Sunteți pe pagina 1din 4

Curs 01 – Curs Introductiv

Expertizele medico-legale
Expertizele medico-legale reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte în practica
medico-legală făcând parte integrantă din categoria expertizelor.
Expertizele medico-legale: sunt mijloace de probă= forma practică în care medicina legală
sprijină organele competente în soluţionarea cazurilor judiciare
Clasificare- după materialul pe baza căruia sunt efectuate :
• expertize pe cadavru
• expertize pe persoane în viaţă
• expertize pe bază de acte medicale
• expertize de laborator
Expertizele se efectuează în reţeaua de medicină legală- medici legişti, dar în unele cazuri
excepţionale unele categorii de expertize- inclusiv cele pe cadavru sunt efectuate de medicul de
medicină generală care au în aceste cazuri calitatea de medic legist delegat aprobată de direcţia
sanitară a judeţului şi avizul conducerii I.M.L.

Expertiza medico-legală pe cadavru


Este deosebită procedural şi ca obiective de autopsia realizată în serviciile de anatomie-
patologie.
Autopsia medico-legală se efectuează numai pe baza unor ordonanţe- adrese emise de :
• procuratura
• birourile judiciare ale poliţiei
• instanţa de judecată
Ordonanţele pe de o parte aduc informaţii asupra împrejurărilor în care s-a produs decesul-
date care rezultă din procesul verbal întocmit la faţa locului şi din datele de anchetă, iar pe de altă
parte se formulează întrebările-obiectivele la care trebuie să se răspundă în raportul de expertiză la
capitolul concluzii.
Autopsia medico-legală este obligatorie (conform C.P.P. art. 114) ori de câte ori moartea
este:
• moarte violentă= orice moarte care are cauze externe organismului fiind urmarea
unui agent traumatic (mecanic, fizic, chimic)
o omucidere
o sinucidere
o accident
• moarte suspectă= moartea suspectă nu este o noţiune medico-legală, ci un termen
juridic, care antrenează implicit o activitate de anchetă
Termenul de moarte suspectă include decesele inexplicabile, decesele produse în
împrejurări necunoscute şi în locuri neobişnuite şi decesele survenite cu torul neaşteptat
la persoane în plină stare de sănătate aparentă. Deci este o moarte care ridică suspiciuni
prin condiţiile şi circumstanţele prin care se produce.
În cadrul morţilor suspecte au fost înglobate şi alte aspecte:
• decesele survenite în primele 24h de la internare în unităţi spitaliceşti
• decesele în cursul intervenţiilor chirurgicale
• decesele prin complicaţii ale sarcinii, naşterii şi lăuziei
• decesele copiilor 0-1 an ( acum anatomia-patologică infantilă)
• decesele puse în legătură cu deficienţele în acordarea asistenţei medicale

1
• cadavre cu identitate neprecizată

Obiectivele generale ale expertizei medico-legale pe cadavru

1. Stabilirea identităţii cadavrului


2. Stabilire felului morţii (violentă, neviolentă, prin inhibiţie)
3. Stabilirea cauzei medicale a morţii
4. Stabilirea datei producerii morţii
5. Stabilirea existenţei leziunilor corporale:
• mod de producere
• data producerii
• etc.
6. Precizarea legăturii cauzale între leziunile corporale şi moarte
7. Felul şi calitate îngrijirilor medicale acordate.

Metodologia expertizei medico-legale pe cadavru

Totalitatea elementelor tactice şi tehnice ce se aplică în vederea soluţionării obiectivelor


formulate de organele de cercetare penală în ordonanţă sau a obiectivelor generale ale expertizei.
Nu are reguli fixe, se adaptează specificului fiecărui caz.
Etape:
I. Examenul la faţa locului- se efectuează în echipă operativă:
procuror
poliţist
medic legist
• se examinează locul găsirii cadavrului (inclusiv urmele biologice) care pot fi diferit
de locul faptei, se pot face corelaţii ulterioare între acesta şi ce se descoperă la
examenul cadavrului
• medicul legist examinează:
• poziţia cadavrului
• îmbrăcămintea
Hainele pot fi purtătoare ale unor urme materiale menite să lămurească
unele aspecte esenţiale ale anchetei. Astfel acestea pot prezenta:
• urme ale solului, modul de dispunere ale acestuia poate da
informaţii asupra mecanismului de producere a leziunilor (cădere,
târâre, etc.)
• sfâşieri, rupturi- informaţii despre dinamica agresiunii;
• accidente rutiere : desenul pneurilor, amprenta măştii radiatorului, a
farului, urme de vopsea, etc.
• agresiuni cu arme albe : tăieturi ce corespund sediului plăgilor
constatate pe corpul victimelor;
• împuşcare : urme datorate factorilor suplimentari (urme de pulbere
nearsă, arsuri, urme de fum, etc.)
• produse biologice :
 sânge- de la victimă şi agresor
 spermă- viol
 alte- urină, fecale, fire de păr, etc.

2
II. Examenul corpurilor delicte
La faţa locului se urmăreşte:
• existenţa unor eventuale urme biologice pe suprafaţa acestora
• corespondenţa posibilă dintre leziunile cadavrului şi corpul delict
Criminalistul are un rol important aici, acesta:
• realizează o descriere cât mai amănunţită a corpurilor delicte
• prelevarea tuturor urmelor (amprente, etc.) în vederea identificării persoanelor
care au utilizat acel corp delict
Corpurile delicte:
• se ridică cu mănuşi
• se ambalează (cutii, saci de plastic)
• se etichetează
• se trimit la laboratorul de biocriminalistică
Până la înaintarea acestora la laboratoare acestea sunt în grija organelor de cercetare
penală.
Laboratoarele vor examina urmele corpurilor delicte şi urmele biologice găsite, stabilind
natura, apartenenţa de specie, grup, persoana.

III. Examenul cadavrului- autopsia cadavrului


Precedat de o cercetare medicală a împrejurărilor în care a survenit decesul,
informaţii luate din:
• documente medicale (FO)
• aparţinători
• persoane din anturaj
Autopsia constă într-un examen extern şi unul intern, uneori examenul extern este
precedat de un examen preliminar care întruneşte elementele constatate la faţa locului
sau la locul efectuării autopsiei dar înainte de îndepărtarea hainelor şi realizarea toaletei
cadavrului.
1.Examenul extern
Se efectuează sistematic; cap-gât-trunchi-membre superioare-membre inferioare
Datele culese în cadrul examenului extern pot fi împărţite în mai multe categorii
distincte:
• date de identificare
• semnele morţii reale
• semne de violenţă
• semne de tratament medical
• semne diverse
2.Examenul intern
Constă în deschiderea cadavrului, examinarea şi secţionarea viscerelor
Deschiderea se realizează sistematic:
• cutia craniană
• cavitatea toracică
• cavitatea abdominală
• uneori deschiderea coloanei vertebrale- pentru explorarea măduvei
• în cazul fracturilor- se disecă focarul de fractură

3
Tehnica autopsiei respectă în general regulile clasice dar uneori trebuie adaptată
la specificul cazului.
Ex1.-în embolia gazoasă- se începe cu deschiderea cutiei toracice cu deschiderea
cordului sub apă, înainte de secţionarea vaselor mari ale gâtului.
Ex2.-disecţia plan cu plan în împuşcare, plăgi penetrante.
Autopsia se desfăşoară fie pe teren fie în locuri special amenajate- săli de autopsie
la nivelul instituţiilor medico-legale. Se efectuează de către medic şi laborant.

IV. Examenul agresorului sau a presupusului agresor- se realizează de urgenţă


• examenul hainelor
• examen somatic general
• leziuni corporale- data producerii lor şi mecanismul de producere ceea ce ar
putea demonstra lupta victimă-agresor
• stabilirea stării de influenţă alcoolică prin examen clinic şi de laborator
(alcoolemie şi alcoolurie)
• examen psihic preliminar- iar când se depistează stări psihopatologice se solicită
o expertiză psihiatrică medico-legală.

Examinări complementare în expertizele medico-legale pe cadavru

1. Examen histopatologic- obligatoriu când examenul necroptic macroscopic nu


evidenţiază leziuni morfopatologice capabile să elucideze cauza medicală a morţii.
Se recoltează fragmente din principalele organe :
• creier
• plămân
• ficat
• rinichi
• cord
• din toate leziunile cu caracter patologic sau traumatice.
2. Examenul toxicologic-se face în morţile prin intoxicaţie sau cele presupuse ca atare.
Se recoltează:
• conţinut gastric
• sânge- cutia craniană
• urina
• organe (ficat, rinichi)
3. Examene biocriminalistice;
• examenul petelor de sânge
• reacţii de identificarea petelor de mucus, spermă
4. Examene bacteriologice- la nevoie
5. Examen radiologic