Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
bancare
-2010-
Cuprins
Capitolul 1: Etica în afaceri......................................................................2
1.1. Definiţii şi concepţii ale eticii în afaceri...................................2
1.2. Delimitări metodologice...........................................................5
Capitolul 2: Etica bancară....................................................................... 7
2.1. Necesitatea reglementării......................................................... 7
2.2. Elemente de conţinut ale unui cod de etică bancară................11
Capitolul 3: Coduri de etică internaţionale şi naţionale...........................16
3.1. Codul de practică bancară al Marii Britanii............................16
3.2. Codul de etică al Băncii Comerciale Române.........................17
3.3. Codul de etică al Băncii Române pentru Dezvoltare..............19
3.4 . Codul de etică al OTP Bank România S.A.............................21
Bibliografie.............................................................................................23
1
Definiţie preluată din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române.
2
Mirela Popa, Ana Gabriela Chira, Lucia Monica Scorţar, „Etica în afaceri”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
2008 , pag 13.
3
Idem 2
4
Prof. Univ.dr.Dan Craciun, “Etica in afaceri”, 2005, pag.24
3
Ştiinţa
cunoaşterii
Ştiinţa
Ştiinţa binelui/
moravurilor răului
Ştiinţa Ştiinţa
plăcerii ETICA fericirii
Ştiinţa
Ştiinţa
idealului
virtuţilor
social
Ştiinţa
moralei
P.V. Lewis defineşte etica de afaceri ca fiind “ acel set de principii sau
argumente care ar trebui sa guverneze conduita in afaceri, la nivel individual sau colectiv”6.
5
Mirela Popa, Ana Gabriela Chira, Lucia Monica Scorţar, „Etica în afaceri”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
2008 , pag 14.
6
4
Acesta consideră că problematica eticii o constitue comportamentul moral care indica
agenţilor economici ce trebuie ş ice nu trebuie să facă in activitatea lor.
Roger Crisp, filosof la Oxford, sugerează că “ etica în afaceri se referă la străduinţele
filosofice ale fiinţelor umane de a sesiza principiile care constituie etica in afaceri, de obicei
in ideea că acestea ar trebui să devină “ etica” afacerilor si a oamenilor de afaceri reali”7. În
opinia lui Crisp, etica în afaceri este un domeniu ce are propriile probleme şi teme de discuţie,
specialişti, teme de cercetare etc.
Laura Nash consideră că “ etica în afaceri este studiul modului în care normele morale
personale se aplică in activităţile şi scopurile întreprinderii comerciale. Nu este un standard
moral separate, ci studiul modului în care contextul afacerilor pune persoanei morale, ce
acţionează ca agent al acestui sistem, propriile sale probleme specifice”8.
Etica afacerilor se referă la stabilirea unui echilibru intre performanţele economice si
cele sociale ale firmei. Pentru găsirea acestui echilibru este nevoie de un set de norme şi
reguli stabilite de societate şi firmă, deoarece în conjuncture actulă nu este posibil să decizi
mereu în favoarea perfomanţelor sociale( păstrarea unui surplus de angajaţi chiar dacă
compania are nevoie de mai puţini sau investirea unor sume imense pentru confortul la locul
de muncă dacă există alte investiţii mai importante de făcut) sau in favoarea celor
economice( să fie concediaţi toţi angajaţii vârstnici etc.).
Dimensiunea etică a unei afaceri urmăreşte ca orice firmă si angajaţii săi, să respecte
nu doar legi juridice şi normative, ci şi legea morală prin care sunt vizate:
- calitatea produsului;
- siguranţa muncii;
- practici corecte de marketing;
- practici corecte de managementul resurselor umane;
- păstrarea informaţiilor confidenţiale;
- implicarea in problemele comunităţii;
- atitudinea faţă de mită;
- atitudinea faţă de comisioane ilegale;
76,
Prof. Univ.dr.Dan Craciun, “Etica in afaceri”, 2005, pag.24
88
Prof. Univ.dr.Dan Craciun, “Etica in afaceri”, 2005, pag.24
5
1.2. Delimitări metodologice
Domeniul eticii în afaceri este unul foarte extins şi de aceea există dificultăţi în
precizarea exactă a obiectelelor de studiu al eticii în afaceri în funcţie de: subiect, nivelul de
abordare, cadrul de analiză, poziţia socială a agentului moral, obiectul analizei morale a
afacerilor, metodologia necesară şi instrumentele utilizate.
