Sunteți pe pagina 1din 2

Curs 03 – Moartea suspectă.

Moartea subită
a) Moartea suspectă = termen juridic
• se impune anchetă judiciară şi expertiză medico-legală pe cadavru
• Codul de Procedură Penală (regulament de aplicare a Legii Penale) art. 114: expertiza şi
constatarea medico-legală pe cadavru obligatorii în caz de moarte violentă , în general morţi
suspecte sau nu se cunoaşte cauza morţii
• deces inexplicabil în împrejurări necunoscute, în locuri neobişnuite, survenite neaşteptat la o
persoană în plină stare de sănătate aparentă
• legislaţia medico-legală : normele procedurale privind efectuarea expertizelor , constatărilor şi
altor lucrări medico-legale (secţiunea 5-> constatarea şi expertiza medico-legală pe cadavru)->
examinări la locul unde s-a găsit cadavrul, examinări la locul faptei-> examinarea externă a
cadavrului + autopsia medico-legală şi examinări complementare (histopatologice, toxicologice,
bacteriologice, serologice)
• autopsia medico-legală se efectuează doar la cererea organelor judiciare : poliţie, procuratură,
instanţele de judecată
• „autopsia medico-legală e obligatorie în cazurile de moarte violentă sau când moartea e
suspectă (art.114);un deces este considerat moarte suspectă :
a. moarte subită
b. decesul unei persoane care prin natura serviciului efectuează periodic un control medical
c. decesul în timpul unei misiuni de serviciu
d. decesele ce survin în custodie
e. moartea persoanelor din detenţie (arest preventiv)
f. decese în spitale de psihiatrie/penitenciare
g. morţi în legătură cu activităţi de poliţie/armată
h. deces în timpul manifestărilor publice
i. deces în caz de suspiciune a nerespectării Drepturilor Omului (tortură)
j. decese multiple, repetate, în serie sau concomitent
k. cadavre neidentificate, la schelete
l. deces în locuri publice sau izolate
m. când moartea este pusă în legătură cu defecte în aplicarea asistenţei medicale sau deficienţe
de protecţia muncii
n. deces survenit la scurt timp sau acelaşi timp cu o intervenţie medico-chirurgicală diagnostică
sau terapeutică
b) Moartea subită :
• moarte neviolentă de cauză patologică instalată cel mai adesea brusc, survenită pe neaşteptate la
persoane de sănătate aparentă sau la bolnavi care anterior decesului nu au avut o
simptomatologie să determine o agravare a bolii de bază sau evoluţie letală
• survine în locuri publice : loc de muncă, şosea, etc.
• clasificarea Simonin :
a. moarte subită cu leziuni organice grave, incompatibile cu viaţa-> leziuni tanatogeneratoare
certe (ex: AVC, IMA, rupturi de anevrisme, trombembolii pulmonare masive, PANS
(pancreatita acută necrotico-hemoragică), HDS severe, hemoptizii severe, chist hidatic rupt,
meningoencefalite grave)
b. moarte subită cu modificări lezionale cronice de tip ATS, miocardioscleroză, scleroza
pulmonară, scleroza renală, ce devin tanatogeneratoare prin diferite condiţii ca stres, variaţii
de temperatură, alcool, act sexual, defecaţie

1
c. moarte subită cu tablou anatomo-patologic nespecific: stază viscerală generalizată plus
sufuziuni (mici hemoragii) subseroase, submucoase
ex: asfixie mecanică, intoxicaţii, electrocutare, decese prin viroze, boli infectocontagioase, şoc
anafilactic, etc.
-examenul ,macroscopic este insuficient-> se face ex. histologic, bacteriologic, viral,
parazitologic, toxicologic, etc.
• cauzele morţii subite aparţin întregii patologii:
1. adulţi şi vârstnici:
 afecţiuni cardio-vasculare-> mai frecvent la bărbaţi şi în decada a 5-a de viaţă :
• AVC, IMA
• HTA, miocardite (virale mai frecvente)
• Endocardite, rupturi anevrismale (aortă, arterele cerebrale), trombembolii, valvulopatii
!-la noi s-a constatat apariţia la vârste din ce în ce mai tinere
 afecţiuni respiratorii: pneumonii lobare, bronhopneumonii, pneumonii interstiţiale, TBC, astm
bronşic
 afecţiuni digestive: HD, UGD nediagnosticat sau prin varice esofagiene rupte; hepatite virale
foarte grave, PANH,ocluzie intestinală,etc.
 afecţiuni nervoase: meningite, meningo-encefalite grave
 afecţiuni renale:GN, nefrite interstiţiale, scleroză renală
 afecţiuni genitale: sarcină extrauterină ruptă, eclampsie, embolie amniotică
 afecţiuni endocrine: tumori suprarenale (în special feocromocitom), TBC suprarenal
2. copii:
 30-35 % cazuri de moarte subită, majoritatea până la un an (90%)
 perinatal: boala membranelor hialine, incompatibilitate Rh, hemoragie meningocerebrală
(traumatism obstetrical), bronhopneumonie de aspiraţie (lichid amniotic), malformaţii
vasculare, pneumopatii atipice cu debut intrauterin
 în primul an de viaţă: afecţiuni respiratorii( bronşiolita capilară, bronhopneumonii, pneumonii
interstiţiale), afecţiuni digestive(toxicoza), complicarea unor boli infectocontagioase (rujeolă,
tuse convulsivă), meningoencefalite
 sindromul morţii subite a sugarului= caz de moarte subită la sugarul sănătos sau cu semne
minore de boală la care cauza rămâne neexplicată chiar după analiza medico-legală
• incidenţa 2-4 luni
• mai frecventă la băieţi
• factori favorizanţi :prematuritate, gemelaritate, semne de suferinţă fetală cu Apgar anormal,
vârsta mamei sub 20 de ani, anotimp rece, rahitism, dezechilibre hidro-electrolitice (în
special Ca şi K)
• clinic: întrerupere bruscă a respiraţiei şi a sistemului circulator (patogenie-> disfuncţie a
centrului respirator)
• fiziopatologic: majoritatea în timpul somnului (perioade variabile de apnee, durată şi
frecvenţă ce depinde de gradul de maturare a SNC)-> modificarea presiunii parţiale a gazelor
respiratorii cu pornirea reflexă a centrului respirator şi refacerea situaţiei; în cazul morţii
există o disfuncţie a centrului respirator=> deces prin stop cardio-respirator
• alte cauze : hipotonie accentuată a musculaturii faringelui, diafragmului, muşchilor
intercostali-> tot în somn=> agravarea fenomenelor hipoxice

S-ar putea să vă placă și