P. 1
Suport de Curs Horticultura

Suport de Curs Horticultura

|Views: 333|Likes:
Published by trroty

More info:

Published by: trroty on May 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/27/2013

pdf

text

original

RO 2004/016-941.01.01.

06

GUVERNUL ROMANIEI

Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala

Suport de curs pentru Horticultura
Proiect implementat de Consiliul Local Beresti Meria jud. Galati În parteneriat cu Asociatia ,, Speranta Danubiana ” Consiliul Satesc Baurci-Moldoveni Consiliul Local Baneasa jud. Galati

“Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala”

Proiect implementat de Consiliul Local Beresti-Meria

Suport de curs pentru Horticultura

Intocmit si redactat de catre colectivul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati

CUPRINS
1. Particularităţi ecologice ale plantelor legumicole în relaţiile cu factorii de mediu şi dirijarea acestora prin tehnologie 2. Particularităţile înmulţirii plantelor legumicole 3. Producerea răsadurilor de legume
4. Pregătirea şi plantarea răsadurilor de legume în câmp

5. Verigi tehnologice în culturile de legume 6. Cultura morcovului 7. Ceapa 8. Varza 9. Conopida 10. Tomate – cultura în câmp 11. Castravete - cultura în câmp 12. Pepenele verde 13. Cartoful 14. Introducere în viticultura 15. Cultura viţei de vie în România 16. Caracterele morfologice, particularităţile biologice ale viţei de vie 17. Amenajarea, organizarea şi dotarea sectorului pepinieristic în vederea producerii materialului săditor 18. Elemente tehnologice privind producerea materialului săditor pomicol 19. Înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi lucrări de îngrijire după plantare

structure solului -ph -ul . factori edafici -textura . si pot fi: 1. Factorii ecologici se impart in doua mari eategorii : I -Factorii directi -actioneaza in trei mari eategorii . telina . -pot ramane peste iarna in camp fara masuri speciale.diferentiem : -specii foarte rezistente la frig -suporta usor temperaturi de -10 OC. hreanul . pastirnac .apa freatica 3.PARTICULARITATILE ECOLOGICE ALE PLANTELOR LEGUMICOLE IN RELATIILE CU FACTORII DE MEDIU SI DIRIJAREA ACESTORA PRIN TEHNOLOGIE Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explica prin existenta multqr specii si varietati de plante legumicole dar si prin aceea ca anumite soiuri de legume impune pt. Dupa cerintele speciilor legumicole fata de factorul temperatura . cresterea si dezvoltarea normala . factori climatici -lumina -temperatura -apa -aerul si gazele 2. factorii biotici -omul si organismele vii II -Factorii indirecti -altitudinea -latitudinea -expozitia -inclinatia terenului TEMPERATURA Odata cu evolutia temperaturii in aer se va urmari si temperatura solului pe luni dar si pe adancime (stratul de la suprafata solului unde se seamana sau se planteaza este supus unor mari amplitudini ale temperaturii in cursul anului de la 0 grade Celsius in ianuarie pana la 36 -40 0 C in lunile de vara).tarhonul -specii rezistente la frig -se preteaza la semanat sau plantat din toamna -exemplu : morcov . sol si nutritie .exemplu : stevia . conditii specifice de clima . .

procesele de asimilatie si dezasimilatie au o intensitate mica. protejarea plantelor cu folie . radacinoase + lumina = pornire timpurie in vegetatie) APA . o temperatura optima si o temperatura maxima .' de sporire a intensitatii luminii .exemplu : tomate . legumicole se clasifica astfel : -plante nepretentioase ( ceapa pt. Pentru fiecare specie legumicola diferentiem o temperatura minima . mulcirea solului.realizarea perdelelor de protectie .prin stropirea cu emulsie opaca de praf decreta .se face prin : . temperaturi sub acest nivel due la moartea plantei La temperatura optima -procesele biochimice se desfasoara normal. epuizarea plantelor . aerisirea puternica in spatii protejate . . infloresc . spanac . vinete . ardei. castraveti) Marirea sau reducerea intensitati lumininii difera in functie de cerintele particulare ale speciilor legumicole Dirijarea factorului lumina se impune in urmatoarele situatii: . ardei. plantarea rasadului pe versantul nordic al bilonului .specii de zi scurta . huma folosind 1gram/m reduce transparenta sticlei cu 20%.-specii semi rezistente .evitarea terenurilor reci cu apa freatica la suprafata . castraveti . vinete )Dupa intensitatea radiatiei luminoase pi. frunze ) .morcov . folosirea de sticla speciala fotosensibila .exemplu : cartoful .bine la o durata a lumininii de minim 8 ore ( salata . irigarea ori de cate ori este nevoie . castraveti . Dirijarea factorului temperatura se impune urmatoarele situatii: -exces de caldura . morcov ) .plantele solicita o durata maxima de lumina de 12 ore .durata maxima a luminii este de 18 ore . -are loc cresterea si fructificarea plantelor La temperatura maxima . plantele nu mai cresc . Lumina In functie de durata zilei lumina si respective a perioadei de intuneric . La temperatura minima . -infloresc bine la o durata a luminii de min 8 ore ( fasole . var stins.specii pretentioase la caldura .mulcirea solului) Impedicarea accesului luminii are aplicabilitate si in pastrarea legumelor in stare proaspata ( cartof consum + lumina = solanina . vinete .deficit de caldura .plante putin pretentioase ( spanac . speciile legumicole se clasifica in: -specii de zi lunga .specii rezistente la caldura -suporta temperaturi ridicate (castraveti pepeni).ridichi) -plante pretentioase (tomate .se face prin -alegerea suprafetelor .procesele biochimice au intensitate mare de aceea trebuie sa se evite depasirea temperaturii maxime care poate duce la marirea dezasimilatiei.se face prin iluminarea artificiala diminuare a de intensitatii luminii .

ceapa. mazarea .salata. -excesiil de apa duce la hidratarea plantelor si eliminarea oxigenului determinind axfixierea plantelor. -sepcii cu cerinte reduse -fasole .salata . in sere ziua continutul in CO2 descreste datorita procesului de fotosinteza si creste in timpul noptii datorita respiratiei plantelor). Textura solui este data de continutul acestuia in argila . -specii cu cerinte moderate . nisipo-lutoase.frunzele mature au 60-65% apa . .conopida . Dupa cerintele fata de umiditate speciile se pot grupa in : .tomate . Dirijarea factorului apa se impune in stuatia unui exces sau deficit.specii cu cerinte mari la umiditate .Este mijlocul de transport pentru subsatantele minerale si reprezinta eel mai insemnat factor limitative al cresterii .fenofaza .dovleacul. iar circulatia apei este facilitata de forte ca imbibatia . Procesele metabolice la plante se desfasoara normal atunci cind tesuturile au un grad corespunzator de turgescenta care este dependent de specie . o cantitate foarte mica de CO2 si altele cateva gaze .capilaritatea. castravetele .presiunea radiculara . varza. Cultura legumelor se practica pe soluri nisipoase . transpiratia.organele de reproducere si virfurile de crestere au 96-98% apa Cel mai mic continut in apa il au semintele si este de 12-14% . Importanta aerului rezulta din faptul ca plantele legumicole folosesc oxigenul pentru respiratie iar CO2 este sursa de baza in asimilatia clorofilei. Aerul atmosferic se compune din 78% azot .21%oxigen.spanac. virsta . Un continut ridicat in apa il au plantele tinere fata de cele mature . Diminuarea concentratiei de carbon in timpul zilei se datoreza consumului in procesul de fotosinteza (in lunile martie. Solurile pentru cultura legumelor se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala destul de ridicata si a unui potential de productie corespunzator.puterea de absorbtie a radacinii . Din grupa altor gaze .vanturile. -bioxidul de sulf.Preluarea apei se realizeaza prin radacina .Daca argila este in proportie de 50% solul este argilos si impractic culturilor legumelor intrucat au o capacitate mare de retinre a apei si sunt reci datorita umiditatii. fac parte : -amoniacul.plantele din sera fata de cele din cimp.Tulpina are 45-50 % apa. -flor clor ammoniac SOLUL SI HRANA .sol. -deficitul de apa = pierderea apei de catre plante intr-un procent mai mare decat eel asigurat de radacini (plantele pierd turgescenta si se ofilesc impunindu-se irigarea) AERUL SI GAZELE Aerul conditioneaza viata plantelor legumicole atat prin compozitia sa chimica cat si prin miscarile sale .noiembrie are loc o crestere usoara de CO2 datorita intensificarii activitatii microorganismelor din.frunzele tinere au 80-85 % apa. Obtinerea unor recolte mari este posibila printr-o posibila aprovizionare corespunzatoare a plantelor cu elemente minerale cat si asigurarea unor relatii optime intre toti factorii de mediu.

din acest motiv la cultura legumelor se acorda o atentie sporita formarii si mentinerii structurii solului. omul devine un factor tot mai active modelind influienta naturii asupra productiei de legume.magneziu. In camp liber atentie deosebita se acorda rotatiei culturilor pe specii de plante care contribuie la refacerea structurii.Dispunind de mijloace ca irigarea . azot.potasiu.cupru. Macroelemente .molibden. Plantele legumicole nu suporta variatii mari de PH de aceea trebuie sa se evite aplicarea de ingrasaminte cu reactie acida pe soluri acide si a ingrasamintelor alcaline pe soluri alcaline .zinc.mangan Factorul biotic =OMUL Interventia omului este permanenta in tot cursul anului ducind la modificarea conditiilor de viata ale plantelor .mecanizarea .Foarte bune sunt solurile care au o textura medie . Microelemente : fier. iar la culturile protejate se va interveni cu cantitati mari de material organic sau produse speciale pentru mentinerea acestei calitati a solului .influenteaza mult schimbul de gaze regimul termic si circulatia apei. cu o buna permiabilitate a apei un raport favorabil intre aer si apa Structura solului . PH-ul sau reacta solului este determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din sol si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter basic. . Ea reprezinta un element deosebit al fertilitati solului.fosfor.calciu. Aportul macroelementelor si al microelementelor asupra plantelor este foarte complex si depinde de cantitatea administrata dar si de raportul dintre micro si macroelemente . chimizarea.

ardei . Inmultirea prin butasi . hrean( se folosesc rizomi cu muguri terminali) 7. tomate.la ciuperci 11.bulbii se despart si se planteaza in camp toamna sau primavara devreme 2.PARTICULARITATILE INMULTIRII PLANTELOR LEGUMICOLE Inmultirea plantelor legumicole se poate face pe doua cai: -pe cale vegetative (asexuata) -prin seminte (sexuata) Inmultirea pe cale vegetative da posibilitatea mentinerii si transmiterii la descendenti a unor insusiri valoroase pe care le are planta mama . iar toamna se separa de planta mama) 9.se despart bulbilii de pe disc si se planteaza toamna sau primavara devreme 3.vinete -altoirea in despicatura .la leustean . Inmultirea prin rizomi sau portiuni de radacina .cimbrisor . inmultirea prin meristem in vitro (tesut vegetal tinar situate la extremitatea radacinii tulpinii si ramurilor care se inmultesc continuu in vederea cresterii) . inmultirea prin tuberculi .la tarhon batat ( primavara se musuroiesc portiuni de tulpina care inradacineaza . Inmultirea prin miceliu .inmultirea prin drajoni . Inmultirea prin altoire . batat) 8: Inmultirea prin marcote .o metoda .se practica la pepeni.la revent. Inmultirea prin portiuni de tufa .portiuni din tulpina sau lastari se pun la inradacinare in vederea formarii radacinilor si apoi se planteaza (tarhon .disc pe care se gasesc muguri din care se emit radacini -mod de executie . macris .se aplica la ceapa esalot -bulbul are un. inmultirea prin radacini tuberizate se aplica la batat (cartoful dulce ) 5.-inmultirea prin bulbil! .la cartof -se folosesc tuberculi intregi sau sectionati cu 1 -2 muguri 4.se despart portiuni de tufa cu ajutorul cazmalei sau cutitului si se planteaza primavara sau toamna 10.sau cu pana laterala 12.tarhon (se despart lastarii inradacinati de la planta mama care se planteza primavara sau toamna 6.se aplica la usturoi -mod de executie .Acesta poate fi: 1.la anghinare .-inmultirea prin bulbi . sparanghel.

Facultatea germinativa (germinatia) . puritatea . umiditatea din timpul pastrarii pana la semanat. Pentru aceasta inainte de semanat. patrunjel. determinind : autenticitata . dovleac. Semintele pot suporta temperaturi cuprinse intre +40-60C si de -28C la un continut de 10-15% umiditate fara sa fie redusa germinatia . dupa care se raceste . pepeneverde-1-10 seminte/ Ig -pepene galben. facultatea germinativa .seminte foarte mici -telina.50% timp de 10 min. -permanganat de potasiu 1. mazare. ceapa.ne ajuta sa stabilim procentul dintr-un numar de seminte germinate intr-un termen stabilit pentru fiecare specie in parte si este influientata de temperatura . energia germinativa. -sulfat de cupru 0. sfecla rosie . varza -150-350seminte/lg -seminte mijlocii -morcov. semintele se supun unui control. marimea . umiditatea Puritatea -se exprima in % din greutate si reprezinta cantitatea de seminte intregi. usuca si se trateaza cu produse organo-mercurice (la varza 15min. In acest scop se fac tratamente fizice si chimice ale semintelor -tratament fizic .avantaje -coeficient mare de inmultire -posibilitate de pastrare pe o perioada mare de timp in spatiu mic -executare mecanizata si de mare precizie -norme reduse de seminte Pentru o buna reusita a culturilor de legume este nevoie de o samanta de calitate superioara.0%prin infiltratie .tiramet 4g/kg. Dupa marime semintele se pot clasifica astfel: -seminte foarte mari -bob. normal dezvoltate care apartin speciei sau probei analizate.cu apa calda la 50C timp de 20 min. salata 1000-2000seminte/lg Obtinerea de productii mari care sa corespunda din punct de vedere calitativ si cantitativ se face folosind seminte sanatoase libere de boli.10-60seminte/lg -seminte mari -tomate.INMULTIREA PRIN SEMINTE -se foloseste la majoritatea speciilor legumicole . ardei.prin prafuire. valoarea culturala.25% timp de 5min. castraveti. vinete.. marar -350-900seminte/lg -seminte mici . fasole. . la telina 10 min). -tratament chimic cu formalina 0.

5cm intre seminte pe rand (prin imprastiere) -dupa semanat.Controlul semanaturilor se executa zilnic .dupa care straturile se acopera cu folie . combatere boli si daunatori. pregatirea terenului se face din toamna . -la o temperatura de 20-24C si umiditate de 70% se executa semanatul la o distanta de 5 cm intre randuri si 1-1. -nivelarea manual cu sapa si grebla.PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME Producerea rasadurilor se poate realiza in : -sera si solarii incalzite sau reci. Cu cateva ore inainte de repicat se uda cu apa calduta (2025C) pentru ca in momentul scoaterii rasadului pamantul sa ramana lipit de radacini si sa se rupa un procent mic de radacini . -dezinfectarea pe cale termica sau chimica. Exemplu : Tomate timpurii -pana la rasarire 22-24C in primele 4-6 zile dupa rasarire 12-14C iar noaptea 8-10C -pana la repicat 18-20 C ziua si 12-14C noaptea -dupa repicat 20-22C ziua si 14-16C noaptea -cu 8 zile inainte de plantat 12-14C si 8-10C noaptea ( ardei vinete pana la 22-25C . PRODUCEREA RASADURILOR IN SERE SI SOLARII INCALZITE Presupune: -pregatirea solului printr-o mobilizare la adancimea de 2 5-3 Ocm -maruntirea solului printr-o lucrare cu freza. Cand plantele au bine formate frunzele cotiledonale si incep sa se formeze prima frunza adevarata se executa repicatul. folia se ridica de pe semanatura .in rasadnite cu bicombustibil sau incalzite termic . a buruienilor precum si calirea rasadurilor. Cand 50% din plante au rasarit. se taseaza usor cu batatoarele. se acopera semintele cu pamant. -in camp protejat sau neprotejat.Dupa repicat se uda din . fertilizare suplimentara. In cazul solariilor incalzite . . La dirijarea regimului de temperatura trebuie avut in vedere urmatorii factori importanti: -pretentiile speciilor in diverse perioade si faze de crestere a plantelor -faza de vegetatie a rasadurilor -gradul de intensitate al luminii Mentinerea unui regim de temperatura moderat sau scazut duce la obtinerea de rasaduri viguroase si calite . se uda cu stropitoarea .nou iar in continuare se executa lucrari de intretinere care se refera la dirijara factorilor de microclimat. urmind ca la sfarsitul lunii februarie sa fie fixate folia si a asigure incalzirea. incepand din a 4-a zi de la semanat.

umiditatea in patul germinativ este de 90%. .dupa 8-10 zilede -cu 10 zile inainte de plantare se pot folosi ingrasaminte foliare : starter 10 gr/101 apa.la germinarea semintelor . marirea distantei intre ghivece sau cuburi nutritive pe masura ce plantele cresc . reducerea intensitatii luminii daca este cazul prin acoperirea peretilor de sticla cu praf de creta . AERISIREA . .1 -0. Cu 6-8 zile inainte de livrarea rasadurilor pentru plantare.doza se administreaza in 2-4 etape.folosirea pentru acoperirea semanaturilor a unor prelate din material plastic curate. . vopsirea scheletului constructiei in culori deschise.-in 5-6 zile dupa rasarire 12-14C ziua si 10-12C noaptea -pina la repicat 18-20 C ziua si 15-16 C noaptea .cu 6-8 zile inainte de plantare 14-16 C ziua si 10-12 C noaptea Un regim corespunzator de lumina se asigura prin : curatirea geamurilor. FERTILIZAREA SUPLIMENTARA o atentie suplimentara se acorda . . .reglarea umiditatii se realizeaza prin udari repetate . se face aerisirea atit ziua cit si noaptea ==CALIREA= UMIDITATEA-mare atentie atit la umiditatea din sol cit si din aer. . -dupa 8-10 zile de la repicat: superfosfat 60-200g/1001 apa.dupa rasarire si repicat umiditatea este de 65-75%.inainte de repicat la repicat: azotat de amoniu 50-100 g la 100 1 apa.temperatura si umiditate.5% in functie de vigoarea plantelor si scopul urmarit.se face chiar daca in exterior temperatura este mica dar cu atentie . cu cantitati reduse de apa si la o temperatura apropiata de cea din substrat. concentratiei . se folosec ingrasaminte solubile. . .reglarea U se face prin aerisiri repetate si udari.excesul de umiditate favorizeaza atacul de agenti patogeni. MAP 10gr/10 . .fie ingrasaminte solubile fie ingrasaminte complexe NPK Se pot folosi : : mustul de gunoi de grajd 1 kg la 100 1 apa.regleaza regimul de gaze .care trebuie sa fie de 0. . . evitind contactul direct si brusc al plantelor cu aerul rece.in aer U = 50-60% si nu mai ridicata intrucit creaza conditii favorabile alungirii si imbolnavirii rasadurilor .

15%.asezarea lui in platforma de incalzire cu circa o saptamina inainte de amenajarea rasadnitelor in scopul declansarii proceselor de descompuinere a materiei organice.fainare.1 %.repicare-plantare : PREVICUR ENERGI 0. frunzele au o culoare verde inchis . si castraveti.15 %.KASUMIN 0.BRAVO 0.inlocuindu-se cele necorespunzatoare .ferticare II.10-12 frunze la ardei. udatul nu se executa decit in cazuri stricte de necesitate si in cantitate mica realizind CALIREA.05% ALTE LUCRARI DE INTRETINERE : .ACTARA Q.SUMILEX 0. ferticare III COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR Se face prin stropiri la avertizare preventive .Actilic 0.15% Folpan 0.1% folosind 1 1/10 mp.1 apa.0.o singura data si numai dupa ora 16 sau pe timp racoros si noros .1%.2%.50-80 zile la ardei si vinete. .ardei 15-17 cm.5 kg la 10 kg de uruiala din seminte de floarea soarelui. Folpan -0.raritul plantelor la cca 3 saptamini de la repicat . Rasadul sa nu fie nici tinar dar nici prea batrin intrucit se obtin productii mici si porneste greu in crestere .asigurind distanta optima intre plante de 8/8 cm.se stropeste solul cu 2-3 zile sau imediat dupa repicare folosind 4-5 1 suspensie la mp. .repicare : PREVICUR 0.solutia se pulverizeaza fin si uniform pe plante . Virsta rasadului sa fie de: 45-50 zile la tomate si varza.grau sau GR1LOSIL . (Ex.mana.15% . RASADUL DE CALITATE SUPERIOARA -trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: plante viguroase.dupa semanat -Previcur -0. Cu 6-8 zile inainte de livrare ( plantare ) temperatura se mentine la nivel scazut.Coropisnita .ATONIC 0. aspre la pipait.15% ETHREL 0. -Musculita alba de sera -MOSP1LAN 0.Ciuperci la sol .1%.sanatoase.rasarire .15% (10-15-L suspensie) la 100 mp semanatura.1 %. 15.10%.8 frunze la tomate si vinete .1 %. stropind plantele cat si substratul Boli: caderea plantutelor -Previcur .RELDAN0.15% Benlate 0.1% -Acarieni: Talstar 0.35-40 zile la castraveti PRODUCEREA RASADULUI IN RASADNITA Presupune : pregatirea biocombustibilului.pentru combaterea alungirii rasadului se fac stropiri cu CYCOCEL 0.SINTOGRIL 2.3% DAUNATORI: . . frunze de culoare verde inchis.Demitan 0.momeli cu fosfura de zinc (0.putregaiul radacinilor .sortarea rasadurilor pe categorii.ferticare I .5grame la mp.varza 12-15 cm .plivit buruieni .15%.porumb.2%.1%.BENOMIL 0.patari.vinete 14-16 cm castraveti 1014 cm) cu un numar de frunze bine dezvolate : 4-6 frunze la varza.1% Benlate -0. .PROTECT 0.patarea unghiulara. .In aceasta perioada planta isi schimba culoarea .ACTILLIC 0. 6. tomate 14-16 cm.15%. Nissurun 0. Ca regulator de crestere se poate folosi C1COGAN 0.bine dezvoltate.se poate combate cu VANDOZEB 0.sistem radicular puternic.08%.15% .inaltime redusa si caracteristica fiecarei specii.

efectuarea ultimului tratament cu substante fitosanitare .alungite) -udarea pina la saturatie a ghivecelor.udatul. . -eliminarea rasadurilor necorespunzatoare (vatamate. -scaderea temperaturii cind plantele au .presarea uniforma deasupra patului cald din toe a unui strat subtire de cenusa sau praf de var pentru neutralizarea aciditatii biocombustibilului in scopul prevenirii dezvoltarii in substratul nutritive a miceliilor de ciuperci de balegar .asezarea ramelor peste care se pun prelate din material plastic (se pot folosi cele de la solariile din anul anterior) Introducerea amestecului de pamint in rasadnita . -inchiderea rasadnitelor si acoperirea lor cu prelate din polietilena. . Pregatirea rasadurilor pentru livrare presupune :.iar materialul sa fie afinat.presupune asezarea patului cald in grosime de 70-60 cm la inceputul lunii februarie sau de 40-30 cm in luna martie . -asigurarea luminii prin inlaturarea prelatelor cind 50-60% din plante sunt rasarite. . Asezarea rasadnitei . .se curata terenul de zapada sau gheata .tasarea uniforma a biocombustibilului din toe .afinarea si maruntirea pamintului -nivelarea si tasarea usoara -marcarea rindurilor(5 cm intre rinduri si 1-1.5 cm pe rind) .repicatul precum si lucrarile de ingrijire a rasadurilor sunt asemanatoare cu cele din rasadnitele cu incalzire termica. . Semanatul. .introducerea amestecului nutritive in strat gros de 6-8 cm pentru semanat si de 10-12 cm pentru repicat.asezarea rasadurilor in ladite PRODUCEREA RASADURILOR IN RASADNITE CU INCALZIRE TERMICA Pregatirea substratului nutitiv .Pregatirea terenului .ridicarea ramelor la 4-6 zile de la amenajarea rasadnitei .tasarea cu batatorul. Lurari de ingrijire de la semanat si pina la rasarirea plantelor : -verificarea zilnica a temperaturii 22-24 C la semanat. .acoperirea semintelor.insamintarea( 0.5 cm adincime) .dvipa care se asterne un strat de paie sau coceni gros de 5 cm cu scopul de a feri patul cald de temperaturile scazute de afara. -controlul rasaririi din a treia zi de la semanat.acoperirea tocului cu rame si prelate timp de 3-5 zile pentru incalzirea substratului.ridicarea ramelor pe suprafata de rasadnita pe care se executa lucrarea.asezarea tocului si introducerea de biocombustibil pina la marginea superioara a acestuia.

iar transportul trebuie facut in maxim 5-6 ore si sa se transporte atat cat se planteaza. de 50-80 zile la ardei si vinete si de 45-50 zile la varza . conopida . PLANT AREA PORTIUNILOR DE PLANTA -se practica la speciile perene (hrean . de 4-6 frunze la varza castraveti.metodele de plantare .durata perioadei de vegetatie . vinete 14-16cm . PREGATIREASIPLANTAREARASADURILORDELEGUM E INCAM P Pentru plantare se folosesc numai rasaduri de calitate superiora . Se considera rasad de calitate superioara cele care indeplinesc urmatoarele conditii: . Sunt considerate rasaduri bune de plantat cele care au varsta de 45-50 zille la tomate de 3545 zile la castraveti.necesar de rasaduri / ha .epoca de plantare . plantele necorespunzatoare calitativ . batat) dar si la usturoi.25 . radacinile lui se fasoneaza inainte de plantare si se mocirlesc . Lucrari in perioada rasarire -repicare :. .2. rasadul va fi pregatit .data livrarii productiei . La plantarea rasadurilor se tine seama de : . telina .2% . In cazul hreanului se utilizeaza la plantare portiuni de radacina cu 1-2 muguri.numar de zile necesar de la semanat la plantat. in scurtarea radacinilor principale si in indepartarea a 1/3 din frunze .plante viguroase .a ghetii). In cazul cuburilor nutritive . praz . sanatoase . cu frunze de culoare verde inchis cu sistem radicular puternic . de frunze bine dezvoltate . de 6-8 frunze la tomate . Fasonatul consta in suprimarea radacinilor subtiri si incalcite . 35-40 zile la castaveti.asigurarea luminii prin pastrarea ramelor in stare de curatanie( inlaturarea zapezii. separat pe soiuri si specii.2% .distanta de plantare . .se vor elimina plantele suspecte sau insuficicient dezvoltate . acestea se imbaiaza intr -o solutie de FOLPAN 0. bine dezvolate . Daca rasadul a fost scos fara pamint. si de 45-50 zile la varza .15% sauPREVICURO. Cu 24 de ore ininte de livrare se va aplica o udare pana la saturatie ca sa usureze scoaterea rasadurilor . mai putin la tomate . El se executa la rasadurile de varza . cu o inaltime specifica fiecarei specii (tomate 14-16 cm . care pentru a fi corespunzatori inmultirii trebuie sa aiba la baza discul cu eel putin un mugure .vinete si de 10-12 frunze la ardei. . Sunt rasaduri bune de plantat cele care all varsta de 45-50 zile la tomate . mijloacele de transport trebuie sa fie prevazute cu prelate sau folie . varza 12-15cm ardei 15-17cm . dezinfectate in prealabil. castraveti 10-14)si cu un nr. cartofi . . Inainte de livrare pentu plantare . Operatia de plantare se executa primavara devreme sau toamna tirziu. vandozeb 0.rasarit in totalitate de la 22-24 C (pina la semanat) la 10-12 C in primele 4-6 zile dupa rasarire. folpan 0.1-cerintele speciei. Transportul se face in lazi cu pereti inalti. . de 50-80 zile la ardei si vinete . Pana la locul plantarii. in sensul ca se va aplica cu o zi inainte de data plantarii o stopire cu substante fitosanitare -dithane 0. Este obligatoriu la ceapa .3.15%.

Pregatirea rasadnitei pentru repicatul rasadurilor .pepeni.pe care se pregatesc substraturi late de 1. salata si de 7 cm pt. .numar de zile necesar de la plantat la primul reeoltat.combaterea bolilor si daunatorilor.a umiditatii la nivel optim. soi. 1 parte turba.necesita un consum mare de forta de munca. cu latura de 5 cm pt. Distantele de plantare .asigurarea luminii asa incit dupa 2-3 zile de la repicat se ridica folia in cursul zilei.mentinerea temperaturii la 20-22 C in functie de specie . . .celelalte lucrari de intretinere sunt la fel ca si in celelalte situatii PRODUCEREA RASADURILOR IN CIMP Se alege un loc adapostit .distanta de repicat este 5/5 cm sau 8/8 cm sau la ghivece .se asigura numarul optim de plante / ha . .folii timp de 2-3 zile pentru a facilita prinderea Lucrari ce se executa dupa repicat pina fa livrare sau plantare : .castraveti.exterior.inchiderea rasadnitelor si acoperirea cu prelate .avind forme diferite: tronconica.Daca temperatura creste .Pe aceste straturi se face semanatul prin imprastiere sau in rinduri . 1 parte nisip) dupa care se niveleaza mai uniform cu grebla .conopida iar de 8-10 cm pentru tomate timpurii. -suprafata de nutritie corespunzatoare fiecarei plante.raritul ( daca sunt prea dese ) fertilizarea.se niveleaza cu grebla si se aseaza un strat gros de 5-6 cm de amestec nutitiv folosit la semanatul in rasdanita ( 2 parti mranita .ridicarea ramelor .repicatul cind plantele au 1-2 frunze adevarate .cub.aerisirea prin ridicarea ramelor ziua si coborirea lor noaptea.reglarea temperaturii prin aerisire mentinid ferestrele ridicate in functie de temperatura din interior( la o temperature de 1 C sau sub OC rasadnitele nu se aerisesc iar daca temperatura este de 6-7 C aerisirea se face prin ridicarea ramelor brusca pina la cca 1 m si coborirea lor la loc.Producerea rasadurilor pe straturi incepe cu 30-40 zile inainite de momentul plantarii in cimp PRODUCEREA RASADURILOR IN GHIVECE Este metoda care prezinta avantajul obtinerii de recolte mari si timpurii prin diminuarea efectelor cauzate de stresul la plantareGhivecele sau cuburile nutritive se fac din amestecuri de pamint natural cu un adaus de ingarasaminte minerale si se umecteaza pina la 60% Confectionarea cuburilor se face manual cu presa sau mecanic cu utilaje speciale. tomate. . Metode de plantare ..udatul dupa repicat .scoaterea rasadurilor.sunt in functie de specie .productia convenabila / ha .dovlecei.bogat ingrasat din toamna cu balegar.iar ca lucrari de ingrijire enumeram : udatul.instalarea lucratorilor pe scinduri late asezate pe substratul nutritive asa incit sa se evite tasarea .5 m si lungi dupa nevoie. Nu se repica .se taseaza usor . aerisirea se face prin ridicarea ramelor la diverse inaltimi si prin mentinerea lor ridicate cu ajutorul suporturilor un anumit timp in functie de temperatura din interior. marcarea rindurilor .plivitul.Se marunteste bine substratul cu ajutorul cazmalei.ardei.vinete.manual . .celelalte lucrari sunt asemanatoare metodei de producere a rasadurilor in sera . .varza.la fel ca in rasadnite. .

doza . usoare. Se realizeaza prin : . asigurand umiditatea .lucrari cu caracter general. .remanenta si selectivitatea erbicidului. specifica fiecarui erbicid si tip de sol ( pe soluri nisipoase.cultura . -buruienile existente in cultura . prin prasile .irnediat Ce au fost confectionate sau mai tirziu . .prasile .fertilizarea pe baza cartarii agrochimice si a cerintelor plantelor corespunzator fenofazei.momentul aplicarii. Afanarea solului si combaterea crustei au ca scop asigurarea unor mai bune conditii pentru cresterea si dezvoltarea plantelor .erbicidare.caz in care trebuiesc intii umectate Foarte bune sunt cuburile tip JIFY VERIGI TEHNOLOGICE IN CULTURILE DE LEGUME Ingrijirea plantelor imediat dupa semanat (plantat) presupune efectuarea a 2 grupe de lucrari. ERBICIDE : Cultura . -mulcirea solului cu folii din material plastic de culoare inchisa sau cu paie Alegerea erbicidului este in functie de : .prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor . Se poate executa -mecanic prin grapare si prasila oarba (se executa inainte de rasaritul plantelor ).plivit. smulgerea buruienilor .Cuburile se folosesc fie la semanat fie la repicat rasad . -irigarea culturilor prin rigole . Combaterea buruienilor trebuie executata in permanenta . cu un continut scazut in humus sub 2% intotdeauna se folosesc doze mai mici decat pe solurile grele .AGIL -1L/HA . . LUCRARILE CU CARACTER GENERAL SUNT : .DUAL -3-4L/HA .afanarea solului si combaterea crustei -mecanic . temperatura si nutritia de care plantele au nevoie .prasile normale 1-2 in vederea distrugerii crustei care impedica rasarirea plantelor cat si a buruienilor .lucrari cu caracter special. .pepeni . tehnica de aplicare. picurare sau aspersiune . . iar pe terenurile ingrasate cu gunoi de grajd in anul erbicidarii se vor folosi doze mai mari decat pe cele neingrasate).combaterea burienilor ( erbicidare).manual. . substante nutritive . .pret de cost. .facilitind dezvoltarea bolilor si dounatorilor . intrucat ele concureaza vital plantele de cultura in consumul de bioxidul de carbon .BALAN -6-8L/HA -ardei . . .

05 25.-TREFLAN .07 10-15. SPECIA EPOCA PLANTARII 15.03 20.3-0.04.05 5-10.04-25. .-5.ZILE SEMANATPLANTAT 45-50 35-40 40-45 40-45 35-40 35-40 50-55 45-60 45-60 60-65 55-60 40-45 35-40 NR .3-4L/HA -castraveti -BALAN .semimecanizat( santuri pentru plantare se fac mecanizat.3-5L/HA -SENCOR .05 20.05 10-15.03 10-15.04-1.6-8L/HA -tomate -DUAL -2-4 L/HA semanate -TREFLAN .05 25.0.05 5-10.05 NECESAR RASADURI Mii/ha 100 165-192 55-70 38-41 20-22 15 28-30 32-35 27-34 65-70 70-75 55-70 15-20 Nr.4L/HA -tomate -mecanizat. Tomate vara Ardei gogosar Ardei gras Varza dovlecei PLANTATRECOLTAT 135-150 30-35 95-110 100-115 35-40 50-55 55-60 60-65 70-75 80-85 45-50 90-100 40-45 .04-15.06 15-30.05 15-20. ZILE telina Salata Conopida timpurie Conopida toamna castraveti Pepeni galbeni vinete Tomate timp.06-1.03 1-10. iar plantarea se face manual) .

Lumina -necesita multa lumina in perioada ingrosarii radacinilor.5-2 kg Ca O /T si 0.radacinile sunt de calitate inferioara.9 -1. Solul . .Afinarea superficial -este bine sa se faca cu putin timp inainte de semanat pentru a se evita formarea crustei.soiuri cu radacina semiscurta .bogate in humus. SOIURI/HIBRIZI .preferabil 5-6 ani.aluviunile adinci .5 kg P2O5/t . .toamna se administreaza in sol 2/3 din doza de ingrasaminte cu fosfor si potasiu . .cu umiditate suficienta.URIAS DE BERLICUM.temperatura optima de crestere este de 18 -20 C iar la temperatura de peste 30C productia scade.daca este necesar se face un subsolaj la 50 cm adincime inainte de sezonul ploios din toamna .CULTURA MORCOVULUI CERINTE FATA DE FACTORII DE VEGETATIE Caldura.luto-nisipoase sau nisipdrlutoase .gunoiul de grajd se va folosi numai daca este bine descompus si in doze moderate.soiuri cu radacina scurta . AFALON 1.odata cu lucrarea se incorporeaza si restul de ingrasaminte chimice.excesul de apa este daunator si duce la craparea radacinilor.se obtin bune rezultate pe soluri usoare.7 kg N/T.rasare in 12 zile cind este semanat in rasadnite si in 20-24 zile la semanarea in cimp.2 -8 kg K2O /t.se foloseste grapa cu colti reglabili .2-4. TEHNOLOGIA DE CULTURA -Fertilizarea de baza :. -temperatura minima de germinare a semintelor este de 4-5 C iar cea optima de 2030C. .a. Hrana .are cerinte moderate fata de umiditatea din sol care este de 60-80% din c. solului.culturile la care nu s-a facut rarirea plantelor la timp precum si la cele infiintate pe locuri umbrite dau productii mici.fertile. -vegeteaza la temperaturi scazute de 9C si suporta ingheturile reduse de -3C.are cerinte relativ scazute fata de caldura .grapa cu discuri sau cultivatorul.0.c. .se face la 25-30 cm cind se incorporeaza si ingrasamintele administrate . -Aratura adinca .la 1 to radacini este nevoie de un necesar de 2.Nivelarea solului .FLAKEE .asigura uniformitatea la semanat .adinc lucrate si lipsite de buruieni.a a solului.CHANTENAY . . .cerintele sunt mari in perioada de la semanat la rasarit si atunci cind radacinile sunt in plin proces de tuberizare.GESAGARD 3-4 1/ha .5-2 1/ha .CAROTE DE PARIS La cultura morcovului se practica o rotatie de minim 3 ani .6.cu conditia sa aiba asigurate si umiditatea de 60-70% din c. .Erbicidarea -TREFLAN 5 1/ha inainte de insamintare cu 6-7 zile si se incorporeaza imediat in sol .soiuri cu radacina semilunga -NANTES. .TOUSON . . .5 kg MgO /t. 1.soiuri cu radacina lunga . Umiditate .morcovul are un consum mare si diferentiat de elemente nutritive din sol. .c.

prin erbicidare imediat dupa semanat cu AFALON 1.Favor f 1 .prima fertilizare se aplica la citeva zile de la rasarit iar cea de a doua si a treia dupa 25-30 zile .ROVRAL 0.fainarea .musca morcovului .in luna mai cu recoltare la jumatatea lunii septembrie ( soiuri ca :Nantes ameliorat.irigarea culturilor .putregaiul alb . .pentru pastrare peste iarna si comercializare -la sfirsitul lunii iunie-inceput luna iulie cu recoltare in toamna tirziu ( soiuri ca Chantenay.TILT 0.GRILOSIN SI MESUROL 30kg/ha.5%.se fac 4.05 %.Modelarea solului .Predor F1 .se repta la 2-3 zile si trebuie ca jetul sa fie fin si cu doze moderate de 80-100m3/ha.plosnita umbeliferelor .distanta intre plante pe rind 4-5 cm ajungind la 600-700 mii plante /ha.MERPAN 0. DIAZOLO.DITHANE 0.2% .etc) Schema de semanat: .THIONEX 0.Touchon.01%.distanta intre rinduri este de 15 cm iar intre benzi de 50 cm cu zona de protectie la rigola de 12 cm .15% .Nanco.FOLPAN 0.1 %.2% . . . -distrugerea crustei . .pentru asigurarea adincimii uniforme la semanat INFIINTAREA CULTURII Este in functie de destinatia productiei.SYSTHANE 0.FASTAC 0.2%.coropisnita -SINTOGRIL.raritul plantelor -se asigura 4-5 cm intre plante.03%.5 cm .este in functie de epoca si variaza de la 0.administrind in total 175-200 kg azotat de amoniu la ha prin imprastiere la suprafata solului care incorporeaza in sol prin prasile .de 2-3 ori .pentru consum proaspat .03%.1%.25%.fertilizarea faziala . .de cite ori este necesar BOLI: .este foarte necesara cind semanatul se face in perioade secetoase .Turbo F1).KARATHANE 0.combaterea bolilor si daunatorilor .SUMILEX 0.7 cm la 1.5-2 kg/ha sau prin prasile repetate de 3-4 ori. LUCRARI DE INTRETINERE: -udarea dupa semanat .Nandor Fl.SULF MUIABIL 0.1% DAUNATORI : .4 % . .in rinduri echidistante sau in benzi a cite 2 rinduri.norma de saminta este de 2.putregaiul umed al radacinii -se va respecta rotatia culturii la 3-4 ani.in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm sau in biloane mari .AFUGAN 0. .combaterea buruienilor.3 -1. . ..RONILAN 0. . .Urias de Berlicum.01%.adincimea de semanat .6 udari cu norme de udare de 250 -300 m3/ha.Tardia Fl).de vara-toamna : la inceputul lunii martie pina la jumatatea lunii aprilie( soiu ca Nantes. .alternarioza .02%. . .ROVRAL 0.SINORATOX 30 KG/HA.SUPERSECT0.Tavalugirea .5-3 kg /ha in cazul samintei drajate si de 4-6 kg /ha la saminta obisnuita.

. -mijloace fizice .3 L/HA -0. insectele .TREFLAN . ureea si acidul fosforic acidifiaza solutia solului sau reduc temporar alcalinitatea solului. clorura de potasiu si sarea potasica . de cultura etc.tratament termic al semintelor . in cazul culturilor infiintate prin semanatul direct.2-1.fertilizarea cu potasiu creste rezistenta plantelor la atacul agentilor patogeni.se indeparteaza lastarii care apar din mugurii situati la subtioara frunzelor.Completarea golurilor din culturi in scopul asigurarii densitatii normale de plante / ha.Sustinerea plantelor in cazul culturilor care necesita sustinerea cu ajutorul tutorilor .Raritul plantelor . bacteriile si ciupercile de sol.masuri chimice .5L/HA -varza -TREFLAN -3-5L/HA -DUAL .. intrucat sunt mari consummated de substante minerale . comparativ cu nitrocalcarul.soiuri si hibrizi rezistenti sau toleranti la atacul de agenti patogeni si daunatori.Se realizeaza prin: a). Tratamentele se executa in baza buletinelor de avertizare primite de la statiile de prognoza si avertizare . in vederea asigurarii spatiului de nutritie necesar fiecarei plante .la cultura cartof in vederea reducerii suprafetii de evaporare a apei din sol. azotatul de potasiu clorura de potasiu care scad aciditatea solului sau maresc alcalinitatea acestuia). fund combatute: virusul mozaicului tutunului.6-8L/HA -STOMP . LUCRARILE CU CARACTER SPECIAL (PARTICULAR) SUNT): 1. 4 . 5.Telina -STOMP .3-4L/HA .Copilitul . 6.Bilonatul ( musuroitul) . de reactia solului. Sunt considerate neutre din punct de vedere al influientei asupra reactiei solului. 2.3-4L/HA .6-2L/HA -BALAN . sau a snurului din sfoara in cazul culturilor protejate. impiedi-cand cresterea si maturarea (cand lastarul are 2-3 cm) -vinete . nematozii si semintele de buruieni.tratamentul umed ( amestecul pentru produs rasaduri poate fi dezinfectat cu vapori supraincalziti. .PROMETREX . fosfatii de amoniu . 3. sulfatul de potasiu .creerii de conditii favorabile cresterii tuberculilor. timp de o ora la 70-80C . b).3L/HA -5 L/HA -1.Fertilizarea in perioada de vegetatie in functie de rezultatele cartarii agrochimice .prin folosirea de pesticide in amestec a eel putin 2 produse cu efecte separate (funcigid + insecticide+ acaracid ). ( azotatul de amoniu . .5L/HA . .mecanizat.RECOLTAREA-manual. c).masuri culturale -rotatia culturilor (la 3-4 ani pe aceeasi loc) .STOMP -GOAL -1. rezistenta mare a plantelor la vant.3-5L/HA Combaterea bolilor si daunatorilor este o lucrare de maxima importanta intrucat se poate compromite cultura in totalitate in cazul neefectuarii tratamentelor ..nutritie echilibrata.semimecanizat transplantate -FUSILADE -SENCOR . ..

10.la culturile de camp prin arderea de frunze . cand temperatura coboara sub 1 C sau irigarea prin brazda in seara dinaintea caderii brumei.pentru imbunatatirea legarii fructelor se pot folosi regulator! de crestere ca: TOMAFIX -0. se folosesc vibratoare electrice pentru fiecare inflorescenta .1. cauciucuri uzate . se pot folosi produsele SOLEX -1. se indeparteaza atat varful tulpinii cat si varfurile ramiflcatiilor tulpinii ( deasupra a 3-4 a frunze adevarate ) 8. uscate . la plantele la care nu se executa copilitul.5-2 % la ardei RODOLEX vinete .5-0.5 cm) . praz ( prin bilonare ).pentru polenizarea corespunzatoare a florilor .7.. prin baterea sarmelor de la sistemul de sustinere cu un bat. la sparanghel.Defoliatul .se indeparteaza varful de crestere al tulpinii principale . in faza de „ banut" .Etiolarea .. Pentru grabirea maturarii fructelor se poate aplica tratamentul cu ETHREL 250-500 ppm . TOMATOSTIM -3% . .5-2 % sau bondari : o colonie de bondarii 40-60 bondarii pentru 3000-5000 m2 timp de 6-8 saptamani aduce un spor de recolta de 20 % .BOSTIM pentru castraveti.la culturile de camp . cu ajutorul rachetelor antigrindina. TOMASET . bostanoase -1.1%. seci. 9. incretite . sau se recurge la vibrarea mecanica a plantelor . CEAPA CERINTE: .05%. 12. sau cand fructele din prima inflorescenta au diametul de circa 2-2.4 D 10 mg/1 apa (NEOMOLOGAT )prin atingerea florilor o singura data (in caz contrar duce la obtinerea de fructe deformate .Protejarea impotriva grindinei. 2.pentru imbunatatirea fructificarii.( prin tamponare la codita fructelor . 11. cu rezistenta mica la transport si pastrare ).5-2 % .Tratamentul cu substante biostimulatoare : . batririe sau atacate de virusuri .Protejarea impotriva brumelor .Ciupitul + carnit . obtnind sporuri de recolta de circa 14%.03-0.(inalbirea ) ..0. Frunzele se string si se ard .. la carnit iar prin ciupit.la conopida ( prin acoperirea cu frunze )..consta in indepartarea frunzelor bolnave .

200 kg/ ha superfosfat.Solul .1.Umiditate .Caldura -nu este pretentioasa la caldura . In primul se obtine arpagicul iar in anul al doilea bulbul pentru consum. . .Lumina . 30-35 kg/ha la soiurile semitardive si 35-40 t /ha la soiurile tardive.usoare. astfel ca sa fie incorporate toate semintele de buruieni.gustul lor este iute si dau rezultate scazute dar cu pastrare buna peste iarna.cu fertilitate ridicata .15-20 martie .productie: 18-20t/ha la soiurile extratimpurii. fusillade super 1 -21/ha .nevoie mare de apa la germinarea semintelor.5%.Fertilizarea de primavara .pentru o productie ridicata este necesar : 20-30 t/ha gunoi de grajd bine descompus . .prefera soluri cu fertilitate ridicata . . inclusiv ingrasamintele administrate.iar eel mai mare consum de apa are loc la inceputul formarii bulbilor si pina la incetarea cresterii lor . -Schema de semanat .TEHNOLOGIA DE CULTURA Se cunosc trei metode : prin arpagic .cu structura buna .Dual 2-41/ha Eradicane 2-31/ha . -Pregatirea semintei se face inainte de semanat pentu a preveni atacul de mana si consta in tratarea semintelor timp de 10 min. . 100-150 kg/ha sare potasica la care se adauga 100-150 kg/ha azotat de amoniu din care 2/3 inainte de infiintarea culturii si 1 /3 in cursul perioadei de vegetatie . Gesagard 2-41/ha . -Epoca de semanat .sa fie bogat in substante nutritive . avand ca planta premergatoare o prasitoare care a fost fertilizata cu gunoi de grajd .de preferinta la planta premergatoare.ceapa este o planta rezistenta la frig.la temperatura de 20-30 C formarea bulbilor este mult accelerata dar au o greutate mai mica datorita incetinirii proceselor de sinteza . Cultura cepei prin arpagic . -Modelarea solului.se face pe suprafete mari in vederea irigarii in brazde inaltate cu inaltimea la coronament de 104cm -Tavalugirea terenului inainte de semanat . se mobilizeaza solul cu grapa cu discuri.saminta incolteste la 3 C iar temperatura optima de vegetatie este 18-20 C. prin semanare direct in camp .5-21/ha .este metoda cea mai raspandita.necesita un sol bine aprovizionat cu apa .suficient de umede. -Afanarea de primavara .7 randuri echidistande pe strat la 15cm distanta cu zona de protectie la rigola de 7 cm. .se face cat mai devreme . . la adancimea de 10-12 cm..in conditii de lumina insuficienta ceapa nu formeaza bulbi si nici nu emite tulpini florale .ceapa crescuta pe timp secetos are bulbi mici .este o planta de zi lunga si are nevoie de multa lumina. . Necesita doua etape . lipsite de buruieni. -Alegerea terenului . .incepe din toamna cu aratura la o adancime de 30-35 cm . Producerea arpagicului .se face cu tavalugul neted in vederea distribuirii semintelor la adancime egala . .Pregatirea terenului . presupune administrarea a 200-250kg/ha azotat de amoniu si erbicidarea cu : Afalon. -Fertilizarea de baza se face prin incorporarea in sol a 150kg/ha sare potasica si 250300kg/ha superfosfat. . si rasad . . de sulfat de cupru 0. . cu o sol.Hrana .

.5 milioane plante /ha .pe teren nemodelat se seamana in benzi de 10 randuri la 1012cm distanta si cu interval intre benzi de 40-50cm. .este de 1.este de 80-100 kg/ha .Adincimea de semanat .Desimea culturii de arpagic este de 3-3.5 -2 cm .Norma de saminta .

cu 250-300 kg /ha superfosfat si 100-150 kg/ha sare potasica .Plantarea .mana .irigarea .5%.Afmarea superficial a solului -prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu colti reglabili.Modelarea terenului . Lucraride ingrijire: . .se aplica pentru a grabi rasarirea si a avea o rasarire uniforma .combatere boli si daunatori:.Fertilizarea de primavara .DIAZOL 0. Inainte de a fi pus la pastrat.sau in benzi de 6-8 rinduri la aceasi distanta si cu poteci intre benzi de 4050cm.2% .1 %. Productia sortata este intre 6-10 t/ha .2% POLYRAM 0.la 28-30 cm pentru afmarea solului si incorporarea ingrasamintelor administrate . .putregaiul alb .SUMILEX 0.DITHANE 0.cu erbicide selective in perioada de la semanat la rasarire tinind cont ca in perioada de la semanat la rasaritul cepei este deosebit de critica .chiar in a doua jumatate a lunii martie . are tendita ca dupa plantare sa emita un numar mare de fusti. .putregaiul cenusiu . arpagicul se usuca bine timp de 10-14 zile la soare sau in uscatorii. : .se administreaza 150 kg/ha azotat de amoniu .VANDOZEB 0.erbicidarea .Fertilizarea de baza .1%.DiscuituI .in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm Infiintarea culturii: -Epoca de plantare .semanatul timpuriu asigura obtinerea de productii mari de arpagic de calitate superioara . .pentru combaterea buruienilor . Cultivarea cepei prin arpagic Pregatirea solului: .CALIDAN0.3%.ROVRAL 0. Peste iarna arpagicul se pastreaza in incaperi uscate la o temperatura fie sub 4C .15% RECOLTAREA -la sfirsitul lunii iulie inceputul lunii august cind virful frunzelor este ingalbenit pe o lungime de 2-3 cm.Aratura adinca .TURDACUPRAL 0.se face manual sau mecanic . . Erbicidarea . in benzi de 5 rinduri la 25 cm distanta si cu latimea benzii de 50 cm ..primavara cit mai devreme posibil .ALIETE 0.plivitul .alternarioza .1%. .1% .ROVRAL.CALIDAN0.fie peste 18 C.2% .ROVRAL 0.cu TREFLAN 5 1/ha sau DUAL 41/ha care se incorporeaza in sol cu discul.musca cepei -= SINORATOX 0.15% .prasitul.15%. .2% .se fac 2-3 udari cu 250-300 me /ha apa .Tavalugitul dupa semanat . .sau cite 4 rinduri pe brazda la distanta de 28 cm unul de altul si pe rind de 6-8 cm cu zone de protectie a rigolei de 10 cm sau in benzi a cite 2 rinduri cu distanta intre rinduri de 25 cm si intre benzi de 34 cm iar pe rind la 7 cm .prin tratament termic la nivel redus : arpagicul se tine 8 ore la 30-35 C ( pentru a preveni mana) sau se prafuieste arpagicul putin umed cu Lindatox in cantitate de 2 g /kg de arpagic .pentru desfiintarea culturii anterioare . .Pregatirea arpagicului pentru plantare . .RONILAN 0.

Schema de semanat: pe teren modelat. Epoca de semanat: primavara cat mai devreme .cand frunzele ingalbenesc si se usuca ceea ce reprezinta inceputul lunii august bulbii se aseaza in gramezi mici sau benzi. 1-10 martie . adancimea. .3-4 udarii cu 300-350m3/ha apa COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR. se lasa sa se usuce 2-3 zile la soare dupa care se conditioneaza se sorteaza si se pastreaza pentru iarna. Productia 20-25t/ha. -prasitul . se seamana mecanizat.05% sare potasica si borax.a . Epoca de semanat poate sa fie toamna sau primavara . Norma de samanta :se folosesc 6-8 kg samanta /ha.adica 2-3 cm si mai mare pe soluri nisipoase .2-3 prasile mecanice si manuale .sa fie mai mica pe solurile compacte . sau in benzi de 5 randuri la 25cm distanta intre randuri si 40-50cm intre benzi. Epoca de semanat: toamna tarziu . plus discuitul si grapatul pentru o cat mai buna maruntire . cu zone de protectie la rigole de 1 Ocm. se aplica 50-75kg /ha azotat de amoniu /ha. in randuri echidistante . Pe teren nemodelat se seamana mecanizat.Norma de material la ha este 500-600 kg arpagic calitatea I.. Lucrari de intretinere : .vezi cultura cepei prin arpagic.cu 200 kg /ha azotat de amoniu . pentru a grabi rasarirea. cantitatea de samanta. in a doua jumatate a lunii noiembrie . RECOLTAREA . cate 2 benzi a 2 randuri pe stratul inaltat. se executa la fel ca in cazul semanatului din toamna .Adincimea de plantare . In continuare se aplica aceleasi luerari de ingrijire ca la ceapa cultivata prin arpagic. Tehnica de semanat: distantele . la distanta de 20cm intre randuri si 44cm intre benzi. Pregatirea semintei: tratata cu solutie de 0. Cand este prea afanat se tavalugeste. INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN TOAMNA. Prasitul : se executa mecanizat si se repeata 3-4 ori . pentru ca plantele sa rasara numai in primavara. CULTIVAREA CEPEI PRIN SEMANAT DIRECT(ceaclama) In acest sistem de cultura se produc bulbii pentru consum in primul an. INGRIJIREA CULTURILOR SEMANATE DIRECT Completarea golurilor : imediat ce se observa randurile . al doilea rarit se executa dupa 20-30 zile de la primul . Raritul culturii: se aplica de 2 ori . cand terenul s-a zvantat si se poate intra cu agregatul pentru semanat. pe intervalul dintre randuri .fertilizarea faziala . folosind la semanat samanta umectata . INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN PRIMAVARA Pregatirea terenului: se face din toamna . lasand intre plante pe rand 8-10cm Erbicidarea in timpul vegetatiei : dupa primul rarit la cateva zile cu Afalon 21/ha. dintre benzi si potecile dintre benzi .erbicidarea cand plantele au 3-4 frunze normale folosind Gesagard 3kg/ha sau Afalon 2kg/ha . ca si la culturile ce se infiinteaza din toamna.5 cm. Adancimea de semanat: 2-2.respectiv 4-5 cm. la distanta de 35cm.irigarea culturii . prima data la distanta de 4-5cm cand plantele au format 2-3 frunze . Fertilizarea de primavara : imediat ce plantele se observa pe teren . Pregatirea terenului: la fel ca la ceapa cultivate prin arpagic .

5% sau alte fungicide specifice combaterii manei. . -Udarea de prindere . . se face in straturi-inguste inaltate cu latimea lacoronament de 50cm.tratarea prin stropire cu o zi inainte de livrare cu zeama bordrleza 0.Producerea rasadului . . la interval de 20-25zile . Ultima udare se face cu eel putin 3 Ode zile iainte de recoltare . Productia . .mocirlirea .dirijarea climatului. de fiecare data .pe terenuri umbrite nu se obtin productii satisfacatoare si calitative . amenajate in locuri adapostite .in rasadnite semicalde sau direct in camp . Recoltarea sfarsitul lunii august .Lumina .mai si de 300-400m3 apa /ha in restul perioadei de vegetatie . -prefera temperaturi moderate si umiditate relativa a aerului ridicata . .ca la ceapa cultivata prin semanat direct. Irigarea culturii: mai ales in caz de seceta cultura se uda de 4-5 ori pri rigole sau aspersiune cu 200 m3 apa /ha in perioada aprilie . .prima decada a lunii septembrie . o grosime la baza de 4-5 mm .ca la ceapa cultivata prin semanat direct.se face in prima jumatate alunii mai si consta in : .Epoca de semanat sfarsitul lunii martie cu 50-55 zile inaintea epocii de plantat . .este pretentioasa la acest factor fund o planta de zi lunga .Fertilizarea faziala : dupa eel de al doilea rarit.5-4kg / seminte pentru un ha cultura .temperatura optima de germinare este 1518C. 60-80kg/ha superfosfat si 60kg sare potasica/ha.asemanator culturii prin arpagic a cepei . -Plantarea se face manual cu plantatorul sau mecanizat . tratamente preventive.se face cu rasad de aceeasi calitate si varsta cu eel plantat . -Modelarea terenului . -Prasitul'. 50kg azotat de amoniu .Irigarea culturii . VARZA CERINTE : . sa nu fi inceput formarea bulbilor . pe straturi reci .de 5-6 ori pe vara cu 300-400 m3 apa la ha Irigarea se intrerupe cu eel putin o luna inainte de recoltare. -Ingrijirea rasadurilor .Fertilizarea faziala .Caldura :-germinatia semintelor incepe la +5 C. administand . radacina sanatoasa .se executa superficial ori de cate ori este nevoie .se aplica imediat dupa plantare cu o cantitate redusa de apa iar in caz de seceta se repeat . CULTURA CEPEI PRIN RASAD -Pregatirea terenului . Schema de plantare 2 randuri pe strat ingust inaltat de 50cm inaltime la distanta de 30cm intre randuri si 10cm intre plante pe rand . udare.Parametrii de calitate .sa prezinte doua trei frunze normale.se face din toamna si se continua in primavara ..Completarea golurilor . fertilizare .Se folosesc 3.Pregatirea pentru plantare . Combaterea bolilor si daunatorilor .Combatere daunatorii . se aplica doua fertilizari .fasonarea care consta in scurtarea radacinilor si frunzelor .20-30t/ha .

CURZATE 0. .RIDOMIL 0.se va respecta rotatia culturilor -mana .are pretentii mari .la varza de vara intre 15-25 aprilie sau 1-10 mai iar la varza de toamna intre 20iunie si 5 iulie -Udarea de plantare cu 200 me apa /ha pentru a asigura prinderea rasadului.semitimpurii (de vara ) -GLORIA .MAGURA.umiditatea in sol sa fie de 7580% din capacitatea de cimp pina la formarea capatinilor si de 85-95 % in timpul cresterii si maturarii capatinei.la varza de vara se fac 4-5 udari cu 350-400mc apa /ha .Primavara.Plantarea in cimp a rasadului se face la varza timpurie la 10-25 martie .timpurii :VIDRA.DITHANE 0.putregaiul umed al cruciferelor .lutoase sau aluvionale .este pretentioasa la acest factor climatic .Pe un sol greu productiile sunt mici datorita unui sistem radicular slab dezvoltat.BRAVO 0.25%.Umiditatea .la varza timpurie se fac 2-3 udari la 15-20 zile interval cu 300-350 me apa/ha.Completarea golurilor -Prasile .se face pe toata perioada de vegetatie .Toamna se ara la 28-30 cm incorporindu-se ingrasamintele organice si cele chimice ] .cu fertilitate ridicata chiar mai mult decit la varza de vara si toamna .300 kg/ha superfosfat si 300 kg/ha sare potasica .bine structurate.se da 30-40t/ha gunoi de grajd in combinatie cu 500kg/ha sulfat de amoniu pej soluri alcaline sau cianamida pe soluri acide . .Combaterea bolilor si daunatorilor .prefera soluri cu reactie neutra .prima la 10-15 zile de la completarea golurilor iar a doua putin inainte de invelitul capatinilor folosind 100 kg/ha azotat de amoniu pentru varza timpurie si de vara si 200 kg/ha azotat de amoniu la varza de toamna . .DITHMARC.nu se intrerup udarile in perioada de formare a capatinei ca si in perioada infloritului si inceputul maturizarii semintelor.umiditatea in aer sa fie de 85-95% -Hrana .LICURISCA.LARES Se cunosc mai multe grupe de cultura : cultura verzei timpurii cultura verzai de vara cultura verzei de toamna cultura verzei pentru pastrare CULTURA TIMPURIE SI DE VARA A VERZEI .tirzii : DE BUZAU. .VELA.FLAVIUS.MOCIRA.Irigarea .se lucreaza cu discul si se erbicideaza cu TREFLAN dar cu 4-6 zile inainte de plantare si se incorporeaza in sol impreuna cu 200kg/ha azotat de amoniu . IrigatuI se intrerupe cu 2 saptamini inainte de recoltare pentru a nu crapa capatina .2%.se administreaza cantitati mari de ingrasaminte organice si chimice .la varza de toamna se fac 7-8 udari cu aceasi cantitate de apa /ha . . SOIURI:.BRAUNSCHEIWIGER..Varza timpurie cere soluri usorare.TUCANA .de 2 ori .2%MANCOZEB0.2% .25%.Fertilizarea in perioada de vagetatie .Solul .

1%.la varza rosie 30-35 t/ha . CONOPIDA CERINTE .fluturele alb al verzei .molia verzei .05% .1%Supersect0.ROVRAL .Onefon 0.15%.15%.1% 0.esalonat pe masura ce capatinile ajung la maturitate Productia .2%.1%..15%.2% .15% 0.05% 0.la varza de vara 35-40 t/ha .Ekalux .plosnita verzei .Sinoratox .topsin . .buha verzei .Sinoratox 0.1% .Thionex 0.benlate 0.15% 0.Fastac 0.RONILAN.02% Recoltarea .Diazol 0.Thionex 0.Dipel0.05%.1%.POLYRAM 0.SUMILEX 0.patarea neagra a frunzelor -ROVRAL 0.Decis 0.la varza de toamna 60-70 t/ha .Diazol .Sinoratox 0.ROVRAL 0.Decis -musca verzei .05% 0.Fastac 0.2-1.1%VANDOZEB0.Diazol0.Sinoratox 0.1%.paduchele cenusiu .SUMILEX .02%.2%.05%.5 kg/ha saminta drajata. 0.Sinoratox 0.putregaiul cenusiu .bavistin0.1%.15% Chimix 0.la varza timpurie 25-30 t/ha .TOPSIN0.15%.hernia radacinilor de varza .SUMILEX 0.15%.gargarita tulpinilor .la varza create 40-50 t/ha Varza de vara si cea de toamna pot fi cutivate si prin semanare directa in cimp Semanatul se face intre 10 -20 aprilie folosind 1.03% 0.Dimilin .putregaiul alb .1%.2%.15%.

2% cate 4-51/m3.dupa formarea capatinei aceasta dauneaza . Plantarea in acest caz se face la inceputul lui martie la distante de 70/30cm.temparatura optima este de 17.250-300 kg/ha superfosfat si 150 200 kg/ha sare potasica iar in perioada de vegetatie se fac 1-2 fertilizari cu azotat de-amoniu in doza de 150kg/ha – Solul .permeabile .02 si la o adancime de 1.la 20 iunie . Repicatul : se repica atunci cand apar primele frunze adevarate.prefera soluri fertile.semitimpurii: ALTO.tirzii : BATSMAN.WHITE BALL TEHNOLOGIA DE CULTURA Conopida timpurie .10.este pretentioasa la lumina mai ales in prima parte a perioadei de vegetatie. .Lumina .5 -2cm. Schema de plantare . in ghivece sau cuburi nutritive de 7x7x7cm.la fel ca la varza de toamna . CULTURA CONOPIDEI DE VARA Se realizeaza prin rasad repicat in aceleasi conditii ca la conopida timpurie cu urmatoarele diferente : data semanatului este 5-10 martie iar data plantarii rasadului 20-25 aprilie . Completarea golurilor . Pentru obtinerea de recolte si mai timpurii se practica cultura protejata in tuneluri din folie .Umiditatea-are cerinte deosebite .01. 250-300 kg/ha superfosfat.cu reactie neutra-usor alcalina SOIURI: .se cultiva prin rasaduri repicate produse in sere si solarii.TIMPURIE DE BACAU .3 kg/samanta pentru a obtine necesarul de rasad la 1 ha| cultura .FORTADOS.2 randuri pe strat inaltat la 70/30cm sau la 50/25. Epoca de semanat este 1 -10 mai. Imediat dupa plantare se intinde folia in forma de tunel asigurand protejarea 18-25 zile se obtin recolte cu 20 zile mai timpuriu fata de cultura neprotejata .1 iulie la distanta de 70/30-40 cm . PREGATIREA TERENULUI NECESITA aceleasi lucrari ca la varza timpurie. Udarea de prindere se face imediat dupa plantare cu 250-300 m3 apa /ha .. CULTURA CONOPIDEI DE TOAMNA Se face prin rasad folosind 0.Caldura . PREGATIREA TERENULUI Aratul-la 15-18 cm Fertilizarea cu 150-200kg/ha azotat de amoniu .toamna se da 20-30 t/ha gunoi de grajd. Epoca de semanat: semanatul se realizeaza intre 20. Fertilizarea rasadului pana la plantarea sa in camp se face de doua ori cu solutie de ingrasaminte chimice complexe .CABERA.nu-I priesc perioadele secetoase si este dificil de cultivat daca in timpul verii nu este umiditate de eel putin 85% . 1 GO-150 kg/ ha azotat de amoniu Erbicidarea .rezista la -4-5 C iar inflorescenta capata pete la -1C .timpurii : DUMBRAVA. Lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca la conopida timpurie .conopida prefera temperaturi moderate si constante .LATEMAN. Plantarea rasadului .Hrana .SERRANO . Rasadul nu se repica dar se rareste la 4 cm si se fertuilizeaza cu o solutie de 2% de ingrasaminte chimice . Infiintarea culturii Epoca de plantare : in camp este cat mai de timpuriu intre 10-15 martie in zonele de sud si 15-30 martie in zonele nordice .SUPRIMAX.20C .cu rasad de aceeasi calitate Irigarea se fac 4-5 udari la cultura timpurie si 7-8 la cultura de toamna folosind 300400 m3 apa / ha Prasile manuale si mecanice .

temperaturile sub 10 -12 C sunt daunatoare iar cele de -1C chiar si pe timp scurt cauzeaza inghetarea plantelor.CLUJ 80.temperature minima de germinare este de 12 G .CAROLINA .Romec 554.Fertilizarea de baza .cu scopul de asigura conditii optime pentru irigarea culturii .au cerinte ridicate la caldura .EXPORT 2. Dacia.cu pH de 6-6.PRECOCE SOMESENE.consumul de elemente nutritive este in functie de performantele de productie urmarite La o productie de 6 kg/mp( 60 t/ha ) plantele de tomate extrag din sol 19 g azot .pentru afinarea adinca a solului la 50 cm odata la 3-4 ani in special pe soiuri grele .Pavio.5 SOIURI : .soiuri pentru consum in stare proaspata :MINERVA .aluvionare.Vidra 533.25 g calciu . -Nivelarea de intretinere .Fertilizarea : cu 100 kg/ ha azotat de amoniu la 2-3 saptamani de la plantare in cazul culturii timpurii si de 100-125 kg/ha in cazul culturii de toamna .ROXANA .Ferma. .a.UMIDITATEA .8 g magneziu /mp .Monor. -HRANA .SOLUL .20 N KG/HA 150-200 100-150 60-100 35-60 P2O5 KG/HA K2O KG/HA MgO KG/HA 100-150 70-100 35-70 0-35 100-150 75-100 40-70 0-40 35-50 25-35 0-25 0 . A doua fertilizare se face la 10 zile dupa prima in cazul conopidei timpurii si la 20 zile in cazul culturii de toamna folosind aceleasi doze ca la prima fertilizare Protejarea inflorescentei .CULTURA IN CIMP CERINTE : -CALDURA .Tip-Top TEHNOLOGIA DE CULTURA : -Desfiintarea culturii anterioare .prefera soluri cu textura mijlocie.Mai nou au aparut hibrizi care nu necesita aceasta lucrare TOMATE.cea optima de germinare si crestere este de 22 C .8 g fosfor . .la peste 30 C nu mai fructifica iar la peste 35 C plantele isi inceteaza cresterea.segmentarea resturilor vegetale si afinarea solului in vederea nivelarii.Fachel.temperatura optima de germinare a polenului este 21-26 C iar de crestere a fructelor 18-24 C . 3.intensitatea si durata luminii au rol deosebit de important pentru cresterea si dezvoltarea plantelor . .Roma.la nivel de 68-77% din c.cu gunoi de grajd si 2/3 din doza totala de superfosfat si sare potasica Starea de fertilitate Scazuta Medie Buna Ridicata Gunoi de grajd t/ha 40-50 30-40 20-30 0.2.MARA . in primele faze si de 78-81% in perioada de fructificare Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 55-65% in faza de rasad si de 60-70% in timpul fructificarii.ARLETA .c.argiloase .LAURA . -LUMINA .30 g poatasiu.Subsolajul .se face prin legarea cu rafie a frunzelor deasupra inflorescentei sau prin frangerea a una doua frunze .Vipon.BUZAU 22.ISALNITA 50.pretind un sol aprovizionat cu apa .UNIREA -soiuri pentru industrializare :Buzau 47.soiuri pentru consum in stare proaspata si industrializare :ACE ROIAL.

FUSILADE SUPER 121/ha cu incorporare imediata.se face cu grapa cu colti reglabili sau grapa cu discuri pentru afinarea solului si distrugerea unor buruieni -Fertilizarea de primavara .TREFLAN 3-5 L/HA sau DUAL 3 L/HA cu incorporare usoara.25 februarie 1 martie in sera sau in rasadnita iar rasadul sa aiba virsta de 45-60 zile .2 rinduri pe strat modelat .04-1.pina la prima frunza adevarata INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANARE DIRECTA IN CIMP Epoca de semanat .manual pe suprafete mici.6 l/ha.protectie a plantelor Inainte de plantare cu 7-14 zile se calesc rasadurile .se poate asigura printr-o aspersiune fina fara a se forma crusta In aceste conditii rasarirea are loc in 12-15 zile .tomate pentru industrializare . PANTERA 1.Epoca de semanat este in functie de perioada de plantare .LEOPARD 0.5-2 kg/ha dar se poate reduce pina la 1 kg/ha Adincimea de semanat . . .05 .SENCOR 5 kg/ha . Epoca de plantare :.05 Plantarea se face manual sau mecanic Schema de plantare : -2 rinduri pe stratul modelat .este de 2-2. PIVOT 0.cite 2 rinduri pe strat modelat cu latimea de 104 cm la 50 cm intre rinduri Norma de saminta .rasadnite si virsta rasadului la plantare sa fie de 35-45 zile .5-2 cm intre seminte pe rind .SENCOR 0.5 L/HA LASSO 4 kg/ha .04-10.5 kg/ha .5.75-1.2 rinduri pe strat modelat . .Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm PRODUCEREA RASADULUI: .04-15.tomate de vara -toamna pentru consum si este 1 martie -20 martie in solari .tomate pentru industrializare : 20.tomate timpurii . Semanatul se face la 5 cm distanta intre rinduri si 1.fertilizare. Norma de saminta este de 250-300 g saminta /ha Repicatul rasadurilor . GALEX 8 L/HA .03 l/ha.pentru tomate timpurii :20. -Completarea golurilor la culturile infiintate prin rasad .8 1/ha .60 cm intre rinduri .50 cm intre plante pe rind Adincimea de plantare .3kg/ha.pe stratul de 0-5 cm adincime trebuie asigurata umiditatea de 7075%.la 2-3 zile dupa plantare .BLASER 0.TARGA 1-21/ha .este de 1.Deschiderea rigolelor .05 cind temperature solului la adincimea de 5 cm este de 10-12 C Se seamana in 3 etape pentru esalonarea productiei Schema de semanat .40 cm intre plante pe rind .rasadnita si virsta rasadului sa fie de 3540 zile .60-70 cm intre rinduri .de la 5 martie pina la 25 martie in trei etape la interval de 10 zile in solari .sau se uda pe rigole cu 150-200 m3 apa/ha -Udarea semanaturii .30 cm intre plante pe rind .pentru modelarea terenului .se administreaza diferenta de 1/3 din ingrasamintele cu fosfor si potasiu precum si ingasamintele cu azot -Erbicidarea .05 .pentru tomate de vara : 20.toamna la 28-30 cm pentru afinarea solului si incorporarea ingasamintelor -Grapatul terenului .PAARLAN 1.04-25.la 10 zile de la rasarit cind au aparut frunzele cotiledonale Lucrari de ingrijire : inainte si dupa repicat se aplica lucrarile specifice de ingrijire a rasadurilor care se refera la dirijarea factorilor de mediu.5 cm LUCRARI DE INTRETINERE: -Udarea dupa plantare -la fiecare planta se administreaza 1-2 1 apa .2 L/HA .60-70 cm intre rinduri .-Aratura .TITUS 0.

EUPAREN 0.putregaiul radacinilor .TILT 0.2%.RIDOMIL 0.Palisarea plantelor .CHAMPION 0.TALSTAR 0.BAMPER 0.TOPSIN.2%.DEROSAL.CONFIDOR 0.distanta dintre plante va fi de 45 cm asigurind 30 -32 mii plante /ha -Prasitul .LABILITE .12% .15%.CURZATE 0'.BAVISTIN 0.5%.se repeta pe masura ce plantele cresc .DYTHANE 0.2%.2% MELODY 0.75%.05%.3% RIDOMILO.1%.GRILOSIN 30 KG /HA .25%.iar a 2 a la 15-20 zile dupa prima cu 120 kg azotat de amoniu. ACTARA 0.B.PROPLANT 0.gindacul din Colorado .2%.FOLPAN 0.TOPSIN.TOPSIN 0.REVICUR 0.155.15% .04%.2%.02%. ACTARA 0.ZEAMA BORDELEZA 0.25%.patarea cafenie .MESUROL 3-6 KG/HA .15%.1% SI 0.prima data cind plantele au o pereche de frunze adevarate iar a 2 a cind au 4-5 frunze adevarate.tulpinii si fructelor .BRAVO 0.AVISTIN 0.MANCOZEB0.15%.DYTHANE 0.2%.CHAMPION 0.1%.POLYRAM 0.ACTELIC 0.1 %SUMICO 0.AFUGAN 0. CONFIDOR 0.mana .SINTOGRIL.15%.TALSTAR 0.POLYRAM 0.FASTAC 0.SINTOGRIL.FASTAC '0.ZEAMA BORDELEZA 0.5 1 solutie la planta (tratament la sol ).BENLATE 0.KASUMIN 0.-Raritul tomatelor semanate direct in sol .2%.Instalarea mijlocului de sustinere .LANATE 0.02% .ZEAMA BORDELEZA 0.VANDOZEB 0.REGENT 0.de regula de 3-4 ori -Irigarea culturii .2%.EQUTION PRO 0.TURDACUPRAL 0.DYTHANE 0.75%.05%.2%.MANCOZEB 0.15%.putregaiul cenusiu .1%.alternarioza -ROVRAL 0.2 %.5 1 /planta .2%.viermele sirma .manual .2% .VANDOZEB 0.prima imediat dupa aparitia primelor fructe cu 50 kg azotat de amoniu si 50 kg sare poatsica .1%.se fac 2 fertilizari .DIAZOL 0.TELDOR 0.MERPAN 0.3%.MANOX 0.5%.SHAVIT 0.DYTHANE 0.1% SI 0.TOPSIN 0.075%.25% -septorioza .LABlLITE 0.04%.15% .DYTHANE0.15% .EKALUX 0.RONILAN.15%.BESTSELLER 0.TURDACUPRAL 0.BAVISTIN 0.04%.05%.5 1 /planta .ROVRAL .patarea si basicarea fructelor .075%.SUPERSECT 0.METOBEN.05%.omida fructelor .02% . SEVIN 0.2% .3%.MESUROL 3-6 KG/HAIMOL 15 kg/ha LUCRARI SPECIALE : .1%.SAPROL0.02%.musculita alba .ori de cite ori este nevoie .15%.SUMILEX 0.BENLATE FUNDAZOL.DYTHANE .PATAFOL 0.15%.2%..1%.2%.coropisnita . 100 kg superfosfat si 75 kg sare potasica /ha .1%.02%.BENLATE 0.FASTAC 0.3%.fainarea-SYSTHANE 0.2% .SINORATOX 0.75%.5%.05%.limaxul cenusiu .BAVISTIN 0. cite 0.DEROSAL.patarea pustulara a fructelor .se fac 6-8 udari la 8-10 zile interval cu 200-500 m3 apa/ha In faza de formare si crestere intensa a fructelor se fac udari cu norme mari de 400-500 m3 apa/ha dar la intervale scurte Culturile infiintate prin semanare directa in sol se iriga la interval de 15 zile in lunile iunie si iulie si de 20 -25 zile in august si septembrie -Fertilizarea faziala .05%.VETICILIOZA -tratamente cu : FUNDAZOL.tutori.25%.2%.se face de 1 -2 ori .P.2%.spalier .GRILOSIN 30 KG /HA .TURDACUPRAL 0. -Combaterea bolilor si a daunatorilor .MELODY 0.METOBEN.1% .KONKER 0.2%.BRAVO 0.fuzarioza .CHAMPION 0.

bolnave sau uscat Recoltarea .-Copilitul .stimularea legarii florilor .fara precipitatii eel putin 10-12 ore dupa aplicarea tratamehtului .Defolierea .se indeparteaza virful tulpinii dupa 1 -2 frunze aflate deasupra ultimei inflorescente cu scopul opririi cresterii -Tratamente cu substante biostimulatoare .09%. la soiurile de vara -toamna ajunge la 45-60t/ha iar la cele pentru industrializare productia este de 80-100 t/ha .pe masura maturarii fructelor Productia .numai la culturile sustinute pe araci sau spalieri . CASTRAVETE .o singura data si se repeat 1| 4-5 zile . sau cind 50% din fructe au intrat in pirga dar se folose In concentratie de 500 ppm Temperatura minima a aerului sa fie de 18 C.stimularea maturarii fructelor -prin tratamente cu ETHREL diferentiat: pentru accelerarea coacerii fructelor Ethrel in cone 200-250ppm.TOMAFIX 0.3%.cu TOMATOSTIM 3. .1% Stropirea primei inflorescente se face cind aceasta are 2-4 flori deschise.indepartarea frunzelor bazale care sunt imbatrinite.NO-SEED 0.5 cm .40-50 t/ha .Cirnitul .cind copilul are 2-4 cm .prin pulverizare fina pe plante cind fructele din prima infloresc au diametrul de 2-2.CULTURA IN CIMP CERINTE : .

la 8-10 brazde cu castraveti se insamanteaza o banda de protectie din 3-4 randuri de porumb sau sorg. MAGIC .04%.02% Recolatrea . Karathane 0. Udarea . Norma de samanta 4-5kg/ha la adancimea de 2-3 cm .castravetele este pretentios la intensitatea luminoasa si anume o intensitate mare .DITHANE 0.GRILOSIN 30 KG/HA Musculita alba de sera : -confidor 0. Semanatul . Fertilizarea faziala COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR Patarea unghiulara .cand la 1 Ocm adancime avem 12C .UMIDIDATEA .04% Viermele sirma :.semintele nu germineaza la temperaturii de 11C . prelungita scurteaza perioada de rodire si micsoreaza productia . .0. CORNISA .-Caldura . culturi in spatii protejate : FARBIO. CURZATE .15% Tripsi -: CONFIDOR 0. POLYRAM 0. MATILDE.0.castraveti tip cornison : CORNISON DE PARIS . din aceasta cauza in perioadele de vara geamurile serelor se cretizeaza .EKALUX 0.0% . . Prasitul Irigatul se fac 6-8 udari cu 250-300 m3 apa/ha .3% CHAMPION . AMOR.0. ADONIS .ACTARA 0.aplaud 0.pt.ACTELIC 0.Pregatirea terenului este la fel ca la semanat .3% . Bravo 0. CORVIN . MONDIAL. bogate in materie organica .25%.1%.TALSTAR 0.3% .castravetii cer 90-100% umiditate atmosferica si 90-95% la sol Excesul de apa duce la asfixierea radacinilor .HRANA .castraveti cu fruct semilung : TOPAZ.SISTHANE 0.1% . TEHNOLOGIA DE CULTURA .04%. SOIURI . RENATO. Fertilizarea pe rand odata cu semanatul este benefica in majoritatea cazurilor mai ales daca se aplica un strat de mulci .dupa semanat.KASUMIN . CORIBAC.6-81/ha aplicat cu o saptamana inainte de infiintarea culturii.3% .1%.LUMINA . LEVINIA . CURZATE -0.25%.02% . SELECT. Se recomanda 30-40t/ha gunoi de grajd urmat de una sau mai multe fertilizari faziale Cind plantele incep sa creasca se aplica pe rand 30-60kg/ha azot.prin semanare directa in cimp Desfiintarea culturii anterioare Fertilizarea de baza Aratura la 28-30cm adancime Afanarea superficiala primavara prin grapare Erbicidarea cu Balan sau Benefex .2%. Perdele de protectie in zonele cu vanturi sau curenti reci.procentul de plante rasarite este mult mai mare la 16C si atinge maxim la 25C .0.actara 0.15%. Mana . Paduchi: -SINORATOX 0. .0. MUSTANG .talstar 0.2% .3% CHAMPION .la temperaturi mai mici de 12C plantele pier . 8-10 t/ha cind fructele sunt mici si de 20-25 t/ha cind fructele sunt mari TEHNOLOGIA DE CULTURA . Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea de 104 cm .GRILOSIN 30 KG/HA Coropisnita :SINTOGRIL . Fainarea .pe masura ce fructele ajung la maturitatea deplina Productia .2% .0.eel mai mare consum este in faza de crestere intensa a fructelor. FAMOSA .SINTOGRIL .15%. SOLUL .1%.PRIN RASAD .necesita soluri usoare bine drenate .fastac 0. PREMIER .Insuficienta potasiului duce la deformarea fructelor .temperatura optima este de 18-25C .05%.TALSTAR 0. KASUMIN . TILT .

este preferabil sa se folosesca rasaduri produse prin semanat sau repicat in ghivece cu virsta de 30 zile .Schema de plantare .temperatura minima de germinare este de minim 15-1 1C iar temperatura optima pentru crestere si dezvoltare este de 25 . . calitativ si cantitativ .planta foarte pretentioasa.30 C .LEVINIA.copilitul plantelor .8 saptamini Productia :30-40 t/ha Se practica si cultura tirzie a castravetilor in cimp care este destinata consumului proaspat dar si conservarii.HRANA .50-55 mii plante/ha . Productia este de 10-15 t/ha PEPENELE VERDE CERINTE: -CALDURA ..la fel ca la cultura nepalisata .RENATO SI PREMIER Sistemul de palisare .Intretinerea .fertilizarea faziala.6 kg/ha saminta.prasile .vezi cultura prin semanare directa TEHNOLOGIA DE CULTURA PE SPALIER Este in curs de extindere in cimp Se recomanda hibrizi Fl cu inflorire genoica :MILENIUM.5 kg/ha cind se infiinteaza cultura prin rasad si 3 kg/ha saminta cind se seamana direct Intretinere : -completarea golurilor . chiar rezistenta la insolatiile puternice din timpul verii .este o planta rezistenta la seceta dar irigarea poate contribui la sporirea accentuata a productiei .cu azotat de amoniu sau cu sulfat de potasiu ( sau azotat de poatsiu) ..Virsta rasadului .irigarea culturii .dupa plantare .in benzi cu 2 rinduri cu distanta de 60 cm intre rindurile benzii si 180 cm intre benzi si 28cm intre plante pe rind Norma de saminta .prin semanare directa a 5.2 rinduri pe brazda la distanta de 20-25 cm intre plante pe rind -Udarea. Se infiinteaza in prima jumatate a lunii iunie .1.incepe la 25-30 zile de la plantare si dureaza 6.in combinatie cu ingrasamintele chimice . 100 kg/ha azotat de amoniu si 75 kg/ha sulfat de potasiu contribute la obtinerea unei productii superioare .se fac 10-12 udari cu 250-300 me apa/ha .ciupitul lastarilor laterali dupa ce au format fiecare 2-3 fructe Recoltarea .combaterea bolilor si a daunatorilor .5-10 t/ha.palisarea plantelor .spalier din sirma care pune in evidenta capacitatile de productie a hibrizilor Materialul biologic .LUMINA .UMIDITATE .30-35 zile si sa fie bine calite .aplicarea ingrasamintelor organice . Schema de plantare .

BENLATE 0.primavara aratura se intretine cu lucrari cu grapa sau cu cultivatorul pina la momentul semanatului -fertilizarea de primavara .20-40 t/ha CARTOFUL CERINTE : Temperatura .SINTOGRIL 30KG/HA sau GRILOSIN .erbicidarea .insorite si cu apa freatica la peste 2 m adincime . . .2% ..02% .3%.CHAMPION 0.cantitatea de saminta la ha este de 1. Nu rezista la temperature scazute de -5C .epoca optima este sfirsitul lunii aprilie inceputul lunii mai .paianjen .5-2 kg in functie de marimea samintei .DIYTHANE 0.TILT 0.2%.adincimea de semanat este de 4-5 cm.FASTAC 0.BAVISTIN 0.05% .075%.POLYRAM 0.KARATHANE 0.TALSTAR0.viermi sirma .cu BALAN 8 1/ha .combatere boli si daunatori: .DULCE DE DABULENI.are cerinte mari. Umiditatea .FUNDAZOL 0.incoltirea tuberculilor de cartof are loc la temperatura de 5-6C .DOCHITA . Solul .15%..2%.1%.semanatul .01%.TIMPURIU DE CANADA .nisipoase sau nisipoase cu capacitate mare de aeirisire .cind la sol se depasesc 12 -14 C .PARADIS.esalonat Productia . cand sunt distruse frunzele si nici de 1C pentru tuberculii.structurate .QUADRIS 0. 10 % Recoltarea .DEMIT AN 0. formarea tuberculilor are loc la 15-18C . -Irigarea .SINORATOX 0. SOIURI SI HIBRIZI: .tripsi . temperatura optima de rasarire este 13-15C .05% .Prasile repetate .05%.SHAVIT 0. .25%.5 m realizirid o desime de 10 000 plante /ha .pepenele verde reuseste bine pe soluri cu profil adinc.DE DABULENI.CRIMSON SWEET.hibrizi :FABIOLA.04. LUCRARI DE INTRETINERE : .1%. .SUGAR BABY. cu pH intre 6-7.ACTARA 0.RIDOMIL 0.05%.CONFIDOR 0. .2-3 udari cu 200-300 me apa /ha .LOVRIN 522.OMITE 0. La temperaturi ridicate ale solului din perioada de formare a tuberculilor determina reducerea prdductiei cat si degenerarea materialuilui biologic .Fertilizarea faziala cu ingrasaminte complexe .ACTILIC 0.025%.15%. .2%.mana .prefera soluri luto.SOLUL .TOPAZ 0.07%.1%.3%.DIAZOL 0. NISSURUN 0.sortiment mondial: CHARLESTON GRAY.soiuri traditionale romanesti : DE MINIS .fuzarioza .fainarea . ACTARA 0.CRISBY TEHNOLOGIA DE CULTURA : -aratura de toamana la 30 cm adincime .distanta intre rinduri sa fie 2 m iar intre cuiburi pe rind de 0.1% .Raritul si musuroitul la cuib .paduchi . .2%. .MELODY 0.PREVICUR 0.

de 45cm inaltime la intuneric la temperaturi de 15-18 C timp de 8-10 zile . Sporul de recolta datorat ingrasamintelor cu azot este cuprins intre 40-106kg/ tuberculii la 1kg/ azot. Lucrarile solului . dar imbunatateste regimul termic al solului si conditiile fizice si biologice a acestora . 1.Sporul de productie la tuberculi sub influienta potasiului ca ingrasamant este mai mic in comparatie cu eel asigurat de azot si fosfor ( 28kg/ tuberculii la 1 kg/potasiu). la o densitate de 600 000 cuiburi /ha este necesara o cantitate de samanta de 3 to. LUCRARI DE INGRIJIRE . Aratul se face la 30 cm adancime Nivelarea terenului este foarte importanta si se executa inainte de efectuarea lucrarilor de baza si se face cu grapa cu discuri Primavara se face lucrarea cu combinatorul sau cu grapa cu discuri cat mai adanc Biloanele se constuiesc cu cultivatorul echipat cu rarite la o distanta intre ele de 7075cm . intr.22 kg/ calciu .77 kg/ magneziu . mareste procentul de tuberculi buni pentru samanta .combaterea crustei si a buruienilor in curs de rasarire sau abia rasarite Nu se realizeaza combaterea buruienilor ajunse in faza de . secara . iar pe rand 14-40cm .In conditii de irigare solurile nisipoase sunt foarte favorabile mai ales pentru culturile destinate consumului timpuriu . 1. Este o excelenta planta premergatoare pentru culturiile de primavara .o solutie de concentratie 0. Excesul de fosfor nu dauneaza cartofului cum dauneaza azotul. nu suporta umbra . Potasiul influientiaza rezistenta la seceta .58 kg/ fosfor. 3. Gunoiul de grajd este valoros in primul rand la soiuri tarzii si semitarzii . Nu marimea tuberculilor de samanta determina producitia ci densitatea de plantare care trebuie sa fie de 230-280 mii tulpini principale /ha .se folosesc tuberculii sanatosi lipsiti de viroze si boli. leguminoase .prefera sol bine afanat si aerat .pentru o tona de tuberculi se extrag din sol: 5. 7. Pentru obtinerea de culturi extatimpurii si timpurii se recomanda incoltirea tuberculilor de samanta in conditii de lumina naturala sau artificiala si la o temperature de 12-18c ziua si 10 12C noaptea . in .5% . porumb . mana si la nanism. La folosirea de tuberculi in grosime de 40-50mm . Tuberculii se tin la incoltit 25-45 zile iar tehnica acestei operatii presupune : tratarea tuberculilor cu formalina timp de 5 min. Rotatia culturii . Cartoful se planteaza timpuriu imediat ce terenul se zvanta . Hrana . La soiuri timpurii si extratimpurii gunoiul de grajd are efect redus asupra productiei. Distanta intre randuri este de 60-70cm . Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular.are pretentii mari.pina la rasarirea coltilor ( 20-30 zile ) grapatul culturii este cea mai importanta lucrare Se realizeaza astfel afinarea solului.difera in functie de metoda de plantare In situatia plantarii cartofului fara bilon . Sporul de productie prin aplicarea ingrasamintelor fosfatice este de 40-44 kg/la 1 kg/fosfor . Se face in incaperii luminoase cu posibilitati de aerisire sau in pivnite . in formarea tuberculilior a maturizarii si a depunerii amidonului. La insuficienta potasiului ritmul de crestere a plantelor este redus . Zone foarte favorabile sunt cele cu un regim de precipitatii de 600-800mm/anual si o temperatura medie din luna iulie de 18-19C . Pana la plantare tuberculii formeaza coltii de 2-3 mm lungime .16 kg/potasiu . Tuberculii formeaza coltii de 1-2 mm . LUMINA . Tuberculii tratatii se tin in gramezi.94 kg/ azot.grau . SAMANTA . orz .sfecla .este putin pretentos fata de cultura premergatoare Asigura productii mari dupa . se asaza in ladite de 15-20kg tuberculi care se stivuiesc .

Melody 0.concomitant cu lucrarea de rebilonare Erbicidele se pot administra si dupa rebilonare .4 frunze . cultura se grapeaza peste biloane cu grapa falsa sau cu grapa cu colti la care coltii sunt orientati spre inapoi fata de directia de inaintare pentru a evita vatamarea tuberculilor Cind plantele au 10 -15 cm se refac biloanele efectuindu-se si o prasila manuala In perioada de vegetatie se mai executa 2 lucrari de intretinere si de refacere a biloanelor Folosirea erbicidelor in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu bilon Erbicidele : Gesagard.exclude grapatul inainte de rasarire.2%. .in perioada dintre plantat si rasarit .1 %.in functie de destinatia pe care o au tuberculii si starea sanitara a plantelor .Acum este obligatorie si o prasila manuala pe rind cind se perfectioneaza si lucrarea de bilonare ( se face un bilon mai mare ) PlantatuI cu bilon . Mana cartofului .iar a treia la inceputul plantarii Numarul de grapari este in functie de umiditate. cind tuberculii au eel putin 30 g se pot recolta .din cauza ca sunt inradacinate .Afalon.. INTRODUCERE IN VITICULTURA DEFINITIA SI CONTINUTUL VITICULTURII Termenul de viticulture deriva din limba latina: "vitis" = vita de vie "cultura" = cultivare.Fastac 0.Actara0.02%.Decis 0.1%.de natura solului si de intervalul de la plantare pina la rasarire .iar in faza a doua se fac 4-5 udari cu norme de 3 00-3 5 Omm in functie de textura solului si metoda de udare La inceput intervalul dintre udari este de 10-12 zile iar apoi de 6 .Victenon 0.in faza a doua .Graparea se face cu grapa cu colti reglabili cu coltii orientata inapoi fata de directia de inaintare a agregatului pentru a evita vatamarea tuberculilor sau a coltilor acestora Prasilele .incepe cu prima prasila cind plantele au 15-20 cm inaltime iar bilonul este redus ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele Dupa 10-14 zile se executa al 2 lea prasit ( a doua bilonare ) cu bilonul mai mare decit la prima executie .3%. care studiaza particularitatile biologice si modul rational de cultivare a vitei de vie.40-80 t/ha.2% Gindacul din Colorado . Udarile la cartof se repartizeaza pe 2 faze de vegetatie : formarea tuberculilor ( cresterea stolonilor si tuberizarea ) si cresterea tuberculilor In prima faza se fac 3-4 udari prin asperiune si 2-3 prin brazde cu norme de udare de 400-650 mm.05%.Curzate 0.in forma de T inters si rarite pentru musuroire In timpul rasaritului.deja.se combate cu : Turdacupral 0.2'%.Dual se administreaza pe intrega suprafata in doze de 26 kg/ha . Recoltarea .a doua .zeama bordeleza 0.imediat ce se observa formarea crustei.starea de imburuienare.Pina la rasarire se executa 2-3 lucrari de grapare : prima imediat dupa plantare .8 zile .1% .05%.3.dar necesita o prasila oarba cu cultivatorul echipat cu cutite speciale .Sencor.sunt lucrari de combatere a buruienilor dar si de refacere a bilonului Bilonarea . ingrijire Viticultura reprezinta o ramura de baza a horticulturii.Mancozeb 0. Productia ..Ridomil 0.25%.Regent 0.

care sa asigure valorificarea conditiilor ecologice si a potetialului biologic al soiurilor cultivate. mai putin favorabile sau chiar improprii alter culturi.prin diferite metode . cultura vitei de vie. care4 -realizeaza productii mari de struguri.Strugurii simustul.Venituri importante se obtin in special pentru struguri de masa. au Sursa de profit Sursa de hrana importanta . singura sursa de venit. morfologia si anatomia. nisipuri si soluri nisipoase. ajungandu-se pana la 60% in Elvetia si Germania. au ocontribute insemnata in alimentatia umana.Prin cultura vitei de vie se realizeaza stabilizarea terenurile in panta. datorita continutului bogat in zaharuri simple saruri minerale. evolutia si sistematica vitei de vie. 47% din plantatiile viticole sunt amplasate pe terenuri in panta.cu scopul de a pune in valoare potentialul biologic al soiurilor si de a realiza o eficienta economica ridicata Viticultura cuprinde trei parti distincte: Partea generala studiaza • originea. reducerea eroziunii solului si continuarea proceselor de solificare. Cultura vitei de vie asigura obtinerea unor venituri importante Valoarea productiei obtinuta la hectar echivaleaza cu cea realizata pe circa 10 hectare de culture cerealiere. Produsele viti-vinicole. IMPORTANTA VITICULTURII Valorifica superior fondul funciar: Vita de vie realizeaza rezultate foarte bune pe terenurile in panta. biologia fi fiziologia vitei de vie carefundamenteaza tehnologiile de cultura.substante pectice. la preturi avantajoase. fara cheltuieli suplimentare pentru prelucrare si depozitare. ce sunt valorificatr rapid. ere sa permita infiintarea unor plantatii viticole corespunzatoare.ecologia. strugurii si vinul in special. reprezintaprincipala. in conditiile realizarii unei eficiente economice ridicate. uneori.Pentru populatia din zona de deal. Tehnologia de infiintare si intretinere a plantatiilor viticole roditoare. Tehnologiile de producere a materialului saditor viticol cu valoare biologica si tehnica ridicata. vitamine.Pe plan mondial. erodate.

0 kg. 1. Asigura locuri de munca Viticultura solicita un volum mare de forta de munca (80-100 z. in jurul locuintelor.8 kg carne.suprafata cultivate cu vita de vie creste treptat. este "cea mai sanatoasa si igienica bautura "(L>Pasteur. are un effect benefic asupra organismului uman. compoturi. principalul produs rezultat din struguri. de mere. si modificarea tehnologiilor de cultura. Rol peisagistic Plantatiile viticole au si un rol peisagistic. . pe care vita de vie le intalneste in aproape toate regiunile tarii. II de lapte. un kilogram de struguri echivaleaza cu l. al XlX-lea la care s-au asocit cele doua boli criptogamice de origine Americana. in care este cultivate vita de vie. fiind considerat un aliment si un medicament.Dupa anul 1900 incepe refacerea si dezvoltarea viticulturii. de pere. mana si fainarea. 3-5kg. prin conducerea in diverse forme . valoarea alimentara fiind superioara.asupra organismului uman un effect energizant. criza care a fost depasita prin altoirea soiurilor europene pe portaltoi de origine americana. unde o mare parte din populatie isi castiga existenta din aceasta activitate. 2 kg.5-2kg.5-0. asigurand ocuparea fortei de munca din regiunileviticole.Rolul peisagistic este mult mai accentuat cand vita de vie este cultivate in gopodariile populatiei. deseori rustic. Un kilogram de struguri proaspeti furnizeaza organismului GOO-1200 calorii iar un kilogram de stafide pana la 2600 de calorii. Suprafetele ocupate cu vita de vie. au determinat o criza puternica in evolutia viticulturii. tehnologile de cultura alicate au fost diferite in functie de conditiile social-economice a perioadelor istorice parcurse. cartofi. 0./ha).o. prelucrate in industria alimentara: vinuri. 1878). Atacul filoxerei de la sfarsitul sec. productiile obtinute. mineralizant reconfortant si chiar therapeutic. stafide. Vinul. care sa corespunda criteriilor estetice. Baza de materii prime pentru economia nationala Strugurii reprezinta material prima pentru o gama larga de produse vitivinicole. consumat rational (in special vinul rosu). de tomate. majoritatii fructelor si se apropie de cea a unor alimente de baza. SITUATIA VITICULTURII IN ROMANIA Conditiile deosebit de favorabile de clima si relief . dulceturi. infrumusetand cadrul natural. audeterminat ca viticulturea si vinificatia sa reprezinte o ocupatietraditionala in Romania.

ajungand un maxim de 300400 ha in anul 1971, dupa care s-a redus treptat , ajungandin anul 1990 la 223600 ha. Promulgarea legii fondului funciar (Legea 18/1991) si reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole au determinat cresterea suprafetelor viticole, dar aceasta crestere s-a realizat, in special, pe seama hibrizilor producatori direct!. Patrimoniul viticol al Romaniei, care cuprinde plantatiile de vii roditoare, terenuri in pregatire, pepinierele viticole era de 254400, in anul 2002, reprezentand 1,7% din suprafata agricola. Din suprafata ocupata cu soiuri nobile, soiurile pentru struguri de masa reprezinta 15400 ha (12,8%) iar soiurile pentru struguri de vin 108400 (87,2%). Semnificativ pentru viticulture romaneasca este situatia pepinierelor viticole, cu numai 121 ha (0,05%), a plantatiilor cu portaltoi cu circa 300 ha (0,12 ha), si a suprafetei ocupata cuplantatii tinere de 2151 ha (0,8%). Patrimoniul viticol se afla intr-un process de imbatranire evidenta Din totalul plantatiilor viticole roditoare de 242700 ha, 7739(23,8%), au varsta de pana la 20 de ani, iar!32387 ha (54,6%) au peste 20 de ani. Pentru mentinerea potentialului de productie al plantatiilor viticole este necesara o rata anuala de reinnoire a plantatiilor viticole de % (in jur de 10000 ha.

Zona viticola Pericarpatica Aceasta zona este cea mai intinsa corespunde centurii pericarpatice de dealuri sau coline si campiilor piemontane periferice acestora si cuprinde peste 50 % din suprafata viticola a tarii. Relieful este predominant deluros cu expozitii favorabile: estice, sudice si vestice si cu potential pedo-climatic de certa pretabilitate viticola. Zona este recunoscuta prin calitatea si finetea vinurilor albe in primul rand, secondate, mai ales spre sud, de cele rosii. Ea cuprinde 5 regiuni viticole: Regiunea viticola a Podisului Moldovei; Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor, Regiunea viticola a Podisului Getic, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Banatului, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Crisanei si Maramuresului. Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor Aceasta regiune viticola corespunde in cea mai mare parte cu zona piemontana dintre Valea Trotusului (Adjud) si Valea Prahovei (Ploiesti), desfasurata pe o lungime de 200 km si o latime de 5 -10 km. Este regiunea cu cea mai mare omogenitate a condifiilor ecologice, cu cel mai mare procent al utilizarii viticole pe unitate de suprafata (intre 25

- 75 % din terenul agricol) si cu cea mai mare productie de struguri la hectar din tara. Este regiunea cu cel mai tipic peisaj viticol din Romania. Relieful de campie piemontana, aplecata uniform sau in trepte largi spre exterior (alt. de 100 -300 m) este fragmentat de vai in suprafete cvasitabulare sau larg valurate colinar, cu expozitii favorabile culturii vitei de vie. Pantele versantilor sunt moderate (3 - 10°), dar local sunt mai accentuate (20 - 45°) cu procese deluviale mai intense. Climatul este temperat cu accente continentale favorabil culturii vitei de vie, in special din punct de vedere heliotermic: temperatura medie anuala este de 10° C (intre 9,5 si 10,5°), durata perioadei de vegetate 195 zile (185 - 210 zile), radiatia globala este de 120 - 130 kcal/cm2 )din care 85-90 kcal-cm2 in timpul vegetatiei), suma insolatiei reale din perioada de vegetate 1550 ore (1320 -1780 ore), suma temperaturilor active este de 3260° C (3120 - 3400° C), suma anuala a precipitatiilor este de 550 mm (intre 500 - 600 m), din care cea 350 mm cad in perioada de vegetatie. Temperaturile minime din timpul iernii coboara pana la -25-35° C si pun, in general, rar in pericol cultura vitei de vie (l-2ani din lO). Solurile cu utilizare viticola sunt cemoziomuri argilo-iluviale, soluri cenusii, soluri brun-roscate sau brurie-luvice si pe arii mai restranse rendzine, pseudorendzine si litosoluri. In aceasta regiune viticola exista 5 podgorii: Panciu, Odobesti, Cotesti, Dealurile Buzaului si Dealu Mare. Regiunea este specializata in producerea vinurilor albe si rosii de calitate superioara din soiurile: Feteasca alba, Feteasca regala, Aligote, Sauvignon, Pinot gris, Riesling Italian, Cabernet Sauvignon, Feteascd neagrd, Pinot noir §i Merlot. In regiune se produc si cantitati insemnate de struguri pentru masa in special din grupa Chasselas (mai ales in podgoriile Panciu, Odobesti, Cotesti) la care se adauga soiurile Muscat de Hamburg, Muscat de Adda, Coarnd alba, Coarnd neagrd si Bicane. Indrumarea tehnica este asigurata de Institutul de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie de la Valea Caiugareasca si Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Odobesti si Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasa - Buzau.

CULTURA VITEI DE VIE IN ROMANIA
Diversitatea factorilor fizico-geografici (ecologici), prezenta Munjilor Carpati, a Muntilor Apuseni, cursului Dunarii si a influentei Marii Negre, conduce la formarea unor ecoclimate regionale si la gruparea plantatiilor viticole in functie de vocatia naturala, traditie, conditiile social-economice, care personalizeaza un spatiu geografic, in unitati taxonomice: zone, regiuni, podgorii, centre si plaiuri viticole (V.D. Cotea si colab., 2000). Zona viticola reprezinta unitatea taxonomica teritoriala cea mai intinsa, mai putin omogena in privinta cadrului natural, din care se realizeaza o gama foarte larga de produse viti-vinicole. Specificul reliefului cu prezenta coroanei carpatice in mijlocul tarii, a impus delimitarea a trei zone viticole: Zona Intracarpatica, Zona pericarpatica si Zona DanubianoPontica.

Regiunea viticola este o imitate teritoriala de gradul II, subordonata zonei, caracterizata prin conditii morfo-pedo-climatice relativ asemanatoare, cu sortimente si directii de productie viti-vinicole specifice. Podgoria este unitatea traditionala, de gradul III, subordonata ierarhic regiunii. Ea se caracterizeaza prin condifii specifice de clima, sol §i relief, prin soiuri cultivate, prin metode de cultura si procedee de vinificare folosite, care in ansamblu, due la obtinerea unor productii de struguri si vinuri cu insusiri asemanatoare. Central viticol este, obisnuit, inclus in spatiul unei podgorii, iar uneori in afara acesteia, cand isi pastreaza un anumit grad de independenta. Se caracterizeaza prin factori specifici de clima, sol si sortiment, precum si prin conditii agrotehnice si tehnologice asemanatoare. Centrul viticol este mai restrans teritorial si mai specializat decat podgoria. Plaiul viticol constituie unitatea elementara, cea mai restransa teritorial si cea mai omogena ecologic si viti-vinicol.

CARACTERELE MORFOLOGICE, PARTICULARITATILE BIOLOGICE ALE VITEI DE VIE
Vita de vie este o planta lemnoasa multianuala, formata din aceleasi organe pe care le intalnim la toate plantele superioare: radacina, tulpina ramificatii lemnoase anuale si multianuale, muguri, lastari,frunze, carcei ,inflorescente si flori. Lasata in stare libera ea creste si se dezvolta ca o liana, atingand ,uneori ,lungimi de cativa metri. Luata in cultura si supusa an de an operatiilor de taiere, vita de vie isi reduce habitusul si capata forma de tufa, cunoscuta in practica viticola sub denumirea de butuc.

Consideratii generale

RECUNOASTEREA PARTILOR MORFOLOGICE ALE BUTUCULUI
Organele lemnoase ale butucului de vita de vie se grupeaza in doua mari sisteme: sistemul subteran si sistemul aerian. Alcatuirea morfologica a sistemului aerian este diferita in functie de forma de conducere a vitelo in plantatii (joasa,

pe ea se formeaza radacinile secundare. marcote. cu scopul de a favoriza dezvoltarea radacinilor de la nodurile inferioare ale tulpinii subterane. care se aplica solului in plantatiile de vita de vie. Radacinile din etajul superior (superficiale) sunt raspandite in straturile superficiale ale solului pana la adancimea de -10 cm.radacina La vitele inmultite pe cale generative (prin seminte) sistemul subteran este alcatuita din: . La vitele provenite din seminte . RADACINA (sistemul subteran) Sistemul radicular este reprezentat prin totalitatea radacinilor de varste si ordine diferite ale butucului. lungi)obisnuit fiind de 20-40 cm.radacina . La vitele inmultite pe cale vegetative radacinile sunt dispuse de-a lungul tulpinii subterane si grupate in zona nodurilor. Baza tulpinii subterane este ingrosata si poarta denumirea de calcai. avand un aspect etajat. iar cea a sistemului subteran. La vitele inmultite pe cale vegetative (butasi sau marcote) sistemul subteran este format din: . sistemul radicular este pivotant si isi are originea in radicula embrionara. Din punct de vedere practice aceste radacini nu sunt importante deoarece sunt afectate de inghet. Grosimea tulpinii subterane este cuprinsa intre si 10 cm.semiinalta.Din samanta se formeaza mai intai radacina principala care creste si se adanceste in sol ca un pivot.tulpina subterana ." Radacinile din etajul mijlociu. normali. depozitarea unor substante de rezerva.constanta fructificarii si longetitatea plantatiilor. in raport cu varsta butucului.colet Tulpina subterana reprezinta portiunea de butas sau de marcota.Radacina influienteaza vigoarea de crestere a partii aeriene. care se formeaza in dreptul nodurilor de pe . Aceste radacini se elimina in primii dupa plantarea vitelor prin lucrarea de copcit.Lungimea tulpimi subterane variaza in raport cu procedeele de inmultire a vitei de vie (butasi scurti. vite altoite). in functie de modul de inmultire a vitei de vie(prin butasi. inalta).productia si calitatea acesteia. Alcatuirea sistemului subteran: Radacina reprezinta un organ vegetative de baza a vitei de vie care asigura ancorarea in sol a butucului. seceta si sunt distruse annual prin lucrarile adanci. absorbtia si transportul apei si sarurilor minerale. care a fost ingropata in pamant la plantarea vitei de vie.portiunea de mijloc a tulpinii subterane sunt mai putin numeroase decat radacinile .

de schelet. tertiare. de la 4. respiratie. 2 ori mai gros decat radacina principala (fig. Radaciniledin etajul inferior. la 20-60 cm adancime. la vitele tinere la 20-25 me la vitele batrane. pe o raza de 1. Radacinile care pornesc direct din tulpina subterana a butucului se numesc radacini principale.5 . . avand un rol important in hranirea butucului. La vitele tinere ..Radacinile de ordinal I-V sunt radacini groase. Pe acestea se formeaza radacini secundare.Radacinile de ordinele VI-IX reprezinta zona active a sistemului radicular.superficiale . cresterea in lungime si grosime. deoarece pe acestea se gasesc perisorii absorbanti. de ordin superior. Functiile radacinii Radacina are un rol important in fixarea plantei in sol. etc. Odata cu inaintarea in varsta a vitelor sistemul radicular se dezvolta si exploreaza un volum tot mai mare de sol. care asigura plantei o mai buna aprovizionare cu apa si substante nutritive. inmagazinarea substantelor de rezerva. Butucii mature prezinta numai 4-5 radacini principale si o masa mare de radacini subtiri. o rezistenta mai mare la seceta. Cea mai mare importanta o au radacinile bazale.insa mai lungi si mai groase.in primii ani de plantare numarul radacinilor este foarte mare(60-70 radacini). care se formeaza in dreptul calcaiului tulpinii subterane sunt eel mai puternic dezvoltate si au un rol foarte important in hranirea butucului. pana la 'ordinele VII-IX de ramificare .3 m in jurul butucului. cu rol de fixare a butucului si depozitarea substantelor de rezerva. Coletul reprezinta zona de trecere de la radacina la tulpina si este de cca. 2). etc. Majoritatea radacinilor la vita de vie se gasesc raspandite in sol. in absorbtia si transportul apei si substantelor hranitoare (nutritive).me.

carceii . de schelet. de regulS. Punctul de altoire se intalneste numai la vite altoite.strugurii (cu boabele) Tulpina aeriana (trunchiul) reprezinta continuarea tulpinii subterane a butucului.inflorescentele (cu florile) . tulpina butcului este mentinuta prin taiere la lungimea de 20-30 cm. Brajele prezente. Scaunul butucului se intalneste la vitele cultivate sub forma de tufa joasa sau semiinalta (capul inaltat) si reprezinta partea ingrosata din partea superioara a tulpinii aeriene.la vitele conduse in forma semiinalta. marcand zona de trecere de la j tulpina subterana la tulpina aeriana a butucului. .Acesta se formeaza in urma taierilor aplicate an de an vitei de vie.punctual de altoire . tulpina are lungimea de 60-80 cm. 7. Ramurile_care se formeaza direct pe tulpina butucului sunt ramuri de ordinul I. . deasupra solului.lastarii . Ramurile de schelet au varsta mai mare de doi ani si sunt denumite brate sau cordoane. 2 .la vitele conduse sub forma inalta.Sistem radicular la a vit obtinuta din samanta PARTEA AERIANA A BUTUCULUI Partea de deasupra solului (sistemul aerian)la vita de vie este alcaruit din organe lemnoase si verzi. aflate pe tulpina.scaunul butucului . pe care se afla ramurile tinere de 1-2 ani. in functie de forma de conducere a vitelor in plantatii: . 8). care poarta ramificatii (elemente de rod) numai la varf si au o . lungima tulpinii este mai mare de 100 cm.mugurii . Coroana cuprinde toate ramurile de ordine si varste diferite. In mod obisnuit punctual de altoire este situate la suprafata soluluisi sej recunoaste datorita ingrosariitesutuilor tulpinii in zona respective . numai la vitele conduse in forma clasica sunt ramuri de ordinul I.frunzele . numite coarde (fig.Lungimea tulpinii este diferita.coroana Din grupa organelor verzi fac parte: . sub forma unei galme. Din grupa organelor lemnoase fac parte: . prin care se opreste cresterea in lungime a tulpinii.la vitele conduse in forma joasa.tulpina propriu-zisa .Fig.

punctul de b altoire. fr-l • • * .coarda de doi ani.bratscurt (color).bra {lung. g – coarda de un an Fig. 7 . d . 'f f f f if V { I 'I :l *.s».tulpina. c . ! '< f\ T i -^ ..cordonul.tulpina subteran b .punctui de altoire. f.*> *.coarda de doi ani.r—.coa rd a d e f u n an . d . p^ * Fig.E lem entele lem noase la fonrm ele inalte de culture: a tulpina subterana . 8 . e . e .-f_** .scaunul butucului.Elementele lemnoase ale butucului fa form a clasic ade cultura a . c .. -.

pozitie mai mult sau mi putin verticala.ritidom multistratificat. ele.. in functie de dimensiuni si elasticitate poarta denumiri diferite in practica viticola: * . rar mai mare. Ritidomul este ' format din tesuturi moarte. de la 1-2.. a nodurilor si internodurilor evidente. Acestea au culoarea cenuaie deschisa a scoartei. de regula. Coardele neroditoare (lacome) sunt crescute direct pe elementele de schelet ale butucului(tulpina. care poarta ramificatii (elemente de rod) pe toata lungimea si au o pozitie mai mult sau mai putin orizontala. S-a observat si in cazul unor soiuri vinifera (Feteasca alba. mai subtiri si mai elastice. in curs de exfoliere si poate servi ca adapost pentru diferiti daunatori ai vitei de vie. cu rol important in regenerarea butucului. Exceptie de la aceasta regula fac hibrizii direct producatori. de obicei este 1 sau 2. brate. Cordoanele prezente numai la formele inalte de conducere a vitei de vie. Cordoanele sunt. Coardele roditoare sunt cele formate pe lemn de doi ani si de reguia numai acestea formeaza muguri fertili. Ele sunt subtiri (8-12 mm) si au 1-3 m lungime. format din straturi succesive de scoarta secundara. Sub stratul mai tanar de scoarta secundara se afia muguri dorminzi. de regula.. o fertilitate inferioara celor de pe coardele roditoare (M. rareori mai multe. insa acestia au. Bratele sunt temporare daca se inlocuiesc dupa 3-5-8 ani sau permanente. pana la 4-6. sunt ramuri de ordinul I. cordoane) si provin din muguri dorminzi. elemente semipermanente ale butucului. dupa 5-8 ani. prezentei mugurilor vizibili. Coardele anuale pot fi roditoare sau neroditoare (lacome). Coardele anuale sunt cele mai tinere elemente lemnoase ale butucului. de aceea se recomanda ca acesta sa fie indepartat odata cu taierea in uscat. noduri putin evidente si nu prezinta muguri vizibili. cand sunt mai lungi (80-100 cm). . Numarul bratelor pe butuc este variabil. cand sunt mentinute pana la defrisarea plantatiei. brate si cordoane se observa un. usor datorita culorii galben-roscat (cu diferite nuance in functie de soi) a scoartei. cand sunt scurte (30-50 cm) groase si rigide. sunt inlocuite cu altele mai tinere.cotoare". care incepe sa se exfolieze. Tamaioasa romaneasca). Bratele. la care coardele anuale prezinta muguri fertili indiferent de vatsta lemnului pe care se formeaza. Coardele de dot ani se mai numesc . Numarul cordoanelor pe butuc este mai mic decat cel al bratelor. prezenta mugurilor fertili pe coardele lacome. Pe tulpina. se recunosc.corcani".punti de rod" deoarece poarta coardele anuale roditoare. 1998). * . grosimea de 10-20 mm. Mustea.

cordi^S .1959) afirm P. B . e .cep de rod.bici.calara. iar alta parte sunt scurtate la diferite lungimi. b . h . Dupa coarda din care pro vine si rolul pe care il indeplineste pe butuc. i .form a Tnalta. d . toamna se protejeaza partial sau total si au rolul de a reface butucului in cazul distrugerii partii aeriene de temperaturile scazute din timpul iernii. prezent numai la butucii condusi in forma semiinalta sau inalta de conducere. * cep de inlocuire (substitute) rezulta prin scurtarea unei coarde lacome (sau a unei coarde roditoare aflata in apropierea bratului sau cordonului) la lungimea de 1-2 ochi si are rolul de a forma coarde de rod pentru anul urmator. * cep de siguranta. rezulta astfel elemente lemnoase noi. atribuite in special dupa lungimea acestora exprimata in numar de ochi (fig. a . Elementele lemnoase care rezulta pe butuc la taiere Fig. care poarta denumiri specifice in viticultura. f. rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de 2-3 ochi si are ca scop formarea lastarilor fertili. c . cepul poate fi: * cep de rod. sau de a completa sarcina de rod in cazul in care butucul a fost afectat partial. 9). rezulta prin scurtarea la 1-3 ochi a unei coarde aflate la baza butucului. Huglin (a ca .ceo de siauranta rodire.coarda de rod scurta. Coardele rezultate din acesta.veriaa de rod: i .E lem entele lem noase rezultate pe butuc la taiere: A . o parte din elementele lemnoase anuale sunt indepartate. g § de coarda de rod lunaa. 9 .cep de rezerva.form a Prin taierea clasica. Cepul rezulta prin scurtarea unei coarde anuale la lungimea de 1-3 ochi.coarda de rod m ijlocie. situati in zona de cultura semiprotejata sau protejata. la care este supusa anual vija de vie. respectiv a productiei de struguri.. .mugurii de pe coardele lacome posedS aceeasi capacitate de rodire ca si cei de pe coardele de rod cu aceea§i putere (vigoare) de crestere".

formata dintr-o coarda lunga de rod aflata in varful unui brat lung. cand are 13-16 ochi.3 chiar 4 mm faja de internod. cand are 17-20 ochi. iar lemnul vaselor de lumenul este mic. din noduri §si internoduri (fig. La noduri tesuturile sunt mai bine dezvoltate. . cepul de inlocuire nu poate fi format pe aceeasi porjiune de lemn de doi ani. legal de acesta printr-o portiune scurta de lemn de doi ani. caz in care veriga este numita veriga bulgareasca. in acest caz veriga de rod este denumita disparata. Biciul permite folosirea spafiului liber ramas intre butuci. In unele situatii.Pe langa aceste tipuri de cep. lunga. o nuanta mai inchisa la culoare (datorita acumularii in cantitate mai mare a substanjelor de rezerva). Nodurile au o grosime mai mare cu 2. ambele elemente situate pe aceeasi portiune de lemn de doi ani. Elementele lemnoase prezentate anterior pot fi situate separat pe butuc. la forma clasica mai pot fi identificaji cepi de coborare. mai bogate in substance de rezerva. lungimea calarasului este de circa jumatate din lungimea coardei de rod. 10). In functie de lungime. cand are 8-12 ochi. plasafi la baza brafelor. au rolul de a forma lemn care sa permits atunci cand este nevoie inlocuirea bratelor. In unele tari (Bulgaria. Coarda anuala este formata. mijlocie. intalnita numai la forma clasica. Republica Moldova) pentru asigurarea lemnului de inlocuire la baza coardei de rod se lasa 2 cepi. este de fapt o cordita (lungimea de 4-7 ochi) situata in spatele unei coarde de rod. ci undeva in apropiere. de regula. prin intermediul carora se formeaza lemn pentru apropierea (coborarea) de sol a elementelor (tulpini. cand are 17-20 ochi si foarte lunga cand are peste 20 ochi. la forma clasica. Aceasta veriga este tipica sau adevarata. bratelor) butucului si cepi de rezervi. ambele elemente aflate pe acelasi lemn de doi ani. coarda poate fi scurta. Calarasul prezent. Nodurilereprezinta portiunile ingrosate. M arimea si aspectul lor constituie caractere de specie si soi. Coarda de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de eel putin 8 ochi. cu insuficient lemn anual. sau pot forma asociatii: Veriga de rod reprezinta un cuplu format dintr-o coarda (cordita) de rod si un cep de inlocuire cu pozitie inferioara. in urma aparitiei golurilor. Se recurge la calarasi in cazul butucilor cu brate insuficiente sau degarnisite. Cordita de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la 4-7 ochi. Morfologia coardei. aflate pe lungimea coardei. Biciul este o asociajie de elemente lemnoase. lunga.

atunci cand acesta isi matureaza suficient lemnul pana la intrarea in perioada de repaus. sau a calusului la punctul de altoire. in partea inferioara. iar sub acesta cicatricea lasata de frunza la cadere.10 . dupa . daca se face o sectiune longitudinals prin rod. Opus mugurilor. Internodurile prezinta particularitati morfologice diferite in functie de specia si soiul de vita de vie. sau partial. de regula. 10-12-15 cm la soiurile viguroase (ex. lungimea internodurilor create de la varf si de la baza spre mijloc (sunt mai lungi cele formate in conditii climatice favorabile).internod de rezerva (amidon). planconcava sau plan-convexa).nod: b . la nivelul ei se depoziteaza substante Fig. 11 . in pozitie laterala. este cuprinsa. campurile sau meritalele reprezinta portiunea de coarda cuprinsa intre doua noduri. cand diafragma are forma de triunghi dispus cu varful opus mugurelui (fig.In dreptul nodului. Cramposie). se afla ochiul de iarna. Diafragma intrerupe complet canalul medular la nodurile care prezinta carcei (putand avea forma plana.Prezenta diafragmei in zona nodului: a . examinarea in primavara a triunghiulara. Culoarea scoartei este caracteristica la caderea frunzelor.' Diafragma indeplineste rol mecanic (atribuie rezistenja coardei). de asemenea sunt mai lungi internodurile delimitate de carcei.diafragma Diafragma este sensibila la ger. Internodurile. la nodul cu carcei: b .diafragma plan-concava.Coarda anuala: a . intre 8-12 mm. In general. la nodul lipsit de carcei culorii ei da indicatorii privind rezistenta vitei la temperaturile scazute din timpul iernii. dispusi intermitent (la Vitis viniferd) se intalnesc carceii in partea superioara si pedunculii strugurilor (ramasi dupa recoltare). 11). formarea radacinilor adventive Fig. care sunt folosite la pornirea in vegetatie. Pinot gris). Grosimea internodurilor oscileaza mai pu|in. Pe aceea§i coarda. Dimensiunile internodurilor depind de mai multi factori: specia sau soiul de vita de vie. conditiile pedoclimatice si tehnologia aplicata. internodurile sunt mai lungi si mai groase la speciile americane folosite ca portaltoi (15-20 cm) si mai mici la varfele roditoare europene la care lungimea internodurilor este cuprinsa intre 5-8 cm la soiurile slab viguroase (ex. se observa ca in dreptul nodului canalul medular este intrerupt de un tesut lemnos numit diafragma. alaturi de ochiul de iarna se afla copilul lemnificat.

se observa ca aceasta nu are o forma circulara. secundari (de inlocuire). vinetie etc. pana la lemnoasa (inainte de caderea frunzelor). la noduri. dupa primul carcei lastarul capata forma specifica cu dispunerea distiha a frunzelor (1 /2 ). f . Incepand cu nodurile 2-5 de la baza lastarilor fertili. e . La noduri se afla frunzele dispuse solitar.copil. tertiari. Aspectul internodurilor poate fi striat (ca la majoritatea soiurilor). 13 Lastarul tanar la Vitis vinifem:a . c . d . ea variaza de la galben-deschis (Riesling italian) la galben-roscat (Feteasca alba). * vegetativa. de culoare verde. cand provin din gemula embrionului. cand provin din mugurii situati pe organele lemnoase ale butucului. opus frunzelor. aspect) sunt asemanatoare coardelor. cand provin din mugurele principal al ochiului de iarna. se gasesc 1-5 'inflorescente (de regula 2). Pana la paritia primului carcei (nodul 4-11).) in functie de soi.intemod. cu o consistenfa erbacee (in primele faze de vegetable). Ei sunt alcatuiti ca si coardele din noduri ai internoduri (fig.care se degradeaza sub acjiunea factorilor de mediu. altern 'si distih. in care se transforma. neted (Riparia gloire) sau paros (Riparia tomentosa).frunza. pana la cafeniu-inchis (Muscat Ottonel). In functie de mugurii din care se formeaza lastarii pot fi: principali.nod. cu diferite nuanje (roscata. b . 12). iar in axila acestora se dezvolta mugurii. ci asimetrica. La varf lastarul prezinta apexul (mugurele terminal) si internoduri foarte scurte. cu dispunerea runzelor pe cinci ortostihuri. acoperite de frunzulite suprapuse. prezentand patru parti distincte (fig. dupa formula 2/5. Originea lastarilor poate fi: Fig. . 13). in varsta de pana la un an. Caracterele morfologice ale lastarilor (dimensiuni. mugurii tertiari ai lacomi din mugurii dorminzi situati pe elementele de schelet ale butucului. iar deasupra acestora nodurile poarta carcei. lastarul are o forma pentagonala in sectiune transversala. aspect cunoscut si sub numele de dorso-ventralitatea coardei: Lastarii sunt ramuri tinere. formati din mugurii secundari.inflorescenta. Daca se examineaza o coarda in sectiune transversala.carcei * generative.

reprezentate prin varfuri de crestere. cand poarta inflorescente ai provin de regula din mugurii principali.lem n bianual. C . odata cu aparitia temperaturilor scazute. uneori din mugurii secundari ai sterili. asa cum sunt mugurii apicali. 1985). 16 .. asigurand cresterea in lungime a acestora.Am plasarea m ugurilor si copil la subsuoara fiecarei frunze si la nodurile pe lastar (dupa M artin T. coronari §i dorminzi (fig. lipsiti de inflorescence. A . iar la sfarsitul toamnei. 16) M ugurii apicali(terminali) sunt muguri sim pli. Alexandrescu I. situati in varful lastarilor si copililor. B . 1980).muguri axilari M ugurii coronari (unghiulari) sunt m ugurii . 1988): coardelor de un an.). M ugurii axilari (laterali) se gasesc pe lastari Fig. in axila frunzei si pot fi solitari (cu un singur con de crestere). varful lastarului cu internodurile nematurate) si se transforma in coarda. §i Toma C. mugurii pot fi: apicali. la completarea sarcinii de rod si chiar a producjiei la soiurile cu copili fertili (Perla de Csaba. Lastarul. formeaza viitoarele parti componente ale lastarului (Zanoschi V. Ei au forma conica si sunt considerati lastari scurti. Dupa pozijia lor pe lastar sau pe coarda. cunoscut in practica viticola sub denumirea de "ochi" (O§lobeanu M. in stare embrionara... Copilii prezinta importanta la formarea rapida in verde a butucului. din mugurii de copil. la inceput erbaceu. la subsuoara frunzelor. prin intermediul carora are loc reluarea ciclului biologic anual al vitei de vie.lastar alcatuiti din2 . provizorii. Clasificarea mugurilor se poate face dupa mai multe criterii: 1.Dupa fertilitate. se lemnifica treptat incepand cu internodurile de la baza.9 muguri sim pli si formeaza asaprincipal. formati in timpul vegetatiei.. Rkatiteli). Acesti muguri sunt complecsi. numitul"ochi". cu un singur con vegetativ. fiind alcatuiti din meristeme care prin diviziuni succesive. D . lastarii pot fi: fertili. mugurii coronari si mugurii dorminzi. MUGURII Mugurii sunt organe verzi. Copilii sunt lastari anticipati. Pozitia lastarilor pe butuc este la majoritatea soiurilor mai mult sau mai putin pendula (dupa ce ating lungimea de 50-60 cm). alcatuind un complex mugural. Regina viilor etc. sau grupaji cate 2-9 sub un invelis de protectie comun. cand provin din mugurii tertiari ai dorminzi. la unele soiuri poate fi erecta (Columna. lastarul pierde parjile erbacei (frunze. Mugurii la vita de vie se formeaza pe lastari la noduri. axilari. §i colab.muguri coronari.

structura dorsaventraia. cu formarea nervurilor secundare si tertiare etc. care se insera la nodurile tulpinilor si ramurilor. au o fertilitate redusa si prezinta o rezistenta la ger mai buna de cat m ugurii axilari. petiol si teaca. completa. cu excepjia lastarilor embrionari. Frunza la vita de vie este simpla. si colab. FRU NZA Frunza este un organ lateral al tulpinii. folosite in ampelografie. 1985. alcatuita din limb. au o form a ascutita (unghiulara). Limbul (lamina) este partea latita a frunzei. 1974). si Dejeu L. crestere limitata. Mugurii dorminzi sum muguri microscopici. primordiile foliare apar acropetal in lungul apexului. durata relativ scurta de viata. La baza frunzei exista doua stipele caduce. 22): nervura mediana (N1) care se afla in prelungirea petiolului. Tardea C. Dispunerea firunzelor pe lastar se face altern.. sunt dispusi la nodurile elementelor de schelet si semischelet (tulpina. Morfologia frunzei. distih (dupa formula 1/2). . reprezentand rezerva de muguri a butucului. cu simetrie bilateraia. doua nervuri laterale superioare (N2) si doua nervuri laterale inferioare (N3). Ontogenetic frunzele se dezvolta pe seama meristemului apical al tulpinii. Ramificarea nervurilor principale se face dupa tipul penat. cea mai importanta. Limbul prezinta o nervatiune palmata formata din cinci nervuri principale (fig. toate avand ca origine punctul petiolar. de aceea pot servi la refacerea butucului in cazul in care mugurii ochiului de iarna au fost partial sau total afectati de ger (Atanasiu C. sunt muguri simpli. 1995). cum ar fi distrugerea din anumite motive a unei parti a butucului sau taieri severe care genereaza un dezechilibru intre sistemul radicular si cel aerian (Zanoschi V.dispusi de jur im prejurul bazei lastarului sau a coardei in forma de coroana. brate. formand o retea dens. Punctul de legatura intre petiol si teaca se numeste punct petiolar... ultimele ramificatii se anastomozeaza. la care primele 4-11 frunze (pana la primul carcel) sunt dispuse dupa formula 2/5. cordoane) si acoperiti de tesuturile secundare ale scoartei. Ei raman in stare de repaus o perioada nedeterminata si pornesc in vegetate numai in cazuri speciale. proveniti din mugurii secundari si tertian ai ochiului de iarna ramasi inactivi. si Toma C. deoarece realizeaza functiile specifice si intrunejte caracterele cele mai importante.

care pot fi superioare (intre N1 si N2) si inferioare (intre N2 si N3) si o deschidere in zona punctului pefiolar numit sinus petiolar. .Intre nervurile principale se observa niste intranduri numite sinusuri laterale. lobi laterali superiori situati intre sinusurile laterale superioare si inferioare si lobi laterali inferiori. delimitat de sinusurile laterale superioare. aflafi intre sinusurile laterale inferioare si sinusul petiolar. deosebindu-se: lobul median. Portiunea de limb delimitata de doua sinusuri poarta numele de lob.

Dupa marine (exprimata de obicei ca lungime. scamos. a celor rosii o culoare rosietica cu diferite intensitati. in special pe partea inferioara. de regula slab dezvoltate si caduce (P. Marginea limbului poate fi dinjata. circulare. trilobat (Afuz Ali). masurata intre punctul petiolar si varful mucronului). Galet. Teaca reprezinta partea latita. Teaca poate acoperi 1/2 sau 2/3 din circumferinja lastarului. Limbul prezinta. Petiolul are culoarea verde cu nuante rosietice si vinetii si poate forma cu limbul un unghi obtuz. dintatura. lungimea. asigura legatura intre limb si tulpina. cu o adancime longitudinaia in forma de jgheab pe fata dinspre lastar. Culoarea limbului este verde cu diferite nuante. Petiolul este partea care sustine. U sau lira. peri. rigiditatea lor. Forma limbului. iar cele inchise pot fi complet inchise (lobii acopera complet sinusul) sau elipsoidale. forma si adancimea sinusurilor. mijlociu. La baza frunzei se afla doua stipele. sau neregulata (Cadarca). mare. pot avea aceeasi culoare cu limbul sau o nuanta usor galbuie. lobia. pentalobat (Feteasca alba). iar la soiurile tinctoriale (AlicanteBouschet). de obicei grupati cate 2-3 (Muscat de Hamburg). in functie de prezenta. CARCEI . cordiforma. cand dintii sunt ascutiti si orientati spre varful limbului (majoritatea soiurilor) i crenata. septalobat (Ceau§) si multilobat (Chasselas cioutat). Dintii situati in varful nervurilor principale (lobilor) sunt mai mari. perozitatea etc. cand dintii sunt mici. desimea. data de raportul dintre lungime si latime si valoarea unghiurilor dintre nervurile principale. cuneiforma si pentagonala. culoarea si aspectul. limbul este mic. orienteaza lunbul spre lumina. ascutiti. in functie de specie si soi. prin care frunza se insera pe lastar in dreptul nodului. drept sau ascujit. cand are sub 10 cm (Traminer. amortizeaza socul mecanic produs de diferiti factori. catifelat sau pantos. Chasselas dore). forma. poate fi orbiculara. Dintii pot avea o succesiune regulata. cand are 15-20 cm (Ceaus. triunghiulare. avoidale. umflata de la baza petiolului. Toamna frunzele soiurilor „albe" capata o culoare galbena-ruginie. perpendiculari pe limb (Aligote). Dodrelabi). cand au varful rotunjit situaji perpendicular pe limb. Sinusurile pot fi inchise i deschise. limbul poate fi: glabru. foarte mare. poarta numele de mucroni si sunt caracteristici soiurilor. limbul poate fi: intreg (Cramposie). Sinusurile deschise pot avea forma de V (superficiale). 1956). cand are 10-15 cm (majoritatea soiurilor: Feteasca regala. cele mai importante sunt: marimea. atat frunzele cat si lastarii se coloreaza in rosu-violaceu intens. Forma sinusurilor. cand are peste 20 cm (Riparia gloire). Pinot). mai inchisa pe partea superioara si mai deschisa pe cea inferioara. serata. reniforma. rareori petiolul se afla in continuarea limbului. mai ales spre varf (soiurile aromate). care fac obiectul ampelografiei. are lungime si grosimea variabila si o forma semicirculara. In functie de numarul de lobi (de sinusuri laterale) pe care ii prezinta.Limbul prezinta caractere specifice soiului. pufos.

r. ramificatii de diferite ordine si flori. 24): peduncul. Pedunculul este mai mult sau mai putin B . Carceii pot fi simpli (fara ramificatii). Pedunculul reprezinta portiunea cuprinsa intre insertia pe lastar si prima Fig. 24 . uneori 3 ramificatii la Vitis vinifera.ramificatie sub forma de carcel. este influentat de conditiile naturale si tehnologice. dupa care acestia pot fi dispusi: continuu (la fiecare nod). ramificatie. constituie un caracter mai stabil. incepand cu nodul 3-5. urmeaza until sau mai multe noduri fara carcei). Pe un lastar se formeaza 1-5 (de cele mai multe ori 2) inflorescence. E . crescand mai incet pe partea de contact si mai repede pe partea opusa si se lignifica. coeficientul de fertilitate relativ are valori mai mici. avand dispozitie si origine similara carceilor. IN FLO R ESC EN TA Florile la vita de vie sunt grupate in inflorescenta care este un racem compus de dichazii. C. la sectia Muscodinia. Inflorescentele se intalnesc pe lastarii proveniti din mugurii principali (uneori mugurii secundari).buton floral observa un nod. se infasoara in jurul acestuia. Initial carceii au o consistent erbacee. de multe ori subunitare. sau cu 2. avand aceeasi origine cu inflorescenjele. H . Primele 1-4 noduri (la lastarii vegetativi) sau 4-11 noduri (la lastarii generativi) sunt lipsiti de carcei. in care se formeaza primordiile de inflorescenta (rahisul si ramificatiile acestuia) si a doua extramugural. G . in care se dezvolta scheletul inflorescentei si se formeaza florile. intalnita la hibrizii dintre Vitis vinifera si Vitis labrusca. glabru sau pufos. dupa pornirea mugurelui in vegetatie.acin diferite nuante. D cilindric. in caz contrar se usuca si cade.)=Nr de inflorescente / Nr de lastari fertili ≥1 • Coeficientul de feritiliate absolute(c.f.rahis.peduncul. Formarea inflorescentelor parcurge doua etape: prima intramugurala. iar in momentul in care intalnesc un suport. C .f. O inflorescenta este complet formata inainte de inflorit.f.f. in timp ce C.)= Nr de inflorescente / Nr total de lastari>/<1 Coeficientul de fertilitate absolut are valori eel putin unitare. opus frunzelor. fiind alcatuita din (fig. F .Carceii sunt organe de agatare inserate pe lastar in dreptul nodurilor.ramificatie de ordinal II. variabil ca lungime. unde . Pe lungimea lui se floral.Alcatuirea inflorescentei: A . caracteristic speciei Vitis vinifera si discontinuu neuniform (dupa mai multe noduri cu carcei.a. dureaza de la formarea mugurelui pana in primavara anului urmator. in functie de soi.a. de culoare verde sau rosu cu .a.ramificatie de ordinul I. discontinuu uniform (dupa doua noduri cu carcei urmeaza un nod fara carcei). • Coeficientul de fertilitate absolute(c. ereditar. ca la Vitis labrusca. opus frunzelor.ramificatie de ordinul III. Pentru a caracteriza fertilitatea soiurilor in practica vitica se folosesc urmatorii indicatori: • % de lastari fertili.

in functie de soi. chiar a treia ramificatie. Prima ramificatie aparuta pe rahis este mai lunga. Urmatoarele doua ramificatii sunt dispuse opus pe rahis. pedunculul poate fi lignificat (Aligote). uneori mai dezvoltata ai poarta numele de aripa. densitatea boabelor etc. ramificatiile sunt dispuse de la inceput in spirala. mici (intre 6-10 cm). marimea si culoarea bureletului poate fi caracteristica pentru unele soiuri. Forma. semilignificat (Coarna neagra). cilindro-conica. rezultat prin cresterea dimensiunilor receptaculului floral. conditiile climatice. tehnologie etc.. Rahisul sau axul strugurelui se afla in continuarea pedunculului si poarta ramificatii de diferite ordine. datorita caracterelor morfologice: marimea. numarul acestora putand ajunge pana la 1000. La Aramon. STRUGURII Fructul la vita de vie este compus din totalitatea bacelor formate prin dezvoltarea ovarelor florilor ce alcatuiau inflorescenta si se numeste strugure. la acela§i nivel sau la nivele apropiate. verde-cafenie sau rosie. urma'toarele doua ramificatii sunt dispuse de asemenea opus. Pedicelele au lungimea cuprinsa mtre 6-20 mm (mai scurte la soiuri pentru vin si mai lungi la soiurile pentru masa). 1965). Bakator). este compus din: peduncul. culoarea verde. Dupa lungime inflorescentele pot fi foarte mici (sub 6 cm). sau erbaceu (Kis Mis). dar in plan perpendicular fata de perechea anterioara. utilizat in amelografie. uneori mai mult (D. conica. mari (18-24 cm lungime si 250-500 g greutate) si foarte mari (peste 25 cm lungime si peste 500 g greutate). O inflorescenta contine un numar variabil de flori. Forma inflorescentelor poate fi: cilindrica. mici (6-10 cm lungime si 50-100 g greutate). Ciorchinele rezulta din scheletul inflorescentei. pe care se inserti pedicelele boabelor. Rahisul sau axul inflorescentei se afla in prelungirea pedunculului. Strugurii reprezinta al doilea organ ca importanta (dupa frunza). in medie intr-o inflorescenta sunt 100-400 flori. uneori in verticil.uneori se formeaza un carcel si de unde se poate rupe usor inflorescenta sau strugurele. Pedunculul are o lungime variabila. . conica sau ramuroasa. dupa primele ramificatii asezate in spirala se observa dispunerea in verticil. cilindro-conica sau ramuroasa. mijlocii (10-18 cm lungime si 100-250 g greutate). ia aspect de aripa.D. variaza cu soiul. Oprea. conditiile climatice si tehnologia aplicata. La unele soiuri (Selection Carriere. In varful pedicelelor se afla bureletul. rahis si ramificatiile de diferite ordine. Strugurii sunt formati din ciorchine si bace. forma. mijlocii (10-18 cm). din acest punct de vedere Strugurii pot fi: foarte mici (sub 6 cm lungime si 50 g greutate).5 cm (Feteasca alba) pana la 7-8 cm (Afuz-Ali). Forma strugurilor este data de raportul dintre lungimea ramificatiilor secundare formate pe rahis si poate fi cilindrica. La unele soiuri ai a doua. de la 2. La maturitatea deplina a strugurilor. Dispunerea in continuare a ramificatiilor de ordinul I pe rahis se face obisnuit in spirala. Marimea strugurilor se apreciaza dupa lungime si greutate. mari (18-24 cm) si foarte mari (peste 24 cm).

tinctoriale" (Alicante Bouschet).carnoasa si crocanta (majoritatea soiurilor pentru struguri de masa).. mucilaginoasa (hibrizii direct producatori). soiuri numite . Consistenta bobului la maturitate poate fr. caractere morfologice specifice soiurilor folosite in ampelografie: marime. Baca (bobul) prezinta.9 g). forma. Forma boabelor este data de raportul dintre lungime si latime. ovoidaia (Coarna neagra). asociat uneori cu un gust ierbos. cand boabele se deformeaza. gustul etc. tamaios sau foxat. gri (Pinot gris). Marimea boabelor se exprima prin lungime (masurat intre cei doi poli). galben-aurie (Chaselas dore). elipsoidala (Muscat de Hamburg). . zemoasa (soiurile pentru vin). precum si de punctul de pe diametral mare. sferica (Chasselas dore). Oprea. neagra. mijlocii (2. de asemenea.0-3. verde-galbuie (Creata de Banat). mici (1. de . galben-verzuie (Feteasca alba). lipsind din mezocarp. caracteristic anumitor soiuri. cele de 12-18 mm mari. rari (lacsi) si foarte rari. densi. obovoidaia (Muscat de Alexandria). rosie (Cardinal. respectiv a 100 bobe. cand greutatea unui bob este mai mica de 1 g. Rosioara). mari (3. 2001).5 g).1-1. Gustul boabelor este dulce-acrisor. semicarnoasa (Chasselas dore).Dupa asezarea boabelor pe ciorchine Strugurii pot fi: foarte densi (batuti). Dupa greutate boabele se clasifica astfel: foarte mici.6-4. cu nuante de violet sau albastru (Feteasca neagra). culoare. cele cu lungimea peste 24 mm. consistenja pulpei. Pigmentii care dau culoarea soiurilor negre se afla in pielita. mici. unde bobul are cea mai mare grosime si poate fi discoidala (Babeasca neagra). dupa care se schimba si devine tipica soiului la maturitatea deplina: alb-galbuie (Plavaie). Culoarea boabelor este verde pana la parga. robz (Traminer roz). sau prin numarul de boabe dintr-un kilogram. Unele soiuri pot prezenta pigmenti antocianici si in mezocarp.unde sunt extrasi prin fermentarea pe tescovina. cele de 18-24 mm si foarte mari. caracteristica fiind general valabila in cazul hibrizilor direct producatori. cele de 6-12 mm mijlocii. cand boabele se ating fara a se deforma. cilindrica (Afuz Ali).9 g) si foarte mari (peste 5 g) (St. prin greutatea unui bob. Se considera boabe foarte mici cele cu lungimea sub 6 mm.

scoala de butasi .. -plantatii pomi pentru altoiuri .5 Ha.25 Ha de puieti. Pentr Ha.2 Ha. livezile d pentru altoi. El trebuie sa indeplineasca de inm ultire urm atoarele conditii : Sa fie in apropierea unei surse de apa. D e aici se deduce ca pentrupom i este nevoie de 40 H a. -drumuri . TOTAL 100 Ha. -specii ornamentale sau forestiere .4 Ha. Sectiunea plantatiilor (culturilor) de inm ultire a pom ilor cuprinde : .pentru recoltarea butasilor. de scoala . -rachitarie . Asolam entul scolii de pom i este de 8 ani. -capsunarie .de pomi. -scoala de butasi . capsunaria si arbustii fructiferi.2-0.scoala de puieti. -scoala de puieti . livada pentru recoltarea altoiuri.plantatia de arbusti fructiferi . scoala de pomi.2 Ha. de sem inceri. in fiecare an este nevoie de 125. se rezerva 1 Ha. -scoala de marcote . se tine seam a de anum ite de ordin tehnic: consideratii Scoala de puieti: Se alege locul eel m ai bun din suprafata destinata pentru sectiunea a pom ilor.0. astfel. cand sola este de 5 scoala de Ha Pentru a infiinta 5 Ha.1-0.2 Ha. in si usor Scoala de butasi: Se alege un loc care sa intruneasca aceleasi conditii ca si pentru scoala de puieti.2 Ha.3 Ha. scoala Pentru scoala de marcote se rezerva 0. Scoala de marcote: Se am plaseaza pe sol usor si fertil la m arginea pepinierei Scoala de pom i Se am plaseaza pe cel m ai plan teren.9 Ha. .5 Ha.5 Ha. . pentru o buna organizare se repartizeaza terenul pepinierei dupa cum urmeaza.2 Ha. Parcelarea pepinierei La delim itarea teritoriului destinat fiecarei sectiuni.constructii si curti . scoala. este parte Suprafata scolii de pom i este data de num arul si suprafata splelor si de asolam entul acestora. -perdele de protective . din care cea m ai m are rezervata celor doua sectiuni. -scoaa de pomi . Pe restul terenului se am plaseaza plantatiile m am e. pentru fiecare hectarpom i.10 Ha. Suprafata unei pepiniere este in jur de 100 Ha.8. . solul sa fie usor si fertil d inat.8 Ha.000 puieti de calitatea I.40 Ha. -colectie de arborete (sau teren liber) .scoala de marcote.3 Ha. obtinerea drajonilor de zm eur.scoala de pomi. scoala de pom i este nevoie de 0. Suprafata unei sole este de 5 H a. Pentru 1 Ha. -plantatii de seminceri . -teren pentru stratificat . rasadului de capsun si a m arcotelor de agris si coacaz.1 Ha. .000-150. -colectie de soiuri .

3 Amenajarea. Sectiunile pepinierei Partile com ponente ale pepinierei sunt: Sectiunea plantatiilor mama care cuprinde : plantatia de seminceri . pomi altoiti. . trebuie sa reprezinte pe cat posibil m edia conditiilor de c locului pe care il deserveste. organizarea si dotarea sectorului pepinieristic - - - - Amplasarea si organizarea pepinierei Prin am plasarea pepinierei. trebuie sa fie situat pe o artera de circulatie. Dupa felul lor. locul pentru pepiniera. Alegerea locului La alegerea locului. pepinierele sunt: -pepiniere de producfie. pom i altoiti cu coroana form ata. A m enjarea. este nevoie de m aterial saditor. iar im portant ei deci rolul consta in aceea ca produce m aterial selectionat si in cantitati corespunzatoare. fac cercetari si experimentari legate de producerea m aterialului si de studiul si incercarea soiurilor si portaltoilor. se intelege alegerea locului unde aceasta pepiniera va lua fiinta. plantatia de pomi altoiti din soiuri valoroase . reavan si fertil si cu un subsol profund. . pe langa producerea materialului saditor selectionat. saditor Pom ii din gradina si din livezi sunt de varste diferite de 4-100 ani si un num ar de pom i trebuie inlocui D eci. sau unde tem perature m inim a absoluta este de la -20° C pana la -26° C cantitatea anuala a precipitatiilor sa fie de 550-650 m m .necesara pentru extragerea semintelor.CURSUL Nr. puieti din seminte.care servesc pentru recoltarea altoaielor. butasi si marcote inradacinate. care sunt produsi in pepiniera ei este de a produce pom i. atat pentru refacerea cat si pentru dezvoltarea pom iculturii.. la alegerea locului trebuie sa se tina s de pretentiile tinerelor plante de condole pedo-dim atice evittndu-se localitatile cu o altitudine m ai m are fata de 650-700 m . puietii si pom ii din pepiniera pretind un sol usor. organizarea si dotarea sectorului pepinieristic in vederea producerii materialului saditor P e p i n i e r a de p o m i Rolul si important pepinierei Pepiniera este locul unde se inm ultesc speciile si soiurile de pom i si arbusti fructiferi. -pepiniere experimentale care. se va tine seam a de : condipe de m ediu ale locului unde va lua fiinta. Pepiniera are scopul de a produce : seminte de pomi. arbusti fructiferi.

Fructele destinate extragerii de seminte se recolteaza la completa maturitate fiziologica. La gutui se folosesc fructele provenite soiurile romanesti mai bine adaptate. 4 Elemente tehnologice privind producerea materialului saditor pomicol Materialul saditor pomicol (pomi altoiti. Determinarea viabilitatii semintelor se face organoleptic. se executa rigole cu sapaliga. sunt obligatorii respectarea sortimentului raionat in zona respective si normele de calitate. prin metoda gerrninarii si metoda colorimetrica. pentru semintele care se seamSnS toamna este de 30-45 zile. peri pfidureti. meri. se planteaza si soiuri nobile sau seminobile constatate ca bune pentru portaltoi. peri. iar pentru cele care se seamana primavara perioada este mai mare.culeg separat pe soiuri iar sa'mmta nu se amesteca". de asemenea. Se acopera rigolele cu grebla In cazul cand se lucreaza m ecanizat distanta de plantare este de 50-70 de intre benzi care are 3 rinduri distantate la 10-15 cm. cumpararea unui material de calitate inferioara . Recoltarea fructelor provenite de la seminceri nealtoiti ca . muschi sau turba . ciresi se face prin amestecarea fructelor tuturor tipurilor din cadrul unei specii. prin aducerea puiietilor din alta parte cum ar fi : introducerea de boli si daunatori in pepiniera . apoi Pastrarea semintelor se face in saci sau in lazi. marcote . Durata de stratificare. se . In producerea materialului. inainte de sau cu semanat se face pichetarea rindurilor. uscarea si deteriorarea puietilor. drajoni) se produce in pepinier specializate.CURSUL Nr. cirea . ci se recolteaza num ai deseminceri eliti. deca se lucreaza cu am estec de sam anta . cu scopul pregati sammta pentru se de a germinare. corcodusi etc. la Pe langa semincerii salbatici. pomi nealtoiti ca : meri. ciresi padurete. SemanatuI semintelor se poate face separat pe specii si se poate face manualmaaina. Stratificarea semintelor face in nisip. Aatncimea de semanat este de 2-3cm pentru semintele mici (mar. visin . Inmultirea pomilor prin samanta Se face in vederea obtinerii de puieti de portaltoi in scoala de puieti o cultura anuala si care este fiecare pepiniera trbuie sa aiba obligatoriu scoala de puieti. puieti. 4-5 . M aterialul saditor trebuie sa prezinte insusiri deosebite de rezistenta. Fructele provenite da la . afinitate sjide calitate a altoire la fructelor. cu nisip cu tot. par. inmultirea pomilor prin samanta facese nu prin am estecarea sem intelor la intam plare. decalarea Sam anta destinata pentru insamantare. semintele mici (gutui) se seamana mar. a semintelor seci si sortarea dupa calitate. par si gutui) cm . Prin aceasta se inlatura unele probleme care pot aparea . de la Uscarea sem intelor se face pana la um iditatea de 15-16% apoi se face recondi'ionarea semintelor care consta in inlaturarea impuritatilor.seminceri altoiti (portaltoi franc). epodi de plantare etc. se extrage din fructele speciilorcarepom i ca seminceri de servesc . Semincerii pot fi : pomi altoiti sau franc. butasi.

o ram ura de 1 an pe lem n de 2 ani. dar se m ai pot inmul prin butasi lem nificati. porumbarul. Alte specii : prunul. dusenul. dar inmultirea lor nu este rentabila. se inmulteste prin butasi numai coacazul. este o crestere intensa.O scoala de puieti considerata reusita atunci cand radurile de puieti sunt bine incheiate si fara este goluri. butasire . Speciile care se inmultesc obligatoriu prin drajoni. Varful va emite lastari . Pe un metru liniar plantam 10-12 butasi.simpli . caolinar sau radicular are doi poliapicalsau varf si unul unul bazal sau baza butasului. -d e 15 iulie-1 septembrie . puietii se raresc la 5 cm. . care dau nastere unor tulpini taritoare care in contact cu solu emit radacini in dreptul fiecarui din care se formeaza o rozeta de frunze. Inmultirea prin marcotare Se numeste marcotare procedeul tehnic prin care un numar oarecare sau chiar toate sau lastarii de ram urile la o planta se acopera cu pam m t partial sau total. alunul si mai rar prunul. migdalul pitic. radacinii sau frunzei care . Se planteaza in santuri de 18-20 cm adancime acaror loc se marcheaza prin pichetare Dupa plantare se trage jumatate din pam ant cu sapa in sant. taiata de la planta m am a cu o de lemn de doi ani de 2-3 cm. se uda. Inmultirea prin stoloni Este caracteristica pentru frag si capsuni. .Butasirea in verde se face in sere. sunt zmeurul si murul.Se inmultesc prin marcote : coacazul negru si rosu . rasadnite si slarii. Inmultirea prin drajoni Se bazeaza pe insusirea unor specii de a da nastere a unor puieti din radacina (drajonare).o ram ura de 1 an. ingrasaminte cu N..o ramura de 1 an. ca un scut.pentru a emite radacini .cu cartig . /Ha. la 8. agrisul. au insusirea de a drajona puternic.Dupa detasate terminarea perioadei de vegetatie ramurile si lastarii se dezvelesc si se detaseaza de la planta mama. se combat bolile 10 cm si daundtorii . corcodusul si unele soiuri de mar. corcodusul.marcotaj. paradisul. far puietii sunt rasariti uniform. Dupa felul lor pot fi : . fiind separata de planta mama si pusa in conditii favorabile de crestere se dezvolta ca un individ independent. artificiala . Puietii au trei etape de crestere: la rasarire pana la venirea caldurii 15 iulie. se deosebesc butasi de tulpina caulinari sibutasi de radacina radiculari. .prin stoloni si drajoni. se pot iriga si se fertilizeaza cu au 150 Kg. se uda apoi se trage si restul de pampana lasant ant in nivelul solului si se calca usor. gutuiul. mugur Inmultirea prin butasire Butasul este orice parte a tulpinii. se elimina butasii uscati sau bolnavi Butasirea in verde Este o metoda mai buna deoarece lastarii au o rezerva mai mare de substante stimulatoare au si frunze care produc fotosinteza si due la inradacinare mai buna . portiune Epoca de recoltare a butasilor poate fi toamna dupa caderea frunzelor sau prim avara inainte de a incepe vegetatia. se calca. visinul. asemenea tulpini se numesc stoloni.Aceste noi plante poarta numele de marcote . In permanent se face combaterea bolilor si daunatorilor Inmultirea vegetative a pomilor Se face pe doua cai : naturala . paradisul. gutuiul. Orice butas. Cand puietii4-6 frunze. lungime. dusenul. fara a fi de planta mama .cu calcai . altoire . alunul. pe rind.cresterea este redusa datorita temperaturilor ridicate si 1 septembrie-1 noiembrie crestere normala. In cursul perioadei de vegetatie se praseste. in practica pepinierelor. In practica pomicola.

lucrdri Lucrarea solului pentru §coafa de puieti Lucrarea prem ergStoare TnfiintSrii culturii este tratarea solului Tm potriva vierm ilor albi. buruieni. Asolamentul §colii de puieti: . Pentru parcela una douS destinatd sem intoaselor. de pom i sau de butasi. prin crusts sau aplicarea a 7-8 prasile Tn toatS perioada de vegetate. folosindu-se cultivatoare §i grape iar Tn perioada de vegetatie se v m obiliza terenul prin pra§ile m ecanice si manuale. lucernd (Tn al doilea an de folosintd) prSsjtoare legum inoasS scoalS de puieti Lucrarea terenulul Tn peplnterS LucrSrile solului pot fi : Iucr5ri prem ergStoare pentru Tnfiintarea culturilor . este formats din legum inoase perene sau legum inoase anuale. se pot alcStui dup5 necesitate asolam ente furajere.Pentru zonele cu precfpitatif anuale de 600-800 mm. cultura de bazS nu poate reveni pe acelasi loc decTt dup§ asolam entul scolii de pom i trebuie sS fie 3-4 ani. la de 5 0-6 0 cm . solul se m entine in perm anenta stare de afm are. legum icole sau cerealiere. Pentru j-egiunile cu precipitatii sub 600 mm. de butasj sau de drajoni. toam cim ea lu crarea T n cep T nd la m ijlocu l p arcelei. de T ntretinere. trifoi trifoi (Tn anul al doilea de folosin{5) prdsjtoare legum inoasd scoala de puieti . anual: lucem S (Tn prim ul an de folosintS). Dup§ rasarirea puietilor. cultura prem ergStoare §colii de puieti. la m T n T nd N ivelarea se face prim5vara.Asolamentul si lucrarea solului in pepiniera In pepinierS se aplicS un asolam ent la toate culturile de Tnm ul{ire a pomilor: cultura de bazfi este sc de puieti. §anturile r5m argine. . sigrape. Pentru scoala de puieti se face o ardturd adlnc5 la 20-25 cm . de 8 ani. Lucrarea solului pentru §coa!a de pomi si marcote Tnfiintarea acestor culuri se face num ai Tn teren desfundat din ad T n n§. sau chiar desfundat d toam nS la 50 cm . se va face o ardturS adm cd de prim SvarS la 30-35 cm .

altoire se face Tn triangulatie sau ( picior de capr§ ). taieturile §i partea r§m asS cu scoarta formeazS un triunghi.Daca se aplica un singur neteze§te altoi . . iar o planta Tntreaga sau un portaltoiul Altoiul se aplica In vTrful portaltoiului sau lateral. se aplica altoiul. mai adtnc cu 1-2 mm. iar despicarea se face num ai Tn zona m ai Tnalta . Din portaltoi. tn locul dezlipir scoartei. restul muchiei interioare . PTna Tn acel moment. iar pe partea mai Tnalta §i cu scoarta mai neteda. Aceasta este copulatia simpla §i se mai cunoa§te §i : copula{ia englezeascd (ameliorate) . egale Tntre ele. CTnd se pun doi altoi. dupa ce a fost Tn prealabil putin despicata. CTnd scoarta este suficient de elastica. . Tn scopul maririi suprafetei de contact. Tm binTndu-se dupa diferite mai folosite metode.5 ori mai lungi decTt grosimea lor. C ele doua taieturi. altoii se pastreaza la o temperature scazuta sub 4-5°. mai putin la nuc. se introduce altoiul.despicatura se face transversal pe toata grosimea portaltoiului. CTnd diferenta de grosime dintre altoi §i portaltoi estte mare. altoiul se Tmbina cu portaltoiul. ea se executa cTt mai aproape de coletul puietilor portaltoi § se mu§uroie§te pTna la prim ul ochi al altoiului. apoi se leaga strins §i se ung cu mastic. opusa ochiului de jos. In locas. este cu scoarta.care se deosebe§te prin faptulcele doua taieturi oblice. se fasoneaza sub forma de pan§ cu taietura oblica singur plan Tnsa mult m ai Tntr-un lunga decTt la copulatie. Oricare ar fi metoda de altoire aplicata primavara . Portaltoiul se despica cu cosorul sau cu despicator batfndu-se cu un lemn sau un mai mic. Altoirea Tn despicatura Portaltoiul care este m ult m ai gros decTt altoful se fasoneaza §i se cu cosorul . o portiune triunghiulara egala cu cea de la altoi. Altoirea lateral^ Este aceea Tn care altoiul se aplica lateral fara ca partea de deasupra a portaltoiului sa fie taiata Tn vederea alto Ea se aplica atlt Tn pepiniere cTt sj Tn livada. sub un unghi de 60-70° astfel TncTt..C astfel TncTt mugurii lor sa porneasca . ele nu se Tntretaie ca sa formeze muchie Tn lem n alb decTt putin Tn partea de jos . zonele cambiale sa vina una Tn dreptul alteia apoi se leaga §i se ung cu mastic. Altoiul se fasoneaza prin doua t5ieturi.2 butas. cu doi trei muguri. se aplica una pe alta TncTt sa coincida zonele cambiale. Altoiul se fasoneaza Tn pand cu tdietura Tn doua planuri mai lungi ca la triangulatie Tn unghi de 25-30° . se scoate din scoarta §i lemn. Copulatia se poate aplica la toate speciile. Altoirea cu ramura detasata Este aceea la care altoiu! este o portiune de ram ura cu 2-3 muguri. tn doua planuri. apoi Altoirea subscoarta sauTn coroana Este recomandata aceasta m etoda sa se efectueze dupa ce pom ti au pornit sa vegeteze §i se poate dezlipi u§ scoarta. retezarea portaltoiului se face putin Tnclinat. altoii se introduc fa despicarea prealabiia. Zonele generatoare trebuie sa vina una Tn dreptul alte de aceea se adTnce§te putin altoiul se leaga sj se unge cu mastic. Cele sisteme in pomiculture" sunt: Altoirea In copulatie Se aplica atunci cmd portaltoiul §i altoiul au aceeasj grosime ambii component! se fasoneaza prin taieturi oblic de 2-2. Altoiul. se pe ca face ctte o limba. Portaltoiul se taie putin Tnclinat. Dupa executarea limbilor. se leaga sj se unge cu mastic. se fixeaza altoiul. Scoarta portaltoiului se ridica cu o spatula de lemn.

. se trece la bilonarea puiefilor .un altoitor si doi Totodata se face aprovizionarea cu legStori. Dupa .. r5d§cina puietilor se mocirieste Tntr-o mocirla f§cuta din lut §i balega de vac& amestecata cu apa. Tnfinge plantatorul din nou Tn pammt. corcodu§ . prunul. Se Tncepe pregatirea puietilor Tn vederea altoirii prin Tnlaturarea lastarilor dati de pe portiunea de tulpfnd und va face altoirea. se scoate plantatorul din pSm mt si cu piciorul. tragTndu-se cu sapa pamint de pe intervale. corcodu§.de la colet. de acesta se trage de varful puietului pentru a verifica daca" este bine plantat. se pune puietul Tn gaura. altoiuri §i rafie (sootita 1 Kg. TncepTndu-se cu ce D upa care T§i term ina" mai repede perioada de vegetatie. mar. ciresul. se astupS gaura lasata cu "pSm T nt. la baza puietilor facmdu-se un cu Tnaltim ea de 10-12 cm . nu cu Dup§ ce s-a terminat un numSr oarecare de rmduri. Se aplica la speciile repede crescStoare (piersic. poate Tncepe altoirea puietilor. Altoii. pe Se mai pot Tnfiin^a scoli de pomi: semSnare directs. TncTt coletul acestuia sS f nivelul solului. apoi se reia de la ora 17 . pm a seara. Fasonatul puietilor Este lucrarea de scurtare a rSdacinii si tulpinii puietilor in vederea plant§rii. dupa care se executa" o prasila data de 1 august. gutui. indiferent daca adTncim toata" aceasta portiune este Tm bracata sau ra"dacini. de la colet. din se afara Tnspre cablu. visin . LucraYile de Tntretinere a culturii In cTmpul I Deoarece la 20 de zile de la plantare. Altoirea Tncepe la orele 5-6 dim ineata si TnceteazS la ora 11 . de-a lungul rTndului. apoi Tncep lucrSrile de Tntretinere a acestei culturi. Tn locul lui ram Tnm d o gaura . puietilor taindu-se scurt la radacina 18-22 cm.scurteazS durata de producere a materialului sdditor prin semanarea Tn dreptul fiecarui semn de la cablul de pichetat a 5-6 seminte scoase de la stratificare. admcime. §i ITnga se scoate plantatorul din pam m t. ISsTndu-se Tn cuib dup§ singur un r§s§rire puietsemanatul executmdu-se Tn martie iar raritul la 30 de zile. la 1000 puieti). De mentjonat este c§ marcotele si butasii Tnradacinati se planteaza la ea de 20-22 cm . plantare. zarzarul. se taie tulpina puietilor si se string la marginea parcelei pe alee. ea putmd fi scurtata Tnainte de plantare sau dupa 10 cm. fncTt puietul se stringe ITnga cablu Tn dreptul sem nului. plantarea facmdu-se Tn mai. piersicul. puietii Tncep sa dea frunze §i lastari. Plantarea puietilor se tnfinge plantatorul Tn pSm Tnt drept Tn jos Tn dreptul sem nuluicablu la 25 cm. apoi se trece la mobilizarea terenului de 'intervale. Puietii fasonati si mocirliti sunt repartizati la semnul de p cablu Tn vederea plantaY ii. astfel : parul. bilonul poate fi redus la jumState. fiind mai bine sa se scurteze dupa plantare Dupa" fasonare. care are ca scop mentinerea turgescentei tulpinii si de a o apdra de uscSciunea aerului si vTntuirior calde de primdvarS. se pun spre nord si intotdeauna Tn interiorul rTndului de puieti. Tulpina se scurteaza la 8. zarzSr) prin repicarea puietilorse poate face cu puieti tineri cmd acestia au 5-6 frunze sau cu puieti produsi Tn rSsadnite si transplantati cmd au 5-6 frunze sau cu puieti tineri produsi Tn ghivece nutritive Tn solarii.. Echipa de altoire este form ata" din trei muncitori . bilon Dupa" bilonare . de data aceasta oblic. mocirlorea putfnd fi facuta in cad§ sau Tntr-o groapa".

T Sierea trebuie sS fie cu 0. §coala de pom i cTmpul II este continuarea cTmpului I puietii sttnd Tn acefasj loc. legSturile se sISbesc. are petiolul verde §i la o u§oara cu m Tna cade. de la sol §i se altoiesc cu ram urS deta§atS. decalarea epocii optime de altoit§coala de pomt ctmpul II (anul II) .se face Tn cazul cmd se lasS de la Tnceput de care ace§tia se leaga . fScTnd cite douS Tnf5s. se face economic de forta de munca. In cazul ctnd prtiolul este uscat §i nu cade la atingere. zarzSr. drept ciupirea lastarilor anticipati . pentru ca altoiul sS creascS nestingherit.se aplicS Tn cazul puietilor care nu au fost altoiti sau la care mugurele oculat n s-a prins. cu rafie.care iau na§tere din mugurii precoci de la subsuoara frunzelor. gutui. TntrucTt el face suber de protectie. se poate spune cS pierderile reprezinta 3-10% la sernintoase i la sTmburoase reprezinta 1-5% §i la prun 2-14% iar pierderile se datoresc : pierderi datorate unei afinitafi mai slabe dintre portaltoi §i altoi. de la sol §i se altoiesc Tn lemn nou . atunci cmd lastarul s-a lignificat . cmd ace§tia nu mai au putere sa mai creascS . se reteazS la 10-12 cm. altoirea Tn cTmpul II . piersic) sj la 21 de zile la speciile cu cre§tere mai lentS (mar dusen . m ai TnaltS decT nivelul vT rfulmugurelui. Taierea cepului se poate face cu o foarfeca de vie . LSstarii anticipati se ciupesc la 3-4 frunze §i se repeta pma dupa 15 august. Se mai practica §i metoda fara cep. mugurele altoit are o pozitie terminals pornind mai repede Tn vegetatie. . cu cosorul sau daca el este gr cu fierastraul . visjn. AceastS a doua legatura. Referitor la numSrul de puiet. dezvelirea ochilor mu§urof{f sau mveliti . iar puietii neprinsj se realtoiesc imediat. cu foarfeci bine ascutite §i se execut oblic si opusa mugurelui. TSierea tulpinii deasupra ochiului se face Tnainte de a porni Tn vegetatie. lasmd o atingere urm a verde sub m ugurele altoit. lucrare care se executa de la Tnceputul lunii august. prun ). legStura de rafie se TnlSturS de pesjpuiet se leagS din nou. el sevind aceastS ca un fel de tutore pentru tinarul lastar altoi.urSri de rafie deasupra si dedesuptul mugurelui. Anul al ll-lea Tncepe efectiv din m artie cmd se executa prim ele lucrari Tn pepinierS.este o lucrare simpIS prin care se TnlSturS cu foarfecapuietului portaltoi la 10tulpina 15 cm. cepul. Altoiul prins.i altoiti §i neprinsi. tSindu-se cu briceagul de §i de pe partea opusa jos Tn sus ochiului.se face dupS trecerea pericolului gerurilor mari . paradis . taierea cepului . Daca se altoiesc Tn primavara. Tn se TnlSturS tulpina im ediat care caz deasupra m ugurelui altoit.se execute de cTte ori ace§tia au pornit deoarece ei consuma din hrana altoiului. taierea la cep . atunci mugurele nu s-a prins. se recepeaza la 2-3 cm. par. pornindu-se de la vT rfului m ugureluf. efectuarea defectuoasS a altoitului. se mentine Tnca 14 zile la speciile care cresc mai repede (cires. . .8-10 zile se verifies prinderea altoiului.5 cm . fire sintetice. DupS 14 zile de la prindere . deasupra altoiului sau a solului §i ca urmare portiune de tulpinS netSiatS poartS num ele de cep. palisarea ISstarilor altoi . iar puietii daca se altoiesc Tn vara . plivirea cepului de lastari . acest trebuie Tnlaturat definitiv de la baza Tn §i de asem enea ar trebui TnlSturati §i luna iunie ISstarii care au crescut pe acesta pm a atunci. AceastS m etodS are avantajul cauzata de t^ierea completa a tulpinii se cicatrizeaza ca rana repede. deoarece la taierea cu cep . cu scopul de a create §i a TnlStura curbura .se executa la pomii care au cep.

. formele de coroanSAcestea pot fi : libere. trunchi pitic.pentru pomii cu talie mare. pentru a demonstra cum se executa proiectarea . trebuie cunoscute: TnaltJm ea trunchiului . (anul III) In aceast§ scoala . soi si m ai ales de portaltoiul folosit si fo de coroanei ce se va adopta Tn cultura pom ului. se numara 6 muguri consecutivi din care 5 vor da nastere ram urilor de ordinul I al primului etaj. La executarea lucrarii de proiectare se foloseste o sipc£ gradatS Tn cm. pentru a stabili Tnaltim ea si form a de coroand pe care le va avea pom ul.de care se va palisa ISstarul de prelungire sau axul coroanei. Piersicul trebuie sa elibereze obligatoriu pepiniera dupS . . Tn sus deci Tn partea din care vor lua nastere ramurile coroanei.i Idstarii pm a" la m dltim ea de 60 cm . D aca aceasta lastarula suferit. tratamente de combatere . De la 1 m.6 dintr-o singura m iscare fara a lasa dot. gutui.80-1. grSdini 50-60 cm . Aici se executa lucrarile : . D in iarna.adopta varianta cu trunchiul mijlociu (0. 80-120 cm. axului coroanei.deoarece odat§ cu Incetarea vegetatiei se iveste pericolul ca iepurii s§ roadS altoii. obligate moderne. trunchi malt si portaltoi vigurosj . pom ul trebuie s3 ias§ sub form a de vargS sanatoasa .trunchi pitic sj semipitic. Cel de al saselea mugur trebuie sa fie situat Tn dreptul locului unde a fost cepul. model . pentru palm ete altoiti pe paradis.piram ida franceza. daca el este apt pentru forma de coroanei. Principiul proiectaYii si form§rii coroanei este acelasi pentru toate formele de Tnsci tehnica diferS dupa" form a coroanS de coroanei adoptata . dusen §i 30-60 cm.sunt douS lucrari principale caci de fructe este productia influientat§ de form a de coroana. se foloseste unca de exem plu . adm itindu. . fSr§ a intra In lem n §i ferind altoiul de vatam ari. E l doi ani po ate p arasi pepiniera sub formd de varga fara coroana sau sub form a de pom cuProiectarea coroanei se face coroana.trunchi mijlociu. fiind al doilea an pe ISstarul care altoiul T l petrece T n pepiniera . obligate clasice.se urm aYeste forma din care a iesit din iarn§. piersic si visin. dupd pornirea Tn vegetatie pom ii degerati se Tnlatur§ . iar al saselea. scot la inel tot. Trunchiul pom ului va avea urm atoarele Tnaltim i conform STA S 120-150 cm. iar pom ul paraseste pepiniera etajul I form at. d eoarece se T ng ro asa si creste prea putem ic T n cT m pul III.verificarea stSrii ISstarilor .se fac preventive si Tn mod special T m potriva afidelor care T m piedicS cresterea lastarului.se ia rigla si se a§aza ITnga pom . iar daca are puterea recepeazd la de refacere se 2-3 ochi deasupra punctului de altoire si se alege un l^star care se dirijeaz§ pentru a form a trunchiul. se lasa 4 lastar cind se porniti din m uguri succesivi si se suprim S restul de lastari ce se afla" deasupra uftim ei de pom i ctmpul III §coala ram uri.portiunea de lua nastere ramurile unde vor coroanei si cepul . pentru pomii cultivati Tn livezi si altoiti pe portaltoi vigurosi. cind lastarul altoit are Tnaltim ea de 100 cm .20 cm) si ca se se ca se fixeazaTnaltim ea trunchiului la 1m .viitorului pom depinde de specie. proiecterea coroane! si formarea el . si un foarfece. imprejm uirea cu gard . se stabileste limita dintre cele trei parti si anume trunchiul .se face la speciile cu crestere viguroasa. care este continuarea cim pului II se proiecteaza coroana. formarea coroanei tn ctmpul II . Lucrarea de proiectare decurge astfel: se face analiza pomului. Taierea are .

tulpina sanatoasa . Probele luate se aduna" sj se Tm parte la num Srul lor rezulttnd num Srul de puieti la mp. numarul probabil de puieti se stabiles. Tulpina sa fie dreapta . material de calitate inferioara". evaluarea materialului sdditor .sa aib5 autenticitate de 100% . marcotele si pomii la care nu a cfizut frunza pTn§ la data respective' . la ha iar productia de pomi altoi'ti . La scosul manual pe o parte a rTndulul la o face se distant^ de 15-20 cm un sant de 50 cm . fara urme de§i cu coaja neteda" . cire§ 18-20000 buc/ha la mar 20-22000 buc.se scot cu pluguri speciale sau manual. lah a . palisatul .este o lucrare principals .se face la lastarul de prelungire. sa viguro§i.tal .5m.se exprima numeric si calitdti la unitatea de pe suprafata . Din partea opusa san{ului se Tnfinge cazm aua la 15 cm .se scot manual prin distrugerea bilonului. se .la care se scoate materialul saditor este Tntre 1-15 noiembrie. Tn vTrsta de 1 an.i puietilor se face cu calibratorul. Puietii trebuie s5 TntruneascS conditiile prev§zute de STAS . puietii din scoala de puieti . Sortarea butasjlor.la ISstarii de Tngro§are se face pTna" la tSindu-se la inel cu cosorul dintr-o 1 iulie. lipsa de vT nzari. Ei se planteaza" la distanfa de 1/0. Puietii sco§i sunt sortati si stratificati. sa aiba radacini cu trei ramu de 35 cm . sa aiba radacina sanatoasa . sa fie lipsiti de paraziti declarati periculo§i. Productia de puieti este de 200000-300000 bucSti la specific sTmburoase §i de 130000-200000 bucati Ha la la speciile semintoase.scopul de a limita Tnaltimea trunchiului si de a perm ite cresterea ram urilor din etaju! I ciupirea lastarilor . marcote si butasj . §coala de poml ctmpul IV (anullV) Aparitia acestui cTmp este determ inate de urma"toarele cauze: accidente climatice . se face pe timp bun din afara iar la puieti.te folosind rama metrica si se numSrS puietii cuprinsj Tntre laturile sale.lastarii de Tngro§are de pe trunchi se ciupesc pmaiunie la 4-5 frunze de la 20 cite ori este nevoie. se dezvele§te baza tufei si cu foarfeca se taie fiecare marcotS de la punctul de insertie cu butucul pomii .este locul unde se planteaza pomii nevinduti. un alt m uncitor trage pom ul din pa"m Tnt. prun 11-17000 buc/ha . productia §i calitatea materialului saditor . de modul se executa depinde calitatea cum acestuia. Se iau 10 probe pentru fiec specie iar o evaluare mai precisS presupune luarea a ctte 10 probe pentru 2500 mp. ei pot petrece aici 2-3 ani dar ar trebui evitata aceasta tala §coaladeoarece pom ii Tm bStrTnesc §i apoi se prind greu TnValorificarea materialului saditor livada". care se Tnm ulteste cu suprafata ocupata de specia respective obtinT se productia probabila".ger.la cais 1215000 buc. §coala spi.se face la pomi Tn timpul scoateriipamint . marcotele . grinding. iar ramurile din coroanS dupa" plantare se vor scurt la 2-3 ochi. Puietii. Pom trebuie sa aiba asigurata autenticitatea 100% . sunt sco§i de pe rind si lasati pe brazda Tntoarsa de unde sunt luati de muncitori. degeraturi sortarea materialului saditor . sa fie sanatoase fara pete §i vatamari. tSierea la inel . dupa ce s-a terminat scosul.se face Tn luna septembrie prin numarare./ha . scoaterea materialului sSditor . de pom si cu ajutorul salta pom ul Tn sus iar Tn acelasj tim p. fSr§ v§t§mSri de ger sj paraziti. paY 19-21000 buc/ha. ei singura taietura fara a l§sa dot. se desfrunzesc Tnainte de a fi scosj din pamint. marcotelor . Productia de buta§i este de 80-120000 bucfiti la ha marcotele 80-140000 buc. epoca .se scot cu plugul .

apoi se string balotii. pTna se . Pentru exteriorul balotului se foloseste stuf. si perdelelor de protectie care sunt gazde pentru soared. altfel. iar pentru interior. m sTrm e cu lungim ea de 2-2. TncTt sa asigure acoperirea Tn Tntregim e a rSdScinii si a 35-40 cm din tulpinS gazarea materialului saditor . ferit de stagnarea apei rezultat§ din ploi sau topirea zSpezii. Pomii se ambaleaza' cu radacina si tulpina Tntregi. . ambalarea.5 m si la 40 cm una de alta. Tn santuri. expedierea si transportui materialului . Locul unde se stratifies materialul saditor trebuie s§ Tntruneasca" urm dtoarele condi^ii : s§ fie aproape de sediul pepinierei. iar peste paie si de-a curmezi§ul sarmelor se pun pachetefe cu puieti care se asaz§ cu rdddcina la mijlocul balotului. ger si atac de iepuri si soared.se face Tn mod obligators de catre delegatul fito-sanitar care emite si un buletin privind starea de sdndtate a materialului. Puietii. stratificarea materialului . Tn continuare se ia pam mt de alaturi §i se pune peste puieti TncTt se face prin scoaterea pSm m tului un alt sant Tn care se pun alti puieti termina stratificarea lor. culcati 40 cm. se stratified f§ra a fi legati.se face cu scopul ca radacinile s§ fie ferite uscaciune iar tulpina de de ger.se face astfel. s§ nu fie Tn vecinStatea magaziilor. ele se leagS la capete de ni§te tSrusi bStuti Tn pam mt. papurS. Peste sa puneun strat de 5-6 cm de paie . Pomii se stratifica la fel Tn santuri fie drept Tn picioare fie culcati pe stratul t care se "scoate la facerea pam m de santului. marcotele si butasii se stratifica Tn santuri cu admcimea de puntndu-se Tn sant ra'sfirati.8 num a'ra si se leag§ Tn pachete de 50-100 bucSti an cazul cm d se transports. o arie Peica se Tntind la sol 8 paie . pe partea unde s-a pus pSmmtuI scos odata cu sSparea santului. santurile se fac adTnci. se acoperd apoi rSdStina si o parte din tulpind cu p§m m§runt si se calcd cu piciorul. Balotuf se eticheteaza. PSstrarea se face prin stratificarea sa Tn pammt. Beneficiarii din apropiere ridicS materialul neambalat. iar la distante mari se am baleaza. aici. coceni de potumb . se leaga Tn pachetede 10 bucS ti. Tmprejmuit pentru a fi ferit de iepuri. Pomii Tnainte de a fi ambalati.

CURSUL Nr.• a terenuluiTerasarea terenului terase individuate. 5 Infiintarea plantatiilor pomicole §i lucrari de Tngrijire dupa plan tare fnfiinfarea livezilor de pomi . cu scopul de a produce fruct nurne§te livada de pom i. Tipurile de livezi: livezi comerdale. lem n de foe din curatatura. drum uri centrale. terase continui. livezi pentru consum local. culturi agropom icole.grSidlnlfam iliale. aiba si ssi sS nu fie plante gazda" pentru bolile criptogam ice §i daunatorii anim ali care ataca pom ii. plantatii de pomFelurile de livezi : i. Examinarea florei pomicole §i faunei silvice Examinarea solului §« subsolului Apa freatic5 Expoztyia terenului Relieful terenului Organfzarea terenului Tntocm irea planului de suprafata sj nivelatie al terenului la scara 1: 5000 Parcelarea terenului Trasarea drumurilor drum uri principale.U n teren plantat cu pom i Tn m od definitiv Tntr-o anum ita" ordine sj distant^. livezi experimentale. DrenajeInfiinfarea perdelelor de protecjie perdele de protectia solului sau antierozionale perdele de protectia pom ilor sau antieoliene Speciile de pom i care intra Tn schem a unei perdele trebuie sa Tntruneasca conditii: urm Stoarele sa fie adaptate la conditiile pedoclim atice ale locului respectiv. S3 creasca repede. sa"'dep§§easca Tnaltim ea pom ilor din livada o durata m ai lunga decT t pom ii. araci . sa aduca un venit oarecare ca fructe. culturi pom icole pure. drumuri secundare Lucrari de amenajare . livezi didactice. cultura pom ilor Tn fineat§. Alegerea locului pentru livada T ntocm irea planului de T nfiintare. • .

din aceasta" grupa" f§cTnd parte sistem ele : pichetarea in chinconz. panglici de otel. balize. Plantatul de primavara .pichetajul in dreptunghi. . picheti. pichetarea in triunghi isoscel. echer) m ire. marind astfel costul Tntretinerii. Lungimea si IStimea subparcelelor sunt determinate de relieful terenului. perioada Dezavantaje: costul manoperei de plantare se mareste prin lucrarea de Tnvelire a trunchiului pomilor Tmpotriva iepurilor. CTnd avem o form a neregulatS.dezavantaje: perioada de plantare este foarte scurt§. fortele de munca sunt ocupate Tn campania agricola de primavara . din care cauza form area coroanei §i punerea pe rod TntTrzie. se trece direct la subparcelare. m aiuri. iar IStjmea poate fi de 50-100 de m dupa caz. o cale ferata. perpendicularele de pe linia de baza se ridica Tn a§a fel TncTt sa figura geometries regulata". pichetajul in evantai. fise. unde terenul este Tmpartit Tn parcele iar acestea figureaza" pe schita de plan . r§d§cina pomului plantat toamnaprimavara no! radacini care emite devin active. pomii trebuie udati Tn mod obligatoriu .(teodolit. iar aceasta baza se materializeaza prin jaloane. Plantarea pomilor Plantarea pomilor este lucrarea prin care pomii se planteaza la locul definitiv stabilit prin pichetare. pfchetarea in triunghi echilateral. din punctele sale extreme.jaloane.. prinderea pomilor la plantare este mai micS . fncadrarea terenului: pe un teren organizat. nu Tn aceasta perioada" fortele de miinca" sunt mai libere §i se pot g5si mai usor. Sistemul de pichetare pe curbele de nivel Tehnica pichetajului Aparatura necesard: aparat topometric . pentru Tncadrare este nevoie de o linie de baza care poate fi un drum . borne si picheti. epoca de plantare . De la linia de baza. o linie de telefoane. strme gradate. asigur§ o prindere mare la plantare si o crestere normals a ISstarilor Tn de vegetate.s-a stabilit ca cea mai buna epoca de plantaretoamna deoarece: este perioada Tn care se pot planta pomii este de durata" mare(de noiembrie pma la 20 decembrie) la 15 epoca de plantare se poate prelungi practic Tn februarie. pomii prinsi la plantare vegeteaza incet si dau cresteri mici. deoarece Tn intervalul decem brie-februarie sunt perioade pma cTnd pSm TntuI este Tnghetat. din punct de vedere biologic. astfel lungimea unei subparcele poate ft egala cu lungimea parcelei. o sosea. se ridica doua" perpendiculare care se unesc printr-o linie care Tnchide careul. scoflndu-se' rezulte o clinurile terenului la marginea acestei figuri. sistemul de pichetaj Tn care pomii de pe doua" rmduri vecine nu se afla" fata in fata si la care un pom de pe un rind este situat la jumatatea distantei dintre doi pom i situati pe rindul vecin. scTnduri de plantat sau de fixat pichetii de control.

pe treimea mijlocie . Tn cazul soiurilor raionate care nu au valoare comerciala egala . asezarea soiurilor pe teren se face astfel: pe una si aceeasi parcels se planteaza soiuri la care fructele se coc Tn aceeasi epoca . din cele douS soiuri alese pentru sortimentul unei livezi comerciale dacd sunt interfertile. speciile pomicole se repartizeza Tn regiunile tipice pentru cultura pomilor pe treimea inferioara vor planta se marulaltoit pe dusen . Tn regiunile cu regim pluviometric sub 550 mm anual. sistem e de pichetare in care pomii de pe doua rinduri vecine se gasescfat§ . iar restul speciilor Tn continuarea acestora. de conditiile de mediu. dintre soiurile raionate se alege unul sau eel mult dou§ sorturi valoroase Tn livezile comerciale se alege unul sau dou§ soiuri cu epoca de coacere Tn acela§i sezon. semipenetrabile. pom ii fiind mai de§i pe rind se pot apara m ai usor. astfel se reduc paz si cheltuielile de recoltare.se planteaza caisul §i visinul. . penetrabile. piersicul cire§ul si nucul. au aceeasj epoca de coacere si aceeasj valoare comerciala. . distanta de plantare m ai m ic§ . premergatoare Lucrdrile plantdrii pomilor desfundatul terenului. speciile de pom i rezistente la: vint si nuc. se planteaz§ din fiecare soi un numar egal de pomi. Alegerea §i a§ezarea soiurilor pe teren Alegerea soiurilor se face dupS urmStoarele criterii: alcatuirea sortimentelor numai cu soiuri raionate pentru acea zona . soiurile alese trebuie sa fie bune polenizatoare Tntre ele. prunul§i nucul. pe terenurile Tn panta.se planteaza parul. pe treimea superioaravor planta se cire§ul §i vi§inul. a caror epoci de coacere sunt diferite . Din aceastS grup§ fac fata Tn parte: pichetajul in patrat. felul de livada astfel la cea obi§nuita distantele de plantare vor fi pe de mai m ici decTt Tn livezile unde lucrSrile se executa m ecanizat. pichetarea terenului. adica sa fie interfertile. Tn functie de talia §i portaltoiul care s-a altoit specia respectiva. se repartizeaza: infejioarS pe treimea marul. va fi Pichetarea Este lucrarea premergatoare plantarii pom ilor si arbu§tilor fructiferi. care se face diferentiat Tn functie de vigoareapom ilor .frunze pentru cre§terea viermilor de matase. Perdelele de protectie pot fi : impenetrabile. pentru gradini familiale se aleg trei patru soiuri dintr-o specie. se planteaza pe ca tires latura sau laturile expuse vTnturilor dominante. stabilirea distantelor de plantare . paradis si chiar mar franc. iar pe treimea superioara .acolo unde frecventa §i intensitatea vmtului este mare . se va adopta urmatoarea repartizare: pe trenurile plane sau aproape plane. gutuiul §i prunul.pe treimea mijlocie vor planta se marulaltoit pe mar franc . Amplasarea constructor Stabilirea speciilor de pomi Tn cazul Tn care se stabileste sa se cultive mai multe specii de pomi Tntr-o livada situata Tntr-un trup. gutuiul sj parul altoiti pe gutui. se 4-5 rmduri din soiul cu valoare planteaz§ mare §i -1-2 rmduri din eel cu valoare mai mica dar care are putere mare de polenizare. prin care se stabileste pe teren locul unde se vaplanta fiecare pomSistemele de pichetare sunt: .

Alegerea materialului saditor si transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti. legarea pomilor de tutore. • PregStirea pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor. Forma gropilor: rotunda. udarea pom ilor ori de cTte ori este nevoie. dup§care tutorele se bate tn pSmTnt. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14 zile Inainte de plantare.SSpatuI gropilor perioada cTnd acestea se executa este toamna . mocirlirea pomilor.pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina . udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara. musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat toamna. se poate face folosind panglica si gradate pentru a fixa exact locul strmele unde se va bate tutorul. Ingrijirea pomilor in primul an de la plantare lucrari ce trebuie aplicate solului. Tutoratul Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare se executa astfel: se repartizeaz§ cTte un tutore la fiecare groap§. prezentarea modului corect de plantare. inversarea dac§ pSmTntu! din orizontul B este nepotrivit. facerea copcilor Tn jurul pomilor dac§ plantatul s-a executat primSvara. cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe sapatul terenuri inerbate Din a doua grupa: . calusarea ramurilor prea apropiate de ax. pStrata.Trasul pamintului in groapa dacS pSm TntuI din orizontul B (40-80 cm ) este bun. : . cTnd nu s-a f§cut suprapichetarea. Tehnica plantarii pomilor alcStuirea echipelor de plantatori. apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost de pichetul de baz§. trunchiului pom ilor Tn Tnvelirea aceeasi • zi cu plantarea. Din prima grup& de lucrari: sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata. Tm potriva iepurilorplantarea s-a fScut toamna. pSm TntuI din orizontulcm) se pune la fundul gropii. A (0-40 urmmd ca restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. se pun Tn bazine cu apa pentru recap§tarea turgescentei. dac§ Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea m u§uroiului din pamtntul rezultat se face o copc§ cu si marginile de 15 cm pentru retinerea apei din ploi sau din udari. si exista pichefii de control. si -cTnd s-a fclcut suprapichetarea. indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara cea mai indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de plantare. reducerea ramurilor Tn coroanS . se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la sS includS cei doi picheticontrol. nu se face straturilor. lucrari de ingrizire aplicate pomului.

udarea pom ilor ori de cTte ori este nevoie. si exista pichefii de control. trunchiului pom ilor Tn Tnvelirea aceeasi • zi cu plantarea. calusarea ramurilor prea apropiate de ax. se poate face folosind panglica si gradate pentru a fixa exact locul strmele unde se va bate tutorul. pSm TntuI din orizontulcm) se pune la fundul gropii. dac§ Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea m u§uroiului din pamtntul rezultat se face o copc§ cu si marginile de 15 cm pentru retinerea apei din ploi sau din udari. si -cTnd s-a fclcut suprapichetarea. cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe sapatul terenuri inerbate Din a doua grupa: .Trasul pamintului in groapa dacS pSm TntuI din orizontul B (40-80 cm ) este bun. reducerea ramurilor Tn coroanS . : . legarea pomilor de tutore.pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina . Ingrijirea pomilor in primul an de la plantare lucrari ce trebuie aplicate solului. prezentarea modului corect de plantare. cTnd nu s-a f§cut suprapichetarea. se pun Tn bazine cu apa pentru recap§tarea turgescentei. Tehnica plantarii pomilor alcStuirea echipelor de plantatori. nu se face straturilor. • PregStirea pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor. indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara cea mai indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de plantare. udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara. Tm potriva iepurilorplantarea s-a fScut toamna. pStrata. lucrari de ingrizire aplicate pomului. apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost de pichetul de baz§. inversarea dac§ pSmTntu! din orizontul B este nepotrivit. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14 zile Inainte de plantare. se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la sS includS cei doi picheticontrol. A (0-40 urmmd ca restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat toamna. Tutoratul Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare se executa astfel: se repartizeaz§ cTte un tutore la fiecare groap§. Alegerea materialului saditor si transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti. Forma gropilor: rotunda. mocirlirea pomilor. facerea copcilor Tn jurul pomilor dac§ plantatul s-a executat primSvara.SpatuI gropilor perioada cTnd acestea se executa este toamna . dup§care tutorele se bate tn pSmTnt. Din prima grup& de lucrari: sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata.

stropirea pomilor dupa caderea frunzelor cu zeama sulfocalcica . fa> combaterea bolilor si dSunfitorilor. apaYarea pomilor Tmpotriva atacului iepurilor.ciupirea ISstarilor porniti din mugurii lateral! si din cei term 3-4 ochi inal!. completarea golurilor. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->