1.

Formele
Copii sunt impartiti in 4 echipe egale ca numar, adunate de-a lungul celor patru laturi ale salii- teren. Pentru toata durata a jocului locurile copiilor raman neschimbate. Se deseneaza pe centrul salii cite 4 figuri geometrice ( cercuri, patrate,) ,4 patrate, 4 cercuri dispuse diferit. Se indica varianta de deplasare a elevilor, mers sau alergare usoara. La semnalul de incepere copii se deplaseaza pe laturile salii pastrand o distanta intre ei deja stabilita. In timpul acesta profesorul striga numele unei figuri. Ex. “cerc” . Atunci copii alearga sa ocupe cercurile fara sa se inghesuie. Cei ramasi se intorc la echipele lor urmand sa se deplaseze in ritmul indicat de professor, pina acesta nu striga numele alte figuri. Jocul continua in acest fel pina au fost strigate toate figurile. Pierzatorii sunt acei elevi care nu au reusit sa ocupe un loc in figurile de pe teren.

1. Dezvoltarea vitezei de reactie 2. Pe echipe 3. Cercuri de gimnastica, saltele de judo 4. Alergare cu pendularea gambei inainte , inpoi, pas sarit, pas saltat 5. Ocuparea locurilor in formele geometrice 6. Nu au voie sa impinga, sa traga,sa tina, sa impiedice, nu e voie sa se alerge in sensul invers al alergarii 7. In functie de numarul elevilor se formeaza grupe in asa fel sa functioneze jocul 8. Acest joc are in componentele sale elemente din scoala alergarii si sariturii ceea ce face parte din partea pregatitoare a lectiei

2.Mal si lac
Se deseneaza un cerc pe sol. Interiorul cercului reprezinta lacul iar exteriorul, conturul lacului – malul. Conducatorul jocului da semnalul de incepere iar elevii alearga cu pendularea gambei inapoi pe “MAL”. Daca spune “LAC”, toti elevii intra in interiorul cercului adica in “lac” . Aflindu-se in “LAC” elevi continua alergare cu genunchii la piept. Se da camanda din nou “MAL” elevi trebuie sa paraseasca “LACUL “ si sa iasa pe mal.Ultimul elev care a ramas in “LAC” este penalizat cu un punc. Intrucit profesorul striga “MAL” din nou si unul din elevi Intra in “LAC” de asemeni este penalizat. Invingatorul este acela care ramine fara penalizare .

1. Viteza de reactie 2. Colectiv 3. Jaloane 4. deplasare 5. Reactia la semnul profesorului, captarea atentiei 6. Nu au voie sa impinga, sa traga,sa tina, sa impiedice 7. In functie de numarul colectivului se poate mari si micsora cercul, se pot schimba formele de mers sia alergare 8. Jocul este potrivit deoarece se trece prin formele de mers si alergare care face parte din partea pregatitoare a lectiei

Dintre jucatori se alege un postas care va sta in interiorul cercului mare.3. Posta merge Stind in forma de cerc la un interval de 2-3 m unul de celalalt. deplasare 5. postasul incearca sa ocupe unul din cele doua locuri ramase pentru un moment libere. fiecare jucator isi traseaza in jurul lui cite un cerc cu diametrul de un pas. striga la un moment dat : “posta merge de la.la” indicind doua din localitatile atribuite jucatorilor. schimbarea se face numai intrei cei doi jucatori vizati. Jucatorul care ramine fara loc devine postas si jocul continua.. La acest semnal cei doi jucatori sunt obligati sa isi schimbe locurile intre ei. Ocuparea locurilor 6. Fiecare jucator primeste denumirea unei localitati cunoscute. Dezvoltarea vitezei de reactie 2. schimbul de locuri se efectueaza in maxim 5 secunde 7. Creta sau cercuri de gimnastica 4. In grup fara obiecte 3. 1. In icest timp. Jocul se poate usura inlocuind numele de localitati cu numere . Alergare.

Cel lovit fuge in jurul cercului in sens invers. Al doilea ajuns continua sa ocoleasca cercul in continuare. Nu avem materiale suplimentare 4. Cine ajunge primul ocupa locul ramas gol. In grup 3. alergare 5. Acesta ocoleste cercul in pas alergator ai la un moment dat loveste pe umar un jucator din cerc. Deplasare. Dezvoltarea vitezei de reactie 2.8. 1. Un singur jucator ramine in afara cercului.Ocupa locul Jucatorii sunt in numar de 15-20 asezati in forma de cerc cu fata unul la celalalt avind intervalul intre ei de doua brate. Ocuparea locului . Dezvolta viteza de reactie a elevilor dar si memoria ca au nevoie sa tina minte numele unei localitatii si aceasta ii face sa fie atenti 4.

Astfel la locul intilniri celor doi in timp ce learga spre locul din cerc ramas gol cei doi jucatori trebuie sa execute anumite miscari sau gesturi si anume : Sa-si dea mina unul celuilalt Sa se apuce de ambele miini si sa se invirteasca odata Sa faca trei genoflexiuni 7. Jocul este potrivit in privirea atingerii obiectivului dorit deoarece ii face pe elevi sa fie tot timpul atenti. restul jucatorilor imprastiindu-se pe tot terenul. Jucatorul ales incepe sa urmareasca pe ceilalti. Pentru a face jocul mai interesant sau atregator se pot introduce unele reguli noi. 5. 8. Gesturile sau miscarile stabilite la intilnire pot avea un caracter hazliu.6. Cel prins se preinde de mina cu cel care l-a urmarit si continua in continuare urmarirea. cautind sa prinda prin atingere pe unul dintre ei. Se va alge un jucator care incepe jocul. Daca lantul devine prea lung se poate imparti in doua. Jocul se tremina cind sunt toti jucatorii prinsi. Jocul este recomandat mai ales pentru fete si baieti. concentrate si “pe faza”. Invingator este acel jucator pe care l-au prin ultimul .Navodul “pescarii” De delimiteaza un teren de joc in forma de dreptunghi 10x20 m sau chiar mai mult. Pe masura ce sunt prinsi si alti jucatori se formeaza un lant adika “navodul”. care sa dispina buna dispozitie a coilectivului.

Prinderea unui individ din grup 6. Alergare 5. fiecare capatind un numar. Se explica jucatorilor care formeaza navodul ca pentru a prinde mai usor un jucator urmarit este nevoie ca unul din ei sa conduca intreg lantul alegind jucatorul care urmeaza sa fie prins 8. Dezvoltarea vitezei de deplasare 2. Numele cu sot formeaza o echipa iar nuerele fara sot alta . Prin jocul respectiv se dezvolta viteza de deplasare.1.Un jucator este prins doar atunci cind navodul este inchis in jurul lui sau cind este atins de jucatorii din extremele navodului 7. Nu e nevoie de material 4. ii obliga pe elevi sa eschiveze “navodul” in asa fel ca vor accelera alergarea 6. Prinde bastonul 15-20 de jucatori se pun in formatie de cerc cu fata spre interior. In grup 3. Ei se numara in continuare. Jucatorii prinsi in navod nu au voie sa se despreinda de miini Jucatori urmariti nu au voie sa iasa in afara terenului delimitat .

Prinderea batului inaite ca cesta sa cada la pamint 6. Reactie 5. Dezvoltara vitezei de reactie 2. Jucatorul al carui nume a fost strigat alearga spre baston si incearca s ail apuce inainte ca acesta sa cada la pamint. Daca a reusit sa il prinda aduce un punct echipei sale dupa care revine la locul sau. Echipa invingatoare este aceea care a achizitionat un anumit numar de puncte stabilit de la inceputul joculul . Din nou conducatorul sprijina bastonul pe pamint si jocul continua. Conducatorul va striga in asa fel numerele incit fiecarui jucator sa-I revina aproximativ acelasi numar de incercari. 1. Daca elevii isi vor dorii victoria in acest jos desigur ca ei vor sta treji cea ce rezulta ca vor dezvolta reactia . In cerc cu fata spre interior 3.echipa. El sprijina bastonul cu un capat de pamint iar celalalt il tine cu mina ina asa fel incit bastonul sa stea pe verticala. distanta jucatorilor de centru va fi in functie de virsta si de pregatirea colectivului 8. Conducatorul va striga alternative cind un numar cu sot cind unul fara 7. conducatorul se va retrage in asa fel sa nu impiedice pe jucatroul striga sa ajunga la baston. Un bat de 1 m lungime 4. Conducatorul jocului striga un numar si imediat dupa aceasta se retrage la o parte luind mina de pe baston. In central cercului se afla conducatorul echipei avind un bat de aproximativ 1m lungime.

Pe doua grupe 3. jaloane 4. Doua cercuri de gomnastica. Echipa invingatoare este aceea care a terminat prima. Materielele necesare pentru acest joc sunt doua cercuri mari de gimnastica. La acest joc poate lua parte un colectiv de 10. Viteza. il ridica la nivelul taliei si tinindu-l astfel alearga pina la obstacol asezat la distanta respectiva. Jucatorii urmatori executa acelasi lucru. fiecare avind jucatorii asezati in flanc cite doi. In fata fiecarei echipe la o distant de 10 metri se aseaza un obstacol care trebuie ocolit. Atunci cind jucatorii intra in cerc cei doi vor sta fata in fata si vor alerga cu pas adaugat 7. La semnalul de incepere dat de conducatorul jocului prima pereche din fiecare sir intra in cerc. Jucatorii ajunsi la linia de plecare scot cercul.20 de jucatori. 1. il ocolesc si se intorc inapoi.7. astfel cu mina dreapta vom tine cercul de gimnastica la nivelul bazinului iar cu mina stinga vom tine mingea medicinal la nivelul toracelui . Viteza de deplasare 2.Cursa in cercuri Colectivul se imaprte in doua echipe egale. Alergare in cercul de gimnastica cu ocolorea obstacolului 6. iar in fata primului jucator din fiecare sir se aseaza pe linia de plecare cercul respective. lasindu-l jos si asezindu-l pe linia de plecarede unde l-au luat si alearga la coada sirului. Pentru a ingreuia un pic jocul vom folosi si o minge medicinala. deplasare 5.

In doua grupe egale. La semnalul de incepere dat de conducator. Jocul consta in intrecerea intre cele doua siruri de a sari prin cerc cu “saritura iepurelui”. cei doi copii tinind cercul in plan vertical. Elevul care tine cercul nu are voie sa atinga solul cu cercul. la o inltime cit mai mica de la sol trec fiecare pe sirul lui de la primul pina la cel din urma.aceasta se repeat pina cind toti jucatorii au fost in posesia cercului. Jucatorul care a inceput jocul preia locul jucatorului din capatul sirului. Echipa invingatoare este aceea echipa care prima termina circuitul.8. 1. le trece prin cerc si se sprijina din nou pe podea si ridica ambele picioare pentru a le trece prin cerc. Fiecare copil sta ghemuit sprijinit cu miinile pe sol la o distant de 2m de cel din fata si de cel din spatele lui. Cind cercul a ajuns in dreptul unui jucator acesta ridica miinile de pe podea. Conducatorul jocului la inceputul jocului explica in ce consta “saritura iepurelui”. In acest fel cercul circula pina la jucatorul di capatul sirului unde acesta il preia si merge in fata sirului. Din fiecare echipa se allege cite un jucator care primeste cite un cerc mare de gimnastica si se plaseaza pe linia din fata a sirului respectiv. Cercuri de gimnastica 4. jocul este recomandabil pentru collective de copii pina la 10 ani. Totusi se poate folosi si la collective mai avansate unde jocul se poate ingreuia. elevii executind “saritura iepurelui” tot odata se atinge obiectivul respectiv . Trecera prin cergul de gimnastica prin metoda “saritura iepurelui” 6. Saritura iepurelui prin cerc Colectivul se imparte in doua parti egale pe doua siruri paralele. trecindu-se doua cercuri unu dupa altul sau cind cercul ajunge la sfirsitul sirului prin intoarcera copiilor la stinga imprejur si repetarea cursei pe sens invers 8. nu este permis ca la trecere prin cerc jucatorul sa atinga cu partea fesiera cercul. pe doua siruri paralele 3. Saritura 5. Saritura prin cerc 2. Obiectivul urmarit find saritura prin cercul de gimnastica. in schimb va fi penalizat 7.

Pentru a juca acest joc este necesar ca colectivul sa aibe o dezvoltare fizica cit de cit acceptabila pentru a putea efectua jocul.Greutatea peste stacheta Pentru acest joc este nevoie de o greutate de 4 kg pentru fete si 5 kg pentru baieti. Durata jocului va fi 2-3 reprize a 1-2 ture ( un tur insemnind cind fiecaruia i-a venit rindul de aruncare) cu schimbarea terenului dupa fiecare repriza Cistiga echipa care dupa cele doua reprise a acumulat cele mai putine puncte negative 7. Dezvoltarea fortei Pe doua grupe Conuri.a. jucatorii echipelor fiind numerotati. Jucatorul nr1 al echipei care incepe jocul se aseaza pe linia de aruncare si de pe loc efectueaza o aruncare peste stacheta in terenul advers insemnindu-se locul de cadere a greutatii. 5.9. stachete Aruncearea greutatii Aruncarea greutati peste stacheta Urmatoarrele greseli se penalizeaza cu un punct a)aruncarea care nu atecut peste stacheta b)aruncarea care a cazut in afara linilor laterale ale terenului marcat In ambele cazuri greutatea se pune de le linia de fund a terenului Aruncarea prea scurta se penalizeaza cu 3 puncte si jocul se reia de catre echipa adverse de la linia de aruncare. Intr-u cit nivelul ortei elevilor pe ensamblu este mai scazut sa pot scade si greutatile cu care se joaca sau se poate reduce inaltimea stachetei . greutati. Dupa efectuara aruncarii jucatorul se retrage la locul sau inapoia liniei de fund. 6. 3.1 a echipei adverse care va arunca greutatea de la locul de cadere a cesteia inapoi in ternul advers. 4. stilpi. Urmeaza la rind jucatorul nr. Colectivul se imparte in doua echipe si fiecare din ele se alinieaza la una din liniile de fund. Deasupra liniei de cuntru si paralel cu ea se aseaza o stacheta sprijinita pe stilpii de saritura la o inaltime de 2-3m si de fiecare parte e ei se treseaza o linie de aruncare. Urmeaza la aruncare jucatorul nr.2 al primei echipe s. 2. Terenul sa fie 12x3m si se impate in doi parti egale 6x3m . 1. doi stilpi pentru saritura cu prajina si doua stachete.d.m.

indoire 5. Jocul poate fi jucat de baieti de la virsta de 14 ani in sus. Exercitiul respectiv ar fi mai interesant si mai bine ar prinde la clasele 8-a. stind pe banca se apleaca spre stinga pentru a apuca banca de alaturi cu ambele miini.fortei. In timpul jocului nu este voie sa se coboare de pe banca trcerea facindu-se direct pe de o banca pe cealalta. La fixarea numarului de jcatori dintr-o echipa se va tinea cont de virsta lor. Ca material se folosesc 4 banci de gimnastica.8.vitezei de indeminare 2. Ridicarea bancii dinspre sting deasupra capului si punerea acesteia la sol pe partea dreapta 6. La comanda de incepere jucatorii urca pe banca de linga ei. In stinga fiecarei echipe si paralel cu ea se aseaza cite doua banci de gimnastica la distant de 20-30 de cm una de cealalta. o echipa dupa cealalta la odistanta de3-4m. Echipele se aliniaza prin flanc cite una. Jocul continua pina cind bancile au fost deplasate prin procedeul aratat la locul dinainte stabilit. o ridica deasupra capului si o lasa jos in partrea dreapta lor. 7.Val de banci Colectivul de elevi poate fi intre 10-20 de elevi care se impart in 5 echipe. 1. Jocul aviind character de concurs dezvolta viteza si indeminare la elevi . iar la virsta mai mare de 5. Imediat dupa aceasta trec in picioare pe aceasta banca apuca si trec in partrea dreapta banca ramasa libera. 9-a unde copii vor sa vina mai fortosi si acest joc le poate ajuta. Dezvoltarea. Aplecare. eventual 4 jucatori. Pe echipe 3. Banci de gimnastica 4. 8. Bancile pot fi trecute de partea cealalta la o distanta mai mica sau mai mare una de alta ne fiind insa permis a se pune piciorul pe sol. 10. La virsta mai mica echipa va fi de 6.

11. o predă celui aflat în spatele său. coordonarea Pe echipe 2 mingi Rulare din pozitia sezind. pe care o apucă cu gleznele şi. Câştigă echipa care execută mai repede. Primul jucător din fiecare echipă primeşte o minge. care aleargă cu ea în faţa echipei. dispuse în formaţie de şir. indeminarea. în sprijin cu mâinile pe sol. 5. Dezvoltarea vitezei de executie. împărţiţi în echipe de câte 6-10. spate. 1. făcând o rulare înapoi. 3. care o preia tot cu gleznele. Mingea este astfel transmisă până la ultimul jucător. adoptă poziţia şezând. 2.Banda rulantă Jucătorii. 4. omoplati Apucarea mingii cu gleznele si ducerea acesteia prin rulare pe omoplati ca coechipierul din spate .

Toţi jucătorii unei echipe capătă câte o minge mică. jucătorii nu au voie să se folosească de mâini.Nimereşte mingea Jocul poate fi organizat în sală sau pe teren. Apoi jucătorii celeilalte echipe. folosindu-se o minge de volei şi câte o minge mică la doi jucători. Fiind in pozitia sezind elevi dezvolta coordonarea si indeminarea la nivelul membrelor inferioare 12. culegând mingile. care se aliniază pe câte un rând. Jucătorii se împart în două echipe. în transmiterea mingii. 7. la 4-5 m de o parte şi de alta a mingii.. cu un efectiv de 10-40 de persoane. se totalizează punctele obţinute şi echipa care are mai multe puncte iese câştigătoare. ţinteşte cu mingea mică în mingea de volei suspendată. loviturile care nimeresc în mingea de volei se numără.6. pe rând. mingea trebuie transmisă din jucător în jucător. fiecare jucător din această echipă. fără a se omite unul. Pentru a face jocul mai interesant se poate juca pe timp. La semnalul de începere a jocului. Orice scapare a mingii este penalizata cu un punct. de o cracă etc. Mingea de volei se leagă cu o sfoară şi se atârnă de tavan. la o înălţime de 2 m de la pământ. sau il putem ingreuia daca in loc de mingea de fotbal folosim o minge medicinala sau daca dorim sa fie mai dificil jocu vom folosi mingea de ruigbi deoarece aceasta este mai dificil de preluat 8. aruncă şi ei la rândul lor. . După un număr de 3-5 rafale trase de fiecare echipă.

1. 8.Labirintul Efectivul care poate lua parte la acest joc variază între 22-51 jucători. fandare inspre inainte. Ducerea bratului indeminatic inspre inapoi. de mâini apucaţi. Când urmăritorul se apropie de cel urmărit. formând culoare în lungimea sau lăţimea terenului. pe parcurs se poate modifica jocul ca de ex. precizia 2. Dintre elevi se vor alege 2: un urmărit şi un urmăritor. nu este permisă depăşirea liniei de la care se arunca 7. Tintirea mingi de volei cu ajutorul mingii de tenis 6. Urmarirea mingi de volei de catre elevi ii ajuta pe respectivii sa isi dezvolte precizia si viteza de executie 13. Viteza de executie. conducătorul jocului va indica prin fluier întoarcerea coloanei spre stânga sau spre . ochirea mingii se face numai la semnal. Pe grupe 3. mingi de tenis 4. La semnal cei doi jucători se urmăresc alergând prin culoare. Jocul se desfăşoară pe teren plat sau în sală. Jucătorii se aşează în coloană de 4-5-6 (în funcţie de numărul lor) cu braţele lateral. aplecarea trunchiului 5. Minge de volei. mingea de volei se balanseaza cu o viteza mai mare find mai greu de nimerit. Regulile jocului sunt spuse de la inceputul jocului de catre purtatorul de joc.

Daca urmaritul dezvolta o viteza mai mare dacit urmaritorul. Când se dă plecarea. 1. 14. despărţind pe urmărit de urmăritor. îşi leagă picioarele din interior şi se prind de umăr. 7. sfoară.Cursa pe trei picioare Pentru acest joc este nevoie de un teren plat sau de o sală. Jucătorii care formează o pereche se aşează unul lângă celălalt. panglici sau altceva se poate folosi pentru legat. Prinderea adversarului 6. Dezvoltarea vitezei de deplasare 2. primele perechi din ambele echipe pornesc spre linia de . Cei doi elevi nu au voie să treacă dintr-un culoar în altul decât pe la capetele acestora. perechile se aşează prin flanc în spatele unei linii de plecare. nu e permis ca acestia sa se impinge sau sa-si puna piedica. Pe culoare 3. Perechile se împart în două echipe egale (ca număr de perechi). acestuia putem da o minge medicinala sa o transporte.dreapta după cum se stabileşte de la început. iar ca materiale sunt necesare batiste. în număr egal cu jumătate din efectivul jucătorilor. Nu e nevoie de material 4. formând în felul acesta culoare cu alt sens se deplasare. Cei doi nu au voie sa treaca dintr-un culoar pe celalat doar pe la capetele acestora. iar la 20-40 m în faţă se trasează o linie de întoarcere. In cadrul fiecărei echipe. Jucătorii se împart pe perechi. Alergare 5.

jaloane 4. Reguli: .întoarcere. 7. După ce au depăşit-o. Doua sfori. In doua siruri pe perechi 3. Alregare cu membrul inferior drept legat de al coechipierului pina la linia de intoarcere si alergare inapoi cu membrele inferioare dezlegate 6. vitezei de deplasare 2. perechea următoare pleacă în cursă numai după ce ultimul jucător din perechea anterioară e atins cu mâna. lovesc fiecare mâna jucătorilor din perechea următoare şi apoi trec la spatele şirului. Dezvoltarea coordonarii. Alergare 5. La intoarcere se alearga cu spatele pina la jumatatea terenului dupa care urmeaza alergare cu fata 8. Câştigă echipa care termină prima. 1. Deoarece sunt legati de membrele inferioare sunt obligati intrun fel sa isi dezvolte coordonarea . îşi dezleagă picioarele şi se întorc alergând în mod obişnuit.perechea următoare pleacă în cursă numai după ce ultimul jucător din perechea anterioară e atins cu mâna.

lovindu-l cu mingea. Se va atrage atenţia că reuşita dărâmării turnului depinde în mare măsură de acţiunea colectivă a jucătorilor care constă în pase rapide şi derutante pentru păzitor. 3. precizia In cerc Trei bete. minge Ducerea bratului indeminatic dinspre inapoi spre inainte Lovirea si darimarea turnului 6. 2. atunci când păzitorului îi este greu să mai intervină.Mingea la turn Din 3 beţe de cel puţin 1 m legate la mijloc între ele cu o sfoară. iar restul jucătorilor formează un cerc cu raza de 4-5 m.reactie.15. Din efectivul de 10-20 de jucători se alege un „păzitor” al turnului. 1. 7. care reprezintă „turnul”. se improvizează un trepied. . Jocul constă în aceea că jucătorii din cerc caută să dărâme turnul. Dacă păzitorul răstoarnă singur turnul. jucătorii pasează mingea între ei. Aruncarea mingii în turn nu trebuie să fie atât de puternică încât să accidenteze pe păzitor. Pentru a deruta mai uşor pe păzitor. 4. Acel jucator care rateaza si nu a reusit sa darime turnul in momentul cind a lovit cu mingea devine el pazitor. Grupul care este format in forma de cerc cu ajutorul acestui joc vor dezvoltam in proporti mai mari precizia I viteza de executie pe cind jucatorul care este in mijlocul cercului va dezvolta viteza de reactive in momentul cind este expus riscului ca turnul sa fie lovit. căutând să arunce prin surprindere şi în momentul cel mai favorabil. 5. Dezvoltarea vitezei de executie. el schimbă rolul cu ultimul jucător care a atins mingea. 8. Aceştia primesc o minge. El trece pe lângă turn. care se întrerupe în permanenţă în traiectoria mingii. o sfoara. Cel vinovat de astfel de aruncări poate fi eliminat din joc.

Trecerea mingi printer picioare 6. terminandu-se cand echipa ajunge din nou in formatie initiala. Castiga echipa care termina prima. Ultimul din coloana o prinde. 1. Daca mingea a iesit lateral din tunel.Mingea prin tunel Jucatorii sunt impartiti in doua echipe si asezati in coloana de cate unul. Jucatorii sunt obligati sa pastreze in permanenta distant de un brat intins de cel din fatal lor iar la fiecare intrare a mingii in tunel primul jucator din coloana ca si ultimul trebuie sa respecte liniile trasate pentru ei. cu picioarele mult departate. Daca sunt mai multi jucatori si dispinem de mai multe mingi se pot forma 3-4 echipe. fuge cu ea in fata si se aseaza in capul coloanei.16. La semnal jucatorul din capatul coloanei rostogoleste o minge printre picioarele celorlalti jucatori din coloana. 2 mingi 4. Aplecarea trunchiului 5. Se pot folosi mingi de baschet sau de fotbal. va fi culeasa de jucatorul care a lasat-o sa iasa si repusa de acelasi jucator dup ace si-a reluat locul in formative 7. Jocul continua. In aces caz se va tinea cont de ordinea in care ele termina jocul. Mingile cu care se joaca trebuie sa fie de dimensiuni si greutati egale. in timp ce toti ceilalti se retrag pe semnul urmator. . pe primul semn. Dezvoltarea vitezei 2. la distanta de doi pasi unul de celalalt. Fiecare jucator se gaseste pe cate un semn.jocul se poate repeat e mai multe ori clasamantul final obtinindu-se prin insumarea punctelor obtinute de fiecare echipa. Pe echipe 3.

In cerc 3. Jocul atinge obiectivul deoarece ii pune pe elevi sa execute sub forma de competitive sarcina jocului. Rasucirea trunchiului spre stinga si spre dreapta 5. indiferent de locul in care se gasesc in momentul acela celelalte mingi. 17.Mingile in cerc Toti jucatorii formeaza un cerc. Dezvoltarea vitezei 2.8. plasate la distante egale in cercul jucatorilor. transmiterea se executa in sens invers. ele urmarindu-se un ape cealalta. Castigator este acela care are cat mai putine sau niciun punct de penalizare. Dupa reluarea jocului. Jucatorul care este prins de doua mingi deodata este penalizat cu un punct. 1. din acelasi loc. Mingi 4. cel care scapa minge trebuie sa o culeaga si sa continue jocul 7. cu intervale de 2 – 3 pasi intre ei si sunt puse in joc intre doua si patru mingi. Transmiterea mingii dal a un jucator la celalalt 6. Jocul se poate incepe cu doua mingi iar dupa ce jucatorii sau obisnuit cu prinderea si pasarea lor se poate introduce si a treia minge. Cel care pierde mingea. . Odata jocul inceput nu se permite tinerea mingii in mina. o readuce rapid in joc. trebuie imediat pasata. La semnal incepe transmiterea cat mai rapida a mingilor in acelasi sens.

Unul dintre ei sta in mijlocul cercului cu o minge in mana. Jocul respectiv ii pune pe elevi sa fie atenti si sa trabsnita cu cea mai mare viteza mingea la coechipierul din singa respectiv dreapta pentu a evita penalizarea. Copiii care formeaza cercul. primeste un punct. Dezvoltarea vitezei 2. 1. stai !’’ – semnal la care toti jucatorii. dar nu l-a nimerit.8. Alergare 5. Jucatorul care are mingea isi alege pe unul dintre cei raspanditi pe teren. O minge de volei 4. Cel din mijloc arunca mingea vertical in sus si striga un numar. Cel strigat fuge imediat si cauta sa prinda mingea. In cazul in care nu-l loveste. au fiecare cate un numar.minge. Pinderea mingii inainte ca aceasta sa cada la sol si incercarea lovirii unui coechipier cu mingea . Cel indicat se intoarce cu spatele. In clipa in care a prins-o. In cerc 3. 18. iar jucatorul cu mingea incearca sa-l loveasca.. jocul va fi reiceput de acela pe care l-a tintit. se opresc acolo unde se gasesc.Minge stai Jucatorii formeaza un cerc mare. care intre timp au fugit in toate directiile. striga : . Daca l-a lovit.

Dezvoltzrea vitezei. Prin jocul respectiv se va atinge obiectivul urmarit in cazul nostru viteza deoarece elevi nu vor sa fie atinsi de minge si vor accelera pe cit posibil e mai mult 19. 4. reactia In cerc Nu sunt necesare materiale Alergare . mai accentuata. ursul doarme. curte Toti jucatorii.. Daca mingea azvirlita in sus iese din afara cercului va fi aruncata din nou de acelasi jucator. mingea trebuie sa loveasca din zbor jucatorul si nu dupa ce a atins solul 7.’’ Dupa ultima silaba. Daca esti prevazator. Se poate indica si inca o varianta de joc care se poate juca in felul urmator: detinatorul mingii face doi pasi spre jucatorul care vrea sa il loveasca.6. este interzi sa se striga “minge stai” inainte ca ceasta sa fi cazut pe sol. toti copiii fug si se raspandesc pe teren. avind voie sa se fereasca de minge miscind corpul. jucatorul care prinde mingea este obligat sa ramina pe loc de unde a strigat”minge stai” si de acolo sa caute sa loveasca pe alt jucator..ursul ‘’ sta in mijlocul cercului. 3. formeaza un cerc tinandu-se de maini. iar ursul se ridica si-i urmareste. daca vreunul continua sa fuga din acel moment va fi obligat sa faca inspre acel care are mingea de doua ori atiti pasi citi facuse din punctul de oprire. mai putin unul. 8. Acesta ramine cu fata spre el. Jucatorul ramas . in pozitia ghemuit cu capul intre maini.Ursul doarme Jucatori – colectivul unei clase Loc – sala. Daca totusi si-a deplast pidioarele se considera ca a fost lovit chir daca aruncarea in realitate a fost ratata. In timp ce cercul se invarteste. 2.Ursul doarme. teren de joc. A uitat bietul de foame De el poti scapa usor. copiii canta : . 1. cautand sa prinda pe unul dintre ei. in momentul care se striga “minge stai” toti jucatorii ramin pe locul unde erau.

curtea.. vulpea intra in vizuina si jocul se reia. Se alege un jucator mai rapid. In afara vizuinii are voie sa faca doar trei pasi. caruia i se incredinteaza rolul vulpii.5. Cel ajuns de vulpe si atins inainte de a ajunge in dreptunghi. 1. restul distantei. sunt vazuti aproape si atunci iese din vizuina. iar puii din curte incearca sa se apropie de ea. Prinderea unui elev din grup 6. se poate delimita terenul de joc pentru a putea ursul sa prinda mai repede pe jucatori. Dezvolatrea vitezei. In momentul in care puii se afla in siguranta in curte. 7. Pe drum ii striga : . Jucatorii nu au voie sa fuga pana nu se pronunta ultima silaba. parcurgand-o in sarituri intr-un picior intr-un picior incercand sa prinda vreun pui. Vulpe schioapa. 20. indeminarea 2. In grup . Nu ne prinzi. Vulpea intra in vizuina. preia rolul vulpii. Ceilalti reprezinta puii. Ursul se schimba dupa 2 jocuri. devine ajutorul ei. Ultimul jucator prins. La o distanta de 20 de pasi de vizuina se deseneaza un dreptunghi. ‘’ In incercarea de a se apropia cat mai mult de vulpe.dar puii speriati fug spre curte.Vulpe schioapa.De-a vulpea schioapa Intr-un colt al salii de gimnastica sau al terenului se traseaza un cerc care reprezinta vizuina vulpii.

Deoarece pot fi si doua vulpii incluse in joc viteza de alergare va creste si aceasta va contribui la atingeri obiectivului propus 21. Jocul se poate desfasura sub forma de concurs. a pierdut. la interval de 2 – 3 pasi. Inca o variant se poate aduga si anume “vulpea” primi trei pasi sa ii faca cu fata dupa care urmeaza alergare cu spatele. 1. 6.se perechi cu cei ramasi in cursa.Lupta cocosilor Jucatorii. stau pe doua randuri fata in fata. intrucit face mai multi este penalizata cu un punct si daca iantre timp a prins vreun pui se anuleaza.3. 5. 7. formandu. fete si baieti vulpea are voie sa atinga “puii” doar pe umar. impartiti in doua echipe dupa inaltime si greutate. 4. sa-l oblige sa lase jos piciorul indoit. Dezvoltzrea fortei 2. In lupta pe care o executa sarind pe un picior . Conuri Alergare Prindera unui coechipier inainte ca acesta sa intre in zona interzisa Vulpea are voie sa faca doar trei pasi. vor ca lovind adversarul cu umarul. Jocul se aplica numai la baieti. Nu se admite lovirea cu cotul. Cel care a asezat primul piciorul jos. capul sau mainile. colectivul fiind mixt. Jocul poate avea si doua vulpii aceasta insemnind ca jocul va fi mai dynamic si va impune “puilor” sa fie mai atenti si presupune s o viteza mai mare de alergare spre curte. 8. Pe echipe .

Saritura pe un picior 5. iar celalalt cu spatele inainte. Se va recomanda copiilor sa schimbe piciorul in fiecare repriza. Lovirea cu umarul in umarul adversarului 6. numarul reprizelor si durata lor se stabilesc in functie de virsta si posibilitatile jucatorilor.Cursa spate in spate Copiii. iar la intoarcere. Ei alearg astfel – unul cu fata. jocul reluindu-se da fiecare data cu efectivul complet 8. Conuri . sunt asezati in spatele unei linii de plecare. lasandu-se mai mult tras pana la un perete. de la semnalul de incepere si pina la retragerea inapoia linilor de atac nu este voie sa se faca deplasari decit pe un picior. Nu e nevoie de meateriale 4. prizonierii se pot numara dipa fiecare repriza. In coloane cite doi 3. impartiti in coloane de cate doi. un jucator nu poate fi atacat decit din fata 7. Dezvoltarea fortei 2. Pentru ca toti jucatorii sa depuna acelasi efort. deoarce jocul se executa cu saritura pe un picior se dezolta forta membrelor inferioare 22. 1. cu bratele prinse reciproc la nivelul cotului.3. in timpul unei reprize nu este voie sa se schimbe piciorul. schimba locurile. Jucatorii se aseaza spate in spate.

Copiii se impart in doua echipe egale si fiecare ocupa cate o jumatate de teren. 8. o pereche se considera sosoita cind ambii jucatori u trecut de linia de sosire 7. Prin jocul respectiv se dezvolta forta la nivelul membrelor superioare 23. fiecare cautand sa loveasca cat mai multi adversari. Alergare spate la spate cu bratele prinse reciprocla nivelul coatelor 6.4. Nu este permisa sa se execute alergare latrala. Alergare 5. Echipele isi pregatesc un numar cat mai mare de bulgari de zapada (mingi mici). Jucatorul lovit este penalizat cu un punct. Jocul se recomanda pentru baieti. un jucator trbuie sa fie tot timpil cu fata spre directia de alergare si unul cu spatele. este recomandabil ca cei doi care formeaza echipa sa fie de aceasi inaltime si geutate.Tinta miscatoare Terenul delimitat este impartit in doua. . ambele echipe incep sa traga. La semnal.

nu e permis sa treaca linia care desparte derenurile – linia de centru 7. Aruncare. 1.Florile si albinele . indeminare 2. Pentru a cistiga o echipa este bine ca aceasta sa depisteze jucatorii din echipa adversa care se deplaseaza cel mai putin in teren si pe acestia sa ii marcheze cu mingea 8. Nimeni nu are voie sa depaseasca linia de mijloc. Pe echipe 3. Fiind ternul de dimensiuni mai mari elevi au nevoia de o forta mai mare de azvirlire a mingii si prin aceasta ei isi dezvolta forta membrelor superioare dar si a intregii musculaturi 24. azvirlire 5. Fiecare jucator are dreptul la numai o singura aruncare pe tura. Aruncarea cu mingea in terenul advers si lovirea unui individ din echipa adversa 6. Mingi de tenis sau de handbal 4. Forta. Loviturile raman punctate.Se stabileste un anumit timp de joc. iar echipa castigatoare este cea care pierde cei mai putini jucatori. chiar si atunci cand sunt respinse cu palma.

Cerculete de flori 4. care au pe cap cerculete de flori sau de carton colorat. alearga prin curte dand din brate. nu au voie sa le arunce. Pe grupe 3. Jocul se repeta de mai multe ori. Mers. 8. cealalta jumatate – albinele.In mijlocul terenului se traseaza un cerc pe marginea caruia se aseaza jumatate din copii (florile). Schimbarea rolurilor din “albine” in “flori” si invers 6. trebuie puse pe cap la albinute 7. Dezvoltarea indeminarii 2. Acest joc va indeplini sarcina motrica ceruta deoarece necesita indeminare in timpul schimbului de roluri . punandu-si coronitele pe cap. alergare 5. 1. in loc de coronita se pot folosi si sapci sau caciuli. Acest joc se propune virstelor mai mici de elevi. La comanda vin si iau locul florilor. in schimb vor fi penalizati cu un punct. Coronitele de pe capul florilor nu au voie sa cada pe jos.

Dezvoltarea vitezei. indeminarii 2.ea trebuie pusa pe sol. copiii alearga spre minge. Alergare. La comanda. Alergare 5. Mingea se afla la mijlocul terenului.se poate juca si su monge de ruigbi deoarece in acest fel jocul poate fi mai atractiv 8. nu scapata. Nu este voie sa se alerge cu mingea in mana mai mult de 3 – 5 pasi si nici sa se prinda adversarul in brate sau sa i se dea peste mana. Daca colectivul este mai numeros este recomandabil un teren mai mare de joc. intrare in posesia mingii si depunerea ei in terenul advers 6. Castiga echipa care a pus mingea in terenul advers de cele mai multe ori. .nu e permisa impingerea. 1.25. tragerea sau lovirea adversarului 7. Pe grupe 3.Hustiulucul Copiii se afla pe un teren de handbal si sunt impartiti in doua echipe – fiecare sta pe linia de fund a celor doua porti –fata in fata. Echipa care intra in posesia mingii o paseaza intre ei si incearca sa o aseze cu mana dincolo de linia de fund a terenului pe care a stat echipa adversa la inceputul jocului. Jocul cu mingea de ruigbi necesita o indeminare mai mare a jucatorilor decit daca se joaca cu o minge de volei sau handbal. Nu e permis ca mingea sa cada la sol. deoarece aceasta avind forma mai ovala este mai greu de pasat si de prins tot odata. O minge 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful