UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE TEMATICA ŞI BAZA DE ÎNTRBĂRI PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ SESIUNEA SEPTEMBRIE 2010 SPECIALIZAREA

FARMACIE FARMACOLOGIE GRILE/TEMA 1. Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1) 4 grile 2. Farmacotoxicologie generală (1) 3 grile 3. Antibiotice cu structura betalactamică (2) 3 grile 4. Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si 4 grile polipeptide (2) 5. Chimioterapice antibacteriene si antimicotice (2) 3 grile 6. Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice (2) 3 grile 7. Hipnotice şi tranchilizante (2) 3 grile 8. Simpatomimetice şi simpatolitice (2) 3 grile 9. Parasimpatomimetice şi parasimpatolitice (2) 3 grile 10. Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene (2) 3 grile 11. Antiacide, antiulceroase, antispastice (2) 3 grile 12. Antihipertensive, vasodilatatoare cerebrale si periferice, diuretice (2) 4 grile 13. Antianginoase (2) 3 grile 14. Antialergice (2) 3 grile 15. Antiastmatice (2) 3 grile 16. Antitusive, expectorante (2) 3 grile 17. Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice (2) 3 grile 18. Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice (2) 3 grile 19. Vitamine liposolubile si hidrosolubile (2) 3 grile 20. Hormoni sexuali şi hormoni tiroidieni (2) 3 grile TEHNICA FARMACEUTICĂ 21. Formularea si biodisponibilitatea medicamentului (6, 7) 4 grile 22. Preparate parenterale (7, 8) 3 grile 23. Preparate oftalmice (7, 8) 3 grile 24. Preparate nazale (7, 8) 3 grile 25. Suspensii farmaceutice (6, 8) 3 grile 26. Unguente (6, 8) 3 grile 27. Preparate transdermice (6, 8) 3 grile 28. Preparate rectale (6, 8) 3 grile 29. Comprimate, capsule (6, 8) 3 grile LEGISLASŢIE FARMACEUTICĂ, ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE FARMACEUTICĂ 30. Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al 3 grile medicamentelor psihotrope şi stupefiante (9, 10, 11) 31. Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică. (12, 13, 14, 15) 3 grile CONTROLUL MEDICAMENTULUI 32. Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5, 8) 3 grile 33. Metode volumetrice in controlul medicamentelor (8) 3 grile 34. Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor 3 grile (5, 8) 35. Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5, 8) 4 grile TOXICOLOGIE 36. Toxicomania si doppingul (4) 3 grile 37. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice, IMAO, fenotiazide, 3 grile analgezice-antipiretice (4) FARMACOGNOZIE 38. Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae 4 grile radix et folium, Cocae folium, Opium, Chelidonii herba, Ipecacuanhae radix, Curara, Rauwolfiae radix, Strychni semen, Secarae cornutum) (3) (in paranteze, la sfarsitul fiecarei teme, este precizat indexul bibliografic)

1

BIBLIOGRAFIE Aurelia Nicoleta Cristea , Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2009; Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de Farmacologie, sub redactia, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005; Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu, Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993; 4. Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsez-Ajtay, Toxicologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991; 5. Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si Controlul Medicamentelor, vol. 1 si 2, Ed. Interlcredo, Cluj-Napoca, 2002; 6. Sorin Leucuta, Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2 Cluj-Napoca, 2001. 7. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Tehnologie farmaceutica, Ed.Polirom, Iasi, 2001; 8. ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993; ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, Bucuresti 2004. 9. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XVII: Medicamentul, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006; 10. Legea nr. 339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 1095 din 5 decembrie 2005; 11. Hotărârea Guvernului României nr. 1915 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 11 ianuarie 2007. 12. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XIV: Exercitarea profesiunii de farmacist. Organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din România, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006; 13. Decizia Colegiului Farmacistilor din România nr. 2 din 15 iunie 2009 privind aprobarea Statutului Colegiului Farmacistilor din România si a Codului deontologic al farmacistului, publicată în Monitorul Oficial nr. 490 din 15 iulie 2009; 14. Legea nr. 266 (r. 1) a farmaciei din 7 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial 448 din 30 iunie 2009; 15. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1552 din 24 noiembrie 2004 cu privire la Regulile de bună practică farmaceutică, publicat in Monitorul Oficial nr. 1166 bis din 09 decembrie 2004. 1. 2. 3.

Decan, Prof. univ. dr. Gheorghe Ţarălungă

2

Tema nr. 1 Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală (1) Farmacocinetica generală
1. Care afirmatii sunt adevarate pentru administrarea intravenoasa: A. evita orice prim pasaj B. se pot administra sange si produse din sange C. nu se pot administra substante iritante pentru tesuturi D. nu permite administrarea de volume mari de solutie E. poate precipita o insuficienta cardiaca 2. Care din afirmaţiile referitoare la absorbţia gastrointestinală sunt adevărate: A. este influenţată de pH B. nu este influenţată de conţinutul intestinal C. bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac D. este influentată de vascularizaţie E. nu este influentata de enzimele digestive 3. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala B. acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica C. doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea D. o substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor E. insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala 4. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice: A. fenobarbitalul B. cimetidina C. eritromicina D. rifampicina E. cloramfenicol 5. Efectul primului pasaj hepatic: A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament B. poate limita administrarea orala a unui medicament C. poate fi compensat prin cresterea dozei D. poate determina activarea unor compusi E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin 6. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate: A. sublingual B. oral C. intrarectal D. intravenos E. intraarterial 7. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice: A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale 8. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin: A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37°C; B. administrare dupa masa (pe stomacul plin); C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante; D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol); E. folosirea de comprimate retard. 9. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori: A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH; B. suprafata foarte mica de absorbtie; C. suprafata foarte mare de absorbtie;

3

D. existenta unei vascularizatii reduse; E. existenta unei vascularizatii abundente. 10. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt: A. cele fiziologice; B. cai speciale; C. cai utilizate numai pentru medicamente; D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si devenite inutile; E. atat cai fiziologice cat si cai speciale. 11. Calea intravenoasa ofera posibilitatea: A. introducerii substantei active direct in sange; B. aparitiei rapide a efectului; C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului; D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga; E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta. 12. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea? A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila; B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange; C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie; D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune; E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila. 13. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica? A. rifampicina; B. disulfiramul; C. fenobarbitalul; D. imipramina; E. neostigmina. 14. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia? A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare; B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular; C. concentratia mare a substantei medicamentoase; D. circulatia bogata la locul de absorbtie; E. suprafata mare de absorbtie. 15. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor? A. absorbtie rapida; B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate; C. face posibila administrarea de substante iritante; D. este conditionata de hidrosolubilitate; E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic. 16. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin: A. cresterea diurezei; B. diminuarea diurezei; C. acidifierea urinei; D. favorizarea reabsorbtiei tubulare; E. alcalinizarea urinei. 17. In etapa de transport a substantelor active in sange: A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma; B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele plasmatice; C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera; D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata; E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata. 18. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism: A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele; B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele; C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;

4

D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea; E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea. 19. Inductia enzimatica: A. apare la orice doza; B. apare numai la o anumita doza de inductor; C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia; D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia; E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia. 20. Medicamentele administrate parenteral: A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.), subcutanata (s.c); B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.); C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului; D. trebuie sa fie obligatoriu sterile; E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa. 21. Rinichiul este calea de excretie: A. pentru foarte multe medicamente; B. pentru un numar mic de substante; C. pentru substante sub forma hidrosolubila; D. pentru substante sub forma liposolubila; E. pentru substante insolubile. 22. Administrarea sublinguală are următoarele avantaje: A. permite absorbţia moleculelor puternic ionizate B. evită inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic C. permite administrarea substanţelor iritante D. este condiţionată de hidrosolubilitate E. favorizează o absorbţie rapidă a substanţei medicamentoase 23. Calea de administrare rectală a medicamentelor: A. permite o absorbţie rapidă şi completă B. evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic C. se utilizează numai pentru obţinerea unor efecte terapeutice locale D. se recomandă la bolnavii cu vărsături, leziuni ale cavităţii bucale, în pediatrie E. permite evitarea degradării principiului activ de către sucurile gastrice 24. Calea intraarterială este utilizată la bolnavii cu: A. tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice B. hemoragii acute C. edem pulmonar acut D. tulburări circulatorii periferice grave E. infarct miocardic acut 25. Care dintre următoarele afirmaţii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este incorectă A. doar forma liberă a medicamentului este difuzabilă şi activă B. legarea se face numai de albuminele plasmei C. legarea este un proces ireversibil D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard E. forma legată influenţează latenţa şi durata acţiunii medicamentului

Farmacodinamie generala
26. Care afirmatii sunt adevarate: A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la absorbtia sa 27. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate: A. efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a două functii fiziologice diferite B. adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este vasodilatator

5

opioidele la nivelul SNC C. starea sistemelor enzimatice E. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice 31. 6 . apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi D. B. barbituricele la nivel cardio-vascular E. digitalicele inainte de masa E. sta la baza tolerantei E. antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii farmacologici D. medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct E. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta: A. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa C. Factorii dependenţi de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt: A.C. diureticele seara B. agonistii totali au activitate intrinseca maximă D. cimetidina la nivelul secretiei gastrice 33. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia acida din timpul noptii E. dar in doze mari este proagregant plachetar D. parasimpatoliticele la nivel cardiac B. penicilina. inseamna cresterea numarului de receptori B. procentul de legare de proteinele plasmatice 35. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie 29. afinitatii mari pentru receptori.solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti C. potenta depinde de afinitatea fata de substrat C. durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare 30. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive D. sta la baza efectului rebound 36. alcool-benzodiazepine E. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor C. Fenomenul de up-regulation: A. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic C. potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare B. fentanil-droperidol D. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator: A. efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat 28. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens B. antihistaminicele H2 de obicei seara 34. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate: A. anticoagulante orale supradozate-vitamina K 32. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe receptori diferiti E. antiacidele dupa masa D. calea de administrare D. tetraciclina-saruri de calciu C. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul vascular dar in doze mici actioneaza proagregant E. structura chimica B. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate: A. legarii de proteinele plasmatice in procent mare. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie: A. antagonistii au afinitate pentru receptori B. doza C. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie D. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente: A. aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare.

B. D. D. C. D. activitate intrinseca maxima. Ce proprietati au agonistii totali? A. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase) 41. activitate intrinseca submaximala. 38. manitolul. calea de administrare. activitate intrinseca maxima. activitatea intrinseca (la nivel de receptor). C. C. deschiderea de canale cu schimburi ionice. B. 45. influentarea unor enzime membranare. E. E. modificarea fluiditatii membranelor. D. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor farmacoreceptori? A. 44. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste. 7 .C. C. B. afinitate pentru receptori zero. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt: A. afinitate pentru receptori maxima. B. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate? A. E. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament? A. atropina. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism? A. C. activitate intrinseca zero. D. C. activitate intrinseca submaximala. 39. B. activitate intrinseca zero. structura chimica. D. schimbari de permeabilitate membranara. activitate intrinseca zero. C. C. legaturii covalente cu receptorii. B. doza maxima. B. activitate intrinseca maxima. 40. activitate intrinseca submaximala. E. calea de administrare. modificari conformationale ale unor macromolecule. afinitate pentru receptori zero. 42. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori: A. factori fiziologici. Ce proprietati au agonistii partiali? A. B. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals 37. afinitate pentru receptori zero. E. temperatura mediului ambiant. C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii. D. factori patologici. D. Ce proprietati au antagonistii? A. morfina. afinitate pentru receptori maxima. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen. alimentatia. adrenalina. salbutamolul. E. D. farmacocinetica substantei. E. afinitate pentru receptori maxima. 43. E. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva. eficacitate (la nivel de receptor). D. doza. sensul depinde de structura chimica a substantei active. E. B. ansamblul receptor-sistem efector.

diminuă potenţa agoniştilor specifici prin competiţia pentru receptori E. accident hemoragic. B. pe care doar îi blochează 54. formei farmaceutice C. inductie enzimatica. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare. 46. E. nu au activitate intrinsecă şi nu sunt capabili să declanşeze un efect la nivelul receptorilor. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice precum si mecanismul interactiunii: A. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic. D. B. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard 52. medicamentele cu legare slabă de proteinele plasmatice au o latenţă mai mare E. fara nici un fel de legatura chimica. 48. formele farmaceutice retard au o latenţă mai mare decât formele cu eliberare rapidă C. structurii chimice modificate intenţionat E. de hidrogen. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica 50. se leagă de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific şi schimbă conformaţia receptorului. E. acetilcolina E. ca urmare a unei reactii reversibile. au afinitate şi sunt capabile să se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agoniştilor specifici C. 47. diminuă până la anulare efectul maxim al agonistului specific B. van der Waals. calea de administrare. prin legaturi chimice covalente. In privinta interactiunii medicament-receptor: A. Calitatea retard a unui medicament se datoreşte: A. E. prin legaturi chimice slabe: ionice. reserpina C. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati. Au o acţiune farmacodinamică indirectă: A. nizatidina 51. Care dintre următoarele afirmaţii privind latenţa acţiunii farmacodinamice a unui medicament este(sunt) corectă(corecte): A. accident trombotic. B. inhibitie enzimatica. C. a unui complex medicament -receptor: A. Ritmul administrării unui medicament influenţează: A. căii sale de administrare B. durata efectului farmacodinamic 8 . substanţele medicamentoase care acţionează prin metabolitul activ au o latenţă scurtă D.E. deplasare de pe proteinele plasmatice. rezultand ca efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati. formele retard au latenta lunga. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate: A. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori. neostigmina D. medicamentele din aceeaşi grupă farmacodinamică au o latenţă identică B. Medicamentele antagonişti competitivi au următoarele caracteristici: A. C. noradrenalina B. D. împiedicând legarea agonistului D. C. D. D. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa. ca urmare a unei reactii ireversibile. în urgenţele medicale se utilizează medicamente cu perioadă de latenţă scurtă şi foarte scurtă 53. 49. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului. C. de obicei. numărului de receptori ocupat de substanţa medicamentoasă D. B. E.

Selectivitatea unei substanţe medicamentoase: A. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică cu un anumit efect maxim posibil B. timpul efectului maxim al substanţei medicamentoase E. apare ca urmare a realizării unei concentraţii mai mari de medicament într-un anumit ţesut. se exprimă prin dozele eficace 9 . intensitatea acţiunii farmacodinamice C. este proprietatea unui medicament de a influenţa un teritoriu cât mai limitat din organism E. latenţa efectului farmacodinamic D. procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice şi tisulare 55. poate fi consecinţa existenţei unor subtipuri de receptori specifici. secundar unei permeabilităţi crescute a membranelor acelui ţesut D.B. în anumite ţesuturi C.

Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide: A. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii 63. poate fi data de fenomene de up-regulation E. scaderea eliminarii E. vitamina D 60. preparatele pe baza de fier E. ototoxicitatea 58. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil 59. opioidele B. Fenomenul de toleranta: A. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor B. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit 62. poate fi data de inductia enzimatica D. are la baza un efect down-regulation D. 2 Farmacotoxicologie generala 56. apare dupa administrari repetate D. necesita marirea dozei 10 . Obisnuinta: A. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor C. cloramfenicolul C. pot imbraca forma socului anafilactic C. respecta relatia doza-efect B. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice: A. fenomene de up-regulation B. tetraciclina D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective E. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata C. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice: A. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici B. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate E. este ireversibila C. Instalarea obisnuintei implica: A. inhibitie enzimatica D. tulburarile auzului produse de aminoglicozide C. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina D.Tema nr. este o forma de toleranta acuta B. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice E. poate apare la nitratii organici E. diminuarea absorbtiei C. scaderea efectului in timp 64. uscaciunea gurii la atropina B. este un raspuns anormal la un medicament B. reactiile alergice E. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor 61. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi 57. este intoleranta congenitala C. are la baza enzimopatii E. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor B. are la baza fenomene de up-regulation D. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului D. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare: A. Efectul rebound: A. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor C. Idiosincrazia: A. sindromul extrapiramidal la neuroleptice D.

Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte? A. E. teofilina. nedorite. E. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea concentratiei plasmatice). acidul acetilsalicilic. C. C. 73. 72. imipramina. sulfamide antidiabetice. alcoolul etilic. favorizate de tratamentul prelungit. B. C. D. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic? A. C. D. malformatii. toxice. carbamazepina. paracetamolul. B. neuroleptice. C. clemastina. B. 67. rinichi). retinoizi (izotretinoina. amfetamina. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa. sunt independente de doza.65. derivati de vitamina A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic. C. 68. 66. beta-adrenolitice. anomalii morfologice. 71. apar datorita unor particularitati farmacocinetice. medicamente anorexigene amfetaminice. defecte fiziologice. opioide. Efectele adverse teratogene sunt: A. cocaina. contraceptivele orale. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta psihica? A. C. reactii nocive (daunatoare). anticoagulante cumarinice (warfarina. D. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la fat sau nou nascut si sugar: A. neostigmina. D. E. D. E. Efectele (reactiile adverse) sunt: A. 69. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente. barbiturice. B. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut si sugar: A. B. D. cloramfenicolul. anticoagulantele cumarinice. saruri de litiu. E. provocate numai de dozele mari. folosirea unei cai de administrare nepotrivite. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural. D. morfina. B. morfina: B. D. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si dependenta fizica? A. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala. 70. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic. C. 11 . acenocumarol). C. B. etretinat). E. B. E. benzodiazepine. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala: A. E. deficitul organelor de epurare (ficat. manifestate la doze eficace terapeutice mari.

prezinta o relatie gradata doza-efect. 76. ampicilina. C. E. constă în diminuarea progresivă a intensităţii efectului farmacologic prin administrări repetate la intervale scurte de timp 82. 78. terbutalina 81. psihotoxicitatea. dependenta fizica. indometacina B. E. impune necesitatea continuării administrării medicamentului pentru a evita apariţia tulburărilor specifice sindromului de abstinenţă B. D. accelerarea biotransformarii. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica). cautate in farmacoterapie. C. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la medicamente sunt: A. efecte dismorfogene. mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana). gentamicina E. este datorata unor particularitati genetice innascute. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor). procaina. acidul acetilsalicilic. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica). D. E. este o enzimopatie manifesta. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice. tetraciclina D. prezinta un titru ridicat de anticorpi. survine ca urmare a saturării unor receptori E. C. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica. adrenalina. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt: A. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite: A. tolbutamida C. E. este favorizata de un teren imunodepresiv. 79. 75. constă în apariţia unor modificări comportamentale care reclamă imperios administrarea medicamentului C. C. 80. B. individuale. B. C. D. 77. B. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente): A. D. B. toleranta. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice. B. corticoterapie iv 12 . Care dintre următoarele medicamente pot produce accidente obstetricale: A. Efectele secundare sunt: A. atropină iv B. suferinte fetale. Farmacodependenţa fizică: A. E. penicilina G. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit. lipseste relatia gradata doza-efect. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele: A.D. uneori efecte dorite. B. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament. D. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice. La un bolnav cu şoc anafilactic se va utiliza: A. anormal calitativ sau cantitativ. 74. E. tahifilaxia. D. C. E. se evidenţiază numai la întreruperea administrării medicamentului sau la reducerea importantă a dozelor sale D. efecte nedorite (de obicei). dependenta psihica.

izoniazida D. apare între medicamentele care acţionează pe acelaşi substrat reactiv B. teofilină iv 83. aspirina E. metotrexat 90. dietilstilbestrol E.C. se instalează cu intensităţi variate pentru diferitele efecte ale unui medicament C. furosemidul B. Printre medicamentele contraindicate în cursul alăptării se numără: A. în doză constantă D. eritromicina D. este reversibilă D. salbutamol aerosoli D. poate merge până la dispariţia efectului farmacologic E. neomicina B. prezenţa lor este frecventă în condiţiile administrării orale a medicamentelor D. montelukast C. reserpina D. Precizaţi afirmaţiile corecte cu privire la reacţiile adverse de tip alergic: A. se instalează pentru un medicament şi se repercutează asupra unui alt medicament 91. neomicina C. cloramfenicol D. sunt încrucişate pentru compuşii înrudiţi structural C. alfa-metildopa C. contraceptivele orale D. metoclopramida 89. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numără: A. necesitatea creşterii dozei de medicament pentru obţinerea aceluiaşi efect farmacologic C. Printre medicamentele proscrise la gravide datorită riscului teratogen se numără: A. carbimazol 85. Printre medicamentele care pot declanşa reacţii adverse autoimune se numără: A. amfetamina D. bromocriptina E. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament 13 . ondansetron B. fenitoina E. meprobramat E. au o incidenţă mai mare la indivizii cu teren atopic 86. contraceptivele orale C. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrării sale repetate. diazepam 84. amoxicilina B. carbimazol C. Pot provoca dependenţă psihică: A. Tahifilaxia are următoarele caracteristici: A. halotanul 88. Toleranţa cronică la medicamente (obişnuinţa) constă în: A. bleomicina B. acidul valproic C. Pot suprima lactaţia: A. litiul B. intensitatea şi frecvenţa lor cresc cu doza E. adrenalină iv E. tiouracil E. aspirina 87. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor B. sunt independente de doză B.

deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitară B. penicilina G sodică B. Care dintre medicamentele enumerate declanşează şoc anafilactic? A. corticosteroizi 95. cu excepţia: A. totalitatea semnelor de sevraj observate după oprirea administrării medicamentului 92. Medicamente contraindicate în timpul alăptării: A. rifampicină C. concentraţii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la acetilatorii lenţi C. cimetidina B. dextranii 94. fenilbutazonă E. D-penicilamina 101. reacţii adverse mai frecvente la acetilatorii lenţi E. T 1/2 al izoniazidei de 2 . ampicilină E. contraceptive orale E. ampicilina C. Reduc capacitatea fagocitară a leucocitelor: A. penicilină B. sulfonamidele D. tiouracili D. Tulburări în reacţia metabolică de acetilare determină: A. polimixina E. Care dintre următoarele medicamente pot da frecvent reacţii alergice? 14 . ampicilina E.3 ori mai mare la acetilatorii lenţi B. tetracicline C. polimorfismul acetiltransferazelor hepatice 99. cloramfenicol B. neomicina D. Citoliza hepatică apare la: A. curba frecvenţei de distribuţie a vitezei de acetilare bimodală la izoniazidă D. paracetamolul B. paracetamol D. cloramfenicol C. inducţie de ALA-sintetază E. Tipuri de idiosincrazie cu manifestări farmacodinamice: A. fenacetină 93. Sunt medicamente methemoglobinizante: A. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii lenţi 100. penicilina G B. tetracicline D. Următoarele medicamente produc polimiozite cu mialgie. izoniazidă B. streptomicina E. deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitară D. hemoglobinopatii C. gentamicina 98.E. lidocaina D. neuroleptice fenotiazine 97. beta-adrenoblocante D. Anemia hemolitică imună poate să apară la: A. ranitidină C. cloramfenicolul C. paracetamol 96. aspirina E. sulfonamide C.

Reactiile adverse de tip alergic: A. alfa-adrenomimeticele B. C. Sensibilizarea la medicament 109. Suxametoniu C.v. ß-adrenoliticele C. Sindromul de abstinenţă la întreruperea morfinomimetelor 108. Dexametazona E. Sulfametoxazol B. antihistaminice H2-blocante D. Clorhidrat de procaină C. antidepresivele triciclice E.). Reducerea capacităţii fagocitare a leucocitelor C. Toleranţa medicamentoasă poate avea drept cauză: A. Continuând tratamentul cu substanţa incriminată sub supraveghere strictă medicală 110. Penicilina G B. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune E. Prin administrare de adrenalină pentru a combate manifestările simptomatice B. efecte dismorfogene 15 . Piracetam E. Apar atunci când. Hemoliza indusă de deficienţa G-6-P-DH B. în functie de bolnav sau de medicament. Apar la o parte din indivizii trataţi cu doze terapeutice de medicamente 104. Efectele adverse de tip toxic: A. Întreruperea bruscă a tratamentului E. Inducţia enzimatică D. Izoniazida D. Efectele teratogene sunt: A. Pot produce efect rebound la întreruperea bruscă a administrării: A. existand o relatie gradata doza-efect B. Fenomenul de "down regulation” C.A. Sunt efecte secundare apărute în urma unor doze toxice (supradozări) B. Creşterea sintezei de anticorpi D. Inhibarea sistemului enzimatic producător de peroxid de hidrogen E. Crizele de porfirie hepatică după administrarea de inductoare enzimatice E. Sunt reactii neobisnuite.v. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic D. Diminuând treptat dozele de medicament. pentru efectul antialergic şi imunosupresor C. Sunt independente de doza. Loratadina D. Fenomenul de "up regulation” B. doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave 107. pentru desensibilizare D. Stimularea mitozei limfocitare 105. Mecanismele implicate în apariţia imunodeficienţei latente sunt: A. in urma supradozarii D. dozele obişnuite au efecte toxice E. Penicilina G 103. mai ales pe cale parenterala (i. Tratamentul reacţiilor adverse grave de tip alergic se face: A. care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente. Acţiune hipoplazică medulară B. Sunt consecinţa acţiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor C. Hemisuccinat de hidrocortizon 102. Sunt reactii adverse dependente de doza. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi. Sunt reacţii adverse de tip idiosincrazic: A. Prin administrare de corticosteroizi i. Şocul anafilactic la peniciline D. Prin oprirea imediată a administrării medicamentului incriminat E. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic? A. Apneea toxică la suxametoniu C. metil-xantinele 106.

suferinte fetale 16 . anomalii morfologice D. defecte fiziologice E.B. malformatii C.

Carbenicilina D. Carbenicilina 115. D. Benzilpenicilina potasica: A. Se administrează şi sub formă de perfuzii intravenoase C. Combinatia amoxicilina-acid clavulanic 118. Sunt rezistente la betalactamaze: A. Cefoperazona B. 3 Antibiotice cu structura betalactamică 111. se administreaza parenteral. Fenoximetil penicilina E. C. Sunt peniciline rezistente la penicilinaze: A. Sunt peniciline de depozit: A. Benzilpenicilina B. Benzatinpenicilina este indicata in: A. Au spectru de activitate extins şi pe enterobacterii E. Benzatin-benzil penicilina D. Cloxacilina 117. În infecţii cu stafilococi penicilinazo-secretori se recomandă: A. Se injectează intramuscular şi intravenos din soluţii preparate în ser fiziologic B. Oxacilina 116. Se administrează ca soluţii preparate în ser glucozat E. Ampicilina E. Sărurile de sodiu şi potasiu ale penicilinei G: A. 17 . meningita meningococica. B. C. Cloxacilina E. E. lues (sifilis). Sunt betalactamine active pe Pseudomonas aeruginosa: A. Fenoximetil penicilina C. infectii cu streptococ beta-hemolitic grupa A. Prezintă eliminare urinară lentă B. 119. Oxacilina D. scarlatina.benzil penicilina E. Carbenicilina D. Oxacilina C. Eliberează lent benzilpenicilina C. Pot fi administrate şi intraarticular 114. este incompatibila cu alcoolul. Piperacilina D. Se administreaza şi sub formă de injecţii intramusculare D. Ampicilina C. se administreaza pe cale orala. D. Amoxiclina B. Ampicilina B. Bacampicilina C. septicemii. este inactivata in mediul bazic. Ticarcilina C. E.Tema nr. Carbenicilina B. este stabila in mediul acid. Flucloxacilina E. Meticilina 112. B. Pot fi utilizate în sifilis 113. Procain . angine. Realizează concentraţii sanguine mici D. Penicilinele retard: A.

singura in seringa. cefalotina. E. cefalotina. Inhibitori de beta-lactamaza sunt: A. 127. amoxicilina + acid clavulanic. ticarcilina. sulbactam. 128. E. E. sultamicina (asocierea ampicilina + sulfactam) D. amoxicilina. Oxacilina: A. B. oxacilina. carbenicilina. in solutii pefuzabile cu pH acid sau alcalin. oxacilina + acid clavulanic. 123. cefalexina. B. 121. D. C. cefradina. B. 122. C. este o penicilina de semisinteza. Peniciline active pe proteus si pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt: A. streptococ hemolitic. treponema. se concentrează în bilă 18 . D. cefsulfodina. asociata in seringa cu alte medicamente. ticarcilina 129. B. ampicilina + sulbactam. B. D. E. C. ampicilina E. ticarcilina. este rezistenta la penicilinaza. gonococ. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala fac parte: A. piperacilina. carbenicilina + tazobactam. E. B. 126. B. Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamaza utilizate? A. E. dupa preparare extemporaneu. piperacilina + tazobactam. pastrata la + 4 °C. protes vulgaris. cefadroxil. fenoximetilpenicilina. cefapirina D. oxacilina. D. C. Spectrul de actiune al formelor de depozit ale benzilpenicilinei cuprinde: A. Penicilina G sodica se poate utiliza in solutie izotona de clorura de sodiu: A. C. maximum 24 ore. C. 125. are spectru ultralarg de actiune. se administreaza oral sau parenteral. E. Sunt antibiotice rezistente la betalactamaza: A. D. D. C. B. E. este rezistenta la aciditatea gastrica. Ampicilina are următoarele proprietăţi: A.120. acidul clavulanic. tazobactam. B. D. ceftazidina. cefamandol. cloxacilina. C. cefazolina. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas (bacil gram-negativ) sunt: A. stafilococ auriu. C. 124.

produce rareori reacţii alergice C. vancomicina E. meningită meningococică D. este un antibiotic cu spectru larg D. Benzatinbenzilpenicilina are următoarele caracteristici: A. se administrează în infecţiile aparatului respirator 138. ceftriaxonă E. liposolubilitate mare E. Ampicilina: A. ampicilina 137. cefotaxim C. se administrează exclusiv parenteral C. lues E. eliminarea renală este întârziată de probenecid D. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la oxacilină sunt corecte: A. prezintă un efect bactericid în faza de multiplicare şi repaus a bacteriilor B. acţiune bactericidă numai în faza de multiplicare a bacteriilor 134. epurare predominent hepatică B. se concentrează în bilă 131. pielonefrită colibacilară C. are absorbţie bună digestivă B. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei D. toxicitate redusă C. cicloserina C. se elimină predominant netransformată prin urină D. prezintă rezistenţă la penicilinază C. Ampicilina are următoarele proprietăţi: A. structură beta-lactamică D. este activă în infecţiile ţesutului cerebral E. are risc alergizant redus C. Amoxicilina: A. Cefalosporinele au următoarele caracteristici generale: A. cefazolina B. profilaxia reumatismului articular acut B. se administrează oral şi parenteral B. este inactivată de sucul gastric C. prezintă acţiune bactericidă în faza de multiplicare şi parţial în faza de repaus a bacteriilor E. spectru de activitate mai larg decât al benzilpenicilinei D. este inactivată de sucul gastric C. este rezistentă la sucul gastric acid B. Benzatinbezilpenicilina este indicată în: A. cefuroxim D. cefoperazonă 135. dizenterie bacilară 133. produce frecvent reacţii alergice E. are durată lungă de acţiune (12-24 ore) D. Fac parte din grupul cefalosporinelor de generaţia a treia: A. este acido-rezistentă E. Sunt antibiotice bactericide numai în faza de multiplicare a bacteriilor: A. are efect bactericid E. gentamicina B. este contraindicată la bolnavii alergici la penicilină G 136. eliminarea urinară este întârziată de probenecid 19 . se administrează exclusiv oral B. este indicată în profilaxia de durată a infecţiilor streptococice 132. rifampicina D.B. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei 130.

Se asociază cu inhibitori de ß-lactamază D. Cefamandolul B. amoxicilina E. ticarcilina D. Ceftriaxona este indicată în septicemii şi meningite la bolnavi cu deficit al mecanismelor de apărare C. Se absoarbe limitat din tubul digestiv. carbenicilina C. Acţionează bactericid. oxacilina 142. Este penicilinazo-rezistentă B. Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ penicilinazo-secretor? A. Eliminarea ei renală este întârziată de probenecid E. bacampicilina B. penicilina G B. Care dintre antibioticele cu structură beta-lactamică au spectru antibacterian larg? A. Care dintre antibiotice cu structură beta-lactamică se absorb pe cale orală? A. ampicilina C. Necesită administrarea înaintea meselor. nafcilina E. Este activă pe stafilococul penicilinazo-pozitiv D. cloxacilina D. cefoperazona 144. Ampicilina: A. penicilina G B. procain benzilpenicilina C. Cefsulodinul are acţiune foarte intensă pe Pseudomonas D. meticilina 140. carbenicilina 143. Cefoperazon difuzează bine în LCR. ampicilina C. amoxicilina D. Amoxicilina: A. carbenicilina C. Cefuroxima axetil D. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? A. Dintre cefalosporine se pot utiliza oral: A. Care dintre următorii compuşi sunt peniciline de depozit (retard): A. Are spectrul de activitate asemănător cu al ampicilinei B. deoarece absorbţia este mult diminuată în prezenţa alimentelor 145. Fenoximetilpenicilina: 20 . nu are capacitate alergizantă 139. carfecilina D. Stafilococii rezistenţi la meticilină sunt sensibili la cefalosforine E.E. Având acţiune mai intensă decât ampicilina. calea orală necesitând doze mult mai mari decât calea parenterală 146. nu se asociază cu inhibitori de ß-lactamază E. Cefoperazona 148. B. benzatin benzilpenicilina E. meticilina 141. cloxacilina D. Ceftazidima se absoarbe bine la administrare orală 147. benzilpenicilina B. Care dintre peniciline sunt active în infecţiile cu Pseudomonas şi Proteus? A. amoxicilina E. procainpenicilina G B. Cefuroxima sodică C. În ţesuturile inflamate difuzibilitatea ei diminuă pe măsură ce survine procesul de vindecare C. Cefalexina E. fiind utilizată în meningite cu germeni gram-negativi. feneticilina E. acţiunea fiind mai intensă decât a ampicilinei C.

Este foarte activă pe stafilococul producător de penicilinază B. sifilis 155. pielonefrite) E. se biotransforma in proportie mica 156. oxacilina D. carbenicilina C. Ticarcilina: A. Cefalosporine active in infectiile produse de Pseudomonas. este indicata in infectii cu germeni sensibili. eliminarea renala este intarziata la asocierea cu probenecid C. Este indicată în infecţii grave (meningite. Amoxicilina 150. Notati afirmatiile corecte pentru amoxicilina: A. cefalotina B. nafcilina B. cefsulodina 21 . cloxacilina 157. Procainbenzilpenicilina D. deoarece nu are acţiune nefrotoxică E. ampicilina E. Se absorb bine din tubul digestiv: A. Este indicată în infecţii cu streptococ. Aztreonamul E. oxacilina 154. Se asociază cu gentamicina. angina streptococica D. Este indicată în septicemii 149. Sunt active pe Proteus si Pseudomonas. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. Este instabilă în mediul acid din stomac. Canrenoatul de potasiu C. Azlocilina 151. Clavulanatul de potasiu B. cefazolina C. Eritromicina E. Cefalexina B. în profilaxia reumatismului D. fenoximetilpenicilina E. la pacienti alergici la benzilpenicilina E. spectrul antimicrobian este asemanator ampicilinei D. absorbtia orala este neinfluentata de prezenta alimentelor B. pe baza sinergismului de acţiune D. infectii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv C. pneumonii cu pneumococ E. Notati indicatiile gresite pentru benzilpenicilina: A. Sulbactamul D. sunt: A. penicilinele: A. Este activă pe multe tulpini de Pseudomonas C. Latamoxef 152. Este insolubilă şi stabilă în mediul acid din stomac B. dar termorezistentă C. Aztreonamul C. fenoximetilpenicilina D. Sunt inhibitori de ß-lactamază: A. Se utilizează în infecţii urinare sau septicemii cu bacterii gram negative 153. Sunt antibiotice care prezintă nucleu structural ß-lactamic: A. ticarcilina B. Vancomicina D. flucoxacilina C. infectii urinare colibacilare B. Carbenicilina B. Fenoximetilpenicilina E.A. Benzilpenicilina G potasică C. Nu necesită reducerea dozelor în insuficienţa renală.

nafcilina D. cefalexina D. cefamandol 159. cefalexina E. Din grupa cefalosporinelor administrate pe cale orala fac parte: A. streptococ piogen 161. Kanamicina / Colimicina 22 . cefradina C. cefamandol 165. cloxacilina 163. Tetraciclina/cloramfenicol B. Cefalosporine active in infectii cu pseudomonas sunt: A.D. ticarcilina D. Sulfametoxazol / trimetoprim E. enterococ D. feniximetilpenicilina E. ceftazidina C. cefapirina 164. oxacilina C. treponema E. cefradina D. cefazolina D. cefalotina B. cefapirina 158. cefalotina E. gonococ C. Peniciline active pe proteus si pseudomonas sunt: A. Din grupa cefalosporinelor cu administrare orala. fac parte: A. dicloxacilina C. carbenicilina B. cefalotina B. Gentamicina/ampicilina C. nafcilina 160. cloxacilina E. cefoperazon B. Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte: A. cefadroxil C. ceftazidima E. Eritromicina/clindamicina D. flucloxacilina 162. cefsulodina E. meticilina E. oxacilina D. cefotaxim C. cefadroxil B. stafilococ penicilinazosecretor B. Sunt asocieri antagonice de antibiotice : A. Meningitele produse de germeni gram negativ pot beneficia de: A. ticarcilina B. Prezinta rezistenta la benzilpenicilina: A.

Se condiţionează sub formă de soluţii injectabile D. Aminoglicozidele au urmatoarele caracteristici farmacologice: A. pot fi administrate si la pacientii cu miastenie grava. Infecţiile urinare cu Coli 170. nu se absorb digestiv si de aceea se administreaza injectabil. Ampicilina D. nu se absorb bine dupa administrarea orala. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea concomitenta de: A. Spectru de actiune larg B. D. produse lactate (in cantitate mare). in doze mari pot produce blocaj de transmitere neuromusculara. fenicoli si polipeptide 166. E. Sunt active pe Mycoplasme şi Chlamidia E. la concentraţii de 4 micrograme/ml E. 23 . toate au un potential toxic important. Pot fi utilizate în bruceloză 172. D. Au toxicitate relativ redusă D. sunt bactericide in special pe bacili gram-negativ aerobi. antispastice. preparate din fier. Tetraciclinele: A. Diritromicina E.Tema nr. antiacide gastrice neutralizante. Infecţiile cu anaerobi B. aminoglicozide. Roxitromicina D. Cloramfenicolul are: A. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară C. dau nefro si ototoxicitate. B. Furosemidul E. Fac parte din grupul antibioticelor cu structură macrolidică: A. Infecţiile cu Pseudomonas. Nu se poate asocia cu betalactamine C. Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor: A. Polimixinele B. Gentamicina: A. B. Are structura tetraciclică 171. La doze mari este nefrotoxică E. Este activă pe bacili gram-negativi B. Amfotericina B 168. 4 Antibiotice din alte clase structurale: macrolide. C. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aminoglicozide sunt adevarate? A. Cisplatina C. tetracicline. Acţiune antivirală 167. 174. Fac parte din indicaţiile gentamicinei: A. impiedica sinteza proteinelor bacteriene. C. Actiune intensă pe bacilul tuberculos C. Infecţiile stafilococice D. Actiune antifungică E. Pot fi utilizate sub formă de aerosoli C. E. Interacţionează cu antiacidele pe bază de ioni de calciu B. Josamicina B. Actiune intensă pe unii bacili gram negativi D. C. enzime pancreatice. Azitromicina C. Lincomicina 169. 173. B.

B. E. C. polimixina. E. C. kanamicina. 182. 181. C.c. 183.D. activa pe germeni gram-negativ. A. B. B. tobramicina. absorbtie per os neinfluentata de alimente. tobramicina. realizeaza concentratii egale in plasma si laptele matern. concentratii active in 12 ore. provoaca reactii adverse hematologice grave (anemie aplastica. efect bactericid. 24 . 180. B. 179.). E. benzilpenicilina. antibiotic de electie in infectii cu anaerobi. Aminoglicozidele au urmatorul profil farmacologic: A. D. ototoxicitate. gentamicina. E. eritromicina. D. D. se elimina pe cale renala. induce la nou nascut si prematur "sindrom cenusiu". se absoarbe bine din tubul digestiv. E. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase? A. D. colistina E. se elimina majoritar prin bila in concentratii mari. 178. prezinta toxicitate redusa. cloramfenicolul. E. polimixina. B. Eritromicina prezinta urmatoarele proprietati farmacologice: A. B. C. ampicilina. rifampicina. nu este activa pe cale orala. streptomicina. D. bacitracina. 175. D. Care din urmatoarele antibiotice inhiba sinteza proteica bacteriana? A. activitate bactericida mai ales pe bacili gram-negativ aerobi. C. Comparativ cu tetraciclina. C. tetraciclina. Cloramfenicolul prezinta urmtoarele caracteristici farmacologice: A. E. neomicina. streptomicina. E.r. tetraciclina Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene. D. realizeaza concentratii reduse in lichidul cefalorahidian. neomicina. B. E. sufera o biotransformare hepatica importanta. D. Colistina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. antibiotic de electie in salmoneloze sistemice. datorita liposolubilitatii scazute nu difuzeaza in creier si in lichidul cefalorahidian (l. sunt active pe Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) urmatoarele: A. stimulare neuromusculara. D. activa pe Pseudomonas aeruginosa. se administreaza la 4 ore. C. C. in infectii sistemice se administreaza per os. 177. absorbtie digestiva absenta. absorbtie per os buna. penicilina. 176. nefrotoxicitate. Dintre aminoglicozide. doxiciclina are urmatoarele particularitati farmacologice: A. aplazie medulara). activa pe germeni gram-pozitiv. C. B. B.

186. nu realizeaza concentratii active in lichidul cefalorahidian (l. absorbtie per os diminuata de prezenta alimentelor. nu se recomandă la bolnavii cu insuficienţă renală B. Tetraciclina prezinta urmatoarele caracteristici farmacologice: A. eritromicina D. fier. este contraindicata in insuficienta respiratorie 191. sunt compuşi nefrotoxici ca urmare a acumulării în parenchimul renal E.184. Care din următoarele medicamente antibacteriene sunt contraindicate la gravide: A. are o natură imunoalergică D. sunt eliminate predominent pe cale renală în formă activă C. Tetraciclina este indicată în tratamentul următoarelor boli: 25 . B.c. fermenţi pancreatici B. este activa pe Mycobacteriuum tuberculosis (bacilul Koch). preparate de fier E. oxacilina 190. se datorează eliminării renale deficitare a antibioticului B. tetraciclina B. au o absorbţie digestivă redusă D. nu se asociază între ele datorită riscului crescut de reacţii adverse toxice 189. Aminoglicozidele: A. au absorbţie digestivă redusă D. calea de administrare numai injectabila. inhibă sinteza proteinelor bacteriene D. se elimina in majoritate renal in forma activa. este activă pe germenii cu multiplicare intracelulară B. E. are o toxicitate renală ridicată D. variabila. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelulară C. se fixează pe subunităţile ribozomale 30S ale bacteriei şi inhibă sinteza proteică 192. sunt antibiotice de elecţie în infecţiile survenite la gravide 188. Aminoglicozidele: A.r. Absorbţia tetraciclinei după administrarea orală poate fi diminuată prin administrarea concomitentă de: A. magneziu. depozitare la nivelul musculaturii striate. se asociaza cu diuretice de ansa. apare ca urmare a imaturităţii funcţionale hepatice E. prezintă alergie încrucişată cu penicilinele E.). Sindromul cenuşiu produs de cloramfenicol la nou-născutul prematur: A. D. Streptomicina are urmatoarele proprietati farmacologice: A. antiacide gastrice C. realizează concentraţii mari la nivel biliar B. E. produse lactate D. se elimină biliar în concentraţii mari C. D. acidul nalidixic E. fenoximetilpenicilina C. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici generale ale eritromicinei: A. 185. traversează uşor bariera hematoencefalică E. rezistenta se instaleaza brusc. C. pot provoca atrofia nervului optic B. C. poate fi letal C. este un antituberculos major C. antispastice 187. B. se caracterizează prin hipertermie malignă 193. absorbtia per os diminuata de prezenta de lactate si de ioni de calciu. absorbtie per os partiala. are proprietăţi inductoare enzimatice E. Gentamicina: A.

A. Care dintre următoarele antibiotice nu se administrează oral pentru efecte sistemice? A. spiramicină C. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? A. gonoree 194. are absorbţie bună rectală B. ameliorează nefrotoxicitate aminoglicozidelor B. polimixina B D. creşte efectele de blocare neuromusculară ale curarizantelor E. cu excepţia: A. eritromicina E. Aminoglicozidele prezintă următoarele proprietăţi comune: A. trece greu prin bariera placentară D. tulburări auditive C. meningită meningococică E. alergii E. kanamicină E. penetrează uşor bariera hematoencefalică C. cloramfenicol C. infecţii cu mycoplasma pneumoniae D. ototoxicitate 202. tetraciclinele traversează placenta şi trec în laptele matern C. Menţionaţi care dintre următoarele efecte adverse sunt caracteristice streptomicinei: A. tulburări vestibulare B. Pătrund bine în lichidul cefalorahidian C. anemie aplastică B. leucopenie D. tetraciclinele pot produce pigmentaţii dentare şi carii la copii 195. are absorbţie digestivă bună 198. se elimină biliar E. albuminurie. produce anemie aplastică 197.şi nefrotoxice 26 . Polimixina B: A. tetraciclinele sunt recomandate în ultimul trimestru de sarcină şi prima copilărie E. kanamicina B. Sunt oto. prezintă absorbţie bună după injectare intramusculară D. cilindrurie 199. pigmentaţii dentare E. are acţiune bactericidă 200. gentamicina 196. are concentraţii pulmonare superioare celor sangiune B. tetraciclinele sunt indicate în infecţia cu mycoplasma şi chlamydia D. se absoarbe digestiv C. nu traversează placenta C. eritromicină B. rosaramicină 201. Colistin: A. aplazie medulară C. Următoarele efecte adverse pot să apară în tratamentul cu cloramfenicol: A. Se absorb bine după administrare orală B. acnee C. Cloramfenicolul: A. Următoarele antibiotice sunt macrolide. anemie hemolitică D. este biotransformat la nivel hepatic D. streptomicină D. tifos exantematic B. tetraciclinele au spectru larg de acţiune B. se elimină predominant renal E.

Fenoximetilpenicilina 208. Eritromicina 204. Traversarea barierei hemato-encefalice C. Griseofulvina C. Enterită stafilococică severă D. Sinergism de acţiune utilizat în terapie. Tulburări la nivelul mucoaselor E. Gentamicina 27 . Tetraciclinele E. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor: A. Fenitoina D. putând fi utilizate în infecţii biliare: A. Kanamicina B. Timp de înjumătăţitre lung (peste 14 ore) 209. Tifos exantematic D. Traversarea barierei placentare D. Clindamicina D. Penicilina G C. Amikacina C. Care dintre antibiotice sunt active pe Treponema pallidum? A. Polimixinele D. Cefalosporinele B. Nefro. Alcaloză metabolică 211. Mycoplasma pneumoniae B. Paracetamolul E. cu diminuarea toxicităţii. Tuberculoză extrapulmonară la copii E. Concentrare în formă activă în bilă E. Cresc efecte cloramfenicolului: A. Prezintă acţiune de tip curarizant E. Gentamicina C. Infestări cu protozoare (Entamoeba histolytica) 206. Se elimină prin bilă. Netilmicina 205. Eritromicina are următoarele proprietăţi farmacocinetice: A. Benzilpenicilina B. Bacitracina E. Corynebacterium diphteriae 210. Salmoneloze (inclusiv febră tifoidă) B. Ciprofloxacina D. Eritromicina este antibiotic de elecţie în infecţiile cu: A. Ampicilina B. Bordetella pertussis C. Cloramfenicolul este antibiotic de elecţie în: A. Pseudomonas aeruginosa D. Cimetidina B. Lincomicina E. Care dintre următoarele antibiotice aparţin clasei aminoglicozidelor: A. Eritromicina D. Difuziune bună în toate ţesuturile B. Glutetimida 207. Meningite cu bacili gram negativ sensibili C.şi ototoxicitate B. Mycobacterium tuberculosis E. Barbituricele C. Reacţiile adverse ale cloramfenicolului sunt: A.D. la asocierea între ele 203. Aplazie medulară C. Furosemidul E.

Notati afirmatiile corecte pentru cloramfenicol: A. spiramicina are difuziune buna in plaman. sunt: A. streptococ. cu germeni sensibili (Salmonella. Notati afirmatiile corecte: A. minociclina este o tetraciclina semiretard cu durata actiunii 12 ore D. cisplatin D. 70% din doxiciclina filtrata glomerular. infectii urinare cu colibacil C. se elimina predominant netransformata prin urina (aproximativ 80%) C. infectii digestive produse de Candida albicans 218. infectii produse de Chlamydia E. infectii produse de Mycoplasma D. la doze terapeutice are efect bacteriostatic D. absorbtia tetraciclinei scade la asocierea cu saruri de calciu C. Cresc toxicitatea renala a aminoglicozidelor. neomicina se utilizeaza oral. este contraindicata administrarea in insuficienta hepatica D. Afirmatiile corecte pentru eritromicina. eritromicina baza este partial inactivata de sucul gastric B. gentamicina este activa pe stafilococ D. carbenicilina 215. substantele: A. dupa administrare intramusculara. este activa pe bacilul tuberculos D. sunt: A. spectinomicina este foarte activa pe gonococ 217. furosemid C. sunt: A. pristinamicina este indicata in infectii cutanate cu stafilococ si streptococ 214. este antibiotic de prima alegere in infectiile cu Pseudomonas aeruginosa 213. doxiciclina este inactiva pe streptococul hemolitic grup A E. rosaramicina este inactiva pe mycoplasme D.212. Afirmatiile incorecte pentru polimixina B. nu traverseaza placenta E. Tetraciclinele sunt indicate in: A. este activ pe bacili gram negativ C. absorbtia orala este incompleta B. Shigella) B. are efect ototoxic E. pneumonie cu pneumococ B. in forma activa C. creste nefrotoxicitatea aminoglicozidelor 28 . absorbtie digestiva inalta B. clindamicina este inactiva pe Bacteroides fragilis E. tobramicina are efecte adverse acustico-vestibulare mai reduse comparativ cu gentamicina C. se reabsoarbe la nivelul tubilor renali 219. absorbtie digestiva medie (aproximativ 30%) B. Notati afirmatiile incorecte: A. Notati afirmatiile corecte: A. stafilococ. Afirmatiile corecte pentru streptomicina. concentratia serica este crescuta in insuficienta renala D. se concentreaza in bila. foarte activa pe gonococ C. Corynebacterium B. este activa pe bacili gramnegativ E. in infectii ale tubului digestiv. B. tetraciclina realizeaza concentratii de 10 ori mai mari in bila. dizenterie) 216. saliva si secretii bronsice C. creste toxicitatea teofilinei E. se administreaza oral in infectii cu germeni sensibili (enterocolite. Cl. comparativ cu cele plasmatice B. spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram pozitiv: pneumococ. comparativ cu streptomicina E. amfotericina B B. anthracis. produce aplazie medulara 220. tetanii. kanamicina este mai activa pe bacilul Koch. ticarcilina E.

Tagremin. Acidul nalidixic: A. Fluorochinolonele: A. Spre deosebire de ciprofloxacina. prezinta efecte adverse la nivel digestiv. Amoxicilina B. Sifilisul 228. Flumequina C. Acidul pipemidic B. Nu se indică în infecţii urinare E. Norfloxacina D. Clorchinaldolul 223. Sulfametoxazol C. Aparţin grupului chinolonelor: A. Cliochinolul E. Apartine clasei derivatilor de chinoleină E. Este un derivat de nitroimidazol D. eruptii cutanate 229. Se utilizează în infecţii urinare şi intestinale B. Intră în combinaţie cu trimetoprimul: A. reprezinta antibiotic beta-lactamic inrudit cu Flucloxacilina B. Fleroxacina C. Furazolidona: A. Sulfametoxazol D. Lambliaza C. precum si cefalee. Angina streptococica B. Sulfamedrol 227. Sunt antiinfecţioase de origine naturală C. ceea ce determina scaderea absorbtiei Ciprofloxacinei E. Nu fac parte din indicaţiile clorchinaldolului: A. Se obţin prin sinteză chimică D. Are eliminare redusă prin fecale E. Au absorbţie digestivă redusă B. poate fi utilizat în insuficienta renală severă C. Alegeti raspunsurile corecte pentru Ciprofloxacinum: A. reprezinta fluorochinolona cu spectru larg (efect bacteriostatic si bactericid) C. Este activă şi pe unele protozoare 226. Ofloxacina D. actiunea sa nu este influentata de cationi divalenti sau trivalenti D. Septrin C. interactioneaza cu saruri de aluminiu si de magneziu. Nitrofurantoina E. Amoebiaza D. poate produce fotosensibilizare D. Fac parte din grupul fluorochinolonelor: A. Prin expunere la soare. Poate produce anemie hemolitică la deficienţi în G-6PD C. Sulfadimidina E.Tema nr. Rosoxacina 224. Care afirmatii sunt corecte pentru Cotrimoxazol: A. Se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice 222. Gastroenterita nespecifica E. Au spectru antibacterian larg 225. reprezinta principiul activ din: Biseptol. are efect de foarte lunga durata 29 . Se recomandă în infecţii urinare B. reprezinta asocierea dintre sulfametoxazol si trimetoprim B. Clorchinaldolul B. 5 Chimioterapice antibacteriene şi antimicotice Chimioterapice antibacteriene 221.

prezinta frecvent efecte adverse grave ceea ce le limiteaza utilizarea 233. Efectele adverse produse frecvent de sulfamidele antibacteriene sunt: A. se indica in infectii urinare acute si cronice. tulburări de echilibru E. este eficace in tuberculoza la nivel renal E. klebsiella pneumoniae E. este derivat de nitrofuran cu absorbtie redusa din tubul digestiv B. recidivante C. datorită unei bune toleranţe la acest nivel C. poate fi asociat cu acidul nalidixic pentru creşterea eficienţei terapeutice C. meningococ B. toxiinfectii alimentare D. se administreaza in doza unica (o data la 7 zile) E. irită mucoasa tubului digestiv D. este sulfamida semiretard B. nu s-au constatat reactii de tip Disulfiram la administrarea Furazolidonei simultan cu alcool E. poate irita căile urinare cănd debitul urinar este scăzut D. este contraindicat în sarcină B. cristalurie B. proteus 234. inhiba ADN-giraza bacteriana C. Selectati variantele corecte pentru Fluorochinolone: A. Acidul nalidixic este activ pe următorii germeni: A. inhiba sinteza peretelui celulei bacteriene B. enterite. cauzate de germeni sensibili 230. acţionează ca antagonişti competitivi ai acidului paraaminobenzoic B. colită pseudomembranoasă D. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene: A. poate creşte methemoglobina B. este indicat în trichomoniază D. urina se coloreaza in albastru 231. fiind posibil sa afecteze cartilajul osos 232. Furazolidona: A. dezvoltă rapid rezistenţă bacteriană 237. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Sulfadoxina: A. pentru creşterea eficienţei terapeutice se preferă a fi asociate cu metenamină D. este activ in infectii respiratorii. prezinta actiune bactericida pe germeni Gram negativ si Gram pozitiv D. este un antibacterian activ faţă de colibacil şi proteus B. se indica in trahom si profilaxia holerei C. reprezintă medicaţia de elecţie în nocardioză E. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la metenamină: A. are proprietăţi inductoare enzimatice 238. nu se va utiliza la copii. shigella C. acţiunea lor antibacteriană este diminuată în prezenţa puroiului 30 . enterocolite. erupţii cutanate C. apnee prin efect curarizant 235. clostridium tetani D. impune evitarea consumului de alcool în cursul tratamentului 236. otita medie. se recomandă a fi administrate topic la nivel cutanat. in timpul terapiei cu Furazolidona. colorează urina C. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la nitrofurantoin: A. Care din afirmatii sunt adevarate pentru Furazolidona: A. poate produce sindrom lupoid E. este contraindicata la copii E. determină fotosensibilizare E. febra tifoida. este sulfamida cu actiune de foarte lunga durata D. se recomanda exclusiv in infectii urinare necomplicate si complicate E.D. este contraindicată în insuficienţa renală C. se indica in infectii intestinale: dizenterie.

sulfacetamida B. ftalilsulfatiazol E. tulburări acustico-vestibulare E. hematocrit E. sulfafurazol C. metabolizare hepatică prin glucuronoconjugare D. vărsături C. acid nalidixic B. intră în circuitul enterohepatic C. Dapsona: A. eliminare crescută prin fecale 248.239. citoliză hepatică 240. sulfamidelor hipoglicemiante C. nu se elimină prin urină E. dermatită 241. sulfametoxidiazina D. Farmacocinetica acidului nalidixic cuprinde: A. sulfadiazina E. sulfametoxidiazina B. antiaritmice 242. fotosensibilizare D. eozinofilie D. Printre efectele adverse ale acidului nalidixic se numără: A. Sensibilizarea la sulfamide este o stare indicată de existenţa în antecedente a următoarelor reacţii adverse: A. Tratamentul cu sulfamide antibacteriene poate determina creşterea următoarelor teste de laborator: A. sulfafurazol C. eliminare renală 90% E. mafenid 245. Sulfamidele antibacteriene accentueaza efectele farmacologice ale: A. Care dintre următoarele sulfamide prezintă acţiune antibacteriană de lungă durată? A. furazolidona D. nitrofurantoina C. acid uric C. Care dintre chimioterapicele antibacteriene sunt folosite exclusiv în infecţii urinare? A. absorbţie digestivă bună B. deprimare respiratorie C. sulfadimetoxin 246. este medicamentul de elecţie în lepră 247. leucopenie B. norfloxacina E. nu se absoarbe digestiv B. bilirubinemie indirectă B. metotrexat D. legare de proteinele plasmatice 95% C. hemoglobină 243. anticoagulante orale E. Furazolidona: 31 . digitalicelor B. se elimină prin secreţia lactată D. cristalurie B. trimetoprim 244. vertij E. sulfalen D. Care dintre sulfamide se aplică local în infecţii la nivelul tegumentelor şi mucoaselor? A. febră D.

se administrează în infecţii urinare E. Este un antimicotic cu structură bis-triazolică B. eliberează formaldehidă la pH < 5 D. Este un derivat de imidazol B. Amfotercina 254. Este un antibiotic antimicotic cu structură polienică B. Este un antibiotic cu efect fungicid şi fungistatic utilizat în terapia onicomicozelor C. produce anemie hemolitică la cei cu deficit de G-6-PD Antimicotice 251. Prezintă toxicitate scăzută la nivel renal 252.14 zile D. Se utilizeaza ca antimicotic local D. în cea mai mare parte D. Are şi acţiune antiinflamatoare E. se elimină prin bilă şi urină B. Amfotericina: A. Nitrofurantoina: A. Este un antimicotic cu acţiune locală şi sistemică D. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la Clotrimazol sunt adevărate: A. Griseofulvina D. Este medicament de elecţie în pitiriazis 256. Are si activitate antitrichomonazica 253. prezintă absorbţie redusă din tubul digestiv C. Este un antimicotic de origine naturală E. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase sunt macrolide polienice cu proprietăţi antimicotice: A. Natamicina: 32 . timp de 10 . Absorbţia orală este crescută în prezenţa unor alcalinizante C. se administrează în infecţii ale aparatului urinar C. este contraindicată la bolnavi cu insuficienţă renală 250. este indicată în infecţii urinare acute 249. Miconazol B. Ketoconazolul: A. Se comercializează sub denumirea Nizoral 257. nu se elimină renal E. se administrează în enterocolite şi toxiinfecţii alimentare E. Se absoarbe bine dupa administrare orala E. Se utilizeaza ca antimicotic sistemic C. Natamicina B.A. Flucitozina 255. Este un antibiotic cu acţiune antibacteriană B. Econazol E. Care dintre următoarele substanţe sunt utilizate în terapia pitiriazisului: A. prezintă absorbţie bună din tubul digestiv B. Clorfenesina C. se administrează oral. Tinidazol C. Metenamina: A. Nistatina D. Este un inductor enzimatic D. Este un antibiotic antiviral C. se elimină prin fecale C. Griseofulvina: A. se elimină prin fecale. se administrează în infecţii ale tubului digestiv B. Se administrează pe cale orală prezentând o absorbţie crescută din tractul digestiv D. Se administrează pe cale parenterală pentru tratarea unor micoze sistemice grave E. Tolnaftat E.

Se condiţionează în flacoane de uz parenteral 258. se utilizeaza in dermatologie si stomatologie 263. amfotericina B D. Nistatinul: A. griseofulvina 266. se obtine din iod si un detergent neionic E. Amfotericina C. se utilizeaza sub forma de comprimate vaginale D. econazolul 264. natamicina C. antifungic si antimicrobian B. Ketoconazol E. se administreaza exclusiv oral 33 . Este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice B. Tolnaftat E. se utilizeaza exclusiv pe cale parenterala C. Miconazol D. Griseofulvina B. clotrimazolul E. este un antimetabolit al uracilului B. antimicotic si antitricomonazic D. Este o macrolidă polienică naturală C. chimioterapic imidazolic. nistatinul C. Se utilizează pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot apărea în cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg D.A. Care dintre urmatoarele substante sunt antibiotice antimicotice: A. prezinta dezavantajul indepartarii cu dificultate de pe tegumente si lenjerie C. este antibiotic obtinut din mediul de cultura de Streptomyces natalensis 262. amfotericina B D. este eficace in candidoze. Flucitozina C. Se comercializează sub denumirea Pimafucin 259. tricofitie E. este un derivat de imidazol C. Care dintre urmatoarele substante sunt macrolide polienice: A. Fluconazol 261. nistatinul B. ketoconazolul B. reprezinta un iodofor B. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic: A. flucitozina E. Absorbţia din tubul digestiv este redusă D. Este un antibiotic polienic de sinteză B. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Econazol: A. epidermofitie. Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Septozol: A. Miconazol D. Precizaţi care dintre următorii compuşi antimicotici sunt derivaţi de imidazol: A. flucitozina E. griseofulvina C. Clotrimazolul: A. ketoconazolul B. Se condiţionează sub formă de flacoane de uz parenteral C. Este medicamennt de elecţie pentru tratarea candidozelor sistemice E. Acid salicilic 260. Clotrimazol B. griseofulvina 265. Precizaţi care dintre următoarele antimicotice se utilizează sistemic: A. Are şi acţiune antrichomonazică E. este antimicrobian. amfotericina B D.

Nistatina D. nu dezvoltă rezistenţă C. Griseofulvina C. micoze respiratorii B. onicomicoze E. dar nu si în LCR B. este o substanta solubila in apa E. Antimicotice antibiotice sunt reprezentate de: A. amfotericina B E. Griseofulvina este indicată în: A. griseofulvina C. se indică în micozele pielii capului D. are un efect scăzut în cazul coadministrării cimetidinei E. infecţie cu pseudomonas aeruginosa B. este o substanta sensibila la lumina D. Nistatinul: A. asociată cu alcool provoacă efecte de tip antabuz B. nu dezvoltă rezistenţă C. efectul advers cel mai grav este afectarea renală D. Natamicina este indicată în: A. onicomicoză 271. clotrimazol 274. tricomoniază C.D. poate provoca pancitopenie 272. are o difuzie bună în LCR B. Flucitozina 34 . are o difuzie largă în ţesuturi. se administrează exclusiv oral E. este singurul antimicotic recomandat la gravide E. meningita cu haemophilus influenzae C. se elimină predominent prin fecale E. nu este sensibilă la lumină C. Ketoconazolul: A. acţionează numai fungistatic D. se administrează parenteral sub formă de perfuzii în micozele sistemice grave B. se administreaza exclusiv local E. este un derivat de imidazol D. Următoarele afirmaţii privind farmacoterapia Amfotericinei B sunt adevărate: A. epidermofiţii D. Miconazol B. este un derivat al citozinei 268. buclosamida B. după administrare orală se absoarbe complet din tubul digestiv 275. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la flucitozină: A. histoplasmoză pulmonară E. este un antibiotic antimicotic cu structura polienica B. este un derivat al citozinei C. Clotrimazol E. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la griseofulvină: A. poate provoca hepatotoxicitate 270. aspergiloză D. nu actioneaza in tricomoniaza vaginala 267. flucitozina D. amibiază intestinală 269. Se utilizează în dermatomicozele sistemice: A. are şi efect inhibitor enzimatic C. este indicată în candidoza intestinală 273.

B. D. in hipertrofie de prostata C. deprimare respiratorie. are proprietati constipante E. actioneaza exclusiv ca agonisti pe receptorii miu 277. C. toleranta nu se instaleaza pentru efectul constipant D. 284. fentanyl B. sunt numai produse de sinteza C. metadona C. are efecte antihistaminice 281. Se contraindica utilizarea opioizilor: A. Care analgezice morfinomimetice sunt agonisti puternici pe receptorii μ: A. scad pragul perceperii durerii B. 6 Analgezice morfinomimetice şi analgezice antipiretice Analgezice morfinomimetice 276.Tema nr. se indica in dureri intense B. este agonist-antagonist pe receptorii opioizi C. produc retentie urinara 282. histamina. dependenta fizica. Activarea receptorilor opioizi miu este asociata cu urmatoarele efecte: A. naloxona E. Analgezicele opioide: A. stimuleaza centrul tusei B. B. analgezie (la nivel supraspinal). pentazocina D. deprima respiratia D. Agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi sunt: 35 . C. produc toleranta si dependenta E. produc midriaza C. Opiodele: A. midriaza. sunt eficace in durerea somatica si viscerala C. stimuleaza respiratia D. produc greata si voma E. in insuficienta respiratorie B. cresc tonusul uterului gravid 278. codeina 280. Care afirmatii sunt adevarate: A. cresc peristaltismul E. euforie. sindromul de abstinenta la opioide imbraca manifestari de tip adrenergic 279. postoperator D. E. ca antitusive 283. serotonina. toleranta are la baza un mecanism de heteroreglare up C. enkefaline. Morfina: A. A. in anestezia generala E. activarea receptorilor miu este responsabila de farmacodependenta B. Analgezicele opioide: A. este interzisa asocierea unui analgezic opioid cu unul neopioid E. la om au efect excitant pe SNC D. produc deprimare respiratorie D. sufera intens efectul primului pasaj hepatic B.

