Sunteți pe pagina 1din 29

“Criza economică şi influenţa ei asupra

turismului european”
Studenţi:

Cuprins

Introducere
1. Tendinţe în turismul mondial
2. Turismul European în perioada 2000-2006 şi 2007
2.1. Factorii economici care au influenţat turismul în perioada 2000-2006
3. 2008 - Efectele crizei financiare încep să fie resimţite în turismul european
3.1. Scăderea a numărului de nopţi turistice petrecute în 2008
3.2.Transportul aerian de pasageri în UE
3.3. Rezultate de ansamblu ale activităţii turistice în ţările UE, în anul 2008
4. Previziuni pentru 2009

4.1. Turismul mondial în 2009


4.2. Doi ani dificili în perspectivă
4.3. Turismul European în 2009
Anexă. Concepte şi structură

2
Introducere

3
Anul 2008 va intra în istorie ca anul turbulenţelor şi contrastelor. Industria turismului
este influenţată de criza economică globală. Creşterea preţului barilului de petrol a generat
costuri crescute pentru companiile aeriene, feroviare, liniile de croazieră şi companiile de
autocare. Această industrie nu a avut de ales şi creşterile de cost s-au regăsit în tarifele practicate,
sub forma unor bilete de călătorie mai scumpe. Acest lucru a coincis cu momentul în care
consumatorii au avut mai puţine resurse destinate călătoriilor. Deşi preţul barilului de petrol a
scăzut accelerat, companiile aeriene previzionează pierderi de milioane de dolari în anul 2009,
din cauza scăderii cu 3% a numărului de pasageri, anticipată pentru acest an.

Turismul este foarte vulnerabil la incertitudinile economice şi la volatilitatea pieţei


dintr-un motiv simplu: majoritatea călătoriilor implică cheltuieli discreţionare. În timpul
dificultăţilor economice, oamenii îşi păstrează banii pentru necesităţile vieţii: mâncare, adăpost,
necesităţi familiale. Totuşi, asta nu înseamă că turismul încetează. Tendinţa care se observă din
crizele anterioare, fie că ne referim la crizele economice globale sau la cele din turism, spre
exemplu cea datorată evenimentelor de la 11 septembrie, este că oamenii continuă să
călătorească, dar călătoresc diferit faţă de perioadele de abundenţă economică. Vor supravieţui
numai acele afaceri de turism care vor ştii să se adapteze în lunile viitoare, căci din orice criză a
economiei vor rezulta întotdeauna învinşi şi învingători.

Din cauza crizei bancare, transportatorii care trec prin dificultăţi financiare nu sunt
capabili să contracteze un credit necesar supravieţuirii în faţa “furtunii economice”. În sectorul
turistic din Marea Britanie primele efecte au început să fie simţite când operatorul Travelscope şi
transportatorul aerian MAXjet Airways au falimentat, la sfârşitul anului 2007. Acest lucru
dezvăluie o situaţie pe care călătorii o iau în considerare atunci când fac rezervări: oare compania
va mai presta serviciul atunci când va veni timpul să zbor? Mulţi dintre cei ce călătoresc amână
aranjamentele de călătorie până în ultimul moment, în speranţa că vor primi o reducere de ultim
moment a tarifelor, precum şi siguranţa că transportatorii lor vor fi încă în afaceri.

Economiştii subliniază că vechea constrângere pentru plecarea în vacanţă “nu pot lipsi de
la serviciu” s-a transformat într-una economică. Anterior acestei perioade, mulţi americani
foloseau surplusul de bani pentru a pleca în vacanţe, printre multe alte lucruri. Acum, când
creditele sunt mai dificil de contractat, oamenii vor pleca în mai puţine vacanţe, mai scurte şi mai
aproape de casă. Este de aşteptat ca turiştii să cheltuiască mai puţini bani pe suveniruri şi
cumpărături, mâncare şi distracţie, precum şi pe cazare.

Aceste tendinţe se traduc prin necesitatea ca destinaţiile turistice să fie promovate


potenţialilor clienţi mult mai aproape de locaţia lor. Oamenii caută vacanţe care să includă
activităţi ce pot fi întreprinse în apropiere. Modificările demografice prin care trec Statele Unite
ale Americii vor influenţa deasemenea modificarea grupului-ţintă al activităţilor de turism, şi
adaptarea serviciilor în consecinţă.

O altă situaţie specifică o constituie creşterea turismului în ţările în curs de dezvoltare.


Deşi acest lucru nu este considerat a genera o creştere a turismului, va avea totuşi efecte pozitive.
Turismul internaţional se dezvoltă în aceeaşi direcţie cu indicatori economici precum
PIB-ul. O zonă care a cunoscut o creştere explozivă în ultimii 15 ani a turismului internaţional
este cea a Indiei, generată în mare parte de ridicările restricţiilor practicate asupra liniilor aeriene.

4
Se aşteaptă înregistrarea de pierderi pentru prima dată în domeniul turismului de lux, iar
creşterea profitului şi în cele din urmă revenirea va fi un proces de lungă durată.

Nivelul dolarului pe pieţele de schimb are un impact asupra turismului. Se afirmă faptul
că această problemă este cea care va determina viitorul industriei turismului. Pentru americani,
creşterea dolarului la nivel internaţional le va permite să călătorească mai mult şi să cheltuiască
mai mulţi bani în aceste călătorii. Pe de altă parte, scăderea dolarului american va duce la o
creştere a fluxului de turişti străini în Statele Unite.

Ce măsuri poate lua industria turismului pentru a atenua impactul crizei


mondiale? Noile planuri de marketing ar trebui gândite pentru a ajuta călătorii, fie ei persoane
particulare sau firme, să facă economii. Staţiunile şi hotelurile pot oferi servicii de tip all-
inclusive pentru a atrage întâlnirile de afaceri şi contractarea vacanţelor plătite de corporaţii. Altă
opţiune ar fi punerea la dispoziţie a sălii de conferinţe fără taxă, odată cu închirierea camerelor
de hotel pentru participantii la conferinţă.

În Argentina, Guvernul s-a implicat, în stimularea turismului din această ţără. Ei au


anunţat un plan de a oferi credite fără dobândă pentru indivizi şi familii care au intenţia să
călătorească în următoarele luni sau în următorul an. Planurile de rambursare a creditelor sunt
făcute pe trei sau şase luni. Micile afaceri din industria turismului consideră că pot ele însele
acorda credite fără dobândă pentru aceeaşi perioadă de rambursare.

Liniile de croazieră pot face reduceri masive, sau chiar acorda credite pentru a umple
cabinele vaselor cu turişti. Datorită costurilor operaţionale fixe (combustibil, personal, taxe), ele
pot oferi turiştilor servicii la preţuri ce pot fi considerate adevărate chilipiruri.

Criza economică globală va a avea un efect puternic asupra industriei turismului. Firmele
de succes îşi vor adapta planurile de afaceri pentru a permite cea mai mare eficienţă posibilă, şi
pentru a-i convinge pe consumatorii îngrijoraţi şi sceptici să călătorească.

1. Tendinţe în turismul mondial

5
Spre deosebire de crizele precedente ca aceea din 11 septembrie 2001 şi SARS
(Sindromul Respirator Acut Sever), prezenta întorsătură economică nu afectează dorinţa de a
călători. Problema majoră este dacă o persoană îşi mai permite să călătorească sau dacă vrea să
cheltuiască banii pe călătorii sau să călătorească, dată fiind situţia economică nesigură.

Până acum, turismul internaţional a rezistat crizei mai bine decât alte sectoare ale
economie precum: construcţiile, afacerile imobiliare şi industria constructoare de maşini. Astfel,
la fel ca în situaţiile de criză trecute:

• Călătoriile mai aproape de casă vor fi preferate în schimbul celor pe distanţe lungi;

• Scăderea numărului zilelor de şedere la fel ca şi cheltuielile vor fi mai pronunţate decât
scăderea sosirilor;

• Destinaţiile care oferă “value for money” şi rate de schimb favorabile au un avantaj din
moment ce preţul devine o problemă cheie;

• Companiile vor şi ar trebui să se concentreze pe stabilitatea preţurilor pentru a-şi păstra


latura competitivă. Este mai necesar ca niciodată să se lucreze împreună în lanţul
turismului; de exemplu, sectorul public cu cel privat, şi destinaţiile cu industria
transporturilor de călători.

Ultima ediţie a barometrului turismului publicat de Organizaţia Mondială a Turismului


confirmă încetinirea rapidă a turismului internaţional de la mijlocul anului 2008.

Europa a crescut cu 2% în primele 8 luni ale lui 2008 (scădere foarte mare faţă de
creşterea de 5% din ultimii doi ani); scăderea nu a cruţat niciuna dintre ţările europene.

În 2008 au fost numărate 23 de milioane de călătorii adiţionale (faţă de 2007)


însumându-se un total de 642 de milioane de sosiri internaţionale. Dar o mare parte din creşterea
din perioada ianuarie-august reflectă situaţia de dinaintea începerii trendului descendent – o
creştere stabilită la nivel internaţional care a atins chiar şi 7% în mai. Creşterea numărului de
turişti a scăzut la mai puţin de 2% în iunie, şi la doar 1% în lunile de vârf – iulie şi august,
subliniind perioada în care preţurile la energie, inflaţia şi blocarea peiţei creditelor au început să
aibă un efect serios asupra călătoriilor şi cererii din domeniul turismului.

Încetinirea economiei, combinată cu incertitudinile curente, volatilitatea mare a pieţelor şi


un declin, atât al încrederii consumatorilor, cât şi al lumii afacerilor, se aşteaptă să continue să
influnţeze cererea de turism, cel puţin pe termen scurt.

Multe afaceri se aşteptă să se restrângă şi orice astfel de restrângere va fi rapid resimţită


pe pieţele de consum. Date fiind presiunile exercitate asupra bugetelor multor companii,

6
călătoriile de afaceri se aşteaptă să fie afectate mai mult decât segmetul de petrecere a timpului
liber.

După patru ani de creştere puternică a numărului de turişti la nivel mondial (în perioada
2004-2007 numărul de turişti a crescut cu o rată de 7% pe an), pentru prima dată în 2008 s-a
înregistrat o scădere accelerată, care va continua şi în anul 2009.

2. Turismul European în perioada 2000-2006 şi 2007

Europa este cea mai importantă regiune turistică, atât ca destinaţie cât şi ca sursă. În
ciuda unei scăderi a cotei de piaţă în ultimii 10 ani, datorată creşterii dramatice a unor regiuni
foarte dinamice cu ar fi Asia (în special Asia de Sud), numărul de turişti din Europa a crescut în
perioada 1995-2000, iar după această perioadă s-a înregistrat tot o creştere, însă una mai
fluctuantă. Europa continuă să joace un rol central pe piaţa turismului mondial.

Privind mediul european, vom descoperi tendinţe diferite în ţările din vest şi sud, nord şi
est. Ţările din partea de vest şi sud sunt în continuare lideri pe piaţă dar, la nivel internaţional,
cererea pentru aceste destinaţii a scăzut. Pe de altă parte, cel de-al doilea grup (ţările estice şi
nordice) au înregistrat o creştere important, atât în ceea ce priveşte numărul de turişti care au
venit, cât şi numărul de turişti care au plecat, mulţi dintre ei spre şi din restul Europei.

2.1. Sectorul turistic în Europa: caracteristici principale

În 2006, hotelurile şi locaţiile asemănătoare au găzduit 1.525 de milioane de nopţi, în


cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, cu o rată medie de creştere de 1,1% între 2000 şi 2006.

În ceea ce priveşte distribuţia nopţilor turistice pe ţară, în 2006, cinci ţări: Spania, Italia,
Germania, Franţa şi Marea Britanie, au însumat 72% din totalul de nopţi turistice petrecute în
UE. Noile state membre au înregistrat împreună mai puţin de 10% din total, cu cele mai mari
valori înregistrate de Polonia şi Republica Cehă (1,8%).

Deşi în termeni absoluţi, nopţile petrecute de turişti în Bulgaria şi ţările baltice au


înregistrat cea mai mare creştere între 2000 şi 2006 (Bulgaria a avut o creştere medie de 12,5%
pe an, Estonia de 17,7%, Letonia şi Lituania de 13,1%). Alte ţări Europene unde creşterea medie
anuală a numărului de nopţi petrecute de turişti a fost mai mare decât media europeană au fost:
Islanda (5,6%), Croaţia (3,2%), Suedia (3,1), Germania (2,7%), Slovenia (2,3%), Irlanda,
Finlanda şi Norvegia (fiecare cu 2,1%), Spania (1,6), Irlanda, Danemarca, Italia şi Austria (1,3%
fiecare). Pe de altă parte s-a înregistrat scăderea numărului de nopţi petrecute de turişti în Cipru
(-3,1% pe an), Liechtenstein (-1,1%), Regatul Unit (-1%) şi Ungaria (-0.6%).

Ţările scandinave au avut rezultate bune între 2000-2006, la fel ca şi Slovenia, Irlanda,
Peninsula Iberică, Italia şi Austria. În Suedia, Finlanda, Slovenia, Italia şi Austria – creşterea a
fost determinată de turismul internaţional, iar în Norvegia, Irlanda, Spania şi Portugalia de
turismul naţional.
7
Scăderea din Grecia, Cipru şi Ungaria a fost cauzată în principal de scăderea numărului
de turişti străini.

2.2. Factorii economici care au influenţat turismul în perioada 2000-2006

În perioada 2003-2006, evoluţia pieţelor economice a fost caracterizată de o “Europă cu


două viteze”. În special în 2004 şi în 2005, situaţia economică dificilă din zona Euro, a avut un
efect negativ asupra cheltuielilor turistice şi a schimbat tendinţele de consum ale vest-
europenilor. Recesiunea din Germania şi stagnarea economiilor vecine (Italia şi Franţa) a
continuat şi în 2005. În schimb din 2006 economiile acestor ţări au avut o tendinţă de creştere.

Pe de altă parte, tot în 2004 şi 2005, noile ţări membre ale Uniunii Europene s-au bucurat
de cea mai puternică creştere de la începutul perioadei de tranziţie. Creşterea a fost condusă de
Ţările Baltice (Estonia, Letonia şi Lituania) şi de Europa de Sud/Sud-Est (Bulgaria, Cipru, Malta
şi România). În ceea ce priveşte statele baltice, chiar dacă PIB-ul lor este încă mic faţă de Europa
de Vest, unii economişti suţin că aceste ţări ar putea depăşi majoritatea ţărilor Est – Europene şi
să crească standardele de trai ale cetăţenilor lor în următorea decadă. Acest lucru ar determina şi
creşterea numărului de turişti, care în prezent este determinat de vizitele la rude sau prieteni din
anumite zone ale Europei.

Tabelul 1. Evoluţia cheltuielilor turistice, in total si pe zone 2000-2006

Cheltuiala 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006


miliarde EURO
UE 27 211.
4 216.3 218 218.1 226 239.5 244.4
UE 15 207.9
201.2 205.1 49 206.6 213.9 226 228.9
Rata de schimb 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
anuala (%)
UE 27 1.9 1.1 1.2 2.4 1.7 3
UE 15 1.9 1 1 2.2 1.6 2.8
Cota de piata 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
UE 27 100 100 100 100 100 100 100
UE 15 95.2 94.8 94.7 94.8 94.6 94 93.6

Sursa: Eurostat, Panorama on Tourism 2007

8
Produsul Intern Brut a crescut în cele 27 de ţări membre ale UE din 2000 până în 2006 cu
aproximativ 4% pe an. Datorită dezvoltării rapide a noilor state membre s-au înregistrat creşteri
rapide ale PIB-ului în perioada 2004-2006.
Creşterea PIB-ului, împreună cu sporirea încrederii consumatorilor şi afacerilor în ţările
industrializate, a avut efecte pozitive asupra pieţei muncii.
Ratele de schimb (dolar/euro, lira sterlină/euro şi yen/euro) au influenţat sectorul
turismului european.
Zona Euro a pierdut turişti americani, în detrimentul altor desinaţii ale lumii, datorită
aprecierii continue a monedei euro. De asemenea, întărirea euro faţă de yen, a făcut ca
destinaţiile zonei euro să fi mai puţin atractive pentru turiştii japonezi.

2.3. Creşterea a continuat şi în 2007

În 2007 sosirile au crescut de la 800 de milioane la 900 în numai 2 ani, înregistrându-se


o rată de creştere de 6% şi 52 de milione mai multe sosiri intenaţionale decât în 2006.

Anul 2007 a depăşit aşteptările pentru turismul global cu numărul de sosiri ajungând la
noi recorduri. Rezultatele confirmă atât creşterea susţinută din ultimii ani, cât şi flexibilitatea
sectorului cu privire la factorii externi.

Această dezvoltare a fost susţinută de o economie mondială puternică, care a trecut prin
cea mai lungă perioadă de creştere de mai mult de două decade.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului, sosirile internaţionale au crescut cu 6% în 2007 la


898 milioane în comparaţie cu 2006.

“Creşterea economică şi a turismului sunt conduse de pieţele care se dezvoltă şi


economiile emergente. În timp ce pieţele mature rămân destinaţiile de top din lume, rata de
creştere din ce în ce mai rapidă a noilor pieţe confirmă potenţialul turismului pentru lumea în
curs de dezvoltare.”

Din creşterea de 52 de milioane din toată lumea, Europa a primit aproximativ 19


milioane, iar Asia şi Pacificul 17 milioane. America a crescut cu 6 milioane, Africa cu 3
milioane, iar Orientul Mijlociu cu 5 milioane. Toate regiunile au înregistrat creşteri diferite,
peste media prognozată pe termen lung.

Cea mai mare destinaţie a lumii cu o cotă de peste 50% din toate sosirile turistice ale
lumii, Europa a înregistrat o creştere peste medie şi a adunat în total 480 de milioane de turişti în
2007. Destinaţii ca Turcia (18%), Grecia (12%) şi Portugalia (10%) sau Italia şi Elveţia (ambele
cu 7%) sunt dovada imapactului pozitiv a creşterii economice a regiunii în 2007.

9
3. 2008 - Efectele crizei financiare încep să fie resimţite în turismul european

Cu excepţia declinului aşteptat în aprilie datorat Paştelui timpuriu din martie, creşterea în
Europa a fost încă mare până în mai 2008. Dar în mai-iunie s-a observat încetinirea ratei de
creştere. Această încetinire a fost confirmată accentuat.

Sosirile în primele 8 luni ale anului 2008 au crescut cu numai 2% (în comparaţie cu
creşterile de 5% din 2007 şi 2008) şi o mare parte a creşterii a fost concentrată în primele cinci
luni ale anului. Pentru destinaţiile individuale s-au înregistrat cifre negative în luna iunie, iulie şi
august. Cererea scăzută se manifestă în majoritatea regiunilor sursă, inclusiv SUA, zona Euro,
Marea Britanie şi Asia, deşi anumite destinaţii favorite încă au parte de creşteri, cum ar fi
Federaţia Rusă, alte părţi ale Europei de Est, Centrală, Ţările Scandinave şi America de Sud.
Deasemenea durata de şedere şi nivelul indicatorului cheltuială/vizitator scad.

Grafic 1: Sosirile internaţionale, evoluţia lunară (modificare procentuală)

Sursa: Organizaţia Modială a Turismului

10
3.1. Scăderea a numărului de nopţi turistice petrecute în 2008

În 2008, pentru prima dată din 2003, numărul de nopţi petrecute în hoteluri şi localuri
asemănătoare din Uniunea Europeana a scăzut cu 0,5% faţă de anul precedent. Numărul de nopţi
petrecute de rezidenţi a rămas relativ stabil, în timp ce numărul de nopţi petrecute de străini a
scăzut cu 1%.

Diferenţe mari sunt observate în interiorul Uniunii Europene, de la o scădere de 4,3% în


Cipru, la o creştere de 7.7 % în Slovacia.

Datele din timpul anului arată că efectele crizei financiare au început cam pe la mijlocul
anului. În perioada ianuarie-aprilie 2008, numărul de nopţi petrecute a crescut cu 1,6% faţă de
aceeaşi perioadă a anului 2007, în timp ce pentru perioada mai-august s-a înregistrat o scădere
de 0,5%. În ultimele patru luni ale anului, numărul total de nopţi petrecute s-a diminuat cu 3,2%.
Scăderea numărului de nopţi petrecute de către nerezidenţi a fost factorul principal.

Grafic 2: Evoluţia numărulul de nopţi petrecute de rezidenţi şi străini în perioada 2000-2008, în


Uniunea Europeană

Sectorul hotelier pare să fie mai afectat decât restul sectoarelor turistice. În timp ce
numărul de nopţi petrecute în hoteluri şi în pensiuni a scăzut, numărul călătoriilor de vacanţă
făcute de locuitorii UE a crescut cu 7,1% în 2008. Însă creşterea a început să stagneze în a doua
jumatate a anului, mai ales cu privire la călătoriile din străinătate. În final, călătoriile au fost în
medie mai scurte în 2008, fată de anul precedent.

Un tipar similar este observat şi pentru sectorul serviciilor aeriene. În timp ce transportul
aerian de pasageri a crescut în medie cu 1,6% pentru întregul an, s-a observat o scădere în
ultimele patru luni ale lui 2008, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2007.

11
Scăderea numărului de nopţi petrecute în hoteluri de către turişti a urmat după o creştere
de patru ani, cu rată medie anulă de 3,2% şi este prima sădere de când turismul european şi-a
revenit după criza ce a urmat evenimentelor din septembrie 2001.

Tabel 2: Modificarea procentuală a numărului de nopţi petrecute în hoteluri în 2008 faţă de


2007

Statul Membru Total Statul Membru Total


EU 27 - Lituania 2.8%
0.5%
Belgia 2.1% Luxemburg --------
-
Bulgaria 1.7% Ungaria -0.3%
Republica Ceha 3.8% Malta -1.4%
Danemarca - Olanda -4.1%
3.0%
Germania 1.9% Austria 4.7%
Estonia 1.1% Polonia 4.7%
Irlanda - Portugalia -0.2%
0.5%
Grecia - Romania 1.0%
4.6%
Spania - Slovenia 1.9%
1.1% Sursa: Eurostat, Tourism Statistics
Franta - Slovacia 7.7%
0.2%
Italia - Finlanda 1.9%
2.9% Figura arată un tipar eterogen pe tot
Cipru - Suedia 2.0% cuprinsul Europei. Cea mai mare scădere
4.8% s-a observat în Cipru (-4,8%). Grecia (-
Letonia - Regatul Unit -1.6%
2.2% 4,6%), Olanda (-4,1%), Danemarca (-
3,0%) şi Italia (-2,8%). Luând in
considerare greutatea lor în piaţa turistică europeană, Italia şi Spania au fost în termeni absoluţi
cei mai mari contribuitori la descreşterea turistică la nivelul UE.

În 14 din cele 27 de state membere, numărul de nopţi petrecute au crescut în 2008. Cele
mai mari creşteri s-au observat în Slovacia (7,7%), Polonia (4,7%) şi Letonia (4,6%). În termeni
absoluţi, creşterea din Germania şi Austria a contribuit cel mai mult la nivelarea creşterii
negative la nivelul Uniunii Europene.

12
Dacă luăm în considerare cele 10 ţări Central Europene care au intrat în UE în 2004 şi în
2007, datele arată că în toate ţările cu excepţia Ungariei (-0.3%) numărul de nopţi turistice au
crescut în 2008, în comparaţie cu 2007. În 2008, aceste 10 state membre au avut o cotă de 8,2%
din numărul total de nopţi petrecute în hoteluri şi pensiuni din UE. Mai mult de 70% din nopţi au
fost petrecute în 5 din cele 27 de state membre (Spania, Italia, Germania, Franţa, Marea Britanie)
(Tabelul 5).

Stat membru Procent din Procent cumulat Tabel 3: Cota procentuală a fiecărui
total stat membru UE din totalul nopţilor
Spania 17,1% 17,1% turistice petrecute în UE în anul
Italia 15,6% 32,7% 2008
Germania 13,9% 46,6%
Franţa 21,9% 59,5%
Marea Britanie 10,9% 70,5%
Asutria 5,2% 75,7%
Grecia 3,9% 79,6%
Portugalia 2,5% 82,1%
Olanda 2,15 84,2%
Irlanda 1,85 85,9%
Cehia 1,8% 87,7%
Suedia 1,6% 89,4%
Polonia 1,6% 91,0%
România 1,3% 92,2%
Bulgaria 1,1% 93,3%
Be 1,0% 94,4%
Ungaria 1,0% 95,4%
Finlanda 1,0% 96,4%
Cipru 0,9% 97,3%
Danemarca 0,7% 98,0%
Malta 0,5% 98,5%
Slovacia 0,4$ 99,0%
Slovenia 0,2% 99,3%
Estonia 0,2% 99,6%
Letonia 0,2% 99,7% Sursa: Eurostat, Turism Statistics
Lituania 0,2% 99,9%
Luxemburg 0,1% 100%
Rezidenţii Uniunii Europene au făcut mai multe călătorii de vacanţă în 2008 faţă de
2007, dar creşterea a fost mai puţin pronunţată în a doua jumătate a anului.

Pe baza datelor din 21 de state membre numarul călătoriilor de vacanţă a crescut cu


7,1% în 2008. Totuşi, spre sfârşitul anului a început declinul. Creşterea a scăzut de la 8,6%
pentru primele şase luni la 5.3% in a doua jumatate a anului.

Creşterea numărului excursiiilor în străinătate (6,7%) a fost ceva mai mică decât cea
a excursiilor în ţară (7.2%). În a doua jumătate a anului 2008, numărul călătoriilor în srăinătate a

13
fost afectat în mod deosebit de către criza economică, cu o creştere de 2,6% în comparaţie cu
6,2% pentru excursiile în ţară.

În ultimii 10 ani, segmentul de creştere cel mai rapid a fost cel al excursiilor scurte de
la 1-3 nopţi. Acest fenomen a continuat în 2008, cu o creştere de 9,3%. Deşi rata de creştere
pentru acest gen de excursii a scăzut uşor în a doua jumatate a anului (8,3%, comparat cu 9,8%
în primul semestru), a depăşit cu mult rata de creştere pentru călătoriile lungi de cel puţin patru
nopţi, care a încetinit până la 3,7%. Acest lucru indică sustituirea călătoriilor lungi cu vacanţele
scurte.

În ciuda înlocuirii călătoriilor lungi cu excursile scurte, criza economică a afectat


profund excursiile scurte cu destinaţi e înafara ţării turistului, care a scăzut cu 4.1% (efectul
asupra creşterii numărului total de excursii scurte este totuşi limitat deoarece călătoriile scurte în
străinătate reprezintă numai 10% din toate excursiile scurte).

3.2.Transportul aerian de pasageri în UE

Un indicator important al activităţii turistice este transportul aerian de pasageri. În 2008,


numărul total de pasageri care au ales calea aeriană din sau în cadrul UE- 27 a crescut cu 1,6%.
serviciile internaţionale aeriene au crescut cu 1,9%, în timp ce serviciile aeriene naţionale au
scăzut cu 0,6%.

Analizând modelul de creştere pentru diferite perioade ale anului putem trage
următoarele concluzii:

O creştere de 4,3% din primele patru luni s-a schimbat într-o scădere de 2,6% în
ultimele patru luni ale anului 2008. Scăderea este totuşi mai puţin pronunţată decât petru sectorul
hotelier.

Grafic 3: Modificarea procentuală a trasportului aerian de pasageri în 2008 faţă de 2007 în UE

14
3.3. Rezultate de ansamblu ale activităţii turistice în ţările UE, în anul 2008

Cifrele recente pentru Europa de Nord sunt foarte mici. Islanda este una dintre cele două
ţări, împreună cu Marea Britanie, care a avut o cifră pozitivă pentru sosiri din luna mai. Ţările
Nordice sunt preocupate de deterioarea climatului economic mondial, Euro puternic, costul mai
mare al combustibililor şi servicii aeriene nesigure plus vremea rea. Deşi câteva ţări (Finlanda şi
Norvegia) continuă să înregistreze creşteri la sosirile din Rusia, Polonia şi alte câteva pieţe Est
Europene, declinul din Europa de Vest şi de Sud a fost mai mare decât s-a prevăzut.

Marea Britanie a întregistrat scăderi în sosiri în toate lunile începând cu luna aprilie.
Posibilele cauze includ nesiguranţa economică ridicată în pieţele cele mai importante, vremea
neprielnică, eşecurile liniilor aeriene. În Marea Britanie, hotelurile din Londra au înregistrat cifre
mari, care ar putea indica faptul că europenii au profitat de lira mai ieftină, pentru a vizita
capitala. Irlanda (stagnare) înfruntă probleme similare , datorate monedei Euro mai puternice şi a
întregistrat şi o slăbire specifică a călătoriilor din SUA (-4%).

Europa de Vest a arătat de asemenea o scădere din august sau septembrie, dar unele ţări
au avut uşoare creşteri în iulie şi august, incluzând Austria, Germania, Liechtenstein şi
Elveţia. Experţii sunt mai puţin optimişti decât erau în mai, pe baza creşterii impactului
preţurilor mari ale benzinei (costuri de zbor mai mari, costuri mai mari pentru călătoriile cu
maşina dar şi costuri mai mari ale energiei), criza imobiliară în SUA, criza financiară în SUA şi
Europa. Campionatul European de Fotbal UEFA 2008 a oferit prilejul unei creşteri a numărului
de turişti, în ţări precum Austria şi Elveţia, deşi alte segmente de călătorii pentru relaxare, în
principal călătoriile culturale au suferit în acelaşi timp.

Sosirile din Scandinavia şi Europa de Est au crescut mai mult decât cele din pieţele
mari tradiţionale ca Elveţia, Italia, Belgia şi Regatul Unit. Sosirile în hotelurile elveţiene au

15
crescut cu 4% în primele 8 luni ale anului. Se spune că moneda Euro puternică (faţă de francul
elveţian până în octombrie) a adus călătorii din Europa, în timp ce dolarul american slăbit a
încurajat elveţienii să mergă în vacanţe la distanţe lungi faţă de casă.

Germania a avut creşteri modeste la sosiri (3%) în august, cu o accentuare pe pieţele din
Europa de Est şi India. Alte destinaţii din Europa de Vest au avut sosiri mult mai mici. Belgia şi
Olanda au înregistrat deja tendinţe negative din iunie - Olanda fiind mai jos decât Belgia.

Atât Valonia cât şi Flandra au avut un număr mare de vizitatori din pieţele BRIC
(Brazilia, Rusia, India, China).

Sosirile în Franţa au scăzut desemenea. Sosirile din zona Euro s-au menţinut bine iar
creşterile sosirilor din Rusia şi Orientul Mijlociu au balansat cel puţin parţial scăderile turiştilor
din SUA, Regatul Unit, Japonia şi China.

În Paris călătorii din SUA au fost cu 20% mai puţini în prima jumătate a anului 2008.
Numărul vizitatorilor chinezi se presupune că a fost afectat de reacţia adversă a Chinei la
rapoartele Franţei despre revoltele din Tibet şi dorinţa Franţei de a-l primi pe Dalai-Lama. Se
sugerează deasemenea că datorită preocupărilor economice şi financiare, turişti francezi au ales
destinaţii mai apropiate de casă, în beneficiul turismul intern.

Sosirile în Europa Centrală şi cea de Est s-au menţinut destul de bine, cu o creştere
estimată de 3% în ianuarie-august. Estonia, Letonia şi Lituania au avut rezultate bune în prima
jumătate a anului. În Estonia (5%), linii noi de feribot pe ruta Tallinn-Helsinki, noi servicii
aeriene spre Germania şi noi hoteluri în Tallin au încurajat eforturile promoţionale signifiante,
aducând turişti din ţările vecine. Sosirile în Letonia şi Lituania au crescut cu 9% sau mai mult în
primele şapte luni. Slovacia a înregistrat o creştere de 14% a sosirilor în prima jumătate a anului,
în timp ce Republica Cehă (4%) şi Ungaria (3%) au înregistrat creşteri rezonabile. Polonia pe de
altă parte a înregistrat o scădere de 9%. De când Polonia a intrat în spaţiul Schengen în ianuarie,
călătorii din Rusia, Ucraina şi Belarus au avut nevoie de viză, lucru care a avut un impact
negative pentru pieţe aşa de importante. Polonia a pierdut deasemenea câteva servicii aeriene, în
timp ce Republica Cehă a câştigat unele. Bulgaria şi România, cele mai noi state memenbre UE
au avut rezulate foarte diferite: sosirile din Bulgaria au crescut cu 17% în primele şase luni, în
timp ce cele din România au scăzut cu 4% cu o scădere foarte mare în lunile iunie şi august.
Ambele ţări fac eforturi pentru a îşi imbunătăţi calitatea servicilor pentru a putea concura cu
destinaţiile mai populare din Europa de Sud.

Bulgaria de exemplu a îmbunătăţit infrastructura şi a făcut investiţii în staţiuni, sate de


vacanţă şi noi produse în sectoarele de nişă de mare valoare (golf, spa, tururi culturale şi ale
naturii).

În Europa de Sud şi cea Mediteraneană, recent punctul de focus a fost pus pe apariţia
ţărilor balcanice ca destinaţii importante (în special ţările fostei Iugoslavii). Dintre acestea,

16
Croaţia este de departe ce mai importantă şi a continuat să crească excepţional de rapid în
primele cinci luni ale anului 2008, cu o creştere de 30% a sosirilor în locaţiile comerciale.
Această creştere a ajuns la o stagnare în iunie şi iulie, dar în august a crescut iar cu 4%. La o
scală mult mai mică, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei au înregistrat rate de creştere până în al doilea sfert al anului. Slovenia, o destinaţie
mai matură a obţinut creşteri mai modeste cu semne de scădere în iunie-septembrie. Turcia
continuă să îşi întărească poziţia: sosirile au crescut cu 13% în primele 9 luni ale anului.
Succesul Turciei este atribuit ratei de schimb attractive (facând-o o zonă competitivă ca
alternativă la zona euro) şi regimul relaxat în ceea ce priveşte vizele (facilitând călătoriile din
Rusia şi alte ţări din Orientul Mijlociu).

În Grecia sosirile la locaţiile comerciale au scăzut cu 8% în primele şase luni ale anului.
Destinaţia a suferit datorită unui curs de schimb ridicat pentru Euro şi prin corespondenţă nişte
preţuri mai mari. Sosirile din pieţele importante tradiţionale au scăzut uşor inclusiv cele din
SUA, Regatul Unit şi Germania.

Cipru nu avut nicio creştere din martie. Scăderea lirei sterline a cauzat o scădere a
sosirilor din Regatul Unit. În compensaţie, sosirile din Rusia au crescut cu 23%. Moneda Euro
puternică şi inflaţia locală (preţul combustibilului şi a alimentelor) continuă să erodeze
competitivitatea Ciprului în ceea ce priveşte preţurile, iar taxele mari de aeroport au împovărat
costul călătoriilor aeriene.

Sosirile în zona vest-mediteraneană au fost mult mai mici decât cele din Est: cele din
Italia şi Spania au fost în cel mai bun caz 0%. Dimpotrivă, în Malta (10%) şi Portugalia (7%)
creşterile au fost destul de bune. În Malta au avut loc creşteri ale preţurilor carburanţilor în iunie:
numărul turiştilor a scăzut în iulie, septembrie şi august. Fată de alte destinaţii europene, Italia a
început anul slab şi a avut o slabă îmbunătăţire în a doua parte a anului. Sosirile din Europa au
fost stabile, cu o uşoară creştere din Germania, Franţa, Belgia, Norvegia şi Rusia, balansând
scăderile din Regatul Unit şi Spania. Din pieţele de peste mări s-a înregistrat o scădere a
vizitatorilor din SUA, dar creşteri din America Latină.

Spania (-1% în septembrie) a înregistrat scăderi în ultimele patru luni. Tendinţa în


Portugalia pare să fie mai bună. Ambele ţări au beneficiat de turişti datorat serviciilor aeriene
low-cost şi ambele ţări vor retrage aceste servicii.

În regiune experţii sunt îngrijoraţi de criza financiară, întorsătura economică globaă,


blocarea creditelor şi scăderea puterii de cumpărare a cumpărătorului. Preţurile mari sunt
deasemenea o îngrijorare. Mulţi experţi menţionează preţuri din ce în ce mai mari la
combustibili. Preţurile internaţionale la benzină sunt déjà mai mici faţă de vârfurile din vară, dar
dacă euro continuă să scădă în acelaşi timp (cum s-a întamplat în octombrie), zona Euro va
aveam puţine beneficii.

17
În multe destinaţii preţurile de consum au crescut mai repede decât s-a asteptat. Totuşi, o
creştere mai înceată şi în unele ţări o perioadă de recesiune, se estimează că va reduce inflaţia.
Problema nu poate fi separată de volatilitatea ratelor de schimb valutar. Ţările care trec printr-o
depreciere a monedei naţionale au parte şi de o accelerare a inflaţiei – care pentru vizitatorii
internaţionali s-ar putea să nu conteze (moneda mai ieftină va compensa preţurile mai mari), dar
care va fi importantă pentru călătorii interni.
Rata de ocupare în industrie
Alături de puterea de cumpărare, ratele de
schimb fluctuante vor fi un factor care va -1.9%
influenţa turismul în sezoanele următoare.

De asemenea. călătoriile de afaceri, întâlnirile vor scădea alături de comerţul mondial şi


reducerea cheltuielilor organizaţiilor. S-au înregistrat scăderi în Germania, Olanda şi Spania. Mai
important este faptul că acesta este primul segment care are de suferit datorită crizei financiare.

Creşterea turismului European din ultimii ani a fost asociat cu creşterea serviciilor
aeriene low-cost şi a pauzelor opţionale scurte.

4. Previziuni pentru 2009

4.1. Turismul mondial în 2009

Produsului Intern Brut al Industriei În 2009, călătoriile şi turismul în lume se


previzionează ca va avea o scădere serioasă a :
-3,5%

Industria călătoriilor şi a turismului este una dintre cele mai importante industrii care
creează milioane de locuri de muncă şi care fost unul dintre sectoarele cele mai dinamice din
ultimii 20 de ani. Mai mult decât atât în prima jumătate a anului 2008, turismul a fost rezistent în
faţa deteriorării economice mondiale. Totuşi, lovit de efectele negative din 2008, care au avut ca
rezultat o schimbare a încrederii consumatorilor şi a afacerilor, turismul a avut de suferit din a
doua jumătate a anului, acum trecând prin recesiune.

Cererea internaţională de turism a scăzut la nivel mondial, ajungând la 1% din Julie până
în decembrie 2008, în comparaţie cu aceeaşi perioadă în 2007. Deasemenea cheltuielile
vizitatorilor sunt mult mai mici faţă de nivelul din 2007.

18
Ca rezultat, creşterea PIB-ului din economia turismului a încetinit până la 1% în 2008,
după patru ani consecutivi de creştere, în medie 3,6%, care a creat 27 de milioane de locuri de
muncă.

Creşterea de anul trecut a fost cea mai slabă din perioada 2001-2003 când industria
turismului a fost afectată de atacurile teroriste de la 11 septembrie, epidemia de SARS. Cu toate
acestea în 2008 au fost create 2 milioane de locuri de muncă, în condiţiile în care industria s-a
confruntat cu un mediu extern din ce în ce mai dificil.

Sosirile vizitatorilor străini încă au crescut la nivel mondial pâna la 2,3% în 2008,
America beneficind de fluctuaţiile monetare, iar oriental Mijlociu şi Africa continuând să îşi
sporească atractivitatea ca destinaţii turistice.

Investiţiile în turism au scăzut la nivel modial pentru prima dată din 2002. Prin urmare
contribuţiile economice ale sectorului turismului au scăzut fracţional, la 9,6% din PIB-ul
Mondial.

4.2. Doi ani dificili în perspectivă

Dată fiind imaginea sumbră a previziunilor pentru 2009, veniturile din turism se vor
reduce cu 3,5% în 2009. De asemenea se aşteaptă ca veniturile să rămână mici în 2010, cu o
creştere marginală previzionată de 0,24 %.

Recesiunea modială este atât de răspândită şi de profundă încât nu există absolute nicio
speranţă ca industria turismului să nu fie afectată. Fiind o industrie relativ ciclică, contribuţia la
PIB-ul mondial va scădea în următorii doi ani la 9%. De asemenea se vor pierde numeroase
locuri de muncă, aproximativ 10 mililioane. Astfel unul dintre sectoarele care contribuiau cel
mai mult la crearea locurilor de muncă devine contrariul.

Investiţiile în turism şi călătoriile de afaceri se aşteaptă să fie cel mai grav lovite,
îngheţarea creditelor determinând firmele să scutească toate costurile care pot fi amânate.
Investiţiile se aşteapta să scadă cu 5.5% în 2009 şi în continuare cu 1.25% în 2010. Se aşteaptă
săderi şi mai mari ale călătoriilor de afaceri în urmatorii doi ani de 7.25% respectiv 4.25%.
Călătoriile turiştilor din ţară s-ar putea să fie mai puţin afectate, dar tot se preconizează o scădere
de 3% pentru 2009, în ciuda înlocuirii călătoriilor în străinătate cu cele din ţară.

Fluctuaţiile monetare ar putea ajuta câteva destinaţii, dar impactul recesiunii asupra
bugetelor familial şi ale corporaţiilor vor domina pe termen scurt.

Grafic 4: Ponderea economiei turismului şi călătoriilor în PIB-ul mondial (creştere reală


procentuală)
19
Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii

4.3. Turismul European în 2009

Impactul economic

În 2009 industria turismului în Uniunea Europeană se aşteaptă că va genera 1.668


miliarde din activitatea economică. Impactul direct al industriei include:

PIB-ul din Industria Turismului


Forţa de muncă din industria directă
Miliarde $
8,496,000
581
(locurile de muncă reprezentând 3.9%
( echivalent cu 3.4% din Pib-ul total)
din locuirle totale de muncă)

Exporturi, servicii şi marfă Cheltuielile guvernamentale


Miliarde $ (Miliarde $)
811 119
(echivalent cu 11.6% din exporturile (echivalent cu 3.3% din totalul
totale) cheltuielilor guvernamentale)

Investiţii de Capital
(Miliarde
20 $)

303
(9,0% din totalul investiţiilor)
În 2009, Turismul şi Călătoriile se presupune că vor scădea în termeni reali cu :

Forţa de muncă din industria directă PIB-ul din Industria Turismului

-3,8% -4,0%

Industria Turismului din UE se aşteaptă să contribuie direct cu 3,4% din PIB.

În Europa – Industria Turismului şi Călătoriilor se aşteaptă că va contribui la PIB cu


3.3% în 2009, contribuţia Economiie Turismului şi Călătoriilor va fi de 9.9%.
În toată lumea – în 2009, industria Turismului şi călătoriilor va contribui cu 3.2% la PIB.
Economia mai largă a Turismului şi Călătoriei va contribui cu 9.4% la PIB-ul mondial.

Exportul de vizitatori

În UE, exporturile sunt o parte important din contrbuţia Turismului şi Călătorilor la PIB.
Din exporturile totale, Călătoriile şi Turismul se aşteaptă că va genera 11.6% în 2009.

Investiţiile de capital

În Uniunea Europeană în 2009, investiţiile din domeniul turismului se estimează că vor fi


în procent de 9% ( 302.9 $US) din totalul investiţiilor din 2009. Până în 2019 ele vor reprezenta
9.2% din totalul investiţiilor.

Cheltuielile guvernamentale

Uniunea Europeană – cheltuielile guvernamentale din 2009 pentru Turism şi Călătorii vor
reprezenta 3.3 % din cheltuielile totale guvernamentale.
În Europa, cheltuielile guvernamentale se estimează la 3.3% din total.

21
Estimări şi previziuni

Tabel 4: Contul de satelit pentru turism (Uniunea Europeană)


2009
Uniunea Europeană
Miliarde $ % din total Creştere
Călătorii personale şi turism 966,7 1,00 -3,3
Călătorii de afaceri 231,6 1,4 -9,0
Cheltuieli guvernamentale 118,8 3,3 3,4
Investiţii de capital 3029 9,0 -8,0
Exportul de vizitatori 423,6 6,1 -4,7
Alte exporturi 387,3 5,5 -1,2
Cererea de călătorii şi turism 2,4308 10,3 -4,1
PIB din industria turismului 580,6 3,4 -4,0
PIB din economia turismului 1,6675 9,9 -3,5
Costuri cu forţa de muncă din
8,4955 3,9 -3,9
industria directă
Costuri cu forţă de muncă din
economia turismului şi 23,0020 10,4 -3,0
călătoriilor
Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii

Tabel 5: Contul de satelit pentru turism (Europa)

Europa 2009
Miliarde $ % din total Creştere
Călătorii personale şi 1,1247 9,6 -2,9
turism
Călătorii de afaceri 265,3 1,3 -8,5
Cheltuieli guvernamentale 137,7 3,3 3,4
Investiţii de capital 385,6 9,3 -7,7
Exportul de vizitatori 503,4 6,1 -4,8
Alte exporturi 429,0 5,2 -2,0
Cererea de călătorii şi 2,8457 10,0 -4,0
turism
PIB din industria 668,0 3,3 -3,8
turismului
PIB din economia 1,9600 9,6 -3,6
turismului
Costuri cu forţa de muncă 10,5990 2,9 -3,5
22
din industria directă
Costuri cu forţă de muncă 32,0784 8,7 -4,0
din economia turismului şi
călătoriilor
Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii

Produsul Intern Brut

Industria Turismului din Uniunea Europenă va contribui cu 3.4% la PIB în 2009 (580,6 miliarde
$).

Grafic 5: Evoluţia ponderii în PIB a Economiei Turismului în UE

Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii

Gradul de ocupare
În Uniunea Europeană, cele 8.496.000 de locuri de muncă din Industria Turismului reprezintă
3.9% din totalul locuirlor de muncă în 2009.

23
Grafic 6 : Dinamica forţei de muncă angajată în Economia Tursimului între 1990-2015

Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii

Tabel 6: Estimarea forţei de muncă angajată în Economia Turismului pe regiuni

Forţa de muncă angajată în 2009


Economia Turismului % din total
0 Nivel Mondial 7,4
3 Africa de Nord 11,2
4 Uniunea Europeana 10,4
5 America de Nord 10,4
6 Orientul Mijlociu 9,0
7 Asia de Sud- Est 8,5
9 Asia de Nord- Est 8,0
10 America Latina 6,4
12 Asia de Sud 5,8
13 Sahel 4,6
Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii

Cererea totală
Cererea totală de turism din Uniunea Europeană se aşteaptă că va scădea în 2009 cu 4.1% şi cu
câte 3.2% pe an între 2010 şi 2019. Cererea totală reprezintă 27.79% din cota de piaţă mondială.
Figura 1: Cererea totală (%) din UE 2009

24
Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii

Figura 2: Cererea de turism la nivel mondial pentru anul 2009

Sursa: Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii

25
Anexă. Concepte şi structură

Pentru a se putea cuantifica impactul economic al Turismului şi Călătoriilor, se foloseşte


un aşa numit Cont Satelit pentru Turism. Acest cont este bazat pe o “parte de cerere” a activităţii
economice, întrucât industria nu produce şi nici nu furnizează produse omogene ca industriile
cele tradiţionale (agricultură, electronică, oţel etc).

Călătorii şi turism personal

Cunoscută şi ca Consumul personal de turism şi călătorii, această categorie include toate


cheltuilile făcute de rezidenţii unei economii pe servicii de turism : cazare, transport,
divertisment, mâncare, servicii financiare)

Călătorii de afaceri

Această categorie este cunoscută formal ca Consum intermediar de Turism şi Călătorii, include
cheltuielile făcute de guvern şi de industrie pentru bunuri şi servicii ( transport, cazare etc) pentru
angajaţii care călătoresc în scop de afaceri.

Cheltuielile guvernametale

Această categorie include cheltuielile (transferurile sau subvenţiile) făcute de agenţiile


guvernamentale pentru a oferi servicii de turism şi legate direct de vizitatorii induviduali ca de
exemplu pentru cei care practică turismul cultural (muzee de artă), recreaţional (parcurile
naţionale).

Exporturile de vizitatori

26
Se referă la acele cheltuileli făcute de vizitatorii internaţionali pentru bunuri şi servicii în ţara de
destinaţie.

Chelutuielile guvernamentale colective

Această categorie include cheltuielile făcute de agenţiile guvernamentale pentru servicii


associate turismului, dar care nu sunt legate în mod direct de un vizitator anume, sunt făcute
pentru comunitate în ansamblu. De exemplu cheltuieli pentru promovare, aviaţie, administraţie,
servicii de securitate, servicii pentru igienizarea staţiunilor.

Investiţiile de capital

Această categorie include cheltuielile directe făcute atât de agenţii privaţi care oferă servicii de
turism cât şi de agenţiile guvernamentale pentru a oferi echipamente, infrastructură, facilităţi
vizitatorilor.

Turismul şi Călătoriile sunt activităţi industriale definite de diversele produse (durabile şi non-
durabile) şi de servicii (transporturi, cazare, mâncare şi băutură, divertisment, servicii
guverrnamentale etc. ) care sunt livrate vizitatorilor. Există două aggregate ale cererii: Consumul
de Turism şi Călătorii şi Cererea Totală şi prin calcularea input-urilor şi outpu-urilor separate,
contul de satelit poate produce două agregate diferite şi complementare ale turismului : Industria
turismului şi economia turismului. Prima se referă la partea de producţie definite explicit,
contribuţia “industrială” – numai impactul direct, pentru comparaţie cu alte industrii, în timp ce a
doua cuprinde impact economic mai larg, direct şi indirect al turismului.

27
Bibliografie:

Panorama on tourism, Eurostat Statistic Books, 2008 edition


World Tourism Barometer, Vol. 7, no.1, January 2009
UNWTO News, Issue 3, 2008
UNWTO News, Issue 1, 2009
World Travel and Tourism Council, European Union, The 2008 Travel & Tourism Economic
Reaserch
World Travel and Tourism Council, Progress and Priorities 2008/2009

28
29