Ferme de bovine pentru carne americane

Specificul fermelor Toate fermele de bovine de carne americane sunt private, şi conduse ca nişte afaceri profitabile, existenţa lor fiind determinată de piaţa cărnii de vită. Consumul de carne de vită pe teritoriul Statelor Unite este cel mai crescut în raport cu celelalte cărnuri, de porc sau de pasăre. Asta este motivul pentru care preţul cărnii de vită este atât de ridicat, iar acest factor este elementul cheie pentru afacerile cu vaci de carne. Dar există şi altă modalitate prin care fermierul american poate să facă profit cu vacile de carne: specializarea fermelor de carne pentru producţia de animale de reproducţie cu o valoare genetică superioară. Aceste ferme cresc vaci de carne întotdeauna în rasă pură. Cea mai populară rasă de carne este rasa Angus, varianta de culoare neagră. Aceasta reprezintă aproximativ 70% din efectivul total de bovine de carne. Fermele care lucrează în direcţia de carne la vânzare, de obicei folosec hibrizi între două sau mai multe rase. Datorită efectului heterozis, aceste animale încrucişate cresc mai repede, au un spor mediu zilnic mai mare. Dacă se folosesc hibrizi obţinuţi din trei rase, fermierii au de cîştigat cu 23% mai mult în spor, şi în valorificarea furajelor. Creşterea vacilor de carne Tehnologia de creştere a vacilor de carne este foarte simplă şi întotdeauna se caută soluţiile cele mai ieftine de întreţinere, pentru a reduce cât mai mult costurile pe cap de vacă. Primul lucru care reduce enorm de mult costurile este că pentru vacile mame nu se construiesc grajduri. Animalele sunt ţinute tot timpul anului pe păşune. Inclusiv în sezonul rece. Unele rase au nevoie de grajduri acoperite numai în perioada fătărilor. Altele, cum este rasa Angus, pot făta fără probleme la sfârşitul lunii februarie, chiar în zăpadă. Păşunatul este foarte bine controlat, cu garduri electrice, se mută animalele de pe o parcelă când înălţimea vegetaţiei scade la 10 cm. Pentru o bună protecţie a păşunii, animalele pasc pe o parcelă aproximativ 10-15 zile din an. Restul zilelor din an sunt pentru regenerarea păşunii. În sezonul cald, pentru a preveni degradarea păşunii, animalele se mută chiar şi de două ori pe zi de pe o parcelă pe alta. Pentru a asigura un confort mai ridicat animalelor, se plantează pomi pentru umbrarele naturale pe timp de vară. Sistemele de adăpare în foarte multe locuri sunt reprezentate de lacuri artificiale. Acestea constă într-o groapă săpată în care se adună apa de ploaie. Aceste lacuri asigură cantitatea necesară de apă pentru animale. Apa din aceste lacuri ajung la adăpători, care au sisteme anti îngheţ pentru sezonul de iarnă. Pe păşune, în nişte vase special acoperite, se administrează cantităţile necesare de minerale şi vitamine. Păşunile se însămânţează cu specii de ierburi alese, unele care cresc foarte bine în sezonul cald, şi altele care cresc foarte bine pe sezonul rece, asigurând furajarea adecvată a animalelor şi de sub zăpadă. Pe timp de iarnă, dacă se formează un strat de gheaţă şi animalele nu pot ajunge la iarbă, se administrează un supliment de fân, dar chiar şi concentrate. Dar în acest tip de creştere a vacilor de carne, furajul principal este masa verde, care reprezintă 90-95% din furajul total.

Producţii ridicate, costuri reduse Aceste ferme au scopul principal de a produce o generaţie nouă de viţei, care se nasc primăvara, cresc împreună cu mamele în primele şase luni, iar la înţărcare au o greutate de 250270 de kg. La vârsta de un an se vând pentru carne la licitaţii. Interesant este faptul că se fac sincronizări hormonale, şi în procent de 70% se foloseşte însămânţarea artificială. 20% din vaci sunt montate natural cu tauri aleşi după caracteristicile genetice şi 10% rămîn negestante. Un fermier american investeşte în medie, anual, 380 $ pe cap de vacă mamă, Ferma nu avea nici un angajat. Aceste ferme au, în medie, un spor mediu zilnic de 700-1200 g, dar costurile sunt foarte reduse. Animalele de un an pot ajunge la un alt sistem de întreţinere, în ferme de „Feed Lot”, care practic sunt nişte ferme de finisare. În aceste îngrăşătorii intensive furajul este alcătuit 90-100% din concentrate. Animalele se ţin în grajduri, şi se obţine greutatea de abatorizare de 500-650 de kg cu un consum specific de 5-6 kg furaje / 1 kg spor. Acest sistem este mult mai costisitor, dar se obţin sporuri mai ridicate în timp mai scurt.

Lot demonstrativ de vaci cu lapte
Lotul demonstrativ de vaci cu lapte a fost realizat de fermierul Herbest Ioan Petru, din localitatea, Biled, Nr.170, judetul Timis. Daca la inceputul infiintarii asociatiei 1992 fermierul era reticient la monta artificiala, treptat prin introducerea montei artificiale, fermierul a reusit sa-si inlocuiasca efectivele de animale slabe productive si sa obtinuta prin monta artificiala animalele super performante. Ferma de vaci a vut in total de 58 capete, din care: • • • • Vaci lapte – 28 capete Juninci - 6 capete Tineret femel peste 18 luni -4 capete Tineret femel 6 luni - 4 capete

• •

Tineret mascul 6 –12 luni – 8 capete Tineret mascul 0 – 6 luni - 8 capete

Dintre cele 28 capete vaci lapte, 10 capete sunt din rasa Holstein Friza si 18 capete sunt Baltata Romaneasca Simmental . In acest lot demonstrativ, vacile mai sus prezentate au avut o productie medie de 2835 l/cap. Cresterea productiei de lapte se datoreaza si introducerii mulsului mecanic cu aprozimativ 30% eliminandu-se stresul animalului prin schimbarea mulgatorilor. La cresterea productiei de lapte a contribuit si introducerea unei ratii furajere de calitate. Toate performantele obtinute s-au datorat unei colaborari foarte bune cu consultantul agricol local. De asemenea sa observat ca la vacile din lotul Holstein Friza, mulsul mecanic se face mai usor decat la Baltata Romanească. In schimb Baltata Romaneasca are in un continut de grasime in lapte mai mare decat rasa Friza.

Rasa de vaci Jersey
Este a doua rasa de lapte din lume. Caracteristica vacii este procentul ridicat de grasime, aproximativ 6%. Rasa este foarte bine consolidata ereditar si i-si transmite fidel aptitudinile de productie la incrucisare cu alte rase. Provine din insula cu acelasi nume din Marea Manecii, prin utilizarea cresterii in rasa curata, selectie si potrivirea perechilor de reproducatori, cresterea pe baza de linii si familii, in scopul sporirii productie de lapte. Se caracterizeaza prin culoarea cenusie-cafenie cu nuanta galbui (asemanatoare cu a caprioarei), avand o dunga mai deschisa de-alungul spinarii. Are o conformatie tipica productiei de lapte. In afara de grasime laptele mai are un continut ridicat de calciu si proteina. Astfel rezulta si o branza de foarte buna calitate. Femele ajung la 400-500kg in greutate iar masculi la 500-600 kg. La varsta de doi

Animalele sunt de talie medie. de catre tarani. Asociatia Nationala a Crescatorilor de Animale din Rasa Piemonteza sa fondata in 1934. greutatea optima la care pot fi vanduti pentru sacrificare. respectiv provinciile Asti. Gatul este musculos iar trunchiul este cilindric si bine dezvoltat. Este o rasa foarte docila si tocmai de aceia a fost folosita. Are o culoare alba cu zone gri pe spate si copse. Rasa este una dintre cele mai raspandite din lume. Carnea este de calitate optima. Rasa de vaci Piemontese Este cea mai apreciata rasa italiana de carne. la lucrarile agricole. fiind intilnita in Am Latina. Are corne medii directionate inainte si lateral. Botul. Ea s-a format in regiunea Piemonte. La varsta respectiva ating 500600 kg. multa vreme. Este o rasa care valorifica superior furajele administrate.ani ajung la greutate maxima si la maturitate sexuala. Noua Zeelanda. Cuneo si Torino. Africa de Sud. SUA sau Canada. cu foarte mult timp in urma. Danemarca. Spuneam ca este o rasa specializata pentru carne si mai putin de lapte. in Italia. rezulta o efic economica mai mare cu 20% fata de alte rase. limba si cerul guri este de culoare neagra. La 15-18 luni vitei sunt buni pentru abatorizare. .

la furajele depozitate vor fi facute periodic controale. precum si îndepartarea asternutului. nu se recomanda mentinerea unor furaje verzi sau umede. Dintre acestea se desprind urmatoarele: • • • nu se vor recolta plantele furajere cand acestea se afla intr-un stadiu prea tanar de vegetatie. mai mult de 12 ore. In cazul cand s-au descoperit paie sau coceni mucegaiti. stivelor. • • • • • la aparitia unei micotoxicoze la animale.Prevenirea infestarii furajelor cu mucegaiuri In urma unor studii efectuate. acestea constituind focare de umezeala ce favorizeaza dezvoltarea mucegaiurilor. dupa care se va proceda la o dezinfectie mecanica si chimica. se vor folosi in hrana animalelor cu maximum de prudenta si in cantitati mici. Se va evita administrarea fanurilor mucegaite si conservate necorespunzator mai ales in anii ploiosi. pentru depistarea la timp a zonelor mucegaite. acestia se vor îndeparta din stiva si se vor arde sau introduce in platforma de balegar. prima masura care trebuie luata este scoaterea din furajare a nutreturilor infestate. deoarece sunt medii favorabile pentru dezvoltarea rapida a diverselor mucegaiuri. se recomanda pastrarea anumitor reguli de depozitare a furajelor in scopul de a evita infestarea acestora cu mucegaiuri. se va supraveghea uscarea furajelor fibroase. cand au un continut ridicat de apa si sunt in pericol de a mucegai usor. evitandu-se depozitarea pe timp ploios. pentru hrana. . Furajele provenite de pe terenuri pe care in anii anteriori au crescut plante contaminate cu specii patogene de mucegaiuri care au imbolnavit animalele. se va asigura scurgerea apelor din jurul sirelor. in conditii de laborator si teren. on special in baloti. paioasele sa fie bine uscate si sa nu contina plante verzi sub forma de pale.

. Egipt. din efectivul mondial de bovine. trebuie interpretata prin valoarea economica a acestora. Importanta bubalinelor. Printre tarile mari crescatoare de bubaline se inscriu: India. Pakistan. la posibilitatile de extindere si de valorificare a unor teritorii in care taurinele nu se pot adapta si nu asigura productii corespunzatoare. Nepal. in conditii in care alte specii de bovine sunt neadaptabile sau realizeaza niveluri de productie mult inferioare. Vietnam. cunoscuti in terminologia de specialitate bubaline. bubalinele aduc un important aport economic. raportata la zona de formare si de raspandire. Bubalinele reprezinta circa 10%. In tarile mari crescatoare. isi gasesc stramosi comuni cu celelalte forme de bovine.Ferma de bubaline Bivolii.

exista un efectiv total de bubaline de 62.100 capete repartizate majoritar in judetele: Bihor. In judetele Sibiu. Salaj 1 ferma. Brasov. cu reactie acida si regim agrohidric defectuos. Bihor (5. care are o traditie indelungata in cresterea bubalinelor. Principala zona de raspandire a bubalinelor brasovene este Tara Fagarasului. ARIE DE RASPANDIRE: Conditiile geoclimatice specifice cresterii bubalinelor sunt marcate de forme de relief putin inalte.400 capete). Brasov .4 ferme.400 capete). iar in judetele Salaj si Bihor pentru carne si lapte.100 capete). Maramures. Bistrita Nasaud. Bubalinele au patruns in spatiu carpato-dunarean odata cu migratia hunilor si avarilor. In judetul Brasov. Satu Mare (4. in principal. argilo-iluvionale. Brasov. Satu Mare. bogata in specii mezohidrofile si hidrofile in care predomina Nardus stricta sau asociatii de Agrostis tenuis cu Festuca rubra.72 ferme. oamenilor. Festuca pratensis. din Bulgaria. Cluj. la exploatarea pentru productia de lapte si carne. si 2 turmaci. drenaj slab si foarte slab. in functie de solul de referinta.1 ferma. Cluj (10. Brasov (5. Salaj si Sibiu. Bistrita Nasaud . Vegetatia naturala din arealul de crestere a bubalinelor este mai putin valoroasa. unica din tara pentru aceasta specie. .500 capete). sporind fertilitatea pamantului si usurandu-le munca. Cluj directia principala de exploatare este pentru productia de lapte.Sercaia. bubalinele se preteaza. Pe langa aceste caractere de productie mixta. Bivolii si-au gasit aici adapostul si utilitatea. Numarul total de ferme de crestere a bubalinelor cuprinse în Controlul Oficial al Producţiei este de 78. Agrostis stolonifera. CONDITII DE CRESTERE. in competitie directa cu taurinele au o eficienta sporita in valorificarea vegetatiei de slaba calitate.600 capete).300 capete). unde. aceasta specie se utilizeaza si ca forta de tractiune in efectuarea unor activitati agricole si de transport. Maramures (6. Cluj . prin sud. Cele mai mari efective de bubaline se gasesc in judetele Salaj (14. se gaseste Statiunea de Cercetare si Productie pentru cresterea Bubalinelor . cu soluri slab evoluate. Alopecurus pratensis cu Poa pratensis. EFECTIVE SI PRODUCTII: In Romania.Cresterea bubalinelor in tara noastra este o activitate traditionala. Ca insusiri de productie. adaptandu-se perfect mediului. cu fertilitate naturala scazuta. cu un efectiv total de 275 capete bivolite.

0.4. • Din lapte de bivolita se pot obtine preparate foarte apreciate de consumatori: branzeturile care se fabrica intr-o gama foarte variata de sortimente.1. minerale . lactoza . Cheddar. Produse cu continut ridicat in grasime: smantana. calciu .7.7. Preparate dietetice acide: iaurtul.4. Aceasta compozitie confera calitati nutritive precum si calitati tehnologice deosebite laptelui de bivolita.4. Astfel. superioara laptelui produs de catre toate celelalte specii de animale de ferma.4. are un continut ridicat in vitamine si compusi minerali. proteine .137 mg/100 g lapte. albumine . De asemenea. grasimi .700 litri pe lactatie.8. untul si gheea.49%. Laptele de bivolita are o compozitie complexa si se caracterizeaza printr-o pondere ridicata in substanta uscata si grasimi. cu 132 kg grasime pura si un procent de grasime de 7. • • PRODUCTII CARNE De la animalele sacrificate se obtin carcase cu o greutate medie de 200kg. fosfor .0. valorile reprezentative ale componentelor principale din laptele de bivolita sunt: (in g/100 g lapte) • • • • • • • • • substanta uscata total .185 mg/100 g lapte.3.4.6. Karnal. .17. subst. cum sunt Mozzarella. cazeina . Surati la care se adaugA branza telemea de bivolita produsa in tara noastra.PRODUCTII LAPTE Productia de lapte a bubalinelor este in jur de 1. chefirul.

Rezultate bune se obtin cu adoptia unui front de furajare cu doua bare cea din partea . creeaza mereu probleme in ceea ce priveste adoptia unui front de furajare capturant. conformatia corporala. prin cresterea taliei la 138 cm si a masei corporale la peste 600 kg la bivolitele adulte. se urmareste cresterea adancimii toracelui la peste 55% din inaltimea la greban. prin utilizarea de material seminal din rasa Murrah si eventual. Totodata. se va apela si la imigratia de gene valoroase. cu o buna dezvoltare a dimensiunilor de lungime a trunchiului. Ridicarea potentialului genetic in directia productiei de lapte la peste 1900 kg lapte si 145 kg grasime si 100 kg proteina. exigentele de bunastare ale animalelor si usurinta muncii operatorilor.Cele mai importante criterii de apreciere a productiei de carne obtinuta sunt: • • • masa corporala la momentul valorificarii. Particulara conformatie si dimensiunile relative ale gatului. Principalele elemente ce preocupa pe crescatori privesc aplicarea unui program de ameliorare a bubalinelor. Statiunea de Cercetare si Productie pentru Cresterea Bubalinelor Sercaia are un rol principal in realizarea si difuzarea acestui progres. din rasa Nili-Ravi. gradul de "'imbracare in muschi". • • CONSTRUCTIA FERMEI DE BUBALINE Aparenta liniste a bubalinilor nu trebuie sa ne faca sa uitam obisnuinta acestor animale de a se misca in grup si de a se freca cu mare forta de barierele care trebuie sa fie robuste si in mod special studiate. care are in vedere urmatoarele obiective: • Masivizarea tipului de bubaline actual. Functionalitatea grajdului este legata de corecta constructie a diferitelor elemente ce o compun. capului si coarnelor. miscarile. precum si un tren posterior masiv. luand in considerare spatiile. care este de dorit sa fie cat mai mare si la varste cat mai timpurii. Concomitent. dar mai ales de integrarea lor. AMELIOARARE BUBALINE Cresterea bubalinelor este dependenta la aceasta data de realizarea unei valorificari superioare a productiilor in special prin procesarea laptelui in produse specifice si desfacerea acestora la export. profunzime pronuntata a toracelui si largimi sporite in general.

Membrele au regiunile bine dezvoltate. unde probabil era raspandita o alta vita primitiva. Pentru fiecare individ din acest nucleu exista aici o fisa individuala care cuprinde date de origine. Conformatia corporala se caracterizeaza prin cap relativ lung si expresiv.8-4. iar masculii care nu intereseaza prasila pot deveni boi de munca foarte apreciati. Structura efectivului total de Sura de Stepa in rasa curata este de 51 capete la SCDB Dancu –Iasi. Productia medie pe lactatie este de 1200 l cu un procent de grasime de 3. Acesta trebuie sa fie asezat in fata pentru a asigura o mai corecta pozitionare in iesle si pentru a evita orice leziune a animalului Rasa Sura de Stepa Populatiile de bovine din evul mediu din Romania reprezinta tipurile care au stat la baza constituirii rasei Sura de stepa.5 %. tineret mascul 6-18 luni – 6 capete. tineret femel 12-18 luni .3 cap. juninci gestante . greutatea si masuratorile corporale pe categorii de varsta. Gatul este bine proportionat cu trunchiul si capul.3 capete. De altfel chiar Dimitrie Cantemir pomenea în Descrierea Moldovei de boii mici de la munte si de „cirezile mari cu boii frumosi zdraveni” de la ses. Toate aceste informatii sunt stocate pe calculator. Rasa Sura de stepa constituie un material biologic valoros datorita adaptabilitatii. de talie mai mică – cea de munte. in special cu rasa Bruna de Maramures. Laptele de la Sura de Stepa. numita si Mocanita. atat in gospodariile populatiei cat si ale asociatiilor. date de reproductie si productie pe lactatii.5 capete.inferioara mobila si reglabila in inaltime. In perioada de crestere realizeaza un spor slab de 500-700 g/zi. rezistentei si capacitatii combinative in incrucisarea cu alte rase. tineret mascul 0-6 luni . ongloanele rezistente. Aceasta rasa primitiva ocupa aproape intreaga suprafata a tarii cu exceptia regiunii carpatice. La trunchii. adulte la îngrasat . tineret femel 6-12 luni . cu contur evident.2 capete.3 capete. greabanul este inalt si ingust. tineret femel 0-6 luni . . Se utilizeaza material seminal congelat de la 5 tauri. si aplomburile cu multe defecte.22 capete. dintre care: vaci lapte . salele inguste iar crupa in acoperis. Dezvoltarea corporala a vacilor din aceasta grupa le situeaza in grupa mijlocie: vacile 400-450 kg. Greutatea viteilor la nastere este 27-30 kg. este calitativ superior altor rase prin lipsa infectiei leucotice si TBC. articulatiile puternice.7 capete.

Friesland Subsidiar al Friesland Coberco Dairy Foods din Olanda. Cele doua acopera linii de produse de lapte. Gigantul Danone concureaza pe lactate proaspete (iaurturi). umar la umar cu alt gigant. la categoriile de branzeturi si lapte de consum. In sectorul laptelui UHT. Dorna Lactate Un alt mare jucator romanesc cu capital mixt (romanesc si elvetian). unde este concurata puternic de Dorna Lactate si. Dorna Lactate si Friesland sunt concurate cu succes (dar nu de multa vreme) de Albalact. Slovacia si Ungaria). fiind cu totul strain de comertului modern de azi. destinat femeilor. LaDorna poseda alte doua produse: Laptic. Dincolo de laptele de consum.Piata laptelui in Romania Piata laptelui de consum din Romania este de aproape 1. Dorna Lactate ofera game de produse La Dorna. intr-o mai mica masura. Parte din produsele proaspete ale grupului sunt comercializate sub marca autohtona Napolact. de Friesland Romania. produse proaspete si branzeturi. destinat copiilor si Lady Milk 6. laptele de consum. lapte pasteurizat. insa putini jucatori sunt capabili sa se impuna in mai mult de o categorie de produse. branzeturile si lactatele proaspete in cazul Friesland. piata romaneasca a lactatelor este diversa. Friesland Romania SA este cel mai mare producator de pe piata laptelui de consum. Ea ofera trei mari tipuri de produse: lapte ultrapasteurizat (UHT). Campina Hochland se concentreaza pe branzeturi procesate. lapte neprocesat industrial. Ultimul produs are o pondere importanta in comertul de subzistenta al producatorilor individuali. cu doua produse importante in portofoliu Milli si Oke! ("aduse" in Romania de pe celelalte piete centraleuropene unde activeaza grupul: Cehia. riscant pentru sanatatea consumatorului dar preferat in mod traditional si avand inca o uriasa pondere (90%) in laptele vandut in Romania. .5 miliarde litri. Ultimele doua companii se numara printre acei putini jucatori care abordeaza cu succes mai multe categorii: laptele de consum si branzeturile in cazul Dorna Lactate. care impreuna cu cel ultrapasteurizat totalizeaza aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vanduta in Romania.

In ceea ce priveste piata laptelui neprelucrat. Se estimeaza ca piata va creste cu cel putin 10-15 la suta in 2008.2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial. deoarece exista multe ferme si unitati in constructie. impreuna cu partenerii lor israelieni de la Tnuva par deja interesati sa achizitioneze capacitati de productie in Romania) si Lactalia (cel mai mare producator european. In negocierile de aderare la Uniunea Europeana. 900 milioane de euro. Piata laptelui in 2008 Piata laptelui procesat din Romania va creste cu circa 10-15 la suta in 2008 si ar putea ajunge la circa un miliard de euro. Va exista o criza de furaje care va influenta costurile si preturile finale la consumatori in urma procesului de fabricare a biodieselului care atrage mai mult porumb. alaturi de concurenti mai mici din tarile invecinate.3 miliarde de litri de lapte.Albalact: O companie independenta romaneasca de dimensiuni medii detinuta de un antreprenor individual. Grupul olandez Campina. Noi schimbari pe piata laptelui In Romania. fata de media europeana de 65-70 de litri.1 miliarde litri si depaseste. Aceeasi companie comercializeaza lapte pasteurizat. Avand in vedere potentialul inca neexploatat al unei piete nationale destul de mari ce se va integra in cea europeana. din Ungaria pana in Grecia.8 miliarde de litri si are o valoare similara. Albalact este prezenta pe piata laptelui UHT cu brandul Fulga. din punct de vedere valoric.7 litri de lapte procesat. . dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului. din care 1. In 2007. consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparatie cu restul tarilor europene: 6. in urma fuziunii cu danezii de la Arla va forma un alt concurent de mari dimensiuni care ar putea decide sa achizitioneze partenerul Covalact si sa-si promoveze mult mai activ si constant brandul Campina. O ultima observatie importanta este aceea ca piata este insuficient dezvoltata in principal din cauza puterii reduse de cumparare. este certa intrarea pe piata lactatelor a unor mari jucatori europeni precum Yoplait (care. Romania a obtinut o cota de productie anuala de 3. propietar al unor producatori de profil in Republica Moldova). aceasta a depasit in 2007 aproximativ 1. de circa un miliard de euro. produse proaspete si branzeturi sub marca omonima Albalact. dar si datorita noilor reguli veterinare legate de cresterea calitatii laptelui. productia de lapte industrializat a fost de 1.

incepand de la 1 aprilie 2008. pentru a raspunde cresterii cererii atat in Uniunea Europeana. de o perioada de tranzitie in care producatorii mai pot vinde pe piata interna lapte neconform. Dupa aceasta data. Evolutia favorabila a pietei. piata va fi influentata si de sprijinul primit de crescatorii de bovine din partea statului. . cumulat.chiar daca in Romania acest proces nu va fi atat de acut ca in tarile Uniunii Europene. dar din pacate peste 40 la suta din laptele produs in Romania.in jur de 200 . in 2006 existau 1. iar stocurile de interventie sunt goale. CE mai ia in calcul si eliminarea cotelor in aprilie 2015. peste 55 la suta din exploatatiile din Romania dau 45 la suta din cantitatea de lapte. nu este conform in ceea ce priveste continutul organic.7 milioane de vaci. Comisia Europeana a propus la inceputul lunii decembrie o crestere de doi la suta a cotelor de lapte. in care Comisia a propus o crestere graduala a cotelor inainte de expirarea acestora la 31 martie 2015. in afara fermelor profesionale. Companiile Napolact.15 milioane gospodarii si 1. ce reprezinta un total de 2. cresterea productiei de branzeturi si lapte proaspat a absorbit o cantitate suplimentara de 5. toate restituirile la export sunt egale cu zero. Romaniei i se va diminua cota pentru urmatorii ani.11 milioane tone. Aceasta nu aduce atingere rezultatelor analizei pietei produselor lactate care se efectueaza in cadrul controlului de sanatate al Politicii agricole comune. combinata cu reforma. Brailact si Danone detin. furnizarea laptelui de catre producatori trebuie sa corespunda cerintelor UE. in timp ce taranii vand direct pe piata 1. dar fermierii au o varsta de peste 50 de ani si detin una sau doua vaci. Romania produce anual peste cinci milioane tone de lapte. pentru prima oara de la instituirea sistemului in 1968. o cota totala de lapte de trei milioane tone pe an desi produce peste cinci milioane de tone. Cresterea. pana in 2009. au dus la o situatie in care. care la ora actuala este nemultumitor. Albalact. in negocierile cu Uniunea Europeana. Fabricile de lapte din Romania . in 2007. iar in cazul in care cantitatea de lapte produsa este mica. s-ar repartiza in mod egal intre cele 27 de state membre. Romania beneficiaza. in Romania.8 miliarde de litri de lapte. Pe de alte parte.proceseaza anual circa 1. Romania va detine astfel o cota de lapte 3.5 milioane de tone de lapte.3 euro pentru fiecare tona de lapte realizata peste cota. procentul se ridica la 60 la suta. LaDorna. In Romania. cat si pe piata mondiala. 77 la suta din piata totala a laptelui procesat.84 milioane de tone. La ora actuala. Zona Cluj si Brasov ofera mai mult de jumatate din laptele livrat catre procesare din Romania (52%).1 miliarde de litri de lapte. iar daca se mai adauga si zona Timis. Romania a obtinut. Depasirea acestei cantitati atrage penalizari de 278. intre 2003 si 2007. in timp ce productia totala de lapte a ramas constanta. Raportul privind perspectivele pietei concluzioneaza ca.

peste 90 la suta din gospodarii detinand doar 1-2 capete. Pentru eficientizarea cresterii taurinelor. se impune o popularizare in rindul micilor fermieri a unor tehnologii de crestere moderna. dar destul de simpla. imbunatatire si eficientizare a productiei de lapte. Calea cea mai sigura. o constituie alimentatia rationala a animalelor din rase de vaci cu valoare genetica ridicata. este necesara o noua abordare a modului de crestere si intretinere a taurinelor. rapida si eficienta de sporire. Ca urmare a desfiintarii marilor complexe pentru cresterea vacilor de lapte. Numarul fermelor cu peste 100 de capete de vaci la finele lui 2005 era de numai 163 TEHNOLOGIA DE CRESTERE SI INTRETINERE A TAURINELOR In conditiile economiei de piata. Un rol important il constituie asigurarea conditiilor de adapost si supravegherea periodica din punct de vedere sanitar-veterinar. ponderea principala in cresterea taurinelor revine micilor fermieri cu efective mici (5-20 capete). Alimentatia taurinelor are o arhitectura specifica bazindu-se pe producerea unor furaje de calitate superioara si in cantitati suficiente care sa asigure ratii echilibrate ce vor satisface cerintele zilnice ale animalului. .

devenind cel mai redus . astfel: 1. De asemeni. imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si evitarea risipei. in timpul gestatiei si dupa fatare sint factori esentiali pentru obtinerea unui vitel nou-nascut sanatos. astfel lactatia sa fie in jur de 305 zile.Alimentatia rationala poate asigura o crestere a nivelului de productie anual cu 30-40%. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar 2. intilnim citeva etape care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce priveste furajarea. timp necesar revenirii uterului la dimensiunile normale. Hranirea vacilor dupa fatare 3. In furajarea bovinelor. ETAPELE FURAJARII Furajarea si ingrijirea vacilor inainte de insamintare. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte 4. trebuie respectata cu strictete perioada repausului mamar. toate asigurind un randament maximal al exploatatiei pentru lapte. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta : 0-3 luni 3-6 luni 6-12 luni 12-18 luni peste 18 luni (juninci) 1. continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare apetitul scade. obtinerea unei productii de lapte mari si usurinta in ceea ce priveste urmatoarea monta. fiindu-i caracteristice urmatoarele: • • • vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere vacile isi intensifica metabolismul. I. Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte.

completate cu fin si concentrate care stimuleaza productia de lapte. Hranirea vacilor dupa fatare Dupa fatare. la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura). Furajele se administreaza in 2-3 tainuri.In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va mulge o canitate mai mica de lapte. borhot. vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls (ex. gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata. fara mucegaiuri. este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente.) Furajele trebuie sa fie de calitate. rezultind probleme la fatare. acesta creste in volum. In tot acest timp. ne-inghetate sau cu pamint pe ele. In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox. 3. 2. in special grosiere sau fin. etc. iar apa sa aiba temperatura normala ( din put. . in medie. fintina). se impune ca timp de 2-3 zile. la distante de 6-7 ore intre ele.. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie. Pentru obtinerea unui litru de lapte. nu rece sau cu gheata. vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal.• • vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului. organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate. Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs . Cu aproape doua luni inainte de fatare. are loc o deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de lapte. 40 de zile si in cea imediat urmatoare. mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz. vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda. se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate . Imediat dupa fatare. Hranirea vacilor in functie de productia de lapte Un aspect deosebit de important si mai putin respectat. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc. iar prin depuneri masive de calciu. tainul de seara fiind in cantitate mai mare. este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte.

 Cat.II. fara pierderi. iar finul se da pe baza de ratii (2 kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele. se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi. in medie de 2 –2. 0-3 luni Alimentatia de baza este constituita din laptele matern. radacinoase. consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada.consumindu-se in medie 55-60 kg. ele reprezentind principala sursa de furajare. respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin 25 zile perioada de alaptare cu lapte integral. in rest. sroturi. Pentru categoria de la 0 la 3 luni. 6-12 luni. coceni. PRINCIPALELE NUTRETURI UTILIZATE IN HRANA TAURINELOR Pot fi impartite in urmatoarele grupe:  Nutreturi fibroase( finuri. 12-18 luni In aceasta perioada se administreaza concentratul tip III. etc)  Nutreturi concentrate (cereale.5 kg/zi. 4. intarcarea producindu-se in general la 30 . reziduuri de la industria de morarit)  Nutreturi suculente (silozuri.35 de zile. alimentatia este ca la vacile gestante. II. Finurile se dau in continuare la discretie.Crescind din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la un randament ideal de valorificare al furajelor . 3-6 luni In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip. bostanoase si borhoturi)  Aditivi furajeri (premix-uri. paie. zoofort-uri)  Nutreturi fibroase Finurile care se utilizeaza in hrana taurinelor sint: .  Cat.  Cat. Hranirea tineretului taurin pe categorii de virsta  Cat. peste 18 luni cind vitica a fost montata. Concentratul va fi administrat la discretie si va fi completat cu finuri de foarte buna calitate. furajarea se completeaza cu concentrate care au un continut de proteina ridicat (ratie TIPI).

boabe macinate pentru virsta 0-6 luni.- fin de leguminoase (lucerna. deal. munte) fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor) Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului. Grosierele se administreaza la animalele adulte.72 kg uree+0. sparceta) finul de graminee (fin din livezi. murare. etc). pajisti cultivate) fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche) finuri naturale ( de lunca. iar dintre vitamine se remarca vitamina E si provitamina A. se poate insiloza porumbul in amestec cu leguminoase. cantitatile variind intre 3-5 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de porumb. trifoi. Grosiere aceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in substanta uscata. amestec cu melasa. porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala. . Finurile se administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi.  Nutreturi concentrate Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor. precum si o digestibilitate mica. valoare nutritiva redusa. in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea nutreturilor combinate. uree. continind 8-10% proteina.28 kg sulfat . borhoturi. de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia.porumb stiulete macinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste. digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica. .porumb siloz: recoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara. avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut in celuloza. Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de preparare (saramurare. Pentru ridicarea continutului de proteina. o alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0. De asemeni. In hrana animalelor. unde participa in urmatoarele proportii: 40-60% la vacile gestante si lactante 30-40% la tineretul pentru reproductie 65-85% la animalele pentru ingrasat Porumbul se administreaza sub diferite forme: .

Pentru a le mari procentul de utilizare.cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire in hrana animalelor sint consumati numai in procent de 50-70%. cu dimensiunile de 1m/1m/1. Orzul si ovazul sint consumate cu placere de catre animale. Acestia se toaca. iar la tineret. In regim gospodaresc. ♦ la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi. Dupa 2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale. proteina bruta. imbietor). 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a furajului. imbunatatind ratia cu extracte azotate.de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb insilozat).5m. urmarindu-se o fermentatie de tip lactic (miros placut de fermentat. dupa virsta de 12 luni. se umple cu aproximativ: ♦ 100 kg strujeni tocati (sisca). Acest amestec se preseaza bine. ca valoare nutritiva acesta inlocuind porumbul siloz. . Continutul in proteina digestiva este mare la aceste graminee. 10-20 kg (functie de virsta si greutate). acesta din urma avind un efect pozitiv asupra cantitatii si in special asupra calitatii laptelui. cocenii se toaca la sisca. grasime si aminoacizi esentiali. dupa care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei fermentatii de calitate. ♦ daca este posibil. putind administrati ca atare sau in amestec cu borhoturi. Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati in . se poate realiza un amestecde nutret murat. evitindu-se fermentatia de tip butilic care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator. In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau porumb siloz: ♦ pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin). se depoziteaza pe platforme de beton . astfel: o cutie din lemn placata cu tabla zincata. respingator). folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 40-50% ovazul in concentrate si orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din amestecul de concentrat. ♦ 30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare).

grasimi. aminoacizi. leguminoase ) Melasa contine 20% apa. aceste insusiri dind melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic. borceag. de cartofi. sub forma de faina. mici si pot fi administrate mai ales in hrana vacilor de lapte in cantitati de 10-15 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat. de bere) contin pina la 95% apa. morcov furajer) Borhoturile (de griu. Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%. Se administreaza pina la 30 kg/zi la vacile de lapte.  Aditivi furajeri: ♦ Substante aditionale de origine minerala Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) macinata. La hrana animalelor. folosindu-se intr-un procent de 10-25% din totalul acestor concentrate. fiind bogata in potasiu. Bostanoasele (bostanul furajer. in schimb sarace in calciu. proteine. in proportie de pina la 1% din cantitatea de concentrate. situinduse pe primul loc intre concentratele proteice de origine vegetala. datorita continutului ridicat de proteina. . 25-50 g/zi in hrana si sub forma de bulgari in iesle pentru lins. substante azotate.amidon. iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa. substantele nutritive fiind usor digestibile. aprox. zinc. de porumb. fier. Radacinoase ( sfecla furajera. 60% extractive azotate. pepene verde furajer) sint fructe suculente care contin 90-94% apa. gulii furajere. Se foloseste in alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere). cupru. proteina gasindu-se in cantitati f. mangan. 9% proteine. Srotul de floarea soarelui . Soia se situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de proteina(3234%) si cel mai ridicat continut in lipide (17-20%).  Nutreturi suculente Nutreturi insilozate (porumb. este una dintre compunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor. cobalt. saruri minerale (mai ales fosfor). taritele se folosesc in procent de 10-25% din amestecul de concentrat.

9% fosfor. se administreaza sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de concentrate. aprox. drojdii furajere.97% fosfor si 38. obtineri de productii ridicate de lapte. 24% calciu fosfat dicalcic 18.5 100 1. proteine iodate. hormoni.982 . enzime. etc.5 1 0. III. RATII FURAJERE STRUCTURA NUTRETULUI COMBINAT PENTRU VITEI (%) NUTRET Faina de porumb Faina de ovaz Tarite de griu Faina de lucerna deshidratata Sroturi de floarea soarelui Sroturi de soia Drojdie furajera Zahar Calciu Faina de oase Supliment mineral Zoofort T1 Zoofort T2 Sare Total U.01 RETETA TIP II 3 –6 LUNI 58 10 12 16 1 1 1 1 100 0. 39%. Fosfati furajeri – sub forma de .1%.fosfat monocalcic 15.1% fosfor si 23. sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea animalelor.29% calciu fosfat tricalcic 19.50-80 g/zi in hrana.Creta furajera cu un continut de calciu de aprox.3g fosfat monocalcic Faina de oase – provine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate si contine 28-35% calciu.N.76% calciu Ex: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6. zooforte-uri. 14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcic ♦ Substante aditionale de uz furajer Cunoscute sub denumirea de premix-uri. max. contin: antibiotice. care desi in cantitati mici./KG RETETA TIP I 0-3 LUNI 42 5 12 16 16 3 3 1 0.

.d. kcal/kg P.17 12. O.E. Editura Didactica si Pedagogica. El. 1980.88 21 169.n.66 11. % P.B.Bunicelu. 6 – 18 LUNI (concentrat tip III) Porumb stiulete macinat intreg Tarite griu Floarea soarelui (srot) Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix-uri (zoofort) 50 kg 15 kg 10 kg 22kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg/ 2-3 kg pe zi RETETE DE CONCENTRATE PENTRU VACI CU LAPTE Varianta 1 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Calciu (creta furajera) 55 kg 1 kg 43 kg Sare 1 kg .96 14 111. Milos. ed.g/kg Celuloza 1694. M.35 1663.25 Preluata din lucrarea “Alimentatia animalelor domestice”.Popa.

5-2kg/zi La discretie 6 – 12 luni Reteta tip III 12 – 18 luni Concentrate Fin Suculente (radacinoase) Nutret verde vara Nutret murat iarna La discretie La discretie - Nutret de crestere 1.5-2kg/zi 2 –3 kg/zi 3-5 kg/zi 12 – 25 kg/zi 5 – 10 kg/zi 3 –4 kg/zi 5-10 kg/zi 25 – 30 kg/zi 15 – 20 kg/zi .Premix (Zoofort) 1 kg Total: 100 kg Varianta 2 Porumb stiulete macinat cu totul Tarite de griu Orz sau ovaz Calciu (creta furajera) Sare Premix (Zoofort) 30 kg 50 kg 17 kg 1 kg 1 kg 1 kg Total: 100 kg Ratii alimentare pentru vitei intre 0-18 luni 0 – 3 luni Reteta tip I 3 – 6 luni Reteta tip II Nutret de crestere 1.

iarna Primavara.iarna toamna toamna FIN – LUCERNA 2 – 3 kg 5-8 kg FIN NATURAL 2 – 3 kg 8-10 kg STRUJENI PORUMB 3 kg (1 snop) 3 kg ( 1 snop) PORUMB SILOZ 10 kg 10-15 kg SUCULENTE (radacinoase.RATII ZILNICE FURAJERE ORIENTATIVE PENTRU O VACA CU O PRODUCTIE MEDIE DE 10 LITRI LAPTE PE ZI TIPUL DE FURAJ ZONA DE CIMPIE ZONA DE DEAL-MUNTE Primavara. 15-20 kg 5-8 kg bostanoase. borhoturi) CONCENTRATE ( in 2 3 kg 3 kg 3 kg 3 kg tainuri) MASA VERDE 35-40 kg 35-40 kg Modificarea structurii ratiei odata cu avansarea in lactatie IV. Trebuie sa se foloseasca apa potabila care corespunde cerintelor organismului. TEHNICA ADAPARII TAURINELOR In cresterea taurinelor. sa satisfaca nevoia de apa si sa nu prejudicieze sanatatea si productia animalului.Toamna.Toamna. aprovizionarea cu apa. trebuie considerata ca un element tehnologic esential de asigurat la timp si in conditii de calitate. .

ventilatia aerului si umiditate. lemn) cu cai de acces pentru administrarea furajelor si evacuarea dejectiilor. pleava . precum si posibilitatea unei hraniri si mulgeri cit mai corespunzatoare.50 m. cu adincimea de 0. Un grajd cu microclimat corespunzator in ceea ce priveste temperatura. grajdul trebuie sa fie aerisit zilnic. Limitele optime ale standului pentru vaca de lapte sint: 1. hidrogen sulfurat. canale de scurgere a purinului si spatiu de odihna pavat cu caramida moale sau scindura din lemn de esenta moale. 0. mentinindu-se uscat pentru a nu se depune balega. Adaparea automata asigura consumul de apa la discretie. Adaparea se poate realiza direct din surse naturale potabile (riuri. Asternutul se schimba zilnic.80m lungime. boltari. Frecventa adaparii in cazul distribuirii nemecanizate a apei (adaparea la galeata) este de 2-4 ori/zi la temperatura de 10-12 grade. trebuie sa prezinte la intrare in acesta un miros de asternut proaspat (paie.fintini) si din surse subterane prin forare.8 m latime. de starea fiziologica si de nivelul performantelor (mai mare la vacile in lactatie si mai mic la cele in repaus mamar si la cele cu productii mai scazute).20-0. De asemeni. Luminozitatea adaposturilor trebuie sa fie asigurata prin geamuri cu deschidere verticala cu suprafata de 1/20 din suprafata totala a adapostului. sa fie prevazut cu rasuflatori sau cu geamuri mici. cu ajutorul adapatorilor automate cu clapeta sau nivel constant. V.Cantitatea zilnica de apa variaza in mare masura in functie de sezon. sa nu prezinte miros de dejectii sau una dintre cele trei noxe (gaze) ce apar in grajd: bioxid de carbon. ADAPOSTURI – CONDITII DE CAZARE SI DE MICROCLIMAT Adaposturile pentru cresterea bovinelor trebuie sa asigure un microclimat corespunzator in ceea ce priveste constructia in sine care trebuie sa fie facuta din materiale termoizolante (caramida. In general. . rumegus) sau miros de fin.30 m. Sistemul de intretinere a vacilor in adaposturi este cel legat care urmareste sa asigure fiecarei vaci spatiul optim pentru odihna si igiena. stimulind cu 20% in plus productia de lapte fata de administrarea manuala. consumul mediu de apa/cap de vaca este de 45-60 litri/zi. latimea ieslei 0. in special la spatele vacii (uger si alte portiuni apropiate) si a se evita infectiile. amoniac. care sa asigure un circuit constant si uniform al aerului in tot grajdul.

cit si in perioada de inceput de lactatie. respectiv respectarea cerintelor nutritionale in functie de starea fiziologica a animalului. ducind la perturbarea miscarilor intestinale pina la disparitia acestora. trebuie facuta o trecere traptata de la regim de hrana uscata la pasune. care trebuie facuta in mimimum 8 zile. erorile alimentare provoaca nu numai stare de boala. Animalul prezinta asa numita “febra a laptelui” care se intilneste la vacile cu productii mari de lapte aflate la 3 –a sau a 4-a lactatie. pulmonari. virsta animalului si zona geografica. odata cu iesirea animalelor la pasunat sau trecerea celor din stabulatie permananta la alimantatia cu masa verde si in campanie de toamna cind animalele intra la . Este o boala de adaptare si pentru a fi prevenita. determinind si scaderea productiei de lapte. glanda mamara se modifica fiind mult marita si fierbinte. boli ale oaselor. intestinali. ERORILE DE ALIMENTATIE SI CONSECINTELE LOR Erorile de alimentatie determina afectiuni metabolice si functionale. Aceasta se depune in rumen. etc) trebuie sa se execute in cadrul campaniilor de primavara. animalul degaja un miros pronuntat de acid butiric (fructe fermentate). Carentele si dezechilibrele nutritionale produc o serie de tulburari cum ar fi: cetoza (acetomenia) care apare la inceputul lactatiei si sfirsitul gestatiei si se datoreaza cantitatilor prea mari de suculente in ratie si cantitate mica de fibroase. ducind in cele din urma la sindrom de infecunditate si sterilitate. Pe ansamblu. Alcaloza ruminala apare in momentul dezechilibrului ratiei. Acestea se inregistreaza cu precadere in perioada de repaus mamar. sangvini. Carentele alimentare prelungite duc la modificari metabolice importante ale proteinelor. renali. animalele trebuiesc tratate de-a lungul unui an calendaristic in vederea prevenirii unor boli infectioase si parazitare.VI. cind aceasta contine prea multa creta furajera sau faina de oase. Toate aceste tulburari nutritionale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii rationale in hranirea bovinelor. hapatici. astfel: ♦ Dehelmintizarile (tratamentele impotriva viermilor de diferite categorii. lipidelor si in dinamica hormonala. ACTIUNI SANITAR-VETERINAR OBLIGATORII CE TREBUIE SA SE EXECUTE LA TAURINE Din punct de vedere sanitar-veterniar. VII. Se manifesta prin scaderea semnificativa a productiei de lapte si apetit capricios. cind pasunatul nu trebuie sa depaseasca 1-2 ore/zi. Tetania de iarba apare la vacile cu productie mare de lapte datorita continutului mare de potasiu si substante azotate din iarba si continutului redus de magneziu. de anotimp (furajele de sezon). Aceasta survine in prima sau a doua zi dupa fratare si evolueaza cu pareze temporare.

etc. In zonele cu terenuri umede. Astfel. cu o vegetatie de tip luxuriant (in care se dezvolta melcul gazda intermediara pentru Fasciolla Hepatica – numit si galbeaza) este recomandat sa se repete tratamentul antiparazitar inca o data in mijlocul verii. gospodarul va inregistra anul si vitelul. cei fatati iarna-primavara se vaccineaza in campania de primavara. vacile astfel ingrijite si supravegheate vor fata din nou. Viteii beneficiaza si ei de o seria de tratamente sanitar-veterinare.tratament antiparazitar intern. Un bun gospodar care isi va hrani vacile cu pricepere si constiinciozitate. . etc. peretilor si tavanului cu diferite substante decontaminante. trebuie efectuat trimestrial operatii de dezinfectie. se pot face acestea cel putin de doua ori pe an. dezinsectie si deratizare a grajdurilor si anexelor acestora. moment in care se preleveaza probe pentru analize de laborator in vederea depistarii diferitelor boli. fiind cunoscut faptul ca acestia pot difuza o gama variata de boli infectioase si parazitare. singe) si se executa tiberculinarea in vederea depistarii focarelor de tuberculoza. care se gasesc la tpate punctele sanitar-veterinare si sint la un pret mic (cloramina. mlastionase. stropirea pardoselilor. se pot folosi insecticide care se pun in amestec sau in solutii simple folosite la fel ca substantele decontaminante. iar majoritatea vacilor vor ramine gestante la al doilea (6 saptamini) sau al treilea (9 saptamini) ciclu de calduri dupa fatare. dupa o curatire mecanica minutioasa. leucoza bovina. deci. realizeaza o productie cu 20% mai mare de lapte pe intreaga perioada de lactatie. spalare cu apa de var. pot fi folosite si pentru imbaiere sau pulverizarea animalelor pentru combaterea parazitiilor externi (purici. va avea viteii sanatosi (robusti si vioi). decontaminol). Acestea din urma.). O atentie deosebita trebuie acordata rozatoarelor (soareci. 12 luni calendaristice. din punct de vedere profilactic. cei fatati vara-toamna se vaccineaza toamna. in perioada 15 iunie – 15 iulie. sobolani.grajd. astfel: ♦ Imediat dupa intarcare . para-tuberculoza. Acesta se repeta din 3 in 3 luni pina la virsta de 1 an cind intra in schema generala ca pentru adulte (primavara si toamna). ♦ Vaccinarile profilactice se executa in campaniile de primavara de catre medicii veterinari ai circumscriptiilor sanitar-veterinare teritoriale. riie. Daca gospodarul nu are suficient timp sau materiale necesare. dihori) care trebuiesc inlaturati prin folosirea momelilor otravitoare sau a capcanelor. prin varuire. paduchi. Tot acum se vor preleva probe de laborator (fecale. capuse. De asemeni. prin pulverizare. bruceloza. ♦ Vaccinarile profilactice care se executa in campanii primavara-toamna. fara sa sufere de diferite tulburari gastro-intestinale in primele 10 zile de viata (diaree neonatala). ♦ In mod obligatoriu.

vaci in repaus mamar . fatare recenta. vaci fatate 121-305 zile.Sectorul vacilor cu lapte Se aplica tehnologia diferentiata in functie de: • • • • sistemul de intretinere (legat. furajarea vacilor se face corespunzator unei productii 15 2. energia pentru termoreglare si efortul de lactatie .gestatie. sucesiunea furajelor iarna: fanuri.5 UN/cap/zi.20 kg lapte/cap/zi) Constituirea loturilor se face in functie • • • starea fiziologica si nivelul de productie. vacile gestante se intarca obligatoriu cu 60-70 de zile inainte de fatare. suculente. insamantare recenta dupa anoestrus -lipsa calduri). productia de lapte. concentrate. ADMINISTRAREA FURAJELOR • • furajul se administreaza in doua sau mai multe tainuri. daca creste productia de lapte cu 12 l/zi. vaci fatate 60-120 zile. de sezon (iarna. starea fiziologica (gestante. VACI GESTANTE SI IN LACTATIE • • necesarul de furaje se stabileste in raport cu necesarul de intretinere.l/zi/cap. situatia sanitar veterinara animalelor. vara). energia pentru miscare. Lotizarea vacilor in adaposturile cu stabulatie libera: • • • • vaci fatate recent 0-60 zile. . recalcularea ratiilor se face decadal. mixt). Ingrijirea vacilor in diferite stari fiziologice: VACI IN PREGATIRE DE FATARE • • • programul de intarcare se intocmeste lunar.ultimele 60 zile inainte de fatare. VACI IN LACTATIE • • furajarea in lactatie se face in functie de productia potentiala si greutatea corporala. gradul de mecanizare al fermei. insamantare recenta. liber. se administreaza suplimentar 1. productia de lapte (peste 15 .

in sistem de intretinere libera se respecta ordinea locurilor. pasunatul de vara se organizeaza intre doua mulsori. fanuri. stang anterior. Faza de pregatire. Asigurarea climatului. Faza de finisare. se evita caldura la pasunat prin umbrare sau prin prelungirea pasunatului seara. Adaposturile. Ingrasarea tineretului taurin • • • • • • Infiintarea exploatatiei. incheierea mulsului se face cu mulsul suplimentar: 0. MULSUL VACILOR • • • • • • vacile cu productia foarte mare se mulg de trei ori. vacile se mulg totdeauna in aceaisi ordine in sistem legat. se sterge ugerul cu un prosop curat. intervalul intre mulsori va fi de 10-12 ore. este necesar ca . 50-60 pulsatii. EVACUAREA DEJECTILOR • • in sistemul de intretinere libera se foloseste plugul raclor sau tractorasul cu lama. se efectueaza masajul. drept anterior. restul vacilor se mulg de doua ori si la intervale precise. drept posterior. in mulsul mecanic aplicarea paharelor de muls pe sfarcuri se face in urmatoarea ordine: stang posterior. din cauza surselor limitate de furaje. suculente. ca cerinta fiziologica.• • • succesiunea furajelor vara: fanuri. Faza de crestere si ingrasare. se spala ugerul cu apa calda.45 kg/cm2 intensitate vacuum. se efectueaza mulsoarea propriuzisa. vacile supuse regimului de intarcare se mulg o data pe zi. Infiintarea exploatatiei In fermele vacilor de lapte. pentru mentinerea curatenie in grajd se intocmeste grafice de evacuare a dejectiilor de 2-3 ori / zi. concentrate. PREGATIREA PENTRU MULS • • • • • • • se pregateste si se verifica instalatia si aparatura de muls.

la interval de 12 ore. Daca vitei sunt adusi la 10-14 zile.8 . In tarile cu zootehnie avansata. ingrasarea intensiva se realizeaza in 16-18 luni cand tineretul taurin ajunge la 650-700 kg. La sosire viteilor li se aplica un tratament antistres cu glucoza (120 grame la 750 ml apa) in doua tainuri. Faza de crestere si ingrasare . Viteii intarcati se supun la un proces intensiv de crestere pe durata a 90 de zile. fara curenti de aer si care asigura 0. atunci cand se urmareste sa se obtina o cantitate cat mai mare de carne. nutret combinat si siloz la discretie. cu calitati superioare si la un cost de productie cat mai scazut. la temperatura de 38 grade C. Transportul viteilor se face cu mijloace auto special amenajate. Solutia se prepara in apa calduta la 38 grade C. In cazul in care tineretul este supus ingrasarii de la varsta de 12 luni. durata alaptarii se face pana la 45 de zile. dezinfectat si sa asigure o temperatura de 18-20 grade C. respectiv consum zilnic de 3 kg SU / 100 kg greutate vie. perioada de pregatire dureaza 25 de zile.tineretul mascul de la varsta inca tanara sa fie vandut care exploatatiile specializate in acest sens.1 metru patrat/vitel. In aceasta perioada sunt obisnuiti cu fan si cu concentrate. ingrasarea propriuzisa 90 de zile si cea de finisare 35 de zile. Faza de pregatire Exista doua situatii de pregatire a tineretul taurin: cand viteii sunt adusi neintarcati si cand vitei sunt adusi intarcati. perioada in care viteii trebuie sa realizeze un spor mediu de minim 650 grame / cap / zi. Adapostul trebuie sa fie curat. Rezulta ca procesul de ingrasare se face in trei perioade distincte. intr-un timp cat mai scurt. in care realizeaza un spor de 600 grame zilnic iar la sfarsitul perioadei ajung la o greutate de 130 kg. Infiintarea de exploatatii pentru cresterea si ingrasarea taurinelor este o activitate rentabila ce contribuie la sporirea veniturilor realizate din aceasta actiune. Furajare zilnica consta in fan. Laptele sau substituentul de lapte se administreaza la biberon sau la galeata.

.75 m/animal. iar densitatea in boxe sa fie corelata cu lungimea frontului de furajare. umiditatea relativa 70 %.vitamini mineral introdus in amestec. Pentru obtinerea sporului scontat trebuie sa se asigure un front de furajare de 0. Asigurarea climatului In faza de pregatire • • temperatura 18 grade C. Un alt sistem de ingrasare este pe asternut permanete intretinut zilnic iar evacuarea dejectilor se face la sfarsitul perioadei cu un tractor dotat cu lama. In compartimentele de pregatire si de ingrasare propriuzisa vor trebui pastrate 1-2 boxe. 20 % fan si 40 % concetrate cu adaos de PVM. In aceasta perioda se administreaza hrana la discretie format din 20 % fan tocat. Completarea necesarului de hrana se face cu un supliment proteino .Perioada de crestere si intarcare dureaza 370 de zile. asigurarea apei proaspete. Faza de finisare Durata finisarii este de 90 de zile. timp in care tineretul ajunge la 650 kg/cap si la varsta de 18 -19 luni. a brichetelor pentru lins din sare si microelementele. Amestecul este format din 40% siloz. In reusita ingrasarii un rol important il are hranirea corespunzatoare a viteilor cu furaj in amestec si administrat la discretie. timp in care tineretul ajunge la greautate de 550 kg / cap. inregistrand un spor mediu de 1200 grame / cap / zi. in care vor fi introdusi vitei cu afectiuni pentru a fi supusi tratamentelor specifice. Adaposturile Ingrasarea taurinelor se realizeaza in adoposturi inchise prevazute cu boxe dispuse deoparte si de alta a unei alei de furajare. In aceasta perioada sporeste consumul de nutreturi combinate din amestec. Evacuarea dejectilor se face prin canale acoperite cu gratare din beton sau fose de colectare. 50% suculente si 30% nutreturi combinate. cand de fapt perioada de ingrasare este cea mai eficienta.

.3%.026%.• • • concentratie CO2 0. NH3 0.01%.026%. umiditatea relativa 75 %.3%. H2S 0. prin usi si deflectoare in functie de cerintele prezentate mai sus. In faza de ingrasare • • • • • temperatura 10 grade C. H2S 0. Reglarea microclimatului se face prin deschiderea si inchiderea geamurilor reglabile. concentratie CO2 0.01%. NH3 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful