STANDARDUL INTERNAȚIONAL DE CONTABILITATE

IAS 20
Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de
asistența guvernamentală

1.Domeniu de aplicare

1. Prezentul standard trebuie aplicat la contabilizarea și prezentarea subvențiilor

guvernamentale, precum și la prezentarea altor forme de asistență guvernamentală .
2. Prezentul standard nu tratează :
(a) problemele speciale care apar la contabilizarea subvențiilor guvernamentale în
situațiile financiare care reflectă efectele modifică rii prețurilor sau în informațiile
suplimentare de natură similară ;
(b) asistența guvernamentală care este acordată unei entită ți sub formă de beneficii
disponibile la determinarea profitului impozabil sau care sunt determinate ori limitate pe
baza datoriei privind impozitul pe profit (cum ar fi perioadele de scutire de la plata
impozitului pe profit, creditele fiscale pentru investiții, provizioanele aferente metodei de
amortizare accelerată și ratele reduse ale impozitului pe profit);
(c) participarea guvernamentală la deținerea entită ții;
(d) subvențiile guvernamentale tratate de IAS 41 Agricultura.

2.Definitii

Urmă torii termeni sunt folosiți în prezentul standard cu înțelesul specificat în continuare:

Guvernul se referă la guvernul propriu-zis, la agențiile guvernamentale și la alte

organisme similare de la nivel local, național sau internațional.
Asistența guvernamentală reprezintă acțiunile întreprinse de guvern cu scopul de a
acorda beneficii economice specifice unei entită ți sau unei categorii de entită ți care
îndeplinesc anumite criterii. În sensul prezentului standard, asistența guvernamentală nu
include beneficii care sunt oferite doar indirect, prin acțiuni ale guvernului care
influențează condițiile generale de activitate economică , cum ar fi punerea la dispoziție de
infrastructuri în zonele aflate în dezvoltare sau impunerea unor constrâ ngeri comerciale
întreprinderilor concurente.
Subvențiile guvernamentale reprezintă asistența acordată de guvern sub forma unor
transferuri de resurse că tre o entitate în schimbul conformă rii, în trecut sau în viitor, cu
anumite condiții referitoare la activitatea de exploatare a entită ții. Subvențiile exclud
formele de asistență guvernamentală că rora nu li se poate atribui în mod rezonabil o
anumită valoare, precum și tranzacțiile cu guvernul care nu pot fi distinse de tranzacțiile
comerciale normale ale entită ții [1].

1
 Subvențiile aferente activelor reprezintă subvenții guvernamentale pentru acordarea
că rora principala condiție este că o entitate beneficiară trebuie să cumpere, să construiască
sau să dobâ ndească în alt mod active imobilizate. De asemenea, pot exista și condiții
secundare care restricționează tipul sau amplasarea activelor sau perioadele în care
acestea urmează a fi achiziționate sau deținute.
Subvențiile aferente veniturilor cuprind subvențiile guvernamentale care nu sunt
subvenții aferente activelor.

Împrumuturile nerambursabile sunt împrumuturi al că ror creditor se angajează să

dispenseze debitorul de rambursarea acestora, dacă se îndeplinesc anumite condiții
prestabilite.
Valoarea justă este valoarea la care poate fi tranzacționat un activ sau decontată o
datorie între pă rți interesate și în cunoștință de cauză , în cadrul unei tranzacții desfă șurate
în condiții obiective.
Asistența guvernamentală îmbracă multe forme, variind atâ t în ceea ce privește natura
asistenței acordate, câ t și în ceea ce privește condițiile care sunt, de regulă , atașate acesteia.
Scopul asistenței poate fi acela de a încuraja o entitate să se angajeze pe o direcție de
acțiune pe care în mod normal nu ar fi urmat-o dacă asistența nu ar fi fost acordată .
Primirea asistenței guvernamentale de că tre o entitate poate fi importantă pentru
întocmirea situațiilor financiare, din două motive. În primul râ nd, dacă resursele au fost
transferate, trebuie să se gă sească o metodă potrivită de contabilizare a transferului. În al
doilea râ nd, este de dorit să se dea o indicație asupra mă surii în care entitatea a beneficiat
de o astfel de asistență în cursul perioadei de raportare. Acest lucru facilitează compararea
situațiilor financiare ale unei entită ți cu cele din perioade precedente și cu cele ale altor
entită ți.
Subvențiile guvernamentale sunt uneori denumite în alte moduri, cum ar fi subsidii,
alocații sau prime.

3.Subventii Guvernamentale
Subvențiile guvernamentale, inclusiv subvențiile nemonetare la valoarea justă , nu
trebuie recunoscute pâ nă câ nd nu există siguranța rezonabilă că :
(a) entitatea va respecta condițiile atașate acordă rii acestora; și
(b) subvențiile vor fi primite.

O subvenție guvernamentală nu este recunoscută pâ nă câ nd nu există siguranța

rezonabilă că entitatea va respecta condițiile atașate acordă rii acesteia și că subvenția va fi
primită . Doar primirea unei subvenții nu oferă în sine dovezi concludente că toate
condițiile atașate acordă rii subvenției au fost sau vor fi îndeplinite.
Modalitatea în care este primită o subvenție nu afectează metoda contabilă care urmează
a fi adoptată cu privire la subvenție. Din acest motiv, o subvenție este înregistrată în
contabilitate prin aceeași modalitate, indiferent dacă a fost primită în numerar sau ca o
reducere a unei datorii față de guvern.
Un împrumut nerambursabil primit de la guvern este tratat drept subvenție
guvernamentală atunci câ nd există siguranța rezonabilă că entitatea va respecta termenii
stabiliți pentru nerambursarea împrumutului.
2
 Odată ce o subvenție guvernamentală este recunoscută , orice datorie contingentă sau
orice activ contingent este tratat(ă ) în conformitate cu IAS 37 Provizioane, datorii
contingente și active contingente.
Subvențiile guvernamentale trebuie recunoscute drept venit în cursul perioadelor
corespunză toare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenții urmează a le compensa, pe
o bază sistematică . Ele nu trebuie creditate direct în conturile aferente intereselor
acționarilor.
Pot fi diferențiate două abordă ri generale privind tratamentul contabil al subvențiilor
guvernamentale: o abordare bazată pe capital, sub incidența că reia o subvenție este
creditată direct în conturile aferente intereselor acționarilor și o abordare bazată pe
rezultat, conform că reia o subvenție este inclusă în veniturile uneia sau mai multor
perioade.
Cei care susțin abordarea bazată pe capital aduc urmă toarele argumente:
(a) subvențiile guvernamentale sunt procedee de finanțare și trebuie tratate ca atare în
bilanț, mai degrabă decâ t trecute în situația veniturilor pentru a compensa elementele de
cheltuieli pe care le-au finanțat. Din moment ce nu este solicitată nicio rambursare, aceste
subvenții trebuie creditate direct în conturile aferente intereselor acționarilor;
(b) este neadecvat să se recunoască subvențiile guvernamentale în situația veniturilor,
din moment ce ele nu sunt câ știgate, ci reprezintă un stimulent acordat de guvern fă ră
costuri aferente.

Argumentele în favoarea abordării bazate pe rezultat sunt următoarele:

(a) din moment ce subvențiile guvernamentale reprezintă intră ri de la o altă sursă decâ t
acționarii, ele nu trebuie creditate direct în conturile aferente intereselor acționarilor, ci
trebuie recunoscute ca venit în perioadele corespunză toare;
(b) subvențiile guvernamentale sunt rareori acordate cu titlu gratuit. Entitatea le câ știgă
îndeplinind condițiile cerute și respectâ nd obligațiile de realizat. Prin urmare, ele trebuie
recunoscute ca venit și corelate costurilor asociate pentru compensarea că rora a fost
acordată subvenția; și
(c) deoarece impozitul pe profit și alte impozite sunt deduse din venituri, este logic să se
trateze la fel în situația veniturilor și subvențiile guvernamentale, care reprezintă o
extensie a politicilor fiscale.
În abordarea bazată pe rezultat este fundamental ca subvențiile guvernamentale să fie
recunoscute drept venit, pe o bază sistematică și rațională , pe parcursul perioadelor care
sunt necesare pentru corelarea acestor subvenții cu costurile aferente. Recunoașterea în
venit a subvențiilor guvernamentale pe baza intră rilor de numerar nu este în conformitate
cu abordarea cerută de contabilitatea de angajamente (a se vedea IAS 1 Prezentarea
situațiilor financiare) și ar fi acceptabilă doar dacă nu există nicio bază pentru alocarea
subvenției în alte perioade decâ t aceea în care a fost primită .

În cele mai multe situații, perioadele de-a lungul că rora o entitate recunoaște costurile
sau cheltuielile legate de o subvenție guvernamentală sunt ușor identificabile și, astfel,
subvențiile acordate pentru acoperirea anumitor cheltuieli sunt recunoscute ca venituri în
aceeași perioadă ca și cheltuiala relevantă . În mod similar, subvențiile legate de activele

3
amortizabile sunt recunoscute de regulă ca venituri pe parcursul perioadelor și în
proporția în care amortizarea acelor active este trecută la cheltuieli.
Subvențiile legate de activele neamortizabile pot impune, de asemenea, îndeplinirea
anumitor obligații și atunci se vor recunoaște ca venituri pe parcursul perioadelor în care
sunt suportate costurile îndeplinirii respectivelor obligații. De exemplu, o subvenție pentru
teren poate fi condiționată de construirea unei clă diri pe terenul respectiv și ar putea fi
adecvată recunoașterea ei ca venit pe parcursul duratei de viață a clă dirii.
Uneori, subvențiile sunt primite ca parte a unui pachet de ajutoare financiare sau fiscale
care este însoțit de o serie de condiții. În astfel de cazuri, este necesar să se identifice cu
atenție condițiile care duc la apariția costurilor și a cheltuielilor care determină perioadele
pe parcursul că rora va fi dobâ ndită subvenția. Se poate considera potrivită alocarea unei
pă rți din subvenție pe o anume bază și a altei pă rți pe o bază diferită .
O subvenție guvernamentală care urmează a fi primită drept compensație pentru
cheltuieli sau pierderi deja suportate sau în scopul acordă rii unui ajutor financiar imediat
entită ții, fă ră a exista costuri viitoare aferente, trebuie recunoscută ca venit în perioada în
care devine creanță .
În anumite circumstanțe, o subvenție guvernamentală poate fi acordată mai degrabă în
scopul oferirii de ajutor financiar imediat unei entită ți, decâ t ca stimulent pentru realizarea
anumitor cheltuieli. Astfel de subvenții pot fi limitate la o singură entitate și pot să nu fie
disponibile unei clase întregi de beneficiari. Aceste împrejură ri pot garanta recunoașterea
unei subvenții drept venit în perioada în care entitatea îndeplinește condițiile pentru
primirea subvenției, prezentâ ndu-se informații pentru a se asigura că efectul să u a fost
înțeles în mod clar.
O subvenție guvernamentală poate reprezenta o creanță pentru o entitate în situația în
care ar compensa cheltuieli sau pierderi suportate într-o perioadă precedentă . O astfel de
subvenție este recunoscută drept venit al perioadei în care urmează să fie încasată ,
prezentâ ndu-se informații pentru a se asigura că efectul să u a fost înțeles în mod clar.

4.Subvenții guvernamentale nemonetare

O subvenție guvernamentală poate îmbră ca forma transferului unui activ nemonetar,

cum ar fi terenuri sau alte resurse, pentru uzul entită ții. În astfel de circumstanțe este
normal să se evalueze valoarea justă a activului nemonetar și să se contabilizeze atâ t
subvenția, câ t și activul la valoarea justă . O alternativă utilizată uneori este de a se
înregistra atâ t activul, câ t și subvenția la valoarea nominală .

5.Prezentarea subvențiilor referitoare la active

Subvențiile guvernamentale pentru active, inclusiv subvențiile nemonetare la valoarea

justă , trebuie prezentate în bilanț fie prin înregistrarea subvenției ca venit amâ nat, fie prin
deducerea subvenției pentru obținerea valorii contabile a activului.
Sunt considerate drept alternative acceptabile două metode de prezentare a subvențiilor
(sau a unei cote-parte corespunză toare subvențiilor) legate de active.
Una dintre metode consideră subvenția drept venit amâ nat care este recunoscut ca venit
pe o bază sistematică și rațională pe parcursul perioadei de viață utilă a activului.

4
 Cealaltă metodă presupune deducerea subvenției din valoarea contabilă a activului.
Subvenția este recunoscută drept venit de-a lungul ciclului de viață al activului amortizabil
prin reducerea cheltuielii cu amortizarea.
Cumpă rarea de active și primirea subvențiilor aferente acestora pot cauza fluctuații
majore ale fluxurilor de trezorerie ale unei entită ți. Din acest motiv și cu scopul de a ară ta
investiția brută în active, astfel de mișcă ri sunt deseori prezentate ca elemente separate în
situația fluxurilor de trezorerie, indiferent dacă subvenția este sau nu dedusă din activul
aferent în scopul prezentă rii bilanțului.

6.Prezentarea subvențiilor referitoare la venit

Subvențiile legate de venit sunt uneori prezentate în situația veniturilor drept credite,
fie separat, fie în cadrul unei rubrici generale cum ar fi "Alte venituri"; în caz contrar, ele
sunt deduse la raportarea cheltuielilor aferente.
Susțină torii primei metode pretind că este inadecvată compensarea elementelor de
venituri și de cheltuieli și că separarea subvenției de cheltuieli facilitează compararea cu
alte cheltuieli care nu sunt afectate de subvenție. Argumentele în favoarea celei de-a doua
metode arată că cheltuielile ar putea foarte bine să nu fi fost suportate de entitate dacă
subvenția nu ar fi fost disponibilă , iar prezentarea cheltuielilor fă ră a fi compensate cu
subvenția ar putea, prin urmare, să inducă în eroare.
Ambele metode sunt considerate drept acceptabile pentru prezentarea subvențiilor
legate de venit. Pentru înțelegerea corectă a situațiilor financiare poate fi necesară
prezentarea informațiilor privind subvenția. De regulă , este potrivit să se prezinte
informații privind efectul subvențiilor asupra orică rui element de venit sau cheltuială care
este prevă zut a fi prezentat separat.

7.Rambursarea subvențiilor guvernamentale

O subvenție guvernamentală care devine rambursabilă trebuie contabilizată ca o

ajustare a unei estimă ri contabile (a se vedea IAS 8 Politici contabile, modifică ri ale
estimă rilor contabile și erori). Rambursarea unei subvenții referitoare la venituri trebuie
aplicată , în primul râ nd, orică rui credit amâ nat neamortizat aferent subvenției. În mă sura
în care suma rambursată depă șește orice astfel de credit amâ nat sau dacă nu există un
asemenea credit, suma rambursată trebuie recunoscută imediat drept cheltuială .
Rambursarea unei subvenții referitoare la un activ trebuie înregistrată prin creșterea
valorii contabile a activului sau prin reducerea soldului venitului amâ nat cu suma
rambursabilă .
Amortizarea suplimentară cumulată care ar fi fost recunoscută la zi ca o cheltuială în
absența subvenției trebuie recunoscută imediat drept cheltuială .
Circumstanțele care duc la rambursarea unei subvenții aferente unui activ pot impune
luarea în considerare a posibilei deprecieri a noii valori contabile a activului.

8.ASISTENȚA GUVERNAMENTALĂ

5
 Sunt excluse din definiția subvențiilor guvernamentale de la punctul 3 anumite forme de
asistență guvernamentală că rora nu li se poate atribui în mod rezonabil o valoare și tranzacțiile cu
guvernul care nu pot fi distinse de tranzacțiile comerciale normale ale entită ții.
Exemple de asistență că reia nu i se poate atribui în mod rezonabil o valoare sunt consultanța
tehnică sau comercială gratuită și furnizarea de garanții. Un exemplu de asistență care nu poate fi
distinsă de tranzacțiile comerciale normale ale entită ții este o politică guvernamentală de achiziție
că reia i se datorează o parte din vâ nză rile entită ții. Existența beneficiului poate fi de necontestat,
dar orice încercare de separare a activită ților comerciale de asistența guvernamentală poate fi
arbitrară .
Importanța beneficiului în exemplele de mai sus poate fi astfel încâ t să fie necesară prezentarea
informațiilor privind natura, amploarea și durata asistenței pentru ca situațiile financiare să nu
inducă în eroare.
Reprezintă acţiunile întreprinse de Guvern cu scopul de a aborda beneficii economice specifice unei
întreprinderi sau unei categorii de întreprinderi care îndeplinesc anumite criterii.Asistenţa
guvernamentală nu include doar beneficii oferite indirect, prin acţiunile Guvernului, care
influenţează condiţiile economice generale, cum ar fi provizioanele pentru infrastructuri în zonele
de dezvoltare sau impunerea unor constrâ ngeri comerciale întreprinderilor concurente.

Asistenţa guvernamentală îmbracă multe forme, variind atâ t în ceea ce priveşte natura asistenţei
acordate, câ t şi in ceea ce priveşte condiţiile care sunt ataşate acesteia.Scopul asistenţei
guvernamentale poate fi acela de a încuraja o întreprindere de a se angaja într-o direcţie a activită ţii
care nu ar fi fost urmată dacă asistenţa nu ar fi fost acordată .Primirea asistenţei guvernamentale de
că tre o întreprindere poate fi semnificativă în întocmirea situaţiei financiare din două motive:

- în primul râ nd, dacă resursele au fost transferate, trebuie să se gă sească o metodă

potrivită de contabilizare a transferului;
- în al doilea râ nd, este de dorit a se da o indicaţie asupra gradului în care întreprinderea
a beneficiat de o astfel de asistenţă în timpul perioadei de raportare.
Acest lucru facilitează compararea situaţiei financiare ale unei întreprinderi cu cele ale
perioadelor precedente şi cu cele ale altor întreprinderi.

Împrumuturile obținute la rate ale dobâ nzilor scă zute sau zero sunt o formă de asistență
guvernamentală , dar beneficiul nu este cuantificat prin imputarea dobâ nzii.
În prezentul standard, asistența guvernamentală nu include furnizarea de infrastructură prin
ameliorarea rețelelor generale de transport și de comunicații și furnizarea de instalații
îmbună tă țite, cum ar fi sistemele de irigații sau de distribuire a apei care sunt disponibile în mod
permanent, pe durată nelimitată , în beneficiul unei întregi comunită ți locale.

9.PREZENTAREA INFORMAȚIILOR
Urmă toarele informații trebuie prezentate:
(a) politica contabilă adoptată pentru subvențiile guvernamentale, inclusiv metodele de
prezentare adoptate în situațiile financiare;
(b) natura și volumul subvențiilor guvernamentale recunoscute în situațiile financiare, precum și
o specificare a celorlalte forme de asistență guvernamentală care au adus entită ții beneficii directe;
și
(c) condiții neîndeplinite și alte situații neprevă zute legate de asistența guvernamentală care a
fost recunoscută .

6
 10.PREVEDERI TRANZITORII

O întreprindere care adoptă IAS 20 pentru prima dată trebuie :

(a)să respecte cerinţele de prezentare, câ nd este cazul;
(b)să -şi ajusteze situaţiile financiare pentru modificarea politicii contabile în
conformitate cu IAS 8 “Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi
modifică ri ale politicilor contabile”;
(c)să aplice prevederile contabile ale Standardului numai pentru subvenţiile sau cotele
subvenţiilor care urmează a fi primite sau rambursate după data la care acest Standard
intră în vigoare.

