Ferme de bovine pentru carne americane

Specificul fermelor Toate fermele de bovine de carne americane sunt private, şi conduse ca nişte afaceri profitabile, existenţa lor fiind determinată de piaţa cărnii de vită. Consumul de carne de vită pe teritoriul Statelor Unite este cel mai crescut în raport cu celelalte cărnuri, de porc sau de pasăre. Asta este motivul pentru care preţul cărnii de vită este atât de ridicat, iar acest factor este elementul cheie pentru afacerile cu vaci de carne. Dar există şi altă modalitate prin care fermierul american poate să facă profit cu vacile de carne: specializarea fermelor de carne pentru producţia de animale de reproducţie cu o valoare genetică superioară. Aceste ferme cresc vaci de carne întotdeauna în rasă pură. Cea mai populară rasă de carne este rasa Angus, varianta de culoare neagră. Aceasta reprezintă aproximativ 70% din efectivul total de bovine de carne. Fermele care lucrează în direcţia de carne la vânzare, de obicei folosec hibrizi între două sau mai multe rase. Datorită efectului heterozis, aceste animale încrucişate cresc mai repede, au un spor mediu zilnic mai mare. Dacă se folosesc hibrizi obţinuţi din trei rase, fermierii au de cîştigat cu 23% mai mult în spor, şi în valorificarea furajelor. Creşterea vacilor de carne Tehnologia de creştere a vacilor de carne este foarte simplă şi întotdeauna se caută soluţiile cele mai ieftine de întreţinere, pentru a reduce cât mai mult costurile pe cap de vacă. Primul lucru care reduce enorm de mult costurile este că pentru vacile mame nu se construiesc grajduri. Animalele sunt ţinute tot timpul anului pe păşune. Inclusiv în sezonul rece. Unele rase au nevoie de grajduri acoperite numai în perioada fătărilor. Altele, cum este rasa Angus, pot făta fără probleme la sfârşitul lunii februarie, chiar în zăpadă. Păşunatul este foarte bine controlat, cu garduri electrice, se mută animalele de pe o parcelă când înălţimea vegetaţiei scade la 10 cm. Pentru o bună protecţie a păşunii, animalele pasc pe o parcelă aproximativ 10-15 zile din an. Restul zilelor din an sunt pentru regenerarea păşunii. În sezonul cald, pentru a preveni degradarea păşunii, animalele se mută chiar şi de două ori pe zi de pe o parcelă pe alta. Pentru a asigura un confort mai ridicat animalelor, se plantează pomi pentru umbrarele naturale pe timp de vară. Sistemele de adăpare în foarte multe locuri sunt reprezentate de lacuri artificiale. Acestea constă într-o groapă săpată în care se adună apa de ploaie. Aceste lacuri asigură cantitatea necesară de apă pentru animale. Apa din aceste lacuri ajung la adăpători, care au sisteme anti îngheţ pentru sezonul de iarnă. Pe păşune, în nişte vase special acoperite, se administrează cantităţile necesare de minerale şi vitamine. Păşunile se însămânţează cu specii de ierburi alese, unele care cresc foarte bine în sezonul cald, şi altele care cresc foarte bine pe sezonul rece, asigurând furajarea adecvată a animalelor şi de sub zăpadă. Pe timp de iarnă, dacă se formează un strat de gheaţă şi animalele nu pot ajunge la iarbă, se administrează un supliment de fân, dar chiar şi concentrate. Dar în acest tip de creştere a vacilor de carne, furajul principal este masa verde, care reprezintă 90-95% din furajul total.

Producţii ridicate, costuri reduse Aceste ferme au scopul principal de a produce o generaţie nouă de viţei, care se nasc primăvara, cresc împreună cu mamele în primele şase luni, iar la înţărcare au o greutate de 250270 de kg. La vârsta de un an se vând pentru carne la licitaţii. Interesant este faptul că se fac sincronizări hormonale, şi în procent de 70% se foloseşte însămânţarea artificială. 20% din vaci sunt montate natural cu tauri aleşi după caracteristicile genetice şi 10% rămîn negestante. Un fermier american investeşte în medie, anual, 380 $ pe cap de vacă mamă, Ferma nu avea nici un angajat. Aceste ferme au, în medie, un spor mediu zilnic de 700-1200 g, dar costurile sunt foarte reduse. Animalele de un an pot ajunge la un alt sistem de întreţinere, în ferme de „Feed Lot”, care practic sunt nişte ferme de finisare. În aceste îngrăşătorii intensive furajul este alcătuit 90-100% din concentrate. Animalele se ţin în grajduri, şi se obţine greutatea de abatorizare de 500-650 de kg cu un consum specific de 5-6 kg furaje / 1 kg spor. Acest sistem este mult mai costisitor, dar se obţin sporuri mai ridicate în timp mai scurt.

Lot demonstrativ de vaci cu lapte
Lotul demonstrativ de vaci cu lapte a fost realizat de fermierul Herbest Ioan Petru, din localitatea, Biled, Nr.170, judetul Timis. Daca la inceputul infiintarii asociatiei 1992 fermierul era reticient la monta artificiala, treptat prin introducerea montei artificiale, fermierul a reusit sa-si inlocuiasca efectivele de animale slabe productive si sa obtinuta prin monta artificiala animalele super performante. Ferma de vaci a vut in total de 58 capete, din care: • • • • Vaci lapte – 28 capete Juninci - 6 capete Tineret femel peste 18 luni -4 capete Tineret femel 6 luni - 4 capete

• •

Tineret mascul 6 –12 luni – 8 capete Tineret mascul 0 – 6 luni - 8 capete

Dintre cele 28 capete vaci lapte, 10 capete sunt din rasa Holstein Friza si 18 capete sunt Baltata Romaneasca Simmental . In acest lot demonstrativ, vacile mai sus prezentate au avut o productie medie de 2835 l/cap. Cresterea productiei de lapte se datoreaza si introducerii mulsului mecanic cu aprozimativ 30% eliminandu-se stresul animalului prin schimbarea mulgatorilor. La cresterea productiei de lapte a contribuit si introducerea unei ratii furajere de calitate. Toate performantele obtinute s-au datorat unei colaborari foarte bune cu consultantul agricol local. De asemenea sa observat ca la vacile din lotul Holstein Friza, mulsul mecanic se face mai usor decat la Baltata Romanească. In schimb Baltata Romaneasca are in un continut de grasime in lapte mai mare decat rasa Friza.

Rasa de vaci Jersey
Este a doua rasa de lapte din lume. Caracteristica vacii este procentul ridicat de grasime, aproximativ 6%. Rasa este foarte bine consolidata ereditar si i-si transmite fidel aptitudinile de productie la incrucisare cu alte rase. Provine din insula cu acelasi nume din Marea Manecii, prin utilizarea cresterii in rasa curata, selectie si potrivirea perechilor de reproducatori, cresterea pe baza de linii si familii, in scopul sporirii productie de lapte. Se caracterizeaza prin culoarea cenusie-cafenie cu nuanta galbui (asemanatoare cu a caprioarei), avand o dunga mai deschisa de-alungul spinarii. Are o conformatie tipica productiei de lapte. In afara de grasime laptele mai are un continut ridicat de calciu si proteina. Astfel rezulta si o branza de foarte buna calitate. Femele ajung la 400-500kg in greutate iar masculi la 500-600 kg. La varsta de doi

Ea s-a format in regiunea Piemonte. Asociatia Nationala a Crescatorilor de Animale din Rasa Piemonteza sa fondata in 1934. Noua Zeelanda. cu foarte mult timp in urma. SUA sau Canada. Are corne medii directionate inainte si lateral. fiind intilnita in Am Latina. Gatul este musculos iar trunchiul este cilindric si bine dezvoltat. rezulta o efic economica mai mare cu 20% fata de alte rase. Este o rasa foarte docila si tocmai de aceia a fost folosita. La varsta respectiva ating 500600 kg. de catre tarani. la lucrarile agricole. Rasa de vaci Piemontese Este cea mai apreciata rasa italiana de carne. Carnea este de calitate optima. Rasa este una dintre cele mai raspandite din lume. respectiv provinciile Asti. multa vreme. Animalele sunt de talie medie. Cuneo si Torino. in Italia. La 15-18 luni vitei sunt buni pentru abatorizare. Are o culoare alba cu zone gri pe spate si copse. Danemarca.ani ajung la greutate maxima si la maturitate sexuala. Este o rasa care valorifica superior furajele administrate. Spuneam ca este o rasa specializata pentru carne si mai putin de lapte. limba si cerul guri este de culoare neagra. . greutatea optima la care pot fi vanduti pentru sacrificare. Africa de Sud. Botul.

acestia se vor îndeparta din stiva si se vor arde sau introduce in platforma de balegar. pentru hrana. paioasele sa fie bine uscate si sa nu contina plante verzi sub forma de pale. evitandu-se depozitarea pe timp ploios. se va supraveghea uscarea furajelor fibroase. in conditii de laborator si teren. Furajele provenite de pe terenuri pe care in anii anteriori au crescut plante contaminate cu specii patogene de mucegaiuri care au imbolnavit animalele. . deoarece sunt medii favorabile pentru dezvoltarea rapida a diverselor mucegaiuri. se recomanda pastrarea anumitor reguli de depozitare a furajelor in scopul de a evita infestarea acestora cu mucegaiuri. cand au un continut ridicat de apa si sunt in pericol de a mucegai usor. Se va evita administrarea fanurilor mucegaite si conservate necorespunzator mai ales in anii ploiosi. pentru depistarea la timp a zonelor mucegaite. se va asigura scurgerea apelor din jurul sirelor.Prevenirea infestarii furajelor cu mucegaiuri In urma unor studii efectuate. mai mult de 12 ore. on special in baloti. precum si îndepartarea asternutului. se vor folosi in hrana animalelor cu maximum de prudenta si in cantitati mici. dupa care se va proceda la o dezinfectie mecanica si chimica. Dintre acestea se desprind urmatoarele: • • • nu se vor recolta plantele furajere cand acestea se afla intr-un stadiu prea tanar de vegetatie. acestea constituind focare de umezeala ce favorizeaza dezvoltarea mucegaiurilor. In cazul cand s-au descoperit paie sau coceni mucegaiti. • • • • • la aparitia unei micotoxicoze la animale. la furajele depozitate vor fi facute periodic controale. nu se recomanda mentinerea unor furaje verzi sau umede. prima masura care trebuie luata este scoaterea din furajare a nutreturilor infestate. stivelor.

Bubalinele reprezinta circa 10%. cunoscuti in terminologia de specialitate bubaline. Printre tarile mari crescatoare de bubaline se inscriu: India. Pakistan. bubalinele aduc un important aport economic. la posibilitatile de extindere si de valorificare a unor teritorii in care taurinele nu se pot adapta si nu asigura productii corespunzatoare. Vietnam. Importanta bubalinelor. din efectivul mondial de bovine. raportata la zona de formare si de raspandire. Nepal. isi gasesc stramosi comuni cu celelalte forme de bovine.Ferma de bubaline Bivolii. In tarile mari crescatoare. trebuie interpretata prin valoarea economica a acestora. . in conditii in care alte specii de bovine sunt neadaptabile sau realizeaza niveluri de productie mult inferioare. Egipt.

care are o traditie indelungata in cresterea bubalinelor. iar in judetele Salaj si Bihor pentru carne si lapte. Maramures (6. in functie de solul de referinta.500 capete). cu soluri slab evoluate. Agrostis stolonifera.600 capete). la exploatarea pentru productia de lapte si carne. Cluj directia principala de exploatare este pentru productia de lapte.72 ferme. cu fertilitate naturala scazuta.400 capete). bogata in specii mezohidrofile si hidrofile in care predomina Nardus stricta sau asociatii de Agrostis tenuis cu Festuca rubra. Bubalinele au patruns in spatiu carpato-dunarean odata cu migratia hunilor si avarilor. argilo-iluvionale. CONDITII DE CRESTERE. Bivolii si-au gasit aici adapostul si utilitatea. si 2 turmaci. Bistrita Nasaud. cu un efectiv total de 275 capete bivolite.400 capete).Sercaia. aceasta specie se utilizeaza si ca forta de tractiune in efectuarea unor activitati agricole si de transport.Cresterea bubalinelor in tara noastra este o activitate traditionala. se gaseste Statiunea de Cercetare si Productie pentru cresterea Bubalinelor . ARIE DE RASPANDIRE: Conditiile geoclimatice specifice cresterii bubalinelor sunt marcate de forme de relief putin inalte.1 ferma. Bihor (5. Brasov . Salaj si Sibiu. Brasov. oamenilor. Brasov (5. Festuca pratensis. cu reactie acida si regim agrohidric defectuos. In judetele Sibiu. Cluj (10. Principala zona de raspandire a bubalinelor brasovene este Tara Fagarasului. Satu Mare (4. Alopecurus pratensis cu Poa pratensis. Vegetatia naturala din arealul de crestere a bubalinelor este mai putin valoroasa. Cluj . Ca insusiri de productie. in competitie directa cu taurinele au o eficienta sporita in valorificarea vegetatiei de slaba calitate. unde. Cluj. prin sud.100 capete repartizate majoritar in judetele: Bihor. unica din tara pentru aceasta specie. Bistrita Nasaud . Numarul total de ferme de crestere a bubalinelor cuprinse în Controlul Oficial al Producţiei este de 78. Satu Mare. Brasov. EFECTIVE SI PRODUCTII: In Romania. Salaj 1 ferma.100 capete). din Bulgaria. . Pe langa aceste caractere de productie mixta. exista un efectiv total de bubaline de 62. drenaj slab si foarte slab. In judetul Brasov. Cele mai mari efective de bubaline se gasesc in judetele Salaj (14.4 ferme. Maramures. bubalinele se preteaza. adaptandu-se perfect mediului. in principal. sporind fertilitatea pamantului si usurandu-le munca.300 capete).

grasimi .6.7. cu 132 kg grasime pura si un procent de grasime de 7. Astfel.8. Surati la care se adaugA branza telemea de bivolita produsa in tara noastra. lactoza .49%. cazeina .0. valorile reprezentative ale componentelor principale din laptele de bivolita sunt: (in g/100 g lapte) • • • • • • • • • substanta uscata total .7. Preparate dietetice acide: iaurtul.700 litri pe lactatie.PRODUCTII LAPTE Productia de lapte a bubalinelor este in jur de 1.4.4. De asemenea.17. proteine . untul si gheea. • Din lapte de bivolita se pot obtine preparate foarte apreciate de consumatori: branzeturile care se fabrica intr-o gama foarte variata de sortimente.137 mg/100 g lapte. • • PRODUCTII CARNE De la animalele sacrificate se obtin carcase cu o greutate medie de 200kg. Cheddar. fosfor . subst. Karnal. superioara laptelui produs de catre toate celelalte specii de animale de ferma. cum sunt Mozzarella. calciu . chefirul. are un continut ridicat in vitamine si compusi minerali.4. Laptele de bivolita are o compozitie complexa si se caracterizeaza printr-o pondere ridicata in substanta uscata si grasimi. . Produse cu continut ridicat in grasime: smantana. minerale .185 mg/100 g lapte. Aceasta compozitie confera calitati nutritive precum si calitati tehnologice deosebite laptelui de bivolita.1.4.0. albumine .3.4.

capului si coarnelor. prin utilizarea de material seminal din rasa Murrah si eventual. se urmareste cresterea adancimii toracelui la peste 55% din inaltimea la greban. prin cresterea taliei la 138 cm si a masei corporale la peste 600 kg la bivolitele adulte. cu o buna dezvoltare a dimensiunilor de lungime a trunchiului. Particulara conformatie si dimensiunile relative ale gatului.Cele mai importante criterii de apreciere a productiei de carne obtinuta sunt: • • • masa corporala la momentul valorificarii. conformatia corporala. creeaza mereu probleme in ceea ce priveste adoptia unui front de furajare capturant. • • CONSTRUCTIA FERMEI DE BUBALINE Aparenta liniste a bubalinilor nu trebuie sa ne faca sa uitam obisnuinta acestor animale de a se misca in grup si de a se freca cu mare forta de barierele care trebuie sa fie robuste si in mod special studiate. care este de dorit sa fie cat mai mare si la varste cat mai timpurii. se va apela si la imigratia de gene valoroase. care are in vedere urmatoarele obiective: • Masivizarea tipului de bubaline actual. Functionalitatea grajdului este legata de corecta constructie a diferitelor elemente ce o compun. precum si un tren posterior masiv. miscarile. luand in considerare spatiile. gradul de "'imbracare in muschi". exigentele de bunastare ale animalelor si usurinta muncii operatorilor. Totodata. Principalele elemente ce preocupa pe crescatori privesc aplicarea unui program de ameliorare a bubalinelor. profunzime pronuntata a toracelui si largimi sporite in general. AMELIOARARE BUBALINE Cresterea bubalinelor este dependenta la aceasta data de realizarea unei valorificari superioare a productiilor in special prin procesarea laptelui in produse specifice si desfacerea acestora la export. din rasa Nili-Ravi. Rezultate bune se obtin cu adoptia unui front de furajare cu doua bare cea din partea . Concomitent. Ridicarea potentialului genetic in directia productiei de lapte la peste 1900 kg lapte si 145 kg grasime si 100 kg proteina. dar mai ales de integrarea lor. Statiunea de Cercetare si Productie pentru Cresterea Bubalinelor Sercaia are un rol principal in realizarea si difuzarea acestui progres.

rezistentei si capacitatii combinative in incrucisarea cu alte rase.3 capete. In perioada de crestere realizeaza un spor slab de 500-700 g/zi. tineret mascul 6-18 luni – 6 capete. atat in gospodariile populatiei cat si ale asociatiilor.5 capete. iar masculii care nu intereseaza prasila pot deveni boi de munca foarte apreciati. De altfel chiar Dimitrie Cantemir pomenea în Descrierea Moldovei de boii mici de la munte si de „cirezile mari cu boii frumosi zdraveni” de la ses. unde probabil era raspandita o alta vita primitiva.5 %. Membrele au regiunile bine dezvoltate.inferioara mobila si reglabila in inaltime. greutatea si masuratorile corporale pe categorii de varsta. este calitativ superior altor rase prin lipsa infectiei leucotice si TBC.2 capete. Aceasta rasa primitiva ocupa aproape intreaga suprafata a tarii cu exceptia regiunii carpatice. Conformatia corporala se caracterizeaza prin cap relativ lung si expresiv. juninci gestante . tineret mascul 0-6 luni . Structura efectivului total de Sura de Stepa in rasa curata este de 51 capete la SCDB Dancu –Iasi. greabanul este inalt si ingust. Gatul este bine proportionat cu trunchiul si capul.22 capete. articulatiile puternice. adulte la îngrasat . Dezvoltarea corporala a vacilor din aceasta grupa le situeaza in grupa mijlocie: vacile 400-450 kg. Productia medie pe lactatie este de 1200 l cu un procent de grasime de 3. in special cu rasa Bruna de Maramures. tineret femel 12-18 luni . Greutatea viteilor la nastere este 27-30 kg. ongloanele rezistente. Rasa Sura de stepa constituie un material biologic valoros datorita adaptabilitatii. de talie mai mică – cea de munte.7 capete. tineret femel 6-12 luni . Pentru fiecare individ din acest nucleu exista aici o fisa individuala care cuprinde date de origine. tineret femel 0-6 luni . La trunchii. dintre care: vaci lapte . .3 cap. Laptele de la Sura de Stepa. si aplomburile cu multe defecte. numita si Mocanita. date de reproductie si productie pe lactatii. Toate aceste informatii sunt stocate pe calculator. cu contur evident.3 capete.8-4. Se utilizeaza material seminal congelat de la 5 tauri. Acesta trebuie sa fie asezat in fata pentru a asigura o mai corecta pozitionare in iesle si pentru a evita orice leziune a animalului Rasa Sura de Stepa Populatiile de bovine din evul mediu din Romania reprezinta tipurile care au stat la baza constituirii rasei Sura de stepa. salele inguste iar crupa in acoperis.

Campina Hochland se concentreaza pe branzeturi procesate. fiind cu totul strain de comertului modern de azi. Slovacia si Ungaria). Dorna Lactate Un alt mare jucator romanesc cu capital mixt (romanesc si elvetian). Dincolo de laptele de consum. de Friesland Romania. Cele doua acopera linii de produse de lapte. destinat femeilor. intr-o mai mica masura.Piata laptelui in Romania Piata laptelui de consum din Romania este de aproape 1. piata romaneasca a lactatelor este diversa. Ultimele doua companii se numara printre acei putini jucatori care abordeaza cu succes mai multe categorii: laptele de consum si branzeturile in cazul Dorna Lactate. cu doua produse importante in portofoliu Milli si Oke! ("aduse" in Romania de pe celelalte piete centraleuropene unde activeaza grupul: Cehia. Parte din produsele proaspete ale grupului sunt comercializate sub marca autohtona Napolact. care impreuna cu cel ultrapasteurizat totalizeaza aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vanduta in Romania. Friesland Subsidiar al Friesland Coberco Dairy Foods din Olanda. lapte neprocesat industrial. Dorna Lactate ofera game de produse La Dorna. Friesland Romania SA este cel mai mare producator de pe piata laptelui de consum. lapte pasteurizat. produse proaspete si branzeturi. Gigantul Danone concureaza pe lactate proaspete (iaurturi). LaDorna poseda alte doua produse: Laptic. la categoriile de branzeturi si lapte de consum. branzeturile si lactatele proaspete in cazul Friesland. unde este concurata puternic de Dorna Lactate si. . insa putini jucatori sunt capabili sa se impuna in mai mult de o categorie de produse. Dorna Lactate si Friesland sunt concurate cu succes (dar nu de multa vreme) de Albalact. destinat copiilor si Lady Milk 6. Ultimul produs are o pondere importanta in comertul de subzistenta al producatorilor individuali. Ea ofera trei mari tipuri de produse: lapte ultrapasteurizat (UHT).5 miliarde litri. umar la umar cu alt gigant. In sectorul laptelui UHT. riscant pentru sanatatea consumatorului dar preferat in mod traditional si avand inca o uriasa pondere (90%) in laptele vandut in Romania. laptele de consum.

Grupul olandez Campina. Va exista o criza de furaje care va influenta costurile si preturile finale la consumatori in urma procesului de fabricare a biodieselului care atrage mai mult porumb. Albalact este prezenta pe piata laptelui UHT cu brandul Fulga. In 2007. dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului. Piata laptelui in 2008 Piata laptelui procesat din Romania va creste cu circa 10-15 la suta in 2008 si ar putea ajunge la circa un miliard de euro.7 litri de lapte procesat. de circa un miliard de euro. In ceea ce priveste piata laptelui neprelucrat. in urma fuziunii cu danezii de la Arla va forma un alt concurent de mari dimensiuni care ar putea decide sa achizitioneze partenerul Covalact si sa-si promoveze mult mai activ si constant brandul Campina.2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial.1 miliarde litri si depaseste. 900 milioane de euro. Avand in vedere potentialul inca neexploatat al unei piete nationale destul de mari ce se va integra in cea europeana. din punct de vedere valoric. consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparatie cu restul tarilor europene: 6. Aceeasi companie comercializeaza lapte pasteurizat. propietar al unor producatori de profil in Republica Moldova). fata de media europeana de 65-70 de litri. impreuna cu partenerii lor israelieni de la Tnuva par deja interesati sa achizitioneze capacitati de productie in Romania) si Lactalia (cel mai mare producator european. produse proaspete si branzeturi sub marca omonima Albalact. Se estimeaza ca piata va creste cu cel putin 10-15 la suta in 2008. este certa intrarea pe piata lactatelor a unor mari jucatori europeni precum Yoplait (care. din Ungaria pana in Grecia.Albalact: O companie independenta romaneasca de dimensiuni medii detinuta de un antreprenor individual. alaturi de concurenti mai mici din tarile invecinate.3 miliarde de litri de lapte. Noi schimbari pe piata laptelui In Romania. deoarece exista multe ferme si unitati in constructie.8 miliarde de litri si are o valoare similara. din care 1. O ultima observatie importanta este aceea ca piata este insuficient dezvoltata in principal din cauza puterii reduse de cumparare. aceasta a depasit in 2007 aproximativ 1. dar si datorita noilor reguli veterinare legate de cresterea calitatii laptelui. productia de lapte industrializat a fost de 1. In negocierile de aderare la Uniunea Europeana. Romania a obtinut o cota de productie anuala de 3. .

Evolutia favorabila a pietei. Brailact si Danone detin. s-ar repartiza in mod egal intre cele 27 de state membre. Romania va detine astfel o cota de lapte 3.in jur de 200 . Romania produce anual peste cinci milioane tone de lapte. . pentru a raspunde cresterii cererii atat in Uniunea Europeana. piata va fi influentata si de sprijinul primit de crescatorii de bovine din partea statului. procentul se ridica la 60 la suta. au dus la o situatie in care. intre 2003 si 2007.chiar daca in Romania acest proces nu va fi atat de acut ca in tarile Uniunii Europene. CE mai ia in calcul si eliminarea cotelor in aprilie 2015. pentru prima oara de la instituirea sistemului in 1968. iar in cazul in care cantitatea de lapte produsa este mica.5 milioane de tone de lapte. Albalact. incepand de la 1 aprilie 2008.84 milioane de tone. Romania beneficiaza. in afara fermelor profesionale.15 milioane gospodarii si 1. Comisia Europeana a propus la inceputul lunii decembrie o crestere de doi la suta a cotelor de lapte. in care Comisia a propus o crestere graduala a cotelor inainte de expirarea acestora la 31 martie 2015. o cota totala de lapte de trei milioane tone pe an desi produce peste cinci milioane de tone. nu este conform in ceea ce priveste continutul organic.8 miliarde de litri de lapte. in timp ce taranii vand direct pe piata 1.1 miliarde de litri de lapte. dar din pacate peste 40 la suta din laptele produs in Romania. Romania a obtinut. 77 la suta din piata totala a laptelui procesat. iar daca se mai adauga si zona Timis. Raportul privind perspectivele pietei concluzioneaza ca. cresterea productiei de branzeturi si lapte proaspat a absorbit o cantitate suplimentara de 5. pana in 2009. in 2006 existau 1. in 2007. furnizarea laptelui de catre producatori trebuie sa corespunda cerintelor UE. cat si pe piata mondiala. dar fermierii au o varsta de peste 50 de ani si detin una sau doua vaci. combinata cu reforma. Romaniei i se va diminua cota pentru urmatorii ani. Zona Cluj si Brasov ofera mai mult de jumatate din laptele livrat catre procesare din Romania (52%). La ora actuala. toate restituirile la export sunt egale cu zero. LaDorna. de o perioada de tranzitie in care producatorii mai pot vinde pe piata interna lapte neconform. Dupa aceasta data.7 milioane de vaci. in Romania. in timp ce productia totala de lapte a ramas constanta. Pe de alte parte. cumulat. In Romania. ce reprezinta un total de 2. iar stocurile de interventie sunt goale.11 milioane tone. Depasirea acestei cantitati atrage penalizari de 278. Cresterea.proceseaza anual circa 1. Companiile Napolact. Fabricile de lapte din Romania . in negocierile cu Uniunea Europeana.3 euro pentru fiecare tona de lapte realizata peste cota. care la ora actuala este nemultumitor. peste 55 la suta din exploatatiile din Romania dau 45 la suta din cantitatea de lapte. Aceasta nu aduce atingere rezultatelor analizei pietei produselor lactate care se efectueaza in cadrul controlului de sanatate al Politicii agricole comune.

Pentru eficientizarea cresterii taurinelor. rapida si eficienta de sporire. Ca urmare a desfiintarii marilor complexe pentru cresterea vacilor de lapte. ponderea principala in cresterea taurinelor revine micilor fermieri cu efective mici (5-20 capete). Calea cea mai sigura. imbunatatire si eficientizare a productiei de lapte.peste 90 la suta din gospodarii detinand doar 1-2 capete. . dar destul de simpla. Numarul fermelor cu peste 100 de capete de vaci la finele lui 2005 era de numai 163 TEHNOLOGIA DE CRESTERE SI INTRETINERE A TAURINELOR In conditiile economiei de piata. o constituie alimentatia rationala a animalelor din rase de vaci cu valoare genetica ridicata. se impune o popularizare in rindul micilor fermieri a unor tehnologii de crestere moderna. este necesara o noua abordare a modului de crestere si intretinere a taurinelor. Un rol important il constituie asigurarea conditiilor de adapost si supravegherea periodica din punct de vedere sanitar-veterinar. Alimentatia taurinelor are o arhitectura specifica bazindu-se pe producerea unor furaje de calitate superioara si in cantitati suficiente care sa asigure ratii echilibrate ce vor satisface cerintele zilnice ale animalului.

devenind cel mai redus . Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte. toate asigurind un randament maximal al exploatatiei pentru lapte. astfel: 1.Alimentatia rationala poate asigura o crestere a nivelului de productie anual cu 30-40%. continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare apetitul scade. in timpul gestatiei si dupa fatare sint factori esentiali pentru obtinerea unui vitel nou-nascut sanatos. trebuie respectata cu strictete perioada repausului mamar. timp necesar revenirii uterului la dimensiunile normale. imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si evitarea risipei. ETAPELE FURAJARII Furajarea si ingrijirea vacilor inainte de insamintare. Hranirea vacilor dupa fatare 3. I. obtinerea unei productii de lapte mari si usurinta in ceea ce priveste urmatoarea monta. intilnim citeva etape care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce priveste furajarea. astfel lactatia sa fie in jur de 305 zile. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta : 0-3 luni 3-6 luni 6-12 luni 12-18 luni peste 18 luni (juninci) 1. In furajarea bovinelor. fiindu-i caracteristice urmatoarele: • • • vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere vacile isi intensifica metabolismul. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte 4. De asemeni. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar 2.

) Furajele trebuie sa fie de calitate. este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda. se impune ca timp de 2-3 zile. Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs . Cu aproape doua luni inainte de fatare.. In tot acest timp. 2. organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate. In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox. se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate . iar apa sa aiba temperatura normala ( din put. . mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz. 40 de zile si in cea imediat urmatoare. rezultind probleme la fatare. completate cu fin si concentrate care stimuleaza productia de lapte. nu rece sau cu gheata. Imediat dupa fatare. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc. 3. este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente. fara mucegaiuri. etc.• • vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului. gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte Un aspect deosebit de important si mai putin respectat. iar prin depuneri masive de calciu. Pentru obtinerea unui litru de lapte. la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura). la distante de 6-7 ore intre ele. Hranirea vacilor dupa fatare Dupa fatare. acesta creste in volum. vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. borhot. are loc o deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de lapte. in medie. in special grosiere sau fin. ne-inghetate sau cu pamint pe ele.In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va mulge o canitate mai mica de lapte. vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls (ex. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie. tainul de seara fiind in cantitate mai mare. Furajele se administreaza in 2-3 tainuri. fintina).

reziduuri de la industria de morarit)  Nutreturi suculente (silozuri. ele reprezentind principala sursa de furajare. 12-18 luni In aceasta perioada se administreaza concentratul tip III. intarcarea producindu-se in general la 30 . in rest.II.Crescind din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la un randament ideal de valorificare al furajelor . 3-6 luni In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip. iar finul se da pe baza de ratii (2 kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele.  Cat. PRINCIPALELE NUTRETURI UTILIZATE IN HRANA TAURINELOR Pot fi impartite in urmatoarele grupe:  Nutreturi fibroase( finuri. se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi. 0-3 luni Alimentatia de baza este constituita din laptele matern. radacinoase. 6-12 luni. coceni. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta  Cat.35 de zile. bostanoase si borhoturi)  Aditivi furajeri (premix-uri. in medie de 2 –2. etc)  Nutreturi concentrate (cereale.  Cat. II. Finurile se dau in continuare la discretie. zoofort-uri)  Nutreturi fibroase Finurile care se utilizeaza in hrana taurinelor sint: . paie. furajarea se completeaza cu concentrate care au un continut de proteina ridicat (ratie TIPI). Pentru categoria de la 0 la 3 luni.5 kg/zi.  Cat. fara pierderi. consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada. respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin 25 zile perioada de alaptare cu lapte integral. peste 18 luni cind vitica a fost montata. Concentratul va fi administrat la discretie si va fi completat cu finuri de foarte buna calitate. alimentatia este ca la vacile gestante. 4. sroturi.consumindu-se in medie 55-60 kg.

deal. unde participa in urmatoarele proportii: 40-60% la vacile gestante si lactante 30-40% la tineretul pentru reproductie 65-85% la animalele pentru ingrasat Porumbul se administreaza sub diferite forme: . Finurile se administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi.28 kg sulfat .boabe macinate pentru virsta 0-6 luni. valoare nutritiva redusa. continind 8-10% proteina. porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala. etc). . munte) fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor) Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului. sparceta) finul de graminee (fin din livezi. Pentru ridicarea continutului de proteina.- fin de leguminoase (lucerna. . se poate insiloza porumbul in amestec cu leguminoase. Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de preparare (saramurare. pajisti cultivate) fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche) finuri naturale ( de lunca. in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea nutreturilor combinate. Grosiere aceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in substanta uscata. Grosierele se administreaza la animalele adulte. trifoi. amestec cu melasa. In hrana animalelor. digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica. cantitatile variind intre 3-5 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de porumb. o alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0. de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia.  Nutreturi concentrate Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor. iar dintre vitamine se remarca vitamina E si provitamina A. uree.porumb siloz: recoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara.porumb stiulete macinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste. De asemeni. precum si o digestibilitate mica. murare.72 kg uree+0. avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut in celuloza. borhoturi.

imbunatatind ratia cu extracte azotate.cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire in hrana animalelor sint consumati numai in procent de 50-70%. putind administrati ca atare sau in amestec cu borhoturi. Acest amestec se preseaza bine. evitindu-se fermentatia de tip butilic care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator. iar la tineret. ♦ la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi. ♦ 30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare). Continutul in proteina digestiva este mare la aceste graminee. In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau porumb siloz: ♦ pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin).de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb insilozat). folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 40-50% ovazul in concentrate si orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din amestecul de concentrat. . Dupa 2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale.5m. respingator). Pentru a le mari procentul de utilizare. acesta din urma avind un efect pozitiv asupra cantitatii si in special asupra calitatii laptelui. urmarindu-se o fermentatie de tip lactic (miros placut de fermentat. imbietor). se poate realiza un amestecde nutret murat. Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati in . cocenii se toaca la sisca. se depoziteaza pe platforme de beton . dupa care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei fermentatii de calitate. In regim gospodaresc. 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a furajului. Acestia se toaca. astfel: o cutie din lemn placata cu tabla zincata. grasime si aminoacizi esentiali. dupa virsta de 12 luni. Orzul si ovazul sint consumate cu placere de catre animale. ca valoare nutritiva acesta inlocuind porumbul siloz. se umple cu aproximativ: ♦ 100 kg strujeni tocati (sisca). cu dimensiunile de 1m/1m/1. 10-20 kg (functie de virsta si greutate). ♦ daca este posibil. proteina bruta.

 Aditivi furajeri: ♦ Substante aditionale de origine minerala Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) macinata. mangan. Srotul de floarea soarelui . folosindu-se intr-un procent de 10-25% din totalul acestor concentrate. de porumb. sub forma de faina. grasimi. Bostanoasele (bostanul furajer. Radacinoase ( sfecla furajera. fier.amidon. substantele nutritive fiind usor digestibile. Se administreaza pina la 30 kg/zi la vacile de lapte. cupru. leguminoase ) Melasa contine 20% apa. proteine. este una dintre compunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor. datorita continutului ridicat de proteina. La hrana animalelor. aminoacizi. fiind bogata in potasiu. zinc. de bere) contin pina la 95% apa. Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%. aprox. in schimb sarace in calciu. borceag. . Se foloseste in alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere). taritele se folosesc in procent de 10-25% din amestecul de concentrat. morcov furajer) Borhoturile (de griu. situinduse pe primul loc intre concentratele proteice de origine vegetala. substante azotate. proteina gasindu-se in cantitati f. cobalt. Soia se situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de proteina(3234%) si cel mai ridicat continut in lipide (17-20%). 60% extractive azotate. saruri minerale (mai ales fosfor). aceste insusiri dind melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic. de cartofi.  Nutreturi suculente Nutreturi insilozate (porumb. iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa. 25-50 g/zi in hrana si sub forma de bulgari in iesle pentru lins. pepene verde furajer) sint fructe suculente care contin 90-94% apa. 9% proteine. gulii furajere. mici si pot fi administrate mai ales in hrana vacilor de lapte in cantitati de 10-15 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat. in proportie de pina la 1% din cantitatea de concentrate.

5 100 1.29% calciu fosfat tricalcic 19. enzime.982 .fosfat monocalcic 15.Creta furajera cu un continut de calciu de aprox.76% calciu Ex: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6. sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea animalelor. 24% calciu fosfat dicalcic 18. obtineri de productii ridicate de lapte./KG RETETA TIP I 0-3 LUNI 42 5 12 16 16 3 3 1 0. hormoni. 39%.1% fosfor si 23.3g fosfat monocalcic Faina de oase – provine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate si contine 28-35% calciu. aprox. III. zooforte-uri. drojdii furajere. se administreaza sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de concentrate. etc.5 1 0. max.9% fosfor. care desi in cantitati mici. 14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcic ♦ Substante aditionale de uz furajer Cunoscute sub denumirea de premix-uri. contin: antibiotice. RATII FURAJERE STRUCTURA NUTRETULUI COMBINAT PENTRU VITEI (%) NUTRET Faina de porumb Faina de ovaz Tarite de griu Faina de lucerna deshidratata Sroturi de floarea soarelui Sroturi de soia Drojdie furajera Zahar Calciu Faina de oase Supliment mineral Zoofort T1 Zoofort T2 Sare Total U.N.1%.01 RETETA TIP II 3 –6 LUNI 58 10 12 16 1 1 1 1 100 0. proteine iodate.50-80 g/zi in hrana.97% fosfor si 38. Fosfati furajeri – sub forma de .

O.Popa.96 14 111. % P.66 11.B.17 12.d.35 1663. M. El. 1980.25 Preluata din lucrarea “Alimentatia animalelor domestice”. Milos.n. Editura Didactica si Pedagogica..Bunicelu. ed. kcal/kg P.g/kg Celuloza 1694. 6 – 18 LUNI (concentrat tip III) Porumb stiulete macinat intreg Tarite griu Floarea soarelui (srot) Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix-uri (zoofort) 50 kg 15 kg 10 kg 22kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg/ 2-3 kg pe zi RETETE DE CONCENTRATE PENTRU VACI CU LAPTE Varianta 1 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Calciu (creta furajera) 55 kg 1 kg 43 kg Sare 1 kg .E.88 21 169.

Premix (Zoofort) 1 kg Total: 100 kg Varianta 2 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix (Zoofort) 30 kg 50 kg 17 kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg Ratii alimentare pentru vitei intre 0-18 luni 0 – 3 luni Reteta tip I 3 – 6 luni Reteta tip II Nutret de crestere 1.5-2kg/zi La discretie 6 – 12 luni Reteta tip III 12 – 18 luni Concentrate Fin Suculente (radacinoase) Nutret verde vara Nutret murat iarna La discretie La discretie - Nutret de crestere 1.5-2kg/zi 2 –3 kg/zi 3-5 kg/zi 12 – 25 kg/zi 5 – 10 kg/zi 3 –4 kg/zi 5-10 kg/zi 25 – 30 kg/zi 15 – 20 kg/zi .

borhoturi) CONCENTRATE ( in 2 3 kg 3 kg 3 kg 3 kg tainuri) MASA VERDE 35-40 kg 35-40 kg Modificarea structurii ratiei odata cu avansarea in lactatie IV. trebuie considerata ca un element tehnologic esential de asigurat la timp si in conditii de calitate. Trebuie sa se foloseasca apa potabila care corespunde cerintelor organismului.RATII ZILNICE FURAJERE ORIENTATIVE PENTRU O VACA CU O PRODUCTIE MEDIE DE 10 LITRI LAPTE PE ZI TIPUL DE FURAJ ZONA DE CIMPIE ZONA DE DEAL-MUNTE Primavara. 15-20 kg 5-8 kg bostanoase. .Toamna. sa satisfaca nevoia de apa si sa nu prejudicieze sanatatea si productia animalului. TEHNICA ADAPARII TAURINELOR In cresterea taurinelor.Toamna.iarna toamna toamna FIN – LUCERNA 2 – 3 kg 5-8 kg FIN NATURAL 2 – 3 kg 8-10 kg STRUJENI PORUMB 3 kg (1 snop) 3 kg ( 1 snop) PORUMB SILOZ 10 kg 10-15 kg SUCULENTE (radacinoase.iarna Primavara. aprovizionarea cu apa.

de starea fiziologica si de nivelul performantelor (mai mare la vacile in lactatie si mai mic la cele in repaus mamar si la cele cu productii mai scazute).30 m. trebuie sa prezinte la intrare in acesta un miros de asternut proaspat (paie. Adaparea se poate realiza direct din surse naturale potabile (riuri.8 m latime. amoniac. Sistemul de intretinere a vacilor in adaposturi este cel legat care urmareste sa asigure fiecarei vaci spatiul optim pentru odihna si igiena.20-0. . rumegus) sau miros de fin. hidrogen sulfurat. sa nu prezinte miros de dejectii sau una dintre cele trei noxe (gaze) ce apar in grajd: bioxid de carbon.50 m. precum si posibilitatea unei hraniri si mulgeri cit mai corespunzatoare. Frecventa adaparii in cazul distribuirii nemecanizate a apei (adaparea la galeata) este de 2-4 ori/zi la temperatura de 10-12 grade. V.fintini) si din surse subterane prin forare. Luminozitatea adaposturilor trebuie sa fie asigurata prin geamuri cu deschidere verticala cu suprafata de 1/20 din suprafata totala a adapostului. Un grajd cu microclimat corespunzator in ceea ce priveste temperatura. consumul mediu de apa/cap de vaca este de 45-60 litri/zi. De asemeni. Adaparea automata asigura consumul de apa la discretie. Limitele optime ale standului pentru vaca de lapte sint: 1. sa fie prevazut cu rasuflatori sau cu geamuri mici. in special la spatele vacii (uger si alte portiuni apropiate) si a se evita infectiile. In general. lemn) cu cai de acces pentru administrarea furajelor si evacuarea dejectiilor. cu ajutorul adapatorilor automate cu clapeta sau nivel constant. grajdul trebuie sa fie aerisit zilnic. Asternutul se schimba zilnic. pleava . cu adincimea de 0. 0. care sa asigure un circuit constant si uniform al aerului in tot grajdul. ADAPOSTURI – CONDITII DE CAZARE SI DE MICROCLIMAT Adaposturile pentru cresterea bovinelor trebuie sa asigure un microclimat corespunzator in ceea ce priveste constructia in sine care trebuie sa fie facuta din materiale termoizolante (caramida.Cantitatea zilnica de apa variaza in mare masura in functie de sezon. boltari. latimea ieslei 0. stimulind cu 20% in plus productia de lapte fata de administrarea manuala.80m lungime. mentinindu-se uscat pentru a nu se depune balega. ventilatia aerului si umiditate. canale de scurgere a purinului si spatiu de odihna pavat cu caramida moale sau scindura din lemn de esenta moale.

Tetania de iarba apare la vacile cu productie mare de lapte datorita continutului mare de potasiu si substante azotate din iarba si continutului redus de magneziu. etc) trebuie sa se execute in cadrul campaniilor de primavara. Aceasta survine in prima sau a doua zi dupa fratare si evolueaza cu pareze temporare. glanda mamara se modifica fiind mult marita si fierbinte. ACTIUNI SANITAR-VETERINAR OBLIGATORII CE TREBUIE SA SE EXECUTE LA TAURINE Din punct de vedere sanitar-veterniar. ducind la perturbarea miscarilor intestinale pina la disparitia acestora. Pe ansamblu. Se manifesta prin scaderea semnificativa a productiei de lapte si apetit capricios. virsta animalului si zona geografica. astfel: ♦ Dehelmintizarile (tratamentele impotriva viermilor de diferite categorii. sangvini. Alcaloza ruminala apare in momentul dezechilibrului ratiei. respectiv respectarea cerintelor nutritionale in functie de starea fiziologica a animalului. pulmonari. cit si in perioada de inceput de lactatie. Este o boala de adaptare si pentru a fi prevenita. ERORILE DE ALIMENTATIE SI CONSECINTELE LOR Erorile de alimentatie determina afectiuni metabolice si functionale. animalele trebuiesc tratate de-a lungul unui an calendaristic in vederea prevenirii unor boli infectioase si parazitare. Carentele alimentare prelungite duc la modificari metabolice importante ale proteinelor.VI. ducind in cele din urma la sindrom de infecunditate si sterilitate. cind pasunatul nu trebuie sa depaseasca 1-2 ore/zi. trebuie facuta o trecere traptata de la regim de hrana uscata la pasune. animalul degaja un miros pronuntat de acid butiric (fructe fermentate). lipidelor si in dinamica hormonala. Acestea se inregistreaza cu precadere in perioada de repaus mamar. VII. cind aceasta contine prea multa creta furajera sau faina de oase. determinind si scaderea productiei de lapte. hapatici. odata cu iesirea animalelor la pasunat sau trecerea celor din stabulatie permananta la alimantatia cu masa verde si in campanie de toamna cind animalele intra la . renali. Animalul prezinta asa numita “febra a laptelui” care se intilneste la vacile cu productii mari de lapte aflate la 3 –a sau a 4-a lactatie. care trebuie facuta in mimimum 8 zile. erorile alimentare provoaca nu numai stare de boala. Carentele si dezechilibrele nutritionale produc o serie de tulburari cum ar fi: cetoza (acetomenia) care apare la inceputul lactatiei si sfirsitul gestatiei si se datoreaza cantitatilor prea mari de suculente in ratie si cantitate mica de fibroase. Aceasta se depune in rumen. de anotimp (furajele de sezon). boli ale oaselor. Toate aceste tulburari nutritionale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii rationale in hranirea bovinelor. intestinali.

deci. decontaminol). ♦ In mod obligatoriu. . paduchi. din punct de vedere profilactic. singe) si se executa tiberculinarea in vederea depistarii focarelor de tuberculoza. trebuie efectuat trimestrial operatii de dezinfectie.grajd. va avea viteii sanatosi (robusti si vioi). etc. De asemeni. stropirea pardoselilor. riie.tratament antiparazitar intern. vacile astfel ingrijite si supravegheate vor fata din nou. in perioada 15 iunie – 15 iulie. sobolani. para-tuberculoza. fara sa sufere de diferite tulburari gastro-intestinale in primele 10 zile de viata (diaree neonatala). prin pulverizare. iar majoritatea vacilor vor ramine gestante la al doilea (6 saptamini) sau al treilea (9 saptamini) ciclu de calduri dupa fatare. fiind cunoscut faptul ca acestia pot difuza o gama variata de boli infectioase si parazitare. se pot folosi insecticide care se pun in amestec sau in solutii simple folosite la fel ca substantele decontaminante. moment in care se preleveaza probe pentru analize de laborator in vederea depistarii diferitelor boli. bruceloza. Astfel. pot fi folosite si pentru imbaiere sau pulverizarea animalelor pentru combaterea parazitiilor externi (purici. Tot acum se vor preleva probe de laborator (fecale. dihori) care trebuiesc inlaturati prin folosirea momelilor otravitoare sau a capcanelor. cei fatati vara-toamna se vaccineaza toamna. etc. realizeaza o productie cu 20% mai mare de lapte pe intreaga perioada de lactatie. Daca gospodarul nu are suficient timp sau materiale necesare. dezinsectie si deratizare a grajdurilor si anexelor acestora. O atentie deosebita trebuie acordata rozatoarelor (soareci. mlastionase. 12 luni calendaristice. cei fatati iarna-primavara se vaccineaza in campania de primavara.). Acestea din urma. gospodarul va inregistra anul si vitelul. Un bun gospodar care isi va hrani vacile cu pricepere si constiinciozitate. dupa o curatire mecanica minutioasa. ♦ Vaccinarile profilactice se executa in campaniile de primavara de catre medicii veterinari ai circumscriptiilor sanitar-veterinare teritoriale. capuse. spalare cu apa de var. peretilor si tavanului cu diferite substante decontaminante. prin varuire. In zonele cu terenuri umede. ♦ Vaccinarile profilactice care se executa in campanii primavara-toamna. astfel: ♦ Imediat dupa intarcare . Acesta se repeta din 3 in 3 luni pina la virsta de 1 an cind intra in schema generala ca pentru adulte (primavara si toamna). cu o vegetatie de tip luxuriant (in care se dezvolta melcul gazda intermediara pentru Fasciolla Hepatica – numit si galbeaza) este recomandat sa se repete tratamentul antiparazitar inca o data in mijlocul verii. care se gasesc la tpate punctele sanitar-veterinare si sint la un pret mic (cloramina. leucoza bovina. se pot face acestea cel putin de doua ori pe an. Viteii beneficiaza si ei de o seria de tratamente sanitar-veterinare.

vaci fatate 60-120 zile.20 kg lapte/cap/zi) Constituirea loturilor se face in functie • • • starea fiziologica si nivelul de productie. energia pentru termoreglare si efortul de lactatie . ADMINISTRAREA FURAJELOR • • furajul se administreaza in doua sau mai multe tainuri. recalcularea ratiilor se face decadal. furajarea vacilor se face corespunzator unei productii 15 2. energia pentru miscare.gestatie. Lotizarea vacilor in adaposturile cu stabulatie libera: • • • • vaci fatate recent 0-60 zile. daca creste productia de lapte cu 12 l/zi. se administreaza suplimentar 1. productia de lapte. sucesiunea furajelor iarna: fanuri. vaci fatate 121-305 zile. situatia sanitar veterinara animalelor. starea fiziologica (gestante. mixt).ultimele 60 zile inainte de fatare. suculente. insamantare recenta.5 UN/cap/zi. gradul de mecanizare al fermei. Ingrijirea vacilor in diferite stari fiziologice: VACI IN PREGATIRE DE FATARE • • • programul de intarcare se intocmeste lunar. concentrate. vaci in repaus mamar . fatare recenta. VACI GESTANTE SI IN LACTATIE • • necesarul de furaje se stabileste in raport cu necesarul de intretinere. liber. insamantare recenta dupa anoestrus -lipsa calduri). de sezon (iarna. productia de lapte (peste 15 .l/zi/cap. vacile gestante se intarca obligatoriu cu 60-70 de zile inainte de fatare. VACI IN LACTATIE • • furajarea in lactatie se face in functie de productia potentiala si greutatea corporala. .Sectorul vacilor cu lapte Se aplica tehnologia diferentiata in functie de: • • • • sistemul de intretinere (legat. vara).

pentru mentinerea curatenie in grajd se intocmeste grafice de evacuare a dejectiilor de 2-3 ori / zi. in mulsul mecanic aplicarea paharelor de muls pe sfarcuri se face in urmatoarea ordine: stang posterior. fanuri. se evita caldura la pasunat prin umbrare sau prin prelungirea pasunatului seara. se sterge ugerul cu un prosop curat. 50-60 pulsatii. vacile supuse regimului de intarcare se mulg o data pe zi.45 kg/cm2 intensitate vacuum. Adaposturile. ca cerinta fiziologica. Infiintarea exploatatiei In fermele vacilor de lapte. se efectueaza mulsoarea propriuzisa. suculente. EVACUAREA DEJECTILOR • • in sistemul de intretinere libera se foloseste plugul raclor sau tractorasul cu lama. se spala ugerul cu apa calda. stang anterior. drept posterior. Faza de finisare. restul vacilor se mulg de doua ori si la intervale precise. Asigurarea climatului. MULSUL VACILOR • • • • • • vacile cu productia foarte mare se mulg de trei ori. pasunatul de vara se organizeaza intre doua mulsori. Faza de crestere si ingrasare. se efectueaza masajul. este necesar ca . Ingrasarea tineretului taurin • • • • • • Infiintarea exploatatiei. vacile se mulg totdeauna in aceaisi ordine in sistem legat. din cauza surselor limitate de furaje. in sistem de intretinere libera se respecta ordinea locurilor. concentrate. drept anterior. incheierea mulsului se face cu mulsul suplimentar: 0. PREGATIREA PENTRU MULS • • • • • • • se pregateste si se verifica instalatia si aparatura de muls. Faza de pregatire.• • • succesiunea furajelor vara: fanuri. intervalul intre mulsori va fi de 10-12 ore.

ingrasarea propriuzisa 90 de zile si cea de finisare 35 de zile. Viteii intarcati se supun la un proces intensiv de crestere pe durata a 90 de zile. nutret combinat si siloz la discretie.8 . In aceasta perioada sunt obisnuiti cu fan si cu concentrate. la temperatura de 38 grade C. respectiv consum zilnic de 3 kg SU / 100 kg greutate vie. la interval de 12 ore. fara curenti de aer si care asigura 0. ingrasarea intensiva se realizeaza in 16-18 luni cand tineretul taurin ajunge la 650-700 kg. Rezulta ca procesul de ingrasare se face in trei perioade distincte.1 metru patrat/vitel. dezinfectat si sa asigure o temperatura de 18-20 grade C. durata alaptarii se face pana la 45 de zile. In tarile cu zootehnie avansata. in care realizeaza un spor de 600 grame zilnic iar la sfarsitul perioadei ajung la o greutate de 130 kg. La sosire viteilor li se aplica un tratament antistres cu glucoza (120 grame la 750 ml apa) in doua tainuri. Laptele sau substituentul de lapte se administreaza la biberon sau la galeata. Faza de pregatire Exista doua situatii de pregatire a tineretul taurin: cand viteii sunt adusi neintarcati si cand vitei sunt adusi intarcati. Furajare zilnica consta in fan. Daca vitei sunt adusi la 10-14 zile. perioada de pregatire dureaza 25 de zile. Adapostul trebuie sa fie curat. Solutia se prepara in apa calduta la 38 grade C. perioada in care viteii trebuie sa realizeze un spor mediu de minim 650 grame / cap / zi. Infiintarea de exploatatii pentru cresterea si ingrasarea taurinelor este o activitate rentabila ce contribuie la sporirea veniturilor realizate din aceasta actiune. Faza de crestere si ingrasare . atunci cand se urmareste sa se obtina o cantitate cat mai mare de carne. In cazul in care tineretul este supus ingrasarii de la varsta de 12 luni.tineretul mascul de la varsta inca tanara sa fie vandut care exploatatiile specializate in acest sens. Transportul viteilor se face cu mijloace auto special amenajate. cu calitati superioare si la un cost de productie cat mai scazut. intr-un timp cat mai scurt.

in care vor fi introdusi vitei cu afectiuni pentru a fi supusi tratamentelor specifice. In aceasta perioada sporeste consumul de nutreturi combinate din amestec.Perioada de crestere si intarcare dureaza 370 de zile. cand de fapt perioada de ingrasare este cea mai eficienta. .75 m/animal. Pentru obtinerea sporului scontat trebuie sa se asigure un front de furajare de 0. a brichetelor pentru lins din sare si microelementele.vitamini mineral introdus in amestec. Adaposturile Ingrasarea taurinelor se realizeaza in adoposturi inchise prevazute cu boxe dispuse deoparte si de alta a unei alei de furajare. Asigurarea climatului In faza de pregatire • • temperatura 18 grade C. Amestecul este format din 40% siloz. 50% suculente si 30% nutreturi combinate. In aceasta perioda se administreaza hrana la discretie format din 20 % fan tocat. asigurarea apei proaspete. Faza de finisare Durata finisarii este de 90 de zile. iar densitatea in boxe sa fie corelata cu lungimea frontului de furajare. inregistrand un spor mediu de 1200 grame / cap / zi. umiditatea relativa 70 %. Completarea necesarului de hrana se face cu un supliment proteino . timp in care tineretul ajunge la 650 kg/cap si la varsta de 18 -19 luni. 20 % fan si 40 % concetrate cu adaos de PVM. timp in care tineretul ajunge la greautate de 550 kg / cap. Evacuarea dejectilor se face prin canale acoperite cu gratare din beton sau fose de colectare. Un alt sistem de ingrasare este pe asternut permanete intretinut zilnic iar evacuarea dejectilor se face la sfarsitul perioadei cu un tractor dotat cu lama. In compartimentele de pregatire si de ingrasare propriuzisa vor trebui pastrate 1-2 boxe. In reusita ingrasarii un rol important il are hranirea corespunzatoare a viteilor cu furaj in amestec si administrat la discretie.

. NH3 0.026%. Reglarea microclimatului se face prin deschiderea si inchiderea geamurilor reglabile.026%. H2S 0.3%.01%. In faza de ingrasare • • • • • temperatura 10 grade C. H2S 0. prin usi si deflectoare in functie de cerintele prezentate mai sus.• • • concentratie CO2 0.01%. concentratie CO2 0.3%. NH3 0. umiditatea relativa 75 %.