indicată postpartum E. scaun B. au acţiune care se manifestă numai in vivo E. au acţiune care se manifestă numai in vitro 960. Calciparina: A. este indicată în infarctul miocardic acut 959. X D. se elimină nemodificat prin urină. În supradozări există riscul ca heparina să producă: A.v.epistaxis etc. nu modifică timpul de coagulare E. este un anticoagulant C. ticlopidina B. IX. 957. poate produce greţuri.B. este heparinatul de sodiu B. se utilizează în cazurile ce necesită administrare prelungită a heparinei D. streptokinaza D. efectul său durează 2 ore D. calciparina E. stimulează sinteza hepatică a factorilor coagulării II. VII. străbate bariera placentară C. se administrează i. hemofilie B. tromboze şi embolii arteriale C. acţiunea ei anticoagulantă este anulată prin administrarea sulfatului de protamină D. hemoragii digestive C. Care dintre următorii compuşi sunt anticoagulante orale? A. hemoragii postoperatorii D. accident cerebrovascular ischemic 111 . se administrează exclusiv parenteral 958. bilă. sunt contraindicate in prezenţa sindroamelor hemoragice C. sulfinpirazona 962. urokinaza E.leucocitoză C. hirudina C. IX. este indicat în metroragii. acţionează prin inhibiţia competitivă a vitaminei K B. Heparina sodică: A. Anticoagulantele orale: A. Etamsilatul: A. Contraindicaţile heparinei sunt: A. hemoragii cerebrale B. are ca efecte adverse cefaleea şi vertijul E. X B.

acidul tranexanic 968. Are acţiune hemostatică 973. infarct miocardic 965. Favorizează dezvoltarea ateroslerozei E. Avort iminent E. tromboze B. Indicaţiile terapeutice pentru heparină sunt: A. gelatina D. Lipsa ameliorării concentraţiei protrombinei prin vitamina K este un indiciu de suferinţă a celulei hepatice 972. Stanozololul: A. Intervine în sinteza protrombinei şi proconvertinei E. Are absorbţie bună pe cale orală B. Acenocumarolul: A. Heparina: A. Streptokinaza: A. embolie arterială 964.E. hemoragii postoperatorii E. Tromboflebite. Se utilizează ca antidot în supradozarea anticoagulantelor cumarinice C. este indicată în tromboze şi embolii ale arterelor periferice 967. Este indicat în boala Raynaud refractară la alte tratamente E. Are acţiune de tip anbolizant şi virilizant B. embolii arteriale D. acidul tranexanic E. fibrina B. are acţiune fibrinolitică C. Următorii compuşi au acţiune antifibrinolitică: A. transformă plasminogenul în plasmină D. Embolii arteriale D. tromboflebite B. cât şi in vitro B. Este derivat de indandionă E. fenazona 966. Are acţiune anticoagulantă manifestată atât in vivo. Influenţează metabolismul glucidic 971. acidul aminocaproic B. fibrinogen C. Chirurgia cardiacă şi vasculară C. acidul aminocaproic C. Are efect trombolitic D. Nu modifică timpul de sângerare D. Ulcer de gambă 970. Este derivat de cumarină C. vitamina K E. Heparina este indicată în: A. favorizând sinteza protrombinei şi proconvertinei 969. nu are acţiune fibrinolitică B. aprotinina D. hemofilie C. Are acţiune ß-adrenolitică C. Are efect hemostatic. Streptokinaza se recomandă în: 112 . favorizează dizolvarea cheagurilor E. Precizaţi care dintre următoarele substanţe sunt hemostatice locale: A. Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la fitomenadionă: A. Prelungeşte timpul de coagulare C. Este activă în hemoragiile din hemofilie B. Este indicată în tromboflebite şi tromboembolii D. Are acţiune anticoagulantă care se instalează după 24-48 h D.

este indicata in stari de hipovitaminoza K 113 . infarct miocardic acut B. colestiramina E. Cresc efectul anticoagulantelor orale: A. Infarct miocardic C. stanozolul E. Referitor la vitamina K sunt adevarate: A. supradozarea cu fibrinolitice 981. IX si X ai coagularii C. stimuleaza sinteza hepatica a factorilor II. Sulfinperazona C. contraceptivele orale E. post-AVC. Accident vascular cerebral D. ticlopidina 979. sunt indicate si in sarcina. Post-infarct miocardic C. etamsilat C. Tromboflebite B. Urmatoarele substante diminua efectul anticoagulantelor orale: A. alcoolul in consum acut B. corticosteroizi 977. embolii pulmonare C. Embolii pulmonare 974. in primele 2 luni E. Lidoflazina 976. Farmacoterapia streptokinazei include: A. alcoolul in consum cronic C. Sunt fibrinolitice: A. antiacide B. streptokinaza C. Guta cronică B. Sunt antiagregante plachetare: A. Ulcer gastro-duodenal 975. alcoolul. VII. AINS D. lezarea celulelor hepatice nu influenteaza actiunea ei C. Tromboză venoasă recidivantă E. carbazocrom 982. protamina D. Epoprostenolul E. Hiperuricemie D. Hemostatice generale (sistemice) sunt: A. tromboze venoase profunde D. Ticlopidina D.A. saruri de fier E. actioneaza numai in vivo B. in consum acut C. Sulfinperazona se recomandă în: A. heparina B. cresc timpul de protrombina 980. Hemoragii E. alopurinol D. intervine in sinteza protrombinei si proconvertinei B. rifampicina 978. trombina B. insuficienta renala le prelungeste actiunea D. urokinaza D. Proclorperazina B. Anticoagulantele cumarinice: A. spre deosebire de heparina E.

blocheaza recaptarea adenozinei C. aprotinina C. este a activa in hemoragiile din hemofilie E. tromboza venoasa si pulmonara D. colestiramina C. hemofilie C. favorizeaza dezvoltarea aterosclerozei C. barbiturice B. Sunt antifibrinolitice: A. Efectul antiagregant plachetar al dipiridamolului apare prin: A. fibrilatie atriala C. Actiunile farmacodinamice ale anticoagulantelor cumarinice sunt: A. inhiba sinteza TXA2 prin blocarea tromboxan sintetazei 114 . embolii arteriale B. are actiune aterosclerotica 986. specific 983. Actiunile farmacodinamice ale heparinei sunt: A. scade timpul de coagulare 985. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul B. IX. scad sinteza hepatica a factorilor: II. ateroscleroza 987. anabolizante E. inhiba fosfodiesteraza si creste AMPc E. sarcina E. infarct miocardic B. tromboflebite D. Heparina: A. ulcer gastro-duodenal evolutiv 989. efect antagonist serotoninei D. este contraindicata in sarcina D. este hemostatic general. Indicatiile terapeutice ale anticoagulantelor orale sunt: A. Efectul anticoagulantelor orale diminua la asocierea cu: A. X B. favorizeaza aglutinarea plachetelor E. Contraindicatiile heparinei sunt: A. sunt antimetaboliti ai vitaminei K D. au actiune antifibrinolitica C.D. androgeni 990. acid aminocaproic B. impiedica transformarea protrombinei in trombina C. anevrism cerebral E. fibrina 984. inhiba sinteza TXA2 prin acetilarea ciclooxigenazei B. au actiune lipidoconversanta 988. glutetimida D. etamsilat D. scad agregarea plachetara E. VII. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul B. vitamina K E. are molecula intens polara E. impiedica formarea tromboplastinei D.

Vitamina B1 C. Acidul folic 999. Este cofactor in sinteza unor mucopolizaharide 994. Vitamina A favorizarea transformarea celulelor maligne in celule normale. Isotretinoinul C. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. cu exceptia: A. Vitamina C 115 . Prin lipsa sau insuficienta expunere la soare B. La femei insarcinate E. Favorizarea formarea celulelor canceroase D. Acidul retinoic D. Indicatii ale vitaminei A sunt urmatoarele. 19 Vitamine liposolubile si hidrosolubile 991. Acidul ascorbic B. Tulburari de vedere C.Tema nr. Osteoporoza E. Vitamina D este indicata in: A. Pelagra 993. Stimuleaza absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal 996. Tretinoinul este acidul 13-cis retinoic D. 995. Scade absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal D. Urmatoarele vitamine sunt liposolubile. Beta-carotenul 992. Boala beri-beri C. Xeroftalmie E. Vitamina B12 D. Analogii de sinteza ai vitaminei A sunt: A. Intervine in sinteza colesterolului C. La cei care folosesc doze mari de glucocorticoizi 997. Vitamina A D. Hipovitaminoza D poate sa apara: A. Rahitism B. Amelioreaza vederea crepusculara E. Actiunile vitamine D sunt urmatoarele: A. Stimuleaza formarea de anticorpi B. cu exceptia: A. Participa la mineralizarea normala a oaselor C. Etretinatul E. Tulburari neurologice 998. Vitamina E E. Stimuleaza sinteza parathormonului B. Dermatoze D. Scorbut B. Creste reabsorbtia calciului din urina E. Tretinoinul B. Psoriazis D. Vitamina K B. Vitamina A poate fi administrata la pacientii cu hipotiroidism B. Dupa tratament cu antibiotice cu spectru larg C. Isotretinoinul se utilizeaza in tratamentul acneei grave C. Analogii de sinteza ai vitaminei A pot produce efecte teratogene E. Actiunile vitaminei A sunt urmatoarele: A. La prematuri D. Vitamina D C. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile: A.

Intervine in activitatea glandelor sexuale D. K3 – menadiona 1008. Are activitate antiagreganta plachetara D. A. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate: A. Rahitism B. IX E. K1 – fitomenadiona B. Dihidrotahisterolul D. X Vitamina K este implicata in sinteza urmatorilor factori ai coagularii: 116 . Sterilitate E. Tocoferolii: A. Calcitriolul 1002. Acidul folic 1001. VII D. III C. Inhibarea cresterii D. Intervine in activitatea glandelor sexuale B. Alfa-calcidolul E. Vitamina K se gaseste sub urmatoarele forme: A. Tocoferolii 1000. K2 – de origine vegetala D. Vitamina K E. Intervine in procesele de crestere a oaselor E. Au efect antioxidant B. Dozele mari si tratamentul prelungit cu vitamina E poate produce: A. Tulburari ale spermatogenezei C. Colecalciferolul C. II B. Colecalciferolul D. Vitamina B2 C. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si osteodistrofie renala: A. Prevenirea aterosclerozei C. Tulburari de menstruatie B. Vitamina E poate fi indicata in: A.E. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si hipoparatiroidism: A. Ergocalciferolul B. Involutia ovarelor 1006. Calcifediolul B. K2 – sintetizata de flora saprofita intestinala E. Alfa-calcidolul 1003. Are activitate proagreganta plachetara C. Vitamina C B. Intervine in absorbtia digestiva a fierului 1004. Prevenirea cancerului D. Vitamina B8 D. Care din urmatoarele vitamine sunt hidrosolubile: A. Hipercoagulabillitate cu cresterea riscului de accidente tromboembolice E. Ergocalciferolul C. Necesarul zilnic recomandat pentru femeile gravide este de 10 mg/zi E. K1 – sintetizata de flora saprofita intestinala C. Tulburari de vedere 1005. Are efect antioxidant C. Calcitriolul E. Necesarul zilnic recomandat pentru copii intre 1-10 ani este de 10 mg/zi 1007.

Alcoolismul. Se administreaza oral sub forma de clorhidrat E. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina K sunt adevarate: A. Accidente trombo-embolice C. Este termostabila B. Referitor la vitamina B1. microorganisme si unele ciuperci E. Referitor la vitamina B1. Pupura E. Tromboembolii pulmonare D. sunt adevarte urmatoarele afirmatii: A. Intervine in actiunea enzimelor flavinice 1018. Este termolabila D. Este indicata in hipoprotrombinemie C. Sindromul Wernicke-Korsakoff E.1009. Echimoze E. Poate fi sintetizata de om C. Este sintetizata de plante. Vitamina B1 este implicata in: A. Face parte din clasa vitaminelor hidrosolubile D. Anemie aplastica 1014. Pelagra D. sunt adevarte urmatoarele afirmatii: A. Scaderea densitatii osoase D. Fitomenadiona se administreaza oral si parenteral E. Este implicata in coagularea sangelui B. Favorizarea depunerii glicogenului in ficat C. Hemofilie B. Este indicata in supradozarea cu anticoagulante orale E. Poarta denumirea de riboflavina 1015. ciroza si afcetiunile gastro-intestinale pot duce la carenta de vitamina B1 C. Se elimina preponderent prin urina C. Este exclusiv de natura vegetala D. Hemoragii digestive B. Sinteza acetilcolinei E. Diateze hemoragice E. Este hidrosolubila B. Este depozitata in ficat B. Vitamina k nu este eficace in: A. Intoxicatia cu anticoagulante orale C. Scorbut D. Sinteza adrenalinei 1017. Bola beri-beri C. Transformarea acidului piruvic in aminoacizi D. Rahitism 1016. Vitamina B2 117 . Supradozarea cu anticoagulante orale C. Hipoprotrombinemie B. Formele hipovitaminozei B1 sunt: A. Hemofilie 1011. Carenta de vitamina K se manifesta prin: A. Epistaxis 1013. Forma activa a tiaminei este tiamin-pirofosfatul D. Transformarea glucidelor in lipide B. Necesarul zilnic la copil 0-1 an este de 1mg/zi 1012. Scorbut B. Poate fi sintetizata de flora saprofita intetinala 1010. Vitamina K: A. Indicatiile vitaminei K sunt urmatoarele: A.

Este implicata in procesul de crestere E. Dexpantenolul este un alcool al acesteia B. Asigurarea integritatii epiteliilor C.A. A. Este acidul nicotinic C. In ciclul krebs B. Se elimina renal 1026. Este fotostabila E. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina B5 sunt adevarate: A. Acidul nicotinic B. Tulburari cutanate si mucoase 1025. TPP Formele biologic active ale vitaminei B3 sunt: 1024. Colecalciferolul E. A. Procesul de crestere B. Nicotin amida C. Vitamina B2 este importanta pentru: A. Pelagra B. NADP E. NAD D. Protectia celulei hepatice de actiunea diferitelor toxice D. Este lipsita de toxicitate chiar si la doze mari C. Tulburari de circulatie periferica si cerbrala E. Pentru sinteza hormonilor steroizi D. Acidul retinoic D. Este termolabila D. TPP Formele biologic active ale vitaminei B2 sunt: 1021. FMN B. Este factor de crestere celulara 118 . Hiperglicemie D. Vitamina B3 cuprinde urmatoarele forme biologic active: A. NADP E. Se mai numeste si riboflavina B. Acidul pantotenic 1023. NAD D. Are efect hepatoprotector B. Are efect antioxidant C. Vitamina B5 (acidul pantotenic) joaca un rol important: A. FAD C. Este riboflavina D. sunt adevarte urmatoarele afirmatii A. FMN B. Absorbtia lipidelor din tubul digestiv E. Este indicata in tratamentul unor afectiuni neurologice D. Pentru sinteza acetilcolinei E. Pentru sinteza mitocondriala a acizilor grasi 1027. Forma oxidata are culoare galben-portocalie 1019. Vitamina B5: A. Procesul de vedere 1020. Este acidul pantotenic B. FAD C. Are toxicitate pronuntate 1022. Pentru sinteza hemoglobinei C. Isi exercita rolul prin intermediul coenzimei A E. Referitor la vitamina B2. Vitamina B3 se indica in urmatoarele afectiuni: A. Dislipidemii C.

c. 5-dezoxiadenozilcobalamina E. Acidul folic: A. Poate fi sintetizata in organismul uman C. Intervine in sinteza acizilor grasi E. Crampe musculare E. Varsaturi din sarcina 1031. glosite. Anemii hipocrome microcitare B. Intervine in sinteza colesterolului D. Dermatite. Nicedamida 1029. Formele vitaminei B6 in natura sunt: A. Este lipsita de reactii adverse semnificative 1032. Inhibarea cresterii microorganismelor D.m. Sunt derivati cobalaminici 1034. Este convertita in organism la nicotinamida C. Este sintetizata de flora intestinala umana B. Piridoxalul B. Formarea acidului glutamic din histidina C. Absorbtia orala este dependenta de prezenta factorului intrinsec Castle D. Este vitamina B8 B. Formele vitaminei B12 folosite in terapeutica sunt: A. Se gaseste in cantitati mai mari in ficat 1036. Partcipa la formarea GABA D. Sinteza bazelor purinici si pirimidinice B. Este indicata in nevrita diabetica E. Indicatiile vitaminei B6 sunt: A. Intervine in transformarea acidului piruvic in oxalacetat D. Este implicata in sinteza hemului E. Ciancobalamina B. Acidul folic este implicat in: A. riboflavina 1033. Intervine in metabolismul homocisteinei 1030. Nu prezinta reactii nedorite 1028. Formele active biologic sunt formele oxidate ale acidului folic D. Anemie megaloblastica E. Sinteza ADN-ului 119 . Hipokaliemie C. Hidroxocobalamina C. Biotina: A. Metilcobalamina D. Este o vitamina liposolubila C. Afectiuni neurologice si psihice C. Nu se absoarbe dupa administrarea i. Este stocata in ficat B. eczeme. sau s. Formele active biologic sunt acidul dihidrofolic si acidul tetrahidrofolic E. Indicatiile vitaminei B12 sunt: A. Neuropatia diabetica 1035. Acidul nicotinic E. Este sintetizat de om C.C. Referitor la vitamina B12 sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. acnee. Piridoxina D. Vitamina B6: A. Piridoxamina C. stomatite D. E. Face parte din grupul vitaminelor B B. Ciroza hepativa B. Cancer D.

Piele aspra B. Vitamina B1 C. Nu intervine in reactiile de hidroxilare 1042. Vitamina K D. Acidul ascorbic B. Intervine in activitatea glandelor sexuale B. Calculi renali D. Acid ascorbic – forma redusa B. Insomnie E. Acid dehidro-ascorbic – forma oxidata D. Acidul ascorbic B. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate cu exceptia: A. Acid ascorbic – forma oxidata C. Somnolenta D. Colecalciferolul E. Astenie B. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele. Printre rolurile vitaminei C se numara: A. Are activitate antiagreganta plachetara D. Vitamina D 1043. Este un antioxidant. Care dintre următoarele afirmaţii privind acidul ascorbic nu este corectă? A. Varasaturi 1045. Sarcina C. Vitamina C exista sub urmatoarele forme: A. Este implicat în sinteza adrenalinei. Nu este implicat în absorbţia ferului. Stari gripale D. Acidul retinoic 1041. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile: A.E. Tiamina D. D. Participarea la reactii de hidroxilare B. Transformarea homocisteinei in metionina 1037. Intervine in absorbtia digestiva a fierului 1044. Depresie E. Este implicat în formarea serotoninei C. Diaree C. Riboflavina E. Intervine in procesele de aparare imuna C. Insomnii C. cu exceptia: A. Favorizeaza vindecarea ranilor 1040. Scade riscul de formare a calculilor renali E. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele: A. Asocierea cu preparate cu fier 1039. osteoporoza 120 . Participa la transformarea methemoglobinei in hemoglobina D. Acid dehidro-ascorbic – forma redusa E. E. B. Are efect antioxidant C. Diaree B. Carenta de vitamina PP poate produce: A. Riboflavina C. Sarcina E. Intervine in procesele de crestere a oaselor E. Vitamine hidrosulubile sunt: A. Acid mono-dehidroascorbic 1038.

Tireotoxicoza E. Citoplasmatici C. Acţionează pe receptori din membrana mitocondrială şi celulară 1047. Insuficienta cardiaca B. Moduleaza transcrptia unor gene 1052. Cresc consumul de oxigen al tesuturilor 1050. La doze mari hormonii tiroidieni stimuleaza secretia de tireotropina hipofizara B. Cresc consumul de oxigen al miocardului E. Adrenalina inhiba secretia de hormoni tiroidieni 1051. Din membrana mitocondriala D. Contraindicatiile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele: A. Din membranele celulare E. La doze mari hormonii tiroidieni inhiba secretia de tireotropina hipofizara C. Stimulează metabolismul lipidic B. Au rol in reglarea oxidarilor celulare C. Adrenalina stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni D. Antidepresive triciclice C. Angina pectorala 1054. miocard B. Scad debitul cardiac C. Deprimare cardiaca E. Cresc absorbţia glucozei C. Activarea lor produce cresterea captarii glucozei in celule D. Crestere in greutate C. ficat. Stimulare sexuala si stimularea spermatogenezei D. Scad tensiunea arteriala D. Ribozomali 1049. Actiunile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele. Hipotiroidism C. Insuficienta tiroidiana severa se caracterizeaza prin: A. Hormonii tiroidieni A. Mixedem D. 20 Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni 1046. Nucleari B. Stimularea formarii si eliberarii hormonilor de crestere D. Dislipidemii E. Hormonii tiroidieni scad efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de medicamente: A. Receptorii nucleari pentru hormonii tiroidieni: A. Scaderea lipolizei B. Acţionează pe receptori nucleari E. Anticoagulante cumarinice B. Hormonii tiroidieni actioneaza pe urmatoarele tipuri de receptori: A. Scad forta de contractie miocardica 1053.Tema nr. Cortizolul inhiba secretia de hormoni tiroidieni E. Tulburari cardiace B. Cresterea frecventei cardiace B. cu exceptia: A. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Produc hipoglicemie D. Tulburari neurologice 1048. Sunt prezenti in hipofiza. hormonii tiroidieni produc: A. La nivelul aparatului cardio-vascular. Glicozide cardiotonice 121 . Hiperglicemie C. Stimuleaza activitatea ATP-aze Na/K membranara E.

Actioneaza pe receptori nucleari B. Dezavantajele pulberii de tiroida canstau in: A. Insulina E. Clorpromazina D. Urmatoarele afirmatii referitoare la estrogeni sunt adevarate: A. Iodul radioactiv 1061. Substantele care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni: A. Se administreaza 7 zile pe saptamana D. Tratamentul se incepe cu doze mici care se cresc treptat 1060. Este indicata in hipotiroidism E. Se poate acumula E. Hormonii tiroidieni potenteaza efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de medicamente: A. Levotiroxina: A. Estrogenii sunt secretati de celulele foliculare D. Adrenalina E. carbamazepina 1057. Anticoagulante cumarinice B. Actiunea morfogenetica a estrogenilor consta in: A. Cresterea debitului cardiac B. Antidiabetice orale 1056. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare feminine C. Antidiabetice orale 1055. Insulina E. ficatului C. Efectele hormonilor tiroidieni pot fi scazute prin asocierea cu: A. Contine ambii hormoni tiroidieni 1059. Continut de iod inegal D. Amiodarona B. Este biotransformata la liotironina C. Biodisponibilitatea este scazuta de alimente B. Pulberea tiroida: A. Contine liotironina C. Compozitie variabila de levotiroxina si liotironina C. glandelor mamare. Beta-blocantele E. fara pauza D. Receptorii pentru estrogeni sunt situati la nivelul uterului. Hormonii progestativi sunt secretati de corpul galben al ovarului 1062. Fenitoina C. Risc alergizant B. Estrogenii sunt secretati de corpul galben al ovarului E. Scaderea agregarii plachetare 122 . Urmatoarele afirmatii referitoare la hormonii sexuali feminini sunt adevarate: A.D. Colestiramina D. Derivatii de sinteza ai estradiolului au afinitate mica pentru receptorii estrogenici D. Tiouracil C. Scad coagularea sangelui 1063. Contine levotiroxina B. Antidepresive triciclice C. Se administreaza 7 zile pe saptamana. Glicozide cardiotonice D. Hormonul luteotrop este secretat de celulele foliculare B. Sunt indicati in tumori uterine si mamare E. Tratamentul se incepe cu doze mari E. Carbimazol B. Contine impuritati proteice cu risc alergizant 1058. Mentinerea normala a functiei aparatului genital D. Hormonul foliculostimulator este secretat de ovul C.

Unguent B. Sangerari uterine 1066.E. Hexestrolul: A. Estradiolul A. Cancer endometrial E. Estriolul este conditionat sub forma de: A. Are actiune mai intensa decat a hormonilor naturali 1070. cu exceptia: A. Este indicat in iminenta de avort B. Indicatiile progestativelor sunt: A. Dismenoree D. Este un estrogen natural E. Biosinteza lui pleaca de la colesterol E. Este precursor al estrogenilor. Are durata lunga de actiune D. Comprimate orale E. Edeme D. Este indicat in amenoree B. Nu se poate administra injectabil D. Contraceptie hormonala B. Este indicat in insuficienta ovariana 1067. Progesteronul natural: A. Hipotensiune arteriala C. Estrogeni de semisinteza sunt: A. Maturarea epiteliului vaginal E. La gravide este secretat de placenta D. Este indicat in insuficienta estrogenica C. Comprimate vaginale C. Promestiren E. Are rol in fixarea oului fecundat si mentinerea sarcinii 1072. Accidente tromboembolice E. Solutie injectabila 1068. Cresterea rezistentei vasculare periferice 1065. Estriol C. Estradiol B. Hexestrol 1069. Ovule D. Scaderea agregarii plachetare D. Iminenta de avort C. Cancer de prostata 1071. Nu se administreaza injectabil E. Hidroxiprogesteronul: A. Previne osteoporoza postmenopauza E. Vasodilatatie si congestie la nivelul organelor genitale B. Se poate administra injectabil C. Se poate administra local C. Actiuni ale estrogenilor sunt urmatoarele. Este un estrogen natural B. Printre efectele adverse produse de estrogeni se numara: A. Cresterea nivelului fibrinogenului 1064. Etinilestradiol D. Cresterea concentratiei de colesterol B. Este activ pe cale orala D. Este un estrogen natural B. Scaderea debitului cardiac C. Este contraindicat in cancerul de san 123 . androgenilor si corticosteroizilor C.

Cimetidina E. Crestere in greutate 1078. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor E. Didrogestron D. Inhiba ovulatia in mod variabil 1075. Ampicilina B. Dezvoltarea organelor sexuale B. Progesteron C. a fortei musculare si ingrosarea vocii C. Au structura steroidica B. Reactii adverse severe ce pot aparea la administrarea combinatiilor estro-progestative: A. Biosinteza lor porneste de la acetil-coenzima A E. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului C. Dezvoltarea pilozitatii. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual B. Medroxiprogesteron B. Impiedica implantarea blastocitului E. Alilestrenol 1074. Carcinoame estrogeno dependente E. Inhiba ovulatia in mod variabil 1076. Contaraceptivele care contin excluziv progestative: A. Sunt sintetizati exclusiv de catre celulele interstitiale Leydig C. Fenitoina 1079. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului C. Barbiturice D. Scad eficacitatea contraceptivelor urmatoarele medicamente: A. Actiunile anabolizante ale hormonilor androgenici constau in: A. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine D. Pot fi secretati de celulele zonei reticulate corticosuprarenale 1080. HTA E. Intensificarea osteosintezei 1081. a fortei musculare si ingrosarea vocii C. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual B. Sarcina B. Hidroxiprogesteron E. Contraindicatii absolute ale administrarii contraceptivelor hormonale sunt: A. Biosinteza lor pleaca de la colesterol D. Rifampicina C. Depresie B. Estrogeni de sinteza sunt: A. Hormonii androgeni: A. Dezvoltarea organelor sexuale B. Impiedica implantarea blastocitului E. Tromboembolii D. Candidoze vaginale C. Actiunile virilizante ale hormonilor androgenici constau in: A. Ingroasa mucusul cervical D. Cancer testicular 124 . Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor E. Ingroasa mucusul cervical D. Contraindicatiile androgenilor sunt: A. Boli tromboembolice D. Sangerari uterine nediagnosticate C. Intensificarea osteosintezei 1082. Contaraceptivele care contin excluziv estrogeni: A. Obezitate 1077. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine D.1073. Dezvoltarea pilozitatii.

Nondralon acetatul: A. icter colestatic C. Este mai activ decat testosteronul C. Metiltestosteronul: A. Hormonii tiroidieni sunt contraindicati in: A. Anticoagulantelor cumarinice E. Efectul hormonilor tiroidieni poate fi scazut la asocierea cu: A. Are proprietati anabolizante E. Sulfat feros 1091. Hipogonadism posttraumatic sau postinfectios E. Carbamazepina E. Osteoporoza C. hipertensiune arteriala 1090. Se poate administra perilingual D.m. Sportivi D. Testosteronul se poate administra: A. Hormonii tiroidieni scad efectul: A. Sarcina E. Sub forma de implante subcutanate B. Insuficienta hepatica severa E. Stari cu bilant azotat negativ D. Antidiabetice orale 1089. Indicatiile androgenilor sunt: A. Insulinei C.m 1085. Este indicat in tulburari menstruale C. Colestiramina B. In solutie uleioasa pe cale parenterala D. hipotensiune arterială 125 . Osteoporoza in asocieri cu estrogenii D. Steroizii anabolizanti sunt indicati in: A. Antidepresive triciclice D. Este un derivat de 19-nortestosteron B. osteoporoza C. Are metabolizare hepatica mai lenta decat testosteronul E. cancer tiroidian B. hipotiroidism E. Adenom de prostata 1083. Are actiune retard D. Este incativ pe cale orala B. tahicardie D. i. Cancer de san hormonodependent C. Anticoncepţionalele orale pot produce următoarele efecte adverse: A. Cancer de prostata C. Rifampicinei B. Tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale si coronare B. o data la 1-2 saptamani 1088.B. Arsuri intense B. In solutie apoasa pe cale parenterala E. In doze mari se poate administra in tratamentul cancerului de san 1086. Se administreaza i. Hipogonadism datorat incapacitatii testiculului de a secreta testosteron B. Sub forma de preparate transdermice cu eliberare controlata C. 50mg. Sucralfat C. Denutritie la batrani 1087. Osteoporoza 1084. Amiodaronei D.

1093. Cresterea frecventei cardiace B. Tulburari digestive 1099. Scadere in greutate C. Primul trimestru de sarcina B. Hipercolesterolemie E. sinteza lor presupune iodarea tirozinei. Amenoree C. Cresterea tensiunii arteriale D. Cancer mamar 1096. Antecedente tromboembolice E. Mentinerea sarcinii C. Este indicat in avort habitual E. Estrogenii produc la barbati ginecomastie D. Fibrom mamar E. Stimuleaza sinteza placentara de oxitocinaza D. Contarindicatiile absolute ale estrogenilor sunt urmatoarele: A. Insuficienta ovariana D. Cresterea consumului de oxigen al miocardului E. Tulburari de menopauza D. Actiuni farmacodinamice de tip progestativ sunt urmatoarele: A. Este un estrogen B. Pregatirea glandei mamare pentru lactatie D. E. Este contraindicat in iminenta de avort 126 . Este indicat in amenoree 1100. Derivatii de pregnan pot inhiba ovulatia E. Didrogestronul: A. La nivelul aparatului cardio-vascular. este necesară captarea activă a iodului în tiroidă pentru sinteză. sinteza lor presupune iodarea triptofanului B. Nu are efecte androgenice D.D. C. Dozele mari de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul C. depresie E. Hipertrofie si neoplasm de prostata la barbat B. Indicatiile estrogenilor sunt urmatoarele: A. Sindrom Turner 1097. hormonii tiroidieni produc: A. Depresie D. se sintetizează în celulele foliculare tiroidiene. Scaderea fortei de contractie miocardice 1094. Reactiile adverse produse de progestativele de sinteza sunt urmatoarele: A. Fixarea oului fecundat B. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare la femei 1098. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Dozele mici de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul B. Alapatare C. Cresterea debitul cardiac C. Are efect progestativ mai puternic decat progesteronul B. Alilestrenolul: A. Referitor la hormonii tiroidieni sunt adevarate afirmaţiile: A. Inhiba ovulatia C. Estrogenii au actiunii antagonica androgenilor 1095. Nu inhiba secretia de gonadotropine E. creştere ponderală 1092. Estrogenii in doze mici stimuleaza secretia de prolactina E. Este un progestativ C. sinteza este stimulată de TSH. Cefalee B. D.

Formularea si biodisponibilitatea medicamentului 1101. extracte fluide E. numai de particularitatile diferitelor cai de administrare 1104. de variabilele fluxului tehnologic E. infuzii B. stabilitatea formei farmaceutice C. medicamente alternative farmaceutice C. Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenţa: A. compresibilitatea E. de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase C. Preformularea: A. presupune prepararea unei forme farmaceutice 1105. punctul de topire D. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs farmaceutic depind de pacient: A. de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. caracteristici de varsta. pro-droguri 1108. toxicitatea formei farmaceutice E. proprietatile toxicologice ale substantei medicamentoase C. numai variantele a şi c sunt corecte 1107. Care sunt solutiile extractive fitoterapice: A. compozitia cantitativa a formei farmaceutice 127 . proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoase D. sex 1102. unghiul de repaus 1106. tincturi D. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase D. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente E. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor D. afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa E. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. activitatea terapeutica a compusului activ D. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliare E.medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta B. realizarea formei farmaceutice B. Proprietatile fundamentale ale substantei medicamentoase sunt: A.TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Tema nr. proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare C. extracte moi 1103. In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama: A. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa C. biodisponibilitatea formei farmaceutice D. marimea particulelor C. solubilitatea B. Medicamente "generice" sunt: A. Prin formularea unui medicament se determina: A. compozitia calitativa a formei farmaceutice E. decocturi C. 21. reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica B. medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta D.

Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul este administrat pe cale: A. viteza de dizolvare B. agenti de ingrosare D. marirea gradului de dispersie C. acoperirea cu pelicule E. biodisponibilitate mai mica E. folosirea de polimorfi stabili B. folosirea de polimorfi cu energie libera mai mare D. coeficientul de partitie. Factorii specifici substanţei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt: A. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase 128 . eficacitate terapeutica inferioara D. subcutanata 1115. etc. consta in: A. substante pentru ajustarea pH-ului E. ca etapa in realizarea unui medicament. obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale substantei medicamentoase C. stabilitatea cea mai mare 1112. coeficientul de repartitie lipide/ apa B.) B. dezagreganti E. pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate intern se recomanda: A. Biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de : A. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala A. In general. tipul de forma farmaceutica C. solubilitatea. perfuzii B. Forma anhidra a unei substante se diferentiaza de cea hidratata prin: A. orala C. Formularea. intraarteriala E. polimorfismul 1116. chelatanti C. intravenoasa B. marimea particulelor substantei solide D. alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai substantei medicamentoase D. cantitatea si compozitia sucurilor gastrice E. conservanti antimicrobieni D. izotonizanti 1111. alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a medicamentului 1114. alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului E. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice: A. intramusculara D. continut mai ridicat in energie interna B. agenti de acoperire neenterica B. injectii intravenoase 1113. injectii intramusculare D. constanta de ionizare. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor actioneaza datorita capacitatii de gonflare: A. solubilizanti C. viteza mai mare de dizolvare C. solutii de uz intern C. injectii subcutanate E. polimorfismul. obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase (solubilitatea.1109. antioxidanti B. retinerea substantei active intr-o matrita hidrofoba 1117. pseudoemulgatori 1110.

tensiunea interfaciala C. rectala D. lipofilia substantei medicamentoase B. orala C. precursor medicamentos bioreversibil 1123. metoda cu mai multe compartimente D. parenterala C. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut 1119. moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizata B. metoda agitatorului cu paleta 1124. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. metoda cu flux continuu de solvent B. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut 1121. cutanata E. solubilitatea B. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea substantelor medicamentoase A. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepatic A. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva 1118. starea anhidra sau hidratata 1122. poate influenta biodisponibilitatea A. ori sare solubila B. sublinguala B. acid sau baza neionizate. orala B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. poate influenta biodisponibilitatea A. nazala D. marimea particulelor D. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. la care biodisponibilitatea este corespunzatoare A. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate intr-un preparat farmaceutic. natura si cantitatea excipientilor E.C. ester D. metoda cosuletului rotativ E. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. complex E. vaginala 129 . structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase D. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase incorporata intr-un medicament. viteza de dizolvare C. procedeul de fabricare a medicamentului 1120. utilizarea unui precursor medicamentos E. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic. metoda paharului C. Metode oficiale in farmacopee pentru studiul vitezei de dizolvae al substantelor medicamentoase din comprimate si capsule A. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid B. forma cristalina sau amorfa E. peridurala 1125. solubilitatea substantei medicamentoase D. tipul formei farmaceutice C.

D. asigurarea aspectului E. solubilitate mica in apa. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney) A. impiedica pasajul transmembranar. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare. D. B. in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice: A. 1128. cresc biodisponibilitatea unor substante active. C. substantele anhidre D. Prezinta biodisponibilitate superioara: A. solubilitate mai mare in apa. in evaluarea unor interactiuni potentiale C. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase C. au: A. Promotorii de absorbtie: A. evitarea contaminarii microbiene D. asigurarea stabilitatii chimice C. substantele cu apa de cristalizare C. 130 . stabilitatea formei farmaceutice. substante cu solubilitate crescuta in apa. C. substante cu domeniu terapeutic ingust B. cresc viteza de dizolvare a substatei active. E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva 1132. E. sunt substante auxiliare. rectala 1126. 1134. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase: A. in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului B. in cunoasterea reactiilor secundare E. cresc absorbtia substantei active.E. substante asociate cu cantitati mari de excipient D. fata de cele stabile. substantele aflate in forma polimorfa stabila E. amelioreaza eliberarea substantei active. scad biodisponibilitatea unor substante active. Formele polimorfe metastabile. 1133. toxicitatea substantei active. C. E. substantele necristalizate. coeficientul de repartitie lipide/ apa B. realizarea solubilitatii dorite B. 1129. Promotorii de absorbtie: A. amorfe B. utilizarea unui precursor medicamentos E. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor D. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta: A. B. 1131. substantele aflate in forma polimorfa metastabila 1127. D. solubilitatea substantei medicamentoase D. substante cu solubilitate redusa in apa C. B. 1130. puncte de topire scazute. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv E. realizarea formei farmaceutice. asigurarea caracteristicilor organoleptice. sunt substante active. Excipientii influenteaza: A. impiedica dizolvarea substantei active. D. biodisponibilitatea substantei active. B. activitate biologica superioara. C. sunt corecte raspunsurile a) si c). puncte de topire ridicate. E.

biocompatibili B. forma cristalina a substantei active. factori patologici. solubilitatea B. factori specifici formei farmaceutice D. Biodisponibilitatea este data de: A. În cazul administrării extravasculare biodisponibilitatea este influenţată de: A. inerţie faţă de moleculele din tractul gastro-intestinal D. constanta de disociere E. eliminarea presistemica E. tehnologia de preparare B. viteza absorbtiei substantei ative D. Polimerii hidrofili folosiţi pentru obţinerea comprimatelor cu matriţă hidrofilă sunt: A. compozitia formei farmaceutice B. forma cristalina D. 1142. cantitatea excipientilor D. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt: A. culoarea medicamentului E. de culoare verde E. Farmacistul poate influenţa biodisponibilitatea unui medicament alegând: A. toxicologice E. compoziţia sucurilor digestive. lipofilia C. 1139. 1136. tehnologia de preparare. irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale D. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal C. clinice 1143. marimea absorbtiei substantei active E. locul de aplicare. forma farmaceutică C. Studiile de bioechivalenta sunt necesare: 131 . se utilizează antiaritmice C. factori fiziologici E. Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui medicament: A. biodegrababili C. starea fizică a substanţei medicamentoase B. natura excipientilor C. culoarea substanţei medicamentoase C. se utilizează antidiabetice E. cantitatea excipientilor folositi 1144. chimice B. 1137. Factorii fiziologici care influenţează biodisponibilitatea la absorbţia pe cale orală: A. Etapa pre-clinica a unui medicament cuprinde urmatoarele studii: A.1135. 1138. constanta de disociere a substantei medicamentoase C. recipientul de conditionare primara B. foarte solubili în apă. substanţa medicamentoasă are indice terapeutic îngust B. Nu se recomandă substituirea unui medicament cu altul când: A. starea chimică a substanţei medicamentoase D. farmacocinetice C. factori specifici substanţei medicamentoase B. se utilizează antianginoase D. motilitatea tractului gastro-intestinal E. se folosesc în tratament analgezice-antipiretice 1140. 1141. biologice D.

Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic. la unguente E. biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se mareste prin: A. parenterala C. dizolvarea C. folosirea substantei amorfe 1150. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in urmatoarele cazuri: A. insuficiente. eliberarea din forma farmaceutica B. reducerea dimensiunii particulelor B. Care sunt consecintele unei biodisponibilitati mici. viteza de actiune dorita C. folosirea formei anhidre E. pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta medicamentoasa si substanteleauxiliare este mai mare de 1:5 D. durata tratamentului E. asupra nivelurilor medicamentoase plasmatice. pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate ridicata 1149. Alegerea caii de administrare depinde de: A. solubilitate mica in fluidele digestive B. 1151. In general. eliminarea. la care biodisponibilitatea este corespunzatoare: A. concentratia maxima este mai mica B. suspensii orale 1147. la solutii parenterale intramusculare sau subcutanate B. la capsule 1145. rectala 132 . timpul necesar atingeiri concentratiei maxime este mai lung D. In faza farmacocinetica. la vaccinuri C. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta urmatoarele proprietati famacocinetice: A. absorbtia D. procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceutice 1146. concentratia maxima este mai mare C. substantele auxiliare prezente in compozitia preparatului B. orala B. Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic: A. preparate solide orale cu substante greu solubile C. parcurge urmatoarele etape: A. efect redus al primului pasaj hepatic 1148. in comparatie cu o biodisponibilitate practic totala A. la siropuri D. biodisponibilitatea substantei medicamentoase D. exista riscul nerealizarii concentratiei minime eficiente 1152. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal D.A. solutii perfuzabile E. instabilitate in sucul gastric C. pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a lungul tractului digestiv E. distributia E. preparate solide orale cu substante usor solubile B. forme solide enterosolubile D. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mare B. efect pregnant al primului pasaj hepatic E. utilizarea de polimorfi stabili D. timpul necesar atingerii concentratiei maxime este mai scurt E. micsorarea gradului de dispersie al substantei active C. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mic C. substanta medicamentoasa dintr-o forma farmaceutica administrata pe cale orala.

D. cutanata E. peridurala 1153. Care sunt caile de administrare parenterala utilizate in cazuri de urgenta A. intracardiaca B. subarahnoidiana C. intraarticulara D. intraarteriala E. epidurala 1154. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase greu solubile din comprimate de uz oral A. asocierea unui umectant B. adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagreganti C. utilizarea unor complecsi cu ciclodextrinele D. folosirea unor dispersii solide E. utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate fi modificata 1155. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea din comprimate orale A. prin formarea de complecsi greu absorbabili B. cresterea viscozitatii mediului C. reducerea motilitatii stomacale D. modificarea pH-ului stomacal E. efectul primului pasaj

133

Tema nr. 22 Preparate parenterale
1156. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee A. izotonice B. sterile C. apirogene D. ajustate cu substante tampon la pH neutru E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee 1157. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile A. izotonizarea B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora E. sterilizarea 1158. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata C. produsul nu rezista la autoclavare D. cind calculul costului arata ca este mai economica E. cind nu dispunem de indicatori biologici 1159. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X, supliment 2004 in grupul medicamentelor parenterale A. solutii B. emulsii C. suspensii D. pulberi pentru soluţii injectabile sau perfuzabile E. implante 1160. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor indicatori biologici; precizati care: A. Bacillus stearotermophilus B. Bacillus subtilis C. Serratia marcescens D. Staphiloccocus aureus E. Bacillus pumilis 1161. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt: A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune B. sterilizarea prin caldura uscata C. sterilizarea prin filtrare D. sterilizarea cu gaz E. sterilizarea cu radiatii ionizante 1162. Preparatele perfuzabile sunt: A. solutii apoase sterile si apirogene B. emulsii tip U/A sterile si apirogene C. suspensii apoase sterile si apirogene D. suspensii uleioase sterile si apirogene E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura 1163. Conform FR.X, continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima astfel: A. g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie) B. mEq pentru 1000 ml solutie C. g/g D. moli/1000 ml solutie E. calorii

134

1164. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica: A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate 1165. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica: A. pulberilor termostabile B. materialelor termoplastice termostabile C. solutiilor injectabile termostabile D. solventilor organici anhidri E. materialelor textile 1166. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt: A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu C. solutia perfuzabila de glucoza D. solutii perfuzabile cu aminoacizi E. solutia perfuzabila Ringer lactata 1167. Vehiculele folosite pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt: A. apa demineralizata B. apa distilata pentru preparate injectabile C. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat D. solventi neaposi miscibili sau nu cu apa E. uleiul de parafina sterilizat 1168. Conform FR X "proba de pasaj” nu se aplica la: A. emulsiile de uz intern B. suspensiile cu administrare i.v. C. soluţiile injectabile D. suspensiile injectabile E. pulberile pentru soluţii injectabile 1169. Controlul impurităţilor pirogene se efectuează prin: A. măsurarea hipertermiei la şoareci B. măsurarea hipertermiei la iepuri C. urmărirea numărului de globule albe la iepuri după injectarea unui preparat pirogen D. testul Limulus E. urmărirea numărului de globule roşii la iepuri 1170. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlă multidoză sau flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc următoarele condiţii: A. asigură pătrunderea aerului în recipient B. nu-şi modifică calităţile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav C. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop D. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop adsorb substanţe active şi conservanţi E. sunt incompatibile cu substanţele active. 1171. Formele parenterale cu eliberare convenţională sunt: A. emulsiile uleioase B. soluţiile injectabile uleioase C. soluţiile injectabile apoase D. pudrele sterile E. comprimatele pentru soluţii injectabile 1172. În funcţie de scopul terapeutic urmărit perfuziile sunt: A. soluţii apoase B. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant C. emulsii A/U D. soluţii pentru dializă peritoneală şi hemodializă E. emulsii U/A

135

1173. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt: A. cu dextrani B. cu aminoacizi C. cu hemacel D. perfuziile pentru terapia afecţiunilor hepatice E. perfuzii cu hidrolizate de proteine 1174. Substanţele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic îndeplinesc următoarele condiţii: A. solubilitate în lipide B. solubilitate în apă C. masă moleculară relativă corespunzătoare D. să nu fie filtrabile renal E. să prezinte presiune coloid-osmotică 1175. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc: A. clorura de sodiu B. clorura de potasiu C. clorura de calciu D. glucoza E. levuloza 1176. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza: A. pansamente chirurgicale B. solutii apoase C. solutii uleioase D. articole din sticla E. articole din metal 1177. Caldura uscata serveste pentru a steriliza: A. vase de sticla B. solutii apoase C. aparatura de portelan D. pulberi E. solutii uleioase 1178. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu: A. glucoza B. xilitol C. sorbitol D. glicerol E. clorura de sodiu 1179. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze: A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati B. culoarea preparatului parenteral C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene 1180. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate face cu: A. vapori de apa sub presiune B. caldura uscata C. gaze D. radiatie ionizanta E. radiatii UV 1181. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt: A. solutii injectabile cu substante termostabile B. perfuzii cu electroliti C. vaccinuri D. solutii pentru alimentare parenterala E. pulberi liofilizate

136

1182. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene - pirogene pentru: A. implanturi B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile D. preparate perfuzabile E. preparate injectabile 1183. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte: A. solutii injectabile apoase B. perfuzii C. pompe implantabile D. microemulsii E. latexuri injectabile 1184. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari: A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-bazic B. pentru dializa si hemodializa C. cu substante energetice D. folosite in metabolismul reconstituant E. cu inlocuitori coloidali de plasma 1185. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala: A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile injectabile E. confera o mai mare stabilitate 1186. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari: A. miros B. uniformitatea continutului C. endotoxine bacteriene - pirogene D. culoare E. gust 1187. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X: A. preparatelor apoase B. pulberilor temostabile C. materialelor plastice termolabile D. solventilor organici anhidri E. pansamentelor chirurgicale 1188. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale: A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal C. sunt preparate nesterile D. sunt preparate sterile E. se regasesc in monografia Parenteralia 1189. 34. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile FR X prevede: A. particulele in suspensie sa fie de dimensiuni coloidale B. particulele de substanta solida sa fie de maximum 50 micrometri C. suspensia sa fie omogena pe toata durata conservarii D. suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 min E. suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringă nr.16 1190. 35. Sterilizarea este procesul care desemneaza: A. producerea starii de sterilitate B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi intr-un preparat medicamentos

137

izotonie 1196. Ce este valoarea D A. contin apa distilata pentru preparate parenterale E. Emulsiile perfuzabile: A. solutiilor injectabile coloidale D. este putin folosit 1199. 1191. sunt de tip A/U B. perfuzia de glucoza 1192. ultrasunetele 1197. caldura uscata B. radiatiile ultraviolete D. valoarea sterilizatoare D. Conform FR X. Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu E.. timpul ecivalent C. sub forma vegetativa sau sporulata. se aplica numai la solutii apoase B. sunt de tip U/A C. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie 138 . apirogenitate D. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante chimice D. lipsa particulelor straine in suspensie ( in cazul solutiilor) C. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml B. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti E. la 121°C timp de cel putin 15 minute C. sunt omorate sau indepartate din produs. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei: A. la 121°C timp de cel putin 30 minute D. se realizeaza conform FRX A. perfuzia de clorhidrat de arginina D. solutiilor perfuzabile hipertonice E. Care sunt calitatile obligatorii pentru toate preparatele parenterale A. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare A. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore B. perfuzia de carbonat acid de sodiu C. perfuzia de lactat de sodiu B. operatia prin care toate microorganismele vii. inocuitate E. contin emulgatori tip A/U 1195. este un procedeu sigur D. la 115°C timp de cel putin 30 minute 1194. caldura umeda C. si nu sunt distruse C.v. radiatiile ionizante E.C. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate A. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta A. timpul de reducere zecimal B. in autoclave B. sterilitate B. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i. solutiilor perfuzabile hipotonice 1193. contin uleiuri vegetale ca faza externa D. microorganismele sunt indepartate. la 115°C timp de cel putin 15 minute E. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic E. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura C. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic 1198. metoda prin care se urmăreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti fizici E. indiferent de volum C. izotonizarea este obligatorie in cazul: A.

5 m/s D. trebuie sa asigure stabilitatea B. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine D. propilenglicol D. dezoxicolat de sodiu 1207. valoarea se determina pH-metric 1202. soia B. alcool benzilic B. substante responsabile de reactii febrile. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor D. Sticla de tip I se utilizeaza pentru: A. metacrezol D. Ce sunt pirogenele A. clorbutanol C. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale A. alcool etilic 1206. floarea soarelui D.999% particule cu diametru de 0. flacoane care pot fi recuperate C. lecitina C. butilhidroxitoluen D. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica C. alcool benzilic C. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil A. EDTA disodic 1205. provin mai ales de la bacterii gram negativ C. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale A. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale A. polisorbat 80 B. acid ascorbic B. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale A. nipagin E. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine E.3 micrometri C. sterilizeaza aerul B. bisulfit de sodiu C. fluxul de aer este laminar 1208.D. se introduce aer filtrat prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor distruge sau indeparta 1201. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor E. etanol B. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale. uleiuri vegetale E. conditionarea unguentelor 139 . dioctilsulfosuccinat de sodiu E. dimetilsulfoxid 1203. retin 99. ricin C. dupa injectarea preparatelor parenterale B. confectionarea fiolelor B. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile A.22 micrometri E. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica 1200. filtrele se pot utiliza timp indefinit E. Ce proprietati au acestea? A. masline E. oleat de etil 1204. fenol D. aerul intra cu viteza de 0. acid citric E.

Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente parenterale A. polipropilena C. polietilena B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire C. clorura de polivinil D. conditionarea capsulelor 1209. azotatul de celuloza E. politetrafluoroetilena 1210. Amestecul tampon acid boric-borax: A. conditionarea comprimatelor E. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile B. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile 140 . administrat injectabil are proprietati hemolitice E.D. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile D.

lipsite de impuritati mecanice B. apa pentru preparate injectabile D. alegeti-le: A. cloramfenicol B. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul substantelor medicamentoase incorporate in picăturile pentru ochi oficinale A. aerosoli 1213. microsfere E. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore D. In care dintre picaturile pentru ochile incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin folosirea unor sisteme tampon A. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta 1216. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea: A. c. sunt corecte rãspunsurile a. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru 1215. solutii B. rezorcinol C. emulsii C. sterilizare C. adãugare de conservanti antimicrobieni E. apirogene D. 23 Preparate oftalmice 1211. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor pentru ochi. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert. filtrare sterilizantã D. cele hipotonice se izotonizeaza E. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B. lipsei particulelor in suspensie 141 . care este un sistem terapeutic cu pilocarpină A. preparare pe cale asepticã B. nafazolina 1218. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului picaturilor pentru ochilor A. eficientei terapeutice E. Sterilitatea colirelor este asiguratã prin: A. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. suspensii D. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. sterile C. inchise etans. 1212. prevazute cu sistem de picurare 1214. apa proaspat fiarta si racita E. sterilitatii colirului B. conditionate in recipiente de 10 ml. azotat de pilocarpână E. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile E. se aplica dupa incizie chirurgicala B.Tema nr. dizolvant pentru solutii oftalmice C. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru ochi A. ulei de floarea soarelui neutralizat 1217. apa distilata B. tolerantei la administrare D. b. sulfat de atropână D. stabilitatii chimice a substantei active C.

numai puritate 142 . contin sulfat de atropână in concentratie de 0.1219. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide 1224.5% C. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlată E. viscozitate mare C. Implantele oculare: A. viscozitatea crescuta a colirului B. sunt forme farmaceutice lichide B. structura chimica a substantei active B. gradul de ionizare a substantei active E. solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili E. Formele oftalmice cu eliberare convenţională sunt: A. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenţională 1227. dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasă B. factori biologici D. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare sunt: A. picaturi pentru ochile hipertonice C. se conserva la Separanda E. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival C. nu se aplica pe cornee D. lezarea corneei 1223. picaturi pentru ochile hipotonice B. culoarea ochilor 1225. soluţii oftalmice uleioase D. suspensiile D. eficienta terapeutica E. se instilează în fundul de sac conjunctival C. sunt forme farmaceutice cu acţiune prelungită D. stabilitatea chimica a substantei active C. emulsiile E. soluţii apoase C. proprietăţile fizico-chimice ale substanţei medicamentoase B. firma producătoare C. pulberi pentru soluţii oftalmice E. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de atropână sunt false: A. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic E. Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor active sunt: A. Care din urmatoarele picături pentru ochi se izotonizeaza: A. Latexurile oftalmice: A. puritate B. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu D. soluţii apoase în vehicul vâscozifiant B. Eliberarea substanţei active dintr-o formă oftalmică cu eliberare controlată depinde de: A. sunt izotonizate cu clorura de sodiu 1222. soluţii pentru lentilele de contact 1226. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi C. contin sulfat de atropână in concentratie de 1% B. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picăturile pentru ochi este influentata de: A. pH-ul mediului D. inocuitate D. temperatura 1220. natura suportului în care este introdusă substanţa medicamentoasă E. reflexul de lacrimare D. solutiile apoase 1221.

sunt promotori de absorbtie B. sunt uleioase 1235. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni C. îndepartarea particulelor straine E. cresc solubilitatea substantei medicamentoase C. Ochiul tolerează mai bine: A. substanta activa este peste 1 % B.1228. preparate oftalmice semisolide E. sulfatul de sodiu 1233. sunt sterile C. se respecta conditiile de preparare aseptica D. să fie liposolubilă B. Picaturile de ochi se vor izotoniza în cazul în care: A. sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice: A.5-9. soluţiile uşor alcaline C. In cazul picaturilor pentru ochilor unidoza: A. soluţiile cu pH 5-7. să fie hidrosolubilă C. sunt utile pentru o prelungire a a acţiunii terapeutice E. sunt forme farmaceutice solide B. izotonizarea solutiilor hipotone B. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi: A. cresterea vâscozitatii D. In suplimentul din 2004 al FRX. nu sunt prevăzute de FR X 1231. să nu fie iritantă pentru mucoasa conjunctivală D. picaturi auriculare B. bază de unguent oftalmică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. fosfati E. soluţiile cu pH 7.5 B. aplicare limitata 1234. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile E. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile E.conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin: A.5 E. soluţiile uşor acide D. să se etaleze uşor prin mişcarea pleoapelor E. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaţiile: A. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active C. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata D. realizeaza o umectare mai buna a corneei D. soluţiile cu pH 4. solutii bentru bai oculare C. clorura de sodiu B. indicate când substanţele medicamentoase au solubilitate limitată în apă D. compatibile cu o buna toleranta locala 1236. clorura de calciu C. acidul boric D.5-5 1230. este obligatorie operatia de sterilizare B. contin substante coloidale C. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare D. implanturi oftalmice 1232. sunt hipertone E. nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor 143 . Ca izotonizanti pentru picaturi pentru ochile hipotonice se utilizeaza: A. să nu cedeze uşor substanţa medicamentoasă 1229.

In cazul picaturilor pentru ochilor. gelatina E. Ca agenti vascozifianti in picaturi pentru ochi se folosesc: A. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase B. marirea vascozitatii preparatului 1245. valoarea adecvata a pH-ului D. realizarea unui pH adecvat are rol in: A. reprezinta doze unitare D. glucoza C. asigurarea tolerantei C. Ideal. realizarea apirogenitatii E. dextrani D. starea de ionizare a substantei active C. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau suspensie B. coeficientul de partitie L/A al substantei active B.37° C) C. colagen 1238. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului E. sunt preparate multidoza C. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive 1242. folosirea unor solventi anhidri 1243. se aplica de preferinta dimineata D. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g 1239. pot fi sisteme rezervor sau matriceale D. tonicitatea preparatului C. se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in ambalaj 1241. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile E. un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii: 144 . reflexul de lacrimare 1244. prin insuflare E. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere 1240. se administereaza caldute (35 . Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se refera la: A. Pulberile pentru picaturi pentru ochi: A. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase C. se apica de preferinta seara E. se administreaza la temperatura camerei B. se administreaza ca atare. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune. viteza de clipire E. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase D. Sistemele terapeutice oculare: A. Baile oculare: A. natura si concentratia substantei active B. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase B. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase B. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric C. Baile oculare: A.1237. Toleranta picaturilor pentru ochilor depinde de: A. sunt solutii apoase sterile C. conservarea antimicrobiana a preparatului E. sunt izotonice si izohidrice E. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase D. polivinilpirolidona B. Unguentele oftalmice: A. asigurarea penetratiei prin cornee D. dizolvare sau osmoza 1246. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare B. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special D.

izotonice D. evita hidroliza B. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile. Cum se realizeaza valoarea pH-ului picaturilor pentru ochi A. clorura de benzalconiu. sterile B. Referitor la picaturile oftalmice. Baile oculare nu trebuie sa fie: A. structura chimica a substantei active B. asigura toleranta locala E. care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. Ce rol pot avea amestecurile tampon din picaturi pentru ochi A. solutii oftalmice uleioase D. sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice D. conditionate in recipiente nesterile 1251. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. metode pentru determinarea punctului de congelare 1254. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picaturile pentru ochi este influentata de: A. solutii pentru lentile de contact B. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii picaturilor pentru ochi A. deoarece lacrimile contin o enzima bactericida. valoarea pH D. suspensiile -sediment redispersabil la agitare C. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia “Sterilizare” in cazul picaturi pentru ochilor unidoza B. temperatura 145 . sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului 1247. sa asigure apirogenitatea colirului E. apoase sau uleioase E. in cazul unui colir apos multidoza D. latexuri oftalmice C.A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgicalsunt conditionate in recipiente multidoza C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. izohidrice E. examinate in conditii corspunzatoare de vizibilitate. asigura stabilitatea fizico-chimica 1248. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita: A. unguente oftalmice 1250. masa totala pe recipient E. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur. suspensii oftalmice E. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni B. valoarea pH-ului dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru 1253. lizozim 1252. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B. fara adaus de conservant la picaturi pentru ochile multidoza. in cazul picaturi pentru ochilor unidoza C. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile D. aspect limpede B. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa 1249. cu particule in suspensie C. viscozitate mare C. gradul de ionizare a substantei active E. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara D. Picaturile oftalmice sub forma de solutii. Cum se asigura sterilitatea picaturilor pentru ochi conform farmacopeei A. sa fie eficace in doze mari C. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana B. evita oxidarea C. pH-ul mediului D. diacetat de clorhexidin E. cu ajutorul unui conservant antimicrobian.

D.45% D. acid boric 1. uleiul de arahide.9% B. au pori de 0. D. maresc solubilitatea substantelor medicamentoase 1259. Unguentele oftalmice: A. B.1255. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat). au un aspect omogen E. 1 min. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de: 1257. sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat). sunt bine tolerati de mucoasa oculara. au pori de 2. B. 5-6 min. agenti solubilizanti. parafina lichida C. 1264. uleiul de ricin. solutia de metilceluloza 1%. lanolina. corectori de pH. contin un emulgator D. corectori de gust. scad tensiunea superficiala B. 1 h. gelatina. alcoolul polivinilic. se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare devolum plasmatic. 1260. contin excipienti sterilizati ca: vaselina. C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape. B. D. se aplica pe partea interioara a globului ocular. vascozifianti. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu: A. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corspunzatoare D. B. 30 min. scad rezistenta barierei epiteliale C.2 nm. C. A. D. C.. Agentii tensioactivi actioneaza astfel: A.9° C) E. preparatele oftalmice semisolide: A.1-0. E. E. C. nu voaleaza ochiul 1256. Soluţiile oftalmice uleioase folosc ca solvent: A. Formele farmaceutice oftalmice bioadezive se prepara sub forma de: 146 . Dextranii: A. sunt unguente. se conserva in recipiente bine inchise 1262. fosfat trisodic 2% 1258. prelungesc durata contactului cu corneea B. clorura de sodiu 0. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32. Lentilele de contact moi: A. sunt unguente sau crème sterile C. D. E. 1261. E. borax 2% E. azotat de sodiu 1. Conform FRX Supliment 2004.8% C. Adjuvantii folositi la obtinerea picaturilor pentru ochi sunt: A. scad timpul de contact cu mucoasa oculara D. corectori de miros. 4-5 min. E. 1263. sunt macromolecule. crème sau geluri sterile B. maresc absorbtia substantelor medicamentoase E. B.2-3 nm. se obtin prin fermentatia zaharozei. C.

A. D. B. 1265. este un sistem terapeutic transdermic. 147 . contine nitroglicerina. Sistemul OCCUSERT: A. solutii. geluri. E. C. C. suspensii. comprimate. capsule. D. B. contine pilocarpână nitrica. E. contine pilocarpină baza. contine un element de control al cedarii substantei.

5 E. 6 B.X.0 E. 7 C. în concentraţie adecvată nu influenţează clearace-ul mucociliar 1273. farmacopeea nu recomanda astfel de adjuvanti B. Sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi dispersate in vehiculul picaturilor pentru nas. Metilceluloza se utilizează la prepararea erinelor lichide. solutii apoase sterilizate D. se prefera tamponul fosfat in defavoarea acidului boric 1267. suspensie D. sunt corecte: A.5) C. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la substante pentru ajustarea pH-ului in picaturile pentru nas. formează soluţii coloidale stabile la pH cuprins între 2. este in studiu B. solutie B. nu formează complecşi cu nipaesterii C.R. solutii tampon izotonice 1268. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala E. agenti pentru ajustarea pH-ului B. complecşii având activitate antimicrobiană crescută B. 7. Care enunt este corect referitor la calea nazala de administrare a solutiilor medicamentoase in scopul unei actiuni sistemice A. ca agent vâscozifiant. pulbere suspendabila E. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul) D. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare: A. 24 Preparate nazale 1266. A. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. solutii apoase izotonice B.Tema nr. este constituită din macromolecule neionica D. agenti pentru cresterea viscozitatii C. solubilizanti D. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate 1269. 8 D. Precizati care sunt substante auxiliare admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. F. solubilizanti B. datorită următoarelor avantaje: A. antioxidanti 1270. conform prevederilor farmacopeei poate fi: A. ulei de floarea soarelui sterilizat E. agenti pentru ajustarea pH-ului D.0-7. ulei de floarea soarelui neutralizat C. pseudoemulsie 1271. 5 pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile: 148 . este un mod obisnuit de medicatie C.0 şi 12. stabilizanti E. conservanti antimicrobieni potriviti E. conservanti antimicrobieni 1272. se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate ( 6. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase D. formează complecşi cu nipaesterii. agenti pentru cresterea viscozitatii C. emulsie C.

Carbopolii B. izotonizant B.05-0. ulei de floarea soarelui neutralizat C. Se evita efectul de prim pasaj hepatic D. Clorura de benzalconiu 1% B. cand este cazul.1% D. alcool de 20 ° E. Sa fie hidrosolubili B. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor E. Ca agenti de marire a vascozitatii.05-0. parafina lichida D. laprepararea erinelor se folosesc A. Conform FR. apa pentru preparate injectabile B. Carboximetilceluloza sodica 1277. Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic 1276. ca preparatul este steril 1282. Picaturile pentru nas cu nafazolina mai contin: A. Tiomersalul 0. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt: A. agenti pentru ajustarea pH-ului D.02% E. solutii apoase izotonice C. Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic B. ca vehicul la prepararea picaturilor pentru nas se poate folosi: A. ca preparatul nu este steril E. denumirea tuturor emulgatorilor adaugati C.1% 1278. solubilizanti B. ulei de parafina D.X la preparea picaturilor pentru nas: A. antioxidanti C. La nivelul nucoasei nazale: A. conservanti antimicrobieni E. Are loc un pseudoefect al primului pasaj 1280. agenti pentru cresterea vicozitatii C. Guma tragacanta E. Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic C. denumirea tuturor edulcorantilor adaugati D. Clorocrezol 0. chelatanti ai ionilor metalici 1275. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt: A. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor nazale trebuie sa se mentioneze: A. Nipagin si nipasol 0. Metilceluloza C. apa demineralizata 1281. solutii apoase izotonice B.02% C. Sa fie liposolubili C.01-0. sistem tampon D. umectanti 149 . denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati B.1274. Clorbutanolul 0. conservanti E.X. Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. uleiul de floarea soarelui neutralizat E. Sa influenteze cleareance-ul mucociliar E. Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala D. Substantele auxiliare recomandate de FR. solutii viscoase 1279. Guma arabica D.

miros E. hormoni C. rinite acute B. determinarea volumului preparatului 1286.5-8 C. Sistemele tampon cele mai folosite în cazul erinelor sunt: A. Controlul calităţii erinelor cuprinde: A. sunt miscibili cu mucusul nazal E.5 conduce la inhibarea mişcării ciliare E. influenţează negativc. netoxic E. acid citric/citrat de sodiu C. au capacitate mică de dizolvare B. uniformitatea dozei eliberate 1284. la pH mai mic de 7. A. determinarea pH-ului B. Va creşte spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite în tratamentul următoarelor afecţiuni: A. rinite alergice C. Sistemul tampon acid boric/borax: A.1283. viscozitate În formularea erinelor soluţii se ţinea seama de următorii factori: 1287. determinarea conţinutului în solvent E. neiritant D. nu reacţionează cu substanţele asociate şi cu recipientul D. izotonie D. parasimpatolitice 1285. uniformitatea continutului E. tamponat la pH 7. rezorcină 1289. fosfat monosodic/fosfat disodic B.5 conduce la inhibarea mişcării ciliare 1290. asigură stabilitatea substanţelor încorporate C. trimetamol E. Pentru obţinerea preparatelor rinologice lichide se preferă un vehicul: A. Administrarea transnazală pentru acţiunea sistemică se face pentru următoarele clase terapeutice: A. prostaglandine D. se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide B. sterilitatea C. inflamaţii E. masa sau volumul eliberat D. Solvenţii folosiţi la prepararea erinelor: A. culoare C. izotonic B. medicamente cardiovasculare B. analgezice-antipiretice E. nu se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide C. sinuzite D. acid boric/borax D. la pH mai mare de 7. Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale: A. pH B. clearance-ul mucociliar D. uniformitatea masei B. au acţiune farmacologică proprie 1291. masa totală pe recipient C. determinarea conţinutului în substanţa activă D. toate răspunsurile sunt corecte 150 . uşor hipertonic 1288.

cuprins între 4-7. se opreşte dacă temperatura creşte la 44 °C B.1 % clorhidrat de nafazolina. alginat de sodiu E. usor hipertonic D. sisteme membranare sau rezervoare E. ulei de floarea soarelui neutralizat. solutii apoase izotonizate C. produse Eudragit B. apa distilata proaspat fiarta si racita 1296. poate fi încetinită sau oprită de un aer cu un conţinut scăzut de oxigen E. comprimate nazale 1293. tamponat la pH 6.5 E. absorbtia rapida E. contin 0. suprafata mare de absorbtie B. poliamide D. izotonic C.1 % clorhidrat de nafazolina. Interesul fata de administrarea transnazala a substantei medicametoase este justificat de: A. apa distilata. Ca polimeri bioadezivi fata de mucusul nazal se folosesc: A. La nivelul mucoasei nazale. mişcarea ciliară: A. acid B.5 . se conserva la Venenum E. hipotonic B. evitarea efectului primului pasaj hepatic D. solutii pentru spalaturi nazale C. posibilitatea obtinerii rapide a unei actiuni locale 1300. unguente nazale 1295. Conform FR X pH-ul picăturilor apoase pentru nas nu este: A. alveoconuri C. se conserva la Separandum 1297.0 151 . hidroxietilceluloza C. alcalin C. cuprins între 6-7. contin 0. B. activitatea enzimatica mare la nivelul cavitatiei nazale C. se opreşte în 3-5 minute dacă umiditatea relativă ajunge la 30 % C.5 1298. Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X: A. este automată şi neinfluenţată de factori externi D. pulberi nazale D. Picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina oficinale în farmacopee: A. neutru D. este influenţată de factori patologici 1294. carbopoli 1299. ulei de parafina E.7. contin 1 % clorhidrat de nafazolina D. sisteme bioadezive nazale B. ulei de floarea soarelui neutralizat D. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza ca vehicule: A. Pe cale nazală se administrează: A. sistem tampon acid boric/borax si conservant fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu C. microsfere nazale D.1292. creioane nazale B. picaturi nazale E. In formularea preparatelor lichide nazale se prefera un vehicul: A. sistem tampon fosfat si conservant borat fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu. cosolventi B.

solubilizarea constituentilor membranei biologice D. Agentii vascozifianti pentru erine: A. sterilitate E. antipiretice B. Substantele medicamentoase utilizate in preparate nazale sunt: A.E.temperatura B. trebuie sa nu influenteze clearance-ul mucociliar E. masa totala pe recipient C. vasoconstrictoare D. trebuie sa influenteze clearance-ul mucociliar E. agenti conservanti D. borat de fenilmercur C. clorura de benzalconiu B. cedeaza progresiv substanta medicamentoasa pe suprafata mucoasei D. continut in substanta activa D. Miscarile ciliare pot fi influentate sau inhibate prin interventia urmatorilor factori fizici: A. Agentii de marire a vascozitatii erinelor: A. prelungesc timpul de contact cu mucoasa nazala B. Uleiurile folosite ca vehicule pentru erine: A. se folosesc sub forma de solutii coloidale concentrate B. La prepararea picaturilor pentru nas se folosesc urmatorii conservanti antimicrobieni: A. trebuie sa fie liposolubili D. marirea solubilitatii substantei medicamentoase C. esterii acidului p-hidroxibenzoic D. sa aiba actiune farmacologica proprie 1302. Vehiculele indicate pentru prepararea picaturilor pentru nas sunt: A. Conform FR X. starea higrometrica a aerului E. identificarea conservantilor antimicrobieni 152 . pH B. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate C. dizolva substante insolubile in apa B. trebuie sa fie hidrosolubili D. substanta medicamentoasa C. trebuie sa aiba efect osmotic 1308. propilenglicolul in concentratii de pana la 10 % in amestec cu apa E. solutia izotonica de clorura de sodiu B. largirea jonctiunilor intercelulare E. micsorarea solubilitatii substantei medicamentoase B. nu faciliteaza pasajul transmucozal nazal E. lipofil 1301. butilhidroxitoluen 1309. uleiul de parafina C. Promotorii de absorbtie nazala actioneaza prin: A. antibiotice E. conservanti antimicrobieni 1306. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate C. controlul calitatii picaturilor pentru nas se refera la: A. uleiurile vegetale neutralizate D. confera preparatului un efect prelungit 1303. butilhidroxianisol E. formarea de complecsi de incluziune cu substanta medicamentoasa 1304. afectiuni virale 1305. sunt de origine minerala C. etanolul in anumite concentratii 1307. antihistaminice C.

apa distilata B. sunt solutii izotonice B. picaturile pentru nas se prezinta sub forma de: 1311. FR X prevede urmatoarele: A. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. se conditioneaza in recipiente de maxim 10 ml E. propilenglicolul B. Solventi care nu sunt recomandati in picaturile pentru nas din cauza caracterului iritant potential. nitroglicerina B. Ce factori de formulare trebuie avuti in vedere pentru prepararea erinelor apoase A. conservanti antimicrobieni potriviti E. acetat de hidrocortizona D. agentii antioxidanti C. concentratii mari de clorura de benzalconiu E. clorhidrat de efedrina C. izotonia D. La prepararea picaturilor pentru nas. clorhidrat de procaina E. antioxidanti 1316. A. este un mod obisnuit de medicatie C. absorbtia sistemica 1314. Ce tip de medicatie nazala s-a dovedit ca realizeaza o actiune sistemica A. Filtrarea preparatelor E.1310. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala E. solutii C. tensioactivii in concentratii mici 1315. sorbitolul 70% in apa E. eventuala folosire a unor substante auxiliare D. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul) D. geluri B. viscozitatea E. stabilitatea B. pH C. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prescriu in picaturi pentru nas A. completarea la masa prevazuta 1313. polietilenglicolii D. se administreaza cu dispozitive speciale de pulverizare 1312. perturbind procesul fiziologic de aparare al sistemului mucociliar A. dizolvarea. emulsii D. agenti pentru ajustarea pH-ului D. conservantii care contin mercur (tiomersal) D. folosirea ca vehicul a solutiilor apoase izotonice sau a uleiului de floarea soarelui neutralizat C. suspensii E. agenti pentru cresterea viscozitatii C. insulina 153 . aerosoli Conform FR X. contin antiseptice C. solubilizanti B. au pH acid D. dextranii in apa 1318. Solutiile pentru spalaturi nazale: A. Substante auxiliare folosite in picaturile pentru nas care pot influenta negativ miscarea cililor vibratili. in special la concentratii mari A. sulfat de neomicina B. emulsionarea sau suspendarea substantei active in vehicul B. alcoolul etilic C. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate 1317.

Substantele tensioactive sunt folosite in preparatele nazale pentru urmatoarele scopuri: A. promotori de absorbtie D. iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre domeniul alcalin 154 . In inflamatii creste spre domeniul alcalin. Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata astfel: A. rinite alergice. pH-ul scade spre acid C.1319. nu sunt indicate E. In inflamatii scade spre domeniul acid E. pentru cresterea vâscozitatii 1320. sinuzite. pH-ul creste spre domeniul alcalin B. conservanti B. In cazurile de rinite acute. solubilizanti C. In cazurile de rinite acute. sinuzite. rinite alergice. D. Doar in rinite alergice pH-ul scade scpe domeniul acid.

200 micrometri E. cu sau fara agenti de suspendare.redispersare foarte usoara E. Factorii care influenteaza stabilitatea suspensiilor: A. suspensiile care contin antibiotice B. E. umectanti B. suspensii care se aplica pe plagi C. D. dimensiunea particulelor solide insolubile B. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor E. viteza de sedimentare C. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A. marimea particulelor B. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei D. cu agenti desuspendare. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule 1323. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. marimea particulelor B.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseascadoza maxima pe 48 ore E in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile 1326. de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente. conservanti D. sedimentarea individuala a particulelor B. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii. Prin ce proprietati. 50 micrometri B. evitarea cimentarii D. se pot caracteriza suspensiile defloculate A. 100 micrometri C. Lichid clar deasupra sedimentului C. C. in monografia de generalitati. 180 micrometri D.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme. riscul formarii de sediment cimentat 1328. conform farmacopeei A. din cele de mai jos. polimeri bioadezivi 1324.Tema nr.R. 300 micrometri 1327. suspensiile care se aplica pe plagi. Alegeti enunturile corecte referitor la suspensiile injectabile. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de F. masa totala pe recipient C. lubrifianti C. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare 1325. agenti pentru cresterea viscozitatii E. suspensii care se aplica pe arsuri D. care din enunturi sunt corecte A. 25 Suspensii farmaceutice 1321. X la prepararea suspensiilor farmaceutice A. pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare” D. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A. B se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. umectarea particulelor solide 155 . viscozitatea E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp 1322.

punct de topire D. densitate 1334. sedimentul afinat C. sedimentul format din particule individuale D. folosirea de umectanti B. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de: A. este redata de relatia lui T. solubilizare micelara B. Suspensiile floculate se deosebesc de cele defloculate prin: A. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. formarea de flocoane E.C. polimorfism B. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii D. asigurarea redispersarii omogene. conferirea de sarcini electrice C. este redata de relatia lui T. sedimentarea particulelor D. formularea lor are ca obiective: A. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide C. Stabilitatea fizica a suspensiilor este asigurata prin: A. fara dificultate. a sedimentului 156 . Higuchi pentru suspensiile concentrate D. In suspensii. Mecanismul de actiune al polimerilor hidrofili intr-o suspensie este de: A. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mare D. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode: A. viscozitatea mediului D. lipsa stratului de hidratare 1329. metoda dispersarii C. metoda amestecarii D. fiind sisteme disperse instabile. Lipsa sarcinii electrice E. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului E. formarea de sedimente compacte 1330. marirea viscozitatii mediului de dispersie 1332. viteza de sedimentare a particulelor insolubile: A. evitarea sedimentarii particulelor suspendate B. metoda condensarii B. supernatant clar 1337. Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%) C. Suspensiile. metoda flocularii 1333. structura cristalina C. stare anhidra sau solvatata E. marirea viscozitatii C. scade cu scaderea concentratiei fazei solide 1335. folosirea agentilor de peptizare C. solubilizare micelara B. umectare E. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mica 1336. adsorbtie ca strat multimolecular D. scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. reducerea vitezei de sedimentare C. favorizarea aparitiei fortelor de atractie intre particule E. metoda diluarii E. conferirea de sarcini electrice D. floculare 1331. scaderea tensiunii superficiale E. cresterea cristalelor B. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate B. viteza de sedimentare lenta B. Comportamentul particulelor in suspensie depinde de urmatoarele propietati fizice: A.

În suspensiile defloculate: A. starea anhidră C. structura cristaline B. sedimentul se redisperseaza usor 157 . sterilizare la etuvă C. cu ajutorul polimerilor hidrofili. mărimii particulelor B. sedimentarea particulelor B. obţinerea unei suspensii defloculate E. Caracteristicile unei suspensii defloculate: A. procesele de degradare ale substanţelor active sunt mai reduse C. particulele dispersate sunt ca entităţi individuale B. cu ajutorul substanţelor tensioactive C. viteza de sedimentare mica D. cernerea cu site standardizate C. Suspensiile floculate se obţin: A. sedimentarea nu se realizează individual C. de alţi factori. gradului de coalescenţă 1340. prin agitare foarte puternică E. sedimentarea se face încet E. prin adăugare de emulgatori 1345. sedimentul este foarte uşor de redispersat 1342. Următorii factori influenţează comportamentul particulelor unei suspensii: A. posibilitatea administrării de substanţe cu solubilitate redusă în apă B. creşterea mărimii particulelor C. filtrare D. vitezei de sedimentare C. forma amorfă D. microscopul cu micrometru ocular etalonat B. Avantajele suspensiilor: A. numărătorul Coulter D. forma solvatată E. apariţia sedimentelor cimentate E. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor 1338. pot fi administrate uşor persoanelor cu dificultăţi de înghiţire 1339. vâscozităţii E. evitarea gustului neplăcut al substanţelor active D.E. prin realizarea floculării prin controlul sarcinii electrice a particulelor B. sedimentul se formeaza încet C. măsurarea volumului sedimentului 1343. obţinerea unei suspensii floculate D. Sterilitatea suspensiilor se obţine prin: A. sterilizare la autoclav B. sedimentul se formeaza rapid E. Controlul calităţii suspensiilor implică determinarea: A. viteza de sedimentare e mare D. prepararea pe cale aseptică 1344. viteza de sedimentare mare B. dar procedeul este mai dificil D. Mărimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determină folosind: A. pipeta Andreasen E. folosirea de materii prime sterile E. nu de cei enumeraţi mai sus 1341. potenţialului Zetta D. In formularea suspensiilor se ţine seama de: A. culoarea substanţei suspendate 1346.

omogene 1350. Creşterea cristalelor într-o suspensie este favorizată de: A. determinarea mărimii particulelor B.1347. in cazul unei suspensii ideale E. FR X prevede: A. particule în suspensie cu diametrul de maxim 10 microni 1355. Floculate E. FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice următoarele caracteristici: A. se determina cu ajutorul zetametrului 1351. La controlul mărimii particulelor dintr-o suspensie. 90 % din particule trebuie să prezinte un diamentru de cel mult 50 μm D. Volumul de sedimentare: A. este egal cu 1. 10 % din particule trebuie să aibă diametrul de cel puţin 180 μm C. 20 % din particule trebuie să aibă diamentrul mai mare de 50 μm 1354. determinarea vitezei de sedimentare D. cu particule considerate sferice C. predomina fortele de adeziune intre lichid si solid B. Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ: A. aspect opac B. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 180 μm B. Ecuatia lui Stokes se refera la suspensii: A. particulele solide nu se lasa udate de apa 1352. Cresterea vâscozitatii mediului de dispersie a suspensiilor: A. contribuie la scaderea calitatii suspensiei E. cresterea marimii particulelor E. 90 % din particule trebuie să aibă dimensiuni de până la 180 μm E. diluate B. umectarea particulelor este dificila E. este cuprins intre 0 si 1. sedimentarea marimii particulelor D.ultramicroeterogene B. este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al suspensiei B. dispersarea corespunzatoare a particulelor solide in vehicul B. contribuie la îmbunatatirea calitatii suspensiei D. redispersarea sedimentului după o agitare de 1-2 minute şi menţinerea omogenităţii pe durata administrării E. existenţa unor polimorfi stabili 158 . are loc umectarea solidului D. cimentarea sedimentarii 1353. de uz extern 1349. determinarea vâscozităţii C. Dificultatile legate de formularea suspensiilor farmaceutice rezida in: A. stabile E. Suspensiile sunt sisteme disperse: A . reduce dimensiunea particulelor 1348. vâscozitate care să nu permită sedimentarea fazei solide C. in cazul unei suspensii ideale D. existenta unei valori reduse a unghiului de contact solid/lichid C. încetineste viteza de sedimentare C. instabile D. creste viteza de sedimentare B. predomina fortele de coeziune ale lichidului C. eterogene C. valoare mai mica a unghiului de contact denota ca: A. determinarea perioadei de înjumătăţire E. omogenitate pe toată durata de păstrare D. determinarea capacităţii de redispersare 1356. este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al sedimentului C. concentrate D.

Consecintele interactiunilor intre particule in suspensii farmaceutice sunt reprezentate de : A. variaţiile de temperatură C. Indeplinirea conditiilor de mai sus nu mai fac necesar lucrul mecanic pentru dispersare 1361. cimentat C suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene . picaturi pentru nas C. existenţa de particule suspendate cu acelaşi grad de dispersie E. sedimentarea particulelor solide B. umectarea C. micşorarea gradului de dispersie şi existenţa unor forme ale particulelor cu nivel energetic mai mare. scaderea vascozitatii mediului de dispersie 159 . cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. existenţa formei hidratate a substanţei active insolubile D. picaturi pentru ureche 1364. pipetei Andreasen D.suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de sediment. viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor defloculate B. ele se dispersează în mediu de dispersie lichid printr-o metodă adecvată C. fortele de respingere se datoreaza potentialului electrocinetic C. cresterea cristalelor D. Care din factorii enumerati sunt pasi necesari la prepararea unei suspensii defloculate de calitate corespunzatoare A. FR X are următoarele recomandări privind prepararea suspensiilor: A. picaturi pentru ochi B. sunt determinate de combinarea fortelor de atractie si a celor de respingere B. Avantaje ale utilizarii suspensiilor: A. sunt tixotrope 1359. instalarea rapida a efectului terapeutic E. plastice sau pseudoplastice. Instabilitatea fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. respectiv viteza de sedimentare este incetinita D. 1357.adaugarea de elecroliti in orice cantitate la un sistem incarcat electric determina coagularea si deci pierderea stabilitatii fizice 1360. degradarea substantelor medicamentoase este mai redusa 1362. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment compact. substanţele solide se aduc la un grad de fineţe corespunzător scopului şi modului de administrare B. microscopului optic prevazut cu micrometru ocular B. posibilitatea obtinerii de preparate lichide din substante cu solubilitate redusa C. cimentarea sedimentului C.care determina oprirea unirii particulelor si formarea unui sistem floculat E. unguente D. numaratorului de particule Coulter 1363. anularea sarcinilor electrice conduce la coagulare D.o anulare partiala a sarcinilor electrice determina un minim secundar. nu sedimenteaza. pulverizarea avansata a substantei solide insolubile in mediul de dispersie B. sitelor standardizate C. Controlul marimii particulelor suspendate se realizeaza cu ajutorul: A. conferirea de sarcina electrica D. Suspensii de uz extern: A. La preparare se pot folosi şi substanţe auxiliare E.B.suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal. Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice A. formularea nu prezinta dificultati D. evitarea gustului neplacut al substantelor medicamentoase B. supozitoare E. cu lichid opalescent deasupra E. permeametrului Blaine E. suspensia se completează la volumul prescris (m/v) D. suspensiile destinate administrării externe pot conţine agenţi de curgere 1358.

200 micrometri E. cu sau fara agenti de suspendare B. in monografia de generalitati A. conservanti D. agenti pentru cresterea viscozitatii E. procedeul sedimentarii 160 . suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea particulelor in timp B. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze omogenitatea pe durata administrarii D. Incarcarea electrica. 180 micrometri D. solutii perfuzabile 1367. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A.suspensiile care se aplica pe plagi. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii . supozitoare C. cresterea cristalelor B. polimeri bioadezivi 1366. Lubrifianti C. sedimentarea particulelor D. masa totala pe recipient C.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme D. Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee referitoare la stabilitate A. formarea de flocoane E. pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea administrarii 1370. Ce fel de substante auxiliare admite FRX la prepararea suspensiilor farmaceutice A. marirea viscozitatii C. La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin: A. care trebuie sa corespunda si prevederilor formelor farmaceutice corespunzătoare: A. colire D. solutii injectabile E. prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze C. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A.E. precipitare prin dubla descompunere B. precipitarea prin modificarea pH-ului C. 50 micrometri B. formarea de sedimente compacte 1372. pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica. Suspensiile injectabile . 100 micrometri C. de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente E. unguente B. precipitarea cu solventi organici D. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare” D. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp 1369. se determina cu ajutorul zetametrului E. factor de stabilitate. conform farmacopeei A se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. coalescenta 1365. 300 micrometri 1371.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile 1368. triturare la mojar E. pentru care se fac referiri in monografia Suspensiones din FR X. marimea particulelor B.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 48 ore E. Suspensii care se administreaza pe alta cale decit cea orala. cu agenti de suspendare C. umectanti B.se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva.

90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri 1375. Prepararea suspensiilor se face prin: A. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni E.1373. Suspensiile-picaturi pentru ochi. Conform FR X marimea particulelor unei suspensii : A. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul D. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise D. metoda gumei uscate sau continentala 161 . la microscop 1374. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare B.conform FR X: A. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul C. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri C. dispersarea pulberilor intr-un vehicul B. se determina prin examinarea 100 mg substanta activa suspendata la microscop B. folosirea unui emulgator corespunzator E. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri D. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri E. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri C.

suprafata de aplicare a preparatului pe piele 1377. alegeti acei factori A. vaselina E. Care sunt zonele terapeutice de la nivelul pielii: A. glandele pielii E. stratul cornos C. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate E. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute. se dizolva in apa. ungentum macrogoli D.X. Adeps lanae anhydricus. sunt opace. sunt anhidre si hidratate B. unguent cu glicerol C. conform farmacopeei. 26 Unguente 1376. hidrocortizon 162 . unguent simplu D. aspect: clar E. sunt: A. Exemple de baze de unguent din F. unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90) D. este un excipient hidrofil B. glicerolatul de amidon 1382. unguentum alcoholum lanae 1380. E. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate C. cele hidratate au proprietati emoliente C. Care sunt bazele de unguent lavabile: A. proprietati. conjunctiva oftalmica 1383. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul cornos sunt: A. suprafata externa B. Baze de unguent oficinale in FRX:alegeti-le A. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie D. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale 1378. cele hidratate se numesc si coldcreme 1379. unguentum simplex E. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul B.Tema nr. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte A. unguent cu carbopol 1384. unguentum emulsificans B. este un emulgator apa/ulei C. epidermul viu si dermul superior D. D. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos D. unguentum gliceroli C. se prepara din polimeri hidrosolubili B.R. se prefera administrarea pe cornee 1381. unguent emulgator B. Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la bazele de absorbtie: A. unguent cu macrogoli D. unguent simplu E. Care dintre enunturi sunt corecte A. unguent emulgator B. unguent cu stearina C. grosimea stratului cornos E.

masurarea densitatii C. conform FRX Supliment 2004: A. Ajuta la separarea straturilor adezive aleemplastrelor 163 . uleiul de ricin 1387. masurarea tensiunii superficiale 1390. estradiol 1385. ocluzia stratului cornos D. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR. Efectul rezervor observat in cazul absorbtiei percutane: A. masurarea vascozitatii D. din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate fac parte: A. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mica C. crèmele C. acid poliacrilic C. pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule C. solutiile 1386. rezultand o solutie saturata E. substanta medicamentoasa are un coeficient de repartitie piele/vehicul mic 1388. lanolina E. Biodisponibilitatea cutanata a substantelor medicamentose poate fi mai mica daca: A. unguent cu fenilbutazona 4% D. este favorabil difuziei in epiderm si derm E. indepartarea sebumuului din canalul sebaceu 1392. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 °C 1391. substanta este dizolvata in vehicul. trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4. substanta nu este suspendata sau emulsionata in vehicul B. rehidratarea acestui strat B. trebuie sa aibe un aspect omogen B. fluocinolon D.B. trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4. Conform Suplimentului FRX din 2004. Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate. nu prezinta importanta in cazul substantelor medicamentoase puternic active D.5 si 8. indepartarea chimica a tesutului ingrosat rezultat in urma afectiunilor la acest nivel C. Substante formatoare de geluri sunt: A. unguent cu clotrimazol 1% B. absorbtia radiatiilor ultraviolete E. emplastrele medicamentoase E. masurarea conductibilitatii electrice E. poate fi accentuat de dimetilsulfoxid sau prin hidratarea stratului cornos 1393. metilceluloza D.5 E. escina E. masurarea consistentei prin penetrometrie B. examinate cu lupa.X: A. se pot efectua urmatoarele determinari.5 D. Conform FR. unguentele B. unguent cu acetat de hidrocortizon 1% C. Efectele preparatelor dermatologice la nivelul stratului cornos sunt: A. Benzile protectoare din compozitia emplastrelor: A.X. betametazona C. consta in acumularea substantei medicamentoase in anexele pielii B. unguent cu oxid galben de mercur 2% E. unguent cu oxid de zinc 10% 1389. bentonita B. gelurile D. unguentele: A. consta in acumularea substantei medicamentoase in stratul cornos C. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mare D.

sunt alergeni 1401.B. se mai numesc evanescente D. sunt incompatibili cu substanţele active D. la temperatura de 50 . pigmentarea excesiva a pielii E. lanolina C. emulgator ulei/apa E. Se impune folosirea preparatelor dermatologice cu efecte locale in tesutul viu al pielii in urmatoarele situatii: A. atunci cand este separata de stratul adeziv. Propilenglicol E. după aplicare pe piele formează un film care nu este oclusiv E. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum mare de faza dispersa 1396. afectiuni inflamatoare 1398. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre: A. Sunt constituite din material sintetic sau natural 1394. folosita ca excipient in formularea unguentelor. pot fi anhidre sau hidratate C. paste 1395. Se indeparteaza inainte de administrarea pepiele C. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului de emulsie. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lână hidratat 164 . Se prezinta intr-o singura dimensiune E. vehicul hidrofob B. la temperatura de 70 . formator de matrita. Bazele de unguent lavabile: A. alcoolii de lână 1400. Amidon B. unguentul simplu D. Gelurile hidrofile pot contine: A. deshidratarea si iritarea pielii C. dureri provocate de arsuri B. agent de crestere a viscozitatii C. La prepararea produselor semisolide de tip emulsie. indeplineste urmatoarele roluri: A. amestecul de vaselina si ceara B. Derivati celulozici C. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de faza dispersa D. Lanolina. In vederea obtinerii unor efecte la suprafata pielii se folosesc unguente: A. cheratolitice B. emulgator apa/ulei 1397. unguentul emulgator E. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos. afectiuni premaligne sau maligne D. se îndepărtează numai prin spălare cu apă şi săpun B. Ulei de parafina D. urmata de o dispersare in picaturi mai fine E. Acceleratorii de penetrare folosiţi la obţinerea unguentelor: A. ecran antisolare E. scad temporar capacitatea barieră a pielii B. antiseboreice D. nu trebuie să permită pierderea unor compăonente ale lichidelor biologice E. emoliente C. Silicati de magneziu si aluminiu 1399. au acţiune farmacologică C. oferind consistenta necesara D. inainte de administrare D.72 °C C.70 °C B. amestecarea fazelor se realizeaza: A.

prezenţa unei duble legături C2-C3. cantitatea fazei apoase din compozitie 1410. În functie de gradul de dispersie al substantelor active. Penetrarea substanţelor medicamentoase prin piele este crescută în: A. clearance-ul substanţei medicamentoase după traversarea stratului cornos E. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 200 mg substanţă medicamentoasă B. se sterilizează la etuvă C. stabilitatea fizoco-chimica B. zona presternală D. puritatea C. fenol D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri C. Antioxidanti folositi la prepararea unguentelor: A. baze grase hidrofobe E. Factorii dependenţi de natura chimică a substanţei medicamentoase care influenţează transferul cutanat sunt: A. eficienta E. Referitor la mărimea particulelor suspendate într-o bază de unguent FR X prevede: A. se păstrează la Separanda E. zona plantară C. inocuitatea D. coeficientul de repartiţie strat cornos/vehicul D. unguente-suspensii E. baze de tip suspensie D. unguente hidrosolubile D. butil hidroxi anisol 1408. are concentraţia 2% D. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 10 mg substanţă medicamentoasă B. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri D. unguentele pot fi: A. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 150 micrometri D. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri 1407. unguente-emulsii 165 . Conform FR X referitor la prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpină clorhidrică sunt adevărate afirmaţiile: A.1402. cazul în care se administrează esteri ai acidului nicotinic 1406. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri E. Criterii de calitate în formularea unguentelor: A. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri E. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 25 micrometri C. baze hidrosolubile 1409. Bazele de unguente pot fi: A. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri 1404. se prepară pe cale aseptică B. 1405. baze de unguent lavabile C. unguente cu mai multe faze C. galat de propil E. coeficientul de repartiţie U/A B. acid citric C. activitatea termodinamică a substanţei medicamentoase C. porţiunea posterioară auriculară B. baze de tip solutie B. se păstrează ferit de lumină 1403. zona anterioară a braţelor E. Conform FR X mărimea particulelor de substanţă activă suspendate într-un unguent oftalmic: A. unguente-solutii B. acid sorbic B.

hidrocortizon. Care dintre urmatoarele substante au capacitatea de a forma geluri: A..) E. au aspect translucid B. dimetilacetamida E. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii E.efect rezervor. asigurarea stabilităţii fizico-chimice a substanţelor medicamentoase 166 . eset o baza hidratata de tip ulei/apa 1412. metilceluloza 1415. bentonita D. Bazele grase hidrofobe: A. bentonita E. Unguentul emulgator: A. dioxidul de siliciu 1417. au proprietati emulgatoare. corticosteroizi (fluocinolon. Urmatoarele substante formatoare de geluri sunt produse naturale organice: A. este o baza anhidra de tip ulei/apa E. nu sunt lavabile 1418. tragacanta B. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de 25 %) (mai putin de 25 procente) E. cetilsulfatul de sodiu C. sa mareasca capacitatea bariera a pielii C. sa creasca permeabiliatea substantei medicamentoase prin stratul cornos B.) se intalneste la preparatele dermatologice ce contin: A. au aspect clar C. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. antiseptice B. astringente (acid citric. cand sunt folosite ca atare (fara adaos de emulgator). cheratolitice (acid salicilic. estradiol) 1413. acid tartric) D. Acumularea substantelor medicamentoase in structurile pielii. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor bilogice D. sunt usor de indepartat prin spalare C. uşurinţă la aplicare B. dimetilformamida D. metilceluloza 1416. s. pectina C. sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un sistem tridimensional al unei matrite polimerice B. sunt lipodispersabile D. sulf) C.. dimetilsulfoxid C. urmata de eliberarea pe o perioada prelungita de timp (. au efect ocluziv D.a. În formularea unguentelor se urmăreşte realizarea următoarelor criterii cosmetice: A. este oficinal în FR IX C. este o baza de unguent lavabil D. Urmatorii compusi actioneaza ca acceleratori ai absorbtie cutanate: A. este oficinal în FR X B. azona B. 1419. hormoni sexuali (testosteron. consistenţă ridicată C. toate cele de mai sus 1414. alcoolul cetilstearilic B. absenţa caracterului lipicios D. carboximetilceluloza D.1411. dioxidul de siliciu coloidal E. pot incorpora cantitati mari de apa E. Gelurile: A.

acid stearic B. preparare. antiperspirante E. Ce excipienti alcooli se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. alcool cetilic B. solizi. alcool stearilic D. Ce excipienti acizi grasi se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. Sterilitatea D. antiseboreice B. utilizati in baze de unguent A. alcool etilic C. esteri de polioxietilen sorbitan(Tween) E. pentru absorbtia unor produsi iritanti de la suprafata pielei 1423. omogenitate B. formator de matrita 1425. se prepara din polimeri hidrosolubili B. Marimea particulelor C. marimea particulelor C. vasoconstrictoare D. esteri de sorbitan (Span) D. Exemple de excipienti hidrocarburi si rolul lor in bazele de unguent A. rol de formatori de matrita 1428. polidimetilsiloxanul C. acid sorbic C. pentru formarea matritei impreuna cu excipienti lichizi 1426.E. glicerol E. Ce preparate se folosesc pentru efecte in stratul cornos A. Hidrogelurile. sunt opace D. Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele semisolide pentru aplicare cutanata: A. vaselina B. Controlul calitatii unguentelor conform FR X se refera la: A. cheratolitice C. acid palmitic D. deodorante 1424. Masa sau volumul eliberat B. depilatoare C. sunt lavabile E. acid citric E. caracteristici si aplicare A. ceara de albine D. emoliente B. corpuri grase. absenţa texturii grunjoase la aplicare 1420. Ce preparate topice se folosesc pentru efecte asupra anexelor pielei A. esterul metilic al acidului p-aminobenzoic C. sistemice D. pentru glandele pielei E. se prefera administrarea pe cornee 1421. Nici unul din raspunsurile de mai sus 1422. excipienti lipofili. monostearat de glicerol B. vehicul hidrofob. pH 167 . rol de formatori de matrita si de compusi chimici care reactioneaza cu baze spre a forma emulgatori (stearat de sodiu) 1427. Exemple de esteri. preparate cu acid poliacrilic (Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu hidroxid de potasiu sau cu trietanolamina C. Dizolvarea E. parafina E.

5 168 . este o baza de unguent hidrosolubila anhidra B.5-8. este un gel D. sterilitate 1429. este o baza de unguent hidrosolubila hidratata C.5 marimea particulelor 50 microni pH cuprins intre 4.5-5. da incompatibilitati cu polietilena E. Care sunt caracteristicile corecte pentru unguente: aspect omogen culoare si aspectul caracteristice componentelor pH cuprins intre 3. Unguentul cu macrogoli: A. vascozitate E. este o baza de unguent oficinala in FR X 1430.D.

clonidina E. reproductibila si de lunga durata C. Sistemele rezervor cu cedare controlată. 1433. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila E. matriţă sau microcompartimente închise. se face cu o viteza predeterminata B. D. permit cedarea controlată a substanţei medicamentoase.48 ore C. sisteme cu eliberare prelungită sau susţinută. cedarea substanţei active este etapa limitantă a vitezei de absorbţie. pe o perioadă mai lungă de timp a substanţei active. sunt sisteme rezervor sau matriţă. In sistemele terapeutice transdermice. cedate numai pe baza gradientului de concentratie D. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici C. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice sunt: A. aerosoli 1439. emulsie E. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin unu. cedare susţinută. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase B. cedarea substanţei active nu constituie etapa limitantă a vitezei de absorbţie. nitroglicerina. suspensie C.24 ore D. Sistemele de administrare cu viteză preprogramată: A. sunt sisteme rezervor. nitroglicerina. B. 1436. E. E. solutie B. C. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă. hidrocortizon acetat. predeterminata . C. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare B. sistemele terapeutice au numai efecte locale 1432. sistemele cu cedare controlată pot fi clasificate în: A. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate C. o matrita monolitica corespunzator formulata D. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric E. scopolamina. 1434. alegeţi variantele corecte: 169 . sisteme de administrare cu viteză preprogramată. B. B. C. se face pe o perioada de 12 . 1435. E. se face pe o perioada de 24 . estradiol. elementul de control al cedarii substantei medicamentoase este: A. sisteme cu eliberare autoreglabilă. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare este diferit D. Cedarea substantelor medicamentoase din sisteme terapeutice transdermice prezinta urmatoarele caracteristici: A. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate B. sisteme cu eliberare prelungită. clonidina. D. În funcţie de viteza cedării substanţei active.Tema nr. permit cedarea susţinută a substanţei medicamentoase. sisteme de administrare cu viteză controlată prin activare. particule solide D. estradiol. D. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa sub forma de: A. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin zero. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente E. Un sistem farmaceutic : A. 27 Preparate transdermice 1431. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie 1438. cinetica de cedare este cunoscuta. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate 1437. Un preparat farmaceutic cu cedare prelungită se caracterizează prin: A.

procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 0 C. se face cu o viteza inconstanta C. nu conteaza tipul matritei 1447. A. de dimensiuni diferite. alegeţi variantele corecte: A. cedarea substanţei active se realizează prin difuzie moleculară. reprezintă un exemplu de sistem cu cedare controlată tip rezervor.R. care conţine una sau mai multe substanţe active. este un sistem tip rezervor B. care conţine o substanţă activă. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale B. contin doua folii preotectoare. un rezervor semisolid. E. 1445. B. poate fi constituit dintr-o matriţă solidă sau semisolidă. Un sistem terapeutic transdermic (F. Sistemele terapeutice transdermice –afirmatii adevarate: A. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt adevărate. dispozitive cu cedare controlata C. D. In cazul dispozitivelor modulabile pentru transportul medicamentos transdermic se poate folosi drept control exterior: 170 . Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro sunt false cu exceptia. structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active E. contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat E. se aplica pe leziunea respectiva a pielii B. un proces neenzimatic activeaza cedarea substantei 1446. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 1 E. 1442. de dimensiuni diferite. sisteme cu eliberare pulsatorie D. 1441. C. Din categoria sistemelor cu cedare controlata autoreglabila fac parte: A. supliment 2004). X. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona C. este un sistem tip matriţă E. hidroliza enzimatică a biopolimerilor asigură cedarea substanţei active D.A. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida B. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele de cedare a substantei medicamentoase activate de enzime sunt false cu exceptia: A. eliberarea substantei medicamentoase. viteza de cedare este neprogramata E. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida D. Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active C. sisteme vectorizate 1448. se poate aplica pe pielea lezată pentru a elibera substanţa activă în circulaţia sistemică. E. A. membrana polimerică nu are o permeabilitate specifică. sistemele bioadezive B. A. irita pielea C. suspensie. D. C. contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei pectorale D. este influentata de variabilele fiziologice locale D. B. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică sau prin masa unui polimer. C. se foloseste ca implant cutanat. este un preparat farmaceutic flexibil. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică . conţin substanţa activă sub formă de soluţie. nu conţine excipienţi. se face cu o viteza nereproductibila 1444. 1440. este un implant ocular B. sisteme cu eliberare autoreglabila E. nu sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate D. rezervorul medicamentos este alcatuit din microsfere de substanta medicamentoasa B. In cazul sistemelor cu cedare controlata. 1443. Sistemele terapeutice transdermice: A. contine triturat de nitroglicerina pe lactoză în ulei de silicon. au un film protector E. este un preparat farmaceutic flexibil. formă solidă. se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40 D.

este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer izobutilenic E. cu cedare controlata de permeabilitate D. este dispozitiv de cedare modulat din exterior B. 1454. Scopoderm D. pompe osmotice B. sisteme matrita sau monolitice. se utilizează în medicina veterinară. dispozitive cu cedare modulata de schimbarea pH-ului C. Sistemul Deponit 1456. este un sistem terapeutic tip rezervor D. Catapres C. este un sistem iontoforetic periodic transdermic C. Dispozitivele cu modulare din exterior sunt: A. Duragesic – afirmatii adevarate: A. pompe peristaltice E. hidrogeluri termosensibile B. Nitroderm C. D. Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara printr-o membrana polimerica: A. fonoforeza 1449. pompe peristaltice B. dispozitive de perfuzare ambulatorii C. Exemple de pompe de perfuzare implantabile: A. Progestasert 171 . sisteme vectorizate 1455. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip matrita: A. este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina B. 1452. Sistemul Deponit A. cu cedare controlata de difuzie E. contine Levonorgestrel intr-un elastomer siliconic E. Sistemul Oros B. pompe seringi D. Iontoforeza E. Ocusert B.A. este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant subdermic C. este un sistem terapeutic tip matriţă. Catapres E. membrana care reglează cedarea este etilen vinilacetat. 1453. contine estradiol intr-un elastomer siliconic D. cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea plasturilor E. pompe peristaltice B. sisteme bioadezive D. contine Fentanil C. sisteme rezervor cu membrana. sisteme cu microcompartimente inchise. Electroporarea E. contine nitroglicerina asociata cu clonidina. Iontoforeza C. Sistemul Compudose : A. Nitro-Dur 1451. Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare – exemple: A. pompe peristaltice E. cu cedare controlata de dizolvare 1450. este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase B. sisteme de perfuzare continua D. sisteme vectorizate C. Sistemul Oros 1457. dispozitive cu presiune de vapori D. Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase: A.

D. Pompa osmotica „push pull” C. 1463. Referitor la determinarea calităţii sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca: A. Pompa osmotica implantabila Alzet D. Pompa osmotica Progestasert 1459. Iontoforeza: A. Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se intalneste in: A. consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic B. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate mecanic C. Sistemele bioadezive: A. utilizeaza un câmp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase C. Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice: A. uniformitatea este stabilita standard E. Electroporarea: A. modulează cedarea substanţei active dintr-un dispozitiv polimeric. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase B. B. trebuie să menţioneze aria suprafeţei de eliberare 1464. trebuie să menţioneze doza eliberată pe unitatea de timp şi aria suprafeţei de eliberare C. sub forma de rezervor semisolid D. Exemple de sisteme de cedare controlata cu microcompartimente inchise A. Sistemele terapeutice transdermice –conditionare. prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea C. trebuie să menţioneze doza eliberată şi aria suprafeţei de eliberare D. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele biologice 172 . Sistem terapeutic transderm-Nitro 1460. se numeste si ionoforeza C. se mai numeşte şi sonoforeză. Ocusert C. Sistemul Deponit E. Pompa osmotica elementara (Oros). metoda celulei sau metoda cilindrului rotativ. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase 1465. Pompa osmotica Ocusert E. toate afirmatiile sunt false 1466. este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultrasunetelor. trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza B. Deponit 1458. Nitro-dur D. Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C D. D. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior D. E. trebuie sa corespunda determinarii C a uniformitatii continutului unidoza C. se mai numeste si iontoforeza. B. acestea fiind stiute E. insulina. prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea 1461. se poate determina eliberarea substanţelor active prin metoda aparatului cu disc. Sistemul Nitrodisc B. Fonoforeza: A.B. A. Compudose E. prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea E. Dispozitiv transdermic contraceptiv C. D. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active B. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior. 1462. s-a cercetat clinic pentru următoarele substanţe – lidocaina clorhidrat. consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic E. nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active. sub forma de rezervor solid B. dexametazona fosfat sodica. foloseste degradarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase E. sulfamide.

D. E. este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat E. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză constantă. Sistemul Nitro. B. D. B. 173 . este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat C. 1475. C. 1473. asigură energie electrică de nivel scăzut. eliberarea este controlata de osmoză prin bariera gelifiata C. D. contine levonorgestrel D. este un sistem de tip rezervor D. este un sistem terapeutic transdermic de tip rezervor. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare D. utilizează tehnologia electrotransportului. asigură energie electrică de nivel înalt. se aplica prin implantare subdermic E. 1471. este un sistem de tip matriţă E. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în lactoză. Utilizeaza o matrita de alginat siliconic B. se aplică pe piele pe o durată de 48 de ore. Nitro-Dur E. conţine nicotină C. elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1 1470. Viteza de cedare poate creste la asociere cu palmitat de izopropil sau ulei mineral. Sistemele tip matriţă – alegeţi variantele corecte: A. Nitroderm. contine cristale de progesterona dispersate in ulei de silicona D. Compudose 1474. sunt reprezentate de sistemele terapeutice transdermice. C. Progestasert. E. viteza de cedare a substanţei active este dependentă de timp. solubilitatea substanţei în polimer şi difuzia acesteia în polimer. D. realizează o concentraţie plasmatică prelungită. C. Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral C. se pot prepara prin suspendarea substanţei active în polimer. viteza de cedare a substanţei active este controlată prin intermediul matriţei polimerice lipofile sau hidrofile. 1472. este format din microcompartimente inchise ăntr-o matriţă lipofilă siliconică. sistemul Occusert B. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză prelungită. Sistemul terapeutic Norplant: A. este un sistem terapeutic transdermic de tip matriţă. B. este un dispozitiv intrauterin B. mecanismul bioadeziunii este fizico-chimic E. conţine o membrană polimerică care controlează viteza de cedare a substanţei active. B. este format din microcompartimente deschise 1469. C. modularea vitezei de cedare preprogramată a substanţei active se face prin controlul dozei de încărcare. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip rezervor: A.Dur A. E. C. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona B. Sistemul Nicoderm CQ A. contine progesteron C. Iontoforeza: A. E. eliberarea este controlata de difuzie prin bariera gelifiata 1467. este un dispozitiv intradermic B. se pot prepara prin suspendarea substanţei active şi a polimerului într-un solvent comun. Sistemul Nitrodisc (Roberts): A.B. Sistemul Progestasert: A. este un sistem terapeutic tip rezervor 1468. D. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în alcool polivinilic. realizează o concentraţie plasmatică constantă. Dispozitivele cu cedare controlată – afirmaţii adevărate: A.

Estraderm (progesteron). 1477. sunt sisteme cu eliberare prelungită. Duragesic (fentanil citrat). sunt dispozitive cu cedare controlată. E. permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric. ăncapsularea de celule vii. prin electroporare. Sistemul iontoforetic periodic transdermic (SIPT) – alegeţi variantele corecte: A. se obţin prin aplicarea unui câmp electric. B. alegeţi variantele corecte: A. Reacţia cu un substrat enzimatic ca mecanism al cedării substanţei active – alegeţi variantele corecte: A. Sistemele cu eliberare controlată. Occusert (pilocarpina nitrat). durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de 10 – 12 ore. Nitro-Dur (nitroglicerina). C. Deponit (nitroglicerina). permite administrarea de peptide. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip matriţă – alegeţi variantele corecte: A. nu permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric E. reprezintă sisteme inteligente de cedare a substanţei medicamentoase. E. D. 174 . 1479. C. E. C. B. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e independentă de pH. a ultrasunetelor. D. Deponit (isosorbit dinitrat). cedarea substanţei active este independentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare D. reprezintă sisteme dispozitive cu eroziune modulată electric. cedarea substanţei active este dependentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare. C. E. B. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip rezervor – alegeţi variantele corecte: A. D. controlul cedării pulsatorii poate fi chimic sau electronic. transportul substanţei active prin piele este asigurat de energia electrică de nivel înalt. dispozitive cu membrană de control. E. C. B. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă. Dispozitivele modulabile reversibil în funcţie de un agent din mediu. reprezintă dispozitive modulate din exterior. sunt dispozitive cu cedare autoreglabilă. Dispozitivelecu cedare modulată prin schimbarea pH-ului: A. producerea curentului electric se realizează periodic. D. 1476. Compudose (progesteron) E. 1482. B. săptămâni sau ani. E. B. Compudose (estradiol) C. C. asigură o cedarea substanţelor active cu viteză constantă. reacţia cu un substrat enzimatic. 1480. 1481. se clasifică în dispozitive cu cu modulare exterioară şi dispozitive automodulabile. Dispozitivele modulabile pentru transportul transdermic – afirmaţii adevărate: A. sunt sisteme intelingente de cedare a substanţei medicamentoase. asigură administrarea de hormoni. Sistemele cu cedare pulsatorie – afirmaţii adevărate: A. Transderm – Scop (scopolamina). reprezintă sisteme cu cedare controlată. asigură o cedarea substanţelor active prin modulare pulsatorie. se realizează prin desorbţie competitivă. B.D. controlul cedării pulsatorii poate fi fizic sau electronic. D. E. B. A. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de zile. prin electroporare. C. Catapress – TTS (clonidina). cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e dependentă de pH. permite transferul de peptide şi proteine. câmp magnetic. dispozitive cu eroziune controlată. 1484. 1478. sunt sisteme de administrare cu cu viteza controlată prin activare. D. 1483. a ultrasunetelor. D. reprezintă dispozitive modulate din exterior. B. se obţin prin aplicarea unui câmp electric.

dispozitive cu desorbţie competitivă. E. Dispozitivele cu eroziune controlată – alegeţi variantele corecte: A. B. E. dispozitive cu solubilitate controlată. dispozitive cu modulare din exterior. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e independentă de pH. 1485.C. sunt dispozitive automodulabile. 175 . eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e dependentă de pH. D. C. D. modularea vitezei de eroziune e dependentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului. modularea vitezei de eroziune e independentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului.

Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare: A. E exista numeroase tipuri. higroscopicitate D. contractie de volum redusa. 28 Preparate rectale 1486. au consistenta necesara B. actiune iritanta asupra mucoasei rectale 1488. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare A. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice D. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. Gliceridele semisintetice ca baze de supozitor – alegeţi variantele corecte: A. precizati enunturile corecte A. stabilitate la caldura B. putere emulgatoare diferita C. Etapele care se succed de la administrarea supozitorului pina la patrunderea substantei medicamentoase in circulatia generala:alegeti variantele corecte A. sunt destinate numai pentru actiune sistemica C. autooxidabile C. dizolvarea excipientului hidrosolubil C. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite E. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal D. pacientul prezinta leziuni rectale C. prezinta polimorfism accentuat D. sunt destinate numai pentru actiune locala B. solidificare rapida E. contaminare microbiana redusa C. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic E. indicele de iod mare C. dezagregare rapida 1493. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale B.Tema nr. polimorfism D. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa B. lenta 1490. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei D. capacitate mare de dizolvare E. topirea excipientului lipofil B. cu serii diferite. lipsa hidrofiliei 1491. Hidrofilie variata B. sub forma de supozitoare A. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este sinonim cu cel pentru dizolvarea comprimatelor 1492. stabilitate la caldura E. in afectiuni cronice D. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare neajunsuri determinate de unele proprietati nefavorabile ale excipientului. transferul direct din excipient in mucoasa rectala 1489. administrarea este de durata. risc crescut de contaminare microbiana C. Calea rectala se abordeaza atunci cand: A. Solidificare medie. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala E. indicele de aciditate mare B. instabile. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala D. ceea ce determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat 1487. fiecare avind proprietati fizico-chimice si tehnologice particulare. Proprietatile tehnologice ale gliceridelor semisintetice: A. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala 176 . Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala. a supozitoarelor lipofile sau dizolvarea intr-o ora a celor cu baze hidrosolubile E.

Witepsol D. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt adevarate: A. Massa Estarinum B. folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor. glicerol C.X. se prepara prin modelare manuala B. Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor: A. sferica C. de cilindri ascutiti la un capat E. nu sunt higroscopice C. Ca substituenti ai untului de cacao la prepararea supozitoarelor se folosesc: A. ovoidala D. masa de polietilenglicoli 1496. hialuronidaza E. Supozitoarele rectale au forma: A. Masa gelatinoasa E.1494. Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la absorbtia substantelor medicamentoase din supozitoarele rectale nu este adevarata: A.R. se determina capacitatea formelor goale C. sunt: A. Eucerina C. procedeul se realizeaza la rece B. sunt supozitoare rectale 1502. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare 1495. tendinta de a rancezi B. propilenglicol D. glicerina si stearina D.: A. torpila 1499. tensioactivi D. Dezavantajele untului de cacao. cilindro-conica B. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele cu glicerol nu este adevarata: A. se prepara din carbonat de sodiu anhidru. absorbtia nu depinde de coeficientul de repartitie lipide/apa al substantei medicamentoase E. Myrj D. lanolina 1497. grasimi semisintetice B. masa gelatinoasa E. se determina factorul de dislocuire E. dioxid de siliciu coloidal E. absorbtia se realizeaza prin difuzie pasiva D. acid sorbic C. inocuitate C. ulei de ricin B. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este viteza de dizolvare in mucusul rectal C. contractie de volum la racire mica si insuficienta 177 . tocoferol B. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este coeficientul de repartitie mucoasa/excipient al substantei dizolvate in masa topita B. Brij C. Adeps solidus 1500. absorbtia depinde de pH-ul mediului si de pKa substantei medicamentoase 1501. acid oleic 1498. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces D. Promotorii de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor: A. principiul activ rezulta in urma unei reactii de saponificare E.

Dezavantajele folosirii untului de cacao sunt: A. vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice B. toleranţa locală bună C. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active dispersate sau dizolvate într-o bază adecvată. Absorbtia substantelor active din supozitoare. polimorfismul 1506. Presare C. prezinta urmatoarele caracteristici: A. Dupa FR X. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 30 °C 178 . Modelare manuala B. ferit de lumină 1508. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active B. se realizeaza prin si datorita: A. este un excipient hidrofil C. sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile 1511. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara supozitoarele de glicerina oficinale în FR X ? A. indice de iod scăzut D. turnare în forme D. capacitate emulgatoare diferita D. este un excipient gras B. sunt destinate administrarii numai pe cale rectala D. Gliceridele semisintetice. Topire. solidificare rapida. inocuitatea B. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct în circulatia portala D. incompatibilitati ale gelatinei si glicerinei cu unele substante medicamentoase B. nu are o consistenta suficienta E. ca baza de supozitoare. supliment 2004.D. se păstrează la rece. tendinţa de râncezire E. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia generala prin vena iliaca E. contractie de volum la racire mica E. are tendinţă de râncezire E. prezinta urmatoarele inconveniente in utilizare: A. capacitate de incorporare a unor cantitati mari de pulberi B. Untul de cacao: A. vaginala sau uretrala E. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia hepatica prin vena porta 1509. Supozitoare vaginale 1510. C. supozitoarele sunt: A. sunt destinate administrarii pe cale rectala. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portala C. Untul de cacao are urmatoarele proprietati: A. medie sau lenta C. Supozitoare rectale E. se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Theobroma cacao D. ca baze de supozitoare. Masa gelatinoasa. solidificare rapidă 1507. incalzirea si topirea peste 40 °C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile) E. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs 1503. indice hidroxil mare E. variaţiile în compoziţie D. la nivelul rectului. punct de topire la 40-450C B. glicerolul este usor iritant al mucoasei D. punct de topire la 32-340C C. poate fi contaminata cu microorganisme 1505. hidrofilie crescuta 1504. sensibilitate la umiditate C. Gliceridele semisintetice folosite ca baze de supozitoare se caracterizează prin: A.

indice de iod scazut (mai mic de 7) D. alcool cetilic 5 % (procente) C. ulei de parafina 1517. Suspendarea substantei medicamentoase in baza de supozitoare se face: A.35 ° C B.52 ° C C. formarea polimorfilor instabili se evita prin topire incompleta la cca 36 °C 1512. revenirea la forma stabila se face in decurs de circa 4 zile E. revine la forma stabila beta dupa câteva ore de la supratopire E. indice de hidroxil ridicat 1515. cantitatea de substanta activa dislocuita de cantitatea de excipient E. se foloseste pentru calcularea masei de excipient necesar prepararii prin topire .turnare trebuie cunoscute: A. este redat in tabele pentru o serie de substante medicamentoase C. punct de topire cuprins intre 50 . Untul de cacao: A. prin incorporare in baza ca atare 1518. Adeps solidus D.34 ° C B. prezinta inocuitate totala si toleranta locala buna 1513. cantitatea de excipient care umple forma goala D. apartine categoriei gliceridelor semisintetice folosite la prepararea supozitoarelor B. capacitatea formei goale B. Gliceridele semisintetice se caracterizeaza prin: A. forma stabila este forma gamma C. reprezinta cantitatea de excipient dislocuita de 1 g de substanta medicamentoasa B. dupa o pulverizare prealabila a acesteia B. se inmoaie si se topeste intre 30 . are contractie de volum mica dupa turnare si solidificare in forme (tipar) E. indice de iod crescut (mai mare de 30) E. prin triturare initiala cu un excipient fluid C. prin triturare initiala cu o parte din baza topita D. forma stabila este forma beta D. cantitatea de excipient dislocuita de substanta medicametoasa 1519. parafina D. 1514. Suppocire C. prin triturare cu toata masa topita E. prezinta un polimorfism accentuat D. Care dintre urmatoarele produse se folosesc ca baze de supozitoare: A. ulei de ricin B. Span 60 1516. revine la forma stabila beta în decurs de cca 4 zile de la supratopire D. Pentru imbunatatirea hirofiliei bazelor de supozitoare grase se adauga in formulare: A. este o baza dispersabila in apa 179 . punct de topire cuprins intre 32 .turnare a unui anumit numar de supozitoare E. Tween E. PEG 400 B. are o compozitie variabila C. La prepararea supozitoarelor prin procedeul de topire . Produsul Suppocire folosit ca baza de supozitoare: A. untul de cacao prezinta urmatoarele dezavantaje: A. revenirea la forma stabila se face in decurs de 24 ore. Masa Estarinum E. masa matritei C. Ca baza de supozitoare.B. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 40 °C C. se determina din valoarea indicelui de saponificare al excipentului 1520. Factorul de dislocuire al untului de caco: A. prezinta 4 forme polimorfe cu puncte de topire diferite B. se determina empiric D.

nu extrag apa din ţesuturile vicinale rectului D. pentru a modifica punctul de topire C. având ca risc eliminarea supozitorului E. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica dupa ce a traversat ficatul D. nu este posibila evitarea metabolizarii la prima trecere prin ficat. înlătură inconvenientele tehnologice B. pentru a usura incorporarea unor substante 1525. îmbunătăţesc conservarea supozitoarelor C. modificarea punctului de topire D. determină creşterea presiunii osmotice locale. se prepară prin topire şi turnare în forme 1523. sedimentarea particulelor in suspensie D. se pot obtine prin turnare B. absorbtia la nivelul hemoroidalelor superioare dreneaza substanta absorbita cu fluxul sanguin prin ficat E.dupa administrare rectala B. cedarea este favorizata de particule cu grad de dispersie avansat 180 . suspensie C. favorizează turnarea în forme datorită absenţei fenomenului de supratopire E.C.R. pentru a modifica vascozitatea B. topirea bazelor liposolubile sau dizolvarea celor hidrosolubile in conditii precizate E. dizolvarea excipientului C. au o hidrofilie mai mică D. In ce conditii are loc absorbtia substantelor medicamentoase dupa administrarea supozitoarelor rectale si care este posibilitatea de a se evita efectul primului pasaj hepatic A. X in monografia de generalitati referitoare la supozitoare A. imbunatatirea absorbtiei E. Ce aspecte biofarmaceutice au loc la administrarea supozitoarelor din excipienti grasi . unt de cacao sau gliceride semisintetice: A. modificarea vascozitatii B. Polietilenglicolii utilizaţi ca excipienţi pentru supozitoare rectale: A. Gliceridele semisintetice prezintă următoarele avantaje comparativ cu untul de cacao: A. modificarea hidrofiliei C. este sinonim cu produsul Witepsol E. Prezenta tensioactivilor in compozitia supozitoarelor determina: A. se topesc la temperatura corpului B. se interzice folosirea de substante auxiliare 1526. prevede masa gelatinoasa ca excipient pentru supozitoare rectale D. se dizolvă rapid în fluidul rectal 1522. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru supozitoare se face in urmatoarele sisteme disperse A. se dizovă în mucusul rectal C. prezinta o hidrofilie crescuta si o conservare mai buna in comparatie cu untul de cacao 1521. imbunatatirea stabilitatii chimice a substantelor active 1524. Prevederi ale F. emulsie D. prezenta anastomozelor intre venele hemoroidale face ca o parte a substantei absorbite sa traverseze ficatul 1528. eutectic E. pentru a imbunatati absorbtia E. pentru a modifica hidrofilia D. topirea excipientului B. dispersie solida 1527. solutie B. nu se admite prepararea prin modelare fiind neigienica C. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica evitind ficatul C. Dioxidul de siliciu coloidal se foloseste la prepararea supozitoarelor: A. se obtine pornind de la uleiul de palmier care se hidrogeneaza si apoi se supune inter sau transesterificarii D.

omogenitate C. prezenta substantei medicamentoase in suspensie B. Viteza de difuziune a substantei medicamentoase din supozitoare depinde de: A. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient B. solubilitatea cit mai mare in excipient C. prezenta tensioactivilor D. calea de edministrare B. vaginale si uretrale: A. antioxidanti B. Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt: A. coeficient de repartitie mare intre mucoasa rectala si faza apoasa E. lubrifianţi E. interval mare intre punctul de topire si solidificare B. solidificarea sa se faca prin contractie de volum C. purgative D. carbonat de sodiu anhidru D. sterilitate 1531. In ce consta diferenta intre supozitoarele rectale. activitate termodinamica mare a substantei medicamentoase 1530. coloranti E. tranchilizante 1534. unt de cacao B. acid stearic 1537. Care baze de supozitor sunt liposolubile: A. polietilenglicoli in amestec D. carbonat de calciu C. folosirea numai a masei gelatinoase E. Ce contin supozitoarele cu glicerol: A. solubilitatea in mucusul rectal D. masa de bentonita 1535. glicerol B. sa fie inerti chimici D. supliment 2004. masa gelatinoasa E. particulele mai mari vor ajunge mai repede la mucus iar dizolvarea este usoara 1529. agenti de crestere a vascozitatii D. aspect B.E. forma C. uniformitatea masei E. laxative C. grasimi semisintetice C. antihemoroidale B. Antispasmodice E. forma supozitorului 1533. Controlul calitatii supozitoarelor conform FR X: A. in cazul substantelor usor solubile in apa. conservanti antimicrobieni C. Ce factori biofarmaceutici favorizeaza absorbtia substantei medicamentoase din supozitoarele rectale A. la prepararea supozitoarelor: A. agenti tensioactivi 1532. comportament la topire sau dizolvare D. carbonat de sodiu cu 10 molecule de apa E. Interval mic intre punctul de topire si solidificare 181 . marimea particulei C. folosirea numai a untului de cacao 1536. Substante auxiliare admise de FR X. Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt: A. masa D.

ulei de parafina D. cu glicerol E. cu fenilbutazona C. procedee extractive 1539. sa aiba actiune farmacologica 1538.E. hidrogenarea uleiului vegetal B. uleiuri neutre cu vâscozitate redusa C. Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de supozitor: A. ulei de avocado 1540. procedeul reesterificarii E. procedeul de transesterificare a uleiului de palmier D. cu piroxicam B. cu metronidazol 182 . presarea la cald a semintelor de teobroma cacao C. ulei de ricin E. In FRX sunt oficinale urmatoarele supozitoare: A. Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea supozitoarelor sunt: A. gliceride ale acizilor grasi saturati B. cu algocalmin D.

dar de grosimi diferite C. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B. termoplastic. sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente. supliment 2004. alegeti ennturile corecte A. benzoatul de sodiu 1546. D. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru: 183 . apa E.R. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic. sunt corecte: A. E. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare E. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite( polimer hidrosolubil. toti componentii sint solubili. in comparatie cu preparatele cu cedare imediata. in pat de aer fluidizat. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente A. stearatul de magneziu B. C. comprimate neacoperite B. cu exceptia lubrifiantului. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase. lactoza 1547. plastifianti D. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din F. insolubil dar permeabil (sistem rezervor) 1543. pelete) cu filme polimerice solubile in apa. acidul stearic D. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu D. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire biologica scurt si cu indice terapeutic mare E. 29 Comprimate. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol absorbant al acesteia. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului capsulelor A. spre a grabi dezagregarea in stomac 1544. cedarea se face in toate cazurile de mai sus. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. C. se administreaza oral. B. sau amestecatoare de mare viteza E. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase ( granule.cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp. D. referitoare la tipurile de comprimate. X. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase tari: A. prin dizolvarea filmului 1542. antioxidanti 1545. talcul C. Aerosilul E. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare prelungita: A. colagen C. capsule 1541. de cca 12-24 ore B. comprimate orodispersabile E. comprimate pentru dispersii orale D. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite: A. acoperirea se face in tobe de acoperire. comprimate acoperite C. gelatina B. talc B. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu). acid stearic C. comprimate pentru uz parenteral 1548.Tema nr.

sunt constituite din doua parti cilindrice D. Capsulele gelatinoase tari: A. metilceluloza 1552. prin eroziune C. 10 % aerosil 1553. solutie apoasa B. hidroxipropil metilceluloza C. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt: A. comprimatele pentru implante D. solutie uleioasa C. admite cel mult: A. independent de prezenta enzimelor 1554. 5 % caolin C. prin dizolvare E. independent de pH B. B. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in masa sunt: A. comprimate cu actiune prelungita B.X. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente C. suspensie apoasa D. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare 1549. 1 % stearat de magneziu sau de calciu E.R. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi: A. se mai numesc capsule operculate B. gelatina D. comprimatele pentru inhalatii E.R. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu B. Matritele din material plastic elibereaza substanta activa din comprimat: A. se mai numesc perle C. F.X. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera 1557. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite E. suspensie uleioasa E. drajeuri C. amidon de cartofi B. emulsie U/A 1551. comprimate vaginale E. comprimatele care se mentin in gura B. comprimate pentru inhalatii 1555. gelatina formolizata E. usurarea ingerarii D. Care dintre afirmatiile referitoare la dezagreganti nu este falsa: 184 . celuloza microcristalina E. fosfat de calciu 1556. 1 % acid stearic D. prelungirea actiunii 1550.A. bentonita D. 3 % talc B. Spansule D. Avantajele acoperirii comprimatelor: A. amidon nedospit. au forma sferica E. supliment 2004 prevede prepararea invelisului capsulelor din: A. prin solubilizare D. lactoza uscata prin spray C. In formula de preparare a continutului capsulelor F. comprimatele vaginale C.

Are loc în mediu de HCl 0. E. Testul se realizează pe 3 capsule. conservare buna a capsulelor gelatinoase tari (invelisuri) se poate face prin pastrare la: A. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. carbonat de calciu D. se obtine din piele de porc prin hidroliza alcalina .35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat). Gelatina folosita la formularea capsulelor gelatinoase tari: A. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6.25 ° C E.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. se examinează după 60 minute. Dezagregarea în apă este de regulă 2 sau 3 ore. 1563. Are loc în mediu de HCl 0. supliment 2004. C. iar capsulele nu trebuie să prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul. polivinilacetoftalat E. umiditate relativa cuprinsa intre 35 . temperaturi in jur de 10 . Conform FR.tipul A D. B. umiditate mai mica de 20 % (procente) C.45 % (procente) D.tipul A C. iar capsulele nu trebuie să prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul.X. coca de amidon D. dar niciodată mai puţin de o oră. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6. Lianţii cei mai folosiţi pentru obţinerea comprimatelor sunt: A. Polimerii enteroslubili folosiţi pentru acoperirea comprimatelor sunt: A. dezagregarea capsulelor gelatinoase gastrorezistente (alegeţi variantele corecte): A.tipul A E. fosfatul tricalcic D.1M acid este de regulă 2 sau 3 ore. aerosil E. Testul se realizează pe 6 capsule. temperaturi mai mici de 40 ° C 1564. amidon C.A. PVP B. şelac C. lactoza anhidra B.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat). zahărul E.forma alfa C. se folosesc pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii C. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6. dar niciodată mai puţin de o oră. se examinează după 30 minute. umiditate relativa mai mica de 10 % (procente) B. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza alcalina . se obtine prin hidroliza colagenului animal B. PEG 1562. guma arabică C.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. se folosesc pentru a invinge forta de coeziune a materialului conferita prin comprimare si prin prezenta liantilor B.1M acid este de regulă 2 sau 3 ore. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi urmatorii diluanti A. talcul B. lactoza . se adauga intergranular E. talcul B. D. se adauga amestecului de pulberi inainte de granulare D. dar niciodată mai puţin de o oră. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza acida . pentru capsulele de dimensiuni mari.tipul B 1560. se folosesc sub forma de mucilagii 1558.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. se obtine din piele de porc prin hidroliza acida . se examinează după 30 minute. gelatina 1561. manitolul E..35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat). Diluantii folositi la formularea comprimatelor sunt: A. acid stearic 185 . acetoftalat de celuloză D. iar capsulele nu trebuie să prezinte nici un semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul. amidonuri 1559.

Categoria lubrifiantilor utilizati la comprimate contine reprezentanti cu roluri particulare. are valori cuprinse intre 150 . se foloseste ca diluant in comprimarea dupa granularea uscata B. polietilenglicoli E. acetoftalat de celuloză B. polimeri ai acidului metacrilic şi esterii acestuia D. reflecta caracteristicile de coeziune intre moleculele de gelatina B.1565. care sunt acestea A. carbowaxuri C. este higroscopic E. Zaharul. lactoza C. are o caldura de dizolvare negativa D. emolient 1571. şelac 1573. se foloseste in comprimarea directa C. accelerarea dezagregarii B. Manitolul: A. are avantajul ca adera de matrita si ponsoane D. hidroxipropilmetilceluloză B. alfa . Evitarea incompatibilitatilor dintre componentele materialului de introdus in capsule gelatinoase tari se poate face prin: A. nu poseda proprietati dezagregante E. nu este este calorigen C. polisiloxani 186 .250 g. nu influenteaza comportamentul vascos al dispersiilor apoase de gelatina C. are bune proprietati liante D. se determina pe un gel de gelatina de 6. Pentru acoperirea enterică a comprimatelor se folosesc: A. lasa. o senzatie de racorire 1570. Precizati care dintre urmatorii excipienti se folosesc in comprimarea directa ? A. asocierea unui granulat cu o capsula moale E. Celuloza microcristalina: A. este cunoscuta sub numele de Avicel 1568. asocierea unui granulat cu o capsula operculata mai mica D. hidroxietilceluloză E. polivinilpirolidonă C. introducerea in capsula a unui component granulat si a celuilalt sub forma de minicomprimat C.500 g. este usor higroscopic C. antifrictional E. ca excipient pentru comprimate: A. in cantitati moderate B. Cifra Bloom: A. prelungeste dezagregarea comprimatelor E. in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi 1566. amidonul pregelatinizat E.75 % (procente) mentinut anterior 17 ore la 10 ° C D. poate fi folosit in comprimarea directa 1569. in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi E. glisant C. celuloza microcristalina B. zaharul 1572. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale B. polivinilacetoftalat D. se foloseste ca diluant. are valori cuprinse intre 300 .lactoza monohidratata D. antiaderent D. separarea componentelor printr-o rondela de hostia 1567. la administrare. adaugarea unei pulberi absorbante B. Pentru acoperirea neenterică a comprimatelor se folosesc: A.

amidonurile C. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 15 minute 1580. Stearat de magneziu D. Ce particularitati au comprimatele vaginale A. sunt administrate pentru actiune sistemica C. Uleiuri minerale C. Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor: A. Ciclamati E. Manitol D. drajeurile 1578. Polietilenglicol 4000 E. Stearat de magneziu C. stearatul de magneziu C. sorbitolul E. Ce exemple de excipienti se folosesc la prepararea comprimatelor de mestecat (masticabile) A. Bentonita D. lactoza C.1574. zaharoza B. hidroxipropilmetilceluloza 1577. Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in formularea comprimatelor A. Dioxid de siliciu coloidal 1581. eventual spumogene E. Zahar E. sunt destinate in principal actiunii locale C. Care dintre excipientii enumerati au rol liant in formularea comprimatelor A. metiletilcetona 1579. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 5 minute E. Amidon B.etc D. La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante: A. manitolul D. se folosesc frecvent comprimatele acoperite cu zahar. Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor: A. antiinflamatoarelor. gelatina D. propilenglicolul 1575. Alginati B. Comprimatele sublinguale si bucale prezinta anumite caracteristici. actioneaza local B. Laurilsulfat de sodiu 187 . Lactoza C. lactoza B. Ulei de vaselina B. glucoza D. zahar B. in cantitati mici 1576. printre cele enumerate mai jos A. sunt destinate in principal actiunii sistemice B. amestecuri generatoare de gaz D. glicina E. manitol C. enzime care pot hidroliza liantii din comprimate E. se pot formula sub forma comprimatelor efervescente. contin substante medicamentoase din grupa antiinfectioaselor. Carboximetilceluloza sodica 1582. antifungicelor. polivinilpirolidona E. ca substante medicamentoase rapid absorbite se foloseste nitroglicerina D. amidonul B. Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu valoare energetica redusa A. carboximetilceluloza sodica.

la 15 – 25 0 C. B.R X.R. B. se dezagregă în apă în mai puţin de 3 minute E. dar de grosimi diferite C. Comprimatele efervescente E. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. contin substante active lichide sau paste. au învelis continuu. dezagregarea se realizează pe 3 comprimate. se dezagregă în apă în cel mult 60 minute. cedarea se face in toate cazurile de mai sus. comprimatele orodispersabile: A. sunt comprimate neacoperite sau comprimate filmate D. D. supliment 2004. automatizat in industrie C. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B. dizolvarea este grabita de amestecul efervescent D. Conform F. supliment 2004. substantele medicamentoase trebuie sa fie solubile. supliment 2004. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase (granule. sunt comprimate neacoperite.R. Comprimatele filmate D. Nu exista acest termen in F. solutii de substante active pot încorpora substanţe solide sau lichide. în mai puţin de 5 minute E. X 1584. conţin substanţe solide (pulberi sau granule). Eudragit L B. Conform F. nu sunt oficinale în F. B. prin cantarire 1585. C. Corespund termenului de "compressi obducti" conform F. D. R. sunt oficinale în F. sunt comprimate cu eliberare întârziată. toti componentii sunt solubili B. dar excipientii pot fi insolubili C. cu pipeta E. la 15 – 25 0 C. supliment 2004.comprimatele pentru dispersii orale: A. se dezagregă în cavitatea bucală în mai puţin de 3 minute. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina.R X. Care dintre polimetacrilatii comercializati cu numele Eudragit au rol in formarea unor filme insolubile dar permeabile. supliment 2004. X: A.R X. manual pentru fiecare capsula in parte B. Conform F. 1591. E. prin dizolvarea filmului 1587. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite A. Conform F. sunt comprimate cu eliberare convenţională. B. în mai puţin de 3 minute 1590. sunt comprimate cu eliberare modificată. capsulele tari (alegeţi variantele corecte) : A.1583. forma de cilindrii alungiti. X. in scopul cedarii prelungite A. Eudragit RS E. rotunjiti la capete.comprimatele gastrorezistente: A. C. se obţin din granule sau particule deja acoperite cu un înveliş gastrorezistent. Ce particularitati se intilnesc la formularea si prepararea comprimatelor efervescente A. Comprimatele neacoperite B.R. sunt comprimate cu eliberare imediată. C. Umplerea capsulelor operculate se realizeaza: A.X. acoperirea se face in tobe de acoperire. se închid prin îmbucare. 188 . 1589. latexuri ale fiecaruia din cei exemplificati mai sus 1586. Eudragit S C. se dezagregă în apă. in pat de aer fluidizat. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 60% E. Drajeurile C. pelete) cu filme polimerice solubile in apa. Eudragit LS D.R X. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 20% 1588. cu gelular in farmacie D. se dezagregă în apă. sau amestecatoare de mare viteza E.

C. sunt reprezentate de capsule moi. sunt constituite din 2 părţi cilindrice prefabricate. forma de cilindrii alungiti. X. plati. sunt compuse din 2 semicilindri prefabricaţi. Conform FR X. de formă şi capacitate variabile.8 cu adaos de pulbere de pancreas în cel mult 60 minute. capsulele gelatinoase gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0. supliment 2004. conţinând în general o doză unitară de substanţă activă si în functie de consistenta învelisului difera forma capsulelor precum si natura substantelor active pe care le învelesc (alegeţi variantele corecte) : A.1M sau suc gastric artificial în 30 minute. E.8 în cel mult 60 minute. timp de 15 minute. dar trebuie sa se dezagrege în tampon fosfat pH 6. D. Conform FR X. 189 . au învelis continuu. tari. rotunjiti la capete. sub formă de pastă.C. au forma sferica sau ovala. formate dintrun înveliş tare sau moale. contin substante active lichide sau paste. comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege în apa. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un învelis continuu. formate dintr-un înveliş tare. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie (R) în 120 minute. timp de 30 minute. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina. solutii de substante active B. dezagregarea se realizează pe 6 capsule. dar trebuie sa se dezagrege în tampon fosfat pH 6. daca nu se prevede altfel E. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în cel mult 30 minute. contin substante active solide (pulberi sau granule). D. capsulele: A. capsulele trebuie sa se dezagrege astfel: A.1M. contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule. sunt reprezentate de capsule moi. capsulele amilacee (casete) sunt preparate solide. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în 15 minute B. D. contin substante active lichide sau substante solide dizolvate sau dispersate. se închid prin îmbucare. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatină sau alte substanţe. Dupa FR X. în 2 sau 3 ore. D. alcătuită din una sau mai multe substanţe active. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în apă. B. conţin o doză unitară.comprimatele nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie acida (R) în 2 ore. dar niciodată mai puţin de o oră. 1592. dezagregarea se realizează pe 6 capsule. conţin substanţe lichide. cu excepţia cazurilor justificate şi autorizate. deschise la o extremitate şi celălalt capăt rotunjit şi închis. permit eliberarea imediată sau modificată a substanţei active. mai gros decât capsulele tari. C. capsule cu eliberare modificată. supliment 2004.R. comprimatele trebuie sa se dezagrege astfel: A. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina. daca nu se prevede altfel.este continuu şi prezintă forme variate. C. daca nu se prevede altfel. C. cu excepţia cazurilor justificate şi autorizate. supliment 2004. D. comprimatele gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0. la 15 – 250C în cel mult 5 minute. ci trebuie sa se dezagrege în pancreatina-solutie alcalina (R) în cel mult o ora. 1595. solide. ci în pancreatina solutie alcalina (R) în cel mult 60 minute E. E. caşete. iar când este justificat în HCl 0. Conform F. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în apa în cel mult 15 minute. dar niciodată mai puţin de o oră. tari. capsulele amilacee trebuie sa se transforme în apa într-o masa moale dupa 60 secunde 1594. capsulele sunt preparate farmaceutice solide.1M. supliment 2004. corespund precizărilor monografiei Capsulae care se adresează numai preparatelor administrate pe cale orală. capsule gastrorezistente. B. capsule gastrorezistente. caşete. în 2 sau 3 ore. din amidon nedospit. 1593.

Agenţia Naţională a Medicamentului nu trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au absente indicaţiile terapeutice specifice pe eticheta produsului. orice precauţii speciale ce trebuie luate de persoanele care manipulează astfel de produse şi le administrează pacienţilor. 1600. împreună cu precauţiile care trebuie luate de pacient. Legea nr. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului B. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului. prescrierea şi monitorizarea tratamentului. destinate punerii pe piaţă în România. 1601. D. produse printr-o metodă implicând un proces industrial. B. E. D. produsul poate fi dăunător în condiţii normale de utilizare. au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională care. care este o procedură simplificată de autorizare. E. 1598. se stabileşte pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii: A. Autorizarea pentru utilizare tradiţională este refuzată în următoarele situaţii: A. 190 . E. Autorizarea pentru utilizare tradiţională. D. desemnarea unui reprezentant exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică. informaţiile referitoare la utilizarea tradiţională a medicamentului dovedesc faptul că efectele farmacologice şi eficacitatea medicamentului sunt plauzibile pe baza utilizării îndelungate şi experienţei. C. cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului decide. autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice fabricate industrial. 95/ 2006 nu se aplică: A. C. 95/ 2006 prevede următoarele: A. este valabilă pe o perioadă nelimitată. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare injectabilă. Următoarele afirmaţii referitoare la medicamentele homeopate fabricate şi puse pe piaţă în România sunt adevărate: A. perioada de utilizare tradiţională de cel puţin 30 de ani înainte de data depunerii cererii. B. Autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă: A. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de cătreMinisterul Sănătăţii.TEMA nr. s-a încheiat. informaţiile referitoare la utilizarea tradi ională a medicamentului nu sunt suficiente. să procedeze la reînnoirea ei. este valabilă pe o perioadă nelimitată. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au un grad de diluţie suficient pentru a garanta siguranţa medicamentului. sunt preparate injectabile D. D. E. pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa. medicamentelor de uz uman. medicamentelor preparate în farmacie conform indicaţiilor unei farmacopei şi destinate eliberării directe către pacienţii farmaciei respective. B. medicamentelor de uz uman. datorită compoziţiei şi scopului lor. 1597. sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului. C. B. formulelor magistrale. 1599. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată. B. C. E. rezumatul caracteristicilor produsului nu conţine atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare şi. în cazul medicamentelor imunologice. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de către Agenţia Europeană a Medicamentului. sunt preparate de uz oral C. dintre care cel puţin 15 ani în Uniunea Europeană. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare externă. produsul poate fi dăunător la concentraţii mai mari decât cele precizate. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare orală. fabricate industrial. Referitor la autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament. medicamentelor de uz uman. Prevederile Titlului XVII din Legea nr. 30: Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al medicamentelor psihotrope şi stupefiante 1596.

în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare. C. medicamentul conţine o substanţă care. nu prezintă un pericol direct ori indirect. numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi. nu poate fi clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare. nu mai este prezent timp de 3 ani consecutivi în România. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate numai în unităţi sanitare private care deţin echipamente de diagnosticare adecvate.C. pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii: A. substanţele active exprimate doar cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată. medicamentul poate. în acest caz. medicamentul poate. C. ca măsură de precauţie. datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică. dacă medicamentul a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă la momentul depunerii cererii. medicamentul conţine o substanţă clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare. 1604. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate în spital sau în instituţii care deţin echipamente de diagnosticare adecvate. poate fi utilizat numai în spital. care în primii 2 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. 1605. D. chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi efectuate în altă parte. este valabilă 5 ani. 1603. La stabilirea subcategoriilor pentru medicamentele supuse prescrierii restrictive se iau în considerare următorii factori: A. B. în cazul în care România acţionează ca stat membru interesat pentru un medicament care a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă. să conducă la dependenţă. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze/actualizeze un raport de evaluare privind medicamentul în cel mult 90 de zile de la primirea unei cereri valide. E. 1606. E. B. calea de administrare. D. Agenţia Naţională a Medicamentului desemnează pentru un mandat de 4 ani. prezintă un pericol direct ori indirect. 1602. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată sunt adevărate: A. E. medicamentul poate. pus pe piaţă anterior. Medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală dacă: A. chiar în cazul utilizării corecte. sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate pe cale digestivă. forma farmaceutică şi conţinutul pe masă. autorizaţia îşi încetează valabilitatea. ce se poate reînnoi. B. E. În scopul obţinerii autorizaţiei de punere pe piaţă în România şi în încă unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene. dacă este cazul. prin noutate sau prin proprietăţile specifice. poate fi utilizat atât în spital cât şi în ambulatoriu. D. chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi efectuate în altă parte. dacă sunt folosite fără supraveghere medicală. Agenţia Naţională 191 . volum sau pe numărul de doze al medicamentului. La stabilirea subcategoriilor se iau în considerare următorii factori: A. numele ţi numărul de telefon al reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte. C. B. unde este cazul. medicamentul. C. E. în cazul în care nu există ambalaj secundar. să prezinte un risc de abuz medicamentos. dacă este utilizat incorect. orice autorizaţie de punere pe piaţă. Pe ambalajul secundar al medicamentului sau. îşi încetează valabilitatea. dar utilizarea sa poate provoca reacţii adverse grave necesitând o prescripţie medicală întocmită de un specialist şi o supraveghere specială de-a lungul tratamentului. folosind denumirile lor comune. B. un solicitant depune cereri însoţite de dosare identice la Agenţia Naţională a Medicamentului şi la autorităţile competente din aceste state. chiar în cazul utilizării corecte. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică. să fie utilizat în scopuri ilegale. D. C. dacă un medicament autorizat. medicamentul este destinat utilizării în ambulatoriu. D. România acţionează ca stat membru interesat şi. dacă sunt folosite fără supraveghere medicală. datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică. medicamentul. sunt utilizate frecvent şi în mare măsură incorect şi ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru sănătatea umană. modul de administrare şi. un reprezentant în Grupul de coordonare a procedurilor de recunoaştere mutuală şi descentralizate. dacă este utilizat incorect. D. conţin substanţe ori preparate ale acestora ale căror activitate şi/sau reacţii adverse necesită investigaţii aprofundate.

D. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului. opinia finală a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman. D. etichetarea şi prospectul şi informează statul membru de referinţă în consecinţă. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Agenţia Naţională a Medicamentului. D. E. B. prevederile ghidurilor adoptate de Comisia Europeană. siguranţă şi eficacitate. datorită unui risc potenţial grav pentru sănătatea publică. Deţinerea unei autorizaţii de fabricaţie include şi autorizarea pentru distribuţia angro a medicamentelor acoperite de acea autorizaţie. C. distribuţia angro de medicamente se face de către posesorii unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuitor angro de medicamente. sunt aplicate de Agenţia Naţională a Medicamentului. care definesc riscul potenţial grav pentru sănătatea publică. conform procedurii centralizate. opinia finală a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman 1608. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Ministerul Sănătăţii.a Medicamentului aprobă raportul de evaluare. pentru a promova armonizarea autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor în Uniunea Europeană. Agenţia Naţională a Medicamentului nu poate aproba raportul de evaluare. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată sunt adevărate: A. E. rezumatul caracteristicilor produsului. Agenţia Naţională a Medicamentului transmite trimestrial Grupului de coordonare o listă de medicamente pentru care trebuie alcătuit un rezumat armonizat al caracteristicilor produsului. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor. inclusiv orice variaţie survenită de la acordarea autorizaţiei. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza versiunii consolidate a dosarului cu privire la calitate. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Ministerului Sănătăţii Publice. B. rezumatul caracteristicilor produsului. B. chiar dacă activitatea de fabricaţie sau de import este secundară. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. dacă nu a fost reînnoită după 10 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului. care precizează sediul pentru care este valabilă B. dacă în primii 5 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament îşi pierde valabilitatea în următoarele cazuri: A. 1609. trebuie să expună detaliat motivele şi să le comunice statului membru de referinţă. dacă în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Comisia Europeană. Agenţia Naţională a Medicamentului. D. C. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Agenţia Naţională a Medicamentului. dacă în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare. C. C. etichetarea şi prospectul. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene nu trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului. Agenţia Naţională a Medicamentului. deţinerea unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente exceptează deţinătorul de la obligaţia de a deţine o autorizaţie de fabricaţie şi de a se supune condiţiilor stabilite în acest sens. precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor. în 10 zile de la adoptare. în 15 zile de la adoptare. 192 . conform procedurii centralizate. E. E. 1607. celorlalte state membre interesate şi solicitantului. 1610. E. aplicarea procedurii de arbitraj este de competenţa Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman al Agenţiei Europene a Medicamentelor.

Deţinătorii autorizaţiei de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: A. publicitatea pentru un medicament trebuie să încurajeze utilizarea raţională a medicamentului. etichetarea şi prospectul. fiecare mostră nu trebuie să fie mai mare decât cea mai mică formă de prezentare de pe piaţă. B. instalaţiile şi echipamentele pentru asigurarea conservării şi distribuţiei medicamentelor persoanelor responsabile cu inspecţia acestora. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Ministerului Sănătăţii Publice. la rândul lor. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind publicitatea pentru medicamente sunt adevărate: A. publicului larg. Ministerul Sănătăţii Publice are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană. Ministerul Sănătăţii Publice ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Agenţia Naţională a Medicamentului reacţii adverse suspectate la medicamente. se oferă. B. în mod excepţional. inspectorii direcţiei de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice şi inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului pot preleva probe de la unităţile de distribuţie angro de medicamente în vederea efectuării de analize de laborator. C. numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse. E. publicitatea pentru medicamente destinată publicului larg. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Agenţiei Naţională a Medicamentului. 95/2006. deţin o autorizaţie de distribuţie sau sunt exceptate de la obţinerea unei astfel de autorizaţii. C. E. este interzisă pe teritoriul României publicitatea destinată publicului larg pentru medicamentele prescrise şi eliberate în sistemul asigurărilor de sănătate. 1614. plata cheltuielilor de transport şi cazare ocazionate de acestea. 1616. în mod excepţional. mostrele de medicamente conţinând substanţe stupefiante şi psihotrope în înţelesul convenţiilor nternaţionale. să furnizeze medicamentele numai persoanelor care. cu excepţia cazurilor în care acestea au o valoare simbolică. mostrele gratuite se oferă.1611. în mod excepţional. 1615. C. în scopul inspecţiilor. să ţină la dispoziţia Ministerului Sănătăţii Publice evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind furnizarea de mostre gratuite sunt adevărate: A. este permisă distribuţia directă a medicamentelor către populaţie de către fabricanţi în scopuri promoţionale. D. este interzisă publicitatea destinată publicului larg pentru medicamente care conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope de convenţii internaţionale şi legislaţia naţională. B. stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea. În înţelesul Legii nr. să permită accesul la spaţiile. în special. 193 . numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse. să îşi constituie stocurile de medicamente numai de la persoane care. deţin o autorizaţie de distribuţie angro sau sunt autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice să furnizeze medicamente către populaţie în România. D. prin prezentarea lui obiectivă şi fără a-i exagera proprietăţile. să păstreze evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare numai pe calculator. D. D. numărul de mostre acordate anual pentru fiecare medicament eliberat pe prescripţie medicală este limitat. semnată şi datată. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. Agenţia Naţională a Medicamentului ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Ministerul Sănătăţii Publice reacţii adverse suspectate la medicamente. este interzisă publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutică şi aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. E. mostrele gratuite se oferă. E. de exemplu. anunţuri cu caracter informativ şi materiale referitoare. pentru o perioadă de 10 ani. la rândul lor. Agenţia Naţională a Medicamentului are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană. B. publicitatea pentru medicamente include în special: A. sponsorizarea congreselor ştiinţifice la care participă persoane calificate să prescrie sau să distribuie medicamente şi. C. la modificări ale ambalajului. B. C. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind farmacovigilenţa sunt adevărate: A. E. 1613. 1612. în urma unei solicitări în scris. promiterea ori acordarea unor avantaje în bani sau în natură. D. B.

responsabilă de activitatea de farmacovigilenţă. 1618. C. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al Agenţiei Naţionale a Medicamentului. inclusiv opiniile minoritare. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu aceea declarată. distribuţia angro a medicamentelor fără autorizaţie emisă de Ministerul Sănătăţii Publice.următoarele fapre constituie infracţiuni: A. Titlul XVII: Medicamentul. D. E. E. B. însoţite de deciziile luate. D. C. C. Efectuarea de către personal necalificat în studiul clinic al medicamentelor a unor studii care necesită aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului. Titlul XVII: Medicamentul. Medicamentul este retras de pe piaţă dacă se observă că: A. 1619. ori de câte ori consideră că există motive pentru a suspecta nerespectarea principiilor şi ghidurilor de bună practică de fabricaţie. Agenţia Naţională a Medicamentului: A. E. fără nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte descrierea metodei de fabricaţie. numai anunţate. detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să aibă permanent şi continuu la dispoziţia sa o persoană calificată corespunzător. poate cere laboratoarelor proprii de control sau unui laborator certificat/recunoscut de Agenţia Naţională a Medicamentului în acest scop să efectueze teste asupra probelor de medicamente. se asigură că personalul său responsabil cu acordarea autorizaţiilor. detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să examineze orice document care are legătură cu obiectul inspecţiei. raportul risc-beneficiu este favorabil în condiţiile de utilizare autorizate. În activitatea de supraveghere şi control a cerinţelor legale privind medicamentele. C. 1620. 1617.C. raportorii şi experţii implicaţi în autorizarea şi supravegherea medicamentelor nu au nici un interes financiar sau alte interese în industria farmaceutică. B. 95/2006. Nerespectarea de către personalul calificat în studiul clinic al medicamentelor a Regulilor de bună practică în studiul clinic. dacă inspecţia demonstrează că fabricantul respectă principiile şi ghidurile de bună practică de fabricaţie conform legislaţiei naţionale. Agenţia Naţională a Medicamentului are următoarele atribuţii: A. Pentru a garanta independenţa şi transparenţa decizională. în termen de 50 de zile de la inspecţia efectuată. B. B. practicarea în cadrul unităţii de producţie sau de distribuţie a medicamentelor a altor activităţi decât a celor pentru care au fost autorizate. 194 . 95/2006. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al Ministerul Sănătăţii Publice. controalele medicamentului şi/sau ale ingredientelor şi controalele în stadiile intermediare de fabricaţie nu au fost efectuate din lipsa solicitării fabricantului. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale. Potrivit prevederilor Legii nr. D. nerespectării condiţiilor de funcţionare a unităţii de producţie de medicamente pentru care a fost autorizat sau în cazul nerespectării Regulilor de bună practică de fabricaţie. care le-ar putea afecta imparţialitatea. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să inspecteze localurile. nerespectării Regulilor de bună practică de laborator de către laboratoarele care efectuează teste farmacotoxicologice în vederea întocmirii documentaţiei de autorizare de punere pe piaţă a medicamentelor de uz uman. neînsoţite de deciziile luate. funcţionării unităţii de producţie de medicamente fără autorizaţie de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului. agendele şi rapoartele întâlnirilor. înregistrările şi documentele deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă sau ale oricăror firme folosite de către deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă pentru efectuarea activităţilor de farmacovigilenţă. D. D. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale. E. D. 1621. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă nu sunt făcute publice. deţinerii şi distribuirii medicamentelor cu termen de valabilitate depăşit sau cu buletin de analiză necorespunzător. următoarele fapre constituie contravenţii: A. nu are eficacitate terapeutică. fabricării şi distribuţiei medicamentelor fără documente care să ateste provenienţa şi/sau calitatea acestora. poate să efectueze inspecţii la localurile fabricanţilor de substanţe active folosite ca materii prime sau la localurile deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă. Potrivit prevederilor Legii nr. agendele şi rapoartele întâlnirilor. E. inclusiv opiniile minoritare. emite un certificat de bună practică de fabricaţie. Contrafacerea de medicamente. B. este periculos în condiţii normale de utilizare. C.

D. cele din tabelul II pe formulare obiţnuite. B. C. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie. prin hotărâre a Guvernului. 1623. B. D. B. cele din tabelul II pe formulare speciale. în baza modificărilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite. se efectuează numai asupra personelor fizice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. pe baza solicitării Ministerului Sănătăţii Publice. Ministerul Sănătăţii Publice trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene obligaţii. mai restrictivă decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România. se efectuează asupra tuturor personelor fizice şi juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. în special obligaţii de serviciu public. Controlul şi supravegherea operaţiunilor cu substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope: A. D. 1626. II si III din Legea nr. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă sunt făcute publice. B. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII şi prin procedura centralizată. doar pe baza prescripţiilor medicale. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. cele din tabelul III pe formulare obiţnuite. E. 339/2005: A. Ministerul Sănătăţii Publice nu trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene nici o obligaţie. deţinătorul trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România. 195 . numai în situaţii excepţionale. Legea nr. E. radiere sau transfer dintr-un tabel în altul. 1624. Substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. Pentru distribuţia angro a medicamentelor. E. E. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar. este de competenţa Ministerului Sănătăţii. Preparatele şi substanşele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate în scop medical respectând următoarele condiţii: A. B. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă prin procedura centralizată. este interzisă publicului larg. care se reţin în farmacie. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă. C. 95/2006 prevede următoarele: A. 1627. este la latitudinea producătorului. Pentru autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament Legea nr. vizează şi trusele de prim ajutor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope aflate în mijloacele de transport aerian. C. care se reţin în farmacie. C. B. naval si în ambulanţe. D. deţinătorul nu trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă. în special în contextul farmacovigilenţei. C. este permisă doar în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional. în special obligaţii de serviciu public. 1625. cele din tabelul I doar pe formulare speciale. este permisă. mai restrictive decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie. securizate. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar.E. este interzisă în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional. D. fie permanent cu cel puţin două luni înainte de întreruperea punerii pe piaţă a D. 95/2006 prevede următoarele: A. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să furnizeze Ministerului Sănătăţii Publice toate datele privind volumul de vânzări al medicamentului şi orice date aflate în posesia acestuia privind volumul de prescrieri. prin hotărâre a Guvernului. în baza modificărilor transmise de organismele europene competente. radiere sau transfer dintr-un tabel în altul. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. 1622. E. se efectuează numaiasupra personelor juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. cu excepţia situaţiilor excepţionale. Publicitatea la substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope: A. medicamentului. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII. pot fi modificate printr-o nouă înscriere.

1631. fibre. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional. în vederea producerii de tulpini. B. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. cazierul judiciar al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului si se publică în Monitorul Oficial al României. C. cazierul judiciar al farmacistului şef. pe baza următoarelor documente. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. C. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. în baza modificărilor altul. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. 339/2005. E. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. în baza autorizaţiei de funcţionare. sămânţă si ulei. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. prevăzute în tabelele I. altul. Este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. în baza modificărilor a organismelor europene 1628. în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii. D. este interzisă. E. sămânţă si ulei. curriculum vitae al farmacistului şef si diploma de licenţă. 1632. D. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. Referitor la cultivarea plantelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope. D. C. B. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. depozitarea şi distribuirea preparatelor stupefiante si psihotrope: A. în vederea producerii de tulpini. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. Partea I. fibre. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite sau competente. D. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii. 339/2005. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. în baza autorizaşiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii. Autorizaţiile pentru fabricarea. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. pe baza estimărilor anuale. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. prevăzute în tabelul I este permisă. E. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de organismele europene competente. autorizaţia de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. este interzisă. Potrivit Legii nr. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. 339/2005. 1629. C. Fabricarea preparatelor stupefiante si psihotrope se autorizează de Ministerul Sănătăţii Publice. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se eliberează anual în limita cantităţii aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. 339/2005. D. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. în baza autorizaţiei de funcţionare. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante. B. Conform Legii nr. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii si se publică în Monitorul Oficial al României. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. B. prezentate în original si în copie: A. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. în vederea producerii de tulpini. 196 . farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. sămânţă si ulei. Partea I. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Sănătăţii. atât farmaciile cu circuit deschis cât şi farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii şi a Colegiului Farmaciştilor din România. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Colegiului Farmaciştilor din România. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. iar pentru cele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. în baza modificărilor altul.C. prin hotărâre a Guvernului. în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii. curriculum vitae al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope si diploma de licenţă. fibre. E. 1630. II si III din anexa Legii nr. E.

când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului Legii nr. E. 1635. 1634. în cadrul unităţilor sanitare umane sau veterinare. se utilizează formularul corespunzător substanţei D. pot fi deţinute de cabinetele medicale umane si veterinare. B. la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 5 ani. pe baza unui proces-verbal de predare-primire. destinate exclusiv prescrierii acestora. C. si. C. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii sau. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 3 ani. D. preparatele si substanţele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai pe baza prescripţiilor medicale. E. alte unităţi sanitare umane. orice sustragere. supuse celui mai riguros control. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. după caz. de la completarea dosarului. întocmit în două exemplare. 339/2005 sunt de culoare roz. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare verde. Următoarele afirmaţii cu privire la prescripţia medicală sunt adevărate: A. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă însoţite de un medic. iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. Colegiului Medicilor Veterinari din România. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor. C. D. Colegiului Medicilor din România. pentru a informa farmaciile. C. persoanele care deţin formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope au obligaţia să asigure protecţia fizică a formularelor necompletate. Următoarele afirmaţii referitoare la preparatele si substan ele stupefiante si psihotrope sunt adevărate: A. la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 3 ani. Colegiului Medicilor Veterinari din România. controlul truselor de prim ajutor se efectuează de inspectorii farmacisti din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog. si. aeronave. 339/2005 sunt de culoare albastră. 197 . dintre care un exemplar însoţeste medicamentele până la distrugerea acestora. întocmit în trei exemplare. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. 339/2005 se face în condici de prescripţii medicale ori condici de aparat. pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat formularele. cu următoarea destinaţie: un exemplar rămâne la farmacie şi un exemplar la persoana care a returnat medicamentele. pe baza unui proces-verbal de predare-primire. D. E. nave si ambulanţe. după caz. iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. B. pentru a informa farmaciile. securizate. rămase neutilizate. C. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 5 ani. sunt asimilate ambulanţelor de urgenţă autovehiculele speciale pentru intervenţii în caz de calamităţi naturale si aeronavele de salvare aeriană si transport sanitar. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului Legii nr. orice sustragere. 339/2005 se face pe formulare speciale. se returnează la farmacia care le-a eliberat. E. de la completarea dosarului. 1633. după caz. rămase neutilizate. se returnează la farmacia care le-a eliberat. 339/2005 sunt de culoare galbenă. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. se utilizează formularul corespunzător substanţei supuse controlului celui mai puţin riguros. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor. Trusele de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope: A. B. 339/2005. B. 1636. pentru eliberarea substanţelor si produselor stupefiante si psihotrope de către farmaciile veterinare se foloseţte formularul de prescripţie medicală veterinară cu timbru sec. ca imprimat cu regim special. pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat formularele. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 45 de zile de la înregistrarea cererii sau. după caz. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Colegiului Farmacistilor din România.B.

au obligaţia să le distrugă. în măsura în care asemenea operaţiuni sunt necesare cercetării medicale ori stiinţifice pentru atingerea scopului urmărit. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. import. B. 339/2005 în cantităţi suficiente scopului urmărit. numai de către medicii specialiţti. autorizaţia poate fi acordată si pentru alte operaţiuni dintre cele enumerate. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. blocarea mărfii. eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru cercetare pe animale. centrelor sau serviciilor. se sancţionează cu amendă de la 200 la 1000 RON. E. Referitor la autorizarea operaţiunilor de achiziţionare. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul I din anexă se efectuează pe formulare separate. substanţelor şi preparatelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope. constituie: A. E. 339/2005 se face pe formulare care se reţin la eliberare. pe care îl păstrează timp de 5 ani. în cazul în care există sau se presupune în mod justificat că există un risc iminent si grav pentru sănătate. pacienţii aflaţi în tratament cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. retragerea de pe piaţă si interzicerea utilizării specialităţilor farmaceutice. substanţe si preparate pe care le operează. de către medicii titulari ai autorizaţiei de liberă practică. B. pentru preparatele prevăzute în tabelul I sau III nu se aplică prezenta obligaţie. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. B. pacienţii care în urma tratamentului cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. D. C. următoarele enunţuri sunt adevărate: A. utilizare. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. continuarea elaborării. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor. E. 339/2005. substanţe si preparate prevăzute în tabelul II din anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora. orice persoană autorizată care deţine plante. 1637. D. comenzile si facturile pentru plantele. comenzile si facturile pentru plantele. 339/2005 în cantităţi care să nu le depăşească pe cele strict necesare scopului urmărit. nu este interzisă. continuarea activităţilor. C. de către medicii medicii veterinari titulari ai autorizaţiei de liberă practică. C. 1641. export. C. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice. 339/2005. 1639. transport. Publicitatea făcută la un medicament supus controlului conform Legii nr. E. substanţe si preparate pe care le operează. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. centrelor sau serviciilor. autorităţile sanitare vor adopta următoarele măsuri de precauţie: A. II si III din anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora. II si III din anexa Legii nr. contravenţie. în afara limitelor legale. B. suspendarea activităţilor. E. pe care îl păstrează timp de 3 ani. II si III din anexa Legii nr. 198 . Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. publicităţii si închiderea provizorie a localurilor. cantităţile de plante. B. 1638. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. luând în considerare şi eventualele pierderi. suspendarea elaborării. C. 339/2005 următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru cercetare pe animale.D. comenzile si facturile pentru plantele. formulelor magistrale si preparatelor oficinale. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul I din anexa Legii nr. Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică pentru operaţiuni cu plante. precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor. cantităţile de plante. eliberarea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelele II si III din anexă. 339/2005 au rămas cu medicamente neutilizate. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice. 1640. prescrierii. Conform Legii nr. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul II din anexă se efectuează pe formulare separate. orice persoană autorizată care deţine plante. deţinere a plantelor. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul III din anexă se efectuează pe formulare separate. 339/2005 pot deţine cantitatea prescrisă numai în baza prescripţiei medicale. prescrierii. Conform Legii nr. infracţiune. publicităţii si închiderea provizorie a localurilor. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. D. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. fără prescripţie medicală. D. Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică pentru operaţiuni cu plante. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru.

se respectă următoarele reguli: A. prin prezentarea unei prescripţii medicale. cantitatea totală de preparate trebuie eliberată fracţionat. C. 1647. orice modificare. preparatele nu mai pot fi ridicate din farmacie decât în baza altei prescripţii. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 5 zile de la data prescrierii. pot deţine o cantitate de medicamente care să depăşească necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat. B. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. orice modificare. 1648. dar nu mai mult de două modificări. farmacistul special desemnat pentru acesta. trebuie confirmată prin semnătură. În farmaciile comunitare. C. dar nu mai mult decât necesarul de tratament pentru 60 de zile. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. dar nu mai mult de două modificări. poate cuprinde cel mult 3 preparate. aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult trei zile lucrătoare. D. dar nu mai mult de trei modificări. B. cu dureri de decubit ce nu pot fi calmate prin altă medicaţie. pe cele două exemplare ale prescripţiei. E. trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă. E. E. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 30 zile de la data prescrierii. să facă dovada că le deţin în mod legal. Când pentru acelaşi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite şi/sau a unor preparate ce conţn substanţe nesupuse controlului conform Legii nr. B. să facă dovada că le deţin în mod legal. preparatele pot fi ridicate fracţionat. În cazul în care se fac modificări pe o reţetă specială. 1644. Persoanele fizice care intră pe teritoriul României cu medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. D. inclusiv acelaşi medicament în maximum 3 forme farmaceutice diferite. Următoarele afirmaţii cu privire la eliberarea fracţionată a stupefiantelor sunt adevărate. cu excepţia: A. aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult două zile lucrătoare. D. nu se sancţionează la prima abatere constatată. în cel mult 3 tranşe. C. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică. E. Valabilitatea prescripţiilor medicale cu produse stupefiante sau psihotrope este următoarea: A. fără să fie obligatorie şi ştampila. trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă. a cantităţilor ridicate. 1642. orice modificare. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie. 1645. E. înlocuitorul farmacistului special desemnat pentru acesta. se va elibera numai cantitatea corespunzătoare pentru 3 zile. 1643. modificările pot fi făcute chiar dacă afectează lizibilitatea prescripţiei.000 RON. prin prezentarea bonului fiscal eliberat de farmacie. studenţii din ultimul an de la specializarea Farmacie aflaţi în practică. C. C. 339/2005 au obligaţia: A. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul arteritei avansate în stadiul de cangrenă. din aceeaşi farmacie. 339/2005. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă. cu condiţia confirmării.000 la 5. în cazul depăţirii dozei maxime pentru 3 zile. să deţină doar necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat. agenţi fizici sau chimici). D. să facă dovada că le deţin în mod legal. C. activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăţoară de către: A. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii. B. D. E.D. 199 . farmaciţtii şi asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III. chiar dacă pacientul nu solicită acest lucru. prescripţie cu preparate psihotrope sau stupefiante: A. se respectă următoarele reguli: A. în cazul neprezentării prescripţiilor în aceste termene. 1646. se sancţionează cu amendă de la 1. cantitatea totală de preparate poate fi eliberată fracţionat. E. B. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul unor dureri provocate de neoplasm incurabil ( inoperabil sau natratabil prin citostatice. se va elibera cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile. modificările pot fi făcute cu condiţia neafectării lizibilităţii prescripţiei. în perioada de valabilitate a prescripţiei. D. prin prezentarea unui certificat medical. B. la solicitarea pacientului.

D. pe orice suport de stocare a informaţiilor. în farmaciile comunitare. substanţele si produsele stupefiante si psihotrope confiscate se distrug. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă. dacă sunt unul din tabelul IIşi unul din tabelul III. C. 1650.B. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Sănătăţii Publice. E. E. cu excepţia cantităţilor solicitate de instituţiile abilitate să dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau în scopuri didactice si de cercetare stiinţifică. Distrugerea plantelor. C. 200 . 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. Evidenţa plantelor. E. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul III şi un preparat ce conţine substanţe nesupuse controlului Legii nr. plantele. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III. 339/2005. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul II şi un preparat ce conţine substanţe nesupuse controlului Legii nr. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului. 1649. pe orice suport de stocare a informaţiilor. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005 se realizează prin înscrierea si centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. la solicitarea poliţiei. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. C. în farmaciile comunitare. substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Sănătăţii Publice. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope se va efectua cu respectarea următoarelor reguli: A. B. Construcţiilor ţi Turismului. atunci se vor prescrie pe reţete cu timbru sec. D. substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Transporturilor. substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se realizează respectând următoarele: A. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde. B. D. 339/2005. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor.

B. persoană fizică care este cetăţean al Confederaţiei Elveţiene. farmacist debutant. 1657. înlocuirea medicului în stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului. Titlurile profesionale pe baza cărora se poate exercita profesia de farmacist sunt: A. cetăţenii Confederaţiei Elveţiene. acordarea de consultaţii medicale. Profesia de farmacist poate fi profesată pe teritoriul României de următoarele categorii de persoane fizice: A. E. farmacist senior cu o vechime în specialitate mai mare de 10 ani. Farmacistul are deplină răspundere şi drept de decizie asupra următoarelor activităţi: A. D. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană. diploma de farmacist. soţul/soţia unui cetăţean român care are cetăţenie israelină C. persoană fizică care este cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European. Titlurile oficiale de calificare în farmacie în baza cărora se poate exercita profesia de farmacist în România. dobândite într-un stat terţ şi nerecunoscute de unul dintre statele membre ori neechivalate în România. cetăţenii statelor terţe beneficiari ai statutului de rezident permanent în România. activităţi didactice sau administraţie sanitară E. E. C. numai cetăţenii români B. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung într-un stat terţ D. fabricarea şi controlul medicamentelor. depozitarea şi distribuţia medicamentelor în farmacii deschise publicului. eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele Uniunii Europene C. prepararea. B. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist care au fost recunoscute de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. 1655. B. sunt: A. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Spaţiului Economic European E. farmacistul este competent să exercite şi următoarele activităţi: A. prepararea. D. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist. E. 1653. C. sunt căsătoriţi şi locuiesc cu familiile proprii în România D. E. B. D. farmacist specialist în Laborator farmaceutic. D. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung în România B. D. C. pe teritoriul României pot exercita profesia de farmacist următoarele categorii: A. marketing şi management farmaceutic. eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice. copii unui cetăţean român. depozitarea şi eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital. eliberată de instituţiile de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditate din România. 1656. farmacist. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Confederaţiei Elveţiene. B. C. farmacist specialist în Farmacie clinică. 1654. toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor. analize în laboratoare de biochimie. 31 Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică 1651. C. prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist.Tema nr. membrii de familie ai unui cetăţean care aparţine unui stat terţ. care au cetăţenie israeliană. controlul. 1652. controlul. Din punct de vedere al cetăţeniei. părinţii unui cetăţean român care au o altă cetăţenie şi care se află în întreţinerea acestuia E. În conformitate cu pregătirea sa universitară. Au dreptul să exercite profesia de farmacist în România următorii cetăţeni străini: A. persoană fizică care este cetăţean al unui stat membru al Uniuni Europene. 201 . Farmacovigilenţă. certificatul de farmacist specialist.

D.1658. B. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională C. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. preşedintele colegiului poate solicita organelor în drept confirmarea sau infirmarea stării de incompatibilitate care vizează starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. Farmaciştii care îşi desfăşoară activitatea în unităţile sanitare publice pot profesa: A. D. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. care este valabil 6 luni de la data emiterii. E. C. şi pentru care a intervenit reabilitarea. 1659. Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu: A. dreptul de exerciţiu al profesiei se suspendă de drept. B. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. 1663. medicul. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia. În cazurile de incompatibilitate: A. E. chiar dacă exercitarea profesiei este suspendată sau interzisă E. C. 202 . activităţile didactice. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. până la împlinirea vârstei de 70 de ani. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. până la împlinirea vârstei legale de pensionare. C. B. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist. până la împlinirea vârstei de 60 de ani. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. C. 1660. E. pentru a confirma sau a infirma situaţia de incompatibilitate care rezultă din exercitarea profesiei de medic sau din orice ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri. dacă sunt membri titulari şi corespondenţi ai Academiei Române. chiar dacă intervin situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate D. E. dreptul de exerciţiu al profesiei există. profesia de medic. calitatea de asociat în cadrul unei societăţi comerciale care are obiect de activitate importul-exportul de medicamente. Certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România: A. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. se poate desemna o comisie alcătuită din 3 farmacişti primari. atâta timp cât îndeplinesc condiţiile de sănătate. până la împlinirea vârstei de 70 de ani. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. C. în cazul în care nu intervin situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. D. Este nedemn să exercite profesia de farmacist: A. 1664. şi pentru care nu a intervenit reabilitarea. B. este avizat anual pe baza asigurării de răspundere civilă pentru malpraxis valabilă pentru anul respectiv B. copia documentului de cetăţenie. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. D. B. E. B. 1661. care este valabil 3 luni de la data emiterii. copia documentului de cetăţenie. starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. 1662. farmacistul este obligat să anunţe colegiul al cărui membru este în termen de 10 zile de la naşterea situaţiei. D. valabilă 6 luni de la data emiterii. C. oricare ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist pentru care a intervenit reabilitarea. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. D.

C. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său. Următoarele afirmaţii cu privire la asigurarea de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională sunt adevărate: A. C. 1669. B. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. D. eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. 1668. Următoarele afirmaţii cu privire la facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate: 203 . B. trebuie să respecte legislaţia română care reglementează sectorul de sănătate. eliberat pe baza certificatului de sănătate pentru anul respectiv. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. farmacistul este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este. E. copia documentului de cetăţenie. 1665. D. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său. acestea nu trebuie să informeze statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză. Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru care exercită profesia de farmacist în România: A. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. încheiată pentru anul respectiv. comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. C. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române. sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent.E. Trebuie să respecte Codul deontologic al farmacistului. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. D. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. 1667. nu trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române. au obligaţia de a se informa la autorităţile competente cu privire la legislaţia care reglementează sectorul de sănătate. certificatul de membru devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. care exercită profesia de farmacist în România. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. precum şi cu privire la Codul deontologic al farmacistului. E. B. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. 1666. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. valabilă 6 luni de la data emiterii. comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. C. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România. valabilă 3 luni de la data emiterii. nu pot primi sancţiuni disciplinare de natură profesională sau administrativă. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. domeniul securităţii sociale. Următoarele afirmaţii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate: A. E. farmacistul nu este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi nici să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este despre aceasta. acestea informează statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză. D. E. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. B. care este valabil 6 luni de la data emiterii.

întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. încalcă dispoziţiile. În exercitarea atribuţiilor sale. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. B. în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România. 1671. să se înscrie într-o organizaţie sindicală a farmaciştilor 204 . E. stabiliţi în România şi care. D. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. nu pot răspunde potrivit legii. este un organism de drept public. B. Colegiul Farmaciştilor din România: A. specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a farmaciştilor. C. este subordonat Parlamentului B. 1675. este subordonat Ministerul Sănătăţii Publice E. se poate substitui organizaţiilor sindicale. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. Din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România decurg următoarele obligaţii: A. D. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice. în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor săi. C. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. C. este un organism fără scop patrimonial. În domeniul său de competenţă. la formarea. la cerere. E. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional şi a tematicii de concurs. B. legile şi regulamentele profesiei.la cerere. Colegiul Farmaciştilor din România: A. D. de către farmacişti cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. 1670. potrivit Legii nr. C. B. din motive obiective. în timpul exercitării profesiei.A. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii similare. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în nume propriu. în termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. Care dintre afirmaţiile privind suspendarea calităţii de membru al CFR sunt adevărate: A. E. încalcă dispoziţiile. în vederea stabilirii şi creşterii standardelor de practică profesională. 95/2006. la cerere. la întocmirea Registrului unic al farmaciştilor din România. C. stabiliţi în România şi care. răspund potrivit legii. D. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se face. din motive obiective. C. este subordonat Guvernului D. a asigurării calităţii actului farmaceutic în unităţile farmaceutice. din motive obiective. legile şi regulamentele profesiei. 1672. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate. în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. B. E. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. întrerup pe o durată de până la 6 ani exercitarea profesiei de farmacist. 1674. întrerup pe o durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist. Colegiul Farmaciştilor din România: A. este un organism cu scop patrimonial. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România nu se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate. are autonomie normativă. E. are autonomie instituţională. este un organism de drept privat. în timpul exercitării profesiei. Colegiul Farmaciştilor din România colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice: A. D. este un organism apolitic. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. 1673. se poate substitui organizaţiilor patronale. la judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care reglementează exercitarea profesiei sau a actului profesional. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene.

B. să rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de specialitate din cadrul Colegiului Farmaciştilor din România; C. să se adreseze justiţiei pentru rezolvarea litigiilor cu membrii din organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România; D. să rezolve sarcinile care le-au fost încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai corpului profesional; E. să se înscrie în organizaţia patronală teritorială. 1676. Drepturile care decurg din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România sunt: A. dreptul de a alege şi a fi aleşi în organele administraţiei locale şi centrale; B. dreptul de a purta însemnele Colegiului Farmaciştilor din România; C. dreptul de a contesta sancţiunile primite; D. dreptul de fi informaţi în timp util despre orice acţiune a Colegiului Farmaciştilor din România; E. dreptul de a fi remuneraţi pentru munca depusă. 1677. Adunarea generală a Colegiului teritorial are următoarele atribuţii: A. adoptă Codul deontologic al farmaciştilor; B. adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Colegiului Farmaciştilor din România; C. aprobă proiectul de buget al Colegiului Farmaciştilor din România; D. alege, dintre membrii săi, consiliul colegiului şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România; E. stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină. 1678. Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii: A. reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate; B. cu aprobarea Biroului executiv încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Farmaciştilor din România; C. convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale, ale Consiliului naţional; D. elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli ale colegiilor teritoriale; E. asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România între şedinţele Consiliului naţional. 1679. Abaterea disciplinară reprezintă: A. fapta săvârşită fără vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist; B. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist; C. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional; D. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legislaţia muncii; E. fapta săvârşită cu vinovăţie prin care nu se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional 1680. Judecarea abaterilor disciplinare se face: A. cu respectarea principiului egalităţii; B. în cadrul unităţilor farmaceutice unde îşi exercită profesia farmacistul acuzat; C. cu respectarea dreptului la apărare; D. cu respectarea procedurilor prevăzute în Statutul Colegiului Farmaciştilor din România; E. cu respectarea principiului discriminării pozitive, luând în calcul sexul şi vârsta farmacistului acuzat. 1681. Comisia de disciplină, cu majoritate de voturi, stabileşte printr-o decizie una dintre următoarele soluţii: A. stinge acţiunea disciplinară dacă fapta nu constituie abatere disciplinară; B. respinge plângerea ca fiind netimbrată; C. respinge plângerea ca fiind nesemnată; D. dacă fapta constituie abatere disciplinară aplică una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România; E. dacă fapta constituie abatere disciplinară trimite dosarul la Comisia superioară de disciplină pentru a fi aplicată una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România. 1682. Membrii comisiilor de disciplină: A. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 5 ani; B. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 7 ani şi să nu fi avut abateri disciplinare în ultimii 3 ani; C. sunt aleşi de către adunarea generală;

205

D. sunt aleşi pentru o perioadă de 5 ani; E. sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani. 1683. Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează: A. prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii Publice sau autoritatea de sănătate publică B. prin numirea de către preşedinte a altui membru; C. prin alegerea în funcţia de preşedinte al colegiului; D. prin demisia de la locul de muncă deţinut la data alegerilor; E. prin pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România. 1684. Contestaţia împotriva deciziei comisiei de disciplină de la nivel teritorial: A. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină; B. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială; C. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială; D. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină; E. este suspensivă de executare. 1685. Răspunderea civilă a farmacistului: A. se face proporţional cu gradul de vinovăţie; B. înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii; C. nu înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii; D. Feste atrasă atunci când prejudiciul se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament sau viciilor ascunse; E. este atrasă atunci când profesionistul acţionează cu bună-credinţă în situaţii de urgenţă şi cu respectarea competentelor acordate 1686. Experţii care cercetează un caz de malpraxis: A. sunt desemnaţi de preşedintele comisiei judeţene de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis; B. sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, din lista judeţeană a experţilor; C. trebuie să aibă o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani de zile; D. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 20 de zile pe care îl înaintează Comisiei; E. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 30 de zile pe care îl înaintează Comisiei. 1687. Bugetul de venituri al Colegiului Farmaciştilor din România este constituit din următoarele: A. donaţii şi sponsorizări; B. cotizaţii lunare ale membrilor; C. fonduri rezultate din activităţi comerciale D. drepturi editoriale; E. încasări din vânzarea produselor proprii. 1688. Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii: A. fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România; B. gestionează bunurile Colegiului Farmaciştilor din România; C. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al farmacistului; D. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al medicilor; E. propune Adunării generale naţionale proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli al colegiilor teritoriale. 1689. Nu pot fi membri ai Biroului Executiv al Colegiului Farmaciştilor din România: A. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul societăţilor comerciale. B. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie; C. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; D. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; E. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul consiliilor locale. 1690. Cu privire la eliberarea de către farmacist a medicamentelor fără prescripţie medicală, sunt adevărate următoarele afirmaţii:

206

A. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul este bolnav cronic si este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic; B. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală doar dacă acestea se încadrează în categoria OTC-urilor; C. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă un bilet de ieşire din spital; D. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o scrisoare medicală; E. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o schemă de tratament neparafată de medicul prescriptor. 1691. Privind serviciile farmaceutice de urgenţă, următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore indiferent de zilele în care se furnizează serviciile farmaceutice de urgenţă; B. decizia farmacistului în furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenţă va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele adverse şi contraindicaţiile; C. medicamentele psihotrope şi stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă; D. medicamentele psihotrope şi stupefiante fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă în cazul dependenţilor; E. în funcţie de gravitatea situaţiei prezentate, farmacistul va încerca să ia legătura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic. 1692. Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele activităţi: A. atragerea pacienţilor prin oferirea de avantaje materiale; B. atragerea pacienţilor prin reclamă mincinoasă; C. eliberarea de medicamente în oferte propuse de diferţţi producătoei; D.folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi; E. folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi. 1693. Regulile de bună practică farmaceutică au la bază următoarele principii: A. sprijinirea societăţii în a utiliza cât mai judicios medicamentele pentru a obţine efectul terapeutic maxim, B. farmaciştii trebuie să asigure servicii farmaceutice de înaltă calitate; C. farmacistul nu are nici un rol în obţinerea rezultatului unui tratament; D. farmacistul trebuie să se implice în activităţile de prevenire a îmbolnăvirilor; E. singurul scop al practicii farmaceutice este prepararea şi eliberarea medicamentelor. 1694. Regulile de bună practică farmaceutica impun următoarele: A. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului care este tratat în ambulatoriu; B. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului, indiferent de cadrul în care acesta este tratat; C. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe eliberarea medicamentelor şi a altor produse pentru sănătate, cu o informare şi consiliere adecvate pentru pacient şi o urmărire atenta a efectelor utilizării acestora; D. farmacistul trebuie să militeze pentru o prescriere raţonală şi economică, a medicamentelor; E. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe verificarea medicului privind necesitatea obiectivă a prescrierii medicamentelor. 1695. Din aplicarea regulilor de bună practică, rezultă că: A. între farmacişti trebuie să existe relaţii de concurenţă comercială neloială; B. fiecare farmacist trebuie să încerce, indiferent de mijloace, să îmbunătăţească serviciul farmaceutic propriu; C.în legătură cu tratamentul medicamentos, între farmacişti şi medici trebuie să existe relaţii bazate pe încredere ; D. prin relaţii de colegialitate, farmaciştii trebuie să contribuie la îmbunătăţirea serviciului farmaceutic oferit populaţiei; E.exercitarea profesiei se face într-un spirit profesional predominant faţă de cel comercial. 1696. Regulile de bună practică privind informarea pacientului se referă la: A. informarea pacientului conduce la optimizarea tratamentului aplicat; B. informarea pacientului conduce la ameliorarea stării sale de sănătate; C. informarea pacientului se face fără a ţine cont de libera sa decizie; D. informarea pacientului se face numai utilizând termeni de specialitate;

207

E. informarea pacientului se face citind compoziţia chimică a medicametului. 1697. Prin farmacia comunitară se vând: A. medicamentele care se acordă pe bază de prescripţie medicală; B. produse cosmetice; C. produse parafarmaceutice; D. dispozitive şi aparatură medicală de uz spitalicesc şi consumabile pentru acestea; E. suplimente alimentare si alimente cu destinaţie specială. 1698. Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a farmaciei comunitare se depun următoarele documente: A. cererea tip; B. avizul de oportunitate; C. cazierul judiciar al farmacistului şef; D. actul constitutiv al societăţii comerciale; E. cazierul fiscal al societăţii comerciale. 1699. Mutarea sediului unei farmacii comunitare: A. se poate face numai în aceeaşi localitate; B. se poate face şi în altă localitate dacă farmacistul şef face dovada că are domiciliul în acea localitate; C. se poate face şi în altă localitate în locul unei oficine; D. trebuie comunicată Ministerului Sănătăţii Publice şi Colegiului Farmaciştilor din România E. trebuie comunicată Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Colegiului Farmaciştilor din România. 1700. În conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2008, următoarele afirmaŢii privind drogheria sunt adevărate: A. se înfiinţează numai de societăţile comerciale care au deja deschisă o farmacie; B. poate fi condusă numai de un farmacist care are cel puţin 5 ani vechime în specialitate; C. funcţionează numai în prezenţa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist; D. poate fi condusă de un asistent medical de farmacie şef; E. poate funcţiona în absenţa unui farmacist. 1701. Autorizaţia de funcţionare a drogheriei: A. include autorizaţia sanitară de funcţionare B. este eliberată de Ministerul Sănătăţii Publice C. este eliberată în maximum 15 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; D. este eliberată în maximum 45 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; E. poate fi autorizată conform procedurii tacite. 1702. În farmaciile comunitare şi în drogherii, inspecţia: A. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului; B. se exercită de Colegiul Farmaciştilor din România împreună cu reprezentanţi ai Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România; C. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului, împreună cu reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor din România; D. are loc cel puţin o dată pe an; E. are loc cel puţin o dată la 2 ani. 1703. Conform dispoziţiilor Legii farmaciei nr. 266/2008, următoarele fapte constituie contravenţie care se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei şi cu închiderea farmaciei comunitare, respectiv a drogheriei: A. împiedicarea activităţii organelor de inspecţie şi control; B. afişarea, cu încălcarea reglementărilor în materie, în incinta farmaciei comunitare sau a drogheriei, a reclamelor privind produsele medicamentoase. C. funcţionarea unei farmacii comunitare sau a unei drogherii fără autorizaţie de funcţionare; D. deţinerea sau eliberarea în drogherii a unor produse medicamentoase ale căror deţinere şi eliberare sunt interzise în drogherie; E. funcţionarea farmaciei în lipsa unui farmacist, care îşi exercită personal profesia, precum şi funcţionarea unei drogherii în lipsa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist. 1704. Oficina comunitară locală de distribuţie: A. se înfiinţează în localităţile fără servicii farmaceutice;

208

B. se înfiinţează numai în mediul rural; C. se poate înfiinţa de societatea comercială care are înfiinţată o farmacie; D. beneficiază de autorizaţie de funcţionare proprie; E. devine automat drogherie dacă în localitatea respectivă se înfiinţează o farmacie. 1705. Autorizaţia de funcţionare a farmaciei comunitare se eliberează: A. pe numele persoanei juridice şi al farmacistului-şef de farmacie; B. de Agenţia Naţională a Medicamentului; C. de Ministerul SănătăŢii; D. în maximum 45 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport nefavorabil; E. în maximum 15 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil.

209

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la metoda CSS sunt corecte? A. Sunt adevărate urmatoarele afirmaţii legate de rezoluţie. factorul de capacitate k 1709. coloana cromatografică C. detecţia substanţelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie de fluorescenţă 1708. Cromatografia în fază gazoasă permite separarea: A. În cromatografia cu fază inversă. În componenţa unui cromatograf de gaze se găsesc: A. toate variantele sunt adevărate 1711. injectorul-evaporatorul D. substanţelor volatile stabile la temperatura lor de volatilizare C. identitatea substanţelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. faza mobilă lichidă şi faza staţionară solidă D. 11). parametrul Rf B. direct pe placă prin fotodensitometrie 1712. eficacitatea E. faza staţionară este: 210 . faza mobilă gazoasă şi faza staţionară gazoasă 1710. detectorul de ionizare in flacără B.32 Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5. tuturor substanţelor medicamentoase B. rezoluţia scade cu creşterea numărului de talere teoretice N 1713. rezoluţia este o mărime dependentă de factorul de capacitate D.Tema nr. Dozarea substanţelor medicamentoase separate prin cromatografie pe strat subţire se efectuează: A. metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substanţe C. dupa răzuirea şi eluarea substanţelor de pe adsorbant şi determinarea cantitativă prin alte metode C. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară solidă E. o rezoluţie bună pentru două picuri adiacente presupune diferenţe foarte mici între tR a componentelor E. prin spectrofotometrie "in situ" E. detecţia substanţelor separate prin CSS se bazează pe derivatizarea analiţilor pentru a obţine spoturi colorate sau fluorescente E. faza mobilă lichidă si faza staţionară lichidă B. cu excepţia: A. detector refractometric 1714. FR X nu face referiri în acest sens D. Cromatografia în fază gazoasă este o variantă a cromatografiei pe coloană în care separarea componentelor unui amestec complex se realizează datorită unor procese de repartiţie sau absorbţie între: A. rezoluţia creşte cu creşterea factorului de separabilitate C. Gradul de separare a două substanţe într-o cromatogramă se defineşte prin noţiunea de rezoluţie (Rs). substanţelor solide care se lichefiază uşor D. prin introducerea în calcul a timpilor de retenţie ai componentelor din proba de analizat B. volumul de retenţie VR D. catarometrul D. detectorul de fluorescenţă 1707. rezervorul de gaz B. detectorul E. Care din următorii detectori pot fi utilizaţi în HPLC? A. detectorul UV-VIS E. timpul de retenţie tR C. detecţia substanţelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind substanţe etalon D. substanţelor uşor volatilizabile la temperaturi mai mici de 400°C E. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară lichidă C. 1706. refractometric C. Care dintre următorii parametri caracterizează retenţia în HPLC? A. rezoluţia creşte cu cresterea numărului de talere teoretice N B.

Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin: A. metoda standardului extern-curbă de etalonare E. D. transmisie D. detector refractometric diferenţial B. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) . Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele procedee: A. 1720. metoda conţinutului aparent B. carbon poros grafitat 211 . gaze impregnate pe un suport polar 1717. cromatografia de contracurent E. metoda adaosului de standard 1722. E. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicină . silicagel grefat cu lanţuri hidrocarbonate 1715. metoda normării ariilor 1718. spectrometrul de masă (SM) 1716. separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloana 1719. analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila B. cromatografia de schimb ionic D. detectorul de conductibilitate termică (CT) D. cromatografia de afinitate B. solide polare B. metoda normarii ariilor B. C. detectorul de ionizare în flacără (DIF) E. metoda standardului intern C. stingerea fluorescentei 1721. Care din fazele staţionare de mai jos se pot utiliza pentru separarea enantiomerilor unui compus chiral ? A. migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi viteza E. În HPLC se pot utiliza ca faze staţionare: A. detector UV-VIS C.A. Metodele utilizate pentru deteminări cantitative în gaz-cromatografie sunt: A. cromatografia de repartitie C. nepolară C. reflexie B. metoda curbei de calibrare D. B. lichide impregnate pe un solid inert E. compus macromolecular E. eteri coroană . metoda standardului intern-curbă de etalonare D. răşină schimbătoare de ioni D. beta-ciclodextrină . refractie C. metoda examinarii in UV E. cele doua faze sunt nemiscibile C. În gaz-cromatografie pot fi utilizaţi următorii detectori: A. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibru D. Caracteristici comune metodelor cromatografice: A. emisie fluorescenta E. metoda concentrat-diluat C. schimbători de ioni D. solide nepolare C. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida. polară B. iar faza stationara este solida: A.

1729. C. B. pentan. C. E. să aibă o mare putere de dizolvare dar să nu interacţioneze chimic cu analiţii din probe. D. aminoacizi. C.1723. nitrometanul. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul cationiţilor slabi . de a da picuri cât mai strâmte. toluenul. E. D. B. alcoolilor. Cu ce fază mobilă funcţionează satisfăcător răşinile schimbătoare de ioni ca faze staţionare cromatografice ? A. lungimea coloanei. 212 . cicloalcanilor. n-butanolul. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul anioniţilor slabi . oxiproprionitrilul. diametrul coloanei. să dizolve faza staţionară şi să interacţioneze chimic cu aceasta. B. C. D. În cromatografia clasică de repartiţie pe coloană faza mobilă poate fi: A. C. ciclohexan. alcoolul benzilic. cloroformul. B. B. D. 1730. B. înălţimea platoului teoretic. E. E. oxiproprionitrilul. Eficacitatea coloanei cromatografice exprimă capacitatea ei: A. 1727. D. 1726. ciclohexan. să fie compatibilă cu sistemul de detecţie. cu faza mobilă acidă atât la cationiţi slabi cât si la anioniţi slabi. de a da picuri cu baze cât mai mici. B. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul cationiţilor slabi . de a da picuri cât mai asimetrice. 1731. benzen. E. hexanul. Numărul platourilor teoretice (N) caracterizează eficacitatea coloanei cromatografice şi este dependent de: A. Pentru cromatografia de repartiţie. În HPLC faza staţionară este de regulă: A. E. E. laţimea platoului teoretic. C. E. etilenglicolul. alcanilor. În HPLC faza mobilă poate fi: A. dinamica fazei mobile. ciclodextrine. C. polietilena. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul anioniţilor slabi . C. D. B. de a da picuri cât mai simetrice. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze staţionare pe bază de: A. poliolilor. 1725. 1728. E. apa. D. să nu dizolve faza staţionară şi să nu interacţioneze chimic cu aceasta. apa. alcani. să fie incompatibilă cu sistemul de detecţie. heptanul. D. C. acizilor carboxilici. 1724. faza mobilă trebuie să îndepinească următoarele cerinţe: A. Fazele staţionare pe bază de ciclodextrine cu caracter hidrofob se utilizează pentru separarea: A. B. D. de a da picuri cât mai largi.

Heliu E. argon C. azot D. In cromatografia de gaze se folosc urmatoarele gaze purtatoare: A. faza stationara poate fi solida 213 . Factorul de rezistenta la transferul de masa D. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. Identitatea substantelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B.1732. Stingerea fluorescentei 1735. Detectorul electrochimic 1738. VIS. Detectorul de vascozitate D. hidrogen. IR) B. Alegeti raspunsurile corecte cu privire la cromatografia de hartie: A. Reflexie B. faza stationara poate fi lichida E. Presiune E. Hartia cromatografica are un caracter hidrofob D. dioxid de carbon 1739. faza mobila poate fi gazoasa B. Detectorii de absorbanta (UV. heliu. argon. faza mobila poate fi solida C. azot B. Apa este singurul solvent utilizat pentru obtinerea unei faze stationare hidrofile 1733. faza mobila este un lichid D. faza mobila poate fi lichida D. faza mobila este un gaz E. In CSS este posibila derivatizarea analitilor pentru a obtine pete colorate fluorescente 1734. Factorul de selectivitate C. CSS nu se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante E. heliu E. Azot D. Detectorul de fluorescenta C. Printre detectorii folositi in cromatografia de lichide de inalta performanta se numara: A. faza stationara este un solid C. Hartia cromatografica are un caracter hidrofil E. Neon sau argon B. Identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf C. faza stationara este un gaz B. Are la baza un mecanism de repartitie solid-lichid B. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze: A. Transmisie C. Factorul de capacitate 1737. Hartia cromatografica constituie suportul de faza stationara C. CSS se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante daca se respecta anumite conditii D. In cromatografia de gaze (CG): A. Emisie fluorescenta E. Un gaz cu conductibilitate termica mare C. oxigen. Difuzie D. Un gaz cu conductibilitate termica mica 1736. In cazul unui gaz-cromatograf prevazut cu detector de conductibilitate termica se utilizeaza drept gaz vector: A. faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert 1740. Optimizarea proceselor de separare cromatografica se realizeaza actionand asupra urmatorilor parametri: A. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. Detectorul refractometric E. metan. Numarul de platouri teoretice B.

faza stationara poate fi silicagel silanizat D.fenol E. ulei de parafina . in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolar 1745.metanol . cromatografia de schimb ionic E. se aplica la separarea unor substante solubile in apa E. enantiomerii nu se pot separa prin metode cromatografice 1746.benzen C. faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara B. faza stationara poate fi alumina C. in cromatografia pe faza inversa. Selectati metodele cromatografice oficinale in FR. apa . in cromatografia pe faza inversa. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A. faza stationara este de silicagel B. in cromatografia pe faza stationara normala. faza stationara este depusa in strat subtire pe un suport de sticla E. faza stationara este un compusmolecular reticulat D.o reactie chimica specifica E. nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analitului D. in cromatografia pe faza stationara normala.1741. ca faza mobila se utilizeaza de regula apa D. metode directe pe faze stationare chirale sau pe faze obisnuite dar aducand in faza mobila un aditiv chiral D. este o metoda fizica de separare B. polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analitului E.apa B. poate fi cromatografie pe "faza stationara normala" E. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid B. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A. faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara E.amoniac . nu se pot folosi metode in faza gazoasa C. faza stationara este un solid cu granulatie fina sau un solid impregnat cu un lichid C. se aplica la separarea unor substante relativ nepolare 1747. cromatografia cu fluide supercritice C. Pentru separarea enantiomerilor prin tehnici cromatografice se folosesc: A. metode cromatografice in faza lichida B. formamida . faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara C. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru cromatografia de repartitie: A. faza mobila este un lichid 214 . cromatografia pe strat subire B. faza stationara este de alumina C. cromatografia de lichide sub presiune 1749. poate fi cromatografie pe "faza inversa" 1748. faza stationara nu poate fi un solid pe care sunt grefate grupari organice D. Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme de solventi: A.apa 1743. n-butanol . Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia HPLC de adsorbtie: A. in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichid faza stationara lichida se fixeaza prin adsorbtie fizica B. In HPLC de repartitie nu sunt corecte afirmatiile: A.X: A.acid acetic . faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbante E. izopropanol . faza stationara solida este miscibila cu faza mobila 1742.DMF . polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analitului 1744. polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analitului C. metode indirecte pe faze stationare obisnuite dupa derivatizarea lor printr .apa D. faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara D. cromatografia de gaze D. faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobila C. Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in majoritatea cazurilor este necesar ca: A. polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analitului B.

faza mobila este un lichid care se aduce in stare gazoasa inaintea determinarii B. fazele stationare schimbatoare de ioni sunt capabile sa fixeze exclusiv cationi 1754. In cromatografia de gaze: A. silicagelul D. capacitatea de schimb ionic D. spectrofotometrie de absorbtie B. este o tehnica lichid electrocromatografica B. fazele stationare pot fi lichide E. adsorbtia pe suporturi solide D. termogravimetrie C. ionizarea gruparilor shimbatoare este independenta de natura chimica a acestora E. fazele suport pot fi poroase. fluorimetrie E. faza stationara este un solid sau un lichid impregnat pe un suport solid inert D. stabilitate termica C. metode volumetrice 1751. volumul de retentie VR B. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale: A. Referitor la cromatografia de schimb ionic sunt corecte enunturile: A. fazele suport pot fi neporoase. respectiv pe faza stationara: A.refractometrie diferentiala D. fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte mica 1758. este o tehnica lichid cromatografica (LC) C. fazele de stationare sunt geluri de diverse tipuri E. Selectati marimile care caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica. probele de analizat dizolvate int-un solvent sunt introduse in camera de evaporare termostata la 10°C E. repartitia intre faza stationara si faza mobila C. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub presiune se bazeaza pe: A. fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar inerte fizic B. poate fi utilizata pentru separarea polipeptidelor C. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de excludere sterica: A. sitele moleculare E. prima faza de acest gen a fost pe baza de dextran polireticulat 1753. pe faza stationara polimerica sunt grefate grupari ionizabile D. fazele stationare schimbatoare de ioni se mai numesc si "faze inverse" E. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze selectati enunturile corecte: A. nu poate fi utilizata pentru separarea proteinelor D. excluderea-difuzia E. schimbul ionic 1756. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in gaz-cromatografie: A.1750. adsorbtia pe suporturi inerte B. siliconii C. Timpul de retentie tR 1757. cu pori mari si uniformi C. formate din sfere din sticla D. poliesteri si polieteri ai glicolilor B. faza mobila este numita gaz-purtator C. porozitatea 1755. se bazeaza pe diferentele dintre marimile moleculelor B. Proprietatile fizico-chimice ale schimbatorilor de ioni sunt: A. rezultatele se prezinta sub forma unui grafic semnal-timp 1752. factorul de capacitate k` D. hidrocarburi saturate 215 . numarul de platouri teoretice N E. coeficientul de rezistenta la transferul de masa C C. instabilitate chimica B.

detectorul refractometric B.1759. sililarea D. complexarea cu ioni metalici E. alchilarea C. detectorul cu ionizare in flacara E. catarometrul C. In cromatografia de gaze pot fi utilizati ca detectori: A. spectrometrul de masa (MS) 216 . bromurarea 1760. detectorul de fluorescenta D. esterificarea B. Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat. cele mai frecvent utilizate in gaz-cromatografie: A.

se numesc şi soluţii titrate B. FR X prevede la monografia BISMUTHI SUBNITRAS următoarele: A. sunt soluţii care se folosesc în analiza cromatografică D. soluţia de iod D. obţinută din soluţia volumetrică mai concentrată. acid lactic B.1N. solvent: acid nitric (R) şi apă distilată E. acidul clorhidric B. FR X exprimă concentraţia lor în g% C. să reacţioneze cu alte substanţe conform unor ecuaţii cât mai complexe 1769. să fie stabile C. Substanţele chimice de referinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. dozarea se face în mediu neapos 1767. Care dintre următoarele substante se dozează in mediu neapos? A. Dintre indicatorii oficializaţi de FR X fac parte: A. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt corecte? A. soluţia de clorura de sodiu C. tropeolina 00 C. să fie solubile în solventul ales E. Soluţiile titrate pot conţine următoarele substanţe de referinţă: A. tiosulfat de sodiu E. cristal violet B. soluţia de rivanol 1768. să aibă o compoziţie bine definită B. FRX prevede următoarele condiţii pentru dozarea codeinei bază: A. solventul este acid acetic anhidru (R) B. are acelaşi factor de molaritate B. substanţele volumetrice se păstrează în recipiente bine închise E. solvent: dimetilformamidă (R) E. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte? A. la soluţia volumetrică nestabilă. soluţie titrată: complexon III C. factorul de molaritate se stabileşte înainte de folosire D. în cazul soluţiei de azotit de sodiu 0.1 mol/l D. soluţia de nitrat de argint E. fenolftaleină D. factorul de molaritate nu se verifică periodic C. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la soluţiile volumetrice sunt corecte? A. se realizează o dozare potenţiometrică 1766. soluţie titrată: acid percloric 0. solvent: acetona 1763. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0. se realizează o dozare nitritometrică B.33 Metode volumetrice in controlul medicamentelor (11) 1761. sunt soluţii cu o concentraţie bine stabilită 1764. soluţia volumetrică diluată. acid acetil salicilic 217 .1 mol/l C. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0.1 mol/l D. factorul de molaritate al soluţiilor volumetrice se verifică din 7 în 7 zile 1762. albastru de bromfenol 1765. se realizează o dozare în mediu apos B. solvent: piridina (R) E.Tema nr. codeină fosforică D. să prezinte un înalt grad de puritate D. soluţie titrată: edetat sodic 0. barbital C. indicator: violet de pirocatehină-soluţie C.05 mol/l D. concentraţiile soluţiilor volumetrice pot fi de molaritate exactă sau molaritate aproximativă E.

E. volumul soluţiei 0. imine. bromura de sodiu D. prin titrare cu complexon III. aminelor alifatice B. B. imidelor E. titrarea cu acid percloric în mediu anhidru. conform FR X.1mol/l se aplica pentru dozarea: A. edetat sodic. complexometric. Diclorhidratul de histamină se determină. 218 . titrare complexonometrică. aminelor aromatice si heterociclice C. benzoat de sodiu E. apa B. D. are caracter slab bazic D. cu solutie acid percloric 0. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza: A. 1776. determinarea argentometrică a clorului. D. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată . Oxidul de zinc se determină. printr-o reacţie de precipitare. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu C. Glibenclamida se determină conform FR X: A. E.R. Alegeţi definiţiile echivalente cu cea din FR-X a noţiunii de "indice de iod". carbonat bazic de magneziu B. sulfat de bariu. sulfat de aluminiu C. B. D. conform FR X: A. prin titrare cu azotat de argint. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată . solventi inerti (CHCl3. 1778.1 grame probă analizată . D. acid percloric 1772. B. prin titrare în mediu apos. in acid acetic anhidru. 1775. C. C. utilizând: A. E. azotat de argint. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 0. Titrarea directa in mediu neapos. are caracter slab acid B. D. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei: A. complexon III. B. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu apos. unor oxime. C. printr-o reacţie acido-bazică. CCl4) C. hidrazine D. acetat de mercur E. B. titrarea cu acid clorhidric în mediu apos.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante: A. printr-o reacţie de comkplexare. acido-bazic. hidroxid de sodiu. prin titrare cu metoxid de sodiu. enolilor 1774. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 100 grame probă analizată. se dozeaza in mediu neapos E. D. se dozeaza prin titrare cu acid percloric 1773. C.05 molară de iod (exprimată în ml) consumat de 1 gram probă analizată . gluconat de calciu 1771. Conform F. 1777. acid acetic anhidru D. Indicele de iod este: A. E. C. salicilat de sodiu 1770. Efedrina A. prin titrare în mediu anhidru. E.

E. Acidul aspartic se determină prin titrare: A. D. în mediu conţinând apă şi alcool. 1783. acid citric. D. B. E. Factorul de molaritate. clorhidratul de clomipramină. este valabil 6 luni de la prepararea solutiei C. C. Sa fie solubile in solventul ales 1788. cu acid clorhidric 0. B. 1784.1 M în mediu anhidru: A. dioxan. Factorul de molaritate se verifica periodic D. în mediu apos. iodatometric. E. acidul acetic. cefotaximă sodică. Substantele chimice de referinta (titrosubstantele) trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. clorhidratul de amitriptilină. ferit de lumina 1786. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate necunoscut D. în mediu apos. spectrometric. C. D. Prin titrare cu hidroxid de sodiu se pot determina: A. E. în mediu neapos. B. D. Cefotaxima sodică se determină prin titrare: A. acidul benzoic. Sa aiba compozitia bine definita B. C. 1780. Amobarbital sodic. utilizând soluţia de tiosulfat de sodiu. Alegeti afirmatiile corecte privind solutiile volumetrice: A. C. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut C. B. Sa fie insolubile in solventul ales C. Sa fie inerte chimic E. Se pot doza prin titrare cu acid percloric in acid acetic: 219 . conform FR X: A. Pe o substanta chimica de referinta B. C. Cloxacilina sodică se detrmină. cu acid percloric 0. D. prin titrare acido-bazică C.1 M. La prepararea solutiilor volumetrice se foloseste apa proaspat fiarta si racita B.1 M. prin titrare redox. 1785. E. B. în mediu conţimând acid acetic anhidru. E. în mediu anhidru. Pe o substanta cu caracter bazic E. prin determinarea clorului prin titrare argentometrică. Factorul de molaritate (F) se stabileste: A. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0. 1781. clorhidrat de cloropiramină. conform FR X: A. prin titrare acido-bazică în mediu apos. Pastrarea solutiilor volumetrice se face in recipiente bine inchise. acid benzoic. 1782. cu hidroxid de sodiu 0. prin titrare acido-bazică în mediu neapos. acidul aspartic. Solutiile volumetrice nestabile necesita stabilirea factorului de molaritate inainte de fiecare folosire E.1779. alcool absolut. D. B. iodometric. Sa aiba un grad inalt de puritate D. Cloramina B se determină. odata stabilit. acido-bazică.1 M. Cu o solutie proba 1787. gravimetric.

solventi protogenici B. cu indicatorul galben de alizarina D. Aminoacizii se pot doza: A. Urmatoarele substante medicamentoase se pot doza in mediu neapos cu metoxid de sodiu. curba de titrare prezinta doua puncte de inflexiune 1792. chimic. in solvent acid acetic anhidru C. acid 5.5 dietilbarbituric): A. cu indicatorul violet de pirocatechina E. La titrarea in mediu neapos a functiilor acide. in solventi protofilici C. sulfafurazol E. in solvent acid acetic anhidru B. Sulfonamida se poate titra: A. cu indicatorul timolftaleina C. se dozeaza in mediu apos D. Substantele medicamentoase cu caracter amfoter se pot doza: A. se folosesc: A. sulfonamide E. dimetilformamida D. in solventi protogenici B. au functie slab acida B. ca acid. La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor medicamentoase. oxime B. cu metoxid de sodiu in dimetilformamida 1796. barbital C. se foloseste ca indicator albastru de timol 1794. complexonometric direct 1797. acid acetic E. clorhidrat de dionina B.piridina E. se neutralizeaza atat functia fenolica cat si cea carboxil D. se face in mediu de dimetilformamida neutralizata B. se face in mediu de acid acetic neutralizat C. piridina 1790. curba de titrare prezinta un punct de inflexiune E. se neutralizeaza doar functia fenolica C. cu acid percloric in acid acetic D. au functie slab bazica C.A. potentiometric 1791. se neutralizeaza doar functia carboxil B. prin Metoda Fajans 220 . Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii barbiturici sunt corecte: A. solventi protofilici C. Dozarea barbitalului (veronal. chimic. cu indicatorul albastru de timol B. chimic. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida E. ca acid. cu acid etilendiaminotetraacetic in acid acetic E. ca baza. se dozeaza in solventi protofilici 1793. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in acid acetic D. alcaloizi saruri de acid clorhidric D. argentometric. acid nalidixic D. derivati barbiturici C. fenobarbital 1795. chimic. se dozeaza in solventi protogenici E. clorhidratul de etilmorfina 1789.piridina D. ca baza. in amestec de solventi apa . punctul de echivalenta se determina: A. Titrarea acidului salicilic cu metoxid de sodiu: A. in amestec de solventi apa . deoarece au caracter acid: A.

este exaltata de solventi protogenici 1800. chimic. substanta se dizolva in acid acetic anhidru neutralizat in prealabil C. se manifesta prin acceptare de protoni D. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a procainei din solutia "Iniectabile procaini hydrochloridi". cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida 1801. ca baza in solvent acid acetic anhidru E. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazice punctul de echivalenta se determina: A.1N D. chimic. se exprima prin pKa D. se manifesta prin cedare de protoni C. solutia titrata utilizata este NaNO2 0. este exaltata de solventi protofilici 1799.1N B. chimic. se face cu solutie titrata de hidroxid de sodiu 0. ca acid in solvent dimetilformamida D.1N 1804. potentiometric B. se manifesta prin cedare de protoni C. cu indicatorul metiloranj D. cu indicatorul murexid E. indicatorul utilizat este fenolftaleina E.1N 221 . se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu 0. se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si prelucrarea reziduului dupa evaporare C.10°C 1803. ca baza in solvent dimetilformamida 1798. se utilizeaza solutie de NH4SCN 0. cu indicatorul tropeolin 00 1802. se manifesta prin acceptare de protoni B. chimic. ca acid in solvent acid acetic anhidru C.1N E. Functia slab bazica a unei substante medicamentoase: A. Selectati conditiile prevazute de FR X pentru dozarea volumetrica a codeinei baza: A.1N 1805.1N D. in mediu de acid acetic anhidru B. este o dozare volumetrica in mediu apos B. cu indicatorul cristal violet C. solutia titrata este HClO4 0. este o dozare in mediu neapos D. solutia titrata este HCl 0. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale substantelor medicamentoase se face: A. este exaltata de solventi protofilici E. indicatorul utilizat este cristal violetul E. determinarea are loc la temperatura de 8 . conform FRX: A. se face dupa dizolvarea substantei in apa distilata C. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica conform FR X a histaminei diclorhidrat: A. Functia slab acida a unei substante medicamentoase: A. metoda de dozare este acido-bazica in mediu apos B. cu solutie titrata de acid percloric in acid acetic D. se exprima prin pKb B. indicatorul utilizat este sufatul de amoniu-fer (III) C. se utilizeaza solutie de AgNO3 0. cu solutie titrata de acid clorhidric C. solutia titrata utilizata este HClO4 0.1N E. solventul utilizat pentru solubilizare este neutralizat in prelabil la fenolftaleina D. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a acidului acetilsalicilic conform FRX: A. este o dozare nitritometrica B.B. este exaltata de solventi protogenici E. in mediu de dimetilformamida E.

hidroxid de potasiu 0.1mol/l 1811. indicatorul utilizat pentru stabilirea factorului de molaritate este fenolftaleina (I) D. factorul de molaritate nu se verifica frecvent. pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacal C. referitoare la solutia volumetrica de metoxid de sodiu: A. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0. Selectati enunturile corecte conform FR X. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogencarbonat de potasiu (s. Selectati enunturile corecte conform FR X. printr-o metoda acido-bazica in mediu apos C. iodat de potasiu 0. factorul de molaritate se stabileste cu acid benzoic (s. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogenftalat de potasiu (s.1mol/l C. se numesc si solutii titrate D. solventul utilizat este etanolul in prealabil neutralizat E. solutia de acid clorhidric 0.r) C. solventul de diluarea este etanolul B. referitoare la solutia volumetrica de acid percloric: A. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid. indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timol E. solutia de acid clorhidric 0.1mol/l poate fi preparata in dioxan 1813. 0. solutia titrata utilizata este edetat disodic 0. solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0.1N C. dupa solubilizarea masei de supozitor si a substantei active in apa B.01mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 0.r. pentru ca solutia are o stabilitate mare E. factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care se refera C. Conform FR X.r. solutia titrata utilizata este NaOH 0. indicatorul utilizat este cristal violet (I) D. Selectati enunturile corecte conform FR X. se prepara prin dizolvarea sodiului ( R) intr-un amestec de metanol si benzen 1814.5mol/l si 0. sunt oficinale solutiile 0.1mol/l 222 . solventul utilizat este dimetilformamida in prealabil neutralizata D. indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacal E. concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta intr-un militru de solutie B. metoda de dozare este complexonometrica B. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte ? A. clorhidrat de papaverina 0. este o metoda de dozare acido-bazica B. indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom T 1807.01mol/l si 0. dozarea volumetrica a metronidazolului din "Suppositoria metronidazoli" se realizeaza: A. solventul utilizat la stabilirea factorului de molaritate este dimetilformamida C. o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are F=1. titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastru 1808. solutiile 1mol/l. Selectati solutiile volumetrice cu molaritate exacta oficinale in FR X: A. metoxid de sodiu 0. dicromat de potasiu 0.0167mol/l C. solutia de acid percloric 0.1mol/l se prepara prin diluare cu apa din acid clorhidric ( R) B. este o solutie volumetrica de molaritate exacta B.05mol/l D.1N 1809.05mol/l B.) E. cu o solutie titrata de HCl 0.1806.) D.1mol/l poate fi preparata in acid acetic anhidru C. solutia de acid percloric 0. conform FRX: A.1mol/l 1812.00000 E. au o concentratie bine stabilita 1810. referitoare la solutia volumetrica de HCl: A. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele conditii: A. titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreaza D. conform FR X: A.1mol/l D.01mol/l B.05mol/l E.02mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 1mol/l E. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a calciului din solutia "Solutio calcii chloridi 50%".

determinarea cantitativa a rezorcinolului D. solutia volumetrica utilizata la titrare este tiosulfatul de sodiu 0. indicatorul utilizat pentru evidentierea punctului de echivalenta este amidonul 223 . cu o solutie titrata de HClO4 0.D. Conform FR X. la monografia "Oculoguttae resorcinoli 1%". proba de analizat se obtine din amestecul omogen a mai multor supozitoare 1815.1mol/l B.1mol/l in dioxan E. determinarea cantitativa a boratului de fenilmercur E. determinarea cantitativa a acidului boric C. la parametrul dozare se prevede: A.

Care dintre următoarele substanţe se dozează prin metoda spectrofotometrică în UV? A. utilizând o curbă de calibrare E. înregistrator 1824. micrometri (mm) 1822. coloana cromatografică C. vitamina D3 B. prednisonul C. Lungimea de undă se poate exprima în: A. Determinarea cantitativă prin metoda spectrofotometrică se poate realiza: A. să nu absoarbă în aceeaşi regiune spectrală cu substanţa de analizat C. Solvenţii utilizaţi la pregătirea probelor pentru citirea în UV-VIS trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii: A. centimetri (cm) B. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase prezintă maxime de absorbţie în domeniul spectral VIS? A. folosind un etalon de concentraţie cunoscută 1820.34 Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor (5. prin reprezentarea grafică a transmitanţei în funcţie de lungimea de undă C. folosind unghiul de rotaţie al planului luminii polarizate D. pot fi utilizaţi orice solvenţi 1823. angstromi (Å) C. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de concentraţie 1821. curbă de calibrare E. indicele de refracţie D. 11) 1816. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de lungimea de undă B. nanometri (nm) E. prin reprezentarea grafică a concentraţiei în funcţie de lungimea de undă E. să nu interacţioneze cu substanţa de analizat D. un etalon al aceleaşi substanţe cu o concentraţie cunoscută Ce C. să aibă maximul de absorbţie la aceeaşi lungime de undă cu substanţa de analizat E. cm-1 D. etinilestradiol E. prin reprezentarea grafică a absorbanţei molare în funcţie de concentraţie D. rifampicina 1817. absorbanţa molară B. apa distilată D. să interacţioneze cu substanţa de analizat B. detectorul D. folosind absorbanţa specifică C. folosind indicele de refracţie B. acidul clorhidric 1818. riboflavină D. absorbanţa specifică 1819. furosemid C. Spectrofotometrul de absorbţie în ultraviolet şi vizibil are următoarele componente: A. ciancobalamina E. sursa de radiaţii B. prin: Tranziţiile electronice care au loc în urma absorbţiei luminii în UV-VIS se caracterizează 224 . Determinarea cantitativă a unei substanţe medicamentoase prin metoda spectrofotometrică UV-VIS se poate realiza utilizând: A. amplificator E. ciancobalamina B.Tema nr. Înregistrarea unui spectru UV-VIS se poate face: A.

cu excepţia: A. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici: A. abscisa – lungimea de unda. sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari d B. acidul fiind ionizat C. mentol . tranziţii de tipul sigma – pi* . identitatea unei substanţe medicamentoase B.transmitanta E. acidul fiind ionizat D. cand predomina forma ionizata pura. cantitatea de substanţă activă 1826. pH = 2. tranziţii de tipul sigma – sigma* . simvastatina B. 225 . cresterea rezolutiei nu este limitata 1830. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm 1831. punctul de topire al unei substanţe medicamentoase D. sunt insotiti de o absorbtivitate mica C. absorbanţă C. sorbitol. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei E. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 – 380 nm E. Care din tipurile de tranziţii electronice se pot realiza în molecula urotropinei ? A. B. se produc in domeniul UV D. D. C. puritatea unei substanţe medicamentoase C. B. cand predomina forma moleculara pura. numărul de undă 1825. acidul fiind ionizat E.A. ordonata – absorbanta 1828. transmitanţă E. ordonata . este o lampa cu deuteriu D. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. nifedipin . acidul nefiind ionizat B. tenoxicam E. ordonata – absorbanta B.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme 1829. abscisa – numarul de unda. pH = 5. pH = 2. metenamină . ordonata . Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe: A. Tranzitiile de tip d-d*: A. Un spectru UV-VIS poate furniza informaţii despre: A. pH = 8. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei C. fenilbutazon . abscisa – transmitanta. clozapina 1827. lungimea de undă B. 1833. Care din substanţele active farmaceutice pot produce benzi de absorbţie de tipul pi – pi*? A. pH = 8. Pentru determinarea pKa al unui acid slab. Sursa de radiatii in VIS: A. se inregistreaza spectrele solutiei la: A. abscisa – absorbanta. absorbanţa molară D.lungimea de unda D. permanganat de potasiu C. sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari d E. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei D. E. punctul de solidificare al unei substanţe medicamentoase E. cand predomina forma moleculara pura. este o lampa cu fir de wolfram B.lungimea de unda C. este o lampa de hidrogen C. ordonata . tiamfenicol D. se produc in domeniul VIS 1832. Următoarele substanţe medicamentoase pot fi dozate în UV. cand predomina forma ionizat pura. abscisa – lungimea de unda.

B. papaverina . D. A. 200 nm. D. tranziţii de tipul pi – pi* . electroni pi. tranziţiile de tipul pi – sigma* . efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici. 500 nm. tranziţiile de tipul sigma – sigma* . 1835. E. D. tranziţii de tipul n – pi* . efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. E. vitamina B12 . D. volumul soluţiei. 1841. gruparea carbonilică ( >C=O ). Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului spectrat UV? Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului vizibil? 1840. tranziţiile de tipul pi – pi* . gruparea terţ-butil ( -C(CH3)3 ) . C. C. 226 . E. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 ). D.C. 200 nm. absorbtivitatea. 450 nm. E. Care dintre tipurile de tranziţii. masa molară a analitului. direct prin metoda spectrofotometrică în domeniul vizibil (400 – 800 nm) ? A. Care dintre următoarele substanţe poate fi determinată cantitativ in solutie. capabile să determine apariţia benzilor de absorbţie în spectrofotometria în ultraviolet şi vizibil. B. D. D. C. B. C. E. înveliş electronic închis. E. tranziţiile de tipul n – pi* 1836. 340 nm. concentraţia molară a analitului. B. C. E. rifampicina . Care dintre următoarele afirmaţii este corectă? A. electroni sigma. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici. efectul hipercromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilor existenţi într-o moleculă. la tranzacţii electronice se disting următoarele tipuri de electroni: A. A. 1838. E. D. tranziţiile de tipul sigma – pi* . prezintă importanţă analitică in controlul medicamentelor? A. C. 1834. 650 nm. electroni n. B. 300 nm. gruparea carboxilică ( -COOH ) . De care dintre următoarele mărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS depinde direct proporţional? A. 1839. gruparea nitril ( -CN ) . fenobarbital 1837. E. densitatea soluţiei. tranziţii de tipul n – sigma* . Care din următoarele grupări funcţionale pot determina tranziţii electronice de tipul pi – pi* ? A. hidrocortizona . B. D. B. B. C. 650 nm. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. 1000 nm. 600 nm. electroni p. C.

B. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0. B. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0.01 M B. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromatice E. energie calorică. Dozarea metalelor alcaline si alcalino-pamantoase din forme farmaceutice E. detector.5 °C in cuve de 1 cm. coloana de separare. Inregistrarea spectrelor in UV . C. este o problema de mare importanta in determinarea substantelor medicamentoase B. Scala absorbantelor se verifica si se etaloneaza cu o solutie de permanganat de potasiu (s. nu are nici o relevanta in determinarea substantelor medicamentoase C. procelor de reflexie şi difuziune apărute pe parcursul optic al spectrometrului. energie magnetică. C. manevrelor greşite din timpul analizei. Tranzitii electronice n . Studiul unor procese chimice in solutie C. E.pi* D.Beer sunt corecte: A.VIS: A. monografiile din FRX prevad: A. energie electrică. energie de rotaţie. FRX prevede in cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS: A. 1844. energie de vibraţie. E. Identificarea formelor polimorfe 1850. Conditiile de pH cand e necesar E. sistem dispersiv combinat cu monocromator. 1845. se face in solutiile analitilor in apa pura pentru analiza indiferent de substanta 227 . Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din UV-VIS de catre un compus organic? A. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de derivata transmitantei 1851. In cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS. D agitator magnetic. Lungimea de unda la care se face determinarea B. În spectrometria UV-VIS cauzele erorilor datorate aparaturii pot fi: A. pH-ul nu influenteaza determinarile spectrofotometrice in sisteme acido-bazice 1848. Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert . Concentratiile solutiilor sunt specificate in monografia respectiva C. Natura solventului nu influenteaza determinarile E. preparării defectuoase a soluţiilor. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice D. Orice spectrofotometru UV-VIS are în constituţie următoarele părţi mai importante: A.pi C. Inregistrarea spectrelor in UV .r. Spectroscopia in UV se poate aplica la: A. Efectuarea determinarilor la temperatura de 20 ± 0. D. Natura solventului D. zgomotului de fond al multiplicatorului. Determinarea valorii pKa D. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert .) D. daca nu se prevede altfel B. zgomotului de fond al sursei luminoase. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de unda E. Concentratia solutiilor C.pi* 1847. Tranziţiile electronice sunt legate de următoarele forme de energie: A. Tranzitii electronice pi . Tranzitii electronice sigma .sigma* B. D. Analiza structurala bazata pe recunoasterea unor grupari cromofore B.01 M C. sursa de radiaţii. Tranzitii electronice sigma . Tranzitii electronice n .Beer 1846. C.sigma* E. B. E. 1843. Absorbtivitatea molara 1849.1842. este foarte importanta pentru dozarea substantelor medicamentoase D.VIS: A.

efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 1854. pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna apa B. vizibil apropiat cuprins intre 300-400nm B.0 microni E.VIS se aplica in domeniul spectral: A. ultraviolet apropiat. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D.2. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici B.5 micrometri C. daca substatele de analizat sunt insolubile in apa. domeniul spectral UV utilizat este domeniul UV . Spectrofotometria in UV .5 .VIS este utilizata mai ales pentru identificare D.400 nm B. alegerea solventului este dificila deoarece solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ D. reactia de halocromie consta in aparitia carbocationilor. regula Woodward-Feiser stabileste o corelatie intre strucutura chimica si pozitia benzilor de absorbtie C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D. este recomandabil sa se stabileasca o curba de calibrare B.apropiat. 700 .1100 nm 1853. Sunt adevarate afirmatiile: A. in practica analitica domeniul spectral UV . se verifica prin metoda celor mai mici patrate C. se verifica prin metoda regresiei neliniare simple 1858. Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru realizarea spectrelor UVVIS: A. a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini 1860. alegerea solventului pentru solutia substantei de analizat nu este de o importanta covarsitoare C. 0. in practica analitica. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari E. 185 . nu se pot analiza in UV-VIS C. ultraviolet foarte apropiat. -NH2 pentru amino D. -NO2 pentru nitro C. solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasa 228 .VIS: A. cuprins intre 400-700 E. regula Woodward-Feiser nu poate fi aplicata in cazul steroizilor E. Pentru determinarile cantitative in spectrofotometria UV . se verifica prin metoda regresiei liniare simple E. apa absoarbe la 200 nm E.5. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 1857. cuprins intre 185-400nm C. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C. -NO pentru oxima 1856. Selectati enunturile corecte: A.. -NOH pentru oxima E. -COOH pentru amino B.B. efectul hipsocromic consta in cresterea intensitatii benzilor de absorbtie B. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari D. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS) stau gruparile cromofore A.75 . cuprins intre 100 -185nm D. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. spectrofotometrele ofera spectrele electronice ale substantelor analizate 1855. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici E. Care sunt afirmatiile corecte: A. vizibil. Domeniul spectral UV-VIS este alcatuit din: A. se verifica prin metoda celor mai mari patrate D. 2. ultraviolet indepartat cuprins intre 800-1100nm 1859.VIS este cuprins intre 700 si 1100 nm E. apa absoarbe la 700 nm deoarece este un solvent special 1852. spectrofotometria UV . 400 . efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari B.700 nm D. cuprins intre 200 si 380 nm B. in practica analitica domeniul spectral VIS utilizat este cuprins intre 380 si 780 nm C.

este o constanta caracteristica fiecarei substante la o anumita lungime de unda D. se utilizeaza doua cuve identice E.7 B. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de dicromat de potasiu (s. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbtivitatea molara: A. ofera o rezolutie mai slaba decat spectrul initial D. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei 1863. o sursa de radiatii cu lampa de deuteriu pentru domeniul ultraviolet E. amplitudinea picurilor derivate scade cu ordinul derivatei E.5°C. solutia de etalonare este preparata in acid sulfuric 0. solutia de etalonare este preparata in apa distilata E. monocromator si cuve din sticla pentru domeniul ultraviolet D. detector. amplificator si inregistrator 1868. reprezinta absorbanta unui strat cu grosimea de 1cm si concentratia de 1g% C.r. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS: A. spectrele derivate au o rezolutie net inferioara spectrelor in absobanta C. punctelor de inflexiune din spectrul de ordinul zero le corespund pe curba derivata maxime si minime B.D. cele mai utilizate in practica analitica sunt derivatele cu ordin mai mare de patru 1862. absorbanta D. acesta este intotdeauna apa distilata 1869. concentratia solutiei este de 1mol/litru D. ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul initial C. absorbanta specifica B.r. pentru o substanta data are aceeasi valoare independent de lungimea de unda B.) D. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbanta specifica: A. daca nu se prevede altfel D. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 10% citita in cuva de 1cm E. coeficientul molar de extinctie se mai numeste si absorbtivitate si se noteaza cu (a) C. este un procedeu potivit de amplificare si precizare a particularitatilor spectrelor D. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrometria derivata: A. concentratiile solutiilor se aleg astfel incat absorbantele sa fie cuprinse intre 0. Spectrofotometrul de absorbtie in ultraviolet si vizibil are: A. o sursa de radiatii cu filament de wolfram pentru domeniul vizibil B. determinarile se efectueaza la temperatura de 20±0. cunoscand absorbanta specifica se poate calcula concentratia procentuala in substanta de analizat E. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de cromat de potasiu (s. absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm 1%) D.r. este o masura a absorbtiei luminii la o anumita lungime de unda pentru o substanta data B. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 1mol/litru citita in cuva de 1cm 1865. grasimea stratului de solutie a substantei de analizat este de 1m C.3 . numarul de unda C. poarta si numele de coeficient molar de exctinctie 1867. Spectrele derivate prezinta urmatoarele avantaje: A. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarile spectrofotometrice: A. interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromia E. absorbtivitatea E. abaterea admisa de FR X pentru lungimea de unda este de ±5nm C.) B. absorbanta se noteaza cu (A) si se mai numeste si densitate optica B.005mol/l 229 .0.) C. absorbanta specifica mai poarta numele de transmisie 1866. coeficientul molar de extinctie 1864. Selectati marimile caracteristice spectrofotometriei in ultraviolet si vizibil: A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. Selectati enunturile corecte referitoare la etalonarea spectrofotometrului UV-VIS: A. valoarea absorbtivitatii molare nu variaza odata cu lungimea de unda E. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de permanganat de potasiu (s. o sursa de radiatii cu lampa de hidrogen pentru domeniul vizibil C. daca in monografia substantei nu este prevazut lichidul de compensare. spectrele sunt cu atat mai simple cu cat creste ordinul derivatei E. fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei substante 1861.

materialul din care sunt confectionate cuvele cu care se efectueaza determinarea C. in monografia respectiva din FRX sunt prevazute: A.1870. denumirea comerciala a spectrofotometrului cu care trebuie efectuata determinarea B. concentratia solutiilor D. daca este necesar. conditiile de pH in care se efectueaza determinarile E. In cazul in care o substanta poate fi determinata prin spectrofotometrie UV-VIS. natura solventului 230 .

Controlul limitei de calciu: A. Impurităţile anorganice in proba de analizat pot proveni (conform FR X): A. se bazează pe reacţia dintre Ca2+ şi acidul oxalic B. apariţia unui precipitat insolubil în amoniac D. în mediu acid C. prin reacţia cu reactivul Nessler B. prezenţa metalelor grele in proba de analizat nu interferă metoda C. apariţia unei opalescenţe. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale incolore C. utilizând reacţia cu hexacianoferatul (II) de potasiu 1877. În cazul substanţelor organice. galben-brun cu acid sulfuric 1878. conform monografiei "Controlul limitei de fer în substanţe organice" C. apariţia unui precipitat solubil în amoniac E. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale colorate B. conform monografiei "Controlul limitei de fer" B. indiferent de pH E. FR X prevede că: A. deranjează controlul limitei de amoniu D.0005 mg / ml D. indiferent de concentraţie. prezenţa fierului peste 0.35 Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5. dintr-o purificare incompletă 1876. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu cristalizat D. sensibilitatea limită a reacţiei folosite la controlul ionului clorură este mai mare de 0. tulbureli sau precipitat galben C. apariţia unui precipitat solubil în acid azotic 1875. apariţia unei opalescenţe. ionul clorură are metoda de control a limitei similară cu cea folosită pentru bromuri şi ioduri E. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de sodiu anhidru B. se face comparativ cu o soluţie etalon de oxalat de amoniu 1873. la sărurile de metale alcalino-pământoase şi la cele de metale grele. din procesul de fabricaţie B. soluţia etalon nu se obţine din soluţia de bază 1874. prevede folosirea soluţiilor etalon D. FR X prevede la controlul limitei de fosfaţi prin reacţia cu molibdat de amoniu: A. nu prevede folosirea soluţiilor etalon E. controlul limitei de fier se realizează: A.001 mg / ml C. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0. ionul clorură nu este considerat o impuritate B. Procedeul prin calcinare: A.07 mg Ca2+/ ml E. La controlul limitei de carbonaţi: A. reacţia de bază este diferită de cea din monografia "Controlul limitei de fer" E. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A.03% în proba de analizat. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0. din materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. controlul limitei de amoniu se modifică 1872. soluţiile etalon în acest caz se obţin din soluţia de bază 231 . din soluţiile etalon utilizate D. soluţia etalon se obţine prin diluarea soluţiei de bază 1879. dintr-o conservare necorespunzătoare E. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu. prezenţa fierului.Tema nr. Ionul de amoniu se pune in evidenţă: A. deranjează controlul limitei de amoniu E. 11) 1871. metalele alcalino-pământoase nu interferă metoda B. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu C. sensibilitatea limită a reacţiei limită folosite la controlul ionului clorură este de 0. se bazează pe reacţia între Ca2+ şi oxalat de amoniu C. prin reacţia cu reactivul Nessler. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu în mediu alcalin D. prelucrând diferit proba dar reacţia de bază este aceeaşi cu reacţia din monografia "Controlul limitei de fer" D. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de amoniu E.1 mg Ca2+/ ml D. prin formarea unui complex galben. tulbureli sau precipitat alb B.

As+3 D. clorura de argint este insolubilă în amoniac (R) E.1880.X prin: A. arsen D. reactivi. Conform FRX. se prepară la nevoie C. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint în mediu neutru B. metode spectrometrice C. metale grele 1883. Referitor la controlul limitei de halogenuri sunt corecte afirmaţiile: A. controlul limitei de ioduri nu se poate face cu nitrat de argint C. Impuritatile anorganice isi au originea in: A. conţine ioni As(III) şi As (V) E. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu? A. NO3C. se prepară din soluţia de bază B. conţine ioni As(V) 1882. calciu B. Zn+2 E. solutia etalon se prepara direct din substanta? A. zinc C. zinc B. metode volumetrice B. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform F.01 mg ioni/ml C. solventi C. halogenurile sunt impurităţi anorganice D. Al+3 1887. X. metoda de determinare E. fer D. metode gravimetrice 1884. materia prima B. R.001mg/ml A. procedeul de fabricatie D. 0. Pentru decelarea impuritatilor anorganice.1 mg ioni/ml 232 . anionul bromură nu se poate decela în concentraţie mai mică de 10g% 1881. arsen 1888. metale grele E. conservare necorespunzatoare 1885. Pentru care impuritate F. As+5 B. Soluţia etalon de arsen utilizată la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FRX): A. 10 mg ioni/ml D. cloruri B. hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric: A. se tratează în mod identic cu soluţia probă D. foloseste ca reactiv. concentratia solutiei etalon este de 0. nitrati E. 1 mg ioni/ml B. procedeul cu acid sulfuric E. solutiile etalon contin: A.R. procedeul prin calcinare D. 0. fosfati E. azotati C. sulfati 1886. pentru care dintre urmatoarele impuritati. Pentru care dintre urmatoarele impuritati. amoniu C. carbonati D.

procedeul cu dietilcarbamat de argint 1890. C. stibiu. se obţin eun precipitat galben. E. amoniu.E. coloraţie roşie. bariu. D. D. Impurităţile de ioni de amoniu pot da cu reactivul Nessler. D. Pentru controlul limitei de sulfaţi: A. fosfomolibdatului de amoniu. coloraţie galbenă. 1897. B. D. E. fier. unui produs albastru. 1895. 1892. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric E. Pentru determinarea conţinutului în vapori de apă al gazelor medicinale apa reacţionează cu pentaoxidul de fosfor şi formează: A.001 mg ioni/ml 1889. coloraţie albastră. acidul oxalic. D. precipitat alb. B. 1893. Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul limitelor de: 1894. anhidridă iodică şi tiosulfat de sodiu. C. B. E. acid sulfuric. 1891. calciu. D. B. C. 233 . Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee: A. Pentru controlul limitei de amoniu se utilizează ca reactiv principal: A. C. clorura de bariu. se obţine o coloraţie galbenă. hipofosfit de sodiu. zinc. complexonul III. D. Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi interferat de prezenţa impurităţlor conţinând: A. E. prodedeul cu hidroxid de bariu C. C. E. B. D. C. A. C. se utilizează clorura de calciu. E. reactivul Nessler. 1896. telur. E. arsen. procedeul cu hartie indicator pentru arsen D. selen. Determinarea monoxidului de carbon se poate face cu: A. hidroxid de bariu. unui produs galben. în funcţie de concentraţie următorii produşi: A. procedeul cu hipofosfit de sodiu B. 0. ajutorul analizorului de radiaţii IR. hidrogen fosforat. acid fosforic. Controlul limitei de fosfaţi are ca rezultat obţinerea: A. C. fosfatului de amoniu. unui precipitat alb. se obţine un precipitat alb. B. precipitat galben-brun. B. anhidridă acetică şi acid clorhidric. sodiu. B. acid fosforos. un acid tribazic. soluţia bazică de tetraiodomercurat (II) de potasiu.

Metoda Karl-Fischer E. FRX. procedeul cu dietilcarbamat de argint 234 . onul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu ID. cobalt D. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de cupru 1900. sa aibe acelasi volum C. cupru. onul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiu E. greu solubile in mediu acid B. % (procent) m/m D. trei procedee de detectie B. Antrenarea cu vapori de solventi organici 1902. trebuie: A. Procesul de fabricatie C. Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu B. impuritatile organice usor carbonizabile se determina prin urmatoarele procedee: A. Pentru determinarea impuritatilor de arsen. mililitru E. FR X prevede: A. procente de masa C. staniu C. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur. Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalon 1899. In probele de analizat nu pot sa apara decat impuritati organice. procedeul cu hipofosfit de sodiu C. Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina IC. sa aibe volum de 20 mL D. un acid bibazic. Procedeul cu acid sulfuric C. cu privire la limita de metale grele sunt corecte afirmatiile: A. Eprubetele utilizate la efectuarea reactiilor de detectie a impuritatilor. sa nu fie identice 1905. procedeul cu hartie indicator pentru arsen E. bismut. reactivul Nessler in mediu alcalin E. tetraiodomercuratul (I) de potasiu D. 1901. Conservare necorespunzatoare E. sa fie incolore E. 1898. Impuritatile anorganice in proba de analizat pot proveni din: A. In toata grosimea stratului de solutie C. procedeul cu reactiv Bougault D. In functie de natura substantelor la care se efectueaza controlul. Pentru detectia limitei de amoniu se utilizeaza: A. tetraiodobismutatul (III) de potasiu C. sa fie colorate B. Procedeul prin calcinare B. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt corecte: A. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de plumb E. Procedeul prin uscare D. Pentru detectia impuritatilor. procente de volum 1903.E. grame B. coloratiile se observa: A. Purificare incompleta D. orizontal 1904. Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in: A. cadmiu. calciu. Conform FRX. Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de sulfuri.reactivul Nessler in mediu acid 1906. tetraiodomercuratul (II) de potasiu B. Materiile prime B. pe fond alb D.privind solutia de sus in jos B. pe fond negru E.

1907. La determinarea limitei de metale grele: A. solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mL B. solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mL C. se foloseste acid acetic 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu D. se foloseste acetat de sodiu 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu E. se obtine o coloratie bruna 1908. Limita de fier se determina pe baza reactiei: A. ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) de potasiu B. ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) de potasiu C. din care rezulta hexacianoferatul (II) de fier (III) D. din care rezulta hexacianoferatul (III) de fier (II) E. din care rezulta albastru de Prusia 1909. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de calciu sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu oxalatul de amoniu B. se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiu C. rezulta o tulbureala alba sau un precipitat microcristalin D. precipitatul microcristalinrezultat este solubil in amoniac si acid acetic E. precipitatul rezultat este solubil in acid clorhidric si acid acetic 1910. Determinarea limitei de zinc are la baza reactia: A. cu hexacianoferatul (III) de potasiu B. cu hexacianoferatul (II) de potasiu C. de obtinere a hexacianoferatului (II) de zinc D. de obtinere a hexacianoferatului (III) dezinc E. de obtinere a unui precipitat alb, cristalin 1911. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de carbonati sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. se obtine o tulbureala sau un precipitat alb D. precipitatul obtinut este solubil in acid azotic si acid clorhidric E. precipitatul obtinut este solubil in acid sulfuric 1912. Urmatoarele afirmatii referitoare la determinarea limitei de cloruri nu sunt corecte: A. are la baza reactia cu azotatul de argint B. proba se aciduleaza cu acid clorhidric C. se obtine un precipitat solubil in acid azotic D. se obtine un precipitat solubil in amoniac E. solutia de analizat trebuie sa aibe o opalescenta mai intensa decat a probei etalon 1913. Determinarea limitei de fosfati: A. are la baza reactia cu fosfomolibdatul de amoniu B. are loc in mediu de acid azotic C. are loc in mediu amoniacal D. se obtine o coloratie sau o tulbureala galbena E. Fosfomolibdatul de amoniu obtinut este solubil in acid azotic 1914. Determinarea limitei de azotati: A. are la baza reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic B. se obtine o coloratie violet C. solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mL D. solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mL E. solutia etalon contine 0,001 mg azotat/mL 1915. Determinarea limitei de sulfati conform FR X: A. are la baza reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mL D. solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mL E. precipitatul obtinut este solubil in acid clorhidric 1916. Care pot fi sursele de impuritati anorganice in proba de analizat? A. materiile prime utilizate in procesul de fabricatie

235

B. materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. solutiile etalon utilizate D. conservarea necorespunzatoare E. purificarea incompleta 1917. Controlul limitei de amoniu se poate realiza: A. prin reactia cu reactivul Nessler B. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in mediu acid C. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in solutie alcalina D. printr-o reactie cu formare de complex E. prin formarea unui precipitat galben-brun cu acid sulfuric 1918. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A. metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoase B. determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau absenta metalelor grele C. prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat deranjeaza controlul limitei de amoniu D. prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei de amoniu E. determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniu 1919. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in substante organice (procedeul II) sunt corecte? A. metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen B. arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsen C. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III) D. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V) E. solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia proba 1920. Controlul limitei de calciu: A. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si acidul oxalic B. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si oxalatul de amoniu C. are la baza reactia de obtinere a unui precipitat alb de oxalat de calciu D. se face comparativ cu o solutie etalon de concentratie 0,1 mg Ca2+ / ml E. se face comparativ cu o solutie-etalon de oxalat de amoniu 1921. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati sunt corecte? A. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru B. La prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariu C. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza D. se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciu E. se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariu 1922. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de cloruri sunt corecte? A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint B. clorura de argint obtinuta este solubila in apa C. In urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argint D. clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganice E. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argint 1923. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de fosfati sunt corecte? A. in urma reactiei se formeaza o coloratie albastra B. in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat galben C. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniu D. solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat solutia etalon E. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de potasiu 1924. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei de metale grele sunt incorecte? A. FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de tipul de proba B. prezenta sarurilor de fier nu interfera determinarea C. solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de sus in jos pe un fond negru D. se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumb E. se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu acid 1925. La controlul limitei de nitrati ca impuritati: A. se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidul sulfosalicilic B. ionul nitrat nu este considerat ca impuritate in materiile prime farmaceutice, ci doar in industria alimentara

236

C. in urma reactiei se formeaza un nitroderivat colorat in rosu D. se compara solutia de analizat ca si coloratie cu o solutie-etalon de ioni nitrat E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat proba-etalon

237

Tema nr. 36 Toxicomania şi dopingul
1926. Acţiunea toxică a LSD-ului: A. Se manifestă la nivelul SNC, prin efecte exclusiv deprimante B. Se presupune că poate fi explicată prin stimularea sistemelor enzimatice care transformă adrenalina în adrenocrom C. Se poate explica prin antagonismul faţă de serotonină D. Se explică prin scăderea concentraţiei de acetilcolină din creier E. Constă în embriotoxicitate confirmată 1927. Consumul cronic de canabis conduce la: A. Instalarea unei toleranţe crescute B. Instalarea unei dependenţe puternice C. Instalarea sindromului amotivational, caracterizat printr-o atitudine pasivă D. Diminuarea instinctului de autoconservare E. Creşterea în greutate 1928. Fenomenul de doping: A. Este o intoxicaţie cronică propriu-zisă B. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile să mărească performanţele intelectuale C. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile întotdeauna să inducă dependenţă psihică pronunţată D. Reprezintă utilizarea mijloacelor sau substanţelor naturale sau sintetice capabile să crească performanţele fizice E. Este o intoxicaţie acută ce reprezintă o urgenţă medicală 1929. Heroinomania se caracterizeaza prin: A. Dependenţă psihică mai redusă decât în morfinomanie B. Efect euforizant mai slab decât al morfinei C. Frecvenţă redusă a cazurilor de supradozare D. Risc de deces prin deprimarea centrilor respiratori şi edem pulmonar E. Sindrom de abstinenţă grav 1930. În intoxicaţia acută cu LSD se pot observa: A. Fenomene de depersonalizare, cu impresia de desomatizare B. Halucinaţii vizuale, cu imagini plăcute, colorate în roşu C. Tulburări în perceperea timpului şi spaţiului D. Mioză E. Tulburări cardiovasculare 1931. În intoxicaţia acută cu morfină se observă: A. O fază iniţială deprimantă B. O fază iniţială euforică însoţită de agitaţie psihomotorie C. Comă cu abolirea reflexelor D. Hipertermie E. Hipertensiune 1932. Morfinomanul se caracterizează prin: A. Faţă palidă, cu extremităţi reci B. Midriază C. Piele uscată, cu erupţii D. Secreţii abundente E. Preocuparea principală pentru procurarea dozelor de drog

1933. Tulburările cardiovasculare care se întâlnesc în tabagism sunt: A. Hipotensiunea B. Hipertensiunea C. Tahicardia D. Riscul crescut de infarct miocardic E. Torsadele de vârf 1934. Tulburările respiratorii care însoţesc tabagismul sunt: A. Edemul pulmonar

238

B. Emfizemul pulmonar C. Perforarea septului nazal D. Bronhospasmul E. Cancerul pulmonar 1935. Acţiunea "antidoping" constă în : A. Suprimarea drogului B. Efectuarea de analize de laborator C. Administrarea tratamentului D. Administrarea de doze mai mari E. Schimbarea drogului 1936. Căror categorii sociale aparţin toxicomanii: A. Bolnavi psihici B. Nevropaţi, psihopaţi, psihotici C. Tineri D. Persoane cu deficit de personalitate E. Persoane integre 1937. Cine se ocupă de problemele toxicomaniei: A. Poliţia B. Ministerul sănătăţii C. Organisme şi organizaţii naţionale şi internaţionale D. Factorii educaţionali E. Distribuitorii de droguri 1938. Dopingul (doparea) reprezintă: A. O intoxicaţie propriu-zisă B. Întrebuinţarea substanţelor naturale pentru mărirea performanţelor C. Întrebuinţarea substanţelor sintetice pentru mărirea performanţelor D. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice pentru mărirea performanţelor în vederea susţinerii unei competiţii fizice sau intelectuale E. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice ca tratament 1939. Sindromul de abstinenţă apare: A. În timpul administrării drogului B. După întreruperea administrării drogului C. În timpul tratamentului antidoping D. În timpul supradozării E. După prima doză 1940. Substanţele dopante au următoarele efecte: A. Înlătură realmente nevoia de odihnă B. Înlătură în mod artificial senzaţia de oboseală C. Oboseala este numai mascată D. Înlătură efectiv oboseala E. Înlătură stressul în mod real

1941. Toxicomania este starea de intoxicaţie : A. Periodică B. Cronică C. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog D. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural E. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic 1942. Psihodislepticele se caracterizează prin următoarele efecte comune: A. Sunt psihostimulante B. Sunt depresive ale SNC C. Produc halucinaţii D. Produc stări de depersonalizare E. Produc tulburări în perceperea normală a timpului şi a spaţiului 1943. Amfetaminele în funcţie de structură pot prezenta următoarele efecte psihoactive: A. Efecte anorexigene

239

Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat morfina C. Traverseaza bariera placentara D. urmata de o faza deprimanta E. Sunt false afirmatiile referitoare la fenomenul de doping: A. Sunt prezente halucinatii tactile. Instalarea rapida a obisnuintei B. Structura chimica este asemanatoare erginei C. Conduce la dependenta fizica puternica E. Dupa o singura administrare se inregistreaza o faza euforica. Toleranta crescuta la stimuli durerosi C. Cocainomania se caracterizeaza prin: A. euforie 1951. Se biotransforma mai ales prin acetilare C. Este o intoxicatie propriu-zisa B. Se poate produce perforarea septului nazal 1952. Substantele dopante inlatura in mod artificial senzatia de oboseala D. Este necesara administrarea de doze repetate E. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina D. tactile. Aduce prejudicii integritatii fizice si psihice a sportivului 1946. dar nu in marijuana B. cefalee. B. Este cel mai potent halucinogen B. Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidinei 1945. Efecte psihostimulante SNC (amfetamine de trezire) C. Alegeti afirmaţiile gresite: A. Este un halucinogen natural cu azot neciclic D. Amfetaminomania se caracterizeaza prin: A. Determina dependenta psihica puternica 1949. Calea de administrare este cea parenterala D. olfactive si midriaza. Cresterea greutatii corporale 240 . In legatura cu LSD-25. Efecte depresive SNC E. In morfinomanie: A. Puternica dependenta psihica C. Despre THC este adevarat că: A. Efecte anticonvulsivante 1944. C. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala D. Dependenta fizica este extrem de puternica 1947. Exista in hasis. vizuale B. Dependentul are privirea fixa si mioza C. Petidina se biotransforma prin acetilare B. In legatura cu THC nu este adevarat că: A. Este o politoxicomanie C. Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ cu morfina E. Nu se biotransforma predominant prin hidroxilare 1948. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Petidina nu induce farmacodependenta D. Dependenta psihica este usoara. Induce dependenta psihica puternica E. Efecte halucinogene D. E. Se biotransforma in principal prin acetilare 1950. Efectele apar dupa 30-60 minute de la inhalare B.B. Toleranta este foarte mica B. Toleranta este foarte mare. sunt false afirmatiile: A. Este un ulei levogir D. Halucinatii auditive. In cocainomanie: A. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive E. Se absoarbe pe cale digestiva si respiratorie E. auditive. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate.

Nu are efecte nocive asupra individului 1960. Morfina B. Este o toxicomanie majora D. Este un halucinogen natural cu azot ciclic B. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B. Mescalina: A. Instalarea senzatiilor dorite este relativ lenta. Halucinatii tactile.D. Tremuraturi ce evolueaza treptat cu crize convulsive si delirum tremens E. Este o toxicomanie majora 1953. Cocaina C. LSD 25: A. Nu produce dependenta fizica E. Produce dependenta psihica usoara C. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaste raioase C. dar persistenta D. Barbiturici E. chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. Determina o toxicomanie minora B. dar nu in marijuana B. La intreruperea administrarii apare sindromul de abstinenta E. Conduce la o dependenta fizica extrem de puternica D. Perforarea septului nazal in cazul administrarii cocainei prin prizare 1957. Referitor la toxicomanie este adevarat că: A. Anorexie si scadere in greutate B. Prezinta embriotoxicitate D. Halucinatii vizuale si tactile C. Toleranta este foarte mica 1956. Exista in hasis. Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare. Este cel mai potent halucinogen C. A. Produce halucinatii vizuale E. Canabismul se caracterizeaza prin: A. Este identica cu peyotl D. Este un anumit stadiu in biosinteza din canepa indiana D. Determina tendinta de a mari progresiv dozele C. Despre THC este adevarat că: A. Dependenta psihica moderata E. Toleranta foarte mare B. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica 1955. Cannabis D. auditive. Se biotransforma mai ales prin hidroxilare E. Acetilarea micsoreaza toxicitatea 241 . LSD Efectele halucinogene sunt comune pentru următorele toxicomanii: 1961. Este metabolizat la un alcaloid psihoactiv din ergot B. Traverseaza bariera placentara 1958. LSD 25: A. Ciroza hepatica C. Tabloul clinic al cocainomaniei include: A. Pericolul de supradozare se mentine. Hipertensiune arteriala pasagera E. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Administrarea se face exclusiv parenteral C. Este un halucinogen natural cu nucleu indolic E. 1959. Este inclus in lista substantelor toxice de lupta 1954. Este o stare de intoxicatie B. olfactive si vizuale D. Induce doar dependenta fizica D. In heroinomanie: A.

Nu poate determina o intoxicatie supraacuta D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive precum si crizele de furie E. Determina moartea prin stop cardiac sau respirator E. Gastrite. cefalee. Polinevrita. methemoglobinemie D. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica 1970. Dependenta psihica este usoara C. Tulburari cardiovasculare si endocrine E. ulcere. hepatita subacuta pana la ciroza 1967. In cocainomanie: A. Halucinatii vizuale si tactile C. Toleranta este foarte mare B.1962. Instalarea senzatiilor dorite de dependent este relativ lenta. Se biotransforma in principal prin acetilare 1965. Morfina E. Dependenta psihica moderata E. Este o toxicomanie majora D. 1968. Toleranta este foarte mica B. dar persistenta D. Pericolul de supradozare se mentine. Halucinatii auditive. Dependentul are privirea fixa si mioza C. vizuale B. Este o toxicomanie majora. Cocaina C. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate. Hemoliza. Nicotina: A. Induce dependenta psihica moderata E. 1971. Canabismul se caracterizează prin: A. Actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare si pe jonctiunea neuromusculara B. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B. Androgeni Substanţe active folosite în dopaj sportiv sunt: 1969. Prezinta o eliminare urinara marita dupa administrarea de NaHCO3 1964. nevrita optica retrobulbara B. Toleranta este foarte mica. Dependenta fizica este extrem de puternica 1963. Exista în hasis B. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina D. Amfetaminomania se caracterizeaza prin: A. chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. In morfinomanie: A. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive E. tactile. Are doza letala de 0. insomnie.06 g C. Care dintre urmatoarele substanţe au actiune psihodisleptică: 242 . Este un halucinogen cu azot ciclic C. euforie 1966. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala D. Despre THC este adevarat că: A. Nu traverseaza bariera placentara D. Toleranta crescuta la stimuli durerosi C.04-0. Tulburari de comportament. delirium tremens C. Cresterea greutatii corporale D. Administrarea se face exclusiv parenteral C. A. Toleranta foarte mare B. Alcoolismul este o toxicomanie ce se caracterizează prin: A. In heroinomanie A. Efedrina D. Hipertensiune arteriala pasagera E. Stricnina B.

Care din următoarele simptome se regasesc în intoxicaţia acută cu nicotina: A. Jonctiunii neuromusculare B. Se absoarbe rapid pe cale respiratorie. C. Actiunea simpatomimetica. Opiul 1972. Oxidul de carbon B. Cancer pulmonar E. Convulsii tonico-clonice B. B. Efectele nocive din tabagism sunt date de următoarele substante prezente în fumul de tigara: A. plamani E. D. Se biotransforma in proportie mica. Mucoaselor si tegumentelor 1975. Aparatului respirator C. Sustragerea drogului E. Arsuri la nivelul tubului digestiv. Tusea tabagica 1979. transpiratii. Sa se efectueze epurare gastica si renala. de 10-20% C. Nicotina acţionează toxic la nivelul: A. Fibroza pulmonara D. Aparatului reproducator 1974. Muschilor C. Sistemului cardiocirculator E. Ficatului si pancreasului D. B. Sa nu se administreze nalorfina. Amfetamina. Sa se administreze insulina asociata cu neuroleptice 1978. Cocaina D. insotite de dureri violente C. deoarece declanseaza sindromul de abstinenta. metabolit toxic D. Se elimina rapid prin urina. Administrarea de antidot nalorfina D. Sa se corecteze dezechilibrului hidroelectrolitic. Edem pulmonar acut si hemoptizie D. cutanata sau digestiva B. SNC B. Deces prin stop cardiac sau respirator 1976.A. Tetrahidrocanabinolul D. LSD-ul C. Pentru tratamentul intoxicatiei cronice cu tetrahidrocanabinol se recurge la: A. In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se recomandă: A. Sa se administreze nalorfina ca antidot pentru combaterea deprimarii respiratiei. Aminele aromatice 1977. Mecanismul de actiune toxica a cocainei consta în: A. Hidrocarburile polinucleare cancerigene E. Prin biotransformare formeaza cotinina. Sinapselor ganglionare D. Nicotina se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati toxicocinetice: A. Alcalinizarea urinei grabeste eliminarea renala 1973. . Administrarea de carbune activat si de purgative C. Edem pulmonar acut C. Sistemului nervos extrapiramidal E. Nicotina acţionează toxic la nivelul: A. In tabagism pot să apară urmatoarele tulburari respiratorii: A. 243 . Mescalina E. Internarea in clinici de psihiatrie si tratament simptomatic 1980. Emfizem pulmonar B. Nicotina C. saliva. Spalatura gastrica B. Coma hipotonica E. E.

D. C. Actiunea parasimpatomimetica. E. urmata de deprimarea acestuia. Excitarea SNC. Deprimarea SNC la doze mari. 244 .B. Actiunea anticolinergica.

Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu acid D. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu 1988. Hipotensiune până la colaps C. O cale minora de biotransformare este O-metilarea D. 37. La asocierea IMAO cu adrenomimetice sau cu tiramină pot să apară: A. glicozide cardiotonice. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu acidul 2. analgezice-antipiretice 1981. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf B. Hipertermie prin mecanism central C. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu E. Tulburările cardiocirculatorii din intoxicaţia acută cu derivaţi barbiturici sunt: A. Tulburările neurologice C. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina. Tulburările cutanate D. Hidroliza esterilor incepe in intestin si se continua in sange 1989. Pupile miotice în toate cazurile E. fără o prealabilă hidroliză D. Insuficienţă renală acută E. Acidul salicilic se poate izola prin electrodializă B. Diminuarea sau abolirea reflexelor B. Hipotensiunea 245 . Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Millon C. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici. Identificarea glicozidelor cardiotonice din probele biologice se face prin: A. Tulburările hepatice de origine necrotică B. Identificarea IMAO se face prin: A. Salicilamida se biotransforma numai prin hidroxilare E. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu FeCl3 D. IMAO. după o prealabilă hidroliză 1987. Legat de biotransformarea derivatilor acidului salicilic sunt false afirmatiile: A. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu alcalin 1983. Acidul salicilic se poate purifica prin sublimare E. Facies congestiv şi transpiraţii abundente 1982. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina. Tulburările cardiocirculatorii E. după o prealabilă hidroliză B. după o prealabilă hidroliză C. Bradicardia severă B. Hipertonie musculară D. fenotiazide. Principalele tulburări întâlnite în intoxicaţia acută cu fenotiazine sunt: A. Accidente vasculare cerebrale D. Reacţia indofenolului. Diazotare şi cuplare cu β-naftol. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu acid C.3-dinitrobenzoic în mediu alcalin B. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu hexan din mediu alcalin D. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu acid glucuronic C. Edem pulmonar 1984. Diazotare şi cuplare cu β-naftol. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă C. Coma barbiturică se caracterizează prin: A.Tema nr. fără o prealabilă hidroliză E. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu glicocol B. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu alcalin 1986. Episoade hipertensive severe B. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu săruri de Co2+ în mediu alcalin E. Tulburările psihice 1985. Referitor la analiza toxicologică a derivaţiilor acidului salicilic sunt adevărate afirmaţiile: A. Identificarea derivaţiilor de p-aminofenol se face prin: A.

Administrarea de dimercaptopropanol B. Efectele toxice cele mai grave ale intoxicatiei cronice cu fenacetina sunt consecutive nefrotoxicitatii ei D. Actiunea methemoglobinizanta a paracetamolului este mai mica decat a fenacetinei 1992. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid percloric C. Administrarea de amfetamina D. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile: A. Care sunt reactiile adevarate in biotransformarea barbituricelor? A. Administrarea de purgativ salin C. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul in intoxicatia cu derivati barbiturici sunt adevarate ? A. Epurarea renala E. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase acide B.Inhiba citocromoxidaza C. Stimuleaza secretia gastrica prin actionarea unor receptori specifici B. Starea de şoc pentru derivaţii cu acţiune rapidă 1990. Legat de paracetamol sunt corecte afirmatiile: A. Legat de fenilbutazona sunt corecte afirmatiile cu exceptia: A. pentru metaboliţii nepolari E. Reactii de scindare hidrolitica D. Reactii de n-oxidare C. Hipertensiunea E. Reactii cu formare de ioni de carboniu. 1998. Inhiba citocromoxidaza D. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf B. Intoxicatiile acute se caracterizeaza prin coma cu deprimarea respiratorie C. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase alcaline 1996. In cazuri de supradozaj este puternic hepatotoxic B. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu 1997. Produce paralizia muschilor intercostali 1995. Datorita consumului zilnic se poate instala intoxicatia cronica C. Care este tratamentul real in intoxicatia acuta cu fenotiazine? A. Spalatura gastrica B. Reactii de oxidare si conjugare E. Epurarea renala E.C. N-dezalchilarea B. Sunt indicate in gastroduodenite. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu E. Hepatotoxicitatea se traduce prin icter colstatic E. Conjugarea cu cisteina 246 . Determina tulburari digestive prin mecanism iritativ si nervos central B. In intoxicatiile acute se administreaza ca antidot Desferalul. ulcer gastric si duodenal 1994. pentru metaboliţii polari D. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid fosforic D. pentru substanţa netransformată C. uneori fatala E. Tahicardia uşoară D. Produce tulburari functionale renale ducand la retentie hidrosalina si hematurie D. Tratamentul simptomatic 1993. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin. E. Extracţiile se realizează în solvenţim organici din mediu acid. Provocarea poliuriei alcaline 1991. In cazuri de supradozaj cu paracetamol se poate instala o hepatita cu evolutie foarte grava. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin. Care sunt reactiile adevarate de biotransformare a antidepresivelor IMAO: A. Identificarea fenotiazinelor se face prin: A. Reactii de substitutie B. Desulfurarea oxidativa C. Afirmatiile corecte legate de derivatii p-aminofenolului sunt: A. Epurarea gastrica C. Scoaterea din atmosfera toxica D.

2005. Administrare de procaina D. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă B. Anorexie B. diclormetan. din mediu alcalin C. A. Tratamentul in intoxicatia cu glicozide cardiotonice consta in: A. Hidroxilare C. Spalarea mucoaselor si tegumentelor E. Hidroliza B. Izolarea IMAO din probele biologice presupune: A. Agitatie cu convulsii B. pentru substanţa netransformată E. Principalele semne clinice in intoxicatiile acute cu fenacetina sunt: A. pentru metaboliţii polari D. Intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice se caracterizeaza prin: A. Intoxicatia acuta cu fenacetina se manifeste prin: A. 2004. Tratamentul in intoxicatiile acute cu IMAO consta in: A. 2002. Extracţiile se realizează în cloroform. Tratament simptomatic E. Nefrita interstitiala cu insuficienta renala E. Hipertermie C. din mediu alcalin 2000. Epoxidare D. Paraplegie 2007. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinonă şi acid fosforic 2001. Dismutatie Biotransformarea glicozidelor digitalice se face prin: 2006. Anemie hemolitica 247 . Spectrometrie de absorbţie atomică electrotermală D. din mediu acid E. pentru metaboliţii polari 2003. din mediu neutru D. Dozarea fenotiazinelor din probele biologice se face prin: A. Epurare gastrica B. Diureza osmotica neutra D. diclormetan. heptan din mediu alcalin. Hipotensiune C. Fotofobie C. Extracţiile se realizează în cloroform. Surditate trecatoare D. Parestezii E. Administrare de perfuzii cu glucoza. diclormetan. Extracţia cu eter etilic. Extracţia cu solvenţi organici. Epurare renala C. Oxidarea la un radical din C5 1999. din mediu acid B. Extracţiile se realizează în cloroform. Mioza.D. heptan din mediu acid. Extracţia cu eter etilic. Gaz-cromatografie cu spectrometrie de masă E. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu chinhidrona şi acid fosforic C. Extracţia cu solvenţi organici. Hidroliza nucleului pirimidinic E. Tulburari auditive D. pentru substanţa netransformată C. Halucinatii vizuale D. Spalatura gastrica B. Conjugare E. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile: A. diclormetan. heptan din mediu alcalin. Scoaterea din atmosfera toxica C. heptan din mediu acid. Izolarea se face prin metodologia generală B. Extracţiile se realizează în cloroform. Tratament simptomatic. Extracţia cu solvenţi organici. Cianoza B.

dificultate in vorbire C. Care din urmatoarele afirmatii legate de derivatii p-aminofenolului nu sunt adevarate: A. Derivati ai pirazolului C. Fenilbutazona D. Sunt derivati ai pirazolului care pot produce efecte toxice: A. Fenazona 2014. Sustinerea functiei respiratorii C. Calea minora de biotransformare a fenacetinei este O-dezalchilarea urmata de conjugare C. Principalele manifestari clinice produse de dependenta barbiturica sunt: A. halucinatii. Derivatii p-aminofenolului se elimina in cea mai mare proportie ca substanta netransformata 2015. In intoxicatia acuta cu IMAO tulburarile neuropsihice se manifesta prin: A. Administrarea de atropina in cazul ritmurilor bradicardice C. Combaterea convulsiilor E. La diabetici hipoglicemie E. La indivizii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza nu se produce methemoglobinemie si hemoliza D. Aminofenazona C. Calea majora de biotransformare a fenacetinei este N-dezacetilarea si O-dezalchilarea B. Tahicardie E. Sindrom confuzional. Chinidina si adrenalina 2011. Tulburari de coagulabilitate la nou nascuti 2009. Lipsa sindromului de abstinenta D. La persoanele normale hiperglicemie D. Cresterea performantelor intelectuale si a capacitatii afective B. Vertij. Provocarea emezei si lavajul gastric la pacientul in stare comatoasa B. Actiunea toxica se manifesta la nivelul SNC (efecte excitante si deprimante) B. Calea minora de biotransformare a paracetamolului este hidroliza cu formarea p-aminofenolului E. Retentie urinara C. Acidul acetilsalicilic produce in intoxicatia acuta: A. Alcaloza metabolica C. In terapia intoxicatiei acute cu fenotiazine se urmareste: A. Tentative de suicid 2016. Ibuprofenul E. Fac parte dintre AINS cu implicatii toxicologice: A. Derivatii acidului lisergic B. Tratamentul insuficientei circulatorii acute D. tremor. Convulsii urmate de stare comatoasa 2010. Paracetamol B. In terapeutica intoxicatiei digitalice se recomanda: A. KCl in functie de datele ionogramei E. Sunt methemoglobinizanti C. Derivatii β-feniletilaminei D.si glucurono-conjugare D. Cecitate 2008. Actiunea methemoglobinizanta a fenacetinei este de 3 ori mai mica decat a paracetamolului 248 . Derivatii acidului salicilic E. Acidoza respiratorie B. delir E. Repaus absolut pentru prevenirea sincopei B. Tremuraturi B.E. Derivati ai p-aminofenolului 2013. Sunt corecte afirmatiile: A. NaCl D. Paracetamolul se biotransforma prin sulfo. Mentinerea starii de agitatie psihomotorie 2012. Dupa administrarea indelungata a fenacetinei efectele cele mai grave sunt consecutive nefrotoxicitatii E. Halucinatii D.

Extracţia selectivă cu eter etilic. Reacţia cu chinhidrona şi hidroxidul de sodiu E. Efecte de depersonalizare B. Identificarea fenotiazinelor se face prin: A. albastru sau alb 2023. halucinatii) C. HTA 2020. Aratati afirmatiile corecte privind simptomatologia intoxicatiei acute cu IMAO: A. Intoxicatii terapeutice prin supradozare D. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinona şi acid fosforic 2026. Reacţia Fujiwara 2018. Hipertermia de origine centrala B. Purificarea extractelor organice cu sulfat de sodiu anhidru şi carbune activ E. Extracţia selectivă cu eter etilic. Conjugare mercapturica B. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei Parri D. Cromatografie în fază gazoasă B. cloroform sau diclormetan. din mediu slab bazic C. Purificarea extractelor organice cu clorură de sodiu şi carbune activ 2025. Vedere colorată în negru E. tremuraturi. din mediu slab acid B. Greturi cu varsaturi si diaree C. Hidroxilare C. Coma hipoglicemica 2024. Izolarea derivaţiilor barbiturici din probele biologice presupune: A. Hipertermie E. Epoxidare E. cloroform sau diclormetan. Dozarea derivaţilor barbiturici din probele biologice se face prin: A. Reacţia cu chinhidrona şi acidul fosforic C. Reacţia cu p-benzochinona şi hidroxidul de sodiu D. Inducerea cu usurinta a toxicomaniei E. Tulburari neuropsihice (agitatie. cloroform sau diclormetan. Reacţia cu p-benzochinona şi acidul fosforic B. Spectrometrie de absorbţie atomică şi de emisie atomică în flacără C. In intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic pot sa apara: A.2017. Conjugare 2021. Aratati simptomele care apar în intoxicatia cronica cu derivatii barbiturici: 249 . Extracţia selectivă cu eter etilic. Tulburari hematoligice (agranulocitoza) B. Insuficienta renala acuta si edem laringian 2019. Tulburarile vizuale produse de catre glicozidele cardiotonice in cadrul intoxicatiei acute sunt: A. Vedere colorată în galben. Biotransformarea derivatilor acidului salicilic se face prin: A. uneori criza hipertensiva D. Acidul salicilic si derivatii sai prezinta implicatii toxicologice prin: A. Principalele manifestari clinice in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt: A. Tulburari de auz si vedere E. din mediu neutru D. Intoxicatii acute sub forma suicidului B. Amblopie B. Convulsii tetaniforme D. Tahicardie. verde. Hidroliza D. Diplopie C. Intoxicatii accidentale intalnite mai ales la copii C. Efectele adverse pe care le produce 2022. Vedere colorată în roşu D. Tulburari hemoragice E. Cromatografie în strat subţire E. Tegumente uscate D. Hipersudoratii C.

Administrare de KCl în perfuzie de glucoza 2035. Ginecomastie 2033. Etanol B. Inhibarea proceselor oxidative la nivelul mitocondriilor E. Fenotiazinele: A. pH-ul suprafetei de absorbtie B. abolirea reflexelor E. hipotonie. Simptomatologia intoxicatiei acute cu derivati barbiturici: A. hipotensiune D. În coma se administreaza psihostimulante B.. Coma cianotica. Reacţii microcristaline B. Cantitatea de substanta ingerata D. Toxicodinamia derivatilor fenotiazinici se caracterizeaza prin: A. delir B. Adrenomimetice D. Constipatie. Spalatura gastrica urmata de administrarea de purgativ salin C. dezorientare. Barbiturice C. Fibrilatie ventriculara D. scaderea capacitatii intelectuale. halucinatii. aparitia edemelor 2027. Efecte toxice pot aparea în administrare concomitenta a medicamentelor IMAO cu urmatoarele substante. Combaterea aritmiei prin administrare de chinidina D. medicamente.A. Alcaloza care faciliteaza difuzia barbituricelor în tesuturi 2029. Ciroza hepatica D. puls bigeminal. Moartea are loc prin paralizia respiratorie 2032. Sustinerea respiratiei si circulatiei 2031. Reacţia cu chinhidrona C. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice: A. scaderea secretiei gastro-intestinale C. ataxie E. Efect M-colinomimetic D. Anemie B. alimente: A. xantopsie C. Reacţii de precipitare cu sulfatul de mercur E. Retentie hidrica. Tulburari psihice. respiratie Cheyne-Stokes. Reacţii de formare de complecşi coloraţi cu Co2+ D. Hipoventilatie. Tahicardie. Efect alfa-adrenolitic C. Provocarea de varsaturi la pacientii comatosi D. Produc efecte teratogene 250 . Combaterea bradicardiei prin administrare de adrenalina C. Simptomele de debut ale intoxicatiei cu glicozide cardiotonice sunt: A. halucinatii B. Combaterea bradicardiei cu atropina E. Alimente bogate în glucide 2028. surditate temporara C. Factorii care determina nivelul plasmatic al derivatilor barbiturici sunt: A. Administrarea de excitanti ai SNC ca antidoturi farmacologice E. Efect teratogen 2034. In tratamentul intoxicatiei acute cu derivati barbiturici sunt contraindicate: A. Alimente bogate în tiramina E. Liposolubilitatea formei nedisociate E. Biotransformare în functie de structura chimica C. Euforie. Sincopa cardiaca E. Tulburari psihice: confuzii. delir. Reacţia Parri 2030. Favorizarea eliminarii prin provocarea poliuriei alcaline B. Deprimare SNC B. tulburari de memorie. Derivaţii barbiturici se identifică prin: A. Tulburari auditive: zgomote în urechi.

251 . toti metabolitii rezultati fiind inactivi. Se biotransforma in proportii reduse. D. In asociere cu hipnotice efectele toxice se potenteaza. Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva ore dupa iesirea din coma. In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA grava. E. C.B.

Tema nr. chelidonice 2040.000 capsule mature de mac B. nucleu heteroiohimbanic B. hiosciamină C. emetina C. atropina B. fosforice C. scopolamina E. lactice B. In opiu alcaloizii se gasesc sub forma de saruri: A. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea antispastica/spasmolitica: A. Alcaloizii morfinanici actioneaza: 252 . Curara. ajmalicina 2044. A. Alcatuiti structura rezerpinei alegandu-va segmentele necesare din lista de mai jos: A. scopolamină D. morfina D. au acţiune ocitocică B. Alcaloizii lisergici din cornul de secară: A. Opium. Rauwolfiae radix. alcaloizii din grupa morfinanului au actiune analgezica. cocaină 2039. Chelidonii herba. Strychni semen. ajmalina E. acid trimetoxicinamic (la C18) E. au acţiune hemoragică în teritoriul uterin C. codeina C. radicali metoxi (la C11 si C17) 2041. ergometrina C. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Opium sunt corecte? A. Frunzele de Atropa belladonna contin: A. izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae radix et folium. papaverina este alcaloid cu nucleu benzilizochinolinic D. meconice E. morfina E. papaverina B. se utilizează în hemoragii post partum D. acid trimetoxibenzoic (la C18) D. alcaloizi indolici B. nucleu iohimbanic C. sulfurice D. opiul se poate identifica cu reactivul Marquis datorita papaverinei si cu FeCl3 datorita acidului chelidonic E. 38 Alcaloizi tropanici. Ipecacuanhae radix. codamina D. baze pirolice şi pirolidinice E. au acţiune citotoxică E. pentru obtinerea unui kilogram de opiu sunt necesare aproximativ 20. narcotina Opiul contine urmatorii alcaloizi izochinolinici: 2042. Cocae folium. Secarae cornutum) 2036. se mai numesc DH-derivaţi 2037. în Opium se gasesc alcaloizi cu nucleu izochinolinic si morfinanic C. chinidina D. hipnotica si narcotica 2038. papaverina 2043. rezerpina B. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea lor antiaritmica: A.

l-tropic E. Care dintre alcaloizii mentionati sunt larg raspanditi in natura si constituie precursori biosintetici pentru diferite tipuri de alcaloizi izochinolinici? A. contine alcaloizi indolici 253 . tahiaritmie E. reticulina 2051. Extractum Belladonnae siccum C. Rauwolfiae radix E. configuratia radicalului metil de la atomul de azot 2049. Marcati afirmatiile corecte referitoare la Chelidonii herba: A. Belladonnae radix C. alcaloizi cu nucleu benzilizochinolinic C. acidului l-tropic 2047.A. Dupa ce caractere ati recunoaste frunza de Atropa belladonna? A. acidului d. nervatie reticulata 2050. Opiul conţine: A. subtiri E. ecgoninei D. narcotic E. norlaudanozolina D. Precizati care dintre produsele vegetale si preparatele farmaceutice enumerate sunt oficinale in FR X: A. Belladonnae folium 2053. higrina E. orientarea gruparii OH de la C-3 B. Chelidonii herba B. In tratamentul afectiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din: A. Extractum Belladonnae fluidum D. spasmolitic C. Opium 2048. configuratia acidului tropic C. suprimarea secretiilor 2046. tropan-3-beta-ol-ului C. hipnotic D. Belladonnae radix E. Tinctura Belladonnae B. Alcaloizii tropanici sunt contraindicati in: A. Ipecacuanhae radix D. margine intreaga C. tebaină 2052. alcaloizi cu nucleu tetrahidroizochinolinic B. este produs oficinal in FR X B. forma eliptica sau oval-acuminata B. tropan-3-alfa-ol-ului B. adenom de prostata C. actiune D. analgezic B. coronarodilatator 2045. Atropina se deosebeste de hiosciamina prin: A. Precizati al cui ester este hiosciamina: A. glaucom B. cafeină E. alcaloizi diterpenici D. orientalina C. examinarea fundului de ochi D. emarginat-fidata D. tebaina B. aplicatii terapeutice E.

chelidonina B. are actiune antispastica C. produce scaderea secretiei glandelor exocrine D. modifica ritmul cardiac 2062. produce relaxarea musculaturii netede B. alcaloizi izochinolinici D. sunt alcaloizi eteri D.C. stimuleaza secretia gastrica C. acidului (d. DH-ergocristina 2056. emetina C. rezerpina 2059. este un antispastic si colagog 2054. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune ocitocica? A. ergotamina D. DH-ergotamina E. contine alcaloizi benzofenantridinici E. are actiune anestezica puternica D. DH-ergocriptina D. acidului (d. se obtine din capsule de Papaver bracteatum E. sunt raspanditi in specii din familia Solanaceae B.l)-tropic E. ergovalina C. DH-ergotoxina 2057. sunt alcaloizi esteri 2060. contine cocaina B. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune antispastica? A. atropina E. DH-ergometrina E. Rădăcinile de Rauwolfia conţin: A. are actiune analgezica C. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate? A. ergosina B. Atropina este esterul: A. sunt biosintetizati din triptofan E.l)-atropic 2058. actioneaza asupra sistemului nervos simpatic B. contine alcaloizi protoberberinici D. stimuleaza centrul respirator E. este un alcaloid cu structura izochinolinica E. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate? A. papaverina D. contine alcaloizi cu nucleu morfinanic 254 . pseudotropanolului C. acidului (l)-tropic D. alcaloizi de tip heteroiohimbanic C. Care afirmatii referitoare la alcaloizii tropanici sunt adevarate? A. produce midriaza 2061. ergometrina C. provin biogenetic de la ornitina C. produce dilatarea pupilei D. alcaloizi de tip iohimbanic B. alcaloizi de tip ajmalinic E. Opiul: A. Pentru efectul antimigrenos se folosesc urmatorii alcaloizi din Secale cornutum: A. alcaloizi de tip benzilizochinolinic 2055. tropanolului B. ergotamina B.

coronarodilatator 2071. produc vasoconstrictie periferica D. ca citotoxic 2072. penat-partite C. in tratamentul diskineziilor biliare B. narcotic E. Care afirmatii referitoare la alcaloizii lisergici din cornul de secara sunt adevarate? A. inflorescenţe umbeliforme. pentru eliminarea calculilor biliari C. se prescriu in maladii psihosomatice B.2063. se gaseste in Opium B. rinita cronica B. Notaţi afirmaţiile corecte în legătură cu specia Atropa belladonna: 255 . constipatie cronica C. este un alcaloid ftalidtetrahidroizochinolinic 2070. analgezic B. are culoare portocalie D. diaree cronica D. ca antiviral D. sunt contraindicate in tratamentul psihozelor propriu-zise 2066. in hipo. face parte dintre alcaloizii benziltetrahidroizochinolinici D. se gaseste in Capita Papaveris C. stimuleaza contractia fibrelor netede ale muschiului uterin B. frunze opuse. moi la pipăit D. hipnotic D. Preparatele farmaceutice cu Rauwolfia: A. ca proteolitic E. se asociaza in tratamentul insomniilor D. Extractele de Chelidonii herba se utilizeaza: A. se utilizeaza in metro. Latexul de rostopasca: A. La utilizarea preparatelor antihipertensive cu Rauwolfia pot sa apara efecte secundare ca: A.sau atonie veziculara D.si menoragii E. Chelidonii herba se caracterizează prin: A. se asociaza in tratamentul distoniei vegetative C. Retineti afirmatiile corecte referitoare la papaverina: A. face parte dintre alcaloizii benzilizochinolinici E. tulpini glabre B. Alcaloizii morfinanici actioneaza: A. produc vasodilatatie periferica C. caliciu format din două sepale caduce E. frunze pubescente. in colica renala 2065. cu flori galben-aurii 2069. se asociaza in tratamentul simptomatic al schizofreniei E. in tratamentul icterului B. are culoare galben-verzuie 2064. tulburari psihice E. spasmolitic C. Latexul proaspat de rostopasca se foloseste: A. contine enzime proteolitice C. hipertensiune arteriala 2067. contine alcaloizi B. in tratamentul icterului E. in tratamentul verucilor C. produc relaxarea fibrelor netede ale muschiului uterin 2068. contine substante rezinoase E.

dependent de doza administrata. lochnerinic E. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. lochnerinic si ajmalinic E. rezerpina B. ergocriptina 2077. codeina D. doar alcaloizii levogiri din cornul secarei manifesta actiune farmacologica D. Secale cornutum D. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apă C. recoltarea frunzelor se face între orele 9-11 C. Rauwolfiae radix contine alcaloizi indolici de tip iohimbanic. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. emetinic Precizaţi care din următoarele tipuri de alcaloizi nu sunt prezenţi în Rauwolfiae radix: 2074. specie anuală B. Care dintre alcaloizii mentionati au actiune cardiovasculara? A. din culturi se recoltează. magnoflorina 256 . Scopoliae rhizoma D. respectiv psihotropa D. Care din următoarele afirmaţii privind cornul secarei sunt corecte? A. Papaver somniferum B. Rauwolfia vomitoria 2075. Care din urmatoarele afirmatii despre Rauwolfia serpentina sunt corecte? A. Rauwolfia serpentina este un arbore înalt de 3-4 m cu frunze lanceolate dispuse opus si flori pe tipul 5 dispuse în umbele B. Care din urmatoarele afirmatii privind cornul secarei sunt corecte? A. ergotoxina E. prin hidrogenarea alcaloizilor lizergici se intensifica actiunea simpatolitica 2080. ergometrina se indică în migrenă E. Rauwolfia serpentina C. planta întreagă 2073. doar alcaloizii derivaţi de acid lisergic (levogir) din cornul secarei manifestă acţiune farmacologică D. prin hidrogenarea alcaloizilor lisergici se intensifică acţiunea simpatolitică 2076. Alcaloizii din Secale cornutum care formează complexul ergotoxinic sunt: A. ergometrina se indica în migrena E. Pentru extragerea industriala a atropinei se pot folosi urmatoarele produse vegetale: A. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apa C. Care din alcaloizii de mai jos imprimă culoare latexului de Chelidonium majus? A. ergotamină B. ibogaminic C. ergocornină E. Harpagophytum procumbens E. iohimbanic D. ergocriptină C. ajmalinic B. Daturae innoxiae herba 2078. în frunze conţinutul maxim de alcaloizi este atins în timpul fructificării D. florile sunt grupate în inflorescenţe axilare E. ergocristină 2081. Stramonii folium E. reserpina are actiune hipertensiva. uneori. Alcaloizi de tip iohimbanic se gasesc în: A. serpentina C. ergosină D.A. A. Rauwolfiae radix este un vechi remediu egiptean C. tratamentul antihipertensiv cu Rauwolfia este contraindicat la bolnavii în a caror anamneza apar psihoza sau psihopatii grave 2079. Belladonnae radix B. Belladonnae folium C.

obtinut prin incizarea capsulelor imature de Papaver somniferum C. glaucina 2088. cheleritrina D. nucleul tropanic nu contine azot 2084. ergotamina B. chelidonina este un alcaloid cu nucleu bezofenantridinic B. ergocristina E. papaverina E. Tinctura Belladonnae C. ergocornina 2090. Enumerati aminoacizii care alcatuiesc catena peptidica a ergocriptinei: A. chelidimerina 2082. reprezinta latexul concretizat. derivati de acetil -coenzima A B. ergosina D. Care din urmatorii alcaloizi din cornul de secara sunt de tip peptidic? A. derivati de iohimban 2089. derivati de lizina-ornitina D. Definiti opiul cu ajutorul afirmatiilor de mai jos: A. berberina E. se gaseste în catena laterala B. Tinctura Opii B. prolina 2087. Alcaloizii din Secale cornutum sunt: A. Care din preparatele farmaceutice enumerate sunt prevazute in FR X si se conserva la Venenum? A. Ce pozitie are azotul din molecula alcaloizilor tropanici? A. trebuie sa contina minimum 11 % alcaloizi totali exprimati in morfina E. sanguinarina C. laticiferele strabat numai tulpina E. Tinctura Chelidonii D. narcotina C. trebuie sa contina minimum 11 % morfina D. de tip aminoalcool C. ergocriptina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. Pulvis Opii et Ipecacuanhae 2086. isoleucina D. berberina B. totalul alcaloidic are efect colecistokinetic 2083. de tip peptidic E. chelidonina are actiune spasmolitica D. se gaseste în acidul tropic E. reprezinta capsulele imature ale speciei Papaver somniferum B. este comun nucleului pirolidinic si piperidinic D. Care din următoarele afirmaţii privind alcaloizii din Secale cornutum sunt corecte? A. face parte din nucleul tropanic C. rostopasca apartine familiei Papaveraceae C. are un coninut minimum de 1 % atropina 2085. Tinctura Ipecacuanhae E. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Chelidonium majus sunt corecte? A. leucina C. morfina D.B. alcaloizii de tip aminoalcool sunt solubili în apă 257 . ergometrina C. fenilalanina E. valina B. Din grupul alcaloizilor de mai jos alegeti pe cei prezenti in Opium: A.

derivaţii acidului izolisergic (dextrogir) nu manifestă acţiune farmacologică D. acţiunea ocitocică este imprimată de dubla legătură dintre carbonii 9 şi 10 ai acidului lisergic E.C. administrarea prelungită sau excesul de ergometrină provoacă vasoconstricţie arterială ce poate duce la gangrena extremităţilor 258 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful