Ferme de bovine pentru carne americane

Specificul fermelor Toate fermele de bovine de carne americane sunt private, şi conduse ca nişte afaceri profitabile, existenţa lor fiind determinată de piaţa cărnii de vită. Consumul de carne de vită pe teritoriul Statelor Unite este cel mai crescut în raport cu celelalte cărnuri, de porc sau de pasăre. Asta este motivul pentru care preţul cărnii de vită este atât de ridicat, iar acest factor este elementul cheie pentru afacerile cu vaci de carne. Dar există şi altă modalitate prin care fermierul american poate să facă profit cu vacile de carne: specializarea fermelor de carne pentru producţia de animale de reproducţie cu o valoare genetică superioară. Aceste ferme cresc vaci de carne întotdeauna în rasă pură. Cea mai populară rasă de carne este rasa Angus, varianta de culoare neagră. Aceasta reprezintă aproximativ 70% din efectivul total de bovine de carne. Fermele care lucrează în direcţia de carne la vânzare, de obicei folosec hibrizi între două sau mai multe rase. Datorită efectului heterozis, aceste animale încrucişate cresc mai repede, au un spor mediu zilnic mai mare. Dacă se folosesc hibrizi obţinuţi din trei rase, fermierii au de cîştigat cu 23% mai mult în spor, şi în valorificarea furajelor. Creşterea vacilor de carne Tehnologia de creştere a vacilor de carne este foarte simplă şi întotdeauna se caută soluţiile cele mai ieftine de întreţinere, pentru a reduce cât mai mult costurile pe cap de vacă. Primul lucru care reduce enorm de mult costurile este că pentru vacile mame nu se construiesc grajduri. Animalele sunt ţinute tot timpul anului pe păşune. Inclusiv în sezonul rece. Unele rase au nevoie de grajduri acoperite numai în perioada fătărilor. Altele, cum este rasa Angus, pot făta fără probleme la sfârşitul lunii februarie, chiar în zăpadă. Păşunatul este foarte bine controlat, cu garduri electrice, se mută animalele de pe o parcelă când înălţimea vegetaţiei scade la 10 cm. Pentru o bună protecţie a păşunii, animalele pasc pe o parcelă aproximativ 10-15 zile din an. Restul zilelor din an sunt pentru regenerarea păşunii. În sezonul cald, pentru a preveni degradarea păşunii, animalele se mută chiar şi de două ori pe zi de pe o parcelă pe alta. Pentru a asigura un confort mai ridicat animalelor, se plantează pomi pentru umbrarele naturale pe timp de vară. Sistemele de adăpare în foarte multe locuri sunt reprezentate de lacuri artificiale. Acestea constă într-o groapă săpată în care se adună apa de ploaie. Aceste lacuri asigură cantitatea necesară de apă pentru animale. Apa din aceste lacuri ajung la adăpători, care au sisteme anti îngheţ pentru sezonul de iarnă. Pe păşune, în nişte vase special acoperite, se administrează cantităţile necesare de minerale şi vitamine. Păşunile se însămânţează cu specii de ierburi alese, unele care cresc foarte bine în sezonul cald, şi altele care cresc foarte bine pe sezonul rece, asigurând furajarea adecvată a animalelor şi de sub zăpadă. Pe timp de iarnă, dacă se formează un strat de gheaţă şi animalele nu pot ajunge la iarbă, se administrează un supliment de fân, dar chiar şi concentrate. Dar în acest tip de creştere a vacilor de carne, furajul principal este masa verde, care reprezintă 90-95% din furajul total.

Producţii ridicate, costuri reduse Aceste ferme au scopul principal de a produce o generaţie nouă de viţei, care se nasc primăvara, cresc împreună cu mamele în primele şase luni, iar la înţărcare au o greutate de 250270 de kg. La vârsta de un an se vând pentru carne la licitaţii. Interesant este faptul că se fac sincronizări hormonale, şi în procent de 70% se foloseşte însămânţarea artificială. 20% din vaci sunt montate natural cu tauri aleşi după caracteristicile genetice şi 10% rămîn negestante. Un fermier american investeşte în medie, anual, 380 $ pe cap de vacă mamă, Ferma nu avea nici un angajat. Aceste ferme au, în medie, un spor mediu zilnic de 700-1200 g, dar costurile sunt foarte reduse. Animalele de un an pot ajunge la un alt sistem de întreţinere, în ferme de „Feed Lot”, care practic sunt nişte ferme de finisare. În aceste îngrăşătorii intensive furajul este alcătuit 90-100% din concentrate. Animalele se ţin în grajduri, şi se obţine greutatea de abatorizare de 500-650 de kg cu un consum specific de 5-6 kg furaje / 1 kg spor. Acest sistem este mult mai costisitor, dar se obţin sporuri mai ridicate în timp mai scurt.

Lot demonstrativ de vaci cu lapte
Lotul demonstrativ de vaci cu lapte a fost realizat de fermierul Herbest Ioan Petru, din localitatea, Biled, Nr.170, judetul Timis. Daca la inceputul infiintarii asociatiei 1992 fermierul era reticient la monta artificiala, treptat prin introducerea montei artificiale, fermierul a reusit sa-si inlocuiasca efectivele de animale slabe productive si sa obtinuta prin monta artificiala animalele super performante. Ferma de vaci a vut in total de 58 capete, din care: • • • • Vaci lapte – 28 capete Juninci - 6 capete Tineret femel peste 18 luni -4 capete Tineret femel 6 luni - 4 capete

• •

Tineret mascul 6 –12 luni – 8 capete Tineret mascul 0 – 6 luni - 8 capete

Dintre cele 28 capete vaci lapte, 10 capete sunt din rasa Holstein Friza si 18 capete sunt Baltata Romaneasca Simmental . In acest lot demonstrativ, vacile mai sus prezentate au avut o productie medie de 2835 l/cap. Cresterea productiei de lapte se datoreaza si introducerii mulsului mecanic cu aprozimativ 30% eliminandu-se stresul animalului prin schimbarea mulgatorilor. La cresterea productiei de lapte a contribuit si introducerea unei ratii furajere de calitate. Toate performantele obtinute s-au datorat unei colaborari foarte bune cu consultantul agricol local. De asemenea sa observat ca la vacile din lotul Holstein Friza, mulsul mecanic se face mai usor decat la Baltata Romanească. In schimb Baltata Romaneasca are in un continut de grasime in lapte mai mare decat rasa Friza.

Rasa de vaci Jersey
Este a doua rasa de lapte din lume. Caracteristica vacii este procentul ridicat de grasime, aproximativ 6%. Rasa este foarte bine consolidata ereditar si i-si transmite fidel aptitudinile de productie la incrucisare cu alte rase. Provine din insula cu acelasi nume din Marea Manecii, prin utilizarea cresterii in rasa curata, selectie si potrivirea perechilor de reproducatori, cresterea pe baza de linii si familii, in scopul sporirii productie de lapte. Se caracterizeaza prin culoarea cenusie-cafenie cu nuanta galbui (asemanatoare cu a caprioarei), avand o dunga mai deschisa de-alungul spinarii. Are o conformatie tipica productiei de lapte. In afara de grasime laptele mai are un continut ridicat de calciu si proteina. Astfel rezulta si o branza de foarte buna calitate. Femele ajung la 400-500kg in greutate iar masculi la 500-600 kg. La varsta de doi

Africa de Sud. Spuneam ca este o rasa specializata pentru carne si mai putin de lapte. fiind intilnita in Am Latina. Gatul este musculos iar trunchiul este cilindric si bine dezvoltat. Carnea este de calitate optima. La 15-18 luni vitei sunt buni pentru abatorizare. Danemarca. SUA sau Canada. de catre tarani. Rasa este una dintre cele mai raspandite din lume. Este o rasa care valorifica superior furajele administrate. . greutatea optima la care pot fi vanduti pentru sacrificare. Are corne medii directionate inainte si lateral. limba si cerul guri este de culoare neagra. cu foarte mult timp in urma. Ea s-a format in regiunea Piemonte. multa vreme. Botul. La varsta respectiva ating 500600 kg. Cuneo si Torino. in Italia. Animalele sunt de talie medie. Este o rasa foarte docila si tocmai de aceia a fost folosita. respectiv provinciile Asti. rezulta o efic economica mai mare cu 20% fata de alte rase. la lucrarile agricole.ani ajung la greutate maxima si la maturitate sexuala. Noua Zeelanda. Are o culoare alba cu zone gri pe spate si copse. Asociatia Nationala a Crescatorilor de Animale din Rasa Piemonteza sa fondata in 1934. Rasa de vaci Piemontese Este cea mai apreciata rasa italiana de carne.

paioasele sa fie bine uscate si sa nu contina plante verzi sub forma de pale. Dintre acestea se desprind urmatoarele: • • • nu se vor recolta plantele furajere cand acestea se afla intr-un stadiu prea tanar de vegetatie. acestea constituind focare de umezeala ce favorizeaza dezvoltarea mucegaiurilor. dupa care se va proceda la o dezinfectie mecanica si chimica. Se va evita administrarea fanurilor mucegaite si conservate necorespunzator mai ales in anii ploiosi. evitandu-se depozitarea pe timp ploios. deoarece sunt medii favorabile pentru dezvoltarea rapida a diverselor mucegaiuri. on special in baloti. precum si îndepartarea asternutului. nu se recomanda mentinerea unor furaje verzi sau umede. . Furajele provenite de pe terenuri pe care in anii anteriori au crescut plante contaminate cu specii patogene de mucegaiuri care au imbolnavit animalele. in conditii de laborator si teren. In cazul cand s-au descoperit paie sau coceni mucegaiti. se vor folosi in hrana animalelor cu maximum de prudenta si in cantitati mici. se va supraveghea uscarea furajelor fibroase. se va asigura scurgerea apelor din jurul sirelor. mai mult de 12 ore. pentru depistarea la timp a zonelor mucegaite. cand au un continut ridicat de apa si sunt in pericol de a mucegai usor. acestia se vor îndeparta din stiva si se vor arde sau introduce in platforma de balegar. • • • • • la aparitia unei micotoxicoze la animale. la furajele depozitate vor fi facute periodic controale. pentru hrana. stivelor. prima masura care trebuie luata este scoaterea din furajare a nutreturilor infestate.Prevenirea infestarii furajelor cu mucegaiuri In urma unor studii efectuate. se recomanda pastrarea anumitor reguli de depozitare a furajelor in scopul de a evita infestarea acestora cu mucegaiuri.

raportata la zona de formare si de raspandire. . Vietnam. In tarile mari crescatoare. cunoscuti in terminologia de specialitate bubaline. din efectivul mondial de bovine.Ferma de bubaline Bivolii. Nepal. Importanta bubalinelor. Egipt. Bubalinele reprezinta circa 10%. Printre tarile mari crescatoare de bubaline se inscriu: India. in conditii in care alte specii de bovine sunt neadaptabile sau realizeaza niveluri de productie mult inferioare. bubalinele aduc un important aport economic. trebuie interpretata prin valoarea economica a acestora. isi gasesc stramosi comuni cu celelalte forme de bovine. Pakistan. la posibilitatile de extindere si de valorificare a unor teritorii in care taurinele nu se pot adapta si nu asigura productii corespunzatoare.

1 ferma.600 capete). in competitie directa cu taurinele au o eficienta sporita in valorificarea vegetatiei de slaba calitate. unde. In judetul Brasov. in functie de solul de referinta. Bihor (5. care are o traditie indelungata in cresterea bubalinelor. iar in judetele Salaj si Bihor pentru carne si lapte. Vegetatia naturala din arealul de crestere a bubalinelor este mai putin valoroasa. bogata in specii mezohidrofile si hidrofile in care predomina Nardus stricta sau asociatii de Agrostis tenuis cu Festuca rubra. se gaseste Statiunea de Cercetare si Productie pentru cresterea Bubalinelor . Bubalinele au patruns in spatiu carpato-dunarean odata cu migratia hunilor si avarilor. Maramures. Cluj .500 capete).72 ferme. argilo-iluvionale. Satu Mare (4. Cele mai mari efective de bubaline se gasesc in judetele Salaj (14. Festuca pratensis. din Bulgaria.4 ferme. Maramures (6. la exploatarea pentru productia de lapte si carne.Sercaia.100 capete). Salaj 1 ferma.400 capete). drenaj slab si foarte slab. prin sud.400 capete). Ca insusiri de productie. Satu Mare. sporind fertilitatea pamantului si usurandu-le munca.300 capete). Cluj. cu un efectiv total de 275 capete bivolite. Agrostis stolonifera. Brasov. . Bistrita Nasaud . si 2 turmaci. ARIE DE RASPANDIRE: Conditiile geoclimatice specifice cresterii bubalinelor sunt marcate de forme de relief putin inalte. Brasov (5. cu fertilitate naturala scazuta. oamenilor. in principal.Cresterea bubalinelor in tara noastra este o activitate traditionala. CONDITII DE CRESTERE. adaptandu-se perfect mediului. Brasov . unica din tara pentru aceasta specie. Bivolii si-au gasit aici adapostul si utilitatea. Cluj directia principala de exploatare este pentru productia de lapte. cu reactie acida si regim agrohidric defectuos. Numarul total de ferme de crestere a bubalinelor cuprinse în Controlul Oficial al Producţiei este de 78. cu soluri slab evoluate. Bistrita Nasaud. Pe langa aceste caractere de productie mixta. Salaj si Sibiu. EFECTIVE SI PRODUCTII: In Romania.100 capete repartizate majoritar in judetele: Bihor. Cluj (10. bubalinele se preteaza. aceasta specie se utilizeaza si ca forta de tractiune in efectuarea unor activitati agricole si de transport. Principala zona de raspandire a bubalinelor brasovene este Tara Fagarasului. In judetele Sibiu. exista un efectiv total de bubaline de 62. Alopecurus pratensis cu Poa pratensis. Brasov.

137 mg/100 g lapte. Karnal. lactoza .7.4. Astfel. . albumine .7. Produse cu continut ridicat in grasime: smantana. valorile reprezentative ale componentelor principale din laptele de bivolita sunt: (in g/100 g lapte) • • • • • • • • • substanta uscata total . cazeina .0.8. grasimi . Surati la care se adaugA branza telemea de bivolita produsa in tara noastra. minerale .6. Aceasta compozitie confera calitati nutritive precum si calitati tehnologice deosebite laptelui de bivolita. are un continut ridicat in vitamine si compusi minerali.PRODUCTII LAPTE Productia de lapte a bubalinelor este in jur de 1.49%.700 litri pe lactatie. cum sunt Mozzarella.3.17. • • PRODUCTII CARNE De la animalele sacrificate se obtin carcase cu o greutate medie de 200kg.4. chefirul. • Din lapte de bivolita se pot obtine preparate foarte apreciate de consumatori: branzeturile care se fabrica intr-o gama foarte variata de sortimente. Laptele de bivolita are o compozitie complexa si se caracterizeaza printr-o pondere ridicata in substanta uscata si grasimi. proteine . fosfor . calciu .4. subst.1. Preparate dietetice acide: iaurtul. untul si gheea.4.185 mg/100 g lapte.0. superioara laptelui produs de catre toate celelalte specii de animale de ferma. Cheddar.4. cu 132 kg grasime pura si un procent de grasime de 7. De asemenea.

Functionalitatea grajdului este legata de corecta constructie a diferitelor elemente ce o compun. dar mai ales de integrarea lor. Ridicarea potentialului genetic in directia productiei de lapte la peste 1900 kg lapte si 145 kg grasime si 100 kg proteina. Statiunea de Cercetare si Productie pentru Cresterea Bubalinelor Sercaia are un rol principal in realizarea si difuzarea acestui progres. AMELIOARARE BUBALINE Cresterea bubalinelor este dependenta la aceasta data de realizarea unei valorificari superioare a productiilor in special prin procesarea laptelui in produse specifice si desfacerea acestora la export. miscarile. • • CONSTRUCTIA FERMEI DE BUBALINE Aparenta liniste a bubalinilor nu trebuie sa ne faca sa uitam obisnuinta acestor animale de a se misca in grup si de a se freca cu mare forta de barierele care trebuie sa fie robuste si in mod special studiate. din rasa Nili-Ravi. creeaza mereu probleme in ceea ce priveste adoptia unui front de furajare capturant. prin utilizarea de material seminal din rasa Murrah si eventual.Cele mai importante criterii de apreciere a productiei de carne obtinuta sunt: • • • masa corporala la momentul valorificarii. exigentele de bunastare ale animalelor si usurinta muncii operatorilor. Principalele elemente ce preocupa pe crescatori privesc aplicarea unui program de ameliorare a bubalinelor. gradul de "'imbracare in muschi". Particulara conformatie si dimensiunile relative ale gatului. cu o buna dezvoltare a dimensiunilor de lungime a trunchiului. conformatia corporala. capului si coarnelor. Rezultate bune se obtin cu adoptia unui front de furajare cu doua bare cea din partea . profunzime pronuntata a toracelui si largimi sporite in general. se urmareste cresterea adancimii toracelui la peste 55% din inaltimea la greban. prin cresterea taliei la 138 cm si a masei corporale la peste 600 kg la bivolitele adulte. care are in vedere urmatoarele obiective: • Masivizarea tipului de bubaline actual. care este de dorit sa fie cat mai mare si la varste cat mai timpurii. se va apela si la imigratia de gene valoroase. Totodata. Concomitent. precum si un tren posterior masiv. luand in considerare spatiile.

Toate aceste informatii sunt stocate pe calculator. de talie mai mică – cea de munte. tineret femel 12-18 luni . tineret mascul 6-18 luni – 6 capete. Acesta trebuie sa fie asezat in fata pentru a asigura o mai corecta pozitionare in iesle si pentru a evita orice leziune a animalului Rasa Sura de Stepa Populatiile de bovine din evul mediu din Romania reprezinta tipurile care au stat la baza constituirii rasei Sura de stepa. Aceasta rasa primitiva ocupa aproape intreaga suprafata a tarii cu exceptia regiunii carpatice. atat in gospodariile populatiei cat si ale asociatiilor. salele inguste iar crupa in acoperis. Membrele au regiunile bine dezvoltate. greutatea si masuratorile corporale pe categorii de varsta. numita si Mocanita. La trunchii. articulatiile puternice.7 capete. dintre care: vaci lapte . greabanul este inalt si ingust.2 capete. cu contur evident. . Pentru fiecare individ din acest nucleu exista aici o fisa individuala care cuprinde date de origine.inferioara mobila si reglabila in inaltime. Gatul este bine proportionat cu trunchiul si capul. Dezvoltarea corporala a vacilor din aceasta grupa le situeaza in grupa mijlocie: vacile 400-450 kg. adulte la îngrasat . juninci gestante . tineret femel 6-12 luni . iar masculii care nu intereseaza prasila pot deveni boi de munca foarte apreciati. tineret femel 0-6 luni . unde probabil era raspandita o alta vita primitiva.5 %. De altfel chiar Dimitrie Cantemir pomenea în Descrierea Moldovei de boii mici de la munte si de „cirezile mari cu boii frumosi zdraveni” de la ses. ongloanele rezistente.8-4. Productia medie pe lactatie este de 1200 l cu un procent de grasime de 3.3 capete. date de reproductie si productie pe lactatii. In perioada de crestere realizeaza un spor slab de 500-700 g/zi. Se utilizeaza material seminal congelat de la 5 tauri.3 cap. Rasa Sura de stepa constituie un material biologic valoros datorita adaptabilitatii. este calitativ superior altor rase prin lipsa infectiei leucotice si TBC. in special cu rasa Bruna de Maramures.3 capete. tineret mascul 0-6 luni .22 capete. Structura efectivului total de Sura de Stepa in rasa curata este de 51 capete la SCDB Dancu –Iasi. rezistentei si capacitatii combinative in incrucisarea cu alte rase. Conformatia corporala se caracterizeaza prin cap relativ lung si expresiv. Laptele de la Sura de Stepa. Greutatea viteilor la nastere este 27-30 kg. si aplomburile cu multe defecte.5 capete.

cu doua produse importante in portofoliu Milli si Oke! ("aduse" in Romania de pe celelalte piete centraleuropene unde activeaza grupul: Cehia. Friesland Subsidiar al Friesland Coberco Dairy Foods din Olanda. lapte pasteurizat. la categoriile de branzeturi si lapte de consum. Parte din produsele proaspete ale grupului sunt comercializate sub marca autohtona Napolact. lapte neprocesat industrial. Dorna Lactate ofera game de produse La Dorna. Cele doua acopera linii de produse de lapte.5 miliarde litri. destinat copiilor si Lady Milk 6. unde este concurata puternic de Dorna Lactate si. umar la umar cu alt gigant. care impreuna cu cel ultrapasteurizat totalizeaza aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vanduta in Romania. Dincolo de laptele de consum. produse proaspete si branzeturi. . Ultimele doua companii se numara printre acei putini jucatori care abordeaza cu succes mai multe categorii: laptele de consum si branzeturile in cazul Dorna Lactate. Campina Hochland se concentreaza pe branzeturi procesate. laptele de consum. destinat femeilor. riscant pentru sanatatea consumatorului dar preferat in mod traditional si avand inca o uriasa pondere (90%) in laptele vandut in Romania. Ultimul produs are o pondere importanta in comertul de subzistenta al producatorilor individuali. piata romaneasca a lactatelor este diversa. LaDorna poseda alte doua produse: Laptic. insa putini jucatori sunt capabili sa se impuna in mai mult de o categorie de produse. Friesland Romania SA este cel mai mare producator de pe piata laptelui de consum. Dorna Lactate si Friesland sunt concurate cu succes (dar nu de multa vreme) de Albalact. Slovacia si Ungaria).Piata laptelui in Romania Piata laptelui de consum din Romania este de aproape 1. intr-o mai mica masura. de Friesland Romania. Gigantul Danone concureaza pe lactate proaspete (iaurturi). fiind cu totul strain de comertului modern de azi. Ea ofera trei mari tipuri de produse: lapte ultrapasteurizat (UHT). branzeturile si lactatele proaspete in cazul Friesland. Dorna Lactate Un alt mare jucator romanesc cu capital mixt (romanesc si elvetian). In sectorul laptelui UHT.

dar si datorita noilor reguli veterinare legate de cresterea calitatii laptelui. Avand in vedere potentialul inca neexploatat al unei piete nationale destul de mari ce se va integra in cea europeana.3 miliarde de litri de lapte. aceasta a depasit in 2007 aproximativ 1. In negocierile de aderare la Uniunea Europeana.2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial. dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului. 900 milioane de euro. propietar al unor producatori de profil in Republica Moldova). Va exista o criza de furaje care va influenta costurile si preturile finale la consumatori in urma procesului de fabricare a biodieselului care atrage mai mult porumb. de circa un miliard de euro. deoarece exista multe ferme si unitati in constructie. impreuna cu partenerii lor israelieni de la Tnuva par deja interesati sa achizitioneze capacitati de productie in Romania) si Lactalia (cel mai mare producator european. O ultima observatie importanta este aceea ca piata este insuficient dezvoltata in principal din cauza puterii reduse de cumparare. Aceeasi companie comercializeaza lapte pasteurizat. alaturi de concurenti mai mici din tarile invecinate. produse proaspete si branzeturi sub marca omonima Albalact. din Ungaria pana in Grecia.Albalact: O companie independenta romaneasca de dimensiuni medii detinuta de un antreprenor individual. fata de media europeana de 65-70 de litri.1 miliarde litri si depaseste. In 2007. in urma fuziunii cu danezii de la Arla va forma un alt concurent de mari dimensiuni care ar putea decide sa achizitioneze partenerul Covalact si sa-si promoveze mult mai activ si constant brandul Campina. din punct de vedere valoric. Se estimeaza ca piata va creste cu cel putin 10-15 la suta in 2008. Grupul olandez Campina.7 litri de lapte procesat. Piata laptelui in 2008 Piata laptelui procesat din Romania va creste cu circa 10-15 la suta in 2008 si ar putea ajunge la circa un miliard de euro. Albalact este prezenta pe piata laptelui UHT cu brandul Fulga. productia de lapte industrializat a fost de 1. consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparatie cu restul tarilor europene: 6. Romania a obtinut o cota de productie anuala de 3. In ceea ce priveste piata laptelui neprelucrat.8 miliarde de litri si are o valoare similara. Noi schimbari pe piata laptelui In Romania. este certa intrarea pe piata lactatelor a unor mari jucatori europeni precum Yoplait (care. . din care 1.

Depasirea acestei cantitati atrage penalizari de 278. in afara fermelor profesionale.proceseaza anual circa 1. Companiile Napolact. cat si pe piata mondiala. Albalact. Comisia Europeana a propus la inceputul lunii decembrie o crestere de doi la suta a cotelor de lapte.15 milioane gospodarii si 1. . in negocierile cu Uniunea Europeana. s-ar repartiza in mod egal intre cele 27 de state membre. pentru a raspunde cresterii cererii atat in Uniunea Europeana. Dupa aceasta data. iar in cazul in care cantitatea de lapte produsa este mica.1 miliarde de litri de lapte. intre 2003 si 2007. ce reprezinta un total de 2. Raportul privind perspectivele pietei concluzioneaza ca. in Romania. cresterea productiei de branzeturi si lapte proaspat a absorbit o cantitate suplimentara de 5.8 miliarde de litri de lapte. Evolutia favorabila a pietei. iar stocurile de interventie sunt goale. nu este conform in ceea ce priveste continutul organic.5 milioane de tone de lapte. dar fermierii au o varsta de peste 50 de ani si detin una sau doua vaci. peste 55 la suta din exploatatiile din Romania dau 45 la suta din cantitatea de lapte. Romania produce anual peste cinci milioane tone de lapte.in jur de 200 . au dus la o situatie in care. iar daca se mai adauga si zona Timis. in 2007. Pe de alte parte. Zona Cluj si Brasov ofera mai mult de jumatate din laptele livrat catre procesare din Romania (52%). piata va fi influentata si de sprijinul primit de crescatorii de bovine din partea statului.11 milioane tone. in timp ce taranii vand direct pe piata 1. in care Comisia a propus o crestere graduala a cotelor inainte de expirarea acestora la 31 martie 2015. 77 la suta din piata totala a laptelui procesat. Romania a obtinut. Aceasta nu aduce atingere rezultatelor analizei pietei produselor lactate care se efectueaza in cadrul controlului de sanatate al Politicii agricole comune. Brailact si Danone detin. Cresterea. de o perioada de tranzitie in care producatorii mai pot vinde pe piata interna lapte neconform. combinata cu reforma. cumulat.84 milioane de tone. care la ora actuala este nemultumitor. Fabricile de lapte din Romania .3 euro pentru fiecare tona de lapte realizata peste cota. Romaniei i se va diminua cota pentru urmatorii ani. In Romania. incepand de la 1 aprilie 2008. in 2006 existau 1. pentru prima oara de la instituirea sistemului in 1968.7 milioane de vaci. La ora actuala. toate restituirile la export sunt egale cu zero. furnizarea laptelui de catre producatori trebuie sa corespunda cerintelor UE.chiar daca in Romania acest proces nu va fi atat de acut ca in tarile Uniunii Europene. LaDorna. Romania va detine astfel o cota de lapte 3. pana in 2009. procentul se ridica la 60 la suta. in timp ce productia totala de lapte a ramas constanta. dar din pacate peste 40 la suta din laptele produs in Romania. Romania beneficiaza. o cota totala de lapte de trei milioane tone pe an desi produce peste cinci milioane de tone. CE mai ia in calcul si eliminarea cotelor in aprilie 2015.

Calea cea mai sigura. rapida si eficienta de sporire. . Pentru eficientizarea cresterii taurinelor. Alimentatia taurinelor are o arhitectura specifica bazindu-se pe producerea unor furaje de calitate superioara si in cantitati suficiente care sa asigure ratii echilibrate ce vor satisface cerintele zilnice ale animalului.peste 90 la suta din gospodarii detinand doar 1-2 capete. Ca urmare a desfiintarii marilor complexe pentru cresterea vacilor de lapte. Numarul fermelor cu peste 100 de capete de vaci la finele lui 2005 era de numai 163 TEHNOLOGIA DE CRESTERE SI INTRETINERE A TAURINELOR In conditiile economiei de piata. o constituie alimentatia rationala a animalelor din rase de vaci cu valoare genetica ridicata. ponderea principala in cresterea taurinelor revine micilor fermieri cu efective mici (5-20 capete). este necesara o noua abordare a modului de crestere si intretinere a taurinelor. imbunatatire si eficientizare a productiei de lapte. dar destul de simpla. Un rol important il constituie asigurarea conditiilor de adapost si supravegherea periodica din punct de vedere sanitar-veterinar. se impune o popularizare in rindul micilor fermieri a unor tehnologii de crestere moderna.

Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar 2. In furajarea bovinelor. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte 4. I.Alimentatia rationala poate asigura o crestere a nivelului de productie anual cu 30-40%. devenind cel mai redus . astfel: 1. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte. continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare apetitul scade. Hranirea vacilor dupa fatare 3. trebuie respectata cu strictete perioada repausului mamar. in timpul gestatiei si dupa fatare sint factori esentiali pentru obtinerea unui vitel nou-nascut sanatos. intilnim citeva etape care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce priveste furajarea. toate asigurind un randament maximal al exploatatiei pentru lapte. timp necesar revenirii uterului la dimensiunile normale. fiindu-i caracteristice urmatoarele: • • • vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere vacile isi intensifica metabolismul. ETAPELE FURAJARII Furajarea si ingrijirea vacilor inainte de insamintare. astfel lactatia sa fie in jur de 305 zile. De asemeni. obtinerea unei productii de lapte mari si usurinta in ceea ce priveste urmatoarea monta. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta : 0-3 luni 3-6 luni 6-12 luni 12-18 luni peste 18 luni (juninci) 1. imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si evitarea risipei.

In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox.In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va mulge o canitate mai mica de lapte. . este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente. Pentru obtinerea unui litru de lapte. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte Un aspect deosebit de important si mai putin respectat. vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls (ex. gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata. iar prin depuneri masive de calciu. este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. 40 de zile si in cea imediat urmatoare. Cu aproape doua luni inainte de fatare. completate cu fin si concentrate care stimuleaza productia de lapte. in special grosiere sau fin. 2. In tot acest timp. vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda. la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura).. in medie. Imediat dupa fatare. tainul de seara fiind in cantitate mai mare.• • vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului. Furajele se administreaza in 2-3 tainuri. rezultind probleme la fatare. la distante de 6-7 ore intre ele. ne-inghetate sau cu pamint pe ele.) Furajele trebuie sa fie de calitate. etc. se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate . se impune ca timp de 2-3 zile. are loc o deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de lapte. 3. nu rece sau cu gheata. fintina). mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc. Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs . fara mucegaiuri. borhot. iar apa sa aiba temperatura normala ( din put. Hranirea vacilor dupa fatare Dupa fatare. vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate. acesta creste in volum.

4.  Cat. iar finul se da pe baza de ratii (2 kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele. 12-18 luni In aceasta perioada se administreaza concentratul tip III. paie.5 kg/zi. in medie de 2 –2. Pentru categoria de la 0 la 3 luni. alimentatia este ca la vacile gestante. coceni. 3-6 luni In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip. peste 18 luni cind vitica a fost montata. fara pierderi. consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada. 6-12 luni. Finurile se dau in continuare la discretie. etc)  Nutreturi concentrate (cereale. reziduuri de la industria de morarit)  Nutreturi suculente (silozuri. sroturi. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta  Cat. furajarea se completeaza cu concentrate care au un continut de proteina ridicat (ratie TIPI). 0-3 luni Alimentatia de baza este constituita din laptele matern. intarcarea producindu-se in general la 30 . respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin 25 zile perioada de alaptare cu lapte integral. bostanoase si borhoturi)  Aditivi furajeri (premix-uri. II.Crescind din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la un randament ideal de valorificare al furajelor . Concentratul va fi administrat la discretie si va fi completat cu finuri de foarte buna calitate.35 de zile. in rest. PRINCIPALELE NUTRETURI UTILIZATE IN HRANA TAURINELOR Pot fi impartite in urmatoarele grupe:  Nutreturi fibroase( finuri. se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi.  Cat. radacinoase. ele reprezentind principala sursa de furajare.consumindu-se in medie 55-60 kg.II. zoofort-uri)  Nutreturi fibroase Finurile care se utilizeaza in hrana taurinelor sint: .  Cat.

In hrana animalelor.28 kg sulfat . . sparceta) finul de graminee (fin din livezi. deal. de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia. amestec cu melasa. Pentru ridicarea continutului de proteina. iar dintre vitamine se remarca vitamina E si provitamina A. Grosiere aceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in substanta uscata. cantitatile variind intre 3-5 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de porumb. etc). digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica. continind 8-10% proteina.- fin de leguminoase (lucerna. Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de preparare (saramurare. pajisti cultivate) fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche) finuri naturale ( de lunca. De asemeni. munte) fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor) Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului. murare.  Nutreturi concentrate Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor. uree. unde participa in urmatoarele proportii: 40-60% la vacile gestante si lactante 30-40% la tineretul pentru reproductie 65-85% la animalele pentru ingrasat Porumbul se administreaza sub diferite forme: .boabe macinate pentru virsta 0-6 luni. borhoturi. in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea nutreturilor combinate. precum si o digestibilitate mica. . se poate insiloza porumbul in amestec cu leguminoase.72 kg uree+0. avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut in celuloza.porumb stiulete macinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste. valoare nutritiva redusa. trifoi. porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala. Grosierele se administreaza la animalele adulte. Finurile se administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi.porumb siloz: recoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara. o alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0.

respingator). se poate realiza un amestecde nutret murat. se umple cu aproximativ: ♦ 100 kg strujeni tocati (sisca). ♦ daca este posibil. . Orzul si ovazul sint consumate cu placere de catre animale. proteina bruta. In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau porumb siloz: ♦ pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin). se depoziteaza pe platforme de beton . acesta din urma avind un efect pozitiv asupra cantitatii si in special asupra calitatii laptelui. In regim gospodaresc. 10-20 kg (functie de virsta si greutate). grasime si aminoacizi esentiali. dupa care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei fermentatii de calitate.cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire in hrana animalelor sint consumati numai in procent de 50-70%. imbietor). 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a furajului.5m. ca valoare nutritiva acesta inlocuind porumbul siloz. dupa virsta de 12 luni. astfel: o cutie din lemn placata cu tabla zincata. cu dimensiunile de 1m/1m/1. imbunatatind ratia cu extracte azotate. Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati in . Acestia se toaca. iar la tineret. Continutul in proteina digestiva este mare la aceste graminee. ♦ 30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare). cocenii se toaca la sisca. urmarindu-se o fermentatie de tip lactic (miros placut de fermentat. folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 40-50% ovazul in concentrate si orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din amestecul de concentrat.de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb insilozat). ♦ la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi. evitindu-se fermentatia de tip butilic care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator. putind administrati ca atare sau in amestec cu borhoturi. Pentru a le mari procentul de utilizare. Dupa 2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale. Acest amestec se preseaza bine.

Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%. iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa. aprox. Bostanoasele (bostanul furajer. in proportie de pina la 1% din cantitatea de concentrate. sub forma de faina. mangan. 25-50 g/zi in hrana si sub forma de bulgari in iesle pentru lins. Srotul de floarea soarelui . fiind bogata in potasiu. Se foloseste in alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere). in schimb sarace in calciu. situinduse pe primul loc intre concentratele proteice de origine vegetala. leguminoase ) Melasa contine 20% apa. este una dintre compunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor. datorita continutului ridicat de proteina. proteine. de bere) contin pina la 95% apa. cupru. Soia se situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de proteina(3234%) si cel mai ridicat continut in lipide (17-20%). Radacinoase ( sfecla furajera. 60% extractive azotate.  Aditivi furajeri: ♦ Substante aditionale de origine minerala Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) macinata. fier. folosindu-se intr-un procent de 10-25% din totalul acestor concentrate. zinc. pepene verde furajer) sint fructe suculente care contin 90-94% apa. substante azotate. de cartofi. taritele se folosesc in procent de 10-25% din amestecul de concentrat. . grasimi. aceste insusiri dind melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic. de porumb. gulii furajere.amidon. mici si pot fi administrate mai ales in hrana vacilor de lapte in cantitati de 10-15 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat. La hrana animalelor. substantele nutritive fiind usor digestibile.  Nutreturi suculente Nutreturi insilozate (porumb. proteina gasindu-se in cantitati f. aminoacizi. cobalt. Se administreaza pina la 30 kg/zi la vacile de lapte. borceag. 9% proteine. morcov furajer) Borhoturile (de griu. saruri minerale (mai ales fosfor).

RATII FURAJERE STRUCTURA NUTRETULUI COMBINAT PENTRU VITEI (%) NUTRET Faina de porumb Faina de ovaz Tarite de griu Faina de lucerna deshidratata Sroturi de floarea soarelui Sroturi de soia Drojdie furajera Zahar Calciu Faina de oase Supliment mineral Zoofort T1 Zoofort T2 Sare Total U.01 RETETA TIP II 3 –6 LUNI 58 10 12 16 1 1 1 1 100 0.982 .9% fosfor./KG RETETA TIP I 0-3 LUNI 42 5 12 16 16 3 3 1 0. aprox.1%. etc. se administreaza sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de concentrate. enzime. obtineri de productii ridicate de lapte. care desi in cantitati mici.3g fosfat monocalcic Faina de oase – provine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate si contine 28-35% calciu.29% calciu fosfat tricalcic 19. III. sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea animalelor. zooforte-uri. contin: antibiotice. Fosfati furajeri – sub forma de .50-80 g/zi in hrana. 24% calciu fosfat dicalcic 18.Creta furajera cu un continut de calciu de aprox. proteine iodate.fosfat monocalcic 15. 14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcic ♦ Substante aditionale de uz furajer Cunoscute sub denumirea de premix-uri.97% fosfor si 38.N. max. hormoni. 39%.5 100 1. drojdii furajere.1% fosfor si 23.76% calciu Ex: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6.5 1 0.

M. ed. 6 – 18 LUNI (concentrat tip III) Porumb stiulete macinat intreg Tarite griu Floarea soarelui (srot) Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix-uri (zoofort) 50 kg 15 kg 10 kg 22kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg/ 2-3 kg pe zi RETETE DE CONCENTRATE PENTRU VACI CU LAPTE Varianta 1 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Calciu (creta furajera) 55 kg 1 kg 43 kg Sare 1 kg .d. 1980.25 Preluata din lucrarea “Alimentatia animalelor domestice”. Editura Didactica si Pedagogica.E. kcal/kg P.96 14 111. O.g/kg Celuloza 1694. Milos.Popa.17 12.Bunicelu..B.n.66 11. % P. El.35 1663.88 21 169.

Premix (Zoofort) 1 kg Total: 100 kg Varianta 2 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix (Zoofort) 30 kg 50 kg 17 kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg Ratii alimentare pentru vitei intre 0-18 luni 0 – 3 luni Reteta tip I 3 – 6 luni Reteta tip II Nutret de crestere 1.5-2kg/zi 2 –3 kg/zi 3-5 kg/zi 12 – 25 kg/zi 5 – 10 kg/zi 3 –4 kg/zi 5-10 kg/zi 25 – 30 kg/zi 15 – 20 kg/zi .5-2kg/zi La discretie 6 – 12 luni Reteta tip III 12 – 18 luni Concentrate Fin Suculente (radacinoase) Nutret verde vara Nutret murat iarna La discretie La discretie - Nutret de crestere 1.

sa satisfaca nevoia de apa si sa nu prejudicieze sanatatea si productia animalului. TEHNICA ADAPARII TAURINELOR In cresterea taurinelor. aprovizionarea cu apa. trebuie considerata ca un element tehnologic esential de asigurat la timp si in conditii de calitate. . 15-20 kg 5-8 kg bostanoase.iarna toamna toamna FIN – LUCERNA 2 – 3 kg 5-8 kg FIN NATURAL 2 – 3 kg 8-10 kg STRUJENI PORUMB 3 kg (1 snop) 3 kg ( 1 snop) PORUMB SILOZ 10 kg 10-15 kg SUCULENTE (radacinoase.Toamna. borhoturi) CONCENTRATE ( in 2 3 kg 3 kg 3 kg 3 kg tainuri) MASA VERDE 35-40 kg 35-40 kg Modificarea structurii ratiei odata cu avansarea in lactatie IV. Trebuie sa se foloseasca apa potabila care corespunde cerintelor organismului.Toamna.iarna Primavara.RATII ZILNICE FURAJERE ORIENTATIVE PENTRU O VACA CU O PRODUCTIE MEDIE DE 10 LITRI LAPTE PE ZI TIPUL DE FURAJ ZONA DE CIMPIE ZONA DE DEAL-MUNTE Primavara.

. consumul mediu de apa/cap de vaca este de 45-60 litri/zi.20-0. cu ajutorul adapatorilor automate cu clapeta sau nivel constant. V. ventilatia aerului si umiditate. precum si posibilitatea unei hraniri si mulgeri cit mai corespunzatoare.50 m. ADAPOSTURI – CONDITII DE CAZARE SI DE MICROCLIMAT Adaposturile pentru cresterea bovinelor trebuie sa asigure un microclimat corespunzator in ceea ce priveste constructia in sine care trebuie sa fie facuta din materiale termoizolante (caramida. Limitele optime ale standului pentru vaca de lapte sint: 1. Un grajd cu microclimat corespunzator in ceea ce priveste temperatura. trebuie sa prezinte la intrare in acesta un miros de asternut proaspat (paie. rumegus) sau miros de fin.fintini) si din surse subterane prin forare. sa fie prevazut cu rasuflatori sau cu geamuri mici. grajdul trebuie sa fie aerisit zilnic. stimulind cu 20% in plus productia de lapte fata de administrarea manuala. lemn) cu cai de acces pentru administrarea furajelor si evacuarea dejectiilor. Adaparea se poate realiza direct din surse naturale potabile (riuri. care sa asigure un circuit constant si uniform al aerului in tot grajdul. Frecventa adaparii in cazul distribuirii nemecanizate a apei (adaparea la galeata) este de 2-4 ori/zi la temperatura de 10-12 grade.8 m latime. boltari. 0. amoniac. in special la spatele vacii (uger si alte portiuni apropiate) si a se evita infectiile. pleava . In general.Cantitatea zilnica de apa variaza in mare masura in functie de sezon. hidrogen sulfurat. Sistemul de intretinere a vacilor in adaposturi este cel legat care urmareste sa asigure fiecarei vaci spatiul optim pentru odihna si igiena. Asternutul se schimba zilnic. cu adincimea de 0. canale de scurgere a purinului si spatiu de odihna pavat cu caramida moale sau scindura din lemn de esenta moale. de starea fiziologica si de nivelul performantelor (mai mare la vacile in lactatie si mai mic la cele in repaus mamar si la cele cu productii mai scazute).30 m. mentinindu-se uscat pentru a nu se depune balega. latimea ieslei 0. sa nu prezinte miros de dejectii sau una dintre cele trei noxe (gaze) ce apar in grajd: bioxid de carbon.80m lungime. Luminozitatea adaposturilor trebuie sa fie asigurata prin geamuri cu deschidere verticala cu suprafata de 1/20 din suprafata totala a adapostului. Adaparea automata asigura consumul de apa la discretie. De asemeni.

ducind in cele din urma la sindrom de infecunditate si sterilitate. lipidelor si in dinamica hormonala. determinind si scaderea productiei de lapte. Alcaloza ruminala apare in momentul dezechilibrului ratiei. boli ale oaselor. etc) trebuie sa se execute in cadrul campaniilor de primavara. Animalul prezinta asa numita “febra a laptelui” care se intilneste la vacile cu productii mari de lapte aflate la 3 –a sau a 4-a lactatie. renali. pulmonari. trebuie facuta o trecere traptata de la regim de hrana uscata la pasune. Carentele alimentare prelungite duc la modificari metabolice importante ale proteinelor. ERORILE DE ALIMENTATIE SI CONSECINTELE LOR Erorile de alimentatie determina afectiuni metabolice si functionale. animalele trebuiesc tratate de-a lungul unui an calendaristic in vederea prevenirii unor boli infectioase si parazitare. glanda mamara se modifica fiind mult marita si fierbinte. ACTIUNI SANITAR-VETERINAR OBLIGATORII CE TREBUIE SA SE EXECUTE LA TAURINE Din punct de vedere sanitar-veterniar. intestinali. ducind la perturbarea miscarilor intestinale pina la disparitia acestora. Toate aceste tulburari nutritionale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii rationale in hranirea bovinelor. cit si in perioada de inceput de lactatie. de anotimp (furajele de sezon).VI. Aceasta survine in prima sau a doua zi dupa fratare si evolueaza cu pareze temporare. care trebuie facuta in mimimum 8 zile. sangvini. Carentele si dezechilibrele nutritionale produc o serie de tulburari cum ar fi: cetoza (acetomenia) care apare la inceputul lactatiei si sfirsitul gestatiei si se datoreaza cantitatilor prea mari de suculente in ratie si cantitate mica de fibroase. cind pasunatul nu trebuie sa depaseasca 1-2 ore/zi. hapatici. Este o boala de adaptare si pentru a fi prevenita. odata cu iesirea animalelor la pasunat sau trecerea celor din stabulatie permananta la alimantatia cu masa verde si in campanie de toamna cind animalele intra la . astfel: ♦ Dehelmintizarile (tratamentele impotriva viermilor de diferite categorii. cind aceasta contine prea multa creta furajera sau faina de oase. animalul degaja un miros pronuntat de acid butiric (fructe fermentate). erorile alimentare provoaca nu numai stare de boala. Tetania de iarba apare la vacile cu productie mare de lapte datorita continutului mare de potasiu si substante azotate din iarba si continutului redus de magneziu. Se manifesta prin scaderea semnificativa a productiei de lapte si apetit capricios. Pe ansamblu. VII. Aceasta se depune in rumen. respectiv respectarea cerintelor nutritionale in functie de starea fiziologica a animalului. virsta animalului si zona geografica. Acestea se inregistreaza cu precadere in perioada de repaus mamar.

deci. prin pulverizare. capuse. Daca gospodarul nu are suficient timp sau materiale necesare. leucoza bovina. bruceloza. etc. ♦ Vaccinarile profilactice se executa in campaniile de primavara de catre medicii veterinari ai circumscriptiilor sanitar-veterinare teritoriale. spalare cu apa de var. care se gasesc la tpate punctele sanitar-veterinare si sint la un pret mic (cloramina. pot fi folosite si pentru imbaiere sau pulverizarea animalelor pentru combaterea parazitiilor externi (purici. peretilor si tavanului cu diferite substante decontaminante. fara sa sufere de diferite tulburari gastro-intestinale in primele 10 zile de viata (diaree neonatala). cu o vegetatie de tip luxuriant (in care se dezvolta melcul gazda intermediara pentru Fasciolla Hepatica – numit si galbeaza) este recomandat sa se repete tratamentul antiparazitar inca o data in mijlocul verii. dupa o curatire mecanica minutioasa. stropirea pardoselilor. mlastionase. Tot acum se vor preleva probe de laborator (fecale. astfel: ♦ Imediat dupa intarcare . va avea viteii sanatosi (robusti si vioi). fiind cunoscut faptul ca acestia pot difuza o gama variata de boli infectioase si parazitare. Acestea din urma. Un bun gospodar care isi va hrani vacile cu pricepere si constiinciozitate. ♦ Vaccinarile profilactice care se executa in campanii primavara-toamna. cei fatati iarna-primavara se vaccineaza in campania de primavara. cei fatati vara-toamna se vaccineaza toamna. trebuie efectuat trimestrial operatii de dezinfectie. ♦ In mod obligatoriu. para-tuberculoza. gospodarul va inregistra anul si vitelul. iar majoritatea vacilor vor ramine gestante la al doilea (6 saptamini) sau al treilea (9 saptamini) ciclu de calduri dupa fatare. etc. se pot folosi insecticide care se pun in amestec sau in solutii simple folosite la fel ca substantele decontaminante. riie. se pot face acestea cel putin de doua ori pe an. Acesta se repeta din 3 in 3 luni pina la virsta de 1 an cind intra in schema generala ca pentru adulte (primavara si toamna). in perioada 15 iunie – 15 iulie. realizeaza o productie cu 20% mai mare de lapte pe intreaga perioada de lactatie. dezinsectie si deratizare a grajdurilor si anexelor acestora. vacile astfel ingrijite si supravegheate vor fata din nou. paduchi. O atentie deosebita trebuie acordata rozatoarelor (soareci. Viteii beneficiaza si ei de o seria de tratamente sanitar-veterinare.tratament antiparazitar intern. sobolani.). In zonele cu terenuri umede. dihori) care trebuiesc inlaturati prin folosirea momelilor otravitoare sau a capcanelor. prin varuire. moment in care se preleveaza probe pentru analize de laborator in vederea depistarii diferitelor boli.grajd. 12 luni calendaristice. De asemeni. . din punct de vedere profilactic. singe) si se executa tiberculinarea in vederea depistarii focarelor de tuberculoza. decontaminol). Astfel.

starea fiziologica (gestante. productia de lapte. insamantare recenta. se administreaza suplimentar 1. fatare recenta. . vaci fatate 121-305 zile. energia pentru termoreglare si efortul de lactatie .l/zi/cap. daca creste productia de lapte cu 12 l/zi.gestatie. furajarea vacilor se face corespunzator unei productii 15 2. situatia sanitar veterinara animalelor. suculente. sucesiunea furajelor iarna: fanuri. VACI GESTANTE SI IN LACTATIE • • necesarul de furaje se stabileste in raport cu necesarul de intretinere.5 UN/cap/zi. mixt). vaci in repaus mamar . de sezon (iarna. energia pentru miscare. liber. recalcularea ratiilor se face decadal. vaci fatate 60-120 zile. vara). VACI IN LACTATIE • • furajarea in lactatie se face in functie de productia potentiala si greutatea corporala. ADMINISTRAREA FURAJELOR • • furajul se administreaza in doua sau mai multe tainuri.Sectorul vacilor cu lapte Se aplica tehnologia diferentiata in functie de: • • • • sistemul de intretinere (legat.ultimele 60 zile inainte de fatare. gradul de mecanizare al fermei. concentrate. vacile gestante se intarca obligatoriu cu 60-70 de zile inainte de fatare. productia de lapte (peste 15 . Ingrijirea vacilor in diferite stari fiziologice: VACI IN PREGATIRE DE FATARE • • • programul de intarcare se intocmeste lunar. Lotizarea vacilor in adaposturile cu stabulatie libera: • • • • vaci fatate recent 0-60 zile. insamantare recenta dupa anoestrus -lipsa calduri).20 kg lapte/cap/zi) Constituirea loturilor se face in functie • • • starea fiziologica si nivelul de productie.

Faza de finisare. EVACUAREA DEJECTILOR • • in sistemul de intretinere libera se foloseste plugul raclor sau tractorasul cu lama. Adaposturile. se efectueaza mulsoarea propriuzisa. este necesar ca . Infiintarea exploatatiei In fermele vacilor de lapte. ca cerinta fiziologica. se evita caldura la pasunat prin umbrare sau prin prelungirea pasunatului seara. Ingrasarea tineretului taurin • • • • • • Infiintarea exploatatiei. fanuri. restul vacilor se mulg de doua ori si la intervale precise. drept anterior. pentru mentinerea curatenie in grajd se intocmeste grafice de evacuare a dejectiilor de 2-3 ori / zi. se spala ugerul cu apa calda. Asigurarea climatului. vacile supuse regimului de intarcare se mulg o data pe zi. stang anterior. se efectueaza masajul. pasunatul de vara se organizeaza intre doua mulsori.• • • succesiunea furajelor vara: fanuri. in mulsul mecanic aplicarea paharelor de muls pe sfarcuri se face in urmatoarea ordine: stang posterior. din cauza surselor limitate de furaje. incheierea mulsului se face cu mulsul suplimentar: 0. se sterge ugerul cu un prosop curat.45 kg/cm2 intensitate vacuum. 50-60 pulsatii. Faza de crestere si ingrasare. suculente. concentrate. intervalul intre mulsori va fi de 10-12 ore. MULSUL VACILOR • • • • • • vacile cu productia foarte mare se mulg de trei ori. in sistem de intretinere libera se respecta ordinea locurilor. Faza de pregatire. PREGATIREA PENTRU MULS • • • • • • • se pregateste si se verifica instalatia si aparatura de muls. vacile se mulg totdeauna in aceaisi ordine in sistem legat. drept posterior.

Infiintarea de exploatatii pentru cresterea si ingrasarea taurinelor este o activitate rentabila ce contribuie la sporirea veniturilor realizate din aceasta actiune. Adapostul trebuie sa fie curat. In tarile cu zootehnie avansata. in care realizeaza un spor de 600 grame zilnic iar la sfarsitul perioadei ajung la o greutate de 130 kg. nutret combinat si siloz la discretie. perioada de pregatire dureaza 25 de zile. perioada in care viteii trebuie sa realizeze un spor mediu de minim 650 grame / cap / zi. Laptele sau substituentul de lapte se administreaza la biberon sau la galeata. ingrasarea propriuzisa 90 de zile si cea de finisare 35 de zile. fara curenti de aer si care asigura 0. cu calitati superioare si la un cost de productie cat mai scazut.8 . Viteii intarcati se supun la un proces intensiv de crestere pe durata a 90 de zile. In cazul in care tineretul este supus ingrasarii de la varsta de 12 luni. la temperatura de 38 grade C. durata alaptarii se face pana la 45 de zile. la interval de 12 ore. Solutia se prepara in apa calduta la 38 grade C. respectiv consum zilnic de 3 kg SU / 100 kg greutate vie. intr-un timp cat mai scurt. Faza de pregatire Exista doua situatii de pregatire a tineretul taurin: cand viteii sunt adusi neintarcati si cand vitei sunt adusi intarcati. Furajare zilnica consta in fan. ingrasarea intensiva se realizeaza in 16-18 luni cand tineretul taurin ajunge la 650-700 kg. atunci cand se urmareste sa se obtina o cantitate cat mai mare de carne. Transportul viteilor se face cu mijloace auto special amenajate. In aceasta perioada sunt obisnuiti cu fan si cu concentrate. Faza de crestere si ingrasare . dezinfectat si sa asigure o temperatura de 18-20 grade C. Rezulta ca procesul de ingrasare se face in trei perioade distincte. La sosire viteilor li se aplica un tratament antistres cu glucoza (120 grame la 750 ml apa) in doua tainuri.1 metru patrat/vitel. Daca vitei sunt adusi la 10-14 zile.tineretul mascul de la varsta inca tanara sa fie vandut care exploatatiile specializate in acest sens.

Completarea necesarului de hrana se face cu un supliment proteino . 20 % fan si 40 % concetrate cu adaos de PVM. in care vor fi introdusi vitei cu afectiuni pentru a fi supusi tratamentelor specifice. In aceasta perioda se administreaza hrana la discretie format din 20 % fan tocat. In compartimentele de pregatire si de ingrasare propriuzisa vor trebui pastrate 1-2 boxe. In reusita ingrasarii un rol important il are hranirea corespunzatoare a viteilor cu furaj in amestec si administrat la discretie. Pentru obtinerea sporului scontat trebuie sa se asigure un front de furajare de 0. inregistrand un spor mediu de 1200 grame / cap / zi. a brichetelor pentru lins din sare si microelementele.vitamini mineral introdus in amestec. timp in care tineretul ajunge la 650 kg/cap si la varsta de 18 -19 luni. timp in care tineretul ajunge la greautate de 550 kg / cap. umiditatea relativa 70 %.75 m/animal. Faza de finisare Durata finisarii este de 90 de zile. Asigurarea climatului In faza de pregatire • • temperatura 18 grade C. In aceasta perioada sporeste consumul de nutreturi combinate din amestec. Evacuarea dejectilor se face prin canale acoperite cu gratare din beton sau fose de colectare. cand de fapt perioada de ingrasare este cea mai eficienta. Un alt sistem de ingrasare este pe asternut permanete intretinut zilnic iar evacuarea dejectilor se face la sfarsitul perioadei cu un tractor dotat cu lama. asigurarea apei proaspete. . 50% suculente si 30% nutreturi combinate. Amestecul este format din 40% siloz. Adaposturile Ingrasarea taurinelor se realizeaza in adoposturi inchise prevazute cu boxe dispuse deoparte si de alta a unei alei de furajare. iar densitatea in boxe sa fie corelata cu lungimea frontului de furajare.Perioada de crestere si intarcare dureaza 370 de zile.

01%.026%. concentratie CO2 0. Reglarea microclimatului se face prin deschiderea si inchiderea geamurilor reglabile.• • • concentratie CO2 0.3%. umiditatea relativa 75 %. prin usi si deflectoare in functie de cerintele prezentate mai sus.3%.026%. NH3 0. NH3 0. In faza de ingrasare • • • • • temperatura 10 grade C.01%. H2S 0. H2S 0. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful