RO 2004/016-941.01.01.

06

GUVERNUL ROMANIEI

Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala

Suport de curs pentru Horticultura
Proiect implementat de Consiliul Local Beresti Meria jud. Galati În parteneriat cu Asociatia ,, Speranta Danubiana ” Consiliul Satesc Baurci-Moldoveni Consiliul Local Baneasa jud. Galati

“Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala”

Proiect implementat de Consiliul Local Beresti-Meria

Suport de curs pentru Horticultura

Intocmit si redactat de catre colectivul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati

CUPRINS
1. Particularităţi ecologice ale plantelor legumicole în relaţiile cu factorii de mediu şi dirijarea acestora prin tehnologie 2. Particularităţile înmulţirii plantelor legumicole 3. Producerea răsadurilor de legume
4. Pregătirea şi plantarea răsadurilor de legume în câmp

5. Verigi tehnologice în culturile de legume 6. Cultura morcovului 7. Ceapa 8. Varza 9. Conopida 10. Tomate – cultura în câmp 11. Castravete - cultura în câmp 12. Pepenele verde 13. Cartoful 14. Introducere în viticultura 15. Cultura viţei de vie în România 16. Caracterele morfologice, particularităţile biologice ale viţei de vie 17. Amenajarea, organizarea şi dotarea sectorului pepinieristic în vederea producerii materialului săditor 18. Elemente tehnologice privind producerea materialului săditor pomicol 19. Înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi lucrări de îngrijire după plantare

sol si nutritie . Factorii ecologici se impart in doua mari eategorii : I -Factorii directi -actioneaza in trei mari eategorii .apa freatica 3. factori edafici -textura . conditii specifice de clima . . pastirnac . si pot fi: 1. factorii biotici -omul si organismele vii II -Factorii indirecti -altitudinea -latitudinea -expozitia -inclinatia terenului TEMPERATURA Odata cu evolutia temperaturii in aer se va urmari si temperatura solului pe luni dar si pe adancime (stratul de la suprafata solului unde se seamana sau se planteaza este supus unor mari amplitudini ale temperaturii in cursul anului de la 0 grade Celsius in ianuarie pana la 36 -40 0 C in lunile de vara). factori climatici -lumina -temperatura -apa -aerul si gazele 2.exemplu : stevia . -pot ramane peste iarna in camp fara masuri speciale.structure solului -ph -ul . Dupa cerintele speciilor legumicole fata de factorul temperatura . cresterea si dezvoltarea normala .diferentiem : -specii foarte rezistente la frig -suporta usor temperaturi de -10 OC.PARTICULARITATILE ECOLOGICE ALE PLANTELOR LEGUMICOLE IN RELATIILE CU FACTORII DE MEDIU SI DIRIJAREA ACESTORA PRIN TEHNOLOGIE Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explica prin existenta multqr specii si varietati de plante legumicole dar si prin aceea ca anumite soiuri de legume impune pt. telina . hreanul .tarhonul -specii rezistente la frig -se preteaza la semanat sau plantat din toamna -exemplu : morcov .

vinete . frunze ) . o temperatura optima si o temperatura maxima .durata maxima a luminii este de 18 ore .plante putin pretentioase ( spanac .mulcirea solului) Impedicarea accesului luminii are aplicabilitate si in pastrarea legumelor in stare proaspata ( cartof consum + lumina = solanina . vinete .-specii semi rezistente .evitarea terenurilor reci cu apa freatica la suprafata . -infloresc bine la o durata a luminii de min 8 ore ( fasole . var stins. irigarea ori de cate ori este nevoie . castraveti . -are loc cresterea si fructificarea plantelor La temperatura maxima .exemplu : cartoful .procesele biochimice au intensitate mare de aceea trebuie sa se evite depasirea temperaturii maxime care poate duce la marirea dezasimilatiei. infloresc .realizarea perdelelor de protectie . Pentru fiecare specie legumicola diferentiem o temperatura minima . mulcirea solului.specii de zi scurta .bine la o durata a lumininii de minim 8 ore ( salata . radacinoase + lumina = pornire timpurie in vegetatie) APA .deficit de caldura .prin stropirea cu emulsie opaca de praf decreta . huma folosind 1gram/m reduce transparenta sticlei cu 20%. legumicole se clasifica astfel : -plante nepretentioase ( ceapa pt. plantarea rasadului pe versantul nordic al bilonului . aerisirea puternica in spatii protejate . Dirijarea factorului temperatura se impune urmatoarele situatii: -exces de caldura .ridichi) -plante pretentioase (tomate .exemplu : tomate . La temperatura minima . protejarea plantelor cu folie . plantele nu mai cresc . vinete )Dupa intensitatea radiatiei luminoase pi.plantele solicita o durata maxima de lumina de 12 ore .specii pretentioase la caldura . spanac .procesele de asimilatie si dezasimilatie au o intensitate mica. temperaturi sub acest nivel due la moartea plantei La temperatura optima -procesele biochimice se desfasoara normal. castraveti . speciile legumicole se clasifica in: -specii de zi lunga .se face prin : .morcov . .' de sporire a intensitatii luminii .se face prin iluminarea artificiala diminuare a de intensitatii luminii . Lumina In functie de durata zilei lumina si respective a perioadei de intuneric . ardei. morcov ) .se face prin -alegerea suprafetelor . epuizarea plantelor . ardei.specii rezistente la caldura -suporta temperaturi ridicate (castraveti pepeni). folosirea de sticla speciala fotosensibila . castraveti) Marirea sau reducerea intensitati lumininii difera in functie de cerintele particulare ale speciilor legumicole Dirijarea factorului lumina se impune in urmatoarele situatii: .

mazarea . iar circulatia apei este facilitata de forte ca imbibatia . Obtinerea unor recolte mari este posibila printr-o posibila aprovizionare corespunzatoare a plantelor cu elemente minerale cat si asigurarea unor relatii optime intre toti factorii de mediu.Este mijlocul de transport pentru subsatantele minerale si reprezinta eel mai insemnat factor limitative al cresterii .presiunea radiculara . -specii cu cerinte moderate . -deficitul de apa = pierderea apei de catre plante intr-un procent mai mare decat eel asigurat de radacini (plantele pierd turgescenta si se ofilesc impunindu-se irigarea) AERUL SI GAZELE Aerul conditioneaza viata plantelor legumicole atat prin compozitia sa chimica cat si prin miscarile sale . -bioxidul de sulf.salata .vanturile. Dupa cerintele fata de umiditate speciile se pot grupa in : .sol.tomate . castravetele . -sepcii cu cerinte reduse -fasole . o cantitate foarte mica de CO2 si altele cateva gaze .salata.frunzele tinere au 80-85 % apa.frunzele mature au 60-65% apa . fac parte : -amoniacul.plantele din sera fata de cele din cimp.spanac.Preluarea apei se realizeaza prin radacina .conopida . transpiratia. Solurile pentru cultura legumelor se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala destul de ridicata si a unui potential de productie corespunzator. Aerul atmosferic se compune din 78% azot . virsta .capilaritatea. Un continut ridicat in apa il au plantele tinere fata de cele mature . Importanta aerului rezulta din faptul ca plantele legumicole folosesc oxigenul pentru respiratie iar CO2 este sursa de baza in asimilatia clorofilei.ceapa.puterea de absorbtie a radacinii .fenofaza . Dirijarea factorului apa se impune in stuatia unui exces sau deficit. Din grupa altor gaze .Tulpina are 45-50 % apa. Diminuarea concentratiei de carbon in timpul zilei se datoreza consumului in procesul de fotosinteza (in lunile martie. nisipo-lutoase.organele de reproducere si virfurile de crestere au 96-98% apa Cel mai mic continut in apa il au semintele si este de 12-14% .specii cu cerinte mari la umiditate . varza.21%oxigen. -flor clor ammoniac SOLUL SI HRANA . Textura solui este data de continutul acestuia in argila . -excesiil de apa duce la hidratarea plantelor si eliminarea oxigenului determinind axfixierea plantelor. in sere ziua continutul in CO2 descreste datorita procesului de fotosinteza si creste in timpul noptii datorita respiratiei plantelor).dovleacul. .noiembrie are loc o crestere usoara de CO2 datorita intensificarii activitatii microorganismelor din. Cultura legumelor se practica pe soluri nisipoase . Procesele metabolice la plante se desfasoara normal atunci cind tesuturile au un grad corespunzator de turgescenta care este dependent de specie .Daca argila este in proportie de 50% solul este argilos si impractic culturilor legumelor intrucat au o capacitate mare de retinre a apei si sunt reci datorita umiditatii.

mangan Factorul biotic =OMUL Interventia omului este permanenta in tot cursul anului ducind la modificarea conditiilor de viata ale plantelor .cupru. omul devine un factor tot mai active modelind influienta naturii asupra productiei de legume. In camp liber atentie deosebita se acorda rotatiei culturilor pe specii de plante care contribuie la refacerea structurii.molibden. Aportul macroelementelor si al microelementelor asupra plantelor este foarte complex si depinde de cantitatea administrata dar si de raportul dintre micro si macroelemente . din acest motiv la cultura legumelor se acorda o atentie sporita formarii si mentinerii structurii solului. iar la culturile protejate se va interveni cu cantitati mari de material organic sau produse speciale pentru mentinerea acestei calitati a solului .zinc. Ea reprezinta un element deosebit al fertilitati solului. azot.influenteaza mult schimbul de gaze regimul termic si circulatia apei.calciu. . Plantele legumicole nu suporta variatii mari de PH de aceea trebuie sa se evite aplicarea de ingrasaminte cu reactie acida pe soluri acide si a ingrasamintelor alcaline pe soluri alcaline .Dispunind de mijloace ca irigarea . Macroelemente . chimizarea. Microelemente : fier.mecanizarea .fosfor.potasiu. PH-ul sau reacta solului este determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din sol si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter basic.Foarte bune sunt solurile care au o textura medie . cu o buna permiabilitate a apei un raport favorabil intre aer si apa Structura solului .magneziu.

hrean( se folosesc rizomi cu muguri terminali) 7.inmultirea prin drajoni .cimbrisor .la anghinare .se aplica la ceapa esalot -bulbul are un.la revent.se practica la pepeni.se aplica la usturoi -mod de executie .sau cu pana laterala 12.se despart bulbilii de pe disc si se planteaza toamna sau primavara devreme 3.vinete -altoirea in despicatura .PARTICULARITATILE INMULTIRII PLANTELOR LEGUMICOLE Inmultirea plantelor legumicole se poate face pe doua cai: -pe cale vegetative (asexuata) -prin seminte (sexuata) Inmultirea pe cale vegetative da posibilitatea mentinerii si transmiterii la descendenti a unor insusiri valoroase pe care le are planta mama . Inmultirea prin rizomi sau portiuni de radacina . inmultirea prin tuberculi . iar toamna se separa de planta mama) 9. Inmultirea prin altoire .tarhon (se despart lastarii inradacinati de la planta mama care se planteza primavara sau toamna 6. inmultirea prin meristem in vitro (tesut vegetal tinar situate la extremitatea radacinii tulpinii si ramurilor care se inmultesc continuu in vederea cresterii) .disc pe care se gasesc muguri din care se emit radacini -mod de executie .se despart portiuni de tufa cu ajutorul cazmalei sau cutitului si se planteaza primavara sau toamna 10. Inmultirea prin butasi . Inmultirea prin miceliu .la tarhon batat ( primavara se musuroiesc portiuni de tulpina care inradacineaza .la leustean .-inmultirea prin bulbil! . tomate.la cartof -se folosesc tuberculi intregi sau sectionati cu 1 -2 muguri 4.portiuni din tulpina sau lastari se pun la inradacinare in vederea formarii radacinilor si apoi se planteaza (tarhon .o metoda . batat) 8: Inmultirea prin marcote . macris .Acesta poate fi: 1.bulbii se despart si se planteaza in camp toamna sau primavara devreme 2.-inmultirea prin bulbi . Inmultirea prin portiuni de tufa . inmultirea prin radacini tuberizate se aplica la batat (cartoful dulce ) 5. ardei . sparanghel.la ciuperci 11.

umiditatea din timpul pastrarii pana la semanat. dupa care se raceste .tiramet 4g/kg. ardei.seminte foarte mici -telina. salata 1000-2000seminte/lg Obtinerea de productii mari care sa corespunda din punct de vedere calitativ si cantitativ se face folosind seminte sanatoase libere de boli. . pepeneverde-1-10 seminte/ Ig -pepene galben. la telina 10 min). facultatea germinativa .ne ajuta sa stabilim procentul dintr-un numar de seminte germinate intr-un termen stabilit pentru fiecare specie in parte si este influientata de temperatura . In acest scop se fac tratamente fizice si chimice ale semintelor -tratament fizic . umiditatea Puritatea -se exprima in % din greutate si reprezinta cantitatea de seminte intregi. mazare.25% timp de 5min. Dupa marime semintele se pot clasifica astfel: -seminte foarte mari -bob.50% timp de 10 min. patrunjel. vinete. ceapa.avantaje -coeficient mare de inmultire -posibilitate de pastrare pe o perioada mare de timp in spatiu mic -executare mecanizata si de mare precizie -norme reduse de seminte Pentru o buna reusita a culturilor de legume este nevoie de o samanta de calitate superioara. varza -150-350seminte/lg -seminte mijlocii -morcov. Semintele pot suporta temperaturi cuprinse intre +40-60C si de -28C la un continut de 10-15% umiditate fara sa fie redusa germinatia . sfecla rosie .INMULTIREA PRIN SEMINTE -se foloseste la majoritatea speciilor legumicole .. semintele se supun unui control. -sulfat de cupru 0.cu apa calda la 50C timp de 20 min. Pentru aceasta inainte de semanat. castraveti. energia germinativa.0%prin infiltratie . -permanganat de potasiu 1. usuca si se trateaza cu produse organo-mercurice (la varza 15min. valoarea culturala. normal dezvoltate care apartin speciei sau probei analizate. puritatea .prin prafuire. marar -350-900seminte/lg -seminte mici . determinind : autenticitata .10-60seminte/lg -seminte mari -tomate. -tratament chimic cu formalina 0. dovleac. Facultatea germinativa (germinatia) . marimea . fasole.

Cand plantele au bine formate frunzele cotiledonale si incep sa se formeze prima frunza adevarata se executa repicatul. Exemplu : Tomate timpurii -pana la rasarire 22-24C in primele 4-6 zile dupa rasarire 12-14C iar noaptea 8-10C -pana la repicat 18-20 C ziua si 12-14C noaptea -dupa repicat 20-22C ziua si 14-16C noaptea -cu 8 zile inainte de plantat 12-14C si 8-10C noaptea ( ardei vinete pana la 22-25C . se taseaza usor cu batatoarele. Cu cateva ore inainte de repicat se uda cu apa calduta (2025C) pentru ca in momentul scoaterii rasadului pamantul sa ramana lipit de radacini si sa se rupa un procent mic de radacini .in rasadnite cu bicombustibil sau incalzite termic . a buruienilor precum si calirea rasadurilor. fertilizare suplimentara. La dirijarea regimului de temperatura trebuie avut in vedere urmatorii factori importanti: -pretentiile speciilor in diverse perioade si faze de crestere a plantelor -faza de vegetatie a rasadurilor -gradul de intensitate al luminii Mentinerea unui regim de temperatura moderat sau scazut duce la obtinerea de rasaduri viguroase si calite . se acopera semintele cu pamant. pregatirea terenului se face din toamna . In cazul solariilor incalzite . -la o temperatura de 20-24C si umiditate de 70% se executa semanatul la o distanta de 5 cm intre randuri si 1-1.Dupa repicat se uda din . folia se ridica de pe semanatura . PRODUCEREA RASADURILOR IN SERE SI SOLARII INCALZITE Presupune: -pregatirea solului printr-o mobilizare la adancimea de 2 5-3 Ocm -maruntirea solului printr-o lucrare cu freza. -nivelarea manual cu sapa si grebla. .nou iar in continuare se executa lucrari de intretinere care se refera la dirijara factorilor de microclimat.PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME Producerea rasadurilor se poate realiza in : -sera si solarii incalzite sau reci. combatere boli si daunatori. -in camp protejat sau neprotejat.5cm intre seminte pe rand (prin imprastiere) -dupa semanat.Controlul semanaturilor se executa zilnic . -dezinfectarea pe cale termica sau chimica. Cand 50% din plante au rasarit. se uda cu stropitoarea .dupa care straturile se acopera cu folie . incepand din a 4-a zi de la semanat. urmind ca la sfarsitul lunii februarie sa fie fixate folia si a asigure incalzirea.

marirea distantei intre ghivece sau cuburi nutritive pe masura ce plantele cresc .fie ingrasaminte solubile fie ingrasaminte complexe NPK Se pot folosi : : mustul de gunoi de grajd 1 kg la 100 1 apa. FERTILIZAREA SUPLIMENTARA o atentie suplimentara se acorda . evitind contactul direct si brusc al plantelor cu aerul rece. se face aerisirea atit ziua cit si noaptea ==CALIREA= UMIDITATEA-mare atentie atit la umiditatea din sol cit si din aer. . .dupa 8-10 zilede -cu 10 zile inainte de plantare se pot folosi ingrasaminte foliare : starter 10 gr/101 apa.cu 6-8 zile inainte de plantare 14-16 C ziua si 10-12 C noaptea Un regim corespunzator de lumina se asigura prin : curatirea geamurilor. MAP 10gr/10 . .in aer U = 50-60% si nu mai ridicata intrucit creaza conditii favorabile alungirii si imbolnavirii rasadurilor . . vopsirea scheletului constructiei in culori deschise. se folosec ingrasaminte solubile.5% in functie de vigoarea plantelor si scopul urmarit. AERISIREA .folosirea pentru acoperirea semanaturilor a unor prelate din material plastic curate. . concentratiei . .regleaza regimul de gaze .temperatura si umiditate.reglarea umiditatii se realizeaza prin udari repetate . reducerea intensitatii luminii daca este cazul prin acoperirea peretilor de sticla cu praf de creta .inainte de repicat la repicat: azotat de amoniu 50-100 g la 100 1 apa.reglarea U se face prin aerisiri repetate si udari.excesul de umiditate favorizeaza atacul de agenti patogeni. .la germinarea semintelor . . cu cantitati reduse de apa si la o temperatura apropiata de cea din substrat.doza se administreaza in 2-4 etape.care trebuie sa fie de 0. Cu 6-8 zile inainte de livrarea rasadurilor pentru plantare. -dupa 8-10 zile de la repicat: superfosfat 60-200g/1001 apa.-in 5-6 zile dupa rasarire 12-14C ziua si 10-12C noaptea -pina la repicat 18-20 C ziua si 15-16 C noaptea . .umiditatea in patul germinativ este de 90%.1 -0.se face chiar daca in exterior temperatura este mica dar cu atentie . .dupa rasarire si repicat umiditatea este de 65-75%. .

vinete 14-16 cm castraveti 1014 cm) cu un numar de frunze bine dezvolate : 4-6 frunze la varza.Coropisnita .KASUMIN 0. Virsta rasadului sa fie de: 45-50 zile la tomate si varza. Folpan -0.15% Benlate 0.10%.porumb.Ciuperci la sol . 15.5grame la mp.rasarire .inaltime redusa si caracteristica fiecarei specii.1% folosind 1 1/10 mp.BRAVO 0.In aceasta perioada planta isi schimba culoarea .se stropeste solul cu 2-3 zile sau imediat dupa repicare folosind 4-5 1 suspensie la mp. frunzele au o culoare verde inchis .asezarea lui in platforma de incalzire cu circa o saptamina inainte de amenajarea rasadnitelor in scopul declansarii proceselor de descompuinere a materiei organice.dupa semanat -Previcur -0.varza 12-15 cm .o singura data si numai dupa ora 16 sau pe timp racoros si noros .Demitan 0.solutia se pulverizeaza fin si uniform pe plante .2%. (Ex. -Musculita alba de sera -MOSP1LAN 0.putregaiul radacinilor .RELDAN0. .15%.1%.repicare-plantare : PREVICUR ENERGI 0.sanatoase.05% ALTE LUCRARI DE INTRETINERE : .momeli cu fosfura de zinc (0.5 kg la 10 kg de uruiala din seminte de floarea soarelui.Actilic 0. frunze de culoare verde inchis. udatul nu se executa decit in cazuri stricte de necesitate si in cantitate mica realizind CALIREA. aspre la pipait.15%.3% DAUNATORI: . Ca regulator de crestere se poate folosi C1COGAN 0.1 apa.plivit buruieni .ferticare I . 6.1 %.1% -Acarieni: Talstar 0.mana.8 frunze la tomate si vinete .2%.1% Benlate -0.15%.sortarea rasadurilor pe categorii.raritul plantelor la cca 3 saptamini de la repicat .PROTECT 0.ferticare II. .ACTARA Q. .repicare : PREVICUR 0.15% (10-15-L suspensie) la 100 mp semanatura.50-80 zile la ardei si vinete.fainare.15% ETHREL 0. RASADUL DE CALITATE SUPERIOARA -trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: plante viguroase. tomate 14-16 cm. Nissurun 0.08%.35-40 zile la castraveti PRODUCEREA RASADULUI IN RASADNITA Presupune : pregatirea biocombustibilului.1 %.SUMILEX 0.15% .BENOMIL 0. Rasadul sa nu fie nici tinar dar nici prea batrin intrucit se obtin productii mici si porneste greu in crestere . ferticare III COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR Se face prin stropiri la avertizare preventive .15% .pentru combaterea alungirii rasadului se fac stropiri cu CYCOCEL 0.inlocuindu-se cele necorespunzatoare .1%. Cu 6-8 zile inainte de livrare ( plantare ) temperatura se mentine la nivel scazut.10-12 frunze la ardei. .1 %.SINTOGRIL 2.sistem radicular puternic.patari.15 %.0.bine dezvoltate.1%.asigurind distanta optima intre plante de 8/8 cm.grau sau GR1LOSIL .15% Folpan 0.ACTILLIC 0.ATONIC 0. stropind plantele cat si substratul Boli: caderea plantutelor -Previcur . .ardei 15-17 cm. si castraveti.patarea unghiulara.se poate combate cu VANDOZEB 0.

5 cm pe rind) . Pregatirea rasadurilor pentru livrare presupune :.tasarea uniforma a biocombustibilului din toe . .acoperirea tocului cu rame si prelate timp de 3-5 zile pentru incalzirea substratului.udatul. .efectuarea ultimului tratament cu substante fitosanitare .se curata terenul de zapada sau gheata . -scaderea temperaturii cind plantele au . -inchiderea rasadnitelor si acoperirea lor cu prelate din polietilena. .dvipa care se asterne un strat de paie sau coceni gros de 5 cm cu scopul de a feri patul cald de temperaturile scazute de afara.ridicarea ramelor pe suprafata de rasadnita pe care se executa lucrarea. .presarea uniforma deasupra patului cald din toe a unui strat subtire de cenusa sau praf de var pentru neutralizarea aciditatii biocombustibilului in scopul prevenirii dezvoltarii in substratul nutritive a miceliilor de ciuperci de balegar . Semanatul.presupune asezarea patului cald in grosime de 70-60 cm la inceputul lunii februarie sau de 40-30 cm in luna martie .iar materialul sa fie afinat.ridicarea ramelor la 4-6 zile de la amenajarea rasadnitei .acoperirea semintelor. .asezarea ramelor peste care se pun prelate din material plastic (se pot folosi cele de la solariile din anul anterior) Introducerea amestecului de pamint in rasadnita .asezarea tocului si introducerea de biocombustibil pina la marginea superioara a acestuia. -controlul rasaririi din a treia zi de la semanat.5 cm adincime) .introducerea amestecului nutritive in strat gros de 6-8 cm pentru semanat si de 10-12 cm pentru repicat.tasarea cu batatorul.insamintarea( 0. -eliminarea rasadurilor necorespunzatoare (vatamate. Asezarea rasadnitei . -asigurarea luminii prin inlaturarea prelatelor cind 50-60% din plante sunt rasarite. Lurari de ingrijire de la semanat si pina la rasarirea plantelor : -verificarea zilnica a temperaturii 22-24 C la semanat. .asezarea rasadurilor in ladite PRODUCEREA RASADURILOR IN RASADNITE CU INCALZIRE TERMICA Pregatirea substratului nutitiv .afinarea si maruntirea pamintului -nivelarea si tasarea usoara -marcarea rindurilor(5 cm intre rinduri si 1-1.alungite) -udarea pina la saturatie a ghivecelor.repicatul precum si lucrarile de ingrijire a rasadurilor sunt asemanatoare cu cele din rasadnitele cu incalzire termica.Pregatirea terenului . .

numar de zile necesar de la semanat la plantat. In cazul hreanului se utilizeaza la plantare portiuni de radacina cu 1-2 muguri. Inainte de livrare pentu plantare . in sensul ca se va aplica cu o zi inainte de data plantarii o stopire cu substante fitosanitare -dithane 0. folpan 0. si de 45-50 zile la varza . . castraveti 10-14)si cu un nr. varza 12-15cm ardei 15-17cm . de 4-6 frunze la varza castraveti. de 50-80 zile la ardei si vinete . 35-40 zile la castaveti. vandozeb 0. Cu 24 de ore ininte de livrare se va aplica o udare pana la saturatie ca sa usureze scoaterea rasadurilor .2% . Operatia de plantare se executa primavara devreme sau toamna tirziu. separat pe soiuri si specii. sanatoase . care pentru a fi corespunzatori inmultirii trebuie sa aiba la baza discul cu eel putin un mugure . acestea se imbaiaza intr -o solutie de FOLPAN 0. praz . Lucrari in perioada rasarire -repicare :. PLANT AREA PORTIUNILOR DE PLANTA -se practica la speciile perene (hrean . Pana la locul plantarii.2. rasadul va fi pregatit .15%. conopida . iar transportul trebuie facut in maxim 5-6 ore si sa se transporte atat cat se planteaza.rasarit in totalitate de la 22-24 C (pina la semanat) la 10-12 C in primele 4-6 zile dupa rasarire. dezinfectate in prealabil.se vor elimina plantele suspecte sau insuficicient dezvoltate .a ghetii). radacinile lui se fasoneaza inainte de plantare si se mocirlesc . cu frunze de culoare verde inchis cu sistem radicular puternic . . . . cartofi . vinete 14-16cm .25 . mai putin la tomate . La plantarea rasadurilor se tine seama de : . PREGATIREASIPLANTAREARASADURILORDELEGUM E INCAM P Pentru plantare se folosesc numai rasaduri de calitate superiora . batat) dar si la usturoi.2% . Fasonatul consta in suprimarea radacinilor subtiri si incalcite .durata perioadei de vegetatie . de frunze bine dezvoltate .3. bine dezvolate .plante viguroase . in scurtarea radacinilor principale si in indepartarea a 1/3 din frunze . In cazul cuburilor nutritive . Este obligatoriu la ceapa .epoca de plantare . mijloacele de transport trebuie sa fie prevazute cu prelate sau folie .data livrarii productiei . cu o inaltime specifica fiecarei specii (tomate 14-16 cm . Daca rasadul a fost scos fara pamint. plantele necorespunzatoare calitativ . de 50-80 zile la ardei si vinete si de 45-50 zile la varza . Transportul se face in lazi cu pereti inalti. telina .metodele de plantare . . Sunt rasaduri bune de plantat cele care all varsta de 45-50 zile la tomate .vinete si de 10-12 frunze la ardei.15% sauPREVICURO. de 6-8 frunze la tomate . Sunt considerate rasaduri bune de plantat cele care au varsta de 45-50 zille la tomate de 3545 zile la castraveti.asigurarea luminii prin pastrarea ramelor in stare de curatanie( inlaturarea zapezii. El se executa la rasadurile de varza .distanta de plantare .necesar de rasaduri / ha .1-cerintele speciei. Se considera rasad de calitate superioara cele care indeplinesc urmatoarele conditii: .

soi. .exterior.numar de zile necesar de la plantat la primul reeoltat.ardei.raritul ( daca sunt prea dese ) fertilizarea.castraveti. Pregatirea rasadnitei pentru repicatul rasadurilor .Producerea rasadurilor pe straturi incepe cu 30-40 zile inainite de momentul plantarii in cimp PRODUCEREA RASADURILOR IN GHIVECE Este metoda care prezinta avantajul obtinerii de recolte mari si timpurii prin diminuarea efectelor cauzate de stresul la plantareGhivecele sau cuburile nutritive se fac din amestecuri de pamint natural cu un adaus de ingarasaminte minerale si se umecteaza pina la 60% Confectionarea cuburilor se face manual cu presa sau mecanic cu utilaje speciale.ridicarea ramelor . .vinete.plivitul.dovlecei. marcarea rindurilor . Nu se repica .folii timp de 2-3 zile pentru a facilita prinderea Lucrari ce se executa dupa repicat pina fa livrare sau plantare : .avind forme diferite: tronconica. cu latura de 5 cm pt.reglarea temperaturii prin aerisire mentinid ferestrele ridicate in functie de temperatura din interior( la o temperature de 1 C sau sub OC rasadnitele nu se aerisesc iar daca temperatura este de 6-7 C aerisirea se face prin ridicarea ramelor brusca pina la cca 1 m si coborirea lor la loc.Daca temperatura creste . .iar ca lucrari de ingrijire enumeram : udatul.. . . .mentinerea temperaturii la 20-22 C in functie de specie . tomate. -suprafata de nutritie corespunzatoare fiecarei plante.a umiditatii la nivel optim.sunt in functie de specie .celelalte lucrari sunt asemanatoare metodei de producere a rasadurilor in sera .asigurarea luminii asa incit dupa 2-3 zile de la repicat se ridica folia in cursul zilei.inchiderea rasadnitelor si acoperirea cu prelate . .celelalte lucrari de intretinere sunt la fel ca si in celelalte situatii PRODUCEREA RASADURILOR IN CIMP Se alege un loc adapostit .Se marunteste bine substratul cu ajutorul cazmalei.varza.scoaterea rasadurilor.pe care se pregatesc substraturi late de 1.productia convenabila / ha .5 m si lungi dupa nevoie.necesita un consum mare de forta de munca.pepeni.se niveleaza cu grebla si se aseaza un strat gros de 5-6 cm de amestec nutitiv folosit la semanatul in rasdanita ( 2 parti mranita .repicatul cind plantele au 1-2 frunze adevarate . salata si de 7 cm pt. aerisirea se face prin ridicarea ramelor la diverse inaltimi si prin mentinerea lor ridicate cu ajutorul suporturilor un anumit timp in functie de temperatura din interior.combaterea bolilor si daunatorilor. 1 parte nisip) dupa care se niveleaza mai uniform cu grebla .bogat ingrasat din toamna cu balegar.la fel ca in rasadnite. Metode de plantare .se taseaza usor .conopida iar de 8-10 cm pentru tomate timpurii.manual .aerisirea prin ridicarea ramelor ziua si coborirea lor noaptea. Distantele de plantare .udatul dupa repicat . 1 parte turba. .cub.instalarea lucratorilor pe scinduri late asezate pe substratul nutritive asa incit sa se evite tasarea .distanta de repicat este 5/5 cm sau 8/8 cm sau la ghivece .Pe aceste straturi se face semanatul prin imprastiere sau in rinduri .se asigura numarul optim de plante / ha .

-irigarea culturilor prin rigole .momentul aplicarii.plivit. picurare sau aspersiune .Cuburile se folosesc fie la semanat fie la repicat rasad .doza . tehnica de aplicare.afanarea solului si combaterea crustei -mecanic . .combaterea burienilor ( erbicidare). . -mulcirea solului cu folii din material plastic de culoare inchisa sau cu paie Alegerea erbicidului este in functie de : . -buruienile existente in cultura . Se realizeaza prin : .pret de cost. smulgerea buruienilor . temperatura si nutritia de care plantele au nevoie .caz in care trebuiesc intii umectate Foarte bune sunt cuburile tip JIFY VERIGI TEHNOLOGICE IN CULTURILE DE LEGUME Ingrijirea plantelor imediat dupa semanat (plantat) presupune efectuarea a 2 grupe de lucrari. iar pe terenurile ingrasate cu gunoi de grajd in anul erbicidarii se vor folosi doze mai mari decat pe cele neingrasate). Se poate executa -mecanic prin grapare si prasila oarba (se executa inainte de rasaritul plantelor ).pepeni .erbicidare. . . specifica fiecarui erbicid si tip de sol ( pe soluri nisipoase. cu un continut scazut in humus sub 2% intotdeauna se folosesc doze mai mici decat pe solurile grele . . usoare.fertilizarea pe baza cartarii agrochimice si a cerintelor plantelor corespunzator fenofazei. substante nutritive .prasile normale 1-2 in vederea distrugerii crustei care impedica rasarirea plantelor cat si a buruienilor . prin prasile .lucrari cu caracter general.facilitind dezvoltarea bolilor si dounatorilor . asigurand umiditatea .BALAN -6-8L/HA -ardei . LUCRARILE CU CARACTER GENERAL SUNT : .irnediat Ce au fost confectionate sau mai tirziu .prasile . . Combaterea buruienilor trebuie executata in permanenta .DUAL -3-4L/HA . . Afanarea solului si combaterea crustei au ca scop asigurarea unor mai bune conditii pentru cresterea si dezvoltarea plantelor .manual.lucrari cu caracter special. . . intrucat ele concureaza vital plantele de cultura in consumul de bioxidul de carbon .remanenta si selectivitatea erbicidului. .AGIL -1L/HA .prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor .cultura . ERBICIDE : Cultura .

05 20.3-0. iar plantarea se face manual) .04-15.0.05 NECESAR RASADURI Mii/ha 100 165-192 55-70 38-41 20-22 15 28-30 32-35 27-34 65-70 70-75 55-70 15-20 Nr.05 5-10.ZILE SEMANATPLANTAT 45-50 35-40 40-45 40-45 35-40 35-40 50-55 45-60 45-60 60-65 55-60 40-45 35-40 NR .04.04-1.06 15-30.03 10-15. Tomate vara Ardei gogosar Ardei gras Varza dovlecei PLANTATRECOLTAT 135-150 30-35 95-110 100-115 35-40 50-55 55-60 60-65 70-75 80-85 45-50 90-100 40-45 .04-25.-TREFLAN .03 1-10.3-4L/HA -castraveti -BALAN .05 10-15.-5.03 20.4L/HA -tomate -mecanizat. .05 25.semimecanizat( santuri pentru plantare se fac mecanizat.07 10-15.6-8L/HA -tomate -DUAL -2-4 L/HA semanate -TREFLAN .3-5L/HA -SENCOR .05 15-20. ZILE telina Salata Conopida timpurie Conopida toamna castraveti Pepeni galbeni vinete Tomate timp.05 5-10.06-1. SPECIA EPOCA PLANTARII 15.05 25.

rasare in 12 zile cind este semanat in rasadnite si in 20-24 zile la semanarea in cimp. . . solului.7 kg N/T.0.asigura uniformitatea la semanat . 1.c. -Aratura adinca .soiuri cu radacina lunga . .Afinarea superficial -este bine sa se faca cu putin timp inainte de semanat pentru a se evita formarea crustei.cerintele sunt mari in perioada de la semanat la rasarit si atunci cind radacinile sunt in plin proces de tuberizare.la 1 to radacini este nevoie de un necesar de 2.a.culturile la care nu s-a facut rarirea plantelor la timp precum si la cele infiintate pe locuri umbrite dau productii mici.2-4.Nivelarea solului .GESAGARD 3-4 1/ha .se foloseste grapa cu colti reglabili .5-2 kg Ca O /T si 0. TEHNOLOGIA DE CULTURA -Fertilizarea de baza :.cu umiditate suficienta. Umiditate .6.a a solului. .TOUSON . .c.excesul de apa este daunator si duce la craparea radacinilor. AFALON 1.temperatura optima de crestere este de 18 -20 C iar la temperatura de peste 30C productia scade.are cerinte relativ scazute fata de caldura .CHANTENAY .cu conditia sa aiba asigurate si umiditatea de 60-70% din c.grapa cu discuri sau cultivatorul.radacinile sunt de calitate inferioara.Erbicidarea -TREFLAN 5 1/ha inainte de insamintare cu 6-7 zile si se incorporeaza imediat in sol .URIAS DE BERLICUM. .gunoiul de grajd se va folosi numai daca este bine descompus si in doze moderate. Lumina -necesita multa lumina in perioada ingrosarii radacinilor.5 kg P2O5/t .se obtin bune rezultate pe soluri usoare.preferabil 5-6 ani.soiuri cu radacina semiscurta . .CULTURA MORCOVULUI CERINTE FATA DE FACTORII DE VEGETATIE Caldura.9 -1. Hrana . .soiuri cu radacina semilunga -NANTES.CAROTE DE PARIS La cultura morcovului se practica o rotatie de minim 3 ani .5-2 1/ha .luto-nisipoase sau nisipdrlutoase .2 -8 kg K2O /t. Solul .daca este necesar se face un subsolaj la 50 cm adincime inainte de sezonul ploios din toamna . -vegeteaza la temperaturi scazute de 9C si suporta ingheturile reduse de -3C.5 kg MgO /t. .fertile.aluviunile adinci .bogate in humus.morcovul are un consum mare si diferentiat de elemente nutritive din sol. SOIURI/HIBRIZI . -temperatura minima de germinare a semintelor este de 4-5 C iar cea optima de 2030C.toamna se administreaza in sol 2/3 din doza de ingrasaminte cu fosfor si potasiu .are cerinte moderate fata de umiditatea din sol care este de 60-80% din c.adinc lucrate si lipsite de buruieni.se face la 25-30 cm cind se incorporeaza si ingrasamintele administrate . .soiuri cu radacina scurta . .FLAKEE .odata cu lucrarea se incorporeaza si restul de ingrasaminte chimice. .

.5%.de cite ori este necesar BOLI: .05 %.Tardia Fl).02%.03%.03%. .25%.distanta intre plante pe rind 4-5 cm ajungind la 600-700 mii plante /ha.alternarioza .KARATHANE 0. -distrugerea crustei .1 %.norma de saminta este de 2.GRILOSIN SI MESUROL 30kg/ha.4 % .distanta intre rinduri este de 15 cm iar intre benzi de 50 cm cu zona de protectie la rigola de 12 cm .pentru pastrare peste iarna si comercializare -la sfirsitul lunii iunie-inceput luna iulie cu recoltare in toamna tirziu ( soiuri ca Chantenay.de vara-toamna : la inceputul lunii martie pina la jumatatea lunii aprilie( soiu ca Nantes.2%.Nandor Fl.pentru asigurarea adincimii uniforme la semanat INFIINTAREA CULTURII Este in functie de destinatia productiei.01%. DIAZOLO.se fac 4.plosnita umbeliferelor .putregaiul alb .fertilizarea faziala .este foarte necesara cind semanatul se face in perioade secetoase .de 2-3 ori .SYSTHANE 0.prima fertilizare se aplica la citeva zile de la rasarit iar cea de a doua si a treia dupa 25-30 zile .7 cm la 1.MERPAN 0.15% .6 udari cu norme de udare de 250 -300 m3/ha. . .FOLPAN 0. .combaterea buruienilor.etc) Schema de semanat: .Nanco.TILT 0.fainarea . .Predor F1 . .DITHANE 0. LUCRARI DE INTRETINERE: -udarea dupa semanat .2% .in luna mai cu recoltare la jumatatea lunii septembrie ( soiuri ca :Nantes ameliorat.musca morcovului .putregaiul umed al radacinii -se va respecta rotatia culturii la 3-4 ani.administrind in total 175-200 kg azotat de amoniu la ha prin imprastiere la suprafata solului care incorporeaza in sol prin prasile .se repta la 2-3 zile si trebuie ca jetul sa fie fin si cu doze moderate de 80-100m3/ha.5 cm .AFUGAN 0. .Tavalugirea .ROVRAL 0. . .Touchon.FASTAC 0. .pentru consum proaspat .Turbo F1).5-2 kg/ha sau prin prasile repetate de 3-4 ori.1% DAUNATORI : . .in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm sau in biloane mari .3 -1.SULF MUIABIL 0.combaterea bolilor si daunatorilor .5-3 kg /ha in cazul samintei drajate si de 4-6 kg /ha la saminta obisnuita.coropisnita -SINTOGRIL.RONILAN 0.Modelarea solului .SUMILEX 0. . .Favor f 1 .prin erbicidare imediat dupa semanat cu AFALON 1.THIONEX 0.este in functie de epoca si variaza de la 0.raritul plantelor -se asigura 4-5 cm intre plante.01%.adincimea de semanat .2% .in rinduri echidistante sau in benzi a cite 2 rinduri.irigarea culturilor .SINORATOX 30 KG/HA.Urias de Berlicum. .ROVRAL 0.SUPERSECT0.1%.

RECOLTAREA-manual.nutritie echilibrata.tratament termic al semintelor .semimecanizat transplantate -FUSILADE -SENCOR . sau a snurului din sfoara in cazul culturilor protejate.Raritul plantelor .se indeparteaza lastarii care apar din mugurii situati la subtioara frunzelor. .mecanizat. fosfatii de amoniu . 4 .PROMETREX . sulfatul de potasiu . in cazul culturilor infiintate prin semanatul direct. c). clorura de potasiu si sarea potasica .5L/HA -varza -TREFLAN -3-5L/HA -DUAL .Completarea golurilor din culturi in scopul asigurarii densitatii normale de plante / ha.Se realizeaza prin: a). azotatul de potasiu clorura de potasiu care scad aciditatea solului sau maresc alcalinitatea acestuia). timp de o ora la 70-80C .6-2L/HA -BALAN . .Fertilizarea in perioada de vegetatie in functie de rezultatele cartarii agrochimice . comparativ cu nitrocalcarul.masuri chimice . b). 2..3 L/HA -0.creerii de conditii favorabile cresterii tuberculilor. fund combatute: virusul mozaicului tutunului.Copilitul . LUCRARILE CU CARACTER SPECIAL (PARTICULAR) SUNT): 1.masuri culturale -rotatia culturilor (la 3-4 ani pe aceeasi loc) . in vederea asigurarii spatiului de nutritie necesar fiecarei plante . Tratamentele se executa in baza buletinelor de avertizare primite de la statiile de prognoza si avertizare .2-1. Sunt considerate neutre din punct de vedere al influientei asupra reactiei solului.. de cultura etc.soiuri si hibrizi rezistenti sau toleranti la atacul de agenti patogeni si daunatori.la cultura cartof in vederea reducerii suprafetii de evaporare a apei din sol. nematozii si semintele de buruieni.prin folosirea de pesticide in amestec a eel putin 2 produse cu efecte separate (funcigid + insecticide+ acaracid ).fertilizarea cu potasiu creste rezistenta plantelor la atacul agentilor patogeni. .5L/HA . intrucat sunt mari consummated de substante minerale . ..Telina -STOMP .3L/HA -5 L/HA -1.6-8L/HA -STOMP .Sustinerea plantelor in cazul culturilor care necesita sustinerea cu ajutorul tutorilor . 6.Bilonatul ( musuroitul) .3-5L/HA Combaterea bolilor si daunatorilor este o lucrare de maxima importanta intrucat se poate compromite cultura in totalitate in cazul neefectuarii tratamentelor . insectele .tratamentul umed ( amestecul pentru produs rasaduri poate fi dezinfectat cu vapori supraincalziti.TREFLAN . 3.3-4L/HA . -mijloace fizice . ( azotatul de amoniu . ureea si acidul fosforic acidifiaza solutia solului sau reduc temporar alcalinitatea solului.STOMP -GOAL -1. impiedi-cand cresterea si maturarea (cand lastarul are 2-3 cm) -vinete . de reactia solului. bacteriile si ciupercile de sol.3-4L/HA . rezistenta mare a plantelor la vant.. 5.

in faza de „ banut" .7.1. cand temperatura coboara sub 1 C sau irigarea prin brazda in seara dinaintea caderii brumei. prin baterea sarmelor de la sistemul de sustinere cu un bat.Protejarea impotriva brumelor .5-2 % la ardei RODOLEX vinete .se indeparteaza varful de crestere al tulpinii principale . Pentru grabirea maturarii fructelor se poate aplica tratamentul cu ETHREL 250-500 ppm . sau se recurge la vibrarea mecanica a plantelor .1%. sau cand fructele din prima inflorescenta au diametul de circa 2-2. Frunzele se string si se ard . se indeparteaza atat varful tulpinii cat si varfurile ramiflcatiilor tulpinii ( deasupra a 3-4 a frunze adevarate ) 8.Etiolarea . cu ajutorul rachetelor antigrindina.BOSTIM pentru castraveti. se folosesc vibratoare electrice pentru fiecare inflorescenta ..consta in indepartarea frunzelor bolnave .Ciupitul + carnit . TOMASET .0.Protejarea impotriva grindinei. batririe sau atacate de virusuri .( prin tamponare la codita fructelor . CEAPA CERINTE: .5-0. la plantele la care nu se executa copilitul. bostanoase -1.5 cm) . 12.. cu rezistenta mica la transport si pastrare ). praz ( prin bilonare ).la conopida ( prin acoperirea cu frunze ).4 D 10 mg/1 apa (NEOMOLOGAT )prin atingerea florilor o singura data (in caz contrar duce la obtinerea de fructe deformate ..pentru imbunatatirea fructificarii. 10.la culturile de camp . obtnind sporuri de recolta de circa 14%. 2.la culturile de camp prin arderea de frunze .(inalbirea ) .pentru polenizarea corespunzatoare a florilor . cauciucuri uzate . 9.5-2 % . uscate . seci.pentru imbunatatirea legarii fructelor se pot folosi regulator! de crestere ca: TOMAFIX -0.03-0.Defoliatul ... se pot folosi produsele SOLEX -1. la sparanghel. 11. la carnit iar prin ciupit.05%. incretite . TOMATOSTIM -3% .Tratamentul cu substante biostimulatoare : . .5-2 % sau bondari : o colonie de bondarii 40-60 bondarii pentru 3000-5000 m2 timp de 6-8 saptamani aduce un spor de recolta de 20 % .

lipsite de buruieni. . astfel ca sa fie incorporate toate semintele de buruieni.Pregatirea terenului . prin semanare direct in camp . la adancimea de 10-12 cm..incepe din toamna cu aratura la o adancime de 30-35 cm . -Modelarea solului. .suficient de umede.ceapa este o planta rezistenta la frig.gustul lor este iute si dau rezultate scazute dar cu pastrare buna peste iarna. presupune administrarea a 200-250kg/ha azotat de amoniu si erbicidarea cu : Afalon. -Afanarea de primavara .usoare.cu fertilitate ridicata .iar eel mai mare consum de apa are loc la inceputul formarii bulbilor si pina la incetarea cresterii lor .cu structura buna . . cu o sol. de sulfat de cupru 0. Gesagard 2-41/ha . inclusiv ingrasamintele administrate. -Fertilizarea de baza se face prin incorporarea in sol a 150kg/ha sare potasica si 250300kg/ha superfosfat. Necesita doua etape .Umiditate . .ceapa crescuta pe timp secetos are bulbi mici .se face cu tavalugul neted in vederea distribuirii semintelor la adancime egala .la temperatura de 20-30 C formarea bulbilor este mult accelerata dar au o greutate mai mica datorita incetinirii proceselor de sinteza .necesita un sol bine aprovizionat cu apa .sa fie bogat in substante nutritive . 100-150 kg/ha sare potasica la care se adauga 100-150 kg/ha azotat de amoniu din care 2/3 inainte de infiintarea culturii si 1 /3 in cursul perioadei de vegetatie . Cultura cepei prin arpagic .Fertilizarea de primavara . .este o planta de zi lunga si are nevoie de multa lumina.saminta incolteste la 3 C iar temperatura optima de vegetatie este 18-20 C. -Epoca de semanat .productie: 18-20t/ha la soiurile extratimpurii.nevoie mare de apa la germinarea semintelor.5%. se mobilizeaza solul cu grapa cu discuri.de preferinta la planta premergatoare.se face cat mai devreme .pentru o productie ridicata este necesar : 20-30 t/ha gunoi de grajd bine descompus . -Alegerea terenului .este metoda cea mai raspandita. si rasad .in conditii de lumina insuficienta ceapa nu formeaza bulbi si nici nu emite tulpini florale . Producerea arpagicului . . 30-35 kg/ha la soiurile semitardive si 35-40 t /ha la soiurile tardive. . -Pregatirea semintei se face inainte de semanat pentu a preveni atacul de mana si consta in tratarea semintelor timp de 10 min.15-20 martie .7 randuri echidistande pe strat la 15cm distanta cu zona de protectie la rigola de 7 cm. -Schema de semanat . . . In primul se obtine arpagicul iar in anul al doilea bulbul pentru consum. . . fusillade super 1 -21/ha .Caldura -nu este pretentioasa la caldura .Lumina .200 kg/ ha superfosfat. avand ca planta premergatoare o prasitoare care a fost fertilizata cu gunoi de grajd .se face pe suprafete mari in vederea irigarii in brazde inaltate cu inaltimea la coronament de 104cm -Tavalugirea terenului inainte de semanat .Dual 2-41/ha Eradicane 2-31/ha .Solul .5-21/ha . .TEHNOLOGIA DE CULTURA Se cunosc trei metode : prin arpagic .Hrana . .prefera soluri cu fertilitate ridicata .1.

Adincimea de semanat .Norma de saminta ..Desimea culturii de arpagic este de 3-3.5 milioane plante /ha .pe teren nemodelat se seamana in benzi de 10 randuri la 1012cm distanta si cu interval intre benzi de 40-50cm.5 -2 cm .este de 80-100 kg/ha . .este de 1.

fie peste 18 C. : .ROVRAL.se face manual sau mecanic . . .ROVRAL 0.alternarioza .cu TREFLAN 5 1/ha sau DUAL 41/ha care se incorporeaza in sol cu discul.pentru desfiintarea culturii anterioare .1%.2% .pentru combaterea buruienilor .sau cite 4 rinduri pe brazda la distanta de 28 cm unul de altul si pe rind de 6-8 cm cu zone de protectie a rigolei de 10 cm sau in benzi a cite 2 rinduri cu distanta intre rinduri de 25 cm si intre benzi de 34 cm iar pe rind la 7 cm .semanatul timpuriu asigura obtinerea de productii mari de arpagic de calitate superioara . .15% .se aplica pentru a grabi rasarirea si a avea o rasarire uniforma . Lucraride ingrijire: .2% .la 28-30 cm pentru afmarea solului si incorporarea ingrasamintelor administrate .1% .Plantarea .putregaiul alb . are tendita ca dupa plantare sa emita un numar mare de fusti.plivitul .se fac 2-3 udari cu 250-300 me /ha apa .Aratura adinca .15% RECOLTAREA -la sfirsitul lunii iulie inceputul lunii august cind virful frunzelor este ingalbenit pe o lungime de 2-3 cm. .putregaiul cenusiu .Afmarea superficial a solului -prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu colti reglabili.2% .Modelarea terenului .cu 250-300 kg /ha superfosfat si 100-150 kg/ha sare potasica . . Productia sortata este intre 6-10 t/ha .musca cepei -= SINORATOX 0.5%.se administreaza 150 kg/ha azotat de amoniu .cu erbicide selective in perioada de la semanat la rasarire tinind cont ca in perioada de la semanat la rasaritul cepei este deosebit de critica .Pregatirea arpagicului pentru plantare .1 %.RONILAN 0. .TURDACUPRAL 0.ROVRAL 0.. Peste iarna arpagicul se pastreaza in incaperi uscate la o temperatura fie sub 4C . .prin tratament termic la nivel redus : arpagicul se tine 8 ore la 30-35 C ( pentru a preveni mana) sau se prafuieste arpagicul putin umed cu Lindatox in cantitate de 2 g /kg de arpagic .prasitul. Erbicidarea .mana .Fertilizarea de primavara .DIAZOL 0. . in benzi de 5 rinduri la 25 cm distanta si cu latimea benzii de 50 cm .primavara cit mai devreme posibil .3%.in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm Infiintarea culturii: -Epoca de plantare .2% POLYRAM 0.DITHANE 0. .Tavalugitul dupa semanat .DiscuituI .Fertilizarea de baza . .15%.CALIDAN0.ALIETE 0.sau in benzi de 6-8 rinduri la aceasi distanta si cu poteci intre benzi de 4050cm. Cultivarea cepei prin arpagic Pregatirea solului: . Inainte de a fi pus la pastrat.VANDOZEB 0.CALIDAN0. arpagicul se usuca bine timp de 10-14 zile la soare sau in uscatorii.chiar in a doua jumatate a lunii martie .1%.SUMILEX 0.irigarea .combatere boli si daunatori:.erbicidarea .

se aplica 50-75kg /ha azotat de amoniu /ha. cate 2 benzi a 2 randuri pe stratul inaltat.05% sare potasica si borax.Adincimea de plantare .irigarea culturii . la distanta de 35cm. Prasitul : se executa mecanizat si se repeata 3-4 ori . cantitatea de samanta. -prasitul . prima data la distanta de 4-5cm cand plantele au format 2-3 frunze .erbicidarea cand plantele au 3-4 frunze normale folosind Gesagard 3kg/ha sau Afalon 2kg/ha .sa fie mai mica pe solurile compacte . CULTIVAREA CEPEI PRIN SEMANAT DIRECT(ceaclama) In acest sistem de cultura se produc bulbii pentru consum in primul an.cand frunzele ingalbenesc si se usuca ceea ce reprezinta inceputul lunii august bulbii se aseaza in gramezi mici sau benzi. adancimea. se executa la fel ca in cazul semanatului din toamna . Productia 20-25t/ha. ca si la culturile ce se infiinteaza din toamna.respectiv 4-5 cm. 1-10 martie . plus discuitul si grapatul pentru o cat mai buna maruntire . folosind la semanat samanta umectata . cand terenul s-a zvantat si se poate intra cu agregatul pentru semanat.vezi cultura cepei prin arpagic. Tehnica de semanat: distantele . Pregatirea terenului: la fel ca la ceapa cultivate prin arpagic . dintre benzi si potecile dintre benzi . al doilea rarit se executa dupa 20-30 zile de la primul . Norma de samanta :se folosesc 6-8 kg samanta /ha. Lucrari de intretinere : . sau in benzi de 5 randuri la 25cm distanta intre randuri si 40-50cm intre benzi.5 cm. la distanta de 20cm intre randuri si 44cm intre benzi..a . Epoca de semanat: primavara cat mai devreme .adica 2-3 cm si mai mare pe soluri nisipoase . Pregatirea semintei: tratata cu solutie de 0. lasand intre plante pe rand 8-10cm Erbicidarea in timpul vegetatiei : dupa primul rarit la cateva zile cu Afalon 21/ha. pentru a grabi rasarirea. RECOLTAREA . pentru ca plantele sa rasara numai in primavara. in a doua jumatate a lunii noiembrie . Schema de semanat: pe teren modelat. . Cand este prea afanat se tavalugeste. se seamana mecanizat. Fertilizarea de primavara : imediat ce plantele se observa pe teren . se lasa sa se usuce 2-3 zile la soare dupa care se conditioneaza se sorteaza si se pastreaza pentru iarna. Raritul culturii: se aplica de 2 ori .cu 200 kg /ha azotat de amoniu .2-3 prasile mecanice si manuale .3-4 udarii cu 300-350m3/ha apa COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR. Epoca de semanat poate sa fie toamna sau primavara .Norma de material la ha este 500-600 kg arpagic calitatea I. INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN TOAMNA. INGRIJIREA CULTURILOR SEMANATE DIRECT Completarea golurilor : imediat ce se observa randurile . INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN PRIMAVARA Pregatirea terenului: se face din toamna . Epoca de semanat: toamna tarziu . In continuare se aplica aceleasi luerari de ingrijire ca la ceapa cultivata prin arpagic. pe intervalul dintre randuri . Pe teren nemodelat se seamana mecanizat. Adancimea de semanat: 2-2. in randuri echidistante . cu zone de protectie la rigole de 1 Ocm.fertilizarea faziala .

fasonarea care consta in scurtarea radacinilor si frunzelor .Caldura :-germinatia semintelor incepe la +5 C. o grosime la baza de 4-5 mm . Irigarea culturii: mai ales in caz de seceta cultura se uda de 4-5 ori pri rigole sau aspersiune cu 200 m3 apa /ha in perioada aprilie .Parametrii de calitate .Fertilizarea faziala : dupa eel de al doilea rarit. 50kg azotat de amoniu . . .Irigarea culturii .este pretentioasa la acest factor fund o planta de zi lunga . .mocirlirea . Productia . la interval de 20-25zile . -Prasitul'. -Udarea de prindere . 60-80kg/ha superfosfat si 60kg sare potasica/ha.mai si de 300-400m3 apa /ha in restul perioadei de vegetatie . -Modelarea terenului . Schema de plantare 2 randuri pe strat ingust inaltat de 50cm inaltime la distanta de 30cm intre randuri si 10cm intre plante pe rand .de 5-6 ori pe vara cu 300-400 m3 apa la ha Irigarea se intrerupe cu eel putin o luna inainte de recoltare. radacina sanatoasa .5-4kg / seminte pentru un ha cultura .tratarea prin stropire cu o zi inainte de livrare cu zeama bordrleza 0.asemanator culturii prin arpagic a cepei .Lumina .Producerea rasadului .prima decada a lunii septembrie . .in rasadnite semicalde sau direct in camp .Epoca de semanat sfarsitul lunii martie cu 50-55 zile inaintea epocii de plantat .Se folosesc 3. Ultima udare se face cu eel putin 3 Ode zile iainte de recoltare .20-30t/ha . . pe straturi reci .sa prezinte doua trei frunze normale. amenajate in locuri adapostite . -Plantarea se face manual cu plantatorul sau mecanizat .se aplica imediat dupa plantare cu o cantitate redusa de apa iar in caz de seceta se repeat .Fertilizarea faziala .ca la ceapa cultivata prin semanat direct.temperatura optima de germinare este 1518C. sa nu fi inceput formarea bulbilor .se face din toamna si se continua in primavara . CULTURA CEPEI PRIN RASAD -Pregatirea terenului .5% sau alte fungicide specifice combaterii manei. . administand .dirijarea climatului. -Ingrijirea rasadurilor . se aplica doua fertilizari .Completarea golurilor .se executa superficial ori de cate ori este nevoie .ca la ceapa cultivata prin semanat direct. . tratamente preventive.Combatere daunatorii .Pregatirea pentru plantare .pe terenuri umbrite nu se obtin productii satisfacatoare si calitative . -prefera temperaturi moderate si umiditate relativa a aerului ridicata . Recoltarea sfarsitul lunii august . de fiecare data . Combaterea bolilor si daunatorilor . fertilizare . VARZA CERINTE : . se face in straturi-inguste inaltate cu latimea lacoronament de 50cm.se face cu rasad de aceeasi calitate si varsta cu eel plantat ..se face in prima jumatate alunii mai si consta in : . udare.

putregaiul umed al cruciferelor .Completarea golurilor -Prasile .300 kg/ha superfosfat si 300 kg/ha sare potasica .la varza de vara se fac 4-5 udari cu 350-400mc apa /ha .prefera soluri cu reactie neutra .cu fertilitate ridicata chiar mai mult decit la varza de vara si toamna .la varza timpurie se fac 2-3 udari la 15-20 zile interval cu 300-350 me apa/ha.Varza timpurie cere soluri usorare.TUCANA .Plantarea in cimp a rasadului se face la varza timpurie la 10-25 martie .Umiditatea .MOCIRA. IrigatuI se intrerupe cu 2 saptamini inainte de recoltare pentru a nu crapa capatina . .Combaterea bolilor si daunatorilor .de 2 ori .la varza de toamna se fac 7-8 udari cu aceasi cantitate de apa /ha .umiditatea in aer sa fie de 85-95% -Hrana .prima la 10-15 zile de la completarea golurilor iar a doua putin inainte de invelitul capatinilor folosind 100 kg/ha azotat de amoniu pentru varza timpurie si de vara si 200 kg/ha azotat de amoniu la varza de toamna . .se da 30-40t/ha gunoi de grajd in combinatie cu 500kg/ha sulfat de amoniu pej soluri alcaline sau cianamida pe soluri acide .BRAVO 0.LICURISCA.se va respecta rotatia culturilor -mana .lutoase sau aluvionale .Primavara.. SOIURI:. .BRAUNSCHEIWIGER.se face pe toata perioada de vegetatie .MAGURA.RIDOMIL 0.25%.DITHMARC.25%.timpurii :VIDRA.Irigarea .CURZATE 0.nu se intrerup udarile in perioada de formare a capatinei ca si in perioada infloritului si inceputul maturizarii semintelor.la varza de vara intre 15-25 aprilie sau 1-10 mai iar la varza de toamna intre 20iunie si 5 iulie -Udarea de plantare cu 200 me apa /ha pentru a asigura prinderea rasadului.se lucreaza cu discul si se erbicideaza cu TREFLAN dar cu 4-6 zile inainte de plantare si se incorporeaza in sol impreuna cu 200kg/ha azotat de amoniu .DITHANE 0.FLAVIUS.Toamna se ara la 28-30 cm incorporindu-se ingrasamintele organice si cele chimice ] .este pretentioasa la acest factor climatic . .Solul .bine structurate.2% .se administreaza cantitati mari de ingrasaminte organice si chimice .tirzii : DE BUZAU.Pe un sol greu productiile sunt mici datorita unui sistem radicular slab dezvoltat.umiditatea in sol sa fie de 7580% din capacitatea de cimp pina la formarea capatinilor si de 85-95 % in timpul cresterii si maturarii capatinei.2%.VELA.LARES Se cunosc mai multe grupe de cultura : cultura verzei timpurii cultura verzai de vara cultura verzei de toamna cultura verzei pentru pastrare CULTURA TIMPURIE SI DE VARA A VERZEI .2%MANCOZEB0.Fertilizarea in perioada de vagetatie .are pretentii mari .semitimpurii (de vara ) -GLORIA . .

Thionex 0.Decis 0.benlate 0.Ekalux .Diazol 0.plosnita verzei .patarea neagra a frunzelor -ROVRAL 0.esalonat pe masura ce capatinile ajung la maturitate Productia .5 kg/ha saminta drajata.15%.1% .05% 0.fluturele alb al verzei .Diazol .1%.Sinoratox 0. 0.buha verzei .Sinoratox .2% .bavistin0.05% .2-1.RONILAN.Diazol0.1%.2%. .Dimilin .15% Chimix 0.la varza de toamna 60-70 t/ha .1%.15%.ROVRAL 0.15%.ROVRAL .Dipel0.15%.gargarita tulpinilor .la varza rosie 30-35 t/ha .1%.la varza de vara 35-40 t/ha .02%.Fastac 0.SUMILEX 0.Sinoratox 0.la varza timpurie 25-30 t/ha ..1%.03% 0.05%.Decis -musca verzei .putregaiul cenusiu .Thionex 0.putregaiul alb .Sinoratox 0.1% 0.Fastac 0.05% 0.Onefon 0.15%.Sinoratox 0.hernia radacinilor de varza .15%.02% Recoltarea .SUMILEX .2%.1%Supersect0.la varza create 40-50 t/ha Varza de vara si cea de toamna pot fi cutivate si prin semanare directa in cimp Semanatul se face intre 10 -20 aprilie folosind 1.1%.1%VANDOZEB0.15% 0.topsin .15% 0.paduchele cenusiu .2%.SUMILEX 0.POLYRAM 0.TOPSIN0. CONOPIDA CERINTE .05%.molia verzei .

rezista la -4-5 C iar inflorescenta capata pete la -1C .01.Umiditatea-are cerinte deosebite .FORTADOS. Udarea de prindere se face imediat dupa plantare cu 250-300 m3 apa /ha . Imediat dupa plantare se intinde folia in forma de tunel asigurand protejarea 18-25 zile se obtin recolte cu 20 zile mai timpuriu fata de cultura neprotejata . Plantarea in acest caz se face la inceputul lui martie la distante de 70/30cm.dupa formarea capatinei aceasta dauneaza .se cultiva prin rasaduri repicate produse in sere si solarii.3 kg/samanta pentru a obtine necesarul de rasad la 1 ha| cultura . Schema de plantare .20C .tirzii : BATSMAN.cu rasad de aceeasi calitate Irigarea se fac 4-5 udari la cultura timpurie si 7-8 la cultura de toamna folosind 300400 m3 apa / ha Prasile manuale si mecanice .TIMPURIE DE BACAU .conopida prefera temperaturi moderate si constante .. Epoca de semanat: semanatul se realizeaza intre 20. Pentru obtinerea de recolte si mai timpurii se practica cultura protejata in tuneluri din folie .Caldura .este pretentioasa la lumina mai ales in prima parte a perioadei de vegetatie.1 iulie la distanta de 70/30-40 cm .LATEMAN. Fertilizarea rasadului pana la plantarea sa in camp se face de doua ori cu solutie de ingrasaminte chimice complexe .5 -2cm.la 20 iunie .Hrana .Lumina . in ghivece sau cuburi nutritive de 7x7x7cm. 1 GO-150 kg/ ha azotat de amoniu Erbicidarea . Completarea golurilor .10. Repicatul : se repica atunci cand apar primele frunze adevarate. . CULTURA CONOPIDEI DE TOAMNA Se face prin rasad folosind 0.nu-I priesc perioadele secetoase si este dificil de cultivat daca in timpul verii nu este umiditate de eel putin 85% . Rasadul nu se repica dar se rareste la 4 cm si se fertuilizeaza cu o solutie de 2% de ingrasaminte chimice .timpurii : DUMBRAVA. CULTURA CONOPIDEI DE VARA Se realizeaza prin rasad repicat in aceleasi conditii ca la conopida timpurie cu urmatoarele diferente : data semanatului este 5-10 martie iar data plantarii rasadului 20-25 aprilie . 250-300 kg/ha superfosfat.prefera soluri fertile.la fel ca la varza de toamna .250-300 kg/ha superfosfat si 150 200 kg/ha sare potasica iar in perioada de vegetatie se fac 1-2 fertilizari cu azotat de-amoniu in doza de 150kg/ha – Solul .toamna se da 20-30 t/ha gunoi de grajd.permeabile .SERRANO .2% cate 4-51/m3.cu reactie neutra-usor alcalina SOIURI: .SUPRIMAX. Plantarea rasadului .semitimpurii: ALTO.temparatura optima este de 17. Infiintarea culturii Epoca de plantare : in camp este cat mai de timpuriu intre 10-15 martie in zonele de sud si 15-30 martie in zonele nordice . Epoca de semanat este 1 -10 mai. Lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca la conopida timpurie .CABERA.WHITE BALL TEHNOLOGIA DE CULTURA Conopida timpurie . PREGATIREA TERENULUI Aratul-la 15-18 cm Fertilizarea cu 150-200kg/ha azotat de amoniu . PREGATIREA TERENULUI NECESITA aceleasi lucrari ca la varza timpurie.02 si la o adancime de 1.2 randuri pe strat inaltat la 70/30cm sau la 50/25.

pentru afinarea adinca a solului la 50 cm odata la 3-4 ani in special pe soiuri grele . -HRANA .SOLUL .cea optima de germinare si crestere este de 22 C . A doua fertilizare se face la 10 zile dupa prima in cazul conopidei timpurii si la 20 zile in cazul culturii de toamna folosind aceleasi doze ca la prima fertilizare Protejarea inflorescentei .Fertilizarea : cu 100 kg/ ha azotat de amoniu la 2-3 saptamani de la plantare in cazul culturii timpurii si de 100-125 kg/ha in cazul culturii de toamna .au cerinte ridicate la caldura .temperaturile sub 10 -12 C sunt daunatoare iar cele de -1C chiar si pe timp scurt cauzeaza inghetarea plantelor.5 SOIURI : .BUZAU 22.temperature minima de germinare este de 12 G .CAROLINA .consumul de elemente nutritive este in functie de performantele de productie urmarite La o productie de 6 kg/mp( 60 t/ha ) plantele de tomate extrag din sol 19 g azot .Pavio.Romec 554.Mai nou au aparut hibrizi care nu necesita aceasta lucrare TOMATE.Ferma.PRECOCE SOMESENE.soiuri pentru consum in stare proaspata si industrializare :ACE ROIAL.EXPORT 2. -LUMINA .cu pH de 6-6.CULTURA IN CIMP CERINTE : -CALDURA .c.pretind un sol aprovizionat cu apa .soiuri pentru consum in stare proaspata :MINERVA .la nivel de 68-77% din c.se face prin legarea cu rafie a frunzelor deasupra inflorescentei sau prin frangerea a una doua frunze .ROXANA .Subsolajul .ISALNITA 50.cu scopul de asigura conditii optime pentru irigarea culturii .Vidra 533.30 g poatasiu. .prefera soluri cu textura mijlocie.a.Tip-Top TEHNOLOGIA DE CULTURA : -Desfiintarea culturii anterioare . in primele faze si de 78-81% in perioada de fructificare Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 55-65% in faza de rasad si de 60-70% in timpul fructificarii.ARLETA .Vipon.Fertilizarea de baza .Fachel. 3.LAURA .cu gunoi de grajd si 2/3 din doza totala de superfosfat si sare potasica Starea de fertilitate Scazuta Medie Buna Ridicata Gunoi de grajd t/ha 40-50 30-40 20-30 0.temperatura optima de germinare a polenului este 21-26 C iar de crestere a fructelor 18-24 C .2.intensitatea si durata luminii au rol deosebit de important pentru cresterea si dezvoltarea plantelor . .Roma.8 g fosfor .8 g magneziu /mp .argiloase .segmentarea resturilor vegetale si afinarea solului in vederea nivelarii.la peste 30 C nu mai fructifica iar la peste 35 C plantele isi inceteaza cresterea.20 N KG/HA 150-200 100-150 60-100 35-60 P2O5 KG/HA K2O KG/HA MgO KG/HA 100-150 70-100 35-70 0-35 100-150 75-100 40-70 0-40 35-50 25-35 0-25 0 .UMIDITATEA . Dacia.Monor.aluvionare.UNIREA -soiuri pentru industrializare :Buzau 47. -Nivelarea de intretinere . .25 g calciu .CLUJ 80.MARA .

rasadnita si virsta rasadului sa fie de 3540 zile .5 L/HA LASSO 4 kg/ha . PANTERA 1.rasadnite si virsta rasadului la plantare sa fie de 35-45 zile .75-1.30 cm intre plante pe rind .Deschiderea rigolelor .sau se uda pe rigole cu 150-200 m3 apa/ha -Udarea semanaturii .tomate timpurii .tomate pentru industrializare : 20. Semanatul se face la 5 cm distanta intre rinduri si 1. Norma de saminta este de 250-300 g saminta /ha Repicatul rasadurilor .8 1/ha . .05 cind temperature solului la adincimea de 5 cm este de 10-12 C Se seamana in 3 etape pentru esalonarea productiei Schema de semanat .TITUS 0.TARGA 1-21/ha .2 rinduri pe strat modelat .pentru tomate timpurii :20.60-70 cm intre rinduri .5. Epoca de plantare :.se administreaza diferenta de 1/3 din ingrasamintele cu fosfor si potasiu precum si ingasamintele cu azot -Erbicidarea .cite 2 rinduri pe strat modelat cu latimea de 104 cm la 50 cm intre rinduri Norma de saminta .fertilizare.50 cm intre plante pe rind Adincimea de plantare .5-2 cm intre seminte pe rind .5 cm LUCRARI DE INTRETINERE: -Udarea dupa plantare -la fiecare planta se administreaza 1-2 1 apa .6 l/ha. PIVOT 0.PAARLAN 1.5-2 kg/ha dar se poate reduce pina la 1 kg/ha Adincimea de semanat .60 cm intre rinduri .FUSILADE SUPER 121/ha cu incorporare imediata. -Completarea golurilor la culturile infiintate prin rasad .04-15.04-1.SENCOR 5 kg/ha .LEOPARD 0.pe stratul de 0-5 cm adincime trebuie asigurata umiditatea de 7075%.pentru modelarea terenului .se face cu grapa cu colti reglabili sau grapa cu discuri pentru afinarea solului si distrugerea unor buruieni -Fertilizarea de primavara .toamna la 28-30 cm pentru afinarea solului si incorporarea ingasamintelor -Grapatul terenului .tomate pentru industrializare .3kg/ha.tomate de vara -toamna pentru consum si este 1 martie -20 martie in solari .03 l/ha.5 kg/ha .pentru tomate de vara : 20.la 2-3 zile dupa plantare .SENCOR 0.Epoca de semanat este in functie de perioada de plantare .manual pe suprafete mici.2 L/HA .-Aratura .este de 1.se poate asigura printr-o aspersiune fina fara a se forma crusta In aceste conditii rasarirea are loc in 12-15 zile .BLASER 0. .05 .04-10.04-25.25 februarie 1 martie in sera sau in rasadnita iar rasadul sa aiba virsta de 45-60 zile .la 10 zile de la rasarit cind au aparut frunzele cotiledonale Lucrari de ingrijire : inainte si dupa repicat se aplica lucrarile specifice de ingrijire a rasadurilor care se refera la dirijarea factorilor de mediu.TREFLAN 3-5 L/HA sau DUAL 3 L/HA cu incorporare usoara.este de 2-2. GALEX 8 L/HA .2 rinduri pe strat modelat .60-70 cm intre rinduri .protectie a plantelor Inainte de plantare cu 7-14 zile se calesc rasadurile .Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm PRODUCEREA RASADULUI: .05 Plantarea se face manual sau mecanic Schema de plantare : -2 rinduri pe stratul modelat .05 . .de la 5 martie pina la 25 martie in trei etape la interval de 10 zile in solari .pina la prima frunza adevarata INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANARE DIRECTA IN CIMP Epoca de semanat .40 cm intre plante pe rind .

viermele sirma .METOBEN.DYTHANE 0.se repeta pe masura ce plantele cresc .75%.GRILOSIN 30 KG /HA .se fac 2 fertilizari ..2%.gindacul din Colorado . CONFIDOR 0.5%.MERPAN 0.LABlLITE 0.BAVISTIN 0.15%.15% .1% .2%.DYTHANE 0.FASTAC 0.12% .02%.02%.putregaiul radacinilor .1%.15%.SINORATOX 0.25%.musculita alba .2%.2%.DEROSAL.15%.2 %.2% MELODY 0.1% SI 0.KONKER 0.3%.5%.2%.15%.TOPSIN 0.spalier .KASUMIN 0.25% -septorioza .de regula de 3-4 ori -Irigarea culturii .3%.75%.1%.putregaiul cenusiu .patarea pustulara a fructelor .2%.BRAVO 0.CHAMPION 0.MESUROL 3-6 KG/HAIMOL 15 kg/ha LUCRARI SPECIALE : .15%.B.75%.15% .se fac 6-8 udari la 8-10 zile interval cu 200-500 m3 apa/ha In faza de formare si crestere intensa a fructelor se fac udari cu norme mari de 400-500 m3 apa/ha dar la intervale scurte Culturile infiintate prin semanare directa in sol se iriga la interval de 15 zile in lunile iunie si iulie si de 20 -25 zile in august si septembrie -Fertilizarea faziala .2%.se face de 1 -2 ori .mana .distanta dintre plante va fi de 45 cm asigurind 30 -32 mii plante /ha -Prasitul .coropisnita .FASTAC '0.TURDACUPRAL 0.ROVRAL .04%. ACTARA 0.2% .RONILAN.TOPSIN.tulpinii si fructelor .DYTHANE . ACTARA 0.2%.DYTHANE 0.5 1 /planta .2%.POLYRAM 0.METOBEN.1% SI 0.prima data cind plantele au o pereche de frunze adevarate iar a 2 a cind au 4-5 frunze adevarate.SUPERSECT 0.MANOX 0.REGENT 0. cite 0. -Combaterea bolilor si a daunatorilor .RIDOMIL 0.2%.CURZATE 0'.fainarea-SYSTHANE 0.LABILITE .EQUTION PRO 0.BAVISTIN 0.P.SUMILEX 0.DEROSAL.15%.05%.2%.05%.15% .TOPSIN 0.SINTOGRIL.5 1 /planta .05%.075%.MELODY 0.5 1 solutie la planta (tratament la sol ).PATAFOL 0.ZEAMA BORDELEZA 0.BESTSELLER 0.ACTELIC 0.POLYRAM 0.3%.CONFIDOR 0.BAMPER 0.DYTHANE0.15%.TURDACUPRAL 0.AVISTIN 0.iar a 2 a la 15-20 zile dupa prima cu 120 kg azotat de amoniu.ZEAMA BORDELEZA 0.fuzarioza .TALSTAR 0.3% RIDOMILO.patarea si basicarea fructelor .limaxul cenusiu .TILT 0.25%.MANCOZEB 0.alternarioza -ROVRAL 0.VANDOZEB 0.DYTHANE 0.TURDACUPRAL 0.1 %SUMICO 0.SAPROL0.Instalarea mijlocului de sustinere .SHAVIT 0.TELDOR 0.1%.1%.TALSTAR 0.AFUGAN 0.5%.MANCOZEB0.tutori.1%.VETICILIOZA -tratamente cu : FUNDAZOL.manual .02%.25%.-Raritul tomatelor semanate direct in sol .04%.VANDOZEB 0.075%.EUPAREN 0.155.2%.Palisarea plantelor .LANATE 0.SINTOGRIL.2%.FOLPAN 0.GRILOSIN 30 KG /HA .DIAZOL 0.05%.CHAMPION 0.2%.FASTAC 0.CHAMPION 0.BENLATE FUNDAZOL.ori de cite ori este nevoie .05%.1%.REVICUR 0.BENLATE 0.04%.02% .PROPLANT 0.BENLATE 0.EKALUX 0.02% .1%.2%.omida fructelor .2% .05%.prima imediat dupa aparitia primelor fructe cu 50 kg azotat de amoniu si 50 kg sare poatsica .15%.BRAVO 0.BAVISTIN 0. SEVIN 0.ZEAMA BORDELEZA 0. 100 kg superfosfat si 75 kg sare potasica /ha .patarea cafenie .MESUROL 3-6 KG/HA .TOPSIN.2% .

pe masura maturarii fructelor Productia .stimularea maturarii fructelor -prin tratamente cu ETHREL diferentiat: pentru accelerarea coacerii fructelor Ethrel in cone 200-250ppm.se indeparteaza virful tulpinii dupa 1 -2 frunze aflate deasupra ultimei inflorescente cu scopul opririi cresterii -Tratamente cu substante biostimulatoare .09%.fara precipitatii eel putin 10-12 ore dupa aplicarea tratamehtului .cu TOMATOSTIM 3.NO-SEED 0.-Copilitul .1% Stropirea primei inflorescente se face cind aceasta are 2-4 flori deschise. . sau cind 50% din fructe au intrat in pirga dar se folose In concentratie de 500 ppm Temperatura minima a aerului sa fie de 18 C.indepartarea frunzelor bazale care sunt imbatrinite.stimularea legarii florilor .prin pulverizare fina pe plante cind fructele din prima infloresc au diametrul de 2-2.o singura data si se repeat 1| 4-5 zile . CASTRAVETE .CULTURA IN CIMP CERINTE : .numai la culturile sustinute pe araci sau spalieri .40-50 t/ha .5 cm .cind copilul are 2-4 cm .3%.Cirnitul .Defolierea .TOMAFIX 0.bolnave sau uscat Recoltarea . la soiurile de vara -toamna ajunge la 45-60t/ha iar la cele pentru industrializare productia este de 80-100 t/ha .

2% .15%. KASUMIN .0.pt. Karathane 0. LEVINIA .SINTOGRIL .1%.25%.dupa semanat. SOLUL .semintele nu germineaza la temperaturii de 11C . CORNISA .DITHANE 0. Se recomanda 30-40t/ha gunoi de grajd urmat de una sau mai multe fertilizari faziale Cind plantele incep sa creasca se aplica pe rand 30-60kg/ha azot. Bravo 0. CURZATE .ACTARA 0. din aceasta cauza in perioadele de vara geamurile serelor se cretizeaza .3% .KASUMIN . culturi in spatii protejate : FARBIO. Fertilizarea pe rand odata cu semanatul este benefica in majoritatea cazurilor mai ales daca se aplica un strat de mulci .actara 0.3% .02% . ADONIS .prin semanare directa in cimp Desfiintarea culturii anterioare Fertilizarea de baza Aratura la 28-30cm adancime Afanarea superficiala primavara prin grapare Erbicidarea cu Balan sau Benefex .ACTELIC 0. TEHNOLOGIA DE CULTURA . MONDIAL.SISTHANE 0.TALSTAR 0. PREMIER .pe masura ce fructele ajung la maturitatea deplina Productia .UMIDIDATEA .GRILOSIN 30 KG/HA Coropisnita :SINTOGRIL . AMOR. TILT . MATILDE.04% Viermele sirma :.1%. Fainarea . Prasitul Irigatul se fac 6-8 udari cu 250-300 m3 apa/ha .Pregatirea terenului este la fel ca la semanat . MAGIC .EKALUX 0. CORVIN .procentul de plante rasarite este mult mai mare la 16C si atinge maxim la 25C .15%.aplaud 0.cand la 1 Ocm adancime avem 12C .1% .GRILOSIN 30 KG/HA Musculita alba de sera : -confidor 0. RENATO.talstar 0.0.02% Recolatrea .0. bogate in materie organica .castravetele este pretentios la intensitatea luminoasa si anume o intensitate mare . Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea de 104 cm .LUMINA .0. . .25%. Udarea .-Caldura .2%.3% CHAMPION .15% Tripsi -: CONFIDOR 0.6-81/ha aplicat cu o saptamana inainte de infiintarea culturii.castraveti cu fruct semilung : TOPAZ. Mana .2% .0% .0. prelungita scurteaza perioada de rodire si micsoreaza productia .eel mai mare consum este in faza de crestere intensa a fructelor. Fertilizarea faziala COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR Patarea unghiulara . CURZATE -0.1%.temperatura optima este de 18-25C .castravetii cer 90-100% umiditate atmosferica si 90-95% la sol Excesul de apa duce la asfixierea radacinilor . . Norma de samanta 4-5kg/ha la adancimea de 2-3 cm .TALSTAR 0. la 8-10 brazde cu castraveti se insamanteaza o banda de protectie din 3-4 randuri de porumb sau sorg.necesita soluri usoare bine drenate .3% CHAMPION .HRANA . Perdele de protectie in zonele cu vanturi sau curenti reci.la temperaturi mai mici de 12C plantele pier .04%.Insuficienta potasiului duce la deformarea fructelor .3% . Semanatul . 8-10 t/ha cind fructele sunt mici si de 20-25 t/ha cind fructele sunt mari TEHNOLOGIA DE CULTURA . CORIBAC. MUSTANG .fastac 0.PRIN RASAD . SELECT. FAMOSA . SOIURI .0.04%. Paduchi: -SINORATOX 0.castraveti tip cornison : CORNISON DE PARIS . POLYRAM 0.05%.

HRANA ..8 saptamini Productia :30-40 t/ha Se practica si cultura tirzie a castravetilor in cimp care este destinata consumului proaspat dar si conservarii.LUMINA . 100 kg/ha azotat de amoniu si 75 kg/ha sulfat de potasiu contribute la obtinerea unei productii superioare .50-55 mii plante/ha .2 rinduri pe brazda la distanta de 20-25 cm intre plante pe rind -Udarea.in combinatie cu ingrasamintele chimice .LEVINIA.dupa plantare .UMIDITATE .6 kg/ha saminta.5 kg/ha cind se infiinteaza cultura prin rasad si 3 kg/ha saminta cind se seamana direct Intretinere : -completarea golurilor .Virsta rasadului . .Intretinerea . Se infiinteaza in prima jumatate a lunii iunie .este preferabil sa se folosesca rasaduri produse prin semanat sau repicat in ghivece cu virsta de 30 zile . Schema de plantare . chiar rezistenta la insolatiile puternice din timpul verii .30 C .5-10 t/ha.este o planta rezistenta la seceta dar irigarea poate contribui la sporirea accentuata a productiei .aplicarea ingrasamintelor organice .in benzi cu 2 rinduri cu distanta de 60 cm intre rindurile benzii si 180 cm intre benzi si 28cm intre plante pe rind Norma de saminta . calitativ si cantitativ .fertilizarea faziala.cu azotat de amoniu sau cu sulfat de potasiu ( sau azotat de poatsiu) .prin semanare directa a 5.prasile .temperatura minima de germinare este de minim 15-1 1C iar temperatura optima pentru crestere si dezvoltare este de 25 .RENATO SI PREMIER Sistemul de palisare . Productia este de 10-15 t/ha PEPENELE VERDE CERINTE: -CALDURA .ciupitul lastarilor laterali dupa ce au format fiecare 2-3 fructe Recoltarea .se fac 10-12 udari cu 250-300 me apa/ha .la fel ca la cultura nepalisata .combaterea bolilor si a daunatorilor .palisarea plantelor .planta foarte pretentioasa.copilitul plantelor .1.30-35 zile si sa fie bine calite .irigarea culturii .incepe la 25-30 zile de la plantare si dureaza 6.vezi cultura prin semanare directa TEHNOLOGIA DE CULTURA PE SPALIER Este in curs de extindere in cimp Se recomanda hibrizi Fl cu inflorire genoica :MILENIUM..Schema de plantare .spalier din sirma care pune in evidenta capacitatile de productie a hibrizilor Materialul biologic .

02% .RIDOMIL 0..combatere boli si daunatori: . Umiditatea . ACTARA 0.3%.soiuri traditionale romanesti : DE MINIS .DULCE DE DABULENI.QUADRIS 0. .SHAVIT 0.TILT 0.ACTILIC 0.2%.05%. .esalonat Productia .075%.5 m realizirid o desime de 10 000 plante /ha .01%.OMITE 0.FASTAC 0. LUCRARI DE INTRETINERE : .KARATHANE 0.CHAMPION 0.05%.07%.mana .pepenele verde reuseste bine pe soluri cu profil adinc.insorite si cu apa freatica la peste 2 m adincime . La temperaturi ridicate ale solului din perioada de formare a tuberculilor determina reducerea prdductiei cat si degenerarea materialuilui biologic .TALSTAR0.DE DABULENI.1%.distanta intre rinduri sa fie 2 m iar intre cuiburi pe rind de 0.DEMIT AN 0.BENLATE 0.1% .sortiment mondial: CHARLESTON GRAY.fainarea . .erbicidarea .structurate .are cerinte mari.fuzarioza .prefera soluri luto. cu pH intre 6-7.paduchi . 10 % Recoltarea . Solul .25%.BAVISTIN 0.04.15%.SUGAR BABY.incoltirea tuberculilor de cartof are loc la temperatura de 5-6C .cind la sol se depasesc 12 -14 C .LOVRIN 522.cantitatea de saminta la ha este de 1.POLYRAM 0.viermi sirma .paianjen . .5-2 kg in functie de marimea samintei .SINORATOX 0. SOIURI SI HIBRIZI: .15%.ACTARA 0.TIMPURIU DE CANADA . temperatura optima de rasarire este 13-15C .CRISBY TEHNOLOGIA DE CULTURA : -aratura de toamana la 30 cm adincime . . Nu rezista la temperature scazute de -5C .2%.2%.PREVICUR 0.DOCHITA .CONFIDOR 0.DIAZOL 0.semanatul .nisipoase sau nisipoase cu capacitate mare de aeirisire .primavara aratura se intretine cu lucrari cu grapa sau cu cultivatorul pina la momentul semanatului -fertilizarea de primavara .FUNDAZOL 0.Prasile repetate .20-40 t/ha CARTOFUL CERINTE : Temperatura .cu BALAN 8 1/ha .CRIMSON SWEET.2% .3%. NISSURUN 0.MELODY 0.Fertilizarea faziala cu ingrasaminte complexe .TOPAZ 0. cand sunt distruse frunzele si nici de 1C pentru tuberculii.1%..Raritul si musuroitul la cuib . .adincimea de semanat este de 4-5 cm.2%.2-3 udari cu 200-300 me apa /ha .1%.025%. . formarea tuberculilor are loc la 15-18C .05% . -Irigarea .DIYTHANE 0.SINTOGRIL 30KG/HA sau GRILOSIN .05% .PARADIS.hibrizi :FABIOLA.tripsi .epoca optima este sfirsitul lunii aprilie inceputul lunii mai . .SOLUL .

Se face in incaperii luminoase cu posibilitati de aerisire sau in pivnite . Pentru obtinerea de culturi extatimpurii si timpurii se recomanda incoltirea tuberculilor de samanta in conditii de lumina naturala sau artificiala si la o temperature de 12-18c ziua si 10 12C noaptea .22 kg/ calciu . se asaza in ladite de 15-20kg tuberculi care se stivuiesc . 1. Gunoiul de grajd este valoros in primul rand la soiuri tarzii si semitarzii . 3.o solutie de concentratie 0. mana si la nanism.16 kg/potasiu . Excesul de fosfor nu dauneaza cartofului cum dauneaza azotul.de 45cm inaltime la intuneric la temperaturi de 15-18 C timp de 8-10 zile . in . in formarea tuberculilior a maturizarii si a depunerii amidonului.Sporul de productie la tuberculi sub influienta potasiului ca ingrasamant este mai mic in comparatie cu eel asigurat de azot si fosfor ( 28kg/ tuberculii la 1 kg/potasiu). Hrana .pentru o tona de tuberculi se extrag din sol: 5. 7. La insuficienta potasiului ritmul de crestere a plantelor este redus . LUMINA . Pana la plantare tuberculii formeaza coltii de 2-3 mm lungime . Tuberculii tratatii se tin in gramezi.77 kg/ magneziu .5% . la o densitate de 600 000 cuiburi /ha este necesara o cantitate de samanta de 3 to. Distanta intre randuri este de 60-70cm . intr. Lucrarile solului . orz . Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular. secara . La folosirea de tuberculi in grosime de 40-50mm .58 kg/ fosfor. Rotatia culturii .94 kg/ azot. Este o excelenta planta premergatoare pentru culturiile de primavara . porumb . LUCRARI DE INGRIJIRE .difera in functie de metoda de plantare In situatia plantarii cartofului fara bilon . leguminoase .grau . Aratul se face la 30 cm adancime Nivelarea terenului este foarte importanta si se executa inainte de efectuarea lucrarilor de baza si se face cu grapa cu discuri Primavara se face lucrarea cu combinatorul sau cu grapa cu discuri cat mai adanc Biloanele se constuiesc cu cultivatorul echipat cu rarite la o distanta intre ele de 7075cm .sfecla .prefera sol bine afanat si aerat .pina la rasarirea coltilor ( 20-30 zile ) grapatul culturii este cea mai importanta lucrare Se realizeaza astfel afinarea solului. Tuberculii formeaza coltii de 1-2 mm .se folosesc tuberculii sanatosi lipsiti de viroze si boli. Sporul de productie prin aplicarea ingrasamintelor fosfatice este de 40-44 kg/la 1 kg/fosfor .combaterea crustei si a buruienilor in curs de rasarire sau abia rasarite Nu se realizeaza combaterea buruienilor ajunse in faza de .are pretentii mari. Tuberculii se tin la incoltit 25-45 zile iar tehnica acestei operatii presupune : tratarea tuberculilor cu formalina timp de 5 min. Potasiul influientiaza rezistenta la seceta . mareste procentul de tuberculi buni pentru samanta .In conditii de irigare solurile nisipoase sunt foarte favorabile mai ales pentru culturile destinate consumului timpuriu . iar pe rand 14-40cm . Zone foarte favorabile sunt cele cu un regim de precipitatii de 600-800mm/anual si o temperatura medie din luna iulie de 18-19C . 1.este putin pretentos fata de cultura premergatoare Asigura productii mari dupa . nu suporta umbra . Nu marimea tuberculilor de samanta determina producitia ci densitatea de plantare care trebuie sa fie de 230-280 mii tulpini principale /ha . Cartoful se planteaza timpuriu imediat ce terenul se zvanta . Sporul de recolta datorat ingrasamintelor cu azot este cuprins intre 40-106kg/ tuberculii la 1kg/ azot. SAMANTA . La soiuri timpurii si extratimpurii gunoiul de grajd are efect redus asupra productiei. dar imbunatateste regimul termic al solului si conditiile fizice si biologice a acestora .

zeama bordeleza 0. cind tuberculii au eel putin 30 g se pot recolta .Curzate 0.in forma de T inters si rarite pentru musuroire In timpul rasaritului. care studiaza particularitatile biologice si modul rational de cultivare a vitei de vie.din cauza ca sunt inradacinate . Mana cartofului .in faza a doua .2%.starea de imburuienare.Actara0.1% .Decis 0.incepe cu prima prasila cind plantele au 15-20 cm inaltime iar bilonul este redus ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele Dupa 10-14 zile se executa al 2 lea prasit ( a doua bilonare ) cu bilonul mai mare decit la prima executie .05%.02%.a doua .Melody 0.concomitant cu lucrarea de rebilonare Erbicidele se pot administra si dupa rebilonare ..Dual se administreaza pe intrega suprafata in doze de 26 kg/ha .3%. cultura se grapeaza peste biloane cu grapa falsa sau cu grapa cu colti la care coltii sunt orientati spre inapoi fata de directia de inaintare pentru a evita vatamarea tuberculilor Cind plantele au 10 -15 cm se refac biloanele efectuindu-se si o prasila manuala In perioada de vegetatie se mai executa 2 lucrari de intretinere si de refacere a biloanelor Folosirea erbicidelor in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu bilon Erbicidele : Gesagard. .in perioada dintre plantat si rasarit .1 %.Fastac 0..dar necesita o prasila oarba cu cultivatorul echipat cu cutite speciale .Graparea se face cu grapa cu colti reglabili cu coltii orientata inapoi fata de directia de inaintare a agregatului pentru a evita vatamarea tuberculilor sau a coltilor acestora Prasilele .Afalon. Productia .de natura solului si de intervalul de la plantare pina la rasarire .05%.iar a treia la inceputul plantarii Numarul de grapari este in functie de umiditate.Acum este obligatorie si o prasila manuala pe rind cind se perfectioneaza si lucrarea de bilonare ( se face un bilon mai mare ) PlantatuI cu bilon .2'%.Regent 0.imediat ce se observa formarea crustei.2% Gindacul din Colorado .1%.exclude grapatul inainte de rasarire.4 frunze . INTRODUCERE IN VITICULTURA DEFINITIA SI CONTINUTUL VITICULTURII Termenul de viticulture deriva din limba latina: "vitis" = vita de vie "cultura" = cultivare.sunt lucrari de combatere a buruienilor dar si de refacere a bilonului Bilonarea .se combate cu : Turdacupral 0.Mancozeb 0.deja.3. Udarile la cartof se repartizeaza pe 2 faze de vegetatie : formarea tuberculilor ( cresterea stolonilor si tuberizarea ) si cresterea tuberculilor In prima faza se fac 3-4 udari prin asperiune si 2-3 prin brazde cu norme de udare de 400-650 mm.25%.40-80 t/ha.iar in faza a doua se fac 4-5 udari cu norme de 3 00-3 5 Omm in functie de textura solului si metoda de udare La inceput intervalul dintre udari este de 10-12 zile iar apoi de 6 .8 zile .Ridomil 0.in functie de destinatia pe care o au tuberculii si starea sanitara a plantelor . Recoltarea .Sencor.Pina la rasarire se executa 2-3 lucrari de grapare : prima imediat dupa plantare .Victenon 0. ingrijire Viticultura reprezinta o ramura de baza a horticulturii.

vitamine. IMPORTANTA VITICULTURII Valorifica superior fondul funciar: Vita de vie realizeaza rezultate foarte bune pe terenurile in panta.substante pectice. cultura vitei de vie. reprezintaprincipala.ecologia. ce sunt valorificatr rapid. reducerea eroziunii solului si continuarea proceselor de solificare. ere sa permita infiintarea unor plantatii viticole corespunzatoare.Venituri importante se obtin in special pentru struguri de masa. au ocontribute insemnata in alimentatia umana.prin diferite metode . ajungandu-se pana la 60% in Elvetia si Germania. morfologia si anatomia. evolutia si sistematica vitei de vie. care4 -realizeaza productii mari de struguri.Pe plan mondial. erodate. strugurii si vinul in special.Strugurii simustul. au Sursa de profit Sursa de hrana importanta . in conditiile realizarii unei eficiente economice ridicate. uneori. 47% din plantatiile viticole sunt amplasate pe terenuri in panta. biologia fi fiziologia vitei de vie carefundamenteaza tehnologiile de cultura. nisipuri si soluri nisipoase. singura sursa de venit.Prin cultura vitei de vie se realizeaza stabilizarea terenurile in panta. Tehnologiile de producere a materialului saditor viticol cu valoare biologica si tehnica ridicata. la preturi avantajoase. datorita continutului bogat in zaharuri simple saruri minerale.care sa asigure valorificarea conditiilor ecologice si a potetialului biologic al soiurilor cultivate. Tehnologia de infiintare si intretinere a plantatiilor viticole roditoare. fara cheltuieli suplimentare pentru prelucrare si depozitare.Pentru populatia din zona de deal.cu scopul de a pune in valoare potentialul biologic al soiurilor si de a realiza o eficienta economica ridicata Viticultura cuprinde trei parti distincte: Partea generala studiaza • originea. Produsele viti-vinicole. mai putin favorabile sau chiar improprii alter culturi. Cultura vitei de vie asigura obtinerea unor venituri importante Valoarea productiei obtinuta la hectar echivaleaza cu cea realizata pe circa 10 hectare de culture cerealiere.

al XlX-lea la care s-au asocit cele doua boli criptogamice de origine Americana. Vinul.5-2kg. unde o mare parte din populatie isi castiga existenta din aceasta activitate. principalul produs rezultat din struguri.asupra organismului uman un effect energizant. 0. prelucrate in industria alimentara: vinuri.Rolul peisagistic este mult mai accentuat cand vita de vie este cultivate in gopodariile populatiei.Dupa anul 1900 incepe refacerea si dezvoltarea viticulturii. Baza de materii prime pentru economia nationala Strugurii reprezinta material prima pentru o gama larga de produse vitivinicole. pe care vita de vie le intalneste in aproape toate regiunile tarii. fiind considerat un aliment si un medicament. Suprafetele ocupate cu vita de vie. valoarea alimentara fiind superioara. 1878). are un effect benefic asupra organismului uman. un kilogram de struguri echivaleaza cu l. criza care a fost depasita prin altoirea soiurilor europene pe portaltoi de origine americana. consumat rational (in special vinul rosu). au determinat o criza puternica in evolutia viticulturii. Atacul filoxerei de la sfarsitul sec. care sa corespunda criteriilor estetice. 2 kg. productiile obtinute. II de lapte. 1. deseori rustic. dulceturi. Un kilogram de struguri proaspeti furnizeaza organismului GOO-1200 calorii iar un kilogram de stafide pana la 2600 de calorii.5-0. tehnologile de cultura alicate au fost diferite in functie de conditiile social-economice a perioadelor istorice parcurse. prin conducerea in diverse forme . cartofi.suprafata cultivate cu vita de vie creste treptat./ha). Asigura locuri de munca Viticultura solicita un volum mare de forta de munca (80-100 z.8 kg carne. audeterminat ca viticulturea si vinificatia sa reprezinte o ocupatietraditionala in Romania. SITUATIA VITICULTURII IN ROMANIA Conditiile deosebit de favorabile de clima si relief . stafide. in jurul locuintelor. 3-5kg. de mere. Rol peisagistic Plantatiile viticole au si un rol peisagistic. de tomate. de pere. mana si fainarea. infrumusetand cadrul natural.o. este "cea mai sanatoasa si igienica bautura "(L>Pasteur. . compoturi. asigurand ocuparea fortei de munca din regiunileviticole. majoritatii fructelor si se apropie de cea a unor alimente de baza.0 kg. mineralizant reconfortant si chiar therapeutic. in care este cultivate vita de vie. si modificarea tehnologiilor de cultura.

ajungand un maxim de 300400 ha in anul 1971, dupa care s-a redus treptat , ajungandin anul 1990 la 223600 ha. Promulgarea legii fondului funciar (Legea 18/1991) si reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole au determinat cresterea suprafetelor viticole, dar aceasta crestere s-a realizat, in special, pe seama hibrizilor producatori direct!. Patrimoniul viticol al Romaniei, care cuprinde plantatiile de vii roditoare, terenuri in pregatire, pepinierele viticole era de 254400, in anul 2002, reprezentand 1,7% din suprafata agricola. Din suprafata ocupata cu soiuri nobile, soiurile pentru struguri de masa reprezinta 15400 ha (12,8%) iar soiurile pentru struguri de vin 108400 (87,2%). Semnificativ pentru viticulture romaneasca este situatia pepinierelor viticole, cu numai 121 ha (0,05%), a plantatiilor cu portaltoi cu circa 300 ha (0,12 ha), si a suprafetei ocupata cuplantatii tinere de 2151 ha (0,8%). Patrimoniul viticol se afla intr-un process de imbatranire evidenta Din totalul plantatiilor viticole roditoare de 242700 ha, 7739(23,8%), au varsta de pana la 20 de ani, iar!32387 ha (54,6%) au peste 20 de ani. Pentru mentinerea potentialului de productie al plantatiilor viticole este necesara o rata anuala de reinnoire a plantatiilor viticole de % (in jur de 10000 ha.

Zona viticola Pericarpatica Aceasta zona este cea mai intinsa corespunde centurii pericarpatice de dealuri sau coline si campiilor piemontane periferice acestora si cuprinde peste 50 % din suprafata viticola a tarii. Relieful este predominant deluros cu expozitii favorabile: estice, sudice si vestice si cu potential pedo-climatic de certa pretabilitate viticola. Zona este recunoscuta prin calitatea si finetea vinurilor albe in primul rand, secondate, mai ales spre sud, de cele rosii. Ea cuprinde 5 regiuni viticole: Regiunea viticola a Podisului Moldovei; Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor, Regiunea viticola a Podisului Getic, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Banatului, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Crisanei si Maramuresului. Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor Aceasta regiune viticola corespunde in cea mai mare parte cu zona piemontana dintre Valea Trotusului (Adjud) si Valea Prahovei (Ploiesti), desfasurata pe o lungime de 200 km si o latime de 5 -10 km. Este regiunea cu cea mai mare omogenitate a condifiilor ecologice, cu cel mai mare procent al utilizarii viticole pe unitate de suprafata (intre 25

- 75 % din terenul agricol) si cu cea mai mare productie de struguri la hectar din tara. Este regiunea cu cel mai tipic peisaj viticol din Romania. Relieful de campie piemontana, aplecata uniform sau in trepte largi spre exterior (alt. de 100 -300 m) este fragmentat de vai in suprafete cvasitabulare sau larg valurate colinar, cu expozitii favorabile culturii vitei de vie. Pantele versantilor sunt moderate (3 - 10°), dar local sunt mai accentuate (20 - 45°) cu procese deluviale mai intense. Climatul este temperat cu accente continentale favorabil culturii vitei de vie, in special din punct de vedere heliotermic: temperatura medie anuala este de 10° C (intre 9,5 si 10,5°), durata perioadei de vegetate 195 zile (185 - 210 zile), radiatia globala este de 120 - 130 kcal/cm2 )din care 85-90 kcal-cm2 in timpul vegetatiei), suma insolatiei reale din perioada de vegetate 1550 ore (1320 -1780 ore), suma temperaturilor active este de 3260° C (3120 - 3400° C), suma anuala a precipitatiilor este de 550 mm (intre 500 - 600 m), din care cea 350 mm cad in perioada de vegetatie. Temperaturile minime din timpul iernii coboara pana la -25-35° C si pun, in general, rar in pericol cultura vitei de vie (l-2ani din lO). Solurile cu utilizare viticola sunt cemoziomuri argilo-iluviale, soluri cenusii, soluri brun-roscate sau brurie-luvice si pe arii mai restranse rendzine, pseudorendzine si litosoluri. In aceasta regiune viticola exista 5 podgorii: Panciu, Odobesti, Cotesti, Dealurile Buzaului si Dealu Mare. Regiunea este specializata in producerea vinurilor albe si rosii de calitate superioara din soiurile: Feteasca alba, Feteasca regala, Aligote, Sauvignon, Pinot gris, Riesling Italian, Cabernet Sauvignon, Feteascd neagrd, Pinot noir §i Merlot. In regiune se produc si cantitati insemnate de struguri pentru masa in special din grupa Chasselas (mai ales in podgoriile Panciu, Odobesti, Cotesti) la care se adauga soiurile Muscat de Hamburg, Muscat de Adda, Coarnd alba, Coarnd neagrd si Bicane. Indrumarea tehnica este asigurata de Institutul de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie de la Valea Caiugareasca si Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Odobesti si Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasa - Buzau.

CULTURA VITEI DE VIE IN ROMANIA
Diversitatea factorilor fizico-geografici (ecologici), prezenta Munjilor Carpati, a Muntilor Apuseni, cursului Dunarii si a influentei Marii Negre, conduce la formarea unor ecoclimate regionale si la gruparea plantatiilor viticole in functie de vocatia naturala, traditie, conditiile social-economice, care personalizeaza un spatiu geografic, in unitati taxonomice: zone, regiuni, podgorii, centre si plaiuri viticole (V.D. Cotea si colab., 2000). Zona viticola reprezinta unitatea taxonomica teritoriala cea mai intinsa, mai putin omogena in privinta cadrului natural, din care se realizeaza o gama foarte larga de produse viti-vinicole. Specificul reliefului cu prezenta coroanei carpatice in mijlocul tarii, a impus delimitarea a trei zone viticole: Zona Intracarpatica, Zona pericarpatica si Zona DanubianoPontica.

Regiunea viticola este o imitate teritoriala de gradul II, subordonata zonei, caracterizata prin conditii morfo-pedo-climatice relativ asemanatoare, cu sortimente si directii de productie viti-vinicole specifice. Podgoria este unitatea traditionala, de gradul III, subordonata ierarhic regiunii. Ea se caracterizeaza prin condifii specifice de clima, sol §i relief, prin soiuri cultivate, prin metode de cultura si procedee de vinificare folosite, care in ansamblu, due la obtinerea unor productii de struguri si vinuri cu insusiri asemanatoare. Central viticol este, obisnuit, inclus in spatiul unei podgorii, iar uneori in afara acesteia, cand isi pastreaza un anumit grad de independenta. Se caracterizeaza prin factori specifici de clima, sol si sortiment, precum si prin conditii agrotehnice si tehnologice asemanatoare. Centrul viticol este mai restrans teritorial si mai specializat decat podgoria. Plaiul viticol constituie unitatea elementara, cea mai restransa teritorial si cea mai omogena ecologic si viti-vinicol.

CARACTERELE MORFOLOGICE, PARTICULARITATILE BIOLOGICE ALE VITEI DE VIE
Vita de vie este o planta lemnoasa multianuala, formata din aceleasi organe pe care le intalnim la toate plantele superioare: radacina, tulpina ramificatii lemnoase anuale si multianuale, muguri, lastari,frunze, carcei ,inflorescente si flori. Lasata in stare libera ea creste si se dezvolta ca o liana, atingand ,uneori ,lungimi de cativa metri. Luata in cultura si supusa an de an operatiilor de taiere, vita de vie isi reduce habitusul si capata forma de tufa, cunoscuta in practica viticola sub denumirea de butuc.

Consideratii generale

RECUNOASTEREA PARTILOR MORFOLOGICE ALE BUTUCULUI
Organele lemnoase ale butucului de vita de vie se grupeaza in doua mari sisteme: sistemul subteran si sistemul aerian. Alcatuirea morfologica a sistemului aerian este diferita in functie de forma de conducere a vitelo in plantatii (joasa,

care a fost ingropata in pamant la plantarea vitei de vie. La vitele inmultite pe cale vegetative (butasi sau marcote) sistemul subteran este format din: . pe ea se formeaza radacinile secundare. Radacinile din etajul superior (superficiale) sunt raspandite in straturile superficiale ale solului pana la adancimea de -10 cm. in raport cu varsta butucului. absorbtia si transportul apei si sarurilor minerale.tulpina subterana .productia si calitatea acesteia. avand un aspect etajat. care se formeaza in dreptul nodurilor de pe . Grosimea tulpinii subterane este cuprinsa intre si 10 cm. normali.radacina . in functie de modul de inmultire a vitei de vie(prin butasi.portiunea de mijloc a tulpinii subterane sunt mai putin numeroase decat radacinile . inalta).radacina La vitele inmultite pe cale generative (prin seminte) sistemul subteran este alcatuita din: . Alcatuirea sistemului subteran: Radacina reprezinta un organ vegetative de baza a vitei de vie care asigura ancorarea in sol a butucului. RADACINA (sistemul subteran) Sistemul radicular este reprezentat prin totalitatea radacinilor de varste si ordine diferite ale butucului.colet Tulpina subterana reprezinta portiunea de butas sau de marcota." Radacinile din etajul mijlociu.semiinalta. seceta si sunt distruse annual prin lucrarile adanci. La vitele provenite din seminte . lungi)obisnuit fiind de 20-40 cm.Lungimea tulpimi subterane variaza in raport cu procedeele de inmultire a vitei de vie (butasi scurti.Radacina influienteaza vigoarea de crestere a partii aeriene. care se aplica solului in plantatiile de vita de vie.constanta fructificarii si longetitatea plantatiilor. iar cea a sistemului subteran. marcote.Din samanta se formeaza mai intai radacina principala care creste si se adanceste in sol ca un pivot. Baza tulpinii subterane este ingrosata si poarta denumirea de calcai. depozitarea unor substante de rezerva. vite altoite). cu scopul de a favoriza dezvoltarea radacinilor de la nodurile inferioare ale tulpinii subterane. sistemul radicular este pivotant si isi are originea in radicula embrionara. Din punct de vedere practice aceste radacini nu sunt importante deoarece sunt afectate de inghet. La vitele inmultite pe cale vegetative radacinile sunt dispuse de-a lungul tulpinii subterane si grupate in zona nodurilor. Aceste radacini se elimina in primii dupa plantarea vitelor prin lucrarea de copcit.

pana la 'ordinele VII-IX de ramificare . cu rol de fixare a butucului si depozitarea substantelor de rezerva. Radaciniledin etajul inferior. Odata cu inaintarea in varsta a vitelor sistemul radicular se dezvolta si exploreaza un volum tot mai mare de sol. care asigura plantei o mai buna aprovizionare cu apa si substante nutritive. deoarece pe acestea se gasesc perisorii absorbanti. 2).5 .Radacinile de ordinal I-V sunt radacini groase. inmagazinarea substantelor de rezerva.insa mai lungi si mai groase. etc. 2 ori mai gros decat radacina principala (fig. etc.in primii ani de plantare numarul radacinilor este foarte mare(60-70 radacini). Functiile radacinii Radacina are un rol important in fixarea plantei in sol.Radacinile de ordinele VI-IX reprezinta zona active a sistemului radicular. in absorbtia si transportul apei si substantelor hranitoare (nutritive). de schelet. la 20-60 cm adancime. respiratie.. Coletul reprezinta zona de trecere de la radacina la tulpina si este de cca. la vitele tinere la 20-25 me la vitele batrane. de la 4. Cea mai mare importanta o au radacinile bazale. o rezistenta mai mare la seceta. de ordin superior.me. Butucii mature prezinta numai 4-5 radacini principale si o masa mare de radacini subtiri. tertiare. care se formeaza in dreptul calcaiului tulpinii subterane sunt eel mai puternic dezvoltate si au un rol foarte important in hranirea butucului.superficiale . Radacinile care pornesc direct din tulpina subterana a butucului se numesc radacini principale. Pe acestea se formeaza radacini secundare. Majoritatea radacinilor la vita de vie se gasesc raspandite in sol. La vitele tinere . pe o raza de 1. cresterea in lungime si grosime. .3 m in jurul butucului. avand un rol important in hranirea butucului.

Punctul de altoire se intalneste numai la vite altoite. Scaunul butucului se intalneste la vitele cultivate sub forma de tufa joasa sau semiinalta (capul inaltat) si reprezinta partea ingrosata din partea superioara a tulpinii aeriene. Ramurile_care se formeaza direct pe tulpina butucului sunt ramuri de ordinul I.mugurii . In mod obisnuit punctual de altoire este situate la suprafata soluluisi sej recunoaste datorita ingrosariitesutuilor tulpinii in zona respective . tulpina butcului este mentinuta prin taiere la lungimea de 20-30 cm. care poarta ramificatii (elemente de rod) numai la varf si au o .coroana Din grupa organelor verzi fac parte: .Lungimea tulpinii este diferita. de regulS. 8). numite coarde (fig.lastarii . Ramurile de schelet au varsta mai mare de doi ani si sunt denumite brate sau cordoane.Sistem radicular la a vit obtinuta din samanta PARTEA AERIANA A BUTUCULUI Partea de deasupra solului (sistemul aerian)la vita de vie este alcaruit din organe lemnoase si verzi. numai la vitele conduse in forma clasica sunt ramuri de ordinul I. lungima tulpinii este mai mare de 100 cm.frunzele .la vitele conduse in forma joasa.punctual de altoire . Din grupa organelor lemnoase fac parte: . pe care se afla ramurile tinere de 1-2 ani.scaunul butucului . .carceii . .la vitele conduse sub forma inalta. marcand zona de trecere de la j tulpina subterana la tulpina aeriana a butucului. 2 .la vitele conduse in forma semiinalta. deasupra solului. aflate pe tulpina.Acesta se formeaza in urma taierilor aplicate an de an vitei de vie. de schelet.Fig. in functie de forma de conducere a vitelor in plantatii: .inflorescentele (cu florile) . Brajele prezente. Coroana cuprinde toate ramurile de ordine si varste diferite.strugurii (cu boabele) Tulpina aeriana (trunchiul) reprezinta continuarea tulpinii subterane a butucului. sub forma unei galme. tulpina are lungimea de 60-80 cm. 7. prin care se opreste cresterea in lungime a tulpinii.tulpina propriu-zisa .

cordonul.bra {lung.-f_** . fr-l • • * .scaunul butucului. 'f f f f if V { I 'I :l *. c . e .punctui de altoire.bratscurt (color). d . d .. 7 .coarda de doi ani.tulpina subteran b .coa rd a d e f u n an . c . g – coarda de un an Fig.Elementele lemnoase ale butucului fa form a clasic ade cultura a . -.tulpina.punctul de b altoire..coarda de doi ani. f.s».E lem entele lem noase la fonrm ele inalte de culture: a tulpina subterana . 8 .*> *. e .r—. p^ * Fig. ! '< f\ T i -^ .

dupa 5-8 ani. a nodurilor si internodurilor evidente. la care coardele anuale prezinta muguri fertili indiferent de vatsta lemnului pe care se formeaza. format din straturi succesive de scoarta secundara. brate si cordoane se observa un. Bratele sunt temporare daca se inlocuiesc dupa 3-5-8 ani sau permanente. Coardele anuale sunt cele mai tinere elemente lemnoase ale butucului.. in curs de exfoliere si poate servi ca adapost pentru diferiti daunatori ai vitei de vie. sunt inlocuite cu altele mai tinere. Acestea au culoarea cenuaie deschisa a scoartei. o fertilitate inferioara celor de pe coardele roditoare (M. Ele sunt subtiri (8-12 mm) si au 1-3 m lungime. prezentei mugurilor vizibili. S-a observat si in cazul unor soiuri vinifera (Feteasca alba. Mustea. Ritidomul este ' format din tesuturi moarte. Exceptie de la aceasta regula fac hibrizii direct producatori. Numarul bratelor pe butuc este variabil. Numarul cordoanelor pe butuc este mai mic decat cel al bratelor. Coardele roditoare sunt cele formate pe lemn de doi ani si de reguia numai acestea formeaza muguri fertili.. Bratele. cand sunt scurte (30-50 cm) groase si rigide. de aceea se recomanda ca acesta sa fie indepartat odata cu taierea in uscat. de la 1-2. grosimea de 10-20 mm. 1998). prezenta mugurilor fertili pe coardele lacome.. cand sunt mai lungi (80-100 cm). noduri putin evidente si nu prezinta muguri vizibili. elemente semipermanente ale butucului. sunt ramuri de ordinul I. ele. . Cordoanele sunt. rar mai mare. de regula. usor datorita culorii galben-roscat (cu diferite nuance in functie de soi) a scoartei. Sub stratul mai tanar de scoarta secundara se afia muguri dorminzi. care poarta ramificatii (elemente de rod) pe toata lungimea si au o pozitie mai mult sau mai putin orizontala. de regula.corcani". pana la 4-6. cu rol important in regenerarea butucului. * . mai subtiri si mai elastice.cotoare". rareori mai multe.ritidom multistratificat. brate. Coardele neroditoare (lacome) sunt crescute direct pe elementele de schelet ale butucului(tulpina. Coardele de dot ani se mai numesc . cand sunt mentinute pana la defrisarea plantatiei.punti de rod" deoarece poarta coardele anuale roditoare.pozitie mai mult sau mi putin verticala. Tamaioasa romaneasca). care incepe sa se exfolieze. Coardele anuale pot fi roditoare sau neroditoare (lacome). Cordoanele prezente numai la formele inalte de conducere a vitei de vie. Pe tulpina. se recunosc. in functie de dimensiuni si elasticitate poarta denumiri diferite in practica viticola: * . de obicei este 1 sau 2. cordoane) si provin din muguri dorminzi. insa acestia au.

Coardele rezultate din acesta. sau de a completa sarcina de rod in cazul in care butucul a fost afectat partial. iar alta parte sunt scurtate la diferite lungimi. Huglin (a ca . * cep de siguranta. care poarta denumiri specifice in viticultura.cep de rod. cepul poate fi: * cep de rod.ceo de siauranta rodire. rezulta astfel elemente lemnoase noi. b .coarda de rod m ijlocie. e . toamna se protejeaza partial sau total si au rolul de a reface butucului in cazul distrugerii partii aeriene de temperaturile scazute din timpul iernii.form a Prin taierea clasica. c . g § de coarda de rod lunaa.1959) afirm P. prezent numai la butucii condusi in forma semiinalta sau inalta de conducere. la care este supusa anual vija de vie. 9). 9 .veriaa de rod: i . B . a . Elementele lemnoase care rezulta pe butuc la taiere Fig. h . atribuite in special dupa lungimea acestora exprimata in numar de ochi (fig. .form a Tnalta. respectiv a productiei de struguri.bici. situati in zona de cultura semiprotejata sau protejata. o parte din elementele lemnoase anuale sunt indepartate.calara. rezulta prin scurtarea la 1-3 ochi a unei coarde aflate la baza butucului.mugurii de pe coardele lacome posedS aceeasi capacitate de rodire ca si cei de pe coardele de rod cu aceea§i putere (vigoare) de crestere". rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de 2-3 ochi si are ca scop formarea lastarilor fertili. f. i .coarda de rod scurta..cordi^S . d . * cep de inlocuire (substitute) rezulta prin scurtarea unei coarde lacome (sau a unei coarde roditoare aflata in apropierea bratului sau cordonului) la lungimea de 1-2 ochi si are rolul de a forma coarde de rod pentru anul urmator. Dupa coarda din care pro vine si rolul pe care il indeplineste pe butuc.E lem entele lem noase rezultate pe butuc la taiere: A .cep de rezerva. Cepul rezulta prin scurtarea unei coarde anuale la lungimea de 1-3 ochi.

Cordita de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la 4-7 ochi. In unele tari (Bulgaria. in acest caz veriga de rod este denumita disparata. iar lemnul vaselor de lumenul este mic. bratelor) butucului si cepi de rezervi. Coarda de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de eel putin 8 ochi. legal de acesta printr-o portiune scurta de lemn de doi ani. In unele situatii. 10). caz in care veriga este numita veriga bulgareasca. In functie de lungime. o nuanta mai inchisa la culoare (datorita acumularii in cantitate mai mare a substanjelor de rezerva). este de fapt o cordita (lungimea de 4-7 ochi) situata in spatele unei coarde de rod. Aceasta veriga este tipica sau adevarata. . ambele elemente situate pe aceeasi portiune de lemn de doi ani. cand are 13-16 ochi. in urma aparitiei golurilor. la forma clasica mai pot fi identificaji cepi de coborare. La noduri tesuturile sunt mai bine dezvoltate. Se recurge la calarasi in cazul butucilor cu brate insuficiente sau degarnisite. lunga. ambele elemente aflate pe acelasi lemn de doi ani.3 chiar 4 mm faja de internod. Elementele lemnoase prezentate anterior pot fi situate separat pe butuc. ci undeva in apropiere. formata dintr-o coarda lunga de rod aflata in varful unui brat lung. de regula. cu insuficient lemn anual. la forma clasica. lungimea calarasului este de circa jumatate din lungimea coardei de rod. Republica Moldova) pentru asigurarea lemnului de inlocuire la baza coardei de rod se lasa 2 cepi. M arimea si aspectul lor constituie caractere de specie si soi. din noduri §si internoduri (fig. mijlocie. plasafi la baza brafelor. Nodurilereprezinta portiunile ingrosate. Coarda anuala este formata. aflate pe lungimea coardei. Biciul permite folosirea spafiului liber ramas intre butuci. Biciul este o asociajie de elemente lemnoase. Nodurile au o grosime mai mare cu 2. Morfologia coardei. cand are 17-20 ochi si foarte lunga cand are peste 20 ochi.Pe langa aceste tipuri de cep. au rolul de a forma lemn care sa permits atunci cand este nevoie inlocuirea bratelor. mai bogate in substance de rezerva. prin intermediul carora se formeaza lemn pentru apropierea (coborarea) de sol a elementelor (tulpini. cepul de inlocuire nu poate fi format pe aceeasi porjiune de lemn de doi ani. sau pot forma asociatii: Veriga de rod reprezinta un cuplu format dintr-o coarda (cordita) de rod si un cep de inlocuire cu pozitie inferioara. cand are 17-20 ochi. coarda poate fi scurta. Calarasul prezent. intalnita numai la forma clasica. lunga. cand are 8-12 ochi.

conditiile pedoclimatice si tehnologia aplicata. sau a calusului la punctul de altoire. la nodul cu carcei: b .Coarda anuala: a . in partea inferioara. se afla ochiul de iarna. iar sub acesta cicatricea lasata de frunza la cadere. Pinot gris). Grosimea internodurilor oscileaza mai pu|in. 11 . cand diafragma are forma de triunghi dispus cu varful opus mugurelui (fig. care sunt folosite la pornirea in vegetatie. alaturi de ochiul de iarna se afla copilul lemnificat. Dimensiunile internodurilor depind de mai multi factori: specia sau soiul de vita de vie.nod: b .' Diafragma indeplineste rol mecanic (atribuie rezistenja coardei). lungimea internodurilor create de la varf si de la baza spre mijloc (sunt mai lungi cele formate in conditii climatice favorabile). daca se face o sectiune longitudinals prin rod. 11). sau partial.10 . campurile sau meritalele reprezinta portiunea de coarda cuprinsa intre doua noduri. de asemenea sunt mai lungi internodurile delimitate de carcei.Prezenta diafragmei in zona nodului: a . de regula. Diafragma intrerupe complet canalul medular la nodurile care prezinta carcei (putand avea forma plana.In dreptul nodului. la nivelul ei se depoziteaza substante Fig. internodurile sunt mai lungi si mai groase la speciile americane folosite ca portaltoi (15-20 cm) si mai mici la varfele roditoare europene la care lungimea internodurilor este cuprinsa intre 5-8 cm la soiurile slab viguroase (ex. dispusi intermitent (la Vitis viniferd) se intalnesc carceii in partea superioara si pedunculii strugurilor (ramasi dupa recoltare). Internodurile. se observa ca in dreptul nodului canalul medular este intrerupt de un tesut lemnos numit diafragma. la nodul lipsit de carcei culorii ei da indicatorii privind rezistenta vitei la temperaturile scazute din timpul iernii. Pe aceea§i coarda.diafragma plan-concava. formarea radacinilor adventive Fig. intre 8-12 mm.internod de rezerva (amidon). 10-12-15 cm la soiurile viguroase (ex. Opus mugurilor. examinarea in primavara a triunghiulara. in pozitie laterala.diafragma Diafragma este sensibila la ger. atunci cand acesta isi matureaza suficient lemnul pana la intrarea in perioada de repaus. este cuprinsa. Cramposie). Culoarea scoartei este caracteristica la caderea frunzelor. dupa . Internodurile prezinta particularitati morfologice diferite in functie de specia si soiul de vita de vie. planconcava sau plan-convexa). In general.

Incepand cu nodurile 2-5 de la baza lastarilor fertili. 13 Lastarul tanar la Vitis vinifem:a . altern 'si distih. iar in axila acestora se dezvolta mugurii.nod. La varf lastarul prezinta apexul (mugurele terminal) si internoduri foarte scurte. opus frunzelor. Originea lastarilor poate fi: Fig. 12). aspect cunoscut si sub numele de dorso-ventralitatea coardei: Lastarii sunt ramuri tinere. in varsta de pana la un an. pana la lemnoasa (inainte de caderea frunzelor).inflorescenta. pana la cafeniu-inchis (Muscat Ottonel). prezentand patru parti distincte (fig. vinetie etc. cu dispunerea runzelor pe cinci ortostihuri. Caracterele morfologice ale lastarilor (dimensiuni. dupa formula 2/5. Aspectul internodurilor poate fi striat (ca la majoritatea soiurilor). aspect) sunt asemanatoare coardelor.intemod. . iar deasupra acestora nodurile poarta carcei. cu diferite nuanje (roscata. lastarul are o forma pentagonala in sectiune transversala. cand provin din gemula embrionului.frunza.care se degradeaza sub acjiunea factorilor de mediu. cand provin din mugurele principal al ochiului de iarna. cu o consistenfa erbacee (in primele faze de vegetable). Pana la paritia primului carcei (nodul 4-11). tertiari. Ei sunt alcatuiti ca si coardele din noduri ai internoduri (fig. secundari (de inlocuire). la noduri. d . neted (Riparia gloire) sau paros (Riparia tomentosa). se observa ca aceasta nu are o forma circulara. Daca se examineaza o coarda in sectiune transversala. ea variaza de la galben-deschis (Riesling italian) la galben-roscat (Feteasca alba). de culoare verde. cand provin din mugurii situati pe organele lemnoase ale butucului. formati din mugurii secundari. mugurii tertiari ai lacomi din mugurii dorminzi situati pe elementele de schelet ale butucului. b . in care se transforma. e .) in functie de soi. La noduri se afla frunzele dispuse solitar.copil. * vegetativa. 13).carcei * generative. In functie de mugurii din care se formeaza lastarii pot fi: principali. se gasesc 1-5 'inflorescente (de regula 2). c . ci asimetrica. dupa primul carcei lastarul capata forma specifica cu dispunerea distiha a frunzelor (1 /2 ). f . acoperite de frunzulite suprapuse.

reprezentate prin varfuri de crestere. Alexandrescu I. Ei au forma conica si sunt considerati lastari scurti. C . A .). Pozitia lastarilor pe butuc este la majoritatea soiurilor mai mult sau mai putin pendula (dupa ce ating lungimea de 50-60 cm). cu un singur con vegetativ. §i Toma C. 16) M ugurii apicali(terminali) sunt muguri sim pli. Mugurii la vita de vie se formeaza pe lastari la noduri.Dupa fertilitate. provizorii. odata cu aparitia temperaturilor scazute.lastar alcatuiti din2 . M ugurii axilari (laterali) se gasesc pe lastari Fig.muguri coronari. fiind alcatuiti din meristeme care prin diviziuni succesive. din mugurii de copil. in axila frunzei si pot fi solitari (cu un singur con de crestere). 1988): coardelor de un an. se lemnifica treptat incepand cu internodurile de la baza.. mugurii pot fi: apicali. lastarii pot fi: fertili. numitul"ochi". sau grupaji cate 2-9 sub un invelis de protectie comun. la inceput erbaceu. asa cum sunt mugurii apicali. 1985). la unele soiuri poate fi erecta (Columna. uneori din mugurii secundari ai sterili. cand poarta inflorescente ai provin de regula din mugurii principali. B .. lipsiti de inflorescence. la completarea sarcinii de rod si chiar a producjiei la soiurile cu copili fertili (Perla de Csaba. 1980). formeaza viitoarele parti componente ale lastarului (Zanoschi V. Lastarul. alcatuind un complex mugural. asigurand cresterea in lungime a acestora. la subsuoara frunzelor.lem n bianual. Regina viilor etc. formati in timpul vegetatiei. Clasificarea mugurilor se poate face dupa mai multe criterii: 1. cunoscut in practica viticola sub denumirea de "ochi" (O§lobeanu M. situati in varful lastarilor si copililor. Copilii sunt lastari anticipati. axilari. MUGURII Mugurii sunt organe verzi. mugurii coronari si mugurii dorminzi. Rkatiteli).Am plasarea m ugurilor si copil la subsuoara fiecarei frunze si la nodurile pe lastar (dupa M artin T. prin intermediul carora are loc reluarea ciclului biologic anual al vitei de vie. §i colab. varful lastarului cu internodurile nematurate) si se transforma in coarda.muguri axilari M ugurii coronari (unghiulari) sunt m ugurii . 16 . cand provin din mugurii tertiari ai dorminzi. lastarul pierde parjile erbacei (frunze. in stare embrionara. iar la sfarsitul toamnei.9 muguri sim pli si formeaza asaprincipal. Dupa pozijia lor pe lastar sau pe coarda.. coronari §i dorminzi (fig. D .. Acesti muguri sunt complecsi. Copilii prezinta importanta la formarea rapida in verde a butucului.

cea mai importanta. 22): nervura mediana (N1) care se afla in prelungirea petiolului. 1974). formand o retea dens. Morfologia frunzei. doua nervuri laterale superioare (N2) si doua nervuri laterale inferioare (N3).. 1985. care se insera la nodurile tulpinilor si ramurilor. folosite in ampelografie. 1995). crestere limitata. structura dorsaventraia. ultimele ramificatii se anastomozeaza. Punctul de legatura intre petiol si teaca se numeste punct petiolar. alcatuita din limb. cum ar fi distrugerea din anumite motive a unei parti a butucului sau taieri severe care genereaza un dezechilibru intre sistemul radicular si cel aerian (Zanoschi V. primordiile foliare apar acropetal in lungul apexului. La baza frunzei exista doua stipele caduce. cordoane) si acoperiti de tesuturile secundare ale scoartei. Dispunerea firunzelor pe lastar se face altern. sunt dispusi la nodurile elementelor de schelet si semischelet (tulpina. cu excepjia lastarilor embrionari. Ontogenetic frunzele se dezvolta pe seama meristemului apical al tulpinii. toate avand ca origine punctul petiolar. durata relativ scurta de viata. Limbul (lamina) este partea latita a frunzei. Ramificarea nervurilor principale se face dupa tipul penat. reprezentand rezerva de muguri a butucului. cu formarea nervurilor secundare si tertiare etc. proveniti din mugurii secundari si tertian ai ochiului de iarna ramasi inactivi. Frunza la vita de vie este simpla. Limbul prezinta o nervatiune palmata formata din cinci nervuri principale (fig. sunt muguri simpli. distih (dupa formula 1/2). au o fertilitate redusa si prezinta o rezistenta la ger mai buna de cat m ugurii axilari. la care primele 4-11 frunze (pana la primul carcel) sunt dispuse dupa formula 2/5. Tardea C.. Ei raman in stare de repaus o perioada nedeterminata si pornesc in vegetate numai in cazuri speciale. si Toma C. petiol si teaca. au o form a ascutita (unghiulara). brate. deoarece realizeaza functiile specifice si intrunejte caracterele cele mai importante. si Dejeu L. FRU NZA Frunza este un organ lateral al tulpinii. de aceea pot servi la refacerea butucului in cazul in care mugurii ochiului de iarna au fost partial sau total afectati de ger (Atanasiu C. completa.dispusi de jur im prejurul bazei lastarului sau a coardei in forma de coroana. Mugurii dorminzi sum muguri microscopici. .. si colab. cu simetrie bilateraia.

lobi laterali superiori situati intre sinusurile laterale superioare si inferioare si lobi laterali inferiori. . care pot fi superioare (intre N1 si N2) si inferioare (intre N2 si N3) si o deschidere in zona punctului pefiolar numit sinus petiolar. deosebindu-se: lobul median.Intre nervurile principale se observa niste intranduri numite sinusuri laterale. aflafi intre sinusurile laterale inferioare si sinusul petiolar. Portiunea de limb delimitata de doua sinusuri poarta numele de lob. delimitat de sinusurile laterale superioare.

cordiforma. rareori petiolul se afla in continuarea limbului. orienteaza lunbul spre lumina. asigura legatura intre limb si tulpina. reniforma. Forma limbului. iar cele inchise pot fi complet inchise (lobii acopera complet sinusul) sau elipsoidale. cand are sub 10 cm (Traminer. forma. CARCEI . Limbul prezinta. cand are 10-15 cm (majoritatea soiurilor: Feteasca regala. desimea. Marginea limbului poate fi dinjata. perozitatea etc. Petiolul are culoarea verde cu nuante rosietice si vinetii si poate forma cu limbul un unghi obtuz. Dintii pot avea o succesiune regulata. rigiditatea lor. poate fi orbiculara. lungimea. atat frunzele cat si lastarii se coloreaza in rosu-violaceu intens. mai inchisa pe partea superioara si mai deschisa pe cea inferioara. limbul poate fi: glabru. de regula slab dezvoltate si caduce (P. pufos. masurata intre punctul petiolar si varful mucronului). mijlociu. limbul este mic. Chasselas dore). amortizeaza socul mecanic produs de diferiti factori. Culoarea limbului este verde cu diferite nuante. cele mai importante sunt: marimea. septalobat (Ceau§) si multilobat (Chasselas cioutat). La baza frunzei se afla doua stipele. are lungime si grosimea variabila si o forma semicirculara. de obicei grupati cate 2-3 (Muscat de Hamburg). umflata de la baza petiolului. Teaca poate acoperi 1/2 sau 2/3 din circumferinja lastarului. mai ales spre varf (soiurile aromate). cand au varful rotunjit situaji perpendicular pe limb. peri. trilobat (Afuz Ali). data de raportul dintre lungime si latime si valoarea unghiurilor dintre nervurile principale. in functie de specie si soi. care fac obiectul ampelografiei. avoidale. limbul poate fi: intreg (Cramposie). scamos. iar la soiurile tinctoriale (AlicanteBouschet). Forma sinusurilor. culoarea si aspectul.Limbul prezinta caractere specifice soiului. cu o adancime longitudinaia in forma de jgheab pe fata dinspre lastar. lobia. U sau lira. dintatura. mare. prin care frunza se insera pe lastar in dreptul nodului. a celor rosii o culoare rosietica cu diferite intensitati. in functie de prezenta. 1956). drept sau ascujit. perpendiculari pe limb (Aligote). foarte mare. cuneiforma si pentagonala. forma si adancimea sinusurilor. Sinusurile pot fi inchise i deschise. pot avea aceeasi culoare cu limbul sau o nuanta usor galbuie. catifelat sau pantos. in special pe partea inferioara. Teaca reprezinta partea latita. cand dintii sunt ascutiti si orientati spre varful limbului (majoritatea soiurilor) i crenata. cand are 15-20 cm (Ceaus. Sinusurile deschise pot avea forma de V (superficiale). Dintii situati in varful nervurilor principale (lobilor) sunt mai mari. Toamna frunzele soiurilor „albe" capata o culoare galbena-ruginie. In functie de numarul de lobi (de sinusuri laterale) pe care ii prezinta. Petiolul este partea care sustine. pentalobat (Feteasca alba). ascutiti. Dodrelabi). Dupa marine (exprimata de obicei ca lungime. serata. circulare. Pinot). triunghiulare. cand are peste 20 cm (Riparia gloire). sau neregulata (Cadarca). poarta numele de mucroni si sunt caracteristici soiurilor. cand dintii sunt mici. Galet.

dureaza de la formarea mugurelui pana in primavara anului urmator.f. in functie de soi. ramificatii de diferite ordine si flori. C. urmeaza until sau mai multe noduri fara carcei).buton floral observa un nod. ramificatie. avand dispozitie si origine similara carceilor. • Coeficientul de fertilitate absolute(c. sau cu 2. iar in momentul in care intalnesc un suport. dupa care acestia pot fi dispusi: continuu (la fiecare nod). 24 . opus frunzelor. incepand cu nodul 3-5. Formarea inflorescentelor parcurge doua etape: prima intramugurala. ereditar.ramificatie de ordinul III. Pe lungimea lui se floral. fiind alcatuita din (fig.a. coeficientul de fertilitate relativ are valori mai mici. E . opus frunzelor.rahis. O inflorescenta este complet formata inainte de inflorit. 24): peduncul. se infasoara in jurul acestuia. IN FLO R ESC EN TA Florile la vita de vie sunt grupate in inflorescenta care este un racem compus de dichazii.r. F .Alcatuirea inflorescentei: A . ca la Vitis labrusca.peduncul. unde .f.ramificatie de ordinal II.f. la sectia Muscodinia. in caz contrar se usuca si cade. D cilindric. dupa pornirea mugurelui in vegetatie. discontinuu uniform (dupa doua noduri cu carcei urmeaza un nod fara carcei). avand aceeasi origine cu inflorescenjele.ramificatie de ordinul I. caracteristic speciei Vitis vinifera si discontinuu neuniform (dupa mai multe noduri cu carcei. Inflorescentele se intalnesc pe lastarii proveniti din mugurii principali (uneori mugurii secundari). H . variabil ca lungime. Primele 1-4 noduri (la lastarii vegetativi) sau 4-11 noduri (la lastarii generativi) sunt lipsiti de carcei. de multe ori subunitare. Pe un lastar se formeaza 1-5 (de cele mai multe ori 2) inflorescence.acin diferite nuante. Pedunculul reprezinta portiunea cuprinsa intre insertia pe lastar si prima Fig. glabru sau pufos.a. Pedunculul este mai mult sau mai putin B . C . Pentru a caracteriza fertilitatea soiurilor in practica vitica se folosesc urmatorii indicatori: • % de lastari fertili. in timp ce C.ramificatie sub forma de carcel. intalnita la hibrizii dintre Vitis vinifera si Vitis labrusca. Initial carceii au o consistent erbacee.a.)=Nr de inflorescente / Nr de lastari fertili ≥1 • Coeficientul de feritiliate absolute(c. constituie un caracter mai stabil. este influentat de conditiile naturale si tehnologice. in care se formeaza primordiile de inflorescenta (rahisul si ramificatiile acestuia) si a doua extramugural.)= Nr de inflorescente / Nr total de lastari>/<1 Coeficientul de fertilitate absolut are valori eel putin unitare. uneori 3 ramificatii la Vitis vinifera. G . crescand mai incet pe partea de contact si mai repede pe partea opusa si se lignifica. Carceii pot fi simpli (fara ramificatii). de culoare verde sau rosu cu . in care se dezvolta scheletul inflorescentei si se formeaza florile.Carceii sunt organe de agatare inserate pe lastar in dreptul nodurilor.f.

Forma. la acela§i nivel sau la nivele apropiate. de la 2. densitatea boabelor etc. in medie intr-o inflorescenta sunt 100-400 flori. La unele soiuri (Selection Carriere. Strugurii sunt formati din ciorchine si bace. . Forma strugurilor este data de raportul dintre lungimea ramificatiilor secundare formate pe rahis si poate fi cilindrica. semilignificat (Coarna neagra). conica. In varful pedicelelor se afla bureletul. urma'toarele doua ramificatii sunt dispuse de asemenea opus. chiar a treia ramificatie. numarul acestora putand ajunge pana la 1000. rezultat prin cresterea dimensiunilor receptaculului floral. verde-cafenie sau rosie. uneori mai dezvoltata ai poarta numele de aripa.D. Dispunerea in continuare a ramificatiilor de ordinul I pe rahis se face obisnuit in spirala. variaza cu soiul. pedunculul poate fi lignificat (Aligote). ramificatiile sunt dispuse de la inceput in spirala. utilizat in amelografie. sau erbaceu (Kis Mis). cilindro-conica sau ramuroasa. cilindro-conica. dar in plan perpendicular fata de perechea anterioara. 1965). mici (intre 6-10 cm).5 cm (Feteasca alba) pana la 7-8 cm (Afuz-Ali). Forma inflorescentelor poate fi: cilindrica. Rahisul sau axul inflorescentei se afla in prelungirea pedunculului. forma. mici (6-10 cm lungime si 50-100 g greutate). marimea si culoarea bureletului poate fi caracteristica pentru unele soiuri. in functie de soi. din acest punct de vedere Strugurii pot fi: foarte mici (sub 6 cm lungime si 50 g greutate). Rahisul sau axul strugurelui se afla in continuarea pedunculului si poarta ramificatii de diferite ordine. conica sau ramuroasa. mari (18-24 cm) si foarte mari (peste 24 cm). culoarea verde. Urmatoarele doua ramificatii sunt dispuse opus pe rahis. uneori mai mult (D. Oprea. tehnologie etc. conditiile climatice si tehnologia aplicata. O inflorescenta contine un numar variabil de flori. datorita caracterelor morfologice: marimea. mari (18-24 cm lungime si 250-500 g greutate) si foarte mari (peste 25 cm lungime si peste 500 g greutate).. Marimea strugurilor se apreciaza dupa lungime si greutate. Prima ramificatie aparuta pe rahis este mai lunga. La Aramon. Bakator). Strugurii reprezinta al doilea organ ca importanta (dupa frunza). pe care se inserti pedicelele boabelor.uneori se formeaza un carcel si de unde se poate rupe usor inflorescenta sau strugurele. STRUGURII Fructul la vita de vie este compus din totalitatea bacelor formate prin dezvoltarea ovarelor florilor ce alcatuiau inflorescenta si se numeste strugure. mijlocii (10-18 cm lungime si 100-250 g greutate). La maturitatea deplina a strugurilor. Pedunculul are o lungime variabila. conditiile climatice. ia aspect de aripa. mijlocii (10-18 cm). este compus din: peduncul. Pedicelele au lungimea cuprinsa mtre 6-20 mm (mai scurte la soiuri pentru vin si mai lungi la soiurile pentru masa). La unele soiuri ai a doua. dupa primele ramificatii asezate in spirala se observa dispunerea in verticil. Dupa lungime inflorescentele pot fi foarte mici (sub 6 cm). Ciorchinele rezulta din scheletul inflorescentei. uneori in verticil. rahis si ramificatiile de diferite ordine.

Dupa greutate boabele se clasifica astfel: foarte mici. obovoidaia (Muscat de Alexandria).6-4. asociat uneori cu un gust ierbos. tamaios sau foxat. Forma boabelor este data de raportul dintre lungime si latime. rosie (Cardinal. Culoarea boabelor este verde pana la parga. mucilaginoasa (hibrizii direct producatori). prin greutatea unui bob. mici (1. cand boabele se deformeaza. Unele soiuri pot prezenta pigmenti antocianici si in mezocarp. mari (3. cele de 12-18 mm mari. zemoasa (soiurile pentru vin). mici. verde-galbuie (Creata de Banat). cand greutatea unui bob este mai mica de 1 g.tinctoriale" (Alicante Bouschet). Rosioara). precum si de punctul de pe diametral mare. rari (lacsi) si foarte rari. sau prin numarul de boabe dintr-un kilogram. lipsind din mezocarp.0-3. galben-verzuie (Feteasca alba). cele de 6-12 mm mijlocii. Consistenta bobului la maturitate poate fr. de . caractere morfologice specifice soiurilor folosite in ampelografie: marime. mijlocii (2. Gustul boabelor este dulce-acrisor. unde bobul are cea mai mare grosime si poate fi discoidala (Babeasca neagra). Baca (bobul) prezinta.Dupa asezarea boabelor pe ciorchine Strugurii pot fi: foarte densi (batuti). densi. culoare.unde sunt extrasi prin fermentarea pe tescovina. dupa care se schimba si devine tipica soiului la maturitatea deplina: alb-galbuie (Plavaie). gri (Pinot gris).. cele cu lungimea peste 24 mm.9 g) si foarte mari (peste 5 g) (St. caracteristic anumitor soiuri. forma. neagra.1-1. respectiv a 100 bobe.9 g). gustul etc. elipsoidala (Muscat de Hamburg). cand boabele se ating fara a se deforma. 2001). soiuri numite . cele de 18-24 mm si foarte mari. semicarnoasa (Chasselas dore). Pigmentii care dau culoarea soiurilor negre se afla in pielita. cilindrica (Afuz Ali). ovoidaia (Coarna neagra). galben-aurie (Chaselas dore). cu nuante de violet sau albastru (Feteasca neagra). Oprea. Marimea boabelor se exprima prin lungime (masurat intre cei doi poli). consistenja pulpei.carnoasa si crocanta (majoritatea soiurilor pentru struguri de masa).5 g). caracteristica fiind general valabila in cazul hibrizilor direct producatori. sferica (Chasselas dore). robz (Traminer roz). de asemenea. Se considera boabe foarte mici cele cu lungimea sub 6 mm. .

in si usor Scoala de butasi: Se alege un loc care sa intruneasca aceleasi conditii ca si pentru scoala de puieti. rasadului de capsun si a m arcotelor de agris si coacaz.25 Ha de puieti.3 Ha. livezile d pentru altoi. -rachitarie .2 Ha. din care cea m ai m are rezervata celor doua sectiuni. -drumuri . TOTAL 100 Ha. astfel. se rezerva 1 Ha.2 Ha. in fiecare an este nevoie de 125. .8. de scoala . -teren pentru stratificat .8 Ha.scoala de puieti. Sectiunea plantatiilor (culturilor) de inm ultire a pom ilor cuprinde : . livada pentru recoltarea altoiuri.scoala de marcote.pentru recoltarea butasilor.9 Ha. de sem inceri. D e aici se deduce ca pentrupom i este nevoie de 40 H a.1 Ha. Pe restul terenului se am plaseaza plantatiile m am e.3 Ha. .10 Ha. scoala. . pentru o buna organizare se repartizeaza terenul pepinierei dupa cum urmeaza.2 Ha. capsunaria si arbustii fructiferi. Suprafata unei sole este de 5 H a.40 Ha. scoala Pentru scoala de marcote se rezerva 0.plantatia de arbusti fructiferi . -plantatii pomi pentru altoiuri .2 Ha. -scoala de butasi . se tine seam a de anum ite de ordin tehnic: consideratii Scoala de puieti: Se alege locul eel m ai bun din suprafata destinata pentru sectiunea a pom ilor. .0. -perdele de protective . scoala de pomi. obtinerea drajonilor de zm eur.000 puieti de calitatea I. -scoala de puieti . Parcelarea pepinierei La delim itarea teritoriului destinat fiecarei sectiuni. -colectie de soiuri . Pentru 1 Ha. Scoala de marcote: Se am plaseaza pe sol usor si fertil la m arginea pepinierei Scoala de pom i Se am plaseaza pe cel m ai plan teren. El trebuie sa indeplineasca de inm ultire urm atoarele conditii : Sa fie in apropierea unei surse de apa.000-150. solul sa fie usor si fertil d inat.. -plantatii de seminceri .5 Ha. -scoala de marcote .5 Ha.2-0.constructii si curti . Asolam entul scolii de pom i este de 8 ani.scoala de butasi . -capsunarie . cand sola este de 5 scoala de Ha Pentru a infiinta 5 Ha. Pentr Ha.1-0. pentru fiecare hectarpom i. scoala de pom i este nevoie de 0.de pomi. -colectie de arborete (sau teren liber) . este parte Suprafata scolii de pom i este data de num arul si suprafata splelor si de asolam entul acestora. -scoaa de pomi .5 Ha.4 Ha. -specii ornamentale sau forestiere . Suprafata unei pepiniere este in jur de 100 Ha.scoala de pomi.2 Ha.

organizarea si dotarea sectorului pepinieristic in vederea producerii materialului saditor P e p i n i e r a de p o m i Rolul si important pepinierei Pepiniera este locul unde se inm ultesc speciile si soiurile de pom i si arbusti fructiferi. Pepiniera are scopul de a produce : seminte de pomi. . Alegerea locului La alegerea locului. fac cercetari si experimentari legate de producerea m aterialului si de studiul si incercarea soiurilor si portaltoilor.CURSUL Nr. se va tine seam a de : condipe de m ediu ale locului unde va lua fiinta. puietii si pom ii din pepiniera pretind un sol usor. pomi altoiti. atat pentru refacerea cat si pentru dezvoltarea pom iculturii. . saditor Pom ii din gradina si din livezi sunt de varste diferite de 4-100 ani si un num ar de pom i trebuie inlocui D eci. pepinierele sunt: -pepiniere de producfie. reavan si fertil si cu un subsol profund. 3 Amenajarea. Dupa felul lor. puieti din seminte. trebuie sa reprezinte pe cat posibil m edia conditiilor de c locului pe care il deserveste. care sunt produsi in pepiniera ei este de a produce pom i.necesara pentru extragerea semintelor. organizarea si dotarea sectorului pepinieristic - - - - Amplasarea si organizarea pepinierei Prin am plasarea pepinierei. A m enjarea. sau unde tem perature m inim a absoluta este de la -20° C pana la -26° C cantitatea anuala a precipitatiilor sa fie de 550-650 m m . arbusti fructiferi. se intelege alegerea locului unde aceasta pepiniera va lua fiinta. butasi si marcote inradacinate. locul pentru pepiniera. trebuie sa fie situat pe o artera de circulatie. este nevoie de m aterial saditor. Sectiunile pepinierei Partile com ponente ale pepinierei sunt: Sectiunea plantatiilor mama care cuprinde : plantatia de seminceri .care servesc pentru recoltarea altoaielor. iar im portant ei deci rolul consta in aceea ca produce m aterial selectionat si in cantitati corespunzatoare. plantatia de pomi altoiti din soiuri valoroase . la alegerea locului trebuie sa se tina s de pretentiile tinerelor plante de condole pedo-dim atice evittndu-se localitatile cu o altitudine m ai m are fata de 650-700 m .. pom i altoiti cu coroana form ata. pe langa producerea materialului saditor selectionat. -pepiniere experimentale care.

Fructele provenite da la . Aatncimea de semanat este de 2-3cm pentru semintele mici (mar. Stratificarea semintelor face in nisip. par. ci se recolteaza num ai deseminceri eliti. Durata de stratificare. 4-5 . inmultirea pomilor prin samanta facese nu prin am estecarea sem intelor la intam plare. cirea . a semintelor seci si sortarea dupa calitate. drajoni) se produce in pepinier specializate. decalarea Sam anta destinata pentru insamantare. Inmultirea pomilor prin samanta Se face in vederea obtinerii de puieti de portaltoi in scoala de puieti o cultura anuala si care este fiecare pepiniera trbuie sa aiba obligatoriu scoala de puieti. se . prin aducerea puiietilor din alta parte cum ar fi : introducerea de boli si daunatori in pepiniera . epodi de plantare etc. M aterialul saditor trebuie sa prezinte insusiri deosebite de rezistenta. visin . prin metoda gerrninarii si metoda colorimetrica. se executa rigole cu sapaliga. par si gutui) cm . de asemenea. marcote . peri. iar pentru cele care se seamana primavara perioada este mai mare. pentru semintele care se seamSnS toamna este de 30-45 zile. se planteaza si soiuri nobile sau seminobile constatate ca bune pentru portaltoi. La gutui se folosesc fructele provenite soiurile romanesti mai bine adaptate. se extrage din fructele speciilorcarepom i ca seminceri de servesc . pomi nealtoiti ca : meri. puieti. Recoltarea fructelor provenite de la seminceri nealtoiti ca . apoi Pastrarea semintelor se face in saci sau in lazi. cu nisip cu tot. afinitate sjide calitate a altoire la fructelor. peri pfidureti. Semincerii pot fi : pomi altoiti sau franc. ciresi padurete. corcodusi etc. la Pe langa semincerii salbatici. sunt obligatorii respectarea sortimentului raionat in zona respective si normele de calitate. uscarea si deteriorarea puietilor. ciresi se face prin amestecarea fructelor tuturor tipurilor din cadrul unei specii. cu scopul pregati sammta pentru se de a germinare. Se acopera rigolele cu grebla In cazul cand se lucreaza m ecanizat distanta de plantare este de 50-70 de intre benzi care are 3 rinduri distantate la 10-15 cm. deca se lucreaza cu am estec de sam anta . In producerea materialului. Determinarea viabilitatii semintelor se face organoleptic.seminceri altoiti (portaltoi franc). muschi sau turba . SemanatuI semintelor se poate face separat pe specii si se poate face manualmaaina. butasi. meri. de la Uscarea sem intelor se face pana la um iditatea de 15-16% apoi se face recondi'ionarea semintelor care consta in inlaturarea impuritatilor. 4 Elemente tehnologice privind producerea materialului saditor pomicol Materialul saditor pomicol (pomi altoiti.culeg separat pe soiuri iar sa'mmta nu se amesteca". cumpararea unui material de calitate inferioara .CURSUL Nr. Prin aceasta se inlatura unele probleme care pot aparea . inainte de sau cu semanat se face pichetarea rindurilor. Fructele destinate extragerii de seminte se recolteaza la completa maturitate fiziologica. semintele mici (gutui) se seamana mar.

Dupa felul lor pot fi : . se inmulteste prin butasi numai coacazul. se elimina butasii uscati sau bolnavi Butasirea in verde Este o metoda mai buna deoarece lastarii au o rezerva mai mare de substante stimulatoare au si frunze care produc fotosinteza si due la inradacinare mai buna .Butasirea in verde se face in sere. . taiata de la planta m am a cu o de lemn de doi ani de 2-3 cm.simpli . radacinii sau frunzei care .Dupa detasate terminarea perioadei de vegetatie ramurile si lastarii se dezvelesc si se detaseaza de la planta mama. se deosebesc butasi de tulpina caulinari sibutasi de radacina radiculari.o ram ura de 1 an. In practica pomicola. este o crestere intensa. se uda. In cursul perioadei de vegetatie se praseste. Cand puietii4-6 frunze. mugur Inmultirea prin butasire Butasul este orice parte a tulpinii..o ramura de 1 an. . caolinar sau radicular are doi poliapicalsau varf si unul unul bazal sau baza butasului. dusenul. alunul. Speciile care se inmultesc obligatoriu prin drajoni. -d e 15 iulie-1 septembrie .Aceste noi plante poarta numele de marcote . dar se m ai pot inmul prin butasi lem nificati. se calca. Varful va emite lastari . rasadnite si slarii. agrisul. sunt zmeurul si murul. fara a fi de planta mama .cresterea este redusa datorita temperaturilor ridicate si 1 septembrie-1 noiembrie crestere normala.pentru a emite radacini . corcodusul. artificiala . se combat bolile 10 cm si daundtorii . dar inmultirea lor nu este rentabila. la 8.O scoala de puieti considerata reusita atunci cand radurile de puieti sunt bine incheiate si fara este goluri. alunul si mai rar prunul. visinul. corcodusul si unele soiuri de mar. ca un scut. lungime. Pe un metru liniar plantam 10-12 butasi. butasire . in practica pepinierelor. au insusirea de a drajona puternic. /Ha. paradisul. Puietii au trei etape de crestere: la rasarire pana la venirea caldurii 15 iulie. gutuiul.Se inmultesc prin marcote : coacazul negru si rosu . . se pot iriga si se fertilizeaza cu au 150 Kg.cu calcai . Orice butas. In permanent se face combaterea bolilor si daunatorilor Inmultirea vegetative a pomilor Se face pe doua cai : naturala . Se planteaza in santuri de 18-20 cm adancime acaror loc se marcheaza prin pichetare Dupa plantare se trage jumatate din pam ant cu sapa in sant. dusenul. gutuiul. Alte specii : prunul. ingrasaminte cu N. Inmultirea prin marcotare Se numeste marcotare procedeul tehnic prin care un numar oarecare sau chiar toate sau lastarii de ram urile la o planta se acopera cu pam m t partial sau total. fiind separata de planta mama si pusa in conditii favorabile de crestere se dezvolta ca un individ independent. migdalul pitic.o ram ura de 1 an pe lem n de 2 ani. portiune Epoca de recoltare a butasilor poate fi toamna dupa caderea frunzelor sau prim avara inainte de a incepe vegetatia. care dau nastere unor tulpini taritoare care in contact cu solu emit radacini in dreptul fiecarui din care se formeaza o rozeta de frunze. paradisul. Inmultirea prin stoloni Este caracteristica pentru frag si capsuni.marcotaj.cu cartig . se uda apoi se trage si restul de pampana lasant ant in nivelul solului si se calca usor. asemenea tulpini se numesc stoloni. Inmultirea prin drajoni Se bazeaza pe insusirea unor specii de a da nastere a unor puieti din radacina (drajonare). altoire . puietii se raresc la 5 cm. far puietii sunt rasariti uniform. porumbarul. pe rind.prin stoloni si drajoni.

solul se m entine in perm anenta stare de afm are. lucrdri Lucrarea solului pentru §coafa de puieti Lucrarea prem ergStoare TnfiintSrii culturii este tratarea solului Tm potriva vierm ilor albi. Asolamentul §colii de puieti: . la m T n T nd N ivelarea se face prim5vara. trifoi trifoi (Tn anul al doilea de folosin{5) prdsjtoare legum inoasd scoala de puieti . sau chiar desfundat d toam nS la 50 cm . cultura de bazS nu poate reveni pe acelasi loc decTt dup§ asolam entul scolii de pom i trebuie sS fie 3-4 ani. anual: lucem S (Tn prim ul an de folosintS). Pentru scoala de puieti se face o ardturd adlnc5 la 20-25 cm . la de 5 0-6 0 cm . cultura prem ergStoare §colii de puieti. sigrape. Pentru j-egiunile cu precipitatii sub 600 mm. buruieni. Dup§ rasarirea puietilor. Lucrarea solului pentru §coa!a de pomi si marcote Tnfiintarea acestor culuri se face num ai Tn teren desfundat din ad T n n§. de T ntretinere. folosindu-se cultivatoare §i grape iar Tn perioada de vegetatie se v m obiliza terenul prin pra§ile m ecanice si manuale. legum icole sau cerealiere. de pom i sau de butasi. se va face o ardturS adm cd de prim SvarS la 30-35 cm .Asolamentul si lucrarea solului in pepiniera In pepinierS se aplicS un asolam ent la toate culturile de Tnm ul{ire a pomilor: cultura de bazfi este sc de puieti. se pot alcStui dup5 necesitate asolam ente furajere. toam cim ea lu crarea T n cep T nd la m ijlocu l p arcelei. prin crusts sau aplicarea a 7-8 prasile Tn toatS perioada de vegetate. de 8 ani. este formats din legum inoase perene sau legum inoase anuale.Pentru zonele cu precfpitatif anuale de 600-800 mm. de butasj sau de drajoni. Pentru parcela una douS destinatd sem intoaselor. §anturile r5m argine. . lucernd (Tn al doilea an de folosintd) prSsjtoare legum inoasS scoalS de puieti Lucrarea terenulul Tn peplnterS LucrSrile solului pot fi : Iucr5ri prem ergStoare pentru Tnfiintarea culturilor .

retezarea portaltoiului se face putin Tnclinat. opusa ochiului de jos. C ele doua taieturi. Altoiul. Portaltoiul se despica cu cosorul sau cu despicator batfndu-se cu un lemn sau un mai mic. restul muchiei interioare . se pe ca face ctte o limba. CTnd scoarta este suficient de elastica. . se fasoneaza sub forma de pan§ cu taietura oblica singur plan Tnsa mult m ai Tntr-un lunga decTt la copulatie. apoi se leaga strins §i se ung cu mastic. Aceasta este copulatia simpla §i se mai cunoa§te §i : copula{ia englezeascd (ameliorate) . se aplica una pe alta TncTt sa coincida zonele cambiale. Oricare ar fi metoda de altoire aplicata primavara . Altoirea lateral^ Este aceea Tn care altoiul se aplica lateral fara ca partea de deasupra a portaltoiului sa fie taiata Tn vederea alto Ea se aplica atlt Tn pepiniere cTt sj Tn livada. iar despicarea se face num ai Tn zona m ai Tnalta . iar pe partea mai Tnalta §i cu scoarta mai neteda. este cu scoarta. Zonele generatoare trebuie sa vina una Tn dreptul alte de aceea se adTnce§te putin altoiul se leaga sj se unge cu mastic.C astfel TncTt mugurii lor sa porneasca . Tn scopul maririi suprafetei de contact. Altoirea cu ramura detasata Este aceea la care altoiu! este o portiune de ram ura cu 2-3 muguri. iar o planta Tntreaga sau un portaltoiul Altoiul se aplica In vTrful portaltoiului sau lateral. Cele sisteme in pomiculture" sunt: Altoirea In copulatie Se aplica atunci cmd portaltoiul §i altoiul au aceeasj grosime ambii component! se fasoneaza prin taieturi oblic de 2-2. sub un unghi de 60-70° astfel TncTt. tn doua planuri. CTnd diferenta de grosime dintre altoi §i portaltoi estte mare.care se deosebe§te prin faptulcele doua taieturi oblice. Altoiul se fasoneaza Tn pand cu tdietura Tn doua planuri mai lungi ca la triangulatie Tn unghi de 25-30° . tn locul dezlipir scoartei.Daca se aplica un singur neteze§te altoi . se scoate din scoarta §i lemn. Portaltoiul se taie putin Tnclinat. altoire se face Tn triangulatie sau ( picior de capr§ ). se introduce altoiul. se leaga sj se unge cu mastic. altoii se introduc fa despicarea prealabiia. o portiune triunghiulara egala cu cea de la altoi. Tm binTndu-se dupa diferite mai folosite metode. egale Tntre ele. In locas. cu doi trei muguri. se fixeaza altoiul. Copulatia se poate aplica la toate speciile.5 ori mai lungi decTt grosimea lor. CTnd se pun doi altoi. Altoirea Tn despicatura Portaltoiul care este m ult m ai gros decTt altoful se fasoneaza §i se cu cosorul . se aplica altoiul. Dupa executarea limbilor. Altoiul se fasoneaza prin doua t5ieturi. mai adtnc cu 1-2 mm. ele nu se Tntretaie ca sa formeze muchie Tn lem n alb decTt putin Tn partea de jos . altoiul se Tmbina cu portaltoiul..2 butas. dupa ce a fost Tn prealabil putin despicata. PTna Tn acel moment. .despicatura se face transversal pe toata grosimea portaltoiului. mai putin la nuc. taieturile §i partea r§m asS cu scoarta formeazS un triunghi. zonele cambiale sa vina una Tn dreptul alteia apoi se leaga §i se ung cu mastic. apoi Altoirea subscoarta sauTn coroana Este recomandata aceasta m etoda sa se efectueze dupa ce pom ti au pornit sa vegeteze §i se poate dezlipi u§ scoarta. Scoarta portaltoiului se ridica cu o spatula de lemn. ea se executa cTt mai aproape de coletul puietilor portaltoi § se mu§uroie§te pTna la prim ul ochi al altoiului. altoii se pastreaza la o temperature scazuta sub 4-5°. Din portaltoi.

corcodu§. zarzSr) prin repicarea puietilorse poate face cu puieti tineri cmd acestia au 5-6 frunze sau cu puieti produsi Tn rSsadnite si transplantati cmd au 5-6 frunze sau cu puieti tineri produsi Tn ghivece nutritive Tn solarii.. puietii Tncep sa dea frunze §i lastari. Puietii fasonati si mocirliti sunt repartizati la semnul de p cablu Tn vederea plantaY ii. zarzarul. plantare. piersicul. Echipa de altoire este form ata" din trei muncitori . bilonul poate fi redus la jumState. astfel : parul.. mar. ciresul. puietilor taindu-se scurt la radacina 18-22 cm. se scoate plantatorul din pSm mt si cu piciorul. la baza puietilor facmdu-se un cu Tnaltim ea de 10-12 cm . Se aplica la speciile repede crescStoare (piersic.un altoitor si doi Totodata se face aprovizionarea cu legStori.. visin . se pun spre nord si intotdeauna Tn interiorul rTndului de puieti. se pune puietul Tn gaura. se taie tulpina puietilor si se string la marginea parcelei pe alee. din se afara Tnspre cablu. pe Se mai pot Tnfiin^a scoli de pomi: semSnare directs. pm a seara. gutui. Fasonatul puietilor Este lucrarea de scurtare a rSdacinii si tulpinii puietilor in vederea plant§rii. de data aceasta oblic. indiferent daca adTncim toata" aceasta portiune este Tm bracata sau ra"dacini. TncTt coletul acestuia sS f nivelul solului. dupa care se executa" o prasila data de 1 august. Dupa . Tnfinge plantatorul din nou Tn pammt. Plantarea puietilor se tnfinge plantatorul Tn pSm Tnt drept Tn jos Tn dreptul sem nuluicablu la 25 cm. ea putmd fi scurtata Tnainte de plantare sau dupa 10 cm. prunul. tragTndu-se cu sapa pamint de pe intervale. ISsTndu-se Tn cuib dup§ singur un r§s§rire puietsemanatul executmdu-se Tn martie iar raritul la 30 de zile.scurteazS durata de producere a materialului sdditor prin semanarea Tn dreptul fiecarui semn de la cablul de pichetat a 5-6 seminte scoase de la stratificare. Altoirea Tncepe la orele 5-6 dim ineata si TnceteazS la ora 11 . se astupS gaura lasata cu "pSm T nt. corcodu§ . de la colet. de-a lungul rTndului. fncTt puietul se stringe ITnga cablu Tn dreptul sem nului. Tulpina se scurteaza la 8. apoi se trece la mobilizarea terenului de 'intervale. mocirlorea putfnd fi facuta in cad§ sau Tntr-o groapa". Tn locul lui ram Tnm d o gaura . Se Tncepe pregatirea puietilor Tn vederea altoirii prin Tnlaturarea lastarilor dati de pe portiunea de tulpfnd und va face altoirea. r5d§cina puietilor se mocirieste Tntr-o mocirla f§cuta din lut §i balega de vac& amestecata cu apa. bilon Dupa" bilonare . apoi Tncep lucrSrile de Tntretinere a acestei culturi. se trece la bilonarea puiefilor . §i ITnga se scoate plantatorul din pam m t. TncepTndu-se cu ce D upa care T§i term ina" mai repede perioada de vegetatie. altoiuri §i rafie (sootita 1 Kg. nu cu Dup§ ce s-a terminat un numSr oarecare de rmduri. LucraYile de Tntretinere a culturii In cTmpul I Deoarece la 20 de zile de la plantare. Altoii. admcime. apoi se reia de la ora 17 . care are ca scop mentinerea turgescentei tulpinii si de a o apdra de uscSciunea aerului si vTntuirior calde de primdvarS. la 1000 puieti). poate Tncepe altoirea puietilor. de acesta se trage de varful puietului pentru a verifica daca" este bine plantat. fiind mai bine sa se scurteze dupa plantare Dupa" fasonare. plantarea facmdu-se Tn mai. De mentjonat este c§ marcotele si butasii Tnradacinati se planteaza la ea de 20-22 cm .de la colet.

. DupS 14 zile de la prindere . fScTnd cite douS Tnf5s. fire sintetice. taierea cepului . Daca se altoiesc Tn primavara. . legStura de rafie se TnlSturS de pesjpuiet se leagS din nou. de la sol §i se altoiesc Tn lemn nou . iar puietii neprinsj se realtoiesc imediat. efectuarea defectuoasS a altoitului.5 cm . cmd ace§tia nu mai au putere sa mai creascS . par. se reteazS la 10-12 cm. T Sierea trebuie sS fie cu 0.i altoiti §i neprinsi. taierea la cep . atunci mugurele nu s-a prins.se face Tn cazul cmd se lasS de la Tnceput de care ace§tia se leaga . visjn. altoirea Tn cTmpul II . se mentine Tnca 14 zile la speciile care cresc mai repede (cires. de la sol §i se altoiesc cu ram urS deta§atS. TntrucTt el face suber de protectie. atunci cmd lastarul s-a lignificat . cu cosorul sau daca el este gr cu fierastraul . cu foarfeci bine ascutite §i se execut oblic si opusa mugurelui. legSturile se sISbesc. cu rafie. In cazul ctnd prtiolul este uscat §i nu cade la atingere. cepul.se execute de cTte ori ace§tia au pornit deoarece ei consuma din hrana altoiului.se aplicS Tn cazul puietilor care nu au fost altoiti sau la care mugurele oculat n s-a prins.este o lucrare simpIS prin care se TnlSturS cu foarfecapuietului portaltoi la 10tulpina 15 cm. se poate spune cS pierderile reprezinta 3-10% la sernintoase i la sTmburoase reprezinta 1-5% §i la prun 2-14% iar pierderile se datoresc : pierderi datorate unei afinitafi mai slabe dintre portaltoi §i altoi. tSindu-se cu briceagul de §i de pe partea opusa jos Tn sus ochiului. acest trebuie Tnlaturat definitiv de la baza Tn §i de asem enea ar trebui TnlSturati §i luna iunie ISstarii care au crescut pe acesta pm a atunci. cu scopul de a create §i a TnlStura curbura . pentru ca altoiul sS creascS nestingherit. Taierea cepului se poate face cu o foarfeca de vie . piersic) sj la 21 de zile la speciile cu cre§tere mai lentS (mar dusen . se face economic de forta de munca. zarzSr. mugurele altoit are o pozitie terminals pornind mai repede Tn vegetatie. se recepeaza la 2-3 cm. el sevind aceastS ca un fel de tutore pentru tinarul lastar altoi. decalarea epocii optime de altoit§coala de pomt ctmpul II (anul II) .care iau na§tere din mugurii precoci de la subsuoara frunzelor. are petiolul verde §i la o u§oara cu m Tna cade. . AceastS m etodS are avantajul cauzata de t^ierea completa a tulpinii se cicatrizeaza ca rana repede. Tn se TnlSturS tulpina im ediat care caz deasupra m ugurelui altoit. §coala de pom i cTmpul II este continuarea cTmpului I puietii sttnd Tn acefasj loc.urSri de rafie deasupra si dedesuptul mugurelui. deoarece la taierea cu cep . LSstarii anticipati se ciupesc la 3-4 frunze §i se repeta pma dupa 15 august.se face dupS trecerea pericolului gerurilor mari . drept ciupirea lastarilor anticipati . palisarea ISstarilor altoi .8-10 zile se verifies prinderea altoiului. lasmd o atingere urm a verde sub m ugurele altoit. AceastS a doua legatura. deasupra altoiului sau a solului §i ca urmare portiune de tulpinS netSiatS poartS num ele de cep. prun ). lucrare care se executa de la Tnceputul lunii august. TSierea tulpinii deasupra ochiului se face Tnainte de a porni Tn vegetatie. Referitor la numSrul de puiet. paradis . iar puietii daca se altoiesc Tn vara . Anul al ll-lea Tncepe efectiv din m artie cmd se executa prim ele lucrari Tn pepinierS. gutui. Altoiul prins.se executa la pomii care au cep. plivirea cepului de lastari . Se mai practica §i metoda fara cep. pornindu-se de la vT rfului m ugureluf. dezvelirea ochilor mu§urof{f sau mveliti . m ai TnaltS decT nivelul vT rfulmugurelui.

.de care se va palisa ISstarul de prelungire sau axul coroanei. E l doi ani po ate p arasi pepiniera sub formd de varga fara coroana sau sub form a de pom cuProiectarea coroanei se face coroana. pentru palm ete altoiti pe paradis. trebuie cunoscute: TnaltJm ea trunchiului . pentru a stabili Tnaltim ea si form a de coroand pe care le va avea pom ul. iar pom ul paraseste pepiniera etajul I form at. se foloseste unca de exem plu . La executarea lucrarii de proiectare se foloseste o sipc£ gradatS Tn cm. piersic si visin. tratamente de combatere . obligate clasice.deoarece odat§ cu Incetarea vegetatiei se iveste pericolul ca iepurii s§ roadS altoii. iar daca are puterea recepeazd la de refacere se 2-3 ochi deasupra punctului de altoire si se alege un l^star care se dirijeaz§ pentru a form a trunchiul.se urm aYeste forma din care a iesit din iarn§. model .adopta varianta cu trunchiul mijlociu (0. De la 1 m. Tn sus deci Tn partea din care vor lua nastere ramurile coroanei.trunchi mijlociu. pentru pomii cultivati Tn livezi si altoiti pe portaltoi vigurosi. gutui. dupd pornirea Tn vegetatie pom ii degerati se Tnlatur§ . se numara 6 muguri consecutivi din care 5 vor da nastere ram urilor de ordinul I al primului etaj. 80-120 cm.6 dintr-o singura m iscare fara a lasa dot. se lasa 4 lastar cind se porniti din m uguri succesivi si se suprim S restul de lastari ce se afla" deasupra uftim ei de pom i ctmpul III §coala ram uri. trunchi malt si portaltoi vigurosj . .80-1. Piersicul trebuie sa elibereze obligatoriu pepiniera dupS .verificarea stSrii ISstarilor .viitorului pom depinde de specie. pom ul trebuie s3 ias§ sub form a de vargS sanatoasa . daca el este apt pentru forma de coroanei. soi si m ai ales de portaltoiul folosit si fo de coroanei ce se va adopta Tn cultura pom ului. dusen §i 30-60 cm. .20 cm) si ca se se ca se fixeazaTnaltim ea trunchiului la 1m . cind lastarul altoit are Tnaltim ea de 100 cm . axului coroanei.sunt douS lucrari principale caci de fructe este productia influientat§ de form a de coroana. Cel de al saselea mugur trebuie sa fie situat Tn dreptul locului unde a fost cepul. imprejm uirea cu gard . (anul III) In aceast§ scoala .pentru pomii cu talie mare.trunchi pitic sj semipitic. iar al saselea. formele de coroanSAcestea pot fi : libere.portiunea de lua nastere ramurile unde vor coroanei si cepul .se face la speciile cu crestere viguroasa. Taierea are . grSdini 50-60 cm . adm itindu. D aca aceasta lastarula suferit.se fac preventive si Tn mod special T m potriva afidelor care T m piedicS cresterea lastarului. D in iarna. Trunchiul pom ului va avea urm atoarele Tnaltim i conform STA S 120-150 cm. se stabileste limita dintre cele trei parti si anume trunchiul . d eoarece se T ng ro asa si creste prea putem ic T n cT m pul III. Lucrarea de proiectare decurge astfel: se face analiza pomului. Principiul proiectaYii si form§rii coroanei este acelasi pentru toate formele de Tnsci tehnica diferS dupa" form a coroanS de coroanei adoptata . trunchi pitic. formarea coroanei tn ctmpul II . care este continuarea cim pului II se proiecteaza coroana. obligate moderne. scot la inel tot.se ia rigla si se a§aza ITnga pom . fSr§ a intra In lem n §i ferind altoiul de vatam ari. proiecterea coroane! si formarea el .piram ida franceza. fiind al doilea an pe ISstarul care altoiul T l petrece T n pepiniera . pentru a demonstra cum se executa proiectarea .i Idstarii pm a" la m dltim ea de 60 cm . Aici se executa lucrarile : . si un foarfece.

scopul de a limita Tnaltimea trunchiului si de a perm ite cresterea ram urilor din etaju! I ciupirea lastarilor .la care se scoate materialul saditor este Tntre 1-15 noiembrie. sunt sco§i de pe rind si lasati pe brazda Tntoarsa de unde sunt luati de muncitori.la ISstarii de Tngro§are se face pTna" la tSindu-se la inel cu cosorul dintr-o 1 iulie.i puietilor se face cu calibratorul. grinding. puietii din scoala de puieti . marcotele si pomii la care nu a cfizut frunza pTn§ la data respective' . Probele luate se aduna" sj se Tm parte la num Srul lor rezulttnd num Srul de puieti la mp. Din partea opusa san{ului se Tnfinge cazm aua la 15 cm . Puietii. lah a . fSr§ v§t§mSri de ger sj paraziti. se desfrunzesc Tnainte de a fi scosj din pamint.ger. care se Tnm ulteste cu suprafata ocupata de specia respective obtinT se productia probabila". palisatul . Tulpina sa fie dreapta .este o lucrare principals . marcotelor . sa fie sanatoase fara pete §i vatamari.tal . marcote si butasj . Sortarea butasjlor. material de calitate inferioara".se scot cu pluguri speciale sau manual. dupa ce s-a terminat scosul.lastarii de Tngro§are de pe trunchi se ciupesc pmaiunie la 4-5 frunze de la 20 cite ori este nevoie. de modul se executa depinde calitatea cum acestuia. Puietii sco§i sunt sortati si stratificati. degeraturi sortarea materialului saditor . scoaterea materialului sSditor . prun 11-17000 buc/ha . evaluarea materialului sdditor . iar ramurile din coroanS dupa" plantare se vor scurt la 2-3 ochi. se dezvele§te baza tufei si cu foarfeca se taie fiecare marcotS de la punctul de insertie cu butucul pomii . lipsa de vT nzari. Pom trebuie sa aiba asigurata autenticitatea 100% ./ha . Productia de buta§i este de 80-120000 bucfiti la ha marcotele 80-140000 buc. sa fie lipsiti de paraziti declarati periculo§i. Tn vTrsta de 1 an. sa aiba radacina sanatoasa . Productia de puieti este de 200000-300000 bucSti la specific sTmburoase §i de 130000-200000 bucati Ha la la speciile semintoase. Ei se planteaza" la distanfa de 1/0.se face Tn luna septembrie prin numarare. cire§ 18-20000 buc/ha la mar 20-22000 buc. sa viguro§i. marcotele . Se iau 10 probe pentru fiec specie iar o evaluare mai precisS presupune luarea a ctte 10 probe pentru 2500 mp.se face la pomi Tn timpul scoateriipamint . ei singura taietura fara a l§sa dot. se face pe timp bun din afara iar la puieti. fara urme de§i cu coaja neteda" . tSierea la inel . epoca .se scot manual prin distrugerea bilonului. numarul probabil de puieti se stabiles.la cais 1215000 buc.sa aib5 autenticitate de 100% . un alt m uncitor trage pom ul din pa"m Tnt.este locul unde se planteaza pomii nevinduti. paY 19-21000 buc/ha. tulpina sanatoasa . productia §i calitatea materialului saditor . La scosul manual pe o parte a rTndulul la o face se distant^ de 15-20 cm un sant de 50 cm . la ha iar productia de pomi altoi'ti . ei pot petrece aici 2-3 ani dar ar trebui evitata aceasta tala §coaladeoarece pom ii Tm bStrTnesc §i apoi se prind greu TnValorificarea materialului saditor livada". sa aiba radacini cu trei ramu de 35 cm . §coala de poml ctmpul IV (anullV) Aparitia acestui cTmp este determ inate de urma"toarele cauze: accidente climatice .se face la lastarul de prelungire.se exprima numeric si calitdti la unitatea de pe suprafata .5m. de pom si cu ajutorul salta pom ul Tn sus iar Tn acelasj tim p. Puietii trebuie s5 TntruneascS conditiile prev§zute de STAS . §coala spi. se .se scot cu plugul .te folosind rama metrica si se numSrS puietii cuprinsj Tntre laturile sale.

se face Tn mod obligators de catre delegatul fito-sanitar care emite si un buletin privind starea de sdndtate a materialului. m sTrm e cu lungim ea de 2-2. marcotele si butasii se stratifica Tn santuri cu admcimea de puntndu-se Tn sant ra'sfirati. s§ nu fie Tn vecinStatea magaziilor. ele se leagS la capete de ni§te tSrusi bStuti Tn pam mt. Tn santuri. Pomii se stratifica la fel Tn santuri fie drept Tn picioare fie culcati pe stratul t care se "scoate la facerea pam m de santului. altfel.se face cu scopul ca radacinile s§ fie ferite uscaciune iar tulpina de de ger. Tn continuare se ia pam mt de alaturi §i se pune peste puieti TncTt se face prin scoaterea pSm m tului un alt sant Tn care se pun alti puieti termina stratificarea lor. culcati 40 cm. apoi se string balotii. Locul unde se stratifies materialul saditor trebuie s§ Tntruneasca" urm dtoarele condi^ii : s§ fie aproape de sediul pepinierei. ferit de stagnarea apei rezultat§ din ploi sau topirea zSpezii.8 num a'ra si se leag§ Tn pachete de 50-100 bucSti an cazul cm d se transports. expedierea si transportui materialului . iar peste paie si de-a curmezi§ul sarmelor se pun pachetefe cu puieti care se asaz§ cu rdddcina la mijlocul balotului. Pentru exteriorul balotului se foloseste stuf. Puietii. o arie Peica se Tntind la sol 8 paie . coceni de potumb .5 m si la 40 cm una de alta. Pomii Tnainte de a fi ambalati. aici. Balotuf se eticheteaza. iar pentru interior. ambalarea. TncTt sa asigure acoperirea Tn Tntregim e a rSdScinii si a 35-40 cm din tulpinS gazarea materialului saditor . se stratified f§ra a fi legati. papurS.se face astfel. Beneficiarii din apropiere ridicS materialul neambalat. santurile se fac adTnci. Peste sa puneun strat de 5-6 cm de paie . Tmprejmuit pentru a fi ferit de iepuri. se leaga Tn pachetede 10 bucS ti. Pomii se ambaleaza' cu radacina si tulpina Tntregi. se acoperd apoi rSdStina si o parte din tulpind cu p§m m§runt si se calcd cu piciorul. PSstrarea se face prin stratificarea sa Tn pammt. stratificarea materialului . pTna se . iar la distante mari se am baleaza. . ger si atac de iepuri si soared. si perdelelor de protectie care sunt gazde pentru soared. pe partea unde s-a pus pSmmtuI scos odata cu sSparea santului.

lem n de foe din curatatura. araci . culturi agropom icole.CURSUL Nr. Alegerea locului pentru livada T ntocm irea planului de T nfiintare. cu scopul de a produce fruct nurne§te livada de pom i. aiba si ssi sS nu fie plante gazda" pentru bolile criptogam ice §i daunatorii anim ali care ataca pom ii. terase continui. plantatii de pomFelurile de livezi : i. sa"'dep§§easca Tnaltim ea pom ilor din livada o durata m ai lunga decT t pom ii. DrenajeInfiinfarea perdelelor de protecjie perdele de protectia solului sau antierozionale perdele de protectia pom ilor sau antieoliene Speciile de pom i care intra Tn schem a unei perdele trebuie sa Tntruneasca conditii: urm Stoarele sa fie adaptate la conditiile pedoclim atice ale locului respectiv. cultura pom ilor Tn fineat§.grSidlnlfam iliale. Tipurile de livezi: livezi comerdale. culturi pom icole pure. drum uri centrale.• a terenuluiTerasarea terenului terase individuate. 5 Infiintarea plantatiilor pomicole §i lucrari de Tngrijire dupa plan tare fnfiinfarea livezilor de pomi .U n teren plantat cu pom i Tn m od definitiv Tntr-o anum ita" ordine sj distant^. • . drumuri secundare Lucrari de amenajare . livezi experimentale. S3 creasca repede. sa aduca un venit oarecare ca fructe. livezi pentru consum local. livezi didactice. Examinarea florei pomicole §i faunei silvice Examinarea solului §« subsolului Apa freatic5 Expoztyia terenului Relieful terenului Organfzarea terenului Tntocm irea planului de suprafata sj nivelatie al terenului la scara 1: 5000 Parcelarea terenului Trasarea drumurilor drum uri principale.

sistemul de pichetaj Tn care pomii de pe doua" rmduri vecine nu se afla" fata in fata si la care un pom de pe un rind este situat la jumatatea distantei dintre doi pom i situati pe rindul vecin. Sistemul de pichetare pe curbele de nivel Tehnica pichetajului Aparatura necesard: aparat topometric . pichetarea in triunghi isoscel.. se ridica doua" perpendiculare care se unesc printr-o linie care Tnchide careul. se trece direct la subparcelare. m aiuri. unde terenul este Tmpartit Tn parcele iar acestea figureaza" pe schita de plan . fncadrarea terenului: pe un teren organizat. picheti. o linie de telefoane.jaloane. pfchetarea in triunghi echilateral. . scTnduri de plantat sau de fixat pichetii de control. din care cauza form area coroanei §i punerea pe rod TntTrzie.dezavantaje: perioada de plantare este foarte scurt§. fortele de munca sunt ocupate Tn campania agricola de primavara . iar IStjmea poate fi de 50-100 de m dupa caz. din punctele sale extreme. panglici de otel. Plantarea pomilor Plantarea pomilor este lucrarea prin care pomii se planteaza la locul definitiv stabilit prin pichetare. Plantatul de primavara . pichetajul in evantai. pentru Tncadrare este nevoie de o linie de baza care poate fi un drum . epoca de plantare . iar aceasta baza se materializeaza prin jaloane. nu Tn aceasta perioada" fortele de miinca" sunt mai libere §i se pot g5si mai usor. CTnd avem o form a neregulatS. asigur§ o prindere mare la plantare si o crestere normals a ISstarilor Tn de vegetate. strme gradate. Lungimea si IStimea subparcelelor sunt determinate de relieful terenului. borne si picheti. scoflndu-se' rezulte o clinurile terenului la marginea acestei figuri. din punct de vedere biologic. fise. r§d§cina pomului plantat toamnaprimavara no! radacini care emite devin active. balize. o sosea. De la linia de baza. prinderea pomilor la plantare este mai micS . astfel lungimea unei subparcele poate ft egala cu lungimea parcelei. marind astfel costul Tntretinerii.(teodolit. deoarece Tn intervalul decem brie-februarie sunt perioade pma cTnd pSm TntuI este Tnghetat. perpendicularele de pe linia de baza se ridica Tn a§a fel TncTt sa figura geometries regulata". o cale ferata.s-a stabilit ca cea mai buna epoca de plantaretoamna deoarece: este perioada Tn care se pot planta pomii este de durata" mare(de noiembrie pma la 20 decembrie) la 15 epoca de plantare se poate prelungi practic Tn februarie. perioada Dezavantaje: costul manoperei de plantare se mareste prin lucrarea de Tnvelire a trunchiului pomilor Tmpotriva iepurilor. pomii trebuie udati Tn mod obligatoriu . din aceasta" grupa" f§cTnd parte sistem ele : pichetarea in chinconz. pomii prinsi la plantare vegeteaza incet si dau cresteri mici.pichetajul in dreptunghi. echer) m ire.

va fi Pichetarea Este lucrarea premergatoare plantarii pom ilor si arbu§tilor fructiferi. piersicul cire§ul si nucul. pe terenurile Tn panta.acolo unde frecventa §i intensitatea vmtului este mare . sistem e de pichetare in care pomii de pe doua rinduri vecine se gasescfat§ . speciile pomicole se repartizeza Tn regiunile tipice pentru cultura pomilor pe treimea inferioara vor planta se marulaltoit pe dusen . Tn regiunile cu regim pluviometric sub 550 mm anual. Perdelele de protectie pot fi : impenetrabile. din cele douS soiuri alese pentru sortimentul unei livezi comerciale dacd sunt interfertile. gutuiul sj parul altoiti pe gutui. iar restul speciilor Tn continuarea acestora. felul de livada astfel la cea obi§nuita distantele de plantare vor fi pe de mai m ici decTt Tn livezile unde lucrSrile se executa m ecanizat.pe treimea mijlocie vor planta se marulaltoit pe mar franc .se planteaza parul. se planteaza pe ca tires latura sau laturile expuse vTnturilor dominante. se 4-5 rmduri din soiul cu valoare planteaz§ mare §i -1-2 rmduri din eel cu valoare mai mica dar care are putere mare de polenizare. a caror epoci de coacere sunt diferite . Amplasarea constructor Stabilirea speciilor de pomi Tn cazul Tn care se stabileste sa se cultive mai multe specii de pomi Tntr-o livada situata Tntr-un trup. au aceeasj epoca de coacere si aceeasj valoare comerciala.se planteaza caisul §i visinul. stabilirea distantelor de plantare . premergatoare Lucrdrile plantdrii pomilor desfundatul terenului. se va adopta urmatoarea repartizare: pe trenurile plane sau aproape plane. dintre soiurile raionate se alege unul sau eel mult dou§ sorturi valoroase Tn livezile comerciale se alege unul sau dou§ soiuri cu epoca de coacere Tn acela§i sezon. . Alegerea §i a§ezarea soiurilor pe teren Alegerea soiurilor se face dupS urmStoarele criterii: alcatuirea sortimentelor numai cu soiuri raionate pentru acea zona . astfel se reduc paz si cheltuielile de recoltare. prunul§i nucul.pe treimea mijlocie . asezarea soiurilor pe teren se face astfel: pe una si aceeasi parcels se planteaza soiuri la care fructele se coc Tn aceeasi epoca . speciile de pom i rezistente la: vint si nuc. soiurile alese trebuie sa fie bune polenizatoare Tntre ele. distanta de plantare m ai m ic§ . paradis si chiar mar franc. Din aceastS grup§ fac fata Tn parte: pichetajul in patrat. Tn functie de talia §i portaltoiul care s-a altoit specia respectiva. pentru gradini familiale se aleg trei patru soiuri dintr-o specie. care se face diferentiat Tn functie de vigoareapom ilor . de conditiile de mediu. semipenetrabile. se planteaz§ din fiecare soi un numar egal de pomi. adica sa fie interfertile. pe treimea superioaravor planta se cire§ul §i vi§inul. pichetarea terenului. penetrabile. . pom ii fiind mai de§i pe rind se pot apara m ai usor. prin care se stabileste pe teren locul unde se vaplanta fiecare pomSistemele de pichetare sunt: .frunze pentru cre§terea viermilor de matase. Tn cazul soiurilor raionate care nu au valoare comerciala egala . gutuiul §i prunul. se repartizeaza: infejioarS pe treimea marul. iar pe treimea superioara .

si exista pichefii de control. prezentarea modului corect de plantare.SSpatuI gropilor perioada cTnd acestea se executa este toamna . indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara cea mai indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de plantare. se pun Tn bazine cu apa pentru recap§tarea turgescentei.Trasul pamintului in groapa dacS pSm TntuI din orizontul B (40-80 cm ) este bun. • PregStirea pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor. si -cTnd s-a fclcut suprapichetarea. cTnd nu s-a f§cut suprapichetarea. pSm TntuI din orizontulcm) se pune la fundul gropii. : . legarea pomilor de tutore. dac§ Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea m u§uroiului din pamtntul rezultat se face o copc§ cu si marginile de 15 cm pentru retinerea apei din ploi sau din udari. Alegerea materialului saditor si transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti. reducerea ramurilor Tn coroanS . cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe sapatul terenuri inerbate Din a doua grupa: . Din prima grup& de lucrari: sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata. facerea copcilor Tn jurul pomilor dac§ plantatul s-a executat primSvara. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14 zile Inainte de plantare. mocirlirea pomilor. se poate face folosind panglica si gradate pentru a fixa exact locul strmele unde se va bate tutorul. nu se face straturilor. Forma gropilor: rotunda. udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara. musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat toamna. Tm potriva iepurilorplantarea s-a fScut toamna. apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost de pichetul de baz§. calusarea ramurilor prea apropiate de ax. Tutoratul Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare se executa astfel: se repartizeaz§ cTte un tutore la fiecare groap§. trunchiului pom ilor Tn Tnvelirea aceeasi • zi cu plantarea. lucrari de ingrizire aplicate pomului. pStrata. se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la sS includS cei doi picheticontrol. Tehnica plantarii pomilor alcStuirea echipelor de plantatori. A (0-40 urmmd ca restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. dup§care tutorele se bate tn pSmTnt. inversarea dac§ pSmTntu! din orizontul B este nepotrivit. Ingrijirea pomilor in primul an de la plantare lucrari ce trebuie aplicate solului. udarea pom ilor ori de cTte ori este nevoie.pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina .

udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara. se poate face folosind panglica si gradate pentru a fixa exact locul strmele unde se va bate tutorul. se pun Tn bazine cu apa pentru recap§tarea turgescentei. inversarea dac§ pSmTntu! din orizontul B este nepotrivit. cTnd nu s-a f§cut suprapichetarea. calusarea ramurilor prea apropiate de ax.Trasul pamintului in groapa dacS pSm TntuI din orizontul B (40-80 cm ) este bun. nu se face straturilor. prezentarea modului corect de plantare. Alegerea materialului saditor si transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti. udarea pom ilor ori de cTte ori este nevoie. legarea pomilor de tutore. Tehnica plantarii pomilor alcStuirea echipelor de plantatori. Din prima grup& de lucrari: sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata.SpatuI gropilor perioada cTnd acestea se executa este toamna . trunchiului pom ilor Tn Tnvelirea aceeasi • zi cu plantarea. • PregStirea pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor. se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la sS includS cei doi picheticontrol. reducerea ramurilor Tn coroanS . A (0-40 urmmd ca restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. mocirlirea pomilor. musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat toamna. lucrari de ingrizire aplicate pomului. cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe sapatul terenuri inerbate Din a doua grupa: . pStrata. si -cTnd s-a fclcut suprapichetarea. Ingrijirea pomilor in primul an de la plantare lucrari ce trebuie aplicate solului. dac§ Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea m u§uroiului din pamtntul rezultat se face o copc§ cu si marginile de 15 cm pentru retinerea apei din ploi sau din udari. facerea copcilor Tn jurul pomilor dac§ plantatul s-a executat primSvara. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14 zile Inainte de plantare. Forma gropilor: rotunda. si exista pichefii de control. pSm TntuI din orizontulcm) se pune la fundul gropii. indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara cea mai indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de plantare. : . Tm potriva iepurilorplantarea s-a fScut toamna. apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost de pichetul de baz§. dup§care tutorele se bate tn pSmTnt. Tutoratul Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare se executa astfel: se repartizeaz§ cTte un tutore la fiecare groap§.pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina .

fa> combaterea bolilor si dSunfitorilor. completarea golurilor. apaYarea pomilor Tmpotriva atacului iepurilor. . stropirea pomilor dupa caderea frunzelor cu zeama sulfocalcica .ciupirea ISstarilor porniti din mugurii lateral! si din cei term 3-4 ochi inal!.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful