Sunteți pe pagina 1din 19

Academia de Studii Economice din Bucureşti

Facultatea de Economie
Catedra de Economie şi Politici Economice

TEZĂ DE DOCTORAT

CANTITATIV ŞI CALITATIV ÎN ANALIZA ECONOMIEI SUBTERANE. Cazul


României.

- Rezumat -

Coordonator ştiinţific:
prof. univ. dr. Marin Dinu

Doctorand:
asist. univ. Cristina G. Covaci (Voicu)

Bucureşti
2009
a) Cuprins

Introducere..........................................................................................................................................................6

Partea I: Economia subterană în context epistemic


Capitolul 1: Economia subterană. Fundamente teoretice
1.1. Teoria ce stă la baza studiului economiei subterane....................................................................................13
1.1.1. Terminologie.............................................................................................................................................14
1.1.2. Definire.....................................................................................................................................................14
1.1.3. Structura economiei subterane..................................................................................................................20
1.2. Cauze determinante ale economiei subterane..............................................................................................22
1.3. Efectele economiei subterane asupra economiei vizibile............................................................................25
1.3.1. Efecte negative..........................................................................................................................................25
1.3.2. Efecte pozitive..........................................................................................................................................26
1.4. Natura relaţională a economiei subterane ...................................................................................................27
1.4.1. Relaţionarea economiei subterane în sfera spaţiului economic................................................................28
1.4.1.1. Analiza economiei subterane ca fenomen mondoeconomic .................................................................28
1.4.1.2. Analiza economiei subterane ca fenomen macroeconomic...................................................................33
1.4.1.3. Analiza economiei subterane ca fenomen microeconomic....................................................................34
1.4.2. Relaţionarea economiei subterane cu sectorul privat şi sectorul public...................................................35
1.4.2.1. Economia subterană şi interesul social..................................................................................................37
1.4.2.2. Economia subterană şi interesul privat..................................................................................................42
1.4.2.3. De ce economia subterană poate fi studiată doar în relaţie cu sectorul privat?.....................................47
Idei în rezumat....................................................................................................................................................49
Capitolul 2: Aproximări ale dimensiunii economiei subterane şi instrumente de diminuare
2.1. Nonsensul măsurării economiei subterane în genere şi imposibilitatea combaterii
acesteia................................................................................................................................................................53
2.2. Încercările unora de a măsura economia subterană.....................................................................................54
2.3. Limitările unor încercări de a măsura economia subterană ........................................................................57
2.3.1. „Clasificarea Rosanvallon”.......................................................................................................................57
2.3.2. Metoda de natură sectorială......................................................................................................................58
2.3.3. Metoda de tip global.................................................................................................................................58
2.3.4. Ancheta statistică......................................................................................................................................58
2.3.5. Metoda eşantionului de control................................................................................................................58
2.3.6. Înregistrarea statistică de tip „monografie”..............................................................................................58
2.3.7. Metoda decalajelor între cheltuieli şi venituri..........................................................................................59
2.3.8. Metoda input-urilor fizice.........................................................................................................................59
2.3.9. Metoda recensământului forţei de muncă.................................................................................................59
2.3.10. Metoda Feige..........................................................................................................................................59
2.3.11. Metoda cererii de lichidităţi ...................................................................................................................60
2.3.12. Metoda Frey-weck Hanemann................................................................................................................60
2.3.13. Metoda proporţiei noilor îmbogăţiţi .......................................................................................................61
2.3.14. Metoda analitică......................................................................................................................................61
2.3.15. Metoda sintetică......................................................................................................................................61
2.4. Încercări de diminuare a economiei subterane.............................................................................................62
2.4.1. Încercările de diminuare a fraudei fiscale.................................................................................................64
2.4.2. Încercările de diminuare a corupţiei.........................................................................................................68
2.4.3. Încercările de diminuare a fenomenului muncii „la negru”......................................................................69
2.4.4. Încercările de diminuare a comerţului cu arme.........................................................................................71
2.4.5. Încercările de diminuare a terorismului....................................................................................................71
2.4.6. Încercările de diminuare a traficului de droguri.......................................................................................73
Idei în rezumat....................................................................................................................................................77

-2-
Partea a II-a: Economia subterană în context naţional
Capitolul 3: Economia subterană din România
3.1. România înainte de 1989.............................................................................................................................79
3.2. România în primii 17 ani după 1989...........................................................................................................81
3.2.1. Jocul reformei în România sub presiunea puterilor globale ....................................................................83
3.2.2. Factori favorizanţi ai economiei subterane din România şi metodele utilizate........................................83
3.2.2.1. Privatizarea: metodă netransparentă de reformă ce favorizează reproducerea
subterană.............................................................................................................................................................86
3.2.2.2. Tergiversarea structurării atitudinii publice asupra normei...................................................................89
3.2.2.3. Distribuirea avuţiei fără reguli şi echivalenţă........................................................................................90
3.3. România după 1 ianuarie 2007....................................................................................................................91
3.4. Manifestarea principalelor forme de economie subterană în România conform Institutului Naţional de
Statistică şi Ministerului Finanţelor Publice.......................................................................................................92
3.4.1. Evaziunea fiscală......................................................................................................................................93
3.4.2. Munca „la negru”....................................................................................................................................101
3.4.3. Activităţile criminale..............................................................................................................................108
3.4.4. Drogurile: moarte albă sau profit economic..........................................................................................111
3.4.5. Corupţia din România în contextul integrării în Uniunea Europeană.....................................................113
3.4.5.1. Descrierea pieţei corupţiei: cererea, oferta şi preţul corupției.............................................................114
3.4.5.2. Necesitatea controlului corupţiei.........................................................................................................116
3.4.5.3. Oficializarea economiei subterane din România în structurile europene............................................120
Idei în rezumat..................................................................................................................................................122
Capitolul 4: Analiza cantitativă şi calitativă a economiei subterane. Cazul României
4.1. Teoria metodologică a cercetării................................................................................................................125
4.1.1. Cercetare cantitativă versus cercetare calitativă.....................................................................................126
4.1.2. Justificarea drumului ales.......................................................................................................................127
4.1.3. Incursiune în lumea modelelor economice cantitative............................................................................127
4.2. Analiza cantitativă a economiei subterane. Cazul României....................................................................132
4.2.1. Studii privind estimarea corupţiei din România.....................................................................................134
4.2.1.1. Analiza factorilor generatori de corupţie în sectorul Administraţiei Publice......................................135
4.2.1.2. Definirea modelului de analiză............................................................................................................136
4.2.1.3. Nivelul corupţiei pe sectoare de activitate...........................................................................................137
4.2.1.4. Efectul corupţiei asupra mediului economic şi social..........................................................................138
4.2.1.5. Contribuţia unor factori la reducerea corupţiei....................................................................................138
4.2.2. Analiza cantitativă a muncii „la negru”: componentă principală a economiei subterane din
România............................................................................................................................................................138
4.2.2.1. Definirea, formele de manifestare şi tipologia muncii “la negru”..........................................138
4.2.2.2. Modelarea muncii „la negru”...............................................................................................140
4.2.2.2.1. Programe alternative de lucru ..........................................................................................140
4.2.2.2.2. Repartizarea activităţilor subterane...................................................................................140
4.2.2.3. Determinarea mărimii PIB suplimentar generat de munca din economia
subterană..........................................................................................................................................144
4.2.2.4. Estimarea muncii „la negru”................................................................................................146
4.2.3. Analiza cantitativă a fraudei fiscale: componentă a economiei subterane din
România...........................................................................................................................................148
4.2.3.1. Modelarea evaziunii fiscale.................................................................................................148
4.2.4. Interpretarea rezultatelor obţinute..........................................................................................................158
4.3. Analiza calitativă a economiei subterane. Cazul României......................................................................159
4.3.1. Cercetarea calitativă şi ancheta Delphi în studiul economiei subterane din
România............................................................................................................................................................160
4.3.1.1. Etapele aplicării anchetei Delphi pentru testarea percepţiei specialiştilor asupra economiei subterane
din România......................................................................................................................................................160
4.3.1.2. Elaborarea aparatului instrumentar în cadrul anchetei Delphi: metoda chestionarului şi metoda
interviului .........................................................................................................................................................160

-3-
4.3.1.3. Prezentarea rezultatelor obţinute..........................................................................................................161
Idei în rezumat..................................................................................................................................................165

Partea a III-a: Economia subterană în context global


Capitolul 5: Economia subterană, o metodă pentru controlul puterilor globale. Perspectivă
epistemologică
5.1. Nevoia unui nou model explicativ al economiei subterane.......................................................................167
5.1.1. De ce există economia subterană?..........................................................................................................169
5.1.2. Cum funcţionează economia subterană?.................................................................................................170
5.2. Locul economiei subterane în sistemul economic-social global................................................................171
5.3. Sistemul crează corupţie sau corupţia foloseşte sistemul prea permisiv?..................................................173
5.4. Economia subterană, sursă de creştere şi înavuţire prin control................................................................178
5.4.1. Controlul resurselor................................................................................................................................183
5.4.2. Controlul ştiinţei.....................................................................................................................................184
5.4.3. Controlul economiei................................................................................................................................185
5.4.4. Controlul societăţii..................................................................................................................................186
Idei în rezumat..................................................................................................................................................187
Capitolul 6: Soluţii propuse pentru diminuarea efectelor negative ale economiei subterane asupra
economiei României
6.1. Sistemul libertăţii naturale al lui Adam Smith în economia subterană......................................................192
6.1.1. Presiunea fiscală trezeşte simţul proprietăţii...........................................................................................192
6.1.2. Individualism (egoism) versus colectivism (altruism)...........................................................................193
6.1.3. Proprietate privată vs proprietate publică...............................................................................................193
6.1.3.1. Susţinerea proprietăţii private..............................................................................................................194
6.1.3.2. Susţinerea proprietăţii publice.............................................................................................................194
6.1.4. Frauda fiscală, la interferenţa dintre simţul proprietăţii şi conştientizarea dreptului de proprietate
privată...............................................................................................................................................................195
6.2. Existenţa pieţei schimburilor subterane.....................................................................................................196
6.2.1. Implicaţiile nivelului fiscalităţii asupra cererii şi ofertei agregate de pe piaţa economiei
subterane...........................................................................................................................................................197
6.2.1.1. Efectele reducerii impozitării asupra ofertei agregate.........................................................................199
6.2.1.2. Efectele reducerii impozitării asupra cererii agregate.........................................................................199
6.2.1.3. Va reuşi o cotă mai mică de impozitare să scoată la suprafaţă economia
subterană?.........................................................................................................................................................200
6.2.1.4. Implicaţiile cotei unice de impozitare asupra economiei subterane din
România............................................................................................................................................................201
6.2.2. Credibilitatea autorităţilor statului contribuie semnificativ la aplicabilitatea unei politici
economice.........................................................................................................................................................202
6.2.3. Implementarea cu succes a unor politici economice şi specificul unei naţiuni .....................................203
6.2.4. Aşteptările şi rezultatele implementării cotei unice de impozitare.........................................................203
6.3. Perspectiva sociologică asupra economiei subterane...............................................................................204
6.4. Soluţii.........................................................................................................................................................205
Idei în rezumat..................................................................................................................................................208

Concluzii şi recomandări pentru dezvoltarea cercetării viitoare...............................................................211

Anexe

Bibliografie

-4-
b) Cuvinte cheie

· economie subterană
· economie vizibilă
· economie instituţională
· epistemologie
· evaziune fiscală
· muncă „la negru”
· corupţie
· metodologie de cercetare
· analiză cantitativă
· analiză calitativă
· controlul puterilor globale
· individualism
· colectivism
· proprietate publică
· proprietate privată
· piaţa schimburilor subterane

c) Sinteze ale părţilor principale ale tezei de doctorat

Lucrarea este structurată în 3 părţi, fiecare parte compusă din două capitole, urmate de rezumat la fiecare
capitol, iar la finalul lucrării, concluzii şi recomandări pentru dezvoltarea cercetării viitoare, anexe şi
bibliografie aferentă prezentului studiu.
În partea I intitulată „Economia subterană în context epistemic” sunt prezentate implicaţiile epistemice
ale fenomenului studiat. Această parte este structurată pe două capitole după cum urmează:
® În capitolul 1, intitulat „Economia subterană. Fundamente teoretice.” este prezentă teoria ce stă la
baza studiului economiei subterane, cauzele determinante ale economiei subterane, efectele economiei
subterane în economia oficială şi natura relaţională a acesteia.
Subiectul este suficient de spectaculos prin natura sa astfel încât considerăm necesară apropierea de el din
perspectivă ştiinţifică. În plus, economia subterană este un ingredient de neevitat al economiei unei ţări. Partea
cea mai rentabilă a unei economii fiind cea subterană. Lipsa luării în considerare a acestei componente poate
conduce la severe derapaje de analiză economică care să conducă la adoptarea de strategii nerealiste. Nu
latura cantitativă este cea de care am fost preocupată cu precădere ci de aspectele logicii epistemice. Consider
că eroarea fundamentală este să scoatem din evidenţă natura umană. Se poate observa din teoria economică că
omul este scos din evidenţa spirituală, acesta fiind considerat doar homo economicus în căutarea
randamentului.
Termenul stabilit pentru a fi utilizat pe parcursul lucrării este cel de economie subterană, considerat
adecvat pentru a exprima sfera de cuprindere a activităţilor din realitatea economică.
Pornind de la scopul evident economic al activităţilor subterane, respectiv de maximizare a veniturilor
indiferent de metodele şi mijloacele ce urmează a fi folosite pentru aceasta, şi de la activităţile eterogene
atrase în sfera sa de cuprindere, colectivul Catedrei de Economie şi Politici Economice a acceptat ca definiţie
a economiei subterane: ansamblul activităţilor economice desfăşurate organizat, cu încălcarea normelor
sociale şi ale legilor economice, având drept scop obţinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat.
Definiţia asupra căreia conducătorul meu şi cu mine am decis să ne aplecăm este aceea conform căreia
economia subterană este reprezentată de totalitatea activităţilor economice neoficiale, comerciale şi
necomerciale, desfăşurate într-o formă organizată, care nu fac obiectul evidenţelor unui organism statal, legale
sau ilegale, periculoase sau nepericuloase societăţii economice şi civile. Atunci când se încearcă definirea

-5-
economiei subterane, graniţele sunt extrem de greu de aşezat iar diferenţierile sunt uneori imperceptibile.
Economia subterană este produsul unor factori generali cât şi al unora specifici.
Diversele puncte de vedere ale cercetătorilor prezintă o analiză în paralel a economiei subterane şi a
economiei vizibile, sau altfel spus a economiei informale şi a economiei formale. Concluzia firească care se
poate desprinde este că nu putem vorbi de două tipuri de economie, deoarece economia este una singură.
Relaţia pe care o consider veridică conform principiilor de bază ale logicii este că între economia vizibilă şi
cea subterană se poate stabili o relaţie ca de la parte la parte, împreună formând ansamblul economiei reale a
unei ţări.
Structura economiei subterane. Conform unor autori, economia subterană este caracterizată de trei mari
aspecte: dimensiune, legalitate şi dificultate în măsurare. Există o piaţă a economiei subterane implicit a
schimburilor ilicite. Ca pe orice piaţă şi aici întâlnim posesori ai cererii, posesori ai ofertei de bunuri şi
servicii, preţul pieţei schimburilor ilicite şi bineînţeles concurenţa, care este mai puternică decât pe pieţele
economiei de suprafaţă. Din amalgamul structurilor existente, am considerat că structura corectă şi completă a
economiei unei ţări este formată din economie vizibilă şi subterană, iar aceasta din urmă la rândul ei este
formată din economia subterană comercială şi necomercială. Activitatea economică subterană comercială este
împărţită în activităţi monetare (licită şi ilicită) şi nemonetar (licită şi ilicită), în timp ce activitatea economică
subterane necomercială este doar nemonetară.
Considerăm drept cauze ale apariţiei şi dezvoltării economiei subterane următoarele, prezentate în ordinea
importanţei: cauze psihologice (mimetismul de apropriere); presiunea fiscală; inconsecvenţa şi incoerenţa
legislativă; birocraţia; fenomene mondiale precum sărăcia, războaiele, globalizarea; contribuţia preţurilor de
transfer; cauze sociale, economice, politice şi comunitare; cauze locale şi globale; mediul de afaceri
nestimulativ; lipsa specializării şi a specialiştilor; toleranţa crescută faţă de cauzele si efectele economiei
subterane; ignorarea unor standarde sau reglementări legale; evitarea aderării la unele proceduri
administrative greoaie; şi bineînţeles alte cauze. Cauzele psihologice sunt considerate în prezenta lucrare drept
cele mai importante mobiluri de a acţiona în sfera activităţilor economiei subterane. Considerăm că esenţiale
sunt comportamente precum: înclinaţia spre câştig imediat, fără efort, utilizat strict pentru interesul personal;
concurenţa exclusivă; interese politice, geostrategice de control geopolitic. Principală cauză, natura fiinţei
umane, este ceea ce Rene¢ Girard numeşte mimesis de apropriere sau imitaţia achizitivă. Aceasta justifică
foarte limpede instinctul de apropriere din copilarie, care se conservă în perioada adultă manifestându-se
printr-o seamă de comportamente evazioniste.
Poate părea uşor de contestat, însă momentul în care am încercat să evidenţiez efectele negative ale
economiei subterane, a fost unul dintre cele mai dificile etape în prezenta cercetare. Cu toate că majoritatea
dintre noi susţinem contestatarii acestei componente a economiei oricărei ţări, atracţia faţă de efectele pozitive
a fost mai puternică. Cu toate acestea nu putem submina amplitudinea fenomenelor negative ale
componentelor economiei subterane în cadrul economiei unei ţări. Consider că efectele negative cele mai
numeroase şi periculoase provin din acele activităţile neînregistrate comerciale monetare şi nemonetare dar
ilegale. Nu efecte negative ale economiei subterane asupra economiei vizibile sunt cele care au stârnit
controverse, ci efectele pozitive pe care unele activităţi subterane le pot genera indubitabil. Cercetătorii afirmă
cu tărie că economia subterană poate fi benefică, atâta timp cât serveşte bunei desfăşurări a mediului
economic prin satisfacerea cererii pentru serviciile urbane şi micii meşteşugari. Din acest punct de vedere
sectorul informal asigură spiritul antreprenorial al economiei, poate conduce către o creştere a concurenţei,
eficienţă sporită şi bariere puternice pentru activităţile Guvernului care înlesnesc sau chiar inhibă
manifestarea instrumentelor pieţei. Sectorul subteran poate contribui la crearea de pieţe, creşterea resurselor
financiare, sporirea antreprenoriatului şi asigurarea acumulărilor pentru instituţiile economice şi sociale.
Selecţia naturală între sectorul formal şi informal, descrisă mai sus, poate furniza un potenţial sporit pentru
creşterea economică, ceea ce conduce la o relaţie pozitivă între creşterea sectorului subteran şi creşterea
economică.
Natura relaţională a economiei subterane ne ajută în demersul nostru să justificăm suplimentar
metodologia de cercetare aleasă. Necesitatea relaţionări economiei subterane în sfera spaţiului economic:
mondoeconomic, macroeconomic, microeconomic şi instituţional este stringentă pentru înţelegerea corectă a
fenomenului în sine. În plus, este necesară distincţia între relaţionarea economiei subterane cu sectorul privat
şi sectorul public.
Pentru a forma o viziune de ansamblu corectă asupra economiei subterane, trebuiesc prezentaterea
caracteristicile economiei subterane în cadrul ţărilor cu economie de piaţă dezvoltată, în ţările cu economie
-6-
centralizată, în ţările cu economie în curs de dezvoltare. În plus se simte nevoia realizării unei analize a
fenomenelor ce constituie acte de economie subterană, atât la nivel mondoeconomic, macroeconomic,
microeconomi şi socio-economic. Încercarea de a relaţiona economia subterană cu sectorul privat şi sectorul
public a fost facilitată de scrierile lui Joseph E. Stiglitz, care atenţionează că printre principalele alegeri cu
care se confruntă orice societate se numără şi cea privitoare la rolul guvernului într-o economie. Acesta
susţine că „Succesul economic necesită stabilirea unui echilibru între guvern şi piaţă.” Echilibrul, despre
care Stiglitz aminteşte, este diferit de la o ţară la alta şi de la o perioadă la alta, acesta ar putea fi motivul
pentru care se lasă aşteptat în majoritatea naţiunilor.
De ce economia subterană poate fi studiată doar în relaţie cu sectorul privat? Activităţile subterane
analizate sunt cu precădere acelea care reprezintă obiectul acţiunilor de sustragere din calea „jumulirii
fiscale”, de aceea considerăm că statul prin intermediul agenţilor săi, nu ar avea niciun interes bazat pe
principii de raţionalitate să se auto-eludeze.
Natura umană este construită în aşa fel încât acesta încearcă să îşi creeze cât mai multe mijloace de
satisfacere a trebuinţelor. Nevoia colectivă solicită contribuţie din partea agentului individual, care se simte
agresat atunci când este privat de o serie de mijloacele pe care şi le-a procurat cu eforturi considerabile. Cu cât
individul v-a simţi că a sa contribuţie nu este eficient utilizată, cu atât va considera contribuţia sa nejustificată
şi va incerca să se sustragă de la aceasta. De aceea consider creşterea economiei subterane drept fragilitate în
relaţia dintre stat şi cetăţeni, astfel încât se simte pregnant nevoia de îmbunătățire a acesteia.
® În capitolul 2, intitulat „Aproximări ale dimensiunii economiei subterane şi instrumente de
diminuare.” am pus în discuţie nonsensul măsurării economiei subterane în genere şi imposibilitatea
combaterii acesteia, alături de încercările unora de a măsura economia subterană, limitările unor încercări de a
măsura economia subterană, încercări de combatere a economiei subterane şi chiar propunerea unor soluţiile
viabile în domeniul economiei subterane.
Rezumând ideile susţinute pe parcursul capitolului 2, susţin că economia subterană este un concept
echivoc care nu este de domeniul măsurabilului şi al combaterii sau eradicării.
Argumentele aduse în favoarea ideii de incomensurabilitate sunt întocmai limitările unor încercări de a
măsura economia subterană. Se remarcă prezenţa tendinţei mondiale spre modelare macroeconomică în
domeniul măsurării economiei subterane. Tocmai pentru a da tărie afirmaţiei de mai sus am prezentat
valenţele şi incapacităţile a peste 15 metode prin care se încearcă măsurarea economiei subterane. Literatura
de specialitate clasifică metodele de măsurare a economiei subterane după mai multe criterii de clasificare,
după cum urmează: metode directe şi indirecte, abordări macroeconomice şi microeconomice, metode
monetariste, metode contabile, metode statistice ş.a.m.d. În cazul ţării noastre informaţii ale Institutului
Naţional de Statistică prezintă un procent în PIB al economiei subterane de 20% iar unii specialişti, inclusiv ai
Serviciului Român de Informaţii estimează un procent al economiei subterane de 45%. Diferenţele sunt
colosale şi vin să întărească rîndul argumentelor potrivnice posibilităţii şi relevanţei măsurării economiei
subterane.
Conform spuselor anterioare dezaprob posibilitatea măsurării fenomenelor economice subterane şi susţin
posibilitatea aproximării acestora. Economia subterană este un concept echivoc deoarece procesul nu poate fi
cuantificat, nu este de domeniul evidenţei empirice, fiind astfel, foarte greu de raportat. Economia subterană
apare ca parazitară în ţările occidentale industrializate, regulatoare a penuriilor de tot felul în vremea
vechilor regimuri comuniste din est şi factor de dezvoltare în cazul ţărilor lumii a treia.
În partea a II-a denumită „Economia sunterană în context naţional.” am realizat o scurtă prezentare a
formelor de manifestare a economiei subterane din România şi am expus rezultatele unui experiment propriu
asupra economiei subterane.
® În capitolul 3, denumit „Economia subterană din România.” am expus situaţia economiei subterane
din România înainte de 1989, în primii 17 ani după 1989, după 1 ianuarie 2007 şi am prezentat modul de
manifestare a principalelor forme de economie subterană în România conform Institutului Naţional de
Statistică şi Ministerului Finanţelor Publice.
Întrucât nu există ţară în lume care să nu se confrunte cu activităţi ce ţin de natura economiei subterane,
nici România nu este ferită de acestea, unele mai mult sau mai puţin periculoase pentru societatea în care
trăim. Evidenţele arată că ţara noastră este cel mai puternic afectată de munca „la negru”, evaziunea fiscală,
corupţia şi traficul de droguri. Din totalul economiei româneşti, 40% din PIB este reprezentată de economia
subterană, 20% suferă de blocajul financiar, 10% se află în afara evidenţelor contabile, 20% din economie este
demonetizată, rămânând un procent de 10% al economiei pentru care decidenţii stabilesc strategii de politici
-7-
macroeconomice. Sigur că aceste date pot fi combătute, având în vedere imposibilitatea măsurării dimensiunii
exacte a activităţii economice subterane. Singura alternativă rămâne aproximarea, ceea ce am şi făcut puţin
mai devreme.
România înainte de 1989. Încă din cele mai vechi timpuri economia subterană a existat sub o formă sau
alta, fiind stimulată de mai multe componente ale vieţii economice. De exemplu, impozitarea a existat sub
diferite structuri, chiar dacă purta altă denumire, principiul constrângător funcţiona la fel ca în zilele noastre.
România în primii 17 ani după 1989. Pe fondul monotoniei de bunuri de consum, a lipsurilor mergând
până la criză, în special în domeniul alimentar, schimbarea de sistem a fost prilejul pentru organizarea
imediată a unor structuri ale economiei subterane în principal în domeniul comerţului şi prestărilor de servicii.
Dintre cele trei componente principale ale economiei subterane, cele mai răspândite în primii ani de după
1989, în ţara noastră, au fost munca „la negru” şi evaziunea fiscală.
Economia românească a intrat în Jocul reformei sub presiunea puterilor globale. O serie de factori
favorizanţi au făcut ca economia subterană din România să ia amploare. Cel mai important factor a fost
privatizarea economiei româneşti, care a fost grevată de lipsă de transparenţă favorizând reproducerea
subterană. Un alt factor important a fost tergiversarea structurării atitudinii publice asupra normei.
Împreună cei doi faptori acompaniaţi de specificul ţării noastre au făcut ca distribuirea avuţiei să se
înfătuiască fără reguli şi echivalenţă.
România după 1 ianuarie 2007. Perioada premergătoare aderării şi cea de după momentul aderării
României la Uniunea Europeană oferă posibilitatea unei analize comparative integrate privind evoluţia
corupţiei în România, în contextul evoluţiei acestui fenomen în statele europene. Considerăm că în acest
mecanism complex de evaluare a corupţiei, precum şi în analizele comparative cu statele Uniunii Europene,
apare un efect dual ce se manifestă între evoluţia reală a corupţiei şi percepţia socială în acest sens. Efectul îşi
are originea în etapele construcţiei UE, mai precis în perioadele ce preced extinderea Uniunii Europene.
Manifestarea principalelor forme de economie subterană în România conform Institutului Naţional de
Statistică şi Ministerului Finanţelor Publice. Date oficiale despre dimensiunea estimată a economiei subterane
din România sunt cele oferite de Institutul Naţional de Statistică, folosind metoda forţei de muncă, utilizată
iniţial de Italia şi generalizată la nivelul tuturor ţărilor din Uniunea Europeană. Elementele componente ale
economiei subterane, precizate în analiza efectuată de Institutul Naţional de Statistică, sunt: subutilizarea
forţei de muncă; evaziunea fiscală prin valoare adăugată nedeclarată; evaziunea fiscală prin venit
nedeclarat; activităţi informale, nedeclarate. Ministerul Finanţelor Publice a folosit metoda monetară pentru a
evalua economia subterană pentru perioada 1993–1998. Estimările fiind făcute pentru economia internă şi
importuri, comparând partea vizibilă cu cea subterană. Rezultatele aplicării metodei monetare au arătat o rată
de creştere a economiei subterane de 56% în 1994 şi doar 13% în 1997.
Rezumând, am descris caracteristicile componentelor economiei subterane în următoarele subcapitole:
evaziunea fiscală, munca „la negru”, activităţile criminale, drogurile: moarte albă sau profit economic,
corupţia din România în contextul integrării în Uniunea Europeană.
® În capitolul 4, denumit „Analiza cantitativă şi calitativă a economiei subterane. Cazul României.” am
prezentat teoria metodologică a cercetării, expunând analiza cantitativă şi cea calitativă asupra economiei
subterane din România.
Acest capitol aduce argumente suplimentare conform cărora economia subterană este un ingredient de
neevitat în economia unei ţări. Obţinerea de informaţii despre dimensiunile economiei subterane pare a fi o
sarcină imposibil de realizat, deoarece toate persoanele angrenate în aceste mecanisme preferă să nu fie
identificate.
Teoria metodologică a cercetării ne permite să elaborăm un instrumentar adecvat pentru cunoaşterea
amplorii economiei subterane. Şi ţara noastră este preocupată de cunoaşterea acestei componente economice,
dar mai mult pare a fi preocupată de stoparea activităţilor subterane ocupându-se cu obstinaţie stearpă de
calculul dimensiunii acesteia. Odată cu pregătirea României pentru a adera la structurile europene,
preocuparea pentru controlul acestei componente a devenit mai apăsătoare. Unul dintre cele mai importante
aspecte ale negocierii cu Uniunea Europeană au fost aşa numitele „taxe de combatere a evaziunii fiscale şi a
sustragerii de la plata taxelor”, dar şi reforma sistemului fiscal şi politica fiscală în genere.
Cercetare cantitativă vs cercetare calitativă. Cercetarea calitativă presupune o abordare microeconomică
şi implică investigarea cunoştinţelor. Această metodă de cercetare nu constă în efectuarea de măsurători
numerice, însă le poate utiliza în analiză. Cercetarea calitativă implică interpretarea datelor şi adesea elaborare
de noi teorii. Aşadar, în comparaţie cu cercetarea cantitativă, cercetătorul nu este detaşat, de multe ori chiar
-8-
interacţionează cu subiectul cercetat. Cercetarea cantitativă presupune o abordare macroeconomică având la
bază testarea teoriilor existente. Consider că domeniul economiei subterane nu poate fi abordat doar la nivel
microeconomic sau doar la nivel macroeconomic. Nivelul microeconomic este esenţial pentru a putea înţelege
ansamblul, iar nivelul macroeconomic este foarte important pentru identificarea de soluţii cheie.
Considerând cele prezentate anterior, susţin predilecţia temei analizate spre cercetarea calitativă, având în
vedere că individul este cel care acţionează în sfera spaţiului subteran, iar amploarea activităţilor economiei
subterane depinde în mod covârşitor de capacitarea indivizilor de a inova şi de a descoperi noi metode de
eludare a structurilor statului împovărător.
Incursiunea în lumea modelelor economice cantitative aduce argumente suplimentare pentru
compatibilitatea studierii economiei subterane din perspectica calitativă. Autori valoroşi precum: Keynes,
Kaufmann, Popper, Varian, Taylor, Georgescu-Roegen, Ulbrich, Henderson, Pecican, Mankiw, Miller,
Samuelson, Nordhaus, Dobrescu, susţin sterilitatea calculului matematic în absenţa apanajul interpretării
calitative.
Drept concluzie pentru demersul de până acum, am susţinut că economia subterană este un concept
echivoc, dificil de înregistrat şi care prin definiţie nu este compatibil cu termeni precum „înregistrare” şi
„evidenţă”, aşadar orice încercare în acest sens va conduce la rezultate fie incorecte fie incomplete.
Pentru a oferi suficiente argumente spuselor de mai sus am prezentat cateva încercări de măsurare a
economiei subterane din România în sectorul Administraţiei Publice, prezentând cele şapte categorii de
factori ai corupţiei acest sector, definirea modelului de analiză, prezentarea nivelului corupţiei pe sectoare de
activitate, efectul corupţiei asupra mediului economic şi social. Am urmat analiza cantitativă a muncii „la
negru”, ca şi componentă principală a economiei subterane din România, apoi analiza cantitativă a fraudei
fiscale.
Aşa cum afirma cel mai cunoscut cercetător la scară mondială a problematicii economiei subterane,
Friedrich Schneider: “Încercarea de a efectua cercetări în zona economiei subterane poate fi considerată o
pasiune ştiinţifică de a cunoaşte necunoscutul”. Aceste cuvinte ne obligă practic la a efectua prezenta analiză
şi din perspectiva cercetării calitative, fără de care analiza ar fi realmente neroditoare.
Analiza calitativă a economiei subterane din România a fost realizată cu ajutorul unui instrumentar de
natură calitativă: ancheta Delphi. Am prezentat etapele aplicării anchetei Delphi pentru testarea percepţiei
specialiştilor asupra economiei subterane din România, elaborând aparatul instrumentr şi prezentând
rezultatele obţinute. Astfel, cu toate că percepţiile celor două categorii sunt diferite, ambele reacţionează
vehement la stimulentele autorităţilor. Respondenţii din sectorul public percep economia subterană ca având
tendinţă de reducere şi se arată a fi mai încrezători în entităţile statului. Respondenţii din sectorul privat
percep economia subterană ca având tendinţa de creştere şi nu sunt încrezători în puterea statului fiind mult
mai sceptici. Nu trebuie însă să omitem percepţia fiecărei categorii asupra rolului statului. Dacă pentru
respondenţii din sectorul public, statul este acel personaj în slujba căruia aceştia îşi desfăşoară activitatea şi de
la care primesc remuneraţia, pentru respondenţii sectorului privat, statul reprezintă personajul al cărui rol
principal este să îi ştirbească veniturile şi care este incapabil să asigure un cadru optim pentru buna
desfăşurarea a regulilor pieţei.
Economia subterană din România şi din orice altă ţară se naşte din activităţi private şi din relaţiile dintre
agenţii privaţi şi stat, deoarece aceştia sunt cei care se consideră cel mai puternic agresaţi de autorităţile
statului. În plus voi adăuga, că aşa cum am considerat încă din primele capitole ale tezei doctorale, economia
subterană este un concept echivoc, dificil de înregistrat şi care prin definiţie nu este compatibil cu termeni
precum „înregistrare” şi „evidenţă”. Analiza calitativă permite o mai bună investigare ştiinţifică reprezentând
baza unor corelaţii revelatoare în demersul nostru de a cunoaşte economia subterană.
Cuvinele lui Roger Penrose sunt grăitoare pentru pledoaria de mai sus: „Înţelegerea este, până la urmă,
scopul ştiinţei – iar ştiinţa este mult mai mult decât un calcul mecanic, lipsit de înţelegere.”
În partea a III-a intitulată “Economia subterană în context global.”, am prezentat implicaţiile economiei
subterane în contextul economic al controlului global.
® În capitolul 5, denumit “Economia subterană, o metodă pentru controlul puterilor globale.
Perspectivă epistemologică.” am justificat nevoia unui nou model explicativ al economiei subterane oferind
răspuns întrebării: de ce există economia subterană? Am prezentat locul economiei subterane în sistemul
economic-social global şi am demonstrat cum economia subterană poate fi sursă de creştere şi înavuţire prin
control.

-9-
Economia subterană este prezentată ca avînd o supradeterminare în practicile netransparente de gestionare
a puterilor globale cu scop hegemonic. Dacă la nivel mondial preocuparea pentru înțelegerea fenomenelor
care conduc la perpetuarea şi dezvoltarea economiei subterane datează din anii ‘70, pentru economiile în
tranziţie studiile sunt puţine, estimările variază de la un autor la altul, iar datele furnizate de institutele oficiale
de statistică sunt puse sub semnul întrebării. Aceasta, pentru că nu există o metodologie unitară pentru
estimarea părţii subterane în cadrul unei economii, precum şi lipsa unor definiţii unitare la nivel global.
Considerăm că economia subterană este produsul unor factori generali cât şi al unora specifici.
Două tipuri de economie aşa cum sunt prezentate în literatură, care au compoziţie identică nu au sens să
funcţioneze separat şi să fie analizate pe poziţie de rivalitate. Ambele tipuri de economie fac parte din viaţa
economică reală, ambele există datorită unor nevoi reale ale oamenilor, ambele sunt capabile să satisfacă un
set de nevoi reale ale acestora.
Nevoia unui nou model explicativ al economiei subterane se simte fără îndoială. Economia subterană
trebuie tratată ca o componentă a economiei oricărei ţări, care există cu sau fără voia noastră. Cred că nu
trebuie să începem prin a căuta soluţii de combatere ci mai degrabă prin a căuta soluţii de a o înţelege şi
cunoaşte. Aşadar, cunoaşterea şi înţelegerea unui fenomen este principala cale spre utilizarea acestuia în
scopuri benefice pentru societate.
De ce există economia subterană? Întrebare la care foarte puţini au încercat să găsească răspuns.
Încercând câteva răspunsuri putem susţine că existenţa economiei subterane îşi are seva atât în incapacitatea
agenţilor din piaţă căt şi în incapacitatea reprezentanţilor statului: 1. Economia subterană există pentru că
furnizează bunuri economice care răspund unor nevoi reale ale societăţii. Fără existenţa componentei cererii,
ofertanţii din piaţa subterană nu ar exista; 2. Economia subterană există pentru că s-a dovedit a fi o metodă
eficientă pentru controlul puterilor globale. Controlul puterilor globale este realizat cu mai multă uşurinţă prin
intermediul unor operaţiuni ascunse şi corupte; 3. Economia subterană există pentru că oferă şanse
manifestării spiritului antreprenorial într-o economie de piaţă. Spiritul antreprenorial, de care are nevoie orice
economie care se vrea a fi economie de piaţă dezvoltată, este inhibat de presiunea fiscală şi aglomerarea
birocratică dintr-o ţară; 4. Economia subterană există pentru că poate exista şi este încurajată să existe. Lipsa
unui sistem de control foarte bine pus la punct permite dezvoltarea activităţilor economiei subterane şi apariţia
altora noi; 5. Economia subterană există pentru a oferi portiţe deschise celor în faţa cărora se închid porţile de
către autorităţile statale. Coerciţia este născătoare de idei, cu ajutorul cărora sunt ocolite barierele impuse de
autorităţi.
Cum funcţionează economia subterană? Economia subterană a făcut dovada unui sistem de economie
funcţional de-a lungul istoriei. În orice timp şi în orice economie, indiferent de nivelul de dezvoltare,
economia subterană s-a făcut simţită în diferite proporţii. Conform unui articol din publicaţia „The
Economist” intitulat „The price of corruption” din 25 octombrie, 2008, ţările cu cea mai crescută
vulnerabilitate faţă de corupţie, sunt ţările noi intrate în Uniunea Europeană: România şi Bulgaria. În plus
ţările baltice sunt recunoscute pentru nivelul ridicat al corupţiei datorat în speţă incapacităţii autorităţilor sau a
lipsei de voinţă de a controla aceste activităţi.
În contextul globalizării este eminamente necesară analiza problematicii corupţiei. Trebuie ţinut cont şi de
faptul că odată ce economia s-a supus ordinelor globalizării, fenomenele corupte se propagă cu viteza
curenţilor de aer rece care învăluie planeta.
În scopul limitării dezvoltării economiei subterane se impun alături de stabilirea de noi măsuri coercitive
sau de majorarea sancţiunilor în cazul celor deja existente, amplificarea măsurilor economice ce au rolul de a
favoriza o creştere economică susţinută, a reducerii presiunii fiscale, precum şi realizarea unei reale stabilităţi
legislative.
Sistemul crează corupţie sau corupţia foloseşte sistemul prea permisiv? O altă întrebare la care am încercat un
răspuns, este dacă sistemul crează corupţie sau corupţia foloseşte sistemul prea permisiv. Cei ce aveau idei
antreprenoriale, curaj şi contau pe noroc, dar nu dispuneau de resursele necesare, făceau orice să le aibă.
Scopul scuză mijloacele. Se spune că din astfel de situaţii a rămas încetăţenită afirmaţia “Întreabă-mă cum am
făcut ultimul cent, dar nu mă întreba cum am făcut primul milion de dolari”.
Corupţia este recunoscută la scară mondială drept un abuz de funcţiile sau resursele publice pentru
beneficiul privat. Din analiza binei cunoscute formulă propusă de Klitgaard (1988, pp.75) am demonstrat cum
actele de corupţie afectează societatea în toţi pilonii săi de rezistenţă. Consecinţele economice ale corupţiei
constau în cea mai mare măsură a acestora în recompensarea ineficienţei în tranzacţiile dintre interesele
publice şi cele private. Costurile corupţiei sunt cel puţin monetare, având în vedere că plata mitei face ca

- 10 -
preţui unui bun economic să fie mult peste nivelul stabilit prin confruntarea legitimă a cererii cu oferta.
Formula corupţiei propusă de Klitgaard încearcă să ajute la identificarea şi analizarea situaţiilor generatoare
de corupţie birocratică: Corupţie = puterea de monopol + libertatea de decizie - responsabilitate
Analizând cele trei componente constatăm cu uşurinţă faptul că asigurarea stării de monopol şi având
libertate şi putere de decizie, bineînţeles în absenţa responsabilităţii de orice natură, se pot înfăptui actele de
corupţie. Puterea monopolului înlătură consumatorul din centrul acţiunii economice. Scoaterea
consumatorului din jocul pieţei face ca activitatea economică şi implicit ştiinţa economică să îşi diminueze din
esenţa existenţială. Monopolul este, de cele mai multe ori, instituit de puterea guvernamentală, care are
deplină libertate de decizie (control discreţionar), cu atât mai mult într-o ţară unde structurarea atitudinii
publice asupra normei este mult întârziată, după cum este cazul României. Cele două componente, în absenţa
responsabilităţii, formează reţeta completă pentru proliferarea actelor de corupţie într-un sistem economic
distorsionat. Corupţia generalizată tinde să fie asociată cu sărăcia generalizată, deşi realitatea demonstrează că
între cele două există o relaţie cauzală bidirecţională. În unele cazuri tocmai sărăcia sporeşte gradul de
coruptibilitatea al unei ţări, iar dacă o ţară este prosperă nu există nicio garanţie că acea ţară nu are probleme
severe de corupţie.
Dintre cele patru tipuri de corupţie, analizate de Johnstone, Corupţia de tip piaţă de influenţă, Corupţia de
tip cartel de elite, Corupţia de tip ologarhi şi clanuri, Corupţia de tip moguli oficiali, în nicio ţară nu întâlnim
un singur tip de corupţie, sau vreun tip de corupţie să fie identic de la o ţară la alta. Astfel, cu cât nivelul de
dezvoltare este mai ridicat se observă prezenţa corupţiei de tipul pieţelor de influenţă, în timp ce în ţările cu
un nivel de dezvoltare scăzut se întâlneşte cu precădere corupţia de tipul mogulilor oficiali.
Consider că nu sistemul în sine crează corupţie ci corupţia foloseşte sistemul care este mult prea
permisiv. Uşurinţa cu care sistemul instrăinează activele statului, vine din faptul că acesta nu operează cu
mijloace proprii ci cu bani publici. Infiltrarea în sistemul public a unor persoane corupte, lipsa transparenţei
faţă de circuitul banilor publici, lipsa proprietăţii private în anumite domenii şi a responsabilităţii poate
conduce la dezastre şi dezechilibre greu de balansat.
Economia subterană, sursă de creştere şi înavuţire prin control. Economia subterană explică fenomene
economice şi sociale greu de imaginat. Astfel că, putem pune problemele actuale pe seama unei conspiraţii
globale organizate, în care economia subterană îşi are contribuţia sa. Acest sistem nu este condus de o mână
de oameni, aşa cum foarte mulţi cred astăzi, el are la bază un „concept care a ajuns să fie acceptat drept literă
de lege: orice creştere economică este în avantajul omenirii şi cu cât este mai mare această creştere, cu atât
mai răspândite sunt beneficiile ei” (Perkins, 2007, pp. 14). Această credinţă răspândeşte idei conform cărora
aceia care alimentează creşterea economică trebuie recompensaţi şi idolatrizaţi, iar cei care sunt născuţi săraci
să fie exploataţi după bunul plac al celor care controlează forţele globale. Conceptul prezentat anterior este
totalmente eronat. După cum se ştie în majoritatea regiunilor lumii, doar o mică parte a populaţiei beneficiază
de creşterea economică în timp ce milioane de familii trăiesc cu grija zilei de mâine. Statele Unite cheltuiesc
peste 87 de miliarde de dolari pentru a purta războiul din Irak, în timp ce Organizaţia Naţiunilor Unite
estimează că, dacă am folosi mai puţin de jumătate din această sumă, am putea asigura apă potabilă,
alimentaţie corespunzătoare, servicii sanitare şi educaţia elementară fiecărui locuitor de pe planetă.
Viziunea asupra globalismului, ce aparţine lui Marin Dinu, exprimă un stadiu al evoluţiei
interdependenţelor în care un actor al vieţii internaţionale are un rol preponderent în gestiunea resurselor
(economice, culturale, militare, ştiinţifice, politice etc.) planetei. Ordinea rezultată din principiul adversităţii a
produs polarizare (economică, ideologică), sisteme politice închise (state străjuite de graniţe geografice,
economice, ideologice, rasiale) sau cooperare subminată de suveranitatea naţională (de interesele divergente
ale statelor). Stadiul în care ne aflăm este cel în are o parte (un stat) controlează întregul (globul), gestionează
discreţionar puterile globale, exercită unilateralismul deciziilor şi favorizează nivelarea diversităţii (inclusiv
culturale). Este vorba evident de o formulă arhitecturală a vieţii şi regimului internaţional la care s-a ajuns pe
căi paşnice (Dinu, 2008).
Controlul resurselor. În strădania de a duce pe culmi imperiul global, corporaţiile, băncile şi guvernele îşi
folosesc puterea financiară şi politică. Când înfruptarea din resursele Pământului o considerăm totuna cu
sfinţenia, când ne învăţăm copii să se ia la întrecere cu toţi dezechilibraţii, când uriaşe părţi din populaţie le
considerăm ca fiind inferioare unei elite minoritare, atunci cu siguranţă nu suntem pe drumul cel bun.
Controlul ştiinţei. Similitudinile dintre anii 1930, 1970 şi momentul actual sunt inevitabile. Toate aceste
etape par să deschidă calea teoriei keynesiene şi ideii că guvernul ar trebui să joace un rol important în
managementul pieţelor şi în asigurarea unor servicii, precum cele legate de sănătate, ajutor de şomaj şi alte
- 11 -
forme de asigurare socială. Nu cumva ne îndepărtăm de premisele conform cărora pieţele se reglează singure
iar intervenţia statului trebuie să fie minimă? Controlul ştiinţei este poate printre cele mai puternice metode de
control, deoarece informaţia ştiinţifică are acea încărcătură a garanţiei teoretice, care de foarte multe ori este
preluată ca atare fără să fie cernută de filtrul minţii sănătoase şi echilibrate, care nu este mânată de goana după
înavuţire, ci are bază o logică sănătoasă, care poate fi verificată oricând în timp şi spaţiu.
Controlul economiei. Sistemul de control prezentat anterior este format dintr-un grup de indivizi care
consideră că atât comunismul cât şi terorismul reprezentau forţe ale răului, şi că este datoria lor faţă de patrie
să converteasă lumea la capitalism. Principiul invocat de aceştia era de fiecare dată: supravieţuitorul cel mai
puternic, asta dacă au avut norocul să se fi născut într-o clasă privilegiată. Asemănarea dintre aceştia şi
proprietarii de plantaţii, din sudul Americii de dinaintea Războiului Civil, este inevitabilă şi uşor de asimilat.
Astfel că, proprietarii plantaţiilor crescuseră cu servitori şi cu sclavi, fuseseră aducaţi să creadă că era dreptul
lor, ba mai mult chiar, că era datoria lor să aibă grijă de „păgâni”. Chiar dacă cuvântul „sclavie” le suna
straniu, erau în stare să o justifice ca fiind o necesitate, fără aceasta rezultatul fiind haosul economic şi social.
Controlul societăţii. Controlul impus de imperiul global asupra societăţii de astăzi este garanţia sfârşitului
nostru tragic. „Imperiile nu durează la nesfărşit” spunea Perkins în confesiunile sale. Acestea, în goana lor
după extindere, au distrus numeroase civilizaţii, pentru ca apoi să se prăbuşească. Progresul unei societăţi nu
se poate clădi pe exploatarea celorlalţi. Considerăm că atât controlul resurselor, cât şi cel al ştiinţei şi
economiei contribuie nemărginit la controlul societăţii în care trăim astăzi.
Cu toate acestea susţinem că a admite existenţa unei probleme reprezintă primul pas către găsirea unei
soluţii. Mărturisirea unui păcat este începutul pocăinţei. Aşadar, susţinem crearea unei societăţi drepte şi
echilibrate. Aşa cum cita Milton Friedman, din lucrarea Odă la o urnă grecească de John Keats: „Frumuseţea
este adevăr, adevărul frumuseţe- aceasta este tot ce ştiţi pe Pământ şi tot ce trebuie să ştiţi.”
„Vă vom goli de conţinut, după care vă vom umple cu noi înşine.” George Orwell, 1984
® În capitolul 6, denumit “Soluţii propuse pentru diminuarea efectelor negative ale economiei subterane
asupra economiei României.” am fragmentat analiza pe două componente, astfel am analizat comparativ
soluţiile propuse înainte de aplicarea celor două metode de analiză şi după, accentuând ideea conform căreia,
orice pachet de măsuri trebuie adoptat în perfectă simbioză cu natura culturală, istorică, socială şi economică a
ţării adoptive. Astfel, am construit o hartă a argumentelor care să explice prezenţa economiei subterane şi să
mă ajute să trasez soluţii pentru diminuarea efectelor negative ale acesteia asupra economiei româneşti.
Sistemul libertăţii naturale al lui Adam Smith în economia subterană. Sistemul propus de Adam Smith
este cel în care fiecare individ îşi urmăreşte propriul interes spre beneficiul întregii societăţi. Puterile
oamenilor, slăbiciunile lor, afectele şi dispoziţiile sunt date de către Dumnezeu. Proiectul lui Smith a fost să
stabilească principiile naturale care guvernează comportamentul oamenilor. A încercat să elucideze legile
naturale care reglementează legile morale.
Presiunea fiscală trezeşte simţul proprietăţii. Studii psihologice asupra comportamentului plătitorului de
taxe au demonstrat o creştere simţitoare a evaziunii fiscale doar dacă acesta percepe taxa ca fiind incorectă.
Dacă cetăţeanul conştientizează că taxa este rezultatul unui consens exprimat şi nu un decret arbitrar,
conştiinţa îl va îndemna la plata datoriilor către stat. Acest comportament, pe care majoritatea îl susţinem,
este un adevăr de mult ştiut, astfel că Adam Smith, în “Avuţia naţiunilor”, scria: “în acele guverne corupte
unde există cel puţin o suspiciune generală cu privire la o cheltuială inutilă sau o utilizare greşită a venitului
public, legile nu sunt respectate în totalitate”. De aici trasăm următoarea concluzie: cu cât percepţia generală
indică suspiciuni cu privire la utilizarea venitului public, cu atât legile vor fi mai puţin respectate.
Egoism vs altruism. Fenomenul eludării nu este doar un fenomen economic, ci mai degrabă unul social, cu
puternice implicaţii psihologice. Literatura economică a găsit ieşire cu următorul argument: ”este în natura
omului de a agonisi şi de a evita cât mai mult posibil cedarea unor părţi din avuţie” sau “omul are întotdeauna
reacţia adversă faţă de autoritate, pe care încearcă să o înşele” sau “individualismul este o trăsătură de
comportament uman mai puternică decât colectivismul” (Le Bars, 1979). Pentru a ne feri de jocurile
ideologice ca opţiune clară pentru extreme, am simţit nevoia unei analize de tipul egoism - altruism.
Înţelegerea comună utilizează termenul de persoană egoistă, acea parsoană care urmăreşte interesul personal
cu prioritate şi nu doreşte să împărtăşească colectivităţii din avuţia sau realizările sale. Conform studiilor
sociologice ale lui Anthony Giddens, în care sunt prezentate amănunţit treptele evolutive ale specie umane,
prin prisma studiilor lui Charles Darwin, putem trage concluzia că specia umană este predispusă “selecţiei
naturale”, asemenea animalelor din acelaşi teritoriu care luptă pentru supremaţie (Giddens, 2000, pp. 27).
Aceasta însemnând că, pentru a supravieţui şi pentru a perpetua specia, fiinţa umană participă la selecţie. Încă
- 12 -
de la primele trepte evolutive omul s-a dovedit a fi înclinat spre individualism mai mult decât spre
colectivism, aceasta rezultând din instinctul primar de autoapărare. Concluzia este că omul nu s-a născut rău,
ci are un simţ al apărării extrem de dezvoltat, care îi permite să “perpetueze specia” în timp şi spaţiu, instinct
fără de care specia umană ar fi sortită pierzaniei. Omul se naşte individualist şi implicit cu o latură egoistă
dezvoltată, iar traiul în colectivitate îl poate învăţa să fie altruist.
Proprietate privată vs proprietate publică. Concluzia este că proprietatea privată poate conduce la izolare,
depărtându-ne de coeziune socială şi uneori de cooperare, caracteristici ale modelului european pe care şi ţara
noastră l-a imbrăţişat. Simţul proprietăţii individuale este cel care stârneşte goana după agoniseală. Din
dorinţa de a avea mai multe bogăţii individul va fi tentat să ocolească plata contribuţiilor către stat şi să fie
astfel contributor la evaziunea fiscală, mai ales dacă acesta simte că efortul său pus în slujba colectivităţii nu
este răsplătit corespunzător.
Frauda fiscală, la interferenţa dintre simţul proprietăţii şi conştientizarea dreptului de proprietate
privată. În urma analizei realizate asupra informaţiilor colectate prin intermediul chestionarului şi în urma
consultării literaturii de specialitate, am ajuns la concluzia că sunt cel puţin două motive care justifică
percepţia opusă ale celor două categorii asupra tendinţei economiei subterane din România. Primul motiv este
acela că respondenţii din sectorul privat sunt mai puţin încrezători în capacitatea guvernului de a asigura un
pachet de măsuri care să ii poată determina pe agenţii din sfera activităţilor subterane să treacă bariera spre
activităţile înregistrate, contabilizate, în contextul în care aceştia consideră că frauda fiscală este principala
componentă a economiei subterane. Al doilea motiv este acela că activităţile subterane vin din sfera
activităţilor private în legătură cu statul, iar atâta timp cât instituțiile statului nu vor garanta proprietatea
privată şi nu vor utiliza cu responsabilitate resursele atrase, economia subterană va continua să ia amploare.
Existenţa pieţei schimburilor subterane. Piaţa schimburilor subterane are structura unei economii de piaţă
globalizată, în care proprietatea este garantată, concurenţa este acerbă, preţul este format liber din
confruntarea cererii cu oferta, libera iniţiativă este la ea acasă şi chiar diviziunea muncii funcţionează cu mai
mult spor de eficienţă decât funcţionează pe piaţa schimburilor vizibile. Pentru a apăra valori precum
colectivism şi altruism entităţi mondiale încearcă să facă demonstraţia intervenţiei în controlul efectelor
nocive ale economiei subterane asupra omenirii.
Instrumentul principal, este după părerea noastră, crearea unui cadru legislativ coerent şi
responsabilizarea cetăţenilor faţă de autorităţile care ar trebui să ne protejeze. Acest lucru se poate realiza
printr-o atenţie sporită din partea Guvernului faţă de rolul său de institutor al siguranţei naţionale drept
condiţie de bază pentru o societate în continuă dezvoltare.
Implicaţiile nivelului fiscalităţii asupra cererii şi ofertei agregate de pe piaţa economiei subterane. În
ceea ce priveşte comportamentul uman faţă de impozitare, este că şi atunci când rata impozitării creşte
implicit cetăţeanul trebuie să aloce o sumă mai mare plăţii taxelor, intervine instinctual de apărare a
proprietăţii. Întrebările fireşti care se pun sunt: 1. care este nivelul optim al taxării şi cum se stabileşte acesta?
2. în ce condiții reducerea fiscalităţii ar avea efecte pozitive pentru economia României? Conlcuzia este că de
rezultatele benefice ale noii impozitări beneficiază doar populaţia cu venituri situate peste medie, ceea ce se
traduce într-un procent foarte scăzut al populaţiei României.
Va reuşi o cotă mai mică de impozitare să scoată la suprafaţă economia subterană? Statistica arată că
baza impozabilă nu a crescut în ultima perioadă, fapt care confirmă lipsa de reacţie a contribuabililor la
stimulentul impozitării. Credeți că întreprinzătorul român va fi determinat să declare veniturile realizate doar
pentru că s-a redus cota de impozitare cu 9 puncte procentuale? Acest lucru pare imposibil în condiţiile în care
mentalitatea românilor este de a câștiga cât mai mult într-un timp cât mai scurt, iar responsabilitatea faţă de
norme se şubrezeşte pe zi ce trece sub acţiunea deformatoare şi destabilizatoare a deciziilor guvernamentale.
Implicaţiile cotei unice de impozitare asupra economiei subterane din România. Consider că orice studiu
referitor la cota unică de impozitare adoptată de România în anul 2005 trebuie să facă referire măcar la cele
două aspecte esenţiale pe care le are în vedere. Adoptarea cotei unice de impozitare în România a adus două
modificări importante. O primă modificare constă în faptul că s-a adoptat o impozitare uniformă, care înlătură
discriminarea fiscală. În felul acesta agenţii economici competitivi nu vor mai simţi pedeapsa unei impozitări
progresive într-un sistem în care şi aşa nu se simt recompensaţi. O a doua modificare constă în reducerea
procentului de impozitare de la 25% la 16%. Aceasta înseamnă că 9% din realizări vor rămâne în buzunarul
contribuabilului. Numeroase studii susţin cum cota unică de 16% avantajează companiile, însă nu aduce mari
câștiguri salariaților modești şi adâncește dezechilibrele macroeconomice.

- 13 -
Credibilitatea autorităţilor statului contribuie semnificativ la aplicabilitatea unei teorii. Întrebarea care
stăruie pe buzele multora este cât din economia subterană va fi scos la suprafaţă pe seama introducerii cotei
unice? Răspunsul variază de la o sursă la alta, încercând să ofere estimări pentru o situaţie pe care am
demonstrat-o deja că nu este de domeniului evidenţei cantitative. Dacă au existat efecte sau nu asupra
componentei subterane a economiei româneşti esti mai puţin relevant. Important este că această decizie nu
este suficientă pentru a determina contribuabilul să se conformeze impozitării. Consider că această decizie ar
trebui însoţită de eforturi susţinute de reconstrucţie a responsabilităţii faţă de norme şi instituţii.
Implementarea cu succes a unei teorii trebuie să ţină seama de specificul unei naţiuni. Reducerea
impozitului pe profit şi a impozitului pe venit nu au fost suficiente pentru creșterea semnificativă a gradului de
conformare voluntară. O parte importantă din piață nu a reacționat şi a continuat cu vechile practici. Motivele
nu sunt multe, dar sunt importante şi cred eu că țin, în principal, de nivelul foarte mare al contribuțiilor
sociale. Astfel, individualismul este pus în slujba proprietăţii publice şi generează de cele mai multe ori
economie subterană. Cauza fundamentală este atracţia faţă de avuţie pe care o prezintă oamenii, generată din
faptul că omul se naşte individualist, egoist.

Concluzionând, voi susţine că am ales să tratez în această lucrare, problematica economiei subterane, care,
în opinia mea şi a multor autori, a căpătat dimensiuni uriaşe în contextul economiilor naţionale, fiind o parte
ascunsă şi puţin cunoscută, în cadrul economiei unei naţiuni ce nu mai poate fi neglijată. Pentru cercetarea
temei alese am abordat o metodă empirică, analitică şi uneori critică. Spun critică, deoarece pentru a putea
evidenţia toate aspectele unui fenomen în întreaga sa complexitate, trebuie sa se aibă în vedere atât opinii pro
cît şi contra. Astfel, consider că egoismul pus în slujba proprietăţii private generează de cele mai multe ori
eficienţă. Comunitarismul pus în slujba proprietăţii nonprivate generează coeziune, însă poate conduce la lipsa
de randament. Economia subterană poate fi generată de orice individ ale căror sentimente altruiste nu au fost
dezvoltate armonios în societate. Egoismul, trăsătură umană fundamentală, pus în slujba proprietăţii
nonprivate generează de cele mai multe ori activităţi corupte, cu atât mai mult cu cât sistemul este permisiv şi
are o structura fragilă.

- 14 -
d) Curriculum vitae

Informaţii personale
Nume / Prenume COVACI (VOICU), Cristina
Adresă 96, Str. George Vâlsan, sector 6, Bucureşti, România
Telefon mobil 0728233008
E-mail cristina.voicu@economie.ase.ro
Naţionalitate română
Data naşterii 25.08.1982
Sex feminin
Experienţa profesională
Perioada Din Octombrie 2008 până în prezent
Funcţia sau postul ocupat Asistent universitar
Activităţi şi responsabilităţi Activitate de predare şi seminarizare la disciplinele: “Microeconomie”
principale “Macroeconomie”(în limba română cât şi în limba engleză), “Economia României”
“Economie europeană”
Numele şi adresa angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul de Academia de Studii Economice, www.ase.ro, Piaţa Romană 6, Sector 1, Bucureşti
activitate Învăţământ universitar

Perioada Din Octombrie 2005 până în Octombrie 2008


Funcţia sau postul Preparator universitar
ocupat
Activităţi şi responsabilităţi Activitate de predare şi seminarizare la disciplinele: “Microeconomie”, “Macroeconomie”,
principale “Economia României”
Numele şi adresa angajatorului Academia de Studii Economice, www.ase.ro, Piaţa Romană 6, Sector 1, Bucureşti
Tipul activităţii sau sectorul de Învăţământ universitar
activitate

Perioada Din Iunie 2005 până în Octombrie 2005


Funcţia sau postul ocupat Administrator de cont
Activităţi şi responsabilităţi Administrarea economico-financiară a conturilor bancare ale clienţilor
principale
Numele şi adresa angajatorului Banca Transilvania, www.bancatransilvania.ro, Bucureşti
Tipul activităţii sau sectorul de Operaţiuni bancare
activitate

Perioada Din Mai 2005 până în Iunie 2005


Funcţia sau postul ocupat Director de Marketing
Activităţi şi responsabilităţi Elaborarea strategiilor de marketing, analiza situaţiei economico-finaciare a firmei,
principale coordonarea sistemului de aprovizionare şi distribuţie, organizarea evenimentelor de tipul
Frankfurt Book Fair şi Gaudeamus
Numele şi adresa angajatorului Depozitul de Carte Distributie srl, firma din Holdingul RTC
Tipul activităţii sau sectorul de Marketing
activitate

- 15 -
Perioada Din Iunie 2003 până în Ianuarie 2005
Funcţia sau postul ocupat Specialist Marketing
Activităţi şi responsabilităţi Lansarea produsului pe piaţa românească şi câştigarea cotei de piaţă dezirabilă
principale
Numele şi adresa angajatorului Stacorad srl
Tipul activităţii sau sectorul de Marketing
activitate
Educaţie şi formare
Perioada Din Octombrie 2005 până în prezent
Calificarea / diploma Titlu de doctor (în curs de obţinere)
obţinută
Disciplinele principale Microeconomie avansată, Macroeconomie avansată, Metodologia Cercetării, Econometrie,
studiate /competenţe profesionale
Economie Europeană, Noua Economie, Politici Economice, Economie Regională
dobândite
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ / furnizorului de Academia de Studii Economice, Şcoala Doctorală, Tache Ionescu, Sector 1, Bucureşti
formare
Nivelul în clasificarea Studii doctorale
naţională sau internaţională

Perioada Din Octombrie 2006 până în Martie 2008


Calificarea / diploma Diplomă de Master
obţinută
Disciplinele principale
Metodologia cercetării - analiza calitativă, Gândirea critică în domeniul studiilor economice,
studiate /competenţe profesionale
dobândite Predare şi învâţare în limba engleză: perfecţionarea competenţelor de comunicare, Analiza
critică a discursului în cercetarea interdisciplinară, Abordarea interdisciplinară a cercetării,
Metodologia cercetării- analiza cantitativă, Comunicarea în cadrul UE
Numele şi tipul instituţiei de Academia de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, Piaţa
învăţământ / furnizorului de Romană 6, Sector 1, Bucureşti
formare
Nivelul în clasificarea naţională sau Studii postuniversitare
internaţională

Perioada Din Octombrie 2001 până în Iulie 2005


Calificarea / diploma obţinută Licenţiat în economie
Disciplinele principale studiate / Microeconomie, Macroeconomie, Economia României, Economie Europeană, Economia
competenţe profesionale dobândite firmeai, Matematici pentru economişti, Finanţe, Contabilitate, Management inovaţional,
Statistică, Informatică, Drept
Numele şi tipul instituţiei de Academia de Studii Economice, Facultatea de Economie, Piaţa Romană 6, Sector 1,
învăţământ / furnizorului de Bucureşti
formare
Nivelul în clasificarea naţională sau Studii universitare
internaţională

Perioada Din Septembrie 1997 până în Iulie 2001


Calificarea / diploma obţinută Bacalaureat şi Atestat profesional (domeniul Comerţ)
Disciplinele principale studiate / Economie, Administrarea firmei, Management, Marketing, Merceologie, Contabilitate
competenţe profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei de Colegiul Economic nr.1 „Virgil Madgearu” / Profilul Comerţ
învăţământ / furnizorului de
formare
Nivelul în clasificarea naţională sau Studii liceale
internaţională

- 16 -
Aptitudini şi competenţe
personale
Limba maternă Română
Limbi străine cunoscute engleză, spaniolă

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere


Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare scrisă
conversaţie
Limba engleză C1 C2 C2 C1 C2
Limba spaniolă B1 B2 A2 A2 B1

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

- 17 -
Diplome şi activitate de cercetare Lucrări publicate şi premii obţinute:

„Principiul mimetismului în economia subterană”, ISSN 1841-8678, Numărul 8/2009 al Revistei Economie
Teoretică şi Aplicată, august 2009.
„Economia subterană în competiţie pentru controlul puterilor globale?”, ISSN 1582-2214, Numărul 11 în vol
XIV/2009 al Revistei Metalurgia Internaţional, august 2009.
„Finanţarea sistemelor de sănătate şi economia subterană din România”, ISSN 1582-2214, Numărul 11 în vol
XIV/2009 al Revistei Metalurgia Internaţional, august 2009.
„The perception of specialists on Romanian underground economy”, ISSN: 1841-7191, Revista Synergy este
publicaţia Departamentului Business English and German, Faculty of International Business & Economics,
2008.
“Romanian Underground Economy: research methodology and economic approach“, Disertaţie Master
Interdisciplinar: Comunicare în limba engleză pentru predare şi cercetare economică, în cadrul facultăţii de
Relaţii Economice Internaţionale din Academia de Studii Economice din Bucureşti, martie 2008.
The Research Methodology for the Perception of Underground Economy in Romania in the Context of the
European Integration”, Romania in European Union, the Quality of Integration, Catedra de Economie şi Politici
Economice, Academia de Studii Economie, Bucureşti, noiembrie 2007.
„Underground Economy influences over the human health” ISBN 978-960-87764-7-0, International
Conference, T.E.I. of Larissa, Management of International Business and Economics Systems, Grecia,
septembrie 2007.
„The estimating methods of Underground Economy dimensions”, ISBN 978-960-87764-7-0, International
Conference, T.E.I. of Larissa, Management of International Business and Economics Systems, Grecia,
septembrie 2007.
„The Effects of Taxation on Romanian Underground Economy”, ISBN 978-963-661-783-7 O, 978-963-661-
778-3, 6th International Conference of PhD Students, University of Miskolc, Ungaria, august 2007.
“Underground Economy, social and economic phenomenon”, ISBN 973-87329-7-2, 978-973-87329-7-1,
Simpozionul ştiinţific internaţional al Facultăţii de Economie: “Economy, Society, Civilization” din Academia
de Studii Economice, Bucureşti, iulie 2007.
„Viziune holistică asupra fenomenului economiei subterane”, ISBN 973-594-599-1, ISBN 978-973-594-947-1,
Volumul VI de publicaţii, Sesiunea de Comunicări Ştiintifice a Doctoranzilor din Catedra de Economie şi
Politici Economice, Academia de Studii Economie, Bucureşti, 2007.
„Fiscal Pressure and Property Sense in European Union Integration Context”, („Presiunea fiscală şi simţul
proprietăţii în contextul integrării europene”), ISSN 1841-8678, Asociaţia Generală a Economiştilor din
România (AGER), publicat atât în limba română cât şi în limba engleză, Vol II, Bucureşti, aprilie 2007.
„Economia subterană: origine, terminologie, abordare”, ISBN 978-973-594-902-0, Volumul V de publicaţii,
Sesiune Ştiinţifică de Comunicări Ştiinţifice a Doctoranzilor din Catedra de Economie şi Politici Economice,
Academia de Studii Economice, Bucureşti, 2007.
„Punct de vedere asupra economiei subterane din România”, Volum de publicaţii: Economia dezvoltării
durabile. Analize şi previziuni economice, Simpozion ştiinţific cu participare internaţională al Universităţii
Ecologice din Bucureşti, 2006.
„Problema impozitării în contextul integrării europene”, Supliment al revistei Economie teoretică şi aplicată:
România în Uniunea Europeană Potenţialul de Convergenţă, ISSN 1841-8678, Simpozionul anual al Asociaţiei
Generale a Economiştilor din România (AGER), Bucureşti, 2006.
„Modelul european de integrare şi calitatea integrării”, ISBN (10) 973-709-272-4, ISBN (13) 978-973-709-
272-4, Volum de publicaţii: România şi Uniunea Europeană Calitatea integrării, Simpozion ştiinţific
internaţional al Catedrei de Economie şi Politici Economice, Academia de Studii Economice Bucureşti, mai
2006.
“Paradigmele economiei subterane”, autor: Cristina G. Covaci coordonator: prof. univ. dr. Dinu Marin.
Lucrare de diplomă susţinută cu ocazia absolvirii Facultăţii de Economie Generală din Academia de Studii
Economice Bucureşti, iulie 2005.
“Economiile Islamice”, autor: Cristina G. Covaci, coordonator: prep. univ. drd. Tudor Grosu. Lucrare susţinută
în cadru Sesiunii Cercetării Ştiinţifice Studenţeşti a Catedrei de Economie şi Politici Economice, consacrată
celei de-a 90-a aniversări a Academiei de Studii Economice Bucureşti. Lucrare care s-a finalizat cu obţinerea
premiului II, în aprilie 2003.
„Drogurile, moarte albă sau profit economic”, autor: Cristina G. Covaci coordonator: prep. univ. dr. Tudor
Grosu. Lucrare susţinută în cadru Sesiunii Anuale a Cercetării Ştiinţifice Studenţeşti a Catedrei de Economie şi
Politici Economice din Academia de Studii Economice Bucureşti. Lucrare care s-a finalizat cu obţinerea
premiului special al Catedrei de Economie şi Politici Economice, aprilie 2002.

Membru al asociaţiilor profesionale:


- secretar adjunct al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (AGER)
- secretar în bordul revistei Economie Teoretică şi Aplicată (ECTAP)

Experienţa acumulată în alte programe/proiecte naţionale/internaţionale:


- membru al programului de cercetare PNII, cu titlul “Efectele migraţiei forţei de muncă şi a
modificării structurilor demografice asupra dinamicii economice”, director de program: conf.univ.dr.
Monica Roman

- 18 -
Competenţe şi abilităţi sociale · consistenţa cunoaşterii
· diseminarea cunoaşterii
· puterea de explicare
· dialogul argumentat
· dezbaterea şi verificarea ipotezelor
· abilitatea lucrului în echipă
· dinamism şi gândire flexibilă
· atitudine proactivă
· receptivitate la nou şi predispoziţie pentru învăţarea de lucruri noi
· abilitatea de a lucra în condiţii de stres
· capacitate de analiză şi sinteză

Competenţe şi aptitudini Abilitatea de planificator, viteză de reacţie la situaţii de criză, echilibru în judecarea
organizatorice situaţilor limită, capacitate de mediator, deschis managementului de proiect, simţ
dezvoltat al răspunderii, fermitate şi viteză de reacţie în situaţii critice
Competenţe şi aptitudini tehnice Dobândirea unui instrumentar econometric de baza utilizând sistemul informatic
EViews
Competenţe şi aptitudini de O bună stăpânire a instrumentelor Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint,
utilizare a calculatorului Outlook, EViews ); dactilografiere: 40 cuvinte / minut

Permis(e) de conducere categoria B

Informaţii suplimentare Călătorii în ţară şi străinătate în zone de confluenţă a civilizaţiilor, achiziţia de cărţi

- 19 -