PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Primul Razboi Mondial a fost un conflict militar ce a durat intre anii 1914-1918, a inceput ca un
razboi local intre Austro-Ungaria şi Serbia pe 28 Iulie 1914; el s-a fost transformat intr-un conflict
european prin declaratia de razboi impotriva Rusiei de pe 1 August 1914;in cele din urma el a devenit un
razboi global ce a implicat 32 de state, 28 dintre aceste state, cunoscuti ca Aliatii sau ca Puterile Asociate,
includ tari ca: Anglia, Franta, Rusia, Italia şi Statele Unite impotriva coalitiei numita puterea Centrala,
constituita din Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman şi Bulgaria. Prima cauza a razboiului dintre
Austro-Ungaria şi Serbia a fost asasinarea pe 28 Iunie 1914 în Bosnia a arhieducelui Francis Ferdinand,
mostenitorul tronului Austro-Ungariei, de Gavrilo Princip, un nationalist sarb. Insa cauza fundamentala a
conflictului isi are radacina în istoria Europei secolului anterior, în special în politica şi economia
continentului dupa anul 1871, an ce a marcat dezvoltarea Germaniei ca o importanta putere mondiala.
I Europa inainte şi dupa Primul Razboi Mondial
Dupa Primul Razboi Mondial, harta Europei s-a schimbat foarte mult. Sub prevederile Tratatului de la
Versailles, Germania a cedat teritoriu Belgiei, Cheoslovaciei, Danemarcai, Frantei şi Poloniei. Aceste tari,
impreuna cu Romania şi Yugoslavia, au primit teritoriu de la Austro-Ungaria, tara care numai exista.
Majoritatea teritoriilor arabe, ce faceau parte din Imperiul Otoman, au fost puse sub stapanirea Frantei şi
Angliei.
II CAUZELE RAZBOIULUI
Cauzele principale ale inceperi Primului Razboi Mondial le reprezinta spiritul nationalist ce a insotit
existenta Europei de-a lungul secolului al XIX-lea şi inceputul secolului XX, rivalitatea politica şi
economica dintre state, crearea şi mentinerea dupa 1871 a unei inarmari excesive şi a doua aliante militare
ostile.
A Nationalismul
Revolutia franceza şi era lui Napoleon au raspandit în majoritatea Europei ideea unei democratii politice,
avand la baza principiul ca oameni cu aceiasi origine etnica, limba şi ideale politice au dreptul la state
independente. Cu toate acestea principiul statelor autodeterminante a fost total ignorat de dinastiile şi
fortele ce au dominat Congresul de la Viena din 1815. Spre exemplu, poporul german pe care Congresul
de la Viena la divizat în numeroase ducate, principate şi regate;Italia, de asemenea a fost divizata i mute
parti, unele dintre ele fiind sub contro strain. Revolutiile şi miscarile nationale din secolul al XIX-lea au
dus la anularea principiului de antinationalizare creat în timpul congresului. Belgia si-a cucerit
independenta de la Olanda în 1830, unificarea Italiei a fost realizata în 1861, şi cea a Germaniei în 1971.
Totusi, la sfarsitul secolului problema nationalismului era nerezolvata în multe parti ale Europei, ducand
la relatii tensionate intre regiunile implicate şi diverse state Europene.
B Imperialismul
Spiritul nationalist a fost, de asemenea, manifestat în conflictele economice. Revolutia Industriala, care a
avut loc la sfarsitul secolului XVIII în Anglia, şi urmata în Franta la inceputul secolului XIX, şi mai apoi
în Germania dupa 1870, a cauzat o imensa crestere a productiei în fiecare tara, aceasta ducAnd la o
nevoie de o piata de desfacere straina. Principalul camp al dezvoltari economice era Africa, şi în acest
teritoriu interesele coloniale s-au ciocnit de multe ori. De mai multe ori intre 1898 şi 1914 rivalitatea
economica din Africa intre Germania, pe deoparte, şi Anglia şi Franta, pe cealalta parte, a fost gata sa
precipite intr-un razboi.
C Expansiunea militara
Ca rezultat a acestor tensiuni, intre 1871 şi 1914 statele din Europa au adoptat masuri domestice şi
externe care au marit pericolul de razboi. Convinsi ca interesele le sunt amenintate, state au mentinut
armate imense, pe care le-au reinoit şi crescut constant. în acelasi timp, au crescut numarul navelor din
flota. Expansiunea navala se afla intr-o intensa competitie intre statele cele mai puternice. Anglia,
influentata de expansiunea flotei Germane şi de razboiul Ruso-Japonez, a inceput în 1900 dezvoltarea
flotei sub conducerea amiralului Sir John Fisher. Razboiul dintre Rusia şi Japonia a crat arme navale
eficiente de mare distanta. Dezvoltarea şi în alte ari ale tehnologiei militare a dus la crearea unui stat
major cu planuri precise de mobilizare şi de atac, folosite în situatii fara cale de intoarcere. Lideri statelor
au inteles ca inarmarea excesiva va duce în timp fie la un faliment national fie la razboi, fapte notate în
conferintele de la Haga din 1899 şi 1907. Cu toate acestea, rivalitatea internationala era mult prea
avansata pentru a permite elaborarea unor tratate de dezarmare. Statele Europene nu numai ca s-au armat
pentru scopul de "autoaparare", dar au vrut sa nu se gaseasca în situatie de a fi singuri în cazul izbucniri
unui razboi, asa ca au semnat tratete cu alte mari puteri. Rezultatul a fost un fenomen care al insusi a creat
sporirea probabilitatii inceperii unui razboi general: gruparea celor mai mari puteri Europene în doua
aliante militare ostile, Tripla Alianta formata din Germania, Austro-Ungaria şi Italia şi Antanta formata
din Anglia, Franta şi Rusia.
III CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS
Dupa ce au invins Germania în Primul Razboi Mondial, statele victorioase le-a fost greu sa cada la o
intelegere în ceea ce priveste daunele de razboi ce trebuie platite de Germania. Lideri ai Statelor Unite,
Angliei, Frantei şi Italiei s-au intalnit la Conferinta de Pace de la Paris din 1919 şi au elaborat Tratatul de
la Versailles. Tratatul impunea o serie de restrictii şi masuri compensatorii pentru Germania, inclusiv
demilitarizarea masiva şi reparatii financiare. Reprezentantii de la conferinta au inclus oameni politici de
aripa dreapta şi stanga precum primul ministru englez Llovd
George, ministrul de externe italian Giorgio Sonnino, premierul francez Georges Clemenceau şi
presedintele S.U.A. Woodrow Wilsom.
IV FINALUL
Poporul german era infometat şi realizand inevitabilitatea infrangerii armata s-a demoralizat. în 8 august
1918 armatele unite au intreprins un atac, langa Amiens, care a dus în fine la o importanta bresa. Nemtii
au fost respinsi pe teritoriul Belgiei, dar au luptat cu indarjire, şi la terminarea razboiului stapaneau inca
teritorii straine. în octombrie s-a destramat Imperiul Austro-Ungar. Fortele britanice şi arabe, sub
conducerea lui T.E. Lawrence au ocupat Damascul, iar Portugalia şi Turcia a capitulat. Flota germana s-a
rasculat, Kaiserul a fost alungat de pe tron. La 31 octombrie 1918 Germania a cerut un armistitiu, care a
intrat în vigoarea în data de 11 noiembrie 1918. La tratativele de pace din iunie 1919, puterile
invingatoare au impus conditii invinsilor. Razboiului menit sa "puna capat oricarui razboi"-luase sfarsit.

V REZUMATUL RAZBOIULUI
Primul Razboi Mondial a inceput pe 28 Iulie 1914 cu o declaratie de razboi a Austro-Ungariei adresata
Serbiei, ostilitatile dintre Aliati şi Puterea Centrala continuand pana la semnarea armistitiului pe 11
Noembrie 1918, o perioada de 4 ani, 3 luni şi 14 zile. Costul total al razboiului s-a ridicat la aproape 186
miliarde dolari. Numarul victimele în randul fortelor de pe uscat a fost mai mare de 37 de milioane. în
ciuda sperantelor generale ca pacea de dupa razboi va reda pacea mondiala permanent, în realitate, Primul
Razboi Mondial a pus bazele unui conflict mult mai devastator. Puterea Centrala invinsa a declarat
acceptarea celor 14 Prevederi ale presedintelui Wilson ca bazele armistitiului şi s-au asteptat de la Aliati
sa foloseasca aceste prevederi ca fundamente principale asupra tratatelor de pace. Pe de alta parte, totusi,
Aliati au venit la Conferinta de la Versailles şi la conferintele de pace de mai tarziu cu determinarea
exacta a costurilor de razboi datorate de Puterile Centrale, şi cu hotararea de a distribui intre ei teritorii şi
posesiuni ale statelor invinse dupa formula creata în secret intre ani 1915 şi 1917. Presedintele Wilson, la
negocierile de pace, a insistat la inceput ca Conferinta de Pace de la Paris sa se accepte intregul program
prevazut în cele 14 puncte, dar, în final, pentru a se asigura de sprijinul Aliatilor, a abandonat unele
prevederi.
Tratatele de pace ce s-au nascut de pe urma conferintelor de la Versailles, Saint-Germain, Trianon,
Neuilly şi Sèvres erau clar favorabile puterilor invingatoare, aceasta ducand la crearea unui militarism şi
unui nationalism agresiv în Germania şi unui dezordini sociale în majoritatea Europei.