Sunteți pe pagina 1din 8

Hipermetropia

1. Generalitati
2. Mecanism fiziologic si
fiziopatologic
3. Factori de risc si cauze
4. Simptome
5. Profilaxie
6. Investigatii
7. Tratament
1. Generalitati

M ajoritatea oamenilor se nasc cu hipermetropie.

Odata cu inaintarea in varsta are loc diminuarea treptata a hipermetropiei pe


seama cresterii globului ocular. Insa hipermetropie se mai constata in 50-55% de
cazuri.
Ce este hipermetropia ?
Pe scurt, aceasta este o afectiune care se manifesta prin vedere incetosata,
persoanele care sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele
departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit, de cele mai multe ori
intampinand dificultati in a focaliza imaginile apropiate, desi tulburarile sunt si la
nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta.
Hipermetropia este de cele mai multe ori evidenta dupa varsta de 40 de ani,
cand ochii pierd capacitatea de acomodare. Tulburarile de focalizare datorate
varstei, ce poarta denumirea de prezbitie, determina ca hipermetropia sa devina
aparenta.
Ce este emetropia ?
In acomodatia la distanta a unui ochi emetrop imaginea unui obiect situat la
distanta infinita formeaza un punct focal chiar pe retina, lungimea (aprox. 24
mm) si puterea de refractie a ochiului acomodat la vederea la distanta se
potrivesc perfect. Punctul indepartat este la distanta infinit.
2. Mecanism fiziologic si
fiziopatologic

.Fiziologia analizatorului vizual .


.Vederea normala sau
emetropia .

Ochiul are o forma sferica,este umplut de o substanta transparenta,


gelationoasa numita umoare vitroasa, are o lentila de focalizare numita cristalin
si, adeseori, un muschi numit iris, care regleaza cantitatea de lumina care
intra .Camera anterioara, delimitata de cornea transparenta contine
umoarea a p o a s a , u n l i c h i d t r a n s p a r e n t c u i n d i c e d e r e f r a c t i e
n = 1 , 3 3 6 . I n c a v i t a t e a anterioara se afla irisul, un muschi ce are
i n c e n t r u o d e s c h i d er e c i r c u l a r a ( pupila ochiului). Cristalinul este fixat
intr-o membrana circulara elastica formata din multe fibre. Aceasta se
sprijina pe tesutul exterior globului ochiului (albul ochiului) numit
sclerotica. Cristalinul este “lentila” ochiului si este un corp transparent, elastic
ce are indice de refractie variabil, crescand de la 1,386 (spre margini), la
1,406 (in centru). Camera posterioara are peretele format din trei straturi
succesive. In interiorul scleroticii se afla coroida, tesut de culoare neagra ce
separa optic camera posterioara de mediul exterior. In interiorul
scleroticii se afla retina, tesutul sensibil la lumina a o c h i u l u i . R e t i n a a r e
o z o n a n u m i t a f o v e a s a u p a t a g a l b e n a u n d e d en s i t a t e a celulelor
senzitive este cea mai mare. Fibrele nervoase ale celulelor retinei
sereunesc in nervul optic care este inserat in globul ochiului intr-un punct
numit pata oarba deoarece daca imaginea unui obiect cade pe ea, nu
este “vazuta”,acolo lipsind retina. Camera posterioara conţine umoarea
sticloasa – un gel deindice de refracţie n=1,336 .
.Fziopatologia analizatorului
vizual .

Hipermetropia apare inca din copilarie, dar cresterea globului ocular si alungirea
lui corecteaza afectiunea. Daca hipermetropia nu se corecteaza pana la varsta de
9 ani, atunci cand ochiul se opreste din dezvoltare, vederea se poate totusi
pastra nemodificata prin acomodare. Intr-un ochi hipermetrop acomodat pentru
distanta, punctul focal se afla in spatele retinei. Marind puterea de refractie a
lentilei cristaline (acomodare) hipermetropia poate fi corectata total sau partial.
De aceea, acuitatea vizuala pentru obiecte la distanta nu este neaparat redusa,
insa aceasta acomodare poate avea ca rezultat tensionarea ochiului.Copii a caror
hipermetropie nu se corecteaza prin acomodare, pot necesita ochelari sau lentile
de contact. La adulti se indica chirurgie care sa modifice forma corneei sau sa
inlocuiasca cristalinul.
Hipermetropia poate trece neobservata pana la varsta de 40 de ani, dar dupa
aceasta varsta muschii care controleaza contractia cristalinului devin mai putin
eficienti. Scaderea flexibilitatii cristalinului va scadea abilitatea de focalizare.Pe
masura ce hipermetropia avanseaza, atat vederea la distanta cat si cea la
apropiere sunt afectate si vor necesita corectare. Ochelerii si lentilele de contact
vor corecta tulburarile de vedere, dar nu influenteaza progresia bolii. Simptomele
hipermetropiei se accentueaza cu varsta. Hipermetropia creste riscul aparitiei de
strabism sau ambliopie
3.Factori de risc si cauze
Factorii de risc :

• Rude de gradul I (parinti, frati) cu hipermetropie


• Varsta inaintata, peste 50-60 de ani, in special prin asociere cu prezbitie.

Cauzele hipermetropiei :

Hipermetropia poate fi determinata de retinopatie, tumori oculare sau dizlocari de cristalin.


Hipermetropia apare atunci cand razele luminoase ce patrund in ochi se
focalizeaza in spatele retinei. Aceasta afectiune este cauzata de un glob ocular
cu diametru antero-posterior mic, o cornee ce are curbura mica sau cristalinul
este impins spre posterior in interiorul ochiului., boala este de obicei congenitala,
o persoana cu rude ce au hipermetropie au riscul mai mare de a dezvolta la
randul lor afectiunea.
Aproximativ la varsta de viata de 5 ani ochiul atinge dimensiunile sale normale.
Daca insa cresterea ochiului se opreste inainte de timp, atunci lungimea acestuia
nu atinge marimea normala astfel ochiul devine afectat de hipermetropie.
Aceasta varietate de hipermetropie se numeste axiala. Dar exista si un alt caz,
cel in care ochiul a ajuns la marime normala insa corneea si cristalinul sa refracte
slab razele luminii, in acest caz focarul se va afla dupa retina si omul va avea
hipermetropie. Aceasta varietata a hipermetropiei a primit denumirea de
hipermetropie de refractie
4. Simptome
Principalul simptom al hipermetropiei este vederea incetosata, in special pentru
obiectele de aproape.
Pot de asemenea sa apara:
• Vedere incetosata, in special in timpul noptii
• Cefalee frecventa
• Durere si tensiune oculara

Dificultate in a mentine randul atunci cand citeste sau tendinta de a citi acelasi
rand de mai multe ori
Copii care au hipermetropie de cele mai multe ori nu au manifestari, totusi unii
pot manifesta :

• Cefalee frecventa
• Isi freaca ochii des
• Nu manifesta un interes prea mare pentru citit
• Au dificultati de citit.

5. Profilaxie
Hipermetropia nu poate fi prevenita.
Diagnosticarea precoce poate preveni procesele de acomodare, ce pot fi
simptomatice si pot obosi ochiul.
Screening-ul precoce poate identifica de asemenea alte boli asociate, ca strabism
si ambliopie.
6. Investigatii
Un consult oftalmologic de rutina poate diagnostica hipermetropia sau alte tulburari de
refractie, boli care afecteaza ochiul.
Consultul oftalmologic complet poate dura 30-60 minute.
Un consult oftalmologic de rutina include:
- istoricul medical al pacientului si examenul fizic
- istoricul medical al familiei pacientului
- teste vizuale
- tonometrie, masurarea presiunii intraoculare
- oftalmoscopia
Pentru a diagnostica hipermetropia se instileaza in ochi substante cicloplegice, pentru a dilata
pupila si a minimaliza acomodarea.
Depistarea precoce a hipermetropiei se face prin testarea acuitatii vizuale in special in cadrul
examenelor generale din copilarie.
In cazul copiilor se pot aplica procedee de fotoscreening. Se realizeaza imagini video si nu
necesita cooperare din partea copilului.

7. Tratament
Majoritatea persoanelor cu hipermetropie nu necesita tratament.
Ochelarii sau lentilele de contact imbunatatesc vederea atunci cand aceasta este alterata.
Prin corectarea cu lentile sau ochelari imaginea se va focaliza pe retina. Ochelarii si lentilele de
contact sunt prima optiune terapeutica a hipermetropiei, ambele sunt eficiente, au un risc mai
mic si sunt mai ieftine decat procedeele chirurgicale.
La pescrierea de lentile se specifica atat forma lentilei cat si puterea ei de refractie. Ochelarii
nu ofera aceeasi calitate a imaginii in centru si la periferie, pe cand lentilele de contact ofera.
In cazul in care hipermetropia este corectata fiziologic prin acomodare, pot sa apara dureri de
cap (cefalee). In acest caz, prescrierea de ochelari nu va ameliora capacitatea vizuala, dar va
scadea simptomele.
Procedeele chirurgicale urmaresc modificarea suprafetei corneene, asa incat imaginea sa se
formeze direct pe retina. Procedurile chirurgicale folosite sunt: keratectomie fotorefractiva,
keratoplastia termica, keratoplastia electrica si implantul de lentile intraoculare.