1.

Formele
Copii sunt impartiti in 4 echipe egale ca numar, adunate de-a lungul celor patru laturi ale salii- teren. Pentru toata durata a jocului locurile copiilor raman neschimbate. Se deseneaza pe centrul salii cite 4 figuri geometrice ( cercuri, patrate,) ,4 patrate, 4 cercuri dispuse diferit. Se indica varianta de deplasare a elevilor, mers sau alergare usoara. La semnalul de incepere copii se deplaseaza pe laturile salii pastrand o distanta intre ei deja stabilita. In timpul acesta profesorul striga numele unei figuri. Ex. “cerc” . Atunci copii alearga sa ocupe cercurile fara sa se inghesuie. Cei ramasi se intorc la echipele lor urmand sa se deplaseze in ritmul indicat de professor, pina acesta nu striga numele alte figuri. Jocul continua in acest fel pina au fost strigate toate figurile. Pierzatorii sunt acei elevi care nu au reusit sa ocupe un loc in figurile de pe teren.

1. Dezvoltarea vitezei de reactie 2. Pe echipe 3. Cercuri de gimnastica, saltele de judo 4. Alergare cu pendularea gambei inainte , inpoi, pas sarit, pas saltat 5. Ocuparea locurilor in formele geometrice 6. Nu au voie sa impinga, sa traga,sa tina, sa impiedice, nu e voie sa se alerge in sensul invers al alergarii 7. In functie de numarul elevilor se formeaza grupe in asa fel sa functioneze jocul 8. Acest joc are in componentele sale elemente din scoala alergarii si sariturii ceea ce face parte din partea pregatitoare a lectiei

2.Mal si lac
Se deseneaza un cerc pe sol. Interiorul cercului reprezinta lacul iar exteriorul, conturul lacului – malul. Conducatorul jocului da semnalul de incepere iar elevii alearga cu pendularea gambei inapoi pe “MAL”. Daca spune “LAC”, toti elevii intra in interiorul cercului adica in “lac” . Aflindu-se in “LAC” elevi continua alergare cu genunchii la piept. Se da camanda din nou “MAL” elevi trebuie sa paraseasca “LACUL “ si sa iasa pe mal.Ultimul elev care a ramas in “LAC” este penalizat cu un punc. Intrucit profesorul striga “MAL” din nou si unul din elevi Intra in “LAC” de asemeni este penalizat. Invingatorul este acela care ramine fara penalizare .

1. Viteza de reactie 2. Colectiv 3. Jaloane 4. deplasare 5. Reactia la semnul profesorului, captarea atentiei 6. Nu au voie sa impinga, sa traga,sa tina, sa impiedice 7. In functie de numarul colectivului se poate mari si micsora cercul, se pot schimba formele de mers sia alergare 8. Jocul este potrivit deoarece se trece prin formele de mers si alergare care face parte din partea pregatitoare a lectiei

Dintre jucatori se alege un postas care va sta in interiorul cercului mare. striga la un moment dat : “posta merge de la. In grup fara obiecte 3..la” indicind doua din localitatile atribuite jucatorilor.3. postasul incearca sa ocupe unul din cele doua locuri ramase pentru un moment libere. schimbarea se face numai intrei cei doi jucatori vizati. La acest semnal cei doi jucatori sunt obligati sa isi schimbe locurile intre ei. Fiecare jucator primeste denumirea unei localitati cunoscute. schimbul de locuri se efectueaza in maxim 5 secunde 7. Jocul se poate usura inlocuind numele de localitati cu numere . deplasare 5. Jucatorul care ramine fara loc devine postas si jocul continua. Creta sau cercuri de gimnastica 4. Alergare. In icest timp. fiecare jucator isi traseaza in jurul lui cite un cerc cu diametrul de un pas. Posta merge Stind in forma de cerc la un interval de 2-3 m unul de celalalt. Ocuparea locurilor 6. 1. Dezvoltarea vitezei de reactie 2.

Dezvolta viteza de reactie a elevilor dar si memoria ca au nevoie sa tina minte numele unei localitatii si aceasta ii face sa fie atenti 4. Al doilea ajuns continua sa ocoleasca cercul in continuare. 1. Deplasare. Un singur jucator ramine in afara cercului. Cel lovit fuge in jurul cercului in sens invers. Ocuparea locului . Dezvoltarea vitezei de reactie 2. In grup 3.8.Ocupa locul Jucatorii sunt in numar de 15-20 asezati in forma de cerc cu fata unul la celalalt avind intervalul intre ei de doua brate. alergare 5. Cine ajunge primul ocupa locul ramas gol. Acesta ocoleste cercul in pas alergator ai la un moment dat loveste pe umar un jucator din cerc. Nu avem materiale suplimentare 4.

Pentru a face jocul mai interesant sau atregator se pot introduce unele reguli noi. 5. Astfel la locul intilniri celor doi in timp ce learga spre locul din cerc ramas gol cei doi jucatori trebuie sa execute anumite miscari sau gesturi si anume : Sa-si dea mina unul celuilalt Sa se apuce de ambele miini si sa se invirteasca odata Sa faca trei genoflexiuni 7. Cel prins se preinde de mina cu cel care l-a urmarit si continua in continuare urmarirea. Pe masura ce sunt prinsi si alti jucatori se formeaza un lant adika “navodul”. concentrate si “pe faza”. Jucatorul ales incepe sa urmareasca pe ceilalti. Daca lantul devine prea lung se poate imparti in doua. Se va alge un jucator care incepe jocul.Navodul “pescarii” De delimiteaza un teren de joc in forma de dreptunghi 10x20 m sau chiar mai mult. Jocul este recomandat mai ales pentru fete si baieti. care sa dispina buna dispozitie a coilectivului. Jocul se tremina cind sunt toti jucatorii prinsi. Invingator este acel jucator pe care l-au prin ultimul . cautind sa prinda prin atingere pe unul dintre ei. restul jucatorilor imprastiindu-se pe tot terenul.6. 8. Gesturile sau miscarile stabilite la intilnire pot avea un caracter hazliu. Jocul este potrivit in privirea atingerii obiectivului dorit deoarece ii face pe elevi sa fie tot timpul atenti.

Ei se numara in continuare. Prinderea unui individ din grup 6. Jucatorii prinsi in navod nu au voie sa se despreinda de miini Jucatori urmariti nu au voie sa iasa in afara terenului delimitat . In grup 3. Dezvoltarea vitezei de deplasare 2.1.Un jucator este prins doar atunci cind navodul este inchis in jurul lui sau cind este atins de jucatorii din extremele navodului 7. Numele cu sot formeaza o echipa iar nuerele fara sot alta . Se explica jucatorilor care formeaza navodul ca pentru a prinde mai usor un jucator urmarit este nevoie ca unul din ei sa conduca intreg lantul alegind jucatorul care urmeaza sa fie prins 8. ii obliga pe elevi sa eschiveze “navodul” in asa fel ca vor accelera alergarea 6. Nu e nevoie de material 4. Prinde bastonul 15-20 de jucatori se pun in formatie de cerc cu fata spre interior. Alergare 5. fiecare capatind un numar. Prin jocul respectiv se dezvolta viteza de deplasare.

In cerc cu fata spre interior 3. Prinderea batului inaite ca cesta sa cada la pamint 6. Daca elevii isi vor dorii victoria in acest jos desigur ca ei vor sta treji cea ce rezulta ca vor dezvolta reactia . In central cercului se afla conducatorul echipei avind un bat de aproximativ 1m lungime. Jucatorul al carui nume a fost strigat alearga spre baston si incearca s ail apuce inainte ca acesta sa cada la pamint. Conducatorul va striga in asa fel numerele incit fiecarui jucator sa-I revina aproximativ acelasi numar de incercari. El sprijina bastonul cu un capat de pamint iar celalalt il tine cu mina ina asa fel incit bastonul sa stea pe verticala. Dezvoltara vitezei de reactie 2. Din nou conducatorul sprijina bastonul pe pamint si jocul continua. Conducatorul jocului striga un numar si imediat dupa aceasta se retrage la o parte luind mina de pe baston. Daca a reusit sa il prinda aduce un punct echipei sale dupa care revine la locul sau. conducatorul se va retrage in asa fel sa nu impiedice pe jucatroul striga sa ajunga la baston.echipa. distanta jucatorilor de centru va fi in functie de virsta si de pregatirea colectivului 8. Conducatorul va striga alternative cind un numar cu sot cind unul fara 7. Un bat de 1 m lungime 4. Echipa invingatoare este aceea care a achizitionat un anumit numar de puncte stabilit de la inceputul joculul . 1. Reactie 5.

La acest joc poate lua parte un colectiv de 10. 1. fiecare avind jucatorii asezati in flanc cite doi. Jucatorii urmatori executa acelasi lucru. Pentru a ingreuia un pic jocul vom folosi si o minge medicinala. Doua cercuri de gomnastica. In fata fiecarei echipe la o distant de 10 metri se aseaza un obstacol care trebuie ocolit. La semnalul de incepere dat de conducatorul jocului prima pereche din fiecare sir intra in cerc. deplasare 5. il ocolesc si se intorc inapoi. il ridica la nivelul taliei si tinindu-l astfel alearga pina la obstacol asezat la distanta respectiva. Materielele necesare pentru acest joc sunt doua cercuri mari de gimnastica.7. jaloane 4. iar in fata primului jucator din fiecare sir se aseaza pe linia de plecare cercul respective. Viteza. Viteza de deplasare 2. Echipa invingatoare este aceea care a terminat prima. Pe doua grupe 3.20 de jucatori. Jucatorii ajunsi la linia de plecare scot cercul. Alergare in cercul de gimnastica cu ocolorea obstacolului 6. Atunci cind jucatorii intra in cerc cei doi vor sta fata in fata si vor alerga cu pas adaugat 7.Cursa in cercuri Colectivul se imaprte in doua echipe egale. lasindu-l jos si asezindu-l pe linia de plecarede unde l-au luat si alearga la coada sirului. astfel cu mina dreapta vom tine cercul de gimnastica la nivelul bazinului iar cu mina stinga vom tine mingea medicinal la nivelul toracelui .

In doua grupe egale. Saritura iepurelui prin cerc Colectivul se imparte in doua parti egale pe doua siruri paralele. jocul este recomandabil pentru collective de copii pina la 10 ani. Saritura prin cerc 2. Elevul care tine cercul nu are voie sa atinga solul cu cercul. Jucatorul care a inceput jocul preia locul jucatorului din capatul sirului. Jocul consta in intrecerea intre cele doua siruri de a sari prin cerc cu “saritura iepurelui”. Cind cercul a ajuns in dreptul unui jucator acesta ridica miinile de pe podea. elevii executind “saritura iepurelui” tot odata se atinge obiectivul respectiv . Fiecare copil sta ghemuit sprijinit cu miinile pe sol la o distant de 2m de cel din fata si de cel din spatele lui. Obiectivul urmarit find saritura prin cercul de gimnastica. La semnalul de incepere dat de conducator.8. Din fiecare echipa se allege cite un jucator care primeste cite un cerc mare de gimnastica si se plaseaza pe linia din fata a sirului respectiv. Echipa invingatoare este aceea echipa care prima termina circuitul. 1.aceasta se repeat pina cind toti jucatorii au fost in posesia cercului. Totusi se poate folosi si la collective mai avansate unde jocul se poate ingreuia. la o inltime cit mai mica de la sol trec fiecare pe sirul lui de la primul pina la cel din urma. Trecera prin cergul de gimnastica prin metoda “saritura iepurelui” 6. Conducatorul jocului la inceputul jocului explica in ce consta “saritura iepurelui”. In acest fel cercul circula pina la jucatorul di capatul sirului unde acesta il preia si merge in fata sirului. nu este permis ca la trecere prin cerc jucatorul sa atinga cu partea fesiera cercul. le trece prin cerc si se sprijina din nou pe podea si ridica ambele picioare pentru a le trece prin cerc. in schimb va fi penalizat 7. pe doua siruri paralele 3. trecindu-se doua cercuri unu dupa altul sau cind cercul ajunge la sfirsitul sirului prin intoarcera copiilor la stinga imprejur si repetarea cursei pe sens invers 8. Cercuri de gimnastica 4. Saritura 5. cei doi copii tinind cercul in plan vertical.

4. greutati.a. 2. Intr-u cit nivelul ortei elevilor pe ensamblu este mai scazut sa pot scade si greutatile cu care se joaca sau se poate reduce inaltimea stachetei . stilpi. Urmeaza la aruncare jucatorul nr. 5. stachete Aruncearea greutatii Aruncarea greutati peste stacheta Urmatoarrele greseli se penalizeaza cu un punct a)aruncarea care nu atecut peste stacheta b)aruncarea care a cazut in afara linilor laterale ale terenului marcat In ambele cazuri greutatea se pune de le linia de fund a terenului Aruncarea prea scurta se penalizeaza cu 3 puncte si jocul se reia de catre echipa adverse de la linia de aruncare.1 a echipei adverse care va arunca greutatea de la locul de cadere a cesteia inapoi in ternul advers. Colectivul se imparte in doua echipe si fiecare din ele se alinieaza la una din liniile de fund.9. Jucatorul nr1 al echipei care incepe jocul se aseaza pe linia de aruncare si de pe loc efectueaza o aruncare peste stacheta in terenul advers insemnindu-se locul de cadere a greutatii. Terenul sa fie 12x3m si se impate in doi parti egale 6x3m .m. Pentru a juca acest joc este necesar ca colectivul sa aibe o dezvoltare fizica cit de cit acceptabila pentru a putea efectua jocul. 3. 6. 1. Durata jocului va fi 2-3 reprize a 1-2 ture ( un tur insemnind cind fiecaruia i-a venit rindul de aruncare) cu schimbarea terenului dupa fiecare repriza Cistiga echipa care dupa cele doua reprise a acumulat cele mai putine puncte negative 7. jucatorii echipelor fiind numerotati. Urmeaza la rind jucatorul nr.d. doi stilpi pentru saritura cu prajina si doua stachete. Deasupra liniei de cuntru si paralel cu ea se aseaza o stacheta sprijinita pe stilpii de saritura la o inaltime de 2-3m si de fiecare parte e ei se treseaza o linie de aruncare.Greutatea peste stacheta Pentru acest joc este nevoie de o greutate de 4 kg pentru fete si 5 kg pentru baieti.2 al primei echipe s. Dezvoltarea fortei Pe doua grupe Conuri. Dupa efectuara aruncarii jucatorul se retrage la locul sau inapoia liniei de fund.

eventual 4 jucatori. 8. 10. La fixarea numarului de jcatori dintr-o echipa se va tinea cont de virsta lor. Jocul poate fi jucat de baieti de la virsta de 14 ani in sus. La virsta mai mica echipa va fi de 6. 9-a unde copii vor sa vina mai fortosi si acest joc le poate ajuta. Ridicarea bancii dinspre sting deasupra capului si punerea acesteia la sol pe partea dreapta 6. La comanda de incepere jucatorii urca pe banca de linga ei. o ridica deasupra capului si o lasa jos in partrea dreapta lor. Bancile pot fi trecute de partea cealalta la o distanta mai mica sau mai mare una de alta ne fiind insa permis a se pune piciorul pe sol. iar la virsta mai mare de 5.vitezei de indeminare 2. Jocul aviind character de concurs dezvolta viteza si indeminare la elevi . Echipele se aliniaza prin flanc cite una. Banci de gimnastica 4. Dezvoltarea. indoire 5. Ca material se folosesc 4 banci de gimnastica. Pe echipe 3. stind pe banca se apleaca spre stinga pentru a apuca banca de alaturi cu ambele miini. In timpul jocului nu este voie sa se coboare de pe banca trcerea facindu-se direct pe de o banca pe cealalta. Imediat dupa aceasta trec in picioare pe aceasta banca apuca si trec in partrea dreapta banca ramasa libera. In stinga fiecarei echipe si paralel cu ea se aseaza cite doua banci de gimnastica la distant de 20-30 de cm una de cealalta. Jocul continua pina cind bancile au fost deplasate prin procedeul aratat la locul dinainte stabilit. 7. 1.fortei.Val de banci Colectivul de elevi poate fi intre 10-20 de elevi care se impart in 5 echipe. o echipa dupa cealalta la odistanta de3-4m. Exercitiul respectiv ar fi mai interesant si mai bine ar prinde la clasele 8-a.8. Aplecare.

dispuse în formaţie de şir. 2.Banda rulantă Jucătorii. 4. Mingea este astfel transmisă până la ultimul jucător. care o preia tot cu gleznele. Primul jucător din fiecare echipă primeşte o minge.11. împărţiţi în echipe de câte 6-10. făcând o rulare înapoi. 1. omoplati Apucarea mingii cu gleznele si ducerea acesteia prin rulare pe omoplati ca coechipierul din spate . care aleargă cu ea în faţa echipei. spate. adoptă poziţia şezând. indeminarea. 5. Câştigă echipa care execută mai repede. o predă celui aflat în spatele său. Dezvoltarea vitezei de executie. pe care o apucă cu gleznele şi. în sprijin cu mâinile pe sol. coordonarea Pe echipe 2 mingi Rulare din pozitia sezind. 3.

fiecare jucător din această echipă. culegând mingile. se totalizează punctele obţinute şi echipa care are mai multe puncte iese câştigătoare. ţinteşte cu mingea mică în mingea de volei suspendată. fără a se omite unul. Mingea de volei se leagă cu o sfoară şi se atârnă de tavan. la o înălţime de 2 m de la pământ. sau il putem ingreuia daca in loc de mingea de fotbal folosim o minge medicinala sau daca dorim sa fie mai dificil jocu vom folosi mingea de ruigbi deoarece aceasta este mai dificil de preluat 8. mingea trebuie transmisă din jucător în jucător. folosindu-se o minge de volei şi câte o minge mică la doi jucători. .. la 4-5 m de o parte şi de alta a mingii. Orice scapare a mingii este penalizata cu un punct. Apoi jucătorii celeilalte echipe.Nimereşte mingea Jocul poate fi organizat în sală sau pe teren. cu un efectiv de 10-40 de persoane. Jucătorii se împart în două echipe. de o cracă etc. Pentru a face jocul mai interesant se poate juca pe timp. loviturile care nimeresc în mingea de volei se numără. Fiind in pozitia sezind elevi dezvolta coordonarea si indeminarea la nivelul membrelor inferioare 12. aruncă şi ei la rândul lor. pe rând. Toţi jucătorii unei echipe capătă câte o minge mică. La semnalul de începere a jocului. 7. în transmiterea mingii. care se aliniază pe câte un rând. jucătorii nu au voie să se folosească de mâini.6. După un număr de 3-5 rafale trase de fiecare echipă.

Ducerea bratului indeminatic inspre inapoi. Viteza de executie. Jocul se desfăşoară pe teren plat sau în sală. fandare inspre inainte. nu este permisă depăşirea liniei de la care se arunca 7. aplecarea trunchiului 5. de mâini apucaţi. Dintre elevi se vor alege 2: un urmărit şi un urmăritor. precizia 2. La semnal cei doi jucători se urmăresc alergând prin culoare. Minge de volei. Pe grupe 3. pe parcurs se poate modifica jocul ca de ex. mingea de volei se balanseaza cu o viteza mai mare find mai greu de nimerit. Jucătorii se aşează în coloană de 4-5-6 (în funcţie de numărul lor) cu braţele lateral. ochirea mingii se face numai la semnal. mingi de tenis 4. formând culoare în lungimea sau lăţimea terenului. Tintirea mingi de volei cu ajutorul mingii de tenis 6.1. conducătorul jocului va indica prin fluier întoarcerea coloanei spre stânga sau spre . Când urmăritorul se apropie de cel urmărit.Labirintul Efectivul care poate lua parte la acest joc variază între 22-51 jucători. Urmarirea mingi de volei de catre elevi ii ajuta pe respectivii sa isi dezvolte precizia si viteza de executie 13. Regulile jocului sunt spuse de la inceputul jocului de catre purtatorul de joc. 8.

Jucătorii care formează o pereche se aşează unul lângă celălalt.dreapta după cum se stabileşte de la început. iar ca materiale sunt necesare batiste. iar la 20-40 m în faţă se trasează o linie de întoarcere. nu e permis ca acestia sa se impinge sau sa-si puna piedica. Daca urmaritul dezvolta o viteza mai mare dacit urmaritorul. Cei doi nu au voie sa treaca dintr-un culoar pe celalat doar pe la capetele acestora. Prinderea adversarului 6. în număr egal cu jumătate din efectivul jucătorilor. Cei doi elevi nu au voie să treacă dintr-un culoar în altul decât pe la capetele acestora. 7. panglici sau altceva se poate folosi pentru legat. In cadrul fiecărei echipe. Perechile se împart în două echipe egale (ca număr de perechi). Dezvoltarea vitezei de deplasare 2. îşi leagă picioarele din interior şi se prind de umăr. formând în felul acesta culoare cu alt sens se deplasare. Alergare 5. despărţind pe urmărit de urmăritor.Cursa pe trei picioare Pentru acest joc este nevoie de un teren plat sau de o sală. acestuia putem da o minge medicinala sa o transporte. Pe culoare 3. Jucătorii se împart pe perechi. Nu e nevoie de material 4. 14. primele perechi din ambele echipe pornesc spre linia de . perechile se aşează prin flanc în spatele unei linii de plecare. sfoară. 1. Când se dă plecarea.

La intoarcere se alearga cu spatele pina la jumatatea terenului dupa care urmeaza alergare cu fata 8. Alregare cu membrul inferior drept legat de al coechipierului pina la linia de intoarcere si alergare inapoi cu membrele inferioare dezlegate 6. In doua siruri pe perechi 3. Deoarece sunt legati de membrele inferioare sunt obligati intrun fel sa isi dezvolte coordonarea . lovesc fiecare mâna jucătorilor din perechea următoare şi apoi trec la spatele şirului. 7. Doua sfori. Reguli: .întoarcere. jaloane 4. Alergare 5. vitezei de deplasare 2. îşi dezleagă picioarele şi se întorc alergând în mod obişnuit. Câştigă echipa care termină prima. 1. Dezvoltarea coordonarii. După ce au depăşit-o. perechea următoare pleacă în cursă numai după ce ultimul jucător din perechea anterioară e atins cu mâna.perechea următoare pleacă în cursă numai după ce ultimul jucător din perechea anterioară e atins cu mâna.

Mingea la turn Din 3 beţe de cel puţin 1 m legate la mijloc între ele cu o sfoară. Aruncarea mingii în turn nu trebuie să fie atât de puternică încât să accidenteze pe păzitor. atunci când păzitorului îi este greu să mai intervină. lovindu-l cu mingea. Aceştia primesc o minge. 8. căutând să arunce prin surprindere şi în momentul cel mai favorabil. Dacă păzitorul răstoarnă singur turnul. 3. Dezvoltarea vitezei de executie. Pentru a deruta mai uşor pe păzitor. Din efectivul de 10-20 de jucători se alege un „păzitor” al turnului. Grupul care este format in forma de cerc cu ajutorul acestui joc vor dezvoltam in proporti mai mari precizia I viteza de executie pe cind jucatorul care este in mijlocul cercului va dezvolta viteza de reactive in momentul cind este expus riscului ca turnul sa fie lovit. Se va atrage atenţia că reuşita dărâmării turnului depinde în mare măsură de acţiunea colectivă a jucătorilor care constă în pase rapide şi derutante pentru păzitor. 4. el schimbă rolul cu ultimul jucător care a atins mingea. Jocul constă în aceea că jucătorii din cerc caută să dărâme turnul. care se întrerupe în permanenţă în traiectoria mingii. care reprezintă „turnul”. 1. . 7. iar restul jucătorilor formează un cerc cu raza de 4-5 m. El trece pe lângă turn. minge Ducerea bratului indeminatic dinspre inapoi spre inainte Lovirea si darimarea turnului 6. precizia In cerc Trei bete. se improvizează un trepied. Cel vinovat de astfel de aruncări poate fi eliminat din joc.15. jucătorii pasează mingea între ei.reactie. 5. 2. Acel jucator care rateaza si nu a reusit sa darime turnul in momentul cind a lovit cu mingea devine el pazitor. o sfoara.

Pe echipe 3. in timp ce toti ceilalti se retrag pe semnul urmator. 1. Daca mingea a iesit lateral din tunel. Ultimul din coloana o prinde. Aplecarea trunchiului 5. la distanta de doi pasi unul de celalalt. fuge cu ea in fata si se aseaza in capul coloanei.Mingea prin tunel Jucatorii sunt impartiti in doua echipe si asezati in coloana de cate unul. Fiecare jucator se gaseste pe cate un semn. Daca sunt mai multi jucatori si dispinem de mai multe mingi se pot forma 3-4 echipe.jocul se poate repeat e mai multe ori clasamantul final obtinindu-se prin insumarea punctelor obtinute de fiecare echipa. . terminandu-se cand echipa ajunge din nou in formatie initiala. pe primul semn. In aces caz se va tinea cont de ordinea in care ele termina jocul.16. cu picioarele mult departate. La semnal jucatorul din capatul coloanei rostogoleste o minge printre picioarele celorlalti jucatori din coloana. Se pot folosi mingi de baschet sau de fotbal. Trecerea mingi printer picioare 6. 2 mingi 4. Castiga echipa care termina prima. Jocul continua. Jucatorii sunt obligati sa pastreze in permanenta distant de un brat intins de cel din fatal lor iar la fiecare intrare a mingii in tunel primul jucator din coloana ca si ultimul trebuie sa respecte liniile trasate pentru ei. va fi culeasa de jucatorul care a lasat-o sa iasa si repusa de acelasi jucator dup ace si-a reluat locul in formative 7. Dezvoltarea vitezei 2. Mingile cu care se joaca trebuie sa fie de dimensiuni si greutati egale.

Mingi 4. In cerc 3. Jucatorul care este prins de doua mingi deodata este penalizat cu un punct. Dupa reluarea jocului. Jocul atinge obiectivul deoarece ii pune pe elevi sa execute sub forma de competitive sarcina jocului. Jocul se poate incepe cu doua mingi iar dupa ce jucatorii sau obisnuit cu prinderea si pasarea lor se poate introduce si a treia minge. 17. transmiterea se executa in sens invers.8. cel care scapa minge trebuie sa o culeaga si sa continue jocul 7. La semnal incepe transmiterea cat mai rapida a mingilor in acelasi sens. din acelasi loc. . Transmiterea mingii dal a un jucator la celalalt 6. Dezvoltarea vitezei 2. o readuce rapid in joc. indiferent de locul in care se gasesc in momentul acela celelalte mingi. Castigator este acela care are cat mai putine sau niciun punct de penalizare. Rasucirea trunchiului spre stinga si spre dreapta 5. 1. Odata jocul inceput nu se permite tinerea mingii in mina.Mingile in cerc Toti jucatorii formeaza un cerc. Cel care pierde mingea. plasate la distante egale in cercul jucatorilor. trebuie imediat pasata. cu intervale de 2 – 3 pasi intre ei si sunt puse in joc intre doua si patru mingi. ele urmarindu-se un ape cealalta.

minge.. O minge de volei 4. striga : . Pinderea mingii inainte ca aceasta sa cada la sol si incercarea lovirii unui coechipier cu mingea . In clipa in care a prins-o. Dezvoltarea vitezei 2. Cel indicat se intoarce cu spatele. Daca l-a lovit. Cel din mijloc arunca mingea vertical in sus si striga un numar. 1. Jocul respectiv ii pune pe elevi sa fie atenti si sa trabsnita cu cea mai mare viteza mingea la coechipierul din singa respectiv dreapta pentu a evita penalizarea. Jucatorul care are mingea isi alege pe unul dintre cei raspanditi pe teren. jocul va fi reiceput de acela pe care l-a tintit. Unul dintre ei sta in mijlocul cercului cu o minge in mana. iar jucatorul cu mingea incearca sa-l loveasca. dar nu l-a nimerit. se opresc acolo unde se gasesc. primeste un punct. au fiecare cate un numar. care intre timp au fugit in toate directiile. stai !’’ – semnal la care toti jucatorii. Cel strigat fuge imediat si cauta sa prinda mingea.Minge stai Jucatorii formeaza un cerc mare. In cazul in care nu-l loveste. 18. Alergare 5.8. Copiii care formeaza cercul. In cerc 3.

Ursul doarme Jucatori – colectivul unei clase Loc – sala.6. in momentul care se striga “minge stai” toti jucatorii ramin pe locul unde erau. formeaza un cerc tinandu-se de maini. Dezvoltzrea vitezei. ursul doarme. 3. iar ursul se ridica si-i urmareste. copiii canta : . teren de joc. mai putin unul. toti copiii fug si se raspandesc pe teren. mingea trebuie sa loveasca din zbor jucatorul si nu dupa ce a atins solul 7. Prin jocul respectiv se va atinge obiectivul urmarit in cazul nostru viteza deoarece elevi nu vor sa fie atinsi de minge si vor accelera pe cit posibil e mai mult 19. Daca esti prevazator. Daca mingea azvirlita in sus iese din afara cercului va fi aruncata din nou de acelasi jucator. este interzi sa se striga “minge stai” inainte ca ceasta sa fi cazut pe sol. Se poate indica si inca o varianta de joc care se poate juca in felul urmator: detinatorul mingii face doi pasi spre jucatorul care vrea sa il loveasca..’’ Dupa ultima silaba. curte Toti jucatorii. Daca totusi si-a deplast pidioarele se considera ca a fost lovit chir daca aruncarea in realitate a fost ratata. daca vreunul continua sa fuga din acel moment va fi obligat sa faca inspre acel care are mingea de doua ori atiti pasi citi facuse din punctul de oprire. 8. avind voie sa se fereasca de minge miscind corpul. 1. in pozitia ghemuit cu capul intre maini. jucatorul care prinde mingea este obligat sa ramina pe loc de unde a strigat”minge stai” si de acolo sa caute sa loveasca pe alt jucator. Acesta ramine cu fata spre el. 2. A uitat bietul de foame De el poti scapa usor.Ursul doarme. Jucatorul ramas .. mai accentuata. In timp ce cercul se invarteste.ursul ‘’ sta in mijlocul cercului. reactia In cerc Nu sunt necesare materiale Alergare . 4. cautand sa prinda pe unul dintre ei.

indeminarea 2.dar puii speriati fug spre curte. Vulpea intra in vizuina.. restul distantei. sunt vazuti aproape si atunci iese din vizuina. Pe drum ii striga : . In grup . ‘’ In incercarea de a se apropia cat mai mult de vulpe. In momentul in care puii se afla in siguranta in curte. Cel ajuns de vulpe si atins inainte de a ajunge in dreptunghi. Ultimul jucator prins. Ceilalti reprezinta puii. 20. Ursul se schimba dupa 2 jocuri. preia rolul vulpii. 1. caruia i se incredinteaza rolul vulpii. se poate delimita terenul de joc pentru a putea ursul sa prinda mai repede pe jucatori. Nu ne prinzi. Se alege un jucator mai rapid. Jucatorii nu au voie sa fuga pana nu se pronunta ultima silaba. Prinderea unui elev din grup 6. iar puii din curte incearca sa se apropie de ea. 7. Dezvolatrea vitezei.De-a vulpea schioapa Intr-un colt al salii de gimnastica sau al terenului se traseaza un cerc care reprezinta vizuina vulpii. La o distanta de 20 de pasi de vizuina se deseneaza un dreptunghi. devine ajutorul ei. Vulpe schioapa.5. vulpea intra in vizuina si jocul se reia.Vulpe schioapa. parcurgand-o in sarituri intr-un picior intr-un picior incercand sa prinda vreun pui. In afara vizuinii are voie sa faca doar trei pasi.curtea.

impartiti in doua echipe dupa inaltime si greutate. vor ca lovind adversarul cu umarul. Jocul poate avea si doua vulpii aceasta insemnind ca jocul va fi mai dynamic si va impune “puilor” sa fie mai atenti si presupune s o viteza mai mare de alergare spre curte. In lupta pe care o executa sarind pe un picior . capul sau mainile. 8. 6. 4. colectivul fiind mixt. fete si baieti vulpea are voie sa atinga “puii” doar pe umar. Deoarece pot fi si doua vulpii incluse in joc viteza de alergare va creste si aceasta va contribui la atingeri obiectivului propus 21. Jocul se aplica numai la baieti. intrucit face mai multi este penalizata cu un punct si daca iantre timp a prins vreun pui se anuleaza. a pierdut. Inca o variant se poate aduga si anume “vulpea” primi trei pasi sa ii faca cu fata dupa care urmeaza alergare cu spatele. sa-l oblige sa lase jos piciorul indoit. Nu se admite lovirea cu cotul. Jocul se poate desfasura sub forma de concurs.Lupta cocosilor Jucatorii.se perechi cu cei ramasi in cursa. 7. Conuri Alergare Prindera unui coechipier inainte ca acesta sa intre in zona interzisa Vulpea are voie sa faca doar trei pasi. 1. formandu. la interval de 2 – 3 pasi. 5. Cel care a asezat primul piciorul jos.3. Pe echipe . stau pe doua randuri fata in fata. Dezvoltzrea fortei 2.

Ei alearg astfel – unul cu fata. impartiti in coloane de cate doi. deoarce jocul se executa cu saritura pe un picior se dezolta forta membrelor inferioare 22. Nu e nevoie de meateriale 4. schimba locurile. un jucator nu poate fi atacat decit din fata 7. sunt asezati in spatele unei linii de plecare. numarul reprizelor si durata lor se stabilesc in functie de virsta si posibilitatile jucatorilor. lasandu-se mai mult tras pana la un perete. Se va recomanda copiilor sa schimbe piciorul in fiecare repriza. iar celalalt cu spatele inainte.Cursa spate in spate Copiii. Pentru ca toti jucatorii sa depuna acelasi efort. Dezvoltarea fortei 2. Conuri . Saritura pe un picior 5. jocul reluindu-se da fiecare data cu efectivul complet 8. de la semnalul de incepere si pina la retragerea inapoia linilor de atac nu este voie sa se faca deplasari decit pe un picior. iar la intoarcere. 1. cu bratele prinse reciproc la nivelul cotului. prizonierii se pot numara dipa fiecare repriza. Lovirea cu umarul in umarul adversarului 6. in timpul unei reprize nu este voie sa se schimbe piciorul.3. In coloane cite doi 3. Jucatorii se aseaza spate in spate.

fiecare cautand sa loveasca cat mai multi adversari. Copiii se impart in doua echipe egale si fiecare ocupa cate o jumatate de teren. un jucator trbuie sa fie tot timpil cu fata spre directia de alergare si unul cu spatele. Nu este permisa sa se execute alergare latrala. Alergare spate la spate cu bratele prinse reciprocla nivelul coatelor 6. Prin jocul respectiv se dezvolta forta la nivelul membrelor superioare 23. Jocul se recomanda pentru baieti.4. ambele echipe incep sa traga. .Tinta miscatoare Terenul delimitat este impartit in doua. 8. Echipele isi pregatesc un numar cat mai mare de bulgari de zapada (mingi mici). Jucatorul lovit este penalizat cu un punct. La semnal. este recomandabil ca cei doi care formeaza echipa sa fie de aceasi inaltime si geutate. o pereche se considera sosoita cind ambii jucatori u trecut de linia de sosire 7. Alergare 5.

Nimeni nu are voie sa depaseasca linia de mijloc. Pentru a cistiga o echipa este bine ca aceasta sa depisteze jucatorii din echipa adversa care se deplaseaza cel mai putin in teren si pe acestia sa ii marcheze cu mingea 8. nu e permis sa treaca linia care desparte derenurile – linia de centru 7. Forta. Pe echipe 3. Fiecare jucator are dreptul la numai o singura aruncare pe tura. iar echipa castigatoare este cea care pierde cei mai putini jucatori. chiar si atunci cand sunt respinse cu palma. indeminare 2.Se stabileste un anumit timp de joc. Fiind ternul de dimensiuni mai mari elevi au nevoia de o forta mai mare de azvirlire a mingii si prin aceasta ei isi dezvolta forta membrelor superioare dar si a intregii musculaturi 24. Mingi de tenis sau de handbal 4. azvirlire 5. Aruncarea cu mingea in terenul advers si lovirea unui individ din echipa adversa 6. Aruncare. 1. Loviturile raman punctate.Florile si albinele .

punandu-si coronitele pe cap. Acest joc se propune virstelor mai mici de elevi. Cerculete de flori 4. 1. cealalta jumatate – albinele. alearga prin curte dand din brate. in loc de coronita se pot folosi si sapci sau caciuli. Coronitele de pe capul florilor nu au voie sa cada pe jos. trebuie puse pe cap la albinute 7. alergare 5. Pe grupe 3. 8.In mijlocul terenului se traseaza un cerc pe marginea caruia se aseaza jumatate din copii (florile). in schimb vor fi penalizati cu un punct. nu au voie sa le arunce. care au pe cap cerculete de flori sau de carton colorat. Jocul se repeta de mai multe ori. Dezvoltarea indeminarii 2. Mers. La comanda vin si iau locul florilor. Acest joc va indeplini sarcina motrica ceruta deoarece necesita indeminare in timpul schimbului de roluri . Schimbarea rolurilor din “albine” in “flori” si invers 6.

ea trebuie pusa pe sol. Pe grupe 3. O minge 4. . tragerea sau lovirea adversarului 7.Hustiulucul Copiii se afla pe un teren de handbal si sunt impartiti in doua echipe – fiecare sta pe linia de fund a celor doua porti –fata in fata. nu scapata. Daca colectivul este mai numeros este recomandabil un teren mai mare de joc. Castiga echipa care a pus mingea in terenul advers de cele mai multe ori. Mingea se afla la mijlocul terenului. Nu e permis ca mingea sa cada la sol. Dezvoltarea vitezei. deoarece aceasta avind forma mai ovala este mai greu de pasat si de prins tot odata.se poate juca si su monge de ruigbi deoarece in acest fel jocul poate fi mai atractiv 8. Alergare 5. Alergare.nu e permisa impingerea. Nu este voie sa se alerge cu mingea in mana mai mult de 3 – 5 pasi si nici sa se prinda adversarul in brate sau sa i se dea peste mana. indeminarii 2. intrare in posesia mingii si depunerea ei in terenul advers 6. La comanda. Jocul cu mingea de ruigbi necesita o indeminare mai mare a jucatorilor decit daca se joaca cu o minge de volei sau handbal. Echipa care intra in posesia mingii o paseaza intre ei si incearca sa o aseze cu mana dincolo de linia de fund a terenului pe care a stat echipa adversa la inceputul jocului. copiii alearga spre minge.25. 1.