Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului “Transparenþã la purtãtor!”, finanþat prin programul Facilitatea de
Tranziþie 2007/19343.01.11-Consolidarea sprijinului societãþii civile în lupta împotriva corupþiei ºi
implementat de Asociaþia Naþionalã a Birourilor de Consiliere pentru Cetãþeni (ANBCC), în parteneriat cu
Centrul de Resurse pentru participare publicã (CeRe).
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.
Pentru eventualele informaþii ºi sesizãri legate de proiectele PHARE contactaþi: cfcu.phare@mfinante.ro.
Autori:
Ioan Tãnase, Director adjunct ANBCC
Alina Iosifescu, Coordonator relaþii publice ANBCC
Ana-Maria Suciu, ANBCC
Mioara Chifu, ANBCC
Mulþumiri Oanei Preda (CeRe) ºi Sânzianei Dobre (CeRe) pentru contribuþii ºi feed-back.
Mulþumiri echipei de voluntari care ºi-a adus aportul la procesarea datelor: Adriana Pârãþu, Alexandra
Ceanã, Camelia Plopeanu, Florin Vilcu, Johanna Dani, Margareta Mârza, Oana Mihaela Gavrilaº, Mateea
Melinte, Mihaela Miu.
© Drepturi de autor:
Drepturile de autor asupra acestei publicaþii sunt rezervate Asociaþiei Naþionale a Birourilor de Consiliere
pentru Cetãþeni – ANBCC. Materialul sau pãrþi ale acestuia pot fi reproduse numai cu permisiunea autorilor.
Cuprins
1. Introducere 5
2. Metodologie 7
Cum analizăm transparenţa autorităţilor publice locale? 7
Cum analizăm gradul de responsabilitate al funcţionarului public? 9
Dimensiuni, criterii, indicatori - sinteză 10
3
1. Introducere
Cetăţeanul şi cetăţenia activă reprezintă, fără îndoială, elemente esenţiale ale democraţiei
reprezentative. Indiferent de modurile de abordare ale conceptului de democraţie (democraţie de
tip majoritar sau consensual), cetăţeanul rămâne raison d’être-ul sistemului de guvernare
caracterizat de cooperare şi pluralism. În acest sens, cooperarea dintre cetăţeni şi autorităţi poate
îmbrăca mai multe forme, în funcţie de tipul de democraţie existent. În primul rând, într-o
democraţie reprezentativă, cetăţenii îşi exprimă opţiunile privind guvernarea prin intermediul
alegerilor libere şi corecte şi, în al doilea rând, prin interacţiunile cu autorităţile în perioadele dintre
alegeri. Pentru consolidarea democraţiei şi pentru creşterea încrederii cetăţenilor în aleşi,
interacţiunile dintre autorităţile publice şi cetăţeni ar trebui să fie guvernate de reguli care să
garanteze exerciţiul drepturilor cetăţeneşti. Democraţia devine, astfel, transparentă, participativă
şi orientată către consens. De altfel, acestea sunt şi caracteristicile majore ale bunei guvernări,
în definiţia dată de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU)1.
Premisa acestui studiu este că informarea constituie primul şi cel mai important vector al
participării active a cetăţenilor la buna guvernare a comunităţii. Constatând evoluţiile pe care
democraţia românească le-a înregistrat din 1989 şi până în prezent, în cadrul acestui material,
echipa Asociaţiei Naţionale a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC) şi-a propus să se
concentreze asupra relaţiei cetăţean – autoritate publică locală în mediul rural. Deşi studiile
sociologice indică o frecvenţă ridicată a interacţiunii dintre cetăţeni şi autorităţile publice locale în
mediul rural, analiza prezentă se concentrează asupra aspectelor formale ale acestei relaţii,
analiză care este posibilă datorită Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes
public, a Legii 52/2003 privind transparenţa decizională şi a Legii 215/2001 a autorităţilor publice
locale.
1 Website-ul United Nations Economic and Social Commision for Asia and the Pacific,
http://www.unescap.org/pdd/prs/ProjectActivities/Ongoing/gg/governance.asp.
5
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
6
2. Metodologia de monitorizare
Terminologia utilizată în cadrul metodologiei s-a bazat pe definiţiile din legislaţia transparenţei, aşa
cum sunt acestea regăsite în articolele 2 şi 3 ale Legii 544/2001 şi, respectiv, Legii 52/2003. De
asemenea, în vederea dezvoltării unei viziuni clare şi coerente asupra activităţii autorităţilor locale,
fiecare dintre cele două dimensiuni a fost analizată prin apel la prevederile celor două legi.
Această dimensiune a fost analizată prin raportare, în principal, la articolul 12 din Legea 52/2003,
la articolul 27 din normele metodologice ale Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile
de interes public precum şi la articolului 52, alin. 4 al Legii 215/2001 privind administraţia publică
locală3. În funcţie de aceste prevederi au fost stabilite opt criterii de evaluare fiecărui criteriu
fiindu-i atribuit unul sau doi indicatori.
7
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Dat fiind temeiul legal al solicitării de informaţii de interes public, unul dintre primele criterii de
evaluare a transparenţei şi a responsabilităţii personalului autorităţilor publice locale face referire
la măsura în care primăriile respectă prevederile articolului 7 al Legii 544/2001, articol care
reglementează termenul legal de răspuns la solicitările de informaţii de interes public.
Respectarea termenului legal este mijlocul care reflectă cel mai bine dimensiunea privind
transparenţa, fiind, în fapt, un test minimal al transparenţei în sensul conformării cu legea. Având
în vedere numărul mare de solicitări adresate primăriilor într-o singură cerere de informaţii publice,
în evaluarea autorităţilor publice ne-am raportat la termenul maxim de răspuns, adică 30 de zile
calendaristice. Totodată, răspunsurile primite de la autorităţile publice locale au fost evaluate şi
din perspectiva complexităţii răspunsurilor. În acest context, evaluarea primăriilor s-a realizat pe
baza indicatorului număr de răspunsuri primite raportat la număr de întrebări formulate în cererea
de informaţii publice.
Un alt criteriu urmărit în evaluarea transparenţei autorităţilor publice locale a făcut referire la
măsura în care consilierii locali îşi întocmesc raportul anual de activitate. Conform articolului 52,
alin. 4 al Legii 215/2001 privind administraţia publică locală, consilierii locali, în calitate de
reprezentanţi ai cetăţenilor în legislativul local au obligaţia de a-şi raporta activitatea în faţa
cetăţenilor, rapoartele de activitate ale acestora constituind documente de interes public. În acest
context, în cererea de informaţii publice, ANBCC a solicitat rapoartele de activitate ale consilierilor
şi a urmărit atât numărul de rapoarte de activitate primite de la fiecare primărie în parte, cât şi anul
pentru care s-au elaborat rapoartele.
Prin prisma importanţei legilor privind liberul acces la informaţiile de interes public şi cea a
transparenţei decizionale în administraţia publică, s-a estimat că una dintre condiţiile minimale ale
celor două legi constă în elaborarea rapoartelor de implementare ale Legii 52/2003 şi Legii
544/2001. Astfel, următoarele două criterii folosite în cadrul acestei dimensiuni au făcut referire
la măsura în care administraţiile publice locale respectă prevederile articolului 12 din Legea
52/2003, respectiv măsura în care administraţiile publice locale respectă prevederile articolului
27 din normele metodologice de aplicare a Legii 544/2001.
Plecând de la premisa că transparenţa autorităţilor publice locale este mai ridicată atunci când
membrii comunităţilor locale sunt interesaţi de actul guvernării locale, am evaluat atât măsura în
care administraţiile publice locale au organizat dezbateri publice, cât şi măsura în care Consiliile
Locale au adoptat hotărâri (HCL) ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti. În acest context, în
solicitarea de informaţii publice ANBCC a solicitat informaţii privind numărul dezbaterilor publice
organizate de autorităţile publice locale în 2009, pe de o parte, şi, pe de altă parte, numărul de
HCL adoptate în anul 2009 ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti.
Un alt criteriu urmărit în cadrul acestei dimensiuni se referă la măsura în care autorităţile publice
8
locale utilizează canalele de informare a cetăţenilor menţionate la articolului 7 alin. 1 punctul a)
din Legea 52/2003 care prevede că, pentru participarea persoanelor interesate la lucrările
şedinţelor publice, autoritatea publică locală trebuie să informeze cetăţenii cu privire la
organizarea şedinţei publice folosind următoarele canale de comunicare: afişarea anunţului la
sediul instituţiei, inserarea anunţului pe website-ul propriu şi transmiterea anunţului către mass-
media. Astfel, ANBCC a solicitat primăriilor monitorizate să furnizeze informaţii cu privire la
metodele utilizate în procesul de informare a cetăţenilor atunci când s-au organizat sedinţele
publice.
Cu toate că, în termeni conceptuali generali, responsabilitatea este o noţiune greu de definit, cea
mai clară abordare în contextul prezentei metodologii porneşte de la definiţia de dicţionar a
responsabilităţii ca “obligaţia de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală de ceva,
de a accepta şi suporta consecinţele”4. Concret, în contextul metodologiei de faţă, prin
responsabilitate se înţelege obligaţia personalului instituţiilor publice de a accepta şi suporta
consecinţele legale ale Legii 52/2003 şi Legii 544/2001. Astfel, această dimensiune a fost
analizată, în principal, din perspectiva articolelor 4 şi 7 ale Legii 544/2001 şi a articolelor 6 şi 7
ale Legii 52/2003, evaluarea primăriilor realizându-se pe baza a opt criterii de evaluare şi a tot
atâţia indicatori.
Condiţia minimală a respectării celor două legi pleacă de la prevederile articolului 6 alin. 5 al
Legii 52/2003 şi de la prevederile articolelor 4 şi 16 ale Legii 544/2001 care obligă autorităţile
publice să stabilească un responsabil pentru relaţia cu societatea civilă, respectiv un responsabil
care să asigure accesul oricărei persoane la informaţiile de interes public. În acest sens, primele
solicitări adresate primăriilor în cererea de informaţii publice au făcut referire la responsabilii ante-
menţionaţi.
4 http://dictionare.edu.ro/search.php?cuv=responsabilitate
9
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
10
Nr. crt. Criteriu Indicator
Dimensiunea referitoare la responsabilitatea personalului autorităţiilor publice locale
Rapoarte anuale privind accesul la
Măsura în care este redactat raportul anual informaţiile publice primite coroborat cu anul
5
privind accesul la informaţiile publice. la care face referire raportul.
Măsura în care se respectă prevederile Proiectele de Hotărâre de Consiliu Local sunt
6
articolului 6 alineatul 1 din Legea 52/2003. publicate înainte de luarea deciziilor.
Numărul de zile scurs între data publicării
Măsura în care se respectă prevederile anunţului privind organizarea şedinţelor
7
articolului 7 din Legea 52/2003. publice şi data la care are loc şedinta publică
de Consiliu Local.
11
3. Cât de transparente sunt comunele din România?
Într-un stat democratic, transparenţa decizională este o condiţie sine qua non pentru respectarea
drepturilor şi libertăţilor civile. Mai mult decât atât, un grad ridicat de transparenţă a instituţiilor
publice creează premisele pentru exercitarea controlului activ de către cetăţeni şi, prin acesta,
pentru implicarea activă şi informată a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor.
În România, transparenţa este reglementată, în primul rând, prin Legea 544/2001 privind liberul
acces la informaţiile de interes public şi se fundamenteză pe dispoziţiile articolului 31, alin. 1 - 3
din Constituţia României. Conform Legii fundamentale, “dreptul persoanei de a avea acces la
orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”, iar autorităţilor publice le revine obligaţia
de a informa corect cetăţenii cu privire la problemele de interes public. De asemenea, Legea
544/2001 stipulează, la articolul 1, că unul dintre principiile fundamentale ale relaţiei dintre
persoane şi autorităţile publice îl constituie “accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice
informaţii de interes public”, prin aceasta înţelegându-se acele informaţii care privesc activităţile
sau rezultatul activităţilor autorităţilor şi instituţiilor publice. Cea de-a doua lege care
reglementează transparenţa, de data aceasta la nivel de proces de luare a deciziilor, este Legea
52/2003. Actul normativ îşi propune stimularea acţiunilor participative ale cetăţenilor şi creşterea
gradului de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean prin stabilirea regulilor
procedurale pentru asigurarea transparenţei decizionale. Mai mult, în analiza transparenţei în
funcţie de unitatea administrativ - teritorială şi domeniile de interes vizate, raportarea se poate
face şi la alte acte normative. O lege de interes deosebit, în contextul analizei de faţă, este Legea
215/2001, Legea administraţiei publice locale. Cele trei legi creează contextul favorabil implicării
cetăţenilor în luarea deciziilor publice în toate cele trei etape ale sale: informare, consultare şi
participare activă5.
5 “Cetăţenii ca parteneri. Manualul OECD privind informarea, consultarea şi participarea în procesul de elaborare a politicilor
publice”, OECD Paris, 2001, versiunea în limba română, Centrul pentru Politici Publice, 2009.
13
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Pentru a evalua modul în care este implementată legea liberului acces la informaţiile de interes
public în mediul rural, am urmărit, în primul rând, măsura în care autorităţile publice locale din
mediul rural respectă articolul 7 al Legii 544/2001, adică se încadrează în termenele legale de
răspuns la solicitări de informaţii de interes public.
Legea prevede faptul că răspunsurile la solicitările de informaţii de interes public vor fi transmise
în termen de 10 zile de la primirea cererii sau, în cazul în care elaborarea răspunsului necesită
mai mult timp, în termen de 30 de zile, cu condiţia ca primăria să înştiinţeze solicitantul cu privire
la prelungirea termnului de răspuns în 5 zile de la primirea cerererii de către primărie. Datorită
naturii solicitării transmise de către ANBCC (11 întrebări şi patru seturi de documente) am
considerat că este puţin probabil ca răspunsurile să fie transmise în termenul de 10 zile. Dat fiind
acest considerent, scorul maxim pe această dimensiune a fost atribuit tuturor primăriilor care au
răspuns în limita termenului legal de 30 de zile. Scorul mediu a fost atribuit tuturor celorlalte
primării care au răspuns la solicitare, dar au depăşit cele 30 de zile prevăzute de lege. Primăriilor
care nu au răspuns solicitării le-a fost atribuit scorul 0.
La nivel naţional, situaţia răspusurilor la solicitările în baza Legii 544/2001 transmise de primăriile
din mediul rural dovedeşte probleme în implementarea legii la nivel de comune. Doar 37,72%
dintre primăriile de comune au răspuns solicitării în baza Legii 544/2001, iar dintre acestea, 118
primării, reprezentând 4,12% din numărul total de primării de comune au depăşit termenul legal
de răspuns. Astfel, doar 33,6% dintre primăriile de comune au respectat reglementările legale.
Aşadar, aproape două treimi (62,28%) dintre primăriile din mediul rural nu respectă articolul 7 al
Legii privind accesul la informaţiile de interes public. Există, cu siguranţă, o mulţime de factori care
contribuie la aceasta stare de fapt în comunităţile rurale din România, însă, din perspectiva
responsabilităţii instituţionale există două tipuri de explicaţii - una care ţine de reprezentanţii aleşi
şi celalaltă care ţine de funcţionarii publici. Din perspectiva reprezentnaţilor aleşi, este posibilă
situaţia în care aceştia refuză să răspundă la astfel de solicitări. Din perspectiva responsabilităţii
pe care funcţionarul public o are în faţa legii, factorii care contribuie la această situaţie pot fi legaţi
de: (1) necunoaşterea Legii 544/2001 de către funcţionarii publici din mediul rural şi (2) inexistenţa
unui funcţionar responsabil cu aplicarea Legii 544/2001 la nivel de comună. Figura 1 de mai jos
descrie situaţia răspunsurilor la solcitările în baza Legii 544/2001 la nivel naţional.
14
Figura 1. Situaţia respectării termenului legal de transmitere a răspunsului la solicitarea de
informaţii de interes public în comunele din România, la nivel naţional.
15
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Număr de
Număr de primării care au
Număr de
Regiunea de primării care s- depăşit
primării care nu Total
dezvoltare au încadrat în termenul legal
au răspuns
termenul legal de transmitere a
răspunsului
16 1 16 33
Bucuresti - Ilfov
48,5% 3,0% 48,5% 100,0%
139 14 204 357
Centru
38,9% 3,9% 57,1% 100,0%
150 28 336 514
Nord-Est
29,2% 5,4% 65,4% 100,0%
141 17 246 404
Nord-Vest
34,9% 4,2% 60,9% 100,0%
178 15 326 519
Sud-Muntenia
34,3% 2,9% 62,8% 100,0%
134 8 209 351
Sud-Est
38,2% 2,3% 59,5% 100,0%
119 22 265 406
Sud-Vest
29,3% 5,4% 65,3% 100,0%
85 13 181 279
Vest
30,5% 4,7% 64,9% 100,0%
962 118 1783 2863
Total
33,6% 4,1% 62,3% 100,0%
Primăriile de comune din celelalte şapte regiuni de dezvoltare se comportă în acelaşi fel în ceea
ce priveşte răspunsurile la solicitarea de informaţii de interes public. Observăm în tabelul de mai
sus că cele mai puţine cazuri sunt cele în care răspunsul unei primării este transmis cu întârziere,
la fel ca şi la nivel naţional. Dacă ne raportăm numărul de răspunsuri care au fost transmise în
termenul stabilit de lege (33,6% la nivel naţional), regiunile care se situează peste media naţională
la nivel de respectare a termenului legal sunt Centru (38,9%), Nord Vest (34,9%) şi Sud Est
(38,2%). Cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov, regiune în care 48% dintre primării au răspuns
încadrându-se în termenul stabilit de lege, nu există diferenţe interregionale semnificative. Tabelul
de mai sus arată variaţia respectării termenului legal în fiecare regiune.
La nivel judeţean, există diferenţe vizibile între judeţe. Figura 2 de mai jos arată situaţia la nivelul
16
fiecărui judeţ, în funcţie de procentul de răspunsuri primite conform termenului stabilit de lege.
Cea mai bună rată de răspuns o are judeţul Brăila, cu 65% dintre primăriile comunale răspunzând
în termen la solicitarea de informaţii în baza Legii 544/2001. La polul opus se găseşte judeţul
Teleorman, cu doar 10,9% dintre primării răspunzând solicitării în termenul prevăzut de lege.
Dată fiind media naţională de răspuns la termen de 33,6%, doar 18 judeţe au rată de conformare
cu legea peste medie, dintre care doar patru judeţe au o rată de răspuns la termen de peste
50%: Alba (56,7%), Bistriţa – Năsăud (58,6%), Prahova (50%) şi Brăila (65%).
Una dintre condiţiile pentru aplicarea prevederilor legale în domeniile transparenţei decizionale
şi liberului acces la informaţiile de interes public o constituie existenţa şi utilizarea, de către
autorităţile publice locale, a canalelor de comunicare cu cetăţenii. Pornind de la această premisă,
prin cererea de informaţii de interes public adresată de ANBCC tuturor autorităţilor publice locale
din mediul rural, ne-am propus să verificăm dacă autortiăţile îndeplinesc această condiţie.
17
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
care au răspuns îşi menţin relaţia cu cetăţenii recurgând la o singură metodă de comunicare.
După cum arată graficul de mai jos, autorităţile care nu au identificat nicio modalitate de
relaţionare cu cetăţenii însumează 21,59% din primăriile care au răspuns solicitării ANBCC.
După cum reiese din Tabelul 2, la nivel regional, datele sunt relativ apropiate, 50-60% dintre
autorităţile administraţiei publice locale din mediul rural remarcându-se ca utilizând mai mult de
un canal de comunicare cu cetăţenii. Excepţie face regiunea Bucureşti-Ilfov, unde ponderea
răspunsurilor în care administraţia publică locală care nu a menţionat nicio metodă de comunicare
cu cetăţenii este la fel de ridicată ca acea a primăriilor care utilizează mai mult de un mijloc de
comunicare.
În Figura 4 se poate observa că, atunci când sunt luate în considerare numai datele aferente
utilizării unui număr mai mare de canale de comunicare, omogenitatea procentelor nu mai este
la fel de ridicată, rezultatele variind între 27,78% în Caraş-Severin şi 83,33% în judeţul Harghita.
De asemenea, analizând datele expuse pe hartă, se constată că există atât regiuni de dezvoltare
în care autorităţile administraţiei publice locale din mediul rural au identificat, în procent ridicat,
18
Răspunsurile la cererea de informaţii publice în care au fost
Regiunea de identificate:
dezvoltare mai multe canale de un canal de niciun canal de
comunicare comunicare comunicare
Bucureşti-Ilfov 35,29% 29,41% 35,29%
Sud-Muntenia 63,73% 18,65% 17,61%
Sud-Vest 51,06% 24, 11% 24,82%
Vest 55,67% 28,86% 15,46%
Nord-Vest 60,75% 17,08% 22,15%
Nord-Est 56,74% 21,34% 21,91%
Centru 60,78%
Sud-Est 56,73%
Tabel 2. Situaţia utilizării de canale de comunicare cu cetăţenii, la nivel regional
mai mult de un canal de comunicare cu cetăţeniii, cât şi regiuni cu un punctaj sub medie. Astfel,
administraţia publică din judeţe precum Harghita, Sălaj, Dâmboviţa, Ialomiţa utilizează în peste
70% din cazuri mai multe mijloace de informare şi comunicare cu cetăţenii, în vreme ce, în judeţe
precum Caraş-Severin, Mehedinţi, Ilfov şi Vâlcea, ponderea autorităţilor publice locale care
utilizează mai mult de un canal de comunicare cu cetăţenii este sub 40%.
19
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Cu alte cuvinte, locuitorii comunelor din judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Ilfov şi Vâlcea dispun
în proporţie mai mică de o varietate de mijloace de comunicare cu autorităţile publice locale decât
cetăţenii din comunele Harghita, Sălaj, Dâmboviţa, Ialomiţa.
Conform articolului 7, alin. 1, litera a din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în
administraţia publică, “anunţul privind şedinţa publică se afişează la sediul autorităţii publice,
inserat în site-ul propriu şi se transmite către mass-media […]”. Ca atare, potrivit legii, orice
autoritate a administraţiei publice are obligaţia legală de a recurge la aceste trei mijloace de
comunicare cu cetăţenii în informarea privind organizarea şedinţelor publice.
O posibilă explicaţie pentru situaţia existentă la nivel naţional rezidă în gradul redus de
informatizare din România rurală. În această direcţie, două dintre variabilele care ar merita luate
în considerare la o cercetare ulterioară sunt numărul primăriilor de comune care beneficiază de
un website funcţional şi procentul persoanelor din mediul rural cu acces la internet. De asemenea,
o a doua potenţială explicaţie poate fi formulată prin coroborarea uneia dintre cele trei modalităţi
de informare a cetăţenilor enunţată în cadrul articolului 7, alin. 1, litera a din Legea 52/2003 cu
rangul unităţilor administrative-teritoriale. În acest sens, trebuie avut în vedere, pe de o parte, că
ultima dintre cele trei căi de informare a cetăţenilor o constituie transmiterea de către autorităţi,
în atenţia mass-media, a anunţului privitor la şedinţa publică. Dar mijloacele de informare în masă
există într-o măsură limitată la nivelul mediului rural. Ca atare, posibilitatea autorităţilor publice
locale din mediul rural de a face publice anunţurile referitoare la organizarea şedinţelor publice
prin intermediul mass-media este limitată.
20
Figura 5. Situaţia utilizării metodelor de comunicare a organizării şedinţelor publice enunţate în
Legea 52/2003, la nivel naţional
21
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Conform Articolului 27, alin. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii 544/2001, autorităţile
publice au obigaţia de a face public raportul anual privind accesul la informaţiile de interes public.
Figura 7 arată că, la nivel naţional, 74% din autorităţile publice locale din mediul rural care au
răspuns solicitării ANBCC au făcut public raportul de implementare a legii fie prin furnizarea unei
copii a acestuia, fie prin oferirea unui link funcţional unde raportul a putut fi consultat. Datele
evidenţiază că, la nivel naţional, autorităţile publice locale din mediul rural se împart în două
categorii: cele care fac public raportul (în procent de 74%) şi cele care nu furnizează documentul
solicitat sau indică un link nefuncţional (în procent de 25%). Ponderea primăriilor care sugerează
consultarea raportului prin urmărirea unui link general (pagina de internet a primăriei) fiind una
foarte redusă: 1%.
22
Situaţia de la nivel naţional se menţine şi atunci când ne raportăm la rezultatele înregistrate la
nivelul celor opt regiuni de dezvoltare. Autorităţile publice locale din regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud-
Vest, Vest şi Centru fie formulează un răspuns pozitiv la cererea ANBCC, fie nu furnizează
raportul de implementare – fiind cele patru regiuni în care nu există situaţii de primire a unui link
nefuncţional. În general, regiunile de dezvoltare care se încadrează acestei descrieri sunt şi cele
care acumulează cele mai ridicate procente de furnizare a rapoartelor de implementare a Legii
544/2001. Excepţie face regiunea Nord-Vest unde, deşi prin comparaţie cu celelalte regiuni,
ponderea autorităţilor publice locale din mediul rural care au transmis raportul este cea mai mare,
au existat şi autorităţi care au furnizat numai un link general.
În medie, la nivel judeţean se observă aceeaşi tendinţă pozitivă cu privire la furnizarea raportului
de implementare a Legii 544/2001. Extremele sunt reprezentate de judeţele Satu Mare şi
Vrancea. La nivelul primului, toate autorităţile administraţiei publice locale din mediul rural
respondente au furnizat raportul privind accesul la informaţiile de interes public, în vreme ce
numai 15% dintre respondenţii din judeţul Vrancea au furnizat acest raport sau au indicat un link
exact şi funcţional de consultare a acestuia. Numărul mic de primării din judeţul Vrancea care au
dovedit transparenţă în publicitatea rapoartelor de implementare a legii privind liberul acces la
informaţiile de interes public explică şi media scăzută de la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Est.
Rețeaua de BCC a ANBCC: BCC acoperă majoritatea regiunilor din România, desfaşurându-
şi activitatea în cadrul a 37 de Birouri de Consiliere pentru Cetățeni. Rețeaua ANBCC este
formată din BCC în: Bucureşti (2 BCC), Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Berghin (Judetul Alba),
Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Calaraşi, Câmpia Turzii, Copşa Mică, Cugir, Focşani,
Gheorgheni (judeţul Harghita), Gurahont (judeţul Hunedoara), Iaşi, Jimbolia, Lipova, Ploieşti,
Negreşti Oaş, Nehoiu (judeţul Buzău), Odorheiu Secuiesc, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti,
Roman, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Simeria, Târgovişte, Târgu Neamţ, Timişoara,
Ţigăneşti (judeţul Teleorman), Vulcan. În afara celor 37 de BCC, rețeaua ANBCC este formată
și din punctele de lucru ale BCC. În acest fel, serviciile BCC sunt la dispoziția cetățenilor din
peste 60 de localități din România.
23
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
La nivelul celor opt regiuni de dezvoltare, se păstrează, în general, tendinţa identificată la nivel
naţional, toate regiuniule situându-se în jurul mediei naţionale în privinţa furnizării raportului
privind transparenţa decizională. Singurele regiuni de dezvoltare în care procentul autorităţilor
publice locale din mediul rural este sub media naţională sunt Sud-Est şi Vest unde, numai 60,65%
şi, respectiv, 65,98% dintre primării au răspuns pozitiv solicitării ANBCC. Constatăm, în acelaşi
timp, că în aceste regiuni, ponderile autorităţilor publice locale care nu au făcut posibilă
consultarea rapoartelor sunt cele mai mari, ridicându-se la 36,62% şi 31, 96%. De aceea, se
poate afirma că regiunile cu cel mai scăzut grad de transparenţă în privinţa rapoartelor de
implementare a Legii 52/2003 sunt Sud-Est şi Vest.
24
Figura 9. Situaţia furnizării raportului de implementare a Legii 52/2003 la nivel naţional
Nu a fost
Raportul/link-ul
A fost furnizat furnizat
Nr. Crt Regiunea de consultare a
un link general raportul/link
fost furnizat
nefuncţional
1. Bucureşti-Ilfov 76,47% 0,00% 23,53%
2. Sud-Muntenia 70,47% 2,59% 26,94%
3. Sud-Vest 82,27% 0,00% 17,73%
4. Vest 65,98% 2,06% 31,96%
5. Nord-Vest 85,44% 1,27% 13,29%
6. Nord-Est 74,01% 0,56% 25,42%
7. Centru 79,74% 0,00% 20,26%
8. Sud-Est 60,56% 2,82% 36,62%
Tabelul 5. Situaţia furnizării raportului de implementare a Legii 52/2003 la nivel regional
Date fiind prevederile legale care stipulează clar obligaţia autorităţilor publice de a include
rapoartele privind transparenţa decizională pe website-ul propriu, este îngrijorător faptul că în
judeţe precum Sibiu, Timiş, Bacău sau Dâmboviţa, procentul instituţiilor respondente care nu au
oferit cel puţin un link general este, în medie, de 45%.
Birourile de Consiliere pentru Cetăţeni (BCC) sunt proiecte ale unor organizaţii
neguvernamentale, non profit, active în domeniile serviciilor sociale, apărării drepturilor
omului, proprietăţii, dezvoltării comunitare, protecţiei copilului, protecţiei consumatorului
ş.a.m.d.
25
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Figura 10. Situaţia furnizării raportului de implementare a Legii 52/2003 la nivel judeţean
Articolul 51, alin. 4) al Legii administraţiei publice locale prevede că “fiecare consilier local, precum
şi viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin
grija secretarului”. Ca atare, în vreme ce viceprimarul şi consilierii locali au obligaţia de a elabora
şi prezenta anual rapoartele proprii de activitate, secretarul autorităţii publice locale este
însărcinat cu publicitatea acestor rapoarte. În acest sens, la punctul 3 al cererii de informaţii de
interes public transmisă de către ANBCC tuturor autorităţilor publice locale din mediul rural au fost
solicitate “Rapoartele individuale de activitate ale consilierilor locali pentru anul 2009 sau 2008
(în ipoteza în care raportul pentru anul 2009 nu a fost încă elaborat). În ce măsură şi cum sunt
acestea accesibile cetăţenilor din comuna dumneavoastră?”.
26
Figura 11. Situația transmiterii rapoartelor de activitate ale consilierilor locali, analiză la nivel
național
Tendinţa înregistrată la nivel naţional se menţine şi la nivel regional. În niciuna dintre cele 8 regiuni
de dezvoltare nu au fost înregistrate valori de peste 50% privind transmiterea a cel puţin trei
rapoarte de către autorităţile publice locale. Există, totuşi, regiuni care se disting printr-un nivel
al furnizării rapoartelor de activitate ale consilierilor locali cu 10% peste media naţională. Acestea
sunt regiunile de Sud-Vest, Nord-Vest şi Nord-Est unde se regăsec, de altfel, şi cele mai puţine
autorităţi publice locale care au optat pentru varianta non-răspunsului la acest punct al solicitării
de informaţii de interes public: 43 (30,49%) în Sud-Vest, 61 (38,60%) în Nord-Vest şi, respectiv,
65 (36, 72%) în Nord-Est.
Au fost transmise 1
sau 2 rapoarte sau Nu s-a furnizat un
Au fost transmise
Regiune APL a indicat răspuns la această
cel puţin 3 rapoarte
neelaborarea solicitare
acestora
București-Ilfov 12,50% 12,50% 75,00%
Sud-Muntenia 26,42% 24,35% 49,22%
Sud-Vest 45,39% 25,53% 29,07%
Vest 35,41% 18,75% 45,83%
Nord-Vest 43,03% 23,41% 33,54%
Nord-Est 42,13% 23,03% 34,48%
Centru 31,17% 28,57% 40,26%
Sud-Est 21,27% 32,62% 46,80%
Tabelul 6. Situația transmiterii rapoartelor de activitate ale consilierilor locali-analiză la nivel regional
27
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Dacă, prin comparaţie cu datele înregistrate la nivelul celorlalte regiuni de dezvoltare, regiunea
Bucureşti-Ilfov înregistrase cea mai scăzută pondere privind transmiterea rapoartelor de activitate
ale consilierilor locali, comparativ cu alte judeţe, Ilfov are rezultate satisfăcătoare din punctul de
vedere al furnizării documentelor solicitate prin punctul 3 al cererii ANBCC. La nivel judeţean,
variaţia datelor de la o unitate administrativ-teritorială la alta este chiar mai evidentă decât la
nivel regional. Astfel, există judeţe precum Botoşani, Covasna şi Gorj în care peste 58% din
autorităţile publice locale au furnizat cel puţin de 3 rapoarte ale consilierilor locali, dar există şi
un caz în care autoritatea publică locală care a răspuns solicitării ANBCC nu a furnizat cel puţin
trei rapoarte. Este cazul judeţului Giurgiu, unde din totalul de 15 respondenţi, niciunul nu a
transmis documentele solicitate în număr de cel puţin 3 şi numai 6 autorităţi publice locale
(echivalentul a 40%) au indicat că nu au elaborat rapoartele sau au transmis un număr de
rapoarte mai mic de 3.
Figura 12. Situaţia transmiterii rapoartelor de activitate ale consilierilor locali - analiză la nivel
judeţean
După cum indică figura 12, la nivel naţional, numărul autorităţilor publice locale din mediul rural
care nu au identificat nicio metodă de aducere a rapoartelor de activitate la cunoştinţa persoanelor
28
interesate este semnificativ mai mare decât al instituţiilor care au identificat una sau mai multe
metode de furnizare a acestora. Astfel, 576 primării, reprezentând 53,38% din totalul
respondenţilor nu au răspuns la această chestiune, în vreme ce numai 118 primării, echivalând
10,93% din total, au identificat mai mult de un mijloc prin care pun la dispoziţia cetăţenilor
rapoartele de activitate ale consilierilor locali.
Figura 13. Utilizarea mijloacelor de comunicare pentru publicarea rapoartelor de activitate ale
consilierilor locali - situaţie la nivel național
29
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
La nivel regional, ponderea mare a autorităților publice locale din mediul rural care nu au indicat
nicio metodă de promovare a rapoartelor de activitate ale consilierilor locali rămâne, în general,
în jurul valorii de 50%, înregistrate şi la nivel național. Un caz excepțional îl constituie, şi de
această dată, regiunea Bucureşti-Ilfov unde peste 80% dintre autoritățile publice locale, însumând
13 dintre cei 16 respondenți la solicitarea ANBCC, au ales varianta non-răspunsului sau nu au
identificat niciun mijloc de informare a cetățenilor asupra rapoartelor de activitate ale aleşilor
locali. În mod evident, tot la nivelul regiunii de dezvoltare Bucureşti-Ilfov au fost recepționate şi
cele mai puține răspunsuri identificând mai mult de un canal de comunicare utilizat în publicarea
rapoartelor de activitate.
Urmărind harta din figura 14, constatăm că, la nivel judeţean, situaţia întâlnită la analiza
indicatorului precedent se repetă la nivelul judeţului Giurgiu. Aici niciuna dintre autorităţile publice
locale nu a identificat mai mult de un mijloc de a pune la dispoziţia persoanelor interesate
rapoartele de activitate ale consilierilor locali, ponderea instituţiilor care nu au raspuns acestui
punct din solicitarea de informaţii, respectiv care nu au identificat nicio metodă de publicare a
documentelor ridicându-se la 93,33%. Cu toate că nici în alte judeţe precum Brăila, Dolj, Caraş-
Severin şi Harghita, autorităţile publice locale nu au identificat mai mult de o metodă de
promovare a rapoartelor de activitate ale consilierilor locali, procentul primăriilor care au numit un
singur canal de informare este mai mare.
Figura 14. Utilizarea mijloacelor de comunicare pentru publicarea rapoartelor de activitate ale
consilierilor locali, situaţie la judeţean
Rezultatele înregistrate pentru ultimii doi indicatori analizaţi indică, pe de o parte, o lipsă a
transparenţei la nivelul consiliilor locale din mediul rural şi, pe de altă parte, poate releva fie o
relaţie defectuoasă dintre primărie ca executiv şi Consiliul Local ca legislativ local, fie o lipsă de
responsabilitate a Consilierilor locali. Pentru verificarea acestei ultime ipoteze putem urmări anul
de realizare a rapoartelor de activitate recepţionate.
30
Prin articolul 51, alin. 4) al Legii 215/2001, este consemnată obligaţia consilierilor locali de a
prezenta un raport anual de activitate. Premisa de la care pornim este că, dată fiind transmiterea
de către ANBCC a solicitării de informaţii de interes public în luna aprilie 2010, până la momentul
formulării răspunsului la cererea adresată de noi, la autorităţile administraţiei publice locale din
mediul rural trebuia să figureze raportul fiecărui consilier local pentru anul anterior. În acest fel,
măsura în care consilierii locali redactează rapoartele anuale de activitate reprezintă un criteriu
de evaluare a responsabilităţii acestor membri aleşi. Indicatorul pe care îl avem în vedere este
raportul de activitate primit coroborat cu anul la care face referire raportul.
Figura 15. Transmiterea rapoartelor de activitate ale consilierilor locali raportată la anul la care
face referire raportul,situaţie la nivel naţional
La nivel naţional, observăm că 57% din totalul primăriilor care au răspuns solicitării, au transmis
rapoartele de activitate ale consilierilor locali pentru anul 2009, în vreme ce 14% dintre
respondenţi au transmis documentele aferente anului 2008. Proporţia de 29% de primării care au
declarat că rapoartele de activitate ale consilierilor locali nu au fost realizate este, totuşi,
îngrijorătoare dacă avem în vedere prevederile legii şi obligaţia consilierilor locali de a elabora şi
preda anual raportul privind activitatea desfăşurată.
Cu excepţia unei singure regiuni, datele înregistrate la nivel regional indică un grad relativ ridicat
de responsabilitate a consilierilor locali în elaborarea rapoartelor de activitate pentru anul anterior.
Dintre cele 8 regiuni de dezvoltare se distinge regiunea Sud-Est în care ponderea primăriilor din
mediul rural care au declarat că nu au elaborat rapoartele de activitate este aceeaşi cu a acelora
care au transmis rapoartele de activitate aferente anului 2009. Numai 10,52% dintre respondenţii
din regiunea Sud-Est au transmis rapoartele de activitate ale consilierilor locali pentru anul 2009.
31
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Tabelul 8. Transmiterea rapoartelor de activitate ale consilierilor locali raportată la anul la care face
referire raportul-situaţie la nivel regional
Figura 16. Situaţia transmiterii rapoartelor de activitate ale consilierilor locali raportată la anul la
care face referire raportul, la nivel judeţean
32
Faţete ale democraţiei participative în mediul rural: consultarea şi
participarea cetăţenilor
Figura 17. Situaţia organizării dezbaterilor publice în anul 2009, la nivel naţional
33
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Urmărind datele aferente fiecărei regiuni de dezvoltare în parte, constatăm că media naţională
este afectată de trei regiuni în care mai puţin de 40% dintre autorităţile publice locale au declarat
organizarea unui număr de peste 10 dezbateri publice în anul 2009. Acestea sunt regiunile Sud-
Muntenia, Vest şi Centru. Dacă urmărim simpla organizare a dezbaterilor publice, indiferent de
numărul dezbaterilor care au avut loc în anul 2009, constatăm că regiunea Vest se distinge, în
mod negativ, cu un procentaj de 51,55% din totalul primăriilor care fie nu au oferit un răspuns
acestui punct al solicitării ANBCC, fie au indicat că nu s-au organizat dezbateri publice în anul
2009.
Nu au fost
Au fost organizate Au fost organizate
Regiune de organizate
peste 10 dezbateri între 1-9 dezbateri
dezvoltare dezbateri/ non
publice în anul 2009 publice în anul 2009
răspuns
La nivel judeţean, măsura în care primăriile au organizat peste 10 dezbateri publice în anul 2009
variază între 11,11% în judeţul Harghita şi 65,12%, în judeţul Bacău. Exceptând Harghita, alte
nouă judeţe se disting ca având un procentaj de sub 30% din autorităţi publice locale care au
organizat mai mult de 10 dezbateri publice în anul 2009. Acestea sunt Arad şi Timiş unde 24%
dintre autorităţile administraţiei publice locale respondente au organizat peste 10 dezbateri
publice, Vâlcea cu 28,57%, Argeş şi Sibiu cu 27,27%, Teleorman 25%, Prahova cu 26%,
Covasna, Ialomiţa şi Tulcea cu 23,53%, 29,17% şi, respectiv, 22,22%.
Procentele aferente acestui indicator indică, pe de-o parte, un grad scăzut de implicare a
cetăţenilor în procesul decizional local, în sensul în care a fost solicitată, în măsură foarte redusă,
organizarea dezbaterilor publice pe marginea proiectelor de acte normative. De asemenea, datele
pot indica un grad limitat de transparenţă decizională în administraţia publică locală din comunele
din România. Aceasta pentru că există o serie de condiţii ale transparenţei în procesul de
34
elaborare a actelor normative pe care autoritatea administraţiei publice locale trebuie să le
indeplinească, în absenţa îndeplinirii acestor prevederi legale fiind dificilă participarea persoanelor
interesate la procesul legislativ. Astfel de condiţii sunt publicarea proiectelor de acte normative şi
promovarea acestora prin utilizarea mai multor canale de comunicare cu cetăţenii, acordarea
unei perioade de peste 30 de zile în care persoanele interesate să poată consulta textul
proiectului de act normativ şi să poată face propuneri şi recomandări pe marginea acestuia,
stabilirea unei perioade de minim 10 zile pentru recepţionarea recomandărilor. Toate aceste
obligaţii privind transparenţa în cadrul procesului de elaborare a actelor normative sunt stipulate
în articolul 6 al Legii 52/2003 .
Figura 18. Organizarea dezbaterilor publice în anul 2009, situaţia la nivel judeţean
35
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de
semnături în sprijinul acestei iniţiative.”. Dreptul cetăţenilor de a avea iniţiativă în procesul
legislativ de la nivel local este prevăzut de articolul 109, alin. 1) al Legii 215/2001 care stabileşte
posibilitatea cetăţenilor de a propune Consiliilor Locale şi Consiliilor Judeţene pe a căror rază
domiciliază, spre dezbatere şi adoptare, proiecte de hotărâri. De asemenea, articolul 45, alin. 6)
al aceleiaşi legi stipulează că “proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar,
viceprimar sau de cetăţeni. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul
secretarului unităţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al
primarului”.
Figura 19. Situaţia adoptării hotărârilor de consiliu local ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti, la
nivel naţional
La nivel regional, observăm o variaţie a procentelor în care se disting, în mod negativ, regiunile
Bucureşti-Ilfov şi Nord-Est în care, la nivelul a 0% şi, respectiv, 0,56% dintre autorităţile publice
locale din mediul rural au existat hotărâri de consiliu local adoptate ca urmare a unei iniţiative
cetăţeneşti. În mod pozitiv, în schimb, se distinge regiunea Sud-Est unde, în 4,29% din cazuri
hotărârile de consiliu local adoptate în anul 2009 au fost rezultatul unei iniţiative cetăţeneşti.
36
A existat cel puţin o Nu a existat nicio hotărâre
hotărâre de consilliu local de consilliu local adoptată
Regiune
adoptată ca urmare a unei ca urmare a unei iniţiative
iniţiative cetăţeneşti cetăţeneşti/ non răspuns
Bucureşti-Ilfov 0% 100%
Sud-Muntenia 3,63% 96,37%
Sud-Vest 3,57% 96,43%
Vest 2,06% 97,94%
Nord-Vest 1,27% 98,73%
Nord-Est 0,56% 99,44%
Centru 1,96% 98,04%
Sud-Est 4,29% 95,71%
Tabelul 10. Adoptarea hotărârilor de consiliu local ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti, situaţie
la nivel regional
La nivel judeţean, însă, se observă trei direcţii distincte. Prima direcţie, în care se încadrează
majoritatea covârşitoare a judeţelor României este dată de comunele în care nicio hotărâre de
Consiliu Local nu a fost adoptată ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti. Cea de-a doua direcţie
pe care o identificăm este cea în care autorităţile publice locale din mediul rural au declarat
adoptarea de hotărâri ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti în procente apropiate de media
Figura 20. Adoptarea hotărârilor de Consiliu Local ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti, situaţie
la nivel judeţean
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
naţională. În această direcţie se încadrează judeţele Mureş (2,33%), Suceava (2,56%), Arad şi
Timiş cu 3% şi, respectiv, 3, 45% dintre autorităţile publice locale identificând adoptarea de
hotărâri la iniţiativa cetăţenilor. Ultima direcţie este dată de judeţele în care peste 5% din autorităţi
au semnalat adoptarea de hotărâri de consiliu local ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti. În
acest sens, mult peste media naţională se află judeţele Dolj, Argeş, Vâlcea şi Tulcea. Extrema
pozitivă o constituie judeţul Tulcea în care, la nivelul a peste 11% dintre comunele respondente,
hotărârile de consiliu local adoptate în anul 2009 au reprezentat iniţiative ale cetăţenilor din
comunele care alcătuiesc acest judeţ.
Ca atare, datele aferente acestui indicator sugerează că locuitorii judeţelor Tulcea, Vâlcea, Argeş,
Dolj, Braşov, Vrancea, Buzău, Cluj sau Covasna partcipă activ la procesul decizional într-o
măsură mai ridicată decât cetăţenii din Mureş, Suceava, Arad sau Timiş.
38
4. Cine cunoaşte legislaţia transparenţei? Despre
responsabilitate şi responzabilizare în
comunităţile rurale
39
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Figura de mai jos arată că 95,84% dintre primăriile de comune care au răspuns solicitării au
desemnat un responsabil cu implementarea Legii 544/2001. Restul de 4,16% dintre primăriile
care au răspuns solicitării nu au în aparatul de lucru al primăriei o persoană care să se ocupe
specific de răspunsurile la solicitările în baza Legii 544/2001.
Figura 21. Situaţia desemnării unui responsabil cu implementarea Legii 544/2001 în primăriile
comunelor din România, la nivel naţional
Faptul că există primării care au depăşit termenul legal de transmitere a răspunsurilor, cumulat
cu numărul de primării care nu au desemnat un responsabil cu implementarea Legii 544/2001 ar
fi putut dovedi că întârzierea răspunsului este cauzată, printre alţi factori explicativi, şi de lipsa
unei persoane responsabile în acest sens. Dacă ne uităm însă doar la cazurile în care răspunsul
a venit după termenul legal, observăm că, din 118 primării care au răspuns cu întârziere, doar 7
nu au un responsabil cu implementarea legii. Celelalte 111 de primării care au transmis răspunsul
depăşind termenul legal au desemnat o persoană care se ocupă cu implementarea legii liberului
acces la informaţiilor de interes public. Acest fapt exclude existenţa unui responsabil cu
implementarea Legii 544/2001 la nivel de primărie ca şi factor explicativ al ratei de răspuns în
termen legal, însă ridică o altă problemă, aceea că responsabilii desemnaţi de autorităţile publice
locale fie nu cunosc termenul legal pentru răspuns, fie nu au capacitatea de a livra informaţia la
termen – ceea ce poate deriva din capacitatea administrativă scăzută a unor primării din mediul
rural.
40
Număr de primării Procent
Nu există responsabil cu
7 5,9
implementarea Legii 544/2001
Există un responsabil cu
111 94,1
implementarea Legii 544/2001
Total 118 100,0
Tabel 11. Situaţia primăriilor de comune care au depăşit termenul legal de răspuns, raportat la
desemnarea unui responsabil cu implementarea Legii 544/2001
La nivel regional, se păstrează din nou tendinţa observată la nivel naţional, fără variaţie
semnificativă între regiuni. Tabelul de mai jos arată numărul primăriilor care au desemnat o
persoană responsabilă cu implementarea Legii 544/2001 şi numărul primăriilor care nu au
desemnat un astfel de responsabil, pe regiuni, luând în calcul doar cazurile în care a fost furnizat
Nu există un Există un
Regiunea de responsabil cu responsabil cu
Total
dezvoltare implementarea Legii implementarea Legii
544/2001 544/2001
3 14 17
Bucuresti – Ilfov
17,6% 82,4% 100,0%
5 149 154
Centru
3,2% 96,8% 100,0%
11 167 178
Nord-Est
6,2% 93,8% 100,0%
7 151 158
Nord-Vest
4,4% 95,6% 100,0%
8 185 193
Sud
4,1% 95,9% 100,0%
3 139 142
Sud-Est
2,1% 97,9% 100,0%
6 135 141
Sud-Vest
4,3% 95,7% 100,0%
2 96 98
Vest
2,0% 98,0% 100,0%
45 1036 1081
Total
4,2% 95,8% 100,0%
Tabel 12. Situaţia desemnării unui responsabil cu implementarea Legii 544/2001 în primăriile
comunelor din România, la nivel regional
41
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
un răspuns la solicitarea de informaţii de interes public. La nivel procentual, singurul caz extrem
este regiunea Bucureşti-Ilfov, unde 17,6% dintre primăriile care au răspuns nu au desemnat un
responsabil cu implementarea legii liberului acces la informaţii de interes public, în timp ce
procentele în celelalte 7 regiuni sunt între 6,2% (Nord Est) şi 2% (Vest).
Figura 22. Situaţia desemnării unui responsabil cu implementarea Legii 544/2001 în primăriile
comunelor din România, la nivel judeţean.
42
Litera legii prevede numirea unui responsabil pentru relaţia cu societatea civilă. Date fiind unităţile
de analiză – primăriile de comune, se naşte o întrebare firească privind nevoia reală, în mediul
rural, a unui responsabil pentru relaţia cu societatea civilă. Conform datelor de la primării,
observăm că există un nivel înalt de conformare cu reglementările în acest sens. Nu există însă
informaţii privind beneficiarii acestei prevederi – nu ştim dacă aceşti responsabili au cu cine
relaţiona în sarcinile lor se serviciu. Organizaţiile societăţii civile din mediul rural sunt mai puţin
numeroase decât cele din mediul urban, reprezentând doar 13% din totalul organizaţiilor
neguvernamentale din ţară6. Desigur, este important ca legea să fie respectată, însă formele fără
fond nu ar trebui să fie un deziderat în reformarea administraţiei publice.
Figura 23. Situaţia desemnării unui responsabil cu relaţia cu societatea civilă, la nivel naţional
La nivel regional, tendinţa este similară, aşa cum se poate observa din tabelul de mai jos. Cu
excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov, în toate celelalte regiuni măsura de conformare cu prevederile
legale este de peste 90%.
La nivel judeţean, măsura în care autorităţile publice locale desemnează o persoană responsabilă
de relaţia cu societatea civilă variază de 76,9% (Braşov) la 100% (14 judeţe), aşa cum se poate
observa în figura de mai jos. Explicaţia pentru un nivel mare de conformare cu reglementările vine
de pe două paliere: (1) implementarea acestei măsuri nu necesită eforturi deosebite, de aceea
ea este respectată şi (2) nu există măsuri suplimentare de verificare a respectării legii – nu ştim
în ce măsură aceşti responsabili pentru relaţia cu societatea civilă au într-adevăr activităţi care
să reflecte această responsabilitate, de aceea, ei pot exista la nivel declarative şi formal.
6 România 2010. Sectorul neguvernamental – profil, tendințe, provocări-, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, București,
2010.
43
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Nu există
Există responsabil
Regiunea de responsabil cu
cu relaţia cu Total
dezvoltare relaţia cu societatea
societatea civilă
civilă
3 14 17
Bucuresti - Ilfov
17,6% 82,4% 100,0%
7 147 154
Centru
4,5% 95,5% 100,0%
14 164 178
Nord-Est
7,9% 92,1% 100,0%
7 151 158
Nord-Vest
4,4% 95,6% 100,0%
8 185 193
Sud
4,1% 95,9% 100,0%
1 141 142
Sud-Est
0,7% 99,3% 100,0%
7 134 141
Sud-Vest
5,0% 95,0% 100,0%
4 94 98
Vest
4,1% 95,9% 100,0%
51 1030 1081
Total
4,7% 95,3% 100,0%
Tabel 13. Situaţia desemnării unui responsabil cu relaţia cu societatea civilă, la nivel regional
44
Figura 24. Situaţia desemnării unui responsabil cu relaţia cu societatea civilă, la nivel judeţean
La nivel naţional, majoritatea primăriilor din mediul rural care au răspuns la solicitarea de informaţii
de interes public au făcut public şi raportul de implementare a Legii 544/2001. Datele arată că,
în cazul celor care se conformează cu Legea 544/2001 şi oferă acces la informaţiile de interes
public, 76,94% elaborează şi rapoarte privind modul în care a fost implementată această lege de
autoritatea publică locală pe care o reprezintă. Un procent foarte mic dintre cei care au răspuns
solicitării, 1,11%, nu au putut să ofere raportul de implementare al Legii 544/2001 aferent anului
2009, în schimb, l-au transmis pe cel elaborate pentru 2008. În 21,94% dintre cazuri acest raport
nu a fost elaborat şi transmis în urma solicitării.
Din nou avem o rată foarte bună de conformare cu legea, în cazurile celor care răspund la
solicitările de informaţii de interes public. Mai mult, rata mare de transmitere a rapoartelor
elaborate pentru anul 2009 arată că majoritatea primăriilor de comune, dacă respectă prevedire
legale din Legea liberului acces la informaţiile de interes public, raportează în acest sens. Din
perspectiva responsabilităţii funcţionarului public responsabil cu implementarea acestei legi,
concluzia se referă la faptul că funcţionarii responsabili raportează implementarea legii.
45
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Figura 25. Situaţia elaborării rapoartelor de implementare a Legii 544/2001 la nivel naţional,
raportat la anul pentru care a fost elaborat raportul
La nivel regional se păstrează, şi în acest caz, tendinţa identificată la nivel naţional, toate
regiuniule situându-se în jurul mediei naţionale în privinţa elaborării rapoartelor de implementare
a Legii 544/2001. Astfel, regiunea cu cele mai multe primării din mediul rural care au elaborat
rapoarte de implementare a legii pentru anul 2009 este regiunea Bucureşti-Ilfov, cu 88,2% dintre
primării transmiţând rapoartele pentru anul 2009. Trebuie însă specificat că această regiune se
comportă în general diferit faţă de celelalte 7 din motive care ţin de numărul de primării care o
compun şi datorită apropierii de ”centru”. Dintre celelalte regiuni, cel mai ridicat nivel de raportare
a activităţilor pe 2009 în ceea ce priveşte informaţiile de interes public este regiunea Nord-Vest,
cu 86,1% dintre rapoartele transmise elaborate pentru anul 2009. La extrema opusă se află în
regiunea Sud Est, la nivelul căreia 70,4% dintre primăriile care au răspuns transmiţând rapoarte
pentru anul 2009.
ANBCC este membră în Citizens Advice International (CAI). CAI reprezintă interesele
organizaţiilor naţionale care oferă servicii independente de consiliere a cetăţenilor în faţa
autorităţilor europene şi a finanţatorilor internaţionali. Lansarea oficială a Citizens Advice
International a avut loc la Bucureşti, cu ocazia Conferinţei Internaţionale a Serviciilor de
Consiliere pentru Cetăţeni, organizată de ANBCC în octombrie 2004.
46
A fost elaborat A fost elaborat
Nu a fost
raportul de raportul de
elaborat
Regiuni de implementare a implementare a
raportul de Total
dezvoltare Legii 544/2001 Legii 544/2001
implementare a
pentru anul pentru anul
Legii 544/2001
2008 2009
2 0 15 17
Bucuresti-Ilfov
11,8% 0,0% 88,2% 100,0%
29 3 122 154
Centru
18,8% 1,9% 79,2% 100,0%
42 0 135 177
Nord-Est
23,7% 0,0% 76,3% 100,0%
20 2 136 158
Nord-Vest
12,7% 1,3% 86,1% 100,0%
56 1 136 193
Sud
29,0% 0,5% 70,5% 100,0%
38 4 100 142
Sud-Est
26,8% 2,8% 70,4% 100,0%
23 1 117 141
Sud-Vest
16,3% 0,7% 83,0% 100,0%
27 1 70 98
Vest
27,6% 1,0% 71,4% 100,0%
237 12 831 1080
Total
21,9% 1,1% 76,9% 100,0%
Tabel 14. Situaţia elaborării rapoartelor de implementare a Legii 544/2001 la nivel regional,
raportat la anul pentru care a fost elaborate raportul
La nivel judeţean variaţia este semnificativă, cel mai slab grad de raportare a Legii 544/2001
pentru anul 2009 găsindu-se în judeţul Dâmboviţa (47,5%), urmat de Sibiu şi Teleorman (50%).
La polul opus avem judeţul Satu Mare, unde toate primăriile care au răspuns au transmis şi
raportul pe 2009.
47
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Figura 26. Situaţia elaborării rapoartelor de implementare a Legii 544/2001 la nivel naţional,
raportat la anul pentru care a fost elaborate raportul
În această secţiune vom urmări în ce măsură primăriile care au răspuns solicitării în baza Legii
544/2001 au elaborate rapoarte de implementare a Legii 52/2003. La nivel naţional, 77,94%
Figura 27. Situaţia elaborării rapoartelor de implementare a Legii 52/2003 la nivel naţional,
raportat la anul pentru care a fost elaborat raportul
48
dintre primăriile analizate au elaborate şi au transmis raportul de implementare a Legii 52/2003
pentru anul 2009. Doar 0,74% au transmis raportul pentru anul 2008. Nu a fost transmis un astfel
raport în 21,32% dintre cazurile în care s-a răspuns la solicitarea de informaţii de interes public.
Concluziile analizei datelor sunt similare cu cele de la secţiunea anterioară. Funcţionarii publici
care raportează implementarea legii raportează în 78% din cazuri la timp – în anul 2010 oferă
raportul pentru anul 2009.
La nivel regional, avem o distribuţie a valorilor care nu diferă semnificativ de la o regiune la alta.
Raportându-ne la procentele care definesc numărul de rapoarte de implementare a Legii 52/2003
elaborate pentru 2009, cel mai crescut nivel de raportare îl găsim în regiunea Nord-Vest, unde
86,1% din primăriile care au răspuns au elaborate raportul pentru 2009. Regiunea Vest, cu un
nivel de raportare de 71,4% şi regiunea Sud, cu 71,5% au cel mai scăzut nivel de raportare a Legii
52/2003 pentru anul 2009.
Tabel 15. Situaţia elaborării rapoartelor de implementare a Legii 52/2003 la nivel regional, raportat
la anul pentru care a fost elaborat raportul
49
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
La nivel judeţean avem aceeaşi tendinţă ca şi în cazul indicatorului precedent şi chiar aceleaşi
procente de raportare pentru anul 2009. Corelând cei doi indicatori obţinem un coeficient de
corelaţie semnificativ statistic, de 0,918, la un prag de semnificaţie de 0,01. Astfel, putem
concluziona că, dacă o autoritate publică locală elaborează raportul de implementare a Legii
544/2001, atunci avem o probabilitate de 91,8% ca aceeaşi instituţie să elaboreze şi raportul de
implementare a Legii 52/2003.
Figura 28. Situaţia elaborării rapoartelor de implementare a Legii 52/2003 la nivel regional,
raportat la anul pentru care a fost elaborat raportul
La nivel naţional, 91,95% dintre primăriile din mediul rural analizate fac publice proiectele de
hotărâri de Consiliu Local înainte de şedinţa în care se iau deciziile. Conform rezultatelor privind
metodele de comunicare cu cetăţenii utilizate şi extrapolând explicaţia conform căreia în cele
mai multe cazuri metoda de comunicare este avizierul de la sediul autorităţii publice locale, putem
presupune că aceasta ar fi şi metoda de publicitate privind proiectele de hotărâre. Astfel, deşi rata
de conformare cu prevederile legale este mare, putem chestiona relevanţa metodei de informare.
La nivel regional, toate cele 8 regiuni de dezvoltare se situează în apropierea mediei naţionale.
Există un procent relativ mic de primării spun că nu fac publice proiectele de hotărâri înainte de
momentul luării deciziilor. Cel mai redus procentaj de publicitate a proiectelor de hotărâri îl găsim
în regiunea Bucureşti-Ilfov (88,2%), iar cel mai ridicat în regiunea Sud, 95,9%.
50
Figura 29. Situaţia publicării proiectelor de hotărâri, la nivel naţional
La nivel judeţean situaţia publicării proiectelor de hotărâri este mai variată, de la situaţii în care
81,1% dintre primării publică proiectele de HCL înainte de şedinţa de Consiliu Local, situaţie
întâlnită la Dolj, faţă de judeţe în care toate primăriile analizate fac acest lucru. Rate maxime de
publicitate a proiectelor de HCL avem în judeţele Vâlcea, Satu Mare, Harghita şi Covasna.
BCC oferă informare şi consiliere în 12 domenii de larg interes public: sănătate publică,
asistenţă socială, asigurări sociale, raporturi de muncă, protecţia consumatorului, drepturi şi
obligaţii civile, regimul proprietăţii, impozite şi taxe, învăţământ, procedură notarială, protecţia
copilului, servicii publice.
51
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Proiectele de HCL
Proiectele de HCL
Regiunea de nu sunt publice
sunt publice înainte Total
dezvoltare înainte de luarea
de luarea deciziilor
deciziilor
15 2 17
Bucuresti – Ilfov
88,2% 11,8% 100,0%
143 11 154
Centru
92,9% 7,1% 100,0%
164 14 178
Nord-Est
92,1% 7,9% 100,0%
145 13 158
Nord-Vest
91,8% 8,2% 100,0%
185 8 193
Sud
95,9% 4,1% 100,0%
127 15 142
Sud-Est
89,4% 10,6% 100,0%
126 15 141
Sud-Vest
89,4% 10,6% 100,0%
89 9 98
Vest
90,8% 9,2% 100,0%
994 87 1081
Total
92,0% 8,0% 100,0%
Tabel 16. Situaţia publicităţii proiectelor de hotărâri, la nivel regional
ANBCC este membră în Citizens Advice International (CAI). CAI reprezintă interesele
organizaţiilor naţionale care oferă servicii independente de consiliere a cetăţenilor în faţa
autorităţilor europene şi a finanţatorilor internaţionali. Lansarea oficială a Citizens Advice
International a avut loc la Bucureşti, cu ocazia Conferinţei Internaţionale a Serviciilor de
Consiliere pentru Cetăţeni, organizată de ANBCC în octombrie 2004.
52
Figura 30. Situaţia publicării proiectelor de hotărâri, la nivel judeţean
Conform Legii 52/2003, autorităţile publice locale trebuie să informeze cetăţenii cu privire la
desfăşurarea şedinţelor de Consiliu Local. Secţiunea de faţă urmăreşte informarea cu privire la
şedinţele publice raportat la numărul de zile care s-au scurs între momentul informării şi momentul
în care are loc şedinţa publică, atribuind un scor de ”1” acolo unde informarea are loc cu cel puţin
3 zile înainte şi ”0” pentru celalte situaţii.
La nivel naţional, dintre primăriile de comune analizate, în 84,1% dintre cazuri şedinţele publice
sunt anunţate cu cel puţin 3 zile înainte de data la care au loc. Rata mare de conformare cu legea
este previzibilă, în condiţiile în care, în mediul rural, cea mai utilizată metodă de informare a
cetăţenilor cu privire la şedinţele publice este afişarea la avizierul din sediul instituţiei. Cu toate
acestea, măsura în care metoda utilizată funcţionează şi cetăţenii află realmente când are loc
şedinţa publică este dificil de monitorizat.
53
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Figura 31. Anunţarea şedinţelor publice raportat la termenul minim de 3 zile, la nivel naţional
Diferenţele la nivel judeţean sunt mai mari, variind de la situaţii în care doar 62,8% dintre primării
anunţă şedinţele publice cu cel puţin 3 zile înainte de organizarea acestora, cum se întâmplă în
judeţul Mureş, la situaţii în care toate primăriile respectă aceasta prevedere legală, cum se
întâmplă în judeţul Galaţi sau în Covasna.
Figura 32. Anunţarea şedinţelor publice raportat la termenul minim de 3 zile, la nivel judeţean
54
Şedinţele publice Şedinţele publice nu
Regiunea de sunt anunţate cu cel sunt anunţate cu cel
Total
dezvoltare puţin 3 zile înainte de puţin 3 zile înainte de
data la care au loc data la care au loc
13 4 17
Bucuresti - Ilfov
76,5% 23,5% 100,0%
123 31 154
Centru
79,9% 20,1% 100,0%
146 32 178
Nord-Est
82,0% 18,0% 100,0%
126 32 158
Nord-Vest
79,7% 20,3% 100,0%
165 28 193
Sud
85,5% 14,5% 100,0%
114 28 142
Sud-Est
80,3% 19,7% 100,0%
111 30 141
Sud-Vest
78,7% 21,3% 100,0%
78 20 98
Vest
79,6% 20,4% 100,0%
876 205 1081
Total
81,0% 19,0% 100,0%
Tabel 17. Anunţarea şedinţelor publice raportat la termenul minim de 3 zile, la nivel regional
Solicitarea în baza Legii 544/2001 transmisă primăriilor din mediul rural conţine 11 întrebări
referitoare la informaţii de interes public. Secţiunea de faţă analizează complexitatea
răspunsurilor primite din perspectivă cantitativă. Astfel, avem trei situaţii posibile: răspuns complet
– acoperind toate cele 11 întrebări; răspuns parţial complet – acoperind oricare 7 dintre cele 11
întrebări; răspuns incomplet – răspuns la mai puţin de 7 întrebări.
La nivel naţional, în cazurile în care a fost transmis un răspuns, majoritatea primăriilor, 68,64%
au răspuns la cel puţin 7 întrebări din solicitare, dar nu au oferit un răspuns complet. Doar 25,16%
au abordat în răspunsurile date toate cele 11 întrebări din cerere. 6,2% dintre cazurile analizate
au răspuns la mai puţin de 7 întrebări.
55
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Figura 33. Situaţia complexităţii răspunsurilor la solicitarea de informaţii de interes public, la nivel
naţional
La nivel regional există diferenţe mari în modul în care primăriile din mediul rural răspund la
solicitările de informaţii de interes public. Astfel, regiunile cu cele mai multe răspunsuri complete
sunt regiunea Sud Vest (44,7%) şi regiunea Centru (35,7%). Cele mai mic număr de răspunsuri
complete au venit de primăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov (5,9%) şi de la cele din regiunea Sud
(11,4%).
Birourile de Consiliere pentru Cetăţeni (BCC) sunt proiecte ale unor organizaţii
neguvernamentale, non profit, active în domeniile serviciilor sociale, apărării drepturilor
omului, proprietăţii, dezvoltării comunitare, protecţiei copilului, protecţiei consumatorului
ş.a.m.d.
56
Răspuns
Răspuns parţial
Regiunea de Răspuns incomplet - la
complet - la cel Total
dezvoltare complet mai puţin de 7
puţin 7 întrebări
întrebări
1 15 1 17
Bucuresti - Ilfov
5,9% 88,2% 5,9% 100,0%
55 92 7 154
Centru
35,7% 59,7% 4,5% 100,0%
48 114 16 178
Nord-Est
27,0% 64,0% 9,0% 100,0%
36 112 10 158
Nord-Vest
22,8% 70,9% 6,3% 100,0%
22 162 9 193
Sud
11,4% 83,9% 4,7% 100,0%
33 98 11 142
Sud-Est
23,2% 69,0% 7,7% 100,0%
63 68 10 141
Sud-Vest
44,7% 48,2% 7,1% 100,0%
14 81 3 98
Vest
14,3% 82,7% 3,1% 100,0%
272 742 67 1081
Total
25,2% 68,6% 6,2% 100,0%
Tabel 18. Situaţia complexităţii răspunsurilor la solicitarea de informaţii de interes public, la nivel
regional
Biroul de Consiliere pentru Cetăţeni (BCC) este un serviciu de interes public şi răspunde
nevoii de informare şi consiliere a cetăţenilor, oferind acces sporit la informaţii privind drepturile
şi îndatoririle lor, precum şi consiliere pentru identificarea căilor de rezolvare a unora dintre
problemele cu care se confruntă.
57
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Figura 34. Situaţia complexităţii răspunsurilor la solicitarea de informaţii de interes public, la nivel
judeţean
58
5. Purtând transparenţa şi buna guvernare prin
România - comunităţile rurale mai implicate
Participarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor publice reprezintă una dintre trăsăturile
definitorii ale unei democraţii participative, fiind o funcţie a stabilităţii unui sistem politic. Conceptul
de participare publică are trei dimensiuni, în funcţie de intensitatea relaţiei dintre cetăţean şi
autorităţile publice. Astfel, există trei tipuri de procese care definesc participarea publică7:
informarea (cetăţenii primesc informaţii şi pot evalua, în consecinţă, felul în care sunt luate
deciziile publice sau sunt puse în practică deciziile de către autorităţi); consultarea (cetăţenii
reacţionează, oferind soluţii şi alternative care
sunt luate în calcul, în luarea deciziei finale de Cred că autoritățile publice locale ar trebui să
către autorităţile publice); participarea activă își mediatizeze mai bine propriile reușite
(cetăţenii se implică activ în procesul decizional, pentru a-i ajuta pe cetățeni să aibe o imagine
mai corectă asupra performanțelor aleșilor.
iar decizia publică este rezultatul unei colabări (Coordonator regional ANBCC)
dintre cetăţeni şi autorităţi).
7 Cf. Citizens as Partners. OECD Handbook on Information, Consultation, and Public Participation in Policy Making, 2001, p. 15-
16, http://www.ezd.si/fileadmin/doc/4_AKTIVNO_DRZAVLJANSTVO/Viri/Citizens_as_partners_hanbook_oecd.pdf şi Există
participare publică în România? Participare publică între legislaţie şi eficienţă, 2007, p. 17-18, www.ce-re.ro.
59
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
În comunităţile rurale implicate în proiect s-a organizat Ziua informării publice – eveniment public
dedicat cetăţenilor care doresc să afle mai multe informaţii despre principiile transparenţei şi ale
bunei guvernări. Evenimentele de tipul Ziua informării publice s-au concentrat pe încurajarea şi
educarea cetăţenilor de a îşi exercita dreptul la informare şi de a se implica în procesul decizional
local. De la Ce înseamnă această lege?, Cum îmi este utilă? şi până la Cum pot fi asfaltate
drumurile? şi Când se organizează o dezbatere publică aici? – acestea au fost categoriile de
întrebări la care coordonatorii regionali ai ANBCC au încercat să răspundă cetăţenilor.
60
Evenimentul Ziua informării publice s-a
desfăşurat în centrul comunelor, unde
coordonatorii şi voluntarii au oferit
cetăţenilor interesaţi servicii de informare şi
consiliere.
61
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Ariceştii Rahtivani, urmare a Zilei informării publice şi a interesului stârnit faţă de problematica
transparenţei şi a implicării cetăţeneşti în luarea deciziilor publice, o parte dintre cetăţeni au intrat
în contact, ulterior, cu Biroul de Consiliere pentru Cetăţeni din Ploieşti pentru a primi consiliere
specifică.
Cetăţenii din comuna Vîlcele s-au dovedit a fi interesaţi, în cadrul evenimentului public organizat
în comunitate, de problematici specifice legate de reglementările cuprinse în cele două legi ale
transparenţei din România.
Locuitorii comunei din judeţul
Olt au dorit să ştie cum şi când
pot participa la şedinţele
Consiliului Local. Mesajele
transmise de cetăţeni către
autorităţile locale în “cutia
dorinţelor” instalată la biroul de
informare din comună vizează
rezolvarea problemelor legate
de infrastructură din
comunitate: asfaltarea
drumurilor, canalizare,
alimentare cu apă curentă etc.
Ziua informării publice din
comună a constituit un bun
prilej pentru cetăţeni să afle
despre modalităţile prin care se
pot implica în deciziile de la
nivel local care le afectează viaţa de zi cu zi. În cadrul vizitelor de asistenţă către cetăţeni şi
autorităţi, coordonatorul regional al ANBCC s-a angajat într-o misiune de conştientizare a
locuitorilor din comună cu privire la drepturile conferite de legile transparenţei cetăţenilor
României. Peste 600 de cetăţeni au fost conştientizaţi cu privire la drepturile pe care le au şi
responsabilităţile autorităţilor publice locale faţă de cetăţeni.
De asemenea, în cele opt comunităţi au fost organizate, cu sprijinul primăriilor din localitate
întâlniri publice cu cetăţenii. Întâlnirile publice organizate s-au dovedit a fi un real exerciţiu de
participare pentru cetăţenii comunităţilor implicate. Din perspectiva autorităţilor publice locale
care au primit asistenţă în organizare din partea coordonatorilor regionali ai ANBCC, întâlnirile
publice au constituit măsura în care primăriile din cele opt comune sunt dispuse să aplice
principiile transparenţei şi bunei guvernări.
62
Din perspectiva faptului că, în mare măsură, consolidarea democraţiei poate fi făcută atât de jos
în sus (prin intermediul cetăţeniei active), cât şi de sus în jos (prin intermediul autorităţilor dedicate
în consultarea şi implicarea cetăţenilor), întâlnirile publice sunt veritabile lecţii învăţate pentru
cele opt comunităţi în procesul de consolidare a comunicării dintre autorităţi publice locale şi
cetăţenii din mediul rural. Cei peste 80 de participanţi la întâlnirea publică organizată în Strâmtura
şi-au exprimat problemele şi nevoile vis-a-vis de autorităţile publice. Deşi cultura politică de tip
participativ este scăzută în mediul rural, iar nevoile exprimate nu-şi au mereu rezolvarea în
responsabilităţile pe care
primăriile le au, întâlnirile
publice organizate în comune
au fost utile din perspectiva
dialogului între cetăţeni şi
reprezentanţii primăriilor. În
comuna Gherăseni,
principalele probleme puse în
discuţie, în cadrul întâlnirii
publice au fost: lipsa locurilor
de muncă, lipsa serviciilor de
asistenţă socială a vârstnicilor
din comunitate, starea precară
a infrastructurii etc. Întâlnirea
publică organizată în Ariceştii
Rahtivani a oferit cetăţenilor
prilejul de a îşi exprima
problemele pe care le au,
pentru unele dintre acestea
BCC oferind asistenţă în rezolvarea lor. Problemele aduse în atenţia primăriei, în cadrul întâlnirii
publice, de către cetăţenii comunei Slimnic au fost canalizarea şi serviciile de salubrizare şi
asfaltarea străzilor din comună.
Plecând de la rezultatele intermediare ale monitorizării primăriilor de comune din România, au fost
organizate opt mese rotunde la nivel regional, în localităţile în care funcţionează BCC implicate
în desfăşurarea activităţilor în cele opt comune din România. În cadrul meselor rotunde
organizate, participanţii au luat în discuţie modalităţile prin care legile transparenţei pot deveni
instrumente în consolidarea relaţiei dintre cetăţeni şi autorităţile publice din mediul rural.
Participanţii la dezbateri au fost reprezentanţi ai primăriilor de comune din regiunea în care s-a
organizat evenimentul, reprezentanţi ai autorităţilor publice judeţene, cetăţeni şi reprezentanţi ai
sectorului neguvernamental din regiune.
Marea majoritate a participanţilor la mesele rotunde organizate în cele opt regiuni de dezvoltare
din România consideră că informarea şi construirea spiritului civic/participativ a cetăţenilor
constituie puncte esenţiale în promovarea principiilor bunei guvernări în spaţiul rural. Fără a avea
informaţii legate de drepturile conferite de legislaţia transparenţei, cetăţenii din comunităţile rurale
nu pot deveni, cu adevărat, cetăţeni participativi. În aceeaşi măsură, şi personalul autorităţilor
publice locale se poate raporta, în mod eronat, la problematica transparenţei locale atâta vreme
cât nu posedă cunoştinţe complete în domeniul legislaţiei specifice. În mediul rural, cetăţenii
folosesc mai degrabă mijloace informale de comunicare cu autorităţile publice locale, ceea ce
face ca procesul de transparenţă să aibă conotaţii diferite pentru mediul rural, comparativ cu cel
urban.
63
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Vîlcele, judeţul Olt, este o comună cu o populaţie de peste 2800 de locuitori, aflată la 15 km. de
Drăgăneşti şi 25 km. distanţă de Slatina şi are în componenţă: Bărcăneşti, Vîlcele şi Vîlcele de
Sus. La rândul lor, satele sunt împărţite în cătune – Vîlcele este format din Olteni şi Bădia, iar
Vîlcele de Sus este format din Mandineşti, Dealul Mare şi Liceşti. Comuna administrează trei
şcoli. Vîlcele: www.primariavilcele.ro.
Peciu Nou, judeţul Timiş, este o comună aflată la 25 km. distanţă de Timişoara. Cu o populaţie
de peste 5000 locuitori, comuna este formată din următoarele sate: Peciu Nou, Dimiaş şi
Sînmărtinul Sîrbesc. Peciu Nou: www.primariapeciunou.ro.
Strâmtura este o comună din judeţul Maramureş, cu peste 4000 de locuitori. Aflată la 80 km. de
Baia Mare şi 27 km. de Sighetu-Marmaţiei, comuna este formată din următoarele sate: Strâmtura,
Glod şi Slătioara. Comuna are patru unităţi şcolare, 5 unităţi preşcolare şi niciun liceu. Majoritatea
locuitorilor lucrează în agricultură. Strâmtura: www.primariastramtura.ro.
Slimnic, judeţul Sibiu, este o comună situată la 15 km. distanţă de Sibiu şi la 37 km. distanţă de
oraşul Mediaş. Comuna are o populaţie de peste 3500 locuitori, mulţi dintre locuitorii săi fiind
angajaţi în oraşul Sibiu. Comuna are în componenţă următoarele sate: Slimnic, Albi, Pădureni,
Veseud şi Rusi, administrând 13 şcoli. Slimnic: www.primariaslimnic.ro.
Mogoşoaia, judeţul Ilfov, este o comună cu o populaţie de peste 5000 locuitori, care are în
componenţă un singur sat – Mogoşoaia. Mogoşoaia se află la aproximativ 18 km distanţă de
Bucureşti, fiind în proximitatea oraşelor Buftea, Chitila şi Otopeni. Mogoşoaia:
www.primariamogosoaia.ro (website în construcţie).
64
6. Concluzii şi recomandări
Studiul de faţă a diagnosticat transparenţa în mediul rural, ca şi condiţie esenţială în consolidarea
democraţiei şi în stimularea implicării cetăţenilor în actul decizional. În România, 1783 de primării
din mediul rural, din totalul de 2863, adică aproape două treimi (62,28%), nu au răspuns la
solicitarea de informaţii de interes public.
Aceste date subliniază un aspect relevant vis-a-vis de modul în care autorităţile publice locale
înţeleg să respecte litera legii – acest fapt fiind problematic din două perspective: cea a
responsabilităţii forurilor decizionale reprezentative în faţa cetăţenilor care le-au ales şi cea a
capacităţii administrative de a respecta proceduri şi norme legale. În primă instanţă, vorbim
despre relaţia ales local – cetăţean, cu accent pe delegarea suveranităţii şi a deciziei publice
către un reprezentant sau un grup de reprezentanţi.
În condiţiile în care două treimi dintre autorităţile locale din mediul rural nu respectă o lege, relaţia
ales local – cetăţean are de suferit cel puţin la nivel de încredere în aleşii locali. În plus,
capacitatea administrativă presupune inclusiv capacitatea de a respecta standardele prevăzute
de lege, indiferent dacă această capacitare se referă la resurse financiare, umane, de know-how
sau tehnologice. Astfel, dacă majoritatea primăriilor din mediul rural nu au capacitatea de a
respecta o lege sau nu ţin cont de cei care i-au votat într-atât încât să ofere informaţii despre
activitatea lor, cum putem avea încredere că deciziile luate de aceste autorităţi sunt realmente
fundamentate pe interesul public?
Există, cu siguranţă, o mulţime de factori care contribuie la aceasta stare de fapt în comunităţile
rurale din România, însă, din perspectiva responsabilităţii instituţionale există două tipuri de
explicaţii - una care ţine de reprezentanţii aleşi şi celalaltă care ţine de funcţionarii publici. Din
perspectiva reprezentanţilor aleşi, este posibilă situaţia în care aceştia refuză să răspundă la
astfel de solicitări. Din perspectiva responsabilităţii pe care funcţionarul public o are în faţa legii,
factorii care contribuie la această situaţie pot fi legaţi de: (1) necunoaşterea Legii 544/2001 de
către funcţionarii publici din mediul rural şi (2) inexistenţa unui funcţionar responsabil cu aplicarea
Legii 544/2001 la nivel de comună.
Singura situaţie extremă este cea din regiunea Bucureşti-Ilfov, unde numărul primăriilor care au
răspuns solicitării este mai mare decât numărul primăriilor care nu au transmis niciun răspuns.
Explicaţiile pentru acest caz extrem ar putea fi, pe de o parte, numărul mic de comune din această
regiune (33), ceea ce creşte probabilitatea ca mai multe comune să răspundă şi, pe de altă parte,
apropierea de ”centru” - de Bucureşti, unde există cu precădere activităţi de tip watch dog, ceea
ce poate determina un comportament mai responsabil al acestor autorităţi publice.
Cea mai bună rată de răspuns o are judeţul Brăila, cu 65% dintre primăriile comunale răspunzând
în termen la solicitarea de informaţii în baza Legii 544/2001. La polul opus se găseşte judeţul
Teleorman, cu doar 10,9% dintre primării răspunzând solicitării în termenul prevăzut de lege.
Doar patru judeţe au o rată de răspuns la termen de peste 50%: Alba (56,7%), Bistriţa-Năsăud
(58,6%), Prahova (50%) şi Brăila (65%).
Dacă analizăm componenta de capacitate administrativă relativ la resursele umane din cadrul
65
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
autorităţilor publice locale, observăm că, din 118 primării care au depăşit termenul legal de
răspuns, doar 7 nu au desemnt un responsabil cu implementarea Legii 544/2001. Astfel, existenţa
unui astfel de responsabil nu pare a fi o cauză a întârzierii răspunsurilor.
În continuare, focusul studiului se mută de la toate comunele din România la cele care au răspuns
solicitării în baza Legii 544/2001. Concluziile studiului se referă, aşadar, la modul în care primăriile
din mediul rural care dau dovadă de o minimă transparenţă se raportează la celelalte prevederi
legale privind transparenţa decizională şi implicarea cetăţenilor în influenţarea politicilor publice.
În ceea ce priveşte presa locală, în mediul rural numărul de instituţii media este extrem de redus.
Date fiind aceste concluzii, considerăm că este necesară actualizarea legislaţiei în vigoare, cel
puţin la nivel de norme de implementare, luând în considerare diferenţele specifice între mediul
rural şi cel urban. Altfel spus, este imposibil pentru o primărie de comună să anunţe organizarea
şedinţelor publice prin intermediul mass-media în condiţiile în care nu există mass-media, în timp
ce publicarea unui anunţ pe pagina web devine inutilă dacă cetăţenii nu au acces la Internet.
Datele evidenţiază că, la nivel naţional, autorităţile publice locale din mediul rural se împart în
două categorii: cele care fac public raportul de implementare a Legii 544/2001 (în procent de
74%) şi cele care nu furnizează documentul solicitat sau indică un link nefuncţional (în procent
de 25%). Ponderea primăriilor care sugerează consultarea raportului prin urmărirea unui link
general (pagina de internet a primăriei) fiind una foarte redusă: 1%. Numai 15% dintre primăriile
din judeţul Vrancea care au dat curs solicitării ANBCC au furnizat acest raport sau au indicat un
link exact şi funcţional de consultare a acestuia. Numărul mic de primării din judeţul Vrancea care
66
au dovedit transparenţă în publicarea rapoartelor de implementare a legii privind liberul acces la
informaţiile de interes public explică şi media scăzută de la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Est.
Participarea cetăţenilor la luarea deciziilor în mediul rural pare un deziderat îndepărtat. Spre
exemplu, în regiunea Vest, 51,55% dintre primăriile care au răspuns nu au organizat nicio
dezbatere publică. În privinţa hotărârilor adoptate la iniţiativa cetăţenilor, 2% dintre primăriile de
comune din România au adoptat cel puţin o astfel de hotărâre.
La nivel naţional, în cazurile în care a fost transmis un răspuns, majoritatea primăriilor, 68,64%
au răspuns la cel puţin 7 întrebări din solicitare, dar nu au oferit un răspuns complet. Doar 25,16%
au abordat în răspunsurile date toate cele 11 întrebări din cerere. 6,2% dintre cazurile analizate
au răspuns la mai puţin de 7 întrebări. Rezultatele monitorizării relevă o situaţie nesatifăcătoare
din punct de vedere al conformării primăriilor de comune cu legislaţia. Deşi toate documentele
solicitate se încadrau la informaţii de interes public, faptul că 75% dintre primăriile care au răspuns
solicitării au oferit un răspuns incomplet sau parţial complet arată că încă există probleme majore
la nivel de implementare a legilor transparenţei în mediul rural.
Totodată, se constată o practică a omisiunii unor întrebări – ceea ce, din perspectiva
responsabilităţii funcţionarilor care pregătesc aceste răspunsuri, are două tipuri de explicaţii: fie
nu există documentele şi funcţionarul alege să omită întrebarea în loc să dea un răspuns – fie el
şi negativ, fie funcţionarul nu cunoaşte sau nu deţine respectivele răspunsuri şi documente. Este
cert însă că, la nivel de management al informaţiei, primăriile din mediul rural sunt deficitare.
Date fiind dimensiunile comunităţilor rurale, cetăţenii se întâlnesc cu primarul şi consilierii locali
în medii informale – pe stradă, la biserică, la magazinul din sat etc. şi primesc informaţii în mod
direct, fără a fi necesară o solicitare oficială în baza Legii 544/2001. Există metode de consultare
trandiţionale care se utilizează în mediul rural, dar care nu sunt prevăzute în lege şi, de aceea,
nu pot fi incluse în rapoartele de implementare a legilor (de ex.: în comuna Răşinari, judeţul Sibiu,
există un sfat al bătrânilor cu care primarul se întâlneşte de câte ori este necesar pentru a
identifica nevoile şi problemele comunităţii). Majoritatea solicitărilor în baza Legii 544/2001 către
primăriile din rural vin de la ONG-uri sau alţi actori externi şi nu de la cetăţeni, ceea ce poate
67
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
însemna că, pentru aceste primării, legile transparenţei nu sunt folosite decât ocazional de
primăriile din comune.
68
7. Anexe
Prin prezenta, vă înaintăm o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile
de interes public. Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a ne transmite următoarele documente şi
informaţii referitoare la activitatea instituţiei pe care o conduceţi:
69
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
Dorim ca informaţiile solicitate să fie furnizate electronic, la adresa [...], pe fax, la numărul [...]
sau prin poştă la adresa [...]. În ipoteza în care aceste informaţii nu sunt disponibile în format
electronic, vă rugăm să specificaţi acest lucru în răspuns şi să ne transmiteţi costurile de copiere
pentru respectivele documente.
Cu deosebită stimă,
70
Anexa 2 – Lista de criterii, indicatori şi modul de atribuire a scorurilor
Nr. Scoruri
Criteriu Indicator Atribuirea scorurilor
crt. acordate
71
Legea 52/2003. 52/2003.
0 S-a furnizat un link nefuncţional /NR.
Nr. Scoruri
Criteriu Indicator Atribuirea scorurilor
72
crt. acordate
Numărul de zile scurs între data 1 Numărul de zile este mai mare sau egal cu 3.
Măsura în care se respectă publicării anunţului privind
7. prevederile articolului 7 din organizarea şedinţelor publice şi Numărul de zile este mai mic de 3 zile/nu se
Legea 52/2003. data la care are loc şedinta 0 publică anunţul sau nu s-a răspuns la această
publică de Consiliu Local.
73
solicitare.
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
[…]
74
[...]
Art. 12. - (1) Autorităţile publice prevăzute la art. 4 sunt obligate să întocmească şi să facă public
un raport anual privind transparenţa decizională, care va cuprinde cel puţin următoarele elemente:
a) numărul total al recomandărilor primite;
b) numărul total al recomandărilor incluse în proiectele de acte normative
şi în conţinutul deciziilor luate;
c) numărul participanţilor la şedinţele publice;
d) numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte
normative;
e) situaţia cazurilor în care autoritatea publică a fost acţionată în justiţie
pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi;
f) evaluarea proprie a parteneriatului cu cetăţenii şi asociaţiile legal
constituite ale acestora;
g) numărul şedinţelor care nu au fost publice şi motivaţia restricţionării
accesului.
(2) Raportul anual privind transparenţa decizională va fi făcut public în site-ul propriu,
prin afişare la sediul propriu într-un spaţiu accesibil publicului sau prin prezentare în şedinţă
publică.
Extras din Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public
Art. 4. - (1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informaţiile de interes public
autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a organiza compartimente specializate de
informare şi relaţii publice sau de a desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu.
(2) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea compartimentelor de relaţii publice se
stabilesc, pe baza dispoziţiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a
autorităţii sau instituţiei publice respective.
[...]
Extras din normele metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la
informaţiile de interes public
Art.27. - (1) Fiecare instituţie sau autoritate publică, va întocmi anual, prin structurile de
informare şi relaţii publice, un raport privind accesul la informaţiile de interes public care va
cuprinde:
75
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România
76
Material editat în cadrul proiectului “Transparenþa la purtãtor!”, finanþat de Uniunea Europeanã
prin programul Facilitatea de Tranziþie 2007/19343.01.11-Consolidarea sprijinului societãþii civile
în lupta împotriva corupþiei.
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.
Pentru eventualele informaþii ºi sesizãri legate de proiectele PHARE contactaþi:
cfcu.phare@mfinante.ro.