5.4.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

5.4.1. Generalităţi

Pentru efectuarea navigaţiei în condiţii de siguranţă, nava trebuie să fie

manevrabilă şi să aibă o bună stabilitate de drum.

MANEVRABILITATEA – este proprietatea navei în mişcare de a

efectua schimbări rapide de direcţie cu ajutorul instalaţiei de guvernare.
STABILITATEA DE DRUM – este proprietatea navei în mişcare de a se
menţine timp îndelungat pe o anumită direcţie.
GUVERNAREA – este calitatea navei de a se deplasa pe o anumită
traiectorie (dreaptă, curbă) impusă.

Guvernarea navei depinde de o serie de factori cum sunt:

- mijloacele de guvernare folosite
- formele geometrice ale carenei (zona pupa)
- rapoartele între dimensiunile principale (LCWL / B şi B / T)
- numărul, poziţia şi sensul de rotaţie a propulsorului
- condiţiile hidro-meteorologice în care se navigă (apă, aer, vânt,
valuri)

Fiecare navă, cu excepţia barjelor purtate, trebuie să aibă o instalaţie

de guvernare robustă şi sigură, care să asigure manevrabilitatea şi stabilitatea
de drum. Asemenea instalaţii pot fi: cârmă cu profil hidrodinamic, instalaţie cu
ajutaje orientabile şi alte instalaţii aprobate de către Registrul Naval Român.
Instalaţia principală de guvernare trebuie să asigure manevra de
trecere a cârmei sau a ajutajului orientabil, complet imerse de la 350 dintr-un
bord la 350 în celălalt bord, cu nava la pescaj maxim şi la viteza maximă de
serviciu.
În aceleaşi condiţii trebuie să se asigure manevra de trecere a cârmei
sau a ajutajului orientabil, complet imerse, de la 350 dintr-un bord la 350 în
celălalt bord într-un timp care să nu depăşească 28 secunde. Instalaţia
auxiliară de guvernare trebuie să asigure manevra de trecere a cârmei sau a
ajutajului orientabil, complet imerse de la 150 într-un bord la 150 în celălalt
bord într-un timp care să nu depăşească 60 secunde cu nava la pescajul
maxim şi la viteza de marş maximă de serviciu sau la viteza de 7 Nd, în
funcţie de valoarea care este mai mare.
La petroliere, nave pentru gaze lichefiate, navele pentru produse
chimice şi navele combinate care au un tonaj brut (TRB) de 10.000 şi mai
mult, precum şi celelalte nave care au un TRB de 70.000 şi mai mult,

1
instalaţia principală de guvernare trebuie să cuprindă două sau mai multe
agregate de forţă, identice. În cazul acestor nave, instalaţia de guvernare va fi
astfel concepută încât, în cazul pierderii capacităţii de guvernare datorită unei
defecţiuni tehnice unice în oricare parte a uneia din instalaţiile de forţă ale
instalaţiei principale de guvernare, cu excepţia echei, sectorului sau altor
organe care servesc aceluiaşi scop, sau a zonei de prindere a acţionării
cârmei, capacitatea de guvernare să poată fi restabilită în cel mult 45 secunde
de la ieşirea din funcţiune a uneia din instalaţiile de forţă.
Dacă acţionările instalaţiei principale şi auxiliare de guvernare se află
într-un compartiment situat în întregime sau parţial mai jos de cea mai înaltă
linie de plutire de maximă încărcare, atunci trebuie să se prevadă o acţionare
de avarie amplasată deasupra punţilor pereţilor etanşi. Acţionarea de avarie
trebuie să asigure manevra de trecere a cârmei sau ajutajului orientabil,
complet imerse, dintr-un bord în altul, la viteza de marş înainte de cel puţin 4
noduri.
Lângă fiecare post de comandă de la distanţă a acţionărilor instalaţiei
principale şi auxiliare de guvernare, precum şi în compartimentul cârmei,
trebuie să existe indicatoare pentru poziţia cârmei sau ajutajului orientabil.
Diferenţa dintre poziţia indicată şi cea reală nu trebuie să fie mai mare
de:
- 10 – la poziţia cârmei sau ajutajului orientabil în planul
diametral sau într-un plan paralel cu acesta
- 1,50 - la poziţia cârmei sau ajutajului orientabil la unghiuri de
00-50
- 2,50 – la poziţia cârmei sau ajutajului orientabil la unghiuri de
50-350
Indicarea poziţiei cârmei sau ajutajului orientabil trebuie să fie
independentă de postul de comandă a acţionării instalaţiei de guvernare.

5.4.2. Părţile componente ale instalaţiei de guvernare

Instalaţia de guvernare este compusă din:

- cârma
- sistem de transmisie
- servomotor
- timona

Timona – este o roată din lemn sau din metal prevăzută cu cavile, cu
ajutorul cărora se manevrează. La navele mari, prevăzute cu pilot automat,
pot fi înlocuite cu o manetă.
Sistemul de transmisie – la servomotor poate fi mecanic, hidraulic
sau electric. Acesta face legătura dintre servomotor şi comandă (timona).
Servomotoarele – sunt instalate la pupa navei, uneori în
compartimentul maşini sau separat. De obicei navele mari au două
servomotoare care pot lucra independent. Mişcarea servomotorului se
transmit la eche, care este aşezată în acelaşi plan cu cârma sau
perpendicular pe ea.
Troţele – la acest dispozitiv, troţele pleacă de la un tambur câte una
din fiecare bord, până la eche, unde se leagă la un inel. În drum către tambur

2
şi eche, troţele sunt călăuzite prin raiuri de metal. Lungimea troţelor fiind
constantă pentru ca şi tensiunea să fie constantă, suma distanţelor de la raiuri
la capătul echei trebuie să fie constantă, deci capul echei ar trebui să descrie
o elipsă. Această condiţie nu o poate îndeplini dispozitivul decât în cazul când
s-ar consimţii la o înclinare exagerată a troţelor în raport cu echea, iar elipsa
descrisă ar fi foarte turtită.
Lanţul GALL – este asemănător cu troţele, dar mişcarea
servomotorului se transmite unui lanţ GALL care mişcă căruciorul mobil.
Tije – mişcarea servomotorului se transmite prin 2 tije cu capetele
fixate la eche. Celelalte capete sunt legate printr-o traversă paralelă cu echea,
care primeşte mişcarea servomotorului.
Sistemul HARDFIELD – este asemănător cu cel precedent, dar
mişcarea servomotorului se transmite printr-un şurub fără sfârşit unei roţi
dinţate pe al cărui ax se găseşte o altă roată dinţată excentrică, care se
angrenează cu un sector de rază variabilă (dinţat). Raza roţii excentrice şi a
sectorului sistemului este calculată astfel ca braţul de pârghie care acţionează
echea să coincidă cu unghiul de cârmă.
Axiometrele – aparate aşezate în timonerie şi care indică unghiul de
cârmă şi corespunde cu indicatorul din camera cârmei.
Cârma – piesa de bază a instalaţiei de guvernare, dispusă la pupa şi
cu ajutorul căreia se realizează efectiv menţinerea sau schimbarea direcţiei
de deplasare a navei.

5.4.3. Mijloace de guvernare

a) Principale: sunt obligatorii pentru toate tipurile de nave

1) Instalaţii principale de cârmă:

- cârme clasice sau active

amplasate înapoia sau (uneori)
în faţa propulsoarelor navei
(aceste instalaţii sunt eficiente
numai pe timpul mişcării navei cu
Propulsor
viteze suficient de mari).

Cârma

2) Instalaţii principale cu cârmă-propulsor (de propulsie

orientabilă):

3
 - elicele (propulsoarele)
navei având ataşate
duze orientabile care
prin rotire modifică
direcţia jetului de apă
- propulsoarele cu
aripioare, etc

b) Auxiliare: acţiunea lor este independentă de funcţionarea

propulsoarelor propriu-zise; sunt utilizate la nave cu viteze mici sau
nule.

1) Instalaţii auxiliare din cârme active – de regulă aceste

instalaţii sunt cu elice în duză; sunt acţionate electric sau
electro-hidraulic.

2) Instalaţii auxiliare de cârmă-propulsor:

- tunele hidrodinamice transversale (aici se produc jeturi de apă prin
funcţionarea unor elice cu pale (fixe sau orientabile), pompe cu paleţi,
pompe centrifuge;
- coloane rotitoare cu elice
- propulsoare cu aripioare (VOITH – SCHNEIDER)

Observaţie: Instalaţiile principale şi auxiliare de cârmă-propulsor împreună cu

instalaţiile auxiliare din cârmele active, sunt denumite MIJLOACE DE
GUVERNARE ACTIVĂ.

5.4.4. Cârma

Definiţie: Apendicele amplasat în jetul de apă al propulsorului sau

în siajul carenei, având forma de aripă profilată sau neprofilată hidro-
dinamic, cu posibilităţi de rotire în jurul unei axe verticale şi care
asigură guvernarea navei se numeşte CÂRMĂ.

Pana cârmei

Elicea

Axul cârmei

4
 Părţile componente ale cârmei sunt: pana sau safranul cârmei şi axul
cârmei.

Pana – este construită dintr-un cadru metalic îmbrăcat pe ambele părţi

cu tablă (partea din apă se numeşte safran) şi creează forţa hidrodinamică
portantă.

Axul cârmei – organul de rotire al penei cârmei şi de transmitere a

forţei hidrodinamice portante asupra navei. Intră în corpul navei printr-un
orificiu (prevăzut cu sistem de etanşare) numit etambreu şi se continuă în
compartimentul cârmei unde este fixat cu doua tije ce sunt acţionate de
servomotoare.

5.4.4.1. Clasificarea cârmelor

I. După modul de asamblare a penei cârmei:

• Cârme simple

Sunt susţinute de corpul navei

Ax cârmă atât la partea superioară cât şi
la partea inferioară.
Pana cârmei
(safran)

Elice

• Cârme semisuspendate şi semicompensate – se

utilizează numai la navele maritime

Axul cârmei

Elice (propulsor)

5
 Pana cârmei

• Cârme suspendate – sunt susţinute numai de ax

(specific ambarcaţiunilor de sport şi de agrement şi a
navelor pe aripi portante)

Ax cârmă

Elice (propulsor)

Pana cârmei

II. După poziţia axului faţă de muchia de atac a penei

• Cârme necompensate – au axul amplasat în imediata

apropiere a muchiei de atac

Ax cârmă
Ax cârmă

Pana cârmei

6
Pana cârmei

• Cârme compensate – axul amplasat la 0,25 – 0,33 din

lungimea penei

Ax cârmă

Pana cârmei
Ax cârmă

Elice (propulsor)
Pana cârmei

• Cârme semicompensate

Ax cârmă

Elice (propulsor)

Pana cârmei

7
 III. După forma geometrică a secţiunii longitudinal – verticale se
deosebesc:

• Cârme de formă dreptunghiulară: ax

pana

ax

• Cârme de formă trapezoidală:

pana

• Cârme de alte forme geometrice

IV. După forma geometrică a secţiunii longitudinal – orizontale a penei se

deosebesc:
Ax cârmă
• Cârme plate:

Ax cârmă
• Cârme cu profil hidrodinamic:

- NACA
- NEJ
Pana cârmă
- TAGHI
- GO

În urma cercetărilor teoretice – experimentale au apărut:

8
 • cârme profilate cu parte fixă şi parte mobilă
CÂRME
SIMPLEX

Parte mobilă Parte fixă

Partea fixă este folosită ca punct terminus pentru arborii port-elice.

• sistem de mai multe cârme acţionate:

- simultan (duble, triple) – la remorchere, împingătoare de puteri
mici;

La acelaşi
unghi

a Propulsor

SISTEM
HITZLER

90
La unghiuri grade
diferite
80
grade

Propulsor

SISTEM
ENKEL
75
grade

• Cârmă cu volet ( se obţine un unghi maxim de bandare de 800)

9
 - cu volet extins

volet
cârma
extins

40
grade

40
grade

- cu doi voleţi

culisă volet

suntrigidizaţi
întreei

volet

Axul cârmei de acest tip (cu voleţi) este format din doi arbori concentrici
acţionaţi independent:
- arborele interior este solidar cu pana cârmei propriu-zise;
- arborele exterior este pus în legătură cu voletul printr-un
mecanism cu culisă (manivelă, culisă, bară);

arboreexterior
culisă
manivelă bară

arboreinterior

5.4.5. Mijloace de guvernare activă

1
 Definiţie: Instalaţia specială, respectiv combinaţia mai multor instalaţii
între ele sau cu propulsorul principal, capabilă să creeze forţele transversale
necesare manevrării eficiente a navei la orice regim de viteză mărindu-i în
felul acesta gradul de independenţă, se numeşte mijloc de guvernare activă.

Mijloacele de guvernare activă cuprind:

• instalaţiile principale de cârmă-propulsor (de propulsie orientabilă):
- elice în duze orientabile (acţionate simultan sau independent)
- coloanele rotitoare cu elice
- propulsoarele cu aripioare
• instalaţiile auxiliare de cârmă-propulsor:
- tunele hidrodinamice transversale
- coloanele rotitoare cu elice
- coloanele telescopice cu elice
- propulsoarele cu aripioare
• instalaţiile de cârme active

Instalaţiile principale de cârmă-propulsor cu elice în duze orientabile

independente

Asigură o bună manevrabilitate a navei – au o largă răspândire la

navele de transport fluviale şi la remorcherele propulsate prin elice cu pale
orientabile.
Duzele orientabile independente se prevăd la navele care au cel puţin
două linii de axe şi sunt acţionate de mecanisme separate.

Orientarea independentă a duzei şi a

P.D. palelor elicei permite modificarea în
limite foarte largi a direcţiei, sensului
şi a mărimii vectorului FORŢĂ DE
αTd ÎMPINGERE dezvoltată de fiecare
αBd instalaţie principală de cârmă-
FTd propulsor.

Această soluţie are implicaţii asupra

FBd înaintării şi rotirii navei în plan
Fy orizontal.

1
 P.D. P.D.

αTd

Fy αTb FTd
αBd

FTb
FBd FBd
αBd F

• În primele 2 cazuri │FTd│= │FBd│, nava se mişcă pe loc.

• În cazul al 3-lea vectorii forţe de împingere dezvoltate de instalaţiile

principale de cârmă propulsor sunt de direcţii, sensuri şi mărimi diferite.
Din compunerea lor rezulta F care determină deplasarea longitudinală
dar şi rotirea navei.

Instalaţii auxiliare de cârmă-propulsor cu tunele hidrodinamice

transversale

Aceste instalaţii sunt construcţii complexe ce se recomandă a fi

amplasate în cazuri speciale la nave de stins incendiu, pasagere, remorchere.
În principiu aceste instalaţii presupun existenţa in CARENA navei a
unor canale transversale spre extremităţile prova şi pupa, deschise în borduri
prin care se pun în mişcare JETURI de apă sub presiune. Forţele de
împingere dezvoltate de aceste jeturi de apă sunt de regulă perpendiculare pe
planul diametral.

La forţe egale şi de sens contrar giraţia se face pe loc.

Tipuri de instalaţii auxiliare de cârmă-propulsor cu tunel:

- cu elice cu pale orientabile

1
- cu elice cu pale
fixe
Varianta 1 Varianta 2

- cu propulsor cu aripioare

- cu pompă centrifugă verticală

- cu pompă centrifugă orizontală

1
 5.4.6. Instalaţii auxiliare de cârmă-propulsor cu coloane
rotitoare şi telescopice cu elice

Se utilizează la navele de viteză mică şi cărora li se impun condiţii de

manevrabilitate deosebită (macarale plutitoare, bacuri, remorchere de
port, nave de stins incendii, pasagere).
Ele pot funcţiona ca propulsoare principale sau auxiliare.

Motor acţionare Motor de acţionare a

coloană rotitoare elicei

Coloană
rotitoare

Elice (liberă sau în duză)

Avantaje:
- instalaţiile cu coloane rotitoare au o eficienţă sporită (elicea
se roteşte la orice unghi în plan orizontal) faţă de instalaţiile
cu elice în duze orientabile

Dezavantaje:
- construcţie complexă şi preţ de cost ridicat
- slabă protecţie la acţiuni mecanice
- rezistenţă redusă la coroziune
- sporirea rezistenţei la înaintare a navei

Prin crearea instalaţiilor cu cârmă-propulsor cu coloane

TELESCOPICE cu elice, unele dezavantaje menţionate mai înainte au fost
eliminate, cum ar fi rezistenţa la înaintare.

1
 Pe timpul navigaţiei în mare deschisă, elicea este retrasă într-o nişă în
corpul navei.

5.4.7. Instalaţii de cârme active

Instalaţiile cu cârme active se folosesc din 1960.

Antrenarea elicei se face cu un motor electric (sau hidraulic) amplasat
în pana cârmei care, din acest motiv, are profilul hidrodinamic modificat.
De regulă, elicea cârmei se roteşte în sens invers propulsorului.
Pe timpul manevrei în acvatoriile limitate (cu viteze mici sau chiar nule),
giraţia navei este realizată prin împingerea cârmei active.
Unghiul de bandă al cârmei este şi de 900.
Dezavantaje:
- pe timpul marşului elicea cârmei lucrează în regim de
turbină (creşte rezistenţa la înaintare a navei, uzura
prematură a acestei elice).

5.4.8. Transmisiile de la servomotor la axul cârmei

1. Troţe

Tambur

1
 Rai

Troţă

Eche
Cărucior mobil

2. Lanţul Gall - asemănător cu primul caz, mişcarea se

transmite printr-un lanţ la căruciorul mobil.

3. Tije

Eche

Cârma
Tijă

4. Sistemul Hardfield - asemănător cu cazul tije, cu

diferenţa ca mişcarea de la servomotor se transmite
printr-un şurub fără sfârşit unei roţi dinţate pe al cărui ax
se găseşte o altă roată dinţată excentrică.

De la
servomotor

Tijă Eche
Şurub
fără
sfârşit

1
 Roată
dinţată

Ax
Roată dinţată Cârmă
Sector dinţat

V. Sistemul şurub fără sfârşit

Cadru fix

Ax

Eche

Şurub sens dreapta Servomotor

Cârmă Şurub sens stânga