P. 1
dce.gov.ro oly

dce.gov.ro oly

|Views: 64|Likes:
Published by Oly Andreea Olyk

More info:

Published by: Oly Andreea Olyk on May 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/25/2011

pdf

text

original

ELVETIA

POLITICI IN TURISMUL INTERNATIONAL

Anghel Violeta Grupa 407

I.

Informatii despre Elvetia

1. Informatii generale Suprafata: Populatia (2006): 41.285 Km.p 7.557,6 milioane locuitori, din care 21,4% straini Datorita configuratiei geografice aproape 60% din populatia Elvetiei este concentrata in zona platoului central care ocupa doar aproximativ 16% din suprafata totala a tarii si este flancat la sud de Alpi si la nord-vest de lantul muntos Jura. 186 loc./Km.p. Austria 165 Km., Liechtenstein 41 Km., Germania 346 Km., Franta 572 Km., Italia 734 Km. Berna (oras: 122,2 mii loc./ zona metropolitana: 343,8 mii loc.) Zürich (347,5 / 1101,7), Basel (163,9 / 486,1), Geneva (178,7 / 493,4), Lausanne (117,4 / 310,0), Lucerna Patru limbi oficiale: germana (63,7% din populatie), franceza (20,3%), italiana (6,5%), retoromana / romansa (0,5%) ; alte limbi (9%), din care: sarbo-croata 1,5%, portugheza 1,2%, albaneza 1,3%, spaniola 1%, engleza 1%, turca 0,6% s.a. romano-catolici 41,8%, protestanti 35,3%, islamici 4,3%, crestini ortodocsi 1,8%, alte confesiuni 1,4%, fara apartenenta religioasa 11,1%, nedeclarate 4,3% 1 august Francul elvetian (CHF); 1CHF=100 centime/rapeni; curs mediu 2007: 1 EUR = 1,6427 CHF, 1 USD = 1,1999 CHF In 2007 (in preturi curente): 508,275 miliarde CHF (cca. 309,5 miliarde EUR / cca. 423,5 miliarde USD) In 2006 (in preturi curente): 486,178 miliarde CHF PIB/ locuitor, in 2006: cca. 64.426 CHF = cca. 39.500 EUR PIB/locuitor, in comparatie europeana: UE=100, Luxemburg 254, Norvegia 173, Irlanda 138, Elvetia 129, Olanda 126, Austria 124, Danemarca 122, Suedia 119, Belgia 117, M. Britanie 115, Germania si Finlanda 111, Franta 108, Italia 101, Spania 99, Grecia 93, Slovenia 84, R. Ceha 74, Portugalia 73, Ungaria 62, Polonia 49, Romania si Bulgaria 34, Turcia 28 80.461 milioane CHF (80.581 milioane USD), din care aur:

Densitatea populatiei: Frontiere cu: Capitala: Alte orase importante (2005: mii loc. oras / zona metropolitana): Limbi vorbite:

Apartenenta religioasa:

Ziua nationala: Moneda nationala: PIB:

Rezervele de aur si devize (aprilie 2008):

Speranta medie de viata: Varsta de pensionare:

32.854 milioane CHF (32.903 milioane USD) Femei : 84 ani; Barbati : 79,1 ani) Femei: 64 ani; Barbati: 65 ani

2. Structura de stat si sistemul politic Regimul politic al Elvetiei moderne dateaza din anul 1848. Oana la aceasta data, Elvetia nu era un stat veritabil, ci mai degraba o simpla alianta confederala de cantoane independente. Fiecare canton era in principiu liber sa paraseasca Confederatia. La 29 mai 1848, Elvetia a adoptat prima Constitutie moderna si s-a constituit ca stat federal, cu o administratie centrala puternica, contrabalansand si limitand intr-o oarecare masura autonomia cantoanelor. Anumite sarcini, precum politica externa sau politica financiara au intrat in resortul puterii centrale. Cantoanele au devenit legate prin Constitutie si nu mai au posibilitatea secesiunii. Din motive istorice, Elvetia actuala poarta inca numele de ÄConfederatia Helvetica´, de unde si sigla abreviativa internationala CH. Este totusi un abuz lingvistic, deoarece din 1848 Elvetia nu mai este o confederatie, ci o federatie. In ceea ce priveste adjectivul Ähelvetica´, acesta isi trage originea de la triburile celtice denumite Ähelvetici´, care populau teritoriul actual al Elvetiei in momentul cuceririi sale de catre romani. Elvetia de astazi este o republica federala de tip parlamentar, formata din 23 de cantoane, dintre care trei (Basel, Appenzell si Unterwalden) se impart la randul lor, din ratiuni istorice, in cate doua semicantoane. Denumire canton Supr. km.p. Appenzell 243,0 Ausserrhoden (sc) Appenzell Innerrhoden 172,5 (sc) Aargau/Argovie 1404,0 Basel Stadt/B.Ville (sc) 37,1 Basel 517,5 Land/B.Campagne (sc) Bern/Berne 5959,0 Fribourg/Freiburg 1670,8 Genève/Genf 282,2 Glaris/Glarus 685,2 Pop. Denumire canton Supr. km.p. Pop. mii loc. 39,4 33,4 74,3 138,2 247,6 463,0 235,9 324,8 34,6

mii loc. 52,3 Nidwalden/Nidwald (sc) 15,1 Obwalden/Obwald (sc) 572,7 Schaffhausen/Schaffhouse 190,3 Schwyz/Schwytz 265,8 Solothurn/Soleure 966,7 259,8 439,8 38,0 Sankt Gallen/Saint Gall Thurgau/Thurgovie Ticino/Tessin Uri

276,1 490,5 298,5 908,3 790,7 2025,6 990,9 2812,5 1076,6

Graubünden/Grisons Jura Luzern/Lucerne Neuchâtel/Neuenburg

7105,2 838,6 1493,5 803,1

191,4 68,0 358,3 169,4

Valais/Wallis Vaud/Waadt Zug/Zoug Zürich

5224,5 3212,1 238,8 1728,8

293,3 671,4 107,4 1306,6

Fiecare canton are constitutie, parlament, tribunal si legi proprii care sunt insa armonizate cu cele ale Confederatiei. Cantoanele se bucura de o larga autonomie administrativa, au politie proprie si exercita control independent asupra sistemului de educatie ± invatamant, sau a politicii de protectie sociala. De asemenea, fiecare canton isi poate stabili propriul regim fiscal. In Elvetia structura de stat se desfasoare pe trei niveluri: Al Confederatiei ± cu competente in materie de politica externa, politica de securitate si aparare, energie atomica, transport la nivel national (cai ferate si autostrazi), politica vamala, politica monetara, cercetare±dezvoltare, protectia mediului, agricultura si legislatie, atunci când aceasta are aplicabilitate pe întreg teritoriul national. Al cantoanelor ± care au constitutie, parlament, guvern si tribunale proprii. Competentele la nivel cantonal se refera la sistemul de educatie (invatamant primar, secundar si tertiar), servicii de sanatate, politie locala, distributia energiei, transport local (drumuri nationale), promovarea turismului, dezvoltare economica locala, protectia patrimoniului cultural. Fiecare canton isi stabileste, de asemenea, propriul sistem de taxe si impozite Al comunelor ± unitati teritoriale in cadrul cantoanelor (circa 3.000). Comunele, ca si cantoanele, au propriile lor administratii alese. Ele beneficiaza de putere de decizie pentru anumite probleme locale ± securitate, educatie, sanatate, stare civila, transporturi, furnizare de apa si electricitate, infrastructura rutiera locala, amenajarea teritoriului. In rest, ele se supun hotararilor cantonului sau Confederatiei. Comunele percep toate taxele ± federale, cantonale si locale Sistemul politic elvetian are un pronuntat caracter democratic si combina in mod armonios principiile suveranitatii cantoanelor si al reprezentativitatii proportionale cu cel al separarii puterii. Referendumul, ca parte integranta a sistemului elvetian de guvernare, este un instrument activ in procesul legislativ, utilizat in cazul amendarii Constitutiei Federale sau pentru adoptarea unor legi importante la nivel federal, cazuri in care este necesara atat majoritatea populara (electorala) cat si cea cantonala. Constitutia Federala adoptata in 1848, revizuita si amendata in 1874 si 1999, stabileste si defineste cele trei organe ale puterii in stat:

· · ·

Adunarea Federala (Parlamentul) Consiliul Federal (Guvernul) Tribunalul Federal

Adunarea Federala (http://www.parlament.ch) este o structura bi-camerala compusa din Consiliul National si Consiliul Statelor, cele doua camere aflandu-se pe pozitii egale din punct de vedere al importantei. · Consiliul National (Camera Deputatilor) are 200 de membri, distribuiti intre cantoane conform principiului reprezentativitatii proportionale, fiecare canton avand cel putin un reprezentant. Alocarea locurilor intre cantoane se re-examineaza la fiecare 10 ani. Deputatii sunt alesi pe o perioada de 4 ani. Presedintele actual al Consiliului National este André Bugnon (Uniunea Democratica de Centru) Consiliul Statelor (Camera Superioara) are 46 de membri, cate doi reprezentanti din fiecare canton si cate unul in cazul semi-cantoanelor. Presedintele Consilului Statelor este Christoffel Brändli (Uniunea Democratica de Centru)

·

Principalele partide reprezentate in Adunarea Federala sunt: Pondere % Numar de membri in Consiliul National 63 43 36 35 22 1 Numar de membri in Consiliul Statelor 7 9 16 12 2 -

Uniunea Democratica de Centru UDC Partidul Social Democrat PSD Partidul Democrat Crestin PDC Partidul Radical Democrat PRD Partidul Ecologist (Verzii) Alte formatiuni si independenti

28,45 21,14 21,14 19,11 9,76 0,40

Doua dintre atributiile de baza ale Adunarii Federale sunt alegerea Consiliului Federal si numirea judecatorilor federali. Consiliul Federal (http://www.admin.ch), echivalentul institutiei guvernamentale, este autoritatea suprema in stat si are ca responsabilitate principala conducerea executiva. Este alcatuit din 7 membri ± Consilieri ± alesi din 4 in 4 ani de catre Adunarea Federala. Functia executiva a Consiliului Federal este exercitata prin intermediul a sapte Departamente Federale coordonate fiecare de catre un Consilier Federal (echivalent cu rang de ministru) : Componenta Consiliului Federal

Departamentul Federal pentru Afaceri Externe Departamentul Federal pentru Afaceri Interne Departamentul Federal de Justitie si Politie Departamentul Federal pentru Aparare. Aceasta strategie s-a dovedit a fi de succes.. Dimensiunea redusa a pietei sale interne. Moritz Leuenberger (PSD) Seful cancelariei Confederatiei: Annemarie Huber-Hotz (PRD) Presedintele Confederatiei reprezinta statul elvetian in relatiile internationale. precum si industria farmaceutica. adica se concentreaza pe o gama restransa de produse.5 milioane locuitori. Desemnarea presedintelui se face in prima miercuri a lunii decembrie a fiecarui an. Ei au nevoie de piete internationale pentru a-si putea rentabiliza investitiile efectuate in productie. Produsele elvetiene se vand la preturi ridicate pe pietele externe. Elvetia nu poseda resurse minerale si are o suprafata mica. seful Departamentului Federal de Interne. cu o populatie de doar cca. Este desemnat pe o perioada de 1 an de catre Adunarea Federala dintre membrii Consiliului Federal si conduce in mod curent sedintele acestuia. 90% din productia comercializata. o tona de marfa exportata valora 2. Astfel. industria chimica ofera peste 30. biotehnologia. Unul din avantajele acestei strategii este faptul ca stimuleaza diversificarea productiei. astfel incat societati modeste au ajuns sa domine piata mondiala in domeniul lor de activitate. Elvetia importa materii prime si exporta produse manufacturate de inalta calitate. Numeroase intreprinderi elvetiene practica o asa-numita Ästrategie de nisa´. produsele de nisa reprezentand cca.000 de produse diferite. de inalta specializare. Energie si Comunicatii Micheline Calmy Rey (PSD) Pascal Couchepin (PRD) Eveline Widmer-Schlumpf (UDC) Samuel Schmid (UDC) Hans-Rudolf Merz (PRD) Doris Leuthard (PDC). Prosperitatea sa recunoscuta este dependenta de comertul sau exterior.25 tone de marfa importata. deoarece consumatorii sunt gata sa plateasca pentru . Considerata ca avand una dintre cele mai Ämondializate´ economii (un franc din doi este obtinut din export). 7. In anul 2006. Elvetia face parte din grupul celor mai dezvoltate tari din lume. Repere economice elvetiene Succesul economiei elvetiene se bazeaza pe o productie cu valoare adaugata superioara si pe o forta de munca cu calificare inalta. In 2008 Presedintele Elvetiei este Pascal Couchepin. cercetare si dezvoltare. Industria chimica constituie un exemplu elocvent in aceasta privinta. Printre sectoarele de varf se numara microtehnica.Transporturi. Protectie Civila si Sport Departamentul Federal pentru Finante Departamentul Federal pentru Economie Departamentul Federal pentru Mediu. Majoritatea fortei de munca lucreaza in sectorul tertiar si in intreprinderile mici si mijlocii. a incitat producatorii elvetieni sa se orienteze spre exterior. 3. tehnologia inalta. bancile si asigurarile.

structura economiei elvetiene s-a modificat considerabil spre sfarsitul secolului trecut.7% din intreprinderile inregistrate numara mai putin de 250 de salariati (87. Cea mai mare intreprindere elvetiana. Sectoarele cheie traditionale.3%. cu peste 250 de angajati: 0. 23% din fonduri publice federale sau cantonale. Nestlé. 12 intreprinderi elvetiene figurau in topul celor mai mari 500 de companii mondiale. au cunscut un declin. indeosebi germani. sectorul secundar.calitate.9% din PIB este destinat cercetarii. ciocolata si branzeturile. numarul agricultorilor s-a diminuat cu 25% intre anii 1985 si 1995. in special. 24%. ceea ce reprezinta mult in comparatie internationala.provine din sectorul privat. Cca. Intreprinderi: Intreprinderile mici si mijlocii sunt foarte numeroase in Elvetia. se apreciaza ca vor fi indeosebi biotehnologia. 2. Finlanda si Japonia prezinta cifre superioare. gigant mondial in domeniul alimentatiei. Sectorul serviciilor regrupeaza. Conform clasamentului ÄGlobal 500´ facut de ÄFinancial Times´ pentru anul 2007. Suedia. Procentajul celor care lucreaza in acest domeniu in Elvetia este superior celui din alte tari industrializate. Mutatii structurale: Urmand o evolutie comuna cu a majoritatii celorlalte tari industrializate. al industriei si meseriilor cca. Totusi globalizarea a avut un impact asupra conducerilorintreprinderilor. peste 40% din membrii consiliilor de conducere si 26% din manageri sunt straini. ocupand in total doua treimi din locurile de munca. 99. Elvetia beneficiaza de conditii excelente pentru dezvoltarea acestor domenii. precum constructiile de masini.000 de salariati. In prezent. precum cele de invatamant superior. isi are sediul la Vevey. De exemplu. Numai Israel. in termeni de capitalizare bursiera. in timp ce doar cca. . iar restul de la institutii diverse. in cazul intreprinderilor mari. Cea mai mare parte a finantarii ± cca. Dar o astfel de strategie imipedica intreprinderile elvetiene sa se culce pe lauri. englezi sau francezi. 70% . Pentru ele este vital sa investeasca permanent in cercetare si dezvoltare. peste 90% din bunuri si servicii sunt exportate. in prezent. Efortul intreprinderilor elvetiene pentru cercetare si dezvoltare este considerabil. 4% ii revin domeniilor agriculturii si silviculturii. biologia moleculara si tehnologia medicala. In anumite sectoare. Numara peste 250. Intreprinderi mari. Numeroase intreprinderi sunt si astazi inca in mainile familiilor care le-au fondat. Cu institutele sale federale de tehnologie si centrele de cercetare in domeniul industriei farmaceutice. din care 97% in strainatate.6% au pana la 9 angajati). Printre sectoarele de varf care vor cunoaste un avant economic in urmatorii ani. cca 72% din populatia activa. Cele mai cunoscute sunt produsele industriei orlogeriei (ceasuri). Aceasta internationalizare se remarca. in timp ce majoritatea ramurilor sectorului tertiar s-au dezvoltat puternic. Sectoare economice Context international: intreprinderile elvetiene sunt foarte competitive pe plan international.

Cca. In termeni valorici. generand peste 300. Elvetia este unul dintre principalii exportatori ai unor produse precum: masini textile. masini pentru industria hartiei. Din cauza costurilor foarte inalte de productie din Elvetia. industria farmaceutica ocupa primul loc in cadrul industriei chimice. in domeniul exporturilor invizibile. Regrupeaza sectoarele: constructii de masini. in Elvetia. Industria orlogeriei: Elvetia este unul dintre principalii producatori mondiali de articole de orlogerie. electronica si constructii de vehicule. Se apreciaza ca aceasta tendinta poate sa creeze dezechilibre ale locatiei industriale elvetiene. Pana la sfarsitul secolului al XIXlea. Elvetia furnizeaza 50% din productia mondiala. electrotehnica si chimia au un aport de peste 50% din exportul elvetian. asigurari si turism. constructii de cale ferata cu cremaliera s. de asemenea.000 de locuri de munca. Principalele intreprinderi farmaceutice elvetiene sunt Hoffmann-La Roche si Novartis. Industrie Constructii de masini: ramura este desemnata sub prescurtarea ÄIndustrii MEM´ (Masini. gratie industriei textile. prelucrare Metale). industria mecanica. 50% din totalul productiei industriale elvetiene. In prezent. Constituie principalul angajator industrial din Elvetia. masiniunelte de inalta precizie. multe intreprinderi din aceste sectoare manifesta tendinta de delocalizare a productiei lor in strainatate. Pretul mediu al unui ceas elvetian exportat este de 378 franci elvetieni. industria prelucrarii metalelor. Ca si industria constructiilor de masini. arome alimentare isi are principala locatie la Basel. specializata in coloranti. masini si materiale tipografice.a. industria chimica elvetiana se consacra aproape exclusiv productiei de coloranti. Elvetia exceleaza. Agricultura Agricultura ocupa un loc atat de important in constiinta elvetiana. Realizeaza cca. Elvetia figureaza printre cei mai mari producatori mondiali de farmaceutice. aceasta din urma nascuta prin fuzionarea Ciba-Geigy cu Sandoz.swissmem. 4 % din populatia activa este .Totusi. care era o mare consumatoare de coloranti artificiali. ascensoare si escalatoare. electrotehnica. O proportie de doar cca. Elvetia este cunoscuta si pentru ceasul in carcasa de plastic cel mai vandut din lume: Swatch. incat existenta sa este garantata chiar de Constitutia federala. industria chimica s-a nascut. esente de parfum. industriile MEM fiind astfel dependente de vitalitatea pietelor internationale. Informatii suplimentare despre sector: www. indeosebi in consiliere de gestiune. fapt pentru care MEM solicita politicienilor conditii-cadru mai bune pentru desfasurarea activitatii. Agricultura nu are doar rolul de a produce hrana. aparate si instrumente de precizie. echipamente Electrice. ci indeplineste si functia de intretinere a peisajului si de a asigura si mentine popularea zonelor montane. Este de precizat ca multe din componentele acestor produse sunt fabricate in strainatate. 78% din productie este exportata. in anul 1996.ch Industria chimica si farmaceutica: Industria chimica.

care este de 1. ceea ce reprezinta o cota superioara celei inregistrate in multe alte tari. Sectorul tertiar Restrictiile de natura geografica si climatica. Francul elvetian este una din monedele cele mai stabile. turism) care absoarbe peste doua treimi din totalul fortei de munca si are o contributie de peste 70% la PIB. Personalul angajat in sistemul bancar elvetian se ridica la cca. Terenul accidentat al regiunilor montane se preteaza greu pentru culturi. iar contributie acestui sector la PIB este de doar 4. Piata elvetiana a devizelor si a capitalurilor este una dintre cele mai importante din lume si marile institute bancare ± UBS si Crédit Suisse ± figureaza printre liderii mondiali ai bancilor. precum Raiffeisen.5 ha in 1990). Astfel.ocupata in agricultura si tendinta este de scadere. sute de exploatatii dispar.700 capete si este depasit de cel porcin. peisajul bancar este completat de o retea de cooperative bancare.609. catre sectorul tertiar (comert. astfel ca. transport. furnizor de produse de baza pentru consumul intern si export. Suprafata agricola totala se ridica la 1. Doua treimi din suprafata agricola utila sunt ocupate de pasuni. Tendinta actuala este de concentrare a activitatilor agricole. Agricultura asigura mai mult de 50% din necesarul intern de produse vegetale si aproape integral pe cel de produse animaliere.. 19.500 capete. lipsa de resurse naturale au determinat orientarea economiei elvetiene. Asigurari: Elvetienii aloca asigurarilor o parte importanta a bugetului lor. Elvetia are reputatia de a fi tara vacilor.1%. Principalul sector al agriculturii este zootehnia. In sfarsit. proprietarii isi pierd toata averea personala. dintre care unele functioneaza de secole in Elvetia. in caz de faliment. iar cele care supravietuiesc devin tot mai mari. numarul exploatatiilor agricole de peste 20 ha a crescut cu 39%.000 de persoane. bancile elvetiene au o mare reputatie internationala. astfel incat culturile cerealiere. Septelul bovin se ridica la 1. Exista si multe banci private. 119. 480 de agentii locale. Ele administreaza o treime din toate averile private investite in afara tarilor lor de origine. Banci: Bancile si institutiile financiare constituie unul din pilonii economiei elvetiene. Fiecare agentie este autonoma din punct de vedere juridic si este organizata in mod cooperatist: membrii ei participa la deciziile bancii si sunt coresponsabili pentru afacerile pe care aceasta le deruleaza. In domeniul administrarii averilor. din ce in ce mai pronuntat. Cu toate acestea. in timp ce numarul lor total a scazut cu 31%. Bancile private isi asuma o responsabilitate nelimitata pentru activitatile pe care le desfasoara.7 ha (fata de 11. implantate indeosebi in orasele mici si in zonele rurale.554. activitati bancare. In fiecare an. 21%.1 milioane ha. Marimea medie a unei exploatatii agricole este de 16. din care cca.000 in filalele din strainatate. care numara cca. companiile elvetiene de asigurari realizeaza mai mult de jumatate din venituri . legumicole si pomicole se concentraza in zonele restranse de asazisa campie. cca. fata de anul 1990.

4% din PIB este generata de sectorul logisticii si transporturilor maritime. transportul a devenit cheia de bolta a unei economii eficiente. Turismulare un aport de 3% la PIB. cu o legislatie in materie supla si mai putin birocratica. In epoca globalizarii. rata inflatiei a atins niveluri mai ridicate: 2.in strainatate.4% in ianuarie si februarie.6% in martie. 2. isi are sediul in Elvetia. iar inflatia s-a mentinut la nivel. Societati de comert: Elvetia este sediul multor societati de comert. Elvetia se situeaza pe locul 15 din punct de vedere al incasarilor in acest sector. petrol. Rata somajului inregistreaza valori dintre cele mai scazute in Europa. precum revolutia tehnica in comunicatii si inlaturarea unui mare numar de obstacole tarifare in cadrul mondializarii. intre 2. Resurse umane: De cativa ani buni.5 si 3% in anul 2007. 90% din contractele de reasigurare fiind incheiate in exterior. ci sunr revandute pe terte piete.000 de angajati. respectiv peste 65.000 CHF (peste 40. care nu intra pe teritoriul elvetian. suma de 508. Aceasta evolutie este determinata de faptul ca Elvetia ofera un mediu social stabil si o fiscalitate relativ scazuta. a caror activitate consta in cumpararea de materii prime (in principal cereale. In trimestrul I-2008. gaz s. Totusi. Conform datelor publicate de Organizatia mondiala a turismului OMT. In Elvetia isi au sediul doua societati de transporturi si logistica de anvergura mondiala: Panalpina si Kühne & Nagel. Produsul intern brut a atins. Tranzitul prin Alpi este facilitat de existenta tunelurilor Gothard ± feroviar (15 km) si rutier (17 km). Reasigurarile reprezinta o parte importanta a acestei activitati. sub contract. 13-14 miliarde franci elvetieni.275 miliarde CHF.).7%. a caror activitate este concentrata la Basel. Elvetia este principalul exportator european de asigurari. Multe companii internationale si-au instalat la Geneva serviciile de gestiune a personalului. Elvetia este supusa unui trafic de marfuri si de persoane (indeosebi in perioadele de vacante) din ce in ce mai intens. de asemenea scazut. in anul 2007. care are 130. Ca tara de tranzit. Desi nu are acces direct la mare. . Transporturi: Elvetia este traversata de principalele axe europene de transport nordsud. bumbac. necotate la bursa. recurgand la numerosii specialisti implantati aici. Elvetia poseda o marina comerciala formata din cateva zeci de nave care transporta orice fel de marfuri si opereaza in toata lumea. Liderul mondial in domeniul recrrutarii si plasarii de forta de munca temporare. Turism: Turistii straini cheltuiesc anual in Elvetia cca. firma Adecco.a. Acestea sunt exploatate de cinci societati de armatori. evolutiile recente. Elvetia a devenit un actor important in gestiunea resurselor umane. zahar. exercita o presiune crescanda asupra acestor intreprinderi si le pun in discutie viitorul. majoritatea cu sediul la Geneva. Logistica si transport maritim: O cota de cca.7-10 miliarde franci cheltuiti de turistii elvetieni. de 0. fata de 9.000 EUR) pe locuitor.

5 2. Germania 2.9 2009 1.5 3.9 1.0 3. politica economica a Elvetiei este articulata sub deviza ÄGandeste global. slabirea dinamicii conjuncturale va continua. Japonia 2.7 2. Femei: 6595 CHF) Situatie actuala si perspective In anul 2007. Femei: 4875 CHF).1 1.1 2. cel putin in urmatoarele luni).5 6. : datele pentru 2006. Femei: 6090 CHF).2 0.6 Politica economica.3 2006 3.9 2.45milioane persoane. economia elvetiana a avut o rata de crestere de 3.4 0. in contextul tot mai accentuat al globalizarii. in timp ce nivelul cererii interne va fi stabil.1%.5%.7 2.8 2007 3.2%.8 2004 2. in sectorul public cantonal ± 7427 CHF (Barbati: 8124 CHF.IV/2007): 4.2 1.6 1.8 -0. Grupul de experti al Confederatiei estimeaza ca rata de crestere a PIB in anul 2008 va fi de 1.8 0. dar se apreciaza ca economia elvetiana nu va putea sa evite repercursiunile negative ale crizei de pe pietele financiare si ale incetinirii ritmurilor conjuncturii internationale. institutii In actuala conjunctura internationala. Evolutia conjuncturala a continuat sa fie favorabila si in primele luni ale anului 2008.2%.1 0.8 -2. Cu o economie semnificativ dependenta de procesele externe.5 1.8 2008 1.0 6. Politica economica externa este astfel orientata pe trei axe: .4 2005 2.0 9. superioara celor inregistrate in alte tari dezvoltate (media UE 2.9%. Britanie 3. estimandu-se o rata de crestere de 1.8 3.2 3. ci doar preliminare) Produsul intern brut Consumul privat Investitii -in constructii -in echipamente Exporturi Importuri Inflatie Rata somajului 2003 -0.5 4.9 1. nu sunt definitive. Elvetia are o abordare moderna a problemeler speciale ce tin de relatiile internationale.8 -3.4 1.2 5.6 3.3 3.1 3.8 6.8% (va fi afectat indeosebi sectorul exporturi.5 -1.5 1.5 5.1%).0 2.6 1.3 -0.8 4.1%. in sectorul public federal ± 6697 CHF (Barbati: 6989 CHF. In 2009.1 2.0 3. Variatia indicatorilor economici de baza ai Elvetiei.1 5.4 1. SUA 2. Franta 1. lucreaza in parteneriat si actioneaza in plan national³.0 3. Eventualitatea agravarii crizei financiare constituie un risc important.8 1.5 8.7 0.7 7. in perioada 2003-2006 si previziuni 2007-2008 (Obs. M. Salariul mediu brut (in 2006): in sectorul privat ± 5623 CHF (Barbati: 6023 CHF.Populatia activa (trim.0 5.5%.

prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Economie ± SECO.ch AELS nu joaca un rol determinant in contextul mondial insa importanta in plan regional nu este de neglijat pentru Elvetia care. prin perfectionarea continua. a regulilor sistemului mondial de comert.europa. in cadrul OMC.admin. Dimensiunea modesta a pietei interne face ca Elvetia sa manifeste un interes special fata de cadrul general de reguli de comert international si de proceduri de solutionare a diferendelor. agricultura. Elvetia joaca un rol activ in largirea retelei de acorduri de liber schimb (in prezent in numar de 18) semnate de tarile membre AELS cu tari din afara UE. mediu. OMC. piata de achizitii publice.ch) a fost creat in 1999 prin fuziunea dintre Oficiul Federal pentru Dezvoltare Economica si Munca si Oficiul Federal pentru Afaceri Economice Externe. Desi Uniunea Europeana este principalul sau partener comercial. statistica. O a doua serie de opt acorduri bilaterale (ÄAcorduri bilaterale II´) au fost incheiate in 2004 si se refera la colaborarea Elvetiei cu UE in noi domenii de interes comun: produse agricole transformate. . Membru fondator al AELS.seco. azilului si migratiei (Schengen-Dublin). este elaborata si pusa in practica de catre Departamentul Federal al Economiei. care nu face parte din UE. Din punct de vedere institutional. cu Mexic si Singapore. este pentru Elvetia platforma perfecta de promovare si aparare a intereselor sale comerciale. pensii.- acordurile cu Uniunea Europeana acordurile de liber schimb incheiate in cadrul AELS liberalizarea progresiva a comertului international. ca forum de negocieri permanente intre tarile membre in vederea liberalizarii comertului mondial.admin. prin votul popular negativ dat Acordului privind Spatiul Economic European in decembrie 1992. barierele tehnice in comertul international. fiscalitate (impozitarea dobanzilor). cooperare in domeniile justitiei. cercetare-dezvoltare. Exista o preocupare constanta a Elvetiei de a extinde reteaua acordurilor dincolo de zona euro-mediteraneana. cu o economie majora. in cadrul AELS. transportul aerian. educatie-formare profesionala-tineret. SECO (www. prin ponderea economica pe care o are in cadrul asociatiei poate determina in mod semnificativ politica acesteia. Detalii depre acorduri: www. politiei. transportul terestru. atat pe plan intern cat si extern. dovada in acest sens fiind acordurile semnate. politica elvetiana in domeniul economic si comercial. Preocuparea de a atenua consecintele economice negative datorate neparticiparii la piata unica europeana s-a concretizat prin semnarea. in 1999. lupta antifrauda. a unui prim pachet de sapte acorduri bilaterale cu UE (numite ÄAcorduri bilaterale I´) in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor. In Anexa 1: Lista acordurilor Elvetia-UE. Elvetia este singura tara din vestul Europei.

nivelul scazut de interventie si control din partea autoritatilor. Mediul de afaceri si climatul investitional Economia elvetiana este. 1. pietele emergente si economiile in tranzitie avind ca principale obiective dezvoltarea schimburilor comerciale. administratiile cantonale si cele municipale. In acelasi timp. indeosebi ale intreprinderilor mici si mijlocii. OCDE sau UNCTAD.osec. cresterea capitalului investit si transferul de knowhow catre aceste piete. Cadrul legal Cadrul legal in domeniul economic este asigurat de Constitutie care consfinteste drepturile fundamentale precum dreptul de proprietate. menita sa reprezinte interesele economiei elvetiene. Principalele obiective ale OSEC sunt: promovarea produselor si serviciilor elvetiene la export promovarea locatiei economice Elvetia promovarea intereselor economice elvetiene in lume furnizarea de asistenta pentru dezvoltarea si diversificarea schimburilor comerciale intre firmele elvetiene si straine. dreptul de a desfasura activitati cu scop lucrativ. printre cele mai competitive si liberale. este reprezentantul Elvetiei in cadrul organizatiilor multilaterale precum OMC. In acest scop au fost dezvoltate programe specifice si instrumente proprii pentru implementarea lor: programul ÄSIPPO ± Swiss Import Promotion Programme Organization´ (pentru promovarea importurilor din tarile in tranzitie si in curs de dezvoltare) si programul SOFI ± Oficiul Elvetian pentru Facilitarea Investitiilor (pentru promovarea si sustinerea investitiilor elvetiene in aceleasi grupe de tari). activitatile lor specifice fiind preluate de ÄOSEC±Business Network Switzerland´ (www. libertatea comertului si stabileste modul in care sunt distribuite competentele intre Consiliul Federal. negocia si incheia acorduri de cooperare economica si comerciala in scopul deschiderii de noi piete pentru produsele. stabilitatea pe temen lung a cadrului investitional. Aceste doua programe si-au incheiat mandatul la sfarsitul anului 2007. serviciile si investitiile elvetiene. Principalele coordonate care confera Elvetiei caracteristicile unui mediu de afaceri privilegiat. in relatiile cu strainatatea. adaptat produselor si serviciilor de inalta calitate si tehnicitate sunt: gradul ridicat de protectie oferit de legislatia in domeniul afacerilor. libera competitie precum si apararea secretului bancar. II.ch) institutie din subordinea SECO. La . SECO manifesta o preocupare constanta fata de sectorul privat din tarile in curs de dezvoltare. conform clasamentelor intocmite de renumite institutii internationale specializate. garantarea deplina a dreptului de proprietate.Pe plan extern misiunea principala a SECO este de a initia.

In aceste situatii este necesara eliberarea. avocati. toate domeniile de afaceri sunt deschise investitiilor si nu se impune o limita in care sa se incadreze participarea straina. -anumite activitati comerciale si de furnizare de servicii (comercializarea vinului. In general. al companiilor de asigurari sau activitati de brokeraj. proces convenit in cadrul tratatelor bilaterale dintre Elvetia si UE. Drepturile constitutionale de baza se aplica in egala masura si cetatenilor straini. mecanism care are la baza cele doua elemente fundamentale ale democratiei elvetiene: initiativa populara si referendumul. -hoteluri si restaurante (in anumite cantoane). pot infiinta o sucursala si pot desfasura activitati economice pe teritoriul elvetian. farmacisti. servicii pentru angajari temporare.ch sau .standortschweiz. a unei licente sau a unui permis special. nu este obligatorie apartenenta la vreo federatie industriala sau comerciala si nu se cer aprobari din partea vreunei camere de comert sau asociatii de afaceri. agentii private de plasare de personal.kmuinfo. 2. Exista totusi unele restrictii in sectoarele in care statul detine inca monopolul precum caile ferate sau serviciile postale. Si cetatenii straini care nu detin permis de rezidenta pot infiinta si dezvolta propria afacere in Elvetia. exista reglementari specifice stabilite la nivel federal sau cantonal.ch. Chiar si in aceste sectoare s-au facut progrese in directia liberalizarii. Ca urmare a intrarii in vigoare a tratatelor bilaterale cu UE si a celor de recunoastere reciproca a diplomelor profesionale se produce o relaxare graduala a reglementarilor si in aceste domenii. www. stomatologi. Cei care detin drept de rezidenta si permis de munca temporar in Elvetia au dreptul sa infiinteze o firma in aceleasi conditii ca cele stabilite pentru cetatenii elvetieni. procedee care asigura legislatiei un grad ridicat de stabilitate. daca aceasta este condusa efectiv de catre un cetatean elvetian. -medici. Reglementari specifice pentru desfasurarea unor anumite activitati Pentru desfasurarea unor activitati de afaceri in anumite domenii sau pentru exercitarea unor anumite profesii precum: -domeniul bancar.nivel federal. legislatia este elaborata si aprobata doar cu respectarea procedurilor parlamentare. La infiintarea unei firme nu se impune obtinerea unor aprobari speciale din partea guvernului. Informatii suplimentare se pot obtine de la Task Force PME din cadrul Secretariatului de Stat pentru Economie SECO (www.). pot achizitiona actiuni intr-o firma elvetiana. la cerere. etc.

Exista. Australia si Noua Zeelanda. Obstacole tehnice in calea comertului Pentru asigurarea protectiei moralei.: omologarea medicamentelor. transportul aerian. relatie care pentru multe firme elvetiene este mai importanta decat piata locala. in marea lor majoritate. autoturismelor etc. Informatii detaliate pe aceasta tema pot fi obtinute accesand site-ul www.: securitate pentru prevenirea incendiilor in cazul uor materiale utilizate in constructii). In noiembrie 2006. cercetare-dezvoltare. piata de achizitii publice. agricultura. etichetare.). Sunt in curs de negociere astfel de acorduri si cu SUA. si unele reglementari tehnice la nivel cantonal. barierele tehnice in comertul international. a vietii si sanatatii oamenilor / consumatorilor. achizitiile publice se fac pe baza de licitatii internationale. precum si pentru asigurarea unei concurente loiale in tranzactiile comerciale. Acestea se refera la produsul insusi (compozitie. precum si cu Canada. in relatia Elvetia ± UE. practic pentru toate produsele de pe piata. au intrat in vigoare cele 7 acorduri bilaterale dintre Elvetia si UE (Anexa 1) in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor. ambalaj.seco.www. de asemenea. inspectii. ex. Cea mai mare parte a statelor au adoptat un numar mare de norme tehnice. izolat.ch (titlul: Politica economica externa / Bariere tehnice in calea comertului). In Elvetia. la procesul/procedurile de pe fluxul productietransport-depozitare. Ca parte in Acordul OMC privind achizitiile guvernamentale. in Elvetia. Si piata fortei de munca a cunoscut in ultima perioada tendinte pronuntate de liberalizare in special pentru specialistii cu inalta calificare. statul elvetian a fixat norme/prescriptii de drep comun privind anumite marfuri. certificari) si omologarii produselor (ex. De asemenea.: normele de higiena pentru produse lactate). fara restrictii de cota sau bariere vamale. transportul terestru.pmeinfo. In iunie 2002.admin. de ex. Accesul pe piata Cu exceptia produselor agricole si a catorva grupe de produse sensibile comertul dintre Elvetia si tarile membre UE si AELS este liber. ordinii si securitatii publice. 3. aceste norme si prescriptii figureaza ± la nivel federal ± in peste 30 de legi si 160 de ordonante. pentru cercetatori si pentru cadrele de conducere. precum si la evaluarea conformitatii (incercari.ch) sau de la birourile de cooperare si promovare comerciala din cadrul administratiilor cantonale. Elvetia are acorduri de recunoastere reciproca in materie de evaluare a conformitatii (ARM) cu Uniunea Europeana. Criteriile discriminatorii au fost eliminate si toti participantii sunt tratati in mod egal. exista acord de liber schimb in domeniul serviciilor si al transferului de capital. In acest fel toate barierele in calea comertului vor fi eliminate treptat firmele elvetiene urmand sa aibe acces liber la o piata de peste 400 de milioane de consumatori. . Certificatul de origine in unul dintre statele membre UE si AELS (Elvetia este membra AELS) asigura circulatia libera a marfurilor. animalelor si mediului vegetal.

privind revizuirea partiala a Legii federale privind obstacolele tehnice in calea comertului (LOTC).admin. produsele importate dintr-un alt stat membru si care au fost fabricate conform prescriptiilor acelui stat. Conform acestui principiu. sa fie mai redusa decat in alte tari. proceduri vamale simplificate. informatii referitoare la TVA aplicat marfurilor importate. Teritoriul vamal elvetian cuprinde si Principatul Liechtenstein. Mesajul privind revizuirea LOTC va fi transmis Parlamentului in cursul anului 2008. Depozitele cu regim special de port-franc sunt operate de companii private si au caracter public. taxe si accize s. pot fi puse in circulatie in orice altstat membru al CE. tranzit. transferul marfurilor de la punctul de vama si pana la depozitul cu regim de port-franc fiind considerat tranzit. Aceasta revizuire are drept obiectiv sa doteze instrumentarul vizand eliminarea obstacolelor tehnice din calea comertului cu un mijloc suplimentar. Prin aderarea la Organizatia Mondialã a Comertului (1 iulie 1995). Administartia Elvetiana a Vamilor (www. fara vreun control suplimentar. care va fi inscris in noul text al LOTC.ch . prin urmare. sarcina vamala. modalitati practice de probare a originii marfurilor. fie prin aplicarea principiului ÄCassis de Dijon´.1988 si are. Restrictii la acest principiu nu sunt admise decat daca ele sunt motivate de un interes public preponderent. adica a marfurilor de calitate ridicata. litri) si nu la valoarea marfurilor (ad valorem). putand fi utilizate de oricine este interesat. in general. Acest sistem favorizeaza importul marfurilor cu greutate mica dar cu valoare intrinseca mare. si anume cu principiul ÄCassis de Dijon´.tares. O caracteristica a sistemului vamal elvetiana este data de faptul ca taxa vamala se aplica pe unitatea de masura (greutate bruta. fie in virtutea acordurilor incheiate intre Elvetia si CE.ch) poate furniza informatii detaliate cu privire la regulamentul vamal: metode si proceduri de vamuire. Consiliul Federal a formulat 18 exceptii la aplicarea principiului ÄCassis de Dijon´. contingente tarifare. bucati. un tarif vamal care corespunde acestui standard international. Tariful vamal elvetian poate fi accesat la adresa www. 4. fara efectuarea formalitatilor de vama si fara plata taxelor vamale. impozite. carnet ATA. Exista totusi unele bariere tarifare in scopul protejarii produselor agricole locale. regimul bunurilor introduse cu ocazia repatrierii. Marfurile care raman temporar pe teritoriul Elvetiei pot fi depozitate in regim de portfranc. care au durat pana la 16 martie 2007.1. Revizuirea LOTC va permite produselor puse legal in circulatie pe piata Comunitatilor Europene sau in Spatiul Economic European SEE sa poata circula liber si in Elvetia. trafic de perfectionare.a. In cadrul revizuirii LOTC. formulat printr-o decizie a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene CJCE. Utilizarea acestui sistem face ca in Elvetia. ea si-a asumat si obligatiile ce decurg din aplicarea acordurilor în domeniul vamal si netarifar.zoll. Regimul vamal Elvetia este membra a Conventiei Internationale asupra Sistemului Armonizat de Codificare si Descriere a Marfurilor (HS) din 1.Consiliul Federal a initiat o procedura de consultari. fie pentru ca prescriptiile tehnice elvetiene sunt armonizate cu cele din CE.

echipamente militare.2000 Accizele: Se aplica tuturor produselor din tutun. instalatiilor de incalzire. Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi. Alte reglementari. in special. produse petroliere. in functie de produs. medicamentele. berii.5. carti si reviste beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2. pot circula liber in tarile UE daca valoarea adaugata. uleiurilor minerale. ingrasaminte. autoturismelor. produselor cosmetice. de a asigura protectia consumatorilor sau sunt legate de cerinte de securitate ori de respectarea standardelor nationale sau internationale. Exista unele restrictii aplicate importurilor de produse agricole. Taxa de monopol: Se aplica tuturor produselor cu continut de alcool. de natura netarifara. Astfel acestea pot fi importate cu taxe vamale aplicate la greutate si apoi exportate. dupa prelucrare. importate sau produse in Elvetia. produse cu greutate mica dar valoare mare. echipamentelor de masurare si cantarire. cat si cele importate). aparaturii electrice. detergentilor. de la 01. Taxa asupra compusilor organici volatili (COV). fara taxe. se aplica medicamentelor.4% . Directive pentru determinarea caracterului originar si a statului de origine a unui produs: Elvetia a incheiat acorduri de liber schimb cu diverse state. Alte taxe care se aplica produselor din import. autoturisme) de pana la 1600 kg (atat cele produse in Elvetia. arme. in cazul produselor Ähigh-tech´. in plus fata de taxa vamala. 6. detergenti si ingredientii acestora. cu exceptia bauturilor alcoolice). anumite ziare. bauturilor distilate. reprezinta intre 60% si 80% din pretul de vanzare.6%. Permisul de import eliberat este valabil pe o perioada de maximum un an si se acorda doar rezidentilor si companiilor cu sediul in Elvetia. munitie. Regimul de import Marea majoritate a marfurilor pot fi importate liber in Elvetia. Taxa de import pentru autoturisme: Administratia vamilor percepe un impozit de 4% asupra valorii autovehiculelor (incl. si este calculata în forma CHF/100 Kg. Aceasta prevedere este de interes.01. Tratamentul preferential prevazut de aceste acorduri nu se aplica totusi decat marfurilor conforme dispozitiilor . materiale explozibile si narcotice pentru care se solicita o autorizatie speciala. creata prin prelucrare in Elvetia. Reguli de origine Materiile prime si componentele importante in Elvetia dintr-o tara terta pot capata statutul de marfa cu origine elvetiana si. recipientelor sub presiune. in tarile europene. inclusiv celor cu uz industrial. Aceste masuri au rolul de a proteja sanatatea publica. in consecinta. sunt: Taxa pe valoarea adaugata: Pentru marea majoritate a produselor se aplica o cota fixa de TVA de 7.

Primele de asigurare sunt calculate pe baza taxelor minime prevazute de Aranjamentul OECD privind creditele la export si sunt in functie de riscuri. suspendare de plati. 40. realizata in Elvetia. Asigurarea contra riscurilor la export Riscurile la export se asigura prin institutia federala de drept public ÄSERV ± Asigurarea elvetiana contra riscurilor la export´. avand personalitate juridica. Iordania. 7.000 CHF. Maroc si Tunisia. precum si textele acordurilor. Asigurarea se refera la riscuri politice. Israel. Prin asigurarea riscurilor la export. Ins. valoarea livrarilor si durata asigurarii. Feroe.ch). protocoalelor si anexelor la acestea figureaza in documentul D. este pasibila de sanctiuni penale. Este important de stiut ca acest ghid nu tine cont de totalitatea prescriptiilor in materie de origine. prevazute de Ordonanta privind dovezile de origine si poate fi pedepsita cu o amenda de min.30 ÄAcorduri de liber schimb. O asigurare poate fi contractata in urmatoarele conditii: -exportatorul are domiciliul in Elvetia si este inscris in Registrul Comertului. Ghidul elvetian privind originea marfurilor are ca scop sa determine caracterul originar al produselor si sa furnizeze informatii asupra probelor de origine necesare. . pentru ca numai autoritatile vamale sunt abilitate sa autentifice certificatele EUR 1. cazuri de forta majora. Norvegia. precum si Turcia. Orice persoana care. Confederatia urmareste apararea site-ului economic elvetian. stabileste sau utilizeaza probe inexacte de origine.privind originea. -operatiunea de export care se asigura este compatibila cu principiile strategiei comerciale a SERV. Croatia. Islanda. care. a locurilor de munca. cumulul diagonal in cadrul sistemului de cumul Euro-Med nu este luat in consideratie. Explicatii detaliate pe aceasta tema. preferinte tarifare si originea marfurilor´ (pe site-ul www. -autorul/destinatarul comenzii are sediul sau domiciliul in strainatate. s-a renuntat la indicarea oficiilor/birourilor de emitere a vizelor. incepand cu 1 ianuarie 2007 a preluat activitatea fostei ÄGRE ± Garantarea riscurilor la export´. Macedonia. intentionat sau din neglijenta. Cisiordania si Fasia Gaza. da indicatii incorecte sau prezinta probe inexacte. riscuri de delcredere si riscuri rezultand din garantii (bonds). -bunurile si serviciile exportate sunt de origine elvetiana sau comporta o valoare adaugata suficienta.admin. La rubrica/titlul (pe site) ÄOficii competente pentru probele de origine´ pot fi gasite birourile/oficiile abilitate sa autentifice dovezile de origine straine (certificate de circulatie a marfurilor EUR 1 sau certificate de origine Form A). indeosebi de interdictia de Ädrawback´ (interdictia rambursarii taxelor vamale sau a neperceperii acestora) si de diferite tolerante. In ceea ce priveste Uniunea Europeana.ezv. De asemenea. dificultati de transfer.

sanctiuni. Negocierile dintre Elvetia si Uniunea Europeana au condus la incheirea unui protocol aditional la Acordul existent (privind libera circulatie a persoanelor). Pentru cetatenii straini care investesc si doresc sa opereze propria afacere in Elvetia sau pentru managerii firmelor straine. aproba bugetele anuale si rapoartele de gestiune. Regimul strainilor Un sfert din personalul angajat in Elvetia este format din cetateni straini. Acestia sunt detinatori ai unui permis de lucru si a unui permis de rezidenta.admin. Detalii suplimentare: www.seco. De asemenea. precum si prioritatea muncitorilor indigeni si controlul prealabil al salariilor. precum: . Acvest protocol a fost ratificat de UE si Elvetia in februarie si respectiv martie 2006 si a intrat in vigoare la 1 aprilie 2006. obtinerea permisului de rezidenta si a celui de lucru nu constituie o problema. perioada tranzitorie de pana la 30 aprilie 2011 regleaza : restrictiile de acces (contingente). iar Consiliul Federal (Guvernul) emite ordonanta reglementand functionarea SERV. . Protocolul aditional dispozitiilor Acordului bilateral in vigoare contine restrictii de acces permitand o introducere graduala si controlata a liberei circulatii a persoanelor. determina plafoanele de angajare si se pronunta asupra asigurarilor deosebit de importante. cu o perioada tranzitorie pana la 30 aprilie 2011. intra in sarcina acestuia din urma sa solicite autoritatilor eliberarea permiselor de rezidenta si de lucru. italiana. In cazul cetatenilor straini care doresc sa lucreze pentru un angajator elvetian. engleza) 8. germana.SERV este plasata sub supravegherea Parlamentului.conventiile colective impunand salarii minime pot primi statut obligatoriu. Somerii sunt exclusi de la dreptul de libera circulatie a persoanelor. daca este cazul . indeosebi cei ai firmelor care desfasoara activitati generatoare de locuri de munca. continand dispozitii privind libera circulatie a persoanelor din cele 10 state devenite membre ale UE la 1 mai 2004.ch/themen (in limbile franceza. In plus. Protocolul prevede si masuri de aplicare. protocolul prevede coordonarea intre diferitele sisteme de asigurari sociale si recunoasterea reciproca a diplomelor. Aprobarea si eliberarea permiselor de rezidenta si de lucru intra in sfera de competenta a autiritatilor cantonale. fixeaza scopurile sale strategice.inspectii la nivel cantonal pentru evitarea dumpingului salarial . O clauza de salvgardare speciala va fi valabila .

sa aiba o calificare profesionala dobandita in cadrul unor cursuri cu durata de min. Cetatenii romani pot calatori si ramane. Aprobarile de stagiatura sunt acordate indiferent de situatia pietei fortei de munca din Elvetia.ro) sau de pe site-ul Internet al Ministerului Muncii. aprobat prin HGR 579/2000.10.sa nu aiba cazier . pentru piata elvetiana se deschid noi perspective : economia elvetiana legata de export va obtine un acces privilegiat pe pietele estice.omfm.bfm. 2 ani . Protocolul dintre UE si Elvetia privind extinderea pentru Romania si Bulgaria a Acordului privind libera circulatie a persoanelor. iar recrutarea de mana de lucru calificata sau mai putin calificata provenind din statele membre ale UE va fi mult simplificata.varsta cuprinsa intre 18-35 ani . cu posibiltate de prelungire pentru inca 6 luni. Tema este dezbatuta in Parlament. Informatii detaliate pe aceasta tema pot fi obtinute de la Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (ww. 9.admin. Majoritatea stagiarilor romani cu contracte de munca activeaza in domeniul sanitar (90%).pana la 31 mai 2014 . pot pleca anual 150 de lucratori romani care sa desfasoare activitati lucrative in Elvetia.ch Guvernul Romaniei si Consiliul Federal Elvetian au incheiat un Acord cu privire la schimbul de stagiari. In baza acestui Acord. Odata cu intrarea in vigoare a Protocolului aditional. 90 zile/semestru. 661/2000.sa cunoasca cel putin una din limbile oficiale ale Elvetiei (germana.2000. Procedura/normele de aplicare a prevederilor acestui Acord s-au stabilit prin OMMSSF nr. Conditiile care trebuie sa fie indeplinite de candidat : . in Elvetia pentru o perioada de max. fara viza si fara obligatia obtinerii unui permis special. Solidaritatii Sociale si Familiei. italiana). precum si in gastronomie si agricultura. maximum 12 luni. libera circulatie a persoanelor va fi valabila si pentru elvetienii care doresc sa se stabileasca si sa lucreze intr-unul din noile state membre ale UE. va fi posibila recontingentarea accesului pe piata elvetiana a muncii. In mod reciproc. la Bruxelles. Informatii detaliate privind regimul strainilor in Elvetia pot fi obtinute accesand site-ul Oficiului Federal pentru Migratie www. franceza. publicat in MO 516/20. La 27 mai 2008 a fost semnat. ca turisti. in caz de fenomene de imigratie puternica. Dreptul nerezidentilor de a achizitiona bunuri imobiliare . extinderea urmand a fi supusa unui referendum popular la mijlocul anului 2009.

Se solicita in continuare obtinerea prealabila a permisului eliberat de autoritatea cantonala competenta pentru achizitia caselor de vacanta si sunt interzise nerezidentilor investitiile directe in piata de locuinte si tranzactiile cu proprietati rezidentiale. Elvetia se afla pe primele locuri in Europa.admin. 11. Protectia zonala si protectia mediului Legislatia elvetiana cu privire la protectia zonala si a mediului are un caracter modern si asigura o coexistenta fireasca intre zonele economice dens populate si cele agricole si naturale. in ceea ce priveste calitatea aerului. in prezent. inca din 1995. Constituirea de carteluri nu este interzisa prin lege insa orice tendinta de orientare spre actiuni abuzive . eliminarea oricaror posibilitati de manifestare a concurentei neloaiale. Cladirile cu destinatie industriala si comerciala pot fi construite doar in zone bine delimitate si special alocate acestui scop si doar in baza unui permis eliberat de autoritati. personele rezidente in strainatate pot achizitiona liber in Elvetia bunuri imobiliare (terenuri si cladiri) cu destinatie de locuinta principala sau utilizate pentru buna desfasurare a activitatii de afaceri. Legea stabileste valorile limita admisibile pentru nivelurile de contaminare ale aerului si solului. Protectia liberei concurente Principiul care sta la baza economiei elvetiene este cel al pietei libere. persoanele fizice sau juridice. se pot obtine de la Oficiul Federal pentru Justitie 10. cu domiciliul in strainatate. Reglementarile in vigoare incurajaza adoptarea unor solutii care sa imbine armonis interesul economic cu grija fata de mediu. in principal. protejarii si conservarii reliefului. Modificarile recente aduse legii au relaxat semnificativ conditiile in acest domeniu (Lex Koller). De asemenea. O importanta particulara este acordata protectiei lacurilor si a raurilor. restrictiile de orice natura care inca mai exista in calea liberei concurente vor fi gradual eliminate. Astfel. protectiei specificului local. sau companiile locale in care persoane rezidente in strainatate au o pozitie dominanta.Pana nu de mult. Nu se impun tehnologii de control si combatere a poluarii insa costurile legate de prevenirea sau inlaturarea efectelor create de abaterile de la limitele admise sunt suportate de catre agentul poluator.ch). conform legislatiei in acest domeniu din cantonul respectiv. puteau achizitiona bunuri imobiliare in Elvetia. De aceea. de catre autoritatile cantonale (Lex Friedriech).bj. si-au propus. pentru nivelul de zgomot si cel de vibratii. Informatii suplimentare (www. iar modificarile ulterioare. protejarii naturii. doar in baza unui permis special eliberat. in general. substantial armonizata cu reglementarile din cadrul UE. Legea elvetiana antitrust a fost. Legea federala de protectie a mediului corespunde standardelor europene si are in vedere respectarea conventiilor internationale. contine reglementari precise cu privire la circuitul deseurilor si al substantelor periculoase si are la baza principiile prevederii si cel al responsabilitatii.

Echipamentele medicale inscriptionate cu simbolul CE sunt considerate corespunzatoare pentru piata elvetiana daca sunt insotite de prospect de prezentare al produsului scris in trei limbi (germana. aparaturii electrocasnice. marcilor sau desenelor se pot depune la Institutul Federal pentru Proprietate Intelectuala (IGE) care este organismul responsabil cu protectia drepturilor comerciale si de autor.ch ). luate la nivel cantonal sau comunal. 12. italiana). produselor cosmetice. Legea federala cu privire la piata locala apara libera concurenta si asigura cadrul necesar de lupta impotriva masurilor protectioniste. Reguli cu privire la inregistrarea produselor Din motive de protectie a sanatatii consumatoruli. dispozitivelor de masurare si cantarire. 13. Procesul de inregistrare este administrat de catre Oficiul International pentru Controlul Medicamentelor ± IKS. . franceza. de orice natura.preisueberwacher.ch . agentilor de curatat. Alte informatii utile se pot obtine de la: Comisia pentru Concurenta (www. vaselor sub presiune precum si a motocicletelor trebuie sa se supuna unor reglementari speciale. in scopul protejarii mediului precum si in vederea asigurarii conformitatii cu standardele nationale si internationale importul si comercializarea in Elvetia a medicamentelor.este monitorizata si adusa in fata justitiei. Informatii suplimentare se pot obtine de la www. Solicitarile de inregistrare a patentelor. Comisia pentru Libera Concurenta poate interveni in cazul in care exista suspiciuni cu privire la aparitia unor restrictii in calea liberei concurente si investigheaza cazurile de fuziuni care pot introduce efecte negative asupra pietei libere. Un alt organism de control al pietei este Oficiul pentru Supravegherea Preturilor care are ca sarcina principala urmarirea evolutiei preturilor si semnalarea cresterilor abuzive sau mentinerea unor niveluri anormal de ridicate ca urmare a lipsei de concurenta reala. Protectia proprietatii intelectuale Sistemul de protectie al proprietatii intelectuale este foarte dezvoltat in Elvetia. Cu privire la echipamentele medicale.html ) sau de la Oficiul pentru Supraveghera Preturilor (www.ige. ceea ce inseamna ca pe piata elvetiana de echipamente medicale se aplica aceleasi reguli ca si in cadrul UE.ch/site/e. Elvetia a adoptat in Medical Devices Decree (MepV) directivele UE in materie. sistemelor de incalzire. Procedura de inregistrare in Elvetia a unui produs farmaceutic nou este considerata ca fiind una dintre cele mai rapide in lume si dureaza numai circa 6 luni.wettbewerbskommission.

efectuarea de tranzactii cu valori mobiliare. Cu o lunga traditie in materie de stabilitate economica si financiara manifestata in principal in nivelul scazut al inflatiei.ch . sistemul bancar elvetian este mai putin rigid din punct de vedere al reglementarilor.locationswitzerland. prin decizie judecatoreasca. subiect de actualitate care genereaza dispute aprinse intre Elvetia si UE in contextual negocierilor pe tema impozitarii economiilor bancare.000CHF. se poate obtine.ebk. Tot in spiritul pastrarii unui grad ridicat de discretie al operatiunilor in bancile elvetiene exista posibilitatea utilizarii de conturi nepersonalizate (numbered accounts). La solicitarea autoritatilor fiscale din tara de origine. sitemul bancar elvetian se pot obtine . in raport cu legislatia elvetiana. sunt activitati pentru a caror desfasurare este necesara obtinerea aprobarii Comisiei Federale Elvetiene a Bancilor ± EBK (www. bancile regionale si bancile de economii joaca un rol important in finantarea proiectelor de investitii. In comparatie cu alte state. parte componenta a setului doi de acorduri bilaterale. Elvetia este considerata unul dintre cele mai mari centre financiare offshore din lume. datele personale ale titularului fiind disponibile doar unui numar restrans de lucratori ai bancii. O specificitate a bancilor elvetiene este data de asa numitul ³secret bancar´. Argumentele partii elvetiene in confruntarea cu criticii europeni pe aceasta tema se refera in primul rand la faptul ca protectia oferita nu se aplica in cazurile in care exista suspiciuni cu privire la natura legala. Informatii suplimentare referitoare la accesand www. Sectorul financiar-bancar Sectorul bancar reprezinta una dintre cele mai importante ramuri ale economiei elvetiene si absoarbe aproape 4% din populatia activa. In afara celor doua banci renumite UBS si CS Group care se afla printre cele mai mari institutii bancare din lume. suma minima impusa pentru deschiderea unui «numbered account» este de 100. Titularul de cont este identificat doar printr-un numar insa contul nu este totusi unul anonim. Deschiderea unei banci. o rata redusa a dobanzilor si o moneda nationala puternica si stabila. in egala masura elvetieni sau investitori straini.admin. bancile sunt obligate sa protejeze confidentialitatea tranzactiilor efectuate de catre clienti. managementul fondurilor mutuale.swissbanking. Bancile elvetiene gestioneaza bunuri in valoare de peste 3.ch ). suspendarea secretului bancar si acordarea de asistenta judiciara autoritatilor statului de origine a fondurilor.org ). Bancile cantonale. New York sau Frankfurt. devansand Londra. Conform legislatiei federale. motivata de suspiciunea de frauda fiscala.14. pe piata bancara elvetiana sunt prezente multe alte banci locale si peste 100 de institutii financiare straine. In general. a fondurilor care fac obiectul tranzactiei. Organizatia cea mai importanta din sectorul bancar elvetian este Swiss Bankers Association (www.300 miliarde CHF dintre care mai mult de jumatate provin din afara Elvetiei.

cantonal si comunal.admin. la nivelul Confederatiei.admin. Legea si Ordonanta privind personalul Confederatiei.ch). de cele mai multe ori. Codul de comportare al administratiei federale.bbl.5% aplicata asupra profitului. precum si faptul ca nu exista termeni exacti de definire a unui caz specific.shab. Sistemul de impozite Sistemul de taxe si impozite in Elvetia este foarte complex si se caracterizeaza prin existenta a trei niveluri distincte : federal. cap.ch. Prevenirea coruptiei. In plus.bbl.11. instrumentele urmatoare: Dreptul penal. cursuri si seminarii destinate pregatirii/formarii cadrelor. Informatii suplimentare detaliate: www.admin. Legislatia privind impozitarea precum si cota de impozitare difera substantial de la canton la canton Din aceste motive. Achizitiile publice sunt reglementate de Ordonanta Consiliului Federal din 22.2006. Informatii suplimentare pe tema pietei elvetiene a achizitiilor publice se pot obtine accesand site-urile www.15. care includ. Controlul federal al finantelor CDF (in cazuri de suspiciune de coruptie). Rata totala a impozitului pe profit la nivel federal.ch sau www. iar participantii la licitatie. Aceasta ierarhizare. Impozitul pe profitul companiei La nivel federal corporatiile sunt impozitate cu o cota fixa de 8. anuntul de licitatie se publica in publicatia ÄFoaia oficiala elvetiana de comert´ (ÄSchweizerischea HandelsamtsblattÄ SHAB / ÄFeuille officielle suisse du commerce´ FOSC (www.ch sau www. toate achizitiile publice care intra sub incidenta Acordului OMC se fac pe baza de licitatie internationala. Achizitii publice Elvetia este parte la Acordul OMC asupra Achizitiilor Guvernamentale care are ca scop liberalizarea pietei de achizitii publice. Conform legii.ch Piata achizitiilor publice este unul dintre domeniile in care riscurile de coruptie sunt foarte mari. furnizori locali sau straini. In administratia publica elvetiana coruptia este combatuta printr-o serie de masuri. 16.beschaffung. fiecare canton are sistemul propriu de impozitare cu cote diferite de la canton la canton.fosc. Nu se supun prevederilor acordului achizitiile efectuate de catre Swisscom (compania nationala de telecomunicatii) si CFF (compania nationala de cai ferate). fac din sistemul de impozitare elvetian unul destul de complicat. firmele solicita autoritatilor care au emis regulile clarificari suplimentare sau apeleaza la serviciile unei firme de consultanta. Clauza de integritate pe piata achizitiilor publice a Confederatiei. trebuie sa se bucure de tratament egal. cantonal si comunal . sistem de control intern.

Suplimentar. Taxa pe valoarea adaugata Pentru marea majoritate a produselor si serviciilor desfasurate in Elvetia nivelul TVA este de 7. Facilitati fiscale Marea majoritate a cantoanelor prevad prin legislatia fiscala proprie posibilitatea exonerari fiscale. a carei rata variaza intre 1.4%. facilitatile fiscale astfel acordate au o importanta deosebita pentru compania beneficiara. in mod egal. Aceaste facilitate se aplica. Intrucat. si filialelor firmelor straine. stabilite in Elvetia. fructe.5% si 31%. furajele pentru animale. Facilitatile fiscale acoradate sunt limitate in timp. cu exceptia bauturilor alcoolice). mic dejun) beneficiaza de o cota redusa de TVA.6%. legume).4%. impozitele si taxele platite la nivel cantonal si comunal au o pondere semnificativa in totalul taxelor si impozitelor platite de o companie.48 la mie. anumite publicatii (fara caracter publicitar).admin. apa din reteaua de conducte. Intrucat impozitul pe profit face parte din categoria cheltuielilor deductibile. cota de impozitare efectiva a profitului variaza astfel intre 12. exista anumite facilitati fiscale si la nivel federal. medicamentele. carti.estv.ch . Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi. lucrarile agricole legate de cultura solului si precedand productiei.89 si 9. Detalii despre fiscalitate in Elvetia: www. acordata intreprinderilor nou create care prin activitatea lor contribuie substantial la dezvoltarea economica a cantonului sau a uneia din zonele de interes ale acestuia. de 3. Taxa pe capital Incepand cu 1 ianuarie 1998 cantoanele aplica o taxa asupra capitalului si rezervelor corporatiilor. in functie de nivelul profitului si locul de inregistrare a sediului. prestatii de servicii furnizate de societatile de radio si televiziune (cu exceptia celor cu caracter comercial) beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2. cereale.se inscrie aproximativ intre 14% si 45%. perioada maxima in care compania poate beneficia fiind de 10 ani de la infiintarea. Asistenta medicala si educatia sunt scutite de plata TVA Serviciile in domeniul hotelier (cazare. precum si recoltarea (fan. totale sau partiale.

de productie sau de cercetare. Evolutie in anul 2007 Pe fondul unei inviorari a activitatii economice in anul 2007 si in contextul unui climat in general favorabil al economiei mondiale. ciocolata si branza insa masinile si echipamentele. produsele industriale realizate in Elvetia sunt in marea majoritate a lor bunuri de inalta calitate. De asemenea. inregistrand o crestere fata de anul 2006 de 11. dar incluzand energia electrica. 10% dintre firmele mici si 50% dintre cele mijlocii si mari lucreaza pentru export. aparatura electronica. bijuterii. domeniul asigurarilor si turismul. ascensoare si escalatoare. comertul exterior al Elvetiei a inregistrat cresteri semnificative fata de anul precedent. Volumul total al comertului exterior elvetian (comertul cu bunuri. 231 miliarde EUR/cca. continuandu-si trendul pozitiv din anii 2005-2006. electrotehnica si produsele chimice reprezinta mai mult de jumatate din volumul exporturilor. in Elvetia se poate importa sau exporta aproape orice. ceea ce face ca circa 90% din acestea sa fie exportate.III. fara metale si pietre pretioase. pe baza de acord de cooperare. masini textile si de prelucrare a hartiei. Elvetia exceleaza in exportul Äinvizibil´ : consultanta in gestiune. 317 miliarde USD). In replica. In general. .6% in termeni reali. Relatiile economice externe 1. Comertul exterior Aspecte generale Lipsa de materii prime a facut ca economia elvetiana sa fie puternic dependenta de importuri. Importul unor produse este contingentat sau chiar interzis. obiecte de arta si antichitati.1% in termeni nominali si de 6. marfuri returnate si traficul de perfectionare) a fost de 380. In plus una din cinci firme desfasoara in afara Elvetiei activitati de distributie. Cele mai cunoscute produse elvetiene pe pietele externe sunt ceasurile. pentru anumite tipuri de produse este necesara obtinerea unei autorizatii speciale de import / export. de joint-venture sau prin propria filiala. cu cateva exceptii. Exista totusi situatii in care. Este de remarcat ca foarte multe dintre componentele acestor masini sunt importate. Elvetia este unul dintre cei mai renumiti exportatori de masini unelte de precizie.69 miliarde CHF (cca.

7 11.9 12.8 8.0 20.9% (5.5 11.4 miliarde CHF (cca.4% in termeni reali). cresterea fata de 2005 fusese de 13. atunci Elvetia avanseaza cu 7 locuri in ambele clasamente.2% fata de 2006 (in termeni reali: +6.1 81.5 12. in crestere cu 11.8 4. In comertul cu servicii.0 89. Cresterea inregistrata in anul 2006 fata de 2005 fusese de 10.7 12.4 11.4% in termeni reali).9 9. grupul tarilor din UE reprezinta. Franta si Italia. cei mai importanti parteneri comerciali ai Elvetiei.29 miliarde CHF (cca.8 Evolutie fata de anul precedent % 11. Elvetia a exportat marfuri in valoare de 1/3 din PIB.2%. in crestere cu 10. cu ponderi in comertul mondial de 1.4 8.4 63.5%). 120 miliarde EUR/cca. Elvetia ocupa.9 18.7% . in acelasi an.6 10.8% in totalul importurilor elvetiene si 63% din exporturi (ultime date disponibile: 2007). locurile 16 la export si 24 la import (In situatia cu UE15 ca entitate: locurile 7.0 10.9 Evolutie fata de anul precedent % 11.4 63. Orientarea geografica a comertului exterior al Elvetiei Cu o pondere de circa 81.1% (9. principalul partener comercial. Export in anul 2007 Grup de tari TOTAL Tari industrializate -Europene --Uniunea Europeana ---Germania ---Franta ---Italia ---Marea Britanie Pondere % 100.8 14.6 Import in anul 2007 Pondere % 100.2 10.8 33. 153 miliarde USD).1 3.4 82.3% si respectiv 1.9% fata de 2006 (in termeni reali: +6. in care Elvetia figureaza pe locurile 19 si respectiv 18.0 78.0 . In 2006. Pozitia Elvetiei ca partener comercial apare clar in clasamentele mondial pe anul 2003 (ultime date OMC disponibile) ale exportatorilor si importatorilor.Exportul a insumat 197.7 8.4 12. respectiv 14). 164 miliarde USD). Dintre acestea se detaseaza Germania.2 11. 111 miliarde EUR/cca.9 4. de departe. Daca se considera Uniunea Europeana (la vremea respectiva: UE15) ca o singura entitate. -Importul a totalizat 183.

6 7.4 36.8 21.8 4.1 13.9 4.3 -14.6 27.7 -4.2 26.5 0.2 3.8 10.9 -57.8 2.9 0.3 9.9 2.4 1.1 3.3 7.1 2.8 17.2 8.4 0.8 13.7 13.4 9.9 9.0 0.6 0.5 0.0 -1.2 4.1 22.9 23.6 21.9 .7 48.4 2.3 17.2 6.8 --Taiwan 0.3 7.3 --Turcia 1.9 1.1 20.3 3.4 -3.3 1.5 2.1 1.2 0.1 15.4 2.1 -0.4 14.5 0.6 3.1 23.8 0.1 0.5 13.1 1.8 3.1 1.9 5.7 23.9 9.0 0.3 0.---Spania ---Olanda ---Austria ---Belgia ---Suedia ---Grecia ---Irlanda --AELS -Extraeuropene --SUA --Japonia --Canada --Australia/Noua Zeelanda Tari in tranzitie --CSI --Europa de Sud-Est --Asia (China) Alte tari (recent) industrializate --Hong Kong 3.5 0.9 15.1 4.4 15.2 1.4 2.9 0.3 4.4 17.4 -62.4 0.1 1.1 5.1 4.1 10.1 --Singapore 0.1 3.7 1.5 0.3 5.4 2.

2 -25. cauciuc.5 3.3 1. urmate de grupa masini.5 Pondere in import % 100. in ordine. pescuit -Produse energetice si conexe -Textile.5 1.5 0.9 2.9%.5 2. forestiere.4 46. materiale constructii.9 -7. incaltaminte -Hartie si articole din hartie -Pielarie. mase plastice -Produse chimice si farmaceutice -Produse piatra. sticla. Ponderi importante detin si grupele: produse metalurgice / produse agroalimentare / produse energetice / instrumente de precizie.7 19.1 5. utilaje. ceasuri si bijuterii reprezinta circa 17.9%.9 1.5 21.3 7.2 3.9 0.7 34.5 0.7 17.8 17.6 22.9%. La capitolul importuri ponderi apreciabile au.6 0.1 0. ceasuri.1 6.5 28. Exportul de aparate de masura si control.0 3.3 1. confectii textile.4. o pondere importanta este data de de produsele chimice si farmaceutice cu 36.4 1.9 27.6 24.7 . iar produsele metalurgice se afla pe locul patru cu 7. ceramica Pondere in export % 100.4 24.9 0.0 7.1 0.3 Structura comertului exterior al Elvetiei In structura exporturilor pe grupe de produse.5 0.7 0. instalatii si de cea a mijloacelor de transport (vehicule).3 7.--Coreea de Sud --Mexic --Brazilia --Tailanda --Malaezia Tari in curs de dezvoltare --membre OPEC --India 0. produsele chimice.1 3. bijuterii. Grupa de marfuri TOTAL -Produse agroalimentare. urmate de produsele industriei constructoare de masini cu circa 21%.3 26.4 3.8 2.

energie.1 19. atat ca investitor in strainatate. sector bancar 14.2 miliarde CHF: -in intreprinderi industriale miliarde CHF.2%.5%.9 1.9 21.8 2. cat si ca destinatie a investitiilor straine.181 .2 2. alte servicii 2%) Repartitia geografica a investitiilor elvetiene (in milioane CHF) Zone geografice Total investitii Total 632.1%.3 7. investitii straine in Elvetia Volumul in crestere al investitiilor directe si financiare transfrontaliere reprezinta unul dintre factorii marcanti ai mondializarii economiei.7%. instalatii -Vehicule / mijloace de transport -Instrumente de precizie.5 3.5%.3%. la suma de 632.1%.0 10.1 9. ceasuri si bijuterii -Alte produse diverse 7. comert 3.9%. optica. alte ramuri industriale si constructii 10%) -in intreprinderi din sectorul serviciilor miliarde CHF 376. in anul 20065. 255.-Produse metalurgice -Masini. Cresterea investitiilor directe constituie si o reflectare a mobilitatii tot mai ridicate a intreprinderilor. textile 2. asigurari 15. orlogerie 3. transporturi si comunicatii 0. prelucrarea metalului 5. electronica.9 17. constructii de masini.8 (chimie si mase plastice 19. Elvetia face parte din primele 20 de tari.3 (companii financiare si de holding 23. Volumul investitiilor elvetiene in strainatate se ridica. Investitii directe ale Elvetiei in strainatate Intreprinderile elvetiene au inteles rapid avantajele si potentialul investitiilor in strainatate. Investitii directe ale Elvetiei in strainatate.6%. aparate.

181.113 -Celelalte tari europene 162.517 9.168 261.902 .923 113.750 1.088.419 36.Europa -UE 25 -Celelalte tari europene --Romania America de Nord America Centrala si de Sud Asia Africa Australia/Oceania 298.274 7.677 -UE 25 926.334 53.307 149.563 --Romania 10.964 Efectivul de personal al intreprinderilor elvetiene in strainatate Zone geografice Total personal Total 2.524 Europa 1.

Investitiile trebuie. pe de alta parte. la propunerea Comisiei pentru GRI determina valoarea indemnizatiei alocate. Departamentul Federal al Economiei. Confederatia poate facilita investitiile in strainatate. Departamentul Federal al Economiei. acordand garantii contra riscurilor speciale carora acestea sunt expuse. din mandatul Confederatiei. examineaza dosarele. respectiv strict legate de economia elvetiana. Comisia pentru GRI este condusa de seful Directiei Promovare a Economiei Elvetiene din cadrul Secretariatului de Stat pentru Economie. pe de o parte. sa contribuie la promovarea economica in tarile respective. pregateste sedintele Comisiei de examinare (compusa din trei reprezentanti ai Confederatiei si trei reprezentanti ai economiei) si urmareste investitia.770 America Centrala si de Sud 219. .179 Australia/Oceania 39.509 Africa 78. SWISSMEM este responsabila pentru controlul operatiunilor. Biroul GRI este condus de asociatia sectoriala a industriei elvetiene de constructii de masini. sa fie in interesul economiei elvetiene. De asemenea. Garantiile se acorda exclusiv pentru investitiile efectuate in tarile in curs de dezvoltare si in tarile esteuropene. decide asupra acordarii sau retragerii unei garantii contra riscurilor de investitie. solicita rambursarea unei indemnizatii deja varsate. in acord cu Departamentul Federal pentru Afaceri Externe si Departamentul Federal de Finante. Garantia se ridica pana la 70% din volumul capitalului investit. echipamente electrice si metalurgie SWISSMEM. Zürich.427 Garantii contra riscurilor de investitii (GRI) Prin intermediul GRI.963 Asia 404. La propunerea Comisiei pentru GRI.America de Nord 350.

842 3.920 persoane / 38.5% in servicii) Provenienta geografica Volum investitii straine in Elvetia milioane CHF Personalul intreprinderilor straine in Elvetia Numar angajati Total 266.admin.299 Asia.ch/themen/aussenwirtschaft/exportfoerderung/investitionsrisikogaranti e/index.540 276.205 milioane CHF.340 8.156 America Centrala si de Sud 4. in sectoarele de servicii).867 58.821 . volumul investitiilor straine directe in Ellvetia se ridica la suma de 222.045 350. in intreprinderi industriale / 182.5% in industrie.283 275.html Investitii straine directe directe in Elvetia La sfarsitul anului 2006.897 milioane CHF.Informatii detaliate: www. respectiv 199. iar numarul de angajati la 324.103 -EU 193. adica 82%.257 1.923 Europa 196.seco.064 (124.063 -Celelalte tari europene 3. Africa. Australia/Oceania 7. reprezentand 18%.144 persoane / 61.040 America de Nord 61.102 milioane CHF (39.

1994 (Legea nr.3. respectiv -Acordul de liber schimb intre Confederatia Elvetiana si Comunitatile Europene. I. exportul romanesc inregistrand o crestere superioara celei inregistrate de import. in timp ce importul a scazut. Dupa ce. -Acord intre Ministerul Economiei si Comertului si Departamentul Federal al Economiei. mediu si alte sectoare industriale. -Volumul total al comertului bilateral in anul 2007 a atins suma de 578. 5.07. intrata in vigoare la 27. semnat la 25.06. 40/17.12.15 milioane EUR. la 16.6 ori mai mare decat cel din 1989. -Acordurile bilaterale II. Evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene Elvetia este unul dintre partenerii comerciali importanti ai Romaniei.1994. relatiile economice si comerciale romano . fiind de cca. Relatiile economice ale Elvetiei cu Romania Cadrul juridic De la 1 ianuarie 2007.1993. Monitorul Oficial nr. mentionate la cap.10. -Importul nostru din Elvetia a fost de 356.1994).06. semnata la 25. deoarece deficitul balantei se situeaza inca la un nivel ridicat. in anul 2006.2005 (suspendat temporar de catre Guvernul Romaniei.1972. -Exportul romanesc a insumat 221.1994 (Monitorul Oficial nr.07.1994.72%).3. in vederea renegocierii unor clauze). Alte acorduri si conventii bilaterale importante: -Conventia dintre Romania si Confederatia Elvetiana privind evitarea dublei impuneri pe venit si avere.IV. semnat la Bucuresti.12. intrat in vigoare la 30. privind cooperarea in domeniile energie.09% fata de anul 2006).57 milioane EUR (crestere fata de 2006: +40. in 2005 s-au facut totusi simtite semnele unei tendinte de echilibrare dinamica.elvetiene se deruleaza in baza cadrului juridic al relatiilor dintre Elvetia si UE.10. mentionate la cap. importurile au crescut din nou intr-un ritm net superior celui inregistrat de exporturi.58 milioane EUR (in scadere cu 26. 161/26. cresterea exportului romanesc a fost semnificativa. 200/1994). In Anexa 2: Lista acordurilor si conventiilor incheiate intre Romania si Elvetia dupa 1990. In 2007 insa. aprobat prin referendum popular la 03. . I. Soldul balantei comerciale a ramas insa net favorabil Elvetiei. -Acord intre Romania si Confederatia Elvetiana privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor. astfel incat deficitul balantei schimburilor bilaterale sa se diminueze sensibil. Eforturile de promovare a exportului nostru trebuie continuate si intensificate. -Acordurile bilaterale I. odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. din 1972.

-la import (elvetian): 0. -mobila.3%.70% In Anexa 3: evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene in perioada 1989-2007. Ponderea Elvetiei in comertul exterior al Romaniei (conform statisticii romanesti): -la export (romanesc): 0. in anul 2007 exportul catre Romania a scazut cu 10.75%. metale comune si articole din metal (6%). echipamente electrice 27. mase plastice 4. -mijloace si echipamente de transport 16. Oportunitati pentru exportul produselor romanesti pe piata elvetiana.1%.7% -produse agricole si agroalimentare 4.3%).3%. foto si de masura (9. echipamente electrice 25. -articole din piele.84% fata de anul precedent. in anul 2007. urmate. ponderile cele mai importante le-au detinut grupele de marfuri: -masini. cauciuc. tendinte si perspective ale pietei y Masini. -la import(romanesc) : 0.3% La importul romanesc din Elvetia. -masini.4%).7%. la exportul romanesc in Elvetia. echipamente electrice In ultimii ani tendinta firmelor industriale europene de a-si concentra activitatea pe activitatea de baza s-a accentuat. Globalizarea economiei a condus in general la cresterea presiunii pe preturi si in consecinta la reorientarea producatorilor europeni catre importurile de componente si subansamble din tarile central si est europene. produse din hartie si produse grafice (5. Structura comertului romano-elvetian Conform statisticii elvetiene.2%). de grupele aparate optice. aparate. cauciuc.37%. -produse metal 7.14%. .Conform statisticii elvetiene. predominante au fost urmatoarele grupe de marfuri: -produse ale industriei chimice si conexe (farmaceutice) 35.4%.6%. articole de interior si sportive 12. aparate.27% Ponderea Romaniei in comertul exterior elvetian (conform statisticii elvetiene): -la export (elvetian): 0. aparate. produse agroalimentare (6.8%.7%. -materii textile si articole din acestea 22. produse din piele. la mare distanta. in timp ce importul din Romania a crescut cu 20. mase plastice 3. furnizarea de componente si subansamble revenind din ce in ce mai mult producatorilor specializati (sectorul subfurnizare / subcontracting).

constructii metalice.imbracaminte din magazinele generale mari. Numai in Elvetia.In industria de autoturisme europeana se importa anual componente si accesorii in valoare de zeci de miliarde USD. Marea majoritate a acestor firme de agentura au retea proprie de magazine specializate sau detin retele de distributie a produselor catre raioanele de textile . in special chinezesti reprezinta circa 20% din importuri. boutique-uri sau catre magazinele de confectii specializate. segmentul de varsta cel mai important pe piata de textile ± imbracaminte este reprezentat de persoanele cu varste intre 25 ± 50 ani. In Elvetia.swisstech2008. au inceput sa renunte la veriga intermediara. 8. Modalitatea cea mai comuna de patrundere pe aceasta piata este prin intermediul unui agent.5 miliarde CH anual. importul anual de accesorii si componente auto depaseste 500 milioane USD. O buna oportunitate de promovare a industriei romanesti de componente si subansamble este SwissTech-Basel (www. care reprezinta exclusiv unul sau mai multi furnizori. industria constructoare de masini. circa 300 de firme. Italia. canepa. Factorii determinanti pentru decizia cumparatorului elvetian sunt in ordine calitatea. consacrat in totalitate subcontractarii de componente si subansamble care este organizat din doi in doi ani. si sa importe direct de la producator. si Franta. o companie locala cu experienta in domeniu care poate sprijini exportatorul in promovarea produsului si dezvoltarea pietei. conjunctura actuala creaza perspective favorabile exportului romanesc de piese turnate si forjate. O tendinta importanta a pietei elvetiene (europene in general) este de crestere a cererii de tesaturi si confectii executate din tesaturi din fibre naturale (in. bumbac). destinat produselor textile si articolelor de imbracaminte. accesorii. confectii. Pe o suprafata de peste 30. De asemenea.com). Peste 75% din importuri provin din Europa. In opinia noastra. De asemenea. Multe firme de agentura sunt prezente cu showroom si birouri in cadrul ÄTMC ± Textile and Fashion Center´ din Zurich (http://www. un centru de vanzari angros.tmc. in special cei specializati in desfacerea articolelor de imbracaminte cu preturi mici. componente electrice si electronice. subansamble mecanice. electronica si electrotehnica reprezinta un sector important pentru economia elvetiana. Marea majoritate a firmelor elvetiene recurg la subcontractare in proportie de circa 50%.000m2 . matrite. unic in Elvetia. expun in jur de 1000 de colectii de articole textile. Parte dintre detailistii importanti. incaltaminte. functionalitatea. pretul si designul. produsele asiatice. .ch) . principalii furnizori fiind Germania. y Confectii si articole de imbracaminte Importul elvetian se ridica la cca. cel mai mare targ specializat din Elvetia.

Se remarca o scadere importanta in preferinte a obiectelor de mobilier la confectionarea carora se utilizeaza materiale plastice. Din analiza datelor statistice rezulta ca o treime din piata este data de partea franceza a Elvetiei. piatra sau metal. implicarea asociatiilor patronale de ramura in stabilirea de contacte cu asociatiile similare elvetiene: · Federatia Elvetiana din Industria Textila Swiss Textile Federation (TVS) Beethovenstrasse 20 Box 2900 8022 Zurich Telefon +41 (0)1 289 79 79 Fax +41 (0)1 289 79 80 e-mail: contact@tvs. cumparatorul elvetian prefera mobilierul din lemn combinat cu sticla. centrul si estul (zonele de limba germana) reprezentand restul de doua treimi.VSIG Güterstrasse 78. Ca material. · .ch y Mobilier si articole de interior Piata elvetiana de mobila si articole de interior este estimata la circa 3. Exista oportunitati de dezvoltare a segmentului de piata in urmatoarele sub-sectoare : · mobila din lemn.ch Federatia Elvetiana a Importatorilor si Distribuitorilor Vereinigung des Schweizerischen Importund Grosshandels .5-3. inclusiv mic mobilier si articole de decoratiuni interioare si accesorii. Postfach CH .Printre modalitatile posibile de stimulare a exporturilor de textile si articole de imbracaminte romanesti pe piata elvetiana se numara: · acordarea unei atentii sporite tendintei pietei europene de orientare din ce in ce mai accentuata catre tesaturile din fibre naturale (in si canepa). mobilier de gradina.6 miliarde CHF din care importul reprezinta circa 3 miliarde CHF.4010 Basel Tel: +41 (0)61 228 90 30 Fax: +41 (0)61 228 90 39 e-mail : info@vsig. Principalii furnizori pentru mobilierul importat sunt Germania si Italia care asigura fiecare circa 30% din totalul importurilor de mobila si accesorii.

· panouri din lemn masiv pentru mobilier. Asociatia Elvetiana din Industria Mobilei Verband der Schweizer Möbelindustrie (SEM) Einschlagweg 2. Circa o treime din mobilierul de pe piata elvetiana este vandut in sistemul "cash-and-carry". usi pentru dulapuri de bucatarie. Fax: +41 (0)62 919 72 49 E-Mail: sem-info@sem.ch Asociatia Elvetiana a Comerciantilor de Mobila Association Suisse du Négoce de l'Ameublement (ASNA/SMFV) Route Torny-Petit CH-1749 Middes Tel: (41-26) 658-14-82 Fax: (41-26) 658-14-81 y Echipamente de calcul si aplicatii sofware Elvetia se numara printre cele mai computerizate tari la nivel mondial. Postfach 116. CH-4932 Lotzwil Tel. implicarea Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR) si a Asociatiei Forestierilor din Romania (ASFOR) in organizarea de standuri comune la targurile specializate sau initierea de misiuni economice in colaborare cu asociatiile similare elvetiene ar avea efecte pozitive in stimularea exportului romanesc de mobilier si articole din lemn pe aceasta piata. In opinia noastra. Modalitatile posibile de dezvoltare a pietei sunt asemanatoare cu cele enumerate anterior (confectii si articole de imbracaminte). cu o tendinta continua de crestere . trepte pentru scari din lemn elemente din lemn pentru confectionarea de usi si ferestre · Sub-sectorul mobilierul pentru birou este estimat la circa 800 milioane CHF. Productia elvetiana de mobilier de birou si de scaune nu reuseste sa satisfaca cererea.: +41 (0)62 919 72 42. Distributia si vanzarea cu amanuntul se fac prin intermediul retelelor specializate. adesea dezasamblat.

prin procesarea automata a datelor si control automat al proceselor tehnologice si implicit. de natura organica. destinate dietelor alimentare. piata elvetiana este privita ca o piata foarte atractiva. In acelasi timp. de asemenea. multitasking. e-mail. in raioane specializate. . banci si asigurari). consumatorii tineri sunt atrasi de produse alimentare din categoria "wellness". vor conduce. la reducerea costurilor de operare. calitativ superioare si sanatoase. multimedia.In ciuda dimensiunii relativ reduse. in urmatorii 20 de ani peste 50% din populatia Elvetiei se va situa peste varsta de 50 de ani. inca din 1990 ceea ce face ca pretul de vanzare a acestor produse sa fie accesibil pentru un segment cat mai larga de consumatori. format din clienti dispusi sa aloce buna parte din venituri pentru procurarea produselor alimentare naturale. Solutiile web. gradul de educatie ridicat al cumparatorului elvetian relativ la problemele de mediu si efectele poluarii chimice asupra sanatatii umane. procesare de date si imagini. competitiva si in continua dezvoltare. acestea contribuind la cresterea cererii in domeniul tehnologiei comunicatiilor. De asemenea. De asemenea. care au inceput vanzarea de produse marca Bio. In aceste conditii se poate anticipa o tendinta de crestere a cererii de produse organice. Elvetia este tara unde isi au sediul numeroase organizatii internationale si corporatii multinationale. domenii a caror competitivitate la nivel mondial este strans legata de implementarea de solutii hardware si software de ultima generatie. Produsele organice comercializate in lantul COOP poarta marca ÄBIO SUISSE´ sau marca proprie COOP de comercializare a produselor organice. industria chimica si cea a instrumentelor de precizie precum si sectorului serviciilor (turism. Coop si Migros. la orientarea politicii agricole catre stimularea culturilor de produse organice. CAD/CAM/CAL din domeniul ingineriei se numara printre cele mai solicitate produse software pe piata elvetiana. In general distributia si desfacerea produselor organice se poate face prin intermediul celor doua mari lanturi de supermaket. exista o tendinta de crestere a cererii de solutii software integrate care sa conduca la cresterea productivitatii. Pe de alta parte. Nivelul foarte ridicat de computerizare este datorat in buna parte dezvoltarii sectoarelor industriale cu un grad ridicat de automatizare cum ar fi ingineria mecanica. desktop. respectiv ÄNATURAplan´. y Produse BIO Conform estimarilor. Aceasta va reprezenta un segment de piata (cetateni cu varste cuprinse intre 50-70 de ani) cu o mare putere de cumparare.

Legea elvetiana recunoaste cinci tipuri de forme de afacere: . garantate prin constitutia elvetiana.achizitionarea unei companii existente (parteneriat sau societate pe actiuni). Cetatenii straini care doresc sa initieze si sa-si conduca personal propria afacere in Elvetia trebuie mai intai sa obtina permisul de rezidenta si de lucru. camerelor de comert sau a asociatiilor profesionale. inclusiv nerezidentilor. Constituirea unei firme in Elvetia Ca regula generala. cel mai mare lant de supermarket-uri din Elvetia. libertatea comertului si a activitatilor industriale. majoritatea consumatorilor acceptand diferente de pret cu 10-30% mai mari pentru produsele organice. . in acest scop. . In principiu.deschiderea unei sucursale sau branch . nu se impune. . . Nu sunt stabilite cote speciale pentru importul de produse organice in raport cu importurile de produse conventionale.realizarea unui joint-venture (parteneriat sau societate pe actiuni).Migros.constituirea unui parteneriat sau a unei societati pe actiuni. V. Produsele Bio importate pot fi certificate si marcate "BIO SUISSE" numai de catre un detinator al licentei BIO SUISSE. sa-si infiinteze o companie sau sa detina interese in una existenta. dezvolta de asemenea programe in domeniul produselor organice. Nu exista un regim diferentiat al taxelor vamale care se aplica la importul de produse organice fata de cele conventionale Pretul produselor de natura organica este in general mai ridicat decat al celor conventionale in special datorita costurilor de productie si de distributie mai ridicate. obtinerea prealabila a unei aprobari din partea autoritatilor. In Elvetia accesul pe piata a produselor Bio este bine reglementat. sa opereze o afacere in Elvetia. permit oricarei persoane. Marcile sub care Migros comercializeaza produsele organice sunt ³Migros Bio´ si ÄMio Plant natura´.

Cele mai intalnite forme de prezenta a firmelor straine in Elvetia sunt sucursala sau branch-ul . Elementele de prezentare (numele) ale acestei forme de organizare trebuie sa cuprinda obligatoriu numele intreprinzatorului individual care desfasoara actul comercial iar in descrierea domeniului de activitate nu sunt permise referiri care sa lase impresia existentei unei societati. in urma asocierii libere dintre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice cu scopul derularii unei afaceri pe baze comerciale. de companiile mijlocii si mari. o data la nivelul societatii si apoi ca divident distribuit actionarului) . fara a indeplini formalitati legate de constituire. Avantajele oferite de formele de parteneriat sunt: .partenerii sunt inscrisi in Registrul comertului . dar devine obligatorie daca veniturile anuale realizate depasesc 100. fara formalitati speciale. in nume propriu (raison individuelle/Einzelunternehmen) Orice persoana poate initia si derula independent propria afacere. capital social. inscriere la registrul comertului.posibilitatea evitarii dublei taxari in Elvetia (in cazul societatii pe actiuni profitul este taxat de doua ori.lipsa de anonimat . Nu este obligatorie constituirea unui capital social. sunt predominante in Elvetia si sunt agreate pentru afaceri mai mici in timp ce societatea pe actiuni este o forma alternativa de organizare adoptata. Repartizarea sarcinilor.accesul dificil la piata de capital Formele concrete de organizare a unei afaceri ca parteneriat sau societate pe actiuni. Ca forme posibile de organizare a unei afaceri. in general.000 CHF.este o forma de organizare adaptata companiilor mici Dezavantajele formelor de partenerit provin din: . pe baze comerciale.stabilirea unei aliante strategice cu sau fara investitii.procedura de constituire simpla si putin costisitoare . b. Inscrierea in Registrul comertului este facultativa. Intreprinzatorul are personalitate juridica si desfasoara activitatea economica in nume propriu.raspunderea nelimitata a partenerilor . Intreprinzatorul isi desfasoara activitatea in mod independent insa responsabilitatea acestuia este totala si se extinde inclusiv asupra bunurilor personale. admise de legea elvetiana sunt: a. mecanismul decizional si distribuirea profitului sunt in general . contabilitate. Formele de parteneriat. desfasurarea unor activitati independente. societate simpla sau parteneriatul (Société simple / einfache Gesellschaft) Este constituita. legea elvetiana face distinctia intre parteneriat si compania pe actiuni..

Responsabilitatea asociatilor este solidara si nelimitata si se extinde si asupra bunurilor personale ale acestora.stabilite prin contractul de asociere. sa actioneze si sa fie actionata in justitie.000 CHF minim sau multiplu de 1. daca in contractul de asociere nu este alfel prevazut. sa aibe angajamente. sa detina drepturi.L. In lipsa unui contract de asociere. cu privire la societatile simple. dintre doua sau mai multe persoane sau societati comerciale (elvetiene sau straine). inscrierea este constitutiva) si este obligata sa tina contabilitatea activitatilor desfasurate. artizanat sau agricultura. . Aceasta forma de organizare nu are personalitate juridica dar societatea poate totusi.R.000 CHF. societatea in nume colectiv (Société en nom collectif / Kollektivgesellschaft) Este constituita prin asocierea. societate cu responsabilitate limitata (Société à Responsabilité Limitée ± S./Gesellschaft mit beschränkter Haftung ± GmbH) Societatea cu responsabilitate limitata este alcatuita prin asocierea. Raspunderea fata de terti este solidara si nelimitata pentru toti asociatii. din Elvetia reprezinta doar 10% din numarul companiilor inregistrate ca S. insa veniturile acesteia se distribuie membrilor asociati care sunt impozitati individual. la infiintare. cu cifra de afacere mai mica de 100. in prima instanta raspunzand cu patrimoniul societatii si in subsidiar cu bunurile personale. Neavand personalitate juridica.000 CHF. sub numele propriu inscris in Registrul comertului.A. Capitalul social nu poate fi inferior valorii de 20.000 CHF. nu se inscrie in Registrul comertului si nu este obligata sa tina contabilitatea.L.000. astfel incat sa rezulte natura raporturilor sociale intre asociati. care este obligatorie. In cazul in care veniturile individuale anuale depasesc 100. Societatea se constituie si capata personalitate juridica odata cu inscrierea in Registrul comertului. acest tip de entitate a devenit mai interesanta. d. Constituirea capitalului este facultativa. asociatii sunt obligati sa se inscrie (individual) in Registrul comertului si sa tina contabilitate proprie. Impozitarea societatii se face asupra profitului si a capitalului. relatiile dintre asociati se supun prevederilor Codului de Obligatiuni. c.A. pentru activitati ne-comerciale precum profesiuni libere.A. fiecare asociat avand obligatia sa depuna. care a crescut la 100. Acesta se imparte in parti sociale de cate 1. insa membrii asociati sunt taxati individual. societatea in nume colectiv nu este supusa impozitarii. dintre doua sau mai multe persoane fizice (nu este accesibila persoanelor juridice) in scopul derularii unei activitati economice. In cazul in care nu exista contract de asociere se aplica prevederile Codului de Obligatiuni. Societatea trebuie inscrisa in Registrul comertului (pentru activitati comerciale inscrierea este declarativa.R. iar in cazul in care se face. individual. recomandabil pe baza de contract de asociere. aportul asociatilor la capital este acelasi. Numele societatii este alcatuit din numele de familie al tuturor asociatilor sau din numele de familie a cel putin unui asociat urmat de «& Cie» sau «Frères». iar a asociatilor.000 CHF. Ca urmare a modificarii prevederilor legale cu privire la capitalul minim de constituire a unei societati pe actiuni.000 CHF. Veniturile societatii nu sunt taxate. spre exemplu. asupra partilor sociale (avere) si asupra beneficiilor repartizate (ca venituri).000 CHF dar nici nu poate depasi 2. O societate simpla nu are nume. 50% din participare. Aceasta forma de organizare a unei afaceri nu este foarte raspandita in Elvetia . Oricum numarul de companii S. nu are personalitate juridica. pe baza de statut.

Totusi. este de 3 dintre care cel putin unul trebuie sa fie elvetian rezident in Elvetia. Nu exista limitari prin lege cu privire la capitalul social. societate in comandita (Société en Commandite / Kommanditgesellschaft) Este o structura asemanatoare cu cea definita de societatea in nume colectiv cu deosebirea ca.000 CHF. impreuna cu actul constitutiv.AG) Societatea pe actiuni este forma de organizare care separa complet bunurile societatii de bunurile private ale actionarilor ceea ce face diferenta marcanta fata de celelalte tipuri de societati. . este de 100. stabilit prin lege. in cazul societatii in comandita. Valoarea minima a unei actiuni nominative sau la purtator este de 0. sa aibe angajamente. iar in cazul in care nu exista contract de asociere se aplica reglementarile legale valabile pentru societatea in nume colectiv. De asemenea. sub numele propriu inscris in Registrul comertului. etc. face obiectul inscrierii in Registrul comertului. Administratorii. sunt angajati ai societatii. societatea poate sa detina drepturi. in scopul evidentierii raporturilor sociale intre asociati. Numarul minim de asociati. comandita. In cele mai multe cazuri firmele straine care opereaza aici opteaza pentru aceasta forma de organizare a sucursalelor lor. Responsabilitatea este nelimitata si solidara pentru unul sau mai multi dintre asociatii persoane fizice si doar pana la concureanta capitalului social subscris pentru ceilalti asociati persoane fizice sau juridice (comanditarii). Conform legislatiei elvetiene Consiliul de Administratie trebuie sa fie compus in majoritate din elvetieni cu domiciliul in Elvetia. Inscrierea in Registrul comertului este obligatorie. sa actioneze si sa fie actionata in justitie. completate cu cele relativ la societatea in comandita. Toate regulile referitoare la societate se definesc in statutul acesteia care. Societatea nu are personalitate juridica: doar asociatii sunt titulari de drepturi si obligatiuni. Pentru constituirea unei astfel de societati se apeleaza in general la firme de consultanta specializate..01 CHF. Societatea trebuie inscrisa in registrul comertului iar numele societatii.000 CHF iar la infiintare. Societatea in comandita nu se impoziteaza insa participarea la capital si veniturile societatii sunt impozitate individual ca venituri proprii si bunuri private ale asociatilor. este alcatuit din numele de familie al tuturor asociatilor cu raspundere nelimitata sau din numele de familie a cel putin unuia dintre acestia urmat de «& Cie». Societatea pe actiuni este cel mai raspandit tip de companie in Elvetia. la notari sau avocati. trebuiesc autentificate notarial. «Frères». numiti de Adunarea Generala. ca si in cazul societatii in nume colectiv. Raporturile intre asociati sunt definite prin contractul de asociere.e. f.. societate pe actiuni (Société anonyme ± SA / Aktiengesellschaft . capitalul varsat trebuie sa reprezinte 20% din capitalul social dar nu mai putin de 50. persoane fizice sau persoane juridice. determinata prin contractul de societate. asociatii pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice. Capitalul social minim.

articole de sport. 2 litri si peste 15% vol. si alte obiecte de uz curent) . Informatii utile pentru oamenii de afaceri Documente de calatorie Cetatenii romani care doresc sa calatoresca in Elvetia nu au nevoie de viza si trebuie sa detina un pasaport valabil inca cel putin 6 luni de la data calatoriei. 200 bucati tigarete. instrumente muzicale. Daca valoarea totala a bunurilor depaseste 300 CHF. 50 bucati tigari si 250g tutun de pipa. Vinieta este valabila incepand cu 1 decembrie a anului precedent celui inscris pe ea pana la 31 ianuarie a anului urmator. se pedepseste cu amenda in valoare de 100 CHF si plata taxei anuale pe drumurile publice de 40 CHF. fara taxe vamale Calatorii cu domiciliul in Elvetia sau in strainatate pot introduce in Elvetia. in limita valorica a 300 CHF. o data pe zi. Alte bunuri de orice fel. aparat fotografic sau de filmat. Max. asociatiile/cluburile automobilistice Viteza maxima . echipament video. Produse din tutun: max. VI. Ciculatia e drumurile publice (autoturisme) Taxa pe drumurile publice / Vinieta Pentru circulatia autoturismelor pe drumurile publice se percepe o taxa anuala de 40 CHF (vinieta). Bauturi alcoolice: cu o tarie alcoolica de pana la 15% vol. Utilizarea drumurilor publice fara vinieta valabila. calculator portabil. Bunuri care pot fi introduse in Elvetia. iar in strainatate de la agentiile Oficiului Elvetian de Turism. urmatoarele bunuri si valori: Obiectele personale folosite pe perioada voiajului (imbracaminte.Detalii suplimentare referitoare la tipurile de societati din Elvetia sunt prezentate in Anexa 4. Procurarea vinietei se poate face in Elvetia de la oficiile postale. oficiile cantonale de inmatriculare auto. articole de toaleta. birourile de vama. 1 litru. fara plata taxelor vamale. toate aceste bunuri sunt supuse la plata taxelor vamale. lipita direct pe parbrizul autoturismului. statiile de benzina si garaje.

plac de identitate na ional . limitat în timp. Folosirea centurii de siguran este obligatorie iar casca de protec ie este obligatorie pentru motociclisti i pasagerii acestora. Tel: 031-328 31 11 sau TOURING CLUB SUISSE (TCS) ± membr a AIT (Alian a Interna ional de Turism). In spa iile marcate cu vopsea alb . trusa medical i un set de becuri de schimb sunt obligatorii. Locurile de parcare marcate cu vopsea galben sunt destinate ma inilor salv rii. Rue Pierre Fatio no. 1211 Geneve 3 Parcarea autovehiculelor In locurile marcate cu albastru parcarea este gratuit pe durata maxima de o ora i 30 minute. certificat international de asigurare (carte verde). . certificat de înmatriculare al vehiculului sau certificatul de închiriere. Triunghiul de semnalizare. 70-80 km/h ± drum na ional. Pana sau accident In caz de pana sau accident pe drumurile publice automobilistii se pot adresa la : AUTOMOBILE CLUB DE SUISSE (ACS) ± membr a FIA (Federa ia Interna ional a Automobilului).Viteza maxim admis este de : 120 km/h ± pe autostrad . poli iei. Copiii sub 7 ani nu sunt admi i pe scaunul din fa . Vârsta minim a conduc torului auto : 18 ani Documentele necesare la calatoria cu un autovehicul : permis na ional de conducere (valabil). Wasserwerkgasse 39. 9. 3000 Berne 13. 30-60 km/h ± in aglomera ii urbane. pompierilor i altor categorii de ma ini speciale. Este recomandabil sa se circule cu luminile de intalnire aprinse. Taxa federala asupra traficului rutier cu vehicule grele Se percepe in functie de greutatea totala a vehiculului. Alte informatii Rata maxim de alcool în sânge admisa: 5 la mie. La intrarea in tunel este obligatorie folosirea luminilor de intalnire. de regul . parcarea este cu plata si. de categoria de emisii poluante si de numarul de kilometri parcursi (in Elvetia si Liechtenstein).

-sunt inmatriculate in Elvetia sau in strainatate si utilizeaza reteaua rutiera elvetiana si a Principatului Liechtenstein. 1 august. inclusiv pe timpul weekend-ului.30-16. de la canton la canton.15 .2005): Categoria de taxa I II III Alte informatii utile Programul de lucru Elvetia se aflã pe fusul orar GMT+1 sau la 1 ora fata de Romania.88 2. Birourile sunt deschise în mod obisnuit intre 08.messenschweiz. 1 iunie.00.01. Sarbatori Sarbatorile legale sunt: 1 ianuarie.. -sunt utilizate pentru transport marfuri si persoane.52 2.00. Sucursalele din garile feroviare si aeroporturi au uneori un program mai lung. 1 noiembrie si 8 decembrie. In cantoanele in care predomina catolicismul se respecta si urmatoarele date: 11 iunie. Euro 4 si ulterioare Tarif in centime/tonakilometru 2.00 si 14. Majoritatea firmelor iau o pauza de prinz intre 12.00 si 17. Orarul de vara incepe in ultima sambata din martie si se termina in ultima sambata din octombrie (GMT+2). franceza. Euro 0 si anterioare Euro 2 Euro 3. Programul targurilor si al manifestarilor expozitionale Programul complet al targurilor si manifestarilor expozitionale programate in Elvetia in perioada 2007-2008 (in limbile engleza.30. Taxele sunt urmatoarele (valabile de la 01. al Asociatiei elvetiene a targurilor (Vereinigung Messen Schweiz VMS) Ø Adrese utile Norma de poluare Euro Euro 1. 12 si 13 aprilie. 10. Ziua muncii (1 mai) se sarbatoreste diferit.Taxa trebuie platita pentru vehiculele care: -au o greutate mai mare de 3.ch. germana si italiana) este prezentat pe site-ul www. Bancile sunt deschise in timpul saptamanii (de luni pana vineri) între 08. 25 decembrie. 15 august. 21 si 31 mai.500 Kg.

: 00 41 31-352 35 22.: 00 41 22-751 09 00.Ambasada Romaniei in Elvetia Cancelaria Kirchenfeldstrasse 78. 752 10 90 Fax: 00 41 22-752 29 76 mission.berne@freesurf.mae.: 00 41 31-352 35 21 Fax: 00 41 31-352 35 51 consulat.ch Sectia consulara Brunnadernstrasse 20 CH-3006 Berna Tel.amb@befree.ro roumanie. CH-3005 Berna Tel.: 00 41 31-352 35 46 Fax: 00 41 31-351 82 28 economic-berna@freesurf. Chemin de la Perrière CH-1223 Cologny-Geneva Tel.ch Misiunea Permanenta a Romaniei la Geneva 6.org Consulate onorifice ale Romaniei in Elvetia si Principatul Liechtenstein . 352 53 00 Fax: 00 41 31-352 64 55 http://berna.romania-wto@romaniaunog.ch Biroul Consilierului Economic Brunnadernstrasse 20 CH-3006 Berna Tel.

Zurich Consul onorific .: 00 41 1-9296542 Fax: 00 41 1-9296505 CH-1229 Carrouge Tel.ch Ambasada Confederatiei Elvetiene in Romania str. 206 16 50 Fax: 021-206 16 60 http://www. Grigore Alexandrescu 16.: 00 423-239 23 97 CH-6900 Lugano Fax: 00 423-239 23 24 Tel.Pierre HILTPOLD 16 Rue Vautrier.: 00 41 31-324 08 00 .: 00 41 22-8271518 Fax: 00 41 22-8271519 Schaan. RO-010626 Bucuresti Tel.sdc-seco.Dimitri STURDZA 10 Industriestrasse.: 021-206 16 00. Principatul Liechtenstein Im alten Riet 125 LI-9494 Schaan Lugano Consul onorific ± Marinela SOMAZZI Riva Paradiso 42 Tel.ro Secretariatul de Stat pentru Economie ± SECO (Staatssekretariat für Wirtschaft / Secrétariat d¶Etat à l¶Economie9 Effingerstrasse 27 CH-3003 Berna Tel. Geneva Consul onorific . 00 41 91-994 93 92 Fax 00 41 91-994 93 35 consorom@bluewin. CH-8618 Oetwil an See Tel.

00 41 44-421 35 35 Fax 00 41 44-421 34 34 www.economiesuisse.seco. CH-8026 Zürich Tel.Fax: 00 41 31-325 73 61 www.osec.ch info@economiesuisse.ch Camera de Comert Elvetia-Europa Centrala ± SEC Handelskammer Schweiz-Mitteleuropa SEC Stauffacherstrasse 45.admin. 365 52 67 Fax 00 41 44-365 52 21 www.steiner@sec-chamber. 00 41 44-365 51 51.ch heidi.ch OSEC ± Business Network Switzerland Stampfenbachstrasse 85 Postfach 492 CH-8035 Zürich Tel.ch Federatia intreprinderilor elvetiene (economiesuisse) / Verband der Schweizer Unternehmen (economiesuisse) / Fédération des entreprises suisses (economiesuisse) Hegibachstrasse 47 Postfach CH-8032 Zürich Tel.: 00 41 43-322 25 55 Fax: 00 41 43-322 25 53 max.ch .sprenger@sec-chamber.

urmeaza sa se realizeze treptat. Sistemul de cote pentru permisele de munca acordate cetatenilor comunitari pentru Elvetia va fi eliminat gradual. in functie de greutatea transportata.2. miscarea libera a persoanelor urmeaza sa devina realitate in baza unui referendum a carui organizare ramane la latitudinea Consiliului Federal.ch Camera de Comert Elvetia. Lucrarile de constructie urmeaza sa fie partial finantate prin introducerea de taxe suplimentare pentru transportul rutier de marfa. daca numarul muncitorilor emigranti. Conform acordului. pana in 2008. In schimb. Director executiv Str. libertatea deplina de miscare atat pentru cetatenii elvetieni cat si pentru cei comunitari. La sfarsitul perioadei totale de 12 ani. intrate in vigoare la 1 iunie 2002) · · Acordul referitor la libera circulatie a persoanelor. va avea ca efect cresterea competitivitatii si implicit stimularea transportului feroviar. cetatenii elvetieni au dreptul de a obtine permise de munca pentru UE imediat. Conform acordului. Elvetia va construi doua tunele feroviare trans ± Alpine. Acordul prevede recunoasterea mutuala a calificarii profesionale si a drepturilor legate de asigurarile sociale./Fax 00 40 21-212 27 07 www. Parter RO-020457 Bucuresti 2 Tel. Transportul rutier este un alt subiect sensibil.ccer. camioanele UE care vor traversa Elvetia pe ruta Basel . Dupa expirarea perioadei de proba. Icoanei 40. aplicate atat transportatorilor interni cat si celor externi.ro Adrese utile INTERNET: Anexa 5 Anexa 1 ACORDURI INTRE ELVETIA SI UNIUNEA EUROPEANA ACORDURI BILATERALE I ( incheiate in 1999. in urmatorii 12 ani. In scopul reducerii traficului rutier de marfa cu pana la 50%. Sc. Elvetia va dispune de inca o perioada de 7 ani in care. Proiectul. a carui valoare finala este estimata la 13. intr-o perioada de proba de 5 ani. sistemul de cote va putea fi reintrodus.Romania CCE-R Markus Wirth. partea elvetiana urmeaza ca intr-o perioada de 5 ani sa inlature limitarile legate de greutatea maxima transportata (in prezent 28 tone) si sa permita tranzitul pentru camioane cu o sarcina utila de pana la 40 tone.ro ccer@ccer. Presedinte Gentiana Avrigeanu. parcurs si nivelul emisiilor poluante.6 miliarde CHF.www. originari din UE. fara nici o restrictie. va fi mai mare decat cel estimat.sec-chamber. Spre exemplu.

atat pe piata comunitara cat si pe cea elvetiana. Cercetare dezvoltare ± Universitatile si companiile elvetiene pot participa la programele de cercetare comunitare in aceleasi conditii ca si ceilalti membri ai UE. adica de aproape 13 ori mai mult decat taxa perceputa in prezent pentru un camion de 28 tone. principala cale de tranzit a Elvetiei. Accesul unor produse agricole. Achizitiile publice ± Companiile din UE au acces nediscriminatoriu la achizitiile publice in Elvetia si. in care specificatia elvetiana difera de cea comunitara. Agricultura ± Fermierii elvetieni. vor plati circa 325 CHF pe cursa. va fi facilitat de reducerea tarifelor si inlaturarea barierelor comerciale. Conform acordului. In cazurile speciale. partea elvetiana poate efectua testari suplimentare. Acest privilegiu solicita insa din partea elvetiana un efort financiar suplimentar de 60 milioane CHF. certificatele si standardele de calitate capata recunoastere mutuala pentru marea majoritate a produselor industriale. cu date diferite de intrare in vigoare) Acordul Data ratificarii de catre UE Ianuarie 2005 Februarie 2006 Februarie 2006 Data Data intrarii in Punerea in aplicare a ratificarii vigoare a acordului de catre acordului Elvetia Martie 2005 Mai 2005 Mai 2005 30 martie 2005 1 ianuarie 2007 1 aprilie 2006 1 februarie 2005 Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Produse agricole transformate Statistica Mediu .· · · · · ± Chiasso. Barierele tehnice in calea comertului ± Testele. aceasta va putea opera in interiorul UE dar nu intre aeroporturi aflate in aceeasi tara. In plus firmele elvetiene interesate vor obtine dreptul de a detine companii aeriene din cadrul UE. Astfel. se vor confrunta pe piata UE cu o competitie marita. Oricum. ACORDURI BILATERALE II (incheiate in 2004. companiile elvetiene beneficiaza de aceleasi drepturi in tarile UE. pe cale de reciprocitate. beneficiari ai unei politici agricole bazata pe subventii substantiale. Restrictiile actuale referitoare la traficul de noapte si in zilele de Duminica se mentin. practicile de tratare preferentiala a companiilor locale sunt eliminate. acordul nu prevede eliminarea totala a protectiilor acordate fermierilor elvetieni. Transportul aerian ± Acordul prevede ca in urmatorii doi ani compania nationala de transport aerian sa capete acelasi statut ca si rivalii sai comunitari.

puse in aplicare (art. precum si acordul Dublin ElvetiaCE sunt. de asemenea.Media Pensii Februarie 2006 Octombrie 1 aprilie 2006 2005 31 mai 2005 Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Acord aplicabil pensiilor varsate de Comisia Europeana incepand cu 1 ianuarie 2006 (art. acordul nu este aplicat decat daca acordurile Schengen Elvetia-Danemarca si Elvetia-NorvegiaIslanda. luata in unanimitate de catre statele care aplica Acordul Schengen. care trebuie aprobat si de statele membre) In prima zi a celei Aceeasi data cu cea a de-a doua luni intrarii in vigoare care urmeaza ultimei notificari a instrumentelor de ratificare . dupa evaluarea capacitatii Elvetiei de a pune in aplicare Acordul Schengen.2) Aplicarea acordului este subordonata unei decizii a Consiliului UE.15) Acordul nu este aplicat dacat daca acordurile Dublin ElvetiaDanemarca si ElvetiaNorvegia-Islanda.14) Noiembrie Mai 2005 2004 Schengen Martie 2006 In prima luna dupa ce Secretarul general al Consiliului UE a constatat indeplinirea conditiilor formale privind exprimarea consimtamantului partilor implicate Dublin Martie 2006 In prima zi a lunii care urmeaza depunerii ultimului instrument de ratificare Lupta antifrauda (acord mixt. puse in aplicare (art. par.5. precum si acordul Schengen Elvetia-CE sunt de asemenea. De altfel.

sub forma de schimb de scrisori) .Fiscalitate Februarie 2005 Mai 2005 1 iulie 2005 1 iulie 2005 (art.17 si 18 ale acordului .

consultan . implementare de proiecte) Acord între România i Elve ia privind readmisia persoanelor în situa ii ilegale Protocol adi ional la Acordul din noiembrie 1992. 1993 25 Octombrie. 1993 25 Octombrie. studii de fezabilitate. 1996 26 Iulie. 1995 9 Februarie.1990 Acord bilateral Acord între Ministerul s n t ii din România i Guvernul elve ian privind un program de restructurare a ministerului Român Acord între Guvernul român si Guvernul elve ian privind un împrumut pe termen mediu de 40 milioane USD 28 Ianuarie.Anexa 2 Acorduri bilaterale Romania-Elvetia (dupa 1990) Data 14 August. privind acordarea unei asisten e financiare Memorandum de Acord româno-elve ian privind cooperarea în domeniile justi iei i poli iei Acord intre Guvernul Romaniei si Consiliul Federal al Elvetiei privind schimbul de stagiari Acord intre Ministerul Economiei si Comertului si Departamentul Federal pentru Economie privind cooperarea 11 August. 1992 26 Noiembrie. formare de cadre.1999 16 iunie 2005 . 1993 8 Noiembrie. 1996 Aprilie. 1992 Acord între România i Elve ia privind acordarea unei asisten e financiare Acord de împrumut cu Elve ia pentru ajutor la balan a de pl i a României Conventia de evitare a dublei impuneri pe venituri si avere Acord între România i Elve ia privind promovarea i protejarea reciproc a investi iilor Acord între România i Elve ia privind cooperarea tehnic nerambursabil (pt. 1999 25 Noiembrie.

5 126.ch .USD mil.9 -135.3 192.7 -109.5 148.2 -95.USD mil.1 53.USD mil.ch cu linkuri la web-site-urile celor 7 departamente federale (ministere) www.3 -135.6 Import romanesc 41.6 Sold balanta 1989 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 mil.2 157.USD mil.in domeniile energie.USD mil.3 -154.3 473.8 -83.0 Anexa 5 Adrese internet in Elvetia Administratia federala www.2 -184.5 -114.8 467.8 578.0 153.5 56.dfae.1 106.9 71.USD mil.admin.8 198.EUR mil.9 261.8 222.5 325.7 323.7 421. mediu si alte sectoare industriale (in renegociere) Anexa 3 Evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene in perioada 1989-2006 (conf. statisticii romanesti) Anul U.7 -104.6 -263.8 43.3 186.EUR 128.6 225.USD mil.3 141.7 154.6 192.4 135.EUR mil.4 -85.1 -173.6 150. federal de externe www.USD mil.9 230.2 45.3 356.M.0 182. Total Export romanesc 87.8 211.USD mil.9 50.ch Parlament Departamente federale (ministere) Dept.parlament.5 221.8 58.USD mil.7 168.admin.3 37.0 -69.1 63.9 321.8 215.9 578.USD mil.

myswitzerland.osec.ch www.ch www.admin.admin. energie si comunicatii -Oficiul federal pentru energie Dept.admin.SECO -Oficiul federal pentru agricultura -Osec Business Network Switzerland www.admin. federal de interne -Oficiul federal pentru statistica www. transporturi.ch www.ch www. federal pentru aparare Federatia intreprinderilor elvetiene «economiesuisse» www.tares.com .vbs-ddps.admin.org www.evd.ezv.statistik.ch www.edi.admin.blw.ch www.admin.ch www.ch www.ch www. federal pentru justitie si politie Dept.ch.admin.snb.ch www.swissworld.ch Banca Nationala a Elvetiei Dept.economiesuisse. federal al economiei -Secretariatul de stat pentru economie .admin.eda.admin. federal pentru mediu.bfe.admin.ch www.efd.ch www.ch www.ch www.bfs.bsv.admin.admin.ch Informatii generale despre Elvetia www.ch -Oficiul federal pentru asigurari sociale Dept.ch www. federal de finante -Administratia federala a vamilor -Tariful vamal de import al Elvetiei Dept.seco.ch www.Dept.uvek.ejpd.

ch (CCI St.baselland.ch www.ch www.ch www.ch www.hkgr.jura.ch www.ch www.ch www.ihk-thurgau.vd.ch www.ch www.ihk.ch www.ch www.Cantoane Canton -Semicanton Aargau Site-ul administratiei cantonale.ch www.ch Site-ul camerei de comert si industrie cantonale www.ch www.ch Appenzell -Ausserrhoden -Innerrhoden Basel -Land / Ville -Stadt / Campagne Berna Fribourg Geneva Glarus Graubünden (Grison) Jura Lucerna Neuchatel Nidwalden Obwalden Solothurn Schaffhausen Schwyz St.cnci.ch www.gr.bern-cci.sg.nw.zh.lu.cvci.zg.be.ch www.ne.ch www.zurichcci.ch www.ch www.ch www. cu informatii complete desore canton www.ccij.ch www.sg www.vs.ch www.ar.ai.ag.ch www.basel.cci-valais. Gallen Ticino (Tessin) Thurgau Valais Vaud Zug Zürich www.geneve.ch www.hkbb.ch www.ch www.so.ch www.ch (CCI a ambelor semicantoane) www. Gallen-Appenzell) www.schwyz.ch www.ch/glhk www.cciati.ch www.ch www.gl.ch www.ch www.ch www.ihk.ccig.cfcis.ch www.aihk.ch www.tg.sh.ch www.hkz.ahv-aihk.ti.sohk.ch (Camera de comert Winterthur) .ow.ch www.glarusnet.ch www.fr.ch www.haw.

ch www.srv.ch Zürich www.svv.sec-chamber.ccer.swx.zefix.swisstourfed.ro Camera de Comert Elvetia-Romania (CCER).ch Alte adrese pentru informatii economice si financiare Comisia federala a bancilor Oficiul federal al asigurarilor private Autoritatea de control in materie de control al luptei contra spalarii banilor Asociatia elvetiana a bancherilor «Swissbanking» SWX Swiss Exchange Asociatia Elvetiana a Asigurarilor Swiss Funds Association Federatia elvetiana de turism Federatia elvetiana a agentiilor de voiaj www.ch www.ch www.gwg.admin. www.ch .ch www.ch www.ch www. Bucuresti Registrul Comertului (Indexul central al firmelor elvetiene) www.bpv.ch www.admin.swissbanking.sfa.Camera de Comert Elvetia-Europa Centrala (SEC).ebk.ch www.admin.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->