RO 2004/016-941.01.01.

06

GUVERNUL ROMANIEI

Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala

Suport de curs pentru Horticultura
Proiect implementat de Consiliul Local Beresti Meria jud. Galati În parteneriat cu Asociatia ,, Speranta Danubiana ” Consiliul Satesc Baurci-Moldoveni Consiliul Local Baneasa jud. Galati

“Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala”

Proiect implementat de Consiliul Local Beresti-Meria

Suport de curs pentru Horticultura

Intocmit si redactat de catre colectivul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati

CUPRINS
1. Particularităţi ecologice ale plantelor legumicole în relaţiile cu factorii de mediu şi dirijarea acestora prin tehnologie 2. Particularităţile înmulţirii plantelor legumicole 3. Producerea răsadurilor de legume
4. Pregătirea şi plantarea răsadurilor de legume în câmp

5. Verigi tehnologice în culturile de legume 6. Cultura morcovului 7. Ceapa 8. Varza 9. Conopida 10. Tomate – cultura în câmp 11. Castravete - cultura în câmp 12. Pepenele verde 13. Cartoful 14. Introducere în viticultura 15. Cultura viţei de vie în România 16. Caracterele morfologice, particularităţile biologice ale viţei de vie 17. Amenajarea, organizarea şi dotarea sectorului pepinieristic în vederea producerii materialului săditor 18. Elemente tehnologice privind producerea materialului săditor pomicol 19. Înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi lucrări de îngrijire după plantare

structure solului -ph -ul . cresterea si dezvoltarea normala . telina . . conditii specifice de clima . factori edafici -textura . Dupa cerintele speciilor legumicole fata de factorul temperatura . si pot fi: 1. -pot ramane peste iarna in camp fara masuri speciale.PARTICULARITATILE ECOLOGICE ALE PLANTELOR LEGUMICOLE IN RELATIILE CU FACTORII DE MEDIU SI DIRIJAREA ACESTORA PRIN TEHNOLOGIE Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explica prin existenta multqr specii si varietati de plante legumicole dar si prin aceea ca anumite soiuri de legume impune pt. hreanul .exemplu : stevia . pastirnac . factorii biotici -omul si organismele vii II -Factorii indirecti -altitudinea -latitudinea -expozitia -inclinatia terenului TEMPERATURA Odata cu evolutia temperaturii in aer se va urmari si temperatura solului pe luni dar si pe adancime (stratul de la suprafata solului unde se seamana sau se planteaza este supus unor mari amplitudini ale temperaturii in cursul anului de la 0 grade Celsius in ianuarie pana la 36 -40 0 C in lunile de vara). sol si nutritie . factori climatici -lumina -temperatura -apa -aerul si gazele 2.diferentiem : -specii foarte rezistente la frig -suporta usor temperaturi de -10 OC.apa freatica 3. Factorii ecologici se impart in doua mari eategorii : I -Factorii directi -actioneaza in trei mari eategorii .tarhonul -specii rezistente la frig -se preteaza la semanat sau plantat din toamna -exemplu : morcov .

castraveti .exemplu : tomate .specii pretentioase la caldura . var stins. protejarea plantelor cu folie . vinete )Dupa intensitatea radiatiei luminoase pi.realizarea perdelelor de protectie .-specii semi rezistente . infloresc .specii rezistente la caldura -suporta temperaturi ridicate (castraveti pepeni). vinete . -infloresc bine la o durata a luminii de min 8 ore ( fasole . huma folosind 1gram/m reduce transparenta sticlei cu 20%.plante putin pretentioase ( spanac .procesele biochimice au intensitate mare de aceea trebuie sa se evite depasirea temperaturii maxime care poate duce la marirea dezasimilatiei.' de sporire a intensitatii luminii . castraveti) Marirea sau reducerea intensitati lumininii difera in functie de cerintele particulare ale speciilor legumicole Dirijarea factorului lumina se impune in urmatoarele situatii: . La temperatura minima .exemplu : cartoful .bine la o durata a lumininii de minim 8 ore ( salata . irigarea ori de cate ori este nevoie . speciile legumicole se clasifica in: -specii de zi lunga .se face prin -alegerea suprafetelor . vinete .durata maxima a luminii este de 18 ore .se face prin : . mulcirea solului. Dirijarea factorului temperatura se impune urmatoarele situatii: -exces de caldura . plantele nu mai cresc . ardei.mulcirea solului) Impedicarea accesului luminii are aplicabilitate si in pastrarea legumelor in stare proaspata ( cartof consum + lumina = solanina . -are loc cresterea si fructificarea plantelor La temperatura maxima . legumicole se clasifica astfel : -plante nepretentioase ( ceapa pt. ardei. spanac .specii de zi scurta . plantarea rasadului pe versantul nordic al bilonului . temperaturi sub acest nivel due la moartea plantei La temperatura optima -procesele biochimice se desfasoara normal.plantele solicita o durata maxima de lumina de 12 ore . frunze ) .morcov .prin stropirea cu emulsie opaca de praf decreta . morcov ) .evitarea terenurilor reci cu apa freatica la suprafata .procesele de asimilatie si dezasimilatie au o intensitate mica. castraveti . .se face prin iluminarea artificiala diminuare a de intensitatii luminii .deficit de caldura . aerisirea puternica in spatii protejate . radacinoase + lumina = pornire timpurie in vegetatie) APA . epuizarea plantelor . Lumina In functie de durata zilei lumina si respective a perioadei de intuneric . o temperatura optima si o temperatura maxima .ridichi) -plante pretentioase (tomate . folosirea de sticla speciala fotosensibila . Pentru fiecare specie legumicola diferentiem o temperatura minima .

in sere ziua continutul in CO2 descreste datorita procesului de fotosinteza si creste in timpul noptii datorita respiratiei plantelor).dovleacul. varza. Dupa cerintele fata de umiditate speciile se pot grupa in : .specii cu cerinte mari la umiditate . transpiratia.salata.puterea de absorbtie a radacinii . Diminuarea concentratiei de carbon in timpul zilei se datoreza consumului in procesul de fotosinteza (in lunile martie.noiembrie are loc o crestere usoara de CO2 datorita intensificarii activitatii microorganismelor din. -excesiil de apa duce la hidratarea plantelor si eliminarea oxigenului determinind axfixierea plantelor. Cultura legumelor se practica pe soluri nisipoase .sol.ceapa. -bioxidul de sulf. Procesele metabolice la plante se desfasoara normal atunci cind tesuturile au un grad corespunzator de turgescenta care este dependent de specie . Textura solui este data de continutul acestuia in argila .fenofaza . o cantitate foarte mica de CO2 si altele cateva gaze . fac parte : -amoniacul. nisipo-lutoase. virsta .vanturile.Preluarea apei se realizeaza prin radacina . -specii cu cerinte moderate . -sepcii cu cerinte reduse -fasole . castravetele .salata .plantele din sera fata de cele din cimp. Solurile pentru cultura legumelor se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala destul de ridicata si a unui potential de productie corespunzator.Daca argila este in proportie de 50% solul este argilos si impractic culturilor legumelor intrucat au o capacitate mare de retinre a apei si sunt reci datorita umiditatii.conopida . Importanta aerului rezulta din faptul ca plantele legumicole folosesc oxigenul pentru respiratie iar CO2 este sursa de baza in asimilatia clorofilei.21%oxigen. mazarea . Din grupa altor gaze . . -flor clor ammoniac SOLUL SI HRANA . -deficitul de apa = pierderea apei de catre plante intr-un procent mai mare decat eel asigurat de radacini (plantele pierd turgescenta si se ofilesc impunindu-se irigarea) AERUL SI GAZELE Aerul conditioneaza viata plantelor legumicole atat prin compozitia sa chimica cat si prin miscarile sale .frunzele mature au 60-65% apa .tomate . Aerul atmosferic se compune din 78% azot . Obtinerea unor recolte mari este posibila printr-o posibila aprovizionare corespunzatoare a plantelor cu elemente minerale cat si asigurarea unor relatii optime intre toti factorii de mediu. iar circulatia apei este facilitata de forte ca imbibatia .spanac.Tulpina are 45-50 % apa.presiunea radiculara .frunzele tinere au 80-85 % apa.Este mijlocul de transport pentru subsatantele minerale si reprezinta eel mai insemnat factor limitative al cresterii .capilaritatea.organele de reproducere si virfurile de crestere au 96-98% apa Cel mai mic continut in apa il au semintele si este de 12-14% . Un continut ridicat in apa il au plantele tinere fata de cele mature . Dirijarea factorului apa se impune in stuatia unui exces sau deficit.

molibden.mecanizarea .Foarte bune sunt solurile care au o textura medie .fosfor. In camp liber atentie deosebita se acorda rotatiei culturilor pe specii de plante care contribuie la refacerea structurii. Aportul macroelementelor si al microelementelor asupra plantelor este foarte complex si depinde de cantitatea administrata dar si de raportul dintre micro si macroelemente .calciu. chimizarea.magneziu. cu o buna permiabilitate a apei un raport favorabil intre aer si apa Structura solului .zinc. omul devine un factor tot mai active modelind influienta naturii asupra productiei de legume.Dispunind de mijloace ca irigarea .mangan Factorul biotic =OMUL Interventia omului este permanenta in tot cursul anului ducind la modificarea conditiilor de viata ale plantelor .potasiu.influenteaza mult schimbul de gaze regimul termic si circulatia apei. . Macroelemente . din acest motiv la cultura legumelor se acorda o atentie sporita formarii si mentinerii structurii solului. Plantele legumicole nu suporta variatii mari de PH de aceea trebuie sa se evite aplicarea de ingrasaminte cu reactie acida pe soluri acide si a ingrasamintelor alcaline pe soluri alcaline .cupru. PH-ul sau reacta solului este determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din sol si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter basic. iar la culturile protejate se va interveni cu cantitati mari de material organic sau produse speciale pentru mentinerea acestei calitati a solului . azot. Ea reprezinta un element deosebit al fertilitati solului. Microelemente : fier.

tarhon (se despart lastarii inradacinati de la planta mama care se planteza primavara sau toamna 6.inmultirea prin drajoni .sau cu pana laterala 12. Inmultirea prin portiuni de tufa .-inmultirea prin bulbil! .se aplica la ceapa esalot -bulbul are un.cimbrisor .la anghinare . inmultirea prin tuberculi .se despart portiuni de tufa cu ajutorul cazmalei sau cutitului si se planteaza primavara sau toamna 10.se despart bulbilii de pe disc si se planteaza toamna sau primavara devreme 3.la cartof -se folosesc tuberculi intregi sau sectionati cu 1 -2 muguri 4.o metoda . sparanghel.-inmultirea prin bulbi . Inmultirea prin altoire .se aplica la usturoi -mod de executie . hrean( se folosesc rizomi cu muguri terminali) 7. Inmultirea prin miceliu . inmultirea prin radacini tuberizate se aplica la batat (cartoful dulce ) 5. batat) 8: Inmultirea prin marcote . iar toamna se separa de planta mama) 9.disc pe care se gasesc muguri din care se emit radacini -mod de executie .la ciuperci 11.la tarhon batat ( primavara se musuroiesc portiuni de tulpina care inradacineaza .portiuni din tulpina sau lastari se pun la inradacinare in vederea formarii radacinilor si apoi se planteaza (tarhon .se practica la pepeni.bulbii se despart si se planteaza in camp toamna sau primavara devreme 2. inmultirea prin meristem in vitro (tesut vegetal tinar situate la extremitatea radacinii tulpinii si ramurilor care se inmultesc continuu in vederea cresterii) . Inmultirea prin rizomi sau portiuni de radacina . macris . tomate. Inmultirea prin butasi .vinete -altoirea in despicatura . ardei .la leustean .la revent.PARTICULARITATILE INMULTIRII PLANTELOR LEGUMICOLE Inmultirea plantelor legumicole se poate face pe doua cai: -pe cale vegetative (asexuata) -prin seminte (sexuata) Inmultirea pe cale vegetative da posibilitatea mentinerii si transmiterii la descendenti a unor insusiri valoroase pe care le are planta mama .Acesta poate fi: 1.

semintele se supun unui control.0%prin infiltratie .INMULTIREA PRIN SEMINTE -se foloseste la majoritatea speciilor legumicole .seminte foarte mici -telina. determinind : autenticitata .50% timp de 10 min. energia germinativa.avantaje -coeficient mare de inmultire -posibilitate de pastrare pe o perioada mare de timp in spatiu mic -executare mecanizata si de mare precizie -norme reduse de seminte Pentru o buna reusita a culturilor de legume este nevoie de o samanta de calitate superioara. usuca si se trateaza cu produse organo-mercurice (la varza 15min.prin prafuire. marimea . Facultatea germinativa (germinatia) . valoarea culturala. ardei.10-60seminte/lg -seminte mari -tomate. ceapa. -permanganat de potasiu 1. facultatea germinativa . Pentru aceasta inainte de semanat. dupa care se raceste . umiditatea din timpul pastrarii pana la semanat. -tratament chimic cu formalina 0. pepeneverde-1-10 seminte/ Ig -pepene galben. mazare. la telina 10 min). Dupa marime semintele se pot clasifica astfel: -seminte foarte mari -bob. marar -350-900seminte/lg -seminte mici . dovleac.tiramet 4g/kg. umiditatea Puritatea -se exprima in % din greutate si reprezinta cantitatea de seminte intregi. sfecla rosie . normal dezvoltate care apartin speciei sau probei analizate. fasole. In acest scop se fac tratamente fizice si chimice ale semintelor -tratament fizic . puritatea . castraveti. -sulfat de cupru 0.. patrunjel. salata 1000-2000seminte/lg Obtinerea de productii mari care sa corespunda din punct de vedere calitativ si cantitativ se face folosind seminte sanatoase libere de boli.25% timp de 5min.ne ajuta sa stabilim procentul dintr-un numar de seminte germinate intr-un termen stabilit pentru fiecare specie in parte si este influientata de temperatura . . varza -150-350seminte/lg -seminte mijlocii -morcov. vinete.cu apa calda la 50C timp de 20 min. Semintele pot suporta temperaturi cuprinse intre +40-60C si de -28C la un continut de 10-15% umiditate fara sa fie redusa germinatia .

pregatirea terenului se face din toamna .Controlul semanaturilor se executa zilnic . La dirijarea regimului de temperatura trebuie avut in vedere urmatorii factori importanti: -pretentiile speciilor in diverse perioade si faze de crestere a plantelor -faza de vegetatie a rasadurilor -gradul de intensitate al luminii Mentinerea unui regim de temperatura moderat sau scazut duce la obtinerea de rasaduri viguroase si calite . PRODUCEREA RASADURILOR IN SERE SI SOLARII INCALZITE Presupune: -pregatirea solului printr-o mobilizare la adancimea de 2 5-3 Ocm -maruntirea solului printr-o lucrare cu freza. folia se ridica de pe semanatura . se taseaza usor cu batatoarele. se acopera semintele cu pamant. Cand plantele au bine formate frunzele cotiledonale si incep sa se formeze prima frunza adevarata se executa repicatul. -dezinfectarea pe cale termica sau chimica. a buruienilor precum si calirea rasadurilor. Exemplu : Tomate timpurii -pana la rasarire 22-24C in primele 4-6 zile dupa rasarire 12-14C iar noaptea 8-10C -pana la repicat 18-20 C ziua si 12-14C noaptea -dupa repicat 20-22C ziua si 14-16C noaptea -cu 8 zile inainte de plantat 12-14C si 8-10C noaptea ( ardei vinete pana la 22-25C . -nivelarea manual cu sapa si grebla. se uda cu stropitoarea . combatere boli si daunatori.in rasadnite cu bicombustibil sau incalzite termic . fertilizare suplimentara.Dupa repicat se uda din . Cu cateva ore inainte de repicat se uda cu apa calduta (2025C) pentru ca in momentul scoaterii rasadului pamantul sa ramana lipit de radacini si sa se rupa un procent mic de radacini . . Cand 50% din plante au rasarit.nou iar in continuare se executa lucrari de intretinere care se refera la dirijara factorilor de microclimat. -in camp protejat sau neprotejat. In cazul solariilor incalzite . urmind ca la sfarsitul lunii februarie sa fie fixate folia si a asigure incalzirea.PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME Producerea rasadurilor se poate realiza in : -sera si solarii incalzite sau reci.dupa care straturile se acopera cu folie . incepand din a 4-a zi de la semanat. -la o temperatura de 20-24C si umiditate de 70% se executa semanatul la o distanta de 5 cm intre randuri si 1-1.5cm intre seminte pe rand (prin imprastiere) -dupa semanat.

evitind contactul direct si brusc al plantelor cu aerul rece.reglarea umiditatii se realizeaza prin udari repetate . concentratiei . marirea distantei intre ghivece sau cuburi nutritive pe masura ce plantele cresc .dupa rasarire si repicat umiditatea este de 65-75%.temperatura si umiditate.in aer U = 50-60% si nu mai ridicata intrucit creaza conditii favorabile alungirii si imbolnavirii rasadurilor . Cu 6-8 zile inainte de livrarea rasadurilor pentru plantare. . cu cantitati reduse de apa si la o temperatura apropiata de cea din substrat.-in 5-6 zile dupa rasarire 12-14C ziua si 10-12C noaptea -pina la repicat 18-20 C ziua si 15-16 C noaptea . FERTILIZAREA SUPLIMENTARA o atentie suplimentara se acorda . reducerea intensitatii luminii daca este cazul prin acoperirea peretilor de sticla cu praf de creta .care trebuie sa fie de 0.doza se administreaza in 2-4 etape. .1 -0. .cu 6-8 zile inainte de plantare 14-16 C ziua si 10-12 C noaptea Un regim corespunzator de lumina se asigura prin : curatirea geamurilor. vopsirea scheletului constructiei in culori deschise.umiditatea in patul germinativ este de 90%.la germinarea semintelor . se folosec ingrasaminte solubile. MAP 10gr/10 . .fie ingrasaminte solubile fie ingrasaminte complexe NPK Se pot folosi : : mustul de gunoi de grajd 1 kg la 100 1 apa.reglarea U se face prin aerisiri repetate si udari.inainte de repicat la repicat: azotat de amoniu 50-100 g la 100 1 apa.excesul de umiditate favorizeaza atacul de agenti patogeni.folosirea pentru acoperirea semanaturilor a unor prelate din material plastic curate. . -dupa 8-10 zile de la repicat: superfosfat 60-200g/1001 apa.dupa 8-10 zilede -cu 10 zile inainte de plantare se pot folosi ingrasaminte foliare : starter 10 gr/101 apa. se face aerisirea atit ziua cit si noaptea ==CALIREA= UMIDITATEA-mare atentie atit la umiditatea din sol cit si din aer. . .5% in functie de vigoarea plantelor si scopul urmarit. .se face chiar daca in exterior temperatura este mica dar cu atentie . . . .regleaza regimul de gaze . AERISIREA .

15% .50-80 zile la ardei si vinete.porumb.fainare.raritul plantelor la cca 3 saptamini de la repicat .Ciuperci la sol .3% DAUNATORI: .rasarire .1% Benlate -0.10-12 frunze la ardei.In aceasta perioada planta isi schimba culoarea .grau sau GR1LOSIL .2%.dupa semanat -Previcur -0.5 kg la 10 kg de uruiala din seminte de floarea soarelui.35-40 zile la castraveti PRODUCEREA RASADULUI IN RASADNITA Presupune : pregatirea biocombustibilului.o singura data si numai dupa ora 16 sau pe timp racoros si noros .vinete 14-16 cm castraveti 1014 cm) cu un numar de frunze bine dezvolate : 4-6 frunze la varza.repicare : PREVICUR 0.0. Folpan -0.pentru combaterea alungirii rasadului se fac stropiri cu CYCOCEL 0.Demitan 0.KASUMIN 0.2%.1 %. Ca regulator de crestere se poate folosi C1COGAN 0.15%. ferticare III COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR Se face prin stropiri la avertizare preventive .1% -Acarieni: Talstar 0.Actilic 0.BRAVO 0. stropind plantele cat si substratul Boli: caderea plantutelor -Previcur . Rasadul sa nu fie nici tinar dar nici prea batrin intrucit se obtin productii mici si porneste greu in crestere .bine dezvoltate. Cu 6-8 zile inainte de livrare ( plantare ) temperatura se mentine la nivel scazut. .15%.15%.ATONIC 0. frunze de culoare verde inchis. .SINTOGRIL 2. 6.repicare-plantare : PREVICUR ENERGI 0.solutia se pulverizeaza fin si uniform pe plante . tomate 14-16 cm. .15% (10-15-L suspensie) la 100 mp semanatura.mana.sortarea rasadurilor pe categorii. si castraveti.sanatoase.10%. Nissurun 0.15% .5grame la mp.1%.Coropisnita .inaltime redusa si caracteristica fiecarei specii.SUMILEX 0.ACTARA Q.8 frunze la tomate si vinete .se poate combate cu VANDOZEB 0.1 %.momeli cu fosfura de zinc (0.1%.putregaiul radacinilor .15% Benlate 0. .varza 12-15 cm .05% ALTE LUCRARI DE INTRETINERE : . .plivit buruieni .ferticare I .inlocuindu-se cele necorespunzatoare .15% ETHREL 0.08%.1% folosind 1 1/10 mp. (Ex. Virsta rasadului sa fie de: 45-50 zile la tomate si varza.ardei 15-17 cm.1 apa. 15.asezarea lui in platforma de incalzire cu circa o saptamina inainte de amenajarea rasadnitelor in scopul declansarii proceselor de descompuinere a materiei organice.15 %. RASADUL DE CALITATE SUPERIOARA -trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: plante viguroase. aspre la pipait.RELDAN0.ACTILLIC 0. frunzele au o culoare verde inchis . udatul nu se executa decit in cazuri stricte de necesitate si in cantitate mica realizind CALIREA.patari.15% Folpan 0.patarea unghiulara.1 %.asigurind distanta optima intre plante de 8/8 cm.sistem radicular puternic.se stropeste solul cu 2-3 zile sau imediat dupa repicare folosind 4-5 1 suspensie la mp.1%.BENOMIL 0. -Musculita alba de sera -MOSP1LAN 0.ferticare II.PROTECT 0.

Semanatul.udatul.Pregatirea terenului . .presarea uniforma deasupra patului cald din toe a unui strat subtire de cenusa sau praf de var pentru neutralizarea aciditatii biocombustibilului in scopul prevenirii dezvoltarii in substratul nutritive a miceliilor de ciuperci de balegar .5 cm adincime) .presupune asezarea patului cald in grosime de 70-60 cm la inceputul lunii februarie sau de 40-30 cm in luna martie .dvipa care se asterne un strat de paie sau coceni gros de 5 cm cu scopul de a feri patul cald de temperaturile scazute de afara.tasarea uniforma a biocombustibilului din toe . -eliminarea rasadurilor necorespunzatoare (vatamate.tasarea cu batatorul.alungite) -udarea pina la saturatie a ghivecelor. -scaderea temperaturii cind plantele au . .iar materialul sa fie afinat.se curata terenul de zapada sau gheata .repicatul precum si lucrarile de ingrijire a rasadurilor sunt asemanatoare cu cele din rasadnitele cu incalzire termica.acoperirea tocului cu rame si prelate timp de 3-5 zile pentru incalzirea substratului.asezarea rasadurilor in ladite PRODUCEREA RASADURILOR IN RASADNITE CU INCALZIRE TERMICA Pregatirea substratului nutitiv .acoperirea semintelor. . . -controlul rasaririi din a treia zi de la semanat. -asigurarea luminii prin inlaturarea prelatelor cind 50-60% din plante sunt rasarite. . .5 cm pe rind) .afinarea si maruntirea pamintului -nivelarea si tasarea usoara -marcarea rindurilor(5 cm intre rinduri si 1-1.ridicarea ramelor pe suprafata de rasadnita pe care se executa lucrarea.insamintarea( 0.introducerea amestecului nutritive in strat gros de 6-8 cm pentru semanat si de 10-12 cm pentru repicat. -inchiderea rasadnitelor si acoperirea lor cu prelate din polietilena. .efectuarea ultimului tratament cu substante fitosanitare .asezarea tocului si introducerea de biocombustibil pina la marginea superioara a acestuia. Pregatirea rasadurilor pentru livrare presupune :. Asezarea rasadnitei .ridicarea ramelor la 4-6 zile de la amenajarea rasadnitei .asezarea ramelor peste care se pun prelate din material plastic (se pot folosi cele de la solariile din anul anterior) Introducerea amestecului de pamint in rasadnita . Lurari de ingrijire de la semanat si pina la rasarirea plantelor : -verificarea zilnica a temperaturii 22-24 C la semanat.

separat pe soiuri si specii.rasarit in totalitate de la 22-24 C (pina la semanat) la 10-12 C in primele 4-6 zile dupa rasarire. sanatoase . PLANT AREA PORTIUNILOR DE PLANTA -se practica la speciile perene (hrean . vandozeb 0. de frunze bine dezvoltate . radacinile lui se fasoneaza inainte de plantare si se mocirlesc .15% sauPREVICURO.durata perioadei de vegetatie . plantele necorespunzatoare calitativ . de 4-6 frunze la varza castraveti. telina .data livrarii productiei .metodele de plantare . acestea se imbaiaza intr -o solutie de FOLPAN 0.25 . . . in sensul ca se va aplica cu o zi inainte de data plantarii o stopire cu substante fitosanitare -dithane 0.15%. PREGATIREASIPLANTAREARASADURILORDELEGUM E INCAM P Pentru plantare se folosesc numai rasaduri de calitate superiora .numar de zile necesar de la semanat la plantat. El se executa la rasadurile de varza . de 50-80 zile la ardei si vinete si de 45-50 zile la varza .se vor elimina plantele suspecte sau insuficicient dezvoltate . Fasonatul consta in suprimarea radacinilor subtiri si incalcite .2% . vinete 14-16cm . . .necesar de rasaduri / ha .asigurarea luminii prin pastrarea ramelor in stare de curatanie( inlaturarea zapezii. Operatia de plantare se executa primavara devreme sau toamna tirziu.vinete si de 10-12 frunze la ardei.distanta de plantare . Transportul se face in lazi cu pereti inalti. Pana la locul plantarii.3. praz .1-cerintele speciei. In cazul hreanului se utilizeaza la plantare portiuni de radacina cu 1-2 muguri. batat) dar si la usturoi. Se considera rasad de calitate superioara cele care indeplinesc urmatoarele conditii: . In cazul cuburilor nutritive .2% . conopida .plante viguroase . Inainte de livrare pentu plantare . mai putin la tomate . Sunt considerate rasaduri bune de plantat cele care au varsta de 45-50 zille la tomate de 3545 zile la castraveti. . La plantarea rasadurilor se tine seama de : . Este obligatoriu la ceapa . Daca rasadul a fost scos fara pamint. cu o inaltime specifica fiecarei specii (tomate 14-16 cm . mijloacele de transport trebuie sa fie prevazute cu prelate sau folie . in scurtarea radacinilor principale si in indepartarea a 1/3 din frunze . varza 12-15cm ardei 15-17cm . 35-40 zile la castaveti. Cu 24 de ore ininte de livrare se va aplica o udare pana la saturatie ca sa usureze scoaterea rasadurilor . folpan 0. care pentru a fi corespunzatori inmultirii trebuie sa aiba la baza discul cu eel putin un mugure .2. rasadul va fi pregatit . cartofi .epoca de plantare . si de 45-50 zile la varza . bine dezvolate . de 50-80 zile la ardei si vinete . Sunt rasaduri bune de plantat cele care all varsta de 45-50 zile la tomate . iar transportul trebuie facut in maxim 5-6 ore si sa se transporte atat cat se planteaza. castraveti 10-14)si cu un nr. dezinfectate in prealabil. de 6-8 frunze la tomate . Lucrari in perioada rasarire -repicare :. cu frunze de culoare verde inchis cu sistem radicular puternic .a ghetii).

dovlecei. -suprafata de nutritie corespunzatoare fiecarei plante.se asigura numarul optim de plante / ha .instalarea lucratorilor pe scinduri late asezate pe substratul nutritive asa incit sa se evite tasarea .celelalte lucrari sunt asemanatoare metodei de producere a rasadurilor in sera . .numar de zile necesar de la plantat la primul reeoltat.avind forme diferite: tronconica. Nu se repica .celelalte lucrari de intretinere sunt la fel ca si in celelalte situatii PRODUCEREA RASADURILOR IN CIMP Se alege un loc adapostit .udatul dupa repicat . 1 parte nisip) dupa care se niveleaza mai uniform cu grebla . .la fel ca in rasadnite.vinete. salata si de 7 cm pt. cu latura de 5 cm pt.conopida iar de 8-10 cm pentru tomate timpurii.mentinerea temperaturii la 20-22 C in functie de specie . aerisirea se face prin ridicarea ramelor la diverse inaltimi si prin mentinerea lor ridicate cu ajutorul suporturilor un anumit timp in functie de temperatura din interior. Distantele de plantare . .inchiderea rasadnitelor si acoperirea cu prelate .productia convenabila / ha . .ridicarea ramelor . .folii timp de 2-3 zile pentru a facilita prinderea Lucrari ce se executa dupa repicat pina fa livrare sau plantare : . 1 parte turba. .asigurarea luminii asa incit dupa 2-3 zile de la repicat se ridica folia in cursul zilei..Pe aceste straturi se face semanatul prin imprastiere sau in rinduri .se taseaza usor .manual .distanta de repicat este 5/5 cm sau 8/8 cm sau la ghivece .varza.cub.scoaterea rasadurilor.Se marunteste bine substratul cu ajutorul cazmalei. soi.combaterea bolilor si daunatorilor.repicatul cind plantele au 1-2 frunze adevarate .plivitul.bogat ingrasat din toamna cu balegar.pepeni.Producerea rasadurilor pe straturi incepe cu 30-40 zile inainite de momentul plantarii in cimp PRODUCEREA RASADURILOR IN GHIVECE Este metoda care prezinta avantajul obtinerii de recolte mari si timpurii prin diminuarea efectelor cauzate de stresul la plantareGhivecele sau cuburile nutritive se fac din amestecuri de pamint natural cu un adaus de ingarasaminte minerale si se umecteaza pina la 60% Confectionarea cuburilor se face manual cu presa sau mecanic cu utilaje speciale.Daca temperatura creste . Pregatirea rasadnitei pentru repicatul rasadurilor .5 m si lungi dupa nevoie.a umiditatii la nivel optim.se niveleaza cu grebla si se aseaza un strat gros de 5-6 cm de amestec nutitiv folosit la semanatul in rasdanita ( 2 parti mranita . marcarea rindurilor .sunt in functie de specie .reglarea temperaturii prin aerisire mentinid ferestrele ridicate in functie de temperatura din interior( la o temperature de 1 C sau sub OC rasadnitele nu se aerisesc iar daca temperatura este de 6-7 C aerisirea se face prin ridicarea ramelor brusca pina la cca 1 m si coborirea lor la loc. Metode de plantare .castraveti.aerisirea prin ridicarea ramelor ziua si coborirea lor noaptea.ardei.pe care se pregatesc substraturi late de 1.exterior.necesita un consum mare de forta de munca.raritul ( daca sunt prea dese ) fertilizarea. tomate. . .iar ca lucrari de ingrijire enumeram : udatul.

AGIL -1L/HA . cu un continut scazut in humus sub 2% intotdeauna se folosesc doze mai mici decat pe solurile grele .facilitind dezvoltarea bolilor si dounatorilor . . .lucrari cu caracter special.erbicidare. Se realizeaza prin : . .prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor .remanenta si selectivitatea erbicidului. Combaterea buruienilor trebuie executata in permanenta .pret de cost. prin prasile .caz in care trebuiesc intii umectate Foarte bune sunt cuburile tip JIFY VERIGI TEHNOLOGICE IN CULTURILE DE LEGUME Ingrijirea plantelor imediat dupa semanat (plantat) presupune efectuarea a 2 grupe de lucrari. Afanarea solului si combaterea crustei au ca scop asigurarea unor mai bune conditii pentru cresterea si dezvoltarea plantelor . picurare sau aspersiune .combaterea burienilor ( erbicidare). .momentul aplicarii. ERBICIDE : Cultura .afanarea solului si combaterea crustei -mecanic . Se poate executa -mecanic prin grapare si prasila oarba (se executa inainte de rasaritul plantelor ).cultura . .BALAN -6-8L/HA -ardei .manual.pepeni . .Cuburile se folosesc fie la semanat fie la repicat rasad . -mulcirea solului cu folii din material plastic de culoare inchisa sau cu paie Alegerea erbicidului este in functie de : . .irnediat Ce au fost confectionate sau mai tirziu . usoare.fertilizarea pe baza cartarii agrochimice si a cerintelor plantelor corespunzator fenofazei. smulgerea buruienilor . -buruienile existente in cultura . specifica fiecarui erbicid si tip de sol ( pe soluri nisipoase. asigurand umiditatea .prasile . temperatura si nutritia de care plantele au nevoie .lucrari cu caracter general.doza . . intrucat ele concureaza vital plantele de cultura in consumul de bioxidul de carbon . substante nutritive .DUAL -3-4L/HA .plivit. -irigarea culturilor prin rigole . iar pe terenurile ingrasate cu gunoi de grajd in anul erbicidarii se vor folosi doze mai mari decat pe cele neingrasate). .prasile normale 1-2 in vederea distrugerii crustei care impedica rasarirea plantelor cat si a buruienilor . tehnica de aplicare. LUCRARILE CU CARACTER GENERAL SUNT : . .

05 NECESAR RASADURI Mii/ha 100 165-192 55-70 38-41 20-22 15 28-30 32-35 27-34 65-70 70-75 55-70 15-20 Nr.4L/HA -tomate -mecanizat.6-8L/HA -tomate -DUAL -2-4 L/HA semanate -TREFLAN .3-4L/HA -castraveti -BALAN .3-5L/HA -SENCOR .04-1.-TREFLAN .05 25.0. ZILE telina Salata Conopida timpurie Conopida toamna castraveti Pepeni galbeni vinete Tomate timp.05 5-10.3-0. Tomate vara Ardei gogosar Ardei gras Varza dovlecei PLANTATRECOLTAT 135-150 30-35 95-110 100-115 35-40 50-55 55-60 60-65 70-75 80-85 45-50 90-100 40-45 .05 5-10.05 15-20.07 10-15.03 1-10.05 10-15.04-25. iar plantarea se face manual) .03 10-15.04-15.06-1. .05 20.06 15-30.05 25.semimecanizat( santuri pentru plantare se fac mecanizat.-5.04.ZILE SEMANATPLANTAT 45-50 35-40 40-45 40-45 35-40 35-40 50-55 45-60 45-60 60-65 55-60 40-45 35-40 NR . SPECIA EPOCA PLANTARII 15.03 20.

grapa cu discuri sau cultivatorul.are cerinte moderate fata de umiditatea din sol care este de 60-80% din c.asigura uniformitatea la semanat .FLAKEE .c. .c.se foloseste grapa cu colti reglabili . . -temperatura minima de germinare a semintelor este de 4-5 C iar cea optima de 2030C.luto-nisipoase sau nisipdrlutoase . Umiditate . Hrana .daca este necesar se face un subsolaj la 50 cm adincime inainte de sezonul ploios din toamna .bogate in humus.5-2 kg Ca O /T si 0. 1. -vegeteaza la temperaturi scazute de 9C si suporta ingheturile reduse de -3C.adinc lucrate si lipsite de buruieni.aluviunile adinci .2-4. -Aratura adinca .9 -1.radacinile sunt de calitate inferioara. .CAROTE DE PARIS La cultura morcovului se practica o rotatie de minim 3 ani .morcovul are un consum mare si diferentiat de elemente nutritive din sol. AFALON 1.se face la 25-30 cm cind se incorporeaza si ingrasamintele administrate .gunoiul de grajd se va folosi numai daca este bine descompus si in doze moderate.Afinarea superficial -este bine sa se faca cu putin timp inainte de semanat pentru a se evita formarea crustei.soiuri cu radacina scurta .rasare in 12 zile cind este semanat in rasadnite si in 20-24 zile la semanarea in cimp.soiuri cu radacina semilunga -NANTES.preferabil 5-6 ani.5-2 1/ha .URIAS DE BERLICUM.Erbicidarea -TREFLAN 5 1/ha inainte de insamintare cu 6-7 zile si se incorporeaza imediat in sol . . .odata cu lucrarea se incorporeaza si restul de ingrasaminte chimice.se obtin bune rezultate pe soluri usoare.soiuri cu radacina lunga . .CULTURA MORCOVULUI CERINTE FATA DE FACTORII DE VEGETATIE Caldura.5 kg MgO /t.are cerinte relativ scazute fata de caldura . . SOIURI/HIBRIZI .CHANTENAY .la 1 to radacini este nevoie de un necesar de 2.cu umiditate suficienta.a a solului.excesul de apa este daunator si duce la craparea radacinilor. solului. . TEHNOLOGIA DE CULTURA -Fertilizarea de baza :.6. .temperatura optima de crestere este de 18 -20 C iar la temperatura de peste 30C productia scade.GESAGARD 3-4 1/ha .0. . .fertile.Nivelarea solului .cu conditia sa aiba asigurate si umiditatea de 60-70% din c. .2 -8 kg K2O /t.a.cerintele sunt mari in perioada de la semanat la rasarit si atunci cind radacinile sunt in plin proces de tuberizare.5 kg P2O5/t .culturile la care nu s-a facut rarirea plantelor la timp precum si la cele infiintate pe locuri umbrite dau productii mici.soiuri cu radacina semiscurta . Lumina -necesita multa lumina in perioada ingrosarii radacinilor.toamna se administreaza in sol 2/3 din doza de ingrasaminte cu fosfor si potasiu .TOUSON .7 kg N/T. Solul .

.4 % . . -distrugerea crustei . .Nandor Fl.3 -1. LUCRARI DE INTRETINERE: -udarea dupa semanat .este foarte necesara cind semanatul se face in perioade secetoase . .FASTAC 0.adincimea de semanat .Turbo F1).2% .MERPAN 0.se fac 4.coropisnita -SINTOGRIL.1% DAUNATORI : .distanta intre rinduri este de 15 cm iar intre benzi de 50 cm cu zona de protectie la rigola de 12 cm .5%.pentru consum proaspat .2% .15% .in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm sau in biloane mari .KARATHANE 0. .plosnita umbeliferelor . .THIONEX 0. .pentru pastrare peste iarna si comercializare -la sfirsitul lunii iunie-inceput luna iulie cu recoltare in toamna tirziu ( soiuri ca Chantenay.GRILOSIN SI MESUROL 30kg/ha.01%. .fertilizarea faziala .5-2 kg/ha sau prin prasile repetate de 3-4 ori. .in rinduri echidistante sau in benzi a cite 2 rinduri.DITHANE 0. .RONILAN 0.SYSTHANE 0.pentru asigurarea adincimii uniforme la semanat INFIINTAREA CULTURII Este in functie de destinatia productiei.2%.FOLPAN 0.03%.se repta la 2-3 zile si trebuie ca jetul sa fie fin si cu doze moderate de 80-100m3/ha.in luna mai cu recoltare la jumatatea lunii septembrie ( soiuri ca :Nantes ameliorat.prin erbicidare imediat dupa semanat cu AFALON 1.SUPERSECT0.01%..etc) Schema de semanat: .combaterea bolilor si daunatorilor .1 %.alternarioza .SUMILEX 0.SINORATOX 30 KG/HA.prima fertilizare se aplica la citeva zile de la rasarit iar cea de a doua si a treia dupa 25-30 zile . DIAZOLO.TILT 0. . .este in functie de epoca si variaza de la 0.putregaiul alb .putregaiul umed al radacinii -se va respecta rotatia culturii la 3-4 ani.raritul plantelor -se asigura 4-5 cm intre plante.combaterea buruienilor.5-3 kg /ha in cazul samintei drajate si de 4-6 kg /ha la saminta obisnuita.Predor F1 .Modelarea solului .02%.Tavalugirea .Tardia Fl).AFUGAN 0.de vara-toamna : la inceputul lunii martie pina la jumatatea lunii aprilie( soiu ca Nantes.ROVRAL 0.7 cm la 1.de cite ori este necesar BOLI: .Urias de Berlicum.fainarea .administrind in total 175-200 kg azotat de amoniu la ha prin imprastiere la suprafata solului care incorporeaza in sol prin prasile .03%.norma de saminta este de 2. .ROVRAL 0.Nanco.6 udari cu norme de udare de 250 -300 m3/ha.05 %.distanta intre plante pe rind 4-5 cm ajungind la 600-700 mii plante /ha.25%.Touchon.SULF MUIABIL 0. .1%.irigarea culturilor .5 cm .de 2-3 ori .Favor f 1 .musca morcovului .

fund combatute: virusul mozaicului tutunului.Se realizeaza prin: a). in vederea asigurarii spatiului de nutritie necesar fiecarei plante . comparativ cu nitrocalcarul.6-8L/HA -STOMP .3 L/HA -0. b). rezistenta mare a plantelor la vant.2-1.TREFLAN .3L/HA -5 L/HA -1. .soiuri si hibrizi rezistenti sau toleranti la atacul de agenti patogeni si daunatori.. sau a snurului din sfoara in cazul culturilor protejate.creerii de conditii favorabile cresterii tuberculilor. azotatul de potasiu clorura de potasiu care scad aciditatea solului sau maresc alcalinitatea acestuia).semimecanizat transplantate -FUSILADE -SENCOR .Fertilizarea in perioada de vegetatie in functie de rezultatele cartarii agrochimice .Sustinerea plantelor in cazul culturilor care necesita sustinerea cu ajutorul tutorilor .fertilizarea cu potasiu creste rezistenta plantelor la atacul agentilor patogeni.3-4L/HA . LUCRARILE CU CARACTER SPECIAL (PARTICULAR) SUNT): 1. sulfatul de potasiu . ..STOMP -GOAL -1.la cultura cartof in vederea reducerii suprafetii de evaporare a apei din sol. 3..masuri culturale -rotatia culturilor (la 3-4 ani pe aceeasi loc) . 4 . Tratamentele se executa in baza buletinelor de avertizare primite de la statiile de prognoza si avertizare .Copilitul . clorura de potasiu si sarea potasica . fosfatii de amoniu . timp de o ora la 70-80C . c). insectele . intrucat sunt mari consummated de substante minerale .3-5L/HA Combaterea bolilor si daunatorilor este o lucrare de maxima importanta intrucat se poate compromite cultura in totalitate in cazul neefectuarii tratamentelor . in cazul culturilor infiintate prin semanatul direct. 5. nematozii si semintele de buruieni.Telina -STOMP . .se indeparteaza lastarii care apar din mugurii situati la subtioara frunzelor. 2.Raritul plantelor .5L/HA -varza -TREFLAN -3-5L/HA -DUAL .masuri chimice . . -mijloace fizice .prin folosirea de pesticide in amestec a eel putin 2 produse cu efecte separate (funcigid + insecticide+ acaracid ).nutritie echilibrata.tratament termic al semintelor . Sunt considerate neutre din punct de vedere al influientei asupra reactiei solului.. de reactia solului. bacteriile si ciupercile de sol.Bilonatul ( musuroitul) . ( azotatul de amoniu . 6.RECOLTAREA-manual.PROMETREX . de cultura etc.6-2L/HA -BALAN .Completarea golurilor din culturi in scopul asigurarii densitatii normale de plante / ha.5L/HA . ureea si acidul fosforic acidifiaza solutia solului sau reduc temporar alcalinitatea solului. impiedi-cand cresterea si maturarea (cand lastarul are 2-3 cm) -vinete .tratamentul umed ( amestecul pentru produs rasaduri poate fi dezinfectat cu vapori supraincalziti.mecanizat.3-4L/HA .

Protejarea impotriva brumelor .5-0. batririe sau atacate de virusuri . cauciucuri uzate .5 cm) . 10. seci. TOMASET . 11. obtnind sporuri de recolta de circa 14%.03-0. Pentru grabirea maturarii fructelor se poate aplica tratamentul cu ETHREL 250-500 ppm .( prin tamponare la codita fructelor .BOSTIM pentru castraveti.la culturile de camp prin arderea de frunze . cu ajutorul rachetelor antigrindina. praz ( prin bilonare ). sau se recurge la vibrarea mecanica a plantelor .05%. TOMATOSTIM -3% . Frunzele se string si se ard .pentru imbunatatirea fructificarii.consta in indepartarea frunzelor bolnave . incretite .. in faza de „ banut" . se indeparteaza atat varful tulpinii cat si varfurile ramiflcatiilor tulpinii ( deasupra a 3-4 a frunze adevarate ) 8. uscate . la sparanghel. 12.7.la conopida ( prin acoperirea cu frunze ). la plantele la care nu se executa copilitul.pentru imbunatatirea legarii fructelor se pot folosi regulator! de crestere ca: TOMAFIX -0.pentru polenizarea corespunzatoare a florilor . bostanoase -1. la carnit iar prin ciupit. se pot folosi produsele SOLEX -1. 9.la culturile de camp ..1%.. prin baterea sarmelor de la sistemul de sustinere cu un bat.Protejarea impotriva grindinei.4 D 10 mg/1 apa (NEOMOLOGAT )prin atingerea florilor o singura data (in caz contrar duce la obtinerea de fructe deformate . cu rezistenta mica la transport si pastrare ). .5-2 % la ardei RODOLEX vinete . cand temperatura coboara sub 1 C sau irigarea prin brazda in seara dinaintea caderii brumei. CEAPA CERINTE: .Defoliatul .Tratamentul cu substante biostimulatoare : .Ciupitul + carnit .se indeparteaza varful de crestere al tulpinii principale ...5-2 % .0.Etiolarea . se folosesc vibratoare electrice pentru fiecare inflorescenta .1.5-2 % sau bondari : o colonie de bondarii 40-60 bondarii pentru 3000-5000 m2 timp de 6-8 saptamani aduce un spor de recolta de 20 % . sau cand fructele din prima inflorescenta au diametul de circa 2-2. 2.(inalbirea ) .

Fertilizarea de primavara . avand ca planta premergatoare o prasitoare care a fost fertilizata cu gunoi de grajd . lipsite de buruieni. . -Afanarea de primavara . -Alegerea terenului .gustul lor este iute si dau rezultate scazute dar cu pastrare buna peste iarna.nevoie mare de apa la germinarea semintelor.TEHNOLOGIA DE CULTURA Se cunosc trei metode : prin arpagic .7 randuri echidistande pe strat la 15cm distanta cu zona de protectie la rigola de 7 cm.Caldura -nu este pretentioasa la caldura . de sulfat de cupru 0. Producerea arpagicului . se mobilizeaza solul cu grapa cu discuri.sa fie bogat in substante nutritive .Umiditate . 100-150 kg/ha sare potasica la care se adauga 100-150 kg/ha azotat de amoniu din care 2/3 inainte de infiintarea culturii si 1 /3 in cursul perioadei de vegetatie . Cultura cepei prin arpagic . .usoare. . -Fertilizarea de baza se face prin incorporarea in sol a 150kg/ha sare potasica si 250300kg/ha superfosfat. cu o sol.200 kg/ ha superfosfat.se face cat mai devreme .1.15-20 martie . Gesagard 2-41/ha .5%.Dual 2-41/ha Eradicane 2-31/ha . . inclusiv ingrasamintele administrate.ceapa crescuta pe timp secetos are bulbi mici .saminta incolteste la 3 C iar temperatura optima de vegetatie este 18-20 C.incepe din toamna cu aratura la o adancime de 30-35 cm . .productie: 18-20t/ha la soiurile extratimpurii.Lumina .Hrana . .ceapa este o planta rezistenta la frig. .cu fertilitate ridicata . fusillade super 1 -21/ha . Necesita doua etape . -Epoca de semanat .5-21/ha .suficient de umede. .in conditii de lumina insuficienta ceapa nu formeaza bulbi si nici nu emite tulpini florale .se face pe suprafete mari in vederea irigarii in brazde inaltate cu inaltimea la coronament de 104cm -Tavalugirea terenului inainte de semanat . -Schema de semanat . In primul se obtine arpagicul iar in anul al doilea bulbul pentru consum. .se face cu tavalugul neted in vederea distribuirii semintelor la adancime egala .. . la adancimea de 10-12 cm. . si rasad . -Pregatirea semintei se face inainte de semanat pentu a preveni atacul de mana si consta in tratarea semintelor timp de 10 min.de preferinta la planta premergatoare.cu structura buna . -Modelarea solului.este metoda cea mai raspandita. .Pregatirea terenului . prin semanare direct in camp .necesita un sol bine aprovizionat cu apa .este o planta de zi lunga si are nevoie de multa lumina.pentru o productie ridicata este necesar : 20-30 t/ha gunoi de grajd bine descompus .la temperatura de 20-30 C formarea bulbilor este mult accelerata dar au o greutate mai mica datorita incetinirii proceselor de sinteza . presupune administrarea a 200-250kg/ha azotat de amoniu si erbicidarea cu : Afalon. astfel ca sa fie incorporate toate semintele de buruieni.prefera soluri cu fertilitate ridicata . 30-35 kg/ha la soiurile semitardive si 35-40 t /ha la soiurile tardive. .Solul .iar eel mai mare consum de apa are loc la inceputul formarii bulbilor si pina la incetarea cresterii lor .

este de 80-100 kg/ha . .5 -2 cm .Adincimea de semanat .5 milioane plante /ha ..este de 1.Norma de saminta .Desimea culturii de arpagic este de 3-3.pe teren nemodelat se seamana in benzi de 10 randuri la 1012cm distanta si cu interval intre benzi de 40-50cm.

.plivitul .se aplica pentru a grabi rasarirea si a avea o rasarire uniforma . Lucraride ingrijire: .prasitul. .Fertilizarea de baza .Modelarea terenului .Tavalugitul dupa semanat .2% POLYRAM 0.15% RECOLTAREA -la sfirsitul lunii iulie inceputul lunii august cind virful frunzelor este ingalbenit pe o lungime de 2-3 cm.1 %.1% . Inainte de a fi pus la pastrat.Aratura adinca . .fie peste 18 C.mana .Fertilizarea de primavara . . .Plantarea .sau in benzi de 6-8 rinduri la aceasi distanta si cu poteci intre benzi de 4050cm.RONILAN 0.alternarioza .2% .cu erbicide selective in perioada de la semanat la rasarire tinind cont ca in perioada de la semanat la rasaritul cepei este deosebit de critica .2% . Erbicidarea . : .primavara cit mai devreme posibil . in benzi de 5 rinduri la 25 cm distanta si cu latimea benzii de 50 cm .ROVRAL 0.semanatul timpuriu asigura obtinerea de productii mari de arpagic de calitate superioara ..putregaiul alb .15%.DIAZOL 0. .5%.erbicidarea .VANDOZEB 0.cu TREFLAN 5 1/ha sau DUAL 41/ha care se incorporeaza in sol cu discul.Pregatirea arpagicului pentru plantare .1%. .SUMILEX 0.3%.ROVRAL 0. arpagicul se usuca bine timp de 10-14 zile la soare sau in uscatorii. Productia sortata este intre 6-10 t/ha .1%.la 28-30 cm pentru afmarea solului si incorporarea ingrasamintelor administrate . are tendita ca dupa plantare sa emita un numar mare de fusti.sau cite 4 rinduri pe brazda la distanta de 28 cm unul de altul si pe rind de 6-8 cm cu zone de protectie a rigolei de 10 cm sau in benzi a cite 2 rinduri cu distanta intre rinduri de 25 cm si intre benzi de 34 cm iar pe rind la 7 cm .DITHANE 0.ROVRAL.Afmarea superficial a solului -prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu colti reglabili.pentru combaterea buruienilor .in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm Infiintarea culturii: -Epoca de plantare . . .CALIDAN0. .TURDACUPRAL 0.2% .cu 250-300 kg /ha superfosfat si 100-150 kg/ha sare potasica .putregaiul cenusiu . Cultivarea cepei prin arpagic Pregatirea solului: . Peste iarna arpagicul se pastreaza in incaperi uscate la o temperatura fie sub 4C .se fac 2-3 udari cu 250-300 me /ha apa .combatere boli si daunatori:.musca cepei -= SINORATOX 0.prin tratament termic la nivel redus : arpagicul se tine 8 ore la 30-35 C ( pentru a preveni mana) sau se prafuieste arpagicul putin umed cu Lindatox in cantitate de 2 g /kg de arpagic .CALIDAN0.pentru desfiintarea culturii anterioare .ALIETE 0.se administreaza 150 kg/ha azotat de amoniu .se face manual sau mecanic .15% .irigarea .DiscuituI .chiar in a doua jumatate a lunii martie .

INGRIJIREA CULTURILOR SEMANATE DIRECT Completarea golurilor : imediat ce se observa randurile . Epoca de semanat poate sa fie toamna sau primavara . folosind la semanat samanta umectata . se executa la fel ca in cazul semanatului din toamna . 1-10 martie .irigarea culturii . plus discuitul si grapatul pentru o cat mai buna maruntire . Lucrari de intretinere : .erbicidarea cand plantele au 3-4 frunze normale folosind Gesagard 3kg/ha sau Afalon 2kg/ha . In continuare se aplica aceleasi luerari de ingrijire ca la ceapa cultivata prin arpagic.3-4 udarii cu 300-350m3/ha apa COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR..Adincimea de plantare . se lasa sa se usuce 2-3 zile la soare dupa care se conditioneaza se sorteaza si se pastreaza pentru iarna. sau in benzi de 5 randuri la 25cm distanta intre randuri si 40-50cm intre benzi. cate 2 benzi a 2 randuri pe stratul inaltat. Norma de samanta :se folosesc 6-8 kg samanta /ha. la distanta de 35cm.cu 200 kg /ha azotat de amoniu . cand terenul s-a zvantat si se poate intra cu agregatul pentru semanat. cantitatea de samanta. Pregatirea semintei: tratata cu solutie de 0. cu zone de protectie la rigole de 1 Ocm.respectiv 4-5 cm.5 cm. .fertilizarea faziala . dintre benzi si potecile dintre benzi . Epoca de semanat: toamna tarziu . Cand este prea afanat se tavalugeste.2-3 prasile mecanice si manuale . Tehnica de semanat: distantele . in a doua jumatate a lunii noiembrie . -prasitul . Prasitul : se executa mecanizat si se repeata 3-4 ori .cand frunzele ingalbenesc si se usuca ceea ce reprezinta inceputul lunii august bulbii se aseaza in gramezi mici sau benzi. al doilea rarit se executa dupa 20-30 zile de la primul . se seamana mecanizat. in randuri echidistante . Fertilizarea de primavara : imediat ce plantele se observa pe teren . Productia 20-25t/ha. Raritul culturii: se aplica de 2 ori . INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN TOAMNA. prima data la distanta de 4-5cm cand plantele au format 2-3 frunze .05% sare potasica si borax. Epoca de semanat: primavara cat mai devreme . pentru ca plantele sa rasara numai in primavara. pe intervalul dintre randuri . INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN PRIMAVARA Pregatirea terenului: se face din toamna . la distanta de 20cm intre randuri si 44cm intre benzi. Schema de semanat: pe teren modelat.Norma de material la ha este 500-600 kg arpagic calitatea I.sa fie mai mica pe solurile compacte .a . RECOLTAREA . adancimea.vezi cultura cepei prin arpagic. se aplica 50-75kg /ha azotat de amoniu /ha. CULTIVAREA CEPEI PRIN SEMANAT DIRECT(ceaclama) In acest sistem de cultura se produc bulbii pentru consum in primul an. ca si la culturile ce se infiinteaza din toamna. Pe teren nemodelat se seamana mecanizat. pentru a grabi rasarirea. Pregatirea terenului: la fel ca la ceapa cultivate prin arpagic . Adancimea de semanat: 2-2. lasand intre plante pe rand 8-10cm Erbicidarea in timpul vegetatiei : dupa primul rarit la cateva zile cu Afalon 21/ha.adica 2-3 cm si mai mare pe soluri nisipoase .

Productia .de 5-6 ori pe vara cu 300-400 m3 apa la ha Irigarea se intrerupe cu eel putin o luna inainte de recoltare.Se folosesc 3. Irigarea culturii: mai ales in caz de seceta cultura se uda de 4-5 ori pri rigole sau aspersiune cu 200 m3 apa /ha in perioada aprilie .se face din toamna si se continua in primavara . radacina sanatoasa .se executa superficial ori de cate ori este nevoie . -Prasitul'.Fertilizarea faziala : dupa eel de al doilea rarit. Combaterea bolilor si daunatorilor .fasonarea care consta in scurtarea radacinilor si frunzelor . udare.in rasadnite semicalde sau direct in camp .dirijarea climatului. . -Ingrijirea rasadurilor . .5-4kg / seminte pentru un ha cultura . tratamente preventive.Completarea golurilor .Lumina . 60-80kg/ha superfosfat si 60kg sare potasica/ha. la interval de 20-25zile . .mai si de 300-400m3 apa /ha in restul perioadei de vegetatie . -Plantarea se face manual cu plantatorul sau mecanizat . administand .se face cu rasad de aceeasi calitate si varsta cu eel plantat . -Modelarea terenului .Caldura :-germinatia semintelor incepe la +5 C.Combatere daunatorii .ca la ceapa cultivata prin semanat direct.Fertilizarea faziala .Epoca de semanat sfarsitul lunii martie cu 50-55 zile inaintea epocii de plantat . sa nu fi inceput formarea bulbilor .se aplica imediat dupa plantare cu o cantitate redusa de apa iar in caz de seceta se repeat .temperatura optima de germinare este 1518C. se face in straturi-inguste inaltate cu latimea lacoronament de 50cm.Parametrii de calitate .asemanator culturii prin arpagic a cepei .Pregatirea pentru plantare .Irigarea culturii .se face in prima jumatate alunii mai si consta in : .ca la ceapa cultivata prin semanat direct.Producerea rasadului . de fiecare data . Ultima udare se face cu eel putin 3 Ode zile iainte de recoltare . . Schema de plantare 2 randuri pe strat ingust inaltat de 50cm inaltime la distanta de 30cm intre randuri si 10cm intre plante pe rand .20-30t/ha .tratarea prin stropire cu o zi inainte de livrare cu zeama bordrleza 0. fertilizare . .5% sau alte fungicide specifice combaterii manei. se aplica doua fertilizari .prima decada a lunii septembrie . -Udarea de prindere . VARZA CERINTE : .mocirlirea . -prefera temperaturi moderate si umiditate relativa a aerului ridicata .pe terenuri umbrite nu se obtin productii satisfacatoare si calitative . . Recoltarea sfarsitul lunii august .. o grosime la baza de 4-5 mm . 50kg azotat de amoniu .este pretentioasa la acest factor fund o planta de zi lunga . pe straturi reci . CULTURA CEPEI PRIN RASAD -Pregatirea terenului . . amenajate in locuri adapostite .sa prezinte doua trei frunze normale.

la varza de vara intre 15-25 aprilie sau 1-10 mai iar la varza de toamna intre 20iunie si 5 iulie -Udarea de plantare cu 200 me apa /ha pentru a asigura prinderea rasadului.CURZATE 0.se lucreaza cu discul si se erbicideaza cu TREFLAN dar cu 4-6 zile inainte de plantare si se incorporeaza in sol impreuna cu 200kg/ha azotat de amoniu .se va respecta rotatia culturilor -mana .umiditatea in sol sa fie de 7580% din capacitatea de cimp pina la formarea capatinilor si de 85-95 % in timpul cresterii si maturarii capatinei.Umiditatea .MOCIRA.Combaterea bolilor si daunatorilor .timpurii :VIDRA.se da 30-40t/ha gunoi de grajd in combinatie cu 500kg/ha sulfat de amoniu pej soluri alcaline sau cianamida pe soluri acide .la varza timpurie se fac 2-3 udari la 15-20 zile interval cu 300-350 me apa/ha.Pe un sol greu productiile sunt mici datorita unui sistem radicular slab dezvoltat.la varza de toamna se fac 7-8 udari cu aceasi cantitate de apa /ha ..umiditatea in aer sa fie de 85-95% -Hrana .Solul .Toamna se ara la 28-30 cm incorporindu-se ingrasamintele organice si cele chimice ] .se administreaza cantitati mari de ingrasaminte organice si chimice .Irigarea .semitimpurii (de vara ) -GLORIA .cu fertilitate ridicata chiar mai mult decit la varza de vara si toamna .LICURISCA.bine structurate.putregaiul umed al cruciferelor .2% .VELA. SOIURI:.BRAUNSCHEIWIGER.tirzii : DE BUZAU. .prefera soluri cu reactie neutra .are pretentii mari .300 kg/ha superfosfat si 300 kg/ha sare potasica .Varza timpurie cere soluri usorare. .TUCANA . IrigatuI se intrerupe cu 2 saptamini inainte de recoltare pentru a nu crapa capatina . .Completarea golurilor -Prasile .este pretentioasa la acest factor climatic .se face pe toata perioada de vegetatie .25%.DITHANE 0.2%MANCOZEB0.Plantarea in cimp a rasadului se face la varza timpurie la 10-25 martie .RIDOMIL 0.la varza de vara se fac 4-5 udari cu 350-400mc apa /ha .prima la 10-15 zile de la completarea golurilor iar a doua putin inainte de invelitul capatinilor folosind 100 kg/ha azotat de amoniu pentru varza timpurie si de vara si 200 kg/ha azotat de amoniu la varza de toamna .LARES Se cunosc mai multe grupe de cultura : cultura verzei timpurii cultura verzai de vara cultura verzei de toamna cultura verzei pentru pastrare CULTURA TIMPURIE SI DE VARA A VERZEI .FLAVIUS.2%.Primavara.de 2 ori .Fertilizarea in perioada de vagetatie . .nu se intrerup udarile in perioada de formare a capatinei ca si in perioada infloritului si inceputul maturizarii semintelor.25%. .MAGURA.BRAVO 0.DITHMARC.lutoase sau aluvionale .

gargarita tulpinilor .1%.plosnita verzei .1%.15% 0.2-1.Sinoratox 0.Decis 0.15%.Thionex 0.Dimilin .Sinoratox 0.15%.1% 0.Thionex 0.1%. 0.topsin .15%.Diazol0.1%.15% 0.15%.la varza de toamna 60-70 t/ha .Sinoratox .Onefon 0.15%.1%VANDOZEB0. CONOPIDA CERINTE ..paduchele cenusiu .15% Chimix 0.05% 0.putregaiul cenusiu .fluturele alb al verzei .putregaiul alb .2% .02% Recoltarea .Ekalux .benlate 0.Decis -musca verzei .Diazol 0.15%.05% .2%.patarea neagra a frunzelor -ROVRAL 0.ROVRAL 0.05%.Sinoratox 0.1%.buha verzei .Fastac 0.2%.RONILAN.SUMILEX 0.la varza rosie 30-35 t/ha .SUMILEX .ROVRAL .molia verzei .1%.05%.TOPSIN0.bavistin0.05% 0.02%.Dipel0. .esalonat pe masura ce capatinile ajung la maturitate Productia .la varza de vara 35-40 t/ha .Fastac 0.Sinoratox 0.1% .5 kg/ha saminta drajata.SUMILEX 0.Diazol .1%Supersect0.la varza create 40-50 t/ha Varza de vara si cea de toamna pot fi cutivate si prin semanare directa in cimp Semanatul se face intre 10 -20 aprilie folosind 1.la varza timpurie 25-30 t/ha .2%.hernia radacinilor de varza .03% 0.POLYRAM 0.

cu reactie neutra-usor alcalina SOIURI: .10.prefera soluri fertile.tirzii : BATSMAN. 250-300 kg/ha superfosfat.dupa formarea capatinei aceasta dauneaza .TIMPURIE DE BACAU .WHITE BALL TEHNOLOGIA DE CULTURA Conopida timpurie . 1 GO-150 kg/ ha azotat de amoniu Erbicidarea .Lumina .2% cate 4-51/m3.permeabile . CULTURA CONOPIDEI DE VARA Se realizeaza prin rasad repicat in aceleasi conditii ca la conopida timpurie cu urmatoarele diferente : data semanatului este 5-10 martie iar data plantarii rasadului 20-25 aprilie .5 -2cm.FORTADOS.semitimpurii: ALTO. Infiintarea culturii Epoca de plantare : in camp este cat mai de timpuriu intre 10-15 martie in zonele de sud si 15-30 martie in zonele nordice . Epoca de semanat: semanatul se realizeaza intre 20. .la 20 iunie .timpurii : DUMBRAVA. Plantarea rasadului .CABERA.SERRANO .LATEMAN. Udarea de prindere se face imediat dupa plantare cu 250-300 m3 apa /ha .Caldura .se cultiva prin rasaduri repicate produse in sere si solarii.conopida prefera temperaturi moderate si constante .nu-I priesc perioadele secetoase si este dificil de cultivat daca in timpul verii nu este umiditate de eel putin 85% . Rasadul nu se repica dar se rareste la 4 cm si se fertuilizeaza cu o solutie de 2% de ingrasaminte chimice . Fertilizarea rasadului pana la plantarea sa in camp se face de doua ori cu solutie de ingrasaminte chimice complexe . Epoca de semanat este 1 -10 mai. Pentru obtinerea de recolte si mai timpurii se practica cultura protejata in tuneluri din folie .toamna se da 20-30 t/ha gunoi de grajd.Umiditatea-are cerinte deosebite . CULTURA CONOPIDEI DE TOAMNA Se face prin rasad folosind 0.01. in ghivece sau cuburi nutritive de 7x7x7cm..2 randuri pe strat inaltat la 70/30cm sau la 50/25.250-300 kg/ha superfosfat si 150 200 kg/ha sare potasica iar in perioada de vegetatie se fac 1-2 fertilizari cu azotat de-amoniu in doza de 150kg/ha – Solul . Lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca la conopida timpurie .1 iulie la distanta de 70/30-40 cm . Repicatul : se repica atunci cand apar primele frunze adevarate.3 kg/samanta pentru a obtine necesarul de rasad la 1 ha| cultura .la fel ca la varza de toamna .SUPRIMAX.temparatura optima este de 17.20C .cu rasad de aceeasi calitate Irigarea se fac 4-5 udari la cultura timpurie si 7-8 la cultura de toamna folosind 300400 m3 apa / ha Prasile manuale si mecanice . PREGATIREA TERENULUI Aratul-la 15-18 cm Fertilizarea cu 150-200kg/ha azotat de amoniu . Imediat dupa plantare se intinde folia in forma de tunel asigurand protejarea 18-25 zile se obtin recolte cu 20 zile mai timpuriu fata de cultura neprotejata . PREGATIREA TERENULUI NECESITA aceleasi lucrari ca la varza timpurie. Completarea golurilor . Schema de plantare .este pretentioasa la lumina mai ales in prima parte a perioadei de vegetatie.rezista la -4-5 C iar inflorescenta capata pete la -1C . Plantarea in acest caz se face la inceputul lui martie la distante de 70/30cm.Hrana .02 si la o adancime de 1.

-LUMINA .Vipon.UMIDITATEA .8 g magneziu /mp .intensitatea si durata luminii au rol deosebit de important pentru cresterea si dezvoltarea plantelor .2.CULTURA IN CIMP CERINTE : -CALDURA .se face prin legarea cu rafie a frunzelor deasupra inflorescentei sau prin frangerea a una doua frunze . in primele faze si de 78-81% in perioada de fructificare Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 55-65% in faza de rasad si de 60-70% in timpul fructificarii.temperature minima de germinare este de 12 G .ROXANA .Fachel.cu gunoi de grajd si 2/3 din doza totala de superfosfat si sare potasica Starea de fertilitate Scazuta Medie Buna Ridicata Gunoi de grajd t/ha 40-50 30-40 20-30 0.Mai nou au aparut hibrizi care nu necesita aceasta lucrare TOMATE. 3. Dacia.25 g calciu .SOLUL .5 SOIURI : . .temperatura optima de germinare a polenului este 21-26 C iar de crestere a fructelor 18-24 C .segmentarea resturilor vegetale si afinarea solului in vederea nivelarii.a.ISALNITA 50.Pavio.Roma.Subsolajul .cu pH de 6-6.CLUJ 80.Monor.BUZAU 22.la peste 30 C nu mai fructifica iar la peste 35 C plantele isi inceteaza cresterea.au cerinte ridicate la caldura .temperaturile sub 10 -12 C sunt daunatoare iar cele de -1C chiar si pe timp scurt cauzeaza inghetarea plantelor.20 N KG/HA 150-200 100-150 60-100 35-60 P2O5 KG/HA K2O KG/HA MgO KG/HA 100-150 70-100 35-70 0-35 100-150 75-100 40-70 0-40 35-50 25-35 0-25 0 .LAURA .ARLETA .CAROLINA .Vidra 533.soiuri pentru consum in stare proaspata si industrializare :ACE ROIAL.Fertilizarea de baza .c.Ferma.pentru afinarea adinca a solului la 50 cm odata la 3-4 ani in special pe soiuri grele .consumul de elemente nutritive este in functie de performantele de productie urmarite La o productie de 6 kg/mp( 60 t/ha ) plantele de tomate extrag din sol 19 g azot .argiloase .Tip-Top TEHNOLOGIA DE CULTURA : -Desfiintarea culturii anterioare . A doua fertilizare se face la 10 zile dupa prima in cazul conopidei timpurii si la 20 zile in cazul culturii de toamna folosind aceleasi doze ca la prima fertilizare Protejarea inflorescentei . -Nivelarea de intretinere .MARA .Fertilizarea : cu 100 kg/ ha azotat de amoniu la 2-3 saptamani de la plantare in cazul culturii timpurii si de 100-125 kg/ha in cazul culturii de toamna .cu scopul de asigura conditii optime pentru irigarea culturii .prefera soluri cu textura mijlocie. .PRECOCE SOMESENE.la nivel de 68-77% din c.aluvionare. .pretind un sol aprovizionat cu apa .8 g fosfor .30 g poatasiu.Romec 554.EXPORT 2. -HRANA .soiuri pentru consum in stare proaspata :MINERVA .cea optima de germinare si crestere este de 22 C .UNIREA -soiuri pentru industrializare :Buzau 47.

05 Plantarea se face manual sau mecanic Schema de plantare : -2 rinduri pe stratul modelat .FUSILADE SUPER 121/ha cu incorporare imediata.rasadnita si virsta rasadului sa fie de 3540 zile . GALEX 8 L/HA .fertilizare.60-70 cm intre rinduri .25 februarie 1 martie in sera sau in rasadnita iar rasadul sa aiba virsta de 45-60 zile .se administreaza diferenta de 1/3 din ingrasamintele cu fosfor si potasiu precum si ingasamintele cu azot -Erbicidarea .pentru tomate de vara : 20.04-25.03 l/ha.30 cm intre plante pe rind .TREFLAN 3-5 L/HA sau DUAL 3 L/HA cu incorporare usoara.2 rinduri pe strat modelat .BLASER 0.tomate pentru industrializare : 20.Epoca de semanat este in functie de perioada de plantare .40 cm intre plante pe rind .SENCOR 5 kg/ha .05 cind temperature solului la adincimea de 5 cm este de 10-12 C Se seamana in 3 etape pentru esalonarea productiei Schema de semanat .la 10 zile de la rasarit cind au aparut frunzele cotiledonale Lucrari de ingrijire : inainte si dupa repicat se aplica lucrarile specifice de ingrijire a rasadurilor care se refera la dirijarea factorilor de mediu.rasadnite si virsta rasadului la plantare sa fie de 35-45 zile . .60-70 cm intre rinduri .tomate timpurii .pentru tomate timpurii :20.50 cm intre plante pe rind Adincimea de plantare .se poate asigura printr-o aspersiune fina fara a se forma crusta In aceste conditii rasarirea are loc in 12-15 zile .-Aratura . -Completarea golurilor la culturile infiintate prin rasad .5 cm LUCRARI DE INTRETINERE: -Udarea dupa plantare -la fiecare planta se administreaza 1-2 1 apa . Semanatul se face la 5 cm distanta intre rinduri si 1.5 kg/ha .2 L/HA .60 cm intre rinduri .04-10.5.3kg/ha.6 l/ha.protectie a plantelor Inainte de plantare cu 7-14 zile se calesc rasadurile . PANTERA 1.cite 2 rinduri pe strat modelat cu latimea de 104 cm la 50 cm intre rinduri Norma de saminta .TITUS 0.pentru modelarea terenului .manual pe suprafete mici.tomate pentru industrializare .SENCOR 0.04-1.2 rinduri pe strat modelat .Deschiderea rigolelor .se face cu grapa cu colti reglabili sau grapa cu discuri pentru afinarea solului si distrugerea unor buruieni -Fertilizarea de primavara .tomate de vara -toamna pentru consum si este 1 martie -20 martie in solari .8 1/ha .este de 1.5-2 kg/ha dar se poate reduce pina la 1 kg/ha Adincimea de semanat .sau se uda pe rigole cu 150-200 m3 apa/ha -Udarea semanaturii . Epoca de plantare :.Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm PRODUCEREA RASADULUI: .PAARLAN 1.toamna la 28-30 cm pentru afinarea solului si incorporarea ingasamintelor -Grapatul terenului .04-15.pe stratul de 0-5 cm adincime trebuie asigurata umiditatea de 7075%.de la 5 martie pina la 25 martie in trei etape la interval de 10 zile in solari .LEOPARD 0. . PIVOT 0.05 .TARGA 1-21/ha .75-1.la 2-3 zile dupa plantare .5 L/HA LASSO 4 kg/ha .pina la prima frunza adevarata INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANARE DIRECTA IN CIMP Epoca de semanat .este de 2-2. . Norma de saminta este de 250-300 g saminta /ha Repicatul rasadurilor .05 .5-2 cm intre seminte pe rind .

patarea pustulara a fructelor .05%.02%.DIAZOL 0.MELODY 0.MESUROL 3-6 KG/HA .2%.75%.02%.SHAVIT 0.TALSTAR 0.MANCOZEB 0.2%.15%. CONFIDOR 0.fuzarioza .1%.PATAFOL 0.TURDACUPRAL 0.2%.15%.POLYRAM 0.TOPSIN.musculita alba .TOPSIN 0.BENLATE 0.5 1 /planta .BESTSELLER 0.SINTOGRIL.B.2%.3%.ZEAMA BORDELEZA 0.04%.patarea cafenie .ROVRAL .1%.mana .2%.EKALUX 0.FASTAC 0. ACTARA 0.se fac 2 fertilizari .LABlLITE 0.5%.AVISTIN 0.25%.1% SI 0.3%.2%.ACTELIC 0.SUPERSECT 0.BAVISTIN 0.TOPSIN 0.CURZATE 0'.gindacul din Colorado .FOLPAN 0.putregaiul cenusiu .SAPROL0.2% MELODY 0.02% .1%.02%.DEROSAL.REGENT 0.075%.75%.05%.omida fructelor .2% .2%. ACTARA 0.SUMILEX 0.15% .iar a 2 a la 15-20 zile dupa prima cu 120 kg azotat de amoniu.BENLATE FUNDAZOL.LABILITE .coropisnita .de regula de 3-4 ori -Irigarea culturii .12% .VANDOZEB 0.2%.MESUROL 3-6 KG/HAIMOL 15 kg/ha LUCRARI SPECIALE : .DYTHANE 0.VETICILIOZA -tratamente cu : FUNDAZOL.5 1 solutie la planta (tratament la sol ).15%.-Raritul tomatelor semanate direct in sol .BRAVO 0.25%.5%.viermele sirma .DYTHANE 0.REVICUR 0.P.TURDACUPRAL 0.02% . 100 kg superfosfat si 75 kg sare potasica /ha .fainarea-SYSTHANE 0.15% .1%.075%.spalier .04%.EQUTION PRO 0.2% .1 %SUMICO 0.2%.se repeta pe masura ce plantele cresc .TALSTAR 0.KONKER 0.15%.DYTHANE 0.2%.SINTOGRIL.tulpinii si fructelor .GRILOSIN 30 KG /HA .TILT 0.04%.2%.METOBEN.1%.patarea si basicarea fructelor . -Combaterea bolilor si a daunatorilor .limaxul cenusiu .5%.DYTHANE0.TURDACUPRAL 0.KASUMIN 0.MERPAN 0.tutori.se face de 1 -2 ori . cite 0.CHAMPION 0.BAVISTIN 0.distanta dintre plante va fi de 45 cm asigurind 30 -32 mii plante /ha -Prasitul .alternarioza -ROVRAL 0.RONILAN.ZEAMA BORDELEZA 0.2% .se fac 6-8 udari la 8-10 zile interval cu 200-500 m3 apa/ha In faza de formare si crestere intensa a fructelor se fac udari cu norme mari de 400-500 m3 apa/ha dar la intervale scurte Culturile infiintate prin semanare directa in sol se iriga la interval de 15 zile in lunile iunie si iulie si de 20 -25 zile in august si septembrie -Fertilizarea faziala .prima data cind plantele au o pereche de frunze adevarate iar a 2 a cind au 4-5 frunze adevarate.PROPLANT 0.prima imediat dupa aparitia primelor fructe cu 50 kg azotat de amoniu si 50 kg sare poatsica .2 %.DYTHANE 0.MANOX 0.putregaiul radacinilor .15%.2%.75%.2%.MANCOZEB0.CONFIDOR 0.LANATE 0.Palisarea plantelor .15% .05%.RIDOMIL 0.SINORATOX 0.25% -septorioza .25%.3% RIDOMILO.CHAMPION 0. SEVIN 0.1% .1%.FASTAC 0.Instalarea mijlocului de sustinere .GRILOSIN 30 KG /HA .BAVISTIN 0.ori de cite ori este nevoie .5 1 /planta .2%.POLYRAM 0.TELDOR 0.TOPSIN.ZEAMA BORDELEZA 0.1% SI 0.3%.1%.VANDOZEB 0.155..05%.EUPAREN 0.DYTHANE .BAMPER 0.05%.manual .AFUGAN 0.BENLATE 0.BRAVO 0.METOBEN.15%.2%.CHAMPION 0.05%.DEROSAL.FASTAC '0.15%.15%.

5 cm .3%.o singura data si se repeat 1| 4-5 zile . la soiurile de vara -toamna ajunge la 45-60t/ha iar la cele pentru industrializare productia este de 80-100 t/ha .se indeparteaza virful tulpinii dupa 1 -2 frunze aflate deasupra ultimei inflorescente cu scopul opririi cresterii -Tratamente cu substante biostimulatoare .indepartarea frunzelor bazale care sunt imbatrinite.1% Stropirea primei inflorescente se face cind aceasta are 2-4 flori deschise.Defolierea .fara precipitatii eel putin 10-12 ore dupa aplicarea tratamehtului .cind copilul are 2-4 cm .stimularea legarii florilor .cu TOMATOSTIM 3.Cirnitul .09%.prin pulverizare fina pe plante cind fructele din prima infloresc au diametrul de 2-2.bolnave sau uscat Recoltarea .NO-SEED 0.CULTURA IN CIMP CERINTE : . .stimularea maturarii fructelor -prin tratamente cu ETHREL diferentiat: pentru accelerarea coacerii fructelor Ethrel in cone 200-250ppm.TOMAFIX 0.-Copilitul . sau cind 50% din fructe au intrat in pirga dar se folose In concentratie de 500 ppm Temperatura minima a aerului sa fie de 18 C.pe masura maturarii fructelor Productia . CASTRAVETE .40-50 t/ha .numai la culturile sustinute pe araci sau spalieri .

0. .TALSTAR 0.KASUMIN . RENATO. Mana .3% CHAMPION .2% .ACTARA 0.TALSTAR 0.prin semanare directa in cimp Desfiintarea culturii anterioare Fertilizarea de baza Aratura la 28-30cm adancime Afanarea superficiala primavara prin grapare Erbicidarea cu Balan sau Benefex .castraveti cu fruct semilung : TOPAZ. SELECT.02% .3% CHAMPION .SISTHANE 0.0. PREMIER .3% . CORIBAC. CORNISA . SOIURI .0.Pregatirea terenului este la fel ca la semanat .GRILOSIN 30 KG/HA Coropisnita :SINTOGRIL .-Caldura . KASUMIN . .0.1% .15% Tripsi -: CONFIDOR 0. Norma de samanta 4-5kg/ha la adancimea de 2-3 cm .SINTOGRIL . MATILDE. Fertilizarea faziala COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR Patarea unghiulara . Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea de 104 cm . Fertilizarea pe rand odata cu semanatul este benefica in majoritatea cazurilor mai ales daca se aplica un strat de mulci .pt.1%. Udarea .3% . Se recomanda 30-40t/ha gunoi de grajd urmat de una sau mai multe fertilizari faziale Cind plantele incep sa creasca se aplica pe rand 30-60kg/ha azot.25%.la temperaturi mai mici de 12C plantele pier .pe masura ce fructele ajung la maturitatea deplina Productia . MONDIAL.castravetii cer 90-100% umiditate atmosferica si 90-95% la sol Excesul de apa duce la asfixierea radacinilor .semintele nu germineaza la temperaturii de 11C . din aceasta cauza in perioadele de vara geamurile serelor se cretizeaza .EKALUX 0.0. AMOR.0% . POLYRAM 0. bogate in materie organica .04%.05%.Insuficienta potasiului duce la deformarea fructelor . .04% Viermele sirma :.PRIN RASAD .cand la 1 Ocm adancime avem 12C .04%.25%. culturi in spatii protejate : FARBIO.1%.talstar 0. ADONIS .3% .15%.2% .dupa semanat.eel mai mare consum este in faza de crestere intensa a fructelor. Bravo 0. Semanatul .LUMINA . CORVIN .aplaud 0. TEHNOLOGIA DE CULTURA .DITHANE 0.0.procentul de plante rasarite este mult mai mare la 16C si atinge maxim la 25C . Karathane 0.actara 0. TILT .ACTELIC 0. Prasitul Irigatul se fac 6-8 udari cu 250-300 m3 apa/ha .UMIDIDATEA . Fainarea .2%. Perdele de protectie in zonele cu vanturi sau curenti reci. Paduchi: -SINORATOX 0.castravetele este pretentios la intensitatea luminoasa si anume o intensitate mare .02% Recolatrea .GRILOSIN 30 KG/HA Musculita alba de sera : -confidor 0.necesita soluri usoare bine drenate . 8-10 t/ha cind fructele sunt mici si de 20-25 t/ha cind fructele sunt mari TEHNOLOGIA DE CULTURA . MAGIC .castraveti tip cornison : CORNISON DE PARIS .temperatura optima este de 18-25C . la 8-10 brazde cu castraveti se insamanteaza o banda de protectie din 3-4 randuri de porumb sau sorg. LEVINIA .HRANA . CURZATE -0.1%. MUSTANG .6-81/ha aplicat cu o saptamana inainte de infiintarea culturii. prelungita scurteaza perioada de rodire si micsoreaza productia .15%. SOLUL .fastac 0. FAMOSA . CURZATE .

.spalier din sirma care pune in evidenta capacitatile de productie a hibrizilor Materialul biologic .irigarea culturii .dupa plantare .este preferabil sa se folosesca rasaduri produse prin semanat sau repicat in ghivece cu virsta de 30 zile .30-35 zile si sa fie bine calite .UMIDITATE .Intretinerea .50-55 mii plante/ha .temperatura minima de germinare este de minim 15-1 1C iar temperatura optima pentru crestere si dezvoltare este de 25 .copilitul plantelor .Schema de plantare .la fel ca la cultura nepalisata .1.RENATO SI PREMIER Sistemul de palisare . chiar rezistenta la insolatiile puternice din timpul verii .palisarea plantelor .combaterea bolilor si a daunatorilor . 100 kg/ha azotat de amoniu si 75 kg/ha sulfat de potasiu contribute la obtinerea unei productii superioare .aplicarea ingrasamintelor organice .Virsta rasadului .fertilizarea faziala. Se infiinteaza in prima jumatate a lunii iunie .incepe la 25-30 zile de la plantare si dureaza 6.vezi cultura prin semanare directa TEHNOLOGIA DE CULTURA PE SPALIER Este in curs de extindere in cimp Se recomanda hibrizi Fl cu inflorire genoica :MILENIUM. .planta foarte pretentioasa.30 C .cu azotat de amoniu sau cu sulfat de potasiu ( sau azotat de poatsiu) .5-10 t/ha.in combinatie cu ingrasamintele chimice .este o planta rezistenta la seceta dar irigarea poate contribui la sporirea accentuata a productiei .LUMINA .se fac 10-12 udari cu 250-300 me apa/ha .LEVINIA..6 kg/ha saminta.prin semanare directa a 5.ciupitul lastarilor laterali dupa ce au format fiecare 2-3 fructe Recoltarea . calitativ si cantitativ .2 rinduri pe brazda la distanta de 20-25 cm intre plante pe rind -Udarea.HRANA . Schema de plantare .prasile . Productia este de 10-15 t/ha PEPENELE VERDE CERINTE: -CALDURA .8 saptamini Productia :30-40 t/ha Se practica si cultura tirzie a castravetilor in cimp care este destinata consumului proaspat dar si conservarii.in benzi cu 2 rinduri cu distanta de 60 cm intre rindurile benzii si 180 cm intre benzi si 28cm intre plante pe rind Norma de saminta .5 kg/ha cind se infiinteaza cultura prin rasad si 3 kg/ha saminta cind se seamana direct Intretinere : -completarea golurilor .

5-2 kg in functie de marimea samintei ..prefera soluri luto.01%.esalonat Productia .MELODY 0.02% .075%. cu pH intre 6-7.FASTAC 0.SINTOGRIL 30KG/HA sau GRILOSIN .07%. -Irigarea .15%.QUADRIS 0.OMITE 0.semanatul .1%. .TALSTAR0.TILT 0. .primavara aratura se intretine cu lucrari cu grapa sau cu cultivatorul pina la momentul semanatului -fertilizarea de primavara . . SOIURI SI HIBRIZI: . .SUGAR BABY.BENLATE 0. .sortiment mondial: CHARLESTON GRAY.cantitatea de saminta la ha este de 1. Solul .3%.05% .CHAMPION 0.distanta intre rinduri sa fie 2 m iar intre cuiburi pe rind de 0.DOCHITA .cu BALAN 8 1/ha .04.05% .DEMIT AN 0.paduchi .2%. 10 % Recoltarea .epoca optima este sfirsitul lunii aprilie inceputul lunii mai .CRIMSON SWEET.Fertilizarea faziala cu ingrasaminte complexe .SHAVIT 0.combatere boli si daunatori: .05%. formarea tuberculilor are loc la 15-18C .viermi sirma . ACTARA 0.DIAZOL 0. .ACTILIC 0.2%.erbicidarea . LUCRARI DE INTRETINERE : .DIYTHANE 0.1%.DULCE DE DABULENI.15%.tripsi .RIDOMIL 0.PARADIS.pepenele verde reuseste bine pe soluri cu profil adinc. cand sunt distruse frunzele si nici de 1C pentru tuberculii.nisipoase sau nisipoase cu capacitate mare de aeirisire .CONFIDOR 0.PREVICUR 0.SOLUL .fuzarioza .025%.ACTARA 0.hibrizi :FABIOLA.2%. .BAVISTIN 0. La temperaturi ridicate ale solului din perioada de formare a tuberculilor determina reducerea prdductiei cat si degenerarea materialuilui biologic . Nu rezista la temperature scazute de -5C .05%.fainarea .POLYRAM 0.incoltirea tuberculilor de cartof are loc la temperatura de 5-6C .LOVRIN 522.TOPAZ 0.5 m realizirid o desime de 10 000 plante /ha .Prasile repetate . .cind la sol se depasesc 12 -14 C .20-40 t/ha CARTOFUL CERINTE : Temperatura .3%.are cerinte mari.2%.KARATHANE 0. NISSURUN 0. temperatura optima de rasarire este 13-15C . Umiditatea .2-3 udari cu 200-300 me apa /ha .paianjen .structurate .TIMPURIU DE CANADA .25%.1%.FUNDAZOL 0.1% .Raritul si musuroitul la cuib .adincimea de semanat este de 4-5 cm.SINORATOX 0.DE DABULENI.2% ..soiuri traditionale romanesti : DE MINIS .CRISBY TEHNOLOGIA DE CULTURA : -aratura de toamana la 30 cm adincime .mana .insorite si cu apa freatica la peste 2 m adincime .

Hrana .16 kg/potasiu . Gunoiul de grajd este valoros in primul rand la soiuri tarzii si semitarzii .prefera sol bine afanat si aerat .77 kg/ magneziu .22 kg/ calciu . intr. La folosirea de tuberculi in grosime de 40-50mm . mareste procentul de tuberculi buni pentru samanta . Pentru obtinerea de culturi extatimpurii si timpurii se recomanda incoltirea tuberculilor de samanta in conditii de lumina naturala sau artificiala si la o temperature de 12-18c ziua si 10 12C noaptea . La soiuri timpurii si extratimpurii gunoiul de grajd are efect redus asupra productiei. la o densitate de 600 000 cuiburi /ha este necesara o cantitate de samanta de 3 to. secara .o solutie de concentratie 0. Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular. LUMINA . Tuberculii formeaza coltii de 1-2 mm .94 kg/ azot. iar pe rand 14-40cm .difera in functie de metoda de plantare In situatia plantarii cartofului fara bilon .sfecla . nu suporta umbra . dar imbunatateste regimul termic al solului si conditiile fizice si biologice a acestora .combaterea crustei si a buruienilor in curs de rasarire sau abia rasarite Nu se realizeaza combaterea buruienilor ajunse in faza de . La insuficienta potasiului ritmul de crestere a plantelor este redus .grau .Sporul de productie la tuberculi sub influienta potasiului ca ingrasamant este mai mic in comparatie cu eel asigurat de azot si fosfor ( 28kg/ tuberculii la 1 kg/potasiu). in formarea tuberculilior a maturizarii si a depunerii amidonului. se asaza in ladite de 15-20kg tuberculi care se stivuiesc . SAMANTA .5% . porumb .In conditii de irigare solurile nisipoase sunt foarte favorabile mai ales pentru culturile destinate consumului timpuriu . Rotatia culturii .58 kg/ fosfor.are pretentii mari. Aratul se face la 30 cm adancime Nivelarea terenului este foarte importanta si se executa inainte de efectuarea lucrarilor de baza si se face cu grapa cu discuri Primavara se face lucrarea cu combinatorul sau cu grapa cu discuri cat mai adanc Biloanele se constuiesc cu cultivatorul echipat cu rarite la o distanta intre ele de 7075cm . mana si la nanism. 1. Zone foarte favorabile sunt cele cu un regim de precipitatii de 600-800mm/anual si o temperatura medie din luna iulie de 18-19C . 7. leguminoase . Este o excelenta planta premergatoare pentru culturiile de primavara . Sporul de productie prin aplicarea ingrasamintelor fosfatice este de 40-44 kg/la 1 kg/fosfor . Potasiul influientiaza rezistenta la seceta .pina la rasarirea coltilor ( 20-30 zile ) grapatul culturii este cea mai importanta lucrare Se realizeaza astfel afinarea solului.este putin pretentos fata de cultura premergatoare Asigura productii mari dupa . 1. Se face in incaperii luminoase cu posibilitati de aerisire sau in pivnite . 3.de 45cm inaltime la intuneric la temperaturi de 15-18 C timp de 8-10 zile . Excesul de fosfor nu dauneaza cartofului cum dauneaza azotul.se folosesc tuberculii sanatosi lipsiti de viroze si boli. LUCRARI DE INGRIJIRE .pentru o tona de tuberculi se extrag din sol: 5. Sporul de recolta datorat ingrasamintelor cu azot este cuprins intre 40-106kg/ tuberculii la 1kg/ azot. Cartoful se planteaza timpuriu imediat ce terenul se zvanta . Pana la plantare tuberculii formeaza coltii de 2-3 mm lungime . Tuberculii se tin la incoltit 25-45 zile iar tehnica acestei operatii presupune : tratarea tuberculilor cu formalina timp de 5 min. in . Distanta intre randuri este de 60-70cm . Lucrarile solului . Nu marimea tuberculilor de samanta determina producitia ci densitatea de plantare care trebuie sa fie de 230-280 mii tulpini principale /ha . Tuberculii tratatii se tin in gramezi. orz .

Afalon.din cauza ca sunt inradacinate .in perioada dintre plantat si rasarit .dar necesita o prasila oarba cu cultivatorul echipat cu cutite speciale .05%.iar a treia la inceputul plantarii Numarul de grapari este in functie de umiditate..Ridomil 0.4 frunze .a doua .40-80 t/ha.25%. .2'%. Mana cartofului .1%.Melody 0.deja.in faza a doua .in functie de destinatia pe care o au tuberculii si starea sanitara a plantelor .1% .Pina la rasarire se executa 2-3 lucrari de grapare : prima imediat dupa plantare .imediat ce se observa formarea crustei.Actara0.8 zile .sunt lucrari de combatere a buruienilor dar si de refacere a bilonului Bilonarea .de natura solului si de intervalul de la plantare pina la rasarire . INTRODUCERE IN VITICULTURA DEFINITIA SI CONTINUTUL VITICULTURII Termenul de viticulture deriva din limba latina: "vitis" = vita de vie "cultura" = cultivare.Sencor.iar in faza a doua se fac 4-5 udari cu norme de 3 00-3 5 Omm in functie de textura solului si metoda de udare La inceput intervalul dintre udari este de 10-12 zile iar apoi de 6 .in forma de T inters si rarite pentru musuroire In timpul rasaritului. cultura se grapeaza peste biloane cu grapa falsa sau cu grapa cu colti la care coltii sunt orientati spre inapoi fata de directia de inaintare pentru a evita vatamarea tuberculilor Cind plantele au 10 -15 cm se refac biloanele efectuindu-se si o prasila manuala In perioada de vegetatie se mai executa 2 lucrari de intretinere si de refacere a biloanelor Folosirea erbicidelor in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu bilon Erbicidele : Gesagard.1 %.Fastac 0.Dual se administreaza pe intrega suprafata in doze de 26 kg/ha .zeama bordeleza 0.starea de imburuienare. Recoltarea .3%.incepe cu prima prasila cind plantele au 15-20 cm inaltime iar bilonul este redus ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele Dupa 10-14 zile se executa al 2 lea prasit ( a doua bilonare ) cu bilonul mai mare decit la prima executie .se combate cu : Turdacupral 0. Udarile la cartof se repartizeaza pe 2 faze de vegetatie : formarea tuberculilor ( cresterea stolonilor si tuberizarea ) si cresterea tuberculilor In prima faza se fac 3-4 udari prin asperiune si 2-3 prin brazde cu norme de udare de 400-650 mm..2%.concomitant cu lucrarea de rebilonare Erbicidele se pot administra si dupa rebilonare .02%.3.exclude grapatul inainte de rasarire.05%.2% Gindacul din Colorado . Productia .Graparea se face cu grapa cu colti reglabili cu coltii orientata inapoi fata de directia de inaintare a agregatului pentru a evita vatamarea tuberculilor sau a coltilor acestora Prasilele .Victenon 0.Regent 0. cind tuberculii au eel putin 30 g se pot recolta .Curzate 0. ingrijire Viticultura reprezinta o ramura de baza a horticulturii.Decis 0.Acum este obligatorie si o prasila manuala pe rind cind se perfectioneaza si lucrarea de bilonare ( se face un bilon mai mare ) PlantatuI cu bilon . care studiaza particularitatile biologice si modul rational de cultivare a vitei de vie.Mancozeb 0.

la preturi avantajoase. au Sursa de profit Sursa de hrana importanta .substante pectice. cultura vitei de vie.care sa asigure valorificarea conditiilor ecologice si a potetialului biologic al soiurilor cultivate. uneori.Pentru populatia din zona de deal. fara cheltuieli suplimentare pentru prelucrare si depozitare. Tehnologiile de producere a materialului saditor viticol cu valoare biologica si tehnica ridicata. IMPORTANTA VITICULTURII Valorifica superior fondul funciar: Vita de vie realizeaza rezultate foarte bune pe terenurile in panta.Strugurii simustul. vitamine. morfologia si anatomia.Venituri importante se obtin in special pentru struguri de masa. care4 -realizeaza productii mari de struguri.Pe plan mondial. reducerea eroziunii solului si continuarea proceselor de solificare. nisipuri si soluri nisipoase. singura sursa de venit. Tehnologia de infiintare si intretinere a plantatiilor viticole roditoare. biologia fi fiziologia vitei de vie carefundamenteaza tehnologiile de cultura. ce sunt valorificatr rapid. ajungandu-se pana la 60% in Elvetia si Germania. Produsele viti-vinicole. 47% din plantatiile viticole sunt amplasate pe terenuri in panta.cu scopul de a pune in valoare potentialul biologic al soiurilor si de a realiza o eficienta economica ridicata Viticultura cuprinde trei parti distincte: Partea generala studiaza • originea.Prin cultura vitei de vie se realizeaza stabilizarea terenurile in panta.prin diferite metode . in conditiile realizarii unei eficiente economice ridicate. evolutia si sistematica vitei de vie. mai putin favorabile sau chiar improprii alter culturi.ecologia. datorita continutului bogat in zaharuri simple saruri minerale. erodate. Cultura vitei de vie asigura obtinerea unor venituri importante Valoarea productiei obtinuta la hectar echivaleaza cu cea realizata pe circa 10 hectare de culture cerealiere. au ocontribute insemnata in alimentatia umana. reprezintaprincipala. strugurii si vinul in special. ere sa permita infiintarea unor plantatii viticole corespunzatoare.

fiind considerat un aliment si un medicament. 1. asigurand ocuparea fortei de munca din regiunileviticole. consumat rational (in special vinul rosu). 2 kg.asupra organismului uman un effect energizant. 1878). 0.o.5-0. infrumusetand cadrul natural. tehnologile de cultura alicate au fost diferite in functie de conditiile social-economice a perioadelor istorice parcurse. SITUATIA VITICULTURII IN ROMANIA Conditiile deosebit de favorabile de clima si relief . compoturi. prin conducerea in diverse forme .Rolul peisagistic este mult mai accentuat cand vita de vie este cultivate in gopodariile populatiei. . este "cea mai sanatoasa si igienica bautura "(L>Pasteur. II de lapte. Suprafetele ocupate cu vita de vie. prelucrate in industria alimentara: vinuri. Baza de materii prime pentru economia nationala Strugurii reprezinta material prima pentru o gama larga de produse vitivinicole. criza care a fost depasita prin altoirea soiurilor europene pe portaltoi de origine americana.0 kg.suprafata cultivate cu vita de vie creste treptat. care sa corespunda criteriilor estetice. in care este cultivate vita de vie. pe care vita de vie le intalneste in aproape toate regiunile tarii. de tomate. Un kilogram de struguri proaspeti furnizeaza organismului GOO-1200 calorii iar un kilogram de stafide pana la 2600 de calorii. are un effect benefic asupra organismului uman. productiile obtinute. si modificarea tehnologiilor de cultura. au determinat o criza puternica in evolutia viticulturii. cartofi. Atacul filoxerei de la sfarsitul sec. unde o mare parte din populatie isi castiga existenta din aceasta activitate.Dupa anul 1900 incepe refacerea si dezvoltarea viticulturii. deseori rustic. Vinul. dulceturi. al XlX-lea la care s-au asocit cele doua boli criptogamice de origine Americana. un kilogram de struguri echivaleaza cu l./ha). Rol peisagistic Plantatiile viticole au si un rol peisagistic. mineralizant reconfortant si chiar therapeutic. audeterminat ca viticulturea si vinificatia sa reprezinte o ocupatietraditionala in Romania.5-2kg.8 kg carne. majoritatii fructelor si se apropie de cea a unor alimente de baza. 3-5kg. in jurul locuintelor. de pere. stafide. mana si fainarea. Asigura locuri de munca Viticultura solicita un volum mare de forta de munca (80-100 z. valoarea alimentara fiind superioara. de mere. principalul produs rezultat din struguri.

ajungand un maxim de 300400 ha in anul 1971, dupa care s-a redus treptat , ajungandin anul 1990 la 223600 ha. Promulgarea legii fondului funciar (Legea 18/1991) si reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole au determinat cresterea suprafetelor viticole, dar aceasta crestere s-a realizat, in special, pe seama hibrizilor producatori direct!. Patrimoniul viticol al Romaniei, care cuprinde plantatiile de vii roditoare, terenuri in pregatire, pepinierele viticole era de 254400, in anul 2002, reprezentand 1,7% din suprafata agricola. Din suprafata ocupata cu soiuri nobile, soiurile pentru struguri de masa reprezinta 15400 ha (12,8%) iar soiurile pentru struguri de vin 108400 (87,2%). Semnificativ pentru viticulture romaneasca este situatia pepinierelor viticole, cu numai 121 ha (0,05%), a plantatiilor cu portaltoi cu circa 300 ha (0,12 ha), si a suprafetei ocupata cuplantatii tinere de 2151 ha (0,8%). Patrimoniul viticol se afla intr-un process de imbatranire evidenta Din totalul plantatiilor viticole roditoare de 242700 ha, 7739(23,8%), au varsta de pana la 20 de ani, iar!32387 ha (54,6%) au peste 20 de ani. Pentru mentinerea potentialului de productie al plantatiilor viticole este necesara o rata anuala de reinnoire a plantatiilor viticole de % (in jur de 10000 ha.

Zona viticola Pericarpatica Aceasta zona este cea mai intinsa corespunde centurii pericarpatice de dealuri sau coline si campiilor piemontane periferice acestora si cuprinde peste 50 % din suprafata viticola a tarii. Relieful este predominant deluros cu expozitii favorabile: estice, sudice si vestice si cu potential pedo-climatic de certa pretabilitate viticola. Zona este recunoscuta prin calitatea si finetea vinurilor albe in primul rand, secondate, mai ales spre sud, de cele rosii. Ea cuprinde 5 regiuni viticole: Regiunea viticola a Podisului Moldovei; Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor, Regiunea viticola a Podisului Getic, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Banatului, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Crisanei si Maramuresului. Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor Aceasta regiune viticola corespunde in cea mai mare parte cu zona piemontana dintre Valea Trotusului (Adjud) si Valea Prahovei (Ploiesti), desfasurata pe o lungime de 200 km si o latime de 5 -10 km. Este regiunea cu cea mai mare omogenitate a condifiilor ecologice, cu cel mai mare procent al utilizarii viticole pe unitate de suprafata (intre 25

- 75 % din terenul agricol) si cu cea mai mare productie de struguri la hectar din tara. Este regiunea cu cel mai tipic peisaj viticol din Romania. Relieful de campie piemontana, aplecata uniform sau in trepte largi spre exterior (alt. de 100 -300 m) este fragmentat de vai in suprafete cvasitabulare sau larg valurate colinar, cu expozitii favorabile culturii vitei de vie. Pantele versantilor sunt moderate (3 - 10°), dar local sunt mai accentuate (20 - 45°) cu procese deluviale mai intense. Climatul este temperat cu accente continentale favorabil culturii vitei de vie, in special din punct de vedere heliotermic: temperatura medie anuala este de 10° C (intre 9,5 si 10,5°), durata perioadei de vegetate 195 zile (185 - 210 zile), radiatia globala este de 120 - 130 kcal/cm2 )din care 85-90 kcal-cm2 in timpul vegetatiei), suma insolatiei reale din perioada de vegetate 1550 ore (1320 -1780 ore), suma temperaturilor active este de 3260° C (3120 - 3400° C), suma anuala a precipitatiilor este de 550 mm (intre 500 - 600 m), din care cea 350 mm cad in perioada de vegetatie. Temperaturile minime din timpul iernii coboara pana la -25-35° C si pun, in general, rar in pericol cultura vitei de vie (l-2ani din lO). Solurile cu utilizare viticola sunt cemoziomuri argilo-iluviale, soluri cenusii, soluri brun-roscate sau brurie-luvice si pe arii mai restranse rendzine, pseudorendzine si litosoluri. In aceasta regiune viticola exista 5 podgorii: Panciu, Odobesti, Cotesti, Dealurile Buzaului si Dealu Mare. Regiunea este specializata in producerea vinurilor albe si rosii de calitate superioara din soiurile: Feteasca alba, Feteasca regala, Aligote, Sauvignon, Pinot gris, Riesling Italian, Cabernet Sauvignon, Feteascd neagrd, Pinot noir §i Merlot. In regiune se produc si cantitati insemnate de struguri pentru masa in special din grupa Chasselas (mai ales in podgoriile Panciu, Odobesti, Cotesti) la care se adauga soiurile Muscat de Hamburg, Muscat de Adda, Coarnd alba, Coarnd neagrd si Bicane. Indrumarea tehnica este asigurata de Institutul de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie de la Valea Caiugareasca si Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Odobesti si Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasa - Buzau.

CULTURA VITEI DE VIE IN ROMANIA
Diversitatea factorilor fizico-geografici (ecologici), prezenta Munjilor Carpati, a Muntilor Apuseni, cursului Dunarii si a influentei Marii Negre, conduce la formarea unor ecoclimate regionale si la gruparea plantatiilor viticole in functie de vocatia naturala, traditie, conditiile social-economice, care personalizeaza un spatiu geografic, in unitati taxonomice: zone, regiuni, podgorii, centre si plaiuri viticole (V.D. Cotea si colab., 2000). Zona viticola reprezinta unitatea taxonomica teritoriala cea mai intinsa, mai putin omogena in privinta cadrului natural, din care se realizeaza o gama foarte larga de produse viti-vinicole. Specificul reliefului cu prezenta coroanei carpatice in mijlocul tarii, a impus delimitarea a trei zone viticole: Zona Intracarpatica, Zona pericarpatica si Zona DanubianoPontica.

Regiunea viticola este o imitate teritoriala de gradul II, subordonata zonei, caracterizata prin conditii morfo-pedo-climatice relativ asemanatoare, cu sortimente si directii de productie viti-vinicole specifice. Podgoria este unitatea traditionala, de gradul III, subordonata ierarhic regiunii. Ea se caracterizeaza prin condifii specifice de clima, sol §i relief, prin soiuri cultivate, prin metode de cultura si procedee de vinificare folosite, care in ansamblu, due la obtinerea unor productii de struguri si vinuri cu insusiri asemanatoare. Central viticol este, obisnuit, inclus in spatiul unei podgorii, iar uneori in afara acesteia, cand isi pastreaza un anumit grad de independenta. Se caracterizeaza prin factori specifici de clima, sol si sortiment, precum si prin conditii agrotehnice si tehnologice asemanatoare. Centrul viticol este mai restrans teritorial si mai specializat decat podgoria. Plaiul viticol constituie unitatea elementara, cea mai restransa teritorial si cea mai omogena ecologic si viti-vinicol.

CARACTERELE MORFOLOGICE, PARTICULARITATILE BIOLOGICE ALE VITEI DE VIE
Vita de vie este o planta lemnoasa multianuala, formata din aceleasi organe pe care le intalnim la toate plantele superioare: radacina, tulpina ramificatii lemnoase anuale si multianuale, muguri, lastari,frunze, carcei ,inflorescente si flori. Lasata in stare libera ea creste si se dezvolta ca o liana, atingand ,uneori ,lungimi de cativa metri. Luata in cultura si supusa an de an operatiilor de taiere, vita de vie isi reduce habitusul si capata forma de tufa, cunoscuta in practica viticola sub denumirea de butuc.

Consideratii generale

RECUNOASTEREA PARTILOR MORFOLOGICE ALE BUTUCULUI
Organele lemnoase ale butucului de vita de vie se grupeaza in doua mari sisteme: sistemul subteran si sistemul aerian. Alcatuirea morfologica a sistemului aerian este diferita in functie de forma de conducere a vitelo in plantatii (joasa,

seceta si sunt distruse annual prin lucrarile adanci. depozitarea unor substante de rezerva. Radacinile din etajul superior (superficiale) sunt raspandite in straturile superficiale ale solului pana la adancimea de -10 cm. in functie de modul de inmultire a vitei de vie(prin butasi. La vitele provenite din seminte .radacina La vitele inmultite pe cale generative (prin seminte) sistemul subteran este alcatuita din: . Grosimea tulpinii subterane este cuprinsa intre si 10 cm.radacina .tulpina subterana . cu scopul de a favoriza dezvoltarea radacinilor de la nodurile inferioare ale tulpinii subterane.portiunea de mijloc a tulpinii subterane sunt mai putin numeroase decat radacinile .Lungimea tulpimi subterane variaza in raport cu procedeele de inmultire a vitei de vie (butasi scurti. marcote. inalta). vite altoite). care se formeaza in dreptul nodurilor de pe . care a fost ingropata in pamant la plantarea vitei de vie. RADACINA (sistemul subteran) Sistemul radicular este reprezentat prin totalitatea radacinilor de varste si ordine diferite ale butucului.productia si calitatea acesteia. Alcatuirea sistemului subteran: Radacina reprezinta un organ vegetative de baza a vitei de vie care asigura ancorarea in sol a butucului. normali. Baza tulpinii subterane este ingrosata si poarta denumirea de calcai. in raport cu varsta butucului.semiinalta.Din samanta se formeaza mai intai radacina principala care creste si se adanceste in sol ca un pivot.constanta fructificarii si longetitatea plantatiilor.colet Tulpina subterana reprezinta portiunea de butas sau de marcota. lungi)obisnuit fiind de 20-40 cm. absorbtia si transportul apei si sarurilor minerale. sistemul radicular este pivotant si isi are originea in radicula embrionara. care se aplica solului in plantatiile de vita de vie. pe ea se formeaza radacinile secundare." Radacinile din etajul mijlociu. avand un aspect etajat. Aceste radacini se elimina in primii dupa plantarea vitelor prin lucrarea de copcit. iar cea a sistemului subteran. La vitele inmultite pe cale vegetative (butasi sau marcote) sistemul subteran este format din: . La vitele inmultite pe cale vegetative radacinile sunt dispuse de-a lungul tulpinii subterane si grupate in zona nodurilor.Radacina influienteaza vigoarea de crestere a partii aeriene. Din punct de vedere practice aceste radacini nu sunt importante deoarece sunt afectate de inghet.

Radacinile de ordinal I-V sunt radacini groase.Radacinile de ordinele VI-IX reprezinta zona active a sistemului radicular. Majoritatea radacinilor la vita de vie se gasesc raspandite in sol. care asigura plantei o mai buna aprovizionare cu apa si substante nutritive. la vitele tinere la 20-25 me la vitele batrane. de la 4. deoarece pe acestea se gasesc perisorii absorbanti.in primii ani de plantare numarul radacinilor este foarte mare(60-70 radacini).5 . Cea mai mare importanta o au radacinile bazale. . 2 ori mai gros decat radacina principala (fig. La vitele tinere . Radaciniledin etajul inferior. inmagazinarea substantelor de rezerva. tertiare. o rezistenta mai mare la seceta. cu rol de fixare a butucului si depozitarea substantelor de rezerva. Functiile radacinii Radacina are un rol important in fixarea plantei in sol. etc. pe o raza de 1.. etc.insa mai lungi si mai groase. avand un rol important in hranirea butucului. Coletul reprezinta zona de trecere de la radacina la tulpina si este de cca. Odata cu inaintarea in varsta a vitelor sistemul radicular se dezvolta si exploreaza un volum tot mai mare de sol.me. la 20-60 cm adancime.3 m in jurul butucului. in absorbtia si transportul apei si substantelor hranitoare (nutritive). Pe acestea se formeaza radacini secundare. respiratie. cresterea in lungime si grosime.superficiale . Butucii mature prezinta numai 4-5 radacini principale si o masa mare de radacini subtiri. Radacinile care pornesc direct din tulpina subterana a butucului se numesc radacini principale. de ordin superior. de schelet. pana la 'ordinele VII-IX de ramificare . 2). care se formeaza in dreptul calcaiului tulpinii subterane sunt eel mai puternic dezvoltate si au un rol foarte important in hranirea butucului.

Ramurile_care se formeaza direct pe tulpina butucului sunt ramuri de ordinul I.Acesta se formeaza in urma taierilor aplicate an de an vitei de vie. sub forma unei galme.scaunul butucului .strugurii (cu boabele) Tulpina aeriana (trunchiul) reprezinta continuarea tulpinii subterane a butucului. lungima tulpinii este mai mare de 100 cm. marcand zona de trecere de la j tulpina subterana la tulpina aeriana a butucului.lastarii .mugurii . Scaunul butucului se intalneste la vitele cultivate sub forma de tufa joasa sau semiinalta (capul inaltat) si reprezinta partea ingrosata din partea superioara a tulpinii aeriene. In mod obisnuit punctual de altoire este situate la suprafata soluluisi sej recunoaste datorita ingrosariitesutuilor tulpinii in zona respective . aflate pe tulpina.tulpina propriu-zisa . prin care se opreste cresterea in lungime a tulpinii. tulpina butcului este mentinuta prin taiere la lungimea de 20-30 cm.coroana Din grupa organelor verzi fac parte: .la vitele conduse in forma joasa. 7. 2 . in functie de forma de conducere a vitelor in plantatii: . tulpina are lungimea de 60-80 cm. numite coarde (fig. 8). care poarta ramificatii (elemente de rod) numai la varf si au o . Din grupa organelor lemnoase fac parte: . de regulS.punctual de altoire . numai la vitele conduse in forma clasica sunt ramuri de ordinul I. Coroana cuprinde toate ramurile de ordine si varste diferite.frunzele . . deasupra solului.la vitele conduse in forma semiinalta. Punctul de altoire se intalneste numai la vite altoite.carceii . Brajele prezente.inflorescentele (cu florile) .Sistem radicular la a vit obtinuta din samanta PARTEA AERIANA A BUTUCULUI Partea de deasupra solului (sistemul aerian)la vita de vie este alcaruit din organe lemnoase si verzi. pe care se afla ramurile tinere de 1-2 ani. de schelet.Lungimea tulpinii este diferita. .Fig. Ramurile de schelet au varsta mai mare de doi ani si sunt denumite brate sau cordoane.la vitele conduse sub forma inalta.

punctui de altoire.-f_** . f.scaunul butucului. 8 . ! '< f\ T i -^ .r—. 7 . fr-l • • * . e .*> *.E lem entele lem noase la fonrm ele inalte de culture: a tulpina subterana .tulpina.coarda de doi ani.. 'f f f f if V { I 'I :l *. p^ * Fig.Elementele lemnoase ale butucului fa form a clasic ade cultura a .s».coarda de doi ani. c . e . d . -.bratscurt (color).cordonul. g – coarda de un an Fig..coa rd a d e f u n an .punctul de b altoire. c . d .bra {lung.tulpina subteran b .

ele. de regula.. Acestea au culoarea cenuaie deschisa a scoartei. usor datorita culorii galben-roscat (cu diferite nuance in functie de soi) a scoartei. Tamaioasa romaneasca). Coardele anuale sunt cele mai tinere elemente lemnoase ale butucului. in curs de exfoliere si poate servi ca adapost pentru diferiti daunatori ai vitei de vie. Cordoanele sunt. Sub stratul mai tanar de scoarta secundara se afia muguri dorminzi. Pe tulpina. Mustea. la care coardele anuale prezinta muguri fertili indiferent de vatsta lemnului pe care se formeaza. cand sunt scurte (30-50 cm) groase si rigide. format din straturi succesive de scoarta secundara. insa acestia au. brate si cordoane se observa un. Coardele roditoare sunt cele formate pe lemn de doi ani si de reguia numai acestea formeaza muguri fertili. prezenta mugurilor fertili pe coardele lacome. Numarul cordoanelor pe butuc este mai mic decat cel al bratelor. cu rol important in regenerarea butucului. care poarta ramificatii (elemente de rod) pe toata lungimea si au o pozitie mai mult sau mai putin orizontala. . o fertilitate inferioara celor de pe coardele roditoare (M. Coardele anuale pot fi roditoare sau neroditoare (lacome).pozitie mai mult sau mi putin verticala. in functie de dimensiuni si elasticitate poarta denumiri diferite in practica viticola: * . grosimea de 10-20 mm. se recunosc. Exceptie de la aceasta regula fac hibrizii direct producatori. a nodurilor si internodurilor evidente. care incepe sa se exfolieze. de aceea se recomanda ca acesta sa fie indepartat odata cu taierea in uscat.. cand sunt mentinute pana la defrisarea plantatiei. 1998). mai subtiri si mai elastice.punti de rod" deoarece poarta coardele anuale roditoare. sunt inlocuite cu altele mai tinere. de obicei este 1 sau 2.cotoare". de regula.corcani".ritidom multistratificat.. rar mai mare. Ele sunt subtiri (8-12 mm) si au 1-3 m lungime. Coardele neroditoare (lacome) sunt crescute direct pe elementele de schelet ale butucului(tulpina. de la 1-2. Cordoanele prezente numai la formele inalte de conducere a vitei de vie. Numarul bratelor pe butuc este variabil. * . pana la 4-6. Ritidomul este ' format din tesuturi moarte. Bratele. Coardele de dot ani se mai numesc . cordoane) si provin din muguri dorminzi. Bratele sunt temporare daca se inlocuiesc dupa 3-5-8 ani sau permanente. rareori mai multe. cand sunt mai lungi (80-100 cm). prezentei mugurilor vizibili. S-a observat si in cazul unor soiuri vinifera (Feteasca alba. sunt ramuri de ordinul I. brate. dupa 5-8 ani. noduri putin evidente si nu prezinta muguri vizibili. elemente semipermanente ale butucului.

atribuite in special dupa lungimea acestora exprimata in numar de ochi (fig. 9 . i .mugurii de pe coardele lacome posedS aceeasi capacitate de rodire ca si cei de pe coardele de rod cu aceea§i putere (vigoare) de crestere".calara. g § de coarda de rod lunaa. c .cordi^S .E lem entele lem noase rezultate pe butuc la taiere: A . cepul poate fi: * cep de rod. * cep de inlocuire (substitute) rezulta prin scurtarea unei coarde lacome (sau a unei coarde roditoare aflata in apropierea bratului sau cordonului) la lungimea de 1-2 ochi si are rolul de a forma coarde de rod pentru anul urmator.form a Tnalta. Dupa coarda din care pro vine si rolul pe care il indeplineste pe butuc..cep de rod. situati in zona de cultura semiprotejata sau protejata. Huglin (a ca .coarda de rod m ijlocie.veriaa de rod: i .cep de rezerva. o parte din elementele lemnoase anuale sunt indepartate.bici. rezulta prin scurtarea la 1-3 ochi a unei coarde aflate la baza butucului. Cepul rezulta prin scurtarea unei coarde anuale la lungimea de 1-3 ochi. 9). h . Elementele lemnoase care rezulta pe butuc la taiere Fig. a . b . rezulta astfel elemente lemnoase noi. B . respectiv a productiei de struguri.1959) afirm P. la care este supusa anual vija de vie.coarda de rod scurta.form a Prin taierea clasica. d . rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de 2-3 ochi si are ca scop formarea lastarilor fertili. iar alta parte sunt scurtate la diferite lungimi. care poarta denumiri specifice in viticultura.ceo de siauranta rodire. prezent numai la butucii condusi in forma semiinalta sau inalta de conducere. Coardele rezultate din acesta. . f. * cep de siguranta. e . toamna se protejeaza partial sau total si au rolul de a reface butucului in cazul distrugerii partii aeriene de temperaturile scazute din timpul iernii. sau de a completa sarcina de rod in cazul in care butucul a fost afectat partial.

Coarda de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de eel putin 8 ochi. de regula. Biciul este o asociajie de elemente lemnoase. Nodurile au o grosime mai mare cu 2. este de fapt o cordita (lungimea de 4-7 ochi) situata in spatele unei coarde de rod. caz in care veriga este numita veriga bulgareasca. In unele tari (Bulgaria. Nodurilereprezinta portiunile ingrosate. bratelor) butucului si cepi de rezervi. cepul de inlocuire nu poate fi format pe aceeasi porjiune de lemn de doi ani. La noduri tesuturile sunt mai bine dezvoltate. au rolul de a forma lemn care sa permits atunci cand este nevoie inlocuirea bratelor. ambele elemente aflate pe acelasi lemn de doi ani. mijlocie. cand are 13-16 ochi. Cordita de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la 4-7 ochi. lungimea calarasului este de circa jumatate din lungimea coardei de rod. prin intermediul carora se formeaza lemn pentru apropierea (coborarea) de sol a elementelor (tulpini. In unele situatii. M arimea si aspectul lor constituie caractere de specie si soi. aflate pe lungimea coardei. coarda poate fi scurta. intalnita numai la forma clasica. cu insuficient lemn anual. Se recurge la calarasi in cazul butucilor cu brate insuficiente sau degarnisite. ci undeva in apropiere.3 chiar 4 mm faja de internod. Coarda anuala este formata. cand are 17-20 ochi. in acest caz veriga de rod este denumita disparata. lunga. formata dintr-o coarda lunga de rod aflata in varful unui brat lung. sau pot forma asociatii: Veriga de rod reprezinta un cuplu format dintr-o coarda (cordita) de rod si un cep de inlocuire cu pozitie inferioara. iar lemnul vaselor de lumenul este mic. la forma clasica mai pot fi identificaji cepi de coborare. . o nuanta mai inchisa la culoare (datorita acumularii in cantitate mai mare a substanjelor de rezerva). din noduri §si internoduri (fig. Elementele lemnoase prezentate anterior pot fi situate separat pe butuc.Pe langa aceste tipuri de cep. in urma aparitiei golurilor. Republica Moldova) pentru asigurarea lemnului de inlocuire la baza coardei de rod se lasa 2 cepi. la forma clasica. 10). Calarasul prezent. cand are 8-12 ochi. Aceasta veriga este tipica sau adevarata. In functie de lungime. ambele elemente situate pe aceeasi portiune de lemn de doi ani. plasafi la baza brafelor. cand are 17-20 ochi si foarte lunga cand are peste 20 ochi. lunga. Biciul permite folosirea spafiului liber ramas intre butuci. Morfologia coardei. mai bogate in substance de rezerva. legal de acesta printr-o portiune scurta de lemn de doi ani.

internodurile sunt mai lungi si mai groase la speciile americane folosite ca portaltoi (15-20 cm) si mai mici la varfele roditoare europene la care lungimea internodurilor este cuprinsa intre 5-8 cm la soiurile slab viguroase (ex.Prezenta diafragmei in zona nodului: a . daca se face o sectiune longitudinals prin rod. Opus mugurilor. Dimensiunile internodurilor depind de mai multi factori: specia sau soiul de vita de vie.In dreptul nodului.diafragma plan-concava. alaturi de ochiul de iarna se afla copilul lemnificat. In general. Diafragma intrerupe complet canalul medular la nodurile care prezinta carcei (putand avea forma plana. sau partial.10 .internod de rezerva (amidon). la nodul cu carcei: b . Internodurile prezinta particularitati morfologice diferite in functie de specia si soiul de vita de vie. lungimea internodurilor create de la varf si de la baza spre mijloc (sunt mai lungi cele formate in conditii climatice favorabile). se observa ca in dreptul nodului canalul medular este intrerupt de un tesut lemnos numit diafragma. conditiile pedoclimatice si tehnologia aplicata. in partea inferioara. Pinot gris). in pozitie laterala. planconcava sau plan-convexa).diafragma Diafragma este sensibila la ger. formarea radacinilor adventive Fig.' Diafragma indeplineste rol mecanic (atribuie rezistenja coardei). examinarea in primavara a triunghiulara. la nodul lipsit de carcei culorii ei da indicatorii privind rezistenta vitei la temperaturile scazute din timpul iernii. atunci cand acesta isi matureaza suficient lemnul pana la intrarea in perioada de repaus. Grosimea internodurilor oscileaza mai pu|in. campurile sau meritalele reprezinta portiunea de coarda cuprinsa intre doua noduri.nod: b .Coarda anuala: a . cand diafragma are forma de triunghi dispus cu varful opus mugurelui (fig. Cramposie). iar sub acesta cicatricea lasata de frunza la cadere. sau a calusului la punctul de altoire. Culoarea scoartei este caracteristica la caderea frunzelor. Internodurile. la nivelul ei se depoziteaza substante Fig. de asemenea sunt mai lungi internodurile delimitate de carcei. 10-12-15 cm la soiurile viguroase (ex. intre 8-12 mm. dispusi intermitent (la Vitis viniferd) se intalnesc carceii in partea superioara si pedunculii strugurilor (ramasi dupa recoltare). se afla ochiul de iarna. 11 . dupa . 11). de regula. este cuprinsa. Pe aceea§i coarda. care sunt folosite la pornirea in vegetatie.

e . d . c . f . . neted (Riparia gloire) sau paros (Riparia tomentosa). 13 Lastarul tanar la Vitis vinifem:a . iar deasupra acestora nodurile poarta carcei. La noduri se afla frunzele dispuse solitar. dupa primul carcei lastarul capata forma specifica cu dispunerea distiha a frunzelor (1 /2 ).care se degradeaza sub acjiunea factorilor de mediu. Aspectul internodurilor poate fi striat (ca la majoritatea soiurilor). In functie de mugurii din care se formeaza lastarii pot fi: principali. opus frunzelor. pana la cafeniu-inchis (Muscat Ottonel). prezentand patru parti distincte (fig. la noduri. 13). altern 'si distih. ea variaza de la galben-deschis (Riesling italian) la galben-roscat (Feteasca alba). de culoare verde. La varf lastarul prezinta apexul (mugurele terminal) si internoduri foarte scurte. acoperite de frunzulite suprapuse.) in functie de soi. in varsta de pana la un an.nod. iar in axila acestora se dezvolta mugurii. b . lastarul are o forma pentagonala in sectiune transversala. vinetie etc. 12). ci asimetrica. se gasesc 1-5 'inflorescente (de regula 2). cand provin din gemula embrionului. in care se transforma. Daca se examineaza o coarda in sectiune transversala. cu dispunerea runzelor pe cinci ortostihuri. aspect cunoscut si sub numele de dorso-ventralitatea coardei: Lastarii sunt ramuri tinere. Ei sunt alcatuiti ca si coardele din noduri ai internoduri (fig. mugurii tertiari ai lacomi din mugurii dorminzi situati pe elementele de schelet ale butucului.copil. dupa formula 2/5. secundari (de inlocuire). Incepand cu nodurile 2-5 de la baza lastarilor fertili. tertiari. formati din mugurii secundari. cand provin din mugurele principal al ochiului de iarna. cand provin din mugurii situati pe organele lemnoase ale butucului. cu diferite nuanje (roscata.carcei * generative. aspect) sunt asemanatoare coardelor. se observa ca aceasta nu are o forma circulara. * vegetativa. pana la lemnoasa (inainte de caderea frunzelor).frunza.inflorescenta. cu o consistenfa erbacee (in primele faze de vegetable).intemod. Caracterele morfologice ale lastarilor (dimensiuni. Pana la paritia primului carcei (nodul 4-11). Originea lastarilor poate fi: Fig.

mugurii coronari si mugurii dorminzi. la completarea sarcinii de rod si chiar a producjiei la soiurile cu copili fertili (Perla de Csaba. Clasificarea mugurilor se poate face dupa mai multe criterii: 1. Pozitia lastarilor pe butuc este la majoritatea soiurilor mai mult sau mai putin pendula (dupa ce ating lungimea de 50-60 cm). sau grupaji cate 2-9 sub un invelis de protectie comun. din mugurii de copil. D .. C . 16 . cu un singur con vegetativ. la subsuoara frunzelor. mugurii pot fi: apicali. cunoscut in practica viticola sub denumirea de "ochi" (O§lobeanu M. Dupa pozijia lor pe lastar sau pe coarda. MUGURII Mugurii sunt organe verzi. la unele soiuri poate fi erecta (Columna. axilari. formati in timpul vegetatiei. in axila frunzei si pot fi solitari (cu un singur con de crestere). Copilii sunt lastari anticipati. situati in varful lastarilor si copililor. la inceput erbaceu. §i Toma C. se lemnifica treptat incepand cu internodurile de la baza. B . Alexandrescu I. fiind alcatuiti din meristeme care prin diviziuni succesive. numitul"ochi". lipsiti de inflorescence.. A . reprezentate prin varfuri de crestere. alcatuind un complex mugural. formeaza viitoarele parti componente ale lastarului (Zanoschi V.). odata cu aparitia temperaturilor scazute. asa cum sunt mugurii apicali. in stare embrionara. 16) M ugurii apicali(terminali) sunt muguri sim pli. iar la sfarsitul toamnei.lastar alcatuiti din2 . Mugurii la vita de vie se formeaza pe lastari la noduri. varful lastarului cu internodurile nematurate) si se transforma in coarda. cand provin din mugurii tertiari ai dorminzi. provizorii. prin intermediul carora are loc reluarea ciclului biologic anual al vitei de vie.. Ei au forma conica si sunt considerati lastari scurti. Lastarul. coronari §i dorminzi (fig. asigurand cresterea in lungime a acestora.Dupa fertilitate.9 muguri sim pli si formeaza asaprincipal. 1985).muguri coronari.Am plasarea m ugurilor si copil la subsuoara fiecarei frunze si la nodurile pe lastar (dupa M artin T. Regina viilor etc. Copilii prezinta importanta la formarea rapida in verde a butucului. Rkatiteli).. cand poarta inflorescente ai provin de regula din mugurii principali. 1988): coardelor de un an.lem n bianual. lastarul pierde parjile erbacei (frunze.muguri axilari M ugurii coronari (unghiulari) sunt m ugurii . 1980). uneori din mugurii secundari ai sterili. §i colab. M ugurii axilari (laterali) se gasesc pe lastari Fig. lastarii pot fi: fertili. Acesti muguri sunt complecsi.

brate. cu simetrie bilateraia. doua nervuri laterale superioare (N2) si doua nervuri laterale inferioare (N3). Tardea C. La baza frunzei exista doua stipele caduce. reprezentand rezerva de muguri a butucului. structura dorsaventraia. sunt muguri simpli. proveniti din mugurii secundari si tertian ai ochiului de iarna ramasi inactivi. de aceea pot servi la refacerea butucului in cazul in care mugurii ochiului de iarna au fost partial sau total afectati de ger (Atanasiu C. Ei raman in stare de repaus o perioada nedeterminata si pornesc in vegetate numai in cazuri speciale. . sunt dispusi la nodurile elementelor de schelet si semischelet (tulpina. formand o retea dens. folosite in ampelografie. si Dejeu L.. deoarece realizeaza functiile specifice si intrunejte caracterele cele mai importante. Dispunerea firunzelor pe lastar se face altern. cordoane) si acoperiti de tesuturile secundare ale scoartei. au o fertilitate redusa si prezinta o rezistenta la ger mai buna de cat m ugurii axilari.dispusi de jur im prejurul bazei lastarului sau a coardei in forma de coroana. cu excepjia lastarilor embrionari. la care primele 4-11 frunze (pana la primul carcel) sunt dispuse dupa formula 2/5. Frunza la vita de vie este simpla. ultimele ramificatii se anastomozeaza. primordiile foliare apar acropetal in lungul apexului.. Mugurii dorminzi sum muguri microscopici. Ramificarea nervurilor principale se face dupa tipul penat. alcatuita din limb. 1985. cum ar fi distrugerea din anumite motive a unei parti a butucului sau taieri severe care genereaza un dezechilibru intre sistemul radicular si cel aerian (Zanoschi V. Limbul prezinta o nervatiune palmata formata din cinci nervuri principale (fig. care se insera la nodurile tulpinilor si ramurilor. completa. crestere limitata. 1995). si Toma C. cea mai importanta. 1974). cu formarea nervurilor secundare si tertiare etc. petiol si teaca. Morfologia frunzei. distih (dupa formula 1/2). au o form a ascutita (unghiulara). Limbul (lamina) este partea latita a frunzei. Punctul de legatura intre petiol si teaca se numeste punct petiolar. Ontogenetic frunzele se dezvolta pe seama meristemului apical al tulpinii.. si colab. 22): nervura mediana (N1) care se afla in prelungirea petiolului. durata relativ scurta de viata. FRU NZA Frunza este un organ lateral al tulpinii. toate avand ca origine punctul petiolar.

care pot fi superioare (intre N1 si N2) si inferioare (intre N2 si N3) si o deschidere in zona punctului pefiolar numit sinus petiolar. delimitat de sinusurile laterale superioare. aflafi intre sinusurile laterale inferioare si sinusul petiolar.Intre nervurile principale se observa niste intranduri numite sinusuri laterale. deosebindu-se: lobul median. Portiunea de limb delimitata de doua sinusuri poarta numele de lob. . lobi laterali superiori situati intre sinusurile laterale superioare si inferioare si lobi laterali inferiori.

amortizeaza socul mecanic produs de diferiti factori. limbul este mic. pufos. rigiditatea lor.Limbul prezinta caractere specifice soiului. perozitatea etc. in functie de prezenta. Dodrelabi). prin care frunza se insera pe lastar in dreptul nodului. de obicei grupati cate 2-3 (Muscat de Hamburg). U sau lira. Marginea limbului poate fi dinjata. cand au varful rotunjit situaji perpendicular pe limb. pot avea aceeasi culoare cu limbul sau o nuanta usor galbuie. Forma sinusurilor. Dintii pot avea o succesiune regulata. Petiolul are culoarea verde cu nuante rosietice si vinetii si poate forma cu limbul un unghi obtuz. de regula slab dezvoltate si caduce (P. asigura legatura intre limb si tulpina. cand dintii sunt ascutiti si orientati spre varful limbului (majoritatea soiurilor) i crenata. iar cele inchise pot fi complet inchise (lobii acopera complet sinusul) sau elipsoidale. mai inchisa pe partea superioara si mai deschisa pe cea inferioara. serata. dintatura. cordiforma. avoidale. limbul poate fi: intreg (Cramposie). scamos. Culoarea limbului este verde cu diferite nuante. CARCEI . Sinusurile pot fi inchise i deschise. triunghiulare. Forma limbului. septalobat (Ceau§) si multilobat (Chasselas cioutat). catifelat sau pantos. in functie de specie si soi. cuneiforma si pentagonala. masurata intre punctul petiolar si varful mucronului). poarta numele de mucroni si sunt caracteristici soiurilor. orienteaza lunbul spre lumina. Petiolul este partea care sustine. mijlociu. cand are 15-20 cm (Ceaus. forma. Teaca reprezinta partea latita. lobia. Dupa marine (exprimata de obicei ca lungime. umflata de la baza petiolului. Sinusurile deschise pot avea forma de V (superficiale). cand are 10-15 cm (majoritatea soiurilor: Feteasca regala. care fac obiectul ampelografiei. Galet. culoarea si aspectul. ascutiti. cand dintii sunt mici. peri. Toamna frunzele soiurilor „albe" capata o culoare galbena-ruginie. poate fi orbiculara. Limbul prezinta. cele mai importante sunt: marimea. Pinot). reniforma. Dintii situati in varful nervurilor principale (lobilor) sunt mai mari. atat frunzele cat si lastarii se coloreaza in rosu-violaceu intens. trilobat (Afuz Ali). drept sau ascujit. Chasselas dore). a celor rosii o culoare rosietica cu diferite intensitati. cand are sub 10 cm (Traminer. pentalobat (Feteasca alba). La baza frunzei se afla doua stipele. mare. rareori petiolul se afla in continuarea limbului. mai ales spre varf (soiurile aromate). cand are peste 20 cm (Riparia gloire). lungimea. in special pe partea inferioara. forma si adancimea sinusurilor. desimea. foarte mare. In functie de numarul de lobi (de sinusuri laterale) pe care ii prezinta. limbul poate fi: glabru. iar la soiurile tinctoriale (AlicanteBouschet). 1956). Teaca poate acoperi 1/2 sau 2/3 din circumferinja lastarului. perpendiculari pe limb (Aligote). data de raportul dintre lungime si latime si valoarea unghiurilor dintre nervurile principale. circulare. cu o adancime longitudinaia in forma de jgheab pe fata dinspre lastar. are lungime si grosimea variabila si o forma semicirculara. sau neregulata (Cadarca).

Pe lungimea lui se floral. iar in momentul in care intalnesc un suport. C . • Coeficientul de fertilitate absolute(c. uneori 3 ramificatii la Vitis vinifera. Inflorescentele se intalnesc pe lastarii proveniti din mugurii principali (uneori mugurii secundari). Primele 1-4 noduri (la lastarii vegetativi) sau 4-11 noduri (la lastarii generativi) sunt lipsiti de carcei.buton floral observa un nod. constituie un caracter mai stabil.Alcatuirea inflorescentei: A . avand aceeasi origine cu inflorescenjele. crescand mai incet pe partea de contact si mai repede pe partea opusa si se lignifica.f.ramificatie de ordinal II. Pedunculul este mai mult sau mai putin B .f. urmeaza until sau mai multe noduri fara carcei). Pentru a caracteriza fertilitatea soiurilor in practica vitica se folosesc urmatorii indicatori: • % de lastari fertili. glabru sau pufos. D cilindric. sau cu 2. fiind alcatuita din (fig.Carceii sunt organe de agatare inserate pe lastar in dreptul nodurilor. este influentat de conditiile naturale si tehnologice. in care se formeaza primordiile de inflorescenta (rahisul si ramificatiile acestuia) si a doua extramugural. ca la Vitis labrusca. H . in timp ce C. Initial carceii au o consistent erbacee.acin diferite nuante. 24): peduncul. dupa pornirea mugurelui in vegetatie. C. variabil ca lungime.)=Nr de inflorescente / Nr de lastari fertili ≥1 • Coeficientul de feritiliate absolute(c. in functie de soi. ramificatii de diferite ordine si flori. intalnita la hibrizii dintre Vitis vinifera si Vitis labrusca. G .ramificatie de ordinul I. 24 . se infasoara in jurul acestuia. coeficientul de fertilitate relativ are valori mai mici.)= Nr de inflorescente / Nr total de lastari>/<1 Coeficientul de fertilitate absolut are valori eel putin unitare. in caz contrar se usuca si cade. Carceii pot fi simpli (fara ramificatii). O inflorescenta este complet formata inainte de inflorit. E .a. caracteristic speciei Vitis vinifera si discontinuu neuniform (dupa mai multe noduri cu carcei. Formarea inflorescentelor parcurge doua etape: prima intramugurala.f.rahis.a. avand dispozitie si origine similara carceilor. unde . in care se dezvolta scheletul inflorescentei si se formeaza florile. dupa care acestia pot fi dispusi: continuu (la fiecare nod). ereditar.peduncul.f. Pe un lastar se formeaza 1-5 (de cele mai multe ori 2) inflorescence.ramificatie de ordinul III. F .a.r. ramificatie. incepand cu nodul 3-5. dureaza de la formarea mugurelui pana in primavara anului urmator. la sectia Muscodinia. Pedunculul reprezinta portiunea cuprinsa intre insertia pe lastar si prima Fig. IN FLO R ESC EN TA Florile la vita de vie sunt grupate in inflorescenta care este un racem compus de dichazii. de culoare verde sau rosu cu . opus frunzelor. discontinuu uniform (dupa doua noduri cu carcei urmeaza un nod fara carcei). de multe ori subunitare.ramificatie sub forma de carcel. opus frunzelor.

Bakator). Oprea. Ciorchinele rezulta din scheletul inflorescentei. mijlocii (10-18 cm). Prima ramificatie aparuta pe rahis este mai lunga. Pedunculul are o lungime variabila. cilindro-conica sau ramuroasa. rezultat prin cresterea dimensiunilor receptaculului floral. mari (18-24 cm lungime si 250-500 g greutate) si foarte mari (peste 25 cm lungime si peste 500 g greutate). rahis si ramificatiile de diferite ordine. urma'toarele doua ramificatii sunt dispuse de asemenea opus. datorita caracterelor morfologice: marimea. Rahisul sau axul strugurelui se afla in continuarea pedunculului si poarta ramificatii de diferite ordine. uneori mai mult (D. in medie intr-o inflorescenta sunt 100-400 flori. dupa primele ramificatii asezate in spirala se observa dispunerea in verticil. La maturitatea deplina a strugurilor. O inflorescenta contine un numar variabil de flori. culoarea verde. pe care se inserti pedicelele boabelor. Dupa lungime inflorescentele pot fi foarte mici (sub 6 cm). mici (intre 6-10 cm). uneori in verticil. cilindro-conica. Strugurii sunt formati din ciorchine si bace. conditiile climatice si tehnologia aplicata. Forma.uneori se formeaza un carcel si de unde se poate rupe usor inflorescenta sau strugurele. sau erbaceu (Kis Mis). in functie de soi. La unele soiuri ai a doua. Pedicelele au lungimea cuprinsa mtre 6-20 mm (mai scurte la soiuri pentru vin si mai lungi la soiurile pentru masa). pedunculul poate fi lignificat (Aligote). chiar a treia ramificatie. densitatea boabelor etc. tehnologie etc. In varful pedicelelor se afla bureletul. marimea si culoarea bureletului poate fi caracteristica pentru unele soiuri. Marimea strugurilor se apreciaza dupa lungime si greutate. este compus din: peduncul.5 cm (Feteasca alba) pana la 7-8 cm (Afuz-Ali). forma. dar in plan perpendicular fata de perechea anterioara.D. Forma inflorescentelor poate fi: cilindrica. Strugurii reprezinta al doilea organ ca importanta (dupa frunza). conditiile climatice. utilizat in amelografie. 1965). uneori mai dezvoltata ai poarta numele de aripa. numarul acestora putand ajunge pana la 1000. La unele soiuri (Selection Carriere. semilignificat (Coarna neagra). mijlocii (10-18 cm lungime si 100-250 g greutate). La Aramon. Forma strugurilor este data de raportul dintre lungimea ramificatiilor secundare formate pe rahis si poate fi cilindrica. Urmatoarele doua ramificatii sunt dispuse opus pe rahis. la acela§i nivel sau la nivele apropiate. .. din acest punct de vedere Strugurii pot fi: foarte mici (sub 6 cm lungime si 50 g greutate). variaza cu soiul. conica sau ramuroasa. mari (18-24 cm) si foarte mari (peste 24 cm). mici (6-10 cm lungime si 50-100 g greutate). conica. verde-cafenie sau rosie. Dispunerea in continuare a ramificatiilor de ordinul I pe rahis se face obisnuit in spirala. ia aspect de aripa. STRUGURII Fructul la vita de vie este compus din totalitatea bacelor formate prin dezvoltarea ovarelor florilor ce alcatuiau inflorescenta si se numeste strugure. de la 2. ramificatiile sunt dispuse de la inceput in spirala. Rahisul sau axul inflorescentei se afla in prelungirea pedunculului.

zemoasa (soiurile pentru vin). mici.0-3.1-1. culoare.carnoasa si crocanta (majoritatea soiurilor pentru struguri de masa). cele de 18-24 mm si foarte mari. mijlocii (2. Culoarea boabelor este verde pana la parga. forma. unde bobul are cea mai mare grosime si poate fi discoidala (Babeasca neagra). cele de 12-18 mm mari. verde-galbuie (Creata de Banat). rosie (Cardinal. Baca (bobul) prezinta. obovoidaia (Muscat de Alexandria). .Dupa asezarea boabelor pe ciorchine Strugurii pot fi: foarte densi (batuti). consistenja pulpei.unde sunt extrasi prin fermentarea pe tescovina. precum si de punctul de pe diametral mare. sau prin numarul de boabe dintr-un kilogram. Pigmentii care dau culoarea soiurilor negre se afla in pielita. cand greutatea unui bob este mai mica de 1 g. rari (lacsi) si foarte rari. Consistenta bobului la maturitate poate fr. cand boabele se deformeaza. caracteristica fiind general valabila in cazul hibrizilor direct producatori. Unele soiuri pot prezenta pigmenti antocianici si in mezocarp. ovoidaia (Coarna neagra). lipsind din mezocarp.tinctoriale" (Alicante Bouschet). neagra. tamaios sau foxat. galben-verzuie (Feteasca alba). densi. asociat uneori cu un gust ierbos. gustul etc. soiuri numite . Rosioara). 2001). semicarnoasa (Chasselas dore). Gustul boabelor este dulce-acrisor. respectiv a 100 bobe. mucilaginoasa (hibrizii direct producatori). Forma boabelor este data de raportul dintre lungime si latime.9 g). de . Dupa greutate boabele se clasifica astfel: foarte mici. caracteristic anumitor soiuri. cilindrica (Afuz Ali). Marimea boabelor se exprima prin lungime (masurat intre cei doi poli). prin greutatea unui bob. cele cu lungimea peste 24 mm. galben-aurie (Chaselas dore). robz (Traminer roz).5 g). dupa care se schimba si devine tipica soiului la maturitatea deplina: alb-galbuie (Plavaie). gri (Pinot gris). cand boabele se ating fara a se deforma.. mici (1. cele de 6-12 mm mijlocii. cu nuante de violet sau albastru (Feteasca neagra). sferica (Chasselas dore). mari (3. de asemenea. Oprea.6-4.9 g) si foarte mari (peste 5 g) (St. elipsoidala (Muscat de Hamburg). caractere morfologice specifice soiurilor folosite in ampelografie: marime. Se considera boabe foarte mici cele cu lungimea sub 6 mm.

de pomi.5 Ha. -drumuri . -colectie de arborete (sau teren liber) .scoala de marcote.9 Ha. se tine seam a de anum ite de ordin tehnic: consideratii Scoala de puieti: Se alege locul eel m ai bun din suprafata destinata pentru sectiunea a pom ilor. Suprafata unei pepiniere este in jur de 100 Ha. pentru fiecare hectarpom i. Parcelarea pepinierei La delim itarea teritoriului destinat fiecarei sectiuni. El trebuie sa indeplineasca de inm ultire urm atoarele conditii : Sa fie in apropierea unei surse de apa.000 puieti de calitatea I. scoala de pomi. TOTAL 100 Ha. livada pentru recoltarea altoiuri. Sectiunea plantatiilor (culturilor) de inm ultire a pom ilor cuprinde : . -scoala de butasi . in fiecare an este nevoie de 125.2 Ha. Pe restul terenului se am plaseaza plantatiile m am e.5 Ha. astfel. rasadului de capsun si a m arcotelor de agris si coacaz.2 Ha.3 Ha. -scoala de marcote . din care cea m ai m are rezervata celor doua sectiuni.10 Ha. -rachitarie .scoala de pomi. se rezerva 1 Ha. pentru o buna organizare se repartizeaza terenul pepinierei dupa cum urmeaza.1-0. -specii ornamentale sau forestiere .8. Asolam entul scolii de pom i este de 8 ani. -scoaa de pomi . D e aici se deduce ca pentrupom i este nevoie de 40 H a. obtinerea drajonilor de zm eur. solul sa fie usor si fertil d inat. Pentr Ha. -plantatii pomi pentru altoiuri ..plantatia de arbusti fructiferi . Suprafata unei sole este de 5 H a. Scoala de marcote: Se am plaseaza pe sol usor si fertil la m arginea pepinierei Scoala de pom i Se am plaseaza pe cel m ai plan teren.3 Ha. scoala Pentru scoala de marcote se rezerva 0.pentru recoltarea butasilor. .2 Ha. -scoala de puieti .0. livezile d pentru altoi.2 Ha. . -plantatii de seminceri .1 Ha. -teren pentru stratificat .2 Ha. scoala de pom i este nevoie de 0. -colectie de soiuri .5 Ha. -capsunarie . de sem inceri. de scoala .000-150. . este parte Suprafata scolii de pom i este data de num arul si suprafata splelor si de asolam entul acestora. scoala. capsunaria si arbustii fructiferi. -perdele de protective .scoala de butasi .8 Ha.scoala de puieti.2-0. cand sola este de 5 scoala de Ha Pentru a infiinta 5 Ha.4 Ha. in si usor Scoala de butasi: Se alege un loc care sa intruneasca aceleasi conditii ca si pentru scoala de puieti. . Pentru 1 Ha.25 Ha de puieti.40 Ha.constructii si curti .

necesara pentru extragerea semintelor. pe langa producerea materialului saditor selectionat. se va tine seam a de : condipe de m ediu ale locului unde va lua fiinta. fac cercetari si experimentari legate de producerea m aterialului si de studiul si incercarea soiurilor si portaltoilor. 3 Amenajarea. reavan si fertil si cu un subsol profund. A m enjarea. butasi si marcote inradacinate. organizarea si dotarea sectorului pepinieristic in vederea producerii materialului saditor P e p i n i e r a de p o m i Rolul si important pepinierei Pepiniera este locul unde se inm ultesc speciile si soiurile de pom i si arbusti fructiferi. puieti din seminte. Pepiniera are scopul de a produce : seminte de pomi. iar im portant ei deci rolul consta in aceea ca produce m aterial selectionat si in cantitati corespunzatoare.care servesc pentru recoltarea altoaielor. care sunt produsi in pepiniera ei este de a produce pom i. se intelege alegerea locului unde aceasta pepiniera va lua fiinta. Sectiunile pepinierei Partile com ponente ale pepinierei sunt: Sectiunea plantatiilor mama care cuprinde : plantatia de seminceri . trebuie sa fie situat pe o artera de circulatie. pomi altoiti..CURSUL Nr. Alegerea locului La alegerea locului. sau unde tem perature m inim a absoluta este de la -20° C pana la -26° C cantitatea anuala a precipitatiilor sa fie de 550-650 m m . pepinierele sunt: -pepiniere de producfie. puietii si pom ii din pepiniera pretind un sol usor. trebuie sa reprezinte pe cat posibil m edia conditiilor de c locului pe care il deserveste. . locul pentru pepiniera. arbusti fructiferi. -pepiniere experimentale care. plantatia de pomi altoiti din soiuri valoroase . saditor Pom ii din gradina si din livezi sunt de varste diferite de 4-100 ani si un num ar de pom i trebuie inlocui D eci. Dupa felul lor. atat pentru refacerea cat si pentru dezvoltarea pom iculturii. pom i altoiti cu coroana form ata. organizarea si dotarea sectorului pepinieristic - - - - Amplasarea si organizarea pepinierei Prin am plasarea pepinierei. este nevoie de m aterial saditor. la alegerea locului trebuie sa se tina s de pretentiile tinerelor plante de condole pedo-dim atice evittndu-se localitatile cu o altitudine m ai m are fata de 650-700 m . .

inmultirea pomilor prin samanta facese nu prin am estecarea sem intelor la intam plare. Se acopera rigolele cu grebla In cazul cand se lucreaza m ecanizat distanta de plantare este de 50-70 de intre benzi care are 3 rinduri distantate la 10-15 cm. iar pentru cele care se seamana primavara perioada este mai mare. peri. Aatncimea de semanat este de 2-3cm pentru semintele mici (mar. deca se lucreaza cu am estec de sam anta . Fructele provenite da la . inainte de sau cu semanat se face pichetarea rindurilor.seminceri altoiti (portaltoi franc). Stratificarea semintelor face in nisip. muschi sau turba . ci se recolteaza num ai deseminceri eliti. de asemenea. Fructele destinate extragerii de seminte se recolteaza la completa maturitate fiziologica. Determinarea viabilitatii semintelor se face organoleptic.culeg separat pe soiuri iar sa'mmta nu se amesteca". a semintelor seci si sortarea dupa calitate. se planteaza si soiuri nobile sau seminobile constatate ca bune pentru portaltoi. ciresi padurete. visin . decalarea Sam anta destinata pentru insamantare. ciresi se face prin amestecarea fructelor tuturor tipurilor din cadrul unei specii. se extrage din fructele speciilorcarepom i ca seminceri de servesc . peri pfidureti. se . meri. se executa rigole cu sapaliga. cu nisip cu tot. cumpararea unui material de calitate inferioara . Inmultirea pomilor prin samanta Se face in vederea obtinerii de puieti de portaltoi in scoala de puieti o cultura anuala si care este fiecare pepiniera trbuie sa aiba obligatoriu scoala de puieti. La gutui se folosesc fructele provenite soiurile romanesti mai bine adaptate. puieti. pentru semintele care se seamSnS toamna este de 30-45 zile. marcote . semintele mici (gutui) se seamana mar. epodi de plantare etc. Durata de stratificare. uscarea si deteriorarea puietilor. apoi Pastrarea semintelor se face in saci sau in lazi. cu scopul pregati sammta pentru se de a germinare. par. prin metoda gerrninarii si metoda colorimetrica. prin aducerea puiietilor din alta parte cum ar fi : introducerea de boli si daunatori in pepiniera . 4-5 . pomi nealtoiti ca : meri. par si gutui) cm . In producerea materialului. afinitate sjide calitate a altoire la fructelor. Prin aceasta se inlatura unele probleme care pot aparea . sunt obligatorii respectarea sortimentului raionat in zona respective si normele de calitate. corcodusi etc. 4 Elemente tehnologice privind producerea materialului saditor pomicol Materialul saditor pomicol (pomi altoiti. drajoni) se produce in pepinier specializate. Recoltarea fructelor provenite de la seminceri nealtoiti ca . cirea . de la Uscarea sem intelor se face pana la um iditatea de 15-16% apoi se face recondi'ionarea semintelor care consta in inlaturarea impuritatilor. la Pe langa semincerii salbatici. butasi. M aterialul saditor trebuie sa prezinte insusiri deosebite de rezistenta. SemanatuI semintelor se poate face separat pe specii si se poate face manualmaaina. Semincerii pot fi : pomi altoiti sau franc.CURSUL Nr.

corcodusul si unele soiuri de mar. . in practica pepinierelor. Varful va emite lastari . Inmultirea prin stoloni Este caracteristica pentru frag si capsuni. fiind separata de planta mama si pusa in conditii favorabile de crestere se dezvolta ca un individ independent. este o crestere intensa. In permanent se face combaterea bolilor si daunatorilor Inmultirea vegetative a pomilor Se face pe doua cai : naturala . caolinar sau radicular are doi poliapicalsau varf si unul unul bazal sau baza butasului.cresterea este redusa datorita temperaturilor ridicate si 1 septembrie-1 noiembrie crestere normala. dar inmultirea lor nu este rentabila. asemenea tulpini se numesc stoloni.o ram ura de 1 an pe lem n de 2 ani.marcotaj. taiata de la planta m am a cu o de lemn de doi ani de 2-3 cm. visinul. se combat bolile 10 cm si daundtorii . la 8. far puietii sunt rasariti uniform.Dupa detasate terminarea perioadei de vegetatie ramurile si lastarii se dezvelesc si se detaseaza de la planta mama. porumbarul. se inmulteste prin butasi numai coacazul. se elimina butasii uscati sau bolnavi Butasirea in verde Este o metoda mai buna deoarece lastarii au o rezerva mai mare de substante stimulatoare au si frunze care produc fotosinteza si due la inradacinare mai buna . Pe un metru liniar plantam 10-12 butasi. ca un scut. sunt zmeurul si murul. alunul si mai rar prunul. -d e 15 iulie-1 septembrie . Inmultirea prin marcotare Se numeste marcotare procedeul tehnic prin care un numar oarecare sau chiar toate sau lastarii de ram urile la o planta se acopera cu pam m t partial sau total. In practica pomicola. Puietii au trei etape de crestere: la rasarire pana la venirea caldurii 15 iulie.Butasirea in verde se face in sere. In cursul perioadei de vegetatie se praseste. lungime. se deosebesc butasi de tulpina caulinari sibutasi de radacina radiculari. artificiala . Orice butas. corcodusul. au insusirea de a drajona puternic. alunul.o ram ura de 1 an. agrisul. se uda apoi se trage si restul de pampana lasant ant in nivelul solului si se calca usor. Alte specii : prunul. migdalul pitic. care dau nastere unor tulpini taritoare care in contact cu solu emit radacini in dreptul fiecarui din care se formeaza o rozeta de frunze. rasadnite si slarii. /Ha. gutuiul. gutuiul.pentru a emite radacini . pe rind. .simpli . Inmultirea prin drajoni Se bazeaza pe insusirea unor specii de a da nastere a unor puieti din radacina (drajonare).Aceste noi plante poarta numele de marcote . se uda.prin stoloni si drajoni. se calca. Cand puietii4-6 frunze. dar se m ai pot inmul prin butasi lem nificati. fara a fi de planta mama . Dupa felul lor pot fi : .o ramura de 1 an.Se inmultesc prin marcote : coacazul negru si rosu . puietii se raresc la 5 cm. paradisul. portiune Epoca de recoltare a butasilor poate fi toamna dupa caderea frunzelor sau prim avara inainte de a incepe vegetatia. butasire . mugur Inmultirea prin butasire Butasul este orice parte a tulpinii. . dusenul. Speciile care se inmultesc obligatoriu prin drajoni. radacinii sau frunzei care . ingrasaminte cu N.. paradisul. dusenul. Se planteaza in santuri de 18-20 cm adancime acaror loc se marcheaza prin pichetare Dupa plantare se trage jumatate din pam ant cu sapa in sant.O scoala de puieti considerata reusita atunci cand radurile de puieti sunt bine incheiate si fara este goluri. se pot iriga si se fertilizeaza cu au 150 Kg. altoire .cu cartig .cu calcai .

prin crusts sau aplicarea a 7-8 prasile Tn toatS perioada de vegetate. Pentru j-egiunile cu precipitatii sub 600 mm. . legum icole sau cerealiere. Pentru scoala de puieti se face o ardturd adlnc5 la 20-25 cm . sau chiar desfundat d toam nS la 50 cm . la m T n T nd N ivelarea se face prim5vara. se va face o ardturS adm cd de prim SvarS la 30-35 cm .Asolamentul si lucrarea solului in pepiniera In pepinierS se aplicS un asolam ent la toate culturile de Tnm ul{ire a pomilor: cultura de bazfi este sc de puieti. Lucrarea solului pentru §coa!a de pomi si marcote Tnfiintarea acestor culuri se face num ai Tn teren desfundat din ad T n n§. folosindu-se cultivatoare §i grape iar Tn perioada de vegetatie se v m obiliza terenul prin pra§ile m ecanice si manuale. se pot alcStui dup5 necesitate asolam ente furajere. Asolamentul §colii de puieti: . buruieni. de pom i sau de butasi.Pentru zonele cu precfpitatif anuale de 600-800 mm. de 8 ani. lucrdri Lucrarea solului pentru §coafa de puieti Lucrarea prem ergStoare TnfiintSrii culturii este tratarea solului Tm potriva vierm ilor albi. cultura prem ergStoare §colii de puieti. de T ntretinere. este formats din legum inoase perene sau legum inoase anuale. trifoi trifoi (Tn anul al doilea de folosin{5) prdsjtoare legum inoasd scoala de puieti . de butasj sau de drajoni. Dup§ rasarirea puietilor. la de 5 0-6 0 cm . anual: lucem S (Tn prim ul an de folosintS). lucernd (Tn al doilea an de folosintd) prSsjtoare legum inoasS scoalS de puieti Lucrarea terenulul Tn peplnterS LucrSrile solului pot fi : Iucr5ri prem ergStoare pentru Tnfiintarea culturilor . Pentru parcela una douS destinatd sem intoaselor. §anturile r5m argine. sigrape. cultura de bazS nu poate reveni pe acelasi loc decTt dup§ asolam entul scolii de pom i trebuie sS fie 3-4 ani. solul se m entine in perm anenta stare de afm are. toam cim ea lu crarea T n cep T nd la m ijlocu l p arcelei.

CTnd se pun doi altoi. apoi Altoirea subscoarta sauTn coroana Este recomandata aceasta m etoda sa se efectueze dupa ce pom ti au pornit sa vegeteze §i se poate dezlipi u§ scoarta. se pe ca face ctte o limba.despicatura se face transversal pe toata grosimea portaltoiului. Scoarta portaltoiului se ridica cu o spatula de lemn. Altoirea lateral^ Este aceea Tn care altoiul se aplica lateral fara ca partea de deasupra a portaltoiului sa fie taiata Tn vederea alto Ea se aplica atlt Tn pepiniere cTt sj Tn livada. CTnd scoarta este suficient de elastica. Tn scopul maririi suprafetei de contact. CTnd diferenta de grosime dintre altoi §i portaltoi estte mare. se aplica una pe alta TncTt sa coincida zonele cambiale. mai adtnc cu 1-2 mm. se leaga sj se unge cu mastic. altoii se pastreaza la o temperature scazuta sub 4-5°.C astfel TncTt mugurii lor sa porneasca . restul muchiei interioare . sub un unghi de 60-70° astfel TncTt. se introduce altoiul. apoi se leaga strins §i se ung cu mastic. se scoate din scoarta §i lemn. altoii se introduc fa despicarea prealabiia. o portiune triunghiulara egala cu cea de la altoi. Copulatia se poate aplica la toate speciile. iar o planta Tntreaga sau un portaltoiul Altoiul se aplica In vTrful portaltoiului sau lateral. se fasoneaza sub forma de pan§ cu taietura oblica singur plan Tnsa mult m ai Tntr-un lunga decTt la copulatie. Altoirea cu ramura detasata Este aceea la care altoiu! este o portiune de ram ura cu 2-3 muguri.2 butas. Dupa executarea limbilor. Din portaltoi. Altoirea Tn despicatura Portaltoiul care este m ult m ai gros decTt altoful se fasoneaza §i se cu cosorul . iar despicarea se face num ai Tn zona m ai Tnalta . Cele sisteme in pomiculture" sunt: Altoirea In copulatie Se aplica atunci cmd portaltoiul §i altoiul au aceeasj grosime ambii component! se fasoneaza prin taieturi oblic de 2-2. . retezarea portaltoiului se face putin Tnclinat. tn doua planuri. ea se executa cTt mai aproape de coletul puietilor portaltoi § se mu§uroie§te pTna la prim ul ochi al altoiului. PTna Tn acel moment. iar pe partea mai Tnalta §i cu scoarta mai neteda. Portaltoiul se taie putin Tnclinat. Zonele generatoare trebuie sa vina una Tn dreptul alte de aceea se adTnce§te putin altoiul se leaga sj se unge cu mastic. Altoiul. este cu scoarta. se aplica altoiul. zonele cambiale sa vina una Tn dreptul alteia apoi se leaga §i se ung cu mastic. Oricare ar fi metoda de altoire aplicata primavara . taieturile §i partea r§m asS cu scoarta formeazS un triunghi.5 ori mai lungi decTt grosimea lor. se fixeaza altoiul.. Portaltoiul se despica cu cosorul sau cu despicator batfndu-se cu un lemn sau un mai mic. cu doi trei muguri. mai putin la nuc. altoiul se Tmbina cu portaltoiul. Altoiul se fasoneaza prin doua t5ieturi. opusa ochiului de jos. Altoiul se fasoneaza Tn pand cu tdietura Tn doua planuri mai lungi ca la triangulatie Tn unghi de 25-30° . egale Tntre ele. Tm binTndu-se dupa diferite mai folosite metode. C ele doua taieturi. Aceasta este copulatia simpla §i se mai cunoa§te §i : copula{ia englezeascd (ameliorate) . . tn locul dezlipir scoartei.Daca se aplica un singur neteze§te altoi . altoire se face Tn triangulatie sau ( picior de capr§ ). ele nu se Tntretaie ca sa formeze muchie Tn lem n alb decTt putin Tn partea de jos . In locas. dupa ce a fost Tn prealabil putin despicata.care se deosebe§te prin faptulcele doua taieturi oblice.

nu cu Dup§ ce s-a terminat un numSr oarecare de rmduri. poate Tncepe altoirea puietilor. Altoirea Tncepe la orele 5-6 dim ineata si TnceteazS la ora 11 . se scoate plantatorul din pSm mt si cu piciorul.. admcime. De mentjonat este c§ marcotele si butasii Tnradacinati se planteaza la ea de 20-22 cm . Plantarea puietilor se tnfinge plantatorul Tn pSm Tnt drept Tn jos Tn dreptul sem nuluicablu la 25 cm. fiind mai bine sa se scurteze dupa plantare Dupa" fasonare.scurteazS durata de producere a materialului sdditor prin semanarea Tn dreptul fiecarui semn de la cablul de pichetat a 5-6 seminte scoase de la stratificare. la baza puietilor facmdu-se un cu Tnaltim ea de 10-12 cm ..de la colet. bilon Dupa" bilonare . Puietii fasonati si mocirliti sunt repartizati la semnul de p cablu Tn vederea plantaY ii. se taie tulpina puietilor si se string la marginea parcelei pe alee. zarzSr) prin repicarea puietilorse poate face cu puieti tineri cmd acestia au 5-6 frunze sau cu puieti produsi Tn rSsadnite si transplantati cmd au 5-6 frunze sau cu puieti tineri produsi Tn ghivece nutritive Tn solarii. Tn locul lui ram Tnm d o gaura . la 1000 puieti). ea putmd fi scurtata Tnainte de plantare sau dupa 10 cm. corcodu§. corcodu§ . din se afara Tnspre cablu. r5d§cina puietilor se mocirieste Tntr-o mocirla f§cuta din lut §i balega de vac& amestecata cu apa. apoi Tncep lucrSrile de Tntretinere a acestei culturi. puietii Tncep sa dea frunze §i lastari. Tulpina se scurteaza la 8. dupa care se executa" o prasila data de 1 august. pe Se mai pot Tnfiin^a scoli de pomi: semSnare directs. zarzarul. plantarea facmdu-se Tn mai. se pune puietul Tn gaura. fncTt puietul se stringe ITnga cablu Tn dreptul sem nului. TncTt coletul acestuia sS f nivelul solului. astfel : parul. Dupa . ciresul. piersicul. de la colet.un altoitor si doi Totodata se face aprovizionarea cu legStori. de acesta se trage de varful puietului pentru a verifica daca" este bine plantat. tragTndu-se cu sapa pamint de pe intervale. apoi se reia de la ora 17 . Fasonatul puietilor Este lucrarea de scurtare a rSdacinii si tulpinii puietilor in vederea plant§rii. care are ca scop mentinerea turgescentei tulpinii si de a o apdra de uscSciunea aerului si vTntuirior calde de primdvarS. plantare. apoi se trece la mobilizarea terenului de 'intervale. mocirlorea putfnd fi facuta in cad§ sau Tntr-o groapa". Tnfinge plantatorul din nou Tn pammt. visin . prunul. mar. de data aceasta oblic. Altoii. pm a seara. se trece la bilonarea puiefilor . LucraYile de Tntretinere a culturii In cTmpul I Deoarece la 20 de zile de la plantare. de-a lungul rTndului. Se aplica la speciile repede crescStoare (piersic. puietilor taindu-se scurt la radacina 18-22 cm. TncepTndu-se cu ce D upa care T§i term ina" mai repede perioada de vegetatie.. se pun spre nord si intotdeauna Tn interiorul rTndului de puieti. Echipa de altoire este form ata" din trei muncitori . bilonul poate fi redus la jumState. gutui. §i ITnga se scoate plantatorul din pam m t. indiferent daca adTncim toata" aceasta portiune este Tm bracata sau ra"dacini. Se Tncepe pregatirea puietilor Tn vederea altoirii prin Tnlaturarea lastarilor dati de pe portiunea de tulpfnd und va face altoirea. se astupS gaura lasata cu "pSm T nt. ISsTndu-se Tn cuib dup§ singur un r§s§rire puietsemanatul executmdu-se Tn martie iar raritul la 30 de zile. altoiuri §i rafie (sootita 1 Kg.

lasmd o atingere urm a verde sub m ugurele altoit. lucrare care se executa de la Tnceputul lunii august. plivirea cepului de lastari . TSierea tulpinii deasupra ochiului se face Tnainte de a porni Tn vegetatie. dezvelirea ochilor mu§urof{f sau mveliti . cu rafie. cepul. iar puietii daca se altoiesc Tn vara . zarzSr. tSindu-se cu briceagul de §i de pe partea opusa jos Tn sus ochiului. se mentine Tnca 14 zile la speciile care cresc mai repede (cires. de la sol §i se altoiesc cu ram urS deta§atS. taierea cepului .5 cm . visjn.se execute de cTte ori ace§tia au pornit deoarece ei consuma din hrana altoiului. gutui. Taierea cepului se poate face cu o foarfeca de vie . AceastS a doua legatura.care iau na§tere din mugurii precoci de la subsuoara frunzelor. deasupra altoiului sau a solului §i ca urmare portiune de tulpinS netSiatS poartS num ele de cep. Tn se TnlSturS tulpina im ediat care caz deasupra m ugurelui altoit. prun ). de la sol §i se altoiesc Tn lemn nou . Se mai practica §i metoda fara cep. atunci cmd lastarul s-a lignificat . In cazul ctnd prtiolul este uscat §i nu cade la atingere. Altoiul prins. decalarea epocii optime de altoit§coala de pomt ctmpul II (anul II) . palisarea ISstarilor altoi . LSstarii anticipati se ciupesc la 3-4 frunze §i se repeta pma dupa 15 august.se aplicS Tn cazul puietilor care nu au fost altoiti sau la care mugurele oculat n s-a prins. iar puietii neprinsj se realtoiesc imediat. legStura de rafie se TnlSturS de pesjpuiet se leagS din nou. DupS 14 zile de la prindere . fire sintetice.i altoiti §i neprinsi. pornindu-se de la vT rfului m ugureluf. fScTnd cite douS Tnf5s. are petiolul verde §i la o u§oara cu m Tna cade. se face economic de forta de munca. se poate spune cS pierderile reprezinta 3-10% la sernintoase i la sTmburoase reprezinta 1-5% §i la prun 2-14% iar pierderile se datoresc : pierderi datorate unei afinitafi mai slabe dintre portaltoi §i altoi. se recepeaza la 2-3 cm. . Referitor la numSrul de puiet. .urSri de rafie deasupra si dedesuptul mugurelui. pentru ca altoiul sS creascS nestingherit. cu cosorul sau daca el este gr cu fierastraul .8-10 zile se verifies prinderea altoiului. cmd ace§tia nu mai au putere sa mai creascS . drept ciupirea lastarilor anticipati . piersic) sj la 21 de zile la speciile cu cre§tere mai lentS (mar dusen . AceastS m etodS are avantajul cauzata de t^ierea completa a tulpinii se cicatrizeaza ca rana repede. el sevind aceastS ca un fel de tutore pentru tinarul lastar altoi.se face Tn cazul cmd se lasS de la Tnceput de care ace§tia se leaga . deoarece la taierea cu cep . mugurele altoit are o pozitie terminals pornind mai repede Tn vegetatie. taierea la cep . legSturile se sISbesc. cu foarfeci bine ascutite §i se execut oblic si opusa mugurelui. acest trebuie Tnlaturat definitiv de la baza Tn §i de asem enea ar trebui TnlSturati §i luna iunie ISstarii care au crescut pe acesta pm a atunci. TntrucTt el face suber de protectie. . efectuarea defectuoasS a altoitului. m ai TnaltS decT nivelul vT rfulmugurelui. atunci mugurele nu s-a prins. se reteazS la 10-12 cm. Daca se altoiesc Tn primavara. cu scopul de a create §i a TnlStura curbura .se face dupS trecerea pericolului gerurilor mari . T Sierea trebuie sS fie cu 0.se executa la pomii care au cep. altoirea Tn cTmpul II . par. Anul al ll-lea Tncepe efectiv din m artie cmd se executa prim ele lucrari Tn pepinierS. §coala de pom i cTmpul II este continuarea cTmpului I puietii sttnd Tn acefasj loc. paradis .este o lucrare simpIS prin care se TnlSturS cu foarfecapuietului portaltoi la 10tulpina 15 cm.

gutui. adm itindu. imprejm uirea cu gard . cind lastarul altoit are Tnaltim ea de 100 cm .adopta varianta cu trunchiul mijlociu (0. se stabileste limita dintre cele trei parti si anume trunchiul . daca el este apt pentru forma de coroanei. Principiul proiectaYii si form§rii coroanei este acelasi pentru toate formele de Tnsci tehnica diferS dupa" form a coroanS de coroanei adoptata . La executarea lucrarii de proiectare se foloseste o sipc£ gradatS Tn cm. si un foarfece. . trunchi pitic. . axului coroanei. iar pom ul paraseste pepiniera etajul I form at.pentru pomii cu talie mare. model . D in iarna. D aca aceasta lastarula suferit.de care se va palisa ISstarul de prelungire sau axul coroanei. (anul III) In aceast§ scoala . pentru a demonstra cum se executa proiectarea . . iar daca are puterea recepeazd la de refacere se 2-3 ochi deasupra punctului de altoire si se alege un l^star care se dirijeaz§ pentru a form a trunchiul. care este continuarea cim pului II se proiecteaza coroana.viitorului pom depinde de specie. trebuie cunoscute: TnaltJm ea trunchiului .se fac preventive si Tn mod special T m potriva afidelor care T m piedicS cresterea lastarului. proiecterea coroane! si formarea el .trunchi pitic sj semipitic. piersic si visin. iar al saselea.portiunea de lua nastere ramurile unde vor coroanei si cepul . d eoarece se T ng ro asa si creste prea putem ic T n cT m pul III.trunchi mijlociu. tratamente de combatere . dusen §i 30-60 cm. dupd pornirea Tn vegetatie pom ii degerati se Tnlatur§ .i Idstarii pm a" la m dltim ea de 60 cm . formele de coroanSAcestea pot fi : libere.se face la speciile cu crestere viguroasa. 80-120 cm.verificarea stSrii ISstarilor .20 cm) si ca se se ca se fixeazaTnaltim ea trunchiului la 1m . trunchi malt si portaltoi vigurosj . E l doi ani po ate p arasi pepiniera sub formd de varga fara coroana sau sub form a de pom cuProiectarea coroanei se face coroana. Cel de al saselea mugur trebuie sa fie situat Tn dreptul locului unde a fost cepul. fiind al doilea an pe ISstarul care altoiul T l petrece T n pepiniera . scot la inel tot. Taierea are . Trunchiul pom ului va avea urm atoarele Tnaltim i conform STA S 120-150 cm. se numara 6 muguri consecutivi din care 5 vor da nastere ram urilor de ordinul I al primului etaj. obligate clasice.deoarece odat§ cu Incetarea vegetatiei se iveste pericolul ca iepurii s§ roadS altoii. Lucrarea de proiectare decurge astfel: se face analiza pomului. se lasa 4 lastar cind se porniti din m uguri succesivi si se suprim S restul de lastari ce se afla" deasupra uftim ei de pom i ctmpul III §coala ram uri. pom ul trebuie s3 ias§ sub form a de vargS sanatoasa . pentru palm ete altoiti pe paradis.sunt douS lucrari principale caci de fructe este productia influientat§ de form a de coroana. pentru pomii cultivati Tn livezi si altoiti pe portaltoi vigurosi. Aici se executa lucrarile : .se urm aYeste forma din care a iesit din iarn§.se ia rigla si se a§aza ITnga pom .6 dintr-o singura m iscare fara a lasa dot. Piersicul trebuie sa elibereze obligatoriu pepiniera dupS . grSdini 50-60 cm . fSr§ a intra In lem n §i ferind altoiul de vatam ari.80-1. pentru a stabili Tnaltim ea si form a de coroand pe care le va avea pom ul. se foloseste unca de exem plu . obligate moderne.piram ida franceza. formarea coroanei tn ctmpul II . Tn sus deci Tn partea din care vor lua nastere ramurile coroanei. De la 1 m. soi si m ai ales de portaltoiul folosit si fo de coroanei ce se va adopta Tn cultura pom ului.

se face la lastarul de prelungire. marcotelor .este locul unde se planteaza pomii nevinduti.sa aib5 autenticitate de 100% . Productia de puieti este de 200000-300000 bucSti la specific sTmburoase §i de 130000-200000 bucati Ha la la speciile semintoase. Productia de buta§i este de 80-120000 bucfiti la ha marcotele 80-140000 buc. evaluarea materialului sdditor . sa aiba radacina sanatoasa . sa aiba radacini cu trei ramu de 35 cm . Probele luate se aduna" sj se Tm parte la num Srul lor rezulttnd num Srul de puieti la mp. fSr§ v§t§mSri de ger sj paraziti. §coala de poml ctmpul IV (anullV) Aparitia acestui cTmp este determ inate de urma"toarele cauze: accidente climatice . se dezvele§te baza tufei si cu foarfeca se taie fiecare marcotS de la punctul de insertie cu butucul pomii . tulpina sanatoasa . epoca . scoaterea materialului sSditor .la ISstarii de Tngro§are se face pTna" la tSindu-se la inel cu cosorul dintr-o 1 iulie. care se Tnm ulteste cu suprafata ocupata de specia respective obtinT se productia probabila". se . tSierea la inel . marcotele si pomii la care nu a cfizut frunza pTn§ la data respective' . sa viguro§i. Din partea opusa san{ului se Tnfinge cazm aua la 15 cm .i puietilor se face cu calibratorul.este o lucrare principals .5m. Puietii sco§i sunt sortati si stratificati.la care se scoate materialul saditor este Tntre 1-15 noiembrie.la cais 1215000 buc. marcote si butasj . Tulpina sa fie dreapta . Puietii.se scot cu pluguri speciale sau manual. Ei se planteaza" la distanfa de 1/0. fara urme de§i cu coaja neteda" . numarul probabil de puieti se stabiles. Puietii trebuie s5 TntruneascS conditiile prev§zute de STAS . Tn vTrsta de 1 an. sa fie lipsiti de paraziti declarati periculo§i. iar ramurile din coroanS dupa" plantare se vor scurt la 2-3 ochi. de pom si cu ajutorul salta pom ul Tn sus iar Tn acelasj tim p./ha . marcotele .te folosind rama metrica si se numSrS puietii cuprinsj Tntre laturile sale.se face Tn luna septembrie prin numarare. se face pe timp bun din afara iar la puieti. de modul se executa depinde calitatea cum acestuia. dupa ce s-a terminat scosul. Se iau 10 probe pentru fiec specie iar o evaluare mai precisS presupune luarea a ctte 10 probe pentru 2500 mp.tal .ger. material de calitate inferioara". Pom trebuie sa aiba asigurata autenticitatea 100% . cire§ 18-20000 buc/ha la mar 20-22000 buc. §coala spi.se face la pomi Tn timpul scoateriipamint . paY 19-21000 buc/ha. productia §i calitatea materialului saditor . ei singura taietura fara a l§sa dot. sa fie sanatoase fara pete §i vatamari. prun 11-17000 buc/ha . Sortarea butasjlor.se exprima numeric si calitdti la unitatea de pe suprafata . degeraturi sortarea materialului saditor . se desfrunzesc Tnainte de a fi scosj din pamint.scopul de a limita Tnaltimea trunchiului si de a perm ite cresterea ram urilor din etaju! I ciupirea lastarilor . lah a . un alt m uncitor trage pom ul din pa"m Tnt.se scot manual prin distrugerea bilonului. ei pot petrece aici 2-3 ani dar ar trebui evitata aceasta tala §coaladeoarece pom ii Tm bStrTnesc §i apoi se prind greu TnValorificarea materialului saditor livada". La scosul manual pe o parte a rTndulul la o face se distant^ de 15-20 cm un sant de 50 cm . palisatul .se scot cu plugul . lipsa de vT nzari. puietii din scoala de puieti . sunt sco§i de pe rind si lasati pe brazda Tntoarsa de unde sunt luati de muncitori. grinding.lastarii de Tngro§are de pe trunchi se ciupesc pmaiunie la 4-5 frunze de la 20 cite ori este nevoie. la ha iar productia de pomi altoi'ti .

s§ nu fie Tn vecinStatea magaziilor. iar la distante mari se am baleaza. expedierea si transportui materialului . TncTt sa asigure acoperirea Tn Tntregim e a rSdScinii si a 35-40 cm din tulpinS gazarea materialului saditor . Locul unde se stratifies materialul saditor trebuie s§ Tntruneasca" urm dtoarele condi^ii : s§ fie aproape de sediul pepinierei. iar pentru interior. Puietii. ger si atac de iepuri si soared. Balotuf se eticheteaza. se leaga Tn pachetede 10 bucS ti. se acoperd apoi rSdStina si o parte din tulpind cu p§m m§runt si se calcd cu piciorul. Tn santuri. Pentru exteriorul balotului se foloseste stuf. pTna se . ferit de stagnarea apei rezultat§ din ploi sau topirea zSpezii. apoi se string balotii. santurile se fac adTnci. Tmprejmuit pentru a fi ferit de iepuri. stratificarea materialului .5 m si la 40 cm una de alta. ele se leagS la capete de ni§te tSrusi bStuti Tn pam mt. Pomii se ambaleaza' cu radacina si tulpina Tntregi. Peste sa puneun strat de 5-6 cm de paie . PSstrarea se face prin stratificarea sa Tn pammt. Beneficiarii din apropiere ridicS materialul neambalat. ambalarea.8 num a'ra si se leag§ Tn pachete de 50-100 bucSti an cazul cm d se transports. papurS. . Tn continuare se ia pam mt de alaturi §i se pune peste puieti TncTt se face prin scoaterea pSm m tului un alt sant Tn care se pun alti puieti termina stratificarea lor. iar peste paie si de-a curmezi§ul sarmelor se pun pachetefe cu puieti care se asaz§ cu rdddcina la mijlocul balotului. Pomii se stratifica la fel Tn santuri fie drept Tn picioare fie culcati pe stratul t care se "scoate la facerea pam m de santului.se face astfel. o arie Peica se Tntind la sol 8 paie . altfel. si perdelelor de protectie care sunt gazde pentru soared. Pomii Tnainte de a fi ambalati.se face Tn mod obligators de catre delegatul fito-sanitar care emite si un buletin privind starea de sdndtate a materialului. marcotele si butasii se stratifica Tn santuri cu admcimea de puntndu-se Tn sant ra'sfirati. pe partea unde s-a pus pSmmtuI scos odata cu sSparea santului.se face cu scopul ca radacinile s§ fie ferite uscaciune iar tulpina de de ger. aici. m sTrm e cu lungim ea de 2-2. culcati 40 cm. coceni de potumb . se stratified f§ra a fi legati.

culturi agropom icole. cultura pom ilor Tn fineat§. drumuri secundare Lucrari de amenajare . araci . sa"'dep§§easca Tnaltim ea pom ilor din livada o durata m ai lunga decT t pom ii. DrenajeInfiinfarea perdelelor de protecjie perdele de protectia solului sau antierozionale perdele de protectia pom ilor sau antieoliene Speciile de pom i care intra Tn schem a unei perdele trebuie sa Tntruneasca conditii: urm Stoarele sa fie adaptate la conditiile pedoclim atice ale locului respectiv. 5 Infiintarea plantatiilor pomicole §i lucrari de Tngrijire dupa plan tare fnfiinfarea livezilor de pomi . livezi pentru consum local. • . cu scopul de a produce fruct nurne§te livada de pom i.U n teren plantat cu pom i Tn m od definitiv Tntr-o anum ita" ordine sj distant^. Tipurile de livezi: livezi comerdale. drum uri centrale. livezi didactice. culturi pom icole pure. Examinarea florei pomicole §i faunei silvice Examinarea solului §« subsolului Apa freatic5 Expoztyia terenului Relieful terenului Organfzarea terenului Tntocm irea planului de suprafata sj nivelatie al terenului la scara 1: 5000 Parcelarea terenului Trasarea drumurilor drum uri principale. sa aduca un venit oarecare ca fructe. S3 creasca repede. aiba si ssi sS nu fie plante gazda" pentru bolile criptogam ice §i daunatorii anim ali care ataca pom ii.CURSUL Nr. terase continui. lem n de foe din curatatura. livezi experimentale.grSidlnlfam iliale. Alegerea locului pentru livada T ntocm irea planului de T nfiintare. plantatii de pomFelurile de livezi : i.• a terenuluiTerasarea terenului terase individuate.

din punctele sale extreme. De la linia de baza. pfchetarea in triunghi echilateral. epoca de plantare . Plantarea pomilor Plantarea pomilor este lucrarea prin care pomii se planteaza la locul definitiv stabilit prin pichetare. scTnduri de plantat sau de fixat pichetii de control.dezavantaje: perioada de plantare este foarte scurt§. CTnd avem o form a neregulatS. perpendicularele de pe linia de baza se ridica Tn a§a fel TncTt sa figura geometries regulata". sistemul de pichetaj Tn care pomii de pe doua" rmduri vecine nu se afla" fata in fata si la care un pom de pe un rind este situat la jumatatea distantei dintre doi pom i situati pe rindul vecin. se ridica doua" perpendiculare care se unesc printr-o linie care Tnchide careul. Sistemul de pichetare pe curbele de nivel Tehnica pichetajului Aparatura necesard: aparat topometric .(teodolit. prinderea pomilor la plantare este mai micS . pomii trebuie udati Tn mod obligatoriu .jaloane. nu Tn aceasta perioada" fortele de miinca" sunt mai libere §i se pot g5si mai usor. fncadrarea terenului: pe un teren organizat. picheti.pichetajul in dreptunghi. Lungimea si IStimea subparcelelor sunt determinate de relieful terenului. r§d§cina pomului plantat toamnaprimavara no! radacini care emite devin active. m aiuri. o linie de telefoane. unde terenul este Tmpartit Tn parcele iar acestea figureaza" pe schita de plan . o sosea. iar aceasta baza se materializeaza prin jaloane. Plantatul de primavara . din punct de vedere biologic. asigur§ o prindere mare la plantare si o crestere normals a ISstarilor Tn de vegetate. borne si picheti. pichetarea in triunghi isoscel. pichetajul in evantai. din care cauza form area coroanei §i punerea pe rod TntTrzie. strme gradate. fortele de munca sunt ocupate Tn campania agricola de primavara . perioada Dezavantaje: costul manoperei de plantare se mareste prin lucrarea de Tnvelire a trunchiului pomilor Tmpotriva iepurilor. . fise. astfel lungimea unei subparcele poate ft egala cu lungimea parcelei. marind astfel costul Tntretinerii.. pentru Tncadrare este nevoie de o linie de baza care poate fi un drum . se trece direct la subparcelare. deoarece Tn intervalul decem brie-februarie sunt perioade pma cTnd pSm TntuI este Tnghetat. panglici de otel.s-a stabilit ca cea mai buna epoca de plantaretoamna deoarece: este perioada Tn care se pot planta pomii este de durata" mare(de noiembrie pma la 20 decembrie) la 15 epoca de plantare se poate prelungi practic Tn februarie. scoflndu-se' rezulte o clinurile terenului la marginea acestei figuri. echer) m ire. pomii prinsi la plantare vegeteaza incet si dau cresteri mici. o cale ferata. balize. din aceasta" grupa" f§cTnd parte sistem ele : pichetarea in chinconz. iar IStjmea poate fi de 50-100 de m dupa caz.

de conditiile de mediu. paradis si chiar mar franc. Alegerea §i a§ezarea soiurilor pe teren Alegerea soiurilor se face dupS urmStoarele criterii: alcatuirea sortimentelor numai cu soiuri raionate pentru acea zona . stabilirea distantelor de plantare . a caror epoci de coacere sunt diferite .frunze pentru cre§terea viermilor de matase. prin care se stabileste pe teren locul unde se vaplanta fiecare pomSistemele de pichetare sunt: . dintre soiurile raionate se alege unul sau eel mult dou§ sorturi valoroase Tn livezile comerciale se alege unul sau dou§ soiuri cu epoca de coacere Tn acela§i sezon. . felul de livada astfel la cea obi§nuita distantele de plantare vor fi pe de mai m ici decTt Tn livezile unde lucrSrile se executa m ecanizat. Tn functie de talia §i portaltoiul care s-a altoit specia respectiva. . se planteaz§ din fiecare soi un numar egal de pomi. pe treimea superioaravor planta se cire§ul §i vi§inul. sistem e de pichetare in care pomii de pe doua rinduri vecine se gasescfat§ . speciile pomicole se repartizeza Tn regiunile tipice pentru cultura pomilor pe treimea inferioara vor planta se marulaltoit pe dusen . care se face diferentiat Tn functie de vigoareapom ilor . premergatoare Lucrdrile plantdrii pomilor desfundatul terenului. pe terenurile Tn panta. prunul§i nucul.acolo unde frecventa §i intensitatea vmtului este mare . Amplasarea constructor Stabilirea speciilor de pomi Tn cazul Tn care se stabileste sa se cultive mai multe specii de pomi Tntr-o livada situata Tntr-un trup. Tn cazul soiurilor raionate care nu au valoare comerciala egala . se va adopta urmatoarea repartizare: pe trenurile plane sau aproape plane. iar pe treimea superioara . iar restul speciilor Tn continuarea acestora. penetrabile. semipenetrabile. Tn regiunile cu regim pluviometric sub 550 mm anual.se planteaza caisul §i visinul. asezarea soiurilor pe teren se face astfel: pe una si aceeasi parcels se planteaza soiuri la care fructele se coc Tn aceeasi epoca . gutuiul §i prunul. Din aceastS grup§ fac fata Tn parte: pichetajul in patrat. adica sa fie interfertile.se planteaza parul. se planteaza pe ca tires latura sau laturile expuse vTnturilor dominante.pe treimea mijlocie . pichetarea terenului. piersicul cire§ul si nucul. se 4-5 rmduri din soiul cu valoare planteaz§ mare §i -1-2 rmduri din eel cu valoare mai mica dar care are putere mare de polenizare. distanta de plantare m ai m ic§ . Perdelele de protectie pot fi : impenetrabile. speciile de pom i rezistente la: vint si nuc. au aceeasj epoca de coacere si aceeasj valoare comerciala. se repartizeaza: infejioarS pe treimea marul. din cele douS soiuri alese pentru sortimentul unei livezi comerciale dacd sunt interfertile. va fi Pichetarea Este lucrarea premergatoare plantarii pom ilor si arbu§tilor fructiferi. astfel se reduc paz si cheltuielile de recoltare. pentru gradini familiale se aleg trei patru soiuri dintr-o specie. soiurile alese trebuie sa fie bune polenizatoare Tntre ele.pe treimea mijlocie vor planta se marulaltoit pe mar franc . gutuiul sj parul altoiti pe gutui. pom ii fiind mai de§i pe rind se pot apara m ai usor.

pStrata.pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina . cTnd nu s-a f§cut suprapichetarea. Tutoratul Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare se executa astfel: se repartizeaz§ cTte un tutore la fiecare groap§. nu se face straturilor. Forma gropilor: rotunda. mocirlirea pomilor. inversarea dac§ pSmTntu! din orizontul B este nepotrivit. facerea copcilor Tn jurul pomilor dac§ plantatul s-a executat primSvara. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14 zile Inainte de plantare. lucrari de ingrizire aplicate pomului. apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost de pichetul de baz§. Din prima grup& de lucrari: sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata. cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe sapatul terenuri inerbate Din a doua grupa: . udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara. dup§care tutorele se bate tn pSmTnt. se poate face folosind panglica si gradate pentru a fixa exact locul strmele unde se va bate tutorul.SSpatuI gropilor perioada cTnd acestea se executa este toamna . calusarea ramurilor prea apropiate de ax. Ingrijirea pomilor in primul an de la plantare lucrari ce trebuie aplicate solului. dac§ Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea m u§uroiului din pamtntul rezultat se face o copc§ cu si marginile de 15 cm pentru retinerea apei din ploi sau din udari. : . reducerea ramurilor Tn coroanS . Alegerea materialului saditor si transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti. prezentarea modului corect de plantare. pSm TntuI din orizontulcm) se pune la fundul gropii. legarea pomilor de tutore. trunchiului pom ilor Tn Tnvelirea aceeasi • zi cu plantarea. • PregStirea pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor. Tehnica plantarii pomilor alcStuirea echipelor de plantatori. udarea pom ilor ori de cTte ori este nevoie. se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la sS includS cei doi picheticontrol. si exista pichefii de control. si -cTnd s-a fclcut suprapichetarea. musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat toamna. Tm potriva iepurilorplantarea s-a fScut toamna.Trasul pamintului in groapa dacS pSm TntuI din orizontul B (40-80 cm ) este bun. indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara cea mai indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de plantare. se pun Tn bazine cu apa pentru recap§tarea turgescentei. A (0-40 urmmd ca restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi.

pSm TntuI din orizontulcm) se pune la fundul gropii. legarea pomilor de tutore.SpatuI gropilor perioada cTnd acestea se executa este toamna . se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la sS includS cei doi picheticontrol. Alegerea materialului saditor si transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti. Tehnica plantarii pomilor alcStuirea echipelor de plantatori. calusarea ramurilor prea apropiate de ax. cTnd nu s-a f§cut suprapichetarea. se poate face folosind panglica si gradate pentru a fixa exact locul strmele unde se va bate tutorul. apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost de pichetul de baz§. : . dup§care tutorele se bate tn pSmTnt. reducerea ramurilor Tn coroanS . musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat toamna. Din prima grup& de lucrari: sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata. si exista pichefii de control. A (0-40 urmmd ca restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. Tm potriva iepurilorplantarea s-a fScut toamna.Trasul pamintului in groapa dacS pSm TntuI din orizontul B (40-80 cm ) este bun. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14 zile Inainte de plantare. Forma gropilor: rotunda. nu se face straturilor. udarea pom ilor ori de cTte ori este nevoie. lucrari de ingrizire aplicate pomului. mocirlirea pomilor. udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara. se pun Tn bazine cu apa pentru recap§tarea turgescentei. Ingrijirea pomilor in primul an de la plantare lucrari ce trebuie aplicate solului. inversarea dac§ pSmTntu! din orizontul B este nepotrivit. prezentarea modului corect de plantare. facerea copcilor Tn jurul pomilor dac§ plantatul s-a executat primSvara. si -cTnd s-a fclcut suprapichetarea. indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara cea mai indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de plantare. • PregStirea pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor. Tutoratul Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare se executa astfel: se repartizeaz§ cTte un tutore la fiecare groap§. dac§ Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea m u§uroiului din pamtntul rezultat se face o copc§ cu si marginile de 15 cm pentru retinerea apei din ploi sau din udari. trunchiului pom ilor Tn Tnvelirea aceeasi • zi cu plantarea. pStrata.pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina . cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe sapatul terenuri inerbate Din a doua grupa: .

fa> combaterea bolilor si dSunfitorilor. stropirea pomilor dupa caderea frunzelor cu zeama sulfocalcica . . apaYarea pomilor Tmpotriva atacului iepurilor. completarea golurilor.ciupirea ISstarilor porniti din mugurii lateral! si din cei term 3-4 ochi inal!.