UNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU

FACULTATEA DE DREPT, ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE

DEPARTAMENTUL DE DREPT ŞI ŞTIINŢE JURIDICE

DISCIPLINA: “METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ”

PROIECT

ASPECTE PRINCIPALE ALE LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Acte de procedură civilă

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC Student

Prof.univ.dr. Mircea COSMA Ban Ioan Liviu

SIBIU
2011
 Introducere

Acestă lucrare de licenţă îşi propune să analizeze actele de procedură juridică şi să

explice prin exemple importanţa lor in dreptul procesual civil.
Procesul civil este activitatea desfăşurată de instanţă, părţi, organe de executare şi
alte persoane sau organe care participă la înfăpuirea de către instanţele judecătoreşti a
actului de justiţie în pricinile civile, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor şi
intereselor civile deduse judecăţii şi executării silite a hotărârilor judecătoreşti sau a altor
titluri executorii.
Normele de drept procesual civil sunt acelea care disciplinează activitatea
judiciară şi ele diferă în mod esenţial de obiectul normelor juridice ce aparţin altor ramuri
de drept. Specificitatea normelor procesuale constă în aceea că ele nu reglementează în
mod direct relaţiile sociale, ci în mod indirect şi în scopul valorificării celor dintâi.
Referitor la dreptul procesual civil, reţinem că el reprezintă ansamblul normelor
juridice care reglementează modul de judecată de către instanţele judecătoreşti a
pricinilor privitoare la drepturi civile ori la interese legitime care se pot realiza numai pe
calea justiţiei, precum şi modul de executare silită a hotarârilor judecătoreşti sau a altor
titluri executorii
Capitolul 1
Actele de procedură
Prin act de procedură se întelege orice act (operaţiune juridică sau înscris) făcut
pentru declanşarea procesului, în cursul şi în cadrul procesului civil de către instanţa
judecătorească, părţi si ceilalti participanţi la proces, legat de activitatea procesuală a
acestora.
Subcapitolul 1.1
Noţiunea de acte de procedură şi elemente caracteristice
În ceea ce priveşte condiţiile generale de valabilitate al actelor de procedură
civilă, această determinare este extrem de complexă tocmai datorită caracterului variabil
al acestora. O prezentare a condiţiilor generale de validitate a actelor de procedură este
necesară pentru o mai bună cunoaştere a mecanismului actelor juridice ce interesează
activitatea de înfăptuire a justiţiei, determinare ce se referă atât la condiţiilede fond, cât şi
la cerinţele (condiţiile) de formă ale actelor.
Astfel, în mod traditional literatura juridică de specialitate a apreciat că două sunt
condiţiile generale de validitate a actelor de procedură civilă: forma scrisă şi indicarea în
chiar conţinutul actului ca cerinţele legii au fost îndeplinite, actele de procedură se
întocmesc numai în limba română, chiar dacă părţile nu se exprimă în limba română.
Există şi dispoziţii procedurale care se referă la unele cerinţe legale, ca de exemplu, cele
care precizează că actele care se adresează instanţelor judecătoreşti trebuie să îmbrace
forma scrisă.
Subcapitolul 1.2
Clasificarea actelor de procedură
Actele de procedură sunt clasificate în literatura de specialitate după mai multe
criterii:
a. În raport de organele sau persoanele care le întocmesc sau de la care emană:
- actele părţilor: cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea
reconvenţională, cererea de exercitare a unei căi de atac, cererea de a se pune în executare
hotărârea etc;
- actele instanţei: încheierile, hotărârea judecătorească, dispoziţia de comunicare a
hotărârii şi cea pentru punerea în executare a hotărârii, etc.;
 - actele altor participanţi la proces: raportul de expertiză, depoziţia de martor,
cererea de anulare a unei amenzi, etc.;
- actele organelor auxiliare ale justiţiei: dovezile de comunicare a actelor de
procedură, procesele-verbale de luare la cunoştinţă a măsurilor asigurătorii, actele de
executare ale organelor de executare, etc.
b. În funcţie de natura lor:
- acte judiciare care se îndeplinesc în faţa instanţei: interogatoriul părţii, depoziţia
martorului, pronunţarea hotărârii, etc.
- acte judiciare care se îndeplinesc în cadrul procesului, dar în afara instanţei:
expertiza, somaţia, actele de executare cu excepţia procedurilor execuţionale judiciare,
etc.;
- acte extraprocesuale anterioare procesului ce constau în manifestări de voinţă
exercitate înainte de declanşarea procesului: mărturisirea făcută într-un alt proces,
hotărârea privind asigurarea dovezilor, etc.;
- acte procesuale contemporane cu procesul, manifestări de voinţă făcute după
declanşarea procesului, dar în afara acestuia, acte cărora legea le atribuie eficienţă
juridică asupra conţinutului procesului: expertiza criminalistică pentru constatarea unui
fals, tranzacţia realizată printr-un înscris al părţilor, etc.
c. În funcţie de conţinut:
- acte de procedură ce conţin o manifestare de voinţă: cererea de chemare în
judecată,
întâmpinarea, cererea reconvenţională, cererea de exercitare a unor căi de atac,
achiesarea, tranzacţia, etc.
- acte de procedură care constată o operaţiune procesuală: citaţia, procesul-verbal
de sechestru, comandamentul, etc.
d. În funcţie de caracterul lor:
- acte jurisdicţionale – realizate de judecător în îndeplinirea atribuţiilor sale
jurisdicţionale, care privesc soluţionarea litigiului: redactarea minutei, soluţionarea unei
excepţii prin încheiere, respingerea unei probe, etc.;
 - acte administrativ-jurisdicţionale - prin care se îndeplineşte o activitate
administrativă legată de soluţionarea litigiului: fixarea termenului pentru prezentarea
părţilor, chemarea la interogatoriu, stabilirea completului de judecată.
e. În funcţie de modul de executare:
- acte scrise: cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, încheierile, minuta,
cererea pentru promovarea unei căi de atac, etc.;
- acte orale: depoziţia martorilor, răspunsul la interogatoriu, susţinerile părţilor,
pronunţarea minutei, etc.
f. În funcţie de etapa procesuală în care se îndeplinesc actele:
- acte procesuale pregătitoare judecăţii;
- acte procesulale făcute în timpul judecăţii;
- acte efectuate după închiderea judecăţii;
Capitolul 2
Cererea de chemare în judecată
În afara unor situaţii de excepţie, instanţa nu se sesizează din oficiu. Cu alte
cuvinte, de regulă, judecata presupune o iniţiativă din partea aceluia care va avea calitatea
de reclamant în proces. Această iniţiativă este ceea ce numim “cerere introductivă de
instanţă” sau “cerere iniţială”. 1Este o cerere “introductivă de instanţă” sau “iniţială”
pentru că, pe de-o parte, exprimă iniţiativa reclamantului, iar pe de alta, întrucât ea
iniţiază judecată. În acest sens, art. 109 C. proc. civ. precizează că: “Oricine pretinde un
drept împotriva unei alte persoane trebuie să facă o cerere înaintea instanţei competente”.
Acest text nu oferă el însuşi o definiţie a cererii de chemare în judecată.
Subcapitolul 2.1
Forma şi conţinutul cererii de chemare în judecată
Cererea trebuie făcută în scris (art. 82, alin. 1 şi art. 113, alin. 1 C. proc. civ.) şi
în limba română (art. 127, alin. 1, din Constituţie şi art. 6, alin. 1 din Legea nr. 94/1992).
În contextul condiţiilor generale privitoare la cereri (art. 82-84 C. proc. civ. ) şi
observând exigenţele legale în materie (art. 112-114 C. proc. civ.), cererea de chemare în
judecată trebuie să cuprindă următoarele: arătarea instanţei căreia cererea i-a fost
adresată, şi identificarea părţilor

1
 Subcapitolul 2
Timbrarea cererii de chemare în judecată
Acţiunile sau cererile – inclusiv cererea de chemare în judecată – introdusă la
instanţele judecătoreşti, executorii judecătoreşti şi serviciile de publicitate imobiliară,
cererile pentru exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, precum şi
eliberarea copiilor de pe acte de către instanţele judecătoreşti, executorii judecătoreşti şi
serviciile de publicitate imobiliară, se taxează diferenţiat, după criteriul evaluării sau al
neevaluării lor în bani.
Subcapitolul 3
Efectele introducerii cererii de chemare în judecată
Cererea de chemare în judecată se depune fie direct la instanţă, fie se transmite acesteia
prin poştă, fie se depune la registratura instanţei, primind dată certă. Primind cererea şi
constătând plata timbrului, precum şi îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute de lege,
preşedintele va fixa ziua înfăţişării şi va cita părţile în faţa instanţei.
 Capitolul 3
În acestă parte practică a lucrării s-a facut o cercetare calitativă, printr-un studiu
de caz asupra nulităţii actelor civile, compus din 2 sperţe.

1. Speţă

Reclamanta A.S. C. Sebes a chemat-o în judecată pe pârâta S.C. A. S.A. Sebeş

pentru a se constata nulitatea absolută a contractului de închiriere încheiat între părţi,
întrucât spaţiul închiriat de pârâta în Sebeş nu este proprietatea acesteia .Tribunalul Alba,
prin sentinţa civilă nr.1422 din 11 decembrie 2003, a respins acţiunea, după ce a constatat
că nu sunt motive de nulitate a contractului întrucat spaţiul i-a fost concesionat pârâtei
prin H.C.L. Sebes nr.121/2001.Apelul declarat de reclamantă a fost respins de Curtea de
Apel Alba Iulia care, prin decizia nr.110 din 2 aprilie 2004, a reţinut ca pârâta are
calitatea de locator ca urmare a transmiterii spatiului prin concesiune, potrivit H.C.L.
nr.121 din 26 iunie 2002. In acest context, s-a apreciat ca pârâta era indreptatita sa
încheie contractul de inchiriere si nu sunt motive care sa atraga nulitatea absoluta.
Împotriva deciziei, reclamanta a declarat recurs cerând, în baza prevederilor art.312
alin.(3) coroborat cu art.304 (5) raportat la art.92 ind. 1 C. proc. civ., casarea deciziei
pronunţată în apel şi trimiterea cauzei pentru rejudecare, iar în subsidiar, potrivit art.304
(8) (9) (10) C. proc. civ., modificarea deciziei civile nr.110/2004, admiterea apelului si pe
cale de consecinţă schimbarea sentinţei fondului, în sensul constatării nulităţii absolute a
contractului de inchiriere încheiat la data de 20 ianuarie 2000.A sustinut ca instanţa de
apel a judecat apelul in lipsa sa, desi in cauza a fost acordat un singur termen, in
conformitate cu art.156 (1) C. proc.
civ., nu patru termene, cum a reţinut instanţa. În susţinerea aceluiaşi motiv, reclamanta a
precizat că data de 2 aprilie 2004, când a fost acordat termenul, a fost declarată zi
nelucrătoare şi în aceste condiţii nu putea să bănuiască faptul că se va judeca apelul. Prin
urmare actul dedus judecăţii a fost interpretat gresit şi au fost nesocotite probele din
dosarul de fond, unde se afla depus C.F nr.2 Sebes, pentru a demonstra ca pârâta nu este
proprietara imobilului închiriat.A mai susţinut că la data încheierii contractului pârâta nu
avea calitatea de locator a imobilului, emiterea H.C.L.nr. 121/26 iunie 2001 fiind
ulterioară datei încheierii contractului , de 20 ianuarie 2000. Recursul este nefondat.
Prima critica ce vizează nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la procedură de
citare, in sprijinul căreia reclamanta a invocat dispoziţiile art.92 (1) C. proc. civ., este
nefondată, întrucât procedura a fost realizată prin afişare. Comunicarea citaţiei, dispune
art.921 C. proc. civ., se realizează prin afisare atunci cand se constată „lipsa oricarei
persoane la sediul acestora”. A rezultat ca reclamantei i s-a asigurat dreptul de aparare
atat prin acordarea termenului solicitat in conformitate cu art.156 C. proc. civ. cat si prin
citarea părţii pentru termenul fixat în urma solicitării acesteia. Dovada de primire a
citaţiei respectă prin menţiunile pe care le poartă prevederile art.100 C. proc. civ., asa
incat instanţa de apel nu s-a aflat in situatia de a amana judecată pe motiv ca reclamanta
apelanta nu a fost citata cu respectarea cerinţelor impuse de lege, sub sancţiunea nulităţii,
asa cum dispune art.107 C. proc. civ.. În consecinţă, potrivit art.312 C.proc.civ., recursul
a fost respins.
2. Speţă

Acţiune pentru constatarea nulităţii unui act juridic. Acţiune în realizarea dreptului.
Acţiunea prin care se cere constatarea nulităţii unui act juridic nu poate fi
caracterizată ca o acţiune în constatare, prevăzută de art.111 C.pr.civ., deoarece prin
admiterea acţiunii se schimbă o situaţie juridică, consecinţă ce caracterizează acţiunea în
realizare a unui drept, pe când prin admiterea acţiunii în constatare a existenţei sau
neexistenţei unui drept nu se face decât să se confirme sau să se infirme existenţa unei
situaţii juridice. In consecinţă, acţiunea în constatarea nulităţii absolute a unui act juridic
constituie o acţiune în realizare a unui drept.
Prin acţiunea înregistrată la nr.1924/1998 pe rolul Judecătoriei sectorului 1
Bucureşti, reclamanţii M.F. şi M.T. au chemat în judecată pe pârâţii C.G.M.B., S.C.
"Romvial" S.A., B.N. şi B.R. pentru că prin sentinţa ce se va pronunţa să se constăte
nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare nr.1247/112/03.09.1997 privind
apartamentul nr.96, et.3, sc.E, bl.A.5, sector 1 Bucureşti.
S-a motivat că prin sentinţa civilă nr.9739/1995 pronunţată de Judecătoria
sectorului 1 Bucureşti a fost restituit apartamentul în discuţie reclamanţilor în proprietate,
dar ulterior s-a constatat că apartamentul în discuţie a fost vândut de către S.C. "Romvial"
S.A. pârâţilor, persone fizice cu contractul de vânzare – cumpărare nr.1247/112/1997.
 Prin sentinţa civilă nr.1908/04.02.1999 pronunţată de Judecătoria sectorului 1
Bucureşti, în dosarul nr.1294/1998 s-a respins ca inadmîşibilă cererea formulată de
reclamanţi.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că reclamanţii au formulat o
acţiune în constatarea nulităţii absolute a constractului de vânzare – cumpărare
nr.1247/1997 dar că nu poate fi utilizată această cale prevăzută de art.111 C.pr.civ., câtă
vreme reclamanţii pot să ceară realizarea dreptului.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii motivând că prin acţiunea
formulată, având ca obiect constatarea nulităţii absolute a actului de vânzare – cumpărare
încheiat între pârâţi, s-a urmărit de către reclamanţi să nu ajungă într-o situaţie mai grea
decât cea avută anterior încheierii actului de vânzare – cumpărare între pârâţi, iar acest
lucru nu era posibil decât în urma unei acţiuni în constatarea nulităţii actului, cu
repunerea părţilor în situaţia anterioară actului.
Tribunalul Bucureşti – secţia a IV-a civilă, prin decizia civilă nr.1948/A/6
septembrie 1999, pronunţată în dosarul nr.1936/1999, a admis apelul declarat de
reclamanţii M.F şi M.T., a desfiinţat sentinţa civilă nr.1908/1999 şi a trimis cauza spre
rejudecare la aceeaşi instanţă.
Pentru a pronunţa această decizie, Tribunalul Bucureşti a constatat următoarele:
Prin cererea introductivă de instanţă reclamanţii au solicitat constatarea nulităţii
absolute a actului de vânzare – cumpărare încheiat între pârâţi pentru cauză ilicită şi
fraudă la lege, temeiul juridic al acţiunii constituindu-l prevederile art.480 C.civ., şi art.1
şi 9 lit.a din Legea nr.112/1995.
Acţiunea în constatarea nulităţii absolute a unui act juridic nu trebuie confundată
cu acţiunea în constatare.
Aceasta deoarece acţiunea în constatare întemeiată pe dispoziţiile art.111 C.pr.civ.
este cea prin care reclamanţii solicită instanţei să se constăte existenţa unui drept al lor
sau inexistenţa unui drept al pârâtului, iar prin acţiunea de faţă reclamanţii au solicitat
constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare – cumpărare încheiat între pârâţi,
cu nesocotirea unor dispoziţii legale cu caracter imperative prevăzute de Legea
nr.112/1995. S-a mai arătat în motivarea deciziei tribunalului că prin cererea de repunere
a părţilor în situaţia anterioară reclamanţii nu tind la realizarea unui drept al lor, cum în
mod greşit a reţinut prima instanţă, repunerea operând numai între părţile contractante,
respective între pârâţi.
Împotriva acestei decizii a tribunalului au declarat recurs B.N. şi B.R. cerând
casarea ei şi respingerea apelului, motivând printre altele că instanţa de apel nu a luat în
considerare obiectul acţiunii precizat de reclamanţi la instanţa de fond, conform căreia
aceştia formulează o acţiune în constatare, prin care solicită a se constata nulitatea
absolută a unui act juridic.
Examinând decizia în raport de motivele formulate se constătă că recursul este
nefondat.
Astfel, reclamanţii – intimaţi au exercitat acţiunea în constatarea nulităţii absolute
a unui act juridic – contract de vânzare – cumpărare încheiat între pârâţi, nu acţiunea în
constatare a existenţei sau inexistenţei unui drept întemeiată pe dispoziţiile art.111
C.pr.civ.
Prin cererea introductivă de instanţă intimaţii – reclamanţi au precizat acţiunea ca
fiind în constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare – cumpărare încheiat între
pârâţi, acţiune admîşibilă în justiţie, dreptul la acţiune în constatarea nulităţii absolute a
unui act juridic fiind imprescriptibilă şi aparţinând oricărei persoane ce are un interes
juridic de ocrotit.
Reclmanţii – intimaţii au îndeplinit cerinţa legală de a stabili prin cererea de
chemare în judecată obiectul acţiunii, potrivit acestuia instanţa urmează a soluţiona
cererea în constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare – cumpărare.
Nulitatea absolută este sancţiunea aplicabilă actelor juridice ce au fost încheiate
cu încălcarea normelor legale cu caracter imperativ, pe când acţiunea în constatare
întemeiată pe dispoziţiile art.111 C.pr.civ., are caracter subsidiar şi tinde la consolidarea
dreptului proprietarului aflat în posesia bunului, fie pentru că a fost contestat, fie pentru
a-l face opozabil terţilor.
In sistemul nostru de drept nulităţile absolute nu operează fără intervenţia justiţiei,
astfel că nulitatea absolută se constătă de instanţă.
Dar, fiind o acţiune în contestarea nulităţii actului juridic nu poate fi primită în
înţelesul art.111 C.pr.civ., ca o acţiune în realizare, efectul ei fiind desfiinţarea actului
juridic, deci schimbarea unei situaţii juridice, fapt ce nu se întâmplă în cadrul acţiunii în
constatare.
Nu se poate vorbi de aplicarea greşită a legii în soluţionarea fondului litigiului,
deoarece, aşa cum s-a arătat, greşit s-a soluţionat cauza de prima instanţă pe excepţia
inadmîşibilităţii acţiunii în constatarea nulităţii absolute a unui act juridic, aspect faţă de
care instanţa nu a manifestat rol activ în stabilirea motivelor de nulitate absolută.
Instanţa de apel nu a interpretat eronat probele administrate când a stabilit că acţiunea în
constatarea nulităţii absolute nu trebuie confundată cu acţiunea în constatare – art.111
C.pr.civ. – şi că repunerea în situaţia anterioară operează numai între pârâţi, interesul
intimaţilor – reclamanţi fiind de a se constata nulitatea absolută a actului juridic încheiat
între pârâţi.
Concluzii
Organizarea şi desfăşurarea procesului civil fiind de interes general, legiuitorul nu
a lăsat la latitudinea părţilor, judecătorului sau organelor auxiliare aspectele referitoare la
stabilirea conţinutului şi a modului de îndeplinire ale actelor de procedură,ci le-a
reglementat în mod amănunţit.
Toate prevederile legale care reglernentează organizarea şi desfăşurarea
procesului civil sunt denumite forme procedurale, aşadar, prin formă procedurală
înţelegem orice condiţie impusă de lege pentru efectuarea unui anumit act de procedură.
Diversele elemente, esenţiale, altele accesorii, poartă denumirea de formalităţi
procesuale. Formele procedurale, luate în ansamblul lor, au menirea de a asigura o
judecată dreaptă, care să aibă loc în cele mai bune condiţii, cu păstrarea egalităţii între
părţi, existând astfel premisele ca judecătorul să pronunţe o hotărâre legală şi temeinică.
Luate în parte, diferitele forme procedurale urmăresc şi un scop specific de exemplu, cele
referitoare la citarea părţilor garantează contradictorialitatea şi dreptul de apărare.
Nu exista o definiţie legală a actului de procedură, iar în doctrină nu există un
punct de vedere unitar cu privire la definirea actului de procedură.
BIBLIOGRAFIE
1.Alexandru Bacaci, Excepţiile de procedură în procesul civil, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 1983
2. F. Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002.
3.Gabriel Boroi , Codul de procedură civilă comentat şi adnotat, vol. I, Editura All Beck,
Bucureşti, 2001
4. Gabriel Boroi, Octavia Spineanu-Matei, Codul de procedură civilă adnotat, Ediţia a II-
a, Editura Hamangiu, Bucuresti, Bucuresti, 2007;
5. I. Deleanu, Drepturile fundamentale ale părţilor în procesul civil, Universul Juridic,
Bucureşti, 2008
6. I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol. I, Ed. Europa Nova, Bucureşti, 1995,
7. I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, volumul I, II, Editura C.H. Beck, Bucureşti,
2007.
8. . I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002
9. I.Leş, Tratat de drept procesual civil, ediţia a V-a, Editura All Beck, Bucureşti, 2008.
10 I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil. Teoria generală. Judecata la prima
instanţă. Hotărârea, editia a II-a, Editura Didactică şi pedagogică, Bucuresti, 1983
Anexe
 4.4 Model de cerere

Cerere de chemare în judecată

Domnule Preşedinte,

Subsemnaţii:

1. .............................., domiciliat in1) ........................, str. ......................... nr. ......,

bloc .........., scara ........., etaj .........., apart. ........, sector/judeţ ..........................., prin
mandatar ................................., cu procura speciala nr. ............, autentificată de Biroul
Notarului Public .........................., la data de ................, domiciliat in ............, str. .....
............. nr. ......, bloc ......, scara ....., etaj ...., apart. ....., sector/judet .................... si

2. S.C. ............................, cu sediul in .........................., str. ............ nr. .......,

bloc ......, scara ....., etaj ........, apart. ........., sector/judet ......................, cod unic de
inregistrare ...................., atribut fiscal ........................, număr de ordine in registrul
comertului ..../....../...., cont deschis la Banca ......................, sucursala ............, cu
numărul ................., reprezentata prin avocat .................., cu sediul profesional in ........
........., str. ................. nr. ......, bloc ......, scara ....., etaj ...., apart. ....., sector/judet ....
.............., chemam in judecată pe pârâta S.C. ...................... cu sediul in ...................,
str. ................. nr. ......, bloc ......, scara ....., etaj ...., apart. ....., sector/judeţ ...............
...., cod unic de înregistrare ..................., atribut fiscal .........................., număr de
ordine în registrul comerţului .........../........../.........., cont deschis la Banca ..........
.............., sucursala ........................., cu numărul ............................., pentru ca prin
hotărârea ce veţi pronunţa sa2) .............................. .

Vă solicităm de asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 274 Cod procedură civilă, să

obligaţi pârâta să ne plătească cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces.
 Mandatul de aducere

RO MÂN IA

Tribunalul Braşov cu sediul in Braşov, b-dul 15 Noiembrie nr. 45, Judeţul

Braşov.
Dosar civil nr. «Număr_dosar»/«An»
CITAŢIE
emisa la «emisa_zi», luna «emisa_luna» anul «emisa_an»

Numele «Nume» prenumele «Prenume» porecla «Porecla» din (comuna,

satul, orasul) «Oras», str.«Strada», nr.«nr», bl.«bloc», sc.«scara» et.«etaj»
ap.«apartament», judet/sector «judet» este chemat la aceasta instanţa, camera «camera»
pentru ziua de «data» luna «luna» anul «an1», ora «ora» in calitate de «calitate» in
proces cu «in_proces_cu» pentru «pentru»
O dată cu prezenţa se comunică un exemplar de pe acţiune şi următoarele
acte:
«observaţii»
În caz de neprezentare a părţilor, judecată se va face in lipsa, conform
dispoziţiilor procedurale, iar in caz de neprezentare a martorilor, expertilor sau
interpretilor, acestia vor fi sanctionati cu amenda.
În procesul civil paratul este obligat sa depuna intampinare si actele de
care se serveste in proces cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecată.
Până la termen, sunteţi obligat a depune taxa de timbru în suma de
«timbraj» lei, sub sancţiunea anulării cereriia
ss. PREŞDINTE Grefier
Dovada de indeplinire a procedurii de citare
Proces-verbal
Astazi _____________ luna _____________ anul _____________
Subsemnatul, agent ______________________________ avand de
înmânat citaţia nr. «Număr_dosar»/«An» emisa de TRIBUNALUL BRASOV m-am
deplasat in comuna, satul, orasul, «Oras», str.«Strada», nr.«nr», bl.«bloc», sc.«scara»,
etaj «etaj», ap.«apartament», judet (sector) «judet» la adresa numit «Nume» «Prenume»
citat in calitate de «calitate» in proces cu «in_proces_cu» pentru «pentru» in ziua de
«data» luna «luna» anul «an1», ora «ora» la Tribunalul BRASOV cu mentiunea de a
depune taxa de timbru de lei «timbraj» unde:
1. Gasind pe ________________________________________________
destinatar, sot, ruda cu destinatarul, persoana care locuieste cu destinatarul, portar,
administrator; serviciul de registratura sau funcţionarul insarcinat cu primirea
corespondentei, serviciul personal, administratia spitalului, comandamentul unitatii
militare, administratia locului de detinere).
a) acesta a primit, semnand, in fata noastra; «observatii»
b) refuzând primirea, am afisat actul;
c) primind actul, a refuzat sa semneze de primire;
d) primind actul, nu a putut sa semneze de primire deoarece
____________________________________________________
____________________________________________________
2. Am afişat actul pe usa principală a locuinţei destinatarului; pe uşa
principală a clădirii hotelului) .
a) persoana prevazuta la pct. 1 a refuzat primirea;
b) nici o persoana de la pct. 1 nu a fost găsita;
c) in lipsa persoanelor de la pct. 1 nu s-a putut afla daca/cand cel citat
poate fi găsit;
d) persoana vizata schimbandu-si adresa, nu s-a putut afla (noua adresa
este
_________________________________________________________________
_________________________________________);
e) persoana citata fiind o institutie de stat sau firma părţiculara, s-a refuzat
primirea.
Semnatura agentului,
L.S. Semnatura primitorului actului,
_____________________________
Calitatea in care a primit actul,

_____________________________
Actul de identitate al primitorului,

____________________________
ROMANIA

T.P.

Aprobat C.N.P.R.

Nr. 103/DC/5081/1999

TRIBUNALUL BRAŞOV
cu sediul în Braşov, b-dul 15 Noiembrie nr. 45
Judetul Brasov Stampila cu data
Nr. «Număr_dosar» /«An»
prezentării
CITAŢIE
«observaţii»
Către:
Numele «Nume» prenumele «Prenume»
str. «Strada» nr.«nr» bloc «bloc» scara «scara» et.«etaj» ap.«apartament»
Recomandat Localitatea «Oras»
Nr. ________ Judetul /sector
«judet»
Oficiul P.T.T.R.
__________________

Cod __________________
Stampila cu
data sosirii
Aprobat de C.N. „Poşta Română” S.A. cu nr. 10.3/DO/3413/16.06.1999

Dosar civil nr.«Număr_dosar»/«An»

cu termen la «data».«luna»/«an1»

Stampila cu data
prezentării
DOVADA
Către,
TRIBUNALUL BRAŞOV
B-dul 15 Noiembrie nr.45
Localitatea Braşov
Judeşul Braşov

Oficiul P.T.T.R. __________________

Cod __________________

Stampila cu data
înapoierii
 Recomandat

nr.___________
Stampila cu
dată sosiri