Subiectul eticii în afaceri (agentul moral) poate fi individual(om, agent economic,
angajat, patron , societatea etc.) sau colectiv( grupuri, asociaţii profesionale, sindicate etc.)
Nivelul de abordare a problematicii îl poate constitui:
- o afacere in general;
- procesul şi mijloacele de obţinere a profitului;
- o activitate specifică orientată către atingerea obiectivelor;
- un anumit contract, o relaţie de afaceri specifică;
- relaţii interindividuale şi intergrupuri;
- ansamblul de condiţii sociale, culturale, economice, etc.
Cadrul de analiză poate fi teoretic şi practic. Cadrul teoretic este cadrul formal al
conceptelor, opiniilor, reglementărilor, a “ceea ce se discută” in legătură cu problema aleasă
(documente, cod de etică, obiective, planuri de afaceri etc), iar cel practic (“a ceea ce se
face”) este cadrul desfăşurării efective a afacerilor, al comportamentului, al rezultatelor etc.
Poziţia socială a agentului moral poate determina atitudini, concepţii şi cerinţe morale
diferite, specifice. Etica afacerilor vizează spaţiul social în care agenţii economici, grupurile şi
indivizii sunt distribuiţi în funcţie de capitalul economic, cultural şi de cel politic.9
Obiectul analizei morale a afacerilor trebuie tratat diferenţiat în funcţie de subiectul
moralei şi structura moralei. Atunci când subiectul moralei este individual, etica în afaceri
urmăreşte conştiinţa morală, voinţa, caracterul, temperamentul, comportamentul etc.Atunci
9
Mirela Popa, Ana Gabriela Chira, Lucia Monica Scorţar, „Etica în afaceri”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
2008 , pag 116.
6
când este vorba despre un grup de indivizi, trebuie avute in vedere conştiinţa de grup, cultura
organizaţională, responsabilitatea socială, acţiunile commune, rezultatele etc.
Printre metodele si intrumentele folosite in studiul moralităţii şi moralei afacerilor
putem enumera: concepte, operaţii de analiză si examinare ştiinţifică, cercetări teoretice
ample.
10
Mirela Popa, Ana Gabriela Chira, Lucia Monica Scorţar, „Etica în afaceri”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
2008 , pag 118
7
Capitolul 2: Etica bancară
2.1. Necesitatea reglementării
“Băncile au obligaţii etice atât faţă de clienţii lor, cât şi faţă de întreaga societate” 11.
13
Legea privind activitatea bancară nr. 33/1991, cap. VII
14
Articolul nr 46, cap VII din Legea privind activitatea bancară nr 33/1991
9
Băncii Naţionale a României, regulilor şi uzanţelor internaţionale în materie, pentru a defini o
practică unitară în ceea ce priveşte furnizarea de servicii şi produse bancare, dar şi în relaţiile
cu autoritatea de supraveghere şi organismele statului.
Prin efortul acestor specialişti, activitatea Asociaţiei se materializează în elaborarea a
numeroase propuneri pentru perfecţionarea cadrului legal în sistemul bancar, realizarea unui
dialog permanent şi o bună cooperare cu instituţii precum Banca Naţională a României,
Comisiile Buget – Finanţe - Bănci ale celor două camere ale Parlamentului, Ministerul
Finanţelor Publice, alte instituţii şi organisme interne şi internaţionale. De asemenea, pe
agenda ARB sunt incluse programe de perfecţionare în domenii de interes pentru specialiştii
din sistemul bancar, participarea la seminarii şi conferinţe interne şi internaţionale, derularea
unor proiecte comune la nivelul sistemului bancar15.
În urma diferitelor studii, s-a ajuns la concluzia că utilizarea combinată a
reglementărilor interne cu cele extrne, reprezintă calea spre o politică cu rezultate bune.
Ambele tipuri de reglementări prezintă diverse argumente16:
● Băncile vor înţele prin activitatea lor proprie, cum ar putea reglementările proprii
să răspundă cerinţelor activităţii bancare, concurenţei sau funcţionării pieţei libere.
15
http://www.arb.ro/
16
Ionescu Lucian (coordonator), “Băncile şi operaţiunle bancare “, Editura Economică, Bucureşti,1996, pag.167
10
● Reglemetările proprii pot avea drept rezultat lipsa de omogenitate a standardelor
profesionale, ceea ce ar duce la frânarea adoptării unei “practice optime”.
17
Ionescu Lucian (coordonator), “Băncile şi operaţiunle bancare “, Editura Economică, Bucureşti,1996, pag.168
11
2.2.Elemente de conţinut ale unui cod de etică
bancară
Un cod de etică este compus din mai multe părţi care conţin atât elemente comune,
care se găsesc în majoritatea codurilor de etică, dar şi unele elemente proprii promovate de
fiecare bancă, în funcţie de obicetivele acestora(promovarea unei culture proprii, câştigarea
increderii clienţilor, atragerea de noi clienţi etc.).
Fiecare cod de etică are o introducere sau un preambul prin care sunt scoase în
evidenţă importanţa principiilor de etică promovate şi motivele pentru care se impune
respectarea lor.Deasemenea, sunt enunţate obiectivele ce se doresc a fi îndeplinite prin
promovarea acestor principii.
Prin punerea în aplicare a prevederilor Codului de etică bancară, ARB îsi propune :
a) să promoveze o conduită adecvată a angajaţilor instituţiilor de credit faţă de clienţi,
autorităţi, mediul bancar, comunitatea de afaceri, colegi, etc.;
b) să întărească încrederea clienţilor în sectorul financiar-bancar ca un întreg;
c) să promoveze imaginea publică, potrivit căreia instituţiile de credit si personalul
bancar oferă clienţilor produse si servicii la un nivel înalt de calitate;
d) să încurajeze şi să promoveze buna cooperare între băncile membre;
e) să susţină o competiţie corectă pe piaţa financiar-bancară în funcţie de condiţiile
pieţei;
f) să promoveze respectul reciproc în cadrul comunităţii bancare.
După această introducere poate urma o secţiune pentru precizarea domeniului de
aplicare a codului de etică sau un dicţionar de termeni, în care se urmăreşte explicarea unor
termeni ce urmează a fi utilizaţi în document. Acest mini-dicţionar poate fi situat şi la sfârşitul
documentului.
În următoarea secţiune sunt enunţate si explicate principiile generale de etică bancară.
Principiile fundamentale şi valorile promovate prin acceptarea Codului de etică din
2009 sunt următoarele:
a) integritatea morală, principiu conform căruia angajaţilor le este interzis să solicite sau să
accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în
considerarea funcţiei pe care o deţin, sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;
12
b) imparţialitatea şi nediscriminarea, principiu conform căruia angajaţii instituţiilor de
credit sunt obligati să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic,
religios sau de altă natură, în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
c) profesionalismul şi transparenţa, principiu conform căruia angajaţii instituţiilor de credit
au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă,
corectitudine, claritate şi conştiinciozitate ;
d) respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, principiu conform căruia angajaţii
instituţiilor de credit vor respecta legislaţia aplicabilă activităţii pe care o desfăşoară, precum
şi reglementările interne ale acestor instituţii;
e) confidenţialitatea, principiu care statuează obligaţia angajaţilor instituţiilor de credit de a
nu transmite informaţii confidenţiale despre faptele, datele şi informaţiile referitoare la
activitatea desfăsurată, precum şi la orice fapte, date sau informaţii, care privesc persoana,
proprietatea, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor, către
persoane care nu sunt autorizate să primească astfel de informaţii. Angajaţii instituţiilor de
credit sunt obligaţi să păstreze secretul profesional asupra oricărei informaţii ori date
nedestinate publicării, de care a luat cunostinţă în cursul exercitării funcţiilor sale şi nu va
folosi aceste informaţii pentru obţinerea de avantaje personale, orice abatere fiind sancţionată
conform legii şi prezentului Cod de etică bancară.
Persoanele care nu au calitatea de angajat al instituţiei de credit, dar sunt abilitate să
solicite şi să primească informaţii ori date de natura secretului profesional în domeniul bancar,
sunt obligate să păstreze confidenţialitatea acestora şi le pot utilize numai în scopul pentru
care le-au solicitat, sau le-au fost furnizate potrivit legii ori acordurilor încheiate.
f) prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie, spălare de bani şi finanţare a actelor de
terorism, prin raportarea oricăror tranzacţii care pot avea legătură cu acestea şi evitarea
finalizării unor astfel de tranzacţii, în conformitate cu prevederile legale;
g) exercitarea de către angajaţii instituţiilor financiar-bancare a unei activităţi prudente
în desfăsurarea tranzacţiilor financiare, prin gestionarea responsabilă a resurselor proprii ale
instituţiei de credit si prin informarea corectă a clienţilor asupra produselor si serviciilor
bancare oferite;
h) responsabilitatea socială, principiu care are în vedere implicarea în rezolvarea diferitelor
probleme sociale, precum şi sprijinirea promovării şi realizării unor iniţiative umanitare;
i) evitarea denigrării, principiu potrivit căruia angajaţii instituţiilor de credit îşi vor exercita
activitatea cu bună credinţă, potrivit uzanţelor oneste, cu respectarea intereselor părţilor
implicate şi a cerinţelor concurenţei loiale, în condiţiile concrete ale pieţei;
13
j) respectarea tuturor prevederilor Codului de etică bancară de către angajaţii instituţiilor
de credit prin asumarea responsabilităţii, înţelegerea şi raportarea oricăror activităţi
susceptibile de a încălca prevederile acestui Cod.18
18
Codul de etică bancară adoptat la 21.05.2009, pag.5.
19
Căpraru Bogdan, “Retail banking”, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2009, pag.81
14
-să respecte sfaturile băncilor în privinţa aspectelor referitoare la securitatea operaţiunilor
bancare;
-să păstreze cu grijă carnetul de economii, cecurile şi alte documente financiare importante;
-înştiinţarea promptă a băncii în cazul pierderii sau furtului documentelor lor financiare;
-luarea oricăror altor măsuri necesare în vederea reducerii pierderilor pe care le-ar putea avea
banca în astfel de circumstanţe.
În cazul apariţiei unor reclamaţii, banca poate lua diferite măsuri , de la emiterea unor
scrisori de avertizare până la lichidarea contului clientului si rezilierea contractului.
Deasemenea, dacă clienţii au anumite nemulţumiri la adresa serviciilor bancare, acestea pot fi
rezolvate cât mai repede şi politicos de către angajaţii băncii sau pot fi prezentate ulterior
cadrelor superioare ale băncii.
Reglementările de conduită care pot apărea în relaţia cu alte instituţii bancare
urmăresc desfăşurarea activităţilor bancare în condiţii optime, cu respectarea intereselor
tuturor instituţiilor de credit, realizarea corectă de schimburi de informaţii şi respectarea
confidenţialităţii activităţilor clienţilor, respectarea condiţiilor unei competiţii loiale,
realizarea unei publicităţi responsabile şi echitabile, existenţa solidarităţii şi a respectului
reciproc.
Relaţiile dintre instituţiile bancare şi angajaţii proprii se bazează pe profesionalism,
respect şi încredere.Angajaţii trebuie să se comporte într-o manieră profesionalistă faţă de
clienţi şi loială faţă de instituţia în care îşi desfăşoară activitatea. În acest sens, angajaţii nu
trebuie să exprime public aprecieri ireale despre activitatea instituţiei în care îşi desfăşoară
activitatea, să nu divulge informaţii confidenţiale, dacă această dezvăluire este de natură să
atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei de credit, ale
altor angajaţi sau ale clienţilor, să nu utilizeze resursele instituţiei sau să profite de statutul lor
professional pentru influenţarea deciziilor oricărei persoane, să utilizeze bunurile şi resursele
instituţiei bancare doar în scopurile pentru care acestea au fost alocate etc.
Pe de altă parte, în relaţie cu angajaţii săi, fiecare bancă trebuie să asigure şanse egale
de recrutare şi promovare, o atmosferă şi condiţii prielnice de muncă, motivarea prin diverse
metode şi răsplata performanţelor, evitarea câştigurilor personale ce pot apărea datorită
poziţiei salariaţilor(folosirea unor informaţii în interes propriu, facilitarea unor servicii,
primirea de cadouri de la clienţi etc.).
În cadrul întregului colectiv al instituţiei bancare trebuie să existe relaţii bazate pe
respectarea demnităţii umane.Prin urmare, în cadrul oricărui nivel ierarhic trebuie păstrat un
climat favorabil desfăşurării activităţilor în condiţii bune si eficiente, nu sunt acceptate
discrmininările(directe sau indirecte) pe baze religioase, de etnie, de rasă, vârstă, orientare
sexuale, statut social, opţiuni politice sau de oricare altă natură. Pe parcursul programului de
15
muncă, angajaţilor le este interzis atât consumul de băuturi alcoolice si de substanţe ilegale,
cât si fumatul în alte spaţii decât cele special amenajate în acest scop.
În relaţia cu autorităţile statului (Banca Centrală, Ministerul Finanţelor, organe de
control fiscal etc.), banca trebuie să respecte şi să aplice reglementările legale în vederea
dezvoltării unui sistem bancar credibil, stabil, solid, bazat pe profesionalism şi eficienţă.
Banca trebuie să transmită informaţii corecte şi complete în limitele precizate de legislaţia şi
reglementările în vigoare şi să evite presiunile politicului, atunci când acestea există.
Următoarele secţiuni ale codului de etică cuprind informaţii cu privire la punerea în
aplicare a respectivului cod, constituirea Juriului de onoare ce are ca obligaţii supravegherea
respectării prevederilor şi soluţionarea cazurilor de încălcare a acestora. După analizarea
faptei semnalate, în cazul constatării unei încălcări a prevederilor prezentului cod, Juriul de
Onoare va lua o decizie asupra modului de soluţionare a situaţiei respective si va formula o
notificare la adresa instituţiei de credit împotriva căreia a fost formulată plângerea, prin care i
se va solicita acesteia să înceteze comportamentul care constituie o încălcare a normelor
Codului de etică bancară.
Conform Codului de etică bancară adoptat în 2009 orice comportament care constă în
săvârşirea uneia dintre următoarele fapte, reprezintă o încălcare gravă a prevederilor:
a) acţiunea de încălcare repetată a prevederilor prezentului cod;
b) determinarea altor persoane să încalce dispoziţiile prezentului cod;
c) refuzul de a pune la dispoziţia Juriului de Onoare a oricăror date şi informaţii cunoscute
referitoare la cazurile de încălcare a normelor prezentului Cod de etică bancară;
d) acţiunile de intimidare a persoanelor care au dezvăluit sau intenţionează să dezvăluie
Juriului de Onoare faptele de încălcare a prezentului Cod de etică bancară, în scopul
împiedicării acestora să procedeze la dezvăluirea menţionată.
Ultimele informaţii prezentate în codul de etică sunt despre intrarea în vigoare a
prezentului cod, perioada de valabilitate, căror instituţii sunt aplicate aceste prevederi etc.
“ Prin codurile de etică bancară, băncile îşi propun realizarea unei activităţi oneste, în
condiţii de legalitate, care să respecte clientul, angajatul şi concurenţii.În multe dintre băncile
româneşti, la ora actuală, aceste coduri, din păcate, reprezintă doar “deziderate”, simpe
lozinci, pe care personalul bancar sau strategii băncilor le promovează”20.
20
Stoica Ovidiu, Căpraru Bogdan, Filipescu Dragoş, „ Efecte ale integrării europene asupra sistemului bancar
românesc”, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2005, pag.178.
16
Capitolul 3: Coduri de etică internaţionale şi
naţionale
3.1. Codul de practică bancară al Marii Britanii
Codul Marii Britanii a fost întocmit şi adoptat de 3 asociaţii bancare din Marea
Britanie, asociaţii care reprezintă sistemul bancar britanic. Prin intermediul acestui cod, au
fost standardizate şi stabilite reglementări referitoare la sistemul bancar, practice bancare,
relaţia bancă-clienţi, reglementări ce reprezintă un standard minim pentru băncile din Marea
Britanie.
Înaintea elaborării şi adoptării acestui cod, fiecare bancă aveau propriul cod, însă
acestea erau foarte variate, cu o aplicabilitate limitată şi nu aveau statut legal. Asociţiile
bancare, împreuna cu Banca Angliei, şi-au sfătuit membrii că ar fi în interesul lor să adere la
un cod comun, deoarece în caz contrat, vor fi nevoite să se supună unor reglementări legale
impuse de către Parlament.
Codul a fost introdus pentru prima oară în 1992 şi a fost îmbunătăţit în 1994.
Codul de practică bancară stabileşte că instituţiile bancare21:
-vor acţiona corect şi rezonabil în relaţiile cu clienţii
În acest sens, băncile nu au voie să lichideze conturile clienţilor fără înştiinţare
prealabilă, trebuie să respecte obligaţiile de confidenţialitate, trebuie să ia toate măsurile
pentru a se asigura că orice client înţelege pe deplin documentele ce le semnează, implicit
avantajele, obligaţiile şi consecinţele ce dervivă din acestea.
-vor ajuta clienţii să înţeleagă cum operează conturile lor, precum şi serviciile bancare la care
pot apela
Băncile trebuie să furnizeze clienţilor săi toate informaţiile relevante, referitoare la
operaţiunile din cont, referitor la dobânzile şi comisioanele ce trebuiesc plătite.Băncile
21
Ionescu Lucian (coordonator), “Băncile şi operaţiunle bancare “, Editura Economică, Bucureşti,1996, pag.172
17
transmit periodic clienţilor extrase de conturi şi îi informează din timp asupra modificărilor
ce urmează a fi efectuate.
Banca Comercială Română are un cod de etică care pune accent pe conduita angajaţilor şi
pe comportamentul acestora faţă de clienţi. Prin acest cod se stabilesc reguli de comportament
etic şi professional, respectarea lor strictă constituind responsabilitatea fiecărui salariat.
22
www.bcr.ro
18
Principiul respectării drepturilor omului trebuie să constituie baza tuturor relaţiilor în
cadrul întregii organizaţii, între şefii ierarhici şi subordonati, între colegii de pe acelaşi nivel
ierarhic, între membrii diferitelor entităţi funcţionale şi să se manifeste faţă de toţi angajaţii,
faţă de potenţialii membrii ai organizaţiei, precum şi faţă de colaboratori. BCR consideră că
fiecare angajat trebuie tratat cu respect, demnitate şi trebuie să muncească într-un mediu fără
discriminări.
23
www.bcr.ro
19
-realizarea obiectivelor privind corectitudinea, eficienţa şi viteza de operare;
-asigurarea de răspunsuri prompte şi documentate la sesizări şi reclamaţii.
24
http://www.unglobalcompact.org/AboutTheGC/TheTenPrinciples/index.html
20
2. Respectarea drepturilor omului şi a mediului înconjurător: BRD-Groupe Societe
Generale şi angajaţii săi respectă viaţa particulară a persoanelor. În acest sens solicită
şi utilizează doar informaţiile necesare pentru :
a) a servi interesele clienţilor şi partenerilor;
b) a ameliora calitatea prestaţiilor;
c) a gestiona resursele umane ale Băncii;
d) a ne conforma obligaţiilor legale.
3. BRD şi pieţele sale: “BRD stabileşte şi întreţine cu clienţii săi relaţii durabile fondate
pe expertiză, încredere şi respectarea intereselor legitime. Angajaţii BRD se bazează pe
buna cunoaştere a clienţilor pentru a le propune produsele şi serviciile adaptate
situaţiilor şi nevoilor lor” 25. BRD participă active în lupta pentru combaterea fraudelor,
falsurilor şi spălării banilor. Banca şi-a însuşit reguli pe care Grupul Societe Generale le
aplică peste tot in lume, chiar atunci când acestea sunt mai exigente decât legislaţia
locală.
4. Respectarea codului de conduită: În cazul apariţiei unor suspiciuni de încălcare a
reglementărilor, angajaţii pot să le supună atenţiei superiorilor ierarhici, care vor hotărî
ce măsuri se vor lua în acele cazuri.
25
http://www.brdcsr.ro/codul-de-conduita.html
21
3.4. Codul de etică al OTP Bank România S.A.
22
• Respectarea drepturilor omului.
23
Bibliografie :
● Căpraru ,Bogdan, “ Retail banking”, Editura C.H.Beck, Bucureşti 2009, pag. 77-83, 91-98;
● Popa, Mirela, Chira, Ana Gabriela, Scorţar,Lucia Monica, “ Etica în afaceri”, Editura
Risoprint , Cluj-Napoca , 2008, pag. 13-22,106-120.
24