P. 1
a Organismului Uman - Efortul Fizic

a Organismului Uman - Efortul Fizic

4.0

|Views: 248|Likes:
Published by cioraximbianca

More info:

Published by: cioraximbianca on May 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/07/2015

pdf

text

original

INTERRELATIA ORGANISMULUI UMAN - EFORTUL FIZIC

Defini ia efortului fizic si activitati motice De-a lungul timpului, mul i autori au încercat s formuleze defini ii ale acestei no iuni. Astfel, dup P. Popescu-Neveanu (1978) efortul reprezint o conduit conativ de mobilizare, concentrare i accelerare a for elor fizice i psihice în cadrul unui sistem de autoreglaj con tient i acon tient în vederea dep irii unui obstacol, a învingerii unei rezisten e a mediului i a propriei persoane. Hollman i Hettinger (1980) consider efortul fizic ca o repeti ie sistematic de ac iuni motrice care au ca obiectiv ameliorarea performan ei f r modific ri evidente structurale i func ionale. A. Demeter (1984) define te efortul din antrenamentul fizic ca fiind un proces pedagogic complex, organizat pe o perioad lung i finalizat prin adapt ri consecutive, optimale pân la ob inerea adapt rii maxime i men inerea ei în timp. E. Avramoff (1986) arat c efortul fizic din antrenament se reduce la un proces de cre tere a capacit ii de adaptare a organismului la ac iunea stimulilor fizici. Antrenamentul fizic devine, în acest caz, o ac iune con tient i metodic ce pune în valoare posibilit ile de adaptare a fiec rei func ii a organismului. Efortul fizic reprezint (C.Bota, 1993) o solicitare motric cu caractere bine definite, în func ie de parametrii lui. În concep ia lui M.Epuran (1994) efortul sportiv reprezint o competi ie, o întrecere cu spa iul, timpul, gravita ia, natura, cu al ii i cu sine. Din punct de vedere metodic, tiin a sportului prive te efortul sportiv ca un proces de elaborare, de continu înv are, a c rui form de execu ie cuprinde un anumit num r de repeti ii efectuate sub diverse forme. I.Dr gan (1994) arat c metodica antrenamentului evolueaz necontenit, iar baza obiectiv a acestuia este suportul fiziologic.În concep ia sa, efortul din antrenament este un proces complex, multilateral, psiho- social, morfo-func ional i metodico-pedagogic care urm re te crearea unui individ cu un înalt nivel de sanogenez , cu un grad superior de rezisten la diver i factori exogeni sau endogeni i cu un echilibru neuro-cortical sau neuro-endocrino-vegetativ adecvat ob inerii de performan e sportive. Interrela ia organism - efort fizic Efortul fizic solicit i modific , prin caracterul s u de stres, nivelul homeostatic al organismului, fixându-l pentru un moment la un nivel superior. Homeostazia sau men inerea constant a componentelor biochimice i biofizice ale mediului intern se realizeaz printr-o serie de mecanisme reglatoare (A.Guyton, 1996). Aceast constan nu este absolut ; ea este modificat prin îns i activitatea organismului (efort fizic, dezechilibru nutritiv, traumatisme etc.) sau prin r spunsuri de prevenire a disturban elor (ex.: stres psihic). Perturb rile sunt restabilite prin mecanismele homeostatice, i anume sisteme de comand cu autoreglare. Acestea pot fi clasificate în: fizice, chimice i biologice i ac ioneaz în direc ia adapt rii organismului la mediul de via , ca un tot unitar (A.Demeter, 1987).

Dragnea. componenta psihic a stresului din efortul fizic joac un rol deosebi de t mare. se poate afirma existen a unei interrela ii efort-organism. ce se concretizeaza intr-un proces constient de valorificare a pregatirii dobandite concomitent in confruntari individuale sau colective. urmareste obtinerea de performante superioare. ce intervin prompt i eficient. cum este cazul sporturilor individuale. sistemul biologic execut efortul în condi iile fizio-biochimice impuse de acesta. când acestea sunt dep ite. La nivelul marilor performan e în cadrul competi iilor sau/ i în cadrul antrenamentelor. . procesele energogenetice (care vor men ine la un nivel ridicat parametrii de efort) continu i în perioada de refacere pentru stabilirea homeostaziei. stare ce confer organismului capacitatea de a se angrena în mai mare m sur în efort i de a suporta la un nivel superior modific rile parametrilor fiziologico-biochimici (I. organismul sportivului poate fi considerat ³ normal de excep ie´ sau ³model superior de adaptare´ (A. Parametrii acestuia sunt situa i în afara valorilor fiziologice.Homeostazia se poate realiza numai dac sunt îndeplinite urm toarele condi ii: ‡ organismul s func ioneze normal. in care. pentru organismul neantrenat. prezentând valori etichetate ca fiind anormale (patologice). 1994). Se delimiteaz . astfel încât compozi ia mediului intern s r mân în limitele precis definite. unde performan a depinde doar de efortul depus de individ i nu de echip (M. Particularit ile adapt rii confer individualitate fiec rui organism i sunt responsabile de conservarea s n t ii. s poat opera rapid adapt rile necesare. 1994).Dr gan. ca prestatie fizica si psihica a sportivilor. Epuran. uneori determinant. de apari ia st rilor patologice (I. la rândul s u. 2001). i anume: efortul fizic solicit organismul în totalitatea sa conducând la modific ri adaptative sau la încetarea activit ii i. de dezvoltarea capacit ii de efort sau. Dr gan. a unei eficiente sustinute in efort si a unei capacitati optime de refacere dupa efort. Tipuri de efort sportiv Efortul de antrenament se concretizeaza intr-o prestatie fizica si psihica a sportivilor. echilibrul neuro-endocrin-metabolic corespunzator reprezinta o conditie prioritara a realizarii unei bune adaptari de antrenament. Organismul sportivului este adesea solicitat pân la limita capacit ii sale maxime. Efortul de competitie. 1996). Prin mecanismele de reglare. astfel. Devierile homeostaziei impuse de activitatea fizic constituie stimul declan ator al mecanismului de refacere i supracompensare care au ca efect final instalarea st rii de antrenament. ³homo-sportivus´ un organism de excep ie din punct de vedere anatomo-fizio-biochimic. De aceea. fiind reversibile. No iunile de homeostazie i adaptare sunt complementare i valabile pentru toate nivelurile de organizare biologic i în orice situa ie. în care mul i indicatori homeostatici sunt total perturba i pentru o perioad de timp. printr-un proces de invingere constienta a solicitarilor din pregatire. f r a le putea considera patologice. se urmareste atingerea unui nivel superior al capacitatii de performanta. În final. Datele literaturii de specialitate atesta faptul ca efectul biologic al starii de antrenament. ‡ reac iile la varia iile impuse de mediu trebuie s asigure desf urarea normal a func iilor fiziologice în noile condi ii impuse.

Echilibrul neuro-endocrin armonios al organismului. Solicitarea sportiva. Reactiile endocrine sunt marite semnificativ in competitie. efortul sportiv activeaza mecanismele reglatoare ale homeostaziei. Astfel. fapt ce implica o crestere evidenta a potentialului bio-psiho-motric al individului. care se adreseaza sferei biologice care suporta fenomene catabolice de tip ergotrop (in timpul efortului) si fenomene anabolice de tip trofotrop (in procesul de refacere). Stresul psiho-fizic indus de fortarea pregatirii sportive. conform careia efortul fizic. din cauza febrei de concurs. Elementele stresului fizic sunt determinate de necesitatile si efectele biologice ale activitatii musculare din timpul antrenamentului sau concursului. element inclus de Selye. cat si cel de competitie include si factori de tensiune psihica. Efortul sportiv are ca efect adaptarea organismului. in efortul sportiv apare si stresul psihic (emotional). dar implicit si sporeste concentratiei metabolitilor cu efecte toxice. favorabil. a starii de stres emotional crescut in conditii de intrecere. se constituie in baza performantei sportive. Efortul sportiv ± factor de stres Efortul de antrenament. Prestatia sportiva actioneaza ca Äperturbatie´. numai in competitie. citat de Avramoff (1970) in notiunea de stres. poate fi considerat factor de stres.Efortul sportiv .stimul pozitiv Aceasta apreciere este argumentata de faptul ca solicitarile pretinse de efortul sportiv produc acumulari cantitative si calitative ce duc la o stare superioara de functionare a organismului. cand se accentueaza activitatea sistemelor si organelor de sustinere metabolica cu cresterea produselor hormonale. organismul este pus pe plan fizic si psihic in conditii de Ätensiune functionala activa´. In teoria stresului. al prestatiei sportive. indusi de aspectul de intrecere. de adaptare. profesional sau sportiv. In plus. de concurs. dat de antrenament se tulbura in concursuri. Este acceptata opinia specialistilor. ce deranjeaza echilibrul biologic al organismului. la nivel de performanta (si mare performanta). poate provoca dezvoltarea unui sindrom general de adaptare. numira supracompensatie. efortul sportiv este un factor de influenta pozitiv. peste capacitatea de adaptare a individului conduce la instalarea unor stari patologice ale conditiei biologice si psihice a sportivilor. Efortul sportiv abordat ca factor de stres se prezinta sub doua aspecte: biologic (stres fizic) si psihic (stres psihic). Prin atributele sale de stimul sau factor de stres. factorii emotionali si efecte inhibitorii: unele cercetari au demonstrat statistic cresteri semnificative a 17-hidroxizi. care este reactia organismului la factori psiho -emotionali manifestata in tensiune psihica. supunerea prelungita a sportivilor la activitati musculare intense si emotii puternice. comparativ cu cele de antrenament. efectele acestei situatii se concretizeaza in procese de tip . emotionala.

box. dupa caz (loturile nationale efectueaza acest control la 4 luni dupa o metodologie speciala a Institutului National de Medicina Sportiva). . ciclism). care au loc de la controlul medical anterior. Controlul medico-sportiv Controlul medical poate fi initial (caracter de selectie) si periodic. control care atesta starea prezenta si evidentiaza evenimentele medicale si sportive. Controlul medico-sportiv se efectueaza în unitati de specialitate. Acesta are un caracter de selectieie medico-biologica pentru sport si foloseste urmatorii indicatori: anamneza medico-sportiva. mobilitate. VE stabile te concret urm toarele valori: y suma distan elor parcurse (alergare. la 4 sau la 6 luni. dar nu întruneste conditiile minimale pentru a fi selectionat într-o anumita grupa sportiva. y suma ac iunilor efectuate (lupte. b) control medico-sportiv periodic. VE este sinonim cu travaliul total din fizic . VE se calculeaz f când suma efortului din fiecare execu ie sau indirect prin înregistrarea continu a consumului de O2 i stabilirea echivalentului mecanic al acestuia. compozitie corporala.). Trebuie sa diferentiem un control medico-sportiv initial pentru acordarea avizului medico-sportiv de practicarea educatiei fizice si sportului de un control medico-sportiv cu un caracter de selectie sportiva. scrim ). y suma repet rii execu iilor (haltere. încadrate si dotate corespunzator si poate avea loc în 3 ipostaze: a) control medico-sportiv initial. Parametri ai efortului fizic sunt: 1.respiratorie. Astfel un copil poate fi apt de a practica educatia fizica si sportul. Aprecierea volulmului efortului doar pe baza num rului de ore efectuate în antrenament sau concurs este o gre eal metodic grav . diagnosticul genetic de sex. evaluarea dezvoltarii fizice (nivelul dezvoltarii fizice. Are rolul de a aduce la zi datele medicale si sportive.sportiva.fizico-chimic ce intervin pentru pastrarea constanta a mediului intern. y suma exerci iilor par iale sau integrale (gimnastic ). y suma exerci iilor tehnico-tactice (jocuri sportive). tonus muscular). sechele si malformatii congenitale). diagnosticul genetic de sex (formula cromozomiala) daca nu s-a efectuat anterior. evaluarea dezvoltarii fizice. forte musculare si indicii de forta. diagnosticul starii de sanatate (atentie la tare. diagnosticul starii de sanatate (examene clinice si paraclinice). Acest control are urmatoarele componente: anamneza medico. evaluarea functionala. Formula de calcul: LM = m x h (unde m este greutatea i h în l imea). mai precis pentru mentinerea homeostaziei. Volumul efortului (VE) = cantitatea total de lucru mecanic (LM) efectuat. etc. evaluarea functionala (evaluarea functionala cardio. endocrino-metabolica.

starea functionala si capacitatea de efort. motivatia pentru sport. a capacitatii de anduranta si a capacitatii de refacere. riscul unor eventuale incidente în timpul efortului sportiv fiind astfel preluat de medicul sportiv. Avizul medico-sportiv Avizul medico-sportiv reprezinta un document cu valoare medico-legala. Toate aceste date (cantitativ si calitativ) se vor regasi în avizul medico-sportiv. c) control medico-sportiv cu caracter de expertiza medico. în functie de obiectiv. care este elaborat de medicul sportiv în urma controlului medical. gradul de antrenament cu scopul de a evidentia eventualii factori limitanti ai performantei si a actiona pentru amendarea lor si cresterea randamentului sportiv. evaluarea capacitatii de efort (anaerobe alactacide. În sportul contemporan atât de încarcat din punct de vedere competitional se ajunge adesea la situatia în care sportivii de mare valoare sau echipe la jocuri de asemenea de mare valoare nu mai dau randamentul scontat. Toate datele cifrice si calitative obtinute împreuna cu interpretarea acestora se regasesc înserate în Avizul medico-sportiv. etc. În aceste situatii antrenorul împreuna cu medicul sportiv solicita o expertiza medicosportiva privind nivelul sanogenetic. fara cauze evidente. daca în familie au fost sau sunt sportivi. la selectie si cel periodic cu ocazia circuitelor medico-sportive.sportiva. care a eliberat avizul respectiv. Aceasta are doua componente: anamneza generala (antecedente heredo . aerobe). Anamneza medico-sportiva Orice examen medico-sportiv începe cu o anamneza amanuntita.sportiva propriu-zisa care sintetizeaza evolutia medicala în strânsa corelatie cu medicina sportiva. În ceea ce priveste anamneza medico-sportiva periodica aceasta se axeaza net pe doua aspecte: evolutia medicala de la ultimul control medico-sportiv pâna la zi si evolutia sportiva (în cele mai mici detalii) ale aceluiasi interval o asociere între evolutie sportiva si cea medicala prin prisma reflectarii acesteia în viziunea sportivului. care ar putea influenta activitatea viitoare a sportivului. În cadrul anamnezei initiale vom cauta si evidentiem istoricul medical al copilului. anamneza medico. În cadrul acestei anamneze vom include si un dialog cu parinti pentru a retine orice element. . eventuale tare sau sechele organice si/sau functionale.colaterale si personale.neuro-psihica. anaerobe lactacide. neuro-musculara). motivatia parintilor. Acest aviz medico-sportiv confera sportivului dreptul de a participa la antrenamente si/sau competitii. fiziologice si patologice). momentul obiectivului de vârf sportiv cât si în dinamica fata de examenele anterioare sau de unele investigatii la locul de antrenament al sportivului. Toti acesti parametrii trebuie interpretati în functie de perioada de antrenament. O atentie deosebita în astfel de ocazii nedorite trebuie acordata investigatiilor neuropsihice si endocrino-metabolice. este de doua feluri: cel initial. Examenul medico-sportiv. care nu se deosebeste de anamneza practicata în medicina clinica si o parte speciala.

g. Daca tot se sustine ± pe buna dreptate ± ca medicina sportiva este o medicina preventiva sa dovedim în practica cuvenita ca stim sa folosim eficient aceste mijloace de preventie. care nu prezinta viza medicala la zi în carnet de cadrele medico-sportive autorizate. De asemenea o responsabilitate la competitii revine si arbitrilor. Prima parte diagnostica se încheie cu o rubrica.). în timp. dar nu numai ei (în egala masura sportivii. aprecieri metodice. etc.contraindicatii va cuprinde: indicatii medicale si indicatii (recomandari) metodico-medicale referitoare la calitatile fizice de baza si la unele mijloace de introdus în antrenamente pentru ameliorarea acestora. . violente. la unii indicatori fizici (ex. Diagnostic 2. De aceea medicii sportivi. antrenorii. însa numai în urma unei expertizari si a elaborarii unui aviz medico-sportiv de catre comisia de expertiza) si data de valabilitate a avizului . mentionam înca o data ca întreaga responsabilitate în caz de accidente revine antrenorilor si medicilor. Indicatii ± contraindicatii. intitulata indicatii . care pot avea rasunet negativ asupra performantei sau asupra sanatatii. medicalia.) a unor mijloace de ameliorare a acestora pentru a ne apropia de nivelul formei sportive. În subsolul fiecaruia din aceste diagnostice se face obligatoriu urmatoarele referiri partial conclusive: nivel corespunzator. care fac legatura dintre sport si medicina sportiva. care trebuie sa controleze carnetele de legitimare ale sportivilor înainte de a permite participarea la competitii a sportivilor. în continuare se dau indicatii (recomandari) privind alimentatia. Pe baza acestui aviz unitatile de medicina sportiva aplica pe carnetul de legitimatie sportiva la rubrica control medical numarul avizului si valabilitatea acestuia. conducatorii sportivi) trebuie sa acorde importanta si responsabilitatea cuvenita controalelor medico-sportive asa cum stipuleaza Legea sportului 69/2000 si mai ales sa respecte întocmai recomandarile incluse în avizul medico-sportiv. cerintelor probei (sportului) si etapei de pregatire. fortele musculare etc. Atât în tara noastra cât si pe plan mondial (în iulie 2001. Daca este cazul la recomandari medicale se pot da indicatii privind ameliorarea unor deficiente fizice. optima de concurs. refacerea si pregatirea biologica de concurs. Avizul medico-sportiv se încheie cu concluzii: APT sau INAPT (temporar sau definitiv. In ultimele decenii moartea subita pe terenul de sport nu mai este o raritate. nivelul dezvolttrii fizice. avizul medico-sportiv ocupând un loc principal. necorespunzator. 3 jucatori de fotbal american mor pe teren la antrenamente într-o saptamâna) frecventa acestor accidente creste în concordanta cu cresterea antrenamentelor si a competitiilor si a conditiilor de dificultate în care acestea au loc (stare de oboseala. Partea a doua a avizului medico-sportiv. atentie la G. care au permis participarea sportivilor la antrenamente sau competitii fara viza medicala la zi. starea functionala si capacitatea de efort.Avizul medico-sportiv are doua parti: 1. factori de mediu neprielnici. Partea de diagnostic se refera la: starea de sanatate.

Bucuresti.curs Facultatea de Medicina si farmacie Galati. .. Sport Turism. Dr. Carmina Liana Musat . Pof... 2.1981. .. .Bibliografie 1. Dragan i.Cultura fizica medicale. Ed. Educatie Sportiva .

UNIVERSITATEA Ä DUNAREA DE JOS GALATI´ FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE SPECIALIZAREA .ASISTENTA MEDICALA GENERALA INTERRELATIA ORGANISMULUI UMAN EFORTUL FIZIC (SPORTIV) CIORAXIM BIANCA ANUL IV (CONTINUARE DE STUDII) .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->