P. 1
PROBA SCRISA LICENTA 2010

PROBA SCRISA LICENTA 2010

|Views: 1,602|Likes:
Published by Cristina Luminita

More info:

Published by: Cristina Luminita on May 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/26/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE TEMATICA ŞI BAZA DE ÎNTRBĂRI PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ SESIUNEA SEPTEMBRIE 2010 SPECIALIZAREA

FARMACIE FARMACOLOGIE GRILE/TEMA 1. Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1) 4 grile 2. Farmacotoxicologie generală (1) 3 grile 3. Antibiotice cu structura betalactamică (2) 3 grile 4. Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si 4 grile polipeptide (2) 5. Chimioterapice antibacteriene si antimicotice (2) 3 grile 6. Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice (2) 3 grile 7. Hipnotice şi tranchilizante (2) 3 grile 8. Simpatomimetice şi simpatolitice (2) 3 grile 9. Parasimpatomimetice şi parasimpatolitice (2) 3 grile 10. Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene (2) 3 grile 11. Antiacide, antiulceroase, antispastice (2) 3 grile 12. Antihipertensive, vasodilatatoare cerebrale si periferice, diuretice (2) 4 grile 13. Antianginoase (2) 3 grile 14. Antialergice (2) 3 grile 15. Antiastmatice (2) 3 grile 16. Antitusive, expectorante (2) 3 grile 17. Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice (2) 3 grile 18. Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice (2) 3 grile 19. Vitamine liposolubile si hidrosolubile (2) 3 grile 20. Hormoni sexuali şi hormoni tiroidieni (2) 3 grile TEHNICA FARMACEUTICĂ 21. Formularea si biodisponibilitatea medicamentului (6, 7) 4 grile 22. Preparate parenterale (7, 8) 3 grile 23. Preparate oftalmice (7, 8) 3 grile 24. Preparate nazale (7, 8) 3 grile 25. Suspensii farmaceutice (6, 8) 3 grile 26. Unguente (6, 8) 3 grile 27. Preparate transdermice (6, 8) 3 grile 28. Preparate rectale (6, 8) 3 grile 29. Comprimate, capsule (6, 8) 3 grile LEGISLASŢIE FARMACEUTICĂ, ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE FARMACEUTICĂ 30. Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al 3 grile medicamentelor psihotrope şi stupefiante (9, 10, 11) 31. Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică. (12, 13, 14, 15) 3 grile CONTROLUL MEDICAMENTULUI 32. Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5, 8) 3 grile 33. Metode volumetrice in controlul medicamentelor (8) 3 grile 34. Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor 3 grile (5, 8) 35. Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5, 8) 4 grile TOXICOLOGIE 36. Toxicomania si doppingul (4) 3 grile 37. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice, IMAO, fenotiazide, 3 grile analgezice-antipiretice (4) FARMACOGNOZIE 38. Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae 4 grile radix et folium, Cocae folium, Opium, Chelidonii herba, Ipecacuanhae radix, Curara, Rauwolfiae radix, Strychni semen, Secarae cornutum) (3) (in paranteze, la sfarsitul fiecarei teme, este precizat indexul bibliografic)

1

BIBLIOGRAFIE Aurelia Nicoleta Cristea , Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2009; Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de Farmacologie, sub redactia, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005; Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu, Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993; 4. Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsez-Ajtay, Toxicologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991; 5. Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si Controlul Medicamentelor, vol. 1 si 2, Ed. Interlcredo, Cluj-Napoca, 2002; 6. Sorin Leucuta, Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2 Cluj-Napoca, 2001. 7. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Tehnologie farmaceutica, Ed.Polirom, Iasi, 2001; 8. ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993; ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, Bucuresti 2004. 9. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XVII: Medicamentul, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006; 10. Legea nr. 339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 1095 din 5 decembrie 2005; 11. Hotărârea Guvernului României nr. 1915 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 11 ianuarie 2007. 12. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XIV: Exercitarea profesiunii de farmacist. Organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din România, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006; 13. Decizia Colegiului Farmacistilor din România nr. 2 din 15 iunie 2009 privind aprobarea Statutului Colegiului Farmacistilor din România si a Codului deontologic al farmacistului, publicată în Monitorul Oficial nr. 490 din 15 iulie 2009; 14. Legea nr. 266 (r. 1) a farmaciei din 7 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial 448 din 30 iunie 2009; 15. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1552 din 24 noiembrie 2004 cu privire la Regulile de bună practică farmaceutică, publicat in Monitorul Oficial nr. 1166 bis din 09 decembrie 2004. 1. 2. 3.

Decan, Prof. univ. dr. Gheorghe Ţarălungă

2

Tema nr. 1 Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1) Farmacocinetica generală
1. Care afirmatii sunt adevarate pentru administrarea intravenoasa: A. evita orice prim pasaj B. se pot administra sange si produse din sange C. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi D. nu permite administrarea de volume mari de solutie E. poate precipita o insuficienta cardiaca 2. Care din afirmaţiile referitoare la absorbţia gastrointestinală sunt adevărate: A. este influenţată de pH B. nu este influenţată de conţinutul intestinal C. bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac D. este influentată de vascularizaţie E. nu este influentata de enzimele digestive 3. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala B. acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica C. doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea D. o substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor E. insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala 4. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice: A. fenobarbitalul B. cimetidina C. eritromicina D. rifampicina E. cloramfenicol 5. Efectul primului pasaj hepatic: A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament B. poate limita administrarea orala a unui medicament C. poate fi compensat prin cresterea dozei D. poate determina activarea unor compusi E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin 6. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate: A. sublingual B. oral C. intrarectal D. intravenos E. intraarterial 7. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice: A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale 8. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin: A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37°C; B. administrare dupa masa (pe stomacul plin); C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante; D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol); E. folosirea de comprimate retard. 9. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori: A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH; B. suprafata foarte mica de absorbtie; C. suprafata foarte mare de absorbtie;

3

D. existenta unei vascularizatii reduse; E. existenta unei vascularizatii abundente. 10. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt: A. cele fiziologice; B. cai speciale; C. cai utilizate numai pentru medicamente; D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si devenite inutile; E. atat cai fiziologice cat si cai speciale. 11. Calea intravenoasa ofera posibilitatea: A. introducerii substantei active direct in sange; B. aparitiei rapide a efectului; C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului; D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga; E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta. 12. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea? A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila; B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange; C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie; D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune; E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila. 13. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica? A. rifampicina; B. disulfiramul; C. fenobarbitalul; D. imipramina; E. neostigmina. 14. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia? A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare; B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular; C. concentratia mare a substantei medicamentoase; D. circulatia bogata la locul de absorbtie; E. suprafata mare de absorbtie. 15. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor? A. absorbtie rapida; B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate; C. face posibila administrarea de substante iritante; D. este conditionata de hidrosolubilitate; E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic. 16. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin: A. cresterea diurezei; B. diminuarea diurezei; C. acidifierea urinei; D. favorizarea reabsorbtiei tubulare; E. alcalinizarea urinei. 17. In etapa de transport a substantelor active in sange: A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma; B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele plasmatice; C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera; D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata; E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata. 18. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism: A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele; B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele; C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;

4

D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea; E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea. 19. Inductia enzimatica: A. apare la orice doza; B. apare numai la o anumita doza de inductor; C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia; D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia; E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia. 20. Medicamentele administrate parenteral: A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.), subcutanata (s.c); B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.); C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului; D. trebuie sa fie obligatoriu sterile; E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa. 21. Rinichiul este calea de excretie: A. pentru foarte multe medicamente; B. pentru un numar mic de substante; C. pentru substante sub forma hidrosolubila; D. pentru substante sub forma liposolubila; E. pentru substante insolubile. 22. Administrarea sublinguală are următoarele avantaje: A. permite absorbţia moleculelor puternic ionizate B. evită inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic C. permite administrarea substanţelor iritante D. este condiţionată de hidrosolubilitate E. favorizează o absorbţie rapidă a substanţei medicamentoase 23. Calea de administrare rectală a medicamentelor: A. permite o absorbţie rapidă şi completă B. evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic C. se utilizează numai pentru obţinerea unor efecte terapeutice locale D. se recomandă la bolnavii cu vărsături, leziuni ale cavităţii bucale, în pediatrie E. permite evitarea degradării principiului activ de către sucurile gastrice 24. Calea intraarterială este utilizată la bolnavii cu: A. tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice B. hemoragii acute C. edem pulmonar acut D. tulburări circulatorii periferice grave E. infarct miocardic acut 25. Care dintre următoarele afirmaţii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este incorectă A. doar forma liberă a medicamentului este difuzabilă şi activă B. legarea se face numai de albuminele plasmei C. legarea este un proces ireversibil D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard E. forma legată influenţează latenţa şi durata acţiunii medicamentului

Farmacodinamie generala
26. Care afirmatii sunt adevarate: A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la absorbtia sa 27. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate: A. efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a două functii fiziologice diferite B. adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este vasodilatator

5

alcool-benzodiazepine E. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa C. 6 . agonistii totali au activitate intrinseca maximă D. procentul de legare de proteinele plasmatice 35. digitalicele inainte de masa E. fentanil-droperidol D. starea sistemelor enzimatice E. penicilina. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate: A. sta la baza efectului rebound 36. antihistaminicele H2 de obicei seara 34. antagonistii au afinitate pentru receptori B. barbituricele la nivel cardio-vascular E. dar in doze mari este proagregant plachetar D. aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare. parasimpatoliticele la nivel cardiac B. efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat 28. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie D. apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi D. B. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice 31. anticoagulante orale supradozate-vitamina K 32. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens B. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie 29. Fenomenul de up-regulation: A. opioidele la nivelul SNC C. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate: A. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie: A. antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii farmacologici D. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul vascular dar in doze mici actioneaza proagregant E. Factorii dependenţi de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt: A. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive D. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic C. medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct E. doza C. legarii de proteinele plasmatice in procent mare. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente: A. diureticele seara B. potenta depinde de afinitatea fata de substrat C. inseamna cresterea numarului de receptori B. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator: A. structura chimica B. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti C. cimetidina la nivelul secretiei gastrice 33. calea de administrare D. durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare 30. tetraciclina-saruri de calciu C. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta: A.solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu B.C. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe receptori diferiti E. sta la baza tolerantei E. antiacidele dupa masa D. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia acida din timpul noptii E. afinitatii mari pentru receptori. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor C. potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare B.

manitolul. 42. factori patologici. E. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism? A. B. factori fiziologici. B. structura chimica. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase) 41. D. C. influentarea unor enzime membranare. C. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament? A. calea de administrare. 43. 7 . Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori: A. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii. adrenalina. atropina. activitatea intrinseca (la nivel de receptor). Ce proprietati au antagonistii? A. activitate intrinseca zero. D. Ce proprietati au agonistii totali? A. afinitate pentru receptori zero. E. sensul depinde de structura chimica a substantei active. schimbari de permeabilitate membranara. doza maxima. 40. eficacitate (la nivel de receptor). E. activitate intrinseca maxima. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt: A. E. activitate intrinseca submaximala. E. legaturii covalente cu receptorii. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii. E. 44. alimentatia. C. D. D. doza. morfina. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor farmacoreceptori? A. D. E. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate? A. afinitate pentru receptori maxima. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste. C. afinitate pentru receptori zero. B. B. Ce proprietati au agonistii partiali? A. E. B. C. C. farmacocinetica substantei. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva. C. afinitate pentru receptori maxima. 45. C. deschiderea de canale cu schimburi ionice. afinitate pentru receptori maxima. modificari conformationale ale unor macromolecule. activitate intrinseca maxima. activitate intrinseca zero. D. B. 38. ansamblul receptor-sistem efector. 39. modificarea fluiditatii membranelor. D. E. calea de administrare. D. activitate intrinseca submaximala. C. B. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals 37. salbutamolul. B. D. activitate intrinseca zero. activitate intrinseca maxima. temperatura mediului ambiant. B.C. afinitate pentru receptori zero. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen. D. activitate intrinseca submaximala.

nu au activitate intrinsecă şi nu sunt capabili să declanşeze un efect la nivelul receptorilor. medicamentele cu legare slabă de proteinele plasmatice au o latenţă mai mare E. formele farmaceutice retard au o latenţă mai mare decât formele cu eliberare rapidă C. pe care doar îi blochează 54. ca urmare a unei reactii reversibile. acetilcolina E. C. a unui complex medicament -receptor: A. B. medicamentele din aceeaşi grupă farmacodinamică au o latenţă identică B. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard 52. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare. B. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea. rezultand ca efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati. neostigmina D. noradrenalina B. durata efectului farmacodinamic 8 . Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate: A. C. E. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica 50. inductie enzimatica. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic. 49. D. formei farmaceutice C. In privinta interactiunii medicament-receptor: A. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati. C. reserpina C. E. 48. Medicamentele antagonişti competitivi au următoarele caracteristici: A. prin legaturi chimice covalente. B. van der Waals.E. structurii chimice modificate intenţionat E. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului. B. accident hemoragic. împiedicând legarea agonistului D. C. accident trombotic. 47. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa. diminuă până la anulare efectul maxim al agonistului specific B. prin legaturi chimice slabe: ionice. se leagă de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific şi schimbă conformaţia receptorului. deplasare de pe proteinele plasmatice. D. formele retard au latenta lunga. D. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori. de hidrogen. nizatidina 51. în urgenţele medicale se utilizează medicamente cu perioadă de latenţă scurtă şi foarte scurtă 53. diminuă potenţa agoniştilor specifici prin competiţia pentru receptori E. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice precum si mecanismul interactiunii: A. E. D. ca urmare a unei reactii ireversibile. Ritmul administrării unui medicament influenţează: A. substanţele medicamentoase care acţionează prin metabolitul activ au o latenţă scurtă D. inhibitie enzimatica. 46. Calitatea retard a unui medicament se datoreşte: A. fara nici un fel de legatura chimica. Care dintre următoarele afirmaţii privind latenţa acţiunii farmacodinamice a unui medicament este(sunt) corectă(corecte): A. au afinitate şi sunt capabile să se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agoniştilor specifici C. E. de obicei. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta. Au o acţiune farmacodinamică indirectă: A. căii sale de administrare B. numărului de receptori ocupat de substanţa medicamentoasă D. calea de administrare.

secundar unei permeabilităţi crescute a membranelor acelui ţesut D.B. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică cu un anumit efect maxim posibil B. poate fi consecinţa existenţei unor subtipuri de receptori specifici. procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice şi tisulare 55. intensitatea acţiunii farmacodinamice C. latenţa efectului farmacodinamic D. în anumite ţesuturi C. apare ca urmare a realizării unei concentraţii mai mari de medicament într-un anumit ţesut. este proprietatea unui medicament de a influenţa un teritoriu cât mai limitat din organism E. se exprimă prin dozele eficace 9 . Selectivitatea unei substanţe medicamentoase: A. timpul efectului maxim al substanţei medicamentoase E.

tetraciclina D. pot imbraca forma socului anafilactic C. poate apare la nitratii organici E. inhibitie enzimatica D. Efectul rebound: A. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate E. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina D. respecta relatia doza-efect B. are la baza un efect down-regulation D. sindromul extrapiramidal la neuroleptice D. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor 61. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit 62. reactiile alergice E. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor C. vitamina D 60. diminuarea absorbtiei C. tulburarile auzului produse de aminoglicozide C. necesita marirea dozei 10 . uscaciunea gurii la atropina B. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor B. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata C. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii 63. are la baza fenomene de up-regulation D. fenomene de up-regulation B. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil 59. Idiosincrazia: A. 2 Farmacotoxicologie generala 56. poate fi data de fenomene de up-regulation E. este o forma de toleranta acuta B. Obisnuinta: A.Tema nr. poate fi data de inductia enzimatica D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective E. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide: A. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor C. are la baza enzimopatii E. scaderea eliminarii E. este intoleranta congenitala C. scaderea efectului in timp 64. este un raspuns anormal la un medicament B. Instalarea obisnuintei implica: A. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului D. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice: A. este ireversibila C. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice E. apare dupa administrari repetate D. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi 57. opioidele B. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici B. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare: A. cloramfenicolul C. ototoxicitatea 58. preparatele pe baza de fier E. Fenomenul de toleranta: A. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor B. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice: A.

contraceptivele orale. Efectele adverse teratogene sunt: A. nedorite. acenocumarol). apar datorita unor particularitati farmacocinetice. teofilina. E. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic? A. C. manifestate la doze eficace terapeutice mari. 66. derivati de vitamina A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea concentratiei plasmatice). saruri de litiu. 68. 73. amfetamina. D. B. 71. D. B. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut si sugar: A. acidul acetilsalicilic. medicamente anorexigene amfetaminice. C. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural. D. morfina. C. reactii nocive (daunatoare). alcoolul etilic. E. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala: A. B. C. 72. provocate numai de dozele mari. Efectele (reactiile adverse) sunt: A. paracetamolul. 69. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa. neuroleptice. cocaina. sunt independente de doza. neostigmina. beta-adrenolitice. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta psihica? A. rinichi). opioide. morfina: B. B. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si dependenta fizica? A. C. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente. C. C. anticoagulantele cumarinice. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala. B. benzodiazepine. B. barbiturice. D. toxice. E. B. etretinat). carbamazepina.65. E. D. clemastina. folosirea unei cai de administrare nepotrivite. 67. E. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la fat sau nou nascut si sugar: A. E. D. B. defecte fiziologice. 11 . favorizate de tratamentul prelungit. retinoizi (izotretinoina. 70. anomalii morfologice. D. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte? A. malformatii. C. C. E. sulfamide antidiabetice. imipramina. E. cloramfenicolul. D. deficitul organelor de epurare (ficat. anticoagulante cumarinice (warfarina.

B. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente): A. se evidenţiază numai la întreruperea administrării medicamentului sau la reducerea importantă a dozelor sale D. penicilina G. 79. lipseste relatia gradata doza-efect. dependenta fizica. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica. D. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice. anormal calitativ sau cantitativ. gentamicina E. adrenalina. 74. tetraciclina D. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt: A. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica). impune necesitatea continuării administrării medicamentului pentru a evita apariţia tulburărilor specifice sindromului de abstinenţă B. procaina. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice. efecte dismorfogene. prezinta un titru ridicat de anticorpi. tolbutamida C. este favorizata de un teren imunodepresiv. individuale. 75. Care dintre următoarele medicamente pot produce accidente obstetricale: A. B. corticoterapie iv 12 . mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica). B. 76. C. Efectele secundare sunt: A. indometacina B. este datorata unor particularitati genetice innascute. E. psihotoxicitatea. suferinte fetale. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele: A. D. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite: A. B. ampicilina. C. prezinta o relatie gradata doza-efect. D. D. C. B. C. 80. E. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism. uneori efecte dorite. survine ca urmare a saturării unor receptori E. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor). tahifilaxia. La un bolnav cu şoc anafilactic se va utiliza: A. mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana). consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice. toleranta. terbutalina 81. Farmacodependenţa fizică: A. 77. C. E. dependenta psihica. acidul acetilsalicilic. este o enzimopatie manifesta. C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit. cautate in farmacoterapie. E. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la medicamente sunt: A. D. 78. E. atropină iv B.D. B. constă în diminuarea progresivă a intensităţii efectului farmacologic prin administrări repetate la intervale scurte de timp 82. accelerarea biotransformarii. E. efecte nedorite (de obicei). constă în apariţia unor modificări comportamentale care reclamă imperios administrarea medicamentului C. D. E.

C. sunt independente de doză B. carbimazol 85. reserpina D. metotrexat 90. contraceptivele orale D. furosemidul B. diazepam 84. aspirina 87. apare între medicamentele care acţionează pe acelaşi substrat reactiv B. amfetamina D. fenitoina E. acidul valproic C. adrenalină iv E. montelukast C. Toleranţa cronică la medicamente (obişnuinţa) constă în: A. Pot provoca dependenţă psihică: A. alfa-metildopa C. meprobramat E. amoxicilina B. se instalează cu intensităţi variate pentru diferitele efecte ale unui medicament C. bromocriptina E. în doză constantă D. au o incidenţă mai mare la indivizii cu teren atopic 86. necesitatea creşterii dozei de medicament pentru obţinerea aceluiaşi efect farmacologic C. cloramfenicol D. neomicina C. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament 13 . salbutamol aerosoli D. neomicina B. este reversibilă D. Precizaţi afirmaţiile corecte cu privire la reacţiile adverse de tip alergic: A. teofilină iv 83. metoclopramida 89. Tahifilaxia are următoarele caracteristici: A. izoniazida D. intensitatea şi frecvenţa lor cresc cu doza E. Printre medicamentele contraindicate în cursul alăptării se numără: A. poate merge până la dispariţia efectului farmacologic E. halotanul 88. dietilstilbestrol E. Pot suprima lactaţia: A. sunt încrucişate pentru compuşii înrudiţi structural C. se instalează pentru un medicament şi se repercutează asupra unui alt medicament 91. tiouracil E. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numără: A. aspirina E. contraceptivele orale C. carbimazol C. prezenţa lor este frecventă în condiţiile administrării orale a medicamentelor D. ondansetron B. Printre medicamentele care pot declanşa reacţii adverse autoimune se numără: A. bleomicina B. Printre medicamentele proscrise la gravide datorită riscului teratogen se numără: A. eritromicina D. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrării sale repetate. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor B. litiul B.

inducţie de ALA-sintetază E. streptomicina E. curba frecvenţei de distribuţie a vitezei de acetilare bimodală la izoniazidă D. D-penicilamina 101. beta-adrenoblocante D. neomicina D. penicilina G B. dextranii 94. sulfonamide C. T 1/2 al izoniazidei de 2 . ranitidină C. hemoglobinopatii C. concentraţii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la acetilatorii lenţi C. ampicilina E. ampicilina C. fenilbutazonă E. Care dintre medicamentele enumerate declanşează şoc anafilactic? A.E.3 ori mai mare la acetilatorii lenţi B. penicilina G sodică B. tetracicline D. reacţii adverse mai frecvente la acetilatorii lenţi E. deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitară B. rifampicină C. cu excepţia: A. deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitară D. paracetamol D. totalitatea semnelor de sevraj observate după oprirea administrării medicamentului 92. gentamicina 98. cimetidina B. tiouracili D. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii lenţi 100. Care dintre următoarele medicamente pot da frecvent reacţii alergice? 14 . lidocaina D. tetracicline C. Tipuri de idiosincrazie cu manifestări farmacodinamice: A. Medicamente contraindicate în timpul alăptării: A. cloramfenicol C. cloramfenicol B. izoniazidă B. polimorfismul acetiltransferazelor hepatice 99. neuroleptice fenotiazine 97. Citoliza hepatică apare la: A. fenacetină 93. corticosteroizi 95. ampicilină E. Reduc capacitatea fagocitară a leucocitelor: A. aspirina E. paracetamolul B. Tulburări în reacţia metabolică de acetilare determină: A. contraceptive orale E. cloramfenicolul C. penicilină B. Anemia hemolitică imună poate să apară la: A. polimixina E. sulfonamidele D. Următoarele medicamente produc polimiozite cu mialgie. Sunt medicamente methemoglobinizante: A. paracetamol 96.

A. Mecanismele implicate în apariţia imunodeficienţei latente sunt: A. dozele obişnuite au efecte toxice E. Crizele de porfirie hepatică după administrarea de inductoare enzimatice E. Efectele teratogene sunt: A. Apar atunci când. alfa-adrenomimeticele B. Întreruperea bruscă a tratamentului E.v. pentru desensibilizare D. Prin administrare de corticosteroizi i.). antihistaminice H2-blocante D. Sensibilizarea la medicament 109. antidepresivele triciclice E. Piracetam E. mai ales pe cale parenterala (i. in urma supradozarii D. Sunt efecte secundare apărute în urma unor doze toxice (supradozări) B. Reactiile adverse de tip alergic: A. metil-xantinele 106. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune E. Izoniazida D. existand o relatie gradata doza-efect B. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic? A. efecte dismorfogene 15 . Şocul anafilactic la peniciline D. Sunt reacţii adverse de tip idiosincrazic: A. Sunt independente de doza. Penicilina G 103. Inhibarea sistemului enzimatic producător de peroxid de hidrogen E. Penicilina G B. Acţiune hipoplazică medulară B. Apar la o parte din indivizii trataţi cu doze terapeutice de medicamente 104. în functie de bolnav sau de medicament. Sunt reactii adverse dependente de doza. Diminuând treptat dozele de medicament. Reducerea capacităţii fagocitare a leucocitelor C. Tratamentul reacţiilor adverse grave de tip alergic se face: A. Prin administrare de adrenalină pentru a combate manifestările simptomatice B. Creşterea sintezei de anticorpi D. ß-adrenoliticele C. Sunt reactii neobisnuite. Sindromul de abstinenţă la întreruperea morfinomimetelor 108. Fenomenul de "down regulation” C. Sulfametoxazol B. C. Hemisuccinat de hidrocortizon 102. Sunt consecinţa acţiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor C. Hemoliza indusă de deficienţa G-6-P-DH B. Inducţia enzimatică D. Efectele adverse de tip toxic: A. doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave 107. Prin oprirea imediată a administrării medicamentului incriminat E. care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente. Loratadina D. Pot produce efect rebound la întreruperea bruscă a administrării: A. Clorhidrat de procaină C. Dexametazona E. Apneea toxică la suxametoniu C. Stimularea mitozei limfocitare 105. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi. Continuând tratamentul cu substanţa incriminată sub supraveghere strictă medicală 110. pentru efectul antialergic şi imunosupresor C. Fenomenul de "up regulation” B.v. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic D. Toleranţa medicamentoasă poate avea drept cauză: A. Suxametoniu C.

B. suferinte fetale 16 . malformatii C. anomalii morfologice D. defecte fiziologice E.

Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa: A. Ampicilina E. Au spectru de activitate extins şi pe enterobacterii E. În infecţii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomandă: A. Cefoperazona B. se administreaza pe cale orala. Sunt peniciline de depozit: A. Oxacilina D. este stabila in mediul acid. Oxacilina C. Carbenicilina D. Cloxacilina E. Piperacilina D. D. Sunt rezistente la betalactamaze: A. 119. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze: A. scarlatina. Ticarcilina C. B. angine. Se administrează şi sub formă de perfuzii intravenoase C. Se administreaza şi sub formă de injecţii intramusculare D. Cloxacilina 117. 17 . Carbenicilina 115. Sărurile de sodiu şi potasiu ale penicilinei G: A. Combinatia amoxicilina-acid clavulanic 118. Carbenicilina B. Se administrează ca soluţii preparate în ser glucozat E. Pot fi administrate şi intraarticular 114. Realizează concentraţii sanguine mici D. Benzatin-benzil penicilina D. Bacampicilina C. E. B. D. Ampicilina B. se administreaza parenteral. meningita meningococica. lues (sifilis). Meticilina 112. Pot fi utilizate în sifilis 113. Benzilpenicilina potasica: A.Tema nr. 3 Antibiotice cu structura betalactamică 111. Eliberează lent benzilpenicilina C. septicemii. Procain . Fenoximetil penicilina C. Prezintă eliminare urinară lentă B. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A. C. este inactivata in mediul bazic. C. Se injectează intramuscular şi intravenos din soluţii preparate în ser fiziologic B. E. Benzatinpenicilina este indicata in: A. este incompatibila cu alcoolul. Fenoximetil penicilina E. Oxacilina 116. Ampicilina C. Penicilinele retard: A. Carbenicilina D. Benzilpenicilina B. Amoxiclina B. Flucloxacilina E.benzil penicilina E.

Ampicilina are următoarele proprietăţi: A. C. piperacilina. amoxicilina + acid clavulanic. streptococ hemolitic. fenoximetilpenicilina. C. ticarcilina. dupa preparare extemporaneu. treponema. B.120. ampicilina + sulbactam. B. singura in seringa. asociata in seringa cu alte medicamente. cloxacilina. are spectru ultralarg de actiune. cefalotina. 123. D. E. tazobactam. E. 122. acidul clavulanic. C. 127. amoxicilina. carbenicilina. cefalotina. cefapirina D. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam) D. cefazolina. C. Inhibitori de beta-lactamaza sunt: A. C. este rezistenta la aciditatea gastrica. ampicilina E. D. D. gonococ. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu: A. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde: A. C. este o penicilina de semisinteza. pastrata la + 4 °C. ceftazidina. 124. B. carbenicilina + tazobactam. 125. in solutii pefuzabile cu pH acid sau alcalin. C. D. oxacilina. B. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate? A. C. este rezistenta la penicilinaza. cefadroxil. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte: A. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza: A. D. D. cefradina. B. B. sulbactam. 121. Oxacilina: A. E. Peniciline active pe proteus si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt: A. cefamandol. protes vulgaris. ticarcilina 129. B. piperacilina + tazobactam. se administreaza oral sau parenteral. ticarcilina. stafilococ auriu. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt: A. B. oxacilina + acid clavulanic. E. B. E. E. cefalexina. cefsulfodina. C. oxacilina. D. E. E. 128. se concentrează în bilă 18 . maximum 24 ore. 126.

pielonefrită colibacilară C. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generaţia a treia: A. produce rareori reacţii alergice C. vancomicina E. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei 130. are durată lungă de acţiune (12-24 ore) D. are efect bactericid E. spectru de activitate mai larg decât al benzilpenicilinei D. Benzatinbezilpenicilina este indicată în: A. liposolubilitate mare E. este contraindicată la bolnavii alergici la penicilină G 136. prezintă rezistenţă la penicilinază C. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei D. se administrează exclusiv parenteral C. cicloserina C. se administrează în infecţiile aparatului respirator 138. este indicată în profilaxia de durată a infecţiilor streptococice 132. epurare predominent hepatică B. este acido-rezistentă E. se administrează exclusiv oral B. eliminarea renală este întârziată de probenecid D. cefazolina B. prezintă acţiune bactericidă în faza de multiplicare şi parţial în faza de repaus a bacteriilor E. rifampicina D. Amoxicilina: A. gentamicina B. Ampicilina are următoarele proprietăţi: A. ampicilina 137. ceftriaxonă E. se concentrează în bilă 131. structură beta-lactamică D. are absorbţie bună digestivă B. cefuroxim D. este inactivată de sucul gastric C. lues E. cefotaxim C. toxicitate redusă C. este un antibiotic cu spectru larg D. produce frecvent reacţii alergice E. eliminarea urinară este întârziată de probenecid 19 . Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la oxacilină sunt corecte: A. are risc alergizant redus C. este activă în infecţiile ţesutului cerebral E. se elimină predominant netransformată prin urină D. este rezistentă la sucul gastric acid B. se administrează oral şi parenteral B.B. dizenterie bacilară 133. meningită meningococică D. Sunt antibiotice bactericide numai în faza de multiplicare a bacteriilor: A. este inactivată de sucul gastric C. Ampicilina: A. acţiune bactericidă numai în faza de multiplicare a bacteriilor 134. cefoperazonă 135. Benzatinbenzilpenicilina are următoarele caracteristici: A. profilaxia reumatismului articular acut B. prezintă un efect bactericid în faza de multiplicare şi repaus a bacteriilor B. Cefalosporinele au următoarele caracteristici generale: A.

procainpenicilina G B. Având acţiune mai intensă decât ampicilina. Este penicilinazo-rezistentă B. calea orală necesitând doze mult mai mari decât calea parenterală 146. cloxacilina D. carbenicilina C. feneticilina E. Se absoarbe limitat din tubul digestiv. Cefoperazona 148. Cefalexina E. Stafilococii rezistenţi la meticilină sunt sensibili la cefalosforine E. Ampicilina: A. Cefoperazon difuzează bine în LCR. Fenoximetilpenicilina: 20 . cefoperazona 144. meticilina 140. Ceftriaxona este indicată în septicemii şi meningite la bolnavi cu deficit al mecanismelor de apărare C. Eliminarea ei renală este întârziată de probenecid E. ampicilina C. Cefuroxima sodică C. fiind utilizată în meningite cu germeni gram-negativi. Dintre cefalosporine se pot utiliza oral: A. Necesită administrarea înaintea meselor. Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ penicilinazo-secretor? A. Are spectrul de activitate asemănător cu al ampicilinei B. nafcilina E. Care dintre peniciline sunt active în infecţiile cu Pseudomonas şi Proteus? A. Cefuroxima axetil D. penicilina G B. nu are capacitate alergizantă 139. meticilina 141. Care dintre antibiotice cu structură beta-lactamică se absorb pe cale orală? A. Acţionează bactericid.E. carbenicilina 143. amoxicilina E. Care dintre următorii compuşi sunt peniciline de depozit (retard): A. Este activă pe stafilococul penicilinazo-pozitiv D. amoxicilina E. penicilina G B. Care dintre antibioticele cu structură beta-lactamică au spectru antibacterian larg? A. B. În ţesuturile inflamate difuzibilitatea ei diminuă pe măsură ce survine procesul de vindecare C. Se asociază cu inhibitori de ß-lactamază D. Cefsulodinul are acţiune foarte intensă pe Pseudomonas D. carbenicilina C. carfecilina D. Ceftazidima se absoarbe bine la administrare orală 147. Cefamandolul B. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? A. oxacilina 142. amoxicilina D. Amoxicilina: A. procain benzilpenicilina C. acţiunea fiind mai intensă decât a ampicilinei C. ampicilina C. deoarece absorbţia este mult diminuată în prezenţa alimentelor 145. cloxacilina D. benzilpenicilina B. benzatin benzilpenicilina E. ticarcilina D. bacampicilina B. nu se asociază cu inhibitori de ß-lactamază E.

infectii urinare colibacilare B. Aztreonamul C. sifilis 155. cloxacilina 157. Ticarcilina: A. Eritromicina E. angina streptococica D. nafcilina B. Sunt inhibitori de ß-lactamază: A. Canrenoatul de potasiu C. deoarece nu are acţiune nefrotoxică E. pielonefrite) E. Amoxicilina 150. Este indicată în infecţii cu streptococ. dar termorezistentă C. Sulbactamul D.A. ticarcilina B. Notati indicatiile gresite pentru benzilpenicilina: A. eliminarea renala este intarziata la asocierea cu probenecid C. Este indicată în septicemii 149. Se absorb bine din tubul digestiv: A. flucoxacilina C. Este instabilă în mediul acid din stomac. pneumonii cu pneumococ E. Este activă pe multe tulpini de Pseudomonas C. Este insolubilă şi stabilă în mediul acid din stomac B. Sunt active pe Proteus si Pseudomonas. carbenicilina C. Cefalosporine active in infectiile produse de Pseudomonas. pe baza sinergismului de acţiune D. oxacilina 154. la pacienti alergici la benzilpenicilina E. Notati afirmatiile corecte pentru amoxicilina: A. Vancomicina D. penicilinele: A. infectii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv C. fenoximetilpenicilina E. Carbenicilina B. oxacilina D. Se utilizează în infecţii urinare sau septicemii cu bacterii gram negative 153. Fenoximetilpenicilina E. este indicata in infectii cu germeni sensibili. Este foarte activă pe stafilococul producător de penicilinază B. cefsulodina 21 . spectrul antimicrobian este asemanator ampicilinei D. Se asociază cu gentamicina. Nu necesită reducerea dozelor în insuficienţa renală. sunt: A. Cefalexina B. Este indicată în infecţii grave (meningite. Aztreonamul E. Benzilpenicilina G potasică C. cefalotina B. Sunt antibiotice care prezintă nucleu structural ß-lactamic: A. fenoximetilpenicilina D. în profilaxia reumatismului D. se biotransforma in proportie mica 156. Latamoxef 152. Clavulanatul de potasiu B. Azlocilina 151. cefazolina C. absorbtia orala este neinfluentata de prezenta alimentelor B. ampicilina E. Procainbenzilpenicilina D. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A.

flucloxacilina 162. cefadroxil C. cefradina D. meticilina E. streptococ piogen 161. Sulfametoxazol / trimetoprim E. cefalexina E. oxacilina D. ceftazidima E. cefadroxil B. Peniciline active pe proteus si pseudomonas sunt: A. oxacilina C. cefalexina D. enterococ D. cefapirina 158. Eritromicina/clindamicina D. cefoperazon B. Sunt asocieri antagonice de antibiotice : A. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. Tetraciclina/cloramfenicol B. Din grupa cefalosporinelor administrate pe cale orala fac parte: A. feniximetilpenicilina E. dicloxacilina C.D. cefotaxim C. cefradina C. ceftazidina C. ticarcilina D. cloxacilina 163. cefsulodina E. ticarcilina B. Meningitele produse de germeni gram negativ pot beneficia de: A. gonococ C. Kanamicina / Colimicina 22 . cefapirina 164. cefazolina D. cefalotina B. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala. cefalotina B. Prezinta rezistenta la benzilpenicilina: A. cefamandol 159. nafcilina 160. cefalotina E. stafilococ penicilinazosecretor B. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas sunt: A. cloxacilina E. carbenicilina B. Gentamicina/ampicilina C. treponema E. nafcilina D. fac parte: A. cefamandol 165.

Actiune antifungică E. Polimixinele B. Cloramfenicolul are: A. Amfotericina B 168. Gentamicina: A. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: A. Fac parte din grupul antibioticelor cu structură macrolidică: A. D. D. Acţiune antivirală 167. Spectru de actiune larg B. B. E. 173. Are structura tetraciclică 171. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate? A. B. Actiune intensă pe bacilul tuberculos C. Diritromicina E. 174. toate au un potential toxic important. B. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi. Actiune intensă pe unii bacili gram negativi D. Fac parte din indicaţiile gentamicinei: A. Infecţiile stafilococice D. 23 . Furosemidul E. impiedica sinteza proteinelor bacteriene. 4 Antibiotice din alte clase structurale: macrolide. nu se absorb bine dupa administrarea orala. Tetraciclinele: A. Pot fi utilizate sub formă de aerosoli C. enzime pancreatice. Infecţiile cu anaerobi B. in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara. Lincomicina 169. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară C. Nu se poate asocia cu betalactamine C. Interacţionează cu antiacidele pe bază de ioni de calciu B. Roxitromicina D. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava. Este activă pe bacili gram-negativi B. Cisplatina C. la concentraţii de 4 micrograme/ml E. preparate din fier. Josamicina B. dau nefro si ototoxicitate. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice: A. Au toxicitate relativ redusă D. antispastice. antiacide gastrice neutralizante. C. C. La doze mari este nefrotoxică E. Pot fi utilizate în bruceloză 172. Sunt active pe Mycoplasme şi Chlamidia E. produse lactate (in cantitate mare). tetracicline. fenicoli si polipeptide 166. C. Se condiţionează sub formă de soluţii injectabile D. Infecţiile cu Pseudomonas. E. Ampicilina D.Tema nr. Infecţiile urinare cu Coli 170. aminoglicozide. Azitromicina C. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea concomitenta de: A.

activa pe germeni gram-pozitiv. activa pe Pseudomonas aeruginosa. E. concentratii active in 12 ore. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice. D. kanamicina. 177. tobramicina. eritromicina. E. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica. se administreaza la 4 ore. sufera o biotransformare hepatica importanta. Cloramfenicolul prezinta urmtoarele caracteristici farmacologice: A. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. Comparativ cu tetraciclina. 183. nu este activa pe cale orala. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice: A. ototoxicitate. D. prezinta toxicitate redusa. A. 178. D. E. D. 176. E. absorbtie per os neinfluentata de alimente. 24 . datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l. C. D. bacitracina. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase? A. B. 179.c. colistina E. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi. 175. E. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu". absorbtie per os buna. C. neomicina. C. B. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi. aplazie medulara). streptomicina. benzilpenicilina. 180. nefrotoxicitate. rifampicina. E. B. streptomicina.r. tobramicina. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian. C. C. B. penicilina. 182. E. ampicilina. C. E. B. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic: A. C. C. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari. polimixina. Dintre aminoglicozide. neomicina.D. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana? A. se elimina pe cale renala. stimulare neuromusculara. C. 181. tetraciclina. tetraciclina Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene. E. polimixina. B. in infectii sistemice se administreaza per os. efect bactericid. gentamicina. cloramfenicolul. se absoarbe bine din tubul digestiv. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern. B. D. doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice: A. D. absorbtie digestiva absenta. sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) urmatoarele: A. B. D. activa pe germeni gram-negativ. D. B.).

D. eritromicina D. oxacilina 190. preparate de fier E. apare ca urmare a imaturităţii funcţionale hepatice E. Absorbţia tetraciclinei după administrarea orală poate fi diminuată prin administrarea concomitentă de: A. Aminoglicozidele: A. nu se asociază între ele datorită riscului crescut de reacţii adverse toxice 189. sunt compuşi nefrotoxici ca urmare a acumulării în parenchimul renal E.184. se elimină biliar în concentraţii mari C. nu se recomandă la bolnavii cu insuficienţă renală B. B. 185. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor. se fixează pe subunităţile ribozomale 30S ale bacteriei şi inhibă sinteza proteică 192. traversează uşor bariera hematoencefalică E.). absorbtie per os partiala. variabila. este un antituberculos major C. fier. are proprietăţi inductoare enzimatice E. este contraindicata in insuficienta respiratorie 191. au o absorbţie digestivă redusă D. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelulară C. produse lactate D. depozitare la nivelul musculaturii striate. C. Sindromul cenuşiu produs de cloramfenicol la nou-născutul prematur: A. B. antispastice 187. se caracterizează prin hipertermie malignă 193. are o natură imunoalergică D. tetraciclina B. 186. poate fi letal C. D. Gentamicina: A. antiacide gastrice C. sunt antibiotice de elecţie în infecţiile survenite la gravide 188. acidul nalidixic E. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu. este activă pe germenii cu multiplicare intracelulară B. se datorează eliminării renale deficitare a antibioticului B. rezistenta se instaleaza brusc. au absorbţie digestivă redusă D. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. are o toxicitate renală ridicată D. E. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici generale ale eritromicinei: A. Tetraciclina este indicată în tratamentul următoarelor boli: 25 . inhibă sinteza proteinelor bacteriene D. fermenţi pancreatici B. realizează concentraţii mari la nivel biliar B. Aminoglicozidele: A. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l. fenoximetilpenicilina C. pot provoca atrofia nervului optic B. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch). sunt eliminate predominent pe cale renală în formă activă C. E.r. se asociaza cu diuretice de ansa. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice: A. magneziu. C. Care din următoarele medicamente antibacteriene sunt contraindicate la gravide: A. prezintă alergie încrucişată cu penicilinele E. calea de administrare numai injectabila. se elimina in majoritate renal in forma activa.c.

gonoree 194. este biotransformat la nivel hepatic D. Menţionaţi care dintre următoarele efecte adverse sunt caracteristice streptomicinei: A. infecţii cu mycoplasma pneumoniae D. penetrează uşor bariera hematoencefalică C. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. kanamicina B. cloramfenicol C. are concentraţii pulmonare superioare celor sangiune B. Care dintre următoarele antibiotice nu se administrează oral pentru efecte sistemice? A. nu traversează placenta C. Următoarele efecte adverse pot să apară în tratamentul cu cloramfenicol: A. tetraciclinele au spectru larg de acţiune B. tetraciclinele sunt recomandate în ultimul trimestru de sarcină şi prima copilărie E. pigmentaţii dentare E. kanamicină E. tulburări vestibulare B.şi nefrotoxice 26 . polimixina B D. spiramicină C. ameliorează nefrotoxicitate aminoglicozidelor B. alergii E. leucopenie D.A. Colistin: A. Polimixina B: A. tetraciclinele sunt indicate în infecţia cu mycoplasma şi chlamydia D. produce anemie aplastică 197. creşte efectele de blocare neuromusculară ale curarizantelor E. aplazie medulară C. eritromicină B. cilindrurie 199. se absoarbe digestiv C. Se absorb bine după administrare orală B. meningită meningococică E. prezintă absorbţie bună după injectare intramusculară D. anemie aplastică B. tifos exantematic B. ototoxicitate 202. acnee C. tetraciclinele pot produce pigmentaţii dentare şi carii la copii 195. Cloramfenicolul: A. streptomicină D. tulburări auditive C. tetraciclinele traversează placenta şi trec în laptele matern C. Următoarele antibiotice sunt macrolide. se elimină biliar E. are absorbţie bună rectală B. anemie hemolitică D. Pătrund bine în lichidul cefalorahidian C. Aminoglicozidele prezintă următoarele proprietăţi comune: A. Sunt oto. albuminurie. are acţiune bactericidă 200. se elimină predominant renal E. cu excepţia: A. are absorbţie digestivă bună 198. trece greu prin bariera placentară D. gentamicina 196. rosaramicină 201. eritromicina E.

Difuziune bună în toate ţesuturile B. Infestări cu protozoare (Entamoeba histolytica) 206. Reacţiile adverse ale cloramfenicolului sunt: A. Cefalosporinele B. Care dintre antibiotice sunt active pe Treponema pallidum? A. Benzilpenicilina B. Clindamicina D. Care dintre următoarele antibiotice aparţin clasei aminoglicozidelor: A.şi ototoxicitate B. Fenoximetilpenicilina 208. Paracetamolul E. Traversarea barierei placentare D. Furosemidul E. la asocierea între ele 203. Lincomicina E. Concentrare în formă activă în bilă E. Tifos exantematic D. Tulburări la nivelul mucoaselor E. Tetraciclinele E. Nefro. Ciprofloxacina D. Griseofulvina C. Tuberculoză extrapulmonară la copii E. Eritromicina 204. Salmoneloze (inclusiv febră tifoidă) B. Eritromicina D. Ampicilina B. Gentamicina C. Barbituricele C. Eritromicina este antibiotic de elecţie în infecţiile cu: A. Enterită stafilococică severă D. Cloramfenicolul este antibiotic de elecţie în: A. Penicilina G C. Mycobacterium tuberculosis E. Cimetidina B. putând fi utilizate în infecţii biliare: A. Cresc efecte cloramfenicolului: A. Pseudomonas aeruginosa D. Eritromicina are următoarele proprietăţi farmacocinetice: A. Timp de înjumătăţitre lung (peste 14 ore) 209. Gentamicina 27 . Bordetella pertussis C. Netilmicina 205. Prezintă acţiune de tip curarizant E. Mycoplasma pneumoniae B. Amikacina C. Aplazie medulară C. Se elimină prin bilă. Fenitoina D. Meningite cu bacili gram negativ sensibili C. Glutetimida 207. Polimixinele D. Traversarea barierei hemato-encefalice C. Corynebacterium diphteriae 210. Alcaloză metabolică 211. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor: A. cu diminuarea toxicităţii. Sinergism de acţiune utilizat în terapie. Kanamicina B.D. Bacitracina E.

foarte activa pe gonococ C. spiramicina are difuziune buna in plaman. dizenterie) 216. anthracis. kanamicina este mai activa pe bacilul Koch.212. rosaramicina este inactiva pe mycoplasme D. gentamicina este activa pe stafilococ D. infectii produse de Chlamydia E. Notati afirmatiile corecte: A. Notati afirmatiile corecte pentru cloramfenicol: A. clindamicina este inactiva pe Bacteroides fragilis E. este contraindicata administrarea in insuficienta hepatica D. Afirmatiile corecte pentru streptomicina. tetanii. pneumonie cu pneumococ B. are efect ototoxic E. sunt: A. se concentreaza in bila. tobramicina are efecte adverse acustico-vestibulare mai reduse comparativ cu gentamicina C. dupa administrare intramusculara. este activ pe bacili gram negativ C. Afirmatiile corecte pentru eritromicina. in forma activa C. sunt: A. este activa pe bacilul tuberculos D. este antibiotic de prima alegere in infectiile cu Pseudomonas aeruginosa 213. spectinomicina este foarte activa pe gonococ 217. comparativ cu cele plasmatice B. Shigella) B. pristinamicina este indicata in infectii cutanate cu stafilococ si streptococ 214. B. doxiciclina este inactiva pe streptococul hemolitic grup A E. se elimina predominant netransformata prin urina (aproximativ 80%) C. produce aplazie medulara 220. Tetraciclinele sunt indicate in: A. streptococ. absorbtia orala este incompleta B. eritromicina baza este partial inactivata de sucul gastric B. amfotericina B B. carbenicilina 215. absorbtie digestiva inalta B. substantele: A. Cl. la doze terapeutice are efect bacteriostatic D. comparativ cu streptomicina E. spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram pozitiv: pneumococ. 70% din doxiciclina filtrata glomerular. Cresc toxicitatea renala a aminoglicozidelor. stafilococ. cisplatin D. neomicina se utilizeaza oral. saliva si secretii bronsice C. ticarcilina E. creste toxicitatea teofilinei E. infectii urinare cu colibacil C. se reabsoarbe la nivelul tubilor renali 219. minociclina este o tetraciclina semiretard cu durata actiunii 12 ore D. cu germeni sensibili (Salmonella. creste nefrotoxicitatea aminoglicozidelor 28 . sunt: A. furosemid C. in infectii ale tubului digestiv. concentratia serica este crescuta in insuficienta renala D. Notati afirmatiile corecte: A. Corynebacterium B. se administreaza oral in infectii cu germeni sensibili (enterocolite. nu traverseaza placenta E. tetraciclina realizeaza concentratii de 10 ori mai mari in bila. Afirmatiile incorecte pentru polimixina B. este activa pe bacili gramnegativ E. infectii produse de Mycoplasma D. Notati afirmatiile incorecte: A. absorbtia tetraciclinei scade la asocierea cu saruri de calciu C. absorbtie digestiva medie (aproximativ 30%) B. infectii digestive produse de Candida albicans 218.

5 Chimioterapice antibacteriene şi antimicotice Chimioterapice antibacteriene 221.Tema nr. Clorchinaldolul B. Acidul pipemidic B. Acidul nalidixic: A. Poate produce anemie hemolitică la deficienţi în G-6PD C. Se recomandă în infecţii urinare B. Furazolidona: A. Spre deosebire de ciprofloxacina. Alegeti raspunsurile corecte pentru Ciprofloxacinum: A. actiunea sa nu este influentata de cationi divalenti sau trivalenti D. Septrin C. Fluorochinolonele: A. interactioneaza cu saruri de aluminiu si de magneziu. Sulfametoxazol D. Sunt antiinfecţioase de origine naturală C. Se obţin prin sinteză chimică D. are efect de foarte lunga durata 29 . Gastroenterita nespecifica E. reprezinta principiul activ din: Biseptol. Se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice 222. Apartine clasei derivatilor de chinoleină E. Aparţin grupului chinolonelor: A. Este un derivat de nitroimidazol D. Nitrofurantoina E. Sulfametoxazol C. Clorchinaldolul 223. Are eliminare redusă prin fecale E. Flumequina C. Prin expunere la soare. Norfloxacina D. Amoebiaza D. reprezinta asocierea dintre sulfametoxazol si trimetoprim B. Sifilisul 228. Rosoxacina 224. Angina streptococica B. Nu se indică în infecţii urinare E. Sulfadimidina E. reprezinta fluorochinolona cu spectru larg (efect bacteriostatic si bactericid) C. reprezinta antibiotic beta-lactamic inrudit cu Flucloxacilina B. Sulfamedrol 227. Ofloxacina D. Fleroxacina C. eruptii cutanate 229. Se utilizează în infecţii urinare şi intestinale B. Care afirmatii sunt corecte pentru Cotrimoxazol: A. Au spectru antibacterian larg 225. Fac parte din grupul fluorochinolonelor: A. Cliochinolul E. ceea ce determina scaderea absorbtiei Ciprofloxacinei E. Este activă şi pe unele protozoare 226. Intră în combinaţie cu trimetoprimul: A. Lambliaza C. poate fi utilizat în insuficienta renală severă C. poate produce fotosensibilizare D. Amoxicilina B. prezinta efecte adverse la nivel digestiv. precum si cefalee. Tagremin. Au absorbţie digestivă redusă B. Nu fac parte din indicaţiile clorchinaldolului: A.

este derivat de nitrofuran cu absorbtie redusa din tubul digestiv B. irită mucoasa tubului digestiv D. este eficace in tuberculoza la nivel renal E. inhiba sinteza peretelui celulei bacteriene B. este sulfamida semiretard B. poate irita căile urinare cănd debitul urinar este scăzut D. clostridium tetani D. meningococ B. se recomandă a fi administrate topic la nivel cutanat. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Sulfadoxina: A. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la nitrofurantoin: A. fiind posibil sa afecteze cartilajul osos 232. acţiunea lor antibacteriană este diminuată în prezenţa puroiului 30 . Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la metenamină: A. in timpul terapiei cu Furazolidona. proteus 234. se recomanda exclusiv in infectii urinare necomplicate si complicate E. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile) E. nu s-au constatat reactii de tip Disulfiram la administrarea Furazolidonei simultan cu alcool E. shigella C. datorită unei bune toleranţe la acest nivel C. colită pseudomembranoasă D. Acidul nalidixic este activ pe următorii germeni: A. febra tifoida. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene: A. poate fi asociat cu acidul nalidixic pentru creşterea eficienţei terapeutice C. poate creşte methemoglobina B. toxiinfectii alimentare D. dezvoltă rapid rezistenţă bacteriană 237. are proprietăţi inductoare enzimatice 238. acţionează ca antagonişti competitivi ai acidului paraaminobenzoic B. Selectati variantele corecte pentru Fluorochinolone: A. determină fotosensibilizare E. este contraindicat în sarcină B. este contraindicată în insuficienţa renală C. recidivante C. impune evitarea consumului de alcool în cursul tratamentului 236. pentru creşterea eficienţei terapeutice se preferă a fi asociate cu metenamină D. enterocolite. este activ in infectii respiratorii. reprezintă medicaţia de elecţie în nocardioză E. urina se coloreaza in albastru 231. otita medie. klebsiella pneumoniae E. cauzate de germeni sensibili 230. colorează urina C. inhiba ADN-giraza bacteriana C. erupţii cutanate C. apnee prin efect curarizant 235. este contraindicata la copii E. poate produce sindrom lupoid E. enterite. este un antibacterian activ faţă de colibacil şi proteus B. este indicat în trichomoniază D. Efectele adverse produse frecvent de sulfamidele antibacteriene sunt: A. prezinta actiune bactericida pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv D. cristalurie B. se indica in trahom si profilaxia holerei C. se indica in infectii intestinale: dizenterie. nu se va utiliza la copii. Furazolidona: A. se indica in infectii urinare acute si cronice. prezinta frecvent efecte adverse grave ceea ce le limiteaza utilizarea 233. este sulfamida cu actiune de foarte lunga durata D. tulburări de echilibru E. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Furazolidona: A.D.

mafenid 245. sulfafurazol C. Farmacocinetica acidului nalidixic cuprinde: A. bilirubinemie indirectă B. vertij E. Sulfamidele antibacteriene accentueaza efectele farmacologice ale: A. ftalilsulfatiazol E. eliminare renală 90% E. nu se absoarbe digestiv B. Sensibilizarea la sulfamide este o stare indicată de existenţa în antecedente a următoarelor reacţii adverse: A. sulfametoxidiazina D. anticoagulante orale E. sulfadimetoxin 246. se elimină prin secreţia lactată D. acid nalidixic B. acid uric C. nu se elimină prin urină E. Care dintre chimioterapicele antibacteriene sunt folosite exclusiv în infecţii urinare? A.239. eozinofilie D. febră D. digitalicelor B. sulfalen D. Dapsona: A. trimetoprim 244. intră în circuitul enterohepatic C. dermatită 241. sulfadiazina E. vărsături C. eliminare crescută prin fecale 248. antiaritmice 242. sulfametoxidiazina B. tulburări acustico-vestibulare E. citoliză hepatică 240. Printre efectele adverse ale acidului nalidixic se numără: A. Tratamentul cu sulfamide antibacteriene poate determina creşterea următoarelor teste de laborator: A. Care dintre sulfamide se aplică local în infecţii la nivelul tegumentelor şi mucoaselor? A. sulfamidelor hipoglicemiante C. sulfafurazol C. Care dintre următoarele sulfamide prezintă acţiune antibacteriană de lungă durată? A. metabolizare hepatică prin glucuronoconjugare D. furazolidona D. absorbţie digestivă bună B. hematocrit E. metotrexat D. hemoglobină 243. legare de proteinele plasmatice 95% C. fotosensibilizare D. cristalurie B. norfloxacina E. Furazolidona: 31 . este medicamentul de elecţie în lepră 247. leucopenie B. sulfacetamida B. deprimare respiratorie C. nitrofurantoina C.

Se comercializează sub denumirea Nizoral 257. în cea mai mare parte D. eliberează formaldehidă la pH < 5 D. Flucitozina 255. Se administrează pe cale orală prezentând o absorbţie crescută din tractul digestiv D. Nitrofurantoina: A. Nistatina D. se elimină prin fecale.A. Griseofulvina D. Se utilizeaza ca antimicotic sistemic C. timp de 10 . Care dintre următoarele substanţe sunt utilizate în terapia pitiriazisului: A. se administrează în infecţii ale aparatului urinar C. prezintă absorbţie redusă din tubul digestiv C. se elimină prin fecale C. nu se elimină renal E. Ketoconazolul: A. Amfotericina: A. Natamicina: 32 . Absorbţia orală este crescută în prezenţa unor alcalinizante C. Este un antibiotic cu efect fungicid şi fungistatic utilizat în terapia onicomicozelor C. se administrează în infecţii urinare E. prezintă absorbţie bună din tubul digestiv B. Are si activitate antitrichomonazica 253.14 zile D. Este medicament de elecţie în pitiriazis 256. Este un inductor enzimatic D. se administrează oral. Se utilizeaza ca antimicotic local D. Tinidazol C. Este un antimicotic cu acţiune locală şi sistemică D. Este un antimicotic cu structură bis-triazolică B. Prezintă toxicitate scăzută la nivel renal 252. Miconazol B. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la Clotrimazol sunt adevărate: A. se elimină prin bilă şi urină B. Tolnaftat E. este contraindicată la bolnavi cu insuficienţă renală 250. Metenamina: A. Este un antimicotic de origine naturală E. Are şi acţiune antiinflamatoare E. Amfotercina 254. se administrează în infecţii ale tubului digestiv B. Clorfenesina C. este indicată în infecţii urinare acute 249. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase sunt macrolide polienice cu proprietăţi antimicotice: A. produce anemie hemolitică la cei cu deficit de G-6-PD Antimicotice 251. se administrează în enterocolite şi toxiinfecţii alimentare E. Natamicina B. Este un antibiotic antiviral C. Griseofulvina: A. Este un derivat de imidazol B. Se absoarbe bine dupa administrare orala E. Econazol E. Se administrează pe cale parenterală pentru tratarea unor micoze sistemice grave E. Este un antibiotic cu acţiune antibacteriană B. Este un antibiotic antimicotic cu structură polienică B.

Amfotericina C. este antibiotic obtinut din mediul de cultura de Streptomyces natalensis 262. griseofulvina 265. Precizaţi care dintre următoarele antimicotice se utilizează sistemic: A. se utilizeaza in dermatologie si stomatologie 263. Nistatinul: A. epidermofitie. Este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice B. Se comercializează sub denumirea Pimafucin 259. Fluconazol 261. flucitozina E. ketoconazolul B. Precizaţi care dintre următorii compuşi antimicotici sunt derivaţi de imidazol: A. Se condiţionează în flacoane de uz parenteral 258. Tolnaftat E. este eficace in candidoze. se utilizeaza exclusiv pe cale parenterala C. Se condiţionează sub formă de flacoane de uz parenteral C. natamicina C. este un antimetabolit al uracilului B. amfotericina B D. este un derivat de imidazol C. flucitozina E. Clotrimazol B. Este medicamennt de elecţie pentru tratarea candidozelor sistemice E. Clotrimazolul: A. nistatinul B. clotrimazolul E. nistatinul C. Absorbţia din tubul digestiv este redusă D. Miconazol D. se administreaza exclusiv oral 33 . griseofulvina 266. antimicotic si antitricomonazic D. Are şi acţiune antrichomonazică E. Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Septozol: A. griseofulvina C. amfotericina B D. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic: A. se obtine din iod si un detergent neionic E. se utilizeaza sub forma de comprimate vaginale D. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Econazol: A. antifungic si antimicrobian B. Care dintre urmatoarele substante sunt antibiotice antimicotice: A. amfotericina B D. chimioterapic imidazolic. Este o macrolidă polienică naturală C. Flucitozina C. Care dintre urmatoarele substante sunt macrolide polienice: A. econazolul 264. Este un antibiotic polienic de sinteză B. ketoconazolul B. Acid salicilic 260. este antimicrobian. prezinta dezavantajul indepartarii cu dificultate de pe tegumente si lenjerie C. reprezinta un iodofor B. Se utilizează pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot apărea în cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg D. Ketoconazol E.A. Miconazol D. tricofitie E. Griseofulvina B.

histoplasmoză pulmonară E. Nistatinul: A. amfotericina B E. Natamicina este indicată în: A. epidermofiţii D. are o difuzie bună în LCR B. se administreaza exclusiv local E. nu este sensibilă la lumină C. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la flucitozină: A. nu dezvoltă rezistenţă C. dar nu si în LCR B. onicomicoze E. onicomicoză 271. se elimină predominent prin fecale E. amibiază intestinală 269. se indică în micozele pielii capului D. Ketoconazolul: A. Clotrimazol E. are un efect scăzut în cazul coadministrării cimetidinei E. Se utilizează în dermatomicozele sistemice: A. tricomoniază C. Flucitozina 34 . se administrează parenteral sub formă de perfuzii în micozele sistemice grave B. acţionează numai fungistatic D. după administrare orală se absoarbe complet din tubul digestiv 275. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la griseofulvină: A. asociată cu alcool provoacă efecte de tip antabuz B. efectul advers cel mai grav este afectarea renală D. este un derivat al citozinei C. Miconazol B. meningita cu haemophilus influenzae C. poate provoca pancitopenie 272. nu dezvoltă rezistenţă C. este singurul antimicotic recomandat la gravide E. Griseofulvina C. se administrează exclusiv oral E. aspergiloză D. poate provoca hepatotoxicitate 270. Griseofulvina este indicată în: A. este un derivat de imidazol D. are şi efect inhibitor enzimatic C. este o substanta solubila in apa E. are o difuzie largă în ţesuturi. buclosamida B. este un antibiotic antimicotic cu structura polienica B. infecţie cu pseudomonas aeruginosa B. nu actioneaza in tricomoniaza vaginala 267. Antimicotice antibiotice sunt reprezentate de: A. este indicată în candidoza intestinală 273. Nistatina D.D. flucitozina D. Următoarele afirmaţii privind farmacoterapia Amfotericinei B sunt adevărate: A. micoze respiratorii B. clotrimazol 274. griseofulvina C. este un derivat al citozinei 268. este o substanta sensibila la lumina D.

deprimare respiratorie. B. E. ca antitusive 283. produc toleranta si dependenta E. toleranta nu se instaleaza pentru efectul constipant D. metadona C. in anestezia generala E. are efecte antihistaminice 281. analgezie (la nivel supraspinal). sunt numai produse de sinteza C. C. este interzisa asocierea unui analgezic opioid cu unul neopioid E. B. Analgezicele opioide: A. D. in hipertrofie de prostata C. deprima respiratia D. actioneaza exclusiv ca agonisti pe receptorii miu 277. midriaza. se indica in dureri intense B. 284. serotonina.Tema nr. fentanyl B. produc midriaza C. cresc tonusul uterului gravid 278. la om au efect excitant pe SNC D. cresc peristaltismul E. Agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi sunt: 35 . A. 6 Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice Analgezice morfinomimetice 276. Morfina: A. dependenta fizica. are proprietati constipante E. naloxona E. produc greata si voma E. Opiodele: A. euforie. Care afirmatii sunt adevarate: A. C. sindromul de abstinenta la opioide imbraca manifestari de tip adrenergic 279. produc deprimare respiratorie D. activarea receptorilor miu este responsabila de farmacodependenta B. postoperator D. Care analgezice morfinomimetice sunt agonisti puternici pe receptorii μ: A. stimuleaza respiratia D. sufera intens efectul primului pasaj hepatic B. pentazocina D. Se contraindica utilizarea opioizilor: A. codeina 280. produc retentie urinara 282. scad pragul perceperii durerii B. histamina. Analgezicele opioide: A. Activarea receptorilor opioizi miu este asociata cu urmatoarele efecte: A. este agonist-antagonist pe receptorii opioizi C. sunt eficace in durerea somatica si viscerala C. enkefaline. toleranta are la baza un mecanism de heteroreglare up C. in insuficienta respiratorie B. stimuleaza centrul tusei B.

nalorfina.D. toleranta. 287. durata de actiune analgezica medie. E.48 ore) si risc de cumulare. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt: A. biodisponibilitate per os redusa. Profilul farmacocinetic al metadonei este: A. D. scaderea tonusului musculaturii netede a aparatului digestiv. C. induce greata si voma. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse: A. 288. diaree. urticarie. E. 285. B. E. 290. Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina? A. B. biodisponibilitate per os buna. C. toleranta. E. C. risc mic de farmacodependenta. Morfina prezinta urmatoarele efecte secundare: A. pentazocina. hipertensiune arteriala. Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina? A. nalorfina. metadona. D. are efect analgezic mediu. D. endorfine. E. 293. 286. 36 . astm bronsic. D. D. hipertensiune arteriala. 289. greata. durata de actiune analgezica lunga (8 . deprimare respiratorie. E. B. colica renala (asociat cu un spasmolitic). copii sub doi ani. A. Morfina are urmatoarele contraindicatii: A. nu prezinta risc de acumulare. B. codeina. colica hepatica. are efect analgezic puternic. dependenta psihica. C. naloxona. codeina. deprimarea centrului tusei. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza: A. B. E. diaree. B. B. morfina. metadona. Care din urmatoarele medicamente au actiune antagonista asupra receptorilor opioizi? 291. voma. abdomen acut. C. D. D. C. D. C. are si mecanism analgezic monoaminergic spinal. dinorfine. midriaza (exceptie petidina). E. deprimarea centrului respirator. dependenta psihica si fizica. analgezie. deprimare respiratorie. E. naloxona. C. C. mictiuni frecvente. bronhodilatatie. datorita procentului redus de legare de proteinele plasmatice. B. urticarie. D. 292. dependenta fizica. E. deprimarea respiratiei. B.

