Ferme de bovine pentru carne americane

Specificul fermelor Toate fermele de bovine de carne americane sunt private, şi conduse ca nişte afaceri profitabile, existenţa lor fiind determinată de piaţa cărnii de vită. Consumul de carne de vită pe teritoriul Statelor Unite este cel mai crescut în raport cu celelalte cărnuri, de porc sau de pasăre. Asta este motivul pentru care preţul cărnii de vită este atât de ridicat, iar acest factor este elementul cheie pentru afacerile cu vaci de carne. Dar există şi altă modalitate prin care fermierul american poate să facă profit cu vacile de carne: specializarea fermelor de carne pentru producţia de animale de reproducţie cu o valoare genetică superioară. Aceste ferme cresc vaci de carne întotdeauna în rasă pură. Cea mai populară rasă de carne este rasa Angus, varianta de culoare neagră. Aceasta reprezintă aproximativ 70% din efectivul total de bovine de carne. Fermele care lucrează în direcţia de carne la vânzare, de obicei folosec hibrizi între două sau mai multe rase. Datorită efectului heterozis, aceste animale încrucişate cresc mai repede, au un spor mediu zilnic mai mare. Dacă se folosesc hibrizi obţinuţi din trei rase, fermierii au de cîştigat cu 23% mai mult în spor, şi în valorificarea furajelor. Creşterea vacilor de carne Tehnologia de creştere a vacilor de carne este foarte simplă şi întotdeauna se caută soluţiile cele mai ieftine de întreţinere, pentru a reduce cât mai mult costurile pe cap de vacă. Primul lucru care reduce enorm de mult costurile este că pentru vacile mame nu se construiesc grajduri. Animalele sunt ţinute tot timpul anului pe păşune. Inclusiv în sezonul rece. Unele rase au nevoie de grajduri acoperite numai în perioada fătărilor. Altele, cum este rasa Angus, pot făta fără probleme la sfârşitul lunii februarie, chiar în zăpadă. Păşunatul este foarte bine controlat, cu garduri electrice, se mută animalele de pe o parcelă când înălţimea vegetaţiei scade la 10 cm. Pentru o bună protecţie a păşunii, animalele pasc pe o parcelă aproximativ 10-15 zile din an. Restul zilelor din an sunt pentru regenerarea păşunii. În sezonul cald, pentru a preveni degradarea păşunii, animalele se mută chiar şi de două ori pe zi de pe o parcelă pe alta. Pentru a asigura un confort mai ridicat animalelor, se plantează pomi pentru umbrarele naturale pe timp de vară. Sistemele de adăpare în foarte multe locuri sunt reprezentate de lacuri artificiale. Acestea constă într-o groapă săpată în care se adună apa de ploaie. Aceste lacuri asigură cantitatea necesară de apă pentru animale. Apa din aceste lacuri ajung la adăpători, care au sisteme anti îngheţ pentru sezonul de iarnă. Pe păşune, în nişte vase special acoperite, se administrează cantităţile necesare de minerale şi vitamine. Păşunile se însămânţează cu specii de ierburi alese, unele care cresc foarte bine în sezonul cald, şi altele care cresc foarte bine pe sezonul rece, asigurând furajarea adecvată a animalelor şi de sub zăpadă. Pe timp de iarnă, dacă se formează un strat de gheaţă şi animalele nu pot ajunge la iarbă, se administrează un supliment de fân, dar chiar şi concentrate. Dar în acest tip de creştere a vacilor de carne, furajul principal este masa verde, care reprezintă 90-95% din furajul total.

Producţii ridicate, costuri reduse Aceste ferme au scopul principal de a produce o generaţie nouă de viţei, care se nasc primăvara, cresc împreună cu mamele în primele şase luni, iar la înţărcare au o greutate de 250270 de kg. La vârsta de un an se vând pentru carne la licitaţii. Interesant este faptul că se fac sincronizări hormonale, şi în procent de 70% se foloseşte însămânţarea artificială. 20% din vaci sunt montate natural cu tauri aleşi după caracteristicile genetice şi 10% rămîn negestante. Un fermier american investeşte în medie, anual, 380 $ pe cap de vacă mamă, Ferma nu avea nici un angajat. Aceste ferme au, în medie, un spor mediu zilnic de 700-1200 g, dar costurile sunt foarte reduse. Animalele de un an pot ajunge la un alt sistem de întreţinere, în ferme de „Feed Lot”, care practic sunt nişte ferme de finisare. În aceste îngrăşătorii intensive furajul este alcătuit 90-100% din concentrate. Animalele se ţin în grajduri, şi se obţine greutatea de abatorizare de 500-650 de kg cu un consum specific de 5-6 kg furaje / 1 kg spor. Acest sistem este mult mai costisitor, dar se obţin sporuri mai ridicate în timp mai scurt.

Lot demonstrativ de vaci cu lapte
Lotul demonstrativ de vaci cu lapte a fost realizat de fermierul Herbest Ioan Petru, din localitatea, Biled, Nr.170, judetul Timis. Daca la inceputul infiintarii asociatiei 1992 fermierul era reticient la monta artificiala, treptat prin introducerea montei artificiale, fermierul a reusit sa-si inlocuiasca efectivele de animale slabe productive si sa obtinuta prin monta artificiala animalele super performante. Ferma de vaci a vut in total de 58 capete, din care: • • • • Vaci lapte – 28 capete Juninci - 6 capete Tineret femel peste 18 luni -4 capete Tineret femel 6 luni - 4 capete

• •

Tineret mascul 6 –12 luni – 8 capete Tineret mascul 0 – 6 luni - 8 capete

Dintre cele 28 capete vaci lapte, 10 capete sunt din rasa Holstein Friza si 18 capete sunt Baltata Romaneasca Simmental . In acest lot demonstrativ, vacile mai sus prezentate au avut o productie medie de 2835 l/cap. Cresterea productiei de lapte se datoreaza si introducerii mulsului mecanic cu aprozimativ 30% eliminandu-se stresul animalului prin schimbarea mulgatorilor. La cresterea productiei de lapte a contribuit si introducerea unei ratii furajere de calitate. Toate performantele obtinute s-au datorat unei colaborari foarte bune cu consultantul agricol local. De asemenea sa observat ca la vacile din lotul Holstein Friza, mulsul mecanic se face mai usor decat la Baltata Romanească. In schimb Baltata Romaneasca are in un continut de grasime in lapte mai mare decat rasa Friza.

Rasa de vaci Jersey
Este a doua rasa de lapte din lume. Caracteristica vacii este procentul ridicat de grasime, aproximativ 6%. Rasa este foarte bine consolidata ereditar si i-si transmite fidel aptitudinile de productie la incrucisare cu alte rase. Provine din insula cu acelasi nume din Marea Manecii, prin utilizarea cresterii in rasa curata, selectie si potrivirea perechilor de reproducatori, cresterea pe baza de linii si familii, in scopul sporirii productie de lapte. Se caracterizeaza prin culoarea cenusie-cafenie cu nuanta galbui (asemanatoare cu a caprioarei), avand o dunga mai deschisa de-alungul spinarii. Are o conformatie tipica productiei de lapte. In afara de grasime laptele mai are un continut ridicat de calciu si proteina. Astfel rezulta si o branza de foarte buna calitate. Femele ajung la 400-500kg in greutate iar masculi la 500-600 kg. La varsta de doi

Are corne medii directionate inainte si lateral. Danemarca. in Italia. Asociatia Nationala a Crescatorilor de Animale din Rasa Piemonteza sa fondata in 1934. rezulta o efic economica mai mare cu 20% fata de alte rase. Cuneo si Torino.ani ajung la greutate maxima si la maturitate sexuala. . Africa de Sud. la lucrarile agricole. Noua Zeelanda. Gatul este musculos iar trunchiul este cilindric si bine dezvoltat. La 15-18 luni vitei sunt buni pentru abatorizare. greutatea optima la care pot fi vanduti pentru sacrificare. Animalele sunt de talie medie. de catre tarani. cu foarte mult timp in urma. Rasa de vaci Piemontese Este cea mai apreciata rasa italiana de carne. fiind intilnita in Am Latina. Este o rasa foarte docila si tocmai de aceia a fost folosita. respectiv provinciile Asti. SUA sau Canada. Are o culoare alba cu zone gri pe spate si copse. Botul. Ea s-a format in regiunea Piemonte. Spuneam ca este o rasa specializata pentru carne si mai putin de lapte. Rasa este una dintre cele mai raspandite din lume. Carnea este de calitate optima. multa vreme. limba si cerul guri este de culoare neagra. Este o rasa care valorifica superior furajele administrate. La varsta respectiva ating 500600 kg.

on special in baloti. dupa care se va proceda la o dezinfectie mecanica si chimica. pentru hrana. prima masura care trebuie luata este scoaterea din furajare a nutreturilor infestate. se recomanda pastrarea anumitor reguli de depozitare a furajelor in scopul de a evita infestarea acestora cu mucegaiuri. pentru depistarea la timp a zonelor mucegaite. deoarece sunt medii favorabile pentru dezvoltarea rapida a diverselor mucegaiuri. in conditii de laborator si teren. In cazul cand s-au descoperit paie sau coceni mucegaiti. mai mult de 12 ore. • • • • • la aparitia unei micotoxicoze la animale. acestea constituind focare de umezeala ce favorizeaza dezvoltarea mucegaiurilor. se vor folosi in hrana animalelor cu maximum de prudenta si in cantitati mici. stivelor. la furajele depozitate vor fi facute periodic controale. Dintre acestea se desprind urmatoarele: • • • nu se vor recolta plantele furajere cand acestea se afla intr-un stadiu prea tanar de vegetatie. Se va evita administrarea fanurilor mucegaite si conservate necorespunzator mai ales in anii ploiosi. cand au un continut ridicat de apa si sunt in pericol de a mucegai usor. . se va asigura scurgerea apelor din jurul sirelor.Prevenirea infestarii furajelor cu mucegaiuri In urma unor studii efectuate. paioasele sa fie bine uscate si sa nu contina plante verzi sub forma de pale. se va supraveghea uscarea furajelor fibroase. Furajele provenite de pe terenuri pe care in anii anteriori au crescut plante contaminate cu specii patogene de mucegaiuri care au imbolnavit animalele. acestia se vor îndeparta din stiva si se vor arde sau introduce in platforma de balegar. precum si îndepartarea asternutului. evitandu-se depozitarea pe timp ploios. nu se recomanda mentinerea unor furaje verzi sau umede.

isi gasesc stramosi comuni cu celelalte forme de bovine.Ferma de bubaline Bivolii. cunoscuti in terminologia de specialitate bubaline. in conditii in care alte specii de bovine sunt neadaptabile sau realizeaza niveluri de productie mult inferioare. din efectivul mondial de bovine. Bubalinele reprezinta circa 10%. In tarile mari crescatoare. Egipt. Vietnam. la posibilitatile de extindere si de valorificare a unor teritorii in care taurinele nu se pot adapta si nu asigura productii corespunzatoare. Importanta bubalinelor. Pakistan. raportata la zona de formare si de raspandire. Nepal. bubalinele aduc un important aport economic. trebuie interpretata prin valoarea economica a acestora. . Printre tarile mari crescatoare de bubaline se inscriu: India.

in competitie directa cu taurinele au o eficienta sporita in valorificarea vegetatiei de slaba calitate. Pe langa aceste caractere de productie mixta. exista un efectiv total de bubaline de 62. Maramures. in principal. Vegetatia naturala din arealul de crestere a bubalinelor este mai putin valoroasa. In judetul Brasov. unica din tara pentru aceasta specie. Brasov.72 ferme. Satu Mare (4. Ca insusiri de productie. Brasov. EFECTIVE SI PRODUCTII: In Romania. sporind fertilitatea pamantului si usurandu-le munca. Brasov . Bistrita Nasaud. In judetele Sibiu. cu fertilitate naturala scazuta. Bistrita Nasaud . se gaseste Statiunea de Cercetare si Productie pentru cresterea Bubalinelor . Cluj (10. iar in judetele Salaj si Bihor pentru carne si lapte.1 ferma. Brasov (5.100 capete).600 capete). adaptandu-se perfect mediului. Cluj.400 capete). Cele mai mari efective de bubaline se gasesc in judetele Salaj (14. Cluj . din Bulgaria. Salaj si Sibiu. CONDITII DE CRESTERE. cu soluri slab evoluate. Bihor (5.500 capete). cu reactie acida si regim agrohidric defectuos. Principala zona de raspandire a bubalinelor brasovene este Tara Fagarasului. Alopecurus pratensis cu Poa pratensis. drenaj slab si foarte slab. argilo-iluvionale. Satu Mare. oamenilor. bubalinele se preteaza. la exploatarea pentru productia de lapte si carne. aceasta specie se utilizeaza si ca forta de tractiune in efectuarea unor activitati agricole si de transport. unde. Salaj 1 ferma. Numarul total de ferme de crestere a bubalinelor cuprinse în Controlul Oficial al Producţiei este de 78. Cluj directia principala de exploatare este pentru productia de lapte.Sercaia. Agrostis stolonifera. Maramures (6. in functie de solul de referinta.300 capete).400 capete). care are o traditie indelungata in cresterea bubalinelor. prin sud. cu un efectiv total de 275 capete bivolite. si 2 turmaci. Bivolii si-au gasit aici adapostul si utilitatea. Festuca pratensis.100 capete repartizate majoritar in judetele: Bihor. ARIE DE RASPANDIRE: Conditiile geoclimatice specifice cresterii bubalinelor sunt marcate de forme de relief putin inalte.Cresterea bubalinelor in tara noastra este o activitate traditionala. Bubalinele au patruns in spatiu carpato-dunarean odata cu migratia hunilor si avarilor. bogata in specii mezohidrofile si hidrofile in care predomina Nardus stricta sau asociatii de Agrostis tenuis cu Festuca rubra. .4 ferme.

Astfel.6. Aceasta compozitie confera calitati nutritive precum si calitati tehnologice deosebite laptelui de bivolita. De asemenea.700 litri pe lactatie. untul si gheea. • Din lapte de bivolita se pot obtine preparate foarte apreciate de consumatori: branzeturile care se fabrica intr-o gama foarte variata de sortimente.7.4. Karnal.4.4. • • PRODUCTII CARNE De la animalele sacrificate se obtin carcase cu o greutate medie de 200kg.3. cum sunt Mozzarella.7. minerale .137 mg/100 g lapte.17. Produse cu continut ridicat in grasime: smantana. fosfor . grasimi . subst. Cheddar. lactoza . cazeina . calciu . valorile reprezentative ale componentelor principale din laptele de bivolita sunt: (in g/100 g lapte) • • • • • • • • • substanta uscata total .4. chefirul.0.49%.8.PRODUCTII LAPTE Productia de lapte a bubalinelor este in jur de 1.1. Preparate dietetice acide: iaurtul. are un continut ridicat in vitamine si compusi minerali. superioara laptelui produs de catre toate celelalte specii de animale de ferma.0. .4. cu 132 kg grasime pura si un procent de grasime de 7. proteine . albumine .185 mg/100 g lapte. Surati la care se adaugA branza telemea de bivolita produsa in tara noastra. Laptele de bivolita are o compozitie complexa si se caracterizeaza printr-o pondere ridicata in substanta uscata si grasimi.

prin cresterea taliei la 138 cm si a masei corporale la peste 600 kg la bivolitele adulte. miscarile. se va apela si la imigratia de gene valoroase. capului si coarnelor. Concomitent. se urmareste cresterea adancimii toracelui la peste 55% din inaltimea la greban. creeaza mereu probleme in ceea ce priveste adoptia unui front de furajare capturant. profunzime pronuntata a toracelui si largimi sporite in general. prin utilizarea de material seminal din rasa Murrah si eventual. precum si un tren posterior masiv. AMELIOARARE BUBALINE Cresterea bubalinelor este dependenta la aceasta data de realizarea unei valorificari superioare a productiilor in special prin procesarea laptelui in produse specifice si desfacerea acestora la export. Principalele elemente ce preocupa pe crescatori privesc aplicarea unui program de ameliorare a bubalinelor. care este de dorit sa fie cat mai mare si la varste cat mai timpurii. Statiunea de Cercetare si Productie pentru Cresterea Bubalinelor Sercaia are un rol principal in realizarea si difuzarea acestui progres. din rasa Nili-Ravi. dar mai ales de integrarea lor. care are in vedere urmatoarele obiective: • Masivizarea tipului de bubaline actual. Functionalitatea grajdului este legata de corecta constructie a diferitelor elemente ce o compun.Cele mai importante criterii de apreciere a productiei de carne obtinuta sunt: • • • masa corporala la momentul valorificarii. • • CONSTRUCTIA FERMEI DE BUBALINE Aparenta liniste a bubalinilor nu trebuie sa ne faca sa uitam obisnuinta acestor animale de a se misca in grup si de a se freca cu mare forta de barierele care trebuie sa fie robuste si in mod special studiate. Particulara conformatie si dimensiunile relative ale gatului. Totodata. gradul de "'imbracare in muschi". Rezultate bune se obtin cu adoptia unui front de furajare cu doua bare cea din partea . cu o buna dezvoltare a dimensiunilor de lungime a trunchiului. conformatia corporala. luand in considerare spatiile. exigentele de bunastare ale animalelor si usurinta muncii operatorilor. Ridicarea potentialului genetic in directia productiei de lapte la peste 1900 kg lapte si 145 kg grasime si 100 kg proteina.

articulatiile puternice. greutatea si masuratorile corporale pe categorii de varsta. date de reproductie si productie pe lactatii.8-4. Pentru fiecare individ din acest nucleu exista aici o fisa individuala care cuprinde date de origine. Toate aceste informatii sunt stocate pe calculator. Conformatia corporala se caracterizeaza prin cap relativ lung si expresiv. de talie mai mică – cea de munte.2 capete. juninci gestante . tineret femel 0-6 luni . dintre care: vaci lapte . cu contur evident. Structura efectivului total de Sura de Stepa in rasa curata este de 51 capete la SCDB Dancu –Iasi. tineret femel 12-18 luni . Rasa Sura de stepa constituie un material biologic valoros datorita adaptabilitatii. Dezvoltarea corporala a vacilor din aceasta grupa le situeaza in grupa mijlocie: vacile 400-450 kg.3 capete. ongloanele rezistente. este calitativ superior altor rase prin lipsa infectiei leucotice si TBC. La trunchii. Greutatea viteilor la nastere este 27-30 kg. Gatul este bine proportionat cu trunchiul si capul. adulte la îngrasat . Membrele au regiunile bine dezvoltate.inferioara mobila si reglabila in inaltime. greabanul este inalt si ingust. Se utilizeaza material seminal congelat de la 5 tauri. Aceasta rasa primitiva ocupa aproape intreaga suprafata a tarii cu exceptia regiunii carpatice. Laptele de la Sura de Stepa. rezistentei si capacitatii combinative in incrucisarea cu alte rase. De altfel chiar Dimitrie Cantemir pomenea în Descrierea Moldovei de boii mici de la munte si de „cirezile mari cu boii frumosi zdraveni” de la ses. .3 cap. tineret femel 6-12 luni . In perioada de crestere realizeaza un spor slab de 500-700 g/zi.5 capete.5 %. Acesta trebuie sa fie asezat in fata pentru a asigura o mai corecta pozitionare in iesle si pentru a evita orice leziune a animalului Rasa Sura de Stepa Populatiile de bovine din evul mediu din Romania reprezinta tipurile care au stat la baza constituirii rasei Sura de stepa. numita si Mocanita.7 capete. tineret mascul 0-6 luni . tineret mascul 6-18 luni – 6 capete. Productia medie pe lactatie este de 1200 l cu un procent de grasime de 3. salele inguste iar crupa in acoperis. iar masculii care nu intereseaza prasila pot deveni boi de munca foarte apreciati. atat in gospodariile populatiei cat si ale asociatiilor. in special cu rasa Bruna de Maramures.3 capete. unde probabil era raspandita o alta vita primitiva.22 capete. si aplomburile cu multe defecte.

Dorna Lactate Un alt mare jucator romanesc cu capital mixt (romanesc si elvetian). destinat femeilor. . produse proaspete si branzeturi. piata romaneasca a lactatelor este diversa. insa putini jucatori sunt capabili sa se impuna in mai mult de o categorie de produse. de Friesland Romania. riscant pentru sanatatea consumatorului dar preferat in mod traditional si avand inca o uriasa pondere (90%) in laptele vandut in Romania. lapte neprocesat industrial.Piata laptelui in Romania Piata laptelui de consum din Romania este de aproape 1. Dincolo de laptele de consum. unde este concurata puternic de Dorna Lactate si. intr-o mai mica masura. Ultimul produs are o pondere importanta in comertul de subzistenta al producatorilor individuali. Campina Hochland se concentreaza pe branzeturi procesate. care impreuna cu cel ultrapasteurizat totalizeaza aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vanduta in Romania. Ea ofera trei mari tipuri de produse: lapte ultrapasteurizat (UHT). lapte pasteurizat. Gigantul Danone concureaza pe lactate proaspete (iaurturi). Slovacia si Ungaria). Dorna Lactate si Friesland sunt concurate cu succes (dar nu de multa vreme) de Albalact. fiind cu totul strain de comertului modern de azi. Cele doua acopera linii de produse de lapte. LaDorna poseda alte doua produse: Laptic. In sectorul laptelui UHT. branzeturile si lactatele proaspete in cazul Friesland. Parte din produsele proaspete ale grupului sunt comercializate sub marca autohtona Napolact. umar la umar cu alt gigant. la categoriile de branzeturi si lapte de consum. Friesland Romania SA este cel mai mare producator de pe piata laptelui de consum. cu doua produse importante in portofoliu Milli si Oke! ("aduse" in Romania de pe celelalte piete centraleuropene unde activeaza grupul: Cehia. Friesland Subsidiar al Friesland Coberco Dairy Foods din Olanda. Dorna Lactate ofera game de produse La Dorna. laptele de consum.5 miliarde litri. Ultimele doua companii se numara printre acei putini jucatori care abordeaza cu succes mai multe categorii: laptele de consum si branzeturile in cazul Dorna Lactate. destinat copiilor si Lady Milk 6.

din care 1. Aceeasi companie comercializeaza lapte pasteurizat. aceasta a depasit in 2007 aproximativ 1. O ultima observatie importanta este aceea ca piata este insuficient dezvoltata in principal din cauza puterii reduse de cumparare. Romania a obtinut o cota de productie anuala de 3. produse proaspete si branzeturi sub marca omonima Albalact. in urma fuziunii cu danezii de la Arla va forma un alt concurent de mari dimensiuni care ar putea decide sa achizitioneze partenerul Covalact si sa-si promoveze mult mai activ si constant brandul Campina. Va exista o criza de furaje care va influenta costurile si preturile finale la consumatori in urma procesului de fabricare a biodieselului care atrage mai mult porumb. din Ungaria pana in Grecia. Albalact este prezenta pe piata laptelui UHT cu brandul Fulga. Piata laptelui in 2008 Piata laptelui procesat din Romania va creste cu circa 10-15 la suta in 2008 si ar putea ajunge la circa un miliard de euro. Grupul olandez Campina.8 miliarde de litri si are o valoare similara.3 miliarde de litri de lapte. Avand in vedere potentialul inca neexploatat al unei piete nationale destul de mari ce se va integra in cea europeana. Noi schimbari pe piata laptelui In Romania. deoarece exista multe ferme si unitati in constructie. In 2007.Albalact: O companie independenta romaneasca de dimensiuni medii detinuta de un antreprenor individual. dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului. este certa intrarea pe piata lactatelor a unor mari jucatori europeni precum Yoplait (care. impreuna cu partenerii lor israelieni de la Tnuva par deja interesati sa achizitioneze capacitati de productie in Romania) si Lactalia (cel mai mare producator european. . In negocierile de aderare la Uniunea Europeana. productia de lapte industrializat a fost de 1.7 litri de lapte procesat. alaturi de concurenti mai mici din tarile invecinate. consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparatie cu restul tarilor europene: 6. fata de media europeana de 65-70 de litri.2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial. de circa un miliard de euro. propietar al unor producatori de profil in Republica Moldova).1 miliarde litri si depaseste. Se estimeaza ca piata va creste cu cel putin 10-15 la suta in 2008. din punct de vedere valoric. dar si datorita noilor reguli veterinare legate de cresterea calitatii laptelui. 900 milioane de euro. In ceea ce priveste piata laptelui neprelucrat.

5 milioane de tone de lapte. Romania a obtinut. Companiile Napolact. peste 55 la suta din exploatatiile din Romania dau 45 la suta din cantitatea de lapte. Pe de alte parte. toate restituirile la export sunt egale cu zero. Cresterea. In Romania. in negocierile cu Uniunea Europeana. in timp ce productia totala de lapte a ramas constanta. in afara fermelor profesionale. pana in 2009. dar fermierii au o varsta de peste 50 de ani si detin una sau doua vaci.in jur de 200 . care la ora actuala este nemultumitor.3 euro pentru fiecare tona de lapte realizata peste cota. iar daca se mai adauga si zona Timis. o cota totala de lapte de trei milioane tone pe an desi produce peste cinci milioane de tone.15 milioane gospodarii si 1. s-ar repartiza in mod egal intre cele 27 de state membre. Evolutia favorabila a pietei. cat si pe piata mondiala. pentru a raspunde cresterii cererii atat in Uniunea Europeana. Comisia Europeana a propus la inceputul lunii decembrie o crestere de doi la suta a cotelor de lapte. Raportul privind perspectivele pietei concluzioneaza ca. ce reprezinta un total de 2. combinata cu reforma. Brailact si Danone detin. Dupa aceasta data. piata va fi influentata si de sprijinul primit de crescatorii de bovine din partea statului. procentul se ridica la 60 la suta. Depasirea acestei cantitati atrage penalizari de 278. Fabricile de lapte din Romania . CE mai ia in calcul si eliminarea cotelor in aprilie 2015. in care Comisia a propus o crestere graduala a cotelor inainte de expirarea acestora la 31 martie 2015.84 milioane de tone. in 2006 existau 1. iar stocurile de interventie sunt goale. in timp ce taranii vand direct pe piata 1. au dus la o situatie in care. Albalact. Romania produce anual peste cinci milioane tone de lapte. pentru prima oara de la instituirea sistemului in 1968. in 2007. dar din pacate peste 40 la suta din laptele produs in Romania. furnizarea laptelui de catre producatori trebuie sa corespunda cerintelor UE. LaDorna.8 miliarde de litri de lapte. in Romania. Romaniei i se va diminua cota pentru urmatorii ani. cumulat.1 miliarde de litri de lapte. cresterea productiei de branzeturi si lapte proaspat a absorbit o cantitate suplimentara de 5. nu este conform in ceea ce priveste continutul organic. La ora actuala. .chiar daca in Romania acest proces nu va fi atat de acut ca in tarile Uniunii Europene. iar in cazul in care cantitatea de lapte produsa este mica. Romania va detine astfel o cota de lapte 3. Aceasta nu aduce atingere rezultatelor analizei pietei produselor lactate care se efectueaza in cadrul controlului de sanatate al Politicii agricole comune. Romania beneficiaza. intre 2003 si 2007. incepand de la 1 aprilie 2008. Zona Cluj si Brasov ofera mai mult de jumatate din laptele livrat catre procesare din Romania (52%).11 milioane tone. 77 la suta din piata totala a laptelui procesat.proceseaza anual circa 1. de o perioada de tranzitie in care producatorii mai pot vinde pe piata interna lapte neconform.7 milioane de vaci.

Alimentatia taurinelor are o arhitectura specifica bazindu-se pe producerea unor furaje de calitate superioara si in cantitati suficiente care sa asigure ratii echilibrate ce vor satisface cerintele zilnice ale animalului.peste 90 la suta din gospodarii detinand doar 1-2 capete. Un rol important il constituie asigurarea conditiilor de adapost si supravegherea periodica din punct de vedere sanitar-veterinar. Numarul fermelor cu peste 100 de capete de vaci la finele lui 2005 era de numai 163 TEHNOLOGIA DE CRESTERE SI INTRETINERE A TAURINELOR In conditiile economiei de piata. . rapida si eficienta de sporire. se impune o popularizare in rindul micilor fermieri a unor tehnologii de crestere moderna. dar destul de simpla. Calea cea mai sigura. ponderea principala in cresterea taurinelor revine micilor fermieri cu efective mici (5-20 capete). Pentru eficientizarea cresterii taurinelor. Ca urmare a desfiintarii marilor complexe pentru cresterea vacilor de lapte. o constituie alimentatia rationala a animalelor din rase de vaci cu valoare genetica ridicata. imbunatatire si eficientizare a productiei de lapte. este necesara o noua abordare a modului de crestere si intretinere a taurinelor.

intilnim citeva etape care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce priveste furajarea. ETAPELE FURAJARII Furajarea si ingrijirea vacilor inainte de insamintare. fiindu-i caracteristice urmatoarele: • • • vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere vacile isi intensifica metabolismul. trebuie respectata cu strictete perioada repausului mamar. timp necesar revenirii uterului la dimensiunile normale. Hranirea vacilor dupa fatare 3. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta : 0-3 luni 3-6 luni 6-12 luni 12-18 luni peste 18 luni (juninci) 1. in timpul gestatiei si dupa fatare sint factori esentiali pentru obtinerea unui vitel nou-nascut sanatos. obtinerea unei productii de lapte mari si usurinta in ceea ce priveste urmatoarea monta. astfel lactatia sa fie in jur de 305 zile. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar 2. astfel: 1. In furajarea bovinelor. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte 4. De asemeni.Alimentatia rationala poate asigura o crestere a nivelului de productie anual cu 30-40%. imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si evitarea risipei. continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare apetitul scade. devenind cel mai redus . toate asigurind un randament maximal al exploatatiei pentru lapte. I.

Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs . In tot acest timp. se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate . se impune ca timp de 2-3 zile. 40 de zile si in cea imediat urmatoare. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte Un aspect deosebit de important si mai putin respectat. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie.) Furajele trebuie sa fie de calitate. in special grosiere sau fin. 3. tainul de seara fiind in cantitate mai mare. ne-inghetate sau cu pamint pe ele.. vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls (ex. Furajele se administreaza in 2-3 tainuri. acesta creste in volum. la distante de 6-7 ore intre ele. . vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda. 2. Imediat dupa fatare. este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz. Hranirea vacilor dupa fatare Dupa fatare. nu rece sau cu gheata. la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura). fintina). iar apa sa aiba temperatura normala ( din put. organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate. in medie. etc.In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va mulge o canitate mai mica de lapte. borhot. rezultind probleme la fatare. Cu aproape doua luni inainte de fatare. iar prin depuneri masive de calciu.• • vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului. completate cu fin si concentrate care stimuleaza productia de lapte. gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata. este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente. vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. are loc o deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de lapte. In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox. fara mucegaiuri. Pentru obtinerea unui litru de lapte.

Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta  Cat. radacinoase. 6-12 luni.5 kg/zi. coceni. alimentatia este ca la vacile gestante.consumindu-se in medie 55-60 kg. iar finul se da pe baza de ratii (2 kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele. 3-6 luni In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip. PRINCIPALELE NUTRETURI UTILIZATE IN HRANA TAURINELOR Pot fi impartite in urmatoarele grupe:  Nutreturi fibroase( finuri. peste 18 luni cind vitica a fost montata. intarcarea producindu-se in general la 30 . paie. sroturi.  Cat.  Cat. 12-18 luni In aceasta perioada se administreaza concentratul tip III. respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin 25 zile perioada de alaptare cu lapte integral. zoofort-uri)  Nutreturi fibroase Finurile care se utilizeaza in hrana taurinelor sint: . in rest.Crescind din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la un randament ideal de valorificare al furajelor . se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi. Concentratul va fi administrat la discretie si va fi completat cu finuri de foarte buna calitate. Finurile se dau in continuare la discretie. bostanoase si borhoturi)  Aditivi furajeri (premix-uri.35 de zile. fara pierderi.  Cat. 4. consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada. reziduuri de la industria de morarit)  Nutreturi suculente (silozuri. furajarea se completeaza cu concentrate care au un continut de proteina ridicat (ratie TIPI). etc)  Nutreturi concentrate (cereale. Pentru categoria de la 0 la 3 luni. in medie de 2 –2.II. II. ele reprezentind principala sursa de furajare. 0-3 luni Alimentatia de baza este constituita din laptele matern.

digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica.28 kg sulfat . sparceta) finul de graminee (fin din livezi. porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala.72 kg uree+0. avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut in celuloza. unde participa in urmatoarele proportii: 40-60% la vacile gestante si lactante 30-40% la tineretul pentru reproductie 65-85% la animalele pentru ingrasat Porumbul se administreaza sub diferite forme: .porumb siloz: recoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara. in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea nutreturilor combinate. etc). de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia.- fin de leguminoase (lucerna. precum si o digestibilitate mica. valoare nutritiva redusa. Pentru ridicarea continutului de proteina. De asemeni. borhoturi.  Nutreturi concentrate Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor. continind 8-10% proteina. Grosiere aceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in substanta uscata. Finurile se administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi. o alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0. se poate insiloza porumbul in amestec cu leguminoase. Grosierele se administreaza la animalele adulte. Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de preparare (saramurare. murare. iar dintre vitamine se remarca vitamina E si provitamina A. In hrana animalelor.boabe macinate pentru virsta 0-6 luni. cantitatile variind intre 3-5 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de porumb. pajisti cultivate) fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche) finuri naturale ( de lunca. amestec cu melasa. uree. . deal. .porumb stiulete macinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste. munte) fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor) Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului. trifoi.

evitindu-se fermentatia de tip butilic care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator. se depoziteaza pe platforme de beton . se poate realiza un amestecde nutret murat. Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati in . dupa virsta de 12 luni. se umple cu aproximativ: ♦ 100 kg strujeni tocati (sisca). acesta din urma avind un efect pozitiv asupra cantitatii si in special asupra calitatii laptelui. proteina bruta.de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb insilozat). Pentru a le mari procentul de utilizare. Acest amestec se preseaza bine.5m. cocenii se toaca la sisca. 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a furajului. folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 40-50% ovazul in concentrate si orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din amestecul de concentrat. ♦ daca este posibil. ca valoare nutritiva acesta inlocuind porumbul siloz. respingator). 10-20 kg (functie de virsta si greutate). Acestia se toaca. dupa care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei fermentatii de calitate. Continutul in proteina digestiva este mare la aceste graminee. cu dimensiunile de 1m/1m/1. ♦ 30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare). grasime si aminoacizi esentiali. . Orzul si ovazul sint consumate cu placere de catre animale. imbietor). In regim gospodaresc. In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau porumb siloz: ♦ pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin). Dupa 2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale. ♦ la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi. putind administrati ca atare sau in amestec cu borhoturi. iar la tineret. imbunatatind ratia cu extracte azotate. urmarindu-se o fermentatie de tip lactic (miros placut de fermentat. astfel: o cutie din lemn placata cu tabla zincata.cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire in hrana animalelor sint consumati numai in procent de 50-70%.

aprox. de bere) contin pina la 95% apa. morcov furajer) Borhoturile (de griu. mici si pot fi administrate mai ales in hrana vacilor de lapte in cantitati de 10-15 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat. iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa. este una dintre compunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor. sub forma de faina. Bostanoasele (bostanul furajer. Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%. . in proportie de pina la 1% din cantitatea de concentrate. Srotul de floarea soarelui . Se foloseste in alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere). fiind bogata in potasiu. substantele nutritive fiind usor digestibile.  Nutreturi suculente Nutreturi insilozate (porumb. in schimb sarace in calciu. proteine.  Aditivi furajeri: ♦ Substante aditionale de origine minerala Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) macinata. aminoacizi. aceste insusiri dind melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic. datorita continutului ridicat de proteina. Soia se situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de proteina(3234%) si cel mai ridicat continut in lipide (17-20%). Se administreaza pina la 30 kg/zi la vacile de lapte. Radacinoase ( sfecla furajera. 25-50 g/zi in hrana si sub forma de bulgari in iesle pentru lins. 60% extractive azotate. pepene verde furajer) sint fructe suculente care contin 90-94% apa. taritele se folosesc in procent de 10-25% din amestecul de concentrat. zinc. 9% proteine. de cartofi. gulii furajere. de porumb. leguminoase ) Melasa contine 20% apa. cobalt. borceag. cupru. proteina gasindu-se in cantitati f. folosindu-se intr-un procent de 10-25% din totalul acestor concentrate. situinduse pe primul loc intre concentratele proteice de origine vegetala.amidon. saruri minerale (mai ales fosfor). La hrana animalelor. grasimi. fier. substante azotate. mangan.

01 RETETA TIP II 3 –6 LUNI 58 10 12 16 1 1 1 1 100 0.5 100 1.9% fosfor. sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea animalelor.1% fosfor si 23. proteine iodate.3g fosfat monocalcic Faina de oase – provine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate si contine 28-35% calciu. 14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcic ♦ Substante aditionale de uz furajer Cunoscute sub denumirea de premix-uri. etc.5 1 0.N. se administreaza sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de concentrate. drojdii furajere. obtineri de productii ridicate de lapte.Creta furajera cu un continut de calciu de aprox.982 . 24% calciu fosfat dicalcic 18. max.29% calciu fosfat tricalcic 19.76% calciu Ex: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6./KG RETETA TIP I 0-3 LUNI 42 5 12 16 16 3 3 1 0. hormoni. Fosfati furajeri – sub forma de .fosfat monocalcic 15. contin: antibiotice.1%. zooforte-uri.50-80 g/zi in hrana. enzime.97% fosfor si 38. 39%. III. RATII FURAJERE STRUCTURA NUTRETULUI COMBINAT PENTRU VITEI (%) NUTRET Faina de porumb Faina de ovaz Tarite de griu Faina de lucerna deshidratata Sroturi de floarea soarelui Sroturi de soia Drojdie furajera Zahar Calciu Faina de oase Supliment mineral Zoofort T1 Zoofort T2 Sare Total U. care desi in cantitati mici. aprox.

El.B. 1980.n. Editura Didactica si Pedagogica.66 11. M.d.17 12.88 21 169.Bunicelu.E.96 14 111.g/kg Celuloza 1694.25 Preluata din lucrarea “Alimentatia animalelor domestice”.Popa.35 1663. ed.. % P. O. Milos. 6 – 18 LUNI (concentrat tip III) Porumb stiulete macinat intreg Tarite griu Floarea soarelui (srot) Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix-uri (zoofort) 50 kg 15 kg 10 kg 22kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg/ 2-3 kg pe zi RETETE DE CONCENTRATE PENTRU VACI CU LAPTE Varianta 1 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Calciu (creta furajera) 55 kg 1 kg 43 kg Sare 1 kg . kcal/kg P.

5-2kg/zi La discretie 6 – 12 luni Reteta tip III 12 – 18 luni Concentrate Fin Suculente (radacinoase) Nutret verde vara Nutret murat iarna La discretie La discretie - Nutret de crestere 1.5-2kg/zi 2 –3 kg/zi 3-5 kg/zi 12 – 25 kg/zi 5 – 10 kg/zi 3 –4 kg/zi 5-10 kg/zi 25 – 30 kg/zi 15 – 20 kg/zi .Premix (Zoofort) 1 kg Total: 100 kg Varianta 2 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix (Zoofort) 30 kg 50 kg 17 kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg Ratii alimentare pentru vitei intre 0-18 luni 0 – 3 luni Reteta tip I 3 – 6 luni Reteta tip II Nutret de crestere 1.

TEHNICA ADAPARII TAURINELOR In cresterea taurinelor.iarna Primavara. 15-20 kg 5-8 kg bostanoase.iarna toamna toamna FIN – LUCERNA 2 – 3 kg 5-8 kg FIN NATURAL 2 – 3 kg 8-10 kg STRUJENI PORUMB 3 kg (1 snop) 3 kg ( 1 snop) PORUMB SILOZ 10 kg 10-15 kg SUCULENTE (radacinoase. Trebuie sa se foloseasca apa potabila care corespunde cerintelor organismului.RATII ZILNICE FURAJERE ORIENTATIVE PENTRU O VACA CU O PRODUCTIE MEDIE DE 10 LITRI LAPTE PE ZI TIPUL DE FURAJ ZONA DE CIMPIE ZONA DE DEAL-MUNTE Primavara. aprovizionarea cu apa. borhoturi) CONCENTRATE ( in 2 3 kg 3 kg 3 kg 3 kg tainuri) MASA VERDE 35-40 kg 35-40 kg Modificarea structurii ratiei odata cu avansarea in lactatie IV.Toamna. sa satisfaca nevoia de apa si sa nu prejudicieze sanatatea si productia animalului. . trebuie considerata ca un element tehnologic esential de asigurat la timp si in conditii de calitate.Toamna.

30 m.8 m latime. ADAPOSTURI – CONDITII DE CAZARE SI DE MICROCLIMAT Adaposturile pentru cresterea bovinelor trebuie sa asigure un microclimat corespunzator in ceea ce priveste constructia in sine care trebuie sa fie facuta din materiale termoizolante (caramida. V. lemn) cu cai de acces pentru administrarea furajelor si evacuarea dejectiilor. Sistemul de intretinere a vacilor in adaposturi este cel legat care urmareste sa asigure fiecarei vaci spatiul optim pentru odihna si igiena. pleava . ventilatia aerului si umiditate. . Adaparea automata asigura consumul de apa la discretie. amoniac. care sa asigure un circuit constant si uniform al aerului in tot grajdul. Frecventa adaparii in cazul distribuirii nemecanizate a apei (adaparea la galeata) este de 2-4 ori/zi la temperatura de 10-12 grade. sa nu prezinte miros de dejectii sau una dintre cele trei noxe (gaze) ce apar in grajd: bioxid de carbon. canale de scurgere a purinului si spatiu de odihna pavat cu caramida moale sau scindura din lemn de esenta moale. boltari.80m lungime.20-0.50 m.fintini) si din surse subterane prin forare. stimulind cu 20% in plus productia de lapte fata de administrarea manuala. hidrogen sulfurat. consumul mediu de apa/cap de vaca este de 45-60 litri/zi. precum si posibilitatea unei hraniri si mulgeri cit mai corespunzatoare. De asemeni. trebuie sa prezinte la intrare in acesta un miros de asternut proaspat (paie. in special la spatele vacii (uger si alte portiuni apropiate) si a se evita infectiile. Asternutul se schimba zilnic.Cantitatea zilnica de apa variaza in mare masura in functie de sezon. Luminozitatea adaposturilor trebuie sa fie asigurata prin geamuri cu deschidere verticala cu suprafata de 1/20 din suprafata totala a adapostului. 0. rumegus) sau miros de fin. In general. Limitele optime ale standului pentru vaca de lapte sint: 1. sa fie prevazut cu rasuflatori sau cu geamuri mici. cu ajutorul adapatorilor automate cu clapeta sau nivel constant. latimea ieslei 0. de starea fiziologica si de nivelul performantelor (mai mare la vacile in lactatie si mai mic la cele in repaus mamar si la cele cu productii mai scazute). Adaparea se poate realiza direct din surse naturale potabile (riuri. cu adincimea de 0. grajdul trebuie sa fie aerisit zilnic. Un grajd cu microclimat corespunzator in ceea ce priveste temperatura. mentinindu-se uscat pentru a nu se depune balega.

Toate aceste tulburari nutritionale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii rationale in hranirea bovinelor. renali. glanda mamara se modifica fiind mult marita si fierbinte. astfel: ♦ Dehelmintizarile (tratamentele impotriva viermilor de diferite categorii. care trebuie facuta in mimimum 8 zile. cind aceasta contine prea multa creta furajera sau faina de oase. VII. lipidelor si in dinamica hormonala. erorile alimentare provoaca nu numai stare de boala. ACTIUNI SANITAR-VETERINAR OBLIGATORII CE TREBUIE SA SE EXECUTE LA TAURINE Din punct de vedere sanitar-veterniar. etc) trebuie sa se execute in cadrul campaniilor de primavara. Este o boala de adaptare si pentru a fi prevenita. ducind in cele din urma la sindrom de infecunditate si sterilitate. Pe ansamblu. Animalul prezinta asa numita “febra a laptelui” care se intilneste la vacile cu productii mari de lapte aflate la 3 –a sau a 4-a lactatie. Carentele alimentare prelungite duc la modificari metabolice importante ale proteinelor. animalul degaja un miros pronuntat de acid butiric (fructe fermentate). pulmonari. cind pasunatul nu trebuie sa depaseasca 1-2 ore/zi. Alcaloza ruminala apare in momentul dezechilibrului ratiei. animalele trebuiesc tratate de-a lungul unui an calendaristic in vederea prevenirii unor boli infectioase si parazitare. boli ale oaselor. Carentele si dezechilibrele nutritionale produc o serie de tulburari cum ar fi: cetoza (acetomenia) care apare la inceputul lactatiei si sfirsitul gestatiei si se datoreaza cantitatilor prea mari de suculente in ratie si cantitate mica de fibroase. de anotimp (furajele de sezon). virsta animalului si zona geografica. sangvini. ERORILE DE ALIMENTATIE SI CONSECINTELE LOR Erorile de alimentatie determina afectiuni metabolice si functionale.VI. Tetania de iarba apare la vacile cu productie mare de lapte datorita continutului mare de potasiu si substante azotate din iarba si continutului redus de magneziu. hapatici. odata cu iesirea animalelor la pasunat sau trecerea celor din stabulatie permananta la alimantatia cu masa verde si in campanie de toamna cind animalele intra la . Acestea se inregistreaza cu precadere in perioada de repaus mamar. respectiv respectarea cerintelor nutritionale in functie de starea fiziologica a animalului. intestinali. determinind si scaderea productiei de lapte. Aceasta survine in prima sau a doua zi dupa fratare si evolueaza cu pareze temporare. ducind la perturbarea miscarilor intestinale pina la disparitia acestora. Aceasta se depune in rumen. Se manifesta prin scaderea semnificativa a productiei de lapte si apetit capricios. trebuie facuta o trecere traptata de la regim de hrana uscata la pasune. cit si in perioada de inceput de lactatie.

bruceloza. prin varuire. Astfel. decontaminol). fara sa sufere de diferite tulburari gastro-intestinale in primele 10 zile de viata (diaree neonatala). realizeaza o productie cu 20% mai mare de lapte pe intreaga perioada de lactatie. pot fi folosite si pentru imbaiere sau pulverizarea animalelor pentru combaterea parazitiilor externi (purici.tratament antiparazitar intern. Acesta se repeta din 3 in 3 luni pina la virsta de 1 an cind intra in schema generala ca pentru adulte (primavara si toamna). ♦ In mod obligatoriu. Daca gospodarul nu are suficient timp sau materiale necesare. dezinsectie si deratizare a grajdurilor si anexelor acestora. astfel: ♦ Imediat dupa intarcare . sobolani. in perioada 15 iunie – 15 iulie. vacile astfel ingrijite si supravegheate vor fata din nou. paduchi. para-tuberculoza. stropirea pardoselilor. Acestea din urma. deci. ♦ Vaccinarile profilactice se executa in campaniile de primavara de catre medicii veterinari ai circumscriptiilor sanitar-veterinare teritoriale. cei fatati vara-toamna se vaccineaza toamna. etc. se pot face acestea cel putin de doua ori pe an. Viteii beneficiaza si ei de o seria de tratamente sanitar-veterinare. prin pulverizare. trebuie efectuat trimestrial operatii de dezinfectie. leucoza bovina. ♦ Vaccinarile profilactice care se executa in campanii primavara-toamna. riie. care se gasesc la tpate punctele sanitar-veterinare si sint la un pret mic (cloramina. va avea viteii sanatosi (robusti si vioi). mlastionase. cu o vegetatie de tip luxuriant (in care se dezvolta melcul gazda intermediara pentru Fasciolla Hepatica – numit si galbeaza) este recomandat sa se repete tratamentul antiparazitar inca o data in mijlocul verii. . capuse. Un bun gospodar care isi va hrani vacile cu pricepere si constiinciozitate. spalare cu apa de var. In zonele cu terenuri umede. 12 luni calendaristice. se pot folosi insecticide care se pun in amestec sau in solutii simple folosite la fel ca substantele decontaminante. De asemeni. iar majoritatea vacilor vor ramine gestante la al doilea (6 saptamini) sau al treilea (9 saptamini) ciclu de calduri dupa fatare. moment in care se preleveaza probe pentru analize de laborator in vederea depistarii diferitelor boli. peretilor si tavanului cu diferite substante decontaminante. singe) si se executa tiberculinarea in vederea depistarii focarelor de tuberculoza. din punct de vedere profilactic. fiind cunoscut faptul ca acestia pot difuza o gama variata de boli infectioase si parazitare. gospodarul va inregistra anul si vitelul.). dupa o curatire mecanica minutioasa. O atentie deosebita trebuie acordata rozatoarelor (soareci.grajd. etc. Tot acum se vor preleva probe de laborator (fecale. dihori) care trebuiesc inlaturati prin folosirea momelilor otravitoare sau a capcanelor. cei fatati iarna-primavara se vaccineaza in campania de primavara.

recalcularea ratiilor se face decadal. vaci fatate 121-305 zile. concentrate. energia pentru miscare. de sezon (iarna. situatia sanitar veterinara animalelor. mixt). se administreaza suplimentar 1. insamantare recenta dupa anoestrus -lipsa calduri).5 UN/cap/zi. insamantare recenta. energia pentru termoreglare si efortul de lactatie . vara). productia de lapte. vaci in repaus mamar . suculente. sucesiunea furajelor iarna: fanuri. productia de lapte (peste 15 . vaci fatate 60-120 zile. vacile gestante se intarca obligatoriu cu 60-70 de zile inainte de fatare.ultimele 60 zile inainte de fatare. liber.gestatie. VACI IN LACTATIE • • furajarea in lactatie se face in functie de productia potentiala si greutatea corporala. Ingrijirea vacilor in diferite stari fiziologice: VACI IN PREGATIRE DE FATARE • • • programul de intarcare se intocmeste lunar. furajarea vacilor se face corespunzator unei productii 15 2.l/zi/cap. gradul de mecanizare al fermei. daca creste productia de lapte cu 12 l/zi. Lotizarea vacilor in adaposturile cu stabulatie libera: • • • • vaci fatate recent 0-60 zile. . fatare recenta. ADMINISTRAREA FURAJELOR • • furajul se administreaza in doua sau mai multe tainuri. starea fiziologica (gestante.20 kg lapte/cap/zi) Constituirea loturilor se face in functie • • • starea fiziologica si nivelul de productie. VACI GESTANTE SI IN LACTATIE • • necesarul de furaje se stabileste in raport cu necesarul de intretinere.Sectorul vacilor cu lapte Se aplica tehnologia diferentiata in functie de: • • • • sistemul de intretinere (legat.

pentru mentinerea curatenie in grajd se intocmeste grafice de evacuare a dejectiilor de 2-3 ori / zi. din cauza surselor limitate de furaje. este necesar ca . stang anterior. fanuri.• • • succesiunea furajelor vara: fanuri. se spala ugerul cu apa calda. in sistem de intretinere libera se respecta ordinea locurilor. PREGATIREA PENTRU MULS • • • • • • • se pregateste si se verifica instalatia si aparatura de muls. MULSUL VACILOR • • • • • • vacile cu productia foarte mare se mulg de trei ori. restul vacilor se mulg de doua ori si la intervale precise. se efectueaza masajul. se efectueaza mulsoarea propriuzisa.45 kg/cm2 intensitate vacuum. intervalul intre mulsori va fi de 10-12 ore. Ingrasarea tineretului taurin • • • • • • Infiintarea exploatatiei. Faza de pregatire. 50-60 pulsatii. concentrate. drept anterior. pasunatul de vara se organizeaza intre doua mulsori. vacile se mulg totdeauna in aceaisi ordine in sistem legat. incheierea mulsului se face cu mulsul suplimentar: 0. vacile supuse regimului de intarcare se mulg o data pe zi. Faza de crestere si ingrasare. Faza de finisare. Adaposturile. se evita caldura la pasunat prin umbrare sau prin prelungirea pasunatului seara. Infiintarea exploatatiei In fermele vacilor de lapte. EVACUAREA DEJECTILOR • • in sistemul de intretinere libera se foloseste plugul raclor sau tractorasul cu lama. in mulsul mecanic aplicarea paharelor de muls pe sfarcuri se face in urmatoarea ordine: stang posterior. Asigurarea climatului. se sterge ugerul cu un prosop curat. suculente. ca cerinta fiziologica. drept posterior.

atunci cand se urmareste sa se obtina o cantitate cat mai mare de carne.tineretul mascul de la varsta inca tanara sa fie vandut care exploatatiile specializate in acest sens. Laptele sau substituentul de lapte se administreaza la biberon sau la galeata.8 . Faza de crestere si ingrasare . dezinfectat si sa asigure o temperatura de 18-20 grade C. Adapostul trebuie sa fie curat. Furajare zilnica consta in fan. la temperatura de 38 grade C. In aceasta perioada sunt obisnuiti cu fan si cu concentrate. nutret combinat si siloz la discretie. ingrasarea intensiva se realizeaza in 16-18 luni cand tineretul taurin ajunge la 650-700 kg. fara curenti de aer si care asigura 0. respectiv consum zilnic de 3 kg SU / 100 kg greutate vie. Viteii intarcati se supun la un proces intensiv de crestere pe durata a 90 de zile.1 metru patrat/vitel. In tarile cu zootehnie avansata. durata alaptarii se face pana la 45 de zile. La sosire viteilor li se aplica un tratament antistres cu glucoza (120 grame la 750 ml apa) in doua tainuri. In cazul in care tineretul este supus ingrasarii de la varsta de 12 luni. Rezulta ca procesul de ingrasare se face in trei perioade distincte. in care realizeaza un spor de 600 grame zilnic iar la sfarsitul perioadei ajung la o greutate de 130 kg. perioada de pregatire dureaza 25 de zile. cu calitati superioare si la un cost de productie cat mai scazut. perioada in care viteii trebuie sa realizeze un spor mediu de minim 650 grame / cap / zi. intr-un timp cat mai scurt. Faza de pregatire Exista doua situatii de pregatire a tineretul taurin: cand viteii sunt adusi neintarcati si cand vitei sunt adusi intarcati. Daca vitei sunt adusi la 10-14 zile. Solutia se prepara in apa calduta la 38 grade C. la interval de 12 ore. Transportul viteilor se face cu mijloace auto special amenajate. ingrasarea propriuzisa 90 de zile si cea de finisare 35 de zile. Infiintarea de exploatatii pentru cresterea si ingrasarea taurinelor este o activitate rentabila ce contribuie la sporirea veniturilor realizate din aceasta actiune.

vitamini mineral introdus in amestec. Evacuarea dejectilor se face prin canale acoperite cu gratare din beton sau fose de colectare. asigurarea apei proaspete. Adaposturile Ingrasarea taurinelor se realizeaza in adoposturi inchise prevazute cu boxe dispuse deoparte si de alta a unei alei de furajare. Faza de finisare Durata finisarii este de 90 de zile. In reusita ingrasarii un rol important il are hranirea corespunzatoare a viteilor cu furaj in amestec si administrat la discretie. 20 % fan si 40 % concetrate cu adaos de PVM. Un alt sistem de ingrasare este pe asternut permanete intretinut zilnic iar evacuarea dejectilor se face la sfarsitul perioadei cu un tractor dotat cu lama.75 m/animal. umiditatea relativa 70 %. Completarea necesarului de hrana se face cu un supliment proteino . 50% suculente si 30% nutreturi combinate. Pentru obtinerea sporului scontat trebuie sa se asigure un front de furajare de 0. timp in care tineretul ajunge la greautate de 550 kg / cap. Amestecul este format din 40% siloz.Perioada de crestere si intarcare dureaza 370 de zile. cand de fapt perioada de ingrasare este cea mai eficienta. inregistrand un spor mediu de 1200 grame / cap / zi. in care vor fi introdusi vitei cu afectiuni pentru a fi supusi tratamentelor specifice. In aceasta perioada sporeste consumul de nutreturi combinate din amestec. . Asigurarea climatului In faza de pregatire • • temperatura 18 grade C. a brichetelor pentru lins din sare si microelementele. In compartimentele de pregatire si de ingrasare propriuzisa vor trebui pastrate 1-2 boxe. iar densitatea in boxe sa fie corelata cu lungimea frontului de furajare. In aceasta perioda se administreaza hrana la discretie format din 20 % fan tocat. timp in care tineretul ajunge la 650 kg/cap si la varsta de 18 -19 luni.

3%. H2S 0. prin usi si deflectoare in functie de cerintele prezentate mai sus. .026%. Reglarea microclimatului se face prin deschiderea si inchiderea geamurilor reglabile. NH3 0.026%.• • • concentratie CO2 0. concentratie CO2 0. In faza de ingrasare • • • • • temperatura 10 grade C. H2S 0. umiditatea relativa 75 %.01%. NH3 0.01%.3%.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful