P. 1
Ferme de Bovine Pentru Carne Americane

Ferme de Bovine Pentru Carne Americane

|Views: 1,278|Likes:
Published by Andra Eda

More info:

Published by: Andra Eda on May 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/24/2013

pdf

text

original

Ferme de bovine pentru carne americane

Specificul fermelor Toate fermele de bovine de carne americane sunt private, şi conduse ca nişte afaceri profitabile, existenţa lor fiind determinată de piaţa cărnii de vită. Consumul de carne de vită pe teritoriul Statelor Unite este cel mai crescut în raport cu celelalte cărnuri, de porc sau de pasăre. Asta este motivul pentru care preţul cărnii de vită este atât de ridicat, iar acest factor este elementul cheie pentru afacerile cu vaci de carne. Dar există şi altă modalitate prin care fermierul american poate să facă profit cu vacile de carne: specializarea fermelor de carne pentru producţia de animale de reproducţie cu o valoare genetică superioară. Aceste ferme cresc vaci de carne întotdeauna în rasă pură. Cea mai populară rasă de carne este rasa Angus, varianta de culoare neagră. Aceasta reprezintă aproximativ 70% din efectivul total de bovine de carne. Fermele care lucrează în direcţia de carne la vânzare, de obicei folosec hibrizi între două sau mai multe rase. Datorită efectului heterozis, aceste animale încrucişate cresc mai repede, au un spor mediu zilnic mai mare. Dacă se folosesc hibrizi obţinuţi din trei rase, fermierii au de cîştigat cu 23% mai mult în spor, şi în valorificarea furajelor. Creşterea vacilor de carne Tehnologia de creştere a vacilor de carne este foarte simplă şi întotdeauna se caută soluţiile cele mai ieftine de întreţinere, pentru a reduce cât mai mult costurile pe cap de vacă. Primul lucru care reduce enorm de mult costurile este că pentru vacile mame nu se construiesc grajduri. Animalele sunt ţinute tot timpul anului pe păşune. Inclusiv în sezonul rece. Unele rase au nevoie de grajduri acoperite numai în perioada fătărilor. Altele, cum este rasa Angus, pot făta fără probleme la sfârşitul lunii februarie, chiar în zăpadă. Păşunatul este foarte bine controlat, cu garduri electrice, se mută animalele de pe o parcelă când înălţimea vegetaţiei scade la 10 cm. Pentru o bună protecţie a păşunii, animalele pasc pe o parcelă aproximativ 10-15 zile din an. Restul zilelor din an sunt pentru regenerarea păşunii. În sezonul cald, pentru a preveni degradarea păşunii, animalele se mută chiar şi de două ori pe zi de pe o parcelă pe alta. Pentru a asigura un confort mai ridicat animalelor, se plantează pomi pentru umbrarele naturale pe timp de vară. Sistemele de adăpare în foarte multe locuri sunt reprezentate de lacuri artificiale. Acestea constă într-o groapă săpată în care se adună apa de ploaie. Aceste lacuri asigură cantitatea necesară de apă pentru animale. Apa din aceste lacuri ajung la adăpători, care au sisteme anti îngheţ pentru sezonul de iarnă. Pe păşune, în nişte vase special acoperite, se administrează cantităţile necesare de minerale şi vitamine. Păşunile se însămânţează cu specii de ierburi alese, unele care cresc foarte bine în sezonul cald, şi altele care cresc foarte bine pe sezonul rece, asigurând furajarea adecvată a animalelor şi de sub zăpadă. Pe timp de iarnă, dacă se formează un strat de gheaţă şi animalele nu pot ajunge la iarbă, se administrează un supliment de fân, dar chiar şi concentrate. Dar în acest tip de creştere a vacilor de carne, furajul principal este masa verde, care reprezintă 90-95% din furajul total.

Producţii ridicate, costuri reduse Aceste ferme au scopul principal de a produce o generaţie nouă de viţei, care se nasc primăvara, cresc împreună cu mamele în primele şase luni, iar la înţărcare au o greutate de 250270 de kg. La vârsta de un an se vând pentru carne la licitaţii. Interesant este faptul că se fac sincronizări hormonale, şi în procent de 70% se foloseşte însămânţarea artificială. 20% din vaci sunt montate natural cu tauri aleşi după caracteristicile genetice şi 10% rămîn negestante. Un fermier american investeşte în medie, anual, 380 $ pe cap de vacă mamă, Ferma nu avea nici un angajat. Aceste ferme au, în medie, un spor mediu zilnic de 700-1200 g, dar costurile sunt foarte reduse. Animalele de un an pot ajunge la un alt sistem de întreţinere, în ferme de „Feed Lot”, care practic sunt nişte ferme de finisare. În aceste îngrăşătorii intensive furajul este alcătuit 90-100% din concentrate. Animalele se ţin în grajduri, şi se obţine greutatea de abatorizare de 500-650 de kg cu un consum specific de 5-6 kg furaje / 1 kg spor. Acest sistem este mult mai costisitor, dar se obţin sporuri mai ridicate în timp mai scurt.

Lot demonstrativ de vaci cu lapte
Lotul demonstrativ de vaci cu lapte a fost realizat de fermierul Herbest Ioan Petru, din localitatea, Biled, Nr.170, judetul Timis. Daca la inceputul infiintarii asociatiei 1992 fermierul era reticient la monta artificiala, treptat prin introducerea montei artificiale, fermierul a reusit sa-si inlocuiasca efectivele de animale slabe productive si sa obtinuta prin monta artificiala animalele super performante. Ferma de vaci a vut in total de 58 capete, din care: • • • • Vaci lapte – 28 capete Juninci - 6 capete Tineret femel peste 18 luni -4 capete Tineret femel 6 luni - 4 capete

• •

Tineret mascul 6 –12 luni – 8 capete Tineret mascul 0 – 6 luni - 8 capete

Dintre cele 28 capete vaci lapte, 10 capete sunt din rasa Holstein Friza si 18 capete sunt Baltata Romaneasca Simmental . In acest lot demonstrativ, vacile mai sus prezentate au avut o productie medie de 2835 l/cap. Cresterea productiei de lapte se datoreaza si introducerii mulsului mecanic cu aprozimativ 30% eliminandu-se stresul animalului prin schimbarea mulgatorilor. La cresterea productiei de lapte a contribuit si introducerea unei ratii furajere de calitate. Toate performantele obtinute s-au datorat unei colaborari foarte bune cu consultantul agricol local. De asemenea sa observat ca la vacile din lotul Holstein Friza, mulsul mecanic se face mai usor decat la Baltata Romanească. In schimb Baltata Romaneasca are in un continut de grasime in lapte mai mare decat rasa Friza.

Rasa de vaci Jersey
Este a doua rasa de lapte din lume. Caracteristica vacii este procentul ridicat de grasime, aproximativ 6%. Rasa este foarte bine consolidata ereditar si i-si transmite fidel aptitudinile de productie la incrucisare cu alte rase. Provine din insula cu acelasi nume din Marea Manecii, prin utilizarea cresterii in rasa curata, selectie si potrivirea perechilor de reproducatori, cresterea pe baza de linii si familii, in scopul sporirii productie de lapte. Se caracterizeaza prin culoarea cenusie-cafenie cu nuanta galbui (asemanatoare cu a caprioarei), avand o dunga mai deschisa de-alungul spinarii. Are o conformatie tipica productiei de lapte. In afara de grasime laptele mai are un continut ridicat de calciu si proteina. Astfel rezulta si o branza de foarte buna calitate. Femele ajung la 400-500kg in greutate iar masculi la 500-600 kg. La varsta de doi

Are o culoare alba cu zone gri pe spate si copse. La 15-18 luni vitei sunt buni pentru abatorizare. multa vreme. Africa de Sud. Este o rasa foarte docila si tocmai de aceia a fost folosita. Cuneo si Torino. Este o rasa care valorifica superior furajele administrate. Rasa de vaci Piemontese Este cea mai apreciata rasa italiana de carne. SUA sau Canada. Gatul este musculos iar trunchiul este cilindric si bine dezvoltat. . Noua Zeelanda. fiind intilnita in Am Latina. rezulta o efic economica mai mare cu 20% fata de alte rase. limba si cerul guri este de culoare neagra. Are corne medii directionate inainte si lateral. Rasa este una dintre cele mai raspandite din lume. Asociatia Nationala a Crescatorilor de Animale din Rasa Piemonteza sa fondata in 1934. la lucrarile agricole. Spuneam ca este o rasa specializata pentru carne si mai putin de lapte. in Italia. Botul. greutatea optima la care pot fi vanduti pentru sacrificare.ani ajung la greutate maxima si la maturitate sexuala. respectiv provinciile Asti. Danemarca. de catre tarani. Carnea este de calitate optima. Ea s-a format in regiunea Piemonte. La varsta respectiva ating 500600 kg. cu foarte mult timp in urma. Animalele sunt de talie medie.

Se va evita administrarea fanurilor mucegaite si conservate necorespunzator mai ales in anii ploiosi. prima masura care trebuie luata este scoaterea din furajare a nutreturilor infestate. dupa care se va proceda la o dezinfectie mecanica si chimica. pentru hrana. stivelor. se vor folosi in hrana animalelor cu maximum de prudenta si in cantitati mici. Dintre acestea se desprind urmatoarele: • • • nu se vor recolta plantele furajere cand acestea se afla intr-un stadiu prea tanar de vegetatie. mai mult de 12 ore.Prevenirea infestarii furajelor cu mucegaiuri In urma unor studii efectuate. pentru depistarea la timp a zonelor mucegaite. nu se recomanda mentinerea unor furaje verzi sau umede. se recomanda pastrarea anumitor reguli de depozitare a furajelor in scopul de a evita infestarea acestora cu mucegaiuri. evitandu-se depozitarea pe timp ploios. paioasele sa fie bine uscate si sa nu contina plante verzi sub forma de pale. deoarece sunt medii favorabile pentru dezvoltarea rapida a diverselor mucegaiuri. precum si îndepartarea asternutului. se va asigura scurgerea apelor din jurul sirelor. . in conditii de laborator si teren. In cazul cand s-au descoperit paie sau coceni mucegaiti. on special in baloti. acestia se vor îndeparta din stiva si se vor arde sau introduce in platforma de balegar. Furajele provenite de pe terenuri pe care in anii anteriori au crescut plante contaminate cu specii patogene de mucegaiuri care au imbolnavit animalele. se va supraveghea uscarea furajelor fibroase. acestea constituind focare de umezeala ce favorizeaza dezvoltarea mucegaiurilor. la furajele depozitate vor fi facute periodic controale. cand au un continut ridicat de apa si sunt in pericol de a mucegai usor. • • • • • la aparitia unei micotoxicoze la animale.

Ferma de bubaline Bivolii. trebuie interpretata prin valoarea economica a acestora. Importanta bubalinelor. Vietnam. In tarile mari crescatoare. Printre tarile mari crescatoare de bubaline se inscriu: India. la posibilitatile de extindere si de valorificare a unor teritorii in care taurinele nu se pot adapta si nu asigura productii corespunzatoare. Pakistan. raportata la zona de formare si de raspandire. . Egipt. Bubalinele reprezinta circa 10%. din efectivul mondial de bovine. in conditii in care alte specii de bovine sunt neadaptabile sau realizeaza niveluri de productie mult inferioare. cunoscuti in terminologia de specialitate bubaline. bubalinele aduc un important aport economic. Nepal. isi gasesc stramosi comuni cu celelalte forme de bovine.

In judetele Sibiu. cu reactie acida si regim agrohidric defectuos. care are o traditie indelungata in cresterea bubalinelor. Alopecurus pratensis cu Poa pratensis. Brasov. iar in judetele Salaj si Bihor pentru carne si lapte. cu fertilitate naturala scazuta. Cluj . Satu Mare. Festuca pratensis. Satu Mare (4. adaptandu-se perfect mediului. Cluj (10. Cluj directia principala de exploatare este pentru productia de lapte.Sercaia. drenaj slab si foarte slab. Vegetatia naturala din arealul de crestere a bubalinelor este mai putin valoroasa. cu un efectiv total de 275 capete bivolite. in functie de solul de referinta. Cluj. Bihor (5.400 capete). Principala zona de raspandire a bubalinelor brasovene este Tara Fagarasului.300 capete). se gaseste Statiunea de Cercetare si Productie pentru cresterea Bubalinelor . cu soluri slab evoluate. CONDITII DE CRESTERE. bogata in specii mezohidrofile si hidrofile in care predomina Nardus stricta sau asociatii de Agrostis tenuis cu Festuca rubra. Cele mai mari efective de bubaline se gasesc in judetele Salaj (14. Brasov (5. In judetul Brasov. Brasov. Salaj 1 ferma. EFECTIVE SI PRODUCTII: In Romania. Bivolii si-au gasit aici adapostul si utilitatea. si 2 turmaci. Bistrita Nasaud .4 ferme. Salaj si Sibiu.500 capete).72 ferme.400 capete). unde. Numarul total de ferme de crestere a bubalinelor cuprinse în Controlul Oficial al Producţiei este de 78. in competitie directa cu taurinele au o eficienta sporita in valorificarea vegetatiei de slaba calitate.1 ferma. argilo-iluvionale. unica din tara pentru aceasta specie.600 capete). Maramures. prin sud. bubalinele se preteaza. in principal. ARIE DE RASPANDIRE: Conditiile geoclimatice specifice cresterii bubalinelor sunt marcate de forme de relief putin inalte.100 capete). .100 capete repartizate majoritar in judetele: Bihor. din Bulgaria. Ca insusiri de productie. la exploatarea pentru productia de lapte si carne. exista un efectiv total de bubaline de 62. Agrostis stolonifera. aceasta specie se utilizeaza si ca forta de tractiune in efectuarea unor activitati agricole si de transport. Brasov . Maramures (6.Cresterea bubalinelor in tara noastra este o activitate traditionala. sporind fertilitatea pamantului si usurandu-le munca. Pe langa aceste caractere de productie mixta. Bubalinele au patruns in spatiu carpato-dunarean odata cu migratia hunilor si avarilor. Bistrita Nasaud. oamenilor.

Laptele de bivolita are o compozitie complexa si se caracterizeaza printr-o pondere ridicata in substanta uscata si grasimi. cu 132 kg grasime pura si un procent de grasime de 7. subst.0.4. calciu .0.8. superioara laptelui produs de catre toate celelalte specii de animale de ferma. cazeina . grasimi . Surati la care se adaugA branza telemea de bivolita produsa in tara noastra.137 mg/100 g lapte. albumine . . fosfor . chefirul. Karnal. untul si gheea.1.6. valorile reprezentative ale componentelor principale din laptele de bivolita sunt: (in g/100 g lapte) • • • • • • • • • substanta uscata total . • • PRODUCTII CARNE De la animalele sacrificate se obtin carcase cu o greutate medie de 200kg. • Din lapte de bivolita se pot obtine preparate foarte apreciate de consumatori: branzeturile care se fabrica intr-o gama foarte variata de sortimente. are un continut ridicat in vitamine si compusi minerali.4. Cheddar. proteine .4.7. minerale . De asemenea.700 litri pe lactatie.7. Preparate dietetice acide: iaurtul.17. Produse cu continut ridicat in grasime: smantana.4. lactoza .PRODUCTII LAPTE Productia de lapte a bubalinelor este in jur de 1.185 mg/100 g lapte.49%. cum sunt Mozzarella. Astfel. Aceasta compozitie confera calitati nutritive precum si calitati tehnologice deosebite laptelui de bivolita.4.3.

exigentele de bunastare ale animalelor si usurinta muncii operatorilor. Ridicarea potentialului genetic in directia productiei de lapte la peste 1900 kg lapte si 145 kg grasime si 100 kg proteina. AMELIOARARE BUBALINE Cresterea bubalinelor este dependenta la aceasta data de realizarea unei valorificari superioare a productiilor in special prin procesarea laptelui in produse specifice si desfacerea acestora la export. prin utilizarea de material seminal din rasa Murrah si eventual. se va apela si la imigratia de gene valoroase. miscarile. din rasa Nili-Ravi. Concomitent. Functionalitatea grajdului este legata de corecta constructie a diferitelor elemente ce o compun. capului si coarnelor. Rezultate bune se obtin cu adoptia unui front de furajare cu doua bare cea din partea . conformatia corporala. profunzime pronuntata a toracelui si largimi sporite in general. creeaza mereu probleme in ceea ce priveste adoptia unui front de furajare capturant. Statiunea de Cercetare si Productie pentru Cresterea Bubalinelor Sercaia are un rol principal in realizarea si difuzarea acestui progres. precum si un tren posterior masiv. • • CONSTRUCTIA FERMEI DE BUBALINE Aparenta liniste a bubalinilor nu trebuie sa ne faca sa uitam obisnuinta acestor animale de a se misca in grup si de a se freca cu mare forta de barierele care trebuie sa fie robuste si in mod special studiate. care este de dorit sa fie cat mai mare si la varste cat mai timpurii. prin cresterea taliei la 138 cm si a masei corporale la peste 600 kg la bivolitele adulte. cu o buna dezvoltare a dimensiunilor de lungime a trunchiului. luand in considerare spatiile. se urmareste cresterea adancimii toracelui la peste 55% din inaltimea la greban. dar mai ales de integrarea lor. Particulara conformatie si dimensiunile relative ale gatului. care are in vedere urmatoarele obiective: • Masivizarea tipului de bubaline actual. Totodata. Principalele elemente ce preocupa pe crescatori privesc aplicarea unui program de ameliorare a bubalinelor. gradul de "'imbracare in muschi".Cele mai importante criterii de apreciere a productiei de carne obtinuta sunt: • • • masa corporala la momentul valorificarii.

La trunchii.3 capete.22 capete. cu contur evident. greabanul este inalt si ingust. numita si Mocanita. greutatea si masuratorile corporale pe categorii de varsta. adulte la îngrasat . si aplomburile cu multe defecte. Aceasta rasa primitiva ocupa aproape intreaga suprafata a tarii cu exceptia regiunii carpatice. iar masculii care nu intereseaza prasila pot deveni boi de munca foarte apreciati. tineret mascul 0-6 luni . . dintre care: vaci lapte .3 capete.2 capete. in special cu rasa Bruna de Maramures. Gatul este bine proportionat cu trunchiul si capul. Se utilizeaza material seminal congelat de la 5 tauri. juninci gestante . Conformatia corporala se caracterizeaza prin cap relativ lung si expresiv. Productia medie pe lactatie este de 1200 l cu un procent de grasime de 3. rezistentei si capacitatii combinative in incrucisarea cu alte rase.5 %. tineret femel 6-12 luni . In perioada de crestere realizeaza un spor slab de 500-700 g/zi. tineret femel 12-18 luni . salele inguste iar crupa in acoperis. Greutatea viteilor la nastere este 27-30 kg.3 cap. de talie mai mică – cea de munte. Membrele au regiunile bine dezvoltate. atat in gospodariile populatiei cat si ale asociatiilor. Dezvoltarea corporala a vacilor din aceasta grupa le situeaza in grupa mijlocie: vacile 400-450 kg.5 capete. ongloanele rezistente. este calitativ superior altor rase prin lipsa infectiei leucotice si TBC. Laptele de la Sura de Stepa.7 capete. De altfel chiar Dimitrie Cantemir pomenea în Descrierea Moldovei de boii mici de la munte si de „cirezile mari cu boii frumosi zdraveni” de la ses. Pentru fiecare individ din acest nucleu exista aici o fisa individuala care cuprinde date de origine. Rasa Sura de stepa constituie un material biologic valoros datorita adaptabilitatii. unde probabil era raspandita o alta vita primitiva. tineret mascul 6-18 luni – 6 capete.inferioara mobila si reglabila in inaltime. Toate aceste informatii sunt stocate pe calculator. Acesta trebuie sa fie asezat in fata pentru a asigura o mai corecta pozitionare in iesle si pentru a evita orice leziune a animalului Rasa Sura de Stepa Populatiile de bovine din evul mediu din Romania reprezinta tipurile care au stat la baza constituirii rasei Sura de stepa. tineret femel 0-6 luni . Structura efectivului total de Sura de Stepa in rasa curata este de 51 capete la SCDB Dancu –Iasi. articulatiile puternice. date de reproductie si productie pe lactatii.8-4.

LaDorna poseda alte doua produse: Laptic. Friesland Romania SA este cel mai mare producator de pe piata laptelui de consum. destinat copiilor si Lady Milk 6. Dincolo de laptele de consum.5 miliarde litri.Piata laptelui in Romania Piata laptelui de consum din Romania este de aproape 1. cu doua produse importante in portofoliu Milli si Oke! ("aduse" in Romania de pe celelalte piete centraleuropene unde activeaza grupul: Cehia. branzeturile si lactatele proaspete in cazul Friesland. fiind cu totul strain de comertului modern de azi. laptele de consum. Slovacia si Ungaria). Dorna Lactate Un alt mare jucator romanesc cu capital mixt (romanesc si elvetian). care impreuna cu cel ultrapasteurizat totalizeaza aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vanduta in Romania. In sectorul laptelui UHT. Ultimele doua companii se numara printre acei putini jucatori care abordeaza cu succes mai multe categorii: laptele de consum si branzeturile in cazul Dorna Lactate. Ultimul produs are o pondere importanta in comertul de subzistenta al producatorilor individuali. Ea ofera trei mari tipuri de produse: lapte ultrapasteurizat (UHT). piata romaneasca a lactatelor este diversa. insa putini jucatori sunt capabili sa se impuna in mai mult de o categorie de produse. Dorna Lactate si Friesland sunt concurate cu succes (dar nu de multa vreme) de Albalact. lapte pasteurizat. produse proaspete si branzeturi. riscant pentru sanatatea consumatorului dar preferat in mod traditional si avand inca o uriasa pondere (90%) in laptele vandut in Romania. la categoriile de branzeturi si lapte de consum. Gigantul Danone concureaza pe lactate proaspete (iaurturi). intr-o mai mica masura. Campina Hochland se concentreaza pe branzeturi procesate. destinat femeilor. Friesland Subsidiar al Friesland Coberco Dairy Foods din Olanda. Parte din produsele proaspete ale grupului sunt comercializate sub marca autohtona Napolact. unde este concurata puternic de Dorna Lactate si. umar la umar cu alt gigant. Dorna Lactate ofera game de produse La Dorna. lapte neprocesat industrial. de Friesland Romania. Cele doua acopera linii de produse de lapte. .

productia de lapte industrializat a fost de 1. Aceeasi companie comercializeaza lapte pasteurizat. alaturi de concurenti mai mici din tarile invecinate. dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului. in urma fuziunii cu danezii de la Arla va forma un alt concurent de mari dimensiuni care ar putea decide sa achizitioneze partenerul Covalact si sa-si promoveze mult mai activ si constant brandul Campina. produse proaspete si branzeturi sub marca omonima Albalact.Albalact: O companie independenta romaneasca de dimensiuni medii detinuta de un antreprenor individual. In 2007. Grupul olandez Campina.3 miliarde de litri de lapte. este certa intrarea pe piata lactatelor a unor mari jucatori europeni precum Yoplait (care.8 miliarde de litri si are o valoare similara. propietar al unor producatori de profil in Republica Moldova). fata de media europeana de 65-70 de litri. Romania a obtinut o cota de productie anuala de 3. Piata laptelui in 2008 Piata laptelui procesat din Romania va creste cu circa 10-15 la suta in 2008 si ar putea ajunge la circa un miliard de euro. In ceea ce priveste piata laptelui neprelucrat.2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial. de circa un miliard de euro. din Ungaria pana in Grecia. Va exista o criza de furaje care va influenta costurile si preturile finale la consumatori in urma procesului de fabricare a biodieselului care atrage mai mult porumb. deoarece exista multe ferme si unitati in constructie. din care 1. . din punct de vedere valoric. aceasta a depasit in 2007 aproximativ 1. impreuna cu partenerii lor israelieni de la Tnuva par deja interesati sa achizitioneze capacitati de productie in Romania) si Lactalia (cel mai mare producator european. In negocierile de aderare la Uniunea Europeana. O ultima observatie importanta este aceea ca piata este insuficient dezvoltata in principal din cauza puterii reduse de cumparare. Noi schimbari pe piata laptelui In Romania. Se estimeaza ca piata va creste cu cel putin 10-15 la suta in 2008. dar si datorita noilor reguli veterinare legate de cresterea calitatii laptelui. Avand in vedere potentialul inca neexploatat al unei piete nationale destul de mari ce se va integra in cea europeana.1 miliarde litri si depaseste. Albalact este prezenta pe piata laptelui UHT cu brandul Fulga.7 litri de lapte procesat. 900 milioane de euro. consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparatie cu restul tarilor europene: 6.

Romaniei i se va diminua cota pentru urmatorii ani. Fabricile de lapte din Romania . intre 2003 si 2007.proceseaza anual circa 1. toate restituirile la export sunt egale cu zero. Comisia Europeana a propus la inceputul lunii decembrie o crestere de doi la suta a cotelor de lapte. in negocierile cu Uniunea Europeana. combinata cu reforma. In Romania. La ora actuala.11 milioane tone. Albalact. Dupa aceasta data. pentru a raspunde cresterii cererii atat in Uniunea Europeana. Raportul privind perspectivele pietei concluzioneaza ca. au dus la o situatie in care. dar din pacate peste 40 la suta din laptele produs in Romania. Aceasta nu aduce atingere rezultatelor analizei pietei produselor lactate care se efectueaza in cadrul controlului de sanatate al Politicii agricole comune. de o perioada de tranzitie in care producatorii mai pot vinde pe piata interna lapte neconform. Cresterea. cat si pe piata mondiala. ce reprezinta un total de 2.8 miliarde de litri de lapte. iar stocurile de interventie sunt goale. in 2007. Romania beneficiaza. s-ar repartiza in mod egal intre cele 27 de state membre. cresterea productiei de branzeturi si lapte proaspat a absorbit o cantitate suplimentara de 5. iar daca se mai adauga si zona Timis. care la ora actuala este nemultumitor. Zona Cluj si Brasov ofera mai mult de jumatate din laptele livrat catre procesare din Romania (52%). o cota totala de lapte de trei milioane tone pe an desi produce peste cinci milioane de tone.5 milioane de tone de lapte. nu este conform in ceea ce priveste continutul organic.in jur de 200 .chiar daca in Romania acest proces nu va fi atat de acut ca in tarile Uniunii Europene. in timp ce productia totala de lapte a ramas constanta.1 miliarde de litri de lapte. cumulat. in timp ce taranii vand direct pe piata 1. peste 55 la suta din exploatatiile din Romania dau 45 la suta din cantitatea de lapte. Companiile Napolact. pana in 2009. Evolutia favorabila a pietei.84 milioane de tone. Romania va detine astfel o cota de lapte 3. in 2006 existau 1. piata va fi influentata si de sprijinul primit de crescatorii de bovine din partea statului. . Depasirea acestei cantitati atrage penalizari de 278. dar fermierii au o varsta de peste 50 de ani si detin una sau doua vaci.7 milioane de vaci. in care Comisia a propus o crestere graduala a cotelor inainte de expirarea acestora la 31 martie 2015. Romania a obtinut. furnizarea laptelui de catre producatori trebuie sa corespunda cerintelor UE.15 milioane gospodarii si 1. procentul se ridica la 60 la suta. pentru prima oara de la instituirea sistemului in 1968. iar in cazul in care cantitatea de lapte produsa este mica.3 euro pentru fiecare tona de lapte realizata peste cota. 77 la suta din piata totala a laptelui procesat. Romania produce anual peste cinci milioane tone de lapte. Pe de alte parte. LaDorna. in Romania. Brailact si Danone detin. in afara fermelor profesionale. incepand de la 1 aprilie 2008. CE mai ia in calcul si eliminarea cotelor in aprilie 2015.

dar destul de simpla. este necesara o noua abordare a modului de crestere si intretinere a taurinelor. Pentru eficientizarea cresterii taurinelor. Calea cea mai sigura. Alimentatia taurinelor are o arhitectura specifica bazindu-se pe producerea unor furaje de calitate superioara si in cantitati suficiente care sa asigure ratii echilibrate ce vor satisface cerintele zilnice ale animalului. Ca urmare a desfiintarii marilor complexe pentru cresterea vacilor de lapte. ponderea principala in cresterea taurinelor revine micilor fermieri cu efective mici (5-20 capete). se impune o popularizare in rindul micilor fermieri a unor tehnologii de crestere moderna. imbunatatire si eficientizare a productiei de lapte.peste 90 la suta din gospodarii detinand doar 1-2 capete. rapida si eficienta de sporire. Numarul fermelor cu peste 100 de capete de vaci la finele lui 2005 era de numai 163 TEHNOLOGIA DE CRESTERE SI INTRETINERE A TAURINELOR In conditiile economiei de piata. o constituie alimentatia rationala a animalelor din rase de vaci cu valoare genetica ridicata. . Un rol important il constituie asigurarea conditiilor de adapost si supravegherea periodica din punct de vedere sanitar-veterinar.

I. trebuie respectata cu strictete perioada repausului mamar. toate asigurind un randament maximal al exploatatiei pentru lapte. in timpul gestatiei si dupa fatare sint factori esentiali pentru obtinerea unui vitel nou-nascut sanatos. imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si evitarea risipei. astfel: 1. ETAPELE FURAJARII Furajarea si ingrijirea vacilor inainte de insamintare. devenind cel mai redus .Alimentatia rationala poate asigura o crestere a nivelului de productie anual cu 30-40%. obtinerea unei productii de lapte mari si usurinta in ceea ce priveste urmatoarea monta. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte. astfel lactatia sa fie in jur de 305 zile. timp necesar revenirii uterului la dimensiunile normale. intilnim citeva etape care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce priveste furajarea. Hranirea vacilor dupa fatare 3. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta : 0-3 luni 3-6 luni 6-12 luni 12-18 luni peste 18 luni (juninci) 1. De asemeni. In furajarea bovinelor. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar 2. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte 4. fiindu-i caracteristice urmatoarele: • • • vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere vacile isi intensifica metabolismul. continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare apetitul scade.

vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda.• • vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului. are loc o deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de lapte. ne-inghetate sau cu pamint pe ele. vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls (ex. la distante de 6-7 ore intre ele. Cu aproape doua luni inainte de fatare. iar apa sa aiba temperatura normala ( din put. la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura). completate cu fin si concentrate care stimuleaza productia de lapte. In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc. se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate . Imediat dupa fatare. este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. in special grosiere sau fin.. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte Un aspect deosebit de important si mai putin respectat. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie. in medie. fintina).In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va mulge o canitate mai mica de lapte. iar prin depuneri masive de calciu. este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente. vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. borhot. etc. acesta creste in volum. mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz. nu rece sau cu gheata. 40 de zile si in cea imediat urmatoare. tainul de seara fiind in cantitate mai mare. se impune ca timp de 2-3 zile. organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate. Furajele se administreaza in 2-3 tainuri. 3. Pentru obtinerea unui litru de lapte. 2. Hranirea vacilor dupa fatare Dupa fatare.) Furajele trebuie sa fie de calitate. In tot acest timp. rezultind probleme la fatare. gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata. Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs . fara mucegaiuri. .

in rest.5 kg/zi.  Cat. 6-12 luni. in medie de 2 –2. II. Concentratul va fi administrat la discretie si va fi completat cu finuri de foarte buna calitate. Finurile se dau in continuare la discretie. 0-3 luni Alimentatia de baza este constituita din laptele matern. fara pierderi.Crescind din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la un randament ideal de valorificare al furajelor . sroturi.consumindu-se in medie 55-60 kg. se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi.  Cat. 4. intarcarea producindu-se in general la 30 . respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin 25 zile perioada de alaptare cu lapte integral. consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada. coceni. reziduuri de la industria de morarit)  Nutreturi suculente (silozuri. Pentru categoria de la 0 la 3 luni. PRINCIPALELE NUTRETURI UTILIZATE IN HRANA TAURINELOR Pot fi impartite in urmatoarele grupe:  Nutreturi fibroase( finuri.  Cat. zoofort-uri)  Nutreturi fibroase Finurile care se utilizeaza in hrana taurinelor sint: . bostanoase si borhoturi)  Aditivi furajeri (premix-uri. furajarea se completeaza cu concentrate care au un continut de proteina ridicat (ratie TIPI). peste 18 luni cind vitica a fost montata. radacinoase. paie. alimentatia este ca la vacile gestante. etc)  Nutreturi concentrate (cereale.II. iar finul se da pe baza de ratii (2 kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele. 3-6 luni In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip. ele reprezentind principala sursa de furajare. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta  Cat. 12-18 luni In aceasta perioada se administreaza concentratul tip III.35 de zile.

etc). unde participa in urmatoarele proportii: 40-60% la vacile gestante si lactante 30-40% la tineretul pentru reproductie 65-85% la animalele pentru ingrasat Porumbul se administreaza sub diferite forme: . iar dintre vitamine se remarca vitamina E si provitamina A. uree. Grosiere aceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in substanta uscata. deal. avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut in celuloza. pajisti cultivate) fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche) finuri naturale ( de lunca. precum si o digestibilitate mica. o alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0. digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica.boabe macinate pentru virsta 0-6 luni. sparceta) finul de graminee (fin din livezi.72 kg uree+0. porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala. amestec cu melasa. de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia. trifoi. in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea nutreturilor combinate.28 kg sulfat .porumb siloz: recoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara. munte) fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor) Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului. cantitatile variind intre 3-5 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de porumb. Grosierele se administreaza la animalele adulte.- fin de leguminoase (lucerna.  Nutreturi concentrate Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor. Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de preparare (saramurare. se poate insiloza porumbul in amestec cu leguminoase.porumb stiulete macinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste. borhoturi. De asemeni. Finurile se administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi. In hrana animalelor. valoare nutritiva redusa. continind 8-10% proteina. . murare. . Pentru ridicarea continutului de proteina.

evitindu-se fermentatia de tip butilic care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator. Acest amestec se preseaza bine. Dupa 2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale.5m. In regim gospodaresc. 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a furajului. Orzul si ovazul sint consumate cu placere de catre animale. iar la tineret. In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau porumb siloz: ♦ pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin). imbietor). grasime si aminoacizi esentiali. putind administrati ca atare sau in amestec cu borhoturi. cu dimensiunile de 1m/1m/1. respingator). acesta din urma avind un efect pozitiv asupra cantitatii si in special asupra calitatii laptelui. se depoziteaza pe platforme de beton . dupa virsta de 12 luni. cocenii se toaca la sisca. Continutul in proteina digestiva este mare la aceste graminee. ca valoare nutritiva acesta inlocuind porumbul siloz. imbunatatind ratia cu extracte azotate. ♦ la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi. astfel: o cutie din lemn placata cu tabla zincata. se umple cu aproximativ: ♦ 100 kg strujeni tocati (sisca). urmarindu-se o fermentatie de tip lactic (miros placut de fermentat. Pentru a le mari procentul de utilizare. 10-20 kg (functie de virsta si greutate). ♦ daca este posibil. Acestia se toaca. . proteina bruta.de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb insilozat).cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire in hrana animalelor sint consumati numai in procent de 50-70%. dupa care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei fermentatii de calitate. se poate realiza un amestecde nutret murat. folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 40-50% ovazul in concentrate si orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din amestecul de concentrat. ♦ 30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare). Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati in .

gulii furajere. taritele se folosesc in procent de 10-25% din amestecul de concentrat. Se foloseste in alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere). substantele nutritive fiind usor digestibile. Soia se situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de proteina(3234%) si cel mai ridicat continut in lipide (17-20%). folosindu-se intr-un procent de 10-25% din totalul acestor concentrate. aceste insusiri dind melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic. de bere) contin pina la 95% apa. 9% proteine.amidon. iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa. morcov furajer) Borhoturile (de griu. mici si pot fi administrate mai ales in hrana vacilor de lapte in cantitati de 10-15 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat. cupru. situinduse pe primul loc intre concentratele proteice de origine vegetala. mangan. Srotul de floarea soarelui . in schimb sarace in calciu. borceag. aprox. datorita continutului ridicat de proteina.  Nutreturi suculente Nutreturi insilozate (porumb. pepene verde furajer) sint fructe suculente care contin 90-94% apa. de cartofi. zinc. Radacinoase ( sfecla furajera. este una dintre compunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor. in proportie de pina la 1% din cantitatea de concentrate. fier. cobalt. proteina gasindu-se in cantitati f. sub forma de faina. proteine. substante azotate. . grasimi. 25-50 g/zi in hrana si sub forma de bulgari in iesle pentru lins. fiind bogata in potasiu. 60% extractive azotate. leguminoase ) Melasa contine 20% apa. Bostanoasele (bostanul furajer. Se administreaza pina la 30 kg/zi la vacile de lapte. saruri minerale (mai ales fosfor). aminoacizi. Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%. de porumb.  Aditivi furajeri: ♦ Substante aditionale de origine minerala Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) macinata. La hrana animalelor.

care desi in cantitati mici.3g fosfat monocalcic Faina de oase – provine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate si contine 28-35% calciu. proteine iodate.N.Creta furajera cu un continut de calciu de aprox.76% calciu Ex: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6. 14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcic ♦ Substante aditionale de uz furajer Cunoscute sub denumirea de premix-uri./KG RETETA TIP I 0-3 LUNI 42 5 12 16 16 3 3 1 0. hormoni. 39%.5 1 0.fosfat monocalcic 15. zooforte-uri. obtineri de productii ridicate de lapte.01 RETETA TIP II 3 –6 LUNI 58 10 12 16 1 1 1 1 100 0. max.1% fosfor si 23.97% fosfor si 38. aprox.1%. III.5 100 1.982 . se administreaza sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de concentrate. contin: antibiotice. enzime. drojdii furajere.9% fosfor.50-80 g/zi in hrana. etc.29% calciu fosfat tricalcic 19. Fosfati furajeri – sub forma de . RATII FURAJERE STRUCTURA NUTRETULUI COMBINAT PENTRU VITEI (%) NUTRET Faina de porumb Faina de ovaz Tarite de griu Faina de lucerna deshidratata Sroturi de floarea soarelui Sroturi de soia Drojdie furajera Zahar Calciu Faina de oase Supliment mineral Zoofort T1 Zoofort T2 Sare Total U. 24% calciu fosfat dicalcic 18. sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea animalelor.

1980. 6 – 18 LUNI (concentrat tip III) Porumb stiulete macinat intreg Tarite griu Floarea soarelui (srot) Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix-uri (zoofort) 50 kg 15 kg 10 kg 22kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg/ 2-3 kg pe zi RETETE DE CONCENTRATE PENTRU VACI CU LAPTE Varianta 1 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Calciu (creta furajera) 55 kg 1 kg 43 kg Sare 1 kg . M.88 21 169. El.d. % P. kcal/kg P.Bunicelu.17 12. ed.66 11.B. Milos.96 14 111.g/kg Celuloza 1694. Editura Didactica si Pedagogica.n.35 1663.25 Preluata din lucrarea “Alimentatia animalelor domestice”.E.Popa. O..

5-2kg/zi 2 –3 kg/zi 3-5 kg/zi 12 – 25 kg/zi 5 – 10 kg/zi 3 –4 kg/zi 5-10 kg/zi 25 – 30 kg/zi 15 – 20 kg/zi .5-2kg/zi La discretie 6 – 12 luni Reteta tip III 12 – 18 luni Concentrate Fin Suculente (radacinoase) Nutret verde vara Nutret murat iarna La discretie La discretie - Nutret de crestere 1.Premix (Zoofort) 1 kg Total: 100 kg Varianta 2 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix (Zoofort) 30 kg 50 kg 17 kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg Ratii alimentare pentru vitei intre 0-18 luni 0 – 3 luni Reteta tip I 3 – 6 luni Reteta tip II Nutret de crestere 1.

RATII ZILNICE FURAJERE ORIENTATIVE PENTRU O VACA CU O PRODUCTIE MEDIE DE 10 LITRI LAPTE PE ZI TIPUL DE FURAJ ZONA DE CIMPIE ZONA DE DEAL-MUNTE Primavara.Toamna. trebuie considerata ca un element tehnologic esential de asigurat la timp si in conditii de calitate. borhoturi) CONCENTRATE ( in 2 3 kg 3 kg 3 kg 3 kg tainuri) MASA VERDE 35-40 kg 35-40 kg Modificarea structurii ratiei odata cu avansarea in lactatie IV.iarna toamna toamna FIN – LUCERNA 2 – 3 kg 5-8 kg FIN NATURAL 2 – 3 kg 8-10 kg STRUJENI PORUMB 3 kg (1 snop) 3 kg ( 1 snop) PORUMB SILOZ 10 kg 10-15 kg SUCULENTE (radacinoase. Trebuie sa se foloseasca apa potabila care corespunde cerintelor organismului. 15-20 kg 5-8 kg bostanoase. . aprovizionarea cu apa.Toamna. TEHNICA ADAPARII TAURINELOR In cresterea taurinelor. sa satisfaca nevoia de apa si sa nu prejudicieze sanatatea si productia animalului.iarna Primavara.

Adaparea automata asigura consumul de apa la discretie. rumegus) sau miros de fin. De asemeni. consumul mediu de apa/cap de vaca este de 45-60 litri/zi. sa nu prezinte miros de dejectii sau una dintre cele trei noxe (gaze) ce apar in grajd: bioxid de carbon. canale de scurgere a purinului si spatiu de odihna pavat cu caramida moale sau scindura din lemn de esenta moale. de starea fiziologica si de nivelul performantelor (mai mare la vacile in lactatie si mai mic la cele in repaus mamar si la cele cu productii mai scazute). lemn) cu cai de acces pentru administrarea furajelor si evacuarea dejectiilor. amoniac. in special la spatele vacii (uger si alte portiuni apropiate) si a se evita infectiile.50 m. 0. Frecventa adaparii in cazul distribuirii nemecanizate a apei (adaparea la galeata) este de 2-4 ori/zi la temperatura de 10-12 grade. In general. grajdul trebuie sa fie aerisit zilnic. Asternutul se schimba zilnic. V. stimulind cu 20% in plus productia de lapte fata de administrarea manuala. Limitele optime ale standului pentru vaca de lapte sint: 1.Cantitatea zilnica de apa variaza in mare masura in functie de sezon. care sa asigure un circuit constant si uniform al aerului in tot grajdul. mentinindu-se uscat pentru a nu se depune balega. Sistemul de intretinere a vacilor in adaposturi este cel legat care urmareste sa asigure fiecarei vaci spatiul optim pentru odihna si igiena.80m lungime. ventilatia aerului si umiditate. ADAPOSTURI – CONDITII DE CAZARE SI DE MICROCLIMAT Adaposturile pentru cresterea bovinelor trebuie sa asigure un microclimat corespunzator in ceea ce priveste constructia in sine care trebuie sa fie facuta din materiale termoizolante (caramida. precum si posibilitatea unei hraniri si mulgeri cit mai corespunzatoare. pleava . sa fie prevazut cu rasuflatori sau cu geamuri mici. latimea ieslei 0. boltari. Luminozitatea adaposturilor trebuie sa fie asigurata prin geamuri cu deschidere verticala cu suprafata de 1/20 din suprafata totala a adapostului.20-0. trebuie sa prezinte la intrare in acesta un miros de asternut proaspat (paie. hidrogen sulfurat. Un grajd cu microclimat corespunzator in ceea ce priveste temperatura.30 m. cu adincimea de 0. cu ajutorul adapatorilor automate cu clapeta sau nivel constant. Adaparea se poate realiza direct din surse naturale potabile (riuri. .8 m latime.fintini) si din surse subterane prin forare.

etc) trebuie sa se execute in cadrul campaniilor de primavara. Carentele si dezechilibrele nutritionale produc o serie de tulburari cum ar fi: cetoza (acetomenia) care apare la inceputul lactatiei si sfirsitul gestatiei si se datoreaza cantitatilor prea mari de suculente in ratie si cantitate mica de fibroase. ducind in cele din urma la sindrom de infecunditate si sterilitate. animalele trebuiesc tratate de-a lungul unui an calendaristic in vederea prevenirii unor boli infectioase si parazitare. Aceasta se depune in rumen. cit si in perioada de inceput de lactatie. Pe ansamblu. Acestea se inregistreaza cu precadere in perioada de repaus mamar. trebuie facuta o trecere traptata de la regim de hrana uscata la pasune. Tetania de iarba apare la vacile cu productie mare de lapte datorita continutului mare de potasiu si substante azotate din iarba si continutului redus de magneziu. Carentele alimentare prelungite duc la modificari metabolice importante ale proteinelor. care trebuie facuta in mimimum 8 zile.VI. Este o boala de adaptare si pentru a fi prevenita. intestinali. de anotimp (furajele de sezon). Toate aceste tulburari nutritionale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii rationale in hranirea bovinelor. ERORILE DE ALIMENTATIE SI CONSECINTELE LOR Erorile de alimentatie determina afectiuni metabolice si functionale. renali. VII. determinind si scaderea productiei de lapte. erorile alimentare provoaca nu numai stare de boala. boli ale oaselor. glanda mamara se modifica fiind mult marita si fierbinte. animalul degaja un miros pronuntat de acid butiric (fructe fermentate). lipidelor si in dinamica hormonala. astfel: ♦ Dehelmintizarile (tratamentele impotriva viermilor de diferite categorii. cind aceasta contine prea multa creta furajera sau faina de oase. ducind la perturbarea miscarilor intestinale pina la disparitia acestora. cind pasunatul nu trebuie sa depaseasca 1-2 ore/zi. Alcaloza ruminala apare in momentul dezechilibrului ratiei. Se manifesta prin scaderea semnificativa a productiei de lapte si apetit capricios. odata cu iesirea animalelor la pasunat sau trecerea celor din stabulatie permananta la alimantatia cu masa verde si in campanie de toamna cind animalele intra la . Animalul prezinta asa numita “febra a laptelui” care se intilneste la vacile cu productii mari de lapte aflate la 3 –a sau a 4-a lactatie. respectiv respectarea cerintelor nutritionale in functie de starea fiziologica a animalului. sangvini. hapatici. pulmonari. ACTIUNI SANITAR-VETERINAR OBLIGATORII CE TREBUIE SA SE EXECUTE LA TAURINE Din punct de vedere sanitar-veterniar. Aceasta survine in prima sau a doua zi dupa fratare si evolueaza cu pareze temporare. virsta animalului si zona geografica.

). dezinsectie si deratizare a grajdurilor si anexelor acestora. bruceloza. Daca gospodarul nu are suficient timp sau materiale necesare. Acesta se repeta din 3 in 3 luni pina la virsta de 1 an cind intra in schema generala ca pentru adulte (primavara si toamna). se pot face acestea cel putin de doua ori pe an. vacile astfel ingrijite si supravegheate vor fata din nou.tratament antiparazitar intern. spalare cu apa de var. riie. singe) si se executa tiberculinarea in vederea depistarii focarelor de tuberculoza. ♦ Vaccinarile profilactice care se executa in campanii primavara-toamna. Tot acum se vor preleva probe de laborator (fecale. fara sa sufere de diferite tulburari gastro-intestinale in primele 10 zile de viata (diaree neonatala).grajd. astfel: ♦ Imediat dupa intarcare . paduchi. Un bun gospodar care isi va hrani vacile cu pricepere si constiinciozitate. peretilor si tavanului cu diferite substante decontaminante. etc. 12 luni calendaristice. va avea viteii sanatosi (robusti si vioi). realizeaza o productie cu 20% mai mare de lapte pe intreaga perioada de lactatie. cu o vegetatie de tip luxuriant (in care se dezvolta melcul gazda intermediara pentru Fasciolla Hepatica – numit si galbeaza) este recomandat sa se repete tratamentul antiparazitar inca o data in mijlocul verii. trebuie efectuat trimestrial operatii de dezinfectie. prin varuire. prin pulverizare. In zonele cu terenuri umede. sobolani. para-tuberculoza. Astfel. capuse. gospodarul va inregistra anul si vitelul. dihori) care trebuiesc inlaturati prin folosirea momelilor otravitoare sau a capcanelor. decontaminol). etc. care se gasesc la tpate punctele sanitar-veterinare si sint la un pret mic (cloramina. De asemeni. stropirea pardoselilor. moment in care se preleveaza probe pentru analize de laborator in vederea depistarii diferitelor boli. pot fi folosite si pentru imbaiere sau pulverizarea animalelor pentru combaterea parazitiilor externi (purici. deci. ♦ Vaccinarile profilactice se executa in campaniile de primavara de catre medicii veterinari ai circumscriptiilor sanitar-veterinare teritoriale. fiind cunoscut faptul ca acestia pot difuza o gama variata de boli infectioase si parazitare. Viteii beneficiaza si ei de o seria de tratamente sanitar-veterinare. iar majoritatea vacilor vor ramine gestante la al doilea (6 saptamini) sau al treilea (9 saptamini) ciclu de calduri dupa fatare. cei fatati vara-toamna se vaccineaza toamna. se pot folosi insecticide care se pun in amestec sau in solutii simple folosite la fel ca substantele decontaminante. cei fatati iarna-primavara se vaccineaza in campania de primavara. din punct de vedere profilactic. in perioada 15 iunie – 15 iulie. leucoza bovina. O atentie deosebita trebuie acordata rozatoarelor (soareci. Acestea din urma. mlastionase. . ♦ In mod obligatoriu. dupa o curatire mecanica minutioasa.

