Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fig. 1. Fig. 2.
1
Fig. 3.
Fig. 4.
2
Mărimi caracteristice ventilatoarelor
în care:
3
( p s ) a, r - presiunile statice la aspiraţie, respective refulare;
∑( p )
n
n
( p dl ) i - presiunea dinamică locală (funcţie de coordonatele punctului de măsurare);
n – numărul ariilor elementare aparţinând secţiunilor de aspiraţie şi refulare, în care se poate
considera p dl constant.
În aplicaţiile practice se determină presiunea totală cu relaţia:
ρ r ⋅ v r2 ρ ⋅v 2
∆ p t = p s, r + − p s , a + ar a .
2 2
4
Fig. 5. Organizarea constructivă a unui ventilator centrifugal.
1 – rotor; 2 – camera de refulare; 3 – racord dr aspiraţie; 4 – racord de refulare;
5 – batiu; 6 – lagăre.
Rotorul constituie sediul transferului de energie putând fi de tip închis sau deschis. După
înclinarea paletelor rotorice, există:
A) – rotor cu palete înclinate înapoi (asemănător rotorului de la pompele centrifuge).
Avantaje: o mai bună conducere a gazului, prin evitarea vârtejurilor cauzate de
desprinderea gazului de pe paletă; realizează cele mai bune randamente şi au caracteristici de
presiune stabile.
Dezavantaje: debit relativ mic, care limitează domeniul de funcţionare.
B) – rotor cu palete radiale – utilizat pentru presiuni scăzute, acolo unde se cere ca
ventilatorul să funcţioneze în ambele sensuri.
C) – rotor cu palete înclinate înainte – care presiunile totale maxime (ridicate), debite mari
la gabarite reduse. De obicei construcţiile de acest tip sunt caracterizate prin număr
mare de palete, extindere radială mică şi o lăţime relativ mare, rotorul având aspectul
unui tambur.
Una din cauzele importante de reducere a randamentului ventilatoarelor centrifuge o
constituie modul defectuos de conducere a aerului la intrarea în rotor, favorizând apariţia zonelor
de vârtej. Pentru evitarea acestora se recomandă prelungirea inelului cu o porţiune de ghidare
conică şi alegerea unui profil corespunzător (aerodinamic) pentru racordul de aspiraţie. La
ventilatoarele de puteri mari pentru ameliorarea condiţiilor de intrare a gazelor se utilizează
palete rotorice cu profil aerodinamic, asociate, uneori, cu un dispozitiv de conducere axial.
În cazul debitelor foarte mari, se recomandă folosirea ventilatoarelor cu dublă aspiraţie
(pentru a evita extinderea radială exagerată).
Ventilatoarele axiale (fig. 6) se utilizează pentru vehicularea debitelor mari de gaze la
presiuni mici.
5
Avantaje: simplitate constructivă; greutate şi gabarit reduse , raportate la unitatea de putere,
preţ scăzut. Toate acestea conduc la înlocuirea din ce în ce mai mult a ventilatoarelor centrifuge
în domeniul presiunilor mici şi mijlocii.
Carcasa este prevăzută uneori cu paletaj statori fix. Antrenarea se face direct, motorul
electric fiind montat în interiorul carcase, fie prin intermediul unei transmisii prin curele,
Statorul are rolul de a atenua efectul de rotaţie al curentului de gaz şi de conducere
favorabilă a acestuia. Poate fi montat înaintea rotorului sau după el sau şi înainte şi după rotor.
Uneori statorul poate lipsi. Este format din mai multe palete prinse de carcasă.
Rotorul este construit dintr-un butuc şi un ansamblu de palete profilate aerodinamic
(fig. 7). Lăţimea paletelor scade de la butuc spre periferie
l butuc = (1,1 1,25 ) ⋅ l periferie .
Pentru creşterea presiunii se utilizează uneori ventilatoare axiale ale căror rotoare se rotesc
în contra sens. Principalul avantaj constituindu-l simplitatea constructivă datorită lipsei
statorului. Dezavantajele sunt lungimea relativ mare şi necesitatea alegerii optime a sistemului de
acţionare.
Curbele caracteristice ale ventilatoarelor redau dependenţa dintre parametrii funcţionali:
debit, presiune, putere şi turaţie. Sunt obţinute în urma încercărilor de laborator, pe standuri
special amenajate. Caracteristicile simple definesc dependenţele:
∆ p tot = f ( Q )
N = f (Q )
η = f (Q)
pentru o turaţie şi o temperatură constantă. Curbele de variaţie a presiunii totale şi a puterii
absorbite îşi schimbă aliura în funcţie de tipul rotorului.