Etica în cadrul activităţii

bancare

Prof. coordonator: Lect. Univ. Bogdan Căpraru

Student: Măriuţă Ana Maria Victoria

Grupa 14

-2010-
 Cuprins
Capitolul 1: Etica în afaceri......................................................................2
1.1. Definiţii şi concepţii ale eticii în afaceri...................................2
1.2. Delimitări metodologice...........................................................5
Capitolul 2: Etica bancară....................................................................... 7
2.1. Necesitatea reglementării......................................................... 7
2.2. Elemente de conţinut ale unui cod de etică bancară................11
Capitolul 3: Coduri de etică internaţionale şi naţionale...........................16
3.1. Codul de practică bancară al Marii Britanii............................16
3.2. Codul de etică al Băncii Comerciale Române.........................17
3.3. Codul de etică al Băncii Române pentru Dezvoltare..............19
3.4 . Codul de etică al OTP Bank România S.A.............................21

Bibliografie.............................................................................................23

Capitolul 1: Etica în afaceri

2
 1.1 Definiţii şi concepţii ale eticii în afaceri

Etica reprezintă “ disciplină filozofică care studiează principiile morale, originea,

dezvoltarea şi conţinutul lor. Etica constituie ansamblul normelor de conduită morală
corespunzătoare ideologiei unei anumite clase sau societăți”.1
Din punct de vedere etimologic, “etica”2 provine de la cuvintele greceşti:
- ETHOS ( în concepţia lui Homer acesta însemna primordial, patrie , iar mai apoi a
capătat in gândirea greacă semnificaţia de locuinţă, loc de întâlnire, loc natal,
obiceiuri, moravuri, caracter);
- ETHIKE (cuvânt folosit de Aristotel la denumirea virtuţilor legate de obiceiuri,
experienţe accumulate în timp, aşa numita ştiinţă a cunoaşterii);
- ETHICOS (derivat din cuvântul ETHOS, înseamnă “ din sau pentru morală” şi era
folosit de greci atunci când discutau despre principiile comportamentului uman);
Etica a apărut ca ramură distinctă a cunoaşterii datorită lui Socrate, iar in timpul lui
Aristotel a devenit disciplină ştiinţifică, care a ridicat-o la nivelul “demnităţii ştiinţelor”3.
Etica este o disciplină filosofică axată pe studiul sistemelor de valori, norme si alte
categorii morale, o ştiinţă a comportamentului, moravurilor, cunoaşterii, fericirii, a moralei
etc .(figura 1).
Etica reprezintă “ ansamblul regurilor de conduită împărtăşite de către o comunitate
anume, reguli care sunt fundamentate pe distincţia între bine si rău, în timp ce morala
cuprinde un ansamblu de principii de dimensiune universal-normativă”.(Wundenburger
J.,J.,1993, pag XIV).
Etica în afaceri este un domeniu care urmăreşte să clarifice problemele morale ce
intervin în anumite situaţii în activitatea agenţilor economici din societate.
În opinia lui R.T. De George, etica in afaceri reprezintă “ perspectiva etică, fie
implicită in comportament, fie enunţată explicit, a unei companii sau a unui individ ce face
afaceri.”4. Acesta clasifică etica in afaceri o simplă descriere a ceea ce declară şi face efectiv
un agent economic, în raport cu anumite considerente etice.

Figura 1:Etica- ştiinţă filosofică 5

1
Definiţie preluată din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române.
2
Mirela Popa, Ana Gabriela Chira, Lucia Monica Scorţar, „Etica în afaceri”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
2008 , pag 13.
3
Idem 2
4
Prof. Univ.dr.Dan Craciun, “Etica in afaceri”, 2005, pag.24
3
 Ştiinţa
cunoaşterii
Ştiinţa
Ştiinţa binelui/
moravurilor răului

Ştiinţa Ştiinţa
plăcerii ETICA fericirii

Ştiinţa
Ştiinţa
idealului
virtuţilor
social
Ştiinţa
moralei

P.V. Lewis defineşte etica de afaceri ca fiind “ acel set de principii sau
argumente care ar trebui sa guverneze conduita in afaceri, la nivel individual sau colectiv”6.

5
Mirela Popa, Ana Gabriela Chira, Lucia Monica Scorţar, „Etica în afaceri”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
2008 , pag 14.
6

4
Acesta consideră că problematica eticii o constitue comportamentul moral care indica
agenţilor economici ce trebuie ş ice nu trebuie să facă in activitatea lor.
Roger Crisp, filosof la Oxford, sugerează că “ etica în afaceri se referă la străduinţele
filosofice ale fiinţelor umane de a sesiza principiile care constituie etica in afaceri, de obicei
in ideea că acestea ar trebui să devină “ etica” afacerilor si a oamenilor de afaceri reali”7. În
opinia lui Crisp, etica în afaceri este un domeniu ce are propriile probleme şi teme de discuţie,
specialişti, teme de cercetare etc.
Laura Nash consideră că “ etica în afaceri este studiul modului în care normele morale
personale se aplică in activităţile şi scopurile întreprinderii comerciale. Nu este un standard
moral separate, ci studiul modului în care contextul afacerilor pune persoanei morale, ce
acţionează ca agent al acestui sistem, propriile sale probleme specifice”8.
Etica afacerilor se referă la stabilirea unui echilibru intre performanţele economice si
cele sociale ale firmei. Pentru găsirea acestui echilibru este nevoie de un set de norme şi
reguli stabilite de societate şi firmă, deoarece în conjuncture actulă nu este posibil să decizi
mereu în favoarea perfomanţelor sociale( păstrarea unui surplus de angajaţi chiar dacă
compania are nevoie de mai puţini sau investirea unor sume imense pentru confortul la locul
de muncă dacă există alte investiţii mai importante de făcut) sau in favoarea celor
economice( să fie concediaţi toţi angajaţii vârstnici etc.).
Dimensiunea etică a unei afaceri urmăreşte ca orice firmă si angajaţii săi, să respecte
nu doar legi juridice şi normative, ci şi legea morală prin care sunt vizate:
- calitatea produsului;
- siguranţa muncii;
- practici corecte de marketing;
- practici corecte de managementul resurselor umane;
- păstrarea informaţiilor confidenţiale;
- implicarea in problemele comunităţii;
- atitudinea faţă de mită;
- atitudinea faţă de comisioane ilegale;

76,
Prof. Univ.dr.Dan Craciun, “Etica in afaceri”, 2005, pag.24

88
Prof. Univ.dr.Dan Craciun, “Etica in afaceri”, 2005, pag.24
5
 1.2. Delimitări metodologice

Domeniul eticii în afaceri este unul foarte extins şi de aceea există dificultăţi în
precizarea exactă a obiectelelor de studiu al eticii în afaceri în funcţie de: subiect, nivelul de
abordare, cadrul de analiză, poziţia socială a agentului moral, obiectul analizei morale a
afacerilor, metodologia necesară şi instrumentele utilizate.
Subiectul eticii în afaceri (agentul moral) poate fi individual(om, agent economic,
angajat, patron , societatea etc.) sau colectiv( grupuri, asociaţii profesionale, sindicate etc.)
Nivelul de abordare a problematicii îl poate constitui:
- o afacere in general;
- procesul şi mijloacele de obţinere a profitului;
- o activitate specifică orientată către atingerea obiectivelor;
- un anumit contract, o relaţie de afaceri specifică;
- relaţii interindividuale şi intergrupuri;
- ansamblul de condiţii sociale, culturale, economice, etc.
Cadrul de analiză poate fi teoretic şi practic. Cadrul teoretic este cadrul formal al
conceptelor, opiniilor, reglementărilor, a “ceea ce se discută” in legătură cu problema aleasă
(documente, cod de etică, obiective, planuri de afaceri etc), iar cel practic (“a ceea ce se
face”) este cadrul desfăşurării efective a afacerilor, al comportamentului, al rezultatelor etc.
Poziţia socială a agentului moral poate determina atitudini, concepţii şi cerinţe morale
diferite, specifice. Etica afacerilor vizează spaţiul social în care agenţii economici, grupurile şi
indivizii sunt distribuiţi în funcţie de capitalul economic, cultural şi de cel politic.9
Obiectul analizei morale a afacerilor trebuie tratat diferenţiat în funcţie de subiectul
moralei şi structura moralei. Atunci când subiectul moralei este individual, etica în afaceri
urmăreşte conştiinţa morală, voinţa, caracterul, temperamentul, comportamentul etc.Atunci

9
Mirela Popa, Ana Gabriela Chira, Lucia Monica Scorţar, „Etica în afaceri”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
2008 , pag 116.

6
când este vorba despre un grup de indivizi, trebuie avute in vedere conştiinţa de grup, cultura
organizaţională, responsabilitatea socială, acţiunile commune, rezultatele etc.
Printre metodele si intrumentele folosite in studiul moralităţii şi moralei afacerilor
putem enumera: concepte, operaţii de analiză si examinare ştiinţifică, cercetări teoretice
ample.

În domeniul afacerilor etica poate fi aplicată la diferite niveluri (Robert, Solomon,

p.360)10 :
1. Nivel micro- la acest nivel etica este asociată cu încrederea, valoare morală ce stă la
baza relaţiilor de afaceri dintre indivizi. Clientul trebuie considerat raţional, autonom
şi trebuie informat ca să poată cumpăra produsul sau serviciul în cunoştinţă de cauză.
2. Nivel macro- se referă la reguli instituţionale sau sociale ale economiei, ale lumii
afacerilor, conceptele centrale cu care se opereayă la acest nivel sunt : dreptatea si
legitimitate.
3. Nivelul corporaţiilor- discuţiile etice se referă preponderant la rolul jucat in societate,
la responsabilitatea socială şi internaţională a corporaţiilor.

Astăzi, pentru buna funcţionare a afacerilor, conceptele de etică şi elemente

asemănătoare acesteia (morala, echitate, responsabilitate socială) trebuiesc recunoscute de
toate organizaţiile si implementate in cultura lor organizaţională.

10
Mirela Popa, Ana Gabriela Chira, Lucia Monica Scorţar, „Etica în afaceri”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
2008 , pag 118
7
 Capitolul 2: Etica bancară
2.1. Necesitatea reglementării

“Băncile au obligaţii etice atât faţă de clienţii lor, cât şi faţă de întreaga societate” 11.

Băncile ocupă o poziţie privilegiată prin particularităţile pe care le prezintă, şi implică

existenţa unor norme şi reglementări legale, bine stabilite , care au rolul să monitorizeze şi să
controleze activitatea bancară, dar şi să asigure un cadru optim pentru desfăşurarea acesteia.
Pe măsura dezvoltării sistemului bancar dintr-o anumită ţară, atât băncile cât şi
asociaţiile profesionale elaborează reglementări şi norme specifice de conduită. Necesitatea
acestor reglementări a fost influenţată de mutaţiile financiar-bancare pe plan internaţional, de
creşterea concurenţei şi apariţia clienţilor tot mai avizaţi şi exigenţi. Este cazul şi României,
unde din ce în ce mai multe bănci au elaborate reglementări şi norme referitoare laconduita
profesională şi operaţiunile bancare propriu-zise. De elaborarea acestor reglementări privind
“promovarea unor bune practice bancare”12 ( sub formă de legi, regulamente, norme,
circulare) s-au ocupat băncile centrale în colaborare cu alte autorităţi statale. Recent se poate
observa, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, o tendinţă de a reuni toate aceste
reglementări sub forma unor coduri de conduită şi practică bancară.
Obiectivele acestor coduri , reprezintă de fapt o serie de restricţii cu privire la:
-operaţiunile premise a fi realizate de instituţiile bancare;
-nivelul fondurilor proprii, al capitalului social, rezervelor si provizioanelor;
-expunerea maximă privind acordarea creditelor către un singur debitor;
-procedura şi cerinţele referitoare la autorizarea băncilor noi;
-aspecte privind schimburile valutare;
-participarea instituţiilor bancare la capitalul unor firme sau întreprinderi;
-conflictele de interes şi secretul profesional;
11
Ionescu Lucian (coordonator), “Băncile şi operaţiunle bancare “, Editura Economică, Bucureşti,1996, pag.163
12
Stoica Ovidiu, Căpraru Bogdan, Filipescu Dragoş, „ Efecte ale integrării europene asupra sistemului bancar
românesc”, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2005, pag.172
8
-aspcte privind transferurile de fonduri;
-nivelul creditelor interbancare;
În majoritatea ţărilor, reglementările bancare cuprind norme externe, impuse de către
autorităţi din afara băncii, dar si reglementări proprii sau interne. Respectarea legilor
financiar-bancare acceptate în România ( adoptate în 1990/91 de către Parlamentul
României), este supravegheată de către Banca Naţională Română (BNR), care deasemenea
stabileşte şi publică reglementările şi normele cu privire la operaţiunile şi activităţile bancare.
Fiecare bancă îşi elaborează şi propiul său cod de etică, în conformitate cu reglementările şi
normele elaborate de BNR.
“Conducătorii unei societăţi bancare răspund pentru activitatea lor profesională în faţt
adunării generale a acţionarilor şi a Băncii Naţionale a României. Ei trebuie să fie persoane cu
o bună reputaţie, care să nu fi suferit sau să nu fi cauzat prin activitatea lor falimente bancare.
Banca Naţională a României poate să stabilească şi alte reguli şi norme etice şi profesionale
pentru calitatea şi activitatea unui conducător de societate bancară, precum şi pentru
activitatea personalului bancar”13.
În cadrul legislaţiei sunt abordate probleme legate de încredere, onestitate şi privind
interzicerea dezvăluirii informaţiilor confidenţiale. “ Personalul uneo societăţi bancare
supuse prevederilor prezentei legi nu are dreptul de a folosi sau dezvălui , nici în timpul
activităţii , nici după încetarea acesteia, fapte sau date care, devenite publice, ar dăuna
intereselor ori prestigiului vreunei societăţi bancare sau vreunui client al acesteia(…)”14 .
În ceea ce priveşte reglementările proprii în sectorul bancar românesc ,acestea au fost
luate în urma unor decizii colective (Asociaţia Română a Băncilor) şi individuale, prin
măsurle luate de fiecare bancă.
Asociaţia Română a Băncilor este persoană juridică română, constituită ca asociaţie
profesională cu scop nelucrativ şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu statutul său şi
legile române, încadrându-se în prevederile legii privind activitatea bancară. Asociaţia
Română a Băncilor are ca obiective reprezentarea şi apărarea intereselor membrilor săi,
promovarea principiilor politicii bancare în domeniile de interes general ale membrilor,
promovarea cooperării dintre bănci, precum şi cu instituţii naţionale, internaţionale şi asociaţii
bancare din alte ţări, perfecţionarea pregătirii profesionale a specialiştilor din sistemul bancar,
asigurarea relaţiilor cu presa.
Asociaţia este locul în care specialiştii în domeniul bancar se întrunesc, în cadrul
comisiilor de specialitate, pentru găsirea unor soluţii comune problemelor cu care se
confruntă pe diferite segmente de activitate, aplicarea normelor şi instrucţiunilor de lucru ale

13
Legea privind activitatea bancară nr. 33/1991, cap. VII
14
Articolul nr 46, cap VII din Legea privind activitatea bancară nr 33/1991
9
Băncii Naţionale a României, regulilor şi uzanţelor internaţionale în materie, pentru a defini o
practică unitară în ceea ce priveşte furnizarea de servicii şi produse bancare, dar şi în relaţiile
cu autoritatea de supraveghere şi organismele statului.
Prin efortul acestor specialişti, activitatea Asociaţiei se materializează în elaborarea a
numeroase propuneri pentru perfecţionarea cadrului legal în sistemul bancar, realizarea unui
dialog permanent şi o bună cooperare cu instituţii precum Banca Naţională a României,
Comisiile Buget – Finanţe - Bănci ale celor două camere ale Parlamentului, Ministerul
Finanţelor Publice, alte instituţii şi organisme interne şi internaţionale. De asemenea, pe
agenda ARB sunt incluse programe de perfecţionare în domenii de interes pentru specialiştii
din sistemul bancar, participarea la seminarii şi conferinţe interne şi internaţionale, derularea
unor proiecte comune la nivelul sistemului bancar15.
În urma diferitelor studii, s-a ajuns la concluzia că utilizarea combinată a
reglementărilor interne cu cele extrne, reprezintă calea spre o politică cu rezultate bune.
Ambele tipuri de reglementări prezintă diverse argumente16:

- Argumente în favoarea reglementărilor proprii:

● Băncile vor înţele prin activitatea lor proprie, cum ar putea reglementările proprii
să răspundă cerinţelor activităţii bancare, concurenţei sau funcţionării pieţei libere.

● Acestea reflectă seriozitatea activităţii desfăşurate şi gradul de implicare al

instituţiei bancare.

● Prezintă eficienţă sporită (monitorizare atentă, de către fiecare bancă, atât a

propriei, cât şi a activităţii celorlalte bănci, astfel încât nici o bancă să nu obţină un avantaj
prin încălcarea legii).

- Argumente în favoarea reglementărilor externe:

● Fără reglementări externe , băncile ar putea să stabilească standarde care le-ar

acorda avantaje excesive, slăbind protecţia clienţilor.

● În absenţa unor reglementări externe, ar putea să existe mai puţină fermitate în

ceea ce priveşte punerea în aplicare a unor sancţiuni împotriva celor incorecţi, care pot fi
prieteni sau parteneri de afaceri.

15
http://www.arb.ro/
16
Ionescu Lucian (coordonator), “Băncile şi operaţiunle bancare “, Editura Economică, Bucureşti,1996, pag.167

10
 ● Reglemetările proprii pot avea drept rezultat lipsa de omogenitate a standardelor
profesionale, ceea ce ar duce la frânarea adoptării unei “practice optime”.

Reglementările proprii adoptate în mod individual de fiecare bancă conferă acestora

un grad mai mare de libertate şi un control asupra propriului destin. Deasemenea ele pot
constitui un avantaj pe piaţa concurenţială, deoarece crează o reputaţie băncilor în legătură cu
grija acestora faţă de clienţii lor. Un cod de etică reflectă atitudinea băncii şi a angajaţilor săi
faţă de clienţi, dar şi standardele de coduită ale angajaţilor faţă de bancă.
În general, codurile de conduită ale băncilor comerciale române include unul sau mai
multe aspecte privitoare la următoarele domenii17:

-respectarea legilor ţării (cu accent asupra legislaţiei financiar-bancare);

-păstrarea confidenţialităţii şi a secretului professional;

-corectitudine faţă de clienţi, în ceea ce priveşte specificul operaţiunilor bancare;

-evitarea conflictelor de interese (între salariaţi şi bancă);

Sistemul bancar romnânesc este într-un continuu progres, majoritatea unităţilor

bancare interesate de perfecţionarea standardelor profesionale şi-au elaborate deja propriile
coduri de conduită si practică bancară, iar altele inteţionează să facă acest lucru în viitorul
apropiat.

17
Ionescu Lucian (coordonator), “Băncile şi operaţiunle bancare “, Editura Economică, Bucureşti,1996, pag.168
11
 2.2.Elemente de conţinut ale unui cod de etică
bancară
Un cod de etică este compus din mai multe părţi care conţin atât elemente comune,
care se găsesc în majoritatea codurilor de etică, dar şi unele elemente proprii promovate de
fiecare bancă, în funcţie de obicetivele acestora(promovarea unei culture proprii, câştigarea
increderii clienţilor, atragerea de noi clienţi etc.).
Fiecare cod de etică are o introducere sau un preambul prin care sunt scoase în
evidenţă importanţa principiilor de etică promovate şi motivele pentru care se impune
respectarea lor.Deasemenea, sunt enunţate obiectivele ce se doresc a fi îndeplinite prin
promovarea acestor principii.
Prin punerea în aplicare a prevederilor Codului de etică bancară, ARB îsi propune :
a) să promoveze o conduită adecvată a angajaţilor instituţiilor de credit faţă de clienţi,
autorităţi, mediul bancar, comunitatea de afaceri, colegi, etc.;
b) să întărească încrederea clienţilor în sectorul financiar-bancar ca un întreg;
c) să promoveze imaginea publică, potrivit căreia instituţiile de credit si personalul
bancar oferă clienţilor produse si servicii la un nivel înalt de calitate;
d) să încurajeze şi să promoveze buna cooperare între băncile membre;
e) să susţină o competiţie corectă pe piaţa financiar-bancară în funcţie de condiţiile
pieţei;
f) să promoveze respectul reciproc în cadrul comunităţii bancare.
După această introducere poate urma o secţiune pentru precizarea domeniului de
aplicare a codului de etică sau un dicţionar de termeni, în care se urmăreşte explicarea unor
termeni ce urmează a fi utilizaţi în document. Acest mini-dicţionar poate fi situat şi la sfârşitul
documentului.
În următoarea secţiune sunt enunţate si explicate principiile generale de etică bancară.
Principiile fundamentale şi valorile promovate prin acceptarea Codului de etică din
2009 sunt următoarele:
a) integritatea morală, principiu conform căruia angajaţilor le este interzis să solicite sau să
accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în
considerarea funcţiei pe care o deţin, sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;

12
b) imparţialitatea şi nediscriminarea, principiu conform căruia angajaţii instituţiilor de
credit sunt obligati să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic,
religios sau de altă natură, în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
c) profesionalismul şi transparenţa, principiu conform căruia angajaţii instituţiilor de credit
au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă,
corectitudine, claritate şi conştiinciozitate ;
d) respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, principiu conform căruia angajaţii
instituţiilor de credit vor respecta legislaţia aplicabilă activităţii pe care o desfăşoară, precum
şi reglementările interne ale acestor instituţii;
e) confidenţialitatea, principiu care statuează obligaţia angajaţilor instituţiilor de credit de a
nu transmite informaţii confidenţiale despre faptele, datele şi informaţiile referitoare la
activitatea desfăsurată, precum şi la orice fapte, date sau informaţii, care privesc persoana,
proprietatea, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor, către
persoane care nu sunt autorizate să primească astfel de informaţii. Angajaţii instituţiilor de
credit sunt obligaţi să păstreze secretul profesional asupra oricărei informaţii ori date
nedestinate publicării, de care a luat cunostinţă în cursul exercitării funcţiilor sale şi nu va
folosi aceste informaţii pentru obţinerea de avantaje personale, orice abatere fiind sancţionată
conform legii şi prezentului Cod de etică bancară.
Persoanele care nu au calitatea de angajat al instituţiei de credit, dar sunt abilitate să
solicite şi să primească informaţii ori date de natura secretului profesional în domeniul bancar,
sunt obligate să păstreze confidenţialitatea acestora şi le pot utilize numai în scopul pentru
care le-au solicitat, sau le-au fost furnizate potrivit legii ori acordurilor încheiate.
f) prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie, spălare de bani şi finanţare a actelor de
terorism, prin raportarea oricăror tranzacţii care pot avea legătură cu acestea şi evitarea
finalizării unor astfel de tranzacţii, în conformitate cu prevederile legale;
g) exercitarea de către angajaţii instituţiilor financiar-bancare a unei activităţi prudente
în desfăsurarea tranzacţiilor financiare, prin gestionarea responsabilă a resurselor proprii ale
instituţiei de credit si prin informarea corectă a clienţilor asupra produselor si serviciilor
bancare oferite;
h) responsabilitatea socială, principiu care are în vedere implicarea în rezolvarea diferitelor
probleme sociale, precum şi sprijinirea promovării şi realizării unor iniţiative umanitare;
i) evitarea denigrării, principiu potrivit căruia angajaţii instituţiilor de credit îşi vor exercita
activitatea cu bună credinţă, potrivit uzanţelor oneste, cu respectarea intereselor părţilor
implicate şi a cerinţelor concurenţei loiale, în condiţiile concrete ale pieţei;

13
j) respectarea tuturor prevederilor Codului de etică bancară de către angajaţii instituţiilor
de credit prin asumarea responsabilităţii, înţelegerea şi raportarea oricăror activităţi
susceptibile de a încălca prevederile acestui Cod.18

Următoarele secţiuni ale codului de etică cuprind reglementările privind relaţiile

băncilor cu celelalte bănci, cu clienţii, personalul propriu, autorităţi etc.
Relaţia bancă- client se bazează pe încredere reciprocă şi pe respectarea îndatoririlor
pe ca le au amble părţi faţă de cealaltă.
Banca are următoarele îndatoriri principale faţă de client19:
-să onoreze ordinele de plată sau cecurile scrise de clienţi într-un timp rezonabil, stabilit de
reglementările în vigoare;
-să emită extrase de cont periodice sau la cerere;
-să ţină evidenţă clară a mişcărilor de sume în conturile clienţilor, în urma operaţiunilor
întreprinse de aceştia;
-să crediteze conturile clienţilor în urma depunerilor de numerar, primirii cecurilor sau
ordinelor de plată emise spre a fi încasate de aceştia;
-să informeze şi să consilieze corect şi prompt clinţii cu privire la produsele şi serviciile sale,
precum şi cu privire la activitatea de ansamblu a băncii;
-să notifice şi să restituie soldul creditor al conturilor bancare închise clienţilor;
-să elibereze numerar la cererea scrisă a clienţilor, în timpul orelor de program, în limita
disponibilităţilor din cont sau a liniilor de credit aprobate;
-să plătească dobânda aferentă depozitelor depuse;
-să informeze clientul cu privire la o eventuală tentativă de fraudă întreprinsă la adresa sa
(utilizare frauduloasă a contului de card, a unor cecuri falsificate, tentative de phising şi alte
fraude bancare);
-să respecte condiţiile contractuale stabilite pentru produsele şi serviciile bancare oferite;
-să respecte confidenţialitatea şi secretul bancar.
La rândul lor, clienţii trebuie să respecte anumite obligaţii faţă de bancă:
-să se asigure că au fonduri suficiente în cont pentru a li se satisface retragerile;
-să completeze corect documentaţia bancară: cecurile, ordine de plată şi foile de vărsământ;
-să permită băncilor să folosească disponibilităţile băneşti din conturi şi depozite conform
practicilor bancare;
-să plătească la timp ratele, comisioanele şi dobânzile stabilite prin contractele de credit sau
depozit;

18
Codul de etică bancară adoptat la 21.05.2009, pag.5.
19
Căpraru Bogdan, “Retail banking”, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2009, pag.81
14
-să respecte sfaturile băncilor în privinţa aspectelor referitoare la securitatea operaţiunilor
bancare;
-să păstreze cu grijă carnetul de economii, cecurile şi alte documente financiare importante;
-înştiinţarea promptă a băncii în cazul pierderii sau furtului documentelor lor financiare;
-luarea oricăror altor măsuri necesare în vederea reducerii pierderilor pe care le-ar putea avea
banca în astfel de circumstanţe.
În cazul apariţiei unor reclamaţii, banca poate lua diferite măsuri , de la emiterea unor
scrisori de avertizare până la lichidarea contului clientului si rezilierea contractului.
Deasemenea, dacă clienţii au anumite nemulţumiri la adresa serviciilor bancare, acestea pot fi
rezolvate cât mai repede şi politicos de către angajaţii băncii sau pot fi prezentate ulterior
cadrelor superioare ale băncii.
Reglementările de conduită care pot apărea în relaţia cu alte instituţii bancare
urmăresc desfăşurarea activităţilor bancare în condiţii optime, cu respectarea intereselor
tuturor instituţiilor de credit, realizarea corectă de schimburi de informaţii şi respectarea
confidenţialităţii activităţilor clienţilor, respectarea condiţiilor unei competiţii loiale,
realizarea unei publicităţi responsabile şi echitabile, existenţa solidarităţii şi a respectului
reciproc.
Relaţiile dintre instituţiile bancare şi angajaţii proprii se bazează pe profesionalism,
respect şi încredere.Angajaţii trebuie să se comporte într-o manieră profesionalistă faţă de
clienţi şi loială faţă de instituţia în care îşi desfăşoară activitatea. În acest sens, angajaţii nu
trebuie să exprime public aprecieri ireale despre activitatea instituţiei în care îşi desfăşoară
activitatea, să nu divulge informaţii confidenţiale, dacă această dezvăluire este de natură să
atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei de credit, ale
altor angajaţi sau ale clienţilor, să nu utilizeze resursele instituţiei sau să profite de statutul lor
professional pentru influenţarea deciziilor oricărei persoane, să utilizeze bunurile şi resursele
instituţiei bancare doar în scopurile pentru care acestea au fost alocate etc.
Pe de altă parte, în relaţie cu angajaţii săi, fiecare bancă trebuie să asigure şanse egale
de recrutare şi promovare, o atmosferă şi condiţii prielnice de muncă, motivarea prin diverse
metode şi răsplata performanţelor, evitarea câştigurilor personale ce pot apărea datorită
poziţiei salariaţilor(folosirea unor informaţii în interes propriu, facilitarea unor servicii,
primirea de cadouri de la clienţi etc.).
În cadrul întregului colectiv al instituţiei bancare trebuie să existe relaţii bazate pe
respectarea demnităţii umane.Prin urmare, în cadrul oricărui nivel ierarhic trebuie păstrat un
climat favorabil desfăşurării activităţilor în condiţii bune si eficiente, nu sunt acceptate
discrmininările(directe sau indirecte) pe baze religioase, de etnie, de rasă, vârstă, orientare
sexuale, statut social, opţiuni politice sau de oricare altă natură. Pe parcursul programului de
15
muncă, angajaţilor le este interzis atât consumul de băuturi alcoolice si de substanţe ilegale,
cât si fumatul în alte spaţii decât cele special amenajate în acest scop.
În relaţia cu autorităţile statului (Banca Centrală, Ministerul Finanţelor, organe de
control fiscal etc.), banca trebuie să respecte şi să aplice reglementările legale în vederea
dezvoltării unui sistem bancar credibil, stabil, solid, bazat pe profesionalism şi eficienţă.
Banca trebuie să transmită informaţii corecte şi complete în limitele precizate de legislaţia şi
reglementările în vigoare şi să evite presiunile politicului, atunci când acestea există.
Următoarele secţiuni ale codului de etică cuprind informaţii cu privire la punerea în
aplicare a respectivului cod, constituirea Juriului de onoare ce are ca obligaţii supravegherea
respectării prevederilor şi soluţionarea cazurilor de încălcare a acestora. După analizarea
faptei semnalate, în cazul constatării unei încălcări a prevederilor prezentului cod, Juriul de
Onoare va lua o decizie asupra modului de soluţionare a situaţiei respective si va formula o
notificare la adresa instituţiei de credit împotriva căreia a fost formulată plângerea, prin care i
se va solicita acesteia să înceteze comportamentul care constituie o încălcare a normelor
Codului de etică bancară.
Conform Codului de etică bancară adoptat în 2009 orice comportament care constă în
săvârşirea uneia dintre următoarele fapte, reprezintă o încălcare gravă a prevederilor:
a) acţiunea de încălcare repetată a prevederilor prezentului cod;
b) determinarea altor persoane să încalce dispoziţiile prezentului cod;
c) refuzul de a pune la dispoziţia Juriului de Onoare a oricăror date şi informaţii cunoscute
referitoare la cazurile de încălcare a normelor prezentului Cod de etică bancară;
d) acţiunile de intimidare a persoanelor care au dezvăluit sau intenţionează să dezvăluie
Juriului de Onoare faptele de încălcare a prezentului Cod de etică bancară, în scopul
împiedicării acestora să procedeze la dezvăluirea menţionată.
Ultimele informaţii prezentate în codul de etică sunt despre intrarea în vigoare a
prezentului cod, perioada de valabilitate, căror instituţii sunt aplicate aceste prevederi etc.
“ Prin codurile de etică bancară, băncile îşi propun realizarea unei activităţi oneste, în
condiţii de legalitate, care să respecte clientul, angajatul şi concurenţii.În multe dintre băncile
româneşti, la ora actuală, aceste coduri, din păcate, reprezintă doar “deziderate”, simpe
lozinci, pe care personalul bancar sau strategii băncilor le promovează”20.

20
Stoica Ovidiu, Căpraru Bogdan, Filipescu Dragoş, „ Efecte ale integrării europene asupra sistemului bancar
românesc”, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2005, pag.178.

16
 Capitolul 3: Coduri de etică internaţionale şi
naţionale
3.1. Codul de practică bancară al Marii Britanii

Codul Marii Britanii a fost întocmit şi adoptat de 3 asociaţii bancare din Marea
Britanie, asociaţii care reprezintă sistemul bancar britanic. Prin intermediul acestui cod, au
fost standardizate şi stabilite reglementări referitoare la sistemul bancar, practice bancare,
relaţia bancă-clienţi, reglementări ce reprezintă un standard minim pentru băncile din Marea
Britanie.
Înaintea elaborării şi adoptării acestui cod, fiecare bancă aveau propriul cod, însă
acestea erau foarte variate, cu o aplicabilitate limitată şi nu aveau statut legal. Asociţiile
bancare, împreuna cu Banca Angliei, şi-au sfătuit membrii că ar fi în interesul lor să adere la
un cod comun, deoarece în caz contrat, vor fi nevoite să se supună unor reglementări legale
impuse de către Parlament.
Codul a fost introdus pentru prima oară în 1992 şi a fost îmbunătăţit în 1994.
Codul de practică bancară stabileşte că instituţiile bancare21:
-vor acţiona corect şi rezonabil în relaţiile cu clienţii
În acest sens, băncile nu au voie să lichideze conturile clienţilor fără înştiinţare
prealabilă, trebuie să respecte obligaţiile de confidenţialitate, trebuie să ia toate măsurile
pentru a se asigura că orice client înţelege pe deplin documentele ce le semnează, implicit
avantajele, obligaţiile şi consecinţele ce dervivă din acestea.

-vor ajuta clienţii să înţeleagă cum operează conturile lor, precum şi serviciile bancare la care
pot apela
Băncile trebuie să furnizeze clienţilor săi toate informaţiile relevante, referitoare la
operaţiunile din cont, referitor la dobânzile şi comisioanele ce trebuiesc plătite.Băncile

21
Ionescu Lucian (coordonator), “Băncile şi operaţiunle bancare “, Editura Economică, Bucureşti,1996, pag.172

17
transmit periodic clienţilor extrase de conturi şi îi informează din timp asupra modificărilor
ce urmează a fi efectuate.

-trebuie să menţină încrederea în integritatea bancii şi în sistemul de plăţi, asigurând clienţii

că sistemele şi tehnologia prezintă încredere şi siguranţă
Băncile au obligaţia să verifice identitatea clinţilor înainte de deschiderea unor conturi
şi trebuie să respecte anumite proceduri în cazul pierderii sau furtului de carduri.

3.2. Codul de etică al Băncii Comerciale Române

Banca Comercială Română are un cod de etică care pune accent pe conduita angajaţilor şi
pe comportamentul acestora faţă de clienţi. Prin acest cod se stabilesc reguli de comportament
etic şi professional, respectarea lor strictă constituind responsabilitatea fiecărui salariat.

Principii ale Codului de Etică22:

Principiul integrităţii morale impune obligaţia tuturor angajaţilor BCR de a fi corecţi şi
oneşti in relaţiile profesionale şi de afaceri. Nici un angajat BCR nu compromite niciodată
această integritate, fie spre propriul beneficiu, fie spre presupusul beneficiu al BCR.

Principiul obiectivităţii impune obligaţia tuturor angajaţilor BCR de a nu-şi compromite

profesia din cauza unor erori, conflict de interese sau din cauza influenţei nedorite a altor
persoane. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influentează
în mod negativ raţionamentele profesionale ale angajatului BCR trebuie evitate.

Principiul echităţii impune distribuirea echitabilă/nepărtinitoare a sarcinilor de serviciu,

nediscriminarea clienţilor sau a persoanelor angajate, aprecierea după merit, nevoi, contribuţie
şi responsabilitate, tinând cont de resursele disponibile.

Principiul responsabilităţii sociale are in vedere implicarea BCR in dezvoltarea durabilă a

comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Toţi angajaţii BCR sunt încurajaţi să se implice
activ in sprijinirea dezvoltării comunităţii şi să se alature în calitate de voluntari proiectelor
băncii, astfel încât prin unirea eforturilor tuturor să se obţină un impact mai mare, iar
comunitatea să obţină un beneficiu mai mare.

22
www.bcr.ro

18
Principiul respectării drepturilor omului trebuie să constituie baza tuturor relaţiilor în
cadrul întregii organizaţii, între şefii ierarhici şi subordonati, între colegii de pe acelaşi nivel
ierarhic, între membrii diferitelor entităţi funcţionale şi să se manifeste faţă de toţi angajaţii,
faţă de potenţialii membrii ai organizaţiei, precum şi faţă de colaboratori. BCR consideră că
fiecare angajat trebuie tratat cu respect, demnitate şi trebuie să muncească într-un mediu fără
discriminări.

Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune obligaţia tuturor angajaţilor de

a-şi menţine cunoştinţele la nivelul necesar şi de a acţiona cu prudenţă în conformitate cu
reglementările interne atunci când oferă produse şi servicii.

Principiul comportamentului profesional reprezintă obligaţia angajatului BCR de a se

conforma legilor şi reglementărilor aplicabile şi de a evita orice acţiuni care pot discredita
BCR. Toţi angajaţii BCR trebuie să fie cinstiţi şi loiali şi să nu furnizeze informaţii eronate
despre BCR.
În secţiunile codului de etică sunt precizate şi exemplificate o serie de reglementări cu
privire la evitarea fraudelor, prevenirea spălării banilor sau a finanţării actelor de terorism,
implicarea în activităţi politice înafara programului şi fără a se folosi de statutul avut în
instituţia bancară, egalitatea şanselor oferite de către bancă angajaţilor săi prin drepturi egale
de recrutare şi promovare, interzicerea primirii sau oferirii de cadouri sau alte stimulente,
respectarea principiilor unei concurenţe loiale şi oferirea informaţiilor concise şi utile printr-o
publicitate corectă.. Deasemenea se precizează că fiecare angajat este obligat să nu ofere
informaţii confidenţiale despre instituţia bancară şi clienţi, chiar şi după încheierea
contractului cu aceasta. Codul de etică al Băncii Comerciale Române pune accentul pe
relaţiile angajaţilor cu clienţi, pe comportamentul acestora faţă de clienţii BCR, pe relaţiile cu
celelalte instituţii bancare, cu autorităţile.
În plus faţă de Codul de etică adoptat în 2009, există anumite reglementări privind
protecţia sănătăţii şi siguranţa mediului, fiind interzisă fabricarea, vânzarea, distribuirea,
posesia, folosirea sau aflarea sub influenţa substanţelor psihotrope.
În concluzie, BCR îşi promovează interesele prin23:
-aprecierea corecta a nevoilor clienţilor, comparându-le cu parametrii produselor, serviciilor şi
proceselor de activitate ale băncii;
- măsurarea calităţii în funcţie de aprecierile date de clienţi produselor şi serviciilor noastre;

23
www.bcr.ro

19
-realizarea obiectivelor privind corectitudinea, eficienţa şi viteza de operare;
-asigurarea de răspunsuri prompte şi documentate la sesizări şi reclamaţii.

3.3. Codul de etică al Băncii Române pentru

Dezvoltare

Banca Română pentru Dezvoltare (BRD) se angajează să respecte pe lângă codul de

conduită intern stabilit prin experienţă şi prin tradiţia meseriei de bancher, anumite principii
dezvoltate de organizaţii străine, cum ar fi cele 10 principii promovate de compania Global
Compact. Aceste principii sunt 24:
1. Companiile ar trebuie să susţină şi să respecte drepturile omului proclamate la nivel
internaţional;
2. Asiguraţi-vă că companiile nu sunt complice la abuzuri ale drepturilor oamenilor;
3. Companiile trebuie să încurajeze libertatea de asociere şi recunoaşterea efectivă a
dreptului la negocierea colectivă;
4. Eliminarea tuturor formelor de muncă forţată şi obligatorie;
5. Abolirea efectivă a muncii copilului;
6. Eliminarea discriminării în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă şi profesia;
7. Companiile trebuie să sprijine o abordare precaută a problemelor de mediu;
8. Companiile trebuie să întreprindă iniţiative pentru a promova o mai mare
responsabilitate de mediu;
9. Companiile trebuie să încurajeze dezvoltarea şi propagarea unor tehnologii ecologice.
10. Companiile trebuie să lupte împotriva corupţiei în toate formele sale, inclusiv
extorsiune şi mită.

În cadrul codului de etică, reglementările impuse de BRD sunt împărţite în 4 mari

categorii:
1. Principii de acţiune: aceste principii sunt fundamentate pe valorile companiei
(profesionalism, spirit de echipa, inovatie) şi urmăresc respectarea legilor şi a
reglementărilor, transmiterea informaţiilor utile şi păstrarea secretului professional
(confidenţialitatea datelor).

24
http://www.unglobalcompact.org/AboutTheGC/TheTenPrinciples/index.html

20
 2. Respectarea drepturilor omului şi a mediului înconjurător: BRD-Groupe Societe
Generale şi angajaţii săi respectă viaţa particulară a persoanelor. În acest sens solicită
şi utilizează doar informaţiile necesare pentru :
a) a servi interesele clienţilor şi partenerilor;
b) a ameliora calitatea prestaţiilor;
c) a gestiona resursele umane ale Băncii;
d) a ne conforma obligaţiilor legale.

3. BRD şi pieţele sale: “BRD stabileşte şi întreţine cu clienţii săi relaţii durabile fondate
pe expertiză, încredere şi respectarea intereselor legitime. Angajaţii BRD se bazează pe
buna cunoaştere a clienţilor pentru a le propune produsele şi serviciile adaptate
situaţiilor şi nevoilor lor” 25. BRD participă active în lupta pentru combaterea fraudelor,
falsurilor şi spălării banilor. Banca şi-a însuşit reguli pe care Grupul Societe Generale le
aplică peste tot in lume, chiar atunci când acestea sunt mai exigente decât legislaţia
locală.
4. Respectarea codului de conduită: În cazul apariţiei unor suspiciuni de încălcare a
reglementărilor, angajaţii pot să le supună atenţiei superiorilor ierarhici, care vor hotărî
ce măsuri se vor lua în acele cazuri.

25
http://www.brdcsr.ro/codul-de-conduita.html

21
 3.4. Codul de etică al OTP Bank România S.A.

În conformitate cu Codul de etică adoptat în 2009, OTP Bank aplică următoarele

principii de etică:
1.Cerinţe morale generale: Banca şi angajaţii săi se angajează să acţioneze onest în relaţiile
personale şi de afaceri,să respecte toate regulile aplicabile şi principiile morale, să
îndeplinească sarcinile la cel mai înalt nivel de calitate profesională.
2.Principiile unei activităţi profesionale: Această categorie îi vizează în mod deosebit pe
angajaţii firmei, care trebuie să fie calificaţi şi experimentaţi şi să ofere o atenţie deosebită
informării clienţilor. Angajaţii nu trebuie să se implice în nici un conflict ce poate aduce
prejudicii băncii, trebuie să refuze cadouri sau beneficii ce nu sunt etice, să protejeze cu
stricteţe secretele de afaceri şi informaţiile confidenţiale despre clienţii băncii.
3.Respect faţă de clienţi, colegi, concurenţă: Banca desfăşoară o activitate ce respectă pe
deplin interesele concurenţei şi ale clienţilor, acceptă doar relaţii respectuoase şi civilizate,
acordă o mare importanţă vieţii private şi de aceea îşi ajută angajaţii să găsească un echilibru
sănătos între activitatea profesională şi viaţa personală. Angajaţii nu trebuie să se folosească
de statutul lor şi nu trebuie să aducă vreun prejudiciu reputaţiei Băncii.
4.Principii de guvernanţă şi responsabilitate socială: Băncile trebuie să aplice practici care
să asigure eliminarea şi moderarea riscurilor. Aceasta raportează regulat acţionarilor aspecte
privind o guvernanţă responsabilă. Pentru a putea îmbunătăţi nivelul standard de trai într-o
manieră care este favorabilă Băncii, cât şi dezvoltării generale a societăţii, OTP Bank îşi
propune următoarele obiective 26 :

• Asigurarea transparenţei operaţiilor şi acţionării în conformitate cu principiile incluse

în Codul de Etică;
• Angajarea menţinerii unui dialog periodic cu celelalte persoane interesate;
• Menţinerea unei colaborări eficiente la locul de muncă precum şi a unor relaţii
adecvate între angajaţi;
• Sprijinirea comunităţilor din afara Băncii;
• Protejarea mediului şi sănătăţii umane;
26
http://www.otpbank.ro/ro/declaratie-etica.html

22
 • Respectarea drepturilor omului.

5.Raportarea încălcărilor de etică: Pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor propuse este

necesară cunoaşterea şi respectarea acestor principii de etică. În cazul apariţiei unor cazuri
suspecte de încălcare a lor, este in interesul companiei ca persoana care raportează această
încălcare să fie persoana care a identificat-o. Clienţii Băncii pot face reclamaţii privind
nerespectarea principiilor de etică asumate, inclusiv orice alt tip de reclamaţii prin sesizare la
următoarea adresa: office@otpbank.ro.

23
Bibliografie :

● Căpraru ,Bogdan, “ Retail banking”, Editura C.H.Beck, Bucureşti 2009, pag. 77-83, 91-98;

● Stoica,Ovidiu, Căpraru,Bogdan , Filipescu,Dragoş, “ Efecte ale integrării europene

asupra sistemului bancar românesc”; Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza “, Iaşi
2005, pag. 171-179;

● Ionescu,Lucian (coordonator), “ Băncile şi operaţiunile bancare”, Editura Economică,

Bucureşti, 1996, pag.163-177.

● Popa, Mirela, Chira, Ana Gabriela, Scorţar,Lucia Monica, “ Etica în afaceri”, Editura
Risoprint , Cluj-Napoca , 2008, pag. 13-22,106-120.

● Prof. Univ.dr.Dan Craciun, “Etica in afaceri”, 2005, pag.24

●Surse de internet: www.bcr.ro

http://www.arb.ro/
http://www.otpbank.ro/ro/declaratie-etica.html
http://www.brdcsr.ro/codul-de-conduita.html
http://www.unglobalcompact.org/AboutTheGC/TheTenPrinciples/index.html

24