Întreprinderile care aplică IAS 20 trebuie să facă ecoul, prin publicare, a urmă toarelor categorii
de informaţii :
(a) metodele contabile adoptate pentru înregistrarea subvenţiilor publice, inclusiv
metodele de prezentare adoptate în situaţiile financiare;
(b) natura, mă rimea şi consecinţele subvenţiilor publice prezentate în situaţiile
financiare precum şi în informare, referitoare la celelalte forme de ajutor public de care
întreprinderea a beneficiat în mod direct;
(c) condiţiile neîndeplinite şi orice altă eventualitate relativă la ajutoarele publice
constatate.

11.DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE

Prezentul standard intră în vigoare pentru situațiile financiare aferente perioadelor care
încep la 1 ianuarie 1984 sau ulterior acestei date.
[1] A se vedea, de asemenea, SIC-10 Asistența guvernamentală – Fă ră relații specifice cu
activită țile de exploatare.

CAP II
Aplicatii
7
 Reglementarile contabile conforme cu directivele europene definesc atat notiunea de subventii,
cat si incadrarea acestora in subventii aferente activelor si in subventiile aferente veniturilor.
In general, subventiile sunt acele sume primite de la guvern, agentii guvernamentale si alte
institutii similare nationale si internationale, pentru:
- construirea sau achizitionarea de active imobilizate (in cazul subventiilor aferente activelor);
- compensarea anumitor cheltuieli sau acoperirea unor pierderi aparute in urma unor calamitati,
sau pentru a acoperi anumite cheltuieli viitoare etc (este cazul subventiilor aferente veniturilor).
In conformitate cu principiul independentei exercitiului, subventiile se recunosc, pe o baza
sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste
subventii urmeaza sa le compenseze.
In contabilitatea entitatilor beneficiare, subventiile se inregistreaza cu ajutorul contului 445
�Subventii�, astfel:

Subventii aferente activelor Subventii aferente veniturilor

Recunoasterea dreptului de 445 = % 445 = %
incasare a subventiilor Subventii Subventii 741
131 Venituri din subventii
Subventii guvernamentale de exploatare
pentru investitii
132 (in cazul subventiilor pentru
Imprumuturi venituri aferente perioadei
nerambursabile cu curente)
caracter de subventii 472
pentru investitii
138 Venituri inregistrate in
Alte sume primite cu avans
caracter de subventii (in cazul subventiiloor pentru
pentru investitii venituri aferente perioadelor
viitoare)
771
Venituri din subventii pentru
evenimente extraordinare si
altele similare
(in cazul subventiilor ce
urmeaza a fi primite drept
compensatii pentru pierderi
produse ca urmare a unor
evenimente extraordinare)
Incasarea subventiilor 512 = 445 512 = 445
Conturi curente Subventii Conturi curente
la banci Subventii
a banci

Exemplul 1:

Privind inregistrarea subventiilor aferente activelor :

8
 In luna iunie 2006, SC ALFA SA a primit o suma nerambursabila (subventie) in valoare de
700.000 lei, din care 466.690 lei pentru constructia unei hale de productie si 233.310 lei pentru
achizitionarea de echipamente tehnologice necesare realizarii productiei.

Valoarea investitiei realizate a fost de 900.000 lei, din care:

600.000 lei reprezinta contravaloarea lucrarilor executate pentru constructia halei de productie,
lucrari executate in antrepriza;

300.000 lei reprezinta contravaloarea echipamentelor tehnologice achizitionate de la un furnizor

intern.

Receptia finala a obiectivului de investitie s-a efectuat la data de 01.01.2007.

Durata de viata estimata a constructiei este de 40 ani, iar a utilajelor este de 10 ani. Pentru calculul
amortizarii, societatea utilizeaza metoda liniara.

Inregistrarea in contabilitate:
Anul 2006

1. Recunoasterea dreptului de a incasa subventia aferenta activelor:

445 = 131 700.000

Subventii Subventii guvernamentale

pentru investitii

2. Inregistrarea subventiilor incasate in contul de disponibil bancar:

5121 = 445 700.000

Conturi la banci in lei Subventii

3. Inregistrarea lucrarilor executate de antreprenor in cursul anului 2006 pentru realizarea halei de
productie:

231 = 404 600.000

Imobilizari corporale in Furnizori de imobilizari

curs de executie

Ianuarie 2007

4. Receptia finala a obiectivului de investitie:

9
 212 = 231 600.000

Constructii Imobilizari corporale in

curs de executie

5. Plata antreprenorului:

404 = 5121 600.000

Furnizori de imobilizari Conturi la banci in lei

6. Achizitionarea echipamentelor tehnologice si plata furnizorului:

2131 = 404 300.000

Echipamente tehnologice Furnizori de imobilizari

(masini, utilaje si instalatii de lucru)

404 = 5121 300.000

Furnizori de imobilizari Conturi la banci in lei

Dupa receptia finala si punerea in functiune a imobilizarilor, pe toata durata de viata a

acestora se inregistreaza amortizarea lunara a lor, concomitent cu reluarea la venituri a subventiei
pentru active, potrivit principiului independentei exercitiului, astfel

10
Anul Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor Reluarea la venituri a subventiei pentru
active
Amortizarea Amortizarea Aferenta constructiei Aferenta
constructiei echipamentelor   echipamentelor
  tehnologice (40ani) tehnologice
(40 ani) (10 ani) (10 ani)

               
Lunara Anuala Lunara Anuala Lunar Anual Lunar Anual

11
 2007 1250 15.000 2500 30.000 972,27 11667,25 1944,25 23.331
2008 1250 15.000 2500 30.000 972,27 11667,25 1944,25 23.331
2009 1250 15.000 2500 30.000 972,27 11667,25 1944,25 23.331
2010 1250 15.000 2500 30.000 972,27 11667,25 1944,25 23.331
2011 1250 15.000 2500 30.000 972,27 11667,25 1944,25 23.331
2012 1250 15.000 2500 30.000 972,27 11667,25 1944,25 23.331
2013 1250 15.000 2500 30.000 972,27 11667,25 1944,25 23.331
2014 1250 15.000 2500 30.000 972,27 11667,25 1944,25 23.331
2015 1250 15.000 2500 30.000 972,27 11667,25 1944,25 23.331
2016 1250 15.000 2500 30.000 972,27 11667,25 1944,25 23.331
2017 1250 15.000 - - 972,27 11667,25 - -
2018 1250 15.000 - - 972,27 11667,25 - -
...... ....... ....... - - ...... ...... - -
....... ........ ....... - - ...... ...... - -
....... ........ ........ - - ...... ...... - -
2045 1250 15.000 - - 972,27 11667,25 - -
2046 1250 15.000 - - 972,27 11667,25 - -
TOTAL - 600.000   300.000   466.690   233.310

7. Inregistrarea amortizarii lunare a constructiei si a echipamentelor tehnologice:

perioada 2007 � 2045

6811 = 2812 1.250 (600.000 lei/40 ani/12 luni)

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea constructiilor

amortizarea imobilizarilor

perioada 2007 � 2016

6811 = 2813 2.500 (300.000 lei/10 ani/ 12 luni)

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport,

amortizarea imobilizarilor animalelor si plantatiilor

12
8. Reluarea lunara, pe venituri, a cotei-parti din subventia pentru investitii:

perioada 2007 � 2045

131 = 7584 972,27 (466.690lei/40 ani/12 luni)

Subventii guvernamentale Venituri din subventii pentru

pentru investitii investitii

perioada 2007 � 2016

131 = 7584 1.944,25 (233.310 lei/10 ani/12 luni)

Subventii guvernamentale Venituri din subventii pentru

pentru investitii investitii

Din punct de vedere fiscal, in fiecare perioada, veniturile din subventii pentru investitii sunt
impozabile, iar cheltuielile reprezentand amortizarea activelor realizate din investitii sunt
deductibile fiscal

Referitor la aspectele legate de TVA, in general subventiile pentru investitii sunt acordate de
catre finantator numai pentru valoarea activului fara TVA, ceea ce inseamna ca valoarea TVA de la
achizitie este suportata de catre societate din fondurile sale proprii. Deductibilitatea TVA-ului de la
achizitia unui activ finantat din subventii nu are legatura cu sursa de finantare.

Exemplul 2:

 Pentru achiziţionarea unui activ în valoare de 100.000 RON, o întreprindere beneficiază

de o subvenţie guvernamentală de 10.000 RON. Activul va fi depreciat prin metoda liniară pe o
durată de 10 ani. Înregistrarea acesteia în contabilitate se va face printr-una din următoarele
metode:
(a) Prezentarea subvenţiei ca venit amânat:
Înregistrarea activului la achiziţie:

Dr. Mijloace fixe 100,000 RON

13
 Cr. Numerar (Banca) 100,000 RON

Înregistrarea subvenţiei la primire:

Dr. Numerar 10,000 RON

Cr. Venituri amânate 10,000 RON

Înregistrarea amortizării anuale a mijlocului fix:

Dr. Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe 10,000 RON

Cr. Amortizarea mijloacelor fixe 10,000 RON

Înregistrarea venitului din subvenţie (concomitent cu amortizarea mijlocului fix):

Dr. Venituri amânate din subvenţii 1,000 RON

Cr. Venituri din subvenţii 1,000 RON

(b) Deducerea subvenţiei din valoarea contabilă a activului:

Înregistrarea activului la achiziţie din care s-a dedus valoarea subvenţiei:

Dr. Mijloace fixe 90,000 RON

Cr. Numerar (Banca) 90,000 RON

Înregistrarea amortizării anuale a mijlocului fix:

Dr. Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe 9,000 RON

Cr. Amortizarea mijloacelor fixe 9,000 RON

Concluzie

14
 Subvenţiile guvernamentale ocupă un loc important în existenţa unei întreprinderi
fiind folosite pentru finanţarea unor investiţii sau unei pă rţi din activitatea de exploatare.
De asemenea, prin acordarea unei subvenţii o societate poate fi încurajată să desfă şoare
anumite activită ţi pe care, în mod normal, nu le ar fi derulat fă ră ajutorul acordat de că tre
stat.
De aici se poate deduce importanţa pe care o are existenţa unei norme care să
evidenţieze funcţionalitatea subvenţiilor guvernamentale şi asistenţei guvernamentale, în
desfă şurarea activită ţilor contabile. Acest lucru este prezentat în IAS 20 “Contabilitatea
subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor legate de asistenţa
guvernamentală ”.

BIBLIOGRAFIE

1. “Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) incluzând Standarde

Internaţionale de Contabilitate (IAS) şi interpretările lor la 1 ianuarie 2005” , editura
CECCAR, Bucureşti, 2005, paginile 1113-1123;

15
2. Prof. Univ. dr. M.Ristea- coordonator, conf. Univ. dr. Corina Graziella Dumitru, asist. Univ.
drd. Camelia Iuliana Lungu , “Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor
Internaţionale de Contabilitate- IAS 20 ‘Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi
prezentarea informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală’”, Bucureşti, 2004;
3. B.Cooke, Ec. Mihaela. Mihai, Ec. M. Solomon, Ec. Cristina Ionescu, dr. Oana Petrescu,
conf. Dr. Adriana Duţescu , “Standardele Internaţionale de Contabilitate 2002” , editura
Economică, 2002, paginile: 20-2 până la 20-12;
4. http://www.contabilii.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=615:ias-
20&catid=85:ifrs&Itemid=117;
5. http://www.contabilul.manager.ro/a/2751/contabilitatea-subventiilor.html.

16