Dialogul social

Eficienta activititatii unei organizatii depinde in mare masura

de modul in care conducerea acesteia reuseste sa organizeze si sa
intretina permanent dialogul social.
Dialogul social reprezinta ansamblul organizat de contacte si
actiuni prin care anumite grupuri (de salariati, conducere, patronat,
sindicate, organizatii profesionale etc.) participa la elaborarea celor
mai bune solutii pentru problemele economice si sociale cu care
acestea se confrunta, la amortizarea intereselor si la prevenirea
conflictelor.
Dialogul social poate fi desfasurat la nivelul economiei
nationale, actorii principali fiind guvernul, patronatul si sindicatele
sau organizatiile profesionale, de tineret etc. In cadru intreprinderii,
dialogul social se desfasoara intre echipa de conducere si salariati,
prin intermediul reprezentantilor acestora . In ambele cazuri exista
anumite reglementari juridice si organizatorice menite sa sprijine
eficienta dialogului social. Participarea salariatilor la dialogul social
din intreprindere este o cale de intarire a managementului firmei care
devine astfel mai consistent si mai credibil, ceea ce contribuie la
atenuarea sau chiar prevenirea conflictelor si, in consecinta, la
imbunatatirea climatului psihosocial.
Dialogul social in cadrul intreprinderii se bazeaza, in mare
masura, pe organizarea si functionarea unor structuri institutionale
adecvate.
Dialogul social se realizeaza prin negociere, consultare, informare si
gestionare in comun, prin care se urmareste armonizarea intereselor
patronale cu cele ale salariatilor de la nivel de unitate pana la scara
nationala.
Obiectivul permanent al dialogului social il reprezinta realizarea
pacii sociale.
In Romania interventia partenerilor sociali ( sindicate) se
concretizeaza prin urmatoarele masuri:
1 .Obligarea consultarii prealabile de catre Guvern a
reprezentantilor partenerilor sociali atunci cand initiaza proiectele unor acte
normative care privesc raporturile de munca;
crearea unor organisme speciale cu participarea reprezentantilor
sindicatelor si ai patronatului, de regula, sub forma unor comisii de tip
consultativ.
2. Romania este singura tara in care s-a considerat ca aparitia
Consiliului Economic si Social trebuie stabilita prin lege. Ca atare dupa o
lunga perioada de dezbateri a aparut Legea nr 109/1997 privind organizarea
si functionarea Consiliului Economic si Social.(CES)
Consiliul Economic si Social nu se subordoneaza puterii executive, nici
Parlamentului sau Presedentiei. El este un organism tripartit autonom
compus din 27 de membri :
9 membri numiti de guvern;
9 membri numiti de comun acord de catre confederatiile patronale
reprezentative la nivel national;
9 membri numiti de comun acord de catre confederatiile sindicale
reprezentative la nivel national;
Consiliul Economic si Social face propuneri in conditiile prevazute
de lege in domenii fundamentale:
-restructurarea si dezvoltarea economiei nationale,
-privatizarea intreprinderilor cu capital de stat,
-relatii de munca si politica salariala,
-protectie sociala si ocrotirea sanatatii,
- invatamant si cercetare.
Consiliul Economic si Social are rol consultativ in stabilirea politicii
economice si sociale, precum si in medierea starilor conflictuale intervenite
intre partenerii sociali, inainte de a se declansa procedurile prevazute de
lege privind solutionarea conflictelor de munca.
Comisiile consultative de dialog social – isi desfasoara activitatea in cadrul
unor ministere si al prefecturilor si urmaresc sa asigure o relatie de
parteneriat intre administratie, patronat si sindicate care sa permita o
informare reciproca permanenta asupra problemelor care sunt de domeniul
de interes al administratiei sau al partenerilor sociali.
 Departamentul pentru Dialog Social- asigura functionarea relatiilor
Guvernului cu partenerii de dialog social, avand si atributia organizarii
intalnirilor primului-minstru cu partenerii de dialog social, cofederatii
sindicale si patronale reprezentative la nivel national.