1.Definitia mk; mk clasic si implicarea sociala a intreprinderii.

Mk reprezinta procesul planificarii si executiei conceptului de produs, stabilirii pretului si

promovarii si distributiei ideilor , bunurilor si serviciilor pentru a crea schimburi care sa satisfaca
obiective individuale si organizationale.
Mk clasic se defineste ca fiind ansamblul mijloacelor de care dispune o intreprindere pentru a-si
vinde produsele clientilor sai, de o maniera rentabila.
Implicatiile si responsabilitatile sociale ale intreprinderii sunt reliefate in Mk societal care este
definit ca o orientare a activitatii firmei care recunoaste ca sarcina prioritara a acesteia este aceea
de a studia nevoile si dorintele pietelor vizate si de a le satisface de o maniera mai eficienta decat
concurenta, dar si intr-un mod care sa mentina sau sa amelioreze bunastarea consumatorilor.
2. Definitia mk social.
Se mentioneaza 3 definitii ale mk social: 1973 Ph. Kotler si Gerald Zaltman
Mk social reprezinta proiectarea, implementarea si controlul programelor de mk care privesc
acceptarea unor idei sociale.
1990 Alan R. Andreasen: Mk social repr. aplicarea tehnologiilor din mk comercial in analiza ,
planificarea, executia si evaluarea programelor destinate sa influenteze comportamentul voluntar
al audientelor tinta , in masura sa sporeasca bunastarea personala a acestuia si a societatii.
1989 Manfred Bruhn si Jorg Tilmes: Mk social reprezinta planificarea,
organizarea,implementarea si controlul strategiilor si activitatilor de mk ale organizatiilor
necomerciale, care sunt indreptate in mod direct/indirect catre rezolvarea unor probleme sociale.
3. Sfera de cuprindere a mk social. Principalele tipuri de organizatii sociale:
-organizatii mutuale de asistenta sociala:uniuni, federatii, ligi, sindicate etc.
-Institute de cercetare, centre de conferinte, arhive;
-fundatii in domeniul satanatii, stiintei, educatiei;
-universitati, colegii;
-organizatii de intr-ajutorare reciproca;
-organizatii din domeniul sanatatii:spitale, sanatorii,azile, orfelinate, statii de salvare etc.
-organizatii de asistenta sociala pentru tineret:asociatii de tineret,case de copii,ateliere.
-organizaatii de protectie a mediului, de ingrijire a monumentelor istorice, de protectie a
animalelor etc.
-institutii culturale:muzee, teatre,orchestre simfonice
-organizatii religioase
-majoritatea cluburilor sportive
4.Demersul mk social si specializarile acestuia.
Demersul mk social este diferit de cele 4 demersuri posibile aflate la indemana
organizatiilor( demersul educativ, demersul persuasiv, demersul modificarilor comportamentale,
demersul influentei sociale) dare are si aspecte comune cu fiecare dintre acestea, ca si:
-demersul educativ- incearca sa educe;
-demersul persuasiv- trebuie sa-i motiveze pe indivizi pt a-i determina sa actioneze;
-demersul modif, comport.- folos. in unele situatii modelarea, acordarea de recompense;
-demersul influentei sociale- poate utiliza presiunea sociala pt a-si atinge scopurile.
Mk social poate fi incadrat in randul specializarilor mk, mai precis : mk activitatilor nelucrative.
Acesta la randul lui cuprinde un nr mare de specializari, corespunzatoare diversitatii activitatilor
cu caracter social:mk educational, cultural,mediacl, religios, sportiv, militar, ecologic.
5.Definitia mk politic si specializarile acestuia.
Cele mai importante definitii sunt:
Michel Bongrand-mk pol repr ansamblul de tehnici avand ca obiect: sa favorizeze adecvarea
unui candidat la electoratul sau potential;sa il faca cunoscut de catre un numar cat mai mare de
alegatori; sa creeze o diferentiere fata de concurenti si adversari; si cu un minim de mijloace sa
optimizeze nr de sufragii pe care trebuie sa le castige in timpul campaniei.
Ph. Kotler “interactiunea sociala intre 2 unitati:una –candidatul urmarind sa obtina un raspuns
dorit de la cealalta unitate sociala(alegatorii), al carei raspuns e liber, dar susceptibil de a fi
influentat prin anumite beneficii care pot fi oferite de catre prima unitate sociala.
Denis Lindon “un ansamblu de teorii si metode de care pot sa se serveasca organizatiile politice
si institutiile publice, atat pt a-si defini obiectivele si programele, cat si pentru a influenta
comportamentele cetatenilor.
Specializarile mk politic cuprind:mk electoral;mk puterilor publice si administratiei;mk politic
international.
6.Aparitia si dezvoltarea mk social-politic.
Din multitudinea de repere cronologice este dificil de stabilit care este elementul decisiv atunci
cand vorbim de aparitia mk social-politic.Opiniile par a converge spre ideea ca mk social politic
si-a facut aparitia in perioada interbelica , cel mai probabil anii 30 in SUA , cunoscand o
puternica dezvoltare dupa al 2-lea razboi mondial si extindere.Extinderea in plan geografic a
practicilor de mk social politic nu s-a efectuat prin simpla preluare a unor rezultate obtinute in
SUA urmata de transferarea acestora in alte tari.Transferul conceptelor , tehnicilor si metodelor
de mk social politic nu s-au putut face fara modificari si completari determinate de conditiile
concrete dintr-o tara sau alta.Pe langa procesul de dezvoltare a mk social politic pe cale
extinsiva a avut loc si o dezvoltare intensiva.Desi mk social politic a devenit in ultimele decenii
o prezenta constanta in viata politica a Europei Occidentale, el nu a atins nivelul de dezvoltare
din SUA .
Nivelul de dezvoltare atins de mk social politic este demonstrat si de crearea:
-1968 Asociatia Internationala a Consilierilor Politici-1985-120 membri,90 americani,12 francezi
-Asociatia Europeana a Consilierilor Politici-20 specialisti in mk politic din diverse tari.
-Cea mai mare organizatie profesionala de acest tip este Asociatia Americana a Consilierilor
Politici 1985 1000 membri.
7.Etape in evolutia mk social-politic
Exista o etapizare a evolutiei conceptului de mk social-politic, identificand 4 stadii:
-Orientarea catre partid- in aceasta etapa organizatiile teritoriale ale partidului alcatuite din
simpatizanti,voluntari opereaza cu informatii furnizate de organele centrale de conducere a
partidului incercand sa implementeze “o masinarie politica” in care rolul candidatului nu este
altul decat acela de a interpreta o partitura compusa de catre conducerea partidului. Ex: campania
electorala a generalului Eisenhower, 1952.
-Orientarea catre pordus- conducerea partidului axeaza campania electorala pe identificarea,
promovarea celui mai bun candidat posibil.Ex J.F.K-1960
-Orientarea catre vanzari-campania electorala este in continuare axata pe persoana candidatului
numai ca rolul principal in organizarea si conducerea campaniei trece din mainile aparatului de
partid in cele ale profesionistilor.Ex Nixon 1968
-Orientarea catre mk- conducerea campaniei electorale este incredintata unor specialisti in mk in
afara partidului care pun accentul nu pe candidat ci pe nevoile si asteptarile alagatorilor . Ex
1992 Bush, Clinton, Perot.
8.Importanta studierii mk social politic
Se poate face afirmatia ca importanta abordarii problematicii mk social pol consta in cel putin
urmatoarele aspecte:
-dpdv practic, in Ro exista peste 10000 de organizatii neguvernamentale care desfasoara
activitati cu caracter social, precum si cateva zeci de partide politice care au organizatii la nivel
local.Este foarte probabil ca aceste organizatii,ca si alte tipuri de institutii(ministere, primarii etc)
sa isi manifeste din ce in ce mai mult interesul de a angaja specialisti in mk.
-dpdv teoretic,o incursiune intr-o specializare recenta a mk , in care multe concepte sunt departe
de a fi cristalizate, poate da nastere unor intrebari a caror solutionare va conduce la o mai buna
intelegere a mk clasic .De aceea consideram ca toti cei care se apleaca asupra problemelor
practicii, si mai ales teoriei mk, in general, nu pot sa ocoleasca aspectele particulare ale
dezvoltarii acestuia in zona activitatilor sociale si politice.
9.Macromediul de mk al organizatiilor sociale si politice
In privinta macrom. de mk social politic , se poate aprecia ca , in general, aceasta influenteaza
deciziile pe termen lung , strategice, ale organizatiilor sociale sau politice, data fiind dinamica
mai putin accentuata a componentelor sale.Macrom, de mk social politic este alcatuit din
urmatoarele medii:
a) Mediul socio-demografic cuprinde ansamblul elem legate de populatia existenta in zona
vizata, impartind-o in functie de criterii legate de varsta, sex,nationalitate, ocupatie, venituri etc.
b)Mediul cultural cuprinde aspectele privind sistemul de valori, traditie, obiceiuri si credinte
imbratisate de populatia din zona vizata.
c)Mediul economic vizeaza relatiile existente intre membrii societatii in privinta producerii si
repartizarii bunurilor necesare.
d) Mediul politico-institutional se refera la ansamblul legilor,organismelor guvernamentale si
grupurilor de presiune care influenteaza libertatea de actiune a organizatiilor si persoanelor
particulare dintr-o anumita societate.
e)Mediul tehnologic este alcatuit din ansamblul elementelor materiale(echipamente, utilaje etc)
si nemateriale(know how, brevete, licente etc.) utilizate in productia si distributia bunurilor.
f)Mediul natural are in vedere conditiile legate de relief , clima, retea hidrografica, poluare etc.
g)Mediul international vizeaza situatia politica din ate tari, conflicte militare si chiar cele sociale.
10.Micromediul de mk al organizatiilor sociale si politice.
Componentele microm de mk social politic sunt urmatoarele:
a) Grupurile tinta reprez segmente de polulatie vizate de o organizatie sociala sau politica.
b)Subscriptorii sunt pers fizice sau juridice, sau chiar statul si administratiile publice locale care
contribuie financiar la buna desfasurare a activitatii organizatiilor sociale sau politice.
c)Militantii(voluntarii) sunt pers fizice dispuse sa sprijine , prin efectuarea unor activitati cu
caracter voluntar, activitatea unei organizatii sociale sau politice.
d)Prescriptorii sunt persoane care ocupa o pozitie din care pot influenta comportamentul altor
persoane,
e)Concurentii sunt reprezentati de organizatiile sociale care se adreseaza acelorasi grupuri tinta,
vizand aceeasi sfera de preocupari.
f)Prestatorii de servicii sunt pers fizice sau juridice angajate de catre organizatiile sociale sau
politice in vederea rezolvarii unor probleme specifice.
g)Organismele publice sunt acele structuri , de stat sau asociative, insarcinate cu supravegherea
si controlul activitatii organizatiilor sociale sau politice.
11.Piata organizatiilor sociale si politice (trasaturi specifice) Trasaturi specifice ale pietei
organizatiilor s. si p.: a)necesitatea existentei unor surse gratuite de finantare si de forta de
munca.Spre deosebire de intreprinderi, care se autofinanteaza din profit si angajeaza personal.
organizatiile sociale trebuie sa convinga subscriptorii si sa mobilizeze militantii.
b)cererea din partea grupurilor tinta imbraca forma unei cereri neexprimate, latente , uneori
organizatia confruntandu-se cu lipsa de interes sau chiar cu adversitatea anumitor membri ai
grupurilor tinta vizate vis-a-vis de propunerile de modificare a comportamentului acestora.
c)caracterul preponderent intangibil al prestatiei efectuate de catre organizatie in directia
grupurilor tinta .Este vorba despre transmiterea unor idei si prestarea anumitor servicii.
d)caracterul preponderent nemonetar al contraprestatiei efectuate de catre grupurile tinta vizate.
Marea majoritate a prestatiilor organizatiilor sociale sunt gratuite.,
12.Cercetari de mk social politic :concept, particularitati,arie, tipologie,istorie,demers.
Cercetarea de mk s.p. este activitatea formala si sistematica , prin intermediul careia, cu ajutorul
unor concepte , metode si tehnici stiintifice de investigare, se realizeaza specificarea, masurarea,
culegerea, analiza si interpretarea inf. de mk destinate organizatiei s. sau p., in vederea
cunoasterii mediului in care activeaza, identificarii oprtunitatilor si riscurilor , determinarii
variantelor optime ale actiunilor de mk s.p. si comensurarii efectelor acestora.
Aspectele particulare ale cercetarii de mk s.p.:In primul rand, mass media si opinia publica
manifesta un interes sporit fata de rezultatele acestor cercetari.In al doilea rand, se constata o
reticenta sporita din partea subiectilor cercetati in a oferi inf. solicitate.Cercetarile de mk s. p.
vizeaza, adesea, subiecte tabu pt omul obisnuit.In al treilea rand, in cazul sondajelor
preelectorale, exista posibilitatea de a verifica rapid corectitudinea rezultatelor obtinute.
Aria de aplicare a cercetarilor de mk s.p. este extrem de larga.Se pot delimita urmatoarele
domenii in care cercetarile de mk social pol sunt utilizate cu preponderenta:
a)studiul comportamentului grupurilor tinta; b)studiul mediului extern de mk al organizatiei;
c)studiul imaginii organizatiei; d) verificarea eficientei actiunilor de mk s.p.
Cercetarile de mk s.p. pot fi grupate in mai multe tipuri de cercetari in fctie de anumite criterii:
a)In functie de obiectivul urmarit, cercetarile de mk s.p pot fi exploratorii, instrumentale,
descriptive, explicative sau predictive.b) In functie de locul de desfasurare a cercetarii se disting:
cercetari de teren si de birou.c) In functie de posibilitatea generalizarii rezultatelor obtinute,
cercetarile de mk s.p pot fi cercetari calitative, cantitative, cercetari neutre si cercetari proprii.
Istoricul cercetarilor de mk sp. Din orice retrospectiva a cercetarilor de mk nu poata sa
lipseasca numele publicatiei americane “Literary Digest” editata intre 1890 si 1938. In 1920 cu
ocazia alegerilor prezidentiale , redactorii revistei au expediat prin posta chestionare unor
alegatori din 6 state americane, intrebandu-i spre care dintre cei 2 candidati, Warren Harding sau
James Cox, isi vor indrepta optiunea.Pe baza raspunsurilor, Literary Digest a previzionat victoria
lui Harding, previziune ce a fost confirmata. Literary Digest a realizat noi sondaje preelectorale
cu ocazia urmatoarelor alegeri prezidentiale, previzionand corect.
In contrast cu performanta revistei mentionate , un alt sondaj preelectoral previziona corect
castigatorul alegerilor din 1936, autorul sondajului fiind un tanar pe nume George Gallup.
George Gallup si Institutul American de Opinie Publica pe care il conducea au previzionat corect
castigatorul alegerilor din 1940 si 1944, in persoana lui F.D.Roosevelt. In 1944, atat Gallup cat si
alte institute specializate , au anticipat victoria guvernatorului New York-ului, republicanul
Thomas Dewey, asupra presedintelui in exercitiu. Tot in perioada interbelica dateaza si primele
preocupari europene in privinta stadiilor de opinie,In anul 1938 au aparut in Franta, Marea
Britanie primele institute de cercetare a opiniei publoce.
13.Studiul documentar in mk s.p.( datele secundare)Studiul documentar vizeaza culegerea
tuturor datelor deja disponibile(numite si “date secundare”), necesare organizatiei lucrative , s.
sau p., pentru a-si forma o opinie generala despre mediul in care actioneaza , ca si pentru a
fundamenta cercetarile ulterioare.De obicei studiul documentare se limiteaza la o simpla culegere
si stocare a inf., in alte cazuri este necesara o prelucrarea a acesteia, folosind instrumentele
analizei statistice si facilitatile oferite de tehnica de calcul moderna. Surse de date secundare:
-Rapoarte de vanzari
-Rezultate ale activitatii de mk
Inregistrari
-Informatii privind costurile
interne
-Rapoarte ale distribuitorilor

Electronice

-Guvern
-Camere de comert
Surse de date Date publicat -Asociatii patronale
-Reviste, ziare, carti,
anuare
-Studii private
Tiparite

Date -Audituri de magazin

provenind din -Panele de cumparatori
Surse surse -Panele de magazine
externe standardizate -Rapoarte de masurare a audientei TV

Internet

14.Cercetari calitative in mk social politic.

Cercetarile calitative, care , desi nu permit o extrapolare a rezultatelor obtinute, ofera
posibilitatea formularii unor ipoteze care, ulterior, vor fi validate printr-o cercetare cantitativa.
In raport cu cercetarile cantitative, cercetarile calitative beneficiaza de unele avantaje:
-abordarea respondentului are loc intr-un cadru si pe o durata care permit obtinerea unor
raspunsuri mai profunde.
-flexibilitatea mult mai mare a instrumentelor de culegere a informatiilor sporeste caracterul
exploratoriu al cercetarii, putand conduce la obtinerea unor idei noi si interesante;
-fiind vizate aspectele profunde ale personalitatii respondentului , rezultatele sunt valabile o
perioada mai indelungata;
-durata si costurile cercetarii sunt mai reduse.
Cercetarile de mk au dezvoltat un nr mare de metode , tehnici si instrumente de natura calitativa.
La baza acestora stau 2 metode:interviul in profunzime si reuniunea de grup.Ambele metode au
la baza acelas principiu:identificarea aspectelor fundamentale ale unei probleme , printr-o
discutie libera cu persoane apartinand colectivitatii studiate.
15.Cercetari cantitative in mk s.p.Daca cercetarile calitative au fost suficiente pentru a elabora o
strategie de mk, de regula este necesar ca ele sa fie dublate de cercetari cantitative pentru a fi
eficiente. Etapele desfasurarii cercetarii cantitative:
a)Identificarea problemei de rezolvat. b)Stabilirea obiectivelor cercetarii; c)Definirea variabilelor
ce vor fi utilizate. d)Formularea ipotezelor cercetarii. e)Precizarea colectivitatii cercetate.
f)Precizarea metodei de recoltare a informatiilor. g) Stabilirea locului si perioadei in care va fi
administrat chestionarul. h) Elaborarea chestionarului. i)Determinarea marimii esantionului;
j)Stabilirea schemei de esantioane; k)Elaborarea grilei de corelatii. l)Selectarea si instruirea
operatorilor de interviu. m)Desfasurarea anchetei pilot. n)Multiplicarea chestionarelor si a
materialelor anexe. o)Administrarea chestionarului. p)Verificarea corectitudinii completarii
chestionarelor si codificarea intrebarilor deschide. r)Configurarea bazei de date , introducerea
datelor si prelucrarea electronica a informatiei. s)Interpretarea rezultatelor si redactarea
raportului de cercetare.
16.Strategii de mk s.p.Strategia de mk s.p. defineste coordonatele generale ale atitudinii si
comportamentului organizatiei s. sau p. , in vederea atingerii obiectivelor prestabilite.
Strategii de mk electoral:
Elementele de care tb sa se tina cont in definirea strategiei sunt:1.obiectivele stabilite; 2 structura
electoratului; 3.atitudinea fata de cerintele electoratului; 4 atitudinea fata de concurenta; 5.
resursele disponibile.
Variantele stategice care pot fi luate in considerare in fctie de fiecare din aceste criterii sunt:
1 .Obiectivele stabilite: a)Strategia promovarii ideilor; b) Strategia maximizarii scorului;
c) Strategia castigarii alegerilor.
2.Structura electoratului: a) Strategia nediferentiala;b)strategia diferentiata;c)Strategie
concentrata
3.Cerintele electoratului:a) Strategie deschisa b)Strategie inchisa
4.Concurentii: a)Strategie pozitiva; b)Strategie negativa; c) Strategie pasiva
5.Resursele disponobile: a) Strategia austeritatii; b)Strategia echilibrului; c)Strategia coplesirii
adversarului.
Strategia de mk a organizatiilor s.
In privinta organizatiilor s. este foarte dificil de identificat care sunt strategiile de mk pe care
aceste le pot utiliza.Heribert Meffert propune o serie de criterii care ar putea fi avute in vedere pt
a stabili orientarea strategica a organizatiei.Aceste criterii sunt:
-Stabilirea pietelor vizate
-Stabilirea formei de actiune asupra grupurilor tinta
-Stabilirea atitudinii fata de concurenti
-Stabilirea atitudinii fata de distribuitori
-Stabilirea centrului de greutate in utilizarea instrumentelor de mk.