1.

Formele
Copii sunt impartiti in 4 echipe egale ca numar, adunate de-a lungul celor patru laturi ale salii- teren. Pentru toata durata a jocului locurile copiilor raman neschimbate. Se deseneaza pe centrul salii cite 4 figuri geometrice ( cercuri, patrate,) ,4 patrate, 4 cercuri dispuse diferit. Se indica varianta de deplasare a elevilor, mers sau alergare usoara. La semnalul de incepere copii se deplaseaza pe laturile salii pastrand o distanta intre ei deja stabilita. In timpul acesta profesorul striga numele unei figuri. Ex. “cerc” . Atunci copii alearga sa ocupe cercurile fara sa se inghesuie. Cei ramasi se intorc la echipele lor urmand sa se deplaseze in ritmul indicat de professor, pina acesta nu striga numele alte figuri. Jocul continua in acest fel pina au fost strigate toate figurile. Pierzatorii sunt acei elevi care nu au reusit sa ocupe un loc in figurile de pe teren.

1. Dezvoltarea vitezei de reactie 2. Pe echipe 3. Cercuri de gimnastica, saltele de judo 4. Alergare cu pendularea gambei inainte , inpoi, pas sarit, pas saltat 5. Ocuparea locurilor in formele geometrice 6. Nu au voie sa impinga, sa traga,sa tina, sa impiedice, nu e voie sa se alerge in sensul invers al alergarii 7. In functie de numarul elevilor se formeaza grupe in asa fel sa functioneze jocul 8. Acest joc are in componentele sale elemente din scoala alergarii si sariturii ceea ce face parte din partea pregatitoare a lectiei

2.Mal si lac
Se deseneaza un cerc pe sol. Interiorul cercului reprezinta lacul iar exteriorul, conturul lacului – malul. Conducatorul jocului da semnalul de incepere iar elevii alearga cu pendularea gambei inapoi pe “MAL”. Daca spune “LAC”, toti elevii intra in interiorul cercului adica in “lac” . Aflindu-se in “LAC” elevi continua alergare cu genunchii la piept. Se da camanda din nou “MAL” elevi trebuie sa paraseasca “LACUL “ si sa iasa pe mal.Ultimul elev care a ramas in “LAC” este penalizat cu un punc. Intrucit profesorul striga “MAL” din nou si unul din elevi Intra in “LAC” de asemeni este penalizat. Invingatorul este acela care ramine fara penalizare .

1. Viteza de reactie 2. Colectiv 3. Jaloane 4. deplasare 5. Reactia la semnul profesorului, captarea atentiei 6. Nu au voie sa impinga, sa traga,sa tina, sa impiedice 7. In functie de numarul colectivului se poate mari si micsora cercul, se pot schimba formele de mers sia alergare 8. Jocul este potrivit deoarece se trece prin formele de mers si alergare care face parte din partea pregatitoare a lectiei

1. In grup fara obiecte 3. deplasare 5. Jucatorul care ramine fara loc devine postas si jocul continua. postasul incearca sa ocupe unul din cele doua locuri ramase pentru un moment libere. Posta merge Stind in forma de cerc la un interval de 2-3 m unul de celalalt.3. schimbarea se face numai intrei cei doi jucatori vizati. Dezvoltarea vitezei de reactie 2. Alergare. Creta sau cercuri de gimnastica 4.. striga la un moment dat : “posta merge de la. Fiecare jucator primeste denumirea unei localitati cunoscute.la” indicind doua din localitatile atribuite jucatorilor. Ocuparea locurilor 6. In icest timp. Jocul se poate usura inlocuind numele de localitati cu numere . La acest semnal cei doi jucatori sunt obligati sa isi schimbe locurile intre ei. schimbul de locuri se efectueaza in maxim 5 secunde 7. Dintre jucatori se alege un postas care va sta in interiorul cercului mare. fiecare jucator isi traseaza in jurul lui cite un cerc cu diametrul de un pas.

Nu avem materiale suplimentare 4. Acesta ocoleste cercul in pas alergator ai la un moment dat loveste pe umar un jucator din cerc.Ocupa locul Jucatorii sunt in numar de 15-20 asezati in forma de cerc cu fata unul la celalalt avind intervalul intre ei de doua brate. 1. Cel lovit fuge in jurul cercului in sens invers.8. Ocuparea locului . Deplasare. Dezvoltarea vitezei de reactie 2. In grup 3. Un singur jucator ramine in afara cercului. alergare 5. Cine ajunge primul ocupa locul ramas gol. Al doilea ajuns continua sa ocoleasca cercul in continuare. Dezvolta viteza de reactie a elevilor dar si memoria ca au nevoie sa tina minte numele unei localitatii si aceasta ii face sa fie atenti 4.

Astfel la locul intilniri celor doi in timp ce learga spre locul din cerc ramas gol cei doi jucatori trebuie sa execute anumite miscari sau gesturi si anume : Sa-si dea mina unul celuilalt Sa se apuce de ambele miini si sa se invirteasca odata Sa faca trei genoflexiuni 7. concentrate si “pe faza”. Pentru a face jocul mai interesant sau atregator se pot introduce unele reguli noi. Jucatorul ales incepe sa urmareasca pe ceilalti. 5. Jocul este recomandat mai ales pentru fete si baieti. Pe masura ce sunt prinsi si alti jucatori se formeaza un lant adika “navodul”. Jocul se tremina cind sunt toti jucatorii prinsi. Cel prins se preinde de mina cu cel care l-a urmarit si continua in continuare urmarirea. restul jucatorilor imprastiindu-se pe tot terenul. Gesturile sau miscarile stabilite la intilnire pot avea un caracter hazliu. Se va alge un jucator care incepe jocul.6. 8. care sa dispina buna dispozitie a coilectivului. Daca lantul devine prea lung se poate imparti in doua. cautind sa prinda prin atingere pe unul dintre ei. Jocul este potrivit in privirea atingerii obiectivului dorit deoarece ii face pe elevi sa fie tot timpul atenti. Invingator este acel jucator pe care l-au prin ultimul .Navodul “pescarii” De delimiteaza un teren de joc in forma de dreptunghi 10x20 m sau chiar mai mult.

Prin jocul respectiv se dezvolta viteza de deplasare. Ei se numara in continuare. Numele cu sot formeaza o echipa iar nuerele fara sot alta . fiecare capatind un numar. In grup 3. Dezvoltarea vitezei de deplasare 2. Prinderea unui individ din grup 6. ii obliga pe elevi sa eschiveze “navodul” in asa fel ca vor accelera alergarea 6. Jucatorii prinsi in navod nu au voie sa se despreinda de miini Jucatori urmariti nu au voie sa iasa in afara terenului delimitat . Se explica jucatorilor care formeaza navodul ca pentru a prinde mai usor un jucator urmarit este nevoie ca unul din ei sa conduca intreg lantul alegind jucatorul care urmeaza sa fie prins 8.Un jucator este prins doar atunci cind navodul este inchis in jurul lui sau cind este atins de jucatorii din extremele navodului 7. Prinde bastonul 15-20 de jucatori se pun in formatie de cerc cu fata spre interior. Nu e nevoie de material 4.1. Alergare 5.

Jucatorul al carui nume a fost strigat alearga spre baston si incearca s ail apuce inainte ca acesta sa cada la pamint. Conducatorul jocului striga un numar si imediat dupa aceasta se retrage la o parte luind mina de pe baston.echipa. Conducatorul va striga in asa fel numerele incit fiecarui jucator sa-I revina aproximativ acelasi numar de incercari. Echipa invingatoare este aceea care a achizitionat un anumit numar de puncte stabilit de la inceputul joculul . Daca elevii isi vor dorii victoria in acest jos desigur ca ei vor sta treji cea ce rezulta ca vor dezvolta reactia . Conducatorul va striga alternative cind un numar cu sot cind unul fara 7. distanta jucatorilor de centru va fi in functie de virsta si de pregatirea colectivului 8. Prinderea batului inaite ca cesta sa cada la pamint 6. El sprijina bastonul cu un capat de pamint iar celalalt il tine cu mina ina asa fel incit bastonul sa stea pe verticala. Dezvoltara vitezei de reactie 2. In central cercului se afla conducatorul echipei avind un bat de aproximativ 1m lungime. Daca a reusit sa il prinda aduce un punct echipei sale dupa care revine la locul sau. In cerc cu fata spre interior 3. conducatorul se va retrage in asa fel sa nu impiedice pe jucatroul striga sa ajunga la baston. Din nou conducatorul sprijina bastonul pe pamint si jocul continua. Un bat de 1 m lungime 4. 1. Reactie 5.

il ocolesc si se intorc inapoi. La semnalul de incepere dat de conducatorul jocului prima pereche din fiecare sir intra in cerc. Atunci cind jucatorii intra in cerc cei doi vor sta fata in fata si vor alerga cu pas adaugat 7. Viteza. Jucatorii ajunsi la linia de plecare scot cercul. il ridica la nivelul taliei si tinindu-l astfel alearga pina la obstacol asezat la distanta respectiva. Doua cercuri de gomnastica. Pentru a ingreuia un pic jocul vom folosi si o minge medicinala. 1. Materielele necesare pentru acest joc sunt doua cercuri mari de gimnastica. Jucatorii urmatori executa acelasi lucru. In fata fiecarei echipe la o distant de 10 metri se aseaza un obstacol care trebuie ocolit. iar in fata primului jucator din fiecare sir se aseaza pe linia de plecare cercul respective.Cursa in cercuri Colectivul se imaprte in doua echipe egale. deplasare 5. Pe doua grupe 3. astfel cu mina dreapta vom tine cercul de gimnastica la nivelul bazinului iar cu mina stinga vom tine mingea medicinal la nivelul toracelui . fiecare avind jucatorii asezati in flanc cite doi.7.20 de jucatori. La acest joc poate lua parte un colectiv de 10. lasindu-l jos si asezindu-l pe linia de plecarede unde l-au luat si alearga la coada sirului. Echipa invingatoare este aceea care a terminat prima. Alergare in cercul de gimnastica cu ocolorea obstacolului 6. jaloane 4. Viteza de deplasare 2.

Din fiecare echipa se allege cite un jucator care primeste cite un cerc mare de gimnastica si se plaseaza pe linia din fata a sirului respectiv. Jucatorul care a inceput jocul preia locul jucatorului din capatul sirului. 1. le trece prin cerc si se sprijina din nou pe podea si ridica ambele picioare pentru a le trece prin cerc. cei doi copii tinind cercul in plan vertical. elevii executind “saritura iepurelui” tot odata se atinge obiectivul respectiv . in schimb va fi penalizat 7. Cind cercul a ajuns in dreptul unui jucator acesta ridica miinile de pe podea. Saritura iepurelui prin cerc Colectivul se imparte in doua parti egale pe doua siruri paralele. Elevul care tine cercul nu are voie sa atinga solul cu cercul. Fiecare copil sta ghemuit sprijinit cu miinile pe sol la o distant de 2m de cel din fata si de cel din spatele lui. Totusi se poate folosi si la collective mai avansate unde jocul se poate ingreuia. Jocul consta in intrecerea intre cele doua siruri de a sari prin cerc cu “saritura iepurelui”. la o inltime cit mai mica de la sol trec fiecare pe sirul lui de la primul pina la cel din urma. La semnalul de incepere dat de conducator. Saritura 5. Cercuri de gimnastica 4. trecindu-se doua cercuri unu dupa altul sau cind cercul ajunge la sfirsitul sirului prin intoarcera copiilor la stinga imprejur si repetarea cursei pe sens invers 8. Saritura prin cerc 2.aceasta se repeat pina cind toti jucatorii au fost in posesia cercului. Obiectivul urmarit find saritura prin cercul de gimnastica. Echipa invingatoare este aceea echipa care prima termina circuitul. In doua grupe egale. Trecera prin cergul de gimnastica prin metoda “saritura iepurelui” 6. nu este permis ca la trecere prin cerc jucatorul sa atinga cu partea fesiera cercul. In acest fel cercul circula pina la jucatorul di capatul sirului unde acesta il preia si merge in fata sirului. jocul este recomandabil pentru collective de copii pina la 10 ani.8. pe doua siruri paralele 3. Conducatorul jocului la inceputul jocului explica in ce consta “saritura iepurelui”.

d. Colectivul se imparte in doua echipe si fiecare din ele se alinieaza la una din liniile de fund.Greutatea peste stacheta Pentru acest joc este nevoie de o greutate de 4 kg pentru fete si 5 kg pentru baieti. 6. stachete Aruncearea greutatii Aruncarea greutati peste stacheta Urmatoarrele greseli se penalizeaza cu un punct a)aruncarea care nu atecut peste stacheta b)aruncarea care a cazut in afara linilor laterale ale terenului marcat In ambele cazuri greutatea se pune de le linia de fund a terenului Aruncarea prea scurta se penalizeaza cu 3 puncte si jocul se reia de catre echipa adverse de la linia de aruncare. 2. stilpi. Intr-u cit nivelul ortei elevilor pe ensamblu este mai scazut sa pot scade si greutatile cu care se joaca sau se poate reduce inaltimea stachetei .a. jucatorii echipelor fiind numerotati. greutati. doi stilpi pentru saritura cu prajina si doua stachete.9. Dupa efectuara aruncarii jucatorul se retrage la locul sau inapoia liniei de fund. 4. Durata jocului va fi 2-3 reprize a 1-2 ture ( un tur insemnind cind fiecaruia i-a venit rindul de aruncare) cu schimbarea terenului dupa fiecare repriza Cistiga echipa care dupa cele doua reprise a acumulat cele mai putine puncte negative 7.2 al primei echipe s. Pentru a juca acest joc este necesar ca colectivul sa aibe o dezvoltare fizica cit de cit acceptabila pentru a putea efectua jocul.m. Jucatorul nr1 al echipei care incepe jocul se aseaza pe linia de aruncare si de pe loc efectueaza o aruncare peste stacheta in terenul advers insemnindu-se locul de cadere a greutatii. Urmeaza la aruncare jucatorul nr. 3. Terenul sa fie 12x3m si se impate in doi parti egale 6x3m . 1. 5. Urmeaza la rind jucatorul nr. Dezvoltarea fortei Pe doua grupe Conuri. Deasupra liniei de cuntru si paralel cu ea se aseaza o stacheta sprijinita pe stilpii de saritura la o inaltime de 2-3m si de fiecare parte e ei se treseaza o linie de aruncare.1 a echipei adverse care va arunca greutatea de la locul de cadere a cesteia inapoi in ternul advers.

Ridicarea bancii dinspre sting deasupra capului si punerea acesteia la sol pe partea dreapta 6. iar la virsta mai mare de 5. 7. Jocul continua pina cind bancile au fost deplasate prin procedeul aratat la locul dinainte stabilit. o ridica deasupra capului si o lasa jos in partrea dreapta lor. Bancile pot fi trecute de partea cealalta la o distanta mai mica sau mai mare una de alta ne fiind insa permis a se pune piciorul pe sol. Pe echipe 3. indoire 5.fortei. 1. 10. 8. Aplecare.vitezei de indeminare 2. Imediat dupa aceasta trec in picioare pe aceasta banca apuca si trec in partrea dreapta banca ramasa libera.8. Exercitiul respectiv ar fi mai interesant si mai bine ar prinde la clasele 8-a. Banci de gimnastica 4. La virsta mai mica echipa va fi de 6. Jocul poate fi jucat de baieti de la virsta de 14 ani in sus. Ca material se folosesc 4 banci de gimnastica. eventual 4 jucatori. La fixarea numarului de jcatori dintr-o echipa se va tinea cont de virsta lor. In stinga fiecarei echipe si paralel cu ea se aseaza cite doua banci de gimnastica la distant de 20-30 de cm una de cealalta. La comanda de incepere jucatorii urca pe banca de linga ei. Dezvoltarea.Val de banci Colectivul de elevi poate fi intre 10-20 de elevi care se impart in 5 echipe. stind pe banca se apleaca spre stinga pentru a apuca banca de alaturi cu ambele miini. o echipa dupa cealalta la odistanta de3-4m. Echipele se aliniaza prin flanc cite una. 9-a unde copii vor sa vina mai fortosi si acest joc le poate ajuta. Jocul aviind character de concurs dezvolta viteza si indeminare la elevi . In timpul jocului nu este voie sa se coboare de pe banca trcerea facindu-se direct pe de o banca pe cealalta.

omoplati Apucarea mingii cu gleznele si ducerea acesteia prin rulare pe omoplati ca coechipierul din spate . adoptă poziţia şezând. 3. Câştigă echipa care execută mai repede. indeminarea.Banda rulantă Jucătorii.11. o predă celui aflat în spatele său. făcând o rulare înapoi. 5. care aleargă cu ea în faţa echipei. Primul jucător din fiecare echipă primeşte o minge. împărţiţi în echipe de câte 6-10. care o preia tot cu gleznele. pe care o apucă cu gleznele şi. Mingea este astfel transmisă până la ultimul jucător. Dezvoltarea vitezei de executie. în sprijin cu mâinile pe sol. 1. 4. 2. coordonarea Pe echipe 2 mingi Rulare din pozitia sezind. dispuse în formaţie de şir. spate.

După un număr de 3-5 rafale trase de fiecare echipă. sau il putem ingreuia daca in loc de mingea de fotbal folosim o minge medicinala sau daca dorim sa fie mai dificil jocu vom folosi mingea de ruigbi deoarece aceasta este mai dificil de preluat 8. de o cracă etc. . aruncă şi ei la rândul lor. care se aliniază pe câte un rând. mingea trebuie transmisă din jucător în jucător.. pe rând. ţinteşte cu mingea mică în mingea de volei suspendată. Fiind in pozitia sezind elevi dezvolta coordonarea si indeminarea la nivelul membrelor inferioare 12. jucătorii nu au voie să se folosească de mâini. Pentru a face jocul mai interesant se poate juca pe timp. în transmiterea mingii. La semnalul de începere a jocului.6. se totalizează punctele obţinute şi echipa care are mai multe puncte iese câştigătoare. Apoi jucătorii celeilalte echipe. Jucătorii se împart în două echipe. loviturile care nimeresc în mingea de volei se numără. la o înălţime de 2 m de la pământ. fără a se omite unul. Orice scapare a mingii este penalizata cu un punct. folosindu-se o minge de volei şi câte o minge mică la doi jucători. la 4-5 m de o parte şi de alta a mingii. 7. Toţi jucătorii unei echipe capătă câte o minge mică. culegând mingile.Nimereşte mingea Jocul poate fi organizat în sală sau pe teren. fiecare jucător din această echipă. cu un efectiv de 10-40 de persoane. Mingea de volei se leagă cu o sfoară şi se atârnă de tavan.

precizia 2. ochirea mingii se face numai la semnal. Pe grupe 3. aplecarea trunchiului 5. Regulile jocului sunt spuse de la inceputul jocului de catre purtatorul de joc. formând culoare în lungimea sau lăţimea terenului.1.Labirintul Efectivul care poate lua parte la acest joc variază între 22-51 jucători. Dintre elevi se vor alege 2: un urmărit şi un urmăritor. Când urmăritorul se apropie de cel urmărit. Urmarirea mingi de volei de catre elevi ii ajuta pe respectivii sa isi dezvolte precizia si viteza de executie 13. pe parcurs se poate modifica jocul ca de ex. Jucătorii se aşează în coloană de 4-5-6 (în funcţie de numărul lor) cu braţele lateral. mingea de volei se balanseaza cu o viteza mai mare find mai greu de nimerit. de mâini apucaţi. fandare inspre inainte. La semnal cei doi jucători se urmăresc alergând prin culoare. conducătorul jocului va indica prin fluier întoarcerea coloanei spre stânga sau spre . mingi de tenis 4. 8. Ducerea bratului indeminatic inspre inapoi. Minge de volei. Jocul se desfăşoară pe teren plat sau în sală. Tintirea mingi de volei cu ajutorul mingii de tenis 6. Viteza de executie. nu este permisă depăşirea liniei de la care se arunca 7.

Jucătorii se împart pe perechi. primele perechi din ambele echipe pornesc spre linia de . Pe culoare 3. Prinderea adversarului 6. formând în felul acesta culoare cu alt sens se deplasare. sfoară. Când se dă plecarea. 7. Perechile se împart în două echipe egale (ca număr de perechi). Dezvoltarea vitezei de deplasare 2.Cursa pe trei picioare Pentru acest joc este nevoie de un teren plat sau de o sală. panglici sau altceva se poate folosi pentru legat. perechile se aşează prin flanc în spatele unei linii de plecare. acestuia putem da o minge medicinala sa o transporte. despărţind pe urmărit de urmăritor. In cadrul fiecărei echipe. Alergare 5. nu e permis ca acestia sa se impinge sau sa-si puna piedica. 1. Daca urmaritul dezvolta o viteza mai mare dacit urmaritorul. 14. iar la 20-40 m în faţă se trasează o linie de întoarcere.dreapta după cum se stabileşte de la început. Nu e nevoie de material 4. îşi leagă picioarele din interior şi se prind de umăr. iar ca materiale sunt necesare batiste. Cei doi elevi nu au voie să treacă dintr-un culoar în altul decât pe la capetele acestora. Cei doi nu au voie sa treaca dintr-un culoar pe celalat doar pe la capetele acestora. în număr egal cu jumătate din efectivul jucătorilor. Jucătorii care formează o pereche se aşează unul lângă celălalt.

In doua siruri pe perechi 3.perechea următoare pleacă în cursă numai după ce ultimul jucător din perechea anterioară e atins cu mâna. După ce au depăşit-o. Alergare 5. Deoarece sunt legati de membrele inferioare sunt obligati intrun fel sa isi dezvolte coordonarea . lovesc fiecare mâna jucătorilor din perechea următoare şi apoi trec la spatele şirului. Câştigă echipa care termină prima. Alregare cu membrul inferior drept legat de al coechipierului pina la linia de intoarcere si alergare inapoi cu membrele inferioare dezlegate 6. 1. 7. Doua sfori. La intoarcere se alearga cu spatele pina la jumatatea terenului dupa care urmeaza alergare cu fata 8.întoarcere. Reguli: . vitezei de deplasare 2. perechea următoare pleacă în cursă numai după ce ultimul jucător din perechea anterioară e atins cu mâna. jaloane 4. îşi dezleagă picioarele şi se întorc alergând în mod obişnuit. Dezvoltarea coordonarii.

Acel jucator care rateaza si nu a reusit sa darime turnul in momentul cind a lovit cu mingea devine el pazitor. 4.15. care reprezintă „turnul”. Aruncarea mingii în turn nu trebuie să fie atât de puternică încât să accidenteze pe păzitor. precizia In cerc Trei bete. Dacă păzitorul răstoarnă singur turnul. Din efectivul de 10-20 de jucători se alege un „păzitor” al turnului. 1. iar restul jucătorilor formează un cerc cu raza de 4-5 m. Grupul care este format in forma de cerc cu ajutorul acestui joc vor dezvoltam in proporti mai mari precizia I viteza de executie pe cind jucatorul care este in mijlocul cercului va dezvolta viteza de reactive in momentul cind este expus riscului ca turnul sa fie lovit. . Se va atrage atenţia că reuşita dărâmării turnului depinde în mare măsură de acţiunea colectivă a jucătorilor care constă în pase rapide şi derutante pentru păzitor. jucătorii pasează mingea între ei. Cel vinovat de astfel de aruncări poate fi eliminat din joc. căutând să arunce prin surprindere şi în momentul cel mai favorabil. atunci când păzitorului îi este greu să mai intervină. lovindu-l cu mingea. Dezvoltarea vitezei de executie.reactie. 8. el schimbă rolul cu ultimul jucător care a atins mingea. se improvizează un trepied. o sfoara. 3. 2. Aceştia primesc o minge. Pentru a deruta mai uşor pe păzitor. 7. Jocul constă în aceea că jucătorii din cerc caută să dărâme turnul. minge Ducerea bratului indeminatic dinspre inapoi spre inainte Lovirea si darimarea turnului 6.Mingea la turn Din 3 beţe de cel puţin 1 m legate la mijloc între ele cu o sfoară. care se întrerupe în permanenţă în traiectoria mingii. El trece pe lângă turn. 5.

1. Trecerea mingi printer picioare 6. pe primul semn. va fi culeasa de jucatorul care a lasat-o sa iasa si repusa de acelasi jucator dup ace si-a reluat locul in formative 7. in timp ce toti ceilalti se retrag pe semnul urmator. In aces caz se va tinea cont de ordinea in care ele termina jocul. Jucatorii sunt obligati sa pastreze in permanenta distant de un brat intins de cel din fatal lor iar la fiecare intrare a mingii in tunel primul jucator din coloana ca si ultimul trebuie sa respecte liniile trasate pentru ei. Castiga echipa care termina prima. Pe echipe 3. Daca sunt mai multi jucatori si dispinem de mai multe mingi se pot forma 3-4 echipe. 2 mingi 4. fuge cu ea in fata si se aseaza in capul coloanei.Mingea prin tunel Jucatorii sunt impartiti in doua echipe si asezati in coloana de cate unul. Mingile cu care se joaca trebuie sa fie de dimensiuni si greutati egale. . Jocul continua. Dezvoltarea vitezei 2.jocul se poate repeat e mai multe ori clasamantul final obtinindu-se prin insumarea punctelor obtinute de fiecare echipa. Aplecarea trunchiului 5.16. terminandu-se cand echipa ajunge din nou in formatie initiala. la distanta de doi pasi unul de celalalt. Ultimul din coloana o prinde. La semnal jucatorul din capatul coloanei rostogoleste o minge printre picioarele celorlalti jucatori din coloana. Fiecare jucator se gaseste pe cate un semn. cu picioarele mult departate. Se pot folosi mingi de baschet sau de fotbal. Daca mingea a iesit lateral din tunel.

plasate la distante egale in cercul jucatorilor. cel care scapa minge trebuie sa o culeaga si sa continue jocul 7.Mingile in cerc Toti jucatorii formeaza un cerc. cu intervale de 2 – 3 pasi intre ei si sunt puse in joc intre doua si patru mingi. Dezvoltarea vitezei 2. Odata jocul inceput nu se permite tinerea mingii in mina. Mingi 4. Dupa reluarea jocului. ele urmarindu-se un ape cealalta. Jucatorul care este prins de doua mingi deodata este penalizat cu un punct. Jocul atinge obiectivul deoarece ii pune pe elevi sa execute sub forma de competitive sarcina jocului. trebuie imediat pasata. transmiterea se executa in sens invers. Jocul se poate incepe cu doua mingi iar dupa ce jucatorii sau obisnuit cu prinderea si pasarea lor se poate introduce si a treia minge. din acelasi loc. 17. In cerc 3.8. o readuce rapid in joc. Transmiterea mingii dal a un jucator la celalalt 6. Cel care pierde mingea. indiferent de locul in care se gasesc in momentul acela celelalte mingi. Castigator este acela care are cat mai putine sau niciun punct de penalizare. La semnal incepe transmiterea cat mai rapida a mingilor in acelasi sens. Rasucirea trunchiului spre stinga si spre dreapta 5. 1. .

minge. jocul va fi reiceput de acela pe care l-a tintit. Copiii care formeaza cercul. 1. O minge de volei 4. In cerc 3. 18. Jocul respectiv ii pune pe elevi sa fie atenti si sa trabsnita cu cea mai mare viteza mingea la coechipierul din singa respectiv dreapta pentu a evita penalizarea. se opresc acolo unde se gasesc. primeste un punct. au fiecare cate un numar. Daca l-a lovit. Pinderea mingii inainte ca aceasta sa cada la sol si incercarea lovirii unui coechipier cu mingea . Unul dintre ei sta in mijlocul cercului cu o minge in mana.Minge stai Jucatorii formeaza un cerc mare. Cel indicat se intoarce cu spatele. care intre timp au fugit in toate directiile. iar jucatorul cu mingea incearca sa-l loveasca. striga : . dar nu l-a nimerit.8. Cel strigat fuge imediat si cauta sa prinda mingea. stai !’’ – semnal la care toti jucatorii. Cel din mijloc arunca mingea vertical in sus si striga un numar. In cazul in care nu-l loveste. Jucatorul care are mingea isi alege pe unul dintre cei raspanditi pe teren.. In clipa in care a prins-o. Dezvoltarea vitezei 2. Alergare 5.

daca vreunul continua sa fuga din acel moment va fi obligat sa faca inspre acel care are mingea de doua ori atiti pasi citi facuse din punctul de oprire. 4. Daca totusi si-a deplast pidioarele se considera ca a fost lovit chir daca aruncarea in realitate a fost ratata. 1. toti copiii fug si se raspandesc pe teren.. mai accentuata.Ursul doarme Jucatori – colectivul unei clase Loc – sala. formeaza un cerc tinandu-se de maini. Acesta ramine cu fata spre el.. 2. mingea trebuie sa loveasca din zbor jucatorul si nu dupa ce a atins solul 7. 8. ursul doarme. in momentul care se striga “minge stai” toti jucatorii ramin pe locul unde erau. 3. curte Toti jucatorii.ursul ‘’ sta in mijlocul cercului. Se poate indica si inca o varianta de joc care se poate juca in felul urmator: detinatorul mingii face doi pasi spre jucatorul care vrea sa il loveasca. este interzi sa se striga “minge stai” inainte ca ceasta sa fi cazut pe sol. reactia In cerc Nu sunt necesare materiale Alergare . iar ursul se ridica si-i urmareste. Prin jocul respectiv se va atinge obiectivul urmarit in cazul nostru viteza deoarece elevi nu vor sa fie atinsi de minge si vor accelera pe cit posibil e mai mult 19. avind voie sa se fereasca de minge miscind corpul. Daca mingea azvirlita in sus iese din afara cercului va fi aruncata din nou de acelasi jucator. Daca esti prevazator.6. jucatorul care prinde mingea este obligat sa ramina pe loc de unde a strigat”minge stai” si de acolo sa caute sa loveasca pe alt jucator.Ursul doarme. In timp ce cercul se invarteste. cautand sa prinda pe unul dintre ei. Dezvoltzrea vitezei. teren de joc. copiii canta : . Jucatorul ramas . in pozitia ghemuit cu capul intre maini.’’ Dupa ultima silaba. A uitat bietul de foame De el poti scapa usor. mai putin unul.

7. sunt vazuti aproape si atunci iese din vizuina. Prinderea unui elev din grup 6.dar puii speriati fug spre curte.De-a vulpea schioapa Intr-un colt al salii de gimnastica sau al terenului se traseaza un cerc care reprezinta vizuina vulpii. La o distanta de 20 de pasi de vizuina se deseneaza un dreptunghi. Se alege un jucator mai rapid.5. indeminarea 2. Ursul se schimba dupa 2 jocuri. Cel ajuns de vulpe si atins inainte de a ajunge in dreptunghi. restul distantei. Nu ne prinzi. In afara vizuinii are voie sa faca doar trei pasi. In momentul in care puii se afla in siguranta in curte. parcurgand-o in sarituri intr-un picior intr-un picior incercand sa prinda vreun pui. caruia i se incredinteaza rolul vulpii. 1. In grup . Pe drum ii striga : .Vulpe schioapa. Jucatorii nu au voie sa fuga pana nu se pronunta ultima silaba. Dezvolatrea vitezei. Ultimul jucator prins. devine ajutorul ei. Vulpea intra in vizuina.curtea. se poate delimita terenul de joc pentru a putea ursul sa prinda mai repede pe jucatori. Vulpe schioapa. preia rolul vulpii. iar puii din curte incearca sa se apropie de ea. ‘’ In incercarea de a se apropia cat mai mult de vulpe. 20.. Ceilalti reprezinta puii. vulpea intra in vizuina si jocul se reia.

stau pe doua randuri fata in fata. 1. Inca o variant se poate aduga si anume “vulpea” primi trei pasi sa ii faca cu fata dupa care urmeaza alergare cu spatele. sa-l oblige sa lase jos piciorul indoit. fete si baieti vulpea are voie sa atinga “puii” doar pe umar.se perechi cu cei ramasi in cursa. 8.3. Dezvoltzrea fortei 2. Deoarece pot fi si doua vulpii incluse in joc viteza de alergare va creste si aceasta va contribui la atingeri obiectivului propus 21. colectivul fiind mixt. Nu se admite lovirea cu cotul. a pierdut. Jocul poate avea si doua vulpii aceasta insemnind ca jocul va fi mai dynamic si va impune “puilor” sa fie mai atenti si presupune s o viteza mai mare de alergare spre curte. Jocul se aplica numai la baieti. 7. formandu. 5. 6. intrucit face mai multi este penalizata cu un punct si daca iantre timp a prins vreun pui se anuleaza. Conuri Alergare Prindera unui coechipier inainte ca acesta sa intre in zona interzisa Vulpea are voie sa faca doar trei pasi. Jocul se poate desfasura sub forma de concurs. la interval de 2 – 3 pasi. Pe echipe . In lupta pe care o executa sarind pe un picior . capul sau mainile. impartiti in doua echipe dupa inaltime si greutate. vor ca lovind adversarul cu umarul. 4.Lupta cocosilor Jucatorii. Cel care a asezat primul piciorul jos.

numarul reprizelor si durata lor se stabilesc in functie de virsta si posibilitatile jucatorilor. 1.Cursa spate in spate Copiii. Ei alearg astfel – unul cu fata. Dezvoltarea fortei 2. de la semnalul de incepere si pina la retragerea inapoia linilor de atac nu este voie sa se faca deplasari decit pe un picior. sunt asezati in spatele unei linii de plecare. schimba locurile.3. lasandu-se mai mult tras pana la un perete. iar la intoarcere. Nu e nevoie de meateriale 4. Jucatorii se aseaza spate in spate. un jucator nu poate fi atacat decit din fata 7. Se va recomanda copiilor sa schimbe piciorul in fiecare repriza. Lovirea cu umarul in umarul adversarului 6. cu bratele prinse reciproc la nivelul cotului. Saritura pe un picior 5. prizonierii se pot numara dipa fiecare repriza. impartiti in coloane de cate doi. deoarce jocul se executa cu saritura pe un picior se dezolta forta membrelor inferioare 22. In coloane cite doi 3. Pentru ca toti jucatorii sa depuna acelasi efort. Conuri . jocul reluindu-se da fiecare data cu efectivul complet 8. in timpul unei reprize nu este voie sa se schimbe piciorul. iar celalalt cu spatele inainte.

fiecare cautand sa loveasca cat mai multi adversari. Alergare 5. Prin jocul respectiv se dezvolta forta la nivelul membrelor superioare 23. Echipele isi pregatesc un numar cat mai mare de bulgari de zapada (mingi mici). este recomandabil ca cei doi care formeaza echipa sa fie de aceasi inaltime si geutate. La semnal. o pereche se considera sosoita cind ambii jucatori u trecut de linia de sosire 7. . Nu este permisa sa se execute alergare latrala. 8. Copiii se impart in doua echipe egale si fiecare ocupa cate o jumatate de teren. un jucator trbuie sa fie tot timpil cu fata spre directia de alergare si unul cu spatele.4.Tinta miscatoare Terenul delimitat este impartit in doua. Jucatorul lovit este penalizat cu un punct. Alergare spate la spate cu bratele prinse reciprocla nivelul coatelor 6. Jocul se recomanda pentru baieti. ambele echipe incep sa traga.

nu e permis sa treaca linia care desparte derenurile – linia de centru 7. Mingi de tenis sau de handbal 4. Forta. Pe echipe 3. iar echipa castigatoare este cea care pierde cei mai putini jucatori. azvirlire 5.Se stabileste un anumit timp de joc. Nimeni nu are voie sa depaseasca linia de mijloc. Fiecare jucator are dreptul la numai o singura aruncare pe tura. Loviturile raman punctate. 1. Fiind ternul de dimensiuni mai mari elevi au nevoia de o forta mai mare de azvirlire a mingii si prin aceasta ei isi dezvolta forta membrelor superioare dar si a intregii musculaturi 24.Florile si albinele . indeminare 2. Aruncarea cu mingea in terenul advers si lovirea unui individ din echipa adversa 6. chiar si atunci cand sunt respinse cu palma. Pentru a cistiga o echipa este bine ca aceasta sa depisteze jucatorii din echipa adversa care se deplaseaza cel mai putin in teren si pe acestia sa ii marcheze cu mingea 8. Aruncare.

Acest joc va indeplini sarcina motrica ceruta deoarece necesita indeminare in timpul schimbului de roluri . trebuie puse pe cap la albinute 7. care au pe cap cerculete de flori sau de carton colorat. Pe grupe 3. cealalta jumatate – albinele. Cerculete de flori 4. La comanda vin si iau locul florilor. Coronitele de pe capul florilor nu au voie sa cada pe jos. Dezvoltarea indeminarii 2.In mijlocul terenului se traseaza un cerc pe marginea caruia se aseaza jumatate din copii (florile). alearga prin curte dand din brate. in schimb vor fi penalizati cu un punct. Jocul se repeta de mai multe ori. nu au voie sa le arunce. Mers. in loc de coronita se pot folosi si sapci sau caciuli. Schimbarea rolurilor din “albine” in “flori” si invers 6. 8. punandu-si coronitele pe cap. Acest joc se propune virstelor mai mici de elevi. alergare 5. 1.

Echipa care intra in posesia mingii o paseaza intre ei si incearca sa o aseze cu mana dincolo de linia de fund a terenului pe care a stat echipa adversa la inceputul jocului. Alergare 5. Nu e permis ca mingea sa cada la sol. Dezvoltarea vitezei. deoarece aceasta avind forma mai ovala este mai greu de pasat si de prins tot odata. 1. Alergare. intrare in posesia mingii si depunerea ei in terenul advers 6. O minge 4.se poate juca si su monge de ruigbi deoarece in acest fel jocul poate fi mai atractiv 8.Hustiulucul Copiii se afla pe un teren de handbal si sunt impartiti in doua echipe – fiecare sta pe linia de fund a celor doua porti –fata in fata. La comanda.ea trebuie pusa pe sol. tragerea sau lovirea adversarului 7. . Pe grupe 3. Daca colectivul este mai numeros este recomandabil un teren mai mare de joc. Castiga echipa care a pus mingea in terenul advers de cele mai multe ori. Mingea se afla la mijlocul terenului. indeminarii 2. nu scapata. copiii alearga spre minge. Jocul cu mingea de ruigbi necesita o indeminare mai mare a jucatorilor decit daca se joaca cu o minge de volei sau handbal.nu e permisa impingerea.25. Nu este voie sa se alerge cu mingea in mana mai mult de 3 – 5 pasi si nici sa se prinda adversarul in brate sau sa i se dea peste mana.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful