Grup Şcolar Energetic Nr.

Investigare Ştinţifică Independentă

Masurarea rezistentelor
specifice echipamentelor si
instalatiilor electro-energetice

Nume profesor: Ion Chisaliţă Nume elev: Alexandru Mutu

Clasa: a-X-a B
 Mijloace de măsurare

Competenţe:

 Dezvoltarea deprinderilor de navigare pe internet si selectare a

materialului comform temei propuse;

 Reprezentarea si încadrarea corespunzatoare in pagină a

mijloacelor de măsurare si verificare

Tematica referatului:

 Se vor prezenta generalitati privind rezistenta electrica si metode

de masurare a acestora(enumearre);

 Se vor prezenta masurarea rezistentelor electice specifice

instabilitatilor si echipamentelor electo-magnetice;

 N.P.M. la activitatile prezentate;

Data primiri referatului:

 5-04-2011
Data predari referatului:

 15-04-2011

0.Generalitati:

Orice rezistenta electrica poseda din punct de vedere al masurarii,

urmatoarele caracteristici : valoarea nominala a
rezistentei,toleranta,puterea de disipatie,tensiunea maxima de
functionare,stabilitatea,inductanta si capa-citatea proprie,constanta de
timp si frecventa proprie de rezonanta.

Tinanad seama de cele mentionate,rezistentele electrice se pot

imparti in doua grupe :rezistente ideale,care in curent alternativ pot fi
parcurse de curenti in faza de tensiune aplicata la bornele acestora (fig.
1,a) ;rezistente reale la care tensiunea aplicata la borne, in curent
alternativ si curentul nu mai sunt practic in faza,deoarece astfel de
rezistente reprezinta un dipol care poseda elemente reactive concrete
in serie sau in paralel (fig 1 ,b).

Deci, o rezistenta reala poseda o capacitate proprie (Cp) si o

inductanta proprie (Lp),iar intre rezistenta si masa se formeaza
capacitatile parazite C1 si C2.Datorita acestor elemente parazite,valoarea
rezistentei Rp depinde de frecventa curentului care parcurge
rezistenta.O rezistenta se comporta pur rezistiv si ramane constanta ca
valoare,intr-o gama de frecventa extinsa pana la frecventa de rezonanta

a rezistentei,calculabila cu relatia :
 Figura 1.Schema echivalenta a unei rezistente electrice:

a - rezistenta ideala b - rezistenta reala

De aceea este necesar ca rezistentele utilizate la frecvente inalte

sa aiba elemente parazite Lp si Cp cat mai mici.Aceste elemente parazite
se pot neglija in curent continuu,cat si in curent alternativ pana la
freventa de 100…1000 Hz.
Valorile rezistentelor se masoara,in curent continuu,aplicand
diferite metode in functie de tipul si marimea rezistentei de masurat.

1.Metode de masurare(enumerare):
  Masurarea rezistentelor,in curent continuu,cu ajutorul
voltmetrului si ampermetrului;

 Masurarea rezistentelor prin metoda comparatiei;

 Masurarea rezistentelor prin metoda substitutiei;

 Masurarea rezistentelor electrice cu ajutorul puntilor electrice;

 Masurarea rezistentelor cu puntea Thomson;

 Masurarea rezistentelor cu aparate indicatoare.

1.0.Masurarea rezistentei prizelor de pamânt

Priza de pamânt este un dispozitiv prin intermediul caruia se

realizeaza o legatura electrica conductoare directa cu pamântul a
carcaselor metalice ale masinilor si aparatelor electrice sau a unor
noduri (puncte) ale retelelor electrice pentru asigurarea functionarii
corecte ale acestora si cu scopul protejarii personalului de exploatare
impotriva tensiunilor accidentale care pot sa apara in functionare
normala sau in regim de avarie.

Dupa modul de realizare ele pot fi:

  -naturale (elemente metalice ale constructiilor din beton armat,
mantalele metalice ale cablurilor subterane, conductele
instalatiilor de apa sau gaze etc.);

 -artificiale (realizate din tevi de otel zincat sau de cupru sau chiar
din table de otel zincat sau de cupru).

Dupa complexitate, se clasifica in:

 simple (singulare) - realizate dintr-un singur corp conductor

(electrod) ingropat in pamânt;

 multiple - obtinute prin legarea electrica cu ajutorul unor

conductoare de mica rezistenta a mai multor prize simple de tipuri
diferite.

Rezistenta unei prize de pamânt trebuie sa aiba o valoare cât mai

mica, astfel incât caderea de tensiune pe aceasta rezistenta sa fie sub
limita periculoasa pentru electrocutare. Intrucât aceasta rezistenta
depinde de elementele constructive ale prizei, conductibilitatea
electrica a solului (prin umiditate si sarurile continute, temperatura)
este necesara masurarea periodica a acestor rezistente.

Masurarea rezistentei electrice a prizelor de pamânt se face numai

in c.a. pentru a evita efectele de polarizare a solului, de corodare si
electroliza care ar avea loc daca s-ar utiliza c.c.
 Fig.1.

Pentru determinarea rezistentei electrice a unei prize de pamânt (P)

este necesara o alta priza, auxiliara (PA) pentru a se inchide circuitul de
masurare. Daca se considera ca intre P si PA se aplica o tensiune
continua U, variatia potentialului electric de-a lungul liniei care uneste
prizele P si PA apare ca in fig. 1,b. Cu exceptia zonelor de raza r, care
depinde de dimensiunile prizei si de conductivitatea solului, potentialul
prizelor ramâne practic constant.

Rezistentele prizelor sunt:

unde:

UP, UPA sunt tensiunile prizelor fata de pamânt;

IP, IPA curentii care circula prin prizele P, PA.

Se constata ca practic, la o distanta de 20 m de priza, densitatea

curentului dispersat in pamânt este neglijabila, astfel ca este necesar ca
distanta dintre P si PA sa fie de 40 m.

Pentru masurarea diferentei de potential dintre priza si pamânt se

foloseste o a treia priza, numita priza sonda S, amplasata in zona de
potential nul. Cele trei prize P, S, PA pot fi situate in linie dreapta sau in
vârfurile unui triunghi.

Metoda ampermetru - voltmetru

Fig.2.

Tensiunea alternativa de alimentare se obtine cu transformatorul T.

Pentru o masurare precisa este necesar ca RV sa fie cât mai mare fata
de RS. In acest caz RP se determina cu relatia:

Daca aceasta conditie nu este indeplinita, UP este:

O alta metoda este metoda celor trei masuratori, sau varianta

Nippold, utilizând fie metoda ampermetru - voltmetru, fie metoda
puntii de c.a., prin legarea succesiva, doua câte doua, a prizelor P, S, PA
¢. Metoda este greoaie si destul de imprecisa.
 Metoda de compensatie

Este metoda cea mai practica, utilizata pe scara larga (fig. 3).

Fig.3.

Tensiunea alternativa este furnizata de un convertor static. In

secundarul unui transformator de curent TC se monteaza o rezistenta
R0 de valoare cunoscuta. Prin deplasarea cursorului rezistentei R0 se
obtine echilibrul puntii (curent nul in detectorul de nul N).

1.1.MASURAREA REZISTENTEI DE IZOLATIE

 Rezistenta de izolatie (Riz) este rezistenta masurata intre bornele
unui echipament electric sau instalatii si pamant sau intre doua
conductoare ale unei retele, respectiv doua bobine ale unei masini
electrice sau transformator. Rezistenta de izolatie se poate masura si
intre doi electrozi aplicati pe o mostra de material izolant.
Rezistenta de izolatie consta dintr-o rezistenta de volum si o rezistenta
de suprafata, corespunzatoare conductiei in interiorul materialului
izolant, respectiv conductiei dintr-un strat subtire de umezeala sau de
depunere semicunductoare de la suprafata materialului.

  Masurarea rezistentei de izolatie se face in curent continuu. Din

cauzat valorilor mari ale rezistentei de izolatie (materialele izolante de
calitate pot avea rezistente de izolatie de 1010...1020Ω, sunt necesare
tensiuni ridicate si instrumente sensibile. Tensiunea de masurare se
adopta in functie de tensiunea nominala a echipamentelor incercate,
dar nu mai mica de 100V. La masurarea rezistentei de izolatie de inalta
tensiune, indicatia instrumentului creste in timp, ca urmare a disparitiei
curentilor capacitivi, de incarcare a capacitatii care are ca dielectric
izolatia de masurat. Daca izolatia este umeda, curentii de conductic au
valori importante, iar modificarea rezistentei de izolatie in timp este
mica: daca izolatia este uscata, curentii de conductie sunt mici fata de
curentii capacitivi si rezistenta de izolatie se modifica considerabil in
timp. Prin raportarea valorilor rezistentei de izolatie masurate dupa 60s
si dupa 15s de la aplicarea tensiunii continue, se determina coeficientul
de absorbtie: k60= Riz.60/Riz.15,care da un indiciu asupra gradului de
umezeala a izolatiei. O izolatie se considera umeda si trebuie uscata
inainte de punerea in functiune a echipamentului, daca k60< 1,3.

1.2.Masurarea rezistentelor de izolatie la transformatoare

 La transformatoare, rezistenta de izolatie minima este de 300 MΩ,
la tensiuni sub 35 kV si puteri sub 7,5 MVA, si de 600 MΩ  peste aceste
valori si peste 110 kV, indiferent de putere. Megohmmetrele folosite la
incercarea transformatoarelor sunt de 1000V la tensiuni sub 400 V si de
2500 V, la tensiuni superioare, rezistenta de izolatie a instalatiilor
electrice trebuie sa fie mai mare de 103U, Ω , U fiind tensiunea
nominala, in V.

1.3. Masurarea rezistentelor de izolatie a cablurilor

La darea in exploatare a unui bransamet electric subteran se fac

incercarile prevazute pentru cabluri electrice de joasa tensiune, printre
care si incercarea rezistentei de izolatie. Masurarea rezistentei de
izolatie se face cu un megohmmetru de 1000 sau 2500 V. Valoarea
rezistentei de izolatie masurate se considara satisfacatoare daca este
mai mare de 1MW

2.NPM
 La masurarile cu megohmetrul trebuie sa se respecte
urmatoarele:
-instalatia sa fie scoasa vizibil de sub tensiune
- izolatia cordoanelor de conectare a megaohmetrului sa
corespunda tensiunii de lucru a acestuia
- dupa fiecare masurare obligatoriu se executa descarcarea
de sarcina capacitiva acumulata de cablu
-Toate echipamentele tehnice se vor folosi numai cu aparatura de
măsură şi control prevăzută în cartea tehnică fiind interzisă scoaterea
lor din funcţiune.
-Atunci când din diverse motive aceasta este deteriorată, este
interzisă funcţionarea în continuare a echipamentului tehnic.
-Dacă aparatura de măsură şi control se constată că dă indicaţii
eronate sau are sigiliul îndepărtat aceasta se va înlocui cu alta în stare
de funcţionare.
-Aparatura da măsură şi control se va verifica conform
reglementărilor în vigoare fiind interzisă utilizarea ei atunci când
termenul scadent de verificare este depăşit
-Echipamentele tehnice actionate electric cât si echipamentele
electrice trebuie sa corespunda prevederilor din Normele generale de
protectie a muncii si din NSPM pentru utilizarea energiei electrice În
medii normal.
-Echipamentele tehnice electrice sau actionate electric trebuie sa fie
verificate la receptie si dupa fiecare reparare sau modificare tehnica
pentru a se testa eficacitatea masurilor de protectie împotriva
pericolului de electrocutare.