Antipireticele reduc atat temperatura crescuta (in febra) cat si temperatura normala a organismului 303. durata de actiune analgezica medie (2 . C. Tipurile de actiuni farmacodinamice care pot fi produse de analgezicele opioide sunt: A. delir B. Actioneaza ca analgezice ridicand pragul perceperii durerii fara a influenta reactia la durere. Care dintre următoarele efecte pot fi atribuite analgezicelor morfinomimetice: A. B. B. este euforizant. B. B. antivomitiva. scăderea secreţiilor digestive Analgezice antipiretice 301. D. midriază E. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele analgezice antipiretice sunt corecte? A. Efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6 g/zi). debitul sanguin hepatic. D.. C. variabilitate farmacocinetica mare dependenta de activitatea enzimatica hepatica si debitul sanguin hepatic. în patologia obstetricală 299. D. relaxarea sfincterului Oddi B. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic: A. Supradozarea si intoxicatia acuta cu analgezice opioide se manifesta prin: A. agonist pe receptorii opioizi miu. iritaţie gastrică 300. laxativ-purgativa. 297. Produce aceleaşi efecte terapeutice şi adverse la doze mici şi la doze mari D. deprimarea respiratiei. Analgezicele morfinomimetice pot fi administrate: A. 298. Poate produce bronhoconstricţie C. la bolnavii cu abdomen acut D. produce analgezie spinala. mioza (exceptie petidina). antitusiva. E. scaderea metabolismului. hipotensiune arterială C. analgezica. Nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutive E. E. Profilul farmacocinetic al morfinei este: A. coeficient de epurare hepatica mic. diaree D. Antipireticele produc vasodilatatie periferica. D. 302. retenţie urinară B. deprimarea respiraţiei D. C. mioză C. E. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice pentazocinei: A. mictiuni frecvente. diaree. În intoxicaţia acută produce convulsii. Unele analgezice-antipiretice au si efecte antiinflamatoare B. midriază E. transpiratie.294.o. 296. La dozele analgezice produc somnolenta si somn D. clearance hepatic dependent de functia cardiaca. în dureri cronice intense B. este deprimant al centrului respirator. postoperator C. hipotensiune arteriala cu stare de soc. E. C. Analgezicele morfinomimetice pot provoca: A. 295. biodisponibilitate redusa p. Care dintre afirmatiile referitoare la Metamizol sodic sunt corecte? 37 .7 ore). C. agonist pe receptorii opioizi k (kappa). în arsuri intense E. E. bronhodilatatoare. tensiunea arteriala.

neoplasm gastric. inhibarea biosintezei de prostaglandine citoprotectoare la nivelul mucoasei gastrice. E. inhibarea biosintezei de prostaglandina E2 (PGE2) cu efect pirogen la nivel hipotalamic. analgezic. C. neoplasm gastric. Este contraindicata administrarea la copiii de orice varsta B. mecanism periferic antinociceptiv (antihiperalgezic). E. B. B. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce urmatoarele reactii adverse: A. ulcer gastro-duodenal. efect proulcerogen gastric. 305. mecanism central talamic (ridicarea pragului perceperii durerii). boli hemoragice. forma cristalizata din etanol. C. Care sunt formele sub care acidul acetilsalicilic prezinta o biodisponibilitate ridicata? A. E. eruptii cutanate alergice. acidul acetilsalicilic. 306. B. forma cristalizata din n-hexan. antipiretice si antispastice bune C. Actiunea antiagreganta plachetara a acidului acetilsalicilic are ca mecanism: A. Poate produce alergii cutanate si leucopenie E. C. inhibarea biosintezei de prostaciclina (PGI2). fiole D. acetilarea ciclooxigenazei-1 (COX-1) din endoteliul vascular. Mecanismele de actiune care stau la baza actiunilor analgezica . 311. mialgii.v 304. altralgii. inhibarea biosintezei plachetare de tromboxan A2 (TxA2). ulcer gastric.antipiretica sunt: A. fenacetina. C. inhibarea ireversibila a ciclooxigenazei-2 (COX-2). reactii alergice cutanate. diflunisalul. 307. leucopenie. Nu poate fi administrat pe cale i. D. acetilarea ciclooxigenazai-1 (COX-1) din trombocite. 38 . supozitoare. leucopenie si agranulocitoza. benorilatul.A. antiagregant plachetar. B. C. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii: A. D. C. cefalee. agranulocitoza). E. alergie la salicilati. D. D. D. D. B. B. D. insuficienta hepatica. 308. Paracetamolul este: A. neoplasm gastric. E. E. 312. Metamizolul (noraminofenazona) prezinta urmatoarele contraindicatii: A. alergie la pirazolone. 309. sarea de sodiu. E. methemoglobinemie. D. Aminofenazona poate produce urmatoarele reactii adverse: A. C. C. forma de acid. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate in nociceptie. hepatotoxicitate. B. microhemoragii. 310. E. B. Analgezice antipiretice derivati de acid salicilic (salicilati) sunt: A. Se conditioneaza sub forma de comprimate. B. p-acetilaminofenol. tulburari sanguine (leucopenie. Are efecte analgezice. omprimate efervescente (cu NaHCO3). propifenazona. C.

D. antipiretic; E. antiseptic-dezinfectant. 313. Precizati medicamentele analgezice - antipiretice: A. pitofenona; B. propifenazona; C. paracetamol; D. metamizol; E. fenpipramida. 314. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de paracetamol: A. icter; B. methemoglobinemie; C. efect proulcerogen gastric; D. citoliza hepatica; E. eruptie cutanata. 315. Acidul acetilsalicilic este indicat în: A. artralgii B. infecţii acute febrile C. dureri preoperatorii moderate D. tromboflebită acută E. dismenoree 316. Acidul acetilsalicilic: A. la doze mari are efect hipoprotrombinizant B. este antipireticul recomandat la pacienţii cu teren atopic C. este contraindicat înainte de o intervenţie chirurgicală D. poate provoca citoliză hepatică E. are efect uricozuric 317. Acţiunea farmacodinamică a acidului acetilsalicilic se caracterizează prin: A. analgezie intensă B. bronhoconstricţie C. efect uricozuric D. efect antiagregant plachetar la doze mari E. efect ulcerigen 318. Analgezicele antipiretice: A. prezinta efect euforizant B. au acţiune analgezică în principal la nivelul talamusului ridicând pragul perceperii durerii C. efectul analgezic este mai intens în afecţiunile viscerale D. unele au şi efect antiinflamator E. au efect hipotermizant 319. Metamizolul poate provoca: A. leucopenie B. cancer gastric C. erupţii alergice cutanate D. necroză hepatică E. retenţie urinară 320. Paracetamolul este contraindicat în: A. insuficienţă respiratorie B. insuficienţă renală C. insuficienţă hepatică D. insuficienţă coronariană E. insuficienţă cardiacă 321. Paracetamolul poate provoca următoarele efecte adverse: A. hipotensiune arterială B. rabdomiolize C. retenţie urinară D. necroză hepatică E. microhemoragie gastrică

39

322. Paracetamolul: A. are efect antipiretic şi analgezic moderat B. la doze mici, subanalgezice, are acţiune antiinflamatoare moderată C. la doze mari este hepatotoxic D. are efect methemoglobinizant E. poate provoca microhemoragii gastrice 323. Paracetamolul: A. este contraindicat la pacienţii trataţi cu antivitamine K B. este antipireticul preferat la astmatici C. poate fi folosit în cursul sarcinii D. poate determina citoliză hepatică în caz de supradozaj E. este contraindicat la sugari 324. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic: A. provoacă bronhoconstricţie B. se indică în obţinerea preoperatorie a analgeziei C. la doze mari are efect antiagregant plachetar D. are acţiune antipiretică mai intensă decât paracetamolul E. are efect uricozuric 325. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la noraminofenazonă: A. la doze mari are şi efect antiinflamator B. poate induce cancer gastric C. este un analgezic mai intens decât aminofenazona D. poate provoca leucopenie E. intră în compoziţia preparatului Antinevralgic 326. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la paracetamol: A. are efect methemoglobinizant B. este contraindicat în insuficienţă respiratorie C. poate provoca rabdomiolize D. este metabolitul activ al fenacetinei E. poate induce cancer gastric 327. Acidul acetilsalicilic are următoarele acţiuni farmacodinamice: A. analgezică, antipiretică B. antiinflamatoare puternică C. antiagragantă plachetar la doze subanalgezice D. hipercolesterolemiantă E. hiperglicemiantă 328. Acidul acetilsalicilic are următoarele efecte adverse: A. bronhoconstricţie B. favorizarea accidentelor trombotice la doze mici C. acufene D. edem angioneurotic E. farmacodependenţă 329. Acţiunea analgezică antipiretică a AINS se realizează prin: A. mecanism central la nivel talamic B. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate în nocicepţie C. inhibarea COX-2 inductibilă D. inhibarea biosintezei de PGE-2 cu efect pirogen la nivel hipotalamic E. inhibarea COX-1 constitutivă 330. Acţiunea antispastică musculotropă este caracteristică pentru: A. metamizol B. fenacetină C. acid acetilsalicilic D. paracetamol E. aminofenazonă

40

Tema nr. 7 Hipnotice şi tranchilizante Hipnotice
331. Care afirmatii sunt corecte? A. Amobarbitalul are efect sedativ, hipnotic, cu durata lunga de actiune. B. Ciclobarbitalul este activ in marele rau epileptic C. Amobarbitalul se utilizeaza ca anestezic general de scurta durata D. Ciclobarbitalul este un barbituric cu durata scurta de actiune E. Fenobarbitalul este un hipnotic cu durata lunga de actiune 332. Ce modificări ale funcţiilor fiziologice pot apare în timpul somnului fiziologic? A. Starea de conştienţă este suprimată B. Motilitatea voluntară nu este abolită C. Motilitatea reflexă este diminuată D. Pragul reflex este scăzut E. Metabolismul bazal este crescut 333. Derivaţii barbiturici determină A. Deprimarea respiraţiei celulare B. Accentuează oxidarea glucozei C. Blochează sinteza de ATP D. Creşte consumul de oxigen la nivelul creierului E. Scade consumul de oxigen la nivelul creierului. 334. Hipnocoecitivele: A. Sunt deprimante selective ale sistemului nervos central B. În funcţie de doză produc: sedare-somn-somn hipnotic-somn narcoti-comă-moarte C. Deprimă respiraţia D. Nu modifică EEG nocturn E. Reduc durata somnului paradoxa REM 335. Hipnoinductoarele A. Nu produc somn narcotic B. Acţionează selectiv pe receptorii specifici (GABA) C. Trezirea din somn se face greu cu stări de obnubilare D. Efectele asupra SNV, circulaţie şi respiraţie sunt intense E. Produc o inducţie enzimatică marcată. 336. Terapia insomniilor constă în administrarea de A. Nootrope B. Sedative C. Hipnotice D. Psihostimulente E. Anxiolitice 337. Actiunea inductoare enzimatica a fenobarbitalului explica: A. diminuarea eficacitatii unor medicamente asociate; B. actiunea deprimanta gradata asupra SNC; C. potentarea efectului bauturilor alcoolice; D. durata lunga de actiune; E. toleranta prin mecanism farmacocinetic. 338. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism prin mecanism farmacocinetic (inductie enzimatica) cu scaderea eficacitatii urmatoarelor medicamente: A. contraceptive orale; B. propranolol; C. anticoagulante cumarinice; D. teofilina; E. medicamente antiacide. 339. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta si durata de actiune scurte: A. pentobarbital; B. fenobarbital;

41

C. amobarbital; D. hexobarbital; E. ciclobarbital. 340. Care sunt afirmatiile corecte privind ciclobarbitalul: A. latenta si durata a efectului scurte; B. indicat in insomnii terminale (trezirea precoce); C. este hipnocoercitiv (nu hipnogen); D. este indicata administrarea timp indelungat; E. este anticonvulsivant indicat in marele rau epileptic. 341. Dupa administrare repetata hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele reactii adverse: A. efect "rebound" cu vise neplacute (cosmaruri), la oprirea brusca a tratamentului; B. obisnuinta; C. cresterea metabolismului bazal; D. inhibitie enzimatica; E. dependenta fizica (sindrom de abstinenta cu convulsii). 342. Intoxicatia acuta cu fenobarbital se trateaza prin: A. flumazenil; B. un diuretic osmotic; C. haloperidol; D. alcalinizarea urinii; E. alcool etilic. 343. Mecanismul de actiune al barbituricelor hipnotice cuprinde: A. blocarea receptorilor dopaminergici; B. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor; C. potentarea actiunii acidului gamaaminobutiric (GABA); D. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare; E. inhibarea enzimei monoaminooxidaza (MAO). 344. Potentarea efectelor barbituricelor apare in cadrul unor interactiuni cu: A. alcool etilic; B. diazepam; C. anticoagulante cumarinice; D. rifampicina; E. cimetidina. 345. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice nitrazepamului: A. are actiune hipnotica; B. are durata scurta de actiune; C. activeaza complexul receptor GABA-postsinaptic; D. reduce durata somnului paradoxal (REM); E. este derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepina; 346. Bromurile: A. administrate prelungit pot provoca impotenţă sexuală B. administrarea de NaCl le încetineşte eliminarea C. nu au risc alergizant D. se recomandă frecvent în prescripţii magistrale E. sunt indicate în enurezisul nocturn 347. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la fenobarbital o consideraţi corectă: A. produce somnolenţă diurnă reziduală B. la doze mari provoacă convulsii C. are şi efect inhibitor enzimatic D. se administrează exclusiv oral E. dezvoltă farmacodependenţă 348. Care dintre următoarele benzodiazepine sunt utilizate ca hipnotice? A. medazepam B. lorazepam C. nitrazepam D. flunitrazepam E. bromazepam

42

349. Care dintre următoarele medicamente au acţiune hipnotică: A. maprotilina B. moclobemida C. cloralhidratul D. nitrazepam E. selegilina 350. Ciclobarbitalul: A. este un hipnotic cu durată de acţiune ultrascurtă B. este indicat în insomnia incipientă datorată hiperexcitabilităţii nervoase C. are latenţă şi durată scurtă D. suferă intens efectul de prim pasaj hepatic E. se administrează exclusiv parenteral 351. Cloralhidratul: A. are efect timoanaleptic B. se administrează în asociere cu mucilagiul de gumă arabică C. este o substanţă cu efect hipnotic D. are efect iritant pe mucoasă E. nu se recomandă la bolnavii cu hipertrofie de prostată 352. Hipnoticele barbiturice sunt contraindicate: A. la bolnavii cu insuficienţă hepatică gravă B. în preanestezie C. la conducătorii auto D. la pacienţii epileptici E. în insuficienţa renală severă 353. Nitrazepamul: A. are un T1/2 scurt (6-8 ore) B. produce un somn apropiat de somnul fiziologic, pe o durată de 6-8 ore C. prezintă şi activitate timoanaleptică D. are un efect de prim pasaj hepatic ridicat E. se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice 354. Care dintre următorii compuşi sunt hipnotice benzodiazepine? A. fenobarbital B. nitrazepam C. cloralhidrat D. triclofos E. flunitrazepam 355. Hipnoticele benzodiazepine: A. sunt reprezentate de cloralhidrat B. modifică structura somnului C. potenţează transmisia inhibitoare GABA-ergică D. cresc frecvenţa de deschidere a canalelor de clor E. scad frecvenţa de deschidere a canalelor de clor

Tranchilizante
356. Benzodiazepine nu sunt recomandate: A. Conducătorilor auto B. În stări anxioase C. În miastenia gravis D. În anesteziologie E. În insomnii 357. Benzodiazepinele pot actiona prin urmatoarele mecanisme de actiune A. Inhibarea neurotransmisiei excitatoare mediata de GAB B. Potentarea neurotransmisiei inhibitoare mediata de GABA. C. Potentarea recaptarii adenozinei in neuroni D. Inhibarea recaptarii adenozinei in neuroni. E. Inhibarea recaptarii serotoninei.

43

miorelaxanta. Care din urmatoarele substante apartin grupei benzodiazepinelor? A. C. Nu trec bariera hematoencefalică D. actioneaza pe receptorii dopaminergici. miastenie. E. E. Diminuă anxietatea B. Miorelaxant E. 363. 366. anxiolitica. Care dintre afirmatiile referitoare la Diazepam sunt adevarate: A. B. La administrarea i. Tranchilizant B.m. Temperează reacţiile emoţionale D. anesteziologie ca premedicatie. B. Se poate utiliza ca premedicatie in anesteziologi 359.358. 44 . cresc frecventa deschiderii canalelor de clor. diazepam. anticonvulsivanta. 360. actioneaza pe receptorii histaminergici. miorelaxanta. Antiagregant plachetar 361. absorbţia este mai crescută comparativ cu cea orală. Prin metabolizare se obţin şi compuşi 3-hidroxilaţi E. D. Este o substanta cu structura benzamidica B. D. meprobamat 365. D. Medazepamul se contraindica la: A. Cresc starea de tensiune psihică C. Poate conduce la instalarea farmacodependentei. Activitatea farmacodinamica a tranchilizantelor cuprinde urmatoarele actiuni: A. cei cu anxietate. E. antiepileptica D. stari anxioase. conducatorii auto: B. bolnavii cu insomnie. primul trimestru de sarcina. Benzodiazepinele: A. E. Care din proprietatile farmacocinetice ale diazepamului sunt false? A. B. Tranchilizantele A. C. B. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor. Se metabolizează la compuşi activi C. 367. Se pot asocia cu alcoolul 362. Este conditionat sub forma de comprimate si fiole in produsul Valium C. in climacterium. C. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la benzodiazepine sunt adevărate? A. lorazepam. Are actiune anxiolitica. C. se absoarbe bine digestiv. Potenţează deprimantele SNC E. D. C. medazepam. clorpromazina. starea de rau epileptic. Care dintre următoarele efecte pot apare în cazul benzodiazepinelor? A. Diazepamul este indicat in: A. D. actioneaza pe receptorii benzodiazepinici cuplati cu receptorii GABA. 364. E. hipnoinductoare. stimulanta a SNC. Psihostimulent D. Anticonvulsivant C. cei ce consuma bauturi alcoolice. Se absorb bine la administrare orală B. E.

B. diminua anxietatea din alcoolism. miastenie gravis 45 . curele de dezintoxicare în alcoolism B. stimuleaza musculatura striata. potenteaza alte deprimante SNC. absorbtia este marita prin alcool. cresterea frecventei deschiderii canalelor de clor. enurezis nocturn E. reactiile adverse sunt mai intense la varstnici. produc somnolenta. T 1/2 este scurt. Care din proprietatile farmacocinetice ale oxazepamului sunt false? A. nu produc toleranta. E. cresc riscul malformatiilor la nou-nascut. C. diminua atentia. B. E. induce somnul. B. preanestezie C. nu provoaca toleranta si dependenta. C. cumularea este intensa. la doze mari da hiperexcitabilitate. nu produc sindrom de abstinenta. este miorelaxant. inhibarea recaptarii noradrenalinei. 368. nu se elimina prin lapte. principalul metabolit este desmetildiazepam. blocarea canalelor de sodiu. hipertiroidie D. B. apar metaboliti activi. se metabolizeaza mai repede la batrani. convulsii de diverse etiologii 376. B. Care din urmatoarele afirmatii privind tranchilizantele sunt false? A. C. inducţia anesteziei generale D. 374. Mecanismul de actiune al tranchilizantelor consta in: A. C. 370. 371. este un spasmogen musculotrop. C. E. D. primul trimestru de sarcină B. activarea receptorilor GABA A. E. C. miastenia gravis C. B. pot agrava disfunctia respiratorie. sedativ-hipnoinductoare 375. D. D. absorbtie digestiva buna. 373. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind reactiile adverse la benzodiazepine? A. B. Benzodiazepinele au următoarele indicaţii terapeutice: A. se recomanda in prurit rebel. anxiolitică D. C. creste tonusul miometrului. antiemetică E. absorbtia este marita prin alcool. activarea receptorilor GABA B. D. Benzodiazepinele sunt contraindicate în următoarele situaţii clinice: A. D. miorelaxantă C. 372. antipsihotică B. 369. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroxizin? A. creste agresivitatea. Benzodiazepinele au acţiune: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru diazepam? A. sunt agonisti pe receptorii GABA-ergici. E. E. este un tranchilizant. D. D.

Care dintre afecţiunile de mai jos sunt ameliorate prin administrare de diazepam: A. cimetidină B.E. prezintă efect anticolinergic D. Meprobramatul: A. miorelaxantă 46 . se leagă slab de proteinele plasmatice D. multe benzodiazepine sunt metabolizate în compuşi activi E. antiparkinsoniană D. disulfiram E. oxazepam D. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la benzodiazepine: A. starile spastice ale musculaturii striate D. accentuează deprimarea SNC indusă de alcool E. are acţiune antispastică musculotropă B. epilepsia 378. depresia endogenă B. este contraindicat la persoanele care necesită integritatea funcţiilor psihomotorii C. Meprobramatul: A. clorazepat 385. diazepam E. nu dezvoltă farmacodependenţă 382. traversarea barierei hematoencefalice este mai rapidă pentru substanţele mai lipofile (diazepam) B. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la Hidroxizin: A. are acţiune antispastică musculotropă B. Acţiunile farmacodinamice ale benzodiazepinelor sunt: A. sindromul anxios C. are şi efect inhibitor enzimatic E. este un tranchilizant eficient C. clonazepam D. are efect antiserotoninic D. flunitrazepam B. Efectele benzodiazepinelor pot fi crescute de: A. clordiazepoxid 380. anticonvulsivantă E. oxazepamul B. diazepam C. poate fi administrat pe cale orală şi parenterală E. pe cale intramusculară rata absorbţiei este mai mare decât per os C. nevralgia de trigemen E. Fac parte din grupul benzodiazepinelor cu T1/2 intermediar (10-15 ore): A. diminuă starea de anxietate din alcoolism D. tetanos 377. poate induce obişnuinţă şi dependenţă fizică B. cafeină 379. are efect miorelaxant intens C. nu se recomandă a fi asociat cu antidepresivele triciclice 384. proprietăţile farmacocinetice diferă în funcţie de structura chimică a benzodiazepinei 383. alcoolul etilic D. antiacide gastrice C. Sunt incluse în grupa benzodiazepinelor cu T1/2 lung (> 50 ore): A. antipsihotică C. anxiolitică B. la doze mari are şi proprietăţi neuroleptice 381. clordiazepoxid E. nitrazepamul C.

hipoglicemia D. nafazolina 390. se poate administra pe cale orala C. bloca receptorii beta C. deprimarea miocardului 391. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. in afectiuni alergice B. adrenalina este un adrenomimetic de electie in socul anafilactic B. Care efecte nu sunt caracteristice simpatomimeticelor: A. hiperglicemie 387. 8 Simpatomimetice şi Simpatolitice Simpatomimetice 386. izoprenalina este lipsita de efecte cardiace E. Dopamina: A.Tema nr. Simpatomimeticele: A. beta-2 adrenomimeticele selective sunt bronhodilatatoare 389. pot creste efectul anestezicelor locale 47 . stimula receptorii alfa B. Noradrenalina: A. in hipertensiune arteriala E. in caz de travaliu prematur 388. relaxarea uterului C. Adrenomimeticele se pot utiliza: A. bronhoconstrictia B. se indica in hipertensiunea arteriala 393. oximetazolina C. in stari congestive ale mucoasei nazale si oculare D. vasoconstrictie prin alfa-1 D. efedrina D. inhiba recaptarea noradrenalinei 394. Adrenomimeticele produc: A. in stop cardiac si soc cardiogen C. se adminstreaza intravenos E. favoriza eliberarea noradrenalinei E. vasoconstrictia E. bronhoconstrictie E. dobutamina este un beta-1 adrenomimetic D. potenteaza efectul antidepresivelor triciclice B. prezinta efecte beta-2-adrenomimetice B. bametanul E. se indica in insuficienta circulatorie acuta de tip hipoton E. stimularea functiilor miocardice B. mioza C. pot agrava cardiopatia ischemica D. este o catecolamina D. potenteaza efectul neurolepticelor 392. tolazolina B. bloca receptorii noradrenalinei D. scad efectul cardiotonic al digitalicelor C. este o catecolamina B. efedrina si nafazolina dau fenomene rebound C. este indicata in socul cardiogen D. Simpatomimeticele pot: A. are efecte selective pe beta 1 C. Care din urmatorii compusi se utilizeaza ca descongestionante nazale: A.

hipotensiune. cu derivatii xantinici deprima SNC. dobutamina. Care din urmatoarele indicatii sunt corecte pentru efedrina? A. C. diminueaza efectul antidiabeticelor 395. 401. C. actioneaza in sinapsele neuroefectoare simpatice. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru simpatomimetice? A. produc hipertensiune arteriala. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. au actiune bronhospastica. 400. sunt bronhodilatatoare. C. au efecte alfa adrenergice. E. inhiba SNC. 398. B. B. D. B. scad tensiunea arteriala. activeaza receptorii adrenergici. 402. Care din urmatoarele medicamente sunt simpatomimetice? A. 403. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de adrenalina? A. D. scad efectul antihipertensivelor. au actiune directa. scad tensiunea arteriala. hipertensiune. tahicardie. fluvoxamina. B. E. cresterea metabolismului bazal. Care din urmatoarele substante sunt beta-2-adrenomimetice? 48 . rinita. efectele beta-adrenergice au ca mesager secund GMPc. cardiopatie ischemica.E. C. Care din urmatoarele caracteristici ale simpatomimeticelor sunt corecte? A. D. produc vasoconstrictie. B. contracta muschiul circular al irisului. au efect bronhodilatator. C. nizatidina. E. salbutamol. astm bronsic. 399. relaxeaza miometrul. B. E. E. 396. bronhoconstrictie. D. au efecte inhibitoare asupra inimii. au actiune mixta. D. produc mioza. produc hipoglicemie. adrenalina. cu antidepresivele IMAO produc crize hipertensive. hipoglicemie. receptorii beta adrenergici sunt cuplati cu adenilciclaza. C. au actiune indirecta. B. E. actioneaza in ganglionii simpatici. hipertensiune arteriala. Care din urmatoarele interactiuni ale simpatomimeticelor sunt adevarate? A. E. B. D. C. stimuleaza lipoliza. C. diminua efectul hipoglicemiantelor. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. scad forta de contractie a inimii. C. E. E. B. D. cocaina le anuleaza efectul vasoconstrictor. creste forta de contractie a miocardului. 404. D. 397. D.

sunt contraindicate in angina pectorala 412. tahiaritmie. au proprietati antihipertensive D.A. reprezintă medicaţie de elecţie în şocul anafilactic D. E. adrenalina antagonizează efectele antiparkinsonienelor 410. Care din afirmatii sunt adevarate: A. fenoterol. D. se prezintă sub formă de fiole injectabile de 10 ml cu soluţie 1% 408. Cardioselectivitatea beta-blocantelor: A. efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat in principal coronarodilatatiei 49 . influenteaza negativ profilul lipidic C. nu se utilizează în şocul cardiogen Simpatolitice 411. Adrenalina: A. 406. efedrina nu difuzează în SNC D. este activă pe cale orală. creşte minut volumul respirator E. 405. hipotensiune arteriala. Adrenalina: A. C. B. provoacă o deprimare a SNC B. are o difuziune bună în SNC D. este selectiv alfa 1 adrenomimetic C. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false: A. nu are efecte D1 dopaminergice E. E. produce bronhospasm C. având un T1/2 = 4-6 ore B. cafeina are un efect sinergic de potenţare a acţiunii adrenalinei B. propranolol. B. fac parte din clasa I de antiaritmice E. neostigmina. Beta-blocantele: A. este în amestec racemic de doi enantiomeri D. influenţează testele de laborator cu creşterea glicemiei şi a colesterolului E. le contraindica la diabetici 413. Dobutamina : A. efectul antihipertensiv al beta-blocantelor este util celor cu debit cardiac si renina crescute C. este predominent beta 1 adrenomimetic B. calea de administrare a adrenalinei este per os E. hipoglicemie. evita fenomenele de bronhoconstrictie la astmatici D. Simpatomimeticele au urmatoarele efecte adverse (efecte secundare): A. este medicaţia de elecţie în şocul anafilactic C. salbutamol. hipertensiune arteriala. difuzează în SNC B. efectul chinidinic limiteaza efectul antiaritmic al beta-blocantelor B. este o substanţă autacoidă 409. inseamna ca medicamentul blocheaza selectiv receptorii beta-1 C. hipercolesterolemie. la doze medii (10 mcg/kg/min) are efect beta 1-adrenergic stimulând toate funcţiile miocardice C. în administrarea paravenoasa se produce ischemie şi necroză E. D. terbutalina. Care dintre afirmaţiile de mai jos caracterizează dopamina: A. C. este utilizată în reanimarea cardiacă la înecaţi 407. se pastreaza si la doze mari B. adrenalina este utilizată cu rezultate bune în insuficienţa circulatorie cerebrală C. stimuleaza functiile miocardului B. contractă musculatura netedă bronşică D. le face utile la bolnavii cu deficit de pompa cardiaca E.

influenteaza metabolismul mediatorilor chimici. efectul antiglaucomatos al beta-blocantelor se datoreaza favorizarii drenarii umorii apoase E. beta-simpatomimetice E. blocheaza receptorii adrenergici. se contraindica in angina pectorala 420. diuretice 421. blocheaza receptorii alfa-adrenergici. se contraindica in astm 419. efect simpatolitic central D. C. Care din urmatoaree caracteristici ale simpatoliticelor sunt corecte? A. Prazosinul: A. Care simpatolitice pot fi folosite ca antihipertensive: A. activeaza receptorii adrenergici. D. E. D. produc hipertensiune. are efect antihipertensiv C. durata de actiune este mai lunga ca la terazosin D. Se evita asocierea beta-blocantelor cu: A. C. ergotamina B. este un inhibitor al enzimei de conversie B. antagonizeaza actiunea adrenergicelor. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru adrenolitice? A. hipoglicemiante C. salbutamolul 415. dopamina E. Efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat: A. impiedica eliberarea mediatorilor. deprimarii miocardului C. B. efectului rebound 416. este un beta-adrenolitic selectiv C. inhibitori ai enzimei de conversie D. 50 . produce hipotensiune intensa la prima doza E. Prazosinul: A. diminua actiunea simpatomimeticelor. este un alfa-1-adrenolitic B. diminua sau impiedica efectele stimularii nervilor simpatici. scaderii consumului de oxigen al miocardului B. atenololul C. Propranololul: A. se contraindica bolnavilor cu astm bronsic 418. prazosinul D. este un beta-blocant de electie in tahiaritmii E. coronarodilataţie 417. creşterea sintezei de bradikinină E.D. efectului hipocolesterolemiant E. este un alfa-1 adrenolitic selectiv B. B. se indica in hipertensiunea arteriala D. creşterea debitului cardiac B. blocanti de calciu tip verapamil B. poate da fenomenul primei doze E. tratamentul cu beta-blocante nu se poate intrerupe brusc 414. 422. creste postsarcina C. scăderea secreţiei de renină C. E. creste colesterolul si trigliceridele D. blocheaza receptorii beta-adrenergici. Efectul antihipertensiv al beta-blocantelor se explică prin: A. coronarodilatatiei D.

antihipertensiv. D. hipertensiunea arteriala. stari depresive. E. 430. E. E. este un antiulceros. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin? A. 426. C. scăderea reninei 51 . blocheaza receptorii beta-adrenergici. vasodilataţiei coronariene 432. creste trigliceridele. B. este un antiparkinsonian. metoprolol. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru beta-adrenolitice? A. diminuării forţei de contracţie a miocardului C. scăderii tensiunii arteriale sistolice E. D. astenie. 429. angina pectorala. au actiune cronotrop negativa. impotenta. 427. are actiune hipotensiva. aritmii cardiace. cresterea trigliceridelor. este alfa-1-adrenolitic. este un parasimpatomimetic. are actiune simpatomimetica. 425. B. ateroscleroza. cresc presiune intraoculara. are actiune hipotensiva. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru rezerpina? A. hipertensiune arteriala. D. D. C. Care din urmatoarele efecte adverse pot apare dupa propranolol? A. B. C. E. E. D. C. reducerii necesarului de oxigen la nivelul inimii la effort B. oxprenolol. 428. Care din urmatoarele indicatii terapeutice nu sunt corecte pentru propranolol? A. atenolol. Actiunea antihipertensivă a clonidinei se realizează prin următoarele mecanisme: A. Acţiunea antianginoasă prin mecanism beta1. astm bronsic. C. propranolol.423. potenteaza efectul inotrop pozitiv al adrenalinei. B. E. aritmii cardiace. B. 431. D. B. D. nu se administreaza in sindromul Raynaud. Care din urmatoarele beta-blocante sunt cardioselective? A. C. E. B.adrenolitic se datorează: A. E. tahicardie. creşterea frecvenţei cardiace D. C. angina pectorala. D. este beta-2-adrenolitic. produce hipotensiune ortostatica dupa prima doza. bronhoconstrictie. impiedica recaptarea noradrenalinei. creşterea reninei B. C. astm bronsic. timolol. B. diminua formarea umorii apoase. este un neurosimpatolitic. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin? A. 424. Care din urmatoarele indicatii pentru propranolol sunt corecte? A. alfa-adrenolitic.

bronhodilataţie B. propranololul este beta-adrenolitic neselectiv cu acţiune de tip anestezic local C. tahicardie reflexă D. Metildopa: A. dobutamina C. se administrează în HTA forme medii şi severe E. alprenololul este beta-adrenolitic cu acţiuni de tip simpatomimetic şi chinidinic E. scăderea tensiunii intraoculare E. tolazolina 436. nafazolina D. labetalolul este beta-1 adrenolitic selectiv B. hipertiroidism B. Care din următoarele efecte adverse sunt produse de Prazosin: A. anxietate de stres E. vasoconstricţie cu tulburări ischemice periferice C. inhibarea eliberării NA în fanta sinaptică 439. se administrează la conducătorii auto E. bloc atrioventricular D. risc de hipotensiune arterială posturală C. pindololul este beta-adrenolitic cu acţiune de tip chinidinic 52 . are efecte toxice hepatice D. se utilizează în tratamentul sindromului de abstinenţă la morfină 437. se administrează în hipotensiunea arterială 440. inhibarea secreţiei de renină din aparatul juxta-glomerular renal 435. Efectele beta-2 adrenolitice sunt: A. deprimarea respiraţiei B. nicergolina E.) 438. deprimarea tonusului simpatic vasoconstrictor 433. Fac parte din grupul simpatoliticelor: A. nu determină somnolenţă D. fentolamina B. scăderea secreţiei de renină D. scăderea debitului cardiac D. fenomen de rebound după întreruperea tratamentului 434. tendinţă la hipoglicemie D.C. Notaţi afirmaţiile corecte: A. scăderea consumului de oxigen la nivel cardiac E. astm bronşic C. scăderea debitului cardiac C. reduce depozitele de noradrenalină B. gust metalic E. Clonidina: A. nu produce retenţie hidrosalină C. Contraindicaţiile beta-adrenoliticelor neselective: A. activitate ce necesită mare atenţie (şoferi etc. reducerea necesităţii de oxigen a miocardului B. Mecanismul acţiunii antihipertensive a beta-adrenoliticelor: A. determină efecte rebound la întreruperea bruscă a tratamentului C. are acţiune antihipertensivă B. atenololul este beta-1 adrenolitic pur D. efect simpatolitic central E.

timololul 446. creşte secreţia glandelor căilor respiratorii B. atropina E. neostigmina este antidotul curarizantelor depolarizante E. hiposecretie a glandelor exocrine D. tropicamida este folosita ca antispastic C. deprimă respiraţia când centrul respirator este uşor deprimat 449.Tema nr. scaderea presiunii intraoculare 53 . ele au acţiune parasimpatomimetica B. Anticolinesterazicele se utilizeaza: A. pilocarpina B. in Parkinson 443. Care parasimpatolitice se folosesc in oftalmologie: A. 9 Parasimpatomimetice si parasimpatolitice 441. se poate indica în astmul bronşic E. acetazolamida C. Care din afirmatii sunt adevarate: A. Atropina: A. Parasimpatoliticele produc: A. La nivelul aparatului respirator atropina: A. ca antispastice D. astm bronsic C. reduce spasmul laringian indus de anestezicele generale D. In ce priveşte anticolinesterazicele: A. se indică în tratamentul Parkinsonului 447. in tratamentul glaucomului B. In grupa anticolinesterazicelor: A. tropicamida D. retentie urinara C. miastenia gravis D. neostigmina se utilizeaza in atonii intestinale C. Anticolinergicele se pot indica in: A. este un protector al mucoasei gastrice C. blochează colinesteraza întotdeauna ireversibil C. antidot in supradozarea curarizantelor depolarizante C. relaxarea musculaturii netede digestive B. se pot folosi în tratamentul glaucomului E. se indica in glaucom sub forma de colir 1% D. edrofoniul este contraindicat in miastenia gravis. creste peristaltismul tubului digestiv 444. ipratropiul este indicat in astmul bronsic 445. neostigmina este un anticolinesterazic usor reversibil B. produce hiposecretie salivara cu uscaciunea gurii B. constipatie atona E. se pot folosi în diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis D. produce midriaza insotita de cicloplegie E. emeproniul se foloseste in retentie urinara E. 448. in miastenia gravis E. unii derivati organo-fosforici pot fi folositi in tratamentul glaucomului D. produce bronhoconstricţie C. atropina poate fi administrata in preanestezie B. voma din raul de miscare 442. pirenzepinul actioneaza selectiv pe secretia gastrica D. glaucom B. mioza E.

mioza E. blocheaza receptorii muscarinici. Parasimpatomimeticele produc: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru pirenzepin? A. blocheaza receptorii nicotinici. D. penicilinele D. miastenia gravis 452. inhibitor al pompei de protoni. C. B. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatolitice? A. produce uscaciunea gurii. scaderea secretiilor glandelor exocrine C. constipaţie C. deprima SNC. D. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru scopolamina? A. C. cicloplegie B. sunt agonisti. B. bradicardie 451. Care din afirmatiile privind domeniul colinergic sunt false? A. bronhoconstricţie E. C. anticolinergic selectiv. Proprietati anticolinergice pot avea: A. scade presiunea intraoculara. D. D. incontinenţă urinară 454. 54 . stimularea parasimpatica creste secretia glandelor exocrine. acetilcolina este un mediator colinergic. B. E. Reacţiile adverse ce pot fi produse de parasimpatolitice sunt: A. inhiba secretia gastrica. activeaza receptorii muscarinici. B.450. Parasimpatomimeticele produc: A. sialoree D. contractia musculaturii netede digestive D. 456. sunt antagonisti. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatomimetice? A. receptorii nicotinici se gasesc la nivelul sinapselor ganglionare. E. bradicardie C. produce cicloplegie. au actiune miotica. antiinflamatoarele nesteroidiene 453. inhiba miocardul. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atropina? A. este un alcaloid. 459. bronhodilatatie B. E. D. B. sunt antispastice. 458. neurolepticele C. sunt antagonisti. se indica in sindromul Zollinger-Ellison. cresterea presiunii intraoculare D. antihistaminicele H1 E. antidepresivele triciclice B. antihistaminic H2. E. stimuleaza SNC. sinapsele ganglionare din sistemul simpatic sunt sinapse adrenergice. bronhodilatatie B. inhiba acetilcolinesteraza. 455. receptorii muscarinici se gasesc in sinapsele neuroefectoare somatice. mictiuni frecvente E. 457. C.

460. E. stimulator cardiac. midriaza. 464. C. deci se absoarbe foarte bine din tubul digestiv. Care din urmatoarele efecte sunt de tip parasimpatolitic? A. forma de prezentare este Pilocarpină colir 1‰ care se administrează: 1 picătură x 4-6/zi 468. este un agonist. D. fenitoina. se recomanda in atonia intestinala. dar de intensitate mai mare şi durată mai scurtă C. 463. este un anticolinesterazic reversibil. B. au efecte muscarinice. suferă hidroliză enzimatică hepatică. scade presiune intraoculara. hipersecreţia glandelor endocrine 466. se indica in glaucom. propantelina. C. B. este indicată în glaucom B. are efectele parasimpatolitice ale atropinei. midriaza. este antidot al curarei. produce midriaza. C. 462. fizostigmina D. B. E. se indică în intoxicaţia cu atropină E. scopolamina C. În preanestezie pentru inhibarea hipersecreţiei bronşice produsă de unele anestezice generale se utilizează: A. carbamazepina. scade secretia salivara. E. eficace in raul de miscare. pirenzepina. Care din urmatoarele substante sunt parasimpatolitice? A. scade secreţia glandelor salivare producând uscăciunea gurii C. B. Efectele colinergice de tip muscarinic constau în: A. D. hipersecretia glandelor. scaderea peristaltismului digestiv. Care dintre afirmatiile privind farmacologia atropinei nu sunt adevarate? A. E. Care dintre afirmatiile privind farmacologia neostigminei sunt adevarate? A. 461. C. hiposecretie salivara. activa in parkinsonism. are un atom de azot cuaternar. metacolina 467. E. D. 465. Care din urmatoarele efecte sunt de tip muscarinic? A. la nivelul ochiului produce midriază D. stimularea SNC C. D. relaxarea sfincterelor tubului digestiv E. se prezintă sub formă de colir 1% B. atropina B. E. D. relaxeaza musculatura neteda. Scopolamina: A. C. creşterea secreţiei de adrenalină D. mioză la nivelul muşchilor circulari ai irisului B. bronhospasm. B. la ester 55 . C.B. are efecte antimuscarinice. D. bradicardie. mioza. pilocarpina E. Pilocarpina: A. scopolamina. colici abdominale.

retenţie urinară E. constipaţie B. parasimpatomimetic C. Parkinson C. miastenia gravis D. ileus paralitic 472. Reacţiile adverse la administrarea de atropină sunt: A. utilizată în tratamentul răului de mişcare 56 . uscăciunea gurii şi greutate în deglutiţie C. se administrează în atonia musculară postoperatorie C. indicată în glaucom E. este contraindicată în Parkinsonul postencefalitic 469. Atropina este indicată în: A. Neostigmina se administrează în: A. Scopolamina este: A. astm bronşic E. betanecol 473. sunt utilizate în glaucom E. parasimpatolitic B. intoxicaţia prin curarizante antidepolarizante (tip tubocurarina) C. fizistigmina C. diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis D. Care dintre următorii compuşi sunt parasimpatomimetice cu acţiune directă? A. uscăciunea gurii D. hipersalivaţie C. Parasimpatomimeticele cu acţiune indirectă (anticolinesterazice) sunt indicate în: A. glaucom B. stimularea musculaturii vezicii urinare 471. spasme şi colici gastrointestinale D. Neostigmina: A. Anticolinesterazicele ireversibile: A. sunt derivaţi organofosforici C. enurezis nocturn E. este derivat organofosforic 475. Atropina determină: A.D. retenţie urinară 477. creşterea presiunii intraoculare D. este contraindicată în glaucom D. atonie intestinală E. se absoarbe foarte bine per os B. se utilizează în răul de mişcare E. sunt Neostigmina şi Piridostigmina B. mioză E. acţiunea lor este reversibilă în prezenţa obidoximei 470. carbacol B. neostigmina E. ulcer gastroduodenal 476. au durata de acţiune scurtă D. hipersialie C. utilizată în boala Parkinson D. pilocarpina D. intoxicaţia prin curarizante depolarizante (tip suxametoniu) B. glaucom 474. este antidot anticurarizant pentru antagonizarea curarizantelor antidepolarizante E. hipersecreţie salivară B. retenţie urinară B.

Sunt sisteme de mesageri secunzi activate prin stimularea receptorilor M1 şi M3 colinergici: A. Care dintre afirmaţiile următoare privind atropina este adevărată? A. Midriatic (examenul fundului de ochi) C. Miotic (în glaucom) B. Sunt efecte secundare de tip nicotinic: A. Uscăciunea gurii 485. Stimularea SNC D. constipaţia atonă C. având efecte de durată scurtă E. Inozitoltrifosfatul C. Esterii de tip carbaminoil ai colinei sunt hidrolizaţi relativ rapid. La indivizii cu tonus vagal normal. Acetilcolina este hidolizată extrem de rapid B. Stimularea SNC C. Contracţia muşchiului circular al irisului B. Contracţia musculaturii striate B. AMPc D. Stimulator al contracţiei musculaturii striate (în miastenia gravis) 481. Carbaminoil-esterii sunt rezistenţi la hidroliză şi au timp de înjumătăţire lung C. GMPc 487. La indivizii cu tonus vagal normal. hipersecretie gastrica. La indivizii cu tonus vagal crescut. În practica medicală. Contracţia musculaturii netede digestive D. Neostigmina: A. Care dintre afirmaţiile privind hidroliza esterilor colinei este falsă? A. Sunt efecte de tip muscarinic: A. Metacolina este hidrolizată lent D. Antispastic D. atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă E. Stimularea contracţiei miocardice 484. Se absoarbe bine oral şi are difuziune tisulară foarte bună (inclusiv la nivel central) B. Antisecretor (în ulcerul gastric) E. Bronhoconstricţia. Se utilizează pentru diagnosticarea şi în tratamentul miasteniei gravis D. Contracţiile fasciculare ale musculaturii straite 486. Accelerarea tranzitului intestinal. Relaxarea musculaturii netede C. Acetil-esterii colinei nu sunt hidrolizaţi de către colinesterază 479. Acţiunea anticolinergică centrală este utilă în tratamentul bolii Parkinson 480. Ionii de calciu B. Hipersalivaţia D. Diacilglicerolul E. Este utilă în atonia intestinală. parasimpatoliticele sunt utilizate pentru următoarele efecte: A. dispneea B. cu arsuri epigastrice 57 . atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă B. La indivizii cu tonus vagal crescut. atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă D. Erecţia E. Creşterea frecvenţei micţiunilor E. Este contraindicată în astm bronşic 482. Rinoreea C. Eliberarea de adrenalină de către medulosuprarenală E. Sunt efecte secundare ale medicaţiei muscarinice: A. Parasimpatomimeticele pot produce urmatoarele efecte secundare muscarinice: A. Retenţia de urină D.478. atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă C. Antagonizează acţiunea curarizantelor de tip depolarizant E. Sunt efecte de tip nicotinic: A. diareea B. Hipersecreţia gastrică E. Contracţia muşchiului radial al irisului C. Ejacularea 483.

Atropina prezinta urmatoarele efecte centrale: A. este contraindicata in parkinson D. efect inhibitor SNC. cu utilitate in tratamentul intoxicatiilor cu anticolinesterazice E. stimularea musculaturii scheletice 488. deoarece are o structura polara B. este un antispastic digestiv B. este indicata in miastenia gravis E. delir. in cazul intoxicatiei. moarte 493. mictiuni frecvente D. cu diaree B. retentia urinara postoperatorie D. doza per os este de doua ori mai mare decat doza injectabila C. atonia intestinala postoperatorie B. efect anticolinergic central. Dupa administrare in sacul conjunctival. scaderea presiunii intraoculare datorita cresterii drenarii umorii apoase E. este un bronhodilatator C. Comparativ cu atropina. agitatie. prin relaxarea muschiului radiar al irisului B. este iritant puternic al mucoasei esofagiene E. la doze mari B. Precizati indicatiile terapeutice ale neostigminei. este anticolinergica. cu favorizarea vederii la distanta 489. prin contractia muschiului circular al irisului C. are o biodisponibilitate redusa per os. Precizati care sunt efectele parasimpatoliticelor la nivelul aparatului digestiv: A. stimularea mai intensa a centrului respirator C. diagnosticul miasteniei 58 . actiune antiglaucomatoasa mai redusa 494. miastenia gravis E. relaxarea muschilor netezi gastrici D.B. bazate pe efectele de tip muscarinic: A. hiposecretie gastrica 492. piridostigmina D. uscaciunea gurii E. pot aparea hipertermie. mioza pasiva. este deprimanta SNC. scopolamina prezinta: A. pilocarpina B. Sunt parasimpatomimetice directe: A. neostigmina C. este un antispastic urinar D. mai intens decat atropina pe tremor D. potenteaza curarizantele antidepolarizante 491. cu deprimare respiratorie C. se administreaza in astm bronsic sub forma de aerosoli 495. colici abdominale C. Despre emepronium sunt corecte afirmatiile: A. convulsii. hipersecretie salivara E. fizostigmina E. relaxarea vezicii biliare C. stimuleaza centrul vagal bulbar. scaderea presiunii intraoculare datorita reducerii secretiei de umoare apoasa D. cu bradicardie si hipotensiune slaba D. efecte parasimpatolitice de intensitate mai mica B. relaxarea sfincterului anal. mioza activa. inhiba centrul respirator bulbar. pilocarpina produce: A. la doze mici E. antidot anticurarizant C. Despre neostigmina sunt valabile afirmatiile: A. la doze terapeutice. carbacol 490. relaxarea muschiului ciliar.

Piroxicamul: A. imunostimulatoare E. antialergice D. pot retine sodiul si apa in organism 501. Glucocorticoizii au proprietati: A. in asociere cu hipoglicemiantele scad efectul acestora din urma 503. poate da reactii adverse gastro-intestinale E. cresc cantitatea de prostaglandine C. produc hipoglicemie B. glucocorticoizii: A. in asociere cu digitalicele pot creste efectul cardiotoxic al celor din urma E. produc hipercolesterolemie D. in asociere cu antiacidele se absorb mai bine C. diuretice 500. are proprietăţi analgezice C. nu se administreaza cutanat 59 . inhiba atat reactiile exudative. Diclofenacul: A. determina la oprirea brusca a unui tratament prelungit hipercorticism B. nevralgii C. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot produce: A. are proprietati analgezice B. intră în preparatul Voltaren B. Glucocorticoizii: A. antiagregante plachetare 497. antiinflamatoare B. antihipertensive D. stimuleaza ciclooxigenaza prin intermediul lipocortinei B. In ce priveste actiunea lor antiinflamatoare. cresc migrarea leucocitelor in focarul inflamator D. antiinflamatoare C. analgezice C. bronhodilatatie 498. Glucocorticoizii: A. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot avea proprietati: A. pot produce glaucom si cataracta E. in asociere cu anticoagulantele scad efectul acestora din urma D. cat si pe cele proliferative din procesul inflamator 504.Tema nr. se utilizează în tratamentul astmului bronşic la cei sensibilizaţi la aspirină E. se contraindică în afecţiuni articulare degenerative D. are proprietati antiinflamatoare C. retentie hidrosalina D. stabilizeaza lizozomii E. in asociere cu furosemidul cresc eliminarea de potasiu B. antiulceroase E. favorizeaza catabolismul proteic C. diminuă sinteza de prostaglandine 499. Glucocorticoizii: A. stimuleaza SNC E. produc hipercoagulabilitate D. grabesc vindecarea plagilor C. scad numarul de limfocite si inhiba formarea de anticorpi 502. analgezice-antipiretice B. epigastralgii B. are durata scurta de actiune D. 10 Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene 496. scaderea timpului de sangerare E.

actiunea antiastmatica. B. D. corticosteroizii au actiune antiinflamatoare intensa. triamcinolon. Care din urmatoarele medicamente sunt antiinflamatoare nesteroidiene? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru piroxicam? A. ulcer gastro-duodenal. sunt secretati fiziologic de corticosuprarenala. fenilbutazona E. actiunea antiinflamatoare. induc formarea de lipocortina. E. C. C. D. antiinflamator steroidian. E. 509. analgezic. afectiuni articulare degenerative (artroze). aparitia radicalilor liberi ai oxigenului. sunt secretati fiziologic de medulosuprarenala. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind mecanismul actiunii antiinflamatoare a corticosteroizilor? A. C. B. favorizeaza formarea leucotrienelor. B. Precizati antiinflamatoarele nesteroidiene ce se conditioneaza in preparate pentru aplicare cutanata: A. actiunea analgezica. actiunea antipiretica. migrarea leucocitelor. E.505. B. indometacinul 506. indometacin. E. C. secretia este maxima inainte de ora 24. prednison. acidoza locala. C. Care dintre urmatoarele indicatii sunt in legatura cu antiinflamatoarele nesteroidiene? A. actiunea antireumatismala. cresterea permeabilitatii capilare. B. afectiuni reumatismale extraarticulare (ex. E. favorizeaza formarea prostaglandinelor. B. Care dintre urmatoarele actiuni sunt produse de antiinflamatoarele nesteroidiene? A. criza de migrena. diclofenacul C. bradicardie. antipiretic. secretia este maxima intre orele 6 . D. 511.: poliartrita reumatoida). nu sunt stocati in glanda. afectiuni articulare inflamatorii (ex. antigutos in criza. D. D. criza de astm. E. 513. 510. 507. inhiba fosfolipaza A2. B. C. E. 60 . E. antireumatic. B. D. nefrita interstitiala. arterioloconstrictie. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru corticosteroizi? A. acidul niflumic D.8 am. hipotensiune ortostatica. aspirina B. 508. Care din urmatoarele efecte adverse sunt specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene? A. D. diclofenac. piroxicam. 512.: periartrita scapulo-humerala). Care dintre urmatoarele procese au loc in focarul inflamator? A. C. ulcer gastro-duodenal. D.

inducerea formarii in celule (macrofage) a proteinei inhibitoare lipocortina. antiparkinsonienelor B. miastenie Gravis E. Indometacina diminuă efectele: A. E. insuficienta suprarenala. B. In care din urmatoarele afectiuni sunt indicati glucocorticoizii? A. prezintă un efect analgezic slab 523. diminuă efectele anticoagulantelor cumarinice B. este mai ulcerigen decât aspirina C. nevralgia de trigemen D. salbutamolului 518. inhibarea ciclooxigenazei. boli reumatismale articulare inflamatoriil. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la indometacin: A. Ketoprofenul este indicat în: A. criza de gută C. gonartroză B. 515. anticonvulsivantelor C. diagnosticul a fost corect C. tireotoxicoză 521. nevralgia cervico-brahială E. antimigrenoasă C. criza de migrenă 517. prazosinului 519. Mecanismul actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor se explica prin: A. este indicat în coxartroză E. D. analgezică B. Care dintre următoarele afecţiuni pot fi ameliorate prin administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene: A. inducerea formarii proteinei inhibitoare a fosfolipazei A2. inhibarea lipoxigenazei. spondilita anchilopoetică C. C.514. hipoglicemiantelor orale C. C. purpura trombocitopenică B. anticoagulantelor cumarinice D. Fenilbutazona accentuează efectele: A. soc anafilactic. dieta trebuie modificată B. hipertensiunea arteriala. bursite D. antiinflamatoare 520. inhibarea monoaminooxidazai. La un bolnav care nu răspunde la tratamentul cu un antiinflamator nesteroidian se controlează dacă: A. la bolnavii cu gută. Ketoprofenul are acţiune: A. 516. dozajul a fost corespunzător 522. antiacidelor gastrice E. miorelaxantă E. diabet zaharat. captoprilului E. bolnavul a urmat tratamentul E. interferă cu substanţele uricozurice D. diureticelor saluretice B. B. Precizaţi afirmaţiile incorecte referitoare la diclofenac: 61 . perioada de tratament a fost adecvată D. E. antipiretică D. D. anticoagulantelor cumarinice D.

cortizon D. ibuprofen C. Fenilbutazona: A. prednison D. diminuă sinteza prostaglandinelor prin inhibiţia fosfolipazei A2 E. osteoporoză E. se metabolizează în oxifenbutazonă C.A. Care dintre următorii compuşi sunt glucocorticoizi cu durată scurtă de acţiune? A. cortizon B. cortizon C. fenilbutazonă 527. prednison 529. poate fi administrat gravidei. prednisolon 62 . epigastralgii C. mioză D. inhibiţia travaliului prematur B. hiperkaliemia B. se absoarbe bine din tubul digestiv B. pe toată perioada sarcinii B. hidrocortizon C. fotosensibilizarea 526. per os şi parenteral 524. indometacin B. dexametazon B. stimularea travaliului prematur 525. bronhoconstricţie E. cu excepţia: A. triamcinolon B. fluorocortolon E. se administrează intrarectal. diclofenac E. betametazon 531. tulburări psihice D. închiderea ductului arteriolar la nou-născuţi C. diabet zaharat C. insuficienţă suprarenală acută şi cronică 528. creşte excreţia urinară a acidului uric E. ketoprofen D. Care dintre următorii corticosteroizi au acţiune terapeutică lungă (peste 48 ore)? A. erupţii cutanate D. dexametazon E. prednison C. scade excreţia urinară a acidului uric D. dexametazona B. Printre efectele adverse ale AINS se numără: A. colagenoze B. nu produce retenţie hidrosalină 532. Care dintre următoarele afecţiuni reprezintă contraindicaţii pentru corticosteroizi? A. Printre acţiunile farmacodinamice ale AINS se numără: A. Care dintre următorii corticosteroizi prezintă foarte slab efect de retenţie a sodiului şi apei? A. betametazon 530. betametazona E. Glucocorticoizii următori se administrează topic. se fixează puternic (> 90%) pe proteinele plasmatice D. AINS derivaţi de acid propionic sunt: A. se recomandă la pacienţii cu poliartrită reumatoidă C. hipokaliemia E. triamcinolon D.

Creşterea VSH C. Clofezona: A. Se leagă 98% de proteina plasmatică D. Efectele adverse ale glucocorticoizilor sunt : A. Efectele adverse ale indometacinei : A. Efect ulcerigen B. diabet zaharat C. Are efect diuretic 540. Hiperexcitabilitate nervoasă 538. Sunt enzimoinductoare E. Are efect antispastic 63 .C. Produce cefalee la doze mari D. Tratamentul cu glucocorticoizi este indicat în: A. astmă bronşic D. Inhibă sinteza de tromboxani D. Este un derivat de fenilbutazonă B. Reacţii alergice D. prednison 533. stimularea eliberării enzimelor lizozomale din polimorfonucleare 534. Întârzierea creşterii 539. stimularea biosintezei prostaglandinelor B. Nu se metabolizează deloc în organism 541. Mai puţin activ decât indometacinul C. stări infecţioase şi şoc B. Se leagă în proporţie de 25% de proteina plasmatică E. Efectele adverse ale antiiflamatoarelor nesteroidiene sunt : A. Are efect mai intens decât fenilbutazona D. Nu are efect antiinflamator D. Mecanismul acţiunii antiinflamatoare pentru AINS cuprinde: A. Se absoarbe bine din tubul digestiv C. diminuarea biosintezei prostaglandinelor D. cortizon E. Este o combinaţie de fenilbutazonă şi clorfenoxiacetamidă C. Efect vasoconstrictor puternic E. Antiiflamatoarele nesteroidiene : A. Cresc formarea anionilor superoxid 536. Ketoprofenul este un antiiflamator şi antipiretic : A. Nu produce cefalee la doze mari E. Hipercorticism B. Fenilbutazona : A. Se utilizează în poliartrita reumatoidă E. Efect ulcerigen mai puternic decât aspirina B. scăderea migrării polimorfonuclearelor în focarul inflamator E. hidrocortizon D. Are efect mai slab decât fenilbutazona E. Agranulocitoză E. inhibiţia ciclooxigenazei C. Efectele adverse sunt mai puternice decât ale fenilbutazonei 537. hipertensiune arterială 535. Hiperpirexie D. Hiperkaliemie C. boli reumatismale articulare inflamatorii E. Nu se absoarbe bine din tubul digestiv B. Nu are efect ulcerigen C. Inhibă fosfolipaza A2 C. Inhibă formarea de prostaglandine B. Mai activ decât indometacinul B.

colita ulceroasa 546. nu are efect analgezic D. 100 mg/zi în dismenoree 544. este antiinflamator nesteroidian. antidiabetice orale D. Antireumaticele de baza. La nivelul sângelui glucocorticoizii produc : A. sunt contraindicate la cei cu lupus eritematos 548. Eozinopenie C. se elimina exclusiv renal C. SAARD (slow acting antirheumatic drugs) au urmatoarele caracteristici: A. fenitoina E. Indometacinul este contraindicat in: A. la asocierea cu aspirina se produce un sinergism de potentare C.542. Notati afirmatiile corecte: A. anticoagulante orale B. efectul apare imediat dupa inceperea administrarii 547. se fixeaza pe proteinele plasmatice si in elementele figurate B. este un derivat de acid fenilacetic B. piroxicam are efect antiagregant B. 50 mg/zi în tratamentul gutei B. Fenilbutazona poate creste efectul urmatoarelor substante asociate: A. diuretice saluretice 545. se elimina renal si biliar E. alergii la salicilati C. are si efect antiagregant D. ibuprofen este inactiv in spondilita ankilopoetica D. Leucocitoză polimorfonucleară 543. au efect antiinflamator B. Diminuarea limfocitelor sangvine B. deoarece are efect uricozuric C. ketoprofen este antipiretic mai activ decat indometacinul E. modifica evolutia procesului reumatic C. este contraindicat la gravide 549. sarcina B. artrita gutoasa E. Eozinofilie D. Despre ibuprofen sunt corecte afirmatiile: A. 250 mg de 2 ori pe zi ca antiinflamator D. Sarurile de aur indicate in poliartrita reumatoida au urmatoarele proprietati: A. este contraindicat la cei cu bronhospasm la aspirina 64 . spondilita ankilopoetica D. diclofenac stimuleaza prostaglandinsintetaza 550. derivat pirazolinic B. Piroxicamul: A. au actiune simptomatic-patogenica E. 1 g /zi ca antiinflamator E. efectul persista luni sau ani dupa oprirea terapiei D. are efect uricozuric E. au efect stimulator asupra sistemului reticuloendotelial D. Leucopenie E. 300 mg/zi ca analgezic C. fenilbutazona se poate folosi in guta. sunt foarte eficiente in stadiile avansate de boala E. antihipertensive C. se poate administra la pacienti cu ulcer duodenal activ C. Naproxenul se administrează în doze de : A.

constipaţie 552. Pirenzepinul: A. este transformat în sulfenamida. au durata scurta de actiune E. sarurile de aluminiu au proprietati constipante D. B. acidoză D. forma activa B. de tip atropinic 558. oxidul de magneziu este un neutralizant partial sistemic C. efecte sistemice C. blocheaza pompa de protoni D. este un antihistaminic H2 C. ulcer D. intră în produsul Venter 559. sunt reprezentati de pirenzepin. antiulceroase 551. pot produce efect rebound acid C. 11 Antiacide. Care din afirmatiile referitoare la antihistaminicele H2 sunt adevarate: A. blocheaza receptorii M1 din plexurile intramurale gastrice B. constituie un tratament de elecţie în sindromul Zollinger Ellison 557. favorizează proliferarea lui Campylobacter pylori C. carbonatul de calciu este un adsorbant nesistemic B. actioneaza inhiband Na+K+ATP-aza C. nu pot modifica absorbtia digestiva sau eliminarea renala a altor medicamente 553. actioneaza prin mecanism chimic sau fizic asupra secretiei gastrice B. antispastice Antiacide. sunt indicati in ulcer. ranitidina are potenta superioara cimetidinei D. 65 . prezinta numeroase reactii adverse grave. Care din afirmatiile referitoare la antiacide sunt adevarate: A. efectele adverse antiandrogenice sunt mai accentuate la famotidina decat la cimetidina E. C. bicarbonatul de sodiu poate produce alcaloza E. Subcitratul de bismut coloidal: A. creşterea pH gastric B. telenzepin B. se indică în ulcer gastric D. se conditioneaza in forme enterosolubile D. este un inductor enzimatic E. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru denol? A. Antiacidele pot produce: A. se indica in gastrite hiperacide. cimetidina stimuleaza enzimele microzomale hepatice 555. Inhibitorii pompei de protoni: A. cimetidina are proprietati antialergice C. antiulceroase. se poate administra in sindromul Zollinger-Ellison E. se asociază cu antiacidele E. Omeprazolul: A. este un ester al zaharozei cu hidroxid de aluminiu. se indica in ulcerul gastro-duodenal C. sindrom Zollinger-Ellison 556. este activ in ulcerul gastric. sarurile de bismut sunt adsorbante si protectoare ale mucoasei 554. formează un depozit aderent la nivelul leziunii ulceroase B.Tema nr. este citrat de bismut coloidal. se conditioneaza in forme enterosolubile D. se administreaza inainte de masa E. Antiacidele: A. cimetidina este un antisecretor gastric B. creşterea secreţiei acide prin efect rebound E.

E. oxidul de magneziu. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru carbonatul de calciu? A. omeprazol. este un anticolinergic selectiv. este un inhibitor al pompei de protoni. este eficace in esofagita de reflux. antigastrinic. 562. solubil in apa. 66 . C. D. nu se asociaza intre ele. Care dintre urmatoarele antiacide au actiune constipanta? A. B. se administreaza 150 mg seara. E. D. B. inhiba H. D. B. antiandrogenic. carbonat de calciu. se asociaza cu tetraciclina. 565. C. stimuleaza secretia de gastrina. inhiba bacteria Helicobacter pylori. C. inhibitor al anhidrazei carbonice. B. pirenzepina. B. 564. ranitidina. C. B. reduc acidul clorhidric din stomac. C. cimetidina. antihistaminic H2. hidroxid de aluminiu. 560. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru subcitratul de bismut? A. se asociaza cu antiacide. E. este un antihistaminic H2. se asociaza cu amoxicilina si metronidazol. eficace in ulcerul gastric. inhiba enzimele microzomale. este neutralizant. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru cimetidina? A. Care dintre urmatoarele antiulceroase actioneaza prin blocarea receptorilor histaminergici H2? A. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru omeprazol? A. mai potenta decat cimetidina. creste aciditatea gastrica. 566. E. bicarbonat de sodiu. E. famotidina. are efect antiandrogenic. scad activitatea proteolitica a pepsinei. K-ATP-aza. este un inhibitor al pompei de protoni. actioneaza ca pansamente gastrice. B. 561. D. C. C. 568. E. E. se utilizeaza in sindromul Zollinger-Ellison. D. D. D.D. E. C. este un analog sintetic al prostaglandinei E1. adera la suprafata nisei ulceroase. eficace in ulcerul duodenal. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru cimetidina? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru antiacide? A. 563. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru ranitidina? A. mai potenta decat famotidina. 567. E. B. se administreaza 800 mg seara. nu se asociaza cu alimentele. carbonat de magneziu. E. inhiba bacteria Helicobacter pylori. blocheaza receptorii muscarinici M1. D. are efect antidiareic.

pantoprazol D. scade secreţia gastrică acidă prin inhibarea pompei protonice D. misoprostol E. administrată prelungit determină efecte endocrine de tip antiandrogenic C. efect de "rebound” cu perforaţii ale ulcerului la întreruperea bruscă a medicaţiei D. adsorbant E. digoxinei D. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase determină diminuarea secreţiei gastrice acide: A. Famotidina: A. astringent şi decongestionant al mucoasei gastrice B. asociere cu corticoterapia pentru combaterea efectului ulcerigen al acesteia 573. Acţiunea farmacodinamică a hidroxidului de aluminiu se manifestă prin efect: A. Antiacidele sunt indicate în: A. teofilinei B.569. abdomen acut E. tetraciclinei C. subcitratul de bismut coloidal 574. inhibă secreţia gastrică stimulată prin histamină 576. efecte antiandrogenice E. poate provoca leucopenie şi trombopenie E. nu inhibă sistemul oxidazic microzomial hepatic B. carbenoxolona B. Precizaţi care sunt efectele adverse produse de cimetidină: A. neutralizant C. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la omeprazol: A. tulburări neuro-psihice C. Antiacidele scad absorbţia: A. Sunt analogi ai prostaglandinelor E2 : A. se administrează în priză unică/24 ore 575. are o potenţă mult mai mare decât cimetidina D. enprostil C. carbonatul de magneziu 571. Carbonatul acid de sodiu este contraindicat în: 67 . hidroxidul de aluminiu E. gastrită hiperacidă C. acidului valproic E. tulburări acustico-vestibulare B. carbenoxolona 578. bicarbonatul de sodiu B. oxidul de magneziu C. creşte secreţia de mucus protector la nivelul mucoasei gastrice C. carbonatul de calciu D. roxatidină E. este un analog al PG E2 B. sindrom Zollinger-Ellison D. protector al mucoasei gastrice 570. antisecretor D. sucralfatul B. Antiacidele de elecţie sunt reprezentate de: A. fotosensibilizare 577. carbamazepinei 572. pantoprazol C. sucralfat D. esofagita de reflux B. stimulează secreţia de gastrină E.

hemoragii şi perforaţii gastrice C. are durată lungă de acţiune D. Omeprazolul: A. are durată scurtă de acţiune C. pantoprazol E. la doze terapeutice. insuficienţă renală D. Care dintre următoarele afirmaţii despre antiacide sunt adevărate? A. se administrează înainte de mese şi la culcare B. are acţiune antisecretorie gastrică E. prezintă acţiune antiseptică faţă de Helicobacter Pylori 587. este degradat în mediul acid gastric B. nu se recomandă asocierile de antiacide E. gastrita hiperacidă B. nu sunt indicate în esofagita de reflux D. durată scurtă de acţiune E. este medicamentul de elecţie în sindromul Zollinger-Ellison 585. mucusul B. metaboliţii se elimină majoritar renal C. Subcitratul de bismut coloidal: A. intoxicaţia cu acizi organici (barbiturice) E. producând inhibiţie enzimatică E.A. carbonatul de calciu în doze mari antrenează efect rebound acid B. prin diminuarea secretiei stimulate de vag/acetilcolina 68 . ranitidina B. influenţează semnificativ motilitatea gastrointestinală C. omeprazol D. stări de acidoză C. pirenzepina 581. abdomen acut D. hiperaciditate gastrică B. pepsina 582. ulcer gastric şi duodenal E. blochează receptorii M1 din plexurile intramurale gastrointestinale B. Omeprazolul: A. se administrează după mese şi înainte de culcare D. nu are acţiune relaxantă a sfincterului esofagian D. atropina C. este inhibitor al pompei de protoni B. are acţiune relaxantă asupra sfincterului esofagian 586. formează un strat protector la nivelul leziunii ulceroase C. metaboliţii se elimină majoritar biliar D. inhibă citocromul P 450. bicarbonatul E. biodisponibilitatea iniţială este sub 50% 584. esofagita de reflux 583. edeme 579. Factorii agresivi ulcerogeni sunt: A. derivaţii de aluminiu produc constipaţie C. Care dintre următorii compuşi sunt inhibitori ai pompei de protoni? A. bila D. Pirenzepina este un anticolinergic care blochează. se asociază cu antiacidele E. Indicaţiile antiacidelor: A. Pirenzepin: A. Anticolinesterazicele au efect antisecretor la nivel gastric. carbonatul acid de sodiu în exces produce alcaloză şi calculoză urinară 580. acidul clorhidric C. Care afirmaţie este adevarata? A. numai receptorii muscarinici M1 B.

Papaverina: A. Inhibă sistemul oxidazelor mixte microzomiale. Diminua secretia gastrica acida prin blocarea receptorilor H2-histaminergici B. papaverina C. pot fi neurotrope sau miotrope 594. poate produce constipaţie D. Diaree B. sunt reprezentate de anticolinesterazicele moderat reversibile E. tahicardie si uscaciunea gurii D. este un antispastic musculotrop D. Blocheaza sinteza de PGE2. antispasticele înlătură durerea produsă de agenţi spastici 592. Constipaţie C. nu se pot administra injectabil C. Care dintre afirmaţiile următoare privind omeprazolul sunt adevărate? A. relaxează musculatura netedă B. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru papaverina? 69 . butilscopolamina E. poate produce hipertensiune arteriala E. uscaciunea guri E. Creste efectul unor medicamente administrate concomitent. are acţiune stimulantă pe miocard C. cu consecinţe antiulceroase 590. tubul digestiv primeşte doar inervaţie parasimpatică C. favorizand regenerarea mucoasei gastrice C.C. medicamentele ganglioplegice pot fi antispastice E. Subcitratul de bismut coloidal are efect protector la nivelul mucoasei gastrice 588. Care sunt efectele secundare ale compuşilor cu aluminiu utilizaţi ca antiacide pe termen lung: A. Care din următoarele antispastice sunt musculotrope: A. relaxează musculatura striată C. deşi timpul de înjumătăţire este scurt B. se indică în spasm bronşic B. Durata acţiunii este lungă. potenţând efectul unor medicamente luate concomitent C. Carbenoxolona prezinta reactii adverse de tip mineral-corticoid E. Care dintre afirmatiile urmatoare carcaterizeaza cimetidina? A. provoaca midriaza. Provoaca frecvent reactii adverse de tip anticolinergic: tahicardie. se indică în spasm coronarian 596. Scade secreţia de gastrină. contracţia musculaturii netede implică glisarea actinei peste miozină B. midriaza. prin diminuarea metabolizarii lor. Produce hipoplazia celulelor enterocromafine E. Creste peristaltismul intestinal. medicamentele ce relaxează musculatura netedă se numesc miorelaxante D. se pot indica in spasme biliare B. având efect prokinetic 589. se administrează în spasme de la nivelul tubului digestiv E. În tratament prelungit creşte gastrinemia D. se pot administra intrarectal atunci cand calea orala nu poate fi utilizata D. Aritmii cardiace Antispastice 591. Care din afirmaţiile legate de Scobutil sunt adevărate: A. datorita inhibitiei enzimatice D. Pirenzepina la doze mici traverseaza bariera hemato-encefalica. drotaverina 595. periciazina B. neostigmina D. conţine atropina 593. Hipofosfatemie D. Care afirmaţii sunt adevărate: A. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la antispastice sunt adevarate: A. Osteomalacie E.

spasmului coronarian E. actiune relaxanta. bloc atrio-ventricular. hipotensiunea arteriala. actiune stimulanta asupra miocardului. C. Efectele papaverinei sunt potentate de: A. 597. este antispastic musculotrop. actioneaza ca agonist pe receptorii adrenergici. au efect stimulator slab la nivel cardiovascular. gastrice. E. noraminofenazona. 601. au eficacitate mare in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor. B. C. inrosirea fetei. stimularea inimii. 600. bronhospasmului 605. C. la nivelul muschilor netezi. diaree. eficacitatea antispastica este mai mica la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare. D. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru antispasticele parasimpatolitice: A. hipertensiunea intracraniana. intestinale. Sunt antispastice miotrope pure: A. bradicardie. eficacitatea antispastica este mai mare la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare. spasmelor la nivel biliar şi gastrointestinal B. colici biliare. B. E. C. metamizolul. E. Care dintre următoarele acţiuni nu caracterizează papaverina: A. oprirea respiratiei. tahicardie. C. Antispasticele se utilizează în tratamentul: A. levodopa. E. D. hipertensiunea arteriala (crize). B. ateroscleroza cerebrala. 603. Dozele mari de papaverina pot produce urmatoarele reactii adverse: A. D. acţiune antisecretorie gastrică 70 . tranchilizante. D. E. acţiune antispastică. La injectarea intravenoasa rapida papaverina produce: A. 599. B. inhiba fosfodiesteraza. spasme la nivel uro-genital D. E. crampelor musculare C. actiune deprimanta asupra miocardului. fumat. relaxantă B. Papaverina poseda urmatoarele proprietati farmacodinamice: A. B. este antispastic neurotrop. C. E. B. mebeverina. hipertensiune arteriala. D. antispastica. pitofenona. 602. B. B. actiune vasodilatatoare. D.A. analgezice. D. D. hipotensiune arteriala. renale. actiune bronhodilatatoare. 604. au eficacitate modesta in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor. C. E. Indicatiile papaverinei sunt: A. acetilcolina. actioneaza ca antagonist pe receptorii muscarinici. drotaverina. acţiune bronhodilatatoare C. 598. C. cefalee.

acţiune deprimantă asupra miocardului E. acţiune analgezica 71 .D.

Nu se pot utiliza la bolnavi hipertensivi cu boli vasculare periferice D. Alegeti dintre antihipertensivele date. Enalapril C. C. C. este un inhibitor al reninei. E. Propranolol. Perindopril 609. D. B. Captopril. Alfa adrenoliticele (ex. prin scaderea secretiei de renina. D. Beta blocant 612. 72 . prin scaderea debitului cardiac. Propranolol. 614. Vasoconstrictoare adrenomimetice. Au efect cardioprotector B. Blocante ale canalelor de calciu. E. beta-blocantele cardioselective: A. Inhibitori ai enzimei de conversie. 608. Propranolol. Butirofenon 613. B. care produc. Acizi heteroarilacetici E. 610. B. Trandolapril E. B. Atenolol C. E. la intreruparea tratamentului fenomenul rebound. Se pot asocia cu diuretice tiazidic 611. D. 12 Antihipertensive. E. Clonidina. Notaţi afirmaţiile corecte despre IECA A. Captoprilul: A. Lisinopril D. C. Nifedipina. D. Alegeţi IECA care devin active prin metabolizare (sunt pro-drug) A. vasodilatatoare cerebrale si periferice. Enalapril. Substantele medicamentoase antihipertensive pot avea structuri de: A. Captopril. Nifedipin B. Enalapril. diuretice Antihipertensive 606.Tema nr. E. Se poate scadea tensiunea arteriala cu ajutorul substantelor: A. Prazosinul) sunt antihipertensive: A. Dipeptide B. 607. Alegeti antihipertensivele din clasa IECA: A. Se preferă la hipertensivi cu insuficienţă cardiacă E. Care dintre urmatoarele antihipertensive actioneaza asupra receptorilor alfa-adrenergici si/sau imidazolici? A. Prazosin. Enalapril C. Vasodilatatoare periferice. B. Cresc fluxul sanguine renal C. Metoprolol. Losartan. Dihidropiridine C. este un prodrug. D. Ariloxipropanolamine D. cu efecte metabolice favorabile pe metabolismul lipidic. Captopril B. prin efect vasodilatator.

C. se recomanda asocierea cu diuretice antialdosteronice care retin potasiul. C. frecventa reactiilor adverse este mai mare pentru Captopril. blocheaza canalele de calciu neuronale de tip N. sunt antianginoase. produce cefalee ca efect advers. C. este un antihipertensiv. 620. medicament de prima alegere la hipertensivii varstnici. produce tuse ca efect advers. D. este un pro-drug. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu? A. D. cu tahicardie. nu se administreaza in urgente hipertensive. blocheaza canalele de calciu lente. provoaca tahicardie. tremor. are efect saluretic. E. B. este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei. provoaca tuse. 615. E. anxietate. scade sodiul din muschii netezi vasculari. stimuleaza degradarea bradikininei. favorizeaza bronhoconstrictia. 618. este antianginos. palpitatii. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atenolol? A. E. D. creste volemia. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru hidroclorotiazida? A. antagonizeaza receptorii pentru angiotensina II. cedeaza la reluarea tratamentului cu antihipertensivul respectiv. se asociaza preferential cu diuretice tiazide si beta adrenolitice. este evitat daca tratamentul se opreste prin reducerea treptata a dozelor. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril: A. E. este cardioselectiv. scad motilitatea intestinala. B. C. se recomanda la hipertensivi cu tahicardie sinusala. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu? A. C. se recomanda la hipertensivi cu astm bronsic. stimuleaza functiile celulare dependente de calciu. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol? A. in tratamentul hipertensiunii arteriale. 623. B. D. Efectul de rebound. D. inhiba enzima de conversie a agiotensinei. 621. inhiba acumularea de bradikinina. D. 619. actioneaza predominant pe receptorii beta-2. B. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nifedipina? A. 617. are efect antihipertensiv. inhiba influxul de calciu extracelular in celula. sunt antihipertensive. E. se recomanda la hipertensivi tineri. 73 . 622. E. actioneaza predominant pe receptorii beta-1. medicament de prima alegere la hipertensivii tineri. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril? A. nu se administreaza sublingual. C. D. 616. este beta-blocant. diminua debitul cardiac. D. B. B. de tip L. care apare ca reactie adversa la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu doze mari de antihipertensive: A. E. este un hipertensiv. este beta-blocant. se manifesta prin hipotensiune arteriala. se manifesta prin hipertensiune arteriala. C. C.C. B. fata de alte inhibitoare ale enzimei de conversie. au efect antihipertensiv. este neurosimpatolitic. E. D.

Pentoxifilin C. care se utilizeaza: A. Nicergolina se administreaza oral si parenteral 74 . B. nifedipina E. in insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala. Care dintre antihipertensivele de mai jos sunt contraindicate la bolnavii hipertensivi cu stări depresive: A. leucopenie C. hidralazina B. la întreruperea bruscă a tratamentului adminstrat prelungit. la asocierea cu beta-adrenoliticele poate surveni hipertensiune paradoxală D. 625. D. Isoxuprin E. alfa metildopa D. Propranolol B. beta-blocante+verapamil 628. Clonidina: A. nu se va asocia cu diureticele care economisesc potasiul 630. lisinopril B. Care dintre următorii compuşi din grupul inhibitoarelor enzimei de conversie sunt prodroguri: A. blochează receptorii alfa1-adrenergici periferici scăzând rezistenţa vasculară periferică B. erupţii cutanate pruriginoase B. Notati afirmatiile corecte: A. captopril D. depresie E. diureticele tiazidice C. nu este produs de alfa1 adrenolitice. trandolapril 629. Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu. hidralazine+beta-adrenolitic D. diureticele tiazidice sau de ansă C. beta-blocante+diuretice tiazidice B. beta-adrenoliticele Vasodilatatoare cerebrale si periferice 631. ca antiaritmic. Care dintre următoarele asocieri de antihipertensive sunt contraindicate în terapeutică: A. ca antianginos. Dihidroergotoxina D. impotenţă sexuală D. C. 624. prin fenomen de rebound C. alfa-metildopa 627. tratamentul va fi iniţiat cu doze mici care se cresc progresiv E. Care dintre următoarele substanţe sunt vasodilatatoare periferice: A. reserpina D. gust metalic 626. clonidina E. clonidina B. poate apare criza hipertensivă. fosinopril C.E. clonidină+beta-blocante E. in doze reduse in insuficienta hepatica sau renala. nifedipină+beta blocante C. perindopril E. Fac parte din grupul antihipertensivelor de primă alegere în faza de monoterapie: A. Captoprilul poate produce următoarele efecte adverse: A. ca antihipertensiv. E. Ergotamina 632. Nicergolina poate potenta efectul antihipertensivelor B.

Dintre medicamentele enumerate sunt vasodilatatoare periferice: A. Alfa adrenolitice B. pentoxifilina. Beta-2 adrenolitice 635. 638. E. Nimotop este conditionat in forme orale si flacoane cu solutie perfuzabila D. D. C. xantinol nicotinat. Vasodilatatoare antiischemice cerebrale sunt: A. Imbunatatesc proprietatile reologice ale sangelui: A. E. hemoragii acute. C. Hipertensiune intracraniana D. Dupa mecanismul lor de actiune. Prezinta proprietati vasodilatatoare periferice si/sau cerebrale substantele medicamentoase din clasele farmacologice: A. pentoxifilina. noradrenalina. B. vincamina. Nicergolina. B. dihidroergotoxina. beta-1-adrenomimetice. Alfa-adrenomimetice E. Beta-2 adrenomimetice D. Pentoxifilina D. cu actiune de tip musculotrop sunt: A. naftidrofuril. 637. astm bronsic. Blocantele canalelor de calciu C. Pentoxifilina (Trental) este indicata in: A. E. Notati medicamentele utilizate pentru ameliorarea circulatiei si/sau metabolismului cerebral: A. Vasodilatatoare antiischemice. nicergolina. vincamina. alfa-adrenomimetice. Pentoxifilina are si proprietati hemoreologice 633. Vasodilatatoarele periferice si cerebrale pot fi prescrise in urmatoarele afectiuni A. 75 .C. tolazolina. Tulburari ischemice labirintice si vestibulare 636. B. B. cinarizina. tulburari circulatorii cerebrale. tolazolina. Arterita obliteranta a membrelor E. Diazepam B. D. alfa-adrenolitice. 640. C. C. infarct miocardic acut. E. xantinol nicotinat. Nimotop 634. ergotamina. E. D. beta-2-adrenomimetice. D. Cavinton este indicat in faza acuta a hemoragiei cerebrale E. B. dihidroergotamina. Insuficienta circulatorie cerebrala B. D. cinarizina. C. B. E. C. Vincamina C. Tulburari circulatorii retiniene C. 639. musculotrope. tulburari vasculare periferice. isoxupina. vasodilatatoarele cerebrale si periferice pot fi: A. 641. bametan.

tolazolina. mai intensă în periferie şi mai slabă la nivel cerebral B. papaverina E. cinarizina. Scad excretia ionilor de potasiu si magneziu 649. vincamina stimulează metabolismul neuronal B. Care dintre următoarele medicamente sunt vasodilatatoare antiischemice de tip musculotrop: A. Vasodilatatoare cerebrale cu mecanism de actiune musculotrop sunt: A. Hidroclorotiazida B. Hidroclorotiazida E. Contraindicat in hipertensiune arteriala B. Glaucom E. Util in administrare i. Furosemidul este: A.D. 642. in edeme grave 76 . cimetidina D. Insuficienta cardiaca cronica D. cinarizina C.v. vinpocetina. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Care dintre următoarele diuretice sunt cu structură tiazidică A. dihidroergotoxina. Amilori E. B. Nu se administreaza in insuficienta renala grava E. vincamina. extractul de Ginkgo biloba scade rezistenţa capilară şi creşte tonusul venos D. Cresc excretia ionilor de sodiu si clorura B. Ciclopentiazida 648. codergocrina. Amilorid D. C. hidralazina creşte circulaţia cerebrală E. Diureticele saluretice: A. este indicată în tulburări retiniene şi cohleovestibulare de natură ischemică 644. E. Criza de angina pectorala C. cinarizina ameliorează circulaţia labirintică C. Care dintre afirmaţiile următoare nu caracterizează vincamina: A. Acetazolamida. cinarizina favorizează intrarea oxigenului şi a glucozei în neuroni 645. stimulează metabolismul neuronal C. Edeme de diferite etiologii 650. Furosemid D. E. 643. previne agregarea plachetară D. Substanta activa din produsul Furantril C. propantelina Diuretice 646. Spironolactona C. C. nu influenţează debitul cardiac şi fluxul sanguin renal E. Care dintre urmatoarele diuretice se asociaza in tratamentul HTA? A. Hipertensiune arteriala B. Manitol 647. Se pot asocia in medicatia antihipertensiva D. D. pentoxifilina B. vincamina. Diureticele sunt medicamente ce pot fi indicate in: A. Indapamid B. produce arteriolodilataţie. Pot produce hipokaliemie C.

C. Diuretic cu structura de acid sulfamoil antranilic 651. 659. D. C. retine apa in lumenul nefronului prin mecanism osmotic. insuficienta renala cronica (in doze terapeutice mari). D. efect mediu de eliminare a potasiului (K+). alcalinizeaza urina. acetazolamida. edem pulmonar acut. B. D. ca adjuvant. hidroclorotiazida. Furosemidul este diureticul de electie in: A. spironolactona. B. spironolactona. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru toate diureticele saluretice? A. antialdosteronice . hiperaldosteronism primar. este diureticul de electie in: A. Este un diuretic cu durată lungă de acţiune (mai mare de 24 ore) B. insuficienta renala cronica.). E. produce in mod specific alcalinizarea urinii. durata de actiune lunga. E.antagonisti de efect ai aldosteronului. edem cerebral. B. D. E. 657. 655. 654. cresc eliminarea urinara de sodiu. B. C. D. C.D. E. Diuretic cu eliminare redusa de potasiu E. E. In litiaza renala oxalica. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice: A. tind sa scada volemia. Se indică în toate tipurile de edeme E. Sunt diuretice care elimina potasiul (K+): A. B. D. provoaca o diureza intensa. Hidroclorotiazida: A. clopamida. E. 653. antialdosteronice . este un diuretic de ansa. edemul din ciroza hepatica.v. tiazidele. hidroclorotiazida. Diureticele de ansa (furosemidul) au: A. are efect de scurta durata. acetazolamida. 658. cresc eliminarea urinara de potasiu. durata de actiune scurta. Produce dezechilibre electrolitice şi acido-bazice 652. Manitolul. cresc eliminarea urinara de calciu. Furosemidul: A. C. C. triamteren. D. insuficienta renala acuta. administrat intravenos. Intră în preparatul Nefrix C. edem pulmonar acut (i.antagonisti competitivi al aldosteronului. C. E. eficacitate medie. eficacitate mare. glaucom acut congestiv. glaucom acut congestiv. Este contraindicată în HTA D. B. B. B. 656. E. 77 . furosemidul. inhibitoarele anhidrazei carbonice. se indica: A. furosemidul. D. diureticele de ansa. C.

D. durata medie de actiune. eficacitate medie. Tiazidele (hidroclorotiazida) au: A. efect puternic de eliminare a potasiului (K+). 78 . durata scurta de actiune.660. efect de retinere a potasiului (K+). E. B. C.

Prin intermediul NO stimuleză guanilciclaza. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol? A. Isosorbit mononitrat. C. C. Trimetazidina C. oboseala C. durata de actiune 2 ore. 13 Antianginoase 661. care duce la relaxarea musculară B. Nitratii produc o crestere a tensiunii arteriale D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem? A. C. D. Alaturi de esterii nitrici in grupa de medicamente antianginoase sunt cuprinse A. D. NO are actiune vasodilatatoare. Notati afirmatiile corecte: A. diminua forta de contractie a miocardului. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru isosorbiddinitrat administrat oral? A. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la modul de acţiune al nitraţilor A. Molsidomina. C. nu da obisnuinta. biotransformarea este tiol-dependenta. cu alcoolul produce cefalee. Agravează insuficienţa cardiacă congestivă E. Medicamente beta-blocante B. B. Molsidomin B. scade fluxul sanguin coronarian. Prenilamina D. 79 . creste frecventa cardiaca. sunt biotransformati in NO. se administreaza profilactic in angina pectorala. Biotransformarea la metaboliţi activi este tiol dependentă C. Produc hipertensiune arterială D.Tema nr. deprima contractilitatea miocardului. antianginos. Lidocain B. Reactiile adverse ale nitratilor pot fi cefalee. Isosorbit dinitrat 665. Clonidina si derivati D. B. creste concentratia de GMPc. B. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt indicate in criza de angina pectorala? A. Pentaeritritil tetranitrat D. Trimetazidina. antianginos. Blocantele canalelor de calciu 662. 668. C. Pentaeritritil tetranitrat E. perioada de latenta este de 5-10 minute. Nitroglicerina are efecte de durata lunga B. vertij. 667. Nitratii si molsidomina actioneaza prin formarea de oxid nitric care corespunde factorului EDRF 666. B. reduce consumul de oxigen al miocardului. E. C. Nitroglicerina. 669. Nitritul de izoamil 664. E. E. D. Reduc presarcina inimii prin venodilataţie şi postsarcina prin arteriodilataţi 663. Tratamentul cu nitrati nu poate fi intrerupt brusc fara sa apara riscuri E. durata de actiune 6 ore. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitrati? A. E. In tratamentul de fond al anginei pectorale se pot indica: A. cresc concentraţia de GMPc. blocant al canalelor de calciu.

se agraveaza la efort. se manifesta prin dureri anginoase. Sunt medicamente antianginoase: A. La care dintre medicamentele antianginoase urmatoare apare ca efect advers tahifilaxia? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind boala coronariana? A. Asocierea propranolol-verapamil este contraindicată deoarece: A. 675. cresc aportul de oxigen al inimii. cardiopatia ischemica. E. E. cresc consumul de oxigen al inimii. ambele favorizează bronhoconstricţia B. hipertensiunea arteriala. E. C. propranolol. D. 677. E. ambele deprimă conducerea atrio-ventriculara C. cardiotonică E. oxprenolol. C. B. Blocantele canalelor de calciu au acţiune: A. B. se adsoarbe pe plastic. B. propranolol. C. antiaterogenă B. C. aritmiile cardiace. reduc consumul de oxigen al inimii. nifedipina. ambele au acţiune inotrop negativă E. C. ambele provoacă vasoconstricţie coronariană 678. E. molsidomin. diltiazem.D. cresc forta de contractie a miocardului. insuficienta cardiaca. E. B. nu se absoarbe din tubul digestiv. antifibrinolitică 80 . 672. D. angina pectorala 676. clonidina. este cauzata de producerea crescuta de NO. B. E. acţionează competitiv asupra aceloraşi receptori D. D. molsidomin. antihipertensivă D. Care dintre urmatoarele antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu? A. 671. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina? A. 674. Nitratii organici sunt indicati in: A. isosorbid dinitrat. se administreaza sublingual. guanetidina. C. micsoreaza travaliul cardiac. D. nitroglicerina. E. nifedipina. isosorbid dinitrat. D. Medicamentele antianginoase: A. C. scade consumul de oxigen al miocardului 670. antianginoasă C. aportul de sange oxigenat este redus. este cauzata de ateroscleroza. cresc debitul cardiac. B. pentaeritritil tetranitrat. B. propranolol. se aplica percutan ca TTS. D. 673. este trinitrat de glicerina. D.

tahiaritmii C.betamimetic . boală coronariană D.-betablocant . triterapie nitrat . triterapie nitrat. angină pectorală asociată cu diabet zaharat 685. hipotensiune cu lipotimie C. angină cronică instabilă B. beta-adrenolitice E. creşterea consumului de oxigen prin stimularea contractilităţii miocardului B. criza anginoasă C. angină cronică stabilă E. neurosimpatolitice 81 . Nitraţii organici produc: A. Care dintre afirmaţiile următoare privind amiodarona sunt corecte: A. nitraţii organici B. vasodilataţie coronariană D. Antianginoase sunt: A. creşterea aportului de oxigen prin creşterea fluxului coronarian C. post infarct miocardic acut D. În tratamentul de fond al anginei pectorale se utilizează: A. ca antianginos este indicată în tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice B. coronarodilataţie B. deprimarea contractilităţii inimii 684. Care dintre următoarele acţiuni contribuie la efectul antianginos al nitroglicerinei: A. bradicardie E.679.blocant calcic 688. arteriolodilaţie cu scăderea postsarcinii D. reducerea postsarcinii E. inhibitorii enzimei de conversie 687. blocantele canalelor de calciu C.blocant calcic E. Care dintre efectele adverse de mai jos sunt imputabile derivaţilor nitraţi: A. pentru potenţarea efectului terapeutic se recomandă asocierea ei cu beta blocantele sau verapamilul E. Acţiunea antianginoasă a blocantelor calcice se produce prin: A. cefalee pulsatilă B.blocant calcic D. bloc atrio-ventricular B. micşorarea frecvenţei de contracţie E. eficacitatea amiodaronei poate fi apreciată după 2-4 săptămâni de tratament 680. scăderea automatismului nodului sinusal 682. durata efectului dispare rapid după întreruperea tratamentului C. astm bronşic E. biterapie nitrat . deprimarea inimii B. Medicamentele antianginoase sunt reprezentate de: A. poate fi responsabilă de afectarea funcţiei tiroidiene D. venodilataţie şi reducerea presarcinii inimii E. nitraţi în monoterapie B. vărsături 681. acţiunea hipotensivă C. Pentru efectul lor antianginos beta-blocantele sunt indicate în: A. scăderea postsarcinii prin arteriolodilataţie D. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat verapamilul: A.betablocant C. insuficienţă cardiacă 683. creşterea postsarcinii prin arterioloconstricţie 686. bradicardie C. beta-adrenomimetice D. biterapie nitrat . puseu hipertensiv D.

tuse seacă E. absorbţie scăzută per os E. Inhibarea recaptării adenozinei B. Nitroglicerina: A. produce methemoglobinemie E. efect important de primă trecere hepatică D. efect nesemnificativ al primului pasaj hepatic 690. absorbţie rapidă per os B. Betablocante: A. Nitraţii organici produc: A. blocantele canalelor de calciu 689. la administrarea sublinguală nu prezintă efectul primului pasaj hepatic 693. la administrarea per os este biotransformată aproape total la primul passaj hepatic E. Stimularea adenilat-ciclazei 82 . venodilataţie C. Are biodisponibilitate sistemică foarte bună C. scăderea rezistenţei la efort 694. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac B. toleranţă D. Se folosesc în prevenirea secundară a infarctului de miocard D. Mecanismul acţiunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu constă în: A. Scăderea tonusului simpatic D. nitraţi organici C. Are acţiune deprimantă cardiacă mai redusă decât verapamilul 697. Are asorbţie digestivă rapidă şi bună B. Creşterea eliberării de EDRF D. Prin biotransformare conduce la un metabolit activ D. Inhibarea fosfodiesterazei cu creşterea AMPc E. coronaroconstricţie 692. are biodisponibilitate per os mare C. Stimularea receptorilor ß-1-adrenergici 696. nu dezvoltă toleranţă D. Provoacă frecvent tahicardie reflexă (dezavantaj faţă de nifedipină) E. Sunt medicamente de elecţie la bolnavii anginoşi cu insuficienţă cardiacă C. arterioloconstricţie B. bronhoconstricţie E. cefalee B.B. Sunt utile în angina cronică stabilă B. este liposolubilă C. Creşterea aportului de oxigen prin coronarodilataţie C. cu creşterea aportului de oxigen E. se administrează transcutan 691. hipotensiune ortostatică C. Sunt contraindicate la bolnavii anginoşi hipertensivi 695. beta-adrenomimetice E. beta-adrenolitice D. Scăderea ionilor de calciu disponibili pentru contracţia coronarelor C. Molsidomin se caracterizează prin: A. Diltiazemul: A. Creşterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza prin: A. Provoacă coronarodilataţie. biodisponibilitate per os mai mare de 90% C. are biodisponibilitate per os sub 1% B. nu poate fi administrată transcutan D. are efect antianginos B. Molsidomin: A. arteriolodilataţie D. Reacţiile adverse la administrarea de nitraţi organici sunt: A.

stimularea fosfodiesterazei B. Toleranţă acută E. nitroglicerina B. Notati medicamentele cu mecanisme de actiune: antianginos si antiagregant plachetar: A. stimularea recaptarii adenozinei in celule C. venodilatatie si arteriolodilatatie 704. Nitroglicerina C. cresterea concentratiei AMPc E. vasodilatatie coronariana E. cresterea travaliului cardiac si a consumului de oxigen C. Pentaeritril tetranitratul D. Substituţia deficitului de EDRF B. Molsidomina B. Sunt reacţii adverse specifice nitraţilor: A. Hipertensiune intracraniană D. dipiridamol C. Nitraţii sunt contraindicaţi în: A. deoarece mecanismul de acţiune necesită o cale tiol-dependentă saturabilă: A. Hipertensiune arterială C. scaderea concentratiei GMPc 705. Produc tahifilaxie.E. efect cronotrop negativ 706. Blocanţii canalelor de calciu B. amiodarona E. Glaucom B. Amiodarona 702. Insuficienţa cardiacă 700. efect inotrop negativ B. Hipotensiune ortostatică D. blocarea canalelor de calciu D. Inhibarea fosfodiesterazei E. Notati mecanismele actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor organici: A. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu voltaj-activate: A. Precizati mecanismele implicate in efectul coronarodilatator: A. Se pot utiliza ca medicamente antianginoase: A. acid acetilsalicilic 83 . Activarea guanilat-ciclazei C. cresterea presarcinii si postsarcinii B. Molsidomina C. cresterea aportului de sange oxigenat la nivelul miocardului E. Vasoconstricţie periferică C. Parasimpatomimeticele E. Angină vasospastică E. scaderea travaliului cardiac C. clopidogrel D. Mecanismul la nivel molecular al nitriţilor implică: A. Propranololul E. cresterea rezistentei periferice D. Cefalee pulsatilă B. Dureri ale globilor oculari 703. coronarodilatatie D. Stimularea adenilat-ciclazei D. Stimularea guanilat-ciclazei 698. Stimularea receptorilor ß-2-adrenergici 699. Dipiridamolul 701. ß-adrenoliticele D.

cefalele cu caracter pulsatil C. stimularea contractiei miocardice E. nu contine in profilul farmacologic: A. comprimate sublinguale C. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu. amiodarona C. vasoconstrictor periferic 712. voltaj-dependente. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen 715. scad concentratia de GMPc C. lipotimie D. stimulator al sintezei Atp in miocard D. Notati medicamentele antiagregante plachetare si antianginoase: A. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros D. coronarodilatatie D. clopidogrel E. dipiridamol B. inhibarea fosfodiesterazei C. coronarodilatatie B. reducerea presarcinii D. ca antianginoase: A. coronarodilatator E. diminuarea rezistentei periferice C. nitroglicerina. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase: A. reducerea consumului de oxigen al miocardului B. unguent 2% E. diminuarea travaliului cardiac 84 . stimuleaza guanilat ciclaza C. sindrom de hipersensibilizare la nitrati 710. congestie cutanata in jumatatea inferioara a corpului B.707. aport de oxid de azot (NO) B. Medicatia antianginoasa produce coronarodilatatie prin: A. blocarea recaptarii adenozinei in celulele miocardice D. efect inotrop si cronotrop negativ E. arteriolodilatatie C. Notati actiunile blocantelor canalelor lente de calciu ca medicatie antianginoasa: A. cresc concentratia de GMPc D. stimuleaza guanilatciclaza B. oral 708. cresc concentratia GMPc B. stimuleaza recaptarea adenozinei in celulele miocardice B. scaderea secretiei de renina 711. scad concentratia GMPc 709. nitroglicerina TTS D. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor: A. Dipiridamol. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros E. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen E. aerosoli B. nitroglicerina. vasoconstrictie la nivelul vaselor retiniene E. micsorarea postsarcinii 714. nitroglicerina 713. micsorarea presarcinii E. coronarodilatator C. nitroglicerina. Nitroglicerina poate produce urmatoarele reactii adverse: A. pentaeritril tetranitrat. Notati nitritii si nitratii organici cu durata lunga de actiune: A. acid acetil salicilic D.

14 Antialergice 716. Romergan B. C. B. Tahicardie E. constipatie C. Urticarie B. betametazona. Nu se administreaza in insuficienta hepatica sau renala grava C. Clemastin nu are efecte antipruriginoase E. E. Antialergic. Scaderea semnificativa a apetitului 719. Astemizol este antihistaminic H1 foarte activ B. alcoolului B. Dimetinden este un antihistaminic antipruriginos energic D. 85 . D. D. prometazina. Imunosupresor D. Au efecte antialergice: A. E. Procese inflamatorii acute E. D. Peritol. C. diaree. Multe anihistaminice H1 prezinta si efecte anticolinergice sau sedative C.Tema nr. Diuretic 720. Hipoglicemiant. Claritina C. Reactii alergice la aplicare locala D. Anihistaminicele sedative pot accentua efectele tranchilizantelor. antiemetica D. somnolenta B. E. Notati afirmatiile corecte: A. Clorfenoxamina. Edem angioneurotic D. Astemizol E. Notati afirmatiile corecte: A. pirenzepina. Efectele adverse la administrarea de antihistaminice H1 pot fi: A. Care dintre urmatoarele medicamente sunt indicate ca antialergice? A. Glaucom 717. Romerganul este lipsit de efecte sedative 724. Precizati afirmatiile corecte A. Ketotifen. Antihistaminicele H1 sunt indicate in tratamentul unor manifestari alergice B. famotidina. Glucocorticoizii sunt utilizati in terapie pentru urmatoarele efecte: A. Antiinflamator C. Clemastin este slab sedativ E. Dimetinden este un antihistaminic energic antipruriginos 721. Unele antihistaminice au si actiune antitusiva. Ketoprofen. B. Ketotifenul este un antiastmatic si antianafilactic E. Astenie. Anitihistaminicele H1 au efecte favorabile in: A. Nu se administreaza conducatorilor auto antihistaminicele sedative D. Notati antialergicele cu efecte sedative si anticolinergice reduse: A. Allergodil. Brofimen 718. Polenoze C. Astemizol este antihistaminic H1 cu durata lunga de actiune C. Clorfeniramina 723. feniramina. Hiposalivatie. Tavegyl are ca substanta activa dimetinden 722. B.

E. 729. se pot administra la soferi. 726. E. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazina? A. actiune de scurta durata. reserpinei B. Antihistaminicele H1 diminuă efectele: A. B. antipruriginos. are efect antiemetic. B. este miorelaxant central. neostigmina. se utilizeaza in urticarie. antihistaminic. prometazina. antagonizeaza efectele H1 ale histaminei. 730.725. E. C. D. blocheaza receptorii histaminergici. antihistaminic. inactiveaza histaminaza. sunt antagonisti competitivi. anestezicelor generale E. progesteronului 734. C. este un antihistaminic H1. se recomanda in intepaturi de insecte. Care din urmatoare afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice? A. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru feniramina? A. in manifestarile alergice intervin receptorii H2. se evita asocierea cu alcoolul. B. C. izoprenalina. D. C. 733. inhiba secretia gastrica. E. sedativ intens. anticoagulantelor de sinteză D. E. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clorfenoxamina? A. 731. B. D. 727. C. 732. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clemastina? A. este un medicament simptomatic-patogenic. 728. antianginos. B. are efect sedativ foarte intens. E. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina? A. bromhexin. D. se contraindica la mecanici de locomotiva. C. stimuleaza SNC. D. coleretic. sedativelor Antihistaminicele H1 pot accentua efectele: 86 . se poate administra la conducatorii auto. antidepresiv. clorfenoxamina. se gaseste in mastocite. antiparkinsonian. E. B. au actiune antialergica. tranchilizantelor C. D. C. este un antihistaminic H2. intervine in reactiile alergice. este un bronhodilatator. B. dilata capilarele. A. B. este un medicament etiologic. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice H1? A. D. Care dintre urmatoarele medicamente sunt contraindicate la conducatorii auto? A. produce somnolenta. E.

Clemastina are acţiune: A. timoanaleptică 740. Alte indicaţii pentru antihistaminicele H1 sunt: A. rinita alergică B. polenoze (febra de fân. ulcer gastric C. Antihistaminicele H1 sunt utilizate în: A. se administrează înainte de culcare D. sindrom parkinsonian D. înţepături de insecte E. antihalucinatorie E. nedocromil C. urticarie D. unele au efect antiemetic 739. sunt numite "antihistaminice de noapte“ C. stări depresive 742. se leagă slab de proteinele plasmei B. antipruriginoasă C. antiemetică 736. mucolitică C. onicomicoze 737. ondansetron B. antiexudativă D. feniramina E. Clemastina este indicată în: A. antipruriginoasă B. sedativă D. Antihistaminicele H1 fără efecte sedative: A. ameţeli D. Precizaţi efectele adverse ale ciproheptadinei: A. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la compuşii antihistaminici de tip H1: A. provoacă relativ frecvent tuse iritativă D. clonidinei 735. sunt reprezentate de cloropiramină şi feniramină E. prurit din ictere C. antidepresivelor C. vome postoperatorii C. progesteronului E. tuse iritativă B. micoză cutanată D. antiemetică E. clorfenoxamina D. sunt contraindicate în primul trimestru al sarcinii C. Fac parte din grupul medicamentelor antialergice: A. sunt reprezentate de prometazină şi clorfenoxamină 743. sunt numite"antihistaminice de zi“ B. clemastina 738. somnolenţă C. antitusivă nonopioidă B.B. au efect benefic în polenoze E. guturai de fân) B. răul de mişcare B. Precizaţi care sunt acţiunile farmacodinamice ale prometazinei: A. parestezii E. creşterea apetitului 741. înţepături de insecte 87 . HTA E. anticoagulantelor de sinteză D.

alergii la medicamente C. Nu are efect sedativ D. prometazina B. nu suferă efectul primului pasaj hepatic E. feniramină 747. Androgenilor 751. "antihistaminic de zi“ pentru că nu are efect sedativ 749. Se dă într-o singură doză pe zi C. nu prezintă efect sedativ D. Astemizolul: A. antihistaminic H1 D. În edem angioneurotic E. criza de astm bronşic B. virozele căilor respiratorii superioare 748. Care dintre următorii compuşi sunt antihistaminice H1? A. În depresii C. Antidepresivelor triciclice E. sunt contraindicate în primul trimestru de sarcină 745. cloropiramina D. În rău de mişcare D. Efecte bune se obţin cu antihistaminice H1 în: A. Prometazina este: A. nu accentuează efectele deprimante centrale ale hipnoticelor şi sedativelor D. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele: A. clemastin C. "antihistaminic de noapte“ datorită efectului sedativ intens E. clorfenoxamina 746. Anticoagulantelor de sinteză B. Clemastina: 88 . Sindrom Meniere 752. edem angioneurotic D. În primul trimestru de sarcină B. clemastin B. Care dintre următoarele antihistaminice H1 produc cel mai frecvent efect sedativ intens? A. Clonidinei D.E. este antihistaminic H1 B. se folosesc numai extern în preparate topice C. Antihistaminicele H1 se pot administra: A. Prometazina: A. urticarie E. prezintă efect antiemetic şi antiparkinsonian 750. Are efect anticolinergic intens B. cimetidină E. se absorb repede după administrarea orală sau parenterală B. Doza la adulţi este de 100 mg oral E. sinonim cu Romergan C. Doza la adulţi este de 10 mg oral 753. antihistaminic H2 B. nu se poate administra oral E. ranitidină D. feniramina E. Progesteronului C. clorfenoxamină C. Antihistaminicele H1: A. esofagita de reflux 744. sinonim cu Romergan C.

Prometazina: A. impiedica eliberarea histaminei B. Este contraindicat în urticaria cronică 754. Se administrează exclusiv oral D.A. Este un antihistaminic de noapte B. dermatite de contact D. Are efect simpatomimetic E. Se foloseşte în boala Parkinson D. primul trimestru de sarcina 762. Contraindicatiile antihistaminicelor anti-H1 sunt: A. Icter nuclear D. Se administrează oral D. hipersecretia gastrica 89 . Are efect alfa-adrenolitic 758. Se dă în doză de 200 mg odată 755. Are acţiune antiexsudativă intensă B. Se administrează numai oral C. stimuleaza histaminaza D. Prometazina: A. Cloropiramina: A. Stimularea SNC cu insomnie B. spasmul uterin C. reprezinta un tratament simptomatic-patogenic al manifestarilor alergice 760. terfenadina E. Antialergicele antihistaminice: A. Este un antihistaminic H1 de zi C. conducatori auto B. Fenomene de tip anticolinergic E. Se administrează injectabil E. clemastina C. Discromatopsie 757. astemizol 761. spasmul bronsic B. prometazina D. Au efect intens sedativ la nivel SNC urmatoarele antihistaminice H1: A. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt: A. Produce vomă D. clorfenoxamina B. Antihistaminicele antiH1 antagonizeaza urmatoarele efecte ale histaminei: A. Este un antihistaminic H1 de noapte B. stari depresive C. Deprimarea SNC cu somnolenţă C. Se administrază exclusiv oral C. Se poate asocia cu vitamina B complex în soluţie B. Se administrează oral şi injectabil D. Are efect sedativ intens C. polinoze E. inhiba histaminaza E. Este contraindicată la copii de 7 ani 756. Se indică în stări depresive 759. Se indică în glaucom E. Este un antihistaminic de zi B. Este contraindicată în stări depresive E. blocheaza receptorii histaminergici H1 C. Este un sedativ puternic C. Clorfenoxamina: A. Se administrează oral şi injectabil E.

antipruriginos C. antiedematos 766. antiemetic C. excitant SNC 770. clorfenoxamina D. clemastina 90 . anestezic local E. antiserotoninic 767. Prometazina are efect: A. cloropiramina C. criza de astm E. anticolinergic central B. clorfenoxamina E. antiH1 nu influenteaza procesul de sensibilizare C. Clorfenoxamina are urmatoarele actiuni farmacodinamice: A. Clorfenoxamina are efect: A. antiagregant D. sunt: A. alimemazina B. miorelaxant central D. spasmul intestinal E.D. Clemastina are efect: A. alfa-adrenomimetic E. neuroleptic B. prometazina C. influenteaza in special reactiile alergice de tip imediat D. sedativ absent 765. anticolinergic central si periferic B. este exclusiv un tratament simptomatic B. Antihistaminice H1 derivate de fenotiazina sunt: A. miorelaxant central E. sedativ slab D. anticolinergic B. polenoze B. dupa o perioada de eficacitate un antihistaminic poate deveni ineficient E. vasodilatatia 763. clorfeniramina E. prometazina B. edem angioneurotic D. Referitor la tratamentul manifestarilor alergice cu antiH1 sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. antiparkinsonian C. colinergic central si periferic D. boala serului 769. Antihistaminice H1 cu efect sedativ intens asupra SNC sunt: A. oxomemazina D. astemizol 768. unele antiH1 se folosesc ca antiemetice 764. Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor H1. urticarie C. anticolinergic periferic C. anestezic local E.

efectul lor se instalează rapid D. Ipratropium bromidum 775. este un antiastmatic B. Singulair B. Tolbutamida D. prostaglandina E2 nu are proprietăţi bronhodilatatoare 774. aminofilina se administrează injectabil C. se indica in criza de astm D. antileucotrienele sunt indicate în astmul bronşic C. este un beta2-adrenomimetic 778. Montelukastul: A. se administreaza exclusiv oral 779. corticosteroizii favorizează efectele beta adrenergice prin creşterea numărului receptorilor adrenergici B. Terazosinul E. corticosteroizii se folosesc în criza severă de astm sub formă de aerosoli D. Ketotifenul: A. produce somnolenta 777. nu are proprietati antihistaminice H1 D. Teofilina: A. este agonist pe receptorii adenozinei C. este agonist pe receptorii beta-2 adrenergici C. este un bronhodilatator musculotrop B. Care din urmatorii compusi se folosesc in astmul bronsic: A. Care din următoarele afirmaţii referitoare la inhibitorii degranulării mastocitelor sunt adevărate: A. inhibitoarele degranularii mastocitelor 776. stabilizeaza membrana mastocitelor C. are proprietati tocolitice E. este un beta-adrenolitic neselectiv B. blocheaza receptorii CysLT1 ai leucotrienelor C. Care din următoarele medicamente sunt indicate în tratamentul astmului bronşic: A. se indica in astmul bronsic D. ketotifenul are si proprietati antihistaminice H1 E. Montelukast C. ipratropiu D. teofilina este sarea etilen-diaminică a aminofilinei B. se administrează în criza de astm B. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. bronhodilatatoarele adrenomimetice pot determina up-regulation cu externalizarea receptorilor D. se administrează în tratamentul de fond al astmului bronşic C. antiinflamatoarele nesteroidiene E. nu se poate administra oral B. corticosteroizii se adminstrează parenteral în criza severă de astm E. inhiba fosfodiesteraza D. se utilizeaza in tratamentul crizei de astm E. deprima miocardul 91 . intra in preparatul Singulaire E. Salbutamolul: A. 15 Antiastmatice 771.Tema nr. bronhodilatatoarele adrenomimetice se administrează cel mai frecvent pe cale orală E. Care din următoarele afirmaţii sunt false: A. cromoglicatul de sodiu este un antialergic 772. salbutamolul inhibă clearance-ul muco-ciliar 773. captopril B. propranolol C.

B. se administreaza in bronsita astmatiforma.E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru montelukast? A. creste tonusul vagal. C. E. se administreaza pe cale inhalatorie. E. este metabolizată hepatic în procent mare C. B. blocarea unor receptori adenozinici. se administreaza sublingual. nu difuzează în laptele matern D. inhiba fosfodiesteraza. C. stimularea fosfodiesterazei. B. stimularea adenilatciclazei. derivat cortizonic. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prednison? A. stimuleaza fosfolipaza A2. este mai activ pe cale inhalatorie. contracta musculatura uterina. stimuleaza SNC 780. C. 785. bronhodilatator. inhibarea fosfodiesterazei. C. adrenalina. este beta1-adrenomimetic. 783. este simpatomimetic. B. D. 786. E. Teofilina: A. noradrenalina. D. este teofilinetilendiamina. antagonist al receptorilor cisteinil-leucotrienici. este solubila in apa. 789. 782. inhibitor al 5-lipooxigenazei. scade secretia de mucus. Care din urmatoarele medicamente sunt antiastmatice? 92 . prin stimulare beta2-adrenergica. C. produce hipersecretie de mucus. D. blocant al receptorilor muscarinici. E. E. D. C. Care din urmatoarele medicamente au efect bronhodilatator: A. 788. se administreaza in criza de astm bronsic. este solubilă în apă B. E. ketotifenul. D. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru aminofilina? A. 784. este anticolinergic. B. C. D. izoprenalina. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru salbutamol? A. este beta2-adrenomimetic. are indice terapeutic mare 781. nu deprimă SNC E. are efect inotrop negativ. B. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte penru izoprenalina: A. D. 787. antiinflamator. inhibitor al ciclooxigenazei. B. inhiba lipooxigenaza. B. C. aminofilina. se indica in astmul bronsic. Aminofilina este bronhodilatator: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru ipratropium bromid? A. se utilizeaza in tratamentul cronic al astmului. antialergic. E. este bronhodilatator.

790. E. beclometazona D. terbutalina. are efect benefic în rinita şi conjunctivita alergică 798. ameliorează clearace-ul mucociliar D. D. stabilizează membrana mastocitelor sensibilizate împiedicând eliberarea mediatorilor bronhoconstricţiei şi inflamaţiei C. diferă între ele prin potenţa şi durata de acţiune E. sunt utilizaţi exclusiv inhalator. pot produce interactiuni nedorite cu stimulantele beta2-adrenergice. D. E. excesul de beta-adrenergice produce down-regulation. piridostigmina. Precizaţi care din următoarele substanţe medicamentoase fac parte din grupul antileucotrienelor: 93 . prin stimularea adenilatciclazei. pot provoca tahifilaxie C. Stimulantele beta2-adrenergice au efect bronhodilatator: A. riscul reactiilor adverse este mare. Corticosteroizii utilizaţi ca antiastmatice: A. C. pot produce corticodependenta. se indică în tratamentul de întreţinere al bolii astmatice C. inhiba degranularea mastocitelor. insomnie E. E. C. au efect ocitocic B. D. salmeterol E. B. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la ketotifen: A. prin inhibarea fosfodiesterazei. salbutamol. B. 792. sunt contraindicaţi la bolnavii cu stare de rău astmatic 797. pot produce hipocorticism endogen. excesul de beta-adrenergice produce up-regulation. 791. antagonizeaza competitiv actiunea bronhoconstrictoare a histaminei. D. Care dn urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice bronhodilatatoare? A. somnolenţă C. micsoreaza controlul vagal bronhoconstrictor. substantele beta2-adrenomimetice dau tahifilaxie. ipratropium bromid. aritmii B.A. Glucocorticoizii in administrare sistemica trebuie sa reprezinte o medicatie de rezerva in astmul bronsic deoarece: A. B. B. au acţiune imunodepresivă şi antiexudativă D. la astmatici se administreaza exclusiv inhalator 794. stimuleaza adenilciclaza. C. C. nu traversează bariera feto-placentară E. fluoxetina. Bronhodilatatoarele musculotrope pot produce: A. anulează tahifilaxia la izoprenalină B. 793. este eficient în criza astmatică D. au efect tocolitic. au eficacitate limitata. în aerosoli B. greţuri şi vărsături 795. Care dintre următoarele medicamente au o acţiune bronhodilatatoare: A. ketotifen 796. disurie D. acidul cromoglicic B. teofilina C. inhibă biosinteza icosanoidelor proinflamatoare prin inhibarea ciclooxigenazei E. Bronhodilatatoarele adrenomimetice A. E.

terbutalină C. zileuton E. diuretică C. Printre efectele adverse provocate de aerosolii corticosteroizi la un bolnav astmatic se numără: A. În tratamentul de fond al astmului bronşic alergic se utilizează: A. Teofilina are acţiune: A. Bronhodilatatoare parasimpatolitice sunt: A. anorexie 800. parasimpaticul produce bronhoconstricţie B. bronhodilatatoare D.A. formoterol 799. deprimantă la nivelul SNC E. atropina B. efedrina C. ketotifen B. zafirlukast B. vărsături D. predominanţa controlului simpatic C. tulburări de gust C. salmeterol E. terbutalina E. deprimante cardiac D. parasimpaticul inhibă secreţia bronşică C. Atropina: A. este indicată frecvent în tratamentul de fond al astmului bronşic D. În astmul bronşic: A. sensibilitate bronşică crescută la acetilcolină 806. salbutamol B. coronaroconstrictoare B. are efect redus în criza de astm B. simpaticul produce bronhoconstricţie D. anticonvulsivante 802. bronhodilatatoare E. predominanţa controlului parasimpatic D. candidoză oro-faringiană E. A. are efect bronhodilatator mai intens decât adrenomimeticele E. cromoglicat de sodiu 94 . greţuri. stimulantă cardiacă B. adrenalina C. are indicaţie de elecţie în criza astmatică C. antiemetică 801. atrofia mucoasei respiratorii B. ipratropium D. are efect bronhodilatator mai slab ca adrenomimeticele 803. bromura de oxitropiu D. diuretice C. În astmul bronşic sunt semnalate următoarele dezechilibre: A. deficit de receptori beta-2 adrenergici B. Adenozina are acţiuni: A. simpaticul produce bronhodilataţie E. simpaticul produce hiposecreţie bronşică 807. sensibilitate scăzută la histamină a bronşiilor E. oxitropium 805. salmeterol D. efedrina Bronhodilatatoare beta-2 adrenomimetice selective sunt: 804.

rinita alergică C. La fumători E. cu creşterea AMPc B. Salbutamol E. tratamentul crizei severe de astm bronşic E. Mecanismul de acţiune al xantinelor constă în: A. La hipotiroidieni D.C. fiind medicamente care cu care interacţioneză. Ketotifenul B. glandele bronşice C. Zileutonul B. circulaţia capilară pulmonară D. Candidoze orale C. Orciprenalină 816. Atrofia mucoasei respiratorii B. Stimularea receptorilor ß-adrenercici D. adrenalină E. mucoasa bronşică E. Uscăciunea gurii 813. Zileutonul 95 . crescând frecvenţa reacţiilor adverse sau nivelul plasmatic al teofilinei: A. inelele cartilaginoase traheale 810. Acţiunează sinergic cu teofilina. nedocromil D. Somnolenţă diurnă E. Motelukastul sodic D. La bolnavii cu insuficienţă hepatică 814. hemisuccinat de hidrocortizon 808. tratamentul de fond al astmului bronşic alergic B. Hiperplazie gingivală D. Nedocromilul C. Fenoterol C. urticaria cronică D. Acţionează ca antiastmatice prin interferarea producerii sau legării leucotrienelor de receptori: A. Sunt inhibitoare ale degranulării mastocitare: A. Dozele de teofilină trebuie reduse în următoarele situaţii: A. La hipertiroidieni B. La bolnavii de ulcer C. sarcină 809. Alopurinolul C. Blocarea receptorilor M-colinergici din bronhii E. Simpatomimeticele E. Dinoprostul E. Cortzcosteroizii administraţi în aerosoli pot produce următoarele efecte adverse: A. Zafirlukastul C. Epoprostenolul 811. Probenecidul D. Blocarea receptorilor P1-A1 purinergici C. musculatura netedă bronşică B. Nedocromilul 812. Ketotifenul este indicat în: A. Salmetrol B. Inhibarea pseudocolinesterazei 815. Sunt antiinflamatoare cu structură de saligenină: A. Terbutalină D. Cromoglicatul de sodiu B. Inhibarea fosfodiesterazei. Următoarele elemente structurale sunt implicate în astmul bronşic: A.

efectul se instaleaza rapid si este de scurta durata E. fenobarbital D. la administrare repetata. prezinta reactii adverse de tip alfa-1 (vasoconstrictie.v. atropina 822. Sunt medicamente de elecţie în tratamentul stării de rău astmatic: A. bradicardie D. carbonat acid de sodiu. se administreaza numai inhalator C. pranlukast D. starea de rau astmatic se trateaza de electie cu inhibitoare ale degranularii mastocitelor sub forma de aerosoli E. ß-simpatomimeticele 818. ampicilina B. stimularea SNC C. timpul de injumatatire scade in caz de insuficienta cardiaca 825. propranolol E. Ketotifenul C. este contraindicat la copii 96 . Nedocromilul sodic D. se administreaza numai in tratamentul de fond B. Parasimpatomimeticele E. timpul de injumatatire creste la fumatori E. bronhodilatatie B. ketotifen 820. tratamentul de fond se face de electie cu adrenomimetice sau teofilina per os B. cu cresterea concentratiei de AMPc. criza usoara si medie se trateaza de electie cu beta-2 adrenomimetice sub forma de aerosoli C. mucolitic si antibiotic 821. este antagonist al adenozinei la doze mici C. Teofilina produce: A. Guaiafenesina 817. Sunt medicamente contraindicate la astmatici: A. Cefalosporinele B. la doze mari 824.v. Adrenomimetice ß-2-stimulatoare în aerosoli 819. se administreaza per os in tratamentul de fond al astmului bronsic B. acid cromoglicic B. B. Teofilina i. E. Morfina C. inhiba fosfodiesteraza. se poate produce agravarea astmului bronsic D. tratamentul asociat in starea de rau astmatic cuprinde oxigen. diureza E. Sunt contraindicate la astmatici: A. Corticosteroizii i. criza intensa se trateaza de electie cu teofilina i. la doze mari B. montelukast C. Farmacoterapia astmului bronsic cuprinde: A. Despre teofilina sunt valabile afirmatiile A. Sunt antiastmatice inhibitoare ale degranularii mastocitelor: A. zafirlukast E. are un indice terapeutic mic D. D. Despre cromoglicatul de sodiu sunt incorecte urmatoarele afirmatii: A. datorita hidroxililor fenolici in meta C. Parasimpatoliticele D. are durata scurta de actiune E. poate produce tahifilaxie prin reglarea "down" a receptorilor beta-2 adrenergici 823. Ketotifenul E. HTA) si beta-1 (stimulare cardiaca si centrala) D. este metabolizata numai de MAO. coronaroconstrictie.D. morfina C. Izoprenalina: A.v.

deprima respiratia mai slab ca morfina 97 . Acetilcisteina: A. are efect mucolitic C.Tema nr. are potential toxicomanogen redus E. tiocolul 834. actioneaza prin mecanism fizic C. nu se poate administra in intoxicatia cu paracetamol C. este de electie la astmatici D. este un expectorant mucolitic E. A. expectorante 826. se metabolizeaza la ambroxol 830. la doze mari produce diaree D. Care sunt secretostimulantele cu mecanism mixt: A. morfina B. 16 Antitusive. Acetilcisteina A. acetil cisteina este metabolitul activ al bromhexinului B. Săruri de amoniu E. Care din următoarele substanţe sunt expectorante: A. are proprietăţi mucolitice B. se contraindică la astmatici cu ulcer gastro-duodenal D. sarurile de amoniu C. are proprietati antitusive centrale C. stimuleaza activitatea lizozomilor D. este un analgezic puternic B. are proprietăţi mucolitice la pH slab acid E. sulindac Au proprietăţi antitusive 829. Trecidul E. are proprietăţi secreto-stimulatoare prin mecanism chimic D. clofedanolul C. se indica in traheobronsite E. zopiclonul E. Care din urmatoarele substante sunt antitusive opioide: A. Codeina B. dextrometorfanul 832. Guaifenezina D. Care din afirmatiile referitoare la bromhexin sunt adevarate: A. dionina C. lumina nu îi influenţează stabilitatea 831. oxeladina D. glaucina E. Bromhexinul: A. ambroxolul D. reduce legaturile disulfidice din mucoproteinele sputei 828. acetilcisteina B. se indica in afectiuni bronhopulmonare acute sau cronice B. la astmatici se administrează cu prudenţă 827. deprima centrul bulbar al tusei C. Oxeladina 833. oxeladina D. provine din ambroxol E. Codeina A. codeina B. Clofedanol C. este un secretostimulant B.

prin deprimarea centrului bulbar al tusei. sarurile de amoniu. la doze mai mici decat efectul analgezic. Efectul antitusiv al codeinei apare: A. refractara la alte antitusive si insotita de durere intensa (cancer pulmonar). B. tusea iritativă din insuficienţa cardiacă 844. Bromhexina: A. E. tusea spastică iritativă C. la doze mai mari decat ca analgezic. C. B. E. Sunt secretostimulante: A.835. E. 840. Codeina: A. deprima respiratia. efectul antitusiv este mai puternic decat al morfinei. 837. noscapina. dupa administrare prelungita. E. D. dezvolta toxicomanie. 838. prin grupul sulfhidric conţinut reduce legăturile disulfidice din mucoproteine 98 . 842. 841. E. dextrometorfanul. C. Acetilcisteina este indicată în : A. B. C. E. la doze mai mari decat efectul analgezic. datorita riscului de farmacodependenta. D. Ca antitusiv. B. dupa administrare prelungita. starea de rău astmatic B. in tusea intensa. benzoatul de sodiu. 843. are ca metabolit activ morfina. efectul analgezic este mai slab decat al morfinei. D. la aceeasi doza cu efectul analgezic. dezvolta toxicomanie. D. D. diminua secretiile bronsice. C. efectul inhibitor asupra centrului respirator bulbar este mai slab decat al morfinei. glaucina. C. bromhexinul. glaucina. 836. efectul antitusiv apare la doze mai mici decat efectul analgezic. C. in mod exceptional. codetilina. emfizem pulmonar. codeina. D. ulcer gastro-duodenal. in astmul bronsic. astm bronsic. Codeina se recomanda cu prudenta la pacientii cu: A. D. E. acetilcisteina. noscapina. Antitusive centrale opioide sunt: A. B. B. B. insuficienta respiratorie. Pentru codeina sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. la doze mai mici decat ca analgezic. guaifenezina. morfina. nu difuzeaza prin placenta si in laptele matern. în laborator pentru fluidificarea sputei în vederea examenului microbiologic E. morfina se indica: A. C. B. C. E. codeina. D. dextrometorfanul. angina pectorala. 839. bronşită cronică D. Inhibitoarele centrului tusei care produc farmacodependenta sunt: A. prin deprimarea centrului respirator bulbar.

este un mucolitic eficient C. se recomandă cu prudenţă la bolnavii cu insuficienţă cardiacă D. calmarea tusei C. Clofedanolul: A. se metabolizează la un metabolit activ. are un efect antitusiv central nonopiod B. se administrează inhalator E. prezintă o latenţă scurtă D. dextrometorfan 853. Noscapina poate produce: A. constipaţie E. oxeladina 851. Codeina poate provoca următoarele efecte adverse: A. provoacă polinevrită periferică E. emfizemul pulmonar D. provoacă relativ frecvent tulburări ale gustului 847. creşte secreţia bronşică 99 . aritmii B. deprimare respiratorie 850. insuficienţa respiratorie C. clofedanol B. are efect inhibitor asupra centrului tusei B. insuficienţa cardiacă E. analgezie B. Codeina este contraindicată în: A. creşterea presiunii intrabilare C. Antitusive opioide sintetice sunt: A. Care dintre afirmaţile următoare despre codeină sunt adevărate? A. dextrometrofan C. se degradează la lumină C. Codeina are următoarele efecte farmacotoxice: A. varsături D. pneumonia pneumococică B. stimuleaza activitatea lizozomilor crescând secretia enzimelor care hidrolizeaza mucopolizaharidele 845. stimulează centrul respirator bulbar C. levopropoxifen C. insomnie 852. creşte vâscozitatea secreţiei bronşice C. ambroxol 846.B. astm bronşic 849. clofenadol B. noscapina E. producând diaree D. glaucina D. produce fotosensibilizare C. folcodin D. la doze mari mari produce constipaţie E. Bromhexinul: A. Fac parte din grupul antitusivelor centrale non-opioide: A. are efect constipant numai administrată în doze mari 848. la doze mari. este expectorantul de elecţie la bolnavii astmatici E. se degradează la lumină D. pentoxiverina E. toxicomanie D. inhibă centrul respirator B. constipaţie E. accelereaza peristaltismul intestinal. poate provoca bronhospasm B. are efect analgezic mai slab ca al morfinei D. este indicat în traheobronşite şi laringite E.

Se poate administra parenteral şi în aerosoli D. Se utilizează în laborator. oxeladina 855. Următoarele afirmaţii despre bromhexin sunt adevărate: A. 862. codeina B. diminuă secreţia glandelor bronşice D. fiind un antitusiv central neopioid. miastenie 859. Vasoconstricţie 863. este contraindicat în laringite B. Expectorantele: A. este indicat în ulcerul gastroduodenal 861. Expectorante secretostimulante sunt: A. Acetilcisteina: A. dionina C. 100 . este indicat în traheobronşite D. Este mucolitic. modifică proprietăţile fizico-chimice ale secreţiei vâscoase C. Cefalee E. dionina C. produce bronhospasm C. streptokinaza E. Iritaţie gastrică C. dextrometorfan D. stimulează mişcările cililor E. ceai pectoral B. acetilcisteina D.854. Guaifenesina este indicată în: A. traheite C. clofedanol 860. produce iritaţie gastrică E. Deprimă centrul respirator B. oxeladina E. levopropoxifen E. pentoxiverina D. acetilcisteina C. Bromhexina: A. diminuând vâscozitatea si fluidificând secreţiile bronşice. guaifenesina C. Are efect mucolitic. bromhexin E. Bromhexina produce următoarele efecte adverse: A. ulcer gastroduodenal E. Care dintre următorii compuşi sunt expectorante bronhosecretolitice? A. Bronhospasm D. pentru fluidificarea sputei în scopul examenului microbilogic E. Care dintre următoarele antitusive sunt neopioide: A. inhibă peristaltismul bronşiilor 858. cresc secreţia glandelor bronşice B. ioduri de sodiu şi potasiu 856. clofedanol B. Este un expectorant de tip secretostimulant bronsic B. bronşite B. Inhibitoarele centrului tusei de tip opioid sunt: A. Inhiba centrul tusei. laringite D. guaifenesina B. benzoat de sodiu D. benzoat de sodiu 857. desfacând punţile disulfurice din mucoproteine C.

Efectul antitusiv al codeinei este de intensitate mai mare decât al morfinei C. Carbocisteina D. Iodurile D. Codeina are următoarele proprietăţi: A. Sunt expectorante prin mecanism mucolitic: A. Codeina se metabolizează hepatic. 865. Acetilcisteina B. potenta actiunii antitusive este mai mare decat cea a actiunii analgezice C. Inhibă centrul respirator bulbar de 5 ori mai slab ca morfina B. Noscapina E. Care dintre urmatoarele afirmaţii este adevarată? A. Codeina C. Are efect analgezic D. inhiba centrul respirator bulbar de trei ori mai slab decat morfina D. se biotransforma la morfina B. Este alcaloid din opiu 868. Se utilizeaza în tratamentul de fond al astmului bronsic 864. Utilizată ca antitusiv. are actiune secretostimulanta B. la doze mari. Despre guaifenesina sunt valabile afirmatiile: A. Inhibă centrul bulbar mai puternic decât codeina B. Folosirea codeinei ca antitusiv este limitată datorită deprimării puternice a centrului respirator si a pericolului de dependenţă. butamirat C. dextrometorfan B. oxeladina D. Despre codeina sunt corecte afirmatiile: A. poate creste presiunea in arborele biliar E. Sărurile de amoniu C. cu formare de morfină B. poate produce diaree 872. Dintre expectorantele secretostimulante fac parte: A. Se metabolizează la ambroxol. metabolit activ D. Are efect bronhodilatator actionand prin stimularea receptorilor ß-2-adrenergici E. are actiune bronhosecretolitica 101 . Nu produce toxicomanie E. prin mecanism reflex C.B. care la doze terapeutice nu au risc de dependenta: A. Guaiafenasina E. la doze terapeutice şi pe temen scurt codeina nu provoaca dependenţă D. Guaiafenesina 870. Dionina D. Are potenţial toxicomanogen redus E. Produce constipaţie la administrare prelungită C. în parte prin demetilare. Nu provoacă constipaţie 866. Acetilcisteina E. Codeina B. Clofedanol 869. Clofedanolul are efect antitusiv cu latenţă scurtă E. Dextrometorfan B. Este secretostimulant bronsic. Inhibă centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina D. inhibitoare ale centrului tusei. Sunt antitusive neopioide: A. Bromhexina 867. clofedanol E. Noscapina se caracterizează prin următorele proprietăţi: A. levopropoxifen 871. Creşte presiunea intrabiliară C. Sunt antitusive de tip opioid. Ambroxolul C.

5) C. cu pierderea efectului mucolitic B. este miorelaxanta E. butamiratul este un bronhosecretolitic B. in caz de supradozare. dextrometorfan C. dextrometorfanul este un antitusiv opioid sintetic 877. Notati afirmatiile corecte: A. efectul mucolitic este intens la pH slab alcalin (pH>7. noscapina 880. determina oprirea respiratiei prin inhibarea marcata a centrului respirator bulbar 873. dextrometorfan B. stimuleaza centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina 876. acetilcisteina B. inhibitoarele opioide ale centrului tusei sunt cele mai active C. butamirat C. se administreaza in crizele de astm bronsic pentru efectul bronhodilatator D. Notati expectorantele bronhosecretolitice. Codeina A. in afectiunile pulmonare cu secretie bronsica scazuta. oxeladina 879. codeina B. devenind roz. chinuitoare B. difuzeaza prin placenta si poate produce deprimare respiratorie la nou-nascut C. este interzisa asocierea cu eritromicina sau tetraciclina E. streptokinaza E. bromhexinul favorizeaza fluidificarea si eliminarea sputei E. deoarece nu se acumuleaza in laptele matern D. clobutinol D. carbocisteina C. Farmacoterapia tusei cuprinde: A. acetilcisteina B. mucolitice: A. Sunt expectorante mucolitice: A. pentoxiverina E. vascoasa si aderenta. plastic sau otel 875. guaifenesina 102 . streptodornaza 874. este antispastica D. se prefera administrarea unor doze de antitusive care sa opreasca tusea E. Despre acetilcisteina sunt corecte urmatoarele afirmatii: A.C. pentoxiverina E. expectorantele sunt indicate in tuse uscata. se administreaza cu ajutorul flacoanelor de sticla. ambroxol D. ambroxol D. se poate administra in perioada de alaptare. carbocisteina C. Notati antitusivele fara risc de farmacodependenta: A. bromhexin E. se recomanda asocierile expectorantelor intr-un produs tipizat cu antibiotice sau chimioterapice D. clofedanolul este un antitusiv neopioid D. o metoda nemedicamentoasa este hidratarea secretiilor bronsice prin ingestie de apa 3 litri in 24 de ore 878. prenoxdiazina este un bronhospasmolitic C. are efect analgezic de circa 12 ori mai slab decat al morfinei E. solutia se oxideaza usor. clobutinol D. se biotransforma prin demetilare la metabolit inactiv B. Notati antitusivele inhibitoare neopioide ale centrului tusei: A.

Se folosesc numai ca terapie de urgenţă B. blocarea canalelor de sodiu. Mexitil poate fi administrat oral sau injectabil E.o. A. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele antiaritmice sunt corecte? A. poate provoca reactii adverse neuropsihice (in doze mari).Tema nr. 17 Stimulatoare ale contractiei miocardului. Enalapril. blocarea canalelor de calciu. Topica C. C. B. Vasodilatatoare C. D. Amiodarona 885. Unele prezintă şi efecte antianginoase bun 882. Notati afirmatiile corecte: A. Diuretice D. Medicamente beta-2 adrenomimetice E. biodisponibilitate p. Verapamil poate fi administrat injectabil in tahiaritmii B. Preparatele farmaceutice cu digitalice pot fi administrate pe cale 888. E. E. 889. Pot fi substante naturale sau de sinteza B. 886. Inhalatorie. Pot declansa aritmii cardiace C. blocheaza canalele de sodiu. Indicati medicamentele care pot fi utilizate in diferite tipuri de aritmii A. Antiaritmicele actioneaza prin urmatoarele mecanisme: A. IECA 884. redusa. Cele mai multe au si alte efecte farmacologice D. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru lidocaina. are structura amidica. stimularea sistemului simpatic. C. Amiodarona nu modifica functia tiroidei. Medicamente care scad forţa de contracţie a miocardului B. Amiodarona se asociaza frecvent cu metoprolol in tratamentul antiaritmic D. Rectala E. Multe dintre ele sunt şi aritmogene C. activarea receptorilor dopaminergici. Notati afirmatiile corecte A. B. Unele au şi proprietăţi anestezice locale D.v. Actioneaza prin mecanisme diferite 883. ca antiaritmic? A. Glicozidele cardiotonice se pot asocia in terapie cu simpatomimeticele care au efect sinergic 887. D. C. D. Verapamil este substanta active din preparatul Betaloc solutie injectabila C. Orala. 103 . Verapamil. C. si ca urmare se administreaza i. Glicozidele cardiotonice sunt utile in decompensare cardiaca B. B. În insuficienţa cardiacă se pot folosi: A. Alegeţi afirmaţiile corecte despre antiaritmice A. Unele tulburari de ritm cardiac raspund la tratamentul cu digitalice. Metoprolol D. Mexiletina E. prelungirea perioadei refractare. Sunt lipsite total de reactii adverse E. Pot avea efecte convulsivante E. Glicozidele cardiotonice au efect inotrop negativ D. antiaritmice 881. B. Glicozidele cardiotonice au un indice terapeutic mic E. blocheaza canalele de calciu. Injectabila.

D. scurtează repolarizarea şi perioada refractară E. C. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează lidocaina: 104 . fenitoină. E. tahiaritmii supraventriculare. Fac parte din grupa medicamentelor antiaritmice clasa I (blocante ale canalelor de sodiu): A. nu modifică durata potenţialului de acţiune 898. produs hepatotoxic 899. prelungesc durata potenţialului de acţiune D. efecte inotrop. insuficienta cardiaca primara. enoximona. are proprietăţi antiaritmice C.890. chinidina. mexiletină C. B. metoprolol. Sunt functii ale miocardului contractil: A. E. conductibilitatea C. propifenazona. aminofilina. verapamilul. poate fi responsabilă de apariţia unor complicaţii pulmonare E. 891. 893. C. clasa 1A: A. edem pulmonar acut. 896. sunt reprezentate de lidocaină. batmotrop. efecte inotrop. amrinona. milrinona. B. indice terapeutic mic. tonicitatea D. tonotrop negative. dobutamina D. digoxina. excitabilitatea B. B. ritmicitatea 894. B. E. molsidomin. Sunt medicamente antaritmice: A. E. are proprietăţi antianginoase D. 895. D. flecainida. batmotrop si tonotrop negative. E. B. D. D. Care din următoarele afirmaţii privind amiodarona sunt corecte: A. amrinona 897. efecte cronotrop si dromotrop pozitive. aminofilina E. Sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei: A. C. D. amiodarona. C. 892. teofilina. chinidina. C. lidocaina. Sunt stimulatoare ale intregului miocard (contractil si excitoconductor): A. Digitalicele au: A. prelungesc repolarizarea şi perioada refractară B. contractilitatea E. bradicardie. lidocaina. B. teofilina. angina pectorala. efecte cronotrop si dromotrop negative. C. Glicozizii cardiotonici se indica in: A. este un antiaritmic eficace în aritmiile ventriculare din intoxicaţia digitalică B. Blocantele canalelor de sodiu.

are efect proaritmic C. Care dintre efectele de mai jos nu caracterizează amiodarona: A. funcţia hepatică. amiodarona-comprimat de 250 mg C. circulă în sânge legată de proteinele plasmatice într-o proporţie mare ( > 80%) C. asocierea cu propranololul scade clearance-ul lidocainei 900. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false: A. are efect inotrop pozitiv 904. xilina de uz cardiologic-soluţie injectabilă de 1%. se utilizează în tratamentul insuficienţei cardiace 908. scăzând durata de acţiune D.25 mg 903. timpul de înjumătăţire a digoxinei este de 6-7 zile D. amiodarona nu se asociază cu betablocantele. scurtează repolarizarea B. amiodarona nu produce toxicitate pulmonară 906. are efect antiaritmic şi antianginos C. grupa digoxinei se caracterizează prin: 105 . digitoxina se prezintă sub formă de comprimat de 0. zona terapeutică a concentraţiei plasmatice a digoxinei este 0. deprimă sistemul conducător Hiss-Purkinje E. 10 sau 20 ml B. chinidină sulfat-comprimat de 200 mg 905. reducându-i astfel toxicitatea C.5-2 ng/ml C. lidocaina este indicată ca antiaritmic la pacienţii şi cu epilepsie deoarece scade incidenţa crizelor convulsive D. este recomandată asocierea digitalicelor cu saluretice D. cimetidina diminuă biotransformarea fenitoinei E. verapamilul şi chinidina 902. Care dintre formele farmaceutice de mai jos sunt greşite: A. inhibitoarele enzimatice scad toxicitatea digitoxinei E. are ca mecanism de acţiune inhibarea pompei membranare de Na+/K+ ATP-ază B. Digoxina: A. kaliemia. chinidina+digoxina scade concentraţia plasmatică a digoxinei. are o biodisponibilitate orală scăzută B. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false: A. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. parametrii monitorizaţi în terapia cu digitalice sunt: pulsul. carbonatul acid de sodiu+chinidină alcalinizează urina şi creşte eliminarea chinidinei. nu se acumulează în organism 907. este de elecţie în aritmiile ventriculare (fibrilaţie ventriculară postinfarct miocardic acut) C. scade automatismul şi frecvenţa cardiacă D. fibrilaţie recentă) B. concentraţia plasmatică terapeutică este de 6-10 μg/ml D. verapamilul în asociere cu digoxina scade concentraţia plasmatică a acesteia E. are efecte cronotrop. glicozizii cardiotonici sunt contraindicaţi în cardiomiopatia hipertrofică 901. chinidina are ca efect advers cinconismul B. concentraţia plasmatică. Chinidina: A. Din glicozizii cardiotonici. verapamil-fiole a 5 mg/2 ml D. are efect dromotrop pozitiv D. digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant şi cu tendinţa cea mai mare de cumulare B. este indicată în aritmiile atriale (flutter. batmotrop şi inotrop negative D. chinidina+anticoagulantele orale creşte riscul de accidente hemoragice B. glicozizii cardiotonici au efect cronotrop negativ E. este indicată în blocul atrioventricular E.A. funcţia renală C. fosfat de disopiramid-comprimat de 200 mg E. este indicată în aritmiile induse de sipradozarea digitalicelor E. procainamida produce un sindrom lupoid ireversibil C. este lipsită de efecte secundare digestive E. digitalicele sunt medicamente cu indice terapeutic mare B.

absorbţie digestivă medie B. Lidocaina: A. scurtează repolarizarea 911. Verapamilul se caracterizează prin: A. miocardite acute E. amrinona D. insuficienţă cardiacă acută şi cronică D. la nou-născuţi şi prematuri. strofantina 917. creşterea conducerii A-V 106 . ca antidot anticorpi specifici antidigitalici ( antidigoxină. reducerea dozei de digitalic B./i. în tahicardia accentuată: atropina 912. deslanozid. Tratamentul supradozajului digitalic constă în: A. insuficienţa renală diminuă epurarea digitoxinei 913.v.o. digitoxina B. miocardul este mai sensibil şi timpul de înjumătăţire este mai mare. chiar la doze mici de digitalice E. sindromul Wolf-Parkinson-White 910. izoprenalina C. Utilizarea glicozizilor cardiotonici necesită prudenţă în următoarele situaţii: A. hipokaliemia mai mică de 4 mEq/l necesită administrare de KCl p. este lipsită de efecte adverse E. actioneaza prin blocarea canalelor de potasiu E. este de elecţie în aritmiile ventriculare B. biodisponibilitate p. Amrinona: A. în intoxicaţiile grave se administrează i. este indicată în insuficienţa cardiacă congestivă acută 916. încetineşte mult depolarizarea sistolică C. nu se leagă de proteinele plasmatice C. lanatozid C 909. antidigitoxină ) cu acţiune de neutralizare rapidă E. ameliorează deficitul de pompă cardiacă B. suferă intens efectul primului pasaj hepatic D. foarte mică < 25% şi o variabilitate mare individuală B. efect antiaritmic şi antianginos D. Care dintre efectele următoare nu aparţin glicozizilor cardiotonici? A. latenţă şi durată de acţiune lungă E. blochează canalele membranare de potasiu C.o. se asociază frecvent cu betablocante şi verapamil 915. o eficienţă terapeutică sporită în insuficienţa cardiacă D. blochează canalele lente de calciu E. tahiaritmii supraventriculare C. Au efect inotrop pozitiv prin creşterea AMPc intracelular: A. reprezentanţi: digoxina. blochează canalele membranare de clor B. dereglează funcţia tiroidiană E. hipernatremia favorizează instalarea blocului atrio-ventricular D. epurare predominantă prin eliminare renală D. Indicaţiile glicozizilor cardiotonici sunt: A. Amiodarona: A. în aritmiile ventriculare apărute se administrează lidocaină D. tahicardia ventriculară B. creşte fluxul sanguin renal şi filtrarea glomerulară D.v. fiind necesară reducerea dozelor corespunzător vârstei B. C. are acţiune deprimantă asupra miocardului excitoconductor nodal C. creşterea frecvenţei cardiace B. aminofilina E. insuficienţa hepatică diminuă epurare digitoxinei C. hipokalemia şi hipomagneziemia pot favoriza aritmiile.A. produce vasoconstricţie arteriolară C. sub tratamentul cu cimetidină este necesară reducerea dozelor 914.

creşterea tonusului simpatic D. aminofilina D. Blochează canalele membranare de potasiu B. Amlodipina 926. inhibarea influxului de potasiu C. Care dintre următoarele blocante ale canalelor de calciu nu se utilizează ca antiaritmice? A. milrinona 921. Sunt medicamente cu indice terapeutic mic B. Următoarele reacţii adverse apar la administrarea de glicozizi cardiotonici: A. Inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei de tip III miocardică sunt: A. La bolnavii cu risc se monitorează concentraţia plasmatică C. Care dintre medicamentele asociate cresc efectele şi toxicitate chinidinei? A. Bretiliul 107 . Galopamilul C. Verapamilul B. Fenitoina D. Lidocaina B. dureri abdominale şi diaree C. carbonat acid de sodiu B. Producere vasodilataţie coronariană C. inhibarea efluxului de sodiu B. dobutamina C. anticoagulante orale D. amrinona E. Mexiletina C. bloc A-V C. bloc A-V B. Sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bun E. Care dintre următoarele afirmaţii privind digitalicele este adevărată? A.C. creşterea influxului de magneziu 922. creşterea influxului de clor E. datorită iodului din componenţa moleculei 924. cimetidina E. Glicozizii cardiotonici sunt indicaţi în: A. tahiaritmii supraventriculare D. Blochează canalele ionilor de clorură. Diltiazemul D. Digitalicele de tip digitoxină favorizează acumularea în organism D. Amiodarona: A. Au timp de înjumătăţire scurt şi eliminare rapidă şi necesită administrare de 4 ori pe zi 925. anemie hemolitică 923. creşterea influxului de calciu D. insuficienţa cardiacă E. paracetamol 919. efect batmotrop pozitiv 918. tulburări de vedere E. Se metabolizează prin dezacetilare cu formarea unui metabolit activ E. efect inotrop pozitiv E. teofilina B. Nifedipina E. Amiodarona E. Blochează canalele de calciu voltaj-dependente D. tahicardie ventriculară B. miocardite acute 920. glicozizii cardiotonici produc: A. La nivelul miocardului. Care dintre următoarele medicamente prelungesc repolarizarea şi perioada refractară? A. glaucom D. digoxina C.

ATPaza sarcolemica D. Digitalicele cardiotonice au urmatoarele caracteristici: A. Oboseală la efort E. hipercalcemie B. confuzie D. paracetamol C. având o biodisponibilitate de peste 90% B. Tahicardie datorită efectului parasimpatolitic E. Presarcină crescută D. alcoolismul cronic E. În insuficienţa cardiacă apare: A. fenilbutazona B. Fibroză pulmonară potenţial letală C. Are acţiune deprimantă cardiacă C. Stază sanguină cu congestie B. Edeme C. asociere cu simpatomimetice C. nu se metabolizează hepatic. Scad efectul antiaritmic al fenitoinei: A. hipokaliemie D. Bradicardie exagerată 930. Tahicardie compensatorie C. Are acţiune antianginoasă E. Se absoarbe bine pe cale orală. izoprenalina E. Postsarcină crescută E. Tulburări de vedere 928. Cefalee. teofilina D.927. Deficit de contracţie B. efect tahicardizant C. Verapamilul: A. deprima conducerea atrio ventriculara B. Reacţiile adverse ale amiodaronei sunt: A. Anorexie. cresc concentratia calciului in sarcoplasma E. Bradicardie compensatorie 929. Dereglarea funcţiei tiroidiene B. milrinona C. stimuleza Na/K . amrinona B. Dispnee D. Are acţiune antihipertensivă D. au efect proaritmogen la doze mari 108 . Bradicardie B. supradozare 933. Creşterea consumului de oxigen a miocardului 931. cimetidina D. vomă C. asocire cu antiacide E. greaţă. aminofilina 934. Nu se utilizează ca antiaritmic datorită selectivităţii marcate pe vase şi scăzute pe miocard 932. Sunt stimulante cardiace inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei miocardice de tip III: A. Toxicitatea digitalicelor este accentuata in urmatoarele cazuri: A. fenobarbital 935. Care dintre următoarele reacţii adverse sau efecte secundare sunt caracteristice digitalicelor? A. Midriază şi hiposalivaţie E. Modificările produse în insuficienţa cardiacă sunt: A. Microdepozite corneeene D.

D. VII. actiunea lor se manifesta in vitro si in vivo E. are proprietati antihemoragice C. efectul antiagregant al aspirinei apare la doza de 3-4 g/zi C. streptokinaza B. protamina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor B. anticoagulantele orale transforma plasminogenul in plasmina D. Care din afirmatiile referitoare la antiagregantele plachetare sunt adevarate: A. Anticoagulante orale: A. vitamina K se administrează în supradozarea heparinei D. are actiune anticoagulanta. lizeaza trombii mai vechi de 3-5 zile 944. vitamina K C. au efecte adverse mai reduse decât heparina E. heparina 942. streptokinaza este un trombolitic B. etamsilatul D. transforma fibrinogenul in fibrina B. vitamina K se administrează în supradozarea anticoagulantelor orale E. Streptokinaza: A. Care din urmatoarele substante sunt antihemoragice: A. VII. Heparina: A. intervin in formarea si activarea factorilor II. sunt antivitamine K D. aspirina în doze mici inhibă ciclooxigenaza de la nivelul plachetelor E. E. C. nu se absoarbe dupa administrare orala B. nu prezinta proprietati antigenice E. se administreaza oral. au durata scurta de actiune B. Anticoagulantele orale: A. efectul se instalează imediat după administrare C. are activitate antiprotrombinica D. IX si X ai coagularii E. 109 . acenocumarolul este cel mai toxic reprezentant B. acidul tranexamic nu are proprietăţi antihemoragice 941. este indicata in tromboflebite E.Tema nr. B. antihemoragice 936. se administrează in principal in tromboza venoasă B. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru heparina? A. sunt antivitamine K C. sulfinpirazona nu influenţează sinteza tromboxanilor 939. acenocumarolul inhiba sinteza hepatica a factorilor II. are actiune fibrinolitica C. se indica in infarct miocardic D. fibrina E. este indicata in tromboflebite. se contraindica in infarctul miocardic 943. IX. circulă legate în procent ridicat de proteinele plasmatice 937. trombolitice. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. este indicata in hemodializa. aprotinina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor C. pot da hemoragii 938. efectul se instaleaza lent. 18 Anticoagulante. vitamina K se administreaza in stari hemoragice 940. ticlopidina prelungeşte timpul de sângerare D. heparina se absoarbe pe cale orala C. X ai coagularii D.

este antiagregant plachetar. D. coagularii sangelui. acidul aminocaproic. Medicamentele antitrombotice cuprind: A. B. 952. anticoagulante. previne tromboza.945. ticlopidină D. clarifică plasma lipemică 110 . 951. E. D. D. antifibrinolitice. urokinaza. B. B. C. este un anticoagulant. warfarină 954. fraxiparină B. antiagregante plachetare. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru Trombostop: A. E. 947. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru heparina: A. inhiba sinteza tromboxanului A2. 948. este un antimetabolit al vitaminei K. B. este anticoagulantul fiziologic. Activarea plasminogenului în plasmină este produsă de: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru acidul acetilsalicilic: A. 950. streptokinaza. streptokinază E. E. aprotinina. inhiba fosfolipaza A2. anticoagulante. In hemoragiile prin fibrinoliza accentuata se indica: A. antibioticele ii potenteaza efectul. D. se administreaza parenteral. antiagregante plachetare. potenteaza anticoagulantele orale. este activ "in vitro". antifibrinolitice. B. C. E. acid tranexanic. 953. fibrinolitice. E. inhiba ciclooxigenaza. E. 946. fibrinolitice. tensiunii arteriale. metabolismului lipidic. D. circulatiei periferice sau coronariene. D. D. B. compozitiei chimice a sangelui. 949. C. C. urokinază C. este sintetizata in intestin. C. Medicatia antihemoragica cuprinde: A. se indica in tromboze venoase. C. este un produs de sinteza. Anticoagulantele cumarinice: A. C. E. actioneaza rapid. este antiinflamator steroidian. D. Heparina actioneaza asupra: A. B. intervine in sinteza hepatica a protrombinei. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru vitamina K: A. E. B. se administreaza oral. hemostatice. C. se indica ca antihemoragic. hemostatice.

Calciparina: A. este indicată în infarctul miocardic acut 959. tromboflebite E. au acţiune care se manifestă numai in vitro 960. ulcer gastroduodenal 963. scaun B. Care dintre următorii compuşi sunt anticoagulante orale? A. acţionează prin inhibiţia competitivă a vitaminei K B. au acţiune care se manifestă numai in vivo E. are ca efecte adverse cefaleea şi vertijul E. acţionează ca antimetabolţi ai vitaminei K C. hemoragii digestive C. nu modifică timpul de coagulare E. X D. Care dintre următorii compuşi sunt utilizaţi ca antiagregante plachetare? A. bilă. are acţiune fibrinolitică B. este heparinatul de sodiu B. este un anticoagulant C. În supradozări există riscul ca heparina să producă: A. hemofilie B. VII. stimulează sinteza hepatică a factorilor coagulării II. 956. warfarina 961. IX. poate produce fenomene de coagulare D. este indicată postpartum E. se administrează i. necesită monitorizarea riguroasă a tratamentului prin dozarea timpului de protrombinä E. sunt contraindicate in prezenţa sindroamelor hemoragice C. străbate bariera placentară C. 957. Etamsilatul: A. calciparina E. efectul său durează 2 ore D. sulfinpirazona 962. efectul ei durează 12 ore C. se administrează exclusiv parenteral 958. Streptokinaza: A. urokinaza E.v. poate produce greţuri. streptokinaza D. tromboze şi embolii arteriale C. X B. dipiridamol C. hemoragii cerebrale B. VII. ticlopidina B. IX. infarct miocardic D. dicumarol D. accident cerebrovascular ischemic 111 . se utilizează în cazurile ce necesită administrare prelungită a heparinei D. se elimină nemodificat prin urină.B.leucocitoză C. nu pot traversa bariera placentară 955. poate fi responsabilă de apariţia unei anemii hemolitice E. febă. blochează sinteza hepatică a factorilor coagulării II. Contraindicaţile heparinei sunt: A. riscul de sângerare este crescut în cazul asocierii cu antiinflamatoarele nesteroidiene D. Anticoagulantele orale: A. Heparina sodică: A. hemoragii postoperatorii D. este indicat în metroragii.epistaxis etc. acenocumarol B. acţiunea ei anticoagulantă este anulată prin administrarea sulfatului de protamină D. hirudina C.

Are absorbţie bună pe cale orală B. nu are acţiune fibrinolitică B. Lipsa ameliorării concentraţiei protrombinei prin vitamina K este un indiciu de suferinţă a celulei hepatice 972. Are acţiune anticoagulantă manifestată atât in vivo. Are acţiune hemostatică 973. Chirurgia cardiacă şi vasculară C. Influenţează metabolismul glucidic 971. Streptokinaza se recomandă în: 112 . Avort iminent E. Are efect trombolitic D. Prelungeşte timpul de coagulare C. Streptokinaza: A. Următorii compuşi au acţiune antifibrinolitică: A. acidul tranexanic 968. Embolii arteriale D. favorizează dizolvarea cheagurilor E. Favorizează dezvoltarea ateroslerozei E. Ulcer de gambă 970. fibrina B. Este indicat în boala Raynaud refractară la alte tratamente E. aprotinina D. are acţiune fibrinolitică C. Este indicată în tromboflebite şi tromboembolii D. Este derivat de indandionă E. Se utilizează ca antidot în supradozarea anticoagulantelor cumarinice C. Heparina: A. favorizând sinteza protrombinei şi proconvertinei 969. hemofilie C. acidul aminocaproic B. infarct miocardic 965. Tromboflebite. Are efect hemostatic. gelatina D. transformă plasminogenul în plasmină D. tromboze B. cât şi in vitro B. Acenocumarolul: A. Are acţiune ß-adrenolitică C.E. tromboflebite B. hemoragii postoperatorii E. vitamina K E. fenazona 966. Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la fitomenadionă: A. este indicată în tromboze şi embolii ale arterelor periferice 967. Intervine în sinteza protrombinei şi proconvertinei E. Are acţiune anticoagulantă care se instalează după 24-48 h D. fibrinogen C. Heparina este indicată în: A. acidul aminocaproic C. Are acţiune de tip anbolizant şi virilizant B. Stanozololul: A. Precizaţi care dintre următoarele substanţe sunt hemostatice locale: A. embolie arterială 964. acidul tranexanic E. Este derivat de cumarină C. Este activă în hemoragiile din hemofilie B. embolii arteriale D. Indicaţiile terapeutice pentru heparină sunt: A. Nu modifică timpul de sângerare D.

Hiperuricemie D. Anticoagulantele cumarinice: A. Sulfinperazona se recomandă în: A. antiacide B. lezarea celulelor hepatice nu influenteaza actiunea ei C. spre deosebire de heparina E. Cresc efectul anticoagulantelor orale: A. Post-infarct miocardic C. Embolii pulmonare 974. actioneaza numai in vivo B. etamsilat C. VII. stimuleaza sinteza hepatica a factorilor II. contraceptivele orale E. este indicata in stari de hipovitaminoza K 113 . heparina B. Epoprostenolul E. alcoolul in consum cronic C. Tromboză venoasă recidivantă E. alopurinol D. intervine in sinteza protrombinei si proconvertinei B. Farmacoterapia streptokinazei include: A. colestiramina E. Ticlopidina D. Sulfinperazona C. supradozarea cu fibrinolitice 981. Urmatoarele substante diminua efectul anticoagulantelor orale: A. Proclorperazina B. streptokinaza C. sunt indicate si in sarcina. in consum acut C. Infarct miocardic C. in primele 2 luni E. ticlopidina 979. carbazocrom 982. trombina B. Tromboflebite B. saruri de fier E. rifampicina 978. alcoolul in consum acut B.A. Hemoragii E. IX si X ai coagularii C. alcoolul. infarct miocardic acut B. AINS D. stanozolul E. urokinaza D. protamina D. Hemostatice generale (sistemice) sunt: A. Lidoflazina 976. corticosteroizi 977. Accident vascular cerebral D. tromboze venoase profunde D. Sunt fibrinolitice: A. Ulcer gastro-duodenal 975. Guta cronică B. cresc timpul de protrombina 980. Sunt antiagregante plachetare: A. insuficienta renala le prelungeste actiunea D. post-AVC. Referitor la vitamina K sunt adevarate: A. embolii pulmonare C.

barbiturice B. favorizeaza aglutinarea plachetelor E. au actiune lipidoconversanta 988. tromboza venoasa si pulmonara D. colestiramina C. este contraindicata in sarcina D. Efectul anticoagulantelor orale diminua la asocierea cu: A. este a activa in hemoragiile din hemofilie E. Actiunile farmacodinamice ale anticoagulantelor cumarinice sunt: A. este hemostatic general. Heparina: A. sunt antimetaboliti ai vitaminei K D. scad agregarea plachetara E. impiedica transformarea protrombinei in trombina C. Actiunile farmacodinamice ale heparinei sunt: A. impiedica formarea tromboplastinei D. inhiba sinteza TXA2 prin acetilarea ciclooxigenazei B. etamsilat D. scade timpul de coagulare 985. embolii arteriale B. are molecula intens polara E. specific 983. inhiba fosfodiesteraza si creste AMPc E. infarct miocardic B. efect antagonist serotoninei D. VII. inhiba sinteza TXA2 prin blocarea tromboxan sintetazei 114 . hemofilie C. aprotinina C. fibrilatie atriala C. Efectul antiagregant plachetar al dipiridamolului apare prin: A. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul B. Sunt antifibrinolitice: A. acid aminocaproic B. are actiune aterosclerotica 986. IX. androgeni 990. Indicatiile terapeutice ale anticoagulantelor orale sunt: A.D. scad sinteza hepatica a factorilor: II. ateroscleroza 987. au actiune antifibrinolitica C. Contraindicatiile heparinei sunt: A. favorizeaza dezvoltarea aterosclerozei C. anabolizante E. fibrina 984. X B. glutetimida D. ulcer gastro-duodenal evolutiv 989. sarcina E. anevrism cerebral E. vitamina K E. blocheaza recaptarea adenozinei C. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul B. tromboflebite D.

La prematuri D. Vitamina E E. Boala beri-beri C. Osteoporoza E. Vitamina D C. Scorbut B. Dupa tratament cu antibiotice cu spectru larg C. Stimuleaza sinteza parathormonului B. Vitamina A poate fi administrata la pacientii cu hipotiroidism B. Beta-carotenul 992. Participa la mineralizarea normala a oaselor C. Tulburari neurologice 998. Stimuleaza formarea de anticorpi B. cu exceptia: A. Actiunile vitaminei A sunt urmatoarele: A. Tretinoinul B. Actiunile vitamine D sunt urmatoarele: A. Xeroftalmie E. Acidul ascorbic B. Vitamina B12 D. Hipovitaminoza D poate sa apara: A. Scade absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal D. Vitamina A D. Pelagra 993. Urmatoarele vitamine sunt liposolubile. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile: A. Analogii de sinteza ai vitaminei A pot produce efecte teratogene E. Acidul retinoic D. Amelioreaza vederea crepusculara E. Tulburari de vedere C. Isotretinoinul se utilizeaza in tratamentul acneei grave C. Vitamina C 115 . Vitamina K B. Creste reabsorbtia calciului din urina E. Vitamina A favorizarea transformarea celulelor maligne in celule normale. Prin lipsa sau insuficienta expunere la soare B. Analogii de sinteza ai vitaminei A sunt: A. Intervine in sinteza colesterolului C. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. 995.Tema nr. Psoriazis D. Dermatoze D. Isotretinoinul C. Acidul folic 999. La femei insarcinate E. Tretinoinul este acidul 13-cis retinoic D. La cei care folosesc doze mari de glucocorticoizi 997. 19 Vitamine liposolubile si hidrosolubile 991. Etretinatul E. Stimuleaza absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal 996. cu exceptia: A. Rahitism B. Vitamina D este indicata in: A. Favorizarea formarea celulelor canceroase D. Vitamina B1 C. Indicatii ale vitaminei A sunt urmatoarele. Este cofactor in sinteza unor mucopolizaharide 994.

Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate: A. Vitamina E poate fi indicata in: A. Dozele mari si tratamentul prelungit cu vitamina E poate produce: A. Vitamina C B. Colecalciferolul D. VII D. Dihidrotahisterolul D. Tocoferolii: A. Tulburari de menstruatie B. Are activitate proagreganta plachetara C. Vitamina B8 D. Inhibarea cresterii D. Alfa-calcidolul E. Rahitism B. Vitamina K E. Intervine in activitatea glandelor sexuale B. III C. Au efect antioxidant B. X Vitamina K este implicata in sinteza urmatorilor factori ai coagularii: 116 . Care din urmatoarele vitamine sunt hidrosolubile: A. Calcitriolul E. Ergocalciferolul C. Intervine in procesele de crestere a oaselor E. Sterilitate E. Calcifediolul B. K1 – sintetizata de flora saprofita intestinala C. Tocoferolii 1000. Are efect antioxidant C. Intervine in activitatea glandelor sexuale D. Vitamina B2 C. Acidul folic 1001. K2 – sintetizata de flora saprofita intestinala E. Tulburari de vedere 1005. Prevenirea cancerului D. A. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si hipoparatiroidism: A. Involutia ovarelor 1006. II B. Vitamina K se gaseste sub urmatoarele forme: A. Prevenirea aterosclerozei C. Calcitriolul 1002. Are activitate antiagreganta plachetara D. K3 – menadiona 1008. Tulburari ale spermatogenezei C. Alfa-calcidolul 1003. Necesarul zilnic recomandat pentru femeile gravide este de 10 mg/zi E. Colecalciferolul C. Ergocalciferolul B. Necesarul zilnic recomandat pentru copii intre 1-10 ani este de 10 mg/zi 1007. K2 – de origine vegetala D.E. IX E. Intervine in absorbtia digestiva a fierului 1004. K1 – fitomenadiona B. Hipercoagulabillitate cu cresterea riscului de accidente tromboembolice E. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si osteodistrofie renala: A.

Intervine in actiunea enzimelor flavinice 1018. Hemoragii digestive B. Sinteza acetilcolinei E. Sinteza adrenalinei 1017. Vitamina k nu este eficace in: A.1009. Indicatiile vitaminei K sunt urmatoarele: A. sunt adevarte urmatoarele afirmatii: A. Formele hipovitaminozei B1 sunt: A. Vitamina B2 117 . Este termostabila B. Este indicata in supradozarea cu anticoagulante orale E. Sindromul Wernicke-Korsakoff E. Vitamina K: A. Intoxicatia cu anticoagulante orale C. Scorbut D. Se elimina preponderent prin urina C. microorganisme si unele ciuperci E. Vitamina B1 este implicata in: A. Favorizarea depunerii glicogenului in ficat C. Necesarul zilnic la copil 0-1 an este de 1mg/zi 1012. Poate fi sintetizata de flora saprofita intetinala 1010. Scorbut B. Echimoze E. Epistaxis 1013. Alcoolismul. Transformarea glucidelor in lipide B. Se administreaza oral sub forma de clorhidrat E. Diateze hemoragice E. Face parte din clasa vitaminelor hidrosolubile D. Scaderea densitatii osoase D. Poate fi sintetizata de om C. Hipoprotrombinemie B. Bola beri-beri C. Supradozarea cu anticoagulante orale C. Anemie aplastica 1014. Este implicata in coagularea sangelui B. Rahitism 1016. Forma activa a tiaminei este tiamin-pirofosfatul D. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina K sunt adevarate: A. Referitor la vitamina B1. Este sintetizata de plante. Este indicata in hipoprotrombinemie C. Pupura E. sunt adevarte urmatoarele afirmatii: A. Este depozitata in ficat B. Este exclusiv de natura vegetala D. Este hidrosolubila B. Pelagra D. Hemofilie 1011. Transformarea acidului piruvic in aminoacizi D. Accidente trombo-embolice C. Hemofilie B. Tromboembolii pulmonare D. ciroza si afcetiunile gastro-intestinale pot duce la carenta de vitamina B1 C. Este termolabila D. Poarta denumirea de riboflavina 1015. Fitomenadiona se administreaza oral si parenteral E. Carenta de vitamina K se manifesta prin: A. Referitor la vitamina B1.

Tulburari de circulatie periferica si cerbrala E. Are efect hepatoprotector B. Procesul de vedere 1020. Este indicata in tratamentul unor afectiuni neurologice D. Dislipidemii C. A. Are efect antioxidant C. NADP E. FAD C. FMN B. Referitor la vitamina B2. A. Forma oxidata are culoare galben-portocalie 1019. Dexpantenolul este un alcool al acesteia B. Este acidul pantotenic B. Este acidul nicotinic C. Procesul de crestere B. Pelagra B. FAD C. Colecalciferolul E. Vitamina B5 (acidul pantotenic) joaca un rol important: A. Tulburari cutanate si mucoase 1025. Vitamina B3 cuprinde urmatoarele forme biologic active: A. Este factor de crestere celulara 118 . Acidul nicotinic B. sunt adevarte urmatoarele afirmatii A. NADP E. Se elimina renal 1026. Acidul retinoic D. Nicotin amida C. NAD D. Pentru sinteza hormonilor steroizi D. Vitamina B5: A. Acidul pantotenic 1023. Pentru sinteza mitocondriala a acizilor grasi 1027.A. Este lipsita de toxicitate chiar si la doze mari C. Asigurarea integritatii epiteliilor C. TPP Formele biologic active ale vitaminei B3 sunt: 1024. Protectia celulei hepatice de actiunea diferitelor toxice D. TPP Formele biologic active ale vitaminei B2 sunt: 1021. In ciclul krebs B. Pentru sinteza acetilcolinei E. Este fotostabila E. Este riboflavina D. Isi exercita rolul prin intermediul coenzimei A E. FMN B. Vitamina B3 se indica in urmatoarele afectiuni: A. NAD D. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina B5 sunt adevarate: A. Hiperglicemie D. Este implicata in procesul de crestere E. Pentru sinteza hemoglobinei C. Are toxicitate pronuntate 1022. Se mai numeste si riboflavina B. Vitamina B2 este importanta pentru: A. Este termolabila D. Absorbtia lipidelor din tubul digestiv E.

Inhibarea cresterii microorganismelor D. Este sintetizat de om C. Intervine in transformarea acidului piruvic in oxalacetat D. Poate fi sintetizata in organismul uman C. Ciancobalamina B. Afectiuni neurologice si psihice C.m. Este vitamina B8 B. stomatite D. Se gaseste in cantitati mai mari in ficat 1036. Neuropatia diabetica 1035. Nicedamida 1029. Acidul nicotinic E. Nu prezinta reactii nedorite 1028. Formele vitaminei B6 in natura sunt: A. Piridoxina D. sau s. Piridoxalul B. eczeme. Formele active biologic sunt formele oxidate ale acidului folic D. E. Este convertita in organism la nicotinamida C. Intervine in sinteza colesterolului D. Referitor la vitamina B12 sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Intervine in metabolismul homocisteinei 1030. Indicatiile vitaminei B6 sunt: A. Absorbtia orala este dependenta de prezenta factorului intrinsec Castle D. Sinteza bazelor purinici si pirimidinice B. riboflavina 1033. Hipokaliemie C.c. Vitamina B6: A. Metilcobalamina D. Sinteza ADN-ului 119 . Anemie megaloblastica E. Ciroza hepativa B. Face parte din grupul vitaminelor B B. glosite. Este lipsita de reactii adverse semnificative 1032. Anemii hipocrome microcitare B. Nu se absoarbe dupa administrarea i. Formele active biologic sunt acidul dihidrofolic si acidul tetrahidrofolic E. Cancer D. Acidul folic este implicat in: A. Hidroxocobalamina C. Intervine in sinteza acizilor grasi E. Biotina: A. Este indicata in nevrita diabetica E. Sunt derivati cobalaminici 1034. Formele vitaminei B12 folosite in terapeutica sunt: A. Este sintetizata de flora intestinala umana B. Indicatiile vitaminei B12 sunt: A. Este implicata in sinteza hemului E. Acidul folic: A. Dermatite. Piridoxamina C. 5-dezoxiadenozilcobalamina E. acnee. Este o vitamina liposolubila C. Crampe musculare E. Partcipa la formarea GABA D. Este stocata in ficat B. Formarea acidului glutamic din histidina C.C. Varsaturi din sarcina 1031.

Favorizeaza vindecarea ranilor 1040. Are efect antioxidant C. Este implicat în formarea serotoninei C. Intervine in procesele de aparare imuna C. Vitamina B1 C. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate cu exceptia: A. Printre rolurile vitaminei C se numara: A. D. Acidul ascorbic B. Astenie B. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele: A. osteoporoza 120 . Participa la transformarea methemoglobinei in hemoglobina D. Calculi renali D. Vitamina C exista sub urmatoarele forme: A. Intervine in absorbtia digestiva a fierului 1044. Acid dehidro-ascorbic – forma oxidata D. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile: A. Somnolenta D. Insomnie E. Varasaturi 1045. Asocierea cu preparate cu fier 1039. Tiamina D. Piele aspra B. Depresie E. Acidul retinoic 1041. Intervine in procesele de crestere a oaselor E. Este un antioxidant. Sarcina C. B. Acid ascorbic – forma oxidata C. Acid dehidro-ascorbic – forma redusa E. Vitamine hidrosulubile sunt: A. Intervine in activitatea glandelor sexuale B. Riboflavina C. Stari gripale D. Care dintre următoarele afirmaţii privind acidul ascorbic nu este corectă? A. Acid mono-dehidroascorbic 1038. Diaree C. Nu intervine in reactiile de hidroxilare 1042. Are activitate antiagreganta plachetara D. Diaree B. Transformarea homocisteinei in metionina 1037. Insomnii C. Sarcina E. Este implicat în sinteza adrenalinei. Nu este implicat în absorbţia ferului. Acidul ascorbic B. Vitamina K D. Carenta de vitamina PP poate produce: A. Participarea la reactii de hidroxilare B. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele. E. Acid ascorbic – forma redusa B. cu exceptia: A. Vitamina D 1043. Colecalciferolul E. Riboflavina E.E. Scade riscul de formare a calculilor renali E.

Tema nr. Tulburari neurologice 1048. Crestere in greutate C. ficat. Tireotoxicoza E. La nivelul aparatului cardio-vascular. Cresc consumul de oxigen al miocardului E. Moduleaza transcrptia unor gene 1052. Hormonii tiroidieni actioneaza pe urmatoarele tipuri de receptori: A. Tulburari cardiace B. La doze mari hormonii tiroidieni stimuleaza secretia de tireotropina hipofizara B. Hormonii tiroidieni A. Adrenalina stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni D. Stimularea formarii si eliberarii hormonilor de crestere D. Cresc absorbţia glucozei C. Din membrana mitocondriala D. Stimuleaza activitatea ATP-aze Na/K membranara E. Cresc consumul de oxigen al tesuturilor 1050. Nucleari B. Insuficienta tiroidiana severa se caracterizeaza prin: A. Hipotiroidism C. Citoplasmatici C. Sunt prezenti in hipofiza. Stimulare sexuala si stimularea spermatogenezei D. Deprimare cardiaca E. Insuficienta cardiaca B. Cortizolul inhiba secretia de hormoni tiroidieni E. Actiunile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele. Contraindicatiile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele: A. Au rol in reglarea oxidarilor celulare C. Scad debitul cardiac C. hormonii tiroidieni produc: A. Acţionează pe receptori din membrana mitocondrială şi celulară 1047. Glicozide cardiotonice 121 . Scaderea lipolizei B. Scad tensiunea arteriala D. Activarea lor produce cresterea captarii glucozei in celule D. Adrenalina inhiba secretia de hormoni tiroidieni 1051. Mixedem D. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Hormonii tiroidieni scad efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de medicamente: A. Antidepresive triciclice C. Din membranele celulare E. Anticoagulante cumarinice B. cu exceptia: A. Dislipidemii E. 20 Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni 1046. Ribozomali 1049. Hiperglicemie C. Receptorii nucleari pentru hormonii tiroidieni: A. Acţionează pe receptori nucleari E. Angina pectorala 1054. Stimulează metabolismul lipidic B. Produc hipoglicemie D. La doze mari hormonii tiroidieni inhiba secretia de tireotropina hipofizara C. Scad forta de contractie miocardica 1053. miocard B. Cresterea frecventei cardiace B.

Scad coagularea sangelui 1063. Contine ambii hormoni tiroidieni 1059. Hormonul luteotrop este secretat de celulele foliculare B. ficatului C. Carbimazol B. Biodisponibilitatea este scazuta de alimente B. Adrenalina E. Se poate acumula E. Tratamentul se incepe cu doze mari E. Anticoagulante cumarinice B. Mentinerea normala a functiei aparatului genital D. Tratamentul se incepe cu doze mici care se cresc treptat 1060. carbamazepina 1057. Substantele care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni: A. Insulina E. Se administreaza 7 zile pe saptamana. Pulberea tiroida: A. Colestiramina D. Antidepresive triciclice C. Contine liotironina C. Clorpromazina D. Scaderea agregarii plachetare 122 . Este biotransformata la liotironina C. Urmatoarele afirmatii referitoare la estrogeni sunt adevarate: A. Glicozide cardiotonice D. Levotiroxina: A. Tiouracil C. Derivatii de sinteza ai estradiolului au afinitate mica pentru receptorii estrogenici D. Dezavantajele pulberii de tiroida canstau in: A. Insulina E. Urmatoarele afirmatii referitoare la hormonii sexuali feminini sunt adevarate: A. Contine levotiroxina B. Beta-blocantele E. fara pauza D. Contine impuritati proteice cu risc alergizant 1058. Continut de iod inegal D. Se administreaza 7 zile pe saptamana D.D. Sunt indicati in tumori uterine si mamare E. Iodul radioactiv 1061. Hormonul foliculostimulator este secretat de ovul C. Actioneaza pe receptori nucleari B. Actiunea morfogenetica a estrogenilor consta in: A. Este indicata in hipotiroidism E. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare feminine C. Estrogenii sunt secretati de celulele foliculare D. glandelor mamare. Hormonii tiroidieni potenteaza efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de medicamente: A. Compozitie variabila de levotiroxina si liotironina C. Estrogenii sunt secretati de corpul galben al ovarului E. Fenitoina C. Hormonii progestativi sunt secretati de corpul galben al ovarului 1062. Amiodarona B. Antidiabetice orale 1056. Antidiabetice orale 1055. Cresterea debitului cardiac B. Risc alergizant B. Receptorii pentru estrogeni sunt situati la nivelul uterului. Efectele hormonilor tiroidieni pot fi scazute prin asocierea cu: A.

Estriolul este conditionat sub forma de: A. Este indicat in iminenta de avort B. Edeme D. cu exceptia: A. Este un estrogen natural B. Estradiolul A. Actiuni ale estrogenilor sunt urmatoarele. Este indicat in insuficienta ovariana 1067. Promestiren E. Este un estrogen natural B. Este un estrogen natural E. Comprimate vaginale C. Scaderea debitului cardiac C. Este precursor al estrogenilor. androgenilor si corticosteroizilor C. Vasodilatatie si congestie la nivelul organelor genitale B.E. Cresterea rezistentei vasculare periferice 1065. Are rol in fixarea oului fecundat si mentinerea sarcinii 1072. Iminenta de avort C. Nu se poate administra injectabil D. Hexestrolul: A. Are durata lunga de actiune D. Ovule D. Maturarea epiteliului vaginal E. Este contraindicat in cancerul de san 123 . Se poate administra local C. Cancer de prostata 1071. Cresterea nivelului fibrinogenului 1064. Sangerari uterine 1066. Hexestrol 1069. Este indicat in amenoree B. Scaderea agregarii plachetare D. Nu se administreaza injectabil E. Unguent B. Printre efectele adverse produse de estrogeni se numara: A. Accidente tromboembolice E. Previne osteoporoza postmenopauza E. Cresterea concentratiei de colesterol B. La gravide este secretat de placenta D. Este activ pe cale orala D. Solutie injectabila 1068. Progesteronul natural: A. Contraceptie hormonala B. Este indicat in insuficienta estrogenica C. Estradiol B. Se poate administra injectabil C. Are actiune mai intensa decat a hormonilor naturali 1070. Indicatiile progestativelor sunt: A. Cancer endometrial E. Estriol C. Etinilestradiol D. Biosinteza lui pleaca de la colesterol E. Dismenoree D. Hipotensiune arteriala C. Hidroxiprogesteronul: A. Comprimate orale E. Estrogeni de semisinteza sunt: A.

Dezvoltarea organelor sexuale B. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual B. Carcinoame estrogeno dependente E. a fortei musculare si ingrosarea vocii C. Fenitoina 1079. HTA E. Pot fi secretati de celulele zonei reticulate corticosuprarenale 1080. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului C. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine D. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor E. Biosinteza lor pleaca de la colesterol D. Au structura steroidica B. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine D. Depresie B. Didrogestron D. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului C. Sunt sintetizati exclusiv de catre celulele interstitiale Leydig C. Sangerari uterine nediagnosticate C.1073. Crestere in greutate 1078. Ingroasa mucusul cervical D. Intensificarea osteosintezei 1082. Contraindicatiile androgenilor sunt: A. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor E. Rifampicina C. Ingroasa mucusul cervical D. Obezitate 1077. Hidroxiprogesteron E. a fortei musculare si ingrosarea vocii C. Barbiturice D. Boli tromboembolice D. Contaraceptivele care contin excluziv estrogeni: A. Medroxiprogesteron B. Inhiba ovulatia in mod variabil 1075. Actiunile anabolizante ale hormonilor androgenici constau in: A. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual B. Estrogeni de sinteza sunt: A. Biosinteza lor porneste de la acetil-coenzima A E. Tromboembolii D. Dezvoltarea organelor sexuale B. Scad eficacitatea contraceptivelor urmatoarele medicamente: A. Inhiba ovulatia in mod variabil 1076. Contraindicatii absolute ale administrarii contraceptivelor hormonale sunt: A. Impiedica implantarea blastocitului E. Ampicilina B. Cimetidina E. Dezvoltarea pilozitatii. Alilestrenol 1074. Sarcina B. Candidoze vaginale C. Hormonii androgeni: A. Cancer testicular 124 . Progesteron C. Reactii adverse severe ce pot aparea la administrarea combinatiilor estro-progestative: A. Dezvoltarea pilozitatii. Intensificarea osteosintezei 1081. Impiedica implantarea blastocitului E. Contaraceptivele care contin excluziv progestative: A. Actiunile virilizante ale hormonilor androgenici constau in: A.

Anticoagulantelor cumarinice E. cancer tiroidian B. Tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale si coronare B. Osteoporoza in asocieri cu estrogenii D. Efectul hormonilor tiroidieni poate fi scazut la asocierea cu: A. Nondralon acetatul: A. icter colestatic C. Osteoporoza C. Hipogonadism datorat incapacitatii testiculului de a secreta testosteron B. Antidiabetice orale 1089. hipotensiune arterială 125 . Sub forma de preparate transdermice cu eliberare controlata C. Se administreaza i. Testosteronul se poate administra: A. Sarcina E. Anticoncepţionalele orale pot produce următoarele efecte adverse: A.B. Este incativ pe cale orala B. Se poate administra perilingual D. i. Are metabolizare hepatica mai lenta decat testosteronul E. Metiltestosteronul: A. hipotiroidism E. Sub forma de implante subcutanate B. Rifampicinei B. In doze mari se poate administra in tratamentul cancerului de san 1086. Antidepresive triciclice D. Osteoporoza 1084. Colestiramina B. Hipogonadism posttraumatic sau postinfectios E. Sucralfat C. Cancer de san hormonodependent C. osteoporoza C. Cancer de prostata C. In solutie uleioasa pe cale parenterala D. Insuficienta hepatica severa E. Denutritie la batrani 1087. Hormonii tiroidieni scad efectul: A. hipertensiune arteriala 1090. Steroizii anabolizanti sunt indicati in: A. Insulinei C. Are proprietati anabolizante E. Carbamazepina E. In solutie apoasa pe cale parenterala E. Arsuri intense B. Are actiune retard D. Sportivi D.m 1085. Este mai activ decat testosteronul C. 50mg. Adenom de prostata 1083. Este indicat in tulburari menstruale C. Indicatiile androgenilor sunt: A. Hormonii tiroidieni sunt contraindicati in: A. tahicardie D.m. Amiodaronei D. Este un derivat de 19-nortestosteron B. Sulfat feros 1091. Stari cu bilant azotat negativ D. o data la 1-2 saptamani 1088.

se sintetizează în celulele foliculare tiroidiene. Este indicat in avort habitual E. Sindrom Turner 1097. sinteza este stimulată de TSH. Este un estrogen B. Alapatare C. Cresterea frecventei cardiace B. Tulburari de menopauza D. Amenoree C. Estrogenii produc la barbati ginecomastie D. Este un progestativ C. Fibrom mamar E. Cresterea consumului de oxigen al miocardului E. Contarindicatiile absolute ale estrogenilor sunt urmatoarele: A. D. Dozele mici de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul B. Reactiile adverse produse de progestativele de sinteza sunt urmatoarele: A. Nu inhiba secretia de gonadotropine E. Mentinerea sarcinii C. Pregatirea glandei mamare pentru lactatie D. Derivatii de pregnan pot inhiba ovulatia E. Fixarea oului fecundat B. depresie E. Estrogenii au actiunii antagonica androgenilor 1095. Insuficienta ovariana D. C. Indicatiile estrogenilor sunt urmatoarele: A. Cefalee B. hormonii tiroidieni produc: A. Scadere in greutate C. 1093. Cresterea debitul cardiac C. Cancer mamar 1096. Inhiba ovulatia C. Alilestrenolul: A. este necesară captarea activă a iodului în tiroidă pentru sinteză. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare la femei 1098.D. sinteza lor presupune iodarea triptofanului B. Didrogestronul: A. Are efect progestativ mai puternic decat progesteronul B. Este indicat in amenoree 1100. Estrogenii in doze mici stimuleaza secretia de prolactina E. Antecedente tromboembolice E. E. Hipercolesterolemie E. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Primul trimestru de sarcina B. Scaderea fortei de contractie miocardice 1094. Dozele mari de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul C. creştere ponderală 1092. Referitor la hormonii tiroidieni sunt adevarate afirmaţiile: A. Depresie D. sinteza lor presupune iodarea tirozinei. Este contraindicat in iminenta de avort 126 . La nivelul aparatului cardio-vascular. Hipertrofie si neoplasm de prostata la barbat B. Cresterea tensiunii arteriale D. Tulburari digestive 1099. Actiuni farmacodinamice de tip progestativ sunt urmatoarele: A. Nu are efecte androgenice D. Stimuleaza sinteza placentara de oxitocinaza D.

In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama: A. afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa E. stabilitatea formei farmaceutice C. Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenţa: A. compresibilitatea E. compozitia calitativa a formei farmaceutice E. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs farmaceutic depind de pacient: A. realizarea formei farmaceutice B. medicamente alternative farmaceutice C. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente E. caracteristici de varsta.medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta B. medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta D. proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare C. presupune prepararea unei forme farmaceutice 1105. punctul de topire D. numai variantele a şi c sunt corecte 1107. de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. toxicitatea formei farmaceutice E. extracte moi 1103. Care sunt solutiile extractive fitoterapice: A. pro-droguri 1108. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor D. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa C. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoase D. extracte fluide E.TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Tema nr. marimea particulelor C. Proprietatile fundamentale ale substantei medicamentoase sunt: A. Formularea si biodisponibilitatea medicamentului 1101. Medicamente "generice" sunt: A. sex 1102. Preformularea: A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. compozitia cantitativa a formei farmaceutice 127 . 21. de variabilele fluxului tehnologic E. numai de particularitatile diferitelor cai de administrare 1104. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliare E. tincturi D. de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase C. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. unghiul de repaus 1106. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase D. solubilitatea B. infuzii B. decocturi C. proprietatile toxicologice ale substantei medicamentoase C. biodisponibilitatea formei farmaceutice D. reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica B. Prin formularea unui medicament se determina: A. activitatea terapeutica a compusului activ D.

tipul de forma farmaceutica C. intravenoasa B. constanta de ionizare. Factorii specifici substanţei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt: A. alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai substantei medicamentoase D. obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase (solubilitatea. antioxidanti B. ca etapa in realizarea unui medicament. pseudoemulgatori 1110. Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul este administrat pe cale: A. polimorfismul. conservanti antimicrobieni D. coeficientul de repartitie lipide/ apa B. injectii intravenoase 1113. obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale substantei medicamentoase C. acoperirea cu pelicule E. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor actioneaza datorita capacitatii de gonflare: A. cantitatea si compozitia sucurilor gastrice E. folosirea de polimorfi stabili B. dezagreganti E. intramusculara D. perfuzii B. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice: A. orala C. stabilitatea cea mai mare 1112. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala A. Formularea. solutii de uz intern C. folosirea de polimorfi cu energie libera mai mare D. In general. polimorfismul 1116. retinerea substantei active intr-o matrita hidrofoba 1117. coeficientul de partitie. substante pentru ajustarea pH-ului E. eficacitate terapeutica inferioara D. viteza de dizolvare B. pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate intern se recomanda: A.1109. marimea particulelor substantei solide D. agenti de acoperire neenterica B. consta in: A. etc. Forma anhidra a unei substante se diferentiaza de cea hidratata prin: A. solubilizanti C. injectii subcutanate E. Biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de : A. chelatanti C. subcutanata 1115. biodisponibilitate mai mica E. solubilitatea. continut mai ridicat in energie interna B. marirea gradului de dispersie C. alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului E. izotonizanti 1111. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase 128 . agenti de ingrosare D. viteza mai mare de dizolvare C. alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a medicamentului 1114. intraarteriala E. injectii intramusculare D.) B.

forma cristalina sau amorfa E. Metode oficiale in farmacopee pentru studiul vitezei de dizolvae al substantelor medicamentoase din comprimate si capsule A. rectala D. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase incorporata intr-un medicament. nazala D. ori sare solubila B. acid sau baza neionizate. precursor medicamentos bioreversibil 1123. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate intr-un preparat farmaceutic. metoda agitatorului cu paleta 1124. poate influenta biodisponibilitatea A. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. cutanata E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva 1118. tensiunea interfaciala C. la care biodisponibilitatea este corespunzatoare A. poate influenta biodisponibilitatea A. metoda paharului C. metoda cu mai multe compartimente D. utilizarea unui precursor medicamentos E. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepatic A. vaginala 129 . solubilitatea substantei medicamentoase D. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. lipofilia substantei medicamentoase B. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut 1121. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. parenterala C. viteza de dizolvare C. orala C. complex E. ester D. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea substantelor medicamentoase A. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizata B. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic. tipul formei farmaceutice C. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase D. marimea particulelor D. metoda cu flux continuu de solvent B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid B.C. peridurala 1125. natura si cantitatea excipientilor E. orala B. sublinguala B. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. procedeul de fabricare a medicamentului 1120. metoda cosuletului rotativ E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut 1119. solubilitatea B. starea anhidra sau hidratata 1122.

substantele cu apa de cristalizare C. solubilitatea substantei medicamentoase D. coeficientul de repartitie lipide/ apa B. cresc absorbtia substantei active. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney) A. D. substante cu solubilitate crescuta in apa. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva 1132. 1128. C. substantele necristalizate. solubilitate mai mare in apa. D. Excipientii influenteaza: A. toxicitatea substantei active. sunt corecte raspunsurile a) si c). Promotorii de absorbtie: A. substantele aflate in forma polimorfa stabila E. 1131. in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului B. D. 1129. utilizarea unui precursor medicamentos E. activitate biologica superioara. E. substante cu domeniu terapeutic ingust B. scad biodisponibilitatea unor substante active. 1133. solubilitate mica in apa. evitarea contaminarii microbiene D. cresc biodisponibilitatea unor substante active.E. biodisponibilitatea substantei active. realizarea solubilitatii dorite B. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice: A. puncte de topire ridicate. cresc viteza de dizolvare a substatei active. realizarea formei farmaceutice. C. substantele anhidre D. E. substante cu solubilitate redusa in apa C. sunt substante auxiliare. B. 130 . impiedica dizolvarea substantei active. B. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor D. fata de cele stabile. B. E. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta: A. rectala 1126. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv E. E. substante asociate cu cantitati mari de excipient D. puncte de topire scazute. B. au: A. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase: A. 1130. in evaluarea unor interactiuni potentiale C. Prezinta biodisponibilitate superioara: A. C. asigurarea caracteristicilor organoleptice. amelioreaza eliberarea substantei active. Formele polimorfe metastabile. impiedica pasajul transmembranar. C. stabilitatea formei farmaceutice. in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase. 1134. in cunoasterea reactiilor secundare E. Promotorii de absorbtie: A. sunt substante active. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase C. substantele aflate in forma polimorfa metastabila 1127. D. asigurarea stabilitatii chimice C. amorfe B. asigurarea aspectului E.

Etapa pre-clinica a unui medicament cuprinde urmatoarele studii: A. tehnologia de preparare B. culoarea substanţei medicamentoase C. biocompatibili B. locul de aplicare. cantitatea excipientilor folositi 1144. compozitia formei farmaceutice B. biologice D. factori specifici substanţei medicamentoase B. forma cristalina a substantei active. forma cristalina D. factori patologici. lipofilia C. clinice 1143. cantitatea excipientilor D. 1137. inerţie faţă de moleculele din tractul gastro-intestinal D. compoziţia sucurilor digestive. Studiile de bioechivalenta sunt necesare: 131 . recipientul de conditionare primara B. Biodisponibilitatea este data de: A. factori fiziologici E. factori specifici formei farmaceutice D. se utilizează antidiabetice E. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal C. Nu se recomandă substituirea unui medicament cu altul când: A. constanta de disociere a substantei medicamentoase C. natura excipientilor C. foarte solubili în apă. irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale D. de culoare verde E. substanţa medicamentoasă are indice terapeutic îngust B. culoarea medicamentului E. 1139. Factorii fiziologici care influenţează biodisponibilitatea la absorbţia pe cale orală: A. se folosesc în tratament analgezice-antipiretice 1140. forma farmaceutică C. Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui medicament: A. marimea absorbtiei substantei active E. 1136. constanta de disociere E. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt: A. 1138. viteza absorbtiei substantei ative D. motilitatea tractului gastro-intestinal E. starea chimică a substanţei medicamentoase D. solubilitatea B. farmacocinetice C. se utilizează antiaritmice C. tehnologia de preparare. 1141. se utilizează antianginoase D.1135. biodegrababili C. chimice B. 1142. eliminarea presistemica E. Farmacistul poate influenţa biodisponibilitatea unui medicament alegând: A. În cazul administrării extravasculare biodisponibilitatea este influenţată de: A. Polimerii hidrofili folosiţi pentru obţinerea comprimatelor cu matriţă hidrofilă sunt: A. toxicologice E. starea fizică a substanţei medicamentoase B.

preparate solide orale cu substante greu solubile C. efect redus al primului pasaj hepatic 1148. Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic: A. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in urmatoarele cazuri: A. substanta medicamentoasa dintr-o forma farmaceutica administrata pe cale orala. efect pregnant al primului pasaj hepatic E. instabilitate in sucul gastric C. preparate solide orale cu substante usor solubile B. exista riscul nerealizarii concentratiei minime eficiente 1152. parcurge urmatoarele etape: A. In faza farmacocinetica. Care sunt consecintele unei biodisponibilitati mici. insuficiente. durata tratamentului E. la vaccinuri C. solutii perfuzabile E. la unguente E. concentratia maxima este mai mare C. suspensii orale 1147. 1151. biodisponibilitatea substantei medicamentoase D. pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a lungul tractului digestiv E. orala B. utilizarea de polimorfi stabili D. biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se mareste prin: A. pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta medicamentoasa si substanteleauxiliare este mai mare de 1:5 D. substantele auxiliare prezente in compozitia preparatului B. folosirea formei anhidre E. la siropuri D. folosirea substantei amorfe 1150. pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate ridicata 1149. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal D. concentratia maxima este mai mica B. procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceutice 1146. asupra nivelurilor medicamentoase plasmatice. micsorarea gradului de dispersie al substantei active C. distributia E. forme solide enterosolubile D. reducerea dimensiunii particulelor B. viteza de actiune dorita C. eliberarea din forma farmaceutica B. timpul necesar atingerii concentratiei maxime este mai scurt E. dizolvarea C. In general. rectala 132 . la capsule 1145. Alegerea caii de administrare depinde de: A. in comparatie cu o biodisponibilitate practic totala A. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mic C. timpul necesar atingeiri concentratiei maxime este mai lung D. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mare B. la solutii parenterale intramusculare sau subcutanate B. solubilitate mica in fluidele digestive B. parenterala C. absorbtia D.A. la care biodisponibilitatea este corespunzatoare: A. eliminarea. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta urmatoarele proprietati famacocinetice: A.

D. cutanata E. peridurala 1153. Care sunt caile de administrare parenterala utilizate in cazuri de urgenta A. intracardiaca B. subarahnoidiana C. intraarticulara D. intraarteriala E. epidurala 1154. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase greu solubile din comprimate de uz oral A. asocierea unui umectant B. adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagreganti C. utilizarea unor complecsi cu ciclodextrinele D. folosirea unor dispersii solide E. utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate fi modificata 1155. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea din comprimate orale A. prin formarea de complecsi greu absorbabili B. cresterea viscozitatii mediului C. reducerea motilitatii stomacale D. modificarea pH-ului stomacal E. efectul primului pasaj

133

Tema nr. 22 Preparate parenterale
1156. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee A. izotonice B. sterile C. apirogene D. ajustate cu substante tampon la pH neutru E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee 1157. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile A. izotonizarea B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora E. sterilizarea 1158. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata C. produsul nu rezista la autoclavare D. cind calculul costului arata ca este mai economica E. cind nu dispunem de indicatori biologici 1159. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X, supliment 2004 in grupul medicamentelor parenterale A. solutii B. emulsii C. suspensii D. pulberi pentru soluţii injectabile sau perfuzabile E. implante 1160. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor indicatori biologici; precizati care: A. Bacillus stearotermophilus B. Bacillus subtilis C. Serratia marcescens D. Staphiloccocus aureus E. Bacillus pumilis 1161. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt: A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune B. sterilizarea prin caldura uscata C. sterilizarea prin filtrare D. sterilizarea cu gaz E. sterilizarea cu radiatii ionizante 1162. Preparatele perfuzabile sunt: A. solutii apoase sterile si apirogene B. emulsii tip U/A sterile si apirogene C. suspensii apoase sterile si apirogene D. suspensii uleioase sterile si apirogene E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura 1163. Conform FR.X, continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima astfel: A. g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie) B. mEq pentru 1000 ml solutie C. g/g D. moli/1000 ml solutie E. calorii

134

1164. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica: A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate 1165. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica: A. pulberilor termostabile B. materialelor termoplastice termostabile C. solutiilor injectabile termostabile D. solventilor organici anhidri E. materialelor textile 1166. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt: A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu C. solutia perfuzabila de glucoza D. solutii perfuzabile cu aminoacizi E. solutia perfuzabila Ringer lactata 1167. Vehiculele folosite pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt: A. apa demineralizata B. apa distilata pentru preparate injectabile C. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat D. solventi neaposi miscibili sau nu cu apa E. uleiul de parafina sterilizat 1168. Conform FR X "proba de pasaj” nu se aplica la: A. emulsiile de uz intern B. suspensiile cu administrare i.v. C. soluţiile injectabile D. suspensiile injectabile E. pulberile pentru soluţii injectabile 1169. Controlul impurităţilor pirogene se efectuează prin: A. măsurarea hipertermiei la şoareci B. măsurarea hipertermiei la iepuri C. urmărirea numărului de globule albe la iepuri după injectarea unui preparat pirogen D. testul Limulus E. urmărirea numărului de globule roşii la iepuri 1170. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlă multidoză sau flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc următoarele condiţii: A. asigură pătrunderea aerului în recipient B. nu-şi modifică calităţile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav C. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop D. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop adsorb substanţe active şi conservanţi E. sunt incompatibile cu substanţele active. 1171. Formele parenterale cu eliberare convenţională sunt: A. emulsiile uleioase B. soluţiile injectabile uleioase C. soluţiile injectabile apoase D. pudrele sterile E. comprimatele pentru soluţii injectabile 1172. În funcţie de scopul terapeutic urmărit perfuziile sunt: A. soluţii apoase B. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant C. emulsii A/U D. soluţii pentru dializă peritoneală şi hemodializă E. emulsii U/A

135

1173. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt: A. cu dextrani B. cu aminoacizi C. cu hemacel D. perfuziile pentru terapia afecţiunilor hepatice E. perfuzii cu hidrolizate de proteine 1174. Substanţele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic îndeplinesc următoarele condiţii: A. solubilitate în lipide B. solubilitate în apă C. masă moleculară relativă corespunzătoare D. să nu fie filtrabile renal E. să prezinte presiune coloid-osmotică 1175. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc: A. clorura de sodiu B. clorura de potasiu C. clorura de calciu D. glucoza E. levuloza 1176. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza: A. pansamente chirurgicale B. solutii apoase C. solutii uleioase D. articole din sticla E. articole din metal 1177. Caldura uscata serveste pentru a steriliza: A. vase de sticla B. solutii apoase C. aparatura de portelan D. pulberi E. solutii uleioase 1178. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu: A. glucoza B. xilitol C. sorbitol D. glicerol E. clorura de sodiu 1179. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze: A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati B. culoarea preparatului parenteral C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene 1180. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate face cu: A. vapori de apa sub presiune B. caldura uscata C. gaze D. radiatie ionizanta E. radiatii UV 1181. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt: A. solutii injectabile cu substante termostabile B. perfuzii cu electroliti C. vaccinuri D. solutii pentru alimentare parenterala E. pulberi liofilizate

136

1182. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene - pirogene pentru: A. implanturi B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile D. preparate perfuzabile E. preparate injectabile 1183. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte: A. solutii injectabile apoase B. perfuzii C. pompe implantabile D. microemulsii E. latexuri injectabile 1184. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari: A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-bazic B. pentru dializa si hemodializa C. cu substante energetice D. folosite in metabolismul reconstituant E. cu inlocuitori coloidali de plasma 1185. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala: A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile injectabile E. confera o mai mare stabilitate 1186. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari: A. miros B. uniformitatea continutului C. endotoxine bacteriene - pirogene D. culoare E. gust 1187. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X: A. preparatelor apoase B. pulberilor temostabile C. materialelor plastice termolabile D. solventilor organici anhidri E. pansamentelor chirurgicale 1188. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale: A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal C. sunt preparate nesterile D. sunt preparate sterile E. se regasesc in monografia Parenteralia 1189. 34. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile FR X prevede: A. particulele in suspensie sa fie de dimensiuni coloidale B. particulele de substanta solida sa fie de maximum 50 micrometri C. suspensia sa fie omogena pe toata durata conservarii D. suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 min E. suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringă nr.16 1190. 35. Sterilizarea este procesul care desemneaza: A. producerea starii de sterilitate B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi intr-un preparat medicamentos

137

contin apa distilata pentru preparate parenterale E. caldura uscata B. perfuzia de glucoza 1192. sunt de tip A/U B. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei: A. radiatiile ultraviolete D. metoda prin care se urmăreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti fizici E.v.C. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml B. solutiilor injectabile coloidale D. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic 1198. este putin folosit 1199. perfuzia de lactat de sodiu B. Emulsiile perfuzabile: A. Care sunt calitatile obligatorii pentru toate preparatele parenterale A. sunt omorate sau indepartate din produs. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu E. la 121°C timp de cel putin 15 minute C. la 115°C timp de cel putin 30 minute 1194. sterilitate B. inocuitate E. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta A. ultrasunetele 1197. timpul ecivalent C. solutiilor perfuzabile hipertonice E. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore B. solutiilor perfuzabile hipotonice 1193. si nu sunt distruse C. contin emulgatori tip A/U 1195. microorganismele sunt indepartate. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate A. Ce este valoarea D A. apirogenitate D. contin uleiuri vegetale ca faza externa D. in autoclave B. timpul de reducere zecimal B. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i. Conform FR X. sub forma vegetativa sau sporulata. indiferent de volum C. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic E. radiatiile ionizante E. operatia prin care toate microorganismele vii. la 121°C timp de cel putin 30 minute D. este un procedeu sigur D. izotonizarea este obligatorie in cazul: A.. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie 138 . lipsa particulelor straine in suspensie ( in cazul solutiilor) C. perfuzia de carbonat acid de sodiu C. caldura umeda C. sunt de tip U/A C. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura C. la 115°C timp de cel putin 15 minute E. 1191. Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante chimice D. se realizeaza conform FRX A. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare A. perfuzia de clorhidrat de arginina D. se aplica numai la solutii apoase B. valoarea sterilizatoare D. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti E. izotonie 1196.

Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil A. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica C. polisorbat 80 B. filtrele se pot utiliza timp indefinit E. se introduce aer filtrat prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). trebuie sa asigure stabilitatea B. fenol D. conditionarea unguentelor 139 . nipagin E. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile. aerul intra cu viteza de 0.22 micrometri E. alcool etilic 1206. floarea soarelui D. dioctilsulfosuccinat de sodiu E. alcool benzilic B. masline E. Sticla de tip I se utilizeaza pentru: A. bisulfit de sodiu C. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica 1200. acid citric E. dezoxicolat de sodiu 1207. acid ascorbic B. ricin C.999% particule cu diametru de 0. provin mai ales de la bacterii gram negativ C. Ce proprietati au acestea? A. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine E.5 m/s D. fluxul de aer este laminar 1208. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile A. Ce sunt pirogenele A. dimetilsulfoxid 1203. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale A. flacoane care pot fi recuperate C. EDTA disodic 1205. metacrezol D. alcool benzilic C. clorbutanol C. dupa injectarea preparatelor parenterale B. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor D. butilhidroxitoluen D. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor E. oleat de etil 1204. etanol B.D. uleiuri vegetale E. confectionarea fiolelor B. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine D. propilenglicol D. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale. substante responsabile de reactii febrile. retin 99. valoarea se determina pH-metric 1202. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale A. soia B. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale A.3 micrometri C. lecitina C. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale A. sterilizeaza aerul B. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor distruge sau indeparta 1201.

administrat injectabil are proprietati hemolitice E. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile D. conditionarea capsulelor 1209. politetrafluoroetilena 1210. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente parenterale A.D. Amestecul tampon acid boric-borax: A. clorura de polivinil D. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile 140 . polipropilena C. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire C. conditionarea comprimatelor E. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile B. azotatul de celuloza E. polietilena B.

sulfat de atropână D. prevazute cu sistem de picurare 1214. apirogene D. tolerantei la administrare D. solutii B. ulei de floarea soarelui neutralizat 1217. cele hipotonice se izotonizeaza E. suspensii D. apa pentru preparate injectabile D. 23 Preparate oftalmice 1211. 1212. microsfere E. inchise etans. azotat de pilocarpână E. c. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B. In care dintre picaturile pentru ochile incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin folosirea unor sisteme tampon A. eficientei terapeutice E. Sterilitatea colirelor este asiguratã prin: A. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile E. dizolvant pentru solutii oftalmice C.Tema nr. se aplica dupa incizie chirurgicala B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore C. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru ochi A. nafazolina 1218. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta 1216. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru 1215. preparare pe cale asepticã B. emulsii C. sterilitatii colirului B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului picaturilor pentru ochilor A. aerosoli 1213. adãugare de conservanti antimicrobieni E. sterilizare C. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert. sunt corecte rãspunsurile a. alegeti-le: A. care este un sistem terapeutic cu pilocarpină A. rezorcinol C. filtrare sterilizantã D. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. lipsei particulelor in suspensie 141 . Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul substantelor medicamentoase incorporate in picăturile pentru ochi oficinale A. stabilitatii chimice a substantei active C. cloramfenicol B. apa distilata B. sterile C. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea: A. conditionate in recipiente de 10 ml. apa proaspat fiarta si racita E. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore D. b. lipsite de impuritati mecanice B. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor pentru ochi.

se conserva la Separanda E. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi C. picaturi pentru ochile hipertonice C. sunt izotonizate cu clorura de sodiu 1222. stabilitatea chimica a substantei active C. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlată E. soluţii apoase C. soluţii pentru lentilele de contact 1226. factori biologici D. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu D. Care din urmatoarele picături pentru ochi se izotonizeaza: A. viscozitatea crescuta a colirului B. culoarea ochilor 1225. sunt forme farmaceutice lichide B. eficienta terapeutica E. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival C. picaturi pentru ochile hipotonice B. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide 1224. viscozitate mare C.5% C. inocuitate D. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenţională 1227. solutiile apoase 1221. Eliberarea substanţei active dintr-o formă oftalmică cu eliberare controlată depinde de: A. natura suportului în care este introdusă substanţa medicamentoasă E. Implantele oculare: A. Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor active sunt: A. dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasă B. Formele oftalmice cu eliberare convenţională sunt: A.1219. gradul de ionizare a substantei active E. firma producătoare C. suspensiile D. puritate B. contin sulfat de atropână in concentratie de 0. contin sulfat de atropână in concentratie de 1% B. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare sunt: A. proprietăţile fizico-chimice ale substanţei medicamentoase B. nu se aplica pe cornee D. sunt forme farmaceutice cu acţiune prelungită D. structura chimica a substantei active B. temperatura 1220. Latexurile oftalmice: A. soluţii apoase în vehicul vâscozifiant B. se instilează în fundul de sac conjunctival C. solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili E. numai puritate 142 . emulsiile E. pulberi pentru soluţii oftalmice E. pH-ul mediului D. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picăturile pentru ochi este influentata de: A. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic E. reflexul de lacrimare D. soluţii oftalmice uleioase D. lezarea corneei 1223. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de atropână sunt false: A.

picaturi auriculare B. soluţiile cu pH 4. clorura de sodiu B. fosfati E. sulfatul de sodiu 1233. compatibile cu o buna toleranta locala 1236. să fie hidrosolubilă C. este obligatorie operatia de sterilizare B. preparate oftalmice semisolide E. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile E.1228. sunt uleioase 1235. să se etaleze uşor prin mişcarea pleoapelor E. să nu cedeze uşor substanţa medicamentoasă 1229.5-9. bază de unguent oftalmică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor 143 . clorura de calciu C. sunt promotori de absorbtie B. să fie liposolubilă B.conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici. Ochiul tolerează mai bine: A. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata D. indicate când substanţele medicamentoase au solubilitate limitată în apă D. aplicare limitata 1234. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile E. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaţiile: A. implanturi oftalmice 1232. substanta activa este peste 1 % B. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active C. soluţiile cu pH 5-7. îndepartarea particulelor straine E. realizeaza o umectare mai buna a corneei D. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi: A. sunt utile pentru o prelungire a a acţiunii terapeutice E. cresterea vâscozitatii D. Picaturile de ochi se vor izotoniza în cazul în care: A. nu sunt prevăzute de FR X 1231. acidul boric D. contin substante coloidale C. sunt forme farmaceutice solide B.5-5 1230. se respecta conditiile de preparare aseptica D. cresc solubilitatea substantei medicamentoase C. soluţiile uşor acide D.5 B. sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice: A. sunt hipertone E. solutii bentru bai oculare C. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin: A. soluţiile uşor alcaline C. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare D. In cazul picaturilor pentru ochilor unidoza: A. Ca izotonizanti pentru picaturi pentru ochile hipotonice se utilizeaza: A. să nu fie iritantă pentru mucoasa conjunctivală D. soluţiile cu pH 7. sunt sterile C.5 E. In suplimentul din 2004 al FRX. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni C. izotonizarea solutiilor hipotone B.

se aplica de preferinta dimineata D. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile E. reflexul de lacrimare 1244. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g 1239. gelatina E. se apica de preferinta seara E. asigurarea penetratiei prin cornee D. asigurarea tolerantei C. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune. un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii: 144 . se administreaza la temperatura camerei B. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive 1242. se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in ambalaj 1241. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se refera la: A. Sistemele terapeutice oculare: A.1237. starea de ionizare a substantei active C. conservarea antimicrobiana a preparatului E. Unguentele oftalmice: A. pot fi sisteme rezervor sau matriceale D. coeficientul de partitie L/A al substantei active B. sunt izotonice si izohidrice E. Toleranta picaturilor pentru ochilor depinde de: A.37° C) C. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase D. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase D. valoarea adecvata a pH-ului D. Pulberile pentru picaturi pentru ochi: A. Baile oculare: A. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau suspensie B. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului E. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase C. marirea vascozitatii preparatului 1245. glucoza C. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase B. realizarea unui pH adecvat are rol in: A. polivinilpirolidona B. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare B. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase B. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special D. dizolvare sau osmoza 1246. sunt solutii apoase sterile C. natura si concentratia substantei active B. Ca agenti vascozifianti in picaturi pentru ochi se folosesc: A. sunt preparate multidoza C. colagen 1238. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase B. dextrani D. se administreaza ca atare. folosirea unor solventi anhidri 1243. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere 1240. tonicitatea preparatului C. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric C. prin insuflare E. se administereaza caldute (35 . Ideal. In cazul picaturilor pentru ochilor. Baile oculare: A. viteza de clipire E. realizarea apirogenitatii E. reprezinta doze unitare D.

printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia “Sterilizare” in cazul picaturi pentru ochilor unidoza B. izohidrice E. valoarea pH-ului dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru 1253. solutii oftalmice uleioase D. lizozim 1252. clorura de benzalconiu. suspensiile -sediment redispersabil la agitare C. viscozitate mare C. evita hidroliza B. izotonice D. masa totala pe recipient E. sa asigure apirogenitatea colirului E. in cazul unui colir apos multidoza D. temperatura 145 . Picaturile oftalmice sub forma de solutii. pH-ul mediului D. care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. asigura stabilitatea fizico-chimica 1248. sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice D. Cum se asigura sterilitatea picaturilor pentru ochi conform farmacopeei A. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. aspect limpede B. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii picaturilor pentru ochi A. suspensii oftalmice E. metode pentru determinarea punctului de congelare 1254. valoarea pH D. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului 1247. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur. sterile B. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita: A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgicalsunt conditionate in recipiente multidoza C. in cazul picaturi pentru ochilor unidoza C. asigura toleranta locala E. solutii pentru lentile de contact B. cu ajutorul unui conservant antimicrobian. Referitor la picaturile oftalmice. evita oxidarea C. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara D. sa fie eficace in doze mari C. Cum se realizeaza valoarea pH-ului picaturilor pentru ochi A. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa 1249. gradul de ionizare a substantei active E. deoarece lacrimile contin o enzima bactericida. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni B. unguente oftalmice 1250. apoase sau uleioase E. fara adaus de conservant la picaturi pentru ochile multidoza. latexuri oftalmice C. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni. structura chimica a substantei active B. Ce rol pot avea amestecurile tampon din picaturi pentru ochi A. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picaturile pentru ochi este influentata de: A. diacetat de clorhexidin E. cu particule in suspensie C. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile D. Baile oculare nu trebuie sa fie: A.A. conditionate in recipiente nesterile 1251. examinate in conditii corspunzatoare de vizibilitate.

Lentilele de contact moi: A. lanolina.9° C) E.9% B. parafina lichida C. se conserva in recipiente bine inchise 1262. sunt unguente. 30 min. C. E. scad tensiunea superficiala B. solutia de metilceluloza 1%. uleiul de arahide. 1 h. E. D. D. Adjuvantii folositi la obtinerea picaturilor pentru ochi sunt: A.45% D. scad timpul de contact cu mucoasa oculara D. au un aspect omogen E.8% C. B. uleiul de ricin. B. contin un emulgator D. B. corectori de pH. prelungesc durata contactului cu corneea B. Formele farmaceutice oftalmice bioadezive se prepara sub forma de: 146 . crème sau geluri sterile B. 1263. C. C. se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare devolum plasmatic. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu: A. Agentii tensioactivi actioneaza astfel: A. 1 min. fosfat trisodic 2% 1258. 1261. 5-6 min. maresc absorbtia substantelor medicamentoase E. E. alcoolul polivinilic. corectori de miros. Unguentele oftalmice: A. sunt macromolecule. vascozifianti. Dextranii: A. nu voaleaza ochiul 1256.2 nm. sunt unguente sau crème sterile C. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de: 1257. corectori de gust. se obtin prin fermentatia zaharozei. gelatina. C. E. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32.1255. C. D. 4-5 min. 1260. maresc solubilitatea substantelor medicamentoase 1259. D.2-3 nm. au pori de 2. Soluţiile oftalmice uleioase folosc ca solvent: A. preparatele oftalmice semisolide: A. contin excipienti sterilizati ca: vaselina. se aplica pe partea interioara a globului ocular. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape. acid boric 1. borax 2% E. sunt bine tolerati de mucoasa oculara. E.1-0. scad rezistenta barierei epiteliale C. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corspunzatoare D. sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat). Conform FRX Supliment 2004. D. clorura de sodiu 0. azotat de sodiu 1. 1264. B. A. B. agenti solubilizanti. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat).. au pori de 0.

comprimate. 147 . solutii.A. B. C. contine pilocarpină baza. D. contine nitroglicerina. B. contine pilocarpână nitrica. C. geluri. capsule. E. E. Sistemul OCCUSERT: A. este un sistem terapeutic transdermic. 1265. suspensii. contine un element de control al cedarii substantei. D.

formează soluţii coloidale stabile la pH cuprins între 2. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul) D. solubilizanti D. este un mod obisnuit de medicatie C.5) C. este constituită din macromolecule neionica D. formează complecşi cu nipaesterii. 7. solutii apoase izotonice B. se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate ( 6. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala E. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare: A. F. 24 Preparate nazale 1266. Care enunt este corect referitor la calea nazala de administrare a solutiilor medicamentoase in scopul unei actiuni sistemice A. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la substante pentru ajustarea pH-ului in picaturile pentru nas.0 şi 12. în concentraţie adecvată nu influenţează clearace-ul mucociliar 1273.0 E. datorită următoarelor avantaje: A. solutii apoase sterilizate D. ca agent vâscozifiant.R. farmacopeea nu recomanda astfel de adjuvanti B. emulsie C. agenti pentru ajustarea pH-ului D. pulbere suspendabila E. agenti pentru cresterea viscozitatii C. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase E. solubilizanti B. agenti pentru ajustarea pH-ului B. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase D. nu formează complecşi cu nipaesterii C. solutii tampon izotonice 1268. 7 C. complecşii având activitate antimicrobiană crescută B. A. Metilceluloza se utilizează la prepararea erinelor lichide. solutie B. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate 1269. este in studiu B.Tema nr. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A.X. ulei de floarea soarelui sterilizat E. suspensie D. sunt corecte: A. conform prevederilor farmacopeei poate fi: A. Precizati care sunt substante auxiliare admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. pseudoemulsie 1271. conservanti antimicrobieni 1272. antioxidanti 1270. stabilizanti E. conservanti antimicrobieni potriviti E. Sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi dispersate in vehiculul picaturilor pentru nas. se prefera tamponul fosfat in defavoarea acidului boric 1267. ulei de floarea soarelui neutralizat C.0-7. agenti pentru cresterea viscozitatii C. 6 B. 8 D. 5 pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile: 148 .5 E.

cand este cazul. umectanti 149 . Conform FR. Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala D. conservanti antimicrobieni E. La nivelul nucoasei nazale: A. Ca agenti de marire a vascozitatii.05-0. Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic 1276. sistem tampon D. Sa fie liposolubili C.02% C. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor nazale trebuie sa se mentioneze: A. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt: A. alcool de 20 ° E. denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati B.01-0. apa demineralizata 1281. ulei de parafina D. Clorura de benzalconiu 1% B. izotonizant B. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor E. Sa influenteze cleareance-ul mucociliar E. solutii apoase izotonice B.X. Metilceluloza C. ulei de floarea soarelui neutralizat C. solubilizanti B. uleiul de floarea soarelui neutralizat E. Picaturile pentru nas cu nafazolina mai contin: A. ca preparatul nu este steril E. agenti pentru ajustarea pH-ului D. laprepararea erinelor se folosesc A. Carbopolii B. Clorocrezol 0. denumirea tuturor emulgatorilor adaugati C. conservanti E. ca vehicul la prepararea picaturilor pentru nas se poate folosi: A. Sa fie hidrosolubili B. Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. Nipagin si nipasol 0. parafina lichida D. ca preparatul este steril 1282. solutii apoase izotonice C. Carboximetilceluloza sodica 1277. Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic C. Substantele auxiliare recomandate de FR. apa pentru preparate injectabile B. solutii viscoase 1279. agenti pentru cresterea vicozitatii C. Tiomersalul 0.1274. chelatanti ai ionilor metalici 1275.1% 1278. Guma tragacanta E.1% D. Se evita efectul de prim pasaj hepatic D.05-0. Clorbutanolul 0.X la preparea picaturilor pentru nas: A. Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic B. Are loc un pseudoefect al primului pasaj 1280. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt: A. Guma arabica D.02% E. denumirea tuturor edulcorantilor adaugati D. antioxidanti C.

uniformitatea dozei eliberate 1284.5 conduce la inhibarea mişcării ciliare E. au acţiune farmacologică proprie 1291. izotonie D. se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide B. Controlul calităţii erinelor cuprinde: A. uniformitatea continutului E. acid boric/borax D. au capacitate mică de dizolvare B. uşor hipertonic 1288. inflamaţii E. determinarea volumului preparatului 1286. influenţează negativc. Pentru obţinerea preparatelor rinologice lichide se preferă un vehicul: A. acid citric/citrat de sodiu C. fosfat monosodic/fosfat disodic B.1283. nu reacţionează cu substanţele asociate şi cu recipientul D. pH B. netoxic E. Administrarea transnazală pentru acţiunea sistemică se face pentru următoarele clase terapeutice: A. uniformitatea masei B. A. hormoni C. masa totală pe recipient C. Sistemele tampon cele mai folosite în cazul erinelor sunt: A.5-8 C. asigură stabilitatea substanţelor încorporate C. analgezice-antipiretice E. medicamente cardiovasculare B. sterilitatea C. Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale: A. nu se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide C. viscozitate În formularea erinelor soluţii se ţinea seama de următorii factori: 1287. culoare C. rezorcină 1289. sunt miscibili cu mucusul nazal E. rinite acute B. determinarea conţinutului în substanţa activă D. Solvenţii folosiţi la prepararea erinelor: A.5 conduce la inhibarea mişcării ciliare 1290. rinite alergice C. determinarea conţinutului în solvent E. prostaglandine D. Va creşte spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite în tratamentul următoarelor afecţiuni: A. determinarea pH-ului B. neiritant D. la pH mai mare de 7. parasimpatolitice 1285. sinuzite D. clearance-ul mucociliar D. miros E. masa sau volumul eliberat D. la pH mai mic de 7. trimetamol E. Sistemul tampon acid boric/borax: A. toate răspunsurile sunt corecte 150 . tamponat la pH 7. izotonic B.

sistem tampon fosfat si conservant borat fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu. Picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina oficinale în farmacopee: A. posibilitatea obtinerii rapide a unei actiuni locale 1300. cuprins între 6-7. tamponat la pH 6.5 . ulei de floarea soarelui neutralizat. contin 0. neutru D. apa distilata proaspat fiarta si racita 1296. carbopoli 1299.7. produse Eudragit B. este influenţată de factori patologici 1294. sisteme bioadezive nazale B.5 1298. hidroxietilceluloza C. evitarea efectului primului pasaj hepatic D. Ca polimeri bioadezivi fata de mucusul nazal se folosesc: A. este automată şi neinfluenţată de factori externi D. picaturi nazale E. ulei de parafina E. contin 1 % clorhidrat de nafazolina D. cuprins între 4-7. Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X: A. La nivelul mucoasei nazale.1 % clorhidrat de nafazolina. Pe cale nazală se administrează: A. comprimate nazale 1293. solutii pentru spalaturi nazale C. solutii apoase izotonizate C. Conform FR X pH-ul picăturilor apoase pentru nas nu este: A.5 E. mişcarea ciliară: A. usor hipertonic D. hipotonic B. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza ca vehicule: A. creioane nazale B. alginat de sodiu E. se conserva la Venenum E. se opreşte în 3-5 minute dacă umiditatea relativă ajunge la 30 % C. alveoconuri C. sistem tampon acid boric/borax si conservant fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu C. se opreşte dacă temperatura creşte la 44 °C B. poate fi încetinită sau oprită de un aer cu un conţinut scăzut de oxigen E. Interesul fata de administrarea transnazala a substantei medicametoase este justificat de: A. apa distilata. contin 0. alcalin C. izotonic C.1 % clorhidrat de nafazolina. sisteme membranare sau rezervoare E. suprafata mare de absorbtie B. B.0 151 . In formularea preparatelor lichide nazale se prefera un vehicul: A. unguente nazale 1295.1292. poliamide D. acid B. se conserva la Separandum 1297. activitatea enzimatica mare la nivelul cavitatiei nazale C. microsfere nazale D. pulberi nazale D. cosolventi B. ulei de floarea soarelui neutralizat D. absorbtia rapida E.

se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate C. vasoconstrictoare D. agenti conservanti D.E. Promotorii de absorbtie nazala actioneaza prin: A. Substantele medicamentoase utilizate in preparate nazale sunt: A. controlul calitatii picaturilor pentru nas se refera la: A. pH B. esterii acidului p-hidroxibenzoic D. afectiuni virale 1305. Agentii de marire a vascozitatii erinelor: A. sunt de origine minerala C. La prepararea picaturilor pentru nas se folosesc urmatorii conservanti antimicrobieni: A. trebuie sa influenteze clearance-ul mucociliar E. sterilitate E. trebuie sa fie liposolubili D. antihistaminice C. propilenglicolul in concentratii de pana la 10 % in amestec cu apa E. Uleiurile folosite ca vehicule pentru erine: A. solutia izotonica de clorura de sodiu B. largirea jonctiunilor intercelulare E. dizolva substante insolubile in apa B. butilhidroxitoluen 1309. trebuie sa nu influenteze clearance-ul mucociliar E. conservanti antimicrobieni 1306. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate C. marirea solubilitatii substantei medicamentoase C. borat de fenilmercur C. continut in substanta activa D. nu faciliteaza pasajul transmucozal nazal E. starea higrometrica a aerului E. uleiul de parafina C. uleiurile vegetale neutralizate D. sa aiba actiune farmacologica proprie 1302. substanta medicamentoasa C.temperatura B. Agentii vascozifianti pentru erine: A. trebuie sa aiba efect osmotic 1308. cedeaza progresiv substanta medicamentoasa pe suprafata mucoasei D. masa totala pe recipient C. se folosesc sub forma de solutii coloidale concentrate B. formarea de complecsi de incluziune cu substanta medicamentoasa 1304. micsorarea solubilitatii substantei medicamentoase B. identificarea conservantilor antimicrobieni 152 . etanolul in anumite concentratii 1307. solubilizarea constituentilor membranei biologice D. prelungesc timpul de contact cu mucoasa nazala B. confera preparatului un efect prelungit 1303. clorura de benzalconiu B. butilhidroxianisol E. lipofil 1301. Miscarile ciliare pot fi influentate sau inhibate prin interventia urmatorilor factori fizici: A. Vehiculele indicate pentru prepararea picaturilor pentru nas sunt: A. antibiotice E. trebuie sa fie hidrosolubili D. antipiretice B. Conform FR X.

Substante auxiliare folosite in picaturile pentru nas care pot influenta negativ miscarea cililor vibratili. A. suspensii E. dextranii in apa 1318. aerosoli Conform FR X. stabilitatea B. se conditioneaza in recipiente de maxim 10 ml E. acetat de hidrocortizona D. antioxidanti 1316. este un mod obisnuit de medicatie C. La prepararea picaturilor pentru nas. geluri B. in special la concentratii mari A. conservanti antimicrobieni potriviti E. se administreaza cu dispozitive speciale de pulverizare 1312. agenti pentru cresterea viscozitatii C. conservantii care contin mercur (tiomersal) D. Ce factori de formulare trebuie avuti in vedere pentru prepararea erinelor apoase A. Ce tip de medicatie nazala s-a dovedit ca realizeaza o actiune sistemica A. solutii C. apa distilata B. contin antiseptice C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul) D. tensioactivii in concentratii mici 1315.1310. Solutiile pentru spalaturi nazale: A. clorhidrat de procaina E. concentratii mari de clorura de benzalconiu E. clorhidrat de efedrina C. insulina 153 . sulfat de neomicina B. absorbtia sistemica 1314. alcoolul etilic C. nitroglicerina B. agentii antioxidanti C. solubilizanti B. polietilenglicolii D. viscozitatea E. au pH acid D. emulsionarea sau suspendarea substantei active in vehicul B. eventuala folosire a unor substante auxiliare D. completarea la masa prevazuta 1313. propilenglicolul B. sorbitolul 70% in apa E. pH C. Filtrarea preparatelor E. dizolvarea. emulsii D. agenti pentru ajustarea pH-ului D. FR X prevede urmatoarele: A. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate 1317. folosirea ca vehicul a solutiilor apoase izotonice sau a uleiului de floarea soarelui neutralizat C. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala E. Solventi care nu sunt recomandati in picaturile pentru nas din cauza caracterului iritant potential. izotonia D. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prescriu in picaturi pentru nas A. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. perturbind procesul fiziologic de aparare al sistemului mucociliar A. sunt solutii izotonice B. picaturile pentru nas se prezinta sub forma de: 1311.

sinuzite. In cazurile de rinite acute. conservanti B. Substantele tensioactive sunt folosite in preparatele nazale pentru urmatoarele scopuri: A. In inflamatii scade spre domeniul acid E. In inflamatii creste spre domeniul alcalin. rinite alergice. nu sunt indicate E. Doar in rinite alergice pH-ul scade scpe domeniul acid. D. iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre domeniul alcalin 154 . pH-ul scade spre acid C. solubilizanti C. In cazurile de rinite acute. pentru cresterea vâscozitatii 1320. promotori de absorbtie D. sinuzite. pH-ul creste spre domeniul alcalin B. Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata astfel: A.1319. rinite alergice.

cu sau fara agenti de suspendare. sedimentarea individuala a particulelor B. 300 micrometri 1327. marimea particulelor B. agenti pentru cresterea viscozitatii E. evitarea cimentarii D. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de F. umectarea particulelor solide 155 .R.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseascadoza maxima pe 48 ore E in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile 1326. D. suspensiile care se aplica pe plagi. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A. masa totala pe recipient C. B se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare 1325.Tema nr. X la prepararea suspensiilor farmaceutice A. suspensii care se aplica pe arsuri D. care din enunturi sunt corecte A. 180 micrometri D. Factorii care influenteaza stabilitatea suspensiilor: A. 200 micrometri E. E. umectanti B. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor E. suspensii care se aplica pe plagi C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei D. conservanti D. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare” D. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A. polimeri bioadezivi 1324. viscozitatea E. viteza de sedimentare C. marimea particulelor B. lubrifianti C. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii. suspensiile care contin antibiotice B. conform farmacopeei A. dimensiunea particulelor solide insolubile B.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme. se pot caracteriza suspensiile defloculate A. din cele de mai jos.redispersare foarte usoara E. Lichid clar deasupra sedimentului C. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp 1322. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule 1323. de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente. Alegeti enunturile corecte referitor la suspensiile injectabile. riscul formarii de sediment cimentat 1328. in monografia de generalitati. 50 micrometri B. cu agenti desuspendare. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. 100 micrometri C. 25 Suspensii farmaceutice 1321. Prin ce proprietati. C. pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica.

formularea lor are ca obiective: A. formarea de sedimente compacte 1330. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mica 1336. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii D. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de: A. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate B. este redata de relatia lui T. solubilizare micelara B. a sedimentului 156 . folosirea agentilor de peptizare C. metoda diluarii E. sedimentul format din particule individuale D. Suspensiile. solubilizare micelara B. Suspensiile floculate se deosebesc de cele defloculate prin: A. structura cristalina C. umectare E. floculare 1331. sedimentul afinat C. fara dificultate. scaderea tensiunii superficiale E. viteza de sedimentare a particulelor insolubile: A. scade cu scaderea concentratiei fazei solide 1335. Mecanismul de actiune al polimerilor hidrofili intr-o suspensie este de: A. fiind sisteme disperse instabile. marirea viscozitatii mediului de dispersie 1332. stare anhidra sau solvatata E. folosirea de umectanti B. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. cresterea cristalelor B. metoda flocularii 1333. lipsa stratului de hidratare 1329. conferirea de sarcini electrice C. punct de topire D. formarea de flocoane E. densitate 1334. Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%) C. Higuchi pentru suspensiile concentrate D. supernatant clar 1337. este redata de relatia lui T. marirea viscozitatii C. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului E. polimorfism B.C. adsorbtie ca strat multimolecular D. scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mare D. metoda condensarii B. In suspensii. viteza de sedimentare lenta B. sedimentarea particulelor D. reducerea vitezei de sedimentare C. viscozitatea mediului D. evitarea sedimentarii particulelor suspendate B. conferirea de sarcini electrice D. metoda amestecarii D. Lipsa sarcinii electrice E. metoda dispersarii C. Comportamentul particulelor in suspensie depinde de urmatoarele propietati fizice: A. asigurarea redispersarii omogene. favorizarea aparitiei fortelor de atractie intre particule E. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide C. Stabilitatea fizica a suspensiilor este asigurata prin: A. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode: A.

In formularea suspensiilor se ţine seama de: A. Controlul calităţii suspensiilor implică determinarea: A. prin agitare foarte puternică E. procesele de degradare ale substanţelor active sunt mai reduse C. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor 1338. sedimentul se redisperseaza usor 157 . forma solvatată E. viteza de sedimentare mare B. Mărimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determină folosind: A. mărimii particulelor B. dar procedeul este mai dificil D. prin realizarea floculării prin controlul sarcinii electrice a particulelor B. particulele dispersate sunt ca entităţi individuale B. obţinerea unei suspensii defloculate E. folosirea de materii prime sterile E. numărătorul Coulter D. sterilizare la autoclav B. sedimentul se formeaza rapid E. starea anhidră C. Avantajele suspensiilor: A. sedimentarea particulelor B. Suspensiile floculate se obţin: A. sedimentarea nu se realizează individual C. Următorii factori influenţează comportamentul particulelor unei suspensii: A. apariţia sedimentelor cimentate E. cu ajutorul substanţelor tensioactive C. pot fi administrate uşor persoanelor cu dificultăţi de înghiţire 1339. sterilizare la etuvă C. cu ajutorul polimerilor hidrofili. potenţialului Zetta D. măsurarea volumului sedimentului 1343. microscopul cu micrometru ocular etalonat B. cernerea cu site standardizate C. viteza de sedimentare e mare D. viteza de sedimentare mica D. gradului de coalescenţă 1340. sedimentul se formeaza încet C. filtrare D. obţinerea unei suspensii floculate D. evitarea gustului neplăcut al substanţelor active D. culoarea substanţei suspendate 1346. Sterilitatea suspensiilor se obţine prin: A. pipeta Andreasen E. posibilitatea administrării de substanţe cu solubilitate redusă în apă B. creşterea mărimii particulelor C. În suspensiile defloculate: A. vitezei de sedimentare C. sedimentul este foarte uşor de redispersat 1342. sedimentarea se face încet E. prepararea pe cale aseptică 1344. prin adăugare de emulgatori 1345. forma amorfă D. Caracteristicile unei suspensii defloculate: A. de alţi factori. nu de cei enumeraţi mai sus 1341. structura cristaline B.E. vâscozităţii E.

Creşterea cristalelor într-o suspensie este favorizată de: A. Cresterea vâscozitatii mediului de dispersie a suspensiilor: A. determinarea vitezei de sedimentare D. predomina fortele de adeziune intre lichid si solid B. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 180 μm B. 90 % din particule trebuie să aibă dimensiuni de până la 180 μm E. valoare mai mica a unghiului de contact denota ca: A. sedimentarea marimii particulelor D. determinarea vâscozităţii C. are loc umectarea solidului D. încetineste viteza de sedimentare C. existenta unei valori reduse a unghiului de contact solid/lichid C. 20 % din particule trebuie să aibă diamentrul mai mare de 50 μm 1354. cimentarea sedimentarii 1353. este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al sedimentului C. La controlul mărimii particulelor dintr-o suspensie. particule în suspensie cu diametrul de maxim 10 microni 1355.1347. umectarea particulelor este dificila E. eterogene C. contribuie la îmbunatatirea calitatii suspensiei D. instabile D. Volumul de sedimentare: A. Suspensiile sunt sisteme disperse: A .ultramicroeterogene B. in cazul unei suspensii ideale D. omogene 1350. este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al suspensiei B. Dificultatile legate de formularea suspensiilor farmaceutice rezida in: A. redispersarea sedimentului după o agitare de 1-2 minute şi menţinerea omogenităţii pe durata administrării E. existenţa unor polimorfi stabili 158 . determinarea capacităţii de redispersare 1356. de uz extern 1349. FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice următoarele caracteristici: A. concentrate D. Floculate E. stabile E. 10 % din particule trebuie să aibă diametrul de cel puţin 180 μm C. cresterea marimii particulelor E. dispersarea corespunzatoare a particulelor solide in vehicul B. determinarea mărimii particulelor B. predomina fortele de coeziune ale lichidului C. Ecuatia lui Stokes se refera la suspensii: A. diluate B. este egal cu 1. este cuprins intre 0 si 1. in cazul unei suspensii ideale E. determinarea perioadei de înjumătăţire E. se determina cu ajutorul zetametrului 1351. vâscozitate care să nu permită sedimentarea fazei solide C. FR X prevede: A. Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ: A. aspect opac B. particulele solide nu se lasa udate de apa 1352. creste viteza de sedimentare B. 90 % din particule trebuie să prezinte un diamentru de cel mult 50 μm D. omogenitate pe toată durata de păstrare D. cu particule considerate sferice C. reduce dimensiunea particulelor 1348. contribuie la scaderea calitatii suspensiei E.

instalarea rapida a efectului terapeutic E. permeametrului Blaine E. Controlul marimii particulelor suspendate se realizeaza cu ajutorul: A. cu lichid opalescent deasupra E. respectiv viteza de sedimentare este incetinita D.care determina oprirea unirii particulelor si formarea unui sistem floculat E. scaderea vascozitatii mediului de dispersie 159 . La preparare se pot folosi şi substanţe auxiliare E. suspensia se completează la volumul prescris (m/v) D. FR X are următoarele recomandări privind prepararea suspensiilor: A. pipetei Andreasen D. suspensiile destinate administrării externe pot conţine agenţi de curgere 1358. existenţa formei hidratate a substanţei active insolubile D. 1357. supozitoare E. formularea nu prezinta dificultati D. sunt determinate de combinarea fortelor de atractie si a celor de respingere B. conferirea de sarcina electrica D.adaugarea de elecroliti in orice cantitate la un sistem incarcat electric determina coagularea si deci pierderea stabilitatii fizice 1360. numaratorului de particule Coulter 1363. anularea sarcinilor electrice conduce la coagulare D. cresterea cristalelor D. posibilitatea obtinerii de preparate lichide din substante cu solubilitate redusa C. viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor defloculate B. plastice sau pseudoplastice. picaturi pentru ureche 1364.o anulare partiala a sarcinilor electrice determina un minim secundar. picaturi pentru ochi B. sunt tixotrope 1359. microscopului optic prevazut cu micrometru ocular B. micşorarea gradului de dispersie şi existenţa unor forme ale particulelor cu nivel energetic mai mare. existenţa de particule suspendate cu acelaşi grad de dispersie E. nu sedimenteaza. cimentarea sedimentului C. Indeplinirea conditiilor de mai sus nu mai fac necesar lucrul mecanic pentru dispersare 1361. variaţiile de temperatură C. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment compact. ele se dispersează în mediu de dispersie lichid printr-o metodă adecvată C. evitarea gustului neplacut al substantelor medicamentoase B.suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de sediment. sedimentarea particulelor solide B. unguente D. fortele de respingere se datoreaza potentialului electrocinetic C.B. Consecintele interactiunilor intre particule in suspensii farmaceutice sunt reprezentate de : A. Suspensii de uz extern: A. pulverizarea avansata a substantei solide insolubile in mediul de dispersie B. substanţele solide se aduc la un grad de fineţe corespunzător scopului şi modului de administrare B. Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice A. picaturi pentru nas C.suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal. umectarea C. Instabilitatea fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. Avantaje ale utilizarii suspensiilor: A. degradarea substantelor medicamentoase este mai redusa 1362. sitelor standardizate C. cimentat C suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene . cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. Care din factorii enumerati sunt pasi necesari la prepararea unei suspensii defloculate de calitate corespunzatoare A.

cu sau fara agenti de suspendare B. solutii perfuzabile 1367. formarea de flocoane E. masa totala pe recipient C. care trebuie sa corespunda si prevederilor formelor farmaceutice corespunzătoare: A. in monografia de generalitati A. pentru care se fac referiri in monografia Suspensiones din FR X.E. polimeri bioadezivi 1366.suspensiile care se aplica pe plagi. 300 micrometri 1371. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp 1369. precipitarea prin modificarea pH-ului C. sedimentarea particulelor D. Ce fel de substante auxiliare admite FRX la prepararea suspensiilor farmaceutice A. agenti pentru cresterea viscozitatii E. pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica. marimea particulelor B.se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme D. unguente B. conservanti D. colire D. suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea particulelor in timp B. de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente E. triturare la mojar E. solutii injectabile E. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare” D. Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee referitoare la stabilitate A.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 48 ore E. Suspensiile injectabile . prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze C. se determina cu ajutorul zetametrului E. Incarcarea electrica. umectanti B. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze omogenitatea pe durata administrarii D. precipitare prin dubla descompunere B.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile 1368. Lubrifianti C. La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin: A. procedeul sedimentarii 160 . 50 micrometri B. cu agenti de suspendare C. Suspensii care se administreaza pe alta cale decit cea orala. supozitoare C. conform farmacopeei A se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. formarea de sedimente compacte 1372. cresterea cristalelor B. factor de stabilitate. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. marirea viscozitatii C. coalescenta 1365. pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea administrarii 1370. 100 micrometri C. precipitarea cu solventi organici D. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A. 200 micrometri E. 180 micrometri D. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii .

agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul C. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri C. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri E. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul D. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri 1375.1373. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri C. dispersarea pulberilor intr-un vehicul B.conform FR X: A. folosirea unui emulgator corespunzator E. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare B. Suspensiile-picaturi pentru ochi. se determina prin examinarea 100 mg substanta activa suspendata la microscop B. metoda gumei uscate sau continentala 161 . pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni E. Conform FR X marimea particulelor unei suspensii : A. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri D. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise D. la microscop 1374. Prepararea suspensiilor se face prin: A.

este un excipient hidrofil B. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie D. sunt opace. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul C. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul cornos sunt: A. Care sunt zonele terapeutice de la nivelul pielii: A. unguent emulgator B. unguent emulgator B. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte A. epidermul viu si dermul superior D. Baze de unguent oficinale in FRX:alegeti-le A. suprafata de aplicare a preparatului pe piele 1377. proprietati. suprafata externa B. Care sunt bazele de unguent lavabile: A. Adeps lanae anhydricus. aspect: clar E. unguent cu glicerol C. se prefera administrarea pe cornee 1381. unguent cu carbopol 1384. unguent simplu E. unguent cu macrogoli D. unguentum gliceroli C. Care dintre enunturi sunt corecte A. stratul cornos C. conjunctiva oftalmica 1383. glicerolatul de amidon 1382. vaselina E.X. Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la bazele de absorbtie: A. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate E. unguentum alcoholum lanae 1380.R. ungentum macrogoli D. conform farmacopeei. se dizolva in apa. glandele pielii E. unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90) D. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos D. cele hidratate au proprietati emoliente C. cele hidratate se numesc si coldcreme 1379. unguent simplu D. 26 Unguente 1376. alegeti acei factori A. este un emulgator apa/ulei C. Exemple de baze de unguent din F.Tema nr. se prepara din polimeri hidrosolubili B. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate C. sunt: A. grosimea stratului cornos E. sunt anhidre si hidratate B. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale 1378. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul B. E. unguentum emulsificans B. hidrocortizon 162 . D. unguentum simplex E. unguent cu stearina C.

Efectul rezervor observat in cazul absorbtiei percutane: A. unguent cu clotrimazol 1% B. lanolina E. unguent cu oxid galben de mercur 2% E. substanta nu este suspendata sau emulsionata in vehicul B. consta in acumularea substantei medicamentoase in stratul cornos C. este favorabil difuziei in epiderm si derm E. estradiol 1385. crèmele C. trebuie sa aibe un aspect omogen B. escina E. consta in acumularea substantei medicamentoase in anexele pielii B. uleiul de ricin 1387. unguent cu fenilbutazona 4% D. indepartarea chimica a tesutului ingrosat rezultat in urma afectiunilor la acest nivel C. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR.5 D. indepartarea sebumuului din canalul sebaceu 1392. trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4.B. unguentele: A. Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate. examinate cu lupa. rehidratarea acestui strat B. Benzile protectoare din compozitia emplastrelor: A. acid poliacrilic C. Biodisponibilitatea cutanata a substantelor medicamentose poate fi mai mica daca: A. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mare D. absorbtia radiatiilor ultraviolete E.5 si 8. se pot efectua urmatoarele determinari. unguent cu oxid de zinc 10% 1389. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mica C. gelurile D. trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4.X: A. betametazona C. fluocinolon D. rezultand o solutie saturata E. ocluzia stratului cornos D. unguent cu acetat de hidrocortizon 1% C. metilceluloza D. bentonita B. pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule C. din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate fac parte: A. masurarea densitatii C. Conform Suplimentului FRX din 2004. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 °C 1391. solutiile 1386. Conform FR. masurarea vascozitatii D. substanta este dizolvata in vehicul. poate fi accentuat de dimetilsulfoxid sau prin hidratarea stratului cornos 1393. Substante formatoare de geluri sunt: A.5 E. nu prezinta importanta in cazul substantelor medicamentoase puternic active D. Ajuta la separarea straturilor adezive aleemplastrelor 163 . conform FRX Supliment 2004: A.X. masurarea conductibilitatii electrice E. Efectele preparatelor dermatologice la nivelul stratului cornos sunt: A. masurarea consistentei prin penetrometrie B. masurarea tensiunii superficiale 1390. emplastrele medicamentoase E. unguentele B. substanta medicamentoasa are un coeficient de repartitie piele/vehicul mic 1388.

agent de crestere a viscozitatii C. folosita ca excipient in formularea unguentelor. paste 1395. oferind consistenta necesara D. Se indeparteaza inainte de administrarea pepiele C. afectiuni inflamatoare 1398. au acţiune farmacologică C. vehicul hidrofob B. dureri provocate de arsuri B. Lanolina. emoliente C. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos. nu trebuie să permită pierderea unor compăonente ale lichidelor biologice E. Ulei de parafina D. lanolina C. Se prezinta intr-o singura dimensiune E. emulgator apa/ulei 1397. Silicati de magneziu si aluminiu 1399. ecran antisolare E. Derivati celulozici C. Amidon B. In vederea obtinerii unor efecte la suprafata pielii se folosesc unguente: A. Se impune folosirea preparatelor dermatologice cu efecte locale in tesutul viu al pielii in urmatoarele situatii: A. Bazele de unguent lavabile: A. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre: A. cheratolitice B. emulgator ulei/apa E. inainte de administrare D. scad temporar capacitatea barieră a pielii B. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului de emulsie. amestecarea fazelor se realizeaza: A.B. unguentul emulgator E. pigmentarea excesiva a pielii E. se mai numesc evanescente D. La prepararea produselor semisolide de tip emulsie. sunt incompatibili cu substanţele active D. Propilenglicol E. deshidratarea si iritarea pielii C. sunt alergeni 1401.72 °C C. urmata de o dispersare in picaturi mai fine E. Gelurile hidrofile pot contine: A. unguentul simplu D. indeplineste urmatoarele roluri: A. Sunt constituite din material sintetic sau natural 1394. atunci cand este separata de stratul adeziv. pot fi anhidre sau hidratate C. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de faza dispersa D. afectiuni premaligne sau maligne D. la temperatura de 50 . formator de matrita. după aplicare pe piele formează un film care nu este oclusiv E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lână hidratat 164 . amestecul de vaselina si ceara B.70 °C B. antiseboreice D. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum mare de faza dispersa 1396. Acceleratorii de penetrare folosiţi la obţinerea unguentelor: A. la temperatura de 70 . alcoolii de lână 1400. se îndepărtează numai prin spălare cu apă şi săpun B.

prezenţa unei duble legături C2-C3. unguente-emulsii 165 . 1405. stabilitatea fizoco-chimica B. se sterilizează la etuvă C. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 25 micrometri C. fenol D. unguente cu mai multe faze C. baze de unguent lavabile C. Factorii dependenţi de natura chimică a substanţei medicamentoase care influenţează transferul cutanat sunt: A. Penetrarea substanţelor medicamentoase prin piele este crescută în: A. zona anterioară a braţelor E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri D. galat de propil E.1402. unguente-solutii B. În functie de gradul de dispersie al substantelor active. are concentraţia 2% D. Conform FR X mărimea particulelor de substanţă activă suspendate într-un unguent oftalmic: A. Antioxidanti folositi la prepararea unguentelor: A. acid citric C. coeficientul de repartiţie strat cornos/vehicul D. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri 1407. porţiunea posterioară auriculară B. zona presternală D. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 10 mg substanţă medicamentoasă B. activitatea termodinamică a substanţei medicamentoase C. unguente-suspensii E. unguentele pot fi: A. Bazele de unguente pot fi: A. clearance-ul substanţei medicamentoase după traversarea stratului cornos E. unguente hidrosolubile D. baze hidrosolubile 1409. Referitor la mărimea particulelor suspendate într-o bază de unguent FR X prevede: A. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 200 mg substanţă medicamentoasă B. cantitatea fazei apoase din compozitie 1410. baze grase hidrofobe E. zona plantară C. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri E. eficienta E. butil hidroxi anisol 1408. acid sorbic B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 150 micrometri D. puritatea C. se păstrează ferit de lumină 1403. se prepară pe cale aseptică B. cazul în care se administrează esteri ai acidului nicotinic 1406. Conform FR X referitor la prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpină clorhidrică sunt adevărate afirmaţiile: A. coeficientul de repartiţie U/A B. inocuitatea D. baze de tip solutie B. baze de tip suspensie D. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri 1404. Criterii de calitate în formularea unguentelor: A. se păstrează la Separanda E. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri E. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri C.

) E. este o baza de unguent lavabil D. uşurinţă la aplicare B. metilceluloza 1416. sa creasca permeabiliatea substantei medicamentoase prin stratul cornos B. cheratolitice (acid salicilic. dimetilsulfoxid C. pectina C. Acumularea substantelor medicamentoase in structurile pielii. pot incorpora cantitati mari de apa E. sunt lipodispersabile D. hidrocortizon. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii E. au proprietati emulgatoare. acid tartric) D. asigurarea stabilităţii fizico-chimice a substanţelor medicamentoase 166 .a. sunt usor de indepartat prin spalare C. metilceluloza 1415.) se intalneste la preparatele dermatologice ce contin: A. Gelurile: A. sa mareasca capacitatea bariera a pielii C. dimetilacetamida E. sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un sistem tridimensional al unei matrite polimerice B. antiseptice B. este oficinal în FR X B. cetilsulfatul de sodiu C. consistenţă ridicată C. este o baza anhidra de tip ulei/apa E. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de 25 %) (mai putin de 25 procente) E. hormoni sexuali (testosteron. s. dioxidul de siliciu coloidal E. 1419. Urmatoarele substante formatoare de geluri sunt produse naturale organice: A. au aspect translucid B. bentonita E. Care dintre urmatoarele substante au capacitatea de a forma geluri: A. dimetilformamida D. eset o baza hidratata de tip ulei/apa 1412. cand sunt folosite ca atare (fara adaos de emulgator).. urmata de eliberarea pe o perioada prelungita de timp (. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor bilogice D. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. nu sunt lavabile 1418. În formularea unguentelor se urmăreşte realizarea următoarelor criterii cosmetice: A. carboximetilceluloza D. bentonita D. azona B. toate cele de mai sus 1414. astringente (acid citric.1411. alcoolul cetilstearilic B. dioxidul de siliciu 1417. sulf) C. au efect ocluziv D. au aspect clar C. estradiol) 1413.. tragacanta B. Urmatorii compusi actioneaza ca acceleratori ai absorbtie cutanate: A. absenţa caracterului lipicios D.efect rezervor. Unguentul emulgator: A. este oficinal în FR IX C. corticosteroizi (fluocinolon. Bazele grase hidrofobe: A.

glicerol E. esteri de polioxietilen sorbitan(Tween) E. Dizolvarea E. rol de formatori de matrita 1428. absenţa texturii grunjoase la aplicare 1420. Ce preparate topice se folosesc pentru efecte asupra anexelor pielei A. depilatoare C. Sterilitatea D. ceara de albine D. caracteristici si aplicare A. antiseboreice B. pentru formarea matritei impreuna cu excipienti lichizi 1426. pentru glandele pielei E. Exemple de excipienti hidrocarburi si rolul lor in bazele de unguent A.E. acid citric E. pH 167 . solizi. alcool stearilic D. deodorante 1424. corpuri grase. Nici unul din raspunsurile de mai sus 1422. monostearat de glicerol B. emoliente B. parafina E. Marimea particulelor C. antiperspirante E. sunt lavabile E. utilizati in baze de unguent A. vaselina B. pentru absorbtia unor produsi iritanti de la suprafata pielei 1423. Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele semisolide pentru aplicare cutanata: A. vehicul hidrofob. omogenitate B. se prefera administrarea pe cornee 1421. Masa sau volumul eliberat B. preparare. polidimetilsiloxanul C. Controlul calitatii unguentelor conform FR X se refera la: A. Ce preparate se folosesc pentru efecte in stratul cornos A. se prepara din polimeri hidrosolubili B. esteri de sorbitan (Span) D. preparate cu acid poliacrilic (Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu hidroxid de potasiu sau cu trietanolamina C. acid stearic B. acid sorbic C. cheratolitice C. sunt opace D. sistemice D. Hidrogelurile. rol de formatori de matrita si de compusi chimici care reactioneaza cu baze spre a forma emulgatori (stearat de sodiu) 1427. marimea particulelor C. esterul metilic al acidului p-aminobenzoic C. alcool etilic C. alcool cetilic B. Ce excipienti acizi grasi se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. Exemple de esteri. vasoconstrictoare D. acid palmitic D. Ce excipienti alcooli se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. excipienti lipofili. formator de matrita 1425.

Unguentul cu macrogoli: A.5 168 .5 marimea particulelor 50 microni pH cuprins intre 4. Care sunt caracteristicile corecte pentru unguente: aspect omogen culoare si aspectul caracteristice componentelor pH cuprins intre 3. este un gel D.D. da incompatibilitati cu polietilena E. este o baza de unguent oficinala in FR X 1430.5-8.5-5. vascozitate E. este o baza de unguent hidrosolubila anhidra B. este o baza de unguent hidrosolubila hidratata C. sterilitate 1429.

se face pe o perioada de 12 . sunt sisteme rezervor sau matriţă. sisteme de administrare cu viteză controlată prin activare. reproductibila si de lunga durata C. sistemele terapeutice au numai efecte locale 1432. C. nitroglicerina. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate 1437.48 ore C. predeterminata .Tema nr. aerosoli 1439. emulsie E. pe o perioadă mai lungă de timp a substanţei active. În funcţie de viteza cedării substanţei active. cedare susţinută. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin zero. C. estradiol. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin unu. D. B. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare este diferit D. 27 Preparate transdermice 1431. In sistemele terapeutice transdermice. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate C. permit cedarea controlată a substanţei medicamentoase. scopolamina. Un sistem farmaceutic : A. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase B. B. D. Sistemele de administrare cu viteză preprogramată: A. sistemele cu cedare controlată pot fi clasificate în: A. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa sub forma de: A. 1435.24 ore D. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice sunt: A. E. Sistemele rezervor cu cedare controlată. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila E. sisteme de administrare cu viteză preprogramată. Cedarea substantelor medicamentoase din sisteme terapeutice transdermice prezinta urmatoarele caracteristici: A. clonidina E. sisteme cu eliberare autoreglabilă. sisteme cu eliberare prelungită sau susţinută. cinetica de cedare este cunoscuta. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie 1438. B. se face cu o viteza predeterminata B. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă. D. clonidina. sisteme cu eliberare prelungită. se face pe o perioada de 24 . nitroglicerina. Un preparat farmaceutic cu cedare prelungită se caracterizează prin: A. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente E. 1433. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric E. C. sunt sisteme rezervor. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici C. permit cedarea susţinută a substanţei medicamentoase. elementul de control al cedarii substantei medicamentoase este: A. particule solide D. cedarea substanţei active nu constituie etapa limitantă a vitezei de absorbţie. cedarea substanţei active este etapa limitantă a vitezei de absorbţie. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate B. solutie B. matriţă sau microcompartimente închise. E. 1434. cedate numai pe baza gradientului de concentratie D. hidrocortizon acetat. suspensie C. estradiol. o matrita monolitica corespunzator formulata D. 1436. E. alegeţi variantele corecte: 169 . substante medicamentoase cu indice terapeutic mare B.

D. formă solidă. un proces neenzimatic activeaza cedarea substantei 1446. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale B.R. nu conteaza tipul matritei 1447. au un film protector E. este un sistem tip rezervor B. In cazul sistemelor cu cedare controlata. este influentata de variabilele fiziologice locale D. Un sistem terapeutic transdermic (F. 1441. A. se face cu o viteza nereproductibila 1444. rezervorul medicamentos este alcatuit din microsfere de substanta medicamentoasa B. este un preparat farmaceutic flexibil. Sistemele terapeutice transdermice: A. C. In cazul dispozitivelor modulabile pentru transportul medicamentos transdermic se poate folosi drept control exterior: 170 . este un preparat farmaceutic flexibil. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro sunt false cu exceptia. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică . un rezervor semisolid. sisteme vectorizate 1448. sistemele bioadezive B. nu sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate D. se aplica pe leziunea respectiva a pielii B. care conţine una sau mai multe substanţe active. contin doua folii preotectoare. reprezintă un exemplu de sistem cu cedare controlată tip rezervor. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida D. E. A. contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei pectorale D. D. structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active E. se foloseste ca implant cutanat. se poate aplica pe pielea lezată pentru a elibera substanţa activă în circulaţia sistemică. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică sau prin masa unui polimer. C. este un implant ocular B. cedarea substanţei active se realizează prin difuzie moleculară. este un sistem tip matriţă E. poate fi constituit dintr-o matriţă solidă sau semisolidă. viteza de cedare este neprogramata E. irita pielea C. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona C. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 0 C. C. se face cu o viteza inconstanta C. Din categoria sistemelor cu cedare controlata autoreglabila fac parte: A. membrana polimerică nu are o permeabilitate specifică. suspensie. alegeţi variantele corecte: A. contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat E. X. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt adevărate. de dimensiuni diferite. supliment 2004). Sistemele terapeutice transdermice –afirmatii adevarate: A. sisteme cu eliberare pulsatorie D. conţin substanţa activă sub formă de soluţie. nu conţine excipienţi. Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active C. 1445. care conţine o substanţă activă. 1442. sisteme cu eliberare autoreglabila E. dispozitive cu cedare controlata C. eliberarea substantei medicamentoase. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 1 E. se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40 D. 1440. E. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida B. contine triturat de nitroglicerina pe lactoză în ulei de silicon. de dimensiuni diferite. B. A. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele de cedare a substantei medicamentoase activate de enzime sunt false cu exceptia: A. hidroliza enzimatică a biopolimerilor asigură cedarea substanţei active D.A. 1443. B.

Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara printr-o membrana polimerica: A. 1452. contine estradiol intr-un elastomer siliconic D. dispozitive de perfuzare ambulatorii C. Ocusert B. pompe seringi D. sisteme bioadezive D. sisteme rezervor cu membrana. sisteme cu microcompartimente inchise. Sistemul Oros B. este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase B. Scopoderm D. dispozitive cu presiune de vapori D. Nitroderm C. este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer izobutilenic E. 1453. contine Fentanil C. membrana care reglează cedarea este etilen vinilacetat. pompe peristaltice E. este dispozitiv de cedare modulat din exterior B. sisteme de perfuzare continua D. 1454. Exemple de pompe de perfuzare implantabile: A. Catapres E. se utilizează în medicina veterinară. cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea plasturilor E. Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare – exemple: A. Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase: A. cu cedare controlata de dizolvare 1450. este un sistem terapeutic tip rezervor D. Iontoforeza C. Sistemul Compudose : A. este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina B. contine nitroglicerina asociata cu clonidina. Sistemul Deponit A. Nitro-Dur 1451. cu cedare controlata de difuzie E. Dispozitivele cu modulare din exterior sunt: A. Sistemul Deponit 1456. pompe peristaltice E. Duragesic – afirmatii adevarate: A. Progestasert 171 .A. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip matrita: A. este un sistem iontoforetic periodic transdermic C. D. este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant subdermic C. Sistemul Oros 1457. Iontoforeza E. sisteme vectorizate 1455. este un sistem terapeutic tip matriţă. pompe osmotice B. sisteme vectorizate C. cu cedare controlata de permeabilitate D. pompe peristaltice B. Catapres C. hidrogeluri termosensibile B. pompe peristaltice B. dispozitive cu cedare modulata de schimbarea pH-ului C. contine Levonorgestrel intr-un elastomer siliconic E. Electroporarea E. sisteme matrita sau monolitice. fonoforeza 1449.

1462. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active B. nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active. B. modulează cedarea substanţei active dintr-un dispozitiv polimeric. uniformitatea este stabilita standard E. sulfamide. D. este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultrasunetelor. se numeste si ionoforeza C. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele biologice 172 . E. Referitor la determinarea calităţii sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca: A. Nitro-dur D. dexametazona fosfat sodica. consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic E. prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea E. consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic B. toate afirmatiile sunt false 1466. trebuie să menţioneze doza eliberată şi aria suprafeţei de eliberare D. prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea 1461. Deponit 1458. 1463. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate mecanic C. se poate determina eliberarea substanţelor active prin metoda aparatului cu disc. utilizeaza un câmp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase C. Pompa osmotica implantabila Alzet D. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase 1465. Sistemele bioadezive: A. insulina. prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea C. Pompa osmotica Ocusert E.B. B. sub forma de rezervor solid B. Pompa osmotica Progestasert 1459. Dispozitiv transdermic contraceptiv C. Ocusert C. metoda celulei sau metoda cilindrului rotativ. Electroporarea: A. Iontoforeza: A. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase B. se mai numeste si iontoforeza. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior D. Exemple de sisteme de cedare controlata cu microcompartimente inchise A. sub forma de rezervor semisolid D. Sistemul Deponit E. D. foloseste degradarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase E. acestea fiind stiute E. Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C D. se mai numeşte şi sonoforeză. Pompa osmotica elementara (Oros). trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza B. Fonoforeza: A. trebuie sa corespunda determinarii C a uniformitatii continutului unidoza C. Sistemele terapeutice transdermice –conditionare. Sistemul Nitrodisc B. D. Compudose E. Pompa osmotica „push pull” C. Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se intalneste in: A. A. Sistem terapeutic transderm-Nitro 1460. trebuie să menţioneze doza eliberată pe unitatea de timp şi aria suprafeţei de eliberare C. trebuie să menţioneze aria suprafeţei de eliberare 1464. s-a cercetat clinic pentru următoarele substanţe – lidocaina clorhidrat. Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice: A. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior.

E. Compudose 1474. Sistemul Progestasert: A. eliberarea este controlata de osmoză prin bariera gelifiata C. B. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză constantă. sunt reprezentate de sistemele terapeutice transdermice. C. sistemul Occusert B. C. este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat C. Sistemul Nicoderm CQ A. mecanismul bioadeziunii este fizico-chimic E. B. C. realizează o concentraţie plasmatică constantă. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip rezervor: A. asigură energie electrică de nivel înalt. 1472. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în lactoză. contine progesteron C. este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat E. se pot prepara prin suspendarea substanţei active şi a polimerului într-un solvent comun. este un sistem terapeutic tip rezervor 1468. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză prelungită.Dur A. Sistemul Nitro. asigură energie electrică de nivel scăzut. viteza de cedare a substanţei active este controlată prin intermediul matriţei polimerice lipofile sau hidrofile. 1473. este un sistem terapeutic transdermic de tip matriţă. conţine o membrană polimerică care controlează viteza de cedare a substanţei active. D. E. conţine nicotină C. D. Sistemul terapeutic Norplant: A. Nitro-Dur E. elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1 1470. Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral C. Sistemul Nitrodisc (Roberts): A. D. contine levonorgestrel D. Iontoforeza: A. solubilitatea substanţei în polimer şi difuzia acesteia în polimer. E. este un dispozitiv intrauterin B. C. D. este un sistem de tip rezervor D.B. contine cristale de progesterona dispersate in ulei de silicona D. D. modularea vitezei de cedare preprogramată a substanţei active se face prin controlul dozei de încărcare. utilizează tehnologia electrotransportului. se aplica prin implantare subdermic E. viteza de cedare a substanţei active este dependentă de timp. E. eliberarea este controlata de difuzie prin bariera gelifiata 1467. Nitroderm. se pot prepara prin suspendarea substanţei active în polimer. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în alcool polivinilic. este un sistem terapeutic transdermic de tip rezervor. este format din microcompartimente deschise 1469. este un dispozitiv intradermic B. realizează o concentraţie plasmatică prelungită. este format din microcompartimente inchise ăntr-o matriţă lipofilă siliconică. Utilizeaza o matrita de alginat siliconic B. 1471. Dispozitivele cu cedare controlată – afirmaţii adevărate: A. Sistemele tip matriţă – alegeţi variantele corecte: A. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare D. 173 . Progestasert. Viteza de cedare poate creste la asociere cu palmitat de izopropil sau ulei mineral. C. se aplică pe piele pe o durată de 48 de ore. B. B. este un sistem de tip matriţă E. 1475. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona B.

sunt sisteme cu eliberare prelungită. 1482. C. B. B. Sistemul iontoforetic periodic transdermic (SIPT) – alegeţi variantele corecte: A. B. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e independentă de pH. Deponit (isosorbit dinitrat). a ultrasunetelor. 1478. asigură o cedarea substanţelor active cu viteză constantă. Compudose (estradiol) C. B. controlul cedării pulsatorii poate fi chimic sau electronic. 174 . se obţin prin aplicarea unui câmp electric. 1477. Catapress – TTS (clonidina). permite transferul de peptide şi proteine. Reacţia cu un substrat enzimatic ca mecanism al cedării substanţei active – alegeţi variantele corecte: A. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip rezervor – alegeţi variantele corecte: A. nu permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric E. Sistemele cu eliberare controlată. E. asigură o cedarea substanţelor active prin modulare pulsatorie. cedarea substanţei active este independentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare D. 1481. B. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de zile. săptămâni sau ani. reprezintă dispozitive modulate din exterior. A. 1483. Duragesic (fentanil citrat). prin electroporare. 1479. C. ăncapsularea de celule vii. Transderm – Scop (scopolamina). B. D. sunt sisteme intelingente de cedare a substanţei medicamentoase. cedarea substanţei active este dependentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare. D. E. 1480. D. C. transportul substanţei active prin piele este asigurat de energia electrică de nivel înalt. sunt dispozitive cu cedare autoreglabilă. reprezintă dispozitive modulate din exterior. D. E. B. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă. a ultrasunetelor. sunt dispozitive cu cedare controlată. C. reacţia cu un substrat enzimatic. se realizează prin desorbţie competitivă. asigură administrarea de hormoni. Estraderm (progesteron). sunt sisteme de administrare cu cu viteza controlată prin activare. B. C. Compudose (progesteron) E. Deponit (nitroglicerina). E. controlul cedării pulsatorii poate fi fizic sau electronic. C. Dispozitivele modulabile pentru transportul transdermic – afirmaţii adevărate: A. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip matriţă – alegeţi variantele corecte: A. D. E. Dispozitivelecu cedare modulată prin schimbarea pH-ului: A. permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric. Nitro-Dur (nitroglicerina). dispozitive cu membrană de control. Dispozitivele modulabile reversibil în funcţie de un agent din mediu. 1484. dispozitive cu eroziune controlată. reprezintă sisteme cu cedare controlată. E. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e dependentă de pH. se obţin prin aplicarea unui câmp electric.D. B. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de 10 – 12 ore. 1476. permite administrarea de peptide. alegeţi variantele corecte: A. prin electroporare. producerea curentului electric se realizează periodic. reprezintă sisteme dispozitive cu eroziune modulată electric. se clasifică în dispozitive cu cu modulare exterioară şi dispozitive automodulabile. Occusert (pilocarpina nitrat). Sistemele cu cedare pulsatorie – afirmaţii adevărate: A. D. câmp magnetic. D. C. reprezintă sisteme inteligente de cedare a substanţei medicamentoase. E.

dispozitive cu desorbţie competitivă. Dispozitivele cu eroziune controlată – alegeţi variantele corecte: A. 1485. sunt dispozitive automodulabile. 175 . dispozitive cu modulare din exterior.C. D. D. E. modularea vitezei de eroziune e independentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e dependentă de pH. C. modularea vitezei de eroziune e dependentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului. dispozitive cu solubilitate controlată. E. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e independentă de pH. B.

sunt destinate numai pentru actiune locala B. stabilitate la caldura B. dezagregare rapida 1493. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal D. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare A. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei D. ceea ce determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat 1487. a supozitoarelor lipofile sau dizolvarea intr-o ora a celor cu baze hidrosolubile E. cu serii diferite. Calea rectala se abordeaza atunci cand: A. indicele de aciditate mare B. indicele de iod mare C. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min.Tema nr. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este sinonim cu cel pentru dizolvarea comprimatelor 1492. stabilitate la caldura E. Hidrofilie variata B. prezinta polimorfism accentuat D. sub forma de supozitoare A. Solidificare medie. lenta 1490. higroscopicitate D. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare: A. E exista numeroase tipuri. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala E. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale B. instabile. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice D. fiecare avind proprietati fizico-chimice si tehnologice particulare. topirea excipientului lipofil B. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala D. polimorfism D. in afectiuni cronice D. administrarea este de durata. capacitate mare de dizolvare E. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala 176 . solidificare rapida E. putere emulgatoare diferita C. lipsa hidrofiliei 1491. risc crescut de contaminare microbiana C. transferul direct din excipient in mucoasa rectala 1489. precizati enunturile corecte A. contaminare microbiana redusa C. pacientul prezinta leziuni rectale C. Gliceridele semisintetice ca baze de supozitor – alegeţi variantele corecte: A. dizolvarea excipientului hidrosolubil C. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa B. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare neajunsuri determinate de unele proprietati nefavorabile ale excipientului. Proprietatile tehnologice ale gliceridelor semisintetice: A. actiune iritanta asupra mucoasei rectale 1488. au consistenta necesara B. Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala. sunt destinate numai pentru actiune sistemica C. contractie de volum redusa. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite E. 28 Preparate rectale 1486. Etapele care se succed de la administrarea supozitorului pina la patrunderea substantei medicamentoase in circulatia generala:alegeti variantele corecte A. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic E. autooxidabile C.

masa gelatinoasa E. Ca substituenti ai untului de cacao la prepararea supozitoarelor se folosesc: A. inocuitate C. grasimi semisintetice B. tocoferol B. de cilindri ascutiti la un capat E. absorbtia nu depinde de coeficientul de repartitie lipide/apa al substantei medicamentoase E. absorbtia se realizeaza prin difuzie pasiva D. Massa Estarinum B. glicerina si stearina D. acid sorbic C. se determina factorul de dislocuire E. se determina capacitatea formelor goale C. Masa gelatinoasa E. se prepara prin modelare manuala B. ovoidala D. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este coeficientul de repartitie mucoasa/excipient al substantei dizolvate in masa topita B.1494. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt adevarate: A. Dezavantajele untului de cacao.X. Witepsol D.: A. nu sunt higroscopice C. Adeps solidus 1500. lanolina 1497. masa de polietilenglicoli 1496. absorbtia depinde de pH-ul mediului si de pKa substantei medicamentoase 1501. Myrj D. procedeul se realizeaza la rece B. sunt: A. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la absorbtia substantelor medicamentoase din supozitoarele rectale nu este adevarata: A. principiul activ rezulta in urma unei reactii de saponificare E. acid oleic 1498. Promotorii de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor: A. se prepara din carbonat de sodiu anhidru. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare 1495. Eucerina C. propilenglicol D. contractie de volum la racire mica si insuficienta 177 . ulei de ricin B. glicerol C. Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F. Supozitoarele rectale au forma: A. tendinta de a rancezi B. Brij C. cilindro-conica B. sunt supozitoare rectale 1502. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele cu glicerol nu este adevarata: A. sferica C. Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor: A. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces D. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este viteza de dizolvare in mucusul rectal C. dioxid de siliciu coloidal E. tensioactivi D. folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor. torpila 1499. hialuronidaza E.R.

capacitate de incorporare a unor cantitati mari de pulberi B. indice de iod scăzut D. Absorbtia substantelor active din supozitoare. turnare în forme D. Masa gelatinoasa. vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice B. Supozitoare rectale E. capacitate emulgatoare diferita D. contractie de volum la racire mica E. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct în circulatia portala D. prezinta urmatoarele inconveniente in utilizare: A. incalzirea si topirea peste 40 °C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile) E. incompatibilitati ale gelatinei si glicerinei cu unele substante medicamentoase B. este un excipient hidrofil C. supliment 2004. Dezavantajele folosirii untului de cacao sunt: A. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active dispersate sau dizolvate într-o bază adecvată. glicerolul este usor iritant al mucoasei D. sunt destinate administrarii numai pe cale rectala D. ca baza de supozitoare. Untul de cacao are urmatoarele proprietati: A. toleranţa locală bună C. Gliceridele semisintetice. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia hepatica prin vena porta 1509.D. sunt destinate administrarii pe cale rectala. solidificare rapidă 1507. indice hidroxil mare E. punct de topire la 40-450C B. poate fi contaminata cu microorganisme 1505. este un excipient gras B. polimorfismul 1506. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia generala prin vena iliaca E. supozitoarele sunt: A. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara supozitoarele de glicerina oficinale în FR X ? A. tendinţa de râncezire E. solidificare rapida. ferit de lumină 1508. nu are o consistenta suficienta E. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 30 °C 178 . Supozitoare vaginale 1510. vaginala sau uretrala E. hidrofilie crescuta 1504. C. Dupa FR X. se realizeaza prin si datorita: A. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portala C. medie sau lenta C. prezinta urmatoarele caracteristici: A. Presare C. variaţiile în compoziţie D. Topire. punct de topire la 32-340C C. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs 1503. se păstrează la rece. Modelare manuala B. Gliceridele semisintetice folosite ca baze de supozitoare se caracterizează prin: A. sensibilitate la umiditate C. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active B. se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Theobroma cacao D. are tendinţă de râncezire E. sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile 1511. la nivelul rectului. ca baze de supozitoare. Untul de cacao: A. inocuitatea B.

35 ° C B. revenirea la forma stabila se face in decurs de 24 ore. se inmoaie si se topeste intre 30 . Pentru imbunatatirea hirofiliei bazelor de supozitoare grase se adauga in formulare: A. reprezinta cantitatea de excipient dislocuita de 1 g de substanta medicamentoasa B. prezinta un polimorfism accentuat D. prezinta inocuitate totala si toleranta locala buna 1513. se determina empiric D. Tween E. masa matritei C. capacitatea formei goale B. Gliceridele semisintetice se caracterizeaza prin: A. Masa Estarinum E. are contractie de volum mica dupa turnare si solidificare in forme (tipar) E. revine la forma stabila beta dupa câteva ore de la supratopire E. Adeps solidus D. PEG 400 B. este o baza dispersabila in apa 179 . forma stabila este forma gamma C. are o compozitie variabila C. dupa o pulverizare prealabila a acesteia B. Span 60 1516. indice de hidroxil ridicat 1515. ulei de parafina 1517. cantitatea de excipient care umple forma goala D. 1514.52 ° C C. indice de iod crescut (mai mare de 30) E. untul de cacao prezinta urmatoarele dezavantaje: A. Ca baza de supozitoare. Suppocire C.turnare trebuie cunoscute: A. alcool cetilic 5 % (procente) C. indice de iod scazut (mai mic de 7) D. Untul de cacao: A.turnare a unui anumit numar de supozitoare E. prin incorporare in baza ca atare 1518. revenirea la forma stabila se face in decurs de circa 4 zile E. Care dintre urmatoarele produse se folosesc ca baze de supozitoare: A. forma stabila este forma beta D. revine la forma stabila beta în decurs de cca 4 zile de la supratopire D. prin triturare initiala cu o parte din baza topita D. prin triturare cu toata masa topita E. este redat in tabele pentru o serie de substante medicamentoase C. parafina D. se foloseste pentru calcularea masei de excipient necesar prepararii prin topire . cantitatea de substanta activa dislocuita de cantitatea de excipient E. punct de topire cuprins intre 50 . formarea polimorfilor instabili se evita prin topire incompleta la cca 36 °C 1512. La prepararea supozitoarelor prin procedeul de topire . cantitatea de excipient dislocuita de substanta medicametoasa 1519. ulei de ricin B. Factorul de dislocuire al untului de caco: A. apartine categoriei gliceridelor semisintetice folosite la prepararea supozitoarelor B. punct de topire cuprins intre 32 . Produsul Suppocire folosit ca baza de supozitoare: A. prin triturare initiala cu un excipient fluid C. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 40 °C C.34 ° C B.B. se determina din valoarea indicelui de saponificare al excipentului 1520. Suspendarea substantei medicamentoase in baza de supozitoare se face: A. prezinta 4 forme polimorfe cu puncte de topire diferite B.

se interzice folosirea de substante auxiliare 1526. înlătură inconvenientele tehnologice B. se prepară prin topire şi turnare în forme 1523. eutectic E. imbunatatirea stabilitatii chimice a substantelor active 1524. emulsie D. se obtine pornind de la uleiul de palmier care se hidrogeneaza si apoi se supune inter sau transesterificarii D. solutie B. favorizează turnarea în forme datorită absenţei fenomenului de supratopire E. se dizovă în mucusul rectal C. prezenta anastomozelor intre venele hemoroidale face ca o parte a substantei absorbite sa traverseze ficatul 1528. imbunatatirea absorbtiei E. pentru a modifica punctul de topire C. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru supozitoare se face in urmatoarele sisteme disperse A. dizolvarea excipientului C. modificarea hidrofiliei C. Gliceridele semisintetice prezintă următoarele avantaje comparativ cu untul de cacao: A. nu extrag apa din ţesuturile vicinale rectului D. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica dupa ce a traversat ficatul D. suspensie C.dupa administrare rectala B. sedimentarea particulelor in suspensie D.R. cedarea este favorizata de particule cu grad de dispersie avansat 180 . pentru a imbunatati absorbtia E. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica evitind ficatul C. modificarea punctului de topire D. topirea bazelor liposolubile sau dizolvarea celor hidrosolubile in conditii precizate E. se topesc la temperatura corpului B. având ca risc eliminarea supozitorului E. topirea excipientului B. îmbunătăţesc conservarea supozitoarelor C. se pot obtine prin turnare B. absorbtia la nivelul hemoroidalelor superioare dreneaza substanta absorbita cu fluxul sanguin prin ficat E. In ce conditii are loc absorbtia substantelor medicamentoase dupa administrarea supozitoarelor rectale si care este posibilitatea de a se evita efectul primului pasaj hepatic A. pentru a usura incorporarea unor substante 1525. prevede masa gelatinoasa ca excipient pentru supozitoare rectale D. X in monografia de generalitati referitoare la supozitoare A. pentru a modifica vascozitatea B. Polietilenglicolii utilizaţi ca excipienţi pentru supozitoare rectale: A. unt de cacao sau gliceride semisintetice: A. este sinonim cu produsul Witepsol E. determină creşterea presiunii osmotice locale. Prevederi ale F. nu se admite prepararea prin modelare fiind neigienica C. au o hidrofilie mai mică D. nu este posibila evitarea metabolizarii la prima trecere prin ficat.C. prezinta o hidrofilie crescuta si o conservare mai buna in comparatie cu untul de cacao 1521. se dizolvă rapid în fluidul rectal 1522. modificarea vascozitatii B. Prezenta tensioactivilor in compozitia supozitoarelor determina: A. Ce aspecte biofarmaceutice au loc la administrarea supozitoarelor din excipienti grasi . pentru a modifica hidrofilia D. dispersie solida 1527. Dioxidul de siliciu coloidal se foloseste la prepararea supozitoarelor: A.

coeficient de repartitie mare intre mucoasa rectala si faza apoasa E. masa D. Interval mic intre punctul de topire si solidificare 181 . sa fie inerti chimici D. laxative C. uniformitatea masei E. marimea particulei C. forma supozitorului 1533. Controlul calitatii supozitoarelor conform FR X: A. In ce consta diferenta intre supozitoarele rectale. lubrifianţi E. Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt: A. solidificarea sa se faca prin contractie de volum C. agenti tensioactivi 1532. vaginale si uretrale: A. glicerol B. tranchilizante 1534. solubilitatea in mucusul rectal D. Ce factori biofarmaceutici favorizeaza absorbtia substantei medicamentoase din supozitoarele rectale A. acid stearic 1537. activitate termodinamica mare a substantei medicamentoase 1530. Antispasmodice E. masa de bentonita 1535. agenti de crestere a vascozitatii D. aspect B. unt de cacao B. particulele mai mari vor ajunge mai repede la mucus iar dizolvarea este usoara 1529. antioxidanti B. carbonat de sodiu anhidru D. antihemoroidale B. interval mare intre punctul de topire si solidificare B.E. in cazul substantelor usor solubile in apa. prezenta substantei medicamentoase in suspensie B. forma C. calea de edministrare B. prezenta tensioactivilor D. folosirea numai a untului de cacao 1536. la prepararea supozitoarelor: A. grasimi semisintetice C. purgative D. solubilitatea cit mai mare in excipient C. carbonat de calciu C. Ce contin supozitoarele cu glicerol: A. conservanti antimicrobieni C. Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt: A. coloranti E. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient B. omogenitate C. supliment 2004. sterilitate 1531. polietilenglicoli in amestec D. carbonat de sodiu cu 10 molecule de apa E. Care baze de supozitor sunt liposolubile: A. Viteza de difuziune a substantei medicamentoase din supozitoare depinde de: A. comportament la topire sau dizolvare D. folosirea numai a masei gelatinoase E. Substante auxiliare admise de FR X. masa gelatinoasa E.

cu piroxicam B. cu fenilbutazona C. ulei de avocado 1540. procedeul reesterificarii E. Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea supozitoarelor sunt: A. presarea la cald a semintelor de teobroma cacao C. ulei de parafina D. procedee extractive 1539. uleiuri neutre cu vâscozitate redusa C. ulei de ricin E. cu metronidazol 182 . sa aiba actiune farmacologica 1538. procedeul de transesterificare a uleiului de palmier D. hidrogenarea uleiului vegetal B. cu glicerol E. Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de supozitor: A. cu algocalmin D. In FRX sunt oficinale urmatoarele supozitoare: A. gliceride ale acizilor grasi saturati B.E.

comprimate acoperite C. termoplastic. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru: 183 . contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu). de cca 12-24 ore B.R. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite( polimer hidrosolubil. pelete) cu filme polimerice solubile in apa. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite: A. insolubil dar permeabil (sistem rezervor) 1543. gelatina B. sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric. C. acid stearic C. sunt corecte: A. referitoare la tipurile de comprimate. acidul stearic D. X. benzoatul de sodiu 1546. antioxidanti 1545. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase tari: A. alegeti ennturile corecte A. stearatul de magneziu B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase. lactoza 1547. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. talcul C. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente A. in comparatie cu preparatele cu cedare imediata. C. dar de grosimi diferite C. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline. comprimate neacoperite B. D. cu exceptia lubrifiantului. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol absorbant al acesteia.Tema nr. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase ( granule. B. acoperirea se face in tobe de acoperire. comprimate orodispersabile E. comprimate pentru dispersii orale D. se administreaza oral. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare prelungita: A. D. spre a grabi dezagregarea in stomac 1544. E. plastifianti D. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului capsulelor A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu D. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din F. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare E. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire biologica scurt si cu indice terapeutic mare E. Aerosilul E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus. comprimate pentru uz parenteral 1548. 29 Comprimate.cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp. apa E. capsule 1541. in pat de aer fluidizat. prin dizolvarea filmului 1542. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic. colagen C. supliment 2004. toti componentii sint solubili. talc B. sau amestecatoare de mare viteza E.

supliment 2004 prevede prepararea invelisului capsulelor din: A. se mai numesc perle C. Avantajele acoperirii comprimatelor: A. au forma sferica E.X. 1 % stearat de magneziu sau de calciu E. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt: A. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera 1557. comprimate cu actiune prelungita B. gelatina D.R. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu B. prin dizolvare E. comprimate vaginale E. F. se mai numesc capsule operculate B. independent de prezenta enzimelor 1554. lactoza uscata prin spray C. admite cel mult: A. suspensie apoasa D. celuloza microcristalina E. prelungirea actiunii 1550. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare 1549. metilceluloza 1552. amidon nedospit. Spansule D. 5 % caolin C. comprimate pentru inhalatii 1555. comprimatele care se mentin in gura B.X. drajeuri C. prin eroziune C. 10 % aerosil 1553. usurarea ingerarii D. 1 % acid stearic D. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in masa sunt: A. comprimatele pentru implante D. solutie uleioasa C. Matritele din material plastic elibereaza substanta activa din comprimat: A.A. sunt constituite din doua parti cilindrice D. Capsulele gelatinoase tari: A. amidon de cartofi B. comprimatele vaginale C. suspensie uleioasa E. bentonita D. independent de pH B. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente C. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi: A. solutie apoasa B. In formula de preparare a continutului capsulelor F. fosfat de calciu 1556. 3 % talc B. comprimatele pentru inhalatii E. Care dintre afirmatiile referitoare la dezagreganti nu este falsa: 184 . B. prin solubilizare D. gelatina formolizata E.R. hidroxipropil metilceluloza C. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite E. emulsie U/A 1551.

1M acid este de regulă 2 sau 3 ore.tipul A D. Dezagregarea în apă este de regulă 2 sau 3 ore. temperaturi mai mici de 40 ° C 1564. dar niciodată mai puţin de o oră. C. şelac C. lactoza . supliment 2004. Lianţii cei mai folosiţi pentru obţinerea comprimatelor sunt: A.1M acid este de regulă 2 sau 3 ore. acid stearic 185 . amidon C. polivinilacetoftalat E.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. umiditate relativa cuprinsa intre 35 .8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi urmatorii diluanti A. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6. amidonuri 1559. se adauga intergranular E.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat). dezagregarea capsulelor gelatinoase gastrorezistente (alegeţi variantele corecte): A. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. talcul B. Gelatina folosita la formularea capsulelor gelatinoase tari: A. Testul se realizează pe 6 capsule. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6.tipul A C. temperaturi in jur de 10 . se obtine din piele de porc prin hidroliza acida . gelatina 1561. acetoftalat de celuloză D. se examinează după 60 minute. se folosesc pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii C. Diluantii folositi la formularea comprimatelor sunt: A. umiditate relativa mai mica de 10 % (procente) B. coca de amidon D.8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. Testul se realizează pe 3 capsule.A. se adauga amestecului de pulberi inainte de granulare D. Polimerii enteroslubili folosiţi pentru acoperirea comprimatelor sunt: A. zahărul E. Are loc în mediu de HCl 0. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza acida . se folosesc pentru a invinge forta de coeziune a materialului conferita prin comprimare si prin prezenta liantilor B. iar capsulele nu trebuie să prezinte nici un semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul. se folosesc sub forma de mucilagii 1558. Conform FR.45 % (procente) D.forma alfa C. fosfatul tricalcic D. iar capsulele nu trebuie să prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul. manitolul E.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat). PEG 1562. se examinează după 30 minute. 1563. D. iar capsulele nu trebuie să prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul. PVP B.. aerosil E. se obtine din piele de porc prin hidroliza alcalina . carbonat de calciu D. Are loc în mediu de HCl 0.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat). capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. conservare buna a capsulelor gelatinoase tari (invelisuri) se poate face prin pastrare la: A. dar niciodată mai puţin de o oră. se examinează după 30 minute.tipul B 1560.tipul A E. lactoza anhidra B. talcul B. B. dar niciodată mai puţin de o oră. umiditate mai mica de 20 % (procente) C. guma arabică C. se obtine prin hidroliza colagenului animal B.25 ° C E.X. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza alcalina . capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. pentru capsulele de dimensiuni mari. E.

polisiloxani 186 . in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi E. polivinilpirolidonă C. Zaharul. Cifra Bloom: A. se determina pe un gel de gelatina de 6. Evitarea incompatibilitatilor dintre componentele materialului de introdus in capsule gelatinoase tari se poate face prin: A. celuloza microcristalina B. hidroxipropilmetilceluloză B. nu poseda proprietati dezagregante E. are bune proprietati liante D. asocierea unui granulat cu o capsula operculata mai mica D. zaharul 1572. hidroxietilceluloză E. este higroscopic E. adaugarea unei pulberi absorbante B. acetoftalat de celuloză B. antiaderent D. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale B.lactoza monohidratata D. se foloseste ca diluant in comprimarea dupa granularea uscata B. asocierea unui granulat cu o capsula moale E. accelerarea dezagregarii B.75 % (procente) mentinut anterior 17 ore la 10 ° C D. glisant C. Manitolul: A. nu influenteaza comportamentul vascos al dispersiilor apoase de gelatina C. in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi 1566. antifrictional E. introducerea in capsula a unui component granulat si a celuilalt sub forma de minicomprimat C. Pentru acoperirea enterică a comprimatelor se folosesc: A. lasa. o senzatie de racorire 1570.250 g. Celuloza microcristalina: A. reflecta caracteristicile de coeziune intre moleculele de gelatina B. Categoria lubrifiantilor utilizati la comprimate contine reprezentanti cu roluri particulare. are avantajul ca adera de matrita si ponsoane D. nu este este calorigen C. are o caldura de dizolvare negativa D. polimeri ai acidului metacrilic şi esterii acestuia D. la administrare. care sunt acestea A. şelac 1573. Precizati care dintre urmatorii excipienti se folosesc in comprimarea directa ? A. are valori cuprinse intre 150 . se foloseste in comprimarea directa C. carbowaxuri C. in cantitati moderate B. este usor higroscopic C. ca excipient pentru comprimate: A. amidonul pregelatinizat E. prelungeste dezagregarea comprimatelor E. este cunoscuta sub numele de Avicel 1568. alfa . poate fi folosit in comprimarea directa 1569. polivinilacetoftalat D.1565. Pentru acoperirea neenterică a comprimatelor se folosesc: A. are valori cuprinse intre 300 . emolient 1571. se foloseste ca diluant. polietilenglicoli E.500 g. lactoza C. separarea componentelor printr-o rondela de hostia 1567.

glicina E. stearatul de magneziu C. sunt destinate in principal actiunii locale C. manitol C. Polietilenglicol 4000 E. Ce particularitati au comprimatele vaginale A. Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu valoare energetica redusa A. propilenglicolul 1575. Laurilsulfat de sodiu 187 . gelatina D. hidroxipropilmetilceluloza 1577. sorbitolul E. Ce exemple de excipienti se folosesc la prepararea comprimatelor de mestecat (masticabile) A. La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante: A. Alginati B. Carboximetilceluloza sodica 1582. metiletilcetona 1579. Ulei de vaselina B. Stearat de magneziu D. Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor: A.1574. Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in formularea comprimatelor A. Amidon B. amestecuri generatoare de gaz D. ca substante medicamentoase rapid absorbite se foloseste nitroglicerina D. printre cele enumerate mai jos A. antiinflamatoarelor. se pot formula sub forma comprimatelor efervescente. actioneaza local B. enzime care pot hidroliza liantii din comprimate E. Uleiuri minerale C. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 15 minute 1580.etc D. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 5 minute E. lactoza C. contin substante medicamentoase din grupa antiinfectioaselor. zahar B. drajeurile 1578. manitolul D. antifungicelor. Manitol D. Stearat de magneziu C. lactoza B. sunt destinate in principal actiunii sistemice B. polivinilpirolidona E. Bentonita D. amidonurile C. sunt administrate pentru actiune sistemica C. Comprimatele sublinguale si bucale prezinta anumite caracteristici. Care dintre excipientii enumerati au rol liant in formularea comprimatelor A. Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor: A. Ciclamati E. Zahar E. Dioxid de siliciu coloidal 1581. eventual spumogene E. carboximetilceluloza sodica. glucoza D. Lactoza C. amidonul B. se folosesc frecvent comprimatele acoperite cu zahar. in cantitati mici 1576. zaharoza B.

automatizat in industrie C. prin cantarire 1585.R. B. se dezagregă în apă. Eudragit RS E. C. Ce particularitati se intilnesc la formularea si prepararea comprimatelor efervescente A. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 60% E. rotunjiti la capete. în mai puţin de 3 minute 1590. in pat de aer fluidizat. sunt comprimate neacoperite. la 15 – 25 0 C. Conform F.R X. acoperirea se face in tobe de acoperire. substantele medicamentoase trebuie sa fie solubile.comprimatele pentru dispersii orale: A. Drajeurile C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. in scopul cedarii prelungite A. Conform F. Nu exista acest termen in F. Care dintre polimetacrilatii comercializati cu numele Eudragit au rol in formarea unor filme insolubile dar permeabile. sunt oficinale în F. R. conţin substanţe solide (pulberi sau granule). în mai puţin de 5 minute E. sunt comprimate cu eliberare întârziată. manual pentru fiecare capsula in parte B. C. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 20% 1588. B.1583. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite A. nu sunt oficinale în F.R. sau amestecatoare de mare viteza E. contin substante active lichide sau paste.R X. supliment 2004. supliment 2004. cu pipeta E. B. solutii de substante active pot încorpora substanţe solide sau lichide. cu gelular in farmacie D. comprimatele orodispersabile: A. toti componentii sunt solubili B. Conform F. Umplerea capsulelor operculate se realizeaza: A. cedarea se face in toate cazurile de mai sus. capsulele tari (alegeţi variantele corecte) : A. supliment 2004.R X.X. se dezagregă în apă în mai puţin de 3 minute E. se dezagregă în apă în cel mult 60 minute. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B. Comprimatele neacoperite B. C. X. se obţin din granule sau particule deja acoperite cu un înveliş gastrorezistent. la 15 – 25 0 C. dar de grosimi diferite C. X: A. dizolvarea este grabita de amestecul efervescent D. forma de cilindrii alungiti. E. B.R. sunt comprimate cu eliberare modificată. sunt comprimate cu eliberare imediată. Comprimatele efervescente E. au învelis continuu. dezagregarea se realizează pe 3 comprimate. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase (granule. latexuri ale fiecaruia din cei exemplificati mai sus 1586. pelete) cu filme polimerice solubile in apa. D. Eudragit L B. Eudragit LS D. 1591. se dezagregă în cavitatea bucală în mai puţin de 3 minute. supliment 2004. Corespund termenului de "compressi obducti" conform F. 1589. D. 188 . se dezagregă în apă.comprimatele gastrorezistente: A. Conform F. dar excipientii pot fi insolubili C. Eudragit S C. sunt comprimate neacoperite sau comprimate filmate D. prin dizolvarea filmului 1587.R X. se închid prin îmbucare. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina. X 1584. supliment 2004. sunt comprimate cu eliberare convenţională. Comprimatele filmate D.

capsule gastrorezistente. tari. C. în 2 sau 3 ore.8 cu adaos de pulbere de pancreas în cel mult 60 minute. C.1M. sub formă de pastă.C. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatină sau alte substanţe. daca nu se prevede altfel E. supliment 2004. caşete. B. D. X.R. contin substante active lichide sau paste. B. ci trebuie sa se dezagrege în pancreatina-solutie alcalina (R) în cel mult o ora. dezagregarea se realizează pe 6 capsule. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în cel mult 30 minute. Conform FR X. plati.1M sau suc gastric artificial în 30 minute. iar când este justificat în HCl 0. C.8 în cel mult 60 minute. capsulele trebuie sa se dezagrege astfel: A. sunt reprezentate de capsule moi. Conform FR X. comprimatele trebuie sa se dezagrege astfel: A. ci în pancreatina solutie alcalina (R) în cel mult 60 minute E. comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege în apa. supliment 2004.este continuu şi prezintă forme variate. D. din amidon nedospit. formate dintr-un înveliş tare. mai gros decât capsulele tari. dar niciodată mai puţin de o oră. corespund precizărilor monografiei Capsulae care se adresează numai preparatelor administrate pe cale orală. capsule gastrorezistente. cu excepţia cazurilor justificate şi autorizate. capsulele amilacee trebuie sa se transforme în apa într-o masa moale dupa 60 secunde 1594. conţin substanţe lichide. sunt constituite din 2 părţi cilindrice prefabricate. tari. caşete. D. capsule cu eliberare modificată. timp de 15 minute.1M.comprimatele nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie acida (R) în 2 ore. Dupa FR X. sunt compuse din 2 semicilindri prefabricaţi. dar trebuie sa se dezagrege în tampon fosfat pH 6. daca nu se prevede altfel. D. dezagregarea se realizează pe 6 capsule. comprimatele gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0. sunt reprezentate de capsule moi. 1593. supliment 2004. capsulele: A. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în 15 minute B. timp de 30 minute. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie (R) în 120 minute. C. E. formate dintrun înveliş tare sau moale. forma de cilindrii alungiti. supliment 2004. contin substante active solide (pulberi sau granule). conţin o doză unitară. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina. contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule. solide. 189 . 1592. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina. capsulele sunt preparate farmaceutice solide. E. capsulele gelatinoase gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0. conţinând în general o doză unitară de substanţă activă si în functie de consistenta învelisului difera forma capsulelor precum si natura substantelor active pe care le învelesc (alegeţi variantele corecte) : A. daca nu se prevede altfel. alcătuită din una sau mai multe substanţe active. rotunjiti la capete. au forma sferica sau ovala. permit eliberarea imediată sau modificată a substanţei active. la 15 – 250C în cel mult 5 minute. dar trebuie sa se dezagrege în tampon fosfat pH 6. 1595. dar niciodată mai puţin de o oră. Conform F. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în apa în cel mult 15 minute. capsulele amilacee (casete) sunt preparate solide. contin substante active lichide sau substante solide dizolvate sau dispersate. deschise la o extremitate şi celălalt capăt rotunjit şi închis. au învelis continuu. se închid prin îmbucare. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un învelis continuu. în 2 sau 3 ore. de formă şi capacitate variabile. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în apă. cu excepţia cazurilor justificate şi autorizate. D. solutii de substante active B.

în cazul medicamentelor imunologice. 1600. se stabileşte pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii: A. D. 1601. E. să procedeze la reînnoirea ei. rezumatul caracteristicilor produsului nu conţine atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare şi. B. E. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de cătreMinisterul Sănătăţii. cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului decide.TEMA nr. pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa. D. Autorizarea pentru utilizare tradiţională este refuzată în următoarele situaţii: A. Referitor la autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament. desemnarea unui reprezentant exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică. medicamentelor de uz uman. medicamentelor de uz uman. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului. B. formulelor magistrale. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare externă. B. C. fabricate industrial. perioada de utilizare tradiţională de cel puţin 30 de ani înainte de data depunerii cererii. E. produsul poate fi dăunător la concentraţii mai mari decât cele precizate. datorită compoziţiei şi scopului lor. C. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare injectabilă. informaţiile referitoare la utilizarea tradi ională a medicamentului nu sunt suficiente. orice precauţii speciale ce trebuie luate de persoanele care manipulează astfel de produse şi le administrează pacienţilor. Autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă: A. medicamentelor preparate în farmacie conform indicaţiilor unei farmacopei şi destinate eliberării directe către pacienţii farmaciei respective. este valabilă pe o perioadă nelimitată. împreună cu precauţiile care trebuie luate de pacient. Următoarele afirmaţii referitoare la medicamentele homeopate fabricate şi puse pe piaţă în România sunt adevărate: A. prescrierea şi monitorizarea tratamentului. 95/ 2006 nu se aplică: A. Legea nr. E. 95/ 2006 prevede următoarele: A. sunt preparate injectabile D. sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului. produsul poate fi dăunător în condiţii normale de utilizare. s-a încheiat. B. D. 1597. D. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare orală. C. Prevederile Titlului XVII din Legea nr. produse printr-o metodă implicând un proces industrial. B. 190 . E. 1599. care este o procedură simplificată de autorizare. C. Agenţia Naţională a Medicamentului nu trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au absente indicaţiile terapeutice specifice pe eticheta produsului. medicamentelor de uz uman. destinate punerii pe piaţă în România. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au un grad de diluţie suficient pentru a garanta siguranţa medicamentului. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de către Agenţia Europeană a Medicamentului. au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională care. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată. Autorizarea pentru utilizare tradiţională. informaţiile referitoare la utilizarea tradiţională a medicamentului dovedesc faptul că efectele farmacologice şi eficacitatea medicamentului sunt plauzibile pe baza utilizării îndelungate şi experienţei. 30: Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al medicamentelor psihotrope şi stupefiante 1596. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului B. autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice fabricate industrial. 1598. dintre care cel puţin 15 ani în Uniunea Europeană. este valabilă pe o perioadă nelimitată. sunt preparate de uz oral C.

1605. Agenţia Naţională a Medicamentului desemnează pentru un mandat de 4 ani. E. care în primii 2 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. în cazul în care România acţionează ca stat membru interesat pentru un medicament care a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată sunt adevărate: A. prezintă un pericol direct ori indirect. E. nu prezintă un pericol direct ori indirect. chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi efectuate în altă parte. autorizaţia îşi încetează valabilitatea. La stabilirea subcategoriilor pentru medicamentele supuse prescrierii restrictive se iau în considerare următorii factori: A. Agenţia Naţională 191 . să fie utilizat în scopuri ilegale. medicamentul conţine o substanţă clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare. unde este cazul. E. în acest caz. numele ţi numărul de telefon al reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte. D. chiar în cazul utilizării corecte. C. medicamentul poate. poate fi utilizat numai în spital. chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi efectuate în altă parte. ce se poate reînnoi. E. îşi încetează valabilitatea. dacă este utilizat incorect. România acţionează ca stat membru interesat şi. medicamentul poate. D. C. dacă este cazul. B. În scopul obţinerii autorizaţiei de punere pe piaţă în România şi în încă unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene. poate fi utilizat atât în spital cât şi în ambulatoriu. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică. medicamentul poate. forma farmaceutică şi conţinutul pe masă. D. E. ca măsură de precauţie. numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi. conţin substanţe ori preparate ale acestora ale căror activitate şi/sau reacţii adverse necesită investigaţii aprofundate. medicamentul. în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare. medicamentul este destinat utilizării în ambulatoriu. în cazul în care nu există ambalaj secundar. dacă sunt folosite fără supraveghere medicală. C. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate în spital sau în instituţii care deţin echipamente de diagnosticare adecvate. C. un reprezentant în Grupul de coordonare a procedurilor de recunoaştere mutuală şi descentralizate. medicamentul conţine o substanţă care. dacă este utilizat incorect. să conducă la dependenţă. 1602. La stabilirea subcategoriilor se iau în considerare următorii factori: A. dacă un medicament autorizat. dacă medicamentul a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă la momentul depunerii cererii. medicamentul. 1606. orice autorizaţie de punere pe piaţă. datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică. sunt utilizate frecvent şi în mare măsură incorect şi ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru sănătatea umană. dar utilizarea sa poate provoca reacţii adverse grave necesitând o prescripţie medicală întocmită de un specialist şi o supraveghere specială de-a lungul tratamentului. nu poate fi clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare. 1603. substanţele active exprimate doar cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată. calea de administrare. D. pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii: A. B. dacă sunt folosite fără supraveghere medicală. C. D. volum sau pe numărul de doze al medicamentului. Medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală dacă: A. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate numai în unităţi sanitare private care deţin echipamente de diagnosticare adecvate. pus pe piaţă anterior. B. 1604. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze/actualizeze un raport de evaluare privind medicamentul în cel mult 90 de zile de la primirea unei cereri valide. să prezinte un risc de abuz medicamentos. folosind denumirile lor comune. datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică. prin noutate sau prin proprietăţile specifice.C. chiar în cazul utilizării corecte. D. modul de administrare şi. sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate pe cale digestivă. B. un solicitant depune cereri însoţite de dosare identice la Agenţia Naţională a Medicamentului şi la autorităţile competente din aceste state. B. este valabilă 5 ani. nu mai este prezent timp de 3 ani consecutivi în România. Pe ambalajul secundar al medicamentului sau.

Deţinerea unei autorizaţii de fabricaţie include şi autorizarea pentru distribuţia angro a medicamentelor acoperite de acea autorizaţie. opinia finală a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman 1608. 1607. E. E. E. E. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. conform procedurii centralizate. în 10 zile de la adoptare. prevederile ghidurilor adoptate de Comisia Europeană. C. 1610. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului. precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor. care precizează sediul pentru care este valabilă B. C. dacă în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. Agenţia Naţională a Medicamentului. etichetarea şi prospectul. aplicarea procedurii de arbitraj este de competenţa Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman al Agenţiei Europene a Medicamentelor. conform procedurii centralizate. rezumatul caracteristicilor produsului. D. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Agenţia Naţională a Medicamentului. C. precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor. Agenţia Naţională a Medicamentului transmite trimestrial Grupului de coordonare o listă de medicamente pentru care trebuie alcătuit un rezumat armonizat al caracteristicilor produsului. siguranţă şi eficacitate. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului. dacă în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament îşi pierde valabilitatea în următoarele cazuri: A. rezumatul caracteristicilor produsului. celorlalte state membre interesate şi solicitantului.a Medicamentului aprobă raportul de evaluare. care definesc riscul potenţial grav pentru sănătatea publică. B. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Ministerul Sănătăţii. distribuţia angro de medicamente se face de către posesorii unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuitor angro de medicamente. dacă în primii 5 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. Agenţia Naţională a Medicamentului. D. dacă nu a fost reînnoită după 10 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului. chiar dacă activitatea de fabricaţie sau de import este secundară. inclusiv orice variaţie survenită de la acordarea autorizaţiei. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza versiunii consolidate a dosarului cu privire la calitate. Agenţia Naţională a Medicamentului nu poate aproba raportul de evaluare. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată sunt adevărate: A. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Agenţia Naţională a Medicamentului. B. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene nu trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului. opinia finală a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman. în 15 zile de la adoptare. E. datorită unui risc potenţial grav pentru sănătatea publică. D. D. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Ministerului Sănătăţii Publice. 192 . trebuie să expună detaliat motivele şi să le comunice statului membru de referinţă. etichetarea şi prospectul şi informează statul membru de referinţă în consecinţă. sunt aplicate de Agenţia Naţională a Medicamentului. B. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Comisia Europeană. 1609. deţinerea unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente exceptează deţinătorul de la obligaţia de a deţine o autorizaţie de fabricaţie şi de a se supune condiţiilor stabilite în acest sens. C. pentru a promova armonizarea autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor în Uniunea Europeană.

să ţină la dispoziţia Ministerului Sănătăţii Publice evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare. numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse. B. publicitatea pentru medicamente destinată publicului larg. E. sponsorizarea congreselor ştiinţifice la care participă persoane calificate să prescrie sau să distribuie medicamente şi. cu excepţia cazurilor în care acestea au o valoare simbolică. să îşi constituie stocurile de medicamente numai de la persoane care. pentru o perioadă de 10 ani. în mod excepţional. 1614. prin prezentarea lui obiectivă şi fără a-i exagera proprietăţile. E. C. 1615. C. Agenţia Naţională a Medicamentului ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Ministerul Sănătăţii Publice reacţii adverse suspectate la medicamente. E. deţin o autorizaţie de distribuţie sau sunt exceptate de la obţinerea unei astfel de autorizaţii. 95/2006. în special. fiecare mostră nu trebuie să fie mai mare decât cea mai mică formă de prezentare de pe piaţă. este permisă distribuţia directă a medicamentelor către populaţie de către fabricanţi în scopuri promoţionale. este interzisă publicitatea destinată publicului larg pentru medicamente care conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope de convenţii internaţionale şi legislaţia naţională. este interzisă pe teritoriul României publicitatea destinată publicului larg pentru medicamentele prescrise şi eliberate în sistemul asigurărilor de sănătate. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Agenţiei Naţională a Medicamentului. plata cheltuielilor de transport şi cazare ocazionate de acestea. B. D.1611. B. să furnizeze medicamentele numai persoanelor care. D. Ministerul Sănătăţii Publice are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind publicitatea pentru medicamente sunt adevărate: A. mostrele gratuite se oferă. 1613. mostrele de medicamente conţinând substanţe stupefiante şi psihotrope în înţelesul convenţiilor nternaţionale. numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse. 1616. D. stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea. publicitatea pentru medicamente include în special: A. publicului larg. E. C. este interzisă publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutică şi aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. D. promiterea ori acordarea unor avantaje în bani sau în natură. publicitatea pentru un medicament trebuie să încurajeze utilizarea raţională a medicamentului. B. să permită accesul la spaţiile. B. Agenţia Naţională a Medicamentului are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană. instalaţiile şi echipamentele pentru asigurarea conservării şi distribuţiei medicamentelor persoanelor responsabile cu inspecţia acestora. 1612. semnată şi datată. mostrele gratuite se oferă. se oferă. în urma unei solicitări în scris. inspectorii direcţiei de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice şi inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului pot preleva probe de la unităţile de distribuţie angro de medicamente în vederea efectuării de analize de laborator. D. Deţinătorii autorizaţiei de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: A. în scopul inspecţiilor. să păstreze evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare numai pe calculator. de exemplu. C. etichetarea şi prospectul. B. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Ministerului Sănătăţii Publice. anunţuri cu caracter informativ şi materiale referitoare. la rândul lor. deţin o autorizaţie de distribuţie angro sau sunt autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice să furnizeze medicamente către populaţie în România. În înţelesul Legii nr. la modificări ale ambalajului. C. în mod excepţional. Ministerul Sănătăţii Publice ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Agenţia Naţională a Medicamentului reacţii adverse suspectate la medicamente. în mod excepţional. E. numărul de mostre acordate anual pentru fiecare medicament eliberat pe prescripţie medicală este limitat. 193 . Precizaţi care dintre afirmaţiile privind furnizarea de mostre gratuite sunt adevărate: A. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind farmacovigilenţa sunt adevărate: A. la rândul lor.

C. Efectuarea de către personal necalificat în studiul clinic al medicamentelor a unor studii care necesită aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului. Agenţia Naţională a Medicamentului are următoarele atribuţii: A. D. Nerespectarea de către personalul calificat în studiul clinic al medicamentelor a Regulilor de bună practică în studiul clinic. 95/2006. 1620. C. D.următoarele fapre constituie infracţiuni: A. 1619. distribuţia angro a medicamentelor fără autorizaţie emisă de Ministerul Sănătăţii Publice. B. inclusiv opiniile minoritare. 1621. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale. Contrafacerea de medicamente. deţinerii şi distribuirii medicamentelor cu termen de valabilitate depăşit sau cu buletin de analiză necorespunzător. care le-ar putea afecta imparţialitatea. responsabilă de activitatea de farmacovigilenţă. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al Agenţiei Naţionale a Medicamentului. inclusiv opiniile minoritare. E. Titlul XVII: Medicamentul. În activitatea de supraveghere şi control a cerinţelor legale privind medicamentele. practicarea în cadrul unităţii de producţie sau de distribuţie a medicamentelor a altor activităţi decât a celor pentru care au fost autorizate. poate cere laboratoarelor proprii de control sau unui laborator certificat/recunoscut de Agenţia Naţională a Medicamentului în acest scop să efectueze teste asupra probelor de medicamente. însoţite de deciziile luate. raportorii şi experţii implicaţi în autorizarea şi supravegherea medicamentelor nu au nici un interes financiar sau alte interese în industria farmaceutică. funcţionării unităţii de producţie de medicamente fără autorizaţie de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului. poate să efectueze inspecţii la localurile fabricanţilor de substanţe active folosite ca materii prime sau la localurile deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă. D. 1618. D. Medicamentul este retras de pe piaţă dacă se observă că: A. agendele şi rapoartele întâlnirilor. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să aibă permanent şi continuu la dispoziţia sa o persoană calificată corespunzător. este periculos în condiţii normale de utilizare. nerespectării condiţiilor de funcţionare a unităţii de producţie de medicamente pentru care a fost autorizat sau în cazul nerespectării Regulilor de bună practică de fabricaţie. C. 194 . detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor. Potrivit prevederilor Legii nr. controalele medicamentului şi/sau ale ingredientelor şi controalele în stadiile intermediare de fabricaţie nu au fost efectuate din lipsa solicitării fabricantului. E. se asigură că personalul său responsabil cu acordarea autorizaţiilor. B. ori de câte ori consideră că există motive pentru a suspecta nerespectarea principiilor şi ghidurilor de bună practică de fabricaţie. agendele şi rapoartele întâlnirilor. Titlul XVII: Medicamentul. nu are eficacitate terapeutică. C. E. înregistrările şi documentele deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă sau ale oricăror firme folosite de către deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă pentru efectuarea activităţilor de farmacovigilenţă. 95/2006. Pentru a garanta independenţa şi transparenţa decizională. raportul risc-beneficiu este favorabil în condiţiile de utilizare autorizate. B. fabricării şi distribuţiei medicamentelor fără documente care să ateste provenienţa şi/sau calitatea acestora. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu aceea declarată. în termen de 50 de zile de la inspecţia efectuată. numai anunţate. nerespectării Regulilor de bună practică de laborator de către laboratoarele care efectuează teste farmacotoxicologice în vederea întocmirii documentaţiei de autorizare de punere pe piaţă a medicamentelor de uz uman. neînsoţite de deciziile luate. E. Agenţia Naţională a Medicamentului: A. D. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă nu sunt făcute publice. Potrivit prevederilor Legii nr. fără nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte descrierea metodei de fabricaţie. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să inspecteze localurile. 1617. B. următoarele fapre constituie contravenţii: A. C. E. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să examineze orice document care are legătură cu obiectul inspecţiei. D. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale. detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor. emite un certificat de bună practică de fabricaţie. dacă inspecţia demonstrează că fabricantul respectă principiile şi ghidurile de bună practică de fabricaţie conform legislaţiei naţionale. B. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al Ministerul Sănătăţii Publice. C.

B. deţinătorul trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România. E.E. pe baza solicitării Ministerului Sănătăţii Publice. E. este interzisă publicului larg. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă prin procedura centralizată. 95/2006 prevede următoarele: A. se efectuează numai asupra personelor fizice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. cele din tabelul II pe formulare obiţnuite. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. D. care se reţin în farmacie. deţinătorul nu trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România. 1624. în special obligaţii de serviciu public. Pentru autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament Legea nr. D. prin hotărâre a Guvernului. numai în situaţii excepţionale. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar. Publicitatea la substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope: A. 1627. cele din tabelul III pe formulare obiţnuite. Preparatele şi substanşele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate în scop medical respectând următoarele condiţii: A. B. este de competenţa Ministerului Sănătăţii. cele din tabelul II pe formulare speciale. D. 95/2006 prevede următoarele: A. în special obligaţii de serviciu public. radiere sau transfer dintr-un tabel în altul. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să furnizeze Ministerului Sănătăţii Publice toate datele privind volumul de vânzări al medicamentului şi orice date aflate în posesia acestuia privind volumul de prescrieri. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă. B. 1625. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. II si III din Legea nr. este la latitudinea producătorului. C. Substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII. D. B. B. 1622. C. care se reţin în farmacie. Ministerul Sănătăţii Publice trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene obligaţii. în baza modificărilor transmise de organismele europene competente. E. în special în contextul farmacovigilenţei. E. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII şi prin procedura centralizată. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie. medicamentului. în baza modificărilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite. este permisă doar în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional. 1626. radiere sau transfer dintr-un tabel în altul. Ministerul Sănătăţii Publice nu trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene nici o obligaţie. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă sunt făcute publice. se efectuează numaiasupra personelor juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. cu excepţia situaţiilor excepţionale. fie permanent cu cel puţin două luni înainte de întreruperea punerii pe piaţă a D. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie. cele din tabelul I doar pe formulare speciale. 1623. este permisă. vizează şi trusele de prim ajutor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope aflate în mijloacele de transport aerian. Controlul şi supravegherea operaţiunilor cu substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope: A. Pentru distribuţia angro a medicamentelor. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. E. 339/2005: A. 195 . securizate. C. mai restrictivă decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România. este interzisă în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional. C. D. C. se efectuează asupra tuturor personelor fizice şi juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. naval si în ambulanţe. Legea nr. prin hotărâre a Guvernului. B. doar pe baza prescripţiilor medicale. mai restrictive decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România.

este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. B. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Sănătăţii. 339/2005. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. D. iar pentru cele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante. Potrivit Legii nr. Autorizaţiile pentru fabricarea. D. atât farmaciile cu circuit deschis cât şi farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. sămânţă si ulei. în baza modificărilor a organismelor europene 1628. Referitor la cultivarea plantelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. 1629. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se eliberează anual în limita cantităţii aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. D. E. depozitarea şi distribuirea preparatelor stupefiante si psihotrope: A. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii. prin hotărâre a Guvernului. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. autorizaţia de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. E. pot fi modificate printr-o nouă înscriere.C. Fabricarea preparatelor stupefiante si psihotrope se autorizează de Ministerul Sănătăţii Publice. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante. 339/2005. prezentate în original si în copie: A. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite. cazierul judiciar al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope. prevăzute în tabelele I. II si III din anexa Legii nr. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. în vederea producerii de tulpini. pe baza estimărilor anuale. 339/2005. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. este interzisă. în baza autorizaşiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii. C. fibre. sămânţă si ulei. 339/2005. în vederea producerii de tulpini. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. C. cazierul judiciar al farmacistului şef. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite sau competente. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional. curriculum vitae al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope si diploma de licenţă. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii şi a Colegiului Farmaciştilor din România. E. B. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. altul. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. curriculum vitae al farmacistului şef si diploma de licenţă. în baza autorizaţiei de funcţionare. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de organismele europene competente. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Colegiului Farmaciştilor din România. în baza modificărilor altul. 1632. în baza modificărilor altul. Partea I. C. fibre. fibre. B. în baza autorizaţiei de funcţionare. în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii. 1631. este interzisă. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului si se publică în Monitorul Oficial al României. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii si se publică în Monitorul Oficial al României. D. B. sămânţă si ulei. Conform Legii nr. C. Este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. E. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. în vederea producerii de tulpini. prevăzute în tabelul I este permisă. 196 . 1630. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. pe baza următoarelor documente. Partea I. E. D.

si. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului Legii nr. pentru a informa farmaciile. 339/2005 sunt de culoare roz. controlul truselor de prim ajutor se efectuează de inspectorii farmacisti din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 5 ani. si. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului Legii nr. rămase neutilizate. orice sustragere. iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005. dintre care un exemplar însoţeste medicamentele până la distrugerea acestora. E. pentru eliberarea substanţelor si produselor stupefiante si psihotrope de către farmaciile veterinare se foloseţte formularul de prescripţie medicală veterinară cu timbru sec. 197 . cu următoarea destinaţie: un exemplar rămâne la farmacie şi un exemplar la persoana care a returnat medicamentele. destinate exclusiv prescrierii acestora. pe baza unui proces-verbal de predare-primire. ca imprimat cu regim special. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă însoţite de un medic. Următoarele afirmaţii cu privire la prescripţia medicală sunt adevărate: A. D. E. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 3 ani. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 45 de zile de la înregistrarea cererii sau. C. întocmit în două exemplare. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 se face pe formulare speciale. după caz. pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat formularele. pe baza unui proces-verbal de predare-primire. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare albastră. pot fi deţinute de cabinetele medicale umane si veterinare. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. E. Colegiului Medicilor din România. 339/2005 sunt de culoare verde. după caz. în cadrul unităţilor sanitare umane sau veterinare. Trusele de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope: A. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor. Următoarele afirmaţii referitoare la preparatele si substan ele stupefiante si psihotrope sunt adevărate: A. iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. 1633. se utilizează formularul corespunzător substanţei D. nave si ambulanţe. sunt asimilate ambulanţelor de urgenţă autovehiculele speciale pentru intervenţii în caz de calamităţi naturale si aeronavele de salvare aeriană si transport sanitar. securizate. D. pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat formularele. persoanele care deţin formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope au obligaţia să asigure protecţia fizică a formularelor necompletate. preparatele si substanţele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai pe baza prescripţiilor medicale. pentru a informa farmaciile. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. se returnează la farmacia care le-a eliberat. de la completarea dosarului. se returnează la farmacia care le-a eliberat. 339/2005. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. alte unităţi sanitare umane. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor.B. rămase neutilizate. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă. C. Colegiului Medicilor Veterinari din România. B. 1636. după caz. B. Colegiului Farmacistilor din România. se utilizează formularul corespunzător substanţei supuse controlului celui mai puţin riguros. 1634. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se face în condici de prescripţii medicale ori condici de aparat. la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 3 ani. D. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii sau. aeronave. C. B. la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 5 ani. Colegiului Medicilor Veterinari din România. 1635. orice sustragere. de la completarea dosarului. B. 339/2005 sunt de culoare galbenă. după caz. întocmit în trei exemplare. supuse celui mai riguros control. C. C. E.

substanţele si preparatele prevăzute în tabelul III din anexă se efectuează pe formulare separate. centrelor sau serviciilor. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul I din anexa Legii nr. C. cantităţile de plante. C. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. suspendarea activităţilor. Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică pentru operaţiuni cu plante. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice. C. 1638. 339/2005. 339/2005 au rămas cu medicamente neutilizate. eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru cercetare pe animale. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru. 339/2005 pot deţine cantitatea prescrisă numai în baza prescripţiei medicale. E. utilizare. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. suspendarea elaborării. 1640. autorizaţia poate fi acordată si pentru alte operaţiuni dintre cele enumerate. următoarele enunţuri sunt adevărate: A. constituie: A. 1637. substanţe si preparate pe care le operează. orice persoană autorizată care deţine plante. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul II din anexă se efectuează pe formulare separate. 339/2005 se face pe formulare care se reţin la eliberare. au obligaţia să le distrugă. E. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. în cazul în care există sau se presupune în mod justificat că există un risc iminent si grav pentru sănătate. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. pacienţii care în urma tratamentului cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. E. retragerea de pe piaţă si interzicerea utilizării specialităţilor farmaceutice. B. Conform Legii nr. II si III din anexa Legii nr. 339/2005 următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. E. B. publicităţii si închiderea provizorie a localurilor. nu este interzisă. transport. se sancţionează cu amendă de la 200 la 1000 RON. comenzile si facturile pentru plantele. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. prescrierii. comenzile si facturile pentru plantele. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. autorităţile sanitare vor adopta următoarele măsuri de precauţie: A. Publicitatea făcută la un medicament supus controlului conform Legii nr. precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor. orice persoană autorizată care deţine plante. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru.D. blocarea mărfii. substanţelor şi preparatelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope. în măsura în care asemenea operaţiuni sunt necesare cercetării medicale ori stiinţifice pentru atingerea scopului urmărit. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice. II si III din anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora. Referitor la autorizarea operaţiunilor de achiziţionare. deţinere a plantelor. 1639. E. în afara limitelor legale. B. formulelor magistrale si preparatelor oficinale. 1641. pacienţii aflaţi în tratament cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. D. 339/2005 în cantităţi care să nu le depăşească pe cele strict necesare scopului urmărit. substanţe si preparate prevăzute în tabelul II din anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora. pe care îl păstrează timp de 3 ani. luând în considerare şi eventualele pierderi. eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru cercetare pe animale. substanţe si preparate pe care le operează. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. de către medicii medicii veterinari titulari ai autorizaţiei de liberă practică. cantităţile de plante. 339/2005 în cantităţi suficiente scopului urmărit. centrelor sau serviciilor. prescrierii. II si III din anexa Legii nr. D. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. C. eliberarea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelele II si III din anexă. continuarea elaborării. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. import. B. contravenţie. 198 . fără prescripţie medicală. Conform Legii nr. infracţiune. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul I din anexă se efectuează pe formulare separate. numai de către medicii specialiţti. precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor. de către medicii titulari ai autorizaţiei de liberă practică. C. pe care îl păstrează timp de 5 ani. B. comenzile si facturile pentru plantele. D. pentru preparatele prevăzute în tabelul I sau III nu se aplică prezenta obligaţie. Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică pentru operaţiuni cu plante. export. continuarea activităţilor. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. 339/2005. D. publicităţii si închiderea provizorie a localurilor.

prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. trebuie confirmată prin semnătură. în cazul neprezentării prescripţiilor în aceste termene. B. prescripţie cu preparate psihotrope sau stupefiante: A. se respectă următoarele reguli: A. C. D. D. orice modificare. să facă dovada că le deţin în mod legal. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. B. B. asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică. prin prezentarea bonului fiscal eliberat de farmacie. farmacistul special desemnat pentru acesta. 199 . studenţii din ultimul an de la specializarea Farmacie aflaţi în practică. C. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul unor dureri provocate de neoplasm incurabil ( inoperabil sau natratabil prin citostatice. să deţină doar necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat. dar nu mai mult de două modificări. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii. dar nu mai mult de două modificări. preparatele pot fi ridicate fracţionat. B. dar nu mai mult decât necesarul de tratament pentru 60 de zile. dar nu mai mult de trei modificări. modificările pot fi făcute cu condiţia neafectării lizibilităţii prescripţiei. cu excepţia: A. 1644. E. E. a cantităţilor ridicate. 339/2005 au obligaţia: A.000 RON. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. se sancţionează cu amendă de la 1. cu condiţia confirmării. în cazul depăţirii dozei maxime pentru 3 zile. C. pot deţine o cantitate de medicamente care să depăşească necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat.000 la 5. 339/2005. orice modificare. Valabilitatea prescripţiilor medicale cu produse stupefiante sau psihotrope este următoarea: A. B. să facă dovada că le deţin în mod legal. se respectă următoarele reguli: A. 1645. modificările pot fi făcute chiar dacă afectează lizibilitatea prescripţiei. să facă dovada că le deţin în mod legal. E. preparatele nu mai pot fi ridicate din farmacie decât în baza altei prescripţii. poate cuprinde cel mult 3 preparate. 1642. activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăţoară de către: A. trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă. nu se sancţionează la prima abatere constatată. E. în cel mult 3 tranşe. farmaciţtii şi asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică. D. D. chiar dacă pacientul nu solicită acest lucru. E. E. C. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 30 zile de la data prescrierii. 1646. 1643. aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult trei zile lucrătoare. prin prezentarea unei prescripţii medicale. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 5 zile de la data prescrierii. În farmaciile comunitare. din aceeaşi farmacie. aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult două zile lucrătoare. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii. înlocuitorul farmacistului special desemnat pentru acesta. în perioada de valabilitate a prescripţiei. B. se va elibera numai cantitatea corespunzătoare pentru 3 zile. Când pentru acelaşi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite şi/sau a unor preparate ce conţn substanţe nesupuse controlului conform Legii nr. inclusiv acelaşi medicament în maximum 3 forme farmaceutice diferite. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul arteritei avansate în stadiul de cangrenă. cantitatea totală de preparate poate fi eliberată fracţionat. se va elibera cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile. fără să fie obligatorie şi ştampila. pe cele două exemplare ale prescripţiei. cu dureri de decubit ce nu pot fi calmate prin altă medicaţie.D. Persoanele fizice care intră pe teritoriul României cu medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. la solicitarea pacientului. D. cantitatea totală de preparate trebuie eliberată fracţionat. agenţi fizici sau chimici). Următoarele afirmaţii cu privire la eliberarea fracţionată a stupefiantelor sunt adevărate. 1647. C. E. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III. prin prezentarea unui certificat medical. C. trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă. D. În cazul în care se fac modificări pe o reţetă specială. orice modificare. 1648.

339/2005 se realizează prin înscrierea si centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special. cu excepţia cantităţilor solicitate de instituţiile abilitate să dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau în scopuri didactice si de cercetare stiinţifică. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde. D. C. Evidenţa plantelor. substanţele si produsele stupefiante si psihotrope confiscate se distrug. 339/2005. atunci se vor prescrie pe reţete cu timbru sec. pe orice suport de stocare a informaţiilor. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă. D. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor. E. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Sănătăţii Publice. pe orice suport de stocare a informaţiilor. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel. 1650. substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Transporturilor. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope se va efectua cu respectarea următoarelor reguli: A. C. la solicitarea poliţiei. 1649. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului. B. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. dacă sunt unul din tabelul IIşi unul din tabelul III. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. E. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul III şi un preparat ce conţine substanţe nesupuse controlului Legii nr. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr.B. substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Sănătăţii Publice. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde. D. plantele. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III. în farmaciile comunitare. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul II şi un preparat ce conţine substanţe nesupuse controlului Legii nr. 200 . în farmaciile comunitare. Construcţiilor ţi Turismului. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului. C. substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se realizează respectând următoarele: A. 339/2005. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. E. Distrugerea plantelor. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor. B.

farmacist debutant. numai cetăţenii români B. prepararea. D. eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice. D. diploma de farmacist. depozitarea şi distribuţia medicamentelor în farmacii deschise publicului. cetăţenii statelor terţe beneficiari ai statutului de rezident permanent în România. Farmacistul are deplină răspundere şi drept de decizie asupra următoarelor activităţi: A. D. E. B. controlul. controlul. farmacistul este competent să exercite şi următoarele activităţi: A. farmacist specialist în Laborator farmaceutic. C. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist. analize în laboratoare de biochimie. Titlurile oficiale de calificare în farmacie în baza cărora se poate exercita profesia de farmacist în România. farmacist senior cu o vechime în specialitate mai mare de 10 ani. Au dreptul să exercite profesia de farmacist în România următorii cetăţeni străini: A. E. persoană fizică care este cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European. soţul/soţia unui cetăţean român care are cetăţenie israelină C. C. E. C. D. membrii de familie ai unui cetăţean care aparţine unui stat terţ. Din punct de vedere al cetăţeniei. sunt căsătoriţi şi locuiesc cu familiile proprii în România D. depozitarea şi eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital. E. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist. farmacist specialist în Farmacie clinică. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Spaţiului Economic European E. Farmacovigilenţă. În conformitate cu pregătirea sa universitară. pe teritoriul României pot exercita profesia de farmacist următoarele categorii: A. înlocuirea medicului în stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului. fabricarea şi controlul medicamentelor. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung în România B. persoană fizică care este cetăţean al unui stat membru al Uniuni Europene. prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor. persoană fizică care este cetăţean al Confederaţiei Elveţiene. eliberată de instituţiile de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditate din România. farmacist. acordarea de consultaţii medicale. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Confederaţiei Elveţiene. Profesia de farmacist poate fi profesată pe teritoriul României de următoarele categorii de persoane fizice: A. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele Uniunii Europene C. 1652. B. D. marketing şi management farmaceutic. B. certificatul de farmacist specialist. părinţii unui cetăţean român care au o altă cetăţenie şi care se află în întreţinerea acestuia E. C. 31 Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică 1651. 1657. eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene. B. care au cetăţenie israeliană. C. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană. toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor. copii unui cetăţean român. 1654. 1653. activităţi didactice sau administraţie sanitară E. prepararea. 201 . B. sunt: A. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist care au fost recunoscute de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. dobândite într-un stat terţ şi nerecunoscute de unul dintre statele membre ori neechivalate în România.Tema nr. 1656. 1655. Titlurile profesionale pe baza cărora se poate exercita profesia de farmacist sunt: A. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung într-un stat terţ D. cetăţenii Confederaţiei Elveţiene.

are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. până la împlinirea vârstei de 60 de ani. care este valabil 3 luni de la data emiterii. 1663. se poate desemna o comisie alcătuită din 3 farmacişti primari.1658. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. până la împlinirea vârstei de 70 de ani. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. E. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. preşedintele colegiului poate solicita organelor în drept confirmarea sau infirmarea stării de incompatibilitate care vizează starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. oricare ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. D. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. dacă sunt membri titulari şi corespondenţi ai Academiei Române. E. B. până la împlinirea vârstei legale de pensionare. D. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist pentru care a intervenit reabilitarea. D. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. farmacistul este obligat să anunţe colegiul al cărui membru este în termen de 10 zile de la naşterea situaţiei. profesia de medic. 1661. activităţile didactice. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. Certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România: A. şi pentru care nu a intervenit reabilitarea. dreptul de exerciţiu al profesiei se suspendă de drept. atâta timp cât îndeplinesc condiţiile de sănătate. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. C. 1660. devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională C. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. 1662. 202 . prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. chiar dacă exercitarea profesiei este suspendată sau interzisă E. care este valabil 6 luni de la data emiterii. Farmaciştii care îşi desfăşoară activitatea în unităţile sanitare publice pot profesa: A. medicul. până la împlinirea vârstei de 70 de ani. D. copia documentului de cetăţenie. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. E. B. În cazurile de incompatibilitate: A. calitatea de asociat în cadrul unei societăţi comerciale care are obiect de activitate importul-exportul de medicamente. şi pentru care a intervenit reabilitarea. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. D. chiar dacă intervin situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate D. B. în cazul în care nu intervin situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. C. C. B. B. dreptul de exerciţiu al profesiei există. este avizat anual pe baza asigurării de răspundere civilă pentru malpraxis valabilă pentru anul respectiv B. Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu: A. C. C. pentru a confirma sau a infirma situaţia de incompatibilitate care rezultă din exercitarea profesiei de medic sau din orice ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri. valabilă 6 luni de la data emiterii. farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia. B. 1659. copia documentului de cetăţenie. Este nedemn să exercite profesia de farmacist: A. 1664. E. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist. D. E. C. starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege.

copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. Trebuie să respecte Codul deontologic al farmacistului. C. B. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. care exercită profesia de farmacist în România. Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru care exercită profesia de farmacist în România: A. 1665. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. C. C. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său. farmacistul este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este. acestea informează statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză. precum şi cu privire la Codul deontologic al farmacistului. au obligaţia de a se informa la autorităţile competente cu privire la legislaţia care reglementează sectorul de sănătate. C. B. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. acestea nu trebuie să informeze statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România. nu trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România. B. D. Următoarele afirmaţii cu privire la facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate: 203 . D. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. 1669. 1667. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. E. trebuie să respecte legislaţia română care reglementează sectorul de sănătate. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. încheiată pentru anul respectiv. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. nu pot primi sancţiuni disciplinare de natură profesională sau administrativă. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. care este valabil 6 luni de la data emiterii. 1668. farmacistul nu este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi nici să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este despre aceasta. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române.E. 1666. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. copia documentului de cetăţenie. valabilă 6 luni de la data emiterii. Următoarele afirmaţii cu privire la asigurarea de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională sunt adevărate: A. anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. D. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. valabilă 3 luni de la data emiterii. E. E. B. certificatul de membru devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. E. sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. eliberat pe baza certificatului de sănătate pentru anul respectiv. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. domeniul securităţii sociale. D. Următoarele afirmaţii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate: A. care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE.

în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. întrerup pe o durată de până la 6 ani exercitarea profesiei de farmacist. Care dintre afirmaţiile privind suspendarea calităţii de membru al CFR sunt adevărate: A. să se înscrie într-o organizaţie sindicală a farmaciştilor 204 . D. C. C. este subordonat Parlamentului B. întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. E. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate. În exercitarea atribuţiilor sale. din motive obiective. C. Din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România decurg următoarele obligaţii: A. legile şi regulamentele profesiei. E. 1671. Colegiul Farmaciştilor din România: A. Colegiul Farmaciştilor din România colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice: A. este subordonat Ministerul Sănătăţii Publice E. 95/2006. în timpul exercitării profesiei. din motive obiective. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor săi. se poate substitui organizaţiilor sindicale. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. la întocmirea Registrului unic al farmaciştilor din România. D. 1675. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în nume propriu. D. a asigurării calităţii actului farmaceutic în unităţile farmaceutice. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. este un organism cu scop patrimonial. este un organism fără scop patrimonial. încalcă dispoziţiile. legile şi regulamentele profesiei. este un organism apolitic. la judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care reglementează exercitarea profesiei sau a actului profesional. la formarea.A. este subordonat Guvernului D. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice. accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se face. Colegiul Farmaciştilor din România: A. 1670. stabiliţi în România şi care. în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România. întrerup pe o durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist. are autonomie instituţională. stabiliţi în România şi care. B. D. în vederea stabilirii şi creşterii standardelor de practică profesională. la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional şi a tematicii de concurs. E. de către farmacişti cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. E. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România nu se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate. C. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. nu pot răspunde potrivit legii. este un organism de drept public. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii similare. B. C. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. Colegiul Farmaciştilor din România: A. 1672. B. specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a farmaciştilor. este un organism de drept privat. 1673.la cerere. În domeniul său de competenţă. C. are autonomie normativă. B. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. în timpul exercitării profesiei. D. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice. E. încalcă dispoziţiile. potrivit Legii nr. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România. din motive obiective. în termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. la cerere. răspund potrivit legii. la cerere. 1674. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. se poate substitui organizaţiilor patronale. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. B. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene.

B. să rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de specialitate din cadrul Colegiului Farmaciştilor din România; C. să se adreseze justiţiei pentru rezolvarea litigiilor cu membrii din organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România; D. să rezolve sarcinile care le-au fost încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai corpului profesional; E. să se înscrie în organizaţia patronală teritorială. 1676. Drepturile care decurg din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România sunt: A. dreptul de a alege şi a fi aleşi în organele administraţiei locale şi centrale; B. dreptul de a purta însemnele Colegiului Farmaciştilor din România; C. dreptul de a contesta sancţiunile primite; D. dreptul de fi informaţi în timp util despre orice acţiune a Colegiului Farmaciştilor din România; E. dreptul de a fi remuneraţi pentru munca depusă. 1677. Adunarea generală a Colegiului teritorial are următoarele atribuţii: A. adoptă Codul deontologic al farmaciştilor; B. adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Colegiului Farmaciştilor din România; C. aprobă proiectul de buget al Colegiului Farmaciştilor din România; D. alege, dintre membrii săi, consiliul colegiului şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România; E. stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină. 1678. Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii: A. reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate; B. cu aprobarea Biroului executiv încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Farmaciştilor din România; C. convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale, ale Consiliului naţional; D. elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli ale colegiilor teritoriale; E. asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România între şedinţele Consiliului naţional. 1679. Abaterea disciplinară reprezintă: A. fapta săvârşită fără vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist; B. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist; C. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional; D. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legislaţia muncii; E. fapta săvârşită cu vinovăţie prin care nu se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional 1680. Judecarea abaterilor disciplinare se face: A. cu respectarea principiului egalităţii; B. în cadrul unităţilor farmaceutice unde îşi exercită profesia farmacistul acuzat; C. cu respectarea dreptului la apărare; D. cu respectarea procedurilor prevăzute în Statutul Colegiului Farmaciştilor din România; E. cu respectarea principiului discriminării pozitive, luând în calcul sexul şi vârsta farmacistului acuzat. 1681. Comisia de disciplină, cu majoritate de voturi, stabileşte printr-o decizie una dintre următoarele soluţii: A. stinge acţiunea disciplinară dacă fapta nu constituie abatere disciplinară; B. respinge plângerea ca fiind netimbrată; C. respinge plângerea ca fiind nesemnată; D. dacă fapta constituie abatere disciplinară aplică una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România; E. dacă fapta constituie abatere disciplinară trimite dosarul la Comisia superioară de disciplină pentru a fi aplicată una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România. 1682. Membrii comisiilor de disciplină: A. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 5 ani; B. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 7 ani şi să nu fi avut abateri disciplinare în ultimii 3 ani; C. sunt aleşi de către adunarea generală;

205

D. sunt aleşi pentru o perioadă de 5 ani; E. sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani. 1683. Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează: A. prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii Publice sau autoritatea de sănătate publică B. prin numirea de către preşedinte a altui membru; C. prin alegerea în funcţia de preşedinte al colegiului; D. prin demisia de la locul de muncă deţinut la data alegerilor; E. prin pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România. 1684. Contestaţia împotriva deciziei comisiei de disciplină de la nivel teritorial: A. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină; B. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială; C. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială; D. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină; E. este suspensivă de executare. 1685. Răspunderea civilă a farmacistului: A. se face proporţional cu gradul de vinovăţie; B. înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii; C. nu înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii; D. Feste atrasă atunci când prejudiciul se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament sau viciilor ascunse; E. este atrasă atunci când profesionistul acţionează cu bună-credinţă în situaţii de urgenţă şi cu respectarea competentelor acordate 1686. Experţii care cercetează un caz de malpraxis: A. sunt desemnaţi de preşedintele comisiei judeţene de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis; B. sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, din lista judeţeană a experţilor; C. trebuie să aibă o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani de zile; D. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 20 de zile pe care îl înaintează Comisiei; E. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 30 de zile pe care îl înaintează Comisiei. 1687. Bugetul de venituri al Colegiului Farmaciştilor din România este constituit din următoarele: A. donaţii şi sponsorizări; B. cotizaţii lunare ale membrilor; C. fonduri rezultate din activităţi comerciale D. drepturi editoriale; E. încasări din vânzarea produselor proprii. 1688. Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii: A. fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România; B. gestionează bunurile Colegiului Farmaciştilor din România; C. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al farmacistului; D. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al medicilor; E. propune Adunării generale naţionale proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli al colegiilor teritoriale. 1689. Nu pot fi membri ai Biroului Executiv al Colegiului Farmaciştilor din România: A. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul societăţilor comerciale. B. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie; C. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; D. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; E. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul consiliilor locale. 1690. Cu privire la eliberarea de către farmacist a medicamentelor fără prescripţie medicală, sunt adevărate următoarele afirmaţii:

206

A. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul este bolnav cronic si este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic; B. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală doar dacă acestea se încadrează în categoria OTC-urilor; C. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă un bilet de ieşire din spital; D. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o scrisoare medicală; E. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o schemă de tratament neparafată de medicul prescriptor. 1691. Privind serviciile farmaceutice de urgenţă, următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore indiferent de zilele în care se furnizează serviciile farmaceutice de urgenţă; B. decizia farmacistului în furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenţă va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele adverse şi contraindicaţiile; C. medicamentele psihotrope şi stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă; D. medicamentele psihotrope şi stupefiante fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă în cazul dependenţilor; E. în funcţie de gravitatea situaţiei prezentate, farmacistul va încerca să ia legătura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic. 1692. Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele activităţi: A. atragerea pacienţilor prin oferirea de avantaje materiale; B. atragerea pacienţilor prin reclamă mincinoasă; C. eliberarea de medicamente în oferte propuse de diferţţi producătoei; D.folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi; E. folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi. 1693. Regulile de bună practică farmaceutică au la bază următoarele principii: A. sprijinirea societăţii în a utiliza cât mai judicios medicamentele pentru a obţine efectul terapeutic maxim, B. farmaciştii trebuie să asigure servicii farmaceutice de înaltă calitate; C. farmacistul nu are nici un rol în obţinerea rezultatului unui tratament; D. farmacistul trebuie să se implice în activităţile de prevenire a îmbolnăvirilor; E. singurul scop al practicii farmaceutice este prepararea şi eliberarea medicamentelor. 1694. Regulile de bună practică farmaceutica impun următoarele: A. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului care este tratat în ambulatoriu; B. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului, indiferent de cadrul în care acesta este tratat; C. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe eliberarea medicamentelor şi a altor produse pentru sănătate, cu o informare şi consiliere adecvate pentru pacient şi o urmărire atenta a efectelor utilizării acestora; D. farmacistul trebuie să militeze pentru o prescriere raţonală şi economică, a medicamentelor; E. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe verificarea medicului privind necesitatea obiectivă a prescrierii medicamentelor. 1695. Din aplicarea regulilor de bună practică, rezultă că: A. între farmacişti trebuie să existe relaţii de concurenţă comercială neloială; B. fiecare farmacist trebuie să încerce, indiferent de mijloace, să îmbunătăţească serviciul farmaceutic propriu; C.în legătură cu tratamentul medicamentos, între farmacişti şi medici trebuie să existe relaţii bazate pe încredere ; D. prin relaţii de colegialitate, farmaciştii trebuie să contribuie la îmbunătăţirea serviciului farmaceutic oferit populaţiei; E.exercitarea profesiei se face într-un spirit profesional predominant faţă de cel comercial. 1696. Regulile de bună practică privind informarea pacientului se referă la: A. informarea pacientului conduce la optimizarea tratamentului aplicat; B. informarea pacientului conduce la ameliorarea stării sale de sănătate; C. informarea pacientului se face fără a ţine cont de libera sa decizie; D. informarea pacientului se face numai utilizând termeni de specialitate;

207

E. informarea pacientului se face citind compoziţia chimică a medicametului. 1697. Prin farmacia comunitară se vând: A. medicamentele care se acordă pe bază de prescripţie medicală; B. produse cosmetice; C. produse parafarmaceutice; D. dispozitive şi aparatură medicală de uz spitalicesc şi consumabile pentru acestea; E. suplimente alimentare si alimente cu destinaţie specială. 1698. Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a farmaciei comunitare se depun următoarele documente: A. cererea tip; B. avizul de oportunitate; C. cazierul judiciar al farmacistului şef; D. actul constitutiv al societăţii comerciale; E. cazierul fiscal al societăţii comerciale. 1699. Mutarea sediului unei farmacii comunitare: A. se poate face numai în aceeaşi localitate; B. se poate face şi în altă localitate dacă farmacistul şef face dovada că are domiciliul în acea localitate; C. se poate face şi în altă localitate în locul unei oficine; D. trebuie comunicată Ministerului Sănătăţii Publice şi Colegiului Farmaciştilor din România E. trebuie comunicată Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Colegiului Farmaciştilor din România. 1700. În conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2008, următoarele afirmaŢii privind drogheria sunt adevărate: A. se înfiinţează numai de societăţile comerciale care au deja deschisă o farmacie; B. poate fi condusă numai de un farmacist care are cel puţin 5 ani vechime în specialitate; C. funcţionează numai în prezenţa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist; D. poate fi condusă de un asistent medical de farmacie şef; E. poate funcţiona în absenţa unui farmacist. 1701. Autorizaţia de funcţionare a drogheriei: A. include autorizaţia sanitară de funcţionare B. este eliberată de Ministerul Sănătăţii Publice C. este eliberată în maximum 15 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; D. este eliberată în maximum 45 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; E. poate fi autorizată conform procedurii tacite. 1702. În farmaciile comunitare şi în drogherii, inspecţia: A. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului; B. se exercită de Colegiul Farmaciştilor din România împreună cu reprezentanţi ai Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România; C. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului, împreună cu reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor din România; D. are loc cel puţin o dată pe an; E. are loc cel puţin o dată la 2 ani. 1703. Conform dispoziţiilor Legii farmaciei nr. 266/2008, următoarele fapte constituie contravenţie care se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei şi cu închiderea farmaciei comunitare, respectiv a drogheriei: A. împiedicarea activităţii organelor de inspecţie şi control; B. afişarea, cu încălcarea reglementărilor în materie, în incinta farmaciei comunitare sau a drogheriei, a reclamelor privind produsele medicamentoase. C. funcţionarea unei farmacii comunitare sau a unei drogherii fără autorizaţie de funcţionare; D. deţinerea sau eliberarea în drogherii a unor produse medicamentoase ale căror deţinere şi eliberare sunt interzise în drogherie; E. funcţionarea farmaciei în lipsa unui farmacist, care îşi exercită personal profesia, precum şi funcţionarea unei drogherii în lipsa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist. 1704. Oficina comunitară locală de distribuţie: A. se înfiinţează în localităţile fără servicii farmaceutice;

208

B. se înfiinţează numai în mediul rural; C. se poate înfiinţa de societatea comercială care are înfiinţată o farmacie; D. beneficiază de autorizaţie de funcţionare proprie; E. devine automat drogherie dacă în localitatea respectivă se înfiinţează o farmacie. 1705. Autorizaţia de funcţionare a farmaciei comunitare se eliberează: A. pe numele persoanei juridice şi al farmacistului-şef de farmacie; B. de Agenţia Naţională a Medicamentului; C. de Ministerul SănătăŢii; D. în maximum 45 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport nefavorabil; E. în maximum 15 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil.

209

refractometric C. În componenţa unui cromatograf de gaze se găsesc: A. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară lichidă C. volumul de retenţie VR D. Dozarea substanţelor medicamentoase separate prin cromatografie pe strat subţire se efectuează: A. o rezoluţie bună pentru două picuri adiacente presupune diferenţe foarte mici între tR a componentelor E. 1706. direct pe placă prin fotodensitometrie 1712. detectorul UV-VIS E. detecţia substanţelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie de fluorescenţă 1708. rezoluţia scade cu creşterea numărului de talere teoretice N 1713. substanţelor uşor volatilizabile la temperaturi mai mici de 400°C E. 11). detectorul de fluorescenţă 1707. dupa răzuirea şi eluarea substanţelor de pe adsorbant şi determinarea cantitativă prin alte metode C. rezervorul de gaz B. substanţelor solide care se lichefiază uşor D. Care din următorii detectori pot fi utilizaţi în HPLC? A. timpul de retenţie tR C. injectorul-evaporatorul D. detecţia substanţelor separate prin CSS se bazează pe derivatizarea analiţilor pentru a obţine spoturi colorate sau fluorescente E. FR X nu face referiri în acest sens D. Sunt adevărate urmatoarele afirmaţii legate de rezoluţie. faza mobilă lichidă si faza staţionară lichidă B. prin spectrofotometrie "in situ" E. factorul de capacitate k 1709. rezoluţia creşte cu creşterea factorului de separabilitate C. rezoluţia creşte cu cresterea numărului de talere teoretice N B. detectorul de ionizare in flacără B. cu excepţia: A. faza mobilă lichidă şi faza staţionară solidă D. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la metoda CSS sunt corecte? A. identitatea substanţelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. detecţia substanţelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind substanţe etalon D. parametrul Rf B. rezoluţia este o mărime dependentă de factorul de capacitate D. catarometrul D. tuturor substanţelor medicamentoase B. Cromatografia în fază gazoasă este o variantă a cromatografiei pe coloană în care separarea componentelor unui amestec complex se realizează datorită unor procese de repartiţie sau absorbţie între: A. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară gazoasă 1710. Gradul de separare a două substanţe într-o cromatogramă se defineşte prin noţiunea de rezoluţie (Rs).32 Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5. prin introducerea în calcul a timpilor de retenţie ai componentelor din proba de analizat B. detector refractometric 1714.Tema nr. eficacitatea E. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară solidă E. Cromatografia în fază gazoasă permite separarea: A. coloana cromatografică C. substanţelor volatile stabile la temperatura lor de volatilizare C. faza staţionară este: 210 . În cromatografia cu fază inversă. toate variantele sunt adevărate 1711. detectorul E. metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substanţe C. Care dintre următorii parametri caracterizează retenţia în HPLC? A.

eteri coroană . Caracteristici comune metodelor cromatografice: A. metoda examinarii in UV E. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele procedee: A. reflexie B. metoda normarii ariilor B. metoda standardului extern-curbă de etalonare E. metoda standardului intern-curbă de etalonare D. carbon poros grafitat 211 . solide polare B. Metodele utilizate pentru deteminări cantitative în gaz-cromatografie sunt: A. lichide impregnate pe un solid inert E. iar faza stationara este solida: A. separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloana 1719. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida. În gaz-cromatografie pot fi utilizaţi următorii detectori: A. cromatografia de afinitate B. cromatografia de contracurent E. metoda normării ariilor 1718. emisie fluorescenta E. C. silicagel grefat cu lanţuri hidrocarbonate 1715. metoda standardului intern C. metoda curbei de calibrare D. cele doua faze sunt nemiscibile C. transmisie D. cromatografia de repartitie C. analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila B. cromatografia de schimb ionic D. B. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin: A. detector refractometric diferenţial B. 1720. schimbători de ioni D. metoda conţinutului aparent B. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) . detectorul de ionizare în flacără (DIF) E. Care din fazele staţionare de mai jos se pot utiliza pentru separarea enantiomerilor unui compus chiral ? A. stingerea fluorescentei 1721. gaze impregnate pe un suport polar 1717. În HPLC se pot utiliza ca faze staţionare: A. metoda concentrat-diluat C. nepolară C. detectorul de conductibilitate termică (CT) D. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa. spectrometrul de masă (SM) 1716.A. refractie C. E. beta-ciclodextrină . metoda adaosului de standard 1722. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibru D. solide nepolare C. migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi viteza E. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicină . detector UV-VIS C. răşină schimbătoare de ioni D. compus macromolecular E. D. polară B.

D. ciclodextrine. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul anioniţilor slabi . E. etilenglicolul. oxiproprionitrilul. polietilena. 1726. D. 212 . de a da picuri cât mai asimetrice. E. lungimea coloanei. B. B. apa. pentan. ciclohexan. de a da picuri cu baze cât mai mici. C. D. B. de a da picuri cât mai largi. E. În HPLC faza mobilă poate fi: A. cloroformul. apa. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul anioniţilor slabi . C. E. E. laţimea platoului teoretic. B. C. B. de a da picuri cât mai strâmte. E. alcoolul benzilic. C. toluenul. hexanul. 1729. În cromatografia clasică de repartiţie pe coloană faza mobilă poate fi: A. B. să fie incompatibilă cu sistemul de detecţie. E. poliolilor. n-butanolul. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze staţionare pe bază de: A. C. Cu ce fază mobilă funcţionează satisfăcător răşinile schimbătoare de ioni ca faze staţionare cromatografice ? A. 1730. aminoacizi. benzen. D. C. Eficacitatea coloanei cromatografice exprimă capacitatea ei: A. 1727. 1731. B. D. E. 1724. D. În HPLC faza staţionară este de regulă: A. Fazele staţionare pe bază de ciclodextrine cu caracter hidrofob se utilizează pentru separarea: A. ciclohexan. D. B. alcani. C. E. C. să dizolve faza staţionară şi să interacţioneze chimic cu aceasta. Numărul platourilor teoretice (N) caracterizează eficacitatea coloanei cromatografice şi este dependent de: A.1723. să aibă o mare putere de dizolvare dar să nu interacţioneze chimic cu analiţii din probe. Pentru cromatografia de repartiţie. diametrul coloanei. acizilor carboxilici. de a da picuri cât mai simetrice. să fie compatibilă cu sistemul de detecţie. 1728. heptanul. D. cu faza mobilă acidă atât la cationiţi slabi cât si la anioniţi slabi. înălţimea platoului teoretic. alcanilor. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul cationiţilor slabi . B. să nu dizolve faza staţionară şi să nu interacţioneze chimic cu aceasta. 1725. dinamica fazei mobile. nitrometanul. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul cationiţilor slabi . cicloalcanilor. oxiproprionitrilul. faza mobilă trebuie să îndepinească următoarele cerinţe: A. C. D. alcoolilor.

faza mobila poate fi lichida D. Presiune E. faza mobila poate fi gazoasa B. Detectorul de vascozitate D. Transmisie C. Are la baza un mecanism de repartitie solid-lichid B. faza mobila poate fi solida C. faza stationara este un gaz B.1732. Un gaz cu conductibilitate termica mare C. CSS nu se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante E. Optimizarea proceselor de separare cromatografica se realizeaza actionand asupra urmatorilor parametri: A. Emisie fluorescenta E. Hartia cromatografica are un caracter hidrofob D. In cromatografia de gaze (CG): A. faza mobila este un lichid D. In cromatografia de gaze se folosc urmatoarele gaze purtatoare: A. Alegeti raspunsurile corecte cu privire la cromatografia de hartie: A. heliu. hidrogen. IR) B. argon. azot D. Detectorul de fluorescenta C. Detectorul refractometric E. argon C. metan. Difuzie D. Hartia cromatografica are un caracter hidrofil E. Azot D. Identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf C. Reflexie B. azot B. faza stationara poate fi lichida E. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. Factorul de capacitate 1737. In cazul unui gaz-cromatograf prevazut cu detector de conductibilitate termica se utilizeaza drept gaz vector: A. Printre detectorii folositi in cromatografia de lichide de inalta performanta se numara: A. Heliu E. Detectorul electrochimic 1738. VIS. faza stationara este un solid C. faza mobila este un gaz E. Un gaz cu conductibilitate termica mica 1736. Detectorii de absorbanta (UV. Stingerea fluorescentei 1735. Neon sau argon B. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. Factorul de selectivitate C. oxigen. Numarul de platouri teoretice B. CSS se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante daca se respecta anumite conditii D. heliu E. faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert 1740. dioxid de carbon 1739. faza stationara poate fi solida 213 . Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze: A. Apa este singurul solvent utilizat pentru obtinerea unei faze stationare hidrofile 1733. Hartia cromatografica constituie suportul de faza stationara C. In CSS este posibila derivatizarea analitilor pentru a obtine pete colorate fluorescente 1734. Identitatea substantelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. Factorul de rezistenta la transferul de masa D.

nu se pot folosi metode in faza gazoasa C. se aplica la separarea unor substante relativ nepolare 1747. n-butanol . izopropanol . faza stationara este depusa in strat subtire pe un suport de sticla E. faza stationara este un solid cu granulatie fina sau un solid impregnat cu un lichid C. faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbante E. In HPLC de repartitie nu sunt corecte afirmatiile: A. faza stationara este un compusmolecular reticulat D. in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolar 1745. faza stationara solida este miscibila cu faza mobila 1742. faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara C. poate fi cromatografie pe "faza inversa" 1748. este o metoda fizica de separare B.amoniac . faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara E.apa D. faza mobila este un lichid 214 . metode cromatografice in faza lichida B. faza stationara nu poate fi un solid pe care sunt grefate grupari organice D. formamida . poate fi cromatografie pe "faza stationara normala" E. cromatografia de schimb ionic E.acid acetic .1741. polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analitului C. in cromatografia pe faza stationara normala. polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analitului 1744. faza stationara poate fi silicagel silanizat D.o reactie chimica specifica E. faza stationara este de silicagel B. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A.fenol E.apa B.X: A. cromatografia de lichide sub presiune 1749. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia HPLC de adsorbtie: A. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid B. faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara B. in cromatografia pe faza stationara normala. in cromatografia pe faza inversa.DMF . Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme de solventi: A. metode indirecte pe faze stationare obisnuite dupa derivatizarea lor printr . ulei de parafina . faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara D. cromatografia cu fluide supercritice C. polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analitului B. in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichid faza stationara lichida se fixeaza prin adsorbtie fizica B. apa . se aplica la separarea unor substante solubile in apa E. Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in majoritatea cazurilor este necesar ca: A. in cromatografia pe faza inversa. faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobila C. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru cromatografia de repartitie: A. enantiomerii nu se pot separa prin metode cromatografice 1746. nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analitului D.benzen C. Pentru separarea enantiomerilor prin tehnici cromatografice se folosesc: A. cromatografia pe strat subire B. cromatografia de gaze D. faza stationara poate fi alumina C. faza stationara este de alumina C.apa 1743. ca faza mobila se utilizeaza de regula apa D. Selectati metodele cromatografice oficinale in FR. polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analitului E.metanol . metode directe pe faze stationare chirale sau pe faze obisnuite dar aducand in faza mobila un aditiv chiral D.

stabilitate termica C. Proprietatile fizico-chimice ale schimbatorilor de ioni sunt: A. faza mobila este un lichid care se aduce in stare gazoasa inaintea determinarii B. este o tehnica lichid cromatografica (LC) C. termogravimetrie C. fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar inerte fizic B. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in gaz-cromatografie: A. Referitor la cromatografia de schimb ionic sunt corecte enunturile: A. instabilitate chimica B. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de excludere sterica: A. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale: A. rezultatele se prezinta sub forma unui grafic semnal-timp 1752. faza mobila este numita gaz-purtator C. factorul de capacitate k` D. volumul de retentie VR B. fazele stationare pot fi lichide E. porozitatea 1755. formate din sfere din sticla D. este o tehnica lichid electrocromatografica B. ionizarea gruparilor shimbatoare este independenta de natura chimica a acestora E. fazele de stationare sunt geluri de diverse tipuri E. adsorbtia pe suporturi inerte B. fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte mica 1758. poliesteri si polieteri ai glicolilor B. Timpul de retentie tR 1757. sitele moleculare E. In cromatografia de gaze: A. spectrofotometrie de absorbtie B. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze selectati enunturile corecte: A. coeficientul de rezistenta la transferul de masa C C. fluorimetrie E. silicagelul D. fazele stationare schimbatoare de ioni sunt capabile sa fixeze exclusiv cationi 1754. cu pori mari si uniformi C. respectiv pe faza stationara: A. fazele stationare schimbatoare de ioni se mai numesc si "faze inverse" E. schimbul ionic 1756. fazele suport pot fi neporoase. Selectati marimile care caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica. se bazeaza pe diferentele dintre marimile moleculelor B. faza stationara este un solid sau un lichid impregnat pe un suport solid inert D. hidrocarburi saturate 215 . repartitia intre faza stationara si faza mobila C. poate fi utilizata pentru separarea polipeptidelor C. prima faza de acest gen a fost pe baza de dextran polireticulat 1753. numarul de platouri teoretice N E.1750.refractometrie diferentiala D. siliconii C. nu poate fi utilizata pentru separarea proteinelor D. metode volumetrice 1751. excluderea-difuzia E. adsorbtia pe suporturi solide D. pe faza stationara polimerica sunt grefate grupari ionizabile D. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub presiune se bazeaza pe: A. fazele suport pot fi poroase. capacitatea de schimb ionic D. probele de analizat dizolvate int-un solvent sunt introduse in camera de evaporare termostata la 10°C E.

Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat. detectorul de fluorescenta D. cele mai frecvent utilizate in gaz-cromatografie: A. detectorul cu ionizare in flacara E. sililarea D. In cromatografia de gaze pot fi utilizati ca detectori: A. bromurarea 1760. complexarea cu ioni metalici E. catarometrul C.1759. detectorul refractometric B. esterificarea B. alchilarea C. spectrometrul de masa (MS) 216 .

barbital C. factorul de molaritate al soluţiilor volumetrice se verifică din 7 în 7 zile 1762. FR X prevede la monografia BISMUTHI SUBNITRAS următoarele: A. factorul de molaritate nu se verifică periodic C. obţinută din soluţia volumetrică mai concentrată. acid acetil salicilic 217 . să reacţioneze cu alte substanţe conform unor ecuaţii cât mai complexe 1769. în cazul soluţiei de azotit de sodiu 0. indicator: violet de pirocatehină-soluţie C. soluţie titrată: complexon III C. solvent: acid nitric (R) şi apă distilată E. Substanţele chimice de referinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A.05 mol/l D. solventul este acid acetic anhidru (R) B. la soluţia volumetrică nestabilă. are acelaşi factor de molaritate B. substanţele volumetrice se păstrează în recipiente bine închise E. soluţie titrată: acid percloric 0. soluţia de clorura de sodiu C. albastru de bromfenol 1765. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte? A.1 mol/l D.Tema nr. Soluţiile titrate pot conţine următoarele substanţe de referinţă: A. soluţia de nitrat de argint E. acid lactic B. să prezinte un înalt grad de puritate D.1 mol/l D. se realizează o dozare nitritometrică B. sunt soluţii care se folosesc în analiza cromatografică D. sunt soluţii cu o concentraţie bine stabilită 1764.33 Metode volumetrice in controlul medicamentelor (11) 1761. să fie stabile C. acidul clorhidric B.1 mol/l C. factorul de molaritate se stabileşte înainte de folosire D. tropeolina 00 C. Dintre indicatorii oficializaţi de FR X fac parte: A. fenolftaleină D. să aibă o compoziţie bine definită B. soluţia de iod D. se numesc şi soluţii titrate B. solvent: dimetilformamidă (R) E. soluţia de rivanol 1768. solvent: piridina (R) E. Care dintre următoarele substante se dozează in mediu neapos? A. codeină fosforică D. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt corecte? A. se realizează o dozare potenţiometrică 1766. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la soluţiile volumetrice sunt corecte? A. solvent: acetona 1763. tiosulfat de sodiu E. soluţie titrată: edetat sodic 0.1N. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0. concentraţiile soluţiilor volumetrice pot fi de molaritate exactă sau molaritate aproximativă E. să fie solubile în solventul ales E. soluţia volumetrică diluată. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0. FR X exprimă concentraţia lor în g% C. se realizează o dozare în mediu apos B. cristal violet B. dozarea se face în mediu neapos 1767. FRX prevede următoarele condiţii pentru dozarea codeinei bază: A.

1775. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei: A. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu C.1mol/l se aplica pentru dozarea: A. are caracter slab acid B. C. D. hidroxid de sodiu.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante: A. Titrarea directa in mediu neapos. D. Glibenclamida se determină conform FR X: A. conform FR X. cu solutie acid percloric 0. 1777. salicilat de sodiu 1770. sulfat de bariu. enolilor 1774. acido-bazic. D. utilizând: A. D. acid percloric 1772. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată . D. titrarea cu acid percloric în mediu anhidru. complexometric. printr-o reacţie de comkplexare. B. 1778. prin titrare cu azotat de argint. gluconat de calciu 1771. conform FR X: A. prin titrare în mediu apos. acetat de mercur E. E. sulfat de aluminiu C.05 molară de iod (exprimată în ml) consumat de 1 gram probă analizată . printr-o reacţie acido-bazică. prin titrare cu metoxid de sodiu. apa B. solventi inerti (CHCl3. volumul soluţiei 0. C. acid acetic anhidru D. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 0. benzoat de sodiu E. aminelor alifatice B. C. hidrazine D. printr-o reacţie de precipitare. in acid acetic anhidru. Indicele de iod este: A. B. E. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată . edetat sodic. C. azotat de argint. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 100 grame probă analizată. imine. unor oxime. CCl4) C. Oxidul de zinc se determină.E. titrarea cu acid clorhidric în mediu apos. se dozeaza prin titrare cu acid percloric 1773. C. Conform F. E. bromura de sodiu D. Diclorhidratul de histamină se determină. B. D. Alegeţi definiţiile echivalente cu cea din FR-X a noţiunii de "indice de iod". aminelor aromatice si heterociclice C. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu apos. carbonat bazic de magneziu B. E. 218 . Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza: A. determinarea argentometrică a clorului. se dozeaza in mediu neapos E. titrare complexonometrică. complexon III. B. imidelor E.1 grame probă analizată . Efedrina A.R. 1776. prin titrare cu complexon III. are caracter slab bazic D. B. prin titrare în mediu anhidru.

C. clorhidrat de cloropiramină. alcool absolut. B. cu acid clorhidric 0. C. gravimetric. D. acid benzoic. E. Se pot doza prin titrare cu acid percloric in acid acetic: 219 . prin titrare acido-bazică în mediu neapos. Pe o substanta chimica de referinta B. 1782. Solutiile volumetrice nestabile necesita stabilirea factorului de molaritate inainte de fiecare folosire E. în mediu apos. în mediu conţimând acid acetic anhidru. acidul aspartic. cu acid percloric 0.1779. conform FR X: A. Cloramina B se determină. clorhidratul de clomipramină. D. 1783. în mediu apos. clorhidratul de amitriptilină. dioxan.1 M în mediu anhidru: A. Cefotaxima sodică se determină prin titrare: A. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate necunoscut D. B. Sa fie insolubile in solventul ales C. Factorul de molaritate. Cloxacilina sodică se detrmină. prin titrare redox. iodometric. 1781. E. Sa aiba compozitia bine definita B. 1785. în mediu neapos. Sa fie solubile in solventul ales 1788.1 M. conform FR X: A. Sa fie inerte chimic E. E. Sa aiba un grad inalt de puritate D. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut C. C. acidul benzoic. D. acid citric. E. E.1 M. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0. Pastrarea solutiilor volumetrice se face in recipiente bine inchise. utilizând soluţia de tiosulfat de sodiu. odata stabilit. în mediu conţinând apă şi alcool. Factorul de molaritate (F) se stabileste: A. ferit de lumina 1786. cefotaximă sodică. Amobarbital sodic.1 M. D. Alegeti afirmatiile corecte privind solutiile volumetrice: A. prin titrare acido-bazică în mediu apos. acidul acetic. D. C. La prepararea solutiilor volumetrice se foloseste apa proaspat fiarta si racita B. B. D. 1784. acido-bazică. E. B. este valabil 6 luni de la prepararea solutiei C. spectrometric. în mediu anhidru. B. C. Cu o solutie proba 1787. B. prin titrare acido-bazică C. Prin titrare cu hidroxid de sodiu se pot determina: A. cu hidroxid de sodiu 0. Acidul aspartic se determină prin titrare: A. prin determinarea clorului prin titrare argentometrică. 1780. Factorul de molaritate se verifica periodic D. Substantele chimice de referinta (titrosubstantele) trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. iodatometric. Pe o substanta cu caracter bazic E.

Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii barbiturici sunt corecte: A. Urmatoarele substante medicamentoase se pot doza in mediu neapos cu metoxid de sodiu. cu indicatorul albastru de timol B. potentiometric 1791.5 dietilbarbituric): A. ca baza. in solventi protogenici B. chimic. ca acid. clorhidratul de etilmorfina 1789. ca acid. La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor medicamentoase. punctul de echivalenta se determina: A. piridina 1790. acid acetic E. acid 5. se dozeaza in solventi protofilici 1793. Dozarea barbitalului (veronal. solventi protogenici B. chimic. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida E. au functie slab bazica C. curba de titrare prezinta doua puncte de inflexiune 1792. fenobarbital 1795. argentometric. in amestec de solventi apa . deoarece au caracter acid: A. oxime B. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in acid acetic D. Aminoacizii se pot doza: A. chimic. complexonometric direct 1797. alcaloizi saruri de acid clorhidric D. cu indicatorul violet de pirocatechina E. cu metoxid de sodiu in dimetilformamida 1796. acid nalidixic D. se dozeaza in solventi protogenici E.A. Titrarea acidului salicilic cu metoxid de sodiu: A. dimetilformamida D. in solventi protofilici C. chimic. in solvent acid acetic anhidru C. La titrarea in mediu neapos a functiilor acide. se foloseste ca indicator albastru de timol 1794. au functie slab acida B. in amestec de solventi apa . se neutralizeaza doar functia carboxil B. sulfonamide E. curba de titrare prezinta un punct de inflexiune E. cu acid etilendiaminotetraacetic in acid acetic E. se folosesc: A. cu acid percloric in acid acetic D. ca baza. cu indicatorul galben de alizarina D.piridina D. Sulfonamida se poate titra: A. sulfafurazol E. se face in mediu de acid acetic neutralizat C. se neutralizeaza doar functia fenolica C. cu indicatorul timolftaleina C. prin Metoda Fajans 220 . Substantele medicamentoase cu caracter amfoter se pot doza: A. se neutralizeaza atat functia fenolica cat si cea carboxil D. se dozeaza in mediu apos D. barbital C. in solvent acid acetic anhidru B. se face in mediu de dimetilformamida neutralizata B. solventi protofilici C. clorhidrat de dionina B.piridina E. derivati barbiturici C.

se utilizeaza solutie de AgNO3 0. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazice punctul de echivalenta se determina: A. conform FRX: A. solventul utilizat pentru solubilizare este neutralizat in prelabil la fenolftaleina D. chimic. cu indicatorul tropeolin 00 1802. ca acid in solvent dimetilformamida D. se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si prelucrarea reziduului dupa evaporare C.1N E. este o dozare volumetrica in mediu apos B. chimic. este exaltata de solventi protofilici E.1N D. solutia titrata este HCl 0.1N D. potentiometric B. se manifesta prin cedare de protoni C. cu indicatorul cristal violet C. cu solutie titrata de acid percloric in acid acetic D. este exaltata de solventi protogenici 1800. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale substantelor medicamentoase se face: A. in mediu de acid acetic anhidru B. solutia titrata utilizata este NaNO2 0.1N E. determinarea are loc la temperatura de 8 . chimic. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu 0.10°C 1803. ca baza in solvent acid acetic anhidru E. este exaltata de solventi protofilici 1799. cu indicatorul metiloranj D. metoda de dozare este acido-bazica in mediu apos B.1N 1805. se exprima prin pKb B. solutia titrata utilizata este HClO4 0.1N 1804. indicatorul utilizat este sufatul de amoniu-fer (III) C. se manifesta prin cedare de protoni C. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a acidului acetilsalicilic conform FRX: A. solutia titrata este HClO4 0. se manifesta prin acceptare de protoni B. Functia slab acida a unei substante medicamentoase: A. Selectati conditiile prevazute de FR X pentru dozarea volumetrica a codeinei baza: A. se manifesta prin acceptare de protoni D. indicatorul utilizat este cristal violetul E. este o dozare in mediu neapos D. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a procainei din solutia "Iniectabile procaini hydrochloridi". chimic. cu indicatorul murexid E. se face dupa dizolvarea substantei in apa distilata C. in mediu de dimetilformamida E. se utilizeaza solutie de NH4SCN 0. ca acid in solvent acid acetic anhidru C. ca baza in solvent dimetilformamida 1798. cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida 1801.1N B. se face cu solutie titrata de hidroxid de sodiu 0. Functia slab bazica a unei substante medicamentoase: A. substanta se dizolva in acid acetic anhidru neutralizat in prealabil C. cu solutie titrata de acid clorhidric C. este exaltata de solventi protogenici E. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica conform FR X a histaminei diclorhidrat: A. este o dozare nitritometrica B. se exprima prin pKa D.1N 221 .B. indicatorul utilizat este fenolftaleina E.

01mol/l si 0. clorhidrat de papaverina 0. solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0. solutia de acid clorhidric 0.0167mol/l C.00000 E.01mol/l B.) E.5mol/l si 0.05mol/l D. indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom T 1807. solventul utilizat este etanolul in prealabil neutralizat E. referitoare la solutia volumetrica de metoxid de sodiu: A. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte ? A. titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastru 1808. referitoare la solutia volumetrica de HCl: A. solutiile 1mol/l. au o concentratie bine stabilita 1810.r. referitoare la solutia volumetrica de acid percloric: A.1mol/l 222 .02mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 1mol/l E. Selectati enunturile corecte conform FR X. solutia de acid percloric 0.05mol/l B. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogenftalat de potasiu (s. solutia titrata utilizata este NaOH 0. solutia de acid percloric 0. conform FR X: A. indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacal E.1mol/l se prepara prin diluare cu apa din acid clorhidric ( R) B. se numesc si solutii titrate D. factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care se refera C. titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreaza D. hidroxid de potasiu 0. indicatorul utilizat pentru stabilirea factorului de molaritate este fenolftaleina (I) D. este o solutie volumetrica de molaritate exacta B. Selectati enunturile corecte conform FR X.1mol/l D. sunt oficinale solutiile 0. metoxid de sodiu 0. conform FRX: A. Selectati solutiile volumetrice cu molaritate exacta oficinale in FR X: A. o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are F=1. indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timol E. factorul de molaritate se stabileste cu acid benzoic (s. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a calciului din solutia "Solutio calcii chloridi 50%".1mol/l 1812. solutia de acid clorhidric 0. factorul de molaritate nu se verifica frecvent. se prepara prin dizolvarea sodiului ( R) intr-un amestec de metanol si benzen 1814. dupa solubilizarea masei de supozitor si a substantei active in apa B.1mol/l C.1mol/l poate fi preparata in dioxan 1813.01mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 0. solutia titrata utilizata este edetat disodic 0. printr-o metoda acido-bazica in mediu apos C. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogencarbonat de potasiu (s. dozarea volumetrica a metronidazolului din "Suppositoria metronidazoli" se realizeaza: A. pentru ca solutia are o stabilitate mare E.1N C. dicromat de potasiu 0.) D. solventul de diluarea este etanolul B.05mol/l E.1806. concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta intr-un militru de solutie B. metoda de dozare este complexonometrica B. Conform FR X. indicatorul utilizat este cristal violet (I) D.1mol/l poate fi preparata in acid acetic anhidru C.1mol/l 1811. este o metoda de dozare acido-bazica B. iodat de potasiu 0. Selectati enunturile corecte conform FR X. solventul utilizat este dimetilformamida in prealabil neutralizata D.r) C. pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacal C. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid. solventul utilizat la stabilirea factorului de molaritate este dimetilformamida C.r.1N 1809. 0. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele conditii: A. cu o solutie titrata de HCl 0.

solutia volumetrica utilizata la titrare este tiosulfatul de sodiu 0. indicatorul utilizat pentru evidentierea punctului de echivalenta este amidonul 223 .1mol/l B. cu o solutie titrata de HClO4 0.1mol/l in dioxan E.D. la parametrul dozare se prevede: A. la monografia "Oculoguttae resorcinoli 1%". Conform FR X. determinarea cantitativa a boratului de fenilmercur E. proba de analizat se obtine din amestecul omogen a mai multor supozitoare 1815. determinarea cantitativa a rezorcinolului D. determinarea cantitativa a acidului boric C.

să interacţioneze cu substanţa de analizat B. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase prezintă maxime de absorbţie în domeniul spectral VIS? A. Spectrofotometrul de absorbţie în ultraviolet şi vizibil are următoarele componente: A. prin reprezentarea grafică a absorbanţei molare în funcţie de concentraţie D. prin reprezentarea grafică a transmitanţei în funcţie de lungimea de undă C. Care dintre următoarele substanţe se dozează prin metoda spectrofotometrică în UV? A. ciancobalamina E.Tema nr. folosind indicele de refracţie B. Determinarea cantitativă a unei substanţe medicamentoase prin metoda spectrofotometrică UV-VIS se poate realiza utilizând: A.34 Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor (5. sursa de radiaţii B. absorbanţa molară B. să nu absoarbă în aceeaşi regiune spectrală cu substanţa de analizat C. un etalon al aceleaşi substanţe cu o concentraţie cunoscută Ce C. prin: Tranziţiile electronice care au loc în urma absorbţiei luminii în UV-VIS se caracterizează 224 . amplificator E. vitamina D3 B. Solvenţii utilizaţi la pregătirea probelor pentru citirea în UV-VIS trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii: A. prednisonul C. utilizând o curbă de calibrare E. etinilestradiol E. micrometri (mm) 1822. curbă de calibrare E. furosemid C. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de concentraţie 1821. Înregistrarea unui spectru UV-VIS se poate face: A. cm-1 D. centimetri (cm) B. înregistrator 1824. apa distilată D. indicele de refracţie D. ciancobalamina B. acidul clorhidric 1818. nanometri (nm) E. folosind unghiul de rotaţie al planului luminii polarizate D. coloana cromatografică C. Lungimea de undă se poate exprima în: A. folosind un etalon de concentraţie cunoscută 1820. folosind absorbanţa specifică C. angstromi (Å) C. riboflavină D. prin reprezentarea grafică a concentraţiei în funcţie de lungimea de undă E. rifampicina 1817. Determinarea cantitativă prin metoda spectrofotometrică se poate realiza: A. pot fi utilizaţi orice solvenţi 1823. să aibă maximul de absorbţie la aceeaşi lungime de undă cu substanţa de analizat E. să nu interacţioneze cu substanţa de analizat D. detectorul D. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de lungimea de undă B. 11) 1816. absorbanţa specifică 1819.

225 . acidul fiind ionizat D. punctul de solidificare al unei substanţe medicamentoase E.A. cand predomina forma moleculara pura.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme 1829. tiamfenicol D. E. cantitatea de substanţă activă 1826. clozapina 1827. sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari d B. metenamină . mentol . acidul fiind ionizat E. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 – 380 nm E. ordonata . pH = 8. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. pH = 8. pH = 5. cand predomina forma ionizata pura. abscisa – transmitanta. acidul nefiind ionizat B. absorbanţă C. acidul fiind ionizat C. Tranzitiile de tip d-d*: A. transmitanţă E. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei C. abscisa – numarul de unda. permanganat de potasiu C. lungimea de undă B. fenilbutazon . ordonata . Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici: A. ordonata – absorbanta B. ordonata – absorbanta 1828. este o lampa cu deuteriu D. abscisa – absorbanta. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei E. numărul de undă 1825. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe: A.cu excepţia: A. cresterea rezolutiei nu este limitata 1830. ordonata .lungimea de unda C. tranziţii de tipul sigma – sigma* . 1833. puritatea unei substanţe medicamentoase C.lungimea de unda D. cand predomina forma moleculara pura. se produc in domeniul VIS 1832. cand predomina forma ionizat pura. se inregistreaza spectrele solutiei la: A. pH = 2. Care din tipurile de tranziţii electronice se pot realiza în molecula urotropinei ? A. identitatea unei substanţe medicamentoase B. B. D. abscisa – lungimea de unda. tranziţii de tipul sigma – pi* . este o lampa de hidrogen C. tenoxicam E. abscisa – lungimea de unda. Pentru determinarea pKa al unui acid slab. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm 1831. pH = 2.transmitanta E. C. Sursa de radiatii in VIS: A. este o lampa cu fir de wolfram B. sorbitol. simvastatina B. nifedipin . se produc in domeniul UV D. sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari d E. B. absorbanţa molară D. punctul de topire al unei substanţe medicamentoase D. Următoarele substanţe medicamentoase pot fi dozate în UV. sunt insotiti de o absorbtivitate mica C. Care din substanţele active farmaceutice pot produce benzi de absorbţie de tipul pi – pi*? A. Un spectru UV-VIS poate furniza informaţii despre: A. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei D.

1838. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 ). De care dintre următoarele mărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS depinde direct proporţional? A. 500 nm. A. rifampicina . densitatea soluţiei. 1841. B. Care din următoarele grupări funcţionale pot determina tranziţii electronice de tipul pi – pi* ? A. D. fenobarbital 1837. C. C. D. B. C. E. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici. 1000 nm. 340 nm. gruparea nitril ( -CN ) . D. volumul soluţiei. E. tranziţiile de tipul sigma – sigma* . B. capabile să determine apariţia benzilor de absorbţie în spectrofotometria în ultraviolet şi vizibil. 1839. tranziţii de tipul pi – pi* . 650 nm. la tranzacţii electronice se disting următoarele tipuri de electroni: A. gruparea terţ-butil ( -C(CH3)3 ) . D. D. electroni pi.C. 1834. înveliş electronic închis. absorbtivitatea. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. tranziţiile de tipul pi – pi* . gruparea carboxilică ( -COOH ) . tranziţiile de tipul pi – sigma* . Care dintre următoarele substanţe poate fi determinată cantitativ in solutie. 226 . C. D. electroni sigma. tranziţiile de tipul n – pi* 1836. efectul hipercromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. 200 nm. C. Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilor existenţi într-o moleculă. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. electroni n. Care dintre tipurile de tranziţii. 600 nm. electroni p. gruparea carbonilică ( >C=O ). C. vitamina B12 . D. papaverina . 200 nm. E. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului spectrat UV? Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului vizibil? 1840. E. concentraţia molară a analitului. 1835. C. 650 nm. B. D. E. B. hidrocortizona . tranziţii de tipul n – pi* . prezintă importanţă analitică in controlul medicamentelor? A. A. B. tranziţiile de tipul sigma – pi* . efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici. direct prin metoda spectrofotometrică în domeniul vizibil (400 – 800 nm) ? A. B. 450 nm. E. 300 nm. tranziţii de tipul n – sigma* . E. C. masa molară a analitului. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă? A. B. E. E. D.

VIS: A.Beer 1846. pH-ul nu influenteaza determinarile spectrofotometrice in sisteme acido-bazice 1848. In cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS. D. Tranzitii electronice n . Concentratiile solutiilor sunt specificate in monografia respectiva C. energie calorică. FRX prevede in cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS: A.) D. B. Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din UV-VIS de catre un compus organic? A. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de derivata transmitantei 1851.pi* D. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert . Concentratia solutiilor C. manevrelor greşite din timpul analizei. Natura solventului D. Tranzitii electronice n . energie magnetică. Inregistrarea spectrelor in UV .01 M C. Identificarea formelor polimorfe 1850. C.VIS: A. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromatice E.5 °C in cuve de 1 cm. Orice spectrofotometru UV-VIS are în constituţie următoarele părţi mai importante: A. Tranzitii electronice sigma . 1845.01 M B. Efectuarea determinarilor la temperatura de 20 ± 0. se face in solutiile analitilor in apa pura pentru analiza indiferent de substanta 227 . Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0. Studiul unor procese chimice in solutie C.sigma* E. D agitator magnetic. E. 1843. Lungimea de unda la care se face determinarea B. 1844. este foarte importanta pentru dozarea substantelor medicamentoase D. sursa de radiaţii. Analiza structurala bazata pe recunoasterea unor grupari cromofore B. este o problema de mare importanta in determinarea substantelor medicamentoase B. C.pi C.sigma* B. Natura solventului nu influenteaza determinarile E. preparării defectuoase a soluţiilor. detector. Tranzitii electronice sigma . E. Tranziţiile electronice sunt legate de următoarele forme de energie: A. D. energie de rotaţie. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de unda E. În spectrometria UV-VIS cauzele erorilor datorate aparaturii pot fi: A. B. Conditiile de pH cand e necesar E. Inregistrarea spectrelor in UV . Absorbtivitatea molara 1849. monografiile din FRX prevad: A.r. E. B. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice D. Tranzitii electronice pi . zgomotului de fond al sursei luminoase. energie de vibraţie. Spectroscopia in UV se poate aplica la: A. Scala absorbantelor se verifica si se etaloneaza cu o solutie de permanganat de potasiu (s. daca nu se prevede altfel B.Beer sunt corecte: A. sistem dispersiv combinat cu monocromator.pi* 1847. zgomotului de fond al multiplicatorului. energie electrică. nu are nici o relevanta in determinarea substantelor medicamentoase C. Dozarea metalelor alcaline si alcalino-pamantoase din forme farmaceutice E. coloana de separare. Determinarea valorii pKa D. C. Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert . procelor de reflexie şi difuziune apărute pe parcursul optic al spectrometrului.1842.

Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 1857.2. 400 . -NO pentru oxima 1856. alegerea solventului pentru solutia substantei de analizat nu este de o importanta covarsitoare C. se verifica prin metoda regresiei liniare simple E. Pentru determinarile cantitative in spectrofotometria UV .VIS: A. in practica analitica domeniul spectral UV . efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici E. 700 .VIS este utilizata mai ales pentru identificare D. domeniul spectral UV utilizat este domeniul UV . Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru realizarea spectrelor UVVIS: A. regula Woodward-Feiser stabileste o corelatie intre strucutura chimica si pozitia benzilor de absorbtie C. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 1854. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C. Sunt adevarate afirmatiile: A. spectrofotometria UV . se verifica prin metoda celor mai mici patrate C. vizibil apropiat cuprins intre 300-400nm B. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D. se verifica prin metoda celor mai mari patrate D. daca substatele de analizat sunt insolubile in apa. pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna apa B. se verifica prin metoda regresiei neliniare simple 1858. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari D.5. in practica analitica domeniul spectral VIS utilizat este cuprins intre 380 si 780 nm C. Care sunt afirmatiile corecte: A. este recomandabil sa se stabileasca o curba de calibrare B. -NH2 pentru amino D. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS) stau gruparile cromofore A. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari B.5 micrometri C. cuprins intre 100 -185nm D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari E. in practica analitica.75 . solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasa 228 . regula Woodward-Feiser nu poate fi aplicata in cazul steroizilor E. Domeniul spectral UV-VIS este alcatuit din: A. -NOH pentru oxima E. -COOH pentru amino B.400 nm B. cuprins intre 400-700 E. 2. cuprins intre 200 si 380 nm B. ultraviolet apropiat. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C.1100 nm 1853. ultraviolet foarte apropiat.0 microni E. ultraviolet indepartat cuprins intre 800-1100nm 1859. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici B.B. nu se pot analiza in UV-VIS C. 0.VIS se aplica in domeniul spectral: A. apa absoarbe la 700 nm deoarece este un solvent special 1852. Selectati enunturile corecte: A. alegerea solventului este dificila deoarece solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ D.5 . a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini 1860. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D. reactia de halocromie consta in aparitia carbocationilor. -NO2 pentru nitro C.apropiat. vizibil.VIS este cuprins intre 700 si 1100 nm E. efectul hipsocromic consta in cresterea intensitatii benzilor de absorbtie B. cuprins intre 185-400nm C. spectrofotometrele ofera spectrele electronice ale substantelor analizate 1855.. 185 . Spectrofotometria in UV . apa absoarbe la 200 nm E.700 nm D.

monocromator si cuve din sticla pentru domeniul ultraviolet D. Selectati enunturile corecte referitoare la etalonarea spectrofotometrului UV-VIS: A.) C. absorbanta specifica mai poarta numele de transmisie 1866. absorbanta D. amplitudinea picurilor derivate scade cu ordinul derivatei E. determinarile se efectueaza la temperatura de 20±0. poarta si numele de coeficient molar de exctinctie 1867. interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromia E.3 . o sursa de radiatii cu lampa de hidrogen pentru domeniul vizibil C. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS: A. coeficientul molar de extinctie se mai numeste si absorbtivitate si se noteaza cu (a) C. fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei substante 1861. Spectrofotometrul de absorbtie in ultraviolet si vizibil are: A. solutia de etalonare este preparata in apa distilata E.D. coeficientul molar de extinctie 1864.r. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei 1863.r. cunoscand absorbanta specifica se poate calcula concentratia procentuala in substanta de analizat E. pentru o substanta data are aceeasi valoare independent de lungimea de unda B. daca in monografia substantei nu este prevazut lichidul de compensare. ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul initial C. amplificator si inregistrator 1868.) D. absorbtivitatea E. concentratia solutiei este de 1mol/litru D. daca nu se prevede altfel D. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbanta specifica: A. absorbanta se noteaza cu (A) si se mai numeste si densitate optica B. este o masura a absorbtiei luminii la o anumita lungime de unda pentru o substanta data B. spectrele derivate au o rezolutie net inferioara spectrelor in absobanta C. absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm 1%) D. o sursa de radiatii cu lampa de deuteriu pentru domeniul ultraviolet E. concentratiile solutiilor se aleg astfel incat absorbantele sa fie cuprinse intre 0. Spectrele derivate prezinta urmatoarele avantaje: A. detector. punctelor de inflexiune din spectrul de ordinul zero le corespund pe curba derivata maxime si minime B. abaterea admisa de FR X pentru lungimea de unda este de ±5nm C. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 10% citita in cuva de 1cm E.5°C.7 B.) B. ofera o rezolutie mai slaba decat spectrul initial D.0. o sursa de radiatii cu filament de wolfram pentru domeniul vizibil B.005mol/l 229 . Selectati enunturile corecte referitoare la spectrometria derivata: A. este un procedeu potivit de amplificare si precizare a particularitatilor spectrelor D. reprezinta absorbanta unui strat cu grosimea de 1cm si concentratia de 1g% C. Selectati marimile caracteristice spectrofotometriei in ultraviolet si vizibil: A. solutia de etalonare este preparata in acid sulfuric 0. spectrele sunt cu atat mai simple cu cat creste ordinul derivatei E. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 1mol/litru citita in cuva de 1cm 1865. se utilizeaza doua cuve identice E. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. valoarea absorbtivitatii molare nu variaza odata cu lungimea de unda E. cele mai utilizate in practica analitica sunt derivatele cu ordin mai mare de patru 1862.r. este o constanta caracteristica fiecarei substante la o anumita lungime de unda D. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de cromat de potasiu (s. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbtivitatea molara: A. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarile spectrofotometrice: A. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de permanganat de potasiu (s. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de dicromat de potasiu (s. absorbanta specifica B. numarul de unda C. grasimea stratului de solutie a substantei de analizat este de 1m C. acesta este intotdeauna apa distilata 1869.

concentratia solutiilor D. denumirea comerciala a spectrofotometrului cu care trebuie efectuata determinarea B. natura solventului 230 . materialul din care sunt confectionate cuvele cu care se efectueaza determinarea C.1870. conditiile de pH in care se efectueaza determinarile E. in monografia respectiva din FRX sunt prevazute: A. daca este necesar. In cazul in care o substanta poate fi determinata prin spectrofotometrie UV-VIS.

se bazează pe reacţia între Ca2+ şi oxalat de amoniu C. apariţia unui precipitat solubil în acid azotic 1875. prezenţa metalelor grele in proba de analizat nu interferă metoda C.001 mg / ml C. la sărurile de metale alcalino-pământoase şi la cele de metale grele. ionul clorură are metoda de control a limitei similară cu cea folosită pentru bromuri şi ioduri E. apariţia unui precipitat insolubil în amoniac D. dintr-o purificare incompletă 1876. dintr-o conservare necorespunzătoare E. sensibilitatea limită a reacţiei limită folosite la controlul ionului clorură este de 0. se face comparativ cu o soluţie etalon de oxalat de amoniu 1873. indiferent de concentraţie. La controlul limitei de carbonaţi: A. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu. deranjează controlul limitei de amoniu D. controlul limitei de fier se realizează: A. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale colorate B. din procesul de fabricaţie B. indiferent de pH E. conform monografiei "Controlul limitei de fer în substanţe organice" C. apariţia unei opalescenţe. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0. prin reacţia cu reactivul Nessler. galben-brun cu acid sulfuric 1878.03% în proba de analizat. prevede folosirea soluţiilor etalon D. Procedeul prin calcinare: A. 11) 1871. prezenţa fierului. În cazul substanţelor organice. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0. tulbureli sau precipitat galben C. soluţiile etalon în acest caz se obţin din soluţia de bază 231 . metalele alcalino-pământoase nu interferă metoda B. FR X prevede că: A.0005 mg / ml D. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu cristalizat D.35 Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5. Impurităţile anorganice in proba de analizat pot proveni (conform FR X): A. apariţia unui precipitat solubil în amoniac E. ionul clorură nu este considerat o impuritate B. nu prevede folosirea soluţiilor etalon E. Ionul de amoniu se pune in evidenţă: A. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu C. reacţia de bază este diferită de cea din monografia "Controlul limitei de fer" E. prin formarea unui complex galben. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de sodiu anhidru B. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu în mediu alcalin D. în mediu acid C. prelucrând diferit proba dar reacţia de bază este aceeaşi cu reacţia din monografia "Controlul limitei de fer" D. apariţia unei opalescenţe. din soluţiile etalon utilizate D. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale incolore C. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de amoniu E.Tema nr. soluţia etalon nu se obţine din soluţia de bază 1874. utilizând reacţia cu hexacianoferatul (II) de potasiu 1877. controlul limitei de amoniu se modifică 1872. din materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. FR X prevede la controlul limitei de fosfaţi prin reacţia cu molibdat de amoniu: A.07 mg Ca2+/ ml E. conform monografiei "Controlul limitei de fer" B. prin reacţia cu reactivul Nessler B.1 mg Ca2+/ ml D. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A. deranjează controlul limitei de amoniu E. Controlul limitei de calciu: A. prezenţa fierului peste 0. soluţia etalon se obţine prin diluarea soluţiei de bază 1879. tulbureli sau precipitat alb B. se bazează pe reacţia dintre Ca2+ şi acidul oxalic B. sensibilitatea limită a reacţiei folosite la controlul ionului clorură este mai mare de 0.

001mg/ml A. metode spectrometrice C. Pentru care dintre urmatoarele impuritati. Al+3 1887. procedeul de fabricatie D. arsen 1888. controlul limitei de ioduri nu se poate face cu nitrat de argint C. conservare necorespunzatoare 1885. anionul bromură nu se poate decela în concentraţie mai mică de 10g% 1881. reactivi.X prin: A.1 mg ioni/ml 232 . X.1880. halogenurile sunt impurităţi anorganice D. Conform FRX. metoda de determinare E. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu? A. pentru care dintre urmatoarele impuritati. NO3C. metale grele 1883. Impuritatile anorganice isi au originea in: A. 0. solventi C. fosfati E. As+5 B. 0. metode volumetrice B. se tratează în mod identic cu soluţia probă D. azotati C. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint în mediu neutru B. calciu B. arsen D. R. Pentru decelarea impuritatilor anorganice. foloseste ca reactiv. conţine ioni As(III) şi As (V) E. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform F. Zn+2 E. se prepară la nevoie C. se prepară din soluţia de bază B. procedeul cu acid sulfuric E. Pentru care impuritate F. solutia etalon se prepara direct din substanta? A. sulfati 1886. fer D. zinc C. Referitor la controlul limitei de halogenuri sunt corecte afirmaţiile: A. procedeul prin calcinare D. solutiile etalon contin: A. 1 mg ioni/ml B. metode gravimetrice 1884.01 mg ioni/ml C. hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric: A. zinc B. Soluţia etalon de arsen utilizată la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FRX): A. conţine ioni As(V) 1882. carbonati D. As+3 D.R. cloruri B. metale grele E. materia prima B. nitrati E. concentratia solutiei etalon este de 0. amoniu C. clorura de argint este insolubilă în amoniac (R) E. 10 mg ioni/ml D.

stibiu. E. fosfatului de amoniu. coloraţie albastră. zinc. anhidridă iodică şi tiosulfat de sodiu. 1897. D. B. E.001 mg ioni/ml 1889. anhidridă acetică şi acid clorhidric. Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul limitelor de: 1894. Controlul limitei de fosfaţi are ca rezultat obţinerea: A. Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi interferat de prezenţa impurităţlor conţinând: A. D. D. B. D. precipitat galben-brun. B. D. complexonul III. se obţine o coloraţie galbenă. hipofosfit de sodiu. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee: A. fosfomolibdatului de amoniu. hidrogen fosforat. soluţia bazică de tetraiodomercurat (II) de potasiu. 1896. E. C. C. C. bariu. E. B. prodedeul cu hidroxid de bariu C. se obţine un precipitat alb. unui produs albastru. Pentru controlul limitei de sulfaţi: A. C. C. acid fosforos. procedeul cu dietilcarbamat de argint 1890. coloraţie galbenă. arsen. procedeul cu hipofosfit de sodiu B. D. hidroxid de bariu. fier. Determinarea monoxidului de carbon se poate face cu: A. 233 . A. C. C. B. un acid tribazic. Impurităţile de ioni de amoniu pot da cu reactivul Nessler. D.E. Pentru determinarea conţinutului în vapori de apă al gazelor medicinale apa reacţionează cu pentaoxidul de fosfor şi formează: A. precipitat alb. amoniu. D. telur. calciu. coloraţie roşie. B. acid fosforic. se obţin eun precipitat galben. clorura de bariu. 1893. B. se utilizează clorura de calciu. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric E. 1892. B. unui precipitat alb. unui produs galben. procedeul cu hartie indicator pentru arsen D. E. C. acid sulfuric. 1891. 1895. în funcţie de concentraţie următorii produşi: A. reactivul Nessler. selen. Pentru controlul limitei de amoniu se utilizează ca reactiv principal: A. E. 0. ajutorul analizorului de radiaţii IR. E. sodiu. acidul oxalic.

FRX. Conservare necorespunzatoare E. Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu B. FR X prevede: A. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de cupru 1900. greu solubile in mediu acid B. Purificare incompleta D. sa aibe acelasi volum C. coloratiile se observa: A. cobalt D.privind solutia de sus in jos B. In toata grosimea stratului de solutie C. procedeul cu hipofosfit de sodiu C. % (procent) m/m D. Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalon 1899. trei procedee de detectie B. Procedeul prin calcinare B. tetraiodomercuratul (II) de potasiu B. cadmiu. cu privire la limita de metale grele sunt corecte afirmatiile: A. Metoda Karl-Fischer E.E. Pentru detectia limitei de amoniu se utilizeaza: A. Impuritatile anorganice in proba de analizat pot proveni din: A. onul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu ID.reactivul Nessler in mediu acid 1906. pe fond alb D. Conform FRX. reactivul Nessler in mediu alcalin E. staniu C. mililitru E. procedeul cu reactiv Bougault D. grame B. Eprubetele utilizate la efectuarea reactiilor de detectie a impuritatilor. Procedeul prin uscare D. 1898. Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de sulfuri. sa nu fie identice 1905. tetraiodomercuratul (I) de potasiu D. Antrenarea cu vapori de solventi organici 1902. cupru. onul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiu E. procente de masa C. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt corecte: A. In probele de analizat nu pot sa apara decat impuritati organice. pe fond negru E. Pentru determinarea impuritatilor de arsen. impuritatile organice usor carbonizabile se determina prin urmatoarele procedee: A. bismut. sa fie colorate B. sa aibe volum de 20 mL D. Procesul de fabricatie C. un acid bibazic. Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina IC. sa fie incolore E. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur. 1901. Procedeul cu acid sulfuric C. Materiile prime B. Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in: A. trebuie: A. tetraiodobismutatul (III) de potasiu C. procedeul cu hartie indicator pentru arsen E. Pentru detectia impuritatilor. calciu. In functie de natura substantelor la care se efectueaza controlul. procedeul cu dietilcarbamat de argint 234 . orizontal 1904. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de plumb E. procente de volum 1903.

1907. La determinarea limitei de metale grele: A. solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mL B. solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mL C. se foloseste acid acetic 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu D. se foloseste acetat de sodiu 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu E. se obtine o coloratie bruna 1908. Limita de fier se determina pe baza reactiei: A. ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) de potasiu B. ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) de potasiu C. din care rezulta hexacianoferatul (II) de fier (III) D. din care rezulta hexacianoferatul (III) de fier (II) E. din care rezulta albastru de Prusia 1909. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de calciu sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu oxalatul de amoniu B. se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiu C. rezulta o tulbureala alba sau un precipitat microcristalin D. precipitatul microcristalinrezultat este solubil in amoniac si acid acetic E. precipitatul rezultat este solubil in acid clorhidric si acid acetic 1910. Determinarea limitei de zinc are la baza reactia: A. cu hexacianoferatul (III) de potasiu B. cu hexacianoferatul (II) de potasiu C. de obtinere a hexacianoferatului (II) de zinc D. de obtinere a hexacianoferatului (III) dezinc E. de obtinere a unui precipitat alb, cristalin 1911. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de carbonati sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. se obtine o tulbureala sau un precipitat alb D. precipitatul obtinut este solubil in acid azotic si acid clorhidric E. precipitatul obtinut este solubil in acid sulfuric 1912. Urmatoarele afirmatii referitoare la determinarea limitei de cloruri nu sunt corecte: A. are la baza reactia cu azotatul de argint B. proba se aciduleaza cu acid clorhidric C. se obtine un precipitat solubil in acid azotic D. se obtine un precipitat solubil in amoniac E. solutia de analizat trebuie sa aibe o opalescenta mai intensa decat a probei etalon 1913. Determinarea limitei de fosfati: A. are la baza reactia cu fosfomolibdatul de amoniu B. are loc in mediu de acid azotic C. are loc in mediu amoniacal D. se obtine o coloratie sau o tulbureala galbena E. Fosfomolibdatul de amoniu obtinut este solubil in acid azotic 1914. Determinarea limitei de azotati: A. are la baza reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic B. se obtine o coloratie violet C. solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mL D. solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mL E. solutia etalon contine 0,001 mg azotat/mL 1915. Determinarea limitei de sulfati conform FR X: A. are la baza reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mL D. solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mL E. precipitatul obtinut este solubil in acid clorhidric 1916. Care pot fi sursele de impuritati anorganice in proba de analizat? A. materiile prime utilizate in procesul de fabricatie

235

B. materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. solutiile etalon utilizate D. conservarea necorespunzatoare E. purificarea incompleta 1917. Controlul limitei de amoniu se poate realiza: A. prin reactia cu reactivul Nessler B. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in mediu acid C. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in solutie alcalina D. printr-o reactie cu formare de complex E. prin formarea unui precipitat galben-brun cu acid sulfuric 1918. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A. metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoase B. determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau absenta metalelor grele C. prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat deranjeaza controlul limitei de amoniu D. prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei de amoniu E. determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniu 1919. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in substante organice (procedeul II) sunt corecte? A. metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen B. arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsen C. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III) D. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V) E. solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia proba 1920. Controlul limitei de calciu: A. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si acidul oxalic B. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si oxalatul de amoniu C. are la baza reactia de obtinere a unui precipitat alb de oxalat de calciu D. se face comparativ cu o solutie etalon de concentratie 0,1 mg Ca2+ / ml E. se face comparativ cu o solutie-etalon de oxalat de amoniu 1921. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati sunt corecte? A. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru B. La prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariu C. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza D. se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciu E. se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariu 1922. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de cloruri sunt corecte? A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint B. clorura de argint obtinuta este solubila in apa C. In urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argint D. clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganice E. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argint 1923. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de fosfati sunt corecte? A. in urma reactiei se formeaza o coloratie albastra B. in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat galben C. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniu D. solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat solutia etalon E. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de potasiu 1924. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei de metale grele sunt incorecte? A. FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de tipul de proba B. prezenta sarurilor de fier nu interfera determinarea C. solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de sus in jos pe un fond negru D. se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumb E. se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu acid 1925. La controlul limitei de nitrati ca impuritati: A. se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidul sulfosalicilic B. ionul nitrat nu este considerat ca impuritate in materiile prime farmaceutice, ci doar in industria alimentara

236

C. in urma reactiei se formeaza un nitroderivat colorat in rosu D. se compara solutia de analizat ca si coloratie cu o solutie-etalon de ioni nitrat E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat proba-etalon

237

Tema nr. 36 Toxicomania şi dopingul
1926. Acţiunea toxică a LSD-ului: A. Se manifestă la nivelul SNC, prin efecte exclusiv deprimante B. Se presupune că poate fi explicată prin stimularea sistemelor enzimatice care transformă adrenalina în adrenocrom C. Se poate explica prin antagonismul faţă de serotonină D. Se explică prin scăderea concentraţiei de acetilcolină din creier E. Constă în embriotoxicitate confirmată 1927. Consumul cronic de canabis conduce la: A. Instalarea unei toleranţe crescute B. Instalarea unei dependenţe puternice C. Instalarea sindromului amotivational, caracterizat printr-o atitudine pasivă D. Diminuarea instinctului de autoconservare E. Creşterea în greutate 1928. Fenomenul de doping: A. Este o intoxicaţie cronică propriu-zisă B. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile să mărească performanţele intelectuale C. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile întotdeauna să inducă dependenţă psihică pronunţată D. Reprezintă utilizarea mijloacelor sau substanţelor naturale sau sintetice capabile să crească performanţele fizice E. Este o intoxicaţie acută ce reprezintă o urgenţă medicală 1929. Heroinomania se caracterizeaza prin: A. Dependenţă psihică mai redusă decât în morfinomanie B. Efect euforizant mai slab decât al morfinei C. Frecvenţă redusă a cazurilor de supradozare D. Risc de deces prin deprimarea centrilor respiratori şi edem pulmonar E. Sindrom de abstinenţă grav 1930. În intoxicaţia acută cu LSD se pot observa: A. Fenomene de depersonalizare, cu impresia de desomatizare B. Halucinaţii vizuale, cu imagini plăcute, colorate în roşu C. Tulburări în perceperea timpului şi spaţiului D. Mioză E. Tulburări cardiovasculare 1931. În intoxicaţia acută cu morfină se observă: A. O fază iniţială deprimantă B. O fază iniţială euforică însoţită de agitaţie psihomotorie C. Comă cu abolirea reflexelor D. Hipertermie E. Hipertensiune 1932. Morfinomanul se caracterizează prin: A. Faţă palidă, cu extremităţi reci B. Midriază C. Piele uscată, cu erupţii D. Secreţii abundente E. Preocuparea principală pentru procurarea dozelor de drog

1933. Tulburările cardiovasculare care se întâlnesc în tabagism sunt: A. Hipotensiunea B. Hipertensiunea C. Tahicardia D. Riscul crescut de infarct miocardic E. Torsadele de vârf 1934. Tulburările respiratorii care însoţesc tabagismul sunt: A. Edemul pulmonar

238

B. Emfizemul pulmonar C. Perforarea septului nazal D. Bronhospasmul E. Cancerul pulmonar 1935. Acţiunea "antidoping" constă în : A. Suprimarea drogului B. Efectuarea de analize de laborator C. Administrarea tratamentului D. Administrarea de doze mai mari E. Schimbarea drogului 1936. Căror categorii sociale aparţin toxicomanii: A. Bolnavi psihici B. Nevropaţi, psihopaţi, psihotici C. Tineri D. Persoane cu deficit de personalitate E. Persoane integre 1937. Cine se ocupă de problemele toxicomaniei: A. Poliţia B. Ministerul sănătăţii C. Organisme şi organizaţii naţionale şi internaţionale D. Factorii educaţionali E. Distribuitorii de droguri 1938. Dopingul (doparea) reprezintă: A. O intoxicaţie propriu-zisă B. Întrebuinţarea substanţelor naturale pentru mărirea performanţelor C. Întrebuinţarea substanţelor sintetice pentru mărirea performanţelor D. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice pentru mărirea performanţelor în vederea susţinerii unei competiţii fizice sau intelectuale E. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice ca tratament 1939. Sindromul de abstinenţă apare: A. În timpul administrării drogului B. După întreruperea administrării drogului C. În timpul tratamentului antidoping D. În timpul supradozării E. După prima doză 1940. Substanţele dopante au următoarele efecte: A. Înlătură realmente nevoia de odihnă B. Înlătură în mod artificial senzaţia de oboseală C. Oboseala este numai mascată D. Înlătură efectiv oboseala E. Înlătură stressul în mod real

1941. Toxicomania este starea de intoxicaţie : A. Periodică B. Cronică C. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog D. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural E. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic 1942. Psihodislepticele se caracterizează prin următoarele efecte comune: A. Sunt psihostimulante B. Sunt depresive ale SNC C. Produc halucinaţii D. Produc stări de depersonalizare E. Produc tulburări în perceperea normală a timpului şi a spaţiului 1943. Amfetaminele în funcţie de structură pot prezenta următoarele efecte psihoactive: A. Efecte anorexigene

239

Structura chimica este asemanatoare erginei C. Cocainomania se caracterizeaza prin: A. Se poate produce perforarea septului nazal 1952. vizuale B. In cocainomanie: A. dar nu in marijuana B. Este o intoxicatie propriu-zisa B. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala D. Este un ulei levogir D. Este cel mai potent halucinogen B. Dependenta fizica este extrem de puternica 1947. euforie 1951. Toleranta este foarte mare. In morfinomanie: A. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina D. Efecte anticonvulsivante 1944. urmata de o faza deprimanta E. Halucinatii auditive. Puternica dependenta psihica C. Este un halucinogen natural cu azot neciclic D. Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidinei 1945. Sunt prezente halucinatii tactile. Se absoarbe pe cale digestiva si respiratorie E. Este o politoxicomanie C. Amfetaminomania se caracterizeaza prin: A. Substantele dopante inlatura in mod artificial senzatia de oboseala D. Se biotransforma mai ales prin acetilare C. B. Instalarea rapida a obisnuintei B. Se biotransforma in principal prin acetilare 1950. Efecte depresive SNC E. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive E. Efecte psihostimulante SNC (amfetamine de trezire) C. cefalee. In legatura cu THC nu este adevarat că: A. Nu se biotransforma predominant prin hidroxilare 1948. tactile. In legatura cu LSD-25. Aduce prejudicii integritatii fizice si psihice a sportivului 1946. E. Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat morfina C. Toleranta este foarte mica B. Calea de administrare este cea parenterala D. Induce dependenta psihica puternica E. Dependentul are privirea fixa si mioza C. Traverseaza bariera placentara D. Petidina se biotransforma prin acetilare B. Efecte halucinogene D.B. Despre THC este adevarat că: A. sunt false afirmatiile: A. Este necesara administrarea de doze repetate E. Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ cu morfina E. Dupa o singura administrare se inregistreaza o faza euforica. Alegeti afirmaţiile gresite: A. Toleranta crescuta la stimuli durerosi C. Dependenta psihica este usoara. C. Cresterea greutatii corporale 240 . Efectele apar dupa 30-60 minute de la inhalare B. Conduce la dependenta fizica puternica E. Sunt false afirmatiile referitoare la fenomenul de doping: A. Petidina nu induce farmacodependenta D. auditive. olfactive si midriaza. Determina dependenta psihica puternica 1949. Exista in hasis. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate.

Anorexie si scadere in greutate B. Hipertensiune arteriala pasagera E. Prezinta embriotoxicitate D. Acetilarea micsoreaza toxicitatea 241 . Despre THC este adevarat că: A. Dependenta psihica moderata E. Este o toxicomanie majora D. Instalarea senzatiilor dorite este relativ lenta. Administrarea se face exclusiv parenteral C. La intreruperea administrarii apare sindromul de abstinenta E. Se biotransforma mai ales prin hidroxilare E. Nu produce dependenta fizica E. Morfina B. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica 1955. Ciroza hepatica C. Cannabis D. Canabismul se caracterizeaza prin: A. Este metabolizat la un alcaloid psihoactiv din ergot B. Referitor la toxicomanie este adevarat că: A. Este o stare de intoxicatie B. Cocaina C. Este cel mai potent halucinogen C.D. 1959. A. Halucinatii vizuale si tactile C. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B. Este identica cu peyotl D. Este inclus in lista substantelor toxice de lupta 1954. dar persistenta D. Mescalina: A. Perforarea septului nazal in cazul administrarii cocainei prin prizare 1957. Determina o toxicomanie minora B. Traverseaza bariera placentara 1958. Toleranta este foarte mica 1956. Determina tendinta de a mari progresiv dozele C. Tabloul clinic al cocainomaniei include: A. Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare. Toleranta foarte mare B. dar nu in marijuana B. auditive. Este un halucinogen natural cu nucleu indolic E. Tremuraturi ce evolueaza treptat cu crize convulsive si delirum tremens E. Pericolul de supradozare se mentine. Induce doar dependenta fizica D. Este un halucinogen natural cu azot ciclic B. In heroinomanie: A. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Exista in hasis. LSD 25: A. Barbiturici E. Nu are efecte nocive asupra individului 1960. LSD 25: A. Este o toxicomanie majora 1953. Conduce la o dependenta fizica extrem de puternica D. LSD Efectele halucinogene sunt comune pentru următorele toxicomanii: 1961. Halucinatii tactile. Produce halucinatii vizuale E. Este un anumit stadiu in biosinteza din canepa indiana D. Produce dependenta psihica usoara C. chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaste raioase C. olfactive si vizuale D.

hepatita subacuta pana la ciroza 1967. nevrita optica retrobulbara B. Se biotransforma in principal prin acetilare 1965.06 g C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina D. Tulburari cardiovasculare si endocrine E. Instalarea senzatiilor dorite de dependent este relativ lenta. 1968. Toleranta este foarte mica. ulcere. Nu traverseaza bariera placentara D. cefalee. Efedrina D. Gastrite. A. delirium tremens C. Polinevrita. Cresterea greutatii corporale D. Toleranta este foarte mare B. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive E. 1971. Exista în hasis B. Dependenta psihica moderata E. Este o toxicomanie majora D. Toleranta crescuta la stimuli durerosi C. Morfina E. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala D. Este o toxicomanie majora.1962. Induce dependenta psihica moderata E. Toleranta este foarte mica B. Halucinatii auditive. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate. Toleranta foarte mare B. Determina moartea prin stop cardiac sau respirator E. In heroinomanie A. Cocaina C. methemoglobinemie D. dar persistenta D. euforie 1966. Nicotina: A. Prezinta o eliminare urinara marita dupa administrarea de NaHCO3 1964. Alcoolismul este o toxicomanie ce se caracterizează prin: A. insomnie. vizuale B. Androgeni Substanţe active folosite în dopaj sportiv sunt: 1969. Pericolul de supradozare se mentine. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Stricnina B. Nu poate determina o intoxicatie supraacuta D. Care dintre urmatoarele substanţe au actiune psihodisleptică: 242 . Hipertensiune arteriala pasagera E. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive precum si crizele de furie E. Dependentul are privirea fixa si mioza C. In morfinomanie: A. Canabismul se caracterizează prin: A. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica 1970. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B. Hemoliza. Dependenta fizica este extrem de puternica 1963. In cocainomanie: A. Tulburari de comportament. Administrarea se face exclusiv parenteral C. Amfetaminomania se caracterizeaza prin: A. Dependenta psihica este usoara C. Are doza letala de 0. Despre THC este adevarat că: A.04-0. Halucinatii vizuale si tactile C. chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. Actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare si pe jonctiunea neuromusculara B. tactile.

Amfetamina. Aparatului respirator C. Ficatului si pancreasului D. Sa se administreze nalorfina ca antidot pentru combaterea deprimarii respiratiei. 243 . Sa se administreze insulina asociata cu neuroleptice 1978. Hidrocarburile polinucleare cancerigene E. Sa se corecteze dezechilibrului hidroelectrolitic. Se biotransforma in proportie mica. Nicotina acţionează toxic la nivelul: A. D. Opiul 1972. Sinapselor ganglionare D. Cancer pulmonar E. Cocaina D. Deces prin stop cardiac sau respirator 1976. Oxidul de carbon B. de 10-20% C. Se elimina rapid prin urina. Sa nu se administreze nalorfina. Mucoaselor si tegumentelor 1975. Sistemului nervos extrapiramidal E. Muschilor C. Jonctiunii neuromusculare B. Nicotina se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati toxicocinetice: A. Aminele aromatice 1977. Tetrahidrocanabinolul D. Convulsii tonico-clonice B. Arsuri la nivelul tubului digestiv. Administrarea de antidot nalorfina D. Care din următoarele simptome se regasesc în intoxicaţia acută cu nicotina: A. Sistemului cardiocirculator E. Pentru tratamentul intoxicatiei cronice cu tetrahidrocanabinol se recurge la: A. SNC B. In tabagism pot să apară urmatoarele tulburari respiratorii: A. Coma hipotonica E. deoarece declanseaza sindromul de abstinenta. Mecanismul de actiune toxica a cocainei consta în: A. B. Mescalina E. Fibroza pulmonara D. . metabolit toxic D. Spalatura gastrica B. Efectele nocive din tabagism sunt date de următoarele substante prezente în fumul de tigara: A. B. C. plamani E. Prin biotransformare formeaza cotinina. Nicotina acţionează toxic la nivelul: A. Aparatului reproducator 1974. Internarea in clinici de psihiatrie si tratament simptomatic 1980. saliva. insotite de dureri violente C. Emfizem pulmonar B. Nicotina C. Alcalinizarea urinei grabeste eliminarea renala 1973. Sustragerea drogului E. Administrarea de carbune activat si de purgative C. Se absoarbe rapid pe cale respiratorie. LSD-ul C.A. Tusea tabagica 1979. transpiratii. cutanata sau digestiva B. E. In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se recomandă: A. Edem pulmonar acut C. Actiunea simpatomimetica. Sa se efectueze epurare gastica si renala. Edem pulmonar acut si hemoptizie D.

B. Actiunea parasimpatomimetica. C. E. Deprimarea SNC la doze mari. urmata de deprimarea acestuia. Actiunea anticolinergica. Excitarea SNC. 244 . D.

fenotiazide. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina. Hipotensiune până la colaps C. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu hexan din mediu alcalin D. Hipotensiunea 245 . Edem pulmonar 1984. Tulburările hepatice de origine necrotică B. fără o prealabilă hidroliză D. Diminuarea sau abolirea reflexelor B. Salicilamida se biotransforma numai prin hidroxilare E. Identificarea derivaţiilor de p-aminofenol se face prin: A. Accidente vasculare cerebrale D. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu acid glucuronic C. Acidul salicilic se poate purifica prin sublimare E. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu alcalin 1983. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu FeCl3 D. Bradicardia severă B. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă C. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu acid C. Coma barbiturică se caracterizează prin: A. Legat de biotransformarea derivatilor acidului salicilic sunt false afirmatiile: A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Millon C. La asocierea IMAO cu adrenomimetice sau cu tiramină pot să apară: A. Facies congestiv şi transpiraţii abundente 1982. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu acid D. Pupile miotice în toate cazurile E. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu 1988. Referitor la analiza toxicologică a derivaţiilor acidului salicilic sunt adevărate afirmaţiile: A. fără o prealabilă hidroliză E.Tema nr. Tulburările cardiocirculatorii E. Principalele tulburări întâlnite în intoxicaţia acută cu fenotiazine sunt: A. Hipertermie prin mecanism central C. Tulburările neurologice C. 37. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu acidul 2. Episoade hipertensive severe B. Identificarea IMAO se face prin: A. Diazotare şi cuplare cu β-naftol. IMAO. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu E. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu glicocol B.3-dinitrobenzoic în mediu alcalin B. Hipertonie musculară D. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu săruri de Co2+ în mediu alcalin E. Diazotare şi cuplare cu β-naftol. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici. Tulburările cardiocirculatorii din intoxicaţia acută cu derivaţi barbiturici sunt: A. Insuficienţă renală acută E. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf B. după o prealabilă hidroliză B. Tulburările psihice 1985. glicozide cardiotonice. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu alcalin 1986. Acidul salicilic se poate izola prin electrodializă B. analgezice-antipiretice 1981. Tulburările cutanate D. Hidroliza esterilor incepe in intestin si se continua in sange 1989. Identificarea glicozidelor cardiotonice din probele biologice se face prin: A. O cale minora de biotransformare este O-metilarea D. după o prealabilă hidroliză C. după o prealabilă hidroliză 1987. Reacţia indofenolului.

Hipertensiunea E. Produce paralizia muschilor intercostali 1995. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul in intoxicatia cu derivati barbiturici sunt adevarate ? A. Produce tulburari functionale renale ducand la retentie hidrosalina si hematurie D. N-dezalchilarea B. Stimuleaza secretia gastrica prin actionarea unor receptori specifici B. Tratamentul simptomatic 1993. In cazuri de supradozaj este puternic hepatotoxic B.C. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu E. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin. E. Administrarea de purgativ salin C. In cazuri de supradozaj cu paracetamol se poate instala o hepatita cu evolutie foarte grava. Sunt indicate in gastroduodenite. Legat de paracetamol sunt corecte afirmatiile: A. In intoxicatiile acute se administreaza ca antidot Desferalul. Tahicardia uşoară D. Datorita consumului zilnic se poate instala intoxicatia cronica C. Afirmatiile corecte legate de derivatii p-aminofenolului sunt: A. Actiunea methemoglobinizanta a paracetamolului este mai mica decat a fenacetinei 1992.Inhiba citocromoxidaza C. Care este tratamentul real in intoxicatia acuta cu fenotiazine? A. Reactii cu formare de ioni de carboniu. Care sunt reactiile adevarate in biotransformarea barbituricelor? A. Starea de şoc pentru derivaţii cu acţiune rapidă 1990. uneori fatala E. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid fosforic D. Epurarea renala E. Scoaterea din atmosfera toxica D. ulcer gastric si duodenal 1994. Reactii de scindare hidrolitica D. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid percloric C. Reactii de oxidare si conjugare E. pentru metaboliţii polari D. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile: A. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu 1997. Identificarea fenotiazinelor se face prin: A. Desulfurarea oxidativa C. Legat de fenilbutazona sunt corecte afirmatiile cu exceptia: A. pentru substanţa netransformată C. Reactii de n-oxidare C. Spalatura gastrica B. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase acide B. Care sunt reactiile adevarate de biotransformare a antidepresivelor IMAO: A. Reactii de substitutie B. Determina tulburari digestive prin mecanism iritativ si nervos central B. Intoxicatiile acute se caracterizeaza prin coma cu deprimarea respiratorie C. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf B. Hepatotoxicitatea se traduce prin icter colstatic E. Extracţiile se realizează în solvenţim organici din mediu acid. Administrarea de dimercaptopropanol B. Efectele toxice cele mai grave ale intoxicatiei cronice cu fenacetina sunt consecutive nefrotoxicitatii ei D. Inhiba citocromoxidaza D. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase alcaline 1996. 1998. Epurarea gastrica C. Administrarea de amfetamina D. Epurarea renala E. pentru metaboliţii nepolari E. Provocarea poliuriei alcaline 1991. Conjugarea cu cisteina 246 .

diclormetan.D. Agitatie cu convulsii B. Administrare de perfuzii cu glucoza. Tratament simptomatic E. pentru substanţa netransformată C. Epurare renala C. diclormetan. pentru substanţa netransformată E. Halucinatii vizuale D. Extracţia cu solvenţi organici. Hidroxilare C. Tratamentul in intoxicatia cu glicozide cardiotonice consta in: A. Tulburari auditive D. Epoxidare D. Spalarea mucoaselor si tegumentelor E. din mediu alcalin C. Fotofobie C. Extracţia cu solvenţi organici. heptan din mediu acid. Epurare gastrica B. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu chinhidrona şi acid fosforic C. Extracţiile se realizează în cloroform. Tratament simptomatic. Dozarea fenotiazinelor din probele biologice se face prin: A. Paraplegie 2007. diclormetan. Spalatura gastrica B. Spectrometrie de absorbţie atomică electrotermală D. Parestezii E. heptan din mediu alcalin. Mioza. pentru metaboliţii polari 2003. Tratamentul in intoxicatiile acute cu IMAO consta in: A. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă B. Extracţiile se realizează în cloroform. Oxidarea la un radical din C5 1999. Hidroliza nucleului pirimidinic E. Cianoza B. Extracţiile se realizează în cloroform. 2002. din mediu neutru D. Extracţia cu solvenţi organici. Anemie hemolitica 247 . Gaz-cromatografie cu spectrometrie de masă E. 2005. Extracţia cu eter etilic. Surditate trecatoare D. heptan din mediu acid. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile: A. 2004. Hidroliza B. A. Hipertermie C. Principalele semne clinice in intoxicatiile acute cu fenacetina sunt: A. pentru metaboliţii polari D. din mediu acid B. Diureza osmotica neutra D. din mediu alcalin 2000. din mediu acid E. Hipotensiune C. Izolarea IMAO din probele biologice presupune: A. Anorexie B. Administrare de procaina D. Dismutatie Biotransformarea glicozidelor digitalice se face prin: 2006. Extracţia cu eter etilic. Intoxicatia acuta cu fenacetina se manifeste prin: A. Intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice se caracterizeaza prin: A. Scoaterea din atmosfera toxica C. Conjugare E. Extracţiile se realizează în cloroform. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinonă şi acid fosforic 2001. diclormetan. heptan din mediu alcalin. Nefrita interstitiala cu insuficienta renala E. Izolarea se face prin metodologia generală B.

Actiunea methemoglobinizanta a fenacetinei este de 3 ori mai mica decat a paracetamolului 248 . Chinidina si adrenalina 2011. Alcaloza metabolica C. Calea majora de biotransformare a fenacetinei este N-dezacetilarea si O-dezalchilarea B. Fac parte dintre AINS cu implicatii toxicologice: A.E. Principalele manifestari clinice produse de dependenta barbiturica sunt: A. Tulburari de coagulabilitate la nou nascuti 2009. In terapeutica intoxicatiei digitalice se recomanda: A. Derivati ai pirazolului C. Sunt methemoglobinizanti C. Cecitate 2008. Derivati ai p-aminofenolului 2013. Tentative de suicid 2016. tremor. Tremuraturi B. Repaus absolut pentru prevenirea sincopei B. Cresterea performantelor intelectuale si a capacitatii afective B. NaCl D. Acidul acetilsalicilic produce in intoxicatia acuta: A. Sindrom confuzional. Derivatii β-feniletilaminei D. Tratamentul insuficientei circulatorii acute D. Actiunea toxica se manifesta la nivelul SNC (efecte excitante si deprimante) B. Ibuprofenul E. Convulsii urmate de stare comatoasa 2010. Halucinatii D. La persoanele normale hiperglicemie D. La indivizii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza nu se produce methemoglobinemie si hemoliza D. dificultate in vorbire C. Fenilbutazona D. In terapia intoxicatiei acute cu fenotiazine se urmareste: A. Derivatii acidului salicilic E. Paracetamol B. Administrarea de atropina in cazul ritmurilor bradicardice C. Derivatii acidului lisergic B. Acidoza respiratorie B. La diabetici hipoglicemie E. KCl in functie de datele ionogramei E. Sunt derivati ai pirazolului care pot produce efecte toxice: A. Combaterea convulsiilor E. Fenazona 2014. Paracetamolul se biotransforma prin sulfo. Calea minora de biotransformare a fenacetinei este O-dezalchilarea urmata de conjugare C. Calea minora de biotransformare a paracetamolului este hidroliza cu formarea p-aminofenolului E. Tahicardie E. Care din urmatoarele afirmatii legate de derivatii p-aminofenolului nu sunt adevarate: A. Provocarea emezei si lavajul gastric la pacientul in stare comatoasa B. Derivatii p-aminofenolului se elimina in cea mai mare proportie ca substanta netransformata 2015. Lipsa sindromului de abstinenta D. Sunt corecte afirmatiile: A. Retentie urinara C.si glucurono-conjugare D. Sustinerea functiei respiratorii C. Vertij. Dupa administrarea indelungata a fenacetinei efectele cele mai grave sunt consecutive nefrotoxicitatii E. Mentinerea starii de agitatie psihomotorie 2012. In intoxicatia acuta cu IMAO tulburarile neuropsihice se manifesta prin: A. Aminofenazona C. delir E. halucinatii.

Conjugare 2021. Tulburari hemoragice E. cloroform sau diclormetan. Hidroliza D. albastru sau alb 2023. Reacţia Fujiwara 2018. Aratati simptomele care apar în intoxicatia cronica cu derivatii barbiturici: 249 . verde. Identificarea fenotiazinelor se face prin: A. Izolarea derivaţiilor barbiturici din probele biologice presupune: A. din mediu slab acid B. Efectele adverse pe care le produce 2022. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinona şi acid fosforic 2026. Principalele manifestari clinice in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt: A. Hipertermie E. Hipersudoratii C. Tahicardie. Extracţia selectivă cu eter etilic. Diplopie C. Extracţia selectivă cu eter etilic. Inducerea cu usurinta a toxicomaniei E. Purificarea extractelor organice cu sulfat de sodiu anhidru şi carbune activ E. Coma hipoglicemica 2024. Epoxidare E. Cromatografie în fază gazoasă B. din mediu slab bazic C.2017. Cromatografie în strat subţire E. Intoxicatii terapeutice prin supradozare D. HTA 2020. din mediu neutru D. Efecte de depersonalizare B. tremuraturi. Vedere colorată în galben. Reacţia cu p-benzochinona şi hidroxidul de sodiu D. Acidul salicilic si derivatii sai prezinta implicatii toxicologice prin: A. Reacţia cu chinhidrona şi acidul fosforic C. Spectrometrie de absorbţie atomică şi de emisie atomică în flacără C. halucinatii) C. Hipertermia de origine centrala B. Tegumente uscate D. Aratati afirmatiile corecte privind simptomatologia intoxicatiei acute cu IMAO: A. Convulsii tetaniforme D. Tulburari hematoligice (agranulocitoza) B. Extracţia selectivă cu eter etilic. uneori criza hipertensiva D. Greturi cu varsaturi si diaree C. cloroform sau diclormetan. Insuficienta renala acuta si edem laringian 2019. In intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic pot sa apara: A. Tulburari de auz si vedere E. Tulburari neuropsihice (agitatie. Reacţia cu p-benzochinona şi acidul fosforic B. Amblopie B. Intoxicatii acute sub forma suicidului B. Reacţia cu chinhidrona şi hidroxidul de sodiu E. Biotransformarea derivatilor acidului salicilic se face prin: A. cloroform sau diclormetan. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei Parri D. Hidroxilare C. Tulburarile vizuale produse de catre glicozidele cardiotonice in cadrul intoxicatiei acute sunt: A. Conjugare mercapturica B. Vedere colorată în negru E. Purificarea extractelor organice cu clorură de sodiu şi carbune activ 2025. Dozarea derivaţilor barbiturici din probele biologice se face prin: A. Intoxicatii accidentale intalnite mai ales la copii C. Vedere colorată în roşu D.

Reacţii microcristaline B. Hipoventilatie. Inhibarea proceselor oxidative la nivelul mitocondriilor E. Reacţia Parri 2030. tulburari de memorie. halucinatii. Efect M-colinomimetic D. Sincopa cardiaca E. Sustinerea respiratiei si circulatiei 2031. Administrarea de excitanti ai SNC ca antidoturi farmacologice E. Efect teratogen 2034. Tahicardie. Reacţia cu chinhidrona C. Retentie hidrica.. Combaterea bradicardiei cu atropina E. Etanol B. respiratie Cheyne-Stokes. Spalatura gastrica urmata de administrarea de purgativ salin C. Alimente bogate în tiramina E. Moartea are loc prin paralizia respiratorie 2032. puls bigeminal. Provocarea de varsaturi la pacientii comatosi D. Adrenomimetice D. Fibrilatie ventriculara D. hipotensiune D. Tulburari psihice. aparitia edemelor 2027.A. În coma se administreaza psihostimulante B. Fenotiazinele: A. Derivaţii barbiturici se identifică prin: A. Simptomatologia intoxicatiei acute cu derivati barbiturici: A. pH-ul suprafetei de absorbtie B. medicamente. Euforie. hipotonie. surditate temporara C. Tulburari psihice: confuzii. Combaterea aritmiei prin administrare de chinidina D. Ginecomastie 2033. Reacţii de formare de complecşi coloraţi cu Co2+ D. Ciroza hepatica D. Deprimare SNC B. abolirea reflexelor E. halucinatii B. Produc efecte teratogene 250 . alimente: A. Anemie B. xantopsie C. Barbiturice C. Toxicodinamia derivatilor fenotiazinici se caracterizeaza prin: A. dezorientare. Factorii care determina nivelul plasmatic al derivatilor barbiturici sunt: A. Efect alfa-adrenolitic C. delir B. Cantitatea de substanta ingerata D. delir. Coma cianotica. Liposolubilitatea formei nedisociate E. Tulburari auditive: zgomote în urechi. Reacţii de precipitare cu sulfatul de mercur E. Combaterea bradicardiei prin administrare de adrenalina C. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice: A. scaderea capacitatii intelectuale. Simptomele de debut ale intoxicatiei cu glicozide cardiotonice sunt: A. Administrare de KCl în perfuzie de glucoza 2035. Efecte toxice pot aparea în administrare concomitenta a medicamentelor IMAO cu urmatoarele substante. Alcaloza care faciliteaza difuzia barbituricelor în tesuturi 2029. Biotransformare în functie de structura chimica C. scaderea secretiei gastro-intestinale C. ataxie E. Alimente bogate în glucide 2028. Constipatie. In tratamentul intoxicatiei acute cu derivati barbiturici sunt contraindicate: A. Favorizarea eliminarii prin provocarea poliuriei alcaline B.

Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva ore dupa iesirea din coma. Se biotransforma in proportii reduse. toti metabolitii rezultati fiind inactivi. In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA grava. In asociere cu hipnotice efectele toxice se potenteaza. 251 . E. C. D.B.

hipnotica si narcotica 2038. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Opium sunt corecte? A. nucleu iohimbanic C.000 capsule mature de mac B. Frunzele de Atropa belladonna contin: A. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea antispastica/spasmolitica: A. ajmalina E. papaverina 2043. Cocae folium. meconice E. radicali metoxi (la C11 si C17) 2041. 38 Alcaloizi tropanici. scopolamina E. baze pirolice şi pirolidinice E. opiul se poate identifica cu reactivul Marquis datorita papaverinei si cu FeCl3 datorita acidului chelidonic E. Opium. morfina E. codamina D.Tema nr. izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae radix et folium. în Opium se gasesc alcaloizi cu nucleu izochinolinic si morfinanic C. In opiu alcaloizii se gasesc sub forma de saruri: A. au acţiune ocitocică B. alcaloizii din grupa morfinanului au actiune analgezica. lactice B. Strychni semen. chelidonice 2040. codeina C. scopolamină D. ajmalicina 2044. chinidina D. hiosciamină C. fosforice C. Alcaloizii lisergici din cornul de secară: A. atropina B. au acţiune hemoragică în teritoriul uterin C. Secarae cornutum) 2036. Rauwolfiae radix. Alcaloizii morfinanici actioneaza: 252 . au acţiune citotoxică E. sulfurice D. rezerpina B. nucleu heteroiohimbanic B. morfina D. cocaină 2039. Chelidonii herba. papaverina este alcaloid cu nucleu benzilizochinolinic D. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea lor antiaritmica: A. papaverina B. Alcatuiti structura rezerpinei alegandu-va segmentele necesare din lista de mai jos: A. emetina C. narcotina Opiul contine urmatorii alcaloizi izochinolinici: 2042. se utilizează în hemoragii post partum D. se mai numesc DH-derivaţi 2037. acid trimetoxicinamic (la C18) E. A. alcaloizi indolici B. pentru obtinerea unui kilogram de opiu sunt necesare aproximativ 20. acid trimetoxibenzoic (la C18) D. Curara. ergometrina C. Ipecacuanhae radix.

este produs oficinal in FR X B. Precizati al cui ester este hiosciamina: A. reticulina 2051. subtiri E. Chelidonii herba B. nervatie reticulata 2050. forma eliptica sau oval-acuminata B. tahiaritmie E. Extractum Belladonnae siccum C. Ipecacuanhae radix D. Alcaloizii tropanici sunt contraindicati in: A. configuratia radicalului metil de la atomul de azot 2049. Care dintre alcaloizii mentionati sunt larg raspanditi in natura si constituie precursori biosintetici pentru diferite tipuri de alcaloizi izochinolinici? A. tropan-3-beta-ol-ului C. actiune D. In tratamentul afectiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din: A. Opiul conţine: A. margine intreaga C. spasmolitic C. tropan-3-alfa-ol-ului B. tebaina B. Rauwolfiae radix E. Dupa ce caractere ati recunoaste frunza de Atropa belladonna? A. orientalina C. Belladonnae radix C. Tinctura Belladonnae B. orientarea gruparii OH de la C-3 B. aplicatii terapeutice E. cafeină E. glaucom B. contine alcaloizi indolici 253 . acidului d. emarginat-fidata D. alcaloizi cu nucleu tetrahidroizochinolinic B. Opium 2048. coronarodilatator 2045. Marcati afirmatiile corecte referitoare la Chelidonii herba: A. acidului l-tropic 2047. higrina E.A. tebaină 2052. alcaloizi diterpenici D. suprimarea secretiilor 2046. Extractum Belladonnae fluidum D. alcaloizi cu nucleu benzilizochinolinic C. adenom de prostata C. analgezic B. configuratia acidului tropic C. norlaudanozolina D. narcotic E.l-tropic E. Precizati care dintre produsele vegetale si preparatele farmaceutice enumerate sunt oficinale in FR X: A. Belladonnae radix E. ecgoninei D. Belladonnae folium 2053. examinarea fundului de ochi D. hipnotic D. Atropina se deosebeste de hiosciamina prin: A.

sunt alcaloizi esteri 2060. ergometrina C. ergotamina B. produce midriaza 2061. ergosina B. se obtine din capsule de Papaver bracteatum E. ergotamina D.l)-atropic 2058. Care afirmatii referitoare la alcaloizii tropanici sunt adevarate? A. sunt raspanditi in specii din familia Solanaceae B. Rădăcinile de Rauwolfia conţin: A. DH-ergotoxina 2057. Atropina este esterul: A. Pentru efectul antimigrenos se folosesc urmatorii alcaloizi din Secale cornutum: A. sunt alcaloizi eteri D. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune ocitocica? A. DH-ergometrina E. chelidonina B. alcaloizi de tip benzilizochinolinic 2055. acidului (d. DH-ergotamina E. alcaloizi de tip ajmalinic E. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate? A. atropina E. actioneaza asupra sistemului nervos simpatic B.C. stimuleaza centrul respirator E. tropanolului B. stimuleaza secretia gastrica C. are actiune antispastica C. are actiune analgezica C.l)-tropic E. produce scaderea secretiei glandelor exocrine D. contine alcaloizi protoberberinici D. acidului (l)-tropic D. contine alcaloizi benzofenantridinici E. emetina C. produce relaxarea musculaturii netede B. alcaloizi de tip iohimbanic B. Opiul: A. acidului (d. alcaloizi de tip heteroiohimbanic C. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate? A. este un antispastic si colagog 2054. papaverina D. contine cocaina B. produce dilatarea pupilei D. contine alcaloizi cu nucleu morfinanic 254 . modifica ritmul cardiac 2062. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune antispastica? A. este un alcaloid cu structura izochinolinica E. sunt biosintetizati din triptofan E. pseudotropanolului C. rezerpina 2059. provin biogenetic de la ornitina C. are actiune anestezica puternica D. DH-ergocristina 2056. DH-ergocriptina D. alcaloizi izochinolinici D. ergovalina C.

rinita cronica B.si menoragii E. are culoare galben-verzuie 2064. in tratamentul verucilor C. se gaseste in Opium B. Latexul de rostopasca: A. La utilizarea preparatelor antihipertensive cu Rauwolfia pot sa apara efecte secundare ca: A. cu flori galben-aurii 2069. Chelidonii herba se caracterizează prin: A. ca citotoxic 2072. moi la pipăit D. narcotic E. ca antiviral D. hipertensiune arteriala 2067. hipnotic D. produc vasodilatatie periferica C. constipatie cronica C. in tratamentul diskineziilor biliare B. analgezic B. coronarodilatator 2071. produc vasoconstrictie periferica D. spasmolitic C. in hipo. Extractele de Chelidonii herba se utilizeaza: A. sunt contraindicate in tratamentul psihozelor propriu-zise 2066. se prescriu in maladii psihosomatice B. produc relaxarea fibrelor netede ale muschiului uterin 2068. ca proteolitic E. are culoare portocalie D.sau atonie veziculara D. Care afirmatii referitoare la alcaloizii lisergici din cornul de secara sunt adevarate? A. frunze opuse. contine substante rezinoase E. face parte dintre alcaloizii benzilizochinolinici E. in colica renala 2065. este un alcaloid ftalidtetrahidroizochinolinic 2070. se asociaza in tratamentul insomniilor D. Retineti afirmatiile corecte referitoare la papaverina: A. Latexul proaspat de rostopasca se foloseste: A. pentru eliminarea calculilor biliari C. stimuleaza contractia fibrelor netede ale muschiului uterin B. Notaţi afirmaţiile corecte în legătură cu specia Atropa belladonna: 255 . contine alcaloizi B. penat-partite C. caliciu format din două sepale caduce E. Alcaloizii morfinanici actioneaza: A. diaree cronica D.2063. tulpini glabre B. in tratamentul icterului E. Preparatele farmaceutice cu Rauwolfia: A. frunze pubescente. tulburari psihice E. face parte dintre alcaloizii benziltetrahidroizochinolinici D. se asociaza in tratamentul distoniei vegetative C. se asociaza in tratamentul simptomatic al schizofreniei E. contine enzime proteolitice C. in tratamentul icterului B. se gaseste in Capita Papaveris C. se utilizeaza in metro. inflorescenţe umbeliforme.

Pentru extragerea industriala a atropinei se pot folosi urmatoarele produse vegetale: A. Rauwolfia vomitoria 2075. prin hidrogenarea alcaloizilor lizergici se intensifica actiunea simpatolitica 2080. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apa C. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. ergocristină 2081.A. ergotamină B. Stramonii folium E. dependent de doza administrata. iohimbanic D. rezerpina B. reserpina are actiune hipertensiva. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apă C. ibogaminic C. Daturae innoxiae herba 2078. din culturi se recoltează. tratamentul antihipertensiv cu Rauwolfia este contraindicat la bolnavii în a caror anamneza apar psihoza sau psihopatii grave 2079. Harpagophytum procumbens E. doar alcaloizii derivaţi de acid lisergic (levogir) din cornul secarei manifestă acţiune farmacologică D. planta întreagă 2073. ergocriptina 2077. ajmalinic B. A. Rauwolfia serpentina este un arbore înalt de 3-4 m cu frunze lanceolate dispuse opus si flori pe tipul 5 dispuse în umbele B. Belladonnae folium C. ergometrina se indică în migrenă E. în frunze conţinutul maxim de alcaloizi este atins în timpul fructificării D. prin hidrogenarea alcaloizilor lisergici se intensifică acţiunea simpatolitică 2076. ergocriptină C. recoltarea frunzelor se face între orele 9-11 C. magnoflorina 256 . Belladonnae radix B. Care din următoarele afirmaţii privind cornul secarei sunt corecte? A. Papaver somniferum B. Alcaloizii din Secale cornutum care formează complexul ergotoxinic sunt: A. ergotoxina E. serpentina C. Rauwolfiae radix este un vechi remediu egiptean C. Rauwolfia serpentina C. respectiv psihotropa D. doar alcaloizii levogiri din cornul secarei manifesta actiune farmacologica D. ergometrina se indica în migrena E. Care dintre alcaloizii mentionati au actiune cardiovasculara? A. Care din urmatoarele afirmatii despre Rauwolfia serpentina sunt corecte? A. Alcaloizi de tip iohimbanic se gasesc în: A. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. lochnerinic si ajmalinic E. lochnerinic E. ergosină D. Care din alcaloizii de mai jos imprimă culoare latexului de Chelidonium majus? A. specie anuală B. Rauwolfiae radix contine alcaloizi indolici de tip iohimbanic. codeina D. Care din urmatoarele afirmatii privind cornul secarei sunt corecte? A. ergocornină E. Secale cornutum D. Scopoliae rhizoma D. uneori. emetinic Precizaţi care din următoarele tipuri de alcaloizi nu sunt prezenţi în Rauwolfiae radix: 2074. florile sunt grupate în inflorescenţe axilare E.

Din grupul alcaloizilor de mai jos alegeti pe cei prezenti in Opium: A. are un coninut minimum de 1 % atropina 2085. de tip peptidic E. reprezinta latexul concretizat. laticiferele strabat numai tulpina E. se gaseste în acidul tropic E. de tip aminoalcool C. ergocriptina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. narcotina C.B. prolina 2087. Care din urmatorii alcaloizi din cornul de secara sunt de tip peptidic? A. papaverina E. face parte din nucleul tropanic C. fenilalanina E. isoleucina D. chelidimerina 2082. ergosina D. Enumerati aminoacizii care alcatuiesc catena peptidica a ergocriptinei: A. Tinctura Opii B. Tinctura Ipecacuanhae E. Tinctura Chelidonii D. rostopasca apartine familiei Papaveraceae C. Definiti opiul cu ajutorul afirmatiilor de mai jos: A. glaucina 2088. Tinctura Belladonnae C. Care din preparatele farmaceutice enumerate sunt prevazute in FR X si se conserva la Venenum? A. cheleritrina D. leucina C. berberina E. derivati de iohimban 2089. Care din următoarele afirmaţii privind alcaloizii din Secale cornutum sunt corecte? A. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Chelidonium majus sunt corecte? A. nucleul tropanic nu contine azot 2084. totalul alcaloidic are efect colecistokinetic 2083. derivati de acetil -coenzima A B. trebuie sa contina minimum 11 % alcaloizi totali exprimati in morfina E. este comun nucleului pirolidinic si piperidinic D. valina B. ergometrina C. Ce pozitie are azotul din molecula alcaloizilor tropanici? A. morfina D. reprezinta capsulele imature ale speciei Papaver somniferum B. chelidonina este un alcaloid cu nucleu bezofenantridinic B. Alcaloizii din Secale cornutum sunt: A. ergotamina B. sanguinarina C. obtinut prin incizarea capsulelor imature de Papaver somniferum C. Pulvis Opii et Ipecacuanhae 2086. berberina B. trebuie sa contina minimum 11 % morfina D. chelidonina are actiune spasmolitica D. se gaseste în catena laterala B. alcaloizii de tip aminoalcool sunt solubili în apă 257 . ergocristina E. ergocornina 2090. derivati de lizina-ornitina D.

administrarea prelungită sau excesul de ergometrină provoacă vasoconstricţie arterială ce poate duce la gangrena extremităţilor 258 . derivaţii acidului izolisergic (dextrogir) nu manifestă acţiune farmacologică D. acţiunea ocitocică este imprimată de dubla legătură dintre carbonii 9 şi 10 ai acidului lisergic E.C.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->