Totu, e .populat" in [urul nostru. Nu tralrn lntr-un vid.

Sintem lnccnluratl de o lume a oblscte lor, persoanelor, evenlmentelar §l Ideilor, care ne obUga sa luam atitudine, sa rntelegem, sa gestianam, sa intruntam. Receptlonam, interpretarn sl apol declqarn, Netorrnam 0 Idee §I apoi actionarn. lrnpartlrn lumea cu altll, stabllind relatll tie de converqsnta. fie de conflict. Ceilaltl, dad. nu. ne imparta§esc oplnll!a, ne devln oponenti. In asemenea ocazii, de cele mal multe OTi, sintem sigurl ca nol avem dreptate,,_~},ne sustinern cu fervoare punctut nostru de vedere.

Pentru psihosociolog, ca analist al "scan al" soc iale • se pun u rrnatcarela intrebart: Cum sa construiesc .dreptatea", .adevarur', oplnla, credlnta Ilecarul lndivid? De ce despre acalasl fenomen, parsoana, evenlmant exista mai mults pareri, atitudin i, teorii? De ce fiecare actor social are credinta, In caz de divergentii, ca doar el are dreptate §I celalalt qrsseste? Care este mecanlsmul prin care judecarn tot ceea ce ne inccnjoara, prin care elaborarn teorii asupra realitatli? Daca am putea raspunde la aceste lntrebar] am pute a gas! 0 explicatie §i pantru fenomenele de irttoleranja, manifestate in societatea noastra, fata de "cellaltl", fata de eel car':l gindesc altfel dscit noi.

Vom incepe prin a reaminti mecanismul prln care se tormeaz a concepjllle,

mentalitatlls, credlnjele noastr e: influenla contextului socio-cultural, a mediulul In care ne-am format §l ne desfasuram exlstenta, Oamenii, qrupurlle umana S9 diferent1aza dupa medlul cultural §i practiclle comportamentale in care s-au dezvoltat. Limba, riturile §i culturlle, traditllle, vsstimentatia, habltatul, 1ipurile de relatii interpersonaIe torrneaza lmpreuna un cadru cultural specific, preluat §i incorporat de membril unel colectivita]l. Achlzitionam "capital cultural", spune psihosociologul francez P. Bourdieu, de la familie, §coala, medlul socio-cultural frecventat. Plasat lntr-o "baie cultur ala", lnconjurat de carti, tablour] §I alte bunuri culturale, de lndrurnatorl cornpetenji, individul dascopera "chei" cu ajutorul carora desclIreaza sensu] mesajelor cultu rale §i ldeologice, achizitioneaza lnstrurnenta prin care "utilizeaza" intormatia receptionata, Msdiul cultural-ideologic, stilul de gindire al colectivitaW "ancoreaza" deci pe fiecare individ ce-i apartlna, 1'1 modeleaza §i apoi II .trirnlte" in lume. Conte az.a §i une!e arnanunte biografiee: faptuJ ca, in ado lascenta sau tinereje , dar chiar §i mai tirzlu, cineva a frecventat un cerc, grup, medlu cultural §l ideologic de 0 anurnlta nuanta II rnarcheaza pentru tot restul vle]!l. Cind cineva este bornbardat Intreaqa sa viata, sau 0 buna parte din ea, eu un anumit fel de ima.gini, interpretarl, categorii de gindi re, el I§i Insusests aeeste

modele ~i respinge cu Inversunare (uneor] cu vlolenta) tot ceea ce contravlns sistemulul

irnplantat", EI nu §otis ca nu §tie §I altceval fntr·un anurnit sens, lndlvldul €I ,tPrizonierul" modelului sau cultural. De aiel pina Ia rnanlpularea sa de catre Gel care i I-a "implementat" nu mai €I dedt un pas, Mediul Ideologic §i cultural instituie modele fixe, ofera. tlpare de gTndire §oi interpretare, "Tnha1a" pe indlVid §i-I Influenteaza hotarltor in. eonstrulrea imaginli sale despre lurne.

CTnd clneva evalusaza a persoaria sau un eveniment, cind se raallzeaza a interpretare a mediului Ineonjurator, anallstul social, psihosoclologul inregistreaz.a, in final, un produs §i un proces de elaborare a Imaginii despre fenomen. ~i produsul §ol procesulstnt 0 sinteza a conceptlllor achlzlticnate de lndlvld (componenta sociala) §ii a postbllitattlor sale personals (co mponenta pslholoqlca), Imaglnea pe care ne-o facem despre evsnlrnantul real, rnanlara de a interpreta, de a glndi realitatea cotldlana, acaasta forma de con§tiinla sociala a prlrnlt nurnels : de reprezentarescclala.

Conceptul de reprezentare soolala are a pozltle .mixta", se gase§ts la rascrucea dintre pslholoqie §i soclologie, ouprinde deopotrtva versantul parceptlv, ca §i pe eel intelectual, tenornene pslhlce, cit §i soclale, De§1 58 soldeaze. cu 0 prize. de cwn,§tilnta, rna rcind 0 sltuara, 0 atltudine fata de realltatea soclala, o perceptie a sltuatlet concrete, reprezentare a soclala marcheaza 0 elaborare personala a raspunsului, un etort de In1eleger8 §I de staplnlre a mediului, 0 modalitate de a gindl practic contextul, un aparat evaluator, 0 grila de [ectura a realitalii, 0 sltuare in lumea valorllor. Nici gindire oblectlva, ,,§tiintifica" a realltatil, nicl reflectare afectivii a sttrnultlor lnconjuratorl; a refacere, 0 reconstructls a rea1lta~1l prtn.srtsma modelulul mental al lndlvldului. Un stll de condulta, un mod de cornunicars au exteriorul, un ecran intra preslunea socialului,.§i sistemul p erso nalltajll, 0 imbogatlre a realukJi, 0 re-cltire a sa. Dar, inca a data, reprezsntarlle soclala ne trlmlt la o anurnlta societa!e, la a anurnlta culture, De§i 0 realitate de ordln eognitlv, ele presupun raporturl colective concrete, i nteractiuni scclals, asoclerl, reprezinta, Tn cale din urma, un fenomen de ideoloqle.

lema reprezantsrllor sociale a patruns in psihosoclologie in urmii eu trei decenii, fiind impusa de Serg~ Moscovlcl, protesor, dlractor de studli la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Soclales din Paris, conducatorul Laberatorulul'european de psiholoqie soclala. Tezasa de doetorat, publlcata in 1961. sub titlul La psychanallse, son Image at son public, de§1 aborda un subiect de actualitate,

'--

care Inlaresa "marele public", nu a insemnat o analiza a resurselor psihanalizeJ; cl 0 cercetare asupra raspindlrli ldsllor sale, a modului In care a penetrat in societatea Iranceza aceasta tsrna, a imagfnfi pe care 0 au diflilrite categorii soelale despre aceasta. Primul capitol al lucrarli pune pentru prima oara. problema unul concept "p[erdut" de pslhologia soclala, problema reprszentarti soclalea unui fenomen, ldee, evaniment, persona]. Preocuparea nu era noua, notlunea de .reprezentars colectlva" fusese clndva in voga (conetilnta colectlva, eredea Emil Durkheim, reunaste palhlsrnele Indlvizllor rntr-o reprezentare comuns tuturor rnernbrllor unul grup social, tcrrneaza un ansamblu de credlnte §i sentiments care se rnanlfesta prln mantalltatl, rlturl, lnstltutil §i tr aditil). dar cunoscuse 0 ecllpsa de peste 0 [urnatate de veac. Punlndu-sl problema dltuzar!l cuncstlntelor, a raportului dintre glndire §i cornunlcare, a genezei sensu lui comun,' Moscovld a deschis 0 noua dlrectle de cercetare.Terna a

prins cu raptdltats In rlndul cornunltat!l psihosoclologilor. Ests un domenlu In expansl-

une, este era reprezentartlor soclale.

Cercetatorll S6 in tree In a lderititlca mecanlsmele prin care rsprszentarlle soclale orianteaza comunlcarsa u mana, in~elegerea ~i staplnlraa rnedlulul social, material §i ideal, organlzeaza operatllle menta Ie, procesele generative, 91ndlrea soclala (Jodelet, 1984), lnsertia aoclala a indivizi 10f, dar ~i organizarea proceselor simbolice (Daise, 1985), artlculeaza imaglnile cu. sernnltlcatlile ce Ie corespund (Palmonarl, 1986). Dar realltatea reprezentaril soclale nu este usor de deserts, pentru ca se prezlnta ca 0 lnstanta intermediara intra parceptle, lntormajle. atitudine §I. Imagine, fara sa se raduca la n lcl una dlntre aceste realiUW Ds§i ea reprezlnta totdeauna un obiect, se raporteaza la unloc, 0 sltua~ie, un fapt, 0 idee, de~i rada prezenta de spirit: starea de con§tiinta a unui individ sau grup real, decupat din realitate, raportarea la concret nu lnsearnna 0 reducere a reprezentarll la a colectle de reflectarl lndivlduale. Fata de slrnpla reproductls, reprezentarea se prezlnta ca 0 construcjie ~i are caracteristicl de autonomle §I de creatie lndivfduali.'i §1 colectiva. Ea lnsaamna 0 idee (concsptle, schema rnentala, model de abordare) §i 0 actiune (slil de conduita, model actional, eomportament cooperativ sau compelitiv) reunite lntr-

un Tntreg (Farr, 1984). ,

Reprezentartle sociale contribute r-:;;1

hotarltor, atlrrna Moscovlcl, la "procesul de P3' formare a condultelor §i de orientare a cornunlcaliilor sociala". Aceasta funclla specifica Ie dfstanteaza atit de fun'>tiile §tllntei, cit §i de

cele ale ldeoloqlel. Daca §-tilnta 1§1 propune

I

sa co ntroleze natura, sa emita adevarur! despre aceasta, dana ideologla se stradule sa. furnizeze un sistern general de scopuri §i sa justifice. actele unor grupurl, reprezantarile sodale o1era celm doua instan\e mecanisme interpretative, 0 viziune socialmente adaptata la starea de cunoastera a realului, un Instrument de transformare a abstractului in vlata, o traducers a rnaterlalului §tilnliflc in conduite concrete, un instrument de comunicare pentru a transa numaroase conflicte normative, materlale, social a, Spre deosebire de ideologle, cu atit mai puternica cu cit se sprijina pe un sistern conceptual (excalind prin stab ilitate, chiar ortodoxle), reprezentarile sociale constltule un bloc de concepte articulate in diferite maniere, nu foarte sistematic; uneori ne apar oa 0 alcatulre dlfuza, moblla, mereu in schimbare. Preocuparlle lor sint mal putin elaborarlle teoretlce :;;1 mal mult existenta reala, cum ar fl lnteresul pentru llmba], bani, starea pslhlca a sublectulul, suterlnjels sale. Ele ne apar deci ca un produs al (interjactiun!! ~i al comunicarii umana. Ela se modifica in rnasura in care actorul social plonjeaza

intr-un alt slstem comunloaticnal, intra lntr-un slstern de raporturl difarit. Ele lndepllnesc astfel 0 irnportanta tunctie sociala: rasplndlrea ldellor, a modelelor de analiza, a mesa\e\or, a stllur\\Of cornoortarnemate ale purtatorilor de valor].

Trel sint modalltatile prln care

reprezentarlle sociale exerclta acaasta opera. de Impregnare: dlfuzlunea, propaga.rea §i propaganda qpinlllor, atltudlnllor §oi stereotipurllor. In prlrnul rind prln transmiterea unor lnforrnatil, raspunzlnd interesului public, prin intretiner.ea interesufui pentru un sublect, a tema, un mod de gTndire. Apoi, prin propagarea unei viziuni bins organizate asupra lumii, a unei credlnte printre adePtii actual! §i posibili, consolidlnd atttudlne a, structurlnd un r aspuns consistent la tntrebarlle unu] public, educindu-I in splrltul unel cceren]e. In sfTr§it, printr-un raport social specific; institulnd 0 relatie ant'agonlsta, chiar conflictuala (sau, rnacar, de opozltle) fata de a conceptle alternativa. Propaganda n e ap are deci ca 0 lupta pentru "instituira", recunoa:;;tere, legitirnare, 0 oprlre, adesea 0

La modi la Inceputul secolulul, terrnenul de mentalitate a fost recuperat ~i valorlflcat cu mult succes de $coala francezi a analelor (Marc Bloch, Lucien Febvre, Jacques Le Goff, Fernand Brandel), care, prin a sa .Jstor-le a mental ita~ilor", a contribuit mult la redresarea rnorala a termenului. .. Obiectul noii istorii sint mentalita~ile 'dtispre care. s-a putut spune cl sint ceea ce se schimba eel mal incet in lstorie" (jacques Le Goff). Astfel, mentalitatea nu va' mai fi redusa doar la acele structuri primare, prelogice, primitive ,I rnistice, ap cum 0 facusera etnologii pina la acea data. Mentalitatea este coloratura colectiva a psihismului, spune Jacques Le Goff. este modul particular de a gindi ~i a slrntl 'II unui popor sau al unui grup de persoane.

tn afara interpretartlor antropolcgice sau istorice termenul de rnentalitate a dpatat ~i 0 perspectiva s ociologica. Chiar daciva exagera, sustinlnd subcrdonarea stricta a psiho-

logicul ui de ditre sociologic, Marcel Mauss va subllnia rnai pregnant rolul soclalului in forrnarea con~tiin~ei individuale. Com pi ementaritatea dintre latura psi hid. ~i cea sociali nu este una statlca, ci ea imbraca 0 forma dinamlca, Psihicul individual este eel care of era semniflcatii unui simbolism social abundent. sustine Mauss prln prisma conceptiel sale. Psihicul individual nu retlecd vlata psihica a grupului in totalitate. Dar in cadrul raportulut dintre psihicul individual ~i eel de grup exista 0 complernentaritatest un factor constant comun denumit de ciitre Mauss corntiin\a colectiva. 1n opinia socioiogulul francez consulnja colectiva cuprinde valorile, sacrul, profanul. tlmpul, rltmul, spatlu], tehniclle. $1 chlar dadi nu a folosit termenul de mentalitate pentru II d eflnl constiinta colectlvii, aceasta va dipii~ conflgurana mentalitatii,

Fata de primele idei despre mentalitate. care desemnau rnodul de gindire al salbaticilor diner-o viziune etnologid ~I

care aveau d rept contl nut structurlle prelogice slrnplecu caracrer colectlv, a cum termenul 7n dlscutle caplita un continut mult mai complex. Mentalitatea este perceputa ca un ansarnblu de opinii, prejudecan §i credi n~e care intluentead gindirea indivlzilcr, a grupurtlor, a popoarefor. Mentalitatea va f conceputa ea un mod specific de organizare a activiutii rnentale, consider-ad din punctul de vedere al structurilor loglce care 0 guvernea:za ~I al valorilor di.reetoare. I;a millcceste orientarea speciflca in arnbianta -sociala ~I ln interpretarea eventm entelor. Mentaiitatea include 0 larga pal eta de atitudini afectiv-cognitive. Ea poate defini 0 stare de spirit, un mod specific de gindire, 0 reprezentare personala sau de grup a realitatii. Mentalitatea poate fi foarte difer'id ~i este influentata de numerosi factori, cum ar fi caracrerul, individul, rnedlul, virsta, cultura, educatia, deschiderea spre alte gruporl, epoca.

incremenire, caracterlstlclle sale fiind rigldltatea §I stereotipia. Ea slrnplitlca realitatea, reduce camplexltatea fenomenuluila citlva stimuli bine re liefati; caracteristica sa sate reactia lmedJata, acceptarea sau respingerea unui grup sau a unel persoane. Modalltatsa sa de persuaslune aste repetitia, orientarea polarlzata. absenja ambiguita\ii, sttllzaraa pina la schernatlzarea stereotipa, apsllndu-sa uneorl pina §i la sloganul grosolan. Blcluirea ernotisi publica este modalitatea prin care ae intare§te 0 credin!a, a atitudine, a convingere.

Noua realitate soclala din. lara noastra a gasit pe multi dintre anall§tl- zlarlstl, comantatori po lltlcl , soclolcqi, pslhologi -;-. in dlficultate. lntolsranta, lncapacltatea de a intelege alte pozitii s-a dovedit a fl rezultatul Ilpsei de cultu(a psihosociologica. Dupa ca decenii (pentru mulli intreaga viata) cuvlntela c::heie au fast Integrare, omogenltate, apartenenta, aslmllara, coeziune, unitate etc., dupa ce am fast. cu totll, supusi unui prdgram de .soelalkare" (cite conota,tii poate avea acest concepti), devine diflcil sa glnde§ti altfel reali· tataa sociala, evenimentele §i oamanii, sa

cultivl diversitatea lnterpretarllor, sa accept] [ocul alternatlvelor, sa anallzezl llber, tara lnhlbitii, modalitatile de formarea credlntelor, 1T)8I]_ta[ltatilor, "convingeril?r". CI~d l'1tr8,:9a vlata OIl ascuuat un anurrut tlp de discuis, ctnd limbajul autorlzat a 7mbracat 0 anurnita halna., clnd - pentru a obtlne un confort pslhlc minim - trebula sa oterl 0 anumltii conststenta de cemportare, tot C8 acum este alUel iti apare ca flind inacceptabil, Inconfortabil, agresiv, daunator, chiar urit. Cine atenteaza la echillbrul nostru interior nu poate 'fi decit un uzurpater, poate chlar un dUiman.

Schlrnbaraa nu poate fl dec.it rodul unor no! lnforrnatll, Anali§til a.u datorla sa decodeze, sa explioe rnodul in cafe s-au format §i crlstallzat reprazentarlle socials ale celor expusl unul anurnlt tip de lntormatl], unui slnqur tip de dlscurs. Dupa ce a 'fost allmentat cu cunostlnte alternative, numai atunei omul poate alege. Uber, nedirijat, constlant de puterea sa. . •

Prof. dr .. Adrian Neculau; Unlversitatea "AI.I. Cuza"-Ia~i

Sentirnente, atltudinl, aspir3\li, comportamenta, valor] au drept factor generator mental]tatea speciflca lndtvldului sau grupului. Asdel. gasim mentalltatea lntr-o naua ipostaza: aceea de emi(ator al unor ,,~abloane" de valorlzare ~i valoriflcar e a c:riterJilor s oclale , comune . fUtUrOr mcrnbrtlor grupului sau sacieF~i. U. !'indul lor. valQri pr~lua1e ~i ad~ptate de indivizi sau grupuri pot conduce Ill. schirnbari in modul lor de gindlre ~i ded Ill. mo~ifidiri in cadrul mentalitalii. Modiflcarea in tirnp a valorilor care guvernew raporturile lrtterumane ,i care organlzeala societatello a derermlnat schimbari profunde in cadrele soclale, 0 evolutie !::orelatl a orinduidlor, rnentalitli\ilor ~I valorller deville astfel evidentli. Astfel, componenta actionalaa valoril a condus 13 schirnbarea orinduirilor ~i mentan[a~lar.

Datortta determinarilor sociale I'oemljlodte, valor ile - element dinamic, cu valenle de pere.nitate - au sufe.rit ~j sufera

Q serie de schlrnbarl ~i modificari care vin, de fapt, in cornpletarea evolutie] sistemului s cctal g,enerator. Chlar dad existii un factor constant ~I peren al valorii,care apar~in-e mentalulul Individual sau colec-

~ tlv, valorl Ie se pot gas i~i in 1'05· tura de. element dlnarnlzaror pentru.progresul soclal, apa.rind in continua schimbare datorili evoluutlcr sacieti\ii.

Mod'elul actual 31 civilizatiei, cu valorile sale de nazi, se gaseFe lntr-o continua. evolutie, ModifidrHe profunde, in toate palierele vie~ii sociale, i:ndidi faptul d triiim 00 perloada de tranl.i\ie care sa va ineheia cu anularea unor valori ~I inlDeLllr ea lor cu altele, deci cu 00 rnodlflcare globala la nlvalul mentalltatji. Afirmind aces te transforrnart, unii autori (P. Sor okln, A. Toynbe.e, P. T ei Ihard de Chardin) I~i plaseaza sperantele In ernergen~ valorilcr spirituale.

Tot rna;, mul,; sOdologi, ineepind cu ;mii 70, au ind'icat 0 cre~tere gra.da.tii tn rindurile

tineretului a unul set de valori in contrast evident cu cele adoptate de generatlile anterloare. lnsii, a~a dupa cum se arata hi, eolocviul consacr at educ atlel ~i valor-llor mora Ie organizat de UNESCO, ceea ce resplng tinerii nu sint valorile traditlona]e, care au traversat secole verlflctndu-se, ci ipocrizia, ruptura dintre planul verbal, care afiljeazi astfel de valort, ~i planul actlonal, care Ie ignorli cu desavi'lire.

Valorlle impun standarde, norme supralndlviduale, evaluarl umane perene, orientind actlunea umana pentru atingerea unor scopuri ~i sa'tlsfacer ea unor nevol, Proeesul de valorizare este astfel un proces de par tlclpare, de atribuire ~i prolectare in numele unel mentalili~i, a unor achizltit culturale ~i axiologice, care in ulti ma. instan~a se dator'eaza mentali,tii1ii coleetive. •

Cercetator §tiinlific Ciprian CeotJanu, Institutul de ;;tilnle Soalo-Umane la§i

,

Clubul de la Sinaia s-a Iondal p Idee necesitatii unel politlci '1alionale d perspectiva mai presus de lnteresele vrennul partido Credinja §i speranta aJ reunrt pentru prima dafa la 29 aprrlie 1991 oarnenl de 1}tiinli'i lii cultura, proiesori universitari, academicienl, minlstrl ~i parlamentari pentru a analiza perlcolele ce ameninta Rornarna. De . atunci - prin staruin\a domnu'ul Octavlan Capatfna - au mal avut I o inca patru reuniuni, la care s-au discutat loqistica institutlonala, rc'ul intelectualitalii in perloadele de criza intelectualitatea §i apararea umanitatu La cea de-a cincea intilnire a Cluhuful de la Sinaie (14-15 noiembrie 1992) sub presedlnjla domnului senat r Adria Motiu, s-a abordat tema .Fenorn nul frontierei ~I teo ria agrasiunii" Prezentarn in acest grupaj fragmente din reteratul sustlnut de prof dr lIie Biidescu, seful Catedrei de ociologie de la Universltatea Bucurestl ~i din interventiile partlcipanliJor Spatlul restrlns $1 ternatica revistei nu ne ingadUi publlcarea in extenso a tutur r contribU1iilor, asa cum soar fi cuvenit, Au expnmat puncte de vedere psrtlnente

. Paul Aoghel, seriitor, p col P tre

Buburuz, decanul FacultalJi de Teologle din Chisinau, Octavian Capalma, prof univ. dr. Septimiu Chelcea, general (r ) dr. Lucian Culda. dr. Mugur lsarescu,

guvernatorul BNR. Dan Laziirescu, sed itor, prof. univ. dr Llviu Maior, mini tru InviW'imintulUl, lector UI iv. Llviu '. 'Mitranescu, Adrian Mo iu vlcepresedlnte al Senatulut Roman ei . '8.(' d. Petru Soltan, presedintele Comitetulul pentru 9tiinia ~I Edu all8 OIr Parlamentul Republicl] Moldova, Miha Stratulat, Ion Ungureanu, mirustrut Culturli,~i Cultelor din Republica Moldova, Mihai Unghea u, critic lilerar Sperarn oa cititoril sa-§i faca 0 im ~n( despre splritul cars anima reunlunll clubulul. credlnta ca ne vom reqas] valo rile perene ale neamului ~I ca ne vor stringe lmpreuna cu \oti rom· nil carr tralesc abum in afara grar itelor intr-un

singur stat democrat, unitar ~i independent. Liantul clubului a tost §i rarnlns dlversitatea speclallzarilor ~i valoarea prolesionata ~i morula a partlcipantllor deschiderea spre ideile.celorlalp, reaflrmarea traditillor culturale rornanasf in context european sl universal. (S.C.)

FenomenUI frontierel Ins earnna expansiunea unei eulturl domlnante §i a unei gnoseologll domlnante. Toate acele moduri ale curroasterll §i ale culturii care nu s-au aliniat modelelor dominante au fost decretate lnterloare. Gnoseologia frontierei europene s-a sprijinlt lunga vreme pe hegemonismul unel teoril cum este acela a! teorlei ricardiene a avantaJelor comparative, pe literatura colonlala, pe teoria cantitatlva a valorii a lui A. Smith §i a "mTinii invizibile" a aceluiasl, pe ratio nalisrnul lndivlduallstsi pe contractuslism, blrultcr prin sociologi celebri precum Spencer, Hobbes, Locke etc. Clnd procesul frontierei a atins lurnea germana, in secclul al XVIII-lea, aceasta s-~ mobilizat Intr-o torrnidablla rlposta. Aceasta n-a fast numal zollvereln-ul (unlunea vamale), dar mal ales prima Iorrnldabila clatinara a hagemonismului ricardian prin teoria protectionlsta a lui List.

• Rlposta romaneasca la "frontlera necontrolats"

Cea mal stralucita .clatlnare a

gnoseologiei frontierei nordica, insa, s-a petrecut in Romania, prin M. Eminescu. N-a exlstat Idee teorstlc a majora cr eata in Occident care sa nu se fi prabustt cu Erninescu §i sa nu fl rerrascut rernodelata dupa chlpul §I stare a rornanllor. Cine clteste -scurta adnotare a lui Emlnescu la teo ria

rlcardiana a salarlulul natural. de pllda, i§i poate da seama ca abls ala prabuslre s-a petrecut cu acea Idee. rlc ardlan a §I ce straluclta reintemaiere i-a oferit Emlnescu, reprezantind apogeul In ceea ce prlveste capacltate a de rlposta a ro rnanllor la fen om enu I "front1e rai necont ro late", al coborlrll Nordulul catrs Sud la finele secolulul al XIX-lea. Fenomanul frontiarei lnsaarnna, as adar, pe linga marea dislocare a popoarelor trlbale, §i prima intllnire majora dintre pur1atorii (membrii) tlpulul de cultura mondlala dominantii cu raprezentanpl unui tip de cultura care, pentru prima data, reu1jiaau sa. rastoarne axul culturli dominante,sa instltule 0 noua dlrectte semnificativa la scara mondialii, ceea 09 nu se mai intlmplase pina atuncl, AceasHi ufia§a reactie, acaasta ml§Care reactlonara

este caracterlsttca ferlomen ulul de trontlera din ultlmli150,de anl.

• Fenomenul frontlerel .

'Iii' teoriile modernizaril

Fenomenul este vlzlbll in prlvlnla teoriHor ~modernizarii". S-a observat cia procesul modemlzar!l a fest "rau conceptualizat". Or, acestesec se datoreaza faptulul ca "anali§tii au fast membri al culturll ccnsurnulul, care este astazl tipul cultural dominant in lume" (J.H. Bodley). Taoria darwlnlsta a salecjlal .scclale a celul mal bun a dominat lunga vrsrne expllcatla proceselor colo nlala, Paradigma aceasta s-a prabw;;it in Romania, 'unde Emlnescu a slaborat 0 noua paradlqrna, prln rasturnarea axulul - paradlgma selecjlal soclale negative, 0 asemenea putere a "pe,riferiei" de a rastuma axul meIropolitan este un indicator al ripostsi rornanestl la proceaele gnoseologlee ale frorrtlerel. Un alt caz de rasturnara a axului este aeela al lui Manoile5eu. Able a data eu acesta, teo ria liberului sehimb §i deei \6z.6\e econom\!?\\\or dasicl a\e"schimbulul e gal" aufost tntoarse pe dos. Te orla raportulu] Inegal dintre valori egale a lui Manoilescu esta punctul decisiv al rasturnarll axulul ricardian de gindire Inelt putern spune ca hegemonismul ricardian sufera prima sa

I rastnrnare in Romania. Studierea fenome~ nulul detrcntlera pe cazul rornanesc ne . dezva.luie lucrurl absolut surprinzatoare.

• t" iii J' ~

• Rlposta romanilor

la procesele frontlerel .

Aceasta ripasta n-a fast nlclodata una prin mijlocirea procdaslor eccnornlce, ci una prln mijlocirea proceselor culturale, Riposta a ineeput de regula prlntr-o reacjie la gn0geol091a agreslvii a hontlerei. Adeseori aceasta ripost§. culturala a fast insotita de una. politiea §i uneorl §I rnllltara. Riposta economlca a venit mult mai tirzlu, Grlja mare a romanllor a fost mal inti! sufletul,.apoi capul (decl statui) §I abla dupa aeeea stornacul (dec] eeonomla). A§a se face ca procesul eonstructlsl moderne la rernanl a ineeput COl o urial?a mlscara in eultura, Grupurile culturala au [ucat un ro I C ovir§ifor in ptocesela frontierei. lar clnd batalla a atlns apoqsu) aU aparut marile §coll §I eurente,

cum a fost acela al cerculul dunlrnll, Fara Junimea. practlc, procesul ccrtstruettel statulul cultural national ar fi [ost enorm intirzlat, dacE! nu cumva ar 11 urrnat 0 direcjle ercnata §I decl ar fi capiHat 0 schelarie fragila §i absolut lndolelnlca. l.unrul ace sta a fast blna ssclzat in cadrul unul alt fenomen de trontlara, acela legat de expansiunea kcrnlnterno-sovletlsmulul in Romania. Procesul de frontiera a inc;epui prin lnteralcerea culturl I. Lucru I acasta nu s-a petrecut nicl la ungurl, niei la polonezi. nicl la bulgari §I nlcl 101 nerntll ra.sariteni. Parerea ncastre este ca. n-arn reualt sa ie:;;lm inca vlctorlosi din procesul frontlersi kominternlste. Teoria 'care prezlnta cultura ramana ea pe e cultura subdszvoltata, tara gTndlre tenratlea performanta, fara tearli originale §i valablla, fara tllezofle §i filozofi, Hira Ide] pedagog ice §i sociol09. ice de valoare unlvsrsala, lipsita nu nurnal de vizionarism, dar ~I de volnla, refugiindu-se din calea vlitorulul spre un trecut obscur §i reactlenar, cu un fond suftetssc oriental, rurale-medieval, cu process rnentale celoase in care ratiunsa adoarme in lac sa S6 trezsasca, eu porn ir! primitive spre fascism (vez l tsza despre protofascismul lui Eminescu) etc., aceasta "teo rie" I eprazl ntii prine Ipal u I mo de I qnoseolo qlo al frontierei kominterniste §i postkomintern iste, care me n~i ne inca sub control regiuni Intlnse ale merrtatulul nostru e olectlv. Generalil!n §ir au fast excuse a.c\iunii acestui conttaeducatm. Procesele frontlerel au lmbracat, asadar. forma antleducatlel.

• Revolu1ia din Decembrle §i tenomenul frontlerel

Este ell se poate de semnificativ pentru cercetatorul frontierei ca Rsvolutia din Decembrie orezlnta a inauportablla echlvocltate: a inch is era cdauslsrnului, dar, in acalasl act, a redeclans at procesels agresiunil: antleconomia,antleducatla §i 9.n05eologia agresiva. Inteleetualii "revoluliei", majoritatea recruta]i dintre "dlsiden\i", au mceput sa ne Tnvete ca Emineseu esta protofascist §i ca raul la romanl incepe cu el; ell poporul roman n-a ie§it inca din era vegetala (0 "remarcabiia" disidenVi ne invatase ·ca poporul roman e "pap~r vegetal"); di popcrul roman este un "popor idiot"; ca rornanul este ilustrarea detlaqratlel sutlstulul totalitar (fiecare purtarn in nol, scrla un alt disident in La Monde, ornul totalltar,

(coruinuer« in pag. 11)

Cant dr. me Badescu, Unlversltatea Buouresti

C cncaptul de frontierii (border) cunoaste In pslholoqle §i scciolcqie apllceri esentiale, mal cu searna prin cercetarea fenomenalor de aculturajle. EI este, de asernenea, central in imagologie, care trebula sa tina searna de faptul cil im1f- 9inlle stereotlpe alternative intre doua popoare sa constituie Indeobsts de la granita dlntre aceste popoare. S-a facut astfe] un port ret-robot al imaginli francazulul in och!l tuturor vecinflor sai: spaniolii, Italian ii, elvelienil, germanJi, belgienii §i englezii. Permeabllitatea sau Impermeabilitatea granitel intelectuale ramine la temella lucrarll capltale a lul Sir Karl R. Popper: The Open Society and its Enemies.

Destrarnarea lrnpsrlulul sovletie pare a fl cea de pe urma etapa a liehidarli lrnperiauernulul european. Iml vol Ingadul sa contest calificativul de european atrlbult, cu generozitate, acastul lmperlu, de catre coleguT nostru, domnul protesor llle Badescu. A§a cum a aratat marsle soclolog german Karl Wittfogel, in lucrarea sa tiparita in 1957 la Yale University Press, sub 1itlul de The Oriental Despotism. A Comparative Study oi Total P,ower, despotismul sovietlc este de esenla or lentala, hldrauflcfi. far slstemuf socialist lmpus de acest despotism societatilor satellte nu este ancsva declt csaa ce inlelegea Kart Marx prln conceptul fau rlt de €II sub numels de mod de produc1ie asiatic §i de care Marx se temea cump1it. in speta, mcdul de pr,oduclle asiatic pratlnde sa solutloneze de sus in Jos toate problemele unel socieUiti: sconcmlce, tehnologice, lrrtelectuale, prin porunclle elaborate de un stat atotputernic §i lrnpuse unei societali aservite de catre 0 blrocratle care - a§a cum a aratat cunoscutul so.ciolog IsraelifN.S. Eisenstadt in s1udlul sau asupra impara~iIIQr birocratice - devine numaidecit incornpeteota, venala ii corupta §I contrlbule asUel lntr-un anumit spatiu de tlrrrp la destramarea impiiratiei care se increde in ea. Ceea ce este caraeteristic in modul de produetie asiatic este absents lndlvidulul §I penallzarea lui lrnedlata, daca el se inver§uneaza sa se manifeste.

Conceptul de frontiera se peate nuanta, Pe Ii'nga frontlera politic,a - sau [urldlca, dreptul- publlc avTnd vocajla cmolo qarll cucarlrilor politice -, mal exisla frontiere culturale, confesionale, artlstlce (stllletlce),

tehnololgice 4i economice. ln cadrul unel singure sodetiatl, aceste frontlere se pot can" topi sau nu cu frontiera polltlca, Pe contlnentul european, agresiunea puterilor sxpansloniste asiatica - arabll, mongolii fil apol turcll - a zdrunclnat in decursul lstorlel granl1e socotlta impermeablle, conceptul de gran ita filnd esenjlal expanslonlsmului islamic, care distinge cu grija lntre socletatsa la adapost de agreslunea straina (Dar-ul Islam) §! spatlul in care se ccntrunta Islamul au tot ca nu s-a convertit inca la Islam (DaNAI Harb), Dupa llchldarea expanslonlsrnulul islamic I'n Spanla (1492) ~i Rusia (1480-1783) a rarnas tluctuanta frontlera dlntre Europa ~I Imperiul otoman, pe etape cronologice (1525-1541, 1686-1699,1716-1718,1831-1913). Acsasta trcntlera se suprapunea insa in mare masura frontierei confaslonale dintre ortodoxie §I catollclsrn, dintre Blzan] §i Horna

Spaliul rnlorltlc, asa-cum I-a conceput Lucian Blaga, apare ea un spauu rnitlc §I de altltudlne, llpslt prln forta lucrurilor de centru, Gravitind la allitudlni pe frontlera lor €leonamica, pastorltul de 01, romanii s-au Izolat de Europa §i de Asia, pe plscurlle mun\ilor, marginindu-se la schlrnbur] economics cu diferitli barbari stapTn ltort al ~esului daclc, Siliti sa Intre in istorle mal cu searna Tn urma cumpHtel navallrl monqole din anu! 1241, rornanll s-au viizut nu maidecTt agresa.tl pe frontierele lor vremelnlce nu numal de mongoli - cea de pe urma navalire tatareasea asupra Mofdov,ei a avut lac In 1758, En anut tntli al domniei lui loan Theodor Calilmakl, §I a fost cumplitiil -, dar §I. succesiv, de catre maghlari, Iltuanlanl, polonl, turcl ~i, Tncepind eu anul 1711. de catre rust, Frontiera, in lstoria rcrnanllor, la astfel un aspect tantornatic, elastic, eminamente supus conjuncturli lstorlce. Serhaturile atomane implantate suecasiv pe malurlle Duriaril §I ale Nistrului:

Giurglu, Turnu-Maqurela, Braila, Cetatea- - Alba, Chilia, Tighina, Hotln, impun princlpatelor romans un Iel de frontlere elastlce, pe care cucerltorll Ie puteau trece orleTnd, cu lelurl de prada sau de arnenlntare cu represalli. Nu cred sa mal existe 0 soeletate istorlca in care sa fi fost 1010sita carula cu doua ol~tl. ca sa lnle ane asca fuga spre punetu1 cardinal mlntuitor.

Caneeptul de frontlera trimite la conceptul de agreslune, cu toata cornplexitatea lui

polltlca sau eulturala, conteslenala sau econornlea. Poporul roman a cunoscut agresiunea morala, imp usa lui vreme de peste un veae de catre f anarto]l. R lposta a fast data aproape exclusiv de §coala latlnlsta, rnal intit, apol de tinerii Ieclor] de baleri care au avut norocul sa. afle in limba §i cultura tranceza - datarita preceptorilor lor izganitl la nol de Revolutia franceza - un mijloc esential de relntegrare in spajl ul cultural §Ii politic european. A§a s-a dezlaniu1t cea dintli revolutle pentru afirmarea sutlerulul national naatlmat, in 1848, revolutia pa§optista filnd urrnata de lntluenja benetica a Junimii §i a regelui Carol I, care au purlfleat in mare

masura excrescentele orientale fanariote §i au reincadrat Romania in Europa, In perleada 1855.1945, datorlta razboiulul Crimeei.

l.lnla lstorica a mintulrtl poporulul roman, mal pres us defrontierele lui lstcrlce vasnlc nestatornlce, nu pcate fi dedi aceea a stavlliril expanslonismului asiatic, endemic pe tarmurile septentrionale ala Marii Negra, Lac grecesc, roman §i bizantin, MareB Neagra. a redevenit pe daplin permaabila civillaatlel europene in urma Cruciadei a IV-a, a cucerlrll Constantinopolulul §I a patrunderl' corabillor genoveze §i vsnetlene pe rnalurlle §i tarmurile ei. Cucerirea Caffel de catre sultanul Mehmed al ll-le a §I-strinsa alian!a lnchelata de el eu Hanatul Crimeai (1475) au avut ca urrnare izgonirea oricarel lnfluente europene - fie economice, fie culturals - din intreg spajlul Marll Negra, devenlta un lac otoman intre anii 1475 §i 1829, pentru a deve nl apai un lac ru.sesc,pina in zllele naastre, cu 0 scurta pauza priclnulta de razboiul Crimeal (1855-1871). Soarta tarilor romans a urmat soarta Marii Negra.

Astiizi, clnd imparatiasovietfca s-a destrarnat in citeva saptamini, ca prin farmec, istoria pare prea trurnoasa pentru fa rnanl, ca sa fie adevarata pin£I 103, capat, Vinjasul popar rus, umilit ~I o.fensat, dupa tiflul unui celabru roman al lui Dostoievski (Unizennie I oskorblennle), anevole se poate resamna sa tnvedereze s lnqurul exemplu in istorle de imperio care s-a destramat In urma unul slmplu razbol rece, prlntr-un fel de persuasfune. Aceasta cu -atit mal rnult cu cit urlasa armata sovletlca, Inca mai umilita §j inca mal ofeQsata, nu §i-a pierdut nlmic din strueturlle el dlsclpllnate, nlei din arrnarnentul ei atomic suprasoflstlcat. 0 imparatie care n u §oi-a luat inca degetul de pa "tragaclul" atomic ramine un factor de perrnanenta amenlntare pentru I...umea Libera. Alternativa IlU poate fi decit aceea a adezlunli marelui popor la lurnea llbsra, 0 adeziune autentlca, de profunzlrne. Lucru eminamente indolelnic, daea este sa ne lncredern in prcroclrlle rnarchlzulul A. de Custlne,

in actuala sltuatle, granila, pantru poporul roman, nu poate fi altfel deeit nestatornica, daca n u ajunge sa. capete chezasla strategica :;;1 polhlca, econcrnlca §i culturala, a Lumii Libere. Fara aceasta cheza§ie sine qua non, hotarul redevlne nestatornlc. Catre rasarit §i, p e cale de eo naeclnta, §i catrs apus., •

Dan A. Uizarescu

rocesele frontier ei I§I aUng din plin tlnta cind preslunilor politicoeconomlce " S6 adaupa preslu'nlle pslhologlee: .europenlzare'tl), .,occidentalizars", crearea complexului de inferioritate or! culpablflzarea colectlva.

Este cazul ca nol, romanii. sa tralrn complexul i1"11eriar\ta\\i sau sa ne sim\im culpablli in fata lstonei? Din orlos parspsctlva am judaca lucrunle, raspunsul nostru se . concrettzeaza tntr-un categoric NU. A~ezatl din zorll istorlel "Tn calea rauH~tllor", am rezistat la Dunars, Oarpatl jl .Marea cea mare", Tnfruntind 1000 de ani vlltura mlgratillor, apol expanslonismul regatelor veclns §I asaltul Portii otornane.

A trait neamul In trei state separate vrernelnlc de conjuneturi defavorabile, s-a vazut sltuat in punctul-chele al contruntarilor dlntre trei mari imperii, a lndurat staplnlrea habsburglca §i obscurantista tlranle Ianariota - reziduuri ale mentalttattl, moravurilor §i practicilo r tanariote se mal mentln inca in societatea noastra -, dar romanll nu \iI-au plerdut nlclcind Identltatea statala ca, de pllda, Ungaria, dlsp aruta sub lur ssul lenlcerilor lui Soliman Magnificull, ori Polenta, §tearsa de pe harta prln volnta Habsburgilar, Hohenzollernilor §i Ramanovilor.

Aparindu-ne fiinta §i glia, am aparat §1 civilizatia apuseana. La 1758, de exemplu, clnd in apusul §I centrul Europel Inflorea Secolul Luminilor, Moldova cadea prada unui cumplit atac al tatarllor, ultlmul dintr-o lunga serie, Tntinsa pe durata a cinel veacuri.

Neclintili in spatlul etnogenezel noastre, Hiurindu-ne 0 civlliza\le rnaterlala §I 0 filozofie adaptate vltregiilor istariel, nu am pierdut nlclodata contactul cu restul Europe!. CTnd a trsbult, ria-am modernizat din mers mecanisme Ie social-politics, economlce etc., preluind creator §i adaptind la speclficul national ceea ce era pozltlv §i lnalntat In lume, oferind; insa, Tn acelae] tlrnp, partea noastra de contrtbu[le la tezaurul de v.alorl a] urnanltatll, dar platlnd §I trlbutul, lnevltabll, al receptarllor grabite, concretizale in "formele fara fond", perleol reactuallzat atlt de acut astaz].

Contactul cu Europa, obturat clteodata, dlminuat alta data, a reprezenlat aspirajla de racordare la "spiritul veacului", la realitii1ile lumii din care §I nol. sala§luitori la .. portlle Oriantului", facem parte.

Avind drept unie tel Unitatea Natlonala. ne-arn angajat in cursa dura cu Istorla, cu adversltatile calor puternlcr. ~i nu 0 data, cati'nd a ne rostul drurnul pe llnla evolutlel

norrnale, de aparare a lntareselor majora ale tarii, am infruntat indiferenta, dlspretul, msotenta, reaua-credinta,

A§a cum pe drept se aprecia, acum 74 de ani, tn vara lui 1919, efortului nostru i-a dat lrnpu Is aeea "dem n Itatein nascuta, care expllca multe· din eroismele ce lumlnsaza istoria lui (a ne arnulul, n.n.) p lln a de vlclsltudini. Viltoarea anilor 1939-1945 a venit §I peste noi, cu OIl sau cortegiu de pierderi umane §i materiale, cu rnutilari ale trupulul tarii, cu cedarlle §i tradarile fata de estul §I sud-astul Europei comlse de aeel care se co nsjdara nunieii" depozitari 131 darnocratial, Impus de tancurife lui I.V. Stalin, cu largul concurs al SUA §i Maril Brltanli, reglmul eomunlst a rupt Europa in doua parti dlstlncte.

In Romania, la stlrsitul anilor '40, in anil '50, sub varii forme §I in contlnuare, dietatura botsevlc-comlnternlsta s-a lansat, cu dlabollca frenezie, in actlunea de distrugere a cre atlsi §tiin1ifice §i cultural-artlstlce de esenta nationala, a declansat campania de eradicare a splrltualltajii romane§ti in ansarnblul el.

Nedindu-se inapoi de la nlmic, corninternlstil au trecut la siluirea con§tiintel rom~ne§ti, 161 exterminarea fizica a lntelectualltatll, a patur!l politice conducatoara, a lerarh iel militare, care sl-au purtat calvaru\ 161 Canal, in temn!~e!e §! lagarele de la Jilava, Alud, Gherla, Sighetul Marmati~l. Rimnicul Sarat, Periprava, Salda §.a.

Ca de atitea alte dati in zbuclurnata Sa Istorle, neamul roman esc a rszlstat durulul impact cu fu ria devastatoare cornlnternlstbol§evlca. Constilnta colectlva a romanllor a putut fi ran ita, dar nu llchidata, intrueit in suflatul neamului nu s-a stlns vr e odata flac~ra rszlstentel §i a sperantel,

In poflda lntsrdlcjillor lrnpuse de dogmale cornunlste, a cenzurll, a haqloqraflel otlclale, in poflda sprijlnulul moral §I material oferit cu larghele, ani de-a rlndul, de .marlte democratl]" apusena dletaturilor ro§ii din .cealalta Europa" - actiune cu efect descurajator. ducind la dezarrnar ea morals a tortelcr armcornunlsrs Interne -, Romania a reu§lt

sa ev[te vldul cultural ~I Instalarea unal priipastii de netrecut intre ea ~I lu mea apuseana,

Dlncolo de presiunile exercitate de ideologla comunista, dincolo de imixtiunile blrocrajiei de partid, s-au putut repune in clrculajle publica operels fundamentals ale cultur!i §I clvllizajlal rornanesti de pina la 1948, in paralal cu naster e a unel cre atil cultural-artlstloa §i §tiintifice legata de tradltiile, ldealurlls, drepturlle §I lnterssele nationale. Chlar daca in uUimli ani centactul cu Europa a fast mai dlminuat, autentica Inteleetualitata romaneasoa a receptat, fara cosmopoHtlsm ~I complexe, fiacindu-Ie cUnOSCLJte in tara, evolutiile culturli apusene.

ln asemenea circurnstanje cum vom putea interpreta tendlnta unora de a ne sltua" ori considera "in afara Europe;"? Cum vom putea aceepta incercarile de culpabilizare, cu trimitere fie ta trecut, fie la prezent? Cum YOm putea intelege pornirea evldenta de a ne crsa cornplexa de Inferiorltate?

Cit de cunoscatorl al realltatllor romane§tl ~ mal blne zis cit de dez.lnfcrmajl - aint Mapostolii" dernocratiel apusene care ne acuza de "nerespectarea" (?I) drepturllor crnulul, de "inca.lcarea" (!) drepturilor mlnoritatiJor, de .neocornunlsm", de .natlo-

nal-comurusm", de cantonarea lntr-un trecut revolut, de atitaa afte tantezlste pacate?

Scontlndu-sa pe lnstatarea cornplexului de infe rioritate ni s-a tot spus: .Nu sinte.li europeni". Deci, se sublntslaqe, pentru ,,8 Intra in Europa". pentru a ne "occldentalizaU- renuntlnd, probabll, la Identitatea noastra - avem nsvole de 0 anurnita tutela de alursa.'

~i la fel ca in perioada cornlnternlstllcr bolssvlcl se gas esc s] azl in Romania destui .neocomlnternl§ti", prlpa§lti prln tot solul de organizBtii ~apolltice", prin presa "independents'', pe la diverse fundalii transnatlonale, dispusi sa slujeascii prograrnul de dizolvare a sentimentului national §I a constllntel nationals, spre a translorrna fumea rorna-

. neasca Intr-o rnasa arnorfa rupta de tradl1111e, Idealurile §i Interesele sale parene.

Aceste forme de presluns psihologica"Se lnscrlu In ampla acjlune de subordonare politica, ecenornlca §i culturala a Romanlei.

Cornandltarllor lor Ie putem spune dear atit: de-a lungul Istorlel am preluat din Europa, dindu-I, in schlrnb, in aceea~1 masura, valor! rnatarlale §i spirituals. Motive

pentru vreun complex de Inferlorltate nil

avem. CUlpablll nu ne simtJm cu nlmlc ~I

fata de nlmenl. Drumul rmpllnlrii noastre a

fast lung §I greu, dar in curgerea vremil; rind

pe rind, Crivatul lstorlei a lrnprastlat in patru

zarl pe loti dusrnanf romanllor,

Din Panteonul neamului, Ion I.C.

BriHlan(J, Hiurltorul Hcrnanlel Marl, dirz aparator al lndepe ndental politice ~I econornlce a tarll, ne invata: "Ca sa flm bunl europenl, trebule sa flm buni rornanl", •

Mihai Stratulat

(Urmare din pag. 7)

deci nlcl 0 §ansa de nlibertate lnterloara" la roman); col prln tondul taranesc, roman'! §iau dezlanluit un asa-numrt "resentiment ancestral" trnootnva negustorului, a bancherului §I, prln absenta lor, a tl9anulul; ca poporul roman poerta vine pentru comunism, populism, nationalism, fascism; ca poporul roman e nationalist, ca romanll n-au avut §I nu au ideea democranca etc.

Acestea slnt procesele ideologice ale frontlerel. Cu u nele excaptli, nu ll s-a dat riposta cuvenlta, Dimpotriva, s..-a raspuns in acela§1 ton resentimental §i, din pacate, in cadrul unul curent eumulatlv al nationallsmului demagogic, absolut ster]l, chlar daca, la prima vedere, pare sticient. In

rsaiuate, ci§tigurlle pe care Ie aduce nu pot contrabalansa pagubele. Upsa de eflcaeitate a unul asemenea tip de rlpcsta se poate evalua prin gradul de Indepartare a tlneretulul de problematica Irontleral, cu toata grav1tatea ei. ln al dcllaa rind, lneflclenta acestel reaeW este vjzibilii ~lln gradul de intirzlere al raspunsului cultural §! de doctrlna, cu adsvarat constructlv, din partea elitelor noastre, ,'" aceeasl problematlca a frontiere!. Clasa politica nu da semne ca s-ar

afla Tn posesia unel doctrine, a une! ~

concepjil, a unei ideologii eflclerrte de reactle _I1 la tenornenele trontisrel. slablclunea elltel T noastre polltlce este, pcate, trasatura cea

mal alarrnanta a frontlerel din Oecembrle '89 L 1 §l p7ni'l astaz].

, ,

Putein dlstinge dauB atfludlnl dllsrite'cTnd oamB"" aborde8zs slt.uallile problematica, fis ele protes/of/a/. sau d8 alta naturs: un;; considfml cs au ,sufit fntotdeauna s4 rezolllB problems/s cu cars s-au confrunfaf, ca su , rspurtst success personale tn major/taiea clrcumsts'nlelqr, sftuindu-se declfl acum pB a pozitis de 1nvlngiilorl: alfil, dfmpofrlvs,. considers ci 9hlnlonull~a urmiklt fntafdeauna, cees ce t-e facut sa renunls, S8 cedezB, situfndu-sB astfel de Is bun Tncaput peo pozJllB de invlnlJ/~ Cel cu atitudine de invingarof nV cli inspat nlciodatii din fafa rlscur/lor, este sigUT de sine, canft/ent de pr;oprla sa valoare lJi de capacitatite sale ,_ pe cars pile fruct/fica fntotdeauna cit mal bins -, profund conv;ns cil e destinatsa reulJeasca. NUBste mereu poslbll sa obllni cees ce dorsljte, dar InsuccBsul nu-l fnspiilmlnta, din moment ce aste in masurA sa .aprecleZ9consecintete acestel situatN ,1 sa fnvElle din ele. 1" ssuma responsabilitstea proprlliar Bc(iunl. Tenaee, en ergle, dinero;c ,i eficient, invingstorul vrea sA-,1 atingii ob/ectivele cu orlce pret; asts dotar cu imaginarie, cees ce-} permife sa giisBasca solull1ls orlee Frob/sma.

Colaborarea sa as Ie foartepretloasa, CU condit/aca indivlduJ in .cf;luzii sa nu fie egoist, pres autar/tar ~I dorltor de putsrs. La polul opus S6 situeaZ8 ee! au tandin1s spr« abandon, invlnsul. Prec.1zam ciJ nu tfflbuia dateeonotatll pe.laratlve scsstui concept: un astra/,de ihdivld nu a svut numallnsuccase tn vlara. In rsalitate, totul deplnde de scopuriJe ps CBI11 ,ns propuns flec81'9: daca pentru un invlngi1tor ceea ce eonteaza ests reUl}/ta, pentru cel eu tendinle spre abandon eel mallroportant Iuaru este ~a nu piardj. Aeests din urm4 -lipsit de incredere Tn forlele propril, de persev9tsnla fjl initiat/va - sste ezitant tn tentatlvele sale, ;~I propune sa oblina foarte pUjln, avanseaz' cu pa(ji mtei. Nu accepts 'upts fl competilia, fie cd Beastes nu-l ifJterese8zA, fie ca~1 fnspaiminta. GiiS6fte satisfaclii in Iucruri simple ,I nQsemniflciJtlve, nu-t dsranjeaza monotonls vietH !Ii setivitalll 6ale.

Vreti sa §tl~i mal multe dssprs atitudinile dv. fata de pertormanta, despra mentalitatea eLI care abordatl situatille problematice?

Cititi afirmatiile de mai jos §i aprsctatl in ce masurii alnteti de aeord sau nu eu fiecare dintre ele. Calculat1-vii punctajul total Db~lnut (sumii algebrlca) §I cit~i interpretarea din final.

inainte de a trace la autotestare, precizarn ca "partial de acord" nu lnseamna slrnultan §i "dezacord partial"; putem 11 de ace rd par]l al cu 0 aflrrnatl e Tn S €I ns u I ca. aceasta S8 verltlca doar in anumite situatll, des pre celelalte nepuflnd spuna nimic.

Dezacord pa'1ial

~artlal de Total de

aeerd acerd

Nr. crt.

Aflrmatla

.Dezaco.rd total

. Atirmatla

Dezacord partial

7 Sint 0 persoana care infrunta

......... p.[g~!~.r:r!~.J.~.!?M .. rJ:l~':I.~tm?9.~.c.I.?:l~ , , " .

_ 8. Re!lectez l['Itatdeauna rnult tlmp Inalnte

.......... ~~ .. ~ .. m.~. ~~9~j~ .!.l:1tr.:9 .. ~91i Y.~.~ ,. .

9. Tind sa. flu defetist

j(tj~i~:~~]~:~:~:i~p.ii::~?i:¥:~:qri.§t)::~~::~~:~§:~§iL::::::::::::::::::::::::: :::::::::::::::::::::::::: ::::::::::::::::::::::: ::::::::::::::::::::

11. Nu sint unul din eei carora

:I?;::~~~~~rq~~ci~~~;g~iit:~::n.lg!9~~ff~ii1i(9.:::::: :::::::::::::::::::::::: :::::::::::::::::::::::::: ::::::::::::::::::::::: ::::::::::::::::::::

13. Sint cornbatlv

·T~r.·DEi·~bici3'i·m·,jfcoiiskletcer·maTE;uii·"··"····"· .

J:[g~Jf;t~:t;~W4.~;j~~~~~~:~;0;~::··::::::::::·:· :::::":::':::':.:::::::':::::":.:'::::.:::':'::::':" ':'::.'::::::::.::':':'::::: ::':.::':':::::':'::::::':

.r!. r. .N~ .. s.r.ot.c.~~.~.,c.~.~.~ . .c.~~.?mi3 .. l,!~..Jyp~~~qr .

:!.~: . .P.Le.~~L~.i.9y.n:l.,I.1t~,. D. Y .Xi!'i.9J!! , : .

19. Ma implic mult 'in reallz:area

......... p.r.g)~c:~~I.qf..!!.l.!l!~ , .

;1i::~~J~~li~T;~I~~~~!~~:~:~~:.~~~:::.:::.·:::::.::·· :,.:::::::.:::::::::.:.::.:. ,::.:::::.:::.:::.::':'::.:: .:::::::::::::.: .. :::::: ':::::.::::::::::::.:

,g~!.N~m.9.L[::~i.m~J.p.~:~I3f.!~J,c:l..§~pr.9\1j~Wj.'!l~P , .

24. Racare este responsabil .

, : :P!?!!y~ .. ~p.tly.r!j)!1:l .. §~.r.~ , .

• 25. Nu renun] aproape nlelodata I

;2i3'.'·r~r~~:e.9s~!l6~e~~f··muifp·entr·u .. ··· ·· .. ··· .. · , .

...... . p!~c:!?!.~.~.i9.~~Wi .9.~p}tp.~mr.y. ~. !.r:1V!!:1.9(3 .

27. Am nevole de ineurajari pentru ca.

f2if·~ld~igG~f:z·~t~Dij~~int~ ··· · .. ·· ·· .. ··· .. · .

, )D .. .f~1~ .. 9!f!.c::.\!!t~ti!9X : .

29. Trsbule Incercat totui

~a· N~Qi{~b~i~9~l~rod:r:·s·ti·n·a .. a§t'8Pt·&m·· · .. · : ; .

.. , ..!~ .. ?lu~~! ~ I .. ?!!,c. \!i\iiil.. .. , ..

Cotarea

Nr. crt.

... ,ji

Partial de Total de Dszacord Dezacord
aeord aeord . partial total
11. -t-1 +2 - -1 -2
2. -1 -2 +1 +2
3. +1 +2 -1 -2
4. -t-1 +2 -1 -2
5.' -1 -2 +1 +2
6. +1 +2 -1' -2
7. -1 -2 +1 +2
8. -1 -2 +1 +2
9. -1 -2 +1 +2
10. +1 +'2. -1 -2
11. -1 -2 +1 +2
12. +1 +2 -1 -2
113. +1 +2 -1 -2
114. -1 -2 +1 +2
1§, +1 +2- -1 -2
j~ Partial de Total de

aeord aeord

Cezaco.rd total

Nt. Partial de Total de Dezaeord Dezacord
crt. aeard aeard partial total
16. +1 +2 -, -2
17. -1 -2 +1 +2
18. -1 -2 +1 +2
19. +1 +2 -1 -2
20. -1 -2 +1 +2
21. -1 -2 +1 +2
22. +1 +2 -1 ~2
23. +1 +2 -1 ·2
24. +1 +2 -1 -2
25. -1 -2 +1 +2
26. -1 -2 +1 +2
27. -1 -2 +1 +2
28. -1 -2 +1 +2
29. +1 +2 -1 -2
30. +1 +2 -1 -2 Totdeauna

3 4 5

3 4 5

,. ~- - ,.

CIT DE INFLUEN'TABIL SINTETI?

est test va poate aluta sa aflati Cit de lntluentabtl slnt811 sau, altf~ el spus, care este gradul qumnaavoastra de Independsnla fata de cellal!ibin ceea ce taceti, simtit1 sau

Indlti. Incercuiti cifra Cafe credetl ca reflecta. cel mal ina sltuatla dumneavoastra, ~tiind cs cilra 1 semniflca dszacordul, tar cl1ra 5 acordul deplin eu eomportamentul deserts In cele 10 sltuatll, Examinati toate cele 10 enunturl §i pronunla;l·va in legatura cu fiecare dlntre ala, chlar dadi va va fl greu sa acceptatl cs. lucrurile se Intimpla asa, §i nu cum ati dori durnneavoastra. Sinceritatea cu durrmeavoastra fn§iva este obligatorie!

• Nlciodata

1. CTnd ma imbrac, iau In conslderare prognoza meteo 1 2

2. Cind nu dorese sa fumez, dar cineva lml of era 0 ligara, accept 1 2

3. Clnd nu ma simt bine ~i cineva imi spune ca. nu arat prea

grozav, rna simt §i mal rau 1

4. Clnd partenerul(a) doreste sa. mearga. la film §i eu nu vreau, ma raz91ndesc

5. Crnd la 0 petrecere n-as dorl sa. consurn

bauturl aleoalice, dar clneva Tmj of era un pahar, accept

6. Clnd clnsva Imi spune ca ii place

tunsoarea mea, Tncere sa ma tund la fel data viltoare

7. Clnd cineva spune ea ar trebul sa mai slabesc, lin seama de aeeasta eind manlnc

8. Dace. un pFieten tnsista, reu~e§te sa ma determine

sa jucarn carti 2 3 4 5

9. Pot fl usor convlns sa fac dragoste, chlar dadi nu am chef 2 3 4 5

1 D. Chiar daca nil mi-e tcame, pot fi convins sa maninc . 2 3 4 5

ScoruJ ~llnterpretarea rezultateJor sa persevera]] in reallzarea lor. Parsoanele ce Adunali numerale lncerculte. Daca suma rezultata oblin intre 20 ~i 30 de puncta au, dupe. cum presste euprinsa intra 10 9i 20 de puncte, slnte!i, se oizeaza SIDNEY LECKEfI \n hierarea "WHO ARE pare, 0 persoana lndependanta in rnodul de a YOU" (1980), din care am preluat acest test, un gindi ~I actiona. Daca va sltuajl intre 40 ~i 50 de grad madiu de rezistenta la influanlele celorlal], •

puncta, sinlel!, probabll, nepermls de inlluenlabil Traducers ii adaptare:

~i poats ca ar trebui sa invB.lali sa luall singur liviu Chelcea,

declzli, sa va lncrsds] Tn elesl, ,c~1 mal Important, student. Universitatea Bucursstl

2

4

5

3

2

4

3

5

2

'3

5

4

2

4

5

3

2

4

5

3

Interpretarea rezultatelor

Caca all obllnut Intre ·60 iii ·31 de pu ncte: slntetl caracterizat de 0 tendin!a foarte puternlca de abandon, de cedare In fala sltuatiilor problematlce. Sinteti pesimist, def atlst,' nesigur, timorat, apatlc, fatalist, depresiv.

Hetlectati ceva mai mutt la 5111ul dv. de viata; cautati sa va cuncaste]l cit mal bine aptltudlnlle ~llden1iflcall domenlile in care Ie puteti valoriflca. Nu cedeliia prlrna dificultate.: pentru inceput propuneti-va sit lncercatl cel cutin de doua sau trei orl, Veti obtln e rez,:!ltate surprlnzatoare pentru dv. in§iva.

Intre ·30 ~I 0 punete; 5\n\91\ inclinat spre abandon: nu aveti incredere In forlela proprii, va teme~i de rlscuri, refuzati sa luatl initiative; slntetl conformist, va tipse ste energia, prsfarati stabllitatea cu orice pret. Aveli tendinta de a va subevalua. de unde §i multe din caracterlstlclle enuntate.

Avetl mult mal multe poslblliHiti decit credstl, propunetl-va mai mull §I veti reu§1 mal mult.

Intre + 1 ~i +30 de pu ncte: ave]] 0 psihologie de lnvinqator: sinteli entuziast. optimist, dinamic, constlent de 'p'fopriile capaoltatl, lncrezator In fortele proprli, capabil de a va asurna initiative.

Bine oriental §i autoorientat, s intetl destinat succesulul. Ave!i aptltudlni de lider.

lntre +31 ~I +60 de puncta: ave]! 0 psihologie de invlngator cu orice pre], Sinteti anergic, curajos, decls, pasionat de rise, dar uneorl aro qant, atldato r, cu tendlnja de supraevaluare. Tsndlnta de a va autodepas! va face sa apalatl uneori la mljloac e discutabile din punct ~ vedere moral.

Acceptaf faptul ca mal sint :;:1 alti oarnenl valorcsl in jurul dv., flti mai cooperant §I cautatl sa va csnzuratl putin tandlntele de dominare; reusltale dv. vor fl astfel mal numeroase §i mai blne apreciate social. •

Traducere §i adaptare:

Jenica Sintion, Filaret Sintien

j~

P9rSO~nal!tatea corrstltula 0 ~nt~ate, i~ a caret cuno astere sa lntlmplna grautati dintre cele mal marl. De multe crl, nlci persoana inSB:jf nu are 0 Imagine ccrecta despre slne, Jar condulta acestela in grupu! social este :ji ea sup usa controlului: perseana sa dazvalule (direct sau Indirect) atit cit vrea sau atlt cit ii convlne, in funelie de statutul sao social ii de reletis statornlclta intre ea iJl perscanele cu care Intra. in contact in acest context ccnslderam actlvltatea, cind aeeasta este exprasla nestlnjantta a intregli p arsonalltatl. ca a rsalltate care re11ecUi Intlm paramatrll conflgura.tiei d'S .anaambru al une] structun lndlvlduale. De aceea, pentru 0 prazentare corecta a personalltati) prof. Vasile Pavelcu, am conslderat necesar sa reeurg la opera sa, prin intermed(ul carela ne-am propus sa patrundern in unlcftatea structu ri I acestel personalitatl, sa desprlndem motlvat1a care se gas8§te la baza condultelor sale ln raport cu problsrnatlca abordata ~I sa identllicam, In acest mod, "stilul propriu al dinamicii personalltiitll" unui am care, de§I' mare, a rarnae, Tn bun a parte, nelntelss de rnultl, cu toate ca ne obl§nuisem cu totli 58.-1 conslderam un izvor nesecat de ide,i.

Orlentat asupr a f,aptelor, a Iaptelor pslhlce, V, Pavalcu se eomplace Tn arnblanta lor lntelectuala, cralndu-sl, prm relatia cu ele, o lume a sa. De fapt, 0 lume a intrebarilof.

Aflate Is B VIII~a ed/lie, ZlIsle dCademlc91efjene (no;embris 1992) au mctus fntre multi piela mamfesfjjrl

. ~tlm'ifice $1 simpozlonul .. Vasil's Pave/cu - pSihoJog umanist' . Discipolli, fofiU/

GO egl de caredra $( sfudenrf, speCiali~tit care au Jucral sub fndrumarea sa ,au evocsi momenta semn{ficative din lungs iii prodig;oasa cariera didactics ~i . (>tiln,,(ica B eelui eel (a-a fast mag;slru.

A cad. Vasila Pave/cu a e/aborat ,1 publicat numeroase luerarl de pslhologie generala ~J apllcata, de Informan $fUnlit,cii despre aparitia ~I dezvoltare9 psihoJogiei ca ,t;;nI5, aducjndu~¥J 0 contrlpu/ie majora Tn studiul p~rsonalital1; !il afectJvitatii. log;cii, ~tiinlel exam/nariS.

in care el indepllne§tEl rolul demiurgului. Obi'§:nuln\a de a cauta ~lformula lpoteze in contactul zilnlc eu taptele, cu ideile sau cu oarnenli a condus 18 conturarea unel conduits ce ne-a, permis, prtn pe rmanenta sa, sa

aflrrnam dsspre aceasta mare personalitate P.o. ,

pslhclcqtal noastrs di este ernul care, ct, consecventa. impra~tie Idel.

V. Pavelcu este decl persoana care 58 intreaba contlnuu. Ediliclul operel sale este constrult-dln lpcteze. Fasclnatla pa care p-o

p rocura ac easUi construcjle rezid a in plaatlcltatea lesalurli in care alementele ramin in ccntururlle tor mal putln dallrnltate cu ctrnpur] cafe sa intrepatrund. Cercetatorul care parcurge luerarlle prof. V. Pavelcu va putaa fellna abundsnja semnelor de intrebare existents in text, ca §I multitudinea capltolelor care 58' 'nchela, de asemenea, cu acest semn. Sa schiteazii, asttel, in fata cltltorulul, irhaginea un ej opere care, In tctalltatea el, exprima 0 sintetlca Ipoteza asupra problamel, devenind expresla psrrnanentei stari de lntrebare in care sa gase~te ernul cu prlvire ia sine. Tn aeest mod, opera sa reflecta modes tla, bunul alrn] fll onesfltatea ornulul de §!llnta care nu vrea sa-li lmpuna 0 Idee, CI tl-o 5uger.eaza numal, indernnlndu-ta sa meditezi asupra 8i Inalnte de a a accepta, Rallonamel'ltul lpotetlc 58 lnscrle. la nlvelul prof. V, Pavelcu. ca 0 necesltate nu numal· psihologlca, cl '§I m!)rala.

Un Iapt care te surprinde placut in lucrarlle prof. V. Pavelcu II constitule folosirea dl,alogulul, a unul dialog aproape permanent cu sine rnsu§i, cu viala, eu cltltorul, Probabll ca pentru a amplifica aceasta ccrnunlcare, a IImltat 1010slre·a 11mbajulul ~tilnllflc (arid, abstract), oferlnd un anumlt lac filmbajului artistic (rnult mal accesibll). Datorlta aeestei imbiniiti, reu§8§te sa aduca in cartile sale reaJitaIile sUHete§tI §I sa otere cltltorului pcstbllltatea de a Ie Intelege prln Intermedlul lntelectulul, dar fii al simliril sau trairii.

V. Pavelcu acorda, astlel, pslhologiei un nou buletin de ldentltate, exprlmat prin prlorltatea a'cordaUi intregul'ui (perscnalitatli), prin lmportanja atribulta cbservatlel ~I artallze] faptelor psthlee, incluslv introspec1iel, pfin perscnahzarea ~tilnlel (8 psihologiei, cu precadere), prin lim.bajul artistic alaturat celul §tiintifle.

Ideea construlrii unei psihologJl ps;lhologlce este tot ant de lmpcrtanta ca §i lde aa structu rari! u ne i pa iholog II a personantalil, problernatlca in care V. Pavelcu ests conslderat in·temeietor de §coala. Modul cum toloseste, in dsmonstrarea acsstor probleme, lltsratura de speclalitate, ca §i alrnplltatea exprtrnarll reflecte nivelul eulturll de specfalltate, ca §i al calel generaJe.

V.· Paveleu reactlone aza lrnpotrtva do'gmaUsmului, cas] a incremenltulul, reclamtne permanent Ilbertatea §i resplngind constringerea, ehiar §i aceea care ar putea sa survlna din partea sa. Un exernplu, in acestsena, II of era titlurlle unora dlntre ciirtlle sale ("Invita~ie la cunoastarea de sine", "Drama psiholog.isi"'ete.) §I a multora dlntre capitola ("Priam pe rulnele Tebal", .Lampa lui Aladln" §I multe altele); cacl titlul (formulal ~11In~lflc) ecnstrlnqe. 0 mare parte din tltlurtts formulate de V. Pave leu nu eonstr'ing. Ele lasa deplina libertate autorulul de iii lntervenl sau nu in asoclerea IIbera a ldellor, in che-ma.rile dintre ele. l.ucrarfle sale s7nt rezultatul forlei pe care 0 exercita asupra sa 0 anumita idee. .Lucrarea de iaia S-3 conturat ii materializat fara vola mea. Meditind ... ", rnarturtseste autorul in pretata la "Drama pslhologiei". Operele prcfesorulul Pavaleu prind viata in continuitatea unultlr de glndlre. Acaasta nu exclude munca dlscipJlnata a omului de §tiinta, cl 0 transfera numai de pe planul organlzihii prepondarent exterloa're (dccumentare, experimentars) pe p'lanul Interior, al madltatlel, al cautarll, elabcraril §i selsctarll ldallor, Elaborarea unul atudlu, la V.

Paveleu, nu marcheaza sfir!iitul unui drum, in mare parte parcu rs anterior §:I retinut de memorie, ei abia Yncepuful lui. A~tfel, ideile sa nase intr-o anurnita amblanla Intelectuala, dobindesc 0 coloratura dlstincta, sa gasesc intr-o asoclere speclflca, ee poate fi loglcii, dar §I pslhologlcii, §i pot exprlrna simple relatll, principii, atcrlsrne sau paradoxurl. V. Pavelcu respects aceasta personalltate a ldetl, Estel un indragostit de idee. Tn cartlle sale se pot lntilnl paglni i'ntregi alcatults din aforlsma de o trurnusete §i 0 profunzlme impresionante. A§ putea afirma ca, in calitatea sa de autor al cartii la care lucraazji, V. Paveleu sa gase§te Inaltuatia unul visla§! care schlmba contlnuu dlrsctla luntrel Tn funelie de situaliile (idelle, la .V. P J care-i apar pe parcurs,

Intrebarea pe care n9-0 punem este urmatcarsa: in intlmitatea structurii sale, Paveleu este un om de ~tiinta sau poate un om al artel, care cauta s~-~i clariflee adevarliTlie unei §tilnle? Prin statutul sau social (profesional), V. Pavelcu asts un om de §tiinta. Pslholoqlc insa situ alia nu ests atit de sim'pliL . Unlcitatea atructur]] multllaterale a persoanel, conslderata ca prlnclpiu al organizarii filntei umane, permite conturarea unor ccnttquratll.neasteptete. Om ul nu poate 11 deflnit dedt prln aceasta contlquratle de ans.arnblu, precum putem spune ca. prin structura sa, e] este destlnat unel a,etivilati multiliniare. Nevoia de speclallzare contravine aeestei necesHatl. OPtiunea pentru 0 directie sste greu de luat. Poate crea conflicts psihologlee puternice. Ramin frecvent regrete sau sp er ante. C::onfllctul' se poate rezolva prin tr~i rnodallta]': rasturnarea.declzlel, coabltarea IIni§tita a unor valents dlstlncte sau acomodarea unei dlrectll In funclle .de pararnetrll celeilalta. Prlmul mod se lntllneste ln populatle eU 0 frecventa remarcablla, De alttel, chlar V. Pave leu a paras!t rnedlelna 1ii s-a indreptat spre psihologle. AI dellea, de asemenea, are a frecventa lrnpreslonanta (profesorii Ion Petroviei, Mihai Rales, Alex, Claudian ~I Petre Botezatu au, tostsl oameni de §tiin~a §I literati. satisfacrndu-§i valantela respective prin alternanta). ldentlflcarea cslul de-al treilea mod impune 0 anallza aterna a aetiviHitii persoanel. f?i acesta ests cazul prof. V. Paveleu, care nu a fost decit un om de ~tilnta. Un pslholog. In cazul respectiv ne Intllnirn cu a structura psihologlca, am putea spune unitadi., tn care se gasesc blne integrate valante ce apartin ornulul de §tllnVi §i valenja ce apartln omului de a1113. Opera sa.

nu S6 imparts in §tiinWica §! llterara, sa dattnlraa W3fsonaiitaW acestul attt de apartlns pslholo qlel, decl §tlinlei. In aeest nonconformist repretentant al psihologiei domeniu s-au manlfestat valentele sale atit ncastre. Chiar §i Tn interlorul eategoriei de di~erentiate. contrlbulnd, asHe\, ta oarnanilor de §tHnFi, V. Pavelcu de\lne 0 orlginalltatea unelopers §tiintifice nu numal pozitie aparta. Citl dintre acsstla, toloslnd prfnfoloslrea Ilmbajului artlstle, ci §i prln uneltele artel, au reuslt sa acorde disciplinei vizlunea unul artist asupra problematlcil lor 0 alta configuralie? Drumul parcurs de V. unel §tiinle. Conflictuli psihologlc, atlt de Paveleu a fost de la' nepersonal la prezent ln arUl, V. Pavelou 11 transfera §l Tn personal, de la abstractul §Iarldul §otilntei dome.niul ps\hologlel. Prln aceasta, ella concretul !ll comunlcatlvul artei, de 18 savlr~e§te un act de psihologlzare ainformalia adunahi din cartl la ideea i psihologlel, rldlcindu-se,. totusl, de la elaborata, de la rigurozitate'a expunerlt la individual la general, de la cnncr st la eseu, de la deserlere la .anaUza, de let abstract. Dar abstractul nu apartlns nurnal analltle Ia unitate, 18 personalitate, Is ~tjjntei. oj ~j arts). 11 lntilnlrn in reate artele. felatia integratoare Indlvld-medlu, de la Oara muzlca pur/i, pe care o lntllnlm de-a canUtate la calitate, de la static la dlnamlc, lungul veacurilor, nu exprlrna abstractul de la prioritatea memoriella prtcrltatea (sunstul pur)? Ge altcava reprezlnta, in gtndlrii. Dar stllul dlspare 0 data eu ,emul. sClIlptura, opera lul Moor sau a tui Brancu~i?' RamiM' dear opera, un bun rnaterlallzat. Gindlti-va la aces pasare maiastra care prcdus al valantelcr eelul care a elaborat-e. dlspare ca indlvldualitate, ramrnind doar V. Pavelcu a. tost omul care s-a Identificat exprimar sa unel Idei abstracte, zborul. cu rnaserla sa. EI nu a fost §I nlcl nu putea sa Aceea§1 tendlnta esteprezenta Tn plctura fie fie daclt psiholog. Un pslholog mereu in prin reprezentarea una r notluni abstracte ca utare de drum uri §oi, P area, totdeau rra (dHatarea'tlmpului, S. Dali), tie I?rin urrnarirea chlnult de diflcultatile Insurmontabile cu care p erceptiei pure a cu lori lor. In lite ratu ra, se- canfru nta acsasta discipli nii. Un chin la problema prezlnta acslaasl dirnenslunt (Ion nlvel de cunoasters sau de umanitate, care Barbu, Eugen lonsscu]. Oare V. Pavelcu, In l-a Hicut sa fie mal Tntelegiitor, mai bun, mai

tucrarl!e sale de pslhologie, rarnlne la blalln. .

confl1ctul psihologic as a CUm t-a intilnlt in Cu prof. V. Pavelcu i§i intrerupe arta? Oara textul sau, privit ca produs Iiterar, eontlnultatea, dupa mal bins de a sutal de ani nu conjlne dlferenlierl de nivel pe llnla de dalnulr e, ceea ce astaz] putern numi abstr actlzarli? Slnt Intreharl pe care.al Ie g:alerla de aur 8. Facl;Iltatil de Utere §ol ounern avind crsdlnta ca, In fond, V. Pavelcu FilosoHe din la~1. Riimine ca 0 datorle de este un artist care-§igase§te satlstactle in anoare pentru aotualele cadre didaetlce de a §tllnta. De ce nu a scrls literature? Dar mal reinnoda aeest fir de valoroaea tradltle,

era navole? ~I mai avea cum 131 clnd? . V. Paveleu s-a format In lnterlorul aeestei

V Pavelcu a ramas prin opera sa scrlsa, "galerii", lntr-o epoca de nemaHntilnit o opera sui-generfs, in care fiecare pagina.1e '. dlnamism; a travers.at, din ce in ca mal aurprlnde -prin ceva lnedit. EI est a omul care singur ~j cu destule arnaraclurrl, epoca trlsta; a creat 0 pslQologie, trasind un hotar lntre a rellljit sa-§I mal poarte pasul printr-un ce a gasit §I ce a·lasat. 0 pslhologle plin§. de moment al lstorlel In care lumea putsa vorbl vista, Tn care ernul se regase~te la tot pasui, de vlltor, dar, pe care, din netericlre, nu mal Nu ma gindesc sa rnlnlrnallzez rol,,1 pregatlril aves posibilltatea sa-l perceapa. Aeest ultlrn sale de speclalitate §i nlc: al ambl!'lnlel moment mares toemal Inceputul nemuririi lntalectuale prln care S8 definea oparal sale, cad Vasile Pavelcu nu a inchls 0 Unlversitatea din la(j.1 Tn acal ani, dar, la fel, problema intra tartaJele unel dirti, pe care sa nu pot sa nu acord locul cuvenit culturll sale se pcata pune peeetea "Problema definitiv lfterare. De unde, din alia parte, ar f inteles rezolvata", el a liisat-o deschlaa contlnuaril, mal blne valoarea [ndlvldualuluf, ca §i ideea decl vietH, nu rnortll. !iii, dlnd curs unei starl "inHegului (a personalita1i[), nevola de con§tiinta, ma slmt obligat sa mai lntrospectlel, sernnitlcatla afectlvltititli sau arnlntssc un fapt. V. Pavelcu, prln oblrsla sa, necesltatea limbajulul artistic? aparjine Basarablei, al carel exponent nu

Afirmatfa conform carela stllul reptezinUi pot sa nu-l consider, eel putln sub aspactul

ernul nu cred ca-s! paate gasi, in rnulte valenlelor pslhologice. •

cazurl, o conflrmare rnai puternlca decit la prof. V. Pavelcu. De aceea, vern acorda caracterlstlcll In cauza pnorltatea nscesara in'

Prof. dr, Ion Holban, .18§i

Reunu« tntr-o singura mtlnlfestare §tilnJiffca, desfa- I §urata la stirsttu! luntt octombrie 1992, Confer/nla IntemaJionala de Inventlea fjl eel de-al V-fea SimpozlOn National de Inventlca au avut ea organ/zalar; tnstitutu! de Invent/ea. /a§/, in aolabofare cu ltistkutu! Potttehntc "Gh, Asachl", Comlsfa de inventlea a Ar::ademfel Romans il Socletetet: Inventetottlor Romani. Psihologi, pedegogl, soclotoql, oeroetiitort ~tiinJificl, cadre didactics din Invatamintul supeno: jJ Iicea.1 dtn Romania, Ungar/a, Republica Moldova, Rusla au anallzat in olen §l in eele trel sectlUni (Ps/h%gls, pedago!lla tjl sociotogis. crsatisl tebnlce: Bazers toqice ale creal/ef tehruoe: Praxlo}Dgla, '11 nagementul inoviirfl §I neilr« de eaz) eel mal dlsfine til' pmCBS psihic uman - c(s£Jtivlratea,

SpatJUI restttns nu ne If1gadu/e tiecit publicarea intr-a forma prescurtets a tret dintre comunfcarlle /jli/lltutc« -sustlnute au ecest p,' ~

Termenu, "PERFORMANTICA" a lost Iolostt de catrs prctssorul C: Cirea§a la eel de-al IV-lea Simpozion National de

Inventlea (Ia§i, octombrie 1990) pentru a.dstlnl 0 pas ibila "praxiologie a pertermantel", ln cele cs urrneaza prezentarn, in urma unor indelungate analiza comparative §I refleetari. deflnlrea noll §tllnte, dellmltar lle §i Interfe rentels cu alte discipline §i diferentele specifics

lin raport cu acestea, pa.,rtlle §i contlnutul capltelelor nece, sar a fi dezvoltate, trasaturila comuns ale pertormantal din dlterlte le domenil ale acti-

,[

I

vitEl.tii umane, calltatlle lui emotional proprlu, Perforcornune §i cele specifics ale manttca este pstho-axlop e rfa rrnanjel dl n d Iferitele pra~io logla performllntel damenii ale activitatii umane, umane, este §tlinta. definiril §i calltatlle comuns §I eels cuantlllcarf performantel §1 a speclfice ale pertormarllor, cptimlzadl pslho-iopice a dru-

Deflnita ca §tiinlaJ§i rnulul catre acaasta. Totoarta perjermantel umane, data, performa ntica esta performantlca este §tiinFi in t'ehnologia generala a deflrnasura in care procesul nlrii, oblineril =11 valorltlcaobjlner!l pertormaritel este rii performanjel umane sau, loglcizat §I arta in rnasura in foloslnd un termen consacrat care aeesta este legat de in ultimii ani, este lnqlnerla abilitati, de Intuitie. de conlu- performantel', Aceasta precrarsa eficlenta dlntre supune acjiunea concertata conatlern §I pr ecenstlent, de $I vlitorului performer §i a §colil, folosirea eficienta a slstarnu- dupa urmiitoarea schema:

autope rlec:jio nare

autoourroastsrs ~ Inslruire §i educare -+ cornpetsnta ..... performanja in spiritul parforrnantai

~tilnlela cale mal aproplale ,!}l Interferente cu per1ormantlca slnt praxlologia ~d invenUea (vezi tabslul 1, pagina 30).

Comparind performantica cu inventica, rezulta ca prln cela clnci tip uri constituents - §tJlntifJdi. tehnlca (Inventlci~), literar-artlstlca, sportlvs §i Interpretatlv-ereativB - performantlca inglobeaza Integral1nventiea, in calitate de periormantlcatehnlca (vezl tabelul 2., pagina 30),

Inte rfa rind profu nd c u praxiologla, pertormantica este diterentiata de aceasta prln urrnato are!s: spre deoseblre de praxiologie, care reprezinta a §tiinta a etlcientizarii actlunll urnane, bazata practic in excfuslvltate pe loglea - 0 Ing,lnene a .Iucrulul blne Hicut" -. avind drept scap pedagogic fundamental lnstruirea §i educarea profesionistului, performantlea este §tllnta §I ana pertermantel umana, bazata nu nurna: pe logics, dar 91 pe pslhologie, al caral scop Intrinsec este perforrnanta - o ingineri.8 a pertormantel Umana -, cu seop pedagogic fundamental: instrulrea §i educarea perforrnerulut,

Subllnlem aiel necesitatsa struoturarll unel §tlinte mal genl3'rale decit praxlolo- 91a §I dacit p~rformant!ea - pslhopraxiolci-gi<t;' clrrd aeeasHi §tlinla se va contura 91 concretiza, ea va cuprlnds integral partormarrtlca, in calItate de pslhopraxiotogie a performsntel umane.

Luindu-se in conslderare Iaptul ca pertorrnanta umaria este reprezentata, in cea mal mara masura. de craatle, performantiea este profu nd lnterferata cu §tllnta §i arta crsatlel, cu creetlea sau ereatologla, discipline. sernnalata ca poslblla de catre psihologul roman Paul

• Popescu-Neveanu eu multi

ani in urrna, da'r care pins in

prszent nu s-a structurat §I. .,r'. "'t:;-z'7 -.

matarializat in vreo lucrars ~;fJ' _

unltara, f' _-..,

An.alizindu-se cele clnci ... ~t-f"''''' /:

domenll de baza ale perter- ..\' '\.. .... _J

mantlcii se pot dlstinge urrna- '.~.i~

toarale trasaturl comuns: .

• performanta reprezJnHi 0 '"""--",,,

hlparconsonanta, 0 rezc- r::J_ ~

n~nt.a. (d!ntre tem.·.a enu~tata .fj,~«~,,: ~ .

§Ol stadiul actual, dlntre 'C - - - ~.

salulie §i tema formulate, .. ... .. _

dlntr s mesajul inteleetual- _ ._ ....

emotional al ope rei §i sistamele lntelecto-emojlonalsvalorlce personale ale reeeptorilor, dintre imaginea. ldaalllata ~i cea reala a obieetivulul creat atc.); • pertormanja este raportul dintre anaarnblu] tunctlllor (atributelor) obtlnute ale oblectlvului acjlunl] §i efortul pslhotlzlc global consurnat pantru acaasta, dintre ce S9 objlne §i ce S9 censurna. este randamentul actiunll, a carul valcare maxima este cifra 1; • pertormanta este raportul dintre parametrii reall obllnuti al actiunii §1 eel Ideali-planificali. a carul valoare maxima ssta, de asemenea, rep.rezentata de cifra 1.

Fara a epuiza lista, calltalile comune ale oarnenllor perforrnantel S9 pot Impaqi in doua mari eategorii: calltall naturale (innascute) §I calitall dobindite prin Instruire §leducalle,

Din prima eateg.orie fae parte in 'prlmul rind inteligenta, creativltatea ~I memoria, cuantlftcabi Ie prln i ndiei i de

(Contlnuare In pag. 30)

Prof. dr. ing.

Vitalle Belous, pre:'i'edintele Comisiei de Inventlca a Academiei Rornane, director allnstitutului de lnventica

r--

~1

L _

I·A n tlmbajul cotldia~ slnt, rn, genere, stabllite' empiric diferente intra oameni utillzind temenl ca .. de§tept" sau ~intalfgen1", _ tacindu-se Imptrcit apel la "criteriul" capacitaW de a inlelege 0 problema, diferentllnd elementele de detaliu, de a lerarhlza varlabllele implicata sau de a decide asupra condltlllor, lntereselor sau aspiretlllor personale. Sa subintelege rolul inXeligenlai in adaptarea fa raalltate, impllcind capacltatsa creativa.

"Intsllgen~a - arata J. Plaget- este un terrnen generic, determlnind formele superlcare de organlzare san de echlllbru intra structurile cognilive."

Sa pare ca 6xista un consena intra pslhologi privind faptul ca fenomenul supradoUirll nu este sutletern cercetat (Horowitz §i O'Brien, 1985). Au fast clte\ia incercarl facute de psihologif eognitlvi§tf in intelegerea procaselo r earactertstlce ale lndlvldualltatilor pIa sate 'in partea superloara a ur.u! cont~nuurn de Intellgentii (Rablnowltz §I Glaser, , 985). Cu toate eii multe carcetarl au Investlgat netura Inte\lgentei, nlc] Una nu a initiat tlpul de cercetare longlludlnalii incaput de L. Terman In 1920, cafe a avansat Ideea cii un eoeflcienl de inteligenla exceptional qe ridleat Indica geniuL Controversale privind definlrea coneeptulul de supradotare, rnstcdele de rrtasurare a supradctartl, dar §llipsa une) polltlcl de cercstare la nlvel national au constlturt piedlel In reallzarea cercetarilor longltudlnals asupra fenomenului supradoUiril.

Un!J autorl .sint de parere ca varietatea conceptelor privind fenomenul supradotar]] s-a constitIJ1t in impediment al derulEiri! unor csrcetarl sistematica, pe clnd altll. din contra, ca aceasta varietataa avul 0 functle stlrnulativa. Cert este ca, sub raport terminologlc, nu se poate vorbl de consens in domenlu, iar ceuza ar putea fi ldentlflcata la nivelul exeeptlcnalel ccrnplexltati a tsnomenulul In dlscujle, Daca unii termeni slnt. mal ales, rezuitatul unor generaUzari emplrlce (har, inatlii inzestrare), arti; de nota "expresH" ale reallzartl-autereallzarll de eel mal lnalt nlvel sub raportul valortl (socials); stnt !}i 81\i citiva tarrnenl, eel mal free vent utilizati, care par a flgura un anurnlt consens conceptual, tntre ace§tla §i eel de supradotar8.

In dezvoltarea talentulul la cop!l un rol important 71 [oaca: mediul familial §i

.~

modaliUl:tlle de 1'ncurajare dln partealamiliei, ca §i lrnpflcarea aeesteia ar.~turl dEl rnedlul aducatlcnat-scolar (B.S. Bloom). Alol se poate rnentlona §i studiul lui Chambers, care a investlgat stllurlle prcfssorala in facllttarea sau lnhibarea crea1ivlUitli; citeva suta de psihoiogl 1;'1 chlrnlstl craatlvl au fest rugall sa descrte protesoril care au avut cele mai mari influente (pozitive §i/sau negative) asupra dezvoltarll lor creative. Dintre factorii tavorlzanti, descrlsl In ordlnsa lmportantel, au fast rnantlonatl: trataraa elevllor c13 lndlvldua llti:iti , Incurajaraa spre lndependenta, petrecerea tlmpulul llber cu elevll in afara oralor de curs, indlcarea ~teptarll unor rezultate excelenta ~j care pot Ii atlnsa, entuziasmul, ecceptarea elevilar ca tllrrd egaJl cu el, recompensarea imedlata. a rnunc!l sau a comportamentulul craativ, predarea dlnamlca §J interesanta, Intre factorli' inblbltorl sint amint!\i: descurajarea eievilar, hipercrlticismul, sarcasmul, llpaa deentuziasrn, prefsrlnja pent'ru rnvalarea rnecanlca, dogmatismu\ §i rig\ditatea, vag a competenla in materie, Interesele fngt:Jste, lndlsponlbllltatea in afara orelor de clasa.

Dintre multitudinea [actorllor care conditloneaza aptltudinlle lntelectuale, slaturl de eel nutrltlcnall (Larmat anallzeaza etectals rnalnutrltiel §'I relatla blunlvoca OU starila infec~ioase). Iactortl soclo-cutturall §I socloeconomic! deflnitorl pentru categorla supradotatilor pot fl: cornpozijla rnedlulul familial, relatille Intrafamiliale, statutu I 9COnomtG§1 social al famlllel, profesla parlntilor; stlrnulil senzorlall §L ocazilla de exercitii senzorlo-rnotorll, ca §i cale specific Intelectuale aferite de carnlnul familial §i de medlul §colar: [ondul cultural a,1 civilizatiei, tradltllle speelfice rnedlulul soclo-profeslonal, tradiliile ~I credlntsle partlculare ale familial, llmbaju] (tlpul de llrnba] ascultat III invatat).

in urma lntrebarilor: "ee aste un copll dotat?", "ce aste un cre atlv?", .dar un supradotat?", s-a incereat o'poslbila clasiflcare a acestora: dotal in general, pentru orlce: dotat pentru §tlln\e; dotat pentru arts sau lltare: !ider soclal: dotat in rnecanlca; ereatlv, in mod particular I nv(iJ'",tiv. original supradotat. Cai!s de sbordare a fE)nomenu(ui supradotarll sint extrem de variate, asa cum o probeaza lltaratura de speclalitate. Mulle

.~

carcetarl s-au multurnlt eu prernlsa de a cansldera ca factor detinltoriu nivelul intelectual stabilit eel maifrecvent prln prlsma coeficientului de Inteligenta. Chlar dada astfel de cercetari au fast obligate, in eels din urrnji, sa censtats ca, alaturl de 01, in srructura suptadotarli intra §I altl factorl, slmpla tecuncastere a complaxltatli fenomenuilli nu a impiedicat un anumlt spor de cunoastere.

Identiflcarea supradotaril cu oreatlvitatea nu s-a facut nlel in etapa "expiozlel" cercetarilor- de creatlvitate (dupa 1950), nlcl in etapa ulterloara a cercstarllor axhaustlve, elnd problema prlnclpala a fest aceca a conceptuallzarll ca dlmensiune autonorna a personalltatii, ala.tud de Intelig9n1a, sau toemai de aceea. Totu§l, tentatla "comoda" a identiHi.lil dlntre supradctara §i nlvel lntelactual (fie §i tn sens larg) a permis deschiderl utile. Intr-adevar, aparaa ca cert taptul di supradotarea nu putea fl conceputa in afara unul foarte inalt coeficlant de inteligenta 01, insa rsalitatea ca multe persoane eu un ccafielent de [ntsllgenla inalt nLJ sint - a fortiori - §i supr,adotate a tmpus reconslderarea premisel prlvitoare la Iuncjia deterrnlnanta §i singura respons ablla a nlvelulul (inalt) de Inteligentii. Perspsctiva pelhcsoclala, care a Introdus ca factor constitutiv in supradotare - fie IIi nurnal in calltate de conditio sine qua non - Influentele de grup §i de mediu, a impus 0 rastructurare a LIltregii problernatlcl,

La leJ ca alt; autori, T. Amabile consldara ea inteligenta este un factor nacesar, dar nu suflclsnt, Un anumit nivel minim allnteligentel ssts necesar perforrrrantslor creative, datorita:

faptulul ca lntellqenta este, prezumtiv, direct relationata eu achizitia deprinderilo( relevante dornertlulul §i in apllcarea euristlcllor creative. Totodata, T. Amabile mentloneaza §I taotorll necesari creatlvltatll, dar care nu pot fi lndlci al teste lor de inteligenta: motivajla lntrtnseea sau dlspozltllle deperscnalitats, favorizante unul nlvol profund de concentrare sau nelnhlbarea lrrtelsctuala a preluarll sarcinii.

Guilford, referirrdu-se la acelast lucru, atlrma ca lntre inteHgenta §I creativitate exista 0 cor elajle slabs §i netlnlara. care dovedests, prlntre altele, ca lnteligenta supericara este 0 condltie necesara, fie chiar lnsuflclenta, a creativita~ii ridlcata,

Se obsarva ca din concepjllls prlvlnd supradotarea se pot deflmlta trei domenii de aflrmat!l: prlrnul, potrivit carula sUpradotarea prasupune capacitatea de a ere a produse evaluateexcelent social; al dollaa, referilor Ie supradotarea in copitarls, prefigurind un anumit poten~lal al productiv1talii adulte.; al trellaa, conform caruia poten~iarur unui eopll pentru a productivitate adulta poate fi rrrasurat, lar supradctarea unul adult poate fi predlctibila, eu 0 anumita acurate[e, prin performantele r din copllarte §i adolescenta, datorlta faptulul ea trasaturlla relationate supradotarll, in speclal lntallqsnja, stnt destul de stabile din copllaris plna la maturitate.

Tannenbaum pre~pune ca "supradotarea ln copilarle denota potentlatltatea in a daven; performer' sau producatori exemplarl ai ideilor din stera de activitate care cuprinde vialq rnorala, fizlca, soctala, lntelectuala sau astetlca a urnanltatll", EI prlv9§te starea sxceptlonala a supradotarll ca fiind dependerita de eonvergenta deprinderllor qansrale sau specifice, a factorilor nonlntelectuall, ca dedicarea fata de un

I domeniu, stlrnularsa mediuluf §I §ansa.

§ansa noastra? Sa id.sntlflcarn copiii supradotajl, sa stu diem c adrul pslhologlc §:I social al punerii lor in valoare §i, asttel, sa ne allnlern cercetarll lnternatlonals. tle §I cu unanumit handicap; optimismul nostru s-ar autoriza de la 0 norma pe care 0 reluam eu toata convl ngerea; rcmanll sint intellgent1 §l creativL •

Gercetator :§tiintific Della Stratilescu, Institutul de Psihologie

P SihOIOgia. cognitiva pare sa. confirms aflrmajia lui I. Kant ca "stabllirea

. Jegaturilar dlntre lucrurl' esta un prlvileglu exeluslv al Sublectulul, de 0 inalta specificltate umana cornparatlv CU facultatea de "a-§i rsprezenta sau Imaglna obtsctul", La intrebarea nCe fel de legaturl?", un craatlv emergent cum este Einstein raspunde ca Tn nlci un caz eele pur logice, singure, nu ne pot duee la notlunl ~i principii, dec! nu pot' asiqur a a rniscare dincclo de limitale lnforma~iei nemljlocite.

"Evocarea reclproca §I select iva" a fast definita de ~t. Odobleja ea mecanism primar al gindiril. prln care sa .genereaza, asoclaza 1}i dtsoclaz.a In10 rmatl! in coordo nate Ie IlberUitil totale, adevarulul proqreslv §I praeticii utilitar-valorice; automatisme, rutlna §i lmltatle, pe de 0 parte, §i deliberare crlterlala, acurnulare de. cunostlnje §I elaborare, pe de alta parte, sirn rnornente ale starll normale de generare §i inlsntuirl de

"reprazenti¥ui" pe axel. ce uneste memoria ancestrala cu cr eatla originals. Realul :;;1 Idealul aleatulsso un contlnuu lntr-o 91'ndire framintata de "Iupta intre llbertatea aproape total8. de .generare a Imaglnllor §I nacesltatea IimiUiril acestei libertatlinla\lntrul adevarului" (A.P. Samson). Cornblnarea lmaqlnllor lntr-o vlzlune unitara era conslderata de Goethe 0 "insufletire" a acestora,

Studii recente identifies in procesul gind!rli creative 0 formatis de deprinderi ce vlzeaza sa lect lvltatea in codiflcare, cornbinare :;;i comparajle: la memorie apeleaz.a nurnal 0 parte din cautarl, jar aeeesibilitatea datetor stocate sta sub sernnutexpllcrtarll leqaturilor dintre date Ie problemel de rezolvat §i lntorrnatllle cautate (R.W. Weisberg).

Locul "evodirl!" In cadrul mecanismelor mentale sa clarlfica 0 data. cu dellmitarea de bine eunoscutul fapt §j prlnclplu al asoclatlei, intra cele doua genuri de process este un

raport parte-intreg: evccaraa reprezlnta 0 raportars de idei sau reprezentiiri bazata pe asemanare, angrenaj, co nlucrare, interacjlune pe baza de aeord §I compatibilitate, de tipul reaojlllor chlrnlce: asociatla este 0 evocate mamcrlala, "prin tire de legiitura", dupa crlteriul apropieril. Structural, e\locarea apare ca actiuna clrculara §i cu dublu sans, dar ",chemarea" este generala, unlversala :;;1 anonima, in tlrnp ce "raspunsul" este strict locallzat, individual §I nominal. Prln raportars la procesul eiementar de evocare, eonceptul apare ca ° "canstelatie de evco arl reclproce , 0 slmutteneltate de evocarl reciproce care S8 caute. una pe alta", Modelul fizlc al evocaril fiin d reznnanta, cu ncaste raa operaaaa analog cu aeordul §i dezacordut, selectlv,

reversibll, ralaHv, dinamic, automat, 18 distan1a §i energetic, lmeterlel,

ipoteza lui Odobleja oil prtn rnecanlsrnul svocarll (ca §i prln cel al logicii in general) putem privI ca prlntr-o Iereastra laboratorul Intlm at gmdlril capaUi confirmad e)(perimen~ tale. Un studlu care-s] propune un asemenea

. scop identifica 0 proceaare mnsmlca dlnamlca: crlcs i nput este pnelucrat potrlvlt unul scenariu s au plan reprezantat de structurile cognitive ~i 'experientele ralsvante 1 precedente (R.C. Schark). Se cauta mal intli un pattern expllcatlv, folosit frecvsnt in trecut, care anoi S6 modi1ica §I S8 adaptaaza In vederaa unai exellcat!l specifi.ce. Cind 0 regula sau tahnlca este aplleata Intr-un caz

'au totul neasteptat, avem de-a face cu un act

creativ. IIVariantele de laboratcr" ale problemelor creative (problernale de persplcacltate) pun in evldenta 0 etapa analltica, destudlu §i "inviilare local a", ce precede §I ccndltioneaza rezolvarea propriuzlsa (P.1. Galperin). Apelul excluslv Ia memoria de lucru nu asigu ra progresul In abordarea problemelor noi datorlta oapacltajll sale limitate. Experimentele noastre pentru surprlndarsa lnterterentel dintre invatare §I glndirea productlva au r alevat a experimentare mal mult sau mal putln sistematica § i 0 asimilare de experientii in lncercarlle de rezolvare a problemelor de perspicacitate. Dlferen~ele individuals §i stilul de pruces are cognltiva se manitesta pregnant in acest travallu, care peats dura de la fracliuni de secunda la perioade lunql de viata.

In ccnceptla ~Logicii rezonantel", procesarea cognitiva de tlpul svocar!l rsclproce :;;1 selective s e daclanseaze §i tuncttoneaza potrlvlt unui numar de 27 de prinelpll. in general, lumea ldallor este amorsata de 0 contradlcj!s, neintelegers, intrebare sau problema; se cree aza 0 dlferenta de nivel, a panta de plan lncllnat a carui inaltlme este data de amploarea dlferentelor dlntre In1e.leger9 §i neintelegere, Intrebare §I raspuns, iar lunqlrns a de marlrnea asamarrarllor. 0 reprezentare, 0 Idee saw un concept are 0 cornbustls fnterna originara, oarecum ~i')(a §llimitata~ intrarea in raporturi compatlbl1e cu alta unitatl cognitive ampliflea lnsa puterea Iiecarul component potrivit unul prlnciplu al dinamogeniei functionals ..

Una dintre cele mal miraculoase praprletati ale procesarll loglce este surprinsa de prlnclplul instantaneitalii: practic, In Iractlunl de-seeurida ss raaltzeaza patru g,enuri de cperatil - chemare, receptare, evaluare §I claslflcare - intr-un cimp de miliarde de detalii.. Evocarea prin aoerd sau motlvare logica este cea mal elrnpla dintre actlunlle mentale, dar ss executa aproape lnstantaneu asupra intregului spatlu cognitiv al persoanel lntr-un mod strnllar lnducjlel electromagnetice. Analog mecanlsrnulul fagocitozei din slstemui flzlologlc imunitar, ·lmaginHe §i idelle libere intervin de tiecare data cind apare 0 .panta", asocierea lor Illnd decl tunctlonala, Expsrlrnentallstil au descris in ultlmele doua decenii asa-zlsete slstame productive, care selecteaza diferenle §I operatort ldentltlca blocaje sau intreprind 0 metacognitie, cercetind sarcina §I contextul, divizind sarcina potrlvlt 'unor operatori

apllcabili. Conaeptul de sistem productlv nu intra in contradlcjla au prlnclplulevocdrll

/ reciproce §I selective, cl capiiM 0 exollcatis a genezei §i a modului de proces are a lntorrnatle: attt la nlvel dntrasemantlc (al analizei semnalului); cit §i la nivel semantic (unde S9 opsreaza cu obiecte, slmboluri :;;1 sernnlflcatll),

Diversitateaimaglniror (definite Tn acaasta

. concapjls drept "mesageri" al mlntil) §i nlveiurile intuitiei dau un spectru larg formelor de evocars in exersarea functlilof eu rlstlcs, evaluative, predictive, opsratlonale, Indiferent de forma, actlvarea Idealisl dsplnde de n umerns i f actori: p regnanla parceptuala, supralnvataraa, ,a.tentla, orientarea eplsternlca, contextul sarcinii etc. Cercetarile recsnte asupra ldaatiel productive tind sa mute accentul de la aspectele operationale la continutul §I eJectele imageriei mentale.

Ceee. ee a rernarcat C.L .. Morgan la nlvelul molecule lor, atornllor, partlculelor elsmentare promite sa surprlnda conceptol de avocare reclproca §i selectlva: emergenla aparuta la lntersectla a. trel fapte reale: problernatlcul, conceptul §i lrnaqlnarul. Cum nota muzlcala nu are un singur sens dat 0 data pentru totdeauna, cl un sens varlabil in tunctle de contextul ritmic §I aonor, arice imagine, concept sau IdeEi' are disponibilitatea emergentei ca 0 a doua fata a caracterulul non finlt.. Aspectul fragmental al vie~ii active, compLlsa din reac\li ta stimuli §i actlunl in cadre problematics dlstlncte, este compensa.t de continuitatea lnterlo ara arhetlplca, supuss prlnciplilor rezonantal. Similar fluxulul optic determinat de schimbarea pozitiei relative a obiectelor arnblantel atuncl clnd ns miilcam spre un obiect,fluxuri de serrmlllcatll strabat lumea ldellcr noastre la flecare "scufundare in experienta", clnd lncarcam sa reducem unghlul pantelar pravocate de dlsfunctiile cognitive. Un gen de "imagine exernplard" vehlculata de ritualurile stravechl pentru a oblige pe am sa gindeasca revine CLI fiecare problema noua, In fata carsla sublsctul "veda ceea ce nu este", lnterpretind iii inventind.

Autodefinit ca a replica substantlala pentru asoclajlonlsmul tradilional, principiul evccarll reciproce iii selective extlnde obiectul pslhologiel cognitive ("comportamentul uman deterrninat de cunoi/tinte") la aspects dinamice controlablle experlmsntal, •

Dr, Gr. Nicola, lnstltutul de Psihologie

P entru a aila raspunsul Ia acaasta lntre. bare, 1'ncercu Ili varlanta cars eoneloaratl ca vi sa potrlve~te cal mal bins da la intrebarile de mai jos:

1. Care dintre urrnato ar ala rnasaril vi se pare eel mai putin perieulcasa?

a, Agent CIA.

b. Vulcanplog. c, Caseader,

2. Va atla]] Intr-o-cladlre in flacarl §I vi se arunca 0 seara dintr-un elicopter. La ce va gindlti?

a. "Mama! Adia! ... "

h. "Fie ca-o m M1:i duel"

c. "Pot sa flu §I au ca James Bond!"

3. Sinte~i Invi'taHi la un bal

rnascat Va deghizati in:

a. zina:

b. ~oricel:

c. M alca T ereza.

4, Ce verb e slnonlrn al cura-

lulu! pentru dv.: a, a salva;

b. a muncl;

c. a vorbl.

5. Va afla\1 pe plaia §i auzl\.1 strlqindu-se: "AJulor! Un rschln]". Ce faceti?

a. Va aruncat' in valurl pentru a-l salva pe eel aflat in perleol.

b. Alergati dupa .• Salvamar".

c. lneepeti sa tipa!i, ascunzfnpu-va sub proscpul de' plaja.

6. La oafe-dln urrnstoar sle evenimente atl fl vrut sa participati? .

a. Hevolutia tranceza.

b. lnventarea trparului.

c .. Premlera unei piese de Moliere.

7. V-ar placea sa va relncar-

na~i Tn: a.leoaidi;

b. gazela;

c. flutura§.

8. in anul 2050, ~i feme lie vor trsbul sa partlclpe in cazul lzbucnlril unul conflict annat. Ce ati alege?

a. Sa facetl parte din "Crucea RO:ide",

b. Sa ram in all 11'1 spatele frontulul, in blrourl,

c. Sa mergetl pe front.

9. Ce va sperle cel mal

putln? •

a. Cataslrafele naturale.

b. Viol~mta oamenilor. e. Singuratatea.

10. Sintetl blocata de 0 avalam~a, Impreuna cu altl zece tllri§tl, intr-un autocar in mu njl, D'upa douasprezeee ore de 'a~teptare, nu mal ave\1 nicl apa, nlei mincare. Cs faceti?

a. ii 1mbarbatali pe cellalj], spunindu-le cil ajutoarela vor

DE

sesl negre§it.

b. A§teptati rabdiHoare ca Jucrurile sa se aranjeze.

c. Pllngati de frlg §i de frie8.

11. Urletele copHului vecinului va trazasc in tolul noptli. Ce faceti?

'a. Chemati politia.

b. Sun a]l la veelni §i carejl 9xplicalii.

e .. Va culcatl, gclndindu-va ca o sa 56 ocune altcineva de asta,

12. De cblcei, ce of8ritl in

mod sporrtan;

a. dragostea dv.;

b. banll.,

c. tlmpul.

13. in care din urmato arele filma v-ar placea sa detineti rolu] principal?

a. "Pe arlplls vintulul' -

Scarlett O'Ham.

b. "E.T." de Steven Spielberg . c, "Marele Albastru" de Luc Besson.

14. Sinteti lntr-un maqezln.

Sub ochf dv .• un barbat ornoara 0 femaie §,i tuge. Ce faceti?

a. Blooal1 u§a, strlgTnd:

. "Uclga.jI.JW'.

b. Nu va ml§ca\i, ramTnind fara replica.

c, Pune~i mlna pe Uh oblect qrau, pentru a lovi §I dv, bruta.

1 S. Pe rrtru ci ne sau pe ntru

cs v-atl sacrifica vlata?

a. Pentru oplnille dv.

b. Pentru familie.

c. Pen1ru nlmenlsl nlmic.

Cotarea rispunsutnor

abc

1. 3 5· 1

2. 1 3 5

3. 1 3 5

4. 5 3 1

5. 5 1 3 .

6. 5 1 3

7. 5 3 1

8. 3 ~ 5

9. 3 5 1

1Q 5 3 1

11. 3 5 1

12. 5 1 3

13. 3 1 5

14. 3 1 5

15. 3 5 1

Adunati cltrels lncereulte.

Surna objlnuta reprezlnta scoru' dv,

Jnterpretarea re:zuU:atelor intre 15 ~i 34 de puncte:

BeUy Boop. Sinteti 0 antlerolna prln excelenla; nu veti reusl sa salv.at! nlcl macar 0 musca de la moartel Tetul va sperie §I nu aIJell nlel un strop de cura], Nu prea avetl Iniliative, nu s'fnteti Tn stare sa rezolvatl 0 sltuatie-prcb lam a. S intel1 hlpertemtnlria, sanzuala §i • frag1la, frlca dv. protejindu-va in sltua1iiJe cele mai traumatizante, Ineereati sa iaiiti din rezerva dv, din clnd in ci'nd §i

.j

erificati-va capacitatea

de a lua decizii!

C ind va confruntali ou anumite probleme, de oblcel incereali sa Ie rezolvatl rapid . sau Ie am ina~ cit mal rnult poslbil? Cind sTnteli preset salualli 0 deciz:le, actlona~ In pripa sau va pastratl calrnul, alegind ceajnel buna solu~ie?

In luarea unal notariri cere~i §I sfatul altora sau eonsldera[l acest lucru un semn de sl1.iblclune? "Agonlzati" adesea atlt inainte, cit §i dupa ee luati deeizil impartante sau faceli fala luarll unor asemenea declzll calm, fara problema secundare?

Capacitatea de a lua decizii ln mod intellgent, calm §I in tlmp rezonabil este utila in vlata de z! cu zl, pentru orice pr.ofesie, dar mal ales pentru managerl. 0 mo dalltata slgura de a siege intre managerii buni :;;1 eei nepotrlviti este aeeea de confruntare a lor cu luarea deelzllldr. Luarea prompta a unei decizil adecvate este im po rtenta pe ntru ci§tigarea respsctulul subalternilor §i a supsriorilor.

Pentru a afla cit de blns va descuratl In luaraa declzlilor, raspundejl la urrnatoarele

intrebi:iri: '

1. fncercali adesea sa evitatl sau sa amTna~ luarea decizillor importante, spunlndu-va ca problema sa va ~ezolva de 18 sine?

DA __ NU __

2. CTnd vi sa cere sa. luatl 0 declzle foarte lmportanta, deva.niti agltat(a) §I nu mai dall randamentul maxim'?

DA NU

3. Consldera!I ca este sub demnltatea dv. sa va s(atuiti cu subalternii in problema in care 81 au experienta?

DL-...NU __

4. In cazul deciziilor in probleme importante. pentru care ~xrsta arguments "de ambale partr', obi§nu1tl sa va bazatl pe Intuitie, pe 1ler?

DA_~NU__ ).

5. Doriti adesea sa tlti in sltuatia de a lua vreo deeizle?

DA __ NU __

6. Clndave]l de luat 0 decizie lmportanta, aeeasta va afeeteaza sornnul §i potts de mTncare?

DA .. NU

7, Sineer vorbind, datori~a lipsel de incredere 'in dv: in§lva, va displace sa luatl decizil?

DA __ NU_._ .

8. Sinteti in difi.c~ltat~ eh jar § I' atuncl clnd avetl de luat declzllllpsite de lrnportanta?'

DA NU

9. Atl concedla un prieten daca menJ!nerea lui ar contravenl lntereselor flrmei. In care detinel10 pozltle lmportanta?

DA NU

10. Dadi ati e§uat in rezolvarea unei probleme din aria avo de activitate, lncercajl sa

ascundstl celorlaltl acest lucru? .

DA NU

11. Tn familia participati la toate sau la rnajorltatea deciziilor importante?

DA NU ,

12. De oblcel, sintell nervos ant dupa, cit §I lnalnte de luaraa unei dacizii import ante?

DA __ NU __

SCORU.L SIINTERPRETAREA

Cel mal dezirabll raspuns prims§te 4 puncte, eel mai putln dezirabil - 1 punet. Acordatl-va 4 puncta pentru ral;ipunsul uDA" dat la lntrebarlle 4, 9 §i 11 ~i pentru "NU" la ~elelalte,§,i 1 punet pentru raspunsull,DA"I~ lntrebarlle 1, 2, 3, 5,6,7, 8, 10 §I 12 §I, respectiv, pentru "Nun la 4, 9 §i 11.

Un scar tntre 41-48 va sltueazji peste rnadla, sugarind 0 mare capacitate de a lua declzll. C~le mal mul.te persoane obFn la acest test intre 30-40 de puncta. Un SCOf sub 3D de puncta nu va recomanda pentru functil de deeizie, Incercatl sa va autoanallzatl can" dulta §I sa deplstatl blocajals psihTce in luarea declzlllor. •

• Traducere §i adaptare:

student D. Tnfu, Universitatea Bucuresti

sa partlclpatl Is ceea ee sa petrece In j u F.

Intre 3S ,I S4 de puncte:

M ry Poppins. Batrlna dcarnna ce rlsca salle calcaHi in tlrnp ce traveraeaza strada, pisoiul ee nu mai poate eobori din eopacul in care s-a catarat, femeia carel a Is-a racut rau in metrou pot conta pe dv. Nsdrepta1ea din [ur, mlclle sau marile necazurl ale celor ce va Inconjoara, nimie nu va

.~

Obi§nuita cu eele mai grels sareini, va place sa va autodepa§ili §i lncarcatl lntotdeauna sa tacetl tot ce va sta in puterl, Sinteti tnsa putln cam incon§Hanta §I adesea treesti prin sltuatll cu adevarat perleuloase. Fitl mai reaIista §i cantrajl-va mal mult aejl u nile as upra proprii lor preocuparl, •

sperla §I sTnteli intotdeauna gata sa sari1i in ajutorul celor eEl au nevola de dv .. Inleleapta, F5lina de bun simt, avetl singe rece §i 0 imaginalie bogata, Se poate conta pe dv.

ihlre SS ,I 7S de puncte:

Wonder Woman. Nu va a tearna de nimrc §I traill viala din plln, Oarnploana a cazurilor dlsperate §i clteodats a calor pierdute, reLJ§ltl sa salvati multe persoane datorita eurajului §i energiei dv.

Traducers §i.ad!!fJtars; LIB uecet

S e spune ca mai putern .. lc .: declt lnstlnctul sexual, ce asigura conservarea speclel, ests instlnctul parental, ce contribute la mentinerea spsclsl. La specla umaria, dragostea pentru copll est a mal puternice. la feme Ie decit la barbat. De acsea sa tolos esc exprasllle .dragoste materna", "iubir'6 de mama" §I apro ape deloe nu se spune niubire paterna", Totusl, la unsle specll de animals §i pasari., rnascutul partlclpa indeaproape, alatur] de femelii, la hranirea, apararea §\ 'lngrijlre'B pullor. Este adevarat ca a pasare cum este cucul ijl parase§ta Quale in cuibul altar pasari: este lipsita de instinctul parental- La Iel, femeile care iii I ucld nou- . nascutul sau iI abandoneeza; la aeeste persoane este verba de 0 scaders, pina la atrotlere, a lnstlnctulul matern.

Draqcstea fatii de copll apare la femele cu mutt [rtalnte ca acssta sa sa nasca (se pare ca din momantul in care simte primele mi§cari ale fetului). Jocul eu papu§lle, ca §l iubirea §I atasamentu] pentru juc8rii in general, manifestat in toate spoclle de catre tetl1e, preformeaza acest sentiment inca din copllarle, in sensul i.ngrij'lrH §1 adorarll urrui persona] ce dsplnde de dragostea lor.

Dorln~a de a avea copf - dcrlnja maternltiiJii - este legata de aparitia §i dezvoltarea acastor sentimente §i, desigur., '[ccu' cU papu§ile contribuie mult, in cazul tatitelor, la aparttia ataeamentulul fala de clnava mal

mlc, mar neajutorat, c1t §i la asplratla de a devenl mama. Oar oare !a om putem vorbl de . un ..rnstinct matern" in adevaratul aens al cuvtntului, §tiut fiind ceo Hinta uma.na este atlt de indepartata de instlncte, aeestea avind un rel secundar tn majoritatea actiunllor sale" tsndlnjele lnstlnctlve ale omului putlnd fl chiar inhibate prin ratlune (foamea, prccreerea etc.)?

A§adar, la om soar parea ca putem vorbi desprs instinct "ca produs al culturtl, nu al naturil". Din aeeste motive, dorlnp de a devsnl mama §i Tn ultima instant§. cresterea nataBtatilla un popor lin de cultlvarea sentimentelor de afectiune pentru copil,

lnteresant de observat este taptui ca nu sotil eel mal indragostitl dorssc sa alba ecph: , 'a§a cum observe. psihologul Irancaz Fr.Paulham, sojul indragost,lt raprosaazs sotiel cil S8 ocupa prea mult de copi1, e1 slmtindu-se frustrat de dragostea ei. Drapostea pentru co pll §l dor"inta de a fi mama pot fi lnhlbate de unsle trasatur! ce lin de structura intima a_ [ernell (ternperarnentala, caracterlala, afective., socio-educationala), de teama de afl privata de placerlle vlejll, care ar putaa tl aminate sau anulate prln nastsrea unul copil (intreruperea .dlstr?ctiilor',), de tearna de a nU face fata sarcinii sau datorillor legate de crestersa §I educaraa copiilor, de tearna de a nu suterl prea mult la nasters sau in cursu] sarclnil, taarna de. ada nastere unor cop!l

anorrnall, dar §i teama de a nu se uritf, de a-s] are lac la vlrsts mlcl), care se manttesta In plerde frumus8\ea ptin gesta\le §i nastere. mod acut prin dezirrteres pentru lumea e:xte-

Atunel clnd totusl .Jnsvltabllu] se produce rloara, plerderea apetltulul, tulburarl in dez§I cephul apare, aslstarn la un slstern de sen- voltarea generalS. §i pcnderala etc. in mod timante contradlctorf al mamel fat.a de acest firesc, intra marna's] copll sa lnstale.az a pprodus" pe care, daea educatia §l cultura nu comunleatla mall'ntii prin alaptat. Mama perle-au cultlvat Tn sensul dorlt, adlca al ocrotirii cepe direct tensiunea nervoasa a copllulul §l 7n famille a rnlcll fiinte, ca slrnbol al unul "alter ghice§te dupe plins nevoile lui, Se mal ego" mal bun, mal nobil §i, poate, cu mal vorbasts de un "al §aselaa simf' sau de multe §anse, il va renega, abandcnlndu-I, .ochlul rnamel", care nu ests altceva declt asa cum avem trlstejsa de a vedea deseorl comunicarea, adevarat.a slmbloza, care se In jurul nostru. Absenla dragostel de mama stabilesta intra mama §i filnla carela i-a dat aau, dlmpotrivii, prea rnarea ei lntensitate - nastere.

adlca polli opusl al normalitatii - Treptat, relatla mama-copll 58 dlverslflca, condit'loneaza apsrltla a numeroase tulburi,i.r'1 se cornpllca, apar momenta noi, impusa de psihice §I psihosomatice; mcartaa unul copll rltrnul de dezvohars al nail fapturi. Mama va o atacteaza mal puternic pa mama declt pe actlcna in eontlnuare in virtutea acelulae! tara §i au fost cazurl de stari nevrotice depre- slm], crsat de natura, dar dezvaltat de culslvs, ca §i de reaC\1I psihotice 101 feme.! care tura, care n-a va parasi nidodata, dar care nu l§i plerdtrsera copiH.. , are intotdeauna acseasl intensitate. Astfel

Dupa-Iegila nat'brale, mama eare-I apara, cam Tn primul an de viata, primul "nu" aJapteaza pe nou-nascut la sinul ail ii provoa- -intarcarea-, cu ssrnnltlcatll decisive §i penca. primele plac'eri Iizlce, dar reallzaaza in tru unul §i pentru cslalalt: este a perio ada acelasl timp prlmele contacte afeetive §J grea pentru arnlndcl termanil "simbiozel"; sociale eu acssta, legal indisolubil de ea §i penttu mama Insaamna un efort. acela de a prin ea. . refuza ceva fiintei iublte, ceea ce creeaza

Insa, in zllele noastra, alaptin.d ccpllul mal . tensiune afectiva; apol cere §i rabdare pentru rar sau chlar delcc, ~inindu-I pe copll mal' a-l oblsnul pe copll cu ldeea, noua pentru el, putln IInga ea, atit zlua, cit !}i noaptea, acest ca nueste centrul unlveraulul, cl numal 0 raport este alterat; daca are caraeter de per- particica din el, §i ea alte elemente prlrneaza manenta §i repetabil itate, eleste n ecesar acum. Aceasta este 0 sarcina mal difieil§.; pentru a menpne echi1ibrul alactiv at copilulul daca va fi incredlnlati:i una! persoane strains, (§i implicit al adultulul care va devenl). etectul Va 1i catastrofal. Sarcina este greu de

lrnportanta pentru copll este nu numal dus la capat §i de catrs 0 mama emotlva, "figura materna", cea cars este eel mal cars rlsca sa sparie eopllul §i sa-§I provoace trecvent in cimpul sau vlzual, ci §l vocea sia§i tulburarl de aceeasl natura.

mamei,. perceputa, se para, inca din faza Adevarata "intarcare" are lac in adointrauterina; In mod analog s-a emis ipoteza lescenta, clnd eopllul lsl af.irma lndependi ml§dirile rltmlee ale leganatulul coraspund denja, caea ce reprezin~a pentru mama 0 bat5.lIor Inimli eopilulul, avind pentru acesta Incercars deosebit de grea. Pin a acu m 'treefectul miraculbs al unui "balsam" in sltuajille bula sa-l fereasca de toate riscurile; acum cele mal dificile pentru evolutla sa. Chiar trebuie sa-I lase sa-§i asuma teats rlscurile.ln daca aceste lpotezs au mal putine §anse de natura, acaasta intarcare afecttva, cu mult a fi validate ca rsale (ds§i nvocHe" marllor psi- mal diflclla. decit prima, este adasea irtlpusa holoql 0 aflrma - vezl A. Freud, Wlnnicott, chlar de catre mama: pasarsa il Implnqe pe Bowlby etc.), csrteste cil. 59 dazvolta la su- pui atara din culb, La oamenl se tntirnpta gari un puternic atasamant fata de persoana curnva pe dos: eaeste imp usa de copll genlmarnel. Absanta el provoaca la sugari rnaladf torilor sal. Dar acestea depasesc sfera subieceiective, inglobate in nevroza de abandon, tutui propus ~i pot face con\inutul altei lucrarL de care ccpilul va suferi toatE; vlaja §i care va aves unefect handicap ant asupra dezvoltarli sale neuropslhlee ulterioare (efaborarea lacunara a ccmoortamentulut, saTaels repertodului mot rice, cognitiv §i afectiv. starr afective preponderent negative, cu manifestarl strident negative etc.). Rene Spitz vorb9§te ehiar de ndepresia anaclltldi", aparuta in urma separarii de mama (atunci cind aaaasta

Mihaela Ghircoia§

Autoarea iljl exprima. mu/rumirlfe sale pentru eel care au avut rabdarea sii-; citeasca articolul $1 maga pe cei inferesaJi de suNect sa f se adreseze in scris pe adresa:

MIHAELA GHIRCOIA$. LeaganuJ de capii la~{, Sfr. V, Lupu nr. 80.

I

UR1\ AGRESIVJTATE, VIOLENfA:

:.

e oblcel n e rsprezemam ralatla marna-copll ca un simbal al iublr!l §i devoliunH totals. Proverbs §I expresll curente lnchtd In ele aceasta ebservatte, lar in litsratura intilnim multe relatarl llustrind dragostea §i s acrlflclul matarn. Figura dsosebita a rnarnei a lnsplrat atitea poezii: mal mult, in basme ni S9 spune despre marne care nu mor pina nU-§i mal viid 0 data eoplil. Nenumaratele Madone cu prune ne releva. in exprssla lor Iaclala sentlrnentul de fericire, chlar beatltudine,

lata lnsa ea studllls psihanalitice bazate pe observapl din viata oamenilor au pus in lumina §i 0 .a.lta fataa acestul tablou: legatura mama-oopll poate fl uneorl fondata pe ura, aqraalvitats §i via lenta, dorlnta de moarte fiind prezenta in umbra acsstel relatii presupuse sacra. Foarte adasea acsste sentimente ramlrl lnccnstlente Iii nu se manltssta dselt prln actiunl reprimate, alteori rnsa ele se transfa_rma in compartamente abuzlve indrepfats'ditre proprlli copii, In psihologie §I, mai precis, in acs a rarnura a sa, ralatlv tin ~ra, nurnlte victimologie, sint cu nose ute cazurl lmpresionants de violenta - fracturi de craniu, arsurl, raniri, mutilarJ, chlar uclderi-, autori fIlnd parintii. Nu putem deei considera aceste comportamente dsclt ca expresia unor relatii aberante intre parintl §i capii.

o forma mai putin grava a aoests! relatii aberante o reprezlnta nanlsmul pslhoseelal, cansiderat actualmente drept un sindram exprtmlnd incetinlrea rltmului de crsstere a unul copll datorat uril §i agreslvitatH materna. Acest slndrorn mal este intilnit :;;1 sub numela de nanism psihqsomatle, nanism carsntlal sau nanism pslhoatectlv,

In cllnlea §I jn studiile epidemiologies 56 §tie ca incetinirea crasterl! unui copll,

mergind pina la oprlrea el, sa poate datora unor factorl neorganici. In tarlla subdazvcltate sa constata taptul ca"Sarikla detetrnlna subn utrltta, iar aceasta, Is rindul el, d uce la a crastere reduaa a copiilor. Dar acest tenornan este prezent §'i in tarils dezvcltate, unde alti factori de mediu sa acfauga diferen~elor de ordin nutritional, adesea mal pulin evidente. Statistlcile evidentiaza decl ca pot sxlsta §I alte expllcatl] pentru extstenta unor diterente intre copii in caaa ce p~ive§ta ritmul lor de crestere in greutate §i inaltlme.

Cazuri in care perturba]ll de ordJn pslhologic §i afectiv au drept consectnta 0 intirziere severa.a crestarll ccpllulul au fast In reg ist rate concern ifent cu ebse rvatli deosebit de interesante venlnd din mediul spitalicesc. Astfel, separarea fortuiti§. de mama, dar motivata - necesitatea unel Interventil rnedlcale in conditll de spitallzara - s-a ascciat uneori cu 0 crsstere a copllutul sl, in mod paradoxal, Intoarcerea copilului in farnllie a determlnat din nou a oprire a acastul proces. lata deci ca vindecarsa a tost daar tarnporara ~l este cu aHt mal evldanta eu cit separarea de mama este mal indelungata.

Se observa astfel 0 simllitudine sau un paralellsm lntre evolutla unor copli crescutl il) orfelinate §i cea a unora crescujl in familie. Cercetarlle claslce ale lu i R. Spitz au atras atanjla asupra conssclntalor nefaste ale carerrtel materne §l ale lipsei de stlmulare s errz orta la asupra cop lllor din orfelinate. Aceasta carenta materna Imp Ilea in mod eseniial dimenslunea atactiva a ralallei mama-cop ii, fapt pentru care este nurnlta §I carenta atectlva. Ea sa define§te prln abserrta legaturilor atactlve dintre mama iii eopll §I prln dazvoltarea eepllulul mlc lntr-o sltuajle de prlvars senzorlala sau de substl-

mu lars sen zori ala. Drept co nsacin ta, un lnteres mare din parte a speclallstllor I-a stlrntt ideea unel respingeri a copllulul de catre mama §I a studlulul relallei mama-copll,

Pslhanatlstll au ccnstatat ca intre mama §! copll, in primele lun] ale vietl! acestula, clrcula un mesaj ernctlonal toarta special, 0 forma prlmara de comunicare, §i ca el constltule baza pe care copilul vaputsa sa-§I dezvolte propria sa capacitate de a gindi. Cercetarile pslhanallstal Francolae Dolto asupra sugarilor au evidential efectale "vorbaler asupra corpulul' copilulul. Dialogurl lncrediblle au putut fj raallzate eu copii care nU "intelegeau" cesa ce Ii se spunea pentru ca nu staplneau inca Ilmba]ul oral, dar care totus I ,,tnt·elag eau" Io arte bin e mesaj u I emo\lona\ al psinana\istei. Adevarate negoderi cu copllul prlvltca ra la rarnln erea lui in viata - ccpllulul l se expllca sltualia In care se afla §i ce solu118 exlsta pentru a i sa asigura supravietuirea - au Iost dsscrlsa de catre Francoise Dalto. Mai rnult, la cop iii mal marl s-a constatat ail. bilbiiala S8 manifesta nurnal in limba materna. ~I nu In cea Tnvatata la scoata. Or, dupa 0 analiza atenta s-a constatat cil. mama fusese caa care lezass psihologic copUul.

Uneori copllulul l se atrlbule rolul unui lntrus, faP'! ce deterrnlna din partea mamei 0 respingere radlcala, chlar de la Inceputul vietii acestuia. 0 mama poate sa se arata ca tllnd Incapabila de a stablll contacts flzlce §1 afectlve, put'ind chiar manlfesla atitudlnl ostile fata de proprlu I copll, Acest lucru, ne spun pslhanallstll, nu trebuie contundat cu "deppesla post-parium", adlca aeele sentimente de contuz!s §I excesele oblsnulte la mamele tinere pentru care lntrarea In rolul matern are o [lreasca latenta. Unels marne depreslve, Izolate aceta] a1.J fast descrlss ca fiind mai tracvent mame "rele". Calitatea comportamentulul matern nu este pentru multe marne un sublect de reflectle, de§1 pentru cercetatorl se corrtureaza ca 0 preocupare din ce In ce mal mara psntru apraclsrea el. Exlsta pentru capi\ condi\H patogene marcate de momenta de abandon, de ingrijire detectuo aaa sau chlar de contacte fizioe de 0 cruzlme tara seaman: lntaraejlunea rnarna-eopll apare ea o structura incoerentii, dezorganlzatoare. De la somatizarea carentei afective la compo Itamentul abuzlv ~ maltralare, mutilare, ueldere - 8.xista a distantS. simllara acelela de la Indlferenta ~i respingere la ura §i violentii

Care ar Ii motivele pentru care a mama i§1 ura~1e copilul? Cum se structureaza ele sub forma unel legaturi patogene intre mama§i

copll? Din rslatarlle Un or marne, un rol Important iI au condittlle socio-econornice defavorabile, uneorl asoclate cu alte condltll, Mamele recuncsc un adevarat refuz al sxlstenjel copllulu], Ele i§i uraso copllul §I aceasta ura poate 11 puternLea §j nemedlata, Nu est a dec! vorba despre 0 cBnmta care culpabllizeaza mama, ci pur §i alrnplu de ura. Copilul nu sUfera de lipsa de atectlvltata - speciallstll 10105e5c sxpresla "mama friglder" -, ci de un exces de agreslvltate. in cursu] unor §sdlnta de terapie, 0 mama a marturlsit ca nu :;;I-a lublt nlclodata copllul §i' cli ura sa vlza ins8.§i exlstenla lui, lntruclt exlstsnta ei nu era posibil13 decit prln neexistenta copilului. Copllulul nu i se acorda dreptul la existenta.

Un ii cercetatorl s-au lndreptat, in stud lui viole n\ei materne, asuora [acto rtto r care declanseaza manifestarea el. S-a constatat asttel cill vlolenta sa datoreaza lnterventlel conjugate a mal rnultcr factorL

• Unul II repr szlnta personalltatea marnei: rnamele violante §i abuzlvs sint de oblcel subdepresive, izolate, desconsiderate §i nelubite in rnediul lor lnconjurator §I nu sint dlspuse sa-§I asume sarclna cresterll copllului §i nlcl caaa oe numlm "tirania" acestula. Ele nu sTnt pslhotlcs decit in numar redus. In schimb, rnajoritatea lor cauta ln copll nu 0 fllnta ce trebuie prctsjata §i lublta, cl, dim.potrlva, 0 sursa de sprijin §i lubire, Ele prstind o inversare a rolurilor §i cum acest lucru nu este poslbil, reprosurile prlvlnd dependenta, neajutorarea §i so lIeitarile copllul ul cap~ita expresla unor comportamente violente.

• Mai adesea, crlzele de vlolenta au lac cind rnarnele slnt excedate de grllils casel, copllul profillndu-sa ca una in plus, ce nu sufera arntnars. in stari depresive, gradul de tolafanla esta foarte redus §j sollcltarlle copllulul, percepute ca insuportablle, prirnesc nu rezolvare, ci penalizare. Capllul este pedepslt, batut sau chinuit.

• .Personalitatea" copilului: 7ntr-o familia in cafe un copll este maltratat nu S8 gasesc nsaparat alli enpll care sufera acalasl tratarnem. Copilu] maltratat sste de obicei un capil "special", devenind prln acest atrlbut al ~au tinta- atacurilor mamei sau altora, EI este fie un copil prematur - prematuril au un rise de trei ad mai mare de a fi batuli sau rnaltratatl -. He un copll ado plat, bolnav saU chler "diflcll". Sa cunoal?te astfel comportamentul "extremist" al parintilor de j:opli handfcapatl: ei slnt fie linta unor excesa afective, fie linta unor agreslvitati rareorr dislmulate.

Ace§ti factori impun ideea maternitatii ca proces fragil, implicind 0 atentie deosebita

asupra ralatiei rnarna-ccpll, S-a demonstrat rru numal ca hospitallsmul are efecte negative asupra delvoltarlicopllului, dar ~I ca familialJsmul- crs§terea copilu!ui 7n tarnllle - poate conjlna germenii rlsculul de violenta. Pantru psihologl a devenit foarte clara necesitataa alccatlel de afectlvitate acordata de parl~ti copllulul sl, in cazul famillei cu mai mu~l copu, a distributlei afectivitatii parintllor.

Ge solutii pot exista pentru a preveni §I amellcr a situatiile de mal sus? Se poate admits, dlncol0 de metode1e de terapie, separarea de mama sau de familie a unul copil? Pantru unli spselallstl aste dlflcll de adrnls ln mod absolut conseclntela netaste ale hospltallsrrrulul §i este §I mal dlflcil de sustlnut ca Iarnllla.rsprezlnta un factor patogen al dez-

volti.i.ril coptlulul, Totus], in anumlte situatil, pslhologul §I pedlatrul pot admits ca: (a) legatura intre 0 mama §I un copil este patogena; (b) familia nu este In mod absolut un lee de via1a ideara pantru un copll; (e) nirruc nu estes mal grav pentru un oopf deoit 1aptul de a deveni ancrrna]: (d) a mai mare responsabflitate a tatalul in problemela pe care Ie ridica cre§terea unui copll, ca de alUel §i educajla lui, trebuie sa se produca ptin modifidiri la nivelul mentalitiilii, 811 concapjlel acestula despre rolul de tata. in acest fel, un ccpll ar putea devenl exprssla relatiilor de echitate din slnul unef famUil. •

Dr. Aurora Perju-Liiceanu, Institutul de Psihologie

(Urmaf(~ din pag. 19)

Tabs/ull

PRAXIOLOGIA

PE.RFORMAHTICA

$tiinla efielentizarii actlunii urnane

INVENTICA

$tiinta §I arta creajlei fahnlcs §l a lmplernentarii rezultatelor acestsla

$tijn~a §i arta performantei umane §i a valorifidiril acesteia

Logica actlunll (discursul practic)

Logica §i psihologia performantel umane

Optlmlzarea IOQidi a actiunil urnane In functle de scop

Logica §i psihologia creatisl tehnice

Optimizarea psiho-loqlca a aejlunll pentru obtinerea pertormantel in creatla tehnlca

Optimizarea psiho-Iogica a actiunf pentru obtlnerea pertorrnantel umane

lnstrulrsa §i aducarea profesionlstului

Instruirea ~i aducarea parforrnarulul

lnstrulrea §i educarea lnvantatorulul

Inglnerja .Jucrulul blne factit"

Periormantlca ~t\intI1Ica

Tabe/ul.2.

PERFO.RMANTICA (§tHnta §i arta perterma~~1Jmane, psihopraxiolcqia parlormantel, tehnologla gensrala a pertermantel - ing\neria psriormantei)

intetigsnla (Ql), de craatlvttate §i de memorizare, lar din cea de-a doua categorle

calitii1i1e mmal-volitlve,

dirzenia, tanacltate a,

aspiratia spre autodepaslre §i spre perlorman\a, tendinta spre autocunoastere §i autopertectlcnare, nlvelul

Ingineria performantel creativ-tehnice

Performantica pslhlca

Performantiea fizica

Performantica psihotizlca

Inglneria perfcrmantal umans

inalt de aspira\ii, ssnstbttttatea la nou, originalitatea, anomicitatea (adarenta la esdn~ele societa\ii §I refuzul· de a Ie rezolva conventionalbanal), flexibilitatea, tluenta, motivB\ia, capacitatea de vizuallzare, cultura, capacltatea de consonanttzare-

Performantica tehnlca (lnventlca)

Performantica llterar-artlstica

Perfcrrrrarrtlca sportlva

Pe rforma ntl ca i ntsrpretatlv-c reat Iva Performantica In sculptura, plctura, lnterpretare rnuzioala, teatrala, balet, gimnastica §i patlnajartlstlc,

asocler e-comb I na re-avecare, imaglnalia, capacltataa de argumentare, eapacltatea de logiclzara, cepacitatea de autcpslhanallza §i introspectla, cap acltatea de a practica gindirea de ordin superior (gind!rea asupra proprisl gindiri). •

..

. ~... ,"

IV. vA PLACE VIATA DE FAMILlE?

1. Daoa vedeti pe strada un balat §i 0 fata tmbra~i§tndu-se, ce glnd~i despre aceasta?

a) Ce drag uti slntl

b) Nu stlu inca ca ii asteaptal

2. Vi s-a lntimplat sa g'indi\i ca familia este uneori un obstacol ln calsa aflrmarll dv.? a) Da. b) Nu,

3. Seara, Tnalnte de culcare, ii imbrati§atl pe toti membrll famillel dv.?

a) Da. b) Nu.

4. Dupa parerea dv., parintii sint persoanele care au cea mal mare irnportanta In vlata copiilor lor?

a) Da. b) N\J.

5. Daca 0 temele este mantata :;;i mama, crede]l c13. il este greu sa se reatlzeze

profesional? .

a) Da, difie;\'

b) Nu, cu putln sfort.

e. Sa spune despra copii ca sin! frumusetsa vletii, dar §1 eEl adue mults probleme. Credet1 ca este adevarata acsasta atlrmatle?

a) Da.

b) Nu; este suttctsnt sa nu aeorzi prea mare irnportanta problemelor, deoarece els nu slnt nlciodata de nerezolvat.

7. Cele mal rnulte din visurlle dv. Ie imparta:;;lli necunoscujllor, mal curind decit rnsmbrllor familial sau prietenilor?

a) Da. b) Nu.

8, Sinteti de parsra ca to!i coplil ar trebul sa fia intarcati cit mal repsde §i incredintali unor institute publice?

a) Sigurca da. I

b) Nurnal in caz de necesitate.

9, Daca aveti un proiect la care llnetl foarte mull sau 0 veste buna, cui va adresati in

primul rind? .

a) Celui mal bun prieten .

b) Persoansl pe care 0 iubesc.

10. in familia dv. de oriqine domnea (domneste) 0 ambients prieteneasca §i desttnsa.?

a) DEl. b) Nu.

11. Toate personajels celebre nu au avut" copii sau familll care sa Ie disUaga (perturbe) atenjla. Sintetl de aeord?

a) Da.

b) Nu. Unexernplu: sotii Curie.

12. Daca vi soar propune 0 rnunca foarte intersaanta :;;i blne plstlta in strainatate, unde nu atl putea sa mergeli cu familia, alf sta departe de familie limp de dol ani?

a) Daca ocazla este unlca, nu ezitati deloe; in fond nu este vorbe decit de dol anil

b) Refuzati!

13. Bell apa dintr-un pahar sau toloslti un pro-

sop deja folosH: de elt membru al familial dV.7 a)Da.

b) Nu, din motive de iglena.

14. In familia va slmtl~i apreclat §i aprobat ca §I in afara el?

a) Da.

b) Din pacate, nu.

15. Traili de pe 0 zi pe alta·fara sa va g1'nditi la viitor, la pensionare, la a puna bani de 0

parle? '

a) Da.

b) Nu, nu slnt loccnetlent.

Calcularea 5corulul

AcordaJi-va cite un punct pentru tiecere raspuns dat de dv. care corespunde urma.', tosulu! tabe/;

1 : a 5: b

2: b 6: b

3: a 7: b

4:a 8:b

9:b

13:b 14:a 15: b

10:a 11 : b 12:b

!Intel'pfet.area fezult.atelof

De la 15 la 10 puncte. Daca sintet.i tinaF §i inca. cellbatar, nu veti intirzfa sa cunoa§tati caea ce reprez.intEi pentru dv. singura dim enslune exlstsrrtlala posiblla, viata in dol (cu multi copii, cit mai curind posibil). Daea sinte~i easstorit, familia dv. va aduce bucuria §I protectla de care aveti nevole, lara sa fitl strlvit de greutatea obligatliJor. In acelasl tlmp, unltatea §\ arrnonla care domnesc in familia dv. va lrnpledlca sa ave11 0 anumita deschidere spre lumea sxterioara, prletenl il soeietate In general.

De la 9 la 5 puncte. Va simllii bine in Iamllie, daoareee all §tiut sa paatr a]] contacts §i legaturi eu lurnea exterfoara §i, in ~onseclnta, nucleul dv. familial este deschis, vlu §I nlclodata nu.v~sufoca. Conslderata ca 0 legatura unlca, familia dv. nu este nlei un colac de salvare, nlel singurul moment de soclallzare in viala dv. Va rublti, va aprecla]] mull .parlntii, fratli, surortle-sl, daca nu slntajl casatcrit inca, va doritl ca noua dv. famllle sa fie la fer de unlta §ol armcnloasa ea familia dv. acruala De la 4 la Q puncte. Sinteli un celibatar canvlns §i iubi~i prea mu!t libertatea dv, pentru a putea aprecla v'lala de tamms. lntr-adevar, Incercatl intotdeauna sa tralti singur,ehlar daca aveti prietenl sau 0 legatura cu 0 persoana de alt sex, dar Hha sa va casatOrl~i §i sa sve\l coph, Clrcumstanlele nu permlt intotdeauna sa traili a§a cum vreti, ceea eeface ca 0 persoarra care reallzeaza acsst scar sa fie casatorita, dar sa nu mal suporte aceasta ccnditle sau sa fie orotund dseepticnata de acsasta experlentii..

V. PRAPASTIA iNTR.E GENERATII (PARI",' 51 COPII)

(Acest test se adreseazii capma,-, adolescentilor ~i tineri/or)

1. Aveti de tacut reprosurl parin~lIor in prlvlnta educa\iei primite'?

a) Da.

b) Nu. Chiar daca au facut gn3§sli, au fast intotdeauna de buna credlnla,

2. Apreciatl ca esta Imposibil sa fii prleten ell piirln~ii?

a) Da.

b) Nu.

3. Atifost la cinema sau lntr-un local de noapte !cabaret) Impre4-na cu parintii?

a) Da.

b) Nu.

4. Dupa pararea dv., calitatile dv, se datoraaza unei buns educalil §ii medlului in care a~i cresout?

a) In parte.

b) Nu. Dv. slnqur v-a]! format calitatile. ·S.V-ar pl1i.ce.a sa trai1i ace-ea§l aventl,lra ca §! ercul din .lntoarcere In vlitor", nurrral pentru a vedea cum srau parintu dv, Tn tinerelea lor? a) Aceasta nu va lntereseaza, cuncastetl multe momente, care v-au fast des povestite,

b) Da, ar fi fantastic. I

6. VI a-a lntlrnplat sa Irnprurnutatl a halna. 0 paliirie, un pulovar de la unul din parintil dv.?

a) Da,

b) Nu,

7. Spunetl sau .Elti spus multe rnirrciunl parintilor dv. pentru a avaa mal multa llbertate?

a) Da, este ceea ce au vrut, n-aveau decit sa He mal putln intransigent\.

b) Rareori.

B. Aveti acelea§lldel politics ca §i familia. dv.

de origins? .

a) Mai rnult sau mal putln.

b) Opuse.

9, Invita11 prletenilla elna dadi parin~i dv. sint

acasa? .

a) Da.

b) Nu..

10. Dupa ee parlntii dv. "s-au rstras", profitati de acest lucru psntru a face ceea ce in general va este lnterzls (sau ati 1i3c,ut-o altadaH3)?

a) Da.

b) Nu.

Calcularea scot .. lui

Acordaji-va cite un punct pentru iiecer» raspuns dat de dv. care corespunde urmatoru/ui tabel:

1:b 4:a 7:b 9:a

2. : a 5: b 6: a 10: b

3:a 6:a

Interpret area rezloIltatelor

De la 10 la 5 puncte. Relatiile dv. cu parlnti! sin! perlecta. Diferenta de vtrsta nu va lrnpledlca sa ii apreolati §f sa imparta§itl eu Eli multe experiente Iii speranje, Fiind Ihdepen· dent §II autonom, 81nt911 profund legat de Iarnilla dv. nu din datorie, ci din placare. 300rul obtlnut la testul precedent trebuie sa fie, de asernensa, ridicat. Meritul ravine parintilor dv., cllmatulul pe care §tiu siH Instaureze in easa, dar In aceeasi masura §ii dlsponibilitatilor dv.

De Is 4 la, 0 puncta. Traversatl fara indolala o faza esen~iala a. adolescentel dv .. care camporta rupture, uneorl brusca §il violenta, cu familia dv. de origine. Daca slnteti tlnar, nu all depa§lt Inca aceasta faza. 1n prezent, nu aveli raporturi prea buns eu familia dv., dar aceasta face parte dIn regume joculul §I cooflictului intra generati!. 0 data ca v-all atlrrnat independents §i autonornla, veti reu§i sa consideratl aceste raporturl altfel daclt acurn §I sa va apropiatl de parintjj dv, Daca svetl 0 anumlta virsta, deeeptiila §oi naintelegerile au davanlt mal radtcals. Dar, cu un efort de ambale partl, acesle problema pot fi depa§ite. Este vorba numal de a face prlrnul pas ..

Vl. PRAPASTIA iNTRE GENERAT" (COP"IJ' PAR'NT'}

(Acesf test ~e adr8seaza parinJi/or ai caror copit slnt mari seu adulJI)

1. Slnteti rnlndrl da coplli dv.?

a) Da ..

b) Destul, cu teate ca el nu v-au implinit a~teptarile.

2. Apreclati ca toti cop iii, 0 data ee au crescut, rnultumesc parintllor pentru educa~ia ssvera pe care.au primit-e?

a) Da. '.-

b) Nu, nu le-arn dat 0 asttel daeducatle. 3.. Dupa dv., Bxista lntr-e famille [ucrurl pe cafe coplli nu trebulesa Ie cuncasca?

a) Da.

b) Nu, nu trebuie sa existe secrete.

4. va place sa Invitatl prleteni ai coplilor dv.?

a) Oa, casa BIOta mal \lasala,

b) Nu, s-ar face prea multa dezordine.

5. Aprsclatl CEI panntii au cite cava de Tnvatat de la copiii lor?

a) Luind in considerare experlsnta §'I intelepciunsa adultllor, este Imposibll.

b) Unser],

6. Gasili ca azi moravurlle sint lntr-o stare de decadera?

a) Da.

b) Nu, nurnal s-au schlrnbat.

JnI'

7. Ati Hku, prea multe sa,criticii pentn.l cop;ii dv. fara sa fiti rasplat~i pe rnasura?

a) Exact.

b) Nu, af v-au adus §i va aduc mult, chief daca sste intr-un fer diferit de al dv.

a, I-ati lasat pe ccplll dv. s~-§i aleaga slngurl

drurnul in viata? .

a) Nu, nu erau destul de coptl (maturi).

b) Da.

9. Slnte]] foarte afectuo§i eu ccplli dv., desl 8l sint deja adulti? (Ii mal dezmiardati la fel ca atunci eind erau mici?)

a) Nu, nu la plac dezmi.erdarlle, ceea ce nu va impiedici\ sa-l lublt!

b) Da, uneori.

10. Credeli 013 tlnerll de azl pot sa-~i construlasca un vliror mal bun?

a) Da.

b) Este 10arte greu.

Calcularea scorului

Acordali-va cite un putio: pentru tiecere dispuns dal de dv. care corespunde urrnatorurul tabel:

1:a 4:a 7:b 9:b

z ib 5:b 8:b 10:a

3: b 6: b

Interpretarea rezultatelor

De Ira ,0 13 5 puncte. Atl reui-it Sa obtlne~1 ceea ce t011 parintili§i dorese: raporturl buns eU'coplii lor, legaturi afective intense §i spontane, libere de orlee autoritate sau rlgidltate. Fiind constlentl ca reprezantajl puncta de referln~a indispensablle pentru dv., va dali seama, Tn acelasl timp, di ei trebuis slnguri sa-§i faca uo drum ln viata. Ve~1 eUlage roadele unel astlel de educatil clnd copiii dv. var fi adul]! (sau slntetl In curs de a proflta de asemenea relatlt). Daca coplii dv, au obtinut ace\a§i scar In 1estul care ii prlvesta, succasuI dv, este confirmat.

De la 4 la 0 punete, Nu aveI1 raporturi buna cu copill dv. Iilndca lnalnte de teats sin1eti preocupatl de a fi rsspectati, de a va. lrnpune autoritatea §i punctele dv. de vedere. Daca coplii dv, sint inca tlnert, va ginditi, probablt, ca tenslunile dintre dv. se datoreaza atitudinii lor. llberaflzarl] rnoravurllor ~I va a§tepta1i Ia 0 schlrnbare cind ei vor fi adulti. Dar 0 neintelegere profunda se §tergefoarte greu, eel mult ea se va estornoa 0 data eu trecerea

anllor, insa nu veti ajunge niclodata sa crsatl 11 climatul de intalegere §i afectiune pa care iI

vadeti in alte familii. . •

Traducers :;;i adaptare.: dr. Mlhae1a ROeD,

I nstltutul de Psiholoqie I 3

P rlmels stu. dH mode me privind somnul apar lncsplnd cu anil '50 al seeolului nostru: in SUA, dr, Kleitmi3n studlaza actlvltataa creierului adormit cu aJutorul encetalcqramel, ~escoperind ca avsrn doua "feluri" de sornn. In 1953, dr. Dement identitica momentul visului, "vizib.il" prin mi§cari oculars. La Lyon, dr. Jouvet identi·fica substantele chi mice care Intervin in ciclul veghe-somn.

lucrarila din .Iaboratoarele somnutui" au aratat ca noptile noastre sa cornpun din mal rnulte cicluri, fiecare continind doua tlpuri de somntotal diferite. La ineeput exista somnul lent, nurnlt a§a pentru ca undele electrlce ale crelerulu] sint mOll tenta declt In timpU'1 starii de veghe. Acest tip de somn are, la rindul sau, 4 etape: 1 §i 2 - sorrmul user (in tlrnpul carula rarninem senslbilJ la zgomote), 3 - adlnclrea in somn §i 4 - somnul protund, recuperate/ prin excelenla. Cele 4 etape ale .somnulul lent" duraaza 90 de minute. Avem de-a. Iaca, apoi, cu 0 schlrnb are raplda de tablou prln intervenirea somnulul rapid, numlt §I paradoxal din cauza nurneroasalor sale part!cularitii.!I.

CTnd dormim profund, ca Tn stadiul 4 al scrnnului lent, traseul undeior cerebrale redevlne rapid, ca §i cum am fi tre]l. Corpul na este relaxat, dar, sub pteoapele lasate, globii ocular! incap sa se rnlste rapid, resplratlaeste neraqulata, tensiunea seade, Ia barbat penlsul esta in erectle, iar la femel elltorlsul se ummi, la orlcs vTrsta §I independent de arlee vis erotic.

Vlsul care vine la lntllnlre cu somnul paradoxal este extravagant., eludat §I, la trezlrs, ne amfntim deal (80% dintre noi slnt capablh sa-I povesteasca in momentul trezlrtl). Sornnul paradoxal este urmat de 0 scurtaJte~ire, de 2-3 minute. Apol incepe un nou crelG, Fazels so rnnului proiund se scurteaza spre sfir§itul noptii. in timp ce csle ale somnului paradoxal 59 rnaresc, Durata totala a unul elelu aste da 2 ore .. Ea poate varia de la Incllvld la lndivld, Tn plus, tlecare dlntre nol are nevoie de 3, 4 sau chlar 5 clclurl de somn dlferite.

. in consacin1fI, pentru a dormi bins, trebule sa na respectsrn clclurils de sornn §i sa nu ne abatem de la ritmurile personale. A§8 cum tlecare avem 0 parsonalltate speclflca, a~a avam '§I un stll personal de a dorrnl. Aproapa 46% dintre adul]] dorm 8 are pe noapte, de unda Ideea sxtrem de raspindita, dar 1a158, ca aceasta doza media este buna pentru tojl. In realitata, durata normals de somn ests toarts vadata: exlsta lndlvlzl care aU nevole de somn indelunqat (9-10 ore) §i

SI

,

alti! care au nevoie de un somn scurt (6 ore). Example celebre? Napoleon dormea 4 are, Einstein 10 ora.

Exista "oamani de sears": plioi de energle la miezul noptll §i camp let amelitJ inalnte de ora 9 dimlneata: altli, "oamenl de dlmineata", pica de sornn la ora 9 seara, dar se trezssc dlrnlneata la ora 6, fiindfoarte viol. Acests lucruri tin de caracteristlclle Ilzicloqlce: sTnt de origlne genetlca §I nu sa pot rnodltlca, filnd psrlcuioe sa ne abatem de la ritmul personal, riscind sa ciidem prada lnsornnlel,

Virsta §i sexul lnfluen~eaza ~I ele nevota de sornn. Dsexemplu, dupa·60 de ani tracern adesaa de la 8 are de somn la T, De la 30-35 de ani somnullent profund se diminuaaza, Jar dupa 60 de ani fazele de trszlre intra ciclur\ 58 rnaresc, Este unul din motlvels pentru Dare persoanele in virsta se piing, adesea, ca au dormit prost.

in sfir:;;it, femeile dorm mal putln bina decit barbatii, consumind, in conseclnta, mal rnulte . somnifere. Tulburarile de somn lnscjesc perloada prernerrstruala, ca §I rnenopauza. Totusi, studllle facute 'In ultima vreme au ar~i.tat ca. femei.le rezista mal blne procesului de Imbatr1nire: somnullor profund S9 dlmlnuaaza mal putln repede §I Intr-o rnanlera lipsita de lrnportanta,

Dupa ce dormim "prost" a anumita perloada devenlm narvcsl, comportamentul nl sa altereaza, deoareca in timpul somnului paradoxal are leo §I 0 reechilibrare pslhica (s-a observat 0 rnatlre a sornnutul paradoxal in cazul unor persoana stresate).

. Facultajlle noastre Intelectuale nu uliomeaza" nlel sle in timp ce no.i dorrnlrn, Adesea, solutla unor problema dHicile, de negasit in ajun, apare cu clantate la Irezire. Sornnul faclhteaza invajarea lii ajuta lafixarea cunostinjelor doblndlte in ajun. Studii stalistice au aratat ca 61'% din copiii de 7-8 ani care dormeau mai putin de 8 are ayeau 0 sltuafie ~olarii slabs.

Dormind, ne odihnim de fapt, tuncjiile sornnuluI decurgind de aid, in !iecare neapte ns rslncarcam bateriile flzice, dar lii mintals. ln timpul sornnulul creierul nostru i§i schlrnba ritmul, se dezlntoxica de "de§eurHe" chimice acurnulats in tlmpul zllel, dar $i lucreaza. '[esuturlle compsnseaza pierderile din timpul zllei, ranlle se cicatrizeaza mal bine, 0 convalescenta ss accelerealZil. in tirnpuJ somnulut, Tat tn timpul sornnulul - §i anume in timpul somnulul lent profund - crests secrejia anumitor horrnonl (hormonul care produce lactajla, prolactina, hormonul cresterii).

Aportul cerostanlcr privlnd somnul na este uti] tuluror. Ere ne reamintesc ca, 'departs de a fi limp pierdut, somnuleste un instrument prelios pentru sana.tatea lii echlllhrul nostru mintaL Ounosclndu-l lagife putem invaja sa. dormim mai bine. ~j sa nu ultarn: dormlnd rna; bine, tralm mal bine! •

. . Traducere §I agaptare:

Doma ~tefana Saucan, lnstitutul de Psihologie

Colectiuu! redactiona! ai reoistei PSI::f[OliJ(_jIYI multumeste tuturor celor ce lIf-QU adtesat Jeficiliiri eli ocaeia anului nou 1993 si, [a rittdul Iui, ureazii cititorilor ,<;i

coiaboraiotilor siii UtI ddduros lJ'I %7.1DTI .7Ig{J! .

I .•• ' ..•. SOCIETATEA

. . ' . ~TIINTA & TEHNICA SA

Societate cu capital de stat tunctlonind sub egida Mlnisterulul Cercatarli §i Tehnoloqlel, i Inrnatrlculata in Registrul Cornerjului cu nr . J!40/6775/1991.

Consiliul de administratia: loan .Albescu - director, Gabriella Buliga, Titi Tudorancea, Adriana Popescu

ReVIS!§. edltata de Societatea ,,~tllrWi & Tehnica" SA in colaborara eu Asocialia Psihologilor din Romania.

Pra§edinte: prof. univ. dr, Mihai Golu

REDACTOR--9EF: Adina Chelcea CONSUL TANJI $TIINTIFIC/: prof. univ. dr.

PREZENTARE GRAFICA: Cornel Danelluc Se.ptimiu Chelcea, dr. Irina Holdevlci, dr. Stroe I

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZA TA: Marcus, dr. Ion Manzat, dr. Grigofe Nicola, dr.

Marius Burulanu Aurora PerJu-Liic::eanu, dr. Mihaela Roc!>

CORECTURA: ilia Decel, Elisabeta Dinu DIFUZARE: Cornel Danelluc (telefon:

617 72 44 sau 617 6010, interior 1151) ADRESA REDACTlEI: Piaja Presei Libere nr. 1, Bucurasti, cod 79781

TELEFON:617 72 44 sau 617 6010, inlerlor1151 sau 1208. FAX:6175833

ABONAMENTELE 58 pot eleclua la ollciile postals - nurnar de catalog 5010 - §i la redactie, expedlerea abonamantului facindu-se prin eclat postal

CititorU din stralnatats se ~ot abona prin RODIPET SA, P.D.Box 33-57,

Fax 0040-'-312 94 32 sau 312 94 33,

TlPARUL: Regia Autonoma a lrnpnmerillcr, Telex 11995, Piala Prese! Libere 1,

lrnprimsr!a Coresi sector 1, Bucuresti, Romania

Paginile evidanjlate cu sigla MTS sint rsalizats in colaborars eu Mlnisterul Tinera'lului ~i Sportulul, in cadrul Programului national de sttrnulara a craativitatli tinarilor.

ISSN 1220-689X

;Pre,uh 60 lei