P. 1
Jocuri motrice

Jocuri motrice

|Views: 1,913|Likes:

More info:

Published by: Maximus Usurelius Kornelius on May 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/04/2015

pdf

text

original

1.

Formele
Copii sunt impartiti in 4 echipe egale ca numar, adunate de-a lungul celor patru laturi ale salii- teren. Pentru toata durata a jocului locurile copiilor raman neschimbate. Se deseneaza pe centrul salii cite 4 figuri geometrice ( cercuri, patrate,) ,4 patrate, 4 cercuri dispuse diferit. Se indica varianta de deplasare a elevilor, mers sau alergare usoara. La semnalul de incepere copii se deplaseaza pe laturile salii pastrand o distanta intre ei deja stabilita. In timpul acesta profesorul striga numele unei figuri. Ex. “cerc” . Atunci copii alearga sa ocupe cercurile fara sa se inghesuie. Cei ramasi se intorc la echipele lor urmand sa se deplaseze in ritmul indicat de professor, pina acesta nu striga numele alte figuri. Jocul continua in acest fel pina au fost strigate toate figurile. Pierzatorii sunt acei elevi care nu au reusit sa ocupe un loc in figurile de pe teren.

1. Dezvoltarea vitezei de reactie 2. Pe echipe 3. Cercuri de gimnastica, saltele de judo 4. Alergare cu pendularea gambei inainte , inpoi, pas sarit, pas saltat 5. Ocuparea locurilor in formele geometrice 6. Nu au voie sa impinga, sa traga,sa tina, sa impiedice, nu e voie sa se alerge in sensul invers al alergarii 7. In functie de numarul elevilor se formeaza grupe in asa fel sa functioneze jocul 8. Acest joc are in componentele sale elemente din scoala alergarii si sariturii ceea ce face parte din partea pregatitoare a lectiei

2.Mal si lac
Se deseneaza un cerc pe sol. Interiorul cercului reprezinta lacul iar exteriorul, conturul lacului – malul. Conducatorul jocului da semnalul de incepere iar elevii alearga cu pendularea gambei inapoi pe “MAL”. Daca spune “LAC”, toti elevii intra in interiorul cercului adica in “lac” . Aflindu-se in “LAC” elevi continua alergare cu genunchii la piept. Se da camanda din nou “MAL” elevi trebuie sa paraseasca “LACUL “ si sa iasa pe mal.Ultimul elev care a ramas in “LAC” este penalizat cu un punc. Intrucit profesorul striga “MAL” din nou si unul din elevi Intra in “LAC” de asemeni este penalizat. Invingatorul este acela care ramine fara penalizare .

1. Viteza de reactie 2. Colectiv 3. Jaloane 4. deplasare 5. Reactia la semnul profesorului, captarea atentiei 6. Nu au voie sa impinga, sa traga,sa tina, sa impiedice 7. In functie de numarul colectivului se poate mari si micsora cercul, se pot schimba formele de mers sia alergare 8. Jocul este potrivit deoarece se trece prin formele de mers si alergare care face parte din partea pregatitoare a lectiei

. Posta merge Stind in forma de cerc la un interval de 2-3 m unul de celalalt. Ocuparea locurilor 6.3. striga la un moment dat : “posta merge de la. Dintre jucatori se alege un postas care va sta in interiorul cercului mare. Fiecare jucator primeste denumirea unei localitati cunoscute.la” indicind doua din localitatile atribuite jucatorilor. fiecare jucator isi traseaza in jurul lui cite un cerc cu diametrul de un pas. Jucatorul care ramine fara loc devine postas si jocul continua. La acest semnal cei doi jucatori sunt obligati sa isi schimbe locurile intre ei. In icest timp. deplasare 5. Jocul se poate usura inlocuind numele de localitati cu numere . Dezvoltarea vitezei de reactie 2. Alergare. schimbarea se face numai intrei cei doi jucatori vizati. 1. schimbul de locuri se efectueaza in maxim 5 secunde 7. postasul incearca sa ocupe unul din cele doua locuri ramase pentru un moment libere. In grup fara obiecte 3. Creta sau cercuri de gimnastica 4.

Ocupa locul Jucatorii sunt in numar de 15-20 asezati in forma de cerc cu fata unul la celalalt avind intervalul intre ei de doua brate.8. Dezvolta viteza de reactie a elevilor dar si memoria ca au nevoie sa tina minte numele unei localitatii si aceasta ii face sa fie atenti 4. Un singur jucator ramine in afara cercului. 1. Cel lovit fuge in jurul cercului in sens invers. Deplasare. alergare 5. Cine ajunge primul ocupa locul ramas gol. Dezvoltarea vitezei de reactie 2. Acesta ocoleste cercul in pas alergator ai la un moment dat loveste pe umar un jucator din cerc. Nu avem materiale suplimentare 4. In grup 3. Ocuparea locului . Al doilea ajuns continua sa ocoleasca cercul in continuare.

Invingator este acel jucator pe care l-au prin ultimul . Gesturile sau miscarile stabilite la intilnire pot avea un caracter hazliu. Astfel la locul intilniri celor doi in timp ce learga spre locul din cerc ramas gol cei doi jucatori trebuie sa execute anumite miscari sau gesturi si anume : Sa-si dea mina unul celuilalt Sa se apuce de ambele miini si sa se invirteasca odata Sa faca trei genoflexiuni 7. care sa dispina buna dispozitie a coilectivului. Jocul este potrivit in privirea atingerii obiectivului dorit deoarece ii face pe elevi sa fie tot timpul atenti. Pe masura ce sunt prinsi si alti jucatori se formeaza un lant adika “navodul”. restul jucatorilor imprastiindu-se pe tot terenul. concentrate si “pe faza”. Se va alge un jucator care incepe jocul. cautind sa prinda prin atingere pe unul dintre ei. 8. Jocul este recomandat mai ales pentru fete si baieti. 5.Navodul “pescarii” De delimiteaza un teren de joc in forma de dreptunghi 10x20 m sau chiar mai mult. Jucatorul ales incepe sa urmareasca pe ceilalti. Pentru a face jocul mai interesant sau atregator se pot introduce unele reguli noi. Cel prins se preinde de mina cu cel care l-a urmarit si continua in continuare urmarirea. Jocul se tremina cind sunt toti jucatorii prinsi. Daca lantul devine prea lung se poate imparti in doua.6.

Prinde bastonul 15-20 de jucatori se pun in formatie de cerc cu fata spre interior. ii obliga pe elevi sa eschiveze “navodul” in asa fel ca vor accelera alergarea 6.1. fiecare capatind un numar. Jucatorii prinsi in navod nu au voie sa se despreinda de miini Jucatori urmariti nu au voie sa iasa in afara terenului delimitat . Se explica jucatorilor care formeaza navodul ca pentru a prinde mai usor un jucator urmarit este nevoie ca unul din ei sa conduca intreg lantul alegind jucatorul care urmeaza sa fie prins 8. Prinderea unui individ din grup 6. Dezvoltarea vitezei de deplasare 2. Prin jocul respectiv se dezvolta viteza de deplasare. In grup 3. Alergare 5. Numele cu sot formeaza o echipa iar nuerele fara sot alta . Ei se numara in continuare.Un jucator este prins doar atunci cind navodul este inchis in jurul lui sau cind este atins de jucatorii din extremele navodului 7. Nu e nevoie de material 4.

Daca elevii isi vor dorii victoria in acest jos desigur ca ei vor sta treji cea ce rezulta ca vor dezvolta reactia .echipa. In cerc cu fata spre interior 3. Prinderea batului inaite ca cesta sa cada la pamint 6. Jucatorul al carui nume a fost strigat alearga spre baston si incearca s ail apuce inainte ca acesta sa cada la pamint. distanta jucatorilor de centru va fi in functie de virsta si de pregatirea colectivului 8. Echipa invingatoare este aceea care a achizitionat un anumit numar de puncte stabilit de la inceputul joculul . Daca a reusit sa il prinda aduce un punct echipei sale dupa care revine la locul sau. In central cercului se afla conducatorul echipei avind un bat de aproximativ 1m lungime. Conducatorul va striga alternative cind un numar cu sot cind unul fara 7. Din nou conducatorul sprijina bastonul pe pamint si jocul continua. Conducatorul jocului striga un numar si imediat dupa aceasta se retrage la o parte luind mina de pe baston. Reactie 5. Conducatorul va striga in asa fel numerele incit fiecarui jucator sa-I revina aproximativ acelasi numar de incercari. Un bat de 1 m lungime 4. Dezvoltara vitezei de reactie 2. 1. conducatorul se va retrage in asa fel sa nu impiedice pe jucatroul striga sa ajunga la baston. El sprijina bastonul cu un capat de pamint iar celalalt il tine cu mina ina asa fel incit bastonul sa stea pe verticala.

7. il ridica la nivelul taliei si tinindu-l astfel alearga pina la obstacol asezat la distanta respectiva. La semnalul de incepere dat de conducatorul jocului prima pereche din fiecare sir intra in cerc. Pentru a ingreuia un pic jocul vom folosi si o minge medicinala. In fata fiecarei echipe la o distant de 10 metri se aseaza un obstacol care trebuie ocolit. Doua cercuri de gomnastica. Jucatorii urmatori executa acelasi lucru. il ocolesc si se intorc inapoi. lasindu-l jos si asezindu-l pe linia de plecarede unde l-au luat si alearga la coada sirului. 1. iar in fata primului jucator din fiecare sir se aseaza pe linia de plecare cercul respective. Viteza. Atunci cind jucatorii intra in cerc cei doi vor sta fata in fata si vor alerga cu pas adaugat 7. astfel cu mina dreapta vom tine cercul de gimnastica la nivelul bazinului iar cu mina stinga vom tine mingea medicinal la nivelul toracelui . La acest joc poate lua parte un colectiv de 10. Pe doua grupe 3. deplasare 5.Cursa in cercuri Colectivul se imaprte in doua echipe egale. Echipa invingatoare este aceea care a terminat prima. Viteza de deplasare 2. jaloane 4.20 de jucatori. Alergare in cercul de gimnastica cu ocolorea obstacolului 6. Jucatorii ajunsi la linia de plecare scot cercul. fiecare avind jucatorii asezati in flanc cite doi. Materielele necesare pentru acest joc sunt doua cercuri mari de gimnastica.

Obiectivul urmarit find saritura prin cercul de gimnastica. jocul este recomandabil pentru collective de copii pina la 10 ani. Trecera prin cergul de gimnastica prin metoda “saritura iepurelui” 6. La semnalul de incepere dat de conducator. in schimb va fi penalizat 7. In doua grupe egale. elevii executind “saritura iepurelui” tot odata se atinge obiectivul respectiv . Saritura prin cerc 2. 1. Saritura 5. le trece prin cerc si se sprijina din nou pe podea si ridica ambele picioare pentru a le trece prin cerc. Din fiecare echipa se allege cite un jucator care primeste cite un cerc mare de gimnastica si se plaseaza pe linia din fata a sirului respectiv.8. Echipa invingatoare este aceea echipa care prima termina circuitul. Saritura iepurelui prin cerc Colectivul se imparte in doua parti egale pe doua siruri paralele. Cercuri de gimnastica 4. pe doua siruri paralele 3.aceasta se repeat pina cind toti jucatorii au fost in posesia cercului. Totusi se poate folosi si la collective mai avansate unde jocul se poate ingreuia. Jocul consta in intrecerea intre cele doua siruri de a sari prin cerc cu “saritura iepurelui”. trecindu-se doua cercuri unu dupa altul sau cind cercul ajunge la sfirsitul sirului prin intoarcera copiilor la stinga imprejur si repetarea cursei pe sens invers 8. In acest fel cercul circula pina la jucatorul di capatul sirului unde acesta il preia si merge in fata sirului. Elevul care tine cercul nu are voie sa atinga solul cu cercul. cei doi copii tinind cercul in plan vertical. Jucatorul care a inceput jocul preia locul jucatorului din capatul sirului. la o inltime cit mai mica de la sol trec fiecare pe sirul lui de la primul pina la cel din urma. nu este permis ca la trecere prin cerc jucatorul sa atinga cu partea fesiera cercul. Conducatorul jocului la inceputul jocului explica in ce consta “saritura iepurelui”. Fiecare copil sta ghemuit sprijinit cu miinile pe sol la o distant de 2m de cel din fata si de cel din spatele lui. Cind cercul a ajuns in dreptul unui jucator acesta ridica miinile de pe podea.

Colectivul se imparte in doua echipe si fiecare din ele se alinieaza la una din liniile de fund. stilpi. 1. stachete Aruncearea greutatii Aruncarea greutati peste stacheta Urmatoarrele greseli se penalizeaza cu un punct a)aruncarea care nu atecut peste stacheta b)aruncarea care a cazut in afara linilor laterale ale terenului marcat In ambele cazuri greutatea se pune de le linia de fund a terenului Aruncarea prea scurta se penalizeaza cu 3 puncte si jocul se reia de catre echipa adverse de la linia de aruncare. Urmeaza la rind jucatorul nr. 4. jucatorii echipelor fiind numerotati.1 a echipei adverse care va arunca greutatea de la locul de cadere a cesteia inapoi in ternul advers.2 al primei echipe s. Jucatorul nr1 al echipei care incepe jocul se aseaza pe linia de aruncare si de pe loc efectueaza o aruncare peste stacheta in terenul advers insemnindu-se locul de cadere a greutatii. greutati. 5. doi stilpi pentru saritura cu prajina si doua stachete. Deasupra liniei de cuntru si paralel cu ea se aseaza o stacheta sprijinita pe stilpii de saritura la o inaltime de 2-3m si de fiecare parte e ei se treseaza o linie de aruncare. Durata jocului va fi 2-3 reprize a 1-2 ture ( un tur insemnind cind fiecaruia i-a venit rindul de aruncare) cu schimbarea terenului dupa fiecare repriza Cistiga echipa care dupa cele doua reprise a acumulat cele mai putine puncte negative 7.Greutatea peste stacheta Pentru acest joc este nevoie de o greutate de 4 kg pentru fete si 5 kg pentru baieti. Dezvoltarea fortei Pe doua grupe Conuri. 2. Intr-u cit nivelul ortei elevilor pe ensamblu este mai scazut sa pot scade si greutatile cu care se joaca sau se poate reduce inaltimea stachetei .a. 3.9. Dupa efectuara aruncarii jucatorul se retrage la locul sau inapoia liniei de fund. Terenul sa fie 12x3m si se impate in doi parti egale 6x3m .d. Urmeaza la aruncare jucatorul nr. Pentru a juca acest joc este necesar ca colectivul sa aibe o dezvoltare fizica cit de cit acceptabila pentru a putea efectua jocul.m. 6.

Ridicarea bancii dinspre sting deasupra capului si punerea acesteia la sol pe partea dreapta 6. iar la virsta mai mare de 5. Banci de gimnastica 4. eventual 4 jucatori. Aplecare. In timpul jocului nu este voie sa se coboare de pe banca trcerea facindu-se direct pe de o banca pe cealalta. Jocul poate fi jucat de baieti de la virsta de 14 ani in sus. Echipele se aliniaza prin flanc cite una. Pe echipe 3. 9-a unde copii vor sa vina mai fortosi si acest joc le poate ajuta. indoire 5. Exercitiul respectiv ar fi mai interesant si mai bine ar prinde la clasele 8-a. La virsta mai mica echipa va fi de 6. o ridica deasupra capului si o lasa jos in partrea dreapta lor.vitezei de indeminare 2.fortei. 7. 1.8. Jocul continua pina cind bancile au fost deplasate prin procedeul aratat la locul dinainte stabilit. La comanda de incepere jucatorii urca pe banca de linga ei. In stinga fiecarei echipe si paralel cu ea se aseaza cite doua banci de gimnastica la distant de 20-30 de cm una de cealalta. 10. La fixarea numarului de jcatori dintr-o echipa se va tinea cont de virsta lor. Bancile pot fi trecute de partea cealalta la o distanta mai mica sau mai mare una de alta ne fiind insa permis a se pune piciorul pe sol.Val de banci Colectivul de elevi poate fi intre 10-20 de elevi care se impart in 5 echipe. Imediat dupa aceasta trec in picioare pe aceasta banca apuca si trec in partrea dreapta banca ramasa libera. stind pe banca se apleaca spre stinga pentru a apuca banca de alaturi cu ambele miini. Jocul aviind character de concurs dezvolta viteza si indeminare la elevi . o echipa dupa cealalta la odistanta de3-4m. 8. Dezvoltarea. Ca material se folosesc 4 banci de gimnastica.

Banda rulantă Jucătorii. făcând o rulare înapoi. care aleargă cu ea în faţa echipei.11. omoplati Apucarea mingii cu gleznele si ducerea acesteia prin rulare pe omoplati ca coechipierul din spate . adoptă poziţia şezând. pe care o apucă cu gleznele şi. care o preia tot cu gleznele. Dezvoltarea vitezei de executie. spate. dispuse în formaţie de şir. Primul jucător din fiecare echipă primeşte o minge. Câştigă echipa care execută mai repede. 5. 3. 2. în sprijin cu mâinile pe sol. 1. Mingea este astfel transmisă până la ultimul jucător. o predă celui aflat în spatele său. coordonarea Pe echipe 2 mingi Rulare din pozitia sezind. împărţiţi în echipe de câte 6-10. 4. indeminarea.

. fiecare jucător din această echipă. Toţi jucătorii unei echipe capătă câte o minge mică. Apoi jucătorii celeilalte echipe. se totalizează punctele obţinute şi echipa care are mai multe puncte iese câştigătoare. în transmiterea mingii. la 4-5 m de o parte şi de alta a mingii. fără a se omite unul.6. pe rând. loviturile care nimeresc în mingea de volei se numără. la o înălţime de 2 m de la pământ. Mingea de volei se leagă cu o sfoară şi se atârnă de tavan. de o cracă etc.. Jucătorii se împart în două echipe.Nimereşte mingea Jocul poate fi organizat în sală sau pe teren. sau il putem ingreuia daca in loc de mingea de fotbal folosim o minge medicinala sau daca dorim sa fie mai dificil jocu vom folosi mingea de ruigbi deoarece aceasta este mai dificil de preluat 8. culegând mingile. folosindu-se o minge de volei şi câte o minge mică la doi jucători. După un număr de 3-5 rafale trase de fiecare echipă. mingea trebuie transmisă din jucător în jucător. care se aliniază pe câte un rând. jucătorii nu au voie să se folosească de mâini. La semnalul de începere a jocului. aruncă şi ei la rândul lor. 7. Orice scapare a mingii este penalizata cu un punct. ţinteşte cu mingea mică în mingea de volei suspendată. Pentru a face jocul mai interesant se poate juca pe timp. Fiind in pozitia sezind elevi dezvolta coordonarea si indeminarea la nivelul membrelor inferioare 12. cu un efectiv de 10-40 de persoane.

Tintirea mingi de volei cu ajutorul mingii de tenis 6. mingea de volei se balanseaza cu o viteza mai mare find mai greu de nimerit. 8. aplecarea trunchiului 5. nu este permisă depăşirea liniei de la care se arunca 7. formând culoare în lungimea sau lăţimea terenului. Când urmăritorul se apropie de cel urmărit. pe parcurs se poate modifica jocul ca de ex. La semnal cei doi jucători se urmăresc alergând prin culoare. ochirea mingii se face numai la semnal. Urmarirea mingi de volei de catre elevi ii ajuta pe respectivii sa isi dezvolte precizia si viteza de executie 13. Dintre elevi se vor alege 2: un urmărit şi un urmăritor.Labirintul Efectivul care poate lua parte la acest joc variază între 22-51 jucători. Minge de volei. fandare inspre inainte. precizia 2. Jucătorii se aşează în coloană de 4-5-6 (în funcţie de numărul lor) cu braţele lateral. conducătorul jocului va indica prin fluier întoarcerea coloanei spre stânga sau spre . de mâini apucaţi. Jocul se desfăşoară pe teren plat sau în sală.1. Ducerea bratului indeminatic inspre inapoi. mingi de tenis 4. Viteza de executie. Pe grupe 3. Regulile jocului sunt spuse de la inceputul jocului de catre purtatorul de joc.

Jucătorii se împart pe perechi. Prinderea adversarului 6. 1. nu e permis ca acestia sa se impinge sau sa-si puna piedica. Alergare 5. sfoară. Cei doi nu au voie sa treaca dintr-un culoar pe celalat doar pe la capetele acestora. Dezvoltarea vitezei de deplasare 2.dreapta după cum se stabileşte de la început. acestuia putem da o minge medicinala sa o transporte. primele perechi din ambele echipe pornesc spre linia de . 7. Jucătorii care formează o pereche se aşează unul lângă celălalt. Când se dă plecarea. Pe culoare 3. iar la 20-40 m în faţă se trasează o linie de întoarcere. panglici sau altceva se poate folosi pentru legat. iar ca materiale sunt necesare batiste. 14. perechile se aşează prin flanc în spatele unei linii de plecare. Nu e nevoie de material 4. Perechile se împart în două echipe egale (ca număr de perechi). Daca urmaritul dezvolta o viteza mai mare dacit urmaritorul. formând în felul acesta culoare cu alt sens se deplasare. Cei doi elevi nu au voie să treacă dintr-un culoar în altul decât pe la capetele acestora. In cadrul fiecărei echipe. despărţind pe urmărit de urmăritor. îşi leagă picioarele din interior şi se prind de umăr. în număr egal cu jumătate din efectivul jucătorilor.Cursa pe trei picioare Pentru acest joc este nevoie de un teren plat sau de o sală.

vitezei de deplasare 2. După ce au depăşit-o. jaloane 4. La intoarcere se alearga cu spatele pina la jumatatea terenului dupa care urmeaza alergare cu fata 8. Alregare cu membrul inferior drept legat de al coechipierului pina la linia de intoarcere si alergare inapoi cu membrele inferioare dezlegate 6. Deoarece sunt legati de membrele inferioare sunt obligati intrun fel sa isi dezvolte coordonarea . Reguli: . Doua sfori. perechea următoare pleacă în cursă numai după ce ultimul jucător din perechea anterioară e atins cu mâna. îşi dezleagă picioarele şi se întorc alergând în mod obişnuit. Alergare 5. In doua siruri pe perechi 3. Câştigă echipa care termină prima. lovesc fiecare mâna jucătorilor din perechea următoare şi apoi trec la spatele şirului.perechea următoare pleacă în cursă numai după ce ultimul jucător din perechea anterioară e atins cu mâna. 1. 7.întoarcere. Dezvoltarea coordonarii.

4. 5. iar restul jucătorilor formează un cerc cu raza de 4-5 m. Aceştia primesc o minge.Mingea la turn Din 3 beţe de cel puţin 1 m legate la mijloc între ele cu o sfoară. Cel vinovat de astfel de aruncări poate fi eliminat din joc. atunci când păzitorului îi este greu să mai intervină. Pentru a deruta mai uşor pe păzitor. 2.15. . Se va atrage atenţia că reuşita dărâmării turnului depinde în mare măsură de acţiunea colectivă a jucătorilor care constă în pase rapide şi derutante pentru păzitor. precizia In cerc Trei bete. Dacă păzitorul răstoarnă singur turnul. Dezvoltarea vitezei de executie. care reprezintă „turnul”. Aruncarea mingii în turn nu trebuie să fie atât de puternică încât să accidenteze pe păzitor. o sfoara. Jocul constă în aceea că jucătorii din cerc caută să dărâme turnul. Din efectivul de 10-20 de jucători se alege un „păzitor” al turnului. minge Ducerea bratului indeminatic dinspre inapoi spre inainte Lovirea si darimarea turnului 6. 7. El trece pe lângă turn. 3. jucătorii pasează mingea între ei. el schimbă rolul cu ultimul jucător care a atins mingea. Grupul care este format in forma de cerc cu ajutorul acestui joc vor dezvoltam in proporti mai mari precizia I viteza de executie pe cind jucatorul care este in mijlocul cercului va dezvolta viteza de reactive in momentul cind este expus riscului ca turnul sa fie lovit. Acel jucator care rateaza si nu a reusit sa darime turnul in momentul cind a lovit cu mingea devine el pazitor.reactie. se improvizează un trepied. 8. 1. care se întrerupe în permanenţă în traiectoria mingii. lovindu-l cu mingea. căutând să arunce prin surprindere şi în momentul cel mai favorabil.

Daca mingea a iesit lateral din tunel. Mingile cu care se joaca trebuie sa fie de dimensiuni si greutati egale. Dezvoltarea vitezei 2. 2 mingi 4. Ultimul din coloana o prinde. in timp ce toti ceilalti se retrag pe semnul urmator. terminandu-se cand echipa ajunge din nou in formatie initiala.16. . Trecerea mingi printer picioare 6. Fiecare jucator se gaseste pe cate un semn. 1. pe primul semn. Jocul continua. va fi culeasa de jucatorul care a lasat-o sa iasa si repusa de acelasi jucator dup ace si-a reluat locul in formative 7.Mingea prin tunel Jucatorii sunt impartiti in doua echipe si asezati in coloana de cate unul. La semnal jucatorul din capatul coloanei rostogoleste o minge printre picioarele celorlalti jucatori din coloana. Aplecarea trunchiului 5. cu picioarele mult departate. Pe echipe 3. Jucatorii sunt obligati sa pastreze in permanenta distant de un brat intins de cel din fatal lor iar la fiecare intrare a mingii in tunel primul jucator din coloana ca si ultimul trebuie sa respecte liniile trasate pentru ei. In aces caz se va tinea cont de ordinea in care ele termina jocul. Se pot folosi mingi de baschet sau de fotbal.jocul se poate repeat e mai multe ori clasamantul final obtinindu-se prin insumarea punctelor obtinute de fiecare echipa. fuge cu ea in fata si se aseaza in capul coloanei. Castiga echipa care termina prima. Daca sunt mai multi jucatori si dispinem de mai multe mingi se pot forma 3-4 echipe. la distanta de doi pasi unul de celalalt.

Rasucirea trunchiului spre stinga si spre dreapta 5. 1. indiferent de locul in care se gasesc in momentul acela celelalte mingi. Jucatorul care este prins de doua mingi deodata este penalizat cu un punct. 17. Dupa reluarea jocului. trebuie imediat pasata. plasate la distante egale in cercul jucatorilor. Mingi 4. cu intervale de 2 – 3 pasi intre ei si sunt puse in joc intre doua si patru mingi. din acelasi loc. Jocul atinge obiectivul deoarece ii pune pe elevi sa execute sub forma de competitive sarcina jocului.Mingile in cerc Toti jucatorii formeaza un cerc. Cel care pierde mingea. transmiterea se executa in sens invers. La semnal incepe transmiterea cat mai rapida a mingilor in acelasi sens. Jocul se poate incepe cu doua mingi iar dupa ce jucatorii sau obisnuit cu prinderea si pasarea lor se poate introduce si a treia minge. Castigator este acela care are cat mai putine sau niciun punct de penalizare. Transmiterea mingii dal a un jucator la celalalt 6. In cerc 3. ele urmarindu-se un ape cealalta. Dezvoltarea vitezei 2. o readuce rapid in joc. Odata jocul inceput nu se permite tinerea mingii in mina. cel care scapa minge trebuie sa o culeaga si sa continue jocul 7. .8.

Jucatorul care are mingea isi alege pe unul dintre cei raspanditi pe teren. Cel din mijloc arunca mingea vertical in sus si striga un numar. stai !’’ – semnal la care toti jucatorii. iar jucatorul cu mingea incearca sa-l loveasca.minge. 18. Pinderea mingii inainte ca aceasta sa cada la sol si incercarea lovirii unui coechipier cu mingea . se opresc acolo unde se gasesc. Dezvoltarea vitezei 2. Jocul respectiv ii pune pe elevi sa fie atenti si sa trabsnita cu cea mai mare viteza mingea la coechipierul din singa respectiv dreapta pentu a evita penalizarea. In clipa in care a prins-o. primeste un punct. Unul dintre ei sta in mijlocul cercului cu o minge in mana. Cel strigat fuge imediat si cauta sa prinda mingea.8. In cazul in care nu-l loveste. jocul va fi reiceput de acela pe care l-a tintit. au fiecare cate un numar. care intre timp au fugit in toate directiile. Alergare 5. In cerc 3. O minge de volei 4..Minge stai Jucatorii formeaza un cerc mare. dar nu l-a nimerit. Daca l-a lovit. Cel indicat se intoarce cu spatele. 1. Copiii care formeaza cercul. striga : .

formeaza un cerc tinandu-se de maini. In timp ce cercul se invarteste. reactia In cerc Nu sunt necesare materiale Alergare . in pozitia ghemuit cu capul intre maini. iar ursul se ridica si-i urmareste. Daca esti prevazator. mai putin unul.Ursul doarme Jucatori – colectivul unei clase Loc – sala. 8. Dezvoltzrea vitezei.. Prin jocul respectiv se va atinge obiectivul urmarit in cazul nostru viteza deoarece elevi nu vor sa fie atinsi de minge si vor accelera pe cit posibil e mai mult 19. A uitat bietul de foame De el poti scapa usor. in momentul care se striga “minge stai” toti jucatorii ramin pe locul unde erau. Se poate indica si inca o varianta de joc care se poate juca in felul urmator: detinatorul mingii face doi pasi spre jucatorul care vrea sa il loveasca. mingea trebuie sa loveasca din zbor jucatorul si nu dupa ce a atins solul 7. toti copiii fug si se raspandesc pe teren. este interzi sa se striga “minge stai” inainte ca ceasta sa fi cazut pe sol. 3. avind voie sa se fereasca de minge miscind corpul.’’ Dupa ultima silaba. cautand sa prinda pe unul dintre ei. Jucatorul ramas . copiii canta : . Acesta ramine cu fata spre el. 4. curte Toti jucatorii. 1. mai accentuata. ursul doarme.Ursul doarme.. teren de joc. Daca totusi si-a deplast pidioarele se considera ca a fost lovit chir daca aruncarea in realitate a fost ratata. daca vreunul continua sa fuga din acel moment va fi obligat sa faca inspre acel care are mingea de doua ori atiti pasi citi facuse din punctul de oprire. Daca mingea azvirlita in sus iese din afara cercului va fi aruncata din nou de acelasi jucator. 2.6.ursul ‘’ sta in mijlocul cercului. jucatorul care prinde mingea este obligat sa ramina pe loc de unde a strigat”minge stai” si de acolo sa caute sa loveasca pe alt jucator.

Dezvolatrea vitezei. iar puii din curte incearca sa se apropie de ea. Vulpea intra in vizuina. In grup .. vulpea intra in vizuina si jocul se reia. se poate delimita terenul de joc pentru a putea ursul sa prinda mai repede pe jucatori. Se alege un jucator mai rapid. Vulpe schioapa. restul distantei. sunt vazuti aproape si atunci iese din vizuina. caruia i se incredinteaza rolul vulpii.De-a vulpea schioapa Intr-un colt al salii de gimnastica sau al terenului se traseaza un cerc care reprezinta vizuina vulpii. Prinderea unui elev din grup 6. Ceilalti reprezinta puii. In momentul in care puii se afla in siguranta in curte. Nu ne prinzi. preia rolul vulpii.5.dar puii speriati fug spre curte. Cel ajuns de vulpe si atins inainte de a ajunge in dreptunghi. indeminarea 2. parcurgand-o in sarituri intr-un picior intr-un picior incercand sa prinda vreun pui.curtea. 7. devine ajutorul ei. Ultimul jucator prins. ‘’ In incercarea de a se apropia cat mai mult de vulpe.Vulpe schioapa. 1. Jucatorii nu au voie sa fuga pana nu se pronunta ultima silaba. In afara vizuinii are voie sa faca doar trei pasi. 20. Ursul se schimba dupa 2 jocuri. La o distanta de 20 de pasi de vizuina se deseneaza un dreptunghi. Pe drum ii striga : .

vor ca lovind adversarul cu umarul. Jocul se poate desfasura sub forma de concurs. intrucit face mai multi este penalizata cu un punct si daca iantre timp a prins vreun pui se anuleaza. Inca o variant se poate aduga si anume “vulpea” primi trei pasi sa ii faca cu fata dupa care urmeaza alergare cu spatele. Pe echipe . In lupta pe care o executa sarind pe un picior .se perechi cu cei ramasi in cursa. colectivul fiind mixt. Cel care a asezat primul piciorul jos. a pierdut. 1. Deoarece pot fi si doua vulpii incluse in joc viteza de alergare va creste si aceasta va contribui la atingeri obiectivului propus 21. fete si baieti vulpea are voie sa atinga “puii” doar pe umar. Nu se admite lovirea cu cotul. capul sau mainile. 7. Conuri Alergare Prindera unui coechipier inainte ca acesta sa intre in zona interzisa Vulpea are voie sa faca doar trei pasi. 4. formandu. stau pe doua randuri fata in fata. 6. sa-l oblige sa lase jos piciorul indoit. Jocul se aplica numai la baieti.3. Jocul poate avea si doua vulpii aceasta insemnind ca jocul va fi mai dynamic si va impune “puilor” sa fie mai atenti si presupune s o viteza mai mare de alergare spre curte. impartiti in doua echipe dupa inaltime si greutate. 8. la interval de 2 – 3 pasi. 5. Dezvoltzrea fortei 2.Lupta cocosilor Jucatorii.

In coloane cite doi 3. Pentru ca toti jucatorii sa depuna acelasi efort. deoarce jocul se executa cu saritura pe un picior se dezolta forta membrelor inferioare 22. iar celalalt cu spatele inainte. Dezvoltarea fortei 2. impartiti in coloane de cate doi. de la semnalul de incepere si pina la retragerea inapoia linilor de atac nu este voie sa se faca deplasari decit pe un picior. schimba locurile. lasandu-se mai mult tras pana la un perete. Ei alearg astfel – unul cu fata. prizonierii se pot numara dipa fiecare repriza. Jucatorii se aseaza spate in spate. in timpul unei reprize nu este voie sa se schimbe piciorul. sunt asezati in spatele unei linii de plecare. cu bratele prinse reciproc la nivelul cotului.3. un jucator nu poate fi atacat decit din fata 7. Lovirea cu umarul in umarul adversarului 6. iar la intoarcere. numarul reprizelor si durata lor se stabilesc in functie de virsta si posibilitatile jucatorilor. jocul reluindu-se da fiecare data cu efectivul complet 8. Saritura pe un picior 5. Nu e nevoie de meateriale 4. Conuri .Cursa spate in spate Copiii. 1. Se va recomanda copiilor sa schimbe piciorul in fiecare repriza.

Tinta miscatoare Terenul delimitat este impartit in doua. este recomandabil ca cei doi care formeaza echipa sa fie de aceasi inaltime si geutate. . Nu este permisa sa se execute alergare latrala. Copiii se impart in doua echipe egale si fiecare ocupa cate o jumatate de teren.4. La semnal. 8. un jucator trbuie sa fie tot timpil cu fata spre directia de alergare si unul cu spatele. Jucatorul lovit este penalizat cu un punct. o pereche se considera sosoita cind ambii jucatori u trecut de linia de sosire 7. Prin jocul respectiv se dezvolta forta la nivelul membrelor superioare 23. Echipele isi pregatesc un numar cat mai mare de bulgari de zapada (mingi mici). fiecare cautand sa loveasca cat mai multi adversari. Alergare 5. Alergare spate la spate cu bratele prinse reciprocla nivelul coatelor 6. ambele echipe incep sa traga. Jocul se recomanda pentru baieti.

Se stabileste un anumit timp de joc. Pentru a cistiga o echipa este bine ca aceasta sa depisteze jucatorii din echipa adversa care se deplaseaza cel mai putin in teren si pe acestia sa ii marcheze cu mingea 8. Aruncarea cu mingea in terenul advers si lovirea unui individ din echipa adversa 6. Forta. Mingi de tenis sau de handbal 4. azvirlire 5. Fiecare jucator are dreptul la numai o singura aruncare pe tura. Nimeni nu are voie sa depaseasca linia de mijloc. nu e permis sa treaca linia care desparte derenurile – linia de centru 7. Aruncare.Florile si albinele . Loviturile raman punctate. iar echipa castigatoare este cea care pierde cei mai putini jucatori. 1. Fiind ternul de dimensiuni mai mari elevi au nevoia de o forta mai mare de azvirlire a mingii si prin aceasta ei isi dezvolta forta membrelor superioare dar si a intregii musculaturi 24. indeminare 2. chiar si atunci cand sunt respinse cu palma. Pe echipe 3.

Dezvoltarea indeminarii 2. in loc de coronita se pot folosi si sapci sau caciuli. nu au voie sa le arunce. care au pe cap cerculete de flori sau de carton colorat.In mijlocul terenului se traseaza un cerc pe marginea caruia se aseaza jumatate din copii (florile). alearga prin curte dand din brate. 8. Acest joc va indeplini sarcina motrica ceruta deoarece necesita indeminare in timpul schimbului de roluri . Pe grupe 3. La comanda vin si iau locul florilor. Acest joc se propune virstelor mai mici de elevi. Coronitele de pe capul florilor nu au voie sa cada pe jos. Jocul se repeta de mai multe ori. Schimbarea rolurilor din “albine” in “flori” si invers 6. punandu-si coronitele pe cap. alergare 5. Mers. trebuie puse pe cap la albinute 7. 1. cealalta jumatate – albinele. Cerculete de flori 4. in schimb vor fi penalizati cu un punct.

Alergare 5. Nu e permis ca mingea sa cada la sol. Daca colectivul este mai numeros este recomandabil un teren mai mare de joc. copiii alearga spre minge. Alergare. 1. tragerea sau lovirea adversarului 7.Hustiulucul Copiii se afla pe un teren de handbal si sunt impartiti in doua echipe – fiecare sta pe linia de fund a celor doua porti –fata in fata. Nu este voie sa se alerge cu mingea in mana mai mult de 3 – 5 pasi si nici sa se prinda adversarul in brate sau sa i se dea peste mana. . La comanda. deoarece aceasta avind forma mai ovala este mai greu de pasat si de prins tot odata. O minge 4. Castiga echipa care a pus mingea in terenul advers de cele mai multe ori.se poate juca si su monge de ruigbi deoarece in acest fel jocul poate fi mai atractiv 8.nu e permisa impingerea. Mingea se afla la mijlocul terenului.ea trebuie pusa pe sol. indeminarii 2. Pe grupe 3. Echipa care intra in posesia mingii o paseaza intre ei si incearca sa o aseze cu mana dincolo de linia de fund a terenului pe care a stat echipa adversa la inceputul jocului. intrare in posesia mingii si depunerea ei in terenul advers 6. Dezvoltarea vitezei. nu scapata.25. Jocul cu mingea de ruigbi necesita o indeminare mai mare a jucatorilor decit daca se joaca cu o minge de volei sau handbal.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->