RO 2004/016-941.01.01.

06

GUVERNUL ROMANIEI

Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala

Suport de curs pentru Horticultura
Proiect implementat de Consiliul Local Beresti Meria jud. Galati În parteneriat cu Asociatia ,, Speranta Danubiana ” Consiliul Satesc Baurci-Moldoveni Consiliul Local Baneasa jud. Galati

“Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala”

Proiect implementat de Consiliul Local Beresti-Meria

Suport de curs pentru Horticultura

Intocmit si redactat de catre colectivul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati

CUPRINS
1. Particularităţi ecologice ale plantelor legumicole în relaţiile cu factorii de mediu şi dirijarea acestora prin tehnologie 2. Particularităţile înmulţirii plantelor legumicole 3. Producerea răsadurilor de legume
4. Pregătirea şi plantarea răsadurilor de legume în câmp

5. Verigi tehnologice în culturile de legume 6. Cultura morcovului 7. Ceapa 8. Varza 9. Conopida 10. Tomate – cultura în câmp 11. Castravete - cultura în câmp 12. Pepenele verde 13. Cartoful 14. Introducere în viticultura 15. Cultura viţei de vie în România 16. Caracterele morfologice, particularităţile biologice ale viţei de vie 17. Amenajarea, organizarea şi dotarea sectorului pepinieristic în vederea producerii materialului săditor 18. Elemente tehnologice privind producerea materialului săditor pomicol 19. Înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi lucrări de îngrijire după plantare

Factorii ecologici se impart in doua mari eategorii : I -Factorii directi -actioneaza in trei mari eategorii . cresterea si dezvoltarea normala . telina . conditii specifice de clima . hreanul .PARTICULARITATILE ECOLOGICE ALE PLANTELOR LEGUMICOLE IN RELATIILE CU FACTORII DE MEDIU SI DIRIJAREA ACESTORA PRIN TEHNOLOGIE Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explica prin existenta multqr specii si varietati de plante legumicole dar si prin aceea ca anumite soiuri de legume impune pt. factori edafici -textura .exemplu : stevia .structure solului -ph -ul . factori climatici -lumina -temperatura -apa -aerul si gazele 2. pastirnac .diferentiem : -specii foarte rezistente la frig -suporta usor temperaturi de -10 OC. sol si nutritie . .tarhonul -specii rezistente la frig -se preteaza la semanat sau plantat din toamna -exemplu : morcov . factorii biotici -omul si organismele vii II -Factorii indirecti -altitudinea -latitudinea -expozitia -inclinatia terenului TEMPERATURA Odata cu evolutia temperaturii in aer se va urmari si temperatura solului pe luni dar si pe adancime (stratul de la suprafata solului unde se seamana sau se planteaza este supus unor mari amplitudini ale temperaturii in cursul anului de la 0 grade Celsius in ianuarie pana la 36 -40 0 C in lunile de vara). si pot fi: 1. Dupa cerintele speciilor legumicole fata de factorul temperatura .apa freatica 3. -pot ramane peste iarna in camp fara masuri speciale.

bine la o durata a lumininii de minim 8 ore ( salata . epuizarea plantelor .procesele biochimice au intensitate mare de aceea trebuie sa se evite depasirea temperaturii maxime care poate duce la marirea dezasimilatiei.specii de zi scurta .deficit de caldura . radacinoase + lumina = pornire timpurie in vegetatie) APA . protejarea plantelor cu folie . ardei. temperaturi sub acest nivel due la moartea plantei La temperatura optima -procesele biochimice se desfasoara normal. speciile legumicole se clasifica in: -specii de zi lunga . folosirea de sticla speciala fotosensibila . irigarea ori de cate ori este nevoie . infloresc .procesele de asimilatie si dezasimilatie au o intensitate mica. vinete .exemplu : cartoful .morcov . mulcirea solului. plantele nu mai cresc .se face prin -alegerea suprafetelor . morcov ) . castraveti .durata maxima a luminii este de 18 ore .mulcirea solului) Impedicarea accesului luminii are aplicabilitate si in pastrarea legumelor in stare proaspata ( cartof consum + lumina = solanina . legumicole se clasifica astfel : -plante nepretentioase ( ceapa pt. castraveti .realizarea perdelelor de protectie . vinete )Dupa intensitatea radiatiei luminoase pi.specii rezistente la caldura -suporta temperaturi ridicate (castraveti pepeni). huma folosind 1gram/m reduce transparenta sticlei cu 20%. spanac . -infloresc bine la o durata a luminii de min 8 ore ( fasole .plantele solicita o durata maxima de lumina de 12 ore . Dirijarea factorului temperatura se impune urmatoarele situatii: -exces de caldura . Pentru fiecare specie legumicola diferentiem o temperatura minima . Lumina In functie de durata zilei lumina si respective a perioadei de intuneric .specii pretentioase la caldura . frunze ) . -are loc cresterea si fructificarea plantelor La temperatura maxima .ridichi) -plante pretentioase (tomate . La temperatura minima .prin stropirea cu emulsie opaca de praf decreta . var stins. aerisirea puternica in spatii protejate .se face prin : . ardei. o temperatura optima si o temperatura maxima .evitarea terenurilor reci cu apa freatica la suprafata . castraveti) Marirea sau reducerea intensitati lumininii difera in functie de cerintele particulare ale speciilor legumicole Dirijarea factorului lumina se impune in urmatoarele situatii: .-specii semi rezistente . . vinete .' de sporire a intensitatii luminii .exemplu : tomate .plante putin pretentioase ( spanac . plantarea rasadului pe versantul nordic al bilonului .se face prin iluminarea artificiala diminuare a de intensitatii luminii .

Aerul atmosferic se compune din 78% azot .spanac.puterea de absorbtie a radacinii .organele de reproducere si virfurile de crestere au 96-98% apa Cel mai mic continut in apa il au semintele si este de 12-14% . Un continut ridicat in apa il au plantele tinere fata de cele mature . iar circulatia apei este facilitata de forte ca imbibatia .plantele din sera fata de cele din cimp. Solurile pentru cultura legumelor se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala destul de ridicata si a unui potential de productie corespunzator. -flor clor ammoniac SOLUL SI HRANA .specii cu cerinte mari la umiditate .tomate .conopida .salata. Cultura legumelor se practica pe soluri nisipoase . Din grupa altor gaze .21%oxigen. -excesiil de apa duce la hidratarea plantelor si eliminarea oxigenului determinind axfixierea plantelor. -deficitul de apa = pierderea apei de catre plante intr-un procent mai mare decat eel asigurat de radacini (plantele pierd turgescenta si se ofilesc impunindu-se irigarea) AERUL SI GAZELE Aerul conditioneaza viata plantelor legumicole atat prin compozitia sa chimica cat si prin miscarile sale .frunzele mature au 60-65% apa . Importanta aerului rezulta din faptul ca plantele legumicole folosesc oxigenul pentru respiratie iar CO2 este sursa de baza in asimilatia clorofilei. varza. castravetele . Procesele metabolice la plante se desfasoara normal atunci cind tesuturile au un grad corespunzator de turgescenta care este dependent de specie .vanturile.fenofaza . -specii cu cerinte moderate .Preluarea apei se realizeaza prin radacina . nisipo-lutoase.noiembrie are loc o crestere usoara de CO2 datorita intensificarii activitatii microorganismelor din.capilaritatea. Dupa cerintele fata de umiditate speciile se pot grupa in : . virsta . transpiratia. Dirijarea factorului apa se impune in stuatia unui exces sau deficit.Tulpina are 45-50 % apa.dovleacul.Daca argila este in proportie de 50% solul este argilos si impractic culturilor legumelor intrucat au o capacitate mare de retinre a apei si sunt reci datorita umiditatii.sol.salata . -sepcii cu cerinte reduse -fasole . in sere ziua continutul in CO2 descreste datorita procesului de fotosinteza si creste in timpul noptii datorita respiratiei plantelor). Textura solui este data de continutul acestuia in argila . Diminuarea concentratiei de carbon in timpul zilei se datoreza consumului in procesul de fotosinteza (in lunile martie. -bioxidul de sulf. .ceapa. Obtinerea unor recolte mari este posibila printr-o posibila aprovizionare corespunzatoare a plantelor cu elemente minerale cat si asigurarea unor relatii optime intre toti factorii de mediu.presiunea radiculara . fac parte : -amoniacul. mazarea .Este mijlocul de transport pentru subsatantele minerale si reprezinta eel mai insemnat factor limitative al cresterii .frunzele tinere au 80-85 % apa. o cantitate foarte mica de CO2 si altele cateva gaze .

Ea reprezinta un element deosebit al fertilitati solului. iar la culturile protejate se va interveni cu cantitati mari de material organic sau produse speciale pentru mentinerea acestei calitati a solului .molibden.cupru. azot. Aportul macroelementelor si al microelementelor asupra plantelor este foarte complex si depinde de cantitatea administrata dar si de raportul dintre micro si macroelemente .calciu.mecanizarea . . Macroelemente .zinc. PH-ul sau reacta solului este determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din sol si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter basic. din acest motiv la cultura legumelor se acorda o atentie sporita formarii si mentinerii structurii solului.potasiu. omul devine un factor tot mai active modelind influienta naturii asupra productiei de legume.Dispunind de mijloace ca irigarea .magneziu.influenteaza mult schimbul de gaze regimul termic si circulatia apei.Foarte bune sunt solurile care au o textura medie .fosfor. Microelemente : fier.mangan Factorul biotic =OMUL Interventia omului este permanenta in tot cursul anului ducind la modificarea conditiilor de viata ale plantelor . Plantele legumicole nu suporta variatii mari de PH de aceea trebuie sa se evite aplicarea de ingrasaminte cu reactie acida pe soluri acide si a ingrasamintelor alcaline pe soluri alcaline . cu o buna permiabilitate a apei un raport favorabil intre aer si apa Structura solului . In camp liber atentie deosebita se acorda rotatiei culturilor pe specii de plante care contribuie la refacerea structurii. chimizarea.

tarhon (se despart lastarii inradacinati de la planta mama care se planteza primavara sau toamna 6. hrean( se folosesc rizomi cu muguri terminali) 7. Inmultirea prin portiuni de tufa .-inmultirea prin bulbi . macris .cimbrisor . tomate.PARTICULARITATILE INMULTIRII PLANTELOR LEGUMICOLE Inmultirea plantelor legumicole se poate face pe doua cai: -pe cale vegetative (asexuata) -prin seminte (sexuata) Inmultirea pe cale vegetative da posibilitatea mentinerii si transmiterii la descendenti a unor insusiri valoroase pe care le are planta mama .la anghinare .la cartof -se folosesc tuberculi intregi sau sectionati cu 1 -2 muguri 4. inmultirea prin tuberculi . Inmultirea prin altoire . Inmultirea prin butasi .se aplica la ceapa esalot -bulbul are un.la revent.Acesta poate fi: 1.se aplica la usturoi -mod de executie .vinete -altoirea in despicatura .inmultirea prin drajoni . inmultirea prin meristem in vitro (tesut vegetal tinar situate la extremitatea radacinii tulpinii si ramurilor care se inmultesc continuu in vederea cresterii) . Inmultirea prin rizomi sau portiuni de radacina .se despart portiuni de tufa cu ajutorul cazmalei sau cutitului si se planteaza primavara sau toamna 10. sparanghel.bulbii se despart si se planteaza in camp toamna sau primavara devreme 2. batat) 8: Inmultirea prin marcote .se practica la pepeni.se despart bulbilii de pe disc si se planteaza toamna sau primavara devreme 3.-inmultirea prin bulbil! . ardei . Inmultirea prin miceliu .disc pe care se gasesc muguri din care se emit radacini -mod de executie . inmultirea prin radacini tuberizate se aplica la batat (cartoful dulce ) 5.portiuni din tulpina sau lastari se pun la inradacinare in vederea formarii radacinilor si apoi se planteaza (tarhon . iar toamna se separa de planta mama) 9.o metoda .la leustean .sau cu pana laterala 12.la ciuperci 11.la tarhon batat ( primavara se musuroiesc portiuni de tulpina care inradacineaza .

usuca si se trateaza cu produse organo-mercurice (la varza 15min. varza -150-350seminte/lg -seminte mijlocii -morcov. ardei.50% timp de 10 min. sfecla rosie . Semintele pot suporta temperaturi cuprinse intre +40-60C si de -28C la un continut de 10-15% umiditate fara sa fie redusa germinatia . Dupa marime semintele se pot clasifica astfel: -seminte foarte mari -bob.INMULTIREA PRIN SEMINTE -se foloseste la majoritatea speciilor legumicole . castraveti. salata 1000-2000seminte/lg Obtinerea de productii mari care sa corespunda din punct de vedere calitativ si cantitativ se face folosind seminte sanatoase libere de boli.avantaje -coeficient mare de inmultire -posibilitate de pastrare pe o perioada mare de timp in spatiu mic -executare mecanizata si de mare precizie -norme reduse de seminte Pentru o buna reusita a culturilor de legume este nevoie de o samanta de calitate superioara. marar -350-900seminte/lg -seminte mici . dovleac.. vinete. -permanganat de potasiu 1. energia germinativa. umiditatea din timpul pastrarii pana la semanat. patrunjel. la telina 10 min).10-60seminte/lg -seminte mari -tomate.25% timp de 5min. dupa care se raceste . fasole. determinind : autenticitata . ceapa.0%prin infiltratie . Pentru aceasta inainte de semanat. umiditatea Puritatea -se exprima in % din greutate si reprezinta cantitatea de seminte intregi. marimea .ne ajuta sa stabilim procentul dintr-un numar de seminte germinate intr-un termen stabilit pentru fiecare specie in parte si este influientata de temperatura . puritatea . mazare.tiramet 4g/kg. In acest scop se fac tratamente fizice si chimice ale semintelor -tratament fizic .cu apa calda la 50C timp de 20 min.seminte foarte mici -telina. valoarea culturala. semintele se supun unui control. facultatea germinativa . .prin prafuire. Facultatea germinativa (germinatia) . -sulfat de cupru 0. pepeneverde-1-10 seminte/ Ig -pepene galben. -tratament chimic cu formalina 0. normal dezvoltate care apartin speciei sau probei analizate.

a buruienilor precum si calirea rasadurilor.nou iar in continuare se executa lucrari de intretinere care se refera la dirijara factorilor de microclimat. se taseaza usor cu batatoarele. urmind ca la sfarsitul lunii februarie sa fie fixate folia si a asigure incalzirea. PRODUCEREA RASADURILOR IN SERE SI SOLARII INCALZITE Presupune: -pregatirea solului printr-o mobilizare la adancimea de 2 5-3 Ocm -maruntirea solului printr-o lucrare cu freza.5cm intre seminte pe rand (prin imprastiere) -dupa semanat. pregatirea terenului se face din toamna . folia se ridica de pe semanatura . -la o temperatura de 20-24C si umiditate de 70% se executa semanatul la o distanta de 5 cm intre randuri si 1-1. se uda cu stropitoarea . fertilizare suplimentara. -in camp protejat sau neprotejat. Exemplu : Tomate timpurii -pana la rasarire 22-24C in primele 4-6 zile dupa rasarire 12-14C iar noaptea 8-10C -pana la repicat 18-20 C ziua si 12-14C noaptea -dupa repicat 20-22C ziua si 14-16C noaptea -cu 8 zile inainte de plantat 12-14C si 8-10C noaptea ( ardei vinete pana la 22-25C . -dezinfectarea pe cale termica sau chimica. se acopera semintele cu pamant. -nivelarea manual cu sapa si grebla.PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME Producerea rasadurilor se poate realiza in : -sera si solarii incalzite sau reci.in rasadnite cu bicombustibil sau incalzite termic .Controlul semanaturilor se executa zilnic . incepand din a 4-a zi de la semanat. Cu cateva ore inainte de repicat se uda cu apa calduta (2025C) pentru ca in momentul scoaterii rasadului pamantul sa ramana lipit de radacini si sa se rupa un procent mic de radacini . combatere boli si daunatori. La dirijarea regimului de temperatura trebuie avut in vedere urmatorii factori importanti: -pretentiile speciilor in diverse perioade si faze de crestere a plantelor -faza de vegetatie a rasadurilor -gradul de intensitate al luminii Mentinerea unui regim de temperatura moderat sau scazut duce la obtinerea de rasaduri viguroase si calite .dupa care straturile se acopera cu folie . Cand 50% din plante au rasarit. .Dupa repicat se uda din . Cand plantele au bine formate frunzele cotiledonale si incep sa se formeze prima frunza adevarata se executa repicatul. In cazul solariilor incalzite .

regleaza regimul de gaze .dupa rasarire si repicat umiditatea este de 65-75%.care trebuie sa fie de 0. . .excesul de umiditate favorizeaza atacul de agenti patogeni. . .folosirea pentru acoperirea semanaturilor a unor prelate din material plastic curate.-in 5-6 zile dupa rasarire 12-14C ziua si 10-12C noaptea -pina la repicat 18-20 C ziua si 15-16 C noaptea .se face chiar daca in exterior temperatura este mica dar cu atentie .reglarea umiditatii se realizeaza prin udari repetate . evitind contactul direct si brusc al plantelor cu aerul rece.reglarea U se face prin aerisiri repetate si udari.umiditatea in patul germinativ este de 90%. AERISIREA .fie ingrasaminte solubile fie ingrasaminte complexe NPK Se pot folosi : : mustul de gunoi de grajd 1 kg la 100 1 apa. se folosec ingrasaminte solubile. .in aer U = 50-60% si nu mai ridicata intrucit creaza conditii favorabile alungirii si imbolnavirii rasadurilor .temperatura si umiditate. FERTILIZAREA SUPLIMENTARA o atentie suplimentara se acorda . marirea distantei intre ghivece sau cuburi nutritive pe masura ce plantele cresc . MAP 10gr/10 . Cu 6-8 zile inainte de livrarea rasadurilor pentru plantare. -dupa 8-10 zile de la repicat: superfosfat 60-200g/1001 apa. .5% in functie de vigoarea plantelor si scopul urmarit.1 -0.inainte de repicat la repicat: azotat de amoniu 50-100 g la 100 1 apa.cu 6-8 zile inainte de plantare 14-16 C ziua si 10-12 C noaptea Un regim corespunzator de lumina se asigura prin : curatirea geamurilor.doza se administreaza in 2-4 etape. reducerea intensitatii luminii daca este cazul prin acoperirea peretilor de sticla cu praf de creta . concentratiei . . cu cantitati reduse de apa si la o temperatura apropiata de cea din substrat. se face aerisirea atit ziua cit si noaptea ==CALIREA= UMIDITATEA-mare atentie atit la umiditatea din sol cit si din aer. vopsirea scheletului constructiei in culori deschise. .dupa 8-10 zilede -cu 10 zile inainte de plantare se pot folosi ingrasaminte foliare : starter 10 gr/101 apa. . . .la germinarea semintelor .

15% (10-15-L suspensie) la 100 mp semanatura.SUMILEX 0.varza 12-15 cm .inlocuindu-se cele necorespunzatoare . aspre la pipait.8 frunze la tomate si vinete . RASADUL DE CALITATE SUPERIOARA -trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: plante viguroase.2%.Coropisnita .ATONIC 0.1%.se poate combate cu VANDOZEB 0.ACTARA Q.10-12 frunze la ardei.3% DAUNATORI: .asigurind distanta optima intre plante de 8/8 cm. Ca regulator de crestere se poate folosi C1COGAN 0.BENOMIL 0. 6.0. Virsta rasadului sa fie de: 45-50 zile la tomate si varza.50-80 zile la ardei si vinete.vinete 14-16 cm castraveti 1014 cm) cu un numar de frunze bine dezvolate : 4-6 frunze la varza.o singura data si numai dupa ora 16 sau pe timp racoros si noros .15% .repicare : PREVICUR 0.SINTOGRIL 2.BRAVO 0.momeli cu fosfura de zinc (0.fainare.grau sau GR1LOSIL .5 kg la 10 kg de uruiala din seminte de floarea soarelui.patari. tomate 14-16 cm. Nissurun 0.15% Folpan 0. Rasadul sa nu fie nici tinar dar nici prea batrin intrucit se obtin productii mici si porneste greu in crestere .RELDAN0. .05% ALTE LUCRARI DE INTRETINERE : .15%.15%.1% folosind 1 1/10 mp.porumb.dupa semanat -Previcur -0. .15% Benlate 0. udatul nu se executa decit in cazuri stricte de necesitate si in cantitate mica realizind CALIREA.1% -Acarieni: Talstar 0.15% ETHREL 0.1% Benlate -0. .asezarea lui in platforma de incalzire cu circa o saptamina inainte de amenajarea rasadnitelor in scopul declansarii proceselor de descompuinere a materiei organice. frunze de culoare verde inchis. (Ex.repicare-plantare : PREVICUR ENERGI 0.15% . frunzele au o culoare verde inchis .KASUMIN 0.1 %.Demitan 0.raritul plantelor la cca 3 saptamini de la repicat . Cu 6-8 zile inainte de livrare ( plantare ) temperatura se mentine la nivel scazut.15 %.se stropeste solul cu 2-3 zile sau imediat dupa repicare folosind 4-5 1 suspensie la mp.1 %. . 15.rasarire .sanatoase.ferticare II.plivit buruieni .10%. -Musculita alba de sera -MOSP1LAN 0.08%. si castraveti.Ciuperci la sol .PROTECT 0.5grame la mp.1 %.ardei 15-17 cm. ferticare III COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR Se face prin stropiri la avertizare preventive .Actilic 0.solutia se pulverizeaza fin si uniform pe plante .patarea unghiulara.putregaiul radacinilor .sortarea rasadurilor pe categorii.15%.ACTILLIC 0.bine dezvoltate.2%.mana.1%.sistem radicular puternic.1%.inaltime redusa si caracteristica fiecarei specii. .pentru combaterea alungirii rasadului se fac stropiri cu CYCOCEL 0.1 apa. Folpan -0.ferticare I . stropind plantele cat si substratul Boli: caderea plantutelor -Previcur .35-40 zile la castraveti PRODUCEREA RASADULUI IN RASADNITA Presupune : pregatirea biocombustibilului.In aceasta perioada planta isi schimba culoarea .

asezarea tocului si introducerea de biocombustibil pina la marginea superioara a acestuia. Semanatul.presupune asezarea patului cald in grosime de 70-60 cm la inceputul lunii februarie sau de 40-30 cm in luna martie .5 cm pe rind) .alungite) -udarea pina la saturatie a ghivecelor.5 cm adincime) .tasarea uniforma a biocombustibilului din toe .tasarea cu batatorul.ridicarea ramelor la 4-6 zile de la amenajarea rasadnitei .ridicarea ramelor pe suprafata de rasadnita pe care se executa lucrarea. . . Asezarea rasadnitei .acoperirea semintelor.introducerea amestecului nutritive in strat gros de 6-8 cm pentru semanat si de 10-12 cm pentru repicat. .dvipa care se asterne un strat de paie sau coceni gros de 5 cm cu scopul de a feri patul cald de temperaturile scazute de afara.asezarea rasadurilor in ladite PRODUCEREA RASADURILOR IN RASADNITE CU INCALZIRE TERMICA Pregatirea substratului nutitiv . Lurari de ingrijire de la semanat si pina la rasarirea plantelor : -verificarea zilnica a temperaturii 22-24 C la semanat.presarea uniforma deasupra patului cald din toe a unui strat subtire de cenusa sau praf de var pentru neutralizarea aciditatii biocombustibilului in scopul prevenirii dezvoltarii in substratul nutritive a miceliilor de ciuperci de balegar .insamintarea( 0.Pregatirea terenului .udatul. -inchiderea rasadnitelor si acoperirea lor cu prelate din polietilena.repicatul precum si lucrarile de ingrijire a rasadurilor sunt asemanatoare cu cele din rasadnitele cu incalzire termica.se curata terenul de zapada sau gheata . .afinarea si maruntirea pamintului -nivelarea si tasarea usoara -marcarea rindurilor(5 cm intre rinduri si 1-1.asezarea ramelor peste care se pun prelate din material plastic (se pot folosi cele de la solariile din anul anterior) Introducerea amestecului de pamint in rasadnita . -eliminarea rasadurilor necorespunzatoare (vatamate. . .efectuarea ultimului tratament cu substante fitosanitare . -controlul rasaririi din a treia zi de la semanat. .acoperirea tocului cu rame si prelate timp de 3-5 zile pentru incalzirea substratului. -scaderea temperaturii cind plantele au .iar materialul sa fie afinat. Pregatirea rasadurilor pentru livrare presupune :. -asigurarea luminii prin inlaturarea prelatelor cind 50-60% din plante sunt rasarite.

35-40 zile la castaveti.necesar de rasaduri / ha . iar transportul trebuie facut in maxim 5-6 ore si sa se transporte atat cat se planteaza. conopida . sanatoase . . in sensul ca se va aplica cu o zi inainte de data plantarii o stopire cu substante fitosanitare -dithane 0. PLANT AREA PORTIUNILOR DE PLANTA -se practica la speciile perene (hrean . Cu 24 de ore ininte de livrare se va aplica o udare pana la saturatie ca sa usureze scoaterea rasadurilor . de frunze bine dezvoltate .25 .metodele de plantare . Lucrari in perioada rasarire -repicare :.data livrarii productiei . varza 12-15cm ardei 15-17cm . folpan 0. In cazul cuburilor nutritive . PREGATIREASIPLANTAREARASADURILORDELEGUM E INCAM P Pentru plantare se folosesc numai rasaduri de calitate superiora . radacinile lui se fasoneaza inainte de plantare si se mocirlesc .15% sauPREVICURO. El se executa la rasadurile de varza . Inainte de livrare pentu plantare . . separat pe soiuri si specii. Transportul se face in lazi cu pereti inalti. cartofi . si de 45-50 zile la varza .2. Operatia de plantare se executa primavara devreme sau toamna tirziu. de 4-6 frunze la varza castraveti.vinete si de 10-12 frunze la ardei. In cazul hreanului se utilizeaza la plantare portiuni de radacina cu 1-2 muguri. vinete 14-16cm . telina . de 6-8 frunze la tomate . Fasonatul consta in suprimarea radacinilor subtiri si incalcite . Sunt considerate rasaduri bune de plantat cele care au varsta de 45-50 zille la tomate de 3545 zile la castraveti.distanta de plantare . cu o inaltime specifica fiecarei specii (tomate 14-16 cm .se vor elimina plantele suspecte sau insuficicient dezvoltate . cu frunze de culoare verde inchis cu sistem radicular puternic .asigurarea luminii prin pastrarea ramelor in stare de curatanie( inlaturarea zapezii.15%. castraveti 10-14)si cu un nr. batat) dar si la usturoi.rasarit in totalitate de la 22-24 C (pina la semanat) la 10-12 C in primele 4-6 zile dupa rasarire.numar de zile necesar de la semanat la plantat. praz .plante viguroase . care pentru a fi corespunzatori inmultirii trebuie sa aiba la baza discul cu eel putin un mugure .2% . rasadul va fi pregatit . Daca rasadul a fost scos fara pamint.a ghetii). de 50-80 zile la ardei si vinete si de 45-50 zile la varza . plantele necorespunzatoare calitativ . vandozeb 0. Se considera rasad de calitate superioara cele care indeplinesc urmatoarele conditii: .durata perioadei de vegetatie . acestea se imbaiaza intr -o solutie de FOLPAN 0.1-cerintele speciei.3.epoca de plantare . mijloacele de transport trebuie sa fie prevazute cu prelate sau folie . . Pana la locul plantarii. bine dezvolate . in scurtarea radacinilor principale si in indepartarea a 1/3 din frunze . . . La plantarea rasadurilor se tine seama de : . de 50-80 zile la ardei si vinete . Este obligatoriu la ceapa . mai putin la tomate .2% . dezinfectate in prealabil. Sunt rasaduri bune de plantat cele care all varsta de 45-50 zile la tomate .

Producerea rasadurilor pe straturi incepe cu 30-40 zile inainite de momentul plantarii in cimp PRODUCEREA RASADURILOR IN GHIVECE Este metoda care prezinta avantajul obtinerii de recolte mari si timpurii prin diminuarea efectelor cauzate de stresul la plantareGhivecele sau cuburile nutritive se fac din amestecuri de pamint natural cu un adaus de ingarasaminte minerale si se umecteaza pina la 60% Confectionarea cuburilor se face manual cu presa sau mecanic cu utilaje speciale. tomate.asigurarea luminii asa incit dupa 2-3 zile de la repicat se ridica folia in cursul zilei. . -suprafata de nutritie corespunzatoare fiecarei plante.pe care se pregatesc substraturi late de 1. .varza. .aerisirea prin ridicarea ramelor ziua si coborirea lor noaptea. . salata si de 7 cm pt. .raritul ( daca sunt prea dese ) fertilizarea.combaterea bolilor si daunatorilor.bogat ingrasat din toamna cu balegar.ardei. Metode de plantare .5 m si lungi dupa nevoie.iar ca lucrari de ingrijire enumeram : udatul.ridicarea ramelor .castraveti.distanta de repicat este 5/5 cm sau 8/8 cm sau la ghivece . 1 parte nisip) dupa care se niveleaza mai uniform cu grebla .inchiderea rasadnitelor si acoperirea cu prelate .dovlecei.sunt in functie de specie . . . .reglarea temperaturii prin aerisire mentinid ferestrele ridicate in functie de temperatura din interior( la o temperature de 1 C sau sub OC rasadnitele nu se aerisesc iar daca temperatura este de 6-7 C aerisirea se face prin ridicarea ramelor brusca pina la cca 1 m si coborirea lor la loc.instalarea lucratorilor pe scinduri late asezate pe substratul nutritive asa incit sa se evite tasarea . soi.se taseaza usor . Nu se repica .repicatul cind plantele au 1-2 frunze adevarate .necesita un consum mare de forta de munca. cu latura de 5 cm pt.numar de zile necesar de la plantat la primul reeoltat.pepeni. aerisirea se face prin ridicarea ramelor la diverse inaltimi si prin mentinerea lor ridicate cu ajutorul suporturilor un anumit timp in functie de temperatura din interior. Pregatirea rasadnitei pentru repicatul rasadurilor .avind forme diferite: tronconica.se niveleaza cu grebla si se aseaza un strat gros de 5-6 cm de amestec nutitiv folosit la semanatul in rasdanita ( 2 parti mranita .udatul dupa repicat .productia convenabila / ha ..plivitul.celelalte lucrari de intretinere sunt la fel ca si in celelalte situatii PRODUCEREA RASADURILOR IN CIMP Se alege un loc adapostit .se asigura numarul optim de plante / ha . marcarea rindurilor .Pe aceste straturi se face semanatul prin imprastiere sau in rinduri .Se marunteste bine substratul cu ajutorul cazmalei. 1 parte turba.exterior.mentinerea temperaturii la 20-22 C in functie de specie .celelalte lucrari sunt asemanatoare metodei de producere a rasadurilor in sera .vinete.a umiditatii la nivel optim.folii timp de 2-3 zile pentru a facilita prinderea Lucrari ce se executa dupa repicat pina fa livrare sau plantare : .manual .Daca temperatura creste .scoaterea rasadurilor.cub.la fel ca in rasadnite.conopida iar de 8-10 cm pentru tomate timpurii. Distantele de plantare .

. .momentul aplicarii.irnediat Ce au fost confectionate sau mai tirziu . .pepeni .Cuburile se folosesc fie la semanat fie la repicat rasad .manual. -buruienile existente in cultura .combaterea burienilor ( erbicidare). .prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor .facilitind dezvoltarea bolilor si dounatorilor . -mulcirea solului cu folii din material plastic de culoare inchisa sau cu paie Alegerea erbicidului este in functie de : . picurare sau aspersiune . specifica fiecarui erbicid si tip de sol ( pe soluri nisipoase.lucrari cu caracter general. intrucat ele concureaza vital plantele de cultura in consumul de bioxidul de carbon .prasile normale 1-2 in vederea distrugerii crustei care impedica rasarirea plantelor cat si a buruienilor . smulgerea buruienilor .fertilizarea pe baza cartarii agrochimice si a cerintelor plantelor corespunzator fenofazei. Se poate executa -mecanic prin grapare si prasila oarba (se executa inainte de rasaritul plantelor ). tehnica de aplicare.pret de cost. substante nutritive . Se realizeaza prin : .DUAL -3-4L/HA .plivit. temperatura si nutritia de care plantele au nevoie . usoare. iar pe terenurile ingrasate cu gunoi de grajd in anul erbicidarii se vor folosi doze mai mari decat pe cele neingrasate). ERBICIDE : Cultura . . Afanarea solului si combaterea crustei au ca scop asigurarea unor mai bune conditii pentru cresterea si dezvoltarea plantelor .BALAN -6-8L/HA -ardei . Combaterea buruienilor trebuie executata in permanenta . .prasile .AGIL -1L/HA . -irigarea culturilor prin rigole .cultura . cu un continut scazut in humus sub 2% intotdeauna se folosesc doze mai mici decat pe solurile grele . prin prasile . asigurand umiditatea . . .lucrari cu caracter special. .doza .erbicidare.remanenta si selectivitatea erbicidului.caz in care trebuiesc intii umectate Foarte bune sunt cuburile tip JIFY VERIGI TEHNOLOGICE IN CULTURILE DE LEGUME Ingrijirea plantelor imediat dupa semanat (plantat) presupune efectuarea a 2 grupe de lucrari.afanarea solului si combaterea crustei -mecanic . . LUCRARILE CU CARACTER GENERAL SUNT : .

-5.3-4L/HA -castraveti -BALAN .07 10-15.05 25.semimecanizat( santuri pentru plantare se fac mecanizat.05 15-20.03 1-10.6-8L/HA -tomate -DUAL -2-4 L/HA semanate -TREFLAN .05 NECESAR RASADURI Mii/ha 100 165-192 55-70 38-41 20-22 15 28-30 32-35 27-34 65-70 70-75 55-70 15-20 Nr.04.0.-TREFLAN .3-0.05 20.03 20.05 5-10.3-5L/HA -SENCOR . .05 5-10.04-25.4L/HA -tomate -mecanizat.05 10-15.06 15-30.ZILE SEMANATPLANTAT 45-50 35-40 40-45 40-45 35-40 35-40 50-55 45-60 45-60 60-65 55-60 40-45 35-40 NR .03 10-15. Tomate vara Ardei gogosar Ardei gras Varza dovlecei PLANTATRECOLTAT 135-150 30-35 95-110 100-115 35-40 50-55 55-60 60-65 70-75 80-85 45-50 90-100 40-45 . iar plantarea se face manual) .05 25.04-15. ZILE telina Salata Conopida timpurie Conopida toamna castraveti Pepeni galbeni vinete Tomate timp.04-1. SPECIA EPOCA PLANTARII 15.06-1.

soiuri cu radacina scurta . . .fertile. .daca este necesar se face un subsolaj la 50 cm adincime inainte de sezonul ploios din toamna .URIAS DE BERLICUM.soiuri cu radacina semilunga -NANTES.la 1 to radacini este nevoie de un necesar de 2.Afinarea superficial -este bine sa se faca cu putin timp inainte de semanat pentru a se evita formarea crustei.rasare in 12 zile cind este semanat in rasadnite si in 20-24 zile la semanarea in cimp.soiuri cu radacina lunga . . .grapa cu discuri sau cultivatorul.CULTURA MORCOVULUI CERINTE FATA DE FACTORII DE VEGETATIE Caldura.7 kg N/T. -temperatura minima de germinare a semintelor este de 4-5 C iar cea optima de 2030C.9 -1.5-2 1/ha .morcovul are un consum mare si diferentiat de elemente nutritive din sol. . Lumina -necesita multa lumina in perioada ingrosarii radacinilor.5-2 kg Ca O /T si 0.se face la 25-30 cm cind se incorporeaza si ingrasamintele administrate .temperatura optima de crestere este de 18 -20 C iar la temperatura de peste 30C productia scade. Hrana . .soiuri cu radacina semiscurta . -vegeteaza la temperaturi scazute de 9C si suporta ingheturile reduse de -3C.a. AFALON 1.preferabil 5-6 ani.cu umiditate suficienta.Nivelarea solului .6.asigura uniformitatea la semanat .se obtin bune rezultate pe soluri usoare. solului.excesul de apa este daunator si duce la craparea radacinilor.culturile la care nu s-a facut rarirea plantelor la timp precum si la cele infiintate pe locuri umbrite dau productii mici.Erbicidarea -TREFLAN 5 1/ha inainte de insamintare cu 6-7 zile si se incorporeaza imediat in sol .are cerinte relativ scazute fata de caldura .cu conditia sa aiba asigurate si umiditatea de 60-70% din c. .c. .0. 1.aluviunile adinci .a a solului.toamna se administreaza in sol 2/3 din doza de ingrasaminte cu fosfor si potasiu .2-4.odata cu lucrarea se incorporeaza si restul de ingrasaminte chimice. TEHNOLOGIA DE CULTURA -Fertilizarea de baza :. .are cerinte moderate fata de umiditatea din sol care este de 60-80% din c.5 kg P2O5/t .FLAKEE . .bogate in humus.TOUSON . Solul .adinc lucrate si lipsite de buruieni.radacinile sunt de calitate inferioara. SOIURI/HIBRIZI .cerintele sunt mari in perioada de la semanat la rasarit si atunci cind radacinile sunt in plin proces de tuberizare.gunoiul de grajd se va folosi numai daca este bine descompus si in doze moderate.5 kg MgO /t.CHANTENAY . Umiditate .c.2 -8 kg K2O /t.se foloseste grapa cu colti reglabili .luto-nisipoase sau nisipdrlutoase .GESAGARD 3-4 1/ha . -Aratura adinca .CAROTE DE PARIS La cultura morcovului se practica o rotatie de minim 3 ani . .

05 %.este in functie de epoca si variaza de la 0. .Predor F1 .02%.1%.SINORATOX 30 KG/HA.KARATHANE 0.distanta intre plante pe rind 4-5 cm ajungind la 600-700 mii plante /ha. .pentru consum proaspat . .Nandor Fl.5-3 kg /ha in cazul samintei drajate si de 4-6 kg /ha la saminta obisnuita.TILT 0.6 udari cu norme de udare de 250 -300 m3/ha. -distrugerea crustei .2%.5 cm .Tardia Fl).DITHANE 0.combaterea buruienilor.3 -1.SYSTHANE 0.norma de saminta este de 2.adincimea de semanat .MERPAN 0.15% .de 2-3 ori . .7 cm la 1.Tavalugirea .se fac 4.01%. ..de vara-toamna : la inceputul lunii martie pina la jumatatea lunii aprilie( soiu ca Nantes. .administrind in total 175-200 kg azotat de amoniu la ha prin imprastiere la suprafata solului care incorporeaza in sol prin prasile .ROVRAL 0.musca morcovului .putregaiul alb .distanta intre rinduri este de 15 cm iar intre benzi de 50 cm cu zona de protectie la rigola de 12 cm . DIAZOLO.prin erbicidare imediat dupa semanat cu AFALON 1.combaterea bolilor si daunatorilor .GRILOSIN SI MESUROL 30kg/ha.raritul plantelor -se asigura 4-5 cm intre plante.2% . .prima fertilizare se aplica la citeva zile de la rasarit iar cea de a doua si a treia dupa 25-30 zile . .ROVRAL 0.Turbo F1).fainarea .03%.este foarte necesara cind semanatul se face in perioade secetoase . .Modelarea solului .Urias de Berlicum.etc) Schema de semanat: . .03%.in rinduri echidistante sau in benzi a cite 2 rinduri.Favor f 1 .4 % .plosnita umbeliferelor .01%.SUMILEX 0. LUCRARI DE INTRETINERE: -udarea dupa semanat .5-2 kg/ha sau prin prasile repetate de 3-4 ori.25%.irigarea culturilor . .2% .Touchon.fertilizarea faziala .1% DAUNATORI : .pentru asigurarea adincimii uniforme la semanat INFIINTAREA CULTURII Este in functie de destinatia productiei.pentru pastrare peste iarna si comercializare -la sfirsitul lunii iunie-inceput luna iulie cu recoltare in toamna tirziu ( soiuri ca Chantenay.in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm sau in biloane mari .Nanco.5%.AFUGAN 0.THIONEX 0.SULF MUIABIL 0. .FASTAC 0.RONILAN 0.alternarioza .FOLPAN 0.de cite ori este necesar BOLI: .coropisnita -SINTOGRIL. .1 %.putregaiul umed al radacinii -se va respecta rotatia culturii la 3-4 ani.in luna mai cu recoltare la jumatatea lunii septembrie ( soiuri ca :Nantes ameliorat.SUPERSECT0.se repta la 2-3 zile si trebuie ca jetul sa fie fin si cu doze moderate de 80-100m3/ha. .

impiedi-cand cresterea si maturarea (cand lastarul are 2-3 cm) -vinete . sau a snurului din sfoara in cazul culturilor protejate.la cultura cartof in vederea reducerii suprafetii de evaporare a apei din sol..Copilitul . .Raritul plantelor . LUCRARILE CU CARACTER SPECIAL (PARTICULAR) SUNT): 1. b)...Sustinerea plantelor in cazul culturilor care necesita sustinerea cu ajutorul tutorilor .TREFLAN .se indeparteaza lastarii care apar din mugurii situati la subtioara frunzelor. c).3-4L/HA . timp de o ora la 70-80C .PROMETREX . rezistenta mare a plantelor la vant.creerii de conditii favorabile cresterii tuberculilor. ..3-4L/HA .Fertilizarea in perioada de vegetatie in functie de rezultatele cartarii agrochimice .5L/HA -varza -TREFLAN -3-5L/HA -DUAL . de reactia solului.masuri culturale -rotatia culturilor (la 3-4 ani pe aceeasi loc) . 6.semimecanizat transplantate -FUSILADE -SENCOR . in vederea asigurarii spatiului de nutritie necesar fiecarei plante . ureea si acidul fosforic acidifiaza solutia solului sau reduc temporar alcalinitatea solului.STOMP -GOAL -1. comparativ cu nitrocalcarul.nutritie echilibrata.tratamentul umed ( amestecul pentru produs rasaduri poate fi dezinfectat cu vapori supraincalziti.Bilonatul ( musuroitul) .6-2L/HA -BALAN . azotatul de potasiu clorura de potasiu care scad aciditatea solului sau maresc alcalinitatea acestuia).Se realizeaza prin: a). nematozii si semintele de buruieni.tratament termic al semintelor . intrucat sunt mari consummated de substante minerale .3-5L/HA Combaterea bolilor si daunatorilor este o lucrare de maxima importanta intrucat se poate compromite cultura in totalitate in cazul neefectuarii tratamentelor .6-8L/HA -STOMP . in cazul culturilor infiintate prin semanatul direct. clorura de potasiu si sarea potasica .3 L/HA -0.Telina -STOMP .Completarea golurilor din culturi in scopul asigurarii densitatii normale de plante / ha. Sunt considerate neutre din punct de vedere al influientei asupra reactiei solului.fertilizarea cu potasiu creste rezistenta plantelor la atacul agentilor patogeni. 3. sulfatul de potasiu . 2. de cultura etc.2-1. insectele . fosfatii de amoniu .5L/HA .RECOLTAREA-manual. fund combatute: virusul mozaicului tutunului. ( azotatul de amoniu . .prin folosirea de pesticide in amestec a eel putin 2 produse cu efecte separate (funcigid + insecticide+ acaracid ). -mijloace fizice . bacteriile si ciupercile de sol. 5.mecanizat.3L/HA -5 L/HA -1. Tratamentele se executa in baza buletinelor de avertizare primite de la statiile de prognoza si avertizare . .soiuri si hibrizi rezistenti sau toleranti la atacul de agenti patogeni si daunatori.masuri chimice . 4 .

la plantele la care nu se executa copilitul.5-2 % .5-0.pentru polenizarea corespunzatoare a florilor .1. uscate .pentru imbunatatirea fructificarii. CEAPA CERINTE: .la culturile de camp prin arderea de frunze . 11.. sau cand fructele din prima inflorescenta au diametul de circa 2-2. cu ajutorul rachetelor antigrindina.se indeparteaza varful de crestere al tulpinii principale . praz ( prin bilonare ). la carnit iar prin ciupit.. Frunzele se string si se ard .03-0.( prin tamponare la codita fructelor . cu rezistenta mica la transport si pastrare ).Protejarea impotriva grindinei. batririe sau atacate de virusuri .7. cand temperatura coboara sub 1 C sau irigarea prin brazda in seara dinaintea caderii brumei. 12. TOMATOSTIM -3% .. se folosesc vibratoare electrice pentru fiecare inflorescenta . incretite . TOMASET . se pot folosi produsele SOLEX -1.1%.5-2 % sau bondari : o colonie de bondarii 40-60 bondarii pentru 3000-5000 m2 timp de 6-8 saptamani aduce un spor de recolta de 20 % .la culturile de camp . 9.Ciupitul + carnit .Tratamentul cu substante biostimulatoare : .. cauciucuri uzate . 2. .(inalbirea ) .Defoliatul ..0.Etiolarea . seci. la sparanghel.Protejarea impotriva brumelor . 10.4 D 10 mg/1 apa (NEOMOLOGAT )prin atingerea florilor o singura data (in caz contrar duce la obtinerea de fructe deformate . bostanoase -1.pentru imbunatatirea legarii fructelor se pot folosi regulator! de crestere ca: TOMAFIX -0. prin baterea sarmelor de la sistemul de sustinere cu un bat.consta in indepartarea frunzelor bolnave .la conopida ( prin acoperirea cu frunze ). sau se recurge la vibrarea mecanica a plantelor .5-2 % la ardei RODOLEX vinete . in faza de „ banut" .5 cm) . Pentru grabirea maturarii fructelor se poate aplica tratamentul cu ETHREL 250-500 ppm . obtnind sporuri de recolta de circa 14%.05%.BOSTIM pentru castraveti. se indeparteaza atat varful tulpinii cat si varfurile ramiflcatiilor tulpinii ( deasupra a 3-4 a frunze adevarate ) 8.

In primul se obtine arpagicul iar in anul al doilea bulbul pentru consum.Hrana . -Schema de semanat .Dual 2-41/ha Eradicane 2-31/ha . astfel ca sa fie incorporate toate semintele de buruieni.se face cu tavalugul neted in vederea distribuirii semintelor la adancime egala . 100-150 kg/ha sare potasica la care se adauga 100-150 kg/ha azotat de amoniu din care 2/3 inainte de infiintarea culturii si 1 /3 in cursul perioadei de vegetatie .nevoie mare de apa la germinarea semintelor. -Pregatirea semintei se face inainte de semanat pentu a preveni atacul de mana si consta in tratarea semintelor timp de 10 min.de preferinta la planta premergatoare.saminta incolteste la 3 C iar temperatura optima de vegetatie este 18-20 C. presupune administrarea a 200-250kg/ha azotat de amoniu si erbicidarea cu : Afalon. Necesita doua etape .ceapa crescuta pe timp secetos are bulbi mici .productie: 18-20t/ha la soiurile extratimpurii. . -Alegerea terenului . de sulfat de cupru 0.15-20 martie .sa fie bogat in substante nutritive .este metoda cea mai raspandita. inclusiv ingrasamintele administrate.suficient de umede. . la adancimea de 10-12 cm.necesita un sol bine aprovizionat cu apa .cu fertilitate ridicata .1. . -Epoca de semanat . Producerea arpagicului . -Fertilizarea de baza se face prin incorporarea in sol a 150kg/ha sare potasica si 250300kg/ha superfosfat.cu structura buna . si rasad .prefera soluri cu fertilitate ridicata .usoare.iar eel mai mare consum de apa are loc la inceputul formarii bulbilor si pina la incetarea cresterii lor . prin semanare direct in camp .ceapa este o planta rezistenta la frig.la temperatura de 20-30 C formarea bulbilor este mult accelerata dar au o greutate mai mica datorita incetinirii proceselor de sinteza .200 kg/ ha superfosfat.gustul lor este iute si dau rezultate scazute dar cu pastrare buna peste iarna. -Afanarea de primavara . . . . .. .se face cat mai devreme . se mobilizeaza solul cu grapa cu discuri.este o planta de zi lunga si are nevoie de multa lumina. . . avand ca planta premergatoare o prasitoare care a fost fertilizata cu gunoi de grajd . Gesagard 2-41/ha .Caldura -nu este pretentioasa la caldura . Cultura cepei prin arpagic . . fusillade super 1 -21/ha . lipsite de buruieni. -Modelarea solului.Pregatirea terenului .5-21/ha . cu o sol.5%.7 randuri echidistande pe strat la 15cm distanta cu zona de protectie la rigola de 7 cm.se face pe suprafete mari in vederea irigarii in brazde inaltate cu inaltimea la coronament de 104cm -Tavalugirea terenului inainte de semanat .Umiditate .Solul .incepe din toamna cu aratura la o adancime de 30-35 cm .in conditii de lumina insuficienta ceapa nu formeaza bulbi si nici nu emite tulpini florale . .Fertilizarea de primavara .Lumina .pentru o productie ridicata este necesar : 20-30 t/ha gunoi de grajd bine descompus . 30-35 kg/ha la soiurile semitardive si 35-40 t /ha la soiurile tardive.TEHNOLOGIA DE CULTURA Se cunosc trei metode : prin arpagic . .

este de 80-100 kg/ha .Desimea culturii de arpagic este de 3-3.5 -2 cm .Norma de saminta ..5 milioane plante /ha .Adincimea de semanat .este de 1.pe teren nemodelat se seamana in benzi de 10 randuri la 1012cm distanta si cu interval intre benzi de 40-50cm. .

prin tratament termic la nivel redus : arpagicul se tine 8 ore la 30-35 C ( pentru a preveni mana) sau se prafuieste arpagicul putin umed cu Lindatox in cantitate de 2 g /kg de arpagic . Lucraride ingrijire: .DiscuituI . . arpagicul se usuca bine timp de 10-14 zile la soare sau in uscatorii. Peste iarna arpagicul se pastreaza in incaperi uscate la o temperatura fie sub 4C .musca cepei -= SINORATOX 0.ALIETE 0.primavara cit mai devreme posibil .VANDOZEB 0.alternarioza .pentru desfiintarea culturii anterioare . .cu 250-300 kg /ha superfosfat si 100-150 kg/ha sare potasica .SUMILEX 0.erbicidarea .se face manual sau mecanic . Inainte de a fi pus la pastrat.15%.se administreaza 150 kg/ha azotat de amoniu .TURDACUPRAL 0.in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm Infiintarea culturii: -Epoca de plantare .ROVRAL 0.putregaiul cenusiu . . .la 28-30 cm pentru afmarea solului si incorporarea ingrasamintelor administrate .Fertilizarea de primavara . Productia sortata este intre 6-10 t/ha .DITHANE 0.sau in benzi de 6-8 rinduri la aceasi distanta si cu poteci intre benzi de 4050cm.Pregatirea arpagicului pentru plantare .DIAZOL 0. .cu erbicide selective in perioada de la semanat la rasarire tinind cont ca in perioada de la semanat la rasaritul cepei este deosebit de critica .2% .plivitul . . .Aratura adinca .Fertilizarea de baza . : .2% .se fac 2-3 udari cu 250-300 me /ha apa .combatere boli si daunatori:.CALIDAN0.Tavalugitul dupa semanat .1%.Afmarea superficial a solului -prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu colti reglabili.. Erbicidarea .semanatul timpuriu asigura obtinerea de productii mari de arpagic de calitate superioara .ROVRAL 0.RONILAN 0.Modelarea terenului .CALIDAN0.ROVRAL.Plantarea .1%.chiar in a doua jumatate a lunii martie .1 %.2% POLYRAM 0.pentru combaterea buruienilor .irigarea .putregaiul alb .prasitul. are tendita ca dupa plantare sa emita un numar mare de fusti.se aplica pentru a grabi rasarirea si a avea o rasarire uniforma .1% . .15% .sau cite 4 rinduri pe brazda la distanta de 28 cm unul de altul si pe rind de 6-8 cm cu zone de protectie a rigolei de 10 cm sau in benzi a cite 2 rinduri cu distanta intre rinduri de 25 cm si intre benzi de 34 cm iar pe rind la 7 cm .15% RECOLTAREA -la sfirsitul lunii iulie inceputul lunii august cind virful frunzelor este ingalbenit pe o lungime de 2-3 cm.mana .cu TREFLAN 5 1/ha sau DUAL 41/ha care se incorporeaza in sol cu discul.5%. in benzi de 5 rinduri la 25 cm distanta si cu latimea benzii de 50 cm . .3%.2% . .fie peste 18 C. Cultivarea cepei prin arpagic Pregatirea solului: .

sa fie mai mica pe solurile compacte . Adancimea de semanat: 2-2.cu 200 kg /ha azotat de amoniu . lasand intre plante pe rand 8-10cm Erbicidarea in timpul vegetatiei : dupa primul rarit la cateva zile cu Afalon 21/ha. INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN PRIMAVARA Pregatirea terenului: se face din toamna . 1-10 martie .. In continuare se aplica aceleasi luerari de ingrijire ca la ceapa cultivata prin arpagic.Adincimea de plantare . se lasa sa se usuce 2-3 zile la soare dupa care se conditioneaza se sorteaza si se pastreaza pentru iarna. al doilea rarit se executa dupa 20-30 zile de la primul . folosind la semanat samanta umectata . Pregatirea semintei: tratata cu solutie de 0. Epoca de semanat: primavara cat mai devreme . pentru ca plantele sa rasara numai in primavara.irigarea culturii . prima data la distanta de 4-5cm cand plantele au format 2-3 frunze .erbicidarea cand plantele au 3-4 frunze normale folosind Gesagard 3kg/ha sau Afalon 2kg/ha . Lucrari de intretinere : . Cand este prea afanat se tavalugeste. Fertilizarea de primavara : imediat ce plantele se observa pe teren . Epoca de semanat: toamna tarziu . la distanta de 20cm intre randuri si 44cm intre benzi. Prasitul : se executa mecanizat si se repeata 3-4 ori . INGRIJIREA CULTURILOR SEMANATE DIRECT Completarea golurilor : imediat ce se observa randurile . Productia 20-25t/ha. Pe teren nemodelat se seamana mecanizat. ca si la culturile ce se infiinteaza din toamna. adancimea.adica 2-3 cm si mai mare pe soluri nisipoase . cantitatea de samanta.Norma de material la ha este 500-600 kg arpagic calitatea I.cand frunzele ingalbenesc si se usuca ceea ce reprezinta inceputul lunii august bulbii se aseaza in gramezi mici sau benzi. Schema de semanat: pe teren modelat.a . cate 2 benzi a 2 randuri pe stratul inaltat. in randuri echidistante .3-4 udarii cu 300-350m3/ha apa COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR.respectiv 4-5 cm.2-3 prasile mecanice si manuale . se aplica 50-75kg /ha azotat de amoniu /ha. Raritul culturii: se aplica de 2 ori . -prasitul . CULTIVAREA CEPEI PRIN SEMANAT DIRECT(ceaclama) In acest sistem de cultura se produc bulbii pentru consum in primul an.05% sare potasica si borax.5 cm.vezi cultura cepei prin arpagic. INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN TOAMNA. se executa la fel ca in cazul semanatului din toamna . in a doua jumatate a lunii noiembrie . pentru a grabi rasarirea. cu zone de protectie la rigole de 1 Ocm. cand terenul s-a zvantat si se poate intra cu agregatul pentru semanat. Pregatirea terenului: la fel ca la ceapa cultivate prin arpagic . se seamana mecanizat. pe intervalul dintre randuri . sau in benzi de 5 randuri la 25cm distanta intre randuri si 40-50cm intre benzi. dintre benzi si potecile dintre benzi . RECOLTAREA . . plus discuitul si grapatul pentru o cat mai buna maruntire . Tehnica de semanat: distantele . Epoca de semanat poate sa fie toamna sau primavara .fertilizarea faziala . Norma de samanta :se folosesc 6-8 kg samanta /ha. la distanta de 35cm.

se face cu rasad de aceeasi calitate si varsta cu eel plantat .Parametrii de calitate . .pe terenuri umbrite nu se obtin productii satisfacatoare si calitative .ca la ceapa cultivata prin semanat direct. Combaterea bolilor si daunatorilor . de fiecare data .dirijarea climatului. . tratamente preventive. Ultima udare se face cu eel putin 3 Ode zile iainte de recoltare . -Modelarea terenului . se face in straturi-inguste inaltate cu latimea lacoronament de 50cm. administand .se aplica imediat dupa plantare cu o cantitate redusa de apa iar in caz de seceta se repeat .asemanator culturii prin arpagic a cepei .Se folosesc 3. -Ingrijirea rasadurilor .sa prezinte doua trei frunze normale. sa nu fi inceput formarea bulbilor . VARZA CERINTE : .de 5-6 ori pe vara cu 300-400 m3 apa la ha Irigarea se intrerupe cu eel putin o luna inainte de recoltare.tratarea prin stropire cu o zi inainte de livrare cu zeama bordrleza 0.Caldura :-germinatia semintelor incepe la +5 C.ca la ceapa cultivata prin semanat direct. Productia . udare.5% sau alte fungicide specifice combaterii manei. CULTURA CEPEI PRIN RASAD -Pregatirea terenului .. se aplica doua fertilizari .fasonarea care consta in scurtarea radacinilor si frunzelor . amenajate in locuri adapostite . Irigarea culturii: mai ales in caz de seceta cultura se uda de 4-5 ori pri rigole sau aspersiune cu 200 m3 apa /ha in perioada aprilie . radacina sanatoasa .mocirlirea . .Pregatirea pentru plantare .5-4kg / seminte pentru un ha cultura .se face in prima jumatate alunii mai si consta in : .Lumina .Completarea golurilor .Fertilizarea faziala : dupa eel de al doilea rarit. Schema de plantare 2 randuri pe strat ingust inaltat de 50cm inaltime la distanta de 30cm intre randuri si 10cm intre plante pe rand .mai si de 300-400m3 apa /ha in restul perioadei de vegetatie . -Udarea de prindere .Epoca de semanat sfarsitul lunii martie cu 50-55 zile inaintea epocii de plantat .prima decada a lunii septembrie .in rasadnite semicalde sau direct in camp . Recoltarea sfarsitul lunii august .se face din toamna si se continua in primavara .este pretentioasa la acest factor fund o planta de zi lunga .Combatere daunatorii . 50kg azotat de amoniu .Irigarea culturii .Fertilizarea faziala . . . -prefera temperaturi moderate si umiditate relativa a aerului ridicata . 60-80kg/ha superfosfat si 60kg sare potasica/ha. . fertilizare .Producerea rasadului . -Plantarea se face manual cu plantatorul sau mecanizat .temperatura optima de germinare este 1518C.se executa superficial ori de cate ori este nevoie . la interval de 20-25zile . pe straturi reci . .20-30t/ha . -Prasitul'. o grosime la baza de 4-5 mm .

LICURISCA. .semitimpurii (de vara ) -GLORIA .lutoase sau aluvionale .Pe un sol greu productiile sunt mici datorita unui sistem radicular slab dezvoltat.se lucreaza cu discul si se erbicideaza cu TREFLAN dar cu 4-6 zile inainte de plantare si se incorporeaza in sol impreuna cu 200kg/ha azotat de amoniu .la varza timpurie se fac 2-3 udari la 15-20 zile interval cu 300-350 me apa/ha.DITHMARC.putregaiul umed al cruciferelor .umiditatea in aer sa fie de 85-95% -Hrana .prima la 10-15 zile de la completarea golurilor iar a doua putin inainte de invelitul capatinilor folosind 100 kg/ha azotat de amoniu pentru varza timpurie si de vara si 200 kg/ha azotat de amoniu la varza de toamna .25%.Combaterea bolilor si daunatorilor .Toamna se ara la 28-30 cm incorporindu-se ingrasamintele organice si cele chimice ] .2%MANCOZEB0.Varza timpurie cere soluri usorare. IrigatuI se intrerupe cu 2 saptamini inainte de recoltare pentru a nu crapa capatina . .umiditatea in sol sa fie de 7580% din capacitatea de cimp pina la formarea capatinilor si de 85-95 % in timpul cresterii si maturarii capatinei.are pretentii mari .MOCIRA.Completarea golurilor -Prasile . .timpurii :VIDRA.BRAVO 0.TUCANA .tirzii : DE BUZAU.bine structurate.CURZATE 0..se va respecta rotatia culturilor -mana .Irigarea .MAGURA.DITHANE 0.Fertilizarea in perioada de vagetatie .prefera soluri cu reactie neutra . SOIURI:.VELA.300 kg/ha superfosfat si 300 kg/ha sare potasica .RIDOMIL 0.FLAVIUS.Solul .se da 30-40t/ha gunoi de grajd in combinatie cu 500kg/ha sulfat de amoniu pej soluri alcaline sau cianamida pe soluri acide .25%.BRAUNSCHEIWIGER.la varza de toamna se fac 7-8 udari cu aceasi cantitate de apa /ha .Plantarea in cimp a rasadului se face la varza timpurie la 10-25 martie .cu fertilitate ridicata chiar mai mult decit la varza de vara si toamna .este pretentioasa la acest factor climatic .Umiditatea .nu se intrerup udarile in perioada de formare a capatinei ca si in perioada infloritului si inceputul maturizarii semintelor.la varza de vara se fac 4-5 udari cu 350-400mc apa /ha .se administreaza cantitati mari de ingrasaminte organice si chimice . .la varza de vara intre 15-25 aprilie sau 1-10 mai iar la varza de toamna intre 20iunie si 5 iulie -Udarea de plantare cu 200 me apa /ha pentru a asigura prinderea rasadului.2%.Primavara.2% .LARES Se cunosc mai multe grupe de cultura : cultura verzei timpurii cultura verzai de vara cultura verzei de toamna cultura verzei pentru pastrare CULTURA TIMPURIE SI DE VARA A VERZEI . .de 2 ori .se face pe toata perioada de vegetatie .

bavistin0.ROVRAL .Thionex 0.. .putregaiul cenusiu .Sinoratox 0.plosnita verzei .Thionex 0.hernia radacinilor de varza .1%Supersect0.1% 0.Fastac 0.2%.15% 0.15% Chimix 0.putregaiul alb .SUMILEX .ROVRAL 0.05%.la varza de toamna 60-70 t/ha .05%.buha verzei .Dimilin .15%.05% .TOPSIN0.Diazol .Decis 0.SUMILEX 0.05% 0.15%.Sinoratox . CONOPIDA CERINTE .topsin .2-1.la varza create 40-50 t/ha Varza de vara si cea de toamna pot fi cutivate si prin semanare directa in cimp Semanatul se face intre 10 -20 aprilie folosind 1.2%.la varza de vara 35-40 t/ha .Onefon 0.15%.POLYRAM 0.Sinoratox 0.patarea neagra a frunzelor -ROVRAL 0.1%.Sinoratox 0.5 kg/ha saminta drajata.05% 0.1%VANDOZEB0.fluturele alb al verzei .la varza rosie 30-35 t/ha .1%. 0.1%.RONILAN.15%.03% 0.2% .2%.esalonat pe masura ce capatinile ajung la maturitate Productia .02% Recoltarea .1% .Diazol 0.Fastac 0.paduchele cenusiu .la varza timpurie 25-30 t/ha .molia verzei .1%.1%.Decis -musca verzei .Sinoratox 0.Dipel0.02%.gargarita tulpinilor .15% 0.Ekalux .benlate 0.15%.Diazol0.1%.15%.SUMILEX 0.

2% cate 4-51/m3.FORTADOS.permeabile . . Repicatul : se repica atunci cand apar primele frunze adevarate. in ghivece sau cuburi nutritive de 7x7x7cm.2 randuri pe strat inaltat la 70/30cm sau la 50/25.01.Lumina . CULTURA CONOPIDEI DE VARA Se realizeaza prin rasad repicat in aceleasi conditii ca la conopida timpurie cu urmatoarele diferente : data semanatului este 5-10 martie iar data plantarii rasadului 20-25 aprilie .5 -2cm. Udarea de prindere se face imediat dupa plantare cu 250-300 m3 apa /ha .1 iulie la distanta de 70/30-40 cm .20C .WHITE BALL TEHNOLOGIA DE CULTURA Conopida timpurie .250-300 kg/ha superfosfat si 150 200 kg/ha sare potasica iar in perioada de vegetatie se fac 1-2 fertilizari cu azotat de-amoniu in doza de 150kg/ha – Solul .se cultiva prin rasaduri repicate produse in sere si solarii.CABERA.cu reactie neutra-usor alcalina SOIURI: .prefera soluri fertile.10. Infiintarea culturii Epoca de plantare : in camp este cat mai de timpuriu intre 10-15 martie in zonele de sud si 15-30 martie in zonele nordice . Imediat dupa plantare se intinde folia in forma de tunel asigurand protejarea 18-25 zile se obtin recolte cu 20 zile mai timpuriu fata de cultura neprotejata .temparatura optima este de 17. 1 GO-150 kg/ ha azotat de amoniu Erbicidarea .Hrana . Schema de plantare . Plantarea in acest caz se face la inceputul lui martie la distante de 70/30cm.la fel ca la varza de toamna .Caldura .SERRANO . PREGATIREA TERENULUI Aratul-la 15-18 cm Fertilizarea cu 150-200kg/ha azotat de amoniu .rezista la -4-5 C iar inflorescenta capata pete la -1C .la 20 iunie . Completarea golurilor . Rasadul nu se repica dar se rareste la 4 cm si se fertuilizeaza cu o solutie de 2% de ingrasaminte chimice . Pentru obtinerea de recolte si mai timpurii se practica cultura protejata in tuneluri din folie . Plantarea rasadului . Epoca de semanat este 1 -10 mai.toamna se da 20-30 t/ha gunoi de grajd.dupa formarea capatinei aceasta dauneaza .conopida prefera temperaturi moderate si constante .TIMPURIE DE BACAU . Fertilizarea rasadului pana la plantarea sa in camp se face de doua ori cu solutie de ingrasaminte chimice complexe .SUPRIMAX..3 kg/samanta pentru a obtine necesarul de rasad la 1 ha| cultura . 250-300 kg/ha superfosfat.cu rasad de aceeasi calitate Irigarea se fac 4-5 udari la cultura timpurie si 7-8 la cultura de toamna folosind 300400 m3 apa / ha Prasile manuale si mecanice .02 si la o adancime de 1. CULTURA CONOPIDEI DE TOAMNA Se face prin rasad folosind 0.semitimpurii: ALTO. PREGATIREA TERENULUI NECESITA aceleasi lucrari ca la varza timpurie.LATEMAN. Epoca de semanat: semanatul se realizeaza intre 20.Umiditatea-are cerinte deosebite .nu-I priesc perioadele secetoase si este dificil de cultivat daca in timpul verii nu este umiditate de eel putin 85% . Lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca la conopida timpurie .timpurii : DUMBRAVA.este pretentioasa la lumina mai ales in prima parte a perioadei de vegetatie.tirzii : BATSMAN.

SOLUL .Fachel.Roma.PRECOCE SOMESENE.Romec 554.Subsolajul .Monor.2. .5 SOIURI : .cea optima de germinare si crestere este de 22 C .pretind un sol aprovizionat cu apa .segmentarea resturilor vegetale si afinarea solului in vederea nivelarii.Ferma.UMIDITATEA .cu gunoi de grajd si 2/3 din doza totala de superfosfat si sare potasica Starea de fertilitate Scazuta Medie Buna Ridicata Gunoi de grajd t/ha 40-50 30-40 20-30 0.temperatura optima de germinare a polenului este 21-26 C iar de crestere a fructelor 18-24 C . in primele faze si de 78-81% in perioada de fructificare Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 55-65% in faza de rasad si de 60-70% in timpul fructificarii. -LUMINA . .CULTURA IN CIMP CERINTE : -CALDURA .CAROLINA .Vipon.temperature minima de germinare este de 12 G .Fertilizarea : cu 100 kg/ ha azotat de amoniu la 2-3 saptamani de la plantare in cazul culturii timpurii si de 100-125 kg/ha in cazul culturii de toamna .cu pH de 6-6.UNIREA -soiuri pentru industrializare :Buzau 47.Vidra 533.temperaturile sub 10 -12 C sunt daunatoare iar cele de -1C chiar si pe timp scurt cauzeaza inghetarea plantelor.BUZAU 22.MARA .ARLETA .argiloase . -Nivelarea de intretinere .25 g calciu .LAURA .se face prin legarea cu rafie a frunzelor deasupra inflorescentei sau prin frangerea a una doua frunze . -HRANA .8 g fosfor .prefera soluri cu textura mijlocie. A doua fertilizare se face la 10 zile dupa prima in cazul conopidei timpurii si la 20 zile in cazul culturii de toamna folosind aceleasi doze ca la prima fertilizare Protejarea inflorescentei . .pentru afinarea adinca a solului la 50 cm odata la 3-4 ani in special pe soiuri grele .20 N KG/HA 150-200 100-150 60-100 35-60 P2O5 KG/HA K2O KG/HA MgO KG/HA 100-150 70-100 35-70 0-35 100-150 75-100 40-70 0-40 35-50 25-35 0-25 0 .ISALNITA 50.la peste 30 C nu mai fructifica iar la peste 35 C plantele isi inceteaza cresterea.Mai nou au aparut hibrizi care nu necesita aceasta lucrare TOMATE.30 g poatasiu.Pavio.la nivel de 68-77% din c.cu scopul de asigura conditii optime pentru irigarea culturii .ROXANA .aluvionare. Dacia.consumul de elemente nutritive este in functie de performantele de productie urmarite La o productie de 6 kg/mp( 60 t/ha ) plantele de tomate extrag din sol 19 g azot .a.CLUJ 80.EXPORT 2.Fertilizarea de baza .c. 3.Tip-Top TEHNOLOGIA DE CULTURA : -Desfiintarea culturii anterioare .soiuri pentru consum in stare proaspata :MINERVA .intensitatea si durata luminii au rol deosebit de important pentru cresterea si dezvoltarea plantelor .soiuri pentru consum in stare proaspata si industrializare :ACE ROIAL.au cerinte ridicate la caldura .8 g magneziu /mp .

Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm PRODUCEREA RASADULUI: .pentru tomate timpurii :20.este de 2-2. PANTERA 1.cite 2 rinduri pe strat modelat cu latimea de 104 cm la 50 cm intre rinduri Norma de saminta .pentru modelarea terenului .05 .sau se uda pe rigole cu 150-200 m3 apa/ha -Udarea semanaturii .6 l/ha. Norma de saminta este de 250-300 g saminta /ha Repicatul rasadurilor . Epoca de plantare :.30 cm intre plante pe rind .60 cm intre rinduri .SENCOR 5 kg/ha .se face cu grapa cu colti reglabili sau grapa cu discuri pentru afinarea solului si distrugerea unor buruieni -Fertilizarea de primavara .50 cm intre plante pe rind Adincimea de plantare .60-70 cm intre rinduri .04-25.TARGA 1-21/ha .5. .04-1.05 Plantarea se face manual sau mecanic Schema de plantare : -2 rinduri pe stratul modelat .03 l/ha.se administreaza diferenta de 1/3 din ingrasamintele cu fosfor si potasiu precum si ingasamintele cu azot -Erbicidarea .2 rinduri pe strat modelat .FUSILADE SUPER 121/ha cu incorporare imediata.rasadnite si virsta rasadului la plantare sa fie de 35-45 zile .40 cm intre plante pe rind .5 L/HA LASSO 4 kg/ha .2 rinduri pe strat modelat . .04-10.manual pe suprafete mici. PIVOT 0.75-1.la 10 zile de la rasarit cind au aparut frunzele cotiledonale Lucrari de ingrijire : inainte si dupa repicat se aplica lucrarile specifice de ingrijire a rasadurilor care se refera la dirijarea factorilor de mediu.tomate pentru industrializare .protectie a plantelor Inainte de plantare cu 7-14 zile se calesc rasadurile .tomate de vara -toamna pentru consum si este 1 martie -20 martie in solari .tomate pentru industrializare : 20.pina la prima frunza adevarata INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANARE DIRECTA IN CIMP Epoca de semanat .5-2 cm intre seminte pe rind .tomate timpurii .05 . GALEX 8 L/HA .este de 1.toamna la 28-30 cm pentru afinarea solului si incorporarea ingasamintelor -Grapatul terenului . Semanatul se face la 5 cm distanta intre rinduri si 1.2 L/HA .pentru tomate de vara : 20.5 kg/ha .TREFLAN 3-5 L/HA sau DUAL 3 L/HA cu incorporare usoara.SENCOR 0.5-2 kg/ha dar se poate reduce pina la 1 kg/ha Adincimea de semanat . .se poate asigura printr-o aspersiune fina fara a se forma crusta In aceste conditii rasarirea are loc in 12-15 zile .la 2-3 zile dupa plantare .05 cind temperature solului la adincimea de 5 cm este de 10-12 C Se seamana in 3 etape pentru esalonarea productiei Schema de semanat .-Aratura .TITUS 0. -Completarea golurilor la culturile infiintate prin rasad .3kg/ha.8 1/ha .PAARLAN 1.pe stratul de 0-5 cm adincime trebuie asigurata umiditatea de 7075%.LEOPARD 0.BLASER 0.04-15.5 cm LUCRARI DE INTRETINERE: -Udarea dupa plantare -la fiecare planta se administreaza 1-2 1 apa .rasadnita si virsta rasadului sa fie de 3540 zile .60-70 cm intre rinduri .de la 5 martie pina la 25 martie in trei etape la interval de 10 zile in solari .Epoca de semanat este in functie de perioada de plantare .fertilizare.Deschiderea rigolelor .25 februarie 1 martie in sera sau in rasadnita iar rasadul sa aiba virsta de 45-60 zile .

05%.1%.SINORATOX 0.LABILITE .05%.prima data cind plantele au o pereche de frunze adevarate iar a 2 a cind au 4-5 frunze adevarate.FASTAC 0.KONKER 0.DIAZOL 0.2% .CHAMPION 0.TELDOR 0.2%.25% -septorioza .SINTOGRIL.5%.25%.DEROSAL.LANATE 0.TALSTAR 0.TOPSIN 0.2%.CHAMPION 0.15%.2%.155.BESTSELLER 0.spalier .04%.FASTAC '0.LABlLITE 0.METOBEN. CONFIDOR 0.3% RIDOMILO.ZEAMA BORDELEZA 0.viermele sirma .iar a 2 a la 15-20 zile dupa prima cu 120 kg azotat de amoniu.2 %.GRILOSIN 30 KG /HA .manual .2%.DYTHANE .SAPROL0.fainarea-SYSTHANE 0.ZEAMA BORDELEZA 0.DYTHANE0.patarea pustulara a fructelor .EQUTION PRO 0.se fac 2 fertilizari .DYTHANE 0.PROPLANT 0.FASTAC 0.MERPAN 0.POLYRAM 0.TURDACUPRAL 0.-Raritul tomatelor semanate direct in sol .BAVISTIN 0.2%.2%. ACTARA 0.5 1 solutie la planta (tratament la sol ).fuzarioza .SHAVIT 0.075%.2%.METOBEN.05%.ZEAMA BORDELEZA 0.02% .de regula de 3-4 ori -Irigarea culturii .REVICUR 0.2%.POLYRAM 0.gindacul din Colorado .2%.02% .CHAMPION 0.CURZATE 0'.02%.BRAVO 0.04%.MANCOZEB 0.TOPSIN 0.prima imediat dupa aparitia primelor fructe cu 50 kg azotat de amoniu si 50 kg sare poatsica .BAMPER 0.EKALUX 0.B.RIDOMIL 0.1% SI 0.CONFIDOR 0.02%.FOLPAN 0.BRAVO 0.AVISTIN 0.1%.distanta dintre plante va fi de 45 cm asigurind 30 -32 mii plante /ha -Prasitul .se face de 1 -2 ori . SEVIN 0.075%. ACTARA 0.2% .BAVISTIN 0.15% .3%.musculita alba .Palisarea plantelor .5 1 /planta .15%.putregaiul cenusiu .MESUROL 3-6 KG/HA .2% .patarea si basicarea fructelor .15%.patarea cafenie .DYTHANE 0.2%.BENLATE 0.mana .SUPERSECT 0.putregaiul radacinilor .BENLATE FUNDAZOL.3%.SUMILEX 0.DEROSAL.15%.GRILOSIN 30 KG /HA .3%.ori de cite ori este nevoie .05%.TOPSIN.25%.1%.12% .MELODY 0.TURDACUPRAL 0.se fac 6-8 udari la 8-10 zile interval cu 200-500 m3 apa/ha In faza de formare si crestere intensa a fructelor se fac udari cu norme mari de 400-500 m3 apa/ha dar la intervale scurte Culturile infiintate prin semanare directa in sol se iriga la interval de 15 zile in lunile iunie si iulie si de 20 -25 zile in august si septembrie -Fertilizarea faziala .1% SI 0.5 1 /planta .tulpinii si fructelor .2%.TURDACUPRAL 0.SINTOGRIL.REGENT 0.ROVRAL .alternarioza -ROVRAL 0.75%.2%.DYTHANE 0.15%.RONILAN.1%.VETICILIOZA -tratamente cu : FUNDAZOL.1% .1%.25%.tutori.VANDOZEB 0.TOPSIN.1%.5%.05%.2%.15% .75%.BENLATE 0.MESUROL 3-6 KG/HAIMOL 15 kg/ha LUCRARI SPECIALE : .15% . cite 0.15%.MANOX 0.04%.VANDOZEB 0.ACTELIC 0.05%.P.1 %SUMICO 0.MANCOZEB0. -Combaterea bolilor si a daunatorilor .coropisnita .15%.TALSTAR 0.limaxul cenusiu .BAVISTIN 0.2%.15%.1%.TILT 0.DYTHANE 0. 100 kg superfosfat si 75 kg sare potasica /ha .omida fructelor .2%.AFUGAN 0.2% MELODY 0.75%.se repeta pe masura ce plantele cresc .Instalarea mijlocului de sustinere .02%.KASUMIN 0..EUPAREN 0.5%.PATAFOL 0.

CULTURA IN CIMP CERINTE : .se indeparteaza virful tulpinii dupa 1 -2 frunze aflate deasupra ultimei inflorescente cu scopul opririi cresterii -Tratamente cu substante biostimulatoare . .1% Stropirea primei inflorescente se face cind aceasta are 2-4 flori deschise.fara precipitatii eel putin 10-12 ore dupa aplicarea tratamehtului .cind copilul are 2-4 cm .Cirnitul .prin pulverizare fina pe plante cind fructele din prima infloresc au diametrul de 2-2.pe masura maturarii fructelor Productia .09%. sau cind 50% din fructe au intrat in pirga dar se folose In concentratie de 500 ppm Temperatura minima a aerului sa fie de 18 C.cu TOMATOSTIM 3.-Copilitul .stimularea legarii florilor .bolnave sau uscat Recoltarea . la soiurile de vara -toamna ajunge la 45-60t/ha iar la cele pentru industrializare productia este de 80-100 t/ha .40-50 t/ha .TOMAFIX 0.stimularea maturarii fructelor -prin tratamente cu ETHREL diferentiat: pentru accelerarea coacerii fructelor Ethrel in cone 200-250ppm.5 cm .Defolierea .3%.numai la culturile sustinute pe araci sau spalieri .indepartarea frunzelor bazale care sunt imbatrinite.NO-SEED 0. CASTRAVETE .o singura data si se repeat 1| 4-5 zile .

1%. PREMIER . TEHNOLOGIA DE CULTURA . CURZATE .LUMINA .0. Karathane 0.necesita soluri usoare bine drenate . 8-10 t/ha cind fructele sunt mici si de 20-25 t/ha cind fructele sunt mari TEHNOLOGIA DE CULTURA .EKALUX 0.aplaud 0.la temperaturi mai mici de 12C plantele pier . Fertilizarea faziala COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR Patarea unghiulara . SELECT. Semanatul .KASUMIN . Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea de 104 cm .prin semanare directa in cimp Desfiintarea culturii anterioare Fertilizarea de baza Aratura la 28-30cm adancime Afanarea superficiala primavara prin grapare Erbicidarea cu Balan sau Benefex . .0.GRILOSIN 30 KG/HA Musculita alba de sera : -confidor 0.castravetele este pretentios la intensitatea luminoasa si anume o intensitate mare .dupa semanat.25%.1% .Insuficienta potasiului duce la deformarea fructelor .2% .6-81/ha aplicat cu o saptamana inainte de infiintarea culturii.04% Viermele sirma :.GRILOSIN 30 KG/HA Coropisnita :SINTOGRIL . RENATO.ACTARA 0.DITHANE 0. MONDIAL. Se recomanda 30-40t/ha gunoi de grajd urmat de una sau mai multe fertilizari faziale Cind plantele incep sa creasca se aplica pe rand 30-60kg/ha azot.procentul de plante rasarite este mult mai mare la 16C si atinge maxim la 25C .TALSTAR 0.05%.semintele nu germineaza la temperaturii de 11C . CURZATE -0.2%.SISTHANE 0.TALSTAR 0.UMIDIDATEA . Norma de samanta 4-5kg/ha la adancimea de 2-3 cm .1%.2% .actara 0. Perdele de protectie in zonele cu vanturi sau curenti reci.talstar 0. LEVINIA .3% . Fainarea .0. Fertilizarea pe rand odata cu semanatul este benefica in majoritatea cazurilor mai ales daca se aplica un strat de mulci .15%.Pregatirea terenului este la fel ca la semanat . prelungita scurteaza perioada de rodire si micsoreaza productia . CORVIN .02% Recolatrea . ADONIS .3% . KASUMIN . Udarea .0.15% Tripsi -: CONFIDOR 0. SOIURI . TILT . Paduchi: -SINORATOX 0. CORIBAC. culturi in spatii protejate : FARBIO.3% CHAMPION . . Prasitul Irigatul se fac 6-8 udari cu 250-300 m3 apa/ha . . la 8-10 brazde cu castraveti se insamanteaza o banda de protectie din 3-4 randuri de porumb sau sorg.1%. Mana .15%.04%.pe masura ce fructele ajung la maturitatea deplina Productia .pt.SINTOGRIL .0. AMOR.ACTELIC 0. bogate in materie organica . CORNISA .castravetii cer 90-100% umiditate atmosferica si 90-95% la sol Excesul de apa duce la asfixierea radacinilor .castraveti tip cornison : CORNISON DE PARIS . Bravo 0.PRIN RASAD .temperatura optima este de 18-25C .cand la 1 Ocm adancime avem 12C .3% CHAMPION . POLYRAM 0.0% . FAMOSA .25%. MAGIC .HRANA .-Caldura . MUSTANG . SOLUL .fastac 0.02% .3% . din aceasta cauza in perioadele de vara geamurile serelor se cretizeaza .eel mai mare consum este in faza de crestere intensa a fructelor.castraveti cu fruct semilung : TOPAZ. MATILDE.04%.0.

prin semanare directa a 5.5-10 t/ha.UMIDITATE ..este preferabil sa se folosesca rasaduri produse prin semanat sau repicat in ghivece cu virsta de 30 zile .Intretinerea .8 saptamini Productia :30-40 t/ha Se practica si cultura tirzie a castravetilor in cimp care este destinata consumului proaspat dar si conservarii.vezi cultura prin semanare directa TEHNOLOGIA DE CULTURA PE SPALIER Este in curs de extindere in cimp Se recomanda hibrizi Fl cu inflorire genoica :MILENIUM. Schema de plantare .6 kg/ha saminta.planta foarte pretentioasa.in combinatie cu ingrasamintele chimice .30-35 zile si sa fie bine calite .LUMINA .aplicarea ingrasamintelor organice .Schema de plantare . calitativ si cantitativ .este o planta rezistenta la seceta dar irigarea poate contribui la sporirea accentuata a productiei .in benzi cu 2 rinduri cu distanta de 60 cm intre rindurile benzii si 180 cm intre benzi si 28cm intre plante pe rind Norma de saminta .Virsta rasadului .50-55 mii plante/ha .LEVINIA. 100 kg/ha azotat de amoniu si 75 kg/ha sulfat de potasiu contribute la obtinerea unei productii superioare .dupa plantare .temperatura minima de germinare este de minim 15-1 1C iar temperatura optima pentru crestere si dezvoltare este de 25 ..spalier din sirma care pune in evidenta capacitatile de productie a hibrizilor Materialul biologic .5 kg/ha cind se infiinteaza cultura prin rasad si 3 kg/ha saminta cind se seamana direct Intretinere : -completarea golurilor .2 rinduri pe brazda la distanta de 20-25 cm intre plante pe rind -Udarea.combaterea bolilor si a daunatorilor . Productia este de 10-15 t/ha PEPENELE VERDE CERINTE: -CALDURA .ciupitul lastarilor laterali dupa ce au format fiecare 2-3 fructe Recoltarea .cu azotat de amoniu sau cu sulfat de potasiu ( sau azotat de poatsiu) .incepe la 25-30 zile de la plantare si dureaza 6.prasile .se fac 10-12 udari cu 250-300 me apa/ha .HRANA .RENATO SI PREMIER Sistemul de palisare .1.30 C .fertilizarea faziala.palisarea plantelor . Se infiinteaza in prima jumatate a lunii iunie .irigarea culturii . chiar rezistenta la insolatiile puternice din timpul verii .la fel ca la cultura nepalisata .copilitul plantelor . .

07%.5 m realizirid o desime de 10 000 plante /ha .cu BALAN 8 1/ha .BAVISTIN 0. . SOIURI SI HIBRIZI: .DOCHITA .20-40 t/ha CARTOFUL CERINTE : Temperatura .combatere boli si daunatori: .15%.QUADRIS 0. .TIMPURIU DE CANADA . . .incoltirea tuberculilor de cartof are loc la temperatura de 5-6C .OMITE 0.TOPAZ 0.2%.LOVRIN 522.15%. Solul . .viermi sirma .25%.tripsi .DIAZOL 0.mana .fuzarioza . Umiditatea .1% . La temperaturi ridicate ale solului din perioada de formare a tuberculilor determina reducerea prdductiei cat si degenerarea materialuilui biologic .POLYRAM 0.RIDOMIL 0.DE DABULENI.SHAVIT 0.02% .Raritul si musuroitul la cuib .fainarea .1%.CRIMSON SWEET. cand sunt distruse frunzele si nici de 1C pentru tuberculii.2-3 udari cu 200-300 me apa /ha .cantitatea de saminta la ha este de 1.paduchi .3%.Prasile repetate .erbicidarea .2%.SUGAR BABY. cu pH intre 6-7. .05% .2%. 10 % Recoltarea .ACTARA 0.primavara aratura se intretine cu lucrari cu grapa sau cu cultivatorul pina la momentul semanatului -fertilizarea de primavara . formarea tuberculilor are loc la 15-18C .5-2 kg in functie de marimea samintei ..FUNDAZOL 0.Fertilizarea faziala cu ingrasaminte complexe .are cerinte mari.05%.MELODY 0.SINORATOX 0.CONFIDOR 0.cind la sol se depasesc 12 -14 C .TALSTAR0. .01%. -Irigarea .SINTOGRIL 30KG/HA sau GRILOSIN .075%.adincimea de semanat este de 4-5 cm.KARATHANE 0..sortiment mondial: CHARLESTON GRAY.FASTAC 0.TILT 0.prefera soluri luto.BENLATE 0.DEMIT AN 0.insorite si cu apa freatica la peste 2 m adincime .DULCE DE DABULENI.PARADIS.SOLUL .CHAMPION 0.05%.DIYTHANE 0.soiuri traditionale romanesti : DE MINIS .distanta intre rinduri sa fie 2 m iar intre cuiburi pe rind de 0.esalonat Productia .1%.paianjen .3%. temperatura optima de rasarire este 13-15C .025%.2% .pepenele verde reuseste bine pe soluri cu profil adinc. . Nu rezista la temperature scazute de -5C .1%.semanatul . NISSURUN 0.CRISBY TEHNOLOGIA DE CULTURA : -aratura de toamana la 30 cm adincime . LUCRARI DE INTRETINERE : .04.nisipoase sau nisipoase cu capacitate mare de aeirisire .hibrizi :FABIOLA.epoca optima este sfirsitul lunii aprilie inceputul lunii mai .structurate .2%.PREVICUR 0.05% .ACTILIC 0. ACTARA 0.

Potasiul influientiaza rezistenta la seceta . Zone foarte favorabile sunt cele cu un regim de precipitatii de 600-800mm/anual si o temperatura medie din luna iulie de 18-19C . Este o excelenta planta premergatoare pentru culturiile de primavara .prefera sol bine afanat si aerat . 1. Excesul de fosfor nu dauneaza cartofului cum dauneaza azotul.difera in functie de metoda de plantare In situatia plantarii cartofului fara bilon .se folosesc tuberculii sanatosi lipsiti de viroze si boli. orz . Cartoful se planteaza timpuriu imediat ce terenul se zvanta . Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular. leguminoase . Hrana . Sporul de productie prin aplicarea ingrasamintelor fosfatice este de 40-44 kg/la 1 kg/fosfor .o solutie de concentratie 0.de 45cm inaltime la intuneric la temperaturi de 15-18 C timp de 8-10 zile . Tuberculii se tin la incoltit 25-45 zile iar tehnica acestei operatii presupune : tratarea tuberculilor cu formalina timp de 5 min.Sporul de productie la tuberculi sub influienta potasiului ca ingrasamant este mai mic in comparatie cu eel asigurat de azot si fosfor ( 28kg/ tuberculii la 1 kg/potasiu). secara . LUCRARI DE INGRIJIRE . intr. in . LUMINA . Pentru obtinerea de culturi extatimpurii si timpurii se recomanda incoltirea tuberculilor de samanta in conditii de lumina naturala sau artificiala si la o temperature de 12-18c ziua si 10 12C noaptea .22 kg/ calciu . Tuberculii formeaza coltii de 1-2 mm . Tuberculii tratatii se tin in gramezi. la o densitate de 600 000 cuiburi /ha este necesara o cantitate de samanta de 3 to.pina la rasarirea coltilor ( 20-30 zile ) grapatul culturii este cea mai importanta lucrare Se realizeaza astfel afinarea solului.94 kg/ azot. dar imbunatateste regimul termic al solului si conditiile fizice si biologice a acestora . Distanta intre randuri este de 60-70cm .77 kg/ magneziu . La soiuri timpurii si extratimpurii gunoiul de grajd are efect redus asupra productiei. iar pe rand 14-40cm .16 kg/potasiu . mareste procentul de tuberculi buni pentru samanta .pentru o tona de tuberculi se extrag din sol: 5.are pretentii mari. Gunoiul de grajd este valoros in primul rand la soiuri tarzii si semitarzii . Sporul de recolta datorat ingrasamintelor cu azot este cuprins intre 40-106kg/ tuberculii la 1kg/ azot. La folosirea de tuberculi in grosime de 40-50mm . porumb . Rotatia culturii . 3.grau . mana si la nanism. SAMANTA .este putin pretentos fata de cultura premergatoare Asigura productii mari dupa . in formarea tuberculilior a maturizarii si a depunerii amidonului. Pana la plantare tuberculii formeaza coltii de 2-3 mm lungime .5% . 7.combaterea crustei si a buruienilor in curs de rasarire sau abia rasarite Nu se realizeaza combaterea buruienilor ajunse in faza de . se asaza in ladite de 15-20kg tuberculi care se stivuiesc .sfecla . 1. nu suporta umbra . Se face in incaperii luminoase cu posibilitati de aerisire sau in pivnite .58 kg/ fosfor. La insuficienta potasiului ritmul de crestere a plantelor este redus . Aratul se face la 30 cm adancime Nivelarea terenului este foarte importanta si se executa inainte de efectuarea lucrarilor de baza si se face cu grapa cu discuri Primavara se face lucrarea cu combinatorul sau cu grapa cu discuri cat mai adanc Biloanele se constuiesc cu cultivatorul echipat cu rarite la o distanta intre ele de 7075cm . Lucrarile solului .In conditii de irigare solurile nisipoase sunt foarte favorabile mai ales pentru culturile destinate consumului timpuriu . Nu marimea tuberculilor de samanta determina producitia ci densitatea de plantare care trebuie sa fie de 230-280 mii tulpini principale /ha .

3. Mana cartofului . cultura se grapeaza peste biloane cu grapa falsa sau cu grapa cu colti la care coltii sunt orientati spre inapoi fata de directia de inaintare pentru a evita vatamarea tuberculilor Cind plantele au 10 -15 cm se refac biloanele efectuindu-se si o prasila manuala In perioada de vegetatie se mai executa 2 lucrari de intretinere si de refacere a biloanelor Folosirea erbicidelor in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu bilon Erbicidele : Gesagard.se combate cu : Turdacupral 0.Afalon.in perioada dintre plantat si rasarit .4 frunze .Mancozeb 0.1% .a doua . cind tuberculii au eel putin 30 g se pot recolta . care studiaza particularitatile biologice si modul rational de cultivare a vitei de vie.in faza a doua . Udarile la cartof se repartizeaza pe 2 faze de vegetatie : formarea tuberculilor ( cresterea stolonilor si tuberizarea ) si cresterea tuberculilor In prima faza se fac 3-4 udari prin asperiune si 2-3 prin brazde cu norme de udare de 400-650 mm.in functie de destinatia pe care o au tuberculii si starea sanitara a plantelor .de natura solului si de intervalul de la plantare pina la rasarire .Regent 0.2%. Productia .Melody 0. ingrijire Viticultura reprezinta o ramura de baza a horticulturii.2'%.deja.dar necesita o prasila oarba cu cultivatorul echipat cu cutite speciale .Ridomil 0.Fastac 0.Graparea se face cu grapa cu colti reglabili cu coltii orientata inapoi fata de directia de inaintare a agregatului pentru a evita vatamarea tuberculilor sau a coltilor acestora Prasilele .Pina la rasarire se executa 2-3 lucrari de grapare : prima imediat dupa plantare .1%.concomitant cu lucrarea de rebilonare Erbicidele se pot administra si dupa rebilonare .Acum este obligatorie si o prasila manuala pe rind cind se perfectioneaza si lucrarea de bilonare ( se face un bilon mai mare ) PlantatuI cu bilon . .din cauza ca sunt inradacinate . INTRODUCERE IN VITICULTURA DEFINITIA SI CONTINUTUL VITICULTURII Termenul de viticulture deriva din limba latina: "vitis" = vita de vie "cultura" = cultivare.iar a treia la inceputul plantarii Numarul de grapari este in functie de umiditate.8 zile .2% Gindacul din Colorado .Curzate 0.Dual se administreaza pe intrega suprafata in doze de 26 kg/ha .40-80 t/ha.Sencor.incepe cu prima prasila cind plantele au 15-20 cm inaltime iar bilonul este redus ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele Dupa 10-14 zile se executa al 2 lea prasit ( a doua bilonare ) cu bilonul mai mare decit la prima executie . Recoltarea .05%.1 %.starea de imburuienare.exclude grapatul inainte de rasarire.05%.iar in faza a doua se fac 4-5 udari cu norme de 3 00-3 5 Omm in functie de textura solului si metoda de udare La inceput intervalul dintre udari este de 10-12 zile iar apoi de 6 .Victenon 0.sunt lucrari de combatere a buruienilor dar si de refacere a bilonului Bilonarea .Decis 0.zeama bordeleza 0.imediat ce se observa formarea crustei.3%.Actara0.in forma de T inters si rarite pentru musuroire In timpul rasaritului..02%.25%..

biologia fi fiziologia vitei de vie carefundamenteaza tehnologiile de cultura.substante pectice.ecologia. cultura vitei de vie. fara cheltuieli suplimentare pentru prelucrare si depozitare. care4 -realizeaza productii mari de struguri. au Sursa de profit Sursa de hrana importanta . 47% din plantatiile viticole sunt amplasate pe terenuri in panta.Pentru populatia din zona de deal. la preturi avantajoase.Strugurii simustul. Tehnologiile de producere a materialului saditor viticol cu valoare biologica si tehnica ridicata. evolutia si sistematica vitei de vie. Cultura vitei de vie asigura obtinerea unor venituri importante Valoarea productiei obtinuta la hectar echivaleaza cu cea realizata pe circa 10 hectare de culture cerealiere. singura sursa de venit. au ocontribute insemnata in alimentatia umana.prin diferite metode . IMPORTANTA VITICULTURII Valorifica superior fondul funciar: Vita de vie realizeaza rezultate foarte bune pe terenurile in panta. Tehnologia de infiintare si intretinere a plantatiilor viticole roditoare. ce sunt valorificatr rapid. ajungandu-se pana la 60% in Elvetia si Germania. reducerea eroziunii solului si continuarea proceselor de solificare. erodate. morfologia si anatomia.Prin cultura vitei de vie se realizeaza stabilizarea terenurile in panta. ere sa permita infiintarea unor plantatii viticole corespunzatoare. datorita continutului bogat in zaharuri simple saruri minerale. vitamine.cu scopul de a pune in valoare potentialul biologic al soiurilor si de a realiza o eficienta economica ridicata Viticultura cuprinde trei parti distincte: Partea generala studiaza • originea.Venituri importante se obtin in special pentru struguri de masa.care sa asigure valorificarea conditiilor ecologice si a potetialului biologic al soiurilor cultivate. Produsele viti-vinicole.Pe plan mondial. strugurii si vinul in special. nisipuri si soluri nisipoase. uneori. mai putin favorabile sau chiar improprii alter culturi. in conditiile realizarii unei eficiente economice ridicate. reprezintaprincipala.

mineralizant reconfortant si chiar therapeutic.5-0. unde o mare parte din populatie isi castiga existenta din aceasta activitate. principalul produs rezultat din struguri. asigurand ocuparea fortei de munca din regiunileviticole. SITUATIA VITICULTURII IN ROMANIA Conditiile deosebit de favorabile de clima si relief . dulceturi.asupra organismului uman un effect energizant. in jurul locuintelor. infrumusetand cadrul natural. compoturi. fiind considerat un aliment si un medicament. de tomate. II de lapte./ha). al XlX-lea la care s-au asocit cele doua boli criptogamice de origine Americana. Baza de materii prime pentru economia nationala Strugurii reprezinta material prima pentru o gama larga de produse vitivinicole.o. . care sa corespunda criteriilor estetice. Atacul filoxerei de la sfarsitul sec. deseori rustic. stafide. tehnologile de cultura alicate au fost diferite in functie de conditiile social-economice a perioadelor istorice parcurse. prin conducerea in diverse forme . prelucrate in industria alimentara: vinuri. este "cea mai sanatoasa si igienica bautura "(L>Pasteur. valoarea alimentara fiind superioara. 1878). Asigura locuri de munca Viticultura solicita un volum mare de forta de munca (80-100 z. in care este cultivate vita de vie. pe care vita de vie le intalneste in aproape toate regiunile tarii.0 kg.8 kg carne. Un kilogram de struguri proaspeti furnizeaza organismului GOO-1200 calorii iar un kilogram de stafide pana la 2600 de calorii. de mere.suprafata cultivate cu vita de vie creste treptat. cartofi. consumat rational (in special vinul rosu). de pere. productiile obtinute. Vinul. Rol peisagistic Plantatiile viticole au si un rol peisagistic. un kilogram de struguri echivaleaza cu l. criza care a fost depasita prin altoirea soiurilor europene pe portaltoi de origine americana. mana si fainarea.Rolul peisagistic este mult mai accentuat cand vita de vie este cultivate in gopodariile populatiei. 3-5kg. Suprafetele ocupate cu vita de vie. au determinat o criza puternica in evolutia viticulturii. 2 kg.Dupa anul 1900 incepe refacerea si dezvoltarea viticulturii. 0. are un effect benefic asupra organismului uman. 1. majoritatii fructelor si se apropie de cea a unor alimente de baza.5-2kg. si modificarea tehnologiilor de cultura. audeterminat ca viticulturea si vinificatia sa reprezinte o ocupatietraditionala in Romania.

ajungand un maxim de 300400 ha in anul 1971, dupa care s-a redus treptat , ajungandin anul 1990 la 223600 ha. Promulgarea legii fondului funciar (Legea 18/1991) si reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole au determinat cresterea suprafetelor viticole, dar aceasta crestere s-a realizat, in special, pe seama hibrizilor producatori direct!. Patrimoniul viticol al Romaniei, care cuprinde plantatiile de vii roditoare, terenuri in pregatire, pepinierele viticole era de 254400, in anul 2002, reprezentand 1,7% din suprafata agricola. Din suprafata ocupata cu soiuri nobile, soiurile pentru struguri de masa reprezinta 15400 ha (12,8%) iar soiurile pentru struguri de vin 108400 (87,2%). Semnificativ pentru viticulture romaneasca este situatia pepinierelor viticole, cu numai 121 ha (0,05%), a plantatiilor cu portaltoi cu circa 300 ha (0,12 ha), si a suprafetei ocupata cuplantatii tinere de 2151 ha (0,8%). Patrimoniul viticol se afla intr-un process de imbatranire evidenta Din totalul plantatiilor viticole roditoare de 242700 ha, 7739(23,8%), au varsta de pana la 20 de ani, iar!32387 ha (54,6%) au peste 20 de ani. Pentru mentinerea potentialului de productie al plantatiilor viticole este necesara o rata anuala de reinnoire a plantatiilor viticole de % (in jur de 10000 ha.

Zona viticola Pericarpatica Aceasta zona este cea mai intinsa corespunde centurii pericarpatice de dealuri sau coline si campiilor piemontane periferice acestora si cuprinde peste 50 % din suprafata viticola a tarii. Relieful este predominant deluros cu expozitii favorabile: estice, sudice si vestice si cu potential pedo-climatic de certa pretabilitate viticola. Zona este recunoscuta prin calitatea si finetea vinurilor albe in primul rand, secondate, mai ales spre sud, de cele rosii. Ea cuprinde 5 regiuni viticole: Regiunea viticola a Podisului Moldovei; Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor, Regiunea viticola a Podisului Getic, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Banatului, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Crisanei si Maramuresului. Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor Aceasta regiune viticola corespunde in cea mai mare parte cu zona piemontana dintre Valea Trotusului (Adjud) si Valea Prahovei (Ploiesti), desfasurata pe o lungime de 200 km si o latime de 5 -10 km. Este regiunea cu cea mai mare omogenitate a condifiilor ecologice, cu cel mai mare procent al utilizarii viticole pe unitate de suprafata (intre 25

- 75 % din terenul agricol) si cu cea mai mare productie de struguri la hectar din tara. Este regiunea cu cel mai tipic peisaj viticol din Romania. Relieful de campie piemontana, aplecata uniform sau in trepte largi spre exterior (alt. de 100 -300 m) este fragmentat de vai in suprafete cvasitabulare sau larg valurate colinar, cu expozitii favorabile culturii vitei de vie. Pantele versantilor sunt moderate (3 - 10°), dar local sunt mai accentuate (20 - 45°) cu procese deluviale mai intense. Climatul este temperat cu accente continentale favorabil culturii vitei de vie, in special din punct de vedere heliotermic: temperatura medie anuala este de 10° C (intre 9,5 si 10,5°), durata perioadei de vegetate 195 zile (185 - 210 zile), radiatia globala este de 120 - 130 kcal/cm2 )din care 85-90 kcal-cm2 in timpul vegetatiei), suma insolatiei reale din perioada de vegetate 1550 ore (1320 -1780 ore), suma temperaturilor active este de 3260° C (3120 - 3400° C), suma anuala a precipitatiilor este de 550 mm (intre 500 - 600 m), din care cea 350 mm cad in perioada de vegetatie. Temperaturile minime din timpul iernii coboara pana la -25-35° C si pun, in general, rar in pericol cultura vitei de vie (l-2ani din lO). Solurile cu utilizare viticola sunt cemoziomuri argilo-iluviale, soluri cenusii, soluri brun-roscate sau brurie-luvice si pe arii mai restranse rendzine, pseudorendzine si litosoluri. In aceasta regiune viticola exista 5 podgorii: Panciu, Odobesti, Cotesti, Dealurile Buzaului si Dealu Mare. Regiunea este specializata in producerea vinurilor albe si rosii de calitate superioara din soiurile: Feteasca alba, Feteasca regala, Aligote, Sauvignon, Pinot gris, Riesling Italian, Cabernet Sauvignon, Feteascd neagrd, Pinot noir §i Merlot. In regiune se produc si cantitati insemnate de struguri pentru masa in special din grupa Chasselas (mai ales in podgoriile Panciu, Odobesti, Cotesti) la care se adauga soiurile Muscat de Hamburg, Muscat de Adda, Coarnd alba, Coarnd neagrd si Bicane. Indrumarea tehnica este asigurata de Institutul de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie de la Valea Caiugareasca si Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Odobesti si Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasa - Buzau.

CULTURA VITEI DE VIE IN ROMANIA
Diversitatea factorilor fizico-geografici (ecologici), prezenta Munjilor Carpati, a Muntilor Apuseni, cursului Dunarii si a influentei Marii Negre, conduce la formarea unor ecoclimate regionale si la gruparea plantatiilor viticole in functie de vocatia naturala, traditie, conditiile social-economice, care personalizeaza un spatiu geografic, in unitati taxonomice: zone, regiuni, podgorii, centre si plaiuri viticole (V.D. Cotea si colab., 2000). Zona viticola reprezinta unitatea taxonomica teritoriala cea mai intinsa, mai putin omogena in privinta cadrului natural, din care se realizeaza o gama foarte larga de produse viti-vinicole. Specificul reliefului cu prezenta coroanei carpatice in mijlocul tarii, a impus delimitarea a trei zone viticole: Zona Intracarpatica, Zona pericarpatica si Zona DanubianoPontica.

Regiunea viticola este o imitate teritoriala de gradul II, subordonata zonei, caracterizata prin conditii morfo-pedo-climatice relativ asemanatoare, cu sortimente si directii de productie viti-vinicole specifice. Podgoria este unitatea traditionala, de gradul III, subordonata ierarhic regiunii. Ea se caracterizeaza prin condifii specifice de clima, sol §i relief, prin soiuri cultivate, prin metode de cultura si procedee de vinificare folosite, care in ansamblu, due la obtinerea unor productii de struguri si vinuri cu insusiri asemanatoare. Central viticol este, obisnuit, inclus in spatiul unei podgorii, iar uneori in afara acesteia, cand isi pastreaza un anumit grad de independenta. Se caracterizeaza prin factori specifici de clima, sol si sortiment, precum si prin conditii agrotehnice si tehnologice asemanatoare. Centrul viticol este mai restrans teritorial si mai specializat decat podgoria. Plaiul viticol constituie unitatea elementara, cea mai restransa teritorial si cea mai omogena ecologic si viti-vinicol.

CARACTERELE MORFOLOGICE, PARTICULARITATILE BIOLOGICE ALE VITEI DE VIE
Vita de vie este o planta lemnoasa multianuala, formata din aceleasi organe pe care le intalnim la toate plantele superioare: radacina, tulpina ramificatii lemnoase anuale si multianuale, muguri, lastari,frunze, carcei ,inflorescente si flori. Lasata in stare libera ea creste si se dezvolta ca o liana, atingand ,uneori ,lungimi de cativa metri. Luata in cultura si supusa an de an operatiilor de taiere, vita de vie isi reduce habitusul si capata forma de tufa, cunoscuta in practica viticola sub denumirea de butuc.

Consideratii generale

RECUNOASTEREA PARTILOR MORFOLOGICE ALE BUTUCULUI
Organele lemnoase ale butucului de vita de vie se grupeaza in doua mari sisteme: sistemul subteran si sistemul aerian. Alcatuirea morfologica a sistemului aerian este diferita in functie de forma de conducere a vitelo in plantatii (joasa,

inalta). in functie de modul de inmultire a vitei de vie(prin butasi.Lungimea tulpimi subterane variaza in raport cu procedeele de inmultire a vitei de vie (butasi scurti. avand un aspect etajat.semiinalta. marcote.tulpina subterana . care se aplica solului in plantatiile de vita de vie. absorbtia si transportul apei si sarurilor minerale.radacina La vitele inmultite pe cale generative (prin seminte) sistemul subteran este alcatuita din: . La vitele inmultite pe cale vegetative radacinile sunt dispuse de-a lungul tulpinii subterane si grupate in zona nodurilor. sistemul radicular este pivotant si isi are originea in radicula embrionara.Radacina influienteaza vigoarea de crestere a partii aeriene.productia si calitatea acesteia. care a fost ingropata in pamant la plantarea vitei de vie. iar cea a sistemului subteran. cu scopul de a favoriza dezvoltarea radacinilor de la nodurile inferioare ale tulpinii subterane. Aceste radacini se elimina in primii dupa plantarea vitelor prin lucrarea de copcit. vite altoite). seceta si sunt distruse annual prin lucrarile adanci. Baza tulpinii subterane este ingrosata si poarta denumirea de calcai. Din punct de vedere practice aceste radacini nu sunt importante deoarece sunt afectate de inghet. Radacinile din etajul superior (superficiale) sunt raspandite in straturile superficiale ale solului pana la adancimea de -10 cm. pe ea se formeaza radacinile secundare. Grosimea tulpinii subterane este cuprinsa intre si 10 cm.portiunea de mijloc a tulpinii subterane sunt mai putin numeroase decat radacinile .constanta fructificarii si longetitatea plantatiilor. in raport cu varsta butucului. depozitarea unor substante de rezerva. care se formeaza in dreptul nodurilor de pe .colet Tulpina subterana reprezinta portiunea de butas sau de marcota. La vitele provenite din seminte . normali.Din samanta se formeaza mai intai radacina principala care creste si se adanceste in sol ca un pivot." Radacinile din etajul mijlociu. Alcatuirea sistemului subteran: Radacina reprezinta un organ vegetative de baza a vitei de vie care asigura ancorarea in sol a butucului. lungi)obisnuit fiind de 20-40 cm.radacina . La vitele inmultite pe cale vegetative (butasi sau marcote) sistemul subteran este format din: . RADACINA (sistemul subteran) Sistemul radicular este reprezentat prin totalitatea radacinilor de varste si ordine diferite ale butucului.

pana la 'ordinele VII-IX de ramificare . inmagazinarea substantelor de rezerva.superficiale .3 m in jurul butucului. care se formeaza in dreptul calcaiului tulpinii subterane sunt eel mai puternic dezvoltate si au un rol foarte important in hranirea butucului. 2 ori mai gros decat radacina principala (fig.insa mai lungi si mai groase. tertiare. Coletul reprezinta zona de trecere de la radacina la tulpina si este de cca. de ordin superior. la 20-60 cm adancime. Radacinile care pornesc direct din tulpina subterana a butucului se numesc radacini principale. Butucii mature prezinta numai 4-5 radacini principale si o masa mare de radacini subtiri. de schelet. Cea mai mare importanta o au radacinile bazale.me. Radaciniledin etajul inferior. la vitele tinere la 20-25 me la vitele batrane. Functiile radacinii Radacina are un rol important in fixarea plantei in sol.. pe o raza de 1. in absorbtia si transportul apei si substantelor hranitoare (nutritive). deoarece pe acestea se gasesc perisorii absorbanti. 2). Odata cu inaintarea in varsta a vitelor sistemul radicular se dezvolta si exploreaza un volum tot mai mare de sol. cu rol de fixare a butucului si depozitarea substantelor de rezerva.5 . La vitele tinere . Pe acestea se formeaza radacini secundare. respiratie. o rezistenta mai mare la seceta. .Radacinile de ordinele VI-IX reprezinta zona active a sistemului radicular. cresterea in lungime si grosime. care asigura plantei o mai buna aprovizionare cu apa si substante nutritive. de la 4.Radacinile de ordinal I-V sunt radacini groase. Majoritatea radacinilor la vita de vie se gasesc raspandite in sol.in primii ani de plantare numarul radacinilor este foarte mare(60-70 radacini). etc. avand un rol important in hranirea butucului. etc.

tulpina are lungimea de 60-80 cm. Brajele prezente. Ramurile de schelet au varsta mai mare de doi ani si sunt denumite brate sau cordoane.Acesta se formeaza in urma taierilor aplicate an de an vitei de vie. de regulS. Din grupa organelor lemnoase fac parte: .frunzele .punctual de altoire .coroana Din grupa organelor verzi fac parte: . aflate pe tulpina. numite coarde (fig. Ramurile_care se formeaza direct pe tulpina butucului sunt ramuri de ordinul I.strugurii (cu boabele) Tulpina aeriana (trunchiul) reprezinta continuarea tulpinii subterane a butucului. marcand zona de trecere de la j tulpina subterana la tulpina aeriana a butucului. de schelet.scaunul butucului . tulpina butcului este mentinuta prin taiere la lungimea de 20-30 cm.tulpina propriu-zisa . lungima tulpinii este mai mare de 100 cm. numai la vitele conduse in forma clasica sunt ramuri de ordinul I. 7.inflorescentele (cu florile) .Fig. 8).lastarii . deasupra solului. In mod obisnuit punctual de altoire este situate la suprafata soluluisi sej recunoaste datorita ingrosariitesutuilor tulpinii in zona respective . in functie de forma de conducere a vitelor in plantatii: .Sistem radicular la a vit obtinuta din samanta PARTEA AERIANA A BUTUCULUI Partea de deasupra solului (sistemul aerian)la vita de vie este alcaruit din organe lemnoase si verzi. sub forma unei galme. . Scaunul butucului se intalneste la vitele cultivate sub forma de tufa joasa sau semiinalta (capul inaltat) si reprezinta partea ingrosata din partea superioara a tulpinii aeriene. Punctul de altoire se intalneste numai la vite altoite. 2 . . care poarta ramificatii (elemente de rod) numai la varf si au o .mugurii .la vitele conduse in forma joasa.la vitele conduse sub forma inalta. pe care se afla ramurile tinere de 1-2 ani. Coroana cuprinde toate ramurile de ordine si varste diferite.Lungimea tulpinii este diferita. prin care se opreste cresterea in lungime a tulpinii.carceii .la vitele conduse in forma semiinalta.

8 .tulpina subteran b . f.-f_** .. e .bra {lung. -. d .bratscurt (color).coa rd a d e f u n an . e . ! '< f\ T i -^ .scaunul butucului.tulpina. 'f f f f if V { I 'I :l *..punctui de altoire.coarda de doi ani.E lem entele lem noase la fonrm ele inalte de culture: a tulpina subterana . c .cordonul.s».coarda de doi ani.punctul de b altoire. p^ * Fig. fr-l • • * .*> *. c . d . 7 .Elementele lemnoase ale butucului fa form a clasic ade cultura a .r—. g – coarda de un an Fig.

cordoane) si provin din muguri dorminzi.pozitie mai mult sau mi putin verticala. Coardele roditoare sunt cele formate pe lemn de doi ani si de reguia numai acestea formeaza muguri fertili. de regula. format din straturi succesive de scoarta secundara. insa acestia au. in curs de exfoliere si poate servi ca adapost pentru diferiti daunatori ai vitei de vie. Mustea. Coardele anuale sunt cele mai tinere elemente lemnoase ale butucului. rareori mai multe. sunt inlocuite cu altele mai tinere. . Ritidomul este ' format din tesuturi moarte. ele.punti de rod" deoarece poarta coardele anuale roditoare. dupa 5-8 ani. cu rol important in regenerarea butucului. pana la 4-6. brate.corcani". cand sunt scurte (30-50 cm) groase si rigide. Acestea au culoarea cenuaie deschisa a scoartei. rar mai mare.. Bratele sunt temporare daca se inlocuiesc dupa 3-5-8 ani sau permanente. prezentei mugurilor vizibili. Pe tulpina. Coardele anuale pot fi roditoare sau neroditoare (lacome). mai subtiri si mai elastice. de obicei este 1 sau 2. Exceptie de la aceasta regula fac hibrizii direct producatori. Ele sunt subtiri (8-12 mm) si au 1-3 m lungime. de aceea se recomanda ca acesta sa fie indepartat odata cu taierea in uscat. sunt ramuri de ordinul I. elemente semipermanente ale butucului. 1998)..cotoare". Numarul cordoanelor pe butuc este mai mic decat cel al bratelor. Coardele de dot ani se mai numesc . Cordoanele sunt.ritidom multistratificat. cand sunt mentinute pana la defrisarea plantatiei. de regula. la care coardele anuale prezinta muguri fertili indiferent de vatsta lemnului pe care se formeaza. Coardele neroditoare (lacome) sunt crescute direct pe elementele de schelet ale butucului(tulpina. S-a observat si in cazul unor soiuri vinifera (Feteasca alba. o fertilitate inferioara celor de pe coardele roditoare (M. brate si cordoane se observa un. usor datorita culorii galben-roscat (cu diferite nuance in functie de soi) a scoartei. * . noduri putin evidente si nu prezinta muguri vizibili. cand sunt mai lungi (80-100 cm). in functie de dimensiuni si elasticitate poarta denumiri diferite in practica viticola: * . prezenta mugurilor fertili pe coardele lacome. grosimea de 10-20 mm. Bratele. de la 1-2. se recunosc. care incepe sa se exfolieze. Sub stratul mai tanar de scoarta secundara se afia muguri dorminzi. Cordoanele prezente numai la formele inalte de conducere a vitei de vie.. a nodurilor si internodurilor evidente. Tamaioasa romaneasca). care poarta ramificatii (elemente de rod) pe toata lungimea si au o pozitie mai mult sau mai putin orizontala. Numarul bratelor pe butuc este variabil.

.coarda de rod m ijlocie. e . prezent numai la butucii condusi in forma semiinalta sau inalta de conducere. h . situati in zona de cultura semiprotejata sau protejata. 9).bici. d . g § de coarda de rod lunaa. Coardele rezultate din acesta.mugurii de pe coardele lacome posedS aceeasi capacitate de rodire ca si cei de pe coardele de rod cu aceea§i putere (vigoare) de crestere". atribuite in special dupa lungimea acestora exprimata in numar de ochi (fig. Elementele lemnoase care rezulta pe butuc la taiere Fig. * cep de siguranta. Huglin (a ca . Cepul rezulta prin scurtarea unei coarde anuale la lungimea de 1-3 ochi.calara. respectiv a productiei de struguri. cepul poate fi: * cep de rod. i . * cep de inlocuire (substitute) rezulta prin scurtarea unei coarde lacome (sau a unei coarde roditoare aflata in apropierea bratului sau cordonului) la lungimea de 1-2 ochi si are rolul de a forma coarde de rod pentru anul urmator.cordi^S . o parte din elementele lemnoase anuale sunt indepartate. f.E lem entele lem noase rezultate pe butuc la taiere: A . rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de 2-3 ochi si are ca scop formarea lastarilor fertili.form a Prin taierea clasica.cep de rod. la care este supusa anual vija de vie.cep de rezerva.1959) afirm P. c .ceo de siauranta rodire.veriaa de rod: i . Dupa coarda din care pro vine si rolul pe care il indeplineste pe butuc. 9 . a . toamna se protejeaza partial sau total si au rolul de a reface butucului in cazul distrugerii partii aeriene de temperaturile scazute din timpul iernii.form a Tnalta. b . . sau de a completa sarcina de rod in cazul in care butucul a fost afectat partial. iar alta parte sunt scurtate la diferite lungimi. rezulta astfel elemente lemnoase noi.coarda de rod scurta. rezulta prin scurtarea la 1-3 ochi a unei coarde aflate la baza butucului. care poarta denumiri specifice in viticultura. B .

Coarda anuala este formata. Se recurge la calarasi in cazul butucilor cu brate insuficiente sau degarnisite. formata dintr-o coarda lunga de rod aflata in varful unui brat lung. lunga. cand are 13-16 ochi. bratelor) butucului si cepi de rezervi. o nuanta mai inchisa la culoare (datorita acumularii in cantitate mai mare a substanjelor de rezerva). mijlocie. Biciul permite folosirea spafiului liber ramas intre butuci. ambele elemente situate pe aceeasi portiune de lemn de doi ani. lungimea calarasului este de circa jumatate din lungimea coardei de rod. la forma clasica mai pot fi identificaji cepi de coborare. Nodurile au o grosime mai mare cu 2. prin intermediul carora se formeaza lemn pentru apropierea (coborarea) de sol a elementelor (tulpini. cand are 17-20 ochi si foarte lunga cand are peste 20 ochi. In unele tari (Bulgaria. cand are 8-12 ochi. lunga. Elementele lemnoase prezentate anterior pot fi situate separat pe butuc. iar lemnul vaselor de lumenul este mic. caz in care veriga este numita veriga bulgareasca. la forma clasica. coarda poate fi scurta. legal de acesta printr-o portiune scurta de lemn de doi ani. . in acest caz veriga de rod este denumita disparata. M arimea si aspectul lor constituie caractere de specie si soi. Morfologia coardei. sau pot forma asociatii: Veriga de rod reprezinta un cuplu format dintr-o coarda (cordita) de rod si un cep de inlocuire cu pozitie inferioara. Calarasul prezent. cepul de inlocuire nu poate fi format pe aceeasi porjiune de lemn de doi ani. ci undeva in apropiere. ambele elemente aflate pe acelasi lemn de doi ani. este de fapt o cordita (lungimea de 4-7 ochi) situata in spatele unei coarde de rod. 10). mai bogate in substance de rezerva. intalnita numai la forma clasica. plasafi la baza brafelor. La noduri tesuturile sunt mai bine dezvoltate. din noduri §si internoduri (fig.3 chiar 4 mm faja de internod. Cordita de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la 4-7 ochi. Coarda de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de eel putin 8 ochi. Republica Moldova) pentru asigurarea lemnului de inlocuire la baza coardei de rod se lasa 2 cepi. au rolul de a forma lemn care sa permits atunci cand este nevoie inlocuirea bratelor. aflate pe lungimea coardei. Aceasta veriga este tipica sau adevarata. In unele situatii.Pe langa aceste tipuri de cep. In functie de lungime. Nodurilereprezinta portiunile ingrosate. cu insuficient lemn anual. de regula. Biciul este o asociajie de elemente lemnoase. cand are 17-20 ochi. in urma aparitiei golurilor.

10-12-15 cm la soiurile viguroase (ex. Internodurile. conditiile pedoclimatice si tehnologia aplicata. se afla ochiul de iarna.10 . intre 8-12 mm. Diafragma intrerupe complet canalul medular la nodurile care prezinta carcei (putand avea forma plana. Pe aceea§i coarda. dispusi intermitent (la Vitis viniferd) se intalnesc carceii in partea superioara si pedunculii strugurilor (ramasi dupa recoltare). planconcava sau plan-convexa). campurile sau meritalele reprezinta portiunea de coarda cuprinsa intre doua noduri. care sunt folosite la pornirea in vegetatie. in partea inferioara. iar sub acesta cicatricea lasata de frunza la cadere.nod: b . sau partial. Internodurile prezinta particularitati morfologice diferite in functie de specia si soiul de vita de vie.Coarda anuala: a . 11). atunci cand acesta isi matureaza suficient lemnul pana la intrarea in perioada de repaus. internodurile sunt mai lungi si mai groase la speciile americane folosite ca portaltoi (15-20 cm) si mai mici la varfele roditoare europene la care lungimea internodurilor este cuprinsa intre 5-8 cm la soiurile slab viguroase (ex. In general. Opus mugurilor. sau a calusului la punctul de altoire.diafragma plan-concava. la nivelul ei se depoziteaza substante Fig. Culoarea scoartei este caracteristica la caderea frunzelor. se observa ca in dreptul nodului canalul medular este intrerupt de un tesut lemnos numit diafragma. Dimensiunile internodurilor depind de mai multi factori: specia sau soiul de vita de vie. alaturi de ochiul de iarna se afla copilul lemnificat. la nodul cu carcei: b . de asemenea sunt mai lungi internodurile delimitate de carcei. dupa . Pinot gris).diafragma Diafragma este sensibila la ger. in pozitie laterala. 11 . cand diafragma are forma de triunghi dispus cu varful opus mugurelui (fig. la nodul lipsit de carcei culorii ei da indicatorii privind rezistenta vitei la temperaturile scazute din timpul iernii. formarea radacinilor adventive Fig.Prezenta diafragmei in zona nodului: a . lungimea internodurilor create de la varf si de la baza spre mijloc (sunt mai lungi cele formate in conditii climatice favorabile).' Diafragma indeplineste rol mecanic (atribuie rezistenja coardei). este cuprinsa. Cramposie). de regula.internod de rezerva (amidon). daca se face o sectiune longitudinals prin rod. examinarea in primavara a triunghiulara.In dreptul nodului. Grosimea internodurilor oscileaza mai pu|in.

e . lastarul are o forma pentagonala in sectiune transversala. pana la cafeniu-inchis (Muscat Ottonel). d . de culoare verde. se gasesc 1-5 'inflorescente (de regula 2). dupa formula 2/5. tertiari. prezentand patru parti distincte (fig. cand provin din mugurele principal al ochiului de iarna. In functie de mugurii din care se formeaza lastarii pot fi: principali. in care se transforma. acoperite de frunzulite suprapuse. in varsta de pana la un an. ci asimetrica. Ei sunt alcatuiti ca si coardele din noduri ai internoduri (fig. c . 13). cu o consistenfa erbacee (in primele faze de vegetable). Originea lastarilor poate fi: Fig. Daca se examineaza o coarda in sectiune transversala. Incepand cu nodurile 2-5 de la baza lastarilor fertili.care se degradeaza sub acjiunea factorilor de mediu. f . 13 Lastarul tanar la Vitis vinifem:a . ea variaza de la galben-deschis (Riesling italian) la galben-roscat (Feteasca alba). vinetie etc. iar deasupra acestora nodurile poarta carcei.nod. formati din mugurii secundari.inflorescenta. Caracterele morfologice ale lastarilor (dimensiuni. cu diferite nuanje (roscata. mugurii tertiari ai lacomi din mugurii dorminzi situati pe elementele de schelet ale butucului.) in functie de soi. se observa ca aceasta nu are o forma circulara. cu dispunerea runzelor pe cinci ortostihuri. opus frunzelor.frunza. Pana la paritia primului carcei (nodul 4-11). .copil. secundari (de inlocuire). dupa primul carcei lastarul capata forma specifica cu dispunerea distiha a frunzelor (1 /2 ). cand provin din gemula embrionului.intemod. iar in axila acestora se dezvolta mugurii. la noduri. cand provin din mugurii situati pe organele lemnoase ale butucului. b . La varf lastarul prezinta apexul (mugurele terminal) si internoduri foarte scurte.carcei * generative. aspect) sunt asemanatoare coardelor. neted (Riparia gloire) sau paros (Riparia tomentosa). pana la lemnoasa (inainte de caderea frunzelor). 12). * vegetativa. aspect cunoscut si sub numele de dorso-ventralitatea coardei: Lastarii sunt ramuri tinere. altern 'si distih. Aspectul internodurilor poate fi striat (ca la majoritatea soiurilor). La noduri se afla frunzele dispuse solitar.

Copilii sunt lastari anticipati. 1980). in axila frunzei si pot fi solitari (cu un singur con de crestere). Copilii prezinta importanta la formarea rapida in verde a butucului. asa cum sunt mugurii apicali.muguri coronari. C . Ei au forma conica si sunt considerati lastari scurti. Regina viilor etc. cunoscut in practica viticola sub denumirea de "ochi" (O§lobeanu M. A .. lastarul pierde parjile erbacei (frunze. sau grupaji cate 2-9 sub un invelis de protectie comun.lem n bianual. §i colab. formati in timpul vegetatiei. formeaza viitoarele parti componente ale lastarului (Zanoschi V. fiind alcatuiti din meristeme care prin diviziuni succesive. la completarea sarcinii de rod si chiar a producjiei la soiurile cu copili fertili (Perla de Csaba. coronari §i dorminzi (fig.. la subsuoara frunzelor. situati in varful lastarilor si copililor.). in stare embrionara. 1988): coardelor de un an. cu un singur con vegetativ. odata cu aparitia temperaturilor scazute. M ugurii axilari (laterali) se gasesc pe lastari Fig. din mugurii de copil. §i Toma C. lastarii pot fi: fertili. 16) M ugurii apicali(terminali) sunt muguri sim pli. la inceput erbaceu.. cand poarta inflorescente ai provin de regula din mugurii principali. D . Dupa pozijia lor pe lastar sau pe coarda. Alexandrescu I. asigurand cresterea in lungime a acestora. numitul"ochi". provizorii. se lemnifica treptat incepand cu internodurile de la baza.. mugurii pot fi: apicali. mugurii coronari si mugurii dorminzi. 1985).Dupa fertilitate. Pozitia lastarilor pe butuc este la majoritatea soiurilor mai mult sau mai putin pendula (dupa ce ating lungimea de 50-60 cm). Mugurii la vita de vie se formeaza pe lastari la noduri. Clasificarea mugurilor se poate face dupa mai multe criterii: 1. axilari.9 muguri sim pli si formeaza asaprincipal. Lastarul. la unele soiuri poate fi erecta (Columna. Acesti muguri sunt complecsi. B . prin intermediul carora are loc reluarea ciclului biologic anual al vitei de vie.Am plasarea m ugurilor si copil la subsuoara fiecarei frunze si la nodurile pe lastar (dupa M artin T. uneori din mugurii secundari ai sterili. cand provin din mugurii tertiari ai dorminzi. iar la sfarsitul toamnei. reprezentate prin varfuri de crestere. varful lastarului cu internodurile nematurate) si se transforma in coarda. Rkatiteli).muguri axilari M ugurii coronari (unghiulari) sunt m ugurii . 16 . MUGURII Mugurii sunt organe verzi.lastar alcatuiti din2 . lipsiti de inflorescence. alcatuind un complex mugural.

de aceea pot servi la refacerea butucului in cazul in care mugurii ochiului de iarna au fost partial sau total afectati de ger (Atanasiu C. Ontogenetic frunzele se dezvolta pe seama meristemului apical al tulpinii. cum ar fi distrugerea din anumite motive a unei parti a butucului sau taieri severe care genereaza un dezechilibru intre sistemul radicular si cel aerian (Zanoschi V. 1985. Limbul prezinta o nervatiune palmata formata din cinci nervuri principale (fig.. 1995). alcatuita din limb. proveniti din mugurii secundari si tertian ai ochiului de iarna ramasi inactivi. cu excepjia lastarilor embrionari. au o fertilitate redusa si prezinta o rezistenta la ger mai buna de cat m ugurii axilari.. primordiile foliare apar acropetal in lungul apexului. Mugurii dorminzi sum muguri microscopici. petiol si teaca. si Toma C. si Dejeu L. ultimele ramificatii se anastomozeaza. Frunza la vita de vie este simpla. formand o retea dens. 1974). brate. cu simetrie bilateraia. crestere limitata. 22): nervura mediana (N1) care se afla in prelungirea petiolului. La baza frunzei exista doua stipele caduce. durata relativ scurta de viata. deoarece realizeaza functiile specifice si intrunejte caracterele cele mai importante. reprezentand rezerva de muguri a butucului.dispusi de jur im prejurul bazei lastarului sau a coardei in forma de coroana. distih (dupa formula 1/2). si colab. sunt dispusi la nodurile elementelor de schelet si semischelet (tulpina. cea mai importanta. Punctul de legatura intre petiol si teaca se numeste punct petiolar. Morfologia frunzei. Limbul (lamina) este partea latita a frunzei. Tardea C. au o form a ascutita (unghiulara). cordoane) si acoperiti de tesuturile secundare ale scoartei. Dispunerea firunzelor pe lastar se face altern. Ramificarea nervurilor principale se face dupa tipul penat. FRU NZA Frunza este un organ lateral al tulpinii. Ei raman in stare de repaus o perioada nedeterminata si pornesc in vegetate numai in cazuri speciale. doua nervuri laterale superioare (N2) si doua nervuri laterale inferioare (N3). care se insera la nodurile tulpinilor si ramurilor. cu formarea nervurilor secundare si tertiare etc. . la care primele 4-11 frunze (pana la primul carcel) sunt dispuse dupa formula 2/5. sunt muguri simpli. structura dorsaventraia. completa. folosite in ampelografie. toate avand ca origine punctul petiolar..

lobi laterali superiori situati intre sinusurile laterale superioare si inferioare si lobi laterali inferiori. . delimitat de sinusurile laterale superioare.Intre nervurile principale se observa niste intranduri numite sinusuri laterale. Portiunea de limb delimitata de doua sinusuri poarta numele de lob. deosebindu-se: lobul median. aflafi intre sinusurile laterale inferioare si sinusul petiolar. care pot fi superioare (intre N1 si N2) si inferioare (intre N2 si N3) si o deschidere in zona punctului pefiolar numit sinus petiolar.

cand are 15-20 cm (Ceaus. cuneiforma si pentagonala. limbul poate fi: glabru. data de raportul dintre lungime si latime si valoarea unghiurilor dintre nervurile principale. forma. limbul poate fi: intreg (Cramposie). foarte mare. mai inchisa pe partea superioara si mai deschisa pe cea inferioara. catifelat sau pantos. cand are 10-15 cm (majoritatea soiurilor: Feteasca regala. de regula slab dezvoltate si caduce (P. Petiolul este partea care sustine. poate fi orbiculara. avoidale. serata. prin care frunza se insera pe lastar in dreptul nodului. asigura legatura intre limb si tulpina. Teaca reprezinta partea latita. Sinusurile pot fi inchise i deschise. circulare. triunghiulare. In functie de numarul de lobi (de sinusuri laterale) pe care ii prezinta. cand au varful rotunjit situaji perpendicular pe limb. lobia. trilobat (Afuz Ali). Forma limbului. in functie de prezenta. Limbul prezinta. Sinusurile deschise pot avea forma de V (superficiale). cand are sub 10 cm (Traminer. poarta numele de mucroni si sunt caracteristici soiurilor. scamos. cu o adancime longitudinaia in forma de jgheab pe fata dinspre lastar. iar cele inchise pot fi complet inchise (lobii acopera complet sinusul) sau elipsoidale. peri. Dintii situati in varful nervurilor principale (lobilor) sunt mai mari. U sau lira. cand dintii sunt mici. perpendiculari pe limb (Aligote). perozitatea etc. cand dintii sunt ascutiti si orientati spre varful limbului (majoritatea soiurilor) i crenata. mijlociu. Toamna frunzele soiurilor „albe" capata o culoare galbena-ruginie. pufos. care fac obiectul ampelografiei. cele mai importante sunt: marimea. culoarea si aspectul. Petiolul are culoarea verde cu nuante rosietice si vinetii si poate forma cu limbul un unghi obtuz. septalobat (Ceau§) si multilobat (Chasselas cioutat). in functie de specie si soi. mai ales spre varf (soiurile aromate). reniforma.Limbul prezinta caractere specifice soiului. ascutiti. Marginea limbului poate fi dinjata. de obicei grupati cate 2-3 (Muscat de Hamburg). iar la soiurile tinctoriale (AlicanteBouschet). Pinot). limbul este mic. in special pe partea inferioara. Dodrelabi). rigiditatea lor. lungimea. Culoarea limbului este verde cu diferite nuante. forma si adancimea sinusurilor. atat frunzele cat si lastarii se coloreaza in rosu-violaceu intens. Galet. umflata de la baza petiolului. pot avea aceeasi culoare cu limbul sau o nuanta usor galbuie. Dintii pot avea o succesiune regulata. La baza frunzei se afla doua stipele. CARCEI . mare. rareori petiolul se afla in continuarea limbului. orienteaza lunbul spre lumina. dintatura. Dupa marine (exprimata de obicei ca lungime. pentalobat (Feteasca alba). cordiforma. amortizeaza socul mecanic produs de diferiti factori. sau neregulata (Cadarca). desimea. Teaca poate acoperi 1/2 sau 2/3 din circumferinja lastarului. Chasselas dore). 1956). are lungime si grosimea variabila si o forma semicirculara. Forma sinusurilor. cand are peste 20 cm (Riparia gloire). a celor rosii o culoare rosietica cu diferite intensitati. drept sau ascujit. masurata intre punctul petiolar si varful mucronului).

f. Pentru a caracteriza fertilitatea soiurilor in practica vitica se folosesc urmatorii indicatori: • % de lastari fertili. caracteristic speciei Vitis vinifera si discontinuu neuniform (dupa mai multe noduri cu carcei. sau cu 2. fiind alcatuita din (fig. uneori 3 ramificatii la Vitis vinifera. avand dispozitie si origine similara carceilor. crescand mai incet pe partea de contact si mai repede pe partea opusa si se lignifica. Pedunculul reprezinta portiunea cuprinsa intre insertia pe lastar si prima Fig. iar in momentul in care intalnesc un suport. ramificatie.a. Pedunculul este mai mult sau mai putin B . ramificatii de diferite ordine si flori. 24 .rahis. constituie un caracter mai stabil.ramificatie de ordinul I. in timp ce C.f. • Coeficientul de fertilitate absolute(c. opus frunzelor. urmeaza until sau mai multe noduri fara carcei). D cilindric. la sectia Muscodinia.a. Carceii pot fi simpli (fara ramificatii). opus frunzelor. avand aceeasi origine cu inflorescenjele. ereditar. Pe un lastar se formeaza 1-5 (de cele mai multe ori 2) inflorescence.)=Nr de inflorescente / Nr de lastari fertili ≥1 • Coeficientul de feritiliate absolute(c.)= Nr de inflorescente / Nr total de lastari>/<1 Coeficientul de fertilitate absolut are valori eel putin unitare. H . Pe lungimea lui se floral. G . ca la Vitis labrusca. C.ramificatie de ordinul III. O inflorescenta este complet formata inainte de inflorit. coeficientul de fertilitate relativ are valori mai mici.buton floral observa un nod.Alcatuirea inflorescentei: A . se infasoara in jurul acestuia. F .a. discontinuu uniform (dupa doua noduri cu carcei urmeaza un nod fara carcei). Formarea inflorescentelor parcurge doua etape: prima intramugurala. este influentat de conditiile naturale si tehnologice. unde . in functie de soi.peduncul. intalnita la hibrizii dintre Vitis vinifera si Vitis labrusca. dureaza de la formarea mugurelui pana in primavara anului urmator. 24): peduncul. de multe ori subunitare. E .acin diferite nuante.ramificatie sub forma de carcel. in care se formeaza primordiile de inflorescenta (rahisul si ramificatiile acestuia) si a doua extramugural.Carceii sunt organe de agatare inserate pe lastar in dreptul nodurilor. de culoare verde sau rosu cu . dupa pornirea mugurelui in vegetatie. Initial carceii au o consistent erbacee. dupa care acestia pot fi dispusi: continuu (la fiecare nod). in caz contrar se usuca si cade. in care se dezvolta scheletul inflorescentei si se formeaza florile. incepand cu nodul 3-5. glabru sau pufos. Inflorescentele se intalnesc pe lastarii proveniti din mugurii principali (uneori mugurii secundari). C . variabil ca lungime.r.f. Primele 1-4 noduri (la lastarii vegetativi) sau 4-11 noduri (la lastarii generativi) sunt lipsiti de carcei. IN FLO R ESC EN TA Florile la vita de vie sunt grupate in inflorescenta care este un racem compus de dichazii.f.ramificatie de ordinal II.

tehnologie etc. Ciorchinele rezulta din scheletul inflorescentei. Forma inflorescentelor poate fi: cilindrica. Strugurii sunt formati din ciorchine si bace.5 cm (Feteasca alba) pana la 7-8 cm (Afuz-Ali). uneori in verticil. Pedicelele au lungimea cuprinsa mtre 6-20 mm (mai scurte la soiuri pentru vin si mai lungi la soiurile pentru masa). pedunculul poate fi lignificat (Aligote). uneori mai dezvoltata ai poarta numele de aripa. in medie intr-o inflorescenta sunt 100-400 flori. utilizat in amelografie. conditiile climatice si tehnologia aplicata. datorita caracterelor morfologice: marimea. Rahisul sau axul inflorescentei se afla in prelungirea pedunculului. semilignificat (Coarna neagra). ia aspect de aripa. la acela§i nivel sau la nivele apropiate. rezultat prin cresterea dimensiunilor receptaculului floral. pe care se inserti pedicelele boabelor. La unele soiuri (Selection Carriere. In varful pedicelelor se afla bureletul. mici (6-10 cm lungime si 50-100 g greutate). mici (intre 6-10 cm). Forma strugurilor este data de raportul dintre lungimea ramificatiilor secundare formate pe rahis si poate fi cilindrica. La Aramon.uneori se formeaza un carcel si de unde se poate rupe usor inflorescenta sau strugurele. Strugurii reprezinta al doilea organ ca importanta (dupa frunza). Prima ramificatie aparuta pe rahis este mai lunga. forma. cilindro-conica sau ramuroasa. O inflorescenta contine un numar variabil de flori. dupa primele ramificatii asezate in spirala se observa dispunerea in verticil. ramificatiile sunt dispuse de la inceput in spirala. uneori mai mult (D. La unele soiuri ai a doua. conica. Urmatoarele doua ramificatii sunt dispuse opus pe rahis. variaza cu soiul. numarul acestora putand ajunge pana la 1000. mari (18-24 cm) si foarte mari (peste 24 cm). Pedunculul are o lungime variabila. Bakator). marimea si culoarea bureletului poate fi caracteristica pentru unele soiuri. chiar a treia ramificatie. urma'toarele doua ramificatii sunt dispuse de asemenea opus. Dupa lungime inflorescentele pot fi foarte mici (sub 6 cm). mari (18-24 cm lungime si 250-500 g greutate) si foarte mari (peste 25 cm lungime si peste 500 g greutate). de la 2. La maturitatea deplina a strugurilor. sau erbaceu (Kis Mis).. Oprea. 1965). rahis si ramificatiile de diferite ordine. este compus din: peduncul. Forma. culoarea verde. conica sau ramuroasa. conditiile climatice. STRUGURII Fructul la vita de vie este compus din totalitatea bacelor formate prin dezvoltarea ovarelor florilor ce alcatuiau inflorescenta si se numeste strugure. Rahisul sau axul strugurelui se afla in continuarea pedunculului si poarta ramificatii de diferite ordine. dar in plan perpendicular fata de perechea anterioara. verde-cafenie sau rosie. mijlocii (10-18 cm). cilindro-conica. Dispunerea in continuare a ramificatiilor de ordinul I pe rahis se face obisnuit in spirala. densitatea boabelor etc. mijlocii (10-18 cm lungime si 100-250 g greutate). . din acest punct de vedere Strugurii pot fi: foarte mici (sub 6 cm lungime si 50 g greutate). in functie de soi.D. Marimea strugurilor se apreciaza dupa lungime si greutate.

cele cu lungimea peste 24 mm. consistenja pulpei. rari (lacsi) si foarte rari. verde-galbuie (Creata de Banat). Rosioara).5 g). Unele soiuri pot prezenta pigmenti antocianici si in mezocarp. mari (3. robz (Traminer roz).carnoasa si crocanta (majoritatea soiurilor pentru struguri de masa).tinctoriale" (Alicante Bouschet). mijlocii (2. caracteristica fiind general valabila in cazul hibrizilor direct producatori. Oprea. cu nuante de violet sau albastru (Feteasca neagra).0-3. Forma boabelor este data de raportul dintre lungime si latime. respectiv a 100 bobe. gustul etc. Pigmentii care dau culoarea soiurilor negre se afla in pielita. Se considera boabe foarte mici cele cu lungimea sub 6 mm. asociat uneori cu un gust ierbos.9 g) si foarte mari (peste 5 g) (St.unde sunt extrasi prin fermentarea pe tescovina. Culoarea boabelor este verde pana la parga. obovoidaia (Muscat de Alexandria). cand boabele se ating fara a se deforma. prin greutatea unui bob. 2001). Gustul boabelor este dulce-acrisor. Baca (bobul) prezinta. dupa care se schimba si devine tipica soiului la maturitatea deplina: alb-galbuie (Plavaie). soiuri numite . zemoasa (soiurile pentru vin). caractere morfologice specifice soiurilor folosite in ampelografie: marime. culoare.1-1. forma. cele de 6-12 mm mijlocii. ovoidaia (Coarna neagra).9 g). semicarnoasa (Chasselas dore). Dupa greutate boabele se clasifica astfel: foarte mici. unde bobul are cea mai mare grosime si poate fi discoidala (Babeasca neagra). tamaios sau foxat. . galben-aurie (Chaselas dore). mucilaginoasa (hibrizii direct producatori). densi.Dupa asezarea boabelor pe ciorchine Strugurii pot fi: foarte densi (batuti). lipsind din mezocarp. Consistenta bobului la maturitate poate fr. sau prin numarul de boabe dintr-un kilogram. sferica (Chasselas dore). elipsoidala (Muscat de Hamburg).. cele de 12-18 mm mari. gri (Pinot gris). mici (1. rosie (Cardinal. cele de 18-24 mm si foarte mari. galben-verzuie (Feteasca alba). caracteristic anumitor soiuri. mici. de asemenea. neagra. de . precum si de punctul de pe diametral mare. Marimea boabelor se exprima prin lungime (masurat intre cei doi poli). cand greutatea unui bob este mai mica de 1 g. cand boabele se deformeaza. cilindrica (Afuz Ali).6-4.

3 Ha.5 Ha..000-150.de pomi.8 Ha. scoala Pentru scoala de marcote se rezerva 0. TOTAL 100 Ha.4 Ha. scoala de pom i este nevoie de 0. -specii ornamentale sau forestiere .plantatia de arbusti fructiferi . Pe restul terenului se am plaseaza plantatiile m am e. -rachitarie .3 Ha. -drumuri .0.2 Ha. -plantatii pomi pentru altoiuri . Scoala de marcote: Se am plaseaza pe sol usor si fertil la m arginea pepinierei Scoala de pom i Se am plaseaza pe cel m ai plan teren. .2 Ha.5 Ha.2 Ha. Suprafata unei pepiniere este in jur de 100 Ha.1-0. in si usor Scoala de butasi: Se alege un loc care sa intruneasca aceleasi conditii ca si pentru scoala de puieti. -perdele de protective .40 Ha. -scoala de butasi . -teren pentru stratificat . livada pentru recoltarea altoiuri. Suprafata unei sole este de 5 H a.9 Ha. se tine seam a de anum ite de ordin tehnic: consideratii Scoala de puieti: Se alege locul eel m ai bun din suprafata destinata pentru sectiunea a pom ilor. Sectiunea plantatiilor (culturilor) de inm ultire a pom ilor cuprinde : . .scoala de pomi. -capsunarie .000 puieti de calitatea I. scoala de pomi. livezile d pentru altoi. se rezerva 1 Ha.scoala de puieti. D e aici se deduce ca pentrupom i este nevoie de 40 H a. Asolam entul scolii de pom i este de 8 ani. rasadului de capsun si a m arcotelor de agris si coacaz. scoala.scoala de marcote. -scoala de puieti . Parcelarea pepinierei La delim itarea teritoriului destinat fiecarei sectiuni. este parte Suprafata scolii de pom i este data de num arul si suprafata splelor si de asolam entul acestora.25 Ha de puieti.constructii si curti .2 Ha. de scoala .1 Ha. -plantatii de seminceri .scoala de butasi . din care cea m ai m are rezervata celor doua sectiuni.2-0. Pentr Ha.8. .2 Ha. astfel. -scoaa de pomi . cand sola este de 5 scoala de Ha Pentru a infiinta 5 Ha. solul sa fie usor si fertil d inat.5 Ha. El trebuie sa indeplineasca de inm ultire urm atoarele conditii : Sa fie in apropierea unei surse de apa.10 Ha. de sem inceri. -colectie de soiuri . obtinerea drajonilor de zm eur. . capsunaria si arbustii fructiferi. in fiecare an este nevoie de 125. pentru o buna organizare se repartizeaza terenul pepinierei dupa cum urmeaza. -scoala de marcote . -colectie de arborete (sau teren liber) . Pentru 1 Ha. pentru fiecare hectarpom i.pentru recoltarea butasilor.

Alegerea locului La alegerea locului. care sunt produsi in pepiniera ei este de a produce pom i. butasi si marcote inradacinate. Dupa felul lor. se va tine seam a de : condipe de m ediu ale locului unde va lua fiinta. . trebuie sa reprezinte pe cat posibil m edia conditiilor de c locului pe care il deserveste. pe langa producerea materialului saditor selectionat. saditor Pom ii din gradina si din livezi sunt de varste diferite de 4-100 ani si un num ar de pom i trebuie inlocui D eci. organizarea si dotarea sectorului pepinieristic - - - - Amplasarea si organizarea pepinierei Prin am plasarea pepinierei. iar im portant ei deci rolul consta in aceea ca produce m aterial selectionat si in cantitati corespunzatoare.. 3 Amenajarea. organizarea si dotarea sectorului pepinieristic in vederea producerii materialului saditor P e p i n i e r a de p o m i Rolul si important pepinierei Pepiniera este locul unde se inm ultesc speciile si soiurile de pom i si arbusti fructiferi. pomi altoiti. fac cercetari si experimentari legate de producerea m aterialului si de studiul si incercarea soiurilor si portaltoilor. Pepiniera are scopul de a produce : seminte de pomi.care servesc pentru recoltarea altoaielor. sau unde tem perature m inim a absoluta este de la -20° C pana la -26° C cantitatea anuala a precipitatiilor sa fie de 550-650 m m . -pepiniere experimentale care. puieti din seminte. A m enjarea. Sectiunile pepinierei Partile com ponente ale pepinierei sunt: Sectiunea plantatiilor mama care cuprinde : plantatia de seminceri . pepinierele sunt: -pepiniere de producfie. se intelege alegerea locului unde aceasta pepiniera va lua fiinta. puietii si pom ii din pepiniera pretind un sol usor. este nevoie de m aterial saditor. la alegerea locului trebuie sa se tina s de pretentiile tinerelor plante de condole pedo-dim atice evittndu-se localitatile cu o altitudine m ai m are fata de 650-700 m .necesara pentru extragerea semintelor. arbusti fructiferi. . trebuie sa fie situat pe o artera de circulatie. atat pentru refacerea cat si pentru dezvoltarea pom iculturii.CURSUL Nr. pom i altoiti cu coroana form ata. plantatia de pomi altoiti din soiuri valoroase . reavan si fertil si cu un subsol profund. locul pentru pepiniera.

se executa rigole cu sapaliga. cu scopul pregati sammta pentru se de a germinare. de asemenea. Durata de stratificare. afinitate sjide calitate a altoire la fructelor. peri. Semincerii pot fi : pomi altoiti sau franc. cu nisip cu tot. apoi Pastrarea semintelor se face in saci sau in lazi. a semintelor seci si sortarea dupa calitate. pentru semintele care se seamSnS toamna este de 30-45 zile. Se acopera rigolele cu grebla In cazul cand se lucreaza m ecanizat distanta de plantare este de 50-70 de intre benzi care are 3 rinduri distantate la 10-15 cm. de la Uscarea sem intelor se face pana la um iditatea de 15-16% apoi se face recondi'ionarea semintelor care consta in inlaturarea impuritatilor. la Pe langa semincerii salbatici. muschi sau turba . Fructele destinate extragerii de seminte se recolteaza la completa maturitate fiziologica. puieti. 4-5 . meri.seminceri altoiti (portaltoi franc). SemanatuI semintelor se poate face separat pe specii si se poate face manualmaaina. ciresi padurete. ci se recolteaza num ai deseminceri eliti. Stratificarea semintelor face in nisip. M aterialul saditor trebuie sa prezinte insusiri deosebite de rezistenta. inainte de sau cu semanat se face pichetarea rindurilor. semintele mici (gutui) se seamana mar. Fructele provenite da la . prin metoda gerrninarii si metoda colorimetrica. La gutui se folosesc fructele provenite soiurile romanesti mai bine adaptate. Inmultirea pomilor prin samanta Se face in vederea obtinerii de puieti de portaltoi in scoala de puieti o cultura anuala si care este fiecare pepiniera trbuie sa aiba obligatoriu scoala de puieti. butasi. corcodusi etc. deca se lucreaza cu am estec de sam anta . se . iar pentru cele care se seamana primavara perioada este mai mare. Determinarea viabilitatii semintelor se face organoleptic. inmultirea pomilor prin samanta facese nu prin am estecarea sem intelor la intam plare. In producerea materialului. drajoni) se produce in pepinier specializate. decalarea Sam anta destinata pentru insamantare. visin . se planteaza si soiuri nobile sau seminobile constatate ca bune pentru portaltoi. Prin aceasta se inlatura unele probleme care pot aparea . ciresi se face prin amestecarea fructelor tuturor tipurilor din cadrul unei specii.CURSUL Nr. marcote . uscarea si deteriorarea puietilor. Recoltarea fructelor provenite de la seminceri nealtoiti ca . peri pfidureti. par si gutui) cm . prin aducerea puiietilor din alta parte cum ar fi : introducerea de boli si daunatori in pepiniera . sunt obligatorii respectarea sortimentului raionat in zona respective si normele de calitate. se extrage din fructele speciilorcarepom i ca seminceri de servesc . epodi de plantare etc.culeg separat pe soiuri iar sa'mmta nu se amesteca". cirea . par. Aatncimea de semanat este de 2-3cm pentru semintele mici (mar. 4 Elemente tehnologice privind producerea materialului saditor pomicol Materialul saditor pomicol (pomi altoiti. pomi nealtoiti ca : meri. cumpararea unui material de calitate inferioara .

marcotaj. radacinii sau frunzei care . ingrasaminte cu N. artificiala . Inmultirea prin drajoni Se bazeaza pe insusirea unor specii de a da nastere a unor puieti din radacina (drajonare). porumbarul. se inmulteste prin butasi numai coacazul. lungime.o ram ura de 1 an pe lem n de 2 ani. fiind separata de planta mama si pusa in conditii favorabile de crestere se dezvolta ca un individ independent. Cand puietii4-6 frunze. gutuiul.o ramura de 1 an.Aceste noi plante poarta numele de marcote . pe rind. migdalul pitic. paradisul.O scoala de puieti considerata reusita atunci cand radurile de puieti sunt bine incheiate si fara este goluri. gutuiul. se uda. Speciile care se inmultesc obligatoriu prin drajoni. /Ha. dar inmultirea lor nu este rentabila.pentru a emite radacini .simpli . care dau nastere unor tulpini taritoare care in contact cu solu emit radacini in dreptul fiecarui din care se formeaza o rozeta de frunze. rasadnite si slarii. Pe un metru liniar plantam 10-12 butasi. alunul si mai rar prunul. Inmultirea prin marcotare Se numeste marcotare procedeul tehnic prin care un numar oarecare sau chiar toate sau lastarii de ram urile la o planta se acopera cu pam m t partial sau total. far puietii sunt rasariti uniform. la 8.cresterea este redusa datorita temperaturilor ridicate si 1 septembrie-1 noiembrie crestere normala.Dupa detasate terminarea perioadei de vegetatie ramurile si lastarii se dezvelesc si se detaseaza de la planta mama.cu calcai . visinul. agrisul. se pot iriga si se fertilizeaza cu au 150 Kg. fara a fi de planta mama . In practica pomicola. ca un scut. caolinar sau radicular are doi poliapicalsau varf si unul unul bazal sau baza butasului. se calca. se combat bolile 10 cm si daundtorii . corcodusul.Butasirea in verde se face in sere. butasire . au insusirea de a drajona puternic. sunt zmeurul si murul. Varful va emite lastari . taiata de la planta m am a cu o de lemn de doi ani de 2-3 cm.Se inmultesc prin marcote : coacazul negru si rosu .. este o crestere intensa. . .cu cartig . -d e 15 iulie-1 septembrie . Dupa felul lor pot fi : . in practica pepinierelor. puietii se raresc la 5 cm. In cursul perioadei de vegetatie se praseste. altoire . alunul. paradisul. Se planteaza in santuri de 18-20 cm adancime acaror loc se marcheaza prin pichetare Dupa plantare se trage jumatate din pam ant cu sapa in sant. se elimina butasii uscati sau bolnavi Butasirea in verde Este o metoda mai buna deoarece lastarii au o rezerva mai mare de substante stimulatoare au si frunze care produc fotosinteza si due la inradacinare mai buna .prin stoloni si drajoni. asemenea tulpini se numesc stoloni. dar se m ai pot inmul prin butasi lem nificati.o ram ura de 1 an. Puietii au trei etape de crestere: la rasarire pana la venirea caldurii 15 iulie. . corcodusul si unele soiuri de mar. portiune Epoca de recoltare a butasilor poate fi toamna dupa caderea frunzelor sau prim avara inainte de a incepe vegetatia. Alte specii : prunul. mugur Inmultirea prin butasire Butasul este orice parte a tulpinii. se deosebesc butasi de tulpina caulinari sibutasi de radacina radiculari. Orice butas. In permanent se face combaterea bolilor si daunatorilor Inmultirea vegetative a pomilor Se face pe doua cai : naturala . se uda apoi se trage si restul de pampana lasant ant in nivelul solului si se calca usor. dusenul. Inmultirea prin stoloni Este caracteristica pentru frag si capsuni. dusenul.

la m T n T nd N ivelarea se face prim5vara. prin crusts sau aplicarea a 7-8 prasile Tn toatS perioada de vegetate. lucrdri Lucrarea solului pentru §coafa de puieti Lucrarea prem ergStoare TnfiintSrii culturii este tratarea solului Tm potriva vierm ilor albi. de butasj sau de drajoni. trifoi trifoi (Tn anul al doilea de folosin{5) prdsjtoare legum inoasd scoala de puieti . Pentru parcela una douS destinatd sem intoaselor. solul se m entine in perm anenta stare de afm are. anual: lucem S (Tn prim ul an de folosintS).Asolamentul si lucrarea solului in pepiniera In pepinierS se aplicS un asolam ent la toate culturile de Tnm ul{ire a pomilor: cultura de bazfi este sc de puieti. Dup§ rasarirea puietilor. lucernd (Tn al doilea an de folosintd) prSsjtoare legum inoasS scoalS de puieti Lucrarea terenulul Tn peplnterS LucrSrile solului pot fi : Iucr5ri prem ergStoare pentru Tnfiintarea culturilor . se pot alcStui dup5 necesitate asolam ente furajere. sigrape. §anturile r5m argine. de T ntretinere. este formats din legum inoase perene sau legum inoase anuale. Lucrarea solului pentru §coa!a de pomi si marcote Tnfiintarea acestor culuri se face num ai Tn teren desfundat din ad T n n§. toam cim ea lu crarea T n cep T nd la m ijlocu l p arcelei. de pom i sau de butasi. Asolamentul §colii de puieti: . legum icole sau cerealiere. buruieni.Pentru zonele cu precfpitatif anuale de 600-800 mm. cultura de bazS nu poate reveni pe acelasi loc decTt dup§ asolam entul scolii de pom i trebuie sS fie 3-4 ani. folosindu-se cultivatoare §i grape iar Tn perioada de vegetatie se v m obiliza terenul prin pra§ile m ecanice si manuale. sau chiar desfundat d toam nS la 50 cm . . de 8 ani. la de 5 0-6 0 cm . se va face o ardturS adm cd de prim SvarS la 30-35 cm . Pentru scoala de puieti se face o ardturd adlnc5 la 20-25 cm . cultura prem ergStoare §colii de puieti. Pentru j-egiunile cu precipitatii sub 600 mm.

PTna Tn acel moment. Altoirea Tn despicatura Portaltoiul care este m ult m ai gros decTt altoful se fasoneaza §i se cu cosorul . Portaltoiul se despica cu cosorul sau cu despicator batfndu-se cu un lemn sau un mai mic. opusa ochiului de jos. mai putin la nuc. CTnd diferenta de grosime dintre altoi §i portaltoi estte mare. Zonele generatoare trebuie sa vina una Tn dreptul alte de aceea se adTnce§te putin altoiul se leaga sj se unge cu mastic. se scoate din scoarta §i lemn. egale Tntre ele. altoii se introduc fa despicarea prealabiia. In locas. tn doua planuri. sub un unghi de 60-70° astfel TncTt. Tn scopul maririi suprafetei de contact. dupa ce a fost Tn prealabil putin despicata. Aceasta este copulatia simpla §i se mai cunoa§te §i : copula{ia englezeascd (ameliorate) . Oricare ar fi metoda de altoire aplicata primavara . CTnd se pun doi altoi. zonele cambiale sa vina una Tn dreptul alteia apoi se leaga §i se ung cu mastic.2 butas. se fixeaza altoiul. Portaltoiul se taie putin Tnclinat. tn locul dezlipir scoartei. Tm binTndu-se dupa diferite mai folosite metode. restul muchiei interioare . altoii se pastreaza la o temperature scazuta sub 4-5°. Din portaltoi..despicatura se face transversal pe toata grosimea portaltoiului. Altoiul se fasoneaza prin doua t5ieturi. Altoirea lateral^ Este aceea Tn care altoiul se aplica lateral fara ca partea de deasupra a portaltoiului sa fie taiata Tn vederea alto Ea se aplica atlt Tn pepiniere cTt sj Tn livada. .5 ori mai lungi decTt grosimea lor. mai adtnc cu 1-2 mm. CTnd scoarta este suficient de elastica. iar despicarea se face num ai Tn zona m ai Tnalta . Cele sisteme in pomiculture" sunt: Altoirea In copulatie Se aplica atunci cmd portaltoiul §i altoiul au aceeasj grosime ambii component! se fasoneaza prin taieturi oblic de 2-2. apoi Altoirea subscoarta sauTn coroana Este recomandata aceasta m etoda sa se efectueze dupa ce pom ti au pornit sa vegeteze §i se poate dezlipi u§ scoarta. apoi se leaga strins §i se ung cu mastic. retezarea portaltoiului se face putin Tnclinat. cu doi trei muguri. se aplica una pe alta TncTt sa coincida zonele cambiale.C astfel TncTt mugurii lor sa porneasca . se pe ca face ctte o limba. ea se executa cTt mai aproape de coletul puietilor portaltoi § se mu§uroie§te pTna la prim ul ochi al altoiului. se leaga sj se unge cu mastic. altoire se face Tn triangulatie sau ( picior de capr§ ). este cu scoarta. taieturile §i partea r§m asS cu scoarta formeazS un triunghi. Copulatia se poate aplica la toate speciile. se introduce altoiul. Altoiul se fasoneaza Tn pand cu tdietura Tn doua planuri mai lungi ca la triangulatie Tn unghi de 25-30° .care se deosebe§te prin faptulcele doua taieturi oblice. se fasoneaza sub forma de pan§ cu taietura oblica singur plan Tnsa mult m ai Tntr-un lunga decTt la copulatie. iar o planta Tntreaga sau un portaltoiul Altoiul se aplica In vTrful portaltoiului sau lateral. Dupa executarea limbilor. Altoiul. iar pe partea mai Tnalta §i cu scoarta mai neteda. Scoarta portaltoiului se ridica cu o spatula de lemn. Altoirea cu ramura detasata Este aceea la care altoiu! este o portiune de ram ura cu 2-3 muguri. o portiune triunghiulara egala cu cea de la altoi. . C ele doua taieturi. ele nu se Tntretaie ca sa formeze muchie Tn lem n alb decTt putin Tn partea de jos . se aplica altoiul. altoiul se Tmbina cu portaltoiul.Daca se aplica un singur neteze§te altoi .

nu cu Dup§ ce s-a terminat un numSr oarecare de rmduri. TncTt coletul acestuia sS f nivelul solului. puietilor taindu-se scurt la radacina 18-22 cm. LucraYile de Tntretinere a culturii In cTmpul I Deoarece la 20 de zile de la plantare. Se Tncepe pregatirea puietilor Tn vederea altoirii prin Tnlaturarea lastarilor dati de pe portiunea de tulpfnd und va face altoirea. Tn locul lui ram Tnm d o gaura . piersicul. corcodu§ . pe Se mai pot Tnfiin^a scoli de pomi: semSnare directs. astfel : parul. mar. Dupa . apoi se trece la mobilizarea terenului de 'intervale. prunul. r5d§cina puietilor se mocirieste Tntr-o mocirla f§cuta din lut §i balega de vac& amestecata cu apa. tragTndu-se cu sapa pamint de pe intervale. plantarea facmdu-se Tn mai. gutui. Se aplica la speciile repede crescStoare (piersic. zarzSr) prin repicarea puietilorse poate face cu puieti tineri cmd acestia au 5-6 frunze sau cu puieti produsi Tn rSsadnite si transplantati cmd au 5-6 frunze sau cu puieti tineri produsi Tn ghivece nutritive Tn solarii. Plantarea puietilor se tnfinge plantatorul Tn pSm Tnt drept Tn jos Tn dreptul sem nuluicablu la 25 cm. ciresul.un altoitor si doi Totodata se face aprovizionarea cu legStori. pm a seara. mocirlorea putfnd fi facuta in cad§ sau Tntr-o groapa". ea putmd fi scurtata Tnainte de plantare sau dupa 10 cm. Altoirea Tncepe la orele 5-6 dim ineata si TnceteazS la ora 11 . se trece la bilonarea puiefilor . TncepTndu-se cu ce D upa care T§i term ina" mai repede perioada de vegetatie.. dupa care se executa" o prasila data de 1 august. bilon Dupa" bilonare .de la colet..scurteazS durata de producere a materialului sdditor prin semanarea Tn dreptul fiecarui semn de la cablul de pichetat a 5-6 seminte scoase de la stratificare. ISsTndu-se Tn cuib dup§ singur un r§s§rire puietsemanatul executmdu-se Tn martie iar raritul la 30 de zile. admcime. se pun spre nord si intotdeauna Tn interiorul rTndului de puieti. fiind mai bine sa se scurteze dupa plantare Dupa" fasonare. la 1000 puieti). corcodu§. Tnfinge plantatorul din nou Tn pammt. la baza puietilor facmdu-se un cu Tnaltim ea de 10-12 cm . de la colet. de data aceasta oblic. De mentjonat este c§ marcotele si butasii Tnradacinati se planteaza la ea de 20-22 cm . Tulpina se scurteaza la 8. altoiuri §i rafie (sootita 1 Kg. zarzarul. bilonul poate fi redus la jumState. din se afara Tnspre cablu. fncTt puietul se stringe ITnga cablu Tn dreptul sem nului. Echipa de altoire este form ata" din trei muncitori . se astupS gaura lasata cu "pSm T nt. se scoate plantatorul din pSm mt si cu piciorul. plantare.. Fasonatul puietilor Este lucrarea de scurtare a rSdacinii si tulpinii puietilor in vederea plant§rii. poate Tncepe altoirea puietilor. se pune puietul Tn gaura. Altoii. puietii Tncep sa dea frunze §i lastari. apoi se reia de la ora 17 . apoi Tncep lucrSrile de Tntretinere a acestei culturi. indiferent daca adTncim toata" aceasta portiune este Tm bracata sau ra"dacini. de-a lungul rTndului. care are ca scop mentinerea turgescentei tulpinii si de a o apdra de uscSciunea aerului si vTntuirior calde de primdvarS. de acesta se trage de varful puietului pentru a verifica daca" este bine plantat. se taie tulpina puietilor si se string la marginea parcelei pe alee. §i ITnga se scoate plantatorul din pam m t. Puietii fasonati si mocirliti sunt repartizati la semnul de p cablu Tn vederea plantaY ii. visin .

care iau na§tere din mugurii precoci de la subsuoara frunzelor. Tn se TnlSturS tulpina im ediat care caz deasupra m ugurelui altoit. gutui. prun ). deasupra altoiului sau a solului §i ca urmare portiune de tulpinS netSiatS poartS num ele de cep. acest trebuie Tnlaturat definitiv de la baza Tn §i de asem enea ar trebui TnlSturati §i luna iunie ISstarii care au crescut pe acesta pm a atunci. taierea cepului . se reteazS la 10-12 cm. AceastS m etodS are avantajul cauzata de t^ierea completa a tulpinii se cicatrizeaza ca rana repede. cu foarfeci bine ascutite §i se execut oblic si opusa mugurelui. . taierea la cep . Referitor la numSrul de puiet.se aplicS Tn cazul puietilor care nu au fost altoiti sau la care mugurele oculat n s-a prins. are petiolul verde §i la o u§oara cu m Tna cade. pornindu-se de la vT rfului m ugureluf. se recepeaza la 2-3 cm.se execute de cTte ori ace§tia au pornit deoarece ei consuma din hrana altoiului. lasmd o atingere urm a verde sub m ugurele altoit. In cazul ctnd prtiolul este uscat §i nu cade la atingere. cepul.8-10 zile se verifies prinderea altoiului. DupS 14 zile de la prindere . se mentine Tnca 14 zile la speciile care cresc mai repede (cires. pentru ca altoiul sS creascS nestingherit. se poate spune cS pierderile reprezinta 3-10% la sernintoase i la sTmburoase reprezinta 1-5% §i la prun 2-14% iar pierderile se datoresc : pierderi datorate unei afinitafi mai slabe dintre portaltoi §i altoi. cu scopul de a create §i a TnlStura curbura . Se mai practica §i metoda fara cep. cmd ace§tia nu mai au putere sa mai creascS . piersic) sj la 21 de zile la speciile cu cre§tere mai lentS (mar dusen . deoarece la taierea cu cep . de la sol §i se altoiesc cu ram urS deta§atS. tSindu-se cu briceagul de §i de pe partea opusa jos Tn sus ochiului.este o lucrare simpIS prin care se TnlSturS cu foarfecapuietului portaltoi la 10tulpina 15 cm. fScTnd cite douS Tnf5s. iar puietii neprinsj se realtoiesc imediat. plivirea cepului de lastari . efectuarea defectuoasS a altoitului.5 cm . TntrucTt el face suber de protectie. m ai TnaltS decT nivelul vT rfulmugurelui. atunci cmd lastarul s-a lignificat . Altoiul prins. mugurele altoit are o pozitie terminals pornind mai repede Tn vegetatie. T Sierea trebuie sS fie cu 0. palisarea ISstarilor altoi . zarzSr. §coala de pom i cTmpul II este continuarea cTmpului I puietii sttnd Tn acefasj loc.se face dupS trecerea pericolului gerurilor mari . AceastS a doua legatura. decalarea epocii optime de altoit§coala de pomt ctmpul II (anul II) . lucrare care se executa de la Tnceputul lunii august. cu cosorul sau daca el este gr cu fierastraul . LSstarii anticipati se ciupesc la 3-4 frunze §i se repeta pma dupa 15 august. Taierea cepului se poate face cu o foarfeca de vie . Daca se altoiesc Tn primavara. iar puietii daca se altoiesc Tn vara . .se face Tn cazul cmd se lasS de la Tnceput de care ace§tia se leaga .urSri de rafie deasupra si dedesuptul mugurelui.se executa la pomii care au cep. paradis . par. visjn. drept ciupirea lastarilor anticipati . se face economic de forta de munca. . legSturile se sISbesc.i altoiti §i neprinsi. de la sol §i se altoiesc Tn lemn nou . Anul al ll-lea Tncepe efectiv din m artie cmd se executa prim ele lucrari Tn pepinierS. fire sintetice. dezvelirea ochilor mu§urof{f sau mveliti . el sevind aceastS ca un fel de tutore pentru tinarul lastar altoi. legStura de rafie se TnlSturS de pesjpuiet se leagS din nou. atunci mugurele nu s-a prins. cu rafie. altoirea Tn cTmpul II . TSierea tulpinii deasupra ochiului se face Tnainte de a porni Tn vegetatie.

D in iarna. imprejm uirea cu gard . pentru a demonstra cum se executa proiectarea . tratamente de combatere . obligate moderne.verificarea stSrii ISstarilor . Trunchiul pom ului va avea urm atoarele Tnaltim i conform STA S 120-150 cm. . formarea coroanei tn ctmpul II . d eoarece se T ng ro asa si creste prea putem ic T n cT m pul III. obligate clasice. grSdini 50-60 cm .adopta varianta cu trunchiul mijlociu (0. iar daca are puterea recepeazd la de refacere se 2-3 ochi deasupra punctului de altoire si se alege un l^star care se dirijeaz§ pentru a form a trunchiul. Cel de al saselea mugur trebuie sa fie situat Tn dreptul locului unde a fost cepul. fSr§ a intra In lem n §i ferind altoiul de vatam ari. trebuie cunoscute: TnaltJm ea trunchiului . D aca aceasta lastarula suferit. se stabileste limita dintre cele trei parti si anume trunchiul . si un foarfece.piram ida franceza. dupd pornirea Tn vegetatie pom ii degerati se Tnlatur§ . adm itindu. pom ul trebuie s3 ias§ sub form a de vargS sanatoasa .portiunea de lua nastere ramurile unde vor coroanei si cepul .viitorului pom depinde de specie.i Idstarii pm a" la m dltim ea de 60 cm . pentru palm ete altoiti pe paradis. cind lastarul altoit are Tnaltim ea de 100 cm . (anul III) In aceast§ scoala . Taierea are . scot la inel tot. trunchi malt si portaltoi vigurosj . . Aici se executa lucrarile : .6 dintr-o singura m iscare fara a lasa dot. . De la 1 m. fiind al doilea an pe ISstarul care altoiul T l petrece T n pepiniera .de care se va palisa ISstarul de prelungire sau axul coroanei. iar al saselea. care este continuarea cim pului II se proiecteaza coroana.deoarece odat§ cu Incetarea vegetatiei se iveste pericolul ca iepurii s§ roadS altoii. piersic si visin.sunt douS lucrari principale caci de fructe este productia influientat§ de form a de coroana. E l doi ani po ate p arasi pepiniera sub formd de varga fara coroana sau sub form a de pom cuProiectarea coroanei se face coroana. model . La executarea lucrarii de proiectare se foloseste o sipc£ gradatS Tn cm.se ia rigla si se a§aza ITnga pom . se lasa 4 lastar cind se porniti din m uguri succesivi si se suprim S restul de lastari ce se afla" deasupra uftim ei de pom i ctmpul III §coala ram uri. se numara 6 muguri consecutivi din care 5 vor da nastere ram urilor de ordinul I al primului etaj.20 cm) si ca se se ca se fixeazaTnaltim ea trunchiului la 1m . daca el este apt pentru forma de coroanei. Lucrarea de proiectare decurge astfel: se face analiza pomului.se face la speciile cu crestere viguroasa.pentru pomii cu talie mare.80-1. soi si m ai ales de portaltoiul folosit si fo de coroanei ce se va adopta Tn cultura pom ului.se fac preventive si Tn mod special T m potriva afidelor care T m piedicS cresterea lastarului.se urm aYeste forma din care a iesit din iarn§. proiecterea coroane! si formarea el . formele de coroanSAcestea pot fi : libere. Principiul proiectaYii si form§rii coroanei este acelasi pentru toate formele de Tnsci tehnica diferS dupa" form a coroanS de coroanei adoptata . Tn sus deci Tn partea din care vor lua nastere ramurile coroanei.trunchi mijlociu. dusen §i 30-60 cm. Piersicul trebuie sa elibereze obligatoriu pepiniera dupS . iar pom ul paraseste pepiniera etajul I form at. se foloseste unca de exem plu . gutui.trunchi pitic sj semipitic. pentru pomii cultivati Tn livezi si altoiti pe portaltoi vigurosi. trunchi pitic. 80-120 cm. pentru a stabili Tnaltim ea si form a de coroand pe care le va avea pom ul. axului coroanei.

Puietii trebuie s5 TntruneascS conditiile prev§zute de STAS . Se iau 10 probe pentru fiec specie iar o evaluare mai precisS presupune luarea a ctte 10 probe pentru 2500 mp. sa fie lipsiti de paraziti declarati periculo§i. paY 19-21000 buc/ha.tal . la ha iar productia de pomi altoi'ti ./ha . Ei se planteaza" la distanfa de 1/0. material de calitate inferioara".i puietilor se face cu calibratorul. Pom trebuie sa aiba asigurata autenticitatea 100% .te folosind rama metrica si se numSrS puietii cuprinsj Tntre laturile sale. care se Tnm ulteste cu suprafata ocupata de specia respective obtinT se productia probabila". se face pe timp bun din afara iar la puieti. epoca . §coala spi. Puietii. Probele luate se aduna" sj se Tm parte la num Srul lor rezulttnd num Srul de puieti la mp. marcote si butasj . prun 11-17000 buc/ha .se face la pomi Tn timpul scoateriipamint . fSr§ v§t§mSri de ger sj paraziti.este o lucrare principals .ger. marcotele . numarul probabil de puieti se stabiles.se scot cu pluguri speciale sau manual. Din partea opusa san{ului se Tnfinge cazm aua la 15 cm . sa aiba radacini cu trei ramu de 35 cm . Productia de puieti este de 200000-300000 bucSti la specific sTmburoase §i de 130000-200000 bucati Ha la la speciile semintoase.este locul unde se planteaza pomii nevinduti. se desfrunzesc Tnainte de a fi scosj din pamint. productia §i calitatea materialului saditor . fara urme de§i cu coaja neteda" .se face la lastarul de prelungire.lastarii de Tngro§are de pe trunchi se ciupesc pmaiunie la 4-5 frunze de la 20 cite ori este nevoie. grinding. puietii din scoala de puieti . sa fie sanatoase fara pete §i vatamari. se . de modul se executa depinde calitatea cum acestuia.se scot manual prin distrugerea bilonului. de pom si cu ajutorul salta pom ul Tn sus iar Tn acelasj tim p. iar ramurile din coroanS dupa" plantare se vor scurt la 2-3 ochi.5m. sa viguro§i. dupa ce s-a terminat scosul. sa aiba radacina sanatoasa . lah a .la cais 1215000 buc. Tn vTrsta de 1 an. marcotelor . sunt sco§i de pe rind si lasati pe brazda Tntoarsa de unde sunt luati de muncitori. marcotele si pomii la care nu a cfizut frunza pTn§ la data respective' .la care se scoate materialul saditor este Tntre 1-15 noiembrie. scoaterea materialului sSditor .se exprima numeric si calitdti la unitatea de pe suprafata . ei pot petrece aici 2-3 ani dar ar trebui evitata aceasta tala §coaladeoarece pom ii Tm bStrTnesc §i apoi se prind greu TnValorificarea materialului saditor livada".scopul de a limita Tnaltimea trunchiului si de a perm ite cresterea ram urilor din etaju! I ciupirea lastarilor . Sortarea butasjlor. ei singura taietura fara a l§sa dot.se scot cu plugul . se dezvele§te baza tufei si cu foarfeca se taie fiecare marcotS de la punctul de insertie cu butucul pomii . evaluarea materialului sdditor .se face Tn luna septembrie prin numarare. tSierea la inel . palisatul . un alt m uncitor trage pom ul din pa"m Tnt. Tulpina sa fie dreapta . cire§ 18-20000 buc/ha la mar 20-22000 buc. §coala de poml ctmpul IV (anullV) Aparitia acestui cTmp este determ inate de urma"toarele cauze: accidente climatice . degeraturi sortarea materialului saditor .la ISstarii de Tngro§are se face pTna" la tSindu-se la inel cu cosorul dintr-o 1 iulie. lipsa de vT nzari.sa aib5 autenticitate de 100% . La scosul manual pe o parte a rTndulul la o face se distant^ de 15-20 cm un sant de 50 cm . tulpina sanatoasa . Puietii sco§i sunt sortati si stratificati. Productia de buta§i este de 80-120000 bucfiti la ha marcotele 80-140000 buc.

Locul unde se stratifies materialul saditor trebuie s§ Tntruneasca" urm dtoarele condi^ii : s§ fie aproape de sediul pepinierei. Pentru exteriorul balotului se foloseste stuf. pTna se . papurS. m sTrm e cu lungim ea de 2-2. culcati 40 cm. Balotuf se eticheteaza. Pomii Tnainte de a fi ambalati. se leaga Tn pachetede 10 bucS ti. iar pentru interior. ferit de stagnarea apei rezultat§ din ploi sau topirea zSpezii. Tn santuri. Pomii se stratifica la fel Tn santuri fie drept Tn picioare fie culcati pe stratul t care se "scoate la facerea pam m de santului. iar peste paie si de-a curmezi§ul sarmelor se pun pachetefe cu puieti care se asaz§ cu rdddcina la mijlocul balotului.se face astfel. o arie Peica se Tntind la sol 8 paie . Tn continuare se ia pam mt de alaturi §i se pune peste puieti TncTt se face prin scoaterea pSm m tului un alt sant Tn care se pun alti puieti termina stratificarea lor. expedierea si transportui materialului . santurile se fac adTnci.se face Tn mod obligators de catre delegatul fito-sanitar care emite si un buletin privind starea de sdndtate a materialului. se stratified f§ra a fi legati. Peste sa puneun strat de 5-6 cm de paie .5 m si la 40 cm una de alta. ambalarea. Tmprejmuit pentru a fi ferit de iepuri. altfel. marcotele si butasii se stratifica Tn santuri cu admcimea de puntndu-se Tn sant ra'sfirati. apoi se string balotii.se face cu scopul ca radacinile s§ fie ferite uscaciune iar tulpina de de ger. stratificarea materialului . iar la distante mari se am baleaza. aici. si perdelelor de protectie care sunt gazde pentru soared. Pomii se ambaleaza' cu radacina si tulpina Tntregi. s§ nu fie Tn vecinStatea magaziilor. PSstrarea se face prin stratificarea sa Tn pammt. Beneficiarii din apropiere ridicS materialul neambalat. pe partea unde s-a pus pSmmtuI scos odata cu sSparea santului. se acoperd apoi rSdStina si o parte din tulpind cu p§m m§runt si se calcd cu piciorul.8 num a'ra si se leag§ Tn pachete de 50-100 bucSti an cazul cm d se transports. ger si atac de iepuri si soared. ele se leagS la capete de ni§te tSrusi bStuti Tn pam mt. coceni de potumb . TncTt sa asigure acoperirea Tn Tntregim e a rSdScinii si a 35-40 cm din tulpinS gazarea materialului saditor . Puietii. .

plantatii de pomFelurile de livezi : i. sa"'dep§§easca Tnaltim ea pom ilor din livada o durata m ai lunga decT t pom ii. livezi didactice.grSidlnlfam iliale.CURSUL Nr. culturi pom icole pure. livezi experimentale. aiba si ssi sS nu fie plante gazda" pentru bolile criptogam ice §i daunatorii anim ali care ataca pom ii. Alegerea locului pentru livada T ntocm irea planului de T nfiintare. S3 creasca repede. • . Tipurile de livezi: livezi comerdale. sa aduca un venit oarecare ca fructe. terase continui. Examinarea florei pomicole §i faunei silvice Examinarea solului §« subsolului Apa freatic5 Expoztyia terenului Relieful terenului Organfzarea terenului Tntocm irea planului de suprafata sj nivelatie al terenului la scara 1: 5000 Parcelarea terenului Trasarea drumurilor drum uri principale. DrenajeInfiinfarea perdelelor de protecjie perdele de protectia solului sau antierozionale perdele de protectia pom ilor sau antieoliene Speciile de pom i care intra Tn schem a unei perdele trebuie sa Tntruneasca conditii: urm Stoarele sa fie adaptate la conditiile pedoclim atice ale locului respectiv.• a terenuluiTerasarea terenului terase individuate. drum uri centrale. cu scopul de a produce fruct nurne§te livada de pom i. livezi pentru consum local. 5 Infiintarea plantatiilor pomicole §i lucrari de Tngrijire dupa plan tare fnfiinfarea livezilor de pomi . drumuri secundare Lucrari de amenajare . culturi agropom icole.U n teren plantat cu pom i Tn m od definitiv Tntr-o anum ita" ordine sj distant^. araci . cultura pom ilor Tn fineat§. lem n de foe din curatatura.

se trece direct la subparcelare. balize. pichetajul in evantai. perioada Dezavantaje: costul manoperei de plantare se mareste prin lucrarea de Tnvelire a trunchiului pomilor Tmpotriva iepurilor. pentru Tncadrare este nevoie de o linie de baza care poate fi un drum . sistemul de pichetaj Tn care pomii de pe doua" rmduri vecine nu se afla" fata in fata si la care un pom de pe un rind este situat la jumatatea distantei dintre doi pom i situati pe rindul vecin. m aiuri. epoca de plantare . nu Tn aceasta perioada" fortele de miinca" sunt mai libere §i se pot g5si mai usor. Plantarea pomilor Plantarea pomilor este lucrarea prin care pomii se planteaza la locul definitiv stabilit prin pichetare.jaloane. pomii trebuie udati Tn mod obligatoriu . fncadrarea terenului: pe un teren organizat.. pomii prinsi la plantare vegeteaza incet si dau cresteri mici. r§d§cina pomului plantat toamnaprimavara no! radacini care emite devin active. scTnduri de plantat sau de fixat pichetii de control. Plantatul de primavara . borne si picheti. echer) m ire. din care cauza form area coroanei §i punerea pe rod TntTrzie. scoflndu-se' rezulte o clinurile terenului la marginea acestei figuri. Sistemul de pichetare pe curbele de nivel Tehnica pichetajului Aparatura necesard: aparat topometric . pichetarea in triunghi isoscel. o sosea. o linie de telefoane. iar IStjmea poate fi de 50-100 de m dupa caz. din punct de vedere biologic. unde terenul este Tmpartit Tn parcele iar acestea figureaza" pe schita de plan . se ridica doua" perpendiculare care se unesc printr-o linie care Tnchide careul. iar aceasta baza se materializeaza prin jaloane. perpendicularele de pe linia de baza se ridica Tn a§a fel TncTt sa figura geometries regulata". o cale ferata. din punctele sale extreme. marind astfel costul Tntretinerii. pfchetarea in triunghi echilateral. asigur§ o prindere mare la plantare si o crestere normals a ISstarilor Tn de vegetate.(teodolit. strme gradate. Lungimea si IStimea subparcelelor sunt determinate de relieful terenului. prinderea pomilor la plantare este mai micS . .dezavantaje: perioada de plantare este foarte scurt§.s-a stabilit ca cea mai buna epoca de plantaretoamna deoarece: este perioada Tn care se pot planta pomii este de durata" mare(de noiembrie pma la 20 decembrie) la 15 epoca de plantare se poate prelungi practic Tn februarie.pichetajul in dreptunghi. picheti. De la linia de baza. panglici de otel. fise. astfel lungimea unei subparcele poate ft egala cu lungimea parcelei. fortele de munca sunt ocupate Tn campania agricola de primavara . din aceasta" grupa" f§cTnd parte sistem ele : pichetarea in chinconz. CTnd avem o form a neregulatS. deoarece Tn intervalul decem brie-februarie sunt perioade pma cTnd pSm TntuI este Tnghetat.

acolo unde frecventa §i intensitatea vmtului este mare . . stabilirea distantelor de plantare . Din aceastS grup§ fac fata Tn parte: pichetajul in patrat.se planteaza parul. pom ii fiind mai de§i pe rind se pot apara m ai usor. . se repartizeaza: infejioarS pe treimea marul. Tn functie de talia §i portaltoiul care s-a altoit specia respectiva. felul de livada astfel la cea obi§nuita distantele de plantare vor fi pe de mai m ici decTt Tn livezile unde lucrSrile se executa m ecanizat. va fi Pichetarea Este lucrarea premergatoare plantarii pom ilor si arbu§tilor fructiferi. Alegerea §i a§ezarea soiurilor pe teren Alegerea soiurilor se face dupS urmStoarele criterii: alcatuirea sortimentelor numai cu soiuri raionate pentru acea zona . se va adopta urmatoarea repartizare: pe trenurile plane sau aproape plane. din cele douS soiuri alese pentru sortimentul unei livezi comerciale dacd sunt interfertile.pe treimea mijlocie . penetrabile. a caror epoci de coacere sunt diferite . Tn regiunile cu regim pluviometric sub 550 mm anual. speciile de pom i rezistente la: vint si nuc.pe treimea mijlocie vor planta se marulaltoit pe mar franc . dintre soiurile raionate se alege unul sau eel mult dou§ sorturi valoroase Tn livezile comerciale se alege unul sau dou§ soiuri cu epoca de coacere Tn acela§i sezon. soiurile alese trebuie sa fie bune polenizatoare Tntre ele. distanta de plantare m ai m ic§ . se planteaza pe ca tires latura sau laturile expuse vTnturilor dominante. pichetarea terenului. gutuiul §i prunul. adica sa fie interfertile. iar restul speciilor Tn continuarea acestora. premergatoare Lucrdrile plantdrii pomilor desfundatul terenului. se planteaz§ din fiecare soi un numar egal de pomi. se 4-5 rmduri din soiul cu valoare planteaz§ mare §i -1-2 rmduri din eel cu valoare mai mica dar care are putere mare de polenizare. pe terenurile Tn panta. speciile pomicole se repartizeza Tn regiunile tipice pentru cultura pomilor pe treimea inferioara vor planta se marulaltoit pe dusen . Tn cazul soiurilor raionate care nu au valoare comerciala egala . prin care se stabileste pe teren locul unde se vaplanta fiecare pomSistemele de pichetare sunt: . sistem e de pichetare in care pomii de pe doua rinduri vecine se gasescfat§ . pentru gradini familiale se aleg trei patru soiuri dintr-o specie. pe treimea superioaravor planta se cire§ul §i vi§inul. gutuiul sj parul altoiti pe gutui. astfel se reduc paz si cheltuielile de recoltare. Perdelele de protectie pot fi : impenetrabile.se planteaza caisul §i visinul. prunul§i nucul. care se face diferentiat Tn functie de vigoareapom ilor .frunze pentru cre§terea viermilor de matase. de conditiile de mediu. semipenetrabile. au aceeasj epoca de coacere si aceeasj valoare comerciala. iar pe treimea superioara . piersicul cire§ul si nucul. Amplasarea constructor Stabilirea speciilor de pomi Tn cazul Tn care se stabileste sa se cultive mai multe specii de pomi Tntr-o livada situata Tntr-un trup. asezarea soiurilor pe teren se face astfel: pe una si aceeasi parcels se planteaza soiuri la care fructele se coc Tn aceeasi epoca . paradis si chiar mar franc.

nu se face straturilor. musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat toamna. pSm TntuI din orizontulcm) se pune la fundul gropii. dac§ Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea m u§uroiului din pamtntul rezultat se face o copc§ cu si marginile de 15 cm pentru retinerea apei din ploi sau din udari. Tm potriva iepurilorplantarea s-a fScut toamna. trunchiului pom ilor Tn Tnvelirea aceeasi • zi cu plantarea. udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara. mocirlirea pomilor. lucrari de ingrizire aplicate pomului. se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la sS includS cei doi picheticontrol. Tutoratul Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare se executa astfel: se repartizeaz§ cTte un tutore la fiecare groap§. cTnd nu s-a f§cut suprapichetarea. inversarea dac§ pSmTntu! din orizontul B este nepotrivit. reducerea ramurilor Tn coroanS . A (0-40 urmmd ca restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. • PregStirea pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor. se poate face folosind panglica si gradate pentru a fixa exact locul strmele unde se va bate tutorul.SSpatuI gropilor perioada cTnd acestea se executa este toamna . Tehnica plantarii pomilor alcStuirea echipelor de plantatori. indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara cea mai indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de plantare. udarea pom ilor ori de cTte ori este nevoie. cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe sapatul terenuri inerbate Din a doua grupa: . se pun Tn bazine cu apa pentru recap§tarea turgescentei. : . Forma gropilor: rotunda. Din prima grup& de lucrari: sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata.pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina . Alegerea materialului saditor si transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti. apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost de pichetul de baz§. pStrata. prezentarea modului corect de plantare.Trasul pamintului in groapa dacS pSm TntuI din orizontul B (40-80 cm ) este bun. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14 zile Inainte de plantare. Ingrijirea pomilor in primul an de la plantare lucrari ce trebuie aplicate solului. calusarea ramurilor prea apropiate de ax. facerea copcilor Tn jurul pomilor dac§ plantatul s-a executat primSvara. si -cTnd s-a fclcut suprapichetarea. dup§care tutorele se bate tn pSmTnt. legarea pomilor de tutore. si exista pichefii de control.

nu se face straturilor. legarea pomilor de tutore. mocirlirea pomilor. cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe sapatul terenuri inerbate Din a doua grupa: . pSm TntuI din orizontulcm) se pune la fundul gropii. • PregStirea pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor. se pun Tn bazine cu apa pentru recap§tarea turgescentei. cTnd nu s-a f§cut suprapichetarea. pStrata. si exista pichefii de control. udarea pom ilor ori de cTte ori este nevoie. Ingrijirea pomilor in primul an de la plantare lucrari ce trebuie aplicate solului. prezentarea modului corect de plantare. si -cTnd s-a fclcut suprapichetarea. udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara. trunchiului pom ilor Tn Tnvelirea aceeasi • zi cu plantarea. se poate face folosind panglica si gradate pentru a fixa exact locul strmele unde se va bate tutorul. inversarea dac§ pSmTntu! din orizontul B este nepotrivit.Trasul pamintului in groapa dacS pSm TntuI din orizontul B (40-80 cm ) este bun.SpatuI gropilor perioada cTnd acestea se executa este toamna . : . A (0-40 urmmd ca restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la sS includS cei doi picheticontrol. Alegerea materialului saditor si transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti. musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat toamna. dup§care tutorele se bate tn pSmTnt. reducerea ramurilor Tn coroanS . facerea copcilor Tn jurul pomilor dac§ plantatul s-a executat primSvara. Tutoratul Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare se executa astfel: se repartizeaz§ cTte un tutore la fiecare groap§. indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara cea mai indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de plantare. calusarea ramurilor prea apropiate de ax.pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina . lucrari de ingrizire aplicate pomului. apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost de pichetul de baz§. dac§ Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea m u§uroiului din pamtntul rezultat se face o copc§ cu si marginile de 15 cm pentru retinerea apei din ploi sau din udari. Tm potriva iepurilorplantarea s-a fScut toamna. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14 zile Inainte de plantare. Forma gropilor: rotunda. Tehnica plantarii pomilor alcStuirea echipelor de plantatori. Din prima grup& de lucrari: sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata.

apaYarea pomilor Tmpotriva atacului iepurilor. . stropirea pomilor dupa caderea frunzelor cu zeama sulfocalcica . completarea golurilor.ciupirea ISstarilor porniti din mugurii lateral! si din cei term 3-4 ochi inal!. fa> combaterea bolilor si dSunfitorilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful