Sunteți pe pagina 1din 4

PARLAMENTUL EUROPEAN – partidele politice şi PE (federaţiile

transnaţionale, grupurile politice, partidele naţionale, parlamentul


european)

Activitatea partidelor politice în Parlamentul European se desfasoara la nivel de federatii


transnationale, grupuri politice si partide nationale.

Federatiile s-au creat în anii '70 - Partidul Oamenilor (Poporului) Europei (EPP); partide
Crestin-Democrate si ramurile acestora; Partidul Liberal, Democrat si Reformist (ELDR);
si Partidul Socialistilor Europeni (PES).

Pentru grupurile politice numarul minim de persoane se specifica prin Regulamentul


Parlamentului. Grupurile s-au format si dezvoltat din mai multe motive, între care cele
ideologice si beneficiile organizationale sunt importante. De exemplu, fondurile pentru
administrare si cercetare sunt distribuite pe baza unor sume fixate pe grup (independentii
sunt considerati un grup în acest caz).

Partidele politice si parlamentele nationale sunt si ele implicate în activitatile legate de


Parlamentul European care organizeaza reuniuni anuale cu presedintii parlamentelor
statelor membre, ai Consiliului European si ai Adunarii Uniunii Europei Occidentale
(Conferintele Mari), si pre-sesiuni ale reprezentantilor Adunarii Palamentare cu cei ai
parlamentelor nationale ale statelor membre (Conferintele Mici), pregatite si precedate de
reuniuni ale secretarilor generali.

Grupurile politice
Partidul care activează la nivelul UE poate fi definit ca o organizaţie
care urmăreşte să dobândească puterea politică prin alegerea
membrilor săi în funcţii publice, astfel încât concepţiile lor politice să
poată fi reflectate în politici publice.
O dată cu introducerea alegerilor directe pt PE a crescut numărul
iniţiativelor de reunire a grupărilor politice din statele membre din
statele membre sub sau în cadrul unor entităti politice organizate la

1
nivel comunitar. S-a trecut în timp de la simple confederaţii la
adevărate partide europene.

Se pot identifica 3 modele de organizare a partidelor comunitare :


1.modelul confederal – care presupune coordonarea partidelor naţionale la
nivel european
2.modelul federal – în care cetăţenii optând pentru un partid federat,
devin automat membrii ai partidului federal
3.modelul supranaţional – care reprezintă o organizare politică
regrupând partidele naţionale şi având un mod de funcţionare
supranaţional

Membrii Parlamentului nu sunt organizaţi în delegaţii naţionale,


ci în funcţie de afilierea lor politică în grupuri transnaţionale. Numărul
minim de membrii pentru un grup politic este de 29 dacă provin din
aceeaşi ţară, 23 dacă provin din două state diferite, 18 dacă provin din
trei state diferite, 14 dacă provin din mai mult de trei state diferite.

Grupul popular creştin-democrat a fost fondat la 23 iunie 1953 sub


denumirea de Grupul creştin-democrat în cadrul Adunării CECO iar
Partidul Popular European a fost creat la 26 aprilie 1976. Grupul
popular este cel mai important din Parlamenul European.
-direcţiile programatice : popularii europeni militează pentru o Europă
având în prim-plan poporul Uniunii, pentru o nouă economie
europeană capabilă să facă faţă noilor provocări şi care se bazează pe
folosirea spiritului antreprenorial şi educaţie. Programul PPE are la
bază o politică care împleteşte integrarea europeană şi interesele
regionale şi naţionale. Scopul acţiunii politice este o Europă
comunitară, democratică, transparentă şi capabilă a lua decizii. În
contextul discuţiilor asupra viitorului UE, PPE nu doreşte un super-stat,
ci mai degrabă o diviziune a responsabilităţilor şi obligaţiilor între

2
Uniune, statele membre şi instituţiile regionale şi municipale.
Componenţa anti-socialistă a programului este importantă.

Grupul social-democraţilor este construit pe structura Partidului


Socialiştilor Europeni. Este al doilea grup politic din PE. Partidul
socialiştilor europeni s-a înfiinţat în 1992 şi este continuatorul Uniunii
Partidelor Socialiste din Comunitatea Europeană. Femeile joacă un rol
importnat în acest grup politic. Deşi au pornit ca mari favoriţi în
alegerile din 1999 social-democraţii au pierdut alegerile europene,
pierdere favorizată de lipsa soluţiilor pentru rezolvarea la nivel
comunitar a problemelor şomajului şi a reformei sistemului social, dar
şi de uzura guvernamentală, dat fiind că social democraţii dominau
scenele politice naţionale. Între proiectele social-democraţiilor sunt
promovarea Cartei Drepturilor Fundamentale, a industrie nepoluante şi
susţinerea unor politici axate pe dimensiunea socială a UE care să
faciliteza crearea de locuri de muncă.

Grupul liberal-democraţilor şi radicalilor este al treilea grup ca


pondere în PE şi aliat tradiţional al creştin-democraţilor. Partidul liberal-
democrat şi reformator european susţine promovarea cetăţeanului şi a
unei politici economice libere, bazată pe creştere economică şi nu pe
redistribuire. Ca program politic Liberal-democraţii europeni
accentuează ideea respectării identităţii naţionale. Liberalii se
pronunţă pentru abordarea tehnocratică şi mai puţin birocratică şi
pentru extinderea puterilor PE, militează pentru o Europă a
deschiderilor, a solisarităţilor, deschisă faţă de cealaltă parte fost-
comunistă. Europa trebuie să fie în opinia lor un exemplu de respect a
drepturilor civile, toleranţei, emancipării şi dezvoltării individului, un
dialog între culturi diferite. În ciuda forţei sale scăzute, grupul liberal a
dat un număr important de preşedinţi PE.

3
Grupul ecologist grupează partidel politice tinere şi are ca ţinte
programatice respectarea drepturilor cetăţeanului şi rezolvarea
problemelor de mediu, mergând până la închiderea tuturor centralelor
atomo-electrice. Federaţia europeană a partidelor ecologiste s-a format
în iunie 1993 iar Partidul Verzilor Euroeni în 2004. Programul verzilor
cuprinde construirea unei societăţi în care să se respecte drepturile
fundamentale şi justiţia, mediul înconjurător. Pe lângă drepturile
consacrate, verzii fac appel la dreptul la adăpost sau dreptul la o
sănătate bună. În ceea ce priveşte lărgire UE ei consideră că ar trebui
începute negocierile cu toate ţările doritoare, participarea membrilor
asociaţi cu vot deplin la deciziile privind dezvoltarea instituţională şi
reforma comunitară. Verzii zontestă supremaţia NATO şi UEO şi
consideră că o structură pan-europeană sub autoritatea ONU şi OSCE
ar fi eficientă şi productivă.

Grupul Stângii Unite grupează partidele socialiste şi comuniste. Grupul


Stângii Unite s-a fondat în 1994. Obiectivele lor ating în principal
domeniul social şi cel al mediului înconurător. Se pronunţă pentru
crearea unei zone sociale care să promoveze drepturi egale de la cel
mai înnalt nivel până la ultimul cetăţean.

Alte grupuri politice sunt : Uniunea pentru Europa Naţiunilor şi Europa


democraţiilor şi diferentelor. Dacă primii reprezintă forţele naţional-
conservatoare, ultimii sunt euroscepticii. Mai urmează şi grupul
tehnic al independenţilor şi cel al neafiliaţilor care nu joacă un rol
important şi sunt deschise în principal partidelor extremiste.

S-ar putea să vă placă și