ELVETIA

POLITICI IN TURISMUL INTERNATIONAL

Anghel Violeta Grupa 407

I.

Informatii despre Elvetia

1. Informatii generale Suprafata: Populatia (2006): 41.285 Km.p 7.557,6 milioane locuitori, din care 21,4% straini Datorita configuratiei geografice aproape 60% din populatia Elvetiei este concentrata in zona platoului central care ocupa doar aproximativ 16% din suprafata totala a tarii si este flancat la sud de Alpi si la nord-vest de lantul muntos Jura. 186 loc./Km.p. Austria 165 Km., Liechtenstein 41 Km., Germania 346 Km., Franta 572 Km., Italia 734 Km. Berna (oras: 122,2 mii loc./ zona metropolitana: 343,8 mii loc.) Zürich (347,5 / 1101,7), Basel (163,9 / 486,1), Geneva (178,7 / 493,4), Lausanne (117,4 / 310,0), Lucerna Patru limbi oficiale: germana (63,7% din populatie), franceza (20,3%), italiana (6,5%), retoromana / romansa (0,5%) ; alte limbi (9%), din care: sarbo-croata 1,5%, portugheza 1,2%, albaneza 1,3%, spaniola 1%, engleza 1%, turca 0,6% s.a. romano-catolici 41,8%, protestanti 35,3%, islamici 4,3%, crestini ortodocsi 1,8%, alte confesiuni 1,4%, fara apartenenta religioasa 11,1%, nedeclarate 4,3% 1 august Francul elvetian (CHF); 1CHF=100 centime/rapeni; curs mediu 2007: 1 EUR = 1,6427 CHF, 1 USD = 1,1999 CHF In 2007 (in preturi curente): 508,275 miliarde CHF (cca. 309,5 miliarde EUR / cca. 423,5 miliarde USD) In 2006 (in preturi curente): 486,178 miliarde CHF PIB/ locuitor, in 2006: cca. 64.426 CHF = cca. 39.500 EUR PIB/locuitor, in comparatie europeana: UE=100, Luxemburg 254, Norvegia 173, Irlanda 138, Elvetia 129, Olanda 126, Austria 124, Danemarca 122, Suedia 119, Belgia 117, M. Britanie 115, Germania si Finlanda 111, Franta 108, Italia 101, Spania 99, Grecia 93, Slovenia 84, R. Ceha 74, Portugalia 73, Ungaria 62, Polonia 49, Romania si Bulgaria 34, Turcia 28 80.461 milioane CHF (80.581 milioane USD), din care aur:

Densitatea populatiei: Frontiere cu: Capitala: Alte orase importante (2005: mii loc. oras / zona metropolitana): Limbi vorbite:

Apartenenta religioasa:

Ziua nationala: Moneda nationala: PIB:

Rezervele de aur si devize (aprilie 2008):

Speranta medie de viata: Varsta de pensionare:

32.854 milioane CHF (32.903 milioane USD) Femei : 84 ani; Barbati : 79,1 ani) Femei: 64 ani; Barbati: 65 ani

2. Structura de stat si sistemul politic Regimul politic al Elvetiei moderne dateaza din anul 1848. Oana la aceasta data, Elvetia nu era un stat veritabil, ci mai degraba o simpla alianta confederala de cantoane independente. Fiecare canton era in principiu liber sa paraseasca Confederatia. La 29 mai 1848, Elvetia a adoptat prima Constitutie moderna si s-a constituit ca stat federal, cu o administratie centrala puternica, contrabalansand si limitand intr-o oarecare masura autonomia cantoanelor. Anumite sarcini, precum politica externa sau politica financiara au intrat in resortul puterii centrale. Cantoanele au devenit legate prin Constitutie si nu mai au posibilitatea secesiunii. Din motive istorice, Elvetia actuala poarta inca numele de ÄConfederatia Helvetica´, de unde si sigla abreviativa internationala CH. Este totusi un abuz lingvistic, deoarece din 1848 Elvetia nu mai este o confederatie, ci o federatie. In ceea ce priveste adjectivul Ähelvetica´, acesta isi trage originea de la triburile celtice denumite Ähelvetici´, care populau teritoriul actual al Elvetiei in momentul cuceririi sale de catre romani. Elvetia de astazi este o republica federala de tip parlamentar, formata din 23 de cantoane, dintre care trei (Basel, Appenzell si Unterwalden) se impart la randul lor, din ratiuni istorice, in cate doua semicantoane. Denumire canton Supr. km.p. Appenzell 243,0 Ausserrhoden (sc) Appenzell Innerrhoden 172,5 (sc) Aargau/Argovie 1404,0 Basel Stadt/B.Ville (sc) 37,1 Basel 517,5 Land/B.Campagne (sc) Bern/Berne 5959,0 Fribourg/Freiburg 1670,8 Genève/Genf 282,2 Glaris/Glarus 685,2 Pop. Denumire canton Supr. km.p. Pop. mii loc. 39,4 33,4 74,3 138,2 247,6 463,0 235,9 324,8 34,6

mii loc. 52,3 Nidwalden/Nidwald (sc) 15,1 Obwalden/Obwald (sc) 572,7 Schaffhausen/Schaffhouse 190,3 Schwyz/Schwytz 265,8 Solothurn/Soleure 966,7 259,8 439,8 38,0 Sankt Gallen/Saint Gall Thurgau/Thurgovie Ticino/Tessin Uri

276,1 490,5 298,5 908,3 790,7 2025,6 990,9 2812,5 1076,6

Graubünden/Grisons Jura Luzern/Lucerne Neuchâtel/Neuenburg

7105,2 838,6 1493,5 803,1

191,4 68,0 358,3 169,4

Valais/Wallis Vaud/Waadt Zug/Zoug Zürich

5224,5 3212,1 238,8 1728,8

293,3 671,4 107,4 1306,6

Fiecare canton are constitutie, parlament, tribunal si legi proprii care sunt insa armonizate cu cele ale Confederatiei. Cantoanele se bucura de o larga autonomie administrativa, au politie proprie si exercita control independent asupra sistemului de educatie ± invatamant, sau a politicii de protectie sociala. De asemenea, fiecare canton isi poate stabili propriul regim fiscal. In Elvetia structura de stat se desfasoare pe trei niveluri: Al Confederatiei ± cu competente in materie de politica externa, politica de securitate si aparare, energie atomica, transport la nivel national (cai ferate si autostrazi), politica vamala, politica monetara, cercetare±dezvoltare, protectia mediului, agricultura si legislatie, atunci când aceasta are aplicabilitate pe întreg teritoriul national. Al cantoanelor ± care au constitutie, parlament, guvern si tribunale proprii. Competentele la nivel cantonal se refera la sistemul de educatie (invatamant primar, secundar si tertiar), servicii de sanatate, politie locala, distributia energiei, transport local (drumuri nationale), promovarea turismului, dezvoltare economica locala, protectia patrimoniului cultural. Fiecare canton isi stabileste, de asemenea, propriul sistem de taxe si impozite Al comunelor ± unitati teritoriale in cadrul cantoanelor (circa 3.000). Comunele, ca si cantoanele, au propriile lor administratii alese. Ele beneficiaza de putere de decizie pentru anumite probleme locale ± securitate, educatie, sanatate, stare civila, transporturi, furnizare de apa si electricitate, infrastructura rutiera locala, amenajarea teritoriului. In rest, ele se supun hotararilor cantonului sau Confederatiei. Comunele percep toate taxele ± federale, cantonale si locale Sistemul politic elvetian are un pronuntat caracter democratic si combina in mod armonios principiile suveranitatii cantoanelor si al reprezentativitatii proportionale cu cel al separarii puterii. Referendumul, ca parte integranta a sistemului elvetian de guvernare, este un instrument activ in procesul legislativ, utilizat in cazul amendarii Constitutiei Federale sau pentru adoptarea unor legi importante la nivel federal, cazuri in care este necesara atat majoritatea populara (electorala) cat si cea cantonala. Constitutia Federala adoptata in 1848, revizuita si amendata in 1874 si 1999, stabileste si defineste cele trei organe ale puterii in stat:

· · ·

Adunarea Federala (Parlamentul) Consiliul Federal (Guvernul) Tribunalul Federal

Adunarea Federala (http://www.parlament.ch) este o structura bi-camerala compusa din Consiliul National si Consiliul Statelor, cele doua camere aflandu-se pe pozitii egale din punct de vedere al importantei. · Consiliul National (Camera Deputatilor) are 200 de membri, distribuiti intre cantoane conform principiului reprezentativitatii proportionale, fiecare canton avand cel putin un reprezentant. Alocarea locurilor intre cantoane se re-examineaza la fiecare 10 ani. Deputatii sunt alesi pe o perioada de 4 ani. Presedintele actual al Consiliului National este André Bugnon (Uniunea Democratica de Centru) Consiliul Statelor (Camera Superioara) are 46 de membri, cate doi reprezentanti din fiecare canton si cate unul in cazul semi-cantoanelor. Presedintele Consilului Statelor este Christoffel Brändli (Uniunea Democratica de Centru)

·

Principalele partide reprezentate in Adunarea Federala sunt: Pondere % Numar de membri in Consiliul National 63 43 36 35 22 1 Numar de membri in Consiliul Statelor 7 9 16 12 2 -

Uniunea Democratica de Centru UDC Partidul Social Democrat PSD Partidul Democrat Crestin PDC Partidul Radical Democrat PRD Partidul Ecologist (Verzii) Alte formatiuni si independenti

28,45 21,14 21,14 19,11 9,76 0,40

Doua dintre atributiile de baza ale Adunarii Federale sunt alegerea Consiliului Federal si numirea judecatorilor federali. Consiliul Federal (http://www.admin.ch), echivalentul institutiei guvernamentale, este autoritatea suprema in stat si are ca responsabilitate principala conducerea executiva. Este alcatuit din 7 membri ± Consilieri ± alesi din 4 in 4 ani de catre Adunarea Federala. Functia executiva a Consiliului Federal este exercitata prin intermediul a sapte Departamente Federale coordonate fiecare de catre un Consilier Federal (echivalent cu rang de ministru) : Componenta Consiliului Federal

Ei au nevoie de piete internationale pentru a-si putea rentabiliza investitiile efectuate in productie. Industria chimica constituie un exemplu elocvent in aceasta privinta. Este desemnat pe o perioada de 1 an de catre Adunarea Federala dintre membrii Consiliului Federal si conduce in mod curent sedintele acestuia. Protectie Civila si Sport Departamentul Federal pentru Finante Departamentul Federal pentru Economie Departamentul Federal pentru Mediu. o tona de marfa exportata valora 2. Dimensiunea redusa a pietei sale interne. 3. Elvetia importa materii prime si exporta produse manufacturate de inalta calitate. industria chimica ofera peste 30. 90% din productia comercializata. a incitat producatorii elvetieni sa se orienteze spre exterior. Prosperitatea sa recunoscuta este dependenta de comertul sau exterior. Aceasta strategie s-a dovedit a fi de succes. Moritz Leuenberger (PSD) Seful cancelariei Confederatiei: Annemarie Huber-Hotz (PRD) Presedintele Confederatiei reprezinta statul elvetian in relatiile internationale. produsele de nisa reprezentand cca. biotehnologia.25 tone de marfa importata. Desemnarea presedintelui se face in prima miercuri a lunii decembrie a fiecarui an. In anul 2006. Elvetia face parte din grupul celor mai dezvoltate tari din lume. Produsele elvetiene se vand la preturi ridicate pe pietele externe. deoarece consumatorii sunt gata sa plateasca pentru . bancile si asigurarile. Considerata ca avand una dintre cele mai Ämondializate´ economii (un franc din doi este obtinut din export).000 de produse diferite. Elvetia nu poseda resurse minerale si are o suprafata mica. adica se concentreaza pe o gama restransa de produse. 7. seful Departamentului Federal de Interne. cu o populatie de doar cca. de inalta specializare. Numeroase intreprinderi elvetiene practica o asa-numita Ästrategie de nisa´. astfel incat societati modeste au ajuns sa domine piata mondiala in domeniul lor de activitate. tehnologia inalta. Majoritatea fortei de munca lucreaza in sectorul tertiar si in intreprinderile mici si mijlocii.Departamentul Federal pentru Afaceri Externe Departamentul Federal pentru Afaceri Interne Departamentul Federal de Justitie si Politie Departamentul Federal pentru Aparare. Repere economice elvetiene Succesul economiei elvetiene se bazeaza pe o productie cu valoare adaugata superioara si pe o forta de munca cu calificare inalta. Printre sectoarele de varf se numara microtehnica. cercetare si dezvoltare.5 milioane locuitori. precum si industria farmaceutica.Transporturi.. Astfel. Unul din avantajele acestei strategii este faptul ca stimuleaza diversificarea productiei. Energie si Comunicatii Micheline Calmy Rey (PSD) Pascal Couchepin (PRD) Eveline Widmer-Schlumpf (UDC) Samuel Schmid (UDC) Hans-Rudolf Merz (PRD) Doris Leuthard (PDC). In 2008 Presedintele Elvetiei este Pascal Couchepin.

000 de salariati. Intreprinderi: Intreprinderile mici si mijlocii sunt foarte numeroase in Elvetia. In anumite sectoare.calitate. in timp ce majoritatea ramurilor sectorului tertiar s-au dezvoltat puternic. Mutatii structurale: Urmand o evolutie comuna cu a majoritatii celorlalte tari industrializate. isi are sediul la Vevey. englezi sau francezi. Aceasta internationalizare se remarca. cca 72% din populatia activa. Elvetia beneficiaza de conditii excelente pentru dezvoltarea acestor domenii. au cunscut un declin. cu peste 250 de angajati: 0. Cele mai cunoscute sunt produsele industriei orlogeriei (ceasuri). peste 40% din membrii consiliilor de conducere si 26% din manageri sunt straini. Sectoarele cheie traditionale. 99. Finlanda si Japonia prezinta cifre superioare. ocupand in total doua treimi din locurile de munca.6% au pana la 9 angajati). precum cele de invatamant superior. iar restul de la institutii diverse. sectorul secundar. din care 97% in strainatate. peste 90% din bunuri si servicii sunt exportate. Efortul intreprinderilor elvetiene pentru cercetare si dezvoltare este considerabil.7% din intreprinderile inregistrate numara mai putin de 250 de salariati (87. in termeni de capitalizare bursiera. Printre sectoarele de varf care vor cunoaste un avant economic in urmatorii ani. Numeroase intreprinderi sunt si astazi inca in mainile familiilor care le-au fondat. 23% din fonduri publice federale sau cantonale. Cea mai mare intreprindere elvetiana. in timp ce doar cca. 24%. Sectorul serviciilor regrupeaza. ciocolata si branzeturile. Cu institutele sale federale de tehnologie si centrele de cercetare in domeniul industriei farmaceutice. Sectoare economice Context international: intreprinderile elvetiene sunt foarte competitive pe plan international. 4% ii revin domeniilor agriculturii si silviculturii. gigant mondial in domeniul alimentatiei. Numara peste 250. al industriei si meseriilor cca. Intreprinderi mari. se apreciaza ca vor fi indeosebi biotehnologia. 2. in cazul intreprinderilor mari. Numai Israel. Dar o astfel de strategie imipedica intreprinderile elvetiene sa se culce pe lauri. 12 intreprinderi elvetiene figurau in topul celor mai mari 500 de companii mondiale. Suedia. biologia moleculara si tehnologia medicala. Procentajul celor care lucreaza in acest domeniu in Elvetia este superior celui din alte tari industrializate. In prezent. Cca. in special. numarul agricultorilor s-a diminuat cu 25% intre anii 1985 si 1995. precum constructiile de masini. indeosebi germani. structura economiei elvetiene s-a modificat considerabil spre sfarsitul secolului trecut. Nestlé. ceea ce reprezinta mult in comparatie internationala.3%. Pentru ele este vital sa investeasca permanent in cercetare si dezvoltare. . Conform clasamentului ÄGlobal 500´ facut de ÄFinancial Times´ pentru anul 2007.9% din PIB este destinat cercetarii.provine din sectorul privat. in prezent. Totusi globalizarea a avut un impact asupra conducerilorintreprinderilor. 70% . De exemplu. Cea mai mare parte a finantarii ± cca.

aceasta din urma nascuta prin fuzionarea Ciba-Geigy cu Sandoz. constructii de cale ferata cu cremaliera s.000 de locuri de munca. in anul 1996. Pana la sfarsitul secolului al XIXlea. Industria orlogeriei: Elvetia este unul dintre principalii producatori mondiali de articole de orlogerie. Este de precizat ca multe din componentele acestor produse sunt fabricate in strainatate. in Elvetia. esente de parfum. electrotehnica. arome alimentare isi are principala locatie la Basel. Ca si industria constructiilor de masini. gratie industriei textile. industriile MEM fiind astfel dependente de vitalitatea pietelor internationale. 4 % din populatia activa este .Totusi. Agricultura Agricultura ocupa un loc atat de important in constiinta elvetiana. multe intreprinderi din aceste sectoare manifesta tendinta de delocalizare a productiei lor in strainatate. Industrie Constructii de masini: ramura este desemnata sub prescurtarea ÄIndustrii MEM´ (Masini. incat existenta sa este garantata chiar de Constitutia federala.ch Industria chimica si farmaceutica: Industria chimica. industria chimica s-a nascut. electronica si constructii de vehicule. prelucrare Metale). 78% din productie este exportata. masini si materiale tipografice. Elvetia furnizeaza 50% din productia mondiala. ascensoare si escalatoare. generand peste 300. Elvetia figureaza printre cei mai mari producatori mondiali de farmaceutice. electrotehnica si chimia au un aport de peste 50% din exportul elvetian. Elvetia exceleaza. Pretul mediu al unui ceas elvetian exportat este de 378 franci elvetieni. indeosebi in consiliere de gestiune. 50% din totalul productiei industriale elvetiene. masiniunelte de inalta precizie.swissmem. industria chimica elvetiana se consacra aproape exclusiv productiei de coloranti. Realizeaza cca. echipamente Electrice. Elvetia este unul dintre principalii exportatori ai unor produse precum: masini textile. in domeniul exporturilor invizibile. Principalele intreprinderi farmaceutice elvetiene sunt Hoffmann-La Roche si Novartis. asigurari si turism. aparate si instrumente de precizie. de asemenea. industria prelucrarii metalelor. Constituie principalul angajator industrial din Elvetia. In prezent. specializata in coloranti. industria mecanica. Se apreciaza ca aceasta tendinta poate sa creeze dezechilibre ale locatiei industriale elvetiene. care era o mare consumatoare de coloranti artificiali. Informatii suplimentare despre sector: www.a. Cca. Agricultura nu are doar rolul de a produce hrana. In termeni valorici. ci indeplineste si functia de intretinere a peisajului si de a asigura si mentine popularea zonelor montane. Din cauza costurilor foarte inalte de productie din Elvetia. masini pentru industria hartiei. fapt pentru care MEM solicita politicienilor conditii-cadru mai bune pentru desfasurarea activitatii. O proportie de doar cca. Regrupeaza sectoarele: constructii de masini. industria farmaceutica ocupa primul loc in cadrul industriei chimice. Elvetia este cunoscuta si pentru ceasul in carcasa de plastic cel mai vandut din lume: Swatch.

bancile elvetiene au o mare reputatie internationala. sute de exploatatii dispar. In sfarsit.ocupata in agricultura si tendinta este de scadere. iar cele care supravietuiesc devin tot mai mari. legumicole si pomicole se concentraza in zonele restranse de asazisa campie. In domeniul administrarii averilor. astfel ca. Agricultura asigura mai mult de 50% din necesarul intern de produse vegetale si aproape integral pe cel de produse animaliere.1%. in caz de faliment. numarul exploatatiilor agricole de peste 20 ha a crescut cu 39%. proprietarii isi pierd toata averea personala.000 de persoane.5 ha in 1990). fata de anul 1990. catre sectorul tertiar (comert. companiile elvetiene de asigurari realizeaza mai mult de jumatate din venituri . precum Raiffeisen. peisajul bancar este completat de o retea de cooperative bancare. Bancile private isi asuma o responsabilitate nelimitata pentru activitatile pe care le desfasoara. Personalul angajat in sistemul bancar elvetian se ridica la cca.700 capete si este depasit de cel porcin. ceea ce reprezinta o cota superioara celei inregistrate in multe alte tari. Marimea medie a unei exploatatii agricole este de 16. care numara cca. din ce in ce mai pronuntat. Cu toate acestea.609. transport.. Elvetia are reputatia de a fi tara vacilor. lipsa de resurse naturale au determinat orientarea economiei elvetiene.554. implantate indeosebi in orasele mici si in zonele rurale.7 ha (fata de 11. 119. care este de 1. 21%. Fiecare agentie este autonoma din punct de vedere juridic si este organizata in mod cooperatist: membrii ei participa la deciziile bancii si sunt coresponsabili pentru afacerile pe care aceasta le deruleaza. Piata elvetiana a devizelor si a capitalurilor este una dintre cele mai importante din lume si marile institute bancare ± UBS si Crédit Suisse ± figureaza printre liderii mondiali ai bancilor. 19.500 capete. Asigurari: Elvetienii aloca asigurarilor o parte importanta a bugetului lor. Terenul accidentat al regiunilor montane se preteaza greu pentru culturi. Tendinta actuala este de concentrare a activitatilor agricole. Sectorul tertiar Restrictiile de natura geografica si climatica. activitati bancare. dintre care unele functioneaza de secole in Elvetia. Septelul bovin se ridica la 1. iar contributie acestui sector la PIB este de doar 4. turism) care absoarbe peste doua treimi din totalul fortei de munca si are o contributie de peste 70% la PIB. cca. in timp ce numarul lor total a scazut cu 31%.000 in filalele din strainatate. din care cca. Francul elvetian este una din monedele cele mai stabile. astfel incat culturile cerealiere.1 milioane ha. In fiecare an. Exista si multe banci private. Doua treimi din suprafata agricola utila sunt ocupate de pasuni. furnizor de produse de baza pentru consumul intern si export. Suprafata agricola totala se ridica la 1. Principalul sector al agriculturii este zootehnia. Banci: Bancile si institutiile financiare constituie unul din pilonii economiei elvetiene. Ele administreaza o treime din toate averile private investite in afara tarilor lor de origine. 480 de agentii locale. Astfel.

recurgand la numerosii specialisti implantati aici. cu o legislatie in materie supla si mai putin birocratica. in anul 2007. Turism: Turistii straini cheltuiesc anual in Elvetia cca. de asemenea scazut. In epoca globalizarii.7%. fata de 9. 4% din PIB este generata de sectorul logisticii si transporturilor maritime. exercita o presiune crescanda asupra acestor intreprinderi si le pun in discutie viitorul. evolutiile recente. necotate la bursa. Conform datelor publicate de Organizatia mondiala a turismului OMT. 13-14 miliarde franci elvetieni.6% in martie.000 EUR) pe locuitor. Desi nu are acces direct la mare. Multe companii internationale si-au instalat la Geneva serviciile de gestiune a personalului. majoritatea cu sediul la Geneva. Elvetia poseda o marina comerciala formata din cateva zeci de nave care transporta orice fel de marfuri si opereaza in toata lumea. Turismulare un aport de 3% la PIB. isi are sediul in Elvetia. firma Adecco. In Elvetia isi au sediul doua societati de transporturi si logistica de anvergura mondiala: Panalpina si Kühne & Nagel.). Aceasta evolutie este determinata de faptul ca Elvetia ofera un mediu social stabil si o fiscalitate relativ scazuta. sub contract. Elvetia este supusa unui trafic de marfuri si de persoane (indeosebi in perioadele de vacante) din ce in ce mai intens. Liderul mondial in domeniul recrrutarii si plasarii de forta de munca temporare. Produsul intern brut a atins. Totusi. precum revolutia tehnica in comunicatii si inlaturarea unui mare numar de obstacole tarifare in cadrul mondializarii. care are 130. zahar. 2. 90% din contractele de reasigurare fiind incheiate in exterior. Ca tara de tranzit.in strainatate.000 CHF (peste 40. transportul a devenit cheia de bolta a unei economii eficiente. Logistica si transport maritim: O cota de cca. Societati de comert: Elvetia este sediul multor societati de comert.5 si 3% in anul 2007. iar inflatia s-a mentinut la nivel. . rata inflatiei a atins niveluri mai ridicate: 2. ci sunr revandute pe terte piete. a caror activitate consta in cumpararea de materii prime (in principal cereale. Elvetia este principalul exportator european de asigurari. petrol.a. In trimestrul I-2008. Resurse umane: De cativa ani buni. Reasigurarile reprezinta o parte importanta a acestei activitati. care nu intra pe teritoriul elvetian.7-10 miliarde franci cheltuiti de turistii elvetieni. gaz s. Elvetia a devenit un actor important in gestiunea resurselor umane. bumbac. respectiv peste 65.4% in ianuarie si februarie. suma de 508. de 0. Tranzitul prin Alpi este facilitat de existenta tunelurilor Gothard ± feroviar (15 km) si rutier (17 km). intre 2. Rata somajului inregistreaza valori dintre cele mai scazute in Europa.275 miliarde CHF. Transporturi: Elvetia este traversata de principalele axe europene de transport nordsud. a caror activitate este concentrata la Basel.000 de angajati. Acestea sunt exploatate de cinci societati de armatori. Elvetia se situeaza pe locul 15 din punct de vedere al incasarilor in acest sector.

4 0. in sectorul public cantonal ± 7427 CHF (Barbati: 8124 CHF.1%).6 Politica economica.8% (va fi afectat indeosebi sectorul exporturi.7 2.8 -2.9%. Femei: 6090 CHF). Femei: 6595 CHF) Situatie actuala si perspective In anul 2007.8 6. Elvetia are o abordare moderna a problemeler speciale ce tin de relatiile internationale.3 -0. politica economica a Elvetiei este articulata sub deviza ÄGandeste global.0 5. Salariul mediu brut (in 2006): in sectorul privat ± 5623 CHF (Barbati: 6023 CHF. cel putin in urmatoarele luni). in timp ce nivelul cererii interne va fi stabil.8 2004 2.8 -0.9 2. economia elvetiana a avut o rata de crestere de 3. Politica economica externa este astfel orientata pe trei axe: . SUA 2.1 0.8 4.2 0. M. in perioada 2003-2006 si previziuni 2007-2008 (Obs. : datele pentru 2006.0 3.2 5. Germania 2.6 3.5 4. institutii In actuala conjunctura internationala.4 2005 2. Japonia 2. Britanie 3. Cu o economie semnificativ dependenta de procesele externe.8 2007 3.IV/2007): 4. Eventualitatea agravarii crizei financiare constituie un risc important.9 2009 1. Franta 1.8 3.4 1.5 -1.0 2. in sectorul public federal ± 6697 CHF (Barbati: 6989 CHF.0 6.Populatia activa (trim.1 1. Variatia indicatorilor economici de baza ai Elvetiei.0 3.5 5.1 5.3 3.2%. superioara celor inregistrate in alte tari dezvoltate (media UE 2.5 8.3 2006 3.1 2. estimandu-se o rata de crestere de 1.45milioane persoane.8 1.1 3.6 1.9 1.2 1. Femei: 4875 CHF). lucreaza in parteneriat si actioneaza in plan national³. slabirea dinamicii conjuncturale va continua.8 2008 1.5 1.5%. ci doar preliminare) Produsul intern brut Consumul privat Investitii -in constructii -in echipamente Exporturi Importuri Inflatie Rata somajului 2003 -0.6 1. Grupul de experti al Confederatiei estimeaza ca rata de crestere a PIB in anul 2008 va fi de 1.1 2.8 -3.8 0.1%.5 1.0 3.5 6.1%.2%.7 7.2 3.7 2.5 3.5 2.5%. nu sunt definitive.0 9.4 1. In 2009. dar se apreciaza ca economia elvetiana nu va putea sa evite repercursiunile negative ale crizei de pe pietele financiare si ale incetinirii ritmurilor conjuncturii internationale. Evolutia conjuncturala a continuat sa fie favorabila si in primele luni ale anului 2008. in contextul tot mai accentuat al globalizarii.7 0.9 1.

statistica. lupta antifrauda. Elvetia este singura tara din vestul Europei. azilului si migratiei (Schengen-Dublin). politiei. prin ponderea economica pe care o are in cadrul asociatiei poate determina in mod semnificativ politica acesteia.admin. cu Mexic si Singapore. barierele tehnice in comertul international. educatie-formare profesionala-tineret. cu o economie majora. Dimensiunea modesta a pietei interne face ca Elvetia sa manifeste un interes special fata de cadrul general de reguli de comert international si de proceduri de solutionare a diferendelor.- acordurile cu Uniunea Europeana acordurile de liber schimb incheiate in cadrul AELS liberalizarea progresiva a comertului international. politica elvetiana in domeniul economic si comercial.admin.seco. dovada in acest sens fiind acordurile semnate. In Anexa 1: Lista acordurilor Elvetia-UE. a regulilor sistemului mondial de comert. Elvetia joaca un rol activ in largirea retelei de acorduri de liber schimb (in prezent in numar de 18) semnate de tarile membre AELS cu tari din afara UE. Detalii depre acorduri: www. prin votul popular negativ dat Acordului privind Spatiul Economic European in decembrie 1992.europa. care nu face parte din UE. Din punct de vedere institutional. in cadrul AELS. Preocuparea de a atenua consecintele economice negative datorate neparticiparii la piata unica europeana s-a concretizat prin semnarea. . Exista o preocupare constanta a Elvetiei de a extinde reteaua acordurilor dincolo de zona euro-mediteraneana. agricultura. atat pe plan intern cat si extern. mediu. prin perfectionarea continua. O a doua serie de opt acorduri bilaterale (ÄAcorduri bilaterale II´) au fost incheiate in 2004 si se refera la colaborarea Elvetiei cu UE in noi domenii de interes comun: produse agricole transformate. cercetare-dezvoltare. transportul terestru. Desi Uniunea Europeana este principalul sau partener comercial. este pentru Elvetia platforma perfecta de promovare si aparare a intereselor sale comerciale. prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Economie ± SECO. transportul aerian. cooperare in domeniile justitiei.ch AELS nu joaca un rol determinant in contextul mondial insa importanta in plan regional nu este de neglijat pentru Elvetia care. pensii. SECO (www. OMC. piata de achizitii publice. fiscalitate (impozitarea dobanzilor).ch) a fost creat in 1999 prin fuziunea dintre Oficiul Federal pentru Dezvoltare Economica si Munca si Oficiul Federal pentru Afaceri Economice Externe. in cadrul OMC. a unui prim pachet de sapte acorduri bilaterale cu UE (numite ÄAcorduri bilaterale I´) in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor. este elaborata si pusa in practica de catre Departamentul Federal al Economiei. ca forum de negocieri permanente intre tarile membre in vederea liberalizarii comertului mondial. in 1999. Membru fondator al AELS.

serviciile si investitiile elvetiene. stabilitatea pe temen lung a cadrului investitional. La . II. pietele emergente si economiile in tranzitie avind ca principale obiective dezvoltarea schimburilor comerciale. este reprezentantul Elvetiei in cadrul organizatiilor multilaterale precum OMC. Principalele coordonate care confera Elvetiei caracteristicile unui mediu de afaceri privilegiat.Pe plan extern misiunea principala a SECO este de a initia.ch) institutie din subordinea SECO. SECO manifesta o preocupare constanta fata de sectorul privat din tarile in curs de dezvoltare.osec. OCDE sau UNCTAD. libera competitie precum si apararea secretului bancar. activitatile lor specifice fiind preluate de ÄOSEC±Business Network Switzerland´ (www. indeosebi ale intreprinderilor mici si mijlocii. nivelul scazut de interventie si control din partea autoritatilor. garantarea deplina a dreptului de proprietate. adaptat produselor si serviciilor de inalta calitate si tehnicitate sunt: gradul ridicat de protectie oferit de legislatia in domeniul afacerilor. menita sa reprezinte interesele economiei elvetiene. cresterea capitalului investit si transferul de knowhow catre aceste piete. libertatea comertului si stabileste modul in care sunt distribuite competentele intre Consiliul Federal. administratiile cantonale si cele municipale. Cadrul legal Cadrul legal in domeniul economic este asigurat de Constitutie care consfinteste drepturile fundamentale precum dreptul de proprietate. dreptul de a desfasura activitati cu scop lucrativ. In acest scop au fost dezvoltate programe specifice si instrumente proprii pentru implementarea lor: programul ÄSIPPO ± Swiss Import Promotion Programme Organization´ (pentru promovarea importurilor din tarile in tranzitie si in curs de dezvoltare) si programul SOFI ± Oficiul Elvetian pentru Facilitarea Investitiilor (pentru promovarea si sustinerea investitiilor elvetiene in aceleasi grupe de tari). In acelasi timp. printre cele mai competitive si liberale. Principalele obiective ale OSEC sunt: promovarea produselor si serviciilor elvetiene la export promovarea locatiei economice Elvetia promovarea intereselor economice elvetiene in lume furnizarea de asistenta pentru dezvoltarea si diversificarea schimburilor comerciale intre firmele elvetiene si straine. in relatiile cu strainatatea. Mediul de afaceri si climatul investitional Economia elvetiana este. conform clasamentelor intocmite de renumite institutii internationale specializate. negocia si incheia acorduri de cooperare economica si comerciala in scopul deschiderii de noi piete pentru produsele. 1. Aceste doua programe si-au incheiat mandatul la sfarsitul anului 2007.

standortschweiz.). mecanism care are la baza cele doua elemente fundamentale ale democratiei elvetiene: initiativa populara si referendumul.kmuinfo. 2. a unei licente sau a unui permis special. al companiilor de asigurari sau activitati de brokeraj. Cei care detin drept de rezidenta si permis de munca temporar in Elvetia au dreptul sa infiinteze o firma in aceleasi conditii ca cele stabilite pentru cetatenii elvetieni. stomatologi. exista reglementari specifice stabilite la nivel federal sau cantonal. -hoteluri si restaurante (in anumite cantoane). pot infiinta o sucursala si pot desfasura activitati economice pe teritoriul elvetian. daca aceasta este condusa efectiv de catre un cetatean elvetian.nivel federal. In aceste situatii este necesara eliberarea.ch. Si cetatenii straini care nu detin permis de rezidenta pot infiinta si dezvolta propria afacere in Elvetia. Chiar si in aceste sectoare s-au facut progrese in directia liberalizarii. proces convenit in cadrul tratatelor bilaterale dintre Elvetia si UE. Exista totusi unele restrictii in sectoarele in care statul detine inca monopolul precum caile ferate sau serviciile postale. pot achizitiona actiuni intr-o firma elvetiana. Reglementari specifice pentru desfasurarea unor anumite activitati Pentru desfasurarea unor activitati de afaceri in anumite domenii sau pentru exercitarea unor anumite profesii precum: -domeniul bancar. la cerere. Drepturile constitutionale de baza se aplica in egala masura si cetatenilor straini. www. -medici. etc. avocati. toate domeniile de afaceri sunt deschise investitiilor si nu se impune o limita in care sa se incadreze participarea straina. -anumite activitati comerciale si de furnizare de servicii (comercializarea vinului. Informatii suplimentare se pot obtine de la Task Force PME din cadrul Secretariatului de Stat pentru Economie SECO (www. agentii private de plasare de personal. procedee care asigura legislatiei un grad ridicat de stabilitate. farmacisti. legislatia este elaborata si aprobata doar cu respectarea procedurilor parlamentare.ch sau . servicii pentru angajari temporare. Ca urmare a intrarii in vigoare a tratatelor bilaterale cu UE si a celor de recunoastere reciproca a diplomelor profesionale se produce o relaxare graduala a reglementarilor si in aceste domenii. La infiintarea unei firme nu se impune obtinerea unor aprobari speciale din partea guvernului. In general. nu este obligatorie apartenenta la vreo federatie industriala sau comerciala si nu se cer aprobari din partea vreunei camere de comert sau asociatii de afaceri.

si unele reglementari tehnice la nivel cantonal. exista acord de liber schimb in domeniul serviciilor si al transferului de capital. agricultura. .ch (titlul: Politica economica externa / Bariere tehnice in calea comertului). de ex. In noiembrie 2006. certificari) si omologarii produselor (ex.seco.: omologarea medicamentelor. transportul aerian. ex. precum si la evaluarea conformitatii (incercari. in Elvetia. fara restrictii de cota sau bariere vamale.pmeinfo. de asemenea. la procesul/procedurile de pe fluxul productietransport-depozitare. inspectii. 3. In Elvetia. Cea mai mare parte a statelor au adoptat un numar mare de norme tehnice. Accesul pe piata Cu exceptia produselor agricole si a catorva grupe de produse sensibile comertul dintre Elvetia si tarile membre UE si AELS este liber. precum si pentru asigurarea unei concurente loiale in tranzactiile comerciale. autoturismelor etc. Elvetia are acorduri de recunoastere reciproca in materie de evaluare a conformitatii (ARM) cu Uniunea Europeana. piata de achizitii publice. Informatii detaliate pe aceasta tema pot fi obtinute accesand site-ul www. izolat. in marea lor majoritate.). etichetare.: securitate pentru prevenirea incendiilor in cazul uor materiale utilizate in constructii). Australia si Noua Zeelanda. In iunie 2002. In acest fel toate barierele in calea comertului vor fi eliminate treptat firmele elvetiene urmand sa aibe acces liber la o piata de peste 400 de milioane de consumatori. in relatia Elvetia ± UE. practic pentru toate produsele de pe piata.ch) sau de la birourile de cooperare si promovare comerciala din cadrul administratiilor cantonale. relatie care pentru multe firme elvetiene este mai importanta decat piata locala. Sunt in curs de negociere astfel de acorduri si cu SUA. a vietii si sanatatii oamenilor / consumatorilor. Criteriile discriminatorii au fost eliminate si toti participantii sunt tratati in mod egal. De asemenea. Acestea se refera la produsul insusi (compozitie. transportul terestru. cercetare-dezvoltare.: normele de higiena pentru produse lactate). Ca parte in Acordul OMC privind achizitiile guvernamentale. animalelor si mediului vegetal. Si piata fortei de munca a cunoscut in ultima perioada tendinte pronuntate de liberalizare in special pentru specialistii cu inalta calificare.www. ambalaj. Obstacole tehnice in calea comertului Pentru asigurarea protectiei moralei. barierele tehnice in comertul international. achizitiile publice se fac pe baza de licitatii internationale.admin. precum si cu Canada. ordinii si securitatii publice. Certificatul de origine in unul dintre statele membre UE si AELS (Elvetia este membra AELS) asigura circulatia libera a marfurilor. Exista. aceste norme si prescriptii figureaza ± la nivel federal ± in peste 30 de legi si 160 de ordonante. statul elvetian a fixat norme/prescriptii de drep comun privind anumite marfuri. pentru cercetatori si pentru cadrele de conducere. au intrat in vigoare cele 7 acorduri bilaterale dintre Elvetia si UE (Anexa 1) in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor.

admin.1.ch) poate furniza informatii detaliate cu privire la regulamentul vamal: metode si proceduri de vamuire. Marfurile care raman temporar pe teritoriul Elvetiei pot fi depozitate in regim de portfranc. In cadrul revizuirii LOTC. regimul bunurilor introduse cu ocazia repatrierii. Conform acestui principiu. Aceasta revizuire are drept obiectiv sa doteze instrumentarul vizand eliminarea obstacolelor tehnice din calea comertului cu un mijloc suplimentar. adica a marfurilor de calitate ridicata.tares. informatii referitoare la TVA aplicat marfurilor importate. formulat printr-o decizie a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene CJCE. Restrictii la acest principiu nu sunt admise decat daca ele sunt motivate de un interes public preponderent. impozite. fie pentru ca prescriptiile tehnice elvetiene sunt armonizate cu cele din CE.a. trafic de perfectionare. 4. sarcina vamala. Utilizarea acestui sistem face ca in Elvetia. Acest sistem favorizeaza importul marfurilor cu greutate mica dar cu valoare intrinseca mare. putand fi utilizate de oricine este interesat. produsele importate dintr-un alt stat membru si care au fost fabricate conform prescriptiilor acelui stat. Depozitele cu regim special de port-franc sunt operate de companii private si au caracter public.Consiliul Federal a initiat o procedura de consultari. litri) si nu la valoarea marfurilor (ad valorem). contingente tarifare. Exista totusi unele bariere tarifare in scopul protejarii produselor agricole locale. Teritoriul vamal elvetian cuprinde si Principatul Liechtenstein. prin urmare. proceduri vamale simplificate. Prin aderarea la Organizatia Mondialã a Comertului (1 iulie 1995). in general. modalitati practice de probare a originii marfurilor. care au durat pana la 16 martie 2007. care va fi inscris in noul text al LOTC. Regimul vamal Elvetia este membra a Conventiei Internationale asupra Sistemului Armonizat de Codificare si Descriere a Marfurilor (HS) din 1. sa fie mai redusa decat in alte tari. un tarif vamal care corespunde acestui standard international. fara efectuarea formalitatilor de vama si fara plata taxelor vamale. fie prin aplicarea principiului ÄCassis de Dijon´. O caracteristica a sistemului vamal elvetiana este data de faptul ca taxa vamala se aplica pe unitatea de masura (greutate bruta. Mesajul privind revizuirea LOTC va fi transmis Parlamentului in cursul anului 2008. privind revizuirea partiala a Legii federale privind obstacolele tehnice in calea comertului (LOTC). ea si-a asumat si obligatiile ce decurg din aplicarea acordurilor în domeniul vamal si netarifar. fie in virtutea acordurilor incheiate intre Elvetia si CE.1988 si are. Revizuirea LOTC va permite produselor puse legal in circulatie pe piata Comunitatilor Europene sau in Spatiul Economic European SEE sa poata circula liber si in Elvetia. pot fi puse in circulatie in orice altstat membru al CE. tranzit.zoll.ch . transferul marfurilor de la punctul de vama si pana la depozitul cu regim de port-franc fiind considerat tranzit. Tariful vamal elvetian poate fi accesat la adresa www. carnet ATA. bucati. taxe si accize s. fara vreun control suplimentar. Consiliul Federal a formulat 18 exceptii la aplicarea principiului ÄCassis de Dijon´. si anume cu principiul ÄCassis de Dijon´. Administartia Elvetiana a Vamilor (www.

creata prin prelucrare in Elvetia. importate sau produse in Elvetia. Alte reglementari. produse petroliere. in special. cu exceptia bauturilor alcoolice). dupa prelucrare. sunt: Taxa pe valoarea adaugata: Pentru marea majoritate a produselor se aplica o cota fixa de TVA de 7. Taxa de import pentru autoturisme: Administratia vamilor percepe un impozit de 4% asupra valorii autovehiculelor (incl. inclusiv celor cu uz industrial. echipamentelor de masurare si cantarire. Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi. in plus fata de taxa vamala. fara taxe. Directive pentru determinarea caracterului originar si a statului de origine a unui produs: Elvetia a incheiat acorduri de liber schimb cu diverse state.4% . Reguli de origine Materiile prime si componentele importante in Elvetia dintr-o tara terta pot capata statutul de marfa cu origine elvetiana si. materiale explozibile si narcotice pentru care se solicita o autorizatie speciala. in tarile europene. si este calculata în forma CHF/100 Kg. autoturismelor. instalatiilor de incalzire. Aceasta prevedere este de interes. ingrasaminte. berii.2000 Accizele: Se aplica tuturor produselor din tutun. Taxa asupra compusilor organici volatili (COV). detergenti si ingredientii acestora. de natura netarifara. aparaturii electrice. autoturisme) de pana la 1600 kg (atat cele produse in Elvetia. 6. bauturilor distilate. reprezinta intre 60% si 80% din pretul de vanzare. de la 01. cat si cele importate). arme. medicamentele. se aplica medicamentelor. in cazul produselor Ähigh-tech´. de a asigura protectia consumatorilor sau sunt legate de cerinte de securitate ori de respectarea standardelor nationale sau internationale. munitie. uleiurilor minerale. echipamente militare. Exista unele restrictii aplicate importurilor de produse agricole.5. produselor cosmetice. Tratamentul preferential prevazut de aceste acorduri nu se aplica totusi decat marfurilor conforme dispozitiilor . recipientelor sub presiune. Aceste masuri au rolul de a proteja sanatatea publica. detergentilor. Permisul de import eliberat este valabil pe o perioada de maximum un an si se acorda doar rezidentilor si companiilor cu sediul in Elvetia.01.6%. Regimul de import Marea majoritate a marfurilor pot fi importate liber in Elvetia. pot circula liber in tarile UE daca valoarea adaugata. Astfel acestea pot fi importate cu taxe vamale aplicate la greutate si apoi exportate. produse cu greutate mica dar valoare mare. Alte taxe care se aplica produselor din import. carti si reviste beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2. anumite ziare. in consecinta. in functie de produs. Taxa de monopol: Se aplica tuturor produselor cu continut de alcool.

Prin asigurarea riscurilor la export. precum si Turcia. prevazute de Ordonanta privind dovezile de origine si poate fi pedepsita cu o amenda de min. este pasibila de sanctiuni penale. -operatiunea de export care se asigura este compatibila cu principiile strategiei comerciale a SERV. Primele de asigurare sunt calculate pe baza taxelor minime prevazute de Aranjamentul OECD privind creditele la export si sunt in functie de riscuri. a locurilor de munca. Islanda. Croatia. riscuri de delcredere si riscuri rezultand din garantii (bonds). Norvegia. -autorul/destinatarul comenzii are sediul sau domiciliul in strainatate. Iordania.privind originea. De asemenea. indeosebi de interdictia de Ädrawback´ (interdictia rambursarii taxelor vamale sau a neperceperii acestora) si de diferite tolerante. dificultati de transfer. incepand cu 1 ianuarie 2007 a preluat activitatea fostei ÄGRE ± Garantarea riscurilor la export´. da indicatii incorecte sau prezinta probe inexacte. Ghidul elvetian privind originea marfurilor are ca scop sa determine caracterul originar al produselor si sa furnizeze informatii asupra probelor de origine necesare. Ins. Macedonia.ch). Asigurarea contra riscurilor la export Riscurile la export se asigura prin institutia federala de drept public ÄSERV ± Asigurarea elvetiana contra riscurilor la export´. Cisiordania si Fasia Gaza. 7. Confederatia urmareste apararea site-ului economic elvetian.000 CHF. Explicatii detaliate pe aceasta tema. O asigurare poate fi contractata in urmatoarele conditii: -exportatorul are domiciliul in Elvetia si este inscris in Registrul Comertului. stabileste sau utilizeaza probe inexacte de origine. Israel. cazuri de forta majora. Feroe. Asigurarea se refera la riscuri politice.admin. -bunurile si serviciile exportate sunt de origine elvetiana sau comporta o valoare adaugata suficienta. intentionat sau din neglijenta. 40.ezv. preferinte tarifare si originea marfurilor´ (pe site-ul www. pentru ca numai autoritatile vamale sunt abilitate sa autentifice certificatele EUR 1. realizata in Elvetia. cumulul diagonal in cadrul sistemului de cumul Euro-Med nu este luat in consideratie. suspendare de plati.30 ÄAcorduri de liber schimb. care. precum si textele acordurilor. Maroc si Tunisia. . In ceea ce priveste Uniunea Europeana. s-a renuntat la indicarea oficiilor/birourilor de emitere a vizelor. protocoalelor si anexelor la acestea figureaza in documentul D. Este important de stiut ca acest ghid nu tine cont de totalitatea prescriptiilor in materie de origine. La rubrica/titlul (pe site) ÄOficii competente pentru probele de origine´ pot fi gasite birourile/oficiile abilitate sa autentifice dovezile de origine straine (certificate de circulatie a marfurilor EUR 1 sau certificate de origine Form A). avand personalitate juridica. Orice persoana care. valoarea livrarilor si durata asigurarii.

Protocolul aditional dispozitiilor Acordului bilateral in vigoare contine restrictii de acces permitand o introducere graduala si controlata a liberei circulatii a persoanelor.inspectii la nivel cantonal pentru evitarea dumpingului salarial . intra in sarcina acestuia din urma sa solicite autoritatilor eliberarea permiselor de rezidenta si de lucru. aproba bugetele anuale si rapoartele de gestiune. protocolul prevede coordonarea intre diferitele sisteme de asigurari sociale si recunoasterea reciproca a diplomelor. De asemenea. In plus.ch/themen (in limbile franceza. Detalii suplimentare: www.admin. fixeaza scopurile sale strategice. cu o perioada tranzitorie pana la 30 aprilie 2011.seco. Pentru cetatenii straini care investesc si doresc sa opereze propria afacere in Elvetia sau pentru managerii firmelor straine. engleza) 8. iar Consiliul Federal (Guvernul) emite ordonanta reglementand functionarea SERV.sanctiuni.conventiile colective impunand salarii minime pot primi statut obligatoriu. Protocolul prevede si masuri de aplicare. In cazul cetatenilor straini care doresc sa lucreze pentru un angajator elvetian.SERV este plasata sub supravegherea Parlamentului. Somerii sunt exclusi de la dreptul de libera circulatie a persoanelor. . Acvest protocol a fost ratificat de UE si Elvetia in februarie si respectiv martie 2006 si a intrat in vigoare la 1 aprilie 2006. precum: . perioada tranzitorie de pana la 30 aprilie 2011 regleaza : restrictiile de acces (contingente). germana. determina plafoanele de angajare si se pronunta asupra asigurarilor deosebit de importante. O clauza de salvgardare speciala va fi valabila . indeosebi cei ai firmelor care desfasoara activitati generatoare de locuri de munca. continand dispozitii privind libera circulatie a persoanelor din cele 10 state devenite membre ale UE la 1 mai 2004. Acestia sunt detinatori ai unui permis de lucru si a unui permis de rezidenta. obtinerea permisului de rezidenta si a celui de lucru nu constituie o problema. Negocierile dintre Elvetia si Uniunea Europeana au condus la incheirea unui protocol aditional la Acordul existent (privind libera circulatie a persoanelor). precum si prioritatea muncitorilor indigeni si controlul prealabil al salariilor. Regimul strainilor Un sfert din personalul angajat in Elvetia este format din cetateni straini. italiana. Aprobarea si eliberarea permiselor de rezidenta si de lucru intra in sfera de competenta a autiritatilor cantonale. daca este cazul .

cu posibiltate de prelungire pentru inca 6 luni. italiana). Cetatenii romani pot calatori si ramane. In baza acestui Acord. iar recrutarea de mana de lucru calificata sau mai putin calificata provenind din statele membre ale UE va fi mult simplificata. libera circulatie a persoanelor va fi valabila si pentru elvetienii care doresc sa se stabileasca si sa lucreze intr-unul din noile state membre ale UE. maximum 12 luni.ro) sau de pe site-ul Internet al Ministerului Muncii.sa nu aiba cazier . Majoritatea stagiarilor romani cu contracte de munca activeaza in domeniul sanitar (90%). 9.sa cunoasca cel putin una din limbile oficiale ale Elvetiei (germana. 2 ani . Conditiile care trebuie sa fie indeplinite de candidat : . Odata cu intrarea in vigoare a Protocolului aditional. fara viza si fara obligatia obtinerii unui permis special. pot pleca anual 150 de lucratori romani care sa desfasoare activitati lucrative in Elvetia. Procedura/normele de aplicare a prevederilor acestui Acord s-au stabilit prin OMMSSF nr. Protocolul dintre UE si Elvetia privind extinderea pentru Romania si Bulgaria a Acordului privind libera circulatie a persoanelor.2000.sa aiba o calificare profesionala dobandita in cadrul unor cursuri cu durata de min. In mod reciproc. 90 zile/semestru. Solidaritatii Sociale si Familiei. va fi posibila recontingentarea accesului pe piata elvetiana a muncii. aprobat prin HGR 579/2000. pentru piata elvetiana se deschid noi perspective : economia elvetiana legata de export va obtine un acces privilegiat pe pietele estice. extinderea urmand a fi supusa unui referendum popular la mijlocul anului 2009.admin. Informatii detaliate privind regimul strainilor in Elvetia pot fi obtinute accesand site-ul Oficiului Federal pentru Migratie www.varsta cuprinsa intre 18-35 ani . precum si in gastronomie si agricultura. La 27 mai 2008 a fost semnat. ca turisti. in Elvetia pentru o perioada de max. Tema este dezbatuta in Parlament.bfm. Aprobarile de stagiatura sunt acordate indiferent de situatia pietei fortei de munca din Elvetia. in caz de fenomene de imigratie puternica. 661/2000.pana la 31 mai 2014 . publicat in MO 516/20. Informatii detaliate pe aceasta tema pot fi obtinute de la Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (ww.10.ch Guvernul Romaniei si Consiliul Federal Elvetian au incheiat un Acord cu privire la schimbul de stagiari. franceza.omfm. Dreptul nerezidentilor de a achizitiona bunuri imobiliare . la Bruxelles.

contine reglementari precise cu privire la circuitul deseurilor si al substantelor periculoase si are la baza principiile prevederii si cel al responsabilitatii. Informatii suplimentare (www. si-au propus. in general. protejarii naturii. Elvetia se afla pe primele locuri in Europa. personele rezidente in strainatate pot achizitiona liber in Elvetia bunuri imobiliare (terenuri si cladiri) cu destinatie de locuinta principala sau utilizate pentru buna desfasurare a activitatii de afaceri. Astfel. Cladirile cu destinatie industriala si comerciala pot fi construite doar in zone bine delimitate si special alocate acestui scop si doar in baza unui permis eliberat de autoritati. inca din 1995. persoanele fizice sau juridice. pentru nivelul de zgomot si cel de vibratii. Nu se impun tehnologii de control si combatere a poluarii insa costurile legate de prevenirea sau inlaturarea efectelor create de abaterile de la limitele admise sunt suportate de catre agentul poluator. restrictiile de orice natura care inca mai exista in calea liberei concurente vor fi gradual eliminate. O importanta particulara este acordata protectiei lacurilor si a raurilor. de catre autoritatile cantonale (Lex Friedriech). sau companiile locale in care persoane rezidente in strainatate au o pozitie dominanta. Legea stabileste valorile limita admisibile pentru nivelurile de contaminare ale aerului si solului.ch). De asemenea. se pot obtine de la Oficiul Federal pentru Justitie 10. Legea elvetiana antitrust a fost.admin. protectiei specificului local. De aceea. protejarii si conservarii reliefului. Constituirea de carteluri nu este interzisa prin lege insa orice tendinta de orientare spre actiuni abuzive . Se solicita in continuare obtinerea prealabila a permisului eliberat de autoritatea cantonala competenta pentru achizitia caselor de vacanta si sunt interzise nerezidentilor investitiile directe in piata de locuinte si tranzactiile cu proprietati rezidentiale. conform legislatiei in acest domeniu din cantonul respectiv. substantial armonizata cu reglementarile din cadrul UE. Reglementarile in vigoare incurajaza adoptarea unor solutii care sa imbine armonis interesul economic cu grija fata de mediu. in prezent. puteau achizitiona bunuri imobiliare in Elvetia. in principal.bj. Protectia liberei concurente Principiul care sta la baza economiei elvetiene este cel al pietei libere. in ceea ce priveste calitatea aerului. Protectia zonala si protectia mediului Legislatia elvetiana cu privire la protectia zonala si a mediului are un caracter modern si asigura o coexistenta fireasca intre zonele economice dens populate si cele agricole si naturale. Legea federala de protectie a mediului corespunde standardelor europene si are in vedere respectarea conventiilor internationale. iar modificarile ulterioare. 11. doar in baza unui permis special eliberat. eliminarea oricaror posibilitati de manifestare a concurentei neloaiale. cu domiciliul in strainatate. Modificarile recente aduse legii au relaxat semnificativ conditiile in acest domeniu (Lex Koller).Pana nu de mult.

este monitorizata si adusa in fata justitiei.wettbewerbskommission. dispozitivelor de masurare si cantarire. sistemelor de incalzire.ch ). Elvetia a adoptat in Medical Devices Decree (MepV) directivele UE in materie. Un alt organism de control al pietei este Oficiul pentru Supravegherea Preturilor care are ca sarcina principala urmarirea evolutiei preturilor si semnalarea cresterilor abuzive sau mentinerea unor niveluri anormal de ridicate ca urmare a lipsei de concurenta reala. Echipamentele medicale inscriptionate cu simbolul CE sunt considerate corespunzatoare pentru piata elvetiana daca sunt insotite de prospect de prezentare al produsului scris in trei limbi (germana. Legea federala cu privire la piata locala apara libera concurenta si asigura cadrul necesar de lupta impotriva masurilor protectioniste.ige.ch . italiana). agentilor de curatat. de orice natura. Cu privire la echipamentele medicale. franceza. Reguli cu privire la inregistrarea produselor Din motive de protectie a sanatatii consumatoruli. produselor cosmetice. Procedura de inregistrare in Elvetia a unui produs farmaceutic nou este considerata ca fiind una dintre cele mai rapide in lume si dureaza numai circa 6 luni. aparaturii electrocasnice. Informatii suplimentare se pot obtine de la www. Comisia pentru Libera Concurenta poate interveni in cazul in care exista suspiciuni cu privire la aparitia unor restrictii in calea liberei concurente si investigheaza cazurile de fuziuni care pot introduce efecte negative asupra pietei libere.preisueberwacher.ch/site/e. Solicitarile de inregistrare a patentelor. . luate la nivel cantonal sau comunal. in scopul protejarii mediului precum si in vederea asigurarii conformitatii cu standardele nationale si internationale importul si comercializarea in Elvetia a medicamentelor. Procesul de inregistrare este administrat de catre Oficiul International pentru Controlul Medicamentelor ± IKS. 12. Protectia proprietatii intelectuale Sistemul de protectie al proprietatii intelectuale este foarte dezvoltat in Elvetia. Alte informatii utile se pot obtine de la: Comisia pentru Concurenta (www.html ) sau de la Oficiul pentru Supraveghera Preturilor (www. marcilor sau desenelor se pot depune la Institutul Federal pentru Proprietate Intelectuala (IGE) care este organismul responsabil cu protectia drepturilor comerciale si de autor. vaselor sub presiune precum si a motocicletelor trebuie sa se supuna unor reglementari speciale. 13. ceea ce inseamna ca pe piata elvetiana de echipamente medicale se aplica aceleasi reguli ca si in cadrul UE.

suma minima impusa pentru deschiderea unui «numbered account» este de 100. prin decizie judecatoreasca. in egala masura elvetieni sau investitori straini. Conform legislatiei federale.300 miliarde CHF dintre care mai mult de jumatate provin din afara Elvetiei. managementul fondurilor mutuale. La solicitarea autoritatilor fiscale din tara de origine. In comparatie cu alte state.ch . motivata de suspiciunea de frauda fiscala.locationswitzerland.ch ). Organizatia cea mai importanta din sectorul bancar elvetian este Swiss Bankers Association (www. o rata redusa a dobanzilor si o moneda nationala puternica si stabila. sitemul bancar elvetian se pot obtine . in raport cu legislatia elvetiana. bancile regionale si bancile de economii joaca un rol important in finantarea proiectelor de investitii. sunt activitati pentru a caror desfasurare este necesara obtinerea aprobarii Comisiei Federale Elvetiene a Bancilor ± EBK (www. Deschiderea unei banci. pe piata bancara elvetiana sunt prezente multe alte banci locale si peste 100 de institutii financiare straine.admin. Informatii suplimentare referitoare la accesand www. efectuarea de tranzactii cu valori mobiliare. devansand Londra. sistemul bancar elvetian este mai putin rigid din punct de vedere al reglementarilor. Bancile cantonale. Tot in spiritul pastrarii unui grad ridicat de discretie al operatiunilor in bancile elvetiene exista posibilitatea utilizarii de conturi nepersonalizate (numbered accounts). suspendarea secretului bancar si acordarea de asistenta judiciara autoritatilor statului de origine a fondurilor. a fondurilor care fac obiectul tranzactiei. New York sau Frankfurt. Elvetia este considerata unul dintre cele mai mari centre financiare offshore din lume. subiect de actualitate care genereaza dispute aprinse intre Elvetia si UE in contextual negocierilor pe tema impozitarii economiilor bancare. se poate obtine. Cu o lunga traditie in materie de stabilitate economica si financiara manifestata in principal in nivelul scazut al inflatiei. Titularul de cont este identificat doar printr-un numar insa contul nu este totusi unul anonim. datele personale ale titularului fiind disponibile doar unui numar restrans de lucratori ai bancii. O specificitate a bancilor elvetiene este data de asa numitul ³secret bancar´. bancile sunt obligate sa protejeze confidentialitatea tranzactiilor efectuate de catre clienti. Argumentele partii elvetiene in confruntarea cu criticii europeni pe aceasta tema se refera in primul rand la faptul ca protectia oferita nu se aplica in cazurile in care exista suspiciuni cu privire la natura legala. parte componenta a setului doi de acorduri bilaterale. In general.org ). Bancile elvetiene gestioneaza bunuri in valoare de peste 3.ebk.swissbanking. In afara celor doua banci renumite UBS si CS Group care se afla printre cele mai mari institutii bancare din lume.000CHF. Sectorul financiar-bancar Sectorul bancar reprezinta una dintre cele mai importante ramuri ale economiei elvetiene si absoarbe aproape 4% din populatia activa.14.

cursuri si seminarii destinate pregatirii/formarii cadrelor.11. Clauza de integritate pe piata achizitiilor publice a Confederatiei. toate achizitiile publice care intra sub incidenta Acordului OMC se fac pe baza de licitatie internationala. precum si faptul ca nu exista termeni exacti de definire a unui caz specific.beschaffung. Informatii suplimentare detaliate: www. la nivelul Confederatiei. Controlul federal al finantelor CDF (in cazuri de suspiciune de coruptie). de cele mai multe ori. 16.15.ch).5% aplicata asupra profitului. Nu se supun prevederilor acordului achizitiile efectuate de catre Swisscom (compania nationala de telecomunicatii) si CFF (compania nationala de cai ferate). furnizori locali sau straini. Prevenirea coruptiei.fosc. In plus. Achizitii publice Elvetia este parte la Acordul OMC asupra Achizitiilor Guvernamentale care are ca scop liberalizarea pietei de achizitii publice. fiecare canton are sistemul propriu de impozitare cu cote diferite de la canton la canton.ch.ch sau www. Rata totala a impozitului pe profit la nivel federal. care includ. Legislatia privind impozitarea precum si cota de impozitare difera substantial de la canton la canton Din aceste motive. instrumentele urmatoare: Dreptul penal. trebuie sa se bucure de tratament egal.bbl. iar participantii la licitatie.admin.2006. Informatii suplimentare pe tema pietei elvetiene a achizitiilor publice se pot obtine accesand site-urile www.admin. cantonal si comunal . Legea si Ordonanta privind personalul Confederatiei. Conform legii. cap. firmele solicita autoritatilor care au emis regulile clarificari suplimentare sau apeleaza la serviciile unei firme de consultanta. Sistemul de impozite Sistemul de taxe si impozite in Elvetia este foarte complex si se caracterizeaza prin existenta a trei niveluri distincte : federal. cantonal si comunal.admin.ch Piata achizitiilor publice este unul dintre domeniile in care riscurile de coruptie sunt foarte mari. Achizitiile publice sunt reglementate de Ordonanta Consiliului Federal din 22. Codul de comportare al administratiei federale.shab. anuntul de licitatie se publica in publicatia ÄFoaia oficiala elvetiana de comert´ (ÄSchweizerischea HandelsamtsblattÄ SHAB / ÄFeuille officielle suisse du commerce´ FOSC (www. Aceasta ierarhizare. fac din sistemul de impozitare elvetian unul destul de complicat. Impozitul pe profitul companiei La nivel federal corporatiile sunt impozitate cu o cota fixa de 8.ch sau www.bbl. sistem de control intern. In administratia publica elvetiana coruptia este combatuta printr-o serie de masuri.

Facilitati fiscale Marea majoritate a cantoanelor prevad prin legislatia fiscala proprie posibilitatea exonerari fiscale. legume). si filialelor firmelor straine. Detalii despre fiscalitate in Elvetia: www. a carei rata variaza intre 1. Taxa pe valoarea adaugata Pentru marea majoritate a produselor si serviciilor desfasurate in Elvetia nivelul TVA este de 7. impozitele si taxele platite la nivel cantonal si comunal au o pondere semnificativa in totalul taxelor si impozitelor platite de o companie. apa din reteaua de conducte. Suplimentar. cu exceptia bauturilor alcoolice). Aceaste facilitate se aplica. prestatii de servicii furnizate de societatile de radio si televiziune (cu exceptia celor cu caracter comercial) beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2. Asistenta medicala si educatia sunt scutite de plata TVA Serviciile in domeniul hotelier (cazare. in functie de nivelul profitului si locul de inregistrare a sediului.89 si 9.estv. in mod egal. lucrarile agricole legate de cultura solului si precedand productiei. furajele pentru animale.se inscrie aproximativ intre 14% si 45%. acordata intreprinderilor nou create care prin activitatea lor contribuie substantial la dezvoltarea economica a cantonului sau a uneia din zonele de interes ale acestuia.4%. Facilitatile fiscale acoradate sunt limitate in timp. fructe.admin. carti. perioada maxima in care compania poate beneficia fiind de 10 ani de la infiintarea. exista anumite facilitati fiscale si la nivel federal. mic dejun) beneficiaza de o cota redusa de TVA.5% si 31%.4%. Taxa pe capital Incepand cu 1 ianuarie 1998 cantoanele aplica o taxa asupra capitalului si rezervelor corporatiilor. de 3. cereale. Intrucat. cota de impozitare efectiva a profitului variaza astfel intre 12. facilitatile fiscale astfel acordate au o importanta deosebita pentru compania beneficiara.48 la mie. stabilite in Elvetia. precum si recoltarea (fan. Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi. totale sau partiale. Intrucat impozitul pe profit face parte din categoria cheltuielilor deductibile. medicamentele.ch .6%. anumite publicatii (fara caracter publicitar).

In general. Cele mai cunoscute produse elvetiene pe pietele externe sunt ceasurile. 10% dintre firmele mici si 50% dintre cele mijlocii si mari lucreaza pentru export. Importul unor produse este contingentat sau chiar interzis. in Elvetia se poate importa sau exporta aproape orice. bijuterii. Exista totusi situatii in care. comertul exterior al Elvetiei a inregistrat cresteri semnificative fata de anul precedent. de joint-venture sau prin propria filiala. ceea ce face ca circa 90% din acestea sa fie exportate. ascensoare si escalatoare. 231 miliarde EUR/cca.III. Relatiile economice externe 1. electrotehnica si produsele chimice reprezinta mai mult de jumatate din volumul exporturilor. Evolutie in anul 2007 Pe fondul unei inviorari a activitatii economice in anul 2007 si in contextul unui climat in general favorabil al economiei mondiale. 317 miliarde USD). Elvetia este unul dintre cei mai renumiti exportatori de masini unelte de precizie. produsele industriale realizate in Elvetia sunt in marea majoritate a lor bunuri de inalta calitate. In plus una din cinci firme desfasoara in afara Elvetiei activitati de distributie. aparatura electronica. ciocolata si branza insa masinile si echipamentele.6% in termeni reali. domeniul asigurarilor si turismul. pentru anumite tipuri de produse este necesara obtinerea unei autorizatii speciale de import / export. In replica. marfuri returnate si traficul de perfectionare) a fost de 380. continuandu-si trendul pozitiv din anii 2005-2006. De asemenea. Comertul exterior Aspecte generale Lipsa de materii prime a facut ca economia elvetiana sa fie puternic dependenta de importuri. de productie sau de cercetare.69 miliarde CHF (cca. obiecte de arta si antichitati. fara metale si pietre pretioase. cu cateva exceptii. masini textile si de prelucrare a hartiei. dar incluzand energia electrica. Elvetia exceleaza in exportul Äinvizibil´ : consultanta in gestiune. Volumul total al comertului exterior elvetian (comertul cu bunuri. . inregistrand o crestere fata de anul 2006 de 11. Este de remarcat ca foarte multe dintre componentele acestor masini sunt importate.1% in termeni nominali si de 6. pe baza de acord de cooperare.

7 8.6 Import in anul 2007 Pondere % 100. Orientarea geografica a comertului exterior al Elvetiei Cu o pondere de circa 81.2% fata de 2006 (in termeni reali: +6.7 12.4 63. Elvetia a exportat marfuri in valoare de 1/3 din PIB.2 11.0 10.8 Evolutie fata de anul precedent % 11. In comertul cu servicii.0 78.9 18. Franta si Italia. cei mai importanti parteneri comerciali ai Elvetiei. 120 miliarde EUR/cca. 111 miliarde EUR/cca. Pozitia Elvetiei ca partener comercial apare clar in clasamentele mondial pe anul 2003 (ultime date OMC disponibile) ale exportatorilor si importatorilor.7% . in care Elvetia figureaza pe locurile 19 si respectiv 18. Daca se considera Uniunea Europeana (la vremea respectiva: UE15) ca o singura entitate.9 4.4 63. cu ponderi in comertul mondial de 1. Elvetia ocupa. Dintre acestea se detaseaza Germania.6 10. in acelasi an. in crestere cu 10.9 12.8 33.4 8.9% (5.9 Evolutie fata de anul precedent % 11.5 11. in crestere cu 11.29 miliarde CHF (cca.4 12.4 11.1% (9.8 4. In 2006.9% fata de 2006 (in termeni reali: +6.Exportul a insumat 197. 164 miliarde USD).8 8.5%).4 82.0 .8 14.7 11.5 12.2 10. -Importul a totalizat 183. de departe. locurile 16 la export si 24 la import (In situatia cu UE15 ca entitate: locurile 7.3% si respectiv 1.4% in termeni reali).1 3.0 20. respectiv 14).9 9. principalul partener comercial.1 81. cresterea fata de 2005 fusese de 13.0 89.4% in termeni reali). Cresterea inregistrata in anul 2006 fata de 2005 fusese de 10.8% in totalul importurilor elvetiene si 63% din exporturi (ultime date disponibile: 2007).2%. 153 miliarde USD).4 miliarde CHF (cca. atunci Elvetia avanseaza cu 7 locuri in ambele clasamente. Export in anul 2007 Grup de tari TOTAL Tari industrializate -Europene --Uniunea Europeana ---Germania ---Franta ---Italia ---Marea Britanie Pondere % 100. grupul tarilor din UE reprezinta.

3 17.1 22.9 .4 2.2 0.8 --Taiwan 0.6 0.9 0.9 0.0 0.2 8.4 2.1 5.8 2.5 0.2 3.0 0.4 1.9 1.2 4.6 3.8 13.7 13.3 1.2 6.8 4.9 23.3 7.4 -62.1 13.1 1.4 -3.4 15.7 48.1 3.9 2.5 2.7 1.1 1.3 9.1 2.4 36.9 9.3 5.9 15.9 -57.4 9.3 4.1 3.1 23.2 26.6 21.8 21.4 14.0 -1.4 2.5 0.7 23.1 1.8 17.3 -14.3 0.1 4.4 0.4 2.1 1.1 4.4 0.7 -4.3 7.4 17.5 0.1 --Singapore 0.---Spania ---Olanda ---Austria ---Belgia ---Suedia ---Grecia ---Irlanda --AELS -Extraeuropene --SUA --Japonia --Canada --Australia/Noua Zeelanda Tari in tranzitie --CSI --Europa de Sud-Est --Asia (China) Alte tari (recent) industrializate --Hong Kong 3.9 5.3 --Turcia 1.9 9.1 0.9 4.3 3.1 20.5 0.1 -0.5 13.8 0.5 0.6 27.8 3.2 1.1 10.8 10.1 15.6 7.

mase plastice -Produse chimice si farmaceutice -Produse piatra.9 -7. materiale constructii.6 22. pescuit -Produse energetice si conexe -Textile. sticla.3 Structura comertului exterior al Elvetiei In structura exporturilor pe grupe de produse.9 27.9 0.4 24. ceramica Pondere in export % 100.7 19. urmate de produsele industriei constructoare de masini cu circa 21%. Exportul de aparate de masura si control.6 0. ceasuri si bijuterii reprezinta circa 17. Ponderi importante detin si grupele: produse metalurgice / produse agroalimentare / produse energetice / instrumente de precizie.1 0.2 -25.7 17.9%.1 0.1 3.9 2. utilaje. La capitolul importuri ponderi apreciabile au.3 1.5 28.3 1.3 7.1 5.3 26.4 1.7 . bijuterii. confectii textile.4 46. Grupa de marfuri TOTAL -Produse agroalimentare.--Coreea de Sud --Mexic --Brazilia --Tailanda --Malaezia Tari in curs de dezvoltare --membre OPEC --India 0. instalatii si de cea a mijloacelor de transport (vehicule).5 21.5 0.5 3. incaltaminte -Hartie si articole din hartie -Pielarie.5 0. o pondere importanta este data de de produsele chimice si farmaceutice cu 36.5 2.4 3. ceasuri.8 17.6 24.7 34.1 6. urmate de grupa masini.5 0.0 3.9 0.5 1.5 Pondere in import % 100.9%.0 7. forestiere. iar produsele metalurgice se afla pe locul patru cu 7.8 2. produsele chimice.9 1. cauciuc.4.3 7.2 3.7 0.9%. in ordine.

ceasuri si bijuterii -Alte produse diverse 7.181 .6%. asigurari 15. Elvetia face parte din primele 20 de tari.5 3.3 (companii financiare si de holding 23.9 17. aparate.3%. electronica. instalatii -Vehicule / mijloace de transport -Instrumente de precizie.0 10. 255.-Produse metalurgice -Masini.1%.5%. textile 2. energie. alte servicii 2%) Repartitia geografica a investitiilor elvetiene (in milioane CHF) Zone geografice Total investitii Total 632. prelucrarea metalului 5.1%. Investitii directe ale Elvetiei in strainatate Intreprinderile elvetiene au inteles rapid avantajele si potentialul investitiilor in strainatate. alte ramuri industriale si constructii 10%) -in intreprinderi din sectorul serviciilor miliarde CHF 376. comert 3. cat si ca destinatie a investitiilor straine.9 1. transporturi si comunicatii 0.1 19.7%. Investitii directe ale Elvetiei in strainatate. sector bancar 14.5%. constructii de masini. orlogerie 3. optica.2 2.8 2. in anul 20065.2%. investitii straine in Elvetia Volumul in crestere al investitiilor directe si financiare transfrontaliere reprezinta unul dintre factorii marcanti ai mondializarii economiei.8 (chimie si mase plastice 19.9 21.3 7. la suma de 632. Volumul investitiilor elvetiene in strainatate se ridica.9%.1 9. Cresterea investitiilor directe constituie si o reflectare a mobilitatii tot mai ridicate a intreprinderilor. atat ca investitor in strainatate.2 miliarde CHF: -in intreprinderi industriale miliarde CHF.

113 -Celelalte tari europene 162.181.750 1.088.902 .677 -UE 25 926.923 113.334 53.274 7.307 149.524 Europa 1.168 261.517 9.Europa -UE 25 -Celelalte tari europene --Romania America de Nord America Centrala si de Sud Asia Africa Australia/Oceania 298.964 Efectivul de personal al intreprinderilor elvetiene in strainatate Zone geografice Total personal Total 2.419 36.563 --Romania 10.

pe de alta parte. SWISSMEM este responsabila pentru controlul operatiunilor. Comisia pentru GRI este condusa de seful Directiei Promovare a Economiei Elvetiene din cadrul Secretariatului de Stat pentru Economie. sa fie in interesul economiei elvetiene.179 Australia/Oceania 39. acordand garantii contra riscurilor speciale carora acestea sunt expuse. Garantiile se acorda exclusiv pentru investitiile efectuate in tarile in curs de dezvoltare si in tarile esteuropene. Zürich. De asemenea. in acord cu Departamentul Federal pentru Afaceri Externe si Departamentul Federal de Finante. Departamentul Federal al Economiei. sa contribuie la promovarea economica in tarile respective.770 America Centrala si de Sud 219. echipamente electrice si metalurgie SWISSMEM. solicita rambursarea unei indemnizatii deja varsate. pe de o parte. la propunerea Comisiei pentru GRI determina valoarea indemnizatiei alocate. din mandatul Confederatiei. Departamentul Federal al Economiei. Investitiile trebuie. decide asupra acordarii sau retragerii unei garantii contra riscurilor de investitie.963 Asia 404. La propunerea Comisiei pentru GRI.427 Garantii contra riscurilor de investitii (GRI) Prin intermediul GRI. respectiv strict legate de economia elvetiana. pregateste sedintele Comisiei de examinare (compusa din trei reprezentanti ai Confederatiei si trei reprezentanti ai economiei) si urmareste investitia. . examineaza dosarele.509 Africa 78. Biroul GRI este condus de asociatia sectoriala a industriei elvetiene de constructii de masini.America de Nord 350. Garantia se ridica pana la 70% din volumul capitalului investit. Confederatia poate facilita investitiile in strainatate.

in sectoarele de servicii).5% in servicii) Provenienta geografica Volum investitii straine in Elvetia milioane CHF Personalul intreprinderilor straine in Elvetia Numar angajati Total 266.064 (124.html Investitii straine directe directe in Elvetia La sfarsitul anului 2006.seco.144 persoane / 61.842 3. iar numarul de angajati la 324.045 350.156 America Centrala si de Sud 4. adica 82%. in intreprinderi industriale / 182.920 persoane / 38. reprezentand 18%.103 -EU 193.040 America de Nord 61. respectiv 199. Africa.540 276.Informatii detaliate: www.867 58. volumul investitiilor straine directe in Ellvetia se ridica la suma de 222.5% in industrie.299 Asia. Australia/Oceania 7.063 -Celelalte tari europene 3.205 milioane CHF.923 Europa 196.ch/themen/aussenwirtschaft/exportfoerderung/investitionsrisikogaranti e/index.897 milioane CHF.257 1.340 8.283 275.102 milioane CHF (39.admin.821 .

I.3. . -Exportul romanesc a insumat 221. Relatiile economice ale Elvetiei cu Romania Cadrul juridic De la 1 ianuarie 2007.12.15 milioane EUR.1994). in anul 2006. -Acordurile bilaterale I.10. fiind de cca. mentionate la cap. in 2005 s-au facut totusi simtite semnele unei tendinte de echilibrare dinamica.07.IV. -Importul nostru din Elvetia a fost de 356. relatiile economice si comerciale romano . I. In Anexa 2: Lista acordurilor si conventiilor incheiate intre Romania si Elvetia dupa 1990. Monitorul Oficial nr. -Acord intre Romania si Confederatia Elvetiana privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor. Dupa ce. mediu si alte sectoare industriale.1994. -Volumul total al comertului bilateral in anul 2007 a atins suma de 578.57 milioane EUR (crestere fata de 2006: +40.1994 (Legea nr. odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. semnat la 25.72%).1993. cresterea exportului romanesc a fost semnificativa. -Acordurile bilaterale II.2005 (suspendat temporar de catre Guvernul Romaniei. Alte acorduri si conventii bilaterale importante: -Conventia dintre Romania si Confederatia Elvetiana privind evitarea dublei impuneri pe venit si avere. deoarece deficitul balantei se situeaza inca la un nivel ridicat.06. la 16.1994. Soldul balantei comerciale a ramas insa net favorabil Elvetiei. mentionate la cap.1972.07.58 milioane EUR (in scadere cu 26. in timp ce importul a scazut. in vederea renegocierii unor clauze). exportul romanesc inregistrand o crestere superioara celei inregistrate de import. 200/1994). respectiv -Acordul de liber schimb intre Confederatia Elvetiana si Comunitatile Europene. privind cooperarea in domeniile energie. din 1972. aprobat prin referendum popular la 03.09% fata de anul 2006).1994 (Monitorul Oficial nr. semnat la Bucuresti. -Acord intre Ministerul Economiei si Comertului si Departamentul Federal al Economiei. intrat in vigoare la 30. intrata in vigoare la 27. Eforturile de promovare a exportului nostru trebuie continuate si intensificate.6 ori mai mare decat cel din 1989. astfel incat deficitul balantei schimburilor bilaterale sa se diminueze sensibil. importurile au crescut din nou intr-un ritm net superior celui inregistrat de exporturi. In 2007 insa. semnata la 25.10.12. Evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene Elvetia este unul dintre partenerii comerciali importanti ai Romaniei.elvetiene se deruleaza in baza cadrului juridic al relatiilor dintre Elvetia si UE. 5.06.3. 40/17. 161/26.

echipamente electrice In ultimii ani tendinta firmelor industriale europene de a-si concentra activitatea pe activitatea de baza s-a accentuat. echipamente electrice 27.8%. Structura comertului romano-elvetian Conform statisticii elvetiene.6%. aparate. ponderile cele mai importante le-au detinut grupele de marfuri: -masini. metale comune si articole din metal (6%). mase plastice 4. -materii textile si articole din acestea 22. produse agroalimentare (6. Globalizarea economiei a condus in general la cresterea presiunii pe preturi si in consecinta la reorientarea producatorilor europeni catre importurile de componente si subansamble din tarile central si est europene. -la import(romanesc) : 0.7%. furnizarea de componente si subansamble revenind din ce in ce mai mult producatorilor specializati (sectorul subfurnizare / subcontracting).37%.4%). in timp ce importul din Romania a crescut cu 20. articole de interior si sportive 12.Conform statisticii elvetiene.7% -produse agricole si agroalimentare 4. tendinte si perspective ale pietei y Masini. Ponderea Elvetiei in comertul exterior al Romaniei (conform statisticii romanesti): -la export (romanesc): 0. . Oportunitati pentru exportul produselor romanesti pe piata elvetiana. in anul 2007 exportul catre Romania a scazut cu 10.84% fata de anul precedent. -masini. aparate. -mobila.70% In Anexa 3: evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene in perioada 1989-2007.27% Ponderea Romaniei in comertul exterior elvetian (conform statisticii elvetiene): -la export (elvetian): 0.3%). predominante au fost urmatoarele grupe de marfuri: -produse ale industriei chimice si conexe (farmaceutice) 35.3% La importul romanesc din Elvetia.75%. produse din hartie si produse grafice (5. in anul 2007.14%.7%. cauciuc. mase plastice 3. -articole din piele. produse din piele. echipamente electrice 25.2%). -la import (elvetian): 0.1%.4%. foto si de masura (9. cauciuc.3%. urmate. aparate. la exportul romanesc in Elvetia. -mijloace si echipamente de transport 16. -produse metal 7. de grupele aparate optice.3%. la mare distanta.

electronica si electrotehnica reprezinta un sector important pentru economia elvetiana. O buna oportunitate de promovare a industriei romanesti de componente si subansamble este SwissTech-Basel (www.000m2 . In opinia noastra. au inceput sa renunte la veriga intermediara. . incaltaminte. functionalitatea. Modalitatea cea mai comuna de patrundere pe aceasta piata este prin intermediul unui agent. in special cei specializati in desfacerea articolelor de imbracaminte cu preturi mici. accesorii. in special chinezesti reprezinta circa 20% din importuri. consacrat in totalitate subcontractarii de componente si subansamble care este organizat din doi in doi ani. pretul si designul. Italia. segmentul de varsta cel mai important pe piata de textile ± imbracaminte este reprezentat de persoanele cu varste intre 25 ± 50 ani. industria constructoare de masini. boutique-uri sau catre magazinele de confectii specializate. expun in jur de 1000 de colectii de articole textile. care reprezinta exclusiv unul sau mai multi furnizori. O tendinta importanta a pietei elvetiene (europene in general) este de crestere a cererii de tesaturi si confectii executate din tesaturi din fibre naturale (in. produsele asiatice. matrite. Multe firme de agentura sunt prezente cu showroom si birouri in cadrul ÄTMC ± Textile and Fashion Center´ din Zurich (http://www. Marea majoritate a firmelor elvetiene recurg la subcontractare in proportie de circa 50%. subansamble mecanice. Peste 75% din importuri provin din Europa. constructii metalice. y Confectii si articole de imbracaminte Importul elvetian se ridica la cca. importul anual de accesorii si componente auto depaseste 500 milioane USD. o companie locala cu experienta in domeniu care poate sprijini exportatorul in promovarea produsului si dezvoltarea pietei. De asemenea. confectii.tmc. unic in Elvetia. cel mai mare targ specializat din Elvetia. In Elvetia.In industria de autoturisme europeana se importa anual componente si accesorii in valoare de zeci de miliarde USD. De asemenea. un centru de vanzari angros. destinat produselor textile si articolelor de imbracaminte. conjunctura actuala creaza perspective favorabile exportului romanesc de piese turnate si forjate. 8. Numai in Elvetia. canepa.ch) .imbracaminte din magazinele generale mari.5 miliarde CH anual. Pe o suprafata de peste 30.com). principalii furnizori fiind Germania. si Franta. bumbac). circa 300 de firme. Marea majoritate a acestor firme de agentura au retea proprie de magazine specializate sau detin retele de distributie a produselor catre raioanele de textile .swisstech2008. Factorii determinanti pentru decizia cumparatorului elvetian sunt in ordine calitatea. componente electrice si electronice. Parte dintre detailistii importanti. si sa importe direct de la producator.

6 miliarde CHF din care importul reprezinta circa 3 miliarde CHF. cumparatorul elvetian prefera mobilierul din lemn combinat cu sticla. centrul si estul (zonele de limba germana) reprezentand restul de doua treimi.Printre modalitatile posibile de stimulare a exporturilor de textile si articole de imbracaminte romanesti pe piata elvetiana se numara: · acordarea unei atentii sporite tendintei pietei europene de orientare din ce in ce mai accentuata catre tesaturile din fibre naturale (in si canepa). implicarea asociatiilor patronale de ramura in stabilirea de contacte cu asociatiile similare elvetiene: · Federatia Elvetiana din Industria Textila Swiss Textile Federation (TVS) Beethovenstrasse 20 Box 2900 8022 Zurich Telefon +41 (0)1 289 79 79 Fax +41 (0)1 289 79 80 e-mail: contact@tvs.5-3. piatra sau metal. Exista oportunitati de dezvoltare a segmentului de piata in urmatoarele sub-sectoare : · mobila din lemn. Postfach CH . Principalii furnizori pentru mobilierul importat sunt Germania si Italia care asigura fiecare circa 30% din totalul importurilor de mobila si accesorii.4010 Basel Tel: +41 (0)61 228 90 30 Fax: +41 (0)61 228 90 39 e-mail : info@vsig. Ca material.ch Federatia Elvetiana a Importatorilor si Distribuitorilor Vereinigung des Schweizerischen Importund Grosshandels . Din analiza datelor statistice rezulta ca o treime din piata este data de partea franceza a Elvetiei.VSIG Güterstrasse 78.ch y Mobilier si articole de interior Piata elvetiana de mobila si articole de interior este estimata la circa 3. Se remarca o scadere importanta in preferinte a obiectelor de mobilier la confectionarea carora se utilizeaza materiale plastice. · . mobilier de gradina. inclusiv mic mobilier si articole de decoratiuni interioare si accesorii.

: +41 (0)62 919 72 42. Asociatia Elvetiana din Industria Mobilei Verband der Schweizer Möbelindustrie (SEM) Einschlagweg 2. Modalitatile posibile de dezvoltare a pietei sunt asemanatoare cu cele enumerate anterior (confectii si articole de imbracaminte). In opinia noastra. Distributia si vanzarea cu amanuntul se fac prin intermediul retelelor specializate. Postfach 116. Productia elvetiana de mobilier de birou si de scaune nu reuseste sa satisfaca cererea.ch Asociatia Elvetiana a Comerciantilor de Mobila Association Suisse du Négoce de l'Ameublement (ASNA/SMFV) Route Torny-Petit CH-1749 Middes Tel: (41-26) 658-14-82 Fax: (41-26) 658-14-81 y Echipamente de calcul si aplicatii sofware Elvetia se numara printre cele mai computerizate tari la nivel mondial. cu o tendinta continua de crestere . Fax: +41 (0)62 919 72 49 E-Mail: sem-info@sem. adesea dezasamblat. CH-4932 Lotzwil Tel. implicarea Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR) si a Asociatiei Forestierilor din Romania (ASFOR) in organizarea de standuri comune la targurile specializate sau initierea de misiuni economice in colaborare cu asociatiile similare elvetiene ar avea efecte pozitive in stimularea exportului romanesc de mobilier si articole din lemn pe aceasta piata. Circa o treime din mobilierul de pe piata elvetiana este vandut in sistemul "cash-and-carry".· panouri din lemn masiv pentru mobilier. usi pentru dulapuri de bucatarie. trepte pentru scari din lemn elemente din lemn pentru confectionarea de usi si ferestre · Sub-sectorul mobilierul pentru birou este estimat la circa 800 milioane CHF.

y Produse BIO Conform estimarilor. multitasking. format din clienti dispusi sa aloce buna parte din venituri pentru procurarea produselor alimentare naturale. respectiv ÄNATURAplan´. in raioane specializate. Elvetia este tara unde isi au sediul numeroase organizatii internationale si corporatii multinationale. la orientarea politicii agricole catre stimularea culturilor de produse organice. care au inceput vanzarea de produse marca Bio. Coop si Migros. e-mail. CAD/CAM/CAL din domeniul ingineriei se numara printre cele mai solicitate produse software pe piata elvetiana.In ciuda dimensiunii relativ reduse. vor conduce. In acelasi timp. Nivelul foarte ridicat de computerizare este datorat in buna parte dezvoltarii sectoarelor industriale cu un grad ridicat de automatizare cum ar fi ingineria mecanica. prin procesarea automata a datelor si control automat al proceselor tehnologice si implicit. In aceste conditii se poate anticipa o tendinta de crestere a cererii de produse organice. procesare de date si imagini. In general distributia si desfacerea produselor organice se poate face prin intermediul celor doua mari lanturi de supermaket. de asemenea. inca din 1990 ceea ce face ca pretul de vanzare a acestor produse sa fie accesibil pentru un segment cat mai larga de consumatori. piata elvetiana este privita ca o piata foarte atractiva. de natura organica. competitiva si in continua dezvoltare. multimedia. in urmatorii 20 de ani peste 50% din populatia Elvetiei se va situa peste varsta de 50 de ani. consumatorii tineri sunt atrasi de produse alimentare din categoria "wellness". calitativ superioare si sanatoase. Aceasta va reprezenta un segment de piata (cetateni cu varste cuprinse intre 50-70 de ani) cu o mare putere de cumparare. banci si asigurari). destinate dietelor alimentare. exista o tendinta de crestere a cererii de solutii software integrate care sa conduca la cresterea productivitatii. domenii a caror competitivitate la nivel mondial este strans legata de implementarea de solutii hardware si software de ultima generatie. De asemenea. Pe de alta parte. De asemenea. . industria chimica si cea a instrumentelor de precizie precum si sectorului serviciilor (turism. gradul de educatie ridicat al cumparatorului elvetian relativ la problemele de mediu si efectele poluarii chimice asupra sanatatii umane. desktop. Produsele organice comercializate in lantul COOP poarta marca ÄBIO SUISSE´ sau marca proprie COOP de comercializare a produselor organice. la reducerea costurilor de operare. Solutiile web. acestea contribuind la cresterea cererii in domeniul tehnologiei comunicatiilor.

Cetatenii straini care doresc sa initieze si sa-si conduca personal propria afacere in Elvetia trebuie mai intai sa obtina permisul de rezidenta si de lucru. inclusiv nerezidentilor. obtinerea prealabila a unei aprobari din partea autoritatilor. In Elvetia accesul pe piata a produselor Bio este bine reglementat. sa opereze o afacere in Elvetia. In principiu.Migros. cel mai mare lant de supermarket-uri din Elvetia. camerelor de comert sau a asociatiilor profesionale. V. Nu exista un regim diferentiat al taxelor vamale care se aplica la importul de produse organice fata de cele conventionale Pretul produselor de natura organica este in general mai ridicat decat al celor conventionale in special datorita costurilor de productie si de distributie mai ridicate. . Constituirea unei firme in Elvetia Ca regula generala.realizarea unui joint-venture (parteneriat sau societate pe actiuni). sa-si infiinteze o companie sau sa detina interese in una existenta. libertatea comertului si a activitatilor industriale. . . Nu sunt stabilite cote speciale pentru importul de produse organice in raport cu importurile de produse conventionale.deschiderea unei sucursale sau branch .constituirea unui parteneriat sau a unei societati pe actiuni. Marcile sub care Migros comercializeaza produsele organice sunt ³Migros Bio´ si ÄMio Plant natura´. Legea elvetiana recunoaste cinci tipuri de forme de afacere: . majoritatea consumatorilor acceptand diferente de pret cu 10-30% mai mari pentru produsele organice. . in acest scop. dezvolta de asemenea programe in domeniul produselor organice. Produsele Bio importate pot fi certificate si marcate "BIO SUISSE" numai de catre un detinator al licentei BIO SUISSE. garantate prin constitutia elvetiana. permit oricarei persoane.achizitionarea unei companii existente (parteneriat sau societate pe actiuni). nu se impune.

desfasurarea unor activitati independente. fara a indeplini formalitati legate de constituire. sunt predominante in Elvetia si sunt agreate pentru afaceri mai mici in timp ce societatea pe actiuni este o forma alternativa de organizare adoptata.lipsa de anonimat . in nume propriu (raison individuelle/Einzelunternehmen) Orice persoana poate initia si derula independent propria afacere. b.stabilirea unei aliante strategice cu sau fara investitii. in urma asocierii libere dintre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice cu scopul derularii unei afaceri pe baze comerciale. in general. Cele mai intalnite forme de prezenta a firmelor straine in Elvetia sunt sucursala sau branch-ul . Elementele de prezentare (numele) ale acestei forme de organizare trebuie sa cuprinda obligatoriu numele intreprinzatorului individual care desfasoara actul comercial iar in descrierea domeniului de activitate nu sunt permise referiri care sa lase impresia existentei unei societati. Intreprinzatorul isi desfasoara activitatea in mod independent insa responsabilitatea acestuia este totala si se extinde inclusiv asupra bunurilor personale.partenerii sunt inscrisi in Registrul comertului . Repartizarea sarcinilor. Intreprinzatorul are personalitate juridica si desfasoara activitatea economica in nume propriu. societate simpla sau parteneriatul (Société simple / einfache Gesellschaft) Este constituita.accesul dificil la piata de capital Formele concrete de organizare a unei afaceri ca parteneriat sau societate pe actiuni. contabilitate. mecanismul decizional si distribuirea profitului sunt in general . legea elvetiana face distinctia intre parteneriat si compania pe actiuni. Inscrierea in Registrul comertului este facultativa.000 CHF. pe baze comerciale. Ca forme posibile de organizare a unei afaceri. o data la nivelul societatii si apoi ca divident distribuit actionarului) . inscriere la registrul comertului.este o forma de organizare adaptata companiilor mici Dezavantajele formelor de partenerit provin din: . Formele de parteneriat.procedura de constituire simpla si putin costisitoare . de companiile mijlocii si mari..raspunderea nelimitata a partenerilor . admise de legea elvetiana sunt: a. Nu este obligatorie constituirea unui capital social. fara formalitati speciale. dar devine obligatorie daca veniturile anuale realizate depasesc 100.posibilitatea evitarii dublei taxari in Elvetia (in cazul societatii pe actiuni profitul este taxat de doua ori. capital social. Avantajele oferite de formele de parteneriat sunt: .

A. Raspunderea fata de terti este solidara si nelimitata pentru toti asociatii. asociatii sunt obligati sa se inscrie (individual) in Registrul comertului si sa tina contabilitate proprie. Impozitarea societatii se face asupra profitului si a capitalului. societatea in nume colectiv (Société en nom collectif / Kollektivgesellschaft) Este constituita prin asocierea. societate cu responsabilitate limitata (Société à Responsabilité Limitée ± S. din Elvetia reprezinta doar 10% din numarul companiilor inregistrate ca S. In cazul in care veniturile individuale anuale depasesc 100. Societatea se constituie si capata personalitate juridica odata cu inscrierea in Registrul comertului. In lipsa unui contract de asociere. daca in contractul de asociere nu este alfel prevazut.000. d. Societatea trebuie inscrisa in Registrul comertului (pentru activitati comerciale inscrierea este declarativa. dintre doua sau mai multe persoane fizice (nu este accesibila persoanelor juridice) in scopul derularii unei activitati economice. cu privire la societatile simple. Ca urmare a modificarii prevederilor legale cu privire la capitalul minim de constituire a unei societati pe actiuni. individual. Veniturile societatii nu sunt taxate.A.R.R. Constituirea capitalului este facultativa. sa detina drepturi. Oricum numarul de companii S. sa aibe angajamente. relatiile dintre asociati se supun prevederilor Codului de Obligatiuni. in prima instanta raspunzand cu patrimoniul societatii si in subsidiar cu bunurile personale. . insa membrii asociati sunt taxati individual. fiecare asociat avand obligatia sa depuna.stabilite prin contractul de asociere. care este obligatorie. acest tip de entitate a devenit mai interesanta.000 CHF. In cazul in care nu exista contract de asociere se aplica prevederile Codului de Obligatiuni. nu se inscrie in Registrul comertului si nu este obligata sa tina contabilitatea. pe baza de statut. Acesta se imparte in parti sociale de cate 1.000 CHF dar nici nu poate depasi 2. O societate simpla nu are nume. insa veniturile acesteia se distribuie membrilor asociati care sunt impozitati individual. sub numele propriu inscris in Registrul comertului. sa actioneze si sa fie actionata in justitie. pentru activitati ne-comerciale precum profesiuni libere.000 CHF. dintre doua sau mai multe persoane sau societati comerciale (elvetiene sau straine). artizanat sau agricultura. aportul asociatilor la capital este acelasi. inscrierea este constitutiva) si este obligata sa tina contabilitatea activitatilor desfasurate.000 CHF. astfel incat sa rezulte natura raporturilor sociale intre asociati.L. iar a asociatilor. Aceasta forma de organizare nu are personalitate juridica dar societatea poate totusi.000 CHF minim sau multiplu de 1. care a crescut la 100. la infiintare. societatea in nume colectiv nu este supusa impozitarii. cu cifra de afacere mai mica de 100. Neavand personalitate juridica.000 CHF. nu are personalitate juridica. recomandabil pe baza de contract de asociere. Capitalul social nu poate fi inferior valorii de 20.A.000 CHF. asupra partilor sociale (avere) si asupra beneficiilor repartizate (ca venituri). iar in cazul in care se face. c. Numele societatii este alcatuit din numele de familie al tuturor asociatilor sau din numele de familie a cel putin unui asociat urmat de «& Cie» sau «Frères». 50% din participare./Gesellschaft mit beschränkter Haftung ± GmbH) Societatea cu responsabilitate limitata este alcatuita prin asocierea.L. Responsabilitatea asociatilor este solidara si nelimitata si se extinde si asupra bunurilor personale ale acestora. spre exemplu. Aceasta forma de organizare a unei afaceri nu este foarte raspandita in Elvetia .

la notari sau avocati.. societatea poate sa detina drepturi. Societatea nu are personalitate juridica: doar asociatii sunt titulari de drepturi si obligatiuni.e. capitalul varsat trebuie sa reprezinte 20% din capitalul social dar nu mai putin de 50. determinata prin contractul de societate. este de 100. Societatea in comandita nu se impoziteaza insa participarea la capital si veniturile societatii sunt impozitate individual ca venituri proprii si bunuri private ale asociatilor. Totusi. . Numarul minim de asociati. Toate regulile referitoare la societate se definesc in statutul acesteia care. Inscrierea in Registrul comertului este obligatorie.000 CHF. in cazul societatii in comandita. societate pe actiuni (Société anonyme ± SA / Aktiengesellschaft . Pentru constituirea unei astfel de societati se apeleaza in general la firme de consultanta specializate. sa actioneze si sa fie actionata in justitie. completate cu cele relativ la societatea in comandita. face obiectul inscrierii in Registrul comertului. Nu exista limitari prin lege cu privire la capitalul social. in scopul evidentierii raporturilor sociale intre asociati. sunt angajati ai societatii. societate in comandita (Société en Commandite / Kommanditgesellschaft) Este o structura asemanatoare cu cea definita de societatea in nume colectiv cu deosebirea ca.. f. impreuna cu actul constitutiv. Societatea trebuie inscrisa in registrul comertului iar numele societatii. etc. In cele mai multe cazuri firmele straine care opereaza aici opteaza pentru aceasta forma de organizare a sucursalelor lor. stabilit prin lege.01 CHF. De asemenea. sa aibe angajamente. sub numele propriu inscris in Registrul comertului. este alcatuit din numele de familie al tuturor asociatilor cu raspundere nelimitata sau din numele de familie a cel putin unuia dintre acestia urmat de «& Cie». Conform legislatiei elvetiene Consiliul de Administratie trebuie sa fie compus in majoritate din elvetieni cu domiciliul in Elvetia. Raporturile intre asociati sunt definite prin contractul de asociere.AG) Societatea pe actiuni este forma de organizare care separa complet bunurile societatii de bunurile private ale actionarilor ceea ce face diferenta marcanta fata de celelalte tipuri de societati. numiti de Adunarea Generala. Valoarea minima a unei actiuni nominative sau la purtator este de 0. Societatea pe actiuni este cel mai raspandit tip de companie in Elvetia. ca si in cazul societatii in nume colectiv.000 CHF iar la infiintare. iar in cazul in care nu exista contract de asociere se aplica reglementarile legale valabile pentru societatea in nume colectiv. Administratorii. Responsabilitatea este nelimitata si solidara pentru unul sau mai multi dintre asociatii persoane fizice si doar pana la concureanta capitalului social subscris pentru ceilalti asociati persoane fizice sau juridice (comanditarii). este de 3 dintre care cel putin unul trebuie sa fie elvetian rezident in Elvetia. asociatii pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice. comandita. persoane fizice sau persoane juridice. trebuiesc autentificate notarial. «Frères». Capitalul social minim.

iar in strainatate de la agentiile Oficiului Elvetian de Turism. Bauturi alcoolice: cu o tarie alcoolica de pana la 15% vol. urmatoarele bunuri si valori: Obiectele personale folosite pe perioada voiajului (imbracaminte. lipita direct pe parbrizul autoturismului. articole de toaleta. 2 litri si peste 15% vol. Bunuri care pot fi introduse in Elvetia. instrumente muzicale. calculator portabil.Detalii suplimentare referitoare la tipurile de societati din Elvetia sunt prezentate in Anexa 4. fara taxe vamale Calatorii cu domiciliul in Elvetia sau in strainatate pot introduce in Elvetia. Vinieta este valabila incepand cu 1 decembrie a anului precedent celui inscris pe ea pana la 31 ianuarie a anului urmator. Max. Informatii utile pentru oamenii de afaceri Documente de calatorie Cetatenii romani care doresc sa calatoresca in Elvetia nu au nevoie de viza si trebuie sa detina un pasaport valabil inca cel putin 6 luni de la data calatoriei. oficiile cantonale de inmatriculare auto. Daca valoarea totala a bunurilor depaseste 300 CHF. Utilizarea drumurilor publice fara vinieta valabila. articole de sport. asociatiile/cluburile automobilistice Viteza maxima . Procurarea vinietei se poate face in Elvetia de la oficiile postale. fara plata taxelor vamale. toate aceste bunuri sunt supuse la plata taxelor vamale. in limita valorica a 300 CHF. Alte bunuri de orice fel. Produse din tutun: max. statiile de benzina si garaje. Ciculatia e drumurile publice (autoturisme) Taxa pe drumurile publice / Vinieta Pentru circulatia autoturismelor pe drumurile publice se percepe o taxa anuala de 40 CHF (vinieta). VI. si alte obiecte de uz curent) . o data pe zi. echipament video. birourile de vama. 200 bucati tigarete. 50 bucati tigari si 250g tutun de pipa. 1 litru. se pedepseste cu amenda in valoare de 100 CHF si plata taxei anuale pe drumurile publice de 40 CHF. aparat fotografic sau de filmat.

Tel: 031-328 31 11 sau TOURING CLUB SUISSE (TCS) ± membr a AIT (Alian a Interna ional de Turism). de regul . . pompierilor i altor categorii de ma ini speciale. Taxa federala asupra traficului rutier cu vehicule grele Se percepe in functie de greutatea totala a vehiculului. Vârsta minim a conduc torului auto : 18 ani Documentele necesare la calatoria cu un autovehicul : permis na ional de conducere (valabil). certificat international de asigurare (carte verde). La intrarea in tunel este obligatorie folosirea luminilor de intalnire. parcarea este cu plata si. poli iei. trusa medical i un set de becuri de schimb sunt obligatorii. 9. Wasserwerkgasse 39. 3000 Berne 13. de categoria de emisii poluante si de numarul de kilometri parcursi (in Elvetia si Liechtenstein). 70-80 km/h ± drum na ional. 30-60 km/h ± in aglomera ii urbane. Rue Pierre Fatio no. Folosirea centurii de siguran este obligatorie iar casca de protec ie este obligatorie pentru motociclisti i pasagerii acestora. Copiii sub 7 ani nu sunt admi i pe scaunul din fa . Este recomandabil sa se circule cu luminile de intalnire aprinse. plac de identitate na ional . Alte informatii Rata maxim de alcool în sânge admisa: 5 la mie. limitat în timp. 1211 Geneve 3 Parcarea autovehiculelor In locurile marcate cu albastru parcarea este gratuit pe durata maxima de o ora i 30 minute.Viteza maxim admis este de : 120 km/h ± pe autostrad . certificat de înmatriculare al vehiculului sau certificatul de închiriere. Locurile de parcare marcate cu vopsea galben sunt destinate ma inilor salv rii. Pana sau accident In caz de pana sau accident pe drumurile publice automobilistii se pot adresa la : AUTOMOBILE CLUB DE SUISSE (ACS) ± membr a FIA (Federa ia Interna ional a Automobilului). Triunghiul de semnalizare. In spa iile marcate cu vopsea alb .

Taxele sunt urmatoarele (valabile de la 01.2005): Categoria de taxa I II III Alte informatii utile Programul de lucru Elvetia se aflã pe fusul orar GMT+1 sau la 1 ora fata de Romania. Birourile sunt deschise în mod obisnuit intre 08. -sunt inmatriculate in Elvetia sau in strainatate si utilizeaza reteaua rutiera elvetiana si a Principatului Liechtenstein. 1 iunie. franceza.52 2. -sunt utilizate pentru transport marfuri si persoane.00. Sarbatori Sarbatorile legale sunt: 1 ianuarie. germana si italiana) este prezentat pe site-ul www. 15 august. Majoritatea firmelor iau o pauza de prinz intre 12.500 Kg.00 si 14. Euro 0 si anterioare Euro 2 Euro 3. 1 august. Programul targurilor si al manifestarilor expozitionale Programul complet al targurilor si manifestarilor expozitionale programate in Elvetia in perioada 2007-2008 (in limbile engleza.Taxa trebuie platita pentru vehiculele care: -au o greutate mai mare de 3. 21 si 31 mai.30.01. 25 decembrie. 12 si 13 aprilie.ch. inclusiv pe timpul weekend-ului.messenschweiz. 1 noiembrie si 8 decembrie.15 . Orarul de vara incepe in ultima sambata din martie si se termina in ultima sambata din octombrie (GMT+2). Sucursalele din garile feroviare si aeroporturi au uneori un program mai lung.88 2. 10. Ziua muncii (1 mai) se sarbatoreste diferit.00 si 17.30-16. Euro 4 si ulterioare Tarif in centime/tonakilometru 2. al Asociatiei elvetiene a targurilor (Vereinigung Messen Schweiz VMS) Ø Adrese utile Norma de poluare Euro Euro 1. Bancile sunt deschise in timpul saptamanii (de luni pana vineri) între 08..00. In cantoanele in care predomina catolicismul se respecta si urmatoarele date: 11 iunie. de la canton la canton.

: 00 41 31-352 35 21 Fax: 00 41 31-352 35 51 consulat.: 00 41 31-352 35 22.ch Biroul Consilierului Economic Brunnadernstrasse 20 CH-3006 Berna Tel.romania-wto@romaniaunog.amb@befree.berne@freesurf.ch Sectia consulara Brunnadernstrasse 20 CH-3006 Berna Tel.ch Misiunea Permanenta a Romaniei la Geneva 6.: 00 41 22-751 09 00.Ambasada Romaniei in Elvetia Cancelaria Kirchenfeldstrasse 78.ro roumanie.org Consulate onorifice ale Romaniei in Elvetia si Principatul Liechtenstein . Chemin de la Perrière CH-1223 Cologny-Geneva Tel. 352 53 00 Fax: 00 41 31-352 64 55 http://berna. 752 10 90 Fax: 00 41 22-752 29 76 mission.mae.: 00 41 31-352 35 46 Fax: 00 41 31-351 82 28 economic-berna@freesurf. CH-3005 Berna Tel.

: 021-206 16 00.sdc-seco.Dimitri STURDZA 10 Industriestrasse.: 00 41 1-9296542 Fax: 00 41 1-9296505 CH-1229 Carrouge Tel. 206 16 50 Fax: 021-206 16 60 http://www. Geneva Consul onorific . RO-010626 Bucuresti Tel.: 00 423-239 23 97 CH-6900 Lugano Fax: 00 423-239 23 24 Tel. Grigore Alexandrescu 16.Zurich Consul onorific .: 00 41 31-324 08 00 .ch Ambasada Confederatiei Elvetiene in Romania str. Principatul Liechtenstein Im alten Riet 125 LI-9494 Schaan Lugano Consul onorific ± Marinela SOMAZZI Riva Paradiso 42 Tel.ro Secretariatul de Stat pentru Economie ± SECO (Staatssekretariat für Wirtschaft / Secrétariat d¶Etat à l¶Economie9 Effingerstrasse 27 CH-3003 Berna Tel. CH-8618 Oetwil an See Tel. 00 41 91-994 93 92 Fax 00 41 91-994 93 35 consorom@bluewin.Pierre HILTPOLD 16 Rue Vautrier.: 00 41 22-8271518 Fax: 00 41 22-8271519 Schaan.

CH-8026 Zürich Tel. 365 52 67 Fax 00 41 44-365 52 21 www.ch heidi.Fax: 00 41 31-325 73 61 www.steiner@sec-chamber.ch Camera de Comert Elvetia-Europa Centrala ± SEC Handelskammer Schweiz-Mitteleuropa SEC Stauffacherstrasse 45.seco.osec.ch info@economiesuisse. 00 41 44-365 51 51.economiesuisse.admin.: 00 41 43-322 25 55 Fax: 00 41 43-322 25 53 max.sprenger@sec-chamber. 00 41 44-421 35 35 Fax 00 41 44-421 34 34 www.ch Federatia intreprinderilor elvetiene (economiesuisse) / Verband der Schweizer Unternehmen (economiesuisse) / Fédération des entreprises suisses (economiesuisse) Hegibachstrasse 47 Postfach CH-8032 Zürich Tel.ch OSEC ± Business Network Switzerland Stampfenbachstrasse 85 Postfach 492 CH-8035 Zürich Tel.ch .

Elvetia va construi doua tunele feroviare trans ± Alpine. sistemul de cote va putea fi reintrodus.ccer. Spre exemplu. miscarea libera a persoanelor urmeaza sa devina realitate in baza unui referendum a carui organizare ramane la latitudinea Consiliului Federal. Lucrarile de constructie urmeaza sa fie partial finantate prin introducerea de taxe suplimentare pentru transportul rutier de marfa. Conform acordului. intr-o perioada de proba de 5 ani. In scopul reducerii traficului rutier de marfa cu pana la 50%.ch Camera de Comert Elvetia. parcurs si nivelul emisiilor poluante./Fax 00 40 21-212 27 07 www. La sfarsitul perioadei totale de 12 ani. Dupa expirarea perioadei de proba. va avea ca efect cresterea competitivitatii si implicit stimularea transportului feroviar. a carui valoare finala este estimata la 13. partea elvetiana urmeaza ca intr-o perioada de 5 ani sa inlature limitarile legate de greutatea maxima transportata (in prezent 28 tone) si sa permita tranzitul pentru camioane cu o sarcina utila de pana la 40 tone.2. In schimb.ro Adrese utile INTERNET: Anexa 5 Anexa 1 ACORDURI INTRE ELVETIA SI UNIUNEA EUROPEANA ACORDURI BILATERALE I ( incheiate in 1999. Icoanei 40. aplicate atat transportatorilor interni cat si celor externi. Transportul rutier este un alt subiect sensibil.sec-chamber. in functie de greutatea transportata. pana in 2008.6 miliarde CHF. daca numarul muncitorilor emigranti. originari din UE. Acordul prevede recunoasterea mutuala a calificarii profesionale si a drepturilor legate de asigurarile sociale. Elvetia va dispune de inca o perioada de 7 ani in care. Sc. libertatea deplina de miscare atat pentru cetatenii elvetieni cat si pentru cei comunitari. Parter RO-020457 Bucuresti 2 Tel.Romania CCE-R Markus Wirth. Conform acordului. Proiectul. va fi mai mare decat cel estimat. cetatenii elvetieni au dreptul de a obtine permise de munca pentru UE imediat. Presedinte Gentiana Avrigeanu.ro ccer@ccer. in urmatorii 12 ani.www. intrate in vigoare la 1 iunie 2002) · · Acordul referitor la libera circulatie a persoanelor. urmeaza sa se realizeze treptat. camioanele UE care vor traversa Elvetia pe ruta Basel . fara nici o restrictie. Sistemul de cote pentru permisele de munca acordate cetatenilor comunitari pentru Elvetia va fi eliminat gradual. Director executiv Str.

Agricultura ± Fermierii elvetieni. In cazurile speciale. companiile elvetiene beneficiaza de aceleasi drepturi in tarile UE. ACORDURI BILATERALE II (incheiate in 2004. atat pe piata comunitara cat si pe cea elvetiana. beneficiari ai unei politici agricole bazata pe subventii substantiale. Cercetare dezvoltare ± Universitatile si companiile elvetiene pot participa la programele de cercetare comunitare in aceleasi conditii ca si ceilalti membri ai UE. certificatele si standardele de calitate capata recunoastere mutuala pentru marea majoritate a produselor industriale. pe cale de reciprocitate. Transportul aerian ± Acordul prevede ca in urmatorii doi ani compania nationala de transport aerian sa capete acelasi statut ca si rivalii sai comunitari. Oricum. In plus firmele elvetiene interesate vor obtine dreptul de a detine companii aeriene din cadrul UE. Acest privilegiu solicita insa din partea elvetiana un efort financiar suplimentar de 60 milioane CHF. Accesul unor produse agricole. vor plati circa 325 CHF pe cursa. acordul nu prevede eliminarea totala a protectiilor acordate fermierilor elvetieni. adica de aproape 13 ori mai mult decat taxa perceputa in prezent pentru un camion de 28 tone. Astfel. in care specificatia elvetiana difera de cea comunitara. Conform acordului. Achizitiile publice ± Companiile din UE au acces nediscriminatoriu la achizitiile publice in Elvetia si. va fi facilitat de reducerea tarifelor si inlaturarea barierelor comerciale. Restrictiile actuale referitoare la traficul de noapte si in zilele de Duminica se mentin. aceasta va putea opera in interiorul UE dar nu intre aeroporturi aflate in aceeasi tara. principala cale de tranzit a Elvetiei. partea elvetiana poate efectua testari suplimentare. Barierele tehnice in calea comertului ± Testele. cu date diferite de intrare in vigoare) Acordul Data ratificarii de catre UE Ianuarie 2005 Februarie 2006 Februarie 2006 Data Data intrarii in Punerea in aplicare a ratificarii vigoare a acordului de catre acordului Elvetia Martie 2005 Mai 2005 Mai 2005 30 martie 2005 1 ianuarie 2007 1 aprilie 2006 1 februarie 2005 Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Produse agricole transformate Statistica Mediu .· · · · · ± Chiasso. se vor confrunta pe piata UE cu o competitie marita. practicile de tratare preferentiala a companiilor locale sunt eliminate.

15) Acordul nu este aplicat dacat daca acordurile Dublin ElvetiaDanemarca si ElvetiaNorvegia-Islanda. luata in unanimitate de catre statele care aplica Acordul Schengen. puse in aplicare (art.14) Noiembrie Mai 2005 2004 Schengen Martie 2006 In prima luna dupa ce Secretarul general al Consiliului UE a constatat indeplinirea conditiilor formale privind exprimarea consimtamantului partilor implicate Dublin Martie 2006 In prima zi a lunii care urmeaza depunerii ultimului instrument de ratificare Lupta antifrauda (acord mixt. dupa evaluarea capacitatii Elvetiei de a pune in aplicare Acordul Schengen. precum si acordul Schengen Elvetia-CE sunt de asemenea.Media Pensii Februarie 2006 Octombrie 1 aprilie 2006 2005 31 mai 2005 Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Acord aplicabil pensiilor varsate de Comisia Europeana incepand cu 1 ianuarie 2006 (art.2) Aplicarea acordului este subordonata unei decizii a Consiliului UE. par. puse in aplicare (art.5. acordul nu este aplicat decat daca acordurile Schengen Elvetia-Danemarca si Elvetia-NorvegiaIslanda. care trebuie aprobat si de statele membre) In prima zi a celei Aceeasi data cu cea a de-a doua luni intrarii in vigoare care urmeaza ultimei notificari a instrumentelor de ratificare . de asemenea. precum si acordul Dublin ElvetiaCE sunt. De altfel.

Fiscalitate Februarie 2005 Mai 2005 1 iulie 2005 1 iulie 2005 (art.17 si 18 ale acordului .sub forma de schimb de scrisori) .

1995 9 Februarie. 1993 25 Octombrie.1999 16 iunie 2005 . 1992 26 Noiembrie.1990 Acord bilateral Acord între Ministerul s n t ii din România i Guvernul elve ian privind un program de restructurare a ministerului Român Acord între Guvernul român si Guvernul elve ian privind un împrumut pe termen mediu de 40 milioane USD 28 Ianuarie. 1993 8 Noiembrie.Anexa 2 Acorduri bilaterale Romania-Elvetia (dupa 1990) Data 14 August. 1999 25 Noiembrie. 1992 Acord între România i Elve ia privind acordarea unei asisten e financiare Acord de împrumut cu Elve ia pentru ajutor la balan a de pl i a României Conventia de evitare a dublei impuneri pe venituri si avere Acord între România i Elve ia privind promovarea i protejarea reciproc a investi iilor Acord între România i Elve ia privind cooperarea tehnic nerambursabil (pt. formare de cadre. 1993 25 Octombrie. consultan . 1996 Aprilie. privind acordarea unei asisten e financiare Memorandum de Acord româno-elve ian privind cooperarea în domeniile justi iei i poli iei Acord intre Guvernul Romaniei si Consiliul Federal al Elvetiei privind schimbul de stagiari Acord intre Ministerul Economiei si Comertului si Departamentul Federal pentru Economie privind cooperarea 11 August. 1996 26 Iulie. implementare de proiecte) Acord între România i Elve ia privind readmisia persoanelor în situa ii ilegale Protocol adi ional la Acordul din noiembrie 1992. studii de fezabilitate.

1 53.USD mil.2 157.USD mil.8 578.USD mil.9 -135.9 261.8 198.5 221.3 192.8 58.admin.3 473.5 56.USD mil.admin.7 421.3 141.4 135.7 -109.USD mil.6 192.0 Anexa 5 Adrese internet in Elvetia Administratia federala www.in domeniile energie.2 -184.0 -69.3 186.M.7 154.7 168.EUR mil.2 -95.1 106.USD mil. federal de externe www.1 63.USD mil.dfae.7 323.ch cu linkuri la web-site-urile celor 7 departamente federale (ministere) www.8 -83. Total Export romanesc 87.ch Parlament Departamente federale (ministere) Dept.5 126.USD mil.8 43.EUR mil.6 -263.3 -154.6 Sold balanta 1989 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 mil. statisticii romanesti) Anul U.0 153.2 45.6 Import romanesc 41. mediu si alte sectoare industriale (in renegociere) Anexa 3 Evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene in perioada 1989-2006 (conf.3 -135.9 50.8 467.8 222.6 150.parlament.0 182.5 325.9 578.8 211.4 -85.USD mil.8 215.5 -114.9 230.3 37.1 -173.6 225.ch .5 148.EUR 128.9 321.USD mil.USD mil.9 71.3 356.7 -104.

admin.SECO -Oficiul federal pentru agricultura -Osec Business Network Switzerland www. transporturi.economiesuisse.eda.bsv.admin.admin.ch www.ch www. energie si comunicatii -Oficiul federal pentru energie Dept.ejpd.ch www.swissworld.ch www. federal pentru aparare Federatia intreprinderilor elvetiene «economiesuisse» www.myswitzerland.ch www.admin.admin. federal al economiei -Secretariatul de stat pentru economie .ch www.seco.vbs-ddps.bfe.admin.admin.admin.org www.Dept.ch www. federal pentru mediu.snb.ch Informatii generale despre Elvetia www.ezv.ch www.statistik.admin. federal pentru justitie si politie Dept.admin.ch www.admin.admin.ch www.ch www. federal de finante -Administratia federala a vamilor -Tariful vamal de import al Elvetiei Dept.blw.ch.ch www.tares.osec.uvek.bfs.ch Banca Nationala a Elvetiei Dept.edi.ch www.ch www.ch www.efd.evd. federal de interne -Oficiul federal pentru statistica www.admin.com .ch -Oficiul federal pentru asigurari sociale Dept.ch www.

ch www.zh.ag.cnci.schwyz.ihk-thurgau.ch www.cciati.zurichcci. Gallen Ticino (Tessin) Thurgau Valais Vaud Zug Zürich www.gr.sg.aihk.ccij.sg www.be.ch www.vs.ihk.ch www.ch www.hkz.ch www.ch www.sh.ch www.ch www.sohk.basel.ch www.ch www.ch www.ihk.tg.ch www.ch www.ch (Camera de comert Winterthur) .ch www.gl.ar.ow.zg. Gallen-Appenzell) www. cu informatii complete desore canton www.hkbb.ai.ch www.ch www.cvci.Cantoane Canton -Semicanton Aargau Site-ul administratiei cantonale.cfcis.nw.ch www.ch www.ch (CCI a ambelor semicantoane) www.ch www.ch www.vd.jura.ch www.ch www.ch Appenzell -Ausserrhoden -Innerrhoden Basel -Land / Ville -Stadt / Campagne Berna Fribourg Geneva Glarus Graubünden (Grison) Jura Lucerna Neuchatel Nidwalden Obwalden Solothurn Schaffhausen Schwyz St.ch www.ch www.ch www.bern-cci.ch www.ch www.ch www.ahv-aihk.cci-valais.haw.ch www.ti.lu.ch (CCI St.ch www.ne.geneve.hkgr.ch Site-ul camerei de comert si industrie cantonale www.baselland.ch www.ch www.ch/glhk www.ch www.ch www.fr.ch www.ch www.ch www.ccig.glarusnet.so.

ch www.ch www.ch www.admin.ch www.swx.zefix.ch Alte adrese pentru informatii economice si financiare Comisia federala a bancilor Oficiul federal al asigurarilor private Autoritatea de control in materie de control al luptei contra spalarii banilor Asociatia elvetiana a bancherilor «Swissbanking» SWX Swiss Exchange Asociatia Elvetiana a Asigurarilor Swiss Funds Association Federatia elvetiana de turism Federatia elvetiana a agentiilor de voiaj www.ch www.Camera de Comert Elvetia-Europa Centrala (SEC).swissbanking.admin.ch . www.ebk.admin.bpv. Bucuresti Registrul Comertului (Indexul central al firmelor elvetiene) www.svv.ch www.ro Camera de Comert Elvetia-Romania (CCER).sfa.ch www.sec-chamber.gwg.ch Zürich www.ch www.srv.swisstourfed.ccer.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful