Ferme de bovine pentru carne americane

Specificul fermelor Toate fermele de bovine de carne americane sunt private, şi conduse ca nişte afaceri profitabile, existenţa lor fiind determinată de piaţa cărnii de vită. Consumul de carne de vită pe teritoriul Statelor Unite este cel mai crescut în raport cu celelalte cărnuri, de porc sau de pasăre. Asta este motivul pentru care preţul cărnii de vită este atât de ridicat, iar acest factor este elementul cheie pentru afacerile cu vaci de carne. Dar există şi altă modalitate prin care fermierul american poate să facă profit cu vacile de carne: specializarea fermelor de carne pentru producţia de animale de reproducţie cu o valoare genetică superioară. Aceste ferme cresc vaci de carne întotdeauna în rasă pură. Cea mai populară rasă de carne este rasa Angus, varianta de culoare neagră. Aceasta reprezintă aproximativ 70% din efectivul total de bovine de carne. Fermele care lucrează în direcţia de carne la vânzare, de obicei folosec hibrizi între două sau mai multe rase. Datorită efectului heterozis, aceste animale încrucişate cresc mai repede, au un spor mediu zilnic mai mare. Dacă se folosesc hibrizi obţinuţi din trei rase, fermierii au de cîştigat cu 23% mai mult în spor, şi în valorificarea furajelor. Creşterea vacilor de carne Tehnologia de creştere a vacilor de carne este foarte simplă şi întotdeauna se caută soluţiile cele mai ieftine de întreţinere, pentru a reduce cât mai mult costurile pe cap de vacă. Primul lucru care reduce enorm de mult costurile este că pentru vacile mame nu se construiesc grajduri. Animalele sunt ţinute tot timpul anului pe păşune. Inclusiv în sezonul rece. Unele rase au nevoie de grajduri acoperite numai în perioada fătărilor. Altele, cum este rasa Angus, pot făta fără probleme la sfârşitul lunii februarie, chiar în zăpadă. Păşunatul este foarte bine controlat, cu garduri electrice, se mută animalele de pe o parcelă când înălţimea vegetaţiei scade la 10 cm. Pentru o bună protecţie a păşunii, animalele pasc pe o parcelă aproximativ 10-15 zile din an. Restul zilelor din an sunt pentru regenerarea păşunii. În sezonul cald, pentru a preveni degradarea păşunii, animalele se mută chiar şi de două ori pe zi de pe o parcelă pe alta. Pentru a asigura un confort mai ridicat animalelor, se plantează pomi pentru umbrarele naturale pe timp de vară. Sistemele de adăpare în foarte multe locuri sunt reprezentate de lacuri artificiale. Acestea constă într-o groapă săpată în care se adună apa de ploaie. Aceste lacuri asigură cantitatea necesară de apă pentru animale. Apa din aceste lacuri ajung la adăpători, care au sisteme anti îngheţ pentru sezonul de iarnă. Pe păşune, în nişte vase special acoperite, se administrează cantităţile necesare de minerale şi vitamine. Păşunile se însămânţează cu specii de ierburi alese, unele care cresc foarte bine în sezonul cald, şi altele care cresc foarte bine pe sezonul rece, asigurând furajarea adecvată a animalelor şi de sub zăpadă. Pe timp de iarnă, dacă se formează un strat de gheaţă şi animalele nu pot ajunge la iarbă, se administrează un supliment de fân, dar chiar şi concentrate. Dar în acest tip de creştere a vacilor de carne, furajul principal este masa verde, care reprezintă 90-95% din furajul total.

Producţii ridicate, costuri reduse Aceste ferme au scopul principal de a produce o generaţie nouă de viţei, care se nasc primăvara, cresc împreună cu mamele în primele şase luni, iar la înţărcare au o greutate de 250270 de kg. La vârsta de un an se vând pentru carne la licitaţii. Interesant este faptul că se fac sincronizări hormonale, şi în procent de 70% se foloseşte însămânţarea artificială. 20% din vaci sunt montate natural cu tauri aleşi după caracteristicile genetice şi 10% rămîn negestante. Un fermier american investeşte în medie, anual, 380 $ pe cap de vacă mamă, Ferma nu avea nici un angajat. Aceste ferme au, în medie, un spor mediu zilnic de 700-1200 g, dar costurile sunt foarte reduse. Animalele de un an pot ajunge la un alt sistem de întreţinere, în ferme de „Feed Lot”, care practic sunt nişte ferme de finisare. În aceste îngrăşătorii intensive furajul este alcătuit 90-100% din concentrate. Animalele se ţin în grajduri, şi se obţine greutatea de abatorizare de 500-650 de kg cu un consum specific de 5-6 kg furaje / 1 kg spor. Acest sistem este mult mai costisitor, dar se obţin sporuri mai ridicate în timp mai scurt.

Lot demonstrativ de vaci cu lapte
Lotul demonstrativ de vaci cu lapte a fost realizat de fermierul Herbest Ioan Petru, din localitatea, Biled, Nr.170, judetul Timis. Daca la inceputul infiintarii asociatiei 1992 fermierul era reticient la monta artificiala, treptat prin introducerea montei artificiale, fermierul a reusit sa-si inlocuiasca efectivele de animale slabe productive si sa obtinuta prin monta artificiala animalele super performante. Ferma de vaci a vut in total de 58 capete, din care: • • • • Vaci lapte – 28 capete Juninci - 6 capete Tineret femel peste 18 luni -4 capete Tineret femel 6 luni - 4 capete

• •

Tineret mascul 6 –12 luni – 8 capete Tineret mascul 0 – 6 luni - 8 capete

Dintre cele 28 capete vaci lapte, 10 capete sunt din rasa Holstein Friza si 18 capete sunt Baltata Romaneasca Simmental . In acest lot demonstrativ, vacile mai sus prezentate au avut o productie medie de 2835 l/cap. Cresterea productiei de lapte se datoreaza si introducerii mulsului mecanic cu aprozimativ 30% eliminandu-se stresul animalului prin schimbarea mulgatorilor. La cresterea productiei de lapte a contribuit si introducerea unei ratii furajere de calitate. Toate performantele obtinute s-au datorat unei colaborari foarte bune cu consultantul agricol local. De asemenea sa observat ca la vacile din lotul Holstein Friza, mulsul mecanic se face mai usor decat la Baltata Romanească. In schimb Baltata Romaneasca are in un continut de grasime in lapte mai mare decat rasa Friza.

Rasa de vaci Jersey
Este a doua rasa de lapte din lume. Caracteristica vacii este procentul ridicat de grasime, aproximativ 6%. Rasa este foarte bine consolidata ereditar si i-si transmite fidel aptitudinile de productie la incrucisare cu alte rase. Provine din insula cu acelasi nume din Marea Manecii, prin utilizarea cresterii in rasa curata, selectie si potrivirea perechilor de reproducatori, cresterea pe baza de linii si familii, in scopul sporirii productie de lapte. Se caracterizeaza prin culoarea cenusie-cafenie cu nuanta galbui (asemanatoare cu a caprioarei), avand o dunga mai deschisa de-alungul spinarii. Are o conformatie tipica productiei de lapte. In afara de grasime laptele mai are un continut ridicat de calciu si proteina. Astfel rezulta si o branza de foarte buna calitate. Femele ajung la 400-500kg in greutate iar masculi la 500-600 kg. La varsta de doi

limba si cerul guri este de culoare neagra. Este o rasa care valorifica superior furajele administrate. Gatul este musculos iar trunchiul este cilindric si bine dezvoltat. La 15-18 luni vitei sunt buni pentru abatorizare. Botul. Are corne medii directionate inainte si lateral. fiind intilnita in Am Latina. Africa de Sud. respectiv provinciile Asti. Animalele sunt de talie medie. Noua Zeelanda. La varsta respectiva ating 500600 kg. SUA sau Canada. Cuneo si Torino. Are o culoare alba cu zone gri pe spate si copse. de catre tarani. Danemarca. Spuneam ca este o rasa specializata pentru carne si mai putin de lapte. in Italia. Rasa de vaci Piemontese Este cea mai apreciata rasa italiana de carne. Asociatia Nationala a Crescatorilor de Animale din Rasa Piemonteza sa fondata in 1934.ani ajung la greutate maxima si la maturitate sexuala. greutatea optima la care pot fi vanduti pentru sacrificare. Carnea este de calitate optima. cu foarte mult timp in urma. Rasa este una dintre cele mai raspandite din lume. Este o rasa foarte docila si tocmai de aceia a fost folosita. la lucrarile agricole. rezulta o efic economica mai mare cu 20% fata de alte rase. . multa vreme. Ea s-a format in regiunea Piemonte.

on special in baloti. acestea constituind focare de umezeala ce favorizeaza dezvoltarea mucegaiurilor. cand au un continut ridicat de apa si sunt in pericol de a mucegai usor. Dintre acestea se desprind urmatoarele: • • • nu se vor recolta plantele furajere cand acestea se afla intr-un stadiu prea tanar de vegetatie. In cazul cand s-au descoperit paie sau coceni mucegaiti. acestia se vor îndeparta din stiva si se vor arde sau introduce in platforma de balegar. Se va evita administrarea fanurilor mucegaite si conservate necorespunzator mai ales in anii ploiosi. se vor folosi in hrana animalelor cu maximum de prudenta si in cantitati mici. deoarece sunt medii favorabile pentru dezvoltarea rapida a diverselor mucegaiuri. nu se recomanda mentinerea unor furaje verzi sau umede. la furajele depozitate vor fi facute periodic controale. prima masura care trebuie luata este scoaterea din furajare a nutreturilor infestate. • • • • • la aparitia unei micotoxicoze la animale. pentru depistarea la timp a zonelor mucegaite. se recomanda pastrarea anumitor reguli de depozitare a furajelor in scopul de a evita infestarea acestora cu mucegaiuri. mai mult de 12 ore. in conditii de laborator si teren. . se va asigura scurgerea apelor din jurul sirelor. Furajele provenite de pe terenuri pe care in anii anteriori au crescut plante contaminate cu specii patogene de mucegaiuri care au imbolnavit animalele. dupa care se va proceda la o dezinfectie mecanica si chimica. se va supraveghea uscarea furajelor fibroase. precum si îndepartarea asternutului.Prevenirea infestarii furajelor cu mucegaiuri In urma unor studii efectuate. pentru hrana. paioasele sa fie bine uscate si sa nu contina plante verzi sub forma de pale. evitandu-se depozitarea pe timp ploios. stivelor.

la posibilitatile de extindere si de valorificare a unor teritorii in care taurinele nu se pot adapta si nu asigura productii corespunzatoare. bubalinele aduc un important aport economic. Pakistan. cunoscuti in terminologia de specialitate bubaline. Bubalinele reprezinta circa 10%. Vietnam. . trebuie interpretata prin valoarea economica a acestora. in conditii in care alte specii de bovine sunt neadaptabile sau realizeaza niveluri de productie mult inferioare. Printre tarile mari crescatoare de bubaline se inscriu: India. Egipt. isi gasesc stramosi comuni cu celelalte forme de bovine. din efectivul mondial de bovine. In tarile mari crescatoare. raportata la zona de formare si de raspandire. Nepal. Importanta bubalinelor.Ferma de bubaline Bivolii.

Satu Mare (4. unde.400 capete). Bihor (5. Numarul total de ferme de crestere a bubalinelor cuprinse în Controlul Oficial al Producţiei este de 78.400 capete). din Bulgaria. Brasov. In judetul Brasov. in functie de solul de referinta. unica din tara pentru aceasta specie. Bivolii si-au gasit aici adapostul si utilitatea. oamenilor. prin sud. Salaj si Sibiu. Salaj 1 ferma.100 capete repartizate majoritar in judetele: Bihor. bogata in specii mezohidrofile si hidrofile in care predomina Nardus stricta sau asociatii de Agrostis tenuis cu Festuca rubra. Cluj . EFECTIVE SI PRODUCTII: In Romania.Sercaia. Agrostis stolonifera. Maramures.Cresterea bubalinelor in tara noastra este o activitate traditionala. Bubalinele au patruns in spatiu carpato-dunarean odata cu migratia hunilor si avarilor. Cluj directia principala de exploatare este pentru productia de lapte. Brasov . drenaj slab si foarte slab.300 capete). cu un efectiv total de 275 capete bivolite. Bistrita Nasaud. Alopecurus pratensis cu Poa pratensis. Cluj (10. in principal.100 capete). Maramures (6. Festuca pratensis. adaptandu-se perfect mediului. Bistrita Nasaud . argilo-iluvionale. si 2 turmaci.500 capete). exista un efectiv total de bubaline de 62. iar in judetele Salaj si Bihor pentru carne si lapte. care are o traditie indelungata in cresterea bubalinelor. CONDITII DE CRESTERE. se gaseste Statiunea de Cercetare si Productie pentru cresterea Bubalinelor . Principala zona de raspandire a bubalinelor brasovene este Tara Fagarasului. . In judetele Sibiu. Satu Mare. cu soluri slab evoluate.4 ferme.72 ferme. cu fertilitate naturala scazuta. Ca insusiri de productie.1 ferma. Cele mai mari efective de bubaline se gasesc in judetele Salaj (14. Pe langa aceste caractere de productie mixta. Vegetatia naturala din arealul de crestere a bubalinelor este mai putin valoroasa. Brasov (5. in competitie directa cu taurinele au o eficienta sporita in valorificarea vegetatiei de slaba calitate. la exploatarea pentru productia de lapte si carne. cu reactie acida si regim agrohidric defectuos. Cluj. ARIE DE RASPANDIRE: Conditiile geoclimatice specifice cresterii bubalinelor sunt marcate de forme de relief putin inalte. aceasta specie se utilizeaza si ca forta de tractiune in efectuarea unor activitati agricole si de transport.600 capete). sporind fertilitatea pamantului si usurandu-le munca. Brasov. bubalinele se preteaza.

subst.4. . valorile reprezentative ale componentelor principale din laptele de bivolita sunt: (in g/100 g lapte) • • • • • • • • • substanta uscata total .4.3. untul si gheea. Aceasta compozitie confera calitati nutritive precum si calitati tehnologice deosebite laptelui de bivolita.700 litri pe lactatie.PRODUCTII LAPTE Productia de lapte a bubalinelor este in jur de 1.0. cum sunt Mozzarella.137 mg/100 g lapte.4.1. proteine .17. De asemenea.7. • Din lapte de bivolita se pot obtine preparate foarte apreciate de consumatori: branzeturile care se fabrica intr-o gama foarte variata de sortimente. Cheddar. superioara laptelui produs de catre toate celelalte specii de animale de ferma. fosfor .6. calciu . cazeina . • • PRODUCTII CARNE De la animalele sacrificate se obtin carcase cu o greutate medie de 200kg.0. minerale . Karnal. grasimi . Produse cu continut ridicat in grasime: smantana. Laptele de bivolita are o compozitie complexa si se caracterizeaza printr-o pondere ridicata in substanta uscata si grasimi.185 mg/100 g lapte.4. cu 132 kg grasime pura si un procent de grasime de 7. Surati la care se adaugA branza telemea de bivolita produsa in tara noastra. lactoza . Astfel. are un continut ridicat in vitamine si compusi minerali.7. chefirul.49%. Preparate dietetice acide: iaurtul.8.4. albumine .

se urmareste cresterea adancimii toracelui la peste 55% din inaltimea la greban. cu o buna dezvoltare a dimensiunilor de lungime a trunchiului. prin utilizarea de material seminal din rasa Murrah si eventual. Principalele elemente ce preocupa pe crescatori privesc aplicarea unui program de ameliorare a bubalinelor. • • CONSTRUCTIA FERMEI DE BUBALINE Aparenta liniste a bubalinilor nu trebuie sa ne faca sa uitam obisnuinta acestor animale de a se misca in grup si de a se freca cu mare forta de barierele care trebuie sa fie robuste si in mod special studiate. AMELIOARARE BUBALINE Cresterea bubalinelor este dependenta la aceasta data de realizarea unei valorificari superioare a productiilor in special prin procesarea laptelui in produse specifice si desfacerea acestora la export. din rasa Nili-Ravi. precum si un tren posterior masiv. Particulara conformatie si dimensiunile relative ale gatului. conformatia corporala. Functionalitatea grajdului este legata de corecta constructie a diferitelor elemente ce o compun. Rezultate bune se obtin cu adoptia unui front de furajare cu doua bare cea din partea . care are in vedere urmatoarele obiective: • Masivizarea tipului de bubaline actual. profunzime pronuntata a toracelui si largimi sporite in general. prin cresterea taliei la 138 cm si a masei corporale la peste 600 kg la bivolitele adulte. capului si coarnelor. luand in considerare spatiile. exigentele de bunastare ale animalelor si usurinta muncii operatorilor. creeaza mereu probleme in ceea ce priveste adoptia unui front de furajare capturant. dar mai ales de integrarea lor.Cele mai importante criterii de apreciere a productiei de carne obtinuta sunt: • • • masa corporala la momentul valorificarii. Concomitent. Totodata. se va apela si la imigratia de gene valoroase. Statiunea de Cercetare si Productie pentru Cresterea Bubalinelor Sercaia are un rol principal in realizarea si difuzarea acestui progres. gradul de "'imbracare in muschi". care este de dorit sa fie cat mai mare si la varste cat mai timpurii. miscarile. Ridicarea potentialului genetic in directia productiei de lapte la peste 1900 kg lapte si 145 kg grasime si 100 kg proteina.

tineret femel 12-18 luni . articulatiile puternice. tineret mascul 0-6 luni . iar masculii care nu intereseaza prasila pot deveni boi de munca foarte apreciati. este calitativ superior altor rase prin lipsa infectiei leucotice si TBC. si aplomburile cu multe defecte.5 %.2 capete. salele inguste iar crupa in acoperis. Acesta trebuie sa fie asezat in fata pentru a asigura o mai corecta pozitionare in iesle si pentru a evita orice leziune a animalului Rasa Sura de Stepa Populatiile de bovine din evul mediu din Romania reprezinta tipurile care au stat la baza constituirii rasei Sura de stepa. Conformatia corporala se caracterizeaza prin cap relativ lung si expresiv.22 capete. greabanul este inalt si ingust.inferioara mobila si reglabila in inaltime. Productia medie pe lactatie este de 1200 l cu un procent de grasime de 3. unde probabil era raspandita o alta vita primitiva. de talie mai mică – cea de munte. ongloanele rezistente. Membrele au regiunile bine dezvoltate. atat in gospodariile populatiei cat si ale asociatiilor. Pentru fiecare individ din acest nucleu exista aici o fisa individuala care cuprinde date de origine. date de reproductie si productie pe lactatii.8-4. tineret femel 6-12 luni . greutatea si masuratorile corporale pe categorii de varsta. rezistentei si capacitatii combinative in incrucisarea cu alte rase. cu contur evident.3 capete. numita si Mocanita. Gatul este bine proportionat cu trunchiul si capul. Dezvoltarea corporala a vacilor din aceasta grupa le situeaza in grupa mijlocie: vacile 400-450 kg. Rasa Sura de stepa constituie un material biologic valoros datorita adaptabilitatii.3 capete. tineret femel 0-6 luni . juninci gestante . Se utilizeaza material seminal congelat de la 5 tauri. dintre care: vaci lapte . in special cu rasa Bruna de Maramures. Structura efectivului total de Sura de Stepa in rasa curata este de 51 capete la SCDB Dancu –Iasi.5 capete. . adulte la îngrasat . Laptele de la Sura de Stepa. De altfel chiar Dimitrie Cantemir pomenea în Descrierea Moldovei de boii mici de la munte si de „cirezile mari cu boii frumosi zdraveni” de la ses. La trunchii.7 capete. Greutatea viteilor la nastere este 27-30 kg.3 cap. tineret mascul 6-18 luni – 6 capete. Aceasta rasa primitiva ocupa aproape intreaga suprafata a tarii cu exceptia regiunii carpatice. Toate aceste informatii sunt stocate pe calculator. In perioada de crestere realizeaza un spor slab de 500-700 g/zi.

Gigantul Danone concureaza pe lactate proaspete (iaurturi). Dorna Lactate si Friesland sunt concurate cu succes (dar nu de multa vreme) de Albalact. Friesland Subsidiar al Friesland Coberco Dairy Foods din Olanda. Ultimul produs are o pondere importanta in comertul de subzistenta al producatorilor individuali. de Friesland Romania. care impreuna cu cel ultrapasteurizat totalizeaza aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vanduta in Romania. Dincolo de laptele de consum. Friesland Romania SA este cel mai mare producator de pe piata laptelui de consum. Cele doua acopera linii de produse de lapte. insa putini jucatori sunt capabili sa se impuna in mai mult de o categorie de produse. unde este concurata puternic de Dorna Lactate si. branzeturile si lactatele proaspete in cazul Friesland. cu doua produse importante in portofoliu Milli si Oke! ("aduse" in Romania de pe celelalte piete centraleuropene unde activeaza grupul: Cehia. lapte pasteurizat. LaDorna poseda alte doua produse: Laptic.Piata laptelui in Romania Piata laptelui de consum din Romania este de aproape 1. produse proaspete si branzeturi.5 miliarde litri. Ultimele doua companii se numara printre acei putini jucatori care abordeaza cu succes mai multe categorii: laptele de consum si branzeturile in cazul Dorna Lactate. laptele de consum. destinat femeilor. la categoriile de branzeturi si lapte de consum. fiind cu totul strain de comertului modern de azi. lapte neprocesat industrial. piata romaneasca a lactatelor este diversa. Parte din produsele proaspete ale grupului sunt comercializate sub marca autohtona Napolact. Dorna Lactate ofera game de produse La Dorna. . riscant pentru sanatatea consumatorului dar preferat in mod traditional si avand inca o uriasa pondere (90%) in laptele vandut in Romania. Ea ofera trei mari tipuri de produse: lapte ultrapasteurizat (UHT). In sectorul laptelui UHT. Dorna Lactate Un alt mare jucator romanesc cu capital mixt (romanesc si elvetian). Campina Hochland se concentreaza pe branzeturi procesate. intr-o mai mica masura. Slovacia si Ungaria). destinat copiilor si Lady Milk 6. umar la umar cu alt gigant.

alaturi de concurenti mai mici din tarile invecinate. . 900 milioane de euro. In negocierile de aderare la Uniunea Europeana. In 2007. produse proaspete si branzeturi sub marca omonima Albalact. din Ungaria pana in Grecia. propietar al unor producatori de profil in Republica Moldova). Piata laptelui in 2008 Piata laptelui procesat din Romania va creste cu circa 10-15 la suta in 2008 si ar putea ajunge la circa un miliard de euro. fata de media europeana de 65-70 de litri. de circa un miliard de euro. consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparatie cu restul tarilor europene: 6. Se estimeaza ca piata va creste cu cel putin 10-15 la suta in 2008. in urma fuziunii cu danezii de la Arla va forma un alt concurent de mari dimensiuni care ar putea decide sa achizitioneze partenerul Covalact si sa-si promoveze mult mai activ si constant brandul Campina. Albalact este prezenta pe piata laptelui UHT cu brandul Fulga. aceasta a depasit in 2007 aproximativ 1. dar si datorita noilor reguli veterinare legate de cresterea calitatii laptelui. Va exista o criza de furaje care va influenta costurile si preturile finale la consumatori in urma procesului de fabricare a biodieselului care atrage mai mult porumb. Aceeasi companie comercializeaza lapte pasteurizat. este certa intrarea pe piata lactatelor a unor mari jucatori europeni precum Yoplait (care.7 litri de lapte procesat. din punct de vedere valoric. Romania a obtinut o cota de productie anuala de 3.1 miliarde litri si depaseste. In ceea ce priveste piata laptelui neprelucrat. productia de lapte industrializat a fost de 1. din care 1.2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial. Noi schimbari pe piata laptelui In Romania. deoarece exista multe ferme si unitati in constructie. Avand in vedere potentialul inca neexploatat al unei piete nationale destul de mari ce se va integra in cea europeana. O ultima observatie importanta este aceea ca piata este insuficient dezvoltata in principal din cauza puterii reduse de cumparare. impreuna cu partenerii lor israelieni de la Tnuva par deja interesati sa achizitioneze capacitati de productie in Romania) si Lactalia (cel mai mare producator european. Grupul olandez Campina. dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului.8 miliarde de litri si are o valoare similara.3 miliarde de litri de lapte.Albalact: O companie independenta romaneasca de dimensiuni medii detinuta de un antreprenor individual.

Evolutia favorabila a pietei. in care Comisia a propus o crestere graduala a cotelor inainte de expirarea acestora la 31 martie 2015.chiar daca in Romania acest proces nu va fi atat de acut ca in tarile Uniunii Europene. cumulat. nu este conform in ceea ce priveste continutul organic. de o perioada de tranzitie in care producatorii mai pot vinde pe piata interna lapte neconform. Romania beneficiaza. ce reprezinta un total de 2. iar stocurile de interventie sunt goale. Romania a obtinut. in afara fermelor profesionale. cresterea productiei de branzeturi si lapte proaspat a absorbit o cantitate suplimentara de 5. in 2006 existau 1. La ora actuala. Fabricile de lapte din Romania . dar din pacate peste 40 la suta din laptele produs in Romania. CE mai ia in calcul si eliminarea cotelor in aprilie 2015.7 milioane de vaci. care la ora actuala este nemultumitor. pana in 2009. Raportul privind perspectivele pietei concluzioneaza ca. Brailact si Danone detin. o cota totala de lapte de trei milioane tone pe an desi produce peste cinci milioane de tone. dar fermierii au o varsta de peste 50 de ani si detin una sau doua vaci.5 milioane de tone de lapte. combinata cu reforma. cat si pe piata mondiala. . Aceasta nu aduce atingere rezultatelor analizei pietei produselor lactate care se efectueaza in cadrul controlului de sanatate al Politicii agricole comune. in 2007.1 miliarde de litri de lapte. in negocierile cu Uniunea Europeana.in jur de 200 .11 milioane tone. Romania produce anual peste cinci milioane tone de lapte. Companiile Napolact. peste 55 la suta din exploatatiile din Romania dau 45 la suta din cantitatea de lapte. iar in cazul in care cantitatea de lapte produsa este mica. intre 2003 si 2007. Pe de alte parte. Comisia Europeana a propus la inceputul lunii decembrie o crestere de doi la suta a cotelor de lapte. au dus la o situatie in care. pentru a raspunde cresterii cererii atat in Uniunea Europeana. piata va fi influentata si de sprijinul primit de crescatorii de bovine din partea statului.3 euro pentru fiecare tona de lapte realizata peste cota. iar daca se mai adauga si zona Timis.proceseaza anual circa 1. In Romania. Albalact. in Romania. Cresterea. LaDorna. toate restituirile la export sunt egale cu zero.84 milioane de tone. Romania va detine astfel o cota de lapte 3. pentru prima oara de la instituirea sistemului in 1968. in timp ce taranii vand direct pe piata 1.15 milioane gospodarii si 1. in timp ce productia totala de lapte a ramas constanta. procentul se ridica la 60 la suta. incepand de la 1 aprilie 2008. Zona Cluj si Brasov ofera mai mult de jumatate din laptele livrat catre procesare din Romania (52%). Romaniei i se va diminua cota pentru urmatorii ani. 77 la suta din piata totala a laptelui procesat. s-ar repartiza in mod egal intre cele 27 de state membre. Depasirea acestei cantitati atrage penalizari de 278.8 miliarde de litri de lapte. furnizarea laptelui de catre producatori trebuie sa corespunda cerintelor UE. Dupa aceasta data.

ponderea principala in cresterea taurinelor revine micilor fermieri cu efective mici (5-20 capete). Un rol important il constituie asigurarea conditiilor de adapost si supravegherea periodica din punct de vedere sanitar-veterinar. se impune o popularizare in rindul micilor fermieri a unor tehnologii de crestere moderna. rapida si eficienta de sporire. Ca urmare a desfiintarii marilor complexe pentru cresterea vacilor de lapte. dar destul de simpla. Calea cea mai sigura.peste 90 la suta din gospodarii detinand doar 1-2 capete. Pentru eficientizarea cresterii taurinelor. imbunatatire si eficientizare a productiei de lapte. este necesara o noua abordare a modului de crestere si intretinere a taurinelor. . Numarul fermelor cu peste 100 de capete de vaci la finele lui 2005 era de numai 163 TEHNOLOGIA DE CRESTERE SI INTRETINERE A TAURINELOR In conditiile economiei de piata. o constituie alimentatia rationala a animalelor din rase de vaci cu valoare genetica ridicata. Alimentatia taurinelor are o arhitectura specifica bazindu-se pe producerea unor furaje de calitate superioara si in cantitati suficiente care sa asigure ratii echilibrate ce vor satisface cerintele zilnice ale animalului.

fiindu-i caracteristice urmatoarele: • • • vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere vacile isi intensifica metabolismul. De asemeni. In furajarea bovinelor. Hranirea vacilor dupa fatare 3. I. timp necesar revenirii uterului la dimensiunile normale. in timpul gestatiei si dupa fatare sint factori esentiali pentru obtinerea unui vitel nou-nascut sanatos. astfel lactatia sa fie in jur de 305 zile. continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare apetitul scade. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar 2. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta : 0-3 luni 3-6 luni 6-12 luni 12-18 luni peste 18 luni (juninci) 1. astfel: 1. ETAPELE FURAJARII Furajarea si ingrijirea vacilor inainte de insamintare. imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si evitarea risipei. trebuie respectata cu strictete perioada repausului mamar. devenind cel mai redus .Alimentatia rationala poate asigura o crestere a nivelului de productie anual cu 30-40%. obtinerea unei productii de lapte mari si usurinta in ceea ce priveste urmatoarea monta. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte 4. toate asigurind un randament maximal al exploatatiei pentru lapte. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte. intilnim citeva etape care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce priveste furajarea.

3. se impune ca timp de 2-3 zile. in special grosiere sau fin.. fara mucegaiuri. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc. Cu aproape doua luni inainte de fatare. are loc o deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de lapte. tainul de seara fiind in cantitate mai mare. la distante de 6-7 ore intre ele. organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate. vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls (ex. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte Un aspect deosebit de important si mai putin respectat. fintina). este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente. nu rece sau cu gheata. rezultind probleme la fatare. 40 de zile si in cea imediat urmatoare. . mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz. se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate . in medie. borhot. gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata. completate cu fin si concentrate care stimuleaza productia de lapte. Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs . iar prin depuneri masive de calciu. In tot acest timp. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie. Pentru obtinerea unui litru de lapte. vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda. In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox. este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura). vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. Imediat dupa fatare. acesta creste in volum.In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va mulge o canitate mai mica de lapte. 2. etc. Hranirea vacilor dupa fatare Dupa fatare.• • vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului. ne-inghetate sau cu pamint pe ele. iar apa sa aiba temperatura normala ( din put.) Furajele trebuie sa fie de calitate. Furajele se administreaza in 2-3 tainuri.

furajarea se completeaza cu concentrate care au un continut de proteina ridicat (ratie TIPI). radacinoase. reziduuri de la industria de morarit)  Nutreturi suculente (silozuri. 4.  Cat. zoofort-uri)  Nutreturi fibroase Finurile care se utilizeaza in hrana taurinelor sint: . bostanoase si borhoturi)  Aditivi furajeri (premix-uri. II. se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi. 0-3 luni Alimentatia de baza este constituita din laptele matern.  Cat. respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin 25 zile perioada de alaptare cu lapte integral.consumindu-se in medie 55-60 kg. paie. in medie de 2 –2. 12-18 luni In aceasta perioada se administreaza concentratul tip III. ele reprezentind principala sursa de furajare. in rest.Crescind din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la un randament ideal de valorificare al furajelor . Concentratul va fi administrat la discretie si va fi completat cu finuri de foarte buna calitate. peste 18 luni cind vitica a fost montata. intarcarea producindu-se in general la 30 .  Cat. 6-12 luni. Pentru categoria de la 0 la 3 luni. alimentatia este ca la vacile gestante. etc)  Nutreturi concentrate (cereale. coceni. consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada. 3-6 luni In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip. PRINCIPALELE NUTRETURI UTILIZATE IN HRANA TAURINELOR Pot fi impartite in urmatoarele grupe:  Nutreturi fibroase( finuri. sroturi. iar finul se da pe baza de ratii (2 kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele.II. Finurile se dau in continuare la discretie.35 de zile.5 kg/zi. fara pierderi. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta  Cat.

deal. De asemeni. sparceta) finul de graminee (fin din livezi. amestec cu melasa.  Nutreturi concentrate Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor. Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de preparare (saramurare. se poate insiloza porumbul in amestec cu leguminoase. valoare nutritiva redusa. Finurile se administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi. de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia. o alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0.porumb stiulete macinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste.28 kg sulfat .72 kg uree+0. Grosiere aceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in substanta uscata. borhoturi. unde participa in urmatoarele proportii: 40-60% la vacile gestante si lactante 30-40% la tineretul pentru reproductie 65-85% la animalele pentru ingrasat Porumbul se administreaza sub diferite forme: .porumb siloz: recoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara. etc). pajisti cultivate) fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche) finuri naturale ( de lunca. . . In hrana animalelor. avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut in celuloza. cantitatile variind intre 3-5 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de porumb. precum si o digestibilitate mica. Pentru ridicarea continutului de proteina. trifoi. murare. in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea nutreturilor combinate. iar dintre vitamine se remarca vitamina E si provitamina A. digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica. continind 8-10% proteina. uree.boabe macinate pentru virsta 0-6 luni. munte) fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor) Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului. Grosierele se administreaza la animalele adulte.- fin de leguminoase (lucerna. porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala.

astfel: o cutie din lemn placata cu tabla zincata. ♦ la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi. respingator). putind administrati ca atare sau in amestec cu borhoturi. se depoziteaza pe platforme de beton . 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a furajului. In regim gospodaresc. proteina bruta.5m. Orzul si ovazul sint consumate cu placere de catre animale. Acestia se toaca. ca valoare nutritiva acesta inlocuind porumbul siloz. cu dimensiunile de 1m/1m/1. dupa virsta de 12 luni. cocenii se toaca la sisca. ♦ daca este posibil.de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb insilozat). Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati in . imbunatatind ratia cu extracte azotate. Pentru a le mari procentul de utilizare. 10-20 kg (functie de virsta si greutate). folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 40-50% ovazul in concentrate si orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din amestecul de concentrat. Dupa 2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale. dupa care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei fermentatii de calitate. acesta din urma avind un efect pozitiv asupra cantitatii si in special asupra calitatii laptelui. Acest amestec se preseaza bine. . imbietor). iar la tineret.cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire in hrana animalelor sint consumati numai in procent de 50-70%. se umple cu aproximativ: ♦ 100 kg strujeni tocati (sisca). se poate realiza un amestecde nutret murat. urmarindu-se o fermentatie de tip lactic (miros placut de fermentat. ♦ 30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare). Continutul in proteina digestiva este mare la aceste graminee. grasime si aminoacizi esentiali. evitindu-se fermentatia de tip butilic care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator. In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau porumb siloz: ♦ pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin).

pepene verde furajer) sint fructe suculente care contin 90-94% apa. morcov furajer) Borhoturile (de griu. aprox. aceste insusiri dind melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic. proteina gasindu-se in cantitati f. in proportie de pina la 1% din cantitatea de concentrate. taritele se folosesc in procent de 10-25% din amestecul de concentrat. 25-50 g/zi in hrana si sub forma de bulgari in iesle pentru lins. Radacinoase ( sfecla furajera.  Aditivi furajeri: ♦ Substante aditionale de origine minerala Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) macinata. sub forma de faina. de porumb. de cartofi. cobalt. 9% proteine. Srotul de floarea soarelui . Se foloseste in alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere). Soia se situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de proteina(3234%) si cel mai ridicat continut in lipide (17-20%). Se administreaza pina la 30 kg/zi la vacile de lapte. proteine. 60% extractive azotate. Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%. situinduse pe primul loc intre concentratele proteice de origine vegetala. grasimi. de bere) contin pina la 95% apa. La hrana animalelor. zinc.amidon. leguminoase ) Melasa contine 20% apa. cupru.  Nutreturi suculente Nutreturi insilozate (porumb. Bostanoasele (bostanul furajer. mangan. aminoacizi. saruri minerale (mai ales fosfor). substantele nutritive fiind usor digestibile. folosindu-se intr-un procent de 10-25% din totalul acestor concentrate. . este una dintre compunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor. iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa. substante azotate. borceag. in schimb sarace in calciu. gulii furajere. mici si pot fi administrate mai ales in hrana vacilor de lapte in cantitati de 10-15 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat. fier. fiind bogata in potasiu. datorita continutului ridicat de proteina.

14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcic ♦ Substante aditionale de uz furajer Cunoscute sub denumirea de premix-uri.N.fosfat monocalcic 15. care desi in cantitati mici. RATII FURAJERE STRUCTURA NUTRETULUI COMBINAT PENTRU VITEI (%) NUTRET Faina de porumb Faina de ovaz Tarite de griu Faina de lucerna deshidratata Sroturi de floarea soarelui Sroturi de soia Drojdie furajera Zahar Calciu Faina de oase Supliment mineral Zoofort T1 Zoofort T2 Sare Total U. proteine iodate.1%. se administreaza sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de concentrate.9% fosfor.5 100 1. etc. Fosfati furajeri – sub forma de .Creta furajera cu un continut de calciu de aprox. obtineri de productii ridicate de lapte. 39%. contin: antibiotice. max.1% fosfor si 23.50-80 g/zi in hrana. enzime.3g fosfat monocalcic Faina de oase – provine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate si contine 28-35% calciu. aprox.982 .01 RETETA TIP II 3 –6 LUNI 58 10 12 16 1 1 1 1 100 0. hormoni. sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea animalelor. zooforte-uri. III.29% calciu fosfat tricalcic 19. 24% calciu fosfat dicalcic 18.5 1 0.97% fosfor si 38.76% calciu Ex: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6. drojdii furajere./KG RETETA TIP I 0-3 LUNI 42 5 12 16 16 3 3 1 0.

E. % P.g/kg Celuloza 1694. 1980.17 12.25 Preluata din lucrarea “Alimentatia animalelor domestice”.Bunicelu.35 1663..B. M.n. 6 – 18 LUNI (concentrat tip III) Porumb stiulete macinat intreg Tarite griu Floarea soarelui (srot) Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix-uri (zoofort) 50 kg 15 kg 10 kg 22kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg/ 2-3 kg pe zi RETETE DE CONCENTRATE PENTRU VACI CU LAPTE Varianta 1 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Calciu (creta furajera) 55 kg 1 kg 43 kg Sare 1 kg .d. El.Popa. Milos.96 14 111. kcal/kg P.88 21 169.66 11. Editura Didactica si Pedagogica. O. ed.

5-2kg/zi La discretie 6 – 12 luni Reteta tip III 12 – 18 luni Concentrate Fin Suculente (radacinoase) Nutret verde vara Nutret murat iarna La discretie La discretie - Nutret de crestere 1.Premix (Zoofort) 1 kg Total: 100 kg Varianta 2 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix (Zoofort) 30 kg 50 kg 17 kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg Ratii alimentare pentru vitei intre 0-18 luni 0 – 3 luni Reteta tip I 3 – 6 luni Reteta tip II Nutret de crestere 1.5-2kg/zi 2 –3 kg/zi 3-5 kg/zi 12 – 25 kg/zi 5 – 10 kg/zi 3 –4 kg/zi 5-10 kg/zi 25 – 30 kg/zi 15 – 20 kg/zi .

borhoturi) CONCENTRATE ( in 2 3 kg 3 kg 3 kg 3 kg tainuri) MASA VERDE 35-40 kg 35-40 kg Modificarea structurii ratiei odata cu avansarea in lactatie IV. TEHNICA ADAPARII TAURINELOR In cresterea taurinelor. . Trebuie sa se foloseasca apa potabila care corespunde cerintelor organismului.RATII ZILNICE FURAJERE ORIENTATIVE PENTRU O VACA CU O PRODUCTIE MEDIE DE 10 LITRI LAPTE PE ZI TIPUL DE FURAJ ZONA DE CIMPIE ZONA DE DEAL-MUNTE Primavara.iarna toamna toamna FIN – LUCERNA 2 – 3 kg 5-8 kg FIN NATURAL 2 – 3 kg 8-10 kg STRUJENI PORUMB 3 kg (1 snop) 3 kg ( 1 snop) PORUMB SILOZ 10 kg 10-15 kg SUCULENTE (radacinoase. trebuie considerata ca un element tehnologic esential de asigurat la timp si in conditii de calitate. 15-20 kg 5-8 kg bostanoase.Toamna. sa satisfaca nevoia de apa si sa nu prejudicieze sanatatea si productia animalului.iarna Primavara.Toamna. aprovizionarea cu apa.

ventilatia aerului si umiditate. cu adincimea de 0. in special la spatele vacii (uger si alte portiuni apropiate) si a se evita infectiile. mentinindu-se uscat pentru a nu se depune balega. canale de scurgere a purinului si spatiu de odihna pavat cu caramida moale sau scindura din lemn de esenta moale. pleava .8 m latime. sa fie prevazut cu rasuflatori sau cu geamuri mici. precum si posibilitatea unei hraniri si mulgeri cit mai corespunzatoare. boltari.Cantitatea zilnica de apa variaza in mare masura in functie de sezon. hidrogen sulfurat.fintini) si din surse subterane prin forare.20-0. Limitele optime ale standului pentru vaca de lapte sint: 1. Frecventa adaparii in cazul distribuirii nemecanizate a apei (adaparea la galeata) este de 2-4 ori/zi la temperatura de 10-12 grade.30 m. ADAPOSTURI – CONDITII DE CAZARE SI DE MICROCLIMAT Adaposturile pentru cresterea bovinelor trebuie sa asigure un microclimat corespunzator in ceea ce priveste constructia in sine care trebuie sa fie facuta din materiale termoizolante (caramida. 0. Sistemul de intretinere a vacilor in adaposturi este cel legat care urmareste sa asigure fiecarei vaci spatiul optim pentru odihna si igiena. cu ajutorul adapatorilor automate cu clapeta sau nivel constant. rumegus) sau miros de fin.50 m. consumul mediu de apa/cap de vaca este de 45-60 litri/zi. . stimulind cu 20% in plus productia de lapte fata de administrarea manuala. amoniac. In general. latimea ieslei 0. Adaparea automata asigura consumul de apa la discretie. Asternutul se schimba zilnic. trebuie sa prezinte la intrare in acesta un miros de asternut proaspat (paie. care sa asigure un circuit constant si uniform al aerului in tot grajdul. grajdul trebuie sa fie aerisit zilnic. V.80m lungime. Luminozitatea adaposturilor trebuie sa fie asigurata prin geamuri cu deschidere verticala cu suprafata de 1/20 din suprafata totala a adapostului. sa nu prezinte miros de dejectii sau una dintre cele trei noxe (gaze) ce apar in grajd: bioxid de carbon. Adaparea se poate realiza direct din surse naturale potabile (riuri. de starea fiziologica si de nivelul performantelor (mai mare la vacile in lactatie si mai mic la cele in repaus mamar si la cele cu productii mai scazute). Un grajd cu microclimat corespunzator in ceea ce priveste temperatura. De asemeni. lemn) cu cai de acces pentru administrarea furajelor si evacuarea dejectiilor.

erorile alimentare provoaca nu numai stare de boala. Aceasta se depune in rumen. animalele trebuiesc tratate de-a lungul unui an calendaristic in vederea prevenirii unor boli infectioase si parazitare. renali. VII. glanda mamara se modifica fiind mult marita si fierbinte. cind aceasta contine prea multa creta furajera sau faina de oase. lipidelor si in dinamica hormonala. Alcaloza ruminala apare in momentul dezechilibrului ratiei. cind pasunatul nu trebuie sa depaseasca 1-2 ore/zi. cit si in perioada de inceput de lactatie. Pe ansamblu. determinind si scaderea productiei de lapte. etc) trebuie sa se execute in cadrul campaniilor de primavara. Este o boala de adaptare si pentru a fi prevenita. ERORILE DE ALIMENTATIE SI CONSECINTELE LOR Erorile de alimentatie determina afectiuni metabolice si functionale.VI. hapatici. care trebuie facuta in mimimum 8 zile. Toate aceste tulburari nutritionale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii rationale in hranirea bovinelor. intestinali. ducind in cele din urma la sindrom de infecunditate si sterilitate. Se manifesta prin scaderea semnificativa a productiei de lapte si apetit capricios. Tetania de iarba apare la vacile cu productie mare de lapte datorita continutului mare de potasiu si substante azotate din iarba si continutului redus de magneziu. odata cu iesirea animalelor la pasunat sau trecerea celor din stabulatie permananta la alimantatia cu masa verde si in campanie de toamna cind animalele intra la . Carentele si dezechilibrele nutritionale produc o serie de tulburari cum ar fi: cetoza (acetomenia) care apare la inceputul lactatiei si sfirsitul gestatiei si se datoreaza cantitatilor prea mari de suculente in ratie si cantitate mica de fibroase. boli ale oaselor. sangvini. virsta animalului si zona geografica. respectiv respectarea cerintelor nutritionale in functie de starea fiziologica a animalului. pulmonari. animalul degaja un miros pronuntat de acid butiric (fructe fermentate). ducind la perturbarea miscarilor intestinale pina la disparitia acestora. Carentele alimentare prelungite duc la modificari metabolice importante ale proteinelor. astfel: ♦ Dehelmintizarile (tratamentele impotriva viermilor de diferite categorii. de anotimp (furajele de sezon). Animalul prezinta asa numita “febra a laptelui” care se intilneste la vacile cu productii mari de lapte aflate la 3 –a sau a 4-a lactatie. Acestea se inregistreaza cu precadere in perioada de repaus mamar. Aceasta survine in prima sau a doua zi dupa fratare si evolueaza cu pareze temporare. ACTIUNI SANITAR-VETERINAR OBLIGATORII CE TREBUIE SA SE EXECUTE LA TAURINE Din punct de vedere sanitar-veterniar. trebuie facuta o trecere traptata de la regim de hrana uscata la pasune.

Acestea din urma. gospodarul va inregistra anul si vitelul. din punct de vedere profilactic. vacile astfel ingrijite si supravegheate vor fata din nou. De asemeni. cei fatati vara-toamna se vaccineaza toamna. dihori) care trebuiesc inlaturati prin folosirea momelilor otravitoare sau a capcanelor. Un bun gospodar care isi va hrani vacile cu pricepere si constiinciozitate. cei fatati iarna-primavara se vaccineaza in campania de primavara. se pot face acestea cel putin de doua ori pe an. decontaminol). Viteii beneficiaza si ei de o seria de tratamente sanitar-veterinare. 12 luni calendaristice. Acesta se repeta din 3 in 3 luni pina la virsta de 1 an cind intra in schema generala ca pentru adulte (primavara si toamna). ♦ Vaccinarile profilactice care se executa in campanii primavara-toamna. moment in care se preleveaza probe pentru analize de laborator in vederea depistarii diferitelor boli. Tot acum se vor preleva probe de laborator (fecale. paduchi. prin pulverizare. etc. Astfel. O atentie deosebita trebuie acordata rozatoarelor (soareci. Daca gospodarul nu are suficient timp sau materiale necesare. care se gasesc la tpate punctele sanitar-veterinare si sint la un pret mic (cloramina.tratament antiparazitar intern. prin varuire.grajd. se pot folosi insecticide care se pun in amestec sau in solutii simple folosite la fel ca substantele decontaminante. va avea viteii sanatosi (robusti si vioi). para-tuberculoza.). spalare cu apa de var. dupa o curatire mecanica minutioasa. astfel: ♦ Imediat dupa intarcare . mlastionase. ♦ Vaccinarile profilactice se executa in campaniile de primavara de catre medicii veterinari ai circumscriptiilor sanitar-veterinare teritoriale. leucoza bovina. dezinsectie si deratizare a grajdurilor si anexelor acestora. realizeaza o productie cu 20% mai mare de lapte pe intreaga perioada de lactatie. pot fi folosite si pentru imbaiere sau pulverizarea animalelor pentru combaterea parazitiilor externi (purici. riie. In zonele cu terenuri umede. . singe) si se executa tiberculinarea in vederea depistarii focarelor de tuberculoza. trebuie efectuat trimestrial operatii de dezinfectie. iar majoritatea vacilor vor ramine gestante la al doilea (6 saptamini) sau al treilea (9 saptamini) ciclu de calduri dupa fatare. cu o vegetatie de tip luxuriant (in care se dezvolta melcul gazda intermediara pentru Fasciolla Hepatica – numit si galbeaza) este recomandat sa se repete tratamentul antiparazitar inca o data in mijlocul verii. in perioada 15 iunie – 15 iulie. ♦ In mod obligatoriu. deci. sobolani. fara sa sufere de diferite tulburari gastro-intestinale in primele 10 zile de viata (diaree neonatala). etc. fiind cunoscut faptul ca acestia pot difuza o gama variata de boli infectioase si parazitare. stropirea pardoselilor. peretilor si tavanului cu diferite substante decontaminante. capuse. bruceloza.

energia pentru termoreglare si efortul de lactatie . productia de lapte (peste 15 .20 kg lapte/cap/zi) Constituirea loturilor se face in functie • • • starea fiziologica si nivelul de productie. insamantare recenta. vaci fatate 121-305 zile. energia pentru miscare. daca creste productia de lapte cu 12 l/zi. de sezon (iarna. furajarea vacilor se face corespunzator unei productii 15 2. productia de lapte. VACI GESTANTE SI IN LACTATIE • • necesarul de furaje se stabileste in raport cu necesarul de intretinere. mixt). vara). suculente. situatia sanitar veterinara animalelor.5 UN/cap/zi.ultimele 60 zile inainte de fatare. sucesiunea furajelor iarna: fanuri. liber. Ingrijirea vacilor in diferite stari fiziologice: VACI IN PREGATIRE DE FATARE • • • programul de intarcare se intocmeste lunar. fatare recenta. starea fiziologica (gestante. vaci fatate 60-120 zile.Sectorul vacilor cu lapte Se aplica tehnologia diferentiata in functie de: • • • • sistemul de intretinere (legat. ADMINISTRAREA FURAJELOR • • furajul se administreaza in doua sau mai multe tainuri. VACI IN LACTATIE • • furajarea in lactatie se face in functie de productia potentiala si greutatea corporala.gestatie. gradul de mecanizare al fermei. vacile gestante se intarca obligatoriu cu 60-70 de zile inainte de fatare. vaci in repaus mamar .l/zi/cap. . concentrate. Lotizarea vacilor in adaposturile cu stabulatie libera: • • • • vaci fatate recent 0-60 zile. insamantare recenta dupa anoestrus -lipsa calduri). se administreaza suplimentar 1. recalcularea ratiilor se face decadal.

concentrate. stang anterior. pasunatul de vara se organizeaza intre doua mulsori. se evita caldura la pasunat prin umbrare sau prin prelungirea pasunatului seara. 50-60 pulsatii. fanuri. din cauza surselor limitate de furaje. incheierea mulsului se face cu mulsul suplimentar: 0. Infiintarea exploatatiei In fermele vacilor de lapte. se efectueaza mulsoarea propriuzisa. se sterge ugerul cu un prosop curat. restul vacilor se mulg de doua ori si la intervale precise.• • • succesiunea furajelor vara: fanuri. drept anterior. vacile se mulg totdeauna in aceaisi ordine in sistem legat. suculente.45 kg/cm2 intensitate vacuum. EVACUAREA DEJECTILOR • • in sistemul de intretinere libera se foloseste plugul raclor sau tractorasul cu lama. Adaposturile. Ingrasarea tineretului taurin • • • • • • Infiintarea exploatatiei. Faza de crestere si ingrasare. PREGATIREA PENTRU MULS • • • • • • • se pregateste si se verifica instalatia si aparatura de muls. Asigurarea climatului. drept posterior. in sistem de intretinere libera se respecta ordinea locurilor. MULSUL VACILOR • • • • • • vacile cu productia foarte mare se mulg de trei ori. intervalul intre mulsori va fi de 10-12 ore. se spala ugerul cu apa calda. Faza de pregatire. este necesar ca . vacile supuse regimului de intarcare se mulg o data pe zi. pentru mentinerea curatenie in grajd se intocmeste grafice de evacuare a dejectiilor de 2-3 ori / zi. Faza de finisare. se efectueaza masajul. in mulsul mecanic aplicarea paharelor de muls pe sfarcuri se face in urmatoarea ordine: stang posterior. ca cerinta fiziologica.

dezinfectat si sa asigure o temperatura de 18-20 grade C.8 . fara curenti de aer si care asigura 0. Faza de pregatire Exista doua situatii de pregatire a tineretul taurin: cand viteii sunt adusi neintarcati si cand vitei sunt adusi intarcati. ingrasarea intensiva se realizeaza in 16-18 luni cand tineretul taurin ajunge la 650-700 kg. durata alaptarii se face pana la 45 de zile. atunci cand se urmareste sa se obtina o cantitate cat mai mare de carne.tineretul mascul de la varsta inca tanara sa fie vandut care exploatatiile specializate in acest sens. cu calitati superioare si la un cost de productie cat mai scazut. Daca vitei sunt adusi la 10-14 zile. Adapostul trebuie sa fie curat. nutret combinat si siloz la discretie. respectiv consum zilnic de 3 kg SU / 100 kg greutate vie. Laptele sau substituentul de lapte se administreaza la biberon sau la galeata. ingrasarea propriuzisa 90 de zile si cea de finisare 35 de zile. perioada in care viteii trebuie sa realizeze un spor mediu de minim 650 grame / cap / zi. Furajare zilnica consta in fan. Solutia se prepara in apa calduta la 38 grade C. In aceasta perioada sunt obisnuiti cu fan si cu concentrate.1 metru patrat/vitel. la interval de 12 ore. la temperatura de 38 grade C. Transportul viteilor se face cu mijloace auto special amenajate. Rezulta ca procesul de ingrasare se face in trei perioade distincte. in care realizeaza un spor de 600 grame zilnic iar la sfarsitul perioadei ajung la o greutate de 130 kg. Faza de crestere si ingrasare . In tarile cu zootehnie avansata. In cazul in care tineretul este supus ingrasarii de la varsta de 12 luni. Infiintarea de exploatatii pentru cresterea si ingrasarea taurinelor este o activitate rentabila ce contribuie la sporirea veniturilor realizate din aceasta actiune. La sosire viteilor li se aplica un tratament antistres cu glucoza (120 grame la 750 ml apa) in doua tainuri. intr-un timp cat mai scurt. perioada de pregatire dureaza 25 de zile. Viteii intarcati se supun la un proces intensiv de crestere pe durata a 90 de zile.

timp in care tineretul ajunge la 650 kg/cap si la varsta de 18 -19 luni.vitamini mineral introdus in amestec. 20 % fan si 40 % concetrate cu adaos de PVM. Faza de finisare Durata finisarii este de 90 de zile. Evacuarea dejectilor se face prin canale acoperite cu gratare din beton sau fose de colectare. a brichetelor pentru lins din sare si microelementele. In aceasta perioada sporeste consumul de nutreturi combinate din amestec. asigurarea apei proaspete. 50% suculente si 30% nutreturi combinate. iar densitatea in boxe sa fie corelata cu lungimea frontului de furajare.75 m/animal.Perioada de crestere si intarcare dureaza 370 de zile. In compartimentele de pregatire si de ingrasare propriuzisa vor trebui pastrate 1-2 boxe. cand de fapt perioada de ingrasare este cea mai eficienta. Completarea necesarului de hrana se face cu un supliment proteino . inregistrand un spor mediu de 1200 grame / cap / zi. Adaposturile Ingrasarea taurinelor se realizeaza in adoposturi inchise prevazute cu boxe dispuse deoparte si de alta a unei alei de furajare. Amestecul este format din 40% siloz. In aceasta perioda se administreaza hrana la discretie format din 20 % fan tocat. timp in care tineretul ajunge la greautate de 550 kg / cap. in care vor fi introdusi vitei cu afectiuni pentru a fi supusi tratamentelor specifice. . Un alt sistem de ingrasare este pe asternut permanete intretinut zilnic iar evacuarea dejectilor se face la sfarsitul perioadei cu un tractor dotat cu lama. Asigurarea climatului In faza de pregatire • • temperatura 18 grade C. umiditatea relativa 70 %. In reusita ingrasarii un rol important il are hranirea corespunzatoare a viteilor cu furaj in amestec si administrat la discretie. Pentru obtinerea sporului scontat trebuie sa se asigure un front de furajare de 0.

. NH3 0. NH3 0.• • • concentratie CO2 0.01%. H2S 0.3%.01%. Reglarea microclimatului se face prin deschiderea si inchiderea geamurilor reglabile. H2S 0. concentratie CO2 0.026%. prin usi si deflectoare in functie de cerintele prezentate mai sus. In faza de ingrasare • • • • • temperatura 10 grade C.026%. umiditatea relativa 75 %.3%.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful