Consumul populaţiei a rezistat asaltului

TVA şi scăderii salariilor

Agricultura a scăzut neaşteptat cu 7,6% în T3 faţă de T3 anterior, dar consumul a scăzut cu doar 1,1% în T3,
mai puţin decât cele -2,3 procente din primul semestru.

Scăderea puternică a agriculturii, care i-a luat prin surprindere pe majoritatea analiştilor, şi continuarea
căderii construcţiilor şi comerţului au tras economia în jos în trimestrul al treilea, ducând la adâncirea
declinului la 2,5%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Veştile pozitive au venit de la industrie, care şi-a continuat ascensiunea într-un ritm mai temperat, dar şi
de la consumul populaţiei, care nu a scăzut decât cu 1,1% din PIB în trimestrul III faţă de aceeaşi
perioadă a anului trecut, faţă de o scădere de 4,1% pe primul trimestru din 2010.

Potrivit datelor anunţate de Institutul Naţional de Statistică în agricultură s-a înregistrat în trimestrul al
treilea o reducere a volumului de activitate cu 7,6%, evoluţia luând prin surprindere piaţa.

"Nu găsesc o explicaţie pentru evoluţia agriculturii. Aşteptările erau pentru o influenţă pozitivă sau neutră
a agriculturii asupra PIB. Din punct de vedere meteorologic nu ar exista explicaţii speciale. Au fost
fenomene obişnuite, fără impact deosebit. Nici 2009 nu a fost un an agricol de excepţie, ci un an mediu",
a spus analistul Aurelian Dochia.

De la Ministerul Agriculturii au venit unele clarificări, evoluţia fiind explicată de întârzierea recoltărilor.
"Este normal ca agricultura să aibă o contribuţie negativă pentru perioada iulie- septembrie. Recoltatul a
avut loc mult mai târziu din cauza ploilor masive. În mod normal, cerealele ar fi trebuit strânse în iulie, dar
anul acesta am terminat de recoltat la sfârşitul lui august", a spus Adrian Rădulescu, secretar de stat în
cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Ce spun informaţiile detaliate privind factorii care au influenţat evoluţia PIB ?

"Există riscuri în ceea ce priveşte evoluţia economiei în 2011 şi reluarea creşterii. Creşterea economică
de anul viitor va fi fragilă, estimările privind PIB-ul oscilând între 0 şi 1,5%. Evoluţia depinde de modul
cum va decurge revenirea economiilor europene. Agricultura depinde de vreme, dar nu ne aşteptăm la un
salt mare. Nu agricultura poate să tragă economia în plus. Tot pe industrie ne bazăm, din care o parte
merge la export. Dar trebuie să revină şi industria adresată pieţei interne", a spus Dochia.

INS a menţinut estimările privind evoluţia economiei în al treilea trimestru, respectiv o scădere pe serie
ajustată cu 0,7% faţă de aprilie-iunie şi cu 2,3% faţă de acelaşi trimestru de anul trecut. Pe serie brută
scăderea a fost

de 2,5%.

După revenirea firavă a economiei în zona pozitivă în trimestrul al doilea, PIB-ul ajustat sezonier a reintrat
în teritoriul negativ în trimestrul al treilea, evoluţia fiind în linie cu estimările FMI şi ale analiştilor.

România este, după Grecia, singura economie din UE rămasă în recesiune, pe fondul căderii consumului
şi a investiţiilor după măsurile dure de ajustare fiscală implementate de Guvern în vară.

Dacă agricultura a surprins neplăcut analiştii, surpriza pozitivă a venit de la activităţile financiare şi
imobiliare, unde s-a înregistrat o creştere de 2,6% faţă de al treilea trimestru de anul trecut, după un
avans de 0,8% în al doilea trimestru.

Industria a continuat ascensiunea, însă şi-a încetinit avansul în trimestrul al treilea comparativ cu cel
raportat în perioada aprilie-iunie, la 4,2%.

Ce s-a întâmplat la cheltuieli

Din punctul de vedere al utilizării PIB, consumul final total s-a redus cu 1,4%, atât ca urmare a diminuării
cheltuielilor pentru consumul populaţiei cu circa 1%, cât şi a cheltuielilor pentru consumul administraţiilor
publice.

Efectele programului ambiţios de consolidare fiscală şi ale majorării TVA la 24% au fost resimţite de
economie, iar impactul s-ar putea vedea şi în ultimele trei luni ale anului.

Un efect pozitiv asupra PIB l-a avut evoluţia exportului net, ca urmare a creşterii mai accentuate a
exporturilor comparativ cu importurile. În schimb, contracţia la investiţii (formarea brută de capital fix) a
fost de 13,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2009.

Analiştii ING aduc în discuţie contribuţia pozitivă puternică a variaţiei stocurilor şi discrepanţa statistică.
"Dacă în trimestrul doi aceste două componente au avut o contribuţie pozitivă de 2,2 pp (altfel evoluţia
trimestrială a PIB ar fi fost -1,9%), acum aceste componente au însemnat 2,8 pp (altfel evoluţia PIB ar fi
fost -3,5%), cea mai mare contribuţie pozitivă provenind de la stocuri. Creşterea stocurilor fără un sprijin
din partea consumului sugerează un trend nesustenabil."

Astfel, riscul pentru o contracţie mai pronunţată a consumului gospodăriilor cauzată de efectele întârziate
ale măsurilor fiscale ar putea însemna o contracţie semnificativă a PIB-ului odată ce acumularea
stocurilor se va termina, potrivit analiştilor ING.
Referindu-se la evoluţia consumului populaţiei, Dochia spune că se observă o aplatizare. "Indiferent de
criză oamenii trebuie să consume, să trăiască în continuare. Şi urmează perioada de sărbători, când de
obicei are loc o revigorare a consumului. Eu sper ca schimbarea atitudinii în consum să se vadă şi în
2011. Revenirea consumului poate să devină unul dintre motoarele creşterii economiei."

În ceea ce priveşte consumul administraţiilor publice, accentuarea scăderii era previzibilă având în
vedere constrângerile bugetare la care sunt supuse administraţiile publice.

"Bună parte din această scădere nu este o dramă. Erau multe elemente de cheltuieli inutile, păgubitoare.
Problema este să vedem în ce măsură se vor regăsi în creşterea cheltuielilor pentru investiţii. Miza anului
2011 este măsura în care Guvernul va muta spre investiţii o bună parte din buget. Declarativ a fost
anunţat acest obiectiv, dar să vedem dacă se va realiza în practică.

Cum a fost prima jumătate a anului

În primul semestru economia a scăzut cu 1,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, industria
fiind singurul sector care a contribuit pozitiv la dinamica PIB, cu 1,3%. Serviciile au contribuit la scădere
cu 1,2%, construcţiile cu 0,9%, iar impozitele nete pe produs cu 0,7%. Agricultura a avut impact zero
asupra dinamicii PIB.

Serviciile şi industria au cele mai mari contribuţii la formarea PIB, cu ponderi de 50%, respectiv de circa
30%.

Consumul intern era văzut chiar şi înainte de anunţarea măsurilor de austeritate ca fiind principala piedică
pentru revenirea economiei.

În schimb, cele mai multe aşteptări au fost îndreptate către exporturi, care au intrat în teritoriul pozitiv la
sfârşitul anului trecut şi au înregistrat o creştere de două cifre, contribuind astfel la ameliorarea declinului
economic.

Deşi exporturile erau văzute ca soluţia salvatoare pentru ieşirea României din recesiune, absenţa
relansării cererii interne, a consumului duce la perspectiva unei contracţii economice de circa 2% în acest
an.

Pe categorii de utilizări, singura influenţă pozitivă a venit de la variaţia stocurilor (Ă6%), în timp ce
formarea brută de capital fix a contribuit la scădere cu 4,3%, iar consumul populaţiei cu 1,8%.

Speranţele revenirii economiei în teritoriul pozitiv s-au orientat spre 2011, când Produsul Intern Brut ar
putea creşte cu 1,5%.