ELVETIA

POLITICI IN TURISMUL INTERNATIONAL

Anghel Violeta Grupa 407

I.

Informatii despre Elvetia

1. Informatii generale Suprafata: Populatia (2006): 41.285 Km.p 7.557,6 milioane locuitori, din care 21,4% straini Datorita configuratiei geografice aproape 60% din populatia Elvetiei este concentrata in zona platoului central care ocupa doar aproximativ 16% din suprafata totala a tarii si este flancat la sud de Alpi si la nord-vest de lantul muntos Jura. 186 loc./Km.p. Austria 165 Km., Liechtenstein 41 Km., Germania 346 Km., Franta 572 Km., Italia 734 Km. Berna (oras: 122,2 mii loc./ zona metropolitana: 343,8 mii loc.) Zürich (347,5 / 1101,7), Basel (163,9 / 486,1), Geneva (178,7 / 493,4), Lausanne (117,4 / 310,0), Lucerna Patru limbi oficiale: germana (63,7% din populatie), franceza (20,3%), italiana (6,5%), retoromana / romansa (0,5%) ; alte limbi (9%), din care: sarbo-croata 1,5%, portugheza 1,2%, albaneza 1,3%, spaniola 1%, engleza 1%, turca 0,6% s.a. romano-catolici 41,8%, protestanti 35,3%, islamici 4,3%, crestini ortodocsi 1,8%, alte confesiuni 1,4%, fara apartenenta religioasa 11,1%, nedeclarate 4,3% 1 august Francul elvetian (CHF); 1CHF=100 centime/rapeni; curs mediu 2007: 1 EUR = 1,6427 CHF, 1 USD = 1,1999 CHF In 2007 (in preturi curente): 508,275 miliarde CHF (cca. 309,5 miliarde EUR / cca. 423,5 miliarde USD) In 2006 (in preturi curente): 486,178 miliarde CHF PIB/ locuitor, in 2006: cca. 64.426 CHF = cca. 39.500 EUR PIB/locuitor, in comparatie europeana: UE=100, Luxemburg 254, Norvegia 173, Irlanda 138, Elvetia 129, Olanda 126, Austria 124, Danemarca 122, Suedia 119, Belgia 117, M. Britanie 115, Germania si Finlanda 111, Franta 108, Italia 101, Spania 99, Grecia 93, Slovenia 84, R. Ceha 74, Portugalia 73, Ungaria 62, Polonia 49, Romania si Bulgaria 34, Turcia 28 80.461 milioane CHF (80.581 milioane USD), din care aur:

Densitatea populatiei: Frontiere cu: Capitala: Alte orase importante (2005: mii loc. oras / zona metropolitana): Limbi vorbite:

Apartenenta religioasa:

Ziua nationala: Moneda nationala: PIB:

Rezervele de aur si devize (aprilie 2008):

Speranta medie de viata: Varsta de pensionare:

32.854 milioane CHF (32.903 milioane USD) Femei : 84 ani; Barbati : 79,1 ani) Femei: 64 ani; Barbati: 65 ani

2. Structura de stat si sistemul politic Regimul politic al Elvetiei moderne dateaza din anul 1848. Oana la aceasta data, Elvetia nu era un stat veritabil, ci mai degraba o simpla alianta confederala de cantoane independente. Fiecare canton era in principiu liber sa paraseasca Confederatia. La 29 mai 1848, Elvetia a adoptat prima Constitutie moderna si s-a constituit ca stat federal, cu o administratie centrala puternica, contrabalansand si limitand intr-o oarecare masura autonomia cantoanelor. Anumite sarcini, precum politica externa sau politica financiara au intrat in resortul puterii centrale. Cantoanele au devenit legate prin Constitutie si nu mai au posibilitatea secesiunii. Din motive istorice, Elvetia actuala poarta inca numele de ÄConfederatia Helvetica´, de unde si sigla abreviativa internationala CH. Este totusi un abuz lingvistic, deoarece din 1848 Elvetia nu mai este o confederatie, ci o federatie. In ceea ce priveste adjectivul Ähelvetica´, acesta isi trage originea de la triburile celtice denumite Ähelvetici´, care populau teritoriul actual al Elvetiei in momentul cuceririi sale de catre romani. Elvetia de astazi este o republica federala de tip parlamentar, formata din 23 de cantoane, dintre care trei (Basel, Appenzell si Unterwalden) se impart la randul lor, din ratiuni istorice, in cate doua semicantoane. Denumire canton Supr. km.p. Appenzell 243,0 Ausserrhoden (sc) Appenzell Innerrhoden 172,5 (sc) Aargau/Argovie 1404,0 Basel Stadt/B.Ville (sc) 37,1 Basel 517,5 Land/B.Campagne (sc) Bern/Berne 5959,0 Fribourg/Freiburg 1670,8 Genève/Genf 282,2 Glaris/Glarus 685,2 Pop. Denumire canton Supr. km.p. Pop. mii loc. 39,4 33,4 74,3 138,2 247,6 463,0 235,9 324,8 34,6

mii loc. 52,3 Nidwalden/Nidwald (sc) 15,1 Obwalden/Obwald (sc) 572,7 Schaffhausen/Schaffhouse 190,3 Schwyz/Schwytz 265,8 Solothurn/Soleure 966,7 259,8 439,8 38,0 Sankt Gallen/Saint Gall Thurgau/Thurgovie Ticino/Tessin Uri

276,1 490,5 298,5 908,3 790,7 2025,6 990,9 2812,5 1076,6

Graubünden/Grisons Jura Luzern/Lucerne Neuchâtel/Neuenburg

7105,2 838,6 1493,5 803,1

191,4 68,0 358,3 169,4

Valais/Wallis Vaud/Waadt Zug/Zoug Zürich

5224,5 3212,1 238,8 1728,8

293,3 671,4 107,4 1306,6

Fiecare canton are constitutie, parlament, tribunal si legi proprii care sunt insa armonizate cu cele ale Confederatiei. Cantoanele se bucura de o larga autonomie administrativa, au politie proprie si exercita control independent asupra sistemului de educatie ± invatamant, sau a politicii de protectie sociala. De asemenea, fiecare canton isi poate stabili propriul regim fiscal. In Elvetia structura de stat se desfasoare pe trei niveluri: Al Confederatiei ± cu competente in materie de politica externa, politica de securitate si aparare, energie atomica, transport la nivel national (cai ferate si autostrazi), politica vamala, politica monetara, cercetare±dezvoltare, protectia mediului, agricultura si legislatie, atunci când aceasta are aplicabilitate pe întreg teritoriul national. Al cantoanelor ± care au constitutie, parlament, guvern si tribunale proprii. Competentele la nivel cantonal se refera la sistemul de educatie (invatamant primar, secundar si tertiar), servicii de sanatate, politie locala, distributia energiei, transport local (drumuri nationale), promovarea turismului, dezvoltare economica locala, protectia patrimoniului cultural. Fiecare canton isi stabileste, de asemenea, propriul sistem de taxe si impozite Al comunelor ± unitati teritoriale in cadrul cantoanelor (circa 3.000). Comunele, ca si cantoanele, au propriile lor administratii alese. Ele beneficiaza de putere de decizie pentru anumite probleme locale ± securitate, educatie, sanatate, stare civila, transporturi, furnizare de apa si electricitate, infrastructura rutiera locala, amenajarea teritoriului. In rest, ele se supun hotararilor cantonului sau Confederatiei. Comunele percep toate taxele ± federale, cantonale si locale Sistemul politic elvetian are un pronuntat caracter democratic si combina in mod armonios principiile suveranitatii cantoanelor si al reprezentativitatii proportionale cu cel al separarii puterii. Referendumul, ca parte integranta a sistemului elvetian de guvernare, este un instrument activ in procesul legislativ, utilizat in cazul amendarii Constitutiei Federale sau pentru adoptarea unor legi importante la nivel federal, cazuri in care este necesara atat majoritatea populara (electorala) cat si cea cantonala. Constitutia Federala adoptata in 1848, revizuita si amendata in 1874 si 1999, stabileste si defineste cele trei organe ale puterii in stat:

· · ·

Adunarea Federala (Parlamentul) Consiliul Federal (Guvernul) Tribunalul Federal

Adunarea Federala (http://www.parlament.ch) este o structura bi-camerala compusa din Consiliul National si Consiliul Statelor, cele doua camere aflandu-se pe pozitii egale din punct de vedere al importantei. · Consiliul National (Camera Deputatilor) are 200 de membri, distribuiti intre cantoane conform principiului reprezentativitatii proportionale, fiecare canton avand cel putin un reprezentant. Alocarea locurilor intre cantoane se re-examineaza la fiecare 10 ani. Deputatii sunt alesi pe o perioada de 4 ani. Presedintele actual al Consiliului National este André Bugnon (Uniunea Democratica de Centru) Consiliul Statelor (Camera Superioara) are 46 de membri, cate doi reprezentanti din fiecare canton si cate unul in cazul semi-cantoanelor. Presedintele Consilului Statelor este Christoffel Brändli (Uniunea Democratica de Centru)

·

Principalele partide reprezentate in Adunarea Federala sunt: Pondere % Numar de membri in Consiliul National 63 43 36 35 22 1 Numar de membri in Consiliul Statelor 7 9 16 12 2 -

Uniunea Democratica de Centru UDC Partidul Social Democrat PSD Partidul Democrat Crestin PDC Partidul Radical Democrat PRD Partidul Ecologist (Verzii) Alte formatiuni si independenti

28,45 21,14 21,14 19,11 9,76 0,40

Doua dintre atributiile de baza ale Adunarii Federale sunt alegerea Consiliului Federal si numirea judecatorilor federali. Consiliul Federal (http://www.admin.ch), echivalentul institutiei guvernamentale, este autoritatea suprema in stat si are ca responsabilitate principala conducerea executiva. Este alcatuit din 7 membri ± Consilieri ± alesi din 4 in 4 ani de catre Adunarea Federala. Functia executiva a Consiliului Federal este exercitata prin intermediul a sapte Departamente Federale coordonate fiecare de catre un Consilier Federal (echivalent cu rang de ministru) : Componenta Consiliului Federal

Dimensiunea redusa a pietei sale interne. Moritz Leuenberger (PSD) Seful cancelariei Confederatiei: Annemarie Huber-Hotz (PRD) Presedintele Confederatiei reprezinta statul elvetian in relatiile internationale. Considerata ca avand una dintre cele mai Ämondializate´ economii (un franc din doi este obtinut din export). industria chimica ofera peste 30. 7. precum si industria farmaceutica. Printre sectoarele de varf se numara microtehnica. Este desemnat pe o perioada de 1 an de catre Adunarea Federala dintre membrii Consiliului Federal si conduce in mod curent sedintele acestuia. Majoritatea fortei de munca lucreaza in sectorul tertiar si in intreprinderile mici si mijlocii. 3. Produsele elvetiene se vand la preturi ridicate pe pietele externe.25 tone de marfa importata. In 2008 Presedintele Elvetiei este Pascal Couchepin. Astfel. Industria chimica constituie un exemplu elocvent in aceasta privinta. astfel incat societati modeste au ajuns sa domine piata mondiala in domeniul lor de activitate. produsele de nisa reprezentand cca. a incitat producatorii elvetieni sa se orienteze spre exterior.5 milioane locuitori. Desemnarea presedintelui se face in prima miercuri a lunii decembrie a fiecarui an. Unul din avantajele acestei strategii este faptul ca stimuleaza diversificarea productiei. Ei au nevoie de piete internationale pentru a-si putea rentabiliza investitiile efectuate in productie. Elvetia face parte din grupul celor mai dezvoltate tari din lume.. deoarece consumatorii sunt gata sa plateasca pentru . Elvetia nu poseda resurse minerale si are o suprafata mica. tehnologia inalta. Repere economice elvetiene Succesul economiei elvetiene se bazeaza pe o productie cu valoare adaugata superioara si pe o forta de munca cu calificare inalta. Prosperitatea sa recunoscuta este dependenta de comertul sau exterior. Elvetia importa materii prime si exporta produse manufacturate de inalta calitate. Energie si Comunicatii Micheline Calmy Rey (PSD) Pascal Couchepin (PRD) Eveline Widmer-Schlumpf (UDC) Samuel Schmid (UDC) Hans-Rudolf Merz (PRD) Doris Leuthard (PDC). cercetare si dezvoltare. cu o populatie de doar cca. biotehnologia. Numeroase intreprinderi elvetiene practica o asa-numita Ästrategie de nisa´.000 de produse diferite. adica se concentreaza pe o gama restransa de produse.Transporturi. de inalta specializare. In anul 2006. Aceasta strategie s-a dovedit a fi de succes. bancile si asigurarile.Departamentul Federal pentru Afaceri Externe Departamentul Federal pentru Afaceri Interne Departamentul Federal de Justitie si Politie Departamentul Federal pentru Aparare. 90% din productia comercializata. o tona de marfa exportata valora 2. seful Departamentului Federal de Interne. Protectie Civila si Sport Departamentul Federal pentru Finante Departamentul Federal pentru Economie Departamentul Federal pentru Mediu.

cca 72% din populatia activa. Cca. Cele mai cunoscute sunt produsele industriei orlogeriei (ceasuri). Numara peste 250. Conform clasamentului ÄGlobal 500´ facut de ÄFinancial Times´ pentru anul 2007. Numeroase intreprinderi sunt si astazi inca in mainile familiilor care le-au fondat. Cea mai mare parte a finantarii ± cca. De exemplu. Cu institutele sale federale de tehnologie si centrele de cercetare in domeniul industriei farmaceutice. al industriei si meseriilor cca. iar restul de la institutii diverse. Printre sectoarele de varf care vor cunoaste un avant economic in urmatorii ani. 2. englezi sau francezi. Totusi globalizarea a avut un impact asupra conducerilorintreprinderilor. In prezent. indeosebi germani.calitate. 99. Suedia.000 de salariati. gigant mondial in domeniul alimentatiei. Dar o astfel de strategie imipedica intreprinderile elvetiene sa se culce pe lauri. ciocolata si branzeturile. Sectoare economice Context international: intreprinderile elvetiene sunt foarte competitive pe plan international. 70% . din care 97% in strainatate. peste 40% din membrii consiliilor de conducere si 26% din manageri sunt straini. peste 90% din bunuri si servicii sunt exportate. Cea mai mare intreprindere elvetiana.9% din PIB este destinat cercetarii. in timp ce majoritatea ramurilor sectorului tertiar s-au dezvoltat puternic. numarul agricultorilor s-a diminuat cu 25% intre anii 1985 si 1995. 23% din fonduri publice federale sau cantonale. Intreprinderi mari. 4% ii revin domeniilor agriculturii si silviculturii. biologia moleculara si tehnologia medicala. in cazul intreprinderilor mari.6% au pana la 9 angajati). in termeni de capitalizare bursiera. Sectorul serviciilor regrupeaza. precum constructiile de masini. Procentajul celor care lucreaza in acest domeniu in Elvetia este superior celui din alte tari industrializate. sectorul secundar. 12 intreprinderi elvetiene figurau in topul celor mai mari 500 de companii mondiale.7% din intreprinderile inregistrate numara mai putin de 250 de salariati (87. au cunscut un declin. Elvetia beneficiaza de conditii excelente pentru dezvoltarea acestor domenii. Pentru ele este vital sa investeasca permanent in cercetare si dezvoltare. Sectoarele cheie traditionale. 24%. Intreprinderi: Intreprinderile mici si mijlocii sunt foarte numeroase in Elvetia. in prezent. ocupand in total doua treimi din locurile de munca. ceea ce reprezinta mult in comparatie internationala. se apreciaza ca vor fi indeosebi biotehnologia. Mutatii structurale: Urmand o evolutie comuna cu a majoritatii celorlalte tari industrializate. structura economiei elvetiene s-a modificat considerabil spre sfarsitul secolului trecut. isi are sediul la Vevey.3%. in special. Aceasta internationalizare se remarca. Numai Israel. Finlanda si Japonia prezinta cifre superioare. precum cele de invatamant superior.provine din sectorul privat. in timp ce doar cca. . cu peste 250 de angajati: 0. Nestlé. Efortul intreprinderilor elvetiene pentru cercetare si dezvoltare este considerabil. In anumite sectoare.

Realizeaza cca. ascensoare si escalatoare. 4 % din populatia activa este . prelucrare Metale). Industria orlogeriei: Elvetia este unul dintre principalii producatori mondiali de articole de orlogerie. industria mecanica. constructii de cale ferata cu cremaliera s.000 de locuri de munca. In termeni valorici.a. Elvetia este unul dintre principalii exportatori ai unor produse precum: masini textile. specializata in coloranti. generand peste 300. aceasta din urma nascuta prin fuzionarea Ciba-Geigy cu Sandoz. Pretul mediu al unui ceas elvetian exportat este de 378 franci elvetieni. O proportie de doar cca. echipamente Electrice. electrotehnica si chimia au un aport de peste 50% din exportul elvetian. masini pentru industria hartiei. Principalele intreprinderi farmaceutice elvetiene sunt Hoffmann-La Roche si Novartis. industria chimica elvetiana se consacra aproape exclusiv productiei de coloranti. gratie industriei textile. Ca si industria constructiilor de masini. industria farmaceutica ocupa primul loc in cadrul industriei chimice. in anul 1996. Cca. industriile MEM fiind astfel dependente de vitalitatea pietelor internationale.ch Industria chimica si farmaceutica: Industria chimica. fapt pentru care MEM solicita politicienilor conditii-cadru mai bune pentru desfasurarea activitatii. Elvetia este cunoscuta si pentru ceasul in carcasa de plastic cel mai vandut din lume: Swatch. indeosebi in consiliere de gestiune. 50% din totalul productiei industriale elvetiene. masiniunelte de inalta precizie. ci indeplineste si functia de intretinere a peisajului si de a asigura si mentine popularea zonelor montane. Elvetia figureaza printre cei mai mari producatori mondiali de farmaceutice.swissmem. In prezent. arome alimentare isi are principala locatie la Basel. Se apreciaza ca aceasta tendinta poate sa creeze dezechilibre ale locatiei industriale elvetiene. in Elvetia. industria chimica s-a nascut. Industrie Constructii de masini: ramura este desemnata sub prescurtarea ÄIndustrii MEM´ (Masini. Regrupeaza sectoarele: constructii de masini. incat existenta sa este garantata chiar de Constitutia federala. Din cauza costurilor foarte inalte de productie din Elvetia. industria prelucrarii metalelor. multe intreprinderi din aceste sectoare manifesta tendinta de delocalizare a productiei lor in strainatate. aparate si instrumente de precizie. Este de precizat ca multe din componentele acestor produse sunt fabricate in strainatate. Constituie principalul angajator industrial din Elvetia. 78% din productie este exportata. Agricultura nu are doar rolul de a produce hrana. asigurari si turism. masini si materiale tipografice. care era o mare consumatoare de coloranti artificiali. in domeniul exporturilor invizibile. esente de parfum. de asemenea.Totusi. Agricultura Agricultura ocupa un loc atat de important in constiinta elvetiana. Elvetia furnizeaza 50% din productia mondiala. electronica si constructii de vehicule. electrotehnica. Informatii suplimentare despre sector: www. Elvetia exceleaza. Pana la sfarsitul secolului al XIXlea.

Doua treimi din suprafata agricola utila sunt ocupate de pasuni.000 de persoane. Asigurari: Elvetienii aloca asigurarilor o parte importanta a bugetului lor. ceea ce reprezinta o cota superioara celei inregistrate in multe alte tari. In domeniul administrarii averilor. fata de anul 1990. care este de 1.500 capete. lipsa de resurse naturale au determinat orientarea economiei elvetiene. Elvetia are reputatia de a fi tara vacilor. bancile elvetiene au o mare reputatie internationala. Septelul bovin se ridica la 1.1%. Terenul accidentat al regiunilor montane se preteaza greu pentru culturi. Agricultura asigura mai mult de 50% din necesarul intern de produse vegetale si aproape integral pe cel de produse animaliere. activitati bancare. turism) care absoarbe peste doua treimi din totalul fortei de munca si are o contributie de peste 70% la PIB. precum Raiffeisen.5 ha in 1990). Cu toate acestea.. transport. Exista si multe banci private.554. Principalul sector al agriculturii este zootehnia. Suprafata agricola totala se ridica la 1. iar cele care supravietuiesc devin tot mai mari. In fiecare an. astfel ca.609. Tendinta actuala este de concentrare a activitatilor agricole. Piata elvetiana a devizelor si a capitalurilor este una dintre cele mai importante din lume si marile institute bancare ± UBS si Crédit Suisse ± figureaza printre liderii mondiali ai bancilor. 119. in caz de faliment. companiile elvetiene de asigurari realizeaza mai mult de jumatate din venituri . Sectorul tertiar Restrictiile de natura geografica si climatica.700 capete si este depasit de cel porcin. care numara cca.000 in filalele din strainatate. sute de exploatatii dispar. legumicole si pomicole se concentraza in zonele restranse de asazisa campie. peisajul bancar este completat de o retea de cooperative bancare. furnizor de produse de baza pentru consumul intern si export. implantate indeosebi in orasele mici si in zonele rurale.7 ha (fata de 11. Banci: Bancile si institutiile financiare constituie unul din pilonii economiei elvetiene. din ce in ce mai pronuntat. Astfel.1 milioane ha. Ele administreaza o treime din toate averile private investite in afara tarilor lor de origine. catre sectorul tertiar (comert. 21%. in timp ce numarul lor total a scazut cu 31%. Personalul angajat in sistemul bancar elvetian se ridica la cca. Marimea medie a unei exploatatii agricole este de 16. astfel incat culturile cerealiere. numarul exploatatiilor agricole de peste 20 ha a crescut cu 39%. din care cca. 480 de agentii locale. In sfarsit.ocupata in agricultura si tendinta este de scadere. dintre care unele functioneaza de secole in Elvetia. Francul elvetian este una din monedele cele mai stabile. proprietarii isi pierd toata averea personala. Fiecare agentie este autonoma din punct de vedere juridic si este organizata in mod cooperatist: membrii ei participa la deciziile bancii si sunt coresponsabili pentru afacerile pe care aceasta le deruleaza. iar contributie acestui sector la PIB este de doar 4. cca. Bancile private isi asuma o responsabilitate nelimitata pentru activitatile pe care le desfasoara. 19.

necotate la bursa. bumbac.275 miliarde CHF. Conform datelor publicate de Organizatia mondiala a turismului OMT. intre 2.000 de angajati. zahar.5 si 3% in anul 2007.4% in ianuarie si februarie. rata inflatiei a atins niveluri mai ridicate: 2. precum revolutia tehnica in comunicatii si inlaturarea unui mare numar de obstacole tarifare in cadrul mondializarii. gaz s. 13-14 miliarde franci elvetieni. respectiv peste 65. petrol. suma de 508. Multe companii internationale si-au instalat la Geneva serviciile de gestiune a personalului. Liderul mondial in domeniul recrrutarii si plasarii de forta de munca temporare. Desi nu are acces direct la mare.000 CHF (peste 40. Societati de comert: Elvetia este sediul multor societati de comert. Turismulare un aport de 3% la PIB. 90% din contractele de reasigurare fiind incheiate in exterior. 4% din PIB este generata de sectorul logisticii si transporturilor maritime. Reasigurarile reprezinta o parte importanta a acestei activitati. Aceasta evolutie este determinata de faptul ca Elvetia ofera un mediu social stabil si o fiscalitate relativ scazuta. Produsul intern brut a atins. Resurse umane: De cativa ani buni. sub contract. Transporturi: Elvetia este traversata de principalele axe europene de transport nordsud.). in anul 2007. Elvetia a devenit un actor important in gestiunea resurselor umane. In trimestrul I-2008. . a caror activitate este concentrata la Basel. Elvetia poseda o marina comerciala formata din cateva zeci de nave care transporta orice fel de marfuri si opereaza in toata lumea.000 EUR) pe locuitor. Tranzitul prin Alpi este facilitat de existenta tunelurilor Gothard ± feroviar (15 km) si rutier (17 km). In epoca globalizarii. Ca tara de tranzit. In Elvetia isi au sediul doua societati de transporturi si logistica de anvergura mondiala: Panalpina si Kühne & Nagel. firma Adecco.7-10 miliarde franci cheltuiti de turistii elvetieni. recurgand la numerosii specialisti implantati aici. isi are sediul in Elvetia. 2. transportul a devenit cheia de bolta a unei economii eficiente. exercita o presiune crescanda asupra acestor intreprinderi si le pun in discutie viitorul. ci sunr revandute pe terte piete. Elvetia se situeaza pe locul 15 din punct de vedere al incasarilor in acest sector.a. cu o legislatie in materie supla si mai putin birocratica. evolutiile recente. fata de 9. care nu intra pe teritoriul elvetian. de asemenea scazut. a caror activitate consta in cumpararea de materii prime (in principal cereale. care are 130. Acestea sunt exploatate de cinci societati de armatori.in strainatate. Logistica si transport maritim: O cota de cca. iar inflatia s-a mentinut la nivel. majoritatea cu sediul la Geneva. Elvetia este principalul exportator european de asigurari. Rata somajului inregistreaza valori dintre cele mai scazute in Europa. de 0.6% in martie. Totusi. Turism: Turistii straini cheltuiesc anual in Elvetia cca.7%. Elvetia este supusa unui trafic de marfuri si de persoane (indeosebi in perioadele de vacante) din ce in ce mai intens.

8 6. Germania 2.6 Politica economica. Variatia indicatorilor economici de baza ai Elvetiei. SUA 2. estimandu-se o rata de crestere de 1.1%). lucreaza in parteneriat si actioneaza in plan national³.0 3.5 5.0 2. in sectorul public cantonal ± 7427 CHF (Barbati: 8124 CHF. Britanie 3.8% (va fi afectat indeosebi sectorul exporturi.5 2. in timp ce nivelul cererii interne va fi stabil.8 4. nu sunt definitive.8 -2.1%.8 0. superioara celor inregistrate in alte tari dezvoltate (media UE 2. dar se apreciaza ca economia elvetiana nu va putea sa evite repercursiunile negative ale crizei de pe pietele financiare si ale incetinirii ritmurilor conjuncturii internationale. Japonia 2. Grupul de experti al Confederatiei estimeaza ca rata de crestere a PIB in anul 2008 va fi de 1. Franta 1.4 0.3 2006 3.1 5.2%.6 1.7 2.IV/2007): 4. in sectorul public federal ± 6697 CHF (Barbati: 6989 CHF. in contextul tot mai accentuat al globalizarii.5 6.5 -1. slabirea dinamicii conjuncturale va continua.5 1.6 3.1 2. politica economica a Elvetiei este articulata sub deviza ÄGandeste global.1%.1 1. Femei: 4875 CHF).7 7. Politica economica externa este astfel orientata pe trei axe: .9 1. Cu o economie semnificativ dependenta de procesele externe.2 1. Eventualitatea agravarii crizei financiare constituie un risc important.9%.9 1.8 2004 2. Evolutia conjuncturala a continuat sa fie favorabila si in primele luni ale anului 2008.5%.0 9.1 2. ci doar preliminare) Produsul intern brut Consumul privat Investitii -in constructii -in echipamente Exporturi Importuri Inflatie Rata somajului 2003 -0. institutii In actuala conjunctura internationala.9 2.1 3.5 1.45milioane persoane.Populatia activa (trim.7 2. Salariul mediu brut (in 2006): in sectorul privat ± 5623 CHF (Barbati: 6023 CHF.0 5.5 3.2 3.6 1. Femei: 6595 CHF) Situatie actuala si perspective In anul 2007. economia elvetiana a avut o rata de crestere de 3.3 3.5 8.8 3. cel putin in urmatoarele luni).8 2007 3.2 5.8 1.5 4.1 0.5%. Femei: 6090 CHF). in perioada 2003-2006 si previziuni 2007-2008 (Obs.8 -3.8 2008 1.4 1.2 0.0 3.4 2005 2. In 2009.3 -0.4 1. Elvetia are o abordare moderna a problemeler speciale ce tin de relatiile internationale.8 -0.7 0.0 3. M.2%.0 6. : datele pentru 2006.9 2009 1.

a unui prim pachet de sapte acorduri bilaterale cu UE (numite ÄAcorduri bilaterale I´) in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor. pensii. statistica. Exista o preocupare constanta a Elvetiei de a extinde reteaua acordurilor dincolo de zona euro-mediteraneana.admin. piata de achizitii publice. prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Economie ± SECO. dovada in acest sens fiind acordurile semnate.- acordurile cu Uniunea Europeana acordurile de liber schimb incheiate in cadrul AELS liberalizarea progresiva a comertului international. O a doua serie de opt acorduri bilaterale (ÄAcorduri bilaterale II´) au fost incheiate in 2004 si se refera la colaborarea Elvetiei cu UE in noi domenii de interes comun: produse agricole transformate. atat pe plan intern cat si extern. politica elvetiana in domeniul economic si comercial.admin. politiei. in 1999. este pentru Elvetia platforma perfecta de promovare si aparare a intereselor sale comerciale. este elaborata si pusa in practica de catre Departamentul Federal al Economiei. care nu face parte din UE. cercetare-dezvoltare. prin perfectionarea continua. cooperare in domeniile justitiei. .europa. cu Mexic si Singapore. Detalii depre acorduri: www. lupta antifrauda. prin ponderea economica pe care o are in cadrul asociatiei poate determina in mod semnificativ politica acesteia. prin votul popular negativ dat Acordului privind Spatiul Economic European in decembrie 1992.ch) a fost creat in 1999 prin fuziunea dintre Oficiul Federal pentru Dezvoltare Economica si Munca si Oficiul Federal pentru Afaceri Economice Externe. SECO (www. educatie-formare profesionala-tineret. Preocuparea de a atenua consecintele economice negative datorate neparticiparii la piata unica europeana s-a concretizat prin semnarea. Elvetia este singura tara din vestul Europei. a regulilor sistemului mondial de comert. mediu. in cadrul AELS. cu o economie majora. Elvetia joaca un rol activ in largirea retelei de acorduri de liber schimb (in prezent in numar de 18) semnate de tarile membre AELS cu tari din afara UE. Desi Uniunea Europeana este principalul sau partener comercial.seco. transportul terestru. transportul aerian. Membru fondator al AELS. ca forum de negocieri permanente intre tarile membre in vederea liberalizarii comertului mondial. barierele tehnice in comertul international. OMC. fiscalitate (impozitarea dobanzilor). in cadrul OMC. azilului si migratiei (Schengen-Dublin).ch AELS nu joaca un rol determinant in contextul mondial insa importanta in plan regional nu este de neglijat pentru Elvetia care. Dimensiunea modesta a pietei interne face ca Elvetia sa manifeste un interes special fata de cadrul general de reguli de comert international si de proceduri de solutionare a diferendelor. agricultura. In Anexa 1: Lista acordurilor Elvetia-UE. Din punct de vedere institutional.

In acelasi timp. garantarea deplina a dreptului de proprietate. in relatiile cu strainatatea. Mediul de afaceri si climatul investitional Economia elvetiana este. serviciile si investitiile elvetiene. adaptat produselor si serviciilor de inalta calitate si tehnicitate sunt: gradul ridicat de protectie oferit de legislatia in domeniul afacerilor. menita sa reprezinte interesele economiei elvetiene. este reprezentantul Elvetiei in cadrul organizatiilor multilaterale precum OMC. stabilitatea pe temen lung a cadrului investitional.ch) institutie din subordinea SECO. SECO manifesta o preocupare constanta fata de sectorul privat din tarile in curs de dezvoltare. II. Principalele coordonate care confera Elvetiei caracteristicile unui mediu de afaceri privilegiat. printre cele mai competitive si liberale. 1. cresterea capitalului investit si transferul de knowhow catre aceste piete. OCDE sau UNCTAD. conform clasamentelor intocmite de renumite institutii internationale specializate. La . administratiile cantonale si cele municipale. Aceste doua programe si-au incheiat mandatul la sfarsitul anului 2007. Principalele obiective ale OSEC sunt: promovarea produselor si serviciilor elvetiene la export promovarea locatiei economice Elvetia promovarea intereselor economice elvetiene in lume furnizarea de asistenta pentru dezvoltarea si diversificarea schimburilor comerciale intre firmele elvetiene si straine. nivelul scazut de interventie si control din partea autoritatilor. In acest scop au fost dezvoltate programe specifice si instrumente proprii pentru implementarea lor: programul ÄSIPPO ± Swiss Import Promotion Programme Organization´ (pentru promovarea importurilor din tarile in tranzitie si in curs de dezvoltare) si programul SOFI ± Oficiul Elvetian pentru Facilitarea Investitiilor (pentru promovarea si sustinerea investitiilor elvetiene in aceleasi grupe de tari). pietele emergente si economiile in tranzitie avind ca principale obiective dezvoltarea schimburilor comerciale. indeosebi ale intreprinderilor mici si mijlocii. libera competitie precum si apararea secretului bancar.osec. negocia si incheia acorduri de cooperare economica si comerciala in scopul deschiderii de noi piete pentru produsele.Pe plan extern misiunea principala a SECO este de a initia. Cadrul legal Cadrul legal in domeniul economic este asigurat de Constitutie care consfinteste drepturile fundamentale precum dreptul de proprietate. dreptul de a desfasura activitati cu scop lucrativ. libertatea comertului si stabileste modul in care sunt distribuite competentele intre Consiliul Federal. activitatile lor specifice fiind preluate de ÄOSEC±Business Network Switzerland´ (www.

Cei care detin drept de rezidenta si permis de munca temporar in Elvetia au dreptul sa infiinteze o firma in aceleasi conditii ca cele stabilite pentru cetatenii elvetieni. nu este obligatorie apartenenta la vreo federatie industriala sau comerciala si nu se cer aprobari din partea vreunei camere de comert sau asociatii de afaceri. proces convenit in cadrul tratatelor bilaterale dintre Elvetia si UE. La infiintarea unei firme nu se impune obtinerea unor aprobari speciale din partea guvernului. al companiilor de asigurari sau activitati de brokeraj. Ca urmare a intrarii in vigoare a tratatelor bilaterale cu UE si a celor de recunoastere reciproca a diplomelor profesionale se produce o relaxare graduala a reglementarilor si in aceste domenii. -medici. procedee care asigura legislatiei un grad ridicat de stabilitate. stomatologi. www. Exista totusi unele restrictii in sectoarele in care statul detine inca monopolul precum caile ferate sau serviciile postale. Informatii suplimentare se pot obtine de la Task Force PME din cadrul Secretariatului de Stat pentru Economie SECO (www. etc. Si cetatenii straini care nu detin permis de rezidenta pot infiinta si dezvolta propria afacere in Elvetia.kmuinfo. Reglementari specifice pentru desfasurarea unor anumite activitati Pentru desfasurarea unor activitati de afaceri in anumite domenii sau pentru exercitarea unor anumite profesii precum: -domeniul bancar. In aceste situatii este necesara eliberarea. pot achizitiona actiuni intr-o firma elvetiana. avocati. -anumite activitati comerciale si de furnizare de servicii (comercializarea vinului. toate domeniile de afaceri sunt deschise investitiilor si nu se impune o limita in care sa se incadreze participarea straina.nivel federal. agentii private de plasare de personal. Drepturile constitutionale de baza se aplica in egala masura si cetatenilor straini. daca aceasta este condusa efectiv de catre un cetatean elvetian. exista reglementari specifice stabilite la nivel federal sau cantonal. In general.). Chiar si in aceste sectoare s-au facut progrese in directia liberalizarii. legislatia este elaborata si aprobata doar cu respectarea procedurilor parlamentare. -hoteluri si restaurante (in anumite cantoane).ch. servicii pentru angajari temporare. mecanism care are la baza cele doua elemente fundamentale ale democratiei elvetiene: initiativa populara si referendumul.standortschweiz. 2. a unei licente sau a unui permis special.ch sau . la cerere. farmacisti. pot infiinta o sucursala si pot desfasura activitati economice pe teritoriul elvetian.

izolat. ambalaj. Australia si Noua Zeelanda. barierele tehnice in comertul international. Ca parte in Acordul OMC privind achizitiile guvernamentale. Obstacole tehnice in calea comertului Pentru asigurarea protectiei moralei. In noiembrie 2006.admin. Exista. achizitiile publice se fac pe baza de licitatii internationale.ch (titlul: Politica economica externa / Bariere tehnice in calea comertului).: normele de higiena pentru produse lactate). aceste norme si prescriptii figureaza ± la nivel federal ± in peste 30 de legi si 160 de ordonante. precum si la evaluarea conformitatii (incercari.: securitate pentru prevenirea incendiilor in cazul uor materiale utilizate in constructii). precum si pentru asigurarea unei concurente loiale in tranzactiile comerciale. etichetare. Elvetia are acorduri de recunoastere reciproca in materie de evaluare a conformitatii (ARM) cu Uniunea Europeana. la procesul/procedurile de pe fluxul productietransport-depozitare. relatie care pentru multe firme elvetiene este mai importanta decat piata locala. ordinii si securitatii publice. piata de achizitii publice. Informatii detaliate pe aceasta tema pot fi obtinute accesand site-ul www. Certificatul de origine in unul dintre statele membre UE si AELS (Elvetia este membra AELS) asigura circulatia libera a marfurilor. Cea mai mare parte a statelor au adoptat un numar mare de norme tehnice. a vietii si sanatatii oamenilor / consumatorilor.pmeinfo. cercetare-dezvoltare.). au intrat in vigoare cele 7 acorduri bilaterale dintre Elvetia si UE (Anexa 1) in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor. In iunie 2002. ex. practic pentru toate produsele de pe piata.: omologarea medicamentelor.seco. In Elvetia. pentru cercetatori si pentru cadrele de conducere.www. de asemenea.ch) sau de la birourile de cooperare si promovare comerciala din cadrul administratiilor cantonale. transportul aerian. de ex. statul elvetian a fixat norme/prescriptii de drep comun privind anumite marfuri. fara restrictii de cota sau bariere vamale. certificari) si omologarii produselor (ex. inspectii. Acestea se refera la produsul insusi (compozitie. Criteriile discriminatorii au fost eliminate si toti participantii sunt tratati in mod egal. in relatia Elvetia ± UE. in Elvetia. agricultura. . In acest fel toate barierele in calea comertului vor fi eliminate treptat firmele elvetiene urmand sa aibe acces liber la o piata de peste 400 de milioane de consumatori. Si piata fortei de munca a cunoscut in ultima perioada tendinte pronuntate de liberalizare in special pentru specialistii cu inalta calificare. in marea lor majoritate. si unele reglementari tehnice la nivel cantonal. animalelor si mediului vegetal. transportul terestru. Sunt in curs de negociere astfel de acorduri si cu SUA. 3. De asemenea. exista acord de liber schimb in domeniul serviciilor si al transferului de capital. precum si cu Canada. autoturismelor etc. Accesul pe piata Cu exceptia produselor agricole si a catorva grupe de produse sensibile comertul dintre Elvetia si tarile membre UE si AELS este liber.

contingente tarifare. In cadrul revizuirii LOTC.zoll. Consiliul Federal a formulat 18 exceptii la aplicarea principiului ÄCassis de Dijon´. in general. sa fie mai redusa decat in alte tari.Consiliul Federal a initiat o procedura de consultari. impozite.a. un tarif vamal care corespunde acestui standard international. Prin aderarea la Organizatia Mondialã a Comertului (1 iulie 1995). fara vreun control suplimentar. Depozitele cu regim special de port-franc sunt operate de companii private si au caracter public. proceduri vamale simplificate. Mesajul privind revizuirea LOTC va fi transmis Parlamentului in cursul anului 2008. formulat printr-o decizie a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene CJCE. Tariful vamal elvetian poate fi accesat la adresa www.tares. privind revizuirea partiala a Legii federale privind obstacolele tehnice in calea comertului (LOTC).1988 si are. fara efectuarea formalitatilor de vama si fara plata taxelor vamale. taxe si accize s. informatii referitoare la TVA aplicat marfurilor importate. si anume cu principiul ÄCassis de Dijon´. Regimul vamal Elvetia este membra a Conventiei Internationale asupra Sistemului Armonizat de Codificare si Descriere a Marfurilor (HS) din 1. transferul marfurilor de la punctul de vama si pana la depozitul cu regim de port-franc fiind considerat tranzit. tranzit. modalitati practice de probare a originii marfurilor. Conform acestui principiu. Restrictii la acest principiu nu sunt admise decat daca ele sunt motivate de un interes public preponderent. carnet ATA. Marfurile care raman temporar pe teritoriul Elvetiei pot fi depozitate in regim de portfranc. putand fi utilizate de oricine este interesat. bucati. Revizuirea LOTC va permite produselor puse legal in circulatie pe piata Comunitatilor Europene sau in Spatiul Economic European SEE sa poata circula liber si in Elvetia. pot fi puse in circulatie in orice altstat membru al CE. adica a marfurilor de calitate ridicata. sarcina vamala. fie prin aplicarea principiului ÄCassis de Dijon´. Utilizarea acestui sistem face ca in Elvetia.admin. litri) si nu la valoarea marfurilor (ad valorem). Aceasta revizuire are drept obiectiv sa doteze instrumentarul vizand eliminarea obstacolelor tehnice din calea comertului cu un mijloc suplimentar. O caracteristica a sistemului vamal elvetiana este data de faptul ca taxa vamala se aplica pe unitatea de masura (greutate bruta. ea si-a asumat si obligatiile ce decurg din aplicarea acordurilor în domeniul vamal si netarifar. Teritoriul vamal elvetian cuprinde si Principatul Liechtenstein.ch . care va fi inscris in noul text al LOTC. care au durat pana la 16 martie 2007. produsele importate dintr-un alt stat membru si care au fost fabricate conform prescriptiilor acelui stat.1. Acest sistem favorizeaza importul marfurilor cu greutate mica dar cu valoare intrinseca mare. fie in virtutea acordurilor incheiate intre Elvetia si CE. 4. Exista totusi unele bariere tarifare in scopul protejarii produselor agricole locale. fie pentru ca prescriptiile tehnice elvetiene sunt armonizate cu cele din CE. trafic de perfectionare.ch) poate furniza informatii detaliate cu privire la regulamentul vamal: metode si proceduri de vamuire. prin urmare. regimul bunurilor introduse cu ocazia repatrierii. Administartia Elvetiana a Vamilor (www.

Reguli de origine Materiile prime si componentele importante in Elvetia dintr-o tara terta pot capata statutul de marfa cu origine elvetiana si. autoturismelor. echipamente militare. detergentilor. materiale explozibile si narcotice pentru care se solicita o autorizatie speciala. de la 01. munitie. Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi. produse cu greutate mica dar valoare mare. Aceste masuri au rolul de a proteja sanatatea publica. de a asigura protectia consumatorilor sau sunt legate de cerinte de securitate ori de respectarea standardelor nationale sau internationale. inclusiv celor cu uz industrial. Taxa de monopol: Se aplica tuturor produselor cu continut de alcool. uleiurilor minerale. anumite ziare. berii. echipamentelor de masurare si cantarire. cu exceptia bauturilor alcoolice). in consecinta. aparaturii electrice. Aceasta prevedere este de interes. 6. Alte reglementari. Regimul de import Marea majoritate a marfurilor pot fi importate liber in Elvetia. Tratamentul preferential prevazut de aceste acorduri nu se aplica totusi decat marfurilor conforme dispozitiilor . sunt: Taxa pe valoarea adaugata: Pentru marea majoritate a produselor se aplica o cota fixa de TVA de 7. reprezinta intre 60% si 80% din pretul de vanzare.01. creata prin prelucrare in Elvetia. Permisul de import eliberat este valabil pe o perioada de maximum un an si se acorda doar rezidentilor si companiilor cu sediul in Elvetia.6%.2000 Accizele: Se aplica tuturor produselor din tutun. recipientelor sub presiune. pot circula liber in tarile UE daca valoarea adaugata. de natura netarifara.5. si este calculata în forma CHF/100 Kg. autoturisme) de pana la 1600 kg (atat cele produse in Elvetia. ingrasaminte. medicamentele. Alte taxe care se aplica produselor din import. importate sau produse in Elvetia. Taxa de import pentru autoturisme: Administratia vamilor percepe un impozit de 4% asupra valorii autovehiculelor (incl. produse petroliere. Astfel acestea pot fi importate cu taxe vamale aplicate la greutate si apoi exportate. carti si reviste beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2. dupa prelucrare. instalatiilor de incalzire. Exista unele restrictii aplicate importurilor de produse agricole. in plus fata de taxa vamala. in tarile europene. cat si cele importate). Directive pentru determinarea caracterului originar si a statului de origine a unui produs: Elvetia a incheiat acorduri de liber schimb cu diverse state. detergenti si ingredientii acestora. se aplica medicamentelor. arme. bauturilor distilate. Taxa asupra compusilor organici volatili (COV). in functie de produs. in special.4% . produselor cosmetice. in cazul produselor Ähigh-tech´. fara taxe.

cumulul diagonal in cadrul sistemului de cumul Euro-Med nu este luat in consideratie.privind originea. Macedonia. preferinte tarifare si originea marfurilor´ (pe site-ul www. Cisiordania si Fasia Gaza. Feroe. Maroc si Tunisia.000 CHF. Prin asigurarea riscurilor la export. Islanda. Ins. La rubrica/titlul (pe site) ÄOficii competente pentru probele de origine´ pot fi gasite birourile/oficiile abilitate sa autentifice dovezile de origine straine (certificate de circulatie a marfurilor EUR 1 sau certificate de origine Form A). prevazute de Ordonanta privind dovezile de origine si poate fi pedepsita cu o amenda de min.ezv. Norvegia. stabileste sau utilizeaza probe inexacte de origine. da indicatii incorecte sau prezinta probe inexacte. Explicatii detaliate pe aceasta tema. . -operatiunea de export care se asigura este compatibila cu principiile strategiei comerciale a SERV. 40. O asigurare poate fi contractata in urmatoarele conditii: -exportatorul are domiciliul in Elvetia si este inscris in Registrul Comertului. valoarea livrarilor si durata asigurarii. In ceea ce priveste Uniunea Europeana.admin. precum si Turcia. indeosebi de interdictia de Ädrawback´ (interdictia rambursarii taxelor vamale sau a neperceperii acestora) si de diferite tolerante. Iordania. riscuri de delcredere si riscuri rezultand din garantii (bonds). avand personalitate juridica.30 ÄAcorduri de liber schimb. Ghidul elvetian privind originea marfurilor are ca scop sa determine caracterul originar al produselor si sa furnizeze informatii asupra probelor de origine necesare. intentionat sau din neglijenta. s-a renuntat la indicarea oficiilor/birourilor de emitere a vizelor. Orice persoana care. -autorul/destinatarul comenzii are sediul sau domiciliul in strainatate.ch). Asigurarea se refera la riscuri politice. suspendare de plati. Israel. este pasibila de sanctiuni penale. pentru ca numai autoritatile vamale sunt abilitate sa autentifice certificatele EUR 1. De asemenea. cazuri de forta majora. dificultati de transfer. Confederatia urmareste apararea site-ului economic elvetian. Asigurarea contra riscurilor la export Riscurile la export se asigura prin institutia federala de drept public ÄSERV ± Asigurarea elvetiana contra riscurilor la export´. 7. protocoalelor si anexelor la acestea figureaza in documentul D. Croatia. -bunurile si serviciile exportate sunt de origine elvetiana sau comporta o valoare adaugata suficienta. incepand cu 1 ianuarie 2007 a preluat activitatea fostei ÄGRE ± Garantarea riscurilor la export´. Primele de asigurare sunt calculate pe baza taxelor minime prevazute de Aranjamentul OECD privind creditele la export si sunt in functie de riscuri. a locurilor de munca. realizata in Elvetia. precum si textele acordurilor. care. Este important de stiut ca acest ghid nu tine cont de totalitatea prescriptiilor in materie de origine.

aproba bugetele anuale si rapoartele de gestiune. italiana. Aprobarea si eliberarea permiselor de rezidenta si de lucru intra in sfera de competenta a autiritatilor cantonale. fixeaza scopurile sale strategice. germana.admin. Pentru cetatenii straini care investesc si doresc sa opereze propria afacere in Elvetia sau pentru managerii firmelor straine. O clauza de salvgardare speciala va fi valabila . obtinerea permisului de rezidenta si a celui de lucru nu constituie o problema. protocolul prevede coordonarea intre diferitele sisteme de asigurari sociale si recunoasterea reciproca a diplomelor. intra in sarcina acestuia din urma sa solicite autoritatilor eliberarea permiselor de rezidenta si de lucru. continand dispozitii privind libera circulatie a persoanelor din cele 10 state devenite membre ale UE la 1 mai 2004.sanctiuni. daca este cazul .seco. Regimul strainilor Un sfert din personalul angajat in Elvetia este format din cetateni straini. Somerii sunt exclusi de la dreptul de libera circulatie a persoanelor. Protocolul aditional dispozitiilor Acordului bilateral in vigoare contine restrictii de acces permitand o introducere graduala si controlata a liberei circulatii a persoanelor. In plus.conventiile colective impunand salarii minime pot primi statut obligatoriu. cu o perioada tranzitorie pana la 30 aprilie 2011. engleza) 8. indeosebi cei ai firmelor care desfasoara activitati generatoare de locuri de munca. perioada tranzitorie de pana la 30 aprilie 2011 regleaza : restrictiile de acces (contingente).inspectii la nivel cantonal pentru evitarea dumpingului salarial . iar Consiliul Federal (Guvernul) emite ordonanta reglementand functionarea SERV. Acestia sunt detinatori ai unui permis de lucru si a unui permis de rezidenta. In cazul cetatenilor straini care doresc sa lucreze pentru un angajator elvetian. determina plafoanele de angajare si se pronunta asupra asigurarilor deosebit de importante.SERV este plasata sub supravegherea Parlamentului. .ch/themen (in limbile franceza. Protocolul prevede si masuri de aplicare. precum si prioritatea muncitorilor indigeni si controlul prealabil al salariilor. De asemenea. Negocierile dintre Elvetia si Uniunea Europeana au condus la incheirea unui protocol aditional la Acordul existent (privind libera circulatie a persoanelor). Detalii suplimentare: www. Acvest protocol a fost ratificat de UE si Elvetia in februarie si respectiv martie 2006 si a intrat in vigoare la 1 aprilie 2006. precum: .

10. Dreptul nerezidentilor de a achizitiona bunuri imobiliare . Aprobarile de stagiatura sunt acordate indiferent de situatia pietei fortei de munca din Elvetia. 90 zile/semestru. In mod reciproc. maximum 12 luni. Conditiile care trebuie sa fie indeplinite de candidat : . in Elvetia pentru o perioada de max. aprobat prin HGR 579/2000.bfm. Odata cu intrarea in vigoare a Protocolului aditional.sa nu aiba cazier .ch Guvernul Romaniei si Consiliul Federal Elvetian au incheiat un Acord cu privire la schimbul de stagiari.admin. Tema este dezbatuta in Parlament. Informatii detaliate pe aceasta tema pot fi obtinute de la Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (ww. Cetatenii romani pot calatori si ramane.2000.ro) sau de pe site-ul Internet al Ministerului Muncii.varsta cuprinsa intre 18-35 ani . extinderea urmand a fi supusa unui referendum popular la mijlocul anului 2009. Procedura/normele de aplicare a prevederilor acestui Acord s-au stabilit prin OMMSSF nr. La 27 mai 2008 a fost semnat.sa cunoasca cel putin una din limbile oficiale ale Elvetiei (germana. Majoritatea stagiarilor romani cu contracte de munca activeaza in domeniul sanitar (90%).omfm.pana la 31 mai 2014 . 661/2000. ca turisti. pentru piata elvetiana se deschid noi perspective : economia elvetiana legata de export va obtine un acces privilegiat pe pietele estice. cu posibiltate de prelungire pentru inca 6 luni. fara viza si fara obligatia obtinerii unui permis special. franceza. pot pleca anual 150 de lucratori romani care sa desfasoare activitati lucrative in Elvetia. va fi posibila recontingentarea accesului pe piata elvetiana a muncii. iar recrutarea de mana de lucru calificata sau mai putin calificata provenind din statele membre ale UE va fi mult simplificata. in caz de fenomene de imigratie puternica. Solidaritatii Sociale si Familiei. publicat in MO 516/20. 2 ani . Protocolul dintre UE si Elvetia privind extinderea pentru Romania si Bulgaria a Acordului privind libera circulatie a persoanelor. 9. la Bruxelles. precum si in gastronomie si agricultura.sa aiba o calificare profesionala dobandita in cadrul unor cursuri cu durata de min. In baza acestui Acord. Informatii detaliate privind regimul strainilor in Elvetia pot fi obtinute accesand site-ul Oficiului Federal pentru Migratie www. libera circulatie a persoanelor va fi valabila si pentru elvetienii care doresc sa se stabileasca si sa lucreze intr-unul din noile state membre ale UE. italiana).

Cladirile cu destinatie industriala si comerciala pot fi construite doar in zone bine delimitate si special alocate acestui scop si doar in baza unui permis eliberat de autoritati. Nu se impun tehnologii de control si combatere a poluarii insa costurile legate de prevenirea sau inlaturarea efectelor create de abaterile de la limitele admise sunt suportate de catre agentul poluator. in ceea ce priveste calitatea aerului. se pot obtine de la Oficiul Federal pentru Justitie 10. De aceea. doar in baza unui permis special eliberat. de catre autoritatile cantonale (Lex Friedriech). Legea federala de protectie a mediului corespunde standardelor europene si are in vedere respectarea conventiilor internationale. puteau achizitiona bunuri imobiliare in Elvetia. Legea elvetiana antitrust a fost. Astfel. protejarii naturii. eliminarea oricaror posibilitati de manifestare a concurentei neloaiale. conform legislatiei in acest domeniu din cantonul respectiv. pentru nivelul de zgomot si cel de vibratii. inca din 1995. sau companiile locale in care persoane rezidente in strainatate au o pozitie dominanta. 11. De asemenea. Modificarile recente aduse legii au relaxat semnificativ conditiile in acest domeniu (Lex Koller). iar modificarile ulterioare. Se solicita in continuare obtinerea prealabila a permisului eliberat de autoritatea cantonala competenta pentru achizitia caselor de vacanta si sunt interzise nerezidentilor investitiile directe in piata de locuinte si tranzactiile cu proprietati rezidentiale. in general. in prezent. Elvetia se afla pe primele locuri in Europa. O importanta particulara este acordata protectiei lacurilor si a raurilor.admin. in principal. contine reglementari precise cu privire la circuitul deseurilor si al substantelor periculoase si are la baza principiile prevederii si cel al responsabilitatii. Protectia liberei concurente Principiul care sta la baza economiei elvetiene este cel al pietei libere.ch). protectiei specificului local. Constituirea de carteluri nu este interzisa prin lege insa orice tendinta de orientare spre actiuni abuzive . Protectia zonala si protectia mediului Legislatia elvetiana cu privire la protectia zonala si a mediului are un caracter modern si asigura o coexistenta fireasca intre zonele economice dens populate si cele agricole si naturale.bj. si-au propus. substantial armonizata cu reglementarile din cadrul UE. restrictiile de orice natura care inca mai exista in calea liberei concurente vor fi gradual eliminate. Informatii suplimentare (www. persoanele fizice sau juridice. personele rezidente in strainatate pot achizitiona liber in Elvetia bunuri imobiliare (terenuri si cladiri) cu destinatie de locuinta principala sau utilizate pentru buna desfasurare a activitatii de afaceri. Legea stabileste valorile limita admisibile pentru nivelurile de contaminare ale aerului si solului.Pana nu de mult. protejarii si conservarii reliefului. cu domiciliul in strainatate. Reglementarile in vigoare incurajaza adoptarea unor solutii care sa imbine armonis interesul economic cu grija fata de mediu.

Un alt organism de control al pietei este Oficiul pentru Supravegherea Preturilor care are ca sarcina principala urmarirea evolutiei preturilor si semnalarea cresterilor abuzive sau mentinerea unor niveluri anormal de ridicate ca urmare a lipsei de concurenta reala. Alte informatii utile se pot obtine de la: Comisia pentru Concurenta (www.ige. produselor cosmetice. Procedura de inregistrare in Elvetia a unui produs farmaceutic nou este considerata ca fiind una dintre cele mai rapide in lume si dureaza numai circa 6 luni. Protectia proprietatii intelectuale Sistemul de protectie al proprietatii intelectuale este foarte dezvoltat in Elvetia.este monitorizata si adusa in fata justitiei. 13. sistemelor de incalzire.ch ). ceea ce inseamna ca pe piata elvetiana de echipamente medicale se aplica aceleasi reguli ca si in cadrul UE. franceza. 12.wettbewerbskommission. Echipamentele medicale inscriptionate cu simbolul CE sunt considerate corespunzatoare pentru piata elvetiana daca sunt insotite de prospect de prezentare al produsului scris in trei limbi (germana. Elvetia a adoptat in Medical Devices Decree (MepV) directivele UE in materie. Informatii suplimentare se pot obtine de la www. Procesul de inregistrare este administrat de catre Oficiul International pentru Controlul Medicamentelor ± IKS. Legea federala cu privire la piata locala apara libera concurenta si asigura cadrul necesar de lupta impotriva masurilor protectioniste. italiana). Solicitarile de inregistrare a patentelor. vaselor sub presiune precum si a motocicletelor trebuie sa se supuna unor reglementari speciale. aparaturii electrocasnice. luate la nivel cantonal sau comunal.preisueberwacher. Cu privire la echipamentele medicale. agentilor de curatat. . Reguli cu privire la inregistrarea produselor Din motive de protectie a sanatatii consumatoruli.ch/site/e. de orice natura. in scopul protejarii mediului precum si in vederea asigurarii conformitatii cu standardele nationale si internationale importul si comercializarea in Elvetia a medicamentelor.ch . marcilor sau desenelor se pot depune la Institutul Federal pentru Proprietate Intelectuala (IGE) care este organismul responsabil cu protectia drepturilor comerciale si de autor.html ) sau de la Oficiul pentru Supraveghera Preturilor (www. Comisia pentru Libera Concurenta poate interveni in cazul in care exista suspiciuni cu privire la aparitia unor restrictii in calea liberei concurente si investigheaza cazurile de fuziuni care pot introduce efecte negative asupra pietei libere. dispozitivelor de masurare si cantarire.

bancile regionale si bancile de economii joaca un rol important in finantarea proiectelor de investitii. efectuarea de tranzactii cu valori mobiliare. in egala masura elvetieni sau investitori straini. In comparatie cu alte state.locationswitzerland. subiect de actualitate care genereaza dispute aprinse intre Elvetia si UE in contextual negocierilor pe tema impozitarii economiilor bancare.300 miliarde CHF dintre care mai mult de jumatate provin din afara Elvetiei. In afara celor doua banci renumite UBS si CS Group care se afla printre cele mai mari institutii bancare din lume. bancile sunt obligate sa protejeze confidentialitatea tranzactiilor efectuate de catre clienti. Bancile cantonale. Informatii suplimentare referitoare la accesand www. prin decizie judecatoreasca. In general. Argumentele partii elvetiene in confruntarea cu criticii europeni pe aceasta tema se refera in primul rand la faptul ca protectia oferita nu se aplica in cazurile in care exista suspiciuni cu privire la natura legala. La solicitarea autoritatilor fiscale din tara de origine. sistemul bancar elvetian este mai putin rigid din punct de vedere al reglementarilor.admin. pe piata bancara elvetiana sunt prezente multe alte banci locale si peste 100 de institutii financiare straine.swissbanking. Bancile elvetiene gestioneaza bunuri in valoare de peste 3. devansand Londra. Deschiderea unei banci.org ). suma minima impusa pentru deschiderea unui «numbered account» este de 100.ch . O specificitate a bancilor elvetiene este data de asa numitul ³secret bancar´.ch ). New York sau Frankfurt. parte componenta a setului doi de acorduri bilaterale. sitemul bancar elvetian se pot obtine . suspendarea secretului bancar si acordarea de asistenta judiciara autoritatilor statului de origine a fondurilor. se poate obtine. Cu o lunga traditie in materie de stabilitate economica si financiara manifestata in principal in nivelul scazut al inflatiei. o rata redusa a dobanzilor si o moneda nationala puternica si stabila. Titularul de cont este identificat doar printr-un numar insa contul nu este totusi unul anonim. motivata de suspiciunea de frauda fiscala.14. datele personale ale titularului fiind disponibile doar unui numar restrans de lucratori ai bancii. in raport cu legislatia elvetiana.ebk. Organizatia cea mai importanta din sectorul bancar elvetian este Swiss Bankers Association (www. a fondurilor care fac obiectul tranzactiei. managementul fondurilor mutuale. sunt activitati pentru a caror desfasurare este necesara obtinerea aprobarii Comisiei Federale Elvetiene a Bancilor ± EBK (www.000CHF. Tot in spiritul pastrarii unui grad ridicat de discretie al operatiunilor in bancile elvetiene exista posibilitatea utilizarii de conturi nepersonalizate (numbered accounts). Conform legislatiei federale. Sectorul financiar-bancar Sectorul bancar reprezinta una dintre cele mai importante ramuri ale economiei elvetiene si absoarbe aproape 4% din populatia activa. Elvetia este considerata unul dintre cele mai mari centre financiare offshore din lume.

ch). Rata totala a impozitului pe profit la nivel federal. fac din sistemul de impozitare elvetian unul destul de complicat. Aceasta ierarhizare. precum si faptul ca nu exista termeni exacti de definire a unui caz specific.11. In administratia publica elvetiana coruptia este combatuta printr-o serie de masuri.2006. Controlul federal al finantelor CDF (in cazuri de suspiciune de coruptie).ch. trebuie sa se bucure de tratament egal. la nivelul Confederatiei.ch Piata achizitiilor publice este unul dintre domeniile in care riscurile de coruptie sunt foarte mari. instrumentele urmatoare: Dreptul penal. Achizitii publice Elvetia este parte la Acordul OMC asupra Achizitiilor Guvernamentale care are ca scop liberalizarea pietei de achizitii publice.15. sistem de control intern. Legea si Ordonanta privind personalul Confederatiei. Informatii suplimentare pe tema pietei elvetiene a achizitiilor publice se pot obtine accesand site-urile www.ch sau www.admin. cursuri si seminarii destinate pregatirii/formarii cadrelor.bbl.5% aplicata asupra profitului. firmele solicita autoritatilor care au emis regulile clarificari suplimentare sau apeleaza la serviciile unei firme de consultanta. cantonal si comunal .fosc. Codul de comportare al administratiei federale. cap. care includ. toate achizitiile publice care intra sub incidenta Acordului OMC se fac pe baza de licitatie internationala.admin.bbl.admin. furnizori locali sau straini. anuntul de licitatie se publica in publicatia ÄFoaia oficiala elvetiana de comert´ (ÄSchweizerischea HandelsamtsblattÄ SHAB / ÄFeuille officielle suisse du commerce´ FOSC (www. Clauza de integritate pe piata achizitiilor publice a Confederatiei.beschaffung. Legislatia privind impozitarea precum si cota de impozitare difera substantial de la canton la canton Din aceste motive. In plus. Achizitiile publice sunt reglementate de Ordonanta Consiliului Federal din 22.ch sau www. Sistemul de impozite Sistemul de taxe si impozite in Elvetia este foarte complex si se caracterizeaza prin existenta a trei niveluri distincte : federal. 16. Conform legii. Prevenirea coruptiei. cantonal si comunal. Nu se supun prevederilor acordului achizitiile efectuate de catre Swisscom (compania nationala de telecomunicatii) si CFF (compania nationala de cai ferate). de cele mai multe ori. fiecare canton are sistemul propriu de impozitare cu cote diferite de la canton la canton.shab. iar participantii la licitatie. Impozitul pe profitul companiei La nivel federal corporatiile sunt impozitate cu o cota fixa de 8. Informatii suplimentare detaliate: www.

medicamentele. impozitele si taxele platite la nivel cantonal si comunal au o pondere semnificativa in totalul taxelor si impozitelor platite de o companie. totale sau partiale. cereale. precum si recoltarea (fan. prestatii de servicii furnizate de societatile de radio si televiziune (cu exceptia celor cu caracter comercial) beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2. mic dejun) beneficiaza de o cota redusa de TVA. perioada maxima in care compania poate beneficia fiind de 10 ani de la infiintarea. anumite publicatii (fara caracter publicitar).4%. Detalii despre fiscalitate in Elvetia: www. Intrucat impozitul pe profit face parte din categoria cheltuielilor deductibile. Facilitati fiscale Marea majoritate a cantoanelor prevad prin legislatia fiscala proprie posibilitatea exonerari fiscale. furajele pentru animale. Taxa pe valoarea adaugata Pentru marea majoritate a produselor si serviciilor desfasurate in Elvetia nivelul TVA este de 7. fructe. Aceaste facilitate se aplica.48 la mie. facilitatile fiscale astfel acordate au o importanta deosebita pentru compania beneficiara. cu exceptia bauturilor alcoolice).4%. de 3. lucrarile agricole legate de cultura solului si precedand productiei.6%. acordata intreprinderilor nou create care prin activitatea lor contribuie substantial la dezvoltarea economica a cantonului sau a uneia din zonele de interes ale acestuia. cota de impozitare efectiva a profitului variaza astfel intre 12.estv.5% si 31%. in functie de nivelul profitului si locul de inregistrare a sediului.ch . a carei rata variaza intre 1. Suplimentar. apa din reteaua de conducte.admin. Asistenta medicala si educatia sunt scutite de plata TVA Serviciile in domeniul hotelier (cazare. Taxa pe capital Incepand cu 1 ianuarie 1998 cantoanele aplica o taxa asupra capitalului si rezervelor corporatiilor. Intrucat.89 si 9. exista anumite facilitati fiscale si la nivel federal. stabilite in Elvetia.se inscrie aproximativ intre 14% si 45%. in mod egal. Facilitatile fiscale acoradate sunt limitate in timp. carti. legume). Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi. si filialelor firmelor straine.

pentru anumite tipuri de produse este necesara obtinerea unei autorizatii speciale de import / export. cu cateva exceptii. Este de remarcat ca foarte multe dintre componentele acestor masini sunt importate. produsele industriale realizate in Elvetia sunt in marea majoritate a lor bunuri de inalta calitate. dar incluzand energia electrica. Evolutie in anul 2007 Pe fondul unei inviorari a activitatii economice in anul 2007 si in contextul unui climat in general favorabil al economiei mondiale.69 miliarde CHF (cca. Cele mai cunoscute produse elvetiene pe pietele externe sunt ceasurile. Exista totusi situatii in care. Relatiile economice externe 1. inregistrand o crestere fata de anul 2006 de 11. continuandu-si trendul pozitiv din anii 2005-2006. aparatura electronica. de joint-venture sau prin propria filiala. ciocolata si branza insa masinile si echipamentele. masini textile si de prelucrare a hartiei. In general. In replica. Volumul total al comertului exterior elvetian (comertul cu bunuri. Elvetia este unul dintre cei mai renumiti exportatori de masini unelte de precizie. 10% dintre firmele mici si 50% dintre cele mijlocii si mari lucreaza pentru export. De asemenea.III. 231 miliarde EUR/cca. Comertul exterior Aspecte generale Lipsa de materii prime a facut ca economia elvetiana sa fie puternic dependenta de importuri. 317 miliarde USD). Elvetia exceleaza in exportul Äinvizibil´ : consultanta in gestiune. pe baza de acord de cooperare. In plus una din cinci firme desfasoara in afara Elvetiei activitati de distributie. domeniul asigurarilor si turismul. comertul exterior al Elvetiei a inregistrat cresteri semnificative fata de anul precedent. fara metale si pietre pretioase. bijuterii. ceea ce face ca circa 90% din acestea sa fie exportate. marfuri returnate si traficul de perfectionare) a fost de 380. in Elvetia se poate importa sau exporta aproape orice. ascensoare si escalatoare. . Importul unor produse este contingentat sau chiar interzis.1% in termeni nominali si de 6. de productie sau de cercetare. electrotehnica si produsele chimice reprezinta mai mult de jumatate din volumul exporturilor. obiecte de arta si antichitati.6% in termeni reali.

9 4.4% in termeni reali).4 miliarde CHF (cca. -Importul a totalizat 183.9% (5.4 63.9 Evolutie fata de anul precedent % 11. Elvetia a exportat marfuri in valoare de 1/3 din PIB. in care Elvetia figureaza pe locurile 19 si respectiv 18.2%. Pozitia Elvetiei ca partener comercial apare clar in clasamentele mondial pe anul 2003 (ultime date OMC disponibile) ale exportatorilor si importatorilor.1 81. Dintre acestea se detaseaza Germania. Daca se considera Uniunea Europeana (la vremea respectiva: UE15) ca o singura entitate.2% fata de 2006 (in termeni reali: +6.9 12.4 63.1 3. respectiv 14). cu ponderi in comertul mondial de 1.0 . in crestere cu 11.4 12. locurile 16 la export si 24 la import (In situatia cu UE15 ca entitate: locurile 7.7 11.5 11.3% si respectiv 1.8% in totalul importurilor elvetiene si 63% din exporturi (ultime date disponibile: 2007). 164 miliarde USD). Export in anul 2007 Grup de tari TOTAL Tari industrializate -Europene --Uniunea Europeana ---Germania ---Franta ---Italia ---Marea Britanie Pondere % 100. Franta si Italia.2 11.9 9. Elvetia ocupa. 120 miliarde EUR/cca.0 10.8 Evolutie fata de anul precedent % 11. de departe.6 Import in anul 2007 Pondere % 100.29 miliarde CHF (cca. principalul partener comercial. 153 miliarde USD).9 18.4% in termeni reali).8 33. cresterea fata de 2005 fusese de 13.8 8.4 8. atunci Elvetia avanseaza cu 7 locuri in ambele clasamente. In comertul cu servicii.0 89.0 78.0 20.4 82.4 11.8 4.7% .5 12. in crestere cu 10. 111 miliarde EUR/cca.5%). Cresterea inregistrata in anul 2006 fata de 2005 fusese de 10.9% fata de 2006 (in termeni reali: +6. Orientarea geografica a comertului exterior al Elvetiei Cu o pondere de circa 81.6 10.7 12.Exportul a insumat 197. in acelasi an.1% (9. In 2006. cei mai importanti parteneri comerciali ai Elvetiei.2 10.7 8. grupul tarilor din UE reprezinta.8 14.

0 -1.1 20.6 0.2 4.9 15.2 6.4 15.3 17.9 5.0 0.8 4.---Spania ---Olanda ---Austria ---Belgia ---Suedia ---Grecia ---Irlanda --AELS -Extraeuropene --SUA --Japonia --Canada --Australia/Noua Zeelanda Tari in tranzitie --CSI --Europa de Sud-Est --Asia (China) Alte tari (recent) industrializate --Hong Kong 3.9 9.9 0.1 22.8 --Taiwan 0.7 -4.3 3.1 0.0 0.5 13.1 13.3 -14.3 9.8 0.6 21.6 3.6 7.4 1.4 14.1 1.5 0.7 13.3 0.6 27.1 15.2 26.9 4.1 --Singapore 0.1 5.1 1.3 7.2 3.2 1.1 10.4 2.1 4.3 5.5 0.1 -0.5 0.3 --Turcia 1.5 0.4 17.1 2.1 1.4 0.8 21.2 0.1 1.4 2.4 9.4 2.8 2.8 13.7 48.1 23.4 0.5 2.9 0.3 4.8 3.9 9.5 0.3 1.4 -62.4 36.4 -3.8 17.9 -57.8 10.1 3.4 2.9 2.1 4.1 3.9 1.9 23.2 8.3 7.7 1.9 .7 23.

6 0.7 19.7 17.4 1. sticla. incaltaminte -Hartie si articole din hartie -Pielarie.4 24. in ordine.7 0. iar produsele metalurgice se afla pe locul patru cu 7.0 7.5 0. mase plastice -Produse chimice si farmaceutice -Produse piatra.3 Structura comertului exterior al Elvetiei In structura exporturilor pe grupe de produse.5 Pondere in import % 100. forestiere.1 3. instalatii si de cea a mijloacelor de transport (vehicule).3 1. ceasuri.--Coreea de Sud --Mexic --Brazilia --Tailanda --Malaezia Tari in curs de dezvoltare --membre OPEC --India 0.5 3. Ponderi importante detin si grupele: produse metalurgice / produse agroalimentare / produse energetice / instrumente de precizie.1 5.3 7. confectii textile. ceasuri si bijuterii reprezinta circa 17. urmate de grupa masini.4.5 28. ceramica Pondere in export % 100.4 3.5 21.2 -25. urmate de produsele industriei constructoare de masini cu circa 21%.4 46. o pondere importanta este data de de produsele chimice si farmaceutice cu 36. La capitolul importuri ponderi apreciabile au.5 1.3 26. bijuterii.9 -7.9 0. cauciuc.9 1.9 2.1 0.9 0.8 2.8 17.5 2. materiale constructii.5 0.7 34. Grupa de marfuri TOTAL -Produse agroalimentare.5 0.9 27.7 . produsele chimice.1 0. utilaje. Exportul de aparate de masura si control.3 7.0 3.9%.6 24. pescuit -Produse energetice si conexe -Textile.3 1.6 22.9%.9%.2 3.1 6.

comert 3.3%.2 miliarde CHF: -in intreprinderi industriale miliarde CHF.9%. instalatii -Vehicule / mijloace de transport -Instrumente de precizie. la suma de 632. textile 2. electronica.2%.9 17. Cresterea investitiilor directe constituie si o reflectare a mobilitatii tot mai ridicate a intreprinderilor. atat ca investitor in strainatate. orlogerie 3. investitii straine in Elvetia Volumul in crestere al investitiilor directe si financiare transfrontaliere reprezinta unul dintre factorii marcanti ai mondializarii economiei.3 7. cat si ca destinatie a investitiilor straine. constructii de masini.2 2. alte ramuri industriale si constructii 10%) -in intreprinderi din sectorul serviciilor miliarde CHF 376. transporturi si comunicatii 0. in anul 20065.9 21.7%. Elvetia face parte din primele 20 de tari.181 . sector bancar 14.1%.5%.6%.1 9.5%. ceasuri si bijuterii -Alte produse diverse 7. optica.0 10. Investitii directe ale Elvetiei in strainatate Intreprinderile elvetiene au inteles rapid avantajele si potentialul investitiilor in strainatate. aparate.5 3. Investitii directe ale Elvetiei in strainatate. prelucrarea metalului 5. asigurari 15. alte servicii 2%) Repartitia geografica a investitiilor elvetiene (in milioane CHF) Zone geografice Total investitii Total 632.8 2. Volumul investitiilor elvetiene in strainatate se ridica.1%.9 1.1 19.-Produse metalurgice -Masini. 255.3 (companii financiare si de holding 23.8 (chimie si mase plastice 19. energie.

419 36.750 1.677 -UE 25 926.088.Europa -UE 25 -Celelalte tari europene --Romania America de Nord America Centrala si de Sud Asia Africa Australia/Oceania 298.113 -Celelalte tari europene 162.307 149.334 53.517 9.964 Efectivul de personal al intreprinderilor elvetiene in strainatate Zone geografice Total personal Total 2.168 261.902 .563 --Romania 10.274 7.524 Europa 1.181.923 113.

decide asupra acordarii sau retragerii unei garantii contra riscurilor de investitie. din mandatul Confederatiei.427 Garantii contra riscurilor de investitii (GRI) Prin intermediul GRI. Investitiile trebuie. Zürich. pregateste sedintele Comisiei de examinare (compusa din trei reprezentanti ai Confederatiei si trei reprezentanti ai economiei) si urmareste investitia. Garantiile se acorda exclusiv pentru investitiile efectuate in tarile in curs de dezvoltare si in tarile esteuropene. Biroul GRI este condus de asociatia sectoriala a industriei elvetiene de constructii de masini. acordand garantii contra riscurilor speciale carora acestea sunt expuse. SWISSMEM este responsabila pentru controlul operatiunilor. Confederatia poate facilita investitiile in strainatate.America de Nord 350. la propunerea Comisiei pentru GRI determina valoarea indemnizatiei alocate. Departamentul Federal al Economiei. solicita rambursarea unei indemnizatii deja varsate. respectiv strict legate de economia elvetiana. Departamentul Federal al Economiei. pe de o parte. sa fie in interesul economiei elvetiene. . echipamente electrice si metalurgie SWISSMEM. De asemenea.770 America Centrala si de Sud 219.963 Asia 404. La propunerea Comisiei pentru GRI. Garantia se ridica pana la 70% din volumul capitalului investit.179 Australia/Oceania 39.509 Africa 78. Comisia pentru GRI este condusa de seful Directiei Promovare a Economiei Elvetiene din cadrul Secretariatului de Stat pentru Economie. examineaza dosarele. sa contribuie la promovarea economica in tarile respective. in acord cu Departamentul Federal pentru Afaceri Externe si Departamentul Federal de Finante. pe de alta parte.

volumul investitiilor straine directe in Ellvetia se ridica la suma de 222.867 58.923 Europa 196. in sectoarele de servicii).540 276.ch/themen/aussenwirtschaft/exportfoerderung/investitionsrisikogaranti e/index.Informatii detaliate: www. Africa.045 350.admin.920 persoane / 38.5% in industrie.seco.283 275. adica 82%. in intreprinderi industriale / 182. respectiv 199.063 -Celelalte tari europene 3.5% in servicii) Provenienta geografica Volum investitii straine in Elvetia milioane CHF Personalul intreprinderilor straine in Elvetia Numar angajati Total 266. iar numarul de angajati la 324.340 8.064 (124.842 3.299 Asia. reprezentand 18%.821 .156 America Centrala si de Sud 4.html Investitii straine directe directe in Elvetia La sfarsitul anului 2006.144 persoane / 61.257 1.102 milioane CHF (39. Australia/Oceania 7.040 America de Nord 61.103 -EU 193.205 milioane CHF.897 milioane CHF.

Eforturile de promovare a exportului nostru trebuie continuate si intensificate.3. 40/17. odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.1994). . in vederea renegocierii unor clauze). -Acord intre Romania si Confederatia Elvetiana privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor. -Volumul total al comertului bilateral in anul 2007 a atins suma de 578. -Exportul romanesc a insumat 221. la 16. astfel incat deficitul balantei schimburilor bilaterale sa se diminueze sensibil. semnat la Bucuresti. intrat in vigoare la 30. relatiile economice si comerciale romano . Soldul balantei comerciale a ramas insa net favorabil Elvetiei. 161/26.07. -Importul nostru din Elvetia a fost de 356.06. semnata la 25.10. privind cooperarea in domeniile energie.12.1994 (Monitorul Oficial nr. Alte acorduri si conventii bilaterale importante: -Conventia dintre Romania si Confederatia Elvetiana privind evitarea dublei impuneri pe venit si avere. I.1972. -Acordurile bilaterale II.2005 (suspendat temporar de catre Guvernul Romaniei.06. Dupa ce. din 1972.10.3. Relatiile economice ale Elvetiei cu Romania Cadrul juridic De la 1 ianuarie 2007. 200/1994). in anul 2006. intrata in vigoare la 27.07.6 ori mai mare decat cel din 1989.elvetiene se deruleaza in baza cadrului juridic al relatiilor dintre Elvetia si UE. fiind de cca. aprobat prin referendum popular la 03. importurile au crescut din nou intr-un ritm net superior celui inregistrat de exporturi. I. In Anexa 2: Lista acordurilor si conventiilor incheiate intre Romania si Elvetia dupa 1990. semnat la 25.1993.1994 (Legea nr.1994. mentionate la cap. Monitorul Oficial nr. -Acordurile bilaterale I. In 2007 insa.15 milioane EUR.1994. mentionate la cap. mediu si alte sectoare industriale.09% fata de anul 2006).12. respectiv -Acordul de liber schimb intre Confederatia Elvetiana si Comunitatile Europene.57 milioane EUR (crestere fata de 2006: +40. in 2005 s-au facut totusi simtite semnele unei tendinte de echilibrare dinamica. -Acord intre Ministerul Economiei si Comertului si Departamentul Federal al Economiei.58 milioane EUR (in scadere cu 26. in timp ce importul a scazut. cresterea exportului romanesc a fost semnificativa.IV. Evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene Elvetia este unul dintre partenerii comerciali importanti ai Romaniei. deoarece deficitul balantei se situeaza inca la un nivel ridicat. 5.72%). exportul romanesc inregistrand o crestere superioara celei inregistrate de import.

cauciuc. mase plastice 3.8%. mase plastice 4.2%). de grupele aparate optice.37%.4%). echipamente electrice In ultimii ani tendinta firmelor industriale europene de a-si concentra activitatea pe activitatea de baza s-a accentuat. aparate. produse din hartie si produse grafice (5. .70% In Anexa 3: evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene in perioada 1989-2007. produse din piele.27% Ponderea Romaniei in comertul exterior elvetian (conform statisticii elvetiene): -la export (elvetian): 0. Oportunitati pentru exportul produselor romanesti pe piata elvetiana.3%. Structura comertului romano-elvetian Conform statisticii elvetiene.3%). Ponderea Elvetiei in comertul exterior al Romaniei (conform statisticii romanesti): -la export (romanesc): 0. -masini.7%.14%. -articole din piele.Conform statisticii elvetiene. cauciuc. in anul 2007 exportul catre Romania a scazut cu 10.7%. echipamente electrice 27. -mijloace si echipamente de transport 16. in anul 2007. furnizarea de componente si subansamble revenind din ce in ce mai mult producatorilor specializati (sectorul subfurnizare / subcontracting).7% -produse agricole si agroalimentare 4.84% fata de anul precedent. la mare distanta. predominante au fost urmatoarele grupe de marfuri: -produse ale industriei chimice si conexe (farmaceutice) 35.4%. -mobila. -produse metal 7. in timp ce importul din Romania a crescut cu 20.6%. produse agroalimentare (6. -la import(romanesc) : 0.3%. ponderile cele mai importante le-au detinut grupele de marfuri: -masini.75%. foto si de masura (9. -la import (elvetian): 0. tendinte si perspective ale pietei y Masini. Globalizarea economiei a condus in general la cresterea presiunii pe preturi si in consecinta la reorientarea producatorilor europeni catre importurile de componente si subansamble din tarile central si est europene. aparate. metale comune si articole din metal (6%). urmate. -materii textile si articole din acestea 22. echipamente electrice 25.3% La importul romanesc din Elvetia. articole de interior si sportive 12.1%. aparate. la exportul romanesc in Elvetia.

confectii. si sa importe direct de la producator. subansamble mecanice.000m2 .com). bumbac).imbracaminte din magazinele generale mari. Factorii determinanti pentru decizia cumparatorului elvetian sunt in ordine calitatea. componente electrice si electronice. functionalitatea. y Confectii si articole de imbracaminte Importul elvetian se ridica la cca. electronica si electrotehnica reprezinta un sector important pentru economia elvetiana. Italia. pretul si designul. circa 300 de firme. canepa. In Elvetia. Numai in Elvetia. Marea majoritate a firmelor elvetiene recurg la subcontractare in proportie de circa 50%. De asemenea.swisstech2008. si Franta. segmentul de varsta cel mai important pe piata de textile ± imbracaminte este reprezentat de persoanele cu varste intre 25 ± 50 ani. boutique-uri sau catre magazinele de confectii specializate. industria constructoare de masini. 8. in special chinezesti reprezinta circa 20% din importuri.tmc. constructii metalice. Pe o suprafata de peste 30. expun in jur de 1000 de colectii de articole textile. destinat produselor textile si articolelor de imbracaminte. produsele asiatice. De asemenea. cel mai mare targ specializat din Elvetia. unic in Elvetia. In opinia noastra. accesorii. o companie locala cu experienta in domeniu care poate sprijini exportatorul in promovarea produsului si dezvoltarea pietei. Parte dintre detailistii importanti.5 miliarde CH anual. Peste 75% din importuri provin din Europa. conjunctura actuala creaza perspective favorabile exportului romanesc de piese turnate si forjate. Modalitatea cea mai comuna de patrundere pe aceasta piata este prin intermediul unui agent. importul anual de accesorii si componente auto depaseste 500 milioane USD. consacrat in totalitate subcontractarii de componente si subansamble care este organizat din doi in doi ani. . incaltaminte. O tendinta importanta a pietei elvetiene (europene in general) este de crestere a cererii de tesaturi si confectii executate din tesaturi din fibre naturale (in. care reprezinta exclusiv unul sau mai multi furnizori. un centru de vanzari angros.ch) .In industria de autoturisme europeana se importa anual componente si accesorii in valoare de zeci de miliarde USD. O buna oportunitate de promovare a industriei romanesti de componente si subansamble este SwissTech-Basel (www. principalii furnizori fiind Germania. Marea majoritate a acestor firme de agentura au retea proprie de magazine specializate sau detin retele de distributie a produselor catre raioanele de textile . in special cei specializati in desfacerea articolelor de imbracaminte cu preturi mici. Multe firme de agentura sunt prezente cu showroom si birouri in cadrul ÄTMC ± Textile and Fashion Center´ din Zurich (http://www. au inceput sa renunte la veriga intermediara. matrite.

cumparatorul elvetian prefera mobilierul din lemn combinat cu sticla.Printre modalitatile posibile de stimulare a exporturilor de textile si articole de imbracaminte romanesti pe piata elvetiana se numara: · acordarea unei atentii sporite tendintei pietei europene de orientare din ce in ce mai accentuata catre tesaturile din fibre naturale (in si canepa). Ca material.5-3.VSIG Güterstrasse 78. Exista oportunitati de dezvoltare a segmentului de piata in urmatoarele sub-sectoare : · mobila din lemn.ch y Mobilier si articole de interior Piata elvetiana de mobila si articole de interior este estimata la circa 3. Principalii furnizori pentru mobilierul importat sunt Germania si Italia care asigura fiecare circa 30% din totalul importurilor de mobila si accesorii.6 miliarde CHF din care importul reprezinta circa 3 miliarde CHF. mobilier de gradina. Se remarca o scadere importanta in preferinte a obiectelor de mobilier la confectionarea carora se utilizeaza materiale plastice. implicarea asociatiilor patronale de ramura in stabilirea de contacte cu asociatiile similare elvetiene: · Federatia Elvetiana din Industria Textila Swiss Textile Federation (TVS) Beethovenstrasse 20 Box 2900 8022 Zurich Telefon +41 (0)1 289 79 79 Fax +41 (0)1 289 79 80 e-mail: contact@tvs. Din analiza datelor statistice rezulta ca o treime din piata este data de partea franceza a Elvetiei. Postfach CH . · . centrul si estul (zonele de limba germana) reprezentand restul de doua treimi.ch Federatia Elvetiana a Importatorilor si Distribuitorilor Vereinigung des Schweizerischen Importund Grosshandels .4010 Basel Tel: +41 (0)61 228 90 30 Fax: +41 (0)61 228 90 39 e-mail : info@vsig. inclusiv mic mobilier si articole de decoratiuni interioare si accesorii. piatra sau metal.

In opinia noastra. adesea dezasamblat.· panouri din lemn masiv pentru mobilier.ch Asociatia Elvetiana a Comerciantilor de Mobila Association Suisse du Négoce de l'Ameublement (ASNA/SMFV) Route Torny-Petit CH-1749 Middes Tel: (41-26) 658-14-82 Fax: (41-26) 658-14-81 y Echipamente de calcul si aplicatii sofware Elvetia se numara printre cele mai computerizate tari la nivel mondial. CH-4932 Lotzwil Tel. Asociatia Elvetiana din Industria Mobilei Verband der Schweizer Möbelindustrie (SEM) Einschlagweg 2. cu o tendinta continua de crestere . Modalitatile posibile de dezvoltare a pietei sunt asemanatoare cu cele enumerate anterior (confectii si articole de imbracaminte). Postfach 116. implicarea Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR) si a Asociatiei Forestierilor din Romania (ASFOR) in organizarea de standuri comune la targurile specializate sau initierea de misiuni economice in colaborare cu asociatiile similare elvetiene ar avea efecte pozitive in stimularea exportului romanesc de mobilier si articole din lemn pe aceasta piata.: +41 (0)62 919 72 42. Circa o treime din mobilierul de pe piata elvetiana este vandut in sistemul "cash-and-carry". Productia elvetiana de mobilier de birou si de scaune nu reuseste sa satisfaca cererea. usi pentru dulapuri de bucatarie. trepte pentru scari din lemn elemente din lemn pentru confectionarea de usi si ferestre · Sub-sectorul mobilierul pentru birou este estimat la circa 800 milioane CHF. Distributia si vanzarea cu amanuntul se fac prin intermediul retelelor specializate. Fax: +41 (0)62 919 72 49 E-Mail: sem-info@sem.

care au inceput vanzarea de produse marca Bio. in urmatorii 20 de ani peste 50% din populatia Elvetiei se va situa peste varsta de 50 de ani. procesare de date si imagini. In general distributia si desfacerea produselor organice se poate face prin intermediul celor doua mari lanturi de supermaket. De asemenea. inca din 1990 ceea ce face ca pretul de vanzare a acestor produse sa fie accesibil pentru un segment cat mai larga de consumatori. Coop si Migros. In acelasi timp. domenii a caror competitivitate la nivel mondial este strans legata de implementarea de solutii hardware si software de ultima generatie. respectiv ÄNATURAplan´. Elvetia este tara unde isi au sediul numeroase organizatii internationale si corporatii multinationale. Solutiile web. prin procesarea automata a datelor si control automat al proceselor tehnologice si implicit. piata elvetiana este privita ca o piata foarte atractiva. e-mail. multitasking. consumatorii tineri sunt atrasi de produse alimentare din categoria "wellness". destinate dietelor alimentare. . vor conduce. exista o tendinta de crestere a cererii de solutii software integrate care sa conduca la cresterea productivitatii. Pe de alta parte. gradul de educatie ridicat al cumparatorului elvetian relativ la problemele de mediu si efectele poluarii chimice asupra sanatatii umane. De asemenea. multimedia. de asemenea. la orientarea politicii agricole catre stimularea culturilor de produse organice. Aceasta va reprezenta un segment de piata (cetateni cu varste cuprinse intre 50-70 de ani) cu o mare putere de cumparare. Produsele organice comercializate in lantul COOP poarta marca ÄBIO SUISSE´ sau marca proprie COOP de comercializare a produselor organice. calitativ superioare si sanatoase. Nivelul foarte ridicat de computerizare este datorat in buna parte dezvoltarii sectoarelor industriale cu un grad ridicat de automatizare cum ar fi ingineria mecanica. In aceste conditii se poate anticipa o tendinta de crestere a cererii de produse organice. banci si asigurari). desktop. CAD/CAM/CAL din domeniul ingineriei se numara printre cele mai solicitate produse software pe piata elvetiana. de natura organica. la reducerea costurilor de operare. competitiva si in continua dezvoltare. acestea contribuind la cresterea cererii in domeniul tehnologiei comunicatiilor. in raioane specializate. industria chimica si cea a instrumentelor de precizie precum si sectorului serviciilor (turism.In ciuda dimensiunii relativ reduse. y Produse BIO Conform estimarilor. format din clienti dispusi sa aloce buna parte din venituri pentru procurarea produselor alimentare naturale.

dezvolta de asemenea programe in domeniul produselor organice. Marcile sub care Migros comercializeaza produsele organice sunt ³Migros Bio´ si ÄMio Plant natura´. sa-si infiinteze o companie sau sa detina interese in una existenta. obtinerea prealabila a unei aprobari din partea autoritatilor. garantate prin constitutia elvetiana. Cetatenii straini care doresc sa initieze si sa-si conduca personal propria afacere in Elvetia trebuie mai intai sa obtina permisul de rezidenta si de lucru. . In principiu. V. Nu exista un regim diferentiat al taxelor vamale care se aplica la importul de produse organice fata de cele conventionale Pretul produselor de natura organica este in general mai ridicat decat al celor conventionale in special datorita costurilor de productie si de distributie mai ridicate. cel mai mare lant de supermarket-uri din Elvetia.Migros. Constituirea unei firme in Elvetia Ca regula generala. . inclusiv nerezidentilor. majoritatea consumatorilor acceptand diferente de pret cu 10-30% mai mari pentru produsele organice.constituirea unui parteneriat sau a unei societati pe actiuni. permit oricarei persoane. sa opereze o afacere in Elvetia. libertatea comertului si a activitatilor industriale.achizitionarea unei companii existente (parteneriat sau societate pe actiuni). Produsele Bio importate pot fi certificate si marcate "BIO SUISSE" numai de catre un detinator al licentei BIO SUISSE. .deschiderea unei sucursale sau branch . Legea elvetiana recunoaste cinci tipuri de forme de afacere: . In Elvetia accesul pe piata a produselor Bio este bine reglementat.realizarea unui joint-venture (parteneriat sau societate pe actiuni). in acest scop. Nu sunt stabilite cote speciale pentru importul de produse organice in raport cu importurile de produse conventionale. nu se impune. . camerelor de comert sau a asociatiilor profesionale.

de companiile mijlocii si mari. societate simpla sau parteneriatul (Société simple / einfache Gesellschaft) Este constituita.000 CHF. sunt predominante in Elvetia si sunt agreate pentru afaceri mai mici in timp ce societatea pe actiuni este o forma alternativa de organizare adoptata. Intreprinzatorul are personalitate juridica si desfasoara activitatea economica in nume propriu. fara a indeplini formalitati legate de constituire. mecanismul decizional si distribuirea profitului sunt in general . in nume propriu (raison individuelle/Einzelunternehmen) Orice persoana poate initia si derula independent propria afacere.procedura de constituire simpla si putin costisitoare . desfasurarea unor activitati independente. Inscrierea in Registrul comertului este facultativa. Ca forme posibile de organizare a unei afaceri. legea elvetiana face distinctia intre parteneriat si compania pe actiuni.este o forma de organizare adaptata companiilor mici Dezavantajele formelor de partenerit provin din: . dar devine obligatorie daca veniturile anuale realizate depasesc 100. Avantajele oferite de formele de parteneriat sunt: . Intreprinzatorul isi desfasoara activitatea in mod independent insa responsabilitatea acestuia este totala si se extinde inclusiv asupra bunurilor personale. Elementele de prezentare (numele) ale acestei forme de organizare trebuie sa cuprinda obligatoriu numele intreprinzatorului individual care desfasoara actul comercial iar in descrierea domeniului de activitate nu sunt permise referiri care sa lase impresia existentei unei societati. capital social.stabilirea unei aliante strategice cu sau fara investitii. in urma asocierii libere dintre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice cu scopul derularii unei afaceri pe baze comerciale. b. o data la nivelul societatii si apoi ca divident distribuit actionarului) .partenerii sunt inscrisi in Registrul comertului .accesul dificil la piata de capital Formele concrete de organizare a unei afaceri ca parteneriat sau societate pe actiuni.. inscriere la registrul comertului. fara formalitati speciale. Cele mai intalnite forme de prezenta a firmelor straine in Elvetia sunt sucursala sau branch-ul . Nu este obligatorie constituirea unui capital social.raspunderea nelimitata a partenerilor . in general.lipsa de anonimat . Repartizarea sarcinilor. pe baze comerciale.posibilitatea evitarii dublei taxari in Elvetia (in cazul societatii pe actiuni profitul este taxat de doua ori. admise de legea elvetiana sunt: a. contabilitate. Formele de parteneriat.

care a crescut la 100. insa membrii asociati sunt taxati individual.R. Constituirea capitalului este facultativa. asupra partilor sociale (avere) si asupra beneficiilor repartizate (ca venituri). nu are personalitate juridica. d. recomandabil pe baza de contract de asociere. in prima instanta raspunzand cu patrimoniul societatii si in subsidiar cu bunurile personale. In lipsa unui contract de asociere. inscrierea este constitutiva) si este obligata sa tina contabilitatea activitatilor desfasurate. Societatea se constituie si capata personalitate juridica odata cu inscrierea in Registrul comertului. nu se inscrie in Registrul comertului si nu este obligata sa tina contabilitatea. societatea in nume colectiv (Société en nom collectif / Kollektivgesellschaft) Este constituita prin asocierea. societatea in nume colectiv nu este supusa impozitarii. Aceasta forma de organizare a unei afaceri nu este foarte raspandita in Elvetia . pentru activitati ne-comerciale precum profesiuni libere. cu cifra de afacere mai mica de 100.L. Numele societatii este alcatuit din numele de familie al tuturor asociatilor sau din numele de familie a cel putin unui asociat urmat de «& Cie» sau «Frères». In cazul in care nu exista contract de asociere se aplica prevederile Codului de Obligatiuni. insa veniturile acesteia se distribuie membrilor asociati care sunt impozitati individual. sa actioneze si sa fie actionata in justitie.A.000 CHF.A. sa aibe angajamente. Veniturile societatii nu sunt taxate. O societate simpla nu are nume. Oricum numarul de companii S. Capitalul social nu poate fi inferior valorii de 20. . sub numele propriu inscris in Registrul comertului. societate cu responsabilitate limitata (Société à Responsabilité Limitée ± S.L.A. Societatea trebuie inscrisa in Registrul comertului (pentru activitati comerciale inscrierea este declarativa.stabilite prin contractul de asociere. asociatii sunt obligati sa se inscrie (individual) in Registrul comertului si sa tina contabilitate proprie. pe baza de statut. In cazul in care veniturile individuale anuale depasesc 100. iar a asociatilor. 50% din participare. Acesta se imparte in parti sociale de cate 1. individual. Ca urmare a modificarii prevederilor legale cu privire la capitalul minim de constituire a unei societati pe actiuni. c. aportul asociatilor la capital este acelasi.000.000 CHF minim sau multiplu de 1. fiecare asociat avand obligatia sa depuna. astfel incat sa rezulte natura raporturilor sociale intre asociati.000 CHF. dintre doua sau mai multe persoane sau societati comerciale (elvetiene sau straine). Impozitarea societatii se face asupra profitului si a capitalului.000 CHF. acest tip de entitate a devenit mai interesanta. spre exemplu.000 CHF. Aceasta forma de organizare nu are personalitate juridica dar societatea poate totusi. Responsabilitatea asociatilor este solidara si nelimitata si se extinde si asupra bunurilor personale ale acestora. Raspunderea fata de terti este solidara si nelimitata pentru toti asociatii. iar in cazul in care se face.000 CHF dar nici nu poate depasi 2.R.000 CHF. dintre doua sau mai multe persoane fizice (nu este accesibila persoanelor juridice) in scopul derularii unei activitati economice./Gesellschaft mit beschränkter Haftung ± GmbH) Societatea cu responsabilitate limitata este alcatuita prin asocierea. din Elvetia reprezinta doar 10% din numarul companiilor inregistrate ca S. cu privire la societatile simple. Neavand personalitate juridica. la infiintare. daca in contractul de asociere nu este alfel prevazut. care este obligatorie. relatiile dintre asociati se supun prevederilor Codului de Obligatiuni. artizanat sau agricultura. sa detina drepturi.

Societatea in comandita nu se impoziteaza insa participarea la capital si veniturile societatii sunt impozitate individual ca venituri proprii si bunuri private ale asociatilor. Toate regulile referitoare la societate se definesc in statutul acesteia care. Valoarea minima a unei actiuni nominative sau la purtator este de 0.000 CHF iar la infiintare. in scopul evidentierii raporturilor sociale intre asociati. este de 100. Societatea nu are personalitate juridica: doar asociatii sunt titulari de drepturi si obligatiuni. face obiectul inscrierii in Registrul comertului. Inscrierea in Registrul comertului este obligatorie. Conform legislatiei elvetiene Consiliul de Administratie trebuie sa fie compus in majoritate din elvetieni cu domiciliul in Elvetia. in cazul societatii in comandita. societate in comandita (Société en Commandite / Kommanditgesellschaft) Este o structura asemanatoare cu cea definita de societatea in nume colectiv cu deosebirea ca. f. societate pe actiuni (Société anonyme ± SA / Aktiengesellschaft . Numarul minim de asociati. iar in cazul in care nu exista contract de asociere se aplica reglementarile legale valabile pentru societatea in nume colectiv. Administratorii. Pentru constituirea unei astfel de societati se apeleaza in general la firme de consultanta specializate. asociatii pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice. .. Totusi. impreuna cu actul constitutiv. ca si in cazul societatii in nume colectiv. capitalul varsat trebuie sa reprezinte 20% din capitalul social dar nu mai putin de 50. determinata prin contractul de societate. De asemenea.01 CHF. completate cu cele relativ la societatea in comandita. comandita. este alcatuit din numele de familie al tuturor asociatilor cu raspundere nelimitata sau din numele de familie a cel putin unuia dintre acestia urmat de «& Cie». Societatea pe actiuni este cel mai raspandit tip de companie in Elvetia. trebuiesc autentificate notarial. Societatea trebuie inscrisa in registrul comertului iar numele societatii.AG) Societatea pe actiuni este forma de organizare care separa complet bunurile societatii de bunurile private ale actionarilor ceea ce face diferenta marcanta fata de celelalte tipuri de societati. este de 3 dintre care cel putin unul trebuie sa fie elvetian rezident in Elvetia. Responsabilitatea este nelimitata si solidara pentru unul sau mai multi dintre asociatii persoane fizice si doar pana la concureanta capitalului social subscris pentru ceilalti asociati persoane fizice sau juridice (comanditarii). sa aibe angajamente. sa actioneze si sa fie actionata in justitie. numiti de Adunarea Generala. etc. Raporturile intre asociati sunt definite prin contractul de asociere. Nu exista limitari prin lege cu privire la capitalul social. In cele mai multe cazuri firmele straine care opereaza aici opteaza pentru aceasta forma de organizare a sucursalelor lor. societatea poate sa detina drepturi.000 CHF.. sub numele propriu inscris in Registrul comertului. stabilit prin lege. Capitalul social minim.e. la notari sau avocati. «Frères». persoane fizice sau persoane juridice. sunt angajati ai societatii.

asociatiile/cluburile automobilistice Viteza maxima . Vinieta este valabila incepand cu 1 decembrie a anului precedent celui inscris pe ea pana la 31 ianuarie a anului urmator. calculator portabil. in limita valorica a 300 CHF. aparat fotografic sau de filmat. 2 litri si peste 15% vol. Bauturi alcoolice: cu o tarie alcoolica de pana la 15% vol. lipita direct pe parbrizul autoturismului. Daca valoarea totala a bunurilor depaseste 300 CHF. urmatoarele bunuri si valori: Obiectele personale folosite pe perioada voiajului (imbracaminte. 50 bucati tigari si 250g tutun de pipa. statiile de benzina si garaje. fara taxe vamale Calatorii cu domiciliul in Elvetia sau in strainatate pot introduce in Elvetia. Informatii utile pentru oamenii de afaceri Documente de calatorie Cetatenii romani care doresc sa calatoresca in Elvetia nu au nevoie de viza si trebuie sa detina un pasaport valabil inca cel putin 6 luni de la data calatoriei. toate aceste bunuri sunt supuse la plata taxelor vamale. articole de toaleta. iar in strainatate de la agentiile Oficiului Elvetian de Turism. oficiile cantonale de inmatriculare auto. 200 bucati tigarete.Detalii suplimentare referitoare la tipurile de societati din Elvetia sunt prezentate in Anexa 4. Ciculatia e drumurile publice (autoturisme) Taxa pe drumurile publice / Vinieta Pentru circulatia autoturismelor pe drumurile publice se percepe o taxa anuala de 40 CHF (vinieta). Bunuri care pot fi introduse in Elvetia. 1 litru. echipament video. articole de sport. si alte obiecte de uz curent) . instrumente muzicale. fara plata taxelor vamale. VI. o data pe zi. birourile de vama. Procurarea vinietei se poate face in Elvetia de la oficiile postale. Utilizarea drumurilor publice fara vinieta valabila. Produse din tutun: max. Alte bunuri de orice fel. Max. se pedepseste cu amenda in valoare de 100 CHF si plata taxei anuale pe drumurile publice de 40 CHF.

La intrarea in tunel este obligatorie folosirea luminilor de intalnire. Taxa federala asupra traficului rutier cu vehicule grele Se percepe in functie de greutatea totala a vehiculului. Este recomandabil sa se circule cu luminile de intalnire aprinse. Locurile de parcare marcate cu vopsea galben sunt destinate ma inilor salv rii. Alte informatii Rata maxim de alcool în sânge admisa: 5 la mie. certificat de înmatriculare al vehiculului sau certificatul de închiriere. Pana sau accident In caz de pana sau accident pe drumurile publice automobilistii se pot adresa la : AUTOMOBILE CLUB DE SUISSE (ACS) ± membr a FIA (Federa ia Interna ional a Automobilului). limitat în timp. plac de identitate na ional . Wasserwerkgasse 39. 3000 Berne 13. In spa iile marcate cu vopsea alb .Viteza maxim admis este de : 120 km/h ± pe autostrad . Folosirea centurii de siguran este obligatorie iar casca de protec ie este obligatorie pentru motociclisti i pasagerii acestora. 70-80 km/h ± drum na ional. trusa medical i un set de becuri de schimb sunt obligatorii. de regul . Triunghiul de semnalizare. parcarea este cu plata si. certificat international de asigurare (carte verde). 30-60 km/h ± in aglomera ii urbane. de categoria de emisii poluante si de numarul de kilometri parcursi (in Elvetia si Liechtenstein). Rue Pierre Fatio no. pompierilor i altor categorii de ma ini speciale. Copiii sub 7 ani nu sunt admi i pe scaunul din fa . poli iei. Tel: 031-328 31 11 sau TOURING CLUB SUISSE (TCS) ± membr a AIT (Alian a Interna ional de Turism). . Vârsta minim a conduc torului auto : 18 ani Documentele necesare la calatoria cu un autovehicul : permis na ional de conducere (valabil). 1211 Geneve 3 Parcarea autovehiculelor In locurile marcate cu albastru parcarea este gratuit pe durata maxima de o ora i 30 minute. 9.

Orarul de vara incepe in ultima sambata din martie si se termina in ultima sambata din octombrie (GMT+2). 15 august.01. 1 iunie.ch. Majoritatea firmelor iau o pauza de prinz intre 12. germana si italiana) este prezentat pe site-ul www.00 si 14.500 Kg. 10. 25 decembrie..15 . Sucursalele din garile feroviare si aeroporturi au uneori un program mai lung. de la canton la canton.00. Euro 4 si ulterioare Tarif in centime/tonakilometru 2. Ziua muncii (1 mai) se sarbatoreste diferit. In cantoanele in care predomina catolicismul se respecta si urmatoarele date: 11 iunie.messenschweiz. -sunt utilizate pentru transport marfuri si persoane.52 2.00. Sarbatori Sarbatorile legale sunt: 1 ianuarie. 1 august.00 si 17.Taxa trebuie platita pentru vehiculele care: -au o greutate mai mare de 3.30-16. Birourile sunt deschise în mod obisnuit intre 08.88 2. Bancile sunt deschise in timpul saptamanii (de luni pana vineri) între 08. Taxele sunt urmatoarele (valabile de la 01. 21 si 31 mai.2005): Categoria de taxa I II III Alte informatii utile Programul de lucru Elvetia se aflã pe fusul orar GMT+1 sau la 1 ora fata de Romania.30. inclusiv pe timpul weekend-ului. 12 si 13 aprilie. franceza. -sunt inmatriculate in Elvetia sau in strainatate si utilizeaza reteaua rutiera elvetiana si a Principatului Liechtenstein. 1 noiembrie si 8 decembrie. Programul targurilor si al manifestarilor expozitionale Programul complet al targurilor si manifestarilor expozitionale programate in Elvetia in perioada 2007-2008 (in limbile engleza. al Asociatiei elvetiene a targurilor (Vereinigung Messen Schweiz VMS) Ø Adrese utile Norma de poluare Euro Euro 1. Euro 0 si anterioare Euro 2 Euro 3.

romania-wto@romaniaunog. Chemin de la Perrière CH-1223 Cologny-Geneva Tel.ch Misiunea Permanenta a Romaniei la Geneva 6.ch Biroul Consilierului Economic Brunnadernstrasse 20 CH-3006 Berna Tel.mae.org Consulate onorifice ale Romaniei in Elvetia si Principatul Liechtenstein . 352 53 00 Fax: 00 41 31-352 64 55 http://berna.ch Sectia consulara Brunnadernstrasse 20 CH-3006 Berna Tel. 752 10 90 Fax: 00 41 22-752 29 76 mission.amb@befree.Ambasada Romaniei in Elvetia Cancelaria Kirchenfeldstrasse 78.: 00 41 31-352 35 46 Fax: 00 41 31-351 82 28 economic-berna@freesurf.berne@freesurf.: 00 41 31-352 35 22.: 00 41 31-352 35 21 Fax: 00 41 31-352 35 51 consulat.ro roumanie. CH-3005 Berna Tel.: 00 41 22-751 09 00.

: 00 423-239 23 97 CH-6900 Lugano Fax: 00 423-239 23 24 Tel. RO-010626 Bucuresti Tel.Dimitri STURDZA 10 Industriestrasse. 206 16 50 Fax: 021-206 16 60 http://www.: 00 41 31-324 08 00 .Zurich Consul onorific .ro Secretariatul de Stat pentru Economie ± SECO (Staatssekretariat für Wirtschaft / Secrétariat d¶Etat à l¶Economie9 Effingerstrasse 27 CH-3003 Berna Tel.: 00 41 22-8271518 Fax: 00 41 22-8271519 Schaan.: 021-206 16 00. Principatul Liechtenstein Im alten Riet 125 LI-9494 Schaan Lugano Consul onorific ± Marinela SOMAZZI Riva Paradiso 42 Tel. CH-8618 Oetwil an See Tel. 00 41 91-994 93 92 Fax 00 41 91-994 93 35 consorom@bluewin.ch Ambasada Confederatiei Elvetiene in Romania str.: 00 41 1-9296542 Fax: 00 41 1-9296505 CH-1229 Carrouge Tel.Pierre HILTPOLD 16 Rue Vautrier. Grigore Alexandrescu 16. Geneva Consul onorific .sdc-seco.

00 41 44-365 51 51.ch OSEC ± Business Network Switzerland Stampfenbachstrasse 85 Postfach 492 CH-8035 Zürich Tel.economiesuisse.seco.: 00 41 43-322 25 55 Fax: 00 41 43-322 25 53 max. CH-8026 Zürich Tel.ch heidi.Fax: 00 41 31-325 73 61 www. 00 41 44-421 35 35 Fax 00 41 44-421 34 34 www.sprenger@sec-chamber.ch Camera de Comert Elvetia-Europa Centrala ± SEC Handelskammer Schweiz-Mitteleuropa SEC Stauffacherstrasse 45.osec.admin.ch . 365 52 67 Fax 00 41 44-365 52 21 www.ch info@economiesuisse.ch Federatia intreprinderilor elvetiene (economiesuisse) / Verband der Schweizer Unternehmen (economiesuisse) / Fédération des entreprises suisses (economiesuisse) Hegibachstrasse 47 Postfach CH-8032 Zürich Tel.steiner@sec-chamber.

Sistemul de cote pentru permisele de munca acordate cetatenilor comunitari pentru Elvetia va fi eliminat gradual.6 miliarde CHF. va avea ca efect cresterea competitivitatii si implicit stimularea transportului feroviar.ro Adrese utile INTERNET: Anexa 5 Anexa 1 ACORDURI INTRE ELVETIA SI UNIUNEA EUROPEANA ACORDURI BILATERALE I ( incheiate in 1999. libertatea deplina de miscare atat pentru cetatenii elvetieni cat si pentru cei comunitari. pana in 2008. Conform acordului. Spre exemplu. urmeaza sa se realizeze treptat.ro ccer@ccer. Icoanei 40. Proiectul. Elvetia va construi doua tunele feroviare trans ± Alpine.www. camioanele UE care vor traversa Elvetia pe ruta Basel . Conform acordului.2. In scopul reducerii traficului rutier de marfa cu pana la 50%. partea elvetiana urmeaza ca intr-o perioada de 5 ani sa inlature limitarile legate de greutatea maxima transportata (in prezent 28 tone) si sa permita tranzitul pentru camioane cu o sarcina utila de pana la 40 tone. aplicate atat transportatorilor interni cat si celor externi. a carui valoare finala este estimata la 13.ch Camera de Comert Elvetia. miscarea libera a persoanelor urmeaza sa devina realitate in baza unui referendum a carui organizare ramane la latitudinea Consiliului Federal. in urmatorii 12 ani. La sfarsitul perioadei totale de 12 ani. sistemul de cote va putea fi reintrodus. Dupa expirarea perioadei de proba. fara nici o restrictie. Elvetia va dispune de inca o perioada de 7 ani in care. originari din UE. Parter RO-020457 Bucuresti 2 Tel./Fax 00 40 21-212 27 07 www. Transportul rutier este un alt subiect sensibil.ccer. va fi mai mare decat cel estimat. In schimb.sec-chamber.Romania CCE-R Markus Wirth. Director executiv Str. Sc. intrate in vigoare la 1 iunie 2002) · · Acordul referitor la libera circulatie a persoanelor. Lucrarile de constructie urmeaza sa fie partial finantate prin introducerea de taxe suplimentare pentru transportul rutier de marfa. cetatenii elvetieni au dreptul de a obtine permise de munca pentru UE imediat. Presedinte Gentiana Avrigeanu. daca numarul muncitorilor emigranti. parcurs si nivelul emisiilor poluante. Acordul prevede recunoasterea mutuala a calificarii profesionale si a drepturilor legate de asigurarile sociale. intr-o perioada de proba de 5 ani. in functie de greutatea transportata.

Achizitiile publice ± Companiile din UE au acces nediscriminatoriu la achizitiile publice in Elvetia si. beneficiari ai unei politici agricole bazata pe subventii substantiale. vor plati circa 325 CHF pe cursa. se vor confrunta pe piata UE cu o competitie marita. In cazurile speciale. ACORDURI BILATERALE II (incheiate in 2004. certificatele si standardele de calitate capata recunoastere mutuala pentru marea majoritate a produselor industriale.· · · · · ± Chiasso. in care specificatia elvetiana difera de cea comunitara. In plus firmele elvetiene interesate vor obtine dreptul de a detine companii aeriene din cadrul UE. va fi facilitat de reducerea tarifelor si inlaturarea barierelor comerciale. adica de aproape 13 ori mai mult decat taxa perceputa in prezent pentru un camion de 28 tone. Acest privilegiu solicita insa din partea elvetiana un efort financiar suplimentar de 60 milioane CHF. Accesul unor produse agricole. acordul nu prevede eliminarea totala a protectiilor acordate fermierilor elvetieni. Restrictiile actuale referitoare la traficul de noapte si in zilele de Duminica se mentin. principala cale de tranzit a Elvetiei. Astfel. practicile de tratare preferentiala a companiilor locale sunt eliminate. pe cale de reciprocitate. Transportul aerian ± Acordul prevede ca in urmatorii doi ani compania nationala de transport aerian sa capete acelasi statut ca si rivalii sai comunitari. Barierele tehnice in calea comertului ± Testele. aceasta va putea opera in interiorul UE dar nu intre aeroporturi aflate in aceeasi tara. companiile elvetiene beneficiaza de aceleasi drepturi in tarile UE. Cercetare dezvoltare ± Universitatile si companiile elvetiene pot participa la programele de cercetare comunitare in aceleasi conditii ca si ceilalti membri ai UE. Conform acordului. partea elvetiana poate efectua testari suplimentare. Oricum. cu date diferite de intrare in vigoare) Acordul Data ratificarii de catre UE Ianuarie 2005 Februarie 2006 Februarie 2006 Data Data intrarii in Punerea in aplicare a ratificarii vigoare a acordului de catre acordului Elvetia Martie 2005 Mai 2005 Mai 2005 30 martie 2005 1 ianuarie 2007 1 aprilie 2006 1 februarie 2005 Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Produse agricole transformate Statistica Mediu . atat pe piata comunitara cat si pe cea elvetiana. Agricultura ± Fermierii elvetieni.

15) Acordul nu este aplicat dacat daca acordurile Dublin ElvetiaDanemarca si ElvetiaNorvegia-Islanda. luata in unanimitate de catre statele care aplica Acordul Schengen.5.14) Noiembrie Mai 2005 2004 Schengen Martie 2006 In prima luna dupa ce Secretarul general al Consiliului UE a constatat indeplinirea conditiilor formale privind exprimarea consimtamantului partilor implicate Dublin Martie 2006 In prima zi a lunii care urmeaza depunerii ultimului instrument de ratificare Lupta antifrauda (acord mixt.2) Aplicarea acordului este subordonata unei decizii a Consiliului UE. care trebuie aprobat si de statele membre) In prima zi a celei Aceeasi data cu cea a de-a doua luni intrarii in vigoare care urmeaza ultimei notificari a instrumentelor de ratificare . acordul nu este aplicat decat daca acordurile Schengen Elvetia-Danemarca si Elvetia-NorvegiaIslanda. de asemenea.Media Pensii Februarie 2006 Octombrie 1 aprilie 2006 2005 31 mai 2005 Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Acord aplicabil pensiilor varsate de Comisia Europeana incepand cu 1 ianuarie 2006 (art. precum si acordul Schengen Elvetia-CE sunt de asemenea. De altfel. precum si acordul Dublin ElvetiaCE sunt. par. puse in aplicare (art. dupa evaluarea capacitatii Elvetiei de a pune in aplicare Acordul Schengen. puse in aplicare (art.

Fiscalitate Februarie 2005 Mai 2005 1 iulie 2005 1 iulie 2005 (art.sub forma de schimb de scrisori) .17 si 18 ale acordului .

studii de fezabilitate. privind acordarea unei asisten e financiare Memorandum de Acord româno-elve ian privind cooperarea în domeniile justi iei i poli iei Acord intre Guvernul Romaniei si Consiliul Federal al Elvetiei privind schimbul de stagiari Acord intre Ministerul Economiei si Comertului si Departamentul Federal pentru Economie privind cooperarea 11 August. 1996 Aprilie.1999 16 iunie 2005 . 1995 9 Februarie. 1992 Acord între România i Elve ia privind acordarea unei asisten e financiare Acord de împrumut cu Elve ia pentru ajutor la balan a de pl i a României Conventia de evitare a dublei impuneri pe venituri si avere Acord între România i Elve ia privind promovarea i protejarea reciproc a investi iilor Acord între România i Elve ia privind cooperarea tehnic nerambursabil (pt. 1992 26 Noiembrie. 1993 25 Octombrie. 1999 25 Noiembrie. formare de cadre. 1996 26 Iulie. 1993 25 Octombrie.Anexa 2 Acorduri bilaterale Romania-Elvetia (dupa 1990) Data 14 August. 1993 8 Noiembrie. consultan . implementare de proiecte) Acord între România i Elve ia privind readmisia persoanelor în situa ii ilegale Protocol adi ional la Acordul din noiembrie 1992.1990 Acord bilateral Acord între Ministerul s n t ii din România i Guvernul elve ian privind un program de restructurare a ministerului Român Acord între Guvernul român si Guvernul elve ian privind un împrumut pe termen mediu de 40 milioane USD 28 Ianuarie.

3 192.9 -135.5 221.8 467.6 Import romanesc 41.7 421.USD mil.7 -104.3 -154. Total Export romanesc 87.admin.8 198.admin.parlament.5 325.3 37.6 192.EUR 128.USD mil.7 323.7 -109.7 168.1 106. statisticii romanesti) Anul U.0 -69.1 63.9 261.2 45.USD mil.8 215.5 56.8 -83.ch cu linkuri la web-site-urile celor 7 departamente federale (ministere) www.7 154.6 150.5 148.ch Parlament Departamente federale (ministere) Dept.8 58.2 -184.9 230.6 Sold balanta 1989 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 mil.USD mil.5 126.0 Anexa 5 Adrese internet in Elvetia Administratia federala www.M.2 157.8 211.in domeniile energie.USD mil.6 225.9 50.8 43.EUR mil.5 -114.ch .USD mil.8 578.1 53.3 356. mediu si alte sectoare industriale (in renegociere) Anexa 3 Evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene in perioada 1989-2006 (conf.USD mil.USD mil.4 135.0 182.USD mil.1 -173.USD mil.9 321.USD mil. federal de externe www.9 71.EUR mil.2 -95.4 -85.3 473.0 153.3 141.6 -263.dfae.3 186.8 222.9 578.3 -135.

ch www.ch www.ch www.ch www.Dept.statistik.admin.admin.ch.ch www.edi.uvek. transporturi.ch www.ch www.admin.ch www.ezv.admin. federal al economiei -Secretariatul de stat pentru economie . federal pentru aparare Federatia intreprinderilor elvetiene «economiesuisse» www.admin.admin.admin.eda.org www.seco.admin. federal pentru mediu.ch www.ejpd.vbs-ddps. energie si comunicatii -Oficiul federal pentru energie Dept.swissworld.admin.admin.ch Banca Nationala a Elvetiei Dept.ch Informatii generale despre Elvetia www.ch www. federal pentru justitie si politie Dept.admin.com .ch www.admin. federal de finante -Administratia federala a vamilor -Tariful vamal de import al Elvetiei Dept.ch -Oficiul federal pentru asigurari sociale Dept.ch www.economiesuisse.blw.osec.admin.ch www.snb. federal de interne -Oficiul federal pentru statistica www.ch www.tares.myswitzerland.efd.bsv.evd.SECO -Oficiul federal pentru agricultura -Osec Business Network Switzerland www.ch www.bfs.bfe.ch www.

ch www.ch www.ai.Cantoane Canton -Semicanton Aargau Site-ul administratiei cantonale.ch www.ihk-thurgau.ch www.ch Site-ul camerei de comert si industrie cantonale www.ch www.ch www.ch www.ch www.ch www.hkbb.ch (CCI a ambelor semicantoane) www.ch www.ch/glhk www.fr.ch (Camera de comert Winterthur) .ow.ag.zh.sg www.cci-valais. Gallen-Appenzell) www.ch www.ch Appenzell -Ausserrhoden -Innerrhoden Basel -Land / Ville -Stadt / Campagne Berna Fribourg Geneva Glarus Graubünden (Grison) Jura Lucerna Neuchatel Nidwalden Obwalden Solothurn Schaffhausen Schwyz St.ch www.cfcis.ch www.sg.tg.aihk.zurichcci.hkgr.ch www.ccij.baselland.ch www.ch www.ch www.ar.vs.ihk.ch www.cnci.schwyz.haw.ch www.ch www.ch www.gl.be.ch www.ne.ahv-aihk. Gallen Ticino (Tessin) Thurgau Valais Vaud Zug Zürich www.hkz.ti.ch www.basel.ihk.vd.ch www.ch www.ccig.ch www.jura.sh.ch www.ch www.ch www.ch www.ch www.so.ch www.sohk.cciati.ch www.bern-cci.geneve.ch www.ch www.cvci. cu informatii complete desore canton www.gr.ch www.zg.nw.ch www.ch (CCI St.lu.glarusnet.ch www.

ch Alte adrese pentru informatii economice si financiare Comisia federala a bancilor Oficiul federal al asigurarilor private Autoritatea de control in materie de control al luptei contra spalarii banilor Asociatia elvetiana a bancherilor «Swissbanking» SWX Swiss Exchange Asociatia Elvetiana a Asigurarilor Swiss Funds Association Federatia elvetiana de turism Federatia elvetiana a agentiilor de voiaj www.admin.ebk.Camera de Comert Elvetia-Europa Centrala (SEC). Bucuresti Registrul Comertului (Indexul central al firmelor elvetiene) www.ro Camera de Comert Elvetia-Romania (CCER).ch www.sec-chamber.swx.ccer.admin.ch www.ch www.ch www.swissbanking.ch www.ch Zürich www.ch www.ch www.sfa.srv.ch www.swisstourfed.admin. www.gwg.bpv.svv.ch .zefix.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful