ELVETIA

POLITICI IN TURISMUL INTERNATIONAL

Anghel Violeta Grupa 407

I.

Informatii despre Elvetia

1. Informatii generale Suprafata: Populatia (2006): 41.285 Km.p 7.557,6 milioane locuitori, din care 21,4% straini Datorita configuratiei geografice aproape 60% din populatia Elvetiei este concentrata in zona platoului central care ocupa doar aproximativ 16% din suprafata totala a tarii si este flancat la sud de Alpi si la nord-vest de lantul muntos Jura. 186 loc./Km.p. Austria 165 Km., Liechtenstein 41 Km., Germania 346 Km., Franta 572 Km., Italia 734 Km. Berna (oras: 122,2 mii loc./ zona metropolitana: 343,8 mii loc.) Zürich (347,5 / 1101,7), Basel (163,9 / 486,1), Geneva (178,7 / 493,4), Lausanne (117,4 / 310,0), Lucerna Patru limbi oficiale: germana (63,7% din populatie), franceza (20,3%), italiana (6,5%), retoromana / romansa (0,5%) ; alte limbi (9%), din care: sarbo-croata 1,5%, portugheza 1,2%, albaneza 1,3%, spaniola 1%, engleza 1%, turca 0,6% s.a. romano-catolici 41,8%, protestanti 35,3%, islamici 4,3%, crestini ortodocsi 1,8%, alte confesiuni 1,4%, fara apartenenta religioasa 11,1%, nedeclarate 4,3% 1 august Francul elvetian (CHF); 1CHF=100 centime/rapeni; curs mediu 2007: 1 EUR = 1,6427 CHF, 1 USD = 1,1999 CHF In 2007 (in preturi curente): 508,275 miliarde CHF (cca. 309,5 miliarde EUR / cca. 423,5 miliarde USD) In 2006 (in preturi curente): 486,178 miliarde CHF PIB/ locuitor, in 2006: cca. 64.426 CHF = cca. 39.500 EUR PIB/locuitor, in comparatie europeana: UE=100, Luxemburg 254, Norvegia 173, Irlanda 138, Elvetia 129, Olanda 126, Austria 124, Danemarca 122, Suedia 119, Belgia 117, M. Britanie 115, Germania si Finlanda 111, Franta 108, Italia 101, Spania 99, Grecia 93, Slovenia 84, R. Ceha 74, Portugalia 73, Ungaria 62, Polonia 49, Romania si Bulgaria 34, Turcia 28 80.461 milioane CHF (80.581 milioane USD), din care aur:

Densitatea populatiei: Frontiere cu: Capitala: Alte orase importante (2005: mii loc. oras / zona metropolitana): Limbi vorbite:

Apartenenta religioasa:

Ziua nationala: Moneda nationala: PIB:

Rezervele de aur si devize (aprilie 2008):

Speranta medie de viata: Varsta de pensionare:

32.854 milioane CHF (32.903 milioane USD) Femei : 84 ani; Barbati : 79,1 ani) Femei: 64 ani; Barbati: 65 ani

2. Structura de stat si sistemul politic Regimul politic al Elvetiei moderne dateaza din anul 1848. Oana la aceasta data, Elvetia nu era un stat veritabil, ci mai degraba o simpla alianta confederala de cantoane independente. Fiecare canton era in principiu liber sa paraseasca Confederatia. La 29 mai 1848, Elvetia a adoptat prima Constitutie moderna si s-a constituit ca stat federal, cu o administratie centrala puternica, contrabalansand si limitand intr-o oarecare masura autonomia cantoanelor. Anumite sarcini, precum politica externa sau politica financiara au intrat in resortul puterii centrale. Cantoanele au devenit legate prin Constitutie si nu mai au posibilitatea secesiunii. Din motive istorice, Elvetia actuala poarta inca numele de ÄConfederatia Helvetica´, de unde si sigla abreviativa internationala CH. Este totusi un abuz lingvistic, deoarece din 1848 Elvetia nu mai este o confederatie, ci o federatie. In ceea ce priveste adjectivul Ähelvetica´, acesta isi trage originea de la triburile celtice denumite Ähelvetici´, care populau teritoriul actual al Elvetiei in momentul cuceririi sale de catre romani. Elvetia de astazi este o republica federala de tip parlamentar, formata din 23 de cantoane, dintre care trei (Basel, Appenzell si Unterwalden) se impart la randul lor, din ratiuni istorice, in cate doua semicantoane. Denumire canton Supr. km.p. Appenzell 243,0 Ausserrhoden (sc) Appenzell Innerrhoden 172,5 (sc) Aargau/Argovie 1404,0 Basel Stadt/B.Ville (sc) 37,1 Basel 517,5 Land/B.Campagne (sc) Bern/Berne 5959,0 Fribourg/Freiburg 1670,8 Genève/Genf 282,2 Glaris/Glarus 685,2 Pop. Denumire canton Supr. km.p. Pop. mii loc. 39,4 33,4 74,3 138,2 247,6 463,0 235,9 324,8 34,6

mii loc. 52,3 Nidwalden/Nidwald (sc) 15,1 Obwalden/Obwald (sc) 572,7 Schaffhausen/Schaffhouse 190,3 Schwyz/Schwytz 265,8 Solothurn/Soleure 966,7 259,8 439,8 38,0 Sankt Gallen/Saint Gall Thurgau/Thurgovie Ticino/Tessin Uri

276,1 490,5 298,5 908,3 790,7 2025,6 990,9 2812,5 1076,6

Graubünden/Grisons Jura Luzern/Lucerne Neuchâtel/Neuenburg

7105,2 838,6 1493,5 803,1

191,4 68,0 358,3 169,4

Valais/Wallis Vaud/Waadt Zug/Zoug Zürich

5224,5 3212,1 238,8 1728,8

293,3 671,4 107,4 1306,6

Fiecare canton are constitutie, parlament, tribunal si legi proprii care sunt insa armonizate cu cele ale Confederatiei. Cantoanele se bucura de o larga autonomie administrativa, au politie proprie si exercita control independent asupra sistemului de educatie ± invatamant, sau a politicii de protectie sociala. De asemenea, fiecare canton isi poate stabili propriul regim fiscal. In Elvetia structura de stat se desfasoare pe trei niveluri: Al Confederatiei ± cu competente in materie de politica externa, politica de securitate si aparare, energie atomica, transport la nivel national (cai ferate si autostrazi), politica vamala, politica monetara, cercetare±dezvoltare, protectia mediului, agricultura si legislatie, atunci când aceasta are aplicabilitate pe întreg teritoriul national. Al cantoanelor ± care au constitutie, parlament, guvern si tribunale proprii. Competentele la nivel cantonal se refera la sistemul de educatie (invatamant primar, secundar si tertiar), servicii de sanatate, politie locala, distributia energiei, transport local (drumuri nationale), promovarea turismului, dezvoltare economica locala, protectia patrimoniului cultural. Fiecare canton isi stabileste, de asemenea, propriul sistem de taxe si impozite Al comunelor ± unitati teritoriale in cadrul cantoanelor (circa 3.000). Comunele, ca si cantoanele, au propriile lor administratii alese. Ele beneficiaza de putere de decizie pentru anumite probleme locale ± securitate, educatie, sanatate, stare civila, transporturi, furnizare de apa si electricitate, infrastructura rutiera locala, amenajarea teritoriului. In rest, ele se supun hotararilor cantonului sau Confederatiei. Comunele percep toate taxele ± federale, cantonale si locale Sistemul politic elvetian are un pronuntat caracter democratic si combina in mod armonios principiile suveranitatii cantoanelor si al reprezentativitatii proportionale cu cel al separarii puterii. Referendumul, ca parte integranta a sistemului elvetian de guvernare, este un instrument activ in procesul legislativ, utilizat in cazul amendarii Constitutiei Federale sau pentru adoptarea unor legi importante la nivel federal, cazuri in care este necesara atat majoritatea populara (electorala) cat si cea cantonala. Constitutia Federala adoptata in 1848, revizuita si amendata in 1874 si 1999, stabileste si defineste cele trei organe ale puterii in stat:

· · ·

Adunarea Federala (Parlamentul) Consiliul Federal (Guvernul) Tribunalul Federal

Adunarea Federala (http://www.parlament.ch) este o structura bi-camerala compusa din Consiliul National si Consiliul Statelor, cele doua camere aflandu-se pe pozitii egale din punct de vedere al importantei. · Consiliul National (Camera Deputatilor) are 200 de membri, distribuiti intre cantoane conform principiului reprezentativitatii proportionale, fiecare canton avand cel putin un reprezentant. Alocarea locurilor intre cantoane se re-examineaza la fiecare 10 ani. Deputatii sunt alesi pe o perioada de 4 ani. Presedintele actual al Consiliului National este André Bugnon (Uniunea Democratica de Centru) Consiliul Statelor (Camera Superioara) are 46 de membri, cate doi reprezentanti din fiecare canton si cate unul in cazul semi-cantoanelor. Presedintele Consilului Statelor este Christoffel Brändli (Uniunea Democratica de Centru)

·

Principalele partide reprezentate in Adunarea Federala sunt: Pondere % Numar de membri in Consiliul National 63 43 36 35 22 1 Numar de membri in Consiliul Statelor 7 9 16 12 2 -

Uniunea Democratica de Centru UDC Partidul Social Democrat PSD Partidul Democrat Crestin PDC Partidul Radical Democrat PRD Partidul Ecologist (Verzii) Alte formatiuni si independenti

28,45 21,14 21,14 19,11 9,76 0,40

Doua dintre atributiile de baza ale Adunarii Federale sunt alegerea Consiliului Federal si numirea judecatorilor federali. Consiliul Federal (http://www.admin.ch), echivalentul institutiei guvernamentale, este autoritatea suprema in stat si are ca responsabilitate principala conducerea executiva. Este alcatuit din 7 membri ± Consilieri ± alesi din 4 in 4 ani de catre Adunarea Federala. Functia executiva a Consiliului Federal este exercitata prin intermediul a sapte Departamente Federale coordonate fiecare de catre un Consilier Federal (echivalent cu rang de ministru) : Componenta Consiliului Federal

Numeroase intreprinderi elvetiene practica o asa-numita Ästrategie de nisa´. 90% din productia comercializata. Printre sectoarele de varf se numara microtehnica. Energie si Comunicatii Micheline Calmy Rey (PSD) Pascal Couchepin (PRD) Eveline Widmer-Schlumpf (UDC) Samuel Schmid (UDC) Hans-Rudolf Merz (PRD) Doris Leuthard (PDC).Departamentul Federal pentru Afaceri Externe Departamentul Federal pentru Afaceri Interne Departamentul Federal de Justitie si Politie Departamentul Federal pentru Aparare. Aceasta strategie s-a dovedit a fi de succes. Astfel.. biotehnologia. de inalta specializare. In anul 2006. Dimensiunea redusa a pietei sale interne. astfel incat societati modeste au ajuns sa domine piata mondiala in domeniul lor de activitate. precum si industria farmaceutica. Prosperitatea sa recunoscuta este dependenta de comertul sau exterior. Este desemnat pe o perioada de 1 an de catre Adunarea Federala dintre membrii Consiliului Federal si conduce in mod curent sedintele acestuia. Industria chimica constituie un exemplu elocvent in aceasta privinta. produsele de nisa reprezentand cca. Elvetia importa materii prime si exporta produse manufacturate de inalta calitate. Ei au nevoie de piete internationale pentru a-si putea rentabiliza investitiile efectuate in productie. tehnologia inalta. industria chimica ofera peste 30. seful Departamentului Federal de Interne. Elvetia nu poseda resurse minerale si are o suprafata mica.000 de produse diferite. o tona de marfa exportata valora 2. Produsele elvetiene se vand la preturi ridicate pe pietele externe. In 2008 Presedintele Elvetiei este Pascal Couchepin.25 tone de marfa importata. Unul din avantajele acestei strategii este faptul ca stimuleaza diversificarea productiei. Repere economice elvetiene Succesul economiei elvetiene se bazeaza pe o productie cu valoare adaugata superioara si pe o forta de munca cu calificare inalta.5 milioane locuitori. adica se concentreaza pe o gama restransa de produse. a incitat producatorii elvetieni sa se orienteze spre exterior. Moritz Leuenberger (PSD) Seful cancelariei Confederatiei: Annemarie Huber-Hotz (PRD) Presedintele Confederatiei reprezinta statul elvetian in relatiile internationale. cercetare si dezvoltare.Transporturi. Desemnarea presedintelui se face in prima miercuri a lunii decembrie a fiecarui an. 3. Majoritatea fortei de munca lucreaza in sectorul tertiar si in intreprinderile mici si mijlocii. 7. Elvetia face parte din grupul celor mai dezvoltate tari din lume. cu o populatie de doar cca. deoarece consumatorii sunt gata sa plateasca pentru . Protectie Civila si Sport Departamentul Federal pentru Finante Departamentul Federal pentru Economie Departamentul Federal pentru Mediu. bancile si asigurarile. Considerata ca avand una dintre cele mai Ämondializate´ economii (un franc din doi este obtinut din export).

peste 40% din membrii consiliilor de conducere si 26% din manageri sunt straini. precum cele de invatamant superior. Procentajul celor care lucreaza in acest domeniu in Elvetia este superior celui din alte tari industrializate. Aceasta internationalizare se remarca. precum constructiile de masini. gigant mondial in domeniul alimentatiei. in timp ce majoritatea ramurilor sectorului tertiar s-au dezvoltat puternic. ceea ce reprezinta mult in comparatie internationala. din care 97% in strainatate. biologia moleculara si tehnologia medicala. Sectorul serviciilor regrupeaza. in termeni de capitalizare bursiera. Pentru ele este vital sa investeasca permanent in cercetare si dezvoltare. Intreprinderi: Intreprinderile mici si mijlocii sunt foarte numeroase in Elvetia. isi are sediul la Vevey. Cca. Cea mai mare parte a finantarii ± cca. in cazul intreprinderilor mari. 70% . In prezent. 23% din fonduri publice federale sau cantonale. Conform clasamentului ÄGlobal 500´ facut de ÄFinancial Times´ pentru anul 2007.6% au pana la 9 angajati). cu peste 250 de angajati: 0. Finlanda si Japonia prezinta cifre superioare. in timp ce doar cca. De exemplu. ocupand in total doua treimi din locurile de munca. structura economiei elvetiene s-a modificat considerabil spre sfarsitul secolului trecut. Sectoare economice Context international: intreprinderile elvetiene sunt foarte competitive pe plan international.7% din intreprinderile inregistrate numara mai putin de 250 de salariati (87. cca 72% din populatia activa.000 de salariati. Cea mai mare intreprindere elvetiana. 99. Numai Israel. Dar o astfel de strategie imipedica intreprinderile elvetiene sa se culce pe lauri. sectorul secundar. englezi sau francezi. Elvetia beneficiaza de conditii excelente pentru dezvoltarea acestor domenii. au cunscut un declin. iar restul de la institutii diverse. Mutatii structurale: Urmand o evolutie comuna cu a majoritatii celorlalte tari industrializate. Nestlé. Intreprinderi mari.9% din PIB este destinat cercetarii. 24%. Totusi globalizarea a avut un impact asupra conducerilorintreprinderilor. Efortul intreprinderilor elvetiene pentru cercetare si dezvoltare este considerabil. al industriei si meseriilor cca. 2. .calitate. Numeroase intreprinderi sunt si astazi inca in mainile familiilor care le-au fondat. Suedia.provine din sectorul privat.3%. Numara peste 250. numarul agricultorilor s-a diminuat cu 25% intre anii 1985 si 1995. Sectoarele cheie traditionale. peste 90% din bunuri si servicii sunt exportate. indeosebi germani. in prezent. 12 intreprinderi elvetiene figurau in topul celor mai mari 500 de companii mondiale. 4% ii revin domeniilor agriculturii si silviculturii. in special. ciocolata si branzeturile. Cu institutele sale federale de tehnologie si centrele de cercetare in domeniul industriei farmaceutice. In anumite sectoare. Printre sectoarele de varf care vor cunoaste un avant economic in urmatorii ani. se apreciaza ca vor fi indeosebi biotehnologia. Cele mai cunoscute sunt produsele industriei orlogeriei (ceasuri).

Din cauza costurilor foarte inalte de productie din Elvetia. 4 % din populatia activa este . Industrie Constructii de masini: ramura este desemnata sub prescurtarea ÄIndustrii MEM´ (Masini.a. In prezent.swissmem. Principalele intreprinderi farmaceutice elvetiene sunt Hoffmann-La Roche si Novartis. electrotehnica si chimia au un aport de peste 50% din exportul elvetian. arome alimentare isi are principala locatie la Basel. masini pentru industria hartiei. generand peste 300. fapt pentru care MEM solicita politicienilor conditii-cadru mai bune pentru desfasurarea activitatii. Agricultura nu are doar rolul de a produce hrana. masini si materiale tipografice. aparate si instrumente de precizie.Totusi. Elvetia este unul dintre principalii exportatori ai unor produse precum: masini textile. industria chimica elvetiana se consacra aproape exclusiv productiei de coloranti. industria farmaceutica ocupa primul loc in cadrul industriei chimice. indeosebi in consiliere de gestiune. care era o mare consumatoare de coloranti artificiali. industriile MEM fiind astfel dependente de vitalitatea pietelor internationale. constructii de cale ferata cu cremaliera s. Este de precizat ca multe din componentele acestor produse sunt fabricate in strainatate. de asemenea. electronica si constructii de vehicule. masiniunelte de inalta precizie. Realizeaza cca.ch Industria chimica si farmaceutica: Industria chimica.000 de locuri de munca. incat existenta sa este garantata chiar de Constitutia federala. Cca. industria chimica s-a nascut. in domeniul exporturilor invizibile. Elvetia este cunoscuta si pentru ceasul in carcasa de plastic cel mai vandut din lume: Swatch. specializata in coloranti. Elvetia figureaza printre cei mai mari producatori mondiali de farmaceutice. aceasta din urma nascuta prin fuzionarea Ciba-Geigy cu Sandoz. Elvetia furnizeaza 50% din productia mondiala. 50% din totalul productiei industriale elvetiene. electrotehnica. gratie industriei textile. Elvetia exceleaza. industria mecanica. In termeni valorici. 78% din productie este exportata. esente de parfum. Regrupeaza sectoarele: constructii de masini. prelucrare Metale). Pana la sfarsitul secolului al XIXlea. Se apreciaza ca aceasta tendinta poate sa creeze dezechilibre ale locatiei industriale elvetiene. Ca si industria constructiilor de masini. echipamente Electrice. Pretul mediu al unui ceas elvetian exportat este de 378 franci elvetieni. multe intreprinderi din aceste sectoare manifesta tendinta de delocalizare a productiei lor in strainatate. industria prelucrarii metalelor. ci indeplineste si functia de intretinere a peisajului si de a asigura si mentine popularea zonelor montane. in anul 1996. Constituie principalul angajator industrial din Elvetia. asigurari si turism. O proportie de doar cca. Agricultura Agricultura ocupa un loc atat de important in constiinta elvetiana. Informatii suplimentare despre sector: www. in Elvetia. Industria orlogeriei: Elvetia este unul dintre principalii producatori mondiali de articole de orlogerie. ascensoare si escalatoare.

1 milioane ha.1%. Marimea medie a unei exploatatii agricole este de 16. In fiecare an. Ele administreaza o treime din toate averile private investite in afara tarilor lor de origine. Piata elvetiana a devizelor si a capitalurilor este una dintre cele mai importante din lume si marile institute bancare ± UBS si Crédit Suisse ± figureaza printre liderii mondiali ai bancilor. proprietarii isi pierd toata averea personala.7 ha (fata de 11. astfel ca. numarul exploatatiilor agricole de peste 20 ha a crescut cu 39%. 21%. transport. furnizor de produse de baza pentru consumul intern si export. cca. Tendinta actuala este de concentrare a activitatilor agricole. In sfarsit. bancile elvetiene au o mare reputatie internationala. legumicole si pomicole se concentraza in zonele restranse de asazisa campie. Principalul sector al agriculturii este zootehnia. Elvetia are reputatia de a fi tara vacilor. fata de anul 1990. implantate indeosebi in orasele mici si in zonele rurale. sute de exploatatii dispar. peisajul bancar este completat de o retea de cooperative bancare. Septelul bovin se ridica la 1. companiile elvetiene de asigurari realizeaza mai mult de jumatate din venituri . astfel incat culturile cerealiere.554. In domeniul administrarii averilor. catre sectorul tertiar (comert. Bancile private isi asuma o responsabilitate nelimitata pentru activitatile pe care le desfasoara. Agricultura asigura mai mult de 50% din necesarul intern de produse vegetale si aproape integral pe cel de produse animaliere. in caz de faliment. Astfel. Exista si multe banci private. Personalul angajat in sistemul bancar elvetian se ridica la cca. Doua treimi din suprafata agricola utila sunt ocupate de pasuni. Banci: Bancile si institutiile financiare constituie unul din pilonii economiei elvetiene. Asigurari: Elvetienii aloca asigurarilor o parte importanta a bugetului lor.000 de persoane. precum Raiffeisen.700 capete si este depasit de cel porcin. activitati bancare. care numara cca.5 ha in 1990). Fiecare agentie este autonoma din punct de vedere juridic si este organizata in mod cooperatist: membrii ei participa la deciziile bancii si sunt coresponsabili pentru afacerile pe care aceasta le deruleaza. Terenul accidentat al regiunilor montane se preteaza greu pentru culturi. 19. 480 de agentii locale.000 in filalele din strainatate. care este de 1..ocupata in agricultura si tendinta este de scadere. Francul elvetian este una din monedele cele mai stabile.500 capete. in timp ce numarul lor total a scazut cu 31%. iar contributie acestui sector la PIB este de doar 4. din ce in ce mai pronuntat. Suprafata agricola totala se ridica la 1. lipsa de resurse naturale au determinat orientarea economiei elvetiene.609. Sectorul tertiar Restrictiile de natura geografica si climatica. ceea ce reprezinta o cota superioara celei inregistrate in multe alte tari. din care cca. dintre care unele functioneaza de secole in Elvetia. Cu toate acestea. turism) care absoarbe peste doua treimi din totalul fortei de munca si are o contributie de peste 70% la PIB. iar cele care supravietuiesc devin tot mai mari. 119.

90% din contractele de reasigurare fiind incheiate in exterior. Ca tara de tranzit. Turism: Turistii straini cheltuiesc anual in Elvetia cca. majoritatea cu sediul la Geneva.in strainatate. Totusi. Resurse umane: De cativa ani buni. 4% din PIB este generata de sectorul logisticii si transporturilor maritime. In epoca globalizarii. gaz s. sub contract. Elvetia este supusa unui trafic de marfuri si de persoane (indeosebi in perioadele de vacante) din ce in ce mai intens. precum revolutia tehnica in comunicatii si inlaturarea unui mare numar de obstacole tarifare in cadrul mondializarii.5 si 3% in anul 2007.). Liderul mondial in domeniul recrrutarii si plasarii de forta de munca temporare. Societati de comert: Elvetia este sediul multor societati de comert.4% in ianuarie si februarie. suma de 508.7-10 miliarde franci cheltuiti de turistii elvetieni. Elvetia este principalul exportator european de asigurari. 2. evolutiile recente. isi are sediul in Elvetia. Elvetia se situeaza pe locul 15 din punct de vedere al incasarilor in acest sector.a. recurgand la numerosii specialisti implantati aici. Aceasta evolutie este determinata de faptul ca Elvetia ofera un mediu social stabil si o fiscalitate relativ scazuta. Desi nu are acces direct la mare.275 miliarde CHF. In Elvetia isi au sediul doua societati de transporturi si logistica de anvergura mondiala: Panalpina si Kühne & Nagel. petrol. Turismulare un aport de 3% la PIB.7%. transportul a devenit cheia de bolta a unei economii eficiente. care nu intra pe teritoriul elvetian. fata de 9. respectiv peste 65.6% in martie. Logistica si transport maritim: O cota de cca. Conform datelor publicate de Organizatia mondiala a turismului OMT. Acestea sunt exploatate de cinci societati de armatori. ci sunr revandute pe terte piete. cu o legislatie in materie supla si mai putin birocratica. intre 2. . Produsul intern brut a atins. rata inflatiei a atins niveluri mai ridicate: 2.000 EUR) pe locuitor. Transporturi: Elvetia este traversata de principalele axe europene de transport nordsud. exercita o presiune crescanda asupra acestor intreprinderi si le pun in discutie viitorul. Reasigurarile reprezinta o parte importanta a acestei activitati. necotate la bursa. de 0. a caror activitate este concentrata la Basel. Elvetia poseda o marina comerciala formata din cateva zeci de nave care transporta orice fel de marfuri si opereaza in toata lumea. in anul 2007. firma Adecco.000 CHF (peste 40. Tranzitul prin Alpi este facilitat de existenta tunelurilor Gothard ± feroviar (15 km) si rutier (17 km). zahar. In trimestrul I-2008. care are 130. iar inflatia s-a mentinut la nivel. Rata somajului inregistreaza valori dintre cele mai scazute in Europa. Elvetia a devenit un actor important in gestiunea resurselor umane. de asemenea scazut.000 de angajati. Multe companii internationale si-au instalat la Geneva serviciile de gestiune a personalului. 13-14 miliarde franci elvetieni. bumbac. a caror activitate consta in cumpararea de materii prime (in principal cereale.

Evolutia conjuncturala a continuat sa fie favorabila si in primele luni ale anului 2008.8 0. Britanie 3.8 1.6 3. M. SUA 2.0 3.5 8.8 6.IV/2007): 4.9%. Eventualitatea agravarii crizei financiare constituie un risc important.2 3.4 1.2 0.1 5.7 0. estimandu-se o rata de crestere de 1. in timp ce nivelul cererii interne va fi stabil.8 2007 3.5%.9 1.5 -1. institutii In actuala conjunctura internationala.7 7.5 1.0 2. ci doar preliminare) Produsul intern brut Consumul privat Investitii -in constructii -in echipamente Exporturi Importuri Inflatie Rata somajului 2003 -0. Elvetia are o abordare moderna a problemeler speciale ce tin de relatiile internationale.6 1. lucreaza in parteneriat si actioneaza in plan national³.2%.0 9. nu sunt definitive.5 4.0 5. Grupul de experti al Confederatiei estimeaza ca rata de crestere a PIB in anul 2008 va fi de 1.2%.5 2.6 Politica economica. Femei: 6595 CHF) Situatie actuala si perspective In anul 2007.8 2004 2.9 1. Germania 2.2 1.5 6. Japonia 2.8 -3.0 6. Variatia indicatorilor economici de baza ai Elvetiei.45milioane persoane. politica economica a Elvetiei este articulata sub deviza ÄGandeste global.5 3.4 0.5 1. : datele pentru 2006.6 1.8% (va fi afectat indeosebi sectorul exporturi. in sectorul public cantonal ± 7427 CHF (Barbati: 8124 CHF. in sectorul public federal ± 6697 CHF (Barbati: 6989 CHF.0 3.8 3. superioara celor inregistrate in alte tari dezvoltate (media UE 2.4 1.1 0. Franta 1. Salariul mediu brut (in 2006): in sectorul privat ± 5623 CHF (Barbati: 6023 CHF.7 2.8 2008 1.3 2006 3.8 -2. economia elvetiana a avut o rata de crestere de 3.7 2. in contextul tot mai accentuat al globalizarii.4 2005 2. dar se apreciaza ca economia elvetiana nu va putea sa evite repercursiunile negative ale crizei de pe pietele financiare si ale incetinirii ritmurilor conjuncturii internationale.9 2009 1.5 5.3 -0. Politica economica externa este astfel orientata pe trei axe: .0 3.3 3.Populatia activa (trim.1%.1%).1 3.9 2. in perioada 2003-2006 si previziuni 2007-2008 (Obs. Cu o economie semnificativ dependenta de procesele externe.1 2. slabirea dinamicii conjuncturale va continua.5%. Femei: 6090 CHF). In 2009. cel putin in urmatoarele luni).2 5.1 1.1%.1 2.8 4. Femei: 4875 CHF).8 -0.

prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Economie ± SECO. cu o economie majora. transportul aerian. cooperare in domeniile justitiei. prin ponderea economica pe care o are in cadrul asociatiei poate determina in mod semnificativ politica acesteia. in cadrul OMC. lupta antifrauda.- acordurile cu Uniunea Europeana acordurile de liber schimb incheiate in cadrul AELS liberalizarea progresiva a comertului international. care nu face parte din UE. Dimensiunea modesta a pietei interne face ca Elvetia sa manifeste un interes special fata de cadrul general de reguli de comert international si de proceduri de solutionare a diferendelor.admin. cu Mexic si Singapore. Elvetia este singura tara din vestul Europei.ch) a fost creat in 1999 prin fuziunea dintre Oficiul Federal pentru Dezvoltare Economica si Munca si Oficiul Federal pentru Afaceri Economice Externe.ch AELS nu joaca un rol determinant in contextul mondial insa importanta in plan regional nu este de neglijat pentru Elvetia care. educatie-formare profesionala-tineret. in cadrul AELS. politica elvetiana in domeniul economic si comercial. . Exista o preocupare constanta a Elvetiei de a extinde reteaua acordurilor dincolo de zona euro-mediteraneana. a unui prim pachet de sapte acorduri bilaterale cu UE (numite ÄAcorduri bilaterale I´) in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor. prin perfectionarea continua. este elaborata si pusa in practica de catre Departamentul Federal al Economiei. Preocuparea de a atenua consecintele economice negative datorate neparticiparii la piata unica europeana s-a concretizat prin semnarea. a regulilor sistemului mondial de comert. este pentru Elvetia platforma perfecta de promovare si aparare a intereselor sale comerciale. piata de achizitii publice.seco. OMC. statistica. barierele tehnice in comertul international.europa. politiei. transportul terestru. in 1999. mediu. agricultura. dovada in acest sens fiind acordurile semnate. atat pe plan intern cat si extern. O a doua serie de opt acorduri bilaterale (ÄAcorduri bilaterale II´) au fost incheiate in 2004 si se refera la colaborarea Elvetiei cu UE in noi domenii de interes comun: produse agricole transformate. azilului si migratiei (Schengen-Dublin). Detalii depre acorduri: www. cercetare-dezvoltare. In Anexa 1: Lista acordurilor Elvetia-UE. SECO (www. Membru fondator al AELS. Elvetia joaca un rol activ in largirea retelei de acorduri de liber schimb (in prezent in numar de 18) semnate de tarile membre AELS cu tari din afara UE. ca forum de negocieri permanente intre tarile membre in vederea liberalizarii comertului mondial. Din punct de vedere institutional. fiscalitate (impozitarea dobanzilor). Desi Uniunea Europeana este principalul sau partener comercial.admin. pensii. prin votul popular negativ dat Acordului privind Spatiul Economic European in decembrie 1992.

in relatiile cu strainatatea.Pe plan extern misiunea principala a SECO este de a initia. Aceste doua programe si-au incheiat mandatul la sfarsitul anului 2007. adaptat produselor si serviciilor de inalta calitate si tehnicitate sunt: gradul ridicat de protectie oferit de legislatia in domeniul afacerilor. In acelasi timp. nivelul scazut de interventie si control din partea autoritatilor.osec. dreptul de a desfasura activitati cu scop lucrativ. este reprezentantul Elvetiei in cadrul organizatiilor multilaterale precum OMC. libertatea comertului si stabileste modul in care sunt distribuite competentele intre Consiliul Federal. conform clasamentelor intocmite de renumite institutii internationale specializate.ch) institutie din subordinea SECO. 1. La . stabilitatea pe temen lung a cadrului investitional. serviciile si investitiile elvetiene. Principalele coordonate care confera Elvetiei caracteristicile unui mediu de afaceri privilegiat. garantarea deplina a dreptului de proprietate. Principalele obiective ale OSEC sunt: promovarea produselor si serviciilor elvetiene la export promovarea locatiei economice Elvetia promovarea intereselor economice elvetiene in lume furnizarea de asistenta pentru dezvoltarea si diversificarea schimburilor comerciale intre firmele elvetiene si straine. Mediul de afaceri si climatul investitional Economia elvetiana este. negocia si incheia acorduri de cooperare economica si comerciala in scopul deschiderii de noi piete pentru produsele. Cadrul legal Cadrul legal in domeniul economic este asigurat de Constitutie care consfinteste drepturile fundamentale precum dreptul de proprietate. administratiile cantonale si cele municipale. activitatile lor specifice fiind preluate de ÄOSEC±Business Network Switzerland´ (www. libera competitie precum si apararea secretului bancar. pietele emergente si economiile in tranzitie avind ca principale obiective dezvoltarea schimburilor comerciale. OCDE sau UNCTAD. SECO manifesta o preocupare constanta fata de sectorul privat din tarile in curs de dezvoltare. indeosebi ale intreprinderilor mici si mijlocii. cresterea capitalului investit si transferul de knowhow catre aceste piete. printre cele mai competitive si liberale. II. In acest scop au fost dezvoltate programe specifice si instrumente proprii pentru implementarea lor: programul ÄSIPPO ± Swiss Import Promotion Programme Organization´ (pentru promovarea importurilor din tarile in tranzitie si in curs de dezvoltare) si programul SOFI ± Oficiul Elvetian pentru Facilitarea Investitiilor (pentru promovarea si sustinerea investitiilor elvetiene in aceleasi grupe de tari). menita sa reprezinte interesele economiei elvetiene.

servicii pentru angajari temporare. Chiar si in aceste sectoare s-au facut progrese in directia liberalizarii.ch sau . -anumite activitati comerciale si de furnizare de servicii (comercializarea vinului.ch. -hoteluri si restaurante (in anumite cantoane). Cei care detin drept de rezidenta si permis de munca temporar in Elvetia au dreptul sa infiinteze o firma in aceleasi conditii ca cele stabilite pentru cetatenii elvetieni. Reglementari specifice pentru desfasurarea unor anumite activitati Pentru desfasurarea unor activitati de afaceri in anumite domenii sau pentru exercitarea unor anumite profesii precum: -domeniul bancar. La infiintarea unei firme nu se impune obtinerea unor aprobari speciale din partea guvernului. a unei licente sau a unui permis special. procedee care asigura legislatiei un grad ridicat de stabilitate. stomatologi. In aceste situatii este necesara eliberarea. pot infiinta o sucursala si pot desfasura activitati economice pe teritoriul elvetian. avocati. Ca urmare a intrarii in vigoare a tratatelor bilaterale cu UE si a celor de recunoastere reciproca a diplomelor profesionale se produce o relaxare graduala a reglementarilor si in aceste domenii. toate domeniile de afaceri sunt deschise investitiilor si nu se impune o limita in care sa se incadreze participarea straina. farmacisti.standortschweiz. nu este obligatorie apartenenta la vreo federatie industriala sau comerciala si nu se cer aprobari din partea vreunei camere de comert sau asociatii de afaceri. exista reglementari specifice stabilite la nivel federal sau cantonal. In general. Informatii suplimentare se pot obtine de la Task Force PME din cadrul Secretariatului de Stat pentru Economie SECO (www. daca aceasta este condusa efectiv de catre un cetatean elvetian.kmuinfo. agentii private de plasare de personal. la cerere. 2.nivel federal. mecanism care are la baza cele doua elemente fundamentale ale democratiei elvetiene: initiativa populara si referendumul. -medici. pot achizitiona actiuni intr-o firma elvetiana. etc. www.). proces convenit in cadrul tratatelor bilaterale dintre Elvetia si UE. legislatia este elaborata si aprobata doar cu respectarea procedurilor parlamentare. Si cetatenii straini care nu detin permis de rezidenta pot infiinta si dezvolta propria afacere in Elvetia. Drepturile constitutionale de baza se aplica in egala masura si cetatenilor straini. al companiilor de asigurari sau activitati de brokeraj. Exista totusi unele restrictii in sectoarele in care statul detine inca monopolul precum caile ferate sau serviciile postale.

In iunie 2002. si unele reglementari tehnice la nivel cantonal.: securitate pentru prevenirea incendiilor in cazul uor materiale utilizate in constructii). pentru cercetatori si pentru cadrele de conducere. Cea mai mare parte a statelor au adoptat un numar mare de norme tehnice. precum si la evaluarea conformitatii (incercari. inspectii. 3. certificari) si omologarii produselor (ex. in marea lor majoritate. Obstacole tehnice in calea comertului Pentru asigurarea protectiei moralei. Acestea se refera la produsul insusi (compozitie. ex. transportul aerian. barierele tehnice in comertul international. Exista. exista acord de liber schimb in domeniul serviciilor si al transferului de capital. au intrat in vigoare cele 7 acorduri bilaterale dintre Elvetia si UE (Anexa 1) in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor. statul elvetian a fixat norme/prescriptii de drep comun privind anumite marfuri. autoturismelor etc.: omologarea medicamentelor. aceste norme si prescriptii figureaza ± la nivel federal ± in peste 30 de legi si 160 de ordonante. de ex. Australia si Noua Zeelanda. ambalaj. De asemenea.pmeinfo.).ch) sau de la birourile de cooperare si promovare comerciala din cadrul administratiilor cantonale. precum si cu Canada. etichetare. Ca parte in Acordul OMC privind achizitiile guvernamentale. Elvetia are acorduri de recunoastere reciproca in materie de evaluare a conformitatii (ARM) cu Uniunea Europeana. Criteriile discriminatorii au fost eliminate si toti participantii sunt tratati in mod egal. la procesul/procedurile de pe fluxul productietransport-depozitare. agricultura. in Elvetia. a vietii si sanatatii oamenilor / consumatorilor. Certificatul de origine in unul dintre statele membre UE si AELS (Elvetia este membra AELS) asigura circulatia libera a marfurilor.seco. relatie care pentru multe firme elvetiene este mai importanta decat piata locala. cercetare-dezvoltare. in relatia Elvetia ± UE. de asemenea. Accesul pe piata Cu exceptia produselor agricole si a catorva grupe de produse sensibile comertul dintre Elvetia si tarile membre UE si AELS este liber.ch (titlul: Politica economica externa / Bariere tehnice in calea comertului).: normele de higiena pentru produse lactate). Informatii detaliate pe aceasta tema pot fi obtinute accesand site-ul www. izolat. achizitiile publice se fac pe baza de licitatii internationale. piata de achizitii publice. animalelor si mediului vegetal. In acest fel toate barierele in calea comertului vor fi eliminate treptat firmele elvetiene urmand sa aibe acces liber la o piata de peste 400 de milioane de consumatori. In noiembrie 2006. Sunt in curs de negociere astfel de acorduri si cu SUA. practic pentru toate produsele de pe piata. . fara restrictii de cota sau bariere vamale. transportul terestru. precum si pentru asigurarea unei concurente loiale in tranzactiile comerciale. ordinii si securitatii publice.admin. Si piata fortei de munca a cunoscut in ultima perioada tendinte pronuntate de liberalizare in special pentru specialistii cu inalta calificare.www. In Elvetia.

Aceasta revizuire are drept obiectiv sa doteze instrumentarul vizand eliminarea obstacolelor tehnice din calea comertului cu un mijloc suplimentar. fara efectuarea formalitatilor de vama si fara plata taxelor vamale. fie prin aplicarea principiului ÄCassis de Dijon´. fie pentru ca prescriptiile tehnice elvetiene sunt armonizate cu cele din CE.a.tares. care va fi inscris in noul text al LOTC. Utilizarea acestui sistem face ca in Elvetia. Revizuirea LOTC va permite produselor puse legal in circulatie pe piata Comunitatilor Europene sau in Spatiul Economic European SEE sa poata circula liber si in Elvetia.admin. care au durat pana la 16 martie 2007. privind revizuirea partiala a Legii federale privind obstacolele tehnice in calea comertului (LOTC). Administartia Elvetiana a Vamilor (www. fara vreun control suplimentar. transferul marfurilor de la punctul de vama si pana la depozitul cu regim de port-franc fiind considerat tranzit.Consiliul Federal a initiat o procedura de consultari. bucati. un tarif vamal care corespunde acestui standard international. trafic de perfectionare. ea si-a asumat si obligatiile ce decurg din aplicarea acordurilor în domeniul vamal si netarifar. taxe si accize s. sa fie mai redusa decat in alte tari. Acest sistem favorizeaza importul marfurilor cu greutate mica dar cu valoare intrinseca mare. fie in virtutea acordurilor incheiate intre Elvetia si CE. adica a marfurilor de calitate ridicata. formulat printr-o decizie a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene CJCE. pot fi puse in circulatie in orice altstat membru al CE. litri) si nu la valoarea marfurilor (ad valorem). Regimul vamal Elvetia este membra a Conventiei Internationale asupra Sistemului Armonizat de Codificare si Descriere a Marfurilor (HS) din 1. Consiliul Federal a formulat 18 exceptii la aplicarea principiului ÄCassis de Dijon´. regimul bunurilor introduse cu ocazia repatrierii.ch .1. tranzit. Depozitele cu regim special de port-franc sunt operate de companii private si au caracter public. produsele importate dintr-un alt stat membru si care au fost fabricate conform prescriptiilor acelui stat. si anume cu principiul ÄCassis de Dijon´. putand fi utilizate de oricine este interesat. carnet ATA. informatii referitoare la TVA aplicat marfurilor importate. 4. proceduri vamale simplificate. Prin aderarea la Organizatia Mondialã a Comertului (1 iulie 1995). O caracteristica a sistemului vamal elvetiana este data de faptul ca taxa vamala se aplica pe unitatea de masura (greutate bruta. impozite. Restrictii la acest principiu nu sunt admise decat daca ele sunt motivate de un interes public preponderent. Exista totusi unele bariere tarifare in scopul protejarii produselor agricole locale. modalitati practice de probare a originii marfurilor. Mesajul privind revizuirea LOTC va fi transmis Parlamentului in cursul anului 2008. Conform acestui principiu. prin urmare. Marfurile care raman temporar pe teritoriul Elvetiei pot fi depozitate in regim de portfranc. in general. sarcina vamala. Tariful vamal elvetian poate fi accesat la adresa www.ch) poate furniza informatii detaliate cu privire la regulamentul vamal: metode si proceduri de vamuire. contingente tarifare. Teritoriul vamal elvetian cuprinde si Principatul Liechtenstein. In cadrul revizuirii LOTC.1988 si are.zoll.

Alte reglementari. produse petroliere. de la 01. de a asigura protectia consumatorilor sau sunt legate de cerinte de securitate ori de respectarea standardelor nationale sau internationale. Aceasta prevedere este de interes. aparaturii electrice. creata prin prelucrare in Elvetia. instalatiilor de incalzire. autoturismelor. berii. importate sau produse in Elvetia. Tratamentul preferential prevazut de aceste acorduri nu se aplica totusi decat marfurilor conforme dispozitiilor . Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi. Astfel acestea pot fi importate cu taxe vamale aplicate la greutate si apoi exportate. bauturilor distilate. detergentilor. in cazul produselor Ähigh-tech´. cu exceptia bauturilor alcoolice).2000 Accizele: Se aplica tuturor produselor din tutun. carti si reviste beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2. fara taxe. 6. in plus fata de taxa vamala. in tarile europene. Exista unele restrictii aplicate importurilor de produse agricole. Alte taxe care se aplica produselor din import. echipamente militare. materiale explozibile si narcotice pentru care se solicita o autorizatie speciala. ingrasaminte. Aceste masuri au rolul de a proteja sanatatea publica. Regimul de import Marea majoritate a marfurilor pot fi importate liber in Elvetia. Directive pentru determinarea caracterului originar si a statului de origine a unui produs: Elvetia a incheiat acorduri de liber schimb cu diverse state. reprezinta intre 60% si 80% din pretul de vanzare. si este calculata în forma CHF/100 Kg. recipientelor sub presiune. de natura netarifara. Taxa de import pentru autoturisme: Administratia vamilor percepe un impozit de 4% asupra valorii autovehiculelor (incl. se aplica medicamentelor.01. Permisul de import eliberat este valabil pe o perioada de maximum un an si se acorda doar rezidentilor si companiilor cu sediul in Elvetia.5.4% . Taxa asupra compusilor organici volatili (COV). Reguli de origine Materiile prime si componentele importante in Elvetia dintr-o tara terta pot capata statutul de marfa cu origine elvetiana si. munitie. produse cu greutate mica dar valoare mare. inclusiv celor cu uz industrial. cat si cele importate).6%. echipamentelor de masurare si cantarire. sunt: Taxa pe valoarea adaugata: Pentru marea majoritate a produselor se aplica o cota fixa de TVA de 7. autoturisme) de pana la 1600 kg (atat cele produse in Elvetia. Taxa de monopol: Se aplica tuturor produselor cu continut de alcool. produselor cosmetice. pot circula liber in tarile UE daca valoarea adaugata. dupa prelucrare. in special. in functie de produs. arme. anumite ziare. uleiurilor minerale. detergenti si ingredientii acestora. in consecinta. medicamentele.

a locurilor de munca. Prin asigurarea riscurilor la export.privind originea. Ghidul elvetian privind originea marfurilor are ca scop sa determine caracterul originar al produselor si sa furnizeze informatii asupra probelor de origine necesare. 7. precum si Turcia. stabileste sau utilizeaza probe inexacte de origine. Maroc si Tunisia. Cisiordania si Fasia Gaza. Macedonia. Israel. -operatiunea de export care se asigura este compatibila cu principiile strategiei comerciale a SERV. valoarea livrarilor si durata asigurarii. realizata in Elvetia. Confederatia urmareste apararea site-ului economic elvetian. Norvegia. suspendare de plati.30 ÄAcorduri de liber schimb. s-a renuntat la indicarea oficiilor/birourilor de emitere a vizelor. incepand cu 1 ianuarie 2007 a preluat activitatea fostei ÄGRE ± Garantarea riscurilor la export´. indeosebi de interdictia de Ädrawback´ (interdictia rambursarii taxelor vamale sau a neperceperii acestora) si de diferite tolerante. . O asigurare poate fi contractata in urmatoarele conditii: -exportatorul are domiciliul in Elvetia si este inscris in Registrul Comertului. Orice persoana care. Islanda.admin. Explicatii detaliate pe aceasta tema. dificultati de transfer. Asigurarea se refera la riscuri politice. -autorul/destinatarul comenzii are sediul sau domiciliul in strainatate. precum si textele acordurilor. 40. Este important de stiut ca acest ghid nu tine cont de totalitatea prescriptiilor in materie de origine. Iordania. In ceea ce priveste Uniunea Europeana. Feroe. pentru ca numai autoritatile vamale sunt abilitate sa autentifice certificatele EUR 1. De asemenea. intentionat sau din neglijenta.ezv. preferinte tarifare si originea marfurilor´ (pe site-ul www. cumulul diagonal in cadrul sistemului de cumul Euro-Med nu este luat in consideratie. -bunurile si serviciile exportate sunt de origine elvetiana sau comporta o valoare adaugata suficienta. da indicatii incorecte sau prezinta probe inexacte. Croatia. care. cazuri de forta majora. avand personalitate juridica. riscuri de delcredere si riscuri rezultand din garantii (bonds). prevazute de Ordonanta privind dovezile de origine si poate fi pedepsita cu o amenda de min. Ins. este pasibila de sanctiuni penale.ch).000 CHF. Asigurarea contra riscurilor la export Riscurile la export se asigura prin institutia federala de drept public ÄSERV ± Asigurarea elvetiana contra riscurilor la export´. protocoalelor si anexelor la acestea figureaza in documentul D. Primele de asigurare sunt calculate pe baza taxelor minime prevazute de Aranjamentul OECD privind creditele la export si sunt in functie de riscuri. La rubrica/titlul (pe site) ÄOficii competente pentru probele de origine´ pot fi gasite birourile/oficiile abilitate sa autentifice dovezile de origine straine (certificate de circulatie a marfurilor EUR 1 sau certificate de origine Form A).

germana. Acestia sunt detinatori ai unui permis de lucru si a unui permis de rezidenta. aproba bugetele anuale si rapoartele de gestiune. De asemenea. perioada tranzitorie de pana la 30 aprilie 2011 regleaza : restrictiile de acces (contingente). precum: . Protocolul aditional dispozitiilor Acordului bilateral in vigoare contine restrictii de acces permitand o introducere graduala si controlata a liberei circulatii a persoanelor. fixeaza scopurile sale strategice. intra in sarcina acestuia din urma sa solicite autoritatilor eliberarea permiselor de rezidenta si de lucru. obtinerea permisului de rezidenta si a celui de lucru nu constituie o problema. Regimul strainilor Un sfert din personalul angajat in Elvetia este format din cetateni straini.seco. Negocierile dintre Elvetia si Uniunea Europeana au condus la incheirea unui protocol aditional la Acordul existent (privind libera circulatie a persoanelor).inspectii la nivel cantonal pentru evitarea dumpingului salarial . protocolul prevede coordonarea intre diferitele sisteme de asigurari sociale si recunoasterea reciproca a diplomelor. Acvest protocol a fost ratificat de UE si Elvetia in februarie si respectiv martie 2006 si a intrat in vigoare la 1 aprilie 2006. In plus.ch/themen (in limbile franceza. In cazul cetatenilor straini care doresc sa lucreze pentru un angajator elvetian. cu o perioada tranzitorie pana la 30 aprilie 2011. engleza) 8. Pentru cetatenii straini care investesc si doresc sa opereze propria afacere in Elvetia sau pentru managerii firmelor straine. iar Consiliul Federal (Guvernul) emite ordonanta reglementand functionarea SERV. Somerii sunt exclusi de la dreptul de libera circulatie a persoanelor. Detalii suplimentare: www. italiana. precum si prioritatea muncitorilor indigeni si controlul prealabil al salariilor. indeosebi cei ai firmelor care desfasoara activitati generatoare de locuri de munca. daca este cazul . . continand dispozitii privind libera circulatie a persoanelor din cele 10 state devenite membre ale UE la 1 mai 2004. Protocolul prevede si masuri de aplicare.sanctiuni.conventiile colective impunand salarii minime pot primi statut obligatoriu.admin. Aprobarea si eliberarea permiselor de rezidenta si de lucru intra in sfera de competenta a autiritatilor cantonale.SERV este plasata sub supravegherea Parlamentului. determina plafoanele de angajare si se pronunta asupra asigurarilor deosebit de importante. O clauza de salvgardare speciala va fi valabila .

precum si in gastronomie si agricultura. in Elvetia pentru o perioada de max.varsta cuprinsa intre 18-35 ani . libera circulatie a persoanelor va fi valabila si pentru elvetienii care doresc sa se stabileasca si sa lucreze intr-unul din noile state membre ale UE. Informatii detaliate privind regimul strainilor in Elvetia pot fi obtinute accesand site-ul Oficiului Federal pentru Migratie www. Cetatenii romani pot calatori si ramane. Dreptul nerezidentilor de a achizitiona bunuri imobiliare . La 27 mai 2008 a fost semnat.ro) sau de pe site-ul Internet al Ministerului Muncii. pentru piata elvetiana se deschid noi perspective : economia elvetiana legata de export va obtine un acces privilegiat pe pietele estice.admin. Aprobarile de stagiatura sunt acordate indiferent de situatia pietei fortei de munca din Elvetia. extinderea urmand a fi supusa unui referendum popular la mijlocul anului 2009. italiana). 2 ani .omfm. ca turisti. Protocolul dintre UE si Elvetia privind extinderea pentru Romania si Bulgaria a Acordului privind libera circulatie a persoanelor. 90 zile/semestru. la Bruxelles.sa nu aiba cazier . 9. Conditiile care trebuie sa fie indeplinite de candidat : . In baza acestui Acord. Solidaritatii Sociale si Familiei. in caz de fenomene de imigratie puternica.10.pana la 31 mai 2014 .ch Guvernul Romaniei si Consiliul Federal Elvetian au incheiat un Acord cu privire la schimbul de stagiari. Procedura/normele de aplicare a prevederilor acestui Acord s-au stabilit prin OMMSSF nr. publicat in MO 516/20. Informatii detaliate pe aceasta tema pot fi obtinute de la Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (ww. In mod reciproc. va fi posibila recontingentarea accesului pe piata elvetiana a muncii. 661/2000.2000. pot pleca anual 150 de lucratori romani care sa desfasoare activitati lucrative in Elvetia. Tema este dezbatuta in Parlament. iar recrutarea de mana de lucru calificata sau mai putin calificata provenind din statele membre ale UE va fi mult simplificata. cu posibiltate de prelungire pentru inca 6 luni.sa aiba o calificare profesionala dobandita in cadrul unor cursuri cu durata de min. Odata cu intrarea in vigoare a Protocolului aditional. Majoritatea stagiarilor romani cu contracte de munca activeaza in domeniul sanitar (90%). aprobat prin HGR 579/2000. fara viza si fara obligatia obtinerii unui permis special. franceza.sa cunoasca cel putin una din limbile oficiale ale Elvetiei (germana.bfm. maximum 12 luni.

conform legislatiei in acest domeniu din cantonul respectiv.Pana nu de mult. Legea stabileste valorile limita admisibile pentru nivelurile de contaminare ale aerului si solului. si-au propus. protectiei specificului local. protejarii naturii. Se solicita in continuare obtinerea prealabila a permisului eliberat de autoritatea cantonala competenta pentru achizitia caselor de vacanta si sunt interzise nerezidentilor investitiile directe in piata de locuinte si tranzactiile cu proprietati rezidentiale. persoanele fizice sau juridice. in general. Protectia liberei concurente Principiul care sta la baza economiei elvetiene este cel al pietei libere. sau companiile locale in care persoane rezidente in strainatate au o pozitie dominanta. Astfel. De asemenea. se pot obtine de la Oficiul Federal pentru Justitie 10.admin. in principal. iar modificarile ulterioare.ch). Protectia zonala si protectia mediului Legislatia elvetiana cu privire la protectia zonala si a mediului are un caracter modern si asigura o coexistenta fireasca intre zonele economice dens populate si cele agricole si naturale. substantial armonizata cu reglementarile din cadrul UE. doar in baza unui permis special eliberat. O importanta particulara este acordata protectiei lacurilor si a raurilor. Legea elvetiana antitrust a fost. contine reglementari precise cu privire la circuitul deseurilor si al substantelor periculoase si are la baza principiile prevederii si cel al responsabilitatii. pentru nivelul de zgomot si cel de vibratii. personele rezidente in strainatate pot achizitiona liber in Elvetia bunuri imobiliare (terenuri si cladiri) cu destinatie de locuinta principala sau utilizate pentru buna desfasurare a activitatii de afaceri. puteau achizitiona bunuri imobiliare in Elvetia. Informatii suplimentare (www. de catre autoritatile cantonale (Lex Friedriech). 11. Reglementarile in vigoare incurajaza adoptarea unor solutii care sa imbine armonis interesul economic cu grija fata de mediu. Modificarile recente aduse legii au relaxat semnificativ conditiile in acest domeniu (Lex Koller). in ceea ce priveste calitatea aerului. eliminarea oricaror posibilitati de manifestare a concurentei neloaiale. restrictiile de orice natura care inca mai exista in calea liberei concurente vor fi gradual eliminate. Nu se impun tehnologii de control si combatere a poluarii insa costurile legate de prevenirea sau inlaturarea efectelor create de abaterile de la limitele admise sunt suportate de catre agentul poluator. Legea federala de protectie a mediului corespunde standardelor europene si are in vedere respectarea conventiilor internationale.bj. De aceea. Elvetia se afla pe primele locuri in Europa. in prezent. cu domiciliul in strainatate. inca din 1995. Constituirea de carteluri nu este interzisa prin lege insa orice tendinta de orientare spre actiuni abuzive . protejarii si conservarii reliefului. Cladirile cu destinatie industriala si comerciala pot fi construite doar in zone bine delimitate si special alocate acestui scop si doar in baza unui permis eliberat de autoritati.

. in scopul protejarii mediului precum si in vederea asigurarii conformitatii cu standardele nationale si internationale importul si comercializarea in Elvetia a medicamentelor. dispozitivelor de masurare si cantarire. vaselor sub presiune precum si a motocicletelor trebuie sa se supuna unor reglementari speciale. ceea ce inseamna ca pe piata elvetiana de echipamente medicale se aplica aceleasi reguli ca si in cadrul UE.wettbewerbskommission. Alte informatii utile se pot obtine de la: Comisia pentru Concurenta (www. 12. marcilor sau desenelor se pot depune la Institutul Federal pentru Proprietate Intelectuala (IGE) care este organismul responsabil cu protectia drepturilor comerciale si de autor. luate la nivel cantonal sau comunal.ch . agentilor de curatat. Comisia pentru Libera Concurenta poate interveni in cazul in care exista suspiciuni cu privire la aparitia unor restrictii in calea liberei concurente si investigheaza cazurile de fuziuni care pot introduce efecte negative asupra pietei libere. italiana).este monitorizata si adusa in fata justitiei.preisueberwacher. Reguli cu privire la inregistrarea produselor Din motive de protectie a sanatatii consumatoruli. Protectia proprietatii intelectuale Sistemul de protectie al proprietatii intelectuale este foarte dezvoltat in Elvetia. Procesul de inregistrare este administrat de catre Oficiul International pentru Controlul Medicamentelor ± IKS.html ) sau de la Oficiul pentru Supraveghera Preturilor (www. Elvetia a adoptat in Medical Devices Decree (MepV) directivele UE in materie. Un alt organism de control al pietei este Oficiul pentru Supravegherea Preturilor care are ca sarcina principala urmarirea evolutiei preturilor si semnalarea cresterilor abuzive sau mentinerea unor niveluri anormal de ridicate ca urmare a lipsei de concurenta reala. Echipamentele medicale inscriptionate cu simbolul CE sunt considerate corespunzatoare pentru piata elvetiana daca sunt insotite de prospect de prezentare al produsului scris in trei limbi (germana. Cu privire la echipamentele medicale. Procedura de inregistrare in Elvetia a unui produs farmaceutic nou este considerata ca fiind una dintre cele mai rapide in lume si dureaza numai circa 6 luni.ige.ch ). produselor cosmetice.ch/site/e. 13. Solicitarile de inregistrare a patentelor. de orice natura. Informatii suplimentare se pot obtine de la www. aparaturii electrocasnice. sistemelor de incalzire. franceza. Legea federala cu privire la piata locala apara libera concurenta si asigura cadrul necesar de lupta impotriva masurilor protectioniste.

efectuarea de tranzactii cu valori mobiliare. prin decizie judecatoreasca. datele personale ale titularului fiind disponibile doar unui numar restrans de lucratori ai bancii. pe piata bancara elvetiana sunt prezente multe alte banci locale si peste 100 de institutii financiare straine. o rata redusa a dobanzilor si o moneda nationala puternica si stabila. Deschiderea unei banci.ch . bancile sunt obligate sa protejeze confidentialitatea tranzactiilor efectuate de catre clienti.14.admin. devansand Londra.000CHF. subiect de actualitate care genereaza dispute aprinse intre Elvetia si UE in contextual negocierilor pe tema impozitarii economiilor bancare. in raport cu legislatia elvetiana. Sectorul financiar-bancar Sectorul bancar reprezinta una dintre cele mai importante ramuri ale economiei elvetiene si absoarbe aproape 4% din populatia activa. suma minima impusa pentru deschiderea unui «numbered account» este de 100. Organizatia cea mai importanta din sectorul bancar elvetian este Swiss Bankers Association (www. In afara celor doua banci renumite UBS si CS Group care se afla printre cele mai mari institutii bancare din lume. Conform legislatiei federale. Informatii suplimentare referitoare la accesand www. Elvetia este considerata unul dintre cele mai mari centre financiare offshore din lume.locationswitzerland. La solicitarea autoritatilor fiscale din tara de origine.ch ). bancile regionale si bancile de economii joaca un rol important in finantarea proiectelor de investitii. In comparatie cu alte state. suspendarea secretului bancar si acordarea de asistenta judiciara autoritatilor statului de origine a fondurilor. parte componenta a setului doi de acorduri bilaterale. Argumentele partii elvetiene in confruntarea cu criticii europeni pe aceasta tema se refera in primul rand la faptul ca protectia oferita nu se aplica in cazurile in care exista suspiciuni cu privire la natura legala. New York sau Frankfurt. Titularul de cont este identificat doar printr-un numar insa contul nu este totusi unul anonim. sunt activitati pentru a caror desfasurare este necesara obtinerea aprobarii Comisiei Federale Elvetiene a Bancilor ± EBK (www. motivata de suspiciunea de frauda fiscala. Tot in spiritul pastrarii unui grad ridicat de discretie al operatiunilor in bancile elvetiene exista posibilitatea utilizarii de conturi nepersonalizate (numbered accounts). Bancile cantonale. in egala masura elvetieni sau investitori straini. managementul fondurilor mutuale. se poate obtine. sistemul bancar elvetian este mai putin rigid din punct de vedere al reglementarilor.300 miliarde CHF dintre care mai mult de jumatate provin din afara Elvetiei. Bancile elvetiene gestioneaza bunuri in valoare de peste 3. a fondurilor care fac obiectul tranzactiei.ebk.swissbanking. sitemul bancar elvetian se pot obtine . O specificitate a bancilor elvetiene este data de asa numitul ³secret bancar´. Cu o lunga traditie in materie de stabilitate economica si financiara manifestata in principal in nivelul scazut al inflatiei. In general.org ).

cursuri si seminarii destinate pregatirii/formarii cadrelor.fosc. fac din sistemul de impozitare elvetian unul destul de complicat. cap. Legea si Ordonanta privind personalul Confederatiei. 16. precum si faptul ca nu exista termeni exacti de definire a unui caz specific. instrumentele urmatoare: Dreptul penal. In plus. Conform legii.admin.beschaffung. Impozitul pe profitul companiei La nivel federal corporatiile sunt impozitate cu o cota fixa de 8. iar participantii la licitatie. cantonal si comunal . Informatii suplimentare pe tema pietei elvetiene a achizitiilor publice se pot obtine accesand site-urile www. Informatii suplimentare detaliate: www. toate achizitiile publice care intra sub incidenta Acordului OMC se fac pe baza de licitatie internationala. Nu se supun prevederilor acordului achizitiile efectuate de catre Swisscom (compania nationala de telecomunicatii) si CFF (compania nationala de cai ferate).bbl.admin. furnizori locali sau straini.11.ch. In administratia publica elvetiana coruptia este combatuta printr-o serie de masuri. Legislatia privind impozitarea precum si cota de impozitare difera substantial de la canton la canton Din aceste motive. la nivelul Confederatiei.ch sau www. Controlul federal al finantelor CDF (in cazuri de suspiciune de coruptie). Codul de comportare al administratiei federale. anuntul de licitatie se publica in publicatia ÄFoaia oficiala elvetiana de comert´ (ÄSchweizerischea HandelsamtsblattÄ SHAB / ÄFeuille officielle suisse du commerce´ FOSC (www.5% aplicata asupra profitului.ch). cantonal si comunal.admin. fiecare canton are sistemul propriu de impozitare cu cote diferite de la canton la canton. trebuie sa se bucure de tratament egal. sistem de control intern. care includ. Sistemul de impozite Sistemul de taxe si impozite in Elvetia este foarte complex si se caracterizeaza prin existenta a trei niveluri distincte : federal. Achizitiile publice sunt reglementate de Ordonanta Consiliului Federal din 22. Aceasta ierarhizare. Achizitii publice Elvetia este parte la Acordul OMC asupra Achizitiilor Guvernamentale care are ca scop liberalizarea pietei de achizitii publice. Prevenirea coruptiei. Rata totala a impozitului pe profit la nivel federal. Clauza de integritate pe piata achizitiilor publice a Confederatiei.bbl.2006.shab.ch sau www.ch Piata achizitiilor publice este unul dintre domeniile in care riscurile de coruptie sunt foarte mari. de cele mai multe ori. firmele solicita autoritatilor care au emis regulile clarificari suplimentare sau apeleaza la serviciile unei firme de consultanta.15.

4%. Taxa pe capital Incepand cu 1 ianuarie 1998 cantoanele aplica o taxa asupra capitalului si rezervelor corporatiilor. si filialelor firmelor straine. Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi. Detalii despre fiscalitate in Elvetia: www.48 la mie. prestatii de servicii furnizate de societatile de radio si televiziune (cu exceptia celor cu caracter comercial) beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2. Intrucat.6%.ch . fructe.se inscrie aproximativ intre 14% si 45%. precum si recoltarea (fan. in functie de nivelul profitului si locul de inregistrare a sediului. stabilite in Elvetia. totale sau partiale. lucrarile agricole legate de cultura solului si precedand productiei. de 3. Asistenta medicala si educatia sunt scutite de plata TVA Serviciile in domeniul hotelier (cazare. apa din reteaua de conducte. perioada maxima in care compania poate beneficia fiind de 10 ani de la infiintarea. cota de impozitare efectiva a profitului variaza astfel intre 12. anumite publicatii (fara caracter publicitar). acordata intreprinderilor nou create care prin activitatea lor contribuie substantial la dezvoltarea economica a cantonului sau a uneia din zonele de interes ale acestuia. impozitele si taxele platite la nivel cantonal si comunal au o pondere semnificativa in totalul taxelor si impozitelor platite de o companie.4%. Facilitatile fiscale acoradate sunt limitate in timp. mic dejun) beneficiaza de o cota redusa de TVA. cereale.5% si 31%. Aceaste facilitate se aplica.estv. in mod egal. Facilitati fiscale Marea majoritate a cantoanelor prevad prin legislatia fiscala proprie posibilitatea exonerari fiscale. furajele pentru animale. facilitatile fiscale astfel acordate au o importanta deosebita pentru compania beneficiara. cu exceptia bauturilor alcoolice). a carei rata variaza intre 1.89 si 9.admin. legume). Intrucat impozitul pe profit face parte din categoria cheltuielilor deductibile. carti. Taxa pe valoarea adaugata Pentru marea majoritate a produselor si serviciilor desfasurate in Elvetia nivelul TVA este de 7. Suplimentar. medicamentele. exista anumite facilitati fiscale si la nivel federal.

10% dintre firmele mici si 50% dintre cele mijlocii si mari lucreaza pentru export. in Elvetia se poate importa sau exporta aproape orice. De asemenea. dar incluzand energia electrica. masini textile si de prelucrare a hartiei. continuandu-si trendul pozitiv din anii 2005-2006. ceea ce face ca circa 90% din acestea sa fie exportate. fara metale si pietre pretioase. inregistrand o crestere fata de anul 2006 de 11. Evolutie in anul 2007 Pe fondul unei inviorari a activitatii economice in anul 2007 si in contextul unui climat in general favorabil al economiei mondiale. pe baza de acord de cooperare. Este de remarcat ca foarte multe dintre componentele acestor masini sunt importate. In replica. obiecte de arta si antichitati. ciocolata si branza insa masinile si echipamentele. 317 miliarde USD). In plus una din cinci firme desfasoara in afara Elvetiei activitati de distributie. pentru anumite tipuri de produse este necesara obtinerea unei autorizatii speciale de import / export. produsele industriale realizate in Elvetia sunt in marea majoritate a lor bunuri de inalta calitate. comertul exterior al Elvetiei a inregistrat cresteri semnificative fata de anul precedent. marfuri returnate si traficul de perfectionare) a fost de 380.69 miliarde CHF (cca. Elvetia este unul dintre cei mai renumiti exportatori de masini unelte de precizie. Comertul exterior Aspecte generale Lipsa de materii prime a facut ca economia elvetiana sa fie puternic dependenta de importuri. Volumul total al comertului exterior elvetian (comertul cu bunuri. Importul unor produse este contingentat sau chiar interzis. 231 miliarde EUR/cca. bijuterii. . Cele mai cunoscute produse elvetiene pe pietele externe sunt ceasurile. domeniul asigurarilor si turismul. Exista totusi situatii in care.III. de joint-venture sau prin propria filiala. In general.6% in termeni reali. electrotehnica si produsele chimice reprezinta mai mult de jumatate din volumul exporturilor. de productie sau de cercetare. ascensoare si escalatoare. Elvetia exceleaza in exportul Äinvizibil´ : consultanta in gestiune. cu cateva exceptii. aparatura electronica.1% in termeni nominali si de 6. Relatiile economice externe 1.

in acelasi an.6 Import in anul 2007 Pondere % 100. in crestere cu 11.8 4. Cresterea inregistrata in anul 2006 fata de 2005 fusese de 10. Elvetia a exportat marfuri in valoare de 1/3 din PIB. de departe.Exportul a insumat 197. in crestere cu 10. 111 miliarde EUR/cca.7 11. in care Elvetia figureaza pe locurile 19 si respectiv 18.4 82.4% in termeni reali). cresterea fata de 2005 fusese de 13. Dintre acestea se detaseaza Germania.9 Evolutie fata de anul precedent % 11.2 11. Elvetia ocupa.1 81.4 63.0 10.9 9. 153 miliarde USD).8 8.2 10.4 63.3% si respectiv 1. grupul tarilor din UE reprezinta.7 12. principalul partener comercial.8 Evolutie fata de anul precedent % 11.2% fata de 2006 (in termeni reali: +6.0 78.8% in totalul importurilor elvetiene si 63% din exporturi (ultime date disponibile: 2007). -Importul a totalizat 183.9% (5.4 8.9 4.4 miliarde CHF (cca. cu ponderi in comertul mondial de 1. 120 miliarde EUR/cca.8 33.9 12.5%).4 11.0 20.1 3. atunci Elvetia avanseaza cu 7 locuri in ambele clasamente. locurile 16 la export si 24 la import (In situatia cu UE15 ca entitate: locurile 7. In 2006.6 10. Orientarea geografica a comertului exterior al Elvetiei Cu o pondere de circa 81.5 12. respectiv 14).7% .29 miliarde CHF (cca.4 12. cei mai importanti parteneri comerciali ai Elvetiei. Pozitia Elvetiei ca partener comercial apare clar in clasamentele mondial pe anul 2003 (ultime date OMC disponibile) ale exportatorilor si importatorilor. Export in anul 2007 Grup de tari TOTAL Tari industrializate -Europene --Uniunea Europeana ---Germania ---Franta ---Italia ---Marea Britanie Pondere % 100.8 14.2%.1% (9.0 89. In comertul cu servicii.5 11. Franta si Italia.9% fata de 2006 (in termeni reali: +6.0 . Daca se considera Uniunea Europeana (la vremea respectiva: UE15) ca o singura entitate.7 8.9 18. 164 miliarde USD).4% in termeni reali).

7 -4.3 7.3 0.2 4.4 0.1 4.4 2.1 13.9 2.3 --Turcia 1.3 5.2 6.---Spania ---Olanda ---Austria ---Belgia ---Suedia ---Grecia ---Irlanda --AELS -Extraeuropene --SUA --Japonia --Canada --Australia/Noua Zeelanda Tari in tranzitie --CSI --Europa de Sud-Est --Asia (China) Alte tari (recent) industrializate --Hong Kong 3.4 2.1 4.9 0.4 2.8 0.5 0.9 9.1 3.4 -3.8 3.4 15.9 15.3 3.3 4.6 7.7 23.1 15.8 10.8 21.7 1.1 --Singapore 0.9 .0 0.1 20.9 9.2 3.4 0.2 0.9 5.1 0.8 17.5 2.2 1.1 3.1 1.9 1.3 9.0 0.2 8.3 1.9 4.3 7.1 10.4 36.1 1.9 -57.5 0.4 9.8 2.6 21.3 17.6 3.8 4.8 --Taiwan 0.1 22.5 13.1 -0.1 1.9 0.3 -14.4 17.7 48.0 -1.1 1.4 -62.4 14.5 0.1 5.5 0.9 23.4 2.5 0.1 23.6 0.7 13.8 13.4 1.6 27.2 26.1 2.

3 7. forestiere. Exportul de aparate de masura si control. La capitolul importuri ponderi apreciabile au.4.9 0. incaltaminte -Hartie si articole din hartie -Pielarie.9%.9%.4 46. o pondere importanta este data de de produsele chimice si farmaceutice cu 36.7 34. urmate de grupa masini.2 3.--Coreea de Sud --Mexic --Brazilia --Tailanda --Malaezia Tari in curs de dezvoltare --membre OPEC --India 0.3 7.7 .9 0.5 1. mase plastice -Produse chimice si farmaceutice -Produse piatra.9 1.1 3. produsele chimice.9 27.8 2.0 3.1 5.1 6.1 0.4 24. ceramica Pondere in export % 100.5 0.9 2. in ordine.7 17.0 7.2 -25. instalatii si de cea a mijloacelor de transport (vehicule).4 1.5 21.5 0.3 1.5 Pondere in import % 100.6 0.5 28. sticla. ceasuri. pescuit -Produse energetice si conexe -Textile.3 1.5 3.5 2.7 0. materiale constructii. cauciuc.6 24.6 22.9%. Ponderi importante detin si grupele: produse metalurgice / produse agroalimentare / produse energetice / instrumente de precizie.1 0.9 -7. ceasuri si bijuterii reprezinta circa 17. Grupa de marfuri TOTAL -Produse agroalimentare. bijuterii.3 26.4 3. urmate de produsele industriei constructoare de masini cu circa 21%. utilaje. confectii textile.3 Structura comertului exterior al Elvetiei In structura exporturilor pe grupe de produse.5 0. iar produsele metalurgice se afla pe locul patru cu 7.8 17.7 19.

ceasuri si bijuterii -Alte produse diverse 7. cat si ca destinatie a investitiilor straine. comert 3.3 7.0 10. transporturi si comunicatii 0. Investitii directe ale Elvetiei in strainatate Intreprinderile elvetiene au inteles rapid avantajele si potentialul investitiilor in strainatate. electronica.7%. la suma de 632. in anul 20065. alte servicii 2%) Repartitia geografica a investitiilor elvetiene (in milioane CHF) Zone geografice Total investitii Total 632.9%.2%. alte ramuri industriale si constructii 10%) -in intreprinderi din sectorul serviciilor miliarde CHF 376. investitii straine in Elvetia Volumul in crestere al investitiilor directe si financiare transfrontaliere reprezinta unul dintre factorii marcanti ai mondializarii economiei.1 19. Investitii directe ale Elvetiei in strainatate.1 9.9 17. textile 2.9 1.181 . Cresterea investitiilor directe constituie si o reflectare a mobilitatii tot mai ridicate a intreprinderilor.3%. instalatii -Vehicule / mijloace de transport -Instrumente de precizie.5 3. Volumul investitiilor elvetiene in strainatate se ridica.2 miliarde CHF: -in intreprinderi industriale miliarde CHF. aparate. atat ca investitor in strainatate. optica. orlogerie 3.1%.5%. energie.-Produse metalurgice -Masini. sector bancar 14. constructii de masini.8 2. Elvetia face parte din primele 20 de tari.8 (chimie si mase plastice 19.3 (companii financiare si de holding 23.9 21.2 2. prelucrarea metalului 5. 255.6%. asigurari 15.5%.1%.

334 53.677 -UE 25 926.088.517 9.964 Efectivul de personal al intreprinderilor elvetiene in strainatate Zone geografice Total personal Total 2.307 149.524 Europa 1.419 36.Europa -UE 25 -Celelalte tari europene --Romania America de Nord America Centrala si de Sud Asia Africa Australia/Oceania 298.923 113.750 1.563 --Romania 10.113 -Celelalte tari europene 162.168 261.274 7.902 .181.

Garantiile se acorda exclusiv pentru investitiile efectuate in tarile in curs de dezvoltare si in tarile esteuropene. Zürich. echipamente electrice si metalurgie SWISSMEM. Garantia se ridica pana la 70% din volumul capitalului investit. examineaza dosarele. pe de o parte. decide asupra acordarii sau retragerii unei garantii contra riscurilor de investitie. Comisia pentru GRI este condusa de seful Directiei Promovare a Economiei Elvetiene din cadrul Secretariatului de Stat pentru Economie. din mandatul Confederatiei. La propunerea Comisiei pentru GRI. in acord cu Departamentul Federal pentru Afaceri Externe si Departamentul Federal de Finante. solicita rambursarea unei indemnizatii deja varsate. De asemenea.509 Africa 78.America de Nord 350. Departamentul Federal al Economiei. sa fie in interesul economiei elvetiene.179 Australia/Oceania 39. pe de alta parte. pregateste sedintele Comisiei de examinare (compusa din trei reprezentanti ai Confederatiei si trei reprezentanti ai economiei) si urmareste investitia. respectiv strict legate de economia elvetiana. Departamentul Federal al Economiei.427 Garantii contra riscurilor de investitii (GRI) Prin intermediul GRI. acordand garantii contra riscurilor speciale carora acestea sunt expuse.963 Asia 404.770 America Centrala si de Sud 219. sa contribuie la promovarea economica in tarile respective. la propunerea Comisiei pentru GRI determina valoarea indemnizatiei alocate. Investitiile trebuie. Confederatia poate facilita investitiile in strainatate. Biroul GRI este condus de asociatia sectoriala a industriei elvetiene de constructii de masini. SWISSMEM este responsabila pentru controlul operatiunilor. .

iar numarul de angajati la 324.Informatii detaliate: www.205 milioane CHF.842 3.063 -Celelalte tari europene 3. adica 82%.283 275.045 350.156 America Centrala si de Sud 4.064 (124.257 1.920 persoane / 38.seco.923 Europa 196.ch/themen/aussenwirtschaft/exportfoerderung/investitionsrisikogaranti e/index. respectiv 199. volumul investitiilor straine directe in Ellvetia se ridica la suma de 222.867 58. Africa. in intreprinderi industriale / 182.102 milioane CHF (39.144 persoane / 61.821 . in sectoarele de servicii).5% in industrie.540 276.5% in servicii) Provenienta geografica Volum investitii straine in Elvetia milioane CHF Personalul intreprinderilor straine in Elvetia Numar angajati Total 266. Australia/Oceania 7.897 milioane CHF.040 America de Nord 61.admin.103 -EU 193.299 Asia.html Investitii straine directe directe in Elvetia La sfarsitul anului 2006. reprezentand 18%.340 8.

57 milioane EUR (crestere fata de 2006: +40. 40/17.09% fata de anul 2006).1994. relatiile economice si comerciale romano . In 2007 insa.1994).1993.58 milioane EUR (in scadere cu 26.07.elvetiene se deruleaza in baza cadrului juridic al relatiilor dintre Elvetia si UE. -Acordurile bilaterale II.IV.06. fiind de cca.72%). -Acord intre Romania si Confederatia Elvetiana privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor. semnata la 25.1994 (Legea nr.10. in anul 2006. mediu si alte sectoare industriale.6 ori mai mare decat cel din 1989.12. Alte acorduri si conventii bilaterale importante: -Conventia dintre Romania si Confederatia Elvetiana privind evitarea dublei impuneri pe venit si avere. -Exportul romanesc a insumat 221. Eforturile de promovare a exportului nostru trebuie continuate si intensificate. -Volumul total al comertului bilateral in anul 2007 a atins suma de 578. 161/26. . astfel incat deficitul balantei schimburilor bilaterale sa se diminueze sensibil. -Acordurile bilaterale I. Evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene Elvetia este unul dintre partenerii comerciali importanti ai Romaniei. In Anexa 2: Lista acordurilor si conventiilor incheiate intre Romania si Elvetia dupa 1990. I. 5. la 16. odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. -Importul nostru din Elvetia a fost de 356. -Acord intre Ministerul Economiei si Comertului si Departamentul Federal al Economiei. semnat la 25. I. 200/1994). Monitorul Oficial nr.06. mentionate la cap.12. Relatiile economice ale Elvetiei cu Romania Cadrul juridic De la 1 ianuarie 2007. importurile au crescut din nou intr-un ritm net superior celui inregistrat de exporturi. mentionate la cap.1972. intrat in vigoare la 30. in 2005 s-au facut totusi simtite semnele unei tendinte de echilibrare dinamica.1994.10.15 milioane EUR. exportul romanesc inregistrand o crestere superioara celei inregistrate de import.3. intrata in vigoare la 27. privind cooperarea in domeniile energie. deoarece deficitul balantei se situeaza inca la un nivel ridicat.1994 (Monitorul Oficial nr. cresterea exportului romanesc a fost semnificativa.07.3. in timp ce importul a scazut. din 1972. respectiv -Acordul de liber schimb intre Confederatia Elvetiana si Comunitatile Europene. semnat la Bucuresti. in vederea renegocierii unor clauze). Soldul balantei comerciale a ramas insa net favorabil Elvetiei. aprobat prin referendum popular la 03.2005 (suspendat temporar de catre Guvernul Romaniei. Dupa ce.

ponderile cele mai importante le-au detinut grupele de marfuri: -masini. la mare distanta. -articole din piele. cauciuc.4%. -masini. cauciuc. furnizarea de componente si subansamble revenind din ce in ce mai mult producatorilor specializati (sectorul subfurnizare / subcontracting).8%.7%. in anul 2007 exportul catre Romania a scazut cu 10. produse din hartie si produse grafice (5. tendinte si perspective ale pietei y Masini. foto si de masura (9.3%.4%). aparate. mase plastice 4. Ponderea Elvetiei in comertul exterior al Romaniei (conform statisticii romanesti): -la export (romanesc): 0.7%. de grupele aparate optice.2%). produse agroalimentare (6. -produse metal 7. aparate.3% La importul romanesc din Elvetia. la exportul romanesc in Elvetia. -la import(romanesc) : 0. metale comune si articole din metal (6%).84% fata de anul precedent.37%.75%. in timp ce importul din Romania a crescut cu 20. .Conform statisticii elvetiene.1%.3%. Oportunitati pentru exportul produselor romanesti pe piata elvetiana. Globalizarea economiei a condus in general la cresterea presiunii pe preturi si in consecinta la reorientarea producatorilor europeni catre importurile de componente si subansamble din tarile central si est europene. Structura comertului romano-elvetian Conform statisticii elvetiene. -la import (elvetian): 0. -mijloace si echipamente de transport 16. mase plastice 3.7% -produse agricole si agroalimentare 4. echipamente electrice 25.3%). -mobila.70% In Anexa 3: evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene in perioada 1989-2007. produse din piele. -materii textile si articole din acestea 22. echipamente electrice 27. aparate.27% Ponderea Romaniei in comertul exterior elvetian (conform statisticii elvetiene): -la export (elvetian): 0. in anul 2007. echipamente electrice In ultimii ani tendinta firmelor industriale europene de a-si concentra activitatea pe activitatea de baza s-a accentuat. articole de interior si sportive 12. predominante au fost urmatoarele grupe de marfuri: -produse ale industriei chimice si conexe (farmaceutice) 35.6%.14%. urmate.

swisstech2008. pretul si designul. o companie locala cu experienta in domeniu care poate sprijini exportatorul in promovarea produsului si dezvoltarea pietei. Pe o suprafata de peste 30. canepa. bumbac). Factorii determinanti pentru decizia cumparatorului elvetian sunt in ordine calitatea. 8. matrite. principalii furnizori fiind Germania. Parte dintre detailistii importanti. in special cei specializati in desfacerea articolelor de imbracaminte cu preturi mici. In opinia noastra. si sa importe direct de la producator. Italia. . boutique-uri sau catre magazinele de confectii specializate. in special chinezesti reprezinta circa 20% din importuri. care reprezinta exclusiv unul sau mai multi furnizori. expun in jur de 1000 de colectii de articole textile. constructii metalice. incaltaminte. In Elvetia.tmc. industria constructoare de masini. Marea majoritate a acestor firme de agentura au retea proprie de magazine specializate sau detin retele de distributie a produselor catre raioanele de textile . destinat produselor textile si articolelor de imbracaminte.ch) . Multe firme de agentura sunt prezente cu showroom si birouri in cadrul ÄTMC ± Textile and Fashion Center´ din Zurich (http://www. produsele asiatice. Modalitatea cea mai comuna de patrundere pe aceasta piata este prin intermediul unui agent. O buna oportunitate de promovare a industriei romanesti de componente si subansamble este SwissTech-Basel (www. Numai in Elvetia. electronica si electrotehnica reprezinta un sector important pentru economia elvetiana. conjunctura actuala creaza perspective favorabile exportului romanesc de piese turnate si forjate. O tendinta importanta a pietei elvetiene (europene in general) este de crestere a cererii de tesaturi si confectii executate din tesaturi din fibre naturale (in. un centru de vanzari angros. De asemenea.5 miliarde CH anual. De asemenea. confectii. subansamble mecanice. Marea majoritate a firmelor elvetiene recurg la subcontractare in proportie de circa 50%. au inceput sa renunte la veriga intermediara.com).000m2 .In industria de autoturisme europeana se importa anual componente si accesorii in valoare de zeci de miliarde USD. unic in Elvetia. Peste 75% din importuri provin din Europa. segmentul de varsta cel mai important pe piata de textile ± imbracaminte este reprezentat de persoanele cu varste intre 25 ± 50 ani. importul anual de accesorii si componente auto depaseste 500 milioane USD. consacrat in totalitate subcontractarii de componente si subansamble care este organizat din doi in doi ani. functionalitatea. si Franta. y Confectii si articole de imbracaminte Importul elvetian se ridica la cca. circa 300 de firme.imbracaminte din magazinele generale mari. accesorii. cel mai mare targ specializat din Elvetia. componente electrice si electronice.

VSIG Güterstrasse 78. Principalii furnizori pentru mobilierul importat sunt Germania si Italia care asigura fiecare circa 30% din totalul importurilor de mobila si accesorii.Printre modalitatile posibile de stimulare a exporturilor de textile si articole de imbracaminte romanesti pe piata elvetiana se numara: · acordarea unei atentii sporite tendintei pietei europene de orientare din ce in ce mai accentuata catre tesaturile din fibre naturale (in si canepa). piatra sau metal. centrul si estul (zonele de limba germana) reprezentand restul de doua treimi.5-3. cumparatorul elvetian prefera mobilierul din lemn combinat cu sticla. implicarea asociatiilor patronale de ramura in stabilirea de contacte cu asociatiile similare elvetiene: · Federatia Elvetiana din Industria Textila Swiss Textile Federation (TVS) Beethovenstrasse 20 Box 2900 8022 Zurich Telefon +41 (0)1 289 79 79 Fax +41 (0)1 289 79 80 e-mail: contact@tvs. Din analiza datelor statistice rezulta ca o treime din piata este data de partea franceza a Elvetiei.ch y Mobilier si articole de interior Piata elvetiana de mobila si articole de interior este estimata la circa 3.6 miliarde CHF din care importul reprezinta circa 3 miliarde CHF. · . Ca material. Postfach CH . inclusiv mic mobilier si articole de decoratiuni interioare si accesorii. mobilier de gradina.ch Federatia Elvetiana a Importatorilor si Distribuitorilor Vereinigung des Schweizerischen Importund Grosshandels . Se remarca o scadere importanta in preferinte a obiectelor de mobilier la confectionarea carora se utilizeaza materiale plastice. Exista oportunitati de dezvoltare a segmentului de piata in urmatoarele sub-sectoare : · mobila din lemn.4010 Basel Tel: +41 (0)61 228 90 30 Fax: +41 (0)61 228 90 39 e-mail : info@vsig.

Fax: +41 (0)62 919 72 49 E-Mail: sem-info@sem. trepte pentru scari din lemn elemente din lemn pentru confectionarea de usi si ferestre · Sub-sectorul mobilierul pentru birou este estimat la circa 800 milioane CHF.ch Asociatia Elvetiana a Comerciantilor de Mobila Association Suisse du Négoce de l'Ameublement (ASNA/SMFV) Route Torny-Petit CH-1749 Middes Tel: (41-26) 658-14-82 Fax: (41-26) 658-14-81 y Echipamente de calcul si aplicatii sofware Elvetia se numara printre cele mai computerizate tari la nivel mondial. adesea dezasamblat. implicarea Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR) si a Asociatiei Forestierilor din Romania (ASFOR) in organizarea de standuri comune la targurile specializate sau initierea de misiuni economice in colaborare cu asociatiile similare elvetiene ar avea efecte pozitive in stimularea exportului romanesc de mobilier si articole din lemn pe aceasta piata. In opinia noastra. Asociatia Elvetiana din Industria Mobilei Verband der Schweizer Möbelindustrie (SEM) Einschlagweg 2.: +41 (0)62 919 72 42. Circa o treime din mobilierul de pe piata elvetiana este vandut in sistemul "cash-and-carry".· panouri din lemn masiv pentru mobilier. Postfach 116. usi pentru dulapuri de bucatarie. Modalitatile posibile de dezvoltare a pietei sunt asemanatoare cu cele enumerate anterior (confectii si articole de imbracaminte). CH-4932 Lotzwil Tel. Distributia si vanzarea cu amanuntul se fac prin intermediul retelelor specializate. Productia elvetiana de mobilier de birou si de scaune nu reuseste sa satisfaca cererea. cu o tendinta continua de crestere .

desktop. In acelasi timp. Solutiile web. exista o tendinta de crestere a cererii de solutii software integrate care sa conduca la cresterea productivitatii. Coop si Migros. prin procesarea automata a datelor si control automat al proceselor tehnologice si implicit. multitasking.In ciuda dimensiunii relativ reduse. de natura organica. Aceasta va reprezenta un segment de piata (cetateni cu varste cuprinse intre 50-70 de ani) cu o mare putere de cumparare. consumatorii tineri sunt atrasi de produse alimentare din categoria "wellness". domenii a caror competitivitate la nivel mondial este strans legata de implementarea de solutii hardware si software de ultima generatie. banci si asigurari). calitativ superioare si sanatoase. procesare de date si imagini. acestea contribuind la cresterea cererii in domeniul tehnologiei comunicatiilor. piata elvetiana este privita ca o piata foarte atractiva. format din clienti dispusi sa aloce buna parte din venituri pentru procurarea produselor alimentare naturale. in urmatorii 20 de ani peste 50% din populatia Elvetiei se va situa peste varsta de 50 de ani. In general distributia si desfacerea produselor organice se poate face prin intermediul celor doua mari lanturi de supermaket. de asemenea. Elvetia este tara unde isi au sediul numeroase organizatii internationale si corporatii multinationale. y Produse BIO Conform estimarilor. inca din 1990 ceea ce face ca pretul de vanzare a acestor produse sa fie accesibil pentru un segment cat mai larga de consumatori. la reducerea costurilor de operare. Pe de alta parte. De asemenea. gradul de educatie ridicat al cumparatorului elvetian relativ la problemele de mediu si efectele poluarii chimice asupra sanatatii umane. respectiv ÄNATURAplan´. competitiva si in continua dezvoltare. e-mail. Nivelul foarte ridicat de computerizare este datorat in buna parte dezvoltarii sectoarelor industriale cu un grad ridicat de automatizare cum ar fi ingineria mecanica. De asemenea. . CAD/CAM/CAL din domeniul ingineriei se numara printre cele mai solicitate produse software pe piata elvetiana. vor conduce. la orientarea politicii agricole catre stimularea culturilor de produse organice. Produsele organice comercializate in lantul COOP poarta marca ÄBIO SUISSE´ sau marca proprie COOP de comercializare a produselor organice. care au inceput vanzarea de produse marca Bio. destinate dietelor alimentare. multimedia. industria chimica si cea a instrumentelor de precizie precum si sectorului serviciilor (turism. In aceste conditii se poate anticipa o tendinta de crestere a cererii de produse organice. in raioane specializate.

Constituirea unei firme in Elvetia Ca regula generala.realizarea unui joint-venture (parteneriat sau societate pe actiuni). camerelor de comert sau a asociatiilor profesionale. obtinerea prealabila a unei aprobari din partea autoritatilor. cel mai mare lant de supermarket-uri din Elvetia. sa-si infiinteze o companie sau sa detina interese in una existenta.deschiderea unei sucursale sau branch . libertatea comertului si a activitatilor industriale. garantate prin constitutia elvetiana. Nu exista un regim diferentiat al taxelor vamale care se aplica la importul de produse organice fata de cele conventionale Pretul produselor de natura organica este in general mai ridicat decat al celor conventionale in special datorita costurilor de productie si de distributie mai ridicate.achizitionarea unei companii existente (parteneriat sau societate pe actiuni). . In principiu. inclusiv nerezidentilor. Marcile sub care Migros comercializeaza produsele organice sunt ³Migros Bio´ si ÄMio Plant natura´. . Legea elvetiana recunoaste cinci tipuri de forme de afacere: .constituirea unui parteneriat sau a unei societati pe actiuni. permit oricarei persoane. nu se impune.Migros. Cetatenii straini care doresc sa initieze si sa-si conduca personal propria afacere in Elvetia trebuie mai intai sa obtina permisul de rezidenta si de lucru. in acest scop. V. majoritatea consumatorilor acceptand diferente de pret cu 10-30% mai mari pentru produsele organice. dezvolta de asemenea programe in domeniul produselor organice. Nu sunt stabilite cote speciale pentru importul de produse organice in raport cu importurile de produse conventionale. . sa opereze o afacere in Elvetia. Produsele Bio importate pot fi certificate si marcate "BIO SUISSE" numai de catre un detinator al licentei BIO SUISSE. . In Elvetia accesul pe piata a produselor Bio este bine reglementat.

pe baze comerciale.posibilitatea evitarii dublei taxari in Elvetia (in cazul societatii pe actiuni profitul este taxat de doua ori. de companiile mijlocii si mari. contabilitate. in urma asocierii libere dintre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice cu scopul derularii unei afaceri pe baze comerciale. capital social.raspunderea nelimitata a partenerilor .000 CHF. Cele mai intalnite forme de prezenta a firmelor straine in Elvetia sunt sucursala sau branch-ul . in nume propriu (raison individuelle/Einzelunternehmen) Orice persoana poate initia si derula independent propria afacere. Intreprinzatorul isi desfasoara activitatea in mod independent insa responsabilitatea acestuia este totala si se extinde inclusiv asupra bunurilor personale. Elementele de prezentare (numele) ale acestei forme de organizare trebuie sa cuprinda obligatoriu numele intreprinzatorului individual care desfasoara actul comercial iar in descrierea domeniului de activitate nu sunt permise referiri care sa lase impresia existentei unei societati. Formele de parteneriat. Inscrierea in Registrul comertului este facultativa. in general. fara formalitati speciale. desfasurarea unor activitati independente. inscriere la registrul comertului.este o forma de organizare adaptata companiilor mici Dezavantajele formelor de partenerit provin din: . Nu este obligatorie constituirea unui capital social.lipsa de anonimat . b.partenerii sunt inscrisi in Registrul comertului . admise de legea elvetiana sunt: a. sunt predominante in Elvetia si sunt agreate pentru afaceri mai mici in timp ce societatea pe actiuni este o forma alternativa de organizare adoptata.procedura de constituire simpla si putin costisitoare .stabilirea unei aliante strategice cu sau fara investitii.accesul dificil la piata de capital Formele concrete de organizare a unei afaceri ca parteneriat sau societate pe actiuni. Ca forme posibile de organizare a unei afaceri. Repartizarea sarcinilor. Avantajele oferite de formele de parteneriat sunt: . fara a indeplini formalitati legate de constituire. o data la nivelul societatii si apoi ca divident distribuit actionarului) . societate simpla sau parteneriatul (Société simple / einfache Gesellschaft) Este constituita.. legea elvetiana face distinctia intre parteneriat si compania pe actiuni. mecanismul decizional si distribuirea profitului sunt in general . dar devine obligatorie daca veniturile anuale realizate depasesc 100. Intreprinzatorul are personalitate juridica si desfasoara activitatea economica in nume propriu.

inscrierea este constitutiva) si este obligata sa tina contabilitatea activitatilor desfasurate. Numele societatii este alcatuit din numele de familie al tuturor asociatilor sau din numele de familie a cel putin unui asociat urmat de «& Cie» sau «Frères». care a crescut la 100. la infiintare. aportul asociatilor la capital este acelasi. care este obligatorie. in prima instanta raspunzand cu patrimoniul societatii si in subsidiar cu bunurile personale.R. dintre doua sau mai multe persoane sau societati comerciale (elvetiene sau straine). iar in cazul in care se face. sub numele propriu inscris in Registrul comertului.stabilite prin contractul de asociere. c. 50% din participare. din Elvetia reprezinta doar 10% din numarul companiilor inregistrate ca S.000 CHF.000 CHF minim sau multiplu de 1.L. daca in contractul de asociere nu este alfel prevazut. artizanat sau agricultura. Aceasta forma de organizare nu are personalitate juridica dar societatea poate totusi. Neavand personalitate juridica. individual. sa detina drepturi. insa membrii asociati sunt taxati individual.A. In lipsa unui contract de asociere. Constituirea capitalului este facultativa. societatea in nume colectiv (Société en nom collectif / Kollektivgesellschaft) Este constituita prin asocierea.R. d. Veniturile societatii nu sunt taxate. Societatea trebuie inscrisa in Registrul comertului (pentru activitati comerciale inscrierea este declarativa. sa aibe angajamente. Oricum numarul de companii S. Raspunderea fata de terti este solidara si nelimitata pentru toti asociatii. Ca urmare a modificarii prevederilor legale cu privire la capitalul minim de constituire a unei societati pe actiuni. iar a asociatilor. recomandabil pe baza de contract de asociere.A. societatea in nume colectiv nu este supusa impozitarii. Societatea se constituie si capata personalitate juridica odata cu inscrierea in Registrul comertului. asociatii sunt obligati sa se inscrie (individual) in Registrul comertului si sa tina contabilitate proprie. dintre doua sau mai multe persoane fizice (nu este accesibila persoanelor juridice) in scopul derularii unei activitati economice.000 CHF. O societate simpla nu are nume. societate cu responsabilitate limitata (Société à Responsabilité Limitée ± S.A. Acesta se imparte in parti sociale de cate 1. In cazul in care veniturile individuale anuale depasesc 100. asupra partilor sociale (avere) si asupra beneficiilor repartizate (ca venituri). pe baza de statut. spre exemplu. pentru activitati ne-comerciale precum profesiuni libere.000 CHF dar nici nu poate depasi 2.000 CHF. Impozitarea societatii se face asupra profitului si a capitalului. sa actioneze si sa fie actionata in justitie. insa veniturile acesteia se distribuie membrilor asociati care sunt impozitati individual.000 CHF. nu are personalitate juridica. Responsabilitatea asociatilor este solidara si nelimitata si se extinde si asupra bunurilor personale ale acestora.000 CHF.L. cu privire la societatile simple. . nu se inscrie in Registrul comertului si nu este obligata sa tina contabilitatea. cu cifra de afacere mai mica de 100./Gesellschaft mit beschränkter Haftung ± GmbH) Societatea cu responsabilitate limitata este alcatuita prin asocierea. fiecare asociat avand obligatia sa depuna. astfel incat sa rezulte natura raporturilor sociale intre asociati. Aceasta forma de organizare a unei afaceri nu este foarte raspandita in Elvetia .000. Capitalul social nu poate fi inferior valorii de 20. relatiile dintre asociati se supun prevederilor Codului de Obligatiuni. acest tip de entitate a devenit mai interesanta. In cazul in care nu exista contract de asociere se aplica prevederile Codului de Obligatiuni.

capitalul varsat trebuie sa reprezinte 20% din capitalul social dar nu mai putin de 50. ca si in cazul societatii in nume colectiv.. societate pe actiuni (Société anonyme ± SA / Aktiengesellschaft . este de 100. completate cu cele relativ la societatea in comandita. la notari sau avocati. Societatea nu are personalitate juridica: doar asociatii sunt titulari de drepturi si obligatiuni. sunt angajati ai societatii.AG) Societatea pe actiuni este forma de organizare care separa complet bunurile societatii de bunurile private ale actionarilor ceea ce face diferenta marcanta fata de celelalte tipuri de societati. numiti de Adunarea Generala. Conform legislatiei elvetiene Consiliul de Administratie trebuie sa fie compus in majoritate din elvetieni cu domiciliul in Elvetia. sub numele propriu inscris in Registrul comertului. Societatea pe actiuni este cel mai raspandit tip de companie in Elvetia. Valoarea minima a unei actiuni nominative sau la purtator este de 0. De asemenea. comandita. Totusi. asociatii pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice. Toate regulile referitoare la societate se definesc in statutul acesteia care. persoane fizice sau persoane juridice. impreuna cu actul constitutiv. Societatea in comandita nu se impoziteaza insa participarea la capital si veniturile societatii sunt impozitate individual ca venituri proprii si bunuri private ale asociatilor.000 CHF.01 CHF. sa actioneze si sa fie actionata in justitie. determinata prin contractul de societate. Numarul minim de asociati. este de 3 dintre care cel putin unul trebuie sa fie elvetian rezident in Elvetia. face obiectul inscrierii in Registrul comertului. f.000 CHF iar la infiintare. «Frères». este alcatuit din numele de familie al tuturor asociatilor cu raspundere nelimitata sau din numele de familie a cel putin unuia dintre acestia urmat de «& Cie». Responsabilitatea este nelimitata si solidara pentru unul sau mai multi dintre asociatii persoane fizice si doar pana la concureanta capitalului social subscris pentru ceilalti asociati persoane fizice sau juridice (comanditarii).. Capitalul social minim. In cele mai multe cazuri firmele straine care opereaza aici opteaza pentru aceasta forma de organizare a sucursalelor lor. stabilit prin lege. Pentru constituirea unei astfel de societati se apeleaza in general la firme de consultanta specializate. iar in cazul in care nu exista contract de asociere se aplica reglementarile legale valabile pentru societatea in nume colectiv. Inscrierea in Registrul comertului este obligatorie. societate in comandita (Société en Commandite / Kommanditgesellschaft) Este o structura asemanatoare cu cea definita de societatea in nume colectiv cu deosebirea ca. trebuiesc autentificate notarial. societatea poate sa detina drepturi. Societatea trebuie inscrisa in registrul comertului iar numele societatii. etc.e. . Raporturile intre asociati sunt definite prin contractul de asociere. in cazul societatii in comandita. Nu exista limitari prin lege cu privire la capitalul social. in scopul evidentierii raporturilor sociale intre asociati. Administratorii. sa aibe angajamente.

iar in strainatate de la agentiile Oficiului Elvetian de Turism. articole de sport. Utilizarea drumurilor publice fara vinieta valabila. articole de toaleta. o data pe zi. VI. si alte obiecte de uz curent) . Informatii utile pentru oamenii de afaceri Documente de calatorie Cetatenii romani care doresc sa calatoresca in Elvetia nu au nevoie de viza si trebuie sa detina un pasaport valabil inca cel putin 6 luni de la data calatoriei. 1 litru. 2 litri si peste 15% vol. Vinieta este valabila incepand cu 1 decembrie a anului precedent celui inscris pe ea pana la 31 ianuarie a anului urmator. 200 bucati tigarete. statiile de benzina si garaje. oficiile cantonale de inmatriculare auto. Alte bunuri de orice fel. se pedepseste cu amenda in valoare de 100 CHF si plata taxei anuale pe drumurile publice de 40 CHF. asociatiile/cluburile automobilistice Viteza maxima . toate aceste bunuri sunt supuse la plata taxelor vamale. instrumente muzicale. aparat fotografic sau de filmat. Bunuri care pot fi introduse in Elvetia. birourile de vama. Daca valoarea totala a bunurilor depaseste 300 CHF. echipament video. calculator portabil. fara taxe vamale Calatorii cu domiciliul in Elvetia sau in strainatate pot introduce in Elvetia. Procurarea vinietei se poate face in Elvetia de la oficiile postale. Ciculatia e drumurile publice (autoturisme) Taxa pe drumurile publice / Vinieta Pentru circulatia autoturismelor pe drumurile publice se percepe o taxa anuala de 40 CHF (vinieta). Max.Detalii suplimentare referitoare la tipurile de societati din Elvetia sunt prezentate in Anexa 4. Produse din tutun: max. fara plata taxelor vamale. urmatoarele bunuri si valori: Obiectele personale folosite pe perioada voiajului (imbracaminte. lipita direct pe parbrizul autoturismului. Bauturi alcoolice: cu o tarie alcoolica de pana la 15% vol. 50 bucati tigari si 250g tutun de pipa. in limita valorica a 300 CHF.

La intrarea in tunel este obligatorie folosirea luminilor de intalnire. parcarea este cu plata si. Triunghiul de semnalizare. Rue Pierre Fatio no. Pana sau accident In caz de pana sau accident pe drumurile publice automobilistii se pot adresa la : AUTOMOBILE CLUB DE SUISSE (ACS) ± membr a FIA (Federa ia Interna ional a Automobilului). de regul . de categoria de emisii poluante si de numarul de kilometri parcursi (in Elvetia si Liechtenstein). plac de identitate na ional . 30-60 km/h ± in aglomera ii urbane. 1211 Geneve 3 Parcarea autovehiculelor In locurile marcate cu albastru parcarea este gratuit pe durata maxima de o ora i 30 minute. certificat de înmatriculare al vehiculului sau certificatul de închiriere. limitat în timp. trusa medical i un set de becuri de schimb sunt obligatorii. 3000 Berne 13. 70-80 km/h ± drum na ional. In spa iile marcate cu vopsea alb . Copiii sub 7 ani nu sunt admi i pe scaunul din fa . poli iei. Folosirea centurii de siguran este obligatorie iar casca de protec ie este obligatorie pentru motociclisti i pasagerii acestora. Vârsta minim a conduc torului auto : 18 ani Documentele necesare la calatoria cu un autovehicul : permis na ional de conducere (valabil). . Alte informatii Rata maxim de alcool în sânge admisa: 5 la mie. Taxa federala asupra traficului rutier cu vehicule grele Se percepe in functie de greutatea totala a vehiculului. Wasserwerkgasse 39. Este recomandabil sa se circule cu luminile de intalnire aprinse. Tel: 031-328 31 11 sau TOURING CLUB SUISSE (TCS) ± membr a AIT (Alian a Interna ional de Turism). pompierilor i altor categorii de ma ini speciale.Viteza maxim admis este de : 120 km/h ± pe autostrad . certificat international de asigurare (carte verde). 9. Locurile de parcare marcate cu vopsea galben sunt destinate ma inilor salv rii.

Majoritatea firmelor iau o pauza de prinz intre 12.00 si 14.00. 10.88 2. 21 si 31 mai. inclusiv pe timpul weekend-ului. Bancile sunt deschise in timpul saptamanii (de luni pana vineri) între 08. 25 decembrie. Euro 4 si ulterioare Tarif in centime/tonakilometru 2. 15 august.01. germana si italiana) este prezentat pe site-ul www. Sarbatori Sarbatorile legale sunt: 1 ianuarie.15 . franceza. -sunt utilizate pentru transport marfuri si persoane. 1 noiembrie si 8 decembrie.30.2005): Categoria de taxa I II III Alte informatii utile Programul de lucru Elvetia se aflã pe fusul orar GMT+1 sau la 1 ora fata de Romania. al Asociatiei elvetiene a targurilor (Vereinigung Messen Schweiz VMS) Ø Adrese utile Norma de poluare Euro Euro 1. de la canton la canton. 1 iunie. Taxele sunt urmatoarele (valabile de la 01.500 Kg. Sucursalele din garile feroviare si aeroporturi au uneori un program mai lung.ch. -sunt inmatriculate in Elvetia sau in strainatate si utilizeaza reteaua rutiera elvetiana si a Principatului Liechtenstein. Ziua muncii (1 mai) se sarbatoreste diferit. 12 si 13 aprilie.52 2. In cantoanele in care predomina catolicismul se respecta si urmatoarele date: 11 iunie. 1 august.30-16. Orarul de vara incepe in ultima sambata din martie si se termina in ultima sambata din octombrie (GMT+2).messenschweiz.Taxa trebuie platita pentru vehiculele care: -au o greutate mai mare de 3. Programul targurilor si al manifestarilor expozitionale Programul complet al targurilor si manifestarilor expozitionale programate in Elvetia in perioada 2007-2008 (in limbile engleza. Euro 0 si anterioare Euro 2 Euro 3.00 si 17.. Birourile sunt deschise în mod obisnuit intre 08.00.

: 00 41 31-352 35 22. 752 10 90 Fax: 00 41 22-752 29 76 mission.: 00 41 31-352 35 46 Fax: 00 41 31-351 82 28 economic-berna@freesurf. 352 53 00 Fax: 00 41 31-352 64 55 http://berna.ch Misiunea Permanenta a Romaniei la Geneva 6.: 00 41 31-352 35 21 Fax: 00 41 31-352 35 51 consulat. Chemin de la Perrière CH-1223 Cologny-Geneva Tel.: 00 41 22-751 09 00.ch Sectia consulara Brunnadernstrasse 20 CH-3006 Berna Tel.ch Biroul Consilierului Economic Brunnadernstrasse 20 CH-3006 Berna Tel. CH-3005 Berna Tel.ro roumanie.romania-wto@romaniaunog.org Consulate onorifice ale Romaniei in Elvetia si Principatul Liechtenstein .berne@freesurf.Ambasada Romaniei in Elvetia Cancelaria Kirchenfeldstrasse 78.amb@befree.mae.

206 16 50 Fax: 021-206 16 60 http://www.: 00 41 22-8271518 Fax: 00 41 22-8271519 Schaan. RO-010626 Bucuresti Tel.Zurich Consul onorific .ro Secretariatul de Stat pentru Economie ± SECO (Staatssekretariat für Wirtschaft / Secrétariat d¶Etat à l¶Economie9 Effingerstrasse 27 CH-3003 Berna Tel.ch Ambasada Confederatiei Elvetiene in Romania str. Principatul Liechtenstein Im alten Riet 125 LI-9494 Schaan Lugano Consul onorific ± Marinela SOMAZZI Riva Paradiso 42 Tel.sdc-seco.: 00 41 1-9296542 Fax: 00 41 1-9296505 CH-1229 Carrouge Tel.: 021-206 16 00. Geneva Consul onorific .Pierre HILTPOLD 16 Rue Vautrier.: 00 41 31-324 08 00 . CH-8618 Oetwil an See Tel. Grigore Alexandrescu 16. 00 41 91-994 93 92 Fax 00 41 91-994 93 35 consorom@bluewin.: 00 423-239 23 97 CH-6900 Lugano Fax: 00 423-239 23 24 Tel.Dimitri STURDZA 10 Industriestrasse.

ch heidi.admin.ch Federatia intreprinderilor elvetiene (economiesuisse) / Verband der Schweizer Unternehmen (economiesuisse) / Fédération des entreprises suisses (economiesuisse) Hegibachstrasse 47 Postfach CH-8032 Zürich Tel. 365 52 67 Fax 00 41 44-365 52 21 www.osec.ch OSEC ± Business Network Switzerland Stampfenbachstrasse 85 Postfach 492 CH-8035 Zürich Tel.Fax: 00 41 31-325 73 61 www.economiesuisse.steiner@sec-chamber.ch info@economiesuisse. 00 41 44-421 35 35 Fax 00 41 44-421 34 34 www.ch .: 00 41 43-322 25 55 Fax: 00 41 43-322 25 53 max. 00 41 44-365 51 51.seco. CH-8026 Zürich Tel.sprenger@sec-chamber.ch Camera de Comert Elvetia-Europa Centrala ± SEC Handelskammer Schweiz-Mitteleuropa SEC Stauffacherstrasse 45.

va avea ca efect cresterea competitivitatii si implicit stimularea transportului feroviar. daca numarul muncitorilor emigranti. a carui valoare finala este estimata la 13. urmeaza sa se realizeze treptat. Acordul prevede recunoasterea mutuala a calificarii profesionale si a drepturilor legate de asigurarile sociale. Spre exemplu. Director executiv Str. partea elvetiana urmeaza ca intr-o perioada de 5 ani sa inlature limitarile legate de greutatea maxima transportata (in prezent 28 tone) si sa permita tranzitul pentru camioane cu o sarcina utila de pana la 40 tone.www. Icoanei 40. Parter RO-020457 Bucuresti 2 Tel.ro ccer@ccer. Lucrarile de constructie urmeaza sa fie partial finantate prin introducerea de taxe suplimentare pentru transportul rutier de marfa. camioanele UE care vor traversa Elvetia pe ruta Basel ./Fax 00 40 21-212 27 07 www. in functie de greutatea transportata. La sfarsitul perioadei totale de 12 ani. Dupa expirarea perioadei de proba. aplicate atat transportatorilor interni cat si celor externi. Transportul rutier este un alt subiect sensibil.Romania CCE-R Markus Wirth.ro Adrese utile INTERNET: Anexa 5 Anexa 1 ACORDURI INTRE ELVETIA SI UNIUNEA EUROPEANA ACORDURI BILATERALE I ( incheiate in 1999. Presedinte Gentiana Avrigeanu.sec-chamber. In scopul reducerii traficului rutier de marfa cu pana la 50%. intrate in vigoare la 1 iunie 2002) · · Acordul referitor la libera circulatie a persoanelor. Conform acordului. In schimb. va fi mai mare decat cel estimat. sistemul de cote va putea fi reintrodus. Conform acordului. Proiectul. miscarea libera a persoanelor urmeaza sa devina realitate in baza unui referendum a carui organizare ramane la latitudinea Consiliului Federal. cetatenii elvetieni au dreptul de a obtine permise de munca pentru UE imediat. fara nici o restrictie. libertatea deplina de miscare atat pentru cetatenii elvetieni cat si pentru cei comunitari. pana in 2008.2.ccer.ch Camera de Comert Elvetia.6 miliarde CHF. Elvetia va dispune de inca o perioada de 7 ani in care. intr-o perioada de proba de 5 ani. originari din UE. Sc. Elvetia va construi doua tunele feroviare trans ± Alpine. Sistemul de cote pentru permisele de munca acordate cetatenilor comunitari pentru Elvetia va fi eliminat gradual. in urmatorii 12 ani. parcurs si nivelul emisiilor poluante.

va fi facilitat de reducerea tarifelor si inlaturarea barierelor comerciale. vor plati circa 325 CHF pe cursa. Agricultura ± Fermierii elvetieni. Conform acordului. Achizitiile publice ± Companiile din UE au acces nediscriminatoriu la achizitiile publice in Elvetia si. Transportul aerian ± Acordul prevede ca in urmatorii doi ani compania nationala de transport aerian sa capete acelasi statut ca si rivalii sai comunitari.· · · · · ± Chiasso. beneficiari ai unei politici agricole bazata pe subventii substantiale. In plus firmele elvetiene interesate vor obtine dreptul de a detine companii aeriene din cadrul UE. cu date diferite de intrare in vigoare) Acordul Data ratificarii de catre UE Ianuarie 2005 Februarie 2006 Februarie 2006 Data Data intrarii in Punerea in aplicare a ratificarii vigoare a acordului de catre acordului Elvetia Martie 2005 Mai 2005 Mai 2005 30 martie 2005 1 ianuarie 2007 1 aprilie 2006 1 februarie 2005 Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Produse agricole transformate Statistica Mediu . practicile de tratare preferentiala a companiilor locale sunt eliminate. In cazurile speciale. Accesul unor produse agricole. Barierele tehnice in calea comertului ± Testele. Oricum. in care specificatia elvetiana difera de cea comunitara. aceasta va putea opera in interiorul UE dar nu intre aeroporturi aflate in aceeasi tara. se vor confrunta pe piata UE cu o competitie marita. companiile elvetiene beneficiaza de aceleasi drepturi in tarile UE. principala cale de tranzit a Elvetiei. acordul nu prevede eliminarea totala a protectiilor acordate fermierilor elvetieni. adica de aproape 13 ori mai mult decat taxa perceputa in prezent pentru un camion de 28 tone. Astfel. pe cale de reciprocitate. Acest privilegiu solicita insa din partea elvetiana un efort financiar suplimentar de 60 milioane CHF. Restrictiile actuale referitoare la traficul de noapte si in zilele de Duminica se mentin. ACORDURI BILATERALE II (incheiate in 2004. Cercetare dezvoltare ± Universitatile si companiile elvetiene pot participa la programele de cercetare comunitare in aceleasi conditii ca si ceilalti membri ai UE. partea elvetiana poate efectua testari suplimentare. atat pe piata comunitara cat si pe cea elvetiana. certificatele si standardele de calitate capata recunoastere mutuala pentru marea majoritate a produselor industriale.

Media Pensii Februarie 2006 Octombrie 1 aprilie 2006 2005 31 mai 2005 Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Acord aplicabil pensiilor varsate de Comisia Europeana incepand cu 1 ianuarie 2006 (art.15) Acordul nu este aplicat dacat daca acordurile Dublin ElvetiaDanemarca si ElvetiaNorvegia-Islanda. par. care trebuie aprobat si de statele membre) In prima zi a celei Aceeasi data cu cea a de-a doua luni intrarii in vigoare care urmeaza ultimei notificari a instrumentelor de ratificare . puse in aplicare (art. dupa evaluarea capacitatii Elvetiei de a pune in aplicare Acordul Schengen. luata in unanimitate de catre statele care aplica Acordul Schengen. precum si acordul Schengen Elvetia-CE sunt de asemenea. De altfel. puse in aplicare (art. de asemenea. acordul nu este aplicat decat daca acordurile Schengen Elvetia-Danemarca si Elvetia-NorvegiaIslanda.14) Noiembrie Mai 2005 2004 Schengen Martie 2006 In prima luna dupa ce Secretarul general al Consiliului UE a constatat indeplinirea conditiilor formale privind exprimarea consimtamantului partilor implicate Dublin Martie 2006 In prima zi a lunii care urmeaza depunerii ultimului instrument de ratificare Lupta antifrauda (acord mixt.2) Aplicarea acordului este subordonata unei decizii a Consiliului UE.5. precum si acordul Dublin ElvetiaCE sunt.

17 si 18 ale acordului .Fiscalitate Februarie 2005 Mai 2005 1 iulie 2005 1 iulie 2005 (art.sub forma de schimb de scrisori) .

1990 Acord bilateral Acord între Ministerul s n t ii din România i Guvernul elve ian privind un program de restructurare a ministerului Român Acord între Guvernul român si Guvernul elve ian privind un împrumut pe termen mediu de 40 milioane USD 28 Ianuarie. 1995 9 Februarie. 1999 25 Noiembrie. 1993 8 Noiembrie. consultan . 1993 25 Octombrie. formare de cadre.Anexa 2 Acorduri bilaterale Romania-Elvetia (dupa 1990) Data 14 August. 1992 Acord între România i Elve ia privind acordarea unei asisten e financiare Acord de împrumut cu Elve ia pentru ajutor la balan a de pl i a României Conventia de evitare a dublei impuneri pe venituri si avere Acord între România i Elve ia privind promovarea i protejarea reciproc a investi iilor Acord între România i Elve ia privind cooperarea tehnic nerambursabil (pt. privind acordarea unei asisten e financiare Memorandum de Acord româno-elve ian privind cooperarea în domeniile justi iei i poli iei Acord intre Guvernul Romaniei si Consiliul Federal al Elvetiei privind schimbul de stagiari Acord intre Ministerul Economiei si Comertului si Departamentul Federal pentru Economie privind cooperarea 11 August. 1993 25 Octombrie. 1996 26 Iulie. 1992 26 Noiembrie. studii de fezabilitate. implementare de proiecte) Acord între România i Elve ia privind readmisia persoanelor în situa ii ilegale Protocol adi ional la Acordul din noiembrie 1992. 1996 Aprilie.1999 16 iunie 2005 .

USD mil.EUR 128.3 473.9 71.2 45.8 222.9 578.parlament.dfae.2 -184.EUR mil.3 -154.ch cu linkuri la web-site-urile celor 7 departamente federale (ministere) www.5 126.3 186. statisticii romanesti) Anul U.0 153.9 50.3 37.4 -85.USD mil.USD mil.ch Parlament Departamente federale (ministere) Dept.8 198.USD mil. Total Export romanesc 87.6 192.admin.5 148.5 56.6 Sold balanta 1989 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 mil.7 154.8 -83.8 467.3 356.7 421.admin.6 225.8 215.EUR mil.USD mil.1 106.3 192.6 -263.ch .3 -135.7 -109.USD mil.USD mil.4 135.9 -135.8 578.USD mil.1 63.5 325.USD mil.in domeniile energie.3 141.USD mil. mediu si alte sectoare industriale (in renegociere) Anexa 3 Evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene in perioada 1989-2006 (conf.2 157.8 211.6 Import romanesc 41.7 323.0 Anexa 5 Adrese internet in Elvetia Administratia federala www.6 150.9 261.5 221.USD mil.0 -69.M.9 230.1 -173.2 -95. federal de externe www.8 58.9 321.8 43.7 -104.0 182.5 -114.7 168.1 53.

ch www.uvek.bfe.ezv.snb. energie si comunicatii -Oficiul federal pentru energie Dept.Dept. federal de finante -Administratia federala a vamilor -Tariful vamal de import al Elvetiei Dept.admin.ch www.bfs.admin.ch www.tares.ch www.ch www.vbs-ddps.ch www.admin. federal al economiei -Secretariatul de stat pentru economie .blw.ch Informatii generale despre Elvetia www.ch www.bsv.ch Banca Nationala a Elvetiei Dept. transporturi.swissworld.org www.SECO -Oficiul federal pentru agricultura -Osec Business Network Switzerland www.admin.ch www.edi.efd.statistik.admin.ch www. federal pentru aparare Federatia intreprinderilor elvetiene «economiesuisse» www.admin.admin.ch -Oficiul federal pentru asigurari sociale Dept. federal pentru mediu.osec.admin.admin.admin.ch www.evd.economiesuisse.admin.com .eda.seco.admin.ch www.myswitzerland.ch www.ch.ejpd.admin.ch www. federal de interne -Oficiul federal pentru statistica www. federal pentru justitie si politie Dept.ch www.ch www.ch www.

ch www.Cantoane Canton -Semicanton Aargau Site-ul administratiei cantonale.ch www.zg.bern-cci.ch www.ch www.ch www.ch www.ch www.haw.glarusnet.ch www.ow.ch www.ch Appenzell -Ausserrhoden -Innerrhoden Basel -Land / Ville -Stadt / Campagne Berna Fribourg Geneva Glarus Graubünden (Grison) Jura Lucerna Neuchatel Nidwalden Obwalden Solothurn Schaffhausen Schwyz St.hkz.ch www.ai.aihk.ch www.gr.ch www.ihk.ch (Camera de comert Winterthur) .ti. Gallen Ticino (Tessin) Thurgau Valais Vaud Zug Zürich www.ch www.ch www.ch www.ch/glhk www.baselland.ihk.jura.ch www.ahv-aihk. Gallen-Appenzell) www.ch www.ch www.be.gl.ch www.vd.hkgr.ch www.nw.schwyz.ch www.ch www.vs.ch www.cvci. cu informatii complete desore canton www.ch www.ch www.ag.ch www.ch (CCI a ambelor semicantoane) www.ch www.ccig.ihk-thurgau.ch (CCI St.ar.cciati.ch www.tg.ch www.ch www.cci-valais.sg.sg www.fr.cfcis.lu.ch Site-ul camerei de comert si industrie cantonale www.ch www.zh.geneve.zurichcci.sh.cnci.ch www.ne.ch www.ch www.so.hkbb.ch www.basel.sohk.ch www.ccij.ch www.ch www.

zefix.admin.ro Camera de Comert Elvetia-Romania (CCER). Bucuresti Registrul Comertului (Indexul central al firmelor elvetiene) www.ch www.admin.srv.ch www.sec-chamber.ch www.swisstourfed.sfa.ch www.ch Zürich www.swx. www.ch www.swissbanking.ch www.ccer.ch Alte adrese pentru informatii economice si financiare Comisia federala a bancilor Oficiul federal al asigurarilor private Autoritatea de control in materie de control al luptei contra spalarii banilor Asociatia elvetiana a bancherilor «Swissbanking» SWX Swiss Exchange Asociatia Elvetiana a Asigurarilor Swiss Funds Association Federatia elvetiana de turism Federatia elvetiana a agentiilor de voiaj www.ch www.ch www.Camera de Comert Elvetia-Europa Centrala (SEC).gwg.svv.ebk.ch .admin.bpv.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful