Sunteți pe pagina 1din 75

CeRe

În cãutarea democraþiei rurale


O radiografie a transparenþei
decizionale în România
Material editat de cãtre Asociaþia Naþionalã a Birourilor de Consiliere pentru Cetãþeni (ANBCC)

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului “Transparenþã la purtãtor!”, finanþat prin programul Facilitatea de
Tranziþie 2007/19343.01.11-Consolidarea sprijinului societãþii civile în lupta împotriva corupþiei ºi
implementat de Asociaþia Naþionalã a Birourilor de Consiliere pentru Cetãþeni (ANBCC), în parteneriat cu
Centrul de Resurse pentru participare publicã (CeRe).

Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.
Pentru eventualele informaþii ºi sesizãri legate de proiectele PHARE contactaþi: cfcu.phare@mfinante.ro.

Autori:
Ioan Tãnase, Director adjunct ANBCC
Alina Iosifescu, Coordonator relaþii publice ANBCC
Ana-Maria Suciu, ANBCC
Mioara Chifu, ANBCC

Mulþumiri Oanei Preda (CeRe) ºi Sânzianei Dobre (CeRe) pentru contribuþii ºi feed-back.

Mulþumiri echipei de voluntari care ºi-a adus aportul la procesarea datelor: Adriana Pârãþu, Alexandra
Ceanã, Camelia Plopeanu, Florin Vilcu, Johanna Dani, Margareta Mârza, Oana Mihaela Gavrilaº, Mateea
Melinte, Mihaela Miu.

ASOCIAÞIA NAÞIONALÃ A BIROURILOR DE CONSILIERE


PENTRU CETÃÞENI (ANBCC)

Str. Petru Maior nr. 9,


011261 Sector 1, Bucureºti, România
Tel: 004 021 313 40 06
Fax: 004 021 313 40 07
E-mail: anbcc@robcc.ro; web: www.robcc.ro

CeRe CENTRUL DE RESURSE PENTRU PARTICIPARE PUBLICÃ (CERE)

Str. Petru Maior nr. 9,


011261 Sector 1, Bucureºti, România
Tel: (+4) 031 1050 755
Fax: (+4) 031 1050 756
E-mail: cere@ce-re.ro; web: www.ce-re.ro

© Drepturi de autor:
Drepturile de autor asupra acestei publicaþii sunt rezervate Asociaþiei Naþionale a Birourilor de Consiliere
pentru Cetãþeni – ANBCC. Materialul sau pãrþi ale acestuia pot fi reproduse numai cu permisiunea autorilor.
Cuprins
1. Introducere 5

2. Metodologie 7
Cum analizăm transparenţa autorităţilor publice locale? 7
Cum analizăm gradul de responsabilitate al funcţionarului public? 9
Dimensiuni, criterii, indicatori - sinteză 10

3. Cât de transparente sunt comunele din România? 13


Cât de mult înseamnă 30 de zile? Transmiterea informaţiilor de interes public la timp 14
Metode de informare în spaţiul rural – între reglementări şi nevoi 17
Canale de comunicare cu cetăţenii – cum informăm? 17
Organizarea şedinţelor publice – prin gaura cheii? 20
Raportez, deci exist – publicarea rapoartelor de implementare a legilor transparenţei 22
Legea 544/2001 – cum se elaborează raportul de implementare? 22
Legea 52/2003 – cum se elaborează raportul de implementare? 24
Rapoartele de activitate ale consilierilor locali – „hârtia de turnesol” a transparenţei
din spaţiul rural 26
Transmiterea rapoartelor de activitate ale consilierilor locali 26
Accesul cetăţenilor la rapoartele de activitate ale consilierilor locali 28
Faţete ale democraţiei participative în mediul rural: consultarea şi participarea
cetăţenilor 33
Dezbaterea publică - mijloc de consultare a cetăţenilor 33
Iniţiativa cetăţenească - corolarul transparenţei instituţionale şi decizionale? 35

4. Cine cunoaşte legislaţia transparenţei? Despre responsabilitate şi


39
responsabilizare în comunitaţile rurale
39
Gestiunea informaţiilor publice, desemnarea unui funcţionar responsabil
42
Relaţia cu societatea civilă, desemnarea unui funcţionar responsabil
45
Legea 544/2001 – când se elaborează raportul de implementare?
48
Legea 52/2003 – când se elaborează raportul de implementare?
50
Informez, deci exist – publicarea proiectelor de hotărâri înainte de adoptare
53
Informarea cu privire la şedinţele publice în spaţiul rural
Solicitări făcute, răspunsuri oferite – gradul de complexitate a răspunsurilor primăriilor
55
la cererile de interes public

5. Purtând transparenţa şi buna guvernare prin România - comunităţi rurale 59


mai implicate 60
Asistenţă şi informare – “sună de participare!” în comunităţile rurale din România 64
Comunităţi rurale din România – scurtă descriere a celor opt comune
65
6. Concluzii şi recomandări
69
7. Anexe

3
1. Introducere

Cetăţeanul şi cetăţenia activă reprezintă, fără îndoială, elemente esenţiale ale democraţiei
reprezentative. Indiferent de modurile de abordare ale conceptului de democraţie (democraţie de
tip majoritar sau consensual), cetăţeanul rămâne raison d’être-ul sistemului de guvernare
caracterizat de cooperare şi pluralism. În acest sens, cooperarea dintre cetăţeni şi autorităţi poate
îmbrăca mai multe forme, în funcţie de tipul de democraţie existent. În primul rând, într-o
democraţie reprezentativă, cetăţenii îşi exprimă opţiunile privind guvernarea prin intermediul
alegerilor libere şi corecte şi, în al doilea rând, prin interacţiunile cu autorităţile în perioadele dintre
alegeri. Pentru consolidarea democraţiei şi pentru creşterea încrederii cetăţenilor în aleşi,
interacţiunile dintre autorităţile publice şi cetăţeni ar trebui să fie guvernate de reguli care să
garanteze exerciţiul drepturilor cetăţeneşti. Democraţia devine, astfel, transparentă, participativă
şi orientată către consens. De altfel, acestea sunt şi caracteristicile majore ale bunei guvernări,
în definiţia dată de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU)1.

Premisa acestui studiu este că informarea constituie primul şi cel mai important vector al
participării active a cetăţenilor la buna guvernare a comunităţii. Constatând evoluţiile pe care
democraţia românească le-a înregistrat din 1989 şi până în prezent, în cadrul acestui material,
echipa Asociaţiei Naţionale a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC) şi-a propus să se
concentreze asupra relaţiei cetăţean – autoritate publică locală în mediul rural. Deşi studiile
sociologice indică o frecvenţă ridicată a interacţiunii dintre cetăţeni şi autorităţile publice locale în
mediul rural, analiza prezentă se concentrează asupra aspectelor formale ale acestei relaţii,
analiză care este posibilă datorită Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes
public, a Legii 52/2003 privind transparenţa decizională şi a Legii 215/2001 a autorităţilor publice
locale.

Studiul “În căutarea democra iei rurale. O radiografie a transparenţei decizionale în


România” este elaborat în cadrul proiectului “Transparenţa la purtător!”, implementat de
Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetă eni (ANBCC) în parteneriat cu
opt dintre organizaţiile membre ale reţelei ANBCC şi cu Centrul de Resurse pentru
participare publică (CeRe) şi finanţat de Uniunea Europeană prin programul Facilitatea de
Tranziţie 2007/19343.01.11 - Consolidarea sprijinului societăţii civile în lupta împotriva
corupţiei.

Obiectivul proiectului constă în creşterea gradului de implicare a opt organizaţii


neguvernamentale în promovarea transparenţei şi bunei guvernări la nivelul a opt comune
din România în principal, dar şi la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare.

1 Website-ul United Nations Economic and Social Commision for Asia and the Pacific,
http://www.unescap.org/pdd/prs/ProjectActivities/Ongoing/gg/governance.asp.

5
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Considerând că participarea activă a cetăţenilor în procesul decizional este condiţionată de


accesul părţilor interesate la informaţie, de gradul de deschidere a autorităţilor publice faţă de
cetăţeni, dar şi de gradul de responsabilitate a acestora, studiul de faţă reprezintă o radiografie
a transparenţei instituţionale şi decizionale în mediul rural din România.

Studiul de faţă se constituie într-un instrument de analiză şi promovare a bunei guvernări în


comunităţile rurale din România pe două dimensiuni - transparenţa instituţiilor publice şi
responsabilitatea personalului instituţiilor publice. De asemenea, materialul prezentat se doreşte
a fi util autorităţilor publice locale şi societăţii civile în implementarea şi, respectiv, analizarea
legislaţiei în domeniul transparenţei instituţionale şi decizionale.

Studiul “În căutarea democraţiei rurale. O radiografie a transparenţei decizionale în România”


supune atenţiei factorilor interesaţi măsura în care prevederile minimale ale legislaţiei în vigoare
sunt aplicate în comunele din România. Plecând de la condiţiile minimale de implementare a
legislaţiei transparenţei în România, studiul de faţă poate oferi, de asemenea, şi soluţii pentru
consolidarea relaţiei dintre cetăţeni şi autorităţi din perspectiva exemplelor de bună practică în
implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor publice.

Legislaţia transparenţei poate deveni, fără îndoială, un instrument în procesul de consolidare a


democraţiei din spaţiul rural românesc – pe de o parte, poate fi un pas în creşterea gradului de
responsabilitate a autorităţilor atâta vreme cât există cetăţeni informaţi si dispuşi să monitorizeze
performanţele aleşilor, iar, pe de altă parte, legislaţia transparenţei poate deveni o măsură a
consensului decizional atâta vreme cât avem instituţii publice conştiente de faptul că decizia
publică trebuie luată prin consultarea şi implicarea cetăţenilor.

6
2. Metodologia de monitorizare

Metodologia de monitorizare a activităţii autorităţilor publice locale a fost creată cu scopul de a


identifica măsura în care fiecare dintre cele 2863 de primării comunale din România aplică
prevederile Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi a Legii
544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Având în vedere numărul mare de
administraţii publice locale monitorizate şi luând în considerare faptul că, în mediul rural, numărul
canalelor de comunicare cu cetăţenii este destul de redus, am ales să folosim un singur
instrument de monitorizare - răspunsurile furnizate de primăriile de comună din România la
solicitarea de informaţii publice înaintată de ANBCC2.

Metodologia de monitorizare a fost elaborată având în vedere două dimensiuni: transparenţa


autorităţilor publice locale şi responsabilitatea personalului autorităţiilor publice locale. Pentru a
evalua autorităţile locale în cadrul celor două dimensiuni menţionate anterior, s-au stabilit o serie
de criterii şi indicatori pe baza cărora s-au acordat scoruri, de la 0 (scor minim) la 1 (scor maxim).
Modul de atribuire a scorurilor pentru fiecare indicator în parte fiind prezentat în anexa 2.

Metodele folosite în evaluarea autorităţilor publice locale monitorizate au constat în:


● analiza răspunsurilor primite la cererile de informaţii publice adresate celor 2863 de
autorităţi publice locale pe baza criteriilor elaborate şi descrise mai jos;
● analiza documentelor anexate acestor răspunsuri pe baza criteriilor elaborate şi
descrise mai jos;

Terminologia utilizată în cadrul metodologiei s-a bazat pe definiţiile din legislaţia transparenţei, aşa
cum sunt acestea regăsite în articolele 2 şi 3 ale Legii 544/2001 şi, respectiv, Legii 52/2003. De
asemenea, în vederea dezvoltării unei viziuni clare şi coerente asupra activităţii autorităţilor locale,
fiecare dintre cele două dimensiuni a fost analizată prin apel la prevederile celor două legi.

Cum analizăm transparenţa autorităţilor publice locale?

Această dimensiune a fost analizată prin raportare, în principal, la articolul 12 din Legea 52/2003,
la articolul 27 din normele metodologice ale Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile
de interes public precum şi la articolului 52, alin. 4 al Legii 215/2001 privind administraţia publică
locală3. În funcţie de aceste prevederi au fost stabilite opt criterii de evaluare fiecărui criteriu
fiindu-i atribuit unul sau doi indicatori.

Pornind de la premisa că o condiţie sine qua non a asigurării transparenţei decizionale o


constituie aducerea la cunoştinţa cetăţenilor a informaţiilor de interes public folosind un minim de
canale de comunicare, am încercat să obţinem o imagine de ansamblu asupra canalelor de

2 Solicitarea de informaţii publice adresată primăriilor monitorizate este prezentată în Anexa 1.


3 Prevederile acestor articole sunt prezentate în Anexa 3.

7
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

comunicare folosite în relaţia cu cetăţenii, în general, de către autorităţile publice locale


monitorizate fară raportare la o anumită prevedere legală. Astfel, ANBCC a solicitat autorităţilor
publice monitorizate să menţioneze, în răspunsul lor, care sunt canalele folosite în comunicarea
cu cetăţenii.

Dat fiind temeiul legal al solicitării de informaţii de interes public, unul dintre primele criterii de
evaluare a transparenţei şi a responsabilităţii personalului autorităţilor publice locale face referire
la măsura în care primăriile respectă prevederile articolului 7 al Legii 544/2001, articol care
reglementează termenul legal de răspuns la solicitările de informaţii de interes public.
Respectarea termenului legal este mijlocul care reflectă cel mai bine dimensiunea privind
transparenţa, fiind, în fapt, un test minimal al transparenţei în sensul conformării cu legea. Având
în vedere numărul mare de solicitări adresate primăriilor într-o singură cerere de informaţii publice,
în evaluarea autorităţilor publice ne-am raportat la termenul maxim de răspuns, adică 30 de zile
calendaristice. Totodată, răspunsurile primite de la autorităţile publice locale au fost evaluate şi
din perspectiva complexităţii răspunsurilor. În acest context, evaluarea primăriilor s-a realizat pe
baza indicatorului număr de răspunsuri primite raportat la număr de întrebări formulate în cererea
de informaţii publice.

Un alt criteriu urmărit în evaluarea transparenţei autorităţilor publice locale a făcut referire la
măsura în care consilierii locali îşi întocmesc raportul anual de activitate. Conform articolului 52,
alin. 4 al Legii 215/2001 privind administraţia publică locală, consilierii locali, în calitate de
reprezentanţi ai cetăţenilor în legislativul local au obligaţia de a-şi raporta activitatea în faţa
cetăţenilor, rapoartele de activitate ale acestora constituind documente de interes public. În acest
context, în cererea de informaţii publice, ANBCC a solicitat rapoartele de activitate ale consilierilor
şi a urmărit atât numărul de rapoarte de activitate primite de la fiecare primărie în parte, cât şi anul
pentru care s-au elaborat rapoartele.

Pentru a verifica în ce măsură cetăţenii au acces la rapoartele consilierilor locali, în evaluarea


autorităţilor publice locale s-a ţinut cont şi de canalele de comunicare folosite de către primării în
procesul de publicare a rapoarteleor de activitate ale consilierilor locali. În acest sens, în cererea
de informaţii publice înaintată primăriilor comunale s-a solicitat şi menţionarea metodelor prin
care rapoartele aleşilor locali sunt puse la dispoziţia cetăţenilor din respectiva comunitate.

Prin prisma importanţei legilor privind liberul acces la informaţiile de interes public şi cea a
transparenţei decizionale în administraţia publică, s-a estimat că una dintre condiţiile minimale ale
celor două legi constă în elaborarea rapoartelor de implementare ale Legii 52/2003 şi Legii
544/2001. Astfel, următoarele două criterii folosite în cadrul acestei dimensiuni au făcut referire
la măsura în care administraţiile publice locale respectă prevederile articolului 12 din Legea
52/2003, respectiv măsura în care administraţiile publice locale respectă prevederile articolului
27 din normele metodologice de aplicare a Legii 544/2001.

Plecând de la premisa că transparenţa autorităţilor publice locale este mai ridicată atunci când
membrii comunităţilor locale sunt interesaţi de actul guvernării locale, am evaluat atât măsura în
care administraţiile publice locale au organizat dezbateri publice, cât şi măsura în care Consiliile
Locale au adoptat hotărâri (HCL) ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti. În acest context, în
solicitarea de informaţii publice ANBCC a solicitat informaţii privind numărul dezbaterilor publice
organizate de autorităţile publice locale în 2009, pe de o parte, şi, pe de altă parte, numărul de
HCL adoptate în anul 2009 ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti.

Un alt criteriu urmărit în cadrul acestei dimensiuni se referă la măsura în care autorităţile publice

8
locale utilizează canalele de informare a cetăţenilor menţionate la articolului 7 alin. 1 punctul a)
din Legea 52/2003 care prevede că, pentru participarea persoanelor interesate la lucrările
şedinţelor publice, autoritatea publică locală trebuie să informeze cetăţenii cu privire la
organizarea şedinţei publice folosind următoarele canale de comunicare: afişarea anunţului la
sediul instituţiei, inserarea anunţului pe website-ul propriu şi transmiterea anunţului către mass-
media. Astfel, ANBCC a solicitat primăriilor monitorizate să furnizeze informaţii cu privire la
metodele utilizate în procesul de informare a cetăţenilor atunci când s-au organizat sedinţele
publice.

Cum analizăm gradul de responsabilitate al funcţionarului public?

Cu toate că, în termeni conceptuali generali, responsabilitatea este o noţiune greu de definit, cea
mai clară abordare în contextul prezentei metodologii porneşte de la definiţia de dicţionar a
responsabilităţii ca “obligaţia de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală de ceva,
de a accepta şi suporta consecinţele”4. Concret, în contextul metodologiei de faţă, prin
responsabilitate se înţelege obligaţia personalului instituţiilor publice de a accepta şi suporta
consecinţele legale ale Legii 52/2003 şi Legii 544/2001. Astfel, această dimensiune a fost
analizată, în principal, din perspectiva articolelor 4 şi 7 ale Legii 544/2001 şi a articolelor 6 şi 7
ale Legii 52/2003, evaluarea primăriilor realizându-se pe baza a opt criterii de evaluare şi a tot
atâţia indicatori.

Condiţia minimală a respectării celor două legi pleacă de la prevederile articolului 6 alin. 5 al
Legii 52/2003 şi de la prevederile articolelor 4 şi 16 ale Legii 544/2001 care obligă autorităţile
publice să stabilească un responsabil pentru relaţia cu societatea civilă, respectiv un responsabil
care să asigure accesul oricărei persoane la informaţiile de interes public. În acest sens, primele
solicitări adresate primăriilor în cererea de informaţii publice au făcut referire la responsabilii ante-
menţionaţi.

Pornind de la informaţiile analizate în cadrul dimensiunii anterioare, în speţă cele referitoare la


elaborarea rapoartelor anuale privind accesul la informaţiile de interes public şi respectiv
elaborarea rapoartelor de evaluare a implementării Legii 52/2003, am evaluat şi măsura în care
aceste rapoarte sunt elaborate de către funcţionarii publici din cadrul primăriilor monitorizate
raportat la anul pentru care este elaborat raportul.

Următorul criteriu urmărit în procesul de monitorizare a primăriilor comunale a făcut referire la


măsura în care acestea din urmă respectă prevederile articolului 6 alin. 1 al Legii 52/2001 care
obligă autorităţile publice locale să publice proiectele de acte normative înainte de a deveni
hotărâri. În acelaşi fel, acestui criteriu i s-a adăugat cel referitor la măsura în care autorităţile
publice locale respectă prevederile articolului 7 din aceeaşi lege şi care se referă la publicarea
anunţului privind organizarea şedinţelor publice cu cel puţin 3 zile înainte de data de desfăşurare
a respectivei şedinţe.

4 http://dictionare.edu.ro/search.php?cuv=responsabilitate

9
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Dimensiuni, criterii, indicatori - sinteză

Nr. crt. Criteriu Indicator


Dimensiunea referitoare la transparenţa autorităţilor publice locale
Primirea răspunsului la solicitarea de
Măsura în care se respectă prevederile
1 informaţii de interes public în limita a 30 de
articolului 7 al Legii 544/2001.
zile calendaristice.
Măsura în care sunt utilizate mai multe canale Număr de canale de comunicare folosite de
2
de comunicare cu cetăţenii. autorităţile publice locale.
Numărul de rapoarte de activitate ale
consilierilor locali primite de ANBCC ca
Măsura în care consilierii locali redactează urmare a solicitării de informaţii publice.
3
raportul anual de activitate.
Rapoarte de activitate primite, coroborat cu
anul la care face referire raportul.
Numărul de canale de comunicare folosite
Măsura în care cetăţenii au acces la rapoartele
4 pentru publicarea rapoartelor de activitate ale
de activitate ale consilierilor locali.
consilierilor locali.
Măsura în care se respectă prevederile A fost furnizat raportul anual de evaluare a
5
articolului 12 din Legea 52/2003. implementării Legii 52/2003.
Măsura în care se respectă articolul 27 din
A fost furnizat raportul anual privind accesul
6 normele metodologice de aplicare a Legii
la informaţiile publice.
544/2001.
Măsura în care au fost organizate dezbateri Numărul dezbaterilor publice organizate în
7
publice în anul 2009. 2009.
Măsura în care s-au luat hotărâri ca urmare a Numărul de hotărâri adoptate ca urmare a
8
unei iniţiative cetăţeneşti. unei iniţiative cetăţeneşti.
Măsura în care se utilizează canalele de
Numărul de canale de comunicare folosite în
9 informare a cetăţenilor menţionate la articolului
vederea informării cetăţenilor.
7 alin. 1 punctul a) din Legea 52/2003.
Dimensiunea referitoare la responsabilitatea personalului autorităţiilor publice locale
Numărul de răspunsuri primite raportat la
Măsura în care s-a furnizat un răspuns la toate
1 numărul de întrebări formulate în solicitarea
cererile de informaţii publice.
de informaţii publice.
Răspunsul primit conţine informaţii privind
Măsura în care se respectă prevederile
2 numele persoanei responsabile cu
articolului 4 din Legea 544/2001.
implementarea Legii 544/2001.
Răspunsul primit conţine informaţii privind
Măsura în care se respectă articolul 6 alin. 5 din
3 numele persoanei responsabile pentru relaţia
Legea 52/2003.
cu societatea civilă.
Rapoarte de evaluare a implementării legii
Măsura în care este redactat raportul de
4 52/2003 primite coroborat cu anul la care
evaluare a implementării Legii 52/2003.
face referire raportul.

10
Nr. crt. Criteriu Indicator
Dimensiunea referitoare la responsabilitatea personalului autorităţiilor publice locale
Rapoarte anuale privind accesul la
Măsura în care este redactat raportul anual informaţiile publice primite coroborat cu anul
5
privind accesul la informaţiile publice. la care face referire raportul.
Măsura în care se respectă prevederile Proiectele de Hotărâre de Consiliu Local sunt
6
articolului 6 alineatul 1 din Legea 52/2003. publicate înainte de luarea deciziilor.
Numărul de zile scurs între data publicării
Măsura în care se respectă prevederile anunţului privind organizarea şedinţelor
7
articolului 7 din Legea 52/2003. publice şi data la care are loc şedinta publică
de Consiliu Local.

11
3. Cât de transparente sunt comunele din România?

Într-un stat democratic, transparenţa decizională este o condiţie sine qua non pentru respectarea
drepturilor şi libertăţilor civile. Mai mult decât atât, un grad ridicat de transparenţă a instituţiilor
publice creează premisele pentru exercitarea controlului activ de către cetăţeni şi, prin acesta,
pentru implicarea activă şi informată a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor.

În România, transparenţa este reglementată, în primul rând, prin Legea 544/2001 privind liberul
acces la informaţiile de interes public şi se fundamenteză pe dispoziţiile articolului 31, alin. 1 - 3
din Constituţia României. Conform Legii fundamentale, “dreptul persoanei de a avea acces la
orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”, iar autorităţilor publice le revine obligaţia
de a informa corect cetăţenii cu privire la problemele de interes public. De asemenea, Legea
544/2001 stipulează, la articolul 1, că unul dintre principiile fundamentale ale relaţiei dintre
persoane şi autorităţile publice îl constituie “accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice
informaţii de interes public”, prin aceasta înţelegându-se acele informaţii care privesc activităţile
sau rezultatul activităţilor autorităţilor şi instituţiilor publice. Cea de-a doua lege care
reglementează transparenţa, de data aceasta la nivel de proces de luare a deciziilor, este Legea
52/2003. Actul normativ îşi propune stimularea acţiunilor participative ale cetăţenilor şi creşterea
gradului de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean prin stabilirea regulilor
procedurale pentru asigurarea transparenţei decizionale. Mai mult, în analiza transparenţei în
funcţie de unitatea administrativ - teritorială şi domeniile de interes vizate, raportarea se poate
face şi la alte acte normative. O lege de interes deosebit, în contextul analizei de faţă, este Legea
215/2001, Legea administraţiei publice locale. Cele trei legi creează contextul favorabil implicării
cetăţenilor în luarea deciziilor publice în toate cele trei etape ale sale: informare, consultare şi
participare activă5.

Pornind de la prevederile legislaţiei în vigoare, în această secţiune vom analiza gradul de


transparenţă al autorităţilor publice locale din comunele din România, având în vedere
reglementările prevăzute de Legile 52/2003, 544/2001 şi 215/2001. În acest sens, sunt luaţi în
calcul următorii indicatori:

● Primirea răspunsului la solicitarea de informaţii de interes public în limita a 30 de zile


calendaristice;
● Număr de canale de comunicare folosite de autorităţile publice locale;
● Numărul de rapoarte de activitate ale consilierilor locali primite de ANBCC ca urmare
a solicitării de informaţii publice;
● Rapoarte de activitate primite coroborat cu anul la care face referire raportul;
● Numărul de canale de comunicare folosite pentru publicarea rapoartelor de activitate
ale consilierilor locali;
● A fost furnizat raportul anual de evaluare a implementării Legii 52/2003;
● A fost furnizat raportul anual privind accesul la informaţiile publice;
● Numărul dezbaterilor publice organizate în 2009;

5 “Cetăţenii ca parteneri. Manualul OECD privind informarea, consultarea şi participarea în procesul de elaborare a politicilor
publice”, OECD Paris, 2001, versiunea în limba română, Centrul pentru Politici Publice, 2009.

13
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

● Numărul de hotărâri adoptate ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti;


● Numărul de canale de comunicare folosite în vederea informării cetăţenilor.

Cât de mult înseamnă 30 de zile? Transmiterea informaţiilor de


interes public la timp

În accepţiunea legală a termenului, transparenţa înseamnă oferirea de informaţii de interes public,


din oficiu sau la cerere, într-un anumit termen. Respectarea legii transparenţei presupune atât
faptul că documentele publice sunt într-adevăr publice sau sunt făcute publice la cerere, cât şi
faptul că ele sunt oferite la timp.

Pentru a evalua modul în care este implementată legea liberului acces la informaţiile de interes
public în mediul rural, am urmărit, în primul rând, măsura în care autorităţile publice locale din
mediul rural respectă articolul 7 al Legii 544/2001, adică se încadrează în termenele legale de
răspuns la solicitări de informaţii de interes public.

Legea prevede faptul că răspunsurile la solicitările de informaţii de interes public vor fi transmise
în termen de 10 zile de la primirea cererii sau, în cazul în care elaborarea răspunsului necesită
mai mult timp, în termen de 30 de zile, cu condiţia ca primăria să înştiinţeze solicitantul cu privire
la prelungirea termnului de răspuns în 5 zile de la primirea cerererii de către primărie. Datorită
naturii solicitării transmise de către ANBCC (11 întrebări şi patru seturi de documente) am
considerat că este puţin probabil ca răspunsurile să fie transmise în termenul de 10 zile. Dat fiind
acest considerent, scorul maxim pe această dimensiune a fost atribuit tuturor primăriilor care au
răspuns în limita termenului legal de 30 de zile. Scorul mediu a fost atribuit tuturor celorlalte
primării care au răspuns la solicitare, dar au depăşit cele 30 de zile prevăzute de lege. Primăriilor
care nu au răspuns solicitării le-a fost atribuit scorul 0.

La nivel naţional, situaţia răspusurilor la solicitările în baza Legii 544/2001 transmise de primăriile
din mediul rural dovedeşte probleme în implementarea legii la nivel de comune. Doar 37,72%
dintre primăriile de comune au răspuns solicitării în baza Legii 544/2001, iar dintre acestea, 118
primării, reprezentând 4,12% din numărul total de primării de comune au depăşit termenul legal
de răspuns. Astfel, doar 33,6% dintre primăriile de comune au respectat reglementările legale.
Aşadar, aproape două treimi (62,28%) dintre primăriile din mediul rural nu respectă articolul 7 al
Legii privind accesul la informaţiile de interes public. Există, cu siguranţă, o mulţime de factori care
contribuie la aceasta stare de fapt în comunităţile rurale din România, însă, din perspectiva
responsabilităţii instituţionale există două tipuri de explicaţii - una care ţine de reprezentanţii aleşi
şi celalaltă care ţine de funcţionarii publici. Din perspectiva reprezentnaţilor aleşi, este posibilă
situaţia în care aceştia refuză să răspundă la astfel de solicitări. Din perspectiva responsabilităţii
pe care funcţionarul public o are în faţa legii, factorii care contribuie la această situaţie pot fi legaţi
de: (1) necunoaşterea Legii 544/2001 de către funcţionarii publici din mediul rural şi (2) inexistenţa
unui funcţionar responsabil cu aplicarea Legii 544/2001 la nivel de comună. Figura 1 de mai jos
descrie situaţia răspunsurilor la solcitările în baza Legii 544/2001 la nivel naţional.

14
Figura 1. Situaţia respectării termenului legal de transmitere a răspunsului la solicitarea de
informaţii de interes public în comunele din România, la nivel naţional.

La nivel regional, proporţia primăriilor de comune care nu răspund la solicitarea de informaţii de


interes public păstrează tendinţa de la nivel naţional. Observăm în, tabelul 1, că în majoritatea
regiunilor, cele mai multe primării de comune nu au răspuns solicitării de informaţii de interes
public. Singura situaţie extremă este cea din regiunea Bucureşti-Ilfov, unde numărul primăriilor
care au răspuns solicitării îl depăşeşte pe cel al primăriilor care nu au transmis niciun răspuns.
Explicaţiile pentru acest caz extrem ar putea fi, pe de o parte, numărul mic de comune din această
regiune – 33, ceea ce creşte probabilitatea ca mai multe commune să răspundă şi, pe de altă
parte, apropierea de ”centru” - de Bucureşti, unde există cu precădere activităţi de tip watch dog,
ceea ce poate determina un comportament mai responsabil al acestor autorităţi publice.

Activitatea de informare şi consiliere desfăşurată de Birourile de Consiliere pentru Cetăţeni


(BCC) se bazează pe următoarele principii care asigură maximă accesibilitate pentru orice
membru al comunităţii:
• Independenţă faţă de interese politice, religioase, de afaceri sau de orice alt fel;
• Imparţialitate. BCC oferă servicii tuturor cetăţenilor, indiferent de statut social sau
nivel cultural, religie, rasă, sex, situaţie financiară, etnie;
• Gratuitate. Absenţa taxelor permite accesul unor largi categorii sociale la serviciile
de informare si consiliere;
• Confidenţialitate. Consilierul are obligaţia să păstreze confidenţialitatea informaţiilor
impărtăşite de către cetaţeni si să nu dezvăluie nimănui în afara Biroului detaliile
personale ale solicitanţilor.

15
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Număr de
Număr de primării care au
Număr de
Regiunea de primării care s- depăşit
primării care nu Total
dezvoltare au încadrat în termenul legal
au răspuns
termenul legal de transmitere a
răspunsului
16 1 16 33
Bucuresti - Ilfov
48,5% 3,0% 48,5% 100,0%
139 14 204 357
Centru
38,9% 3,9% 57,1% 100,0%
150 28 336 514
Nord-Est
29,2% 5,4% 65,4% 100,0%
141 17 246 404
Nord-Vest
34,9% 4,2% 60,9% 100,0%
178 15 326 519
Sud-Muntenia
34,3% 2,9% 62,8% 100,0%
134 8 209 351
Sud-Est
38,2% 2,3% 59,5% 100,0%
119 22 265 406
Sud-Vest
29,3% 5,4% 65,3% 100,0%
85 13 181 279
Vest
30,5% 4,7% 64,9% 100,0%
962 118 1783 2863
Total
33,6% 4,1% 62,3% 100,0%

Tabel 1. Situaţia respectării termenului legal de transmitere a răspunsului la solicitarea de


informaţii de interes public în comunele din România, la nivel regional

Primăriile de comune din celelalte şapte regiuni de dezvoltare se comportă în acelaşi fel în ceea
ce priveşte răspunsurile la solicitarea de informaţii de interes public. Observăm în tabelul de mai
sus că cele mai puţine cazuri sunt cele în care răspunsul unei primării este transmis cu întârziere,
la fel ca şi la nivel naţional. Dacă ne raportăm numărul de răspunsuri care au fost transmise în
termenul stabilit de lege (33,6% la nivel naţional), regiunile care se situează peste media naţională
la nivel de respectare a termenului legal sunt Centru (38,9%), Nord Vest (34,9%) şi Sud Est
(38,2%). Cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov, regiune în care 48% dintre primării au răspuns
încadrându-se în termenul stabilit de lege, nu există diferenţe interregionale semnificative. Tabelul
de mai sus arată variaţia respectării termenului legal în fiecare regiune.

La nivel judeţean, există diferenţe vizibile între judeţe. Figura 2 de mai jos arată situaţia la nivelul

16
fiecărui judeţ, în funcţie de procentul de răspunsuri primite conform termenului stabilit de lege.
Cea mai bună rată de răspuns o are judeţul Brăila, cu 65% dintre primăriile comunale răspunzând
în termen la solicitarea de informaţii în baza Legii 544/2001. La polul opus se găseşte judeţul
Teleorman, cu doar 10,9% dintre primării răspunzând solicitării în termenul prevăzut de lege.
Dată fiind media naţională de răspuns la termen de 33,6%, doar 18 judeţe au rată de conformare
cu legea peste medie, dintre care doar patru judeţe au o rată de răspuns la termen de peste
50%: Alba (56,7%), Bistriţa – Năsăud (58,6%), Prahova (50%) şi Brăila (65%).

Figura 2. Situaţia respectării termenului legal de transmitere a răspunsului la solicitarea de


informaţii de interes public în comunele din România, la nivel judeţean

Metode de informare în spaţiul rural – între reglementări şi nevoi

Una dintre condiţiile pentru aplicarea prevederilor legale în domeniile transparenţei decizionale
şi liberului acces la informaţiile de interes public o constituie existenţa şi utilizarea, de către
autorităţile publice locale, a canalelor de comunicare cu cetăţenii. Pornind de la această premisă,
prin cererea de informaţii de interes public adresată de ANBCC tuturor autorităţilor publice locale
din mediul rural, ne-am propus să verificăm dacă autortiăţile îndeplinesc această condiţie.

Canale de comunicare cu cetăţenii – cum informăm?

Din totalul respondenţilor la cererea de informaţii înaintată de ANBCC tuturor primăriilor de


comune din România, proporţia autorităţilor publice locale din mediul rural care utilizează mai
mult de un canal de comunicare cu cetăţenii este de 57,92%, în timp ce 20,48% dintre primăriile

17
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

care au răspuns îşi menţin relaţia cu cetăţenii recurgând la o singură metodă de comunicare.
După cum arată graficul de mai jos, autorităţile care nu au identificat nicio modalitate de
relaţionare cu cetăţenii însumează 21,59% din primăriile care au răspuns solicitării ANBCC.

Figura 3. Situaţia, la nivel naţional, a utilizării canalelor de comunicare cu cetăţenii de către


autorităţile publice locale din mediul rural

Dintre cele 8 regiuni de dezvoltare, regiunea Sud-Muntenia se distinge ca incluzând un număr


mai mare de comunităţi în care autorităţile administraţiei publice locale recurg la mai multe canale
de comunicare cu cetăţenii. La polul opus se situează regiunea Bucureşti-Ilfov, unde aproximativ
35% dintre autorităţile administraţiei publice locale din mediul rural au identificat mai mult de un
canal de comunicare cu beneficiarii serviciilor lor, cetăţenii.

După cum reiese din Tabelul 2, la nivel regional, datele sunt relativ apropiate, 50-60% dintre
autorităţile administraţiei publice locale din mediul rural remarcându-se ca utilizând mai mult de
un canal de comunicare cu cetăţenii. Excepţie face regiunea Bucureşti-Ilfov, unde ponderea
răspunsurilor în care administraţia publică locală care nu a menţionat nicio metodă de comunicare
cu cetăţenii este la fel de ridicată ca acea a primăriilor care utilizează mai mult de un mijloc de
comunicare.

În Figura 4 se poate observa că, atunci când sunt luate în considerare numai datele aferente
utilizării unui număr mai mare de canale de comunicare, omogenitatea procentelor nu mai este
la fel de ridicată, rezultatele variind între 27,78% în Caraş-Severin şi 83,33% în judeţul Harghita.
De asemenea, analizând datele expuse pe hartă, se constată că există atât regiuni de dezvoltare
în care autorităţile administraţiei publice locale din mediul rural au identificat, în procent ridicat,

18
Răspunsurile la cererea de informaţii publice în care au fost
Regiunea de identificate:
dezvoltare mai multe canale de un canal de niciun canal de
comunicare comunicare comunicare
Bucureşti-Ilfov 35,29% 29,41% 35,29%
Sud-Muntenia 63,73% 18,65% 17,61%
Sud-Vest 51,06% 24, 11% 24,82%
Vest 55,67% 28,86% 15,46%
Nord-Vest 60,75% 17,08% 22,15%
Nord-Est 56,74% 21,34% 21,91%
Centru 60,78%
Sud-Est 56,73%
Tabel 2. Situaţia utilizării de canale de comunicare cu cetăţenii, la nivel regional

mai mult de un canal de comunicare cu cetăţeniii, cât şi regiuni cu un punctaj sub medie. Astfel,
administraţia publică din judeţe precum Harghita, Sălaj, Dâmboviţa, Ialomiţa utilizează în peste
70% din cazuri mai multe mijloace de informare şi comunicare cu cetăţenii, în vreme ce, în judeţe
precum Caraş-Severin, Mehedinţi, Ilfov şi Vâlcea, ponderea autorităţilor publice locale care
utilizează mai mult de un canal de comunicare cu cetăţenii este sub 40%.

Figura 4. Situaţia utilizării de canale de comunicare cu cetăţenii la nivel judeţean

19
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Cu alte cuvinte, locuitorii comunelor din judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Ilfov şi Vâlcea dispun
în proporţie mai mică de o varietate de mijloace de comunicare cu autorităţile publice locale decât
cetăţenii din comunele Harghita, Sălaj, Dâmboviţa, Ialomiţa.

În cererea de informaţii de interes public transmisă, ANBCC a solicitat identificarea “canalelor de


comunicare cu cetăţenii utilizate de către autoritatea publică locală în primii doi ani din mandatul
2008-2012”, ori, potrivit prevederilor legale, numai ca urmare a respectării normei, autoritatea
publică locală ar fi trebuit să identifice cel puţin trei mijloace de comunicare cu cetăţenii (afişare
la avizier, pe pagina web şi în mass-media). Deşi legea prevede utilizarea mass-media şi a paginii
web, la nivel de comune prevederea legală nu este în totalitate aplicabilă. Presa locală este de
multe ori inexistentă în mediul rural, ceea ce duce la inutilitatea prevederii legale, în acest sens,
când vorbim de comune. În ceea ce priveşte publicarea anunţurilor pe pagina web a primăriei,
chiar în condiţiile în care primăriile au astfel de pagini, utilitatea acestui instrument depinde în
bună măsură de doi factori: măsura în care în comună există acces la Internet şi măsura în care
cetăţenii comunei folosesc tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor. Abia după ce aceste condiţii
sunt împlinite putem vorbi de aplicarea normelor legale privind metodele de informare a
cetăţenilor.

Organizarea şedinţelor publice – prin gaura cheii?

Conform articolului 7, alin. 1, litera a din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în
administraţia publică, “anunţul privind şedinţa publică se afişează la sediul autorităţii publice,
inserat în site-ul propriu şi se transmite către mass-media […]”. Ca atare, potrivit legii, orice
autoritate a administraţiei publice are obligaţia legală de a recurge la aceste trei mijloace de
comunicare cu cetăţenii în informarea privind organizarea şedinţelor publice.

În ciuda prevederilor legale referitoare la informarea persoanelor interesate cu privire la


organizarea şedinţelor publice, la nivel naţional se constată că numai 29% dintre autorităţile
publice locale din mediul rural recurg la mai mult de o metodă de informare a cetăţenilor, în vreme
ce 67% indică o singură metodă de promovare a anunţului referitor la organizarea unei şedinţe
publice. Numai 4% dintre instituţiile respondente la cererea de informaţii a ANBCC nu au indicat
nicio modalitate de informare asupra organizării şedinţelor publice sau nu au răspuns acestui
punct al solicitării.

O posibilă explicaţie pentru situaţia existentă la nivel naţional rezidă în gradul redus de
informatizare din România rurală. În această direcţie, două dintre variabilele care ar merita luate
în considerare la o cercetare ulterioară sunt numărul primăriilor de comune care beneficiază de
un website funcţional şi procentul persoanelor din mediul rural cu acces la internet. De asemenea,
o a doua potenţială explicaţie poate fi formulată prin coroborarea uneia dintre cele trei modalităţi
de informare a cetăţenilor enunţată în cadrul articolului 7, alin. 1, litera a din Legea 52/2003 cu
rangul unităţilor administrative-teritoriale. În acest sens, trebuie avut în vedere, pe de o parte, că
ultima dintre cele trei căi de informare a cetăţenilor o constituie transmiterea de către autorităţi,
în atenţia mass-media, a anunţului privitor la şedinţa publică. Dar mijloacele de informare în masă
există într-o măsură limitată la nivelul mediului rural. Ca atare, posibilitatea autorităţilor publice
locale din mediul rural de a face publice anunţurile referitoare la organizarea şedinţelor publice
prin intermediul mass-media este limitată.

20
Figura 5. Situaţia utilizării metodelor de comunicare a organizării şedinţelor publice enunţate în
Legea 52/2003, la nivel naţional

Ponderea autorităţilor publice locale care utilizează metodele de


informare enunţate în Legea 52/2003
Regiunea de
dezvoltare Mai multe metode de O metodă de Nicio metodă de
informare indicate informare indicată informare/non
de Legea 52/2003 de Legea 52/2003 răspuns
Bucureşti-Ilfov 35,29% 64,70% 0%
Sud-Muntenia 27,98% 68,39% 3,62%
Sud-Vest 24,82% 68,79% 6,38%
Vest 29,90% 65,98% 4,12%
Nord-Vest 37,34% 56,33% 6,33 %

Tabel 3. Situaţia utilizării metodelor de comunicare cu cetăţenii enunţate în Legea 52/2003 la


nivel regional

La nivel judeţean se constată diferenţe semnificative între procentele înregistrate de primării.


Dacă în Satu Mare, Covasna şi Călăraşi ponderea autorităţilor publice locale din mediul rural
care respectă prevederile articolului 7, alin. 1), litera a din Legea 52/2003 este de 58,82%,
52,94%, 52,17%, în judeţe precum Mehedinţi, Prahova, Galaţi şi Vaslui datele sunt mult mai
pesimiste. După cum se poate observa în figura 6, doar aproximativ 9% dintre autorităţile publice
din aceste judeţe au identificat mai multe metode de promovare a şedinţelor publice. Ca atare,
gradul cel mai scăzut de transparenţă în privinţa organizării de şedinţe publice este atins de
autorităţi publice locale din judeţele Mehedinţi şi Prahova, unde numai un procent de 6,25% şi,
respectiv, 8,70% dintre primării identifică mai mult de o metodă de informare a cetăţenilor.

21
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Raportez, deci exist – publicarea rapoartelor de implementare a


legilor transparenţei

Elaborarea şi publicarea rapoartelor anuale privind accesul la informaţiile de interes public şi


transparenţa decizională constituie prevederi legale care trebuie aplicate univoc de către
autorităţile publice locale. Pornind de la premisa că respectarea cerinţelor actelor normative
privind publicarea acestor rapoarte constituie condiţia minimală pentru asigurarea transparenţei
instituţionale, în această secţiune vom analiza măsura în care autorităţile publice locale din mediul
rural fac publice rapoartele de implementare ale legilor 544/2001 şi 52/2003 prin respectarea
articolului 27 din Normele metodologice de aplicare a Legii 544/2001 şi, respectiv, prin aplicarea
prevederilor articolului 12 al Legii 52/2003.

Legea 544/2001 – cum se elaborează raportul de implementare?

Conform Articolului 27, alin. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii 544/2001, autorităţile
publice au obigaţia de a face public raportul anual privind accesul la informaţiile de interes public.
Figura 7 arată că, la nivel naţional, 74% din autorităţile publice locale din mediul rural care au
răspuns solicitării ANBCC au făcut public raportul de implementare a legii fie prin furnizarea unei
copii a acestuia, fie prin oferirea unui link funcţional unde raportul a putut fi consultat. Datele
evidenţiază că, la nivel naţional, autorităţile publice locale din mediul rural se împart în două
categorii: cele care fac public raportul (în procent de 74%) şi cele care nu furnizează documentul
solicitat sau indică un link nefuncţional (în procent de 25%). Ponderea primăriilor care sugerează
consultarea raportului prin urmărirea unui link general (pagina de internet a primăriei) fiind una
foarte redusă: 1%.

Figura 7. Situaţia furnizării raportului de implementare a Legii 544/2001 la nivel naţional

22
Situaţia de la nivel naţional se menţine şi atunci când ne raportăm la rezultatele înregistrate la
nivelul celor opt regiuni de dezvoltare. Autorităţile publice locale din regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud-
Vest, Vest şi Centru fie formulează un răspuns pozitiv la cererea ANBCC, fie nu furnizează
raportul de implementare – fiind cele patru regiuni în care nu există situaţii de primire a unui link
nefuncţional. În general, regiunile de dezvoltare care se încadrează acestei descrieri sunt şi cele
care acumulează cele mai ridicate procente de furnizare a rapoartelor de implementare a Legii
544/2001. Excepţie face regiunea Nord-Vest unde, deşi prin comparaţie cu celelalte regiuni,
ponderea autorităţilor publice locale din mediul rural care au transmis raportul este cea mai mare,
au existat şi autorităţi care au furnizat numai un link general.

Raportul/link-ul de Nu a fost furnizat


Regiunea de A fost furnizat un
consultare a fost raportul/link
dezvoltare link general
furnizat nefuncţional
Bucureşti-Ilfov 82,35% 0,00% 17,65%
Sud-Muntenia 69,95% 1,55% 28,50%
Sud-Vest 82,98% 0,00% 17,02%
Vest 65,98% 0,00% 34,02%
Nord-Vest 84,18% 1,27% 14,56%
Nord-Est 74,01% 0,56% 25,42%
Centru 80,39% 0,00% 19,61%
Sud-Est 58,45% 3,52% 38,03%

Tabel 4. Situaţia furnizării raportului de implementare a Legii 544/2001 la nivel regional

În medie, la nivel judeţean se observă aceeaşi tendinţă pozitivă cu privire la furnizarea raportului
de implementare a Legii 544/2001. Extremele sunt reprezentate de judeţele Satu Mare şi
Vrancea. La nivelul primului, toate autorităţile administraţiei publice locale din mediul rural
respondente au furnizat raportul privind accesul la informaţiile de interes public, în vreme ce
numai 15% dintre respondenţii din judeţul Vrancea au furnizat acest raport sau au indicat un link
exact şi funcţional de consultare a acestuia. Numărul mic de primării din judeţul Vrancea care au
dovedit transparenţă în publicitatea rapoartelor de implementare a legii privind liberul acces la
informaţiile de interes public explică şi media scăzută de la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Est.

Rețeaua de BCC a ANBCC: BCC acoperă majoritatea regiunilor din România, desfaşurându-
şi activitatea în cadrul a 37 de Birouri de Consiliere pentru Cetățeni. Rețeaua ANBCC este
formată din BCC în: Bucureşti (2 BCC), Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Berghin (Judetul Alba),
Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Calaraşi, Câmpia Turzii, Copşa Mică, Cugir, Focşani,
Gheorgheni (judeţul Harghita), Gurahont (judeţul Hunedoara), Iaşi, Jimbolia, Lipova, Ploieşti,
Negreşti Oaş, Nehoiu (judeţul Buzău), Odorheiu Secuiesc, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti,
Roman, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Simeria, Târgovişte, Târgu Neamţ, Timişoara,
Ţigăneşti (judeţul Teleorman), Vulcan. În afara celor 37 de BCC, rețeaua ANBCC este formată
și din punctele de lucru ale BCC. În acest fel, serviciile BCC sunt la dispoziția cetățenilor din
peste 60 de localități din România.

23
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Figura 8. Situaţia furnizării raportului de implementare a Legii 544/2001 la nivel regional

Legea 52/2003 – cum se elaborează raportul de implementare?

Autorităţile administraţiei publice au obligaţia legală de a elabora şi a da publicităţii un raport


anual privind transparenţa decizională. Potrivit articolului 12, alin. 2) al Legii 52/ 2003, acest
raport trebuie pus la dispoziţia persoanelor interesate prin afişare la sediul propriu, prin publicarea
pe website sau prin prezentare în cadrul şedinţelor publice. În urma analizei, se observă că la
nivel naţional majoritatea primăriilor din mediul rural care au răspuns solicitării de informaţii de
interes public au furnizat rapoartele privind transparenţa decizională, doar 24% dintre acestea
netransmiţând raportul sau indicând un link nefuncţional pentru consultarea acestuia.

La nivelul celor opt regiuni de dezvoltare, se păstrează, în general, tendinţa identificată la nivel
naţional, toate regiuniule situându-se în jurul mediei naţionale în privinţa furnizării raportului
privind transparenţa decizională. Singurele regiuni de dezvoltare în care procentul autorităţilor
publice locale din mediul rural este sub media naţională sunt Sud-Est şi Vest unde, numai 60,65%
şi, respectiv, 65,98% dintre primării au răspuns pozitiv solicitării ANBCC. Constatăm, în acelaşi
timp, că în aceste regiuni, ponderile autorităţilor publice locale care nu au făcut posibilă
consultarea rapoartelor sunt cele mai mari, ridicându-se la 36,62% şi 31, 96%. De aceea, se
poate afirma că regiunile cu cel mai scăzut grad de transparenţă în privinţa rapoartelor de
implementare a Legii 52/2003 sunt Sud-Est şi Vest.

Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni este o organizaţie


neguvernamentală, non-profit, înfiinţată în vederea îndrumării şi sprijinirii activităţii desfăşurate
de Birourile de Consiliere pentru Cetăţeni (BCC). Din ANBCC fac parte 37 de organizaţii
neguvernamentale care au înfiinţat Birouri de Consiliere pentru Cetăţeni şi puncte de lucru ale
acestora în peste 60 de localităţi urbane şi rurale.

24
Figura 9. Situaţia furnizării raportului de implementare a Legii 52/2003 la nivel naţional

Nu a fost
Raportul/link-ul
A fost furnizat furnizat
Nr. Crt Regiunea de consultare a
un link general raportul/link
fost furnizat
nefuncţional
1. Bucureşti-Ilfov 76,47% 0,00% 23,53%
2. Sud-Muntenia 70,47% 2,59% 26,94%
3. Sud-Vest 82,27% 0,00% 17,73%
4. Vest 65,98% 2,06% 31,96%
5. Nord-Vest 85,44% 1,27% 13,29%
6. Nord-Est 74,01% 0,56% 25,42%
7. Centru 79,74% 0,00% 20,26%
8. Sud-Est 60,56% 2,82% 36,62%
Tabelul 5. Situaţia furnizării raportului de implementare a Legii 52/2003 la nivel regional

Date fiind prevederile legale care stipulează clar obligaţia autorităţilor publice de a include
rapoartele privind transparenţa decizională pe website-ul propriu, este îngrijorător faptul că în
judeţe precum Sibiu, Timiş, Bacău sau Dâmboviţa, procentul instituţiilor respondente care nu au
oferit cel puţin un link general este, în medie, de 45%.

Birourile de Consiliere pentru Cetăţeni (BCC) sunt proiecte ale unor organizaţii
neguvernamentale, non profit, active în domeniile serviciilor sociale, apărării drepturilor
omului, proprietăţii, dezvoltării comunitare, protecţiei copilului, protecţiei consumatorului
ş.a.m.d.

25
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Figura 10. Situaţia furnizării raportului de implementare a Legii 52/2003 la nivel judeţean

Rapoartele de activitate ale consilierilor locali – „hârtia de


turnesol” a transparenţei din spaţiul rural

Articolul 51, alin. 4) al Legii administraţiei publice locale prevede că “fiecare consilier local, precum
şi viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin
grija secretarului”. Ca atare, în vreme ce viceprimarul şi consilierii locali au obligaţia de a elabora
şi prezenta anual rapoartele proprii de activitate, secretarul autorităţii publice locale este
însărcinat cu publicitatea acestor rapoarte. În acest sens, la punctul 3 al cererii de informaţii de
interes public transmisă de către ANBCC tuturor autorităţilor publice locale din mediul rural au fost
solicitate “Rapoartele individuale de activitate ale consilierilor locali pentru anul 2009 sau 2008
(în ipoteza în care raportul pentru anul 2009 nu a fost încă elaborat). În ce măsură şi cum sunt
acestea accesibile cetăţenilor din comuna dumneavoastră?”.

Transmiterea rapoartelor de activitate ale consilierilor locali

La nivel naţional se constată o tendinţă negativă în ceea ce priveşte transmiterea rapoartelor de


activitate ale consilierilor locali. După cum se poate observa în Figura 11, numărul autorităţilor
publice locale din mediul rural care nu au furnizat niciun răspuns la acest punct al solicitării
ANBCC este considerabil mai ridicat decât cel al primăriilor care au transmis rapoartele de
activitate sau au indicat că nu au fost elaborate rapoarte de către consilierii locali.

26
Figura 11. Situația transmiterii rapoartelor de activitate ale consilierilor locali, analiză la nivel
național

Tendinţa înregistrată la nivel naţional se menţine şi la nivel regional. În niciuna dintre cele 8 regiuni
de dezvoltare nu au fost înregistrate valori de peste 50% privind transmiterea a cel puţin trei
rapoarte de către autorităţile publice locale. Există, totuşi, regiuni care se disting printr-un nivel
al furnizării rapoartelor de activitate ale consilierilor locali cu 10% peste media naţională. Acestea
sunt regiunile de Sud-Vest, Nord-Vest şi Nord-Est unde se regăsec, de altfel, şi cele mai puţine
autorităţi publice locale care au optat pentru varianta non-răspunsului la acest punct al solicitării
de informaţii de interes public: 43 (30,49%) în Sud-Vest, 61 (38,60%) în Nord-Vest şi, respectiv,
65 (36, 72%) în Nord-Est.
Au fost transmise 1
sau 2 rapoarte sau Nu s-a furnizat un
Au fost transmise
Regiune APL a indicat răspuns la această
cel puţin 3 rapoarte
neelaborarea solicitare
acestora
București-Ilfov 12,50% 12,50% 75,00%
Sud-Muntenia 26,42% 24,35% 49,22%
Sud-Vest 45,39% 25,53% 29,07%
Vest 35,41% 18,75% 45,83%
Nord-Vest 43,03% 23,41% 33,54%
Nord-Est 42,13% 23,03% 34,48%
Centru 31,17% 28,57% 40,26%
Sud-Est 21,27% 32,62% 46,80%
Tabelul 6. Situația transmiterii rapoartelor de activitate ale consilierilor locali-analiză la nivel regional

27
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Dacă, prin comparaţie cu datele înregistrate la nivelul celorlalte regiuni de dezvoltare, regiunea
Bucureşti-Ilfov înregistrase cea mai scăzută pondere privind transmiterea rapoartelor de activitate
ale consilierilor locali, comparativ cu alte judeţe, Ilfov are rezultate satisfăcătoare din punctul de
vedere al furnizării documentelor solicitate prin punctul 3 al cererii ANBCC. La nivel judeţean,
variaţia datelor de la o unitate administrativ-teritorială la alta este chiar mai evidentă decât la
nivel regional. Astfel, există judeţe precum Botoşani, Covasna şi Gorj în care peste 58% din
autorităţile publice locale au furnizat cel puţin de 3 rapoarte ale consilierilor locali, dar există şi
un caz în care autoritatea publică locală care a răspuns solicitării ANBCC nu a furnizat cel puţin
trei rapoarte. Este cazul judeţului Giurgiu, unde din totalul de 15 respondenţi, niciunul nu a
transmis documentele solicitate în număr de cel puţin 3 şi numai 6 autorităţi publice locale
(echivalentul a 40%) au indicat că nu au elaborat rapoartele sau au transmis un număr de
rapoarte mai mic de 3.

Figura 12. Situaţia transmiterii rapoartelor de activitate ale consilierilor locali - analiză la nivel
judeţean

Accesul cetăţenilor la rapoartele de activitate ale consilierilor locali

Cu toate că rapoartele de activitate ale consilierilor locali nu constituie documente pe care


autoritatea publică locală are obligaţia de a le furniza din oficiu întrucât acestea nu sunt
enumerate în cadrul articolului 5, alin. 1) literele a - i din Legea 544/2001, prin solicitarea
transmisă, am dorit să identificăm dacă şi cum sunt aduse la cunoştinţa cetăţenilor aceste
documente de interes public. Indicatorul utilizat pentru identificarea măsurii în care cetăţenii au
acces la rapoartele de activitate ale consilierilor locali a fost numărul canalelor de comunicare
folosite de autoritatea publică locală pentru furnizarea acestor documente către cetăţeni.

După cum indică figura 12, la nivel naţional, numărul autorităţilor publice locale din mediul rural
care nu au identificat nicio metodă de aducere a rapoartelor de activitate la cunoştinţa persoanelor

28
interesate este semnificativ mai mare decât al instituţiilor care au identificat una sau mai multe
metode de furnizare a acestora. Astfel, 576 primării, reprezentând 53,38% din totalul
respondenţilor nu au răspuns la această chestiune, în vreme ce numai 118 primării, echivalând
10,93% din total, au identificat mai mult de un mijloc prin care pun la dispoziţia cetăţenilor
rapoartele de activitate ale consilierilor locali.

Figura 13. Utilizarea mijloacelor de comunicare pentru publicarea rapoartelor de activitate ale
consilierilor locali - situaţie la nivel național

Nu s-a folosit niciun


S-a folosit mai mult S-a folosit un singur
mijloc de
Regiune de un mijloc de mijloc de
comunicare/ non-
comunicare comunicare
răspuns

Bucureşti-Ilfov 5,88 11,76 82,35


Sud-Muntenia 13,47 24,87 61,65
Sud-Vest 9,28 40,00 50,71
Vest 6,19 41,24 52,58
Nord-Vest 15,92 39,49 44,58
Nord-Est 12,92 39,88 47,19
Centru 9,80 35,94 54,24
Sud-Est 6,33 35, 91 57,74
Tabel 7. Utilizarea mijloacelor de comunicare pentru publicarea rapoartelor de activitate ale
consilierilor locali, situaţie la nivel regional

29
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

La nivel regional, ponderea mare a autorităților publice locale din mediul rural care nu au indicat
nicio metodă de promovare a rapoartelor de activitate ale consilierilor locali rămâne, în general,
în jurul valorii de 50%, înregistrate şi la nivel național. Un caz excepțional îl constituie, şi de
această dată, regiunea Bucureşti-Ilfov unde peste 80% dintre autoritățile publice locale, însumând
13 dintre cei 16 respondenți la solicitarea ANBCC, au ales varianta non-răspunsului sau nu au
identificat niciun mijloc de informare a cetățenilor asupra rapoartelor de activitate ale aleşilor
locali. În mod evident, tot la nivelul regiunii de dezvoltare Bucureşti-Ilfov au fost recepționate şi
cele mai puține răspunsuri identificând mai mult de un canal de comunicare utilizat în publicarea
rapoartelor de activitate.

Urmărind harta din figura 14, constatăm că, la nivel judeţean, situaţia întâlnită la analiza
indicatorului precedent se repetă la nivelul judeţului Giurgiu. Aici niciuna dintre autorităţile publice
locale nu a identificat mai mult de un mijloc de a pune la dispoziţia persoanelor interesate
rapoartele de activitate ale consilierilor locali, ponderea instituţiilor care nu au raspuns acestui
punct din solicitarea de informaţii, respectiv care nu au identificat nicio metodă de publicare a
documentelor ridicându-se la 93,33%. Cu toate că nici în alte judeţe precum Brăila, Dolj, Caraş-
Severin şi Harghita, autorităţile publice locale nu au identificat mai mult de o metodă de
promovare a rapoartelor de activitate ale consilierilor locali, procentul primăriilor care au numit un
singur canal de informare este mai mare.

Figura 14. Utilizarea mijloacelor de comunicare pentru publicarea rapoartelor de activitate ale
consilierilor locali, situaţie la judeţean

Rezultatele înregistrate pentru ultimii doi indicatori analizaţi indică, pe de o parte, o lipsă a
transparenţei la nivelul consiliilor locale din mediul rural şi, pe de altă parte, poate releva fie o
relaţie defectuoasă dintre primărie ca executiv şi Consiliul Local ca legislativ local, fie o lipsă de
responsabilitate a Consilierilor locali. Pentru verificarea acestei ultime ipoteze putem urmări anul
de realizare a rapoartelor de activitate recepţionate.

30
Prin articolul 51, alin. 4) al Legii 215/2001, este consemnată obligaţia consilierilor locali de a
prezenta un raport anual de activitate. Premisa de la care pornim este că, dată fiind transmiterea
de către ANBCC a solicitării de informaţii de interes public în luna aprilie 2010, până la momentul
formulării răspunsului la cererea adresată de noi, la autorităţile administraţiei publice locale din
mediul rural trebuia să figureze raportul fiecărui consilier local pentru anul anterior. În acest fel,
măsura în care consilierii locali redactează rapoartele anuale de activitate reprezintă un criteriu
de evaluare a responsabilităţii acestor membri aleşi. Indicatorul pe care îl avem în vedere este
raportul de activitate primit coroborat cu anul la care face referire raportul.

Figura 15. Transmiterea rapoartelor de activitate ale consilierilor locali raportată la anul la care
face referire raportul,situaţie la nivel naţional

La nivel naţional, observăm că 57% din totalul primăriilor care au răspuns solicitării, au transmis
rapoartele de activitate ale consilierilor locali pentru anul 2009, în vreme ce 14% dintre
respondenţi au transmis documentele aferente anului 2008. Proporţia de 29% de primării care au
declarat că rapoartele de activitate ale consilierilor locali nu au fost realizate este, totuşi,
îngrijorătoare dacă avem în vedere prevederile legii şi obligaţia consilierilor locali de a elabora şi
preda anual raportul privind activitatea desfăşurată.

Cu excepţia unei singure regiuni, datele înregistrate la nivel regional indică un grad relativ ridicat
de responsabilitate a consilierilor locali în elaborarea rapoartelor de activitate pentru anul anterior.
Dintre cele 8 regiuni de dezvoltare se distinge regiunea Sud-Est în care ponderea primăriilor din
mediul rural care au declarat că nu au elaborat rapoartele de activitate este aceeaşi cu a acelora
care au transmis rapoartele de activitate aferente anului 2009. Numai 10,52% dintre respondenţii
din regiunea Sud-Est au transmis rapoartele de activitate ale consilierilor locali pentru anul 2009.

31
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Au fost transmise Au fost transmise Autoritatea publică


rapoartele de rapoartele de locală a declarat că
Regiune
activitate pe anul activitate pe anul nu au fost realizate
2009 2008 rapoartele

Bucureşti-Ilfov 75,00% 0,00% 25,00%


Sud-Muntenia 60,20% 13,26% 26,53%
Sud-Vest 60,00% 10,00% 30,00%
Vest 57,69% 21,15% 21,15%
Nord-Vest 62,85% 12,38% 24,76%
Nord-Est 62,93% 15,21% 21,55%
Centru 50,00% 15,21% 34,78%
Sud-Est 44,73% 10,52% 44,73%

Tabelul 8. Transmiterea rapoartelor de activitate ale consilierilor locali raportată la anul la care face
referire raportul-situaţie la nivel regional

La nivel judeţean, observăm o variaţie considerabilă a datelor. Ponderea crescută a


respondenţilor din judeţele Caraş-Severin, Braşov, Gorj, Satu Mare, Bacău care au transmis
rapoartele de activitate aferente anului 2009 indică un grad ridicat de responsabilitate a
consilierilor locali din comunele care alcătuiesc aceste judeţe.

Figura 16. Situaţia transmiterii rapoartelor de activitate ale consilierilor locali raportată la anul la
care face referire raportul, la nivel judeţean

32
Faţete ale democraţiei participative în mediul rural: consultarea şi
participarea cetăţenilor

Transparenţa instituţională şi transparenţa decizională constituie premisele implicării cetăţenilor


în procesul decizional. Într-o oarecare măsură, este de aşteptat ca, în comunităţile rurale în care
funcţionează cele mai transparente autorităţi publice locale, cetăţenii să se implice activ în buna
guvernare a localităţii într-o măsură mai mare decât în comunităţile cu primării mai puţin
transparente. Pentru a ne forma o opinie privind participarea activă a cetăţenilor din comunele
din România în procesul decizional local, am avut în vedere două criterii care definesc grade
diferite ale implicării cetăţeneşti: în primul rând am urmărit în ce măsură autoritatea publică locală
a organizat dezbateri publice în anul 2009 şi, în al doilea rând, am urmărit existenţa iniţiativei
cetăţeneşti privind proiectele de hotărâri de Consiliu Local.

Dezbaterea publică - mijloc de consultare a cetăţenilor

Una dintre metodele de consultare a cetăţenilor în procesul de elaborare a proiectelor de acte


normative o constituie dezbaterea publică. Deşi organizarea de dezbateri publice pe marginea
proiectelor de acte normative nu reprezintă o obligaţie care revine din oficiu autorităţii publice
locale, aceasta trebuie să respecte cerinţele legii. În acest sens, alin. 7) al articolului 6 din Legea
52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică stipulează obligaţia autorităţii
publice de a decide organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act
normativ “dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către
o altă autoritate publică”. De asemenea, articolul 109, alin. 1) al Legii 215/2003 stipulează dreptul
cetăţenilor de a propune spre dezbatere şi adoptare proiecte de hotărâri.

Figura 17. Situaţia organizării dezbaterilor publice în anul 2009, la nivel naţional

33
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Considerând că organizarea dezbaterilor publice, indiferent de natura solicitantului, constituie un


mijloc de evaluare a transparenţei decizionale, la punctul 6 al cererii de informaţii de interes public
transmisă de către ANBCC tuturor primăriilor de comune am solicitat “numărul total al dezbaterilor
publice organizate în anul 2009”. Conform figurii de mai sus, 42% dintre primăriile respondente
au declarat organizarea a mai mult de 10 dezbateri publice în anul 2009, iar 17% au afirmat că,
în cursul anului precedent, au fost organizate între 1 şi 9 dezbateri publice. Ca atare, 59% dintre
autorităţile publice locale din mediul rural au organizat cel puţin o dezbatere publică în anul 2009.

Urmărind datele aferente fiecărei regiuni de dezvoltare în parte, constatăm că media naţională
este afectată de trei regiuni în care mai puţin de 40% dintre autorităţile publice locale au declarat
organizarea unui număr de peste 10 dezbateri publice în anul 2009. Acestea sunt regiunile Sud-
Muntenia, Vest şi Centru. Dacă urmărim simpla organizare a dezbaterilor publice, indiferent de
numărul dezbaterilor care au avut loc în anul 2009, constatăm că regiunea Vest se distinge, în
mod negativ, cu un procentaj de 51,55% din totalul primăriilor care fie nu au oferit un răspuns
acestui punct al solicitării ANBCC, fie au indicat că nu s-au organizat dezbateri publice în anul
2009.

Nu au fost
Au fost organizate Au fost organizate
Regiune de organizate
peste 10 dezbateri între 1-9 dezbateri
dezvoltare dezbateri/ non
publice în anul 2009 publice în anul 2009
răspuns

Bucureşti-Ilfov 50% 6,25% 43,75%


Sud-Muntenia 32,12% 21,24% 46,63%
Sud-Vest 45,71% 15,00% 39,29%
Vest 32,99% 15,46% 51,55%
Nord-Vest 47,47% 18,35% 34,18%
Nord-Est 48,31% 8,99% 42,70%
Centru 37,25% 20,92% 41,83%
Sud-Est 47,52% 19,15% 33,33%

Tabelul 9. Organizarea dezbaterilor publice în anul 2009, situaţia la nivel regional

La nivel judeţean, măsura în care primăriile au organizat peste 10 dezbateri publice în anul 2009
variază între 11,11% în judeţul Harghita şi 65,12%, în judeţul Bacău. Exceptând Harghita, alte
nouă judeţe se disting ca având un procentaj de sub 30% din autorităţi publice locale care au
organizat mai mult de 10 dezbateri publice în anul 2009. Acestea sunt Arad şi Timiş unde 24%
dintre autorităţile administraţiei publice locale respondente au organizat peste 10 dezbateri
publice, Vâlcea cu 28,57%, Argeş şi Sibiu cu 27,27%, Teleorman 25%, Prahova cu 26%,
Covasna, Ialomiţa şi Tulcea cu 23,53%, 29,17% şi, respectiv, 22,22%.

Procentele aferente acestui indicator indică, pe de-o parte, un grad scăzut de implicare a
cetăţenilor în procesul decizional local, în sensul în care a fost solicitată, în măsură foarte redusă,
organizarea dezbaterilor publice pe marginea proiectelor de acte normative. De asemenea, datele
pot indica un grad limitat de transparenţă decizională în administraţia publică locală din comunele
din România. Aceasta pentru că există o serie de condiţii ale transparenţei în procesul de

34
elaborare a actelor normative pe care autoritatea administraţiei publice locale trebuie să le
indeplinească, în absenţa îndeplinirii acestor prevederi legale fiind dificilă participarea persoanelor
interesate la procesul legislativ. Astfel de condiţii sunt publicarea proiectelor de acte normative şi
promovarea acestora prin utilizarea mai multor canale de comunicare cu cetăţenii, acordarea
unei perioade de peste 30 de zile în care persoanele interesate să poată consulta textul
proiectului de act normativ şi să poată face propuneri şi recomandări pe marginea acestuia,
stabilirea unei perioade de minim 10 zile pentru recepţionarea recomandărilor. Toate aceste
obligaţii privind transparenţa în cadrul procesului de elaborare a actelor normative sunt stipulate
în articolul 6 al Legii 52/2003 .

Figura 18. Organizarea dezbaterilor publice în anul 2009, situaţia la nivel judeţean

Iniţiativa cetăţenească - corolarul transparenţei instituţionale şi


decizionale?

În mod firesc, accesul liber al cetăţenilor la informaţiile de interes public şi transparenţa


decizională ar trebui să se reflecte într-un grad ridicat al implicării persoanelor interesate în
procesul decizional. Deşi relaţia transparenţă instituţională—participare publică nu este una de
interdependenţă directă întrucât aceasta poate fi influenţată şi de alte variabile precum gradul de
informare a cetăţenilor sau cultura politică a acestora, considerăm că, în absenţa transparenţei,
participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor nu este posibilă.

Ca atare, în măsura în care au acces la informaţiile necesare, cetăţenii au dreptul la iniţiativă


legislativă. Acest drept este consfinţit prin Legea fundamentală care, la articolul 74, alin. 1
stipulează că “iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau
unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul
la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din

35
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de
semnături în sprijinul acestei iniţiative.”. Dreptul cetăţenilor de a avea iniţiativă în procesul
legislativ de la nivel local este prevăzut de articolul 109, alin. 1) al Legii 215/2001 care stabileşte
posibilitatea cetăţenilor de a propune Consiliilor Locale şi Consiliilor Judeţene pe a căror rază
domiciliază, spre dezbatere şi adoptare, proiecte de hotărâri. De asemenea, articolul 45, alin. 6)
al aceleiaşi legi stipulează că “proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar,
viceprimar sau de cetăţeni. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul
secretarului unităţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al
primarului”.

Considerând iniţiativa cetăţenească un corolar al transparenţei instituţionale şi decizionale, prin


solicitarea transmisă de ANBCC tuturor primăriilor de comune din România, ne-am propus să
identificăm măsura în care Consiliul Local a adoptat o hotărâre de consiliu local ca urmare a unei
iniţiative cetăţeneşti. După cum putem observa în figura 19, la nivel naţional, numai 2% dintre
autorităţile publice locale respondente au declarat existenţa a cel puţin o hotărâre de consiliu
local adoptată ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti. Majoritatea covârşitoare a respondenţilor
fie au declarat că hotărârile de consiliu local adoptate în anul 2009 au reprezentat iniţiativa
primarului şi/sau a consilierilor locali, fie nu au răspuns acestui punct al solicitării.

Figura 19. Situaţia adoptării hotărârilor de consiliu local ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti, la
nivel naţional

La nivel regional, observăm o variaţie a procentelor în care se disting, în mod negativ, regiunile
Bucureşti-Ilfov şi Nord-Est în care, la nivelul a 0% şi, respectiv, 0,56% dintre autorităţile publice
locale din mediul rural au existat hotărâri de consiliu local adoptate ca urmare a unei iniţiative
cetăţeneşti. În mod pozitiv, în schimb, se distinge regiunea Sud-Est unde, în 4,29% din cazuri
hotărârile de consiliu local adoptate în anul 2009 au fost rezultatul unei iniţiative cetăţeneşti.

36
A existat cel puţin o Nu a existat nicio hotărâre
hotărâre de consilliu local de consilliu local adoptată
Regiune
adoptată ca urmare a unei ca urmare a unei iniţiative
iniţiative cetăţeneşti cetăţeneşti/ non răspuns
Bucureşti-Ilfov 0% 100%
Sud-Muntenia 3,63% 96,37%
Sud-Vest 3,57% 96,43%
Vest 2,06% 97,94%
Nord-Vest 1,27% 98,73%
Nord-Est 0,56% 99,44%
Centru 1,96% 98,04%
Sud-Est 4,29% 95,71%

Tabelul 10. Adoptarea hotărârilor de consiliu local ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti, situaţie
la nivel regional

La nivel judeţean, însă, se observă trei direcţii distincte. Prima direcţie, în care se încadrează
majoritatea covârşitoare a judeţelor României este dată de comunele în care nicio hotărâre de
Consiliu Local nu a fost adoptată ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti. Cea de-a doua direcţie
pe care o identificăm este cea în care autorităţile publice locale din mediul rural au declarat
adoptarea de hotărâri ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti în procente apropiate de media

Figura 20. Adoptarea hotărârilor de Consiliu Local ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti, situaţie
la nivel judeţean
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

naţională. În această direcţie se încadrează judeţele Mureş (2,33%), Suceava (2,56%), Arad şi
Timiş cu 3% şi, respectiv, 3, 45% dintre autorităţile publice locale identificând adoptarea de
hotărâri la iniţiativa cetăţenilor. Ultima direcţie este dată de judeţele în care peste 5% din autorităţi
au semnalat adoptarea de hotărâri de consiliu local ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti. În
acest sens, mult peste media naţională se află judeţele Dolj, Argeş, Vâlcea şi Tulcea. Extrema
pozitivă o constituie judeţul Tulcea în care, la nivelul a peste 11% dintre comunele respondente,
hotărârile de consiliu local adoptate în anul 2009 au reprezentat iniţiative ale cetăţenilor din
comunele care alcătuiesc acest judeţ.

Ca atare, datele aferente acestui indicator sugerează că locuitorii judeţelor Tulcea, Vâlcea, Argeş,
Dolj, Braşov, Vrancea, Buzău, Cluj sau Covasna partcipă activ la procesul decizional într-o
măsură mai ridicată decât cetăţenii din Mureş, Suceava, Arad sau Timiş.

Surprinzător este faptul că iniţiativa cetăţenească pe proiectele de hotărâri de Consiliu Local s-


a manifestat într-o măsură ridicată în judeţe precum Tulcea şi Argeş unde, conform analizei
realizate pentru indicatorii anteriori, gradul de transparenţă instituţională s-a aflat, de cele mai
multe ori, sub media naţională şi chiar regională. Mai mult, la nivelul judeţului Satu Mare, unde
pentru toate criteriile analizate anterior, răspunsurile autorităţilor publice locale s-au aflat peste
media naţională, nu a fost înregistrată nicio hotărâre de Consiliu Local adoptată ca urmare a unei
iniţiative cetăţeneşti.

38
4. Cine cunoaşte legislaţia transparenţei? Despre
responsabilitate şi responzabilizare în
comunităţile rurale

Responsabilitatea personalului instituţiilor publice reprezintă una dintre dimensiunile care


afectează semnificativ măsura în care legile sunt implementate. Personalul instituţiilor publice
formează aparatele de lucru ale primăriilor şi consiliilor locale. Astfel, aceste aparate se ocupă
efectiv de elaborarea de rapoarte de implementare ale legilor, de elaborarea răspunsurilor către
solicitanţi şi petenţi, de publicitatea proiectelor de acte normative, de organizarea efectivă de
dezbateri publice, managementul informaţiei şi arhivarea documentelor etc. Funcţionarii dintr-o
primărie reprezintă interfaţa dintre cetăţean şi reprezentanţii săi aleşi. Interacţiunea cetăţeanului
cu autoritatea publică, fie ea locală sau centrală, este mediată şi semnificativ întreţinută de
funcţionarul public de la telefon, de la ghişeu, din spatele unei adrese de e-mail sau al unui
răspuns la o solicitare. În acest sens, putem spune că responsabilitatea funcţionarului public şi
modul în care acesta ”vinde” imaginea instituţiei publice sunt dimensiuni cheie în analiza
transparenţei instituţionale.

În cadrul dimensiunii care priveşte responsabilitatea personalului de la nivelul primăriilor din


mediul rural au fost analizaţi următorii indicatori:

● Răspunsul primit conţine informaţii privind numele persoanei responsabile cu


implementarea Legii 544/2001;
● Răspunsul primit conţine informaţii privind numele persoanei responsabile pentru
relaţia cu societatea civilă;
● Rapoarte de evaluare a implementării Legii 52/2003 primite coroborat cu anul la care
face referire raportul;
● Rapoarte anuale privind accesul la informaţiile publice primite coroborat cu anul la
care face referire raportul;
● Proiectele de Hotărâre de Consiliu Local sunt publicate înainte de luarea deciziilor;
● Numărul de zile scurs între data publicării anunţului privind organizarea şedinţelor
publice şi data la care are loc şedinta publică de Consiliu Local;
● Numărul de răspunsuri primite raportat la numărul de întrebări formulate în solicitarea
de informaţii publice.

Gestiunea informaţiilor publice, desemnarea unui funcţionar


responsabil

Secţiunea de faţă se referă la obligaţia legală a autorităţilor publice de a desemna o persoană


responsabilă cu implementarea Legii 544/2001. Asumpţia de la care am pornit a fost aceea că
răspunsurile primite conform termenului specificat în lege se datorează faptului că, la nivelul
autorităţii publice locale, există o persoană responsabilă cu implementarea legii. Existenţa unei
persoane responsabile în acest sens ar trebui să fie o garanţie a transparenţei autorităţii publice
locale, dar şi un indiciu al responsabilităţii.

39
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Figura de mai jos arată că 95,84% dintre primăriile de comune care au răspuns solicitării au
desemnat un responsabil cu implementarea Legii 544/2001. Restul de 4,16% dintre primăriile
care au răspuns solicitării nu au în aparatul de lucru al primăriei o persoană care să se ocupe
specific de răspunsurile la solicitările în baza Legii 544/2001.

Figura 21. Situaţia desemnării unui responsabil cu implementarea Legii 544/2001 în primăriile
comunelor din România, la nivel naţional

Faptul că există primării care au depăşit termenul legal de transmitere a răspunsurilor, cumulat
cu numărul de primării care nu au desemnat un responsabil cu implementarea Legii 544/2001 ar
fi putut dovedi că întârzierea răspunsului este cauzată, printre alţi factori explicativi, şi de lipsa
unei persoane responsabile în acest sens. Dacă ne uităm însă doar la cazurile în care răspunsul
a venit după termenul legal, observăm că, din 118 primării care au răspuns cu întârziere, doar 7
nu au un responsabil cu implementarea legii. Celelalte 111 de primării care au transmis răspunsul
depăşind termenul legal au desemnat o persoană care se ocupă cu implementarea legii liberului
acces la informaţiilor de interes public. Acest fapt exclude existenţa unui responsabil cu
implementarea Legii 544/2001 la nivel de primărie ca şi factor explicativ al ratei de răspuns în
termen legal, însă ridică o altă problemă, aceea că responsabilii desemnaţi de autorităţile publice
locale fie nu cunosc termenul legal pentru răspuns, fie nu au capacitatea de a livra informaţia la
termen – ceea ce poate deriva din capacitatea administrativă scăzută a unor primării din mediul
rural.

BCC oferă două tipuri de servicii:


• Informare privind reglementări legale, unde trebuie să se adreseze solicitantul,
informaţii utile despre programul de lucru şi formularistica specifică;
• Consiliere: solicitantul este ajutat să ia o decizie asupra modalităţii de rezolvare a
problemei sale, după prezentarea posibilităţilor de acţiune existente si a
consecinţelor acestora.

40
Număr de primării Procent
Nu există responsabil cu
7 5,9
implementarea Legii 544/2001
Există un responsabil cu
111 94,1
implementarea Legii 544/2001
Total 118 100,0
Tabel 11. Situaţia primăriilor de comune care au depăşit termenul legal de răspuns, raportat la
desemnarea unui responsabil cu implementarea Legii 544/2001

La nivel regional, se păstrează din nou tendinţa observată la nivel naţional, fără variaţie
semnificativă între regiuni. Tabelul de mai jos arată numărul primăriilor care au desemnat o
persoană responsabilă cu implementarea Legii 544/2001 şi numărul primăriilor care nu au
desemnat un astfel de responsabil, pe regiuni, luând în calcul doar cazurile în care a fost furnizat

Nu există un Există un
Regiunea de responsabil cu responsabil cu
Total
dezvoltare implementarea Legii implementarea Legii
544/2001 544/2001

3 14 17
Bucuresti – Ilfov
17,6% 82,4% 100,0%
5 149 154
Centru
3,2% 96,8% 100,0%
11 167 178
Nord-Est
6,2% 93,8% 100,0%
7 151 158
Nord-Vest
4,4% 95,6% 100,0%
8 185 193
Sud
4,1% 95,9% 100,0%
3 139 142
Sud-Est
2,1% 97,9% 100,0%
6 135 141
Sud-Vest
4,3% 95,7% 100,0%
2 96 98
Vest
2,0% 98,0% 100,0%
45 1036 1081
Total
4,2% 95,8% 100,0%
Tabel 12. Situaţia desemnării unui responsabil cu implementarea Legii 544/2001 în primăriile
comunelor din România, la nivel regional

41
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

un răspuns la solicitarea de informaţii de interes public. La nivel procentual, singurul caz extrem
este regiunea Bucureşti-Ilfov, unde 17,6% dintre primăriile care au răspuns nu au desemnat un
responsabil cu implementarea legii liberului acces la informaţii de interes public, în timp ce
procentele în celelalte 7 regiuni sunt între 6,2% (Nord Est) şi 2% (Vest).

Diferenţele de valori sunt semnificative la nivel interjudeţean. Raportându-ne la rata de


desemnare a unui responsabil cu implementarea Legii 544/2001 numărul de primării de comune
care au desemnat un astfel de responsabil variază de la 100% (toate primăriile din judeţ care au
răspuns solicitării au un responsabil cu informaţiile de interes public) la 82,4%. Figura de mai jos
arată măsura desemnării unui responsabil cu implementarea Legii 544/2001 pentru cazurile în
care s-a răspuns la solicitarea de informaţii transmisă. Există 16 judeţe în care toate primăriile
care au răspuns solicitării au şi persoane responsabile desemnate cu implementarea Legii
544/2001.

Figura 22. Situaţia desemnării unui responsabil cu implementarea Legii 544/2001 în primăriile
comunelor din România, la nivel judeţean.

Relaţia cu societatea civilă, desemnarea unui funcţionar


responsabil

În acelaşi sens în care primăriile trebuie să desemneze responsabili cu implementarea Legii


liberului acces la informaţii de interes public, ele trebuie să desemneze şi o persoană
responsabilă cu relaţia cu societatea civilă. Evoluţia acestui indicator este similară cu cea a
indicatorului anterior. Astfel, la nivel naţional, în cazurile în care a fost transmis un răspuns de la
autorităţile publice locale, doar 4,7% dintre primării nu au desemnat un responsabil pe relaţia cu
societatea civilă, restul de 95,3% numind un astfel de responsabil.

42
Litera legii prevede numirea unui responsabil pentru relaţia cu societatea civilă. Date fiind unităţile
de analiză – primăriile de comune, se naşte o întrebare firească privind nevoia reală, în mediul
rural, a unui responsabil pentru relaţia cu societatea civilă. Conform datelor de la primării,
observăm că există un nivel înalt de conformare cu reglementările în acest sens. Nu există însă
informaţii privind beneficiarii acestei prevederi – nu ştim dacă aceşti responsabili au cu cine
relaţiona în sarcinile lor se serviciu. Organizaţiile societăţii civile din mediul rural sunt mai puţin
numeroase decât cele din mediul urban, reprezentând doar 13% din totalul organizaţiilor
neguvernamentale din ţară6. Desigur, este important ca legea să fie respectată, însă formele fără
fond nu ar trebui să fie un deziderat în reformarea administraţiei publice.

Figura 23. Situaţia desemnării unui responsabil cu relaţia cu societatea civilă, la nivel naţional

La nivel regional, tendinţa este similară, aşa cum se poate observa din tabelul de mai jos. Cu
excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov, în toate celelalte regiuni măsura de conformare cu prevederile
legale este de peste 90%.

La nivel judeţean, măsura în care autorităţile publice locale desemnează o persoană responsabilă
de relaţia cu societatea civilă variază de 76,9% (Braşov) la 100% (14 judeţe), aşa cum se poate
observa în figura de mai jos. Explicaţia pentru un nivel mare de conformare cu reglementările vine
de pe două paliere: (1) implementarea acestei măsuri nu necesită eforturi deosebite, de aceea
ea este respectată şi (2) nu există măsuri suplimentare de verificare a respectării legii – nu ştim
în ce măsură aceşti responsabili pentru relaţia cu societatea civilă au într-adevăr activităţi care
să reflecte această responsabilitate, de aceea, ei pot exista la nivel declarative şi formal.

6 România 2010. Sectorul neguvernamental – profil, tendințe, provocări-, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, București,
2010.

43
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Nu există
Există responsabil
Regiunea de responsabil cu
cu relaţia cu Total
dezvoltare relaţia cu societatea
societatea civilă
civilă
3 14 17
Bucuresti - Ilfov
17,6% 82,4% 100,0%
7 147 154
Centru
4,5% 95,5% 100,0%
14 164 178
Nord-Est
7,9% 92,1% 100,0%
7 151 158
Nord-Vest
4,4% 95,6% 100,0%
8 185 193
Sud
4,1% 95,9% 100,0%
1 141 142
Sud-Est
0,7% 99,3% 100,0%
7 134 141
Sud-Vest
5,0% 95,0% 100,0%
4 94 98
Vest
4,1% 95,9% 100,0%
51 1030 1081
Total
4,7% 95,3% 100,0%
Tabel 13. Situaţia desemnării unui responsabil cu relaţia cu societatea civilă, la nivel regional

Înfiinţat pe baza unui parteneriat între o autoritate publică locală şi o organizaţie


neguvernamentală, BCC este independent de acestea în exercitarea atribuţiilor sale. În funcţie
de cerinţele solicitantului, biroul oferă două tipuri de servicii:
• informare privind reglementări legale, unde trebuie să se adreseze solicitantul,
informaţii utile despre programul de lucru şi formularistică specifică;
• consiliere: solicitantul este ajutat să ia o decizie asupra modalităţii de rezolvare a
problemei sale, după prezentarea posibilităţilor de acţiune existente si a
consecinţelor acestora.

44
Figura 24. Situaţia desemnării unui responsabil cu relaţia cu societatea civilă, la nivel judeţean

Legea 544/2001 – când se elaborează raportul de implementare?

Rapoartele de implementare ale legilor reprezintă un instrument de sinteză privind activitatea


primăriilor în diverse domenii. În această secţiune vom analiza măsura în care rapoartele de
implementare a Legii 544/2001 sunt elaborate de către funcţionarii publici de la nivelul primăriilor
din mediul rural raportat la anul pentru care este elaborat raportul. Unităţile de analiză sunt
cazurile în care a fost transmis un răspuns la solicitarea de informaţii de interes public.

La nivel naţional, majoritatea primăriilor din mediul rural care au răspuns la solicitarea de informaţii
de interes public au făcut public şi raportul de implementare a Legii 544/2001. Datele arată că,
în cazul celor care se conformează cu Legea 544/2001 şi oferă acces la informaţiile de interes
public, 76,94% elaborează şi rapoarte privind modul în care a fost implementată această lege de
autoritatea publică locală pe care o reprezintă. Un procent foarte mic dintre cei care au răspuns
solicitării, 1,11%, nu au putut să ofere raportul de implementare al Legii 544/2001 aferent anului
2009, în schimb, l-au transmis pe cel elaborate pentru 2008. În 21,94% dintre cazuri acest raport
nu a fost elaborat şi transmis în urma solicitării.

Din nou avem o rată foarte bună de conformare cu legea, în cazurile celor care răspund la
solicitările de informaţii de interes public. Mai mult, rata mare de transmitere a rapoartelor
elaborate pentru anul 2009 arată că majoritatea primăriilor de comune, dacă respectă prevedire
legale din Legea liberului acces la informaţiile de interes public, raportează în acest sens. Din
perspectiva responsabilităţii funcţionarului public responsabil cu implementarea acestei legi,
concluzia se referă la faptul că funcţionarii responsabili raportează implementarea legii.

45
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Figura 25. Situaţia elaborării rapoartelor de implementare a Legii 544/2001 la nivel naţional,
raportat la anul pentru care a fost elaborat raportul

La nivel regional se păstrează, şi în acest caz, tendinţa identificată la nivel naţional, toate
regiuniule situându-se în jurul mediei naţionale în privinţa elaborării rapoartelor de implementare
a Legii 544/2001. Astfel, regiunea cu cele mai multe primării din mediul rural care au elaborat
rapoarte de implementare a legii pentru anul 2009 este regiunea Bucureşti-Ilfov, cu 88,2% dintre
primării transmiţând rapoartele pentru anul 2009. Trebuie însă specificat că această regiune se
comportă în general diferit faţă de celelalte 7 din motive care ţin de numărul de primării care o
compun şi datorită apropierii de ”centru”. Dintre celelalte regiuni, cel mai ridicat nivel de raportare
a activităţilor pe 2009 în ceea ce priveşte informaţiile de interes public este regiunea Nord-Vest,
cu 86,1% dintre rapoartele transmise elaborate pentru anul 2009. La extrema opusă se află în
regiunea Sud Est, la nivelul căreia 70,4% dintre primăriile care au răspuns transmiţând rapoarte
pentru anul 2009.

ANBCC este membră în Citizens Advice International (CAI). CAI reprezintă interesele
organizaţiilor naţionale care oferă servicii independente de consiliere a cetăţenilor în faţa
autorităţilor europene şi a finanţatorilor internaţionali. Lansarea oficială a Citizens Advice
International a avut loc la Bucureşti, cu ocazia Conferinţei Internaţionale a Serviciilor de
Consiliere pentru Cetăţeni, organizată de ANBCC în octombrie 2004.

46
A fost elaborat A fost elaborat
Nu a fost
raportul de raportul de
elaborat
Regiuni de implementare a implementare a
raportul de Total
dezvoltare Legii 544/2001 Legii 544/2001
implementare a
pentru anul pentru anul
Legii 544/2001
2008 2009
2 0 15 17
Bucuresti-Ilfov
11,8% 0,0% 88,2% 100,0%
29 3 122 154
Centru
18,8% 1,9% 79,2% 100,0%
42 0 135 177
Nord-Est
23,7% 0,0% 76,3% 100,0%
20 2 136 158
Nord-Vest
12,7% 1,3% 86,1% 100,0%
56 1 136 193
Sud
29,0% 0,5% 70,5% 100,0%
38 4 100 142
Sud-Est
26,8% 2,8% 70,4% 100,0%
23 1 117 141
Sud-Vest
16,3% 0,7% 83,0% 100,0%
27 1 70 98
Vest
27,6% 1,0% 71,4% 100,0%
237 12 831 1080
Total
21,9% 1,1% 76,9% 100,0%

Tabel 14. Situaţia elaborării rapoartelor de implementare a Legii 544/2001 la nivel regional,
raportat la anul pentru care a fost elaborate raportul

La nivel judeţean variaţia este semnificativă, cel mai slab grad de raportare a Legii 544/2001
pentru anul 2009 găsindu-se în judeţul Dâmboviţa (47,5%), urmat de Sibiu şi Teleorman (50%).
La polul opus avem judeţul Satu Mare, unde toate primăriile care au răspuns au transmis şi
raportul pe 2009.

Reţeaua ANBCC numără 37 de Birouri de Consiliere pentru Cetăţeni. În plus, serviciile de


informare şi consiliere pot fi accesate şi prin intermediul punctelor de lucru ale BCC. Astfel,
serviciile BCC acoperă peste 60 de localităţi urbane şi rurale din România.

47
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Figura 26. Situaţia elaborării rapoartelor de implementare a Legii 544/2001 la nivel naţional,
raportat la anul pentru care a fost elaborate raportul

Legea 52/2003 – când se elaborează raportul de implementare?

În această secţiune vom urmări în ce măsură primăriile care au răspuns solicitării în baza Legii
544/2001 au elaborate rapoarte de implementare a Legii 52/2003. La nivel naţional, 77,94%

Figura 27. Situaţia elaborării rapoartelor de implementare a Legii 52/2003 la nivel naţional,
raportat la anul pentru care a fost elaborat raportul

48
dintre primăriile analizate au elaborate şi au transmis raportul de implementare a Legii 52/2003
pentru anul 2009. Doar 0,74% au transmis raportul pentru anul 2008. Nu a fost transmis un astfel
raport în 21,32% dintre cazurile în care s-a răspuns la solicitarea de informaţii de interes public.

Concluziile analizei datelor sunt similare cu cele de la secţiunea anterioară. Funcţionarii publici
care raportează implementarea legii raportează în 78% din cazuri la timp – în anul 2010 oferă
raportul pentru anul 2009.

La nivel regional, avem o distribuţie a valorilor care nu diferă semnificativ de la o regiune la alta.
Raportându-ne la procentele care definesc numărul de rapoarte de implementare a Legii 52/2003
elaborate pentru 2009, cel mai crescut nivel de raportare îl găsim în regiunea Nord-Vest, unde
86,1% din primăriile care au răspuns au elaborate raportul pentru 2009. Regiunea Vest, cu un
nivel de raportare de 71,4% şi regiunea Sud, cu 71,5% au cel mai scăzut nivel de raportare a Legii
52/2003 pentru anul 2009.

A fost elaborat A fost elaborat


Nu a fost
raportul de raportul de
elaborat
Regiunea de implementare a implementare a
raportul de Total
dezvoltare Legii 52/2003 Legii 52/2003
implementare a
pentru anul pentru anul
Legii 52/2003
2008 2008
3 0 14 17
Bucuresti - Ilfov
17,6% 0,0% 82,4% 100,0%
27 0 126 153
Centru
17,6% 0,0% 82,4% 100,0%
42 0 135 177
Nord-Est
23,7% 0,0% 76,3% 100,0%
21 1 136 158
Nord-Vest
13,3% 0,6% 86,1% 100,0%
54 1 138 193
Sud
28,0% 0,5% 71,5% 100,0%
33 4 105 142
Sud-Est
23,2% 2,8% 73,9% 100,0%
23 1 117 141
Sud-Vest
16,3% 0,7% 83,0% 100,0%
27 1 70 98
Vest
27,6% 1,0% 71,4% 100,0%
230 8 841 1079
Total
21,3% 0,7% 77,9% 100,0%

Tabel 15. Situaţia elaborării rapoartelor de implementare a Legii 52/2003 la nivel regional, raportat
la anul pentru care a fost elaborat raportul

49
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

La nivel judeţean avem aceeaşi tendinţă ca şi în cazul indicatorului precedent şi chiar aceleaşi
procente de raportare pentru anul 2009. Corelând cei doi indicatori obţinem un coeficient de
corelaţie semnificativ statistic, de 0,918, la un prag de semnificaţie de 0,01. Astfel, putem
concluziona că, dacă o autoritate publică locală elaborează raportul de implementare a Legii
544/2001, atunci avem o probabilitate de 91,8% ca aceeaşi instituţie să elaboreze şi raportul de
implementare a Legii 52/2003.

Figura 28. Situaţia elaborării rapoartelor de implementare a Legii 52/2003 la nivel regional,
raportat la anul pentru care a fost elaborat raportul

Informez, deci exist – publicarea proiectelor de hotărâri înainte de


adoptare

La nivel naţional, 91,95% dintre primăriile din mediul rural analizate fac publice proiectele de
hotărâri de Consiliu Local înainte de şedinţa în care se iau deciziile. Conform rezultatelor privind
metodele de comunicare cu cetăţenii utilizate şi extrapolând explicaţia conform căreia în cele
mai multe cazuri metoda de comunicare este avizierul de la sediul autorităţii publice locale, putem
presupune că aceasta ar fi şi metoda de publicitate privind proiectele de hotărâre. Astfel, deşi rata
de conformare cu prevederile legale este mare, putem chestiona relevanţa metodei de informare.

La nivel regional, toate cele 8 regiuni de dezvoltare se situează în apropierea mediei naţionale.
Există un procent relativ mic de primării spun că nu fac publice proiectele de hotărâri înainte de
momentul luării deciziilor. Cel mai redus procentaj de publicitate a proiectelor de hotărâri îl găsim
în regiunea Bucureşti-Ilfov (88,2%), iar cel mai ridicat în regiunea Sud, 95,9%.

50
Figura 29. Situaţia publicării proiectelor de hotărâri, la nivel naţional

La nivel judeţean situaţia publicării proiectelor de hotărâri este mai variată, de la situaţii în care
81,1% dintre primării publică proiectele de HCL înainte de şedinţa de Consiliu Local, situaţie
întâlnită la Dolj, faţă de judeţe în care toate primăriile analizate fac acest lucru. Rate maxime de
publicitate a proiectelor de HCL avem în judeţele Vâlcea, Satu Mare, Harghita şi Covasna.

Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni este o organizaţie


neguvernamentală, non-profit, înfiinţată în vederea îndrumării şi sprijinirii activităţii desfăşurate
de Birourile de Consiliere pentru Cetăţeni (BCC). Din ANBCC fac parte 37 de organizaţii
neguvernamentale care au înfiinţat Birouri de Consiliere pentru Cetăţeni şi puncte de lucru ale
acestora în peste 60 de localităţi urbane şi rurale.

BCC oferă informare şi consiliere în 12 domenii de larg interes public: sănătate publică,
asistenţă socială, asigurări sociale, raporturi de muncă, protecţia consumatorului, drepturi şi
obligaţii civile, regimul proprietăţii, impozite şi taxe, învăţământ, procedură notarială, protecţia
copilului, servicii publice.

51
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Proiectele de HCL
Proiectele de HCL
Regiunea de nu sunt publice
sunt publice înainte Total
dezvoltare înainte de luarea
de luarea deciziilor
deciziilor
15 2 17
Bucuresti – Ilfov
88,2% 11,8% 100,0%
143 11 154
Centru
92,9% 7,1% 100,0%
164 14 178
Nord-Est
92,1% 7,9% 100,0%
145 13 158
Nord-Vest
91,8% 8,2% 100,0%
185 8 193
Sud
95,9% 4,1% 100,0%
127 15 142
Sud-Est
89,4% 10,6% 100,0%
126 15 141
Sud-Vest
89,4% 10,6% 100,0%
89 9 98
Vest
90,8% 9,2% 100,0%
994 87 1081
Total
92,0% 8,0% 100,0%
Tabel 16. Situaţia publicităţii proiectelor de hotărâri, la nivel regional

ANBCC este membră în Citizens Advice International (CAI). CAI reprezintă interesele
organizaţiilor naţionale care oferă servicii independente de consiliere a cetăţenilor în faţa
autorităţilor europene şi a finanţatorilor internaţionali. Lansarea oficială a Citizens Advice
International a avut loc la Bucureşti, cu ocazia Conferinţei Internaţionale a Serviciilor de
Consiliere pentru Cetăţeni, organizată de ANBCC în octombrie 2004.

52
Figura 30. Situaţia publicării proiectelor de hotărâri, la nivel judeţean

Informarea cu privire la şedinţele publice în spaţiul rural

Conform Legii 52/2003, autorităţile publice locale trebuie să informeze cetăţenii cu privire la
desfăşurarea şedinţelor de Consiliu Local. Secţiunea de faţă urmăreşte informarea cu privire la
şedinţele publice raportat la numărul de zile care s-au scurs între momentul informării şi momentul
în care are loc şedinţa publică, atribuind un scor de ”1” acolo unde informarea are loc cu cel puţin
3 zile înainte şi ”0” pentru celalte situaţii.

La nivel naţional, dintre primăriile de comune analizate, în 84,1% dintre cazuri şedinţele publice
sunt anunţate cu cel puţin 3 zile înainte de data la care au loc. Rata mare de conformare cu legea
este previzibilă, în condiţiile în care, în mediul rural, cea mai utilizată metodă de informare a
cetăţenilor cu privire la şedinţele publice este afişarea la avizierul din sediul instituţiei. Cu toate
acestea, măsura în care metoda utilizată funcţionează şi cetăţenii află realmente când are loc
şedinţa publică este dificil de monitorizat.

La nivel regional, la fel ca şi în cazul celorlalţi indicatori, nu se observă abateri substanţiale de la


media naţională. Cel mai scăzut nivel de informare cu privire la şedinţele publice are loc în
regiunea Bucureşti-Ilfov, unde 23,5% dintre primării nu informează cetăţenii cu privire la şedinţele
publice cu cel puţin 3 zile înainte ca acestea să aibă loc. Cea mai ridicată rată de informare cu
privire la organizarea şedinţelor publice o găsim în regiunea Sud, unde 85,5% dintre primăriile
analizate anunţă organizarea şedinţelor publice cu cel puţin 3 zile înainte.

53
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Figura 31. Anunţarea şedinţelor publice raportat la termenul minim de 3 zile, la nivel naţional

Diferenţele la nivel judeţean sunt mai mari, variind de la situaţii în care doar 62,8% dintre primării
anunţă şedinţele publice cu cel puţin 3 zile înainte de organizarea acestora, cum se întâmplă în
judeţul Mureş, la situaţii în care toate primăriile respectă aceasta prevedere legală, cum se
întâmplă în judeţul Galaţi sau în Covasna.

Figura 32. Anunţarea şedinţelor publice raportat la termenul minim de 3 zile, la nivel judeţean

54
Şedinţele publice Şedinţele publice nu
Regiunea de sunt anunţate cu cel sunt anunţate cu cel
Total
dezvoltare puţin 3 zile înainte de puţin 3 zile înainte de
data la care au loc data la care au loc
13 4 17
Bucuresti - Ilfov
76,5% 23,5% 100,0%
123 31 154
Centru
79,9% 20,1% 100,0%
146 32 178
Nord-Est
82,0% 18,0% 100,0%
126 32 158
Nord-Vest
79,7% 20,3% 100,0%
165 28 193
Sud
85,5% 14,5% 100,0%
114 28 142
Sud-Est
80,3% 19,7% 100,0%
111 30 141
Sud-Vest
78,7% 21,3% 100,0%
78 20 98
Vest
79,6% 20,4% 100,0%
876 205 1081
Total
81,0% 19,0% 100,0%
Tabel 17. Anunţarea şedinţelor publice raportat la termenul minim de 3 zile, la nivel regional

Solicitări făcute, răspunsuri oferite – gradul de complexitate a


răspunsurilor primăriilor la cererile de interes public

Solicitarea în baza Legii 544/2001 transmisă primăriilor din mediul rural conţine 11 întrebări
referitoare la informaţii de interes public. Secţiunea de faţă analizează complexitatea
răspunsurilor primite din perspectivă cantitativă. Astfel, avem trei situaţii posibile: răspuns complet
– acoperind toate cele 11 întrebări; răspuns parţial complet – acoperind oricare 7 dintre cele 11
întrebări; răspuns incomplet – răspuns la mai puţin de 7 întrebări.

La nivel naţional, în cazurile în care a fost transmis un răspuns, majoritatea primăriilor, 68,64%
au răspuns la cel puţin 7 întrebări din solicitare, dar nu au oferit un răspuns complet. Doar 25,16%
au abordat în răspunsurile date toate cele 11 întrebări din cerere. 6,2% dintre cazurile analizate
au răspuns la mai puţin de 7 întrebări.

Rezultatele monitorizării relevă o situaţie nesatifăcătoare din punct de vedere al conformării

55
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

primăriilor de comune cu legislaţia. Deşi toate documentele solicitate se încadrau la informaţii de


interes public, faptul că doar 25% dintre primăriile care au răspuns solicitării au dat şi un răspuns
complet arată că încă există probleme majore la nivel de implementare a legilor transparenţei în
mediul rural. Apoi, se constată o practică a omisiunii unor întrebări – ceea ce, din perspectiva
responsabilităţii funcţionarilor care pregătesc aceste răspunsuri, lansează două potenţiale
ipoteze: fie nu există documentele şi funcţionarul alege să omită întrebarea în loc să dea un
răspuns – fie el şi negativ, fie funcţionarii nu cunosc sau nu deţin respectivele răspunsuri şi
documente. Este cert însă că la nivel de management al informaţiei primăriile din mediul rural sunt
deficitare.

Figura 33. Situaţia complexităţii răspunsurilor la solicitarea de informaţii de interes public, la nivel
naţional

La nivel regional există diferenţe mari în modul în care primăriile din mediul rural răspund la
solicitările de informaţii de interes public. Astfel, regiunile cu cele mai multe răspunsuri complete
sunt regiunea Sud Vest (44,7%) şi regiunea Centru (35,7%). Cele mai mic număr de răspunsuri
complete au venit de primăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov (5,9%) şi de la cele din regiunea Sud
(11,4%).

Birourile de Consiliere pentru Cetăţeni (BCC) sunt proiecte ale unor organizaţii
neguvernamentale, non profit, active în domeniile serviciilor sociale, apărării drepturilor
omului, proprietăţii, dezvoltării comunitare, protecţiei copilului, protecţiei consumatorului
ş.a.m.d.

56
Răspuns
Răspuns parţial
Regiunea de Răspuns incomplet - la
complet - la cel Total
dezvoltare complet mai puţin de 7
puţin 7 întrebări
întrebări
1 15 1 17
Bucuresti - Ilfov
5,9% 88,2% 5,9% 100,0%
55 92 7 154
Centru
35,7% 59,7% 4,5% 100,0%
48 114 16 178
Nord-Est
27,0% 64,0% 9,0% 100,0%
36 112 10 158
Nord-Vest
22,8% 70,9% 6,3% 100,0%
22 162 9 193
Sud
11,4% 83,9% 4,7% 100,0%
33 98 11 142
Sud-Est
23,2% 69,0% 7,7% 100,0%
63 68 10 141
Sud-Vest
44,7% 48,2% 7,1% 100,0%
14 81 3 98
Vest
14,3% 82,7% 3,1% 100,0%
272 742 67 1081
Total
25,2% 68,6% 6,2% 100,0%
Tabel 18. Situaţia complexităţii răspunsurilor la solicitarea de informaţii de interes public, la nivel
regional

La nivel judeţean, situaţia răspunsurilor complete de la primăriile de comună variază seminificativ,


între un minim de 0% în judeţele Vâlcea şi Vaslui, unde nicio primărie din cele care au răspuns
solicitării nu au oferit un răspuns complet şi un maxim de 76,9% dintre răspunsurile primite fiind
complete, răspunsuri primite de la primăriile din judeţul Braşov.

Biroul de Consiliere pentru Cetăţeni (BCC) este un serviciu de interes public şi răspunde
nevoii de informare şi consiliere a cetăţenilor, oferind acces sporit la informaţii privind drepturile
şi îndatoririle lor, precum şi consiliere pentru identificarea căilor de rezolvare a unora dintre
problemele cu care se confruntă.

57
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Figura 34. Situaţia complexităţii răspunsurilor la solicitarea de informaţii de interes public, la nivel
judeţean

Activitatea de informare şi consiliere desfăşurată de Birourile de Consiliere pentru Cetăţeni


(BCC) se bazează pe următoarele principii care asigură maximă accesibilitate pentru orice
membru al comunităţii:
• Independenţă faţă de interese politice, religioase, de afaceri sau de orice alt fel;
• Imparţialitate. BCC oferă servicii tuturor cetăţenilor, indiferent de statut social sau
nivel cultural, religie, rasă, sex, situaţie financiară, etnie;
• Gratuitate. Absenţa taxelor permite accesul unor largi categorii sociale la serviciile
de informare si consiliere;
• Confidenţialitate. Consilierul are obligaţia să păstreze confidenţialitatea informaţiilor
impărtăşite de către cetaţeni si să nu dezvăluie nimănui în afara Biroului detaliile
personale ale solicitanţilor.

58
5. Purtând transparenţa şi buna guvernare prin
România - comunităţile rurale mai implicate
Participarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor publice reprezintă una dintre trăsăturile
definitorii ale unei democraţii participative, fiind o funcţie a stabilităţii unui sistem politic. Conceptul
de participare publică are trei dimensiuni, în funcţie de intensitatea relaţiei dintre cetăţean şi
autorităţile publice. Astfel, există trei tipuri de procese care definesc participarea publică7:
informarea (cetăţenii primesc informaţii şi pot evalua, în consecinţă, felul în care sunt luate
deciziile publice sau sunt puse în practică deciziile de către autorităţi); consultarea (cetăţenii
reacţionează, oferind soluţii şi alternative care
sunt luate în calcul, în luarea deciziei finale de Cred că autoritățile publice locale ar trebui să
către autorităţile publice); participarea activă își mediatizeze mai bine propriile reușite
(cetăţenii se implică activ în procesul decizional, pentru a-i ajuta pe cetățeni să aibe o imagine
mai corectă asupra performanțelor aleșilor.
iar decizia publică este rezultatul unei colabări (Coordonator regional ANBCC)
dintre cetăţeni şi autorităţi).

Plecând de la premisa că principiile transparenţei şi ale bunei guvernări se construiesc şi se


dezvoltă în România odată cu stimularea atitudinilor participative, Asociaţia Naţională a Birourilor
de Consiliere pentru Cetăţeni s-a angajat, în perioada iulie – noiembrie 2010, în activităţi de
informare şi conştientizare cu privire la beneficiile legilor transparenţei în opt comunităţi rurale din
România. Totodată, activităţile derulate de ANBCC în cele opt comune din România au vizat şi
o componentă pedagogică, de învăţare – atât cetăţenii cât şi reprezentanţii autorităţilor publice
locale din cele opt comunităţi rurale au învăţat cum pot utiliza prevederile legilor 52/2003 si
544/2001 în interesul dezvoltării comunităţilor din care fac parte. Această secţiune concentrează
pe descrierea felului în care legile transparenţei sunt percepute în mediul rural. Activităţile
desfăşurate în cele 8 comune din România şi exemplele de bună practică pe care coordonatorii
regionali implicaţi în activităţi le-au cules pe parcursul celor patru luni de activitate constituie, fără
îndoială, o porţie a realităţii sub care se desfăşoară principiile transparenţei si bunei guvernări în
mediul rural în România.

Cum participarea şi implicarea activă nu poate


Bună guvernare în România, una fi făcută decât printr-un proces consistent de
caldă… însuşire de informaţii, coordonatorii regionali
implicaţi în asistarea celor opt comunităţi
O comunitate caldă, dispusă să colaboreze, rurale s-au concentrat, în primul rând, pe
să lucreze împreună, să fie o comunitate. oferirea de informaţii cu privire la beneficiile
Oameni care privesc cu multă încredere la Legii 52/2003 privind transparenţa decizională
proiectele propuse de administrație. în administraţia publică şi a Legii 544/2001
(Coordonator regional ANBCC) privind liberul acces la informaţiile de interes
public pentru comunităţile rurale.

7 Cf. Citizens as Partners. OECD Handbook on Information, Consultation, and Public Participation in Policy Making, 2001, p. 15-
16, http://www.ezd.si/fileadmin/doc/4_AKTIVNO_DRZAVLJANSTVO/Viri/Citizens_as_partners_hanbook_oecd.pdf şi Există
participare publică în România? Participare publică între legislaţie şi eficienţă, 2007, p. 17-18, www.ce-re.ro.

59
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Pentru a avea o acoperire naţională activitatea


coordonatorilor regionali a avut în vedere opt Nimic nu e mai frumos decât să lucrezi cu
oamenii. Din perspectiva persoanei care
comunităţi rurale care fac parte din cele opt regiuni
lucrează într-un BCC, am înțeles că oamenii
de dezvoltare din România. În regiunea de
au nevoie să fie informați, să fie ajutați să
dezvoltare Nord-Est, activitatea s-a desfăşurat în înțeleagă legile și reglementările din
comuna Sascut (judeţul Bacău). Regiunea de administrația publică. Bucuria cea mai mare
dezvoltare Sud-Est a fost reprezentată de comuna este de a vedea că, după fiecare activitate
Gherăseni (judeţul Buzău) în misiunea de a derulată, rezutatele sunt din ce în ce mai
dobândi cunoştinţe legate de principiile bune.
transparenţei şi ale bunei guvernări. În regiunea (Coordonator regional ANBCC)
de dezvoltare Sud-Muntenia, coordonatorul
regional al ANBCC şi-a desfăşurat activitatea în comuna Ariceştii Rahtivani (judeţul Prahova).
În regiunea de dezvoltare Sud-Vest, activitatea s-a desfăşurat în comuna Vîlcele (judeţul Olt).
Activităţile din regiunea de dezvoltare Vest au implicat comuna Peciu Nou (judeţul Timiş). În
regiunea de dezvoltare Nord-Vest, coordonatorul regional al ANBCC s-a concentrat pe
desfăşurarea de activităţi de stimulare a participării cetăţeneşti în comuna Strâmtura (judeţul
Maramureş). În regiunile de dezvoltare Centru şi Bucureşti-Ilfov, ANBCC şi-a desfăşurat
activităţile în comuna Slimnic (judeţul Sibiu) şi, respectiv, în comuna Mogoşoaia (judeţul Ilfov).
Birourile de Consiliere pentru Cetăţeni (BCC) care au fost implicate în activităţile din cele opt
comune menţionate mai sus au fost următoarele: BCC Focşani (în comuna Sascut), BCC
Nehoiu (în comuna Gherăseni), BCC Ploieşti (în comuna Ariceştii Rahtivani), BCC Țigăneşti
(în comuna Vîlcele), BCC Jimbolia (în comuna Peciu Nou), BCC Negreşti Oaş (în comuna
Strâmtura), BCC Sibiu (în comuna Slimnic) şi BCC Bucureşti, sector 6 (în comuna Mogoşoaia).

Pe parcursul celor patru luni, coordonatorii


Bună guvernare în România, una rece… regionali, cu sprijinul voluntarilor, al cetăţenilor
şi al autorităţilor locale din comunele
Autoritățile publice nu cred că cetățenii pot respective, au desfăşurat următoarele
avea soluții valabile, iar cetățenii nu cred că activităţi: un eveniment public dedicat
propunerile lor sunt luate în considerare. Nici conştientizării principiilor transparenţei şi ale
unii și nici ceilalți nu au descoperit, în bunei guvernări – Ziua Informării Publice;
totalitate, avantajele dezbaterilor publice. vizite de asistenţă în comune pentru a
(Coordonator regional ANBCC) consolida relaţia dintre cetăţeni şi
reprezentanţii primăriilor, oferind sprijin inclusiv
în organizarea unei întâlniri publice în
comunităţi; o masă rotundă la nivel regional pentru a dezbate utilitatea legilor transparenţei şi
felul în care acestea pot fi translatate, la nivel de reglementări, în mediul rural din România.

Asistenţă şi informare – “sună de participare!” în comunităţile


rurale din România

În comunităţile rurale implicate în proiect s-a organizat Ziua informării publice – eveniment public
dedicat cetăţenilor care doresc să afle mai multe informaţii despre principiile transparenţei şi ale
bunei guvernări. Evenimentele de tipul Ziua informării publice s-au concentrat pe încurajarea şi
educarea cetăţenilor de a îşi exercita dreptul la informare şi de a se implica în procesul decizional
local. De la Ce înseamnă această lege?, Cum îmi este utilă? şi până la Cum pot fi asfaltate
drumurile? şi Când se organizează o dezbatere publică aici? – acestea au fost categoriile de
întrebări la care coordonatorii regionali ai ANBCC au încercat să răspundă cetăţenilor.

60
Evenimentul Ziua informării publice s-a
desfăşurat în centrul comunelor, unde
coordonatorii şi voluntarii au oferit
cetăţenilor interesaţi servicii de informare şi
consiliere.

Nu de multe ori având o legătură directă cu


tematica bunei guvernări, toţi cetăţenii
interesaţi de evenimentele publice din
comunele în care locuiesc au fost invitaţi,
în cadrul acestor evenimente, să îşi lase o
dorinţă/aşteptare pe care o au de la aleşii
locali sau o problemă a cărei rezolvare este
de competenţa administraţiei locale.
Mesajele colectate în cutiile dorinţelor
pentru comunităţile respective au fost
înmânate reprezentanţilor autorităţilor
publice, constituind subiecte pe care aceştia le pot lua în discuţie în cadrul întâlnirilor publice
viitoare.

Există în plan ca, pe izlazul din localitatea


Nu m-am aşteptat ca oamenii din Strâmtura să fie
buzoiană Gherăseni, să se amenajeze un
aşa deschişi şi încântaţi despre ce vrem să facem.
parc eolian cu 20 de centrale. În acest
Oamenii au început să ne spună problemele și
moment, iniţiativa se află în faza de testare şi dorinţele lor în momentul în care i-am invitat la
evaluare a oportunităţilor, iar, dacă parcul va fi eveniment! Şi-au pus speranţa în noi…
construit, Gherăseni va fi prima comună din (Voluntar)
România (având o populaţie de aproximativ
3800 de locuitori) care se va alimenta cu energia generată de morile de vânt. Cetăţenii comunei
au fost informaţi, în acest sens, cu privire la felul în care îşi pot exercita drepturile conferite de
legile transparenţei în a afla mai multe detalii despre iniţiativa şi impactul pe care-l poate avea
asupra comunităţii (dezvoltare economică a
comunei, iluminat public gratuit etc.).

În comunele Mogoşoaia şi Peciu Nou,


voluntarii şi coordonatorul regional au
distribuit materiale informative cetăţenilor
legat de mecanismele prin care îşi pot
exercita dreptul la informare. În comuna
Sascut, cetăţenii au fost invitaţi la standul de
informare prin îndemnul “Vino să vezi!”,
primind mai apoi materiale care să îi ghideze
cum să se implice în viaţa comunităţii din care
fac parte şi putând adresa chiar sugestii şi
sesizări către autorităţile locale. Pentru
voluntarii din Sascut, liderii informali ai
comunităţii au constituit o resursă viabilă în
desfăşurarea activităţilor de educare şi
conştientizare a cetăţenilor – atât profesorii,
cât şi preotul comunei s-au implicat în
activităţile din comunitate. În comuna

61
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Ariceştii Rahtivani, urmare a Zilei informării publice şi a interesului stârnit faţă de problematica
transparenţei şi a implicării cetăţeneşti în luarea deciziilor publice, o parte dintre cetăţeni au intrat
în contact, ulterior, cu Biroul de Consiliere pentru Cetăţeni din Ploieşti pentru a primi consiliere
specifică.

Voluntarii atraşi de fiecare dintre BCC implicate în


Am rămas impresionat de curiozitatea și
activităţile din cele opt comune au fost de un real
dorința de a cunoaște a oamenilor din comuna
aceasta. ajutor în misiunea de educare şi conştientizare a
(Voluntar Ziua informării publice) cetăţenilor. În fiecare comună, în medie 10
voluntari şi-au desfăşurat activitatea, unii dintre ei
fiind chiar membri ai comunităţii respective (este cazul comunei Sascut în care persoane au dorit
să se implice în mod direct în oferirea de asistenţă semenilor lor). În comuna Strâmtura, cei 15
voluntari atraşi de coordonatorul regional s-au deplasat în comunitate în mod regulat,
manifestându-şi dorinţa de a continua activităţile de asistenţă directă acordată cetăţenilor în
problematica transparenţei şi a bunei guvernări.

Cetăţenii din comuna Vîlcele s-au dovedit a fi interesaţi, în cadrul evenimentului public organizat
în comunitate, de problematici specifice legate de reglementările cuprinse în cele două legi ale
transparenţei din România.
Locuitorii comunei din judeţul
Olt au dorit să ştie cum şi când
pot participa la şedinţele
Consiliului Local. Mesajele
transmise de cetăţeni către
autorităţile locale în “cutia
dorinţelor” instalată la biroul de
informare din comună vizează
rezolvarea problemelor legate
de infrastructură din
comunitate: asfaltarea
drumurilor, canalizare,
alimentare cu apă curentă etc.
Ziua informării publice din
comună a constituit un bun
prilej pentru cetăţeni să afle
despre modalităţile prin care se
pot implica în deciziile de la
nivel local care le afectează viaţa de zi cu zi. În cadrul vizitelor de asistenţă către cetăţeni şi
autorităţi, coordonatorul regional al ANBCC s-a angajat într-o misiune de conştientizare a
locuitorilor din comună cu privire la drepturile conferite de legile transparenţei cetăţenilor
României. Peste 600 de cetăţeni au fost conştientizaţi cu privire la drepturile pe care le au şi
responsabilităţile autorităţilor publice locale faţă de cetăţeni.

De asemenea, în cele opt comunităţi au fost organizate, cu sprijinul primăriilor din localitate
întâlniri publice cu cetăţenii. Întâlnirile publice organizate s-au dovedit a fi un real exerciţiu de
participare pentru cetăţenii comunităţilor implicate. Din perspectiva autorităţilor publice locale
care au primit asistenţă în organizare din partea coordonatorilor regionali ai ANBCC, întâlnirile
publice au constituit măsura în care primăriile din cele opt comune sunt dispuse să aplice
principiile transparenţei şi bunei guvernări.

62
Din perspectiva faptului că, în mare măsură, consolidarea democraţiei poate fi făcută atât de jos
în sus (prin intermediul cetăţeniei active), cât şi de sus în jos (prin intermediul autorităţilor dedicate
în consultarea şi implicarea cetăţenilor), întâlnirile publice sunt veritabile lecţii învăţate pentru
cele opt comunităţi în procesul de consolidare a comunicării dintre autorităţi publice locale şi
cetăţenii din mediul rural. Cei peste 80 de participanţi la întâlnirea publică organizată în Strâmtura
şi-au exprimat problemele şi nevoile vis-a-vis de autorităţile publice. Deşi cultura politică de tip
participativ este scăzută în mediul rural, iar nevoile exprimate nu-şi au mereu rezolvarea în
responsabilităţile pe care
primăriile le au, întâlnirile
publice organizate în comune
au fost utile din perspectiva
dialogului între cetăţeni şi
reprezentanţii primăriilor. În
comuna Gherăseni,
principalele probleme puse în
discuţie, în cadrul întâlnirii
publice au fost: lipsa locurilor
de muncă, lipsa serviciilor de
asistenţă socială a vârstnicilor
din comunitate, starea precară
a infrastructurii etc. Întâlnirea
publică organizată în Ariceştii
Rahtivani a oferit cetăţenilor
prilejul de a îşi exprima
problemele pe care le au,
pentru unele dintre acestea
BCC oferind asistenţă în rezolvarea lor. Problemele aduse în atenţia primăriei, în cadrul întâlnirii
publice, de către cetăţenii comunei Slimnic au fost canalizarea şi serviciile de salubrizare şi
asfaltarea străzilor din comună.

Plecând de la rezultatele intermediare ale monitorizării primăriilor de comune din România, au fost
organizate opt mese rotunde la nivel regional, în localităţile în care funcţionează BCC implicate
în desfăşurarea activităţilor în cele opt comune din România. În cadrul meselor rotunde
organizate, participanţii au luat în discuţie modalităţile prin care legile transparenţei pot deveni
instrumente în consolidarea relaţiei dintre cetăţeni şi autorităţile publice din mediul rural.
Participanţii la dezbateri au fost reprezentanţi ai primăriilor de comune din regiunea în care s-a
organizat evenimentul, reprezentanţi ai autorităţilor publice judeţene, cetăţeni şi reprezentanţi ai
sectorului neguvernamental din regiune.

Marea majoritate a participanţilor la mesele rotunde organizate în cele opt regiuni de dezvoltare
din România consideră că informarea şi construirea spiritului civic/participativ a cetăţenilor
constituie puncte esenţiale în promovarea principiilor bunei guvernări în spaţiul rural. Fără a avea
informaţii legate de drepturile conferite de legislaţia transparenţei, cetăţenii din comunităţile rurale
nu pot deveni, cu adevărat, cetăţeni participativi. În aceeaşi măsură, şi personalul autorităţilor
publice locale se poate raporta, în mod eronat, la problematica transparenţei locale atâta vreme
cât nu posedă cunoştinţe complete în domeniul legislaţiei specifice. În mediul rural, cetăţenii
folosesc mai degrabă mijloace informale de comunicare cu autorităţile publice locale, ceea ce
face ca procesul de transparenţă să aibă conotaţii diferite pentru mediul rural, comparativ cu cel
urban.

63
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Comunităţi rurale din România – scurtă descriere a celor opt


comune

Sascut, judeţul Bacău, este o comună cu peste


10000 de locuitori, aflată la 45 km. de Bacău şi la
8 km. de oraşul Adjud. Comuna beneficiază de un
liceu în localitate şi 10 şcoli. Sascut:
www.primaria-sascut.ro.

Gherăseni este o comună din judeţul Buzău, cu


peste 3500 de locuitori. Aflată la 20 km. de Buzău
şii la 85 km. distanţă de oraşul Nehoiu, comuna
administrează trei şcoli generale şi trei grădiniţe.
Satele din componenţa comunei sunt Gherăseni
şi Sudiţi. Gherăseni: www.gheraseni.ro.tl
(website în construcţie).

Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova, este o


comună situată la 16 km. de Ploieşti şi are în
componenţă cinci sate: Ariceştii Rahtivani,
Nedelea, Stoieneşti, Târgşoru Nou şi Buda.
Comuna, cu peste 8000 de locuitori,
administrează patru şcoli. Ariceştii Rahtivani:
www.aricestiirahtivani.ro.

Vîlcele, judeţul Olt, este o comună cu o populaţie de peste 2800 de locuitori, aflată la 15 km. de
Drăgăneşti şi 25 km. distanţă de Slatina şi are în componenţă: Bărcăneşti, Vîlcele şi Vîlcele de
Sus. La rândul lor, satele sunt împărţite în cătune – Vîlcele este format din Olteni şi Bădia, iar
Vîlcele de Sus este format din Mandineşti, Dealul Mare şi Liceşti. Comuna administrează trei
şcoli. Vîlcele: www.primariavilcele.ro.

Peciu Nou, judeţul Timiş, este o comună aflată la 25 km. distanţă de Timişoara. Cu o populaţie
de peste 5000 locuitori, comuna este formată din următoarele sate: Peciu Nou, Dimiaş şi
Sînmărtinul Sîrbesc. Peciu Nou: www.primariapeciunou.ro.

Strâmtura este o comună din judeţul Maramureş, cu peste 4000 de locuitori. Aflată la 80 km. de
Baia Mare şi 27 km. de Sighetu-Marmaţiei, comuna este formată din următoarele sate: Strâmtura,
Glod şi Slătioara. Comuna are patru unităţi şcolare, 5 unităţi preşcolare şi niciun liceu. Majoritatea
locuitorilor lucrează în agricultură. Strâmtura: www.primariastramtura.ro.

Slimnic, judeţul Sibiu, este o comună situată la 15 km. distanţă de Sibiu şi la 37 km. distanţă de
oraşul Mediaş. Comuna are o populaţie de peste 3500 locuitori, mulţi dintre locuitorii săi fiind
angajaţi în oraşul Sibiu. Comuna are în componenţă următoarele sate: Slimnic, Albi, Pădureni,
Veseud şi Rusi, administrând 13 şcoli. Slimnic: www.primariaslimnic.ro.

Mogoşoaia, judeţul Ilfov, este o comună cu o populaţie de peste 5000 locuitori, care are în
componenţă un singur sat – Mogoşoaia. Mogoşoaia se află la aproximativ 18 km distanţă de
Bucureşti, fiind în proximitatea oraşelor Buftea, Chitila şi Otopeni. Mogoşoaia:
www.primariamogosoaia.ro (website în construcţie).

64
6. Concluzii şi recomandări
Studiul de faţă a diagnosticat transparenţa în mediul rural, ca şi condiţie esenţială în consolidarea
democraţiei şi în stimularea implicării cetăţenilor în actul decizional. În România, 1783 de primării
din mediul rural, din totalul de 2863, adică aproape două treimi (62,28%), nu au răspuns la
solicitarea de informaţii de interes public.

Aceste date subliniază un aspect relevant vis-a-vis de modul în care autorităţile publice locale
înţeleg să respecte litera legii – acest fapt fiind problematic din două perspective: cea a
responsabilităţii forurilor decizionale reprezentative în faţa cetăţenilor care le-au ales şi cea a
capacităţii administrative de a respecta proceduri şi norme legale. În primă instanţă, vorbim
despre relaţia ales local – cetăţean, cu accent pe delegarea suveranităţii şi a deciziei publice
către un reprezentant sau un grup de reprezentanţi.

În condiţiile în care două treimi dintre autorităţile locale din mediul rural nu respectă o lege, relaţia
ales local – cetăţean are de suferit cel puţin la nivel de încredere în aleşii locali. În plus,
capacitatea administrativă presupune inclusiv capacitatea de a respecta standardele prevăzute
de lege, indiferent dacă această capacitare se referă la resurse financiare, umane, de know-how
sau tehnologice. Astfel, dacă majoritatea primăriilor din mediul rural nu au capacitatea de a
respecta o lege sau nu ţin cont de cei care i-au votat într-atât încât să ofere informaţii despre
activitatea lor, cum putem avea încredere că deciziile luate de aceste autorităţi sunt realmente
fundamentate pe interesul public?

Există, cu siguranţă, o mulţime de factori care contribuie la aceasta stare de fapt în comunităţile
rurale din România, însă, din perspectiva responsabilităţii instituţionale există două tipuri de
explicaţii - una care ţine de reprezentanţii aleşi şi celalaltă care ţine de funcţionarii publici. Din
perspectiva reprezentanţilor aleşi, este posibilă situaţia în care aceştia refuză să răspundă la
astfel de solicitări. Din perspectiva responsabilităţii pe care funcţionarul public o are în faţa legii,
factorii care contribuie la această situaţie pot fi legaţi de: (1) necunoaşterea Legii 544/2001 de
către funcţionarii publici din mediul rural şi (2) inexistenţa unui funcţionar responsabil cu aplicarea
Legii 544/2001 la nivel de comună.

Singura situaţie extremă este cea din regiunea Bucureşti-Ilfov, unde numărul primăriilor care au
răspuns solicitării este mai mare decât numărul primăriilor care nu au transmis niciun răspuns.
Explicaţiile pentru acest caz extrem ar putea fi, pe de o parte, numărul mic de comune din această
regiune (33), ceea ce creşte probabilitatea ca mai multe comune să răspundă şi, pe de altă parte,
apropierea de ”centru” - de Bucureşti, unde există cu precădere activităţi de tip watch dog, ceea
ce poate determina un comportament mai responsabil al acestor autorităţi publice.

Cea mai bună rată de răspuns o are judeţul Brăila, cu 65% dintre primăriile comunale răspunzând
în termen la solicitarea de informaţii în baza Legii 544/2001. La polul opus se găseşte judeţul
Teleorman, cu doar 10,9% dintre primării răspunzând solicitării în termenul prevăzut de lege.
Doar patru judeţe au o rată de răspuns la termen de peste 50%: Alba (56,7%), Bistriţa-Năsăud
(58,6%), Prahova (50%) şi Brăila (65%).

Dacă analizăm componenta de capacitate administrativă relativ la resursele umane din cadrul

65
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

autorităţilor publice locale, observăm că, din 118 primării care au depăşit termenul legal de
răspuns, doar 7 nu au desemnt un responsabil cu implementarea Legii 544/2001. Astfel, existenţa
unui astfel de responsabil nu pare a fi o cauză a întârzierii răspunsurilor.

În continuare, focusul studiului se mută de la toate comunele din România la cele care au răspuns
solicitării în baza Legii 544/2001. Concluziile studiului se referă, aşadar, la modul în care primăriile
din mediul rural care dau dovadă de o minimă transparenţă se raportează la celelalte prevederi
legale privind transparenţa decizională şi implicarea cetăţenilor în influenţarea politicilor publice.

În privinţa comunicării cu cetăţeanul există un deficit de canale de comunicare. Deşi legea


prevede utilizarea a cel puţin trei tipuri de canale de comunicare (avizier, mass-media, site
propriu), datele arată că 42% dintre primăriile care au răspuns solicitării utilizează fie un singur
canal de comunicare cu cetăţenii, fie niciunul. Explicaţia cea mai plauzibilă ţine pe de o parte de
capacitatea administrativă a unor primării şi de specificul local pe de altă parte. În ceea ce priveşte
comunicarea prin intermediul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, este evident că în mediul
rural astfel de instrumente nu sunt uzuale şi, chiar dacă există o pagină web a primăriei, gradul
de acces la acest mijloc de comunicare este mai redus şi o mare parte din populaţia din mediul
rural nu utilizează în mod curent calculatorul şi/sau Internetul.

În ceea ce priveşte presa locală, în mediul rural numărul de instituţii media este extrem de redus.
Date fiind aceste concluzii, considerăm că este necesară actualizarea legislaţiei în vigoare, cel
puţin la nivel de norme de implementare, luând în considerare diferenţele specifice între mediul
rural şi cel urban. Altfel spus, este imposibil pentru o primărie de comună să anunţe organizarea
şedinţelor publice prin intermediul mass-media în condiţiile în care nu există mass-media, în timp
ce publicarea unui anunţ pe pagina web devine inutilă dacă cetăţenii nu au acces la Internet.

Autorităţile care nu au identificat nicio modalitate de relaţionare cu cetăţenii însumează 21,59%


din primăriile care au răspuns solicitării ANBCC. Primăriile de comună din judeţele Harghita,
Sălaj, Dâmboviţa şi Ialomiţa utilizează în peste 70% din cazuri mai multe mijloace de informare
şi comunicare cu cetăţenii, în vreme ce, în judeţe precum Caraş-Severin, Mehedinţi, Ilfov şi
Vâlcea, ponderea autorităţilor publice locale care utilizează mai mult de un canal de comunicare
cu cetăţenii este sub 40%. Acest fapt poate însemna că locuitorii comunelor din judeţele Caraş-
Severin, Mehedinţi, Ilfov şi Vâlcea dispun, în proporţie mai mică, de o varietate de mijloace de
comunicare cu autorităţile publice locale decât cetăţenii din comunele din Harghita, Sălaj,
Dâmboviţa, Ialomiţa.

Rapoartele de implementare ale legilor transparenţei ne oferă informaţii cu privire la ce au făcut


primăriile, în acest sens, în anul anterior. Observăm, de exemplu, că în regiunea Sud-Est, 38%
dintre primării nu au putut oferi spre consultare raportul de implementare a Legii 544/2001. În
aceeaşi ordine de idei, de exemplu, în judeţul Vrancea avem cel mai slab grad de raportare a
transparenţei, 85% dintre primării netransmiţând rapoartele de implementare a Legii 544/2001
respectiv 84,62% netransmiţând rapoartele de implementare a Legii 52/2003.

Datele evidenţiază că, la nivel naţional, autorităţile publice locale din mediul rural se împart în
două categorii: cele care fac public raportul de implementare a Legii 544/2001 (în procent de
74%) şi cele care nu furnizează documentul solicitat sau indică un link nefuncţional (în procent
de 25%). Ponderea primăriilor care sugerează consultarea raportului prin urmărirea unui link
general (pagina de internet a primăriei) fiind una foarte redusă: 1%. Numai 15% dintre primăriile
din judeţul Vrancea care au dat curs solicitării ANBCC au furnizat acest raport sau au indicat un
link exact şi funcţional de consultare a acestuia. Numărul mic de primării din judeţul Vrancea care

66
au dovedit transparenţă în publicarea rapoartelor de implementare a legii privind liberul acces la
informaţiile de interes public explică şi media scăzută de la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Est.

Rapoartele de activitate ale consilierilor locali ar trebui să reprezinte un instrument de verificare


a îndeplinirii promisiunilor făcute în campanile electorale. În România rurală, 40% dintre primăriile
care au răspuns solicitării de informaţii au omis să răspundă la această solicitare. Dacă excludem
primăriile care au omis răspunsul, 29% din primăriile care au dat un răspuns la acest punct al
solicitării au declarat că aceste rapoarte nu au fost elaborate. La nivel de respectare a legilor, în
speţă a Legii 215/2001, avem situaţia în care autorităţi publice locale declară efectiv că nu au
respectat legea. Numărul autorităţilor publice locale din mediul rural care nu au furnizat niciun
răspuns la cererea legată de furnizarea rapoartelor de activitate a consilierilor locali este
considerabil mai ridicat decât cel al primăriilor care au transmis rapoartele de activitate sau au
indicat că nu au fost elaborate rapoarte de către consilierii locali.

Participarea cetăţenilor la luarea deciziilor în mediul rural pare un deziderat îndepărtat. Spre
exemplu, în regiunea Vest, 51,55% dintre primăriile care au răspuns nu au organizat nicio
dezbatere publică. În privinţa hotărârilor adoptate la iniţiativa cetăţenilor, 2% dintre primăriile de
comune din România au adoptat cel puţin o astfel de hotărâre.

Complexitatea răspunsurilor este o altă metodă de testare a transparenţei autorităţilor publice


locale din mediul rural. În condiţiile în care toate informaţiile solicitate erau de interes public, este
cel puţin interesant modul în care primăriile selectează întrebările la care decid să răspundă sau
pe care să le ignore. La nivel judeţean, situaţia răspunsurilor complete de la primăriile de comună
variază seminificativ, între un minim de 0% în judeţele Vâlcea şi Vaslui, unde nicio primărie din
cele care au răspuns solicitării nu au oferit un răspuns complet şi un maxim de 76,9% dintre
răspunsurile primite fiind complete, răspunsuri primite de la primăriile din judeţul Braşov.

La nivel naţional, în cazurile în care a fost transmis un răspuns, majoritatea primăriilor, 68,64%
au răspuns la cel puţin 7 întrebări din solicitare, dar nu au oferit un răspuns complet. Doar 25,16%
au abordat în răspunsurile date toate cele 11 întrebări din cerere. 6,2% dintre cazurile analizate
au răspuns la mai puţin de 7 întrebări. Rezultatele monitorizării relevă o situaţie nesatifăcătoare
din punct de vedere al conformării primăriilor de comune cu legislaţia. Deşi toate documentele
solicitate se încadrau la informaţii de interes public, faptul că 75% dintre primăriile care au răspuns
solicitării au oferit un răspuns incomplet sau parţial complet arată că încă există probleme majore
la nivel de implementare a legilor transparenţei în mediul rural.

Totodată, se constată o practică a omisiunii unor întrebări – ceea ce, din perspectiva
responsabilităţii funcţionarilor care pregătesc aceste răspunsuri, are două tipuri de explicaţii: fie
nu există documentele şi funcţionarul alege să omită întrebarea în loc să dea un răspuns – fie el
şi negativ, fie funcţionarul nu cunoaşte sau nu deţine respectivele răspunsuri şi documente. Este
cert însă că, la nivel de management al informaţiei, primăriile din mediul rural sunt deficitare.

Date fiind dimensiunile comunităţilor rurale, cetăţenii se întâlnesc cu primarul şi consilierii locali
în medii informale – pe stradă, la biserică, la magazinul din sat etc. şi primesc informaţii în mod
direct, fără a fi necesară o solicitare oficială în baza Legii 544/2001. Există metode de consultare
trandiţionale care se utilizează în mediul rural, dar care nu sunt prevăzute în lege şi, de aceea,
nu pot fi incluse în rapoartele de implementare a legilor (de ex.: în comuna Răşinari, judeţul Sibiu,
există un sfat al bătrânilor cu care primarul se întâlneşte de câte ori este necesar pentru a
identifica nevoile şi problemele comunităţii). Majoritatea solicitărilor în baza Legii 544/2001 către
primăriile din rural vin de la ONG-uri sau alţi actori externi şi nu de la cetăţeni, ceea ce poate

67
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

însemna că, pentru aceste primării, legile transparenţei nu sunt folosite decât ocazional de
primăriile din comune.

La nivel de recomandări, considerăm că normele de aplicare a legilor ar trebui să permită


introducerea de instrumente alternative de consultare şi informare (solicitările de informaţii
informale, sfatul bătrânilor etc.) la formularul de raport de implementare.

68
7. Anexe

Anexa 1 – Solicitarea de informaţii publice adresată primăriilor


monitorizate

Către: Primăria comunei, COMUNA, Adresa, Judeţul


În atenţia: Domnului Primar al comunei ....
Ref.: Solicitare informaţii în baza Legii 544/2001

Stimată Doamnă Primar / Stimate Domnule Primar,

Prin prezenta, vă înaintăm o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile
de interes public. Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a ne transmite următoarele documente şi
informaţii referitoare la activitatea instituţiei pe care o conduceţi:

1. Numele şi funcţia persoanei desemnate, în conformitate cu Art.3, Art.4 şi Art.16 ale


Legii 544/2001, ca fiind responsabilă cu L544/2001 în instituţia pe care o
reprezentaţi;
2. Numele şi funcţia persoanei desemnate, în conformitate cu Art. 6(5) al Legii
52/2003, ca fiind responsabilă cu L52/2003 în instituţia pe care o reprezentaţi;
3. Rapoartele individuale de activitate ale consilierilor locali pentru anul 2009 sau 2008
(în ipoteza în care raportul pentru anul 2009 nu a fost încă elaborat). În ce măsură
şi cum sunt acestea accesibile cetăţenilor din comuna dumneavoastră?
4. Raportul de implementare a L544/2001 pentru anul 2009 sau 2008 (în ipoteza în
care raportul pentru anul 2009 nu a fost încă elaborat);
5. Raportul de implementare a L52/2003 pentru anul 2009 sau 2008 (în ipoteza în
care raportul pentru anul 2009 nu a fost încă elaborat). În absenţa acestor rapoarte,
vă rugăm să ne furnizaţi următoarele informaţii:
a) numărul participanţilor la şedinţele publice în anul 2009;
b) numărul total al recomandărilor primite în anul 2009;
c) numărul total al recomandărilor incluse în proiectele de acte normative
şi în conţinutul deciziilor luate în 2009;
d) numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de
acte normative;
e) numărul şedinţelor care nu au fost publice şi motivaţia restricţionării
accesului;
f) evaluarea proprie a parteneriatului cu cetăţenii şi asociaţiile legal
constituite ale acestora;
g) situaţia cazurilor în care autoritatea publică a fost acţionată în justiţie
pentru nerespectarea prevederilor L52/2003;
6. Numărul total al dezbaterilor publice organizate în anul 2009;
7. Minutele dezbaterilor publice organizate în anul 2009;
8. Numărul total al Hotărârilor de Consiliu Local (HCL) adoptate în anul 2009,
precizând numărul hotărârilor iniţiate de primar, numărul total al acelora iniţiate de
membrii CL şi numărul total al celor iniţiate de cetăţeni.

69
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

9. Care sunt metodele utilizate în informarea cetăţenilor despre organizarea şedinţelor


publice;
10. Faceţi publice proiectele de HCL? Dacă da, cu cât timp înainte aduceţi la cunoştinţa
cetăţenilor organizarea şedinţelor publice?
11. Care sunt canalele de comunicare cu cetăţenii utilizate de către autoritatea publică
locală în primii doi ani din mandatul 2008 – 2012, în măsura în care acestea există.

Dorim ca informaţiile solicitate să fie furnizate electronic, la adresa [...], pe fax, la numărul [...]
sau prin poştă la adresa [...]. În ipoteza în care aceste informaţii nu sunt disponibile în format
electronic, vă rugăm să specificaţi acest lucru în răspuns şi să ne transmiteţi costurile de copiere
pentru respectivele documente.

Menţionăm că informaţiile de interes public oferite de dumneavoastră vor fi utilizate în cadrul


proiectului „Transparenţă la purtător!”, derulat de către Asociaţia Naţională a Birourilor de
Consiliere pentru Cetăţeni în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe)
şi finanţat din fondurile Uniunii Europene derulate prin Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul de
Plăţi şi Contractare Phare, programul Facilitatea de Tranziţie 2007/19343.01.11-Consolidarea
sprijinului societăţii civile în lupta împotriva corupţiei. Pentru eventualele informaţii şi sesizări
legate de proiectele PHARE contactaţi: cfcu.phare@mfinante.ro. .

Cu deosebită stimă,

Asociaţia Naţională a Birourilor


de Consiliere pentru Cetăţeni

70
Anexa 2 – Lista de criterii, indicatori şi modul de atribuire a scorurilor
Nr. Scoruri
Criteriu Indicator Atribuirea scorurilor
crt. acordate

Dimensiunea referitoare la transparenţa autorităţilor publice locale

Primirea răspunsului la 1 Răspunsul a fost primit in limita a 30 de zile.


Măsura în care se respectă
solicitarea de informaţii de
1. prevederile articolului 7 al Legii 0,5 Răspunsul a fost primit după 30 de zile.
interes public în limita a 30 de
544/2001.
zile calendaristice. 0 Răspunsul nu a fost a fost primit.
1 S-a folosit mai mult de un canal de cominicare.
Măsura în care sunt utilizate mai Număr de canale de comunicare
2. multe canale de comunicare cu folosite de autorităţile publice 0,5 S-a folosit un singur canal de comunicare.
cetăţenii. locale.
0 Nu s-a folosit niciun canal de comunicare/NR.
1 Au fost primite peste 3 rapoarte de activitate.
Numărul de rapoarte de activitate
Au fost primite 1 sau două rapoarte sau s- a
ale consilierilor locali primite de
0,5 răspuns cum că nu s-au întocmit aceste
Măsura în care consilierii locali ANBCC ca urmare a solicitării de rapoarte.
3. redactează raportul anual de informaţii publice.
activitate. 0 Nu s-a furnizat un răspuns la această solicitare
Rapoarte de activitate primite 1 Rapoartele primite fac referire la anul 2009
coroborat cu anul la care face
referire raportul. 0,5 Rapoartele primite fac referire la anul 2008.
S-a folosit mai mult de un canal de
Numărul de canale de 1
Măsura în care cetăţenii au comunicare.
comunicare folosite pentru
4. acces la rapoartele de activitate
publicarea rapoartelor de 0,5 S-a folosit doar un canal de comunicare.
ale consilierilor locali.
activitate ale consilierilor locali.
0 Nu s-a folosit niciun canal de comunicare/NR.
S-a furnizat raportul sau un link exact şi
1
Măsura în care se respectă A fost furnizat raportul anual de funcţional.
5. prevederile articolului 12 din evaluare a implementării Legii
0,5 S-a furnizat doar un link general.

71
Legea 52/2003. 52/2003.
0 S-a furnizat un link nefuncţional /NR.
Nr. Scoruri
Criteriu Indicator Atribuirea scorurilor

72
crt. acordate

Dimensiunea referitoare la transparenţa autorităţilor publice locale

S-a furnizat raportul sau un link exact şi


Măsura în care se respectă 1
A fost furnizat raportul anual funcţional.
articolul 27 din normele
6. privind accesul la informaţiile
metodologice de aplicare a Legii 0,5 S-a furnizat doar un link general.
publice.
544/2001.
0 S-a furnizat un link nefuncţional /NR.
Numărul dezbaterilor organizate este mai mare
1
de zece
Măsura în care au fost
Numărul dezbaterilor publice
7. organizate dezbateri publice în Numărul dezbaterilor organizate este cuprins
organizate în 2009. 0,5
anul 2009. între 1 şi 9.
0 Nu au fost organizate dezbateri /NR.
A existat cel putin o HCL adoptată ca urmare a
Măsura în care s-au luat hotărâri Numărul de hotărâri adoptate ca 1
unei iniţiative cetăţeneşti.
8. ca urmare a unei iniţiative urmare a unei iniţiative
cetăţeneşti. cetăţeneşti. Nu a existat nicio HCL adoptată ca urmare a
0
unei iniţiative cetăţeneşti.
Măsura în care se utilizează S-a folosit mai mult de un canal de
1
canalele de informare a Numărul de canale de comunicare.
9. cetăţenilor menţionate la comunicare folosite în vederea
0,5 S-a folosit un singur canal de comunicare.
articolului 7 alineatul 1 punctul a) informării cetăţenilor.
din Legea 52/2003. 0 Nu s-a folosit niciun canal de comunicare/NR.
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Dimensiunea referitoare la responsabilitatea personalului autorităţiilor publice locale

Numărul de răspunsuri primite 1 S-a răspuns la toate întrebările.


Măsura în care s-a furnizat un
raportat la numărul de întrebări
1. răspuns la toate cererile de 0,5 S-a răspuns la oricare 7 întrebări.
formulate în solicitarea de
informaţii publice.
informaţii publice. 0 S-a răspuns la mai puţin de 7 întrebări.
Nr. Scoruri
Criteriu Indicator Atribuirea scorurilor
crt. acordate

Dimensiunea referitoare la responsabilitatea personalului autorităţiilor publice locale

Răspunsul primit conţine 1 S-a nominalizat persoana responsabilă .


Măsura în care se respectă
informaţii privind numele
2. prevederile articolului 4 din
persoanei responsabile cu Nu s-a furnizat un răspuns la această
Legea 544/2001. 0
implementarea Legii 544/2001. solicitare.
Răspunsul primit conţine 1 S-a nominalizat persoana responsabilă .
Măsura în care se respectă
informaţii privind numele
3. articolul 6 alineatul 5 din Legea
persoanei responsabile pentru Nu s-a furnizat un răspuns la această
52/2003. 0
relaţia cu societatea civilă. solicitare.
Rapoarte de evaluare a 1 Rapoartele primite fac referire la anul 2009.
Măsura în care este redactat
implementării legii 52/2003
4. raportul de evaluare a
primite coroborat cu anul la care
implementării Legii 52/2003. 0,5 Rapoartele primite fac referire la anul 2008.
face referire raportul.
Rapoarte anuale privind accesul 1 Rapoartele primite fac referire la anul 2009.
Măsura în care este redactat
la informaţiile publice primite
5. raportul anual privind accesul la
coroborat cu anul la care face
informaţiile publice. 0,5 Rapoartele primite fac referire la anul 2008.
referire raportul.
Proiectele de Hotărâre de Consiliu Local sunt
Măsura în care se respectă Proiectele de Hotărâre de 1
publicate.
6. prevederile articolului 6 alineatul Consiliu Local sunt publicate
1 din Legea 52/2003. înainte de luarea deciziilor. Proiectele de Hotărâre de Consiliu Local nu
0
sunt publicate/NR.

Numărul de zile scurs între data 1 Numărul de zile este mai mare sau egal cu 3.
Măsura în care se respectă publicării anunţului privind
7. prevederile articolului 7 din organizarea şedinţelor publice şi Numărul de zile este mai mic de 3 zile/nu se
Legea 52/2003. data la care are loc şedinta 0 publică anunţul sau nu s-a răspuns la această
publică de Consiliu Local.

73
solicitare.
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

Anexa 3 – Extrase din legile care au stat la baza procesului de


monitorizare

Extras din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională

Art. 6. - (1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea


administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul
propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către
mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administraţiei publice va transmite
proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor
informaţii.
(2) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţă
publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare
şi adoptare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde o notă de fundamentare, o expunere
de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ
propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul limită, locul şi
modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de
recomandare privind proiectul de act normativ.
(3) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanţă asupra
mediului de afaceri se transmite de către iniţiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal
constituite, pe domenii specifice de activitate, în termenul prevăzut la alin. (2).
(4) La publicarea anunţului autoritatea administraţiei publice va stabili o perioadă de cel
puţin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act
normativ supus dezbaterii publice.
(5) Conducătorul autorităţii publice va desemna o persoană din cadrul instituţiei,
responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile şi
opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.

[…]

Art. 7. - (1) Participarea persoanelor interesate la lucrările şedinţelor publice se va face în


următoarele condiţii:
a) anunţul privind şedinţa publică se afişează la sediul autorităţii publice,
inserat în site-ul propriu şi se transmite către mass-media, cu cel puţin 3
zile înainte de desfăşurare;
b) acest anunţ trebuie adus la cunoştinţa cetăţenilor şi a asociaţiilor legal
constituite care au prezentat sugestii şi propuneri în scris, cu valoare de
recomandare, referitoare la unul dintre domeniile de interes public care
urmează să fie abordat în şedinţă publică;
c) anunţul va conţine data, ora şi locul de desfăşurare a şedinţei publice,
precum şi ordinea de zi.
(2) Difuzarea anunţului şi invitarea specială a unor persoane la şedinţa publică sunt în
sarcina responsabilului desemnat pentru relaţia cu societatea civilă.
(3) Participarea persoanelor interesate la şedinţele publice se va face în limita locurilor
disponibile în sala de şedinţe, în ordinea de precădere dată de interesul asociaţiilor legal
constituite în raport cu subiectul şedinţei publice, stabilită de persoana care prezidează şedinţa
publică.
(4) Ordinea de precădere nu poate limita accesul massmedia la şedinţele publice.

74
[...]

Art. 12. - (1) Autorităţile publice prevăzute la art. 4 sunt obligate să întocmească şi să facă public
un raport anual privind transparenţa decizională, care va cuprinde cel puţin următoarele elemente:
a) numărul total al recomandărilor primite;
b) numărul total al recomandărilor incluse în proiectele de acte normative
şi în conţinutul deciziilor luate;
c) numărul participanţilor la şedinţele publice;
d) numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte
normative;
e) situaţia cazurilor în care autoritatea publică a fost acţionată în justiţie
pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi;
f) evaluarea proprie a parteneriatului cu cetăţenii şi asociaţiile legal
constituite ale acestora;
g) numărul şedinţelor care nu au fost publice şi motivaţia restricţionării
accesului.
(2) Raportul anual privind transparenţa decizională va fi făcut public în site-ul propriu,
prin afişare la sediul propriu într-un spaţiu accesibil publicului sau prin prezentare în şedinţă
publică.

Extras din Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

Art. 4. - (1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informaţiile de interes public
autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a organiza compartimente specializate de
informare şi relaţii publice sau de a desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu.
(2) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea compartimentelor de relaţii publice se
stabilesc, pe baza dispoziţiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a
autorităţii sau instituţiei publice respective.

[...]

Art. 7. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea


informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la
înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare
şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea
informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de
zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen
de 5 zile de la primirea petiţiilor.
(3) Solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt
întrunite condiţiile tehnice necesare, şi în format electronic.”

Extras din normele metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la
informaţiile de interes public

Art.27. - (1) Fiecare instituţie sau autoritate publică, va întocmi anual, prin structurile de
informare şi relaţii publice, un raport privind accesul la informaţiile de interes public care va
cuprinde:

75
În căutarea democraţiei rurale - O radiografie a transparenţei decizionale în România

a) numărul total de solicitări de informaţii de interes public;


b) numărul total de solicitări, departajat pe domenii de interes;
c) numărul de solicitări rezolvate favorabil;
d) numărul de solicitări respinse, defalcat după motivaţia respingerii
(informaţii exceptate de la
acces, inexistente etc);
e) numărul de solicitări adresate în scris: 1. pe suport de hârtie şi 2. pe
suport electronic;
f) numărul de solicitări adresate de persoane fizice ;
g) numărul de solicitări adresate de persoane juridice;
h) numărul de reclamaţii administrative: 1. rezolvate favorabil; 2. respinse;
i) numărul de plângeri în instanţă: 1. rezolvate favorabil; 2. respinse; 3. în
curs de soluţionare;
j) costurile totale ale compartimentului de informare şi relaţii publice;
k) sumele totale încasate pentru serviciile de copiere a informaţiilor de
interes public solicitate;
l) numărul estimativ de vizitatori ai punctului de informare-documentare.
(2) Acest raport va fi adresat conducătorului autorităţii sau instituţiei publice respective
şi va fi făcut public.
(3) Autorităţile şi instituţiile publice centrale vor asigura colectarea rapoartelor din
teritoriu, urmând ca situaţiile centralizate să fie trimise Ministerului Informaţiilor Publice.”

76
Material editat în cadrul proiectului “Transparenþa la purtãtor!”, finanþat de Uniunea Europeanã
prin programul Facilitatea de Tranziþie 2007/19343.01.11-Consolidarea sprijinului societãþii civile
în lupta împotriva corupþiei.

Editorii materialului: Asociaþia Naþionalã a Birourilor de Consiliere pentru Cetãþeni (ANBCC)


Publicat la Bucureºti, Noiembrie 2010

Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.
Pentru eventualele informaþii ºi sesizãri legate de proiectele PHARE contactaþi:
cfcu.phare@mfinante.ro.