C. 36 . nalorfina. midriaza (exceptie petidina). B. 286.48 ore) si risc de cumulare. greata. toleranta. are efect analgezic puternic. D. dependenta psihica. dependenta fizica. biodisponibilitate per os buna. D. Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina? A. hipertensiune arteriala. bronhodilatatie. E. analgezie. deprimarea centrului tusei. urticarie. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza: A. voma. metadona. deprimare respiratorie. naloxona. deprimarea respiratiei. E. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse: A. codeina. Profilul farmacocinetic al metadonei este: A. C. diaree.D. D. C. toleranta. 292. C. B. C. Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina? A. hipertensiune arteriala. durata de actiune analgezica medie. C. 290. biodisponibilitate per os redusa. urticarie. E. 287. dependenta psihica si fizica. Morfina are urmatoarele contraindicatii: A. D. abdomen acut. morfina. E. are efect analgezic mediu. codeina. pentazocina. nalorfina. E. C. diaree. C. E. B. datorita procentului redus de legare de proteinele plasmatice. B. induce greata si voma. risc mic de farmacodependenta. Care din urmatoarele medicamente au actiune antagonista asupra receptorilor opioizi? 291. are si mecanism analgezic monoaminergic spinal. 285. D. endorfine. durata de actiune analgezica lunga (8 . copii sub doi ani. Morfina prezinta urmatoarele efecte secundare: A. 289. deprimarea centrului respirator. E. D. B. 288. colica renala (asociat cu un spasmolitic). B. deprimare respiratorie. E. D. scaderea tonusului musculaturii netede a aparatului digestiv. dinorfine. D. 293. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt: A. metadona. A. naloxona. astm bronsic. colica hepatica. nu prezinta risc de acumulare. C. D. B. E. B. B. mictiuni frecvente. E.

Produce aceleaşi efecte terapeutice şi adverse la doze mici şi la doze mari D. agonist pe receptorii opioizi k (kappa). Nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutive E. B. E. coeficient de epurare hepatica mic. D. mioză C. relaxarea sfincterului Oddi B. C. Poate produce bronhoconstricţie C. delir B. analgezica. este deprimant al centrului respirator. Tipurile de actiuni farmacodinamice care pot fi produse de analgezicele opioide sunt: A. E. este euforizant. Antipireticele reduc atat temperatura crescuta (in febra) cat si temperatura normala a organismului 303. în arsuri intense E. Efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6 g/zi). transpiratie. midriază E. midriază E. E. deprimarea respiraţiei D. postoperator C. Profilul farmacocinetic al morfinei este: A. diaree. 302. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic: A.294. debitul sanguin hepatic. D. scaderea metabolismului. La dozele analgezice produc somnolenta si somn D. E. antivomitiva. În intoxicaţia acută produce convulsii. produce analgezie spinala. hipotensiune arterială C. mictiuni frecvente. hipotensiune arteriala cu stare de soc. 295. D. în dureri cronice intense B. C. B. Care dintre următoarele efecte pot fi atribuite analgezicelor morfinomimetice: A. deprimarea respiratiei. B. Antipireticele produc vasodilatatie periferica. în patologia obstetricală 299. antitusiva. 297. C. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice pentazocinei: A. D. 298. B. Actioneaza ca analgezice ridicand pragul perceperii durerii fara a influenta reactia la durere. Unele analgezice-antipiretice au si efecte antiinflamatoare B.. C. laxativ-purgativa. C.7 ore). agonist pe receptorii opioizi miu. variabilitate farmacocinetica mare dependenta de activitatea enzimatica hepatica si debitul sanguin hepatic. la bolnavii cu abdomen acut D. Analgezicele morfinomimetice pot provoca: A. diaree D. iritaţie gastrică 300. tensiunea arteriala. retenţie urinară B. bronhodilatatoare. mioza (exceptie petidina). E. 296. Care dintre afirmatiile referitoare la Metamizol sodic sunt corecte? 37 . durata de actiune analgezica medie (2 . Supradozarea si intoxicatia acuta cu analgezice opioide se manifesta prin: A. biodisponibilitate redusa p. scăderea secreţiilor digestive Analgezice antipiretice 301. clearance hepatic dependent de functia cardiaca. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele analgezice antipiretice sunt corecte? A.o. Analgezicele morfinomimetice pot fi administrate: A.

supozitoare. fenacetina. B. neoplasm gastric. inhibarea biosintezei plachetare de tromboxan A2 (TxA2). B. insuficienta hepatica. D. B. 311. Poate produce alergii cutanate si leucopenie E. C. 309. alergie la pirazolone. Actiunea antiagreganta plachetara a acidului acetilsalicilic are ca mecanism: A. ulcer gastric. C. mecanism central talamic (ridicarea pragului perceperii durerii). hepatotoxicitate. alergie la salicilati. antipiretice si antispastice bune C. Are efecte analgezice. 310. B. inhibarea biosintezei de prostaciclina (PGI2). C. E. D. E. forma de acid. mialgii. p-acetilaminofenol. eruptii cutanate alergice. ulcer gastro-duodenal. Mecanismele de actiune care stau la baza actiunilor analgezica . C. E. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate in nociceptie. acetilarea ciclooxigenazei-1 (COX-1) din endoteliul vascular.antipiretica sunt: A. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce urmatoarele reactii adverse: A. reactii alergice cutanate. Metamizolul (noraminofenazona) prezinta urmatoarele contraindicatii: A. E. E.v 304. mecanism periferic antinociceptiv (antihiperalgezic). 306. 38 . leucopenie. microhemoragii. C. Este contraindicata administrarea la copiii de orice varsta B. E. B. 305. D. Care sunt formele sub care acidul acetilsalicilic prezinta o biodisponibilitate ridicata? A. C. acetilarea ciclooxigenazai-1 (COX-1) din trombocite. 312. sarea de sodiu. antiagregant plachetar. C. diflunisalul. Aminofenazona poate produce urmatoarele reactii adverse: A. boli hemoragice. inhibarea biosintezei de prostaglandina E2 (PGE2) cu efect pirogen la nivel hipotalamic. leucopenie si agranulocitoza. E. Se conditioneaza sub forma de comprimate. neoplasm gastric. B. 307. B. fiole D. altralgii. omprimate efervescente (cu NaHCO3). 308. agranulocitoza).A. forma cristalizata din etanol. efect proulcerogen gastric. tulburari sanguine (leucopenie. D. D. inhibarea ireversibila a ciclooxigenazei-2 (COX-2). D. C. acidul acetilsalicilic. analgezic. benorilatul. D. C. B. propifenazona. methemoglobinemie. Nu poate fi administrat pe cale i. B. E. D. cefalee. Paracetamolul este: A. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii: A. forma cristalizata din n-hexan. neoplasm gastric. Analgezice antipiretice derivati de acid salicilic (salicilati) sunt: A. inhibarea biosintezei de prostaglandine citoprotectoare la nivelul mucoasei gastrice.

D. antipiretic; E. antiseptic-dezinfectant. 313. Precizati medicamentele analgezice - antipiretice: A. pitofenona; B. propifenazona; C. paracetamol; D. metamizol; E. fenpipramida. 314. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de paracetamol: A. icter; B. methemoglobinemie; C. efect proulcerogen gastric; D. citoliza hepatica; E. eruptie cutanata. 315. Acidul acetilsalicilic este indicat în: A. artralgii B. infecţii acute febrile C. dureri preoperatorii moderate D. tromboflebită acută E. dismenoree 316. Acidul acetilsalicilic: A. la doze mari are efect hipoprotrombinizant B. este antipireticul recomandat la pacienţii cu teren atopic C. este contraindicat înainte de o intervenţie chirurgicală D. poate provoca citoliză hepatică E. are efect uricozuric 317. Acţiunea farmacodinamică a acidului acetilsalicilic se caracterizează prin: A. analgezie intensă B. bronhoconstricţie C. efect uricozuric D. efect antiagregant plachetar la doze mari E. efect ulcerigen 318. Analgezicele antipiretice: A. prezinta efect euforizant B. au acţiune analgezică în principal la nivelul talamusului ridicând pragul perceperii durerii C. efectul analgezic este mai intens în afecţiunile viscerale D. unele au şi efect antiinflamator E. au efect hipotermizant 319. Metamizolul poate provoca: A. leucopenie B. cancer gastric C. erupţii alergice cutanate D. necroză hepatică E. retenţie urinară 320. Paracetamolul este contraindicat în: A. insuficienţă respiratorie B. insuficienţă renală C. insuficienţă hepatică D. insuficienţă coronariană E. insuficienţă cardiacă 321. Paracetamolul poate provoca următoarele efecte adverse: A. hipotensiune arterială B. rabdomiolize C. retenţie urinară D. necroză hepatică E. microhemoragie gastrică

39

322. Paracetamolul: A. are efect antipiretic şi analgezic moderat B. la doze mici, subanalgezice, are acţiune antiinflamatoare moderată C. la doze mari este hepatotoxic D. are efect methemoglobinizant E. poate provoca microhemoragii gastrice 323. Paracetamolul: A. este contraindicat la pacienţii trataţi cu antivitamine K B. este antipireticul preferat la astmatici C. poate fi folosit în cursul sarcinii D. poate determina citoliză hepatică în caz de supradozaj E. este contraindicat la sugari 324. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic: A. provoacă bronhoconstricţie B. se indică în obţinerea preoperatorie a analgeziei C. la doze mari are efect antiagregant plachetar D. are acţiune antipiretică mai intensă decât paracetamolul E. are efect uricozuric 325. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la noraminofenazonă: A. la doze mari are şi efect antiinflamator B. poate induce cancer gastric C. este un analgezic mai intens decât aminofenazona D. poate provoca leucopenie E. intră în compoziţia preparatului Antinevralgic 326. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la paracetamol: A. are efect methemoglobinizant B. este contraindicat în insuficienţă respiratorie C. poate provoca rabdomiolize D. este metabolitul activ al fenacetinei E. poate induce cancer gastric 327. Acidul acetilsalicilic are următoarele acţiuni farmacodinamice: A. analgezică, antipiretică B. antiinflamatoare puternică C. antiagragantă plachetar la doze subanalgezice D. hipercolesterolemiantă E. hiperglicemiantă 328. Acidul acetilsalicilic are următoarele efecte adverse: A. bronhoconstricţie B. favorizarea accidentelor trombotice la doze mici C. acufene D. edem angioneurotic E. farmacodependenţă 329. Acţiunea analgezică antipiretică a AINS se realizează prin: A. mecanism central la nivel talamic B. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate în nocicepţie C. inhibarea COX-2 inductibilă D. inhibarea biosintezei de PGE-2 cu efect pirogen la nivel hipotalamic E. inhibarea COX-1 constitutivă 330. Acţiunea antispastică musculotropă este caracteristică pentru: A. metamizol B. fenacetină C. acid acetilsalicilic D. paracetamol E. aminofenazonă

40

Tema nr. 7 Hipnotice şi tranchilizante Hipnotice
331. Care afirmatii sunt corecte? A. Amobarbitalul are efect sedativ, hipnotic, cu durata lunga de actiune. B. Ciclobarbitalul este activ in marele rau epileptic C. Amobarbitalul se utilizeaza ca anestezic general de scurta durata D. Ciclobarbitalul este un barbituric cu durata scurta de actiune E. Fenobarbitalul este un hipnotic cu durata lunga de actiune 332. Ce modificări ale funcţiilor fiziologice pot apare în timpul somnului fiziologic? A. Starea de conştienţă este suprimată B. Motilitatea voluntară nu este abolită C. Motilitatea reflexă este diminuată D. Pragul reflex este scăzut E. Metabolismul bazal este crescut 333. Derivaţii barbiturici determină A. Deprimarea respiraţiei celulare B. Accentuează oxidarea glucozei C. Blochează sinteza de ATP D. Creşte consumul de oxigen la nivelul creierului E. Scade consumul de oxigen la nivelul creierului. 334. Hipnocoecitivele: A. Sunt deprimante selective ale sistemului nervos central B. În funcţie de doză produc: sedare-somn-somn hipnotic-somn narcoti-comă-moarte C. Deprimă respiraţia D. Nu modifică EEG nocturn E. Reduc durata somnului paradoxa REM 335. Hipnoinductoarele A. Nu produc somn narcotic B. Acţionează selectiv pe receptorii specifici (GABA) C. Trezirea din somn se face greu cu stări de obnubilare D. Efectele asupra SNV, circulaţie şi respiraţie sunt intense E. Produc o inducţie enzimatică marcată. 336. Terapia insomniilor constă în administrarea de A. Nootrope B. Sedative C. Hipnotice D. Psihostimulente E. Anxiolitice 337. Actiunea inductoare enzimatica a fenobarbitalului explica: A. diminuarea eficacitatii unor medicamente asociate; B. actiunea deprimanta gradata asupra SNC; C. potentarea efectului bauturilor alcoolice; D. durata lunga de actiune; E. toleranta prin mecanism farmacocinetic. 338. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism prin mecanism farmacocinetic (inductie enzimatica) cu scaderea eficacitatii urmatoarelor medicamente: A. contraceptive orale; B. propranolol; C. anticoagulante cumarinice; D. teofilina; E. medicamente antiacide. 339. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta si durata de actiune scurte: A. pentobarbital; B. fenobarbital;

41

C. amobarbital; D. hexobarbital; E. ciclobarbital. 340. Care sunt afirmatiile corecte privind ciclobarbitalul: A. latenta si durata a efectului scurte; B. indicat in insomnii terminale (trezirea precoce); C. este hipnocoercitiv (nu hipnogen); D. este indicata administrarea timp indelungat; E. este anticonvulsivant indicat in marele rau epileptic. 341. Dupa administrare repetata hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele reactii adverse: A. efect "rebound" cu vise neplacute (cosmaruri), la oprirea brusca a tratamentului; B. obisnuinta; C. cresterea metabolismului bazal; D. inhibitie enzimatica; E. dependenta fizica (sindrom de abstinenta cu convulsii). 342. Intoxicatia acuta cu fenobarbital se trateaza prin: A. flumazenil; B. un diuretic osmotic; C. haloperidol; D. alcalinizarea urinii; E. alcool etilic. 343. Mecanismul de actiune al barbituricelor hipnotice cuprinde: A. blocarea receptorilor dopaminergici; B. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor; C. potentarea actiunii acidului gamaaminobutiric (GABA); D. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare; E. inhibarea enzimei monoaminooxidaza (MAO). 344. Potentarea efectelor barbituricelor apare in cadrul unor interactiuni cu: A. alcool etilic; B. diazepam; C. anticoagulante cumarinice; D. rifampicina; E. cimetidina. 345. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice nitrazepamului: A. are actiune hipnotica; B. are durata scurta de actiune; C. activeaza complexul receptor GABA-postsinaptic; D. reduce durata somnului paradoxal (REM); E. este derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepina; 346. Bromurile: A. administrate prelungit pot provoca impotenţă sexuală B. administrarea de NaCl le încetineşte eliminarea C. nu au risc alergizant D. se recomandă frecvent în prescripţii magistrale E. sunt indicate în enurezisul nocturn 347. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la fenobarbital o consideraţi corectă: A. produce somnolenţă diurnă reziduală B. la doze mari provoacă convulsii C. are şi efect inhibitor enzimatic D. se administrează exclusiv oral E. dezvoltă farmacodependenţă 348. Care dintre următoarele benzodiazepine sunt utilizate ca hipnotice? A. medazepam B. lorazepam C. nitrazepam D. flunitrazepam E. bromazepam

42

349. Care dintre următoarele medicamente au acţiune hipnotică: A. maprotilina B. moclobemida C. cloralhidratul D. nitrazepam E. selegilina 350. Ciclobarbitalul: A. este un hipnotic cu durată de acţiune ultrascurtă B. este indicat în insomnia incipientă datorată hiperexcitabilităţii nervoase C. are latenţă şi durată scurtă D. suferă intens efectul de prim pasaj hepatic E. se administrează exclusiv parenteral 351. Cloralhidratul: A. are efect timoanaleptic B. se administrează în asociere cu mucilagiul de gumă arabică C. este o substanţă cu efect hipnotic D. are efect iritant pe mucoasă E. nu se recomandă la bolnavii cu hipertrofie de prostată 352. Hipnoticele barbiturice sunt contraindicate: A. la bolnavii cu insuficienţă hepatică gravă B. în preanestezie C. la conducătorii auto D. la pacienţii epileptici E. în insuficienţa renală severă 353. Nitrazepamul: A. are un T1/2 scurt (6-8 ore) B. produce un somn apropiat de somnul fiziologic, pe o durată de 6-8 ore C. prezintă şi activitate timoanaleptică D. are un efect de prim pasaj hepatic ridicat E. se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice 354. Care dintre următorii compuşi sunt hipnotice benzodiazepine? A. fenobarbital B. nitrazepam C. cloralhidrat D. triclofos E. flunitrazepam 355. Hipnoticele benzodiazepine: A. sunt reprezentate de cloralhidrat B. modifică structura somnului C. potenţează transmisia inhibitoare GABA-ergică D. cresc frecvenţa de deschidere a canalelor de clor E. scad frecvenţa de deschidere a canalelor de clor

Tranchilizante
356. Benzodiazepine nu sunt recomandate: A. Conducătorilor auto B. În stări anxioase C. În miastenia gravis D. În anesteziologie E. În insomnii 357. Benzodiazepinele pot actiona prin urmatoarele mecanisme de actiune A. Inhibarea neurotransmisiei excitatoare mediata de GAB B. Potentarea neurotransmisiei inhibitoare mediata de GABA. C. Potentarea recaptarii adenozinei in neuroni D. Inhibarea recaptarii adenozinei in neuroni. E. Inhibarea recaptarii serotoninei.

43

B. miorelaxanta. actioneaza pe receptorii histaminergici. Antiagregant plachetar 361. Miorelaxant E. Se pot asocia cu alcoolul 362. 44 . anesteziologie ca premedicatie. primul trimestru de sarcina. C. Nu trec bariera hematoencefalică D. starea de rau epileptic. hipnoinductoare. 364. E. Potenţează deprimantele SNC E. La administrarea i.358. Benzodiazepinele: A. D. miorelaxanta. Se poate utiliza ca premedicatie in anesteziologi 359. anxiolitica. B. B. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor. C. C. Care din urmatoarele substante apartin grupei benzodiazepinelor? A. lorazepam. Se metabolizează la compuşi activi C. Are actiune anxiolitica. Temperează reacţiile emoţionale D. Se absorb bine la administrare orală B. antiepileptica D. Este o substanta cu structura benzamidica B. C. Medazepamul se contraindica la: A. Este conditionat sub forma de comprimate si fiole in produsul Valium C. E. D. Cresc starea de tensiune psihică C. conducatorii auto: B. Poate conduce la instalarea farmacodependentei. Tranchilizant B. Psihostimulent D. B. Diminuă anxietatea B. E. D. 366.m. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor. diazepam. cei cu anxietate. anticonvulsivanta. D. cei ce consuma bauturi alcoolice. E. Care dintre afirmatiile referitoare la Diazepam sunt adevarate: A. E. in climacterium. Care din proprietatile farmacocinetice ale diazepamului sunt false? A. actioneaza pe receptorii benzodiazepinici cuplati cu receptorii GABA. bolnavii cu insomnie. se absoarbe bine digestiv. actioneaza pe receptorii dopaminergici. absorbţia este mai crescută comparativ cu cea orală. Tranchilizantele A. medazepam. Prin metabolizare se obţin şi compuşi 3-hidroxilaţi E. C. stimulanta a SNC. Diazepamul este indicat in: A. Anticonvulsivant C. 360. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la benzodiazepine sunt adevărate? A. meprobamat 365. 367. clorpromazina. Activitatea farmacodinamica a tranchilizantelor cuprinde urmatoarele actiuni: A. Care dintre următoarele efecte pot apare în cazul benzodiazepinelor? A. 363. E. D. stari anxioase. miastenie.

368. creste tonusul miometrului. la doze mari da hiperexcitabilitate. convulsii de diverse etiologii 376. pot agrava disfunctia respiratorie. T 1/2 este scurt. E. D. principalul metabolit este desmetildiazepam. activarea receptorilor GABA B. curele de dezintoxicare în alcoolism B.B. miastenie gravis 45 . absorbtia este marita prin alcool. este miorelaxant. nu provoaca toleranta si dependenta. miorelaxantă C. B. C. E. Mecanismul de actiune al tranchilizantelor consta in: A. B. D. 373. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind reactiile adverse la benzodiazepine? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru diazepam? A. este un tranchilizant. se metabolizeaza mai repede la batrani. inhibarea recaptarii noradrenalinei. se recomanda in prurit rebel. D. Care din proprietatile farmacocinetice ale oxazepamului sunt false? A. C. B. miastenia gravis C. E. cresc riscul malformatiilor la nou-nascut. nu produc toleranta. C. D. potenteaza alte deprimante SNC. C. 374. C. activarea receptorilor GABA A. B. diminua atentia. antiemetică E. Care din urmatoarele afirmatii privind tranchilizantele sunt false? A. C. nu produc sindrom de abstinenta. creste agresivitatea. produc somnolenta. E. hipertiroidie D. Benzodiazepinele au următoarele indicaţii terapeutice: A. C. E. 371. 370. cresterea frecventei deschiderii canalelor de clor. 372. primul trimestru de sarcină B. sunt agonisti pe receptorii GABA-ergici. blocarea canalelor de sodiu. absorbtia este marita prin alcool. anxiolitică D. apar metaboliti activi. cumularea este intensa. preanestezie C. diminua anxietatea din alcoolism. D. B. induce somnul. 369. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroxizin? A. absorbtie digestiva buna. nu se elimina prin lapte. B. E. inducţia anesteziei generale D. stimuleaza musculatura striata. D. este un spasmogen musculotrop. Benzodiazepinele au acţiune: A. E. enurezis nocturn E. antipsihotică B. sedativ-hipnoinductoare 375. reactiile adverse sunt mai intense la varstnici. Benzodiazepinele sunt contraindicate în următoarele situaţii clinice: A.

E. Sunt incluse în grupa benzodiazepinelor cu T1/2 lung (> 50 ore): A. Efectele benzodiazepinelor pot fi crescute de: A. nitrazepamul C. sindromul anxios C. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la Hidroxizin: A. are acţiune antispastică musculotropă B. are acţiune antispastică musculotropă B. disulfiram E. traversarea barierei hematoencefalice este mai rapidă pentru substanţele mai lipofile (diazepam) B. se leagă slab de proteinele plasmatice D. miorelaxantă 46 . la doze mari are şi proprietăţi neuroleptice 381. antiparkinsoniană D. proprietăţile farmacocinetice diferă în funcţie de structura chimică a benzodiazepinei 383. nu se recomandă a fi asociat cu antidepresivele triciclice 384. cafeină 379. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt ameliorate prin administrare de diazepam: A. clonazepam D. flunitrazepam B. epilepsia 378. are efect antiserotoninic D. Meprobramatul: A. este contraindicat la persoanele care necesită integritatea funcţiilor psihomotorii C. diazepam C. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la benzodiazepine: A. nu dezvoltă farmacodependenţă 382. starile spastice ale musculaturii striate D. clordiazepoxid 380. tetanos 377. Fac parte din grupul benzodiazepinelor cu T1/2 intermediar (10-15 ore): A. accentuează deprimarea SNC indusă de alcool E. depresia endogenă B. clordiazepoxid E. este un tranchilizant eficient C. multe benzodiazepine sunt metabolizate în compuşi activi E. prezintă efect anticolinergic D. anxiolitică B. poate induce obişnuinţă şi dependenţă fizică B. antiacide gastrice C. oxazepam D. are şi efect inhibitor enzimatic E. Acţiunile farmacodinamice ale benzodiazepinelor sunt: A. diazepam E. cimetidină B. poate fi administrat pe cale orală şi parenterală E. diminuă starea de anxietate din alcoolism D. are efect miorelaxant intens C. alcoolul etilic D. clorazepat 385. nevralgia de trigemen E. pe cale intramusculară rata absorbţiei este mai mare decât per os C. antipsihotică C. anticonvulsivantă E. Meprobramatul: A. oxazepamul B.

Care efecte nu sunt caracteristice simpatomimeticelor: A. se indica in hipertensiunea arteriala 393. Noradrenalina: A. Simpatomimeticele pot: A. este o catecolamina B. inhiba recaptarea noradrenalinei 394. pot agrava cardiopatia ischemica D. in caz de travaliu prematur 388. bametanul E. Simpatomimeticele: A. pot creste efectul anestezicelor locale 47 . Dopamina: A. relaxarea uterului C. potenteaza efectul neurolepticelor 392. potenteaza efectul antidepresivelor triciclice B. bloca receptorii noradrenalinei D. in afectiuni alergice B.Tema nr. se adminstreaza intravenos E. prezinta efecte beta-2-adrenomimetice B. scad efectul cardiotonic al digitalicelor C. hipoglicemia D. nafazolina 390. beta-2 adrenomimeticele selective sunt bronhodilatatoare 389. se poate administra pe cale orala C. efedrina si nafazolina dau fenomene rebound C. Adrenomimeticele produc: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. se indica in insuficienta circulatorie acuta de tip hipoton E. vasoconstrictie prin alfa-1 D. stimula receptorii alfa B. mioza C. in stop cardiac si soc cardiogen C. izoprenalina este lipsita de efecte cardiace E. Adrenomimeticele se pot utiliza: A. are efecte selective pe beta 1 C. bronhoconstrictie E. este o catecolamina D. bronhoconstrictia B. in hipertensiune arteriala E. 8 Simpatomimetice şi Simpatolitice Simpatomimetice 386. oximetazolina C. Care din urmatorii compusi se utilizeaza ca descongestionante nazale: A. este indicata in socul cardiogen D. vasoconstrictia E. efedrina D. tolazolina B. deprimarea miocardului 391. dobutamina este un beta-1 adrenomimetic D. adrenalina este un adrenomimetic de electie in socul anafilactic B. hiperglicemie 387. in stari congestive ale mucoasei nazale si oculare D. bloca receptorii beta C. stimularea functiilor miocardice B. favoriza eliberarea noradrenalinei E.

cocaina le anuleaza efectul vasoconstrictor. E. B. produc mioza. 397. au efecte alfa adrenergice. diminueaza efectul antidiabeticelor 395. efectele beta-adrenergice au ca mesager secund GMPc. Care din urmatoarele caracteristici ale simpatomimeticelor sunt corecte? A. D. contracta muschiul circular al irisului. C. D. 401. produc hipertensiune arteriala. au actiune bronhospastica. E. E. 403. actioneaza in ganglionii simpatici. creste forta de contractie a miocardului. tahicardie. E. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de adrenalina? A. inhiba SNC. B. C. D. salbutamol. D. scad efectul antihipertensivelor. hipertensiune. C. 400. dobutamina. Care din urmatoarele medicamente sunt simpatomimetice? A. scad tensiunea arteriala. bronhoconstrictie. C. fluvoxamina. B. hipertensiune arteriala. cresterea metabolismului bazal. 402. activeaza receptorii adrenergici. 404. B.E. relaxeaza miometrul. 396. B. au efect bronhodilatator. 398. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. scad forta de contractie a inimii. au actiune indirecta. E. D. B. D. B. D. rinita. au efecte inhibitoare asupra inimii. Care din urmatoarele indicatii sunt corecte pentru efedrina? A. E. stimuleaza lipoliza. actioneaza in sinapsele neuroefectoare simpatice. adrenalina. au actiune mixta. D. au actiune directa. B. E. hipoglicemie. produc hipoglicemie. cardiopatie ischemica. E. C. cu antidepresivele IMAO produc crize hipertensive. produc vasoconstrictie. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru simpatomimetice? A. astm bronsic. diminua efectul hipoglicemiantelor. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice? A. C. B. Care din urmatoarele interactiuni ale simpatomimeticelor sunt adevarate? A. hipotensiune. C. sunt bronhodilatatoare. E. C. 399. receptorii beta adrenergici sunt cuplati cu adenilciclaza. nizatidina. Care din urmatoarele substante sunt beta-2-adrenomimetice? 48 . scad tensiunea arteriala. cu derivatii xantinici deprima SNC. C.

tahiaritmie. Adrenalina: A. adrenalina este utilizată cu rezultate bune în insuficienţa circulatorie cerebrală C. Cardioselectivitatea beta-blocantelor: A. Dobutamina : A. D. este în amestec racemic de doi enantiomeri D. efedrina nu difuzează în SNC D. influenţează testele de laborator cu creşterea glicemiei şi a colesterolului E. inseamna ca medicamentul blocheaza selectiv receptorii beta-1 C. hipercolesterolemie. contractă musculatura netedă bronşică D. este o substanţă autacoidă 409. provoacă o deprimare a SNC B. efectul antihipertensiv al beta-blocantelor este util celor cu debit cardiac si renina crescute C. B. se prezintă sub formă de fiole injectabile de 10 ml cu soluţie 1% 408. Care din afirmatii sunt adevarate: A. 405. propranolol. calea de administrare a adrenalinei este per os E. influenteaza negativ profilul lipidic C. neostigmina. este selectiv alfa 1 adrenomimetic C. fac parte din clasa I de antiaritmice E. hipotensiune arteriala. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false: A. nu are efecte D1 dopaminergice E. la doze medii (10 mcg/kg/min) are efect beta 1-adrenergic stimulând toate funcţiile miocardice C. este activă pe cale orală. hipertensiune arteriala. difuzează în SNC B. Beta-blocantele: A. efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat in principal coronarodilatatiei 49 . C. nu se utilizează în şocul cardiogen Simpatolitice 411. este predominent beta 1 adrenomimetic B.A. E. produce bronhospasm C. Simpatomimeticele au urmatoarele efecte adverse (efecte secundare): A. în administrarea paravenoasa se produce ischemie şi necroză E. E. Care dintre afirmaţiile de mai jos caracterizează dopamina: A. hipoglicemie. este utilizată în reanimarea cardiacă la înecaţi 407. le face utile la bolnavii cu deficit de pompa cardiaca E. fenoterol. se pastreaza si la doze mari B. B. Adrenalina: A. are o difuziune bună în SNC D. reprezintă medicaţie de elecţie în şocul anafilactic D. C. efectul chinidinic limiteaza efectul antiaritmic al beta-blocantelor B. 406. evita fenomenele de bronhoconstrictie la astmatici D. sunt contraindicate in angina pectorala 412. cafeina are un efect sinergic de potenţare a acţiunii adrenalinei B. stimuleaza functiile miocardului B. terbutalina. este medicaţia de elecţie în şocul anafilactic C. au proprietati antihipertensive D. D. le contraindica la diabetici 413. salbutamol. având un T1/2 = 4-6 ore B. creşte minut volumul respirator E. adrenalina antagonizează efectele antiparkinsonienelor 410.

Propranololul: A. B. efectului hipocolesterolemiant E. efectului rebound 416. coronarodilatatiei D. antagonizeaza actiunea adrenergicelor. creşterea sintezei de bradikinină E. este un beta-adrenolitic selectiv C. Prazosinul: A. creste colesterolul si trigliceridele D. Care din urmatoaree caracteristici ale simpatoliticelor sunt corecte? A. ergotamina B. D. diminua actiunea simpatomimeticelor. diminua sau impiedica efectele stimularii nervilor simpatici. diuretice 421. deprimarii miocardului C. salbutamolul 415. se indica in hipertensiunea arteriala D. este un inhibitor al enzimei de conversie B. este un alfa-1 adrenolitic selectiv B. tratamentul cu beta-blocante nu se poate intrerupe brusc 414. efectul antiglaucomatos al beta-blocantelor se datoreaza favorizarii drenarii umorii apoase E. produc hipertensiune. creşterea debitului cardiac B. C. este un beta-blocant de electie in tahiaritmii E. poate da fenomenul primei doze E. durata de actiune este mai lunga ca la terazosin D. se contraindica in astm 419. are efect antihipertensiv C. se contraindica bolnavilor cu astm bronsic 418. C. activeaza receptorii adrenergici. beta-simpatomimetice E. dopamina E. hipoglicemiante C. 422. se contraindica in angina pectorala 420. 50 . efect simpatolitic central D. E. blocheaza receptorii adrenergici. scaderii consumului de oxigen al miocardului B. influenteaza metabolismul mediatorilor chimici. produce hipotensiune intensa la prima doza E. Efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat: A. coronarodilataţie 417. Efectul antihipertensiv al beta-blocantelor se explică prin: A. Se evita asocierea beta-blocantelor cu: A. blocheaza receptorii beta-adrenergici. atenololul C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru adrenolitice? A. B. Prazosinul: A. prazosinul D. blocheaza receptorii alfa-adrenergici. creste postsarcina C. inhibitori ai enzimei de conversie D. E. scăderea secreţiei de renină C. Care simpatolitice pot fi folosite ca antihipertensive: A.D. este un alfa-1-adrenolitic B. impiedica eliberarea mediatorilor. D. blocanti de calciu tip verapamil B.

Acţiunea antianginoasă prin mecanism beta1. C. E. C. bronhoconstrictie. impiedica recaptarea noradrenalinei. angina pectorala. C. D. 428. hipertensiune arteriala. astenie. propranolol. creste trigliceridele. D. aritmii cardiace.423. stari depresive. B. C. tahicardie. B. este beta-2-adrenolitic. B. este un parasimpatomimetic. B. 431. ateroscleroza. 427. B. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru rezerpina? A. scăderea reninei 51 . timolol. angina pectorala. vasodilataţiei coronariene 432. scăderii tensiunii arteriale sistolice E. astm bronsic. 424. E. impotenta. D. creşterea frecvenţei cardiace D. 425. D. Care din urmatoarele efecte adverse pot apare dupa propranolol? A. are actiune hipotensiva. metoprolol. E. 430.adrenolitic se datorează: A. potenteaza efectul inotrop pozitiv al adrenalinei. este alfa-1-adrenolitic. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin? A. cresterea trigliceridelor. C. este un antiparkinsonian. diminuării forţei de contracţie a miocardului C. alfa-adrenolitic. astm bronsic. produce hipotensiune ortostatica dupa prima doza. creşterea reninei B. cresc presiune intraoculara. B. reducerii necesarului de oxigen la nivelul inimii la effort B. blocheaza receptorii beta-adrenergici. C. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin? A. au actiune cronotrop negativa. 429. E. Care din urmatoarele indicatii terapeutice nu sunt corecte pentru propranolol? A. antihipertensiv. hipertensiunea arteriala. Actiunea antihipertensivă a clonidinei se realizează prin următoarele mecanisme: A. E. D. oxprenolol. Care din urmatoarele indicatii pentru propranolol sunt corecte? A. D. C. atenolol. nu se administreaza in sindromul Raynaud. este un neurosimpatolitic. D. B. D. are actiune hipotensiva. C. este un antiulceros. are actiune simpatomimetica. aritmii cardiace. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru beta-adrenolitice? A. E. E. 426. Care din urmatoarele beta-blocante sunt cardioselective? A. diminua formarea umorii apoase.

anxietate de stres E. alprenololul este beta-adrenolitic cu acţiuni de tip simpatomimetic şi chinidinic E. scăderea tensiunii intraoculare E. nafazolina D. tendinţă la hipoglicemie D. reduce depozitele de noradrenalină B. scăderea debitului cardiac C. Care din următoarele efecte adverse sunt produse de Prazosin: A. hipertiroidism B. se administrează în hipotensiunea arterială 440.) 438. are acţiune antihipertensivă B. bronhodilataţie B. nu produce retenţie hidrosalină C. nicergolina E. astm bronşic C. deprimarea respiraţiei B. gust metalic E. are efecte toxice hepatice D. labetalolul este beta-1 adrenolitic selectiv B. Clonidina: A. activitate ce necesită mare atenţie (şoferi etc. nu determină somnolenţă D. reducerea necesităţii de oxigen a miocardului B. se utilizează în tratamentul sindromului de abstinenţă la morfină 437. deprimarea tonusului simpatic vasoconstrictor 433. pindololul este beta-adrenolitic cu acţiune de tip chinidinic 52 . scăderea secreţiei de renină D. Efectele beta-2 adrenolitice sunt: A. fenomen de rebound după întreruperea tratamentului 434. tolazolina 436. scăderea debitului cardiac D.C. Contraindicaţiile beta-adrenoliticelor neselective: A. scăderea consumului de oxigen la nivel cardiac E. Notaţi afirmaţiile corecte: A. se administrează în HTA forme medii şi severe E. determină efecte rebound la întreruperea bruscă a tratamentului C. bloc atrioventricular D. risc de hipotensiune arterială posturală C. efect simpatolitic central E. Metildopa: A. dobutamina C. Mecanismul acţiunii antihipertensive a beta-adrenoliticelor: A. Fac parte din grupul simpatoliticelor: A. se administrează la conducătorii auto E. inhibarea eliberării NA în fanta sinaptică 439. propranololul este beta-adrenolitic neselectiv cu acţiune de tip anestezic local C. atenololul este beta-1 adrenolitic pur D. inhibarea secreţiei de renină din aparatul juxta-glomerular renal 435. tahicardie reflexă D. vasoconstricţie cu tulburări ischemice periferice C. fentolamina B.

se poate indica în astmul bronşic E. ipratropiul este indicat in astmul bronsic 445. neostigmina este antidotul curarizantelor depolarizante E. constipatie atona E. 9 Parasimpatomimetice si parasimpatolitice 441. Parasimpatoliticele produc: A. in miastenia gravis E. pilocarpina B. In grupa anticolinesterazicelor: A. se indica in glaucom sub forma de colir 1% D. se pot folosi în diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis D. se indică în tratamentul Parkinsonului 447. tropicamida este folosita ca antispastic C. acetazolamida C. ele au acţiune parasimpatomimetica B. Anticolinesterazicele se utilizeaza: A. Anticolinergicele se pot indica in: A. creste peristaltismul tubului digestiv 444. emeproniul se foloseste in retentie urinara E. se pot folosi în tratamentul glaucomului E. Atropina: A. produce midriaza insotita de cicloplegie E. miastenia gravis D. hiposecretie a glandelor exocrine D. pirenzepinul actioneaza selectiv pe secretia gastrica D. edrofoniul este contraindicat in miastenia gravis. atropina E. La nivelul aparatului respirator atropina: A. unii derivati organo-fosforici pot fi folositi in tratamentul glaucomului D. blochează colinesteraza întotdeauna ireversibil C. relaxarea musculaturii netede digestive B. scaderea presiunii intraoculare 53 .Tema nr. atropina poate fi administrata in preanestezie B. retentie urinara C. produce bronhoconstricţie C. glaucom B. antidot in supradozarea curarizantelor depolarizante C. In ce priveşte anticolinesterazicele: A. in tratamentul glaucomului B. astm bronsic C. Care parasimpatolitice se folosesc in oftalmologie: A. tropicamida D. reduce spasmul laringian indus de anestezicele generale D. voma din raul de miscare 442. ca antispastice D. creşte secreţia glandelor căilor respiratorii B. este un protector al mucoasei gastrice C. in Parkinson 443. 448. timololul 446. Care din afirmatii sunt adevarate: A. produce hiposecretie salivara cu uscaciunea gurii B. neostigmina este un anticolinesterazic usor reversibil B. deprimă respiraţia când centrul respirator este uşor deprimat 449. neostigmina se utilizeaza in atonii intestinale C. mioza E.

inhiba acetilcolinesteraza. receptorii nicotinici se gasesc la nivelul sinapselor ganglionare. mioza E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru pirenzepin? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatolitice? A. inhibitor al pompei de protoni. bronhoconstricţie E. neurolepticele C. C. antiinflamatoarele nesteroidiene 453. 457. cicloplegie B. B. cresterea presiunii intraoculare D. sunt antagonisti. sialoree D. C. sinapsele ganglionare din sistemul simpatic sunt sinapse adrenergice. Parasimpatomimeticele produc: A. D. E. antihistaminic H2. inhiba secretia gastrica. sunt antispastice. bronhodilatatie B. stimularea parasimpatica creste secretia glandelor exocrine. scaderea secretiilor glandelor exocrine C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atropina? A. produce uscaciunea gurii. Care din afirmatiile privind domeniul colinergic sunt false? A. incontinenţă urinară 454. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru scopolamina? A. bradicardie 451. au actiune miotica. E. contractia musculaturii netede digestive D. scade presiunea intraoculara. receptorii muscarinici se gasesc in sinapsele neuroefectoare somatice. miastenia gravis 452. Proprietati anticolinergice pot avea: A. E. mictiuni frecvente E. antihistaminicele H1 E. D. penicilinele D. C. E.450. stimuleaza SNC. 459. se indica in sindromul Zollinger-Ellison. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru parasimpatomimetice? A. anticolinergic selectiv. 455. D. bronhodilatatie B. C. inhiba miocardul. E. activeaza receptorii muscarinici. blocheaza receptorii nicotinici. bradicardie C. blocheaza receptorii muscarinici. D. 458. este un alcaloid. antidepresivele triciclice B. B. sunt antagonisti. acetilcolina este un mediator colinergic. B. produce cicloplegie. sunt agonisti. constipaţie C. D. B. 54 . B. Parasimpatomimeticele produc: A. Reacţiile adverse ce pot fi produse de parasimpatolitice sunt: A. C. 456. deprima SNC.

D. E. B. se indica in glaucom. colici abdominale. Care din urmatoarele efecte sunt de tip muscarinic? A. atropina B. B. se indică în intoxicaţia cu atropină E. E. bradicardie. B. C. este antidot al curarei. E. suferă hidroliză enzimatică hepatică. B. relaxeaza musculatura neteda. eficace in raul de miscare. fenitoina. C. stimularea SNC C. 461. 465. D. are un atom de azot cuaternar. forma de prezentare este Pilocarpină colir 1‰ care se administrează: 1 picătură x 4-6/zi 468. hipersecretia glandelor. D. se recomanda in atonia intestinala. midriaza. Pilocarpina: A. C. C. au efecte muscarinice. este un agonist. la nivelul ochiului produce midriază D. se prezintă sub formă de colir 1% B. stimulator cardiac. scade presiune intraoculara. hiposecretie salivara. Scopolamina: A. carbamazepina. Efectele colinergice de tip muscarinic constau în: A.B. dar de intensitate mai mare şi durată mai scurtă C. produce midriaza. are efecte antimuscarinice. Care dintre afirmatiile privind farmacologia neostigminei sunt adevarate? A. 460. propantelina. În preanestezie pentru inhibarea hipersecreţiei bronşice produsă de unele anestezice generale se utilizează: A. 463. C. metacolina 467. este un anticolinesterazic reversibil. E. fizostigmina D. bronhospasm. mioză la nivelul muşchilor circulari ai irisului B. scaderea peristaltismului digestiv. scopolamina. Care din urmatoarele efecte sunt de tip parasimpatolitic? A. E. scopolamina C. C. creşterea secreţiei de adrenalină D. 464. la ester 55 . are efectele parasimpatolitice ale atropinei. mioza. 462. D. pirenzepina. relaxarea sfincterelor tubului digestiv E. B. este indicată în glaucom B. D. deci se absoarbe foarte bine din tubul digestiv. scade secreţia glandelor salivare producând uscăciunea gurii C. D. E. pilocarpina E. activa in parkinsonism. hipersecreţia glandelor endocrine 466. midriaza. Care din urmatoarele substante sunt parasimpatolitice? A. scade secretia salivara. Care dintre afirmatiile privind farmacologia atropinei nu sunt adevarate? A.

utilizată în boala Parkinson D. atonie intestinală E. uscăciunea gurii şi greutate în deglutiţie C. utilizată în tratamentul răului de mişcare 56 . se utilizează în răul de mişcare E. constipaţie B. se administrează în atonia musculară postoperatorie C. parasimpatomimetic C. diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis D. pilocarpina D. Neostigmina se administrează în: A. hipersialie C. Parkinson C. ulcer gastroduodenal 476. enurezis nocturn E. sunt Neostigmina şi Piridostigmina B. Neostigmina: A. mioză E. sunt utilizate în glaucom E. intoxicaţia prin curarizante depolarizante (tip suxametoniu) B. ileus paralitic 472. retenţie urinară B. acţiunea lor este reversibilă în prezenţa obidoximei 470. hipersalivaţie C. este derivat organofosforic 475. astm bronşic E. parasimpatolitic B. miastenia gravis D. stimularea musculaturii vezicii urinare 471. fizistigmina C. spasme şi colici gastrointestinale D. betanecol 473.D. glaucom B. creşterea presiunii intraoculare D. glaucom 474. intoxicaţia prin curarizante antidepolarizante (tip tubocurarina) C. Atropina determină: A. hipersecreţie salivară B. se absoarbe foarte bine per os B. indicată în glaucom E. Atropina este indicată în: A. carbacol B. este antidot anticurarizant pentru antagonizarea curarizantelor antidepolarizante E. uscăciunea gurii D. Reacţiile adverse la administrarea de atropină sunt: A. sunt derivaţi organofosforici C. neostigmina E. Anticolinesterazicele ireversibile: A. Scopolamina este: A. retenţie urinară 477. Care dintre următorii compuşi sunt parasimpatomimetice cu acţiune directă? A. au durata de acţiune scurtă D. retenţie urinară E. este contraindicată în glaucom D. este contraindicată în Parkinsonul postencefalitic 469. Parasimpatomimeticele cu acţiune indirectă (anticolinesterazice) sunt indicate în: A.

Contracţiile fasciculare ale musculaturii straite 486. Retenţia de urină D. atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă C. Antisecretor (în ulcerul gastric) E. Antagonizează acţiunea curarizantelor de tip depolarizant E. Sunt efecte secundare de tip nicotinic: A. Uscăciunea gurii 485. atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă B. Se utilizează pentru diagnosticarea şi în tratamentul miasteniei gravis D. hipersecretie gastrica. Bronhoconstricţia. Acţiunea anticolinergică centrală este utilă în tratamentul bolii Parkinson 480. Parasimpatomimeticele pot produce urmatoarele efecte secundare muscarinice: A. Contracţia musculaturii striate B. La indivizii cu tonus vagal normal. AMPc D. Este utilă în atonia intestinală. Hipersecreţia gastrică E. Acetil-esterii colinei nu sunt hidrolizaţi de către colinesterază 479. Antispastic D. Sunt efecte secundare ale medicaţiei muscarinice: A. atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă D. Miotic (în glaucom) B. diareea B. cu arsuri epigastrice 57 . constipaţia atonă C. Esterii de tip carbaminoil ai colinei sunt hidrolizaţi relativ rapid. Eliberarea de adrenalină de către medulosuprarenală E. Sunt efecte de tip muscarinic: A. Neostigmina: A. având efecte de durată scurtă E.478. Diacilglicerolul E. Ejacularea 483. Contracţia muşchiului circular al irisului B. Contracţia muşchiului radial al irisului C. La indivizii cu tonus vagal crescut. Midriatic (examenul fundului de ochi) C. Inozitoltrifosfatul C. Stimularea SNC C. GMPc 487. Metacolina este hidrolizată lent D. Creşterea frecvenţei micţiunilor E. Hipersalivaţia D. Stimularea SNC D. Ionii de calciu B. Carbaminoil-esterii sunt rezistenţi la hidroliză şi au timp de înjumătăţire lung C. Sunt sisteme de mesageri secunzi activate prin stimularea receptorilor M1 şi M3 colinergici: A. Acetilcolina este hidolizată extrem de rapid B. Rinoreea C. La indivizii cu tonus vagal normal. La indivizii cu tonus vagal crescut. Relaxarea musculaturii netede C. atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă E. Este contraindicată în astm bronşic 482. Sunt efecte de tip nicotinic: A. Erecţia E. dispneea B. Stimulator al contracţiei musculaturii striate (în miastenia gravis) 481. Contracţia musculaturii netede digestive D. Care dintre afirmaţiile următoare privind atropina este adevărată? A. Care dintre afirmaţiile privind hidroliza esterilor colinei este falsă? A. Se absoarbe bine oral şi are difuziune tisulară foarte bună (inclusiv la nivel central) B. În practica medicală. Accelerarea tranzitului intestinal. Stimularea contracţiei miocardice 484. parasimpatoliticele sunt utilizate pentru următoarele efecte: A.

efecte parasimpatolitice de intensitate mai mica B. la doze terapeutice. antidot anticurarizant C. efect inhibitor SNC. Despre emepronium sunt corecte afirmatiile: A. scopolamina prezinta: A. diagnosticul miasteniei 58 . pilocarpina B. convulsii. doza per os este de doua ori mai mare decat doza injectabila C. hipersecretie salivara E. stimuleaza centrul vagal bulbar. Comparativ cu atropina. la doze mici E. hiposecretie gastrica 492. deoarece are o structura polara B. retentia urinara postoperatorie D. cu deprimare respiratorie C. este un bronhodilatator C. este deprimanta SNC. moarte 493. are o biodisponibilitate redusa per os. este un antispastic digestiv B.B. bazate pe efectele de tip muscarinic: A. efect anticolinergic central. relaxarea sfincterului anal. este indicata in miastenia gravis E. atonia intestinala postoperatorie B. uscaciunea gurii E. colici abdominale C. mai intens decat atropina pe tremor D. cu utilitate in tratamentul intoxicatiilor cu anticolinesterazice E. inhiba centrul respirator bulbar. Precizati indicatiile terapeutice ale neostigminei. este anticolinergica. este un antispastic urinar D. este iritant puternic al mucoasei esofagiene E. scaderea presiunii intraoculare datorita cresterii drenarii umorii apoase E. se administreaza in astm bronsic sub forma de aerosoli 495. agitatie. la doze mari B. Dupa administrare in sacul conjunctival. prin contractia muschiului circular al irisului C. cu favorizarea vederii la distanta 489. pot aparea hipertermie. relaxarea muschilor netezi gastrici D. Sunt parasimpatomimetice directe: A. cu bradicardie si hipotensiune slaba D. fizostigmina E. cu diaree B. pilocarpina produce: A. Despre neostigmina sunt valabile afirmatiile: A. in cazul intoxicatiei. relaxarea muschiului ciliar. este contraindicata in parkinson D. actiune antiglaucomatoasa mai redusa 494. mictiuni frecvente D. potenteaza curarizantele antidepolarizante 491. Precizati care sunt efectele parasimpatoliticelor la nivelul aparatului digestiv: A. carbacol 490. stimularea musculaturii scheletice 488. mioza pasiva. prin relaxarea muschiului radiar al irisului B. scaderea presiunii intraoculare datorita reducerii secretiei de umoare apoasa D. piridostigmina D. mioza activa. neostigmina C. relaxarea vezicii biliare C. miastenia gravis E. stimularea mai intensa a centrului respirator C. delir. Atropina prezinta urmatoarele efecte centrale: A.

are proprietati analgezice B. favorizeaza catabolismul proteic C. scad numarul de limfocite si inhiba formarea de anticorpi 502. glucocorticoizii: A. antiagregante plachetare 497. stimuleaza SNC E. in asociere cu digitalicele pot creste efectul cardiotoxic al celor din urma E. pot retine sodiul si apa in organism 501. imunostimulatoare E. 10 Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene 496. stimuleaza ciclooxigenaza prin intermediul lipocortinei B. retentie hidrosalina D. Piroxicamul: A. produc hipercoagulabilitate D. In ce priveste actiunea lor antiinflamatoare. stabilizeaza lizozomii E. epigastralgii B. analgezice C. Glucocorticoizii: A. Glucocorticoizii: A. antiinflamatoare B. are proprietati antiinflamatoare C. se contraindică în afecţiuni articulare degenerative D. inhiba atat reactiile exudative. Diclofenacul: A. antiinflamatoare C. diuretice 500. analgezice-antipiretice B. cat si pe cele proliferative din procesul inflamator 504. antialergice D. nevralgii C. are durata scurta de actiune D. pot produce glaucom si cataracta E. cresc migrarea leucocitelor in focarul inflamator D. se utilizează în tratamentul astmului bronşic la cei sensibilizaţi la aspirină E. in asociere cu antiacidele se absorb mai bine C. determina la oprirea brusca a unui tratament prelungit hipercorticism B. Glucocorticoizii au proprietati: A. produc hipoglicemie B. bronhodilatatie 498. in asociere cu anticoagulantele scad efectul acestora din urma D. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot produce: A. nu se administreaza cutanat 59 . antihipertensive D. in asociere cu furosemidul cresc eliminarea de potasiu B. cresc cantitatea de prostaglandine C. are proprietăţi analgezice C. scaderea timpului de sangerare E. diminuă sinteza de prostaglandine 499. produc hipercolesterolemie D. poate da reactii adverse gastro-intestinale E. intră în preparatul Voltaren B. in asociere cu hipoglicemiantele scad efectul acestora din urma 503. grabesc vindecarea plagilor C.Tema nr. Glucocorticoizii: A. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot avea proprietati: A. antiulceroase E.

migrarea leucocitelor. Care din urmatoarele medicamente sunt antiinflamatoare nesteroidiene? A. D. E. prednison. D. 60 . Care dintre urmatoarele procese au loc in focarul inflamator? A. fenilbutazona E. aspirina B. 507. diclofenacul C. E. antiinflamator steroidian. D. E. C. diclofenac. D. C. B. C. actiunea antiastmatica. arterioloconstrictie. C. indometacin. criza de migrena. acidul niflumic D. E. C. corticosteroizii au actiune antiinflamatoare intensa. C. Care dintre urmatoarele indicatii sunt in legatura cu antiinflamatoarele nesteroidiene? A. B. Care dintre urmatoarele actiuni sunt produse de antiinflamatoarele nesteroidiene? A. favorizeaza formarea prostaglandinelor. Care din urmatoarele efecte adverse sunt specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene? A. induc formarea de lipocortina. secretia este maxima intre orele 6 . 510. ulcer gastro-duodenal. 511. nu sunt stocati in glanda. nefrita interstitiala. secretia este maxima inainte de ora 24. afectiuni articulare degenerative (artroze). bradicardie. aparitia radicalilor liberi ai oxigenului. B.505. antigutos in criza. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru piroxicam? A. antipiretic. actiunea antireumatismala. actiunea antiinflamatoare. indometacinul 506. piroxicam. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru corticosteroizi? A. criza de astm. E. afectiuni reumatismale extraarticulare (ex. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind mecanismul actiunii antiinflamatoare a corticosteroizilor? A. B. triamcinolon. favorizeaza formarea leucotrienelor. acidoza locala. D. Precizati antiinflamatoarele nesteroidiene ce se conditioneaza in preparate pentru aplicare cutanata: A. antireumatic.: poliartrita reumatoida). 512.8 am. D. afectiuni articulare inflamatorii (ex. E. analgezic. hipotensiune ortostatica. actiunea analgezica.: periartrita scapulo-humerala). sunt secretati fiziologic de corticosuprarenala. C. sunt secretati fiziologic de medulosuprarenala. cresterea permeabilitatii capilare. E. B. D. inhiba fosfolipaza A2. 513. actiunea antipiretica. B. B. 509. 508. ulcer gastro-duodenal. D. B. C.

antiacidelor gastrice E. 516. boli reumatismale articulare inflamatoriil. D. soc anafilactic. Indometacina diminuă efectele: A. inducerea formarii proteinei inhibitoare a fosfolipazei A2. perioada de tratament a fost adecvată D. dozajul a fost corespunzător 522. Precizaţi afirmaţiile incorecte referitoare la diclofenac: 61 . este indicat în coxartroză E. gonartroză B. analgezică B. captoprilului E. B.514. dieta trebuie modificată B. purpura trombocitopenică B. insuficienta suprarenala. miastenie Gravis E. diminuă efectele anticoagulantelor cumarinice B. La un bolnav care nu răspunde la tratamentul cu un antiinflamator nesteroidian se controlează dacă: A. Fenilbutazona accentuează efectele: A. E. Ketoprofenul este indicat în: A. D. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la indometacin: A. prezintă un efect analgezic slab 523. inhibarea monoaminooxidazai. diureticelor saluretice B. nevralgia cervico-brahială E. diagnosticul a fost corect C. Care dintre următoarele afecţiuni pot fi ameliorate prin administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene: A. C. antiparkinsonienelor B. E. antiinflamatoare 520. In care din urmatoarele afectiuni sunt indicati glucocorticoizii? A. inhibarea ciclooxigenazei. este mai ulcerigen decât aspirina C. criza de gută C. salbutamolului 518. la bolnavii cu gută. spondilita anchilopoetică C. Mecanismul actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor se explica prin: A. anticoagulantelor cumarinice D. diabet zaharat. 515. inhibarea lipoxigenazei. miorelaxantă E. bolnavul a urmat tratamentul E. prazosinului 519. hipoglicemiantelor orale C. nevralgia de trigemen D. interferă cu substanţele uricozurice D. bursite D. inducerea formarii in celule (macrofage) a proteinei inhibitoare lipocortina. anticonvulsivantelor C. Ketoprofenul are acţiune: A. C. hipertensiunea arteriala. tireotoxicoză 521. criza de migrenă 517. B. antimigrenoasă C. anticoagulantelor cumarinice D. antipiretică D.

nu produce retenţie hidrosalină 532. se fixează puternic (> 90%) pe proteinele plasmatice D. cortizon B. prednison C. pe toată perioada sarcinii B. erupţii cutanate D. insuficienţă suprarenală acută şi cronică 528. Glucocorticoizii următori se administrează topic. dexametazon B. diabet zaharat C. Care dintre următorii compuşi sunt glucocorticoizi cu durată scurtă de acţiune? A. se administrează intrarectal. prednisolon 62 . poate fi administrat gravidei. Care dintre următoarele afecţiuni reprezintă contraindicaţii pentru corticosteroizi? A. bronhoconstricţie E. Fenilbutazona: A. se metabolizează în oxifenbutazonă C. se recomandă la pacienţii cu poliartrită reumatoidă C. Care dintre următorii corticosteroizi au acţiune terapeutică lungă (peste 48 ore)? A. osteoporoză E. colagenoze B. per os şi parenteral 524. dexametazona B. diminuă sinteza prostaglandinelor prin inhibiţia fosfolipazei A2 E. dexametazon E. inhibiţia travaliului prematur B. se absoarbe bine din tubul digestiv B. tulburări psihice D.A. triamcinolon D. Printre acţiunile farmacodinamice ale AINS se numără: A. fluorocortolon E. prednison 529. diclofenac E. epigastralgii C. ibuprofen C. Printre efectele adverse ale AINS se numără: A. creşte excreţia urinară a acidului uric E. betametazon 530. indometacin B. hiperkaliemia B. scade excreţia urinară a acidului uric D. Care dintre următorii corticosteroizi prezintă foarte slab efect de retenţie a sodiului şi apei? A. stimularea travaliului prematur 525. fotosensibilizarea 526. betametazon 531. cortizon C. AINS derivaţi de acid propionic sunt: A. prednison D. ketoprofen D. hidrocortizon C. mioză D. triamcinolon B. fenilbutazonă 527. cu excepţia: A. betametazona E. cortizon D. închiderea ductului arteriolar la nou-născuţi C. hipokaliemia E.

boli reumatismale articulare inflamatorii E. stimularea biosintezei prostaglandinelor B. Hiperpirexie D. Nu are efect ulcerigen C. Nu are efect antiinflamator D. Efect ulcerigen mai puternic decât aspirina B. Mai activ decât indometacinul B. Creşterea VSH C. Se absoarbe bine din tubul digestiv C. Hiperkaliemie C. Are efect antispastic 63 . Are efect mai intens decât fenilbutazona D. Se utilizează în poliartrita reumatoidă E. Inhibă fosfolipaza A2 C. Efectele adverse ale antiiflamatoarelor nesteroidiene sunt : A. Efect vasoconstrictor puternic E. Se leagă în proporţie de 25% de proteina plasmatică E. Inhibă sinteza de tromboxani D. stări infecţioase şi şoc B. Are efect diuretic 540. Antiiflamatoarele nesteroidiene : A. Se leagă 98% de proteina plasmatică D. Hipercorticism B. hidrocortizon D. Mai puţin activ decât indometacinul C. Clofezona: A. Tratamentul cu glucocorticoizi este indicat în: A. Inhibă formarea de prostaglandine B. Efect ulcerigen B. Efectele adverse sunt mai puternice decât ale fenilbutazonei 537. Nu se absoarbe bine din tubul digestiv B. scăderea migrării polimorfonuclearelor în focarul inflamator E. prednison 533. Este un derivat de fenilbutazonă B. Reacţii alergice D. Hiperexcitabilitate nervoasă 538. astmă bronşic D. diabet zaharat C.C. Nu se metabolizează deloc în organism 541. stimularea eliberării enzimelor lizozomale din polimorfonucleare 534. Sunt enzimoinductoare E. hipertensiune arterială 535. Fenilbutazona : A. inhibiţia ciclooxigenazei C. diminuarea biosintezei prostaglandinelor D. cortizon E. Ketoprofenul este un antiiflamator şi antipiretic : A. Cresc formarea anionilor superoxid 536. Produce cefalee la doze mari D. Mecanismul acţiunii antiinflamatoare pentru AINS cuprinde: A. Are efect mai slab decât fenilbutazona E. Este o combinaţie de fenilbutazonă şi clorfenoxiacetamidă C. Efectele adverse ale indometacinei : A. Întârzierea creşterii 539. Nu produce cefalee la doze mari E. Agranulocitoză E. Efectele adverse ale glucocorticoizilor sunt : A.

Naproxenul se administrează în doze de : A. 300 mg/zi ca analgezic C. au efect stimulator asupra sistemului reticuloendotelial D. colita ulceroasa 546. sunt contraindicate la cei cu lupus eritematos 548. fenilbutazona se poate folosi in guta. Piroxicamul: A. se fixeaza pe proteinele plasmatice si in elementele figurate B. Fenilbutazona poate creste efectul urmatoarelor substante asociate: A. este contraindicat la cei cu bronhospasm la aspirina 64 . Despre ibuprofen sunt corecte afirmatiile: A. artrita gutoasa E. Notati afirmatiile corecte: A. la asocierea cu aspirina se produce un sinergism de potentare C. piroxicam are efect antiagregant B. 50 mg/zi în tratamentul gutei B. diclofenac stimuleaza prostaglandinsintetaza 550. Sarurile de aur indicate in poliartrita reumatoida au urmatoarele proprietati: A. au actiune simptomatic-patogenica E. diuretice saluretice 545. Eozinofilie D. Antireumaticele de baza. Eozinopenie C. antidiabetice orale D. Leucocitoză polimorfonucleară 543. ibuprofen este inactiv in spondilita ankilopoetica D. este contraindicat la gravide 549. ketoprofen este antipiretic mai activ decat indometacinul E. alergii la salicilati C. SAARD (slow acting antirheumatic drugs) au urmatoarele caracteristici: A. fenitoina E.542. efectul apare imediat dupa inceperea administrarii 547. antihipertensive C. sunt foarte eficiente in stadiile avansate de boala E. anticoagulante orale B. nu are efect analgezic D. are si efect antiagregant D. Leucopenie E. se poate administra la pacienti cu ulcer duodenal activ C. modifica evolutia procesului reumatic C. derivat pirazolinic B. este antiinflamator nesteroidian. deoarece are efect uricozuric C. este un derivat de acid fenilacetic B. Indometacinul este contraindicat in: A. Diminuarea limfocitelor sangvine B. 100 mg/zi în dismenoree 544. 250 mg de 2 ori pe zi ca antiinflamator D. are efect uricozuric E. efectul persista luni sau ani dupa oprirea terapiei D. se elimina renal si biliar E. sarcina B. La nivelul sângelui glucocorticoizii produc : A. se elimina exclusiv renal C. spondilita ankilopoetica D. 1 g /zi ca antiinflamator E. au efect antiinflamator B.

blocheaza receptorii M1 din plexurile intramurale gastrice B. cimetidina stimuleaza enzimele microzomale hepatice 555. este un ester al zaharozei cu hidroxid de aluminiu. sindrom Zollinger-Ellison 556. 11 Antiacide.Tema nr. se administreaza inainte de masa E. se poate administra in sindromul Zollinger-Ellison E. creşterea pH gastric B. ranitidina are potenta superioara cimetidinei D. antiulceroase. cimetidina este un antisecretor gastric B. Care din afirmatiile referitoare la antihistaminicele H2 sunt adevarate: A. este un antihistaminic H2 C. actioneaza prin mecanism chimic sau fizic asupra secretiei gastrice B. pot produce efect rebound acid C. se indica in ulcerul gastro-duodenal C. forma activa B. Care din afirmatiile referitoare la antiacide sunt adevarate: A. carbonatul de calciu este un adsorbant nesistemic B. este un inductor enzimatic E. constituie un tratament de elecţie în sindromul Zollinger Ellison 557. constipaţie 552. telenzepin B. formează un depozit aderent la nivelul leziunii ulceroase B. efectele adverse antiandrogenice sunt mai accentuate la famotidina decat la cimetidina E. este activ in ulcerul gastric. sunt indicati in ulcer. se indică în ulcer gastric D. favorizează proliferarea lui Campylobacter pylori C. creşterea secreţiei acide prin efect rebound E. efecte sistemice C. este transformat în sulfenamida. B. Antiacidele pot produce: A. ulcer D. Pirenzepinul: A. 65 . se indica in gastrite hiperacide. actioneaza inhiband Na+K+ATP-aza C. se asociază cu antiacidele E. nu pot modifica absorbtia digestiva sau eliminarea renala a altor medicamente 553. intră în produsul Venter 559. este citrat de bismut coloidal. cimetidina are proprietati antialergice C. antispastice Antiacide. C. sarurile de aluminiu au proprietati constipante D. acidoză D. Subcitratul de bismut coloidal: A. de tip atropinic 558. se conditioneaza in forme enterosolubile D. sarurile de bismut sunt adsorbante si protectoare ale mucoasei 554. blocheaza pompa de protoni D. prezinta numeroase reactii adverse grave. antiulceroase 551. Inhibitorii pompei de protoni: A. Antiacidele: A. se conditioneaza in forme enterosolubile D. sunt reprezentati de pirenzepin. Omeprazolul: A. oxidul de magneziu este un neutralizant partial sistemic C. bicarbonatul de sodiu poate produce alcaloza E. au durata scurta de actiune E. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru denol? A.

Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru omeprazol? A. stimuleaza secretia de gastrina. nu se asociaza intre ele. D. antiandrogenic. C. carbonat de calciu. E. E. are efect antidiareic. K-ATP-aza. cimetidina. inhibitor al anhidrazei carbonice. inhiba bacteria Helicobacter pylori. reduc acidul clorhidric din stomac. C. D. carbonat de magneziu. D. este neutralizant. este un inhibitor al pompei de protoni. omeprazol. mai potenta decat cimetidina. eficace in ulcerul duodenal. este un antihistaminic H2. C. D. este un inhibitor al pompei de protoni. se utilizeaza in sindromul Zollinger-Ellison. 561. Care dintre urmatoarele antiacide au actiune constipanta? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru subcitratul de bismut? A. scad activitatea proteolitica a pepsinei. bicarbonat de sodiu. B. eficace in ulcerul gastric. 560. E. se administreaza 800 mg seara. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru cimetidina? A. 566. Care dintre urmatoarele antiulceroase actioneaza prin blocarea receptorilor histaminergici H2? A. E. solubil in apa. este un anticolinergic selectiv. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru cimetidina? A. nu se asociaza cu alimentele. B. 565. este un analog sintetic al prostaglandinei E1. actioneaza ca pansamente gastrice. D. creste aciditatea gastrica. E. C.D. B. hidroxid de aluminiu. E. E. famotidina. se administreaza 150 mg seara. inhiba bacteria Helicobacter pylori. C. D. C. ranitidina. D. blocheaza receptorii muscarinici M1. este eficace in esofagita de reflux. B. C. se asociaza cu amoxicilina si metronidazol. are efect antiandrogenic. pirenzepina. B. inhiba H. 564. se asociaza cu tetraciclina. D. C. inhiba enzimele microzomale. mai potenta decat famotidina. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru carbonatul de calciu? A. se asociaza cu antiacide. 568. 66 . E. adera la suprafata nisei ulceroase. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru ranitidina? A. B. B. 567. 563. E. 562. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru antiacide? A. antihistaminic H2. antigastrinic. E. B. oxidul de magneziu. B. C. D.

Carbonatul acid de sodiu este contraindicat în: 67 . scade secreţia gastrică acidă prin inhibarea pompei protonice D. carbonatul de calciu D. nu inhibă sistemul oxidazic microzomial hepatic B. stimulează secreţia de gastrină E. creşte secreţia de mucus protector la nivelul mucoasei gastrice C. poate provoca leucopenie şi trombopenie E. tulburări acustico-vestibulare B. bicarbonatul de sodiu B. sucralfatul B. se administrează în priză unică/24 ore 575.569. efecte antiandrogenice E. asociere cu corticoterapia pentru combaterea efectului ulcerigen al acesteia 573. carbenoxolona 578. digoxinei D. este un analog al PG E2 B. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase determină diminuarea secreţiei gastrice acide: A. Famotidina: A. astringent şi decongestionant al mucoasei gastrice B. Sunt analogi ai prostaglandinelor E2 : A. tulburări neuro-psihice C. neutralizant C. hidroxidul de aluminiu E. enprostil C. tetraciclinei C. acidului valproic E. pantoprazol D. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la omeprazol: A. esofagita de reflux B. teofilinei B. gastrită hiperacidă C. pantoprazol C. sindrom Zollinger-Ellison D. adsorbant E. carbenoxolona B. Antiacidele de elecţie sunt reprezentate de: A. carbonatul de magneziu 571. administrată prelungit determină efecte endocrine de tip antiandrogenic C. antisecretor D. sucralfat D. Antiacidele sunt indicate în: A. inhibă secreţia gastrică stimulată prin histamină 576. roxatidină E. carbamazepinei 572. abdomen acut E. Precizaţi care sunt efectele adverse produse de cimetidină: A. Acţiunea farmacodinamică a hidroxidului de aluminiu se manifestă prin efect: A. efect de "rebound” cu perforaţii ale ulcerului la întreruperea bruscă a medicaţiei D. protector al mucoasei gastrice 570. misoprostol E. Antiacidele scad absorbţia: A. are o potenţă mult mai mare decât cimetidina D. subcitratul de bismut coloidal 574. fotosensibilizare 577. oxidul de magneziu C.

pepsina 582. Pirenzepina este un anticolinergic care blochează. gastrita hiperacidă B. se administrează după mese şi înainte de culcare D. hiperaciditate gastrică B. biodisponibilitatea iniţială este sub 50% 584. mucusul B. Care afirmaţie este adevarata? A. bila D. ulcer gastric şi duodenal E. intoxicaţia cu acizi organici (barbiturice) E. nu sunt indicate în esofagita de reflux D. Indicaţiile antiacidelor: A. metaboliţii se elimină majoritar biliar D. la doze terapeutice. stări de acidoză C. prezintă acţiune antiseptică faţă de Helicobacter Pylori 587. este medicamentul de elecţie în sindromul Zollinger-Ellison 585. Omeprazolul: A. se administrează înainte de mese şi la culcare B. edeme 579. pantoprazol E. durată scurtă de acţiune E. nu are acţiune relaxantă a sfincterului esofagian D. prin diminuarea secretiei stimulate de vag/acetilcolina 68 . esofagita de reflux 583. formează un strat protector la nivelul leziunii ulceroase C. numai receptorii muscarinici M1 B. inhibă citocromul P 450. nu se recomandă asocierile de antiacide E. metaboliţii se elimină majoritar renal C. blochează receptorii M1 din plexurile intramurale gastrointestinale B. Pirenzepin: A. carbonatul acid de sodiu în exces produce alcaloză şi calculoză urinară 580.A. Subcitratul de bismut coloidal: A. Factorii agresivi ulcerogeni sunt: A. carbonatul de calciu în doze mari antrenează efect rebound acid B. se asociază cu antiacidele E. Anticolinesterazicele au efect antisecretor la nivel gastric. hemoragii şi perforaţii gastrice C. pirenzepina 581. are acţiune relaxantă asupra sfincterului esofagian 586. insuficienţă renală D. producând inhibiţie enzimatică E. acidul clorhidric C. Care dintre următoarele afirmaţii despre antiacide sunt adevărate? A. influenţează semnificativ motilitatea gastrointestinală C. are acţiune antisecretorie gastrică E. abdomen acut D. ranitidina B. omeprazol D. derivaţii de aluminiu produc constipaţie C. este inhibitor al pompei de protoni B. Omeprazolul: A. este degradat în mediul acid gastric B. bicarbonatul E. atropina C. Care dintre următorii compuşi sunt inhibitori ai pompei de protoni? A. are durată scurtă de acţiune C. are durată lungă de acţiune D.

periciazina B. pot fi neurotrope sau miotrope 594. medicamentele ganglioplegice pot fi antispastice E. datorita inhibitiei enzimatice D. Care dintre afirmatiile urmatoare carcaterizeaza cimetidina? A. Creste efectul unor medicamente administrate concomitent. Diminua secretia gastrica acida prin blocarea receptorilor H2-histaminergici B. Inhibă sistemul oxidazelor mixte microzomiale. drotaverina 595. poate produce hipertensiune arteriala E. tubul digestiv primeşte doar inervaţie parasimpatică C. Hipofosfatemie D. se pot indica in spasme biliare B. În tratament prelungit creşte gastrinemia D. este un antispastic musculotrop D. Subcitratul de bismut coloidal are efect protector la nivelul mucoasei gastrice 588. Carbenoxolona prezinta reactii adverse de tip mineral-corticoid E. butilscopolamina E. uscaciunea guri E. se pot administra intrarectal atunci cand calea orala nu poate fi utilizata D. Constipaţie C. Osteomalacie E. Blocheaza sinteza de PGE2. relaxează musculatura netedă B. sunt reprezentate de anticolinesterazicele moderat reversibile E. antispasticele înlătură durerea produsă de agenţi spastici 592. Durata acţiunii este lungă. relaxează musculatura striată C. papaverina C. favorizand regenerarea mucoasei gastrice C. are acţiune stimulantă pe miocard C. Scade secreţia de gastrină. se indică în spasm bronşic B. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru papaverina? 69 . având efect prokinetic 589.C. neostigmina D. nu se pot administra injectabil C. potenţând efectul unor medicamente luate concomitent C. Provoaca frecvent reactii adverse de tip anticolinergic: tahicardie. se administrează în spasme de la nivelul tubului digestiv E. tahicardie si uscaciunea gurii D. Pirenzepina la doze mici traverseaza bariera hemato-encefalica. contracţia musculaturii netede implică glisarea actinei peste miozină B. poate produce constipaţie D. Produce hipoplazia celulelor enterocromafine E. provoaca midriaza. Care dintre afirmaţiile următoare privind omeprazolul sunt adevărate? A. Diaree B. Care sunt efectele secundare ale compuşilor cu aluminiu utilizaţi ca antiacide pe termen lung: A. Aritmii cardiace Antispastice 591. Creste peristaltismul intestinal. Care afirmaţii sunt adevărate: A. prin diminuarea metabolizarii lor. midriaza. cu consecinţe antiulceroase 590. Care din afirmaţiile legate de Scobutil sunt adevărate: A. medicamentele ce relaxează musculatura netedă se numesc miorelaxante D. se indică în spasm coronarian 596. Papaverina: A. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la antispastice sunt adevarate: A. Care din următoarele antispastice sunt musculotrope: A. deşi timpul de înjumătăţire este scurt B. conţine atropina 593.

D. E. C. D. D. Dozele mari de papaverina pot produce urmatoarele reactii adverse: A. bradicardie. D. colici biliare. hipotensiunea arteriala. 601. B. La injectarea intravenoasa rapida papaverina produce: A. E. drotaverina. este antispastic neurotrop. au eficacitate mare in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor. spasme la nivel uro-genital D. acţiune antispastică. spasmelor la nivel biliar şi gastrointestinal B. 598. 602. E. C. diaree. fumat. 603. tahicardie. actiune vasodilatatoare. eficacitatea antispastica este mai mare la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare. B. Efectele papaverinei sunt potentate de: A. E. au efect stimulator slab la nivel cardiovascular. noraminofenazona. gastrice. actiune stimulanta asupra miocardului. acetilcolina. C. tranchilizante. analgezice. D. D. inhiba fosfodiesteraza. B. E. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru antispasticele parasimpatolitice: A. Care dintre următoarele acţiuni nu caracterizează papaverina: A. Indicatiile papaverinei sunt: A. inrosirea fetei. hipertensiune arteriala. 600. este antispastic musculotrop. mebeverina. C. E. actioneaza ca agonist pe receptorii adrenergici. 597. B. E. C. D. 599. la nivelul muschilor netezi. C. D. pitofenona. hipertensiunea intracraniana. renale. acţiune antisecretorie gastrică 70 . relaxantă B. eficacitatea antispastica este mai mica la nivelul tubului digestiv decat asupra cailor biliare si urinare. levodopa. B. bronhospasmului 605. spasmului coronarian E. C. acţiune bronhodilatatoare C. antispastica. au eficacitate modesta in antagonizarea actiunii spastice a morfinomimeticelor. B. ateroscleroza cerebrala. 604. actioneaza ca antagonist pe receptorii muscarinici. oprirea respiratiei. actiune bronhodilatatoare. hipertensiunea arteriala (crize).A. actiune relaxanta. actiune deprimanta asupra miocardului. B. hipotensiune arteriala. B. E. bloc atrio-ventricular. crampelor musculare C. intestinale. Antispasticele se utilizează în tratamentul: A. C. metamizolul. Papaverina poseda urmatoarele proprietati farmacodinamice: A. Sunt antispastice miotrope pure: A. cefalee. stimularea inimii.

D. acţiune analgezica 71 . acţiune deprimantă asupra miocardului E.

Captoprilul: A. Propranolol. Losartan. E. Lisinopril D. Ariloxipropanolamine D. Au efect cardioprotector B. D. E. B. E. B. B. Se poate scadea tensiunea arteriala cu ajutorul substantelor: A. Prazosin. B. Perindopril 609. vasodilatatoare cerebrale si periferice. E. B. E. Clonidina. D. Captopril. este un inhibitor al reninei. diuretice Antihipertensive 606. Butirofenon 613. Propranolol. 607. Dihidropiridine C. Enalapril C. Alegeţi IECA care devin active prin metabolizare (sunt pro-drug) A. Captopril. Prazosinul) sunt antihipertensive: A. Blocante ale canalelor de calciu. Vasodilatatoare periferice. Alegeti dintre antihipertensivele date. Enalapril. Inhibitori ai enzimei de conversie. Care dintre urmatoarele antihipertensive actioneaza asupra receptorilor alfa-adrenergici si/sau imidazolici? A. prin scaderea debitului cardiac. D. beta-blocantele cardioselective: A. Se preferă la hipertensivi cu insuficienţă cardiacă E. Enalapril. Substantele medicamentoase antihipertensive pot avea structuri de: A. Nifedipin B. la intreruparea tratamentului fenomenul rebound. prin efect vasodilatator. Alfa adrenoliticele (ex. C. este un prodrug. 12 Antihipertensive.Tema nr. Se pot asocia cu diuretice tiazidic 611. Acizi heteroarilacetici E. care produc. Trandolapril E. Vasoconstrictoare adrenomimetice. Captopril B. 608. Dipeptide B. Enalapril C. 614. Nifedipina. prin scaderea secretiei de renina. cu efecte metabolice favorabile pe metabolismul lipidic. C. D. Notaţi afirmaţiile corecte despre IECA A. C. Nu se pot utiliza la bolnavi hipertensivi cu boli vasculare periferice D. Cresc fluxul sanguine renal C. 72 . D. 610. Metoprolol. Atenolol C. Beta blocant 612. Propranolol. Alegeti antihipertensivele din clasa IECA: A.

616. E.C. 619. favorizeaza bronhoconstrictia. E. D. 618. 622. are efect antihipertensiv. cedeaza la reluarea tratamentului cu antihipertensivul respectiv. creste volemia. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril? A. scad motilitatea intestinala. stimuleaza functiile celulare dependente de calciu. este beta-blocant. se recomanda asocierea cu diuretice antialdosteronice care retin potasiul. este cardioselectiv. E. E. D. 620. D. actioneaza predominant pe receptorii beta-2. 623. stimuleaza degradarea bradikininei. care apare ca reactie adversa la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu doze mari de antihipertensive: A. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu? A. este un antihipertensiv. B. 617. D. D. blocheaza canalele de calciu lente. produce cefalee ca efect advers. au efect antihipertensiv. B. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru enalapril: A. B. 73 . C. de tip L. C. C. are efect saluretic. nu se administreaza in urgente hipertensive. B. E. inhiba acumularea de bradikinina. se asociaza preferential cu diuretice tiazide si beta adrenolitice. scade sodiul din muschii netezi vasculari. nu se administreaza sublingual. provoaca tahicardie. frecventa reactiilor adverse este mai mare pentru Captopril. produce tuse ca efect advers. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru atenolol? A. este neurosimpatolitic. E. D. in tratamentul hipertensiunii arteriale. se recomanda la hipertensivi tineri. este antianginos. D. 621. B. se recomanda la hipertensivi cu astm bronsic. C. se manifesta prin hipotensiune arteriala. este beta-blocant. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol? A. E. inhiba enzima de conversie a agiotensinei. este un pro-drug. B. medicament de prima alegere la hipertensivii tineri. cu tahicardie. C. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru blocantele canalelor de calciu? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nifedipina? A. D. fata de alte inhibitoare ale enzimei de conversie. blocheaza canalele de calciu neuronale de tip N. C. B. se recomanda la hipertensivi cu tahicardie sinusala. E. este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei. inhiba influxul de calciu extracelular in celula. actioneaza predominant pe receptorii beta-1. E. este un hipertensiv. tremor. C. 615. anxietate. este evitat daca tratamentul se opreste prin reducerea treptata a dozelor. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru hidroclorotiazida? A. sunt antihipertensive. B. sunt antianginoase. se manifesta prin hipertensiune arteriala. Efectul de rebound. palpitatii. C. D. provoaca tuse. medicament de prima alegere la hipertensivii varstnici. antagonizeaza receptorii pentru angiotensina II. diminua debitul cardiac. B.

beta-blocante+diuretice tiazidice B. beta-blocante+verapamil 628. Notati afirmatiile corecte: A. prin fenomen de rebound C. impotenţă sexuală D. in doze reduse in insuficienta hepatica sau renala. 625. hidralazine+beta-adrenolitic D. hidralazina B. Care dintre următorii compuşi din grupul inhibitoarelor enzimei de conversie sunt prodroguri: A. Ergotamina 632. C. diureticele tiazidice sau de ansă C. poate apare criza hipertensivă. ca antihipertensiv. B. erupţii cutanate pruriginoase B.E. Clonidina: A. clonidina E. Pentoxifilin C. Care dintre următoarele substanţe sunt vasodilatatoare periferice: A. Care dintre următoarele asocieri de antihipertensive sunt contraindicate în terapeutică: A. leucopenie C. nu se va asocia cu diureticele care economisesc potasiul 630. E. blochează receptorii alfa1-adrenergici periferici scăzând rezistenţa vasculară periferică B. Fac parte din grupul antihipertensivelor de primă alegere în faza de monoterapie: A. depresie E. nu este produs de alfa1 adrenolitice. lisinopril B. tratamentul va fi iniţiat cu doze mici care se cresc progresiv E. Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu. care se utilizeaza: A. beta-adrenoliticele Vasodilatatoare cerebrale si periferice 631. 624. D. diureticele tiazidice C. nifedipina E. nifedipină+beta blocante C. Care dintre antihipertensivele de mai jos sunt contraindicate la bolnavii hipertensivi cu stări depresive: A. la asocierea cu beta-adrenoliticele poate surveni hipertensiune paradoxală D. clonidina B. Nicergolina poate potenta efectul antihipertensivelor B. alfa metildopa D. Captoprilul poate produce următoarele efecte adverse: A. Nicergolina se administreaza oral si parenteral 74 . reserpina D. clonidină+beta-blocante E. alfa-metildopa 627. Dihidroergotoxina D. perindopril E. captopril D. la întreruperea bruscă a tratamentului adminstrat prelungit. fosinopril C. ca antiaritmic. in insuficienta cardiaca cu hipertensiune arteriala. Isoxuprin E. trandolapril 629. gust metalic 626. ca antianginos. Propranolol B.

musculotrope. C. D. xantinol nicotinat. D. Arterita obliteranta a membrelor E. cinarizina. 75 . infarct miocardic acut. tulburari vasculare periferice. Vasodilatatoare antiischemice cerebrale sunt: A. dihidroergotamina. Vasodilatatoarele periferice si cerebrale pot fi prescrise in urmatoarele afectiuni A. hemoragii acute. Alfa adrenolitice B. C. C. E. B. B. pentoxifilina. Nicergolina. C. naftidrofuril. Notati medicamentele utilizate pentru ameliorarea circulatiei si/sau metabolismului cerebral: A. E. tolazolina. beta-2-adrenomimetice. ergotamina. bametan. D. B. Dintre medicamentele enumerate sunt vasodilatatoare periferice: A. tulburari circulatorii cerebrale. isoxupina. 638. xantinol nicotinat. C. D. Tulburari ischemice labirintice si vestibulare 636. 639. Pentoxifilina (Trental) este indicata in: A. Tulburari circulatorii retiniene C. Pentoxifilina D. Beta-2 adrenomimetice D. alfa-adrenolitice. E. noradrenalina. D. Nimotop este conditionat in forme orale si flacoane cu solutie perfuzabila D. pentoxifilina. Vasodilatatoare antiischemice. 641. Diazepam B. 637. E. vincamina. B.C. Cavinton este indicat in faza acuta a hemoragiei cerebrale E. astm bronsic. Prezinta proprietati vasodilatatoare periferice si/sau cerebrale substantele medicamentoase din clasele farmacologice: A. Pentoxifilina are si proprietati hemoreologice 633. B. vincamina. C. beta-1-adrenomimetice. Blocantele canalelor de calciu C. cinarizina. Vincamina C. Insuficienta circulatorie cerebrala B. Dupa mecanismul lor de actiune. Beta-2 adrenolitice 635. Nimotop 634. dihidroergotoxina. Imbunatatesc proprietatile reologice ale sangelui: A. vasodilatatoarele cerebrale si periferice pot fi: A. tolazolina. B. Alfa-adrenomimetice E. cu actiune de tip musculotrop sunt: A. E. E. nicergolina. Hipertensiune intracraniana D. 640. alfa-adrenomimetice.

vincamina stimulează metabolismul neuronal B. Acetazolamida. cinarizina C. B. stimulează metabolismul neuronal C. C. vincamina. propantelina Diuretice 646. Substanta activa din produsul Furantril C. Vasodilatatoare cerebrale cu mecanism de actiune musculotrop sunt: A. Care dintre urmatoarele diuretice se asociaza in tratamentul HTA? A. cinarizina. pentoxifilina B. Se pot asocia in medicatia antihipertensiva D. Ciclopentiazida 648. Util in administrare i. vinpocetina. papaverina E. Edeme de diferite etiologii 650. Amilori E. produce arteriolodilataţie. E.D. cimetidina D. cinarizina favorizează intrarea oxigenului şi a glucozei în neuroni 645. cinarizina ameliorează circulaţia labirintică C. previne agregarea plachetară D. Insuficienta cardiaca cronica D. Contraindicat in hipertensiune arteriala B. Furosemid D. extractul de Ginkgo biloba scade rezistenţa capilară şi creşte tonusul venos D. 642. dihidroergotoxina. Manitol 647. Diureticele sunt medicamente ce pot fi indicate in: A. Care dintre afirmaţiile următoare nu caracterizează vincamina: A. Spironolactona C. Hidroclorotiazida B. Care dintre următoarele diuretice sunt cu structură tiazidică A. Hipertensiune arteriala B. Scad excretia ionilor de potasiu si magneziu 649. E. Nu se administreaza in insuficienta renala grava E. codergocrina. este indicată în tulburări retiniene şi cohleovestibulare de natură ischemică 644. hidralazina creşte circulaţia cerebrală E. mai intensă în periferie şi mai slabă la nivel cerebral B. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. C. Hidroclorotiazida E. tolazolina. Care dintre următoarele medicamente sunt vasodilatatoare antiischemice de tip musculotrop: A. D. vincamina. in edeme grave 76 . nu influenţează debitul cardiac şi fluxul sanguin renal E. 643. Diureticele saluretice: A. Amilorid D.v. Cresc excretia ionilor de sodiu si clorura B. Indapamid B. Criza de angina pectorala C. Glaucom E. Pot produce hipokaliemie C. Furosemidul este: A.

glaucom acut congestiv. inhibitoarele anhidrazei carbonice. furosemidul. edem pulmonar acut. D. Se indică în toate tipurile de edeme E. are efect de scurta durata. insuficienta renala cronica. C. D. C. D. 655. edem cerebral. provoaca o diureza intensa. hiperaldosteronism primar. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru toate diureticele saluretice? A. C. B. C. durata de actiune scurta. durata de actiune lunga.D. B. spironolactona. 659. Intră în preparatul Nefrix C. hidroclorotiazida. Sunt diuretice care elimina potasiul (K+): A. cresc eliminarea urinara de calciu. insuficienta renala acuta.v. Este un diuretic cu durată lungă de acţiune (mai mare de 24 ore) B. 653. C. retine apa in lumenul nefronului prin mecanism osmotic. E. E. 656. antialdosteronice . alcalinizeaza urina. este un diuretic de ansa. B. tind sa scada volemia. 658. acetazolamida. acetazolamida. D. E. D. 657. Furosemidul este diureticul de electie in: A. administrat intravenos. C. C. B. insuficienta renala cronica (in doze terapeutice mari). 654. Hidroclorotiazida: A. In litiaza renala oxalica. E. eficacitate medie. spironolactona. Furosemidul: A.antagonisti de efect ai aldosteronului. furosemidul. E.antagonisti competitivi al aldosteronului. tiazidele. cresc eliminarea urinara de sodiu. E. D. efect mediu de eliminare a potasiului (K+). C.). clopamida. hidroclorotiazida. Diuretic cu structura de acid sulfamoil antranilic 651. B. Produce dezechilibre electrolitice şi acido-bazice 652. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice: A. 77 . produce in mod specific alcalinizarea urinii. se indica: A. D. este diureticul de electie in: A. edem pulmonar acut (i. triamteren. E. E. eficacitate mare. Diureticele de ansa (furosemidul) au: A. Manitolul. diureticele de ansa. ca adjuvant. cresc eliminarea urinara de potasiu. antialdosteronice . D. Este contraindicată în HTA D. glaucom acut congestiv. edemul din ciroza hepatica. B. B. Diuretic cu eliminare redusa de potasiu E. B.

C. 78 . E. durata medie de actiune. D. eficacitate medie. B.660. efect puternic de eliminare a potasiului (K+). durata scurta de actiune. efect de retinere a potasiului (K+). Tiazidele (hidroclorotiazida) au: A.

B. Blocantele canalelor de calciu 662. Trimetazidina C. Produc hipertensiune arterială D. Nitroglicerina. cu alcoolul produce cefalee. Trimetazidina. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol? A. durata de actiune 2 ore. reduce consumul de oxigen al miocardului. Reduc presarcina inimii prin venodilataţie şi postsarcina prin arteriodilataţi 663. Prenilamina D. C. blocant al canalelor de calciu. E. Notati afirmatiile corecte: A. creste frecventa cardiaca. E. Molsidomin B. antianginos. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitrati? A. D. perioada de latenta este de 5-10 minute. D. C. Pentaeritritil tetranitrat E. E. se administreaza profilactic in angina pectorala. Nitroglicerina are efecte de durata lunga B. Molsidomina. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la modul de acţiune al nitraţilor A. Nitratii produc o crestere a tensiunii arteriale D. E. diminua forta de contractie a miocardului. oboseala C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru diltiazem? A. creste concentratia de GMPc. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru isosorbiddinitrat administrat oral? A. Isosorbit mononitrat. B. 79 . sunt biotransformati in NO. D. Lidocain B. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt indicate in criza de angina pectorala? A. Clonidina si derivati D. Biotransformarea la metaboliţi activi este tiol dependentă C. Pentaeritritil tetranitrat D. 667. E. durata de actiune 6 ore. Isosorbit dinitrat 665. Nitritul de izoamil 664. Nitratii si molsidomina actioneaza prin formarea de oxid nitric care corespunde factorului EDRF 666. Agravează insuficienţa cardiacă congestivă E. In tratamentul de fond al anginei pectorale se pot indica: A. biotransformarea este tiol-dependenta. 668. antianginos. C.Tema nr. 669. 13 Antianginoase 661. cresc concentraţia de GMPc. C.Prin intermediul NO stimuleză guanilciclaza. Alaturi de esterii nitrici in grupa de medicamente antianginoase sunt cuprinse A. deprima contractilitatea miocardului. B. vertij. B. NO are actiune vasodilatatoare. C. scade fluxul sanguin coronarian. care duce la relaxarea musculară B. Tratamentul cu nitrati nu poate fi intrerupt brusc fara sa apara riscuri E. Medicamente beta-blocante B. Reactiile adverse ale nitratilor pot fi cefalee. nu da obisnuinta.

E. antianginoasă C. C. C. diltiazem. aritmiile cardiace. nitroglicerina. Blocantele canalelor de calciu au acţiune: A. reduc consumul de oxigen al inimii. E. B. cresc forta de contractie a miocardului. pentaeritritil tetranitrat. E. insuficienta cardiaca. angina pectorala 676. D. 671. B. este cauzata de producerea crescuta de NO. B. D. Nitratii organici sunt indicati in: A. E. 673. D. se agraveaza la efort. cresc debitul cardiac. molsidomin. guanetidina. oxprenolol. C. D. cardiopatia ischemica. ambele au acţiune inotrop negativă E. se aplica percutan ca TTS. cresc aportul de oxigen al inimii. B. propranolol. isosorbid dinitrat. D. clonidina. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind boala coronariana? A. D. Care dintre urmatoarele antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu? A. Sunt medicamente antianginoase: A. antihipertensivă D. antifibrinolitică 80 . este cauzata de ateroscleroza. cresc consumul de oxigen al inimii. propranolol. 672. acţionează competitiv asupra aceloraşi receptori D. propranolol. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru nitroglicerina? A.D. 677. cardiotonică E. nifedipina. E. E. 675. aportul de sange oxigenat este redus. B. nu se absoarbe din tubul digestiv. C. este trinitrat de glicerina. antiaterogenă B. C. E. B. se manifesta prin dureri anginoase. ambele deprimă conducerea atrio-ventriculara C. 674. se administreaza sublingual. La care dintre medicamentele antianginoase urmatoare apare ca efect advers tahifilaxia? A. se adsoarbe pe plastic. B. micsoreaza travaliul cardiac. Asocierea propranolol-verapamil este contraindicată deoarece: A. ambele provoacă vasoconstricţie coronariană 678. ambele favorizează bronhoconstricţia B. hipertensiunea arteriala. Medicamentele antianginoase: A. scade consumul de oxigen al miocardului 670. molsidomin. E. C. nifedipina. C. isosorbid dinitrat. D.

Antianginoase sunt: A. tahiaritmii C. durata efectului dispare rapid după întreruperea tratamentului C. triterapie nitrat. nitraţii organici B. nitraţi în monoterapie B. În tratamentul de fond al anginei pectorale se utilizează: A. creşterea consumului de oxigen prin stimularea contractilităţii miocardului B.-betablocant . biterapie nitrat . Medicamentele antianginoase sunt reprezentate de: A. Acţiunea antianginoasă a blocantelor calcice se produce prin: A. deprimarea inimii B. beta-adrenomimetice D. pentru potenţarea efectului terapeutic se recomandă asocierea ei cu beta blocantele sau verapamilul E. creşterea aportului de oxigen prin creşterea fluxului coronarian C. hipotensiune cu lipotimie C. inhibitorii enzimei de conversie 687. micşorarea frecvenţei de contracţie E. coronarodilataţie B. angină cronică instabilă B. bradicardie C. blocantele canalelor de calciu C. criza anginoasă C.blocant calcic D. poate fi responsabilă de afectarea funcţiei tiroidiene D.blocant calcic E. acţiunea hipotensivă C. triterapie nitrat . biterapie nitrat . Pentru efectul lor antianginos beta-blocantele sunt indicate în: A. astm bronşic E.betablocant C. eficacitatea amiodaronei poate fi apreciată după 2-4 săptămâni de tratament 680.blocant calcic 688. vasodilataţie coronariană D. arteriolodilaţie cu scăderea postsarcinii D. cefalee pulsatilă B. scăderea automatismului nodului sinusal 682.betamimetic . bradicardie E. creşterea postsarcinii prin arterioloconstricţie 686. venodilataţie şi reducerea presarcinii inimii E. Care dintre următoarele acţiuni contribuie la efectul antianginos al nitroglicerinei: A.679. boală coronariană D. post infarct miocardic acut D. puseu hipertensiv D. Care dintre efectele adverse de mai jos sunt imputabile derivaţilor nitraţi: A. vărsături 681. reducerea postsarcinii E. angină pectorală asociată cu diabet zaharat 685. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat verapamilul: A. scăderea postsarcinii prin arteriolodilataţie D. insuficienţă cardiacă 683. neurosimpatolitice 81 . bloc atrio-ventricular B. deprimarea contractilităţii inimii 684. beta-adrenolitice E. Nitraţii organici produc: A. ca antianginos este indicată în tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice B. angină cronică stabilă E. Care dintre afirmaţiile următoare privind amiodarona sunt corecte: A.

este liposolubilă C. Are acţiune deprimantă cardiacă mai redusă decât verapamilul 697. Provoacă coronarodilataţie. venodilataţie C. Creşterea aportului de oxigen prin coronarodilataţie C. Stimularea receptorilor ß-1-adrenergici 696. Stimularea adenilat-ciclazei 82 . Prin biotransformare conduce la un metabolit activ D. Are asorbţie digestivă rapidă şi bună B. blocantele canalelor de calciu 689. cu creşterea aportului de oxigen E. biodisponibilitate per os mai mare de 90% C. scăderea rezistenţei la efort 694. beta-adrenomimetice E. arteriolodilataţie D. are efect antianginos B. Inhibarea recaptării adenozinei B. se administrează transcutan 691. Are biodisponibilitate sistemică foarte bună C. Scăderea tonusului simpatic D. Creşterea aportului de oxigen la nivel miocardic se poate realiza prin: A. Molsidomin se caracterizează prin: A. beta-adrenolitice D. absorbţie scăzută per os E. cefalee B. tuse seacă E. absorbţie rapidă per os B. la administrarea per os este biotransformată aproape total la primul passaj hepatic E. bronhoconstricţie E. Provoacă frecvent tahicardie reflexă (dezavantaj faţă de nifedipină) E. Betablocante: A. nitraţi organici C. Reacţiile adverse la administrarea de nitraţi organici sunt: A. produce methemoglobinemie E. are biodisponibilitate per os sub 1% B. Inhibarea fosfodiesterazei cu creşterea AMPc E. nu poate fi administrată transcutan D. nu dezvoltă toleranţă D. Sunt medicamente de elecţie la bolnavii anginoşi cu insuficienţă cardiacă C. Reducerea consumului de oxigen prin reducerea travaliului cardiac B. efect important de primă trecere hepatică D. Mecanismul acţiunii antianginoase a blocantelor canalelor de calciu constă în: A. efect nesemnificativ al primului pasaj hepatic 690. Nitroglicerina: A. hipotensiune ortostatică C. arterioloconstricţie B. Nitraţii organici produc: A. toleranţă D. Molsidomin: A. Se folosesc în prevenirea secundară a infarctului de miocard D. Sunt contraindicate la bolnavii anginoşi hipertensivi 695. coronaroconstricţie 692. Creşterea eliberării de EDRF D. Sunt utile în angina cronică stabilă B. Diltiazemul: A.B. Scăderea ionilor de calciu disponibili pentru contracţia coronarelor C. are biodisponibilitate per os mare C. la administrarea sublinguală nu prezintă efectul primului pasaj hepatic 693.

scaderea travaliului cardiac C. cresterea travaliului cardiac si a consumului de oxigen C. scaderea concentratiei GMPc 705. Sunt reacţii adverse specifice nitraţilor: A. Notati medicamentele cu mecanisme de actiune: antianginos si antiagregant plachetar: A. Mecanismul la nivel molecular al nitriţilor implică: A. Nitroglicerina C. Activarea guanilat-ciclazei C. cresterea rezistentei periferice D.E. Propranololul E. Notati mecanismele actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor organici: A. Molsidomina C. Glaucom B. coronarodilatatie D. cresterea aportului de sange oxigenat la nivelul miocardului E. stimularea recaptarii adenozinei in celule C. Se pot utiliza ca medicamente antianginoase: A. Dureri ale globilor oculari 703. Inhibarea fosfodiesterazei E. deoarece mecanismul de acţiune necesită o cale tiol-dependentă saturabilă: A. Hipertensiune arterială C. cresterea concentratiei AMPc E. Molsidomina B. Cefalee pulsatilă B. Dipiridamolul 701. stimularea fosfodiesterazei B. Pentaeritril tetranitratul D. Hipotensiune ortostatică D. Angină vasospastică E. efect cronotrop negativ 706. Stimularea adenilat-ciclazei D. clopidogrel D. amiodarona E. ß-adrenoliticele D. Substituţia deficitului de EDRF B. efect inotrop negativ B. Amiodarona 702. Toleranţă acută E. acid acetilsalicilic 83 . vasodilatatie coronariana E. Stimularea receptorilor ß-2-adrenergici 699. blocarea canalelor de calciu D. Hipertensiune intracraniană D. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu voltaj-activate: A. venodilatatie si arteriolodilatatie 704. Blocanţii canalelor de calciu B. Parasimpatomimeticele E. Stimularea guanilat-ciclazei 698. Insuficienţa cardiacă 700. nitroglicerina B. dipiridamol C. Produc tahifilaxie. cresterea presarcinii si postsarcinii B. Precizati mecanismele implicate in efectul coronarodilatator: A. Nitraţii sunt contraindicaţi în: A. Vasoconstricţie periferică C.

amiodarona C. inhibarea fosfodiesterazei C. reducerea consumului de oxigen al miocardului B. aport de oxid de azot (NO) B. nu contine in profilul farmacologic: A. reducerea presarcinii D. pentaeritril tetranitrat. unguent 2% E. Notati medicamentele antiagregante plachetare si antianginoase: A. cefalele cu caracter pulsatil C. acid acetil salicilic D. dipiridamol B. coronarodilatatie B. diminuarea rezistentei periferice C. vasoconstrictor periferic 712. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros D. efect inotrop si cronotrop negativ E. coronarodilatatie D. coronarodilatator C. arteriolodilatatie C. stimulator al sintezei Atp in miocard D.707. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen 715. stimuleaza guanilat ciclaza C. blocheaza receptorii pentru oxidul nitros E. cresc concentratia de GMPc D. scad concentratia de GMPc C. ca antianginoase: A. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase a nitritilor si nitratilor: A. cresc concentratia GMPc B. clopidogrel E. Nitroglicerina poate produce urmatoarele reactii adverse: A. lipotimie D. scaderea secretiei de renina 711. aerosoli B. congestie cutanata in jumatatea inferioara a corpului B. comprimate sublinguale C. Medicatia antianginoasa produce coronarodilatatie prin: A. micsorarea presarcinii E. Notati actiunile blocantelor canalelor lente de calciu ca medicatie antianginoasa: A. diminuarea travaliului cardiac 84 . stimuleaza guanilatciclaza B. coronarodilatator E. nitroglicerina. nitroglicerina. nitroglicerina 713. nitroglicerina TTS D. micsorarea postsarcinii 714. blocarea recaptarii adenozinei in celulele miocardice D. Precizati mecanismele moleculare ale actiunii antianginoase: A. Notati actiunile farmacodinamice ale blocantelor canalelor de calciu. scad concentratia GMPc 709. nitroglicerina. sindrom de hipersensibilizare la nitrati 710. stimuleaza recaptarea adenozinei in celulele miocardice B. fixeaza in molecula oxidul nitros endogen E. voltaj-dependente. stimularea contractiei miocardice E. oral 708. vasoconstrictie la nivelul vaselor retiniene E. Dipiridamol. Notati nitritii si nitratii organici cu durata lunga de actiune: A.

Antialergic. Polenoze C. Urticarie B. Nu se administreaza in insuficienta hepatica sau renala grava C. Hipoglicemiant. constipatie C. B. Notati afirmatiile corecte: A. E. Procese inflamatorii acute E. Notati afirmatiile corecte: A. Glaucom 717. Claritina C. Scaderea semnificativa a apetitului 719. Astemizol este antihistaminic H1 foarte activ B. Tavegyl are ca substanta activa dimetinden 722. Astemizol E. Edem angioneurotic D. somnolenta B. Multe anihistaminice H1 prezinta si efecte anticolinergice sau sedative C. prometazina. Clemastin nu are efecte antipruriginoase E. 85 . Diuretic 720. Nu se administreaza conducatorilor auto antihistaminicele sedative D. Au efecte antialergice: A. Glucocorticoizii sunt utilizati in terapie pentru urmatoarele efecte: A. Dimetinden este un antihistaminic antipruriginos energic D. feniramina. Romerganul este lipsit de efecte sedative 724. D. Astemizol este antihistaminic H1 cu durata lunga de actiune C. Ketotifen. Care dintre urmatoarele medicamente sunt indicate ca antialergice? A. Romergan B. B. Anitihistaminicele H1 au efecte favorabile in: A. famotidina. D. diaree. 14 Antialergice 716. alcoolului B. Allergodil. Precizati afirmatiile corecte A. Hiposalivatie. Clorfenoxamina. C. C. Anihistaminicele sedative pot accentua efectele tranchilizantelor. E. Imunosupresor D. Brofimen 718. Efectele adverse la administrarea de antihistaminice H1 pot fi: A. Notati antialergicele cu efecte sedative si anticolinergice reduse: A. B. Reactii alergice la aplicare locala D. Antihistaminicele H1 sunt indicate in tratamentul unor manifestari alergice B. D. Tahicardie E. pirenzepina. Unele antihistaminice au si actiune antitusiva.Tema nr. Ketotifenul este un antiastmatic si antianafilactic E. Ketoprofen. Clemastin este slab sedativ E. betametazona. Astenie. antiemetica D. Peritol. Dimetinden este un antihistaminic energic antipruriginos 721. Antiinflamator C. Clorfeniramina 723. E.

D. intervine in reactiile alergice. sedativ intens. se poate administra la conducatorii auto. progesteronului 734. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina? A. 728. C. A. anestezicelor generale E. E. antianginos. sedativelor Antihistaminicele H1 pot accentua efectele: 86 . B. C. se contraindica la mecanici de locomotiva. 726. este un bronhodilatator. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazina? A. C. B. antihistaminic. E. clorfenoxamina. 733. dilata capilarele. 732. este un antihistaminic H1. B. 730. au actiune antialergica. D. coleretic. izoprenalina. E. 731.725. Care dintre urmatoarele medicamente sunt contraindicate la conducatorii auto? A. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clorfenoxamina? A. D. antidepresiv. 729. reserpinei B. prometazina. are efect antiemetic. C. produce somnolenta. antipruriginos. C. Antihistaminicele H1 diminuă efectele: A. E. 727. B. D. este un medicament simptomatic-patogenic. B. tranchilizantelor C. se gaseste in mastocite. este un antihistaminic H2. are efect sedativ foarte intens. C. blocheaza receptorii histaminergici. antagonizeaza efectele H1 ale histaminei. in manifestarile alergice intervin receptorii H2. D. D. E. inactiveaza histaminaza. actiune de scurta durata. neostigmina. se evita asocierea cu alcoolul. se pot administra la soferi. stimuleaza SNC. Care din urmatoare afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice? A. bromhexin. anticoagulantelor de sinteză D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru antihistaminice H1? A. B. antiparkinsonian. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clemastina? A. este un medicament etiologic. inhiba secretia gastrica. C. E. D. sunt antagonisti competitivi. B. este miorelaxant central. B. D. se recomanda in intepaturi de insecte. antihistaminic. E. se utilizeaza in urticarie. C. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru feniramina? A. E.

unele au efect antiemetic 739. onicomicoze 737. antipruriginoasă C. parestezii E. Clemastina este indicată în: A. înţepături de insecte 87 . sunt reprezentate de prometazină şi clorfenoxamină 743. sedativă D. provoacă relativ frecvent tuse iritativă D. Antihistaminicele H1 fără efecte sedative: A. sunt reprezentate de cloropiramină şi feniramină E. sindrom parkinsonian D. sunt numite "antihistaminice de noapte“ C. Alte indicaţii pentru antihistaminicele H1 sunt: A. polenoze (febra de fân. urticarie D. tuse iritativă B. somnolenţă C. HTA E. progesteronului E. Antihistaminicele H1 sunt utilizate în: A. Clemastina are acţiune: A. antidepresivelor C. antiemetică 736. feniramina E. anticoagulantelor de sinteză D. antiemetică E. clemastina 738. Precizaţi efectele adverse ale ciproheptadinei: A. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la compuşii antihistaminici de tip H1: A. prurit din ictere C. rinita alergică B.B. sunt numite"antihistaminice de zi“ B. se leagă slab de proteinele plasmei B. Fac parte din grupul medicamentelor antialergice: A. răul de mişcare B. micoză cutanată D. ondansetron B. clorfenoxamina D. nedocromil C. sunt contraindicate în primul trimestru al sarcinii C. ulcer gastric C. antitusivă nonopioidă B. mucolitică C. au efect benefic în polenoze E. antiexudativă D. timoanaleptică 740. antihalucinatorie E. antipruriginoasă B. stări depresive 742. ameţeli D. creşterea apetitului 741. vome postoperatorii C. Precizaţi care sunt acţiunile farmacodinamice ale prometazinei: A. se administrează înainte de culcare D. înţepături de insecte E. clonidinei 735. guturai de fân) B.

clorfenoxamina 746. Clemastina: 88 . antihistaminic H2 B. Prometazina este: A. clorfenoxamină C. Se dă într-o singură doză pe zi C. În depresii C. urticarie E. sunt contraindicate în primul trimestru de sarcină 745. "antihistaminic de noapte“ datorită efectului sedativ intens E. nu prezintă efect sedativ D. Prometazina: A. Efecte bune se obţin cu antihistaminice H1 în: A. nu se poate administra oral E. Care dintre următoarele antihistaminice H1 produc cel mai frecvent efect sedativ intens? A. alergii la medicamente C. Doza la adulţi este de 100 mg oral E. prometazina B. În primul trimestru de sarcină B. Progesteronului C. edem angioneurotic D. se folosesc numai extern în preparate topice C. Antidepresivelor triciclice E.E. se absorb repede după administrarea orală sau parenterală B. antihistaminic H1 D. Antihistaminicele H1 se pot administra: A. "antihistaminic de zi“ pentru că nu are efect sedativ 749. În edem angioneurotic E. sinonim cu Romergan C. nu suferă efectul primului pasaj hepatic E. ranitidină D. cloropiramina D. virozele căilor respiratorii superioare 748. Anticoagulantelor de sinteză B. criza de astm bronşic B. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele: A. nu accentuează efectele deprimante centrale ale hipnoticelor şi sedativelor D. esofagita de reflux 744. Care dintre următorii compuşi sunt antihistaminice H1? A. Doza la adulţi este de 10 mg oral 753. Clonidinei D. este antihistaminic H1 B. feniramina E. În rău de mişcare D. sinonim cu Romergan C. Androgenilor 751. Nu are efect sedativ D. feniramină 747. Antihistaminicele H1: A. Sindrom Meniere 752. clemastin C. Are efect anticolinergic intens B. cimetidină E. prezintă efect antiemetic şi antiparkinsonian 750. Astemizolul: A. clemastin B.

Prometazina: A. Este un sedativ puternic C. Icter nuclear D. blocheaza receptorii histaminergici H1 C. Antihistaminicele antiH1 antagonizeaza urmatoarele efecte ale histaminei: A. Fenomene de tip anticolinergic E. Contraindicatiile antihistaminicelor anti-H1 sunt: A. Deprimarea SNC cu somnolenţă C. Se poate asocia cu vitamina B complex în soluţie B. Este contraindicată la copii de 7 ani 756. Au efect intens sedativ la nivel SNC urmatoarele antihistaminice H1: A. Se dă în doză de 200 mg odată 755. Se administrează oral şi injectabil E. clemastina C. Se administrează oral D. hipersecretia gastrica 89 . Clorfenoxamina: A. dermatite de contact D. Antialergicele antihistaminice: A. Se indică în glaucom E. Discromatopsie 757. spasmul bronsic B. Cloropiramina: A. Are efect simpatomimetic E. Este contraindicat în urticaria cronică 754. reprezinta un tratament simptomatic-patogenic al manifestarilor alergice 760. Se indică în stări depresive 759. Se foloseşte în boala Parkinson D. Este un antihistaminic de noapte B. Se administrează exclusiv oral D. Se administrază exclusiv oral C. inhiba histaminaza E. stimuleaza histaminaza D. Prometazina: A. Se administrează numai oral C. Efectele adverse ale antihistaminicelor H1 sunt: A. stari depresive C. polinoze E. Este contraindicată în stări depresive E. conducatori auto B. clorfenoxamina B. Se administrează oral şi injectabil D. Este un antihistaminic H1 de noapte B. Este un antihistaminic H1 de zi C. Are acţiune antiexsudativă intensă B. impiedica eliberarea histaminei B. terfenadina E. astemizol 761. Are efect alfa-adrenolitic 758. primul trimestru de sarcina 762.A. prometazina D. spasmul uterin C. Produce vomă D. Se administrează injectabil E. Are efect sedativ intens C. Este un antihistaminic de zi B. Stimularea SNC cu insomnie B.

polenoze B. antiagregant D. anticolinergic central B. Antihistaminice H1 derivate de fenotiazina sunt: A. anestezic local E. spasmul intestinal E. antiparkinsonian C. prometazina C. antiedematos 766. antiemetic C. Referitor la tratamentul manifestarilor alergice cu antiH1 sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. anestezic local E. oxomemazina D. antipruriginos C. alimemazina B. clorfeniramina E. Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor H1. urticarie C. sedativ absent 765. antiH1 nu influenteaza procesul de sensibilizare C. Clemastina are efect: A. miorelaxant central E. colinergic central si periferic D. clorfenoxamina E. prometazina B. boala serului 769. Clorfenoxamina are efect: A. alfa-adrenomimetic E. clorfenoxamina D. excitant SNC 770. clemastina 90 . miorelaxant central D. criza de astm E. anticolinergic periferic C. Prometazina are efect: A. sedativ slab D. antiserotoninic 767. anticolinergic B. influenteaza in special reactiile alergice de tip imediat D. Clorfenoxamina are urmatoarele actiuni farmacodinamice: A. dupa o perioada de eficacitate un antihistaminic poate deveni ineficient E. anticolinergic central si periferic B. neuroleptic B. vasodilatatia 763. astemizol 768.D. sunt: A. este exclusiv un tratament simptomatic B. unele antiH1 se folosesc ca antiemetice 764. edem angioneurotic D. cloropiramina C. Antihistaminice H1 cu efect sedativ intens asupra SNC sunt: A.

Singulair B. se utilizeaza in tratamentul crizei de astm E. corticosteroizii se adminstrează parenteral în criza severă de astm E. deprima miocardul 91 . se administrează în tratamentul de fond al astmului bronşic C. se indica in criza de astm D. antileucotrienele sunt indicate în astmul bronşic C. Terazosinul E. Care din urmatorii compusi se folosesc in astmul bronsic: A. este un antiastmatic B. este agonist pe receptorii beta-2 adrenergici C. corticosteroizii favorizează efectele beta adrenergice prin creşterea numărului receptorilor adrenergici B. nu are proprietati antihistaminice H1 D. propranolol C. blocheaza receptorii CysLT1 ai leucotrienelor C. produce somnolenta 777. se indica in astmul bronsic D. se administrează în criza de astm B. inhibitoarele degranularii mastocitelor 776. Salbutamolul: A. Tolbutamida D. bronhodilatatoarele adrenomimetice se administrează cel mai frecvent pe cale orală E. Care din următoarele medicamente sunt indicate în tratamentul astmului bronşic: A. are proprietati tocolitice E. efectul lor se instalează rapid D. corticosteroizii se folosesc în criza severă de astm sub formă de aerosoli D. teofilina este sarea etilen-diaminică a aminofilinei B. este un bronhodilatator musculotrop B. Ketotifenul: A. captopril B. antiinflamatoarele nesteroidiene E. ipratropiu D. intra in preparatul Singulaire E. salbutamolul inhibă clearance-ul muco-ciliar 773. bronhodilatatoarele adrenomimetice pot determina up-regulation cu externalizarea receptorilor D. este un beta-adrenolitic neselectiv B. stabilizeaza membrana mastocitelor C. Care din următoarele afirmaţii sunt false: A. Montelukast C. aminofilina se administrează injectabil C. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Montelukastul: A. nu se poate administra oral B. Teofilina: A. 15 Antiastmatice 771. este agonist pe receptorii adenozinei C. este un beta2-adrenomimetic 778. se administreaza exclusiv oral 779. inhiba fosfodiesteraza D.Tema nr. ketotifenul are si proprietati antihistaminice H1 E. Care din următoarele afirmaţii referitoare la inhibitorii degranulării mastocitelor sunt adevărate: A. prostaglandina E2 nu are proprietăţi bronhodilatatoare 774. cromoglicatul de sodiu este un antialergic 772. Ipratropium bromidum 775.

B. D. stimularea adenilatciclazei. E. este solubilă în apă B. C. E. aminofilina. stimuleaza SNC 780. inhiba lipooxigenaza. izoprenalina. blocant al receptorilor muscarinici. antiinflamator. E. D. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru montelukast? A. B. B. antagonist al receptorilor cisteinil-leucotrienici. C. Aminofilina este bronhodilatator: A. este bronhodilatator. nu difuzează în laptele matern D. 787. 782. are efect inotrop negativ. are indice terapeutic mare 781. prin stimulare beta2-adrenergica. E. C. 789. produce hipersecretie de mucus. antialergic. B. este beta2-adrenomimetic. derivat cortizonic. ketotifenul. nu deprimă SNC E. C. E. B. Care din urmatoarele medicamente sunt antiastmatice? 92 . Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prednison? A. noradrenalina. scade secretia de mucus. inhibarea fosfodiesterazei. C. se indica in astmul bronsic. se administreaza pe cale inhalatorie. stimuleaza fosfolipaza A2. bronhodilatator. este solubila in apa.E. Teofilina: A. Care din urmatoarele medicamente au efect bronhodilatator: A. B. adrenalina. se administreaza sublingual. D. blocarea unor receptori adenozinici. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru ipratropium bromid? A. este simpatomimetic. C. B. se utilizeaza in tratamentul cronic al astmului. inhiba fosfodiesteraza. 783. este metabolizată hepatic în procent mare C. este beta1-adrenomimetic. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru aminofilina? A. este mai activ pe cale inhalatorie. creste tonusul vagal. D. se administreaza in bronsita astmatiforma. D. D. inhibitor al 5-lipooxigenazei. D. 784. D. 788. inhibitor al ciclooxigenazei. se administreaza in criza de astm bronsic. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru salbutamol? A. C. este teofilinetilendiamina. C. stimularea fosfodiesterazei. E. contracta musculatura uterina. 785. este anticolinergic. E. B. 786. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte penru izoprenalina: A.

somnolenţă C. au eficacitate limitata. Bronhodilatatoarele adrenomimetice A. pot provoca tahifilaxie C. 790. 792. B. are efect benefic în rinita şi conjunctivita alergică 798. pot produce corticodependenta. excesul de beta-adrenergice produce down-regulation. micsoreaza controlul vagal bronhoconstrictor. substantele beta2-adrenomimetice dau tahifilaxie. 793. salmeterol E. C. E. 791. ipratropium bromid. pot produce interactiuni nedorite cu stimulantele beta2-adrenergice. disurie D. ketotifen 796. piridostigmina. excesul de beta-adrenergice produce up-regulation. nu traversează bariera feto-placentară E. fluoxetina. D. Care dintre următoarele medicamente au o acţiune bronhodilatatoare: A. stabilizează membrana mastocitelor sensibilizate împiedicând eliberarea mediatorilor bronhoconstricţiei şi inflamaţiei C. B. E. insomnie E. B. la astmatici se administreaza exclusiv inhalator 794. Corticosteroizii utilizaţi ca antiastmatice: A. prin inhibarea fosfodiesterazei. sunt utilizaţi exclusiv inhalator. E. se indică în tratamentul de întreţinere al bolii astmatice C. B. au efect tocolitic. Bronhodilatatoarele musculotrope pot produce: A. D. riscul reactiilor adverse este mare. inhibă biosinteza icosanoidelor proinflamatoare prin inhibarea ciclooxigenazei E. Stimulantele beta2-adrenergice au efect bronhodilatator: A. Care dn urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice bronhodilatatoare? A. prin stimularea adenilatciclazei. D. D. în aerosoli B.A. ameliorează clearace-ul mucociliar D. Glucocorticoizii in administrare sistemica trebuie sa reprezinte o medicatie de rezerva in astmul bronsic deoarece: A. sunt contraindicaţi la bolnavii cu stare de rău astmatic 797. C. C. C. teofilina C. stimuleaza adenilciclaza. au acţiune imunodepresivă şi antiexudativă D. aritmii B. pot produce hipocorticism endogen. greţuri şi vărsături 795. este eficient în criza astmatică D. beclometazona D. anulează tahifilaxia la izoprenalină B. E. salbutamol. au efect ocitocic B. inhiba degranularea mastocitelor. acidul cromoglicic B. diferă între ele prin potenţa şi durata de acţiune E. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la ketotifen: A. antagonizeaza competitiv actiunea bronhoconstrictoare a histaminei. Precizaţi care din următoarele substanţe medicamentoase fac parte din grupul antileucotrienelor: 93 . terbutalina.

bromura de oxitropiu D. bronhodilatatoare D. sensibilitate scăzută la histamină a bronşiilor E. formoterol 799. bronhodilatatoare E. predominanţa controlului simpatic C. adrenalina C. este indicată frecvent în tratamentul de fond al astmului bronşic D. terbutalina E. simpaticul produce bronhodilataţie E. salbutamol B. salmeterol D. diuretică C. atropina B. greţuri. parasimpaticul inhibă secreţia bronşică C. diuretice C. parasimpaticul produce bronhoconstricţie B. candidoză oro-faringiană E. cromoglicat de sodiu 94 . sensibilitate bronşică crescută la acetilcolină 806. zileuton E. anticonvulsivante 802. deficit de receptori beta-2 adrenergici B. A. Bronhodilatatoare parasimpatolitice sunt: A. În astmul bronşic sunt semnalate următoarele dezechilibre: A. are efect redus în criza de astm B. are efect bronhodilatator mai intens decât adrenomimeticele E. deprimantă la nivelul SNC E. ipratropium D. tulburări de gust C. are efect bronhodilatator mai slab ca adrenomimeticele 803. Atropina: A. efedrina Bronhodilatatoare beta-2 adrenomimetice selective sunt: 804. antiemetică 801. are indicaţie de elecţie în criza astmatică C. ketotifen B. anorexie 800. În tratamentul de fond al astmului bronşic alergic se utilizează: A. terbutalină C. predominanţa controlului parasimpatic D.A. efedrina C. atrofia mucoasei respiratorii B. zafirlukast B. coronaroconstrictoare B. vărsături D. salmeterol E. simpaticul produce hiposecreţie bronşică 807. simpaticul produce bronhoconstricţie D. Adenozina are acţiuni: A. oxitropium 805. deprimante cardiac D. stimulantă cardiacă B. În astmul bronşic: A. Teofilina are acţiune: A. Printre efectele adverse provocate de aerosolii corticosteroizi la un bolnav astmatic se numără: A.

hemisuccinat de hidrocortizon 808. cu creşterea AMPc B. Cromoglicatul de sodiu B. Dinoprostul E. Sunt antiinflamatoare cu structură de saligenină: A. circulaţia capilară pulmonară D. La bolnavii cu insuficienţă hepatică 814. Terbutalină D. La bolnavii de ulcer C. crescând frecvenţa reacţiilor adverse sau nivelul plasmatic al teofilinei: A. Următoarele elemente structurale sunt implicate în astmul bronşic: A. Sunt inhibitoare ale degranulării mastocitare: A. Simpatomimeticele E. La hipotiroidieni D. Salbutamol E. Candidoze orale C. Zafirlukastul C. Nedocromilul C. musculatura netedă bronşică B. tratamentul de fond al astmului bronşic alergic B. Zileutonul B. Alopurinolul C. Dozele de teofilină trebuie reduse în următoarele situaţii: A. Somnolenţă diurnă E. Salmetrol B. Ketotifenul B. inelele cartilaginoase traheale 810. urticaria cronică D. Uscăciunea gurii 813. Inhibarea fosfodiesterazei. Blocarea receptorilor P1-A1 purinergici C.C. fiind medicamente care cu care interacţioneză. Acţiunează sinergic cu teofilina. La hipertiroidieni B. Orciprenalină 816. tratamentul crizei severe de astm bronşic E. Inhibarea pseudocolinesterazei 815. Atrofia mucoasei respiratorii B. Nedocromilul 812. glandele bronşice C. Ketotifenul este indicat în: A. Zileutonul 95 . Probenecidul D. nedocromil D. Acţionează ca antiastmatice prin interferarea producerii sau legării leucotrienelor de receptori: A. adrenalină E. Fenoterol C. Hiperplazie gingivală D. Mecanismul de acţiune al xantinelor constă în: A. Cortzcosteroizii administraţi în aerosoli pot produce următoarele efecte adverse: A. Motelukastul sodic D. La fumători E. sarcină 809. Stimularea receptorilor ß-adrenercici D. rinita alergică C. Blocarea receptorilor M-colinergici din bronhii E. Epoprostenolul 811. mucoasa bronşică E.

are un indice terapeutic mic D. propranolol E. carbonat acid de sodiu. fenobarbital D. zafirlukast E. diureza E. Cefalosporinele B. Teofilina i. are durata scurta de actiune E. bradicardie D. E. inhiba fosfodiesteraza. criza usoara si medie se trateaza de electie cu beta-2 adrenomimetice sub forma de aerosoli C. mucolitic si antibiotic 821. criza intensa se trateaza de electie cu teofilina i. D. efectul se instaleaza rapid si este de scurta durata E. tratamentul de fond se face de electie cu adrenomimetice sau teofilina per os B. B. Teofilina produce: A. acid cromoglicic B. timpul de injumatatire scade in caz de insuficienta cardiaca 825. coronaroconstrictie.D. Sunt medicamente contraindicate la astmatici: A. ketotifen 820. poate produce tahifilaxie prin reglarea "down" a receptorilor beta-2 adrenergici 823.v. tratamentul asociat in starea de rau astmatic cuprinde oxigen. Sunt antiastmatice inhibitoare ale degranularii mastocitelor: A. Despre teofilina sunt valabile afirmatiile A. este contraindicat la copii 96 . Despre cromoglicatul de sodiu sunt incorecte urmatoarele afirmatii: A.v. Ketotifenul E. Nedocromilul sodic D. pranlukast D. prezinta reactii adverse de tip alfa-1 (vasoconstrictie. la doze mari B. Parasimpatomimeticele E. montelukast C. se administreaza numai in tratamentul de fond B. la administrare repetata. datorita hidroxililor fenolici in meta C. Farmacoterapia astmului bronsic cuprinde: A. timpul de injumatatire creste la fumatori E. Ketotifenul C. morfina C. Sunt contraindicate la astmatici: A. este antagonist al adenozinei la doze mici C. HTA) si beta-1 (stimulare cardiaca si centrala) D. Morfina C. la doze mari 824. ß-simpatomimeticele 818. Corticosteroizii i. atropina 822. cu cresterea concentratiei de AMPc. Izoprenalina: A. Sunt medicamente de elecţie în tratamentul stării de rău astmatic: A. stimularea SNC C. este metabolizata numai de MAO. se administreaza per os in tratamentul de fond al astmului bronsic B. ampicilina B. se poate produce agravarea astmului bronsic D. Parasimpatoliticele D. Guaiafenesina 817. Adrenomimetice ß-2-stimulatoare în aerosoli 819. se administreaza numai inhalator C. bronhodilatatie B. starea de rau astmatic se trateaza de electie cu inhibitoare ale degranularii mastocitelor sub forma de aerosoli E.v.

la astmatici se administrează cu prudenţă 827. expectorante 826. Care sunt secretostimulantele cu mecanism mixt: A. are proprietăţi mucolitice B. Săruri de amoniu E. Bromhexinul: A.Tema nr. are potential toxicomanogen redus E. oxeladina D. 16 Antitusive. Trecidul E. tiocolul 834. codeina B. zopiclonul E. clofedanolul C. este un expectorant mucolitic E. Care din urmatoarele substante sunt antitusive opioide: A. deprima respiratia mai slab ca morfina 97 . se indica in afectiuni bronhopulmonare acute sau cronice B. are proprietati antitusive centrale C. Codeina A. ambroxolul D. reduce legaturile disulfidice din mucoproteinele sputei 828. Guaifenezina D. morfina B. lumina nu îi influenţează stabilitatea 831. se contraindică la astmatici cu ulcer gastro-duodenal D. acetil cisteina este metabolitul activ al bromhexinului B. se metabolizeaza la ambroxol 830. Codeina B. nu se poate administra in intoxicatia cu paracetamol C. Care din următoarele substanţe sunt expectorante: A. sulindac Au proprietăţi antitusive 829. sarurile de amoniu C. Acetilcisteina A. are proprietăţi secreto-stimulatoare prin mecanism chimic D. stimuleaza activitatea lizozomilor D. este de electie la astmatici D. dextrometorfanul 832. Care din afirmatiile referitoare la bromhexin sunt adevarate: A. actioneaza prin mecanism fizic C. glaucina E. la doze mari produce diaree D. Oxeladina 833. provine din ambroxol E. oxeladina D. este un secretostimulant B. se indica in traheobronsite E. are proprietăţi mucolitice la pH slab acid E. este un analgezic puternic B. A. are efect mucolitic C. dionina C. Acetilcisteina: A. deprima centrul bulbar al tusei C. Clofedanol C. acetilcisteina B.

D. 839. diminua secretiile bronsice. are ca metabolit activ morfina. Antitusive centrale opioide sunt: A. angina pectorala. B. B. Codeina se recomanda cu prudenta la pacientii cu: A. 838. C. in astmul bronsic. Sunt secretostimulante: A. tusea iritativă din insuficienţa cardiacă 844. dupa administrare prelungita. dezvolta toxicomanie. Inhibitoarele centrului tusei care produc farmacodependenta sunt: A. prin deprimarea centrului bulbar al tusei. E. refractara la alte antitusive si insotita de durere intensa (cancer pulmonar). D. bronşită cronică D. codetilina. 840. D. 843. datorita riscului de farmacodependenta. E. 837. deprima respiratia. Efectul antitusiv al codeinei apare: A. la doze mai mici decat efectul analgezic. efectul antitusiv apare la doze mai mici decat efectul analgezic. B. D. in mod exceptional. prin deprimarea centrului respirator bulbar. C. E. noscapina. in tusea intensa. E. acetilcisteina. insuficienta respiratorie. glaucina. prin grupul sulfhidric conţinut reduce legăturile disulfidice din mucoproteine 98 . dupa administrare prelungita. în laborator pentru fluidificarea sputei în vederea examenului microbiologic E. B. efectul analgezic este mai slab decat al morfinei. efectul antitusiv este mai puternic decat al morfinei. D. C. la doze mai mici decat ca analgezic. Codeina: A. ulcer gastro-duodenal. C. glaucina. astm bronsic. B. dextrometorfanul. nu difuzeaza prin placenta si in laptele matern. codeina. D. emfizem pulmonar.835. codeina. morfina. C. morfina se indica: A. B. B. C. la aceeasi doza cu efectul analgezic. 841. B. E. Bromhexina: A. noscapina. benzoatul de sodiu. C. la doze mai mari decat ca analgezic. C. Ca antitusiv. D. guaifenezina. tusea spastică iritativă C. dezvolta toxicomanie. efectul inhibitor asupra centrului respirator bulbar este mai slab decat al morfinei. sarurile de amoniu. E. E. bromhexinul. E. dextrometorfanul. la doze mai mari decat efectul analgezic. starea de rău astmatic B. Acetilcisteina este indicată în : A. 836. D. 842. Pentru codeina sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A.

se administrează inhalator E. constipaţie E. este expectorantul de elecţie la bolnavii astmatici E. Codeina poate provoca următoarele efecte adverse: A. noscapina E. accelereaza peristaltismul intestinal. clofenadol B. are un efect antitusiv central nonopiod B. stimuleaza activitatea lizozomilor crescând secretia enzimelor care hidrolizeaza mucopolizaharidele 845. Noscapina poate produce: A. prezintă o latenţă scurtă D. emfizemul pulmonar D. Bromhexinul: A. inhibă centrul respirator B. insuficienţa cardiacă E. clofedanol B. se degradează la lumină D. calmarea tusei C. la doze mari mari produce constipaţie E. insomnie 852. glaucina D. Antitusive opioide sintetice sunt: A. aritmii B. poate provoca bronhospasm B. insuficienţa respiratorie C. la doze mari. Care dintre afirmaţile următoare despre codeină sunt adevărate? A. Fac parte din grupul antitusivelor centrale non-opioide: A. varsături D.B. dextrometrofan C. Codeina este contraindicată în: A. levopropoxifen C. deprimare respiratorie 850. Clofedanolul: A. pneumonia pneumococică B. se recomandă cu prudenţă la bolnavii cu insuficienţă cardiacă D. constipaţie E. se degradează la lumină C. are efect constipant numai administrată în doze mari 848. stimulează centrul respirator bulbar C. toxicomanie D. este indicat în traheobronşite şi laringite E. oxeladina 851. creşte secreţia bronşică 99 . analgezie B. se metabolizează la un metabolit activ. pentoxiverina E. are efect inhibitor asupra centrului tusei B. creşterea presiunii intrabilare C. Codeina are următoarele efecte farmacotoxice: A. ambroxol 846. creşte vâscozitatea secreţiei bronşice C. astm bronşic 849. dextrometorfan 853. are efect analgezic mai slab ca al morfinei D. provoacă relativ frecvent tulburări ale gustului 847. este un mucolitic eficient C. produce fotosensibilizare C. producând diaree D. folcodin D. provoacă polinevrită periferică E.

862. codeina B. Care dintre următoarele antitusive sunt neopioide: A. desfacând punţile disulfurice din mucoproteine C. levopropoxifen E. pentoxiverina D. Bronhospasm D. Se poate administra parenteral şi în aerosoli D. guaifenesina C. Este mucolitic. stimulează mişcările cililor E. guaifenesina B. dionina C. Bromhexina produce următoarele efecte adverse: A. 100 . traheite C. clofedanol 860. Acetilcisteina: A. oxeladina E. streptokinaza E. acetilcisteina D. Guaifenesina este indicată în: A. modifică proprietăţile fizico-chimice ale secreţiei vâscoase C. produce iritaţie gastrică E. este indicat în ulcerul gastroduodenal 861. Are efect mucolitic.854. Vasoconstricţie 863. Inhiba centrul tusei. dionina C. Expectorante secretostimulante sunt: A. laringite D. clofedanol B. fiind un antitusiv central neopioid. ceai pectoral B. diminuând vâscozitatea si fluidificând secreţiile bronşice. este contraindicat în laringite B. benzoat de sodiu D. este indicat în traheobronşite D. oxeladina 855. dextrometorfan D. cresc secreţia glandelor bronşice B. Iritaţie gastrică C. Deprimă centrul respirator B. miastenie 859. Expectorantele: A. benzoat de sodiu 857. ioduri de sodiu şi potasiu 856. Următoarele afirmaţii despre bromhexin sunt adevărate: A. Este un expectorant de tip secretostimulant bronsic B. Care dintre următorii compuşi sunt expectorante bronhosecretolitice? A. Inhibitoarele centrului tusei de tip opioid sunt: A. Cefalee E. diminuă secreţia glandelor bronşice D. produce bronhospasm C. acetilcisteina C. bronşite B. inhibă peristaltismul bronşiilor 858. Bromhexina: A. bromhexin E. Se utilizează în laborator. pentru fluidificarea sputei în scopul examenului microbilogic E. ulcer gastroduodenal E.

Care dintre urmatoarele afirmaţii este adevarată? A. prin mecanism reflex C. inhibitoare ale centrului tusei. metabolit activ D. Are efect analgezic D. Acetilcisteina E. Despre guaifenesina sunt valabile afirmatiile: A. Clofedanol 869. Este secretostimulant bronsic. poate creste presiunea in arborele biliar E. butamirat C. dextrometorfan B. Ambroxolul C. Are potenţial toxicomanogen redus E. Codeina C. are actiune secretostimulanta B. care la doze terapeutice nu au risc de dependenta: A. poate produce diaree 872. cu formare de morfină B. se biotransforma la morfina B. Sunt antitusive de tip opioid. Acetilcisteina B. Are efect bronhodilatator actionand prin stimularea receptorilor ß-2-adrenergici E. în parte prin demetilare. Noscapina se caracterizează prin următorele proprietăţi: A. Se utilizeaza în tratamentul de fond al astmului bronsic 864. Creşte presiunea intrabiliară C. Sunt antitusive neopioide: A. Codeina are următoarele proprietăţi: A. Guaiafenesina 870. Bromhexina 867. Codeina B. Carbocisteina D. Utilizată ca antitusiv. Efectul antitusiv al codeinei este de intensitate mai mare decât al morfinei C.B. Folosirea codeinei ca antitusiv este limitată datorită deprimării puternice a centrului respirator si a pericolului de dependenţă. Guaiafenasina E. clofedanol E. are actiune bronhosecretolitica 101 . oxeladina D. la doze mari. 865. Inhibă centrul respirator bulbar de 5 ori mai slab ca morfina B. Dintre expectorantele secretostimulante fac parte: A. la doze terapeutice şi pe temen scurt codeina nu provoaca dependenţă D. Nu produce toxicomanie E. potenta actiunii antitusive este mai mare decat cea a actiunii analgezice C. Dionina D. Codeina se metabolizează hepatic. Sunt expectorante prin mecanism mucolitic: A. Inhibă centrul bulbar mai puternic decât codeina B. Inhibă centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina D. Sărurile de amoniu C. Despre codeina sunt corecte afirmatiile: A. Dextrometorfan B. Nu provoacă constipaţie 866. Noscapina E. Clofedanolul are efect antitusiv cu latenţă scurtă E. Se metabolizează la ambroxol. Iodurile D. levopropoxifen 871. inhiba centrul respirator bulbar de trei ori mai slab decat morfina D. Produce constipaţie la administrare prelungită C. Este alcaloid din opiu 868.

C. o metoda nemedicamentoasa este hidratarea secretiilor bronsice prin ingestie de apa 3 litri in 24 de ore 878. codeina B. are efect analgezic de circa 12 ori mai slab decat al morfinei E. ambroxol D. butamiratul este un bronhosecretolitic B. se biotransforma prin demetilare la metabolit inactiv B.5) C. este interzisa asocierea cu eritromicina sau tetraciclina E. pentoxiverina E. bromhexin E. Farmacoterapia tusei cuprinde: A. in caz de supradozare. butamirat C. Notati antitusivele inhibitoare neopioide ale centrului tusei: A. dextrometorfan B. ambroxol D. se poate administra in perioada de alaptare. se prefera administrarea unor doze de antitusive care sa opreasca tusea E. este miorelaxanta E. se administreaza cu ajutorul flacoanelor de sticla. oxeladina 879. dextrometorfan C. bromhexinul favorizeaza fluidificarea si eliminarea sputei E. Notati afirmatiile corecte: A. Codeina A. carbocisteina C. Sunt expectorante mucolitice: A. Notati antitusivele fara risc de farmacodependenta: A. pentoxiverina E. solutia se oxideaza usor. determina oprirea respiratiei prin inhibarea marcata a centrului respirator bulbar 873. difuzeaza prin placenta si poate produce deprimare respiratorie la nou-nascut C. clofedanolul este un antitusiv neopioid D. clobutinol D. dextrometorfanul este un antitusiv opioid sintetic 877. Despre acetilcisteina sunt corecte urmatoarele afirmatii: A. carbocisteina C. chinuitoare B. stimuleaza centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina 876. inhibitoarele opioide ale centrului tusei sunt cele mai active C. devenind roz. clobutinol D. se administreaza in crizele de astm bronsic pentru efectul bronhodilatator D. guaifenesina 102 . noscapina 880. in afectiunile pulmonare cu secretie bronsica scazuta. vascoasa si aderenta. streptodornaza 874. expectorantele sunt indicate in tuse uscata. deoarece nu se acumuleaza in laptele matern D. plastic sau otel 875. acetilcisteina B. prenoxdiazina este un bronhospasmolitic C. streptokinaza E. se recomanda asocierile expectorantelor intr-un produs tipizat cu antibiotice sau chimioterapice D. este antispastica D. mucolitice: A. acetilcisteina B. Notati expectorantele bronhosecretolitice. efectul mucolitic este intens la pH slab alcalin (pH>7. cu pierderea efectului mucolitic B.

Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele antiaritmice sunt corecte? A. B. ca antiaritmic? A. Orala. Glicozidele cardiotonice sunt utile in decompensare cardiaca B. Inhalatorie. Glicozidele cardiotonice au efect inotrop negativ D. 886. Cele mai multe au si alte efecte farmacologice D. D.o. Actioneaza prin mecanisme diferite 883. stimularea sistemului simpatic. Verapamil. Unele prezintă şi efecte antianginoase bun 882. B.Tema nr. Glicozidele cardiotonice se pot asocia in terapie cu simpatomimeticele care au efect sinergic 887. Verapamil poate fi administrat injectabil in tahiaritmii B. D. prelungirea perioadei refractare. Rectala E. Indicati medicamentele care pot fi utilizate in diferite tipuri de aritmii A.v. are structura amidica. E. A. B. Enalapril. antiaritmice 881. Vasodilatatoare C. si ca urmare se administreaza i. C. 889. Preparatele farmaceutice cu digitalice pot fi administrate pe cale 888. Pot fi substante naturale sau de sinteza B. Medicamente care scad forţa de contracţie a miocardului B. Antiaritmicele actioneaza prin urmatoarele mecanisme: A. IECA 884. Metoprolol D. Unele au şi proprietăţi anestezice locale D. Notati afirmatiile corecte A. Amiodarona 885. Mexiletina E. Verapamil este substanta active din preparatul Betaloc solutie injectabila C. 17 Stimulatoare ale contractiei miocardului. Pot declansa aritmii cardiace C. blocarea canalelor de calciu. activarea receptorilor dopaminergici. biodisponibilitate p. redusa. Pot avea efecte convulsivante E. Topica C. Notati afirmatiile corecte: A. D. C. Amiodarona se asociaza frecvent cu metoprolol in tratamentul antiaritmic D. blocheaza canalele de calciu. Injectabila. Alegeţi afirmaţiile corecte despre antiaritmice A. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru lidocaina. blocheaza canalele de sodiu. Mexitil poate fi administrat oral sau injectabil E. C. În insuficienţa cardiacă se pot folosi: A. C. Se folosesc numai ca terapie de urgenţă B. Diuretice D. Amiodarona nu modifica functia tiroidei. Multe dintre ele sunt şi aritmogene C. Medicamente beta-2 adrenomimetice E. blocarea canalelor de sodiu. B. poate provoca reactii adverse neuropsihice (in doze mari). Glicozidele cardiotonice au un indice terapeutic mic E. Unele tulburari de ritm cardiac raspund la tratamentul cu digitalice. E. 103 . Sunt lipsite total de reactii adverse E.

dobutamina D. Fac parte din grupa medicamentelor antiaritmice clasa I (blocante ale canalelor de sodiu): A. excitabilitatea B. scurtează repolarizarea şi perioada refractară E. verapamilul. lidocaina. prelungesc repolarizarea şi perioada refractară B. amrinona. este un antiaritmic eficace în aritmiile ventriculare din intoxicaţia digitalică B. efecte cronotrop si dromotrop negative. B. 891. B. clasa 1A: A. B. enoximona. 896. E. C. sunt reprezentate de lidocaină.890. angina pectorala. indice terapeutic mic. bradicardie. batmotrop. C. tonicitatea D. aminofilina. metoprolol. nu modifică durata potenţialului de acţiune 898. D. produs hepatotoxic 899. digoxina. are proprietăţi antiaritmice C. 895. Sunt medicamente antaritmice: A. amiodarona. mexiletină C. edem pulmonar acut. teofilina. B. Glicozizii cardiotonici se indica in: A. C. chinidina. 892. D. 893. ritmicitatea 894. lidocaina. E. Care din următoarele afirmaţii privind amiodarona sunt corecte: A. are proprietăţi antianginoase D. poate fi responsabilă de apariţia unor complicaţii pulmonare E. Blocantele canalelor de sodiu. chinidina. Sunt functii ale miocardului contractil: A. prelungesc durata potenţialului de acţiune D. flecainida. tahiaritmii supraventriculare. batmotrop si tonotrop negative. conductibilitatea C. contractilitatea E. fenitoină. tonotrop negative. efecte cronotrop si dromotrop pozitive. amrinona 897. D. teofilina. Digitalicele au: A. E. D. aminofilina E. molsidomin. milrinona. C. E. C. Sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei: A. D. B. E. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează lidocaina: 104 . C. Sunt stimulatoare ale intregului miocard (contractil si excitoconductor): A. insuficienta cardiaca primara. B. efecte inotrop. efecte inotrop. propifenazona.

scurtează repolarizarea B. funcţia hepatică. amiodarona-comprimat de 250 mg C. amiodarona nu produce toxicitate pulmonară 906. este lipsită de efecte secundare digestive E. asocierea cu propranololul scade clearance-ul lidocainei 900. concentraţia plasmatică. grupa digoxinei se caracterizează prin: 105 . Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false: A. kaliemia. digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant şi cu tendinţa cea mai mare de cumulare B. chinidina+digoxina scade concentraţia plasmatică a digoxinei. carbonatul acid de sodiu+chinidină alcalinizează urina şi creşte eliminarea chinidinei. chinidină sulfat-comprimat de 200 mg 905. Digoxina: A. are efecte cronotrop. 10 sau 20 ml B. procainamida produce un sindrom lupoid ireversibil C. batmotrop şi inotrop negative D. parametrii monitorizaţi în terapia cu digitalice sunt: pulsul. digitoxina se prezintă sub formă de comprimat de 0. are efect proaritmic C. timpul de înjumătăţire a digoxinei este de 6-7 zile D. fosfat de disopiramid-comprimat de 200 mg E. Care dintre efectele de mai jos nu caracterizează amiodarona: A. are efect inotrop pozitiv 904. are efect dromotrop pozitiv D. este indicată în aritmiile induse de sipradozarea digitalicelor E. Care dintre formele farmaceutice de mai jos sunt greşite: A. digitalicele sunt medicamente cu indice terapeutic mare B. fibrilaţie recentă) B. glicozizii cardiotonici sunt contraindicaţi în cardiomiopatia hipertrofică 901. deprimă sistemul conducător Hiss-Purkinje E. chinidina are ca efect advers cinconismul B. lidocaina este indicată ca antiaritmic la pacienţii şi cu epilepsie deoarece scade incidenţa crizelor convulsive D. are ca mecanism de acţiune inhibarea pompei membranare de Na+/K+ ATP-ază B. are o biodisponibilitate orală scăzută B. este de elecţie în aritmiile ventriculare (fibrilaţie ventriculară postinfarct miocardic acut) C. verapamilul şi chinidina 902. reducându-i astfel toxicitatea C. glicozizii cardiotonici au efect cronotrop negativ E. nu se acumulează în organism 907. verapamil-fiole a 5 mg/2 ml D. are efect antiaritmic şi antianginos C. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A.25 mg 903. concentraţia plasmatică terapeutică este de 6-10 μg/ml D. amiodarona nu se asociază cu betablocantele. se utilizează în tratamentul insuficienţei cardiace 908. scade automatismul şi frecvenţa cardiacă D. Din glicozizii cardiotonici.5-2 ng/ml C. scăzând durata de acţiune D. Chinidina: A. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate: A. inhibitoarele enzimatice scad toxicitatea digitoxinei E. chinidina+anticoagulantele orale creşte riscul de accidente hemoragice B. funcţia renală C. cimetidina diminuă biotransformarea fenitoinei E. este indicată în blocul atrioventricular E. circulă în sânge legată de proteinele plasmatice într-o proporţie mare ( > 80%) C. zona terapeutică a concentraţiei plasmatice a digoxinei este 0.A. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false: A. xilina de uz cardiologic-soluţie injectabilă de 1%. este recomandată asocierea digitalicelor cu saluretice D. verapamilul în asociere cu digoxina scade concentraţia plasmatică a acesteia E. este indicată în aritmiile atriale (flutter.

Tratamentul supradozajului digitalic constă în: A. hipokaliemia mai mică de 4 mEq/l necesită administrare de KCl p. ca antidot anticorpi specifici antidigitalici ( antidigoxină. izoprenalina C. hipernatremia favorizează instalarea blocului atrio-ventricular D. amrinona D. tahicardia ventriculară B. creşte fluxul sanguin renal şi filtrarea glomerulară D. reprezentanţi: digoxina.o. lanatozid C 909. încetineşte mult depolarizarea sistolică C. Au efect inotrop pozitiv prin creşterea AMPc intracelular: A. fiind necesară reducerea dozelor corespunzător vârstei B. insuficienţa renală diminuă epurarea digitoxinei 913. nu se leagă de proteinele plasmatice C. este de elecţie în aritmiile ventriculare B. biodisponibilitate p. dereglează funcţia tiroidiană E. latenţă şi durată de acţiune lungă E. absorbţie digestivă medie B. reducerea dozei de digitalic B. digitoxina B. antidigitoxină ) cu acţiune de neutralizare rapidă E. o eficienţă terapeutică sporită în insuficienţa cardiacă D. Lidocaina: A. Care dintre efectele următoare nu aparţin glicozizilor cardiotonici? A. tahiaritmii supraventriculare C. produce vasoconstricţie arteriolară C. Amiodarona: A. la nou-născuţi şi prematuri. ameliorează deficitul de pompă cardiacă B. blochează canalele membranare de clor B. actioneaza prin blocarea canalelor de potasiu E. blochează canalele lente de calciu E. blochează canalele membranare de potasiu C. strofantina 917./i. scurtează repolarizarea 911. are acţiune deprimantă asupra miocardului excitoconductor nodal C. insuficienţă cardiacă acută şi cronică D. suferă intens efectul primului pasaj hepatic D. creşterea frecvenţei cardiace B. Indicaţiile glicozizilor cardiotonici sunt: A. foarte mică < 25% şi o variabilitate mare individuală B. Utilizarea glicozizilor cardiotonici necesită prudenţă în următoarele situaţii: A.v.v. creşterea conducerii A-V 106 . hipokalemia şi hipomagneziemia pot favoriza aritmiile. este indicată în insuficienţa cardiacă congestivă acută 916. efect antiaritmic şi antianginos D.o. în tahicardia accentuată: atropina 912. sindromul Wolf-Parkinson-White 910. sub tratamentul cu cimetidină este necesară reducerea dozelor 914. deslanozid. în intoxicaţiile grave se administrează i. miocardul este mai sensibil şi timpul de înjumătăţire este mai mare. insuficienţa hepatică diminuă epurare digitoxinei C.A. se asociază frecvent cu betablocante şi verapamil 915. miocardite acute E. este lipsită de efecte adverse E. aminofilina E. Verapamilul se caracterizează prin: A. chiar la doze mici de digitalice E. Amrinona: A. C. epurare predominantă prin eliminare renală D. în aritmiile ventriculare apărute se administrează lidocaină D.

tahiaritmii supraventriculare D. bloc A-V C. cimetidina E. Fenitoina D. Care dintre medicamentele asociate cresc efectele şi toxicitate chinidinei? A. glaucom D. Inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei de tip III miocardică sunt: A. La bolnavii cu risc se monitorează concentraţia plasmatică C. datorită iodului din componenţa moleculei 924. Următoarele reacţii adverse apar la administrarea de glicozizi cardiotonici: A. Care dintre următoarele blocante ale canalelor de calciu nu se utilizează ca antiaritmice? A. glicozizii cardiotonici produc: A. Sunt medicamente cu indice terapeutic mic B. Digitalicele de tip digitoxină favorizează acumularea în organism D. Diltiazemul D. Bretiliul 107 . carbonat acid de sodiu B. La nivelul miocardului. Glicozizii cardiotonici sunt indicaţi în: A. dureri abdominale şi diaree C. Lidocaina B. tulburări de vedere E. Blochează canalele ionilor de clorură. Amiodarona E. creşterea tonusului simpatic D. Amiodarona: A.C. anemie hemolitică 923. Amlodipina 926. Care dintre următoarele afirmaţii privind digitalicele este adevărată? A. efect batmotrop pozitiv 918. dobutamina C. milrinona 921. Producere vasodilataţie coronariană C. anticoagulante orale D. efect inotrop pozitiv E. aminofilina D. Verapamilul B. creşterea influxului de calciu D. inhibarea efluxului de sodiu B. creşterea influxului de clor E. bloc A-V B. Se metabolizează prin dezacetilare cu formarea unui metabolit activ E. Care dintre următoarele medicamente prelungesc repolarizarea şi perioada refractară? A. digoxina C. tahicardie ventriculară B. miocardite acute 920. Galopamilul C. Blochează canalele membranare de potasiu B. insuficienţa cardiacă E. Nifedipina E. Sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bun E. teofilina B. Au timp de înjumătăţire scurt şi eliminare rapidă şi necesită administrare de 4 ori pe zi 925. creşterea influxului de magneziu 922. Blochează canalele de calciu voltaj-dependente D. paracetamol 919. Mexiletina C. amrinona E. inhibarea influxului de potasiu C.

greaţă. Presarcină crescută D. confuzie D. Dereglarea funcţiei tiroidiene B. izoprenalina E. Modificările produse în insuficienţa cardiacă sunt: A.ATPaza sarcolemica D. Tahicardie datorită efectului parasimpatolitic E. având o biodisponibilitate de peste 90% B. alcoolismul cronic E. vomă C. amrinona B. Bradicardie exagerată 930. Postsarcină crescută E. Midriază şi hiposalivaţie E. teofilina D. Scad efectul antiaritmic al fenitoinei: A. Sunt stimulante cardiace inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei miocardice de tip III: A. Se absoarbe bine pe cale orală. Are acţiune antihipertensivă D. Toxicitatea digitalicelor este accentuata in urmatoarele cazuri: A. cimetidina D. Deficit de contracţie B. supradozare 933. nu se metabolizează hepatic. Reacţiile adverse ale amiodaronei sunt: A. Care dintre următoarele reacţii adverse sau efecte secundare sunt caracteristice digitalicelor? A. hipercalcemie B. Bradicardie B. hipokaliemie D. Tulburări de vedere 928. asocire cu antiacide E. fenobarbital 935. cresc concentratia calciului in sarcoplasma E. paracetamol C. Edeme C. În insuficienţa cardiacă apare: A. Are acţiune antianginoasă E. Microdepozite corneeene D.927. Creşterea consumului de oxigen a miocardului 931. Oboseală la efort E. stimuleza Na/K . deprima conducerea atrio ventriculara B. fenilbutazona B. Cefalee. Are acţiune deprimantă cardiacă C. Tahicardie compensatorie C. Fibroză pulmonară potenţial letală C. efect tahicardizant C. Nu se utilizează ca antiaritmic datorită selectivităţii marcate pe vase şi scăzute pe miocard 932. Dispnee D. aminofilina 934. Digitalicele cardiotonice au urmatoarele caracteristici: A. Stază sanguină cu congestie B. milrinona C. Anorexie. au efect proaritmogen la doze mari 108 . asociere cu simpatomimetice C. Verapamilul: A. Bradicardie compensatorie 929.

aprotinina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor C. circulă legate în procent ridicat de proteinele plasmatice 937. E. are actiune fibrinolitica C. etamsilatul D. X ai coagularii D. vitamina K se administreaza in stari hemoragice 940. are activitate antiprotrombinica D. IX si X ai coagularii E. este indicata in tromboflebite E. efectul se instalează imediat după administrare C. D. trombolitice. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru heparina? A. Streptokinaza: A. aspirina în doze mici inhibă ciclooxigenaza de la nivelul plachetelor E. Anticoagulantele orale: A. Care din urmatoarele substante sunt antihemoragice: A. efectul se instaleaza lent. antihemoragice 936. efectul antiagregant al aspirinei apare la doza de 3-4 g/zi C. streptokinaza este un trombolitic B. streptokinaza B. IX. pot da hemoragii 938. protamina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor B.Tema nr. anticoagulantele orale transforma plasminogenul in plasmina D. fibrina E. intervin in formarea si activarea factorilor II. au durata scurta de actiune B. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. transforma fibrinogenul in fibrina B. vitamina K se administrează în supradozarea anticoagulantelor orale E. 109 . se indica in infarct miocardic D. heparina 942. se administreaza oral. acenocumarolul inhiba sinteza hepatica a factorilor II. sulfinpirazona nu influenţează sinteza tromboxanilor 939. este indicata in hemodializa. B. 18 Anticoagulante. VII. sunt antivitamine K C. nu se absoarbe dupa administrare orala B. Anticoagulante orale: A. are proprietati antihemoragice C. ticlopidina prelungeşte timpul de sângerare D. Care din afirmatiile referitoare la antiagregantele plachetare sunt adevarate: A. Heparina: A. vitamina K se administrează în supradozarea heparinei D. vitamina K C. are actiune anticoagulanta. acenocumarolul este cel mai toxic reprezentant B. heparina se absoarbe pe cale orala C. lizeaza trombii mai vechi de 3-5 zile 944. VII. nu prezinta proprietati antigenice E. actiunea lor se manifesta in vitro si in vivo E. C. acidul tranexamic nu are proprietăţi antihemoragice 941. sunt antivitamine K D. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. este indicata in tromboflebite. se contraindica in infarctul miocardic 943. au efecte adverse mai reduse decât heparina E. se administrează in principal in tromboza venoasă B.

anticoagulante. B. se indica ca antihemoragic. este antiagregant plachetar. 952. este un produs de sinteza. streptokinaza. 946. hemostatice.945. D. inhiba ciclooxigenaza. urokinaza. C. B. D. tensiunii arteriale. Medicamentele antitrombotice cuprind: A. Anticoagulantele cumarinice: A. acidul aminocaproic. B. In hemoragiile prin fibrinoliza accentuata se indica: A. se indica in tromboze venoase. E. 948. 949. C. E. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru acidul acetilsalicilic: A. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte pentru Trombostop: A. D. clarifică plasma lipemică 110 . este un antimetabolit al vitaminei K. E. C. inhiba sinteza tromboxanului A2. antifibrinolitice. C. B. hemostatice. 951. E. B. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru heparina: A. este antiinflamator steroidian. E. antibioticele ii potenteaza efectul. este sintetizata in intestin. E. coagularii sangelui. Medicatia antihemoragica cuprinde: A. 953. potenteaza anticoagulantele orale. warfarină 954. Activarea plasminogenului în plasmină este produsă de: A. antiagregante plachetare. antifibrinolitice. compozitiei chimice a sangelui. B. ticlopidină D. circulatiei periferice sau coronariene. acid tranexanic. B. D. este un anticoagulant. B. streptokinază E. este anticoagulantul fiziologic. Heparina actioneaza asupra: A. C. fibrinolitice. antiagregante plachetare. 947. previne tromboza. D. C. metabolismului lipidic. se administreaza oral. fibrinolitice. C. D. actioneaza rapid. inhiba fosfolipaza A2. aprotinina. este activ "in vitro". fraxiparină B. intervine in sinteza hepatica a protrombinei. D. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru vitamina K: A. 950. urokinază C. E. E. C. anticoagulante. se administreaza parenteral.

este indicată în infarctul miocardic acut 959.v. nu pot traversa bariera placentară 955. tromboflebite E. Care dintre următorii compuşi sunt utilizaţi ca antiagregante plachetare? A. hemoragii postoperatorii D. VII. X B. IX. se administrează exclusiv parenteral 958. urokinaza E. se elimină nemodificat prin urină. se administrează i. acţionează ca antimetabolţi ai vitaminei K C. streptokinaza D. străbate bariera placentară C. ulcer gastroduodenal 963. 956. dipiridamol C. efectul său durează 2 ore D. febă. Calciparina: A. Streptokinaza: A. Heparina sodică: A. se utilizează în cazurile ce necesită administrare prelungită a heparinei D. necesită monitorizarea riguroasă a tratamentului prin dozarea timpului de protrombinä E. este heparinatul de sodiu B. hemoragii digestive C. Anticoagulantele orale: A. tromboze şi embolii arteriale C. acenocumarol B. warfarina 961. hemofilie B. blochează sinteza hepatică a factorilor coagulării II.leucocitoză C. riscul de sângerare este crescut în cazul asocierii cu antiinflamatoarele nesteroidiene D. este indicată postpartum E. au acţiune care se manifestă numai in vivo E. poate produce fenomene de coagulare D. X D. este un anticoagulant C. este indicat în metroragii. hemoragii cerebrale B. poate fi responsabilă de apariţia unei anemii hemolitice E. infarct miocardic D. Etamsilatul: A. sulfinpirazona 962. ticlopidina B. 957. au acţiune care se manifestă numai in vitro 960. acţionează prin inhibiţia competitivă a vitaminei K B. În supradozări există riscul ca heparina să producă: A. Care dintre următorii compuşi sunt anticoagulante orale? A. acţiunea ei anticoagulantă este anulată prin administrarea sulfatului de protamină D. efectul ei durează 12 ore C. are ca efecte adverse cefaleea şi vertijul E.B. nu modifică timpul de coagulare E. sunt contraindicate in prezenţa sindroamelor hemoragice C. accident cerebrovascular ischemic 111 . calciparina E. are acţiune fibrinolitică B. hirudina C.epistaxis etc. IX. scaun B. Contraindicaţile heparinei sunt: A. VII. dicumarol D. bilă. stimulează sinteza hepatică a factorilor coagulării II. poate produce greţuri.

Este derivat de indandionă E. acidul tranexanic E. gelatina D. fenazona 966. vitamina K E. Are efect trombolitic D. acidul aminocaproic C. embolii arteriale D. Prelungeşte timpul de coagulare C. Nu modifică timpul de sângerare D. Chirurgia cardiacă şi vasculară C. Indicaţiile terapeutice pentru heparină sunt: A. este indicată în tromboze şi embolii ale arterelor periferice 967. Este indicată în tromboflebite şi tromboembolii D. tromboflebite B. acidul aminocaproic B. tromboze B. Acenocumarolul: A. aprotinina D. Este derivat de cumarină C. Este activă în hemoragiile din hemofilie B. Stanozololul: A. fibrinogen C. Are absorbţie bună pe cale orală B. Are efect hemostatic. favorizează dizolvarea cheagurilor E. Are acţiune anticoagulantă care se instalează după 24-48 h D. embolie arterială 964. infarct miocardic 965. fibrina B. acidul tranexanic 968. Tromboflebite. hemofilie C. favorizând sinteza protrombinei şi proconvertinei 969. Streptokinaza: A. Este indicat în boala Raynaud refractară la alte tratamente E. Ulcer de gambă 970. nu are acţiune fibrinolitică B. Se utilizează ca antidot în supradozarea anticoagulantelor cumarinice C. Are acţiune ß-adrenolitică C. are acţiune fibrinolitică C. Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la fitomenadionă: A. hemoragii postoperatorii E. Lipsa ameliorării concentraţiei protrombinei prin vitamina K este un indiciu de suferinţă a celulei hepatice 972. transformă plasminogenul în plasmină D. Are acţiune de tip anbolizant şi virilizant B. Favorizează dezvoltarea ateroslerozei E. Heparina: A. Avort iminent E. Intervine în sinteza protrombinei şi proconvertinei E. Are acţiune hemostatică 973. Heparina este indicată în: A. Are acţiune anticoagulantă manifestată atât in vivo. cât şi in vitro B. Precizaţi care dintre următoarele substanţe sunt hemostatice locale: A.E. Următorii compuşi au acţiune antifibrinolitică: A. Influenţează metabolismul glucidic 971. Streptokinaza se recomandă în: 112 . Embolii arteriale D.

Sulfinperazona C. Sunt antiagregante plachetare: A. trombina B. urokinaza D. Post-infarct miocardic C. in consum acut C. insuficienta renala le prelungeste actiunea D. Ticlopidina D. etamsilat C. Cresc efectul anticoagulantelor orale: A. Sulfinperazona se recomandă în: A. alcoolul. stanozolul E. VII. Tromboflebite B. infarct miocardic acut B. cresc timpul de protrombina 980. colestiramina E. stimuleaza sinteza hepatica a factorilor II. Accident vascular cerebral D. alopurinol D. carbazocrom 982. Lidoflazina 976. Anticoagulantele cumarinice: A. Tromboză venoasă recidivantă E. post-AVC. corticosteroizi 977. heparina B. protamina D. Urmatoarele substante diminua efectul anticoagulantelor orale: A. in primele 2 luni E. antiacide B. supradozarea cu fibrinolitice 981. Embolii pulmonare 974. Infarct miocardic C. alcoolul in consum cronic C. alcoolul in consum acut B. embolii pulmonare C. Sunt fibrinolitice: A. saruri de fier E. IX si X ai coagularii C. intervine in sinteza protrombinei si proconvertinei B. Hemostatice generale (sistemice) sunt: A. sunt indicate si in sarcina. Farmacoterapia streptokinazei include: A. AINS D.A. tromboze venoase profunde D. rifampicina 978. Hiperuricemie D. streptokinaza C. Epoprostenolul E. este indicata in stari de hipovitaminoza K 113 . Guta cronică B. ticlopidina 979. actioneaza numai in vivo B. lezarea celulelor hepatice nu influenteaza actiunea ei C. contraceptivele orale E. Referitor la vitamina K sunt adevarate: A. spre deosebire de heparina E. Proclorperazina B. Hemoragii E. Ulcer gastro-duodenal 975.

vitamina K E. scad agregarea plachetara E. hemofilie C. acid aminocaproic B. Contraindicatiile heparinei sunt: A. glutetimida D. inhiba sinteza TXA2 prin acetilarea ciclooxigenazei B. infarct miocardic B. fibrina 984. Actiunile farmacodinamice ale anticoagulantelor cumarinice sunt: A. impiedica transformarea protrombinei in trombina C. IX. sarcina E. Actiunile farmacodinamice ale heparinei sunt: A. este hemostatic general. androgeni 990. efect antagonist serotoninei D. scade timpul de coagulare 985. scad sinteza hepatica a factorilor: II. etamsilat D. aprotinina C. embolii arteriale B. colestiramina C. fibrilatie atriala C. are molecula intens polara E. au actiune antifibrinolitica C. este a activa in hemoragiile din hemofilie E.D. au actiune lipidoconversanta 988. Sunt antifibrinolitice: A. barbiturice B. favorizeaza dezvoltarea aterosclerozei C. specific 983. VII. Heparina: A. inhiba sinteza TXA2 prin blocarea tromboxan sintetazei 114 . impiedica formarea tromboplastinei D. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul B. este contraindicata in sarcina D. Indicatiile terapeutice ale anticoagulantelor orale sunt: A. Efectul antiagregant plachetar al dipiridamolului apare prin: A. tromboza venoasa si pulmonara D. anabolizante E. ateroscleroza 987. ulcer gastro-duodenal evolutiv 989. X B. tromboflebite D. impiedica reactia trombinei cu fibrinogenul B. sunt antimetaboliti ai vitaminei K D. inhiba fosfodiesteraza si creste AMPc E. blocheaza recaptarea adenozinei C. favorizeaza aglutinarea plachetelor E. Efectul anticoagulantelor orale diminua la asocierea cu: A. are actiune aterosclerotica 986. anevrism cerebral E.

La cei care folosesc doze mari de glucocorticoizi 997. Tulburari neurologice 998. Pelagra 993. Tretinoinul B. Xeroftalmie E. Vitamina A poate fi administrata la pacientii cu hipotiroidism B. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Indicatii ale vitaminei A sunt urmatoarele. Vitamina A D. Rahitism B. Isotretinoinul se utilizeaza in tratamentul acneei grave C. 19 Vitamine liposolubile si hidrosolubile 991. Vitamina D este indicata in: A. Prin lipsa sau insuficienta expunere la soare B. Acidul ascorbic B. Stimuleaza sinteza parathormonului B. Osteoporoza E. Stimuleaza formarea de anticorpi B. Tretinoinul este acidul 13-cis retinoic D. Intervine in sinteza colesterolului C. cu exceptia: A. Analogii de sinteza ai vitaminei A pot produce efecte teratogene E. 995. Urmatoarele vitamine sunt liposolubile. Actiunile vitaminei A sunt urmatoarele: A. Actiunile vitamine D sunt urmatoarele: A.Tema nr. cu exceptia: A. Psoriazis D. Vitamina D C. La prematuri D. Participa la mineralizarea normala a oaselor C. Hipovitaminoza D poate sa apara: A. Tulburari de vedere C. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile: A. Vitamina A favorizarea transformarea celulelor maligne in celule normale. Dermatoze D. Vitamina E E. Isotretinoinul C. Creste reabsorbtia calciului din urina E. Etretinatul E. La femei insarcinate E. Analogii de sinteza ai vitaminei A sunt: A. Acidul folic 999. Dupa tratament cu antibiotice cu spectru larg C. Vitamina K B. Vitamina B12 D. Beta-carotenul 992. Scade absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal D. Vitamina C 115 . Scorbut B. Este cofactor in sinteza unor mucopolizaharide 994. Acidul retinoic D. Stimuleaza absorbtia calciului si fosfatului la nivel intestinal 996. Amelioreaza vederea crepusculara E. Boala beri-beri C. Favorizarea formarea celulelor canceroase D. Vitamina B1 C.

Inhibarea cresterii D. Vitamina E poate fi indicata in: A. VII D.E. Acidul folic 1001. Tocoferolii: A. Intervine in activitatea glandelor sexuale D. Prevenirea cancerului D. Rahitism B. K2 – sintetizata de flora saprofita intestinala E. Alfa-calcidolul E. IX E. Involutia ovarelor 1006. Are efect antioxidant C. Necesarul zilnic recomandat pentru copii intre 1-10 ani este de 10 mg/zi 1007. Tocoferolii 1000. Calcifediolul B. Necesarul zilnic recomandat pentru femeile gravide este de 10 mg/zi E. Intervine in activitatea glandelor sexuale B. K2 – de origine vegetala D. III C. K3 – menadiona 1008. Vitamina C B. A. Dihidrotahisterolul D. Hipercoagulabillitate cu cresterea riscului de accidente tromboembolice E. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si hipoparatiroidism: A. Vitamina B8 D. Colecalciferolul D. Vitamina K se gaseste sub urmatoarele forme: A. Care din urmatoarele vitamine sunt hidrosolubile: A. Tulburari de vedere 1005. Care din urmatoarele substante se foloseste la pacientii cu insuficienta renala si osteodistrofie renala: A. Alfa-calcidolul 1003. Prevenirea aterosclerozei C. Intervine in procesele de crestere a oaselor E. Are activitate proagreganta plachetara C. Vitamina B2 C. K1 – sintetizata de flora saprofita intestinala C. Dozele mari si tratamentul prelungit cu vitamina E poate produce: A. Au efect antioxidant B. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate: A. Calcitriolul 1002. Calcitriolul E. Colecalciferolul C. X Vitamina K este implicata in sinteza urmatorilor factori ai coagularii: 116 . Intervine in absorbtia digestiva a fierului 1004. Sterilitate E. Vitamina K E. Are activitate antiagreganta plachetara D. Tulburari ale spermatogenezei C. Ergocalciferolul C. II B. Tulburari de menstruatie B. Ergocalciferolul B. K1 – fitomenadiona B.

Hemofilie 1011. Intoxicatia cu anticoagulante orale C. Transformarea acidului piruvic in aminoacizi D. Se elimina preponderent prin urina C. Vitamina K: A. Fitomenadiona se administreaza oral si parenteral E. Favorizarea depunerii glicogenului in ficat C. Poate fi sintetizata de om C. Hemofilie B. Vitamina k nu este eficace in: A. Alcoolismul. Vitamina B1 este implicata in: A. ciroza si afcetiunile gastro-intestinale pot duce la carenta de vitamina B1 C. Echimoze E. Referitor la vitamina B1. Pelagra D. Este indicata in supradozarea cu anticoagulante orale E. Pupura E. Poate fi sintetizata de flora saprofita intetinala 1010. Tromboembolii pulmonare D. Accidente trombo-embolice C. Referitor la vitamina B1. Formele hipovitaminozei B1 sunt: A. Scaderea densitatii osoase D.1009. Hipoprotrombinemie B. Scorbut B. Supradozarea cu anticoagulante orale C. Indicatiile vitaminei K sunt urmatoarele: A. Poarta denumirea de riboflavina 1015. Este termostabila B. Este indicata in hipoprotrombinemie C. Vitamina B2 117 . Epistaxis 1013. Este implicata in coagularea sangelui B. Forma activa a tiaminei este tiamin-pirofosfatul D. Face parte din clasa vitaminelor hidrosolubile D. Este sintetizata de plante. Este depozitata in ficat B. Intervine in actiunea enzimelor flavinice 1018. Anemie aplastica 1014. Hemoragii digestive B. Rahitism 1016. Bola beri-beri C. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina K sunt adevarate: A. Transformarea glucidelor in lipide B. microorganisme si unele ciuperci E. Sinteza acetilcolinei E. sunt adevarte urmatoarele afirmatii: A. Scorbut D. Este hidrosolubila B. Sindromul Wernicke-Korsakoff E. Se administreaza oral sub forma de clorhidrat E. Diateze hemoragice E. Este exclusiv de natura vegetala D. sunt adevarte urmatoarele afirmatii: A. Este termolabila D. Sinteza adrenalinei 1017. Carenta de vitamina K se manifesta prin: A. Necesarul zilnic la copil 0-1 an este de 1mg/zi 1012.

In ciclul krebs B. FAD C. sunt adevarte urmatoarele afirmatii A. Pentru sinteza acetilcolinei E. Hiperglicemie D. Procesul de crestere B. Referitor la vitamina B2. NADP E. Forma oxidata are culoare galben-portocalie 1019. Este implicata in procesul de crestere E. Tulburari de circulatie periferica si cerbrala E. Tulburari cutanate si mucoase 1025. NAD D. NAD D. Absorbtia lipidelor din tubul digestiv E.A. Este lipsita de toxicitate chiar si la doze mari C. TPP Formele biologic active ale vitaminei B2 sunt: 1021. Dexpantenolul este un alcool al acesteia B. FMN B. Se mai numeste si riboflavina B. Este acidul nicotinic C. A. Colecalciferolul E. Pelagra B. Are efect antioxidant C. Dislipidemii C. NADP E. Este termolabila D. Asigurarea integritatii epiteliilor C. Vitamina B2 este importanta pentru: A. Pentru sinteza hormonilor steroizi D. Acidul retinoic D. TPP Formele biologic active ale vitaminei B3 sunt: 1024. Pentru sinteza mitocondriala a acizilor grasi 1027. Acidul nicotinic B. Este factor de crestere celulara 118 . Este acidul pantotenic B. FAD C. Este indicata in tratamentul unor afectiuni neurologice D. Vitamina B3 se indica in urmatoarele afectiuni: A. Vitamina B5 (acidul pantotenic) joaca un rol important: A. Isi exercita rolul prin intermediul coenzimei A E. Are toxicitate pronuntate 1022. A. Protectia celulei hepatice de actiunea diferitelor toxice D. Se elimina renal 1026. Acidul pantotenic 1023. Vitamina B3 cuprinde urmatoarele forme biologic active: A. Vitamina B5: A. Este fotostabila E. Nicotin amida C. FMN B. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina B5 sunt adevarate: A. Procesul de vedere 1020. Este riboflavina D. Are efect hepatoprotector B. Pentru sinteza hemoglobinei C.

Indicatiile vitaminei B6 sunt: A. Ciancobalamina B. Crampe musculare E. Formele vitaminei B6 in natura sunt: A. Este o vitamina liposolubila C. Intervine in transformarea acidului piruvic in oxalacetat D. Hipokaliemie C. acnee. Afectiuni neurologice si psihice C. Partcipa la formarea GABA D. Acidul nicotinic E.m. Referitor la vitamina B12 sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Este sintetizata de flora intestinala umana B. Hidroxocobalamina C. Formele active biologic sunt acidul dihidrofolic si acidul tetrahidrofolic E. Dermatite. Sunt derivati cobalaminici 1034.C. Este vitamina B8 B. eczeme. Biotina: A. Piridoxina D. Poate fi sintetizata in organismul uman C. Absorbtia orala este dependenta de prezenta factorului intrinsec Castle D. Indicatiile vitaminei B12 sunt: A. Este implicata in sinteza hemului E. Sinteza bazelor purinici si pirimidinice B. Formarea acidului glutamic din histidina C. E. Formele active biologic sunt formele oxidate ale acidului folic D. Piridoxamina C. riboflavina 1033. Sinteza ADN-ului 119 .c. 5-dezoxiadenozilcobalamina E. Anemie megaloblastica E. Neuropatia diabetica 1035. Cancer D. Varsaturi din sarcina 1031. Nu prezinta reactii nedorite 1028. Face parte din grupul vitaminelor B B. Intervine in metabolismul homocisteinei 1030. Vitamina B6: A. Metilcobalamina D. Inhibarea cresterii microorganismelor D. Este stocata in ficat B. Acidul folic: A. Acidul folic este implicat in: A. Se gaseste in cantitati mai mari in ficat 1036. Intervine in sinteza acizilor grasi E. Intervine in sinteza colesterolului D. Este sintetizat de om C. Este indicata in nevrita diabetica E. Este convertita in organism la nicotinamida C. Nu se absoarbe dupa administrarea i. Piridoxalul B. Este lipsita de reactii adverse semnificative 1032. stomatite D. Nicedamida 1029. glosite. Ciroza hepativa B. Anemii hipocrome microcitare B. Formele vitaminei B12 folosite in terapeutica sunt: A. sau s.

Somnolenta D. Tiamina D. Riboflavina E. Stari gripale D. Favorizeaza vindecarea ranilor 1040. Insomnie E. Acidul ascorbic B. Sarcina E. Nu intervine in reactiile de hidroxilare 1042. Astenie B. cu exceptia: A. Piele aspra B. Este implicat în sinteza adrenalinei. Intervine in absorbtia digestiva a fierului 1044. Care dintre următoarele afirmaţii privind acidul ascorbic nu este corectă? A. Acid dehidro-ascorbic – forma oxidata D. Care din urmatoarele vitamine sunt liposolubile: A. Acid mono-dehidroascorbic 1038. Intervine in procesele de aparare imuna C. Transformarea homocisteinei in metionina 1037. Intervine in procesele de crestere a oaselor E. Riboflavina C. Acid ascorbic – forma redusa B. Diaree B. Carenta de vitamina PP poate produce: A. Calculi renali D. D. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele. Vitamine hidrosulubile sunt: A. Acidul retinoic 1041. Asocierea cu preparate cu fier 1039. Are activitate antiagreganta plachetara D. Scade riscul de formare a calculilor renali E. B. E. Sarcina C. Printre rolurile vitaminei C se numara: A. Vitamina C exista sub urmatoarele forme: A. Insomnii C. Indicatiile vitaminei C sunt urmatoarele: A. Vitamina K D. Acid dehidro-ascorbic – forma redusa E. osteoporoza 120 . Participa la transformarea methemoglobinei in hemoglobina D. Intervine in activitatea glandelor sexuale B. Depresie E. Este un antioxidant. Urmatoarele afirmatii referitoare la vitamina E sunt adevarate cu exceptia: A. Este implicat în formarea serotoninei C. Varasaturi 1045. Acid ascorbic – forma oxidata C. Vitamina B1 C. Diaree C. Nu este implicat în absorbţia ferului. Vitamina D 1043.E. Acidul ascorbic B. Are efect antioxidant C. Colecalciferolul E. Participarea la reactii de hidroxilare B.

Insuficienta tiroidiana severa se caracterizeaza prin: A. Scad forta de contractie miocardica 1053. Acţionează pe receptori nucleari E. Tireotoxicoza E. Activarea lor produce cresterea captarii glucozei in celule D. Scad debitul cardiac C. Glicozide cardiotonice 121 . Deprimare cardiaca E. Ribozomali 1049. 20 Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni 1046. Produc hipoglicemie D. Mixedem D. Tulburari cardiace B. Adrenalina stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni D. cu exceptia: A. Cresc absorbţia glucozei C. Hormonii tiroidieni A. La doze mari hormonii tiroidieni stimuleaza secretia de tireotropina hipofizara B. Acţionează pe receptori din membrana mitocondrială şi celulară 1047. Scaderea lipolizei B. Cortizolul inhiba secretia de hormoni tiroidieni E. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Stimuleaza activitatea ATP-aze Na/K membranara E.Tema nr. Stimulează metabolismul lipidic B. Antidepresive triciclice C. Hormonii tiroidieni scad efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de medicamente: A. miocard B. Stimulare sexuala si stimularea spermatogenezei D. Cresc consumul de oxigen al tesuturilor 1050. La doze mari hormonii tiroidieni inhiba secretia de tireotropina hipofizara C. ficat. Actiunile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele. Hormonii tiroidieni actioneaza pe urmatoarele tipuri de receptori: A. Citoplasmatici C. Hipotiroidism C. La nivelul aparatului cardio-vascular. Adrenalina inhiba secretia de hormoni tiroidieni 1051. Moduleaza transcrptia unor gene 1052. Tulburari neurologice 1048. Contraindicatiile hormonilor tiroidieni sunt urmatoarele: A. Nucleari B. Cresterea frecventei cardiace B. Angina pectorala 1054. Cresc consumul de oxigen al miocardului E. Hiperglicemie C. hormonii tiroidieni produc: A. Stimularea formarii si eliberarii hormonilor de crestere D. Din membrana mitocondriala D. Insuficienta cardiaca B. Sunt prezenti in hipofiza. Au rol in reglarea oxidarilor celulare C. Scad tensiunea arteriala D. Receptorii nucleari pentru hormonii tiroidieni: A. Din membranele celulare E. Anticoagulante cumarinice B. Crestere in greutate C. Dislipidemii E.

Anticoagulante cumarinice B. Beta-blocantele E. carbamazepina 1057. Contine liotironina C. Sunt indicati in tumori uterine si mamare E. Hormonii progestativi sunt secretati de corpul galben al ovarului 1062.D. Scaderea agregarii plachetare 122 . Hormonul luteotrop este secretat de celulele foliculare B. Dezavantajele pulberii de tiroida canstau in: A. Insulina E. Urmatoarele afirmatii referitoare la estrogeni sunt adevarate: A. Insulina E. Antidepresive triciclice C. glandelor mamare. Iodul radioactiv 1061. Antidiabetice orale 1056. Urmatoarele afirmatii referitoare la hormonii sexuali feminini sunt adevarate: A. Este indicata in hipotiroidism E. Este biotransformata la liotironina C. Levotiroxina: A. Antidiabetice orale 1055. Contine levotiroxina B. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare feminine C. Substantele care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni: A. Fenitoina C. Contine ambii hormoni tiroidieni 1059. Se poate acumula E. Clorpromazina D. Tiouracil C. Continut de iod inegal D. ficatului C. Tratamentul se incepe cu doze mari E. Receptorii pentru estrogeni sunt situati la nivelul uterului. Contine impuritati proteice cu risc alergizant 1058. Actioneaza pe receptori nucleari B. Cresterea debitului cardiac B. Glicozide cardiotonice D. Derivatii de sinteza ai estradiolului au afinitate mica pentru receptorii estrogenici D. Pulberea tiroida: A. Hormonul foliculostimulator este secretat de ovul C. Hormonii tiroidieni potenteaza efectele farmacodinamice ale urmatoarelor grupe de medicamente: A. fara pauza D. Scad coagularea sangelui 1063. Efectele hormonilor tiroidieni pot fi scazute prin asocierea cu: A. Mentinerea normala a functiei aparatului genital D. Carbimazol B. Compozitie variabila de levotiroxina si liotironina C. Estrogenii sunt secretati de corpul galben al ovarului E. Colestiramina D. Tratamentul se incepe cu doze mici care se cresc treptat 1060. Risc alergizant B. Se administreaza 7 zile pe saptamana D. Amiodarona B. Estrogenii sunt secretati de celulele foliculare D. Adrenalina E. Biodisponibilitatea este scazuta de alimente B. Actiunea morfogenetica a estrogenilor consta in: A. Se administreaza 7 zile pe saptamana.

Are durata lunga de actiune D.E. Edeme D. cu exceptia: A. Este contraindicat in cancerul de san 123 . Scaderea debitului cardiac C. Hexestrol 1069. Este indicat in insuficienta ovariana 1067. La gravide este secretat de placenta D. Hidroxiprogesteronul: A. Cancer de prostata 1071. Comprimate vaginale C. Se poate administra local C. Indicatiile progestativelor sunt: A. Ovule D. Cresterea nivelului fibrinogenului 1064. Progesteronul natural: A. Hexestrolul: A. Este precursor al estrogenilor. Hipotensiune arteriala C. Contraceptie hormonala B. Estradiol B. Dismenoree D. Previne osteoporoza postmenopauza E. Cancer endometrial E. Printre efectele adverse produse de estrogeni se numara: A. Cresterea concentratiei de colesterol B. Este indicat in insuficienta estrogenica C. Solutie injectabila 1068. Actiuni ale estrogenilor sunt urmatoarele. Este activ pe cale orala D. Promestiren E. Sangerari uterine 1066. Este un estrogen natural B. Se poate administra injectabil C. Estrogeni de semisinteza sunt: A. Estriol C. Nu se administreaza injectabil E. Are rol in fixarea oului fecundat si mentinerea sarcinii 1072. Este un estrogen natural B. Estriolul este conditionat sub forma de: A. Cresterea rezistentei vasculare periferice 1065. Unguent B. androgenilor si corticosteroizilor C. Etinilestradiol D. Estradiolul A. Are actiune mai intensa decat a hormonilor naturali 1070. Iminenta de avort C. Nu se poate administra injectabil D. Comprimate orale E. Biosinteza lui pleaca de la colesterol E. Accidente tromboembolice E. Vasodilatatie si congestie la nivelul organelor genitale B. Maturarea epiteliului vaginal E. Este un estrogen natural E. Este indicat in amenoree B. Este indicat in iminenta de avort B. Scaderea agregarii plachetare D.

Au structura steroidica B. Progesteron C. Sangerari uterine nediagnosticate C. Pot fi secretati de celulele zonei reticulate corticosuprarenale 1080. Cimetidina E. Inhiba ovulatia in mod variabil 1075. Candidoze vaginale C. Medroxiprogesteron B. Biosinteza lor pleaca de la colesterol D. Scad eficacitatea contraceptivelor urmatoarele medicamente: A. Contaraceptivele care contin excluziv progestative: A. Dezvoltarea pilozitatii. Biosinteza lor porneste de la acetil-coenzima A E. Ingroasa mucusul cervical D. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor E. Dezvoltarea organelor sexuale B. Didrogestron D. Dezvoltarea pilozitatii. Obezitate 1077. Cancer testicular 124 . Sunt sintetizati exclusiv de catre celulele interstitiale Leydig C. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine D. Impiedica implantarea blastocitului E. Contraindicatii absolute ale administrarii contraceptivelor hormonale sunt: A. Activarea sintezei proteice la nivelul tesuturilor E. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului C. Efectul apare prin exfolierea rapida a endometrului C. Actiunile virilizante ale hormonilor androgenici constau in: A. Crestere in greutate 1078. Barbiturice D. Contraindicatiile androgenilor sunt: A. Ingroasa mucusul cervical D. Impiedica implantarea blastocitului E. Fenitoina 1079. Dezvoltarea caracterelor sexuale tertiare specifice masculine D. HTA E. Ampicilina B. Hormonii androgeni: A. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual B. Depresie B. Hidroxiprogesteron E. Intensificarea osteosintezei 1082. Sunt eficace numai daca sunt administrate la scurt timp dupa actul sexual B. Actiunile anabolizante ale hormonilor androgenici constau in: A. Sarcina B. Intensificarea osteosintezei 1081. Reactii adverse severe ce pot aparea la administrarea combinatiilor estro-progestative: A. Alilestrenol 1074.1073. Contaraceptivele care contin excluziv estrogeni: A. Carcinoame estrogeno dependente E. Boli tromboembolice D. Rifampicina C. Inhiba ovulatia in mod variabil 1076. Estrogeni de sinteza sunt: A. a fortei musculare si ingrosarea vocii C. a fortei musculare si ingrosarea vocii C. Tromboembolii D. Dezvoltarea organelor sexuale B.

In doze mari se poate administra in tratamentul cancerului de san 1086. Denutritie la batrani 1087. osteoporoza C. o data la 1-2 saptamani 1088. Rifampicinei B. Hipogonadism datorat incapacitatii testiculului de a secreta testosteron B. cancer tiroidian B. Este indicat in tulburari menstruale C. 50mg. Steroizii anabolizanti sunt indicati in: A. Are metabolizare hepatica mai lenta decat testosteronul E. Este incativ pe cale orala B. Arsuri intense B. Osteoporoza in asocieri cu estrogenii D. Insuficienta hepatica severa E. Efectul hormonilor tiroidieni poate fi scazut la asocierea cu: A. Sub forma de preparate transdermice cu eliberare controlata C. Colestiramina B. Osteoporoza C. In solutie apoasa pe cale parenterala E. Sarcina E. Anticoncepţionalele orale pot produce următoarele efecte adverse: A. Nondralon acetatul: A. Insulinei C. hipotiroidism E. icter colestatic C.m 1085. Osteoporoza 1084. Antidepresive triciclice D. hipertensiune arteriala 1090. Hormonii tiroidieni scad efectul: A. Amiodaronei D. Carbamazepina E. tahicardie D. Se administreaza i. Cancer de san hormonodependent C. i. Are actiune retard D. Are proprietati anabolizante E. Cancer de prostata C. Hipogonadism posttraumatic sau postinfectios E. Sportivi D. Se poate administra perilingual D. Anticoagulantelor cumarinice E. Indicatiile androgenilor sunt: A.m. Antidiabetice orale 1089. Stari cu bilant azotat negativ D. Sucralfat C.B. In solutie uleioasa pe cale parenterala D. Este un derivat de 19-nortestosteron B. Metiltestosteronul: A. Este mai activ decat testosteronul C. Tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale si coronare B. Sulfat feros 1091. Sub forma de implante subcutanate B. Hormonii tiroidieni sunt contraindicati in: A. hipotensiune arterială 125 . Adenom de prostata 1083. Testosteronul se poate administra: A.

Pregatirea glandei mamare pentru lactatie D. Primul trimestru de sarcina B. Estrogenii in doze mici stimuleaza secretia de prolactina E. Este contraindicat in iminenta de avort 126 . Derivatii de pregnan pot inhiba ovulatia E. Alapatare C. sinteza lor presupune iodarea tirozinei. Amenoree C. Cresterea debitul cardiac C. Este indicat in avort habitual E. Estrogenii produc la barbati ginecomastie D. Este un estrogen B. Tulburari de menopauza D. La nivelul aparatului cardio-vascular. Estrogenii au actiunii antagonica androgenilor 1095. Cefalee B. se sintetizează în celulele foliculare tiroidiene. Reactiile adverse produse de progestativele de sinteza sunt urmatoarele: A. Este un progestativ C. Dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare la femei 1098. Contarindicatiile absolute ale estrogenilor sunt urmatoarele: A. Antecedente tromboembolice E. Stimuleaza sinteza placentara de oxitocinaza D. 1093. Insuficienta ovariana D. D. creştere ponderală 1092. Alilestrenolul: A. Scadere in greutate C. Hipertrofie si neoplasm de prostata la barbat B. Cresterea frecventei cardiace B. este necesară captarea activă a iodului în tiroidă pentru sinteză. Fixarea oului fecundat B. Depresie D. Mentinerea sarcinii C. Referitor la hormonii tiroidieni sunt adevarate afirmaţiile: A. Sindrom Turner 1097. Indicatiile estrogenilor sunt urmatoarele: A. Nu are efecte androgenice D. Tulburari digestive 1099. depresie E. Hipercolesterolemie E. Cresterea tensiunii arteriale D. Scaderea fortei de contractie miocardice 1094. Este indicat in amenoree 1100. Dozele mici de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul B. Didrogestronul: A. Inhiba ovulatia C. sinteza lor presupune iodarea triptofanului B. Fibrom mamar E. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Cresterea consumului de oxigen al miocardului E.D. hormonii tiroidieni produc: A. Are efect progestativ mai puternic decat progesteronul B. Dozele mari de estrogeni actioneaza sinergic cu progesteronul C. Cancer mamar 1096. C. Actiuni farmacodinamice de tip progestativ sunt urmatoarele: A. sinteza este stimulată de TSH. Nu inhiba secretia de gonadotropine E. E.

Medicamente "generice" sunt: A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. Preformularea: A. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa C. decocturi C.medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta B. proprietatile toxicologice ale substantei medicamentoase C. compozitia calitativa a formei farmaceutice E. medicamente alternative farmaceutice C. extracte fluide E. de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente E. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliare E. Proprietatile fundamentale ale substantei medicamentoase sunt: A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase B. In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama: A. de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase C. reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica B. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoase D. unghiul de repaus 1106. compozitia cantitativa a formei farmaceutice 127 . toxicitatea formei farmaceutice E. infuzii B. sex 1102. de variabilele fluxului tehnologic E. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase D. activitatea terapeutica a compusului activ D. caracteristici de varsta. numai de particularitatile diferitelor cai de administrare 1104. medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta D. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs farmaceutic depind de pacient: A.TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ Tema nr. biodisponibilitatea formei farmaceutice D. stabilitatea formei farmaceutice C. proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare C. Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenţa: A. tincturi D. punctul de topire D. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor D. compresibilitatea E. Prin formularea unui medicament se determina: A. extracte moi 1103. afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa E. pro-droguri 1108. Formularea si biodisponibilitatea medicamentului 1101. realizarea formei farmaceutice B. solubilitatea B. numai variantele a şi c sunt corecte 1107. 21. marimea particulelor C. presupune prepararea unei forme farmaceutice 1105. Care sunt solutiile extractive fitoterapice: A.

izotonizanti 1111. marimea particulelor substantei solide D. coeficientul de partitie. obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale substantei medicamentoase C. Factorii specifici substanţei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt: A. consta in: A. solubilitatea. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase 128 . Biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de : A. folosirea de polimorfi stabili B. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor actioneaza datorita capacitatii de gonflare: A. polimorfismul 1116. continut mai ridicat in energie interna B. chelatanti C. perfuzii B. Forma anhidra a unei substante se diferentiaza de cea hidratata prin: A. obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase (solubilitatea. pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate intern se recomanda: A. coeficientul de repartitie lipide/ apa B. intravenoasa B. orala C. pseudoemulgatori 1110. substante pentru ajustarea pH-ului E. injectii subcutanate E. injectii intravenoase 1113. solutii de uz intern C.1109. viteza de dizolvare B. In general. subcutanata 1115. alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a medicamentului 1114. alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului E. eficacitate terapeutica inferioara D.) B. acoperirea cu pelicule E. antioxidanti B. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala A. marirea gradului de dispersie C. dezagreganti E. tipul de forma farmaceutica C. folosirea de polimorfi cu energie libera mai mare D. Formularea. agenti de acoperire neenterica B. alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai substantei medicamentoase D. ca etapa in realizarea unui medicament. cantitatea si compozitia sucurilor gastrice E. constanta de ionizare. polimorfismul. solubilizanti C. injectii intramusculare D. conservanti antimicrobieni D. agenti de ingrosare D. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice: A. stabilitatea cea mai mare 1112. etc. Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul este administrat pe cale: A. intramusculara D. retinerea substantei active intr-o matrita hidrofoba 1117. biodisponibilitate mai mica E. viteza mai mare de dizolvare C. intraarteriala E.

grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva 1118. orala C.C. moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizata B. marimea particulelor D. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid B. starea anhidra sau hidratata 1122. utilizarea unui precursor medicamentos E. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase incorporata intr-un medicament. viteza de dizolvare C. vaginala 129 . precursor medicamentos bioreversibil 1123. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea substantelor medicamentoase A. la care biodisponibilitatea este corespunzatoare A. complex E. solubilitatea substantei medicamentoase D. rectala D. solubilitatea B. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate intr-un preparat farmaceutic. parenterala C. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. metoda cu flux continuu de solvent B. forma cristalina sau amorfa E. ester D. tensiunea interfaciala C. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. nazala D. poate influenta biodisponibilitatea A. natura si cantitatea excipientilor E. poate influenta biodisponibilitatea A. ori sare solubila B. orala B. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut 1121. metoda cu mai multe compartimente D. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepatic A. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut 1119. lipofilia substantei medicamentoase B. Metode oficiale in farmacopee pentru studiul vitezei de dizolvae al substantelor medicamentoase din comprimate si capsule A. peridurala 1125. structuri moleculare cu lipofilie crescuta E. metoda cosuletului rotativ E. tipul formei farmaceutice C. acid sau baza neionizate. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele biologice A. procedeul de fabricare a medicamentului 1120. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic. metoda agitatorului cu paleta 1124. cutanata E. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin C. sublinguala B. metoda paharului C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D. structuri moleculare cu lipofilie scazuta D.

D. C. impiedica dizolvarea substantei active. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva 1132. realizarea solubilitatii dorite B. E. 1128. Promotorii de absorbtie: A. cresc absorbtia substantei active. sunt substante active. amorfe B. substante cu solubilitate crescuta in apa. fata de cele stabile. substantele cu apa de cristalizare C. substantele aflate in forma polimorfa stabila E. in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului B. 1134. Promotorii de absorbtie: A. puncte de topire scazute. B. C. 1130. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney) A. substantele anhidre D. B. E. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor D. D. realizarea formei farmaceutice. 1133. solubilitatea substantei medicamentoase D. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv E. cresc viteza de dizolvare a substatei active. asigurarea stabilitatii chimice C. sunt corecte raspunsurile a) si c). B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase C. substante cu domeniu terapeutic ingust B. evitarea contaminarii microbiene D. in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase. stabilitatea formei farmaceutice. 1129. sunt substante auxiliare. Excipientii influenteaza: A. puncte de topire ridicate. cresc biodisponibilitatea unor substante active. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice: A. impiedica pasajul transmembranar. solubilitate mai mare in apa. substante cu solubilitate redusa in apa C. amelioreaza eliberarea substantei active. in evaluarea unor interactiuni potentiale C. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase: A. D. C. E. 130 . substantele necristalizate. E. C. toxicitatea substantei active. solubilitate mica in apa. 1131. asigurarea aspectului E.E. activitate biologica superioara. B. biodisponibilitatea substantei active. substante asociate cu cantitati mari de excipient D. au: A. in cunoasterea reactiilor secundare E. utilizarea unui precursor medicamentos E. rectala 1126. coeficientul de repartitie lipide/ apa B. Prezinta biodisponibilitate superioara: A. Formele polimorfe metastabile. scad biodisponibilitatea unor substante active. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta: A. D. substantele aflate in forma polimorfa metastabila 1127. asigurarea caracteristicilor organoleptice. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare.

1135. viteza absorbtiei substantei ative D. 1139. biodegrababili C. factori patologici. irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale D. Etapa pre-clinica a unui medicament cuprinde urmatoarele studii: A. se utilizează antianginoase D. În cazul administrării extravasculare biodisponibilitatea este influenţată de: A. inerţie faţă de moleculele din tractul gastro-intestinal D. foarte solubili în apă. Farmacistul poate influenţa biodisponibilitatea unui medicament alegând: A. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt: A. se folosesc în tratament analgezice-antipiretice 1140. compoziţia sucurilor digestive. culoarea substanţei medicamentoase C. tehnologia de preparare B. forma cristalina D. solubilitatea B. forma farmaceutică C. se utilizează antiaritmice C. biocompatibili B. de culoare verde E. Factorii fiziologici care influenţează biodisponibilitatea la absorbţia pe cale orală: A. lipofilia C. toxicologice E. motilitatea tractului gastro-intestinal E. Polimerii hidrofili folosiţi pentru obţinerea comprimatelor cu matriţă hidrofilă sunt: A. Biodisponibilitatea este data de: A. 1136. constanta de disociere E. chimice B. eliminarea presistemica E. factori specifici formei farmaceutice D. natura excipientilor C. Nu se recomandă substituirea unui medicament cu altul când: A. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal C. clinice 1143. se utilizează antidiabetice E. biologice D. substanţa medicamentoasă are indice terapeutic îngust B. farmacocinetice C. culoarea medicamentului E. starea fizică a substanţei medicamentoase B. compozitia formei farmaceutice B. starea chimică a substanţei medicamentoase D. 1141. Studiile de bioechivalenta sunt necesare: 131 . tehnologia de preparare. constanta de disociere a substantei medicamentoase C. Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui medicament: A. locul de aplicare. recipientul de conditionare primara B. cantitatea excipientilor D. factori specifici substanţei medicamentoase B. 1142. forma cristalina a substantei active. factori fiziologici E. cantitatea excipientilor folositi 1144. 1138. marimea absorbtiei substantei active E. 1137.

dizolvarea C. exista riscul nerealizarii concentratiei minime eficiente 1152. substanta medicamentoasa dintr-o forma farmaceutica administrata pe cale orala. 1151. timpul necesar atingeiri concentratiei maxime este mai lung D. in comparatie cu o biodisponibilitate practic totala A. forme solide enterosolubile D. reducerea dimensiunii particulelor B. utilizarea de polimorfi stabili D. asupra nivelurilor medicamentoase plasmatice. folosirea formei anhidre E. solubilitate mica in fluidele digestive B. pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta medicamentoasa si substanteleauxiliare este mai mare de 1:5 D. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal D. pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a lungul tractului digestiv E. concentratia maxima este mai mare C. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in urmatoarele cazuri: A. In faza farmacocinetica. folosirea substantei amorfe 1150. la siropuri D. micsorarea gradului de dispersie al substantei active C. efect redus al primului pasaj hepatic 1148. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta urmatoarele proprietati famacocinetice: A. substantele auxiliare prezente in compozitia preparatului B. la unguente E. solutii perfuzabile E. la care biodisponibilitatea este corespunzatoare: A. orala B. la solutii parenterale intramusculare sau subcutanate B. absorbtia D. instabilitate in sucul gastric C. preparate solide orale cu substante usor solubile B. Alegerea caii de administrare depinde de: A. la vaccinuri C. preparate solide orale cu substante greu solubile C. In general. distributia E. Care sunt consecintele unei biodisponibilitati mici. durata tratamentului E. insuficiente. biodisponibilitatea substantei medicamentoase D. procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceutice 1146. parenterala C. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mic C. suspensii orale 1147. rectala 132 . concentratia maxima este mai mica B. la capsule 1145. timpul necesar atingerii concentratiei maxime este mai scurt E. efect pregnant al primului pasaj hepatic E. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic. Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic: A. viteza de actiune dorita C.A. pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate ridicata 1149. parcurge urmatoarele etape: A. eliminarea. eliberarea din forma farmaceutica B. biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se mareste prin: A. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mare B.

D. cutanata E. peridurala 1153. Care sunt caile de administrare parenterala utilizate in cazuri de urgenta A. intracardiaca B. subarahnoidiana C. intraarticulara D. intraarteriala E. epidurala 1154. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase greu solubile din comprimate de uz oral A. asocierea unui umectant B. adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagreganti C. utilizarea unor complecsi cu ciclodextrinele D. folosirea unor dispersii solide E. utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate fi modificata 1155. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea din comprimate orale A. prin formarea de complecsi greu absorbabili B. cresterea viscozitatii mediului C. reducerea motilitatii stomacale D. modificarea pH-ului stomacal E. efectul primului pasaj

133

Tema nr. 22 Preparate parenterale
1156. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee A. izotonice B. sterile C. apirogene D. ajustate cu substante tampon la pH neutru E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee 1157. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile A. izotonizarea B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora E. sterilizarea 1158. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata C. produsul nu rezista la autoclavare D. cind calculul costului arata ca este mai economica E. cind nu dispunem de indicatori biologici 1159. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X, supliment 2004 in grupul medicamentelor parenterale A. solutii B. emulsii C. suspensii D. pulberi pentru soluţii injectabile sau perfuzabile E. implante 1160. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor indicatori biologici; precizati care: A. Bacillus stearotermophilus B. Bacillus subtilis C. Serratia marcescens D. Staphiloccocus aureus E. Bacillus pumilis 1161. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt: A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune B. sterilizarea prin caldura uscata C. sterilizarea prin filtrare D. sterilizarea cu gaz E. sterilizarea cu radiatii ionizante 1162. Preparatele perfuzabile sunt: A. solutii apoase sterile si apirogene B. emulsii tip U/A sterile si apirogene C. suspensii apoase sterile si apirogene D. suspensii uleioase sterile si apirogene E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura 1163. Conform FR.X, continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima astfel: A. g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie) B. mEq pentru 1000 ml solutie C. g/g D. moli/1000 ml solutie E. calorii

134

1164. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica: A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate 1165. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica: A. pulberilor termostabile B. materialelor termoplastice termostabile C. solutiilor injectabile termostabile D. solventilor organici anhidri E. materialelor textile 1166. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt: A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu C. solutia perfuzabila de glucoza D. solutii perfuzabile cu aminoacizi E. solutia perfuzabila Ringer lactata 1167. Vehiculele folosite pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt: A. apa demineralizata B. apa distilata pentru preparate injectabile C. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat D. solventi neaposi miscibili sau nu cu apa E. uleiul de parafina sterilizat 1168. Conform FR X "proba de pasaj” nu se aplica la: A. emulsiile de uz intern B. suspensiile cu administrare i.v. C. soluţiile injectabile D. suspensiile injectabile E. pulberile pentru soluţii injectabile 1169. Controlul impurităţilor pirogene se efectuează prin: A. măsurarea hipertermiei la şoareci B. măsurarea hipertermiei la iepuri C. urmărirea numărului de globule albe la iepuri după injectarea unui preparat pirogen D. testul Limulus E. urmărirea numărului de globule roşii la iepuri 1170. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlă multidoză sau flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc următoarele condiţii: A. asigură pătrunderea aerului în recipient B. nu-şi modifică calităţile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav C. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop D. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop adsorb substanţe active şi conservanţi E. sunt incompatibile cu substanţele active. 1171. Formele parenterale cu eliberare convenţională sunt: A. emulsiile uleioase B. soluţiile injectabile uleioase C. soluţiile injectabile apoase D. pudrele sterile E. comprimatele pentru soluţii injectabile 1172. În funcţie de scopul terapeutic urmărit perfuziile sunt: A. soluţii apoase B. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant C. emulsii A/U D. soluţii pentru dializă peritoneală şi hemodializă E. emulsii U/A

135

1173. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt: A. cu dextrani B. cu aminoacizi C. cu hemacel D. perfuziile pentru terapia afecţiunilor hepatice E. perfuzii cu hidrolizate de proteine 1174. Substanţele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic îndeplinesc următoarele condiţii: A. solubilitate în lipide B. solubilitate în apă C. masă moleculară relativă corespunzătoare D. să nu fie filtrabile renal E. să prezinte presiune coloid-osmotică 1175. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc: A. clorura de sodiu B. clorura de potasiu C. clorura de calciu D. glucoza E. levuloza 1176. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza: A. pansamente chirurgicale B. solutii apoase C. solutii uleioase D. articole din sticla E. articole din metal 1177. Caldura uscata serveste pentru a steriliza: A. vase de sticla B. solutii apoase C. aparatura de portelan D. pulberi E. solutii uleioase 1178. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu: A. glucoza B. xilitol C. sorbitol D. glicerol E. clorura de sodiu 1179. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze: A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati B. culoarea preparatului parenteral C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene 1180. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate face cu: A. vapori de apa sub presiune B. caldura uscata C. gaze D. radiatie ionizanta E. radiatii UV 1181. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt: A. solutii injectabile cu substante termostabile B. perfuzii cu electroliti C. vaccinuri D. solutii pentru alimentare parenterala E. pulberi liofilizate

136

1182. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene - pirogene pentru: A. implanturi B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile D. preparate perfuzabile E. preparate injectabile 1183. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte: A. solutii injectabile apoase B. perfuzii C. pompe implantabile D. microemulsii E. latexuri injectabile 1184. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari: A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-bazic B. pentru dializa si hemodializa C. cu substante energetice D. folosite in metabolismul reconstituant E. cu inlocuitori coloidali de plasma 1185. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala: A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile injectabile E. confera o mai mare stabilitate 1186. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari: A. miros B. uniformitatea continutului C. endotoxine bacteriene - pirogene D. culoare E. gust 1187. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X: A. preparatelor apoase B. pulberilor temostabile C. materialelor plastice termolabile D. solventilor organici anhidri E. pansamentelor chirurgicale 1188. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale: A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal C. sunt preparate nesterile D. sunt preparate sterile E. se regasesc in monografia Parenteralia 1189. 34. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile FR X prevede: A. particulele in suspensie sa fie de dimensiuni coloidale B. particulele de substanta solida sa fie de maximum 50 micrometri C. suspensia sa fie omogena pe toata durata conservarii D. suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 min E. suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringă nr.16 1190. 35. Sterilizarea este procesul care desemneaza: A. producerea starii de sterilitate B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi intr-un preparat medicamentos

137

mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie 138 . timpul ecivalent C. este un procedeu sigur D. indiferent de volum C. izotonizarea este obligatorie in cazul: A. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura C.v. Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune. Ce este valoarea D A. timpul de reducere zecimal B. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta A. sterilitate B. este putin folosit 1199. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore B. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate A. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml B. sunt de tip A/U B. microorganismele sunt indepartate. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante chimice D. perfuzia de carbonat acid de sodiu C. inocuitate E. si nu sunt distruse C. solutiilor injectabile coloidale D. caldura umeda C. sub forma vegetativa sau sporulata. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic 1198. lipsa particulelor straine in suspensie ( in cazul solutiilor) C. ultrasunetele 1197. la 115°C timp de cel putin 30 minute 1194. solutiilor perfuzabile hipotonice 1193. contin apa distilata pentru preparate parenterale E. Emulsiile perfuzabile: A. se aplica numai la solutii apoase B. sunt de tip U/A C. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i. izotonie 1196. caldura uscata B. in autoclave B. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei: A. contin uleiuri vegetale ca faza externa D. la 121°C timp de cel putin 30 minute D. sunt omorate sau indepartate din produs.. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic E. se realizeaza conform FRX A. la 115°C timp de cel putin 15 minute E. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare A. perfuzia de glucoza 1192. Care sunt calitatile obligatorii pentru toate preparatele parenterale A. apirogenitate D. metoda prin care se urmăreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti fizici E. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti E. valoarea sterilizatoare D. perfuzia de lactat de sodiu B. 1191. contin emulgatori tip A/U 1195. la 121°C timp de cel putin 15 minute C. radiatiile ultraviolete D. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu E. Conform FR X. perfuzia de clorhidrat de arginina D. operatia prin care toate microorganismele vii. radiatiile ionizante E. solutiilor perfuzabile hipertonice E.C.

retin 99. bisulfit de sodiu C. fenol D. etanol B. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile. ricin C. alcool benzilic B. acid ascorbic B. Sticla de tip I se utilizeaza pentru: A. lecitina C. confectionarea fiolelor B. masline E. soia B. filtrele se pot utiliza timp indefinit E. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile A. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale. acid citric E.22 micrometri E. alcool benzilic C. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine E.3 micrometri C. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor D. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor distruge sau indeparta 1201. Ce sunt pirogenele A. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale A. Ce proprietati au acestea? A. polisorbat 80 B. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil A. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0. substante responsabile de reactii febrile. dioctilsulfosuccinat de sodiu E. dupa injectarea preparatelor parenterale B. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine D.D. uleiuri vegetale E.5 m/s D. conditionarea unguentelor 139 .999% particule cu diametru de 0. provin mai ales de la bacterii gram negativ C. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica C. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale A. dezoxicolat de sodiu 1207. dimetilsulfoxid 1203. metacrezol D. valoarea se determina pH-metric 1202. nipagin E. EDTA disodic 1205. se introduce aer filtrat prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). sterilizeaza aerul B. oleat de etil 1204. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale A. aerul intra cu viteza de 0. trebuie sa asigure stabilitatea B. fluxul de aer este laminar 1208. floarea soarelui D. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica 1200. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale A. clorbutanol C. flacoane care pot fi recuperate C. propilenglicol D. alcool etilic 1206. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor E. butilhidroxitoluen D.

politetrafluoroetilena 1210. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente parenterale A.D. conditionarea capsulelor 1209. Amestecul tampon acid boric-borax: A. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile D. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire C. polipropilena C. azotatul de celuloza E. clorura de polivinil D. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile 140 . polietilena B. conditionarea comprimatelor E. administrat injectabil are proprietati hemolitice E. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile B.

Sterilitatea colirelor este asiguratã prin: A. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. microsfere E. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B.Tema nr. tolerantei la administrare D. apa distilata B. lipsei particulelor in suspensie 141 . aerosoli 1213. azotat de pilocarpână E. In care dintre picaturile pentru ochile incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin folosirea unor sisteme tampon A. 23 Preparate oftalmice 1211. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. apa proaspat fiarta si racita E. stabilitatii chimice a substantei active C. conditionate in recipiente de 10 ml. adãugare de conservanti antimicrobieni E. preparare pe cale asepticã B. alegeti-le: A. inchise etans. cloramfenicol B. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru 1215. sterilitatii colirului B. 1212. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea: A. rezorcinol C. care este un sistem terapeutic cu pilocarpină A. se aplica dupa incizie chirurgicala B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. solutii B. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului picaturilor pentru ochilor A. sunt corecte rãspunsurile a. nafazolina 1218. c. dizolvant pentru solutii oftalmice C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore C. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru ochi A. lipsite de impuritati mecanice B. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor pentru ochi. emulsii C. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta 1216. sterilizare C. ulei de floarea soarelui neutralizat 1217. b. eficientei terapeutice E. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore D. sterile C. cele hipotonice se izotonizeaza E. apirogene D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile E. prevazute cu sistem de picurare 1214. sulfat de atropână D. apa pentru preparate injectabile D. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul substantelor medicamentoase incorporate in picăturile pentru ochi oficinale A. suspensii D. filtrare sterilizantã D.

pH-ul mediului D. numai puritate 142 . Latexurile oftalmice: A. eficienta terapeutica E. sunt izotonizate cu clorura de sodiu 1222. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi C. Care din urmatoarele picături pentru ochi se izotonizeaza: A. se conserva la Separanda E. solutiile apoase 1221. factori biologici D. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlată E. proprietăţile fizico-chimice ale substanţei medicamentoase B. soluţii pentru lentilele de contact 1226. soluţii apoase în vehicul vâscozifiant B. gradul de ionizare a substantei active E. natura suportului în care este introdusă substanţa medicamentoasă E. viscozitatea crescuta a colirului B. soluţii oftalmice uleioase D. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic E. picaturi pentru ochile hipertonice C. Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor active sunt: A. temperatura 1220. structura chimica a substantei active B. contin sulfat de atropână in concentratie de 0. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare sunt: A. picaturi pentru ochile hipotonice B.5% C. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenţională 1227. dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasă B. lezarea corneei 1223. viscozitate mare C. Formele oftalmice cu eliberare convenţională sunt: A. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu D. sunt forme farmaceutice cu acţiune prelungită D. sunt forme farmaceutice lichide B. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picăturile pentru ochi este influentata de: A. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de atropână sunt false: A. soluţii apoase C. culoarea ochilor 1225. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide 1224. pulberi pentru soluţii oftalmice E. contin sulfat de atropână in concentratie de 1% B. firma producătoare C. emulsiile E. Eliberarea substanţei active dintr-o formă oftalmică cu eliberare controlată depinde de: A. inocuitate D. Implantele oculare: A. solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili E. reflexul de lacrimare D. puritate B. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival C. suspensiile D. stabilitatea chimica a substantei active C. se instilează în fundul de sac conjunctival C. nu se aplica pe cornee D.1219.

Ca izotonizanti pentru picaturi pentru ochile hipotonice se utilizeaza: A. Ochiul tolerează mai bine: A. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile E. soluţiile uşor acide D. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin: A. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare D. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni C. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaţiile: A. In suplimentul din 2004 al FRX. să nu cedeze uşor substanţa medicamentoasă 1229. indicate când substanţele medicamentoase au solubilitate limitată în apă D. nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor 143 . sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice: A. sunt forme farmaceutice solide B.5-5 1230. sunt hipertone E. In cazul picaturilor pentru ochilor unidoza: A. sulfatul de sodiu 1233. clorura de calciu C. soluţiile uşor alcaline C. îndepartarea particulelor straine E. picaturi auriculare B. implanturi oftalmice 1232. cresterea vâscozitatii D. compatibile cu o buna toleranta locala 1236. se respecta conditiile de preparare aseptica D. preparate oftalmice semisolide E. solutii bentru bai oculare C. aplicare limitata 1234.conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici. sunt uleioase 1235.1228. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile E. soluţiile cu pH 5-7. sunt sterile C. cresc solubilitatea substantei medicamentoase C. acidul boric D. sunt utile pentru o prelungire a a acţiunii terapeutice E.5-9. este obligatorie operatia de sterilizare B. realizeaza o umectare mai buna a corneei D.5 E.5 B. să nu fie iritantă pentru mucoasa conjunctivală D. sunt promotori de absorbtie B. substanta activa este peste 1 % B. soluţiile cu pH 4. bază de unguent oftalmică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi: A. izotonizarea solutiilor hipotone B. soluţiile cu pH 7. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active C. să se etaleze uşor prin mişcarea pleoapelor E. să fie hidrosolubilă C. clorura de sodiu B. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata D. Picaturile de ochi se vor izotoniza în cazul în care: A. fosfati E. să fie liposolubilă B. contin substante coloidale C. nu sunt prevăzute de FR X 1231.

se apica de preferinta seara E. viteza de clipire E. un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii: 144 . natura si concentratia substantei active B. sunt izotonice si izohidrice E. conservarea antimicrobiana a preparatului E. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special D. polivinilpirolidona B. se aplica de preferinta dimineata D. valoarea adecvata a pH-ului D. dextrani D. Sistemele terapeutice oculare: A. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile E. Toleranta picaturilor pentru ochilor depinde de: A. glucoza C. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere 1240. prin insuflare E. Unguentele oftalmice: A. sunt preparate multidoza C. Ca agenti vascozifianti in picaturi pentru ochi se folosesc: A. dizolvare sau osmoza 1246. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase C. Ideal. reflexul de lacrimare 1244. Baile oculare: A. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului E. realizarea unui pH adecvat are rol in: A. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase B. colagen 1238. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase D. asigurarea tolerantei C. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase B. coeficientul de partitie L/A al substantei active B. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric C. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se refera la: A. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune. se administreaza ca atare. In cazul picaturilor pentru ochilor. starea de ionizare a substantei active C. se administreaza la temperatura camerei B. marirea vascozitatii preparatului 1245. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase D. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau suspensie B. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g 1239. pot fi sisteme rezervor sau matriceale D. asigurarea penetratiei prin cornee D. folosirea unor solventi anhidri 1243. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase B.37° C) C.1237. gelatina E. tonicitatea preparatului C. realizarea apirogenitatii E. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare B. Pulberile pentru picaturi pentru ochi: A. se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in ambalaj 1241. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive 1242. sunt solutii apoase sterile C. reprezinta doze unitare D. Baile oculare: A. se administereaza caldute (35 .

valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru E. sterile B. izohidrice E. lizozim 1252.A. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase D. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita: A. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana B. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile D. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice C. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni. clorura de benzalconiu. izotonice D. solutii oftalmice uleioase D. Ce rol pot avea amestecurile tampon din picaturi pentru ochi A. cu ajutorul unui conservant antimicrobian. cu particule in suspensie C. Referitor la picaturile oftalmice. masa totala pe recipient E. suspensii oftalmice E. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului 1247. gradul de ionizare a substantei active E. suspensiile -sediment redispersabil la agitare C. Picaturile oftalmice sub forma de solutii. examinate in conditii corspunzatoare de vizibilitate. viscozitate mare C. asigura stabilitatea fizico-chimica 1248. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor B. aspect limpede B. latexuri oftalmice C. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picaturile pentru ochi este influentata de: A. asigura toleranta locala E. sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice D. apoase sau uleioase E. diacetat de clorhexidin E. valoarea pH-ului dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru 1253. care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. pH-ul mediului D. in cazul unui colir apos multidoza D. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii picaturilor pentru ochi A. sa fie eficace in doze mari C. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur. structura chimica a substantei active B. in cazul picaturi pentru ochilor unidoza C. Cum se realizeaza valoarea pH-ului picaturilor pentru ochi A. sa asigure apirogenitatea colirului E. evita oxidarea C. Cum se asigura sterilitatea picaturilor pentru ochi conform farmacopeei A. metode pentru determinarea punctului de congelare 1254. solutii pentru lentile de contact B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni B. temperatura 145 . fara adaus de conservant la picaturi pentru ochile multidoza. Baile oculare nu trebuie sa fie: A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgicalsunt conditionate in recipiente multidoza C. valoarea pH D. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile. evita hidroliza B. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa 1249. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara D. deoarece lacrimile contin o enzima bactericida. unguente oftalmice 1250. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia “Sterilizare” in cazul picaturi pentru ochilor unidoza B. conditionate in recipiente nesterile 1251.

Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu: A. C. Lentilele de contact moi: A. uleiul de ricin. scad timpul de contact cu mucoasa oculara D. Formele farmaceutice oftalmice bioadezive se prepara sub forma de: 146 .1255. alcoolul polivinilic.9% B. Adjuvantii folositi la obtinerea picaturilor pentru ochi sunt: A. Unguentele oftalmice: A. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape. 4-5 min. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat). vascozifianti. E.9° C) E. B. crème sau geluri sterile B. se conserva in recipiente bine inchise 1262. scad rezistenta barierei epiteliale C. D. clorura de sodiu 0. 1 min. maresc absorbtia substantelor medicamentoase E. sunt unguente sau crème sterile C. 1264. Soluţiile oftalmice uleioase folosc ca solvent: A. Dextranii: A. D. fosfat trisodic 2% 1258. C.2-3 nm. solutia de metilceluloza 1%. agenti solubilizanti. lanolina. sunt macromolecule. au un aspect omogen E. D.. D. 1261. corectori de pH. 5-6 min. corectori de miros. 30 min.2 nm.45% D. maresc solubilitatea substantelor medicamentoase 1259. contin un emulgator D. Agentii tensioactivi actioneaza astfel: A. scad tensiunea superficiala B. acid boric 1. borax 2% E. au pori de 0.8% C. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de: 1257. C. E. E. au pori de 2. contin excipienti sterilizati ca: vaselina. sunt bine tolerati de mucoasa oculara. 1260. Conform FRX Supliment 2004. B. sunt unguente. azotat de sodiu 1. 1 h. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32. C. corectori de gust. uleiul de arahide. 1263. B. parafina lichida C. prelungesc durata contactului cu corneea B. preparatele oftalmice semisolide: A. se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare devolum plasmatic. E. sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat). gelatina. se obtin prin fermentatia zaharozei. nu voaleaza ochiul 1256. B. B.1-0. C. E. D. se aplica pe partea interioara a globului ocular. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corspunzatoare D. A.

suspensii. contine un element de control al cedarii substantei. 147 . capsule. C.A. comprimate. contine nitroglicerina. B. D. Sistemul OCCUSERT: A. E. B. 1265. este un sistem terapeutic transdermic. D. contine pilocarpină baza. contine pilocarpână nitrica. C. geluri. solutii. E.

conservanti antimicrobieni 1272. conservanti antimicrobieni potriviti E. ulei de floarea soarelui neutralizat C. pulbere suspendabila E.Tema nr. stabilizanti E. Care enunt este corect referitor la calea nazala de administrare a solutiilor medicamentoase in scopul unei actiuni sistemice A.0 E. formează complecşi cu nipaesterii. farmacopeea nu recomanda astfel de adjuvanti B. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate 1269. se prefera tamponul fosfat in defavoarea acidului boric 1267.0 şi 12. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare: A. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase D. suspensie D. solubilizanti D. 6 B. 8 D.5) C. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase E. agenti pentru cresterea viscozitatii C. este constituită din macromolecule neionica D. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. formează soluţii coloidale stabile la pH cuprins între 2. agenti pentru cresterea viscozitatii C. F. solutii apoase izotonice B. Precizati care sunt substante auxiliare admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. conform prevederilor farmacopeei poate fi: A. solutie B. agenti pentru ajustarea pH-ului D. 24 Preparate nazale 1266. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la substante pentru ajustarea pH-ului in picaturile pentru nas. solutii tampon izotonice 1268. solubilizanti B.R.5 E. datorită următoarelor avantaje: A.X. solutii apoase sterilizate D. Metilceluloza se utilizează la prepararea erinelor lichide. 7 C. agenti pentru ajustarea pH-ului B. sunt corecte: A. pseudoemulsie 1271. este in studiu B. antioxidanti 1270. A. emulsie C.0-7. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala E. este un mod obisnuit de medicatie C. nu formează complecşi cu nipaesterii C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul) D. se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate ( 6. în concentraţie adecvată nu influenţează clearace-ul mucociliar 1273. complecşii având activitate antimicrobiană crescută B. 5 pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile: 148 . ca agent vâscozifiant. 7. ulei de floarea soarelui sterilizat E. Sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi dispersate in vehiculul picaturilor pentru nas.

Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic C. Clorura de benzalconiu 1% B. Ca agenti de marire a vascozitatii. ca preparatul este steril 1282. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt: A. Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala D. Metilceluloza C. umectanti 149 . Picaturile pentru nas cu nafazolina mai contin: A.1274. apa pentru preparate injectabile B.X. antioxidanti C. Tiomersalul 0.02% E. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor nazale trebuie sa se mentioneze: A. laprepararea erinelor se folosesc A. conservanti E. denumirea tuturor emulgatorilor adaugati C. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt: A.1% 1278. Sa influenteze cleareance-ul mucociliar E. chelatanti ai ionilor metalici 1275. ca preparatul nu este steril E. ulei de floarea soarelui neutralizat C. Conform FR. La nivelul nucoasei nazale: A. solutii apoase izotonice B. solutii viscoase 1279. sistem tampon D. izotonizant B. cand este cazul.02% C. Guma arabica D. Carboximetilceluloza sodica 1277. Guma tragacanta E. agenti pentru ajustarea pH-ului D. Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic B. Clorocrezol 0. Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. uleiul de floarea soarelui neutralizat E. Carbopolii B. Se evita efectul de prim pasaj hepatic D. Sa fie hidrosolubili B. apa demineralizata 1281. parafina lichida D. Sa fie liposolubili C. agenti pentru cresterea vicozitatii C. ulei de parafina D. denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati B. Are loc un pseudoefect al primului pasaj 1280. ca vehicul la prepararea picaturilor pentru nas se poate folosi: A. solubilizanti B.01-0. denumirea tuturor edulcorantilor adaugati D. conservanti antimicrobieni E. alcool de 20 ° E.X la preparea picaturilor pentru nas: A. Nipagin si nipasol 0.1% D. Clorbutanolul 0.05-0. Substantele auxiliare recomandate de FR.05-0. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor E. solutii apoase izotonice C. Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic 1276.

rinite alergice C. influenţează negativc. pH B. rinite acute B. culoare C. la pH mai mare de 7. sterilitatea C. uşor hipertonic 1288. sinuzite D. au acţiune farmacologică proprie 1291. analgezice-antipiretice E. uniformitatea masei B. Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale: A. neiritant D. medicamente cardiovasculare B. izotonie D. parasimpatolitice 1285. hormoni C. rezorcină 1289. Sistemul tampon acid boric/borax: A. au capacitate mică de dizolvare B. determinarea conţinutului în solvent E. A.5-8 C. masa totală pe recipient C. trimetamol E. nu reacţionează cu substanţele asociate şi cu recipientul D.5 conduce la inhibarea mişcării ciliare E. toate răspunsurile sunt corecte 150 . nu se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide C. Pentru obţinerea preparatelor rinologice lichide se preferă un vehicul: A. asigură stabilitatea substanţelor încorporate C. prostaglandine D. la pH mai mic de 7. determinarea pH-ului B.1283.5 conduce la inhibarea mişcării ciliare 1290. fosfat monosodic/fosfat disodic B. Controlul calităţii erinelor cuprinde: A. acid citric/citrat de sodiu C. izotonic B. inflamaţii E. Administrarea transnazală pentru acţiunea sistemică se face pentru următoarele clase terapeutice: A. uniformitatea continutului E. sunt miscibili cu mucusul nazal E. netoxic E. Solvenţii folosiţi la prepararea erinelor: A. tamponat la pH 7. Sistemele tampon cele mai folosite în cazul erinelor sunt: A. miros E. viscozitate În formularea erinelor soluţii se ţinea seama de următorii factori: 1287. se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide B. Va creşte spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite în tratamentul următoarelor afecţiuni: A. determinarea conţinutului în substanţa activă D. clearance-ul mucociliar D. determinarea volumului preparatului 1286. uniformitatea dozei eliberate 1284. acid boric/borax D. masa sau volumul eliberat D.

Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X: A. cuprins între 6-7. microsfere nazale D. se conserva la Venenum E.0 151 . sisteme membranare sau rezervoare E. este automată şi neinfluenţată de factori externi D. alcalin C. La nivelul mucoasei nazale. mişcarea ciliară: A. B. contin 0. tamponat la pH 6. hipotonic B. ulei de parafina E. absorbtia rapida E. poliamide D. apa distilata proaspat fiarta si racita 1296. contin 0. se opreşte dacă temperatura creşte la 44 °C B. Picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina oficinale în farmacopee: A.1292. activitatea enzimatica mare la nivelul cavitatiei nazale C. evitarea efectului primului pasaj hepatic D. hidroxietilceluloza C. Pe cale nazală se administrează: A. contin 1 % clorhidrat de nafazolina D. neutru D.1 % clorhidrat de nafazolina. picaturi nazale E. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza ca vehicule: A. cuprins între 4-7. solutii apoase izotonizate C.5 E. Conform FR X pH-ul picăturilor apoase pentru nas nu este: A. ulei de floarea soarelui neutralizat.5 . usor hipertonic D. sistem tampon acid boric/borax si conservant fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu C. carbopoli 1299. ulei de floarea soarelui neutralizat D. Interesul fata de administrarea transnazala a substantei medicametoase este justificat de: A.7. se opreşte în 3-5 minute dacă umiditatea relativă ajunge la 30 % C. poate fi încetinită sau oprită de un aer cu un conţinut scăzut de oxigen E. posibilitatea obtinerii rapide a unei actiuni locale 1300. se conserva la Separandum 1297. este influenţată de factori patologici 1294. pulberi nazale D. creioane nazale B. sistem tampon fosfat si conservant borat fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu. In formularea preparatelor lichide nazale se prefera un vehicul: A. unguente nazale 1295. cosolventi B. alveoconuri C. Ca polimeri bioadezivi fata de mucusul nazal se folosesc: A. izotonic C. comprimate nazale 1293. acid B. solutii pentru spalaturi nazale C.5 1298. alginat de sodiu E. apa distilata. produse Eudragit B. sisteme bioadezive nazale B.1 % clorhidrat de nafazolina. suprafata mare de absorbtie B.

largirea jonctiunilor intercelulare E. Agentii vascozifianti pentru erine: A. uleiurile vegetale neutralizate D. trebuie sa influenteze clearance-ul mucociliar E. dizolva substante insolubile in apa B. Uleiurile folosite ca vehicule pentru erine: A. Promotorii de absorbtie nazala actioneaza prin: A. butilhidroxianisol E. sa aiba actiune farmacologica proprie 1302. masa totala pe recipient C.E. Conform FR X. nu faciliteaza pasajul transmucozal nazal E. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate C. afectiuni virale 1305. clorura de benzalconiu B.temperatura B. trebuie sa fie hidrosolubili D. prelungesc timpul de contact cu mucoasa nazala B. etanolul in anumite concentratii 1307. propilenglicolul in concentratii de pana la 10 % in amestec cu apa E. cedeaza progresiv substanta medicamentoasa pe suprafata mucoasei D. sterilitate E. substanta medicamentoasa C. lipofil 1301. continut in substanta activa D. vasoconstrictoare D. La prepararea picaturilor pentru nas se folosesc urmatorii conservanti antimicrobieni: A. micsorarea solubilitatii substantei medicamentoase B. borat de fenilmercur C. antipiretice B. trebuie sa aiba efect osmotic 1308. starea higrometrica a aerului E. se folosesc sub forma de solutii coloidale concentrate B. Substantele medicamentoase utilizate in preparate nazale sunt: A. sunt de origine minerala C. trebuie sa fie liposolubili D. confera preparatului un efect prelungit 1303. Agentii de marire a vascozitatii erinelor: A. uleiul de parafina C. identificarea conservantilor antimicrobieni 152 . antihistaminice C. agenti conservanti D. butilhidroxitoluen 1309. pH B. esterii acidului p-hidroxibenzoic D. Miscarile ciliare pot fi influentate sau inhibate prin interventia urmatorilor factori fizici: A. antibiotice E. Vehiculele indicate pentru prepararea picaturilor pentru nas sunt: A. marirea solubilitatii substantei medicamentoase C. solutia izotonica de clorura de sodiu B. conservanti antimicrobieni 1306. formarea de complecsi de incluziune cu substanta medicamentoasa 1304. controlul calitatii picaturilor pentru nas se refera la: A. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate C. solubilizarea constituentilor membranei biologice D. trebuie sa nu influenteze clearance-ul mucociliar E.

folosirea ca vehicul a solutiilor apoase izotonice sau a uleiului de floarea soarelui neutralizat C. FR X prevede urmatoarele: A. stabilitatea B. sorbitolul 70% in apa E. perturbind procesul fiziologic de aparare al sistemului mucociliar A. clorhidrat de efedrina C. viscozitatea E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate 1317. contin antiseptice C. Ce factori de formulare trebuie avuti in vedere pentru prepararea erinelor apoase A. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul) D. agenti pentru cresterea viscozitatii C. Ce tip de medicatie nazala s-a dovedit ca realizeaza o actiune sistemica A. La prepararea picaturilor pentru nas. conservantii care contin mercur (tiomersal) D. nitroglicerina B. sulfat de neomicina B. in special la concentratii mari A. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru nas A. agenti pentru ajustarea pH-ului D. izotonia D. se conditioneaza in recipiente de maxim 10 ml E.1310. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare orala E. picaturile pentru nas se prezinta sub forma de: 1311. pH C. completarea la masa prevazuta 1313. se administreaza cu dispozitive speciale de pulverizare 1312. solutii C. clorhidrat de procaina E. suspensii E. Filtrarea preparatelor E. Solutiile pentru spalaturi nazale: A. aerosoli Conform FR X. dextranii in apa 1318. apa distilata B. emulsionarea sau suspendarea substantei active in vehicul B. agentii antioxidanti C. insulina 153 . absorbtia sistemica 1314. A. antioxidanti 1316. emulsii D. polietilenglicolii D. dizolvarea. eventuala folosire a unor substante auxiliare D. au pH acid D. concentratii mari de clorura de benzalconiu E. este un mod obisnuit de medicatie C. sunt solutii izotonice B. alcoolul etilic C. propilenglicolul B. solubilizanti B. tensioactivii in concentratii mici 1315. acetat de hidrocortizona D. Solventi care nu sunt recomandati in picaturile pentru nas din cauza caracterului iritant potential. geluri B. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prescriu in picaturi pentru nas A. Substante auxiliare folosite in picaturile pentru nas care pot influenta negativ miscarea cililor vibratili. conservanti antimicrobieni potriviti E.

Substantele tensioactive sunt folosite in preparatele nazale pentru urmatoarele scopuri: A. sinuzite. sinuzite. Doar in rinite alergice pH-ul scade scpe domeniul acid. nu sunt indicate E. pH-ul scade spre acid C. In inflamatii creste spre domeniul alcalin.1319. rinite alergice. In cazurile de rinite acute. rinite alergice. Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata astfel: A. In inflamatii scade spre domeniul acid E. iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre domeniul alcalin 154 . solubilizanti C. D. In cazurile de rinite acute. promotori de absorbtie D. pH-ul creste spre domeniul alcalin B. conservanti B. pentru cresterea vâscozitatii 1320.

marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule 1323. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare 1325. Prin ce proprietati. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor E. riscul formarii de sediment cimentat 1328. viteza de sedimentare C. E. Factorii care influenteaza stabilitatea suspensiilor: A. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A. 25 Suspensii farmaceutice 1321. in monografia de generalitati. conform farmacopeei A.R. pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica. D. marimea particulelor B. care din enunturi sunt corecte A. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare” D. conservanti D. viscozitatea E. umectanti B. 200 micrometri E. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de F. suspensii care se aplica pe plagi C. Lichid clar deasupra sedimentului C. agenti pentru cresterea viscozitatii E. evitarea cimentarii D. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. 100 micrometri C. suspensiile care contin antibiotice B. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A. Alegeti enunturile corecte referitor la suspensiile injectabile. cu agenti desuspendare. umectarea particulelor solide 155 . 300 micrometri 1327. polimeri bioadezivi 1324. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp 1322. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A. suspensiile care se aplica pe plagi. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei D.Tema nr.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseascadoza maxima pe 48 ore E in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile 1326.redispersare foarte usoara E. suspensii care se aplica pe arsuri D. se pot caracteriza suspensiile defloculate A. sedimentarea individuala a particulelor B. marimea particulelor B. B se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. dimensiunea particulelor solide insolubile B. de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente. 180 micrometri D. C. din cele de mai jos. 50 micrometri B. masa totala pe recipient C. X la prepararea suspensiilor farmaceutice A. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii. lubrifianti C. cu sau fara agenti de suspendare.suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme.

scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. favorizarea aparitiei fortelor de atractie intre particule E. folosirea agentilor de peptizare C. reducerea vitezei de sedimentare C. marirea viscozitatii mediului de dispersie 1332. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului E. formularea lor are ca obiective: A. In suspensii. marirea viscozitatii C. fiind sisteme disperse instabile. Suspensiile. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de: A. structura cristalina C. densitate 1334. supernatant clar 1337. formarea de sedimente compacte 1330. conferirea de sarcini electrice D. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mare D. folosirea de umectanti B. polimorfism B. sedimentul afinat C. solubilizare micelara B. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide C. Comportamentul particulelor in suspensie depinde de urmatoarele propietati fizice: A. Stabilitatea fizica a suspensiilor este asigurata prin: A. Mecanismul de actiune al polimerilor hidrofili intr-o suspensie este de: A. floculare 1331. umectare E. metoda amestecarii D. viscozitatea mediului D. punct de topire D.C. metoda flocularii 1333. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. Lipsa sarcinii electrice E. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode: A. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate B. sedimentarea particulelor D. este redata de relatia lui T. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mica 1336. Higuchi pentru suspensiile concentrate D. viteza de sedimentare lenta B. scaderea tensiunii superficiale E. solubilizare micelara B. evitarea sedimentarii particulelor suspendate B. cresterea cristalelor B. scade cu scaderea concentratiei fazei solide 1335. lipsa stratului de hidratare 1329. este redata de relatia lui T. a sedimentului 156 . metoda dispersarii C. metoda diluarii E. sedimentul format din particule individuale D. Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%) C. asigurarea redispersarii omogene. adsorbtie ca strat multimolecular D. Suspensiile floculate se deosebesc de cele defloculate prin: A. viteza de sedimentare a particulelor insolubile: A. fara dificultate. stare anhidra sau solvatata E. conferirea de sarcini electrice C. metoda condensarii B. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii D. formarea de flocoane E.

cu ajutorul polimerilor hidrofili. pipeta Andreasen E. Avantajele suspensiilor: A. numărătorul Coulter D. sedimentul se redisperseaza usor 157 . vitezei de sedimentare C. filtrare D. Mărimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determină folosind: A. dar procedeul este mai dificil D. sedimentul este foarte uşor de redispersat 1342. posibilitatea administrării de substanţe cu solubilitate redusă în apă B. microscopul cu micrometru ocular etalonat B. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor 1338. sterilizare la etuvă C. starea anhidră C. apariţia sedimentelor cimentate E. evitarea gustului neplăcut al substanţelor active D. sedimentul se formeaza rapid E. sedimentarea particulelor B. cernerea cu site standardizate C. creşterea mărimii particulelor C. Sterilitatea suspensiilor se obţine prin: A. viteza de sedimentare mare B. sterilizare la autoclav B. Suspensiile floculate se obţin: A. prin realizarea floculării prin controlul sarcinii electrice a particulelor B. măsurarea volumului sedimentului 1343. culoarea substanţei suspendate 1346. viteza de sedimentare e mare D. prin adăugare de emulgatori 1345. potenţialului Zetta D. Următorii factori influenţează comportamentul particulelor unei suspensii: A. In formularea suspensiilor se ţine seama de: A. gradului de coalescenţă 1340. structura cristaline B. prin agitare foarte puternică E. viteza de sedimentare mica D. cu ajutorul substanţelor tensioactive C. forma amorfă D.E. folosirea de materii prime sterile E. sedimentul se formeaza încet C. mărimii particulelor B. În suspensiile defloculate: A. prepararea pe cale aseptică 1344. nu de cei enumeraţi mai sus 1341. obţinerea unei suspensii defloculate E. Caracteristicile unei suspensii defloculate: A. sedimentarea nu se realizează individual C. particulele dispersate sunt ca entităţi individuale B. obţinerea unei suspensii floculate D. procesele de degradare ale substanţelor active sunt mai reduse C. forma solvatată E. vâscozităţii E. sedimentarea se face încet E. de alţi factori. Controlul calităţii suspensiilor implică determinarea: A. pot fi administrate uşor persoanelor cu dificultăţi de înghiţire 1339.

instabile D. existenta unei valori reduse a unghiului de contact solid/lichid C. determinarea vâscozităţii C. 90 % din particule trebuie să prezinte un diamentru de cel mult 50 μm D. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 180 μm B. Suspensiile sunt sisteme disperse: A . in cazul unei suspensii ideale D. diluate B. valoare mai mica a unghiului de contact denota ca: A. omogenitate pe toată durata de păstrare D. concentrate D. sedimentarea marimii particulelor D. de uz extern 1349. cresterea marimii particulelor E. umectarea particulelor este dificila E. dispersarea corespunzatoare a particulelor solide in vehicul B. predomina fortele de adeziune intre lichid si solid B. predomina fortele de coeziune ale lichidului C. Creşterea cristalelor într-o suspensie este favorizată de: A. stabile E. reduce dimensiunea particulelor 1348. se determina cu ajutorul zetametrului 1351. Cresterea vâscozitatii mediului de dispersie a suspensiilor: A. 90 % din particule trebuie să aibă dimensiuni de până la 180 μm E.1347. omogene 1350. este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al sedimentului C. determinarea vitezei de sedimentare D. vâscozitate care să nu permită sedimentarea fazei solide C.ultramicroeterogene B. Volumul de sedimentare: A. încetineste viteza de sedimentare C. cu particule considerate sferice C. contribuie la scaderea calitatii suspensiei E. Ecuatia lui Stokes se refera la suspensii: A. determinarea perioadei de înjumătăţire E. are loc umectarea solidului D. determinarea mărimii particulelor B. existenţa unor polimorfi stabili 158 . eterogene C. creste viteza de sedimentare B. particulele solide nu se lasa udate de apa 1352. Floculate E. 20 % din particule trebuie să aibă diamentrul mai mare de 50 μm 1354. redispersarea sedimentului după o agitare de 1-2 minute şi menţinerea omogenităţii pe durata administrării E. Dificultatile legate de formularea suspensiilor farmaceutice rezida in: A. aspect opac B. este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al suspensiei B. cimentarea sedimentarii 1353. FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice următoarele caracteristici: A. determinarea capacităţii de redispersare 1356. este cuprins intre 0 si 1. contribuie la îmbunatatirea calitatii suspensiei D. Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ: A. FR X prevede: A. este egal cu 1. La controlul mărimii particulelor dintr-o suspensie. 10 % din particule trebuie să aibă diametrul de cel puţin 180 μm C. particule în suspensie cu diametrul de maxim 10 microni 1355. in cazul unei suspensii ideale E.

cimentat C suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene . variaţiile de temperatură C. anularea sarcinilor electrice conduce la coagulare D. sunt determinate de combinarea fortelor de atractie si a celor de respingere B. microscopului optic prevazut cu micrometru ocular B. Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice A. cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. pulverizarea avansata a substantei solide insolubile in mediul de dispersie B. 1357. suspensiile destinate administrării externe pot conţine agenţi de curgere 1358. evitarea gustului neplacut al substantelor medicamentoase B.suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de sediment.care determina oprirea unirii particulelor si formarea unui sistem floculat E. fortele de respingere se datoreaza potentialului electrocinetic C. Consecintele interactiunilor intre particule in suspensii farmaceutice sunt reprezentate de : A. La preparare se pot folosi şi substanţe auxiliare E. micşorarea gradului de dispersie şi existenţa unor forme ale particulelor cu nivel energetic mai mare. Instabilitatea fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. permeametrului Blaine E. existenţa formei hidratate a substanţei active insolubile D. Avantaje ale utilizarii suspensiilor: A. Indeplinirea conditiilor de mai sus nu mai fac necesar lucrul mecanic pentru dispersare 1361. picaturi pentru nas C. unguente D. numaratorului de particule Coulter 1363. sedimentarea particulelor solide B.o anulare partiala a sarcinilor electrice determina un minim secundar. substanţele solide se aduc la un grad de fineţe corespunzător scopului şi modului de administrare B. Suspensii de uz extern: A. cu lichid opalescent deasupra E. pipetei Andreasen D. plastice sau pseudoplastice. conferirea de sarcina electrica D. Care din factorii enumerati sunt pasi necesari la prepararea unei suspensii defloculate de calitate corespunzatoare A.adaugarea de elecroliti in orice cantitate la un sistem incarcat electric determina coagularea si deci pierderea stabilitatii fizice 1360. suspensia se completează la volumul prescris (m/v) D. umectarea C.B. viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor defloculate B. formularea nu prezinta dificultati D. cresterea cristalelor D.suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal. nu sedimenteaza. respectiv viteza de sedimentare este incetinita D. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment compact. ele se dispersează în mediu de dispersie lichid printr-o metodă adecvată C. instalarea rapida a efectului terapeutic E. supozitoare E. Controlul marimii particulelor suspendate se realizeaza cu ajutorul: A. sunt tixotrope 1359. FR X are următoarele recomandări privind prepararea suspensiilor: A. picaturi pentru ochi B. cimentarea sedimentului C. sitelor standardizate C. scaderea vascozitatii mediului de dispersie 159 . posibilitatea obtinerii de preparate lichide din substante cu solubilitate redusa C. picaturi pentru ureche 1364. existenţa de particule suspendate cu acelaşi grad de dispersie E. degradarea substantelor medicamentoase este mai redusa 1362.

100 micrometri C. solutii injectabile E. sedimentarea particulelor D. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii .suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme D. formarea de flocoane E. care trebuie sa corespunda si prevederilor formelor farmaceutice corespunzătoare: A. cu agenti de suspendare C. precipitarea prin modificarea pH-ului C. marirea viscozitatii C. Ce fel de substante auxiliare admite FRX la prepararea suspensiilor farmaceutice A. conform farmacopeei A se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. masa totala pe recipient C. marimea particulelor B. factor de stabilitate. Lubrifianti C. Suspensiile injectabile . pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea administrarii 1370. pentru care se fac referiri in monografia Suspensiones din FR X. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare” D. suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea particulelor in timp B. in monografia de generalitati A. agenti pentru cresterea viscozitatii E. de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente E. precipitarea cu solventi organici D. cresterea cristalelor B. unguente B. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. coalescenta 1365. Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee referitoare la stabilitate A. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze omogenitatea pe durata administrarii D. solutii perfuzabile 1367. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp 1369.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 48 ore E. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A.in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile 1368. cu sau fara agenti de suspendare B. polimeri bioadezivi 1366.E. conservanti D. 180 micrometri D. Incarcarea electrica. umectanti B. supozitoare C.suspensiile care se aplica pe plagi. La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin: A. 50 micrometri B. 200 micrometri E.se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva. 300 micrometri 1371. prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze C. formarea de sedimente compacte 1372. precipitare prin dubla descompunere B. colire D. se determina cu ajutorul zetametrului E. triturare la mojar E. Suspensii care se administreaza pe alta cale decit cea orala. pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica. procedeul sedimentarii 160 .

la microscop 1374. Prepararea suspensiilor se face prin: A.conform FR X: A. folosirea unui emulgator corespunzator E. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare B. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri 1375. Conform FR X marimea particulelor unei suspensii : A. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul D. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni E. se determina prin examinarea 100 mg substanta activa suspendata la microscop B. Suspensiile-picaturi pentru ochi. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri E. metoda gumei uscate sau continentala 161 . se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise D. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri C. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul C. dispersarea pulberilor intr-un vehicul B. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri C.1373. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri D.

cele hidratate se numesc si coldcreme 1379. 26 Unguente 1376. unguent emulgator B. unguentum simplex E. unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90) D. hidrocortizon 162 . D. proprietati. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate C. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale 1378. epidermul viu si dermul superior D. Care sunt zonele terapeutice de la nivelul pielii: A. unguent simplu E. unguent simplu D. unguentum alcoholum lanae 1380. sunt: A. unguent cu carbopol 1384.Tema nr. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul B. unguentum emulsificans B. sunt anhidre si hidratate B. vaselina E. aspect: clar E. sunt opace. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte A. ungentum macrogoli D. suprafata de aplicare a preparatului pe piele 1377. unguent emulgator B. se prepara din polimeri hidrosolubili B. unguentum gliceroli C. cele hidratate au proprietati emoliente C. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul cornos sunt: A.R. glandele pielii E. unguent cu stearina C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie D. suprafata externa B. se prefera administrarea pe cornee 1381. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos D. unguent cu glicerol C.X. Care sunt bazele de unguent lavabile: A. conjunctiva oftalmica 1383. grosimea stratului cornos E. alegeti acei factori A. conform farmacopeei. Exemple de baze de unguent din F. Baze de unguent oficinale in FRX:alegeti-le A. Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la bazele de absorbtie: A. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate E. glicerolatul de amidon 1382. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul C. stratul cornos C. se dizolva in apa. unguent cu macrogoli D. este un excipient hidrofil B. Adeps lanae anhydricus. este un emulgator apa/ulei C. Care dintre enunturi sunt corecte A. E.

trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 °C 1391. estradiol 1385. unguentele: A. trebuie sa aibe un aspect omogen B. Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate. unguent cu oxid galben de mercur 2% E. lanolina E. este favorabil difuziei in epiderm si derm E. fluocinolon D. acid poliacrilic C. nu prezinta importanta in cazul substantelor medicamentoase puternic active D. unguent cu acetat de hidrocortizon 1% C.X. indepartarea sebumuului din canalul sebaceu 1392. substanta medicamentoasa are un coeficient de repartitie piele/vehicul mic 1388. absorbtia radiatiilor ultraviolete E. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR. consta in acumularea substantei medicamentoase in stratul cornos C. unguentele B. masurarea consistentei prin penetrometrie B. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mica C. poate fi accentuat de dimetilsulfoxid sau prin hidratarea stratului cornos 1393. ocluzia stratului cornos D. masurarea vascozitatii D. Biodisponibilitatea cutanata a substantelor medicamentose poate fi mai mica daca: A. emplastrele medicamentoase E. metilceluloza D. Efectele preparatelor dermatologice la nivelul stratului cornos sunt: A.X: A. examinate cu lupa. unguent cu oxid de zinc 10% 1389. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mare D. consta in acumularea substantei medicamentoase in anexele pielii B. Benzile protectoare din compozitia emplastrelor: A.5 si 8. unguent cu clotrimazol 1% B. betametazona C. masurarea conductibilitatii electrice E. Substante formatoare de geluri sunt: A. Conform FR. uleiul de ricin 1387.5 E. Efectul rezervor observat in cazul absorbtiei percutane: A. bentonita B. conform FRX Supliment 2004: A. rehidratarea acestui strat B.5 D. crèmele C. Conform Suplimentului FRX din 2004. substanta este dizolvata in vehicul. masurarea tensiunii superficiale 1390. pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule C. unguent cu fenilbutazona 4% D. masurarea densitatii C. din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate fac parte: A. rezultand o solutie saturata E. trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4. solutiile 1386.B. Ajuta la separarea straturilor adezive aleemplastrelor 163 . indepartarea chimica a tesutului ingrosat rezultat in urma afectiunilor la acest nivel C. escina E. se pot efectua urmatoarele determinari. gelurile D. substanta nu este suspendata sau emulsionata in vehicul B.

dureri provocate de arsuri B. Se indeparteaza inainte de administrarea pepiele C. inainte de administrare D. Sunt constituite din material sintetic sau natural 1394. Derivati celulozici C. afectiuni inflamatoare 1398. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum mare de faza dispersa 1396. Silicati de magneziu si aluminiu 1399. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos. Ulei de parafina D. La prepararea produselor semisolide de tip emulsie. Lanolina. Se prezinta intr-o singura dimensiune E. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre: A. paste 1395. unguentul simplu D. Se impune folosirea preparatelor dermatologice cu efecte locale in tesutul viu al pielii in urmatoarele situatii: A.72 °C C. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului de emulsie. Acceleratorii de penetrare folosiţi la obţinerea unguentelor: A. cheratolitice B. unguentul emulgator E. afectiuni premaligne sau maligne D. oferind consistenta necesara D.B. după aplicare pe piele formează un film care nu este oclusiv E. urmata de o dispersare in picaturi mai fine E. Bazele de unguent lavabile: A.70 °C B. indeplineste urmatoarele roluri: A. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de faza dispersa D. pigmentarea excesiva a pielii E. antiseboreice D. lanolina C. deshidratarea si iritarea pielii C. scad temporar capacitatea barieră a pielii B. agent de crestere a viscozitatii C. la temperatura de 70 . la temperatura de 50 . Amidon B. Propilenglicol E. atunci cand este separata de stratul adeziv. nu trebuie să permită pierderea unor compăonente ale lichidelor biologice E. emulgator apa/ulei 1397. amestecul de vaselina si ceara B. folosita ca excipient in formularea unguentelor. Gelurile hidrofile pot contine: A. In vederea obtinerii unor efecte la suprafata pielii se folosesc unguente: A. sunt incompatibili cu substanţele active D. se îndepărtează numai prin spălare cu apă şi săpun B. formator de matrita. emulgator ulei/apa E. pot fi anhidre sau hidratate C. se mai numesc evanescente D. vehicul hidrofob B. au acţiune farmacologică C. alcoolii de lână 1400. sunt alergeni 1401. ecran antisolare E. emoliente C. amestecarea fazelor se realizeaza: A. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lână hidratat 164 .

Conform FR X referitor la prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpină clorhidrică sunt adevărate afirmaţiile: A. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 10 mg substanţă medicamentoasă B. cantitatea fazei apoase din compozitie 1410. fenol D. zona anterioară a braţelor E. Bazele de unguente pot fi: A. eficienta E. baze de unguent lavabile C. inocuitatea D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri E. acid citric C. baze hidrosolubile 1409. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 200 mg substanţă medicamentoasă B. prezenţa unei duble legături C2-C3. coeficientul de repartiţie strat cornos/vehicul D. puritatea C. unguente hidrosolubile D. Referitor la mărimea particulelor suspendate într-o bază de unguent FR X prevede: A. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri 1404. se păstrează la Separanda E. galat de propil E. cazul în care se administrează esteri ai acidului nicotinic 1406. zona presternală D. unguente-solutii B. Criterii de calitate în formularea unguentelor: A. Antioxidanti folositi la prepararea unguentelor: A. clearance-ul substanţei medicamentoase după traversarea stratului cornos E. coeficientul de repartiţie U/A B. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri 1407. unguente-suspensii E. În functie de gradul de dispersie al substantelor active.1402. se sterilizează la etuvă C. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri D. Factorii dependenţi de natura chimică a substanţei medicamentoase care influenţează transferul cutanat sunt: A. 1405. Penetrarea substanţelor medicamentoase prin piele este crescută în: A. unguente-emulsii 165 . baze grase hidrofobe E. butil hidroxi anisol 1408. zona plantară C. acid sorbic B. stabilitatea fizoco-chimica B. are concentraţia 2% D. unguentele pot fi: A. baze de tip solutie B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri C. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 25 micrometri C. activitatea termodinamică a substanţei medicamentoase C. Conform FR X mărimea particulelor de substanţă activă suspendate într-un unguent oftalmic: A. baze de tip suspensie D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 150 micrometri D. unguente cu mai multe faze C. porţiunea posterioară auriculară B. se prepară pe cale aseptică B. se păstrează ferit de lumină 1403.

Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. acid tartric) D. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor bilogice D. Care dintre urmatoarele substante au capacitatea de a forma geluri: A. toate cele de mai sus 1414. Gelurile: A.efect rezervor.. dimetilformamida D. consistenţă ridicată C. carboximetilceluloza D. metilceluloza 1416. hormoni sexuali (testosteron. azona B. sunt lipodispersabile D. dioxidul de siliciu coloidal E. sunt usor de indepartat prin spalare C.1411. antiseptice B.) se intalneste la preparatele dermatologice ce contin: A. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de 25 %) (mai putin de 25 procente) E. dioxidul de siliciu 1417. au proprietati emulgatoare. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii E. nu sunt lavabile 1418. eset o baza hidratata de tip ulei/apa 1412. corticosteroizi (fluocinolon. Bazele grase hidrofobe: A. sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un sistem tridimensional al unei matrite polimerice B. Urmatorii compusi actioneaza ca acceleratori ai absorbtie cutanate: A. bentonita D.) E. alcoolul cetilstearilic B. estradiol) 1413. În formularea unguentelor se urmăreşte realizarea următoarelor criterii cosmetice: A. au efect ocluziv D.. bentonita E. dimetilsulfoxid C. metilceluloza 1415. Urmatoarele substante formatoare de geluri sunt produse naturale organice: A. Unguentul emulgator: A. asigurarea stabilităţii fizico-chimice a substanţelor medicamentoase 166 . Acumularea substantelor medicamentoase in structurile pielii. s. sa mareasca capacitatea bariera a pielii C. hidrocortizon. au aspect translucid B. urmata de eliberarea pe o perioada prelungita de timp (. pectina C. astringente (acid citric. sulf) C. este o baza anhidra de tip ulei/apa E. tragacanta B. 1419.a. este oficinal în FR X B. cheratolitice (acid salicilic. este oficinal în FR IX C. cetilsulfatul de sodiu C. uşurinţă la aplicare B. dimetilacetamida E. cand sunt folosite ca atare (fara adaos de emulgator). sa creasca permeabiliatea substantei medicamentoase prin stratul cornos B. este o baza de unguent lavabil D. pot incorpora cantitati mari de apa E. au aspect clar C. absenţa caracterului lipicios D.

pentru formarea matritei impreuna cu excipienti lichizi 1426. esteri de polioxietilen sorbitan(Tween) E. acid stearic B. Ce preparate se folosesc pentru efecte in stratul cornos A. glicerol E. antiseboreice B. pH 167 . deodorante 1424. Dizolvarea E. marimea particulelor C. acid sorbic C. Ce excipienti alcooli se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. vehicul hidrofob. antiperspirante E. se prepara din polimeri hidrosolubili B. rol de formatori de matrita si de compusi chimici care reactioneaza cu baze spre a forma emulgatori (stearat de sodiu) 1427. ceara de albine D. esteri de sorbitan (Span) D. sunt lavabile E. Nici unul din raspunsurile de mai sus 1422. Ce preparate topice se folosesc pentru efecte asupra anexelor pielei A. se prefera administrarea pe cornee 1421. Masa sau volumul eliberat B. sunt opace D. corpuri grase. pentru glandele pielei E. omogenitate B. utilizati in baze de unguent A. sistemice D. parafina E. excipienti lipofili. preparare. preparate cu acid poliacrilic (Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu hidroxid de potasiu sau cu trietanolamina C. polidimetilsiloxanul C. Exemple de excipienti hidrocarburi si rolul lor in bazele de unguent A. vaselina B. alcool etilic C. formator de matrita 1425. Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele semisolide pentru aplicare cutanata: A. emoliente B. absenţa texturii grunjoase la aplicare 1420. esterul metilic al acidului p-aminobenzoic C. alcool stearilic D. Hidrogelurile. acid citric E. solizi. Ce excipienti acizi grasi se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. acid palmitic D. rol de formatori de matrita 1428. Exemple de esteri. vasoconstrictoare D. depilatoare C. caracteristici si aplicare A.E. Marimea particulelor C. Controlul calitatii unguentelor conform FR X se refera la: A. pentru absorbtia unor produsi iritanti de la suprafata pielei 1423. Sterilitatea D. cheratolitice C. alcool cetilic B. monostearat de glicerol B.

este o baza de unguent hidrosolubila hidratata C. este o baza de unguent oficinala in FR X 1430. da incompatibilitati cu polietilena E.5 168 . Care sunt caracteristicile corecte pentru unguente: aspect omogen culoare si aspectul caracteristice componentelor pH cuprins intre 3. vascozitate E.D.5-8. este un gel D. sterilitate 1429. este o baza de unguent hidrosolubila anhidra B. Unguentul cu macrogoli: A.5 marimea particulelor 50 microni pH cuprins intre 4.5-5.

aerosoli 1439. 1434.Tema nr. C. solutie B. D. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare B. 1433. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate 1437. sisteme cu eliberare prelungită. E. alegeţi variantele corecte: 169 . hidrocortizon acetat. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate B. emulsie E. elementul de control al cedarii substantei medicamentoase este: A. Un sistem farmaceutic : A. sisteme cu eliberare autoreglabilă. Cedarea substantelor medicamentoase din sisteme terapeutice transdermice prezinta urmatoarele caracteristici: A. cinetica de cedare este cunoscuta. o matrita monolitica corespunzator formulata D. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă. Sistemele rezervor cu cedare controlată. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric E. B. sistemele terapeutice au numai efecte locale 1432. se face pe o perioada de 24 . reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase B. sunt sisteme rezervor. cedare susţinută. nitroglicerina. sisteme de administrare cu viteză preprogramată. sunt sisteme rezervor sau matriţă. C. D. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente E. predeterminata . B. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila E. Un preparat farmaceutic cu cedare prelungită se caracterizează prin: A. reproductibila si de lunga durata C. cedate numai pe baza gradientului de concentratie D. E.24 ore D. particule solide D. pe o perioadă mai lungă de timp a substanţei active. sisteme de administrare cu viteză controlată prin activare. E. permit cedarea susţinută a substanţei medicamentoase. estradiol. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa sub forma de: A. clonidina E. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice sunt: A.48 ore C. 1436. 27 Preparate transdermice 1431. În funcţie de viteza cedării substanţei active. 1435. cedarea substanţei active nu constituie etapa limitantă a vitezei de absorbţie. sisteme cu eliberare prelungită sau susţinută. D. se face cu o viteza predeterminata B. permit cedarea controlată a substanţei medicamentoase. sistemele cu cedare controlată pot fi clasificate în: A. Sistemele de administrare cu viteză preprogramată: A. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin unu. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici C. cedarea substanţei active este etapa limitantă a vitezei de absorbţie. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate C. C. clonidina. B. In sistemele terapeutice transdermice. suspensie C. nitroglicerina. se face pe o perioada de 12 . scopolamina. matriţă sau microcompartimente închise. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie 1438. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin zero. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare este diferit D. estradiol.

care conţine una sau mai multe substanţe active. nu conţine excipienţi. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale B. A. este influentata de variabilele fiziologice locale D. se face cu o viteza nereproductibila 1444. poate fi constituit dintr-o matriţă solidă sau semisolidă. 1445. 1443. viteza de cedare este neprogramata E. irita pielea C. se poate aplica pe pielea lezată pentru a elibera substanţa activă în circulaţia sistemică. nu conteaza tipul matritei 1447. B. Din categoria sistemelor cu cedare controlata autoreglabila fac parte: A. formă solidă. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 0 C. 1442. suspensie. 1440. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona C. se foloseste ca implant cutanat. cedarea substanţei active se realizează prin difuzie moleculară. Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active C. au un film protector E. sistemele bioadezive B. nu sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate D. conţin substanţa activă sub formă de soluţie. se face cu o viteza inconstanta C. este un preparat farmaceutic flexibil. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 1 E. A. C. de dimensiuni diferite. D. structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active E. E. A. sisteme cu eliberare pulsatorie D. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică . se aplica pe leziunea respectiva a pielii B. Sistemele terapeutice transdermice: A.R. In cazul dispozitivelor modulabile pentru transportul medicamentos transdermic se poate folosi drept control exterior: 170 . reprezintă un exemplu de sistem cu cedare controlată tip rezervor. hidroliza enzimatică a biopolimerilor asigură cedarea substanţei active D. E. este un implant ocular B. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele de cedare a substantei medicamentoase activate de enzime sunt false cu exceptia: A. alegeţi variantele corecte: A. care conţine o substanţă activă. este un preparat farmaceutic flexibil. B. membrana polimerică nu are o permeabilitate specifică. sisteme cu eliberare autoreglabila E. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro sunt false cu exceptia. contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei pectorale D. eliberarea substantei medicamentoase. C. 1441. este un sistem tip matriţă E.A. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt adevărate. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida B. D. dispozitive cu cedare controlata C. de dimensiuni diferite. contine triturat de nitroglicerina pe lactoză în ulei de silicon. supliment 2004). un rezervor semisolid. se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40 D. contin doua folii preotectoare. In cazul sistemelor cu cedare controlata. Un sistem terapeutic transdermic (F. sisteme vectorizate 1448. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida D. contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat E. un proces neenzimatic activeaza cedarea substantei 1446. X. C. rezervorul medicamentos este alcatuit din microsfere de substanta medicamentoasa B. Sistemele terapeutice transdermice –afirmatii adevarate: A. este un sistem tip rezervor B. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică sau prin masa unui polimer.

Progestasert 171 . fonoforeza 1449. sisteme matrita sau monolitice. 1454. este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer izobutilenic E. pompe seringi D. dispozitive cu cedare modulata de schimbarea pH-ului C. sisteme vectorizate C. dispozitive de perfuzare ambulatorii C. 1453. pompe peristaltice B. Sistemul Deponit A. dispozitive cu presiune de vapori D. D. cu cedare controlata de dizolvare 1450. Sistemul Oros B. pompe peristaltice B. sisteme cu microcompartimente inchise. Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare – exemple: A. sisteme rezervor cu membrana. membrana care reglează cedarea este etilen vinilacetat. Iontoforeza E. Ocusert B. cu cedare controlata de difuzie E. Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase: A. este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina B. cu cedare controlata de permeabilitate D. pompe peristaltice E. pompe osmotice B. Exemple de pompe de perfuzare implantabile: A. Nitroderm C. Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara printr-o membrana polimerica: A. Nitro-Dur 1451. contine Levonorgestrel intr-un elastomer siliconic E. Iontoforeza C. sisteme bioadezive D. Sistemul Deponit 1456. Scopoderm D. este dispozitiv de cedare modulat din exterior B. Duragesic – afirmatii adevarate: A. este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant subdermic C. este un sistem terapeutic tip matriţă. este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase B. este un sistem terapeutic tip rezervor D. Dispozitivele cu modulare din exterior sunt: A. contine Fentanil C. Electroporarea E. pompe peristaltice E. se utilizează în medicina veterinară. 1452. hidrogeluri termosensibile B. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip matrita: A. contine estradiol intr-un elastomer siliconic D. sisteme vectorizate 1455. Catapres C. sisteme de perfuzare continua D.A. contine nitroglicerina asociata cu clonidina. Sistemul Oros 1457. cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea plasturilor E. Sistemul Compudose : A. este un sistem iontoforetic periodic transdermic C. Catapres E.

Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C D. Sistem terapeutic transderm-Nitro 1460. A. Pompa osmotica Ocusert E. prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea 1461. D. uniformitatea este stabilita standard E. D. toate afirmatiile sunt false 1466. Referitor la determinarea calităţii sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca: A. utilizeaza un câmp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase C. trebuie sa corespunda determinarii C a uniformitatii continutului unidoza C. sulfamide. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele biologice 172 . Pompa osmotica Progestasert 1459. prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea C. Sistemele terapeutice transdermice –conditionare. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior D. Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice: A. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase 1465. sub forma de rezervor solid B. Electroporarea: A. consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic E. Deponit 1458. Ocusert C. Sistemele bioadezive: A. se numeste si ionoforeza C. Pompa osmotica implantabila Alzet D. modulează cedarea substanţei active dintr-un dispozitiv polimeric. Pompa osmotica elementara (Oros). metoda celulei sau metoda cilindrului rotativ. se mai numeste si iontoforeza. Fonoforeza: A. se poate determina eliberarea substanţelor active prin metoda aparatului cu disc. 1463. Exemple de sisteme de cedare controlata cu microcompartimente inchise A. Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se intalneste in: A. acestea fiind stiute E. trebuie să menţioneze doza eliberată pe unitatea de timp şi aria suprafeţei de eliberare C. sub forma de rezervor semisolid D. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active B. E. Nitro-dur D. Sistemul Nitrodisc B. foloseste degradarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase E. dexametazona fosfat sodica. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase B. Dispozitiv transdermic contraceptiv C. se mai numeşte şi sonoforeză. trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza B. B. Pompa osmotica „push pull” C. Sistemul Deponit E. consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic B. 1462. Iontoforeza: A. prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea E. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate mecanic C. trebuie să menţioneze doza eliberată şi aria suprafeţei de eliberare D. D. trebuie să menţioneze aria suprafeţei de eliberare 1464. este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultrasunetelor.B. s-a cercetat clinic pentru următoarele substanţe – lidocaina clorhidrat. Compudose E. nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active. B. insulina. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin control exterior.

Viteza de cedare poate creste la asociere cu palmitat de izopropil sau ulei mineral. sunt reprezentate de sistemele terapeutice transdermice. elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1 1470. Sistemul Progestasert: A. Dispozitivele cu cedare controlată – afirmaţii adevărate: A. este un sistem terapeutic tip rezervor 1468. D. este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat C. realizează o concentraţie plasmatică constantă. contine progesteron C. B. Sistemul Nicoderm CQ A. asigură energie electrică de nivel scăzut. este format din microcompartimente deschise 1469. eliberarea este controlata de difuzie prin bariera gelifiata 1467.Dur A. Sistemele tip matriţă – alegeţi variantele corecte: A. E. Sistemul Nitro. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză prelungită. contine cristale de progesterona dispersate in ulei de silicona D. mecanismul bioadeziunii este fizico-chimic E. se aplică pe piele pe o durată de 48 de ore. conţine nicotină C. B. C. viteza de cedare a substanţei active este controlată prin intermediul matriţei polimerice lipofile sau hidrofile. realizează o concentraţie plasmatică prelungită. Nitro-Dur E. Nitroderm. 173 . conţine o membrană polimerică care controlează viteza de cedare a substanţei active. D. asigură energie electrică de nivel înalt. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona B. 1471. solubilitatea substanţei în polimer şi difuzia acesteia în polimer. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză constantă. este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat E. C. eliberarea este controlata de osmoză prin bariera gelifiata C. C. utilizează tehnologia electrotransportului. D. Utilizeaza o matrita de alginat siliconic B. D. este un sistem de tip rezervor D. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip rezervor: A. C. Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral C. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare D. viteza de cedare a substanţei active este dependentă de timp. este format din microcompartimente inchise ăntr-o matriţă lipofilă siliconică. C. E. 1475. Sistemul Nitrodisc (Roberts): A. 1473. E. contine levonorgestrel D. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în lactoză. este un sistem terapeutic transdermic de tip matriţă. se pot prepara prin suspendarea substanţei active în polimer. B. 1472. modularea vitezei de cedare preprogramată a substanţei active se face prin controlul dozei de încărcare. este un dispozitiv intradermic B. B. Iontoforeza: A. Progestasert. este un sistem de tip matriţă E.B. Sistemul terapeutic Norplant: A. E. se aplica prin implantare subdermic E. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în alcool polivinilic. sistemul Occusert B. este un dispozitiv intrauterin B. se pot prepara prin suspendarea substanţei active şi a polimerului într-un solvent comun. Compudose 1474. este un sistem terapeutic transdermic de tip rezervor. D.

E. sunt dispozitive cu cedare controlată. D. C. Transderm – Scop (scopolamina). Dispozitivele modulabile reversibil în funcţie de un agent din mediu. asigură o cedarea substanţelor active cu viteză constantă. dispozitive cu membrană de control. E. D. B. E. sunt sisteme intelingente de cedare a substanţei medicamentoase. prin electroporare. cedarea substanţei active este dependentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare. Occusert (pilocarpina nitrat). se realizează prin desorbţie competitivă. A. E. C. Sistemele cu cedare pulsatorie – afirmaţii adevărate: A. 1476. B. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de zile. se obţin prin aplicarea unui câmp electric. sunt sisteme cu eliberare prelungită. D. permite transferul de peptide şi proteine. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de 10 – 12 ore. 1484. E. Compudose (estradiol) C. reprezintă dispozitive modulate din exterior. B. E. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e independentă de pH. sunt dispozitive cu cedare autoreglabilă. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip matriţă – alegeţi variantele corecte: A. controlul cedării pulsatorii poate fi fizic sau electronic. C. Deponit (nitroglicerina). ăncapsularea de celule vii. Sistemele cu eliberare controlată. 1480. sunt sisteme de administrare cu cu viteza controlată prin activare. Nitro-Dur (nitroglicerina). D. se clasifică în dispozitive cu cu modulare exterioară şi dispozitive automodulabile. cedarea substanţei active este independentă de variabilele fiziologice ale locului de administrare D. B. Duragesic (fentanil citrat). Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip rezervor – alegeţi variantele corecte: A. alegeţi variantele corecte: A. B. E. dispozitive cu eroziune controlată. permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric. Dispozitivele modulabile pentru transportul transdermic – afirmaţii adevărate: A. 1478. B. 174 . Estraderm (progesteron). B. 1481. a ultrasunetelor. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă. B. Sistemul iontoforetic periodic transdermic (SIPT) – alegeţi variantele corecte: A. C. transportul substanţei active prin piele este asigurat de energia electrică de nivel înalt. reprezintă sisteme dispozitive cu eroziune modulată electric. se obţin prin aplicarea unui câmp electric. 1482. B. nu permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric E. Reacţia cu un substrat enzimatic ca mecanism al cedării substanţei active – alegeţi variantele corecte: A. 1483. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e dependentă de pH. D. săptămâni sau ani. 1477. 1479. Catapress – TTS (clonidina). C. Dispozitivelecu cedare modulată prin schimbarea pH-ului: A. asigură administrarea de hormoni. Deponit (isosorbit dinitrat). reprezintă dispozitive modulate din exterior.D. Compudose (progesteron) E. asigură o cedarea substanţelor active prin modulare pulsatorie. permite administrarea de peptide. prin electroporare. a ultrasunetelor. câmp magnetic. C. reprezintă sisteme inteligente de cedare a substanţei medicamentoase. producerea curentului electric se realizează periodic. reacţia cu un substrat enzimatic. reprezintă sisteme cu cedare controlată. D. D. C. controlul cedării pulsatorii poate fi chimic sau electronic.

dispozitive cu modulare din exterior. dispozitive cu solubilitate controlată. C.C. 1485. dispozitive cu desorbţie competitivă. modularea vitezei de eroziune e dependentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului. E. modularea vitezei de eroziune e independentă de reacţia substratului enzimatic cu modificarea pH-ului. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e independentă de pH. B. D. sunt dispozitive automodulabile. 175 . E. D. Dispozitivele cu eroziune controlată – alegeţi variantele corecte: A. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e dependentă de pH.

fiecare avind proprietati fizico-chimice si tehnologice particulare. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare: A. Hidrofilie variata B. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale B. a supozitoarelor lipofile sau dizolvarea intr-o ora a celor cu baze hidrosolubile E. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice D. actiune iritanta asupra mucoasei rectale 1488. Proprietatile tehnologice ale gliceridelor semisintetice: A. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal D. au consistenta necesara B. solidificare rapida E. sunt destinate numai pentru actiune locala B. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic E.Tema nr. indicele de iod mare C. E exista numeroase tipuri. transferul direct din excipient in mucoasa rectala 1489. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare neajunsuri determinate de unele proprietati nefavorabile ale excipientului. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este sinonim cu cel pentru dizolvarea comprimatelor 1492. Gliceridele semisintetice ca baze de supozitor – alegeţi variantele corecte: A. stabilitate la caldura E. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei D. Calea rectala se abordeaza atunci cand: A. Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala. Solidificare medie. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala E. higroscopicitate D. stabilitate la caldura B. ceea ce determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat 1487. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa B. cu serii diferite. Etapele care se succed de la administrarea supozitorului pina la patrunderea substantei medicamentoase in circulatia generala:alegeti variantele corecte A. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. lipsa hidrofiliei 1491. topirea excipientului lipofil B. precizati enunturile corecte A. putere emulgatoare diferita C. indicele de aciditate mare B. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala D. 28 Preparate rectale 1486. sub forma de supozitoare A. lenta 1490. contractie de volum redusa. sunt destinate numai pentru actiune sistemica C. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare A. capacitate mare de dizolvare E. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala 176 . polimorfism D. prezinta polimorfism accentuat D. administrarea este de durata. dizolvarea excipientului hidrosolubil C. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite E. pacientul prezinta leziuni rectale C. in afectiuni cronice D. contaminare microbiana redusa C. risc crescut de contaminare microbiana C. dezagregare rapida 1493. instabile. autooxidabile C.

se determina capacitatea formelor goale C. acid sorbic C. se prepara din carbonat de sodiu anhidru. principiul activ rezulta in urma unei reactii de saponificare E. Witepsol D. Masa gelatinoasa E. Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor: A. Brij C. inocuitate C. grasimi semisintetice B. ulei de ricin B. lanolina 1497. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt adevarate: A. Ca substituenti ai untului de cacao la prepararea supozitoarelor se folosesc: A. Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F. de cilindri ascutiti la un capat E. tocoferol B.X. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele cu glicerol nu este adevarata: A.R. ovoidala D. Massa Estarinum B. glicerina si stearina D. procedeul se realizeaza la rece B. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este coeficientul de repartitie mucoasa/excipient al substantei dizolvate in masa topita B. acid oleic 1498. sferica C. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la absorbtia substantelor medicamentoase din supozitoarele rectale nu este adevarata: A. folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor.: A. torpila 1499. Myrj D. masa gelatinoasa E. Supozitoarele rectale au forma: A. Adeps solidus 1500. absorbtia se realizeaza prin difuzie pasiva D. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces D. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare 1495. contractie de volum la racire mica si insuficienta 177 . Eucerina C. Promotorii de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor: A. Dezavantajele untului de cacao. absorbtia nu depinde de coeficientul de repartitie lipide/apa al substantei medicamentoase E. se prepara prin modelare manuala B. masa de polietilenglicoli 1496. sunt supozitoare rectale 1502. nu sunt higroscopice C. dioxid de siliciu coloidal E. cilindro-conica B. tendinta de a rancezi B. propilenglicol D. glicerol C.1494. absorbtia depinde de pH-ul mediului si de pKa substantei medicamentoase 1501. tensioactivi D. se determina factorul de dislocuire E. hialuronidaza E. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este viteza de dizolvare in mucusul rectal C. sunt: A.

turnare în forme D. sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile 1511. punct de topire la 40-450C B. Untul de cacao: A. ferit de lumină 1508. incompatibilitati ale gelatinei si glicerinei cu unele substante medicamentoase B. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs 1503. capacitate emulgatoare diferita D. sunt destinate administrarii numai pe cale rectala D. incalzirea si topirea peste 40 °C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile) E. medie sau lenta C. ca baze de supozitoare. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active B. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct în circulatia portala D. se realizeaza prin si datorita: A. tendinţa de râncezire E. glicerolul este usor iritant al mucoasei D. punct de topire la 32-340C C. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia generala prin vena iliaca E. vaginala sau uretrala E. este un excipient gras B. indice hidroxil mare E. sunt destinate administrarii pe cale rectala. poate fi contaminata cu microorganisme 1505. supliment 2004. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 30 °C 178 . vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice B. Gliceridele semisintetice folosite ca baze de supozitoare se caracterizează prin: A. prezinta urmatoarele caracteristici: A. Untul de cacao are urmatoarele proprietati: A. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active dispersate sau dizolvate într-o bază adecvată. toleranţa locală bună C. solidificare rapida. Absorbtia substantelor active din supozitoare. variaţiile în compoziţie D. la nivelul rectului. solidificare rapidă 1507. Supozitoare vaginale 1510. sensibilitate la umiditate C.D. prezinta urmatoarele inconveniente in utilizare: A. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara supozitoarele de glicerina oficinale în FR X ? A. Presare C. are tendinţă de râncezire E. este un excipient hidrofil C. Modelare manuala B. Topire. Dupa FR X. se păstrează la rece. supozitoarele sunt: A. se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Theobroma cacao D. ca baza de supozitoare. inocuitatea B. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portala C. capacitate de incorporare a unor cantitati mari de pulberi B. Supozitoare rectale E. indice de iod scăzut D. polimorfismul 1506. contractie de volum la racire mica E. C. Masa gelatinoasa. Dezavantajele folosirii untului de cacao sunt: A. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia hepatica prin vena porta 1509. hidrofilie crescuta 1504. Gliceridele semisintetice. nu are o consistenta suficienta E.

este o baza dispersabila in apa 179 . masa matritei C. cantitatea de excipient dislocuita de substanta medicametoasa 1519. Gliceridele semisintetice se caracterizeaza prin: A. reprezinta cantitatea de excipient dislocuita de 1 g de substanta medicamentoasa B. Suppocire C. prezinta 4 forme polimorfe cu puncte de topire diferite B. revenirea la forma stabila se face in decurs de circa 4 zile E. 1514. se foloseste pentru calcularea masei de excipient necesar prepararii prin topire . Pentru imbunatatirea hirofiliei bazelor de supozitoare grase se adauga in formulare: A. untul de cacao prezinta urmatoarele dezavantaje: A.52 ° C C. este redat in tabele pentru o serie de substante medicamentoase C. alcool cetilic 5 % (procente) C. Span 60 1516. Masa Estarinum E.turnare trebuie cunoscute: A. Factorul de dislocuire al untului de caco: A. indice de hidroxil ridicat 1515. revenirea la forma stabila se face in decurs de 24 ore. Tween E. revine la forma stabila beta dupa câteva ore de la supratopire E. punct de topire cuprins intre 32 . prezinta inocuitate totala si toleranta locala buna 1513. formarea polimorfilor instabili se evita prin topire incompleta la cca 36 °C 1512. forma stabila este forma beta D. apartine categoriei gliceridelor semisintetice folosite la prepararea supozitoarelor B. prin triturare cu toata masa topita E. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 40 °C C. Produsul Suppocire folosit ca baza de supozitoare: A. ulei de ricin B.35 ° C B.34 ° C B. prin triturare initiala cu un excipient fluid C. cantitatea de excipient care umple forma goala D.turnare a unui anumit numar de supozitoare E. parafina D. indice de iod scazut (mai mic de 7) D. cantitatea de substanta activa dislocuita de cantitatea de excipient E. ulei de parafina 1517. prezinta un polimorfism accentuat D. se inmoaie si se topeste intre 30 . capacitatea formei goale B. La prepararea supozitoarelor prin procedeul de topire . revine la forma stabila beta în decurs de cca 4 zile de la supratopire D.B. are o compozitie variabila C. Care dintre urmatoarele produse se folosesc ca baze de supozitoare: A. forma stabila este forma gamma C. punct de topire cuprins intre 50 . se determina empiric D. dupa o pulverizare prealabila a acesteia B. Ca baza de supozitoare. prin triturare initiala cu o parte din baza topita D. se determina din valoarea indicelui de saponificare al excipentului 1520. Untul de cacao: A. indice de iod crescut (mai mare de 30) E. Suspendarea substantei medicamentoase in baza de supozitoare se face: A. PEG 400 B. prin incorporare in baza ca atare 1518. Adeps solidus D. are contractie de volum mica dupa turnare si solidificare in forme (tipar) E.

unt de cacao sau gliceride semisintetice: A. absorbtia la nivelul hemoroidalelor superioare dreneaza substanta absorbita cu fluxul sanguin prin ficat E. se obtine pornind de la uleiul de palmier care se hidrogeneaza si apoi se supune inter sau transesterificarii D. având ca risc eliminarea supozitorului E. cedarea este favorizata de particule cu grad de dispersie avansat 180 . sedimentarea particulelor in suspensie D. determină creşterea presiunii osmotice locale. Prevederi ale F.C. nu este posibila evitarea metabolizarii la prima trecere prin ficat. favorizează turnarea în forme datorită absenţei fenomenului de supratopire E. se pot obtine prin turnare B. pentru a modifica hidrofilia D. prezinta o hidrofilie crescuta si o conservare mai buna in comparatie cu untul de cacao 1521. dizolvarea excipientului C. In ce conditii are loc absorbtia substantelor medicamentoase dupa administrarea supozitoarelor rectale si care este posibilitatea de a se evita efectul primului pasaj hepatic A. Prezenta tensioactivilor in compozitia supozitoarelor determina: A. se dizovă în mucusul rectal C. Gliceridele semisintetice prezintă următoarele avantaje comparativ cu untul de cacao: A. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru supozitoare se face in urmatoarele sisteme disperse A. este sinonim cu produsul Witepsol E. Ce aspecte biofarmaceutice au loc la administrarea supozitoarelor din excipienti grasi . emulsie D. topirea bazelor liposolubile sau dizolvarea celor hidrosolubile in conditii precizate E. prevede masa gelatinoasa ca excipient pentru supozitoare rectale D.dupa administrare rectala B.R. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica evitind ficatul C. suspensie C. X in monografia de generalitati referitoare la supozitoare A. modificarea punctului de topire D. nu extrag apa din ţesuturile vicinale rectului D. imbunatatirea absorbtiei E. pentru a modifica vascozitatea B. se prepară prin topire şi turnare în forme 1523. modificarea vascozitatii B. îmbunătăţesc conservarea supozitoarelor C. se dizolvă rapid în fluidul rectal 1522. imbunatatirea stabilitatii chimice a substantelor active 1524. pentru a imbunatati absorbtia E. pentru a usura incorporarea unor substante 1525. înlătură inconvenientele tehnologice B. se topesc la temperatura corpului B. dispersie solida 1527. Dioxidul de siliciu coloidal se foloseste la prepararea supozitoarelor: A. topirea excipientului B. pentru a modifica punctul de topire C. solutie B. Polietilenglicolii utilizaţi ca excipienţi pentru supozitoare rectale: A. modificarea hidrofiliei C. se interzice folosirea de substante auxiliare 1526. prezenta anastomozelor intre venele hemoroidale face ca o parte a substantei absorbite sa traverseze ficatul 1528. au o hidrofilie mai mică D. eutectic E. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica dupa ce a traversat ficatul D. nu se admite prepararea prin modelare fiind neigienica C.

aspect B. glicerol B. comportament la topire sau dizolvare D. calea de edministrare B. prezenta substantei medicamentoase in suspensie B. supliment 2004. polietilenglicoli in amestec D. laxative C. carbonat de sodiu anhidru D. prezenta tensioactivilor D. sa fie inerti chimici D. Ce contin supozitoarele cu glicerol: A. la prepararea supozitoarelor: A. antioxidanti B. Viteza de difuziune a substantei medicamentoase din supozitoare depinde de: A. tranchilizante 1534. Controlul calitatii supozitoarelor conform FR X: A. solubilitatea cit mai mare in excipient C. Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt: A. activitate termodinamica mare a substantei medicamentoase 1530. uniformitatea masei E. agenti tensioactivi 1532. coeficient de repartitie mare intre mucoasa rectala si faza apoasa E. masa gelatinoasa E. folosirea numai a masei gelatinoase E. forma supozitorului 1533. unt de cacao B. conservanti antimicrobieni C. grasimi semisintetice C. interval mare intre punctul de topire si solidificare B. acid stearic 1537. antihemoroidale B. particulele mai mari vor ajunge mai repede la mucus iar dizolvarea este usoara 1529. omogenitate C. Ce factori biofarmaceutici favorizeaza absorbtia substantei medicamentoase din supozitoarele rectale A. coloranti E. In ce consta diferenta intre supozitoarele rectale. carbonat de sodiu cu 10 molecule de apa E. Care baze de supozitor sunt liposolubile: A. lubrifianţi E. folosirea numai a untului de cacao 1536. Interval mic intre punctul de topire si solidificare 181 .E. Antispasmodice E. masa de bentonita 1535. in cazul substantelor usor solubile in apa. solidificarea sa se faca prin contractie de volum C. forma C. vaginale si uretrale: A. sterilitate 1531. masa D. marimea particulei C. carbonat de calciu C. agenti de crestere a vascozitatii D. Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt: A. purgative D. Substante auxiliare admise de FR X. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient B. solubilitatea in mucusul rectal D.

cu glicerol E.E. cu fenilbutazona C. ulei de ricin E. presarea la cald a semintelor de teobroma cacao C. cu algocalmin D. procedee extractive 1539. ulei de parafina D. uleiuri neutre cu vâscozitate redusa C. In FRX sunt oficinale urmatoarele supozitoare: A. gliceride ale acizilor grasi saturati B. sa aiba actiune farmacologica 1538. hidrogenarea uleiului vegetal B. procedeul reesterificarii E. ulei de avocado 1540. cu piroxicam B. procedeul de transesterificare a uleiului de palmier D. Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea supozitoarelor sunt: A. cu metronidazol 182 . Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de supozitor: A.

sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric.cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp. comprimate orodispersabile E. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente A. comprimate pentru uz parenteral 1548. spre a grabi dezagregarea in stomac 1544. pelete) cu filme polimerice solubile in apa. acoperirea se face in tobe de acoperire. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase tari: A. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite: A. 29 Comprimate. apa E. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru: 183 . stearatul de magneziu sau stearatul de calciu D. insolubil dar permeabil (sistem rezervor) 1543. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare prelungita: A. B. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului capsulelor A. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare E. gelatina B. cu exceptia lubrifiantului. in pat de aer fluidizat. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. X. D. sau amestecatoare de mare viteza E. dar de grosimi diferite C. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase ( granule. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire biologica scurt si cu indice terapeutic mare E. sunt corecte: A. alegeti ennturile corecte A. colagen C. antioxidanti 1545. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase. toti componentii sint solubili. benzoatul de sodiu 1546. acid stearic C. comprimate pentru dispersii orale D. E. stearatul de magneziu B.Tema nr. referitoare la tipurile de comprimate. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din F. Aerosilul E. plastifianti D. prin dizolvarea filmului 1542. capsule 1541. talcul C. talc B. de cca 12-24 ore B. C. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu). comprimate acoperite C. se administreaza oral. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite( polimer hidrosolubil. C. supliment 2004. lactoza 1547. cedarea se face in toate cazurile de mai sus. acidul stearic D.R. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B. comprimate neacoperite B. in comparatie cu preparatele cu cedare imediata. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol absorbant al acesteia. D. termoplastic.

R. suspensie apoasa D. hidroxipropil metilceluloza C. usurarea ingerarii D. Care dintre afirmatiile referitoare la dezagreganti nu este falsa: 184 . 10 % aerosil 1553. supliment 2004 prevede prepararea invelisului capsulelor din: A. Spansule D. B. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi: A. bentonita D. comprimate vaginale E. prin solubilizare D. 1 % acid stearic D. se mai numesc capsule operculate B. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite E. Matritele din material plastic elibereaza substanta activa din comprimat: A. drajeuri C. gelatina formolizata E. comprimatele care se mentin in gura B. prin eroziune C. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in masa sunt: A. sunt constituite din doua parti cilindrice D. solutie uleioasa C. 1 % stearat de magneziu sau de calciu E. fosfat de calciu 1556. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu B. admite cel mult: A. F. suspensie uleioasa E. comprimate pentru inhalatii 1555. se mai numesc perle C. lactoza uscata prin spray C. prelungirea actiunii 1550. comprimatele pentru implante D. au forma sferica E. In formula de preparare a continutului capsulelor F.A. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare 1549. independent de pH B. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt: A. Avantajele acoperirii comprimatelor: A. 3 % talc B. Capsulele gelatinoase tari: A. comprimate cu actiune prelungita B.X. comprimatele pentru inhalatii E. amidon nedospit. metilceluloza 1552. 5 % caolin C.X. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente C. independent de prezenta enzimelor 1554.R. amidon de cartofi B. celuloza microcristalina E. solutie apoasa B. comprimatele vaginale C. emulsie U/A 1551. prin dizolvare E. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera 1557. gelatina D.

D. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6.45 % (procente) D. umiditate relativa cuprinsa intre 35 . se obtine din piele de porc prin hidroliza alcalina . talcul B. Polimerii enteroslubili folosiţi pentru acoperirea comprimatelor sunt: A. se folosesc sub forma de mucilagii 1558. dar niciodată mai puţin de o oră. se adauga intergranular E. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat). lactoza anhidra B. iar capsulele nu trebuie să prezinte nici un semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul. fosfatul tricalcic D. se examinează după 60 minute. temperaturi in jur de 10 . acid stearic 185 . carbonat de calciu D. aerosil E. se examinează după 30 minute. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6. Conform FR. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat.A. iar capsulele nu trebuie să prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul. umiditate mai mica de 20 % (procente) C.tipul A C. lactoza .8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. Are loc în mediu de HCl 0.tipul B 1560. supliment 2004. dezagregarea capsulelor gelatinoase gastrorezistente (alegeţi variantele corecte): A. umiditate relativa mai mica de 10 % (procente) B. şelac C. Gelatina folosita la formularea capsulelor gelatinoase tari: A.25 ° C E.tipul A D. se adauga amestecului de pulberi inainte de granulare D. Dezagregarea în apă este de regulă 2 sau 3 ore.1M acid este de regulă 2 sau 3 ore. amidonuri 1559. dar niciodată mai puţin de o oră. Testul se realizează pe 3 capsule. PVP B. B. C. Are loc în mediu de HCl 0.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat). zahărul E. In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi urmatorii diluanti A. apoi se introduc în tampon fosfat pH 6. se examinează după 30 minute.tipul A E. Diluantii folositi la formularea comprimatelor sunt: A. se folosesc pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii C. pentru capsulele de dimensiuni mari. E.forma alfa C. manitolul E.35 g pulbere la 100 ml tampon fosfat).X. se obtine din piele de porc prin hidroliza acida . polivinilacetoftalat E. conservare buna a capsulelor gelatinoase tari (invelisuri) se poate face prin pastrare la: A. temperaturi mai mici de 40 ° C 1564. Lianţii cei mai folosiţi pentru obţinerea comprimatelor sunt: A. se folosesc pentru a invinge forta de coeziune a materialului conferita prin comprimare si prin prezenta liantilor B.1M acid este de regulă 2 sau 3 ore..8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. acetoftalat de celuloză D. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza acida .8 cu adaos de pulbere de pancreas (0. iar capsulele nu trebuie să prezinte niciun semn de dezagregare sau rupturi prin care să se piardă conţinutul. capsulele corespund testului dacă toate 6 s-au dezagregat. dar niciodată mai puţin de o oră. Testul se realizează pe 6 capsule. gelatina 1561. PEG 1562. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza alcalina . 1563. guma arabică C. amidon C. talcul B. se obtine prin hidroliza colagenului animal B. coca de amidon D.

lactoza monohidratata D. Pentru acoperirea enterică a comprimatelor se folosesc: A. se foloseste ca diluant. are valori cuprinse intre 150 . antifrictional E. in cantitati moderate B. lactoza C. reflecta caracteristicile de coeziune intre moleculele de gelatina B. asocierea unui granulat cu o capsula moale E. Pentru acoperirea neenterică a comprimatelor se folosesc: A.250 g. glisant C. o senzatie de racorire 1570. asocierea unui granulat cu o capsula operculata mai mica D. adaugarea unei pulberi absorbante B. polimeri ai acidului metacrilic şi esterii acestuia D. este higroscopic E. separarea componentelor printr-o rondela de hostia 1567. lasa. emolient 1571. nu este este calorigen C. are bune proprietati liante D. in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi E. se foloseste in comprimarea directa C. carbowaxuri C.75 % (procente) mentinut anterior 17 ore la 10 ° C D. Evitarea incompatibilitatilor dintre componentele materialului de introdus in capsule gelatinoase tari se poate face prin: A. acetoftalat de celuloză B. celuloza microcristalina B. are valori cuprinse intre 300 . nu poseda proprietati dezagregante E. are o caldura de dizolvare negativa D. hidroxietilceluloză E. nu influenteaza comportamentul vascos al dispersiilor apoase de gelatina C. Celuloza microcristalina: A. ca excipient pentru comprimate: A. Categoria lubrifiantilor utilizati la comprimate contine reprezentanti cu roluri particulare. polivinilacetoftalat D. polietilenglicoli E. care sunt acestea A.500 g. in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi 1566. la administrare. Precizati care dintre urmatorii excipienti se folosesc in comprimarea directa ? A. alfa . Manitolul: A. este usor higroscopic C. zaharul 1572. antiaderent D. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale B. poate fi folosit in comprimarea directa 1569. accelerarea dezagregarii B. are avantajul ca adera de matrita si ponsoane D. polisiloxani 186 . polivinilpirolidonă C. şelac 1573. este cunoscuta sub numele de Avicel 1568. introducerea in capsula a unui component granulat si a celuilalt sub forma de minicomprimat C. prelungeste dezagregarea comprimatelor E. hidroxipropilmetilceluloză B.1565. se determina pe un gel de gelatina de 6. Zaharul. se foloseste ca diluant in comprimarea dupa granularea uscata B. amidonul pregelatinizat E. Cifra Bloom: A.

metiletilcetona 1579. Polietilenglicol 4000 E. sunt administrate pentru actiune sistemica C. Laurilsulfat de sodiu 187 . amidonul B. eventual spumogene E. Lactoza C. stearatul de magneziu C. Stearat de magneziu D. Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor: A. lactoza B. printre cele enumerate mai jos A.etc D. zahar B. in cantitati mici 1576. sunt destinate in principal actiunii sistemice B. Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor: A. glicina E. antifungicelor. Amidon B. amestecuri generatoare de gaz D. Comprimatele sublinguale si bucale prezinta anumite caracteristici. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 15 minute 1580. Alginati B. Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu valoare energetica redusa A. lactoza C. Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in formularea comprimatelor A. Ce exemple de excipienti se folosesc la prepararea comprimatelor de mestecat (masticabile) A. Ciclamati E. La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante: A. Dioxid de siliciu coloidal 1581. zaharoza B. Bentonita D. Manitol D. contin substante medicamentoase din grupa antiinfectioaselor. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 5 minute E. manitolul D. polivinilpirolidona E. propilenglicolul 1575. Care dintre excipientii enumerati au rol liant in formularea comprimatelor A.1574. Uleiuri minerale C. gelatina D. drajeurile 1578. glucoza D. carboximetilceluloza sodica. Stearat de magneziu C. sorbitolul E. manitol C. amidonurile C. sunt destinate in principal actiunii locale C. Zahar E. Ce particularitati au comprimatele vaginale A. enzime care pot hidroliza liantii din comprimate E. se pot formula sub forma comprimatelor efervescente. se folosesc frecvent comprimatele acoperite cu zahar. antiinflamatoarelor. actioneaza local B. hidroxipropilmetilceluloza 1577. ca substante medicamentoase rapid absorbite se foloseste nitroglicerina D. Carboximetilceluloza sodica 1582. Ulei de vaselina B.

R. se dezagregă în apă în cel mult 60 minute. rotunjiti la capete. supliment 2004. nu sunt oficinale în F.R. B. pelete) cu filme polimerice solubile in apa. 1589. se dezagregă în apă în mai puţin de 3 minute E. automatizat in industrie C.1583. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B.comprimatele gastrorezistente: A. supliment 2004. Ce particularitati se intilnesc la formularea si prepararea comprimatelor efervescente A. sunt comprimate cu eliberare întârziată.R. Eudragit RS E. Conform F. X 1584. sunt comprimate cu eliberare convenţională. se obţin din granule sau particule deja acoperite cu un înveliş gastrorezistent. manual pentru fiecare capsula in parte B. dar de grosimi diferite C. Conform F. cedarea se face in toate cazurile de mai sus. dezagregarea se realizează pe 3 comprimate. C. D. Eudragit S C. Drajeurile C. Nu exista acest termen in F. cu gelular in farmacie D. sunt comprimate cu eliberare modificată. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. Care dintre polimetacrilatii comercializati cu numele Eudragit au rol in formarea unor filme insolubile dar permeabile. toti componentii sunt solubili B. Conform F. dizolvarea este grabita de amestecul efervescent D.R X. C. E. supliment 2004.R. X: A. Umplerea capsulelor operculate se realizeaza: A. in scopul cedarii prelungite A. în mai puţin de 5 minute E. X. supliment 2004. se dezagregă în apă. B. D.R X.X. la 15 – 25 0 C. sunt comprimate cu eliberare imediată. 1591. contin substante active lichide sau paste. sunt oficinale în F. se închid prin îmbucare. prin dizolvarea filmului 1587. C. in pat de aer fluidizat. Eudragit LS D. dar excipientii pot fi insolubili C. substantele medicamentoase trebuie sa fie solubile.R X. Comprimatele neacoperite B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase (granule. la 15 – 25 0 C. Comprimatele filmate D. se dezagregă în cavitatea bucală în mai puţin de 3 minute. în mai puţin de 3 minute 1590. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite A. Conform F. B. supliment 2004. sunt comprimate neacoperite. solutii de substante active pot încorpora substanţe solide sau lichide. Eudragit L B. se dezagregă în apă. cu pipeta E. sau amestecatoare de mare viteza E. prin cantarire 1585. Comprimatele efervescente E. capsulele tari (alegeţi variantele corecte) : A. acoperirea se face in tobe de acoperire. 188 . conţin substanţe solide (pulberi sau granule). comprimatele orodispersabile: A. forma de cilindrii alungiti. sunt comprimate neacoperite sau comprimate filmate D. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina.R X. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 20% 1588. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 60% E. au învelis continuu. Corespund termenului de "compressi obducti" conform F. latexuri ale fiecaruia din cei exemplificati mai sus 1586. B.comprimatele pentru dispersii orale: A.

timp de 15 minute. D. B. contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule. E.R. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un învelis continuu. mai gros decât capsulele tari. cu excepţia cazurilor justificate şi autorizate. din amidon nedospit. supliment 2004. B. corespund precizărilor monografiei Capsulae care se adresează numai preparatelor administrate pe cale orală. la 15 – 250C în cel mult 5 minute. D. capsulele amilacee trebuie sa se transforme în apa într-o masa moale dupa 60 secunde 1594. Conform F. tari.1M. capsulele amilacee (casete) sunt preparate solide. dar niciodată mai puţin de o oră. deschise la o extremitate şi celălalt capăt rotunjit şi închis. capsulele trebuie sa se dezagrege astfel: A. D. comprimatele trebuie sa se dezagrege astfel: A. conţinând în general o doză unitară de substanţă activă si în functie de consistenta învelisului difera forma capsulelor precum si natura substantelor active pe care le învelesc (alegeţi variantele corecte) : A. E. solutii de substante active B. sunt compuse din 2 semicilindri prefabricaţi. supliment 2004.este continuu şi prezintă forme variate. D. rotunjiti la capete. supliment 2004. D. Dupa FR X. forma de cilindrii alungiti. sunt constituite din 2 părţi cilindrice prefabricate. capsulele: A. C. solide. capsule gastrorezistente.8 cu adaos de pulbere de pancreas în cel mult 60 minute. în 2 sau 3 ore. conţin o doză unitară. 1592. contin substante active lichide sau paste. daca nu se prevede altfel. caşete. dar trebuie sa se dezagrege în tampon fosfat pH 6. plati. 1595. supliment 2004. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina. C. dar trebuie sa se dezagrege în tampon fosfat pH 6. au învelis continuu. contin substante active solide (pulberi sau granule). permit eliberarea imediată sau modificată a substanţei active. 1593. în 2 sau 3 ore. contin substante active lichide sau substante solide dizolvate sau dispersate. C. conţin substanţe lichide. formate dintrun înveliş tare sau moale. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie (R) în 120 minute.C. dezagregarea se realizează pe 6 capsule. timp de 30 minute. tari. comprimatele gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0. iar când este justificat în HCl 0.1M sau suc gastric artificial în 30 minute. daca nu se prevede altfel E. capsule gastrorezistente. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în apă. ci trebuie sa se dezagrege în pancreatina-solutie alcalina (R) în cel mult o ora.8 în cel mult 60 minute. cu excepţia cazurilor justificate şi autorizate. sub formă de pastă. capsulele sunt preparate farmaceutice solide. alcătuită din una sau mai multe substanţe active. de formă şi capacitate variabile. caşete. comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege în apa. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în apa în cel mult 15 minute. daca nu se prevede altfel. se închid prin îmbucare. dezagregarea se realizează pe 6 capsule. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în cel mult 30 minute. 189 . capsulele gelatinoase gastrorezistente nu trebuie sa se dezagrege în HCl 0. X. dar niciodată mai puţin de o oră. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în 15 minute B. ci în pancreatina solutie alcalina (R) în cel mult 60 minute E. C. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatină sau alte substanţe. capsule cu eliberare modificată. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina. Conform FR X. Conform FR X.1M. formate dintr-un înveliş tare. au forma sferica sau ovala. sunt reprezentate de capsule moi.comprimatele nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie acida (R) în 2 ore. sunt reprezentate de capsule moi.

Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare externă. formulelor magistrale. sunt preparate de uz oral C. medicamentelor de uz uman. este valabilă pe o perioadă nelimitată. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului. s-a încheiat. 95/ 2006 prevede următoarele: A. C. autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice fabricate industrial. destinate punerii pe piaţă în România. produsul poate fi dăunător la concentraţii mai mari decât cele precizate. E. B. C. B. B. medicamentelor preparate în farmacie conform indicaţiilor unei farmacopei şi destinate eliberării directe către pacienţii farmaciei respective. desemnarea unui reprezentant exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică. produsul poate fi dăunător în condiţii normale de utilizare. B. D. Referitor la autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament. Legea nr. care este o procedură simplificată de autorizare. medicamentelor de uz uman. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de către Agenţia Europeană a Medicamentului. E. este valabilă pe o perioadă nelimitată. au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională care. perioada de utilizare tradiţională de cel puţin 30 de ani înainte de data depunerii cererii. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare orală. să procedeze la reînnoirea ei. cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului decide. E. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au un grad de diluţie suficient pentru a garanta siguranţa medicamentului. E. 1599. se stabileşte pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii: A. D. D. 1597. 1601. informaţiile referitoare la utilizarea tradiţională a medicamentului dovedesc faptul că efectele farmacologice şi eficacitatea medicamentului sunt plauzibile pe baza utilizării îndelungate şi experienţei. fabricate industrial. 1598. E. C. Prevederile Titlului XVII din Legea nr. 95/ 2006 nu se aplică: A. informaţiile referitoare la utilizarea tradi ională a medicamentului nu sunt suficiente.TEMA nr. sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată. dintre care cel puţin 15 ani în Uniunea Europeană. rezumatul caracteristicilor produsului nu conţine atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare şi. medicamentelor de uz uman. Autorizarea pentru utilizare tradiţională. C. B. sunt preparate injectabile D. Autorizarea pentru utilizare tradiţională este refuzată în următoarele situaţii: A. orice precauţii speciale ce trebuie luate de persoanele care manipulează astfel de produse şi le administrează pacienţilor. pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de cătreMinisterul Sănătăţii. Autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă: A. prescrierea şi monitorizarea tratamentului. Următoarele afirmaţii referitoare la medicamentele homeopate fabricate şi puse pe piaţă în România sunt adevărate: A. datorită compoziţiei şi scopului lor. 190 . Agenţia Naţională a Medicamentului nu trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au absente indicaţiile terapeutice specifice pe eticheta produsului. produse printr-o metodă implicând un proces industrial. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului B. 1600. 30: Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al medicamentelor psihotrope şi stupefiante 1596. în cazul medicamentelor imunologice. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare injectabilă. împreună cu precauţiile care trebuie luate de pacient. D.

1606. datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică. modul de administrare şi. D. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate în spital sau în instituţii care deţin echipamente de diagnosticare adecvate. să conducă la dependenţă. chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi efectuate în altă parte. C. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze/actualizeze un raport de evaluare privind medicamentul în cel mult 90 de zile de la primirea unei cereri valide. medicamentul poate. dacă este utilizat incorect. E. un solicitant depune cereri însoţite de dosare identice la Agenţia Naţională a Medicamentului şi la autorităţile competente din aceste state. sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate pe cale digestivă. D. nu prezintă un pericol direct ori indirect. B. să fie utilizat în scopuri ilegale. Agenţia Naţională 191 . calea de administrare. B. dacă medicamentul a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă la momentul depunerii cererii. ce se poate reînnoi. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate numai în unităţi sanitare private care deţin echipamente de diagnosticare adecvate. pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii: A. în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare. medicamentul este destinat utilizării în ambulatoriu. 1603. La stabilirea subcategoriilor se iau în considerare următorii factori: A. în cazul în care România acţionează ca stat membru interesat pentru un medicament care a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă. dacă un medicament autorizat. 1604. poate fi utilizat atât în spital cât şi în ambulatoriu. medicamentul poate. numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi. medicamentul conţine o substanţă clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare. folosind denumirile lor comune. dacă este cazul. autorizaţia îşi încetează valabilitatea. forma farmaceutică şi conţinutul pe masă. chiar în cazul utilizării corecte. C. nu mai este prezent timp de 3 ani consecutivi în România. B. datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică. substanţele active exprimate doar cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată. medicamentul. ca măsură de precauţie. E. unde este cazul. Agenţia Naţională a Medicamentului desemnează pentru un mandat de 4 ani. în cazul în care nu există ambalaj secundar. dacă sunt folosite fără supraveghere medicală. C. chiar dacă administrarea şi continuarea tratamentului pot fi efectuate în altă parte. care în primii 2 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. numele ţi numărul de telefon al reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte. În scopul obţinerii autorizaţiei de punere pe piaţă în România şi în încă unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene. România acţionează ca stat membru interesat şi. C. C. prin noutate sau prin proprietăţile specifice. B.C. D. E. D. conţin substanţe ori preparate ale acestora ale căror activitate şi/sau reacţii adverse necesită investigaţii aprofundate. B. poate fi utilizat numai în spital. dacă este utilizat incorect. E. 1602. nu poate fi clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor internaţionale în vigoare. E. dacă sunt folosite fără supraveghere medicală. în acest caz. un reprezentant în Grupul de coordonare a procedurilor de recunoaştere mutuală şi descentralizate. Pe ambalajul secundar al medicamentului sau. 1605. îşi încetează valabilitatea. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică. este valabilă 5 ani. La stabilirea subcategoriilor pentru medicamentele supuse prescrierii restrictive se iau în considerare următorii factori: A. medicamentul poate. să prezinte un risc de abuz medicamentos. orice autorizaţie de punere pe piaţă. prezintă un pericol direct ori indirect. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată sunt adevărate: A. D. medicamentul. sunt utilizate frecvent şi în mare măsură incorect şi ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru sănătatea umană. pus pe piaţă anterior. D. Medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală dacă: A. medicamentul conţine o substanţă care. volum sau pe numărul de doze al medicamentului. dar utilizarea sa poate provoca reacţii adverse grave necesitând o prescripţie medicală întocmită de un specialist şi o supraveghere specială de-a lungul tratamentului. chiar în cazul utilizării corecte.

sunt aplicate de Agenţia Naţională a Medicamentului. prevederile ghidurilor adoptate de Comisia Europeană. chiar dacă activitatea de fabricaţie sau de import este secundară. conform procedurii centralizate. Agenţia Naţională a Medicamentului nu poate aproba raportul de evaluare. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Comisia Europeană. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Agenţia Naţională a Medicamentului. rezumatul caracteristicilor produsului. E.a Medicamentului aprobă raportul de evaluare. D. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. Deţinerea unei autorizaţii de fabricaţie include şi autorizarea pentru distribuţia angro a medicamentelor acoperite de acea autorizaţie. trebuie să expună detaliat motivele şi să le comunice statului membru de referinţă. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza versiunii consolidate a dosarului cu privire la calitate. pentru a promova armonizarea autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor în Uniunea Europeană. distribuţia angro de medicamente se face de către posesorii unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuitor angro de medicamente. Precizati care din următoarele afirmaţii privind procedura de recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată sunt adevărate: A. dacă în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. etichetarea şi prospectul şi informează statul membru de referinţă în consecinţă. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Ministerul Sănătăţii. inclusiv orice variaţie survenită de la acordarea autorizaţiei. precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor. Agenţia Naţională a Medicamentului. 1607. D. precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor. E. care definesc riscul potenţial grav pentru sănătatea publică. siguranţă şi eficacitate. dacă în primii 5 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România. celorlalte state membre interesate şi solicitantului. C. B. C. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Agenţia Naţională a Medicamentului. opinia finală a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman. deţinerea unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente exceptează deţinătorul de la obligaţia de a deţine o autorizaţie de fabricaţie şi de a se supune condiţiilor stabilite în acest sens. B. D. opinia finală a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman 1608. datorită unui risc potenţial grav pentru sănătatea publică. etichetarea şi prospectul. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată de Ministerului Sănătăţii Publice. 1610. C. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului. în 10 zile de la adoptare. conform procedurii centralizate. rezumatul caracteristicilor produsului. dacă nu a fost reînnoită după 10 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului. 1609. B. Agenţia Naţională a Medicamentului transmite trimestrial Grupului de coordonare o listă de medicamente pentru care trebuie alcătuit un rezumat armonizat al caracteristicilor produsului. în 15 zile de la adoptare. E. 192 . E. E. C. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene nu trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului. autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament îşi pierde valabilitatea în următoarele cazuri: A. aplicarea procedurii de arbitraj este de competenţa Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman al Agenţiei Europene a Medicamentelor. Agenţia Naţională a Medicamentului. dacă în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene trebuie să notifice intenţia sa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului. care precizează sediul pentru care este valabilă B. D.

de exemplu. semnată şi datată. să îşi constituie stocurile de medicamente numai de la persoane care. se oferă. cu excepţia cazurilor în care acestea au o valoare simbolică. la rândul lor. C. să păstreze evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare numai pe calculator. pentru o perioadă de 10 ani. promiterea ori acordarea unor avantaje în bani sau în natură. este permisă distribuţia directă a medicamentelor către populaţie de către fabricanţi în scopuri promoţionale. în urma unei solicitări în scris. Agenţia Naţională a Medicamentului ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Ministerul Sănătăţii Publice reacţii adverse suspectate la medicamente. E. Deţinătorii autorizaţiei de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: A. etichetarea şi prospectul. în mod excepţional. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind furnizarea de mostre gratuite sunt adevărate: A. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind farmacovigilenţa sunt adevărate: A. în mod excepţional. să ţină la dispoziţia Ministerului Sănătăţii Publice evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare. D. în mod excepţional. publicitatea pentru un medicament trebuie să încurajeze utilizarea raţională a medicamentului. publicului larg. E. mostrele gratuite se oferă. numărul de mostre acordate anual pentru fiecare medicament eliberat pe prescripţie medicală este limitat. în special. D. C. E. deţin o autorizaţie de distribuţie angro sau sunt autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice să furnizeze medicamente către populaţie în România. Agenţia Naţională a Medicamentului are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană. la rândul lor. B. B. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Agenţiei Naţională a Medicamentului. D. Ministerul Sănătăţii Publice are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană. mostrele de medicamente conţinând substanţe stupefiante şi psihotrope în înţelesul convenţiilor nternaţionale. la modificări ale ambalajului. în scopul inspecţiilor. să permită accesul la spaţiile. 193 . B. este interzisă publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutică şi aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse. prin prezentarea lui obiectivă şi fără a-i exagera proprietăţile. instalaţiile şi echipamentele pentru asigurarea conservării şi distribuţiei medicamentelor persoanelor responsabile cu inspecţia acestora. În înţelesul Legii nr. mostrele gratuite se oferă. B.1611. 1614. 1612. este interzisă publicitatea destinată publicului larg pentru medicamente care conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope de convenţii internaţionale şi legislaţia naţională. 1613. 1616. C. D. C. 1615. să furnizeze medicamentele numai persoanelor care. B. Ministerul Sănătăţii Publice ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Agenţia Naţională a Medicamentului reacţii adverse suspectate la medicamente. sponsorizarea congreselor ştiinţifice la care participă persoane calificate să prescrie sau să distribuie medicamente şi. publicitatea pentru medicamente include în special: A. deţin o autorizaţie de distribuţie sau sunt exceptate de la obţinerea unei astfel de autorizaţii. E. 95/2006. plata cheltuielilor de transport şi cazare ocazionate de acestea. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la distribuţia angro a medicamentelor sunt adevărate: A. este interzisă pe teritoriul României publicitatea destinată publicului larg pentru medicamentele prescrise şi eliberate în sistemul asigurărilor de sănătate. fiecare mostră nu trebuie să fie mai mare decât cea mai mică formă de prezentare de pe piaţă. inspectorii direcţiei de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice şi inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului pot preleva probe de la unităţile de distribuţie angro de medicamente în vederea efectuării de analize de laborator. E. anunţuri cu caracter informativ şi materiale referitoare. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Ministerului Sănătăţii Publice. publicitatea pentru medicamente destinată publicului larg. C. numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de produse. D. B. stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea. Precizaţi care dintre afirmaţiile privind publicitatea pentru medicamente sunt adevărate: A.

controalele medicamentului şi/sau ale ingredientelor şi controalele în stadiile intermediare de fabricaţie nu au fost efectuate din lipsa solicitării fabricantului.C. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu aceea declarată. inclusiv opiniile minoritare. detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor. Potrivit prevederilor Legii nr. raportorii şi experţii implicaţi în autorizarea şi supravegherea medicamentelor nu au nici un interes financiar sau alte interese în industria farmaceutică. Medicamentul este retras de pe piaţă dacă se observă că: A. Contrafacerea de medicamente. distribuţia angro a medicamentelor fără autorizaţie emisă de Ministerul Sănătăţii Publice. dacă inspecţia demonstrează că fabricantul respectă principiile şi ghidurile de bună practică de fabricaţie conform legislaţiei naţionale. fără nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte descrierea metodei de fabricaţie. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al Agenţiei Naţionale a Medicamentului. B. nerespectării condiţiilor de funcţionare a unităţii de producţie de medicamente pentru care a fost autorizat sau în cazul nerespectării Regulilor de bună practică de fabricaţie. poate cere laboratoarelor proprii de control sau unui laborator certificat/recunoscut de Agenţia Naţională a Medicamentului în acest scop să efectueze teste asupra probelor de medicamente. D. se asigură că personalul său responsabil cu acordarea autorizaţiilor. nerespectării Regulilor de bună practică de laborator de către laboratoarele care efectuează teste farmacotoxicologice în vederea întocmirii documentaţiei de autorizare de punere pe piaţă a medicamentelor de uz uman. Agenţia Naţională a Medicamentului are următoarele atribuţii: A. 1621. 1617. D. Agenţia Naţională a Medicamentului: A. poate să efectueze inspecţii la localurile fabricanţilor de substanţe active folosite ca materii prime sau la localurile deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă. 95/2006. nu are eficacitate terapeutică. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să aibă permanent şi continuu la dispoziţia sa o persoană calificată corespunzător. următoarele fapre constituie contravenţii: A. E. Efectuarea de către personal necalificat în studiul clinic al medicamentelor a unor studii care necesită aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului. 194 . E. C. în termen de 50 de zile de la inspecţia efectuată. C. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă nu sunt făcute publice. detalii despre voturi şi explicaţii ale voturilor. Nerespectarea de către personalul calificat în studiul clinic al medicamentelor a Regulilor de bună practică în studiul clinic. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale. D. B. înregistrările şi documentele deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă sau ale oricăror firme folosite de către deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă pentru efectuarea activităţilor de farmacovigilenţă. ori de câte ori consideră că există motive pentru a suspecta nerespectarea principiilor şi ghidurilor de bună practică de fabricaţie. practicarea în cadrul unităţii de producţie sau de distribuţie a medicamentelor a altor activităţi decât a celor pentru care au fost autorizate. deţinerii şi distribuirii medicamentelor cu termen de valabilitate depăşit sau cu buletin de analiză necorespunzător. 95/2006. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale. E. C. funcţionării unităţii de producţie de medicamente fără autorizaţie de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului. D. este periculos în condiţii normale de utilizare. Potrivit prevederilor Legii nr. însoţite de deciziile luate. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să examineze orice document care are legătură cu obiectul inspecţiei. B. C. D. Titlul XVII: Medicamentul. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul permanent al Ministerul Sănătăţii Publice. 1620. fabricării şi distribuţiei medicamentelor fără documente care să ateste provenienţa şi/sau calitatea acestora. B. responsabilă de activitatea de farmacovigilenţă. C. agendele şi rapoartele întâlnirilor. 1619. inclusiv opiniile minoritare. În activitatea de supraveghere şi control a cerinţelor legale privind medicamentele. E. emite un certificat de bună practică de fabricaţie. B. Titlul XVII: Medicamentul. raportul risc-beneficiu este favorabil în condiţiile de utilizare autorizate. neînsoţite de deciziile luate. Pentru a garanta independenţa şi transparenţa decizională. agendele şi rapoartele întâlnirilor. care le-ar putea afecta imparţialitatea.următoarele fapre constituie infracţiuni: A. numai anunţate. 1618. E. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să inspecteze localurile. D.

deţinătorul trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România. E. B. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie. în baza modificărilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă. E. prin hotărâre a Guvernului. D. E. mai restrictive decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România. 1627. care se reţin în farmacie. 95/2006 prevede următoarele: A. 339/2005: A. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să furnizeze Ministerului Sănătăţii Publice toate datele privind volumul de vânzări al medicamentului şi orice date aflate în posesia acestuia privind volumul de prescrieri. în special în contextul farmacovigilenţei. cele din tabelul II pe formulare speciale.E. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. Pentru distribuţia angro a medicamentelor. cele din tabelul I doar pe formulare speciale. în special obligaţii de serviciu public. se efectuează numaiasupra personelor juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. Ministerul Sănătăţii Publice nu trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene nici o obligaţie. deţinătorul nu trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România. D. în ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie. vizează şi trusele de prim ajutor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope aflate în mijloacele de transport aerian. se efectuează numai asupra personelor fizice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. C. B. este permisă. Substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. 195 . fie permanent cu cel puţin două luni înainte de întreruperea punerii pe piaţă a D. naval si în ambulanţe. Ministerul Sănătăţii Publice trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene obligaţii. II si III din Legea nr. cu excepţia situaţiilor excepţionale. care se reţin în farmacie. este la latitudinea producătorului. este de competenţa Ministerului Sănătăţii. C. prin hotărâre a Guvernului. B. E. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă. 1625. D. este interzisă în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional. în baza modificărilor transmise de organismele europene competente. în special obligaţii de serviciu public. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII şi prin procedura centralizată. Preparatele şi substanşele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate în scop medical respectând următoarele condiţii: A. D. este permisă doar în publicaţiile cu caracter ştiinţific şi profesional. pe baza solicitării Ministerului Sănătăţii Publice. securizate. Publicitatea la substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope: A. B. 1622. mai restrictivă decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România. se efectuează asupra tuturor personelor fizice şi juridice care efectuează operaţiuni cu astfel de substanţe şi preparate. D. C. Controlul şi supravegherea operaţiunilor cu substanţele şi preparatele stupefiante şi psihotrope: A. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă prin procedura centralizată. medicamentului. 1624. cele din tabelul III pe formulare obiţnuite. B. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII. doar pe baza prescripţiilor medicale. C. numai în situaţii excepţionale. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă sunt făcute publice. este interzisă publicului larg. radiere sau transfer dintr-un tabel în altul. B. radiere sau transfer dintr-un tabel în altul. 1623. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar. 95/2006 prevede următoarele: A. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă fie temporar. Legea nr. Pentru autorizaţia de punere pe piaţă a unui medicament Legea nr. E. C. 1626. cele din tabelul II pe formulare obiţnuite.

Conform Legii nr. E. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. 1629. E. fibre. B. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se eliberează anual în limita cantităţii aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Sănătăţii. 339/2005. B. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de organismele europene competente. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante. pe baza estimărilor anuale. fibre. sămânţă si ulei. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. Potrivit Legii nr. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. 339/2005. D. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. altul. este interzisă. B. 1632. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului si se publică în Monitorul Oficial al României. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. E. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. în baza autorizaţiei de funcţionare. Fabricarea preparatelor stupefiante si psihotrope se autorizează de Ministerul Sănătăţii Publice. iar pentru cele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional. 1631. în baza modificărilor altul. în vederea producerii de tulpini. Referitor la cultivarea plantelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope. în baza autorizaţiei de funcţionare. Partea I. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operaţiune cu plante. curriculum vitae al farmacistului şef si diploma de licenţă. 339/2005. prevăzute în tabelele I. II si III din anexa Legii nr. D. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. lista preparatelor ce conţin substanţe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii si se publică în Monitorul Oficial al României. B. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite sau competente. depozitarea şi distribuirea preparatelor stupefiante si psihotrope: A. Partea I. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii. în baza modificărilor altul. în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii. C. C. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. atât farmaciile cu circuit deschis cât şi farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. sămânţă si ulei. cazierul judiciar al farmacistului şef. D.C. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului Sănătăţii şi a Colegiului Farmaciştilor din România. în baza autorizaţiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii. pe baza următoarelor documente. C. radiere sau transfer dintr-un tabel în transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Autorizaţiile pentru fabricarea. E. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. prevăzute în tabelul I este permisă. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. cazierul judiciar al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope. substanţe si preparate stupefiante si psihotrope. fibre. C. Este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. Pădurilor si Dezvoltării Rurale. 1630. 196 . D. autorizaţia de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului. în baza autorizaşiei de stupefiante si psihotrope eliberată de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. în baza modificărilor a organismelor europene 1628. cultivarea fără drept a plantelor ce conţin substanţe aflate sub control naţional. II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Colegiului Farmaciştilor din România. prezentate în original si în copie: A. prin hotărâre a Guvernului. următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. în vederea producerii de tulpini. pot fi modificate printr-o nouă înscriere. E. curriculum vitae al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanţe stupefiante si psihotrope si diploma de licenţă. este permisă cultivarea plantelor ce conţin substanţe aflate sub controlul legislaţiei naţionale numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic. 339/2005. sămânţă si ulei. prin inspecţii efectuate de inspectorii farmacisti. este interzisă. în vederea producerii de tulpini. în scop medical si stiinţific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. D.

nave si ambulanţe. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă însoţite de un medic. se returnează la farmacia care le-a eliberat. E. orice sustragere. aeronave. pe baza unui proces-verbal de predare-primire. Următoarele afirmaţii cu privire la prescripţia medicală sunt adevărate: A. B. D. 1636. 339/2005 sunt de culoare albastră. iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. Colegiului Medicilor din România. 339/2005 se face în condici de prescripţii medicale ori condici de aparat. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. E. pot fi deţinute de cabinetele medicale umane si veterinare. se utilizează formularul corespunzător substanţei supuse controlului celui mai puţin riguros. 339/2005 sunt de culoare galbenă. 339/2005. după caz. Colegiului Farmacistilor din România. la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 3 ani. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii sau. destinate exclusiv prescrierii acestora. Trusele de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope: A. se utilizează formularul corespunzător substanţei D. si. pentru a informa farmaciile. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. cu următoarea destinaţie: un exemplar rămâne la farmacie şi un exemplar la persoana care a returnat medicamentele. autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 45 de zile de la înregistrarea cererii sau. formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. C. după caz. B. alte unităţi sanitare umane. C. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului Legii nr. dintre care un exemplar însoţeste medicamentele până la distrugerea acestora. preparatele si substanţele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai pe baza prescripţiilor medicale. pentru eliberarea substanţelor si produselor stupefiante si psihotrope de către farmaciile veterinare se foloseţte formularul de prescripţie medicală veterinară cu timbru sec. securizate.B. în cadrul unităţilor sanitare umane sau veterinare. controlul truselor de prim ajutor se efectuează de inspectorii farmacisti din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog. întocmit în două exemplare. pentru a informa farmaciile. 1633. iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. 1635. 1634. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat formularele. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 5 ani. persoanele care deţin formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope au obligaţia să asigure protecţia fizică a formularelor necompletate. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului Legii nr. 339/2005 sunt de culoare roz. după caz. pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcţia de sănătate publică de la care s-au ridicat formularele. supuse celui mai riguros control. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. Următoarele afirmaţii referitoare la preparatele si substan ele stupefiante si psihotrope sunt adevărate: A. pe baza unui proces-verbal de predare-primire. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. B. E. D. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor. autorizaţia de depozitare si distribuire a plantelor. de la completarea dosarului. întocmit în trei exemplare. Colegiului Medicilor Veterinari din România. rămase neutilizate. Colegiului Medicilor Veterinari din România. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conţin preparate stupefiante si psihotrope ambulanţele de urgenţă. ca imprimat cu regim special. E. 339/2005 sunt de culoare verde. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope are valabilitate 3 ani. B. 339/2005 se face pe formulare speciale. sunt asimilate ambulanţelor de urgenţă autovehiculele speciale pentru intervenţii în caz de calamităţi naturale si aeronavele de salvare aeriană si transport sanitar. de la completarea dosarului. medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. D. 339/2005. si. C. rămase neutilizate. după caz. se returnează la farmacia care le-a eliberat. 197 . orice sustragere. la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 5 ani. C. C.

E. comenzile si facturile pentru plantele. infracţiune. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. substanţe si preparate pe care le operează. pacienţii care în urma tratamentului cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor. numai de către medicii specialiţti. eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru cercetare pe animale. E. 339/2005 în cantităţi suficiente scopului urmărit. C. comenzile si facturile pentru plantele. E. 1640. suspendarea activităţilor. B. deţinere a plantelor. 1637. retragerea de pe piaţă si interzicerea utilizării specialităţilor farmaceutice. de către medicii medicii veterinari titulari ai autorizaţiei de liberă practică. Publicitatea făcută la un medicament supus controlului conform Legii nr. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice. B. D. contravenţie. B. constituie: A. 339/2005 pot deţine cantitatea prescrisă numai în baza prescripţiei medicale. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru. eliberării şi furnizării de preparate în faza de cercetare clinică sau pentru cercetare pe animale. autorităţile sanitare vor adopta următoarele măsuri de precauţie: A. E. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. 1639. în afara limitelor legale. B. 339/2005 următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. centrelor sau serviciilor. eliberarea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelele II si III din anexă. pe care îl păstrează timp de 3 ani. 339/2005 au rămas cu medicamente neutilizate. import. continuarea elaborării. Conform Legii nr. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. Referitor la autorizarea operaţiunilor de achiziţionare. Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică pentru operaţiuni cu plante. publicităţii si închiderea provizorie a localurilor. C. se sancţionează cu amendă de la 200 la 1000 RON. beneficiarul autorizaţiei consemnează într-un registru. transport. autorizaţia poate fi acordată si pentru alte operaţiuni dintre cele enumerate. D. fără prescripţie medicală. utilizare. B. 339/2005 se face pe formulare care se reţin la eliberare. substanţe si preparate prevăzute în tabelele I. substanţelor şi preparatelor care conţin substanţe stupefiante si psihotrope. D. nu este interzisă. 339/2005. pentru preparatele prevăzute în tabelul I sau III nu se aplică prezenta obligaţie. cantităţile de plante. prescrierii. 1641. 339/2005 pot fi prescrise pacienţilor numai sub formă de preparate farmaceutice. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. export. următoarele enunţuri sunt adevărate: A. centrelor sau serviciilor. 339/2005.D. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul III din anexă se efectuează pe formulare separate. continuarea activităţilor. comenzile si facturile pentru plantele. substanţe si preparate prevăzute în tabelul II din anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora. Conform Legii nr. substanţe si preparate pe care le operează. formulelor magistrale si preparatelor oficinale. au obligaţia să le distrugă. luând în considerare şi eventualele pierderi. cantităţile de plante. E. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. II si III din anexa Legii nr. II si III din anexa Legii nr. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul II din anexă se efectuează pe formulare separate. în scopul cercetării medicale ori stiinţifice. suspendarea elaborării. orice persoană autorizată care deţine plante. orice persoană autorizată care deţine plante. D. C. substanţele si preparatele prevăzute în tabelul I din anexă se efectuează pe formulare separate. C. blocarea mărfii. II si III din anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora. pacienţii aflaţi în tratament cu medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. C. prescrierii. în cazul în care există sau se presupune în mod justificat că există un risc iminent si grav pentru sănătate. 198 . de către medicii titulari ai autorizaţiei de liberă practică. publicităţii si închiderea provizorie a localurilor. 339/2005 în cantităţi care să nu le depăşească pe cele strict necesare scopului urmărit. în măsura în care asemenea operaţiuni sunt necesare cercetării medicale ori stiinţifice pentru atingerea scopului urmărit. plantele si substanţele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. Ministerul Sănătăţii autorizează o persoană fizică sau juridică pentru operaţiuni cu plante. 1638. pe care îl păstrează timp de 5 ani. prescrierea substanţelor si preparatelor prevăzute în tabelul I din anexa Legii nr. precum si data operaţiunilor si numele furnizorilor.

cantitatea totală de preparate poate fi eliberată fracţionat. să deţină doar necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat. să facă dovada că le deţin în mod legal. 1643. orice modificare. În cazul în care se fac modificări pe o reţetă specială. pot deţine o cantitate de medicamente care să depăşească necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat. aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult trei zile lucrătoare. B. din aceeaşi farmacie. 1647. D. orice modificare. prin prezentarea unui certificat medical. dar nu mai mult de trei modificări. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 5 zile de la data prescrierii. În farmaciile comunitare. farmacistul special desemnat pentru acesta. înlocuitorul farmacistului special desemnat pentru acesta. să facă dovada că le deţin în mod legal. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii. B. modificările pot fi făcute chiar dacă afectează lizibilitatea prescripţiei. D. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie. Următoarele afirmaţii cu privire la eliberarea fracţionată a stupefiantelor sunt adevărate. E. E. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă. poate cuprinde cel mult 3 preparate. prin prezentarea bonului fiscal eliberat de farmacie. inclusiv acelaşi medicament în maximum 3 forme farmaceutice diferite. cu excepţia: A. în perioada de valabilitate a prescripţiei. dar nu mai mult decât necesarul de tratament pentru 60 de zile. dar nu mai mult de două modificări. E. C. D. se sancţionează cu amendă de la 1. cu dureri de decubit ce nu pot fi calmate prin altă medicaţie.000 la 5. în situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie. a cantităţilor ridicate. D. în cazul depăţirii dozei maxime pentru 3 zile. Când pentru acelaşi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite şi/sau a unor preparate ce conţn substanţe nesupuse controlului conform Legii nr. orice modificare. modificările pot fi făcute cu condiţia neafectării lizibilităţii prescripţiei. preparatele nu mai pot fi ridicate din farmacie decât în baza altei prescripţii.000 RON. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. se va elibera numai cantitatea corespunzătoare pentru 3 zile. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul unor dureri provocate de neoplasm incurabil ( inoperabil sau natratabil prin citostatice. pe cele două exemplare ale prescripţiei. dar nu mai mult de două modificări. în cel mult 3 tranşe. D. B. E. agenţi fizici sau chimici). 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 30 zile de la data prescrierii. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. nu se sancţionează la prima abatere constatată. B. prin prezentarea unei prescripţii medicale. studenţii din ultimul an de la specializarea Farmacie aflaţi în practică. B. activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăţoară de către: A. 339/2005. cu condiţia confirmării. 1646. Persoanele fizice care intră pe teritoriul României cu medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III. E. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa Legii nr. E. fără să fie obligatorie şi ştampila. Valabilitatea prescripţiilor medicale cu produse stupefiante sau psihotrope este următoarea: A. prescripţie cu preparate psihotrope sau stupefiante: A. trebuie confirmată prin semnătură. poate depăşi doza maximă pentru 3 zile în cazul arteritei avansate în stadiul de cangrenă. trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă. B. 1644. chiar dacă pacientul nu solicită acest lucru. 1645. C.D. E. aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult două zile lucrătoare. C. 199 . D. se respectă următoarele reguli: A. 339/2005 au obligaţia: A. se va elibera cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile. asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică. se respectă următoarele reguli: A. 1642. prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa Legii nr. în cazul neprezentării prescripţiilor în aceste termene. trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii. la solicitarea pacientului. să facă dovada că le deţin în mod legal. preparatele pot fi ridicate fracţionat. 1648. C. cantitatea totală de preparate trebuie eliberată fracţionat. C. C. farmaciţtii şi asistenţii medicali de farmacie cu drept de liberă practică.

dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul II şi un preparat ce conţine substanţe nesupuse controlului Legii nr. Construcţiilor ţi Turismului. Distrugerea plantelor. C. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Sănătăţii Publice. C. substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Sănătăţii Publice. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel. B. în farmaciile comunitare. atunci se vor prescrie pe reţete cu timbru sec. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul III şi un preparat ce conţine substanţe nesupuse controlului Legii nr. 200 . Evidenţa plantelor. la solicitarea poliţiei. dacă sunt unul din tabelul IIşi unul din tabelul III. E. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde. D. substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope se va efectua cu respectarea următoarelor reguli: A. E. substanţelor şi preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Transporturilor. dacă sunt unul din tabelul II şi unul din tabelul III. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. D. cu excepţia cantităţilor solicitate de instituţiile abilitate să dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau în scopuri didactice si de cercetare stiinţifică. E. 1649. B. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare galbenă. pe orice suport de stocare a informaţiilor.B. 339/2005 se realizează prin înscrierea si centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special. D. 339/2005. 1650. 339/2005. plantele. se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului. C. în farmaciile comunitare. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. evidenţa substanţelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor. substanţele si produsele stupefiante si psihotrope confiscate se distrug. pe orice suport de stocare a informaţiilor. atunci se vor prescrie pe reţete de culoare verde. societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor. 339/2005 rezultă din prescripţiile medicale reţinute obligatoriu la eliberarea medicamentului. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se realizează respectând următoarele: A. evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel.

B. C. Titlurile oficiale de calificare în farmacie în baza cărora se poate exercita profesia de farmacist în România. E. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Confederaţiei Elveţiene. C. părinţii unui cetăţean român care au o altă cetăţenie şi care se află în întreţinerea acestuia E. D. 1657. acordarea de consultaţii medicale. certificatul de farmacist specialist. persoană fizică care este cetăţean al Confederaţiei Elveţiene. persoană fizică care este cetăţean al unui stat membru al Uniuni Europene. toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor. soţul/soţia unui cetăţean român care are cetăţenie israelină C. 201 . farmacist. cetăţenii Confederaţiei Elveţiene. pe teritoriul României pot exercita profesia de farmacist următoarele categorii: A. eliberată de instituţiile de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditate din România. Din punct de vedere al cetăţeniei. farmacist specialist în Farmacie clinică. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist. depozitarea şi distribuţia medicamentelor în farmacii deschise publicului. persoană fizică care este cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European. În conformitate cu pregătirea sa universitară. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist. activităţi didactice sau administraţie sanitară E. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist care au fost recunoscute de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor. E. diploma de farmacist. sunt: A. sunt căsătoriţi şi locuiesc cu familiile proprii în România D. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele Uniunii Europene C. B. 1653. controlul. farmacist specialist în Laborator farmaceutic. D. farmacist senior cu o vechime în specialitate mai mare de 10 ani. 1652. numai cetăţenii români B. Au dreptul să exercite profesia de farmacist în România următorii cetăţeni străini: A. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană. eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice. 31 Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică 1651. E. marketing şi management farmaceutic. 1655. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung în România B. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Spaţiului Economic European E. D. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung într-un stat terţ D. fabricarea şi controlul medicamentelor. Profesia de farmacist poate fi profesată pe teritoriul României de următoarele categorii de persoane fizice: A. prepararea. D. B. 1656. C. prepararea. analize în laboratoare de biochimie. eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene. C. care au cetăţenie israeliană. controlul.Tema nr. farmacistul este competent să exercite şi următoarele activităţi: A. dobândite într-un stat terţ şi nerecunoscute de unul dintre statele membre ori neechivalate în România. statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană. B. copii unui cetăţean român. C. Farmacovigilenţă. D. înlocuirea medicului în stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului. membrii de familie ai unui cetăţean care aparţine unui stat terţ. 1654. cetăţenii statelor terţe beneficiari ai statutului de rezident permanent în România. B. E. depozitarea şi eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital. Farmacistul are deplină răspundere şi drept de decizie asupra următoarelor activităţi: A. farmacist debutant. Titlurile profesionale pe baza cărora se poate exercita profesia de farmacist sunt: A.

1660. copia documentului de cetăţenie. D. 1661. devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională C. până la împlinirea vârstei de 70 de ani. E. preşedintele colegiului poate solicita organelor în drept confirmarea sau infirmarea stării de incompatibilitate care vizează starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. activităţile didactice. se poate desemna o comisie alcătuită din 3 farmacişti primari. B. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. atâta timp cât îndeplinesc condiţiile de sănătate. până la împlinirea vârstei legale de pensionare. D. dreptul de exerciţiu al profesiei există. oricare ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri. pentru a confirma sau a infirma situaţia de incompatibilitate care rezultă din exercitarea profesiei de medic sau din orice ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri. care este valabil 3 luni de la data emiterii. E. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist. Este nedemn să exercite profesia de farmacist: A. şi pentru care nu a intervenit reabilitarea. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. E. până la împlinirea vârstei de 70 de ani. C. starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. 1663. copia documentului de cetăţenie. D. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. B. Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu: A. 1664. D. E. dacă sunt membri titulari şi corespondenţi ai Academiei Române. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. B. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. B. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist pentru care a intervenit reabilitarea. C. profesia de medic. calitatea de asociat în cadrul unei societăţi comerciale care are obiect de activitate importul-exportul de medicamente. dreptul de exerciţiu al profesiei se suspendă de drept. în cazul în care nu intervin situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate. 1662. Farmaciştii care îşi desfăşoară activitatea în unităţile sanitare publice pot profesa: A. farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia. B. chiar dacă intervin situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate D.1658. şi pentru care a intervenit reabilitarea. 1659. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. E. 202 . C. D. valabilă 6 luni de la data emiterii. este avizat anual pe baza asigurării de răspundere civilă pentru malpraxis valabilă pentru anul respectiv B. până la împlinirea vârstei de 60 de ani. B. C. Certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România: A. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei. farmacistul este obligat să anunţe colegiul al cărui membru este în termen de 10 zile de la naşterea situaţiei. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. care este valabil 6 luni de la data emiterii. În cazurile de incompatibilitate: A. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. C. chiar dacă exercitarea profesiei este suspendată sau interzisă E. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii. D. medicul. C.

B. farmacistul nu este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi nici să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este despre aceasta. domeniul securităţii sociale. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. care este valabil 6 luni de la data emiterii. care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. E. Trebuie să respecte Codul deontologic al farmacistului. sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România. precum şi cu privire la Codul deontologic al farmacistului. C. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. certificatul de membru devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent. B. farmacistul este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este. C. prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente: A. 1668. Următoarele afirmaţii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate: A. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege. nu pot primi sancţiuni disciplinare de natură profesională sau administrativă. trebuie să respecte legislaţia română care reglementează sectorul de sănătate. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România. Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru care exercită profesia de farmacist în România: A. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. D. E. D. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. 1669. eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională.E. prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE. care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. valabilă 3 luni de la data emiterii. comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. C. anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său. E. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent. Următoarele afirmaţii cu privire la facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate: 203 . D. valabilă 6 luni de la data emiterii. 1667. au obligaţia de a se informa la autorităţile competente cu privire la legislaţia care reglementează sectorul de sănătate. 1665. C. încheiată pentru anul respectiv. copia documentului de cetăţenie. eliberat pe baza certificatului de sănătate pentru anul respectiv. D. acestea nu trebuie să informeze statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză. nu trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. Următoarele afirmaţii cu privire la asigurarea de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională sunt adevărate: A. comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. 1666. E. acestea informează statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. B. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România. anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. B. care exercită profesia de farmacist în România.

legile şi regulamentele profesiei. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. este un organism de drept privat. Care dintre afirmaţiile privind suspendarea calităţii de membru al CFR sunt adevărate: A. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. D. este un organism de drept public. D. la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional şi a tematicii de concurs. întrerup pe o durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist. E. 95/2006. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. întrerup pe o durată de până la 6 ani exercitarea profesiei de farmacist. E. E. C. D. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. C. în timpul exercitării profesiei. este subordonat Guvernului D. stabiliţi în România şi care. 1675. în vederea stabilirii şi creşterii standardelor de practică profesională. E. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. la judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care reglementează exercitarea profesiei sau a actului profesional. la cerere. D. Colegiul Farmaciştilor din România: A. 1670. din motive obiective. accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se face. este subordonat Parlamentului B. la formarea.A. E. B. specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a farmaciştilor. C. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice. În exercitarea atribuţiilor sale. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în nume propriu. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. C. potrivit Legii nr. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene. a asigurării calităţii actului farmaceutic în unităţile farmaceutice. 1671. promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii similare.la cerere. răspund potrivit legii. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. este subordonat Ministerul Sănătăţii Publice E. la cerere. D. B. în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România. B. pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. este un organism apolitic. în timpul exercitării profesiei. C. are autonomie normativă. este un organism cu scop patrimonial. în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România. în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. legile şi regulamentele profesiei. B. În domeniul său de competenţă. Colegiul Farmaciştilor din România colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice: A. 1674. Colegiul Farmaciştilor din România: A. de către farmacişti cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. se poate substitui organizaţiilor sindicale. membrii Colegiului Farmaciştilor din România care. la întocmirea Registrului unic al farmaciştilor din România. stabiliţi în România şi care. C. nu pot răspunde potrivit legii. din motive obiective. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate. 1672. încalcă dispoziţiile. întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România nu se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate. ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor săi. în termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat. Colegiul Farmaciştilor din România: A. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. este un organism fără scop patrimonial. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. se poate substitui organizaţiilor patronale. are autonomie instituţională. B. Din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România decurg următoarele obligaţii: A. să se înscrie într-o organizaţie sindicală a farmaciştilor 204 . din motive obiective. încalcă dispoziţiile. 1673.

B. să rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de specialitate din cadrul Colegiului Farmaciştilor din România; C. să se adreseze justiţiei pentru rezolvarea litigiilor cu membrii din organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România; D. să rezolve sarcinile care le-au fost încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai corpului profesional; E. să se înscrie în organizaţia patronală teritorială. 1676. Drepturile care decurg din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România sunt: A. dreptul de a alege şi a fi aleşi în organele administraţiei locale şi centrale; B. dreptul de a purta însemnele Colegiului Farmaciştilor din România; C. dreptul de a contesta sancţiunile primite; D. dreptul de fi informaţi în timp util despre orice acţiune a Colegiului Farmaciştilor din România; E. dreptul de a fi remuneraţi pentru munca depusă. 1677. Adunarea generală a Colegiului teritorial are următoarele atribuţii: A. adoptă Codul deontologic al farmaciştilor; B. adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Colegiului Farmaciştilor din România; C. aprobă proiectul de buget al Colegiului Farmaciştilor din România; D. alege, dintre membrii săi, consiliul colegiului şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România; E. stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină. 1678. Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii: A. reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate; B. cu aprobarea Biroului executiv încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Farmaciştilor din România; C. convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale, ale Consiliului naţional; D. elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli ale colegiilor teritoriale; E. asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România între şedinţele Consiliului naţional. 1679. Abaterea disciplinară reprezintă: A. fapta săvârşită fără vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist; B. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist; C. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional; D. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legislaţia muncii; E. fapta săvârşită cu vinovăţie prin care nu se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional 1680. Judecarea abaterilor disciplinare se face: A. cu respectarea principiului egalităţii; B. în cadrul unităţilor farmaceutice unde îşi exercită profesia farmacistul acuzat; C. cu respectarea dreptului la apărare; D. cu respectarea procedurilor prevăzute în Statutul Colegiului Farmaciştilor din România; E. cu respectarea principiului discriminării pozitive, luând în calcul sexul şi vârsta farmacistului acuzat. 1681. Comisia de disciplină, cu majoritate de voturi, stabileşte printr-o decizie una dintre următoarele soluţii: A. stinge acţiunea disciplinară dacă fapta nu constituie abatere disciplinară; B. respinge plângerea ca fiind netimbrată; C. respinge plângerea ca fiind nesemnată; D. dacă fapta constituie abatere disciplinară aplică una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România; E. dacă fapta constituie abatere disciplinară trimite dosarul la Comisia superioară de disciplină pentru a fi aplicată una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din România. 1682. Membrii comisiilor de disciplină: A. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 5 ani; B. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 7 ani şi să nu fi avut abateri disciplinare în ultimii 3 ani; C. sunt aleşi de către adunarea generală;

205

D. sunt aleşi pentru o perioadă de 5 ani; E. sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani. 1683. Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează: A. prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii Publice sau autoritatea de sănătate publică B. prin numirea de către preşedinte a altui membru; C. prin alegerea în funcţia de preşedinte al colegiului; D. prin demisia de la locul de muncă deţinut la data alegerilor; E. prin pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România. 1684. Contestaţia împotriva deciziei comisiei de disciplină de la nivel teritorial: A. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină; B. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială; C. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială; D. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină; E. este suspensivă de executare. 1685. Răspunderea civilă a farmacistului: A. se face proporţional cu gradul de vinovăţie; B. înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii; C. nu înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii; D. Feste atrasă atunci când prejudiciul se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament sau viciilor ascunse; E. este atrasă atunci când profesionistul acţionează cu bună-credinţă în situaţii de urgenţă şi cu respectarea competentelor acordate 1686. Experţii care cercetează un caz de malpraxis: A. sunt desemnaţi de preşedintele comisiei judeţene de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis; B. sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, din lista judeţeană a experţilor; C. trebuie să aibă o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani de zile; D. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 20 de zile pe care îl înaintează Comisiei; E. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 30 de zile pe care îl înaintează Comisiei. 1687. Bugetul de venituri al Colegiului Farmaciştilor din România este constituit din următoarele: A. donaţii şi sponsorizări; B. cotizaţii lunare ale membrilor; C. fonduri rezultate din activităţi comerciale D. drepturi editoriale; E. încasări din vânzarea produselor proprii. 1688. Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii: A. fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România; B. gestionează bunurile Colegiului Farmaciştilor din România; C. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al farmacistului; D. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al medicilor; E. propune Adunării generale naţionale proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli al colegiilor teritoriale. 1689. Nu pot fi membri ai Biroului Executiv al Colegiului Farmaciştilor din România: A. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul societăţilor comerciale. B. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie; C. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; D. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; E. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul consiliilor locale. 1690. Cu privire la eliberarea de către farmacist a medicamentelor fără prescripţie medicală, sunt adevărate următoarele afirmaţii:

206

A. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul este bolnav cronic si este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic; B. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală doar dacă acestea se încadrează în categoria OTC-urilor; C. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă un bilet de ieşire din spital; D. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o scrisoare medicală; E. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală dacă pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o schemă de tratament neparafată de medicul prescriptor. 1691. Privind serviciile farmaceutice de urgenţă, următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore indiferent de zilele în care se furnizează serviciile farmaceutice de urgenţă; B. decizia farmacistului în furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenţă va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele adverse şi contraindicaţiile; C. medicamentele psihotrope şi stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă; D. medicamentele psihotrope şi stupefiante fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă în cazul dependenţilor; E. în funcţie de gravitatea situaţiei prezentate, farmacistul va încerca să ia legătura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic. 1692. Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele activităţi: A. atragerea pacienţilor prin oferirea de avantaje materiale; B. atragerea pacienţilor prin reclamă mincinoasă; C. eliberarea de medicamente în oferte propuse de diferţţi producătoei; D.folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi; E. folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi. 1693. Regulile de bună practică farmaceutică au la bază următoarele principii: A. sprijinirea societăţii în a utiliza cât mai judicios medicamentele pentru a obţine efectul terapeutic maxim, B. farmaciştii trebuie să asigure servicii farmaceutice de înaltă calitate; C. farmacistul nu are nici un rol în obţinerea rezultatului unui tratament; D. farmacistul trebuie să se implice în activităţile de prevenire a îmbolnăvirilor; E. singurul scop al practicii farmaceutice este prepararea şi eliberarea medicamentelor. 1694. Regulile de bună practică farmaceutica impun următoarele: A. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului care este tratat în ambulatoriu; B. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului, indiferent de cadrul în care acesta este tratat; C. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe eliberarea medicamentelor şi a altor produse pentru sănătate, cu o informare şi consiliere adecvate pentru pacient şi o urmărire atenta a efectelor utilizării acestora; D. farmacistul trebuie să militeze pentru o prescriere raţonală şi economică, a medicamentelor; E. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe verificarea medicului privind necesitatea obiectivă a prescrierii medicamentelor. 1695. Din aplicarea regulilor de bună practică, rezultă că: A. între farmacişti trebuie să existe relaţii de concurenţă comercială neloială; B. fiecare farmacist trebuie să încerce, indiferent de mijloace, să îmbunătăţească serviciul farmaceutic propriu; C.în legătură cu tratamentul medicamentos, între farmacişti şi medici trebuie să existe relaţii bazate pe încredere ; D. prin relaţii de colegialitate, farmaciştii trebuie să contribuie la îmbunătăţirea serviciului farmaceutic oferit populaţiei; E.exercitarea profesiei se face într-un spirit profesional predominant faţă de cel comercial. 1696. Regulile de bună practică privind informarea pacientului se referă la: A. informarea pacientului conduce la optimizarea tratamentului aplicat; B. informarea pacientului conduce la ameliorarea stării sale de sănătate; C. informarea pacientului se face fără a ţine cont de libera sa decizie; D. informarea pacientului se face numai utilizând termeni de specialitate;

207

E. informarea pacientului se face citind compoziţia chimică a medicametului. 1697. Prin farmacia comunitară se vând: A. medicamentele care se acordă pe bază de prescripţie medicală; B. produse cosmetice; C. produse parafarmaceutice; D. dispozitive şi aparatură medicală de uz spitalicesc şi consumabile pentru acestea; E. suplimente alimentare si alimente cu destinaţie specială. 1698. Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a farmaciei comunitare se depun următoarele documente: A. cererea tip; B. avizul de oportunitate; C. cazierul judiciar al farmacistului şef; D. actul constitutiv al societăţii comerciale; E. cazierul fiscal al societăţii comerciale. 1699. Mutarea sediului unei farmacii comunitare: A. se poate face numai în aceeaşi localitate; B. se poate face şi în altă localitate dacă farmacistul şef face dovada că are domiciliul în acea localitate; C. se poate face şi în altă localitate în locul unei oficine; D. trebuie comunicată Ministerului Sănătăţii Publice şi Colegiului Farmaciştilor din România E. trebuie comunicată Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Colegiului Farmaciştilor din România. 1700. În conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2008, următoarele afirmaŢii privind drogheria sunt adevărate: A. se înfiinţează numai de societăţile comerciale care au deja deschisă o farmacie; B. poate fi condusă numai de un farmacist care are cel puţin 5 ani vechime în specialitate; C. funcţionează numai în prezenţa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist; D. poate fi condusă de un asistent medical de farmacie şef; E. poate funcţiona în absenţa unui farmacist. 1701. Autorizaţia de funcţionare a drogheriei: A. include autorizaţia sanitară de funcţionare B. este eliberată de Ministerul Sănătăţii Publice C. este eliberată în maximum 15 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; D. este eliberată în maximum 45 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice; E. poate fi autorizată conform procedurii tacite. 1702. În farmaciile comunitare şi în drogherii, inspecţia: A. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului; B. se exercită de Colegiul Farmaciştilor din România împreună cu reprezentanţi ai Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România; C. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului, împreună cu reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor din România; D. are loc cel puţin o dată pe an; E. are loc cel puţin o dată la 2 ani. 1703. Conform dispoziţiilor Legii farmaciei nr. 266/2008, următoarele fapte constituie contravenţie care se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei şi cu închiderea farmaciei comunitare, respectiv a drogheriei: A. împiedicarea activităţii organelor de inspecţie şi control; B. afişarea, cu încălcarea reglementărilor în materie, în incinta farmaciei comunitare sau a drogheriei, a reclamelor privind produsele medicamentoase. C. funcţionarea unei farmacii comunitare sau a unei drogherii fără autorizaţie de funcţionare; D. deţinerea sau eliberarea în drogherii a unor produse medicamentoase ale căror deţinere şi eliberare sunt interzise în drogherie; E. funcţionarea farmaciei în lipsa unui farmacist, care îşi exercită personal profesia, precum şi funcţionarea unei drogherii în lipsa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist. 1704. Oficina comunitară locală de distribuţie: A. se înfiinţează în localităţile fără servicii farmaceutice;

208

B. se înfiinţează numai în mediul rural; C. se poate înfiinţa de societatea comercială care are înfiinţată o farmacie; D. beneficiază de autorizaţie de funcţionare proprie; E. devine automat drogherie dacă în localitatea respectivă se înfiinţează o farmacie. 1705. Autorizaţia de funcţionare a farmaciei comunitare se eliberează: A. pe numele persoanei juridice şi al farmacistului-şef de farmacie; B. de Agenţia Naţională a Medicamentului; C. de Ministerul SănătăŢii; D. în maximum 45 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport nefavorabil; E. în maximum 15 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil.

209

timpul de retenţie tR C. detectorul de fluorescenţă 1707. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară gazoasă 1710. În componenţa unui cromatograf de gaze se găsesc: A. faza staţionară este: 210 . metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substanţe C. Sunt adevărate urmatoarele afirmaţii legate de rezoluţie. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară solidă E. rezoluţia creşte cu creşterea factorului de separabilitate C. factorul de capacitate k 1709. Care dintre următorii parametri caracterizează retenţia în HPLC? A. detecţia substanţelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie de fluorescenţă 1708. Dozarea substanţelor medicamentoase separate prin cromatografie pe strat subţire se efectuează: A. refractometric C. rezoluţia creşte cu cresterea numărului de talere teoretice N B. substanţelor volatile stabile la temperatura lor de volatilizare C. prin spectrofotometrie "in situ" E. injectorul-evaporatorul D. o rezoluţie bună pentru două picuri adiacente presupune diferenţe foarte mici între tR a componentelor E. volumul de retenţie VR D. rezoluţia scade cu creşterea numărului de talere teoretice N 1713. prin introducerea în calcul a timpilor de retenţie ai componentelor din proba de analizat B. 1706. FR X nu face referiri în acest sens D. eficacitatea E. substanţelor solide care se lichefiază uşor D. direct pe placă prin fotodensitometrie 1712. substanţelor uşor volatilizabile la temperaturi mai mici de 400°C E. toate variantele sunt adevărate 1711. faza mobilă lichidă si faza staţionară lichidă B.Tema nr. În cromatografia cu fază inversă. detectorul UV-VIS E. detectorul E. dupa răzuirea şi eluarea substanţelor de pe adsorbant şi determinarea cantitativă prin alte metode C. detecţia substanţelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind substanţe etalon D. Care din următorii detectori pot fi utilizaţi în HPLC? A. faza mobilă lichidă şi faza staţionară solidă D. 11). Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la metoda CSS sunt corecte? A. detector refractometric 1714. identitatea substanţelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. cu excepţia: A. Cromatografia în fază gazoasă permite separarea: A. coloana cromatografică C.32 Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (5. detectorul de ionizare in flacără B. rezoluţia este o mărime dependentă de factorul de capacitate D. parametrul Rf B. tuturor substanţelor medicamentoase B. detecţia substanţelor separate prin CSS se bazează pe derivatizarea analiţilor pentru a obţine spoturi colorate sau fluorescente E. Cromatografia în fază gazoasă este o variantă a cromatografiei pe coloană în care separarea componentelor unui amestec complex se realizează datorită unor procese de repartiţie sau absorbţie între: A. rezervorul de gaz B. catarometrul D. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară lichidă C. Gradul de separare a două substanţe într-o cromatogramă se defineşte prin noţiunea de rezoluţie (Rs).

detector UV-VIS C. C. cromatografia de schimb ionic D. lichide impregnate pe un solid inert E. transmisie D. gaze impregnate pe un suport polar 1717. cele doua faze sunt nemiscibile C. detectorul de conductibilitate termică (CT) D. solide polare B. polară B. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin: A. metoda conţinutului aparent B. analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila B. metoda normării ariilor 1718. separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloana 1719. stingerea fluorescentei 1721. beta-ciclodextrină . În HPLC se pot utiliza ca faze staţionare: A. metoda normarii ariilor B. Caracteristici comune metodelor cromatografice: A. cromatografia de repartitie C. cromatografia de contracurent E. emisie fluorescenta E. metoda standardului extern-curbă de etalonare E. răşină schimbătoare de ioni D. metoda standardului intern C. silicagel grefat cu lanţuri hidrocarbonate 1715. eteri coroană . silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) . B. Care din fazele staţionare de mai jos se pot utiliza pentru separarea enantiomerilor unui compus chiral ? A. În gaz-cromatografie pot fi utilizaţi următorii detectori: A. refractie C. metoda standardului intern-curbă de etalonare D. reflexie B. metoda curbei de calibrare D. cromatografia de afinitate B. metoda adaosului de standard 1722.A. detector refractometric diferenţial B. 1720. solide nepolare C. D. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele procedee: A. nepolară C. migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi viteza E. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa. Metodele utilizate pentru deteminări cantitative în gaz-cromatografie sunt: A. detectorul de ionizare în flacără (DIF) E. metoda examinarii in UV E. compus macromolecular E. schimbători de ioni D. E. metoda concentrat-diluat C. iar faza stationara este solida: A. spectrometrul de masă (SM) 1716. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicină . carbon poros grafitat 211 . In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibru D.

Eficacitatea coloanei cromatografice exprimă capacitatea ei: A. să dizolve faza staţionară şi să interacţioneze chimic cu aceasta. C. laţimea platoului teoretic. B. toluenul. D. Numărul platourilor teoretice (N) caracterizează eficacitatea coloanei cromatografice şi este dependent de: A. În HPLC faza mobilă poate fi: A. etilenglicolul. oxiproprionitrilul. C. acizilor carboxilici. heptanul. D. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul anioniţilor slabi . În cromatografia clasică de repartiţie pe coloană faza mobilă poate fi: A. ciclohexan. ciclodextrine. hexanul. D. să fie incompatibilă cu sistemul de detecţie. B. lungimea coloanei. 1728. să fie compatibilă cu sistemul de detecţie. În HPLC faza staţionară este de regulă: A. B. să nu dizolve faza staţionară şi să nu interacţioneze chimic cu aceasta. 1724. benzen. să aibă o mare putere de dizolvare dar să nu interacţioneze chimic cu analiţii din probe. 1725. B. înălţimea platoului teoretic. de a da picuri cât mai strâmte. cloroformul. 1730. Fazele staţionare pe bază de ciclodextrine cu caracter hidrofob se utilizează pentru separarea: A. alcoolul benzilic. apa. C.1723. E. alcani. de a da picuri cu baze cât mai mici. 1729. cicloalcanilor. D. 1726. n-butanolul. D. E. 1731. 1727. poliolilor. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze staţionare pe bază de: A. C. C. ciclohexan. D. C. Pentru cromatografia de repartiţie. oxiproprionitrilul. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul cationiţilor slabi . dinamica fazei mobile. D. D. B. 212 . E. E. alcoolilor. alcanilor. C. C. polietilena. cu faza mobilă acidă atât la cationiţi slabi cât si la anioniţi slabi. diametrul coloanei. B. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul cationiţilor slabi . E. E. E. apa. D. de a da picuri cât mai asimetrice. faza mobilă trebuie să îndepinească următoarele cerinţe: A. de a da picuri cât mai simetrice. E. de a da picuri cât mai largi. B. pentan. Cu ce fază mobilă funcţionează satisfăcător răşinile schimbătoare de ioni ca faze staţionare cromatografice ? A. B. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul anioniţilor slabi . B. E. C. aminoacizi. nitrometanul.

Factorul de capacitate 1737. CSS nu se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante E. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. Identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf C. Detectorul electrochimic 1738. azot D. Hartia cromatografica are un caracter hidrofil E. VIS. Un gaz cu conductibilitate termica mare C. In cazul unui gaz-cromatograf prevazut cu detector de conductibilitate termica se utilizeaza drept gaz vector: A. Difuzie D. metan. faza mobila poate fi lichida D. Printre detectorii folositi in cromatografia de lichide de inalta performanta se numara: A. Apa este singurul solvent utilizat pentru obtinerea unei faze stationare hidrofile 1733. Presiune E. Optimizarea proceselor de separare cromatografica se realizeaza actionand asupra urmatorilor parametri: A. dioxid de carbon 1739. Are la baza un mecanism de repartitie solid-lichid B. faza mobila poate fi gazoasa B. In cromatografia de gaze se folosc urmatoarele gaze purtatoare: A. Hartia cromatografica constituie suportul de faza stationara C. Un gaz cu conductibilitate termica mica 1736. Detectorul de vascozitate D. faza mobila este un lichid D. Transmisie C. IR) B. In CSS este posibila derivatizarea analitilor pentru a obtine pete colorate fluorescente 1734. CSS se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante daca se respecta anumite conditii D. Neon sau argon B. Factorul de rezistenta la transferul de masa D. Heliu E. Factorul de selectivitate C.1732. Stingerea fluorescentei 1735. Reflexie B. faza stationara poate fi lichida E. faza mobila poate fi solida C. Hartia cromatografica are un caracter hidrofob D. Emisie fluorescenta E. faza stationara este un solid C. azot B. faza stationara poate fi solida 213 . Alegeti raspunsurile corecte cu privire la cromatografia de hartie: A. Detectorul de fluorescenta C. heliu E. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze: A. faza stationara este un gaz B. Identitatea substantelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. argon. Detectorul refractometric E. oxigen. Detectorii de absorbanta (UV. hidrogen. Numarul de platouri teoretice B. Azot D. faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert 1740. In cromatografia de gaze (CG): A. heliu. argon C. faza mobila este un gaz E.

apa 1743. n-butanol . faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara E. nu se pot folosi metode in faza gazoasa C.1741. se aplica la separarea unor substante relativ nepolare 1747.DMF . faza stationara solida este miscibila cu faza mobila 1742. faza stationara poate fi alumina C. faza mobila este un lichid 214 . poate fi cromatografie pe "faza stationara normala" E.o reactie chimica specifica E. ca faza mobila se utilizeaza de regula apa D. ulei de parafina .acid acetic . Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A. formamida . polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analitului C. faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara C. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A.apa B. faza stationara este un compusmolecular reticulat D. Selectati metodele cromatografice oficinale in FR. faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbante E. nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analitului D. se aplica la separarea unor substante solubile in apa E. in cromatografia pe faza inversa. faza stationara este depusa in strat subtire pe un suport de sticla E. apa .metanol . poate fi cromatografie pe "faza inversa" 1748.fenol E.benzen C. cromatografia de schimb ionic E. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia HPLC de adsorbtie: A. in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolar 1745. cromatografia pe strat subire B. in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichid faza stationara lichida se fixeaza prin adsorbtie fizica B. in cromatografia pe faza stationara normala. cromatografia de gaze D. faza stationara este de alumina C. faza stationara nu poate fi un solid pe care sunt grefate grupari organice D. polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analitului 1744. In HPLC de repartitie nu sunt corecte afirmatiile: A. faza stationara este un solid cu granulatie fina sau un solid impregnat cu un lichid C. izopropanol . faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara B. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru cromatografia de repartitie: A. faza stationara este de silicagel B.amoniac . enantiomerii nu se pot separa prin metode cromatografice 1746. metode directe pe faze stationare chirale sau pe faze obisnuite dar aducand in faza mobila un aditiv chiral D. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid B. cromatografia de lichide sub presiune 1749. este o metoda fizica de separare B. metode cromatografice in faza lichida B. Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme de solventi: A.X: A. polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analitului B. faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobila C. faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara D. metode indirecte pe faze stationare obisnuite dupa derivatizarea lor printr . cromatografia cu fluide supercritice C.apa D. polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analitului E. in cromatografia pe faza inversa. Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in majoritatea cazurilor este necesar ca: A. faza stationara poate fi silicagel silanizat D. in cromatografia pe faza stationara normala. Pentru separarea enantiomerilor prin tehnici cromatografice se folosesc: A.

poate fi utilizata pentru separarea polipeptidelor C. fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte mica 1758. siliconii C. numarul de platouri teoretice N E. instabilitate chimica B. silicagelul D. Selectati marimile care caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub presiune se bazeaza pe: A. porozitatea 1755. fazele stationare schimbatoare de ioni se mai numesc si "faze inverse" E. faza mobila este numita gaz-purtator C. adsorbtia pe suporturi solide D.refractometrie diferentiala D. fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar inerte fizic B. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in gaz-cromatografie: A. termogravimetrie C. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de excludere sterica: A. poliesteri si polieteri ai glicolilor B. pe faza stationara polimerica sunt grefate grupari ionizabile D. Proprietatile fizico-chimice ale schimbatorilor de ioni sunt: A. nu poate fi utilizata pentru separarea proteinelor D. probele de analizat dizolvate int-un solvent sunt introduse in camera de evaporare termostata la 10°C E. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze selectati enunturile corecte: A. fazele stationare pot fi lichide E. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale: A. sitele moleculare E. prima faza de acest gen a fost pe baza de dextran polireticulat 1753. este o tehnica lichid cromatografica (LC) C. cu pori mari si uniformi C. formate din sfere din sticla D. hidrocarburi saturate 215 . capacitatea de schimb ionic D. faza mobila este un lichid care se aduce in stare gazoasa inaintea determinarii B. In cromatografia de gaze: A. fazele stationare schimbatoare de ioni sunt capabile sa fixeze exclusiv cationi 1754. Referitor la cromatografia de schimb ionic sunt corecte enunturile: A. faza stationara este un solid sau un lichid impregnat pe un suport solid inert D. fazele de stationare sunt geluri de diverse tipuri E. coeficientul de rezistenta la transferul de masa C C. spectrofotometrie de absorbtie B. rezultatele se prezinta sub forma unui grafic semnal-timp 1752. este o tehnica lichid electrocromatografica B. Timpul de retentie tR 1757. stabilitate termica C. respectiv pe faza stationara: A. adsorbtia pe suporturi inerte B. metode volumetrice 1751. fazele suport pot fi poroase. volumul de retentie VR B. schimbul ionic 1756. se bazeaza pe diferentele dintre marimile moleculelor B.1750. excluderea-difuzia E. ionizarea gruparilor shimbatoare este independenta de natura chimica a acestora E. fazele suport pot fi neporoase. repartitia intre faza stationara si faza mobila C. factorul de capacitate k` D. fluorimetrie E.

bromurarea 1760. esterificarea B. In cromatografia de gaze pot fi utilizati ca detectori: A. sililarea D. catarometrul C. complexarea cu ioni metalici E. Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat. detectorul refractometric B. alchilarea C.1759. detectorul cu ionizare in flacara E. spectrometrul de masa (MS) 216 . detectorul de fluorescenta D. cele mai frecvent utilizate in gaz-cromatografie: A.

substanţele volumetrice se păstrează în recipiente bine închise E. barbital C.33 Metode volumetrice in controlul medicamentelor (11) 1761. soluţie titrată: complexon III C. solvent: piridina (R) E. să aibă o compoziţie bine definită B.1N. solvent: dimetilformamidă (R) E. factorul de molaritate nu se verifică periodic C. codeină fosforică D. FRX prevede următoarele condiţii pentru dozarea codeinei bază: A. FR X prevede la monografia BISMUTHI SUBNITRAS următoarele: A. soluţie titrată: edetat sodic 0. acid lactic B. soluţie titrată: acid percloric 0. să fie stabile C. cristal violet B. are acelaşi factor de molaritate B. se realizează o dozare nitritometrică B. solventul este acid acetic anhidru (R) B. fenolftaleină D. să reacţioneze cu alte substanţe conform unor ecuaţii cât mai complexe 1769. soluţia de iod D. solvent: acetona 1763. Care dintre următoarele substante se dozează in mediu neapos? A. Soluţiile titrate pot conţine următoarele substanţe de referinţă: A. indicator: violet de pirocatehină-soluţie C. factorul de molaritate al soluţiilor volumetrice se verifică din 7 în 7 zile 1762. se numesc şi soluţii titrate B. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la soluţiile volumetrice sunt corecte? A. să prezinte un înalt grad de puritate D. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt corecte? A. dozarea se face în mediu neapos 1767. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0. solvent: acid nitric (R) şi apă distilată E. soluţia volumetrică diluată. factorul de molaritate se stabileşte înainte de folosire D. FR X exprimă concentraţia lor în g% C. concentraţiile soluţiilor volumetrice pot fi de molaritate exactă sau molaritate aproximativă E. soluţia de clorura de sodiu C. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0. la soluţia volumetrică nestabilă.Tema nr. tiosulfat de sodiu E. sunt soluţii cu o concentraţie bine stabilită 1764. acid acetil salicilic 217 .1 mol/l D. să fie solubile în solventul ales E. se realizează o dozare în mediu apos B. se realizează o dozare potenţiometrică 1766. Substanţele chimice de referinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. soluţia de nitrat de argint E.1 mol/l D. Dintre indicatorii oficializaţi de FR X fac parte: A. sunt soluţii care se folosesc în analiza cromatografică D. obţinută din soluţia volumetrică mai concentrată.05 mol/l D. albastru de bromfenol 1765. tropeolina 00 C. în cazul soluţiei de azotit de sodiu 0.1 mol/l C. soluţia de rivanol 1768. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte? A. acidul clorhidric B.

imidelor E. printr-o reacţie de comkplexare. 1778. printr-o reacţie de precipitare.05 molară de iod (exprimată în ml) consumat de 1 gram probă analizată . conform FR X: A. imine. E. hidroxid de sodiu. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza: A. D. prin titrare în mediu anhidru. prin titrare cu metoxid de sodiu. D. prin titrare în mediu apos. C. B. cu solutie acid percloric 0. Diclorhidratul de histamină se determină. D. E. B.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante: A. volumul soluţiei 0. acid acetic anhidru D. salicilat de sodiu 1770. hidrazine D. prin titrare cu complexon III. determinarea argentometrică a clorului. CCl4) C. are caracter slab acid B. enolilor 1774. benzoat de sodiu E. azotat de argint. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu C. in acid acetic anhidru. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată . Alegeţi definiţiile echivalente cu cea din FR-X a noţiunii de "indice de iod". Glibenclamida se determină conform FR X: A. conform FR X. acid percloric 1772. solventi inerti (CHCl3. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei: A. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată .R. se dozeaza in mediu neapos E.E. C. C. B. D. unor oxime. B. titrare complexonometrică. E. 1776. C. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 0. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu apos. C. aminelor alifatice B. titrarea cu acid percloric în mediu anhidru. complexometric. apa B. D. sulfat de aluminiu C. gluconat de calciu 1771. printr-o reacţie acido-bazică. E. acido-bazic. Oxidul de zinc se determină. Conform F. titrarea cu acid clorhidric în mediu apos. carbonat bazic de magneziu B. acetat de mercur E.1 grame probă analizată . edetat sodic. prin titrare cu azotat de argint. Indicele de iod este: A. aminelor aromatice si heterociclice C. Efedrina A.1mol/l se aplica pentru dozarea: A. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 100 grame probă analizată. 1775. B. are caracter slab bazic D. 1777. Titrarea directa in mediu neapos. complexon III. D. 218 . se dozeaza prin titrare cu acid percloric 1773. utilizând: A. sulfat de bariu. bromura de sodiu D.

Cu o solutie proba 1787. ferit de lumina 1786. utilizând soluţia de tiosulfat de sodiu. B. Solutiile volumetrice nestabile necesita stabilirea factorului de molaritate inainte de fiecare folosire E. acidul benzoic. 1784. Sa fie inerte chimic E. Factorul de molaritate (F) se stabileste: A. 1782. alcool absolut. Sa aiba un grad inalt de puritate D. Sa aiba compozitia bine definita B. în mediu apos. Amobarbital sodic. B. acid benzoic. Sa fie insolubile in solventul ales C. C. prin titrare redox. D. E. prin determinarea clorului prin titrare argentometrică. C. gravimetric. cu acid clorhidric 0. 1785. D. clorhidratul de clomipramină. prin titrare acido-bazică în mediu apos. iodometric.1 M. clorhidratul de amitriptilină. Pastrarea solutiilor volumetrice se face in recipiente bine inchise.1 M.1 M în mediu anhidru: A. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate necunoscut D. E. E. Factorul de molaritate. 1783. C. acidul acetic. B. La prepararea solutiilor volumetrice se foloseste apa proaspat fiarta si racita B. acidul aspartic. C. conform FR X: A. iodatometric. în mediu anhidru. în mediu conţinând apă şi alcool.1 M. Sa fie solubile in solventul ales 1788. E. acid citric. Acidul aspartic se determină prin titrare: A.1779. Alegeti afirmatiile corecte privind solutiile volumetrice: A. D. este valabil 6 luni de la prepararea solutiei C. C. dioxan. Cloxacilina sodică se detrmină. prin titrare acido-bazică C. E. conform FR X: A. spectrometric. prin titrare acido-bazică în mediu neapos. cu hidroxid de sodiu 0. cu acid percloric 0. acido-bazică. Prin titrare cu hidroxid de sodiu se pot determina: A. Cloramina B se determină. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut C. Substantele chimice de referinta (titrosubstantele) trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. în mediu apos. Pe o substanta chimica de referinta B. Pe o substanta cu caracter bazic E. 1781. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0. D. B. în mediu conţimând acid acetic anhidru. clorhidrat de cloropiramină. B. cefotaximă sodică. D. Factorul de molaritate se verifica periodic D. odata stabilit. 1780. D. Cefotaxima sodică se determină prin titrare: A. B. Se pot doza prin titrare cu acid percloric in acid acetic: 219 . în mediu neapos. E.

cu indicatorul albastru de timol B. acid acetic E. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in acid acetic D. cu indicatorul galben de alizarina D. chimic. cu indicatorul violet de pirocatechina E. barbital C.piridina E. cu acid percloric in acid acetic D. se foloseste ca indicator albastru de timol 1794. ca baza. sulfafurazol E. chimic. Substantele medicamentoase cu caracter amfoter se pot doza: A. La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor medicamentoase. curba de titrare prezinta doua puncte de inflexiune 1792. Dozarea barbitalului (veronal. in solvent acid acetic anhidru B. oxime B. solventi protofilici C. se folosesc: A. acid 5. Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii barbiturici sunt corecte: A. prin Metoda Fajans 220 . solventi protogenici B. potentiometric 1791. se neutralizeaza atat functia fenolica cat si cea carboxil D. se face in mediu de dimetilformamida neutralizata B. piridina 1790. ca baza. au functie slab acida B. se neutralizeaza doar functia fenolica C. in amestec de solventi apa . in solventi protofilici C. curba de titrare prezinta un punct de inflexiune E. cu acid etilendiaminotetraacetic in acid acetic E. cu metoxid de sodiu in dimetilformamida 1796. se dozeaza in mediu apos D. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida E. clorhidrat de dionina B. se dozeaza in solventi protofilici 1793.5 dietilbarbituric): A. in amestec de solventi apa . Titrarea acidului salicilic cu metoxid de sodiu: A. sulfonamide E.piridina D. se neutralizeaza doar functia carboxil B. chimic. acid nalidixic D. Urmatoarele substante medicamentoase se pot doza in mediu neapos cu metoxid de sodiu. au functie slab bazica C. cu indicatorul timolftaleina C. Sulfonamida se poate titra: A. clorhidratul de etilmorfina 1789. La titrarea in mediu neapos a functiilor acide. se face in mediu de acid acetic neutralizat C. ca acid. fenobarbital 1795. punctul de echivalenta se determina: A. Aminoacizii se pot doza: A. se dozeaza in solventi protogenici E. alcaloizi saruri de acid clorhidric D. in solvent acid acetic anhidru C. chimic. argentometric. complexonometric direct 1797. deoarece au caracter acid: A.A. derivati barbiturici C. in solventi protogenici B. ca acid. dimetilformamida D.

este exaltata de solventi protogenici E. se face cu solutie titrata de hidroxid de sodiu 0. Functia slab bazica a unei substante medicamentoase: A. Selectati conditiile prevazute de FR X pentru dozarea volumetrica a codeinei baza: A. indicatorul utilizat este sufatul de amoniu-fer (III) C. cu indicatorul tropeolin 00 1802.1N B. se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si prelucrarea reziduului dupa evaporare C. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a acidului acetilsalicilic conform FRX: A. se exprima prin pKb B. in mediu de acid acetic anhidru B. potentiometric B. indicatorul utilizat este cristal violetul E.1N 1804. in mediu de dimetilformamida E. ca acid in solvent dimetilformamida D. determinarea are loc la temperatura de 8 . se exprima prin pKa D. chimic. este exaltata de solventi protogenici 1800. cu indicatorul metiloranj D. chimic. se manifesta prin cedare de protoni C.1N E. metoda de dozare este acido-bazica in mediu apos B. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica conform FR X a histaminei diclorhidrat: A. este o dozare in mediu neapos D.1N D. ca acid in solvent acid acetic anhidru C.1N 221 . este o dozare volumetrica in mediu apos B.1N 1805. indicatorul utilizat este fenolftaleina E. chimic. cu indicatorul murexid E. se face dupa dizolvarea substantei in apa distilata C. cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida 1801. conform FRX: A. ca baza in solvent acid acetic anhidru E. Functia slab acida a unei substante medicamentoase: A. solutia titrata este HCl 0. este o dozare nitritometrica B. se utilizeaza solutie de NH4SCN 0. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu 0. cu solutie titrata de acid percloric in acid acetic D. se manifesta prin acceptare de protoni B. cu solutie titrata de acid clorhidric C. este exaltata de solventi protofilici 1799. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale substantelor medicamentoase se face: A. chimic. cu indicatorul cristal violet C.1N E. solutia titrata utilizata este HClO4 0.10°C 1803. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazice punctul de echivalenta se determina: A. se manifesta prin acceptare de protoni D. substanta se dizolva in acid acetic anhidru neutralizat in prealabil C. se utilizeaza solutie de AgNO3 0. este exaltata de solventi protofilici E. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a procainei din solutia "Iniectabile procaini hydrochloridi".1N D.B. ca baza in solvent dimetilformamida 1798. se manifesta prin cedare de protoni C. solutia titrata utilizata este NaNO2 0. solventul utilizat pentru solubilizare este neutralizat in prelabil la fenolftaleina D. solutia titrata este HClO4 0.

pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacal C. iodat de potasiu 0. solventul de diluarea este etanolul B. clorhidrat de papaverina 0.1mol/l C. factorul de molaritate nu se verifica frecvent.1N C.) D. metoxid de sodiu 0.1mol/l 1811. indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom T 1807. cu o solutie titrata de HCl 0. solventul utilizat la stabilirea factorului de molaritate este dimetilformamida C. referitoare la solutia volumetrica de acid percloric: A.r) C. indicatorul utilizat pentru stabilirea factorului de molaritate este fenolftaleina (I) D. Conform FR X. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte ? A. 0. titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreaza D. Selectati enunturile corecte conform FR X. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogenftalat de potasiu (s. dupa solubilizarea masei de supozitor si a substantei active in apa B. solutia titrata utilizata este NaOH 0. solutiile 1mol/l. Selectati enunturile corecte conform FR X.5mol/l si 0. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogencarbonat de potasiu (s. conform FRX: A.1mol/l poate fi preparata in acid acetic anhidru C. solutia de acid percloric 0. solutia titrata utilizata este edetat disodic 0. Selectati solutiile volumetrice cu molaritate exacta oficinale in FR X: A. solventul utilizat este dimetilformamida in prealabil neutralizata D. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a calciului din solutia "Solutio calcii chloridi 50%".0167mol/l C.00000 E.01mol/l B. au o concentratie bine stabilita 1810. referitoare la solutia volumetrica de HCl: A. conform FR X: A. metoda de dozare este complexonometrica B.r. este o solutie volumetrica de molaritate exacta B. titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastru 1808. sunt oficinale solutiile 0.05mol/l D.05mol/l E. solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0. indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacal E.r.05mol/l B.1N 1809. factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care se refera C. se numesc si solutii titrate D. dicromat de potasiu 0. solutia de acid clorhidric 0.01mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 0. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0. pentru ca solutia are o stabilitate mare E. factorul de molaritate se stabileste cu acid benzoic (s. dozarea volumetrica a metronidazolului din "Suppositoria metronidazoli" se realizeaza: A. solutia de acid clorhidric 0.01mol/l si 0. solventul utilizat este etanolul in prealabil neutralizat E. Selectati enunturile corecte conform FR X.1mol/l 1812.1mol/l D.1mol/l 222 . o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are F=1. se prepara prin dizolvarea sodiului ( R) intr-un amestec de metanol si benzen 1814.) E. printr-o metoda acido-bazica in mediu apos C.1mol/l se prepara prin diluare cu apa din acid clorhidric ( R) B.1806. indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timol E. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in dioxan 1813. hidroxid de potasiu 0. este o metoda de dozare acido-bazica B.02mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 1mol/l E. indicatorul utilizat este cristal violet (I) D. referitoare la solutia volumetrica de metoxid de sodiu: A. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid. concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta intr-un militru de solutie B. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele conditii: A.

cu o solutie titrata de HClO4 0. determinarea cantitativa a acidului boric C. determinarea cantitativa a rezorcinolului D. la parametrul dozare se prevede: A. proba de analizat se obtine din amestecul omogen a mai multor supozitoare 1815. solutia volumetrica utilizata la titrare este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l B.1mol/l in dioxan E. indicatorul utilizat pentru evidentierea punctului de echivalenta este amidonul 223 . la monografia "Oculoguttae resorcinoli 1%". Conform FR X. determinarea cantitativa a boratului de fenilmercur E.D.

utilizând o curbă de calibrare E. Înregistrarea unui spectru UV-VIS se poate face: A. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de concentraţie 1821. curbă de calibrare E. folosind un etalon de concentraţie cunoscută 1820. furosemid C. prin reprezentarea grafică a concentraţiei în funcţie de lungimea de undă E. indicele de refracţie D. înregistrator 1824. Solvenţii utilizaţi la pregătirea probelor pentru citirea în UV-VIS trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii: A. folosind indicele de refracţie B. rifampicina 1817. pot fi utilizaţi orice solvenţi 1823. coloana cromatografică C. acidul clorhidric 1818. prin: Tranziţiile electronice care au loc în urma absorbţiei luminii în UV-VIS se caracterizează 224 . să nu absoarbă în aceeaşi regiune spectrală cu substanţa de analizat C. absorbanţa molară B. micrometri (mm) 1822. 11) 1816. prin reprezentarea grafică a absorbanţei molare în funcţie de concentraţie D. Care dintre următoarele substanţe se dozează prin metoda spectrofotometrică în UV? A. să aibă maximul de absorbţie la aceeaşi lungime de undă cu substanţa de analizat E. un etalon al aceleaşi substanţe cu o concentraţie cunoscută Ce C. ciancobalamina E. nanometri (nm) E. angstromi (Å) C. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase prezintă maxime de absorbţie în domeniul spectral VIS? A. amplificator E. riboflavină D. folosind absorbanţa specifică C. ciancobalamina B. prednisonul C.Tema nr. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de lungimea de undă B. Lungimea de undă se poate exprima în: A. apa distilată D. absorbanţa specifică 1819. să interacţioneze cu substanţa de analizat B. vitamina D3 B. prin reprezentarea grafică a transmitanţei în funcţie de lungimea de undă C. detectorul D. etinilestradiol E. Spectrofotometrul de absorbţie în ultraviolet şi vizibil are următoarele componente: A. Determinarea cantitativă prin metoda spectrofotometrică se poate realiza: A. să nu interacţioneze cu substanţa de analizat D. Determinarea cantitativă a unei substanţe medicamentoase prin metoda spectrofotometrică UV-VIS se poate realiza utilizând: A. sursa de radiaţii B.34 Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor (5. cm-1 D. centimetri (cm) B. folosind unghiul de rotaţie al planului luminii polarizate D.

Un spectru UV-VIS poate furniza informaţii despre: A. ordonata .lungimea de unda D. acidul fiind ionizat E. cand predomina forma ionizat pura. este o lampa cu deuteriu D. sunt insotiti de o absorbtivitate mica C. se produc in domeniul UV D.lungimea de unda C. se inregistreaza spectrele solutiei la: A. 1833. sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari d E. Care din tipurile de tranziţii electronice se pot realiza în molecula urotropinei ? A. absorbanţa molară D. Sursa de radiatii in VIS: A. cand predomina forma moleculara pura. metenamină . abscisa – lungimea de unda. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm 1831. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici: A. pH = 8. se produc in domeniul VIS 1832. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe: A. tenoxicam E. sorbitol. ordonata – absorbanta B. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. permanganat de potasiu C. mentol .cu excepţia: A. absorbanţă C. B.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme 1829. punctul de solidificare al unei substanţe medicamentoase E. tranziţii de tipul sigma – sigma* . punctul de topire al unei substanţe medicamentoase D. 225 . Pentru determinarea pKa al unui acid slab. pH = 5. pH = 2. abscisa – transmitanta. cresterea rezolutiei nu este limitata 1830. Care din substanţele active farmaceutice pot produce benzi de absorbţie de tipul pi – pi*? A. este o lampa de hidrogen C. abscisa – absorbanta. este o lampa cu fir de wolfram B. Tranzitiile de tip d-d*: A. pH = 2. cand predomina forma ionizata pura. D. acidul nefiind ionizat B. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei C. puritatea unei substanţe medicamentoase C. abscisa – numarul de unda.transmitanta E. lungimea de undă B. abscisa – lungimea de unda. cantitatea de substanţă activă 1826. tranziţii de tipul sigma – pi* . nifedipin .A. acidul fiind ionizat D. cand predomina forma moleculara pura. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 – 380 nm E. clozapina 1827. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei E. identitatea unei substanţe medicamentoase B. sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari d B. ordonata – absorbanta 1828. C. ordonata . ordonata . Următoarele substanţe medicamentoase pot fi dozate în UV. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei D. transmitanţă E. simvastatina B. B. E. pH = 8. acidul fiind ionizat C. fenilbutazon . tiamfenicol D. numărul de undă 1825.

B. 1838. efectul hipercromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. direct prin metoda spectrofotometrică în domeniul vizibil (400 – 800 nm) ? A. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului spectrat UV? Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului vizibil? 1840. 200 nm. A. vitamina B12 . tranziţii de tipul n – sigma* . electroni n. electroni sigma. 340 nm. B. Care dintre tipurile de tranziţii. De care dintre următoarele mărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS depinde direct proporţional? A. C. 200 nm.C. 1834. Care dintre următoarele substanţe poate fi determinată cantitativ in solutie. electroni pi. D. B. C. B. gruparea nitril ( -CN ) . C. D. C. 1841. A. gruparea carbonilică ( >C=O ). 450 nm. D. tranziţiile de tipul sigma – sigma* . 650 nm. E. fenobarbital 1837. C. tranziţiile de tipul n – pi* 1836. tranziţii de tipul n – pi* . Care din următoarele grupări funcţionale pot determina tranziţii electronice de tipul pi – pi* ? A. D. B. tranziţiile de tipul pi – sigma* . electroni p. tranziţii de tipul pi – pi* . 226 . efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. absorbtivitatea. 300 nm. prezintă importanţă analitică in controlul medicamentelor? A. E. 600 nm. C. concentraţia molară a analitului. 1835. densitatea soluţiei. D. E. E. E. B. E. masa molară a analitului. capabile să determine apariţia benzilor de absorbţie în spectrofotometria în ultraviolet şi vizibil. gruparea terţ-butil ( -C(CH3)3 ) . Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilor existenţi într-o moleculă. B. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă? A. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici. E. C. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 ). E. gruparea carboxilică ( -COOH ) . tranziţiile de tipul pi – pi* . C. 500 nm. E. volumul soluţiei. D. 1839. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari. 650 nm. înveliş electronic închis. papaverina . hidrocortizona . rifampicina . D. B. tranziţiile de tipul sigma – pi* . la tranzacţii electronice se disting următoarele tipuri de electroni: A. D. D. 1000 nm.

energie de rotaţie. Determinarea valorii pKa D. coloana de separare. D. C. Lungimea de unda la care se face determinarea B. Natura solventului D. E.Beer sunt corecte: A. În spectrometria UV-VIS cauzele erorilor datorate aparaturii pot fi: A. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0.VIS: A. 1844. In cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS. pH-ul nu influenteaza determinarile spectrofotometrice in sisteme acido-bazice 1848.) D. Tranzitii electronice sigma .pi C. B. Tranziţiile electronice sunt legate de următoarele forme de energie: A. monografiile din FRX prevad: A. Dozarea metalelor alcaline si alcalino-pamantoase din forme farmaceutice E. C. 1843. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de unda E. energie calorică. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert . nu are nici o relevanta in determinarea substantelor medicamentoase C. B. E. procelor de reflexie şi difuziune apărute pe parcursul optic al spectrometrului. B. Inregistrarea spectrelor in UV . Concentratia solutiilor C. Tranzitii electronice n . Tranzitii electronice sigma .VIS: A. Scala absorbantelor se verifica si se etaloneaza cu o solutie de permanganat de potasiu (s. Inregistrarea spectrelor in UV . Spectroscopia in UV se poate aplica la: A. energie magnetică. manevrelor greşite din timpul analizei.pi* D.pi* 1847.Beer 1846. energie electrică. Efectuarea determinarilor la temperatura de 20 ± 0. E.r. D.01 M B.sigma* B. este o problema de mare importanta in determinarea substantelor medicamentoase B. detector. D agitator magnetic. Orice spectrofotometru UV-VIS are în constituţie următoarele părţi mai importante: A.1842.01 M C. este foarte importanta pentru dozarea substantelor medicamentoase D.5 °C in cuve de 1 cm. sursa de radiaţii. sistem dispersiv combinat cu monocromator. Conditiile de pH cand e necesar E. Analiza structurala bazata pe recunoasterea unor grupari cromofore B. FRX prevede in cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS: A. Tranzitii electronice pi . daca nu se prevede altfel B. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromatice E.sigma* E. 1845. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0. Studiul unor procese chimice in solutie C. se face in solutiile analitilor in apa pura pentru analiza indiferent de substanta 227 . C. Tranzitii electronice n . Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din UV-VIS de catre un compus organic? A. Natura solventului nu influenteaza determinarile E. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice D. Identificarea formelor polimorfe 1850. preparării defectuoase a soluţiilor. zgomotului de fond al sursei luminoase. Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert . energie de vibraţie. Concentratiile solutiilor sunt specificate in monografia respectiva C. zgomotului de fond al multiplicatorului. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de derivata transmitantei 1851. Absorbtivitatea molara 1849.

vizibil apropiat cuprins intre 300-400nm B.5 micrometri C.0 microni E. reactia de halocromie consta in aparitia carbocationilor. vizibil. regula Woodward-Feiser nu poate fi aplicata in cazul steroizilor E.5. in practica analitica domeniul spectral UV .2. Care sunt afirmatiile corecte: A.400 nm B. alegerea solventului pentru solutia substantei de analizat nu este de o importanta covarsitoare C.. se verifica prin metoda regresiei neliniare simple 1858.VIS: A. daca substatele de analizat sunt insolubile in apa. cuprins intre 400-700 E. se verifica prin metoda celor mai mari patrate D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari E. 700 . Sunt adevarate afirmatiile: A. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari B. se verifica prin metoda celor mai mici patrate C. Spectrofotometria in UV . este recomandabil sa se stabileasca o curba de calibrare B. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici E. ultraviolet indepartat cuprins intre 800-1100nm 1859. -NH2 pentru amino D.VIS se aplica in domeniul spectral: A. cuprins intre 200 si 380 nm B. -NO2 pentru nitro C. Pentru determinarile cantitative in spectrofotometria UV . spectrofotometria UV . -NOH pentru oxima E. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici B. Domeniul spectral UV-VIS este alcatuit din: A. se verifica prin metoda regresiei liniare simple E. ultraviolet apropiat. -NO pentru oxima 1856. domeniul spectral UV utilizat este domeniul UV . ultraviolet foarte apropiat. 400 . apa absoarbe la 700 nm deoarece este un solvent special 1852. cuprins intre 100 -185nm D.75 . efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D. pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna apa B.1100 nm 1853. apa absoarbe la 200 nm E. Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru realizarea spectrelor UVVIS: A. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C. solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasa 228 . a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini 1860. -COOH pentru amino B.700 nm D. in practica analitica. efectul hipsocromic consta in cresterea intensitatii benzilor de absorbtie B. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS) stau gruparile cromofore A. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari D.B. 2. 185 . efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D. alegerea solventului este dificila deoarece solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ D. spectrofotometrele ofera spectrele electronice ale substantelor analizate 1855. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. cuprins intre 185-400nm C. 0.5 .apropiat. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 1857. regula Woodward-Feiser stabileste o corelatie intre strucutura chimica si pozitia benzilor de absorbtie C. nu se pot analiza in UV-VIS C. in practica analitica domeniul spectral VIS utilizat este cuprins intre 380 si 780 nm C. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari 1854.VIS este cuprins intre 700 si 1100 nm E. Selectati enunturile corecte: A.VIS este utilizata mai ales pentru identificare D.

spectrele derivate au o rezolutie net inferioara spectrelor in absobanta C. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS: A. se utilizeaza doua cuve identice E. daca in monografia substantei nu este prevazut lichidul de compensare. solutia de etalonare este preparata in apa distilata E. Spectrele derivate prezinta urmatoarele avantaje: A. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbanta specifica: A.) D. monocromator si cuve din sticla pentru domeniul ultraviolet D. concentratiile solutiilor se aleg astfel incat absorbantele sa fie cuprinse intre 0. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B.7 B. acesta este intotdeauna apa distilata 1869. o sursa de radiatii cu filament de wolfram pentru domeniul vizibil B. Selectati enunturile corecte referitoare la etalonarea spectrofotometrului UV-VIS: A. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 1mol/litru citita in cuva de 1cm 1865. este o constanta caracteristica fiecarei substante la o anumita lungime de unda D. amplitudinea picurilor derivate scade cu ordinul derivatei E. punctelor de inflexiune din spectrul de ordinul zero le corespund pe curba derivata maxime si minime B.) B. cunoscand absorbanta specifica se poate calcula concentratia procentuala in substanta de analizat E. coeficientul molar de extinctie se mai numeste si absorbtivitate si se noteaza cu (a) C. ofera o rezolutie mai slaba decat spectrul initial D. Spectrofotometrul de absorbtie in ultraviolet si vizibil are: A. o sursa de radiatii cu lampa de hidrogen pentru domeniul vizibil C. este o masura a absorbtiei luminii la o anumita lungime de unda pentru o substanta data B. Selectati marimile caracteristice spectrofotometriei in ultraviolet si vizibil: A. o sursa de radiatii cu lampa de deuteriu pentru domeniul ultraviolet E.r.r.r. concentratia solutiei este de 1mol/litru D. determinarile se efectueaza la temperatura de 20±0. grasimea stratului de solutie a substantei de analizat este de 1m C.5°C. numarul de unda C. poarta si numele de coeficient molar de exctinctie 1867. detector. absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm 1%) D. absorbanta D. ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul initial C.0. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 10% citita in cuva de 1cm E. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de permanganat de potasiu (s. este un procedeu potivit de amplificare si precizare a particularitatilor spectrelor D. abaterea admisa de FR X pentru lungimea de unda este de ±5nm C. solutia de etalonare este preparata in acid sulfuric 0.005mol/l 229 . pentru o substanta data are aceeasi valoare independent de lungimea de unda B. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de dicromat de potasiu (s. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarile spectrofotometrice: A. cele mai utilizate in practica analitica sunt derivatele cu ordin mai mare de patru 1862. reprezinta absorbanta unui strat cu grosimea de 1cm si concentratia de 1g% C. interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromia E. valoarea absorbtivitatii molare nu variaza odata cu lungimea de unda E. absorbanta specifica B.D. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei 1863. absorbtivitatea E. absorbanta specifica mai poarta numele de transmisie 1866. spectrele sunt cu atat mai simple cu cat creste ordinul derivatei E. coeficientul molar de extinctie 1864. absorbanta se noteaza cu (A) si se mai numeste si densitate optica B. amplificator si inregistrator 1868. daca nu se prevede altfel D. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de cromat de potasiu (s. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrometria derivata: A.3 .) C. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbtivitatea molara: A. fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei substante 1861.

in monografia respectiva din FRX sunt prevazute: A. In cazul in care o substanta poate fi determinata prin spectrofotometrie UV-VIS.1870. daca este necesar. concentratia solutiilor D. natura solventului 230 . materialul din care sunt confectionate cuvele cu care se efectueaza determinarea C. denumirea comerciala a spectrofotometrului cu care trebuie efectuata determinarea B. conditiile de pH in care se efectueaza determinarile E.

În cazul substanţelor organice. în mediu acid C. apariţia unui precipitat insolubil în amoniac D. deranjează controlul limitei de amoniu E. din procesul de fabricaţie B. deranjează controlul limitei de amoniu D. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu în mediu alcalin D.Tema nr. conform monografiei "Controlul limitei de fer în substanţe organice" C. prelucrând diferit proba dar reacţia de bază este aceeaşi cu reacţia din monografia "Controlul limitei de fer" D. Controlul limitei de calciu: A. indiferent de concentraţie. apariţia unui precipitat solubil în amoniac E. la sărurile de metale alcalino-pământoase şi la cele de metale grele. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu cristalizat D.03% în proba de analizat. conform monografiei "Controlul limitei de fer" B.0005 mg / ml D. sensibilitatea limită a reacţiei limită folosite la controlul ionului clorură este de 0.07 mg Ca2+/ ml E. prezenţa fierului.1 mg Ca2+/ ml D. se bazează pe reacţia între Ca2+ şi oxalat de amoniu C. galben-brun cu acid sulfuric 1878. FR X prevede la controlul limitei de fosfaţi prin reacţia cu molibdat de amoniu: A. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale incolore C. prin reacţia cu reactivul Nessler B. ionul clorură nu este considerat o impuritate B. ionul clorură are metoda de control a limitei similară cu cea folosită pentru bromuri şi ioduri E.35 Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice (5. nu prevede folosirea soluţiilor etalon E. prevede folosirea soluţiilor etalon D. 11) 1871. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A. Impurităţile anorganice in proba de analizat pot proveni (conform FR X): A. soluţia etalon nu se obţine din soluţia de bază 1874. FR X prevede că: A. indiferent de pH E. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu. soluţiile etalon în acest caz se obţin din soluţia de bază 231 . pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de sodiu anhidru B. din materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. din soluţiile etalon utilizate D. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale colorate B. prin formarea unui complex galben. utilizând reacţia cu hexacianoferatul (II) de potasiu 1877.001 mg / ml C. tulbureli sau precipitat alb B. reacţia de bază este diferită de cea din monografia "Controlul limitei de fer" E. dintr-o conservare necorespunzătoare E. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0. apariţia unei opalescenţe. se bazează pe reacţia dintre Ca2+ şi acidul oxalic B. controlul limitei de fier se realizează: A. tulbureli sau precipitat galben C. apariţia unei opalescenţe. Ionul de amoniu se pune in evidenţă: A. sensibilitatea limită a reacţiei folosite la controlul ionului clorură este mai mare de 0. apariţia unui precipitat solubil în acid azotic 1875. prezenţa metalelor grele in proba de analizat nu interferă metoda C. prin reacţia cu reactivul Nessler. se face comparativ cu o soluţie etalon de oxalat de amoniu 1873. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu C. metalele alcalino-pământoase nu interferă metoda B. prezenţa fierului peste 0. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de amoniu E. Procedeul prin calcinare: A. soluţia etalon se obţine prin diluarea soluţiei de bază 1879. La controlul limitei de carbonaţi: A. dintr-o purificare incompletă 1876. controlul limitei de amoniu se modifică 1872.

0. Pentru care impuritate F. fer D. zinc B. arsen 1888. amoniu C. concentratia solutiei etalon este de 0. solventi C. nitrati E. reactivi. As+5 B.001mg/ml A. conţine ioni As(III) şi As (V) E. pentru care dintre urmatoarele impuritati. zinc C. metode gravimetrice 1884. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint în mediu neutru B. Pentru decelarea impuritatilor anorganice. solutiile etalon contin: A. sulfati 1886. anionul bromură nu se poate decela în concentraţie mai mică de 10g% 1881. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform F. procedeul cu acid sulfuric E. R. Pentru care dintre urmatoarele impuritati.1 mg ioni/ml 232 . metode volumetrice B. arsen D.1880. foloseste ca reactiv. Conform FRX. 10 mg ioni/ml D. se tratează în mod identic cu soluţia probă D. fosfati E. Soluţia etalon de arsen utilizată la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FRX): A. metale grele 1883.01 mg ioni/ml C.R. NO3C. Zn+2 E. se prepară la nevoie C. controlul limitei de ioduri nu se poate face cu nitrat de argint C. X. cloruri B. conţine ioni As(V) 1882. conservare necorespunzatoare 1885. solutia etalon se prepara direct din substanta? A. 1 mg ioni/ml B. azotati C. metale grele E. materia prima B. se prepară din soluţia de bază B. Referitor la controlul limitei de halogenuri sunt corecte afirmaţiile: A. hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric: A. procedeul de fabricatie D. Al+3 1887. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu? A. Impuritatile anorganice isi au originea in: A. procedeul prin calcinare D. 0. metoda de determinare E.X prin: A. carbonati D. calciu B. As+3 D. clorura de argint este insolubilă în amoniac (R) E. halogenurile sunt impurităţi anorganice D. metode spectrometrice C.

D. Pentru controlul limitei de amoniu se utilizează ca reactiv principal: A. fier. complexonul III. B. se obţine un precipitat alb. acid fosforic. E. clorura de bariu. E. selen. coloraţie albastră. hidroxid de bariu. hipofosfit de sodiu. în funcţie de concentraţie următorii produşi: A.E. se obţin eun precipitat galben. 1891. Controlul limitei de fosfaţi are ca rezultat obţinerea: A. Impurităţile de ioni de amoniu pot da cu reactivul Nessler. procedeul cu hartie indicator pentru arsen D. D. precipitat galben-brun. B. zinc. 233 . Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul limitelor de: 1894. acid sulfuric. Determinarea monoxidului de carbon se poate face cu: A. B.001 mg ioni/ml 1889. coloraţie roşie. hidrogen fosforat. bariu. E. fosfatului de amoniu. B. telur. 1893. 1897. procedeul cu dietilcarbamat de argint 1890. 0. Pentru determinarea conţinutului în vapori de apă al gazelor medicinale apa reacţionează cu pentaoxidul de fosfor şi formează: A. C. C. calciu. D. 1892. Pentru controlul limitei de sulfaţi: A. D. E. unui produs galben. prodedeul cu hidroxid de bariu C. E. acidul oxalic. coloraţie galbenă. C. anhidridă acetică şi acid clorhidric. 1896. D. E. procedeul cu hipofosfit de sodiu B. fosfomolibdatului de amoniu. un acid tribazic. C. C. precipitat alb. unui produs albastru. C. anhidridă iodică şi tiosulfat de sodiu. D. Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi interferat de prezenţa impurităţlor conţinând: A. B. stibiu. se obţine o coloraţie galbenă. D. sodiu. B. ajutorul analizorului de radiaţii IR. amoniu. D. unui precipitat alb. C. se utilizează clorura de calciu. soluţia bazică de tetraiodomercurat (II) de potasiu. 1895. B. acid fosforos. arsen. E. B. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric E. reactivul Nessler. C. A. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee: A.

cu privire la limita de metale grele sunt corecte afirmatiile: A. coloratiile se observa: A. procedeul cu hipofosfit de sodiu C. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de plumb E. tetraiodomercuratul (I) de potasiu D. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt corecte: A. un acid bibazic.reactivul Nessler in mediu acid 1906. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de cupru 1900. mililitru E. tetraiodobismutatul (III) de potasiu C. Procedeul prin calcinare B. sa fie colorate B. trebuie: A. % (procent) m/m D. Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in: A. procedeul cu dietilcarbamat de argint 234 . Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina IC. procedeul cu hartie indicator pentru arsen E. Antrenarea cu vapori de solventi organici 1902. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur. sa nu fie identice 1905. bismut. Procedeul prin uscare D. onul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiu E. Eprubetele utilizate la efectuarea reactiilor de detectie a impuritatilor.E. cadmiu. cupru. sa aibe volum de 20 mL D. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier. Pentru detectia impuritatilor. staniu C. greu solubile in mediu acid B. tetraiodomercuratul (II) de potasiu B. 1898. sa fie incolore E.privind solutia de sus in jos B. Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu B. In functie de natura substantelor la care se efectueaza controlul. Materiile prime B. procente de volum 1903. Conform FRX. Conservare necorespunzatoare E. procedeul cu reactiv Bougault D. Procesul de fabricatie C. calciu. Pentru detectia limitei de amoniu se utilizeaza: A. pe fond alb D. Pentru determinarea impuritatilor de arsen. Procedeul cu acid sulfuric C. trei procedee de detectie B. FRX. In probele de analizat nu pot sa apara decat impuritati organice. Purificare incompleta D. onul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu ID. Impuritatile anorganice in proba de analizat pot proveni din: A. sa aibe acelasi volum C. Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalon 1899. cobalt D. Metoda Karl-Fischer E. FR X prevede: A. grame B. Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de sulfuri. pe fond negru E. impuritatile organice usor carbonizabile se determina prin urmatoarele procedee: A. procente de masa C. In toata grosimea stratului de solutie C. reactivul Nessler in mediu alcalin E. 1901. orizontal 1904.

1907. La determinarea limitei de metale grele: A. solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mL B. solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mL C. se foloseste acid acetic 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu D. se foloseste acetat de sodiu 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu E. se obtine o coloratie bruna 1908. Limita de fier se determina pe baza reactiei: A. ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) de potasiu B. ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) de potasiu C. din care rezulta hexacianoferatul (II) de fier (III) D. din care rezulta hexacianoferatul (III) de fier (II) E. din care rezulta albastru de Prusia 1909. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de calciu sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu oxalatul de amoniu B. se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiu C. rezulta o tulbureala alba sau un precipitat microcristalin D. precipitatul microcristalinrezultat este solubil in amoniac si acid acetic E. precipitatul rezultat este solubil in acid clorhidric si acid acetic 1910. Determinarea limitei de zinc are la baza reactia: A. cu hexacianoferatul (III) de potasiu B. cu hexacianoferatul (II) de potasiu C. de obtinere a hexacianoferatului (II) de zinc D. de obtinere a hexacianoferatului (III) dezinc E. de obtinere a unui precipitat alb, cristalin 1911. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de carbonati sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. se obtine o tulbureala sau un precipitat alb D. precipitatul obtinut este solubil in acid azotic si acid clorhidric E. precipitatul obtinut este solubil in acid sulfuric 1912. Urmatoarele afirmatii referitoare la determinarea limitei de cloruri nu sunt corecte: A. are la baza reactia cu azotatul de argint B. proba se aciduleaza cu acid clorhidric C. se obtine un precipitat solubil in acid azotic D. se obtine un precipitat solubil in amoniac E. solutia de analizat trebuie sa aibe o opalescenta mai intensa decat a probei etalon 1913. Determinarea limitei de fosfati: A. are la baza reactia cu fosfomolibdatul de amoniu B. are loc in mediu de acid azotic C. are loc in mediu amoniacal D. se obtine o coloratie sau o tulbureala galbena E. Fosfomolibdatul de amoniu obtinut este solubil in acid azotic 1914. Determinarea limitei de azotati: A. are la baza reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic B. se obtine o coloratie violet C. solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mL D. solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mL E. solutia etalon contine 0,001 mg azotat/mL 1915. Determinarea limitei de sulfati conform FR X: A. are la baza reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mL D. solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mL E. precipitatul obtinut este solubil in acid clorhidric 1916. Care pot fi sursele de impuritati anorganice in proba de analizat? A. materiile prime utilizate in procesul de fabricatie

235

B. materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. solutiile etalon utilizate D. conservarea necorespunzatoare E. purificarea incompleta 1917. Controlul limitei de amoniu se poate realiza: A. prin reactia cu reactivul Nessler B. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in mediu acid C. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in solutie alcalina D. printr-o reactie cu formare de complex E. prin formarea unui precipitat galben-brun cu acid sulfuric 1918. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A. metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoase B. determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau absenta metalelor grele C. prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat deranjeaza controlul limitei de amoniu D. prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei de amoniu E. determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniu 1919. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in substante organice (procedeul II) sunt corecte? A. metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen B. arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsen C. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III) D. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V) E. solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia proba 1920. Controlul limitei de calciu: A. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si acidul oxalic B. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si oxalatul de amoniu C. are la baza reactia de obtinere a unui precipitat alb de oxalat de calciu D. se face comparativ cu o solutie etalon de concentratie 0,1 mg Ca2+ / ml E. se face comparativ cu o solutie-etalon de oxalat de amoniu 1921. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati sunt corecte? A. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru B. La prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariu C. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza D. se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciu E. se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariu 1922. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de cloruri sunt corecte? A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint B. clorura de argint obtinuta este solubila in apa C. In urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argint D. clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganice E. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argint 1923. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de fosfati sunt corecte? A. in urma reactiei se formeaza o coloratie albastra B. in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat galben C. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniu D. solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat solutia etalon E. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de potasiu 1924. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei de metale grele sunt incorecte? A. FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de tipul de proba B. prezenta sarurilor de fier nu interfera determinarea C. solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de sus in jos pe un fond negru D. se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumb E. se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu acid 1925. La controlul limitei de nitrati ca impuritati: A. se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidul sulfosalicilic B. ionul nitrat nu este considerat ca impuritate in materiile prime farmaceutice, ci doar in industria alimentara

236

C. in urma reactiei se formeaza un nitroderivat colorat in rosu D. se compara solutia de analizat ca si coloratie cu o solutie-etalon de ioni nitrat E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat proba-etalon

237

Tema nr. 36 Toxicomania şi dopingul
1926. Acţiunea toxică a LSD-ului: A. Se manifestă la nivelul SNC, prin efecte exclusiv deprimante B. Se presupune că poate fi explicată prin stimularea sistemelor enzimatice care transformă adrenalina în adrenocrom C. Se poate explica prin antagonismul faţă de serotonină D. Se explică prin scăderea concentraţiei de acetilcolină din creier E. Constă în embriotoxicitate confirmată 1927. Consumul cronic de canabis conduce la: A. Instalarea unei toleranţe crescute B. Instalarea unei dependenţe puternice C. Instalarea sindromului amotivational, caracterizat printr-o atitudine pasivă D. Diminuarea instinctului de autoconservare E. Creşterea în greutate 1928. Fenomenul de doping: A. Este o intoxicaţie cronică propriu-zisă B. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile să mărească performanţele intelectuale C. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile întotdeauna să inducă dependenţă psihică pronunţată D. Reprezintă utilizarea mijloacelor sau substanţelor naturale sau sintetice capabile să crească performanţele fizice E. Este o intoxicaţie acută ce reprezintă o urgenţă medicală 1929. Heroinomania se caracterizeaza prin: A. Dependenţă psihică mai redusă decât în morfinomanie B. Efect euforizant mai slab decât al morfinei C. Frecvenţă redusă a cazurilor de supradozare D. Risc de deces prin deprimarea centrilor respiratori şi edem pulmonar E. Sindrom de abstinenţă grav 1930. În intoxicaţia acută cu LSD se pot observa: A. Fenomene de depersonalizare, cu impresia de desomatizare B. Halucinaţii vizuale, cu imagini plăcute, colorate în roşu C. Tulburări în perceperea timpului şi spaţiului D. Mioză E. Tulburări cardiovasculare 1931. În intoxicaţia acută cu morfină se observă: A. O fază iniţială deprimantă B. O fază iniţială euforică însoţită de agitaţie psihomotorie C. Comă cu abolirea reflexelor D. Hipertermie E. Hipertensiune 1932. Morfinomanul se caracterizează prin: A. Faţă palidă, cu extremităţi reci B. Midriază C. Piele uscată, cu erupţii D. Secreţii abundente E. Preocuparea principală pentru procurarea dozelor de drog

1933. Tulburările cardiovasculare care se întâlnesc în tabagism sunt: A. Hipotensiunea B. Hipertensiunea C. Tahicardia D. Riscul crescut de infarct miocardic E. Torsadele de vârf 1934. Tulburările respiratorii care însoţesc tabagismul sunt: A. Edemul pulmonar

238

B. Emfizemul pulmonar C. Perforarea septului nazal D. Bronhospasmul E. Cancerul pulmonar 1935. Acţiunea "antidoping" constă în : A. Suprimarea drogului B. Efectuarea de analize de laborator C. Administrarea tratamentului D. Administrarea de doze mai mari E. Schimbarea drogului 1936. Căror categorii sociale aparţin toxicomanii: A. Bolnavi psihici B. Nevropaţi, psihopaţi, psihotici C. Tineri D. Persoane cu deficit de personalitate E. Persoane integre 1937. Cine se ocupă de problemele toxicomaniei: A. Poliţia B. Ministerul sănătăţii C. Organisme şi organizaţii naţionale şi internaţionale D. Factorii educaţionali E. Distribuitorii de droguri 1938. Dopingul (doparea) reprezintă: A. O intoxicaţie propriu-zisă B. Întrebuinţarea substanţelor naturale pentru mărirea performanţelor C. Întrebuinţarea substanţelor sintetice pentru mărirea performanţelor D. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice pentru mărirea performanţelor în vederea susţinerii unei competiţii fizice sau intelectuale E. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice ca tratament 1939. Sindromul de abstinenţă apare: A. În timpul administrării drogului B. După întreruperea administrării drogului C. În timpul tratamentului antidoping D. În timpul supradozării E. După prima doză 1940. Substanţele dopante au următoarele efecte: A. Înlătură realmente nevoia de odihnă B. Înlătură în mod artificial senzaţia de oboseală C. Oboseala este numai mascată D. Înlătură efectiv oboseala E. Înlătură stressul în mod real

1941. Toxicomania este starea de intoxicaţie : A. Periodică B. Cronică C. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog D. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural E. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic 1942. Psihodislepticele se caracterizează prin următoarele efecte comune: A. Sunt psihostimulante B. Sunt depresive ale SNC C. Produc halucinaţii D. Produc stări de depersonalizare E. Produc tulburări în perceperea normală a timpului şi a spaţiului 1943. Amfetaminele în funcţie de structură pot prezenta următoarele efecte psihoactive: A. Efecte anorexigene

239

Efectele apar dupa 30-60 minute de la inhalare B. C. Este un halucinogen cu azot ciclic C. auditive. Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat morfina C. sunt false afirmatiile: A. urmata de o faza deprimanta E. vizuale B. Sunt prezente halucinatii tactile. In morfinomanie: A. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala D. Este cel mai potent halucinogen B. Cocainomania se caracterizeaza prin: A. Dependentul are privirea fixa si mioza C. Determina dependenta psihica puternica 1949. Toleranta crescuta la stimuli durerosi C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina D. In legatura cu LSD-25. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate. Substantele dopante inlatura in mod artificial senzatia de oboseala D. Se biotransforma in principal prin acetilare 1950. Este o intoxicatie propriu-zisa B. Puternica dependenta psihica C. Efecte psihostimulante SNC (amfetamine de trezire) C. Induce dependenta psihica puternica E. Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidinei 1945. Amfetaminomania se caracterizeaza prin: A. Este un halucinogen natural cu azot neciclic D. Toleranta este foarte mica B. Petidina nu induce farmacodependenta D. Nu se biotransforma predominant prin hidroxilare 1948. Conduce la dependenta fizica puternica E. Efecte depresive SNC E. Structura chimica este asemanatoare erginei C. tactile. Traverseaza bariera placentara D. Alegeti afirmaţiile gresite: A. Se absoarbe pe cale digestiva si respiratorie E. Instalarea rapida a obisnuintei B. Efecte halucinogene D. Aduce prejudicii integritatii fizice si psihice a sportivului 1946. E. In cocainomanie: A. Toleranta este foarte mare. Efecte anticonvulsivante 1944. olfactive si midriaza. Sunt false afirmatiile referitoare la fenomenul de doping: A. Se biotransforma mai ales prin acetilare C. Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ cu morfina E. In legatura cu THC nu este adevarat că: A. Se poate produce perforarea septului nazal 1952. Calea de administrare este cea parenterala D. Petidina se biotransforma prin acetilare B. B. Dupa o singura administrare se inregistreaza o faza euforica. Cresterea greutatii corporale 240 .B. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive E. dar nu in marijuana B. Este necesara administrarea de doze repetate E. Este un ulei levogir D. Exista in hasis. Dependenta psihica este usoara. Halucinatii auditive. cefalee. euforie 1951. Este o politoxicomanie C. Despre THC este adevarat că: A. Dependenta fizica este extrem de puternica 1947.

LSD 25: A. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Toleranta este foarte mica 1956. Este o toxicomanie majora D. Exista in hasis. Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare. olfactive si vizuale D. Este un halucinogen natural cu azot ciclic B. Referitor la toxicomanie este adevarat că: A. LSD Efectele halucinogene sunt comune pentru următorele toxicomanii: 1961. Halucinatii tactile. Acetilarea micsoreaza toxicitatea 241 . In heroinomanie: A. dar persistenta D. Traverseaza bariera placentara 1958. Anorexie si scadere in greutate B. La intreruperea administrarii apare sindromul de abstinenta E. chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. Ciroza hepatica C. Nu produce dependenta fizica E. Determina o toxicomanie minora B. Produce dependenta psihica usoara C. Dependenta psihica moderata E. Prezinta embriotoxicitate D. Conduce la o dependenta fizica extrem de puternica D. Toleranta foarte mare B. Este un anumit stadiu in biosinteza din canepa indiana D. Determina tendinta de a mari progresiv dozele C. Despre THC este adevarat că: A. Nu are efecte nocive asupra individului 1960. Canabismul se caracterizeaza prin: A.D. Tremuraturi ce evolueaza treptat cu crize convulsive si delirum tremens E. Pericolul de supradozare se mentine. Cocaina C. Este o stare de intoxicatie B. Este un halucinogen natural cu nucleu indolic E. Administrarea se face exclusiv parenteral C. auditive. Instalarea senzatiilor dorite este relativ lenta. Este inclus in lista substantelor toxice de lupta 1954. Mescalina: A. Se biotransforma mai ales prin hidroxilare E. dar nu in marijuana B. Perforarea septului nazal in cazul administrarii cocainei prin prizare 1957. Tabloul clinic al cocainomaniei include: A. 1959. Induce doar dependenta fizica D. Este cel mai potent halucinogen C. A. Este metabolizat la un alcaloid psihoactiv din ergot B. Este o toxicomanie majora 1953. Morfina B. LSD 25: A. Halucinatii vizuale si tactile C. Barbiturici E. Hipertensiune arteriala pasagera E. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B. Produce halucinatii vizuale E. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica 1955. Cannabis D. Este identica cu peyotl D. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaste raioase C.

Calea obisnuita de administrare este cea parenterala D.04-0. Care dintre urmatoarele substanţe au actiune psihodisleptică: 242 . Dependenta psihica este usoara C. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive E. Tulburari de comportament. chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei E. In cocainomanie: A. Toleranta este foarte mica B. Amfetaminomania se caracterizeaza prin: A. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina D. Halucinatii vizuale si tactile C. vizuale B. Dependenta psihica moderata E. ulcere. tactile. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate. Prezinta o eliminare urinara marita dupa administrarea de NaHCO3 1964. Efedrina D.1962. Determina moartea prin stop cardiac sau respirator E. nevrita optica retrobulbara B. Hipertensiune arteriala pasagera E. Canabismul se caracterizează prin: A. Stricnina B. cefalee. Instalarea senzatiilor dorite de dependent este relativ lenta. Are doza letala de 0. In morfinomanie: A. Cresterea greutatii corporale D. Toleranta foarte mare B. 1968. Toleranta este foarte mare B. delirium tremens C. Toleranta crescuta la stimuli durerosi C. Halucinatii auditive. Este un halucinogen cu azot ciclic C. Nicotina: A. euforie 1966.06 g C. Se biotransforma in principal prin acetilare 1965. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive precum si crizele de furie E. insomnie. Actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare si pe jonctiunea neuromusculara B. Gastrite. Exista în hasis B. Administrarea se face exclusiv parenteral C. Dependentul are privirea fixa si mioza C. Alcoolismul este o toxicomanie ce se caracterizează prin: A. dar persistenta D. In heroinomanie A. Despre THC este adevarat că: A. Pericolul de supradozare se mentine. hepatita subacuta pana la ciroza 1967. Induce dependenta psihica moderata E. Tulburari cardiovasculare si endocrine E. A. Dependenta fizica este extrem de puternica 1963. Nu traverseaza bariera placentara D. Hemoliza. Nu poate determina o intoxicatie supraacuta D. Cocaina C. Polinevrita. Toleranta este foarte mica. Androgeni Substanţe active folosite în dopaj sportiv sunt: 1969. methemoglobinemie D. Morfina E. 1971. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica 1970. Este o toxicomanie majora. Este o toxicomanie majora D. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie B.

plamani E. Spalatura gastrica B. insotite de dureri violente C. Nicotina acţionează toxic la nivelul: A. 243 . Arsuri la nivelul tubului digestiv. Nicotina acţionează toxic la nivelul: A. Administrarea de antidot nalorfina D. Nicotina se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati toxicocinetice: A. Internarea in clinici de psihiatrie si tratament simptomatic 1980. Opiul 1972. Sa se administreze insulina asociata cu neuroleptice 1978. cutanata sau digestiva B. Care din următoarele simptome se regasesc în intoxicaţia acută cu nicotina: A. LSD-ul C. In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se recomandă: A. Sistemului nervos extrapiramidal E. Tusea tabagica 1979. Aparatului respirator C. C. Efectele nocive din tabagism sunt date de următoarele substante prezente în fumul de tigara: A. Se elimina rapid prin urina. Nicotina C. Coma hipotonica E. Se absoarbe rapid pe cale respiratorie. Ficatului si pancreasului D. Amfetamina. Sa se administreze nalorfina ca antidot pentru combaterea deprimarii respiratiei. Actiunea simpatomimetica. Muschilor C. D. Convulsii tonico-clonice B. Sa se efectueze epurare gastica si renala. metabolit toxic D. Alcalinizarea urinei grabeste eliminarea renala 1973. de 10-20% C. Cocaina D. Sistemului cardiocirculator E. Sa se corecteze dezechilibrului hidroelectrolitic. Edem pulmonar acut si hemoptizie D. Sinapselor ganglionare D. Jonctiunii neuromusculare B. E. Se biotransforma in proportie mica. B. In tabagism pot să apară urmatoarele tulburari respiratorii: A. Oxidul de carbon B. . Aminele aromatice 1977. Hidrocarburile polinucleare cancerigene E. Sa nu se administreze nalorfina. Edem pulmonar acut C. Aparatului reproducator 1974. Sustragerea drogului E. B. Mescalina E. Cancer pulmonar E. Emfizem pulmonar B. SNC B. Tetrahidrocanabinolul D. deoarece declanseaza sindromul de abstinenta.A. saliva. Prin biotransformare formeaza cotinina. Mecanismul de actiune toxica a cocainei consta în: A. Mucoaselor si tegumentelor 1975. Pentru tratamentul intoxicatiei cronice cu tetrahidrocanabinol se recurge la: A. transpiratii. Deces prin stop cardiac sau respirator 1976. Administrarea de carbune activat si de purgative C. Fibroza pulmonara D.

Excitarea SNC. urmata de deprimarea acestuia. E.B. Actiunea parasimpatomimetica. C. Actiunea anticolinergica. Deprimarea SNC la doze mari. D. 244 .

Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu 1988. Episoade hipertensive severe B. Legat de biotransformarea derivatilor acidului salicilic sunt false afirmatiile: A. Hipotensiune până la colaps C. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu alcalin 1983. Coma barbiturică se caracterizează prin: A. fenotiazide. fără o prealabilă hidroliză E. Principalele tulburări întâlnite în intoxicaţia acută cu fenotiazine sunt: A. Tulburările hepatice de origine necrotică B. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu hexan din mediu alcalin D. Tulburările psihice 1985. glicozide cardiotonice. Tulburările cardiocirculatorii E. Hipotensiunea 245 . Identificarea derivaţiilor de p-aminofenol se face prin: A. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu alcalin 1986.Tema nr. Diminuarea sau abolirea reflexelor B. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf B. Diazotare şi cuplare cu β-naftol. Accidente vasculare cerebrale D. Tulburările cutanate D. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă C. Hidroliza esterilor incepe in intestin si se continua in sange 1989. Referitor la analiza toxicologică a derivaţiilor acidului salicilic sunt adevărate afirmaţiile: A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu E. Tulburările neurologice C.3-dinitrobenzoic în mediu alcalin B. Facies congestiv şi transpiraţii abundente 1982. Identificarea IMAO se face prin: A. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu acid D. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina. Tulburările cardiocirculatorii din intoxicaţia acută cu derivaţi barbiturici sunt: A. Acidul salicilic se poate purifica prin sublimare E. după o prealabilă hidroliză B. Reacţia indofenolului. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Millon C. O cale minora de biotransformare este O-metilarea D. după o prealabilă hidroliză C. Pupile miotice în toate cazurile E. 37. IMAO. Hipertonie musculară D. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu săruri de Co2+ în mediu alcalin E. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu acid glucuronic C. Diazotare şi cuplare cu β-naftol. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu glicocol B. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu FeCl3 D. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici. fără o prealabilă hidroliză D. Salicilamida se biotransforma numai prin hidroxilare E. Acidul salicilic se poate izola prin electrodializă B. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu acidul 2. Identificarea glicozidelor cardiotonice din probele biologice se face prin: A. Edem pulmonar 1984. Hipertermie prin mecanism central C. analgezice-antipiretice 1981. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina. după o prealabilă hidroliză 1987. Insuficienţă renală acută E. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu acid C. La asocierea IMAO cu adrenomimetice sau cu tiramină pot să apară: A. Bradicardia severă B.

1998. E. Reactii de scindare hidrolitica D. Care sunt reactiile adevarate de biotransformare a antidepresivelor IMAO: A. Desulfurarea oxidativa C. Afirmatiile corecte legate de derivatii p-aminofenolului sunt: A. Reactii de n-oxidare C. ulcer gastric si duodenal 1994. Reactii de substitutie B. Legat de fenilbutazona sunt corecte afirmatiile cu exceptia: A. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile: A. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin. Determina tulburari digestive prin mecanism iritativ si nervos central B. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul in intoxicatia cu derivati barbiturici sunt adevarate ? A. Spalatura gastrica B. Hepatotoxicitatea se traduce prin icter colstatic E. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid percloric C. Produce paralizia muschilor intercostali 1995. Extracţiile se realizează în solvenţim organici din mediu acid. Tahicardia uşoară D. In cazuri de supradozaj este puternic hepatotoxic B. Provocarea poliuriei alcaline 1991. uneori fatala E. Hipertensiunea E. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase alcaline 1996. Administrarea de purgativ salin C. Intoxicatiile acute se caracterizeaza prin coma cu deprimarea respiratorie C. Efectele toxice cele mai grave ale intoxicatiei cronice cu fenacetina sunt consecutive nefrotoxicitatii ei D. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf B. Produce tulburari functionale renale ducand la retentie hidrosalina si hematurie D. Epurarea gastrica C. Reactii de oxidare si conjugare E. Care este tratamentul real in intoxicatia acuta cu fenotiazine? A. Reactii cu formare de ioni de carboniu.C. Identificarea fenotiazinelor se face prin: A. pentru metaboliţii nepolari E. Datorita consumului zilnic se poate instala intoxicatia cronica C. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu 1997. In cazuri de supradozaj cu paracetamol se poate instala o hepatita cu evolutie foarte grava. Scoaterea din atmosfera toxica D. Inhiba citocromoxidaza D. Starea de şoc pentru derivaţii cu acţiune rapidă 1990. Sunt indicate in gastroduodenite. N-dezalchilarea B. pentru substanţa netransformată C.Inhiba citocromoxidaza C. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu E. In intoxicatiile acute se administreaza ca antidot Desferalul. Care sunt reactiile adevarate in biotransformarea barbituricelor? A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid fosforic D. Epurarea renala E. Epurarea renala E. Legat de paracetamol sunt corecte afirmatiile: A. Actiunea methemoglobinizanta a paracetamolului este mai mica decat a fenacetinei 1992. pentru metaboliţii polari D. Administrarea de amfetamina D. Stimuleaza secretia gastrica prin actionarea unor receptori specifici B. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin. Administrarea de dimercaptopropanol B. Conjugarea cu cisteina 246 . Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase acide B. Tratamentul simptomatic 1993.

Extracţiile se realizează în cloroform. Mioza. Hipotensiune C. din mediu acid E. Epurare gastrica B. Surditate trecatoare D. heptan din mediu alcalin. Extracţiile se realizează în cloroform. Tratamentul in intoxicatiile acute cu IMAO consta in: A. Parestezii E. Hidroxilare C. Diureza osmotica neutra D. heptan din mediu alcalin. Spalarea mucoaselor si tegumentelor E. Extracţia cu eter etilic. Agitatie cu convulsii B. Oxidarea la un radical din C5 1999. pentru metaboliţii polari 2003. Nefrita interstitiala cu insuficienta renala E. Spectrometrie de absorbţie atomică electrotermală D. Tratament simptomatic. pentru metaboliţii polari D. Cianoza B. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile: A. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă B. Extracţia cu solvenţi organici. Administrare de procaina D. Anemie hemolitica 247 . Fotofobie C. 2004. Principalele semne clinice in intoxicatiile acute cu fenacetina sunt: A. Paraplegie 2007. din mediu acid B. Anorexie B. 2005. din mediu alcalin C. Halucinatii vizuale D. Hidroliza nucleului pirimidinic E. diclormetan. Hidroliza B. Gaz-cromatografie cu spectrometrie de masă E. diclormetan. Conjugare E. diclormetan. Tulburari auditive D. heptan din mediu acid. Intoxicatia acuta cu fenacetina se manifeste prin: A. pentru substanţa netransformată E. 2002. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinonă şi acid fosforic 2001. diclormetan. Extracţia cu solvenţi organici. Epoxidare D. din mediu neutru D. Intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice se caracterizeaza prin: A. Dismutatie Biotransformarea glicozidelor digitalice se face prin: 2006. Dozarea fenotiazinelor din probele biologice se face prin: A. Tratamentul in intoxicatia cu glicozide cardiotonice consta in: A. pentru substanţa netransformată C. heptan din mediu acid. Izolarea IMAO din probele biologice presupune: A. Extracţia cu solvenţi organici. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu chinhidrona şi acid fosforic C. Extracţiile se realizează în cloroform. Administrare de perfuzii cu glucoza. Hipertermie C. Scoaterea din atmosfera toxica C.D. Spalatura gastrica B. Extracţia cu eter etilic. Extracţiile se realizează în cloroform. Tratament simptomatic E. A. din mediu alcalin 2000. Izolarea se face prin metodologia generală B. Epurare renala C.

E. Lipsa sindromului de abstinenta D. Principalele manifestari clinice produse de dependenta barbiturica sunt: A. La persoanele normale hiperglicemie D. Convulsii urmate de stare comatoasa 2010. Acidul acetilsalicilic produce in intoxicatia acuta: A. Administrarea de atropina in cazul ritmurilor bradicardice C. NaCl D. La diabetici hipoglicemie E. Mentinerea starii de agitatie psihomotorie 2012. halucinatii. Tratamentul insuficientei circulatorii acute D. Alcaloza metabolica C. Halucinatii D. Calea minora de biotransformare a fenacetinei este O-dezalchilarea urmata de conjugare C. Aminofenazona C. Tahicardie E. Sunt derivati ai pirazolului care pot produce efecte toxice: A. Sindrom confuzional. dificultate in vorbire C. Tremuraturi B. Cecitate 2008. Retentie urinara C. delir E. Derivati ai p-aminofenolului 2013. La indivizii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza nu se produce methemoglobinemie si hemoliza D. Care din urmatoarele afirmatii legate de derivatii p-aminofenolului nu sunt adevarate: A. Ibuprofenul E. Tentative de suicid 2016. Paracetamol B. Derivati ai pirazolului C. Tulburari de coagulabilitate la nou nascuti 2009. In intoxicatia acuta cu IMAO tulburarile neuropsihice se manifesta prin: A. Provocarea emezei si lavajul gastric la pacientul in stare comatoasa B. Calea majora de biotransformare a fenacetinei este N-dezacetilarea si O-dezalchilarea B. Sustinerea functiei respiratorii C. tremor. Combaterea convulsiilor E. Chinidina si adrenalina 2011. In terapia intoxicatiei acute cu fenotiazine se urmareste: A. Fenazona 2014. In terapeutica intoxicatiei digitalice se recomanda: A. Vertij. Repaus absolut pentru prevenirea sincopei B. Derivatii acidului salicilic E. KCl in functie de datele ionogramei E. Actiunea methemoglobinizanta a fenacetinei este de 3 ori mai mica decat a paracetamolului 248 . Derivatii acidului lisergic B. Calea minora de biotransformare a paracetamolului este hidroliza cu formarea p-aminofenolului E. Sunt corecte afirmatiile: A. Derivatii p-aminofenolului se elimina in cea mai mare proportie ca substanta netransformata 2015. Sunt methemoglobinizanti C. Derivatii β-feniletilaminei D. Actiunea toxica se manifesta la nivelul SNC (efecte excitante si deprimante) B. Paracetamolul se biotransforma prin sulfo. Cresterea performantelor intelectuale si a capacitatii afective B.si glucurono-conjugare D. Fac parte dintre AINS cu implicatii toxicologice: A. Acidoza respiratorie B. Dupa administrarea indelungata a fenacetinei efectele cele mai grave sunt consecutive nefrotoxicitatii E. Fenilbutazona D.

albastru sau alb 2023. din mediu slab bazic C. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei Parri D. uneori criza hipertensiva D. Efecte de depersonalizare B. Extracţia selectivă cu eter etilic. Extracţia selectivă cu eter etilic. Purificarea extractelor organice cu sulfat de sodiu anhidru şi carbune activ E. Convulsii tetaniforme D. din mediu slab acid B. Vedere colorată în galben. Tulburari hemoragice E. Reacţia Fujiwara 2018. Biotransformarea derivatilor acidului salicilic se face prin: A. cloroform sau diclormetan. Cromatografie în fază gazoasă B. Tulburari hematoligice (agranulocitoza) B. Hipertermia de origine centrala B. Hipertermie E. Intoxicatii accidentale intalnite mai ales la copii C. HTA 2020. Reacţia cu p-benzochinona şi hidroxidul de sodiu D. Intoxicatii acute sub forma suicidului B. Conjugare mercapturica B. Efectele adverse pe care le produce 2022. Coma hipoglicemica 2024. halucinatii) C. Identificarea fenotiazinelor se face prin: A. Conjugare 2021. Reacţia cu p-benzochinona şi acidul fosforic B. Acidul salicilic si derivatii sai prezinta implicatii toxicologice prin: A. Extracţia selectivă cu eter etilic. Vedere colorată în negru E. Insuficienta renala acuta si edem laringian 2019. Tahicardie. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinona şi acid fosforic 2026. Izolarea derivaţiilor barbiturici din probele biologice presupune: A. Tulburari de auz si vedere E. tremuraturi. Reacţia cu chinhidrona şi hidroxidul de sodiu E. Aratati simptomele care apar în intoxicatia cronica cu derivatii barbiturici: 249 . Diplopie C. Tulburari neuropsihice (agitatie. cloroform sau diclormetan. Hidroliza D. Tegumente uscate D. Greturi cu varsaturi si diaree C. Dozarea derivaţilor barbiturici din probele biologice se face prin: A. Reacţia cu chinhidrona şi acidul fosforic C.2017. Principalele manifestari clinice in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt: A. Vedere colorată în roşu D. Intoxicatii terapeutice prin supradozare D. Cromatografie în strat subţire E. verde. Epoxidare E. Hidroxilare C. Inducerea cu usurinta a toxicomaniei E. din mediu neutru D. cloroform sau diclormetan. Tulburarile vizuale produse de catre glicozidele cardiotonice in cadrul intoxicatiei acute sunt: A. Hipersudoratii C. Aratati afirmatiile corecte privind simptomatologia intoxicatiei acute cu IMAO: A. Spectrometrie de absorbţie atomică şi de emisie atomică în flacără C. In intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic pot sa apara: A. Amblopie B. Purificarea extractelor organice cu clorură de sodiu şi carbune activ 2025.

Simptomatologia intoxicatiei acute cu derivati barbiturici: A. Barbiturice C. aparitia edemelor 2027. Administrarea de excitanti ai SNC ca antidoturi farmacologice E. In tratamentul intoxicatiei acute cu derivati barbiturici sunt contraindicate: A. delir B. Euforie. tulburari de memorie.. scaderea capacitatii intelectuale. Efecte toxice pot aparea în administrare concomitenta a medicamentelor IMAO cu urmatoarele substante. Efect teratogen 2034. Tulburari psihice. Tulburari psihice: confuzii. Coma cianotica. Reacţia Parri 2030. Combaterea bradicardiei prin administrare de adrenalina C. Constipatie. Factorii care determina nivelul plasmatic al derivatilor barbiturici sunt: A. Combaterea aritmiei prin administrare de chinidina D. halucinatii B. Deprimare SNC B. Fibrilatie ventriculara D. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice: A. medicamente.A. Reacţii de precipitare cu sulfatul de mercur E. Efect M-colinomimetic D. Reacţia cu chinhidrona C. pH-ul suprafetei de absorbtie B. Administrare de KCl în perfuzie de glucoza 2035. Spalatura gastrica urmata de administrarea de purgativ salin C. Efect alfa-adrenolitic C. Biotransformare în functie de structura chimica C. Alimente bogate în glucide 2028. Reacţii de formare de complecşi coloraţi cu Co2+ D. delir. Ciroza hepatica D. Provocarea de varsaturi la pacientii comatosi D. Derivaţii barbiturici se identifică prin: A. Tahicardie. Etanol B. hipotensiune D. Reacţii microcristaline B. Combaterea bradicardiei cu atropina E. Alcaloza care faciliteaza difuzia barbituricelor în tesuturi 2029. Retentie hidrica. Sincopa cardiaca E. Alimente bogate în tiramina E. respiratie Cheyne-Stokes. ataxie E. Produc efecte teratogene 250 . Cantitatea de substanta ingerata D. alimente: A. Adrenomimetice D. Anemie B. Favorizarea eliminarii prin provocarea poliuriei alcaline B. Sustinerea respiratiei si circulatiei 2031. Ginecomastie 2033. xantopsie C. Hipoventilatie. Tulburari auditive: zgomote în urechi. scaderea secretiei gastro-intestinale C. Simptomele de debut ale intoxicatiei cu glicozide cardiotonice sunt: A. abolirea reflexelor E. Toxicodinamia derivatilor fenotiazinici se caracterizeaza prin: A. Liposolubilitatea formei nedisociate E. Moartea are loc prin paralizia respiratorie 2032. Fenotiazinele: A. Inhibarea proceselor oxidative la nivelul mitocondriilor E. surditate temporara C. puls bigeminal. hipotonie. halucinatii. dezorientare. În coma se administreaza psihostimulante B.

C. D. Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva ore dupa iesirea din coma. In asociere cu hipnotice efectele toxice se potenteaza. Se biotransforma in proportii reduse. 251 .B. E. toti metabolitii rezultati fiind inactivi. In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA grava.

izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae radix et folium. morfina E. radicali metoxi (la C11 si C17) 2041. papaverina este alcaloid cu nucleu benzilizochinolinic D. emetina C. se utilizează în hemoragii post partum D. alcaloizi indolici B. se mai numesc DH-derivaţi 2037. baze pirolice şi pirolidinice E. Cocae folium. Strychni semen. fosforice C. Alcaloizii morfinanici actioneaza: 252 . Secarae cornutum) 2036. papaverina B. în Opium se gasesc alcaloizi cu nucleu izochinolinic si morfinanic C. Frunzele de Atropa belladonna contin: A. chelidonice 2040. Ipecacuanhae radix. acid trimetoxicinamic (la C18) E. Opium. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea lor antiaritmica: A. opiul se poate identifica cu reactivul Marquis datorita papaverinei si cu FeCl3 datorita acidului chelidonic E. au acţiune ocitocică B. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea antispastica/spasmolitica: A. 38 Alcaloizi tropanici. hipnotica si narcotica 2038. cocaină 2039. Curara. alcaloizii din grupa morfinanului au actiune analgezica. Rauwolfiae radix. pentru obtinerea unui kilogram de opiu sunt necesare aproximativ 20. codeina C. A. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Opium sunt corecte? A. Chelidonii herba. hiosciamină C. Alcaloizii lisergici din cornul de secară: A. ajmalicina 2044. Alcatuiti structura rezerpinei alegandu-va segmentele necesare din lista de mai jos: A. acid trimetoxibenzoic (la C18) D. au acţiune citotoxică E. meconice E. atropina B. In opiu alcaloizii se gasesc sub forma de saruri: A.Tema nr. scopolamină D. ergometrina C. lactice B.000 capsule mature de mac B. nucleu heteroiohimbanic B. morfina D. ajmalina E. papaverina 2043. rezerpina B. codamina D. chinidina D. nucleu iohimbanic C. au acţiune hemoragică în teritoriul uterin C. scopolamina E. narcotina Opiul contine urmatorii alcaloizi izochinolinici: 2042. sulfurice D.

reticulina 2051. adenom de prostata C. Precizati al cui ester este hiosciamina: A. Care dintre alcaloizii mentionati sunt larg raspanditi in natura si constituie precursori biosintetici pentru diferite tipuri de alcaloizi izochinolinici? A. este produs oficinal in FR X B. cafeină E. suprimarea secretiilor 2046. Opiul conţine: A. hipnotic D. norlaudanozolina D. Dupa ce caractere ati recunoaste frunza de Atropa belladonna? A. Ipecacuanhae radix D. tropan-3-alfa-ol-ului B. contine alcaloizi indolici 253 . Atropina se deosebeste de hiosciamina prin: A. Extractum Belladonnae fluidum D. tropan-3-beta-ol-ului C. orientalina C. emarginat-fidata D. configuratia radicalului metil de la atomul de azot 2049. higrina E. In tratamentul afectiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din: A. Tinctura Belladonnae B. margine intreaga C. glaucom B. alcaloizi cu nucleu tetrahidroizochinolinic B. aplicatii terapeutice E. Chelidonii herba B. forma eliptica sau oval-acuminata B.l-tropic E. spasmolitic C. analgezic B. acidului l-tropic 2047. Belladonnae folium 2053. nervatie reticulata 2050. Extractum Belladonnae siccum C. Belladonnae radix C. coronarodilatator 2045. subtiri E. tebaina B. tahiaritmie E. configuratia acidului tropic C. alcaloizi cu nucleu benzilizochinolinic C. narcotic E. tebaină 2052. ecgoninei D. actiune D. orientarea gruparii OH de la C-3 B. Alcaloizii tropanici sunt contraindicati in: A. Opium 2048.A. Precizati care dintre produsele vegetale si preparatele farmaceutice enumerate sunt oficinale in FR X: A. Belladonnae radix E. alcaloizi diterpenici D. Rauwolfiae radix E. examinarea fundului de ochi D. Marcati afirmatiile corecte referitoare la Chelidonii herba: A. acidului d.

sunt alcaloizi eteri D. produce scaderea secretiei glandelor exocrine D. ergovalina C. emetina C. stimuleaza centrul respirator E. are actiune antispastica C. acidului (d. alcaloizi de tip ajmalinic E. alcaloizi de tip benzilizochinolinic 2055. atropina E. alcaloizi izochinolinici D.l)-tropic E. DH-ergocristina 2056. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate? A. acidului (l)-tropic D. sunt raspanditi in specii din familia Solanaceae B. are actiune analgezica C. produce dilatarea pupilei D. ergosina B. tropanolului B. Pentru efectul antimigrenos se folosesc urmatorii alcaloizi din Secale cornutum: A. sunt alcaloizi esteri 2060. contine alcaloizi benzofenantridinici E. este un alcaloid cu structura izochinolinica E. acidului (d. contine cocaina B. produce midriaza 2061. sunt biosintetizati din triptofan E. are actiune anestezica puternica D. stimuleaza secretia gastrica C. este un antispastic si colagog 2054. papaverina D. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune antispastica? A. contine alcaloizi cu nucleu morfinanic 254 . DH-ergometrina E. se obtine din capsule de Papaver bracteatum E. ergotamina B. ergometrina C. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune ocitocica? A. Rădăcinile de Rauwolfia conţin: A. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate? A. Care afirmatii referitoare la alcaloizii tropanici sunt adevarate? A. DH-ergotamina E. Atropina este esterul: A. chelidonina B. provin biogenetic de la ornitina C. modifica ritmul cardiac 2062. alcaloizi de tip iohimbanic B. pseudotropanolului C. ergotamina D. rezerpina 2059. alcaloizi de tip heteroiohimbanic C. Opiul: A. DH-ergocriptina D.l)-atropic 2058.C. DH-ergotoxina 2057. contine alcaloizi protoberberinici D. actioneaza asupra sistemului nervos simpatic B. produce relaxarea musculaturii netede B.

Care afirmatii referitoare la alcaloizii lisergici din cornul de secara sunt adevarate? A. rinita cronica B. ca citotoxic 2072. in tratamentul diskineziilor biliare B. moi la pipăit D. contine enzime proteolitice C. Extractele de Chelidonii herba se utilizeaza: A. pentru eliminarea calculilor biliari C. contine substante rezinoase E. analgezic B. tulpini glabre B. tulburari psihice E. coronarodilatator 2071.si menoragii E. se asociaza in tratamentul distoniei vegetative C. produc relaxarea fibrelor netede ale muschiului uterin 2068. se prescriu in maladii psihosomatice B. se asociaza in tratamentul simptomatic al schizofreniei E. hipnotic D. Preparatele farmaceutice cu Rauwolfia: A. Notaţi afirmaţiile corecte în legătură cu specia Atropa belladonna: 255 . are culoare portocalie D. spasmolitic C.sau atonie veziculara D. Alcaloizii morfinanici actioneaza: A. Retineti afirmatiile corecte referitoare la papaverina: A. frunze opuse. frunze pubescente. Chelidonii herba se caracterizează prin: A. caliciu format din două sepale caduce E. este un alcaloid ftalidtetrahidroizochinolinic 2070. cu flori galben-aurii 2069. La utilizarea preparatelor antihipertensive cu Rauwolfia pot sa apara efecte secundare ca: A. produc vasoconstrictie periferica D. in tratamentul verucilor C. ca proteolitic E. in colica renala 2065. se gaseste in Capita Papaveris C. in tratamentul icterului B. se asociaza in tratamentul insomniilor D. face parte dintre alcaloizii benziltetrahidroizochinolinici D. stimuleaza contractia fibrelor netede ale muschiului uterin B. contine alcaloizi B. se utilizeaza in metro. diaree cronica D. narcotic E.2063. are culoare galben-verzuie 2064. Latexul de rostopasca: A. produc vasodilatatie periferica C. penat-partite C. sunt contraindicate in tratamentul psihozelor propriu-zise 2066. se gaseste in Opium B. ca antiviral D. in hipo. Latexul proaspat de rostopasca se foloseste: A. in tratamentul icterului E. hipertensiune arteriala 2067. constipatie cronica C. inflorescenţe umbeliforme. face parte dintre alcaloizii benzilizochinolinici E.

ergometrina se indica în migrena E. ergotoxina E. ibogaminic C. Secale cornutum D. dependent de doza administrata. prin hidrogenarea alcaloizilor lizergici se intensifica actiunea simpatolitica 2080. florile sunt grupate în inflorescenţe axilare E. uneori. magnoflorina 256 . ergocristină 2081. Belladonnae radix B. Papaver somniferum B. din culturi se recoltează. Care din urmatoarele afirmatii privind cornul secarei sunt corecte? A. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apă C. rezerpina B. lochnerinic si ajmalinic E. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. lochnerinic E. planta întreagă 2073. specie anuală B. Alcaloizi de tip iohimbanic se gasesc în: A. Belladonnae folium C. reserpina are actiune hipertensiva. ergotamină B. codeina D. Daturae innoxiae herba 2078. A. prin hidrogenarea alcaloizilor lisergici se intensifică acţiunea simpatolitică 2076. Rauwolfiae radix este un vechi remediu egiptean C. Care dintre alcaloizii mentionati au actiune cardiovasculara? A. Rauwolfia serpentina C. Rauwolfia serpentina este un arbore înalt de 3-4 m cu frunze lanceolate dispuse opus si flori pe tipul 5 dispuse în umbele B. Scopoliae rhizoma D. Care din urmatoarele afirmatii despre Rauwolfia serpentina sunt corecte? A. tratamentul antihipertensiv cu Rauwolfia este contraindicat la bolnavii în a caror anamneza apar psihoza sau psihopatii grave 2079. ergosină D. doar alcaloizii derivaţi de acid lisergic (levogir) din cornul secarei manifestă acţiune farmacologică D. Rauwolfia vomitoria 2075. în frunze conţinutul maxim de alcaloizi este atins în timpul fructificării D. Care din următoarele afirmaţii privind cornul secarei sunt corecte? A. emetinic Precizaţi care din următoarele tipuri de alcaloizi nu sunt prezenţi în Rauwolfiae radix: 2074. iohimbanic D. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apa C. respectiv psihotropa D. ergometrina se indică în migrenă E. Harpagophytum procumbens E. serpentina C. ergocornină E.A. Pentru extragerea industriala a atropinei se pot folosi urmatoarele produse vegetale: A. ergocriptina 2077. recoltarea frunzelor se face între orele 9-11 C. Stramonii folium E. ergocriptină C. ajmalinic B. Alcaloizii din Secale cornutum care formează complexul ergotoxinic sunt: A. Rauwolfiae radix contine alcaloizi indolici de tip iohimbanic. doar alcaloizii levogiri din cornul secarei manifesta actiune farmacologica D. Care din alcaloizii de mai jos imprimă culoare latexului de Chelidonium majus? A. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B.

Definiti opiul cu ajutorul afirmatiilor de mai jos: A. face parte din nucleul tropanic C. de tip aminoalcool C. chelidimerina 2082. este comun nucleului pirolidinic si piperidinic D. Care din preparatele farmaceutice enumerate sunt prevazute in FR X si se conserva la Venenum? A. cheleritrina D. narcotina C. Tinctura Belladonnae C. papaverina E. se gaseste în acidul tropic E. fenilalanina E. nucleul tropanic nu contine azot 2084. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Chelidonium majus sunt corecte? A. prolina 2087. Ce pozitie are azotul din molecula alcaloizilor tropanici? A. ergometrina C. laticiferele strabat numai tulpina E. berberina E. are un coninut minimum de 1 % atropina 2085. glaucina 2088. leucina C. alcaloizii de tip aminoalcool sunt solubili în apă 257 . Care din următoarele afirmaţii privind alcaloizii din Secale cornutum sunt corecte? A. reprezinta capsulele imature ale speciei Papaver somniferum B. isoleucina D. derivati de iohimban 2089. ergocriptina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool B. Pulvis Opii et Ipecacuanhae 2086. Tinctura Chelidonii D. ergosina D. sanguinarina C. Care din urmatorii alcaloizi din cornul de secara sunt de tip peptidic? A. Alcaloizii din Secale cornutum sunt: A. obtinut prin incizarea capsulelor imature de Papaver somniferum C. reprezinta latexul concretizat. chelidonina are actiune spasmolitica D. ergotamina B. chelidonina este un alcaloid cu nucleu bezofenantridinic B. Enumerati aminoacizii care alcatuiesc catena peptidica a ergocriptinei: A. trebuie sa contina minimum 11 % alcaloizi totali exprimati in morfina E. se gaseste în catena laterala B. Din grupul alcaloizilor de mai jos alegeti pe cei prezenti in Opium: A. ergocornina 2090. valina B. derivati de lizina-ornitina D. morfina D. ergocristina E. trebuie sa contina minimum 11 % morfina D. rostopasca apartine familiei Papaveraceae C. Tinctura Opii B. Tinctura Ipecacuanhae E. de tip peptidic E.B. totalul alcaloidic are efect colecistokinetic 2083. berberina B. derivati de acetil -coenzima A B.

acţiunea ocitocică este imprimată de dubla legătură dintre carbonii 9 şi 10 ai acidului lisergic E. administrarea prelungită sau excesul de ergometrină provoacă vasoconstricţie arterială ce poate duce la gangrena extremităţilor 258 .C. derivaţii acidului izolisergic (dextrogir) nu manifestă acţiune farmacologică D.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful