CUPRINS

SUA………………………………………………….3

NATURA……………………………………………4

POPULATIA…………………………………… ….6

ISTORIA……………………………………………..8
 STATELE UNITE ALE AMERICII

Nume oficial: Statele Unite ale Americii

Situare: in America de Nord

Vecinii: Canada, Oceanul Atlantic, Mexic, Oceanul Pacific, Oceanul Arctic

Suprafata: 9 363 364 km (locul 4)

Populatie: 286 067 000 loc. (locul 3)

Densitatea populatiei : 30,6 loc./km (locul 138)

Capitala : Washington (572 059 loc. ; 7,61mil.loc., aglomeratia urbana)

Forma de stat : republica prezidentiala

Diviziuni administrative : 50 state si un district federal ( Columbia)

Teritorii dependente : Samoa Americana, Guam, Ins. Mariane de Nord, Ins.

Baker, Ins. Howland, Ins. Jervis, Johnston Atoll, Ins. Wake, Ins. Midway,
Kingman Reef – in Oceanul Pacific; Puerto Rico, Ins. Virgine Americane si Ins.
Navassa – in arh. Antilelor

Sarbatoare nationala: 4 iulie ( aniversarea proclamarii independentei – 1776)

Limba oficiala : engleza

Alfabetizare : 97%

Moneda: 1 Dollar ($) =100 Cents

PNB/loc.: 31 910 $ (locul 6)

PNB: 9 860 800 mil. $ ( locul 1)

Internet: (2000): 148 mil. utilizatori

 NATURA

SUA ocupa partea centrala a Americii de Nord si este unul dintre cele mai
intinse state din lume, prezentand o coplesitoare varietate si un mare contrast al
condi tiilor naturale.
Relieful este variat si diferentiat, de la E la V, in trei mari zone paralele,
orientate N- S : Muntii Apalasi, Marile Campii si Muntii Stancosi .
Apalasii care se desfasoara ( pe 2500 km lungime) paralel cu tarmul
Oceanului Atlantic, pe directia NE- SV, sunt munti vechi si erodati (alt. medie
1000 m ; alt. max. Mount Mitchel 2037m). Intre acestia si campia
litorala( Atlantic Coastal Plain) exista o regiune piemontana traversata de rauri,
care formeaza caderi naturale de apa. In V, paralel cu tarmul pacific, se intinde
marele zid al Muntilor Stancosi( alt. max. Mount McKinley 6194m, din Alaska),
sector al sistemului Cordilierilor, care se dezvolta in ambele continente
americane.
Muntii Stancosi se prezinta sub forma unor lanturi distincte in general
paralele: Stancosii propriu-zisi in E ,cu numeroase varfuri peste 4000 m (Mt.
Elbert 4402m),Muntii Cascadelor/Cascade Range si ,in continuarea lor,spre S
Sierra Nevada (Mt.Whitney 4418m).Aceste lanturi muntoase inchid vaste
podisuri interioare inalte (alt. 1500-2000 m),cum sunt, de la N la S, Columbia
Plateau ,Great Basin (600 600 km)-cu cel mai coborat punct de pe teritoriul
SUA(Valea Mortii :86 m)-si Colorado Plateau (300 000 km).
Paralel cu litoralul pacific se desfasoara Coast Range,un lant muntos mai
putin inalt.Intre Apalasi si Stancosi se intinde,pe o latime de peste 1000
km,regiuni de podisuri si campii inalte cunoscuta sub termenulo generic de
Marile Campii.Aspectul lor se modifica usor de la E la V,urcand de la mai putin
de 500 m in valea fl. Mississippi la 1500 m in podisurile de la poalele
Stancosilor.
Hawaii,singurul stat din componenta federatiei aflat in afara
continentului nord-american,este constitui din arh.vulcanic omonim,aflat in
partea centrala a Oceanului Pacific (alt. max. in vulcanul Mauna Kea,4205 m ).
 Clima ,puternic influentata de relief,cele doua mari sisteme muntoase
izoland interiorul de influentele moderatoare oceanice ,este,in linii mari,
temperata in jumatatea nordica,cu nuante oceanice pe coastele nord-atlantica si
nord pacifica,si subtropicala in S.
Precipitatiile variaza intre c.2000 mm annual in Florida SI 250-500 mm in
V Marilor Campii sau chiar mai putin, in depresiunile si podisurile interioare din
V-ul tarii.
Circulatia generala a maselor de aer induce periodic in spatiul SUA
furtuni/uragane ce afecteaza litoralul atlantic si cel al Golfului Mexic si tornade
in vestul mijlociu si SE-ul tarii,ambele fenomene provocand in anotimpul cald
mari pagube materiale si adesea,pierderi de vieti omenesti.In timpul
iernii,invaziile de aer polar afecteaza,prin ninsori abundente sau geruri
puternice,viata locuitorilor din N si N-E tarii .
La randul lor,perioadele de seceta contribuie la declansarea
incendiilor,afectand vaste arii impadurite si/sau locuite.
Partea centrala este strabatuta de fluviul Mississippi,printre cele mai mari
din lume (6019 km lungime ,impreuna cu afluentul sau Missouri,3 250 000 km*
suprafata bazinului  ;alti afluenti : Kansas (1 000 km) si Arkansas (2 333
km),pe dreapta ,si Ohio (1 578 km ), pe stanga pe coasta atlantica raurile sunt
scurte,iar pe cea pacifica,mai lungi :Columbia (1 953 km) si Colorado (2 740
km ),care taie cel mai lung si spectaculos canion din lume (Grand Canyon ).
In N-E,la granita cu Canada,se afla Marile Lacuri (Superior ,Michigan,
Huron,Eric si Ontario),cel mai mare sistem de lacuri cu apa dulce de pe glob
(246 000 km*),important sistem hidroenergetic si de navigatie .
Vegetatia naturala este formata in E din paduri amestecate (conifere,si
foioase),in zona centrala de preerii,cu ierburi inalte in campiile centrale si
ierburi joase in Marile Preerii,vegetatie stepica,semidesertica si desertica in
Podisul Marelui Bazin,paduri de conifere in Stancosi,vegetatie subtropicala in S.
Fauna,bogata si variata,include cea mai mare parte a animalelor
caracteristice zonelor temperata si arctica,precum si elemebtele subtropicale si
tropicale.
In SUA exista un impresionant numar de zone ocrotite,intre care 48 P.N.
(inclusiv cel mai vechi de pe glob,Yellowstone),91 monumente nationale,82
paduri nationale,89 parcuri de stat.
 POPULATIA

Populatia (2001) : 286 067 000 locuitori.

Natalitatea  : 14,2 %

Mortalitate : 8,7%

Spor natural : 5,5%

Populatia urbana : 77,2%

Orase principale(mil.loc.-2000) : New York (8,0),Los Angeles (3,7),

Chicago (2,9),Houston (1,9),Philadelphia (1,5),Phoenix (1,3),San Diego(1,22),
Dallas (1,19),San Antonio (1,14),Detroit (0,95).

Arii metropolitane (mil.loc.2000):New York-Northern New Jersey- Long

Island (21,2),Los Angeles-Anaheim-Riverside (16,37),Chicago-Gary-Lake
Country (9,16),Washington (7,61),San Francisco-Oakland(7,04),Philadelphia
(6,19),Boston-Salem (5,82),Dallas (5,22),Houston (4,32-1997),Miami-Fort
Lauderdale (3,52-1997),Seattle-Tacoma (3,37-1997),Phoenix (3,25 ).

Circa 70% din populatie se afla in regiunea de la E de Mississippi si ,aici,

cea mai mare concentrare exista in 12 state si in districtul federal (9% din
suprafata tarii ) din N-E,ingloband si cel mai intins megalopolis de pe glob
(BOSWASH). Alte concentrari mai importante de populatie se gasesc in S-ul
Marilor Lacuri,pe litoralul pacific(California),de-a lungul tarmului Golfului
Mexic.

Cele mai populate state sunt California(33,87 mil. loc.),Texas (20,85

mil.),New York (18,98),Florida (15,98)iar cele mai putine populate –Wyoming,
Alaska,North Dakota,Vermont,Delaware,Montana,fiecare cu mai putin de 1 mil.
locuitori.

Densitatea cea mai scazuta o intalnim in Alaska (0,4 loc./km*),iar cea mai
ridicata in New Jersey (417 loc./km*)

Culte : protestanism 58%,catolicism 21%,alte culte crestine 6,4%,iudaism

2,1%,islamism 1,9%.
 ISTORIA

Teritoriul nord-american este populat in epoca precolumbiana de

numeroase triburi amerindiene de vanatori si pescari ai caror stramosi venisera
din Asia peste stramtoarea Bering spre sfarsitul paleoliticului.Coastele rasaritene
sunt vizitate,in jurul anului 1000,de vikingii veniti din Islanda,sub conducerea
lui Leif Eriksson.Genovezul Cristofor Columb este navigatorul care releva,in
1492,Europei existenta noului continent.In 1565,spaniolii condusi de Pedro
Menendez de Aviles fondeaza in Florida,Sf. Augustin,prima asezre europeana
permanenta de pe continentul nord-american.Intemeierea localitatii Jamestown
din Virginia de catre Compania Londoneza inaugureaza,in 1607,colonizarea
engleza in ,,Lumea Noua’’.Intre 1607 si 1733, iau fiinta pe coasta Atlanticului
13 colonii engleze:Massachusetts (1620),Maryland (1634),Pennsylvania (1682),
Georgia (1733).
Numarul locuitorilor creste de la 350,in 1610,la circa 3 milioane in 1776.
Incepand cu 1619,pe plantatiile de bumbac din statele sudice sunt adusi
sclavi negrii din Africa.
Spaniolii colonizeaza Florida,francezii Canada,valea fluviului Mississippi
cu Louisiana,asfel incat coloniile engleze sunt antrenate,din sec.17-18,in
conflictele care opun aceste mari puteri.
Masurile discriminatorii adoptate de metropola,in a doua jumatate a sec.18,
fata de coloniile nord-americane determina nasterea miscarii comune
antibritanice care culmineaza cu Razboiul de Independenta (1775-1783).
La 4 iulie 1776,cele 13 colonii adopta ,,declaratia de independenta’’a
Congresului care rupe legaturile cu Marea Britanie ,neatarnare recunoscuta prin
Tratatul de pace de la Paris
La 17 septembrie 1787 ese adoptata Constitutia SUA care proclama SUA
stat federal,cu un sistem prezidential de guvernamant,George Washington este
ales,in1789,ca prim presedinte al tarii.
Expansiunea spre V este marcata de includerea in Uniune a statelor
Kentucky (1792) si Tennesse (1796), a cumpararii Louisianei (1803) de la
Franta si a Floridei(1819) de la Spania. Razboiul dintre SUA si Marea Britanie,
din anii 1812-1814, se incheie pe baza statu quo-ului.
Presedintele James Monroe enunta, la 2 decembrie 1823, asa numita
« doctrina Monroe », care viza impiedicarea revenirii puteriilor coloniale pe
continentul american. In urma razboiului cu Mexicul(1846-1848) sunt dobandite
Texas, New Mexico,si California iar granita americano- mexicana este fixata pe
Rio Grande ; SUA ating in expansiunea spre V litoralului, Oceanul Pacific. In
1867, SUA cumpara pentru 7,2 mil. $, Alaska de la Rusia.
In deceniile care se scurg de la victoria nordului, SUA a cunoscut o rapida
dezvoltare ec., devenind la sfarsitul sec. 19, prima putere industriala a lumii.
Prin pacea de la Paris,(10.12.1898), SUA anexeaza insulele Filipine, Puerto
Rico, Guam si-si instituie controlul asupra Cubei, ins. Hawai.
Crearea ONU la San Francisco (26.06.1945) urma sa puna bazele unei largi
colaborari internationale in epoca postbelica, dar contradictiile care se
manifesta dupa Conferinta de la Postdam (1945), intre SUA si aliatii vest-
europeni si Uniunea Sovietica condusa de Stalin duc la izbucnirea « razboiului
rece ». Politica postbelica este conditionata de confruntarea dintre cele doua
supraputeri ale lumii – SUA si URSS, de cursa inarmarilor si de lupta pentru
extinderea sferelor de influenta. SUA sprijina redresarea economica a statelor
europene amenintate de spectrul comunist prin lansarea « Planului Marshall »
(la 5.06.1947, Congresul aproba 12md.$ ajutor pentru urmatorii 4 ani), initiaza o
serie de aliante militare –NATO (1949),ANZUS (1951),SEATO (1945),CENTO
(1955) si sprijina nemijlocit fortele anticomuniste angajate in deceniile 5-9 in
conflictele locale de pe glob : Coreea,Vietnam,Laos,Cambodgia, Cuba,
Americana Latina,Orientul Mijlociu,Afganistan.Pericolul unui nou razboi
mondial determina Sua sa poarte tratative la varf cu URSS la Geneva (1955),
Paris (1960),Viena (1961),pentru7 incheierea unor acorduri care sa duca la o
dezrmare controlata.Nemultumirea alegatorilor fata de ,,imobilismul’’
presedintelui republican Dwight Eisenhower (1953-1961)contribuie,in 1960,la
alegerea lui John Fitzgerald Kennedy ca sef al statului (1961-1963).Deschiderea
in politica interna este continuata si de succesorul sau L.B.Johnson (1963-1969)-
adoptarea de legi pentru realizarea egalitatii in drepturi a negrilor, ,,legea pentru
drepturile cetatenilor’’, ,,cruciada impotriva saraciei’’.SUA lanseaza primul sau
satelit artificial al Pamantului (31.01.1958),primul sau vehicul orbital cu un om
la bord (20.01.1961),iar la 20.07.1969, Neil Amstrong si Edwin Aldrin,din
echipajul navei Apollo 11,sunt primii locuitori ai Pamantului ce debarca pe
Luna ; In 1981este lansata ,,Columbia’’, prima naveta spatiala recuperabila,o
noua etapa in cursa de explorare a spatiului cosmic.Presedintele Richard Nixon
(1969-1974),oblgat de ,,afacerea Watergate’’ sa demisioneze,continua politica
de destindere si normalizare a relatiilor cu statele comuniste : vizite in Romania,
URSS,China,incheierea razboiului din Vietnam-1973.Democratul Jimmy Carter
(1977-1981) este confruntat cu efectele crizei energetice mondiale,cu problema
ostaticilor americani de la ambasada din Teheran(1979),reusind sa medieze
acordurile de pace israeliano-egiptene (1979) si sa semneze noul tratat asupra
Canalului Panama.Republicanul Reagan (1981-1989) reuseste sa obtina o noua
crestere economica printr-o politica liberala radicala,accelereaza cursa
inarmarilor si adopta o linie dura in relatiile cu lumea comunista. George Bush
(1989-1993) semneaza la Paris,in cadrul Conferintei pentru Securitate si
Colaborare Europeana, la 21.11.1990, Carta pentru o noua Europa, care pune
formal capat confruntarii Est –Vest, si obtine o victorie de prestigiu in Razboiul
din Golf (ian.-febr. 1991) prin eliberarea Kuwaitului de catre fortele reunite sub
drapelul ONU.La 20.01.1993 demoratul Bill Clinton depune juramantul in
calitate de al 42-lea presedinte al SUA intr-o lume radical schimbata prin esecul
ideologiei comuniste, emanciparea statelor est-europene de sub hegemonia
sovietica si destramarea celeilalte supraputeri-URSS.O lume in care SUA
ramane prima putere economica si militara la rascrucea dintre sec.XX-XXI.In
timpul celui de-al doilea mandat al presedintelui Bill Clinton (1996-2000) SUA
cunosc, dupa cea din anii 1961-1969 o a doua perioada de boom economic,cu un
excedent al bugetului federal de 70 md. $ . In conditiile esuarii Conferintei
pentru Kosovo, SUA, alaturi de alte state membre ale NATO, participa (mart.-
iun. 1999) cu cel mai mare numar de avioane la operatiunile militare aeriene
impotriva Iugoslavia.
Alegerile prezidentiale din 7.11.2000 se releva, ca evolutie, poate cele mai
dramatice din istoria SUA. Rezultatul final devine cunoscut abia dupa 36 de zile,
in urma repetarii de patru ori a numararii voturilor in statul Florida, a trei decizii
ale Curtii Supreme din acest stat federal si a doua ale Curtii Supreme Federale.
Republicanul G. Bush, desi primeste doar 507 voturi in plus in Florida fata de
contracandidatul sau, obtine astfel marii electori ai acestui stat, fapt care ii
permite sa detina in Colegiul National 271 de electori fata de cei 267 ai
democratului Al. Gore. Si aceasta in pofida jumatatii de million de voturi
populare obtinute in plus la nivelul intregii tari de cel din urma fata de
adversarul sau republican. Dupa 10 ani de crestere neintrerupta, economia
americana da, in prima parte a anului 2001, primele semne ale crizei. Totusi anul
2001 intra in istorie sub pecetea atentatelor teroriste de la 11 septembrie, care
schimba radical cursul politicii americane. In dimineata acelei zile, intr-o actiune
sinucigasa coordonata, un grup de 19 teroristi de origine araba si religie islamica
deturneaza patru avioane ale unor linii aeriene civile. Doua dintre ele proiectate
impotriva celor doua turnuri ale Worl Trade Center, din orasul New York, care
se prabusesc la scurt timp, altul este proiectat asupra cladirii Pentagonului de
langa Washington, in timp ce al patrulea, destinat Capitoliului sau Casei Albe,
nu isi atinge tinta, prabusindu-se in statul Pennsylvania. Bilantul oficial al
victimelor insumeaza 2900 de morti in orasul New York, 189 la Pentagon si 44
in aeronava prabusita in Pennsylvania. A doua zi, autoritatile americane declara
ca atentatele apartin retelei teroriste AlQaeda, condusa de multimilionarul saudit
refugiat in Afghanistan, Osama bin Laden. Condamnarea atentatelor si
compasiunea pentru victime este exprimata oficial de cvasitotalitatea guvernelor
lumii, cu exceptia Irakului condus de Saddam Husein. In medii populare din
multe tari insa, sentimentele antiamericane isi gasesc expresia in admiratia
deschisa manifestata fata de bin Laden si de actiunea sa. Pentru poporul
american, 11 septembrie se dovedeste a fi un mare soc si o profunda trauma.
Visul invulnerabilitatii “ fortaretei Americane” ia sfarsit. Atentatele releva o
noua fateta a globalizarii, cea a terorismului indreptat impotriva valorilor lumii
democrate. Intr-o cuvantare din 20 sept. presedintele G. Bush declara: “…din
aceasta zi inainte, orice actiune care continua sa adaposteasca sau sa sprijine
terorismul va fi privita de catre SUA ca dusman”. O legatura intre plicurile
continand anthrax expediate prin posta diferitelor oficialitati americane si
atentatul de la 11 septembrie nu a putut fi stabilita pana azi. Raspunsul SUA la
provocarea lansata de terorism este rapid si hotarat. Coalizand peste 60 de state
in frontul antiterorist, administratia Bush trece, dupa refuzul guvernului
talibanilor de indepartare a lui Osama bin Laden din tara la 7.10.2001, la atacuri
aeriene impotriva obiectivelor militare din Afghanistan. Sub presiunea ofensivei
Aliantei Nordului secondata de trupe americane si britanice, regimul talibanilor
se prabuseste rapid. La 31.11 fortele talibanilor parasesc capitala Kabul, la 7.12
inceteaza ultima rezistenta in orasul Kandahar, iar la 22.12.2001 este instalat sub
autoritate internationala, un nou guvern interminar in Afghanistan. Luna mai
2002reprezinta o cotitura radicala in raporturile Rusiei cu lumea occidentala.
Dupa ce la Reykjavik membrii NATO decid, la 17 mai, crearea unui consiliu
comun NATO-Rusia, noua zile mai tarziu, liderii celor 19 state membre NATO
si presedintele Rusiei semneaza actul de constituire a acestui care face din Rusia
egalul membrilor Aliantei. Cei 19 membrii ai Aliantei Nord- Atlantice nu pot
lua decizii fara a avea acordul Moscovei, in probleme precum lupta impotriva
terorismului, gestionarea crizelor internationale , neproliferarea armelor de
distrugere in masa, controlul asupra armamentului. Rusia devine un membru cu
drepturi egale cu cele 19 state ale Aliantei. Este cea mai substantiala schimbare
din cadrul Aliantei de la infiintarea ei in 1949. Analistii politici pot declara ca
razboiul rece a luat cu adevarat sfarsit. La 24 mai, la Moscova presedintii Rusiei
si SUA semneaza un tratat de dezarmare, considerat istoric, care prevede
reducerea arsenalelor nucleare ale celor doua tari cu 2/3 pana in 2012 si o
declaratie de parteneriat strategic. Tratatul lichideaza, potrivit lui G. W. Bush,
mostenirea razboiului rece si ostilitatea nucleara dintre cele doua tari.
 ECONOMIA

SUA au o economie complexa, diversificata, moderna si raman, in

continuare, prima putere economica a lumii, desi sunt concurate in anumite
domenii de Japonia, Franta, Germania. Dispun de variate si resurse minerale. Se
remarca in domeniul fosfatilor naturali( locul 1 pe glob), al combustibililor
minerali fosili ( petrol, gaze naturale, carbuni) si al unor minerale neferoase
(cupru, plumb) – locul 2- , al metalelor pretioase ( locul 2 la aur si 3 la argint) si
radioactive( uraniu, locul 4). Realizeaza mai mult de 1/4 din productia de
energie electrica a planetei, dominata inca de termoenergie(69,6%, 1999), dar
care isi reduce ponderea in favoarea atomoenergiei (19,8%, 1999) si
hidroenergiei(8,3%, 1999). Industria prelucratoare (locul 1 pe glob) este cea mai
diversificata din lume si de un inalt nivel tehnologic. Se remarca in domenii cum
sunt aeronautica, cercetarile spatiale, informatica, telecomunicatiile,
armamentul, energia atomica, rafinarea petrolului si petrochimia, metalurgia
neferoasa (aluminiu, cupru, plumb, zinc). Au pierdut suprematia in domenii cum
sunt siderurgia, unele subramuri ale metalurgiei neferoase si ale prelucrarii
metalelor si constructiilor de masini( au fost depasite de Japonia la autoturisme,
dar pastreaza intaietatea la vehicole ; Detroit, Cleveland, Cincinati). Au o
industrie usoara alimente extrem de diversificate si competitive, unele centre
detinand suprematia mondiala : New York (confectii), Chicago (abatoare).
Agricultura nord – americana, puternic mecanizata ( concentreaza doar 2,5% din
populatia activa si asigura 2,0% din PIB) si de randament, ocupa primul loc pe
glob, pe care il imparte insa, in unii ani, cu China.
SUA raman insa in continuar, primul exportator mondial de produse
agricole. Exista mari regiuni specializate( “belts”/centuri) in produse agrare:
“dairy belt”(centura laptelui, in NE); “corn belt” (centura porumbului, la S de
Marile Lacuri) ; “cotton belt”(centura bumbacului, in S) ; “livestock- forest
belt”(centura bovinelor si exploatarii forestiere, in NV); “wheat belt”( centura
graului).
SUA sunt al doilea mare producator mondial de cereale( grau, orz,
porumb) fiind depasite de China- si cel mai mare exportator in domeniu. Detin
primele locuri in lume la soia, bumbac, tutun, arahide, sfecla de zahar, cartofi,
legume si fructe. Poseda un insemnat septel, indeosebi porcine( locul 2 pe glob),
bovine( locul4), cabaline( locul 3).Cresterea animalelor este concentrata in mari
ferme si complexe industriale.
Ocupa primul loc la exploatarea lemnului(500 mil. m³/an ;55% conifere) si
este cel mai mare producator mondial de celuloza si hartie.Reteaua de
transporturi este imensa, diversificata si bine dotata, cu exceptia flotei
comerciale maritime sub pavilion SUA care, desi importa ( 376 nave ; 10,8 mil.
t.r.b.),nu reflecta forta amatorilor americani, numeroase nave ale acestora
arborand pavilioane de complezenta (liberian ,panamez).Se remarca existenta
unor magistrale feroviere si rutiere transcontinentale, a celui mai mare sistem
navigabil intern (Marile Lacuri), a celui mai mare parc de autovehicule din lume
( 2/5 din totalul mondial ) si aeroporturi (4720 , 15 din ele numarandu-se intre
cele 22 aeroporturi considerate cele mai mari de pe glob.
SUA dispun de un urias si extrem de variat patrimoniu turistic (natural si
cultural istoric ) care atrage din lumea intreaga, de o infrastructura
corespunzatoare tuturor eventualelor solicitari.
Anual, SUA sunt vizitate de peste 75 mil. turisti, veniturile de pe urma lor
depasind 85 md. $ (2000).Balanta comerciala, aflata la valori extrem de ridicate
(locul intai pe glob per total comert cu 1999 md. $ , 2000),este in cotinuare
caracterizata printr-un deficit important (-447 md. $ ,2000 exporturile acoperind
2\3 din valoarea importurilor).Principalii parteneri sunt : Canada (19-24%),
Mexic (11-12 %),Japonia (8-13 %), China (8% din importuri, adica 82 md.$)
Marea Britanie (4-5%), Germania (4-5%).Datoria externe a SUA era la mijlocul
anilor 1990 de 862 md $.

TURISMUL

Turismul SUA ocupa locul 2 pe glob: 50 891 000 turisti straini; venituri din
turism 85,2 md. $ (locul 1 pe glob).
Principalele zone sau obiective : N-E (intre coasta atlantica in E si fluviul
Sf. Laurentiu si lacurile Ontario si Erie , in V ) cu marile orase Boston , New
York , Philadelphia,Baltimore, Newark,Washington [cu cladiri monumentale-
mai ales in Washington (Casa Alba,1792-1871,resedinta presedintelui SUA),
Capitoliul (sediul Congresului SUA ),Washington National Monument
(Obeliscul, 1885 ), Lincoln Memorial (1992), Jefferson (1943) ] si New York
(emblematica pentru oras, ,,The Big Apple’’ este zona cu zgarie –nori din
Manhattan , lipsita din 11.09.2001, de cele mai importante constructii -
,,gemenii’’ World Trade Center-ului )-,arhitectura coloniala bine pastrata-
indeosebi in Philadelphia si Boston-, cladiri memoriale, bogate si variate muzee
si galerii de arta, monumente, statui, statiuni balneoclimaterice (Atlantic City,
cele de pe Long Island) si de sporturi de iarna( Lake Placid); Pen. Florida, din
SE, cu cea mai importanta concentare de statiuni din America ( Miami, Miami
Beach, Palm Beach, Key West, Key Largo, Tampa); coasta californiana, avand
ca principale puncte de atractie ariile San Francisco, Los Angeles si San Diego
( cu arhitectura coloniala spaniola, monumente, statiuni balneoclimaterice, intre
care Malibu, studiourile cinematografice Hollywood, oraselul rezidential
Beverly Hills ,parcul de distractt Disneyland ); numeroasele zone ocrotite care
adapostesc una sau mai multe atractii naturale de exceptie, precum canioan ,
cascade, pesteri, gheizeri(indeosebi P.N. Grand Canyon, Yellowston, Yosemite,
Sequoia, Mesa Verde , Niagara, Kings Canyon , Death Valley, Glacier, Big
Bend, Crater Lake, Petrified Forrest, Mammoth Cave); zona Marilor Lacuri (cu
multe orase si orasele cu monumente istorice si de arta, statiuni ,insule, o
puternica baza pentru sporturi nautice ); arh.Hawaii (cu peisaje exotice ,vulcani
spectaculosi-Maun Loa , Mauna Kea ,Kilauea-, plaje renumite –intre care
Waikiki Beach - , asezari polineziene-precum Ulu Mau Village-,edificii vechi-
intre care o biserica din corali-si moderne); numeroase alte puncte de interes
turistic : statiuni balneare (Hot Springs, Colorado Springs, Carlsbad) si de
sporturi de iarna (Squaw Valley, Sun Valley, Aspen ,Denver, Paradis), vastigii
amerindiene, orase cu arhitectura moderna, zone cu peisaje naturale deosebite,
monumente ale naturii. Se evidentiaza prin originalitate : Las Vegas (o adevarata
capitala mondiala a jocurilor de noroc) iar prin numarul vizitatorilor celebrele
Disneyland –uri (cel de langa Anahei, California – peste 15 mil. vizitatori /ani ,
cel de la Buena Vista Lake, Florida , 14 mil. vizitatori /an ) si parcuri de
distractie ce reproduc lumea studiourilor cinematografice hollywoodiene
( Universal Studio- Orlando,Florida).