daca creste productia de lapte cu 12 l/zi. energia pentru termoreglare si efortul de lactatie . VACI IN LACTATIE • • furajarea in lactatie se face in functie de productia potentiala si greutatea corporala. energia pentru miscare. recalcularea ratiilor se face decadal. mixt). concentrate.20 kg lapte/cap/zi) Constituirea loturilor se face in functie • • • starea fiziologica si nivelul de productie. VACI GESTANTE SI IN LACTATIE • • necesarul de furaje se stabileste in raport cu necesarul de intretinere. vaci fatate 121-305 zile.Sectorul vacilor cu lapte Se aplica tehnologia diferentiata in functie de: • • • • sistemul de intretinere (legat. vacile gestante se intarca obligatoriu cu 60-70 de zile inainte de fatare. suculente.l/zi/cap. liber. sucesiunea furajelor iarna: fanuri. Ingrijirea vacilor in diferite stari fiziologice: VACI IN PREGATIRE DE FATARE • • • programul de intarcare se intocmeste lunar. fatare recenta. productia de lapte. situatia sanitar veterinara animalelor. gradul de mecanizare al fermei. vara).5 UN/cap/zi. de sezon (iarna. se administreaza suplimentar 1. furajarea vacilor se face corespunzator unei productii 15 2.gestatie. . Lotizarea vacilor in adaposturile cu stabulatie libera: • • • • vaci fatate recent 0-60 zile. starea fiziologica (gestante. vaci in repaus mamar . insamantare recenta. productia de lapte (peste 15 .ultimele 60 zile inainte de fatare. insamantare recenta dupa anoestrus -lipsa calduri). vaci fatate 60-120 zile. ADMINISTRAREA FURAJELOR • • furajul se administreaza in doua sau mai multe tainuri.

ca cerinta fiziologica. este necesar ca . pentru mentinerea curatenie in grajd se intocmeste grafice de evacuare a dejectiilor de 2-3 ori / zi. drept posterior. se spala ugerul cu apa calda. se evita caldura la pasunat prin umbrare sau prin prelungirea pasunatului seara. in sistem de intretinere libera se respecta ordinea locurilor. PREGATIREA PENTRU MULS • • • • • • • se pregateste si se verifica instalatia si aparatura de muls. EVACUAREA DEJECTILOR • • in sistemul de intretinere libera se foloseste plugul raclor sau tractorasul cu lama. vacile supuse regimului de intarcare se mulg o data pe zi. pasunatul de vara se organizeaza intre doua mulsori. Faza de finisare.45 kg/cm2 intensitate vacuum. Asigurarea climatului. stang anterior. din cauza surselor limitate de furaje. se efectueaza mulsoarea propriuzisa.• • • succesiunea furajelor vara: fanuri. 50-60 pulsatii. fanuri. Ingrasarea tineretului taurin • • • • • • Infiintarea exploatatiei. in mulsul mecanic aplicarea paharelor de muls pe sfarcuri se face in urmatoarea ordine: stang posterior. Faza de crestere si ingrasare. se efectueaza masajul. Adaposturile. intervalul intre mulsori va fi de 10-12 ore. restul vacilor se mulg de doua ori si la intervale precise. suculente. Infiintarea exploatatiei In fermele vacilor de lapte. MULSUL VACILOR • • • • • • vacile cu productia foarte mare se mulg de trei ori. vacile se mulg totdeauna in aceaisi ordine in sistem legat. concentrate. drept anterior. se sterge ugerul cu un prosop curat. incheierea mulsului se face cu mulsul suplimentar: 0. Faza de pregatire.

Faza de crestere si ingrasare . fara curenti de aer si care asigura 0. respectiv consum zilnic de 3 kg SU / 100 kg greutate vie. Daca vitei sunt adusi la 10-14 zile. Laptele sau substituentul de lapte se administreaza la biberon sau la galeata. nutret combinat si siloz la discretie. perioada in care viteii trebuie sa realizeze un spor mediu de minim 650 grame / cap / zi. perioada de pregatire dureaza 25 de zile.tineretul mascul de la varsta inca tanara sa fie vandut care exploatatiile specializate in acest sens. intr-un timp cat mai scurt. Transportul viteilor se face cu mijloace auto special amenajate. la temperatura de 38 grade C. in care realizeaza un spor de 600 grame zilnic iar la sfarsitul perioadei ajung la o greutate de 130 kg. ingrasarea intensiva se realizeaza in 16-18 luni cand tineretul taurin ajunge la 650-700 kg. Rezulta ca procesul de ingrasare se face in trei perioade distincte. Furajare zilnica consta in fan. Solutia se prepara in apa calduta la 38 grade C. ingrasarea propriuzisa 90 de zile si cea de finisare 35 de zile. atunci cand se urmareste sa se obtina o cantitate cat mai mare de carne. Adapostul trebuie sa fie curat. In cazul in care tineretul este supus ingrasarii de la varsta de 12 luni. In aceasta perioada sunt obisnuiti cu fan si cu concentrate. durata alaptarii se face pana la 45 de zile. Infiintarea de exploatatii pentru cresterea si ingrasarea taurinelor este o activitate rentabila ce contribuie la sporirea veniturilor realizate din aceasta actiune.1 metru patrat/vitel. dezinfectat si sa asigure o temperatura de 18-20 grade C. cu calitati superioare si la un cost de productie cat mai scazut. In tarile cu zootehnie avansata. Viteii intarcati se supun la un proces intensiv de crestere pe durata a 90 de zile. La sosire viteilor li se aplica un tratament antistres cu glucoza (120 grame la 750 ml apa) in doua tainuri. Faza de pregatire Exista doua situatii de pregatire a tineretul taurin: cand viteii sunt adusi neintarcati si cand vitei sunt adusi intarcati. la interval de 12 ore.8 .

In aceasta perioda se administreaza hrana la discretie format din 20 % fan tocat. 50% suculente si 30% nutreturi combinate. a brichetelor pentru lins din sare si microelementele. inregistrand un spor mediu de 1200 grame / cap / zi. In compartimentele de pregatire si de ingrasare propriuzisa vor trebui pastrate 1-2 boxe. In aceasta perioada sporeste consumul de nutreturi combinate din amestec. umiditatea relativa 70 %. Pentru obtinerea sporului scontat trebuie sa se asigure un front de furajare de 0. Completarea necesarului de hrana se face cu un supliment proteino . Amestecul este format din 40% siloz. timp in care tineretul ajunge la 650 kg/cap si la varsta de 18 -19 luni. Un alt sistem de ingrasare este pe asternut permanete intretinut zilnic iar evacuarea dejectilor se face la sfarsitul perioadei cu un tractor dotat cu lama. Faza de finisare Durata finisarii este de 90 de zile. asigurarea apei proaspete. Asigurarea climatului In faza de pregatire • • temperatura 18 grade C. . in care vor fi introdusi vitei cu afectiuni pentru a fi supusi tratamentelor specifice.Perioada de crestere si intarcare dureaza 370 de zile. timp in care tineretul ajunge la greautate de 550 kg / cap. iar densitatea in boxe sa fie corelata cu lungimea frontului de furajare.vitamini mineral introdus in amestec. 20 % fan si 40 % concetrate cu adaos de PVM. cand de fapt perioada de ingrasare este cea mai eficienta.75 m/animal. Adaposturile Ingrasarea taurinelor se realizeaza in adoposturi inchise prevazute cu boxe dispuse deoparte si de alta a unei alei de furajare. Evacuarea dejectilor se face prin canale acoperite cu gratare din beton sau fose de colectare. In reusita ingrasarii un rol important il are hranirea corespunzatoare a viteilor cu furaj in amestec si administrat la discretie.

. In faza de ingrasare • • • • • temperatura 10 grade C.026%.• • • concentratie CO2 0. H2S 0. concentratie CO2 0. prin usi si deflectoare in functie de cerintele prezentate mai sus. Reglarea microclimatului se face prin deschiderea si inchiderea geamurilor reglabile. umiditatea relativa 75 %. NH3 0.01%.01%. H2S 0. NH3 0.3%.3%.026%.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->