ELVETIA

POLITICI IN TURISMUL INTERNATIONAL

Anghel Violeta Grupa 407

I.

Informatii despre Elvetia

1. Informatii generale Suprafata: Populatia (2006): 41.285 Km.p 7.557,6 milioane locuitori, din care 21,4% straini Datorita configuratiei geografice aproape 60% din populatia Elvetiei este concentrata in zona platoului central care ocupa doar aproximativ 16% din suprafata totala a tarii si este flancat la sud de Alpi si la nord-vest de lantul muntos Jura. 186 loc./Km.p. Austria 165 Km., Liechtenstein 41 Km., Germania 346 Km., Franta 572 Km., Italia 734 Km. Berna (oras: 122,2 mii loc./ zona metropolitana: 343,8 mii loc.) Zürich (347,5 / 1101,7), Basel (163,9 / 486,1), Geneva (178,7 / 493,4), Lausanne (117,4 / 310,0), Lucerna Patru limbi oficiale: germana (63,7% din populatie), franceza (20,3%), italiana (6,5%), retoromana / romansa (0,5%) ; alte limbi (9%), din care: sarbo-croata 1,5%, portugheza 1,2%, albaneza 1,3%, spaniola 1%, engleza 1%, turca 0,6% s.a. romano-catolici 41,8%, protestanti 35,3%, islamici 4,3%, crestini ortodocsi 1,8%, alte confesiuni 1,4%, fara apartenenta religioasa 11,1%, nedeclarate 4,3% 1 august Francul elvetian (CHF); 1CHF=100 centime/rapeni; curs mediu 2007: 1 EUR = 1,6427 CHF, 1 USD = 1,1999 CHF In 2007 (in preturi curente): 508,275 miliarde CHF (cca. 309,5 miliarde EUR / cca. 423,5 miliarde USD) In 2006 (in preturi curente): 486,178 miliarde CHF PIB/ locuitor, in 2006: cca. 64.426 CHF = cca. 39.500 EUR PIB/locuitor, in comparatie europeana: UE=100, Luxemburg 254, Norvegia 173, Irlanda 138, Elvetia 129, Olanda 126, Austria 124, Danemarca 122, Suedia 119, Belgia 117, M. Britanie 115, Germania si Finlanda 111, Franta 108, Italia 101, Spania 99, Grecia 93, Slovenia 84, R. Ceha 74, Portugalia 73, Ungaria 62, Polonia 49, Romania si Bulgaria 34, Turcia 28 80.461 milioane CHF (80.581 milioane USD), din care aur:

Densitatea populatiei: Frontiere cu: Capitala: Alte orase importante (2005: mii loc. oras / zona metropolitana): Limbi vorbite:

Apartenenta religioasa:

Ziua nationala: Moneda nationala: PIB:

Rezervele de aur si devize (aprilie 2008):

Speranta medie de viata: Varsta de pensionare:

32.854 milioane CHF (32.903 milioane USD) Femei : 84 ani; Barbati : 79,1 ani) Femei: 64 ani; Barbati: 65 ani

2. Structura de stat si sistemul politic Regimul politic al Elvetiei moderne dateaza din anul 1848. Oana la aceasta data, Elvetia nu era un stat veritabil, ci mai degraba o simpla alianta confederala de cantoane independente. Fiecare canton era in principiu liber sa paraseasca Confederatia. La 29 mai 1848, Elvetia a adoptat prima Constitutie moderna si s-a constituit ca stat federal, cu o administratie centrala puternica, contrabalansand si limitand intr-o oarecare masura autonomia cantoanelor. Anumite sarcini, precum politica externa sau politica financiara au intrat in resortul puterii centrale. Cantoanele au devenit legate prin Constitutie si nu mai au posibilitatea secesiunii. Din motive istorice, Elvetia actuala poarta inca numele de ÄConfederatia Helvetica´, de unde si sigla abreviativa internationala CH. Este totusi un abuz lingvistic, deoarece din 1848 Elvetia nu mai este o confederatie, ci o federatie. In ceea ce priveste adjectivul Ähelvetica´, acesta isi trage originea de la triburile celtice denumite Ähelvetici´, care populau teritoriul actual al Elvetiei in momentul cuceririi sale de catre romani. Elvetia de astazi este o republica federala de tip parlamentar, formata din 23 de cantoane, dintre care trei (Basel, Appenzell si Unterwalden) se impart la randul lor, din ratiuni istorice, in cate doua semicantoane. Denumire canton Supr. km.p. Appenzell 243,0 Ausserrhoden (sc) Appenzell Innerrhoden 172,5 (sc) Aargau/Argovie 1404,0 Basel Stadt/B.Ville (sc) 37,1 Basel 517,5 Land/B.Campagne (sc) Bern/Berne 5959,0 Fribourg/Freiburg 1670,8 Genève/Genf 282,2 Glaris/Glarus 685,2 Pop. Denumire canton Supr. km.p. Pop. mii loc. 39,4 33,4 74,3 138,2 247,6 463,0 235,9 324,8 34,6

mii loc. 52,3 Nidwalden/Nidwald (sc) 15,1 Obwalden/Obwald (sc) 572,7 Schaffhausen/Schaffhouse 190,3 Schwyz/Schwytz 265,8 Solothurn/Soleure 966,7 259,8 439,8 38,0 Sankt Gallen/Saint Gall Thurgau/Thurgovie Ticino/Tessin Uri

276,1 490,5 298,5 908,3 790,7 2025,6 990,9 2812,5 1076,6

Graubünden/Grisons Jura Luzern/Lucerne Neuchâtel/Neuenburg

7105,2 838,6 1493,5 803,1

191,4 68,0 358,3 169,4

Valais/Wallis Vaud/Waadt Zug/Zoug Zürich

5224,5 3212,1 238,8 1728,8

293,3 671,4 107,4 1306,6

Fiecare canton are constitutie, parlament, tribunal si legi proprii care sunt insa armonizate cu cele ale Confederatiei. Cantoanele se bucura de o larga autonomie administrativa, au politie proprie si exercita control independent asupra sistemului de educatie ± invatamant, sau a politicii de protectie sociala. De asemenea, fiecare canton isi poate stabili propriul regim fiscal. In Elvetia structura de stat se desfasoare pe trei niveluri: Al Confederatiei ± cu competente in materie de politica externa, politica de securitate si aparare, energie atomica, transport la nivel national (cai ferate si autostrazi), politica vamala, politica monetara, cercetare±dezvoltare, protectia mediului, agricultura si legislatie, atunci când aceasta are aplicabilitate pe întreg teritoriul national. Al cantoanelor ± care au constitutie, parlament, guvern si tribunale proprii. Competentele la nivel cantonal se refera la sistemul de educatie (invatamant primar, secundar si tertiar), servicii de sanatate, politie locala, distributia energiei, transport local (drumuri nationale), promovarea turismului, dezvoltare economica locala, protectia patrimoniului cultural. Fiecare canton isi stabileste, de asemenea, propriul sistem de taxe si impozite Al comunelor ± unitati teritoriale in cadrul cantoanelor (circa 3.000). Comunele, ca si cantoanele, au propriile lor administratii alese. Ele beneficiaza de putere de decizie pentru anumite probleme locale ± securitate, educatie, sanatate, stare civila, transporturi, furnizare de apa si electricitate, infrastructura rutiera locala, amenajarea teritoriului. In rest, ele se supun hotararilor cantonului sau Confederatiei. Comunele percep toate taxele ± federale, cantonale si locale Sistemul politic elvetian are un pronuntat caracter democratic si combina in mod armonios principiile suveranitatii cantoanelor si al reprezentativitatii proportionale cu cel al separarii puterii. Referendumul, ca parte integranta a sistemului elvetian de guvernare, este un instrument activ in procesul legislativ, utilizat in cazul amendarii Constitutiei Federale sau pentru adoptarea unor legi importante la nivel federal, cazuri in care este necesara atat majoritatea populara (electorala) cat si cea cantonala. Constitutia Federala adoptata in 1848, revizuita si amendata in 1874 si 1999, stabileste si defineste cele trei organe ale puterii in stat:

· · ·

Adunarea Federala (Parlamentul) Consiliul Federal (Guvernul) Tribunalul Federal

Adunarea Federala (http://www.parlament.ch) este o structura bi-camerala compusa din Consiliul National si Consiliul Statelor, cele doua camere aflandu-se pe pozitii egale din punct de vedere al importantei. · Consiliul National (Camera Deputatilor) are 200 de membri, distribuiti intre cantoane conform principiului reprezentativitatii proportionale, fiecare canton avand cel putin un reprezentant. Alocarea locurilor intre cantoane se re-examineaza la fiecare 10 ani. Deputatii sunt alesi pe o perioada de 4 ani. Presedintele actual al Consiliului National este André Bugnon (Uniunea Democratica de Centru) Consiliul Statelor (Camera Superioara) are 46 de membri, cate doi reprezentanti din fiecare canton si cate unul in cazul semi-cantoanelor. Presedintele Consilului Statelor este Christoffel Brändli (Uniunea Democratica de Centru)

·

Principalele partide reprezentate in Adunarea Federala sunt: Pondere % Numar de membri in Consiliul National 63 43 36 35 22 1 Numar de membri in Consiliul Statelor 7 9 16 12 2 -

Uniunea Democratica de Centru UDC Partidul Social Democrat PSD Partidul Democrat Crestin PDC Partidul Radical Democrat PRD Partidul Ecologist (Verzii) Alte formatiuni si independenti

28,45 21,14 21,14 19,11 9,76 0,40

Doua dintre atributiile de baza ale Adunarii Federale sunt alegerea Consiliului Federal si numirea judecatorilor federali. Consiliul Federal (http://www.admin.ch), echivalentul institutiei guvernamentale, este autoritatea suprema in stat si are ca responsabilitate principala conducerea executiva. Este alcatuit din 7 membri ± Consilieri ± alesi din 4 in 4 ani de catre Adunarea Federala. Functia executiva a Consiliului Federal este exercitata prin intermediul a sapte Departamente Federale coordonate fiecare de catre un Consilier Federal (echivalent cu rang de ministru) : Componenta Consiliului Federal

cu o populatie de doar cca. Industria chimica constituie un exemplu elocvent in aceasta privinta. produsele de nisa reprezentand cca. Produsele elvetiene se vand la preturi ridicate pe pietele externe. 90% din productia comercializata. Protectie Civila si Sport Departamentul Federal pentru Finante Departamentul Federal pentru Economie Departamentul Federal pentru Mediu. cercetare si dezvoltare. Moritz Leuenberger (PSD) Seful cancelariei Confederatiei: Annemarie Huber-Hotz (PRD) Presedintele Confederatiei reprezinta statul elvetian in relatiile internationale. Repere economice elvetiene Succesul economiei elvetiene se bazeaza pe o productie cu valoare adaugata superioara si pe o forta de munca cu calificare inalta. 7.25 tone de marfa importata. Majoritatea fortei de munca lucreaza in sectorul tertiar si in intreprinderile mici si mijlocii.Transporturi. Numeroase intreprinderi elvetiene practica o asa-numita Ästrategie de nisa´. In 2008 Presedintele Elvetiei este Pascal Couchepin. industria chimica ofera peste 30. Elvetia importa materii prime si exporta produse manufacturate de inalta calitate. adica se concentreaza pe o gama restransa de produse. biotehnologia. a incitat producatorii elvetieni sa se orienteze spre exterior. precum si industria farmaceutica. bancile si asigurarile. o tona de marfa exportata valora 2. Astfel. Elvetia face parte din grupul celor mai dezvoltate tari din lume. Unul din avantajele acestei strategii este faptul ca stimuleaza diversificarea productiei. Ei au nevoie de piete internationale pentru a-si putea rentabiliza investitiile efectuate in productie.5 milioane locuitori. seful Departamentului Federal de Interne. Dimensiunea redusa a pietei sale interne. astfel incat societati modeste au ajuns sa domine piata mondiala in domeniul lor de activitate. Considerata ca avand una dintre cele mai Ämondializate´ economii (un franc din doi este obtinut din export). In anul 2006. Aceasta strategie s-a dovedit a fi de succes. Printre sectoarele de varf se numara microtehnica. Elvetia nu poseda resurse minerale si are o suprafata mica. deoarece consumatorii sunt gata sa plateasca pentru . Energie si Comunicatii Micheline Calmy Rey (PSD) Pascal Couchepin (PRD) Eveline Widmer-Schlumpf (UDC) Samuel Schmid (UDC) Hans-Rudolf Merz (PRD) Doris Leuthard (PDC). tehnologia inalta. 3.. Este desemnat pe o perioada de 1 an de catre Adunarea Federala dintre membrii Consiliului Federal si conduce in mod curent sedintele acestuia.Departamentul Federal pentru Afaceri Externe Departamentul Federal pentru Afaceri Interne Departamentul Federal de Justitie si Politie Departamentul Federal pentru Aparare. de inalta specializare.000 de produse diferite. Prosperitatea sa recunoscuta este dependenta de comertul sau exterior. Desemnarea presedintelui se face in prima miercuri a lunii decembrie a fiecarui an.

se apreciaza ca vor fi indeosebi biotehnologia. De exemplu. . ceea ce reprezinta mult in comparatie internationala. cca 72% din populatia activa. Efortul intreprinderilor elvetiene pentru cercetare si dezvoltare este considerabil.provine din sectorul privat. Printre sectoarele de varf care vor cunoaste un avant economic in urmatorii ani. sectorul secundar. 4% ii revin domeniilor agriculturii si silviculturii. Numeroase intreprinderi sunt si astazi inca in mainile familiilor care le-au fondat. Sectoarele cheie traditionale. Cca. peste 40% din membrii consiliilor de conducere si 26% din manageri sunt straini.9% din PIB este destinat cercetarii. Finlanda si Japonia prezinta cifre superioare. Suedia. Intreprinderi: Intreprinderile mici si mijlocii sunt foarte numeroase in Elvetia. din care 97% in strainatate. in timp ce majoritatea ramurilor sectorului tertiar s-au dezvoltat puternic. Mutatii structurale: Urmand o evolutie comuna cu a majoritatii celorlalte tari industrializate. cu peste 250 de angajati: 0.calitate. Sectoare economice Context international: intreprinderile elvetiene sunt foarte competitive pe plan international. 2. Procentajul celor care lucreaza in acest domeniu in Elvetia este superior celui din alte tari industrializate. numarul agricultorilor s-a diminuat cu 25% intre anii 1985 si 1995. iar restul de la institutii diverse. 24%. Cu institutele sale federale de tehnologie si centrele de cercetare in domeniul industriei farmaceutice. Pentru ele este vital sa investeasca permanent in cercetare si dezvoltare. Cea mai mare parte a finantarii ± cca. Cea mai mare intreprindere elvetiana.000 de salariati. Elvetia beneficiaza de conditii excelente pentru dezvoltarea acestor domenii. in special.6% au pana la 9 angajati). Intreprinderi mari. Totusi globalizarea a avut un impact asupra conducerilorintreprinderilor. Sectorul serviciilor regrupeaza.7% din intreprinderile inregistrate numara mai putin de 250 de salariati (87. in cazul intreprinderilor mari. ciocolata si branzeturile. structura economiei elvetiene s-a modificat considerabil spre sfarsitul secolului trecut. in timp ce doar cca. Aceasta internationalizare se remarca. in termeni de capitalizare bursiera. biologia moleculara si tehnologia medicala. isi are sediul la Vevey. 70% . al industriei si meseriilor cca. 12 intreprinderi elvetiene figurau in topul celor mai mari 500 de companii mondiale. englezi sau francezi. in prezent. precum cele de invatamant superior. au cunscut un declin. ocupand in total doua treimi din locurile de munca. precum constructiile de masini. Conform clasamentului ÄGlobal 500´ facut de ÄFinancial Times´ pentru anul 2007. Cele mai cunoscute sunt produsele industriei orlogeriei (ceasuri). Numara peste 250. Dar o astfel de strategie imipedica intreprinderile elvetiene sa se culce pe lauri. In prezent. indeosebi germani. peste 90% din bunuri si servicii sunt exportate. 99. In anumite sectoare. 23% din fonduri publice federale sau cantonale. Nestlé. Numai Israel. gigant mondial in domeniul alimentatiei.3%.

indeosebi in consiliere de gestiune. electronica si constructii de vehicule. Principalele intreprinderi farmaceutice elvetiene sunt Hoffmann-La Roche si Novartis. in Elvetia. Industria orlogeriei: Elvetia este unul dintre principalii producatori mondiali de articole de orlogerie. Ca si industria constructiilor de masini. asigurari si turism. industria prelucrarii metalelor. gratie industriei textile. Pana la sfarsitul secolului al XIXlea. Regrupeaza sectoarele: constructii de masini. industria chimica s-a nascut. aparate si instrumente de precizie. Informatii suplimentare despre sector: www. specializata in coloranti.Totusi. care era o mare consumatoare de coloranti artificiali. multe intreprinderi din aceste sectoare manifesta tendinta de delocalizare a productiei lor in strainatate. 4 % din populatia activa este . industria chimica elvetiana se consacra aproape exclusiv productiei de coloranti. O proportie de doar cca. Elvetia figureaza printre cei mai mari producatori mondiali de farmaceutice. Pretul mediu al unui ceas elvetian exportat este de 378 franci elvetieni. Realizeaza cca. esente de parfum. industria farmaceutica ocupa primul loc in cadrul industriei chimice. ascensoare si escalatoare.ch Industria chimica si farmaceutica: Industria chimica. electrotehnica. in domeniul exporturilor invizibile.000 de locuri de munca. generand peste 300. Cca. industriile MEM fiind astfel dependente de vitalitatea pietelor internationale. fapt pentru care MEM solicita politicienilor conditii-cadru mai bune pentru desfasurarea activitatii. in anul 1996. industria mecanica.swissmem. masini si materiale tipografice. electrotehnica si chimia au un aport de peste 50% din exportul elvetian. masiniunelte de inalta precizie. Industrie Constructii de masini: ramura este desemnata sub prescurtarea ÄIndustrii MEM´ (Masini. prelucrare Metale). Elvetia exceleaza. 50% din totalul productiei industriale elvetiene. de asemenea. Elvetia este cunoscuta si pentru ceasul in carcasa de plastic cel mai vandut din lume: Swatch. aceasta din urma nascuta prin fuzionarea Ciba-Geigy cu Sandoz. Din cauza costurilor foarte inalte de productie din Elvetia. incat existenta sa este garantata chiar de Constitutia federala. constructii de cale ferata cu cremaliera s. Elvetia este unul dintre principalii exportatori ai unor produse precum: masini textile. In termeni valorici. Agricultura nu are doar rolul de a produce hrana. masini pentru industria hartiei. echipamente Electrice. Elvetia furnizeaza 50% din productia mondiala. In prezent. arome alimentare isi are principala locatie la Basel. ci indeplineste si functia de intretinere a peisajului si de a asigura si mentine popularea zonelor montane. Agricultura Agricultura ocupa un loc atat de important in constiinta elvetiana. Este de precizat ca multe din componentele acestor produse sunt fabricate in strainatate.a. Se apreciaza ca aceasta tendinta poate sa creeze dezechilibre ale locatiei industriale elvetiene. Constituie principalul angajator industrial din Elvetia. 78% din productie este exportata.

Personalul angajat in sistemul bancar elvetian se ridica la cca. bancile elvetiene au o mare reputatie internationala. iar cele care supravietuiesc devin tot mai mari.000 in filalele din strainatate. in caz de faliment. Elvetia are reputatia de a fi tara vacilor. legumicole si pomicole se concentraza in zonele restranse de asazisa campie. care numara cca. dintre care unele functioneaza de secole in Elvetia. Marimea medie a unei exploatatii agricole este de 16.700 capete si este depasit de cel porcin. din ce in ce mai pronuntat. Agricultura asigura mai mult de 50% din necesarul intern de produse vegetale si aproape integral pe cel de produse animaliere. ceea ce reprezinta o cota superioara celei inregistrate in multe alte tari. Principalul sector al agriculturii este zootehnia. proprietarii isi pierd toata averea personala. Septelul bovin se ridica la 1. 480 de agentii locale. implantate indeosebi in orasele mici si in zonele rurale.000 de persoane. in timp ce numarul lor total a scazut cu 31%. activitati bancare.5 ha in 1990). precum Raiffeisen. Exista si multe banci private. 119. numarul exploatatiilor agricole de peste 20 ha a crescut cu 39%. iar contributie acestui sector la PIB este de doar 4.ocupata in agricultura si tendinta este de scadere. Terenul accidentat al regiunilor montane se preteaza greu pentru culturi. Ele administreaza o treime din toate averile private investite in afara tarilor lor de origine.1%. Astfel. Fiecare agentie este autonoma din punct de vedere juridic si este organizata in mod cooperatist: membrii ei participa la deciziile bancii si sunt coresponsabili pentru afacerile pe care aceasta le deruleaza.500 capete. lipsa de resurse naturale au determinat orientarea economiei elvetiene. care este de 1. fata de anul 1990. Piata elvetiana a devizelor si a capitalurilor este una dintre cele mai importante din lume si marile institute bancare ± UBS si Crédit Suisse ± figureaza printre liderii mondiali ai bancilor. Doua treimi din suprafata agricola utila sunt ocupate de pasuni. 19. astfel ca. Suprafata agricola totala se ridica la 1. Asigurari: Elvetienii aloca asigurarilor o parte importanta a bugetului lor. Banci: Bancile si institutiile financiare constituie unul din pilonii economiei elvetiene. In fiecare an. sute de exploatatii dispar. Sectorul tertiar Restrictiile de natura geografica si climatica. turism) care absoarbe peste doua treimi din totalul fortei de munca si are o contributie de peste 70% la PIB.. Bancile private isi asuma o responsabilitate nelimitata pentru activitatile pe care le desfasoara. catre sectorul tertiar (comert. Cu toate acestea. astfel incat culturile cerealiere. Francul elvetian este una din monedele cele mai stabile.554. Tendinta actuala este de concentrare a activitatilor agricole. transport. peisajul bancar este completat de o retea de cooperative bancare. cca. furnizor de produse de baza pentru consumul intern si export. 21%. companiile elvetiene de asigurari realizeaza mai mult de jumatate din venituri . In domeniul administrarii averilor.1 milioane ha.7 ha (fata de 11.609. din care cca. In sfarsit.

Transporturi: Elvetia este traversata de principalele axe europene de transport nordsud. Desi nu are acces direct la mare. 2.in strainatate. in anul 2007.275 miliarde CHF. a caror activitate este concentrata la Basel. de 0. iar inflatia s-a mentinut la nivel. isi are sediul in Elvetia. Conform datelor publicate de Organizatia mondiala a turismului OMT.). bumbac. Produsul intern brut a atins.000 CHF (peste 40. fata de 9. Turism: Turistii straini cheltuiesc anual in Elvetia cca. Acestea sunt exploatate de cinci societati de armatori. In trimestrul I-2008. Totusi. sub contract. Ca tara de tranzit. de asemenea scazut. Logistica si transport maritim: O cota de cca. Resurse umane: De cativa ani buni.7-10 miliarde franci cheltuiti de turistii elvetieni. intre 2. cu o legislatie in materie supla si mai putin birocratica. precum revolutia tehnica in comunicatii si inlaturarea unui mare numar de obstacole tarifare in cadrul mondializarii. recurgand la numerosii specialisti implantati aici.a. Turismulare un aport de 3% la PIB. care are 130.6% in martie. gaz s. majoritatea cu sediul la Geneva.000 de angajati. Societati de comert: Elvetia este sediul multor societati de comert. Elvetia poseda o marina comerciala formata din cateva zeci de nave care transporta orice fel de marfuri si opereaza in toata lumea.7%. 13-14 miliarde franci elvetieni. respectiv peste 65. . exercita o presiune crescanda asupra acestor intreprinderi si le pun in discutie viitorul. Liderul mondial in domeniul recrrutarii si plasarii de forta de munca temporare. Elvetia este supusa unui trafic de marfuri si de persoane (indeosebi in perioadele de vacante) din ce in ce mai intens. evolutiile recente. Elvetia se situeaza pe locul 15 din punct de vedere al incasarilor in acest sector. a caror activitate consta in cumpararea de materii prime (in principal cereale. care nu intra pe teritoriul elvetian. zahar. necotate la bursa.4% in ianuarie si februarie. In Elvetia isi au sediul doua societati de transporturi si logistica de anvergura mondiala: Panalpina si Kühne & Nagel. Aceasta evolutie este determinata de faptul ca Elvetia ofera un mediu social stabil si o fiscalitate relativ scazuta. Elvetia este principalul exportator european de asigurari. ci sunr revandute pe terte piete. Rata somajului inregistreaza valori dintre cele mai scazute in Europa. transportul a devenit cheia de bolta a unei economii eficiente. firma Adecco. In epoca globalizarii. 4% din PIB este generata de sectorul logisticii si transporturilor maritime.000 EUR) pe locuitor. rata inflatiei a atins niveluri mai ridicate: 2. Elvetia a devenit un actor important in gestiunea resurselor umane. suma de 508.5 si 3% in anul 2007. 90% din contractele de reasigurare fiind incheiate in exterior. Tranzitul prin Alpi este facilitat de existenta tunelurilor Gothard ± feroviar (15 km) si rutier (17 km). petrol. Multe companii internationale si-au instalat la Geneva serviciile de gestiune a personalului. Reasigurarile reprezinta o parte importanta a acestei activitati.

7 0. Cu o economie semnificativ dependenta de procesele externe.4 0.1 2.5 2.2%.4 2005 2.6 1.8 0. in perioada 2003-2006 si previziuni 2007-2008 (Obs.6 1.9 1.4 1. Femei: 6090 CHF). SUA 2.3 -0. politica economica a Elvetiei este articulata sub deviza ÄGandeste global.1 2.6 3. cel putin in urmatoarele luni).9 2. Femei: 6595 CHF) Situatie actuala si perspective In anul 2007.1 3.45milioane persoane. ci doar preliminare) Produsul intern brut Consumul privat Investitii -in constructii -in echipamente Exporturi Importuri Inflatie Rata somajului 2003 -0. Politica economica externa este astfel orientata pe trei axe: . Femei: 4875 CHF). Evolutia conjuncturala a continuat sa fie favorabila si in primele luni ale anului 2008.3 3.8% (va fi afectat indeosebi sectorul exporturi.9%. slabirea dinamicii conjuncturale va continua.5%.5 8. Franta 1.2 0.7 2.1 1.8 1. lucreaza in parteneriat si actioneaza in plan national³.5 3. economia elvetiana a avut o rata de crestere de 3.9 1.8 3.8 2008 1. institutii In actuala conjunctura internationala.1%.8 -3. M.9 2009 1.2 1.7 7.5%.2 5.5 -1. dar se apreciaza ca economia elvetiana nu va putea sa evite repercursiunile negative ale crizei de pe pietele financiare si ale incetinirii ritmurilor conjuncturii internationale.8 2004 2.IV/2007): 4.8 2007 3.0 9. Elvetia are o abordare moderna a problemeler speciale ce tin de relatiile internationale. estimandu-se o rata de crestere de 1. In 2009.8 6. Grupul de experti al Confederatiei estimeaza ca rata de crestere a PIB in anul 2008 va fi de 1.6 Politica economica.0 3. : datele pentru 2006.8 -0.1 5.5 6.0 5.8 -2.5 1. in contextul tot mai accentuat al globalizarii.2%.4 1. Britanie 3.1 0. Variatia indicatorilor economici de baza ai Elvetiei. Eventualitatea agravarii crizei financiare constituie un risc important.0 6.2 3.0 2.0 3.8 4.5 5. in sectorul public cantonal ± 7427 CHF (Barbati: 8124 CHF.1%).5 4. in timp ce nivelul cererii interne va fi stabil. Salariul mediu brut (in 2006): in sectorul privat ± 5623 CHF (Barbati: 6023 CHF. superioara celor inregistrate in alte tari dezvoltate (media UE 2.Populatia activa (trim.3 2006 3. in sectorul public federal ± 6697 CHF (Barbati: 6989 CHF.5 1.1%. nu sunt definitive. Japonia 2.7 2.0 3. Germania 2.

statistica. in cadrul OMC. Membru fondator al AELS. prin ponderea economica pe care o are in cadrul asociatiei poate determina in mod semnificativ politica acesteia. care nu face parte din UE.admin. in 1999. ca forum de negocieri permanente intre tarile membre in vederea liberalizarii comertului mondial. prin perfectionarea continua. Elvetia este singura tara din vestul Europei.- acordurile cu Uniunea Europeana acordurile de liber schimb incheiate in cadrul AELS liberalizarea progresiva a comertului international. este elaborata si pusa in practica de catre Departamentul Federal al Economiei.seco. lupta antifrauda. dovada in acest sens fiind acordurile semnate. educatie-formare profesionala-tineret. OMC. cercetare-dezvoltare. agricultura. . Exista o preocupare constanta a Elvetiei de a extinde reteaua acordurilor dincolo de zona euro-mediteraneana. este pentru Elvetia platforma perfecta de promovare si aparare a intereselor sale comerciale. a unui prim pachet de sapte acorduri bilaterale cu UE (numite ÄAcorduri bilaterale I´) in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor. Preocuparea de a atenua consecintele economice negative datorate neparticiparii la piata unica europeana s-a concretizat prin semnarea. Desi Uniunea Europeana este principalul sau partener comercial. mediu. barierele tehnice in comertul international. transportul terestru. prin votul popular negativ dat Acordului privind Spatiul Economic European in decembrie 1992. in cadrul AELS. Din punct de vedere institutional. azilului si migratiei (Schengen-Dublin). transportul aerian. politica elvetiana in domeniul economic si comercial. Dimensiunea modesta a pietei interne face ca Elvetia sa manifeste un interes special fata de cadrul general de reguli de comert international si de proceduri de solutionare a diferendelor. atat pe plan intern cat si extern. cooperare in domeniile justitiei. politiei.ch AELS nu joaca un rol determinant in contextul mondial insa importanta in plan regional nu este de neglijat pentru Elvetia care. fiscalitate (impozitarea dobanzilor).europa. In Anexa 1: Lista acordurilor Elvetia-UE.admin. Detalii depre acorduri: www. a regulilor sistemului mondial de comert. O a doua serie de opt acorduri bilaterale (ÄAcorduri bilaterale II´) au fost incheiate in 2004 si se refera la colaborarea Elvetiei cu UE in noi domenii de interes comun: produse agricole transformate. Elvetia joaca un rol activ in largirea retelei de acorduri de liber schimb (in prezent in numar de 18) semnate de tarile membre AELS cu tari din afara UE. prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Economie ± SECO. cu Mexic si Singapore. piata de achizitii publice. SECO (www. pensii.ch) a fost creat in 1999 prin fuziunea dintre Oficiul Federal pentru Dezvoltare Economica si Munca si Oficiul Federal pentru Afaceri Economice Externe. cu o economie majora.

Aceste doua programe si-au incheiat mandatul la sfarsitul anului 2007. cresterea capitalului investit si transferul de knowhow catre aceste piete. libera competitie precum si apararea secretului bancar. II.Pe plan extern misiunea principala a SECO este de a initia. menita sa reprezinte interesele economiei elvetiene. In acelasi timp. libertatea comertului si stabileste modul in care sunt distribuite competentele intre Consiliul Federal. Principalele obiective ale OSEC sunt: promovarea produselor si serviciilor elvetiene la export promovarea locatiei economice Elvetia promovarea intereselor economice elvetiene in lume furnizarea de asistenta pentru dezvoltarea si diversificarea schimburilor comerciale intre firmele elvetiene si straine. negocia si incheia acorduri de cooperare economica si comerciala in scopul deschiderii de noi piete pentru produsele.osec. SECO manifesta o preocupare constanta fata de sectorul privat din tarile in curs de dezvoltare. serviciile si investitiile elvetiene. este reprezentantul Elvetiei in cadrul organizatiilor multilaterale precum OMC. printre cele mai competitive si liberale. administratiile cantonale si cele municipale.ch) institutie din subordinea SECO. In acest scop au fost dezvoltate programe specifice si instrumente proprii pentru implementarea lor: programul ÄSIPPO ± Swiss Import Promotion Programme Organization´ (pentru promovarea importurilor din tarile in tranzitie si in curs de dezvoltare) si programul SOFI ± Oficiul Elvetian pentru Facilitarea Investitiilor (pentru promovarea si sustinerea investitiilor elvetiene in aceleasi grupe de tari). indeosebi ale intreprinderilor mici si mijlocii. dreptul de a desfasura activitati cu scop lucrativ. adaptat produselor si serviciilor de inalta calitate si tehnicitate sunt: gradul ridicat de protectie oferit de legislatia in domeniul afacerilor. activitatile lor specifice fiind preluate de ÄOSEC±Business Network Switzerland´ (www. nivelul scazut de interventie si control din partea autoritatilor. Principalele coordonate care confera Elvetiei caracteristicile unui mediu de afaceri privilegiat. stabilitatea pe temen lung a cadrului investitional. pietele emergente si economiile in tranzitie avind ca principale obiective dezvoltarea schimburilor comerciale. conform clasamentelor intocmite de renumite institutii internationale specializate. 1. OCDE sau UNCTAD. garantarea deplina a dreptului de proprietate. La . Mediul de afaceri si climatul investitional Economia elvetiana este. Cadrul legal Cadrul legal in domeniul economic este asigurat de Constitutie care consfinteste drepturile fundamentale precum dreptul de proprietate. in relatiile cu strainatatea.

standortschweiz.ch sau . la cerere. Si cetatenii straini care nu detin permis de rezidenta pot infiinta si dezvolta propria afacere in Elvetia. mecanism care are la baza cele doua elemente fundamentale ale democratiei elvetiene: initiativa populara si referendumul. avocati.ch. legislatia este elaborata si aprobata doar cu respectarea procedurilor parlamentare. stomatologi. Exista totusi unele restrictii in sectoarele in care statul detine inca monopolul precum caile ferate sau serviciile postale. a unei licente sau a unui permis special. Ca urmare a intrarii in vigoare a tratatelor bilaterale cu UE si a celor de recunoastere reciproca a diplomelor profesionale se produce o relaxare graduala a reglementarilor si in aceste domenii.nivel federal. farmacisti. La infiintarea unei firme nu se impune obtinerea unor aprobari speciale din partea guvernului. agentii private de plasare de personal.kmuinfo. Chiar si in aceste sectoare s-au facut progrese in directia liberalizarii. -anumite activitati comerciale si de furnizare de servicii (comercializarea vinului. In general. exista reglementari specifice stabilite la nivel federal sau cantonal. -hoteluri si restaurante (in anumite cantoane). Informatii suplimentare se pot obtine de la Task Force PME din cadrul Secretariatului de Stat pentru Economie SECO (www. toate domeniile de afaceri sunt deschise investitiilor si nu se impune o limita in care sa se incadreze participarea straina. pot infiinta o sucursala si pot desfasura activitati economice pe teritoriul elvetian. In aceste situatii este necesara eliberarea. Drepturile constitutionale de baza se aplica in egala masura si cetatenilor straini. Cei care detin drept de rezidenta si permis de munca temporar in Elvetia au dreptul sa infiinteze o firma in aceleasi conditii ca cele stabilite pentru cetatenii elvetieni. -medici. servicii pentru angajari temporare. pot achizitiona actiuni intr-o firma elvetiana. etc. nu este obligatorie apartenenta la vreo federatie industriala sau comerciala si nu se cer aprobari din partea vreunei camere de comert sau asociatii de afaceri. daca aceasta este condusa efectiv de catre un cetatean elvetian. procedee care asigura legislatiei un grad ridicat de stabilitate.). proces convenit in cadrul tratatelor bilaterale dintre Elvetia si UE. Reglementari specifice pentru desfasurarea unor anumite activitati Pentru desfasurarea unor activitati de afaceri in anumite domenii sau pentru exercitarea unor anumite profesii precum: -domeniul bancar. 2. al companiilor de asigurari sau activitati de brokeraj. www.

Ca parte in Acordul OMC privind achizitiile guvernamentale. transportul terestru. Elvetia are acorduri de recunoastere reciproca in materie de evaluare a conformitatii (ARM) cu Uniunea Europeana. agricultura. au intrat in vigoare cele 7 acorduri bilaterale dintre Elvetia si UE (Anexa 1) in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor. precum si la evaluarea conformitatii (incercari. in marea lor majoritate. In iunie 2002. Informatii detaliate pe aceasta tema pot fi obtinute accesand site-ul www. precum si cu Canada.).: omologarea medicamentelor. Accesul pe piata Cu exceptia produselor agricole si a catorva grupe de produse sensibile comertul dintre Elvetia si tarile membre UE si AELS este liber. Obstacole tehnice in calea comertului Pentru asigurarea protectiei moralei. piata de achizitii publice. animalelor si mediului vegetal. etichetare. certificari) si omologarii produselor (ex. ambalaj.www.: normele de higiena pentru produse lactate). practic pentru toate produsele de pe piata. de ex. . precum si pentru asigurarea unei concurente loiale in tranzactiile comerciale. transportul aerian. In acest fel toate barierele in calea comertului vor fi eliminate treptat firmele elvetiene urmand sa aibe acces liber la o piata de peste 400 de milioane de consumatori. Si piata fortei de munca a cunoscut in ultima perioada tendinte pronuntate de liberalizare in special pentru specialistii cu inalta calificare. achizitiile publice se fac pe baza de licitatii internationale. Acestea se refera la produsul insusi (compozitie. in relatia Elvetia ± UE. Cea mai mare parte a statelor au adoptat un numar mare de norme tehnice. cercetare-dezvoltare.: securitate pentru prevenirea incendiilor in cazul uor materiale utilizate in constructii). exista acord de liber schimb in domeniul serviciilor si al transferului de capital. de asemenea. inspectii. autoturismelor etc. si unele reglementari tehnice la nivel cantonal. in Elvetia.ch) sau de la birourile de cooperare si promovare comerciala din cadrul administratiilor cantonale.seco. Australia si Noua Zeelanda. la procesul/procedurile de pe fluxul productietransport-depozitare. Criteriile discriminatorii au fost eliminate si toti participantii sunt tratati in mod egal. De asemenea.admin. fara restrictii de cota sau bariere vamale. aceste norme si prescriptii figureaza ± la nivel federal ± in peste 30 de legi si 160 de ordonante. Certificatul de origine in unul dintre statele membre UE si AELS (Elvetia este membra AELS) asigura circulatia libera a marfurilor. In Elvetia.ch (titlul: Politica economica externa / Bariere tehnice in calea comertului). Exista. statul elvetian a fixat norme/prescriptii de drep comun privind anumite marfuri.pmeinfo. ex. 3. barierele tehnice in comertul international. izolat. ordinii si securitatii publice. Sunt in curs de negociere astfel de acorduri si cu SUA. pentru cercetatori si pentru cadrele de conducere. relatie care pentru multe firme elvetiene este mai importanta decat piata locala. a vietii si sanatatii oamenilor / consumatorilor. In noiembrie 2006.

Exista totusi unele bariere tarifare in scopul protejarii produselor agricole locale. O caracteristica a sistemului vamal elvetiana este data de faptul ca taxa vamala se aplica pe unitatea de masura (greutate bruta. adica a marfurilor de calitate ridicata. tranzit. fie pentru ca prescriptiile tehnice elvetiene sunt armonizate cu cele din CE. bucati. Conform acestui principiu. Marfurile care raman temporar pe teritoriul Elvetiei pot fi depozitate in regim de portfranc. produsele importate dintr-un alt stat membru si care au fost fabricate conform prescriptiilor acelui stat. transferul marfurilor de la punctul de vama si pana la depozitul cu regim de port-franc fiind considerat tranzit. formulat printr-o decizie a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene CJCE. si anume cu principiul ÄCassis de Dijon´.1988 si are. taxe si accize s. litri) si nu la valoarea marfurilor (ad valorem). Teritoriul vamal elvetian cuprinde si Principatul Liechtenstein. ea si-a asumat si obligatiile ce decurg din aplicarea acordurilor în domeniul vamal si netarifar.tares. Consiliul Federal a formulat 18 exceptii la aplicarea principiului ÄCassis de Dijon´.1. Restrictii la acest principiu nu sunt admise decat daca ele sunt motivate de un interes public preponderent. in general. Depozitele cu regim special de port-franc sunt operate de companii private si au caracter public. fara vreun control suplimentar. privind revizuirea partiala a Legii federale privind obstacolele tehnice in calea comertului (LOTC). care au durat pana la 16 martie 2007. contingente tarifare. informatii referitoare la TVA aplicat marfurilor importate. fara efectuarea formalitatilor de vama si fara plata taxelor vamale. fie prin aplicarea principiului ÄCassis de Dijon´. trafic de perfectionare. proceduri vamale simplificate. modalitati practice de probare a originii marfurilor.a. Mesajul privind revizuirea LOTC va fi transmis Parlamentului in cursul anului 2008.ch . un tarif vamal care corespunde acestui standard international.ch) poate furniza informatii detaliate cu privire la regulamentul vamal: metode si proceduri de vamuire. Administartia Elvetiana a Vamilor (www. impozite. prin urmare. sarcina vamala.Consiliul Federal a initiat o procedura de consultari. In cadrul revizuirii LOTC. Prin aderarea la Organizatia Mondialã a Comertului (1 iulie 1995). Revizuirea LOTC va permite produselor puse legal in circulatie pe piata Comunitatilor Europene sau in Spatiul Economic European SEE sa poata circula liber si in Elvetia. pot fi puse in circulatie in orice altstat membru al CE. carnet ATA. Regimul vamal Elvetia este membra a Conventiei Internationale asupra Sistemului Armonizat de Codificare si Descriere a Marfurilor (HS) din 1. Acest sistem favorizeaza importul marfurilor cu greutate mica dar cu valoare intrinseca mare.admin. sa fie mai redusa decat in alte tari. putand fi utilizate de oricine este interesat.zoll. Aceasta revizuire are drept obiectiv sa doteze instrumentarul vizand eliminarea obstacolelor tehnice din calea comertului cu un mijloc suplimentar. Tariful vamal elvetian poate fi accesat la adresa www. 4. Utilizarea acestui sistem face ca in Elvetia. fie in virtutea acordurilor incheiate intre Elvetia si CE. regimul bunurilor introduse cu ocazia repatrierii. care va fi inscris in noul text al LOTC.

01. Tratamentul preferential prevazut de aceste acorduri nu se aplica totusi decat marfurilor conforme dispozitiilor . reprezinta intre 60% si 80% din pretul de vanzare. detergenti si ingredientii acestora. produse petroliere. Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi. echipamentelor de masurare si cantarire.6%. Permisul de import eliberat este valabil pe o perioada de maximum un an si se acorda doar rezidentilor si companiilor cu sediul in Elvetia. Directive pentru determinarea caracterului originar si a statului de origine a unui produs: Elvetia a incheiat acorduri de liber schimb cu diverse state.2000 Accizele: Se aplica tuturor produselor din tutun. detergentilor. de a asigura protectia consumatorilor sau sunt legate de cerinte de securitate ori de respectarea standardelor nationale sau internationale. si este calculata în forma CHF/100 Kg. Astfel acestea pot fi importate cu taxe vamale aplicate la greutate si apoi exportate. in plus fata de taxa vamala. arme. produselor cosmetice. echipamente militare. cu exceptia bauturilor alcoolice). Taxa de import pentru autoturisme: Administratia vamilor percepe un impozit de 4% asupra valorii autovehiculelor (incl. Aceasta prevedere este de interes. fara taxe. materiale explozibile si narcotice pentru care se solicita o autorizatie speciala. aparaturii electrice. Taxa asupra compusilor organici volatili (COV). Reguli de origine Materiile prime si componentele importante in Elvetia dintr-o tara terta pot capata statutul de marfa cu origine elvetiana si. in tarile europene. Exista unele restrictii aplicate importurilor de produse agricole. bauturilor distilate. carti si reviste beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2. se aplica medicamentelor. Regimul de import Marea majoritate a marfurilor pot fi importate liber in Elvetia. instalatiilor de incalzire. inclusiv celor cu uz industrial. produse cu greutate mica dar valoare mare. de la 01. autoturisme) de pana la 1600 kg (atat cele produse in Elvetia. importate sau produse in Elvetia. in consecinta. in special. in functie de produs. Alte reglementari. anumite ziare. in cazul produselor Ähigh-tech´.5. 6. medicamentele. Alte taxe care se aplica produselor din import. sunt: Taxa pe valoarea adaugata: Pentru marea majoritate a produselor se aplica o cota fixa de TVA de 7. pot circula liber in tarile UE daca valoarea adaugata.4% . berii. autoturismelor. creata prin prelucrare in Elvetia. uleiurilor minerale. munitie. Taxa de monopol: Se aplica tuturor produselor cu continut de alcool. Aceste masuri au rolul de a proteja sanatatea publica. dupa prelucrare. recipientelor sub presiune. ingrasaminte. cat si cele importate). de natura netarifara.

Asigurarea contra riscurilor la export Riscurile la export se asigura prin institutia federala de drept public ÄSERV ± Asigurarea elvetiana contra riscurilor la export´. cumulul diagonal in cadrul sistemului de cumul Euro-Med nu este luat in consideratie. 40. . Ins. Croatia.ch). pentru ca numai autoritatile vamale sunt abilitate sa autentifice certificatele EUR 1. Este important de stiut ca acest ghid nu tine cont de totalitatea prescriptiilor in materie de origine. -bunurile si serviciile exportate sunt de origine elvetiana sau comporta o valoare adaugata suficienta. suspendare de plati. da indicatii incorecte sau prezinta probe inexacte. a locurilor de munca. precum si Turcia. -autorul/destinatarul comenzii are sediul sau domiciliul in strainatate. stabileste sau utilizeaza probe inexacte de origine. Islanda.30 ÄAcorduri de liber schimb. In ceea ce priveste Uniunea Europeana. O asigurare poate fi contractata in urmatoarele conditii: -exportatorul are domiciliul in Elvetia si este inscris in Registrul Comertului. La rubrica/titlul (pe site) ÄOficii competente pentru probele de origine´ pot fi gasite birourile/oficiile abilitate sa autentifice dovezile de origine straine (certificate de circulatie a marfurilor EUR 1 sau certificate de origine Form A).admin. 7. Cisiordania si Fasia Gaza. Primele de asigurare sunt calculate pe baza taxelor minime prevazute de Aranjamentul OECD privind creditele la export si sunt in functie de riscuri. s-a renuntat la indicarea oficiilor/birourilor de emitere a vizelor. este pasibila de sanctiuni penale.000 CHF. Macedonia. valoarea livrarilor si durata asigurarii. preferinte tarifare si originea marfurilor´ (pe site-ul www. De asemenea. Iordania. realizata in Elvetia. riscuri de delcredere si riscuri rezultand din garantii (bonds).privind originea. Orice persoana care. dificultati de transfer. intentionat sau din neglijenta. Ghidul elvetian privind originea marfurilor are ca scop sa determine caracterul originar al produselor si sa furnizeze informatii asupra probelor de origine necesare. indeosebi de interdictia de Ädrawback´ (interdictia rambursarii taxelor vamale sau a neperceperii acestora) si de diferite tolerante. Feroe. Asigurarea se refera la riscuri politice. Norvegia. Maroc si Tunisia.ezv. Prin asigurarea riscurilor la export. Confederatia urmareste apararea site-ului economic elvetian. precum si textele acordurilor. Explicatii detaliate pe aceasta tema. care. Israel. protocoalelor si anexelor la acestea figureaza in documentul D. incepand cu 1 ianuarie 2007 a preluat activitatea fostei ÄGRE ± Garantarea riscurilor la export´. prevazute de Ordonanta privind dovezile de origine si poate fi pedepsita cu o amenda de min. avand personalitate juridica. cazuri de forta majora. -operatiunea de export care se asigura este compatibila cu principiile strategiei comerciale a SERV.

seco. Aprobarea si eliberarea permiselor de rezidenta si de lucru intra in sfera de competenta a autiritatilor cantonale. Regimul strainilor Un sfert din personalul angajat in Elvetia este format din cetateni straini. . In plus. Pentru cetatenii straini care investesc si doresc sa opereze propria afacere in Elvetia sau pentru managerii firmelor straine. italiana. precum si prioritatea muncitorilor indigeni si controlul prealabil al salariilor. Detalii suplimentare: www.admin.sanctiuni. engleza) 8. intra in sarcina acestuia din urma sa solicite autoritatilor eliberarea permiselor de rezidenta si de lucru. Protocolul aditional dispozitiilor Acordului bilateral in vigoare contine restrictii de acces permitand o introducere graduala si controlata a liberei circulatii a persoanelor.inspectii la nivel cantonal pentru evitarea dumpingului salarial . In cazul cetatenilor straini care doresc sa lucreze pentru un angajator elvetian. Acvest protocol a fost ratificat de UE si Elvetia in februarie si respectiv martie 2006 si a intrat in vigoare la 1 aprilie 2006. fixeaza scopurile sale strategice. continand dispozitii privind libera circulatie a persoanelor din cele 10 state devenite membre ale UE la 1 mai 2004. indeosebi cei ai firmelor care desfasoara activitati generatoare de locuri de munca.ch/themen (in limbile franceza. O clauza de salvgardare speciala va fi valabila . precum: . obtinerea permisului de rezidenta si a celui de lucru nu constituie o problema. Protocolul prevede si masuri de aplicare. cu o perioada tranzitorie pana la 30 aprilie 2011. protocolul prevede coordonarea intre diferitele sisteme de asigurari sociale si recunoasterea reciproca a diplomelor. determina plafoanele de angajare si se pronunta asupra asigurarilor deosebit de importante.SERV este plasata sub supravegherea Parlamentului. aproba bugetele anuale si rapoartele de gestiune. perioada tranzitorie de pana la 30 aprilie 2011 regleaza : restrictiile de acces (contingente). Acestia sunt detinatori ai unui permis de lucru si a unui permis de rezidenta.conventiile colective impunand salarii minime pot primi statut obligatoriu. De asemenea. iar Consiliul Federal (Guvernul) emite ordonanta reglementand functionarea SERV. daca este cazul . germana. Somerii sunt exclusi de la dreptul de libera circulatie a persoanelor. Negocierile dintre Elvetia si Uniunea Europeana au condus la incheirea unui protocol aditional la Acordul existent (privind libera circulatie a persoanelor).

In baza acestui Acord.bfm. franceza. libera circulatie a persoanelor va fi valabila si pentru elvetienii care doresc sa se stabileasca si sa lucreze intr-unul din noile state membre ale UE. 2 ani . cu posibiltate de prelungire pentru inca 6 luni. 90 zile/semestru. italiana). 661/2000.ro) sau de pe site-ul Internet al Ministerului Muncii.ch Guvernul Romaniei si Consiliul Federal Elvetian au incheiat un Acord cu privire la schimbul de stagiari.omfm. Majoritatea stagiarilor romani cu contracte de munca activeaza in domeniul sanitar (90%).admin. maximum 12 luni. Protocolul dintre UE si Elvetia privind extinderea pentru Romania si Bulgaria a Acordului privind libera circulatie a persoanelor. Informatii detaliate pe aceasta tema pot fi obtinute de la Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (ww. precum si in gastronomie si agricultura. Conditiile care trebuie sa fie indeplinite de candidat : . iar recrutarea de mana de lucru calificata sau mai putin calificata provenind din statele membre ale UE va fi mult simplificata.sa nu aiba cazier . In mod reciproc. publicat in MO 516/20. aprobat prin HGR 579/2000. Procedura/normele de aplicare a prevederilor acestui Acord s-au stabilit prin OMMSSF nr. va fi posibila recontingentarea accesului pe piata elvetiana a muncii. in Elvetia pentru o perioada de max.sa aiba o calificare profesionala dobandita in cadrul unor cursuri cu durata de min. Solidaritatii Sociale si Familiei. Odata cu intrarea in vigoare a Protocolului aditional. in caz de fenomene de imigratie puternica. pentru piata elvetiana se deschid noi perspective : economia elvetiana legata de export va obtine un acces privilegiat pe pietele estice. la Bruxelles.10. ca turisti. extinderea urmand a fi supusa unui referendum popular la mijlocul anului 2009. Dreptul nerezidentilor de a achizitiona bunuri imobiliare . Cetatenii romani pot calatori si ramane. La 27 mai 2008 a fost semnat. pot pleca anual 150 de lucratori romani care sa desfasoare activitati lucrative in Elvetia. fara viza si fara obligatia obtinerii unui permis special.sa cunoasca cel putin una din limbile oficiale ale Elvetiei (germana. 9.varsta cuprinsa intre 18-35 ani . Tema este dezbatuta in Parlament.pana la 31 mai 2014 . Informatii detaliate privind regimul strainilor in Elvetia pot fi obtinute accesand site-ul Oficiului Federal pentru Migratie www.2000. Aprobarile de stagiatura sunt acordate indiferent de situatia pietei fortei de munca din Elvetia.

in prezent. pentru nivelul de zgomot si cel de vibratii. Protectia liberei concurente Principiul care sta la baza economiei elvetiene este cel al pietei libere. in principal. Constituirea de carteluri nu este interzisa prin lege insa orice tendinta de orientare spre actiuni abuzive .Pana nu de mult. protectiei specificului local. Informatii suplimentare (www. Legea stabileste valorile limita admisibile pentru nivelurile de contaminare ale aerului si solului. Modificarile recente aduse legii au relaxat semnificativ conditiile in acest domeniu (Lex Koller). De aceea. inca din 1995. De asemenea. Legea elvetiana antitrust a fost. Nu se impun tehnologii de control si combatere a poluarii insa costurile legate de prevenirea sau inlaturarea efectelor create de abaterile de la limitele admise sunt suportate de catre agentul poluator. sau companiile locale in care persoane rezidente in strainatate au o pozitie dominanta. si-au propus. in ceea ce priveste calitatea aerului. persoanele fizice sau juridice. Se solicita in continuare obtinerea prealabila a permisului eliberat de autoritatea cantonala competenta pentru achizitia caselor de vacanta si sunt interzise nerezidentilor investitiile directe in piata de locuinte si tranzactiile cu proprietati rezidentiale. protejarii si conservarii reliefului. O importanta particulara este acordata protectiei lacurilor si a raurilor. Legea federala de protectie a mediului corespunde standardelor europene si are in vedere respectarea conventiilor internationale.bj. conform legislatiei in acest domeniu din cantonul respectiv. cu domiciliul in strainatate. Astfel. restrictiile de orice natura care inca mai exista in calea liberei concurente vor fi gradual eliminate. 11. personele rezidente in strainatate pot achizitiona liber in Elvetia bunuri imobiliare (terenuri si cladiri) cu destinatie de locuinta principala sau utilizate pentru buna desfasurare a activitatii de afaceri. contine reglementari precise cu privire la circuitul deseurilor si al substantelor periculoase si are la baza principiile prevederii si cel al responsabilitatii. iar modificarile ulterioare. eliminarea oricaror posibilitati de manifestare a concurentei neloaiale. de catre autoritatile cantonale (Lex Friedriech). Elvetia se afla pe primele locuri in Europa. doar in baza unui permis special eliberat. se pot obtine de la Oficiul Federal pentru Justitie 10. protejarii naturii.admin. Cladirile cu destinatie industriala si comerciala pot fi construite doar in zone bine delimitate si special alocate acestui scop si doar in baza unui permis eliberat de autoritati. Protectia zonala si protectia mediului Legislatia elvetiana cu privire la protectia zonala si a mediului are un caracter modern si asigura o coexistenta fireasca intre zonele economice dens populate si cele agricole si naturale. substantial armonizata cu reglementarile din cadrul UE.ch). Reglementarile in vigoare incurajaza adoptarea unor solutii care sa imbine armonis interesul economic cu grija fata de mediu. in general. puteau achizitiona bunuri imobiliare in Elvetia.

Procesul de inregistrare este administrat de catre Oficiul International pentru Controlul Medicamentelor ± IKS. dispozitivelor de masurare si cantarire. de orice natura. sistemelor de incalzire.ch . Alte informatii utile se pot obtine de la: Comisia pentru Concurenta (www.preisueberwacher. produselor cosmetice.ige. aparaturii electrocasnice.wettbewerbskommission. ceea ce inseamna ca pe piata elvetiana de echipamente medicale se aplica aceleasi reguli ca si in cadrul UE. Echipamentele medicale inscriptionate cu simbolul CE sunt considerate corespunzatoare pentru piata elvetiana daca sunt insotite de prospect de prezentare al produsului scris in trei limbi (germana. . marcilor sau desenelor se pot depune la Institutul Federal pentru Proprietate Intelectuala (IGE) care este organismul responsabil cu protectia drepturilor comerciale si de autor. luate la nivel cantonal sau comunal. Legea federala cu privire la piata locala apara libera concurenta si asigura cadrul necesar de lupta impotriva masurilor protectioniste. franceza. Elvetia a adoptat in Medical Devices Decree (MepV) directivele UE in materie.ch/site/e. Informatii suplimentare se pot obtine de la www. agentilor de curatat. Comisia pentru Libera Concurenta poate interveni in cazul in care exista suspiciuni cu privire la aparitia unor restrictii in calea liberei concurente si investigheaza cazurile de fuziuni care pot introduce efecte negative asupra pietei libere. Procedura de inregistrare in Elvetia a unui produs farmaceutic nou este considerata ca fiind una dintre cele mai rapide in lume si dureaza numai circa 6 luni.html ) sau de la Oficiul pentru Supraveghera Preturilor (www. Cu privire la echipamentele medicale. 12. Reguli cu privire la inregistrarea produselor Din motive de protectie a sanatatii consumatoruli. in scopul protejarii mediului precum si in vederea asigurarii conformitatii cu standardele nationale si internationale importul si comercializarea in Elvetia a medicamentelor. vaselor sub presiune precum si a motocicletelor trebuie sa se supuna unor reglementari speciale.ch ). Protectia proprietatii intelectuale Sistemul de protectie al proprietatii intelectuale este foarte dezvoltat in Elvetia. 13. Solicitarile de inregistrare a patentelor. italiana). Un alt organism de control al pietei este Oficiul pentru Supravegherea Preturilor care are ca sarcina principala urmarirea evolutiei preturilor si semnalarea cresterilor abuzive sau mentinerea unor niveluri anormal de ridicate ca urmare a lipsei de concurenta reala.este monitorizata si adusa in fata justitiei.

in egala masura elvetieni sau investitori straini. Bancile cantonale. Cu o lunga traditie in materie de stabilitate economica si financiara manifestata in principal in nivelul scazut al inflatiei. datele personale ale titularului fiind disponibile doar unui numar restrans de lucratori ai bancii.ebk.swissbanking. bancile regionale si bancile de economii joaca un rol important in finantarea proiectelor de investitii. Argumentele partii elvetiene in confruntarea cu criticii europeni pe aceasta tema se refera in primul rand la faptul ca protectia oferita nu se aplica in cazurile in care exista suspiciuni cu privire la natura legala. Organizatia cea mai importanta din sectorul bancar elvetian este Swiss Bankers Association (www. Tot in spiritul pastrarii unui grad ridicat de discretie al operatiunilor in bancile elvetiene exista posibilitatea utilizarii de conturi nepersonalizate (numbered accounts). La solicitarea autoritatilor fiscale din tara de origine. In general. pe piata bancara elvetiana sunt prezente multe alte banci locale si peste 100 de institutii financiare straine. Conform legislatiei federale. managementul fondurilor mutuale. Bancile elvetiene gestioneaza bunuri in valoare de peste 3.ch ).admin.ch . subiect de actualitate care genereaza dispute aprinse intre Elvetia si UE in contextual negocierilor pe tema impozitarii economiilor bancare. suma minima impusa pentru deschiderea unui «numbered account» este de 100. sitemul bancar elvetian se pot obtine . suspendarea secretului bancar si acordarea de asistenta judiciara autoritatilor statului de origine a fondurilor. Titularul de cont este identificat doar printr-un numar insa contul nu este totusi unul anonim. Informatii suplimentare referitoare la accesand www. Sectorul financiar-bancar Sectorul bancar reprezinta una dintre cele mai importante ramuri ale economiei elvetiene si absoarbe aproape 4% din populatia activa. motivata de suspiciunea de frauda fiscala.300 miliarde CHF dintre care mai mult de jumatate provin din afara Elvetiei. In afara celor doua banci renumite UBS si CS Group care se afla printre cele mai mari institutii bancare din lume. Elvetia este considerata unul dintre cele mai mari centre financiare offshore din lume. o rata redusa a dobanzilor si o moneda nationala puternica si stabila. se poate obtine. sunt activitati pentru a caror desfasurare este necesara obtinerea aprobarii Comisiei Federale Elvetiene a Bancilor ± EBK (www. a fondurilor care fac obiectul tranzactiei. O specificitate a bancilor elvetiene este data de asa numitul ³secret bancar´. devansand Londra.14. prin decizie judecatoreasca. In comparatie cu alte state. efectuarea de tranzactii cu valori mobiliare. sistemul bancar elvetian este mai putin rigid din punct de vedere al reglementarilor. New York sau Frankfurt.000CHF.locationswitzerland. bancile sunt obligate sa protejeze confidentialitatea tranzactiilor efectuate de catre clienti. parte componenta a setului doi de acorduri bilaterale.org ). in raport cu legislatia elvetiana. Deschiderea unei banci.

la nivelul Confederatiei. iar participantii la licitatie.admin. Aceasta ierarhizare.5% aplicata asupra profitului. cursuri si seminarii destinate pregatirii/formarii cadrelor. Clauza de integritate pe piata achizitiilor publice a Confederatiei.shab. Rata totala a impozitului pe profit la nivel federal. cantonal si comunal . de cele mai multe ori. cantonal si comunal.admin. furnizori locali sau straini. Sistemul de impozite Sistemul de taxe si impozite in Elvetia este foarte complex si se caracterizeaza prin existenta a trei niveluri distincte : federal.ch. Prevenirea coruptiei. 16.fosc. fiecare canton are sistemul propriu de impozitare cu cote diferite de la canton la canton. Conform legii.15. precum si faptul ca nu exista termeni exacti de definire a unui caz specific.beschaffung.11. Achizitii publice Elvetia este parte la Acordul OMC asupra Achizitiilor Guvernamentale care are ca scop liberalizarea pietei de achizitii publice.ch sau www.admin. sistem de control intern.bbl. Controlul federal al finantelor CDF (in cazuri de suspiciune de coruptie). In administratia publica elvetiana coruptia este combatuta printr-o serie de masuri. Impozitul pe profitul companiei La nivel federal corporatiile sunt impozitate cu o cota fixa de 8. Legea si Ordonanta privind personalul Confederatiei.ch sau www.bbl. Codul de comportare al administratiei federale. Informatii suplimentare pe tema pietei elvetiene a achizitiilor publice se pot obtine accesand site-urile www. cap. fac din sistemul de impozitare elvetian unul destul de complicat. toate achizitiile publice care intra sub incidenta Acordului OMC se fac pe baza de licitatie internationala.ch).2006. trebuie sa se bucure de tratament egal. anuntul de licitatie se publica in publicatia ÄFoaia oficiala elvetiana de comert´ (ÄSchweizerischea HandelsamtsblattÄ SHAB / ÄFeuille officielle suisse du commerce´ FOSC (www. firmele solicita autoritatilor care au emis regulile clarificari suplimentare sau apeleaza la serviciile unei firme de consultanta. instrumentele urmatoare: Dreptul penal. Legislatia privind impozitarea precum si cota de impozitare difera substantial de la canton la canton Din aceste motive. Nu se supun prevederilor acordului achizitiile efectuate de catre Swisscom (compania nationala de telecomunicatii) si CFF (compania nationala de cai ferate). Achizitiile publice sunt reglementate de Ordonanta Consiliului Federal din 22. In plus. Informatii suplimentare detaliate: www.ch Piata achizitiilor publice este unul dintre domeniile in care riscurile de coruptie sunt foarte mari. care includ.

ch . a carei rata variaza intre 1. apa din reteaua de conducte. de 3. perioada maxima in care compania poate beneficia fiind de 10 ani de la infiintarea. anumite publicatii (fara caracter publicitar). totale sau partiale. facilitatile fiscale astfel acordate au o importanta deosebita pentru compania beneficiara.se inscrie aproximativ intre 14% si 45%. cu exceptia bauturilor alcoolice). in functie de nivelul profitului si locul de inregistrare a sediului. Asistenta medicala si educatia sunt scutite de plata TVA Serviciile in domeniul hotelier (cazare. fructe. exista anumite facilitati fiscale si la nivel federal.4%.5% si 31%. Detalii despre fiscalitate in Elvetia: www. Suplimentar. stabilite in Elvetia. Intrucat.6%. Intrucat impozitul pe profit face parte din categoria cheltuielilor deductibile.admin. Facilitatile fiscale acoradate sunt limitate in timp. prestatii de servicii furnizate de societatile de radio si televiziune (cu exceptia celor cu caracter comercial) beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2.4%. Taxa pe valoarea adaugata Pentru marea majoritate a produselor si serviciilor desfasurate in Elvetia nivelul TVA este de 7. Aceaste facilitate se aplica. in mod egal. Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi. Facilitati fiscale Marea majoritate a cantoanelor prevad prin legislatia fiscala proprie posibilitatea exonerari fiscale. carti. si filialelor firmelor straine. cota de impozitare efectiva a profitului variaza astfel intre 12. legume). impozitele si taxele platite la nivel cantonal si comunal au o pondere semnificativa in totalul taxelor si impozitelor platite de o companie. furajele pentru animale. mic dejun) beneficiaza de o cota redusa de TVA. Taxa pe capital Incepand cu 1 ianuarie 1998 cantoanele aplica o taxa asupra capitalului si rezervelor corporatiilor. medicamentele. cereale. precum si recoltarea (fan.estv.89 si 9. lucrarile agricole legate de cultura solului si precedand productiei. acordata intreprinderilor nou create care prin activitatea lor contribuie substantial la dezvoltarea economica a cantonului sau a uneia din zonele de interes ale acestuia.48 la mie.

domeniul asigurarilor si turismul. 10% dintre firmele mici si 50% dintre cele mijlocii si mari lucreaza pentru export. aparatura electronica. . 317 miliarde USD).69 miliarde CHF (cca.III. continuandu-si trendul pozitiv din anii 2005-2006. marfuri returnate si traficul de perfectionare) a fost de 380. pentru anumite tipuri de produse este necesara obtinerea unei autorizatii speciale de import / export. 231 miliarde EUR/cca. Relatiile economice externe 1. comertul exterior al Elvetiei a inregistrat cresteri semnificative fata de anul precedent. ciocolata si branza insa masinile si echipamentele. dar incluzand energia electrica. Volumul total al comertului exterior elvetian (comertul cu bunuri. Elvetia exceleaza in exportul Äinvizibil´ : consultanta in gestiune. Exista totusi situatii in care. bijuterii. Elvetia este unul dintre cei mai renumiti exportatori de masini unelte de precizie. obiecte de arta si antichitati. Evolutie in anul 2007 Pe fondul unei inviorari a activitatii economice in anul 2007 si in contextul unui climat in general favorabil al economiei mondiale. masini textile si de prelucrare a hartiei. Cele mai cunoscute produse elvetiene pe pietele externe sunt ceasurile. De asemenea. ascensoare si escalatoare. pe baza de acord de cooperare. cu cateva exceptii. inregistrand o crestere fata de anul 2006 de 11. fara metale si pietre pretioase. electrotehnica si produsele chimice reprezinta mai mult de jumatate din volumul exporturilor. In general. de joint-venture sau prin propria filiala. In replica.6% in termeni reali. ceea ce face ca circa 90% din acestea sa fie exportate. In plus una din cinci firme desfasoara in afara Elvetiei activitati de distributie. Este de remarcat ca foarte multe dintre componentele acestor masini sunt importate. in Elvetia se poate importa sau exporta aproape orice. Comertul exterior Aspecte generale Lipsa de materii prime a facut ca economia elvetiana sa fie puternic dependenta de importuri.1% in termeni nominali si de 6. produsele industriale realizate in Elvetia sunt in marea majoritate a lor bunuri de inalta calitate. de productie sau de cercetare. Importul unor produse este contingentat sau chiar interzis.

4 8. 164 miliarde USD). In comertul cu servicii.9% fata de 2006 (in termeni reali: +6.Exportul a insumat 197.8 4.29 miliarde CHF (cca.2 10. Daca se considera Uniunea Europeana (la vremea respectiva: UE15) ca o singura entitate.7% . in crestere cu 10.1 3.2%. Cresterea inregistrata in anul 2006 fata de 2005 fusese de 10. Pozitia Elvetiei ca partener comercial apare clar in clasamentele mondial pe anul 2003 (ultime date OMC disponibile) ale exportatorilor si importatorilor.4 63. 111 miliarde EUR/cca.1% (9. de departe. in care Elvetia figureaza pe locurile 19 si respectiv 18.2 11.7 8.4 miliarde CHF (cca. principalul partener comercial.9 18.2% fata de 2006 (in termeni reali: +6.8 8. in acelasi an. Elvetia a exportat marfuri in valoare de 1/3 din PIB.9 12. In 2006. Elvetia ocupa.4 12.8 33.5 11.8% in totalul importurilor elvetiene si 63% din exporturi (ultime date disponibile: 2007).5%).4 82.8 Evolutie fata de anul precedent % 11. locurile 16 la export si 24 la import (In situatia cu UE15 ca entitate: locurile 7.9 4.4 63. -Importul a totalizat 183.9% (5.0 . cei mai importanti parteneri comerciali ai Elvetiei. Dintre acestea se detaseaza Germania. 120 miliarde EUR/cca. cu ponderi in comertul mondial de 1. Orientarea geografica a comertului exterior al Elvetiei Cu o pondere de circa 81.8 14.7 12.6 Import in anul 2007 Pondere % 100.0 20. 153 miliarde USD).4 11.0 10. in crestere cu 11.0 78.7 11.9 Evolutie fata de anul precedent % 11. grupul tarilor din UE reprezinta.3% si respectiv 1.6 10. Export in anul 2007 Grup de tari TOTAL Tari industrializate -Europene --Uniunea Europeana ---Germania ---Franta ---Italia ---Marea Britanie Pondere % 100.4% in termeni reali). Franta si Italia.1 81.0 89.5 12. respectiv 14). cresterea fata de 2005 fusese de 13.9 9. atunci Elvetia avanseaza cu 7 locuri in ambele clasamente.4% in termeni reali).

0 0.---Spania ---Olanda ---Austria ---Belgia ---Suedia ---Grecia ---Irlanda --AELS -Extraeuropene --SUA --Japonia --Canada --Australia/Noua Zeelanda Tari in tranzitie --CSI --Europa de Sud-Est --Asia (China) Alte tari (recent) industrializate --Hong Kong 3.7 23.9 1.2 6.9 2.6 21.2 8.4 2.7 1.1 20.1 4.1 3.3 9.1 15.3 17.2 26.4 1.1 -0.4 2.1 10.9 .3 7.4 36.8 10.5 0.8 3.1 3.2 1.4 0.5 2.8 17.6 3.8 --Taiwan 0.4 -62.1 22.9 5.9 15.3 5.3 --Turcia 1.8 13.9 4.7 -4.6 0.8 21.4 2.4 15.2 0.1 23.1 1.3 7.9 0.3 3.4 17.0 -1.1 --Singapore 0.3 4.1 5.5 0.4 0.6 27.9 -57.9 23.8 0.7 13.0 0.7 48.2 3.5 13.8 4.1 1.5 0.1 2.1 1.9 0.3 0.4 14.3 1.1 13.1 4.8 2.2 4.1 1.6 7.4 2.5 0.9 9.3 -14.4 9.4 -3.1 0.5 0.9 9.

4 3. cauciuc.7 0. ceasuri si bijuterii reprezinta circa 17.5 0. Ponderi importante detin si grupele: produse metalurgice / produse agroalimentare / produse energetice / instrumente de precizie. sticla.4 24.9 1.1 5.--Coreea de Sud --Mexic --Brazilia --Tailanda --Malaezia Tari in curs de dezvoltare --membre OPEC --India 0. utilaje. iar produsele metalurgice se afla pe locul patru cu 7.6 24.9%.3 7. incaltaminte -Hartie si articole din hartie -Pielarie.2 -25. Exportul de aparate de masura si control. urmate de grupa masini.1 3. in ordine. Grupa de marfuri TOTAL -Produse agroalimentare.0 3.9 -7. mase plastice -Produse chimice si farmaceutice -Produse piatra.7 34. ceasuri. pescuit -Produse energetice si conexe -Textile. confectii textile.6 22.5 1. o pondere importanta este data de de produsele chimice si farmaceutice cu 36.7 19.9 2. forestiere.5 21.3 7.8 2. produsele chimice.5 28.3 Structura comertului exterior al Elvetiei In structura exporturilor pe grupe de produse. urmate de produsele industriei constructoare de masini cu circa 21%.1 0.7 17.9%.5 Pondere in import % 100.1 0.0 7. materiale constructii.2 3.8 17.3 26.4 46.9 0. ceramica Pondere in export % 100.4.9%.7 .5 0.9 27.1 6.6 0.5 2.9 0. instalatii si de cea a mijloacelor de transport (vehicule).5 0.3 1.4 1. bijuterii. La capitolul importuri ponderi apreciabile au.5 3.3 1.

1 9.3 (companii financiare si de holding 23. instalatii -Vehicule / mijloace de transport -Instrumente de precizie.0 10.-Produse metalurgice -Masini. asigurari 15.1%.1%. Cresterea investitiilor directe constituie si o reflectare a mobilitatii tot mai ridicate a intreprinderilor. constructii de masini. cat si ca destinatie a investitiilor straine.8 (chimie si mase plastice 19. in anul 20065. alte servicii 2%) Repartitia geografica a investitiilor elvetiene (in milioane CHF) Zone geografice Total investitii Total 632. Investitii directe ale Elvetiei in strainatate Intreprinderile elvetiene au inteles rapid avantajele si potentialul investitiilor in strainatate. optica. energie. prelucrarea metalului 5. 255. orlogerie 3. alte ramuri industriale si constructii 10%) -in intreprinderi din sectorul serviciilor miliarde CHF 376. Volumul investitiilor elvetiene in strainatate se ridica.8 2.3 7.9 21. Investitii directe ale Elvetiei in strainatate. comert 3. textile 2. electronica. la suma de 632.3%.9 1. sector bancar 14. transporturi si comunicatii 0. aparate.7%. ceasuri si bijuterii -Alte produse diverse 7.2 miliarde CHF: -in intreprinderi industriale miliarde CHF. investitii straine in Elvetia Volumul in crestere al investitiilor directe si financiare transfrontaliere reprezinta unul dintre factorii marcanti ai mondializarii economiei.2%.9 17. atat ca investitor in strainatate.1 19.5 3.2 2.5%.6%. Elvetia face parte din primele 20 de tari.5%.9%.181 .

563 --Romania 10.923 113.113 -Celelalte tari europene 162.088.168 261.964 Efectivul de personal al intreprinderilor elvetiene in strainatate Zone geografice Total personal Total 2.307 149.274 7.677 -UE 25 926.517 9.334 53.181.Europa -UE 25 -Celelalte tari europene --Romania America de Nord America Centrala si de Sud Asia Africa Australia/Oceania 298.902 .750 1.419 36.524 Europa 1.

examineaza dosarele. Garantiile se acorda exclusiv pentru investitiile efectuate in tarile in curs de dezvoltare si in tarile esteuropene.179 Australia/Oceania 39. Biroul GRI este condus de asociatia sectoriala a industriei elvetiene de constructii de masini. pe de alta parte. La propunerea Comisiei pentru GRI. acordand garantii contra riscurilor speciale carora acestea sunt expuse. Departamentul Federal al Economiei. sa contribuie la promovarea economica in tarile respective. Comisia pentru GRI este condusa de seful Directiei Promovare a Economiei Elvetiene din cadrul Secretariatului de Stat pentru Economie. Investitiile trebuie. decide asupra acordarii sau retragerii unei garantii contra riscurilor de investitie. respectiv strict legate de economia elvetiana. in acord cu Departamentul Federal pentru Afaceri Externe si Departamentul Federal de Finante.America de Nord 350. Garantia se ridica pana la 70% din volumul capitalului investit. pe de o parte. De asemenea. la propunerea Comisiei pentru GRI determina valoarea indemnizatiei alocate.427 Garantii contra riscurilor de investitii (GRI) Prin intermediul GRI.770 America Centrala si de Sud 219. . solicita rambursarea unei indemnizatii deja varsate. Zürich. Departamentul Federal al Economiei.963 Asia 404. echipamente electrice si metalurgie SWISSMEM. sa fie in interesul economiei elvetiene. din mandatul Confederatiei.509 Africa 78. Confederatia poate facilita investitiile in strainatate. pregateste sedintele Comisiei de examinare (compusa din trei reprezentanti ai Confederatiei si trei reprezentanti ai economiei) si urmareste investitia. SWISSMEM este responsabila pentru controlul operatiunilor.

156 America Centrala si de Sud 4.045 350. adica 82%.admin. Africa.897 milioane CHF. Australia/Oceania 7.257 1.seco.063 -Celelalte tari europene 3.205 milioane CHF. in intreprinderi industriale / 182.html Investitii straine directe directe in Elvetia La sfarsitul anului 2006.Informatii detaliate: www.540 276.102 milioane CHF (39.5% in servicii) Provenienta geografica Volum investitii straine in Elvetia milioane CHF Personalul intreprinderilor straine in Elvetia Numar angajati Total 266.ch/themen/aussenwirtschaft/exportfoerderung/investitionsrisikogaranti e/index.144 persoane / 61. respectiv 199.842 3.340 8.103 -EU 193.299 Asia. volumul investitiilor straine directe in Ellvetia se ridica la suma de 222.867 58.821 . in sectoarele de servicii).040 America de Nord 61.923 Europa 196.920 persoane / 38. reprezentand 18%.5% in industrie. iar numarul de angajati la 324.064 (124.283 275.

15 milioane EUR.3.1972. Eforturile de promovare a exportului nostru trebuie continuate si intensificate. mediu si alte sectoare industriale. 40/17.IV. cresterea exportului romanesc a fost semnificativa. semnat la Bucuresti.elvetiene se deruleaza in baza cadrului juridic al relatiilor dintre Elvetia si UE. mentionate la cap. In 2007 insa.1994. -Acord intre Romania si Confederatia Elvetiana privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor. respectiv -Acordul de liber schimb intre Confederatia Elvetiana si Comunitatile Europene. I.57 milioane EUR (crestere fata de 2006: +40. Relatiile economice ale Elvetiei cu Romania Cadrul juridic De la 1 ianuarie 2007. Dupa ce. Soldul balantei comerciale a ramas insa net favorabil Elvetiei.10. I.07. astfel incat deficitul balantei schimburilor bilaterale sa se diminueze sensibil.3.12.1994). la 16. In Anexa 2: Lista acordurilor si conventiilor incheiate intre Romania si Elvetia dupa 1990. in timp ce importul a scazut. importurile au crescut din nou intr-un ritm net superior celui inregistrat de exporturi. in 2005 s-au facut totusi simtite semnele unei tendinte de echilibrare dinamica. -Acord intre Ministerul Economiei si Comertului si Departamentul Federal al Economiei.6 ori mai mare decat cel din 1989. intrat in vigoare la 30. -Volumul total al comertului bilateral in anul 2007 a atins suma de 578. fiind de cca. Evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene Elvetia este unul dintre partenerii comerciali importanti ai Romaniei.12.58 milioane EUR (in scadere cu 26. 5.10. 161/26.72%). intrata in vigoare la 27. deoarece deficitul balantei se situeaza inca la un nivel ridicat. aprobat prin referendum popular la 03.06. 200/1994). exportul romanesc inregistrand o crestere superioara celei inregistrate de import.09% fata de anul 2006).06. in vederea renegocierii unor clauze). -Acordurile bilaterale I. odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.1994 (Legea nr. relatiile economice si comerciale romano .2005 (suspendat temporar de catre Guvernul Romaniei. Monitorul Oficial nr.1993. din 1972. mentionate la cap.07. in anul 2006.1994 (Monitorul Oficial nr. -Acordurile bilaterale II. -Exportul romanesc a insumat 221. -Importul nostru din Elvetia a fost de 356. Alte acorduri si conventii bilaterale importante: -Conventia dintre Romania si Confederatia Elvetiana privind evitarea dublei impuneri pe venit si avere. semnat la 25. privind cooperarea in domeniile energie. . semnata la 25.1994.

-masini. -articole din piele.4%).3%). in anul 2007 exportul catre Romania a scazut cu 10.Conform statisticii elvetiene. produse din piele.7%.37%. -mijloace si echipamente de transport 16. cauciuc. in anul 2007. -materii textile si articole din acestea 22.1%. metale comune si articole din metal (6%).70% In Anexa 3: evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene in perioada 1989-2007. cauciuc. -produse metal 7. aparate.8%. -mobila.3%. -la import (elvetian): 0. predominante au fost urmatoarele grupe de marfuri: -produse ale industriei chimice si conexe (farmaceutice) 35. furnizarea de componente si subansamble revenind din ce in ce mai mult producatorilor specializati (sectorul subfurnizare / subcontracting). produse din hartie si produse grafice (5. Ponderea Elvetiei in comertul exterior al Romaniei (conform statisticii romanesti): -la export (romanesc): 0. la exportul romanesc in Elvetia. . aparate.14%. Oportunitati pentru exportul produselor romanesti pe piata elvetiana.27% Ponderea Romaniei in comertul exterior elvetian (conform statisticii elvetiene): -la export (elvetian): 0.3% La importul romanesc din Elvetia.84% fata de anul precedent. articole de interior si sportive 12. echipamente electrice 25. echipamente electrice 27. de grupele aparate optice. produse agroalimentare (6. ponderile cele mai importante le-au detinut grupele de marfuri: -masini. urmate. -la import(romanesc) : 0. aparate. mase plastice 4. foto si de masura (9. la mare distanta. echipamente electrice In ultimii ani tendinta firmelor industriale europene de a-si concentra activitatea pe activitatea de baza s-a accentuat.3%. tendinte si perspective ale pietei y Masini.75%. Globalizarea economiei a condus in general la cresterea presiunii pe preturi si in consecinta la reorientarea producatorilor europeni catre importurile de componente si subansamble din tarile central si est europene.2%). mase plastice 3. in timp ce importul din Romania a crescut cu 20.7%.6%.7% -produse agricole si agroalimentare 4.4%. Structura comertului romano-elvetian Conform statisticii elvetiene.

industria constructoare de masini. Factorii determinanti pentru decizia cumparatorului elvetian sunt in ordine calitatea. componente electrice si electronice. si sa importe direct de la producator. bumbac).ch) . principalii furnizori fiind Germania. Modalitatea cea mai comuna de patrundere pe aceasta piata este prin intermediul unui agent. care reprezinta exclusiv unul sau mai multi furnizori.000m2 . destinat produselor textile si articolelor de imbracaminte.com). importul anual de accesorii si componente auto depaseste 500 milioane USD. confectii. Marea majoritate a acestor firme de agentura au retea proprie de magazine specializate sau detin retele de distributie a produselor catre raioanele de textile . cel mai mare targ specializat din Elvetia. Italia.imbracaminte din magazinele generale mari. expun in jur de 1000 de colectii de articole textile. functionalitatea. Numai in Elvetia. produsele asiatice. . pretul si designul. constructii metalice. Marea majoritate a firmelor elvetiene recurg la subcontractare in proportie de circa 50%.swisstech2008. canepa.5 miliarde CH anual. incaltaminte. consacrat in totalitate subcontractarii de componente si subansamble care este organizat din doi in doi ani. circa 300 de firme. In Elvetia. conjunctura actuala creaza perspective favorabile exportului romanesc de piese turnate si forjate. in special chinezesti reprezinta circa 20% din importuri. Pe o suprafata de peste 30. Multe firme de agentura sunt prezente cu showroom si birouri in cadrul ÄTMC ± Textile and Fashion Center´ din Zurich (http://www. in special cei specializati in desfacerea articolelor de imbracaminte cu preturi mici. De asemenea. 8. si Franta. electronica si electrotehnica reprezinta un sector important pentru economia elvetiana. segmentul de varsta cel mai important pe piata de textile ± imbracaminte este reprezentat de persoanele cu varste intre 25 ± 50 ani. Parte dintre detailistii importanti. matrite. un centru de vanzari angros. au inceput sa renunte la veriga intermediara. unic in Elvetia. De asemenea. In opinia noastra. O tendinta importanta a pietei elvetiene (europene in general) este de crestere a cererii de tesaturi si confectii executate din tesaturi din fibre naturale (in.tmc. subansamble mecanice.In industria de autoturisme europeana se importa anual componente si accesorii in valoare de zeci de miliarde USD. accesorii. y Confectii si articole de imbracaminte Importul elvetian se ridica la cca. o companie locala cu experienta in domeniu care poate sprijini exportatorul in promovarea produsului si dezvoltarea pietei. boutique-uri sau catre magazinele de confectii specializate. O buna oportunitate de promovare a industriei romanesti de componente si subansamble este SwissTech-Basel (www. Peste 75% din importuri provin din Europa.

centrul si estul (zonele de limba germana) reprezentand restul de doua treimi.VSIG Güterstrasse 78. · . Exista oportunitati de dezvoltare a segmentului de piata in urmatoarele sub-sectoare : · mobila din lemn.5-3. Principalii furnizori pentru mobilierul importat sunt Germania si Italia care asigura fiecare circa 30% din totalul importurilor de mobila si accesorii. piatra sau metal. Din analiza datelor statistice rezulta ca o treime din piata este data de partea franceza a Elvetiei. mobilier de gradina. implicarea asociatiilor patronale de ramura in stabilirea de contacte cu asociatiile similare elvetiene: · Federatia Elvetiana din Industria Textila Swiss Textile Federation (TVS) Beethovenstrasse 20 Box 2900 8022 Zurich Telefon +41 (0)1 289 79 79 Fax +41 (0)1 289 79 80 e-mail: contact@tvs. cumparatorul elvetian prefera mobilierul din lemn combinat cu sticla.Printre modalitatile posibile de stimulare a exporturilor de textile si articole de imbracaminte romanesti pe piata elvetiana se numara: · acordarea unei atentii sporite tendintei pietei europene de orientare din ce in ce mai accentuata catre tesaturile din fibre naturale (in si canepa). Se remarca o scadere importanta in preferinte a obiectelor de mobilier la confectionarea carora se utilizeaza materiale plastice. Postfach CH .ch Federatia Elvetiana a Importatorilor si Distribuitorilor Vereinigung des Schweizerischen Importund Grosshandels .ch y Mobilier si articole de interior Piata elvetiana de mobila si articole de interior este estimata la circa 3.4010 Basel Tel: +41 (0)61 228 90 30 Fax: +41 (0)61 228 90 39 e-mail : info@vsig. Ca material. inclusiv mic mobilier si articole de decoratiuni interioare si accesorii.6 miliarde CHF din care importul reprezinta circa 3 miliarde CHF.

Productia elvetiana de mobilier de birou si de scaune nu reuseste sa satisfaca cererea. trepte pentru scari din lemn elemente din lemn pentru confectionarea de usi si ferestre · Sub-sectorul mobilierul pentru birou este estimat la circa 800 milioane CHF.ch Asociatia Elvetiana a Comerciantilor de Mobila Association Suisse du Négoce de l'Ameublement (ASNA/SMFV) Route Torny-Petit CH-1749 Middes Tel: (41-26) 658-14-82 Fax: (41-26) 658-14-81 y Echipamente de calcul si aplicatii sofware Elvetia se numara printre cele mai computerizate tari la nivel mondial.: +41 (0)62 919 72 42. Fax: +41 (0)62 919 72 49 E-Mail: sem-info@sem. In opinia noastra. Distributia si vanzarea cu amanuntul se fac prin intermediul retelelor specializate. Postfach 116. adesea dezasamblat. implicarea Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR) si a Asociatiei Forestierilor din Romania (ASFOR) in organizarea de standuri comune la targurile specializate sau initierea de misiuni economice in colaborare cu asociatiile similare elvetiene ar avea efecte pozitive in stimularea exportului romanesc de mobilier si articole din lemn pe aceasta piata. Circa o treime din mobilierul de pe piata elvetiana este vandut in sistemul "cash-and-carry". Asociatia Elvetiana din Industria Mobilei Verband der Schweizer Möbelindustrie (SEM) Einschlagweg 2. cu o tendinta continua de crestere . usi pentru dulapuri de bucatarie. Modalitatile posibile de dezvoltare a pietei sunt asemanatoare cu cele enumerate anterior (confectii si articole de imbracaminte). CH-4932 Lotzwil Tel.· panouri din lemn masiv pentru mobilier.

calitativ superioare si sanatoase. exista o tendinta de crestere a cererii de solutii software integrate care sa conduca la cresterea productivitatii. format din clienti dispusi sa aloce buna parte din venituri pentru procurarea produselor alimentare naturale. respectiv ÄNATURAplan´. In general distributia si desfacerea produselor organice se poate face prin intermediul celor doua mari lanturi de supermaket. de natura organica.In ciuda dimensiunii relativ reduse. de asemenea. e-mail. domenii a caror competitivitate la nivel mondial este strans legata de implementarea de solutii hardware si software de ultima generatie. Produsele organice comercializate in lantul COOP poarta marca ÄBIO SUISSE´ sau marca proprie COOP de comercializare a produselor organice. Elvetia este tara unde isi au sediul numeroase organizatii internationale si corporatii multinationale. De asemenea. destinate dietelor alimentare. in urmatorii 20 de ani peste 50% din populatia Elvetiei se va situa peste varsta de 50 de ani. Solutiile web. Nivelul foarte ridicat de computerizare este datorat in buna parte dezvoltarii sectoarelor industriale cu un grad ridicat de automatizare cum ar fi ingineria mecanica. inca din 1990 ceea ce face ca pretul de vanzare a acestor produse sa fie accesibil pentru un segment cat mai larga de consumatori. In aceste conditii se poate anticipa o tendinta de crestere a cererii de produse organice. consumatorii tineri sunt atrasi de produse alimentare din categoria "wellness". multimedia. banci si asigurari). vor conduce. la reducerea costurilor de operare. multitasking. gradul de educatie ridicat al cumparatorului elvetian relativ la problemele de mediu si efectele poluarii chimice asupra sanatatii umane. Pe de alta parte. competitiva si in continua dezvoltare. acestea contribuind la cresterea cererii in domeniul tehnologiei comunicatiilor. In acelasi timp. prin procesarea automata a datelor si control automat al proceselor tehnologice si implicit. CAD/CAM/CAL din domeniul ingineriei se numara printre cele mai solicitate produse software pe piata elvetiana. industria chimica si cea a instrumentelor de precizie precum si sectorului serviciilor (turism. la orientarea politicii agricole catre stimularea culturilor de produse organice. y Produse BIO Conform estimarilor. desktop. piata elvetiana este privita ca o piata foarte atractiva. care au inceput vanzarea de produse marca Bio. . in raioane specializate. procesare de date si imagini. De asemenea. Aceasta va reprezenta un segment de piata (cetateni cu varste cuprinse intre 50-70 de ani) cu o mare putere de cumparare. Coop si Migros.

sa opereze o afacere in Elvetia. dezvolta de asemenea programe in domeniul produselor organice. Produsele Bio importate pot fi certificate si marcate "BIO SUISSE" numai de catre un detinator al licentei BIO SUISSE. nu se impune. permit oricarei persoane. garantate prin constitutia elvetiana. obtinerea prealabila a unei aprobari din partea autoritatilor. Marcile sub care Migros comercializeaza produsele organice sunt ³Migros Bio´ si ÄMio Plant natura´. In Elvetia accesul pe piata a produselor Bio este bine reglementat.deschiderea unei sucursale sau branch . . .achizitionarea unei companii existente (parteneriat sau societate pe actiuni). Legea elvetiana recunoaste cinci tipuri de forme de afacere: .realizarea unui joint-venture (parteneriat sau societate pe actiuni). Nu exista un regim diferentiat al taxelor vamale care se aplica la importul de produse organice fata de cele conventionale Pretul produselor de natura organica este in general mai ridicat decat al celor conventionale in special datorita costurilor de productie si de distributie mai ridicate. in acest scop. libertatea comertului si a activitatilor industriale. sa-si infiinteze o companie sau sa detina interese in una existenta. In principiu. majoritatea consumatorilor acceptand diferente de pret cu 10-30% mai mari pentru produsele organice. Cetatenii straini care doresc sa initieze si sa-si conduca personal propria afacere in Elvetia trebuie mai intai sa obtina permisul de rezidenta si de lucru.Migros. Constituirea unei firme in Elvetia Ca regula generala. . cel mai mare lant de supermarket-uri din Elvetia. camerelor de comert sau a asociatiilor profesionale. inclusiv nerezidentilor.constituirea unui parteneriat sau a unei societati pe actiuni. . Nu sunt stabilite cote speciale pentru importul de produse organice in raport cu importurile de produse conventionale. V.

Ca forme posibile de organizare a unei afaceri.raspunderea nelimitata a partenerilor . admise de legea elvetiana sunt: a. Intreprinzatorul are personalitate juridica si desfasoara activitatea economica in nume propriu.partenerii sunt inscrisi in Registrul comertului .posibilitatea evitarii dublei taxari in Elvetia (in cazul societatii pe actiuni profitul este taxat de doua ori.este o forma de organizare adaptata companiilor mici Dezavantajele formelor de partenerit provin din: . in urma asocierii libere dintre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice cu scopul derularii unei afaceri pe baze comerciale. Cele mai intalnite forme de prezenta a firmelor straine in Elvetia sunt sucursala sau branch-ul . mecanismul decizional si distribuirea profitului sunt in general . Nu este obligatorie constituirea unui capital social. fara a indeplini formalitati legate de constituire. legea elvetiana face distinctia intre parteneriat si compania pe actiuni. inscriere la registrul comertului. societate simpla sau parteneriatul (Société simple / einfache Gesellschaft) Este constituita.procedura de constituire simpla si putin costisitoare .. desfasurarea unor activitati independente. o data la nivelul societatii si apoi ca divident distribuit actionarului) .accesul dificil la piata de capital Formele concrete de organizare a unei afaceri ca parteneriat sau societate pe actiuni. Formele de parteneriat. dar devine obligatorie daca veniturile anuale realizate depasesc 100. Avantajele oferite de formele de parteneriat sunt: . pe baze comerciale. in nume propriu (raison individuelle/Einzelunternehmen) Orice persoana poate initia si derula independent propria afacere. fara formalitati speciale. b. contabilitate. Inscrierea in Registrul comertului este facultativa.000 CHF. sunt predominante in Elvetia si sunt agreate pentru afaceri mai mici in timp ce societatea pe actiuni este o forma alternativa de organizare adoptata. de companiile mijlocii si mari. Repartizarea sarcinilor.stabilirea unei aliante strategice cu sau fara investitii.lipsa de anonimat . Intreprinzatorul isi desfasoara activitatea in mod independent insa responsabilitatea acestuia este totala si se extinde inclusiv asupra bunurilor personale. capital social. in general. Elementele de prezentare (numele) ale acestei forme de organizare trebuie sa cuprinda obligatoriu numele intreprinzatorului individual care desfasoara actul comercial iar in descrierea domeniului de activitate nu sunt permise referiri care sa lase impresia existentei unei societati.

In lipsa unui contract de asociere. 50% din participare.A. cu privire la societatile simple. Societatea se constituie si capata personalitate juridica odata cu inscrierea in Registrul comertului. Numele societatii este alcatuit din numele de familie al tuturor asociatilor sau din numele de familie a cel putin unui asociat urmat de «& Cie» sau «Frères». c. dintre doua sau mai multe persoane fizice (nu este accesibila persoanelor juridice) in scopul derularii unei activitati economice. asociatii sunt obligati sa se inscrie (individual) in Registrul comertului si sa tina contabilitate proprie.stabilite prin contractul de asociere. Ca urmare a modificarii prevederilor legale cu privire la capitalul minim de constituire a unei societati pe actiuni. spre exemplu. Impozitarea societatii se face asupra profitului si a capitalului. sa actioneze si sa fie actionata in justitie.000 CHF. aportul asociatilor la capital este acelasi. . Aceasta forma de organizare nu are personalitate juridica dar societatea poate totusi. Aceasta forma de organizare a unei afaceri nu este foarte raspandita in Elvetia .R.L. recomandabil pe baza de contract de asociere.000 CHF.000 CHF. cu cifra de afacere mai mica de 100. In cazul in care veniturile individuale anuale depasesc 100. la infiintare.000.000 CHF minim sau multiplu de 1. insa membrii asociati sunt taxati individual. fiecare asociat avand obligatia sa depuna. Societatea trebuie inscrisa in Registrul comertului (pentru activitati comerciale inscrierea este declarativa.000 CHF. sa aibe angajamente. astfel incat sa rezulte natura raporturilor sociale intre asociati.000 CHF. Raspunderea fata de terti este solidara si nelimitata pentru toti asociatii. pe baza de statut. dintre doua sau mai multe persoane sau societati comerciale (elvetiene sau straine). Constituirea capitalului este facultativa. nu are personalitate juridica. artizanat sau agricultura. In cazul in care nu exista contract de asociere se aplica prevederile Codului de Obligatiuni. relatiile dintre asociati se supun prevederilor Codului de Obligatiuni. in prima instanta raspunzand cu patrimoniul societatii si in subsidiar cu bunurile personale. pentru activitati ne-comerciale precum profesiuni libere. societatea in nume colectiv nu este supusa impozitarii. Veniturile societatii nu sunt taxate. daca in contractul de asociere nu este alfel prevazut./Gesellschaft mit beschränkter Haftung ± GmbH) Societatea cu responsabilitate limitata este alcatuita prin asocierea. d. individual. care este obligatorie. inscrierea este constitutiva) si este obligata sa tina contabilitatea activitatilor desfasurate.000 CHF dar nici nu poate depasi 2. societatea in nume colectiv (Société en nom collectif / Kollektivgesellschaft) Este constituita prin asocierea. nu se inscrie in Registrul comertului si nu este obligata sa tina contabilitatea. societate cu responsabilitate limitata (Société à Responsabilité Limitée ± S. insa veniturile acesteia se distribuie membrilor asociati care sunt impozitati individual.L. asupra partilor sociale (avere) si asupra beneficiilor repartizate (ca venituri). Oricum numarul de companii S. iar a asociatilor. O societate simpla nu are nume. Neavand personalitate juridica. sa detina drepturi.A. iar in cazul in care se face.A. Responsabilitatea asociatilor este solidara si nelimitata si se extinde si asupra bunurilor personale ale acestora.R. care a crescut la 100. sub numele propriu inscris in Registrul comertului. Capitalul social nu poate fi inferior valorii de 20. din Elvetia reprezinta doar 10% din numarul companiilor inregistrate ca S. Acesta se imparte in parti sociale de cate 1. acest tip de entitate a devenit mai interesanta.

ca si in cazul societatii in nume colectiv. Inscrierea in Registrul comertului este obligatorie. Pentru constituirea unei astfel de societati se apeleaza in general la firme de consultanta specializate. sub numele propriu inscris in Registrul comertului. Toate regulile referitoare la societate se definesc in statutul acesteia care. Societatea pe actiuni este cel mai raspandit tip de companie in Elvetia. Numarul minim de asociati. iar in cazul in care nu exista contract de asociere se aplica reglementarile legale valabile pentru societatea in nume colectiv. capitalul varsat trebuie sa reprezinte 20% din capitalul social dar nu mai putin de 50. completate cu cele relativ la societatea in comandita. Raporturile intre asociati sunt definite prin contractul de asociere. In cele mai multe cazuri firmele straine care opereaza aici opteaza pentru aceasta forma de organizare a sucursalelor lor. Conform legislatiei elvetiene Consiliul de Administratie trebuie sa fie compus in majoritate din elvetieni cu domiciliul in Elvetia. impreuna cu actul constitutiv. Administratorii.000 CHF iar la infiintare. persoane fizice sau persoane juridice. este de 3 dintre care cel putin unul trebuie sa fie elvetian rezident in Elvetia. societate in comandita (Société en Commandite / Kommanditgesellschaft) Este o structura asemanatoare cu cea definita de societatea in nume colectiv cu deosebirea ca.000 CHF. societatea poate sa detina drepturi. De asemenea. determinata prin contractul de societate. Valoarea minima a unei actiuni nominative sau la purtator este de 0. in scopul evidentierii raporturilor sociale intre asociati. Responsabilitatea este nelimitata si solidara pentru unul sau mai multi dintre asociatii persoane fizice si doar pana la concureanta capitalului social subscris pentru ceilalti asociati persoane fizice sau juridice (comanditarii). este de 100. sunt angajati ai societatii..e. Totusi. Societatea in comandita nu se impoziteaza insa participarea la capital si veniturile societatii sunt impozitate individual ca venituri proprii si bunuri private ale asociatilor. trebuiesc autentificate notarial. societate pe actiuni (Société anonyme ± SA / Aktiengesellschaft . Nu exista limitari prin lege cu privire la capitalul social. in cazul societatii in comandita. numiti de Adunarea Generala. «Frères». Capitalul social minim. etc.. sa actioneze si sa fie actionata in justitie.01 CHF.AG) Societatea pe actiuni este forma de organizare care separa complet bunurile societatii de bunurile private ale actionarilor ceea ce face diferenta marcanta fata de celelalte tipuri de societati. Societatea trebuie inscrisa in registrul comertului iar numele societatii. stabilit prin lege. comandita. Societatea nu are personalitate juridica: doar asociatii sunt titulari de drepturi si obligatiuni. face obiectul inscrierii in Registrul comertului. . f. sa aibe angajamente. este alcatuit din numele de familie al tuturor asociatilor cu raspundere nelimitata sau din numele de familie a cel putin unuia dintre acestia urmat de «& Cie». asociatii pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice. la notari sau avocati.

VI. Utilizarea drumurilor publice fara vinieta valabila. 2 litri si peste 15% vol. iar in strainatate de la agentiile Oficiului Elvetian de Turism. articole de sport. 50 bucati tigari si 250g tutun de pipa. Produse din tutun: max. echipament video. birourile de vama. aparat fotografic sau de filmat. lipita direct pe parbrizul autoturismului. si alte obiecte de uz curent) . in limita valorica a 300 CHF. statiile de benzina si garaje. Vinieta este valabila incepand cu 1 decembrie a anului precedent celui inscris pe ea pana la 31 ianuarie a anului urmator. 1 litru. fara plata taxelor vamale.Detalii suplimentare referitoare la tipurile de societati din Elvetia sunt prezentate in Anexa 4. Procurarea vinietei se poate face in Elvetia de la oficiile postale. Ciculatia e drumurile publice (autoturisme) Taxa pe drumurile publice / Vinieta Pentru circulatia autoturismelor pe drumurile publice se percepe o taxa anuala de 40 CHF (vinieta). Bauturi alcoolice: cu o tarie alcoolica de pana la 15% vol. Alte bunuri de orice fel. instrumente muzicale. Informatii utile pentru oamenii de afaceri Documente de calatorie Cetatenii romani care doresc sa calatoresca in Elvetia nu au nevoie de viza si trebuie sa detina un pasaport valabil inca cel putin 6 luni de la data calatoriei. Bunuri care pot fi introduse in Elvetia. toate aceste bunuri sunt supuse la plata taxelor vamale. asociatiile/cluburile automobilistice Viteza maxima . o data pe zi. se pedepseste cu amenda in valoare de 100 CHF si plata taxei anuale pe drumurile publice de 40 CHF. oficiile cantonale de inmatriculare auto. articole de toaleta. urmatoarele bunuri si valori: Obiectele personale folosite pe perioada voiajului (imbracaminte. Max. fara taxe vamale Calatorii cu domiciliul in Elvetia sau in strainatate pot introduce in Elvetia. calculator portabil. Daca valoarea totala a bunurilor depaseste 300 CHF. 200 bucati tigarete.

Wasserwerkgasse 39. Taxa federala asupra traficului rutier cu vehicule grele Se percepe in functie de greutatea totala a vehiculului. Tel: 031-328 31 11 sau TOURING CLUB SUISSE (TCS) ± membr a AIT (Alian a Interna ional de Turism). de categoria de emisii poluante si de numarul de kilometri parcursi (in Elvetia si Liechtenstein). poli iei. limitat în timp. Folosirea centurii de siguran este obligatorie iar casca de protec ie este obligatorie pentru motociclisti i pasagerii acestora.Viteza maxim admis este de : 120 km/h ± pe autostrad . certificat de înmatriculare al vehiculului sau certificatul de închiriere. certificat international de asigurare (carte verde). Rue Pierre Fatio no. Alte informatii Rata maxim de alcool în sânge admisa: 5 la mie. de regul . Copiii sub 7 ani nu sunt admi i pe scaunul din fa . Este recomandabil sa se circule cu luminile de intalnire aprinse. La intrarea in tunel este obligatorie folosirea luminilor de intalnire. 1211 Geneve 3 Parcarea autovehiculelor In locurile marcate cu albastru parcarea este gratuit pe durata maxima de o ora i 30 minute. In spa iile marcate cu vopsea alb . pompierilor i altor categorii de ma ini speciale. . 70-80 km/h ± drum na ional. Locurile de parcare marcate cu vopsea galben sunt destinate ma inilor salv rii. 3000 Berne 13. plac de identitate na ional . trusa medical i un set de becuri de schimb sunt obligatorii. 9. Pana sau accident In caz de pana sau accident pe drumurile publice automobilistii se pot adresa la : AUTOMOBILE CLUB DE SUISSE (ACS) ± membr a FIA (Federa ia Interna ional a Automobilului). 30-60 km/h ± in aglomera ii urbane. Triunghiul de semnalizare. parcarea este cu plata si. Vârsta minim a conduc torului auto : 18 ani Documentele necesare la calatoria cu un autovehicul : permis na ional de conducere (valabil).

Sucursalele din garile feroviare si aeroporturi au uneori un program mai lung. 1 august. Bancile sunt deschise in timpul saptamanii (de luni pana vineri) între 08. 15 august.messenschweiz. 21 si 31 mai.. Euro 4 si ulterioare Tarif in centime/tonakilometru 2.00 si 14. In cantoanele in care predomina catolicismul se respecta si urmatoarele date: 11 iunie.2005): Categoria de taxa I II III Alte informatii utile Programul de lucru Elvetia se aflã pe fusul orar GMT+1 sau la 1 ora fata de Romania. germana si italiana) este prezentat pe site-ul www. Sarbatori Sarbatorile legale sunt: 1 ianuarie.15 . -sunt inmatriculate in Elvetia sau in strainatate si utilizeaza reteaua rutiera elvetiana si a Principatului Liechtenstein. 1 iunie.00. Programul targurilor si al manifestarilor expozitionale Programul complet al targurilor si manifestarilor expozitionale programate in Elvetia in perioada 2007-2008 (in limbile engleza.88 2. 1 noiembrie si 8 decembrie. -sunt utilizate pentru transport marfuri si persoane.ch. Taxele sunt urmatoarele (valabile de la 01. franceza.01. Ziua muncii (1 mai) se sarbatoreste diferit.52 2.Taxa trebuie platita pentru vehiculele care: -au o greutate mai mare de 3. Birourile sunt deschise în mod obisnuit intre 08. de la canton la canton. 25 decembrie. 12 si 13 aprilie.30.30-16. al Asociatiei elvetiene a targurilor (Vereinigung Messen Schweiz VMS) Ø Adrese utile Norma de poluare Euro Euro 1.00. 10. inclusiv pe timpul weekend-ului. Euro 0 si anterioare Euro 2 Euro 3. Majoritatea firmelor iau o pauza de prinz intre 12.500 Kg. Orarul de vara incepe in ultima sambata din martie si se termina in ultima sambata din octombrie (GMT+2).00 si 17.

CH-3005 Berna Tel.mae.ch Sectia consulara Brunnadernstrasse 20 CH-3006 Berna Tel.ch Biroul Consilierului Economic Brunnadernstrasse 20 CH-3006 Berna Tel. 752 10 90 Fax: 00 41 22-752 29 76 mission.: 00 41 31-352 35 22.: 00 41 22-751 09 00.Ambasada Romaniei in Elvetia Cancelaria Kirchenfeldstrasse 78.berne@freesurf.ch Misiunea Permanenta a Romaniei la Geneva 6. Chemin de la Perrière CH-1223 Cologny-Geneva Tel.org Consulate onorifice ale Romaniei in Elvetia si Principatul Liechtenstein .romania-wto@romaniaunog.ro roumanie. 352 53 00 Fax: 00 41 31-352 64 55 http://berna.: 00 41 31-352 35 46 Fax: 00 41 31-351 82 28 economic-berna@freesurf.: 00 41 31-352 35 21 Fax: 00 41 31-352 35 51 consulat.amb@befree.

00 41 91-994 93 92 Fax 00 41 91-994 93 35 consorom@bluewin. Principatul Liechtenstein Im alten Riet 125 LI-9494 Schaan Lugano Consul onorific ± Marinela SOMAZZI Riva Paradiso 42 Tel.ch Ambasada Confederatiei Elvetiene in Romania str. Grigore Alexandrescu 16. Geneva Consul onorific .Dimitri STURDZA 10 Industriestrasse.ro Secretariatul de Stat pentru Economie ± SECO (Staatssekretariat für Wirtschaft / Secrétariat d¶Etat à l¶Economie9 Effingerstrasse 27 CH-3003 Berna Tel. RO-010626 Bucuresti Tel. 206 16 50 Fax: 021-206 16 60 http://www.Pierre HILTPOLD 16 Rue Vautrier. CH-8618 Oetwil an See Tel.: 00 41 1-9296542 Fax: 00 41 1-9296505 CH-1229 Carrouge Tel.: 00 41 22-8271518 Fax: 00 41 22-8271519 Schaan.: 00 41 31-324 08 00 .sdc-seco.Zurich Consul onorific .: 00 423-239 23 97 CH-6900 Lugano Fax: 00 423-239 23 24 Tel.: 021-206 16 00.

ch .ch Federatia intreprinderilor elvetiene (economiesuisse) / Verband der Schweizer Unternehmen (economiesuisse) / Fédération des entreprises suisses (economiesuisse) Hegibachstrasse 47 Postfach CH-8032 Zürich Tel.ch OSEC ± Business Network Switzerland Stampfenbachstrasse 85 Postfach 492 CH-8035 Zürich Tel.steiner@sec-chamber. CH-8026 Zürich Tel. 365 52 67 Fax 00 41 44-365 52 21 www.: 00 41 43-322 25 55 Fax: 00 41 43-322 25 53 max.ch Camera de Comert Elvetia-Europa Centrala ± SEC Handelskammer Schweiz-Mitteleuropa SEC Stauffacherstrasse 45.Fax: 00 41 31-325 73 61 www. 00 41 44-365 51 51.ch heidi.seco.economiesuisse.ch info@economiesuisse.sprenger@sec-chamber. 00 41 44-421 35 35 Fax 00 41 44-421 34 34 www.osec.admin.

libertatea deplina de miscare atat pentru cetatenii elvetieni cat si pentru cei comunitari. Elvetia va construi doua tunele feroviare trans ± Alpine. Director executiv Str. Sistemul de cote pentru permisele de munca acordate cetatenilor comunitari pentru Elvetia va fi eliminat gradual. sistemul de cote va putea fi reintrodus. Dupa expirarea perioadei de proba.ch Camera de Comert Elvetia. originari din UE. In schimb. intrate in vigoare la 1 iunie 2002) · · Acordul referitor la libera circulatie a persoanelor. Presedinte Gentiana Avrigeanu./Fax 00 40 21-212 27 07 www. Proiectul. Elvetia va dispune de inca o perioada de 7 ani in care. Acordul prevede recunoasterea mutuala a calificarii profesionale si a drepturilor legate de asigurarile sociale. Parter RO-020457 Bucuresti 2 Tel.www.sec-chamber. in functie de greutatea transportata.2. Conform acordului. Sc. daca numarul muncitorilor emigranti.ro ccer@ccer. va avea ca efect cresterea competitivitatii si implicit stimularea transportului feroviar. partea elvetiana urmeaza ca intr-o perioada de 5 ani sa inlature limitarile legate de greutatea maxima transportata (in prezent 28 tone) si sa permita tranzitul pentru camioane cu o sarcina utila de pana la 40 tone. urmeaza sa se realizeze treptat. Spre exemplu. pana in 2008. parcurs si nivelul emisiilor poluante. va fi mai mare decat cel estimat.ccer. Icoanei 40. aplicate atat transportatorilor interni cat si celor externi. In scopul reducerii traficului rutier de marfa cu pana la 50%. cetatenii elvetieni au dreptul de a obtine permise de munca pentru UE imediat. Transportul rutier este un alt subiect sensibil. Conform acordului. La sfarsitul perioadei totale de 12 ani. miscarea libera a persoanelor urmeaza sa devina realitate in baza unui referendum a carui organizare ramane la latitudinea Consiliului Federal.6 miliarde CHF. Lucrarile de constructie urmeaza sa fie partial finantate prin introducerea de taxe suplimentare pentru transportul rutier de marfa. a carui valoare finala este estimata la 13.ro Adrese utile INTERNET: Anexa 5 Anexa 1 ACORDURI INTRE ELVETIA SI UNIUNEA EUROPEANA ACORDURI BILATERALE I ( incheiate in 1999. camioanele UE care vor traversa Elvetia pe ruta Basel . in urmatorii 12 ani.Romania CCE-R Markus Wirth. intr-o perioada de proba de 5 ani. fara nici o restrictie.

vor plati circa 325 CHF pe cursa. Barierele tehnice in calea comertului ± Testele. certificatele si standardele de calitate capata recunoastere mutuala pentru marea majoritate a produselor industriale. Achizitiile publice ± Companiile din UE au acces nediscriminatoriu la achizitiile publice in Elvetia si. Cercetare dezvoltare ± Universitatile si companiile elvetiene pot participa la programele de cercetare comunitare in aceleasi conditii ca si ceilalti membri ai UE. pe cale de reciprocitate. aceasta va putea opera in interiorul UE dar nu intre aeroporturi aflate in aceeasi tara. Agricultura ± Fermierii elvetieni. companiile elvetiene beneficiaza de aceleasi drepturi in tarile UE. se vor confrunta pe piata UE cu o competitie marita. cu date diferite de intrare in vigoare) Acordul Data ratificarii de catre UE Ianuarie 2005 Februarie 2006 Februarie 2006 Data Data intrarii in Punerea in aplicare a ratificarii vigoare a acordului de catre acordului Elvetia Martie 2005 Mai 2005 Mai 2005 30 martie 2005 1 ianuarie 2007 1 aprilie 2006 1 februarie 2005 Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Produse agricole transformate Statistica Mediu . Oricum. Accesul unor produse agricole. atat pe piata comunitara cat si pe cea elvetiana. In cazurile speciale. practicile de tratare preferentiala a companiilor locale sunt eliminate.· · · · · ± Chiasso. partea elvetiana poate efectua testari suplimentare. in care specificatia elvetiana difera de cea comunitara. principala cale de tranzit a Elvetiei. ACORDURI BILATERALE II (incheiate in 2004. va fi facilitat de reducerea tarifelor si inlaturarea barierelor comerciale. Astfel. adica de aproape 13 ori mai mult decat taxa perceputa in prezent pentru un camion de 28 tone. acordul nu prevede eliminarea totala a protectiilor acordate fermierilor elvetieni. Transportul aerian ± Acordul prevede ca in urmatorii doi ani compania nationala de transport aerian sa capete acelasi statut ca si rivalii sai comunitari. Restrictiile actuale referitoare la traficul de noapte si in zilele de Duminica se mentin. Conform acordului. Acest privilegiu solicita insa din partea elvetiana un efort financiar suplimentar de 60 milioane CHF. In plus firmele elvetiene interesate vor obtine dreptul de a detine companii aeriene din cadrul UE. beneficiari ai unei politici agricole bazata pe subventii substantiale.

de asemenea. acordul nu este aplicat decat daca acordurile Schengen Elvetia-Danemarca si Elvetia-NorvegiaIslanda. care trebuie aprobat si de statele membre) In prima zi a celei Aceeasi data cu cea a de-a doua luni intrarii in vigoare care urmeaza ultimei notificari a instrumentelor de ratificare . precum si acordul Schengen Elvetia-CE sunt de asemenea. puse in aplicare (art. puse in aplicare (art. luata in unanimitate de catre statele care aplica Acordul Schengen. De altfel.Media Pensii Februarie 2006 Octombrie 1 aprilie 2006 2005 31 mai 2005 Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare Acord aplicabil pensiilor varsate de Comisia Europeana incepand cu 1 ianuarie 2006 (art. precum si acordul Dublin ElvetiaCE sunt. par.15) Acordul nu este aplicat dacat daca acordurile Dublin ElvetiaDanemarca si ElvetiaNorvegia-Islanda. dupa evaluarea capacitatii Elvetiei de a pune in aplicare Acordul Schengen.5.14) Noiembrie Mai 2005 2004 Schengen Martie 2006 In prima luna dupa ce Secretarul general al Consiliului UE a constatat indeplinirea conditiilor formale privind exprimarea consimtamantului partilor implicate Dublin Martie 2006 In prima zi a lunii care urmeaza depunerii ultimului instrument de ratificare Lupta antifrauda (acord mixt.2) Aplicarea acordului este subordonata unei decizii a Consiliului UE.

17 si 18 ale acordului .sub forma de schimb de scrisori) .Fiscalitate Februarie 2005 Mai 2005 1 iulie 2005 1 iulie 2005 (art.

1995 9 Februarie. 1996 26 Iulie. studii de fezabilitate. privind acordarea unei asisten e financiare Memorandum de Acord româno-elve ian privind cooperarea în domeniile justi iei i poli iei Acord intre Guvernul Romaniei si Consiliul Federal al Elvetiei privind schimbul de stagiari Acord intre Ministerul Economiei si Comertului si Departamentul Federal pentru Economie privind cooperarea 11 August. 1996 Aprilie. 1999 25 Noiembrie.Anexa 2 Acorduri bilaterale Romania-Elvetia (dupa 1990) Data 14 August. 1993 25 Octombrie. formare de cadre. 1993 25 Octombrie. 1993 8 Noiembrie.1999 16 iunie 2005 . consultan . 1992 Acord între România i Elve ia privind acordarea unei asisten e financiare Acord de împrumut cu Elve ia pentru ajutor la balan a de pl i a României Conventia de evitare a dublei impuneri pe venituri si avere Acord între România i Elve ia privind promovarea i protejarea reciproc a investi iilor Acord între România i Elve ia privind cooperarea tehnic nerambursabil (pt. implementare de proiecte) Acord între România i Elve ia privind readmisia persoanelor în situa ii ilegale Protocol adi ional la Acordul din noiembrie 1992.1990 Acord bilateral Acord între Ministerul s n t ii din România i Guvernul elve ian privind un program de restructurare a ministerului Român Acord între Guvernul român si Guvernul elve ian privind un împrumut pe termen mediu de 40 milioane USD 28 Ianuarie. 1992 26 Noiembrie.

8 467.7 421.USD mil.3 356.dfae.USD mil.in domeniile energie.3 186.9 -135.9 321.USD mil.ch .6 Import romanesc 41.3 37. federal de externe www. statisticii romanesti) Anul U.8 43.3 -154.8 222.5 221.M.1 63.EUR mil.USD mil.5 126.admin.6 192.1 53.parlament.7 154.1 106.9 50.8 211.5 325.USD mil.9 71.6 Sold balanta 1989 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 mil.4 -85.0 182.1 -173.8 198.ch Parlament Departamente federale (ministere) Dept.6 225.6 150.USD mil.0 Anexa 5 Adrese internet in Elvetia Administratia federala www.8 578.7 323.0 153.8 58.8 215.USD mil.9 261.EUR 128.3 -135.USD mil. mediu si alte sectoare industriale (in renegociere) Anexa 3 Evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene in perioada 1989-2006 (conf.ch cu linkuri la web-site-urile celor 7 departamente federale (ministere) www.0 -69.2 157.3 141. Total Export romanesc 87.8 -83.9 230.USD mil.3 192.5 -114.3 473.admin.2 -184.2 -95.7 -109.7 -104.USD mil.USD mil.5 148.6 -263.EUR mil.9 578.7 168.2 45.4 135.5 56.

ch www.admin.admin.ch www.blw.bfe.admin.ch Banca Nationala a Elvetiei Dept. federal pentru mediu.admin.efd.admin.seco.ch Informatii generale despre Elvetia www.edi.admin.admin.SECO -Oficiul federal pentru agricultura -Osec Business Network Switzerland www. federal pentru aparare Federatia intreprinderilor elvetiene «economiesuisse» www.ch www.ch www.admin.snb.ch www.admin.swissworld.ch www.admin.admin.admin.ch.ejpd.ch www. transporturi.ezv.ch www.org www.ch www.evd.ch www.uvek.ch www.com .bsv.ch -Oficiul federal pentru asigurari sociale Dept.tares. energie si comunicatii -Oficiul federal pentru energie Dept. federal al economiei -Secretariatul de stat pentru economie .ch www.Dept.vbs-ddps. federal de interne -Oficiul federal pentru statistica www.ch www. federal pentru justitie si politie Dept.myswitzerland.statistik.bfs.ch www.economiesuisse.eda.osec. federal de finante -Administratia federala a vamilor -Tariful vamal de import al Elvetiei Dept.admin.ch www.ch www.

bern-cci.cci-valais.ch www.ch www.ch www.ar.ch www.cvci.zh.ch www.ne.ch www.ihk.ch www. Gallen Ticino (Tessin) Thurgau Valais Vaud Zug Zürich www.ch www.zurichcci.ch www.vs.ch (CCI a ambelor semicantoane) www.ch www.ch www.zg.fr.aihk.ahv-aihk.ch Site-ul camerei de comert si industrie cantonale www.baselland.cciati.gl.sh.ch www.gr.ch www.ch www.jura.ccij.hkbb.ch www.ch www.hkz.be.ihk.ch www.ch www.Cantoane Canton -Semicanton Aargau Site-ul administratiei cantonale.ch www.ch www.ch www.ch www.ch www.ch www.ch www.ch www.ch (Camera de comert Winterthur) .cnci.sg www.ch www.hkgr.ch www.nw.ch www.schwyz.ch www.ch www.ch www.ch www.cfcis.sg.haw.ch www.ag.ch www. cu informatii complete desore canton www.ch www.so. Gallen-Appenzell) www.ch (CCI St.glarusnet.ihk-thurgau.lu.ow.ccig.ch Appenzell -Ausserrhoden -Innerrhoden Basel -Land / Ville -Stadt / Campagne Berna Fribourg Geneva Glarus Graubünden (Grison) Jura Lucerna Neuchatel Nidwalden Obwalden Solothurn Schaffhausen Schwyz St.tg.ch www.ai.ch www.geneve.sohk.ch/glhk www.ti.vd.basel.

ch www.ebk.swissbanking. Bucuresti Registrul Comertului (Indexul central al firmelor elvetiene) www.ch www.ch www.admin.ch www.ccer.Camera de Comert Elvetia-Europa Centrala (SEC).srv.swisstourfed.sec-chamber.admin.ch www.ro Camera de Comert Elvetia-Romania (CCER).zefix.bpv.ch .ch Alte adrese pentru informatii economice si financiare Comisia federala a bancilor Oficiul federal al asigurarilor private Autoritatea de control in materie de control al luptei contra spalarii banilor Asociatia elvetiana a bancherilor «Swissbanking» SWX Swiss Exchange Asociatia Elvetiana a Asigurarilor Swiss Funds Association Federatia elvetiana de turism Federatia elvetiana a agentiilor de voiaj www.swx.sfa.svv.gwg.ch www.ch www.admin. www.ch Zürich www.ch www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful