Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
americane
Specificul fermelor
Toate fermele de bovine de carne americane sunt private, şi conduse ca nişte afaceri
profitabile, existenţa lor fiind determinată de piaţa cărnii de vită. Consumul de carne de vită pe
teritoriul Statelor Unite este cel mai crescut în raport cu celelalte cărnuri, de porc sau de pasăre.
Asta este motivul pentru care preţul cărnii de vită este atât de ridicat, iar acest factor este
elementul cheie pentru afacerile cu vaci de carne.
Dar există şi altă modalitate prin care fermierul american poate să facă profit cu vacile de
carne: specializarea fermelor de carne pentru producţia de animale de reproducţie cu o valoare
genetică superioară. Aceste ferme cresc vaci de carne întotdeauna în rasă pură. Cea mai
populară rasă de carne este rasa Angus, varianta de culoare neagră. Aceasta reprezintă
aproximativ 70% din efectivul total de bovine de carne.
Fermele care lucrează în direcţia de carne la vânzare, de obicei folosec hibrizi între două
sau mai multe rase. Datorită efectului heterozis, aceste animale încrucişate cresc mai repede, au
un spor mediu zilnic mai mare. Dacă se folosesc hibrizi obţinuţi din trei rase, fermierii au de
cîştigat cu 23% mai mult în spor, şi în valorificarea furajelor.
Sistemele de adăpare în foarte multe locuri sunt reprezentate de lacuri artificiale. Acestea
constă într-o groapă săpată în care se adună apa de ploaie. Aceste lacuri asigură cantitatea
necesară de apă pentru animale. Apa din aceste lacuri ajung la adăpători, care au sisteme anti
îngheţ pentru sezonul de iarnă.
Păşunile se însămânţează cu specii de ierburi alese, unele care cresc foarte bine în
sezonul cald, şi altele care cresc foarte bine pe sezonul rece, asigurând furajarea adecvată a
animalelor şi de sub zăpadă. Pe timp de iarnă, dacă se formează un strat de gheaţă şi animalele
nu pot ajunge la iarbă, se administrează un supliment de fân, dar chiar şi concentrate. Dar în
acest tip de creştere a vacilor de carne, furajul principal este masa verde, care reprezintă 90-95%
din furajul total.
Producţii ridicate, costuri reduse
Aceste ferme au scopul principal de a produce o generaţie nouă de viţei, care se nasc
primăvara, cresc împreună cu mamele în primele şase luni, iar la înţărcare au o greutate de 250-
270 de kg. La vârsta de un an se vând pentru carne la licitaţii. Interesant este faptul că se fac
sincronizări hormonale, şi în procent de 70% se foloseşte însămânţarea artificială. 20% din vaci
sunt montate natural cu tauri aleşi după caracteristicile genetice şi 10% rămîn negestante.
Un fermier american investeşte în medie, anual, 380 $ pe cap de vacă mamă, Ferma nu
avea nici un angajat. Aceste ferme au, în medie, un spor mediu zilnic de 700-1200 g, dar costurile
sunt foarte reduse.
Animalele de un an pot ajunge la un alt sistem de întreţinere, în ferme de „Feed Lot”, care
practic sunt nişte ferme de finisare. În aceste îngrăşătorii intensive furajul este alcătuit 90-100%
din concentrate. Animalele se ţin în grajduri, şi se obţine greutatea de abatorizare de 500-650 de
kg cu un consum specific de 5-6 kg furaje / 1 kg spor. Acest sistem este mult mai costisitor, dar se
obţin sporuri mai ridicate în timp mai scurt.
Lot demonstrativ de
vaci cu lapte
Lotul demonstrativ de vaci cu lapte a fost realizat de
fermierul Herbest Ioan Petru, din localitatea, Biled, Nr.170,
judetul Timis.
• Juninci - 6 capete
Dintre cele 28 capete vaci lapte, 10 capete sunt din rasa Holstein Friza si 18 capete
sunt Baltata Romaneasca Simmental .
In acest lot demonstrativ, vacile mai sus prezentate au avut o productie medie de 28-
35 l/cap.
Rasa de
vaci
Jersey
Este a doua rasa de lapte din lume. Caracteristica vacii
este procentul ridicat de grasime, aproximativ 6%. Rasa este
foarte bine consolidata ereditar si i-si transmite fidel aptitudinile
de productie la incrucisare cu alte rase.
In afara de grasime laptele mai are un continut ridicat de calciu si proteina. Astfel
rezulta si o branza de foarte buna calitate.
Femele ajung la 400-500kg in greutate iar masculi la 500-600 kg. La varsta de doi
ani ajung la greutate maxima si la maturitate sexuala.
Rasa este una dintre cele mai raspandite din lume, fiind intilnita in Am
Latina, Noua Zeelanda, Africa de Sud, Danemarca, SUA sau Canada.
Rasa de vaci
Piemontese
Este o rasa foarte docila si tocmai de aceia a fost folosita, multa vreme, de catre
tarani, la lucrarile agricole.
Botul, limba si cerul guri este de culoare neagra. Are corne medii directionate
inainte si lateral.
Spuneam ca este o rasa specializata pentru carne si mai putin de lapte. Carnea
este de calitate optima.
La 15-18 luni vitei sunt buni pentru abatorizare. La varsta respectiva ating 500-
600 kg, greutatea optima la care pot fi vanduti pentru sacrificare.
Prevenirea infestarii furajelor cu
mucegaiuri
In urma unor studii efectuate, in conditii de laborator si
teren, se recomanda pastrarea anumitor reguli de depozitare a
furajelor in scopul de a evita infestarea acestora cu mucegaiuri.
• nu se vor recolta plantele furajere cand acestea se afla intr-un stadiu prea tanar de
vegetatie, cand au un continut ridicat de apa si sunt in pericol de a mucegai usor;
• nu se recomanda mentinerea unor furaje verzi sau umede, pentru hrana, mai mult de
12 ore, deoarece sunt medii favorabile pentru dezvoltarea rapida a diverselor
mucegaiuri;
• paioasele sa fie bine uscate si sa nu contina plante verzi sub forma de pale, acestea
constituind focare de umezeala ce favorizeaza dezvoltarea mucegaiurilor, on special
in baloti;
la aparitia unei micotoxicoze la animale, prima masura care trebuie luata este scoaterea
din furajare a nutreturilor infestate, precum si îndepartarea asternutului, dupa care se va
proceda la o dezinfectie mecanica si chimica.
Ferma
de
bubaline
Bivolii, cunoscuti in terminologia de specialitate bubaline,
isi gasesc stramosi comuni cu celelalte forme de bovine.
Importanta bubalinelor, trebuie interpretata prin valoarea
economica a acestora, raportata la zona de formare si de
raspandire, la posibilitatile de extindere si de valorificare a unor
teritorii in care taurinele nu se pot adapta si nu asigura productii
corespunzatoare.
Bubalinele reprezinta circa 10%, din efectivul mondial de bovine. In tarile mari
crescatoare, bubalinele aduc un important aport economic, in conditii in care alte specii
de bovine sunt neadaptabile sau realizeaza niveluri de productie mult inferioare. Printre
tarile mari crescatoare de bubaline se inscriu: India, Pakistan, Vietnam, Egipt, Nepal.
Cresterea bubalinelor in tara noastra este o activitate traditionala. Bubalinele au
patruns in spatiu carpato-dunarean odata cu migratia hunilor si avarilor, prin sud, din
Bulgaria.
Vegetatia naturala din arealul de crestere a bubalinelor este mai putin valoroasa,
bogata in specii mezohidrofile si hidrofile in care predomina Nardus stricta sau asociatii
de Agrostis tenuis cu Festuca rubra, Agrostis stolonifera, Festuca pratensis, Alopecurus
pratensis cu Poa pratensis, in functie de solul de referinta.
EFECTIVE SI PRODUCTII:
In Romania, exista un efectiv total de bubaline de 62.100 capete repartizate
majoritar in judetele: Bihor, Bistrita Nasaud, Brasov, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj si
Sibiu.
Cele mai mari efective de bubaline se gasesc in judetele Salaj (14.300 capete),
Cluj (10.100 capete), Maramures (6.500 capete), Bihor (5.600 capete), Brasov (5.400
capete), Satu Mare (4.400 capete).
• grasimi - 7,4;
• proteine - 4,1;
• cazeina - 3,4;
• albumine - 0,6;
• lactoza - 4,8;
PRODUCTII CARNE
De la animalele sacrificate se obtin carcase cu o greutate medie de 200kg.
Cele mai importante criterii de apreciere a productiei de carne obtinuta sunt:
• masa corporala la momentul valorificarii, care este de dorit sa fie cat mai mare si la
varste cat mai timpurii;
• conformatia corporala;
AMELIOARARE BUBALINE
Cresterea bubalinelor este dependenta la aceasta data de realizarea unei valorificari
superioare a productiilor in special prin procesarea laptelui in produse specifice si
desfacerea acestora la export.
Rasa
Sura de
Stepa
Populatiile de bovine din evul mediu din Romania
reprezinta tipurile care au stat la baza constituirii rasei Sura de
stepa. Aceasta rasa primitiva ocupa aproape intreaga suprafata a
tarii cu exceptia regiunii carpatice, unde probabil era raspandita o
alta vita primitiva, de talie mai mică – cea de munte, numita si
Mocanita. De altfel chiar Dimitrie Cantemir pomenea în
Descrierea Moldovei de boii mici de la munte si de „cirezile mari
cu boii frumosi zdraveni” de la ses.
Laptele de la Sura de Stepa, este calitativ superior altor rase prin lipsa infectiei
leucotice si TBC, iar masculii care nu intereseaza prasila pot deveni boi de munca foarte
apreciati, atat in gospodariile populatiei cat si ale asociatiilor.
Friesland
Subsidiar al Friesland Coberco Dairy Foods din Olanda, Friesland Romania SA
este cel mai mare producator de pe piata laptelui de consum, cu doua produse
importante in portofoliu Milli si Oke! ("aduse" in Romania de pe celelalte piete central-
europene unde activeaza grupul: Cehia, Slovacia si Ungaria). Cele doua acopera linii de
produse de lapte, produse proaspete si branzeturi. Parte din produsele proaspete ale
grupului sunt comercializate sub marca autohtona Napolact.
Dorna Lactate
Un alt mare jucator romanesc cu capital mixt (romanesc si elvetian), Dorna
Lactate ofera game de produse La Dorna, la categoriile de branzeturi si lapte de consum.
LaDorna poseda alte doua produse: Laptic, destinat copiilor si Lady Milk 6,
destinat femeilor.
Albalact:
O companie independenta romaneasca de dimensiuni medii detinuta de un
antreprenor individual, Albalact este prezenta pe piata laptelui UHT cu brandul Fulga.
Aceeasi companie comercializeaza lapte pasteurizat, produse proaspete si branzeturi
sub marca omonima Albalact.
Avand in vedere potentialul inca neexploatat al unei piete nationale destul de mari
ce se va integra in cea europeana, este certa intrarea pe piata lactatelor a unor mari
jucatori europeni precum Yoplait (care, impreuna cu partenerii lor israelieni de la Tnuva
par deja interesati sa achizitioneze capacitati de productie in Romania) si Lactalia (cel
mai mare producator european, propietar al unor producatori de profil in Republica
Moldova), alaturi de concurenti mai mici din tarile invecinate, din Ungaria pana in Grecia.
Fabricile de lapte din Romania - in jur de 200 - proceseaza anual circa 1,1
miliarde de litri de lapte, in timp ce taranii vand direct pe piata 1,8 miliarde de litri de
lapte.
La ora actuala, peste 55 la suta din exploatatiile din Romania dau 45 la suta din
cantitatea de lapte, dar fermierii au o varsta de peste 50 de ani si detin una sau doua
vaci. Zona Cluj si Brasov ofera mai mult de jumatate din laptele livrat catre procesare din
Romania (52%), iar daca se mai adauga si zona Timis, procentul se ridica la 60 la suta.
Romania produce anual peste cinci milioane tone de lapte, dar din pacate peste
40 la suta din laptele produs in Romania, in afara fermelor profesionale, nu este conform
in ceea ce priveste continutul organic.
TEHNOLOGIA DE CRESTERE SI
INTRETINERE A TAURINELOR
In conditiile economiei de piata, este necesara o noua abordare a modului de
I. ETAPELE FURAJARII
- 0-3 luni
- 3-6 luni
- 6-12 luni
- 12-18 luni
Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de
lapte, fiindu-i caracteristice urmatoarele:
• furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada
se definitiveaza osatura vitelului, iar prin depuneri masive de calciu, acesta creste
in volum, rezultind probleme la fatare.
Cu aproape doua luni inainte de fatare, vaca trebuie lasata din muls (intarcata)
pentru a-si reface rezervele din organism
si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. In tot acest timp, gospodarul are grija ca
furajarea sa fie bine echilibrata, mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate
si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide
(porumb siloz, borhot, etc.)
Furajele se administreaza in 2-3 tainuri, la distante de 6-7 ore intre ele, tainul de seara
fiind in cantitate mai mare, in special grosiere sau fin.
, se impune ca timp de 2-3 zile, vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de
tarita de griu in apa calda, la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura). In aceasta
perioada de refacere care dureaza aprox. 40 de zile si in cea imediat urmatoare, este
necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente, completate cu fin si
concentrate care stimuleaza productia de lapte.
Imediat dupa fatare, vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare
decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls (ex. la o mulsoare zilnica de 10 litri lapte
pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi
7-8 kg conc. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un
maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind
oarecum la discretie..In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va
mulge o canitate mai mica de lapte.
Crescind din nou
ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la
un randament ideal de valorificare al furajelor , fara pierderi.
In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate de tip.II, ele
reprezentind principala sursa de furajare, consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada.
Finurile se dau in continuare la discretie.
Nutreturi fibroase
- finuri naturale
Nutreturi concentrate
Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor,
avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut in celuloza, digestibilitate
ridicata si o mare valoare energetica, continind 8-10% proteina, iar dintre vitamine
- cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire in hrana animalelor sint consumati
♦ pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de
nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind pentru 5kg nutret murat se
administreaza 1 kg fin).
♦ la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi, iar la tineret, dupa virsta
de 12 luni, 10-20 kg (functie de virsta si greutate).
Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati in
amidon, proteine, saruri minerale (mai ales fosfor), in schimb sarace in calciu. La hrana
animalelor, taritele se folosesc in procent de 10-25% din amestecul de concentrat.
Srotul de floarea soarelui , datorita continutului ridicat de proteina, este una dintre
digestibile, iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa, situindu-
se pe primul loc intre concentratele proteice de origine vegetala. Se foloseste in
alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere), sub forma
de faina.
Nutreturi suculente
Melasa contine 20% apa, 9% proteine, 60% extractive azotate, fiind bogata in
potasiu,
zinc, fier, mangan, cupru, cobalt, aceste insusiri dind melasei calitati de suport pentru
utilizarea azotului neproteic. Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%.
Borhoturile (de griu, de porumb, de cartofi, de bere) contin pina la 95% apa,
suculente care contin 90-94% apa, proteina gasindu-se in cantitati f. mici si pot fi
administrate mai ales in hrana vacilor de lapte in cantitati de 10-15 kg/zi sub forma tocata
sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat.
Aditivi furajeri:
Fosfati furajeri – sub forma de - fosfat monocalcic 15,9% fosfor, 24% calciu
P.B., % 21 14
Tarite griu 15 kg
Sare 1 kg
Premix-uri (zoofort) 1 kg
Varianta 1
Sare 1 kg
Premix (Zoofort) 1 kg
Total: 100 kg
Varianta 2
Tarite de griu 50 kg
Sare 1 kg
Premix (Zoofort) 1 kg
Total: 100 kg
Adaparea se poate realiza direct din surse naturale potabile (riuri,fintini) si din
surse subterane prin forare, cu ajutorul adapatorilor automate cu clapeta sau nivel
constant.
De asemeni, grajdul trebuie sa fie aerisit zilnic, sa fie prevazut cu rasuflatori sau
cu geamuri mici, care sa asigure un circuit constant si uniform al aerului in tot grajdul.
Un grajd cu microclimat corespunzator in ceea ce priveste temperatura, ventilatia aerului
si umiditate, trebuie sa prezinte la intrare in acesta un miros de asternut proaspat (paie,
pleava , rumegus) sau miros de fin, sa nu prezinte miros de dejectii sau una dintre cele
trei noxe (gaze) ce apar in grajd: bioxid de carbon, hidrogen sulfurat, amoniac.
VI. ERORILE DE ALIMENTATIE
SI CONSECINTELE LOR
ale oaselor.
Toate aceste tulburari nutritionale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii
rationale in hranirea bovinelor, respectiv respectarea cerintelor nutritionale in functie de
starea fiziologica a animalului, de anotimp (furajele de sezon), virsta animalului si zona
geografica.
Din punct de vedere sanitar-veterniar, animalele trebuiesc tratate de-a lungul unui
an calendaristic in vederea prevenirii unor boli infectioase si parazitare, astfel:
simple folosite la fel ca substantele decontaminante, prin pulverizare. Acestea din urma,
pot fi folosite si pentru imbaiere sau pulverizarea animalelor pentru combaterea
parazitiilor externi (purici, capuse, riie, paduchi, etc.).
VACI IN LACTATIE
ADMINISTRAREA FURAJELOR
MULSUL VACILOR
EVACUAREA DEJECTILOR
Ingrasarea
tineretului taurin
• Infiintarea exploatatiei;
• Faza de pregatire;
• Faza de crestere si ingrasare;
• Faza de finisare;
• Adaposturile;
• Asigurarea climatului.
Infiintarea exploatatiei
In fermele vacilor de lapte, din cauza surselor limitate de furaje, este necesar ca
tineretul mascul de la varsta inca tanara sa fie vandut care exploatatiile specializate in
acest sens.
Faza de pregatire
Exista doua situatii de pregatire a tineretul taurin: cand viteii sunt adusi neintarcati
si cand vitei sunt adusi intarcati.
Transportul viteilor se face cu mijloace auto special amenajate, fara curenti de aer
si care asigura 0,8 - 1 metru patrat/vitel.
Daca vitei sunt adusi la 10-14 zile, durata alaptarii se face pana la 45 de zile,
perioada in care viteii trebuie sa realizeze un spor mediu de minim 650 grame / cap / zi.
In aceasta perioada sunt obisnuiti cu fan si cu concentrate. Laptele sau substituentul de
lapte se administreaza la biberon sau la galeata, la temperatura de 38 grade C.
Faza de finisare
Durata finisarii este de 90 de zile, timp in care tineretul ajunge la 650 kg/cap si la
varsta de 18 -19 luni, cand de fapt perioada de ingrasare este cea mai eficienta.
Adaposturile
Ingrasarea taurinelor se realizeaza in adoposturi inchise prevazute cu boxe
dispuse deoparte si de alta a unei alei de furajare.
Evacuarea dejectilor se face prin canale acoperite cu gratare din beton sau fose
de colectare.
Asigurarea climatului
In faza de pregatire
• temperatura 18 grade C;
• umiditatea relativa 70 %;
• concentratie CO2 0,3%;
• NH3 0,026%;
• H2S 0,01%.
In faza de ingrasare
• temperatura 10 grade C;
• umiditatea relativa 75 %;
• concentratie CO2 0,3%;
• NH3 0,026%;
• H2S 0,01%.