ELVETIA

POLITICI IN TURISMUL INTERNATIONAL

Anghel Violeta Grupa 407

I.

Informatii despre Elvetia

1. Informatii generale Suprafata: Populatia (2006): 41.285 Km.p 7.557,6 milioane locuitori, din care 21,4% straini Datorita configuratiei geografice aproape 60% din populatia Elvetiei este concentrata in zona platoului central care ocupa doar aproximativ 16% din suprafata totala a tarii si este flancat la sud de Alpi si la nord-vest de lantul muntos Jura. 186 loc./Km.p. Austria 165 Km., Liechtenstein 41 Km., Germania 346 Km., Franta 572 Km., Italia 734 Km. Berna (oras: 122,2 mii loc./ zona metropolitana: 343,8 mii loc.) Zürich (347,5 / 1101,7), Basel (163,9 / 486,1), Geneva (178,7 / 493,4), Lausanne (117,4 / 310,0), Lucerna Patru limbi oficiale: germana (63,7% din populatie), franceza (20,3%), italiana (6,5%), retoromana / romansa (0,5%) ; alte limbi (9%), din care: sarbo-croata 1,5%, portugheza 1,2%, albaneza 1,3%, spaniola 1%, engleza 1%, turca 0,6% s.a. romano-catolici 41,8%, protestanti 35,3%, islamici 4,3%, crestini ortodocsi 1,8%, alte confesiuni 1,4%, fara apartenenta religioasa 11,1%, nedeclarate 4,3% 1 august Francul elvetian (CHF); 1CHF=100 centime/rapeni; curs mediu 2007: 1 EUR = 1,6427 CHF, 1 USD = 1,1999 CHF In 2007 (in preturi curente): 508,275 miliarde CHF (cca. 309,5 miliarde EUR / cca. 423,5 miliarde USD) In 2006 (in preturi curente): 486,178 miliarde CHF PIB/ locuitor, in 2006: cca. 64.426 CHF = cca. 39.500 EUR PIB/locuitor, in comparatie europeana: UE=100, Luxemburg 254, Norvegia 173, Irlanda 138, Elvetia 129, Olanda 126, Austria 124, Danemarca 122, Suedia 119, Belgia 117, M. Britanie 115, Germania si Finlanda 111, Franta 108, Italia 101, Spania 99, Grecia 93, Slovenia 84, R. Ceha 74, Portugalia 73, Ungaria 62, Polonia 49, Romania si Bulgaria 34, Turcia 28 80.461 milioane CHF (80.581 milioane USD), din care aur:

Densitatea populatiei: Frontiere cu: Capitala: Alte orase importante (2005: mii loc. oras / zona metropolitana): Limbi vorbite:

Apartenenta religioasa:

Ziua nationala: Moneda nationala: PIB:

Rezervele de aur si devize (aprilie 2008):

Speranta medie de viata: Varsta de pensionare:

32.854 milioane CHF (32.903 milioane USD) Femei : 84 ani; Barbati : 79,1 ani) Femei: 64 ani; Barbati: 65 ani

2. Structura de stat si sistemul politic Regimul politic al Elvetiei moderne dateaza din anul 1848. Oana la aceasta data, Elvetia nu era un stat veritabil, ci mai degraba o simpla alianta confederala de cantoane independente. Fiecare canton era in principiu liber sa paraseasca Confederatia. La 29 mai 1848, Elvetia a adoptat prima Constitutie moderna si s-a constituit ca stat federal, cu o administratie centrala puternica, contrabalansand si limitand intr-o oarecare masura autonomia cantoanelor. Anumite sarcini, precum politica externa sau politica financiara au intrat in resortul puterii centrale. Cantoanele au devenit legate prin Constitutie si nu mai au posibilitatea secesiunii. Din motive istorice, Elvetia actuala poarta inca numele de ÄConfederatia Helvetica´, de unde si sigla abreviativa internationala CH. Este totusi un abuz lingvistic, deoarece din 1848 Elvetia nu mai este o confederatie, ci o federatie. In ceea ce priveste adjectivul Ähelvetica´, acesta isi trage originea de la triburile celtice denumite Ähelvetici´, care populau teritoriul actual al Elvetiei in momentul cuceririi sale de catre romani. Elvetia de astazi este o republica federala de tip parlamentar, formata din 23 de cantoane, dintre care trei (Basel, Appenzell si Unterwalden) se impart la randul lor, din ratiuni istorice, in cate doua semicantoane. Denumire canton Supr. km.p. Appenzell 243,0 Ausserrhoden (sc) Appenzell Innerrhoden 172,5 (sc) Aargau/Argovie 1404,0 Basel Stadt/B.Ville (sc) 37,1 Basel 517,5 Land/B.Campagne (sc) Bern/Berne 5959,0 Fribourg/Freiburg 1670,8 Genève/Genf 282,2 Glaris/Glarus 685,2 Pop. Denumire canton Supr. km.p. Pop. mii loc. 39,4 33,4 74,3 138,2 247,6 463,0 235,9 324,8 34,6

mii loc. 52,3 Nidwalden/Nidwald (sc) 15,1 Obwalden/Obwald (sc) 572,7 Schaffhausen/Schaffhouse 190,3 Schwyz/Schwytz 265,8 Solothurn/Soleure 966,7 259,8 439,8 38,0 Sankt Gallen/Saint Gall Thurgau/Thurgovie Ticino/Tessin Uri

276,1 490,5 298,5 908,3 790,7 2025,6 990,9 2812,5 1076,6

Graubünden/Grisons Jura Luzern/Lucerne Neuchâtel/Neuenburg

7105,2 838,6 1493,5 803,1

191,4 68,0 358,3 169,4

Valais/Wallis Vaud/Waadt Zug/Zoug Zürich

5224,5 3212,1 238,8 1728,8

293,3 671,4 107,4 1306,6

Fiecare canton are constitutie, parlament, tribunal si legi proprii care sunt insa armonizate cu cele ale Confederatiei. Cantoanele se bucura de o larga autonomie administrativa, au politie proprie si exercita control independent asupra sistemului de educatie ± invatamant, sau a politicii de protectie sociala. De asemenea, fiecare canton isi poate stabili propriul regim fiscal. In Elvetia structura de stat se desfasoare pe trei niveluri: Al Confederatiei ± cu competente in materie de politica externa, politica de securitate si aparare, energie atomica, transport la nivel national (cai ferate si autostrazi), politica vamala, politica monetara, cercetare±dezvoltare, protectia mediului, agricultura si legislatie, atunci când aceasta are aplicabilitate pe întreg teritoriul national. Al cantoanelor ± care au constitutie, parlament, guvern si tribunale proprii. Competentele la nivel cantonal se refera la sistemul de educatie (invatamant primar, secundar si tertiar), servicii de sanatate, politie locala, distributia energiei, transport local (drumuri nationale), promovarea turismului, dezvoltare economica locala, protectia patrimoniului cultural. Fiecare canton isi stabileste, de asemenea, propriul sistem de taxe si impozite Al comunelor ± unitati teritoriale in cadrul cantoanelor (circa 3.000). Comunele, ca si cantoanele, au propriile lor administratii alese. Ele beneficiaza de putere de decizie pentru anumite probleme locale ± securitate, educatie, sanatate, stare civila, transporturi, furnizare de apa si electricitate, infrastructura rutiera locala, amenajarea teritoriului. In rest, ele se supun hotararilor cantonului sau Confederatiei. Comunele percep toate taxele ± federale, cantonale si locale Sistemul politic elvetian are un pronuntat caracter democratic si combina in mod armonios principiile suveranitatii cantoanelor si al reprezentativitatii proportionale cu cel al separarii puterii. Referendumul, ca parte integranta a sistemului elvetian de guvernare, este un instrument activ in procesul legislativ, utilizat in cazul amendarii Constitutiei Federale sau pentru adoptarea unor legi importante la nivel federal, cazuri in care este necesara atat majoritatea populara (electorala) cat si cea cantonala. Constitutia Federala adoptata in 1848, revizuita si amendata in 1874 si 1999, stabileste si defineste cele trei organe ale puterii in stat:

· · ·

Adunarea Federala (Parlamentul) Consiliul Federal (Guvernul) Tribunalul Federal

Adunarea Federala (http://www.parlament.ch) este o structura bi-camerala compusa din Consiliul National si Consiliul Statelor, cele doua camere aflandu-se pe pozitii egale din punct de vedere al importantei. · Consiliul National (Camera Deputatilor) are 200 de membri, distribuiti intre cantoane conform principiului reprezentativitatii proportionale, fiecare canton avand cel putin un reprezentant. Alocarea locurilor intre cantoane se re-examineaza la fiecare 10 ani. Deputatii sunt alesi pe o perioada de 4 ani. Presedintele actual al Consiliului National este André Bugnon (Uniunea Democratica de Centru) Consiliul Statelor (Camera Superioara) are 46 de membri, cate doi reprezentanti din fiecare canton si cate unul in cazul semi-cantoanelor. Presedintele Consilului Statelor este Christoffel Brändli (Uniunea Democratica de Centru)

·

Principalele partide reprezentate in Adunarea Federala sunt: Pondere % Numar de membri in Consiliul National 63 43 36 35 22 1 Numar de membri in Consiliul Statelor 7 9 16 12 2 -

Uniunea Democratica de Centru UDC Partidul Social Democrat PSD Partidul Democrat Crestin PDC Partidul Radical Democrat PRD Partidul Ecologist (Verzii) Alte formatiuni si independenti

28,45 21,14 21,14 19,11 9,76 0,40

Doua dintre atributiile de baza ale Adunarii Federale sunt alegerea Consiliului Federal si numirea judecatorilor federali. Consiliul Federal (http://www.admin.ch), echivalentul institutiei guvernamentale, este autoritatea suprema in stat si are ca responsabilitate principala conducerea executiva. Este alcatuit din 7 membri ± Consilieri ± alesi din 4 in 4 ani de catre Adunarea Federala. Functia executiva a Consiliului Federal este exercitata prin intermediul a sapte Departamente Federale coordonate fiecare de catre un Consilier Federal (echivalent cu rang de ministru) : Componenta Consiliului Federal

cercetare si dezvoltare. 90% din productia comercializata.000 de produse diferite. In anul 2006. Industria chimica constituie un exemplu elocvent in aceasta privinta. 7. cu o populatie de doar cca. Prosperitatea sa recunoscuta este dependenta de comertul sau exterior. Astfel. produsele de nisa reprezentand cca. 3. Unul din avantajele acestei strategii este faptul ca stimuleaza diversificarea productiei. Aceasta strategie s-a dovedit a fi de succes. Printre sectoarele de varf se numara microtehnica. de inalta specializare. Protectie Civila si Sport Departamentul Federal pentru Finante Departamentul Federal pentru Economie Departamentul Federal pentru Mediu. Elvetia face parte din grupul celor mai dezvoltate tari din lume. In 2008 Presedintele Elvetiei este Pascal Couchepin. Energie si Comunicatii Micheline Calmy Rey (PSD) Pascal Couchepin (PRD) Eveline Widmer-Schlumpf (UDC) Samuel Schmid (UDC) Hans-Rudolf Merz (PRD) Doris Leuthard (PDC). Numeroase intreprinderi elvetiene practica o asa-numita Ästrategie de nisa´. deoarece consumatorii sunt gata sa plateasca pentru . Este desemnat pe o perioada de 1 an de catre Adunarea Federala dintre membrii Consiliului Federal si conduce in mod curent sedintele acestuia.. Considerata ca avand una dintre cele mai Ämondializate´ economii (un franc din doi este obtinut din export). o tona de marfa exportata valora 2. Elvetia nu poseda resurse minerale si are o suprafata mica. Produsele elvetiene se vand la preturi ridicate pe pietele externe. biotehnologia. astfel incat societati modeste au ajuns sa domine piata mondiala in domeniul lor de activitate. Moritz Leuenberger (PSD) Seful cancelariei Confederatiei: Annemarie Huber-Hotz (PRD) Presedintele Confederatiei reprezinta statul elvetian in relatiile internationale.25 tone de marfa importata. bancile si asigurarile. Elvetia importa materii prime si exporta produse manufacturate de inalta calitate. adica se concentreaza pe o gama restransa de produse. Dimensiunea redusa a pietei sale interne. industria chimica ofera peste 30.5 milioane locuitori. Ei au nevoie de piete internationale pentru a-si putea rentabiliza investitiile efectuate in productie. a incitat producatorii elvetieni sa se orienteze spre exterior. seful Departamentului Federal de Interne. tehnologia inalta. Desemnarea presedintelui se face in prima miercuri a lunii decembrie a fiecarui an. Repere economice elvetiene Succesul economiei elvetiene se bazeaza pe o productie cu valoare adaugata superioara si pe o forta de munca cu calificare inalta.Departamentul Federal pentru Afaceri Externe Departamentul Federal pentru Afaceri Interne Departamentul Federal de Justitie si Politie Departamentul Federal pentru Aparare. precum si industria farmaceutica. Majoritatea fortei de munca lucreaza in sectorul tertiar si in intreprinderile mici si mijlocii.Transporturi.

precum cele de invatamant superior. englezi sau francezi. al industriei si meseriilor cca.3%. Sectoarele cheie traditionale. Nestlé. cu peste 250 de angajati: 0. indeosebi germani. 23% din fonduri publice federale sau cantonale. Cea mai mare parte a finantarii ± cca.7% din intreprinderile inregistrate numara mai putin de 250 de salariati (87. Totusi globalizarea a avut un impact asupra conducerilorintreprinderilor. Aceasta internationalizare se remarca. ceea ce reprezinta mult in comparatie internationala. in special. Sectoare economice Context international: intreprinderile elvetiene sunt foarte competitive pe plan international. . biologia moleculara si tehnologia medicala. 99. Intreprinderi: Intreprinderile mici si mijlocii sunt foarte numeroase in Elvetia. 70% . in timp ce majoritatea ramurilor sectorului tertiar s-au dezvoltat puternic. In anumite sectoare. in termeni de capitalizare bursiera. Cca. structura economiei elvetiene s-a modificat considerabil spre sfarsitul secolului trecut. in cazul intreprinderilor mari. peste 90% din bunuri si servicii sunt exportate. Elvetia beneficiaza de conditii excelente pentru dezvoltarea acestor domenii. din care 97% in strainatate. peste 40% din membrii consiliilor de conducere si 26% din manageri sunt straini. au cunscut un declin. iar restul de la institutii diverse. se apreciaza ca vor fi indeosebi biotehnologia. Numara peste 250. isi are sediul la Vevey. 2. Cea mai mare intreprindere elvetiana. Finlanda si Japonia prezinta cifre superioare. 4% ii revin domeniilor agriculturii si silviculturii. 24%. Numai Israel. Printre sectoarele de varf care vor cunoaste un avant economic in urmatorii ani. Cele mai cunoscute sunt produsele industriei orlogeriei (ceasuri). Cu institutele sale federale de tehnologie si centrele de cercetare in domeniul industriei farmaceutice. gigant mondial in domeniul alimentatiei. Mutatii structurale: Urmand o evolutie comuna cu a majoritatii celorlalte tari industrializate. numarul agricultorilor s-a diminuat cu 25% intre anii 1985 si 1995.6% au pana la 9 angajati). ciocolata si branzeturile. Efortul intreprinderilor elvetiene pentru cercetare si dezvoltare este considerabil. in prezent. Procentajul celor care lucreaza in acest domeniu in Elvetia este superior celui din alte tari industrializate. sectorul secundar. Pentru ele este vital sa investeasca permanent in cercetare si dezvoltare. Conform clasamentului ÄGlobal 500´ facut de ÄFinancial Times´ pentru anul 2007. Numeroase intreprinderi sunt si astazi inca in mainile familiilor care le-au fondat. In prezent. in timp ce doar cca. 12 intreprinderi elvetiene figurau in topul celor mai mari 500 de companii mondiale. ocupand in total doua treimi din locurile de munca. cca 72% din populatia activa.9% din PIB este destinat cercetarii. Dar o astfel de strategie imipedica intreprinderile elvetiene sa se culce pe lauri.000 de salariati. Suedia. precum constructiile de masini. Intreprinderi mari. Sectorul serviciilor regrupeaza. De exemplu.provine din sectorul privat.calitate.

In prezent. industria chimica elvetiana se consacra aproape exclusiv productiei de coloranti. in Elvetia.000 de locuri de munca. 78% din productie este exportata. electronica si constructii de vehicule.Totusi. O proportie de doar cca. Informatii suplimentare despre sector: www. in anul 1996. Cca. industria farmaceutica ocupa primul loc in cadrul industriei chimice. industria prelucrarii metalelor. gratie industriei textile. asigurari si turism. Pana la sfarsitul secolului al XIXlea. 4 % din populatia activa este . Elvetia figureaza printre cei mai mari producatori mondiali de farmaceutice. Este de precizat ca multe din componentele acestor produse sunt fabricate in strainatate. masiniunelte de inalta precizie. industriile MEM fiind astfel dependente de vitalitatea pietelor internationale. de asemenea. Elvetia exceleaza. esente de parfum. Agricultura Agricultura ocupa un loc atat de important in constiinta elvetiana.a. multe intreprinderi din aceste sectoare manifesta tendinta de delocalizare a productiei lor in strainatate.swissmem. Ca si industria constructiilor de masini. in domeniul exporturilor invizibile. Constituie principalul angajator industrial din Elvetia. masini si materiale tipografice. 50% din totalul productiei industriale elvetiene. echipamente Electrice. fapt pentru care MEM solicita politicienilor conditii-cadru mai bune pentru desfasurarea activitatii. specializata in coloranti. Pretul mediu al unui ceas elvetian exportat este de 378 franci elvetieni. indeosebi in consiliere de gestiune. Elvetia este unul dintre principalii exportatori ai unor produse precum: masini textile. Elvetia este cunoscuta si pentru ceasul in carcasa de plastic cel mai vandut din lume: Swatch. Principalele intreprinderi farmaceutice elvetiene sunt Hoffmann-La Roche si Novartis. ci indeplineste si functia de intretinere a peisajului si de a asigura si mentine popularea zonelor montane. electrotehnica. constructii de cale ferata cu cremaliera s. In termeni valorici. Regrupeaza sectoarele: constructii de masini. industria mecanica. Industrie Constructii de masini: ramura este desemnata sub prescurtarea ÄIndustrii MEM´ (Masini. Se apreciaza ca aceasta tendinta poate sa creeze dezechilibre ale locatiei industriale elvetiene. Industria orlogeriei: Elvetia este unul dintre principalii producatori mondiali de articole de orlogerie. industria chimica s-a nascut. masini pentru industria hartiei. Agricultura nu are doar rolul de a produce hrana.ch Industria chimica si farmaceutica: Industria chimica. arome alimentare isi are principala locatie la Basel. generand peste 300. Realizeaza cca. care era o mare consumatoare de coloranti artificiali. aceasta din urma nascuta prin fuzionarea Ciba-Geigy cu Sandoz. aparate si instrumente de precizie. prelucrare Metale). electrotehnica si chimia au un aport de peste 50% din exportul elvetian. ascensoare si escalatoare. incat existenta sa este garantata chiar de Constitutia federala. Elvetia furnizeaza 50% din productia mondiala. Din cauza costurilor foarte inalte de productie din Elvetia.

Astfel. Banci: Bancile si institutiile financiare constituie unul din pilonii economiei elvetiene. astfel incat culturile cerealiere. Septelul bovin se ridica la 1. fata de anul 1990.500 capete. ceea ce reprezinta o cota superioara celei inregistrate in multe alte tari. dintre care unele functioneaza de secole in Elvetia. transport. 480 de agentii locale. legumicole si pomicole se concentraza in zonele restranse de asazisa campie. implantate indeosebi in orasele mici si in zonele rurale.554. activitati bancare. in caz de faliment.1%. Sectorul tertiar Restrictiile de natura geografica si climatica. Exista si multe banci private. astfel ca. Francul elvetian este una din monedele cele mai stabile. Agricultura asigura mai mult de 50% din necesarul intern de produse vegetale si aproape integral pe cel de produse animaliere. Ele administreaza o treime din toate averile private investite in afara tarilor lor de origine. turism) care absoarbe peste doua treimi din totalul fortei de munca si are o contributie de peste 70% la PIB.5 ha in 1990). lipsa de resurse naturale au determinat orientarea economiei elvetiene. furnizor de produse de baza pentru consumul intern si export. in timp ce numarul lor total a scazut cu 31%.1 milioane ha. Bancile private isi asuma o responsabilitate nelimitata pentru activitatile pe care le desfasoara. Principalul sector al agriculturii este zootehnia. proprietarii isi pierd toata averea personala. Piata elvetiana a devizelor si a capitalurilor este una dintre cele mai importante din lume si marile institute bancare ± UBS si Crédit Suisse ± figureaza printre liderii mondiali ai bancilor.000 de persoane. care numara cca. Tendinta actuala este de concentrare a activitatilor agricole. bancile elvetiene au o mare reputatie internationala. Fiecare agentie este autonoma din punct de vedere juridic si este organizata in mod cooperatist: membrii ei participa la deciziile bancii si sunt coresponsabili pentru afacerile pe care aceasta le deruleaza. sute de exploatatii dispar.7 ha (fata de 11. Cu toate acestea.700 capete si este depasit de cel porcin. precum Raiffeisen. numarul exploatatiilor agricole de peste 20 ha a crescut cu 39%.ocupata in agricultura si tendinta este de scadere. Elvetia are reputatia de a fi tara vacilor.000 in filalele din strainatate. In domeniul administrarii averilor.. Marimea medie a unei exploatatii agricole este de 16. Asigurari: Elvetienii aloca asigurarilor o parte importanta a bugetului lor. cca.609. Personalul angajat in sistemul bancar elvetian se ridica la cca. 19. companiile elvetiene de asigurari realizeaza mai mult de jumatate din venituri . care este de 1. 119. Suprafata agricola totala se ridica la 1. 21%. catre sectorul tertiar (comert. din ce in ce mai pronuntat. Doua treimi din suprafata agricola utila sunt ocupate de pasuni. iar contributie acestui sector la PIB este de doar 4. Terenul accidentat al regiunilor montane se preteaza greu pentru culturi. peisajul bancar este completat de o retea de cooperative bancare. In fiecare an. In sfarsit. din care cca. iar cele care supravietuiesc devin tot mai mari.

a caror activitate consta in cumpararea de materii prime (in principal cereale. Resurse umane: De cativa ani buni. suma de 508. Liderul mondial in domeniul recrrutarii si plasarii de forta de munca temporare. evolutiile recente. Reasigurarile reprezinta o parte importanta a acestei activitati. petrol. ci sunr revandute pe terte piete. de asemenea scazut. Elvetia este principalul exportator european de asigurari. exercita o presiune crescanda asupra acestor intreprinderi si le pun in discutie viitorul. Turism: Turistii straini cheltuiesc anual in Elvetia cca. Elvetia a devenit un actor important in gestiunea resurselor umane.6% in martie. 13-14 miliarde franci elvetieni. precum revolutia tehnica in comunicatii si inlaturarea unui mare numar de obstacole tarifare in cadrul mondializarii.). Acestea sunt exploatate de cinci societati de armatori. Aceasta evolutie este determinata de faptul ca Elvetia ofera un mediu social stabil si o fiscalitate relativ scazuta. Elvetia poseda o marina comerciala formata din cateva zeci de nave care transporta orice fel de marfuri si opereaza in toata lumea. Totusi. cu o legislatie in materie supla si mai putin birocratica. Logistica si transport maritim: O cota de cca. bumbac. firma Adecco. iar inflatia s-a mentinut la nivel.a. a caror activitate este concentrata la Basel. Elvetia se situeaza pe locul 15 din punct de vedere al incasarilor in acest sector. Elvetia este supusa unui trafic de marfuri si de persoane (indeosebi in perioadele de vacante) din ce in ce mai intens. transportul a devenit cheia de bolta a unei economii eficiente. intre 2. 4% din PIB este generata de sectorul logisticii si transporturilor maritime.000 EUR) pe locuitor. recurgand la numerosii specialisti implantati aici. 90% din contractele de reasigurare fiind incheiate in exterior. de 0. necotate la bursa. 2. Tranzitul prin Alpi este facilitat de existenta tunelurilor Gothard ± feroviar (15 km) si rutier (17 km). isi are sediul in Elvetia. care nu intra pe teritoriul elvetian. Rata somajului inregistreaza valori dintre cele mai scazute in Europa. majoritatea cu sediul la Geneva.000 de angajati. care are 130. Societati de comert: Elvetia este sediul multor societati de comert. fata de 9. sub contract.7-10 miliarde franci cheltuiti de turistii elvetieni. respectiv peste 65. Turismulare un aport de 3% la PIB. Multe companii internationale si-au instalat la Geneva serviciile de gestiune a personalului. Transporturi: Elvetia este traversata de principalele axe europene de transport nordsud. In Elvetia isi au sediul doua societati de transporturi si logistica de anvergura mondiala: Panalpina si Kühne & Nagel. Produsul intern brut a atins. In trimestrul I-2008.in strainatate. in anul 2007. gaz s. Conform datelor publicate de Organizatia mondiala a turismului OMT.5 si 3% in anul 2007.4% in ianuarie si februarie. .275 miliarde CHF. In epoca globalizarii.7%. Ca tara de tranzit. Desi nu are acces direct la mare. zahar.000 CHF (peste 40. rata inflatiei a atins niveluri mai ridicate: 2.

5 6.5 8.0 3.0 2.7 7.8 0.5 5.2 0. SUA 2.1%.8 -0.5 1.9%.Populatia activa (trim.0 3. Politica economica externa este astfel orientata pe trei axe: . Evolutia conjuncturala a continuat sa fie favorabila si in primele luni ale anului 2008. Japonia 2.6 1.0 6.8 6.9 1.9 2. in sectorul public federal ± 6697 CHF (Barbati: 6989 CHF.1 5.45milioane persoane.8 2004 2.4 0. cel putin in urmatoarele luni).4 1. superioara celor inregistrate in alte tari dezvoltate (media UE 2.7 2.5 4. Variatia indicatorilor economici de baza ai Elvetiei.6 Politica economica. Cu o economie semnificativ dependenta de procesele externe. Femei: 6595 CHF) Situatie actuala si perspective In anul 2007.7 2.9 2009 1. Britanie 3. in sectorul public cantonal ± 7427 CHF (Barbati: 8124 CHF.2 5.2 3. Germania 2.8 2007 3.3 3.5 3.8 4. slabirea dinamicii conjuncturale va continua.1%.1 0. Grupul de experti al Confederatiei estimeaza ca rata de crestere a PIB in anul 2008 va fi de 1.0 9. ci doar preliminare) Produsul intern brut Consumul privat Investitii -in constructii -in echipamente Exporturi Importuri Inflatie Rata somajului 2003 -0.5 2. institutii In actuala conjunctura internationala.0 5. In 2009. in timp ce nivelul cererii interne va fi stabil.8 -3.8 2008 1.2%.1 3.1%). dar se apreciaza ca economia elvetiana nu va putea sa evite repercursiunile negative ale crizei de pe pietele financiare si ale incetinirii ritmurilor conjuncturii internationale. economia elvetiana a avut o rata de crestere de 3.8 1.4 2005 2.1 1. Franta 1. estimandu-se o rata de crestere de 1.6 3.2%. M.1 2. Femei: 6090 CHF).0 3. in perioada 2003-2006 si previziuni 2007-2008 (Obs. Femei: 4875 CHF). lucreaza in parteneriat si actioneaza in plan national³. : datele pentru 2006. politica economica a Elvetiei este articulata sub deviza ÄGandeste global. Eventualitatea agravarii crizei financiare constituie un risc important.5%. Salariul mediu brut (in 2006): in sectorul privat ± 5623 CHF (Barbati: 6023 CHF.8 -2.9 1.7 0.5 1.3 2006 3.8% (va fi afectat indeosebi sectorul exporturi.IV/2007): 4. Elvetia are o abordare moderna a problemeler speciale ce tin de relatiile internationale. nu sunt definitive. in contextul tot mai accentuat al globalizarii.5%.5 -1.6 1.4 1.3 -0.2 1.8 3.1 2.

pensii. O a doua serie de opt acorduri bilaterale (ÄAcorduri bilaterale II´) au fost incheiate in 2004 si se refera la colaborarea Elvetiei cu UE in noi domenii de interes comun: produse agricole transformate. fiscalitate (impozitarea dobanzilor). prin perfectionarea continua. azilului si migratiei (Schengen-Dublin). barierele tehnice in comertul international. politiei. Detalii depre acorduri: www. in cadrul OMC. Din punct de vedere institutional. Desi Uniunea Europeana este principalul sau partener comercial. educatie-formare profesionala-tineret. a regulilor sistemului mondial de comert. piata de achizitii publice.- acordurile cu Uniunea Europeana acordurile de liber schimb incheiate in cadrul AELS liberalizarea progresiva a comertului international. cu o economie majora.ch AELS nu joaca un rol determinant in contextul mondial insa importanta in plan regional nu este de neglijat pentru Elvetia care. in cadrul AELS. cercetare-dezvoltare. .admin. ca forum de negocieri permanente intre tarile membre in vederea liberalizarii comertului mondial. agricultura. Elvetia este singura tara din vestul Europei. cooperare in domeniile justitiei. a unui prim pachet de sapte acorduri bilaterale cu UE (numite ÄAcorduri bilaterale I´) in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor. Exista o preocupare constanta a Elvetiei de a extinde reteaua acordurilor dincolo de zona euro-mediteraneana. mediu. prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Economie ± SECO. OMC. este pentru Elvetia platforma perfecta de promovare si aparare a intereselor sale comerciale. transportul terestru. Dimensiunea modesta a pietei interne face ca Elvetia sa manifeste un interes special fata de cadrul general de reguli de comert international si de proceduri de solutionare a diferendelor. dovada in acest sens fiind acordurile semnate. cu Mexic si Singapore. atat pe plan intern cat si extern. Membru fondator al AELS. prin votul popular negativ dat Acordului privind Spatiul Economic European in decembrie 1992. in 1999. transportul aerian. politica elvetiana in domeniul economic si comercial. Preocuparea de a atenua consecintele economice negative datorate neparticiparii la piata unica europeana s-a concretizat prin semnarea. SECO (www. statistica.seco.admin. care nu face parte din UE. Elvetia joaca un rol activ in largirea retelei de acorduri de liber schimb (in prezent in numar de 18) semnate de tarile membre AELS cu tari din afara UE.europa. prin ponderea economica pe care o are in cadrul asociatiei poate determina in mod semnificativ politica acesteia.ch) a fost creat in 1999 prin fuziunea dintre Oficiul Federal pentru Dezvoltare Economica si Munca si Oficiul Federal pentru Afaceri Economice Externe. lupta antifrauda. este elaborata si pusa in practica de catre Departamentul Federal al Economiei. In Anexa 1: Lista acordurilor Elvetia-UE.

libertatea comertului si stabileste modul in care sunt distribuite competentele intre Consiliul Federal. stabilitatea pe temen lung a cadrului investitional. Aceste doua programe si-au incheiat mandatul la sfarsitul anului 2007. in relatiile cu strainatatea. 1. La . conform clasamentelor intocmite de renumite institutii internationale specializate. dreptul de a desfasura activitati cu scop lucrativ.ch) institutie din subordinea SECO.Pe plan extern misiunea principala a SECO este de a initia. pietele emergente si economiile in tranzitie avind ca principale obiective dezvoltarea schimburilor comerciale. adaptat produselor si serviciilor de inalta calitate si tehnicitate sunt: gradul ridicat de protectie oferit de legislatia in domeniul afacerilor. serviciile si investitiile elvetiene. OCDE sau UNCTAD.osec. Mediul de afaceri si climatul investitional Economia elvetiana este. printre cele mai competitive si liberale. activitatile lor specifice fiind preluate de ÄOSEC±Business Network Switzerland´ (www. libera competitie precum si apararea secretului bancar. indeosebi ale intreprinderilor mici si mijlocii. negocia si incheia acorduri de cooperare economica si comerciala in scopul deschiderii de noi piete pentru produsele. Cadrul legal Cadrul legal in domeniul economic este asigurat de Constitutie care consfinteste drepturile fundamentale precum dreptul de proprietate. este reprezentantul Elvetiei in cadrul organizatiilor multilaterale precum OMC. Principalele obiective ale OSEC sunt: promovarea produselor si serviciilor elvetiene la export promovarea locatiei economice Elvetia promovarea intereselor economice elvetiene in lume furnizarea de asistenta pentru dezvoltarea si diversificarea schimburilor comerciale intre firmele elvetiene si straine. administratiile cantonale si cele municipale. II. SECO manifesta o preocupare constanta fata de sectorul privat din tarile in curs de dezvoltare. menita sa reprezinte interesele economiei elvetiene. cresterea capitalului investit si transferul de knowhow catre aceste piete. nivelul scazut de interventie si control din partea autoritatilor. In acelasi timp. garantarea deplina a dreptului de proprietate. In acest scop au fost dezvoltate programe specifice si instrumente proprii pentru implementarea lor: programul ÄSIPPO ± Swiss Import Promotion Programme Organization´ (pentru promovarea importurilor din tarile in tranzitie si in curs de dezvoltare) si programul SOFI ± Oficiul Elvetian pentru Facilitarea Investitiilor (pentru promovarea si sustinerea investitiilor elvetiene in aceleasi grupe de tari). Principalele coordonate care confera Elvetiei caracteristicile unui mediu de afaceri privilegiat.

-medici. procedee care asigura legislatiei un grad ridicat de stabilitate. 2. al companiilor de asigurari sau activitati de brokeraj. Ca urmare a intrarii in vigoare a tratatelor bilaterale cu UE si a celor de recunoastere reciproca a diplomelor profesionale se produce o relaxare graduala a reglementarilor si in aceste domenii.nivel federal. -hoteluri si restaurante (in anumite cantoane).). Cei care detin drept de rezidenta si permis de munca temporar in Elvetia au dreptul sa infiinteze o firma in aceleasi conditii ca cele stabilite pentru cetatenii elvetieni. exista reglementari specifice stabilite la nivel federal sau cantonal. nu este obligatorie apartenenta la vreo federatie industriala sau comerciala si nu se cer aprobari din partea vreunei camere de comert sau asociatii de afaceri. La infiintarea unei firme nu se impune obtinerea unor aprobari speciale din partea guvernului. mecanism care are la baza cele doua elemente fundamentale ale democratiei elvetiene: initiativa populara si referendumul. servicii pentru angajari temporare. -anumite activitati comerciale si de furnizare de servicii (comercializarea vinului. Si cetatenii straini care nu detin permis de rezidenta pot infiinta si dezvolta propria afacere in Elvetia.ch sau . Exista totusi unele restrictii in sectoarele in care statul detine inca monopolul precum caile ferate sau serviciile postale. farmacisti. toate domeniile de afaceri sunt deschise investitiilor si nu se impune o limita in care sa se incadreze participarea straina. pot achizitiona actiuni intr-o firma elvetiana. Informatii suplimentare se pot obtine de la Task Force PME din cadrul Secretariatului de Stat pentru Economie SECO (www. avocati. pot infiinta o sucursala si pot desfasura activitati economice pe teritoriul elvetian. a unei licente sau a unui permis special.standortschweiz. www. In aceste situatii este necesara eliberarea. Reglementari specifice pentru desfasurarea unor anumite activitati Pentru desfasurarea unor activitati de afaceri in anumite domenii sau pentru exercitarea unor anumite profesii precum: -domeniul bancar. la cerere.ch. agentii private de plasare de personal. In general. proces convenit in cadrul tratatelor bilaterale dintre Elvetia si UE. Drepturile constitutionale de baza se aplica in egala masura si cetatenilor straini. etc. legislatia este elaborata si aprobata doar cu respectarea procedurilor parlamentare. stomatologi.kmuinfo. Chiar si in aceste sectoare s-au facut progrese in directia liberalizarii. daca aceasta este condusa efectiv de catre un cetatean elvetian.

Si piata fortei de munca a cunoscut in ultima perioada tendinte pronuntate de liberalizare in special pentru specialistii cu inalta calificare. pentru cercetatori si pentru cadrele de conducere. ex. si unele reglementari tehnice la nivel cantonal.ch (titlul: Politica economica externa / Bariere tehnice in calea comertului). in relatia Elvetia ± UE. Certificatul de origine in unul dintre statele membre UE si AELS (Elvetia este membra AELS) asigura circulatia libera a marfurilor. de asemenea. a vietii si sanatatii oamenilor / consumatorilor.: normele de higiena pentru produse lactate). In Elvetia. etichetare. transportul terestru. agricultura. Elvetia are acorduri de recunoastere reciproca in materie de evaluare a conformitatii (ARM) cu Uniunea Europeana. Australia si Noua Zeelanda. fara restrictii de cota sau bariere vamale. in marea lor majoritate.admin. Cea mai mare parte a statelor au adoptat un numar mare de norme tehnice. Sunt in curs de negociere astfel de acorduri si cu SUA. in Elvetia. Accesul pe piata Cu exceptia produselor agricole si a catorva grupe de produse sensibile comertul dintre Elvetia si tarile membre UE si AELS este liber.pmeinfo.: omologarea medicamentelor. De asemenea. Exista. transportul aerian. au intrat in vigoare cele 7 acorduri bilaterale dintre Elvetia si UE (Anexa 1) in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor. animalelor si mediului vegetal.www. certificari) si omologarii produselor (ex.seco. Informatii detaliate pe aceasta tema pot fi obtinute accesand site-ul www. Ca parte in Acordul OMC privind achizitiile guvernamentale. piata de achizitii publice.). . In noiembrie 2006. inspectii. cercetare-dezvoltare. statul elvetian a fixat norme/prescriptii de drep comun privind anumite marfuri. precum si cu Canada. la procesul/procedurile de pe fluxul productietransport-depozitare. barierele tehnice in comertul international. aceste norme si prescriptii figureaza ± la nivel federal ± in peste 30 de legi si 160 de ordonante. de ex. exista acord de liber schimb in domeniul serviciilor si al transferului de capital. relatie care pentru multe firme elvetiene este mai importanta decat piata locala. In iunie 2002. practic pentru toate produsele de pe piata. ambalaj. precum si la evaluarea conformitatii (incercari. Acestea se refera la produsul insusi (compozitie. 3. ordinii si securitatii publice. precum si pentru asigurarea unei concurente loiale in tranzactiile comerciale. achizitiile publice se fac pe baza de licitatii internationale. izolat.ch) sau de la birourile de cooperare si promovare comerciala din cadrul administratiilor cantonale.: securitate pentru prevenirea incendiilor in cazul uor materiale utilizate in constructii). Obstacole tehnice in calea comertului Pentru asigurarea protectiei moralei. In acest fel toate barierele in calea comertului vor fi eliminate treptat firmele elvetiene urmand sa aibe acces liber la o piata de peste 400 de milioane de consumatori. autoturismelor etc. Criteriile discriminatorii au fost eliminate si toti participantii sunt tratati in mod egal.

Utilizarea acestui sistem face ca in Elvetia. Administartia Elvetiana a Vamilor (www. Tariful vamal elvetian poate fi accesat la adresa www. Conform acestui principiu. Aceasta revizuire are drept obiectiv sa doteze instrumentarul vizand eliminarea obstacolelor tehnice din calea comertului cu un mijloc suplimentar. Consiliul Federal a formulat 18 exceptii la aplicarea principiului ÄCassis de Dijon´. In cadrul revizuirii LOTC. si anume cu principiul ÄCassis de Dijon´. in general. 4. O caracteristica a sistemului vamal elvetiana este data de faptul ca taxa vamala se aplica pe unitatea de masura (greutate bruta. Exista totusi unele bariere tarifare in scopul protejarii produselor agricole locale. un tarif vamal care corespunde acestui standard international. informatii referitoare la TVA aplicat marfurilor importate. pot fi puse in circulatie in orice altstat membru al CE.1. sarcina vamala. litri) si nu la valoarea marfurilor (ad valorem). putand fi utilizate de oricine este interesat. proceduri vamale simplificate. Marfurile care raman temporar pe teritoriul Elvetiei pot fi depozitate in regim de portfranc. fie prin aplicarea principiului ÄCassis de Dijon´. tranzit.Consiliul Federal a initiat o procedura de consultari. modalitati practice de probare a originii marfurilor. privind revizuirea partiala a Legii federale privind obstacolele tehnice in calea comertului (LOTC).admin. fara efectuarea formalitatilor de vama si fara plata taxelor vamale. Revizuirea LOTC va permite produselor puse legal in circulatie pe piata Comunitatilor Europene sau in Spatiul Economic European SEE sa poata circula liber si in Elvetia.ch) poate furniza informatii detaliate cu privire la regulamentul vamal: metode si proceduri de vamuire. Acest sistem favorizeaza importul marfurilor cu greutate mica dar cu valoare intrinseca mare. Prin aderarea la Organizatia Mondialã a Comertului (1 iulie 1995). Depozitele cu regim special de port-franc sunt operate de companii private si au caracter public.1988 si are. fie pentru ca prescriptiile tehnice elvetiene sunt armonizate cu cele din CE. produsele importate dintr-un alt stat membru si care au fost fabricate conform prescriptiilor acelui stat.tares. fie in virtutea acordurilor incheiate intre Elvetia si CE.ch . sa fie mai redusa decat in alte tari. bucati. taxe si accize s. formulat printr-o decizie a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene CJCE.zoll. transferul marfurilor de la punctul de vama si pana la depozitul cu regim de port-franc fiind considerat tranzit. adica a marfurilor de calitate ridicata.a. Mesajul privind revizuirea LOTC va fi transmis Parlamentului in cursul anului 2008. trafic de perfectionare. contingente tarifare. regimul bunurilor introduse cu ocazia repatrierii. impozite. care va fi inscris in noul text al LOTC. Teritoriul vamal elvetian cuprinde si Principatul Liechtenstein. Regimul vamal Elvetia este membra a Conventiei Internationale asupra Sistemului Armonizat de Codificare si Descriere a Marfurilor (HS) din 1. ea si-a asumat si obligatiile ce decurg din aplicarea acordurilor în domeniul vamal si netarifar. fara vreun control suplimentar. prin urmare. care au durat pana la 16 martie 2007. Restrictii la acest principiu nu sunt admise decat daca ele sunt motivate de un interes public preponderent. carnet ATA.

Taxa de import pentru autoturisme: Administratia vamilor percepe un impozit de 4% asupra valorii autovehiculelor (incl. in consecinta. cat si cele importate). echipamente militare. Taxa asupra compusilor organici volatili (COV). si este calculata în forma CHF/100 Kg. in tarile europene.6%. de natura netarifara. carti si reviste beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2. Exista unele restrictii aplicate importurilor de produse agricole. sunt: Taxa pe valoarea adaugata: Pentru marea majoritate a produselor se aplica o cota fixa de TVA de 7. in cazul produselor Ähigh-tech´. cu exceptia bauturilor alcoolice). berii. detergenti si ingredientii acestora. detergentilor. Directive pentru determinarea caracterului originar si a statului de origine a unui produs: Elvetia a incheiat acorduri de liber schimb cu diverse state. anumite ziare. Astfel acestea pot fi importate cu taxe vamale aplicate la greutate si apoi exportate. produselor cosmetice. Regimul de import Marea majoritate a marfurilor pot fi importate liber in Elvetia. autoturismelor. arme. reprezinta intre 60% si 80% din pretul de vanzare. produse petroliere.5. Permisul de import eliberat este valabil pe o perioada de maximum un an si se acorda doar rezidentilor si companiilor cu sediul in Elvetia. Taxa de monopol: Se aplica tuturor produselor cu continut de alcool. Reguli de origine Materiile prime si componentele importante in Elvetia dintr-o tara terta pot capata statutul de marfa cu origine elvetiana si. 6. dupa prelucrare. de a asigura protectia consumatorilor sau sunt legate de cerinte de securitate ori de respectarea standardelor nationale sau internationale. munitie. instalatiilor de incalzire. Aceasta prevedere este de interes.4% . recipientelor sub presiune. Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi. inclusiv celor cu uz industrial. medicamentele.01. materiale explozibile si narcotice pentru care se solicita o autorizatie speciala. importate sau produse in Elvetia. in plus fata de taxa vamala. produse cu greutate mica dar valoare mare. se aplica medicamentelor. fara taxe. Aceste masuri au rolul de a proteja sanatatea publica. autoturisme) de pana la 1600 kg (atat cele produse in Elvetia. aparaturii electrice. Tratamentul preferential prevazut de aceste acorduri nu se aplica totusi decat marfurilor conforme dispozitiilor . echipamentelor de masurare si cantarire.2000 Accizele: Se aplica tuturor produselor din tutun. pot circula liber in tarile UE daca valoarea adaugata. in functie de produs. uleiurilor minerale. de la 01. ingrasaminte. Alte reglementari. in special. creata prin prelucrare in Elvetia. bauturilor distilate. Alte taxe care se aplica produselor din import.

preferinte tarifare si originea marfurilor´ (pe site-ul www. precum si textele acordurilor. da indicatii incorecte sau prezinta probe inexacte. protocoalelor si anexelor la acestea figureaza in documentul D. stabileste sau utilizeaza probe inexacte de origine.ezv. avand personalitate juridica. .privind originea. prevazute de Ordonanta privind dovezile de origine si poate fi pedepsita cu o amenda de min. Orice persoana care. intentionat sau din neglijenta. care. Este important de stiut ca acest ghid nu tine cont de totalitatea prescriptiilor in materie de origine. 40. s-a renuntat la indicarea oficiilor/birourilor de emitere a vizelor. Asigurarea se refera la riscuri politice. Norvegia. Croatia. precum si Turcia.000 CHF. Primele de asigurare sunt calculate pe baza taxelor minime prevazute de Aranjamentul OECD privind creditele la export si sunt in functie de riscuri. riscuri de delcredere si riscuri rezultand din garantii (bonds).30 ÄAcorduri de liber schimb. Asigurarea contra riscurilor la export Riscurile la export se asigura prin institutia federala de drept public ÄSERV ± Asigurarea elvetiana contra riscurilor la export´. O asigurare poate fi contractata in urmatoarele conditii: -exportatorul are domiciliul in Elvetia si este inscris in Registrul Comertului. Cisiordania si Fasia Gaza. Macedonia. Maroc si Tunisia. Explicatii detaliate pe aceasta tema. Prin asigurarea riscurilor la export. dificultati de transfer. indeosebi de interdictia de Ädrawback´ (interdictia rambursarii taxelor vamale sau a neperceperii acestora) si de diferite tolerante. realizata in Elvetia. incepand cu 1 ianuarie 2007 a preluat activitatea fostei ÄGRE ± Garantarea riscurilor la export´.ch). -bunurile si serviciile exportate sunt de origine elvetiana sau comporta o valoare adaugata suficienta. suspendare de plati. pentru ca numai autoritatile vamale sunt abilitate sa autentifice certificatele EUR 1. Islanda. -operatiunea de export care se asigura este compatibila cu principiile strategiei comerciale a SERV. a locurilor de munca.admin. Ghidul elvetian privind originea marfurilor are ca scop sa determine caracterul originar al produselor si sa furnizeze informatii asupra probelor de origine necesare. valoarea livrarilor si durata asigurarii. Feroe. -autorul/destinatarul comenzii are sediul sau domiciliul in strainatate. 7. In ceea ce priveste Uniunea Europeana. Confederatia urmareste apararea site-ului economic elvetian. Iordania. cumulul diagonal in cadrul sistemului de cumul Euro-Med nu este luat in consideratie. Ins. La rubrica/titlul (pe site) ÄOficii competente pentru probele de origine´ pot fi gasite birourile/oficiile abilitate sa autentifice dovezile de origine straine (certificate de circulatie a marfurilor EUR 1 sau certificate de origine Form A). este pasibila de sanctiuni penale. cazuri de forta majora. De asemenea. Israel.

Acestia sunt detinatori ai unui permis de lucru si a unui permis de rezidenta. obtinerea permisului de rezidenta si a celui de lucru nu constituie o problema. precum si prioritatea muncitorilor indigeni si controlul prealabil al salariilor. In plus.ch/themen (in limbile franceza.seco.SERV este plasata sub supravegherea Parlamentului. Protocolul aditional dispozitiilor Acordului bilateral in vigoare contine restrictii de acces permitand o introducere graduala si controlata a liberei circulatii a persoanelor.inspectii la nivel cantonal pentru evitarea dumpingului salarial . cu o perioada tranzitorie pana la 30 aprilie 2011. Regimul strainilor Un sfert din personalul angajat in Elvetia este format din cetateni straini. italiana. Somerii sunt exclusi de la dreptul de libera circulatie a persoanelor. engleza) 8. indeosebi cei ai firmelor care desfasoara activitati generatoare de locuri de munca. protocolul prevede coordonarea intre diferitele sisteme de asigurari sociale si recunoasterea reciproca a diplomelor. Protocolul prevede si masuri de aplicare. iar Consiliul Federal (Guvernul) emite ordonanta reglementand functionarea SERV. De asemenea. O clauza de salvgardare speciala va fi valabila . precum: .conventiile colective impunand salarii minime pot primi statut obligatoriu.admin. Detalii suplimentare: www. Negocierile dintre Elvetia si Uniunea Europeana au condus la incheirea unui protocol aditional la Acordul existent (privind libera circulatie a persoanelor). daca este cazul . continand dispozitii privind libera circulatie a persoanelor din cele 10 state devenite membre ale UE la 1 mai 2004. . aproba bugetele anuale si rapoartele de gestiune. In cazul cetatenilor straini care doresc sa lucreze pentru un angajator elvetian. Pentru cetatenii straini care investesc si doresc sa opereze propria afacere in Elvetia sau pentru managerii firmelor straine. Acvest protocol a fost ratificat de UE si Elvetia in februarie si respectiv martie 2006 si a intrat in vigoare la 1 aprilie 2006. germana. perioada tranzitorie de pana la 30 aprilie 2011 regleaza : restrictiile de acces (contingente). Aprobarea si eliberarea permiselor de rezidenta si de lucru intra in sfera de competenta a autiritatilor cantonale.sanctiuni. fixeaza scopurile sale strategice. determina plafoanele de angajare si se pronunta asupra asigurarilor deosebit de importante. intra in sarcina acestuia din urma sa solicite autoritatilor eliberarea permiselor de rezidenta si de lucru.

Dreptul nerezidentilor de a achizitiona bunuri imobiliare . Majoritatea stagiarilor romani cu contracte de munca activeaza in domeniul sanitar (90%). libera circulatie a persoanelor va fi valabila si pentru elvetienii care doresc sa se stabileasca si sa lucreze intr-unul din noile state membre ale UE. in Elvetia pentru o perioada de max. Odata cu intrarea in vigoare a Protocolului aditional.admin. 9.ro) sau de pe site-ul Internet al Ministerului Muncii. italiana). iar recrutarea de mana de lucru calificata sau mai putin calificata provenind din statele membre ale UE va fi mult simplificata.2000. Informatii detaliate pe aceasta tema pot fi obtinute de la Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (ww. Conditiile care trebuie sa fie indeplinite de candidat : .sa cunoasca cel putin una din limbile oficiale ale Elvetiei (germana.varsta cuprinsa intre 18-35 ani .ch Guvernul Romaniei si Consiliul Federal Elvetian au incheiat un Acord cu privire la schimbul de stagiari. Tema este dezbatuta in Parlament. 2 ani .sa aiba o calificare profesionala dobandita in cadrul unor cursuri cu durata de min.10. pot pleca anual 150 de lucratori romani care sa desfasoare activitati lucrative in Elvetia. va fi posibila recontingentarea accesului pe piata elvetiana a muncii.sa nu aiba cazier . la Bruxelles. Aprobarile de stagiatura sunt acordate indiferent de situatia pietei fortei de munca din Elvetia. aprobat prin HGR 579/2000.omfm.pana la 31 mai 2014 . La 27 mai 2008 a fost semnat. 661/2000. precum si in gastronomie si agricultura. In mod reciproc. in caz de fenomene de imigratie puternica. extinderea urmand a fi supusa unui referendum popular la mijlocul anului 2009. In baza acestui Acord. pentru piata elvetiana se deschid noi perspective : economia elvetiana legata de export va obtine un acces privilegiat pe pietele estice.bfm. Procedura/normele de aplicare a prevederilor acestui Acord s-au stabilit prin OMMSSF nr. 90 zile/semestru. fara viza si fara obligatia obtinerii unui permis special. maximum 12 luni. cu posibiltate de prelungire pentru inca 6 luni. Informatii detaliate privind regimul strainilor in Elvetia pot fi obtinute accesand site-ul Oficiului Federal pentru Migratie www. Cetatenii romani pot calatori si ramane. Protocolul dintre UE si Elvetia privind extinderea pentru Romania si Bulgaria a Acordului privind libera circulatie a persoanelor. franceza. publicat in MO 516/20. Solidaritatii Sociale si Familiei. ca turisti.

iar modificarile ulterioare. Se solicita in continuare obtinerea prealabila a permisului eliberat de autoritatea cantonala competenta pentru achizitia caselor de vacanta si sunt interzise nerezidentilor investitiile directe in piata de locuinte si tranzactiile cu proprietati rezidentiale. Legea federala de protectie a mediului corespunde standardelor europene si are in vedere respectarea conventiilor internationale. Legea stabileste valorile limita admisibile pentru nivelurile de contaminare ale aerului si solului. de catre autoritatile cantonale (Lex Friedriech). De aceea. protejarii naturii. O importanta particulara este acordata protectiei lacurilor si a raurilor. inca din 1995. Cladirile cu destinatie industriala si comerciala pot fi construite doar in zone bine delimitate si special alocate acestui scop si doar in baza unui permis eliberat de autoritati. cu domiciliul in strainatate. 11. in ceea ce priveste calitatea aerului. Nu se impun tehnologii de control si combatere a poluarii insa costurile legate de prevenirea sau inlaturarea efectelor create de abaterile de la limitele admise sunt suportate de catre agentul poluator. contine reglementari precise cu privire la circuitul deseurilor si al substantelor periculoase si are la baza principiile prevederii si cel al responsabilitatii. in principal. protectiei specificului local. substantial armonizata cu reglementarile din cadrul UE. in prezent. sau companiile locale in care persoane rezidente in strainatate au o pozitie dominanta.bj. restrictiile de orice natura care inca mai exista in calea liberei concurente vor fi gradual eliminate. puteau achizitiona bunuri imobiliare in Elvetia. in general. si-au propus. doar in baza unui permis special eliberat.ch). Protectia liberei concurente Principiul care sta la baza economiei elvetiene este cel al pietei libere. pentru nivelul de zgomot si cel de vibratii. Informatii suplimentare (www. personele rezidente in strainatate pot achizitiona liber in Elvetia bunuri imobiliare (terenuri si cladiri) cu destinatie de locuinta principala sau utilizate pentru buna desfasurare a activitatii de afaceri. Legea elvetiana antitrust a fost.admin. se pot obtine de la Oficiul Federal pentru Justitie 10. protejarii si conservarii reliefului. eliminarea oricaror posibilitati de manifestare a concurentei neloaiale. Protectia zonala si protectia mediului Legislatia elvetiana cu privire la protectia zonala si a mediului are un caracter modern si asigura o coexistenta fireasca intre zonele economice dens populate si cele agricole si naturale. conform legislatiei in acest domeniu din cantonul respectiv. Astfel. Elvetia se afla pe primele locuri in Europa. Constituirea de carteluri nu este interzisa prin lege insa orice tendinta de orientare spre actiuni abuzive . persoanele fizice sau juridice.Pana nu de mult. Reglementarile in vigoare incurajaza adoptarea unor solutii care sa imbine armonis interesul economic cu grija fata de mediu. De asemenea. Modificarile recente aduse legii au relaxat semnificativ conditiile in acest domeniu (Lex Koller).

de orice natura.ige. Protectia proprietatii intelectuale Sistemul de protectie al proprietatii intelectuale este foarte dezvoltat in Elvetia. Solicitarile de inregistrare a patentelor. Procedura de inregistrare in Elvetia a unui produs farmaceutic nou este considerata ca fiind una dintre cele mai rapide in lume si dureaza numai circa 6 luni. vaselor sub presiune precum si a motocicletelor trebuie sa se supuna unor reglementari speciale. franceza.ch . Echipamentele medicale inscriptionate cu simbolul CE sunt considerate corespunzatoare pentru piata elvetiana daca sunt insotite de prospect de prezentare al produsului scris in trei limbi (germana. in scopul protejarii mediului precum si in vederea asigurarii conformitatii cu standardele nationale si internationale importul si comercializarea in Elvetia a medicamentelor. italiana). produselor cosmetice. 13. Un alt organism de control al pietei este Oficiul pentru Supravegherea Preturilor care are ca sarcina principala urmarirea evolutiei preturilor si semnalarea cresterilor abuzive sau mentinerea unor niveluri anormal de ridicate ca urmare a lipsei de concurenta reala. . luate la nivel cantonal sau comunal. agentilor de curatat.html ) sau de la Oficiul pentru Supraveghera Preturilor (www. Reguli cu privire la inregistrarea produselor Din motive de protectie a sanatatii consumatoruli. Procesul de inregistrare este administrat de catre Oficiul International pentru Controlul Medicamentelor ± IKS. marcilor sau desenelor se pot depune la Institutul Federal pentru Proprietate Intelectuala (IGE) care este organismul responsabil cu protectia drepturilor comerciale si de autor. Informatii suplimentare se pot obtine de la www. aparaturii electrocasnice.ch/site/e. Elvetia a adoptat in Medical Devices Decree (MepV) directivele UE in materie. ceea ce inseamna ca pe piata elvetiana de echipamente medicale se aplica aceleasi reguli ca si in cadrul UE. Comisia pentru Libera Concurenta poate interveni in cazul in care exista suspiciuni cu privire la aparitia unor restrictii in calea liberei concurente si investigheaza cazurile de fuziuni care pot introduce efecte negative asupra pietei libere. 12.preisueberwacher. Legea federala cu privire la piata locala apara libera concurenta si asigura cadrul necesar de lupta impotriva masurilor protectioniste. Alte informatii utile se pot obtine de la: Comisia pentru Concurenta (www. sistemelor de incalzire. Cu privire la echipamentele medicale. dispozitivelor de masurare si cantarire.este monitorizata si adusa in fata justitiei.ch ).wettbewerbskommission.

locationswitzerland. Tot in spiritul pastrarii unui grad ridicat de discretie al operatiunilor in bancile elvetiene exista posibilitatea utilizarii de conturi nepersonalizate (numbered accounts). sistemul bancar elvetian este mai putin rigid din punct de vedere al reglementarilor. parte componenta a setului doi de acorduri bilaterale. motivata de suspiciunea de frauda fiscala. Conform legislatiei federale. Organizatia cea mai importanta din sectorul bancar elvetian este Swiss Bankers Association (www. in egala masura elvetieni sau investitori straini. managementul fondurilor mutuale. In general.swissbanking. se poate obtine. bancile regionale si bancile de economii joaca un rol important in finantarea proiectelor de investitii. O specificitate a bancilor elvetiene este data de asa numitul ³secret bancar´. Informatii suplimentare referitoare la accesand www. sitemul bancar elvetian se pot obtine .admin. efectuarea de tranzactii cu valori mobiliare.ch . Cu o lunga traditie in materie de stabilitate economica si financiara manifestata in principal in nivelul scazut al inflatiei. pe piata bancara elvetiana sunt prezente multe alte banci locale si peste 100 de institutii financiare straine. a fondurilor care fac obiectul tranzactiei. Elvetia este considerata unul dintre cele mai mari centre financiare offshore din lume. Bancile elvetiene gestioneaza bunuri in valoare de peste 3. subiect de actualitate care genereaza dispute aprinse intre Elvetia si UE in contextual negocierilor pe tema impozitarii economiilor bancare. datele personale ale titularului fiind disponibile doar unui numar restrans de lucratori ai bancii.org ).14. Sectorul financiar-bancar Sectorul bancar reprezinta una dintre cele mai importante ramuri ale economiei elvetiene si absoarbe aproape 4% din populatia activa. suma minima impusa pentru deschiderea unui «numbered account» este de 100. La solicitarea autoritatilor fiscale din tara de origine.000CHF. Argumentele partii elvetiene in confruntarea cu criticii europeni pe aceasta tema se refera in primul rand la faptul ca protectia oferita nu se aplica in cazurile in care exista suspiciuni cu privire la natura legala. In afara celor doua banci renumite UBS si CS Group care se afla printre cele mai mari institutii bancare din lume. New York sau Frankfurt. Titularul de cont este identificat doar printr-un numar insa contul nu este totusi unul anonim.ch ). bancile sunt obligate sa protejeze confidentialitatea tranzactiilor efectuate de catre clienti. devansand Londra.300 miliarde CHF dintre care mai mult de jumatate provin din afara Elvetiei. prin decizie judecatoreasca. o rata redusa a dobanzilor si o moneda nationala puternica si stabila. suspendarea secretului bancar si acordarea de asistenta judiciara autoritatilor statului de origine a fondurilor. sunt activitati pentru a caror desfasurare este necesara obtinerea aprobarii Comisiei Federale Elvetiene a Bancilor ± EBK (www. in raport cu legislatia elvetiana. Bancile cantonale. In comparatie cu alte state.ebk. Deschiderea unei banci.

fac din sistemul de impozitare elvetian unul destul de complicat.fosc.ch sau www. sistem de control intern. 16. In administratia publica elvetiana coruptia este combatuta printr-o serie de masuri.admin. firmele solicita autoritatilor care au emis regulile clarificari suplimentare sau apeleaza la serviciile unei firme de consultanta. Clauza de integritate pe piata achizitiilor publice a Confederatiei. Rata totala a impozitului pe profit la nivel federal. Prevenirea coruptiei. Impozitul pe profitul companiei La nivel federal corporatiile sunt impozitate cu o cota fixa de 8. trebuie sa se bucure de tratament egal. furnizori locali sau straini. care includ. fiecare canton are sistemul propriu de impozitare cu cote diferite de la canton la canton. Informatii suplimentare detaliate: www. toate achizitiile publice care intra sub incidenta Acordului OMC se fac pe baza de licitatie internationala. Controlul federal al finantelor CDF (in cazuri de suspiciune de coruptie).bbl. Aceasta ierarhizare. Codul de comportare al administratiei federale.shab. de cele mai multe ori. Sistemul de impozite Sistemul de taxe si impozite in Elvetia este foarte complex si se caracterizeaza prin existenta a trei niveluri distincte : federal. In plus.2006. Conform legii. Legislatia privind impozitarea precum si cota de impozitare difera substantial de la canton la canton Din aceste motive. precum si faptul ca nu exista termeni exacti de definire a unui caz specific. iar participantii la licitatie. Nu se supun prevederilor acordului achizitiile efectuate de catre Swisscom (compania nationala de telecomunicatii) si CFF (compania nationala de cai ferate).15. cantonal si comunal.beschaffung.ch). la nivelul Confederatiei.admin. cursuri si seminarii destinate pregatirii/formarii cadrelor.admin. cantonal si comunal . Achizitii publice Elvetia este parte la Acordul OMC asupra Achizitiilor Guvernamentale care are ca scop liberalizarea pietei de achizitii publice. Achizitiile publice sunt reglementate de Ordonanta Consiliului Federal din 22.ch. Legea si Ordonanta privind personalul Confederatiei.5% aplicata asupra profitului. anuntul de licitatie se publica in publicatia ÄFoaia oficiala elvetiana de comert´ (ÄSchweizerischea HandelsamtsblattÄ SHAB / ÄFeuille officielle suisse du commerce´ FOSC (www. instrumentele urmatoare: Dreptul penal. Informatii suplimentare pe tema pietei elvetiene a achizitiilor publice se pot obtine accesand site-urile www. cap.ch sau www.ch Piata achizitiilor publice este unul dintre domeniile in care riscurile de coruptie sunt foarte mari.11.bbl.

fructe.estv. facilitatile fiscale astfel acordate au o importanta deosebita pentru compania beneficiara. a carei rata variaza intre 1. Aceaste facilitate se aplica.4%. apa din reteaua de conducte. Intrucat. Detalii despre fiscalitate in Elvetia: www. cereale. Asistenta medicala si educatia sunt scutite de plata TVA Serviciile in domeniul hotelier (cazare. de 3. carti. cota de impozitare efectiva a profitului variaza astfel intre 12. exista anumite facilitati fiscale si la nivel federal. impozitele si taxele platite la nivel cantonal si comunal au o pondere semnificativa in totalul taxelor si impozitelor platite de o companie. Intrucat impozitul pe profit face parte din categoria cheltuielilor deductibile.48 la mie. Taxa pe capital Incepand cu 1 ianuarie 1998 cantoanele aplica o taxa asupra capitalului si rezervelor corporatiilor. prestatii de servicii furnizate de societatile de radio si televiziune (cu exceptia celor cu caracter comercial) beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2. precum si recoltarea (fan.ch . furajele pentru animale. si filialelor firmelor straine. Facilitati fiscale Marea majoritate a cantoanelor prevad prin legislatia fiscala proprie posibilitatea exonerari fiscale.se inscrie aproximativ intre 14% si 45%. legume).admin.89 si 9. in functie de nivelul profitului si locul de inregistrare a sediului. perioada maxima in care compania poate beneficia fiind de 10 ani de la infiintarea. Suplimentar.4%. totale sau partiale. medicamentele. mic dejun) beneficiaza de o cota redusa de TVA. cu exceptia bauturilor alcoolice). anumite publicatii (fara caracter publicitar). in mod egal. lucrarile agricole legate de cultura solului si precedand productiei.6%. stabilite in Elvetia. Taxa pe valoarea adaugata Pentru marea majoritate a produselor si serviciilor desfasurate in Elvetia nivelul TVA este de 7. Facilitatile fiscale acoradate sunt limitate in timp.5% si 31%. Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi. acordata intreprinderilor nou create care prin activitatea lor contribuie substantial la dezvoltarea economica a cantonului sau a uneia din zonele de interes ale acestuia.

Este de remarcat ca foarte multe dintre componentele acestor masini sunt importate. Exista totusi situatii in care. marfuri returnate si traficul de perfectionare) a fost de 380. electrotehnica si produsele chimice reprezinta mai mult de jumatate din volumul exporturilor. Cele mai cunoscute produse elvetiene pe pietele externe sunt ceasurile. bijuterii. obiecte de arta si antichitati. Elvetia exceleaza in exportul Äinvizibil´ : consultanta in gestiune. In general.III. Relatiile economice externe 1. . Evolutie in anul 2007 Pe fondul unei inviorari a activitatii economice in anul 2007 si in contextul unui climat in general favorabil al economiei mondiale. Volumul total al comertului exterior elvetian (comertul cu bunuri.6% in termeni reali. pe baza de acord de cooperare. De asemenea. inregistrand o crestere fata de anul 2006 de 11. ciocolata si branza insa masinile si echipamentele. In replica. domeniul asigurarilor si turismul. 10% dintre firmele mici si 50% dintre cele mijlocii si mari lucreaza pentru export. Importul unor produse este contingentat sau chiar interzis. pentru anumite tipuri de produse este necesara obtinerea unei autorizatii speciale de import / export. cu cateva exceptii. dar incluzand energia electrica. In plus una din cinci firme desfasoara in afara Elvetiei activitati de distributie. Elvetia este unul dintre cei mai renumiti exportatori de masini unelte de precizie. ceea ce face ca circa 90% din acestea sa fie exportate. comertul exterior al Elvetiei a inregistrat cresteri semnificative fata de anul precedent. masini textile si de prelucrare a hartiei. 317 miliarde USD). in Elvetia se poate importa sau exporta aproape orice. de joint-venture sau prin propria filiala. fara metale si pietre pretioase. aparatura electronica. de productie sau de cercetare. produsele industriale realizate in Elvetia sunt in marea majoritate a lor bunuri de inalta calitate. 231 miliarde EUR/cca. Comertul exterior Aspecte generale Lipsa de materii prime a facut ca economia elvetiana sa fie puternic dependenta de importuri.69 miliarde CHF (cca. continuandu-si trendul pozitiv din anii 2005-2006. ascensoare si escalatoare.1% in termeni nominali si de 6.

29 miliarde CHF (cca.4 11.8 33. respectiv 14).0 89.8 4.9% fata de 2006 (in termeni reali: +6. Export in anul 2007 Grup de tari TOTAL Tari industrializate -Europene --Uniunea Europeana ---Germania ---Franta ---Italia ---Marea Britanie Pondere % 100. Elvetia a exportat marfuri in valoare de 1/3 din PIB. in care Elvetia figureaza pe locurile 19 si respectiv 18. atunci Elvetia avanseaza cu 7 locuri in ambele clasamente. In comertul cu servicii.8% in totalul importurilor elvetiene si 63% din exporturi (ultime date disponibile: 2007).1% (9.4% in termeni reali). Orientarea geografica a comertului exterior al Elvetiei Cu o pondere de circa 81. -Importul a totalizat 183.5%). 164 miliarde USD).7 8.2 11. cu ponderi in comertul mondial de 1.1 3. cresterea fata de 2005 fusese de 13.2 10. Elvetia ocupa.9 4.6 10. in crestere cu 11. 120 miliarde EUR/cca. de departe.7 11.5 11.4% in termeni reali).5 12.4 miliarde CHF (cca. 153 miliarde USD).4 12. Dintre acestea se detaseaza Germania. Franta si Italia. grupul tarilor din UE reprezinta.8 Evolutie fata de anul precedent % 11.9 12.1 81.4 63. Pozitia Elvetiei ca partener comercial apare clar in clasamentele mondial pe anul 2003 (ultime date OMC disponibile) ale exportatorilor si importatorilor.7 12. 111 miliarde EUR/cca.0 78.4 63. In 2006.Exportul a insumat 197.0 10.0 .8 8.7% . principalul partener comercial. in crestere cu 10.2% fata de 2006 (in termeni reali: +6.9 18.2%. locurile 16 la export si 24 la import (In situatia cu UE15 ca entitate: locurile 7.4 82.8 14.0 20. Cresterea inregistrata in anul 2006 fata de 2005 fusese de 10.6 Import in anul 2007 Pondere % 100.4 8.9 Evolutie fata de anul precedent % 11.9% (5. Daca se considera Uniunea Europeana (la vremea respectiva: UE15) ca o singura entitate. in acelasi an.9 9.3% si respectiv 1. cei mai importanti parteneri comerciali ai Elvetiei.

1 22.4 9.1 --Singapore 0.1 5.0 0.9 0.3 --Turcia 1.9 1.8 17.9 9.1 2.7 1.4 2.6 7.3 7.6 3.4 2.8 21.8 10.9 4.4 -62.1 1.8 13.5 0.5 13.0 0.1 3.4 1.9 -57.5 0.1 10.9 5.2 4.4 0.4 14.8 --Taiwan 0.1 0.6 27.8 0.3 0.2 3.3 9.2 0.1 13.2 8.9 23.1 1.7 13.1 20.3 1.1 4.4 36.5 0.8 4.5 2.1 4.3 5.1 1.7 23.6 0.4 15.4 2.3 17.9 2.3 4.4 -3.1 -0.7 -4.9 15.1 15.7 48.4 0.9 9.3 -14.8 3.3 3.---Spania ---Olanda ---Austria ---Belgia ---Suedia ---Grecia ---Irlanda --AELS -Extraeuropene --SUA --Japonia --Canada --Australia/Noua Zeelanda Tari in tranzitie --CSI --Europa de Sud-Est --Asia (China) Alte tari (recent) industrializate --Hong Kong 3.9 .0 -1.9 0.4 17.8 2.1 23.5 0.1 3.2 6.2 1.1 1.2 26.6 21.4 2.5 0.3 7.

1 6. iar produsele metalurgice se afla pe locul patru cu 7. Exportul de aparate de masura si control. ceramica Pondere in export % 100.1 3.8 17. ceasuri si bijuterii reprezinta circa 17.9 0.5 Pondere in import % 100.4 46.8 2.4.1 0.5 1.5 2. o pondere importanta este data de de produsele chimice si farmaceutice cu 36.0 3.2 -25.6 24.4 3.6 22.3 Structura comertului exterior al Elvetiei In structura exporturilor pe grupe de produse. confectii textile. mase plastice -Produse chimice si farmaceutice -Produse piatra.3 7.4 24. materiale constructii. Ponderi importante detin si grupele: produse metalurgice / produse agroalimentare / produse energetice / instrumente de precizie.5 0.1 5.9 1.1 0. bijuterii.5 0. utilaje.2 3.5 3.6 0. incaltaminte -Hartie si articole din hartie -Pielarie.7 0. forestiere.7 34.5 21. Grupa de marfuri TOTAL -Produse agroalimentare.9 0.3 7. sticla.9 2. in ordine. urmate de grupa masini.4 1.3 1.5 0.9%. produsele chimice.--Coreea de Sud --Mexic --Brazilia --Tailanda --Malaezia Tari in curs de dezvoltare --membre OPEC --India 0.3 26.0 7.3 1. pescuit -Produse energetice si conexe -Textile.9 27.7 19. cauciuc. urmate de produsele industriei constructoare de masini cu circa 21%.9 -7. ceasuri.7 . La capitolul importuri ponderi apreciabile au.9%.7 17.5 28.9%. instalatii si de cea a mijloacelor de transport (vehicule).

5 3. prelucrarea metalului 5. sector bancar 14.3 (companii financiare si de holding 23.1 9. Investitii directe ale Elvetiei in strainatate.2%. Volumul investitiilor elvetiene in strainatate se ridica.5%. transporturi si comunicatii 0. instalatii -Vehicule / mijloace de transport -Instrumente de precizie. ceasuri si bijuterii -Alte produse diverse 7. 255.1%. atat ca investitor in strainatate. comert 3.2 2.6%. cat si ca destinatie a investitiilor straine.7%. aparate. asigurari 15. la suma de 632.1 19.1%.-Produse metalurgice -Masini. energie. textile 2. alte servicii 2%) Repartitia geografica a investitiilor elvetiene (in milioane CHF) Zone geografice Total investitii Total 632.3%. in anul 20065. constructii de masini.3 7.9 1.2 miliarde CHF: -in intreprinderi industriale miliarde CHF.9 17.5%.181 . alte ramuri industriale si constructii 10%) -in intreprinderi din sectorul serviciilor miliarde CHF 376. investitii straine in Elvetia Volumul in crestere al investitiilor directe si financiare transfrontaliere reprezinta unul dintre factorii marcanti ai mondializarii economiei.8 (chimie si mase plastice 19. Investitii directe ale Elvetiei in strainatate Intreprinderile elvetiene au inteles rapid avantajele si potentialul investitiilor in strainatate. electronica.9%. orlogerie 3. Cresterea investitiilor directe constituie si o reflectare a mobilitatii tot mai ridicate a intreprinderilor. optica.8 2.9 21. Elvetia face parte din primele 20 de tari.0 10.

113 -Celelalte tari europene 162.750 1.274 7.168 261.088.Europa -UE 25 -Celelalte tari europene --Romania America de Nord America Centrala si de Sud Asia Africa Australia/Oceania 298.923 113.563 --Romania 10.334 53.181.524 Europa 1.677 -UE 25 926.419 36.964 Efectivul de personal al intreprinderilor elvetiene in strainatate Zone geografice Total personal Total 2.517 9.902 .307 149.

pe de o parte.770 America Centrala si de Sud 219. Garantia se ridica pana la 70% din volumul capitalului investit. examineaza dosarele. acordand garantii contra riscurilor speciale carora acestea sunt expuse.509 Africa 78. din mandatul Confederatiei. Departamentul Federal al Economiei. Zürich. Biroul GRI este condus de asociatia sectoriala a industriei elvetiene de constructii de masini. pe de alta parte. Garantiile se acorda exclusiv pentru investitiile efectuate in tarile in curs de dezvoltare si in tarile esteuropene. in acord cu Departamentul Federal pentru Afaceri Externe si Departamentul Federal de Finante. Confederatia poate facilita investitiile in strainatate. respectiv strict legate de economia elvetiana. . Investitiile trebuie.963 Asia 404. La propunerea Comisiei pentru GRI. pregateste sedintele Comisiei de examinare (compusa din trei reprezentanti ai Confederatiei si trei reprezentanti ai economiei) si urmareste investitia.America de Nord 350. SWISSMEM este responsabila pentru controlul operatiunilor. sa fie in interesul economiei elvetiene. la propunerea Comisiei pentru GRI determina valoarea indemnizatiei alocate. sa contribuie la promovarea economica in tarile respective. De asemenea. echipamente electrice si metalurgie SWISSMEM. Departamentul Federal al Economiei. solicita rambursarea unei indemnizatii deja varsate. Comisia pentru GRI este condusa de seful Directiei Promovare a Economiei Elvetiene din cadrul Secretariatului de Stat pentru Economie.427 Garantii contra riscurilor de investitii (GRI) Prin intermediul GRI.179 Australia/Oceania 39. decide asupra acordarii sau retragerii unei garantii contra riscurilor de investitie.

adica 82%.Informatii detaliate: www.063 -Celelalte tari europene 3.seco.102 milioane CHF (39. Africa. volumul investitiilor straine directe in Ellvetia se ridica la suma de 222.ch/themen/aussenwirtschaft/exportfoerderung/investitionsrisikogaranti e/index. Australia/Oceania 7.064 (124. reprezentand 18%.103 -EU 193.040 America de Nord 61. iar numarul de angajati la 324.920 persoane / 38.156 America Centrala si de Sud 4.html Investitii straine directe directe in Elvetia La sfarsitul anului 2006.205 milioane CHF.821 .5% in industrie.283 275.299 Asia.045 350. respectiv 199.842 3. in sectoarele de servicii).5% in servicii) Provenienta geografica Volum investitii straine in Elvetia milioane CHF Personalul intreprinderilor straine in Elvetia Numar angajati Total 266.admin.540 276.897 milioane CHF.923 Europa 196.340 8.867 58.257 1. in intreprinderi industriale / 182.144 persoane / 61.

elvetiene se deruleaza in baza cadrului juridic al relatiilor dintre Elvetia si UE. la 16. In Anexa 2: Lista acordurilor si conventiilor incheiate intre Romania si Elvetia dupa 1990.1994 (Monitorul Oficial nr. Alte acorduri si conventii bilaterale importante: -Conventia dintre Romania si Confederatia Elvetiana privind evitarea dublei impuneri pe venit si avere.15 milioane EUR.1994 (Legea nr. 200/1994). respectiv -Acordul de liber schimb intre Confederatia Elvetiana si Comunitatile Europene.10. importurile au crescut din nou intr-un ritm net superior celui inregistrat de exporturi. In 2007 insa.06. Eforturile de promovare a exportului nostru trebuie continuate si intensificate.06. -Acord intre Romania si Confederatia Elvetiana privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor. odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Dupa ce. -Acordurile bilaterale I.58 milioane EUR (in scadere cu 26. -Volumul total al comertului bilateral in anul 2007 a atins suma de 578. I. Soldul balantei comerciale a ramas insa net favorabil Elvetiei. deoarece deficitul balantei se situeaza inca la un nivel ridicat. intrata in vigoare la 27.1994. Evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene Elvetia este unul dintre partenerii comerciali importanti ai Romaniei. privind cooperarea in domeniile energie. semnat la Bucuresti.1993. aprobat prin referendum popular la 03. mentionate la cap. I. in anul 2006.6 ori mai mare decat cel din 1989.72%).3.1994). 40/17.07. astfel incat deficitul balantei schimburilor bilaterale sa se diminueze sensibil. 161/26.12.12. cresterea exportului romanesc a fost semnificativa. in vederea renegocierii unor clauze). -Acord intre Ministerul Economiei si Comertului si Departamentul Federal al Economiei. intrat in vigoare la 30.1972.07. in 2005 s-au facut totusi simtite semnele unei tendinte de echilibrare dinamica. -Exportul romanesc a insumat 221. din 1972. semnat la 25.09% fata de anul 2006). fiind de cca.IV. in timp ce importul a scazut.10. Monitorul Oficial nr. mentionate la cap. 5. exportul romanesc inregistrand o crestere superioara celei inregistrate de import. semnata la 25. -Acordurile bilaterale II. mediu si alte sectoare industriale.3. -Importul nostru din Elvetia a fost de 356.57 milioane EUR (crestere fata de 2006: +40.2005 (suspendat temporar de catre Guvernul Romaniei. Relatiile economice ale Elvetiei cu Romania Cadrul juridic De la 1 ianuarie 2007.1994. . relatiile economice si comerciale romano .

Ponderea Elvetiei in comertul exterior al Romaniei (conform statisticii romanesti): -la export (romanesc): 0. in anul 2007 exportul catre Romania a scazut cu 10. mase plastice 4. -produse metal 7. Structura comertului romano-elvetian Conform statisticii elvetiene. produse agroalimentare (6. -materii textile si articole din acestea 22.4%. -la import(romanesc) : 0.3% La importul romanesc din Elvetia. articole de interior si sportive 12. tendinte si perspective ale pietei y Masini. echipamente electrice 25.7% -produse agricole si agroalimentare 4. mase plastice 3. echipamente electrice 27. Oportunitati pentru exportul produselor romanesti pe piata elvetiana. produse din piele. la exportul romanesc in Elvetia. ponderile cele mai importante le-au detinut grupele de marfuri: -masini.3%.2%).37%. aparate.14%. de grupele aparate optice. predominante au fost urmatoarele grupe de marfuri: -produse ale industriei chimice si conexe (farmaceutice) 35. produse din hartie si produse grafice (5.3%). furnizarea de componente si subansamble revenind din ce in ce mai mult producatorilor specializati (sectorul subfurnizare / subcontracting). in timp ce importul din Romania a crescut cu 20. echipamente electrice In ultimii ani tendinta firmelor industriale europene de a-si concentra activitatea pe activitatea de baza s-a accentuat. -masini.7%.1%. .Conform statisticii elvetiene. in anul 2007. cauciuc. foto si de masura (9. -mobila. cauciuc.75%.27% Ponderea Romaniei in comertul exterior elvetian (conform statisticii elvetiene): -la export (elvetian): 0. aparate.8%. -articole din piele. -la import (elvetian): 0. aparate.70% In Anexa 3: evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene in perioada 1989-2007. -mijloace si echipamente de transport 16.6%. Globalizarea economiei a condus in general la cresterea presiunii pe preturi si in consecinta la reorientarea producatorilor europeni catre importurile de componente si subansamble din tarile central si est europene.4%). metale comune si articole din metal (6%).84% fata de anul precedent.3%.7%. la mare distanta. urmate.

si Franta. In opinia noastra. confectii.imbracaminte din magazinele generale mari. Factorii determinanti pentru decizia cumparatorului elvetian sunt in ordine calitatea. au inceput sa renunte la veriga intermediara. matrite. Modalitatea cea mai comuna de patrundere pe aceasta piata este prin intermediul unui agent.000m2 .com). Marea majoritate a firmelor elvetiene recurg la subcontractare in proportie de circa 50%.swisstech2008. In Elvetia. electronica si electrotehnica reprezinta un sector important pentru economia elvetiana. 8. O buna oportunitate de promovare a industriei romanesti de componente si subansamble este SwissTech-Basel (www. De asemenea. subansamble mecanice. si sa importe direct de la producator. Italia. accesorii. expun in jur de 1000 de colectii de articole textile. cel mai mare targ specializat din Elvetia. segmentul de varsta cel mai important pe piata de textile ± imbracaminte este reprezentat de persoanele cu varste intre 25 ± 50 ani. Multe firme de agentura sunt prezente cu showroom si birouri in cadrul ÄTMC ± Textile and Fashion Center´ din Zurich (http://www. Peste 75% din importuri provin din Europa. conjunctura actuala creaza perspective favorabile exportului romanesc de piese turnate si forjate. unic in Elvetia. produsele asiatice.tmc. un centru de vanzari angros. in special chinezesti reprezinta circa 20% din importuri. destinat produselor textile si articolelor de imbracaminte. principalii furnizori fiind Germania. Pe o suprafata de peste 30. Marea majoritate a acestor firme de agentura au retea proprie de magazine specializate sau detin retele de distributie a produselor catre raioanele de textile . Parte dintre detailistii importanti. consacrat in totalitate subcontractarii de componente si subansamble care este organizat din doi in doi ani. importul anual de accesorii si componente auto depaseste 500 milioane USD. componente electrice si electronice. constructii metalice. care reprezinta exclusiv unul sau mai multi furnizori. o companie locala cu experienta in domeniu care poate sprijini exportatorul in promovarea produsului si dezvoltarea pietei. circa 300 de firme. O tendinta importanta a pietei elvetiene (europene in general) este de crestere a cererii de tesaturi si confectii executate din tesaturi din fibre naturale (in. functionalitatea. . in special cei specializati in desfacerea articolelor de imbracaminte cu preturi mici. y Confectii si articole de imbracaminte Importul elvetian se ridica la cca. incaltaminte. industria constructoare de masini. bumbac).In industria de autoturisme europeana se importa anual componente si accesorii in valoare de zeci de miliarde USD. pretul si designul. canepa. Numai in Elvetia.ch) . De asemenea. boutique-uri sau catre magazinele de confectii specializate.5 miliarde CH anual.

implicarea asociatiilor patronale de ramura in stabilirea de contacte cu asociatiile similare elvetiene: · Federatia Elvetiana din Industria Textila Swiss Textile Federation (TVS) Beethovenstrasse 20 Box 2900 8022 Zurich Telefon +41 (0)1 289 79 79 Fax +41 (0)1 289 79 80 e-mail: contact@tvs.4010 Basel Tel: +41 (0)61 228 90 30 Fax: +41 (0)61 228 90 39 e-mail : info@vsig. Postfach CH .ch Federatia Elvetiana a Importatorilor si Distribuitorilor Vereinigung des Schweizerischen Importund Grosshandels . · . Se remarca o scadere importanta in preferinte a obiectelor de mobilier la confectionarea carora se utilizeaza materiale plastice. mobilier de gradina. Principalii furnizori pentru mobilierul importat sunt Germania si Italia care asigura fiecare circa 30% din totalul importurilor de mobila si accesorii. piatra sau metal. cumparatorul elvetian prefera mobilierul din lemn combinat cu sticla. centrul si estul (zonele de limba germana) reprezentand restul de doua treimi. Exista oportunitati de dezvoltare a segmentului de piata in urmatoarele sub-sectoare : · mobila din lemn. inclusiv mic mobilier si articole de decoratiuni interioare si accesorii.Printre modalitatile posibile de stimulare a exporturilor de textile si articole de imbracaminte romanesti pe piata elvetiana se numara: · acordarea unei atentii sporite tendintei pietei europene de orientare din ce in ce mai accentuata catre tesaturile din fibre naturale (in si canepa). Ca material.5-3. Din analiza datelor statistice rezulta ca o treime din piata este data de partea franceza a Elvetiei.VSIG Güterstrasse 78.6 miliarde CHF din care importul reprezinta circa 3 miliarde CHF.ch y Mobilier si articole de interior Piata elvetiana de mobila si articole de interior este estimata la circa 3.

Circa o treime din mobilierul de pe piata elvetiana este vandut in sistemul "cash-and-carry". trepte pentru scari din lemn elemente din lemn pentru confectionarea de usi si ferestre · Sub-sectorul mobilierul pentru birou este estimat la circa 800 milioane CHF. Modalitatile posibile de dezvoltare a pietei sunt asemanatoare cu cele enumerate anterior (confectii si articole de imbracaminte). CH-4932 Lotzwil Tel. usi pentru dulapuri de bucatarie. Fax: +41 (0)62 919 72 49 E-Mail: sem-info@sem. Distributia si vanzarea cu amanuntul se fac prin intermediul retelelor specializate. Productia elvetiana de mobilier de birou si de scaune nu reuseste sa satisfaca cererea.: +41 (0)62 919 72 42. Asociatia Elvetiana din Industria Mobilei Verband der Schweizer Möbelindustrie (SEM) Einschlagweg 2. implicarea Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR) si a Asociatiei Forestierilor din Romania (ASFOR) in organizarea de standuri comune la targurile specializate sau initierea de misiuni economice in colaborare cu asociatiile similare elvetiene ar avea efecte pozitive in stimularea exportului romanesc de mobilier si articole din lemn pe aceasta piata.· panouri din lemn masiv pentru mobilier. cu o tendinta continua de crestere . adesea dezasamblat.ch Asociatia Elvetiana a Comerciantilor de Mobila Association Suisse du Négoce de l'Ameublement (ASNA/SMFV) Route Torny-Petit CH-1749 Middes Tel: (41-26) 658-14-82 Fax: (41-26) 658-14-81 y Echipamente de calcul si aplicatii sofware Elvetia se numara printre cele mai computerizate tari la nivel mondial. In opinia noastra. Postfach 116.

multimedia. y Produse BIO Conform estimarilor. De asemenea. inca din 1990 ceea ce face ca pretul de vanzare a acestor produse sa fie accesibil pentru un segment cat mai larga de consumatori. In aceste conditii se poate anticipa o tendinta de crestere a cererii de produse organice. piata elvetiana este privita ca o piata foarte atractiva. Coop si Migros. la reducerea costurilor de operare. Elvetia este tara unde isi au sediul numeroase organizatii internationale si corporatii multinationale. banci si asigurari). Produsele organice comercializate in lantul COOP poarta marca ÄBIO SUISSE´ sau marca proprie COOP de comercializare a produselor organice. in raioane specializate. la orientarea politicii agricole catre stimularea culturilor de produse organice. consumatorii tineri sunt atrasi de produse alimentare din categoria "wellness". e-mail. competitiva si in continua dezvoltare. multitasking. gradul de educatie ridicat al cumparatorului elvetian relativ la problemele de mediu si efectele poluarii chimice asupra sanatatii umane. in urmatorii 20 de ani peste 50% din populatia Elvetiei se va situa peste varsta de 50 de ani. Solutiile web. format din clienti dispusi sa aloce buna parte din venituri pentru procurarea produselor alimentare naturale. Nivelul foarte ridicat de computerizare este datorat in buna parte dezvoltarii sectoarelor industriale cu un grad ridicat de automatizare cum ar fi ingineria mecanica. respectiv ÄNATURAplan´. exista o tendinta de crestere a cererii de solutii software integrate care sa conduca la cresterea productivitatii. . destinate dietelor alimentare. care au inceput vanzarea de produse marca Bio. calitativ superioare si sanatoase. De asemenea. industria chimica si cea a instrumentelor de precizie precum si sectorului serviciilor (turism. CAD/CAM/CAL din domeniul ingineriei se numara printre cele mai solicitate produse software pe piata elvetiana. acestea contribuind la cresterea cererii in domeniul tehnologiei comunicatiilor. In acelasi timp. de natura organica. In general distributia si desfacerea produselor organice se poate face prin intermediul celor doua mari lanturi de supermaket. Pe de alta parte. procesare de date si imagini. desktop. prin procesarea automata a datelor si control automat al proceselor tehnologice si implicit.In ciuda dimensiunii relativ reduse. vor conduce. Aceasta va reprezenta un segment de piata (cetateni cu varste cuprinse intre 50-70 de ani) cu o mare putere de cumparare. domenii a caror competitivitate la nivel mondial este strans legata de implementarea de solutii hardware si software de ultima generatie. de asemenea.

deschiderea unei sucursale sau branch . Produsele Bio importate pot fi certificate si marcate "BIO SUISSE" numai de catre un detinator al licentei BIO SUISSE. Constituirea unei firme in Elvetia Ca regula generala.Migros.constituirea unui parteneriat sau a unei societati pe actiuni. Legea elvetiana recunoaste cinci tipuri de forme de afacere: .achizitionarea unei companii existente (parteneriat sau societate pe actiuni). Marcile sub care Migros comercializeaza produsele organice sunt ³Migros Bio´ si ÄMio Plant natura´. dezvolta de asemenea programe in domeniul produselor organice. . permit oricarei persoane. Nu sunt stabilite cote speciale pentru importul de produse organice in raport cu importurile de produse conventionale. libertatea comertului si a activitatilor industriale. garantate prin constitutia elvetiana. . inclusiv nerezidentilor. nu se impune. . camerelor de comert sau a asociatiilor profesionale. majoritatea consumatorilor acceptand diferente de pret cu 10-30% mai mari pentru produsele organice. obtinerea prealabila a unei aprobari din partea autoritatilor. sa opereze o afacere in Elvetia. V. .realizarea unui joint-venture (parteneriat sau societate pe actiuni). in acest scop. In principiu. In Elvetia accesul pe piata a produselor Bio este bine reglementat. cel mai mare lant de supermarket-uri din Elvetia. Cetatenii straini care doresc sa initieze si sa-si conduca personal propria afacere in Elvetia trebuie mai intai sa obtina permisul de rezidenta si de lucru. Nu exista un regim diferentiat al taxelor vamale care se aplica la importul de produse organice fata de cele conventionale Pretul produselor de natura organica este in general mai ridicat decat al celor conventionale in special datorita costurilor de productie si de distributie mai ridicate. sa-si infiinteze o companie sau sa detina interese in una existenta.

desfasurarea unor activitati independente. in urma asocierii libere dintre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice cu scopul derularii unei afaceri pe baze comerciale. admise de legea elvetiana sunt: a.procedura de constituire simpla si putin costisitoare . o data la nivelul societatii si apoi ca divident distribuit actionarului) .accesul dificil la piata de capital Formele concrete de organizare a unei afaceri ca parteneriat sau societate pe actiuni. de companiile mijlocii si mari. fara a indeplini formalitati legate de constituire. mecanismul decizional si distribuirea profitului sunt in general .partenerii sunt inscrisi in Registrul comertului . Nu este obligatorie constituirea unui capital social. Ca forme posibile de organizare a unei afaceri. dar devine obligatorie daca veniturile anuale realizate depasesc 100. in general. pe baze comerciale. Intreprinzatorul isi desfasoara activitatea in mod independent insa responsabilitatea acestuia este totala si se extinde inclusiv asupra bunurilor personale.stabilirea unei aliante strategice cu sau fara investitii. capital social.000 CHF..posibilitatea evitarii dublei taxari in Elvetia (in cazul societatii pe actiuni profitul este taxat de doua ori. legea elvetiana face distinctia intre parteneriat si compania pe actiuni. sunt predominante in Elvetia si sunt agreate pentru afaceri mai mici in timp ce societatea pe actiuni este o forma alternativa de organizare adoptata. Intreprinzatorul are personalitate juridica si desfasoara activitatea economica in nume propriu. Formele de parteneriat. in nume propriu (raison individuelle/Einzelunternehmen) Orice persoana poate initia si derula independent propria afacere. inscriere la registrul comertului. fara formalitati speciale. Cele mai intalnite forme de prezenta a firmelor straine in Elvetia sunt sucursala sau branch-ul . b.raspunderea nelimitata a partenerilor . Inscrierea in Registrul comertului este facultativa. societate simpla sau parteneriatul (Société simple / einfache Gesellschaft) Este constituita.este o forma de organizare adaptata companiilor mici Dezavantajele formelor de partenerit provin din: . Elementele de prezentare (numele) ale acestei forme de organizare trebuie sa cuprinda obligatoriu numele intreprinzatorului individual care desfasoara actul comercial iar in descrierea domeniului de activitate nu sunt permise referiri care sa lase impresia existentei unei societati.lipsa de anonimat . Repartizarea sarcinilor. Avantajele oferite de formele de parteneriat sunt: . contabilitate.

Aceasta forma de organizare a unei afaceri nu este foarte raspandita in Elvetia . astfel incat sa rezulte natura raporturilor sociale intre asociati. aportul asociatilor la capital este acelasi. societatea in nume colectiv nu este supusa impozitarii. dintre doua sau mai multe persoane sau societati comerciale (elvetiene sau straine). Acesta se imparte in parti sociale de cate 1. din Elvetia reprezinta doar 10% din numarul companiilor inregistrate ca S. dintre doua sau mai multe persoane fizice (nu este accesibila persoanelor juridice) in scopul derularii unei activitati economice. Impozitarea societatii se face asupra profitului si a capitalului.L.000 CHF. cu cifra de afacere mai mica de 100. d. Raspunderea fata de terti este solidara si nelimitata pentru toti asociatii.R. care a crescut la 100. asupra partilor sociale (avere) si asupra beneficiilor repartizate (ca venituri). Veniturile societatii nu sunt taxate. pentru activitati ne-comerciale precum profesiuni libere. la infiintare. 50% din participare. . In cazul in care veniturile individuale anuale depasesc 100. acest tip de entitate a devenit mai interesanta. Constituirea capitalului este facultativa. Societatea se constituie si capata personalitate juridica odata cu inscrierea in Registrul comertului. Responsabilitatea asociatilor este solidara si nelimitata si se extinde si asupra bunurilor personale ale acestora.000 CHF. sub numele propriu inscris in Registrul comertului. relatiile dintre asociati se supun prevederilor Codului de Obligatiuni. recomandabil pe baza de contract de asociere. In lipsa unui contract de asociere. sa aibe angajamente. cu privire la societatile simple. sa detina drepturi. iar in cazul in care se face. Neavand personalitate juridica. Capitalul social nu poate fi inferior valorii de 20.R.000 CHF dar nici nu poate depasi 2./Gesellschaft mit beschränkter Haftung ± GmbH) Societatea cu responsabilitate limitata este alcatuita prin asocierea. in prima instanta raspunzand cu patrimoniul societatii si in subsidiar cu bunurile personale.000 CHF minim sau multiplu de 1. nu are personalitate juridica. care este obligatorie. artizanat sau agricultura. fiecare asociat avand obligatia sa depuna. sa actioneze si sa fie actionata in justitie. insa veniturile acesteia se distribuie membrilor asociati care sunt impozitati individual. c. asociatii sunt obligati sa se inscrie (individual) in Registrul comertului si sa tina contabilitate proprie. O societate simpla nu are nume. insa membrii asociati sunt taxati individual. Oricum numarul de companii S. In cazul in care nu exista contract de asociere se aplica prevederile Codului de Obligatiuni.000 CHF.stabilite prin contractul de asociere.A. Numele societatii este alcatuit din numele de familie al tuturor asociatilor sau din numele de familie a cel putin unui asociat urmat de «& Cie» sau «Frères». Societatea trebuie inscrisa in Registrul comertului (pentru activitati comerciale inscrierea este declarativa.000 CHF. societate cu responsabilitate limitata (Société à Responsabilité Limitée ± S. inscrierea este constitutiva) si este obligata sa tina contabilitatea activitatilor desfasurate. daca in contractul de asociere nu este alfel prevazut.A. pe baza de statut. spre exemplu. nu se inscrie in Registrul comertului si nu este obligata sa tina contabilitatea. iar a asociatilor. Aceasta forma de organizare nu are personalitate juridica dar societatea poate totusi. Ca urmare a modificarii prevederilor legale cu privire la capitalul minim de constituire a unei societati pe actiuni.L.000. societatea in nume colectiv (Société en nom collectif / Kollektivgesellschaft) Este constituita prin asocierea. individual.A.000 CHF.

sa aibe angajamente.e.01 CHF. societate in comandita (Société en Commandite / Kommanditgesellschaft) Este o structura asemanatoare cu cea definita de societatea in nume colectiv cu deosebirea ca. Societatea in comandita nu se impoziteaza insa participarea la capital si veniturile societatii sunt impozitate individual ca venituri proprii si bunuri private ale asociatilor. Conform legislatiei elvetiene Consiliul de Administratie trebuie sa fie compus in majoritate din elvetieni cu domiciliul in Elvetia. este de 100. societatea poate sa detina drepturi. . completate cu cele relativ la societatea in comandita. stabilit prin lege. Raporturile intre asociati sunt definite prin contractul de asociere. in cazul societatii in comandita.000 CHF iar la infiintare.000 CHF. impreuna cu actul constitutiv. in scopul evidentierii raporturilor sociale intre asociati. «Frères».. numiti de Adunarea Generala. Inscrierea in Registrul comertului este obligatorie. Societatea trebuie inscrisa in registrul comertului iar numele societatii. Societatea nu are personalitate juridica: doar asociatii sunt titulari de drepturi si obligatiuni. sub numele propriu inscris in Registrul comertului. In cele mai multe cazuri firmele straine care opereaza aici opteaza pentru aceasta forma de organizare a sucursalelor lor. sa actioneze si sa fie actionata in justitie. Valoarea minima a unei actiuni nominative sau la purtator este de 0. iar in cazul in care nu exista contract de asociere se aplica reglementarile legale valabile pentru societatea in nume colectiv. la notari sau avocati. societate pe actiuni (Société anonyme ± SA / Aktiengesellschaft . f. determinata prin contractul de societate. capitalul varsat trebuie sa reprezinte 20% din capitalul social dar nu mai putin de 50.AG) Societatea pe actiuni este forma de organizare care separa complet bunurile societatii de bunurile private ale actionarilor ceea ce face diferenta marcanta fata de celelalte tipuri de societati.. asociatii pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice. sunt angajati ai societatii. trebuiesc autentificate notarial. Societatea pe actiuni este cel mai raspandit tip de companie in Elvetia. Nu exista limitari prin lege cu privire la capitalul social. persoane fizice sau persoane juridice. este alcatuit din numele de familie al tuturor asociatilor cu raspundere nelimitata sau din numele de familie a cel putin unuia dintre acestia urmat de «& Cie». comandita. este de 3 dintre care cel putin unul trebuie sa fie elvetian rezident in Elvetia. ca si in cazul societatii in nume colectiv. Numarul minim de asociati. Capitalul social minim. Responsabilitatea este nelimitata si solidara pentru unul sau mai multi dintre asociatii persoane fizice si doar pana la concureanta capitalului social subscris pentru ceilalti asociati persoane fizice sau juridice (comanditarii). face obiectul inscrierii in Registrul comertului. etc. De asemenea. Pentru constituirea unei astfel de societati se apeleaza in general la firme de consultanta specializate. Toate regulile referitoare la societate se definesc in statutul acesteia care. Totusi. Administratorii.

fara taxe vamale Calatorii cu domiciliul in Elvetia sau in strainatate pot introduce in Elvetia. Bunuri care pot fi introduse in Elvetia. statiile de benzina si garaje. Produse din tutun: max. Max. Informatii utile pentru oamenii de afaceri Documente de calatorie Cetatenii romani care doresc sa calatoresca in Elvetia nu au nevoie de viza si trebuie sa detina un pasaport valabil inca cel putin 6 luni de la data calatoriei. Bauturi alcoolice: cu o tarie alcoolica de pana la 15% vol. si alte obiecte de uz curent) .Detalii suplimentare referitoare la tipurile de societati din Elvetia sunt prezentate in Anexa 4. instrumente muzicale. fara plata taxelor vamale. 2 litri si peste 15% vol. echipament video. urmatoarele bunuri si valori: Obiectele personale folosite pe perioada voiajului (imbracaminte. Vinieta este valabila incepand cu 1 decembrie a anului precedent celui inscris pe ea pana la 31 ianuarie a anului urmator. asociatiile/cluburile automobilistice Viteza maxima . Ciculatia e drumurile publice (autoturisme) Taxa pe drumurile publice / Vinieta Pentru circulatia autoturismelor pe drumurile publice se percepe o taxa anuala de 40 CHF (vinieta). birourile de vama. o data pe zi. toate aceste bunuri sunt supuse la plata taxelor vamale. articole de toaleta. 1 litru. articole de sport. se pedepseste cu amenda in valoare de 100 CHF si plata taxei anuale pe drumurile publice de 40 CHF. Utilizarea drumurilor publice fara vinieta valabila. aparat fotografic sau de filmat. 50 bucati tigari si 250g tutun de pipa. Procurarea vinietei se poate face in Elvetia de la oficiile postale. calculator portabil. iar in strainatate de la agentiile Oficiului Elvetian de Turism. VI. Alte bunuri de orice fel. 200 bucati tigarete. Daca valoarea totala a bunurilor depaseste 300 CHF. oficiile cantonale de inmatriculare auto. in limita valorica a 300 CHF. lipita direct pe parbrizul autoturismului.

Taxa federala asupra traficului rutier cu vehicule grele Se percepe in functie de greutatea totala a vehiculului. de regul . 3000 Berne 13. de categoria de emisii poluante si de numarul de kilometri parcursi (in Elvetia si Liechtenstein). Triunghiul de semnalizare. Wasserwerkgasse 39. In spa iile marcate cu vopsea alb . Este recomandabil sa se circule cu luminile de intalnire aprinse. certificat international de asigurare (carte verde). 70-80 km/h ± drum na ional. Alte informatii Rata maxim de alcool în sânge admisa: 5 la mie. poli iei. Copiii sub 7 ani nu sunt admi i pe scaunul din fa . Pana sau accident In caz de pana sau accident pe drumurile publice automobilistii se pot adresa la : AUTOMOBILE CLUB DE SUISSE (ACS) ± membr a FIA (Federa ia Interna ional a Automobilului). certificat de înmatriculare al vehiculului sau certificatul de închiriere. La intrarea in tunel este obligatorie folosirea luminilor de intalnire.Viteza maxim admis este de : 120 km/h ± pe autostrad . Folosirea centurii de siguran este obligatorie iar casca de protec ie este obligatorie pentru motociclisti i pasagerii acestora. limitat în timp. parcarea este cu plata si. Tel: 031-328 31 11 sau TOURING CLUB SUISSE (TCS) ± membr a AIT (Alian a Interna ional de Turism). trusa medical i un set de becuri de schimb sunt obligatorii. . Locurile de parcare marcate cu vopsea galben sunt destinate ma inilor salv rii. pompierilor i altor categorii de ma ini speciale. Rue Pierre Fatio no. 30-60 km/h ± in aglomera ii urbane. 1211 Geneve 3 Parcarea autovehiculelor In locurile marcate cu albastru parcarea este gratuit pe durata maxima de o ora i 30 minute. plac de identitate na ional . 9. Vârsta minim a conduc torului auto : 18 ani Documentele necesare la calatoria cu un autovehicul : permis na ional de conducere (valabil).

52 2. Bancile sunt deschise in timpul saptamanii (de luni pana vineri) între 08. Birourile sunt deschise în mod obisnuit intre 08. germana si italiana) este prezentat pe site-ul www. Programul targurilor si al manifestarilor expozitionale Programul complet al targurilor si manifestarilor expozitionale programate in Elvetia in perioada 2007-2008 (in limbile engleza.00 si 14. 1 noiembrie si 8 decembrie.00 si 17.. Euro 4 si ulterioare Tarif in centime/tonakilometru 2.500 Kg.2005): Categoria de taxa I II III Alte informatii utile Programul de lucru Elvetia se aflã pe fusul orar GMT+1 sau la 1 ora fata de Romania. Taxele sunt urmatoarele (valabile de la 01. inclusiv pe timpul weekend-ului.00. Sarbatori Sarbatorile legale sunt: 1 ianuarie.messenschweiz. franceza. Orarul de vara incepe in ultima sambata din martie si se termina in ultima sambata din octombrie (GMT+2). -sunt inmatriculate in Elvetia sau in strainatate si utilizeaza reteaua rutiera elvetiana si a Principatului Liechtenstein. In cantoanele in care predomina catolicismul se respecta si urmatoarele date: 11 iunie. 25 decembrie. 12 si 13 aprilie. Sucursalele din garile feroviare si aeroporturi au uneori un program mai lung. -sunt utilizate pentru transport marfuri si persoane. 10. 1 august.30-16. Euro 0 si anterioare Euro 2 Euro 3.01. al Asociatiei elvetiene a targurilor (Vereinigung Messen Schweiz VMS) Ø Adrese utile Norma de poluare Euro Euro 1.88 2. 1 iunie. de la canton la canton.15 .Taxa trebuie platita pentru vehiculele care: -au o greutate mai mare de 3.ch.30. 15 august. 21 si 31 mai.00. Majoritatea firmelor iau o pauza de prinz intre 12. Ziua muncii (1 mai) se sarbatoreste diferit.

352 53 00 Fax: 00 41 31-352 64 55 http://berna.ch Sectia consulara Brunnadernstrasse 20 CH-3006 Berna Tel.Ambasada Romaniei in Elvetia Cancelaria Kirchenfeldstrasse 78.ch Biroul Consilierului Economic Brunnadernstrasse 20 CH-3006 Berna Tel.org Consulate onorifice ale Romaniei in Elvetia si Principatul Liechtenstein .ro roumanie.romania-wto@romaniaunog.ch Misiunea Permanenta a Romaniei la Geneva 6.amb@befree.: 00 41 31-352 35 46 Fax: 00 41 31-351 82 28 economic-berna@freesurf. 752 10 90 Fax: 00 41 22-752 29 76 mission. Chemin de la Perrière CH-1223 Cologny-Geneva Tel. CH-3005 Berna Tel.berne@freesurf.: 00 41 22-751 09 00.: 00 41 31-352 35 22.: 00 41 31-352 35 21 Fax: 00 41 31-352 35 51 consulat.mae.

206 16 50 Fax: 021-206 16 60 http://www. RO-010626 Bucuresti Tel.Zurich Consul onorific .: 00 41 1-9296542 Fax: 00 41 1-9296505 CH-1229 Carrouge Tel. 00 41 91-994 93 92 Fax 00 41 91-994 93 35 consorom@bluewin. Grigore Alexandrescu 16.ro Secretariatul de Stat pentru Economie ± SECO (Staatssekretariat für Wirtschaft / Secrétariat d¶Etat à l¶Economie9 Effingerstrasse 27 CH-3003 Berna Tel.ch Ambasada Confederatiei Elvetiene in Romania str.: 00 41 31-324 08 00 .: 00 423-239 23 97 CH-6900 Lugano Fax: 00 423-239 23 24 Tel.: 00 41 22-8271518 Fax: 00 41 22-8271519 Schaan. Principatul Liechtenstein Im alten Riet 125 LI-9494 Schaan Lugano Consul onorific ± Marinela SOMAZZI Riva Paradiso 42 Tel.sdc-seco. Geneva Consul onorific .Dimitri STURDZA 10 Industriestrasse. CH-8618 Oetwil an See Tel.Pierre HILTPOLD 16 Rue Vautrier.: 021-206 16 00.

osec.ch Camera de Comert Elvetia-Europa Centrala ± SEC Handelskammer Schweiz-Mitteleuropa SEC Stauffacherstrasse 45.ch OSEC ± Business Network Switzerland Stampfenbachstrasse 85 Postfach 492 CH-8035 Zürich Tel.admin.steiner@sec-chamber. 00 41 44-365 51 51.ch Federatia intreprinderilor elvetiene (economiesuisse) / Verband der Schweizer Unternehmen (economiesuisse) / Fédération des entreprises suisses (economiesuisse) Hegibachstrasse 47 Postfach CH-8032 Zürich Tel.sprenger@sec-chamber.ch info@economiesuisse.ch .ch heidi.: 00 41 43-322 25 55 Fax: 00 41 43-322 25 53 max. 365 52 67 Fax 00 41 44-365 52 21 www. 00 41 44-421 35 35 Fax 00 41 44-421 34 34 www. CH-8026 Zürich Tel.Fax: 00 41 31-325 73 61 www.seco.economiesuisse.

Proiectul. La sfarsitul perioadei totale de 12 ani. Director executiv Str./Fax 00 40 21-212 27 07 www. Transportul rutier este un alt subiect sensibil. in urmatorii 12 ani. libertatea deplina de miscare atat pentru cetatenii elvetieni cat si pentru cei comunitari. intr-o perioada de proba de 5 ani. va fi mai mare decat cel estimat. pana in 2008.sec-chamber. urmeaza sa se realizeze treptat.ro Adrese utile INTERNET: Anexa 5 Anexa 1 ACORDURI INTRE ELVETIA SI UNIUNEA EUROPEANA ACORDURI BILATERALE I ( incheiate in 1999. originari din UE.6 miliarde CHF.2. Spre exemplu. Presedinte Gentiana Avrigeanu. cetatenii elvetieni au dreptul de a obtine permise de munca pentru UE imediat. Elvetia va dispune de inca o perioada de 7 ani in care. partea elvetiana urmeaza ca intr-o perioada de 5 ani sa inlature limitarile legate de greutatea maxima transportata (in prezent 28 tone) si sa permita tranzitul pentru camioane cu o sarcina utila de pana la 40 tone.ccer.Romania CCE-R Markus Wirth.ch Camera de Comert Elvetia. In scopul reducerii traficului rutier de marfa cu pana la 50%. intrate in vigoare la 1 iunie 2002) · · Acordul referitor la libera circulatie a persoanelor. Conform acordului. Elvetia va construi doua tunele feroviare trans ± Alpine. Sistemul de cote pentru permisele de munca acordate cetatenilor comunitari pentru Elvetia va fi eliminat gradual. Acordul prevede recunoasterea mutuala a calificarii profesionale si a drepturilor legate de asigurarile sociale.www. Parter RO-020457 Bucuresti 2 Tel. parcurs si nivelul emisiilor poluante. daca numarul muncitorilor emigranti. fara nici o restrictie. Conform acordului. va avea ca efect cresterea competitivitatii si implicit stimularea transportului feroviar. Dupa expirarea perioadei de proba. in functie de greutatea transportata. camioanele UE care vor traversa Elvetia pe ruta Basel .ro ccer@ccer. sistemul de cote va putea fi reintrodus. miscarea libera a persoanelor urmeaza sa devina realitate in baza unui referendum a carui organizare ramane la latitudinea Consiliului Federal. Icoanei 40. aplicate atat transportatorilor interni cat si celor externi. a carui valoare finala este estimata la 13. In schimb. Sc. Lucrarile de constructie urmeaza sa fie partial finantate prin introducerea de taxe suplimentare pentru transportul rutier de marfa.

pe cale de reciprocitate. companiile elvetiene beneficiaza de aceleasi drepturi in tarile UE. Acest privilegiu solicita insa din partea elvetiana un efort financiar suplimentar de 60 milioane CHF. In plus firmele elvetiene interesate vor obtine dreptul de a detine companii aeriene din cadrul UE. Achizitiile publice ± Companiile din UE au acces nediscriminatoriu la achizitiile publice in Elvetia si. acordul nu prevede eliminarea totala a protectiilor acordate fermierilor elvetieni. adica de aproape 13 ori mai mult decat taxa perceputa in prezent pentru un camion de 28 tone. Oricum. Conform acordului. va fi facilitat de reducerea tarifelor si inlaturarea barierelor comerciale. Restrictiile actuale referitoare la traficul de noapte si in zilele de Duminica se mentin. in care specificatia elvetiana difera de cea comunitara. cu date diferite de intrare in vigoare) Acordul Data ratificarii de catre UE Ianuarie 2005 Februarie 2006 Februarie 2006 Data Data intrarii in Punerea in aplicare a ratificarii vigoare a acordului de catre acordului Elvetia Martie 2005 Mai 2005 Mai 2005 30 martie 2005 1 ianuarie 2007 1 aprilie 2006 1 februarie 2005 Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Produse agricole transformate Statistica Mediu .· · · · · ± Chiasso. Astfel. se vor confrunta pe piata UE cu o competitie marita. aceasta va putea opera in interiorul UE dar nu intre aeroporturi aflate in aceeasi tara. principala cale de tranzit a Elvetiei. Accesul unor produse agricole. In cazurile speciale. beneficiari ai unei politici agricole bazata pe subventii substantiale. atat pe piata comunitara cat si pe cea elvetiana. Transportul aerian ± Acordul prevede ca in urmatorii doi ani compania nationala de transport aerian sa capete acelasi statut ca si rivalii sai comunitari. Cercetare dezvoltare ± Universitatile si companiile elvetiene pot participa la programele de cercetare comunitare in aceleasi conditii ca si ceilalti membri ai UE. practicile de tratare preferentiala a companiilor locale sunt eliminate. certificatele si standardele de calitate capata recunoastere mutuala pentru marea majoritate a produselor industriale. ACORDURI BILATERALE II (incheiate in 2004. partea elvetiana poate efectua testari suplimentare. vor plati circa 325 CHF pe cursa. Barierele tehnice in calea comertului ± Testele. Agricultura ± Fermierii elvetieni.

puse in aplicare (art. de asemenea.2) Aplicarea acordului este subordonata unei decizii a Consiliului UE. puse in aplicare (art. precum si acordul Schengen Elvetia-CE sunt de asemenea.Media Pensii Februarie 2006 Octombrie 1 aprilie 2006 2005 31 mai 2005 Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Acord aplicabil pensiilor varsate de Comisia Europeana incepand cu 1 ianuarie 2006 (art. precum si acordul Dublin ElvetiaCE sunt. luata in unanimitate de catre statele care aplica Acordul Schengen. par. acordul nu este aplicat decat daca acordurile Schengen Elvetia-Danemarca si Elvetia-NorvegiaIslanda. De altfel.14) Noiembrie Mai 2005 2004 Schengen Martie 2006 In prima luna dupa ce Secretarul general al Consiliului UE a constatat indeplinirea conditiilor formale privind exprimarea consimtamantului partilor implicate Dublin Martie 2006 In prima zi a lunii care urmeaza depunerii ultimului instrument de ratificare Lupta antifrauda (acord mixt.15) Acordul nu este aplicat dacat daca acordurile Dublin ElvetiaDanemarca si ElvetiaNorvegia-Islanda. care trebuie aprobat si de statele membre) In prima zi a celei Aceeasi data cu cea a de-a doua luni intrarii in vigoare care urmeaza ultimei notificari a instrumentelor de ratificare . dupa evaluarea capacitatii Elvetiei de a pune in aplicare Acordul Schengen.5.

Fiscalitate Februarie 2005 Mai 2005 1 iulie 2005 1 iulie 2005 (art.sub forma de schimb de scrisori) .17 si 18 ale acordului .

1999 16 iunie 2005 . 1993 25 Octombrie.Anexa 2 Acorduri bilaterale Romania-Elvetia (dupa 1990) Data 14 August. 1993 8 Noiembrie. consultan . 1996 26 Iulie.1990 Acord bilateral Acord între Ministerul s n t ii din România i Guvernul elve ian privind un program de restructurare a ministerului Român Acord între Guvernul român si Guvernul elve ian privind un împrumut pe termen mediu de 40 milioane USD 28 Ianuarie. studii de fezabilitate. implementare de proiecte) Acord între România i Elve ia privind readmisia persoanelor în situa ii ilegale Protocol adi ional la Acordul din noiembrie 1992. 1992 Acord între România i Elve ia privind acordarea unei asisten e financiare Acord de împrumut cu Elve ia pentru ajutor la balan a de pl i a României Conventia de evitare a dublei impuneri pe venituri si avere Acord între România i Elve ia privind promovarea i protejarea reciproc a investi iilor Acord între România i Elve ia privind cooperarea tehnic nerambursabil (pt. 1999 25 Noiembrie. privind acordarea unei asisten e financiare Memorandum de Acord româno-elve ian privind cooperarea în domeniile justi iei i poli iei Acord intre Guvernul Romaniei si Consiliul Federal al Elvetiei privind schimbul de stagiari Acord intre Ministerul Economiei si Comertului si Departamentul Federal pentru Economie privind cooperarea 11 August. 1996 Aprilie. 1992 26 Noiembrie. 1995 9 Februarie. formare de cadre. 1993 25 Octombrie.

9 50.EUR 128.8 -83.USD mil.8 211.5 -114.8 222.8 215.9 321.2 -184.1 63.9 261.EUR mil.4 135.8 43.1 -173.0 -69.8 467.7 -109.in domeniile energie.dfae.EUR mil.6 Sold balanta 1989 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 mil.5 126.3 37.ch .USD mil.6 150.9 230.7 168.parlament.0 153.3 356.3 186. federal de externe www.5 148.4 -85.2 -95.USD mil.USD mil.3 141.3 -135.0 Anexa 5 Adrese internet in Elvetia Administratia federala www.9 71.5 56.6 192. statisticii romanesti) Anul U.3 473.2 45.admin.USD mil. mediu si alte sectoare industriale (in renegociere) Anexa 3 Evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene in perioada 1989-2006 (conf. Total Export romanesc 87.7 323.9 578.USD mil.5 221.6 -263.9 -135.USD mil.8 58.ch Parlament Departamente federale (ministere) Dept.1 106.8 578.0 182.2 157.admin.6 Import romanesc 41.3 -154.7 421.M.7 -104.USD mil.USD mil.1 53.3 192.ch cu linkuri la web-site-urile celor 7 departamente federale (ministere) www.6 225.USD mil.USD mil.8 198.7 154.5 325.

ejpd.vbs-ddps.admin.blw.bfe.ch www.admin.ch www.ch Banca Nationala a Elvetiei Dept.admin.ch www.admin.Dept.ch -Oficiul federal pentru asigurari sociale Dept.ezv.com . federal de finante -Administratia federala a vamilor -Tariful vamal de import al Elvetiei Dept.ch Informatii generale despre Elvetia www.tares.SECO -Oficiul federal pentru agricultura -Osec Business Network Switzerland www.economiesuisse.admin.admin.ch www.statistik.bsv.admin. federal de interne -Oficiul federal pentru statistica www.ch www. transporturi.ch www.seco.edi. federal pentru aparare Federatia intreprinderilor elvetiene «economiesuisse» www.ch www.bfs. energie si comunicatii -Oficiul federal pentru energie Dept.ch www.ch www.eda.ch www.org www.ch www.ch www.swissworld.ch www.myswitzerland.evd. federal pentru justitie si politie Dept.admin.admin.admin.admin.admin.snb.osec.ch www.admin.efd. federal al economiei -Secretariatul de stat pentru economie .uvek.ch www.ch www.ch. federal pentru mediu.

cfcis.zg.sh.ch www.so.ch www.vd.bern-cci.ch www.hkgr.vs.hkz. Gallen-Appenzell) www.Cantoane Canton -Semicanton Aargau Site-ul administratiei cantonale.ch www.jura.ihk.ch www.gl.ccij.cnci.nw.ch www.ch www.ch www.ow.sg.hkbb.ch www.ch (Camera de comert Winterthur) . Gallen Ticino (Tessin) Thurgau Valais Vaud Zug Zürich www.ihk-thurgau.ne.aihk.ch www.ccig. cu informatii complete desore canton www.ti.ch www.ch www.ch www.ch (CCI St.cci-valais.ch www.schwyz.ch www.lu.ch www.ch www.glarusnet.ihk.ch www.baselland.zh.fr.ar.ch www.ch Appenzell -Ausserrhoden -Innerrhoden Basel -Land / Ville -Stadt / Campagne Berna Fribourg Geneva Glarus Graubünden (Grison) Jura Lucerna Neuchatel Nidwalden Obwalden Solothurn Schaffhausen Schwyz St.ahv-aihk.be.ch www.ch www.ch www.ch www.ag.geneve.ch www.ch www.cvci.ch www.cciati.ch www.zurichcci.ch www.ch www.sg www.ai.sohk.ch www.ch www.ch www.tg.ch www.ch www.haw.basel.ch Site-ul camerei de comert si industrie cantonale www.ch www.ch/glhk www.ch www.ch (CCI a ambelor semicantoane) www.gr.ch www.ch www.

Camera de Comert Elvetia-Europa Centrala (SEC).ch www.ch www.ch www.ch www.svv.ch www. www.ch www.ch Zürich www.zefix.ccer.admin.ch Alte adrese pentru informatii economice si financiare Comisia federala a bancilor Oficiul federal al asigurarilor private Autoritatea de control in materie de control al luptei contra spalarii banilor Asociatia elvetiana a bancherilor «Swissbanking» SWX Swiss Exchange Asociatia Elvetiana a Asigurarilor Swiss Funds Association Federatia elvetiana de turism Federatia elvetiana a agentiilor de voiaj www.bpv.admin.swisstourfed.srv.ch www.ch www.swx.gwg.ch .ro Camera de Comert Elvetia-Romania (CCER).ebk.admin.sec-chamber.swissbanking.sfa. Bucuresti Registrul Comertului (Indexul central al firmelor elvetiene) www.