RO 2004/016-941.01.01.

06

GUVERNUL ROMANIEI

Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala

Suport de curs pentru Horticultura
Proiect implementat de Consiliul Local Beresti Meria jud. Galati În parteneriat cu Asociatia ,, Speranta Danubiana ” Consiliul Satesc Baurci-Moldoveni Consiliul Local Baneasa jud. Galati

“Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala”

Proiect implementat de Consiliul Local Beresti-Meria

Suport de curs pentru Horticultura

Intocmit si redactat de catre colectivul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati

CUPRINS
1. Particularităţi ecologice ale plantelor legumicole în relaţiile cu factorii de mediu şi dirijarea acestora prin tehnologie 2. Particularităţile înmulţirii plantelor legumicole 3. Producerea răsadurilor de legume
4. Pregătirea şi plantarea răsadurilor de legume în câmp

5. Verigi tehnologice în culturile de legume 6. Cultura morcovului 7. Ceapa 8. Varza 9. Conopida 10. Tomate – cultura în câmp 11. Castravete - cultura în câmp 12. Pepenele verde 13. Cartoful 14. Introducere în viticultura 15. Cultura viţei de vie în România 16. Caracterele morfologice, particularităţile biologice ale viţei de vie 17. Amenajarea, organizarea şi dotarea sectorului pepinieristic în vederea producerii materialului săditor 18. Elemente tehnologice privind producerea materialului săditor pomicol 19. Înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi lucrări de îngrijire după plantare

cresterea si dezvoltarea normala . hreanul . telina . factori climatici -lumina -temperatura -apa -aerul si gazele 2. Dupa cerintele speciilor legumicole fata de factorul temperatura . factori edafici -textura .tarhonul -specii rezistente la frig -se preteaza la semanat sau plantat din toamna -exemplu : morcov . sol si nutritie . si pot fi: 1. .structure solului -ph -ul .diferentiem : -specii foarte rezistente la frig -suporta usor temperaturi de -10 OC. Factorii ecologici se impart in doua mari eategorii : I -Factorii directi -actioneaza in trei mari eategorii . pastirnac .apa freatica 3. conditii specifice de clima . factorii biotici -omul si organismele vii II -Factorii indirecti -altitudinea -latitudinea -expozitia -inclinatia terenului TEMPERATURA Odata cu evolutia temperaturii in aer se va urmari si temperatura solului pe luni dar si pe adancime (stratul de la suprafata solului unde se seamana sau se planteaza este supus unor mari amplitudini ale temperaturii in cursul anului de la 0 grade Celsius in ianuarie pana la 36 -40 0 C in lunile de vara). -pot ramane peste iarna in camp fara masuri speciale.exemplu : stevia .PARTICULARITATILE ECOLOGICE ALE PLANTELOR LEGUMICOLE IN RELATIILE CU FACTORII DE MEDIU SI DIRIJAREA ACESTORA PRIN TEHNOLOGIE Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explica prin existenta multqr specii si varietati de plante legumicole dar si prin aceea ca anumite soiuri de legume impune pt.

-are loc cresterea si fructificarea plantelor La temperatura maxima .plante putin pretentioase ( spanac .deficit de caldura . Dirijarea factorului temperatura se impune urmatoarele situatii: -exces de caldura .specii rezistente la caldura -suporta temperaturi ridicate (castraveti pepeni).mulcirea solului) Impedicarea accesului luminii are aplicabilitate si in pastrarea legumelor in stare proaspata ( cartof consum + lumina = solanina . o temperatura optima si o temperatura maxima . frunze ) . spanac . castraveti) Marirea sau reducerea intensitati lumininii difera in functie de cerintele particulare ale speciilor legumicole Dirijarea factorului lumina se impune in urmatoarele situatii: .se face prin -alegerea suprafetelor .se face prin : . irigarea ori de cate ori este nevoie . folosirea de sticla speciala fotosensibila . morcov ) .exemplu : cartoful .se face prin iluminarea artificiala diminuare a de intensitatii luminii . Pentru fiecare specie legumicola diferentiem o temperatura minima . protejarea plantelor cu folie .ridichi) -plante pretentioase (tomate . speciile legumicole se clasifica in: -specii de zi lunga .bine la o durata a lumininii de minim 8 ore ( salata .specii de zi scurta . vinete )Dupa intensitatea radiatiei luminoase pi.exemplu : tomate .durata maxima a luminii este de 18 ore .evitarea terenurilor reci cu apa freatica la suprafata . Lumina In functie de durata zilei lumina si respective a perioadei de intuneric .-specii semi rezistente . epuizarea plantelor . plantarea rasadului pe versantul nordic al bilonului . radacinoase + lumina = pornire timpurie in vegetatie) APA . plantele nu mai cresc . var stins.prin stropirea cu emulsie opaca de praf decreta .' de sporire a intensitatii luminii .plantele solicita o durata maxima de lumina de 12 ore .procesele de asimilatie si dezasimilatie au o intensitate mica.specii pretentioase la caldura . vinete . infloresc . vinete . -infloresc bine la o durata a luminii de min 8 ore ( fasole . huma folosind 1gram/m reduce transparenta sticlei cu 20%. mulcirea solului. castraveti . aerisirea puternica in spatii protejate . La temperatura minima . legumicole se clasifica astfel : -plante nepretentioase ( ceapa pt. ardei.morcov . ardei. .procesele biochimice au intensitate mare de aceea trebuie sa se evite depasirea temperaturii maxime care poate duce la marirea dezasimilatiei.realizarea perdelelor de protectie . temperaturi sub acest nivel due la moartea plantei La temperatura optima -procesele biochimice se desfasoara normal. castraveti .

Este mijlocul de transport pentru subsatantele minerale si reprezinta eel mai insemnat factor limitative al cresterii .dovleacul.plantele din sera fata de cele din cimp.noiembrie are loc o crestere usoara de CO2 datorita intensificarii activitatii microorganismelor din.ceapa. Din grupa altor gaze .Daca argila este in proportie de 50% solul este argilos si impractic culturilor legumelor intrucat au o capacitate mare de retinre a apei si sunt reci datorita umiditatii. Un continut ridicat in apa il au plantele tinere fata de cele mature . Dirijarea factorului apa se impune in stuatia unui exces sau deficit. -deficitul de apa = pierderea apei de catre plante intr-un procent mai mare decat eel asigurat de radacini (plantele pierd turgescenta si se ofilesc impunindu-se irigarea) AERUL SI GAZELE Aerul conditioneaza viata plantelor legumicole atat prin compozitia sa chimica cat si prin miscarile sale . Aerul atmosferic se compune din 78% azot .Preluarea apei se realizeaza prin radacina .specii cu cerinte mari la umiditate .vanturile.21%oxigen. -bioxidul de sulf.conopida .sol. castravetele .Tulpina are 45-50 % apa. Textura solui este data de continutul acestuia in argila .frunzele mature au 60-65% apa . -sepcii cu cerinte reduse -fasole . Procesele metabolice la plante se desfasoara normal atunci cind tesuturile au un grad corespunzator de turgescenta care este dependent de specie . Solurile pentru cultura legumelor se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala destul de ridicata si a unui potential de productie corespunzator. Diminuarea concentratiei de carbon in timpul zilei se datoreza consumului in procesul de fotosinteza (in lunile martie. Cultura legumelor se practica pe soluri nisipoase . varza.frunzele tinere au 80-85 % apa. o cantitate foarte mica de CO2 si altele cateva gaze .organele de reproducere si virfurile de crestere au 96-98% apa Cel mai mic continut in apa il au semintele si este de 12-14% . in sere ziua continutul in CO2 descreste datorita procesului de fotosinteza si creste in timpul noptii datorita respiratiei plantelor).spanac. iar circulatia apei este facilitata de forte ca imbibatia .puterea de absorbtie a radacinii .tomate . -flor clor ammoniac SOLUL SI HRANA . Dupa cerintele fata de umiditate speciile se pot grupa in : .fenofaza . Obtinerea unor recolte mari este posibila printr-o posibila aprovizionare corespunzatoare a plantelor cu elemente minerale cat si asigurarea unor relatii optime intre toti factorii de mediu. Importanta aerului rezulta din faptul ca plantele legumicole folosesc oxigenul pentru respiratie iar CO2 este sursa de baza in asimilatia clorofilei.salata. -specii cu cerinte moderate . mazarea . . virsta . fac parte : -amoniacul. nisipo-lutoase. transpiratia.capilaritatea.presiunea radiculara . -excesiil de apa duce la hidratarea plantelor si eliminarea oxigenului determinind axfixierea plantelor.salata .

Foarte bune sunt solurile care au o textura medie .cupru. iar la culturile protejate se va interveni cu cantitati mari de material organic sau produse speciale pentru mentinerea acestei calitati a solului .Dispunind de mijloace ca irigarea . In camp liber atentie deosebita se acorda rotatiei culturilor pe specii de plante care contribuie la refacerea structurii. . chimizarea.potasiu. Ea reprezinta un element deosebit al fertilitati solului.mecanizarea . Plantele legumicole nu suporta variatii mari de PH de aceea trebuie sa se evite aplicarea de ingrasaminte cu reactie acida pe soluri acide si a ingrasamintelor alcaline pe soluri alcaline . omul devine un factor tot mai active modelind influienta naturii asupra productiei de legume. Macroelemente .influenteaza mult schimbul de gaze regimul termic si circulatia apei. Aportul macroelementelor si al microelementelor asupra plantelor este foarte complex si depinde de cantitatea administrata dar si de raportul dintre micro si macroelemente . PH-ul sau reacta solului este determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din sol si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter basic.magneziu. Microelemente : fier. din acest motiv la cultura legumelor se acorda o atentie sporita formarii si mentinerii structurii solului.molibden. azot.mangan Factorul biotic =OMUL Interventia omului este permanenta in tot cursul anului ducind la modificarea conditiilor de viata ale plantelor . cu o buna permiabilitate a apei un raport favorabil intre aer si apa Structura solului .fosfor.calciu.zinc.

Inmultirea prin rizomi sau portiuni de radacina .Acesta poate fi: 1. hrean( se folosesc rizomi cu muguri terminali) 7.disc pe care se gasesc muguri din care se emit radacini -mod de executie . ardei .-inmultirea prin bulbi . macris .la ciuperci 11.-inmultirea prin bulbil! . batat) 8: Inmultirea prin marcote . inmultirea prin tuberculi .bulbii se despart si se planteaza in camp toamna sau primavara devreme 2. Inmultirea prin miceliu .inmultirea prin drajoni . Inmultirea prin altoire .se aplica la usturoi -mod de executie .la cartof -se folosesc tuberculi intregi sau sectionati cu 1 -2 muguri 4.o metoda . sparanghel. tomate.cimbrisor . inmultirea prin meristem in vitro (tesut vegetal tinar situate la extremitatea radacinii tulpinii si ramurilor care se inmultesc continuu in vederea cresterii) .tarhon (se despart lastarii inradacinati de la planta mama care se planteza primavara sau toamna 6. Inmultirea prin butasi .vinete -altoirea in despicatura .se despart portiuni de tufa cu ajutorul cazmalei sau cutitului si se planteaza primavara sau toamna 10.se despart bulbilii de pe disc si se planteaza toamna sau primavara devreme 3.sau cu pana laterala 12. Inmultirea prin portiuni de tufa .la tarhon batat ( primavara se musuroiesc portiuni de tulpina care inradacineaza . inmultirea prin radacini tuberizate se aplica la batat (cartoful dulce ) 5.se practica la pepeni.la leustean .se aplica la ceapa esalot -bulbul are un.la anghinare .la revent.portiuni din tulpina sau lastari se pun la inradacinare in vederea formarii radacinilor si apoi se planteaza (tarhon . iar toamna se separa de planta mama) 9.PARTICULARITATILE INMULTIRII PLANTELOR LEGUMICOLE Inmultirea plantelor legumicole se poate face pe doua cai: -pe cale vegetative (asexuata) -prin seminte (sexuata) Inmultirea pe cale vegetative da posibilitatea mentinerii si transmiterii la descendenti a unor insusiri valoroase pe care le are planta mama .

In acest scop se fac tratamente fizice si chimice ale semintelor -tratament fizic . umiditatea Puritatea -se exprima in % din greutate si reprezinta cantitatea de seminte intregi.seminte foarte mici -telina.50% timp de 10 min.0%prin infiltratie . Pentru aceasta inainte de semanat. la telina 10 min). valoarea culturala. -tratament chimic cu formalina 0. marar -350-900seminte/lg -seminte mici . fasole. castraveti.tiramet 4g/kg. Semintele pot suporta temperaturi cuprinse intre +40-60C si de -28C la un continut de 10-15% umiditate fara sa fie redusa germinatia . energia germinativa. . dupa care se raceste . puritatea . marimea .cu apa calda la 50C timp de 20 min. usuca si se trateaza cu produse organo-mercurice (la varza 15min. umiditatea din timpul pastrarii pana la semanat. ceapa. Dupa marime semintele se pot clasifica astfel: -seminte foarte mari -bob.INMULTIREA PRIN SEMINTE -se foloseste la majoritatea speciilor legumicole .prin prafuire. vinete. patrunjel. semintele se supun unui control. -permanganat de potasiu 1.10-60seminte/lg -seminte mari -tomate. pepeneverde-1-10 seminte/ Ig -pepene galben. varza -150-350seminte/lg -seminte mijlocii -morcov. -sulfat de cupru 0. ardei. determinind : autenticitata . Facultatea germinativa (germinatia) .. mazare.ne ajuta sa stabilim procentul dintr-un numar de seminte germinate intr-un termen stabilit pentru fiecare specie in parte si este influientata de temperatura . dovleac. salata 1000-2000seminte/lg Obtinerea de productii mari care sa corespunda din punct de vedere calitativ si cantitativ se face folosind seminte sanatoase libere de boli. sfecla rosie .25% timp de 5min. facultatea germinativa . normal dezvoltate care apartin speciei sau probei analizate.avantaje -coeficient mare de inmultire -posibilitate de pastrare pe o perioada mare de timp in spatiu mic -executare mecanizata si de mare precizie -norme reduse de seminte Pentru o buna reusita a culturilor de legume este nevoie de o samanta de calitate superioara.

-nivelarea manual cu sapa si grebla. In cazul solariilor incalzite .5cm intre seminte pe rand (prin imprastiere) -dupa semanat. combatere boli si daunatori. a buruienilor precum si calirea rasadurilor. se taseaza usor cu batatoarele.Controlul semanaturilor se executa zilnic . -in camp protejat sau neprotejat. folia se ridica de pe semanatura . . Exemplu : Tomate timpurii -pana la rasarire 22-24C in primele 4-6 zile dupa rasarire 12-14C iar noaptea 8-10C -pana la repicat 18-20 C ziua si 12-14C noaptea -dupa repicat 20-22C ziua si 14-16C noaptea -cu 8 zile inainte de plantat 12-14C si 8-10C noaptea ( ardei vinete pana la 22-25C . -dezinfectarea pe cale termica sau chimica. La dirijarea regimului de temperatura trebuie avut in vedere urmatorii factori importanti: -pretentiile speciilor in diverse perioade si faze de crestere a plantelor -faza de vegetatie a rasadurilor -gradul de intensitate al luminii Mentinerea unui regim de temperatura moderat sau scazut duce la obtinerea de rasaduri viguroase si calite . Cand plantele au bine formate frunzele cotiledonale si incep sa se formeze prima frunza adevarata se executa repicatul. fertilizare suplimentara. Cu cateva ore inainte de repicat se uda cu apa calduta (2025C) pentru ca in momentul scoaterii rasadului pamantul sa ramana lipit de radacini si sa se rupa un procent mic de radacini . -la o temperatura de 20-24C si umiditate de 70% se executa semanatul la o distanta de 5 cm intre randuri si 1-1. PRODUCEREA RASADURILOR IN SERE SI SOLARII INCALZITE Presupune: -pregatirea solului printr-o mobilizare la adancimea de 2 5-3 Ocm -maruntirea solului printr-o lucrare cu freza.nou iar in continuare se executa lucrari de intretinere care se refera la dirijara factorilor de microclimat.in rasadnite cu bicombustibil sau incalzite termic .PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME Producerea rasadurilor se poate realiza in : -sera si solarii incalzite sau reci. Cand 50% din plante au rasarit.dupa care straturile se acopera cu folie .Dupa repicat se uda din . urmind ca la sfarsitul lunii februarie sa fie fixate folia si a asigure incalzirea. se acopera semintele cu pamant. pregatirea terenului se face din toamna . incepand din a 4-a zi de la semanat. se uda cu stropitoarea .

1 -0.doza se administreaza in 2-4 etape.inainte de repicat la repicat: azotat de amoniu 50-100 g la 100 1 apa.cu 6-8 zile inainte de plantare 14-16 C ziua si 10-12 C noaptea Un regim corespunzator de lumina se asigura prin : curatirea geamurilor. marirea distantei intre ghivece sau cuburi nutritive pe masura ce plantele cresc . . evitind contactul direct si brusc al plantelor cu aerul rece.in aer U = 50-60% si nu mai ridicata intrucit creaza conditii favorabile alungirii si imbolnavirii rasadurilor . . cu cantitati reduse de apa si la o temperatura apropiata de cea din substrat.excesul de umiditate favorizeaza atacul de agenti patogeni. MAP 10gr/10 . AERISIREA . .se face chiar daca in exterior temperatura este mica dar cu atentie .dupa 8-10 zilede -cu 10 zile inainte de plantare se pot folosi ingrasaminte foliare : starter 10 gr/101 apa. vopsirea scheletului constructiei in culori deschise. . reducerea intensitatii luminii daca este cazul prin acoperirea peretilor de sticla cu praf de creta .la germinarea semintelor . .fie ingrasaminte solubile fie ingrasaminte complexe NPK Se pot folosi : : mustul de gunoi de grajd 1 kg la 100 1 apa.-in 5-6 zile dupa rasarire 12-14C ziua si 10-12C noaptea -pina la repicat 18-20 C ziua si 15-16 C noaptea .temperatura si umiditate. FERTILIZAREA SUPLIMENTARA o atentie suplimentara se acorda .care trebuie sa fie de 0.5% in functie de vigoarea plantelor si scopul urmarit.umiditatea in patul germinativ este de 90%.reglarea U se face prin aerisiri repetate si udari. se folosec ingrasaminte solubile. Cu 6-8 zile inainte de livrarea rasadurilor pentru plantare.dupa rasarire si repicat umiditatea este de 65-75%.regleaza regimul de gaze .reglarea umiditatii se realizeaza prin udari repetate . concentratiei . . . . se face aerisirea atit ziua cit si noaptea ==CALIREA= UMIDITATEA-mare atentie atit la umiditatea din sol cit si din aer. . -dupa 8-10 zile de la repicat: superfosfat 60-200g/1001 apa. . .folosirea pentru acoperirea semanaturilor a unor prelate din material plastic curate.

15%.ACTILLIC 0.patari.15 %.1% Benlate -0.KASUMIN 0. frunze de culoare verde inchis.SUMILEX 0.plivit buruieni .dupa semanat -Previcur -0.ATONIC 0.15%. .15% .raritul plantelor la cca 3 saptamini de la repicat .putregaiul radacinilor . Folpan -0. Virsta rasadului sa fie de: 45-50 zile la tomate si varza.Demitan 0.bine dezvoltate.1% -Acarieni: Talstar 0. -Musculita alba de sera -MOSP1LAN 0.fainare.sanatoase.RELDAN0.BRAVO 0.15% Benlate 0.15%.sortarea rasadurilor pe categorii.10-12 frunze la ardei.50-80 zile la ardei si vinete.Coropisnita .ferticare II.In aceasta perioada planta isi schimba culoarea .grau sau GR1LOSIL . aspre la pipait.5grame la mp.2%.1%.5 kg la 10 kg de uruiala din seminte de floarea soarelui.10%. Nissurun 0.SINTOGRIL 2.1 %. 15.solutia se pulverizeaza fin si uniform pe plante . RASADUL DE CALITATE SUPERIOARA -trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: plante viguroase. Ca regulator de crestere se poate folosi C1COGAN 0.repicare-plantare : PREVICUR ENERGI 0.15% Folpan 0. (Ex.1%.1% folosind 1 1/10 mp.inaltime redusa si caracteristica fiecarei specii.35-40 zile la castraveti PRODUCEREA RASADULUI IN RASADNITA Presupune : pregatirea biocombustibilului.sistem radicular puternic.ardei 15-17 cm.repicare : PREVICUR 0.1%. 6.15% (10-15-L suspensie) la 100 mp semanatura.08%. . tomate 14-16 cm.ACTARA Q.se stropeste solul cu 2-3 zile sau imediat dupa repicare folosind 4-5 1 suspensie la mp. frunzele au o culoare verde inchis .momeli cu fosfura de zinc (0. .1 %.8 frunze la tomate si vinete . si castraveti.ferticare I .se poate combate cu VANDOZEB 0. stropind plantele cat si substratul Boli: caderea plantutelor -Previcur .porumb.varza 12-15 cm .o singura data si numai dupa ora 16 sau pe timp racoros si noros .asezarea lui in platforma de incalzire cu circa o saptamina inainte de amenajarea rasadnitelor in scopul declansarii proceselor de descompuinere a materiei organice.1 %.0. ferticare III COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR Se face prin stropiri la avertizare preventive .asigurind distanta optima intre plante de 8/8 cm.rasarire .15% .mana.patarea unghiulara.vinete 14-16 cm castraveti 1014 cm) cu un numar de frunze bine dezvolate : 4-6 frunze la varza.2%. Rasadul sa nu fie nici tinar dar nici prea batrin intrucit se obtin productii mici si porneste greu in crestere . .Ciuperci la sol .PROTECT 0.1 apa.pentru combaterea alungirii rasadului se fac stropiri cu CYCOCEL 0.3% DAUNATORI: . . udatul nu se executa decit in cazuri stricte de necesitate si in cantitate mica realizind CALIREA. Cu 6-8 zile inainte de livrare ( plantare ) temperatura se mentine la nivel scazut.05% ALTE LUCRARI DE INTRETINERE : .Actilic 0.inlocuindu-se cele necorespunzatoare .BENOMIL 0.15% ETHREL 0.

-inchiderea rasadnitelor si acoperirea lor cu prelate din polietilena.tasarea cu batatorul.5 cm pe rind) .insamintarea( 0.asezarea ramelor peste care se pun prelate din material plastic (se pot folosi cele de la solariile din anul anterior) Introducerea amestecului de pamint in rasadnita .Pregatirea terenului .dvipa care se asterne un strat de paie sau coceni gros de 5 cm cu scopul de a feri patul cald de temperaturile scazute de afara. Pregatirea rasadurilor pentru livrare presupune :. Asezarea rasadnitei .ridicarea ramelor la 4-6 zile de la amenajarea rasadnitei .tasarea uniforma a biocombustibilului din toe .afinarea si maruntirea pamintului -nivelarea si tasarea usoara -marcarea rindurilor(5 cm intre rinduri si 1-1. -eliminarea rasadurilor necorespunzatoare (vatamate.asezarea tocului si introducerea de biocombustibil pina la marginea superioara a acestuia. -scaderea temperaturii cind plantele au . .ridicarea ramelor pe suprafata de rasadnita pe care se executa lucrarea.efectuarea ultimului tratament cu substante fitosanitare .iar materialul sa fie afinat.5 cm adincime) .presarea uniforma deasupra patului cald din toe a unui strat subtire de cenusa sau praf de var pentru neutralizarea aciditatii biocombustibilului in scopul prevenirii dezvoltarii in substratul nutritive a miceliilor de ciuperci de balegar . -controlul rasaririi din a treia zi de la semanat.asezarea rasadurilor in ladite PRODUCEREA RASADURILOR IN RASADNITE CU INCALZIRE TERMICA Pregatirea substratului nutitiv . -asigurarea luminii prin inlaturarea prelatelor cind 50-60% din plante sunt rasarite.repicatul precum si lucrarile de ingrijire a rasadurilor sunt asemanatoare cu cele din rasadnitele cu incalzire termica.introducerea amestecului nutritive in strat gros de 6-8 cm pentru semanat si de 10-12 cm pentru repicat. .acoperirea tocului cu rame si prelate timp de 3-5 zile pentru incalzirea substratului.udatul. Semanatul. . . .alungite) -udarea pina la saturatie a ghivecelor. Lurari de ingrijire de la semanat si pina la rasarirea plantelor : -verificarea zilnica a temperaturii 22-24 C la semanat.presupune asezarea patului cald in grosime de 70-60 cm la inceputul lunii februarie sau de 40-30 cm in luna martie . . .se curata terenul de zapada sau gheata .acoperirea semintelor.

durata perioadei de vegetatie . sanatoase .vinete si de 10-12 frunze la ardei.se vor elimina plantele suspecte sau insuficicient dezvoltate .metodele de plantare . Pana la locul plantarii. Cu 24 de ore ininte de livrare se va aplica o udare pana la saturatie ca sa usureze scoaterea rasadurilor .data livrarii productiei . separat pe soiuri si specii.asigurarea luminii prin pastrarea ramelor in stare de curatanie( inlaturarea zapezii. folpan 0. vinete 14-16cm . de 4-6 frunze la varza castraveti.plante viguroase . cu frunze de culoare verde inchis cu sistem radicular puternic .a ghetii).25 . Daca rasadul a fost scos fara pamint. telina .rasarit in totalitate de la 22-24 C (pina la semanat) la 10-12 C in primele 4-6 zile dupa rasarire. Sunt considerate rasaduri bune de plantat cele care au varsta de 45-50 zille la tomate de 3545 zile la castraveti.numar de zile necesar de la semanat la plantat. Sunt rasaduri bune de plantat cele care all varsta de 45-50 zile la tomate . acestea se imbaiaza intr -o solutie de FOLPAN 0. Fasonatul consta in suprimarea radacinilor subtiri si incalcite . de frunze bine dezvoltate .2% . iar transportul trebuie facut in maxim 5-6 ore si sa se transporte atat cat se planteaza. Este obligatoriu la ceapa .2% . cu o inaltime specifica fiecarei specii (tomate 14-16 cm . in sensul ca se va aplica cu o zi inainte de data plantarii o stopire cu substante fitosanitare -dithane 0.1-cerintele speciei.15% sauPREVICURO. Lucrari in perioada rasarire -repicare :. Inainte de livrare pentu plantare . batat) dar si la usturoi.distanta de plantare . bine dezvolate . conopida . varza 12-15cm ardei 15-17cm . . Operatia de plantare se executa primavara devreme sau toamna tirziu. vandozeb 0. . de 50-80 zile la ardei si vinete si de 45-50 zile la varza . .necesar de rasaduri / ha . . plantele necorespunzatoare calitativ . El se executa la rasadurile de varza .2. in scurtarea radacinilor principale si in indepartarea a 1/3 din frunze . In cazul hreanului se utilizeaza la plantare portiuni de radacina cu 1-2 muguri. care pentru a fi corespunzatori inmultirii trebuie sa aiba la baza discul cu eel putin un mugure . PLANT AREA PORTIUNILOR DE PLANTA -se practica la speciile perene (hrean . praz . Transportul se face in lazi cu pereti inalti. rasadul va fi pregatit . castraveti 10-14)si cu un nr. si de 45-50 zile la varza . de 6-8 frunze la tomate . Se considera rasad de calitate superioara cele care indeplinesc urmatoarele conditii: . mai putin la tomate . de 50-80 zile la ardei si vinete . La plantarea rasadurilor se tine seama de : . PREGATIREASIPLANTAREARASADURILORDELEGUM E INCAM P Pentru plantare se folosesc numai rasaduri de calitate superiora . cartofi .epoca de plantare . 35-40 zile la castaveti. mijloacele de transport trebuie sa fie prevazute cu prelate sau folie . dezinfectate in prealabil.15%. . In cazul cuburilor nutritive . radacinile lui se fasoneaza inainte de plantare si se mocirlesc .3.

sunt in functie de specie . .necesita un consum mare de forta de munca.cub.a umiditatii la nivel optim.manual .Producerea rasadurilor pe straturi incepe cu 30-40 zile inainite de momentul plantarii in cimp PRODUCEREA RASADURILOR IN GHIVECE Este metoda care prezinta avantajul obtinerii de recolte mari si timpurii prin diminuarea efectelor cauzate de stresul la plantareGhivecele sau cuburile nutritive se fac din amestecuri de pamint natural cu un adaus de ingarasaminte minerale si se umecteaza pina la 60% Confectionarea cuburilor se face manual cu presa sau mecanic cu utilaje speciale.udatul dupa repicat . 1 parte nisip) dupa care se niveleaza mai uniform cu grebla .productia convenabila / ha . Nu se repica .asigurarea luminii asa incit dupa 2-3 zile de la repicat se ridica folia in cursul zilei.bogat ingrasat din toamna cu balegar.plivitul.celelalte lucrari sunt asemanatoare metodei de producere a rasadurilor in sera . soi. marcarea rindurilor .se asigura numarul optim de plante / ha .se taseaza usor .numar de zile necesar de la plantat la primul reeoltat.castraveti.scoaterea rasadurilor. Pregatirea rasadnitei pentru repicatul rasadurilor . salata si de 7 cm pt.pe care se pregatesc substraturi late de 1.Daca temperatura creste .mentinerea temperaturii la 20-22 C in functie de specie .ardei. cu latura de 5 cm pt.5 m si lungi dupa nevoie. .aerisirea prin ridicarea ramelor ziua si coborirea lor noaptea.Se marunteste bine substratul cu ajutorul cazmalei. 1 parte turba.Pe aceste straturi se face semanatul prin imprastiere sau in rinduri .iar ca lucrari de ingrijire enumeram : udatul.vinete.pepeni. Distantele de plantare . .folii timp de 2-3 zile pentru a facilita prinderea Lucrari ce se executa dupa repicat pina fa livrare sau plantare : .la fel ca in rasadnite. tomate..varza.ridicarea ramelor .exterior. .conopida iar de 8-10 cm pentru tomate timpurii.combaterea bolilor si daunatorilor. .dovlecei. aerisirea se face prin ridicarea ramelor la diverse inaltimi si prin mentinerea lor ridicate cu ajutorul suporturilor un anumit timp in functie de temperatura din interior.celelalte lucrari de intretinere sunt la fel ca si in celelalte situatii PRODUCEREA RASADURILOR IN CIMP Se alege un loc adapostit . . -suprafata de nutritie corespunzatoare fiecarei plante.raritul ( daca sunt prea dese ) fertilizarea.distanta de repicat este 5/5 cm sau 8/8 cm sau la ghivece . .instalarea lucratorilor pe scinduri late asezate pe substratul nutritive asa incit sa se evite tasarea .repicatul cind plantele au 1-2 frunze adevarate .reglarea temperaturii prin aerisire mentinid ferestrele ridicate in functie de temperatura din interior( la o temperature de 1 C sau sub OC rasadnitele nu se aerisesc iar daca temperatura este de 6-7 C aerisirea se face prin ridicarea ramelor brusca pina la cca 1 m si coborirea lor la loc.inchiderea rasadnitelor si acoperirea cu prelate . Metode de plantare .se niveleaza cu grebla si se aseaza un strat gros de 5-6 cm de amestec nutitiv folosit la semanatul in rasdanita ( 2 parti mranita .avind forme diferite: tronconica. .

momentul aplicarii. -buruienile existente in cultura . tehnica de aplicare.irnediat Ce au fost confectionate sau mai tirziu . . intrucat ele concureaza vital plantele de cultura in consumul de bioxidul de carbon .caz in care trebuiesc intii umectate Foarte bune sunt cuburile tip JIFY VERIGI TEHNOLOGICE IN CULTURILE DE LEGUME Ingrijirea plantelor imediat dupa semanat (plantat) presupune efectuarea a 2 grupe de lucrari. iar pe terenurile ingrasate cu gunoi de grajd in anul erbicidarii se vor folosi doze mai mari decat pe cele neingrasate). prin prasile .doza .lucrari cu caracter general. asigurand umiditatea . . substante nutritive . temperatura si nutritia de care plantele au nevoie . .manual. . Se poate executa -mecanic prin grapare si prasila oarba (se executa inainte de rasaritul plantelor ). picurare sau aspersiune . .pret de cost.remanenta si selectivitatea erbicidului.combaterea burienilor ( erbicidare). cu un continut scazut in humus sub 2% intotdeauna se folosesc doze mai mici decat pe solurile grele . Se realizeaza prin : . LUCRARILE CU CARACTER GENERAL SUNT : .facilitind dezvoltarea bolilor si dounatorilor . .prasile . usoare.pepeni . specifica fiecarui erbicid si tip de sol ( pe soluri nisipoase.Cuburile se folosesc fie la semanat fie la repicat rasad .AGIL -1L/HA .plivit. .prasile normale 1-2 in vederea distrugerii crustei care impedica rasarirea plantelor cat si a buruienilor .DUAL -3-4L/HA .cultura .erbicidare.afanarea solului si combaterea crustei -mecanic . Combaterea buruienilor trebuie executata in permanenta .prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor . . Afanarea solului si combaterea crustei au ca scop asigurarea unor mai bune conditii pentru cresterea si dezvoltarea plantelor . . . smulgerea buruienilor . ERBICIDE : Cultura .fertilizarea pe baza cartarii agrochimice si a cerintelor plantelor corespunzator fenofazei.lucrari cu caracter special. -irigarea culturilor prin rigole . -mulcirea solului cu folii din material plastic de culoare inchisa sau cu paie Alegerea erbicidului este in functie de : .BALAN -6-8L/HA -ardei .

Tomate vara Ardei gogosar Ardei gras Varza dovlecei PLANTATRECOLTAT 135-150 30-35 95-110 100-115 35-40 50-55 55-60 60-65 70-75 80-85 45-50 90-100 40-45 .03 10-15.6-8L/HA -tomate -DUAL -2-4 L/HA semanate -TREFLAN .04-1.05 25. iar plantarea se face manual) .07 10-15.05 25.-5.03 1-10. .ZILE SEMANATPLANTAT 45-50 35-40 40-45 40-45 35-40 35-40 50-55 45-60 45-60 60-65 55-60 40-45 35-40 NR .4L/HA -tomate -mecanizat.05 20.3-0.3-5L/HA -SENCOR .05 5-10.05 5-10.05 NECESAR RASADURI Mii/ha 100 165-192 55-70 38-41 20-22 15 28-30 32-35 27-34 65-70 70-75 55-70 15-20 Nr.semimecanizat( santuri pentru plantare se fac mecanizat.06 15-30.-TREFLAN .03 20.05 15-20.04-25. SPECIA EPOCA PLANTARII 15.05 10-15. ZILE telina Salata Conopida timpurie Conopida toamna castraveti Pepeni galbeni vinete Tomate timp.06-1.3-4L/HA -castraveti -BALAN .0.04-15.04.

1. solului.soiuri cu radacina semiscurta .soiuri cu radacina lunga .TOUSON . Umiditate .5 kg P2O5/t .c. .cerintele sunt mari in perioada de la semanat la rasarit si atunci cind radacinile sunt in plin proces de tuberizare. .toamna se administreaza in sol 2/3 din doza de ingrasaminte cu fosfor si potasiu . . AFALON 1.0.are cerinte relativ scazute fata de caldura . .CHANTENAY .odata cu lucrarea se incorporeaza si restul de ingrasaminte chimice.luto-nisipoase sau nisipdrlutoase .Erbicidarea -TREFLAN 5 1/ha inainte de insamintare cu 6-7 zile si se incorporeaza imediat in sol . -temperatura minima de germinare a semintelor este de 4-5 C iar cea optima de 2030C.asigura uniformitatea la semanat . .rasare in 12 zile cind este semanat in rasadnite si in 20-24 zile la semanarea in cimp. .5 kg MgO /t.FLAKEE .soiuri cu radacina semilunga -NANTES.9 -1. .fertile.se foloseste grapa cu colti reglabili .se obtin bune rezultate pe soluri usoare.a a solului.radacinile sunt de calitate inferioara.grapa cu discuri sau cultivatorul.morcovul are un consum mare si diferentiat de elemente nutritive din sol. . SOIURI/HIBRIZI .aluviunile adinci .preferabil 5-6 ani.gunoiul de grajd se va folosi numai daca este bine descompus si in doze moderate.se face la 25-30 cm cind se incorporeaza si ingrasamintele administrate .5-2 kg Ca O /T si 0.Afinarea superficial -este bine sa se faca cu putin timp inainte de semanat pentru a se evita formarea crustei.Nivelarea solului .c.URIAS DE BERLICUM.2 -8 kg K2O /t. .CAROTE DE PARIS La cultura morcovului se practica o rotatie de minim 3 ani .culturile la care nu s-a facut rarirea plantelor la timp precum si la cele infiintate pe locuri umbrite dau productii mici. Lumina -necesita multa lumina in perioada ingrosarii radacinilor. . Solul .daca este necesar se face un subsolaj la 50 cm adincime inainte de sezonul ploios din toamna .CULTURA MORCOVULUI CERINTE FATA DE FACTORII DE VEGETATIE Caldura.2-4.are cerinte moderate fata de umiditatea din sol care este de 60-80% din c.bogate in humus. .GESAGARD 3-4 1/ha .7 kg N/T. TEHNOLOGIA DE CULTURA -Fertilizarea de baza :.a.adinc lucrate si lipsite de buruieni. . -Aratura adinca .cu umiditate suficienta. -vegeteaza la temperaturi scazute de 9C si suporta ingheturile reduse de -3C.soiuri cu radacina scurta .6.temperatura optima de crestere este de 18 -20 C iar la temperatura de peste 30C productia scade. Hrana .excesul de apa este daunator si duce la craparea radacinilor.5-2 1/ha .cu conditia sa aiba asigurate si umiditatea de 60-70% din c.la 1 to radacini este nevoie de un necesar de 2.

.adincimea de semanat .5-3 kg /ha in cazul samintei drajate si de 4-6 kg /ha la saminta obisnuita.SINORATOX 30 KG/HA.Favor f 1 . .5 cm .MERPAN 0.1% DAUNATORI : .Modelarea solului .GRILOSIN SI MESUROL 30kg/ha. .2% .distanta intre plante pe rind 4-5 cm ajungind la 600-700 mii plante /ha.combaterea bolilor si daunatorilor .Urias de Berlicum. .administrind in total 175-200 kg azotat de amoniu la ha prin imprastiere la suprafata solului care incorporeaza in sol prin prasile .Predor F1 .01%. .irigarea culturilor .15% .AFUGAN 0.2% .este in functie de epoca si variaza de la 0.fainarea .1 %.norma de saminta este de 2. .etc) Schema de semanat: ..musca morcovului .pentru asigurarea adincimii uniforme la semanat INFIINTAREA CULTURII Este in functie de destinatia productiei.KARATHANE 0.in luna mai cu recoltare la jumatatea lunii septembrie ( soiuri ca :Nantes ameliorat.putregaiul umed al radacinii -se va respecta rotatia culturii la 3-4 ani.se fac 4.combaterea buruienilor.de 2-3 ori .RONILAN 0.raritul plantelor -se asigura 4-5 cm intre plante.SYSTHANE 0. .01%. LUCRARI DE INTRETINERE: -udarea dupa semanat .ROVRAL 0.in rinduri echidistante sau in benzi a cite 2 rinduri.4 % .SUPERSECT0.05 %.SULF MUIABIL 0.putregaiul alb .de cite ori este necesar BOLI: . . -distrugerea crustei .Touchon.Turbo F1).FOLPAN 0.Nanco.5%. .DITHANE 0.03%.FASTAC 0.se repta la 2-3 zile si trebuie ca jetul sa fie fin si cu doze moderate de 80-100m3/ha.1%.prima fertilizare se aplica la citeva zile de la rasarit iar cea de a doua si a treia dupa 25-30 zile .SUMILEX 0.coropisnita -SINTOGRIL.25%. .este foarte necesara cind semanatul se face in perioade secetoase .in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm sau in biloane mari .Nandor Fl.prin erbicidare imediat dupa semanat cu AFALON 1.6 udari cu norme de udare de 250 -300 m3/ha.fertilizarea faziala .2%. .alternarioza .02%.Tavalugirea .ROVRAL 0. DIAZOLO.5-2 kg/ha sau prin prasile repetate de 3-4 ori.distanta intre rinduri este de 15 cm iar intre benzi de 50 cm cu zona de protectie la rigola de 12 cm . .3 -1. .pentru pastrare peste iarna si comercializare -la sfirsitul lunii iunie-inceput luna iulie cu recoltare in toamna tirziu ( soiuri ca Chantenay. .de vara-toamna : la inceputul lunii martie pina la jumatatea lunii aprilie( soiu ca Nantes.TILT 0.7 cm la 1.plosnita umbeliferelor .pentru consum proaspat .THIONEX 0.Tardia Fl).03%.

PROMETREX . b).masuri culturale -rotatia culturilor (la 3-4 ani pe aceeasi loc) .se indeparteaza lastarii care apar din mugurii situati la subtioara frunzelor. rezistenta mare a plantelor la vant.RECOLTAREA-manual. 6.Bilonatul ( musuroitul) . de reactia solului. LUCRARILE CU CARACTER SPECIAL (PARTICULAR) SUNT): 1. insectele .Completarea golurilor din culturi in scopul asigurarii densitatii normale de plante / ha. fosfatii de amoniu . ureea si acidul fosforic acidifiaza solutia solului sau reduc temporar alcalinitatea solului. sulfatul de potasiu .masuri chimice . bacteriile si ciupercile de sol.Telina -STOMP .la cultura cartof in vederea reducerii suprafetii de evaporare a apei din sol. .5L/HA . fund combatute: virusul mozaicului tutunului.Copilitul . . impiedi-cand cresterea si maturarea (cand lastarul are 2-3 cm) -vinete .3L/HA -5 L/HA -1..6-8L/HA -STOMP .soiuri si hibrizi rezistenti sau toleranti la atacul de agenti patogeni si daunatori. Sunt considerate neutre din punct de vedere al influientei asupra reactiei solului. 4 .3-4L/HA .3-5L/HA Combaterea bolilor si daunatorilor este o lucrare de maxima importanta intrucat se poate compromite cultura in totalitate in cazul neefectuarii tratamentelor .Fertilizarea in perioada de vegetatie in functie de rezultatele cartarii agrochimice . . 5.STOMP -GOAL -1. .creerii de conditii favorabile cresterii tuberculilor.3-4L/HA .TREFLAN . comparativ cu nitrocalcarul.mecanizat.nutritie echilibrata.Sustinerea plantelor in cazul culturilor care necesita sustinerea cu ajutorul tutorilor . 2.Se realizeaza prin: a). intrucat sunt mari consummated de substante minerale . nematozii si semintele de buruieni. clorura de potasiu si sarea potasica .5L/HA -varza -TREFLAN -3-5L/HA -DUAL .tratamentul umed ( amestecul pentru produs rasaduri poate fi dezinfectat cu vapori supraincalziti.3 L/HA -0.fertilizarea cu potasiu creste rezistenta plantelor la atacul agentilor patogeni. 3..6-2L/HA -BALAN . ( azotatul de amoniu . timp de o ora la 70-80C . in vederea asigurarii spatiului de nutritie necesar fiecarei plante .. in cazul culturilor infiintate prin semanatul direct.prin folosirea de pesticide in amestec a eel putin 2 produse cu efecte separate (funcigid + insecticide+ acaracid ).semimecanizat transplantate -FUSILADE -SENCOR . azotatul de potasiu clorura de potasiu care scad aciditatea solului sau maresc alcalinitatea acestuia). c).2-1. -mijloace fizice . Tratamentele se executa in baza buletinelor de avertizare primite de la statiile de prognoza si avertizare . de cultura etc.Raritul plantelor . sau a snurului din sfoara in cazul culturilor protejate..tratament termic al semintelor .

seci.5-2 % .05%. uscate . praz ( prin bilonare ).Protejarea impotriva grindinei. la plantele la care nu se executa copilitul.Tratamentul cu substante biostimulatoare : ..Defoliatul .03-0.5-2 % sau bondari : o colonie de bondarii 40-60 bondarii pentru 3000-5000 m2 timp de 6-8 saptamani aduce un spor de recolta de 20 % . cu ajutorul rachetelor antigrindina. 11.4 D 10 mg/1 apa (NEOMOLOGAT )prin atingerea florilor o singura data (in caz contrar duce la obtinerea de fructe deformate . prin baterea sarmelor de la sistemul de sustinere cu un bat.( prin tamponare la codita fructelor . Frunzele se string si se ard . la sparanghel. batririe sau atacate de virusuri .la culturile de camp prin arderea de frunze .. se folosesc vibratoare electrice pentru fiecare inflorescenta . in faza de „ banut" ..pentru polenizarea corespunzatoare a florilor . obtnind sporuri de recolta de circa 14%.7.Protejarea impotriva brumelor . se pot folosi produsele SOLEX -1. CEAPA CERINTE: .consta in indepartarea frunzelor bolnave . 12. TOMATOSTIM -3% .5-0.BOSTIM pentru castraveti.. se indeparteaza atat varful tulpinii cat si varfurile ramiflcatiilor tulpinii ( deasupra a 3-4 a frunze adevarate ) 8.la culturile de camp . Pentru grabirea maturarii fructelor se poate aplica tratamentul cu ETHREL 250-500 ppm . cu rezistenta mica la transport si pastrare ).5-2 % la ardei RODOLEX vinete . la carnit iar prin ciupit. 10. 9.0. 2.pentru imbunatatirea fructificarii.la conopida ( prin acoperirea cu frunze ). incretite .1.se indeparteaza varful de crestere al tulpinii principale . sau se recurge la vibrarea mecanica a plantelor . TOMASET .pentru imbunatatirea legarii fructelor se pot folosi regulator! de crestere ca: TOMAFIX -0. cauciucuri uzate .5 cm) . cand temperatura coboara sub 1 C sau irigarea prin brazda in seara dinaintea caderii brumei.1%. .Ciupitul + carnit . sau cand fructele din prima inflorescenta au diametul de circa 2-2.(inalbirea ) ..Etiolarea . bostanoase -1.

Cultura cepei prin arpagic .15-20 martie . -Modelarea solului. prin semanare direct in camp .saminta incolteste la 3 C iar temperatura optima de vegetatie este 18-20 C.sa fie bogat in substante nutritive .1.suficient de umede.Lumina . si rasad .prefera soluri cu fertilitate ridicata .gustul lor este iute si dau rezultate scazute dar cu pastrare buna peste iarna.7 randuri echidistande pe strat la 15cm distanta cu zona de protectie la rigola de 7 cm.Dual 2-41/ha Eradicane 2-31/ha .ceapa crescuta pe timp secetos are bulbi mici .se face cat mai devreme . la adancimea de 10-12 cm. . lipsite de buruieni.necesita un sol bine aprovizionat cu apa .se face cu tavalugul neted in vederea distribuirii semintelor la adancime egala .cu structura buna .pentru o productie ridicata este necesar : 20-30 t/ha gunoi de grajd bine descompus .cu fertilitate ridicata .ceapa este o planta rezistenta la frig. avand ca planta premergatoare o prasitoare care a fost fertilizata cu gunoi de grajd . -Afanarea de primavara .nevoie mare de apa la germinarea semintelor.incepe din toamna cu aratura la o adancime de 30-35 cm . .se face pe suprafete mari in vederea irigarii in brazde inaltate cu inaltimea la coronament de 104cm -Tavalugirea terenului inainte de semanat . -Epoca de semanat . In primul se obtine arpagicul iar in anul al doilea bulbul pentru consum. Gesagard 2-41/ha . Necesita doua etape .Hrana . . 100-150 kg/ha sare potasica la care se adauga 100-150 kg/ha azotat de amoniu din care 2/3 inainte de infiintarea culturii si 1 /3 in cursul perioadei de vegetatie .Pregatirea terenului .5%. . . -Alegerea terenului . fusillade super 1 -21/ha .in conditii de lumina insuficienta ceapa nu formeaza bulbi si nici nu emite tulpini florale . de sulfat de cupru 0.este metoda cea mai raspandita.iar eel mai mare consum de apa are loc la inceputul formarii bulbilor si pina la incetarea cresterii lor . . . Producerea arpagicului . -Fertilizarea de baza se face prin incorporarea in sol a 150kg/ha sare potasica si 250300kg/ha superfosfat.200 kg/ ha superfosfat.usoare.Caldura -nu este pretentioasa la caldura .Umiditate .5-21/ha . se mobilizeaza solul cu grapa cu discuri.Solul . astfel ca sa fie incorporate toate semintele de buruieni. . -Schema de semanat . .TEHNOLOGIA DE CULTURA Se cunosc trei metode : prin arpagic . presupune administrarea a 200-250kg/ha azotat de amoniu si erbicidarea cu : Afalon.la temperatura de 20-30 C formarea bulbilor este mult accelerata dar au o greutate mai mica datorita incetinirii proceselor de sinteza . 30-35 kg/ha la soiurile semitardive si 35-40 t /ha la soiurile tardive. . . . cu o sol.de preferinta la planta premergatoare.Fertilizarea de primavara .productie: 18-20t/ha la soiurile extratimpurii.. inclusiv ingrasamintele administrate. -Pregatirea semintei se face inainte de semanat pentu a preveni atacul de mana si consta in tratarea semintelor timp de 10 min. .este o planta de zi lunga si are nevoie de multa lumina.

este de 80-100 kg/ha .5 -2 cm .este de 1.pe teren nemodelat se seamana in benzi de 10 randuri la 1012cm distanta si cu interval intre benzi de 40-50cm. ..5 milioane plante /ha .Desimea culturii de arpagic este de 3-3.Norma de saminta .Adincimea de semanat .

pentru combaterea buruienilor .mana . Lucraride ingrijire: .cu 250-300 kg /ha superfosfat si 100-150 kg/ha sare potasica .pentru desfiintarea culturii anterioare . : .DIAZOL 0.se fac 2-3 udari cu 250-300 me /ha apa . .prasitul.musca cepei -= SINORATOX 0.Fertilizarea de primavara .primavara cit mai devreme posibil .Modelarea terenului .15% RECOLTAREA -la sfirsitul lunii iulie inceputul lunii august cind virful frunzelor este ingalbenit pe o lungime de 2-3 cm.2% . Inainte de a fi pus la pastrat.la 28-30 cm pentru afmarea solului si incorporarea ingrasamintelor administrate .15% .se face manual sau mecanic .3%.se administreaza 150 kg/ha azotat de amoniu .prin tratament termic la nivel redus : arpagicul se tine 8 ore la 30-35 C ( pentru a preveni mana) sau se prafuieste arpagicul putin umed cu Lindatox in cantitate de 2 g /kg de arpagic .TURDACUPRAL 0.2% .putregaiul alb . Peste iarna arpagicul se pastreaza in incaperi uscate la o temperatura fie sub 4C .irigarea . .Tavalugitul dupa semanat .2% POLYRAM 0.DITHANE 0.alternarioza . .ROVRAL 0.Plantarea .CALIDAN0.1% .Afmarea superficial a solului -prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu colti reglabili. .Fertilizarea de baza .erbicidarea .1%. in benzi de 5 rinduri la 25 cm distanta si cu latimea benzii de 50 cm . . Cultivarea cepei prin arpagic Pregatirea solului: .15%.plivitul .2% .ALIETE 0.Pregatirea arpagicului pentru plantare .CALIDAN0.cu erbicide selective in perioada de la semanat la rasarire tinind cont ca in perioada de la semanat la rasaritul cepei este deosebit de critica .se aplica pentru a grabi rasarirea si a avea o rasarire uniforma .5%.1 %.VANDOZEB 0.SUMILEX 0.fie peste 18 C.in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm Infiintarea culturii: -Epoca de plantare . ..ROVRAL.sau in benzi de 6-8 rinduri la aceasi distanta si cu poteci intre benzi de 4050cm.Aratura adinca . . .DiscuituI .RONILAN 0.1%. . . are tendita ca dupa plantare sa emita un numar mare de fusti.chiar in a doua jumatate a lunii martie . arpagicul se usuca bine timp de 10-14 zile la soare sau in uscatorii.sau cite 4 rinduri pe brazda la distanta de 28 cm unul de altul si pe rind de 6-8 cm cu zone de protectie a rigolei de 10 cm sau in benzi a cite 2 rinduri cu distanta intre rinduri de 25 cm si intre benzi de 34 cm iar pe rind la 7 cm .ROVRAL 0. Erbicidarea .semanatul timpuriu asigura obtinerea de productii mari de arpagic de calitate superioara .cu TREFLAN 5 1/ha sau DUAL 41/ha care se incorporeaza in sol cu discul. Productia sortata este intre 6-10 t/ha .combatere boli si daunatori:.putregaiul cenusiu .

05% sare potasica si borax. se lasa sa se usuce 2-3 zile la soare dupa care se conditioneaza se sorteaza si se pastreaza pentru iarna. prima data la distanta de 4-5cm cand plantele au format 2-3 frunze . cand terenul s-a zvantat si se poate intra cu agregatul pentru semanat. pentru a grabi rasarirea. se aplica 50-75kg /ha azotat de amoniu /ha.respectiv 4-5 cm. Productia 20-25t/ha. se executa la fel ca in cazul semanatului din toamna .. RECOLTAREA . plus discuitul si grapatul pentru o cat mai buna maruntire . CULTIVAREA CEPEI PRIN SEMANAT DIRECT(ceaclama) In acest sistem de cultura se produc bulbii pentru consum in primul an. pentru ca plantele sa rasara numai in primavara.Norma de material la ha este 500-600 kg arpagic calitatea I.Adincimea de plantare .erbicidarea cand plantele au 3-4 frunze normale folosind Gesagard 3kg/ha sau Afalon 2kg/ha .2-3 prasile mecanice si manuale . dintre benzi si potecile dintre benzi . adancimea. Adancimea de semanat: 2-2. Prasitul : se executa mecanizat si se repeata 3-4 ori . in randuri echidistante . pe intervalul dintre randuri . in a doua jumatate a lunii noiembrie . INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN PRIMAVARA Pregatirea terenului: se face din toamna . 1-10 martie . Raritul culturii: se aplica de 2 ori . cu zone de protectie la rigole de 1 Ocm.3-4 udarii cu 300-350m3/ha apa COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR.sa fie mai mica pe solurile compacte . al doilea rarit se executa dupa 20-30 zile de la primul . Epoca de semanat poate sa fie toamna sau primavara . Schema de semanat: pe teren modelat.cu 200 kg /ha azotat de amoniu .adica 2-3 cm si mai mare pe soluri nisipoase . INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN TOAMNA.5 cm. Pe teren nemodelat se seamana mecanizat.a . -prasitul . folosind la semanat samanta umectata . cate 2 benzi a 2 randuri pe stratul inaltat. Cand este prea afanat se tavalugeste. sau in benzi de 5 randuri la 25cm distanta intre randuri si 40-50cm intre benzi. Pregatirea terenului: la fel ca la ceapa cultivate prin arpagic . Epoca de semanat: toamna tarziu . Norma de samanta :se folosesc 6-8 kg samanta /ha.fertilizarea faziala . In continuare se aplica aceleasi luerari de ingrijire ca la ceapa cultivata prin arpagic. lasand intre plante pe rand 8-10cm Erbicidarea in timpul vegetatiei : dupa primul rarit la cateva zile cu Afalon 21/ha. ca si la culturile ce se infiinteaza din toamna. Tehnica de semanat: distantele . Fertilizarea de primavara : imediat ce plantele se observa pe teren . la distanta de 20cm intre randuri si 44cm intre benzi. se seamana mecanizat. Lucrari de intretinere : . Pregatirea semintei: tratata cu solutie de 0. la distanta de 35cm. cantitatea de samanta. Epoca de semanat: primavara cat mai devreme .irigarea culturii . .vezi cultura cepei prin arpagic.cand frunzele ingalbenesc si se usuca ceea ce reprezinta inceputul lunii august bulbii se aseaza in gramezi mici sau benzi. INGRIJIREA CULTURILOR SEMANATE DIRECT Completarea golurilor : imediat ce se observa randurile .

Pregatirea pentru plantare . radacina sanatoasa .Parametrii de calitate .Fertilizarea faziala .se aplica imediat dupa plantare cu o cantitate redusa de apa iar in caz de seceta se repeat . de fiecare data .Lumina .5% sau alte fungicide specifice combaterii manei. amenajate in locuri adapostite . . -Modelarea terenului . . se face in straturi-inguste inaltate cu latimea lacoronament de 50cm.prima decada a lunii septembrie .fasonarea care consta in scurtarea radacinilor si frunzelor . udare.Producerea rasadului . se aplica doua fertilizari .este pretentioasa la acest factor fund o planta de zi lunga .mocirlirea . sa nu fi inceput formarea bulbilor . VARZA CERINTE : .asemanator culturii prin arpagic a cepei . Schema de plantare 2 randuri pe strat ingust inaltat de 50cm inaltime la distanta de 30cm intre randuri si 10cm intre plante pe rand . .dirijarea climatului.sa prezinte doua trei frunze normale. . -Prasitul'.se face in prima jumatate alunii mai si consta in : .Caldura :-germinatia semintelor incepe la +5 C.tratarea prin stropire cu o zi inainte de livrare cu zeama bordrleza 0.Epoca de semanat sfarsitul lunii martie cu 50-55 zile inaintea epocii de plantat .in rasadnite semicalde sau direct in camp . Ultima udare se face cu eel putin 3 Ode zile iainte de recoltare . -prefera temperaturi moderate si umiditate relativa a aerului ridicata . tratamente preventive. Productia . la interval de 20-25zile .Combatere daunatorii .Se folosesc 3.5-4kg / seminte pentru un ha cultura . Irigarea culturii: mai ales in caz de seceta cultura se uda de 4-5 ori pri rigole sau aspersiune cu 200 m3 apa /ha in perioada aprilie . Combaterea bolilor si daunatorilor . -Plantarea se face manual cu plantatorul sau mecanizat . ..Fertilizarea faziala : dupa eel de al doilea rarit.ca la ceapa cultivata prin semanat direct. Recoltarea sfarsitul lunii august . CULTURA CEPEI PRIN RASAD -Pregatirea terenului . -Ingrijirea rasadurilor .Irigarea culturii . . pe straturi reci .se executa superficial ori de cate ori este nevoie .se face din toamna si se continua in primavara .ca la ceapa cultivata prin semanat direct.se face cu rasad de aceeasi calitate si varsta cu eel plantat . 50kg azotat de amoniu . fertilizare . administand .pe terenuri umbrite nu se obtin productii satisfacatoare si calitative . -Udarea de prindere .mai si de 300-400m3 apa /ha in restul perioadei de vegetatie .de 5-6 ori pe vara cu 300-400 m3 apa la ha Irigarea se intrerupe cu eel putin o luna inainte de recoltare.20-30t/ha . o grosime la baza de 4-5 mm .temperatura optima de germinare este 1518C. 60-80kg/ha superfosfat si 60kg sare potasica/ha. .Completarea golurilor .

nu se intrerup udarile in perioada de formare a capatinei ca si in perioada infloritului si inceputul maturizarii semintelor.CURZATE 0.2%MANCOZEB0.2% .umiditatea in aer sa fie de 85-95% -Hrana .Irigarea .tirzii : DE BUZAU..Pe un sol greu productiile sunt mici datorita unui sistem radicular slab dezvoltat.lutoase sau aluvionale .se da 30-40t/ha gunoi de grajd in combinatie cu 500kg/ha sulfat de amoniu pej soluri alcaline sau cianamida pe soluri acide .se face pe toata perioada de vegetatie .se administreaza cantitati mari de ingrasaminte organice si chimice .DITHMARC.are pretentii mari .2%.Varza timpurie cere soluri usorare. IrigatuI se intrerupe cu 2 saptamini inainte de recoltare pentru a nu crapa capatina .Toamna se ara la 28-30 cm incorporindu-se ingrasamintele organice si cele chimice ] . SOIURI:.cu fertilitate ridicata chiar mai mult decit la varza de vara si toamna .VELA. .300 kg/ha superfosfat si 300 kg/ha sare potasica .LARES Se cunosc mai multe grupe de cultura : cultura verzei timpurii cultura verzai de vara cultura verzei de toamna cultura verzei pentru pastrare CULTURA TIMPURIE SI DE VARA A VERZEI .Plantarea in cimp a rasadului se face la varza timpurie la 10-25 martie .LICURISCA.TUCANA .MAGURA.25%.timpurii :VIDRA.MOCIRA. .FLAVIUS.prefera soluri cu reactie neutra .BRAUNSCHEIWIGER.DITHANE 0.Fertilizarea in perioada de vagetatie .RIDOMIL 0. . .semitimpurii (de vara ) -GLORIA .la varza timpurie se fac 2-3 udari la 15-20 zile interval cu 300-350 me apa/ha.Primavara.25%.umiditatea in sol sa fie de 7580% din capacitatea de cimp pina la formarea capatinilor si de 85-95 % in timpul cresterii si maturarii capatinei.BRAVO 0.la varza de vara se fac 4-5 udari cu 350-400mc apa /ha .Combaterea bolilor si daunatorilor .bine structurate. .Umiditatea .se lucreaza cu discul si se erbicideaza cu TREFLAN dar cu 4-6 zile inainte de plantare si se incorporeaza in sol impreuna cu 200kg/ha azotat de amoniu .se va respecta rotatia culturilor -mana .de 2 ori .la varza de vara intre 15-25 aprilie sau 1-10 mai iar la varza de toamna intre 20iunie si 5 iulie -Udarea de plantare cu 200 me apa /ha pentru a asigura prinderea rasadului.Completarea golurilor -Prasile .este pretentioasa la acest factor climatic .prima la 10-15 zile de la completarea golurilor iar a doua putin inainte de invelitul capatinilor folosind 100 kg/ha azotat de amoniu pentru varza timpurie si de vara si 200 kg/ha azotat de amoniu la varza de toamna .la varza de toamna se fac 7-8 udari cu aceasi cantitate de apa /ha .putregaiul umed al cruciferelor .Solul .

la varza timpurie 25-30 t/ha .esalonat pe masura ce capatinile ajung la maturitate Productia . CONOPIDA CERINTE .Sinoratox .TOPSIN0.hernia radacinilor de varza .1%.ROVRAL 0.Ekalux .15%.2% .1%.la varza de toamna 60-70 t/ha .1%.Thionex 0.15%.05% 0.topsin .Sinoratox 0.molia verzei .plosnita verzei .Fastac 0.la varza de vara 35-40 t/ha .SUMILEX 0.05% 0.Thionex 0.05%.15% Chimix 0.Dipel0. 0.benlate 0.Sinoratox 0.patarea neagra a frunzelor -ROVRAL 0.Diazol0.1%Supersect0.Dimilin .05%.fluturele alb al verzei ..gargarita tulpinilor .Diazol .2%.2%.RONILAN.2-1.1%.Sinoratox 0.05% .2%. .1% 0.Fastac 0.putregaiul alb .Onefon 0.15%.1%.15%.03% 0.02% Recoltarea .POLYRAM 0.15%.Decis 0.ROVRAL .la varza rosie 30-35 t/ha .Decis -musca verzei .SUMILEX .Sinoratox 0.02%.paduchele cenusiu .putregaiul cenusiu .5 kg/ha saminta drajata.15% 0.15% 0.1%VANDOZEB0.Diazol 0.15%.bavistin0.SUMILEX 0.1%.la varza create 40-50 t/ha Varza de vara si cea de toamna pot fi cutivate si prin semanare directa in cimp Semanatul se face intre 10 -20 aprilie folosind 1.buha verzei .1% .

conopida prefera temperaturi moderate si constante . 1 GO-150 kg/ ha azotat de amoniu Erbicidarea .la 20 iunie . Lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca la conopida timpurie . Schema de plantare .este pretentioasa la lumina mai ales in prima parte a perioadei de vegetatie.TIMPURIE DE BACAU .5 -2cm.2% cate 4-51/m3.prefera soluri fertile. in ghivece sau cuburi nutritive de 7x7x7cm.cu rasad de aceeasi calitate Irigarea se fac 4-5 udari la cultura timpurie si 7-8 la cultura de toamna folosind 300400 m3 apa / ha Prasile manuale si mecanice .nu-I priesc perioadele secetoase si este dificil de cultivat daca in timpul verii nu este umiditate de eel putin 85% . CULTURA CONOPIDEI DE TOAMNA Se face prin rasad folosind 0.2 randuri pe strat inaltat la 70/30cm sau la 50/25. Completarea golurilor . Repicatul : se repica atunci cand apar primele frunze adevarate.timpurii : DUMBRAVA.Lumina .WHITE BALL TEHNOLOGIA DE CULTURA Conopida timpurie .Hrana .dupa formarea capatinei aceasta dauneaza .Caldura .tirzii : BATSMAN.02 si la o adancime de 1.10.toamna se da 20-30 t/ha gunoi de grajd.1 iulie la distanta de 70/30-40 cm .semitimpurii: ALTO. CULTURA CONOPIDEI DE VARA Se realizeaza prin rasad repicat in aceleasi conditii ca la conopida timpurie cu urmatoarele diferente : data semanatului este 5-10 martie iar data plantarii rasadului 20-25 aprilie .rezista la -4-5 C iar inflorescenta capata pete la -1C ..SERRANO . PREGATIREA TERENULUI Aratul-la 15-18 cm Fertilizarea cu 150-200kg/ha azotat de amoniu .FORTADOS. Epoca de semanat: semanatul se realizeaza intre 20. 250-300 kg/ha superfosfat. .Umiditatea-are cerinte deosebite . Fertilizarea rasadului pana la plantarea sa in camp se face de doua ori cu solutie de ingrasaminte chimice complexe .CABERA. Plantarea in acest caz se face la inceputul lui martie la distante de 70/30cm.temparatura optima este de 17. Udarea de prindere se face imediat dupa plantare cu 250-300 m3 apa /ha .20C .LATEMAN. Plantarea rasadului .SUPRIMAX.cu reactie neutra-usor alcalina SOIURI: . Infiintarea culturii Epoca de plantare : in camp este cat mai de timpuriu intre 10-15 martie in zonele de sud si 15-30 martie in zonele nordice .se cultiva prin rasaduri repicate produse in sere si solarii. Pentru obtinerea de recolte si mai timpurii se practica cultura protejata in tuneluri din folie .la fel ca la varza de toamna .250-300 kg/ha superfosfat si 150 200 kg/ha sare potasica iar in perioada de vegetatie se fac 1-2 fertilizari cu azotat de-amoniu in doza de 150kg/ha – Solul .permeabile . Rasadul nu se repica dar se rareste la 4 cm si se fertuilizeaza cu o solutie de 2% de ingrasaminte chimice . PREGATIREA TERENULUI NECESITA aceleasi lucrari ca la varza timpurie.01. Epoca de semanat este 1 -10 mai. Imediat dupa plantare se intinde folia in forma de tunel asigurand protejarea 18-25 zile se obtin recolte cu 20 zile mai timpuriu fata de cultura neprotejata .3 kg/samanta pentru a obtine necesarul de rasad la 1 ha| cultura .

.Tip-Top TEHNOLOGIA DE CULTURA : -Desfiintarea culturii anterioare . A doua fertilizare se face la 10 zile dupa prima in cazul conopidei timpurii si la 20 zile in cazul culturii de toamna folosind aceleasi doze ca la prima fertilizare Protejarea inflorescentei .Pavio.cu gunoi de grajd si 2/3 din doza totala de superfosfat si sare potasica Starea de fertilitate Scazuta Medie Buna Ridicata Gunoi de grajd t/ha 40-50 30-40 20-30 0.Subsolajul .25 g calciu .Fachel.CAROLINA . 3.ARLETA .soiuri pentru consum in stare proaspata :MINERVA . .EXPORT 2.ISALNITA 50.Vipon.cea optima de germinare si crestere este de 22 C .ROXANA .c.Mai nou au aparut hibrizi care nu necesita aceasta lucrare TOMATE. -LUMINA .Roma.SOLUL .5 SOIURI : .argiloase .CLUJ 80.pretind un sol aprovizionat cu apa .temperatura optima de germinare a polenului este 21-26 C iar de crestere a fructelor 18-24 C . -HRANA .a.BUZAU 22.la nivel de 68-77% din c. .CULTURA IN CIMP CERINTE : -CALDURA .20 N KG/HA 150-200 100-150 60-100 35-60 P2O5 KG/HA K2O KG/HA MgO KG/HA 100-150 70-100 35-70 0-35 100-150 75-100 40-70 0-40 35-50 25-35 0-25 0 .consumul de elemente nutritive este in functie de performantele de productie urmarite La o productie de 6 kg/mp( 60 t/ha ) plantele de tomate extrag din sol 19 g azot .Fertilizarea de baza .aluvionare.Romec 554.prefera soluri cu textura mijlocie.Vidra 533. Dacia.8 g fosfor .MARA .soiuri pentru consum in stare proaspata si industrializare :ACE ROIAL.UMIDITATEA .cu pH de 6-6. in primele faze si de 78-81% in perioada de fructificare Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 55-65% in faza de rasad si de 60-70% in timpul fructificarii.Fertilizarea : cu 100 kg/ ha azotat de amoniu la 2-3 saptamani de la plantare in cazul culturii timpurii si de 100-125 kg/ha in cazul culturii de toamna .LAURA .temperature minima de germinare este de 12 G .pentru afinarea adinca a solului la 50 cm odata la 3-4 ani in special pe soiuri grele .au cerinte ridicate la caldura .Ferma.2.temperaturile sub 10 -12 C sunt daunatoare iar cele de -1C chiar si pe timp scurt cauzeaza inghetarea plantelor.cu scopul de asigura conditii optime pentru irigarea culturii . -Nivelarea de intretinere .30 g poatasiu.PRECOCE SOMESENE.UNIREA -soiuri pentru industrializare :Buzau 47.8 g magneziu /mp .se face prin legarea cu rafie a frunzelor deasupra inflorescentei sau prin frangerea a una doua frunze .Monor.intensitatea si durata luminii au rol deosebit de important pentru cresterea si dezvoltarea plantelor .segmentarea resturilor vegetale si afinarea solului in vederea nivelarii.la peste 30 C nu mai fructifica iar la peste 35 C plantele isi inceteaza cresterea.

3kg/ha.TARGA 1-21/ha .05 cind temperature solului la adincimea de 5 cm este de 10-12 C Se seamana in 3 etape pentru esalonarea productiei Schema de semanat .la 2-3 zile dupa plantare .PAARLAN 1.Deschiderea rigolelor .la 10 zile de la rasarit cind au aparut frunzele cotiledonale Lucrari de ingrijire : inainte si dupa repicat se aplica lucrarile specifice de ingrijire a rasadurilor care se refera la dirijarea factorilor de mediu.75-1.TITUS 0.30 cm intre plante pe rind .04-10.LEOPARD 0.60-70 cm intre rinduri .25 februarie 1 martie in sera sau in rasadnita iar rasadul sa aiba virsta de 45-60 zile .fertilizare.5-2 cm intre seminte pe rind .pina la prima frunza adevarata INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANARE DIRECTA IN CIMP Epoca de semanat .pentru tomate timpurii :20. .FUSILADE SUPER 121/ha cu incorporare imediata.se poate asigura printr-o aspersiune fina fara a se forma crusta In aceste conditii rasarirea are loc in 12-15 zile .60 cm intre rinduri .5 cm LUCRARI DE INTRETINERE: -Udarea dupa plantare -la fiecare planta se administreaza 1-2 1 apa .BLASER 0.05 Plantarea se face manual sau mecanic Schema de plantare : -2 rinduri pe stratul modelat .Epoca de semanat este in functie de perioada de plantare .04-1.03 l/ha. PIVOT 0.pe stratul de 0-5 cm adincime trebuie asigurata umiditatea de 7075%.5 kg/ha .6 l/ha. Semanatul se face la 5 cm distanta intre rinduri si 1.rasadnita si virsta rasadului sa fie de 3540 zile .pentru tomate de vara : 20.rasadnite si virsta rasadului la plantare sa fie de 35-45 zile .50 cm intre plante pe rind Adincimea de plantare .SENCOR 5 kg/ha .Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm PRODUCEREA RASADULUI: .5-2 kg/ha dar se poate reduce pina la 1 kg/ha Adincimea de semanat .-Aratura .04-25.se face cu grapa cu colti reglabili sau grapa cu discuri pentru afinarea solului si distrugerea unor buruieni -Fertilizarea de primavara .05 .2 rinduri pe strat modelat .protectie a plantelor Inainte de plantare cu 7-14 zile se calesc rasadurile . . . Epoca de plantare :.tomate pentru industrializare : 20.8 1/ha .pentru modelarea terenului .2 rinduri pe strat modelat .manual pe suprafete mici.tomate de vara -toamna pentru consum si este 1 martie -20 martie in solari .tomate timpurii . GALEX 8 L/HA .5 L/HA LASSO 4 kg/ha .este de 1.05 .tomate pentru industrializare .cite 2 rinduri pe strat modelat cu latimea de 104 cm la 50 cm intre rinduri Norma de saminta .40 cm intre plante pe rind .60-70 cm intre rinduri . Norma de saminta este de 250-300 g saminta /ha Repicatul rasadurilor .TREFLAN 3-5 L/HA sau DUAL 3 L/HA cu incorporare usoara.2 L/HA .sau se uda pe rigole cu 150-200 m3 apa/ha -Udarea semanaturii .este de 2-2. -Completarea golurilor la culturile infiintate prin rasad .toamna la 28-30 cm pentru afinarea solului si incorporarea ingasamintelor -Grapatul terenului .5.se administreaza diferenta de 1/3 din ingrasamintele cu fosfor si potasiu precum si ingasamintele cu azot -Erbicidarea .de la 5 martie pina la 25 martie in trei etape la interval de 10 zile in solari . PANTERA 1.04-15.SENCOR 0.

gindacul din Colorado .15%.limaxul cenusiu .MESUROL 3-6 KG/HAIMOL 15 kg/ha LUCRARI SPECIALE : .05%.1%.DYTHANE0.ZEAMA BORDELEZA 0.se fac 2 fertilizari .se fac 6-8 udari la 8-10 zile interval cu 200-500 m3 apa/ha In faza de formare si crestere intensa a fructelor se fac udari cu norme mari de 400-500 m3 apa/ha dar la intervale scurte Culturile infiintate prin semanare directa in sol se iriga la interval de 15 zile in lunile iunie si iulie si de 20 -25 zile in august si septembrie -Fertilizarea faziala .KONKER 0. ACTARA 0.02%.putregaiul radacinilor .SINTOGRIL. ACTARA 0.1% SI 0.fainarea-SYSTHANE 0.1%.tutori.5%.LANATE 0.MANCOZEB0.distanta dintre plante va fi de 45 cm asigurind 30 -32 mii plante /ha -Prasitul .REVICUR 0.se face de 1 -2 ori .VANDOZEB 0..AVISTIN 0.ROVRAL .2%. CONFIDOR 0.FASTAC 0.25%.DYTHANE 0.BESTSELLER 0.TELDOR 0.SINTOGRIL.RONILAN.DEROSAL.REGENT 0.5%.TOPSIN 0.GRILOSIN 30 KG /HA .BAMPER 0.2% MELODY 0.04%.patarea pustulara a fructelor .05%.2%.patarea si basicarea fructelor .15%.075%.2%.musculita alba .2%.de regula de 3-4 ori -Irigarea culturii .1%.02%.2%.prima imediat dupa aparitia primelor fructe cu 50 kg azotat de amoniu si 50 kg sare poatsica .3%.CHAMPION 0.02% .TALSTAR 0.2%.3% RIDOMILO.15% .2%. SEVIN 0.SINORATOX 0.viermele sirma .2%.2% .1%.04%.tulpinii si fructelor .BENLATE FUNDAZOL.2%.DYTHANE 0.EQUTION PRO 0.1%.1% .2% .155.AFUGAN 0.BAVISTIN 0.TOPSIN 0.CURZATE 0'.BRAVO 0.DYTHANE 0.TURDACUPRAL 0.5 1 /planta .CHAMPION 0.SHAVIT 0.02% .75%.12% .LABlLITE 0.BENLATE 0.25% -septorioza .fuzarioza . -Combaterea bolilor si a daunatorilor .VETICILIOZA -tratamente cu : FUNDAZOL.2%.25%.RIDOMIL 0.05%.FASTAC '0.1 %SUMICO 0.P.2%.DYTHANE .ori de cite ori este nevoie .TURDACUPRAL 0.75%. cite 0.1%.TURDACUPRAL 0.05%.EKALUX 0.ZEAMA BORDELEZA 0.5 1 /planta .1% SI 0.DEROSAL.MERPAN 0. 100 kg superfosfat si 75 kg sare potasica /ha .1%.spalier .TALSTAR 0.5%.Instalarea mijlocului de sustinere .2%.GRILOSIN 30 KG /HA .MELODY 0.05%.manual .2%.15%.prima data cind plantele au o pereche de frunze adevarate iar a 2 a cind au 4-5 frunze adevarate.75%.DIAZOL 0.3%.BAVISTIN 0.2 %.-Raritul tomatelor semanate direct in sol .mana .patarea cafenie .2% .075%.2%.ZEAMA BORDELEZA 0.PATAFOL 0.25%.ACTELIC 0.15%.KASUMIN 0.2%.CHAMPION 0.3%.15%.15% .B.se repeta pe masura ce plantele cresc .BRAVO 0.METOBEN.BAVISTIN 0.MANCOZEB 0.SUMILEX 0.iar a 2 a la 15-20 zile dupa prima cu 120 kg azotat de amoniu.BENLATE 0.alternarioza -ROVRAL 0.15%.05%.DYTHANE 0.putregaiul cenusiu .PROPLANT 0.FOLPAN 0.Palisarea plantelor .FASTAC 0.METOBEN.04%.15%.SUPERSECT 0.MESUROL 3-6 KG/HA .TOPSIN.5 1 solutie la planta (tratament la sol ).MANOX 0.TOPSIN.POLYRAM 0.coropisnita .omida fructelor .POLYRAM 0.TILT 0.CONFIDOR 0.SAPROL0.EUPAREN 0.02%.15% .VANDOZEB 0.15%.LABILITE .

CASTRAVETE .fara precipitatii eel putin 10-12 ore dupa aplicarea tratamehtului . .TOMAFIX 0. sau cind 50% din fructe au intrat in pirga dar se folose In concentratie de 500 ppm Temperatura minima a aerului sa fie de 18 C.-Copilitul .Defolierea .1% Stropirea primei inflorescente se face cind aceasta are 2-4 flori deschise.cind copilul are 2-4 cm . la soiurile de vara -toamna ajunge la 45-60t/ha iar la cele pentru industrializare productia este de 80-100 t/ha .indepartarea frunzelor bazale care sunt imbatrinite.stimularea maturarii fructelor -prin tratamente cu ETHREL diferentiat: pentru accelerarea coacerii fructelor Ethrel in cone 200-250ppm.stimularea legarii florilor .se indeparteaza virful tulpinii dupa 1 -2 frunze aflate deasupra ultimei inflorescente cu scopul opririi cresterii -Tratamente cu substante biostimulatoare .CULTURA IN CIMP CERINTE : .5 cm .3%.NO-SEED 0.pe masura maturarii fructelor Productia .Cirnitul .cu TOMATOSTIM 3.numai la culturile sustinute pe araci sau spalieri .prin pulverizare fina pe plante cind fructele din prima infloresc au diametrul de 2-2.o singura data si se repeat 1| 4-5 zile .09%.bolnave sau uscat Recoltarea .40-50 t/ha .

TALSTAR 0.talstar 0.TALSTAR 0. AMOR. Perdele de protectie in zonele cu vanturi sau curenti reci. Bravo 0. POLYRAM 0.0.04%. Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea de 104 cm . FAMOSA .Insuficienta potasiului duce la deformarea fructelor . Karathane 0.2%. Fertilizarea pe rand odata cu semanatul este benefica in majoritatea cazurilor mai ales daca se aplica un strat de mulci .1%. ADONIS . prelungita scurteaza perioada de rodire si micsoreaza productia .PRIN RASAD . MUSTANG .castravetii cer 90-100% umiditate atmosferica si 90-95% la sol Excesul de apa duce la asfixierea radacinilor .25%. SOLUL . CURZATE -0.0. MAGIC . Fertilizarea faziala COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR Patarea unghiulara . SOIURI . Se recomanda 30-40t/ha gunoi de grajd urmat de una sau mai multe fertilizari faziale Cind plantele incep sa creasca se aplica pe rand 30-60kg/ha azot.15% Tripsi -: CONFIDOR 0.GRILOSIN 30 KG/HA Coropisnita :SINTOGRIL .0. culturi in spatii protejate : FARBIO. din aceasta cauza in perioadele de vara geamurile serelor se cretizeaza . PREMIER .-Caldura . .04% Viermele sirma :.cand la 1 Ocm adancime avem 12C . CORIBAC. TEHNOLOGIA DE CULTURA . Fainarea .2% .0.05%.2% .pe masura ce fructele ajung la maturitatea deplina Productia .1% . Mana .la temperaturi mai mici de 12C plantele pier .KASUMIN .DITHANE 0. CORVIN .temperatura optima este de 18-25C . 8-10 t/ha cind fructele sunt mici si de 20-25 t/ha cind fructele sunt mari TEHNOLOGIA DE CULTURA . Paduchi: -SINORATOX 0. .02% .1%.Pregatirea terenului este la fel ca la semanat . Prasitul Irigatul se fac 6-8 udari cu 250-300 m3 apa/ha . Udarea .castraveti cu fruct semilung : TOPAZ. CORNISA . CURZATE .ACTELIC 0.eel mai mare consum este in faza de crestere intensa a fructelor.LUMINA .3% . LEVINIA .3% . SELECT.04%.15%. TILT .pt. Norma de samanta 4-5kg/ha la adancimea de 2-3 cm .ACTARA 0.UMIDIDATEA .castravetele este pretentios la intensitatea luminoasa si anume o intensitate mare . Semanatul .fastac 0. RENATO.0.semintele nu germineaza la temperaturii de 11C .0.dupa semanat.prin semanare directa in cimp Desfiintarea culturii anterioare Fertilizarea de baza Aratura la 28-30cm adancime Afanarea superficiala primavara prin grapare Erbicidarea cu Balan sau Benefex .3% CHAMPION .HRANA . MATILDE.EKALUX 0.aplaud 0.3% .castraveti tip cornison : CORNISON DE PARIS .SINTOGRIL .procentul de plante rasarite este mult mai mare la 16C si atinge maxim la 25C .15%.6-81/ha aplicat cu o saptamana inainte de infiintarea culturii.3% CHAMPION .SISTHANE 0.necesita soluri usoare bine drenate .0% .GRILOSIN 30 KG/HA Musculita alba de sera : -confidor 0.25%. bogate in materie organica .1%.actara 0. KASUMIN . la 8-10 brazde cu castraveti se insamanteaza o banda de protectie din 3-4 randuri de porumb sau sorg.02% Recolatrea . MONDIAL. .

Virsta rasadului .la fel ca la cultura nepalisata .30-35 zile si sa fie bine calite .in combinatie cu ingrasamintele chimice .5-10 t/ha.50-55 mii plante/ha .planta foarte pretentioasa.este preferabil sa se folosesca rasaduri produse prin semanat sau repicat in ghivece cu virsta de 30 zile .aplicarea ingrasamintelor organice . .6 kg/ha saminta.prasile .incepe la 25-30 zile de la plantare si dureaza 6.irigarea culturii .temperatura minima de germinare este de minim 15-1 1C iar temperatura optima pentru crestere si dezvoltare este de 25 .RENATO SI PREMIER Sistemul de palisare .LUMINA ..Schema de plantare .combaterea bolilor si a daunatorilor .LEVINIA..2 rinduri pe brazda la distanta de 20-25 cm intre plante pe rind -Udarea.dupa plantare .in benzi cu 2 rinduri cu distanta de 60 cm intre rindurile benzii si 180 cm intre benzi si 28cm intre plante pe rind Norma de saminta .fertilizarea faziala.1.8 saptamini Productia :30-40 t/ha Se practica si cultura tirzie a castravetilor in cimp care este destinata consumului proaspat dar si conservarii. Schema de plantare .prin semanare directa a 5. Productia este de 10-15 t/ha PEPENELE VERDE CERINTE: -CALDURA .vezi cultura prin semanare directa TEHNOLOGIA DE CULTURA PE SPALIER Este in curs de extindere in cimp Se recomanda hibrizi Fl cu inflorire genoica :MILENIUM.se fac 10-12 udari cu 250-300 me apa/ha .5 kg/ha cind se infiinteaza cultura prin rasad si 3 kg/ha saminta cind se seamana direct Intretinere : -completarea golurilor . calitativ si cantitativ .copilitul plantelor .UMIDITATE . chiar rezistenta la insolatiile puternice din timpul verii . Se infiinteaza in prima jumatate a lunii iunie .palisarea plantelor .HRANA . 100 kg/ha azotat de amoniu si 75 kg/ha sulfat de potasiu contribute la obtinerea unei productii superioare .Intretinerea .cu azotat de amoniu sau cu sulfat de potasiu ( sau azotat de poatsiu) .ciupitul lastarilor laterali dupa ce au format fiecare 2-3 fructe Recoltarea .30 C .este o planta rezistenta la seceta dar irigarea poate contribui la sporirea accentuata a productiei .spalier din sirma care pune in evidenta capacitatile de productie a hibrizilor Materialul biologic .

05% . .POLYRAM 0. cu pH intre 6-7.SINTOGRIL 30KG/HA sau GRILOSIN . Umiditatea .hibrizi :FABIOLA.KARATHANE 0.07%.SUGAR BABY.PREVICUR 0.SINORATOX 0.CRISBY TEHNOLOGIA DE CULTURA : -aratura de toamana la 30 cm adincime .Raritul si musuroitul la cuib .QUADRIS 0.BENLATE 0.DIAZOL 0.cantitatea de saminta la ha este de 1. ACTARA 0. .DIYTHANE 0.TOPAZ 0.BAVISTIN 0.fainarea .CHAMPION 0.15%.primavara aratura se intretine cu lucrari cu grapa sau cu cultivatorul pina la momentul semanatului -fertilizarea de primavara .2% .5-2 kg in functie de marimea samintei .cind la sol se depasesc 12 -14 C .combatere boli si daunatori: .ACTILIC 0.viermi sirma .5 m realizirid o desime de 10 000 plante /ha .paduchi .075%.mana . Nu rezista la temperature scazute de -5C .FASTAC 0.SHAVIT 0.LOVRIN 522.01%.20-40 t/ha CARTOFUL CERINTE : Temperatura .05%.DULCE DE DABULENI.distanta intre rinduri sa fie 2 m iar intre cuiburi pe rind de 0. 10 % Recoltarea . La temperaturi ridicate ale solului din perioada de formare a tuberculilor determina reducerea prdductiei cat si degenerarea materialuilui biologic .prefera soluri luto.semanatul .3%.2-3 udari cu 200-300 me apa /ha .1% .25%. . .RIDOMIL 0. formarea tuberculilor are loc la 15-18C .TIMPURIU DE CANADA . NISSURUN 0.. .DE DABULENI.structurate .DOCHITA .are cerinte mari.ACTARA 0.epoca optima este sfirsitul lunii aprilie inceputul lunii mai .2%.OMITE 0.TILT 0. LUCRARI DE INTRETINERE : .paianjen .025%.pepenele verde reuseste bine pe soluri cu profil adinc.CONFIDOR 0.erbicidarea .2%.2%.soiuri traditionale romanesti : DE MINIS .1%.2%.CRIMSON SWEET.SOLUL .insorite si cu apa freatica la peste 2 m adincime .TALSTAR0.1%.sortiment mondial: CHARLESTON GRAY.02% .05% .1%.MELODY 0.DEMIT AN 0.adincimea de semanat este de 4-5 cm.FUNDAZOL 0.. .PARADIS.15%.04.Prasile repetate . temperatura optima de rasarire este 13-15C .esalonat Productia .Fertilizarea faziala cu ingrasaminte complexe .3%.05%. Solul .tripsi .incoltirea tuberculilor de cartof are loc la temperatura de 5-6C . SOIURI SI HIBRIZI: .nisipoase sau nisipoase cu capacitate mare de aeirisire . -Irigarea . .fuzarioza .cu BALAN 8 1/ha . . cand sunt distruse frunzele si nici de 1C pentru tuberculii.

combaterea crustei si a buruienilor in curs de rasarire sau abia rasarite Nu se realizeaza combaterea buruienilor ajunse in faza de .are pretentii mari. Gunoiul de grajd este valoros in primul rand la soiuri tarzii si semitarzii .difera in functie de metoda de plantare In situatia plantarii cartofului fara bilon . LUCRARI DE INGRIJIRE . Cartoful se planteaza timpuriu imediat ce terenul se zvanta . in .o solutie de concentratie 0.se folosesc tuberculii sanatosi lipsiti de viroze si boli. 1. leguminoase . Distanta intre randuri este de 60-70cm . Tuberculii se tin la incoltit 25-45 zile iar tehnica acestei operatii presupune : tratarea tuberculilor cu formalina timp de 5 min.94 kg/ azot.pina la rasarirea coltilor ( 20-30 zile ) grapatul culturii este cea mai importanta lucrare Se realizeaza astfel afinarea solului. La soiuri timpurii si extratimpurii gunoiul de grajd are efect redus asupra productiei. Sporul de recolta datorat ingrasamintelor cu azot este cuprins intre 40-106kg/ tuberculii la 1kg/ azot.16 kg/potasiu .58 kg/ fosfor.de 45cm inaltime la intuneric la temperaturi de 15-18 C timp de 8-10 zile .sfecla . La insuficienta potasiului ritmul de crestere a plantelor este redus . la o densitate de 600 000 cuiburi /ha este necesara o cantitate de samanta de 3 to.este putin pretentos fata de cultura premergatoare Asigura productii mari dupa . Sporul de productie prin aplicarea ingrasamintelor fosfatice este de 40-44 kg/la 1 kg/fosfor . Lucrarile solului . orz .77 kg/ magneziu . porumb . mareste procentul de tuberculi buni pentru samanta . Potasiul influientiaza rezistenta la seceta . secara . Rotatia culturii . iar pe rand 14-40cm . SAMANTA . Pana la plantare tuberculii formeaza coltii de 2-3 mm lungime . mana si la nanism. se asaza in ladite de 15-20kg tuberculi care se stivuiesc . intr. Se face in incaperii luminoase cu posibilitati de aerisire sau in pivnite . Excesul de fosfor nu dauneaza cartofului cum dauneaza azotul.In conditii de irigare solurile nisipoase sunt foarte favorabile mai ales pentru culturile destinate consumului timpuriu .grau . La folosirea de tuberculi in grosime de 40-50mm .Sporul de productie la tuberculi sub influienta potasiului ca ingrasamant este mai mic in comparatie cu eel asigurat de azot si fosfor ( 28kg/ tuberculii la 1 kg/potasiu). Nu marimea tuberculilor de samanta determina producitia ci densitatea de plantare care trebuie sa fie de 230-280 mii tulpini principale /ha . 7.pentru o tona de tuberculi se extrag din sol: 5. LUMINA . Tuberculii formeaza coltii de 1-2 mm . Pentru obtinerea de culturi extatimpurii si timpurii se recomanda incoltirea tuberculilor de samanta in conditii de lumina naturala sau artificiala si la o temperature de 12-18c ziua si 10 12C noaptea .5% . 1. dar imbunatateste regimul termic al solului si conditiile fizice si biologice a acestora . 3. in formarea tuberculilior a maturizarii si a depunerii amidonului.22 kg/ calciu . Aratul se face la 30 cm adancime Nivelarea terenului este foarte importanta si se executa inainte de efectuarea lucrarilor de baza si se face cu grapa cu discuri Primavara se face lucrarea cu combinatorul sau cu grapa cu discuri cat mai adanc Biloanele se constuiesc cu cultivatorul echipat cu rarite la o distanta intre ele de 7075cm . Este o excelenta planta premergatoare pentru culturiile de primavara . Hrana . Zone foarte favorabile sunt cele cu un regim de precipitatii de 600-800mm/anual si o temperatura medie din luna iulie de 18-19C . nu suporta umbra . Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular.prefera sol bine afanat si aerat . Tuberculii tratatii se tin in gramezi.

25%.8 zile . Recoltarea .a doua .1 %. . Udarile la cartof se repartizeaza pe 2 faze de vegetatie : formarea tuberculilor ( cresterea stolonilor si tuberizarea ) si cresterea tuberculilor In prima faza se fac 3-4 udari prin asperiune si 2-3 prin brazde cu norme de udare de 400-650 mm..Mancozeb 0.iar a treia la inceputul plantarii Numarul de grapari este in functie de umiditate.Decis 0.starea de imburuienare.incepe cu prima prasila cind plantele au 15-20 cm inaltime iar bilonul este redus ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele Dupa 10-14 zile se executa al 2 lea prasit ( a doua bilonare ) cu bilonul mai mare decit la prima executie . ingrijire Viticultura reprezinta o ramura de baza a horticulturii.1%. Mana cartofului .Afalon.deja. INTRODUCERE IN VITICULTURA DEFINITIA SI CONTINUTUL VITICULTURII Termenul de viticulture deriva din limba latina: "vitis" = vita de vie "cultura" = cultivare.Ridomil 0.iar in faza a doua se fac 4-5 udari cu norme de 3 00-3 5 Omm in functie de textura solului si metoda de udare La inceput intervalul dintre udari este de 10-12 zile iar apoi de 6 .in forma de T inters si rarite pentru musuroire In timpul rasaritului.zeama bordeleza 0.Graparea se face cu grapa cu colti reglabili cu coltii orientata inapoi fata de directia de inaintare a agregatului pentru a evita vatamarea tuberculilor sau a coltilor acestora Prasilele . Productia .Victenon 0.concomitant cu lucrarea de rebilonare Erbicidele se pot administra si dupa rebilonare .40-80 t/ha.Pina la rasarire se executa 2-3 lucrari de grapare : prima imediat dupa plantare .Sencor.dar necesita o prasila oarba cu cultivatorul echipat cu cutite speciale . care studiaza particularitatile biologice si modul rational de cultivare a vitei de vie.2% Gindacul din Colorado .in faza a doua .02%.Melody 0.05%.din cauza ca sunt inradacinate .Regent 0. cultura se grapeaza peste biloane cu grapa falsa sau cu grapa cu colti la care coltii sunt orientati spre inapoi fata de directia de inaintare pentru a evita vatamarea tuberculilor Cind plantele au 10 -15 cm se refac biloanele efectuindu-se si o prasila manuala In perioada de vegetatie se mai executa 2 lucrari de intretinere si de refacere a biloanelor Folosirea erbicidelor in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu bilon Erbicidele : Gesagard.se combate cu : Turdacupral 0.1% . cind tuberculii au eel putin 30 g se pot recolta .in functie de destinatia pe care o au tuberculii si starea sanitara a plantelor .Dual se administreaza pe intrega suprafata in doze de 26 kg/ha .in perioada dintre plantat si rasarit .de natura solului si de intervalul de la plantare pina la rasarire .Fastac 0.Curzate 0.sunt lucrari de combatere a buruienilor dar si de refacere a bilonului Bilonarea .3.Acum este obligatorie si o prasila manuala pe rind cind se perfectioneaza si lucrarea de bilonare ( se face un bilon mai mare ) PlantatuI cu bilon ..2'%.Actara0.exclude grapatul inainte de rasarire.3%.imediat ce se observa formarea crustei.05%.4 frunze .2%.

evolutia si sistematica vitei de vie. ce sunt valorificatr rapid. 47% din plantatiile viticole sunt amplasate pe terenuri in panta. nisipuri si soluri nisipoase.Prin cultura vitei de vie se realizeaza stabilizarea terenurile in panta. la preturi avantajoase. reducerea eroziunii solului si continuarea proceselor de solificare.substante pectice. au Sursa de profit Sursa de hrana importanta . vitamine. uneori. care4 -realizeaza productii mari de struguri.Strugurii simustul. ere sa permita infiintarea unor plantatii viticole corespunzatoare. singura sursa de venit.Pentru populatia din zona de deal. morfologia si anatomia.cu scopul de a pune in valoare potentialul biologic al soiurilor si de a realiza o eficienta economica ridicata Viticultura cuprinde trei parti distincte: Partea generala studiaza • originea. mai putin favorabile sau chiar improprii alter culturi. Tehnologia de infiintare si intretinere a plantatiilor viticole roditoare. reprezintaprincipala. ajungandu-se pana la 60% in Elvetia si Germania. au ocontribute insemnata in alimentatia umana. in conditiile realizarii unei eficiente economice ridicate. datorita continutului bogat in zaharuri simple saruri minerale. cultura vitei de vie.ecologia. strugurii si vinul in special.Venituri importante se obtin in special pentru struguri de masa.Pe plan mondial. erodate. biologia fi fiziologia vitei de vie carefundamenteaza tehnologiile de cultura. IMPORTANTA VITICULTURII Valorifica superior fondul funciar: Vita de vie realizeaza rezultate foarte bune pe terenurile in panta. Produsele viti-vinicole. Cultura vitei de vie asigura obtinerea unor venituri importante Valoarea productiei obtinuta la hectar echivaleaza cu cea realizata pe circa 10 hectare de culture cerealiere.prin diferite metode . Tehnologiile de producere a materialului saditor viticol cu valoare biologica si tehnica ridicata. fara cheltuieli suplimentare pentru prelucrare si depozitare.care sa asigure valorificarea conditiilor ecologice si a potetialului biologic al soiurilor cultivate.

Rol peisagistic Plantatiile viticole au si un rol peisagistic. criza care a fost depasita prin altoirea soiurilor europene pe portaltoi de origine americana. fiind considerat un aliment si un medicament.suprafata cultivate cu vita de vie creste treptat. Vinul. valoarea alimentara fiind superioara. audeterminat ca viticulturea si vinificatia sa reprezinte o ocupatietraditionala in Romania. asigurand ocuparea fortei de munca din regiunileviticole. care sa corespunda criteriilor estetice. dulceturi. Suprafetele ocupate cu vita de vie. de tomate.5-2kg. pe care vita de vie le intalneste in aproape toate regiunile tarii. prelucrate in industria alimentara: vinuri./ha). in jurul locuintelor. si modificarea tehnologiilor de cultura.Rolul peisagistic este mult mai accentuat cand vita de vie este cultivate in gopodariile populatiei. II de lapte. un kilogram de struguri echivaleaza cu l. mana si fainarea. are un effect benefic asupra organismului uman. principalul produs rezultat din struguri. al XlX-lea la care s-au asocit cele doua boli criptogamice de origine Americana.o. unde o mare parte din populatie isi castiga existenta din aceasta activitate. 2 kg. 0.asupra organismului uman un effect energizant. 1. mineralizant reconfortant si chiar therapeutic. SITUATIA VITICULTURII IN ROMANIA Conditiile deosebit de favorabile de clima si relief . consumat rational (in special vinul rosu). Baza de materii prime pentru economia nationala Strugurii reprezinta material prima pentru o gama larga de produse vitivinicole. tehnologile de cultura alicate au fost diferite in functie de conditiile social-economice a perioadelor istorice parcurse.8 kg carne. prin conducerea in diverse forme . este "cea mai sanatoasa si igienica bautura "(L>Pasteur. cartofi. 1878). infrumusetand cadrul natural. in care este cultivate vita de vie.0 kg. Atacul filoxerei de la sfarsitul sec. deseori rustic. de mere. stafide. compoturi. de pere. Un kilogram de struguri proaspeti furnizeaza organismului GOO-1200 calorii iar un kilogram de stafide pana la 2600 de calorii.Dupa anul 1900 incepe refacerea si dezvoltarea viticulturii. productiile obtinute. . au determinat o criza puternica in evolutia viticulturii. majoritatii fructelor si se apropie de cea a unor alimente de baza. 3-5kg.5-0. Asigura locuri de munca Viticultura solicita un volum mare de forta de munca (80-100 z.

ajungand un maxim de 300400 ha in anul 1971, dupa care s-a redus treptat , ajungandin anul 1990 la 223600 ha. Promulgarea legii fondului funciar (Legea 18/1991) si reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole au determinat cresterea suprafetelor viticole, dar aceasta crestere s-a realizat, in special, pe seama hibrizilor producatori direct!. Patrimoniul viticol al Romaniei, care cuprinde plantatiile de vii roditoare, terenuri in pregatire, pepinierele viticole era de 254400, in anul 2002, reprezentand 1,7% din suprafata agricola. Din suprafata ocupata cu soiuri nobile, soiurile pentru struguri de masa reprezinta 15400 ha (12,8%) iar soiurile pentru struguri de vin 108400 (87,2%). Semnificativ pentru viticulture romaneasca este situatia pepinierelor viticole, cu numai 121 ha (0,05%), a plantatiilor cu portaltoi cu circa 300 ha (0,12 ha), si a suprafetei ocupata cuplantatii tinere de 2151 ha (0,8%). Patrimoniul viticol se afla intr-un process de imbatranire evidenta Din totalul plantatiilor viticole roditoare de 242700 ha, 7739(23,8%), au varsta de pana la 20 de ani, iar!32387 ha (54,6%) au peste 20 de ani. Pentru mentinerea potentialului de productie al plantatiilor viticole este necesara o rata anuala de reinnoire a plantatiilor viticole de % (in jur de 10000 ha.

Zona viticola Pericarpatica Aceasta zona este cea mai intinsa corespunde centurii pericarpatice de dealuri sau coline si campiilor piemontane periferice acestora si cuprinde peste 50 % din suprafata viticola a tarii. Relieful este predominant deluros cu expozitii favorabile: estice, sudice si vestice si cu potential pedo-climatic de certa pretabilitate viticola. Zona este recunoscuta prin calitatea si finetea vinurilor albe in primul rand, secondate, mai ales spre sud, de cele rosii. Ea cuprinde 5 regiuni viticole: Regiunea viticola a Podisului Moldovei; Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor, Regiunea viticola a Podisului Getic, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Banatului, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Crisanei si Maramuresului. Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor Aceasta regiune viticola corespunde in cea mai mare parte cu zona piemontana dintre Valea Trotusului (Adjud) si Valea Prahovei (Ploiesti), desfasurata pe o lungime de 200 km si o latime de 5 -10 km. Este regiunea cu cea mai mare omogenitate a condifiilor ecologice, cu cel mai mare procent al utilizarii viticole pe unitate de suprafata (intre 25

- 75 % din terenul agricol) si cu cea mai mare productie de struguri la hectar din tara. Este regiunea cu cel mai tipic peisaj viticol din Romania. Relieful de campie piemontana, aplecata uniform sau in trepte largi spre exterior (alt. de 100 -300 m) este fragmentat de vai in suprafete cvasitabulare sau larg valurate colinar, cu expozitii favorabile culturii vitei de vie. Pantele versantilor sunt moderate (3 - 10°), dar local sunt mai accentuate (20 - 45°) cu procese deluviale mai intense. Climatul este temperat cu accente continentale favorabil culturii vitei de vie, in special din punct de vedere heliotermic: temperatura medie anuala este de 10° C (intre 9,5 si 10,5°), durata perioadei de vegetate 195 zile (185 - 210 zile), radiatia globala este de 120 - 130 kcal/cm2 )din care 85-90 kcal-cm2 in timpul vegetatiei), suma insolatiei reale din perioada de vegetate 1550 ore (1320 -1780 ore), suma temperaturilor active este de 3260° C (3120 - 3400° C), suma anuala a precipitatiilor este de 550 mm (intre 500 - 600 m), din care cea 350 mm cad in perioada de vegetatie. Temperaturile minime din timpul iernii coboara pana la -25-35° C si pun, in general, rar in pericol cultura vitei de vie (l-2ani din lO). Solurile cu utilizare viticola sunt cemoziomuri argilo-iluviale, soluri cenusii, soluri brun-roscate sau brurie-luvice si pe arii mai restranse rendzine, pseudorendzine si litosoluri. In aceasta regiune viticola exista 5 podgorii: Panciu, Odobesti, Cotesti, Dealurile Buzaului si Dealu Mare. Regiunea este specializata in producerea vinurilor albe si rosii de calitate superioara din soiurile: Feteasca alba, Feteasca regala, Aligote, Sauvignon, Pinot gris, Riesling Italian, Cabernet Sauvignon, Feteascd neagrd, Pinot noir §i Merlot. In regiune se produc si cantitati insemnate de struguri pentru masa in special din grupa Chasselas (mai ales in podgoriile Panciu, Odobesti, Cotesti) la care se adauga soiurile Muscat de Hamburg, Muscat de Adda, Coarnd alba, Coarnd neagrd si Bicane. Indrumarea tehnica este asigurata de Institutul de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie de la Valea Caiugareasca si Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Odobesti si Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasa - Buzau.

CULTURA VITEI DE VIE IN ROMANIA
Diversitatea factorilor fizico-geografici (ecologici), prezenta Munjilor Carpati, a Muntilor Apuseni, cursului Dunarii si a influentei Marii Negre, conduce la formarea unor ecoclimate regionale si la gruparea plantatiilor viticole in functie de vocatia naturala, traditie, conditiile social-economice, care personalizeaza un spatiu geografic, in unitati taxonomice: zone, regiuni, podgorii, centre si plaiuri viticole (V.D. Cotea si colab., 2000). Zona viticola reprezinta unitatea taxonomica teritoriala cea mai intinsa, mai putin omogena in privinta cadrului natural, din care se realizeaza o gama foarte larga de produse viti-vinicole. Specificul reliefului cu prezenta coroanei carpatice in mijlocul tarii, a impus delimitarea a trei zone viticole: Zona Intracarpatica, Zona pericarpatica si Zona DanubianoPontica.

Regiunea viticola este o imitate teritoriala de gradul II, subordonata zonei, caracterizata prin conditii morfo-pedo-climatice relativ asemanatoare, cu sortimente si directii de productie viti-vinicole specifice. Podgoria este unitatea traditionala, de gradul III, subordonata ierarhic regiunii. Ea se caracterizeaza prin condifii specifice de clima, sol §i relief, prin soiuri cultivate, prin metode de cultura si procedee de vinificare folosite, care in ansamblu, due la obtinerea unor productii de struguri si vinuri cu insusiri asemanatoare. Central viticol este, obisnuit, inclus in spatiul unei podgorii, iar uneori in afara acesteia, cand isi pastreaza un anumit grad de independenta. Se caracterizeaza prin factori specifici de clima, sol si sortiment, precum si prin conditii agrotehnice si tehnologice asemanatoare. Centrul viticol este mai restrans teritorial si mai specializat decat podgoria. Plaiul viticol constituie unitatea elementara, cea mai restransa teritorial si cea mai omogena ecologic si viti-vinicol.

CARACTERELE MORFOLOGICE, PARTICULARITATILE BIOLOGICE ALE VITEI DE VIE
Vita de vie este o planta lemnoasa multianuala, formata din aceleasi organe pe care le intalnim la toate plantele superioare: radacina, tulpina ramificatii lemnoase anuale si multianuale, muguri, lastari,frunze, carcei ,inflorescente si flori. Lasata in stare libera ea creste si se dezvolta ca o liana, atingand ,uneori ,lungimi de cativa metri. Luata in cultura si supusa an de an operatiilor de taiere, vita de vie isi reduce habitusul si capata forma de tufa, cunoscuta in practica viticola sub denumirea de butuc.

Consideratii generale

RECUNOASTEREA PARTILOR MORFOLOGICE ALE BUTUCULUI
Organele lemnoase ale butucului de vita de vie se grupeaza in doua mari sisteme: sistemul subteran si sistemul aerian. Alcatuirea morfologica a sistemului aerian este diferita in functie de forma de conducere a vitelo in plantatii (joasa,

tulpina subterana .Radacina influienteaza vigoarea de crestere a partii aeriene. Radacinile din etajul superior (superficiale) sunt raspandite in straturile superficiale ale solului pana la adancimea de -10 cm. seceta si sunt distruse annual prin lucrarile adanci. Aceste radacini se elimina in primii dupa plantarea vitelor prin lucrarea de copcit.radacina La vitele inmultite pe cale generative (prin seminte) sistemul subteran este alcatuita din: .colet Tulpina subterana reprezinta portiunea de butas sau de marcota. care se aplica solului in plantatiile de vita de vie. La vitele provenite din seminte . normali. in functie de modul de inmultire a vitei de vie(prin butasi.productia si calitatea acesteia. Grosimea tulpinii subterane este cuprinsa intre si 10 cm. RADACINA (sistemul subteran) Sistemul radicular este reprezentat prin totalitatea radacinilor de varste si ordine diferite ale butucului. Alcatuirea sistemului subteran: Radacina reprezinta un organ vegetative de baza a vitei de vie care asigura ancorarea in sol a butucului." Radacinile din etajul mijlociu.constanta fructificarii si longetitatea plantatiilor. inalta). pe ea se formeaza radacinile secundare. La vitele inmultite pe cale vegetative radacinile sunt dispuse de-a lungul tulpinii subterane si grupate in zona nodurilor. marcote.Din samanta se formeaza mai intai radacina principala care creste si se adanceste in sol ca un pivot. cu scopul de a favoriza dezvoltarea radacinilor de la nodurile inferioare ale tulpinii subterane. sistemul radicular este pivotant si isi are originea in radicula embrionara. depozitarea unor substante de rezerva. Din punct de vedere practice aceste radacini nu sunt importante deoarece sunt afectate de inghet. Baza tulpinii subterane este ingrosata si poarta denumirea de calcai. absorbtia si transportul apei si sarurilor minerale.semiinalta. care se formeaza in dreptul nodurilor de pe . avand un aspect etajat. La vitele inmultite pe cale vegetative (butasi sau marcote) sistemul subteran este format din: . lungi)obisnuit fiind de 20-40 cm. in raport cu varsta butucului.portiunea de mijloc a tulpinii subterane sunt mai putin numeroase decat radacinile . care a fost ingropata in pamant la plantarea vitei de vie. vite altoite).radacina .Lungimea tulpimi subterane variaza in raport cu procedeele de inmultire a vitei de vie (butasi scurti. iar cea a sistemului subteran.

3 m in jurul butucului. respiratie. deoarece pe acestea se gasesc perisorii absorbanti. la vitele tinere la 20-25 me la vitele batrane. 2). La vitele tinere . care asigura plantei o mai buna aprovizionare cu apa si substante nutritive. care se formeaza in dreptul calcaiului tulpinii subterane sunt eel mai puternic dezvoltate si au un rol foarte important in hranirea butucului. Pe acestea se formeaza radacini secundare.in primii ani de plantare numarul radacinilor este foarte mare(60-70 radacini). Radacinile care pornesc direct din tulpina subterana a butucului se numesc radacini principale.insa mai lungi si mai groase. etc. 2 ori mai gros decat radacina principala (fig. de schelet. Majoritatea radacinilor la vita de vie se gasesc raspandite in sol. la 20-60 cm adancime. Butucii mature prezinta numai 4-5 radacini principale si o masa mare de radacini subtiri. inmagazinarea substantelor de rezerva. . etc. Radaciniledin etajul inferior.superficiale . Cea mai mare importanta o au radacinile bazale. o rezistenta mai mare la seceta.Radacinile de ordinele VI-IX reprezinta zona active a sistemului radicular. in absorbtia si transportul apei si substantelor hranitoare (nutritive).5 . pana la 'ordinele VII-IX de ramificare . avand un rol important in hranirea butucului. pe o raza de 1.Radacinile de ordinal I-V sunt radacini groase.me. de ordin superior. de la 4. Odata cu inaintarea in varsta a vitelor sistemul radicular se dezvolta si exploreaza un volum tot mai mare de sol. cresterea in lungime si grosime. Functiile radacinii Radacina are un rol important in fixarea plantei in sol.. cu rol de fixare a butucului si depozitarea substantelor de rezerva. Coletul reprezinta zona de trecere de la radacina la tulpina si este de cca. tertiare.

carceii . .la vitele conduse in forma semiinalta.frunzele .Acesta se formeaza in urma taierilor aplicate an de an vitei de vie.inflorescentele (cu florile) . Brajele prezente.tulpina propriu-zisa . 8). Din grupa organelor lemnoase fac parte: . Ramurile_care se formeaza direct pe tulpina butucului sunt ramuri de ordinul I. numai la vitele conduse in forma clasica sunt ramuri de ordinul I. tulpina are lungimea de 60-80 cm. marcand zona de trecere de la j tulpina subterana la tulpina aeriana a butucului. 7. sub forma unei galme. prin care se opreste cresterea in lungime a tulpinii.la vitele conduse in forma joasa.Sistem radicular la a vit obtinuta din samanta PARTEA AERIANA A BUTUCULUI Partea de deasupra solului (sistemul aerian)la vita de vie este alcaruit din organe lemnoase si verzi.la vitele conduse sub forma inalta.scaunul butucului . .coroana Din grupa organelor verzi fac parte: . In mod obisnuit punctual de altoire este situate la suprafata soluluisi sej recunoaste datorita ingrosariitesutuilor tulpinii in zona respective . Ramurile de schelet au varsta mai mare de doi ani si sunt denumite brate sau cordoane. aflate pe tulpina. deasupra solului. lungima tulpinii este mai mare de 100 cm. Scaunul butucului se intalneste la vitele cultivate sub forma de tufa joasa sau semiinalta (capul inaltat) si reprezinta partea ingrosata din partea superioara a tulpinii aeriene.Lungimea tulpinii este diferita.mugurii . pe care se afla ramurile tinere de 1-2 ani. Coroana cuprinde toate ramurile de ordine si varste diferite. tulpina butcului este mentinuta prin taiere la lungimea de 20-30 cm. Punctul de altoire se intalneste numai la vite altoite.strugurii (cu boabele) Tulpina aeriana (trunchiul) reprezinta continuarea tulpinii subterane a butucului.Fig. 2 . de regulS.punctual de altoire . in functie de forma de conducere a vitelor in plantatii: .lastarii . de schelet. numite coarde (fig. care poarta ramificatii (elemente de rod) numai la varf si au o .

tulpina subteran b .scaunul butucului.E lem entele lem noase la fonrm ele inalte de culture: a tulpina subterana . fr-l • • * . -. 8 .coarda de doi ani. d . 7 . c .-f_** . e .punctul de b altoire. e . f. p^ * Fig.. c .s». d .coarda de doi ani.punctui de altoire.bratscurt (color).coa rd a d e f u n an .tulpina.r—. ! '< f\ T i -^ .cordonul.Elementele lemnoase ale butucului fa form a clasic ade cultura a . 'f f f f if V { I 'I :l *.bra {lung..*> *. g – coarda de un an Fig.

usor datorita culorii galben-roscat (cu diferite nuance in functie de soi) a scoartei. se recunosc.corcani".. cand sunt mentinute pana la defrisarea plantatiei. Numarul bratelor pe butuc este variabil. cand sunt scurte (30-50 cm) groase si rigide. Coardele anuale sunt cele mai tinere elemente lemnoase ale butucului. cu rol important in regenerarea butucului. format din straturi succesive de scoarta secundara. grosimea de 10-20 mm. Bratele sunt temporare daca se inlocuiesc dupa 3-5-8 ani sau permanente. Pe tulpina. Mustea. de regula. Coardele neroditoare (lacome) sunt crescute direct pe elementele de schelet ale butucului(tulpina.. brate. Coardele anuale pot fi roditoare sau neroditoare (lacome). a nodurilor si internodurilor evidente. de regula. sunt inlocuite cu altele mai tinere. Bratele. Cordoanele prezente numai la formele inalte de conducere a vitei de vie. de obicei este 1 sau 2. * . rar mai mare. care poarta ramificatii (elemente de rod) pe toata lungimea si au o pozitie mai mult sau mai putin orizontala. Acestea au culoarea cenuaie deschisa a scoartei. rareori mai multe. o fertilitate inferioara celor de pe coardele roditoare (M. de la 1-2. Numarul cordoanelor pe butuc este mai mic decat cel al bratelor.pozitie mai mult sau mi putin verticala. care incepe sa se exfolieze. Coardele roditoare sunt cele formate pe lemn de doi ani si de reguia numai acestea formeaza muguri fertili. in functie de dimensiuni si elasticitate poarta denumiri diferite in practica viticola: * . de aceea se recomanda ca acesta sa fie indepartat odata cu taierea in uscat.. dupa 5-8 ani. prezenta mugurilor fertili pe coardele lacome. in curs de exfoliere si poate servi ca adapost pentru diferiti daunatori ai vitei de vie. cand sunt mai lungi (80-100 cm). Ele sunt subtiri (8-12 mm) si au 1-3 m lungime. insa acestia au. mai subtiri si mai elastice. elemente semipermanente ale butucului. la care coardele anuale prezinta muguri fertili indiferent de vatsta lemnului pe care se formeaza. Tamaioasa romaneasca).ritidom multistratificat.punti de rod" deoarece poarta coardele anuale roditoare. sunt ramuri de ordinul I. . pana la 4-6. cordoane) si provin din muguri dorminzi.cotoare". 1998). Exceptie de la aceasta regula fac hibrizii direct producatori. noduri putin evidente si nu prezinta muguri vizibili. Ritidomul este ' format din tesuturi moarte. S-a observat si in cazul unor soiuri vinifera (Feteasca alba. Cordoanele sunt. prezentei mugurilor vizibili. Coardele de dot ani se mai numesc . ele. Sub stratul mai tanar de scoarta secundara se afia muguri dorminzi. brate si cordoane se observa un.

rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de 2-3 ochi si are ca scop formarea lastarilor fertili. Cepul rezulta prin scurtarea unei coarde anuale la lungimea de 1-3 ochi. Huglin (a ca . * cep de siguranta.coarda de rod scurta. rezulta prin scurtarea la 1-3 ochi a unei coarde aflate la baza butucului. g § de coarda de rod lunaa. Elementele lemnoase care rezulta pe butuc la taiere Fig. la care este supusa anual vija de vie. B . sau de a completa sarcina de rod in cazul in care butucul a fost afectat partial. atribuite in special dupa lungimea acestora exprimata in numar de ochi (fig.cep de rod. care poarta denumiri specifice in viticultura. b .cordi^S .1959) afirm P. o parte din elementele lemnoase anuale sunt indepartate. i . d . * cep de inlocuire (substitute) rezulta prin scurtarea unei coarde lacome (sau a unei coarde roditoare aflata in apropierea bratului sau cordonului) la lungimea de 1-2 ochi si are rolul de a forma coarde de rod pentru anul urmator. . Coardele rezultate din acesta. respectiv a productiei de struguri.mugurii de pe coardele lacome posedS aceeasi capacitate de rodire ca si cei de pe coardele de rod cu aceea§i putere (vigoare) de crestere".veriaa de rod: i . prezent numai la butucii condusi in forma semiinalta sau inalta de conducere. h .E lem entele lem noase rezultate pe butuc la taiere: A . toamna se protejeaza partial sau total si au rolul de a reface butucului in cazul distrugerii partii aeriene de temperaturile scazute din timpul iernii. a .coarda de rod m ijlocie. Dupa coarda din care pro vine si rolul pe care il indeplineste pe butuc. 9 . iar alta parte sunt scurtate la diferite lungimi. c .cep de rezerva.calara. e .. situati in zona de cultura semiprotejata sau protejata. rezulta astfel elemente lemnoase noi. f.form a Tnalta.form a Prin taierea clasica. cepul poate fi: * cep de rod. 9).ceo de siauranta rodire.bici.

cand are 17-20 ochi si foarte lunga cand are peste 20 ochi. Biciul este o asociajie de elemente lemnoase. Coarda de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de eel putin 8 ochi. coarda poate fi scurta. In functie de lungime. legal de acesta printr-o portiune scurta de lemn de doi ani. cand are 13-16 ochi. La noduri tesuturile sunt mai bine dezvoltate. mijlocie. din noduri §si internoduri (fig. la forma clasica. au rolul de a forma lemn care sa permits atunci cand este nevoie inlocuirea bratelor. in urma aparitiei golurilor. lunga. formata dintr-o coarda lunga de rod aflata in varful unui brat lung. aflate pe lungimea coardei. Cordita de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la 4-7 ochi. este de fapt o cordita (lungimea de 4-7 ochi) situata in spatele unei coarde de rod. Aceasta veriga este tipica sau adevarata. iar lemnul vaselor de lumenul este mic. In unele tari (Bulgaria. ambele elemente aflate pe acelasi lemn de doi ani. . sau pot forma asociatii: Veriga de rod reprezinta un cuplu format dintr-o coarda (cordita) de rod si un cep de inlocuire cu pozitie inferioara. ci undeva in apropiere. cepul de inlocuire nu poate fi format pe aceeasi porjiune de lemn de doi ani. Nodurile au o grosime mai mare cu 2. o nuanta mai inchisa la culoare (datorita acumularii in cantitate mai mare a substanjelor de rezerva). mai bogate in substance de rezerva. caz in care veriga este numita veriga bulgareasca. lungimea calarasului este de circa jumatate din lungimea coardei de rod. la forma clasica mai pot fi identificaji cepi de coborare.3 chiar 4 mm faja de internod. prin intermediul carora se formeaza lemn pentru apropierea (coborarea) de sol a elementelor (tulpini. In unele situatii. lunga. plasafi la baza brafelor. Morfologia coardei. Biciul permite folosirea spafiului liber ramas intre butuci. cand are 8-12 ochi. Elementele lemnoase prezentate anterior pot fi situate separat pe butuc. ambele elemente situate pe aceeasi portiune de lemn de doi ani. M arimea si aspectul lor constituie caractere de specie si soi. 10). cand are 17-20 ochi. cu insuficient lemn anual. bratelor) butucului si cepi de rezervi. in acest caz veriga de rod este denumita disparata. Se recurge la calarasi in cazul butucilor cu brate insuficiente sau degarnisite. intalnita numai la forma clasica. Nodurilereprezinta portiunile ingrosate. Republica Moldova) pentru asigurarea lemnului de inlocuire la baza coardei de rod se lasa 2 cepi.Pe langa aceste tipuri de cep. de regula. Coarda anuala este formata. Calarasul prezent.

formarea radacinilor adventive Fig. 11 . sau partial. cand diafragma are forma de triunghi dispus cu varful opus mugurelui (fig. alaturi de ochiul de iarna se afla copilul lemnificat. in pozitie laterala. este cuprinsa.Prezenta diafragmei in zona nodului: a .' Diafragma indeplineste rol mecanic (atribuie rezistenja coardei). campurile sau meritalele reprezinta portiunea de coarda cuprinsa intre doua noduri.nod: b . la nodul lipsit de carcei culorii ei da indicatorii privind rezistenta vitei la temperaturile scazute din timpul iernii. In general. Opus mugurilor.10 . Pinot gris). la nodul cu carcei: b .Coarda anuala: a .diafragma plan-concava. in partea inferioara. Dimensiunile internodurilor depind de mai multi factori: specia sau soiul de vita de vie. Pe aceea§i coarda.In dreptul nodului. Cramposie). sau a calusului la punctul de altoire. planconcava sau plan-convexa). lungimea internodurilor create de la varf si de la baza spre mijloc (sunt mai lungi cele formate in conditii climatice favorabile).internod de rezerva (amidon). Grosimea internodurilor oscileaza mai pu|in. Internodurile prezinta particularitati morfologice diferite in functie de specia si soiul de vita de vie. conditiile pedoclimatice si tehnologia aplicata. Diafragma intrerupe complet canalul medular la nodurile care prezinta carcei (putand avea forma plana. atunci cand acesta isi matureaza suficient lemnul pana la intrarea in perioada de repaus. dispusi intermitent (la Vitis viniferd) se intalnesc carceii in partea superioara si pedunculii strugurilor (ramasi dupa recoltare). de asemenea sunt mai lungi internodurile delimitate de carcei. 10-12-15 cm la soiurile viguroase (ex. la nivelul ei se depoziteaza substante Fig.diafragma Diafragma este sensibila la ger. de regula. care sunt folosite la pornirea in vegetatie. internodurile sunt mai lungi si mai groase la speciile americane folosite ca portaltoi (15-20 cm) si mai mici la varfele roditoare europene la care lungimea internodurilor este cuprinsa intre 5-8 cm la soiurile slab viguroase (ex. intre 8-12 mm. se observa ca in dreptul nodului canalul medular este intrerupt de un tesut lemnos numit diafragma. iar sub acesta cicatricea lasata de frunza la cadere. examinarea in primavara a triunghiulara. dupa . daca se face o sectiune longitudinals prin rod. 11). Culoarea scoartei este caracteristica la caderea frunzelor. se afla ochiul de iarna. Internodurile.

se gasesc 1-5 'inflorescente (de regula 2). c . opus frunzelor. se observa ca aceasta nu are o forma circulara. Caracterele morfologice ale lastarilor (dimensiuni. altern 'si distih. neted (Riparia gloire) sau paros (Riparia tomentosa). Pana la paritia primului carcei (nodul 4-11). Originea lastarilor poate fi: Fig.) in functie de soi. ea variaza de la galben-deschis (Riesling italian) la galben-roscat (Feteasca alba). de culoare verde. * vegetativa. La varf lastarul prezinta apexul (mugurele terminal) si internoduri foarte scurte. prezentand patru parti distincte (fig. in varsta de pana la un an.carcei * generative.copil. b . aspect) sunt asemanatoare coardelor.care se degradeaza sub acjiunea factorilor de mediu. ci asimetrica. formati din mugurii secundari. dupa formula 2/5.intemod. Aspectul internodurilor poate fi striat (ca la majoritatea soiurilor). Ei sunt alcatuiti ca si coardele din noduri ai internoduri (fig. cand provin din mugurii situati pe organele lemnoase ale butucului. secundari (de inlocuire). La noduri se afla frunzele dispuse solitar. In functie de mugurii din care se formeaza lastarii pot fi: principali. e . dupa primul carcei lastarul capata forma specifica cu dispunerea distiha a frunzelor (1 /2 ).nod. cu dispunerea runzelor pe cinci ortostihuri. pana la lemnoasa (inainte de caderea frunzelor). vinetie etc. lastarul are o forma pentagonala in sectiune transversala. mugurii tertiari ai lacomi din mugurii dorminzi situati pe elementele de schelet ale butucului. 13 Lastarul tanar la Vitis vinifem:a . cu diferite nuanje (roscata. d . f . la noduri. aspect cunoscut si sub numele de dorso-ventralitatea coardei: Lastarii sunt ramuri tinere. iar deasupra acestora nodurile poarta carcei.frunza. 13). cand provin din gemula embrionului. in care se transforma. cu o consistenfa erbacee (in primele faze de vegetable). 12). cand provin din mugurele principal al ochiului de iarna.inflorescenta. pana la cafeniu-inchis (Muscat Ottonel). . Daca se examineaza o coarda in sectiune transversala. iar in axila acestora se dezvolta mugurii. Incepand cu nodurile 2-5 de la baza lastarilor fertili. acoperite de frunzulite suprapuse. tertiari.

9 muguri sim pli si formeaza asaprincipal. MUGURII Mugurii sunt organe verzi.. Acesti muguri sunt complecsi. din mugurii de copil. uneori din mugurii secundari ai sterili.). cu un singur con vegetativ. Ei au forma conica si sunt considerati lastari scurti. Dupa pozijia lor pe lastar sau pe coarda.. alcatuind un complex mugural. fiind alcatuiti din meristeme care prin diviziuni succesive. M ugurii axilari (laterali) se gasesc pe lastari Fig. B . Rkatiteli). axilari. formati in timpul vegetatiei. formeaza viitoarele parti componente ale lastarului (Zanoschi V. odata cu aparitia temperaturilor scazute. 1980). cand provin din mugurii tertiari ai dorminzi. Clasificarea mugurilor se poate face dupa mai multe criterii: 1.Am plasarea m ugurilor si copil la subsuoara fiecarei frunze si la nodurile pe lastar (dupa M artin T. sau grupaji cate 2-9 sub un invelis de protectie comun. cunoscut in practica viticola sub denumirea de "ochi" (O§lobeanu M. provizorii. la completarea sarcinii de rod si chiar a producjiei la soiurile cu copili fertili (Perla de Csaba. Alexandrescu I. Mugurii la vita de vie se formeaza pe lastari la noduri. 1985). 16 . numitul"ochi". iar la sfarsitul toamnei.lem n bianual. coronari §i dorminzi (fig. se lemnifica treptat incepand cu internodurile de la baza. mugurii pot fi: apicali. A . varful lastarului cu internodurile nematurate) si se transforma in coarda.muguri axilari M ugurii coronari (unghiulari) sunt m ugurii . lastarul pierde parjile erbacei (frunze. la inceput erbaceu. §i colab. prin intermediul carora are loc reluarea ciclului biologic anual al vitei de vie. mugurii coronari si mugurii dorminzi.lastar alcatuiti din2 . Pozitia lastarilor pe butuc este la majoritatea soiurilor mai mult sau mai putin pendula (dupa ce ating lungimea de 50-60 cm). la subsuoara frunzelor. asa cum sunt mugurii apicali. asigurand cresterea in lungime a acestora.. D .. cand poarta inflorescente ai provin de regula din mugurii principali. Copilii sunt lastari anticipati.muguri coronari. 16) M ugurii apicali(terminali) sunt muguri sim pli. Copilii prezinta importanta la formarea rapida in verde a butucului. situati in varful lastarilor si copililor. Regina viilor etc. lipsiti de inflorescence. lastarii pot fi: fertili. Lastarul. C . 1988): coardelor de un an. in axila frunzei si pot fi solitari (cu un singur con de crestere).Dupa fertilitate. reprezentate prin varfuri de crestere. in stare embrionara. §i Toma C. la unele soiuri poate fi erecta (Columna.

primordiile foliare apar acropetal in lungul apexului. Tardea C. de aceea pot servi la refacerea butucului in cazul in care mugurii ochiului de iarna au fost partial sau total afectati de ger (Atanasiu C. La baza frunzei exista doua stipele caduce. Limbul prezinta o nervatiune palmata formata din cinci nervuri principale (fig. cum ar fi distrugerea din anumite motive a unei parti a butucului sau taieri severe care genereaza un dezechilibru intre sistemul radicular si cel aerian (Zanoschi V. sunt muguri simpli. brate. folosite in ampelografie. Punctul de legatura intre petiol si teaca se numeste punct petiolar. au o form a ascutita (unghiulara). Ramificarea nervurilor principale se face dupa tipul penat. au o fertilitate redusa si prezinta o rezistenta la ger mai buna de cat m ugurii axilari. alcatuita din limb. toate avand ca origine punctul petiolar. reprezentand rezerva de muguri a butucului. sunt dispusi la nodurile elementelor de schelet si semischelet (tulpina. care se insera la nodurile tulpinilor si ramurilor. cu excepjia lastarilor embrionari.. ultimele ramificatii se anastomozeaza. . Mugurii dorminzi sum muguri microscopici. Frunza la vita de vie este simpla. cordoane) si acoperiti de tesuturile secundare ale scoartei. 1974). 1995). 22): nervura mediana (N1) care se afla in prelungirea petiolului. Ontogenetic frunzele se dezvolta pe seama meristemului apical al tulpinii. Ei raman in stare de repaus o perioada nedeterminata si pornesc in vegetate numai in cazuri speciale. si Toma C. si Dejeu L. formand o retea dens. Dispunerea firunzelor pe lastar se face altern. distih (dupa formula 1/2). petiol si teaca.. structura dorsaventraia. 1985. Limbul (lamina) este partea latita a frunzei. cea mai importanta. completa. Morfologia frunzei..dispusi de jur im prejurul bazei lastarului sau a coardei in forma de coroana. deoarece realizeaza functiile specifice si intrunejte caracterele cele mai importante. la care primele 4-11 frunze (pana la primul carcel) sunt dispuse dupa formula 2/5. cu formarea nervurilor secundare si tertiare etc. si colab. doua nervuri laterale superioare (N2) si doua nervuri laterale inferioare (N3). crestere limitata. cu simetrie bilateraia. proveniti din mugurii secundari si tertian ai ochiului de iarna ramasi inactivi. FRU NZA Frunza este un organ lateral al tulpinii. durata relativ scurta de viata.

deosebindu-se: lobul median.Intre nervurile principale se observa niste intranduri numite sinusuri laterale. lobi laterali superiori situati intre sinusurile laterale superioare si inferioare si lobi laterali inferiori. . Portiunea de limb delimitata de doua sinusuri poarta numele de lob. delimitat de sinusurile laterale superioare. aflafi intre sinusurile laterale inferioare si sinusul petiolar. care pot fi superioare (intre N1 si N2) si inferioare (intre N2 si N3) si o deschidere in zona punctului pefiolar numit sinus petiolar.

iar cele inchise pot fi complet inchise (lobii acopera complet sinusul) sau elipsoidale. poate fi orbiculara. pufos. cordiforma. rareori petiolul se afla in continuarea limbului. mai ales spre varf (soiurile aromate). Sinusurile deschise pot avea forma de V (superficiale). perozitatea etc. circulare. umflata de la baza petiolului. mai inchisa pe partea superioara si mai deschisa pe cea inferioara. lobia. mare. septalobat (Ceau§) si multilobat (Chasselas cioutat). limbul poate fi: intreg (Cramposie). forma. trilobat (Afuz Ali).Limbul prezinta caractere specifice soiului. cand are peste 20 cm (Riparia gloire). culoarea si aspectul. in special pe partea inferioara. rigiditatea lor. serata. limbul poate fi: glabru. Limbul prezinta. In functie de numarul de lobi (de sinusuri laterale) pe care ii prezinta. cand dintii sunt ascutiti si orientati spre varful limbului (majoritatea soiurilor) i crenata. reniforma. dintatura. 1956). cand au varful rotunjit situaji perpendicular pe limb. cuneiforma si pentagonala. Chasselas dore). Dintii pot avea o succesiune regulata. Marginea limbului poate fi dinjata. cu o adancime longitudinaia in forma de jgheab pe fata dinspre lastar. Culoarea limbului este verde cu diferite nuante. pentalobat (Feteasca alba). foarte mare. lungimea. drept sau ascujit. triunghiulare. peri. Teaca reprezinta partea latita. catifelat sau pantos. Petiolul are culoarea verde cu nuante rosietice si vinetii si poate forma cu limbul un unghi obtuz. ascutiti. desimea. Dupa marine (exprimata de obicei ca lungime. Dintii situati in varful nervurilor principale (lobilor) sunt mai mari. scamos. forma si adancimea sinusurilor. Forma sinusurilor. Toamna frunzele soiurilor „albe" capata o culoare galbena-ruginie. amortizeaza socul mecanic produs de diferiti factori. perpendiculari pe limb (Aligote). iar la soiurile tinctoriale (AlicanteBouschet). cand are 15-20 cm (Ceaus. orienteaza lunbul spre lumina. cand dintii sunt mici. mijlociu. in functie de prezenta. are lungime si grosimea variabila si o forma semicirculara. de obicei grupati cate 2-3 (Muscat de Hamburg). cand are sub 10 cm (Traminer. Galet. poarta numele de mucroni si sunt caracteristici soiurilor. atat frunzele cat si lastarii se coloreaza in rosu-violaceu intens. Dodrelabi). pot avea aceeasi culoare cu limbul sau o nuanta usor galbuie. a celor rosii o culoare rosietica cu diferite intensitati. de regula slab dezvoltate si caduce (P. U sau lira. in functie de specie si soi. Pinot). CARCEI . data de raportul dintre lungime si latime si valoarea unghiurilor dintre nervurile principale. sau neregulata (Cadarca). prin care frunza se insera pe lastar in dreptul nodului. cand are 10-15 cm (majoritatea soiurilor: Feteasca regala. avoidale. care fac obiectul ampelografiei. Petiolul este partea care sustine. limbul este mic. Sinusurile pot fi inchise i deschise. Teaca poate acoperi 1/2 sau 2/3 din circumferinja lastarului. La baza frunzei se afla doua stipele. masurata intre punctul petiolar si varful mucronului). asigura legatura intre limb si tulpina. Forma limbului. cele mai importante sunt: marimea.

Primele 1-4 noduri (la lastarii vegetativi) sau 4-11 noduri (la lastarii generativi) sunt lipsiti de carcei. crescand mai incet pe partea de contact si mai repede pe partea opusa si se lignifica.buton floral observa un nod. in timp ce C. dupa care acestia pot fi dispusi: continuu (la fiecare nod). • Coeficientul de fertilitate absolute(c.f. Pedunculul reprezinta portiunea cuprinsa intre insertia pe lastar si prima Fig. de culoare verde sau rosu cu . F . dupa pornirea mugurelui in vegetatie. glabru sau pufos. este influentat de conditiile naturale si tehnologice. uneori 3 ramificatii la Vitis vinifera. Initial carceii au o consistent erbacee. sau cu 2. la sectia Muscodinia. E . C . Pedunculul este mai mult sau mai putin B .)= Nr de inflorescente / Nr total de lastari>/<1 Coeficientul de fertilitate absolut are valori eel putin unitare. IN FLO R ESC EN TA Florile la vita de vie sunt grupate in inflorescenta care este un racem compus de dichazii. ramificatii de diferite ordine si flori. de multe ori subunitare.ramificatie de ordinal II. C.acin diferite nuante. in functie de soi. Formarea inflorescentelor parcurge doua etape: prima intramugurala. constituie un caracter mai stabil. coeficientul de fertilitate relativ are valori mai mici.f. urmeaza until sau mai multe noduri fara carcei). dureaza de la formarea mugurelui pana in primavara anului urmator. discontinuu uniform (dupa doua noduri cu carcei urmeaza un nod fara carcei). opus frunzelor.Alcatuirea inflorescentei: A .ramificatie sub forma de carcel. Carceii pot fi simpli (fara ramificatii). G . intalnita la hibrizii dintre Vitis vinifera si Vitis labrusca. unde .peduncul.ramificatie de ordinul I.ramificatie de ordinul III.a.f. Pentru a caracteriza fertilitatea soiurilor in practica vitica se folosesc urmatorii indicatori: • % de lastari fertili. D cilindric.a. iar in momentul in care intalnesc un suport. in care se formeaza primordiile de inflorescenta (rahisul si ramificatiile acestuia) si a doua extramugural.a. caracteristic speciei Vitis vinifera si discontinuu neuniform (dupa mai multe noduri cu carcei. avand dispozitie si origine similara carceilor.r. ca la Vitis labrusca. ereditar. fiind alcatuita din (fig.f. Inflorescentele se intalnesc pe lastarii proveniti din mugurii principali (uneori mugurii secundari).rahis. Pe lungimea lui se floral. variabil ca lungime.Carceii sunt organe de agatare inserate pe lastar in dreptul nodurilor. ramificatie. 24 . incepand cu nodul 3-5. in caz contrar se usuca si cade. O inflorescenta este complet formata inainte de inflorit. avand aceeasi origine cu inflorescenjele. Pe un lastar se formeaza 1-5 (de cele mai multe ori 2) inflorescence. in care se dezvolta scheletul inflorescentei si se formeaza florile. H .)=Nr de inflorescente / Nr de lastari fertili ≥1 • Coeficientul de feritiliate absolute(c. opus frunzelor. se infasoara in jurul acestuia. 24): peduncul.

conica sau ramuroasa. Dispunerea in continuare a ramificatiilor de ordinul I pe rahis se face obisnuit in spirala. Strugurii reprezinta al doilea organ ca importanta (dupa frunza). dupa primele ramificatii asezate in spirala se observa dispunerea in verticil. cilindro-conica sau ramuroasa. culoarea verde. urma'toarele doua ramificatii sunt dispuse de asemenea opus. mici (6-10 cm lungime si 50-100 g greutate). Pedunculul are o lungime variabila. O inflorescenta contine un numar variabil de flori. STRUGURII Fructul la vita de vie este compus din totalitatea bacelor formate prin dezvoltarea ovarelor florilor ce alcatuiau inflorescenta si se numeste strugure. mijlocii (10-18 cm lungime si 100-250 g greutate). Prima ramificatie aparuta pe rahis este mai lunga. forma. cilindro-conica. Bakator). verde-cafenie sau rosie.uneori se formeaza un carcel si de unde se poate rupe usor inflorescenta sau strugurele. uneori mai mult (D. conditiile climatice si tehnologia aplicata.5 cm (Feteasca alba) pana la 7-8 cm (Afuz-Ali). Rahisul sau axul strugurelui se afla in continuarea pedunculului si poarta ramificatii de diferite ordine. in medie intr-o inflorescenta sunt 100-400 flori. 1965). chiar a treia ramificatie. Ciorchinele rezulta din scheletul inflorescentei. In varful pedicelelor se afla bureletul. este compus din: peduncul. rahis si ramificatiile de diferite ordine. dar in plan perpendicular fata de perechea anterioara. ramificatiile sunt dispuse de la inceput in spirala. tehnologie etc. pedunculul poate fi lignificat (Aligote). La unele soiuri ai a doua. Marimea strugurilor se apreciaza dupa lungime si greutate. Rahisul sau axul inflorescentei se afla in prelungirea pedunculului. mari (18-24 cm lungime si 250-500 g greutate) si foarte mari (peste 25 cm lungime si peste 500 g greutate). Forma. La Aramon. Urmatoarele doua ramificatii sunt dispuse opus pe rahis. in functie de soi. densitatea boabelor etc. semilignificat (Coarna neagra).D. rezultat prin cresterea dimensiunilor receptaculului floral.. conditiile climatice. La unele soiuri (Selection Carriere. uneori mai dezvoltata ai poarta numele de aripa. marimea si culoarea bureletului poate fi caracteristica pentru unele soiuri. la acela§i nivel sau la nivele apropiate. datorita caracterelor morfologice: marimea. Pedicelele au lungimea cuprinsa mtre 6-20 mm (mai scurte la soiuri pentru vin si mai lungi la soiurile pentru masa). . uneori in verticil. de la 2. Forma inflorescentelor poate fi: cilindrica. Dupa lungime inflorescentele pot fi foarte mici (sub 6 cm). Strugurii sunt formati din ciorchine si bace. La maturitatea deplina a strugurilor. mici (intre 6-10 cm). ia aspect de aripa. mijlocii (10-18 cm). Forma strugurilor este data de raportul dintre lungimea ramificatiilor secundare formate pe rahis si poate fi cilindrica. sau erbaceu (Kis Mis). utilizat in amelografie. variaza cu soiul. pe care se inserti pedicelele boabelor. mari (18-24 cm) si foarte mari (peste 24 cm). din acest punct de vedere Strugurii pot fi: foarte mici (sub 6 cm lungime si 50 g greutate). conica. Oprea. numarul acestora putand ajunge pana la 1000.

culoare. caracteristica fiind general valabila in cazul hibrizilor direct producatori. de . lipsind din mezocarp. cele de 18-24 mm si foarte mari. cilindrica (Afuz Ali). cand boabele se ating fara a se deforma.tinctoriale" (Alicante Bouschet). respectiv a 100 bobe. rari (lacsi) si foarte rari. robz (Traminer roz). forma. densi. cand greutatea unui bob este mai mica de 1 g. soiuri numite .unde sunt extrasi prin fermentarea pe tescovina.5 g). verde-galbuie (Creata de Banat).1-1. unde bobul are cea mai mare grosime si poate fi discoidala (Babeasca neagra). sferica (Chasselas dore). . tamaios sau foxat. Gustul boabelor este dulce-acrisor. cu nuante de violet sau albastru (Feteasca neagra). gri (Pinot gris). zemoasa (soiurile pentru vin). semicarnoasa (Chasselas dore). Dupa greutate boabele se clasifica astfel: foarte mici. mici. mari (3. Consistenta bobului la maturitate poate fr. Unele soiuri pot prezenta pigmenti antocianici si in mezocarp. consistenja pulpei. mici (1. Se considera boabe foarte mici cele cu lungimea sub 6 mm.carnoasa si crocanta (majoritatea soiurilor pentru struguri de masa).9 g). caracteristic anumitor soiuri.. precum si de punctul de pe diametral mare.0-3. Marimea boabelor se exprima prin lungime (masurat intre cei doi poli). Pigmentii care dau culoarea soiurilor negre se afla in pielita. Forma boabelor este data de raportul dintre lungime si latime. 2001). mucilaginoasa (hibrizii direct producatori). Oprea. cele de 12-18 mm mari. caractere morfologice specifice soiurilor folosite in ampelografie: marime. ovoidaia (Coarna neagra). de asemenea. Culoarea boabelor este verde pana la parga. asociat uneori cu un gust ierbos. sau prin numarul de boabe dintr-un kilogram. dupa care se schimba si devine tipica soiului la maturitatea deplina: alb-galbuie (Plavaie). prin greutatea unui bob. cele cu lungimea peste 24 mm. Rosioara). obovoidaia (Muscat de Alexandria). gustul etc. Baca (bobul) prezinta. neagra. cand boabele se deformeaza. cele de 6-12 mm mijlocii. galben-aurie (Chaselas dore).9 g) si foarte mari (peste 5 g) (St. mijlocii (2. galben-verzuie (Feteasca alba).6-4. rosie (Cardinal. elipsoidala (Muscat de Hamburg).Dupa asezarea boabelor pe ciorchine Strugurii pot fi: foarte densi (batuti).

2 Ha. . pentru fiecare hectarpom i. . se tine seam a de anum ite de ordin tehnic: consideratii Scoala de puieti: Se alege locul eel m ai bun din suprafata destinata pentru sectiunea a pom ilor.1 Ha. pentru o buna organizare se repartizeaza terenul pepinierei dupa cum urmeaza.4 Ha. -plantatii de seminceri . -colectie de soiuri ..plantatia de arbusti fructiferi .2 Ha. -rachitarie .scoala de pomi. astfel.2 Ha. D e aici se deduce ca pentrupom i este nevoie de 40 H a.5 Ha. -capsunarie . .5 Ha. -perdele de protective . livada pentru recoltarea altoiuri. capsunaria si arbustii fructiferi. Pe restul terenului se am plaseaza plantatiile m am e. in fiecare an este nevoie de 125.25 Ha de puieti. in si usor Scoala de butasi: Se alege un loc care sa intruneasca aceleasi conditii ca si pentru scoala de puieti. livezile d pentru altoi. Suprafata unei sole este de 5 H a. -colectie de arborete (sau teren liber) . scoala de pomi. din care cea m ai m are rezervata celor doua sectiuni. scoala Pentru scoala de marcote se rezerva 0. Pentr Ha.9 Ha. Pentru 1 Ha. Suprafata unei pepiniere este in jur de 100 Ha. -drumuri .3 Ha. -plantatii pomi pentru altoiuri .8 Ha. cand sola este de 5 scoala de Ha Pentru a infiinta 5 Ha. Asolam entul scolii de pom i este de 8 ani.5 Ha.2 Ha.000 puieti de calitatea I.40 Ha.pentru recoltarea butasilor. . scoala. de scoala .10 Ha.scoala de puieti. este parte Suprafata scolii de pom i este data de num arul si suprafata splelor si de asolam entul acestora. scoala de pom i este nevoie de 0. TOTAL 100 Ha.2 Ha.000-150. rasadului de capsun si a m arcotelor de agris si coacaz. -teren pentru stratificat .constructii si curti . -scoaa de pomi .2-0. se rezerva 1 Ha. de sem inceri.1-0.0.scoala de butasi .de pomi. Scoala de marcote: Se am plaseaza pe sol usor si fertil la m arginea pepinierei Scoala de pom i Se am plaseaza pe cel m ai plan teren. -scoala de puieti . Sectiunea plantatiilor (culturilor) de inm ultire a pom ilor cuprinde : .scoala de marcote. -scoala de marcote . -specii ornamentale sau forestiere . solul sa fie usor si fertil d inat. El trebuie sa indeplineasca de inm ultire urm atoarele conditii : Sa fie in apropierea unei surse de apa. -scoala de butasi . Parcelarea pepinierei La delim itarea teritoriului destinat fiecarei sectiuni. obtinerea drajonilor de zm eur.8.3 Ha.

saditor Pom ii din gradina si din livezi sunt de varste diferite de 4-100 ani si un num ar de pom i trebuie inlocui D eci. se va tine seam a de : condipe de m ediu ale locului unde va lua fiinta.care servesc pentru recoltarea altoaielor. la alegerea locului trebuie sa se tina s de pretentiile tinerelor plante de condole pedo-dim atice evittndu-se localitatile cu o altitudine m ai m are fata de 650-700 m . trebuie sa reprezinte pe cat posibil m edia conditiilor de c locului pe care il deserveste. . fac cercetari si experimentari legate de producerea m aterialului si de studiul si incercarea soiurilor si portaltoilor.necesara pentru extragerea semintelor. puietii si pom ii din pepiniera pretind un sol usor.CURSUL Nr. . locul pentru pepiniera. pepinierele sunt: -pepiniere de producfie. Alegerea locului La alegerea locului. pomi altoiti. pom i altoiti cu coroana form ata. care sunt produsi in pepiniera ei este de a produce pom i. organizarea si dotarea sectorului pepinieristic - - - - Amplasarea si organizarea pepinierei Prin am plasarea pepinierei. pe langa producerea materialului saditor selectionat. -pepiniere experimentale care. plantatia de pomi altoiti din soiuri valoroase . Sectiunile pepinierei Partile com ponente ale pepinierei sunt: Sectiunea plantatiilor mama care cuprinde : plantatia de seminceri . atat pentru refacerea cat si pentru dezvoltarea pom iculturii. Pepiniera are scopul de a produce : seminte de pomi. reavan si fertil si cu un subsol profund. Dupa felul lor. trebuie sa fie situat pe o artera de circulatie. 3 Amenajarea. puieti din seminte.. A m enjarea. organizarea si dotarea sectorului pepinieristic in vederea producerii materialului saditor P e p i n i e r a de p o m i Rolul si important pepinierei Pepiniera este locul unde se inm ultesc speciile si soiurile de pom i si arbusti fructiferi. butasi si marcote inradacinate. iar im portant ei deci rolul consta in aceea ca produce m aterial selectionat si in cantitati corespunzatoare. arbusti fructiferi. este nevoie de m aterial saditor. sau unde tem perature m inim a absoluta este de la -20° C pana la -26° C cantitatea anuala a precipitatiilor sa fie de 550-650 m m . se intelege alegerea locului unde aceasta pepiniera va lua fiinta.

CURSUL Nr. par si gutui) cm . muschi sau turba . semintele mici (gutui) se seamana mar. Stratificarea semintelor face in nisip. Prin aceasta se inlatura unele probleme care pot aparea . butasi. meri. 4 Elemente tehnologice privind producerea materialului saditor pomicol Materialul saditor pomicol (pomi altoiti. marcote . Inmultirea pomilor prin samanta Se face in vederea obtinerii de puieti de portaltoi in scoala de puieti o cultura anuala si care este fiecare pepiniera trbuie sa aiba obligatoriu scoala de puieti. iar pentru cele care se seamana primavara perioada este mai mare. Recoltarea fructelor provenite de la seminceri nealtoiti ca . In producerea materialului. inmultirea pomilor prin samanta facese nu prin am estecarea sem intelor la intam plare. Durata de stratificare. La gutui se folosesc fructele provenite soiurile romanesti mai bine adaptate. afinitate sjide calitate a altoire la fructelor. decalarea Sam anta destinata pentru insamantare. de asemenea. se extrage din fructele speciilorcarepom i ca seminceri de servesc . ci se recolteaza num ai deseminceri eliti. drajoni) se produce in pepinier specializate. a semintelor seci si sortarea dupa calitate. sunt obligatorii respectarea sortimentului raionat in zona respective si normele de calitate. Se acopera rigolele cu grebla In cazul cand se lucreaza m ecanizat distanta de plantare este de 50-70 de intre benzi care are 3 rinduri distantate la 10-15 cm. pomi nealtoiti ca : meri.culeg separat pe soiuri iar sa'mmta nu se amesteca". peri pfidureti. se planteaza si soiuri nobile sau seminobile constatate ca bune pentru portaltoi. prin metoda gerrninarii si metoda colorimetrica. cumpararea unui material de calitate inferioara . ciresi padurete. ciresi se face prin amestecarea fructelor tuturor tipurilor din cadrul unei specii. Fructele destinate extragerii de seminte se recolteaza la completa maturitate fiziologica. cu nisip cu tot. Semincerii pot fi : pomi altoiti sau franc. pentru semintele care se seamSnS toamna este de 30-45 zile. corcodusi etc. Aatncimea de semanat este de 2-3cm pentru semintele mici (mar. de la Uscarea sem intelor se face pana la um iditatea de 15-16% apoi se face recondi'ionarea semintelor care consta in inlaturarea impuritatilor. deca se lucreaza cu am estec de sam anta . Fructele provenite da la . cu scopul pregati sammta pentru se de a germinare. se . M aterialul saditor trebuie sa prezinte insusiri deosebite de rezistenta.seminceri altoiti (portaltoi franc). apoi Pastrarea semintelor se face in saci sau in lazi. 4-5 . cirea . Determinarea viabilitatii semintelor se face organoleptic. uscarea si deteriorarea puietilor. la Pe langa semincerii salbatici. par. inainte de sau cu semanat se face pichetarea rindurilor. se executa rigole cu sapaliga. visin . peri. puieti. SemanatuI semintelor se poate face separat pe specii si se poate face manualmaaina. epodi de plantare etc. prin aducerea puiietilor din alta parte cum ar fi : introducerea de boli si daunatori in pepiniera .

visinul. . se elimina butasii uscati sau bolnavi Butasirea in verde Este o metoda mai buna deoarece lastarii au o rezerva mai mare de substante stimulatoare au si frunze care produc fotosinteza si due la inradacinare mai buna . ingrasaminte cu N. Cand puietii4-6 frunze. altoire . dusenul. -d e 15 iulie-1 septembrie .cu calcai . Inmultirea prin marcotare Se numeste marcotare procedeul tehnic prin care un numar oarecare sau chiar toate sau lastarii de ram urile la o planta se acopera cu pam m t partial sau total. la 8. far puietii sunt rasariti uniform. este o crestere intensa. au insusirea de a drajona puternic. se deosebesc butasi de tulpina caulinari sibutasi de radacina radiculari. Speciile care se inmultesc obligatoriu prin drajoni. Pe un metru liniar plantam 10-12 butasi. Varful va emite lastari .o ramura de 1 an. radacinii sau frunzei care . Se planteaza in santuri de 18-20 cm adancime acaror loc se marcheaza prin pichetare Dupa plantare se trage jumatate din pam ant cu sapa in sant. taiata de la planta m am a cu o de lemn de doi ani de 2-3 cm.cu cartig . Orice butas.Aceste noi plante poarta numele de marcote .Se inmultesc prin marcote : coacazul negru si rosu . dar inmultirea lor nu este rentabila. se pot iriga si se fertilizeaza cu au 150 Kg. paradisul. fara a fi de planta mama . se combat bolile 10 cm si daundtorii . dusenul. . porumbarul. In permanent se face combaterea bolilor si daunatorilor Inmultirea vegetative a pomilor Se face pe doua cai : naturala .prin stoloni si drajoni. gutuiul. Inmultirea prin stoloni Este caracteristica pentru frag si capsuni. se calca. . fiind separata de planta mama si pusa in conditii favorabile de crestere se dezvolta ca un individ independent.marcotaj.o ram ura de 1 an. alunul.Butasirea in verde se face in sere. in practica pepinierelor. ca un scut. migdalul pitic. dar se m ai pot inmul prin butasi lem nificati. caolinar sau radicular are doi poliapicalsau varf si unul unul bazal sau baza butasului.pentru a emite radacini . In cursul perioadei de vegetatie se praseste. asemenea tulpini se numesc stoloni. Dupa felul lor pot fi : . pe rind. sunt zmeurul si murul. se uda. paradisul. Inmultirea prin drajoni Se bazeaza pe insusirea unor specii de a da nastere a unor puieti din radacina (drajonare). Alte specii : prunul. puietii se raresc la 5 cm. corcodusul. In practica pomicola. se uda apoi se trage si restul de pampana lasant ant in nivelul solului si se calca usor. Puietii au trei etape de crestere: la rasarire pana la venirea caldurii 15 iulie.o ram ura de 1 an pe lem n de 2 ani. /Ha. care dau nastere unor tulpini taritoare care in contact cu solu emit radacini in dreptul fiecarui din care se formeaza o rozeta de frunze.simpli . alunul si mai rar prunul. corcodusul si unele soiuri de mar. mugur Inmultirea prin butasire Butasul este orice parte a tulpinii. rasadnite si slarii.. butasire . gutuiul. lungime. agrisul.Dupa detasate terminarea perioadei de vegetatie ramurile si lastarii se dezvelesc si se detaseaza de la planta mama.cresterea este redusa datorita temperaturilor ridicate si 1 septembrie-1 noiembrie crestere normala. artificiala . se inmulteste prin butasi numai coacazul. portiune Epoca de recoltare a butasilor poate fi toamna dupa caderea frunzelor sau prim avara inainte de a incepe vegetatia.O scoala de puieti considerata reusita atunci cand radurile de puieti sunt bine incheiate si fara este goluri.

cultura de bazS nu poate reveni pe acelasi loc decTt dup§ asolam entul scolii de pom i trebuie sS fie 3-4 ani. §anturile r5m argine. lucrdri Lucrarea solului pentru §coafa de puieti Lucrarea prem ergStoare TnfiintSrii culturii este tratarea solului Tm potriva vierm ilor albi. . de 8 ani. este formats din legum inoase perene sau legum inoase anuale.Asolamentul si lucrarea solului in pepiniera In pepinierS se aplicS un asolam ent la toate culturile de Tnm ul{ire a pomilor: cultura de bazfi este sc de puieti. toam cim ea lu crarea T n cep T nd la m ijlocu l p arcelei. sau chiar desfundat d toam nS la 50 cm . cultura prem ergStoare §colii de puieti. Pentru scoala de puieti se face o ardturd adlnc5 la 20-25 cm . se va face o ardturS adm cd de prim SvarS la 30-35 cm . de T ntretinere. legum icole sau cerealiere. la m T n T nd N ivelarea se face prim5vara. sigrape. de pom i sau de butasi. de butasj sau de drajoni. Asolamentul §colii de puieti: . trifoi trifoi (Tn anul al doilea de folosin{5) prdsjtoare legum inoasd scoala de puieti . Lucrarea solului pentru §coa!a de pomi si marcote Tnfiintarea acestor culuri se face num ai Tn teren desfundat din ad T n n§. la de 5 0-6 0 cm . se pot alcStui dup5 necesitate asolam ente furajere. prin crusts sau aplicarea a 7-8 prasile Tn toatS perioada de vegetate. lucernd (Tn al doilea an de folosintd) prSsjtoare legum inoasS scoalS de puieti Lucrarea terenulul Tn peplnterS LucrSrile solului pot fi : Iucr5ri prem ergStoare pentru Tnfiintarea culturilor . Dup§ rasarirea puietilor. Pentru parcela una douS destinatd sem intoaselor. Pentru j-egiunile cu precipitatii sub 600 mm.Pentru zonele cu precfpitatif anuale de 600-800 mm. solul se m entine in perm anenta stare de afm are. anual: lucem S (Tn prim ul an de folosintS). folosindu-se cultivatoare §i grape iar Tn perioada de vegetatie se v m obiliza terenul prin pra§ile m ecanice si manuale. buruieni.

tn locul dezlipir scoartei. zonele cambiale sa vina una Tn dreptul alteia apoi se leaga §i se ung cu mastic. Tm binTndu-se dupa diferite mai folosite metode. dupa ce a fost Tn prealabil putin despicata. iar despicarea se face num ai Tn zona m ai Tnalta . o portiune triunghiulara egala cu cea de la altoi. egale Tntre ele. Dupa executarea limbilor..care se deosebe§te prin faptulcele doua taieturi oblice. se aplica altoiul. opusa ochiului de jos. Copulatia se poate aplica la toate speciile.C astfel TncTt mugurii lor sa porneasca . se leaga sj se unge cu mastic. ele nu se Tntretaie ca sa formeze muchie Tn lem n alb decTt putin Tn partea de jos . Altoirea lateral^ Este aceea Tn care altoiul se aplica lateral fara ca partea de deasupra a portaltoiului sa fie taiata Tn vederea alto Ea se aplica atlt Tn pepiniere cTt sj Tn livada. altoii se introduc fa despicarea prealabiia. se aplica una pe alta TncTt sa coincida zonele cambiale. iar pe partea mai Tnalta §i cu scoarta mai neteda. tn doua planuri. este cu scoarta.5 ori mai lungi decTt grosimea lor. cu doi trei muguri. CTnd scoarta este suficient de elastica. altoii se pastreaza la o temperature scazuta sub 4-5°. se fixeaza altoiul. Cele sisteme in pomiculture" sunt: Altoirea In copulatie Se aplica atunci cmd portaltoiul §i altoiul au aceeasj grosime ambii component! se fasoneaza prin taieturi oblic de 2-2. . Aceasta este copulatia simpla §i se mai cunoa§te §i : copula{ia englezeascd (ameliorate) . Altoiul se fasoneaza prin doua t5ieturi. mai adtnc cu 1-2 mm. CTnd diferenta de grosime dintre altoi §i portaltoi estte mare. iar o planta Tntreaga sau un portaltoiul Altoiul se aplica In vTrful portaltoiului sau lateral. retezarea portaltoiului se face putin Tnclinat. se fasoneaza sub forma de pan§ cu taietura oblica singur plan Tnsa mult m ai Tntr-un lunga decTt la copulatie. se pe ca face ctte o limba. Altoiul. C ele doua taieturi. CTnd se pun doi altoi. se introduce altoiul. Portaltoiul se taie putin Tnclinat. In locas. mai putin la nuc. Portaltoiul se despica cu cosorul sau cu despicator batfndu-se cu un lemn sau un mai mic.2 butas. apoi se leaga strins §i se ung cu mastic. Zonele generatoare trebuie sa vina una Tn dreptul alte de aceea se adTnce§te putin altoiul se leaga sj se unge cu mastic. Din portaltoi. altoiul se Tmbina cu portaltoiul. apoi Altoirea subscoarta sauTn coroana Este recomandata aceasta m etoda sa se efectueze dupa ce pom ti au pornit sa vegeteze §i se poate dezlipi u§ scoarta. ea se executa cTt mai aproape de coletul puietilor portaltoi § se mu§uroie§te pTna la prim ul ochi al altoiului.despicatura se face transversal pe toata grosimea portaltoiului. . Tn scopul maririi suprafetei de contact.Daca se aplica un singur neteze§te altoi . taieturile §i partea r§m asS cu scoarta formeazS un triunghi. altoire se face Tn triangulatie sau ( picior de capr§ ). Altoirea Tn despicatura Portaltoiul care este m ult m ai gros decTt altoful se fasoneaza §i se cu cosorul . Scoarta portaltoiului se ridica cu o spatula de lemn. Altoiul se fasoneaza Tn pand cu tdietura Tn doua planuri mai lungi ca la triangulatie Tn unghi de 25-30° . restul muchiei interioare . Altoirea cu ramura detasata Este aceea la care altoiu! este o portiune de ram ura cu 2-3 muguri. Oricare ar fi metoda de altoire aplicata primavara . sub un unghi de 60-70° astfel TncTt. se scoate din scoarta §i lemn. PTna Tn acel moment.

puietilor taindu-se scurt la radacina 18-22 cm. gutui. Plantarea puietilor se tnfinge plantatorul Tn pSm Tnt drept Tn jos Tn dreptul sem nuluicablu la 25 cm. plantare. Tnfinge plantatorul din nou Tn pammt. ISsTndu-se Tn cuib dup§ singur un r§s§rire puietsemanatul executmdu-se Tn martie iar raritul la 30 de zile. se pun spre nord si intotdeauna Tn interiorul rTndului de puieti. LucraYile de Tntretinere a culturii In cTmpul I Deoarece la 20 de zile de la plantare. Altoirea Tncepe la orele 5-6 dim ineata si TnceteazS la ora 11 . de acesta se trage de varful puietului pentru a verifica daca" este bine plantat. Tulpina se scurteaza la 8.. plantarea facmdu-se Tn mai. visin . piersicul. Echipa de altoire este form ata" din trei muncitori . tragTndu-se cu sapa pamint de pe intervale. Puietii fasonati si mocirliti sunt repartizati la semnul de p cablu Tn vederea plantaY ii. pm a seara. mocirlorea putfnd fi facuta in cad§ sau Tntr-o groapa". dupa care se executa" o prasila data de 1 august. se trece la bilonarea puiefilor . bilon Dupa" bilonare . de la colet. pe Se mai pot Tnfiin^a scoli de pomi: semSnare directs. apoi se trece la mobilizarea terenului de 'intervale. care are ca scop mentinerea turgescentei tulpinii si de a o apdra de uscSciunea aerului si vTntuirior calde de primdvarS. apoi se reia de la ora 17 . mar. astfel : parul. se astupS gaura lasata cu "pSm T nt. §i ITnga se scoate plantatorul din pam m t. se taie tulpina puietilor si se string la marginea parcelei pe alee. admcime. prunul. Altoii. de-a lungul rTndului. Fasonatul puietilor Este lucrarea de scurtare a rSdacinii si tulpinii puietilor in vederea plant§rii. poate Tncepe altoirea puietilor. bilonul poate fi redus la jumState. zarzarul. Se Tncepe pregatirea puietilor Tn vederea altoirii prin Tnlaturarea lastarilor dati de pe portiunea de tulpfnd und va face altoirea. r5d§cina puietilor se mocirieste Tntr-o mocirla f§cuta din lut §i balega de vac& amestecata cu apa. De mentjonat este c§ marcotele si butasii Tnradacinati se planteaza la ea de 20-22 cm . ea putmd fi scurtata Tnainte de plantare sau dupa 10 cm. Dupa . fiind mai bine sa se scurteze dupa plantare Dupa" fasonare. Se aplica la speciile repede crescStoare (piersic. nu cu Dup§ ce s-a terminat un numSr oarecare de rmduri. corcodu§. se scoate plantatorul din pSm mt si cu piciorul. ciresul.. altoiuri §i rafie (sootita 1 Kg. Tn locul lui ram Tnm d o gaura . zarzSr) prin repicarea puietilorse poate face cu puieti tineri cmd acestia au 5-6 frunze sau cu puieti produsi Tn rSsadnite si transplantati cmd au 5-6 frunze sau cu puieti tineri produsi Tn ghivece nutritive Tn solarii.scurteazS durata de producere a materialului sdditor prin semanarea Tn dreptul fiecarui semn de la cablul de pichetat a 5-6 seminte scoase de la stratificare. puietii Tncep sa dea frunze §i lastari. se pune puietul Tn gaura. corcodu§ .un altoitor si doi Totodata se face aprovizionarea cu legStori.de la colet.. TncepTndu-se cu ce D upa care T§i term ina" mai repede perioada de vegetatie. la baza puietilor facmdu-se un cu Tnaltim ea de 10-12 cm . TncTt coletul acestuia sS f nivelul solului. indiferent daca adTncim toata" aceasta portiune este Tm bracata sau ra"dacini. din se afara Tnspre cablu. fncTt puietul se stringe ITnga cablu Tn dreptul sem nului. de data aceasta oblic. apoi Tncep lucrSrile de Tntretinere a acestei culturi. la 1000 puieti).

.se face dupS trecerea pericolului gerurilor mari . Taierea cepului se poate face cu o foarfeca de vie . TntrucTt el face suber de protectie.este o lucrare simpIS prin care se TnlSturS cu foarfecapuietului portaltoi la 10tulpina 15 cm. Daca se altoiesc Tn primavara. deasupra altoiului sau a solului §i ca urmare portiune de tulpinS netSiatS poartS num ele de cep. legSturile se sISbesc. legStura de rafie se TnlSturS de pesjpuiet se leagS din nou. cepul. Anul al ll-lea Tncepe efectiv din m artie cmd se executa prim ele lucrari Tn pepinierS. Referitor la numSrul de puiet. lasmd o atingere urm a verde sub m ugurele altoit.urSri de rafie deasupra si dedesuptul mugurelui.i altoiti §i neprinsi. Altoiul prins. zarzSr.se execute de cTte ori ace§tia au pornit deoarece ei consuma din hrana altoiului. In cazul ctnd prtiolul este uscat §i nu cade la atingere. T Sierea trebuie sS fie cu 0. de la sol §i se altoiesc cu ram urS deta§atS. pornindu-se de la vT rfului m ugureluf. iar puietii daca se altoiesc Tn vara . de la sol §i se altoiesc Tn lemn nou . LSstarii anticipati se ciupesc la 3-4 frunze §i se repeta pma dupa 15 august. mugurele altoit are o pozitie terminals pornind mai repede Tn vegetatie. cu cosorul sau daca el este gr cu fierastraul . el sevind aceastS ca un fel de tutore pentru tinarul lastar altoi. atunci mugurele nu s-a prins. se reteazS la 10-12 cm. cmd ace§tia nu mai au putere sa mai creascS . cu scopul de a create §i a TnlStura curbura . Se mai practica §i metoda fara cep. DupS 14 zile de la prindere . piersic) sj la 21 de zile la speciile cu cre§tere mai lentS (mar dusen . se recepeaza la 2-3 cm.care iau na§tere din mugurii precoci de la subsuoara frunzelor. .5 cm . . decalarea epocii optime de altoit§coala de pomt ctmpul II (anul II) . cu foarfeci bine ascutite §i se execut oblic si opusa mugurelui. fScTnd cite douS Tnf5s. visjn.se aplicS Tn cazul puietilor care nu au fost altoiti sau la care mugurele oculat n s-a prins. pentru ca altoiul sS creascS nestingherit. AceastS m etodS are avantajul cauzata de t^ierea completa a tulpinii se cicatrizeaza ca rana repede.8-10 zile se verifies prinderea altoiului. efectuarea defectuoasS a altoitului. deoarece la taierea cu cep . Tn se TnlSturS tulpina im ediat care caz deasupra m ugurelui altoit.se face Tn cazul cmd se lasS de la Tnceput de care ace§tia se leaga . m ai TnaltS decT nivelul vT rfulmugurelui. taierea cepului . are petiolul verde §i la o u§oara cu m Tna cade. iar puietii neprinsj se realtoiesc imediat. palisarea ISstarilor altoi . cu rafie. AceastS a doua legatura. paradis . se face economic de forta de munca.se executa la pomii care au cep. acest trebuie Tnlaturat definitiv de la baza Tn §i de asem enea ar trebui TnlSturati §i luna iunie ISstarii care au crescut pe acesta pm a atunci. tSindu-se cu briceagul de §i de pe partea opusa jos Tn sus ochiului. prun ). TSierea tulpinii deasupra ochiului se face Tnainte de a porni Tn vegetatie. gutui. §coala de pom i cTmpul II este continuarea cTmpului I puietii sttnd Tn acefasj loc. drept ciupirea lastarilor anticipati . se poate spune cS pierderile reprezinta 3-10% la sernintoase i la sTmburoase reprezinta 1-5% §i la prun 2-14% iar pierderile se datoresc : pierderi datorate unei afinitafi mai slabe dintre portaltoi §i altoi. dezvelirea ochilor mu§urof{f sau mveliti . lucrare care se executa de la Tnceputul lunii august. se mentine Tnca 14 zile la speciile care cresc mai repede (cires. atunci cmd lastarul s-a lignificat . plivirea cepului de lastari . fire sintetice. altoirea Tn cTmpul II . taierea la cep . par.

i Idstarii pm a" la m dltim ea de 60 cm . 80-120 cm. d eoarece se T ng ro asa si creste prea putem ic T n cT m pul III. obligate clasice.trunchi mijlociu. Trunchiul pom ului va avea urm atoarele Tnaltim i conform STA S 120-150 cm. E l doi ani po ate p arasi pepiniera sub formd de varga fara coroana sau sub form a de pom cuProiectarea coroanei se face coroana. pentru a demonstra cum se executa proiectarea . dusen §i 30-60 cm. .se fac preventive si Tn mod special T m potriva afidelor care T m piedicS cresterea lastarului. proiecterea coroane! si formarea el . La executarea lucrarii de proiectare se foloseste o sipc£ gradatS Tn cm. si un foarfece.6 dintr-o singura m iscare fara a lasa dot.portiunea de lua nastere ramurile unde vor coroanei si cepul . tratamente de combatere .trunchi pitic sj semipitic. pentru palm ete altoiti pe paradis.verificarea stSrii ISstarilor . grSdini 50-60 cm . formele de coroanSAcestea pot fi : libere. se foloseste unca de exem plu . dupd pornirea Tn vegetatie pom ii degerati se Tnlatur§ . D in iarna. pentru pomii cultivati Tn livezi si altoiti pe portaltoi vigurosi.de care se va palisa ISstarul de prelungire sau axul coroanei. imprejm uirea cu gard . Tn sus deci Tn partea din care vor lua nastere ramurile coroanei. pentru a stabili Tnaltim ea si form a de coroand pe care le va avea pom ul. D aca aceasta lastarula suferit. se numara 6 muguri consecutivi din care 5 vor da nastere ram urilor de ordinul I al primului etaj. formarea coroanei tn ctmpul II .20 cm) si ca se se ca se fixeazaTnaltim ea trunchiului la 1m .se ia rigla si se a§aza ITnga pom . De la 1 m. Cel de al saselea mugur trebuie sa fie situat Tn dreptul locului unde a fost cepul. Aici se executa lucrarile : .se urm aYeste forma din care a iesit din iarn§. iar al saselea. trunchi pitic. adm itindu. axului coroanei. trebuie cunoscute: TnaltJm ea trunchiului .sunt douS lucrari principale caci de fructe este productia influientat§ de form a de coroana. soi si m ai ales de portaltoiul folosit si fo de coroanei ce se va adopta Tn cultura pom ului. . iar daca are puterea recepeazd la de refacere se 2-3 ochi deasupra punctului de altoire si se alege un l^star care se dirijeaz§ pentru a form a trunchiul.80-1. se stabileste limita dintre cele trei parti si anume trunchiul . scot la inel tot.se face la speciile cu crestere viguroasa. piersic si visin. obligate moderne. daca el este apt pentru forma de coroanei.adopta varianta cu trunchiul mijlociu (0. (anul III) In aceast§ scoala . Principiul proiectaYii si form§rii coroanei este acelasi pentru toate formele de Tnsci tehnica diferS dupa" form a coroanS de coroanei adoptata . fiind al doilea an pe ISstarul care altoiul T l petrece T n pepiniera . model . pom ul trebuie s3 ias§ sub form a de vargS sanatoasa . fSr§ a intra In lem n §i ferind altoiul de vatam ari. cind lastarul altoit are Tnaltim ea de 100 cm . iar pom ul paraseste pepiniera etajul I form at.viitorului pom depinde de specie. gutui. trunchi malt si portaltoi vigurosj .pentru pomii cu talie mare. Taierea are .deoarece odat§ cu Incetarea vegetatiei se iveste pericolul ca iepurii s§ roadS altoii. Piersicul trebuie sa elibereze obligatoriu pepiniera dupS . Lucrarea de proiectare decurge astfel: se face analiza pomului. se lasa 4 lastar cind se porniti din m uguri succesivi si se suprim S restul de lastari ce se afla" deasupra uftim ei de pom i ctmpul III §coala ram uri. care este continuarea cim pului II se proiecteaza coroana.piram ida franceza. .

fara urme de§i cu coaja neteda" . ei pot petrece aici 2-3 ani dar ar trebui evitata aceasta tala §coaladeoarece pom ii Tm bStrTnesc §i apoi se prind greu TnValorificarea materialului saditor livada".se face Tn luna septembrie prin numarare. sa fie lipsiti de paraziti declarati periculo§i.tal . Puietii trebuie s5 TntruneascS conditiile prev§zute de STAS . epoca .se face la lastarul de prelungire. tulpina sanatoasa . sa aiba radacini cu trei ramu de 35 cm . ei singura taietura fara a l§sa dot. prun 11-17000 buc/ha . fSr§ v§t§mSri de ger sj paraziti. dupa ce s-a terminat scosul. sunt sco§i de pe rind si lasati pe brazda Tntoarsa de unde sunt luati de muncitori. lipsa de vT nzari. se .la care se scoate materialul saditor este Tntre 1-15 noiembrie. paY 19-21000 buc/ha. puietii din scoala de puieti . Pom trebuie sa aiba asigurata autenticitatea 100% . sa viguro§i. marcotele si pomii la care nu a cfizut frunza pTn§ la data respective' .scopul de a limita Tnaltimea trunchiului si de a perm ite cresterea ram urilor din etaju! I ciupirea lastarilor .se scot cu plugul . se desfrunzesc Tnainte de a fi scosj din pamint.lastarii de Tngro§are de pe trunchi se ciupesc pmaiunie la 4-5 frunze de la 20 cite ori este nevoie. Ei se planteaza" la distanfa de 1/0. Productia de puieti este de 200000-300000 bucSti la specific sTmburoase §i de 130000-200000 bucati Ha la la speciile semintoase.ger. Tn vTrsta de 1 an. degeraturi sortarea materialului saditor . Puietii. de modul se executa depinde calitatea cum acestuia.se scot manual prin distrugerea bilonului. §coala spi. material de calitate inferioara". Probele luate se aduna" sj se Tm parte la num Srul lor rezulttnd num Srul de puieti la mp. Se iau 10 probe pentru fiec specie iar o evaluare mai precisS presupune luarea a ctte 10 probe pentru 2500 mp.se face la pomi Tn timpul scoateriipamint . scoaterea materialului sSditor . se dezvele§te baza tufei si cu foarfeca se taie fiecare marcotS de la punctul de insertie cu butucul pomii . cire§ 18-20000 buc/ha la mar 20-22000 buc. grinding.i puietilor se face cu calibratorul. Tulpina sa fie dreapta . Sortarea butasjlor.5m. de pom si cu ajutorul salta pom ul Tn sus iar Tn acelasj tim p.se exprima numeric si calitdti la unitatea de pe suprafata . palisatul . La scosul manual pe o parte a rTndulul la o face se distant^ de 15-20 cm un sant de 50 cm .se scot cu pluguri speciale sau manual. lah a . evaluarea materialului sdditor . tSierea la inel . marcote si butasj . sa fie sanatoase fara pete §i vatamari./ha . marcotelor . marcotele .este o lucrare principals . la ha iar productia de pomi altoi'ti . §coala de poml ctmpul IV (anullV) Aparitia acestui cTmp este determ inate de urma"toarele cauze: accidente climatice . Din partea opusa san{ului se Tnfinge cazm aua la 15 cm . sa aiba radacina sanatoasa .la cais 1215000 buc. se face pe timp bun din afara iar la puieti.sa aib5 autenticitate de 100% .este locul unde se planteaza pomii nevinduti. Productia de buta§i este de 80-120000 bucfiti la ha marcotele 80-140000 buc. iar ramurile din coroanS dupa" plantare se vor scurt la 2-3 ochi. productia §i calitatea materialului saditor .te folosind rama metrica si se numSrS puietii cuprinsj Tntre laturile sale. care se Tnm ulteste cu suprafata ocupata de specia respective obtinT se productia probabila". numarul probabil de puieti se stabiles. un alt m uncitor trage pom ul din pa"m Tnt. Puietii sco§i sunt sortati si stratificati.la ISstarii de Tngro§are se face pTna" la tSindu-se la inel cu cosorul dintr-o 1 iulie.

expedierea si transportui materialului .5 m si la 40 cm una de alta. ele se leagS la capete de ni§te tSrusi bStuti Tn pam mt. altfel. si perdelelor de protectie care sunt gazde pentru soared. PSstrarea se face prin stratificarea sa Tn pammt. papurS. coceni de potumb . ambalarea. santurile se fac adTnci. Tmprejmuit pentru a fi ferit de iepuri. pe partea unde s-a pus pSmmtuI scos odata cu sSparea santului. aici. pTna se . se stratified f§ra a fi legati.se face Tn mod obligators de catre delegatul fito-sanitar care emite si un buletin privind starea de sdndtate a materialului. Tn continuare se ia pam mt de alaturi §i se pune peste puieti TncTt se face prin scoaterea pSm m tului un alt sant Tn care se pun alti puieti termina stratificarea lor. ferit de stagnarea apei rezultat§ din ploi sau topirea zSpezii. m sTrm e cu lungim ea de 2-2. Puietii.se face cu scopul ca radacinile s§ fie ferite uscaciune iar tulpina de de ger. Pomii Tnainte de a fi ambalati.8 num a'ra si se leag§ Tn pachete de 50-100 bucSti an cazul cm d se transports. Pomii se stratifica la fel Tn santuri fie drept Tn picioare fie culcati pe stratul t care se "scoate la facerea pam m de santului. s§ nu fie Tn vecinStatea magaziilor. Pentru exteriorul balotului se foloseste stuf. Peste sa puneun strat de 5-6 cm de paie . se acoperd apoi rSdStina si o parte din tulpind cu p§m m§runt si se calcd cu piciorul. iar la distante mari se am baleaza. Locul unde se stratifies materialul saditor trebuie s§ Tntruneasca" urm dtoarele condi^ii : s§ fie aproape de sediul pepinierei. Beneficiarii din apropiere ridicS materialul neambalat. se leaga Tn pachetede 10 bucS ti. ger si atac de iepuri si soared. Balotuf se eticheteaza. stratificarea materialului .se face astfel. apoi se string balotii. TncTt sa asigure acoperirea Tn Tntregim e a rSdScinii si a 35-40 cm din tulpinS gazarea materialului saditor . iar peste paie si de-a curmezi§ul sarmelor se pun pachetefe cu puieti care se asaz§ cu rdddcina la mijlocul balotului. iar pentru interior. Pomii se ambaleaza' cu radacina si tulpina Tntregi. o arie Peica se Tntind la sol 8 paie . Tn santuri. marcotele si butasii se stratifica Tn santuri cu admcimea de puntndu-se Tn sant ra'sfirati. . culcati 40 cm.

• . cultura pom ilor Tn fineat§. livezi experimentale. 5 Infiintarea plantatiilor pomicole §i lucrari de Tngrijire dupa plan tare fnfiinfarea livezilor de pomi . Examinarea florei pomicole §i faunei silvice Examinarea solului §« subsolului Apa freatic5 Expoztyia terenului Relieful terenului Organfzarea terenului Tntocm irea planului de suprafata sj nivelatie al terenului la scara 1: 5000 Parcelarea terenului Trasarea drumurilor drum uri principale.grSidlnlfam iliale.CURSUL Nr. araci . livezi didactice.• a terenuluiTerasarea terenului terase individuate. lem n de foe din curatatura. sa aduca un venit oarecare ca fructe. Alegerea locului pentru livada T ntocm irea planului de T nfiintare. culturi pom icole pure. Tipurile de livezi: livezi comerdale. plantatii de pomFelurile de livezi : i.U n teren plantat cu pom i Tn m od definitiv Tntr-o anum ita" ordine sj distant^. DrenajeInfiinfarea perdelelor de protecjie perdele de protectia solului sau antierozionale perdele de protectia pom ilor sau antieoliene Speciile de pom i care intra Tn schem a unei perdele trebuie sa Tntruneasca conditii: urm Stoarele sa fie adaptate la conditiile pedoclim atice ale locului respectiv. S3 creasca repede. terase continui. drumuri secundare Lucrari de amenajare . culturi agropom icole. drum uri centrale. sa"'dep§§easca Tnaltim ea pom ilor din livada o durata m ai lunga decT t pom ii. aiba si ssi sS nu fie plante gazda" pentru bolile criptogam ice §i daunatorii anim ali care ataca pom ii. cu scopul de a produce fruct nurne§te livada de pom i. livezi pentru consum local.

pichetajul in evantai. din aceasta" grupa" f§cTnd parte sistem ele : pichetarea in chinconz. pentru Tncadrare este nevoie de o linie de baza care poate fi un drum . astfel lungimea unei subparcele poate ft egala cu lungimea parcelei. marind astfel costul Tntretinerii. fncadrarea terenului: pe un teren organizat. panglici de otel. Lungimea si IStimea subparcelelor sunt determinate de relieful terenului. scoflndu-se' rezulte o clinurile terenului la marginea acestei figuri. din punct de vedere biologic. pfchetarea in triunghi echilateral. iar aceasta baza se materializeaza prin jaloane.dezavantaje: perioada de plantare este foarte scurt§. unde terenul este Tmpartit Tn parcele iar acestea figureaza" pe schita de plan . asigur§ o prindere mare la plantare si o crestere normals a ISstarilor Tn de vegetate. picheti.s-a stabilit ca cea mai buna epoca de plantaretoamna deoarece: este perioada Tn care se pot planta pomii este de durata" mare(de noiembrie pma la 20 decembrie) la 15 epoca de plantare se poate prelungi practic Tn februarie. deoarece Tn intervalul decem brie-februarie sunt perioade pma cTnd pSm TntuI este Tnghetat. Plantarea pomilor Plantarea pomilor este lucrarea prin care pomii se planteaza la locul definitiv stabilit prin pichetare. fise. . scTnduri de plantat sau de fixat pichetii de control. strme gradate. pomii trebuie udati Tn mod obligatoriu .pichetajul in dreptunghi. iar IStjmea poate fi de 50-100 de m dupa caz. se trece direct la subparcelare. prinderea pomilor la plantare este mai micS . o cale ferata. perpendicularele de pe linia de baza se ridica Tn a§a fel TncTt sa figura geometries regulata". se ridica doua" perpendiculare care se unesc printr-o linie care Tnchide careul. perioada Dezavantaje: costul manoperei de plantare se mareste prin lucrarea de Tnvelire a trunchiului pomilor Tmpotriva iepurilor.. din punctele sale extreme. nu Tn aceasta perioada" fortele de miinca" sunt mai libere §i se pot g5si mai usor. din care cauza form area coroanei §i punerea pe rod TntTrzie. Sistemul de pichetare pe curbele de nivel Tehnica pichetajului Aparatura necesard: aparat topometric . r§d§cina pomului plantat toamnaprimavara no! radacini care emite devin active. sistemul de pichetaj Tn care pomii de pe doua" rmduri vecine nu se afla" fata in fata si la care un pom de pe un rind este situat la jumatatea distantei dintre doi pom i situati pe rindul vecin. Plantatul de primavara . fortele de munca sunt ocupate Tn campania agricola de primavara . borne si picheti. o linie de telefoane.jaloane. balize. m aiuri. epoca de plantare .(teodolit. echer) m ire. o sosea. De la linia de baza. CTnd avem o form a neregulatS. pichetarea in triunghi isoscel. pomii prinsi la plantare vegeteaza incet si dau cresteri mici.

se va adopta urmatoarea repartizare: pe trenurile plane sau aproape plane. piersicul cire§ul si nucul. se 4-5 rmduri din soiul cu valoare planteaz§ mare §i -1-2 rmduri din eel cu valoare mai mica dar care are putere mare de polenizare. Alegerea §i a§ezarea soiurilor pe teren Alegerea soiurilor se face dupS urmStoarele criterii: alcatuirea sortimentelor numai cu soiuri raionate pentru acea zona . paradis si chiar mar franc. prin care se stabileste pe teren locul unde se vaplanta fiecare pomSistemele de pichetare sunt: . Amplasarea constructor Stabilirea speciilor de pomi Tn cazul Tn care se stabileste sa se cultive mai multe specii de pomi Tntr-o livada situata Tntr-un trup. . Perdelele de protectie pot fi : impenetrabile. sistem e de pichetare in care pomii de pe doua rinduri vecine se gasescfat§ . se planteaz§ din fiecare soi un numar egal de pomi.se planteaza caisul §i visinul. a caror epoci de coacere sunt diferite . iar pe treimea superioara . felul de livada astfel la cea obi§nuita distantele de plantare vor fi pe de mai m ici decTt Tn livezile unde lucrSrile se executa m ecanizat.se planteaza parul. dintre soiurile raionate se alege unul sau eel mult dou§ sorturi valoroase Tn livezile comerciale se alege unul sau dou§ soiuri cu epoca de coacere Tn acela§i sezon. . pe treimea superioaravor planta se cire§ul §i vi§inul. stabilirea distantelor de plantare . pom ii fiind mai de§i pe rind se pot apara m ai usor. gutuiul §i prunul. pichetarea terenului. speciile pomicole se repartizeza Tn regiunile tipice pentru cultura pomilor pe treimea inferioara vor planta se marulaltoit pe dusen . distanta de plantare m ai m ic§ . adica sa fie interfertile. astfel se reduc paz si cheltuielile de recoltare.frunze pentru cre§terea viermilor de matase. Tn cazul soiurilor raionate care nu au valoare comerciala egala . pe terenurile Tn panta. Din aceastS grup§ fac fata Tn parte: pichetajul in patrat. au aceeasj epoca de coacere si aceeasj valoare comerciala. pentru gradini familiale se aleg trei patru soiuri dintr-o specie. de conditiile de mediu.pe treimea mijlocie vor planta se marulaltoit pe mar franc .pe treimea mijlocie . semipenetrabile. care se face diferentiat Tn functie de vigoareapom ilor . din cele douS soiuri alese pentru sortimentul unei livezi comerciale dacd sunt interfertile. premergatoare Lucrdrile plantdrii pomilor desfundatul terenului. soiurile alese trebuie sa fie bune polenizatoare Tntre ele.acolo unde frecventa §i intensitatea vmtului este mare . Tn functie de talia §i portaltoiul care s-a altoit specia respectiva. asezarea soiurilor pe teren se face astfel: pe una si aceeasi parcels se planteaza soiuri la care fructele se coc Tn aceeasi epoca . gutuiul sj parul altoiti pe gutui. va fi Pichetarea Este lucrarea premergatoare plantarii pom ilor si arbu§tilor fructiferi. Tn regiunile cu regim pluviometric sub 550 mm anual. iar restul speciilor Tn continuarea acestora. se planteaza pe ca tires latura sau laturile expuse vTnturilor dominante. se repartizeaza: infejioarS pe treimea marul. prunul§i nucul. penetrabile. speciile de pom i rezistente la: vint si nuc.

pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina . legarea pomilor de tutore.Trasul pamintului in groapa dacS pSm TntuI din orizontul B (40-80 cm ) este bun. se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la sS includS cei doi picheticontrol. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14 zile Inainte de plantare.SSpatuI gropilor perioada cTnd acestea se executa este toamna . inversarea dac§ pSmTntu! din orizontul B este nepotrivit. A (0-40 urmmd ca restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. Alegerea materialului saditor si transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti. se pun Tn bazine cu apa pentru recap§tarea turgescentei. pSm TntuI din orizontulcm) se pune la fundul gropii. udarea pom ilor ori de cTte ori este nevoie. pStrata. nu se face straturilor. reducerea ramurilor Tn coroanS . indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara cea mai indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de plantare. lucrari de ingrizire aplicate pomului. Tm potriva iepurilorplantarea s-a fScut toamna. mocirlirea pomilor. Tutoratul Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare se executa astfel: se repartizeaz§ cTte un tutore la fiecare groap§. si -cTnd s-a fclcut suprapichetarea. udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara. dup§care tutorele se bate tn pSmTnt. apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost de pichetul de baz§. Din prima grup& de lucrari: sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata. musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat toamna. Ingrijirea pomilor in primul an de la plantare lucrari ce trebuie aplicate solului. cTnd nu s-a f§cut suprapichetarea. Forma gropilor: rotunda. • PregStirea pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor. cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe sapatul terenuri inerbate Din a doua grupa: . calusarea ramurilor prea apropiate de ax. prezentarea modului corect de plantare. dac§ Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea m u§uroiului din pamtntul rezultat se face o copc§ cu si marginile de 15 cm pentru retinerea apei din ploi sau din udari. se poate face folosind panglica si gradate pentru a fixa exact locul strmele unde se va bate tutorul. trunchiului pom ilor Tn Tnvelirea aceeasi • zi cu plantarea. si exista pichefii de control. : . facerea copcilor Tn jurul pomilor dac§ plantatul s-a executat primSvara. Tehnica plantarii pomilor alcStuirea echipelor de plantatori.

se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la sS includS cei doi picheticontrol. • PregStirea pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor.Trasul pamintului in groapa dacS pSm TntuI din orizontul B (40-80 cm ) este bun. Din prima grup& de lucrari: sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata. facerea copcilor Tn jurul pomilor dac§ plantatul s-a executat primSvara. se pun Tn bazine cu apa pentru recap§tarea turgescentei. A (0-40 urmmd ca restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. Tutoratul Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare se executa astfel: se repartizeaz§ cTte un tutore la fiecare groap§. dac§ Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea m u§uroiului din pamtntul rezultat se face o copc§ cu si marginile de 15 cm pentru retinerea apei din ploi sau din udari. Forma gropilor: rotunda. si exista pichefii de control. prezentarea modului corect de plantare. cTnd nu s-a f§cut suprapichetarea. trunchiului pom ilor Tn Tnvelirea aceeasi • zi cu plantarea.pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina . si -cTnd s-a fclcut suprapichetarea. reducerea ramurilor Tn coroanS . Tm potriva iepurilorplantarea s-a fScut toamna. nu se face straturilor. inversarea dac§ pSmTntu! din orizontul B este nepotrivit. musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat toamna. calusarea ramurilor prea apropiate de ax. udarea pom ilor ori de cTte ori este nevoie. cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe sapatul terenuri inerbate Din a doua grupa: .SpatuI gropilor perioada cTnd acestea se executa este toamna . mocirlirea pomilor. legarea pomilor de tutore. pSm TntuI din orizontulcm) se pune la fundul gropii. Ingrijirea pomilor in primul an de la plantare lucrari ce trebuie aplicate solului. dup§care tutorele se bate tn pSmTnt. Alegerea materialului saditor si transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti. indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara cea mai indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de plantare. Tehnica plantarii pomilor alcStuirea echipelor de plantatori. lucrari de ingrizire aplicate pomului. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14 zile Inainte de plantare. apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost de pichetul de baz§. pStrata. : . se poate face folosind panglica si gradate pentru a fixa exact locul strmele unde se va bate tutorul. udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara.

ciupirea ISstarilor porniti din mugurii lateral! si din cei term 3-4 ochi inal!. completarea golurilor. fa> combaterea bolilor si dSunfitorilor. apaYarea pomilor Tmpotriva atacului iepurilor. stropirea pomilor dupa caderea frunzelor cu zeama sulfocalcica . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful